Sunteți pe pagina 1din 2

Ion Barbu (1895-1961) s-a inscris in literatura romana printr-o poezie originala, accesibila uneori doar pentru cei

initiati, in care metafora se intalneste cu matematica. Universul operei: In primul vers, metafora calma creasta" desemneaza (dupa cum s-a mai aratat), lumea Ideilor, in sensul pe care filozoful antic Platon i-1 dadea acestui concept. Ganditorul mentionat considera ca adevarata realitate o constituie Ideile (spre exemplu, Ideea de Frumos, Ideea de Bine), lucrurile pe care le cunoastem prin simturi fiind doar umbre", copii degradate ale unor prototipuri. Revenind la primul vers, calma creasta" fiind dedusa" din ceas", rezulta ca lumea Ideilor este scoasa din timpul curgator, fiind atemporala si eterna. In plus, adjectivul antepus (calma") subliniaza caracterul apolinic, armonios si senin al acestei lumi ideale. Lumea materiala care ne inconjoara (lucruri, obiecte etc.) constituie o oglindire in spirit a Ideilor, asa cum cirezile se oglindesc in apa. Acesta ar fi jocul" initial (prim). Realitatea fenomenala, degradata prin faptul ca este o copie" imperfecta a lumii Ideilor, poate fi insa purificata. Remediul il constituie o poezie intelectualizata. o oglindire a spiritului in propria constiinta; acesta ar fi cel de al doilea Joc" pe care autorul il numeste joc secund". Pornind de la mitul lui Narcis (care-si admira chipul in apa unei fantani), I. Barbu considera ca poezia este ..act clar de narcisism". Poezia, ca joc al mintii, se salveaza astfel de conditia ingrata a artei, de a reflecta lumea fenomenala, adica de a fi copie a copiei" sau umbra a umbrelor" (cum o considera Platon). O astfel de poezie este un nadir latent", un adanc in care se oglindeste zenitul, adica lumea Ideilor. Poetul are menirea de a ..insuma" lumea ideala armonioasa si senina (metafora harpe resfirate"), astfel incat frumusetea ei sa nu se piarda (ca in zborul invers" spre lumea materiala). Rezulta ca poetul este un nou Orfeu. Cantecul" sau este insa ascuns", poezia pura nu li se dezvaluie decat initiatilor, celor care se straduiesc sa-i descifreze simbolurile; o asemenea poezie (comparabila cu marea care isi ascunde meduzele sub valurile verzi) constituie telul estetic barbian. Modernismul constituie o orientare artistica opusa traditionalismului si care include, prin extensie, o seama de curente literare novatoare: simbolismul, expresionismul, dadaismul. Definit de criticul literar Eugen Lovinescu, modernismul inseamna o ruptura" fata de trecut si o innoire notabila, atat in privinta surselor de inspiratie cat si in cea a tehnicilor poetice. Astfel, orientarea spre actual si spre citadin, adancirea lirismului, o anume ambiguitate a limbajului. innoirea metaforica. imaginile socante, versul liber constituie tot atatea elemente ale modernismului. In literatura romana, modernismul se manifesta inca din perioada antebelica, pentru a ajunge la valori notabile intre cele doua razboaie mondiale. In poezia Joc secund", de I. Barbu, pot fi intalnite mai multe particularitati moderniste. Astfel, apare aici o noua viziune asupra artei, pentru autor, poezia fiind o prelungire a geometriei". Tot de orientarea modernista tin metaforele greu de descifrat {calma creasta", metafora oglinzii) sau comparatiile savante in alcatuirea carora intra termeni din matematica sau astronomie. De asemenea, primul titlu al poeziei {Din ceas, dedus"), care indica iesirea din

timpul concret, ca si al doilea titlu {Joc secund"), care contine ideea artei ca joc sunt moderniste. In sfarsit, ambiguitatea si cunoscutul hermetism barbian constituie caracteristici ale aceleiasi orientari.