Doctrina Social Democrata

Social-democratia reprezinta, conform Manualului de politologie, doctrina politica privind organizarea si conducerea democratica a societatii, avand la baza principiile egalitatii si dreptatii sociale, ale promovarii intereselor producatorilor de valori materiale si spirituale, ale protectiei sociale a categoriilor de cetateni defavorizati, prin limitarea puterii claselor sociale avute, indeosebi a monopolurilor. Geneza doctrinei politice social-democrate are la baza, pe de o parte, ideile socialistilor utopici, iar pe de alta parte, ideile marxiste din a doua jumatate a secolului trecut. Ideile au aparut odata cu manifestarea relatiilor de productie capitaliste care, desi marcau un element de progres pe calea dezvoltarii societatii, generau totusi, in mod inevitabil si inegalitati sociale. Ca o reactie la aceasta realitate, apar in domeniul gandirii social-politice idei egalitariste cunoscute sub numele de socialismul utopic. Termenul de utopic s-a impus mai ales de la titlul lucrarii lui Thomas Morus Utopia, cuvant provenind din limba greaca, insemnand ceva fara loc, nicaieri, adica ceva ce nu exista in realitate. De aceea, in limbajul obisnuit utopic insemana irealizabil, iar in legatura cu ideile social-politice promovate de socialismul utopic se refera la o constructie imaginara, himerica, a unei societati viitoare. Anumite idei ale socialismului utopic persista si astazi in diferite tari, mai ales in cele subdezvoltate. Social-democratia s-a inspirat, dupa cum s-a aratat, nu numai de la socialismul utopic, ci si de la ideile socialiste ale lui Marx si Engels, idei considerate ca apartinand socialismului. Marx si Engels considerau ca inevitabila disparitia capitalismului si inlocuirea acestuia cu o noua societate, cea socialista, reclamata de legile obiective ale dezvoltarii sociale, bazata pe proprietatea comuna supra mijloacelor de productie si lipsita de exploatare. Social-democratia, ca doctrina politica, a cunoscut mai multe faze in evolutia sa. O prima faza poate fi considerata cea din perioada premergatoare primului razboi mondial, cand social-democratia se considera o doctrina politica ce viza organizarea si conducerea democratica a societatii pe calea trecerii la o noua oranduire sociala, faurita pe baza politicii partidului clasei muncitoare, care sa ia locul capitalismului prin reforme. Pe o astfel de gandire politica s-a desfasurat inca din a doua jumatate a secolului al XIXlea procesul de constituire a unor partide muncitoresti social-democrate in diferite tari, unele dintre ele unindu-se in asociatii internationale muncitoresti. In cadrul socialdemocratiei din acea perioada a inceput sa se dezvolte un curent de gandire de factura extremista, in frunte cu Lenin, care va duce la o noua doctrina, cea comunista, de tip marxist-leninist care, dupa primul si al doilea razboi mondial, va sta la baza sistemului totalitar comunist. Datorita acestei noi situatii care s-a creat, doctrina politica social-democrata a intrat intro noua faza de dezvoltare, care a durat pana in zilele noastre. Mentinandu-si conceptia initiala cu privire la transferarea capitalismului in socialism pe calea reformelor, socialdemocratia din aceasta perioada sustine cu fermitate principiile pluralismului politic, ale respectarii optiunilor libere a alegatorilor in legatura cu exercitarea puterii politice in stat, combatand, in acelasi timp, ideile unui regim totalitar, indiferent de natura sa (fascista sau comunista).

Partidele social-democrate au continuat sa se dezvolte in multe tari ale lumii si sa participe activ, de pe principii democratice, la viata politica din tarile respective. Trebuie mentionat ca in multe tari, dupa al doilea razboi mondial, partidele social-democrate au reusit, prin alegeri libere, sa guverneze perioade indelungate de timp. In prezent, dupa prabusirea sistemului totalitar comunist din tarile est-europene, sistem care nu intotdeauna a fost evaluat suficient de critic de catre social-democratie, doctrina social-democrata a intrat intr-o noua faza, in care s-a renuntat la ideea oranduirii socialiste. In prezent doctrina social-democrata pune accent pe principiile statului de drept, pe cele de protectie sociala etc. Astazi, in Europa Occidentala precum si in alte tari ale lumii, social-democratia reprezinta una din principalele doctrine politice, ca alternativa viabila de organizare si conducere democratica a societatii. In tarile esteuropene, dupa prabusirea comunismului, are loc un proces de inchegare a unei doctrine politice social-democrate care valorifica o parte din ideile social-democratiei, dar afirma si altele noi, rezultata din situatia actuala a realitatilor social-economice. Considerand democratia o forta sociala activa, doctrina social-democrata s-a delimitat de conceptia liberala clasica, potrivit careia statul nu trebuie sa intervina in economia de piata spre a asigura munca si securitatea cetatenilor sai. In momentele cand era la putere si cand se gasea in opozitie, social-democratia a dezvoltat un sistem de masuri sociale care sa permita asigurarea securitatii sociale, sa garanteze bunastarea, urmarind si diminuarea saraciei. Datorita faptului ca izvorul social democratiei a fost in muncitorime, ea a urmarit integrarea maselor in societatea democratizata. Socialistii au inteles necesitatea de a prezenta si actiona in cadrul unor mari partide populare reformate, partide cuprinzand noi categorii de salariati generate de dezvoltarea economica, indeosebi de sfera serviciilor. Se constata largirea continua a bazelor sociale ale miscarii social-democrate mai ales pe seama functionarilor, a micilor producatori si meseriasilor, a unei parti din ce in ce mai mari a intelectualitatii. Din punct de vedere organizatoric, raportul social-democratiei cu muncitorimea se sprijina pe sindicate. Sindicatele se integreaza in societatea civila, ceea ce permite contactul cu opinia publica. Un loc deosebit in relatiile dintre sindicate si socialdemocratie revine unor structuri si institutii specifice de educatie, de formare culturalprofesionala. In acelasi timp, se afla sub incidenta social democratiei organizarea cooperatista, care cuprinde milioane de consumatori, numeroase organizatii pentru odihna etc. Astfel, s-au creat structuri organizatorice cu numeroase ramificatii. Conform conceptiei social-democratice, partidele politice, indiferent de orientare, nu trebuie sa urmareasca numai problema puterii, ci mai ales rolul de a asigura o legatura intre stat si societate. PSD a elaborat si a perfectionat doctrina sa, concepand-o ca o doctrina social-democrata a zilelor noastre cu deschidere larga spre viitor. Ideile, teoriile si tezele elaborate initial au fost puse la baza strategiei si programului de guvernare, iar rectificarea lor in practica guvernarii au adus corectivele de rigoare.

Optiunile si actiunile politice pe care le sustine PSD isi au geneza in platforma Revolutiei Romane din Decembrie 1989. Ca partid social-democrat modern, de centru stanga, PSD si-a afirmat raspunderea de a fi exponentul aspiratiilor de libertate, progres si bunastare, refuzand cu fermitatea presiunea fortelor de dreapta de a arunca populatia Romaniei in valtoarea terapiei de soc, model de reforma pe care il respinge si il apreciaza ca inadecvat realitatilor romanesti. Nu reforma este respinsa de PSD cum s-au facut numeroase speculatii de rea credinta ci cu acea varianta terapia de soc, generatoare de efecte contraproductive in ultima instanta, pentru reforma insasi, datorita, intre altele, costului social extrem de ridicat, dificil de suportat mai ales de zonele sociale mai defavorizate. Reforma, in conceptia PSD, trebuie orientata concomitent atat pe principiile eficientei economice, cat si pe cele ale protectiei sociale, refuzand solutiile radicaliste si aventuriste. Doctrinar si programatic, PSD este un partid social-democrat modern, orientat spre viitor, de vocatie europeana si ancorat in realitatile nationale, deschis spre modernizare si dezvoltare sociala, promotor ferm al democratiei si al reformei in toate componentele societatii romanesti, cu un accent deosebit pe reforma economica. Idealurile si actiunile PSD sunt legate de principiile si valorile fundamentale ale social-democratiei moderne, cum sunt: libertatea si demnitatea umana, egalitatea sanselor, respectul fata de munca si proprietate, binele public, justitia sociala si solidaritatea umana. Prin valori ca cele mentionate, doctrina social-democrata a PSD se deosebeste de alte doctrine politice care pun accentul fie pe libertatea individuala in defavoarea justitiei sociale, fie pe solidaritatea sociala si pe egalitarismul nivelator, care sufoca libera initiativa si depreciaza semnificatia libertatii individuale. Libertatea, ca valoare suprema, poate fi usor returnata in anarhie, daca nu se realizeaza intr-un cadru de ordine fireasca in care libertatea unora sa nu o incalce pe cea a semenilor lor si, cu atat mai mult, sa n-o reduca la o simpla vorba, doar la un instrument demagogic. Vocatia europeana, orientata spre viitor, a Partidului Social Democrat, este reflectata si in preocuparile de ordin politic, ideologic-doctrinar pentru perioada post-tranzitie a Romaniei, concretizate in programul Spre normalitate, o viziune social-democrata moderna privind viitorul Romaniei, adoptat in luna octombrie 2002 de Consiliul National al PSD.

Relaia PSD cu Internaionala Socialist (I.S.) i Partidul Socialitilor Europeni (P.E.S.)

Articolul 96 (1) Partidul Social Democrat este membru cu drepturi depline al Internaionalei Socialiste (I.S.). (2) Partidul Social Democrat este membru cu drepturi depline al Partidului Socialitilor Europeni (P.E.S.). (3) Partidul Social Democrat poate invita organizaiile partidelor afiliate PES s participe la unele manifestri politice n Romnia. (4) Partidul Social Democrat va aplica pe carnetul de membru i pe toate simbolurile oficiale ale partidului emblema Partidului Socialitilor Europeni.

Istoria Partidului Social Democrat

Ideile socialiste au ptruns n Principatele Romne prin intermediul tinerilor care i fceau studiile n strintate, transferul de idei fcndu-se mai ales pe filiera francez, datorit predileciei pentru cultura francez. Mai ales dup revoluia de la 1848, ideile socialiste au fost propagate prin intermediul presei muncitoreti i socialiste, reprezentate de Telegraful romn (1865), Analele tipografice (1869), Uvrierul i Lucrtorul romn (1872). n jurul acestor publicaii s-au format cercuri socialiste, n cadrul crora s-au afirmat personaliti ca Titus Dunca, Zamfir Arbore, fraii Ioan i Gheorghe Ndejde. Un aflux important l-a avut venirea n ar a unui grup de emigrani rui i basarabeni, cunoscui sub numele de narodnici, prigonii de autoritile ariste, ntre care se remarcau Constantin Dobrogeanu-Gherea, Nicolae Zubcu-Codreanu i dr. N. Russel. Ei au adus o infuzie nou de idei socialiste de tip anarhist, dominante n Rusia, dar i de tip german, prin intermediul mai multor reviste, ntre care s-a remarcat Contemporanul (1881). n paginile acestuia au publicat articole socialiti de marc Vasile Conta, DobrogeanuGherea, Vasile G. Mortun, Theodor Sperantia, Sofia Ndejde, Anton Bacalbaa,

Constantin Mille, Vasile Lates, s.a. Ei au dat o orientare modern micrii socialiste romnesti, prin sprijinirea implicrii n lupta politic legal. Aceast orientare s-a concretizat prin apariia, n 1886, a studiului lui Gherea, Ce vor socialitii romni? Expunerea socialismului tiinific i Programul socialist, o analiz a societii romneti care susinea formarea unui partid socialist romnesc i o serie de revendicri democratice de perspectiv (votul universal, libertatea presei, egalitatea femeilor cu brbaii). La 31 martie 1893 a fost fondat Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romnia (PSDMR). Din conducere fceau parte Ioan Ndejde, Vasile G. Morun, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ion C. Frimu, Mihail Gheorghiu-Bujor, Christian Racovski, Dimitrie Marinescu, Gheorghe Cristescu i Ilie Moscovici. Programul adoptat, inspirat din scrierile lui Gherea i de programul de la Erfurt al social-democrailor germani, definea rolul PSDMR ca reprezentant al proletariatului romn. Principalele direcii de aciune ale partidului erau instituirea votului universal, adoptarea unei legislaii a muncii i reforma radical a sistemului agrar n favoarea rnimii, organizarea nvmntului gratuit obligatoriu, garantarea dreptului la ntrunire, instituirea impozitului progresiv pe venit, descentralizarea i autonomia comunal. Partidul a adoptat o poziie moderat, n sensul acceptrii cadrului constituional existent, sub influena tripletei aflat la conducerea efectiv: Gherea Ndejde Mortun. n 1899 partidul s-a destrmat, iar cluburile muncitoreti au fost desfiinate cu excepia clubului de la Bucureti, n cadrul cruia au continuat s activeze personaliti ca I. C. Frimu, C. Z. Buzdugan i Christian Racovski. La 31 ianuarie 1910 a fost nfiinat Partidul Social Democrat Romn (PSDR), condus de I.C. Frimu, Mihai Gh. Bujor, Christian Racovski, Dimitrie Marinescu i Constantin Vasilescu. Un rol important continu s l joace Dobrogeanu-Gherea, a crui lucrare, Neoiobgia a avut o influen important asupra orientrii partidului. Legturile cu alte partide social-democrate au fost ntrite prin participarea la Congresele Internaionalei a II-a de la Basel (1912) i Copenhaga (1913), unde au fost adoptate rezoluii pacifiste. PSDR a salutat Marea Unire din 1918, solicitnd democratizarea rii i transformarea ei ntr-o societate socialist. n decembrie 1918, PSDR i-a schimbat denumirea n Partidul Socialist, dar din rndurile sale s-au desprins mai multe faciuni i grupuri disidente. Congresul din 7 mai 1927 a hotrt centralizarea ntregii micri socialiste prin constituirea Partidului Social-Democrat (PSD), iar printre membrii si se numrau George Grigorovici, Constantin Titel Petrescu, Ilie Moscovici, erban Voinea, Iosif Jumanca, Ioan Fluera, tefan Voitec, Lotar Rdceanu, Theodor Iordnescu, Ion Pas. A urmat o perioad de scindri generate de relaionarea cu celelalte partide, respectiv cu PN i PNL, n vederea accederii la putere. n perioada dictaturii regale, PSD i-a continuat activitatea n ilegalitate, sub conducerea lui Constantin-Titel Petrescu. Dei se aflau n tratative cu comunitii pentru organizarea luptei antifasciste, social-democraii romni au ntrerupt contactele cu comunitii, care susinuser anexarea Basarabiei i Bucovinei de Nord la URSS. Dup 23 august 1944, PSD a fost implicat n constituirea primelor cabinete provizorii, dar la instalarea guvernului Petru Groza, n martie 1945, Constantin- Titel Petrescu i ali lideri regionali ai PSD au refuzat s participe. PSD era n pragul scindrii deoarece o

parte a socialitilor doreau o colaborare cu comunitii. La Conferina din decembrie 1945, n urma hotrrii majoritii delegailor de a merge n alegerile parlamentare pe liste comune cu PCR, Constantin Titel Petrescu i susintorii si au prsit PSDR constituindu-se apoi, n mai 1946, n Partidul Social-Democrat Independent (PSDI). n manifestul PSDI se arta c partidul este promotorul adevrat al social democraiei romneti. n februarie 1948 PSD a fuzionat cu PCR n cadrul Partidului Muncitoresc Romn (PMR). Dou luni mai trziu, liderii PSD au fost arestai, fapt ce a condus la dispariia partidului din viaa politic. Dup Revoluia din 1989, perioada de tranziie de la comunism la democraie a fost gestionat, n mare parte, de partide cu vocaie social-democrat. Partidul Social Democrat actual se consider continuatorul micrii social democrate de dinaintea instaurrii dictaturii comuniste. Din punct de vedere cronologic, primul partid social-democrat aprut pe scena politic romneasc dup cderea regimului comunist a fost Partidului Social Democrat Romn (17 ianuarie 1990). PSDR s-a declarat continuator al social-democraiei romneti interbelice. Beneficiind de legitimitate istoric, PSDR nu a reuit, ns, s obin i o legitimitate electoral apt de a-l face s exercite o influen semnificativ asupra actului de guvernare. Dup o alian temporar cu CDR, PSDR s-a aliat cu PD n vederea participrii la alegerile parlamentare din 1996. Noua alian, Uniunea Social Democrat a participat la guvernare n cadrul coaliiei CDR-USD-UDMR, dar existena sa a fost de scurt durat. Dup eecul acestei guvernri, dezamgit de colaborarea cu PD i confruntat cu riscul de a nu mai intra n Parlament, PSDR a decis n 2001 fuziunea cu PDSR i formarea Partidului Social-Democrat (PSD). La 6 februarie 1990 s-a nscris n registrul partidelor politice Frontul Salvrii Naionale, rezultat al transformrii FSN din organ provizoriu al puterii de stat n micare popular. n aprilie 1990 a avut loc prima Conferin Naional a FSN, care l-a ales n funcia de preedinte pe Ion Iliescu. Dei a ctigat alegerile din 20 mai 1990, FSN era n pragul destrmrii. Convenia Naional a FSN din 16-17 martie 1991 a fost momentul primei ncercri de aezare pe baze doctrinare a partidului. Potrivit moiunii Un viitor pentru Romnia, FSN era definit ca un partid de centru stnga care se inspira din valorile social-democraiei moderne europene. Conventia FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul n care diferenele de viziune au determinat divizarea FSN. Susintorii moiunii Viitorul Azi au ctigat n urma votului iar Petre Roman a devenit preedintele FSN. Grupul celor care au pierdut alegerile n interiorul FSN s-a desprins i a format un nou partid, Frontul Democrat al Salvrii Naionale. La prima Conferin Naional a noului partid, care a avut loc n 27-28 iunie 1992, s-a hotrt susinerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezideniale. Susintorii moiunii Viitorul- Azi, dei au reuit s se impun n interiorul FSN, au pierdut alegerile parlamentare din 1992. Ulterior, FSN i-a schimbat denumirea n Partidul Democrat (PD) La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992 FDSN, proaspt nfiinat dup sciziunea FSN, a obinut primul loc, iar Ion Iliescu a devenit preedintele Romniei cu 61,5% din voturi. La un an de la constituire, FDSN i-a reafirmat orientarea socialdemocrat, cu prilejul Conferinei Naionale din 9-10 iulie 1993, cnd i-a schimbat

denumirea n Partidul Democraiei Sociale din Romnia. Totodat s-a realizat i fuziunea prin absorbie cu Partidul Solidaritii Sociale, Partidul Republican, Partidul Cooperatist i Partidul Socialist Democratic din Romnia. Aflat la guvernare n legislatura 19921996, PDSR a suferit un proces accentuat de erodare i a pierdut alegerile din toamna anului 1996. ntre anii 1996-2000, PDSR s-a aflat n opoziie, perioad n care a acumulat o experien extrem de important i i-a construit n mod realist i pragmatic strategia pentru a reveni la putere. n anul 2000, PDSR mpreun cu PSDR i PUR, partid de orientare social-liberal, au constituit Polul Democraiei Sociale din Romnia (7 septembrie 2000). Acest bloc electoral a ctigat alegerile legislative din noiembrie 2000. Una dintre clauzele contractului politic dintre PDSR si PSDR a fost prevederea potrivit creia, dup alegeri, se va realiza fuziunea dintre cele dou partide social democrate. Astfel, n iunie 2001 pe scena politic are loc o important clarificare a zonei de centru-stnga, prin constituirea Partidului Social Democrat, rezultat din unificarea celor dou partide. La Congresul de constituire a PSD, Adrian Nastase a afirmat voina politic a noii formaiuni de a reprezenta social-democraia modern, dinamic, racordat la problemele i prioritile actualitii. Preocuparea pentru conexarea doctrinar a PSD la noile realiti a determinat apariia n 2002 a documentului Spre normalitate o viziune social-democrat modern privind viitorul Romniei, material care propune principalele direcii de aciune ale perioadei post- tranziie. La reuniunea de la Snagov din februarie 2003, preedintele PSD, Adrian Nastase a afirmat c se consacr astfel refacerea unitii social-democrate pe baze ideologice clare i neconflictuale, precum i concilierea dintre tradiia i modernitatea stngii democrate romnesti. Procesul de unificare i modernizare a stngii democrate romneti a favorizat apropierea PSD de structurile social-democrate internaionale Internaionala Socialist i Partidul Socialitilor Europeni. n iunie 2005 PSD a devenit membru cu drepturi depline n cadrul Partidului Socialitilor Europeni. PSD a dezvoltat relaii consistente de colaborare cu partidele social-democrate europene, semnificative n acest sens fiind reuniunile grupurilor parlamentare de lucru romno germane (PSDSPD). PSD a semnat acorduri de cooperare i parteneriat cu partide membre ale familiei social-democrate, avnd o agend consistent de ntlniri bilaterale cu conducerile principalelor formaiuni ale Internaionalei Socialiste. Perioada 2000-2004 a fost extrem de important pentru afirmarea i consolidarea PSD ca unic reprezentant al socialdemocraiei n Romnia. Pe de alt parte ns, supus unui inerent proces de erodare ca urmare a actului guvernrii, PSD a intrat n opoziie n urma alegerilor din noiembrie 2004. La Congresul din aprilie 2005 a fost desemnat noua conducere a partidului, iar noul preedinte, Mircea Geoan a afirmat dorina PSD de a-i consolida baza doctrinar i de a face o opoziie constructiv n perioada urmtoare. A urmat o perioada de repoziionri politice si structurale, orientate spre modernizare i o mai bun integrare n familia socialist european. O serie de lideri contestai, unii dintre ei anchetai de justiie, au parsit partidul sau au fost ndeprtai din funciile deinute. Congresul din 10 decembrie 2006 l-a reconfirmat n funcia de preedinte al PSD pe Mircea Geoan, i a adus la conducerea partidului o echipa tnr i dinamic, marcnd sfaritul perioadei de ccriz a partidului. Programul prezentat de ctre echipa preedintelui Mircea Geoan, Romnia

Social, ncearc s ofere o viziune nou, progresist i european, social-democraiei romne, i a alternativ guvernarea de dreapta.

Stnga versus Dreapta

Stnga i dreapta sunt un concept nscut din o decizie major a Adunrii Constituante a Franei, n anul 1789. Stnga i Dreapta a fost o msur menit s simplifice msurarea voturilor. Astfel cei care doreau conservarea puterii regale i a prerogativelor regale s-au aezat n dreapta Preedintelui Adunrii. Doritorii de reforme s-au aezat n stnga. Stnga a fost asociat la nceput cu ideea de transformare a societii, modernizare, progres. Iniial stnga reprezenta contestarea instituiilor existente i transformarea societii astfel nct instituiile se reflect noile schimbri i evoluii. Adepii sfritului de secol XVII i aveau rdcinile ideologice n adepii perioadei iluministe, John Locke, baronul de Montesquieu, Jean-Jacques Rousseau. Principala tez era c omul este o fiin nu numai incipient bun, dar i perfectibil, problema uman fiind sistemul care nu lucreaz n favoarea calitilor umane ci spre potenarea defectelor lui. n timp, stnga politic a fost ocupat de familia larg socialist. Iat de ce stnga este astzi sinonim cu reforma, dreptatea social, egalitatea, libertatea.

Social-Democratia
Conceptul a fost insotit de-a lungul timpului de termenul de socialism si chiar se confunda cu socialismul sau mai bine spus cu anumite forme ale acestuia. Ideile socialiste izvorau din dorinta de a se gasi modalitati de a fi conciliate libertatea si egalitatea, astfel incat sa aiba loc o distribuire echitabila a avutiei nationale catre toti cetatenii. Ascensiunea partidelor de stanga a fost determinata de cresterea numerica a proletariatului industrial. Un moment important pentru familia socalista europeana l-a constituit primul congres al Internationalei Socialiste de dupa cel de-al doilea Razboi mondial, care a avut loc la Frankfurt pe Main. Decalaratia emisa la sfarsitul acestui congres a marcat indepartarea ideologica de marxism. [...] sursa wikipedia/filosofie politica [...]

Istoria partidului

Esichierul politic romanesc este dominat de doua formatiuni politice: Partidul National Liberal la centru-dreapta si Partidul Social Democrat la centru-stanga. Un rezumat istoric si o genealogie politica a PSD o cititi mai jos: Dup Revoluia din 1989, perioada de tranziie de la comunism la democraie a fost gestionat, n mare parte, de partide cu vocaie social-democrat. Din punct de vedere cronologic, primul partid social-democrat aprut pe scena politic romneasc dup cderea vechiului regim a fost Partidului Social Democrat Romn (17 ianuarie 1990). PSDR s-a declarat continuator al social-democraiei romneti interbelice. Beneficiind de legitimitate istoric, PSDR nu a reuit, ns, s obin i o legitimitate electoral apt de a-l face s exercite o influen semnificativ asupra actului de guvernare. Dup o alian temporar cu CDR, PSDR s-a aliat cu PD n 1995 n vederea participrii la alegerile parlamentare din 1996. Noua alian, Uniunea Social Democrat a participat la guvernare n cadrul coaliiei CDR-USD-UDMR, dar existena sa a fost de scurt durat, pn n 1999. La 6 februarie 1990 s-a nscris n registrul partidelor politice Frontul Salvarii Nationale, rezultat al transformrii FSN din organ provizoriu al puterii de stat n micare popular. n aprilie 1990 a avut loc prima Conferin Naional a FSN, care l-a ales n funcia de preedinte pe Ion Iliescu. Dei a ctigat alegerile din 20 mai 1990, FSN era n pragul destrmrii. Convenia Naional a FSN din 16-17 martie 1991 a fost momentul primei ncercri de aezare pe baze doctrinare a partidului. Potrivit moiunii Un viitor pentru Romnia, FSN era definit ca un partid de centru stnga care se inspira din valorile social-democraiei moderne europene. Conventia FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul n care diferenele de viziune au determinat divizarea FSN. Susintorii moiunii Viitorul Azi au ctigat n urma votului iar Petre Roman a devenit preedintele FSN. Grupul celor care au pierdut alegerile n interiorul FSN s-a desprins i a format un nou partid, Frontul Democrat al Salvrii Naionale. La prima Conferin Naional a noului partid, care a avut loc n 2728 iunie 1992, s-a hotrt susinerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezideniale. Susintorii moiunii Viitorul Azi, dei au reuit s se impun n interiorul FSN, au pierdut alegerile parlamentare din 1992. Ulterior, FSN i-a schimbat denumirea n Partidul Democrat (PD). La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992 FDSN, proaspt nfiinat dup sciziunea FSN, a obinut primul loc, iar Ion Iliescu a devenit preedintele Romniei cu 61,5% din voturi. La un an de la constituire, FDSN i-a reafirmat orientarea social-democrat, cu prilejul Conferinei Naionale din 9-10 iulie 1993, cnd i-a schimbat denumirea n Partidul Democraiei Sociale din Romnia. Totodat s-a realizat i fuziunea prin absorbie cu

Partidul Solidaritii Sociale, Partidul Republican, Partidul Cooperatist i Partidul Socialist Democratic din Romnia. Aflat la guvernare n legislatura 1992-1996, PDSR a suferit un proces accentuat de erodare i a pierdut alegerile din toamna anului 1996. ntre anii 1996-2000, PDSR s-a aflat n opoziie, perioad n care a acumulat o experien extrem de important i i-a construit n mod realist i pragmatic strategia pentru a reveni la putere. Pe fundalul unei prelungite crize politice i economice, Uniunea Social Democrat, se destram n 1999, astfel nct social-democraii tradiionali, sub conducerea lui Alexandru Athanasiu (devenit preedinte al PSDR n 16 octombrie 1999) se orienteaz spre o fuziune cu PDSR. Alexandru Athanasiu a fost promotorul meninerii PSDR pe linia social-democrat, reuind s nving gruparea care dorea reorientarea partidului spre social-liberalism, printr-o fuziune cu Aliana pentru Romnia. n anul 2000, PDSR mpreun cu PSDR i PUR, partid de orientare social-liberal, au constituit Polul Democraiei Sociale din Romnia (7 septembrie 2000). Acest bloc electoral a ctigat alegerile legislative din noiembrie 2000. Una dintre clauzele contractului politic dintre PDSR si PSDR a fost prevederea potrivit creia, dup alegeri, se va realiza fuziunea dintre cele dou partide social democrate. Astfel, n 16 iunie 2001 pe scena politic are loc o important clarificare a zonei de centru-stnga, prin constituirea Partidului Social Democrat, rezultat din unificarea celor dou partide. La Congresul de constituire a PSD, Adrian Nastase a afirmat voina politic a noii formaiuni de a reprezenta social-democraia modern, dinamic, racordat la problemele i prioritile actualitii. Alexandru Athanasiu a evocat dimensiunea istoric a momentului, prin fuziunea dintre PSDR i PDSR social-democraia romneasc asumndu-i o istorie ale crei rdcini instituionale se afl n secolul al XIX-lea. Preocuparea pentru conexarea doctrinar a PSD la noile realiti a determinat apariia n 2002 a documentului Spre normalitate o viziune social-democrat modern privind viitorul Romniei, material care propune principalele direcii de aciune ale perioadei post- tranziie. La reuniunea de la Snagov din februarie 2003, preedintele PSD, Adrian Nastase a afirmat c se consacr astfel refacerea unitii social-democrate pe baze ideologice clare i neconflictuale, precum i concilierea dintre tradiia i modernitatea stngii democrate romneti. n iulie 2003 PSD a fuzionat cu Partidul Socialist al Muncii, condus de Ion Sasu i cu Partidul Socialist al Renaterii Naionale, fondat de Ioan Radu, viceprimar al Capitalei n acel moment, dup plecarea din PRM. Miza acestor fuziuni nu era n primul rnd electoral ci simbolic, pentru a realiza simplificarea scenei politice, transmind mesajul unei necesare clarificri ideologice n politica romneasc. Procesul de unificare i modernizare a stngii democrate romneti a favorizat apropierea PSD de structurile social-democrate internaionale Internaionala Socialist i Partidul Socialitilor Europeni. PD nu a putut mpiedica primirea n Internaionala Socialist a PSD ca membru cu drepturi depline, la Congresul de la So Paulo din octombrie 2003,

reprezentantul democrailor fiind singurul care a votat mpotriv. n iunie 2005 PSD a devenit membru cu drepturi depline n cadrul Partidului Socialitilor Europeni. PSD a dezvoltat relaii consistente de colaborare cu partidele social-democrate europene, semnificative n acest sens fiind reuniunile grupurilor parlamentare de lucru romno germane (PSD-SPD). PSD a semnat acorduri de cooperare i parteneriat cu partide membre ale familiei social-democrate, avnd o agend consistent de ntlniri bilaterale cu conducerile principalelor formaiuni ale Internaionalei Socialiste. Perioada 2000-2004 a fost extrem de important pentru afirmarea i consolidarea PSD ca unic reprezentant al social-democraiei n Romnia, att din punct de vedere instituional, ct i ideologic. PSD a fost ns supus unui inerent proces de erodare ca urmare a actului guvernrii, partidul fiind nevoit s intre n opoziie n urma alegerilor din noiembrie-decembrie 2004. Adrian Nstase, deoarece a pierdut alegerile prezideniale, precum i pentru a respecta decizia Congresului Extraordinar al PSD din august 2004, care i cerea lui Ion Iliescu s revin n fruntea PSD dup expirarea mandatului de Preedinte al Romniei, nu a mai candidat la preedinia partidului. La Congresul din 21 aprilie 2005, n urma unei competiii dramatice, Mircea Geoan a devenit preedinte al PSD. n 2005 a fost lansat un manifest al PSD, sub titlul Romnia european Romnia solidaritii sociale. Documentul reprezint un pas important ctre racordarea doctrinar a PSD la realitile interne i europene. La 10 decembrie 2006 a avut loc un Congres Extraordinar al PSD, care l-a reconfirmat pe Mircea Geoan n fruntea PSD, iar Ion Iliescu a devenit Preedinte de Onoare, n semn de respect i apreciere a rolului i contribuiei acestuia la promovarea idealurilor i valorilor social-democrate. n perioada 2005-2009 PSD a realizat eforturi de racordare la aciunile i politicile Partidului Socialitilor Europeni, ns credibilitatea partidului a fost pus la ndoial de oscilaiile din politica intern: pe de-o parte social-democraii au participat la suspendarea din funcie a lui Traian Bsescu (n anul 2007), pe de alt parte au intrat la sfritul anului 2008 ntr-un guvern de mare coaliie, alturi de PDL. Eecul lui Mircea Geoan n alegerile prezideniale din 2009 a nsemnat pierderea posibilitii PSD de a-i pune n aplicare programul politic. La Congresul PSD din 20 februarie 2010 preedinte al PSD a devenit Victor Ponta, acesta asumndu-i obiectivul de a nu repeta greelile din istoria recent a partidului. Ion Apostol: O Istorie Scurt a Social Democraiei Romne Bucureti, 2007

ARGUMENT
Ne-am ales aceasta tema-PSD din comuna Holboca in urma faptului ca ne aflam intr-o situatie de criza in care marea masa a indivizilor,apartinand tuturor categoriilor sociale, necesita un sprijin in distribuirea echitabila a avutiei nationale catre toti cetatenii. Acest fapt reprezinta unul dintre obiectivele pe care le urmareste Partidul Social Democrat.