P. 1
Doctrina Social Democrata

Doctrina Social Democrata

|Views: 188|Likes:
Published by Moldovan Iuliana

More info:

Published by: Moldovan Iuliana on Dec 16, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/08/2015

pdf

text

original

Doctrina Social Democrata

Social-democratia reprezinta, conform Manualului de politologie, doctrina politica privind organizarea si conducerea democratica a societatii, avand la baza principiile egalitatii si dreptatii sociale, ale promovarii intereselor producatorilor de valori materiale si spirituale, ale protectiei sociale a categoriilor de cetateni defavorizati, prin limitarea puterii claselor sociale avute, indeosebi a monopolurilor. Geneza doctrinei politice social-democrate are la baza, pe de o parte, ideile socialistilor utopici, iar pe de alta parte, ideile marxiste din a doua jumatate a secolului trecut. Ideile au aparut odata cu manifestarea relatiilor de productie capitaliste care, desi marcau un element de progres pe calea dezvoltarii societatii, generau totusi, in mod inevitabil si inegalitati sociale. Ca o reactie la aceasta realitate, apar in domeniul gandirii social-politice idei egalitariste cunoscute sub numele de socialismul utopic. Termenul de ‘utopic’ s-a impus mai ales de la titlul lucrarii lui Thomas Morus ‘Utopia’, cuvant provenind din limba greaca, insemnand ‘ceva fara loc’, ‘nicaieri’, adica ceva ce nu exista in realitate. De aceea, in limbajul obisnuit ‘utopic’ insemana irealizabil, iar in legatura cu ideile social-politice promovate de socialismul utopic se refera la o constructie imaginara, himerica, a unei societati viitoare. Anumite idei ale socialismului utopic persista si astazi in diferite tari, mai ales in cele subdezvoltate. Social-democratia s-a inspirat, dupa cum s-a aratat, nu numai de la socialismul utopic, ci si de la ideile socialiste ale lui Marx si Engels, idei considerate ca apartinand socialismului. Marx si Engels considerau ca inevitabila disparitia capitalismului si inlocuirea acestuia cu o noua societate, cea socialista, reclamata de legile obiective ale dezvoltarii sociale, bazata pe proprietatea comuna supra mijloacelor de productie si lipsita de exploatare. Social-democratia, ca doctrina politica, a cunoscut mai multe faze in evolutia sa. • O prima faza poate fi considerata cea din perioada premergatoare primului razboi mondial, cand social-democratia se considera o doctrina politica ce viza organizarea si conducerea democratica a societatii pe calea trecerii la o noua oranduire sociala, faurita pe baza politicii partidului clasei muncitoare, care sa ia locul capitalismului prin reforme. Pe o astfel de gandire politica s-a desfasurat inca din a doua jumatate a secolului al XIXlea procesul de constituire a unor partide muncitoresti social-democrate in diferite tari, unele dintre ele unindu-se in asociatii internationale muncitoresti. In cadrul socialdemocratiei din acea perioada a inceput sa se dezvolte un curent de gandire de factura extremista, in frunte cu Lenin, care va duce la o noua doctrina, cea comunista, de tip marxist-leninist care, dupa primul si al doilea razboi mondial, va sta la baza sistemului totalitar comunist. • Datorita acestei noi situatii care s-a creat, doctrina politica social-democrata a intrat intro noua faza de dezvoltare, care a durat pana in zilele noastre. Mentinandu-si conceptia initiala cu privire la transferarea capitalismului in socialism pe calea reformelor, socialdemocratia din aceasta perioada sustine cu fermitate principiile pluralismului politic, ale respectarii optiunilor libere a alegatorilor in legatura cu exercitarea puterii politice in stat, combatand, in acelasi timp, ideile unui regim totalitar, indiferent de natura sa (fascista sau comunista).

indeosebi de sfera serviciilor. dupa prabusirea sistemului totalitar comunist din tarile est-europene. partide cuprinzand noi categorii de salariati generate de dezvoltarea economica. sa garanteze bunastarea. social-democratia a dezvoltat un sistem de masuri sociale care sa permita asigurarea securitatii sociale. Datorita faptului ca izvorul social democratiei a fost in muncitorime. Socialistii au inteles necesitatea de a prezenta si actiona in cadrul unor ‘mari partide populare reformate’. In prezent doctrina social-democrata pune accent pe principiile statului de drept. Un loc deosebit in relatiile dintre sindicate si socialdemocratie revine unor structuri si institutii specifice de educatie. numeroase organizatii pentru odihna etc. Conform conceptiei social-democratice. indiferent de orientare.Partidele social-democrate au continuat sa se dezvolte in multe tari ale lumii si sa participe activ. In acelasi timp. raportul social-democratiei cu muncitorimea se sprijina pe sindicate. dar afirma si altele noi. la viata politica din tarile respective. Astfel. Ideile. Din punct de vedere organizatoric. Trebuie mentionat ca in multe tari. concepand-o ca o doctrina social-democrata a zilelor noastre cu deschidere larga spre viitor. doctrina social-democrata a intrat intr-o noua faza. ea a urmarit integrarea maselor in societatea democratizata. prin alegeri libere. rezultata din situatia actuala a realitatilor social-economice. ceea ce permite contactul cu opinia publica. are loc un proces de inchegare a unei doctrine politice social-democrate care valorifica o parte din ideile social-democratiei. social-democratia reprezinta una din principalele doctrine politice. Sindicatele se integreaza in societatea civila. a micilor producatori si meseriasilor. In tarile esteuropene. urmarind si diminuarea saraciei. ca alternativa viabila de organizare si conducere democratica a societatii. dupa prabusirea comunismului. care cuprinde milioane de consumatori. . in care s-a renuntat la ideea oranduirii socialiste. se afla sub incidenta social democratiei organizarea cooperatista. potrivit careia statul nu trebuie sa intervina in economia de piata spre a asigura munca si securitatea cetatenilor sai. a unei parti din ce in ce mai mari a intelectualitatii. teoriile si tezele elaborate initial au fost puse la baza strategiei si programului de guvernare. in Europa Occidentala precum si in alte tari ale lumii. sistem care nu intotdeauna a fost evaluat suficient de critic de catre social-democratie. pe cele de protectie sociala etc. dupa al doilea razboi mondial. de formare culturalprofesionala. Se constata largirea continua a bazelor sociale ale miscarii social-democrate mai ales pe seama functionarilor. Astazi. de pe principii democratice. partidele politice. • In prezent. In momentele cand era la putere si cand se gasea in opozitie. sa guverneze perioade indelungate de timp. partidele social-democrate au reusit. PSD a elaborat si a perfectionat doctrina sa. Considerand democratia o forta sociala activa. s-au creat structuri organizatorice cu numeroase ramificatii. nu trebuie sa urmareasca numai problema puterii. doctrina social-democrata s-a delimitat de conceptia liberala clasica. ci mai ales rolul de a asigura o legatura intre stat si societate. iar rectificarea lor in practica guvernarii au adus corectivele de rigoare.

ca valoare suprema. costului social extrem de ridicat. de vocatie europeana si ancorat in realitatile nationale. refuzand cu fermitatea presiunea fortelor de dreapta de a arunca populatia Romaniei in valtoarea terapiei de soc. fie pe solidaritatea sociala si pe egalitarismul nivelator. PSD si-a afirmat raspunderea de a fi exponentul aspiratiilor de libertate. cum sunt: libertatea si demnitatea umana. Libertatea. doar la un instrument demagogic. orientata spre viitor. poate fi usor returnata in anarhie. datorita. sa n-o reduca la o simpla vorba. PSD este un partid social-democrat modern.Optiunile si actiunile politice pe care le sustine PSD isi au geneza in platforma Revolutiei Romane din Decembrie 1989. egalitatea sanselor. Doctrinar si programatic. pentru reforma insasi. generatoare de efecte contraproductive in ultima instanta. dificil de suportat mai ales de zonele sociale mai defavorizate. refuzand solutiile radicaliste si aventuriste. binele public. . Idealurile si actiunile PSD sunt legate de principiile si valorile fundamentale ale social-democratiei moderne. Reforma. orientat spre viitor. a Partidului Social Democrat. Vocatia europeana. daca nu se realizeaza intr-un cadru de ordine fireasca in care libertatea unora sa nu o incalce pe cea a semenilor lor si. model de reforma pe care il respinge si il apreciaza ca inadecvat realitatilor romanesti. justitia sociala si solidaritatea umana. Prin valori ca cele mentionate. respectul fata de munca si proprietate. in conceptia PSD. care sufoca libera initiativa si depreciaza semnificatia libertatii individuale. progres si bunastare. deschis spre modernizare si dezvoltare sociala. Nu reforma este respinsa de PSD – cum s-au facut numeroase speculatii de rea credinta – ci cu acea varianta terapia de soc. ideologic-doctrinar pentru perioada post-tranzitie a Romaniei. cat si pe cele ale protectiei sociale. cu atat mai mult. doctrina social-democrata a PSD se deosebeste de alte doctrine politice care pun accentul fie pe libertatea individuala in defavoarea justitiei sociale. o viziune social-democrata moderna privind viitorul Romaniei’. intre altele. de centru stanga. adoptat in luna octombrie 2002 de Consiliul National al PSD. este reflectata si in preocuparile de ordin politic. trebuie orientata concomitent atat pe principiile eficientei economice. Ca partid social-democrat modern. concretizate in programul ‘Spre normalitate. cu un accent deosebit pe reforma economica. promotor ferm al democratiei si al reformei in toate componentele societatii romanesti.

(2) Partidul Social Democrat este membru cu drepturi depline al Partidului Socialiştilor Europeni (P. ideile socialiste au fost propagate prin intermediul presei muncitoreşti şi socialiste. Anton Bacalbaşa. Nicolae Zubcu-Codreanu şi dr. Sofia Nădejde.E. N.S.Relaţia PSD cu Internaţionala Socialistă (I. dominante în Rusia. fraţii Ioan şi Gheorghe Nădejde. Istoria Partidului Social Democrat Ideile socialiste au pătruns în Principatele Române prin intermediul tinerilor care îşi făceau studiile în străinătate. Ei au adus o infuzie nouă de idei socialiste de tip anarhist. DobrogeanuGherea.S. Zamfir Arbore. prigoniţi de autorităţile ţariste.).S.) şi Partidul Socialiştilor Europeni (P. între care se remarcau Constantin Dobrogeanu-Gherea. prin intermediul mai multor reviste. În paginile acestuia au publicat articole socialişti de marcă – Vasile Conta. Mortun. Mai ales după revoluţia de la 1848. Uvrierul şi Lucrătorul român (1872).S. . (3) Partidul Social Democrat poate invita organizaţiile partidelor afiliate PES să participe la unele manifestări politice în România. între care s-a remarcat Contemporanul (1881). (4) Partidul Social Democrat va aplica pe carnetul de membru şi pe toate simbolurile oficiale ale partidului emblema Partidului Socialiştilor Europeni. reprezentate de Telegraful român (1865).E. Analele tipografice (1869). cunoscuţi sub numele de narodnici.). Russel. transferul de idei făcîndu-se mai ales pe filiera franceză. Theodor Sperantia. În jurul acestor publicaţii s-au format cercuri socialiste. Vasile G. datorită predilecţiei pentru cultura franceză.) Articolul 96 (1) Partidul Social Democrat este membru cu drepturi depline al Internaţionalei Socialiste (I. Un aflux important l-a avut venirea în ţară a unui grup de emigranţi ruşi şi basarabeni. dar şi de tip german. în cadrul cărora s-au afirmat personalităţi ca Titus Dunca.

Ştefan Voitec. La 31 ianuarie 1910 a fost înfiinţat Partidul Social Democrat Român (PSDR). Programul adoptat. Ioan Flueraş.Titel Petrescu şi alţi lideri regionali ai PSD au refuzat să participe. sub influenţa tripletei aflată la conducerea efectivă: Gherea – Nădejde – Mortun. s. a studiului lui Gherea. Ion Pas. Şerban Voinea. A urmat o perioadă de scindări generate de relaţionarea cu celelalte partide. Dimitrie Marinescu. Vasile G.a. Z. inspirat din scrierile lui Gherea şi de programul de la Erfurt al social-democraţilor germani. Lotar Rădăceanu. Partidul a adoptat o poziţie moderată. prin sprijinirea implicării în lupta politică legală. solicitînd democratizarea ţării şi transformarea ei într-o societate socialistă. Principalele direcţii de acţiune ale partidului erau instituirea votului universal. După 23 august 1944. Vasile Lates. condus de I. Legăturile cu alte partide social-democrate au fost întărite prin participarea la Congresele Internaţionalei a II-a de la Basel (1912) şi Copenhaga (1913). Ce vor socialiştii români? Expunerea socialismului ştiinţific şi Programul socialist. garantarea dreptului la întrunire. Deşi se aflau în tratative cu comuniştii pentru organizarea luptei antifasciste. în sensul acceptării cadrului constituţional existent. respectiv cu PNŢ şi PNL. Frimu. iar cluburile muncitoreşti au fost desfiinţate cu excepţia clubului de la Bucureşti. în vederea accederii la putere. PSDR a salutat Marea Unire din 1918. C.Constantin Mille. Iosif Jumanca. Dimitrie Marinescu şi Constantin Vasilescu. dar din rîndurile sale s-au desprins mai multe facţiuni şi grupuri disidente. În decembrie 1918. În perioada dictaturii regale. Această orientare s-a concretizat prin apariţia. Christian Racovski. în martie 1945. egalitatea femeilor cu bărbaţii). La 31 martie 1893 a fost fondat Partidul Social – Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR). Ei au dat o orientare modernă mişcării socialiste românesti. Theodor Iordănescu. Frimu. Gheorghe Cristescu şi Ilie Moscovici. în 1886. Un rol important continuă să îl joace Dobrogeanu-Gherea. Buzdugan şi Christian Racovski. dar la instalarea guvernului Petru Groza. În 1899 partidul s-a destrămat.C. Mihai Gh. PSD a fost implicat în constituirea primelor cabinete provizorii. Morţun. social-democraţii români au întrerupt contactele cu comuniştii. care susţinuseră anexarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord la URSS. libertatea presei. Bujor. Din conducere făceau parte Ioan Nădejde. Constantin. PSDR şi-a schimbat denumirea în Partidul Socialist. Constantin Titel Petrescu. Ion C. Constantin Dobrogeanu-Gherea. PSD era în pragul scindării deoarece o . Christian Racovski. sub conducerea lui Constantin-Titel Petrescu. instituirea impozitului progresiv pe venit. Frimu. “Neoiobăgia” a avut o influenţă importantă asupra orientării partidului. Mihail Gheorghiu-Bujor. definea rolul PSDMR ca reprezentant al proletariatului român. C. o analiză a societăţii româneşti care susţinea formarea unui partid socialist românesc şi o serie de revendicări democratice de perspectivă (votul universal. adoptarea unei legislaţii a muncii şi reforma radicală a sistemului agrar în favoarea ţărănimii. unde au fost adoptate rezoluţii pacifiste. descentralizarea şi autonomia comunală. în cadrul căruia au continuat să activeze personalităţi ca I. Ilie Moscovici. iar printre membrii săi se numărau George Grigorovici. Congresul din 7 mai 1927 a hotărît centralizarea întregii mişcări socialiste prin constituirea Partidului Social-Democrat (PSD). PSD şi-a continuat activitatea în ilegalitate. organizarea învăţămîntului gratuit obligatoriu. a cărui lucrare.

În aprilie 1990 a avut loc prima Conferinţă Naţională a FSN. Convenţia Naţională a FSN din 16-17 martie 1991 a fost momentul primei încercări de aşezare pe baze doctrinare a partidului. însă. rezultat al transformării FSN din organ provizoriu al puterii de stat în mişcare populară. liderii PSD au fost arestaţi. dar existenţa sa a fost de scurtă durată. După eşecul acestei guvernări. Ulterior. Partidul Social Democrat actual se consideră continuatorul mişcării social democrate de dinaintea instaurării dictaturii comuniste. iar Ion Iliescu a devenit preşedintele României cu 61. perioada de tranziţie de la comunism la democraţie a fost gestionată. de partide cu vocaţie social-democrată. Frontul Democrat al Salvării Naţionale.Azi”. Beneficiind de legitimitate istorică. FSN era definit ca un „partid de centru stânga care se inspira din valorile social-democraţiei moderne europene”. Deşi a câştigat alegerile din 20 mai 1990. FDSN şi-a reafirmat orientarea socialdemocrată. FSN era în pragul destrămării. PSDR a decis în 2001 fuziunea cu PDSR şi formarea Partidului Social-Democrat (PSD). La prima Conferinţă Naţională a noului partid. în mare parte. s-a hotărât susţinerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezidenţiale. La 6 februarie 1990 s-a înscris în registrul partidelor politice Frontul Salvării Naţionale. care l-a ales în funcţia de preşedinte pe Ion Iliescu. La Conferinţa din decembrie 1945. FSN şi-a schimbat denumirea în Partidul Democrat (PD) La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992 FDSN. La un an de la constituire. PSDR nu a reuşit. proaspăt înfiinţat după sciziunea FSN. Uniunea Social Democrată a participat la guvernare în cadrul coaliţiei CDR-USD-UDMR. Noua alianţă. când şi-a schimbat . cu prilejul Conferinţei Naţionale din 9-10 iulie 1993. au pierdut alegerile parlamentare din 1992. în urma hotărîrii majorităţii delegaţilor de a merge în alegerile parlamentare pe liste comune cu PCR. fapt ce a condus la dispariţia partidului din viaţa politică. deşi au reuşit să se impună în interiorul FSN. să obţină şi o legitimitate electorală aptă de a-l face să exercite o influenţă semnificativă asupra actului de guvernare. Două luni mai tîrziu. Susţinătorii moţiunii „Viitorul – Azi” au câştigat în urma votului iar Petre Roman a devenit preşedintele FSN. Susţinătorii moţiunii „Viitorul. Din punct de vedere cronologic. care a avut loc în 27-28 iunie 1992. Potrivit moţiunii „Un viitor pentru România”. PSDR s-a declarat continuator al social-democraţiei româneşti interbelice. a obţinut primul loc. în mai 1946. Grupul celor care au pierdut alegerile în interiorul FSN s-a desprins şi a format un nou partid. Constantin Titel Petrescu şi susţinătorii săi au părăsit PSDR constituindu-se apoi. dezamăgit de colaborarea cu PD şi confruntat cu riscul de a nu mai intra în Parlament. În manifestul PSDI se arăta că partidul este promotorul adevărat al social democraţiei româneşti.5% din voturi. După Revoluţia din 1989. După o alianţă temporară cu CDR. În februarie 1948 PSD a fuzionat cu PCR în cadrul Partidului Muncitoresc Român (PMR). primul partid social-democrat apărut pe scena politică românească după căderea regimului comunist a fost Partidului Social Democrat Român (17 ianuarie 1990). PSDR s-a aliat cu PD în vederea participării la alegerile parlamentare din 1996. Conventia FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul în care diferenţele de viziune au determinat divizarea FSN.parte a socialiştilor doreau o colaborare cu comuniştii. în Partidul Social-Democrat Independent (PSDI).

prin constituirea Partidului Social Democrat. PSD a dezvoltat relaţii consistente de colaborare cu partidele social-democrate europene. şi a adus la conducerea partidului o echipa tânără şi dinamică. marcând sfarşitul perioadei de ccriză a partidului. Preocuparea pentru conexarea doctrinară a PSD la noile realităţi a determinat apariţia în 2002 a documentului „Spre normalitate – o viziune social-democrată modernă privind viitorul României”. Adrian Nastase a afirmat că se consacră astfel refacerea unităţii social-democrate pe baze ideologice clare şi neconflictuale. în iunie 2001 pe scena politică are loc o importantă clarificare a zonei de centru-stânga. Congresul din 10 decembrie 2006 l-a reconfirmat în funcţia de preşedinte al PSD pe Mircea Geoană. Programul prezentat de către echipa preşedintelui Mircea Geoană. Adrian Nastase a afirmat voinţa politică a noii formaţiuni de a reprezenta social-democraţia modernă. Partidul Republican. rezultat din unificarea celor două partide. partid de orientare social-liberală. Mircea Geoană a afirmat dorinţa PSD de a-şi consolida baza doctrinară şi de a face o opoziţie constructivă în perioada următoare. A urmat o perioada de repoziţionări politice si structurale. orientate spre modernizare şi o mai bună integrare în familia socialistă europeană. Totodată s-a realizat şi fuziunea prin absorbţie cu Partidul Solidarităţii Sociale. dinamică. “România . PDSR a suferit un proces accentuat de erodare şi a pierdut alegerile din toamna anului 1996.tranziţie. iar noul preşedinte. preşedintele PSD. Astfel. PDSR împreună cu PSDR şi PUR. au constituit Polul Democraţiei Sociale din România (7 septembrie 2000). unii dintre ei anchetaţi de justiţie. O serie de lideri contestaţi. semnificative în acest sens fiind reuniunile grupurilor parlamentare de lucru româno – germane (PSDSPD). La reuniunea de la Snagov din februarie 2003. Aflat la guvernare în legislatura 19921996. PSD a semnat acorduri de cooperare şi parteneriat cu partide membre ale familiei social-democrate. În iunie 2005 PSD a devenit membru cu drepturi depline în cadrul Partidului Socialiştilor Europeni. Perioada 2000-2004 a fost extrem de importantă pentru afirmarea şi consolidarea PSD ca unic reprezentant al socialdemocraţiei în România. Partidul Cooperatist şi Partidul Socialist Democratic din România. se va realiza fuziunea dintre cele două partide social democrate. supus unui inerent proces de erodare ca urmare a actului guvernării. Pe de altă parte însă. au parăsit partidul sau au fost îndepărtaţi din funcţiile deţinute. PDSR s-a aflat în opoziţie. material care propune principalele direcţii de acţiune ale perioadei post. Una dintre clauzele contractului politic dintre PDSR si PSDR a fost prevederea potrivit căreia. Procesul de unificare şi modernizare a stângii democrate româneşti a favorizat apropierea PSD de structurile social-democrate internaţionale – Internaţionala Socialistă şi Partidul Socialiştilor Europeni. PSD a intrat în opoziţie în urma alegerilor din noiembrie 2004. La Congresul din aprilie 2005 a fost desemnată noua conducere a partidului. după alegeri. Acest bloc electoral a câştigat alegerile legislative din noiembrie 2000. La Congresul de constituire a PSD. racordată la problemele şi priorităţile actualităţii. În anul 2000. având o agendă consistentă de întâlniri bilaterale cu conducerile principalelor formaţiuni ale Internaţionalei Socialiste.denumirea în Partidul Democraţiei Sociale din România. precum şi concilierea dintre tradiţia şi modernitatea stângii democrate românesti. Între anii 1996-2000. perioadă în care a acumulat o experienţă extrem de importantă şi şi-a construit în mod realist şi pragmatic strategia pentru a reveni la putere.

] . Iată de ce stânga este astăzi sinonimă cu reforma. Stânga versus Dreapta Stânga şi dreapta sunt un concept născut din o decizie majoră a Adunării Constituante a Franţei. care a avut loc la Frankfurt pe Main. Ideile socialiste izvorau din dorinta de a se gasi modalitati de a fi conciliate libertatea si egalitatea. Jean-Jacques Rousseau... libertatea. încearcă să ofere o viziune nouă. egalitatea. progres. Doritorii de reforme s-au aşezat în stânga. În timp. Social-Democratia Conceptul a fost insotit de-a lungul timpului de termenul de socialism si chiar se confunda cu socialismul sau mai bine spus cu anumite forme ale acestuia. Un moment important pentru familia socalista europeana l-a constituit primul congres al Internationalei Socialiste de dupa cel de-al doilea Razboi mondial. şi a alternativă guvernarea de dreapta. dreptatea socială. progresistă şi europeană. Adepţii sfârşitului de secol XVII îşi aveau rădăcinile ideologice în adepţii perioadei iluministe. baronul de Montesquieu. în anul 1789. [. Stânga şi Dreapta a fost o măsură menită să simplifice măsurarea voturilor. problema umană fiind sistemul care nu lucrează în favoarea calităţilor umane ci spre potenţarea defectelor lui. Iniţial stânga reprezenta contestarea instituţiilor existente şi transformarea societăţii astfel încât instituţiile se reflectă noile schimbări şi evoluţii. modernizare.Socială”. dar şi perfectibil. Astfel cei care doreau conservarea puterii regale şi a prerogativelor regale s-au aşezat în dreapta Preşedintelui Adunării. Ascensiunea partidelor de stanga a fost determinata de cresterea numerica a proletariatului industrial. Decalaratia emisa la sfarsitul acestui congres a marcat indepartarea ideologica de marxism.. John Locke.] sursa wikipedia/filosofie politica [. social-democraţiei române. stânga politică a fost ocupată de familia largă socialistă. Stânga a fost asociată la început cu ideea de transformare a societăţii. astfel incat sa aiba loc o distribuire echitabila a avutiei nationale catre toti cetatenii. Principala teză era că omul este o fiinţă nu numai incipient bun..

Convenţia Naţională a FSN din 16-17 martie 1991 a fost momentul primei încercări de aşezare pe baze doctrinare a partidului. Susţinătorii moţiunii „Viitorul – Azi” au câştigat în urma votului iar Petre Roman a devenit preşedintele FSN. PSDR nu a reuşit. au pierdut alegerile parlamentare din 1992. FDSN şi-a reafirmat orientarea social-democrată. PSDR s-a aliat cu PD în 1995 în vederea participării la alegerile parlamentare din 1996. Grupul celor care au pierdut alegerile în interiorul FSN s-a desprins şi a format un nou partid. La 6 februarie 1990 s-a înscris în registrul partidelor politice Frontul Salvarii Nationale.5% din voturi. La un an de la constituire. În aprilie 1990 a avut loc prima Conferinţă Naţională a FSN. care a avut loc în 2728 iunie 1992. Noua alianţă. s-a hotărât susţinerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezidenţiale. Potrivit moţiunii „Un viitor pentru România”. a obţinut primul loc. FSN era definit ca un „partid de centru stânga care se inspira din valorile social-democraţiei moderne europene”. primul partid social-democrat apărut pe scena politică românească după căderea vechiului regim a fost Partidului Social Democrat Român (17 ianuarie 1990). însă. perioada de tranziţie de la comunism la democraţie a fost gestionată. Ulterior. La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992 FDSN. cu prilejul Conferinţei Naţionale din 9-10 iulie 1993. Frontul Democrat al Salvării Naţionale. dar existenţa sa a fost de scurtă durată. când şi-a schimbat denumirea în Partidul Democraţiei Sociale din România. Totodată s-a realizat şi fuziunea prin absorbţie cu . de partide cu vocaţie social-democrată. până în 1999. Beneficiind de legitimitate istorică. să obţină şi o legitimitate electorală aptă de a-l face să exercite o influenţă semnificativă asupra actului de guvernare. La prima Conferinţă Naţională a noului partid. FSN era în pragul destrămării. PSDR s-a declarat continuator al social-democraţiei româneşti interbelice. Din punct de vedere cronologic. rezultat al transformării FSN din organ provizoriu al puterii de stat în mişcare populară. Susţinătorii moţiunii „Viitorul – Azi”. deşi au reuşit să se impună în interiorul FSN. proaspăt înfiinţat după sciziunea FSN. Conventia FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul în care diferenţele de viziune au determinat divizarea FSN. Deşi a câştigat alegerile din 20 mai 1990.Istoria partidului Esichierul politic romanesc este dominat de doua formatiuni politice: Partidul National Liberal la centru-dreapta si Partidul Social Democrat la centru-stanga. După o alianţă temporară cu CDR. în mare parte. iar Ion Iliescu a devenit preşedintele României cu 61. care l-a ales în funcţia de preşedinte pe Ion Iliescu. Un rezumat istoric si o genealogie politica a PSD o cititi mai jos: “După Revoluţia din 1989. FSN şi-a schimbat denumirea în Partidul Democrat (PD). Uniunea Social Democrată a participat la guvernare în cadrul coaliţiei CDR-USD-UDMR.

preşedintele PSD. La reuniunea de la Snagov din februarie 2003. PDSR a suferit un proces accentuat de erodare şi a pierdut alegerile din toamna anului 1996. Miza acestor fuziuni nu era în primul rând electorală ci simbolică. În anul 2000. Partidul Cooperatist şi Partidul Socialist Democratic din România. după alegeri. precum şi concilierea dintre tradiţia şi modernitatea stângii democrate româneşti. PD nu a putut împiedica primirea în Internaţionala Socialistă a PSD ca membru cu drepturi depline. viceprimar al Capitalei în acel moment. Alexandru Athanasiu a fost promotorul menţinerii PSDR pe linia social-democrată. în 16 iunie 2001 pe scena politică are loc o importantă clarificare a zonei de centru-stânga. partid de orientare social-liberală. se va realiza fuziunea dintre cele două partide social democrate. Adrian Nastase a afirmat voinţa politică a noii formaţiuni de a reprezenta social-democraţia modernă. Aflat la guvernare în legislatura 1992-1996. Uniunea Social Democrată. Una dintre clauzele contractului politic dintre PDSR si PSDR a fost prevederea potrivit căreia. pentru a realiza simplificarea scenei politice. În iulie 2003 PSD a fuzionat cu Partidul Socialist al Muncii. se destramă în 1999. PDSR s-a aflat în opoziţie. printr-o fuziune cu Alianţa pentru România. racordată la problemele şi priorităţile actualităţii. astfel încât social-democraţii tradiţionali. la Congresul de la São Paulo din octombrie 2003. material care propune principalele direcţii de acţiune ale perioadei post. Astfel. condus de Ion Sasu şi cu Partidul Socialist al Renaşterii Naţionale. Acest bloc electoral a câştigat alegerile legislative din noiembrie 2000. prin constituirea Partidului Social Democrat. transmiţând mesajul unei necesare clarificări ideologice în politica românească. La Congresul de constituire a PSD. perioadă în care a acumulat o experienţă extrem de importantă şi şi-a construit în mod realist şi pragmatic strategia pentru a reveni la putere. Adrian Nastase a afirmat că se consacră astfel refacerea unităţii social-democrate pe baze ideologice clare şi neconflictuale. prin fuziunea dintre PSDR şi PDSR social-democraţia românească asumându-şi o istorie ale cărei rădăcini instituţionale se află în secolul al XIX-lea. Partidul Republican.Partidul Solidarităţii Sociale.tranziţie. după plecarea din PRM. fondat de Ioan Radu. au constituit Polul Democraţiei Sociale din România (7 septembrie 2000). Alexandru Athanasiu a evocat dimensiunea istorică a momentului. sub conducerea lui Alexandru Athanasiu (devenit preşedinte al PSDR în 16 octombrie 1999) se orientează spre o fuziune cu PDSR. Procesul de unificare şi modernizare a stângii democrate româneşti a favorizat apropierea PSD de structurile social-democrate internaţionale – Internaţionala Socialistă şi Partidul Socialiştilor Europeni. Între anii 1996-2000. reuşind să învingă gruparea care dorea reorientarea partidului spre social-liberalism. Pe fundalul unei prelungite crize politice şi economice. dinamică. . Preocuparea pentru conexarea doctrinară a PSD la noile realităţi a determinat apariţia în 2002 a documentului „Spre normalitate – o viziune social-democrată modernă privind viitorul României”. PDSR împreună cu PSDR şi PUR. rezultat din unificarea celor două partide.

care îi cerea lui Ion Iliescu să revină în fruntea PSD după expirarea mandatului de Preşedinte al României.reprezentantul democraţilor fiind singurul care a votat împotrivă. Mircea Geoană a devenit preşedinte al PSD. pe de altă parte au intrat la sfârşitul anului 2008 într-un guvern de mare coaliţie. iar Ion Iliescu a devenit Preşedinte de Onoare. nu a mai candidat la preşedinţia partidului. Adrian Năstase. în semn de respect şi apreciere a rolului şi contribuţiei acestuia la promovarea idealurilor şi valorilor social-democrate. PSD a semnat acorduri de cooperare şi parteneriat cu partide membre ale familiei social-democrate. PSD a dezvoltat relaţii consistente de colaborare cu partidele social-democrate europene. având o agendă consistentă de întâlniri bilaterale cu conducerile principalelor formaţiuni ale Internaţionalei Socialiste. deoarece a pierdut alegerile prezidenţiale. acesta asumându-şi obiectivul de a nu repeta greşelile din istoria recentă a partidului. precum şi pentru a respecta decizia Congresului Extraordinar al PSD din august 2004. În iunie 2005 PSD a devenit membru cu drepturi depline în cadrul Partidului Socialiştilor Europeni. Eşecul lui Mircea Geoană în alegerile prezidenţiale din 2009 a însemnat pierderea posibilităţii PSD de a-şi pune în aplicare programul politic. În perioada 2005-2009 PSD a realizat eforturi de racordare la acţiunile şi politicile Partidului Socialiştilor Europeni. La Congresul PSD din 20 februarie 2010 preşedinte al PSD a devenit Victor Ponta. 2007 . alături de PDL. Perioada 2000-2004 a fost extrem de importantă pentru afirmarea şi consolidarea PSD ca unic reprezentant al social-democraţiei în România. cât şi ideologic. atât din punct de vedere instituţional. sub titlul “România europeană – România solidarităţii sociale”. în urma unei competiţii dramatice. care l-a reconfirmat pe Mircea Geoană în fruntea PSD.” Ion Apostol: O Istorie Scurtă a Social Democrației Române – București. Documentul reprezintă un pas important către racordarea doctrinară a PSD la realităţile interne şi europene. însă credibilitatea partidului a fost pusă la îndoială de oscilaţiile din politica internă: pe de-o parte social-democraţii au participat la suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu (în anul 2007). La Congresul din 21 aprilie 2005. La 10 decembrie 2006 a avut loc un Congres Extraordinar al PSD. PSD a fost însă supus unui inerent proces de erodare ca urmare a actului guvernării. partidul fiind nevoit să intre în opoziţie în urma alegerilor din noiembrie-decembrie 2004. semnificative în acest sens fiind reuniunile grupurilor parlamentare de lucru româno – germane (PSD-SPD). În 2005 a fost lansat un manifest al PSD.

apartinand tuturor categoriilor sociale.ARGUMENT Ne-am ales aceasta tema-PSD din comuna Holboca in urma faptului ca ne aflam intr-o situatie de criza in care marea masa a indivizilor. Acest fapt reprezinta unul dintre obiectivele pe care le urmareste Partidul Social Democrat. . necesita un sprijin in distribuirea echitabila a avutiei nationale catre toti cetatenii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->