EXPERTIZA CURS 3 / 12.12.

2011 Arborele fraudei Asociatia investigatorilor certificate in fraude din SUA a dezvoltat un model de studiu al fraudelor cunoscute in cazuistica expertizelor fin.- contabile denumit arborele fraudei. Principalele categorii de fraude sunt: 1. fraudele cu sit. fin. frauduloase 2. sustragerea de active 3. coruptia 1. Situatiile financiare frauduloase sunt realizate in general de conducerea executiva a companiei. Acestea sunt cela mai paguboase fraude dar totodata sunt si cele mai rare. Aceste fraude realizate de catre conducerea executiva sunt determinate de motive precum: pretul actiunilor pe piata bonificatii legate de rezultatele financiare etc 2. Sustragerea de active este efectuata de regula de catre angajati si cuprinde un numar larg de scheme de fraudare. 3. Coruptia implica atat conducerea executiva cat si pe angajatii companiilor sau ale institutiilor publice si are o frecventa moderata in economie cat si scopuri dintre cele mai diferite.

Frauda

Coruptia
Scheme de achizitii Conflict de interese Scheme de vanzari Oferte trucate Mita Comisioane ilegale

Furtul de active
1. FURTURI DE NUMERAR Numerar din banci Furturi de cash din depozite Companii scoica Scheme de facturare Scheme de transfer de active Achizitii personale angajati fantoma Scheme de comisioane Compensatii acordate angajatilor Salarii falsificate Cheltuieli gresit clasificate Supraevaluarea cheltuielilor Cheltuieli fictive Rambursari multiple de cheltuieli Falsificari de CEC-uri Girari false Scheme de deturnare a platilor CEC-uri fictive Locuri libere in registrul de casa False restituire

Raportari frauduloase
Diferente temporare de inregistrare Datorii si cheltuieli fictive Informatii necorespunzatoare Evaluari fictive ale activelor Scrisori de recomandare angajati Documente interne falsificate Documente externe falsificate

Supraevaluar ea activelor si veniturilor

Gratuitati ilegale

Financiare Nonfinanciare

Subevaluare a activelor si veniturilor

Scheme de salarizare
Santaj economic

Scheme de rambursare cheltuieli

Sustrageri de CEC-uri Plati ilegale Sustrageri de numerar

2. FURTURI DE STOCURI SI ACTIVE

Registrul de plati fabricat

Erori de operare
Furtul si comertul cu active Vanzarea si consumul cu active

Furt de active

Acuzatii de furt de active

Schemele de coruptie in cadrul acestora sunt implicate o persoana din interiorul organizatiei si o persoana din exteriorul organizariei.

Cheia detectarii schemei de coruptie - este descoperirea tranzactiei dintre doua parti implicate, fie ca acestea sunt declarate sau nerecunoscute. Conflictul de interese se petrece atunci cand un angajat, un manager sau o persoana din conducerea executiva a organizatiei are un interes economic nedeclarat intr-o tranzactie care afecteaza in mod advers firma sau institutia. Mita poate fi definita ca oferirea, darea, primirea sau solicitarea oricarei valori pentru a influenta un act oficial sau o decizie de afaceri sau administrativa. Gratuitati ilegale sunt similare cu mita dar acestea nu implica in mod necesar intentia de a influenta decizia de business. Ex: oferirea unei vacante gratuite sperand ca prin aceasta promisiune sa se afecteze negocierea, cadoul oferindu-se dupa ce afacerea a dost incheiata. Santaj economic opus mitei- in loc sa ofere mita cumparatorului, anagajatul cumparator solicita o plata de la vanzator pentru a favoriza pe acesta in procesul de achizitie. Schemele de sustragere a activelor sustragerea reprezinta operatiunea de transfer a unor active din posesia legitima a unei companii/organizatii in profitul unei persoane. Plati frauduloase sunt acelea din care platile sunt facute din contul companiei si care apar intr-o maniera normala dar care sunt frauduloase in fapt. Diferenta dintre schemele de plati frauduloase si furturile in numerar este data de destinatia acestora , in primul caz dandu-se o aparenta legala probelor respective, in timp ce in cazul furturilor de numerar exista o diferenta intre cea scriptica si faptica a casieriei. Schemele de facturare folosesc sistemul contabil al companiei pentru a fura fonduri prin instituirea de creante false intr-o forma sau alta. Schemele cu companii scoica compania fictiva are de regula fabricat un nume asemanator unui furnizor real si de regula adresa de corespondenta se afla la o casuta postala. Aceasta va factura servicii sau bunuri pretinse reale mizand de neatentia persoanelor care efectueaza plata. Schemele de salarizare sunt similare schemelor de facturare cu exceptia faptului ca in loc sa plateasca un furnizor se plateste un angajat al intreprinderii. Aceste scheme pot fi implementate in diferite modalitati: Angajat fantoma Comisioane nedatorate Compensatii fictive Salarii fictive Angajatii fantoma cineva primeste salariu pentru i munca care nu a fost prestata in compania victima. Angajatul fantoma poate fi o persoana fictiva sau reala in lagatura cu fraudulentul. Etapele tipice ale procesului fraudei Fraudele au un ciclu de viata similar constand intr-un proces din mai multe etape: Pasul ; Descrierea ; Explicatia

PASUL
1 2

DESCRIEREA
Motivatia Oportunitati

EXPLICATIA

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 A 13 B 14

Nevoi financiare, ego, razbunare, lacomie, psihologie Cunoasterea oportunitatii de a comite frauda. Fraudulentul detine o pozitie de incredere si are acces la inregistrarea activelor. Aceasta este legata de controlul punctelor slabe. Ex. de oportunitati: lipsa unui proces de control; lipsa unei segregari.......; lipsa unui audit intern, cultura slaba. Justificarea mentala a fraudei Jucstapunerea mentala a crimei fraudei peste structura etica personala. Acest pas implica intentia de a comite frauda prin lipsa procesului de autoincriminare Comiterea fraudei Executia unei scheme particulare de frauda ; de regula frauda se excaladeaza pe masura ce timpul trece si aceasta ramane nedetectata utilizandu-se acelasi mecanism dar pentu sume mai mari sau pentru sume similare utilizand alte scheme de fauda. Conversia activelor in numerar (daca este necesar) presupune vanzarea de stocuri pe piata neagra la preturi reduse Ascunderea crimei financiare False restituiri, creante false, increderea in apatia managerilor, alterarea documentelor sau distrugerea lor, false ponturi urmate Indicii de frauda steguletele rosii In procesul de comitere sau convertire a bunurilor furate ori inselaciune sunt lasate urme de catre faptuitor, aceste urme sunt recunoscute in literatura de specialitate drept steguletele rosii sau indicii. Ex. De stegulete rosii sau indicii: schimbarea stilului de viata, anomalii financiare, anomalii informatice. Aparitia suspiciunii sau descoperirii Indiciul rezultat in urma descoperirii unei variatii incluzand o analiza a fenomenului susupect fraudei Determinarea estimativa a Inainte ca frauda sa inceapa a fi investigata trebuie sa existe o estimare a fraudei respective, un prejudiciului fraudei profesionist in determinarea fraudei va simti ca aceasta are loc datorita circumstantelor cat si a marimii dimensiunilor sale. Teoria fraudei Numai cunoscand frauda specifica respectiva se a ajunge la identificarea celei mai posibile scheme si cum a fost savarsita. Investigarea fraudei Identificarea si colectarea probelor in investigarea fraudelor, confirmarea pierderii activelor, documentarea pierderilor, realizarea interogatorilor, obtinerea evidentelor non-fin. Scrierea raportului asupra fraudei Toate fraudele implica intocmirea unui raport drept concluzie a investigatiei fie ca acesta se adreseaza managementului, fie comp de asigurari fie procuraturii care investigeaza cazul. Dispozitia de concediere Cel mai adesea compania victima se debaraseaza de angajatul fraudulos, este concediat si acolo unde este posibil se incearca recuperarea pagubelor. Dispozitia legala,plangere penala Este initiata de compania victima sau in cazul institutiilor publice poate fi realizata de procuratura sau civila Procesul Prezentarea marturiilor, faptelor, utilizarea martorilor, evidentierilor contabile.