P. 1
plante medicinale

plante medicinale

|Views: 186|Likes:
Published by Elena Barbu

More info:

Published by: Elena Barbu on Feb 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/14/2013

pdf

text

original

PLANTELE MEDICINALE SI AROMATICE

-COADA SORICELULUI-

). “sita stiintei” a separate ce este folositor si ce nu din cunostiintele medicinii populare. tara noastra are o flora diversificata si bogata. In zilele noastre. uleiuri volatile. din care cele mai utilizate sunt circa 300 de plante. in tara noastra se recolteaza systematic. se folosesc astazi in fitoterapia populara si “culta” circa 20000 specii de plante medicinale si aromatice.parfumerie. Treptat. La aceasta se adauga produsele utilizate la prepararea ceaiurilor si in diverse industrii (alimentara. plante care cresc spontan si un numar insemnat de plante cultivate. in present.mestesugul vindecarii suferintelor umane nu s-a putut desparti de plantele medicinale. farmacisti si medici de prestigiu din tara noastra si-au legat numele de cunoasterea si valorificarea plantelor medicinale si aromatice. contributia la cunoasterea si utilizarea unui numar tot mai mare de plante medicinale. pe masura sporirii solicitarilor din partea industriei chimico-farmaceutice. imbogatirea sortimentului de plante medicinale si aromatice si diversificarea utilizarii lor este in plin avant. Se apreciaza ca la scara mondiala.IMPORTANTA PLANTELOR MEDICINALE Din cele mai vechi timpuri si pana astazi. fiind folosite in tratamentul unor boli grave de inima. a altor beneficiari interni si a posibilitatilor de stimulare si de valorificare tot mai eficienta a acestor produse la export.pentru nevoile interne si pentru export. Vechile civilizatii umane si-au adus. In scop medicinal si aromatic. cu tendinta de crestere. agronomi. In Romania se cultiva peste 50 de specii de plante in scop medicinal si aromatic. Merita mentionat faptul ca prima statiune experimentala din lume specializata in studiul plantelor medicinale a fost infiintata la Cluj. Pana in urma cu un veac. Avand conditii foarte variate de sol sic lima. circa jumatate din produsele farmaceutice au la baza plante medicinale sau au in compozitia lor principii active extrase din plante( alcaloizi. fiecare. Numerosi invatati antici si din evul mediu au cunoscut si au consemnat in scrierile lor insusirile medicinale si modul de utilizare a numeroase plante. Botanisti.stomac. in anii 1904. pe glob. 2 .etc. aproape toate ‘leacurile’ folosite de om erau de origine vegetala. Din zona de stepa pana in cea montana se intalnesc felurite specii ierboase si lemnoase. peste 150 de specii de plante. punandu-se astfel bazele cercetarii experimentale in domeniul plantelor medicinale si aromatice din flora noastra. glicozizi.etc. biologi.cosmetica). Preocuparea privind valorificarea plantelor medicinale si a romatice din tara noastra a capatat un suport stiintific recunoscut inca de la inceputul acestui secol. In toata lumea.

pana la apusul soarelui. Primul element pentru obtinerea unei materii prime de buna calitate il constituie cunoasterea organului de planta cu continutul cel mai ridicat in substante active( radacini. inainte de rasaritul soarelui. scoarta. plantele medicinale se recolteaza pet imp uscat. dupa ce roua s-a evaporat sau dupa amiaza. In general. cu alte cuvinte partile subterane ale plantelor. este momentul optim de recoltare pe care le prezentam in urmatorul tabel: Tabelul 1 Momentele prielnice pentru recoltarea materiei prime vegetale la plantele medicinale si aromatice Partea care se recolteaza Organelle subterane: -frunzele -iarba Florile si inflorescentele Fructele si semintele Perioada recoltarii -perioada se repaus din primavera si toamna -de la aparitie pana la inflorirea plantelor -la inceputul inforitului -de la inceputul pana in toiul infloritului -aproape de maturitate deplina(la cele care se scutura) sau la maturitate( la cele care nu se scutura) Tot in legatura cu acest factor sunt si perioada de zi si conditiile meteorologice cand se face recoltarea.se recolteaza primavera timpuriu. dimineata.RECOLTAREA. flori. parti aeriene. USCAREA SI CONSERVAREA PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE Deoarece la baza eficientei terapeutice a plantelor medicinale sta relatia dialectica substanta aciva. Radacinile (Radix). 3 . Plantele continand uleiuri volatile se vor recolta. bulbii (Bulbus) si tuberculii (Tubera). pe timp noros sau dimineata. rizomi. in special. legat tot de continutul in substante active. inainte de formarea mugurilor sau a partilor aeriene ale plantei sau toamna tarziu dupa ofilirea partilor aeriene. fructe. Al doilea element important.actiune farmacodinamica. Frunze. rizomii (Rhizoma). de prima importanta este calitatea materiei prime. seminte).

Recoltarea florilor(Flores) pentru unele specii se recomanda sa se faca in boboc. impropriu numite “iarba” prin vulgarizarea termenului latin ‘herba’ se recolteaza.inainte de inflorire.50 0. La materia prima care nu se prelucreaza imediat dupa recoltare se face uscarea pe cale naturala la soare sau la umbra. iar pentru altele la inceputul infloririi sau in timpul infloririi.. apoi se intend imediat pentru uscare in straturi subtiri.0 0. cand contin maximum de vitamine. cand se desprinde mult mai usor.50-1. Recoltarea se face manual.Partile aeriene (Herba) ale plantei. inainte de desfacerea lor.In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile si durata uscarii la umbra a materiei prime: Tabelul 2 Cantitatea de produs la m² si durata uscarii la umbra a plantelor medicinale si aromatice Produsul de uscat Flori Frunze si ierburi subtiri Frunze si ierburi groase Radacini subtiri Radacini groase Cantitatea (kg/m²) 0. a partilor din planta care nu sunt indicate. Scoarta sau coaja (Cortex) tulpinilor. Frunzele ( Folium) se recolteaza dupa ce au ajuns la maximum de dezvoltare.0 1-2 1-2 Data uscarii(zile): vara 3-8 3-8 10-14 14-21 30-35 Primavara sau toamna 8-14 10-14 12-21 21-31 35-60 4 .ienupere). Uscarea. Inainte de uscare se va proceda la o conditionare a partilor de planta. intelegand prin aceasta indepartarea corpurilor straine. Mugurii foliari ( Gemmae sau Turiones) se recolteaza primavera devreme. cu foarfeca sau cu secera.50-1. ramurilor sau radacinilor se recolteaza. de obicei. marind astfel suprafata de contact cu aerul si pentru a nu se distruge celulele ce contin uleiuri volatile. la inceputul vegetatiei. primavera. partile alterate sau atacate de insecte. in special. Semintele (Semen) se recolteaza cu putin inainte de completa maturitate. iar altele cand au ajuns la coacere (afine. Fructele (Fructus) se recolteaza unele in parga (macese). cu putin inainte de imflorirea completa sau in timpul infloririi. in nici un caz prin smulgere. manual dar nu prin strujire pentru a nu se zdrobi. Se recomanda ca mugurii sa se recolteze in parchetele de exploatare forestiera.25-0.

pentru a evita decolorarea. incingerea si deprecierea calitatii.4 mii tone. SITUATIA PLANTELOR MEDICINALE IN ROMANIA Suprafetele cultivate cu plante medicinale si aromatice au inceput sa ia amploare si in tara noastra. iar productia de 33. In anul 2003 suprafetele cultivate cu plante medicinale au cunoscut o crestere semnificative ajungandu-se la aproximativ 12. care s-a dezvoltat mult in zilele noastre. fapt care va fi evidentiat la fiecare planta in parte. Dupa 1990 atat suprafetele cat si productiile au scazut considerabil.3 mii tone.In timpul uscarii produsul se intoarce. Astfel de la 1. Cea mai mare suprafata alocata plantelor medicinale si aromatice precum sic ea mai ridicata productie s-a inregistrat in anul 1989 cand suprafata a fost de 41. ci prin valoarea lor specifica. mult sub limita posibilitatilor de valorificare a potentialului productive din tara noastra. a condus la marirea suprafetelor cu plante medicinale cultivate si la largirea sortimentului acestora. Temperatura si conditiile de uscare influenteaza puternic continutul in principii active. Totusi comparative cu alte plante agricole. 5 .4 mii tone la cca 1. se ambaleaza.2 mii ha in anul 2000.6 mii ha. Cerintele crescande de materie prima vegetala pentru indistria chimico – farmaceutica. plantele medicinale se cultiva pe suprafete destul de mici. Importanta acestor plante nu trebuie insa apreciata in functie de suprafetele pe care se cultiva. Uscarea artificiala se face la diferite temperaturi in functie de produs si compusii active. Productia de plante medicinale si a crescut de la 0. prin dozele de medicamente ce se obtine pe unitatea de suprafata.4 mii ha in 1950 in Romania. se eticheteaza si se pastreaza pana la livrare. s-a ajuns la 4. Dupa uscare produsul se sorteaza pe calitati.2 mii de hectare de astfel de culture si o productie de 10 mii de tone.

Engleza – yarrow.COADA SORICELULUI . milfoil . Regn: Plantae Încrengătură: Magnoliophyta Clasă: Magnoliopsida Ordin: Asterales Familie: Asteraceae Gen: Achillea Specie: A. Germana – Schafgarbe. Italiana – millefoglio.Achillea millefolium L. Franceza – millefeuille . millefolium Produsul brut: Flos millefolii Herba millefolii 6 . saigne nez.

poieni si margini de padure. In conditii de clima calda si umeda acumuleaza cantitati mari de azulene. 2-5 ori penat-sectate si cu lungimea de circa 8 cm. fiecare antodiu avand 5-6 flori alb-murdar. lumina stmuland acumularea uleiului volatile si a proazulenelor.000 m. anual. pe toate formele de relief pana la altitudinea de 1.nisipoase. cu rizomi subterani stoloniferi. Specie perena. Date tehnologice O cultura rezista 4-5 ani. inalta de pana la 80 cm. iarba oii. Descriere. o tulpina aeriana ramificate. prin fanete.in zona Montana) care sunt tot medicinale. Inflorirea are loc din luna mai pana in octombrie.. este rezistenta la temperaturile joase din timpul iernii precum si la cele ridicate din timpul verii. iarba soricelului. A. mai lungi si mai groase. scurte care poarta numai frunze si florifere. ierboasa. iarba stranutatoare. Frunzele sunt alterne. tata forcotecii. Tipul de sol influenteaza cresterea si dezvoltarea plantei. pasuni.cu o buna dezvoltare in zonele sudice (Campia Munteniei.Denumire populara: bradetel. Inflorescenta este un corimb compus alcatuit din numeroase antodii lungi de 4-6 mm. Burnasului). critmifolia Wetk. A. • Epoca de semanat: lunile august. dar mai ales in timpul infloritului. dion care apare. prisnel. paroase.septembrie • 7 . iar cele tulpinale. Este o specie termofila. margini de drumuri si ogoane. coada soricelului preferand solul luto. terminate cu inflorescente. roze sau rar alb-galbui. Este pretentioasa la lumina pe intreaga perioada de vegetatie.Fructul este o achena.deci nu prezinta un pericol. fara exces in sol. Olteniei. rape. lanceolate. locuri uscate. livezi. Confuzii Se poate confunda cu alte specii de Achilea ( A. Tulpinile aeriene sunt de doua tipuri: sterile. ramificate catre varf. pe cele cu textura mijlocie si pe cele nisipoase. de-a lungul cailor ferate. Pe fata inferioara au vezicule cu ulei eteric. cele bazale lungi de pana la 30 cm si late de pana la 8 cm.Are pretentii moderate la apa. sorocina. Temperatura ridicata influenteaza pozitiv acumularea principiilor active. taratori. Raspandire. mai mari decat in zonele secetoase. pannonica Scheela.Collina Seker.si conditii de crestere si dezvoltare a plantei Specia este foarte frecventa in toata tara.

5. se face rarirea la 12-15 cm pe rand. gust sarat. si alti compusi odoranti: cineol (10% din total).5 -0. Productia : 8-12 tone/ha herba proaspata 1. camfen.M2.5 cm Cantitatea de samanta necesara: 6 kg/ha. produsul pastreaza un miros placut. linaloon. Semanatul Se face in teren bine manuntit si nivelat in lunile august – septembrie sau in pragul iernii.2 tone/ha herba uscata Organe utilizate : Flores et herba Millefolii – flori si partea aeriana nelignificata. Continutul chimic • Ulei volatil ( 0. borneol si proazulene ( M1. la prima recoltare se obtin 600-700 kg/ha inflorescente uscate. Uscarea naturala se face la umbra. adaptate pentru seminte mici. luteolina). Dupa uscare. pinen. Recoltarea Plantele se taie la 20 cm deasupra solului. folosindu-se cca 6 kg/ha. glicoalcaloizi (achilenina. Randamentul la uscare este de 4-5:1 la partea aeriana si de 3-5:1 la inflorescente. Cand plantele au 5-8 cm. 8 . geraniol. Productia In fiecare an. apigenina. • Flavonoide (cosmosina. • Sescviterpene amare. astringent si putin amar. mircen. prin prasile si pliviri de cate ori este nevoie.8 % in flori) bogat in azulene ( in special chamazulena). iar la a doua recoltare 300 -350 kg/ha inflorescente uscate. Se seamana cu semanatori universale. pe vreme insorita evitandu-se partile lignificate ale tulpinii.5 cm. iar cea artificiala nu trebuie sa depaseasca 35º C. achilina). in timpul infloririi (lunile mai-iunie. esteri ai acidului izovalerianic. realizandu-se densitatea de 12-16 plante la m².C.2. limonene. la 45 cm intre randuri si la o adancime de 0. moscatina). cariofilen. • Taninuri (3%). Lucrarile de ingrijire Se mentine solul curat de buruieni si afanat.• • • • Distante de semanat: randuri in benzi la 45-15-45 cm Adancimea de semanat: 0.5 % in herba si 0. sabinen.2 – 0. pentru a realize densitatea amintita. august-septembrie).

• Afectiuni dermatice: varice. colici abdominali si ulcer. • Vulnerare. antipiretice. tuse. butirici. pentadecan). calmante. tumori hepatice. cloruri. crapaturi ale picioarelor. • Hemoragii nazale.• • • • • Acizi organici (formici. diaree. miristic). amorteala palmelor. se infuzeaza acoperit 10 minute. viermi intestinali. Saruri minerale: fosfati. antialergice. rani greu vindecabile.infectii genitale. • Decoct din 10 g planta uscata la 1 litru apa. antispastice ale sistemului vascular. ulcer gastric si duodenal. reduce durata de coagulare a sangelui. Si. anticolitice. ulcer varicose. coleretice. malaria. Fe. anticonvulsive. Mn. 9 . antihemoragice. • Forme de utilizare: Uz intern • Infuzie: din 1 lingura planta uscata si maruntita la 250 ml apa fierbinte. hipertensiune. • Diuretice. tonifierea organismului si ca antispasmodic. Mg. izovalerianic). Rasini cu hidrocarburi alifatice (heptadecan. substante cu actiune antibiotica. • Afectiuni cardiace: reglarea circulatiei sanguine cu temperature afluxului sanguine spre creier. Proprietati terapeuntice • Stomahice. • Accese de sughit. diplazie. ioni de K. stimulatoare ale digestiei. cafeic. stimularea secretiei bikei si drenarea ritmica. hepatice. linoleic. carminative. epitelizante. dermatite. • Hipotensive. anorexie la covalescenti. gastrice. Zn. hemoragii stomacale. se fierbe pana apa scade la jumatate si se consuma cate 3 cani pe zi pentru diaree. Saponine hemolizante. fisuri ale sanului. hemostatice. tonic-amare. afte. usor laxative. • Dureri reumatice si ale bratelor. vermifuge. hemoroizi. dureri in urechi. lacrimarea ochilor. palmitic. Actiuni specifice Afectiuni digestive: hiperacididate gastrica. coline. ameteli. • Afectiuni renale si ale vezicii urinare. astringente. astm bronsic. se strecoara si se bea caldut pentru tuse. alergii. Acizi grasi ( oleic. antiinflamatoare. colite enterocolite.

consumata cate 20-30 picaturi de 3 ori pe zi. • Suc proaspat de coada soricelului amestecat cu o cantitate egala de suc de urzica vie care se bea in 2 reprize pe zi. • Tinctura din herba de coada soricelului in alcool de 40º. se infuzeaza 15-20 minute acoperit. cu efecte in afectiunile cornice. De asemenea nu se recomanda aplicarea sucului pe rani proaspete datorita iritatiilor ce le produce. bronhiilor si plamanilor. de coada soricelului cu sunatoare din care se ia 1 lingura la 250 ml apa.• Decoct din amestec. in combaterea hemoragiilor interne. • Infuzie din amestec cu scoarta de crusin si rizomi de pir pentru spalaturi vaginale. crapaturi Reactii adverse In caz de folosinta indelungata sau a unor cantitati mari. a durerilor reumatice. dureri de stomac provocate de hemoroizi si viermi intestinali.fisuri. la interval de o ora. • Suc proaspat obtinut prin presarea plantei proaspete si consumat in cura de primavara ( 30g suc pe zi consumat in reprize sau in 2-3 lingurite puse in supe de pasare). se fierbe 30 de minute. dureri de cap. piptului si a indigestiei. contra secretiei mucoasei gatului. la 20 de minute dupa micul dejun. • Inhalatii aplicate in cazul afectiunilor respiratorii. in parti egale. dimineata. batrani si bolnavi de reumatism si guta. 10 . • Suc proaspat aplicat direct pe rani. se strecoara si se bea cate o can ape zi. enximatic. Un extern • Infuzie dublu concentrate pentru tratarea ranilor vechi si infectate • Baile locale din 2-3 pumni de herba uscata pusi in cada de baie pentru copii slabiti. achileina hidrolizeaza. sub observatie medicala. timp de 4 saptamani. in ulei volatile si acid cianhidric care produce fenomene toxice manifestate prin stari de apatie si crampe. avand efecte in tratarea bolilor de nervi. Intoxicatia se combate cu vomitive si laxative.

pe scufitaCite-o giza gizulita. Asta-i bre. Moi la pipait si verzi. -care cozi? De unde cozi? Printre pir si golomozi? Na. Iarba mindra. Cite-s? Nici nu mai socot Mi-au umplut imasul tot. uite coleaPanglici mii de catifea.. Un nepot intreaba :-ce-i? -niste cozi de soricei... 11 . Cu mirozna de scoverzi. Iar pe scufa. floare deasa Miine vin in deal la coasa. ca ma facut sa rid Vorba nepotelului. Iar din fiecare tufa Iese cite-un tir cu scufa. numaidecit Coada-soricelului.Uite ici.

*** http://ro. Bucuresti. Editura Dacia 4. . – Cultura plantelor medicinale si aromatice.. 5. *** http://www. Editura Ceres. Imbrea F. *** Curs de plante medicinale si aromatice 7. E.php 8. A.gradinaonline.plante medicinale si aromatice. – Plantele medicinale si aromatice de la A la Z.wikipedia.Coiciu. Dr. 2005 3.htm 12 . Dr. *** http://www. 2004 6. 1982 2..Indrumator plante narcotice. Editura Eurobit. Bojor O.sanatateata. G. aromatice si medicinale. Robu T. *** http://www..org/plmed/page/coada_soricelului.ro/COADA_SORICELULUI_Achillea_millefolium_A3621. Alexan M. Editura Reecop.Rácz.Institutul European .Plante medicinale autohtone.html 9. Munteanu S.Laza. Dr..BIBLIOGRAFIE 1.salvaeco.com/plante/coada-soricelului. Botos L. Milica C. Timisoara.org/wiki/Coada_%C5%9Foricelului 10.

ANEXE 13 .

14 .

15 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->