REGULAMENTUL pentru organizarea vietii monahale si functionarea administrativ si disciplinar a mnstirilor

CAPITOLUL I Asezmintele monahale si menirea lor

Art.1 - n cadrul Bisericii Ortodoxe Romne fiinteaz ca asezminte monahale: mnstirea, schitul si metocul. Art.2 - Mnstirea este un asezmnt de rugciune n care vietuieste o obste de clugri sau clugrite care au fgduit naintea lui Dumnezeu, n cadrul slujbei solemne de intrare n monahism, s-si petreac viata n nfrnare, n srcie de bunvoie si ascultare. Art.3 - Mnstirile sunt de dou feluri: eparhiale, care tin de chiriarhul locului, si stavropighii, care se afl permanent si direct sub jurisdictia patriarhal. Art4. - Mnstirea, cu exceptia stavropighiei, este ncadrat n organizarea Eparhiei n cuprinsul creia se gseste. Art.5 - Mnstirea este persoan juridic de drept public (art. 86 din Statut). Art.6. - Schitul este un asezmnt monahal n care vietuieste, dup aceeasi rnduial ca si n mnstire, o obste mai mic de clugri sau clugrite, aflndu-se sub administrarea Centrului Eparhial sau unei mnstiri. Art.7 - Metocul este un asezmnt monahal, alctuit din case (chilii), locas de cult, terenuri si alte bunuri, sau numai din case si curtea mprejmuitoare, n care se ornduiesc de ctre Centrul Eparhial sau, cu aprobarea Chiriarhului, si de

ctre unele mnstiri, ctiva vietuitori (vietuitoare) avnd ndatorirea chivernisirii bunurilor ncredintate. Art.8 - Schitul si metocul depind, de regul, de Centrul Eparhial, de mnstirea rnduit de Chiriarh sau de catedrala episcopal, care, din punct de vedere canonic, are statut de mnstire. Art.9 - Chiriarhul este conductorul suprem al mnstirilor, schiturilor si metocurilor care apartin canonic de jurisdictia sa (art. 75 din Statut). Art.10 - nfiintarea, desfiintarea, precum si schimbarea unor astfel de asezminte, din mnstire de clugri n mnstire de maici sau invers, se pot face numai cu aprobarea Sfntului Sinod, la propunerea Chiriarhului (art. 76 din Statut). nfiintarea sau desfiintarea schiturilor si metocurilor, precum si schimbarea lor n asezminte monahale de clugri n asezminte monahale de clugrite sau invers se pot face de Chiriarhul locului, aducndu-se si la cunostinta Consiliului Eparhial. Art.11 - Nimeni dintre ctitori si dintre cei care doneaz bani, materiale, terenuri sau alte bunuri pentru nfiintarea unui asezmnt monahal dup intrarea acestuia n circuitul normal de functionare ori pentru bunul mers al acestuia, nu are nici un drept de proprietate sau amestec n administrarea si viata spiritual ale asezmntului respectiv (Can. 7 si 8, Gangra; Can.26, IV Ecumenic; Can.11, VII Ecumenic; art.175-180 din Statut). Persoanele care au fcut donatii n bani, obiecte sau alte bunuri, nu mai pot pretinde returnarea acestora. De asemenea, celor care ajut mnstirile n vreun fel sau altul, nu li se poate asigura spatiu de cazare (gzduire), special repartizat, pentru o perioad mai lung sau mai scurt de timp. Art.12 - Potrivit menirii sale, fiecare mnstire sau schit, prin organele de rspundere, este datoare: a) S-si rnduiasc astfel viata, nct s dea dovad de aleas si desvrsit viat duhovniceasc, de practicarea virtutilor crestinesti, de evlavioas trire la slujbele religioase, de bogat mngiere sufleteasc si de pild de viat crestineasc, att pentru vietuitorii ei ct si pentru nchintori;

b) S practice ndeletniciri potrivite cu sfintenia locului, att spre folosul vietuitorilor ct si al credinciosilor, dovedind dragoste prin fapte bune fat de Tar si neam (art. 77 din Statut). Art.13 - n acest scop, n mnstiri, cu aprobarea autorittii bisericesti, se vor nfiinta: a) Cursuri religioase pentru ndrumare monahal si misionar ce se vor tine n fiecare duminic si srbtoare sau, la propunerea staretului (staretei), cu aprobarea Chiriarhului, si n alte zile din cursul sptmnii, imediat dup vecernie. Temele vor fi sustinute de staret(), monahi cu studii superioare sau, n cazuri exceptionale, de unii profesori de la scolile teologice din Eparhie, la propunerea staretului(ei), cu aprobarea Chiriarhului locului; b) Ateliere pentru: pictur, sculptur, strungrie, argintrie bisericeasc, cruciulite, ceramic, croitorie, covoare, broderie artistic etc.; c) Scoli de cntreti bisericesti si Seminarii Teologice Monahale, cu aprobarea Sfntului Sinod. Art.14 - n cazuri speciale, cu aprobarea Chiriarhului, mnstirea (schitul) pot ajuta parohiile apropiate.

CAPITOLUL II Primirea n viata monahal A. Actele necesare Art.15 - Primirea n mnstire, schit sau metoc a celor care doresc s intre n monahism se face numai cu aprobarea Chiriarhului. Atr.16 - Cel care doreste s intre n viata monahal este dator s nainteze Chiriarhului locului o cerere scris, nsotit de urmtoarele acte: a) certificatul de nastere; b) certificatul de botez;

c) actul de studii (solicitantul, dac este minor, s fie absolvent al Scolii generale, cel putin si s aib acordul printelui sau tutorelui; d) cazier judiciar; e) certificat de stare civil, din care s se constate c nu are nici una din obligatiile familiale prevzute de Codul familiei; f) recomandarea preotului paroh; g) act privind stagiul militar si declaratia c renunt la averea sa donnd-o rudelor sau mnstirii; h) fisa medical privind starea snttii fizice si psihice. Vrsta minim pentru primirea n mnstire, ca novice, este de 16 ani (cu acordul scris al printilor sau tutorilor). Minorii vor depune si consimtmntul scris al ambilor printi sau al tutorilor. Art.17 - La primirea n mnstire, staretul (stareta) va avea n vedere cercetarea amnuntit a noului venit: scopul venirii (vocatie, deceptie, interese personale), starea fizic si psihic, caracter, temperament, aptitudini, cunostinte religioase, formare spiritual, hotrre, impedimente. Art. 18 - Dup cercetarea actelor de mai sus, staretul (stareta) mnstirii (schitului) ncredinteaz pe noul venit unui (unei) clugr (consiliere) din Consiliul Duhovnicesc si-l aseaz n ascultrile mnstirii pentru nceptori, iar n cazul cnd candidatul (candidata) dovedeste o purtare bun si este folositor obstii mnstiresti, dup o probare de trei luni, staretul (stareta) l (o) recomand Chiriarhului pentru admiterea n rndul fratilor, naintndu-i cererea cu toate actele, urmnd ca, dup aprobare, s fie rnduit pentru ispitirea canonic. B. Ispitirea canonic Art.19 - Ispitirea canonic sau noviciatul dureaz de la primirea n mnstire (schit) si pn la tunderea n monahism a celui admis. Timpul ispitirii canonice cuprinde trei stadii: Primul stadiu este primirea n mnstire pn la admiterea noului venit n rndul fratilor (adic 3 luni).

n acest timp, fratele (sora) este considerat nceptor si este povtuit() de ndrumtorul duhovnicesc si de duhovnicul su spre toat fapta cea bun si ferirea de tot rul si a-si cerceta constiinta sa: toate gndurile, cuvintele si faptele sale descoperindu-le, neftarnic, printelui (maicii) su (sale) duhovnicesc, n fiecare sear si nimic s nu fac dup voia sa, chiar dac i s-ar prea c este bine, ci toate s asculte de opvtuitorul su, stiind c voia sa este tiat. Acum, el(ea) este trecut() prin diferite ascultri gospodresti, pentru a i se vdi rbdarea si nclinatiile practice. Totodat, va participa cu regularitate la sfintele slujbe, pentru a se deprinde cu rnduielile bisericesti. Pe baza referintelor ndrumtorului duhovnicesc, staretul (stareta) va respinge pe novice sau l va propune Chiriarhului pentru admiterea n rndul fratilor care primesc binecuvntarea de a purta dulam. Art.20 - Al doilea stadiu este de la admiterea n rndul fratilor pn la mbrcarea n haina monahal (dulam). N aceast perioad, fratele (sora) st sub aceeasi ndrumare si face aceleasi ascultri ca la art.17, struind s se deprind si mai temeinic n asteptare, n rbdare, n nfrnare si tierea voii. ndrumtorul duhovnicesc este dator a supraveghea cu toat grija pe nceptor, dac ntr-adevr caut pe Dumnezeu, dac are rvn pentru lucrul Domnului (rugciune), dac este grabnic la ascultare, dac rabd dojana; trebuie s i se spun toate greuttile si ispitele ce se ntlnesc n calea spre Dumnezeu. Cei gsiti neptriviti vor fi ndrumati spre alt mod de viat. Acest al doilea stadiu dureaz cel putin sase luni si cel mult trei ani. Cei gsiti corespunztori si cu vocatie monahal, pe temeiul referintelor ndrumtorului duhovnicesc, este recomandat Chiriarhului spre a fi trecut n rndul rasoforilor. Art.21 - Al treilea stadiu este la mbrcarea hainei monahale (rasofor) si pn la tunderea n monahism. La trecerea n rndul rasoforilor se va oficia slujba din Molitfelnic, potrivit rnduielilor. Candidatul este tuns ca rasofor, i se schimb numele, i se d ras,

culion, camilafc, centur si metanie. Acum, rasoforul (rasofora) trebuie s aib o sporit ndrumare si supraveghere n viata monahal si anume: S pzeasc pravila Bisericii si cele sapte Laude, viata de obste, smerenia, tcerea, portul modest si cuviincios si, mai ales, s aib n tot timpul rugciunea lui Iisus n gur, n minte si n inim, nevoindu-se a-si mpreuna lucrul cu rugciunea. Rasoforului (rasoforei) i se pot ncredinta, dac este destoinic(), si ascultri deosebite. Starea de rasofor dureaz cel putin sase luni si cel mult trei ani. Potrivit canoanelor 19 Ancira si 18 al Sfntului Vasile cel Mare, rasoforul care prseste mnstirea, n cazul c se cstoreste, i se oficiaz numai cununia a dou si nu poate fi hirotonit preot. Art.22 - Absolventii scolilor de cntreti bisericesti si Seminariilor Teologice, licentiatii si doctorii n Teologie pot primi haina monahal si pot fi rasofori ntr-un timp mai scurt, cu aprobarea Chiriarhului. C. Tunderea n monahism Art.23 - Dac n timpul ispitirii canonice, candidatul(a) d dovad de suficient pregtire si chemare pentru monahism si dac si-a nsusit temeinic cunostintele pravilelor clugresti si, mai ales, Regulile Sfntului Vasile cel Mare, dac dovedeste c-si d seama de rostul clugriei si numai dac a mplinit vrsta de 21 de ani, avnd consimtmntul scris al duhovnicului si recomandarea Consiliul Duhovnicesc si a staretului(ei), Chiriarhul aprob tunderea n monahism. Art.24 - Dac n timpul ispitirii canonice, fratele (sora) ar fi n primejdie de moarte si ar cere clugria ca cea mai de pe urm dorint pentru mntuirea sufletului, atunci, cu binecuvntarea Chiriarhului eparhiot, s fie tuns() n monahism, conform hotrrii canoanelor pentru asemenea caz (Can. 26 al Sf. Nichifor Mrturisitorul). Art.25 - Tunderea n monahism nu este ngduit a se face dect numai n mnstire (schit), de ctre Chiriarh sau delegatul su din cinul monahal, adic n mnstiri de clugri, dac este frate, si mnstiri de clugrite, dac este sor, si dup regulile stabilite mai sus.

Art.26 - Prin voturile monahale, clugrul s-a fcut pe sine, pentru ntreaga-i viat, dar lui Dumnezeu. Art.27 - Gradele monahale sunt: monah, ierodiacon, arhidiacon, ieromonah, singhel, protosinghel si arhimandrit. La maici se disting: starete fr cruce si starete cu cruce (stavrofore). Gradele monahale se dau de Chiriarh la interventia staretului (staretei) pe baza unei recomandri a Consiliului Duhovnicesc al mnstirii respective, numai celor cu pregtire si merite deosebite. Gradul de arhimandrit se va conferi de Chiriarhul locului, cu aprobarea Sfntului Sinod (art. 82 din Statut). Art.28 - Conform hotrrilor Sfintelor Sinoade Ecumenice (Can.4, Sin. IV; Can.21, Sin.VII), clugrii sunt datori a rmne n ascultare pn la sfrsitul vietii lor n mnstire unde au fost tunsi sau unde au fost rnduiti de Chiriarh, pzind ntru totul disciplina canoanelor si rnduielilor monahale si ascultrii neconditionate, fiindu-le interzis mutarea cu de la sine putere dintr-o mnstire n alta. n interesul Bisericii, la recomandarea staretului(ei) si a Consiliului Duhovnicesc, Chiriarhul locului poate muta dintr-un asezmnt monahal n altul ori numi n posturi administrative superioare pe oricare dintre vietuitori (vietuitoare), acestia trebuind s dea dovad de deplin ascultare. Art.29 - Monahii pensionari, indiferent de rangul si functiile avute, se vor supune acelorasi rnduieli mnstiresti ca toti ceilalti vietuitori, participnd la toate sfintele slujbe si contribuind, dup pricepere si putere, la ascultrile din mnstire. Acestia nu au voie s prseasc mnstirea (schitul) fr nvoirea staretului (staretei), care poate elibera bilet de voie pentru o perioad de timp de cel mult 8 (opt) zile pe an; pentru o durat mai mare de 8 (opt) zile, aprobarea de nvoire o d pe baza cererii scrise, Chiriarhul locului.

CAPITOLUL III Conducerea mnstirii Art.30 - Conductorul suprem al oricrui asezmnt monahal este Chiriarhul.

Art.31 - Persoanele prin care se exercit crmuirea chiriarhal la fata locului sunt urmtoarelel: staretul, egumenul si metocarul. A. Staretul Art.32 - Ca mputernicit al Chiriarhului si printe duhovnicesc al obstii mnstirii, staretul, ajutat de egumen, conduce mnstirea, potrivit cu sfintele canoane, pravila monahal, hotrrile Sfntului Sinod si ndrumrile Chiriarhului locului. El este ajutat de: Soborul mnstiresc, Consiliul Duhovnicesc si de nvttur, consiliul economic si Consiliul de disciplin (judecatp). Soborul mnstiresc este alctuit din monahii (monahiile) din mnstirile, din schiturile sau metocurile apartinnd acesteia, mpreun cu rasoforii si fratii (surorile), absolventi ai scolii monahale ori ai scolii de cntreti bisericesti, ai seminarului teologic sau licentiati n teologie, ori cu alte studii superioare sau medii, avnd o vechime de cel putin 3 (trei) ani n asezmntul monahal respectiv; soborul lucreaz sub presedintia staretului (staretei). Consiliile se aleg de sobor, prin ridicare de mini, la propunerea staretului, n prezenta delegatului chiriarhal, si se aprob de Chiriarh pentru o perioad de patru ani. Art.33 - Staretul se numeste direct de Chiriarh dintre clugrii cei mai vrednici sau n mnstirile cu obste mare dintre primii trei candidati alesi de sobor, n cazul cnd Chiriarhul a dispus s se fac alegere. Staretul(a) va fi numit() pe o perioad nedeterminat. ncetarea mandatului su se face: a) la cererea sa, motivat si aprobat de Chiriarh; b) n cazul unor abateri de la normele vietii monahale sau grave deficiente de ordin administrativ-financiar; c) pentru interese bisericesti superioare. Art.34 - Dac Chiriarhul dispune alegere, se va avea n vedere urmtoarea procedur: a) Spre ziua alegerii, se face n Biseric priveghere;

b) A doua zi, sup Sfnta Liturghie, dndu-se veste prin clopot, se adun toti printii la trapeza mnstirii unde, de timpuriu, este asezat o mas pe care sunt puse Sfnta Evanghelie, Sfnta Cruce, urnele si cele trebuitoare pentru scris; Mai nti se face Te-Deum de multumire cu polihroniu; c) Delegatul chiriarhului citeste ordinul de alegere de nou staret, apoi lista de candidati propusi, list alctuit dup prealabile cu Consiliile de conducere si monahii cei mai duhovnicesti si destoinici din mnstire; d) se face apelul nominal al membrilor votanti: monahii si rasoforii cu o vechime de cel putin 3 (trei) ani n acea mnstire; e) Alegerea se face prin vot secret si numai dintre candidatii propusi; f) Pentru ordine la alegere, se formeaz biroul: delegatul Chiriarhului eparhiot, ca presedinte, si doi secretari desemnati de sobor prin aclamatie; g) Dup aceasta, biroul mparte bilete tuturor votantilor, spre a scrie pe ele numele persoanei ce constiinta le-ar spune c merit a fi povtuitorul chinoviei; h) Biletele s fie toate din aceeasi hrtie si de mrime uniform si stampilate. Dup ce toti au scris biletele, biroul cheam pe rnd pe toti votantii s-si depun biletul n urn. La sfrsitul votrii, presedintele numr voturile, trecndu-le n a doua urn, apoi unul din secretari citeste biletele, iar cellalt scrie voturile sub numele fiecruia dintre candidati; Biroul se pronunt asupra biletelor nedescifrabile, dac pot fi admise sau nu. i) Primii trei candidati, care ntrunesc cele mai multe voturi, sunt considerati alesi de sobor. Lucrarea alegerii se va constata prin procesul-verbal, subscris de birou si se va nainta Chiriarhului locului, care va numi pe noul staret, dintre cei trei alesi. Art.35 - Dac s-ar dovedi c vreunul dintre monahi ntrebuinteaz mijloace necinstite pentru a deveni staret pe alte ci dect cele artate aici sau dac are purtri ndoielnice, va pierde pentru totdeauna dreptul de a fi numit staret si, dup gravitatea cazului, se va anonisi la alt mnstire cau un tulburtor de rnduial.

Art.36 - Dac n vreo mnstire s-ar afla vreun arhiereu retras sau pensionar, el poate fi numit staret direct de ctre Chiriarh. n cazul c arhiereul respectiv nu este staret, conductorul mnstirii si soborul trebuie s-i dea toat cinstea cuvenit demnittii arhieresti si s-i asigure toate nlesnirile traiului. Art.37 - Dup numire, staretul (stareta) instalat() de Chiriarhul locului sau delegatul su, devine conductorul acelui asezmnt si trebuie s i se supun toti vietuitorii, staretul fiind ndatorat a lua n primire, pe baz de proces-verbal, ntreg patrimoniul mnstirii (schitului) de care va rspunde personal. Art.38 - ndatoririle staretului (staretei) sunt: a) A rndui fiecruia ascultarea cuvenit, potrivit vu trebuintele mnstiresti si cu puterile fiecruia. Cine nu ascult si nu se supune dispozitiilor lui, cade sub osnda canoanelor monastice; b) A priveghea ca sfentele slujbe bisericesti s se oficieze ntru totul dup tipicul mnstiresc. De asemenea, si pravila monahiceasc de la chilii; c) A da, prin modul de viat pastoral si prin toat conduita sa, cel dinti, pild de viat duhovniceasc, conform cu regulile disciplinei monahale,statornicit de Sfintii si Cuviosii Printi ai monahismului, si s tin obstei cuvnt de povtuire clugreasc cel putin odat pe lun, n afar de cursurile misionare si duhovnicesti din srbtori ori din alte zile din cursul sptmnii; d) S nu se deosebeasc de ceilalti prin mbrcminte, prin mas deosebit sau alte distinctii exterioare, ci s poarte hain de acelasi fel ca si ceilalti monahi, dup vechile traditii monastice, si s stea la aceeasi mas cu totii, afar de caz de boal sau de oarecare ocupatii nsemnate; e) Pentru orice abatere a vreunui monah de la canoanele monastice, staretul, mai nti, dup nvttura Sfintei Evanghelii, l va sftui printeste si-l va povtui la ndreptare. Dac vinovatul nu va asculta si va continua neornduiala sa, staretul supune cazul Consiliului Duhovnicesc. Dac vinovatul nu s-ar ndrepta nici prin sfaturile si povturile duhovnicilor, atunci staretul convoac Consiliul de Judecat pentru a se pronunta conform art. 245-248 din Regulamentul instantelor de judecat ale Bisericii Ortodoxe Romne, cum si conform art. 117 si urm. din acest Regulament.

f) Va obliga pe cntretii si monahii cu pregtire din mnstire, s predea muzica, tipicul, rnduielile vietii monahale, tuturor monahilor si fratilor capabili s le nvete; g) E dator a vizita schiturile care tin de mnstirea sa, pentru cuvnt de zidire duhovniceasc si are dreptul s fie primit cu cinste si consultat de acestea n chestiunile lor mai importante, fie duhovnicesti, fie disciplinare si gospodresti; h) Ca presedinte al soborului mnstiresc, staretul este dator a consulta n probleme importante asoborul si a-i aduce la cunostint dispozitiile autorittii bisericesti, Statutul si Regulamentul pentru disciplina monahal, etc.; i) S gestioneze corect averea mnstirii (mobil si imobil) att direct ct si prin delegatii si, purtnd grij deosebit pentru toate bunurile si mai ales pentru cele care fac parte din patrimoniul cultural-national. Art.39 - Staretul (stareta) reprezint mnstirea si asezmintele monahale care tin de aceasta naintea instantelor judectoresti, a tuturor unittilor administrative si fat de terti. Art.40 - Potrivit rnduielilor monahale, staretul (stareta) este doar administratorul bunurilor mnstiresti; altfel, este tot att de srac ca toti ceilalti care au depus voturile monahale, fr a dori s i se creeze sau a-si crea singur privilegii. Art.41 - Nu este ngduit staretului si nici unui monah s posede bunuri personale ca: masini, case, apartamente, garsoniere, terenuri, s.a. Aceast stare contravine rnduielilor vietii mnstiresti autentice si voturilor monahale. Art.42 - Cnd interesele mnstirii sau problemele personale impun, staretul (stareta) poate pleca din mnstire cu aprobarea verbal a Chiriarhului pentru cel mult 3 (trei) zile, iar pentru o perioad mai mare de timp numai pe baz de cerere motivat, aprobat, n prealabil, de Chiriarh. Art.43 - n caz cnd staretul nu si-ar ndeplini pe ct se poate cu sfintenie si strictete ndatoririle sale fat de obste si mnstire, ci ar duce o viat strin de rnduielile stabilite, atunci, cel mai n vrst dintre duhovnicii mnstirii, va convoca Consiliul Duhovnicesc, constatnd acestea, va sftui pe staret a se ndrepta, iar dac struie n neornduial, Consiliul duhovnicesc va convoca Soborul, care, cu dou treimi de voturi, va hotr si va aduce la cunostinta Chiriarhului.

La mnstirile de maici, preotul-duhovnic este ndatorat a atrage staretei atentia pentru eventualele abateri ale unor maici si surori de la viata monahal si, n cazuri exceptionale, chiar si asupra propriilor abateri. n cazul repetrii unor astfel de abateri, preotul-duhovnic este ndatorat a aduce toate acestea la cunostinta Chiriarhului locului.
Aceast pagin a fost ultima oar modificat la data de 05/15/2007 08:57:15

TOP Nistea's Page

Meniu:
Me & Myself | Traduceri | Poeme | Eseuri Spiritualitate | Patericul adnotat | Jurnal athonit N-writers | Simone Weil | Ileana Mlncioiu Mari duhovnici | Legturile Dvs! Copyright 2000-2001, Iulian Nistea. This file may be copied on the condition to specify the copyright notice.

Ce este nou Mari Duhovnici Media ortodoxa Spiritualitatea ortodoxa Eseuri Literatura Teologi Traduceri Dosare ortodoxe I&R HOME Blog