P. 1
Curs Toxicologie

Curs Toxicologie

|Views: 491|Likes:
Published by DIa Dayana

More info:

Published by: DIa Dayana on Mar 19, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/28/2013

pdf

text

original

PRINCIPII DE BAZĂ ÎN DIAGNOSTICUL INTOXICAŢIILOR ACUTE EXOGENE

Rolul asistentei de toxicologie
• Lucrează cu pacienţii şi colaborează cu furnizorii de servicii medicale (medici, infirmiere) pacienţilor care au prezentat o expunere la un toxic sau o intoxicaţie. • Urmăresc evoluţia pacienţilor, participă la testele diagnostice, participă la examenele clinice, de laborator şi ECG.

Rolul asistentei de toxicologie
• Sunt responsabile de educaţia pacientului şi diseminează noţiunile necesare pentru a preveni o altă expunere la toxic. • Asistenta de toxicologie trebuie să-şi păstreze sângele rece sub presiune, cât timp asistă situaţii de urgenţă, în acelaşi timp fiind necesară aplicarea de măsuri terapeutice şi de evaluare a răspunsului verbal şi tipul de tuse al pacientului.

Definiţie
• Intoxicaţia este expunerea unei persoane la un agent care, prin transferul de energie chimică sau radiantă, poate produce simptome şi semne de disfuncţie organică, ce conduc la îmbolnăvire sau moarte. • Toxicologia este ştiinţa care studiază interacţiunile dăunătoare între agenţii chimici şi/sau fizici cu sistemele biologice.

gastroenterită şi insuficienţă respiratorie. precum aritmii cardiace. • În multe cazuri agentul implicat este necunoscut. status mental alterat. convulsii. .Introducere • Pacientul intoxicat poate prezenta diferite semne şi simptome.

ceea ce face diagnosticul mai dificil.Introducere • Pentru a complica lucrurile. un mare procent de intoxicaţii sunt polimedicamentoase sau mixte. • Toxicitatea depinde în general de doză şi durata expunerii. .

lichide. XVI) • TOXICE: solide.expunere anterioară) . • CĂI DE PĂTRUNDERE: • • • • Ingestie Inhalare Absorbţie cutanată sau mucoasă Injectare • INTOXICAŢIE: accidentală sau voluntară • GRAVITATE: doză. halucinogene).gazoase. sedative. FACE O OTRAVĂ… (PARACELSUS sec. comorbidităţi.sex. stimulante. caracteristici individuale (vârstă. “recreaţionale” (Alcooli. narcotice.DOZA SINGURĂ.

EVALUAREA PACIENTULUI INTOXICAT

• Regula #1: aveţi mare grijă de pacient • ABCD’s:
– – – – Airway – libertatea căilor aeriene Breathing - respiraţie Circulaţie Dextroză, Droguri & Decontaminare

EVALUAREA INIŢIALĂ A PACIENTULUI

• Eliminaţi:
– TCC, meningita, sepsisul – Tulburările metabolice

I. STABILIZAREA
• Evaluare scurtă + aplicarea măsurilor necesare menţinerii funcţiilor vitale, prevenind o deteriorare ulterioară a stării pacientului.
1. Scoaterea victimei din mediul periculos (sau dezbrăcare) 2. libertatea căilor aeriene, respiraţia, circulaţia (ABC)---BLS 3. examenul pupilelor (dimensiunea şi reactivitatea la lumină) şi efectuarea unui examen neurologic preliminar;

I. STABILIZAREA (2)
1. Statusul mental: Inconştient----poziţie laterală de siguranţă 2. Hipoglicemie---glucoză, glucagon 3. Oxigenoterapie 4. Plasarea unei linii i.v. pentru administrarea de fluide; 5. Căutarea de semne şi simptome sugesive pentru o eventuală anafilaxie.

INFORMAŢII DESPRE TOXICE • Tratate – Ellenhorn – Haddad – Goldfrank • Resurse on-line – – – – Baze de date naţionale (National Poisons Centre) Poisindex Toxindex TOXAPEL – SERVICIU TELEFONIC DE URGENŢĂ PENTRU INTOXICAŢII LA COPII (Departamentul de Toxicologie Clinică de la Spitalul Clinic Central de Copii “Gr. Alexandrescu” Bucureşti) .

• Primele servicii cu informatii despre toxice . Utilizat de: •publicul general •medici •asistente •farmacisti •veterinari •pompieri •politie . • Primul Centru de control a intoxicatiilor in SUA a fost creat la Chicago in 1953.in 1949 in Olanda.Centrele de control a intoxicatiilor • Furnizeaza informatii despre managementul medical al expunerilor toxice si educa populatia.

Preîntâmpinarea / controlul comportamentului violent 5. STABILIZAREA (3) . Excluderea personalului la risc .I.EVITAREA RĂNIRII PERSONALULUI 1. Decontaminare externă 3. Ventilaţie adecvată 4. Măsuri de protecţie – unde pot fi aplicate 2.

EVALUAREA • Regula #2: obţineţi un istoric bun • Din surse multiple: – – – – – – Pacient Familie.II. prieteni Paramedici. farmacie ce toxic a luat? cât? când? • Circumstanţe: .

EVALUAREA – Anamneza toxicologică • Circumstanţele descoperirii • Boală psihică / tentative de suicid • Motivaţia intoxicaţiei acute • Recreaţională • Autolitică • Depresie • Injurii adiţionale • Istoricul medical • Istoricul social / familial .II.

Cantitatea ingerată 3. Orice tratament actual 5. Condiţii medicale concurente .II. EVALUAREA – predicţia toxicităţii 1. Substanţele ingerate 2. Timpul scurs de la ingestie 4.

II. paracetamolul. antihistaminicele . EVALUAREA Istoricul bolii • Pacienţii intoxicaţi pot fi neserioşi în furnizarea datelor de istoric • 70% din intoxicaţiile voluntare implică mai mult de 1 substanţă • De considerat întotdeauna substanţele despre care pacienţii pot crede că nu sunt toxice exemple: aspirina.

tratamente cronice. familia. locul expunerii (accidente de muncă) . drogodependenţe. prietenii. pusă la îndoială sau nu se poate obţine • Surse – pacientul. istoric psihiatric. ambalajele goale • APP. personalul de pe Ambulanţă. intoxicaţii anterioare.Anamneza toxicologică • Frecvent incompletă. boli renale/hepatice.

relaţia cu ceilalţi • Cât – denumirea şi dozele medicamentelor. greutatea.5 C ai toxicologiei • Cine – vârsta. la serviciu) • Ce fel – voluntară vs. coingestii şi cantitatea ingerată • Când – momentul ingestiei. toxic unic sau asocieri • Cum – calea de pătrundere a toxicului. locul de producere a intoxicaţiei (acasă. accidentală .

• Regula #3: faceţi un examen fizic corect • Statusul mental • Semnele de focalizare sunt rare la pacienţii intoxicaţi II. EVALUAREA Examenul fizic toxicologic • Semnele vitale (toate) • Pupilele • Dimensiunea pupilară. nistagmus • • • • • Zgomotele intestinale Tonusul şi activitatea musculară Tegumentele: uscate sau transpirate? Căutaţi un eventual sindrom autonom Toxidroamele .

SLOM Hiperventilaţie .EPAS Bradicardie – PACED Tahicardie – BAST Hipotensiune – CRASH Hipertensiune – CT SCAN Hipertermie – NASA Hipotermie – COOLS Convulsii – FOTIS CAMPBELL .Semnele vitale • • • • • • • • • Hipoventilaţie .

Hipoventilatie •S •L •O •M Sedativ hipnotice Lichior (bauturi alcoolice) Opiacee Marijuana .

pneumonie chimica Acidoza metabolica toxica Salicilati .Hiperventilatie •E •P •A •S EPA non-cardiogen PCP(fenciclidina).

Ca-blocante Etanol / alcooli Digoxin.Bradicardie • • • • • Propanolol (β-blocante). fenilpropanolamina (-agonişti) Anticolinesterazice Clonidina. Darvon (opiacee) .

Tahicardia • • • • Baze libere (cocaină/stimulante) Anticolinergice. antihistaminice Simpatomimetice Teofilină (metil-xantine) .

Hipotensiune • • • • • Clonidina Rezerpina (antihipertensive) Antidepresive Sedativ-hipnotice Heroina (opiacee) .

amfetamine Nicotina . suplimente Tiroidiene • • • • Simpatomimetice Cafeina Anticolinergice.Hipertensiune • Cocaina • Teofilina.

Simpatomimetice. antidepresive .Hipertermia • Neuroleptice (sindrom neuroleptic malign) • Antihistaminice • Salicilaţi. sindrom Serotoninergic • Anticolinergice.

Hipotermia • • • • • CO Opiacee hipoglicemiante Orale /insulină Lichior (Etanol) Sedativ-hipnotice .

sevraj Litiu. plante toxice Etanol .Convulsii • • • • • • • • • • • • • Fenciclidina Organofosforate Triciclice (ADT) Izoniazidă. anticolinergice Metilxantine Plumb Benzodiazepine . lidocaină Lindan . insulină Simpatomimetice Camfor.sevraj. cocaină Amfetamine.

pupile. perspiratia .Examen fizic toxicologic 5P : PA. GCS. • SNC – starea de conştienţă. comportamentexamen neurologic . puls. pupile peristaltica.

Pupila Midriază • • • • Antihistaminice Antidepresive Anticolinergice Simpatomimetice Mioză • Colinergice/clonidină • Opiacee/organofosforate • Pilocarpina. fenotiazine. hemoragia pontină • Sedativ-hipnotice .

cardiovascular – frecvenţa.resp – tip de respiraţie. pupile peristaltica. amplitudinea.GI – sunetele intestinale. distensie . wheezing • Ap. pulsul. • Ap.Examen fizic toxicologic 5P :Presiunea art. ritmul • Ap. perspiratia .

• Tegument – culoare. bromide marcă traumatică. urme de înţepături Mirosul . pupile peristaltica. temp. pulsul.Examen fizic toxicologic 5P :Presiunea art. perspiratia .

Mirosul • Migdale amare – cianuri • Fructe verzi – acidocetoză diabetică. arsenic • Naftalină . izopropanol • Mentă – salicilat de metil • Ouă stricate – SO2.camfor . hidrogen sulfurat • Pere – cloral hidrat • Usturoi – organofosforate.

dar nespecifice (pot fi şi de cauză centrală) Dureri abdominale Digoxin Analgezice opioide Arsenic Substanţe corozive Metale grele Acizi şi baze tari.) -DIGESTIV Greaţă şi vărsături – simptome frecvent întâlnite. Corozive lichide Mercur Fenciclidină Narcotice Fier OF Derivaţi de teofilină Plumb Sevraj la narcotice OF Dureri şi ulceraţii Sialoree Uscăciunea gurii Diaree Constipaţie Icter (se dezvoltă în câteva zile) . Narcotice Droguri hepatotoxice – acetaminofen. Fenol Arsenic Clormetiazol OF Anticolinergice Antihistaminice Arsenic Acid boric Pb. CCl4.EXAMENUL FIZIC (cont. Amanita phalloides.

) –ORG.EXAMENUL FIZIC (cont.SIMŢ Ochi Pierderea vederii Metanol Chinină Barbiturice Fenitoin Sedative Etanol Edem cerebral prin hipoxie prelungită CO Glutetimid Metanol Ureche Nistagmus Tinitus şi surditate Salicilaţi (când nivelul plasmatic este > 300 mg/l) Edem papilar .

EVALUAREA TOXIDROAME . • Prezenţa unui toxidrom sau sindrom toxic poate ajuta la stabilirea toxicului implicat prin sugerarea clasei de toxice la care pacientul a fost expus.• DEFINIŢIE: Toxidromul constituie o asociere complexă de simptome. uneori foarte sugestivă pentru diagnosticul intoxicaţiei. III.

Sindroame autonome Simpatomimetic • PA(TA) • Puls • Pupile • Peristaltică • Piele(tegumente) Simpatolitic ++ + midriază --mioză umedă - .

Sindroame autonome Anticolinergic • PA(TA) • Puls • Pupile • Peristaltică • Piele(tegumente) Colinergic + ++ midriază +/-+/-mioză punctiformă -uscată ++ umedă .

Sindroame autonome Simpatomimetic • PA(TA) • Puls • Pupile • Peristaltică • Piele(tegumente) Anticholinergic ++ + midriază + ++ midriază umedă -uscată .

psihoză Hipertensiune.Sindrom Simpatomimetic • Caracterizat de: – – – – – Agitaţie.Ecstasy) – Fenciclidină (PCP) – Fenilpropanolamină (PPA): produce hipertensiune severă cu bradicardie reflexă . tahicardie Midriază Transpiraţii Hipertermie • Cauze obişnuite: – Cocaină – Amfetamine (inclusiv MDMA .

delir Nebun ca un pălărier Nebun ca un pălărier Roşu ca o sfeclă Roşu ca o sfeclă Orb ca un liliac Orb ca un liliac Uscat ca un os Uscat ca un os • Cauze obişnuite: Atropină & droguri înrudite Plante (eg. muscaria) OTC & Rx antihistaminice Antidepresive triciclice .Sindrom Anticolinergic • Caracterizat de: – – – – – – – – – Midriază Tegumente uscate. retenţie urinară Confuzie. A. roşii Tahicardie sinusală Ileus. ciumăfaie) & ciuperci (eg.

Vărsături paralizie • În plus: slăbiciune musculară . Sudoare (transpiraţii) Lăcrimare Urinare imperioasă Diaree.Sindromul Colinergic • • • • • “SLUD” Salivaţie.

EVALUAREA . Narcotic Sedativ-hipnotic De sevraj Halucinogen Extrapiramidal Hemoglobinopatic Febra de fum metalic Non-sindrom . 8. 4.Alte toxidroame 1. 5. 3. 2.III. 7. 6.

•alţi derivaţi opioizi sintetici şi semisintetici. codeina. •morfina. mioză.1. •dextrometorfan. Narcotic (opioid) Deprimare centrală. bradicardie. heroina. hipotensiune. .pentazocina. garguimente intestinale scăzute. hipotermie. •propoxifen. hipoventilaţie.

. meprobamat.2. confuzie. apnee. • • • • • • • anticonvulsivante. opiacee. bradilalie. barbiturice. etanol. antipsihotice. Sedativ sau hipnotic Stupor şi comă. benzodiazepine.

•opiacee. piloerecţie. insomnie. colici. hipertensiune.3. •etanol. tahicardie. •cloralhidrat. De sevraj (de întrerupere) Midriază. •benzodiazepine. •barbiturice. halucinaţii. diaree. lăcrimare. .

. •canabinoizi. senzaţie de culoare atunci când aud sau când văd forma unui număr sau a unei litere. simt un anumit gust atunci când ating lucruri). •amfetamine. panică. •cocaină. midriază. sinestezii (combinarea simţurilor. de ex. Halucinogen Halucinaţii. • LSD.4. •fenciclidină (poate da mioză). febră. psihoză.

între mişcările lente. Extrapiramidal Parkinsonism: disforie (modificare a dispoziţiei) şi disfagie.5. contorsionate din atetoză şi mişcările rapide. crize oculogire. coreoatetoză (mişcări cu viteză intermediară. trunchiul. gâtul şi faţa -conduc la încreţirea necontrolabilă a nasului. tremor. laringospasm. opistotonus. ce afectează mâinile. . de “fluttering” din coree. rigiditate. picioarele. clorpromazină şi alte antipsihotice). trismus. mişcări continue de “fluturare” a ochilor şi mişcări la limbii sau gurii). •haloperidol. torticolis. •fenotiazine (proclorperazină.

bule cutanate. cianoză. •substanţe methemoglobinizante (nitriţi. vărsături. fenazopiridină) şi sulf-hemoglobinizante. sânge “şocolatiu” (pentru met-hemoglobinizante) •CO. dispnee. convulsii. comă.6. . greaţă. Hemoglobinopatic Cefalee. ameţeli.

uree. creatinină. glicemie. electroliţi.Diagnosticul Diagnosticul paraclinic al intoxicaţiilor Regula #4: folosiţi adecvat mijloacele de laborator • Generale: HLG. Evaluarea . gaura anionică osmolalitatea • Investigaţii speciale sunt indicate în – Ingestiile voluntare – Substanţa necunoscută – Potenţial de toxicitate moderată sau severă . gaze sanguine.IV.

:etanol. paraldehidă. salicilaţi. lactat) din metabolizarea toxicelor sau prin hipoxia generalizată. HIN. toluen. stricnină . fier. metanol.ECHILIBRUL ACIDO-BAZIC • HIATUS ANIONIC (N:12-14 mEq/l)acumulare de ac organici (formiat. etilenglicol. • Ex.

• H. etilenglicol. metanol. etanol. cu greutate moleculară mică. sau acumulare de subst. . acetonă.: diferenţa dintre osmolaritatea măsurată şi cea calculată.HIATUSUL OSMOLAL • DEF. • Ex. ca rezultat al efectului osmotic al substanţelor dizolvate în sânge. eter.: izoniazidă. tricloretan.O. peste 10mOsm – pierdere de apă circulantă. cloroform. paraldehidă.

IV.Diagnosticul Diagnosticul paraclinic al intoxicaţiilor • Regula #4: folosiţi adecvat mijloacele de laborator • Teste toxicologice – Screening toxicologic – Teste cantitative specifice . Evaluarea .

scump – Multe medicamente nu sunt incluse • Potenţial util: – în medicina legală – posibila moarte cerebrală • Screening rapid al “drogurilor de abuz” – Multe droguri nu sunt incluse – cunoaşteţi limitele propriului spital .Screeningul toxicologic complet • Probleme: – Lent.

conţinut gastric • Peste 2 h: urină • Teste cantitative (sensibilitate 50-70%): • • • Cromatografie în strat subţire Gazcromatografie Gazcromatografie-spectrometrie de masă . URINĂ. CONŢINUT GASTRIC • 5 ml sg. 30-50 ml urină • Primele 2 h: sg.Screeningul toxicologic complet -confirmarea diagnostică + monitorizare• SÂNGE.

EDTA Na2Ca. metanol sau etilenglicol). litiu. respectiv. dimercaprol. etilenglicol. Este cazul alcalinizării plasmatice şi urinare sau al hemodializei (se justifică. acetilcisteină. teofilină). la compuşii de tipul fenobarbital. salicilaţi. fier. • Anumite tratamente pot fi instituite numai dacă toxicul este măsurat în sânge. • Administrarea unor antidoturi se decide numai dacă toxicul implicat se găseşte în sânge (ex. etanol. metanol. a căror administrare este justificată numai dacă în sânge se găsesc. de exemplu. deferoxamină. plumb. Nparacetamol.DE CE TESTE CANTITATIVE ? • Orientare asupra gravităţii (pronostic). mercur. . etanol etc.

fenitoin. valproat. salicemia. disponibile în 4 ore: – alcoolemia. Izopropanol. methemoglobina • Teste disponibile în centrele speciale: – Metanol. fenobarb. Carbamazepină. Litiu • Examenul toxicologic – nu contribuie la managemenul pacientului .. Fier. Etilenglicol. carboxihemoglobina.Screeningul toxicologic complet • Teste considerate esenţiale. acetaminofenul. teofilinemie. digoxinemia.

fenobarbital) 6-12 ore 2-4 zile 1 zi 2-3 sapt. 3-7 zile 24-72 ore pana la 12 sapt.Perioada de detectie • Etanol • Amfetamine • Barbiturice cu actiune scurta(ex. secobarbital) cu actiune lunga(ex. • Benzodiazepine • Canabis (doza unica) • Canabis (consum zilnic) .

Perioada de detectie • • • • • • • Cocaina Codeina/Morfina Euforizante (MDMA) Heroina LSD Metadona Metaqualona 2-4 zile 2-5 zile 1-3 zile 8 ore 1-4 zile 3-5 zile 14 zile .

2 zile Nicotina: timpul de detectie este lung si variabil pentru ca este liposolubila.Perioada de detecţie • Opiacee • Fenciclidina (PCP) • Propoxifene 2-4 zile 2-4 zile 6 ore . .

Teste adiţionale • ECG –Calciu-blocante –ADT –Clonidină –Alte droguri cardiotoxice –Aritmii –Ischemie .

în screeningul ingestiilor de materiale radio-opace – Ce substanţe sunt vizibile pe RX abdominală pe gol? .Alte teste adiţionale • Radiologice – Rx torace – aspiraţie. EPA non-cardiogen – Rx abdominală .

Droguri & Toxine radio-opace • Metodă nesigură – utilă doar dacă este pozitivă • Radio-opace obişnuite : – – – – – Fier Potasiu Calciu • Uneori vizibile: Cloralhidrat Cloralhidrat – Fenotiazine Fenotiazine – preparate cu eliberare susţinută .

Substanţe radioopace care pot fi vizibile pe RX Abd. – Cloralhidrat – Metale grele – Fier – Fenotiazine – Preparate cu eliberare enterică – Substanţe cu eliberare prelungită (SR) • Drug Packets .

IV. EVALUAREA .Alte teste diagnostice • Teste funcţionale hepatice / de coagulare pentru afectarea hepatică toxică • Creatininkinaza pentru rabdomioliză • Rad. Col.cervicală / CT cranio-cerebral pentru traumatisme asociate .

temperaturii. EVALUAREA – reevaluare periodică a pacientului pentru a surprinde schimbările în starea sa.V. debitului urinar. . – consemnarea evoluţiei (inclusiv a orei) şi intervenţia rapidă în cazul când se produc schimbări în starea pacientului. monitorizarea permanentă a funcţiilor vitale. ritmului cardiac.

ÎN REZUMAT. DIAGNOSTICUL CLINIC AL INTOXICAŢIILOR ACUTE .

ALTERAREA STĂRII DE CONŞTIENŢĂ 2. SIMPTOME / SEMNE SEVERE APĂRUTE NEAŞTEPTAT / INEXPLICABIL .PREZUMŢIA DE INTOXICAŢIE Orice pacient cu: 1.

istoricul de afecţiuni psihiatrice. 3. ideaţia suicidară sau tentative autolitice în antecedente.ELEMENTE DIAGNOSTICE SUGESTIVE: 1. 2. polipragmazia. istoricul de intoxicaţie acută sau drogodependenţă. 4. .

7. agitaţia şi halucinaţiile. . 2. 6. nistagmusul rotator.ELEMENTE DIAGNOSTICE SUGESTIVE (cont): Semne şi simptome NEURO-PSIHICE: 1. convulsiile. rigiditatea musculară. 4. distonia. 5. stuporul sau coma. 3. delirul sau confuzia.

2. 2.insuficienţa ventilatorie. .ELEMENTE DIAGNOSTICE SUGESTIVE (cont): CARDIO-VASCULARE: 1.hiper-/hipotensiunea arterială RESPIRATORII: 1.aritmiile cardiace inexplicabile.stopul cardio-respirator. 3. 3.bronhospasmul.aspiraţia.

• insuficienţa renală. • hiper-/hipotermia .ELEMENTE DIAGNOSTICE SUGESTIVE (cont): • insuficienţa hepatică. • rabdomioliza.

uremie EXAMENUL TOXICOLOGIC . hiper-/hipoglicemia. 2. 3. citoliza hepatică 6. gaura anionică sau acidoza cu gaură anionică. hiper-/hiponatremia. hiper-/hipokaliemia.TESTE DE LABORATOR SUGESTIVE (cont): (cont) 1. 5. 4.

EVOLUŢIA CLINICĂ • Ingestii non-toxice • Intoxicaţie acută • Toxicitate întârziată .

DIAGNOSTICUL COMPLICAŢIILOR .

insuficienţa ventilatorie. afectarea libertăţii căilor aeriene la pacientul cu afectarea stării de conştienţă. bronhospasm ca o consecinţă directă sau indicrectă a toxicului . edemul pulmonar acut non-cardiogen (toxic). 3. apariţia în evoluţie a sindromului de detresă respiratorie acută a adultului (SDRA). RESPIRATORII 1.A. 5. 4. 2.

sotalol. 4. de regulă fiind asociate unor probleme metabolice (hipoxie. bradiaritmii sunt mai rare. dacă pacientul nu asociază o boală cardiacă preexistentă. amiodaronă – care prelungesc intervalul QT). torsada vârfului (intoxicaţii cu chinidină. tahiaritmii care nu au consecinţe hemodinamice. acidoză). 3. CARDIOVASCULARE 1. 2. hipertensiunea arterială ce poate duce uneori la hemoragii cerebrovasculare .B. 5. efectului deprimant central (benzodiazepine) sau vasodilataţiei directe (calciu-blocante). hipotensiunea arterială secundară scăderii tonusului vascular.

alterarea stării de conştienţă. comă.C. metabolice sau prin efect direct al toxicului. ce poate merge de la somnolenţă moderată la agitaţie. . 2. convulsii secundare tulburărilor de perfuzie. 3. NEURO-PSIHICE 1. cardiopulmonară şi exitus. deprimare medulară. tulburări de comportament – pacientul confuz. violent creează dificultăţi suplimentare în tratamentul acestor intoxicaţii. halucinaţii.

semne clinice). • Strategia diagnostică în toxicologie este rezultatul unui raţionament bazat pe aspecte clinico-biologice ce cuprinde: 1. 3. osmolaritate. ionogramă. evaluarea biologică (gazometrie. 2.)..ÎN CONCLUZIE... etc. . cunoaşterea limitelor şi metodelor disponibile pe plan local. evaluarea clinică (anamneză.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->