Sunteți pe pagina 1din 66

CAPITOLUL

CONTABILITATEA - COMPONENTA A INFORMATIONAL ECONOMIC

SISTEMULUI

1.1 SISTEMUL UNITATILOR PATRIMONIALE ORGANIZEAZA CONTABILITATEA

PENTRU

CARE

SE

Conform Legii contabilitatii, obligatia de a organiza si conduce contabilitatea proprie revine regiilor autonome, societatilor comerciale, organizatiilor cooperatiste, societatilor bancare, institutiilor publice de subordonare centrala sau locala, fundatiilor, sindicatelor, altor organizatii obstesti, precum si persoanelor fizice care presteaza activitati independente sau efectueaza acte de comert si sunt inmatriculate la Registrul Comertului. Acestea sunt entitati patrimoniale denumite unitati patrimoniale. In functie de specificul activitatii desfasurate, contabilitatea este organizata pentru urmatoarele categorii de unitati patrimoniale: a. unitati economice sunt persoane juridice care dispun de patrimoniu propriu, adecvat profilului de activitate, avnd drept obiect producerea de bunuri, circulatia marfurilor, banilor si titlurilor de valoare, servicii bancare, lucrari executate, prestari de servicii de transport si asigurare. Specific acestor unitati patrimoniale este faptul ca se conduc dupa principiul gestiunii economice, respectiv isi acopera cheltuielile din veniturile proprii si realizeaza profit. Dupa forma juridica de constituire si functionare, unitatile economice se prezinta astfel: - regii autonome sau societati nationale se infiinteaza pentru domenii strategice ale economiei nationale si anume producerea de energie electrica, industria de armament, transporturi feroviare, exploatarea resurselor subsolului; - societati comerciale pe actiuni sunt unitati economice la care capitalul social este impartit in actiuni, iar proprietarii acestora, persoane fizice sau juridice, poarta numele de actionari; obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul, iar actionarii raspund in limita capitalului subscris. Actiunile sunt titluri negociabile, adica pot fi transmise liber altor persoane, fara a fi necesar acordul celorlalti actionari. - societati comerciale cu raspundere limitata sunt unitati economice la care capitalul social este divizat in parti sociale, iar proprietarii acestora, persoane fizice sau juridice, poarta numele de asociati; obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul, iar asociatii raspund numai in limita participarii lor la capitalul social. In principiu, partile sociale sunt transmisibile altor persoane doar cu acordul celorlalti asociati si nu reprezinta titluri negociabile. - societati cooperatiste sunt unitati economice care reunesc persoane ce administreaza bunurile comune si muncesc impreuna, dupa reguli de administrare si repartizare a rezultatelor stabilite conform statutului de functionare. _ Dupa forma de proprietate, unitatile economice pot fi: - de stat sau publice; - private sau particulare; - cu capital mixt, de stat si privat, autohton sau strain.
1

b. institutii publice (bugetare) sunt institutii de stat infiintate pentru desfasurarea unor activitati neproductive, cu caracter social-cultural si pot fi: - in administratia publica: guvern, prefecturi, primarii; - in invatamnt: universitati, licee, scoli generale; - in sanatate: policlinici, spitale, dispensare; - in cultura: teatre, muzee, filarmonici, biblioteci, camine culturale; - in armata: unitati militare, inspectorate de politie si jandarmerie. c. organizatii obstesti sunt constituite pe principiul asocierii sau participarii libere si reprezentate de partide politice, sindicate, culte, fundatii, asociatii profesionale. Organizatiile obstesti isi acopera cheltuielile de functionare prin contributia membrilor, sponsorizari, venituri proprii din unele activitati economice.

1.2 STRUCTURA ORGANIZATORICA A UNITATILOR ECONOMICE Domeniul principal de aplicare a contabilitatii il reprezinta unitatile economice. Pentru realizarea obiectivelor contabilitatii este necesara cunoasterea structurii organizatorice a unitatilor economice. Organizarea interna a fiecarei unitati economice se delimiteaza pe doua structuri importante, si anume: - structura de productie, legata de obiectul de activitate, alcatuita din ateliere sau sectii de productie, montaj, service, proiectare, laboratoare de control si cercetare, fabrici, uzine, alte unitati economice fara personalitate juridica; - structura functionala constituita din compartimente de munca, birouri sau servicii, denumite diviziuni organizatorice. Aceste doua structuri se delimiteaza si particularizeaza de catre fiecare agent economic in functie de volumul, complexitatea, importanta si specificul activitatii pe care o desfasoara. In functie de importanta si specificul activitatilor desfasurate, sectiile de productie se pot clasifica astfel: - sectii de baza sau principale; - sectii auxiliare sau ajutatoare; - sectii anexe. Sectiile de baza reprezinta componentele cele mai importante din structura de productie; ele asigura fabricarea produselor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor pentru care a fost infiintata unitatea economica in cauza. In cadrul acestor sectii se utilizeaza cea mai mare parte a mijloacelor de productie (utilaje, forta de munca, materii prime, bani) iar rezultatele economice obtinute de sectiile principale influenteaza rezultatele de ansamblu ale agentului economic. Sectiile de baza au denumiri si profiluri diferite de la un agent economic la altul si de la o ramura economica la alta. Astfel: denumiri: sectia prelucrari mecanice, sectia montaj general, sectia cutii de viteza, sectia vopsitorie, sectia confectii pentru copii, sectia conserve din fructe, sectia pasta de tomate, sectia tricotaje din lna; animalelor, prelucrarea produselor agricole; ri;

Sectiile auxiliare se organizeaza in mod distinct si sunt de mai mica importanta, insa activitatea pe care o desfasoara este necesara si conditioneaza in buna masura activitatea din sectiile de baza. In sectiile auxiliare se obtin produse si se executa lucrari prin care sunt deservite sectiile de baza: sectia intretinere si reparatii, centrala termica, sectia scularie, sectia transporturi, centrala electrica. In anumite situatii, o parte din productia sectiilor auxiliare este valorificata prin vnzarea catre alti agenti economici. Sectiile anexe asigura realizarea unor activitati cu caracter social. Din aceasta categorie fac parte cantine, camine de nefamilisti, gradinite, crese, camine culturale, baze sportive. Uneori se infiinteaza sectii anexe pentru recuperarea si valorificarea deseurilor rezultate din sectiile de baza si auxiliare. Structura functionala este alcatuita din compartimente functionale care se constituie la fiecare agent economic pe grupe omogene de lucrari, in raport de volumul si complexitatea fiecarui grup de probleme. Atunci cnd volumul lucrarilor este mai mare, se constituie birouri sau servicii. De exemplu, serviciul financiar-contabilitate, biroul de marketing, biroul administrativ, serviciul resurse umane, biroul de registratura, serviciul comercial. 1.3 SISTEMUL INFORMATIONAL ECONOMIC Existenta si dezvoltarea societatii omenesti se bazeaza pe procesul de producere a bunurilor materiale (activitati productive). Progresul societatii impune insa si desfasurarea unor activitati social-culturale, educative, administrative (activitati neproductive). Pentru a asigura conditii de viata din ce in ce mai bune, este necesara cresterea productiei materiale, respectiv accesul la produse si servicii diversificate si de calitate, in volumul optim individului sau comunitatii. Cresterea productiei se bazeaza in primul rnd pe cercetarea stiintifica din domeniul tehnic respectiv prin aparitia de noi produse, metode, tehnologii. Un domeniu care contribuie substantial la cresterea productiei il reprezinta organizarea si conducerea stiintifica a productiei. In conditiile unei activitati economice complexe, caracterizate prin aparitia unor unitati economice mari si foarte mari, din necesitati practice s-a diferentiat procesul de executie de procesul de conducere a activitatii. Pe plan teoretic, aceasta s-a concretizat in aparitia ,,managementului sau ,,stiintei conducerii. Daca procesul de executie, folosind tehnologii specifice obiectului de activitatea a unitatii economice, are drept scop fabricarea de bunuri, executia de lucrari sau prestarea de servicii, procesul de conducere are drept scop reglarea desfasurarii procesului economic, controlul comportarii sistemului economic, tinnd seama de perturbatiile care il afecteaza, urmarindu-se mentinerea sau schimbarea unei anumite stari. Procesul de conducere coordoneaza elementele constitutive ale procesului economic, integrndu-le intr-un efort comun si unitar in vederea realizarii obiectivelor organismului economic. Pentru dirijarea procesului economic sunt necesare informatii care, folosind mijloace tehnice adecvate, trebuie culese, prelucrate si transmise, ansamblu care alcatuieste un sistem informational economic. S-a trecut astfel de la conducerea intuitiva, bazata pe informatii disparate, la conducerea stiintifica, respectiv la elaborarea deciziilor numai in urma studierii analitice a proceselor tehnice, economice si organizatorice, lucru posibil numai in conditiile unui sistem informational economic care sa asigure furnizarea tuturor informatiilor necesare. Studierea organismelor economice din punct de vedere informational este realizata de cibernetica economica. O particularitate a organismelor economice o constituie faptul ca deciziile de reglare a proceselor economice sunt luate deliberat pe baza informatiilor.
3

Informatia reprezinta o comunicare, o stire despre un eveniment, obiect, proces, o persoana etc. capabila sa aduca elemente noi pentru utilizatori. Sistemul informational economic poate fi definit ca un ansamblu de oameni (analisti programatori, operatori, contabili, statisticieni), de mijloace (calculatoare, echipamente multimedia, sateliti) si procedee (programe, scheme logice, algoritmi, organigrame) folosit pentru culegerea, pastrarea, prelucrarea, transmiterea, analiza si valorificarea informatiilor economice. Sistemul informational economic, din punct de vedere functional, poate fi structurat in trei componente: evidenta economica care furnizeaza informatii privind operatiile si procesele economice efectuate intr-un anumit loc si timp; planificarea si prognoza economica care furnizeaza informatii privind dinamica si proportiile fenomenelor economice intr-o perioada viitoare; legislatia economica pe baza careia se organizeaza evidenta economica si se elaboreaza prognozele. Evidenta economica reprezinta componenta cea mai importanta a sistemului informational economic, intruct furnizeaza cea mai mare parte a informatiilor care se prelucreaza si vehiculeaza in cadrul sistemului informational economic. I. 3.1. Informaia i evidenta economica. Informaia reprezint instrumentul principal cu care opereaz un manager. Din aceasta cauza informaia reprezint un sistem de ntiinri avnd menirea de a declana reacii care, la rndul lor determina aciuni. Informaia de asemenea mai poate fi privita, n acelai timp i ca o aciune ce restrnge un anumit domeniu de incertitudini. Din punct de vedere al coninutului informaia poate fi elementar i complex. Informaia este elementara daca precizeaz un aspect nou msurabil direct cum ar fi de exemplu numrul de studeni dintr-o grupa. Este complex o informaie cnd nsumeaz mai multe informaii elementare cum ar fi de exemplu sexul, vrsta, localitatea de rezidenta a studenilor din grupa. Informaia pentru a avea valoare trebuie fixata pe un suport concret, fizic sub forma unor expresii concrete numite date i care constau din cifre, cuvinte, simboluri. Suportul material al datelor poate fi documentul de hrtie, caseta sau banda electromagnetic, pelicula foto.Fixarea datelor pe aceste suporturi se face fie manual (documentele de hrtie) fie prin dispozitive mecanice sau electronice. ntruct colectarea diferitelor date necesare n elaborarea deciziilor manageriale nu poate fi simultan ci succesiv, evenimentele sau fenomenele care genereaz aceste date desfurndu-se succesiv n timp, datele trebuie stocate sub forma unor fiiere care pot constitui bnci de date, aceasta forma de pstrare contribuind la evitarea pierderi de date cat i la facilitarea accesului la aceste date n timp util al managerului. Informaia cu ajutorul creia se realizeaz funciile manageriale la diferite nivele sunt clasificate dup mai multe criterii. Astfel din punct de vedere al stabilitii, informaiile pot fi permanente, relativ permanente, curente. La rndul lor informaiile curente pot fi normative, de plan, de raportare. Informaiile care intereseaz cel mai mult un manager sunt cele complexe ele stand la baza elaborrii deciziilor importante. Din punct de vedere al funcionalitii, informaiile sunt de comand i de execuie. Din punct de vedere al locului de unde provin sunt externe si interne, iar dup modul de obinere, informaiile pot proveni din surse anume organizate sau din surse ntmpltoare. Pentru a putea fi valorificata o informaie trebuie s permit cuantificarea s, msurarea fenomenelor, proceselor a cror desfurare genereaz informaii.
4

Pentru aceasta este necesar utilizarea unui etalon, unitate de msur. Contabilitatea utilizeaz pentru exprimarea informaiilor pe care le furnizeaz etalonul valoric (monetar) i simultan, unde este cazul i etaloane de msur cantitative (fizice, convenionale) respectiv buci, perechi, capete, uniti ce formeaz sistemul metric etc. Pentru a fi utile n exercitarea funciilor manageriale, informaiile trebuie s ndeplineasc patru caracteristici principale: inteligibilitate, relevanta, credibilitate i comparabilitate. Inteligibilitatea presupune ca informaiile s fie uor nelese n acelai mod i fr echivoc att de cel ce informeaz cat i de cel ce este informat. Relevanta constituie calitatea care permite utilizatorilor de informaii, s influeneze deciziile pe care le iau, ajutndu-i s evalueze cat mai just evenimentele trecute, printr-o informaie de utilitate certa i oportuna. Credibilitatea. O informaie are calitatea de a fi credibila, atunci cnd nu conine erori semnificative, nu este prtinitoare pentru utilizatori: reprezint corect ceea ce informaia trebuie s reprezinte. Comparabilitatea reprezint o alta calitate a informaiei prin care aceasta permite efectuarea de comparaii n timp i spaiu a unor fenomene sau procese, determinnd anumite tendine i evaluri n dinamica acestora. De asemenea informaiile i manifesta utilitatea prin oferirea unor rspunsuri celor care solicita informaii. Cererile de informaii privind ntreprinderile sunt solicitate de ctre: manageri, investitori de capital (acionari, asociai), organele statale fiscale, bnci, auditori, experi contabili etc. Pentru a rspunde acestor solicitri ntreprinderile au doua posibiliti: s-i constituie propriul compartiment financiar contabil i de informatica de gestiune, fie s ncredineze organizarea propriei contabiliti unei societi sau persoane specializate n acest domeniu. Rspunderea preponderent la solicitrile de informaii se face cu informaii asigurate de ctre sistemul de eviden economic. Contabilitatea ca sistem informaional asigura utiliznd un ansamblu integrat de mijloace i metode de culegere, prelucrare, sistematizare i comunicare respectnd anumite principii i reguli cea mai mare parte a informaiilor cerute de diveri utilizatori. Evidenta contabil asigura n mod continuu, documentat, sistematizat, i corelat, informaiile necesare. Informaiile contabile se exprim n form valoric, i se refer la operaii economice efectuate purtnd astfel i denumirea de informaie istorica, surprinznd n maniera proprie transformrile ce au loc ntre dou momente bilanul, inventarierea ca i puncte de pornire i bilanul de nchidere ca i punct de sosire. Evidenta tehnico-operativ furnizeaz o seam de informaii, fie de natur tehnic, fie de natur economic ce rezult n momentul i la locul producerii fenomenelor sau operaiunilor cu caracter economic i are rol competitiv att pentru contabilitate cat i pentru statistic. Statistica ca parte component a evidenei economice furnizeaz informaia n vederea caracterizrii fenomenelor social-economice i Evidenta economica nglobeaz att informaiile pe care le furnizeaz contabilitatea ct i evidena tehnicoperativ i statistic. culturale de mas n ansamblul lor i studierea legilor lor de dezvoltare (informaii privind produsul intern brut, productivitatea muncii, populaiei, etc.). I. 3. 2. Principalele sisteme de contabilitate i funciile contabilitii Contabilitatea, ca tiin i practic, pe plan mondial, a evoluat i s-a perfecionat continuu att baza sa teoretic ct i maniera de realizare practic a obiectului de studiu. Caracterul evolutiv al contabilitii n demersul de perfecionare se concretizeaz n conceptualizarea ei pe baza unui sistem coerent de obiective i principii fundamentale de natur s duc la formularea unor norme care s asigure rezolvarea ct mai complet i eficient a problemelor de gestiune i conducere a ntreprinderilor.
5

Cnd avem n vedere cuvntul uzual contabilitate ne referim fie la sistemul de contabilitate n partida dubl fie la contabilitatea n partid simpl. Esena contabilitii n partid dubl const n faptul c aceasta se bazeaz pe reflectarea micrilor, modificrilor pe care le provoac activitatea economic ntr-o unitate patrimonial, pe relaia cauz efect, respectiv orice modificare a unui element patrimonial afecteaz n acelai timp i cu aceeai valoare alt element patrimonial Din momentul naterii unei societi comerciale reflectarea oricrei operaiuni economice genereaz dou operaiuni. Astfel societatea dobndete, intra n posesia unor disponibilitii bneti sau a altor bunuri cu valoare economic i n acelai timp, se creeaz obligaii (de aceeai valoare) pentru societate fa de cei care au contribuit cu disponibiliti i / sau cu bunuri cu valoare economic. Pentru funcionarea societii aceasta poate s achiziioneze materii prime, materiale pe care le achit n acelai timp din disponibilitile bneti Achiziionarea materiilor prime i materialelor duce la majorarea cantitii acestora i n acelai timp, cu aceeai valoare se micoreaz disponibilul bnesc. Operaiunile economice prezentate anterior sunt reflectate n contabilitate, ele afectnd n acelai timp i cu aceeai valoare elemente patrimoniale, aceste modificri transpunndu-se n contabilitate sub forma unei ecuaii denumit formul contabil. n afar de contabilitatea n partid dub se utilizeaz i contabilitatea n partid simpl. Aceast contabilitate se ine de ctre liberi profesioniti (avocai, evaluatori, experi contabili), unitile de cult, avnd la baza utilizarea unor forme de eviden cum ar fi de exemplu registrul de ncasri i pli, operaiunile economice neafectnd concomitent dou elemente. Perfecionarea bazei conceptuale a contabilitii determin modernizarea concepiei de organizare a acesteia respectiv reflectarea patrimoniului, situaiei financiare i a rezultatului ntreprinderii cu ajutorul unor sisteme de contabilitate cu un singur circuit i dou circuite. Sistemul de contabilitate cu un singur circuit (monist, integrat) presupune organizarea contabilitii ntr-un singur flux n cadrul circuitului economic: capital aprovizionare fabricaie vnzare - realizare, att pentru operaiile ce privesc relaiile cu terii (funciile externe) ct i pentru cele ale gestiunii interne (funciile interne) Sistemul de contabilitate cu dublu circuit (dualist) presupune organizarea contabilitii n dou circuite distincte, un circuit urmrind nregistrarea elementelor i operailor patrimoniale legate de schimburile i relaiile cu terii precum i rezultatele financiare, iar alt circuit nregistreaz producia, costurile i rentabilitatea produselor, lucrrilor i serviciilor executate Se formeaz astfel circuitul contabilitii financiare sau generale i circuitul contabilitii interne de gestiune. Contabilitatea general se ocup cu: - ntocmirea documentelor justificative pentru orice operaie ce afecteaz ntr-un fel sau altul patrimoniul unitii - nregistrarea (nscrierea n registre contabile) a operaiilor patrimoniale ; - inventarierea patrimoniului unitii; - ntocmirea bilanului contabil i a situaiilor de sintez; controlul asupra operaiilor patrimoniale efectuate; - furnizarea, publicarea i pstrarea informaiilor cu privire la situaia patrimoniului i a rezultatelor obinute. Contabilitatea general trebuie organizat dup norme unitare: - pentru a asigura informaiile necesare tuturor utilizatorilor (clieni, furnizori, asociai, bnci, etc.); - pentru a permite comparabilitatea indicatorilor de gestiune economico-financiar ntre diferite uniti;
6

- pentru a permite statului s controleze modul de evaluare a diferitelor elemente ale patrimoniului i stabilirea rezultatelor ce constituie baz de calcul a obligaiilor fiscale. Pornind de la obiectivele contabilitii generale enunate mai sus putem realiza o caracterizare a acesteia astfel: - este organizat pe baz de norme unitare i obligatorii pentru toate unitile patrimoniale avnd la baz planul general de conturi, cerin impus de organele fiscale i de necesitatea de evaluare a statului; - evideniaz patrimoniul unitilor, respectiv averea privit din punct de vedere al destinaiei i al surselor de dobndire, relaiile juridice cu terii, rezultatele financiare; - prezint patrimoniul global nefurniznd informaii de detaliu. Contabilitatea intern de gestiune (la francezi) Comptabilite de gestion, la anglo-saxoni Managerial acounting. are ca scop principal controlul factorilor de producie n vederea obinerii unor produse, lucrri, servicii de calitate, cu costuri raionale. Aceast contabilitate se organizeaz de ctre fiecare unitate patrimonial n funcie de specificul activitii ei i de necesitile proprii. Sistemul contabilitii n dublu circuit (dualist) este practicat ndeosebi n rile CEE, n timp ce n rile anglo-saxone i America domin contabilitatea ntr-un singur circuit. n cazul contabilitii n dublu circuit, funciile acesteia se localizeaz n fiecare circuit respectiv la nivelul contabilitii financiare i la nivelul contabilitii interne de gestiune. La nivelul contabilitii financiare identificm: - funcia de nregistrare complet a tranzaciilor ntreprinderii n scopul determinrii periodice a situaiei patrimoniale. - funcia de comunicare financiar extern (n formarea terilor); - funcia de instrument de verificare i de prob judiciar i fiscal; - funcia de instrument de gestiune a ntreprinderii - funcia de furnizare a informaiilor necesare realizrii sintezelor macroeconomice; - funcia de informare pentru analize financiare. La nivelul contabilitii interne de gestiune identificm: - funcia de determinare a costurilor pe produse, lucrri i sectoare de activitate; - funcia de determinare a diferitelor marje i a rezultatelor analitice pe produse i activiti; - funcia de generare i furnizare a informaiilor destinate msurrii performanelor (rentabilitate, productivitate) la nivelul sectoarelor i pe produse, lucrri i servicii. n practica economic contabilitatea general poate fi adaptat in limitele actelor normative, la cerinele specifice unor ageni cum sunt: bncile, societi de asigurri i reasigurri de bunuri i persoane, societi agricole . I. 3.2. Relaiile contabilitii cu celelalte tiine n mod curent contabilitatea se constituie ntr-un instrument al managerilor unei ntreprinderi participnd activ la realizarea funciunilor acestora (previziune, organizare, antrenare coordonare i control) dar n acelai timp contabilitatea apeleaz la cunotine de management pentru propria s organizare Pentru a funciona conform propriilor sale concepte i principii, pentru a corespunde cu regulile i normele naionale i internaionale, pentru a reflecta exact, dar i fidel realitatea, contabilitatea trebuie condus i organizat corespunztor respectiv organizarea unui management contabil eficient. Contabilitatea este strns legat de instrumentele matematice apelnd ntotdeauna la sistemul matematic de calcul Contabilitatea recurge permanent la calcule cum ar fi:
7

- cele legate de modificrile care intervin ca urmare a proceselor de aprovizionare stabilind costurile de producie; - cele privind consumul factorilor de producie determinnd costurile de producie; - cele privind vnzarea produciei, respectiv determinarea preurilor de producie; - cele privind deprecierea fizic i moral a mijloacelor fix, respectiv determinarea amortizrii acestora. Existena practic a contabilitii nu ar putea fi avut n vedere fr o baz juridic, respectiv o legislaie care s reglementeze activitatea contabil. Elaborarea normelor contabile trebuie s in cont att de prevederile legislaiei interne ct i de cele ale legislaiei internaionale pentru a uura reflectarea n contabilitate n special a operaiunilor care vizeaz activitile de import-export. n zilele noastre nu se mai poate ignora performanele echipamentelor de culegere electronice, prelucrare ,sistematizare, stocare i comunicare a datelor contabile ct i utilizarea informaticii de gestiune, toate mpreun oferind un grad sporit de operativitate, exactitate i productivitate in activitatea contabil. 1.4 CONTABILITATEA - COMPONENTA INFORMATIONAL ECONOMIC 1..4.1 Particularitati ale contabilitatii Evidenta contabila este o forma a evidentei economice careia, pe plan teoretic, ii corespunde stiinta contabilitatii. Contabilitatea reprezinta componenta cea mai importanta a evidentei economice si totodata a sistemului informational economic. Locul evidentei contabile in cadrul sistemului informational economic este determinat de volumul foarte mare de informatii pe care le furnizeaza, aproximativ 2/3 din total, precum si de calitatea acestora. Principalele caracteristici ale contabilitatii sunt: caracter global in sensul ca urmareste toate operatiunile, fenomenele si procesele determinate de activitatea unui agent economic sau unei institutii publice; caracter unitar in sensul ca se organizeaza dupa reguli unice elaborate de Ministerul Finantelor, obligatorii pentru toti agentii economici si institutiile publice; -au intocmit documentele justificative corespunzatoare; incipiu fundamental, si anume principiul dublei reprezentari a patrimoniului, ceea ce determina specificul obiectului si metodei contabilitatii. 1.4.2 Functiile contabilitatii Pentru realizarea obiectivelor sale, contabilitatea indeplineste urmatoarele functii: a. Functia de inregistrare si prelucrare a datelor consta in consemnarea, potrivit unor principii si reguli proprii, a proceselor si fenomenelor economice ce apar in cadrul unitatilor patrimoniale si se pot exprima valoric. b. Functia de informare consta in furnizarea de informatii privind structura si dinamica patrimoniului, a situatiei financiare si rezultatelor obtinute in scopul fundamentarii deciziilor. Contabilitatea are o functie de informare interna (pentru conducerea unitatii) si o functie de informare externa (a tertilor). Contabilitatea furnizeaza informatii privitoare la gospodarirea resurselor materiale, financiare si de munca, dinamica productiei obtinute, costurile de productie, veniturile realizate, etc. Prin
8

PRINCIPALA

SISTEMULUI

reflectarea tuturor activitatilor desfasurate, datele contabilitatii permit stabilirea eficientei economice. c. Functia de control gestionar consta in verificarea cu ajutorul informatiilor contabile a modului de pastrare si utilizare a valorilor materiale si banesti, de gospodarire a resurselor, controlul respectarii disciplinei financiare etc. d. Functia juridica - datele furnizate de contabilitate si documentele de evidenta servesc ca mijloc de proba in justitie, pentru a dovedi realitatea unor operatii economice si a stabili raspunderea patrimoniala pentru pagubele produse. e. Functia previzionala - informatiile furnizate de contabilitate sunt utilizate la stabilirea tendintelor viitoare ale fenomenelor si proceselor economice, la fundamentarea programelor, la elaborarea bugetelor unitatii patrimoniale. 1.4.3. PRINCIPIILE METODEI CONTABILITATII Pentru a da o imagine fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor detinute, trebuie respectate, cu buna credinta, regulile privind evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile. Dupa cum se poate observa, metoda contabilitatii presupune, pe plan teoretic, respectarea unor principii contabile, care sa faciliteze procesul de cunoastere a obiectului ei de studiu ( patrimoniul agentilor economici), in expresie baneasca, in vederea stabilirii cu exactitate a starii si structurii patrimoniului si a rezultatului financiar obtinut. In acest sens, sintetizand evolutia stiintei contabile, s-au impus in planul practicii contabile urmatoarele principii: 1. Principiul autonomiei; 2. Principiul patrimoniului inchis ( principiul gestionar ); 3. Principiul dublei reprezentari; 4. Principiul dublei inregistrari 5. Principiul documentar; 6. Principiul periodicizarii sau specializarii exercitiului ( principiul independentei exercitiului ); 7. Principiul inregistrarii complete, cronologice, sistematice si continue; 8. Principiul inregistrarii sintetice si analitice; 9. Principiul generalizarii si sintetizarii informatiilor; 10. Principiul sinceritatii sau imaginii fidele; 11. Principiul regularitatii; 12. Principiul prudentei; 13. Principiul permanentei metodelor si a evaluarii; 14. Principiul continuitatii activitatii; 15. Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere; 16. Principiul necompensarii; 17. Principiul stabilitatii si cuantificarii monetare; 18. Principiul costului istoric; 19. Principiul importantei relative ( pragului de semnificatie ); 20. Principiul mentinerii capitalului; 21. Principiul reconstituirii structurii de finantare;

1.Principiul autonomiei este acel principiu al metodei contabilitatii conform caruia agentul economic este o entitate patrimoniala disticta, separata de actionarii sau asociatii care au contribuit la formarea capitalului ei social. Conform acestui principiu, agentul economic, in relatiile cu tertii, persoane fizice sau juridice nu este reprezentat de actionari sau asociati, ci de reprezentantii legali, numiti administratori, care asigura toate activitatile de management. Din acest punct de vedere, ecuatia echilibrului patrimonial poate fi reflectata si sub forma: B = D + (OP + Ot ) in care: B D OP Ot - bunuri si valori economice ; - drepturi cu valoare economica; - obligatii fata de proprietari ( asociati si actionari ); - obligatii fata de terti.

2.Principiul patrimoniului inchis este acel principiu al metodei contabilitatii conform caruia ansamblul operatiunilor economico-financiare sunt Danalizate si reflectate in contabilitate de catre un singur titular de patrimoniu, care gospodareste, administreaza si gestioneaza patrimoniul respectiv. Acest principiu mai este cunoscut si sub numele de principiu gestionar, conform caruia reprezentarea contabila este circumscrisa la nivelul unei entitati patrimoniale, care poseda bunuri si valori economice si are drepturi si obligatii in legatura cu bunurile si valorile pe care le detine. 3.Principiul dublei reprezentari conform caruia, patrimoniul agentilor economici este reflectat in contabilitate, sub dublu aspect: sub aspect material, al bunurilor si valorilor economice care il compun , respectiv a destinatiei economice, structura cunoscuta sub numele de activ patrimonial; sub aspectul surselor de finantare al bunurilor si valorilor din activ, adica sub aspectul raporturilor de proprietate, reflectate sub forma de drepturi si obligatii cu valoare economica, structura cunoscuta sub numele de pasiv patrimonial. Dubla reprezentare a patrimoniului constituie trasatura fundamentala a metodei contabilitatii, fiind reflectata prin ecuatia de echilibru sau ecuatia dublei reprezentari: B=D+O in care: B D O sau - bunuri si valori economice; - drepturi cu valoare economica; - obligatii cu valoare economica.

10

A=P

in care: A P - activ patrimonial; - pasiv patrimonial.

Intre cele doua structuri ale patrimoniului, respectiv activul si pasivul patrimonial, exista o permanenta egalitate, deoarece in esenta, ambele structuri exprima sau evidentiaza acelasi patrimoniu, numai ca abordarea se face din puncte de vedere diferite. In baza ecuatiei dublei reprezentari, echilibrul este permanent si datorita faptului ca orice bun sau valoare economica este expresia unor drepturi si obligatii cu valoare economica, si, in acelasi timp, orice drept sau obligatie cu valoare juridica genereaza bunuri si valori economice. Principiul dublei reprezentari sta la baza contabilitatii in partida dubla. Dubla reprezentare: influenteaza in mod direct continutul si structura bilantului; sta la baza regulilor de functionare a conturilor; stabileste ecuatiile de echilibru pentru analiza activitatii economico financiare a agentului economic. Potrivit acestui principiu operatiile economice care aduc modificari patrimoniului sunt analizate numai din punct de vedere al unui singur titular, care raspunde de acest patrimoniu. Pentru intelegerea acestui principiu, ne vom referi, ca exemplu, la aprovizionarea cu marfuri ( in cazul unui comerciant ) sau cu materii prime ( in cazul unei intreprinderi industriale ) de la furnizor. Aceasta operatie se reflecta atat in contabilitatea clientului ( cumparatorului ), cat si in cea a furnizorului ( vanzatorului ), sub doua aspecte dupa cum urmeaza: Cumparator Patrimoniu inchis + Creste stocul de marfuri (materii prime) - Se naste obligatia de plata fata de furnizor Furnizor Patrimoniu inchis Scade stocul de marfuri (produse finite) + Se naste dreptul de creanta fata de client

In exemplul de mai sus, marfurile sau materiile prime primite de la furnizor dau nastere la doua fenomene distincte si de natura diferita: intreprinderea dispune de stocuri de marfuri sau materii prime, dar, pana cand va intocmi formele de plata si se va realiza transferul sumelor corespunzatoare, in contabilitatea intreprinderii cumparatoare se va inregistra si obligatia acesteia fata de furnizor.Astfel ca in acest patrimoniu vom avea:
11

la activ + stocuri de marfuri

la pasiv + obligatii fata de furnizor

Sau daca intreprinderea contracteaza un credit bancar la activ va avea o suma de bani, iar la pasiv obligatia fata de banca. In momentul in care se va face plata marfurilor primite de la furnizor in cadrul mijloacelor ( activului ) va avea loc diminuarea disponibilitatilor banesti ale intreprinderii, cu valoarea cu care au crescut stocurile de marfuri, iar in cadrul surselor ( pasivului ) se vor stinge obligatiile intreprinderii fata de furnizor cu valoarea marfurilor platite. Daca analizam patrimoniul in mod static, in fiecare moment el ne apare in aceasta dubla ipostaza; ca existente economico-materiale sub forma de materii prime, marfuri, disponibilitati banesti, pe de o parte si ca surse de provenienta, care pot fi capital propriu sau proprietatea firmei titulare a patrimoniului respectiv, sau surse imprumutate, sau obligatii fata de furnizori, pe de alta parte.

Aceasta dubla reprezentare se refera la aceeasi realitate economica, privita insa din doua puncte de vedere si isi gaseste concretizarea in egaliatatea permanenta ce trebuie sa existe intre cele doua parti. MIJLOACE ( ACTIV ) = SURSE ( PASIV ) Aceasta egalitate reprezinta expresia generalizata teoretica si practica a dublei reprezentari ca principiu fundamental si confera un atribut esential contabilitatii: exactitatea datelor inregistrate si prelucrate. Daca obiectul dublei reprezentari il formeaza insa activitatea economica interna a intreprinderii si transformarile care au loc si care se concretizeaza in cheltuieli si venituri, atunci relatia de egalitate se stabileste intre eforturile si rezultatele obtinute de intreprindere , adica: CHELTUIELI + REZULTATE = VENITURI Totodata, aceasta egalitate constituie cheia autocontrolului si autoreglarii pe care le permite contabilitatea pentru propria sa activitate. In masura in care prin prelucrarea si generalizarea informatiilor inregistrate in contabilitate nu se verifica egalitatea patrimoniala enuntata mai sus, inseamna ca in procesul contabil de inregistrare si reflectare in contabilitate s-au incalcat principiile metodei si se impun cautate si eliminate sursele erorilor sau neregulilor.

4. Principiul dublei inregistrari este determinat si se bazeaza pe principiul dublei reprezentari. Daca am inlocui abordarea globala a patrimoniului, sub forma celor doua structuri, de activ si de pasiv, conform principiului dublei reprezentari, cu o abordare individuala a patrimoniului, respectiv, daca ne referim la existenta, starea si miscarea individuala a fiecarui element paytrimonial in parte, atunci principiul dublei reprezentari ( ACTIV = PASIV ) se concretizeaza in principiul dublei inregistrari, formalizat prn egalitatea: DEBIT ( D ) = CREDIT ( C )

12

Debitul si creditul reprezinta cele doua structuri fundamentale ale contului, procedeu sau instrument specific al metodei contabilitatii, asa cum activul si pasivul constituie cele doua structuri fundamentale ale bilantului contabil. Dupa cum se cunoaste din definitiile date, diferenta esentiala dintre bilant si cont, ca procedee specifice metodei contabilitatii, este aceea ca bilantul reprezinta patrimoniul in ansamblul sau, adica in totalitatea elementelor patrimoniale componente, iar cu ajutorul contului se reflecta acelasi patrimoniu, numai ca abordarea este individuala, adica se reflecta fiecare element patrimonial in parte. Din acest punct de vedere, principiul dublei inregistrari poate fi considerat o continuare a principiului dublei reprezentari, numai ca se schimba procedeele contabile specifice utilizate, dubla reprezentare foloseste ca procedeu specific de reflectare a patrimoniului bilantul contabil, iar dubla inregistrare foloseste ca procedeu specific de reflectare a patrimoniului contul contabil. Metoda contabilitatii utilizeaza principiul dublei inregistrari datorita faptului ca bunurile economice si sursele de finantare ale acestora sunt intr-o continua miscare si transformare, datorita operatiilor economico financiare la care participa patrimoniul. Astfel, modoficarile intervenite in masa patrimoniului, in sensul cresterii sau scaderii acestuia, determina un raport de echivalenta, intre bunurile si valorile economice, pe de o parte, si sursele de finantare, respectiv drepturile si obligatiile cu valoare economica, pe de alta parte. Conform principiului dublei inregistrari, contabilitatea inregistreaza fiecare operatie economico-financiara, simultan sau concomitent, in cel putin doua conturi, din care, la unul din conturi, in partea de debit, iar la celalalt, in partea de credit.

5. Principiul documentar este acel principiu al metodei contabilitatii care presupune ca toate operatiile economice si financiare in legatura cu patrimoniul, miscarile si modificarile masei patrimoniale sa fie consemnate in documente contabile ( procedeul documentar ). Trebuie, totodata, precizat faptul ca nu se admite inregistrarea in contabilitate a operatiilor economico- financiare, daca acestea nu au la baza documente contabile justificative. Documentele contabile au un continut diferit, in functie de natura elementelor patrimoniale pe care le reflecta, de continutul economic al operatiilor pe care le consemneaza. Documentele justificative trebuie sa cuprinda toate elementele prevazute in situatia formularelor aprobate de legiuitor, respectiv: - denumirea documentului; - denumirea si sediul agentului economic; - numarul documentului si data intocmirii acestuia; - continutul operatiei economico- financiare; datele cantitative si valorice aferente operatiei onomico-financiare efectuate; - datele de identificare, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiei economico-financiare, ale persoanelor cu atributii de control financiar preventiv si ale persoanelor abilitate legal sa aprobe operatiile respective; - alte elemente care sa asigure consemnarea completa a operatiilor in documentele justificative si contabile. Inscrisurile care stau la baza inregistrarilor in contabilitate pot dobandi calitatea de document justificativ numai in cazurile in care furnizeaza toate informatiile prevazute in normele legale in vigoare. Inscrisurile provenite din relatiile comerciale cu persoanele fizice pot fi inregistrate in contabilitate numai daca se face dovada intrarii in gestiune a bunurilor si valorilor respective,

13

si numai daca la baza operatiilor stau contracte sau conventii incheiate cu respectarea normelor legale in vigoare. 6. Principiul periodicizarii sau specializarii exercitiilor economico- financiare ( principiul independentei exercitiului ) este acel principiu al metodei contabilitatii care cere ca datele si informatiile contabile sa fie precis delimitate in timp ( luna, trimestru, semestru, an calendaristic ). De regula, exercitiul economico-financiar incepe la data de 01 ianuarie si se incheie la data de 31 decembrie, cu exceptia primului an de functionare a agentului economic, cand inceperea exercitiului economico-financiar coincide cu data infiintarii, respectiv al inregistrarii la Registrul Comertului. Conform acestui principiu, fiecare exercitiu economico-financiar este independent, separat de exercitiile trecute sau viitoare, evidentiind toate cheltuielile si veniturile la momentul angajarii si dobandirii lor, si nu la momentul platii sau incasarii efective. Acest principiu mai este cunoscut si sum numele de principiul independentei exercitiului, care presupune delimitarea in timp a veniturilor si a cheltuielilor aferente unitatii patrimoniale, pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se refera. 7. Principiul inregistrarii complete, cronologice, sistematice si continue este acel principiu al metodei contabilitatii care cere, ca in circuitul si fluxul contabil, privind patrimoniul aferent unei perioade de timp , sa se cuprinda, in mod necesar, toate operatiile si informatiile contabile, care au avut loc in acel interval de timp, in ordinea lor cronologica, adica a succesiunilor in timp. De asemenea, cunoasterea contabila presupune gruparea, ordonarea si sistematizarea operatiilor economico-financiare, in raport cu elementele structurii patrimoniului. Inregistrarea cronologica a operatiilor economico-financiare, permite insumarea valorica a tuturor modificarilor intervenite in masa patrimoniului si a rezultatelor financiare, determinand rulajul tuturor operatiilor economico-financiare care au avut loc in cursul unei perioade de gestiune sau exercitu financiar.Documentul contabil in care se face consemnarea cronologica a operatiilor economico-financiare, care au avut loc in cursul unei perioade de gestiune, este registrul jurnal. Desigur, pentru inregistrari cronologice se folosesc si alte ducumente contabile, cum ar fi, de exemplu, notele de contabilitate. Inregistrarea sistematica permite ordonarea si gruparea operatiilor economice, dupa continutul lor economic, asigurand evidenta individuala a fiecarui element de patrimoniu, sub urmatoarele aspecte: - existenta initiala ( la inceputul perioadei de gestiune ); - intrari ( cresteri, majorari ); - iesiri ( scaderi, micsorari ); - existenta finala ( la sfarsitul perioadei de gestiune ). Alimentarea cu informatii pentru asigurarea inregistrarii sistematice se face cu ajutorul documentelor de inregistrare cronologica, adica din Registrul jurnal sau Notele de contabilitate ( Note contabile ). Documentele pentru inregistrarea sistematica sunt fisele de cont sau Registrul Cartea -Mare, document contabil obligatoriu, in care se inscriu, lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente, inregistrarile efectuate in registrul-jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv, soldul initial ( existentele initiale ), rulajele debitoare, rulajele creditoare si soldul final ( existenta finala ). Aspectul continuitatii cere ca planul metodei contabile, pentru fiecare element patrimonial in parte si pe total patrimoniu, sa se respecte urmatoarea ecuatie:
14

Si + I E = Sf

in care: Si - sold initial sau existenta initiala (la inceputul perioadei de existenta ); I - intrarile in timpul perioadei de gestiune; E - iesirile in timpul perioadei de gestiune; Sf sold final sau existenta finala ( la sfarsitul perioadei de gestiune ). If = S + r in care: If - imaginea fidela a patrimoniului; S sinceritatea si buna credinta in reflectarea imaginii fidele a patrimoniului; r - regularitatea, respectiv respectarea standardelor, regulilor si procedurilor legale, in prezentarea imaginii fidele a patrimoniului. 8.Principiul inregistrarii sintetice si analitice este acel principiu al metodei contabilitatii care stipuleaza ca reflectarea in contabilitatea operatiilor economico-financiare se face atat sintetic ( contabilitatea sintetica ), adica pe grupe sau categorii generalizate de elemente patrimoniale, cat si analitic ( contabilitatea analitica ), adica pe elemente individuale ( analitice ), in cadrul categoriilor, grupelor sau subgrupelor de elemente patrimoniu.Acest principiu cere ca operatiile economice si financiare sa fie reflectate simultan sau concomitent, atat in contabilitatea sintetica, cat si in cea analitica. Practica contabila a dovedit insa ca nu este nevoie ca fiecare operatie sa fie reflectata atat pe plan sintetic, cat si analitic, acest procedeu impunandu-se ori de cate ori considera agentul economic, in functie de complexitatea activitatii pe care o desfasoara. Contabilitatea sintetica vizeaza gruparea, ordonarea si sistematizarea operatiilor economicofinanciare, in vederea cunoasterii trasaturilor comune, generale, ale elementelor patrimoniale. Contabilitatea analitica are in vedere cunoasterea trasaturilor specifice, individuale ale elementelor patrimoniale. Folosind principiul inregistrarii sintetice si analitice, metoda contabilitatii asigura o buna cunoastere a obiectului contabilitatii, pornind de la parte, respectiv elementele patrimoniale individuale ( contabilitatea analitica ), la intreg, respectiv la categorii si subgrupe de elemente patrimoniale sintetizate ( contabilitatea sintetica ). 9.Principiul generalizarii si sintetizarii informatiilor este acel principiu al metodei contabilitatii conform caruia informatiile obtinute din inregistrarea si prelucrarea datelor in contabilitate privind operatiile economico-financiare care au avut loc, la nivelul unitatii patrimoniale, sunt generalizate, sintetizate si raportate cu ajutorul bilantului si celorlalte documente de sinteza contabila, pentru stabilirea unui rezultat, ca urmare a participarii patrimoniului la circuitul economic. Dupa cum este cunoscut, bilantul contabil, ca procedeu specific al metodei contabilitatii, este un document de sinteza contabila, care prezinta situatia patrimoniala a agentului economic, la o anumita data, precum si rezultatele exercitiului economico-financiar ( contul de profit si pierdere ).

15

10.Principiul sinceritatii sau imaginii fidele este acel principiu conform caruia contabilitatea trebuie sa respecte standardele si reglementarile legale in vigoare, in mod sincer si cu buna credinta, adica sa prezinte o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a situuatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Prezentarea imaginii fidele a patrimoniului reprezinta obiectivul fundamental al sistemului informational contabil. 11.Principiul regularitatii constituie acel principiu al metodei contabilitatii, conform caruia datele si informatiile privind situatia patrimoniului, situatia financiara, respectiv rezultatul economico-financiar obtinut, respecta regulile si procedurile legale de colectare a informatiilor, inregistrarea, generalizarea, sistematizarea, reflectarea si raportarea lor, in concordanta cu standardele, regulile si procedurile legale. In contabilitatea continentala, imaginea fidela a patrimoniului este reflectata cu ajutorul principiului sinceritatii si a regularitatii 12.Principiul prudentei este acel principiu al metodei contabilitatii potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile, generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior. Conform acestui principiu, la inchiderea exercitiului economico-financiar se contabilizeaza datoriile si pierderile posibile ( probabile ) si nu se contabilizeaza activele si profitul probabil. 13.Principiul permanentei metodelor si al evaluarii este acel principiu al metodei contabilitatii care obliga agentul economic la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. 14.Principiul continuitatii activitatii este acel principiu al metodei contabilitatii, potrivit caruia se presupune ca unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea, intr-un viitor previzibil, fara a intra in starea de lichidare ( faliment ) sau de reducere sensibila a activitatii. 15. Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere- conform caruia, bilantul de deschidere al unui nou exercitiu financiar ( la 01 ianuarie anul curent ), trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent ( la 31 decembrie, anul care a trecut ). 16.Principiul necompensarii este acel principiu al metodei contabilitatii potrivit caruia elementele patrimoniale de activ si de pasiv trebuie sa fie evaluate si inregistrate in contabilitate, separat, nefiind admisa compensarea intre posturile de activ, si cele de pasiv ale bilantului si nici compensarea intre veniturile si cheltuielile din contul de rezultate.

17.Principiul stabilitatii si cuantificarii monetare este acel principiu al metodei contabilitatii, care presupune, ca unitatea monetara nationala, ca unitatea de masura a bunurilor si valorilor inregistrate in contabilitate, ar trebui sa fie stabila. Intr-o economie de piata, stabilitatea monetara este aproape imposibila, si tocmai de aceea, moneda nationala trebuie cuantificata la nivelul cursului valutar, care reflecta raportul dintre moneda nationala si monedele straine luate ca referinta ( valuta ). De altfel, in Legea contabilitatii se precizeaza faptul, ca evidenta contabila se tine in limba romana si in moneda nationala, iar contabilitatea operatiilor efectuate in valuta, se tine, atat in moneda nationala, cat si in valuta.
16

18.Principiul costului istoric constituie acel principiu al metodei contabilitatii, conform caruia, orice bun sau valoare economica inscrisa in contabilitate se bazeazape costul de origine sau de intrare ( valoarea contabila de intrare sau valoarea de contabilitate ), consemnat in documente justificative, la data intrarii lui in patrimoniul agentului economic. Costurile istorice ale bunurilor si valorilor economice ( valoarea contabila de intrare ), sunt rectificate si regularizate anual, cu ocazia lucrarilor de inchidere a exercitiului economico-financiar, prin intermediul activelor si pasivelor rectificative si de regularizare ( amortizari, provizioane, diferentele de conversie etc. ) 19.Principiul importantei relative ( pragului de semnificatie )este acel principiu al metodei contabilitatii, conform caruia, datele si informatiile contabile inscrise in documente, trebuie sa cuprinda toate operatiile economico-financiare, realizand o descriere sincera, clara, precisa si completa a operatiilor economico-financiare carea u avut loc, sau care vor influenta evolutiile viitoare. Importanta relativa a informatiei contabile sau pragul de semnificatie, fiind o marime relativa, depinde de aprecierea pe care o face beneficiarul informatiei, criteriul principal fiind utilitatea. 20.Principiul mentinerii capitalului este acel principiu al metodei contabilitatii, care porneste de la premisa, ca orice baza de evaluare folosita de unitatea patrimoniala, trebuie sa permita mentinerea capacitatii de finantare a capitalului. Conform acestui principiu, agentul economic trebuie sa urmareasca in permanenta, dar indeosebi la sfarsitul exercitiului economico-financiar, reconstituirea capacitatii de finantare a capitalului, in cazul in care acesta scade sub pragul valorii initiale. 21.Principiul reconstituirii structurii de finantare este acel principiu al metodei contabilitatii, care are in vedere finantarea capacitatii de exploatare a unitatii patrimoniale de catre proprietari ( actionari sau asociati ), pentru capitalul propriu si de terti, pentru datorii.

1.4.4 Felurile contabilitatii

Conform legii, fiecare unitate patrimoniala trebuie sa-si organizeze contabilitatea. Numarul si complexitatea lucrarilor contabile depind de marimea unitatii patrimoniale si de domeniul in care isi desfasoara activitatea. Lucrarile contabile sunt efectuate in cadrul unor compartimente specializate numite servicii sau birouri de contabilitate. Din punct de vedere al momentului, locului si modului de realizare, contabilitatea este de doua feluri: a. Contabilitatea curenta inregistreaza zilnic operatiile economice, pe baza documentelor justificative privind existenta si miscarea elementelor patrimoniale. Contabilitatea curenta se poate realiza in trei variante: centralizat - toate lucrarile contabilitatii se efectueaza intr-un singur loc, mai precis intrun compartiment central de contabilitate al unitatii patrimoniale. Aceasta varianta permite coordonarea si controlul, insa data fiind distanta fata de locul producerii fenomenelor economice, da posibilitatea transmiterii unor informatii eronate; descentralizat - lucrarile contabile sunt efectuate la nivelul subunitatilor din structura de productie si anume sectii, sectoare, ateliere. Aceasta varianta este operativa in sensul
17

inregistrarii exacte in contabilitate a operatiilor economice in cel mai scurt timp de la producerea lor, dar prezinta dificultati in privinta coordonarii si controlului; mixt - unele lucrari de contabilitate curenta se executa la nivelul subunitatilor (sectii sau ateliere), iar alte lucrari contabile sunt efectuate de un compartiment specializat de contabilitate, la nivel central. b. Contabilitatea periodica se refera la lucrari contabile efectuate la incheierea exercitiului financiar, moment in care se intocmesc lucrari de sinteza, centralizatoare, cum sunt bilantul contabil, situatia patrimoniului, contul de profit si pierdere. Lucrarile de sinteza se intocmesc la anumite termene, pe baza datelor din contabilitatea curenta care sunt prelucrate conform instructiunilor elaborate de Ministerul Finantelor. Lucrarile contabile periodice (de sinteza) satisfac nevoile de informare ale agentului economic sau institutiei publice si reprezinta totodata raportari catre Directiile Judetene ale Finantelor Publice sau conducerea departamentelor si ministerelor. Pe baza lucrarilor contabile periodice, sunt efectuate analize complexe si se elaboreaza decizii importante att la nivel microeconomic ct si la nivel macroeconomic. Din punct de vedere al nivelului organismelor pentru care se infiinteaza, contabilitatea poate fi de trei feluri: a. Contabilitatea intreprinderii (firmei) se organizeaza la nivelul intreprinderilor care produc bunuri, executa lucrari, presteaza servicii. Contabilitatea firmei (intreprinderii) este organizata in Romnia in dublu circuit, si anume: contabilitatea financiara are un caracter unitar pentru toti agentii economici, se organizeaza pe baza unor norme elaborate de Ministerul Finantelor. Contabilitatea financiara are drept obiect urmarirea, controlul si prezentarea fidela a patrimoniului, in ansamblu si pe structura, a situatiei financiare si rezultatului exercitiului, prin intermediul documentelor de sinteza, in scopul furnizarii informatiilor necesare elaborarii deciziilor economice. Contabilitatea financiara furnizeaza informatii att pentru managerii unitatii patrimoniale ct si pentru asociati, actionari, furnizori, clienti, banci, bugetul statului, salariati. contabilitatea interna de gestiune are ca scop gestiunea interna a unitatii, calcularea costurilor de productie, stabilirea rentabilitatii pe produse, lucrari, servicii, intocmirea bugetelor pe feluri de activitati, furnizarea de informatii necesare in procesul decizional. b. Contabilitatea publica este organizata la nivelul institutiilor publice din administratie, invatamnt, sanatate, aparare, cultura si arta etc. si urmareste executia de casa a bugetului statului, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat, gestiunea datoriilor publice si alte operatii financiare specifice sectorului neproductiv. c. Contabilitatea nationala este organizata la nivelul economiei nationale si prezinta sintetic activitatea economica a unei natiuni urmarind evolutia Produsului Intern Brut, modificarile in structura de ramura si teritoriala a economiei, marimea si structura avutiei nationale, relatiile financiare si fluxurile monetare. Din punct de vedere al conturilor utilizate, in raport de sfera de cuprindere a acestora: a. Contabilitatea sintetica - foloseste conturile sintetice de gradul I si II; b. Contabilitatea analitica - foloseste conturi analitice. In fiecare unitate patrimoniala functioneaza in paralel si in strnsa legatura contabilitatea sintetica si contabilitatea analitica. Orice operatie economica inregistrata in contabilitatea analitica este necesar sa fie reflectata si in contabilitatea sintetica.

18

CAPITOLUL

OBIECTUL, METODA I PRINCIPIILE CONTABILITII

II. 1. Obiectul contabilitii LUCA PACIOLO, autorul primei lucrri de contabilitate SUMMA DE ARITMETICA, PROPORTINI ET PROPORTIONALITA-GENEVA,1494 considera c obiectul contabilitii reprezint: tot ceea ce aparine negutorului, avere mobil i imobil, precum i toate afacerile sale mari i mrunte n ordinea care a avut loc, nelegnd prin avere bunuri economice, iar afacerile se refer la actele de comer financiare, n cadrul crora se mic aceste bunuri. n prezent conform concepiei colii romneti de contabilitate i a legislaiei contabile: obiectul contabilitii l constituie reflectarea in expresie bneasc a bunurilor mobile i imobile inclusiv solul, bogiile naturale, zcmintele i alte bunuri cu potenial economic, disponibilitile bneti, titlurile de valoare, drepturile i obligaiile unitilor patrimoniale, precum i micrile i modificrile intervenite n urma operaiilor patrimoniale efectuate, cheltuielile i veniturile i rezultatele obinute de acestea. Cum n ara noastr este organizat sistemul de contabilitate cu dublu circuit care genereaz dou circuite respectiv circuitul contabilitii financiare i circuitul contabilitii interne de gestiune vom defini obiectul celor dou contabiliti. Contabilitatea financiar are ca obiect nregistrarea tuturor operaiilor ce afecteaz patrimoniul agenilor economici, msurarea variaiilor la care este supus ca urmare a proceselor economice, calcularea i explicarea rezultatului financiar, ntocmirea documentelor de sintez (bilan, cont de rezultate, anexe de bilan), care ofer mediului exterior imaginea sintetic ,fidel i retrospectiv a situaiei ntreprinderii. Contabilitatea intern de gestiune are ca i obiect calcularea costurilor de producie, stabilirea rezultatelor i a rentabilitii produselor obinute, a lucrrilor executate, ntocmirea bugetului de venituri i cheltuieli pe feluri de activiti, urmrirea i controlul acestuia n vederea cunoaterii rezultatelor i furnizarea datelor necesare fundamentrii deciziilor.

II. 2. Metoda contabilitii Aceeai accepiune a cuvntului se folosete i n prezent. tiina contabil e mai puin conceptualizat deoarece s-a nscut din necesiti practice i s-a dovedit att n trecut ct i n prezent c are un suport teoretic suficient de bine conturat, care-i permite s se adapteze la cerinele economiei n permanent schimbare. Contabilitatea reprezint un instrument echidistant al celor ce realizeaz, ntr-un fel sau altul acte de natur economic nefiind un factor autonom de progres economic i social din aceast cauz i metoda ei ca sum de idei i principii teoretice i ca modalitate concret prin care acestea se transpun n practic, e adaptat acestei realiti. Teoria practicii contabile are un triplu rol :
19

- rol explicativ - trebuie s permit explicarea, fr ambiguitate a diferitelor aspecte ale practicii contabile; - rol normativ - s evalueze calitatea practicii contabile; - rol previzional - s prevad soluia noilor probleme ce apar n acest domeniu. Pentru realizarea acestor roluri, teoria contabil trebuie s delimiteze precis i s defineasc detaliat obiectivele, principiile, conceptele, normele, regulile contabilitii.

II. 3. Procedeele metodei contabilitii Procedeele metodei contabilitii contribuie la concretizarea i punerea n practic a principiilor de baz ale contabilitii Contabilitatea apeleaz la procedee comune i altor tiine cum ar fi: raionamentul deductiv i inductiv, analiza i sinteza, experimentul documentarea, evaluarea circulaia i inventarierea, ct i la procedee specifice: contul, bilanul contabil, balana conturilor. Procedeele utilizate frecvent de contabilitate sunt : - documentaia - evaluarea - calculaia - inventarierea - contul - balana conturilor - bilanul contabil A. DOCUMENTAIA nregistrarea n contabilitate a operaiunilor economice n vederea prelucrrii i sistematizrii informaiilor contabile trebuie s aib la baz conform legislaiei n vigoare un document scris ntocmit n momentul producerii respectivei operaiuni. Tot legislaia stabilete forma i coninutul documentului pentru a fi luat n considerare de ctre contabilitate atribuindu-i acestuia i rolul de a justifica operaiunile economice pe care le consemneaz. B. EVALUAREA Conform acestui procedeu toate operaiunile economice ce afecteaz patrimoniul primesc o exprimare valoric ntr-o anume moned (de obicei moneda naional). Acest procedeu permite exprimarea unitar a modificrilor patrimoniale, uurnd gruparea, compararea acestora. C. CALCULAIA Acest procedeu permite transformarea informaiei elementare contabile n informaii complexe cu ajutorul unor algoritmi de calcul permind stabilirea costurilor de achiziie, costurilor de producie, amortismentelor, rezultatelor financiare etc. D. INVENTARIEREA Efectuarea operaiunilor economice determin consemnarea acestora n documente scrise, justificative, iar n acelai timp se genereaz o realitate faptic. Astfel achiziia unei cantiti de materii prime este consemnat intr-o factur fiscal, iar cantitatea de materii prime achiziionate trebuie s se regseasc ntr-o prim faz in depozitul societii comerciale care a achiziionat-o. Pentru a verifica existena concordanei ntre informaiile contabile nscrise n documentul contabil justificativ i realitatea faptic se utilizeaz in mod obligatoriu acest procedeu care const in stabilirea mrimii faptice a elementelor patrimoniale i evaluarea lor la nivelul valorii actuale (de utilitate sau de ntrebuinare). Inventarierea trebuie efectuat la nceputul activitii cel puin o dat pe an pe tot parcursul funcionrii societii comerciale; n cazul fuzionrii sau ncetrii activitii ct i n alte situaii expres stabilite de lege precede ntocmirea situaiilor de sintez contabil.
20

E. CONTUL Cu ajutorul acestui procedeu se realizeaz nregistrarea cronologic, gruparea, sistematizarea i calculul micrii i rezultatul modificrilor la care sunt supuse elementele patrimoniale. Pentru fiecare element patrimonial, ct i pentru fiecare tip de cheltuieli i venituri se asociaz cte un cont care arat starea la un moment dat (sold),fluxul operaiilor economice care afecteaz acel cont (rulaje) care n acelai timp determin modificri i n alt cont sau conturi. F. BALANA CONTURILOR (BALANA DE VERIFICARE) Prin acest procedeu se verific exactitatea nregistrrilor contabile efectuate n conturile contabile, realizndu-se lunar prin centralizarea datelor din conturile contabile. G. BILANUL CONTABIL Asigur sintetizarea i generalizarea datelor cu privire la situaia patrimoniului la un moment dat i rezultatele obinute. O parte din aceste procedee constituie o succesiune logic in ciclul contabil de prelucrare a datelor: documentaia contul balana de verificare - bilanul contabil, prin care trebuie s treac orice nregistrare i prelucrarea datelor contabile pentru a se genera informaia contabil ca produs al metodei contabilitii.

21

CAPITOLUL

.DOCUMENTAREA OPERATIUNILOR ECONOMICE

Documentarea ca procedeu al metodei contabilitatii este actiunea de culegere si consemnare n documentele economice a datelor privitoare la operatiile economice dintr-o unitate patrimoniala n momentul si la locul efectuarii lor. Documentele economice sunt acte scrise n care se consemneaza operatii n momentul si de regula la locul efectuarii lor si ca baza a nregistrarii lor n contabilitate. Documentele constituie suportul material principal al datelor privitoare la operatii economice cu ajutorul carora se realizeaza: - consemnarea informatiilor - culegerea datelor - prelucrarea datelor sau a informatiilor - circulatia datelor - sintetizarea informatiilor contabile - pastrarea (arhivarea) datelor Continutul documentelor se concretizeaza n elemente obligatorii care trebuie sa asigure reflectarea clara si completa a operatiilor economice pentru care se ntocmesc. Distingem urmatoarele elemente comune tuturor categoriilor de documente: 1. denumirea documentelor (factura,chitanta, aviz de expediere) 2. denumirea unitatii emitente, adresa sau compartimentul si sectorul care a ntocmit documentul,codul fiscal, numarul de nregistrare la Registrul comertului 1. numarul si data documentului 2. partile participante la efectuarea operatiei economice 3. continutul operatiei si justificarea efectuarii ei 4. datele cantitative si/sau valorice aferente operatiei economice efectuate 5. semnaturile persoanelor participante la efectuarea operatiilor economice consemnate, a celor care au ntocmit documentele si a persoanelor care raspund pentru executarea, continutul, legalitatea, oportunitatea, necesitatea si realitatea operatiilor. Alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiei n documente sunt elemente care difera de la o categorie de documente la alta si asigura detalierea operatiilor consemnate avnd un rol completativ. 3.1 Functiile documentelor a) de consemnare letrica si cifrica ,cantitativa si valorica a operatiilor economice b) de acte justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitatea curenta a operatiilor economice c) verificarea activitatilor desfasurate ,urmarind activitatea economica si financiara in cele mai mici detalii d) asigurarea integritatii patrimoniului ,pe baza lor stabilindu-se si angajndu-se raspunderi ,drepturi si obligatii cu privire la miscarile de valori e) de calculare corecta a costului productiei obtinute
22

f) cu ajutorul lor stabilindu-se drepturile si obligatiile banesti ale unitatilor patrimoniale servind ca baza in cercetarea organelor judiciare Intocmirea documentelor economice Pe formulare tip n care sunt tiparite datele referitoare la elementele invariabile ,iar Pentru datele variabile se lasa locuri libere Marimea , continutul si formatul documentelor variaza n functie de: - natura operatiilor economice - modul de ntocmire - mijloacele de prelucrare Intocmirea documentelor se face manual sau cu mijloace tehnice -Intocmirea manuala a documentelor se realizeaza cu cerneala ,pasta sau creion chimic -Intocmirea cu mijloace tehnice a documentelor cu masini de scris,cu masini de facturat sau contabilizat , cu calculatoare electronice 3.2 Reguli de intocmire a documentelor In cazul documentelor intocmite in mai multe exemplare, toate exemplarele poarta acelasi numar In documentele de casa si de banca - datele cifrice trebuie repetate si n litere Nu se admit corecturi , in caz contrar acele documente se anuleaza, pastrandu-se in carnetele respective fara a se detasa ,intocmindu-se alte documente corecte (CEC-uri,ordine de plata, chitante).greselile facute cu ocazia intocmirii documentelor pot fi corectate cu respectarea anumitor reguli .Greselile din documente se corecteaza prin taierea textelor sau a sumelor scrise cu o linie in asa fel incat sa se poata citi ceea ce a fost scris, se scrie apoi deasupra textul sau suma corecta ,facndu-se mentiune , pe documuntul rectificat , asupra acestui fapt si confirmata prin semnaturile acelorasi persoane care au semnat initial documentul .Erorile descoperite in documente cu ocazia verificarilor ulterioare de catre serviciul contabilitate se aduc la cunostinta celor care le-a intocmit ,precum si a partilor interesate cu privire la operatia consemnata Calitatea si exactitatea informatiilor contabile este conditionata de : - intocmirea clara si concreta a documentelor -respectarea tuturor regulilor referotoare la continutul si forma documentelor -intocmirea la timp a documentelor 3.3 Clasificarea documentelor Criterii de clasificare a)Dupa natura operatiilor documentele pot fi: - documente privind activitatea financiar contabila (n care se consemneaza activele imobilizate,activele circulante,salariile,pasivele,rezultatele financiare) - documente pentru alte activitati care nu constituie acte justificative pentru inregistrarile contabile b)Dupa functia pe care o indeplinesc documentele pot fi: - de dispozitie prin care se ordona a se executa o operatie economica; dispozitii de plata,dispozitii de livrare ,ordinul de plata ,comanda .Aceste documente nu fac dovada executarii efective a operatiei respective - de executie(justificative) cuprind date cu privire la executarea operatiilor economice. Ele servesc ca baza pentru inregistrarea operatiilor economice - mixte sau combinate reunesc trasaturile documentelor de dispozitie si a celor justificative .Aceste documente sunt initial documente de dispozitie,
23

iar prin completarea lor cu date referitoare la execuatrea operatiilor respective ele devin documente justificative c)Dupa numarul operatiilor economice documentele pot fi : - documente singulare contin date privitoare la o singura operatie ;chitanta bon de consum, factura - documente cumulative sau centralizatoare contin date privind mai multe operatii economice de acelasi fel d)Dupa momentul intocmirii si rolul in cadrul procesului informational - documente primare intocmite de regula in momentul si la locul efectuarii operatiilor (indeplinesc rolul de documente justificative) - documente secundare intocmite pe baza documentelor primare sau concomitent, asigurnd pregatirea datelor in vederea prelucrarii lor e)Dupa sfera de aplicare pot fi: - documente generale sau comune , utilizate in toate unitatile patrimoniale - documente specifice utilizate in anumite ramuri ale economiei f)Dupa forma de prezentarepot fi: - documente tipizate intocmite pe formulare tip strict determinate a caror folosire este obligatorie - documente netipizate intocmite pe formulare specifice , pe hartie simpla g)Dupa locul unde se intocmesc si circula pot fi: - documente interne intocmite in cadrul unitatii - documente externe intocmite in afara unitatii facturi, furnizori h)Dupa regimul de tiparire si folosire - documente intocmite pe formulare cu regim special ,cu un regim special de tiparire, numerotare,gestionare, evidenta,folosire si pastrare :chitante si chitante fiscale, CEC-uri, avize de insotire a marfii, facturile, foile de parcurs ,buletinele de cantarire analiza pentru valori materiale, cartele si bonuri de masa ,borderouri de achizitii - documente intocmite pe formulare cu reglementari exprese de tiparire, gestionare,folosire si justificare (marci postale ,timbre fiscale, bilete de calatorie ,certificate medicale, carnete de munca, autorizatiile de functionare , certificate de inmatriculare ,permise de calatorie ) - documente intocmite pe formulare cu regim uzual , nu sunt supuse anumitor restrictii privind tiparirea,numerotarea si justificarea lor 3.4 Tipizarea documentelor Consta in elaborarea unor formulare de documente unitare (ca marime ,continut si destinatie) de un format strict determinat care simplifica intocmirea documentelor Scopurile urmarite : - reducerea cheltuielilor de imprimare - eliminarea paralelismelor in intocmirea si circulatia documentelor - cuprinderea in continutul lor a indicatorilor strict necesari procesului informational - proiectarea unor tipuri de documente care sa corespunda necesitatilor de prelucrare cu echipamente tehnice - satisfacerea cerintelor de informare a tuturor formelor evidentei economice 3.5 Verificarea documentelor economice Inainte de a se inregistra in contabilitate documentele economice trebuiesc supuse unei verificari minutioase cu scopul descoperirii eventualelor erori, asigurndu-se exactitatea datelor contabile
24

Verificarea formei consta in controlul intocmirii documentelor pe formulare corespunzatoare naturii operatiilor economice, completarea tuturor rubricilor ,existenta tuturor semnaturilor persoanelor imputernicite sa vizeze ,verificarea unor stersaturi sau corecturi fara a fi certificate Verificarea aritmetica consta in controlul preluarii corecte in documente a datelor , stabilirea sau efectuarea corecta a calculelor aritmetice. Verificarea de fond consta in controlul realitatii ,necesitatii, oportunitatii si legalitatii operatiilor economice consemnate in documentul respectiv. a) verificarea realitatii operatiei economice are ca scop sa descopere daca operatia economica s-a efectuat la data,locul si-n conditiile prevazute in document b) necesitatea operatiei consta in aprecierea daca operatia inscrisa in document este utila activitatii unitatii si are o justificare economica c) verificarea oportunitatii urmareste daca momentul ales si locul stabilit pentru executarea unei operatii economice sunt eficiente pentru unitate d) legalitatea operatiei se aprecieaza prin raportarea ei la actele normative care reglementeaza genul respectiv de operatii economice (operatiile economice nu trebuie sa contravina legislatiei in vigoare) 3.6 Circulatia documentelor Prin circulatia documentelor se intelege miscarea succesiva a acestora prin diferitele verigi ale unitatilor patrimoniale, din momentul intocmirii lor sau intrarii in unitate si pana la predarea lor la arhiva. Circulatia documentelor trebuie sa se faca intr-o ordine dinainte stabilita, nefiind permisa retinerea documentelor in mod nejustificat de catre un compartiment sau altul. Necesitatea circulatiei documentelor deriva din faptul ca datele din acelasi document sunt necesare mai multor compartiment si personale din unitate si nu se poate asigura cate un exemplar pentru fiecare utilizator Conditiile impuse de circulatia documentelor : -miscarea documentelor sa se faca pe caile cele mai scurte ,printr-un numar redus de verigi organizatorice (asigura operativitatea utilizarii informatiilor ) -in miscarea documentelor trebuie sa existe continuitate -rezolvarea problemelor de prelucrare a datelor din documente trebuie sa se faca complet si in termenul prevazut Organizarea circulatiei se face pe baza graficelor de circulatie.Graficul trebuie sa cuprinda : -documentele care se intocmesc -lucrarile de prelucrare in fiecare etapa a circulatiei -termenele de executare -persoanele care raspund -compartimentele la care se transmit Cerintele graficului de circulatie : -sa cuprinda toate lucrarile de evidenta, incepand cu intocmirea documentelor primare, inregistrarea lor in contabilitatea analitica si sintetica -sa stabileasca toti lucratorii care participa la intocmirea si prelucrarea documentelor -sa respecte normele cu privire la intocmirea documentelor. Intocmirea graficelor de circulatie a documentelor se face prin: -descrierea si analiza drumului parcurs de acestea -folosirea textului sau folosirea diferitelor tehnici de reprezentare grafica Graficele de circulatie pot fi :
25

-grafice individuale ce cuprind operatiile si lucrarile contabile pe care le executa fiecare salariat,termenele de executare a acestora si compartimentele sau persoanele carora li se transmit. -graficul pe compartimente sau de structura cuprinde toate lucrarile de evidenta ale unui anumit sector sau compartiment de activitate ,documentele care se intocmesc,termenele si executanti, compartimentele carora li se transmit. -graficele generale sau sintetice cuprind toate operatiile necesare unei anumite lucrari cu ungrad mai ridicat de complexitate 3.7 Clasarea si pastrarea documentelor Faza finala a circulatiei documentelor constituie clasarea lor la dosar dupa rezolvarea completa si definitorie a acestora Prin clasare se ntelege aranjarea documentelor ntr-o anumita ordine strict determinata n scopul asigurarii, pastrarii lor n bune conditii si pentru a fi usor gasite n vederea obtinerii informatiilor necesare O clasare rationala si eficienta trebuie sa asigure posibilitatea gasirii cu usurinta a oricarui document, sa fie simpla, precisa, elastica (sa se poata utiliza la un numar mai mare de documente) sa fie potrivita specificului documentelor Criterii de clasare 1.Criteriul cronologic consta in gruparea documentelor in ordinea intocmirii lor (calendaristic) 2.Criteriul alfabetic impune clasarea in acelasi dosar a documentelor tinnd seama de denumirea unitatii la care se refera documentelor 3.Criteriul geografic asigura gruparea documentelor dupa judetul,municipiul sau orasul unde isi au sediul unitatile corespondente 4.Criteriul dupa obiect sau pe grupe de operatii economice consta in aranjarea documentelor pe categorii de probleme (mijloace fixe, active circulante banesti, livrarea marfii) Cel mai frecvent se foloseste o combinatie intre criteriul cronologic si criteriul pe grupe de operatii economice. Pastrarea documentelor trebuie sa asigure integritatea acestora si se poate face in doua moduri: -pentru anul curent, organizata in arhiva curenta a fiecarui sector sau compartiment -pentru anii precedenti, organizata in arhiva generala a unitatii Consultarea, folosirea si eliberarea de copii si extrase de pe documentele din arhiva se pot face numai in conditiile stabilirii prin acte normative in vigoare .In locul documentului eliberat se introduce copia certificata de pe documentul original , procesul verbal incheiat, aprobarea de eliberare a documentului si semnatura persoanei care a ridicat originalul Termenele de pastrare a documentelor sunt stabilite prin acte normative : -10ani de la data incheierii exercitiului :registrele de contabilitate si documentele justificative care stau la baza inregistrarii -50ani de la data incheierii exercitiului :state de salarii si bilantul contabil Dupa expirarea termenului de pastrare documentele se scot din arhiva generala si se predau la arhivele statului daca mai prezinta importanta sau interes sau se dau la topit daca numai prezinta utilitate practica. Reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse se face in termen de 30 zile de la constatare.In afara clasarii si arhivarii documentelor si registrelor contabile se organizeaza si clasarea si pastrarea altor purtatori de informatii :microfilme, benzi magnetice, dischete,discuri
26

CAPITOLUL

.CONTUL SI SISTEMUL DE CONTURI

Definim contul ca un model de evidenta si calcul n expresie valorica si uneori cantitativa a starii si miscarii elementelor patrimoniale, ca un model de nregistrare cronologica a evolutiei acestora. Orice cont deschis in contabilitatea curenta are un anumit continut economic determinat de insasi elementul patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul sau si care poate fi : - bun economic de o anumita destinatie ca de exemplu: mijloc fix, materie prima , produs finit, marfa, numerar in casieria unitatii, disponibil la banca etc. - sursa de finantare in functie de modul de provenienta a bunurilor economice , ca de exemplu: capital social, credite bancare pe termen lung, mediu, scurt, datorii fata de furnizori, fata de bugetul statului etc. - proces economic care antreneaza venituri si cheltuieli pe fazele circuitului economic, ca de exemplu: aprovizionarea cu marfuri si materiale, productia de bunuri materiale, lucrari si servicii, vanzarea produselor si marfurilor - rezultat financiar care se prezinta sub forma de profit sau pierdere Dupa inregistrarea in conturi distincte a existentului de bunuri economice, surse de finantare sau procese economice la inceputul exercitiului financiar si a modificarilor acestora pe parcursul perioadei respective , se intocmeste la sfarsit pe baza datelor inregistrate in ele, bilantul contabil care reflecta situatia economica si financiara a unitatii patrimoniale in totalitatea ei .Aceasta inseamna ca obiectul contabilitatii se realizeaza nu prin intocmirea a cate unui bilant dupa fiecare operatie economica si financiara in parte , ci prin inregistrarea completa si neintrerupta in conturi, pe baza de documente, a tuturor operatiilor economice si financiare respective, urmand ca bilantul sa se intocmeasca la sfarsitul exercitiului financiar pentru generalizarea datelor din conturi .Pentru a da posibilitatea acestei generalizari contabilitatea foloseste la inregistrarea operatiilor economice si financiare in conturi, exprimarea valorica (etalonul banesc sau monetar ) In scopul controlului integritatii elementelor patrimoniale aflate in proprietatea intreprinderii atat sub aspect valoric cat si din punct de vedere cantitativ, la inregistrarea operatiilor economice si financiare respective in conturi se foloseste alaturi de etalonul monetar si etalonul natural.Spre deosebire insa de inregistrarile curente in conturi , la generalizarea periodica facuta cu ajutorul bilantului, nu se foloseste exprimarea cantitativa. Totalitatea conturilor folosite de contabilitatea curenta pentru reflectarea obiectului sau de studiu constituie sistemul conturilor .

27

Ca elemente distincte ale sistemului de conturi si ca intrumente curente de lucru ale contabilitatii conturile trebuie sa raspunda tuturor cerintelor acesteia , indeplinind anumite functii , dintre carea cele mai importante sunt urmatoarele: - functia economica consta in aceea ca fiecare cont reflecta un anumit bun economic, sursa de finantare , proces economic, sau rezultat financiar , care determina insasi continutul economic al contului respectiv . - functia statistica rezida in aceea ca datele si informatiile furnizate de conturi stau la baza unor indicatori statistici, cum ar fi cei cu privire la volumul productiei globale, al productiei marfa etc - functia de calcul se intalneste la toate conturile si pe baza ei se calculeaza situatia tuturor elementelor patrimoniale in diferite momente ale activitatii economice , se calculeaza costul efectiv al productiei , rezultatele financiare etc. - functia de control, pe care o indeplinesc conturile , consta in folosirea datelor si informatiilor furnizate de ele la controlul integritatii patrimoniului unitatii , controlul nivelului cheltuielilor de aprovizionare, de productie, de desfacere a produselor finite si marfurilor etc. - functia de grupare este indeplinita de toate conturile prin aceea ca in ele se inregistreaza bunurile economice, sursele de finantare si procese economice pe elemente omogene reflectindu-se in fiecare cont toate operatiile care se refera la un anume element - functia de sistematizare este realizata de fiecare cont in cadrul sau, prin inregistrarea distincta a operatiilor economice si financiare care provoaca modificari in sensul cresterii , majorarii, de acelea care determina scaderi , micsorari ale aceluiasi element . - functia contabila a conturilor consta intr-un anumit mod de inregistrare in cadrul lor a cresterilor si micsorarilor determinate de operatiile economice si financiare cu elementele patrimoniale la care se refera in raport cu continutul economic al conturilor respective.Deci functia contabila este determinata de continutul economic al conturilor si-n baza ei se asigura exercitarea de catre acestea , a tuturor celorlalte functii enumerate mai sus . 4.1 Structura contului Elementele componente ale contului formeaza structura acestuia care este: - denumirea sau titlul contului - explicatia operatiei economice inregistrate in cont - debitul si creditul contului - rulajul contului - total sume - soldul contului 1. Denumirea sau titlul contului Pentru a se putea identifica din totalitatea conturilor , fiecare cont are o denumire stabilita cat mai aproape sau , daca este posibil sa se identifice cu denumirea elementului patrimonial pentru care se deschide 2. Explicatia operatiei economice inregistrate in cont Operatiile economice care au loc sunt consemnate in documente justificative, iar pe baza acestora se inregistreaza in conturi . Fiecare inregistrare este explicata fie descriptiv, fie contabil. Explicatia descriptiva presupune redarea pe scurt a operatiei economice inregistrate in cont .Explicatia contabila presupune ca in dreptul fiecarei sume inregistrate in cont , sa se inscrie simbolul contului corespondent 3. Debitul si Creditul contului Debitul este partea sau situatia din stanga a oricarui cont. Denumirea de debit vine de la latinescul debere a datora.
28

Creditul este partea sau situatia din dreapta a oricarui cont .Denumirea de credit vine de la latinescul credere a avea incredere Continutul economic al debitului si creditului este diferit in functie de continutul economic al contului .Astfel daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli debitul reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli , iar creditul reprezinta micsorarile de active si cheltuieli , pe o anumita perioada de timp. Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , debitul reprezinta micsorari de pasive si venituri , iar creditul reprezinta existente si cresteri de pasive si venituri , pe o anumita perioada de timp. A inscrie o suma in debitul unui cont , inseamna a debita acel cont iar a inscrie o suma in creditul unui cont , inseamna credita acel cont. 4. Rulajul contului Totalitatea sumelor inscrise in cont , intr-o perioada de timp fara existentele initiale formeaza rulajul contului. Avem rulaj debitor si rulaj creditor .Continutul economic al rulajului contului este diferit , in functie de continutul economic al contului .Astfel , daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli , rulajul debitor reprezinta cresteri de active si cheltuieli , iar rulajul creditor reprezinta micsorari de active si cheltuieli , pe o perioada de timp. Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri , rulajul debitor reprezinta micsorari de pasive si venituri , iar rulajul creditor reprezinta cresteri de pasive si venituri , pe o perioada de timp . 5. Total sume Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp , formate din existentele initiale si rulaje , reprezinta elementul contului numit total sume. Avem total sume debitoare si total sume creditoare. Continutul economic al elementului contului Total sume este diferit in functie de continutul economic al contului In cazul conturilor deschise pentru active , total sume debitoare se obtine insumind wexistentele initiale cu rulajul debitor si reprezinta cresteri.Total sume creditoare se identifica cu rulajul creditor si reprezinta micsorari de active, pe o perioada de timp In cazul conturilor deschise pentru pasive , total sume debitoare se identifica cu rulajul debitor si reprezinta micsorari de pasive , pe o perioada de timp .Total sume creditoare se obtine insumind existentele initiale cu rulajul creditor si reprezinta cresteri de pasive,pe o perioada de timp In cazul conturilor deschise pentru cheltuieli si venituri , total sume se identifica cu rulajele conturilor deoarece nu au existente initiale . 4.2 Prezentarea grafic a contului contabil nregistrarea celor dou categorii de modificri (creteri i micorri ) care afecteaz orice element patrimonial a necesitat pentru o nelegere ct mai bun utilizarea unei anumite forme grafice pentru contul contabil . n practica contabil se utilizeaz dou forme grafice ale contului: - forma bilateral - forma unilateral Forma grafic bilateral (clasic ) presupune c fiecare cont se prezint sub dou pri distincte: debit i credit. n una din pri (debit sau credit dup caz) se nregistreaz existentul iniial i creterile elementului pentru care s-a deschis contul respectiv, iar n cealalt parte se nregistreaz micorrile aceluiai element. Odat cu nregistrarea creterilor sau scderilor n una din prile contului trebuie menionate i
29

- data la care a avut loc operaiunea economic; - documentul justificativ al efecturii operaiunii; - explicaia pe scurt a operaiunii economice nregistrate n cont. Convenional s-a stabilit c pentru conturile de mijloace economice (situate n activul bilanier) existentele i creterile se nregistreaz n partea stng, (partea de debit ), iar micorrile n dreapta (partea de credit ), la conturile de surse economice (situate n pasivul bilanier) nregistrrile se fac invers . Forma grafic unilateral a fost conceput pentru a se prezenta o singur dat , ntr-o singur coloan: data operaiei, documentul justificativ, explicaia, evitndu-se astfel repetarea acestor elemente ca i n cazul formei bilaterale. n plus se adaug o coloan pentru determinarea existenelor (soldului) elementelor patrimoniale dup fiecare operaiune economic nregistrat n cont . n urmtorul exemplu se nregistreaz o serie de operaiuni economice utiliznd att forma bilateral ct i cea unilateral care afecteaz contul de activ Materii prime i contul de pasiv Furnizori. 1. La 01.01.2010 materiile prime existente n stoc sunt n valoare de 10.000 lei, iar datoriile fa de furnizori sunt de 8.000 lei . 2. n data de 05.01.2010 se dau n consum conform bonului deconsum nr. 1/ 05.01.2010 , materii prime n valoare de 6.000 lei . 3. n data de 10.01.2010 se recepioneaz materii prime achiziionate de la furnizori conform notei de intrare recepie constatare de diferene (NIRCD) nr. 1 /10.01.2010 n valoare de 5.000 lei. 4. Se achit n data de 20.01.2010 o datorie fa de furnizori cu un ordin de plat prin banc in sum de 7.000 lei. 5. n data de 22.01.2001 se recepioneaz conform NIRCD nr. 2 / 22.01.2010 materii prime de la furnizori n valoare de 3.000 lei . La data de 23.01.2010. se dau n consum materii prime n valoare de 9.000 lei conform bonului de consum nr. 2 /23.01.2010 i se achit o datorie fa de furnizori cu ajutorul unui ordin de plat in valoare de 4.000 lei. 4.3 Reguli de functionare a conturilor Regulile de funcionare a conturilor stabilesc n care parte a contului (debit sau credit) se nregistreaz existentul iniial, creterile i micorrile generate de operaiile economice ce afecteaz elementele patrimoniale reflectate n conturile contabile . Aceste reguli au la baz legtura de interdependen ce se stabilete ntre bilan i conturile contabile. Soldul conturilor contabile de la sfritul unei perioade (semestru, an ) stau la baza ntocmirii bilanului i anexelor sale. Bilanul iniial al exerciiului curent cuprinde existentele iniiale ale conturilor contabile care se vor nregistra ca atare n acestea la nceputul exerciiului . n continuare, pe tot parcursul exerciiului n baza documentelor justificative ale operaiilor economice desfurate, se vor nregistra modificrile care afecteaz elementele patrimoniale n conturile contabile aferente, urmnd ca la sfritul perioadei s se stabileasc soldul final (existentul final ) al acestora. Deschiderea conturilor la nceputul perioadei pe baza bilanului iniial determin prima regul parial de funcionare a conturilor: - CONTURILE DE ACTIV ncep s funcioneze prin DEBITARE i se debiteaz cu EXISTENELE INIIALE DE ACTIV (SOLDUL INIIAL) preluate din ACTIVUL BILANULUI INIIAL; - CONTURILE DE PASIV ncep s funcioneze prin CREDITARE i se crediteaz cu EXISTENELE INIIALE DE PASIV (SOLDUL INIIAL) preluate din PASIVUL BILANULUI INIIAL.
30

Urmtoarele reguli de funcionare a conturilor stabilesc modul de nregistrare n conturi a modificrilor (creteri i micorri ) care afecteaz elementele patrimoniale. Creterile elementelor patrimoniale sunt de aceeai natur cu existenele iniiale , nregistrndu-se n aceeai parte a conturilor cu acestea n funcie de tipul elementului patrimonial (activ sau pasiv ) a crui existen se reflect n contul contabil . Pornind de la aceasta putem prezenta a doua regul parial de funcionare a conturilor : - CONTURILE DE ACTIV SE MAI DEBITEAZ CU CRETERILE ELEMENTELOR DE ACTIV I CHELTUIELI, determinate de operaiile economice, conform documentelor justificative; - CONTURILE DE PASIV SE MAI CREDITEAZ CU CRETERILE DE PASIVE I VENITURI ,determinate de operaiile economice conform documentelor justificative . A treia regul parial de funcionare a conturilor este urmtoarea : - CONTURILE DE ACTIV SE CREDITEAZ CU MICORRILE ELEMENTELOR DE ACTIV I CHELTUIELI, determinate de operaiile economice , conform documentelor justificative. - CONTURILE DE PASIV SE DEBITEAZ CU MICORRILE ELEMENTELOR DE PASIV I VENITURI, determinate de operaiile economice conform documentelor justificative A patra regul parial stabilete relaia de calcul a existentului final ( soldul final ) la finele unei perioade de gestiune ( lun, exerciiu financiar ): - SOLDUL FINAL (EXISTENTUL FINAL) = SOLDUL INIIAL (EXISTENTUL INIIAL) + CRETERI (INTRRI) MICORRI (IEIRI) . Soldul final al conturilor este diferit n funcie de tipul conturilor : - CONTURILE DE ACTIV pot prezenta numai sold debitor (SfD) reprezentnd existenele de activ la un moment dat - CONTURILE DE PASIV pot prezenta numai SOLD CREDITOR (SfC) reprezentnd existenele de pasiv la un moment dat . Existenele finale sau soldurile finale pot fi i 0 , contul fiind soldat . Pornind de la regulile pariale de funcionare a conturilor rezult regulile generale de funcionare: - PENTRU CONTURILE DE ACTIV ncep s funcioneze prin debitare i se debiteaz cu existenele sau soldurile iniiale de activ, cu intrrile (creterile) de active i se crediteaz cu ieirile (micorrile) de active i cheltuieli, iar soldul final poate fi debitor sau 0; - PENTRU CONTURILE DE PASIV - ncep s funcioneze prin creditare i se crediteaz cu existenele sau soldurile iniiale de pasive cu intrrile ( creterile ) de pasive i venituri , se debitez cu ieirile (micorrile ) de pasive i venituri , iar soldul final poate fi creditor sau 0 . Aceste reguli se aplic strict n cazul conturilor monofuncionale de activ i pasiv . Conturile bifuncionale pot s nceap s funcioneze prin debitare iar la sfritul perioadei s prezinte sold creditor sau prin creditare i s aib sold final debitor. 4.4 Dubla nregistrare principiu de baz al contabilitii Dubla nregistrare ca principiu de baz al contabilitii, presupune nregistrarea oricrei operaii economice n cel puin dou conturi, unul care se debiteaz i unul care se crediteaz, reflectarea n conturi fcndu-se ca un raport de echivalen ntre destinaie / alocarea resurselor economice i originea / sursa valorilor economice. Principiul dublei nregistrri este explicat n dou teorii: - teoria fluxurilor; - teoria patrimonial.
31

n cadrul acestor teorii explicarea principiului dublei nregistrri pornete de la cele dou concepii privind rolul contabilitii, respectiv instrument de elaborare a deciziilor i instrument de control. Cele dou teorii au la baz puncte de plecare diferite n prezentarea regulilor de funcionare a conturilor: - de la bilan la conturi, bazndu-se pe patrimoniu; - de la conturi la bilan, bazndu-se pe fluxuri. Explicarea principiului dublei nregistrri pe baza patrimoniului presupune c orice micare care afecteaz un element patrimonial este n mod necesar nsoit de o micare invers i de aceeai valoare asupra unuia sau mai multor elemente de patrimoniu. n cadrul teoriei dublei nregistrri bazate pe patrimoniu se pornete de la relaia dublei reprezentri A = P, respectiv mijloace economice = surse de finanare, dubla reprezentare genernd ecuaiile principiului dublei nregistrri: - creterile mijloacelor economice = creterile surselor de finanare; - micorrile surselor de finanare = micorrile mijloacelor economice. Un exemplu din care s rezulte principiul dublei nregistrri n cadrul abordrii patrimoniale este urmtorul: O societate comercial achiziioneaz materii prime n valoare de 500 lei de la un furnizor care vor fi achitai ulterior prin contul de la banc. Pornind de la bilan, aceast achiziie genereaz creterea postului bilanier de activ MATERII PRIME (mijloace economice) i a postului bilanier de pasiv FURNIZORI (surs de finanare). Chiar dac achiziionarea materiilor prime genereaz o datorie fa de furnizori, pn n momentul achitrii acesteia poate fi asimilat unei surse de finanare (pasiv stabil) intrnd materii prime pn la plata ulterioar, intervalul de timp de la data intrrii pn la momentul achitrii fiind asimilat unui credit comercial. Ecuaia dublei nregistrri: (500 lei) cont MATERII PRIME = cont FURNIZORI (500 lei) creterea stocului de materii prime creterea valorii furnizorilor (mijloace economice) cu 500 lei (surs de finanare = credit comercial) cu 500 lei Achitarea ctre furnizori a valorii achiziiei: (500 lei) cont FURNIZORI = cont CONTURI LA BNCI N LEI (500 lei) scderea obligaiei de plat scderea sumei din conturile bancare cu 500 lei (mijloace economice) cu 500 lei Astfel, dubla nregistrare const n nregistrarea simultan i cu aceeai sum, cu ajutorul conturilor, a creterilor i a micorrilor ce se produc n componena i structura patrimoniului ca urmare a operaiilor economice, prin debitarea i creditarea a cel puin dou conturi, care se influeneaz reciproc i ntre care exist o legtur logic. Explicarea principiului dublei nregistrri pe baz de fluxuri Relaiile de schimb (de exemplu vnzarecumprare) dau natere ntotdeauna la dou fluxuri de sens contrar i de aceiai intensitate (valoare), unul care indic resursa iar cellalt utilizarea . Dubla nregistrare are rolul de a reflecta aceste fluxuri economice. n cadrul unei operaiuni de aprovizionare cu materii prime de la furnizori n cadrul relaiei dintre client i furnizor se nasc dou fluxuri economice de sens contrar i de aceiai valoare: Client / cumprtor Furnizor / vnztor Realizarea acestor fluxuri are la baz faptul c:
32

- furnizorul are o resurs R1 = materii prime pe care o pune la dispoziia clientului care are nevoie de aceasta pentru a o utiliza U1; - clientul dispune de o resurs R2 = bani pe care i pune la dispoziia furnizorului pentru a-i utiliza U2 ca i contrapartid la livrarea materiilor prime. Observm c fiecare parte a tranzaciei dispune de cte un tip de resurs pe care l pune la dispoziia celeilalte spre utilizare. Putem astfel afirma c fiecare resurs finaneaz o utilizare i fiecare utilizare este finanat de o resurs. n contabilitatea vnztorului aceast operaiune de vnzare genereaz o resurs, ea nregistrndu-se ntr-un cont de venituri (cont de pasiv) n parte de credit, iar banii ncasai sporesc mijloacele economice nregistrndu-se ntr-un cont de activ (de exemplu CONTURI LA BNCI) pe partea de debit.

La cumprtor achiziia de materii prime are ca i scop utilizarea acestora fiind considerat o folosin determinnd nregistrarea ntr-un cont de activ (materii prime) n partea de debit, iar suma efectiv pltit pentru ele micoreaz tot un cont de activ (de exemplu CONTURI N BNCI) nregistrndu-se pe creditul acestui cont.

33

n concluzie putem spune c orice nregistrare ntr-un cont are neaprat o contra partid ntr-unul sau mai multe alte conturi i fiecrei sume nregistrate n debitul unui cont i corespunde o sum identic n creditul altui cont i invers. 4.5. Corespondena conturilor nregistrarea oricrei operaii economice presupune alegerea conturilor n care se transpune operaia , alegerea fiind condiionat de natura operaiei i a modificrilor pe care le produce . ntre conturile n care se nregistreaz operaia economic se stabilete o legtur de interdependen. Aceast legtur ntre contul care se debiteaz i contul care se va credita , n vederea nregistrrii unei operaii economice poart denumirea de corespondena conturile iar conturile ntre care se stabilete o asemenea legtur se numesc conturi corespondente. Corespondena conturilor se poate realiza: - numai ntre conturile de activ, cnd se nregistreaz operaii economice care genereaz modificri n structura mijloacelor economice (a activelor); - numai ntre conturile de pasiv, cnd se nregistreaz operaii economice care genereaz modificri n structura surselor de finanare (a pasivelor); - ntre conturi de activ i pasiv, cnd se nregistreaz operaii economice care genereaz modificri ale volumului mijloacelor economice (a activelor) i a surselor de finanare (a pasivelor) . Exemplificarea corespondenei conturilor se poate face cu ajutorul unor operaii economice care se nregistreaz astfel : 1.) Se transfer o sum de bani din contul la banc n casieria proprie printr-o fil CEC n sum de 5.000 lei . Operaia produce micorarea sumei din contul de banc (cont contabil de activ) i creterea sumei din casierie (cont contabil de activ) genernd modificarea structurii mijloacelor economice .

2.) Se achit datoria faa de furnizor n sum de 3.000 lei prin intermediul disponibilitilor bneti din contul bancar. Operaia produce scderea obligaie fa de furnizori (cont contabil de pasiv)i creterea datoriei faa de banc (cont contabil de pasiv).

34

3.) Se achiziioneaz materii prime de la furnizori conform facturii i NIRCD n sum de 2.000 lei. Operaia produce creterea stocului de materii prime n magazie i n acelai timp creterea obligaiei fa de furnizori pentru plata valorii aprovizionate.

Dubla nregistrare opereaz att n momentul prelurii n conturi a soldurilor iniiale (debitoare i creditoare) = existentele de activ i pasiv ct i n momentul nchiderii conturilor la sfritul perioadei cnd soldurile finale (SFD i SFC) sunt preluate ca existene de activ i de pasiv. Analiza contabila a operatiunilor economice si financiare Analiza contabila consta in cercetarea pe baza de documente a fiecarei operatii economice sau financiare in parte prin descompunerea ei in elementele componente in scopul stabilirii conturilor corespondente si a partii acestora debit sau credit in care urmeaza sa se inregistreze operatia respectiva concomitent si cu aceeasi suma Efectuarea analizei contabile a operatiilor economice si financiare in vederea inregistrarii lor in conturi , parcurge in general urmatoarele etape : a)Stabilirea naturii si , respectiv a continutului operatiei economice sau financiare supusa analizei, adica ce se intelege prin operatia in cauza, la care se refera ea b)Determinarea modificarilor pe care le produce operatia economica sau financiara in bilant , respectiv a elementelor de activ si de pasiv care se modifica , a sensului modificarilor in cauza si a continutului economic al acestora c)Stabilirea pe baza elementelor din bilant modificate , a conturilor corespondente in care urmeaza sa se inregistreze operatia economica sau financiara analizata d)Aplicarea regulilor de functionare a conturilor in vederea stabilirii partii conturilor corespondente debit sau credit- in care urmeaza sa se inregistreze operatia analizata, adica a formulei contabile.

35

Exemplificarea analizei contabile n cazul unei operaiuni economice: SC.BETA SRL recepioneaz n data de 5 ian, conform facturi nr.2125671/2 ian. i o HIRDC din 5 ian. materii prime de la furnizorul SC.GAMA.SRL n sum de 10.000 lei. Plata materiilor prime se va face ulterior. Analiza contabil: 1. (NO) : Recepia materiei prime reprezint o intrare n patrimoniul SC BETA SRL. 2. (TMB): Operaia determin modificri n volumul activului (active circulante) i pasivul(datori) cu aceeai sum de 10.000 lei. Are loc o creterea mijloacelor economice i a surselor de finanare cu 10.000 lei deci o cretere n volum a patrimoniului. Tipul modificrii bilaniere A + Xai =P + Xpi A + 10.000= P +10.000 3. (PB): operaia determin n activ creterea activelor circulante prin creterea stocurilor postul de activ care se modific: MATERII PRIME, iar n pasiv cresc datoriile pe termen scurt, postul de pasiv care se modific: FURNIZORII 4. (CC): Conturile aferente posturilor din bilan ce au suferit modificri ca urmare a operaiilor economice sunt: - Materii prime; - Furnizorii. 5. (RFC): Contul materii prime este un cont de activ, iar creterile care afecteaz conturile de activ conform regulilor generale de funcionare a conturilor de activ. Se nregistreaz n debit (+D). Contul furnizori este un cont de pasiv, iar creterile care afecteaz conturile de pasiv, conform regulilor generale de funcionarea conturilor de pasiv se nregistreaz n credit (+C). 5. (FC): Formula contabil aferent operaiei economice: 10.000 Materii prime = Furnizori 10.000 Formula contabila Reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile corespondente si cuprinde urmatoarele componente : -contul corespondent debitor , scris intotodeauna in partea stanga a egalitatii -contul corespondent creditor , scris intotdeauna in partea dreapta a egalitatii -semnul =care reprezinta egalitatea valorica dintre sumele inscrise in conturile corespondente -sumele inscrise in conturile corespondente Daca la elementele formulei contabile de mai sus se adauga si alte componente cum sunt: data la care a avut loc operatia economica , documentul care sta la baza operatiei economice si explicatia descriptiva a operatiei economice obtinem articolul contabil Formulele contabile se pot clasifica din doua puncte de vedere diferite astfel: a) In functie de numarul conturilor corespondente sunt: -formule contabile simple -formule contabile complexe -formule contabile compuse Formulele contabile simple se intalnesc ori de cate ori se inregistreaza in contabilitate operatii economice care se genereaza modificari numai in doua elemente patrimoniale numite simple Formulele contabile complexe se intalnesc atunci cand se inregistreaza in contabilitate operatii economice care genereaza modificari in mai mult decat doua elemente patrimoniale. Ele se prezinta in doua variante : -Cu un singur cont corespondent debitor si doua sau mai multe conturi corespondente creditoare
36

-cu un singur cont corespondent creditor si doua sau mai multe conturi corespondente debitoare Formule contabile compuse au doua sau mai multe conturi corespondente debitoare si doua sau mai multe conturi corespondente creditoare .Aceste formule nu sunt agreate in toate cazurile deoarece nu se regasesc conturile corespondente cu sumele adecvate. b) Dupa scopul pentru care se intocmesc - formule contabile intocmite conform normelor si instructiunilor de aplicare a planului de conturi , deci normale , corecte - formule contabile de corectare numite si de stornare Formulele contabile de corectare sau de stornare pot fi : 1)de stornare in negru 2)de stornare in rosu 1)Formulele de stornare in negru presupun inversarea formulei contabile eronat intocmite si intocmirea formulei contabile corecte 2)Formulele de stornare in rosu presupun intocmirea unei noi formule contabile eronate, dar cu sumele scrise cu o culoare rosie sau in lipsa acesteia cu sumele inscrise in chenar .Acest lucru se explica prin faptul ca orice suma inscrisa in cont cu culoare rosie sau chenar se scade, fiind cu semnul minus si prin aceasta se anuleaza rulajele ireale . Orice formul contabil trebuie s conin n mod obligatoriu elementele enumerate anterior dar prezentarea grafic poate s difere. operaia economic analizat poate fi transpus n formula contabil n urmtoarele forme grafice; 10.000 MATERII PRIME = FURNIZORII 10.000 Materii prime = Furnizori 10.000 _____________________________________ DEBIT Materii prime 10.000 CREDIT Furnizori 10.000 Dac atam la formula contabil o serie de elemente cum ar fi: data la care a avut loc operaia economic, documentul justificativ care o desemneaz, explicaia pe scurt a operaiei obinem articolul contabil. ARTICOLUL CONTABIL reprezint modalitatea de reflectare cronologic a operaiilor economice n conturi pe baza dublei nregistrri. Ex. de articol contabil: 5 ianuarie anul N 10.000 materii prime = furnizori 10.000 recepionat conform facturi nr. 2125671/2 ian. anul N materii prime de la SC. GAMA SRL Formulele contabile se clasific n funcie de dou criterii: - n funcie de numrul de conturi corespondente; - n funcie de scopul urmrit. n funcie de numrul de conturi corespondente avem: - formule contabile simple - formule contabile compuse. Formulele contabile simple se folosesc pt. nregistrarea operaiilor economice i financiare care determin modificri n dou elemente patrimoniale, implicnd un singur cont care se debiteaz i un singur cont care se crediteaz. Formulele contabile compuse se folosesc atunci cnd se nregistreaz n contabilitate operaii economice care genereaz modificri n mai mult de dou elemente patrimoniale: Avem urmtoarele variante : - cu un singur corespondent debitor i dou sau mai multe conturi corespondente creditoare
37

SC BETA SRL achit o obligaie fa de furnizori n sum de 6.000 lei, 4.000 lei din conturile la bnci i 2.000 lei din numerarul aflat n casieria unitii. Formula contabil este : 6.000 Furnizori = % 6.000 Conturi la bnci 4.000 Casa 2.000 - cu un singur cont corespondent creditor i dou sau mai multe conturi corespondente debitoare. SC. BETA SRL se aprovizioneaz cu materii prime n sum de 5.000 lei i cu materiale consumabile n sum de 2.000 lei de la SC. GAMA SRL . Formula contabil este: 7.000 % = Furnizori 7.000 lei 5.000 Materii prime 2.000Materiale consumabile n funcie de scopul urmrit avem: - formule contabile curente; - formule contabile de stornare sau rectificare; Formule contabile curente sunt acele formule ce se ntocmesc conform normelor i instruciunilor de aplicare a planurilor de conturi, n mod normal i permanent . Formule contabile de stornare sunt formulele ce corecteaz sau anuleaz nregistrri fcute deja n contabilitate , prin formule curente ntocmite anterior . Aceste formule pot fi: - de stornare n negru; - de stornare n rou. a) Formule de stornare n negru sunt acelea n care corectarea sau anularea nregistrrii anterioare se obine prin inversarea poziiei deinute de conturile anterioare care trebuie corectat sau anulat. Dac presupunem c n cadrul formulei contabile . 11.000 Materii prime = FURNIZORI 11.000 S-a greit suma, suma corect fiind de 10.000lei. Corectarea prin stornarea n negru se face prin inversarea poziiei celor dou conturi n cadrul formulei anterioare. 11.000 FURNIZORI = Materii prime 11.000 Dup aceast inversare se ntocmete formula contabil corect: 10.000 Materii prime = FURNIZORI 10.000 Evidena sistematic n conturi se prezint astfel : Observm c stornarea n negru duce la mrirea artificial a rulajului conturilor folosite concomitent cu alterare corespondenei dintre conturi Din analiza evidenei sistematice a conturilor rezult c s-au fcut aprovizionri cu materii prime n sum de 21.000.000 lei dei n realitate suma aprovizionat a fost de 10.000.000 lei, la fel obligaiile fa de furnizori rezult n sum de 21.000.000 lei dei n realitate sunt de 10.000.000 lei. De asemenea rezult c s-au dat n consum materii prime n sum de 11.000.000 lei (creditul contului de materii prime) i s-au achitat obligaii fa de furnizori n sum de 11.000.000 lei (debitul contului de furnizori). Pentru a depi aceste dezavantaje se recomand utilizarea stornrii n rou. b) Formulele de stornare n rou Acest tip de stornare se face prin repetarea formulei eronate cu nscrierea sumei n rou sau n chenar. Pornim de la formula contabil la care s-a greit suma. (1) 11.000 MATERII PRIME = FURNIZORI 11.000
38

Corectm prin stornare n rou: (2) - 11.000 MATERII PRIME = FURNIZORI -11.000 Dup corectare se nregistreaz formula corect: (3) 10.000. MATERII PRIME = FURNIZORI 10.000 Evidena sistematic a conturilor se prezint astfel: Conturile sintetice si analitice In contabilitate pentru a se putea oglindi toate elementele patrimoniale din cadrul intreprinderii in totalitatea lor si pe partile componente, se folosesc doua feluri de conturi conturi sintetice si conturi analitice. Conturile sintetice sunt conturile de baza ale contabilitatii, cu ajutorul carora se reflecta bunurile economice, procesele economice si sursele de finantare a acestora in unitatea lor , grupate dupa caracteristicile generale, iar conturile analitice sunt folosite pentru a reflecta concomitent , partile componente ale elementelor patrimoniale inregistrate in conturile sintetice , dupa insusirile lor specifice. Conturile sintetice se folosesc din necesitatea generalizarii datelor referitoare la existenta si miscarea elementelor patrimoniale. Aceasta determina faptul ca toate operatiile economice si financiare inregistrate in aceste conturi trebuie sa fie exprimate in etalon monetar Spre deosebire de conturile sintetice care inregistreza elementele patrimoniale grupate dupa caracteristicile lor generale, conturile analitice inregistreaza elementele respective individualizate dupa insusirile specifice .Deci ele permit detalierea , adancirea, dezvoltarea conturilor sintetice , fiind socotite conturi detaliate ale conturilor sintetice Numarul conturilor analitice pe care le poate dezvolta un cont sintetic este determinat de natura bunurilor economice , a proceselor economice si a surselor de finantare reflectate in contul sintetic respectiv si de necesitatile de detaliere a cunoasterii continutului economic al acestora cu ajutorul informatiilor contabile. In fiecare unitate patrimoniala functioneaza in paralel si in strinsa legatura contabilitatea sintetica si contabilitatea analitica . Orice operatie economica sau financiara inregistrata in contabilitatea analitica este necesar a fi reflectata si in cea sintetica . Conturile analitice functioneaza dupa aceleasi reguli dupa care functioneaza si contul sintetic de care apartin , deoarece in ambele categorii de conturi se inregistreaza aceleasi elemente patrimoniale si deci au acelasi continut economic. Cu toate acestea reflectarea operatiilor economice si finaciare in conturile analitice prezinta unele particularitati fata de conturile sintetice. Astfel spre deosebire de conturile sintetice in care elementele patrimoniale se inregistreaza numai valoric , in conturile analitice elementele respective se pot reflecta fie numai valoric ca si in conturile sintetice asa cum este cazul bunurilor economice nemateriale , procelor economice si surselor de finantare fie cantitativ si valoric in functie de natura elementelor respective ca in cazul bunurilor economice materiale , imobilizarilor corporale si stocurilor Utilizarea conturilor analitice prezinta o importanta deosebita pentru activitatea unitatii patrimoniale intrucat creeaza posibilitatea efectuarii controlului gestionar prin urmarirea existentului si miscarii fiecarui element patrimonial in parte pe partile componente , contribuind astfel la asigurarea integritatii patrimoniului. Aceasta intrucat se reflecta pe elemente patrimoniale distincte , intrarile,iesirile si stocurile, cantitativ si valoric, in cadrul fiacarui depozit, magazin sau sectie de productie a intreprinderii . De asemenea pe baza datelor din conturile analitice se pot stabili cu exactitate drepturile si obligatiile unitatii patrimoniale fata de alte persoane juridice si fizice, separat pentru fiecare dintre acestea , se
39

determina costul productiei , separat pentru fiecare sectie atelier sau faza de fabricatie si in cadrul acestora pe produse , comenzi , lucrari si servicii Importanta conturilor analitice consta si in adancirea procesului de sistematizare a informatiilor contabile , inceput cu ajutorul bilantului si continuat cu ajutorul conturilor sintetice. Aceasta sistematizare se concretizeaza in adancirea detalierii cunoasterii distincte a tuturor elementelor obiectului contabilitatii .Generalizarea informatiilor contabile se realizeaza prin centralizarea datelor din conturile sintetice cu ajutorul balantei de verificare si in final in cadrul bilantului unde apar numai soldurile conturilor sintetice Atat sistematizarea cat si generalizarea informatiilor contabile sunt posibile datorita legaturilor reciproce care exista intre conturile sintetice si conturile analitica Tehnici de inregistrare in conturi Crearea si folosirea conturilor ca modele de evidenta si calcul a circuitului economic al patrimoniului se pot realiza in conditiile folosirii mai multor tehnici de inregistrare cum sunt : a) Tehnica inregistrarii directe reprezinta regula in construirea conturilor necesare reflectarii circuitului patrimonial .Potrivit acestei tehnici exista o congruenta intre miscarea reala economica sau financiara si oglindirea ei in conturi. Cele doua conturi corespondente care se debiteaza si se crediteaza corespund celor doua elemente patrimoniale intre care se stabileste raportul de echivalenta specific miscarii de valoare economica. b) Tehnica inregistrarii indirecte este folosita pentru reflectarea pe o cale intermediara a miscarii economice sau financiare .In acest scop sunt utilizate conturi distincte de cele care s-ar putea asocia direct elementelor patrimoniale modificate c) Tehnica inregistrarii desfasurate -presupune folosirea unui numar mai mare de conturi corespondente decat cel implicat de miscarea economica sau financiara d) Tehnica inregistrarii in doua circuite - este determinata in special de comenzile informationale pe care trebuie sa le asigure sistemul de conturi in gestiunea interna a patrimoniului .Primul circuit denumit de evidenta sau gestiune financiara furnizeaza informatia de decontare a patrimoniului , iar cel de-al doilea , denumit operativ sau intern de gestiune asigura informatia de reflectare si control privind activitatea interna transformatoare e) Tehnica inregistrarii de lichidare sau inchidere se foloseste pentru operatiile de calcul si inchidere a soldului unor conturi care apar in cadrul inregistrarilor desfasurate. Pe aceasta cale se pune in evidenta soldul unui cont care se transfera in continuare altui cont .Ele nu sunt expresia sau nu corespund unor miscari reale economice sau financiare. f) Tehnica inregistrarii prin contragere utilizeaza un numar mai mic de inregistrari in conturi , ca rezultat al suprapunerii a doua miscari de valori economice efectuate simultan, fie prin inlocuirea lor partiala sau totala cu diverse aranjamente financiare. Evidenta cronologica Pentru a se putea inregistra in contabilitate , operatiile economice trebuie sa fie consemnate in documente primare , numite si documente justificative. Aceste documente primare se pot prelucra in contabilitate , fie document cu document, fie se centralizeaza pe anumite perioade de timp. Prelucrarea in contabilitate presupune mai intii , dupa parcurgerea etapelor analizei contabile , intocmirea formulelor contabile fie direct pe fiecare document , fie pe centralizatoare, operatie numita contare
40

In practica contabila se intalnesc situatii cand trebuie sa se faca formulele contabile fara a avea la baza un document. Asa este cazul stornarilor a inchiderii conturilor de cheltuieli si venituri .in asemenea cazuri contarea se face pe un document tipizat numit Nota de Contabilitate. Dupa ce s-a realizat contarea pe documentele primare, centralizatoare sau note de contabilitate, fiecare formula contabila se inscrie in ordine strict cronologica avand in vedere data la care au loc operatiile economice in documentul Registru Jurnal . Acest registru se prezinta sub forma legata, foi volante sau listari informatice in cazul prelucrarii automate a datelor. Unitatile patrimoniale pot utiliza un singur registru jurnal daca au un volum mai mic de operatiuni.Iar cele care au un volum mai mare de operatiuni pot utiliza pentru detaliere registre-jurnal auxiliare cum ar fi : operatii de casa, de banca, decontari cu furnizorii, vanzari etc.Aceste unitati inregistreaza sumele centralizate din registrele auxiliare in Registrul-Jurnal general periodic , chiar lunar. Registru jurnal se numeroteaza si se parafeaza de catre organele in drept , la inceperea activitatii , la incetarea activitatii unitatii, precum si ori de cate ori este cazul.se arhiveaza de catre unitatea care este obligata sa-l pastreze impreuna cu documentele justificative care au stat la baza intocmirii lui. Operatiile economice inregistrate in registru jurnal primesc un numar de inregistrare , incepand cu 1 ianuarie sau cu data inceperii activitatii

Evidenta cronologica sta la baza inregistrarii sistematice a operatiilor economice. Daca in evidenta cronologica , operatiile economice se inscriu in ordinea in care au loc , indiferent de felul operatiilor economice, in evidenta sistematica se separa informatiile economice dupa natura lor (dupa continutul economic).Evidenta sistematica se realizeaza cu ajutorul registrului Cartea Mare Cartea mare Se ntocmete la finele lunii de compartimentul financiar contabil i servete la stabilirea rulajelor lunare, rulajelor cumulate de la nceputul anului, a soldurilor pe conturi sintetice. Este un document contabil obligatoriu n care se nscriu lunar, direct (fie de cont pentru operaii diverse) sau prin regrupare pe conturi

41

corespondente (cartea mare ah), nregistrrile efectuate n jurnal, stabilindu-se situaia fiecrui cont, respectiv soldul iniial, rulajele creditoare i soldurile finale.

42

Registrul inventar este un document contabil obligatoriu care se ntocmete la finele anului ntr-un exemplar i stabilete rezultatele inventarierii patrimoniului. Cuprinde elementele patrimoniale de activ i pasiv grupate n funcie de natura lor conform cu posturile de bilan inventariate. La baza ntocmirii acestui registru se afl listele de inventariere sau alte documente care justific coninutul fiecrui post din bilanul contabil Cuprinde dou pri: - prima parte cuprinde elementele patrimoniale inventariate; - a doua parte cuprinde recapitulaia elementelor inventariate grupate pe structuri de activ i pasiv.

43

Clasificarea conturilor Clasificarea conturilor se poate face avand in vedere mai multe criterii , fiecare din ele da posibilitatea sa cunoastem trasaturile caracteristice si comune ale acestora Principalele criterii in functie de care se pot clasifica conturile sunt : a) Dupa functia economica conturi de activ - conturi de pasiv b) Dupa sfera de cuprindere - conturi sintetice sunt utilizate pentru grupe sau categorii omogene ale elementelor patrimoniale , din punct de vedere a continutului lor.Pentru agentii economici din Romania, exista conturi sintetice de gradul I si conturi sintetice de gradul II. Conturi sintetice de gradul I si conturi sintetice de gradul II. Conturile sintetice de gradul I sunt simbolizate cu trei cifre si sunt utilizate de catre unitatile patrimoniale mici si mijlocii Conturile sintetice de gradul II sunt simbolizate cu patru cifre si sunt utilizate obligatoriu de catre agentii economici mari - conturi analitice sunt detalieri ale conturilor sintetice si nu au un caracter de obligativitate. Deci ele se deschid facultativ , diferit de la unitate la unitate , in functie de necesitatile de informare ale factorilor de decizie c) Dupa continutul economic - conturi bilantiere (de situatie) -conturi deschise pentru active -conturi deschise pentru pasive - conturi de rezultate -conturi de cheltuieli -conturi de venituri - conturi de gestiune - conturi in afara bilantului

44

X.BALANTA DE VERIFICARE Balanta de verificare sau balanta conturilor este un procedeu specific al metodei contabilitatii care asigura verificarea exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi , legatura dintre conturile sintetice si bilant , legatura dintre conturile sintetice si conturile analitice, precum si centralizarea datelor contabilitatii curente. Balanta de verificare se prezinta sub forma unei situatii tabelare , in care se inscriu datele valorice preluate din conturi. In cadrul balantei de verificare se obtin anumite egalitati structurale si globale proprii dublei inregistrari si corespondentei conturilor .Aceste egalitati exprima un echilibru permanent intre aceste date , de unde provine si denumirea de balanta. Balanta de verificare contine toate conturile folosite de o unitate patrimoniala , fiecare cont fiind inscris cu soldul initial , rulajele perioadei curente , totalul sumelor si soldul final de la sfarsitul lunii pentru care se incheie balanta respectiva Functiile balantei A. Functia de verificare a exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi consta in controlul si identificarea erorilor de inregistrare in conturi , prin intermediul diferitelor egalitati valorice care trebuie sa existe in cadrul balantei de verificare , precum si prin intermediul unor corelatii valorice stabilite cu ajutorul ei. B. Functia de legatura dintre conturile sintetice si bilant balanta de verificare concentreaza informatiile din toate conturile folosite in contabiliattea curenta a unitatii .Aceasta legatura se concretizeaza in faptul ca datele din bilantul anual reprezinta soldurile finale ale conturilor , preluate din balanta de verificare, prelucrate si grupate conform necesitatilor de intocmire a bilantului. C. Functia de legatura intre conturile sintetice si conturile analitice consta in intocmirea unor balante de verificare ale conturilor analitice pentru fiecare cont sintetic care se desfasoara pe conturi analitice. Cu ajutorul acestor balante se controleaza concordanta care trebuie sa existe intre datele inregistrate in contul sintetic si conturile sale analitice. D. Functia de centralizare a existentelor , miscarilor si transformarilor elementelor patrimoniale gruparea si centralizarea datelor inregistrate in conturi cu ajutorul balantei de verificare ofera conducerii unitatilor posibilitatea de a cunoaste totalul modificarilor intervenite in volumul si structura patrimoniului economic, rezultatele financiare obtinute in urma activitatilor desfasurate.Balanta de verificare asigura compararea datelor de la inceputul unei perioade de gestiune cu cele de la sfarsitul ei si cu alte perioade de gestiune expirate E. Functia de analiza a activitatii economice are un rol deosebit de important in analiza situatiei economico-financiare pe perioade scurte de timp, si in intervalul dintre doua bilanturi , fiind astfel singurul instrument care furnizeaza informatiile necesare conducerii operative a unitatilor patrimoniale. Clasificarea balantelor de verificare Balantele de verificare se clasifica dupa mai multe criterii : 1. Dupa natura contuirlor pe care le contine -balante de verificare ale conturilor sintetice, se intocmesc pe baza datelor preluate din conturile sintetice si cuprind toate conturile sintetice folosite in contabilitatea curenta a unei unitati patrimoniale, intr-o perioada de gestiune -balante de verificare ale conturilor analitice se intocmesc inaintea elaborarii
45

balantei conturilor sintetice pe baza datelor preluate din conturile analitice. Balantele de verificare analitice se intocmesc pentru fiecare cont sintetic care afost desfasurat pe conturi analitice 2. Dupa numarul de egalitati pe care le cuprind : -Balanta de verificare cu o singura egalitate, se prezinta in doua variante fie ca o balanta a sumelor, fie ca o balanta a soldurilor Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare Sau Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare -Balanta conturilor cu doua egalitati , denumita si balanta sumelor si soldurilor rezulta din combinarea sumelor cu balanta soldurilor.Ea cuprinde patru coloane, doua pentru totalul sumelor debitoare si creditoare si doua coloane pentru soldurile finale, debitoare si creditoare.Egalitatile ei sunt : Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare si Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare -Balanta de verificare cu trei egalitati, se caracterizeaza prin separarea soldurilor initiale de rulajele lunii curente. Ea se intocmeste in doua variante: -balanta tabelara -balanta de verificare sah Egalitatile ei sunt: Totalul sumelor debitoare = Totalul sumelor creditoare si Totalul rulajelor debitoare = Totalul rulajelor creditoare si Totalul soldurilor finale debitoare = Totalul soldurilor finale creditoare Cu ajutorul acestei balante de verificare se poate stabili si urmatoarea corelatie :totalul rulajelor din balanta de verificare trebuie sa fie egal cu totalul rulajelor din evidenta cronologica(din Registrul Jurnal) .Desi reda volumul valoric al activitatii desfasurate intr-o perioada de gestiune, nu reflecta natura operatiilor efectuate.Pentru inlaturarea acestui neajuns se foloseste balanta de verificare cu trei egalitati in forma sah.Aceasta permite si redarea corespondentei conturilor in care s-au inregistrat operatiile economice in functie de continutul lor economic -balanta de verificare cu patru egalitati, este o combinare a balantei de sume si solduri cu balanta de rulaje lunare cu solduri initiale .De aceea ea mai poarta denumirea de balanta cu rulaje lunare cu sume precedente .Cu ajutorul ei se obtin urmatoarele egalitati Totalul sumelor debitoare din balanta (perioada) precedenta Totalul rulajelor debitoare ale lunii curente Totalul sumelor debitoare la data intocmirii balantei Totalul soldurilor finale debitoare Totalul sumelor creditoare din balanta (perioada) precedenta Totalul rulajelor creditoare ale lunii curente Totalul sumelor creditoare la data intocmirii balantei Totalul soldurilor finale creditoare

46

Balanta de verificare cu patru egalitati se intocmeste in doua variante, care iau nastere din continutul diferit al primelor coloane ,astfel : a)in cazul lunii ianuarie , balanta de verificare cu patru egalitati cuprinde soldurile initiale debitoare si creditoare iar egalitatea se stabileste intre aceste totaluri ale soldurilor initiale debitoare si creditoare b)la sfarsitul celorlalte luni ale anului primele doua coloane contin date privind totalul sumelor precedente debitoare si creditoare Intocmirea balantei de verificare Balantele de verificare se intocmesc lunar si ori de cate ori este necesar, in scopul verificarii exactitatii inregistrarii operatiilor economice in conturi si pentru intocmirea bilantului contabil In vederea intocmirii balantei de verificare se efectueza urmatoarele lucrari : Se trec toate operatiile din evidenta cronologica (Registrul-Jurnal) in evidenta sistematica(Registrul Cartea Mare), pana la data cand urmeaza a se intocmi balanta de verificare. Se totalizeaza sumele din debitul si creditul conturilor deschise si se determina soldul lor Se transpun datele din conturi in formularul de balanta de verificare Se aduna coloanele balantei conturilor si se verifica egalitatile dintre coloanele perechi Identificarea erorilor de inregistrare contabila cu ajutorul balantelor de verificare Erorile de inregistrare contabila dupa posibilitatile de identificare se impart in doua categorii: A. Erorile de inregistrare contabila care se pot identifica prin lipsa unor egalitati valorice din cadrul balantelor de verificare tabelare ale conturilor sintetice.Din aceasta grupa de erori fac parte : Erori de intocmire a balantelor de verificare se grupeaza in a)erori ce se produc cu ocazia adunarii coloanelor balantei de verificare si care se identifica prin repetarea calculelor b)erori ce apar cu ocazia transcrierii sumelor , rulajelor si soldurilor conturilor din Registrul Cartea Mare in formularul de balanta .Aceste erori se identifica prin punctare adica prin confruntarea tuturor elementelor valorice transcrise in balanta de verificare cu cele din evidenta sistematica

47

Erori de stabilire a elementelor valorice ale conturilor se datoreaza unor calcule gresite , efectuate cu ocazia stabilirii rulajelor, totalului sumelor si soldurilor conturilor.Identificarea si corectarea acestor erori se face prin repetarea calculelor din cadrul fiecarui cont in parte Erori de inregistrare in evidenta sistematica se datoreaza transcrierii gresite a unor sume din Registrul Jurnal in Cartea Mare .Identificarea lor se realizeaza prin punctarea intre cele doua registre Erori de stabilire a sumelor in formulele contabile din evidenta cronologica se datoreaza adunarii gresite a sumelor in cadrul formulelor contabile complexe in evidenta cronologica.Aceste erori se identifica prin refacerea calculelor formulelor contabile complexe si prin punctarea acestor inregistrari cu documentele care au stat la baza lor. Identificarea si inlaturarea acestor erori se face in ordine inversa celei in care s-au desfasurat lucrarile de intocmire a balantei de verificare . B. Erorile de inregistrare contabila care se pot identifica prin lipsa unor corelatii valorice din cadrul balantei de verificare sah a conturilor sintetice si a balantelor de verificare ale conturilor analitice. Principalele categorii de erori sunt : Omisiunile de inregistrarea contabila constau in faptul ca anumita operatii economice au ramas neinregistrate in contabilitatea curenta .Astfel de erori se identifica prin: punctarea documentelor care stau la baza inregistrarilor, fie ca urmare a reclamatiilor primite de la corespondentii unitatii in legatura cu operatiile economice respective.datorita acestor erori apar anumite anomalii in conturi cum ar fi : -solduri debitoare la conturi de pasiv sau solduri creditoare la conturi de activ -drepturi de creanta neincasate sau datorii banesti neachitate in termenele stabilite Erorile de compensatie se datoreaza transcrierii gresite a unor sume din documente in Registrul Jurnal sau din acesta in Registrul Cartea Mare .Identificarea acestor erori este posibila datorita soldurilor nefiresti ce apar la unele conturi analitice, precum si in urma reclamatiilor primite de la terti Erorile de imputatie se datoreaza transcrierii unor sume exacte ca marime din evidenta cronologica in evidenta sistematica atat in debit cat si in credit , insa nu in conturile la care trebuiau sa fie trecute ci in alte conturi care nu corespund continutului economic al operatiei respective.Aceste erori se identifica ca in cazul precedent Erorile de inregistrare in evidenta cronologica se produc datorita urmatoarelor cauze : -stabilirea gresita a unor conturi corespondente -inregistrarea unei operatii economice de doua ori -inversarea formulei contabile -intocmirea corecta a formulei contabile dar cu alta suma Aceste erori pot fi identificate cu ajutorul balantei de verificare sah , care pe langa unele egalitati valorice, reda si corespondenta conturilor.

48

XI.EVALUAREA PATRIMONIULUI IN CONTABILITATE Evaluarea reprezinta un procedeu al metodei contabile care consta in cuantificarea si exprimarea valorica in etalon banesc a existentei miscarii si transformarii patrimoniului economic pentru a-l reflecta in contabilitate. Sunt evaluate astfel: bunurile materiale, creantele, obligatiile, cheltuielile si veniturile, rezultatele financiare, folosindu-se in acest scop preturile si tarifele. Fara eveluare nu se poate realiza contabilitatea unitatilor patrimoniale. Continutul evaluarii consta in inmultirea elementelor patrimoniale supuse evaluarii exprimate cantitativ cu elementele banesti concretizate in preturi, tarife pentru costuri. Principiile evaluarii a) Principiul stabilirii obiectului evaluarii Obiectul evaluarii reprezinta totalitatea elementelor supuse evaluarii, delimitate in timp si spatiu. b) principiul valorii reale conform caruia elementele patrimoniale se evalueaza la valoarea reala in vederea asigurarii unui bilant real. Valoarea reala este valoarea de utilitate a bunului in momentul respectiv care se stabileste prin luarea in considerare a starii fizice, pretului de piata al bunurilor asemanatoare, amplasarea si utilitatea lor. In cazul creantelor si datoriilor valoarea de utilitate se determina tinandu-se seama de valoarea probabila care se va incasa, respectiv care trebuie platita c) Principiul alegerii formei de evaluare conform caruia evaluarea operatiunilor din categoria curenta se face la costuri de productie efective. d) Principiul prudentei conform caruia la evaluarea elementelor patrimoniale se tine seama de deprecieri, riscuri si pierderi posibile de inregistrare d) Principiul permanentei metodelor care presupune continuitatea in aplicarea normelor si regulilor utilizate in tot cursul exercitiului financiar si de la un exercitiu la altul pentru asigurarea comparabilitatii informatiilor. Momentele si formele de evaluare a elementelor patrimoniale Evaluarea elementelor patrimoniale se face in diferite momente ale desfasurarii activitatii economice: - la intrarea bunurilor in patrimoniu - la iesirea lor din patrimoniu - la inventariere - cu ocazia inchiderii exercitiului economico-financiar. Evaluarea la intrarea in patrimoniu se realizeaza in functie de modul de dobandire: a) bunurile aduse ca aport in natura cu ocazia constituirii sau fuziunii unor unitati patrimoniale, se evalueaza la valoarea prevazuta in actul de evaluare, valoare determinata prin expertiza tehnica numita valoare de aport. b) bunurile dobandite prin titlul gratuit sau prin donatie se evalueaza la valoarea de utilitate in functie de pretul pietii. starea sau amplasarea bunurilor. Valoarea de

49

utilitate reprezinta pretul presupus ca il accepta un client in functie de utilitatea bunurilor pentru unitatea respectiva. c) bunuri dobandite cu titlu oneros (contra plata se avalueaza la costul de achizitie) d) bunuri obtinute din productie proprie se inregistreaza la cost de productie efectiv e) creantele si datoriile sunt evaluate si inregistrate la valoarea nominala inscrisa in documentele justificative in care se consemneaza dreptul de creanta sau datoriile Aceste valori cu care se inregistreaza bunurile la intrare in patrimoniu se numesc valori de intrare sau valori de inregistrare contabila sau costul istoric. Evaluarea la iesirea din patrimoniu sau la trecerea in consum Bunurile iesite din unitate sau din depozite (vandute sau consumate) se evalueaza si se inregistreaza, se scad din gestiune, la valoare lor de intrare denumita si valoare de intrare; deoarece preturile unitare si implicit valoarea de intrare pentru acelasi bun pot diferi de la o intrare la alta, apar dificultati la stabilirea valorii de intrare pentru bunurile iesite intru cat ordinea iesirilor poate sa difere de ordinea intrarilor si deci se pune problema alegerii preturilor unitare care sa fie utilizate pentru evaluarea acestora. In acest scop se poate utiliza una din urmatoarele metode: a) Metoda primei intrari primei iesiri FIFO potrivit careia costul unitar de achizitie al primei intrari lot se atribuie primei iesiri; dupa epuizarea primului lot evaluarea se face la costul de achizitie al celui de-al doilea lot intrat s.a.m.d. Metoda prezinta dezavantajul ca in perioada de inflatie apare un profit brut mai mare decat cel real si unitatea va plati impozit pe profit mai mare. b) Metoda ultimului intrat primul iesit LIFO adica pentru iesiri se atribuie costurile de achizitie in ordine inversa intrarilor. Primele cantitati iesite se evalueaza la pretul de achizitie al ultimei intrari si dupa epuizarea lotului se face la preturile lotului achizitie inaintea acestuia s.a.m.d. Dezavantaj al metodei: in perioade de infaltie are loc micsorarea profitului brut al unitatii. c) Metoda costului unitar mediu ponderat CUMP calculat dupa fiecare intrare cu formula: valoarea stocului initial + valoarea intrarilor ------------------------------------------------------------cantitatea din stocul initial + cantitatea intrata

CUMP =

CUMP x cantitatea iesita = valoarea materialelor iesite d) Metoda costului standard presupune stabilirea unui pret unic de inregistrare a iesirilor de obicei pretul ce corespunde sursei principale de aprovizionare. Diferentele intre pretul real si cel standard se inregistreaza in contabilitate intr-un cont separat. Pentru a calcula la valoarea reala se adauga la costul standard diferentele aferente.

50

Evaluarea elementelor patrimoniale la inventariere Cu ocazia inventarierii elementelor patrimoniale se evalueaza la valoarea actuala de utilitate denumita si valoare de inventar. Valoarea de intrare (valoarea contabila sau costul istoric) se pune de acord cu rezultatele inventarierii. In acest scop valoarea de intrare se compara cu valoarea de utilitate stabilita. Din comparatie pot rezulta plusuri sau minusuri de valoare. Aceste diferente se solutioneaza diferit pentru active respectiv pasive. A. Cazul elementelor de activ a) diferentele constatate in plus nu se inregistreaza iar activele se mentin inregistrate in contabilitatea curenta la valoare lor de intrare sau cost istoric b) diferentele constatate in minus intre valoarea de inventariere si cea de intrare reprezinta o depreciere care poate fi: - ireversibila si atunci se inregistreaza ca amortizare iar imobilizarile depreciate se mentin la valoarea lor de intrare - reversibila (specifica stocurilor de active circulante in materiale). Pentru acestea se constituie provizioane, stocurile raman inregistrate in contabilitate la valoarea lor de intrare. B. Cazul elementelor de pasiv a) diferentele constatate in plus se inregistreaza prin constituirea unui provizion iar pasivele respective se mentin in contabilitatea curenta la valoarea lor de intrare b) diferentele constatate in minus nu se inregistreaza. Evaluarea la inchiderea exercitiului economico-financiar La sfarsitul perioadelor de gestiune, cu ocazia inchiderii exercitiului financiar, evaluarea prin bilant a elementelor patrimoniale se face astfel incat la valoarea de intrare nominala si valoarea contabila pusa de acord cu rezultatul inventarierii: a) diferentele constatate in plus sau minus pe teren fata de situatia faptica se inregistreaza in contabilitate pentru punerea de acord cu realitatea b) diferente valorice se inregistreaza conform evaluarii la inventarieie Reevaluarea patrimoniului economic Reevaluarea elementelor de activ si pasiv se face pe baza unei dispozitii legale in acest sens, de regula o hotarare a guvernului. Cu acest prilej valoarea de intrare a bunurilor se modifica astfel: valoarea de intrare se inlocuieste cu valoarea actuala.Diferentele dintre aceste valori se inregistreaza in contabilitate sub forma diferentei din reevaluare. Aceste diferente influienteaza diferite surse economice in masura si proportiile prevazute de actul normativ. XII.CALCULATIA CA PROCEDEU AL METODEI CONTABILITATII Calculatia ca procedeu al metodei contabilitatii reprezinta un ansamblu de operatii matematice utilizate pe tot parcursul ciclului de prelucrare a datelor si informatiilor furnizate de contabilitate, incepand cu prelucrarea documentelor primare si incheind cu prelucrarea cu calculul rezultatelor financiare si al indicatorilor de eficienta economicadin unitatile patrimoniale

51

Clasificarea calculatiilor A.Din punct de vedere al momentului elaborarii calculatiilor in raport de procesele si fenomenele economice la care se refera , acestea sunt de doua feluri : Antecalculatiile sunt acelea care se elaboreaza inainte de desfasurarea proceselor si fenomenelor economice la care se refera .Scopul fiind previzionarea unor indicatori care stau la baza adoptarii deceziilor privind desfasurarea proceselor si fenomenelor respective.in categoria antcalculatiilor sunt cuprinse : calculatii de proiect, de deviz, de buget, etc. Postcalculatii sunt acelea care se elaboreaza dupa desfasurarea proceselor si fenomenelor economice la care se refera .Acestea au drept scop determinarea indicatorilor efectivi cu privire la fenomenele si procesele economice la care se refera pentru a controla modul si masura in care s-au realizat previziunile prevazute in antecalculatii.Post calculatiile pot fi la randul lor: calculatii contabile, calculatii statistice si calculatii de analiza si control ale activitatii economico-financiare a unitatii patrimoniale in cauza. B.Dupa sfera de cuprindere a elementelor structurale ale indicatorilor economico financiari in continutul acestora : Calculatii totale sunt acelea care iau in considerare la stabilirea indicatorilor economico financiari toate elementele structurale ale acestora, motiv pentru care se mai numesc si calculatii complete . Calculatii partiale sunt acelea care iau in considerare la determinarea indicatorilor economico-financiari numai o parte dintre elementele structurale ale acestora , limitind deci continutul lor numai la anumite elemente , in functie de scopul urmarit C.Din punct de vedere al intervalului de timp la care se intocmesc po fi: Periodice sunt acelea care se intocmesc la intervale de timp egale Neperiodice sunt acelea care se intocmesc la intervale inegale de timp Principiile calculatiei 1.Principiul determinarii obiectului calculatiei reprezinta punctul de plecare in organizarea calculatiei si este delimitat prin elementul pentru care se efectueaza calculatia. Cunoasterea obiectului calculatiei are importanta deosebita in scopul determinarii volumului cheltuielilor pe care le ocazioneaza o anumita entitate pentru care se calculeaza costul. 2.Principiul alegerii metodei de calculatie datorita marii diversitati a indicatorilor economico-financiari care se calculeaza in contabilitate si metodele de calculatie prin care se determina indicatorii in cauza sunt diferite. Astfel pnetru calculul costului productiei fabricate , de exemplu se pot utiliza diverse metode in functie de particularitatile tehnologiei si organizarii productiei , de continutul costului unitar al productiei , de obiectivele urmarite in activitatea de conducere a procesului de productie 3.Organizarea calculatiei contabile in concordanta cu celelalte forme de calculatie economica (previzionala si statistica) potrivit acestui principiu datele furnizate de diferitele componente ale sistemului informational economic se pot centraliza pentru calculul , analiza si controlul indicatorilor respectivi pe intreprinderi , ramuri si pe intreaga economie nationala pentru ca ele se determina in mod unitar in cadrul fiecareia

52

dintre componentele mentionate si la nivelul fiecarei structuri organizatorice a economiei nationale 4.Delimitarea pe feluri de activitati a indicatorilor economico-financiari care fac obiectul calculatiei - potrivit acestui principiu este necesar ca datele si informatiile furnizate de contabilitate sa fie delimitate si localizate pe feluri de activitati , iar urmarirea si determinarea indicatorilor economico-financiari sa se faca in aceeasi structura .Astfel indicatorii respectivi trebuie sa contina date care se refera la o anumita activitate . 5.Delimitarea in timp a datelor si informatiilor pe baza carora se calculeaza indicatorii economico-financiari sau pe exercitii financiare potrivit acestui principiu datele si informatiile care stau la baza calcularii unui anumit indicator trebuie sa provina numai din perioada la care se refera indicatorul in cauza pentru a caracteriza cu exactitate fenomenele la care se refera 6.Delimitarea in spatiu sau pe locuri de cheltuieli a datelor si informatiilor care stau la baza calcularii indicatorilor economico-financiari - consta in delimitarea datelor si informatiilor pe principalele procese la care se refera corespunzator sectoarelor de activitate in care se realizeaza functiile de baza ale intreprinderii

XIII.INVENTARIEREA PATRIMONIULUI Inventarierea reprezinta procedeul de constatare faptica la o anumita data a existentei elementelor patrimoniale, din punct de vedere cantitativ, calitativ si valoric. Importanta inventarierii: contribuie la stabilirea corecta a indicatorilor de calcul si evidenta , contribuie la infaptuirea controlului asupra integritatii si corectei gestionari a patrimoniului unitatii, contribuie la mobilizarea rezervelor interne, accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante si respectarea disciplinei financiare etc. Clasificarea inventarierii A.Dupa sfera de cuprindere -inventariere generala care cuprinde intreg patrimoniul intreprinderii precum si bunurile apartinind altor unitati luate spre prelucrare de unitatea inventariata -inventarierea partiala cuprinde o parte a patrimoniului intreprinderii B.Dupa intervalul de timp la care se efectueaza -inventariere anuala in vederea stabilirii reale a elementelor patrimoniale pentru a fi trecute in bilant -inventariere periodica care are loc in cursul anului sau la intervale mai mari de 1an se efectueaza pentru verificarea existentei anumitor elemente patrimoniale -inventariere ocazionala se efectueaza in cursul anului fiind determinata de imprejurari speciale cum ar fi predare-primire de gestiune -inventariere inopinanta se efectueaza in cursul anului de catre conducerea unitatii Pregatirea inventarierii consta in stabilirea obiectului inventarierii si stabilirea sferei de cuprindere a inventarului. Din comisia de inventariere nu pot face parte gestionarii, contabilii care tin evidenta gestiunii inventariate .Comisia de inventariere are obligatia sa sigileze locurile si caile de acces cu exceptia locului unde a inceput inventarierea, sa solicite o declaratie scrisa in care sa se mentioneze urmatoarele:

53

-dace in gestiune exista plusuri sau bunuri apartinind tertilor -daca au fost efectuate operatiuni fara respectarea normelor legale -daca au documente neinregistrate in evidenta etc Inventarierea propriu zisa reprezinta etapa care marchiaza inceperea efectiva a inventarierii , continutul ei il reprezinta constatarea faptica , descrierea si evaluarea elementelor supuse inventarierii .Constatarea reprezinta stabilirea pe cale directa si concreta a existentei elementelor patrimoniale, a marimii si starii in care se gasesc ele la data cand are loc inventarierea .Existenta elementelor de activ se constata practic prin numerare , masurare, cantarire. De la aceasta regula fac exceptie bunurile aflate in ambalaje industriale cum ar fi lichidele a caror constatare se face prin sondaj .Inventarierea mijloacelor banesti aflate in conturi la banci se efectueaza prin urmarirea extraselor de cont ale bancilor, prin compararea acestora cu soldurile conturilor din evidenta proprie. Pe baza constatarilor facute elementele inventariate se trec in listele de inventariere in care alaturi de cantitate si valoare se trec si caracteristicile proprii elemenetelor inventariate.Urmeaza confruntarea documentelor faptice cu constatarile di evidenta contabila proprie pentru a se afla rezulatatele inventarierii. Listele de inventar se semneaza de catre toti membrii comisiei de inventariere precum si de gestionarii carora li s-a efectuat inventarierea. Pe ultima fila a listelor de inventariere gestionarul trebuie sa mentioneze daca bunurile inventariate se afla in pastrarea sa.Daca exista bunuri care nu se pot inventaria valoric vor fi puse pe liste de inventariat cantitativ. Stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii este ultima etapa care se inregistreaza in urma stabilirii diferentelor dintre constatarile faptice si inregistrarile din evidenta contabila. In cazul in care diferenta apare mai mare in urma constatarilor faptice fata de inscrisuri acestea se numesc plusuri in inventar care deobicei se inregistreaza, daca diferenta este nefavorabila atunci cand constatarile faptice sunt mai mici decat inregistrarile avem de-a face cu un minus in inventar , acesta lipsa fiind imputabila. In urma inventarierii se pot efectua regularizari prin compensari numai din punct de vedere cantitativ a plusurilor cu minusurile cu conditia ca diferentele sa apara la acelasi gestionar . Plusurile se inregistreza ca intrari in gestiune prin debitarea conturilor care indica plusul respectiv si creditarea conturilor de cheltuieli pe locuri de constatare a plusurilor respective Pentru inregistrarea minusurilor in contabilitate exista urmatoarele situatii : -daca vina apartine gestionarului se imputa acestuia la pretul cu amanuntul, diferenta dintre pretul de inregistrare a bunurilor constatate lipsa si pretul cu amanuntul se vireaza la bugetul statului -in cazul in care la inventariere pentru lipsa constatata nu s-au stabilit cauzele , lipsurile respective se inregistreaza in creditul conturilor de bunuri prin debitul contului decontari in curs de lamurire Acest din urma cont se inchide in momentul in care s-a stabilit cauza, cand nu este o persoana vinovata lipsa se trece pe cheltuieli , pe locuri de constatare a acesteia, cand este o persoana vinovata aceasta devine debitor si i se imputa in consecinta. In caz de calamitati naturale lipsurile se trec in debitul contului profit si pierderi .

54

XIV.DOCUMENTELE CONTABILE DE SINTEZA Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie. In acest scop se intocmesc documentele contabile de sinteza prin care se determina situatia patrimoniului, situatia financiara si rezultatul obtinut. Documentul oficial folosit pentru finalizarea incheierii exercitiului financiar este bilantul contabil. Pe baza lui se asigura atat cunoasterea patrimoniului si a situatiei financiare, cat si a rezultatului exercitiului. In modelul de contabilitate din Romania, bilantul contabil in formatia sa completa este alcatuit din bilant, contul de profit si pierderi, anexa la bilant si raportul de gestiune care formeaza un tot indivizibil. In Romania s-au instrumentat doua modele de bilant contabil , sistem de baza si sistem simplificat .Modelul de baza se intocmeste de catre intreprinderile mari iar cel simplificat se intocmeste de catre intreprinderile mici si mijlocii. Bilantul contabil in sistem de baza se prezinta astfel : 1. Bilant 2. Contul de profit si pierderi 1. Anexa 1.1 Situatia activelor imobilizate 1.2 Situatia stocurilor si productiei in curs 1.3 Situatia creantelor si datoriilor 1.4 Situatia provizioanelor 1.5 Determinarea rezultatului fiscal 1.6 Repartizarea rezultatului exercitiului 1.7 Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare In varianta simplificata bilantul se prezinta astfel: 1. Bilant 2 Contul de profit si pierderi 3 Anexa 3.1 Situatia activelor imobilizate 3.2 Situatia stocurilor si productiei in curs 3.3 Situatia creantelor si datoriilor 3.4 Situatia provizioanelor 3.5 Informatii complementare relative 3.6 Alte informatii privind regulile si metodele contabile si date complementare Lucrari contabile de inchidere a exercitiului financiar Intocmirea bilantului si a documentelor de sinteza reprezinta un proces complex deagregare a datelor in vederea construirii indicatorilor economico-financiari privind situatia patrimoniului si rezultatele obtinute. Derularea acestui proces se concretizeaza intr-o suita de lucrari dintre care unele cu caracter preliminar , iar altele referitoare la redactarea sau completarea propriu-zisa a bilantului.Lucrarile preliminare sunt denumite lucrari contabile de inchidere a exercitiului fiind structurate astfel: 1.Stabilirea balantei conturilor inainte de inventariere pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare

55

inainte de inventarierea patrimoniului. Relatiile de control proprii balantei sunt cele dintre debitul si creditul conturilor, inregistrarea cronologica si sistematica, inregistrarea sintetica si analitica. Dintre acestea cea care ofera informatia de control privind inregistrarea in conturi a tuturor documentelor justificative este aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanta trebuie sa fie egal cu totalul rulajului calculat in registrul jurnal general 2.Inventarierea generala a patrimoniului reprezinta lucrarea preliminara prin care se stabileste situatia reala a patrimoniului .Relatia proprie inventarului prin care se determina situatia reala a patrimoniului la un moment dat este de forma : SNP = Activul inventariat la valoarea actuala Datoriile inventariate la valoarea actuala 3.Contabilitatea operatiilor de regularizare o data stabilite rezultatele inventarierii , plusurile si minusurile de inventar, se procedeaza la inregistrarea si decontarea lor gestionara. A efectua aceasta operatie inseamna a regulariza rezultatul inventarierii. In principiu plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniu intreprinderii , iar minusurile se imputa. Amortizarea activelor imobilizate reprezinta, in principiu, o cheltuiala calculata si inregistrata la inchiderea exercitiului financiar . In acest scop amortizarea calculata in planul de amortizare sau fisa mijloacelor fixe se compara cu deprecierea determinata in listele de inventariere ca diferenta intre valoarea contabila de intrare si valoarea de inventar Provizioanele pentru deprecieri vizeaza acele elemente de activ neamortizabile a caror valoare de inventar la data inchiderii exercitiului este mai mica decat valoarea contabila de intrare. In situatia in care deprecierea calculata pe baza inventarului (valoarea contabila valoarea de inventar) este superioara provizionului constituit se constituie un provizion suplimentar iar inregistrarea in principiu este: Conturi de cheltuieli cu amortizarile si provizioanele = Conturi de provizioane pentru deprecieri In cazul in care deprecierea constatata pe baza inventarului este inferioara provizionului constituit, se diminueaza provizionul constituit cu diferenta corespunzatoare, facindu-se inregistrarea de principiu Conturi de provizioane pentru deprecieri = Conturi de venituri din provizioane Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se constituie pentru finantarea acelor cheltuieli si pierderi a caror realizare sau plata este incerta, ori pentru cheltuieli care devin exigibile in perioadele urmatoare. Pentru a stabili corect rezultatul exercitiului este necesara separarea in timp a cheltuielilor si veniturilor inregistrate. Operatiile de regularizare a cheltuielilor si veniturilor genereaza urmatoarele tipuri de inregistrari contabile : a)cheltuieli constatate la inchiderea exercitiului ca fiind aferente exercitiului urmator sau de repartizat pe parcursul mai multor exercitii : Cheltuieli inregistrate in avans = Conturi de cheltuieli b)cota scadenta de cheltuieli preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent, inregistrare efectuata pe baza scadentelor Conturi de cheltuieli = Cheltuieli inregistrate in avans c)venituri inregistrate in avans direct in conturile de venituri si transferate la inchiderea exercitiului asupra conturilor de regularizare Conturi de venituri = Venituri inregistrate in avans

56

d)Cota scadenta din venituri preluate in exercitiul curent din exercitiul precedent, inregistrare efectuata pe baza de scadenta Venituri inregistrate in avans = Conturi de venituri In sfera delimitarilor in timp mai intra si contabilizarea diferentelor de conversie la cursul zilei (31XII) a creantelor si datoriilor in devize, diferentele de curs valutar favorabile sau nefavorabile privind lichiditatile in devize calculate la cursul zilei (31XII) Stabilirea balantei conturilor dupa inventariere Pentru a pregati informatia necesara inchiderii conturilor de bilant si a celor de venituri si cheltuieli se intocmeste balanta conturilor dupa inventariere. Aceeasi balanta furnizeaza si informatia necesara completarii bilantului contabil . Determinarea rezultatului exercitiului Pentru a stabili rezultatul exercitiului se procedeaza la inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri Folosind datele inregistrate in conturile de venituri si cheltuieli , inchiderea conturilor se prezinta astfel: a)inchiderea conturilor de cheltuieli Profit si pierderi = Conturi de cheltuieli b)inchiderea conturilor de venituri Conturi de venituri = Profit si pierdere c)se calculeaza si se plateste impozitul pe profit Rezultatul impozabil = rezultatul contabil inainte de impozitare-deducerile fiscale-nededucerile fiscale -Impozitul datorat Cheltuieli cu impozitul pe profit = Impozitul pe profit -Inchiderea contului de cheltuieli Profit si pierdere = cheltuieli cu impozitul pe profit -Plata impozitului pe profit Impozit pe profit = conturi curente la banci

Distribuirea profitului sau finantarea pierderii Potrivit prevederilor in vigoare din Romania , profitul bilantier se distribuie pe urmatoarele destinatii: acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare; constituirea rezervelor legale, constituirea fondului de participare a salariatilor la profit; constituirea fondului de dezvoltare destinat modernizarii, retehnologizarii, si cresterii surselor proprii de finantare ; dividende de plata sau varsaminte la buget in functie de forma de proprietate; alte rezerve prevazute de lege si report pentru noul exercitiu Inregistrarea contabila este: Repartizarea profitului = % Rezerve Fondul de participare la profit Fondul de dezvoltare Dividende de plata

57

Finantarea pierderilor se face in ordine, din profitul exercitiilor financiare urmatoare, din rezervele legale constituite si in ultima instanta , numai daca nu exista o alta solutie din capitalul social . Redactarea(completarea) bilantului contabil Lucrarile de completare a bilantului si contului de rezultate reprezinta, prin continutul lor in cea mai mare parte , operatii de prelucrare si transcriere a datelor din bilantul precedent si din balanta conturilor. Prin structura lor operatiile de prelucrare a datelor privind exercitiul curent constau din selectarea , gruparea si insumarea soldurilor din balanta conturilor Analiza pe baza de bilant contabil Analiza pe baza de bilant contabil are ca obiectiv degajarea informatiei contabile privind situatia financiara si rezultatul obtinut. In acest scop se procedeza la regruparea si restructurarea pozitiilor din bilant , contul de rezultate si anexa la bilant.Pe baza datelor din bilant se intocmeste tabloul de finantare si contul de rezultate cu solduri intermediare. Primul serveste la analiza echilibrului financiar, lichiditatii si solvabilitatii , iar cel de-al doilea la analiza rezultatelor. Analiza echilibrului financiar o asemenea analiza este centrata pe indicatorul denumit Fond de rulment, el exprima sursele permanente (mai mari de un an) pentru finantarea activelor circulante. Fond de rulment = capitalul permanent activele imobilizate(la valoarea neta bilantiera) Capital permanent = capitaluri proprii + Datoriile pe termen lung Trezoreria = Necesarul in fond de rulment Fondul de rulment Trezoreria =disponibilitati datorii financiare pe termen scurt(credite bancare pe termen scurt) Necesarul de fond de rulment = activul circulant datoriile financiare pe termen scurt Analiza rezultatului financiar se procedeaza la regruparea si restructurarea pozitiilor din contul Profit si pierdere TIPURI DE MODIFICARI BILANTIERE BILANTUL - procedeu al contabilitatii

In forma sa cea mai generala, bilantul contabil se prezinta astfel:

ACTIV

PASIV

Mijloace economice Surse de formare prezentate dupa componenta si a mijloacelor economice

58

rolul lor economice

in

procesele

Drepturile intreprinderii fata de terti TOTAL ACTIV =

Obligatiile intreprinderii fata de terti

TOTAL PASIV

BILANT incheiat la data de 31 martie lei ACTIV Nr. Denumirea postului crt. 1. Mijloace fixe 2. Materiale consumabile

PASIV Suma Nr. Denumirea postului crt. 25.000 1 Capital social 7.000 2

Suma 30.000

Credite bancare pe termen lung si 4.000 mediu

3. 4. 5. 6. 7.

Casa in lei Conturi la banci in lei Debitori Clienti Produse finite

100 8.000 1.000 4.000 8.000 53.100

3 4 5 6 7

Furnizori Impozit pe salarii Personal, remuneratii datorate Creditori TVA de plata

5.000 600 2.000 8.500 3.000 53.100

TOTAL ACTIV

TOTAL PASIV

Ex. nr. 1: Un agent economic se aprovizioneaza cu materiale consumabile in valoare de 100 lei de la un furnizor pe baza de factura (se porneste de la situatia initiala).

modificarea de volum va duce la o crestere de patrimoniu

In urma acestei operatii postul bilantier Materiale consumabile se va majora cu 100.000 lei deci de la 7.000 lei va creste la 7.100 lei.

59

In acelasi timp va avea loc si o crestere a obligatiilor catre furnizor cu 100 lei si deci va avea loc o crestere de la 5.000 lei la 5.100 lei. Totalul actiunii si totalul pasivului va creste cu 100 lei. A+X=P+X Bilantul contabil lei ACTIV Nr. Denumirea postului crt.

Suma

PASIV N Denumirea postului r cr t 1 2 Capital social

Suma

1. 2.

Mijloace fixe Materiale consumabile

25.000 7.100

30.000

Credite bancare pe termen lung si 4.000 mediu

3. 4. 5. 6. 7.

Casa in lei Conturi la banci in lei Debitori Clienti Produse finite

100 8.000 1.000 4.000 8.000 53.200

3 4 5 6 7

Furnizori Impozit pe salarii Personal, remuneratii datorate Creditori TVA de plata

5.100 600 2.000 8.500 3.000 53.200

TOTAL ACTIV

TOTAL PASIV

Ex. nr. 2 Agentul economic a achitat unui creditor suma de 3.000 lei.

modificare de volum n sensul micorrii patrimoniului

In urma acestei operatiuni economice se micsoreaza postul din activul bilantului Conturi la banci in lei cu suma de 3.000 lei si in acelasi timp si cu aceeasi suma se micsoreaza postul de bilant Creditori diversi. Totalul activului si totalul pasivului se va modifica in sensul diminuarii cu 3.000 lei.

60

-X=P-X lant contabil mii lei ACTIV Nr. Denumirea postului crt.

Suma

1. 2.

Mijloace fixe Materiale consumabile

25.000 7.100

PASIV N Denumirea postului r cr t 1 Capital social 2

Suma

30.000

Credite bancare pe termen lung si 4.000 mediu

3. 4. 5. 6. 7.

Casa in lei Conturi la banci in lei Debitori Clienti Produse finite

100 5.000 1.000 4.000 8.000 50.200

3 4 5 6 7

Furnizori Impozit pe salarii Personal, remuneratii datorate Creditori TVA de plata

5.100 600 2.000 5.500 3.000 50.200

TOTAL ACTIV

TOTAL PASIV

61

Ex. nr. 3: Se incaseaza de la un client suma de 2.000 lei, pe baza ordinului de plata introdus in banca de client.

modificare de structur n activul bilanului

In urma acestei operatii, postul bilantier Conturi la banci in lei va creste cu 2.000 lei, iar postul bilantier Clienti se va micsora cu 2.000 lei. Total activ si total pasiv ramn neschimbate. A+X-X=P

Bilant contabil lei ACTIV Nr. Denumirea postului crt.

Suma

1. 2.

Mijloace fixe Materiale consumabile

25.000 7.100

PASIV N Denumirea postului r cr t 1 Capital social 2

Suma

30.000

Credite bancare pe termen lung si 4.000 mediu

3. 4. 5. 6. 7.

Casa in lei Conturi la banci in lei Debitori Clienti Produse finite

100 7.000 1.000 2.000 8.000 50.200

3 4 5 6 7

Furnizori Impozit pe salarii Personal, remuneratii datorate Creditori TVA de plata

5.100 600 2.000 5.500 3.000 50.200

TOTAL ACTIV

TOTAL PASIV

Ex. nr. 4: Din remuneratiile datorate se retine impozitul pe salarii datorat bugetului statului de 400 lei.

62

modificare de structur n pasivul bilanului

In urma acestei operatii postul de pasiv Personal remuneratii datorate se va diminua cu suma de 400 lei iar postul de pasiv Impozit pe salarii va creste cu 400 lei. Totalul activului si totalul pasivului va ramne neschimbat. A=P+X-X Bilant contabil lei ACTIV Nr. Denumirea postului crt. 1. Mijloace fixe 2. Materiale consumabile

Suma 25.000 7.100

Nr. crt. 1 2

PASIV Denumirea postului Capital social

Suma 30.000

Credite bancare pe termen lung si 4.000 mediu

3. 4. 5. 6. 7.

Casa in lei Conturi la banci in lei Debitori Clienti Produse finite

100 7.000 1.000 2.000 8.000 50.200

3 4 5 6 7

Furnizori Impozit pe salarii Personal, remuneratii datorate Creditori TVA de plata

5.100 1.000 1.600 5.500 3.000 50.200

TOTAL ACTIV

TOTAL PASIV

ntrebri recapitulative 1. Definii ntreprinderea ca unitate patrimonial de baz n care se organizeaz contabilitatea. 3. Definii informaia. Prezentai criteriile utilizate pentru clasificarea informaiilor i caracteristicile principale ale acestora avnd n vedere importana acestora n realizarea funciilor manageriale. 4. Ce informaii nglobeaz evidena economic. 5. Prezentai cele dou sisteme contabile existente n lume la ora actual, detaliind sistemul de contabilitate care se utilizeaz n ROMNIA la momentul prezent. 6. Care sunt funciile contabilitii primare i cele ale contabilitii interne de gestiune? 7. Definii care este obiectul contabilitii conform colii romneti de

63

contabilitate ct i obiectul contabilitii financiare i a celei interne de gestiune. 8. Care sunt principiile contabilitii. 9. Prezentai procedeele de baz ale metodei contabilitii. 10. Prezentai patrimoniul ca i obiect de studiu al contabilitii. 11. Enumerai elementele patrimoniale de activ i pasiv. Prezentai detaliat activele imobilizate i capitalul propriu. 12. Definii bilanul. 13. Care sunt criteriile de ordonare n bilan a elementelor de activ i pasiv? 14. Prezentai principalele tipuri de modificare bilaniere privind activul i pasivul. 15. Bilanul de deschidere la 01.01.2010 al unei societi comerciale cuprinde urmtoarele posturi: - Mijloace fixe - 200 lei - Materie prim - 50 lei - Materiale consumabile 20 lei - Clieni 10 lei - Casa - 20 lei - Conturi la bnci 300 lei - Capital social - 250 lei - Furnizori - 20 lei - Credite bancare 30 lei La 10.01 a achitat conform facturii fiscale nr. 20 / 10.01 de la poziia X mrfuri n valoare de 5 lei. La 15.01 achit factura X suma de 5 lei printr-un ordin de plat decontat de banca unde societatea i are deschis contul. La 25.01 societatea ncaseaz prin contul su bancar contravaloarea mrfurilor livrate anterior unor clieni n valoare de 6 lei. La 28.01 societatea contracteaz un termen pe termen scurt n sum de 10 mii lei pentru achitare. Prezentai ce modificri bilaniere au loc n cele 4 exemple enunate anterior i surprindei aceste modificri prin ntocmirea unor bilanuri succesive.

XV.PRINCIPALELE FORME DE CONTABILITATE Formele de contabilitate se deosebesc prin modul de prelucrare a datelor si prin structura registrelor folosite pentru inregistrarea cronologica si sistematica. Forma de contabilitate pe jurnale Caracteristica esentiala a formei de contabilitate pe jurnale este inregistrarea succesiva a informatiilor financiar contabile, mai inti cronologic in registrul-jurnal si apoi sistematic in registrul cartea mare , fara ca rulajele sa fie dezvoltate pe conturi

64

corespondente . In acest caz registrul cartea-mare, poate fi constituit din Fise de cont pentru operatii diverse. In cadrul acestei forme de inregistrare se deschid fise de cont pentru operatii diverse pentru fiecare cont utilizat in care se preiau din registrul jurnal, toate sumele cu care respectivul cont s-a debitat si s-a creditat, cu indicarea simbolului conturilor corespondente si stabilirea soldului dupa fiecare operatie reportata. Forma de contabilitate pe jurnale se poate practica in doua variante: 1. forma clasica sau cu jurnal unic este recomandabila pentru intreprinderile mici unde volumul operatiilor ce pot fi inregistrate zilnic este limitat. Aceasta forma utilizeaza intr-o forma corelata urmatoarele registre de contabilitate: registru inventar, registru jurnal si registru cartea mare sub forma fiselor de cont pentru operatii diverse 2. forma evoluata sau cu jurnale multiple se caracterizeaza prin folosirea unui sistem de jurnale auxiliare, denumite si analitice, pentru fiecare tip de operatii economico-financiare repetitive, cum ar fi: jurnalul operatiilor de casa si banca, jurnalul decontarilor cu furnizorii, jurnalul operatiilor diverse, jurnalul vanzarilor si altor iesiri. Lunar totalul inregistrarilor din registrele jurnal auxiliare se reporteaza in registrul-jurnal general. Forma de contabilitate maestru sah Caracteristica de baza a formei de contabilitate maestru-sah este reportarea cronologica a tuturor sumelor din registrul jurnal unic sau din registrele jurnal auxiliare in fisele sintetice cartea mare (sah) deschise separat pentru debitul si creditul fiecarui cont utilizat cu defalcare pe conturi corespondente. Lunar pe baza fiselor sintetice cartea-mare (sah) se intocmeste registrul cartea mare(propriu-zisa) sub forma fiselor de cont pentru operatii diverse sau direct balanta de verificare a conturilor contabile sintetice Forma de contabilitate jurnal cartea-mare Forma de conatbilitate jurnal cartea mare se bazeaza pe principiul inregistrarii unilaterale a operatiilor economice adica numai in creditul conturilor pentru care se deschid jurnale, in corespondenta cu conturile corespondente debitoare , dupa schema-sah , imbinindu-se evidenta cronologica cu evidenta sistematica, in cadrul fiecarui jurnal Documentele reprezentative ale acestei forme de contabilitate sunt jurnalele deschise pentru creditul fiecarui cont, astfel construite incat creditul fiecarui cont utilizat se afla intr-un singur jurnal de unde se reporteaza lunar , intr-o singura pozitie, in registrul cartea mare. Debitul fiecarui cont utilizat se regaseste in jurnalele diferitelor conturi creditoare cu care are corespondenta , din care se preiau in coloane distincte din registrul cartea mare astfel incat prin insumarea acestora se formeaza pentru fiecare cont utilizat , rulajul debitor .Astfel in registrul cartea mare comparand rulajele debitoare cu cele creditoare si tinand seama si de eventualele solduri precedente se pot stabili lunar soldurile finale , a tuturor conturilor contabile sintetice utilizate. Alte forme de contabilitate Programele de calcul computerizat permit prelucrarea datelor ciclului contabil, in urma unei singure introduceri a acestora in baza de date, de regula pe baza articolului sau

65

formulei contabile redactata fie direct pe documentele justificative ( primare sau centralizatoare) fie pe un document tipizat specializat NOTA de CONTABILITATE In functie de maniera de organizare a inregistrarii si prelucrarii computerizate a datelor in cadrul ciclului contabil in vederea realizarii diferitelor categorii de evidenta , respectiv, cronologice si sistematice, sintetice si analitice , pot fi identificate trei tipuri de prelucrari computerizate a informatiilor financiar contabile si anume: 1.Prelucrarea paralela in cadrul careia pornind de la introducerea datelor in sistem , pe baza Notei de contabilitate, softurile (programele) informatice definitiveaza prelucrarea acestora in fluxuri informationale paralele care asigura obtinerea concomitenta atat a evidentelor cronologice si sistematice cat si a celor sintetice si analitice 2.Prelucrarea succesiva in cadrul careia softurile informatice asigura transformarea evidentelor cronologice, si respectiv, analitice, in surse de date pentru validarea evidentelor sistematice, si respectiv, sintetice. 3. Prelucrarea integrata in cadrul careia categoriile perechi de evidente : cronologico-sistematica; sintetico-analitica si sintetico-sistematica (analitica si cronologica) se realizeaza concomitent prin transcopiere.

66