P. 1
Cursul_Tehnici_bancare

Cursul_Tehnici_bancare

|Views: 197|Likes:

More info:

Published by: Bompa Alexandru-Paul on May 20, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/15/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATEA „PETRU MAIOR’’ TG.

MURES Facultatea de Stiinte Economice , Juridice si Administrative Catedra Finante - Banci

OPERATIUNILE INSTITUTIILOR DE CREDIT

Dr. CORNELIU GROSU

Notite de curs
2010 -2011
1

CUPRINS
CAPITOLUL I
MEDIUL BANCAR SI STRATEGII BANCARE
MEDIUL BANCAR ............................................................................................................................................................................................ 8 1.1. DEFINIREA SI CONTINUTUL MEDIULUI BANCAR .................................................. ........................................................................... 8 1.2. ANALIZA MEDIULUI BANCAR................................................................................................................................................... ................10 STRATEGII BANCARE ...............................................................................................................................................................................12 1.3. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND STRATEGIA BANCARA............................................................................................................12 1.4. CARACTERISTICILE STRATEGIILOR BANCARE..................................................................................................................................14 1.5. ELABORAREA STRATEGIILOR BANCARE..........................................................................................................................................15 1.6. OBIECTIVE IN ACTUALITATE IN STRATEGIILE BANCARE............................................................................. ..................................16 1.7. REFORMA STRATEGIILOR SISTEMULUI BANCAR ROMANESC........................................................................................................21

CAPITOLUL II
BANCI SI SISTEME BANCARE
SISTEMUL BANCAR............................................................................................................. .........................................................................24 2.1. DEFINIREA SISTEMULUI BANCAR.......................................................................................................................................................24 2.2. STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR ................................................................................................................. ..................................24 2.3. CARACTERISTICILE MODERNE ALE SISTEMELOR BANCARE si ALE TEHNICILOR DE SISTEM.................................................25 2.4.SISTEMUL BANCAR ROMANESC.......................................................................................................................................................... 27 2.4.1.Scurta perspectiva istorica.......................................................................................................................................................................27 2.4.2 Indicatori ai sistemului banacar.................................................................................... ..........................................................................30 2.4.3.Concluzii..................................................................................................................................................................................................35 BANCI - clasificari, roluri, tipuri, structuri, functii ......................................................................................................................................36 2.5. BANCILE CENTRALE..............................................................................................................................................................................36 2.5.1..Principii si tehnici de organizare a bancilor centrale................. ................................ ...........................................................................36 2.5.2 .Independenta instutionala a bancilor centrale .......................................................................................................................................37 2.5.3. Rolul si functiile bancilor centrale..........................................................................................................................................................40 2.5.3.1.Politica monetara..................................................................................................................................................................................41 2.5.3.2 COMITETUL BASEL............................................................................................................................................................................44 2.6.UNIUNEA EUROPEANA (Repere istorice si de dezvoltare economica si financiar bancara) .........................................................47 2

2.7.BANCA CENTRALA EUROPEANA..........................................................................................................................................................52 2.8.BANCA NATIONALA A ROMANIEI .........................................................................................................................................................59 2.9.BANCILE COMERCIALE (bancile de rang secundar)................................................................................................................ .................59 2.9.1.Tipologie bancara comerciala.......................................................................................................................................................................59 2.9.2.Rolul si functiile bancilor comerciale in economia moderna.........................................................................................................................64 2.9.3.Functiile clasice ale bancilor in economa moderna.......................................................................................................................................66 2.10.MANAGEMENTUL ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA UNEI BANCI COMERCIALE ROMANESTI -Aplicatie la BRD - Groupe Societe Generale................................................................................................................................................68

CAPITOLUL III
CONTURILE BANCARE ALE CLIENTILOR TEHNICI BANCARE UTILIZATE IN DESCHIDEREA,FUNCTIONAREA SI INCHIDEREA CONTURILOR BANCARE ALE CLIENTILOR.....................................................................................................................................................................................................83 3.1.C0NSIDERENTE GENERALE ...................................................................... ......................................................................... ......................83 1.1 Operaţiuni cu numerar 3.2.PROTECTIA DATELOR PERSONALE .....................................................................................................................................................88 1.2 Transferuri de fonduri externe 3.3.DESCHIDEREA SI FUNCTIONAREA CONTURILOR.................................... ..........................................................................................91 1.3 Atitudinea ce CONTURILOR.........................................................................................................................................................................................93 3.4.FUNCTIONAREA trebuie adoptată în prezenţa unor tranzacţii Sensibile sau suspecte 3.5.DOVADA OPERATIUNILOR SI EXTRASUL DE CONT……………………………………....................................................................................94 1.4 Supravegherea conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora 3.6.CONFIDENTIALITATEA OPERATIUNILOR BANCARE DIN CONTURI ……..........................................................................................95 3.7.PROCEDURA DE DESCHIDERE A CONTULUI CURENT pentru PERSOANEFIZICE......................................................................................96 III. COMBATEREA FINANŢĂRII TERORISMULUI 3.7.1.Tehnica de deschidere a contului curent pentru o persoana fizica ........................................................................................................98 - Consideraţii generale 3.7.2.Procedura de supervizare a deschiderii conturilor persoanelor fizice............................ .........................................................................99 16 3.7.3.Drepturile si obligatiile clientilor persoanelor fizice si drepturile si obligatiile bancii in utilizarea conturilor...........................................103 IV. MONITORIZAREA CLIENŢILOR ŞI A OPERAŢIUNILOR 3.8.INCHIDEREA CONTURILOR CLIENTILOR PERSOANE FIZICE….………...........................................................................................106 DERULATE PRIN BANCĂ A SCOPUL DETECTĂRII 3.9.PROCEDURA DE DESCHIDEREIN CONTULUI CURENT pentru PERSOANE JURIDICE..................................................................107 TRANZACŢIILOR SUSPECTE 3.9.1.Drepturile şi obligaţiile pãrţilor în utilizarea conturilor curente – persoane juridice…………..……………….............................…..…....109 1. Actualizarea deschiderii 3.9.2.Documentele necesare evidenţelor contului curent al persoanelor juridice………………………………................................….............110 18 3.10.MODIFICAREA / REZILIEREA CONTRACTULUI CLIENT – BANCA.................................................................................................111 2. Monitorizarea şi analiza operaţiunilor 3.11.COMUNICAREA CLIENT – BANCĂ......................................................................................................................................................112 18-19 3.12.DISPOZITII FINALE................................................................................................................................................................................113 V. ORGANIZARE, RESPONSABILITĂŢI 19 CUNOAŞTERE A CLIENTELEI 1.1 Responsabilităţi 4.1.TEHNICI BANCARE UTILIZATE PENTRU CUNOAŞTEREA CLIENTELEI..........................................................................................116 1.2 Circuitul decizilor şi raportarea operaţiunilor suspecte 4.1.1.CONSIDERAŢII 20 GENERALE……………………………………………………………..….........................................................................116 1.3 Întocmirea şi păstrarea evidenţelor 3

CAPITOLUL IV

21

4.1.2.PROGRAMUL BANCII :OBIECT ,SCOP, METODOLOGIE. ...………………………..…........................................................................117 4.1.3.PRINCIPII GENERALE DE CUNOASTERE A CLIENTELEI (principii de eficienta ale Programului)....................................................120 4.1.4.CATEGORIILE DE CLIENTI BANCARI.................................................................................................................................................125 4.1.5.CATEGORII DE MĂSURI PENTRU CUNOASTEREA CUNOAŞTERE A CLIENŢILOR …………………...................................…...125 4.1.5.1.MĂSURI STANDARD DE CUNOAŞTERE A CLIENTELEI………………….......................................…...............................………...125 4.1.5.2.MĂSURI SUPLIMENTARE DE CUNOAŞTERE A CLIENTELEI………….......................................……………........... .....................126 4.1.5.3.MĂSURI SIMPLIFICATE DE CUNOAŞTERE A CLIENTELEI ...........................................................................................................127 4.1.6.IDENTIFICAREA PERSOANELOR FIZICE……..………………………………………............................................................................128 4.1.7.IDENTIFICAREA PERSOANELOR JURIDICE……………………………………..……............................................................................130 4.1.8.IDENTIFICAREA ENTITATILOR FARA PERSONALITATE JURIDICA ….………..…….......................................................................131 4.1.9.IDENTIFICAREA INSTITUTIILOR DE CREDIT CORESPONDENTE…………………......................................................................... 132 4.1.10.IDENTIFICAREA INSTITUTIILOR FINANCIARE NEBANCARE. ...................................................................................................... 133 4.1.11.IDENTIFICAREA CLIENTILOR CU POZITII PUBLICE SAU POLITICE IMPORTANTE (PPE) .........................................................133 4.1.12.VERIFICAREA INFORMATIILOR………………………………………….......................................………….................................…....134 4.2.TEHNICI BANCARE PRIVIND PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR …………….......................................................................……134 4.2.1.CONSIDERATII GENERALE, DEFINITII, TERMENI…………………………….....................................................................................134 4.2.2.ETAPELE PROCESULUI DE SPALARE A BANILOR……………………………………........................................................................136 4.2.3.IMPLICATII ASUPRA SISTEMULUI ECONOMIC…………………………………………........................................................................138 4.2.4.CADRUL JURIDIC DE REGLEMENTARE ………………………………………………..........................................................................139 4.2.5.ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE A SPALARII BANILOR SI COMBATEREA UTILIZARII BANCII IN SCOPUL FINANTARII ACTELOR DE TERORISM IN ROMANIA - Studiu de caz pe o banca comerciala multinationala........................................…145 4.2.6.IDENTIFICARE si RAPORTAREA OPERATIUNILOR DERULATE PRIN CONTURILE CLIENTILOR……...…..................................147 4.2.6.1.Raportarea la Oficiu ………………………………………………………........................................……………................................…..147 4.2.6.2.Identificarea şi verificarea operaţiunilor suspecte …………………………........................................…………...................................148 4.2.7.SUSPENDAREA EXECUTARII DE CATRE BANCA A OPERATIUNILOR CONSIDERATE SUSPECTE…......……...........................148 4.2.8.MASURI SPECIALE LUATE DE BANCA PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA SPALARII BANILOR ...…............................149 4.2.8.1. Operatiuni cu numerar…………….......................................…………………………………………………….................................…..149 4.2.8.2.Transferuri externe in si din conturi , pentru sume a caror limita minima este echivalentul in lei a 15.000 EURO…………....................................................................................................................................................155 4.2.8.3.Operaţiuni cu şi fără numerar cu sume egale sau care depaşesc echivalentul a 150.000 EUR ......................................................155 4.2.8.4.Clienti ocazionali ( operatiuni « one-off » )..........................................................................................................................................155 4.2.9.SUPRAVEGHEREA CONTURILOR BANCARE şi A CONTURILOR ASIMILATE……………………….....………................................156 4.3.TEHNICI BANCARE PRIVIND COMBATEREA FINANŢĂRIITERORISMULUI......................................................................................156 4.3.1.CONSIDERENTE GENERALE..............................................................................................................................................................156 4.3.2.DISPOZITIILE IMPUSE LA NIVELUL INTREGII RETELE A UNEI BANCI …………........................................................................…...157 4.3.3.CUNOASTEREA CLIENTULUI SI DATORIA DE VIGILENTA A BANCII……........................................................................………….158 4

4.3.4.PROCEDURI DE SUPRAVEGHERE ŞI DE MONITORIZARE PERMANENTA A OPERATIUNILOR SUSPECTE DE FINANTARE A TERORISMULUI ............................................................................................................................................................................................158 4.3.5.OBLIGATII DE INFORMARE………………………………………………………………..........................................................................159 4.4. MODALITATI PRACTICE DE IDENTIFICARE A TRANZACTIILOR SUSPECTE DIN PROCESUL SPALARII BANILOR SI A ACTELOR DE TERORISM (Scurt Ghid al celor mai frecvente tranzactii suspecte)………………….........…….................................……....160 4.4.1.COMPORTAMENTUL CLIENTULUI…………………………………………...........................................................................................160 4.4.2.EVITAREA CERINŢELOR DE RAPORTARE SAU DE PĂSTRARE A ÎNREGISTRĂRILOR…………......…...............................…....161 4.4.3.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANZACŢIILOR CU NUMERAR………………………...…................................……..161 4.4.4.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL CONTURILOR BANCARE………........................................................................……..........162 4.4.5.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANSFERURILOR ELECTRONICE….......................................................................164 4.4.6.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL OPERAŢIUNILOR EXTERNE……........................................…....................................165 4.4.7.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL OPERAŢIUNILOR DE CREDIT………..........................................................................166 4.4.8.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANZACŢIILOR AVÂND LEGĂTURĂ CU INVESTIŢIILE......................................... 166 4.4.9.CIRCUMSTANŢE NEOBIŞNUITE / CARACTERISTICI PRIVIND DOCUMENTAŢIA DE CREDIT SI GARANŢII...............................167

CAPITOLUL V
TEHNICA OPERATIUNILOR DE DECONTARE INTRA SI INTERBANCARE 5.1.MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA 5.1.1.MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA DIN ECONOMIA DE PIATA ...................................................................................170 A.TRANSFERUL DE DEBIT 5.1.2.CECUL…………………………………………………………………………………………..............................................................................171 5.1.2.1.Menţiunile obligatorii si facultative ale cecului…………………………………………..........................................................................172 5.1.2.2.Tipuri de cecuri……………………………………………………………………………...........................................................................173 5.1.2.3.Condiţii de emitere şi de plată a cecului ……………………………………...........................………….................................................175 5.1.2.4.Posibilităţi de transmitere a cecului……………………………………………………….........................................................................177 5.1.2.5.Girul…………………………………………………………………………………………..........................................................................177 5.1.2.6.Avalizarea cecului …………………………………………………………………….........................................................................……178 5.1.2.7.Controlul operaţiunilor cu cecuri…………………………………………………………..........................................................................178 5.1.3.BILETUL LA ORDIN ………………………………………………………………………..........................................................................186 5.1.4.CAMBIA sau TRATA ………………………………………………………………………...........................................................................191 5.1.5 INCASSO……………………………………………………………………………………...........................................................................196 5.1.6.DEBITUL DIRECT…………………………………………………………………………….........................................................................198 5.1.7 PLATILE PROGRAMATE…………………………………………….........................................................................................................199 B. TRANSFERUL DE CREDIT 5.1.8.ORDINUL DE PLATA ELECTRONIC…………………………………………………….........................................…................................201 5

..................2...210 5....CONCEPTE SI CARACTERISTICI …………………………………………………….............................................................................................................................................................................................2...................................COMPENSARILE SI DECONTARILE BANCARE………………………………………..........231 5..2.....212 5.......................................................212 5.................................3.................ACH – Automated Clearing House)..................……...2......2................................................................……..................... .................3..................9..........................................242 5....SISTEME DE PLATI SI TRANSFERURI DE FONDURI 5........................................1...............................................................................................1.........................................................2...........ACREDITIVUL ..........212 5........3....Decontarea.......Compensarea ………………………………………………………………………….....248 6 ....1..2..................................................................................SISTEMUL ELECTRONIC DE PLATI (SEP) ………………………………………......220 5......2...Sistemul de decontare pe baza neta – SENT (Casa de compensare automata ..............2................3...1.244 BIBLIOGRAFIE........3....................................................................................220 5....................................................................... CENTRALA INCIDENTELOR DE PLATI (CIP)..................5................................2. Definitii si termeni specifici sistemelor de decontare.............................................................3......2............206 5...............................2...........2................2..................…......................Sistemul de decontare pe baza bruta in timp real – sistemul ReGIS.............................................

CAPITOLUL I MEDIUL BANCAR SI STRATEGII BANCARE 7 .

.DEFINIREA SI CONTINUTUL MEDIULUI BANCAR Mediul bancar poate fi inteles ca un complex de factori interni si externi care influenteaza desfasurarea activitatii bancare si implicit si managementul bancar. rata dobanzii si nivelul comisioanelor. Mediul extern este un complex de factori extrinseci bancii care asigura contextul desfasurarii activitatii. financiatre si umane ) se asigura adaptarea operativa a activitatii desfasurate la cerintele pietei . obtinerea resurselor financiare . In analiza mediului extern trebuiesc luati in considerare urmatorii factori: . vizeaza: personalul bancii si profesionalismul bancar. legislatie fiscala.politici: politicile guvernamentale in fluente care nu se concretizeaza in acte normative: . influenteaza activitatea si interconditioneaza cu banca Factorii externi pot afecta obiectivele urmarite de banca .1. Un menegement bancar performant trebuie sa fie generator de initiative eficiente .concurentiali: produse si servicii bancare. materiale si umane .economici : rezultatele generale ale economiei in raport cu unii indicatori macroeconomici cum ar fi cresterea economica. .sociali : nivelul de trai. etc. deciziile si modul de desfasurare a activitatii. actionarilor . conducerea si organizarea bancii. 8 . . legislatia muncii . .tehnologici: progresul tehnologic si informatizarea. De aceea cunoasterea mediului in care banca isi desfasoara activitatea devine un obiectiv principal al managementului bancar 1. rata inflatiei. .  Mediul intern al bancii format din ansamblul factorilor interni .legislativi :legislatie bancara . normele Bancii centrale . deoarece prin cresterea capacitatii de antrenare a tuturor resurselor de care dispune in fiecare moment (resurse materiale. subordonat satisfacerii clientilor .etici : onestitatea si confidentialitatea. notorietatea bancii. cursul de schimb. logistica bancii . etc  Mediul extern cuprinde acele aspecte care nu pot fi controlate direct . ea isi desfasoara activitatea intr-un context social si economic mai larg si interconditioneaza cu acesta intr-o serie de modalitati complexe. in fianl ale consumatorului de servicii si produse bancare. realizarii obiectivelor bancii in ansamblul lor.MEDIUL BANCAR Banca nu are o existenta izolata . angajatilor. reprezentand cele mai importante constrangeri ale activitatii bancare. cultura organizationala. Racordarea activitatii bancii la dinamica mediului este considerata drept mijlocul ( functia) prin care se asigura infaptuirea obiectivelor stategice ale acesteia . etc. In teorie dar si in practica se face distinctie intre mediul intern si mediul extern al bancii . comportamentul consumatorilor.

etc . volumul si structura retelei.diferite tipuri de factori de influenta.o rata rapida de schimbare Un mediu instabil poate produce urmatoarele efecte asupra managementului bancar : . alegerea produselor si serviciilor bancare . De asemenea aceleasi cercetari au pus in evidenta si faptul ca exista o tendinta generala a mediilor de a deveni mai instabile.interactiunea complexa dintre acesti factori. 9 .constientizarea si intelegerea mai profunda a mediului.un numar mare de factori care afecteaza organizatia. . . precum si dintre factorii individuali si organizatie. .medii instabile .Factori legislativi Factori politici Factori economici BANCA Factori concurentiali Factori tehnologici Factori etici Factori sociali Mediile in care bancile isi pot desfasura activitatea pot fi : . adica relativ neschimbatoare si previzibile. adica se pot schimba intr-un mod rapid si imprevizibil Cercetarile asupra mediului unei organizatii au descoperit ca rata schimbarii mediului acesteia ( in cazul nostru si al unei banci) are un impact profund asupra multor dintre aspectele sale fundamentale spre exemplu structura bancii. .imprevizibilitatea. Mediile instabile sunt caracterizate de : .medii stabile . .

. iar considerate a fi cele mai utile sunt: .o retea bancara dezvoltata. . .ordonarea informatiilor nefinanciare si financiare dupa anumite criterii si reguli.analiza SWOT . . utilizand tehnici de chestionare .amenintari .puncte tari – strenghts.puncte slabe. astfel : PUNCTE TARI OPORTUNITATI (S) (O) PUNCTE SLABE (W) AMENINTARI (T) • Punctele tari – Strenghts reprezinta fundamentul care asigura dezvoltarea si expansiunea bancii .incercarile sporite de a anticipa schimbarile.. iar bancile trebuie sa tina pasul cu schimbarile rapide din societate.modelul celor “cinci forte” a lui Porter  Modelul SWOT se impune ca unul dintre instrumentele cele mai importante in managementul bancar si prmite conducerrii superioare sa analizaze relatia bancii cu mediul sau in raport cu propriile sale : . . .o analiza strategica .o buna reputatie a bancii.oportunitati – opportunities. Se prezinta sub forma unei matrici cu patru cadrane .o cota de piata solida. In aceasta categorie pot sa intre urmatoarele : .threats Analiza SWOT . .impune conducerii bancii luarea in considerare si evaluarea fiecarui aspect care influenteaza sau poate influenta activitatea bancara. si . ANALIZA MEDIULUI BANCAR In literatura de specialitate sunt cunoscute mai multe metode de analiza a mediului . investigator activitatile analizate .2.un portofoliu de clienti diversificat si bine segmentat. . . 1.cresterea capacitatii de a reactiona eficient la schimbare Mediul bancar din Romania este unul instabil . . abordand deci . 10 . permite: .weaknesses.o gama larga de produse si servicii bancare.un accent mai mare asupra capacitatii managerilor de la toate nivelurile de a invata si de a se adapta.

de asemenea elemente conjuncturale . cu o probabilitate mai mica sau mai mare de realizare . . Acestea pot fi : . Importanta analizei SWOT rezida in faptul ca inlatura tendinta unor manageri de a prezenta doar partea pozitiva a activitatii bancare si care considera ca punctele slabe sau amenintarile sunt elemente ce trebuiesc evitate pentru a nu afecta situatia de ansamblu a bancii. a strategiei fiecărei societati bancare.lipsa unei strategii de marketing.. . Aici putem include : . . provenite din mediul extern. . în primul rând. care nu trebuiesc ignorate deoarece sunt generatoare de riscuri si de pierderi potentiale. .un personal instruit necorespunzator.o gama redusa de produse si servicii bancare . Porter defineşte strategiile generice care constituie puncte de pornire în construcţia particulară. etc • Oportunitatile – Opportunities reprezinta elementele conjuncturale favorabile pe care banca le poate fructifica pentru a-si consolida si dezvolta activitatea. . inclusiv societatilor bancare.aparitia unor noi banci.intensificarea concurentei pentru o anumita parte din clientela. . alegerea unei strategii depinde.o politica de creditare sanatoasa cu putine credite neperformante.rate ale dobanzii competitive. cu caracter original. etc • Punctele – slabe – Weaknesses evidentiaza dificultatile si disfunctionalitatile activitatii bancare care vor trebui solutionate. În acelaşi timp.dezvoltarea unei baze de clienti noi ca urmare a dezvoltarii sectorului IMM-urilor. 11 . Abordarea strategică a lui Michael Porter aprofundează dinamica concurenţială a mediului şi concepe manevre strategice specifice particularităţilor fiecărei firme.o logistica precara. etc o Amenintarile – Threats sunt .o retea de unitati operative slab dezvoltata.promovarea unor produse si servicii bancare care pot sa atraga clientii. SUA) .o retea mare de banci corespondente. Acestea pot fi: . in timp ce componentele matricii O si T pun accent pe aspectele extrinseci . În concepţia sa. . provenite din mediul intern . profesor la Scoala de Afaceri Harvard.  Modelul celor “cinci forte” a lui Porter de diagnosticare strategica a mediului bancar. de natura şi intensitatea concurenţei care se manifestă în sectorul de activitate considerat. .promovarea unor dobanzi mai avantajoase din partea marilor banci sau a bancilor straine Observam ca factorii S si W ai SWOT pun accent pe aspectele intriseci .aliante strategice si colaborari cu banci corespondente puternice. .un personal bine pregatit.o organizare defectuoasa. . (Michael Porter .

Puterea fiecărui factor şi combinarea lor caracterizează domeniul de activitate sub raportul intensităţii concurenţei şi.Modelul se bazează pe analiza a 5 factori care îşi exercită influenţa în mediul concurenţial specific fiecărui sector de activitate.furnizorii bancii (consumatori de produse si servicii bancare) Prezentam mai jos cei cinci factori in interconditionalitatea lor si analiza care se face mediului bancar . în ultimă instanţă. determină rentabilitatea sectorului – măsurată prin randamentul pe termen lung al capitalului investit.concurenta existenta in mediu bancar si intensitatea acesteia.noii competitori si amenintarile lor pentru banca .substituentii posibili pentru produsele si servicii organizatiei ( ale bancii) .clientii bancii ( consumatori de produse si servicii bancare) . . Cei cinci factori care isi exercita influenta in mediul concurential specific sectorului de activitate bancar sunt urmatorii : . din perspectiva fortei lor . atunci cand se stabilesc strategii de dezvoltare a activitatii fiecarei societati bancare: Noi potenţiali intraţi în sector amenintarea noilor sositi in sectorul bancar puterea de negociere a furnizorilor bancari Furnizori bancari Concurenţii din sector rivalitatea între concurenţii existenţi amenintarea produselor de substitutie poterea de negociere a clientilor bancari Clienti bancari Produse de substituţie 12 .

de fuziuni şi achiziţii cu efecte estimate favorabile Aceste condiţii determină declanşarea frecventă a unor “războaie” de preţuri şi de publicitate.ce pot fi recuperate doar prin volume mari de producţie şi cote de piaţă ridicate. . firmele intră uşor atunci când conjunctura este favorabilă. . . Intrarea în sector va fi uşurată dacă barierele de intrare şi tendinţa spre relaţii concurenţiale între competitorii existenţi sunt mai puţin evidente sau reduse. dar ies greu.înregistrarea unor mize strategice importante. Concurenţa este mai intensă atunci când: . cum sunt cele de repoziţionare pe un domeniu profitabil. potenţialul de profit este ridicat. 13 • .existenţa unor bariere mari de ieşire din sector.dacă ambele bariere sunt înalte. în aceste condiţii. .costurile fixe ocupă o pondere însemnată în structura costurilor specifică domeniului – capacităţi de producţie bancara şi logistică bancara mari. se intră greu şi se părăseşte uşor domeniul în caz de recesiune. care stimulează producţiile în creştere şi mărirea cotelor de piaţă.se înregistreză un ritm scăzut de dezvoltare a sectorului de activitate – un domeniu aflat în creştere este mai puţin stresant. . iar cele de ieşire sunt mici. Analiza intrărilor de noi competitori în cadrul domeniului de activitate sub raportul gradului de ameninţare pe care îl prezintă acestea. Astfel: . există un risc ridicat sub raportul gradului de concurenţă.dacă ambele bariere – de intrare şi de ieşire – sunt mici.dacă barierele de intrare sunt mici. O aprofundare a analizei presupune studierea corelată a intrărilor şi ieşirilor potenţiale din cadrul domeniului de activitate.existenţa la producători a unor capacităţi de producţie excedentare.care impun investiţii deosebite . veniturile sunt stabile. sub raportul nivelului barierelor existente în ambele cazuri. . dar mici pentru că firmele intră şi părăsesc uşor. iar cele de ieşire mari. de cucerire a unor segmente potenţiale de piaţă. astfel. care au forţe concurenţiale sensibil egale – nu există un lider – şi ocupă poziţii solide. reducându-se nivelul profiturilor pentru toţi competitorii. dar prezintă un risc mare deoarece este îngreunată ieşirea din sector atunci când ritmul de creştere a activităţii şi posibilităţile de obţinere de profituri devin stabile sau chiar încep să scadă.. .există o diferenţiere slabă a produselor oferite de concurenţi – atributele de diferenţiere nu reprezintă un criteriu important pentru opţiunea de cumpărare a clienţilor. . aceştia putând să migreze uşor de la un producător la altul.în domeniu operează concurenţi numeroşi.cel mai bun şi atractiv sector este acela în care barierele de intrare sunt înalte. ceea ce nu permite slăbirea presiunii concurenţiale prin părăsirea sectorului de activitate în caz de declin. Un domeniu nu este atractiv dacă în viitor pot pătrunde uşor în el noi concurenţi. care vor aduce capacităţi de producţie şi resurse suplimentare şi care vor lupta pentru creşterea cotei de piaţă şi împărţirea profiturilor.• Analiza rivalităţii între bancile existente în cadrul mediului de activitate. . necesitatea aplicării de strategii de diversificare şi înnoire a produselor oferite şi creşterea costului concurenţei. oferta de produse depăşeşte capacitatea de absorbţie a pieţii. fără restricţii sectorul respectiv.

există un număr redus de furnizori. O scădere a acestora determină o diminuare a cererii şi.costurile de schimbare a furnizorului sunt ridicate. . în funcţie de aceasta. . . Pentru a se apăra.produsul cumpărat nu este prea important pentru client. Aceasta determină o concurenţă puternică în cadrul sectorului şi scăderea profitabilităţii. . Un domeniu nu este atractiv dacă se caracterizează prin existenţa unor înlocuitori actuali sau potenţiali ai produselor. .oferta de produse pe piaţă este mai mare decât cererea existentă. • Analiza capacităţii de negociere a furnizorilor bancari Facem precizarea ca in aceasta categorie de „furnizori bancari „ sunt cuprinsi acei clienti ai bancii de la care acestea isi atrag fondurile de care au nevoie desfasurarii activitatii specifice ( persoane fizice si persoane juridice) Un domeniu nu este atractiv dacă furnizorii firmei au posibilitatea de a creşte preţurile resurselor oferite şi de a reduce cantitatea livrată.producătorii sunt sensibili la preţ datorită marjelor unitare de profit mici. . acesta putând să renunţe uşor la el. Analiza capacităţii de negociere a clienţilor bancari( beneficiari de produse si servicii bancare ) Un domeniu de activitate nu este atractiv atunci când clienţii au o putere de negociere mare. a preţului şi profitului pentru produsele substituite ( de bază ). Puterea de negociere a clienţilor este mai mare atunci când: .produsele cumpărate deţin o pondere însemnată în valoarea totală a cheltuielilor clientului.ciere sau de schimbare a furnizorilor. produse de calitate superioară cu servicii post-vânzare şi facilităţi comerciale deosebite. .se orientează mai bine. producătorii pot alege pe acei clienţi care au cea mai mică putere de nego.sunt bine organizaţi.produsele oferite de furnizor au un grad mare de diferenţiere. Puterea de negociere a furnizorilor este mai mare atunci când: . 14 • • .costurile de transfer la schimbarea furnizorilor sunt mici.produsele oferite sunt standardizate sau slab diferenţiate. Ei vor încerca să obţină preţuri de vânzare cât mai mici. . . Ei determină formarea unor “plafoane” ale preţurilor ce pot fi obţinute ca urmare a faptului că o parte din cererea existentă migrează spre produsele substituente. Sau. ei pot oferi produse cu caracteristici superioare.cumpără cantităţi importante în raport cu vânzările producătorului. pe care clienţii nu le pot refuza prea uşor.produsul oferit de furnizor este important pentru client.Analiza gradului de ameninţare a unor produse de substituţie. . .nu există produse înlocuitoare. . Firma trebuie să urmărească în permanenţă evoluţia preţurilor la produsele înlocuitoare.

caile de realizare a profitului . informatizarea. CONSIDERATII GENERALE PRIVIND STRATEGIA BANCARA Strategia reprezinta un proces complex care uneste obiective . profitul nu este singurul factor de care bancile trebuie sa tina seama la stabilirea politicii lor pe diverse termene.Cel mai bun mod de apărare pentru cumpărători constă în stabilirea unor relaţii de durată re. intr-o perioada de timp determinata. In esenta . activitati si decizii privind directia de orientare a eforturilor . mediu si lung si . solvabilitate si risc .\.  TEHNICI BANCARE DE INTERACTIONARE CU MEDIUL BANCAR. tehnologiilor utilizate de catre banca in scopul unei mai bune compatibilitati cu mediul ( exp. Exista doua modalitati importante in care bancile pot interactiona cu mediile lor : .influentarea sau controlarea elementelor de mediu procese prin care bancile urmaresc sa influenteze mediul lor pentru a-l schimba intr-o maniera care sa le ajute. rationalizarea cheltuielilor de functionare. cailor de urmat . atunci cand abordam problematica profitabilitatii bancare avem in vedere urmatoarele : optimizarea resurselor si plaasamentelor bancare. restructurarea activitatilor bancilor romanesti. (punctul de inflexiune profit risc) Desi criteriul de baza . etc. structurii . cu influenta directa asupra profitului bancar. lichiditate . stilului managerial. culturii.3.presupune adaptarea strategiei.) Optimizarea interactiunii bancii cu mediul extern se realizeaza prin luarea deciziilor asupra modului in care doresc sa-l influenteze si prin planificarea unor strategii in acest sens. apartenenta la organizatiile profesionale.) . STRATEGII BANCARE 1. cuantumul acestuia si factorii care actioneaza asupra eficientei. lobby-ul politic. etc. dialogul si cooperarea cu organismele de reglementare. pe aceasta baza. Atunci cand o banca isi determina strategia pe termen scurt . 15 . politicile si instrumentele folosite pentru realizarea unui obiectiv final . Ele trebuie sa asigure un echilibru activ intre profitabilitate .ciproc avantajoase cu furnizorii sau utilizarea unor surse multiple de aprovizionare. politicile de implementare in activitate a diverselor componente strategice si de promovare a mijloacelor de realizare in mediul extern. baza (obiectivul fundamental) de la care se porneste este nivelul maxim al profitului posibil de realizat in conditiille concrete ale mediului economic si cu conditia minimizarii riscului. Aceasta abordare proactiva poate conduce de multe ori la schimbari mici dar semnificative ale mediului extern de pe urma carora bancile pot profita ( exp. optimizarea decontarilor intra si interbancare. Sa ne reamintim : • profitabilitatea bancara este un obiectiv important al strategiei bancare ( a managementului bancar in general) si vizeaza optimizarea raportului dintre veniturile si costurile bancii.adaptarea la elementele mediului .

promovarea unor produse si servicii bancare noi. diferentiate dupa gradul de risc. echilibrul eficient maxim al raportului dintre Riscul bancar si Profitul Bancar ??? stiind ca cei doi indicatori se situeaza in centrul strategiilor fiecarei banci si se poate exprima prin intrebarea : „ Cat pot sa risc ca sa obtin un profit cat mai mare’’ ????? sau altfel spus ‚‚Care este maximul expunerii mele pentru un profit maxim ’’ ????? Fiind o problema de strategie extrem de importanta bancile elaboreaza planuri strategice . profitabili.incasarea la timp a dobanzilor calculate. In consecinta in elaborarea unei strategii realiste pe termen lung se iau ca obiective elementele de dezvoltare care sa conduca . atat . Pentru conducerea unei B in managementul riscului apare o problema de fond: care este dimensiunea si elasticitatea perfect normala .in domeniul resurselor care nu au o stabilitate cuantificabila . Controlul solvabilitatii bancare se realizaeaza prin fondurile proprii .drept posibilitatea ca intr.cat mai ales in domeniul plasamentelor care contin un factor de risc prin natura lor. iar pe de alta parte sa se poata cuprinde evolutii variabile . pe de o parte .sau fenomene care apar pe parcursul derularii operatiunilor bancare si care provoaca efecte negative asupra activitatii . la realizarea unei cresteri rezonabile a profitului . • riscul bancar poate fi definit . . atragerea de clienti noi . Bancile actioneaza in conditii de incertitudine. ajustabile in functie de conjunctura viitoare ( punctul de inflexiune intre nivelul maxim al profitului dorit si nivelul maxim al riscului asumat) 16 . in cazul plasamentelor pe termen lung riscul este mai mare. proceduri si tehnici foarte complexe . (mediul stabil este mai propice realizarii strategiilor de profit tintit). construiesc scenarii de simulare si control al fenomenelor de risc si organizeaza compartimente de control . la nivelul institutiilor financiar bancare . • lichiditatea reprezinta capacitatea unei banci de a face fata in mod eficient retragerii de depozite si scadentei altor datorii si de a acoperii necesarul de finantare suplimentar pentru portofoliul de ctredite si investitii. trebuie sa acopere imobilizarile corporale si necorporale precum si o parte variabila a diverselor active financiare . Mai analitic constatam ca indicatorul de solvabilitate exprima fondurile proprii raportate la totalul activelor si elementelor din afara bilantului (nete de provizioane) ajustate in functie de risc. etc • solvabilitatea (adecvarea capitalului la riscuri ) reflecta capacitatea bancii de a sustine cu ajutorul capitalului propriu intreaga activitate . Specialistii apreciaza ca raportul dintre fondurile proprii si angajamentele unei banci constituie un indicator insuficient dar sigur al prudentei bancare.o tranzactie sa nu se obtina profitul asteptat si/sau chiar sa apara o pierdere . . diminuarea profitului sau inregistrarea de pierderi. monitorizare si combatere a fenomenelor de risc care pot sa apara in activitatea fiecarei unitati centrale si / sau subunitati din retea. Cu cat un plasament este mai profitabil cu atat el este mai riscant. Si tot aici . care . Prin urmare cu cat strategia are un termen mai lung cu atat mai redusa este probabilitatea ca nivelul profitului propus sa se realizeze.

indicatorii de eficienta . • Produsele si serviciile bancare sunt avute in vedere de la lansare . in conditii de eficienta .1. relatiei cu competitorii . . derularii unor proiecte interne sau externe vizibile . solutionarea situatiilor atipice(carduri producatori de lapte – BRD) . BO in BRD!) . locurile in care planurile vor fi indeplinite . de penetrare pe piata si de contracarare a concurentei. inovatia spiritul de echipa. ELABORAREA STRATEGIILOR BANCARE Fara sa intram in amanunte precizam doar faptul ca elaborarea strategiei bancare reprezinta activitatea prin care managerii detemina obiectivele .4. unele entitati bancar-financiare asezandu-le printre factorii definitorii ai strategiilor lor. profitabilitate. resurse umane. • Relatii cu organismele financiar – bancare interne si internationale si relatiile de corespondenta cu bancile straine . organizare. tehnologia informatiei. legaturile cu clientii strategici importanti. retea . De exemplu Strategia BRD – Groupe Societe Generale de dezvoltare durabila este fondata pe cele 3 valori comune tuturor entitatilor Grupului Société Générale: • • • profesionalismul. financiare si sociale locale. adica pozitia bancii in cadrul sistemului bancar local din punct de vedere al marimii . prin cultura informationala(exp. concretizate in cladiri si modernizari. promovare. produse si servicii bancare. atragerii de afaceri si penetrarii spre noi operatii. Transpunerea in practica . fazele si metodele de atingere a obiectivelor si resursele necesare pentru ca acestea sa poata deveni realitate. • Dezvoltarea componentelor de filozofie si cultura organizationala care devin din ce in ce mai importante pentru creionarea strategiilor moderne .tehnologia informationala care constituie un obiectiv strategic al bancii prin urmarirea implementarii de sisteme automate de calcul . formarii unui colectiv informatic. pentru derularea unor programe guvernamentale. si pe baza acestor evolutii efectuindu-se comparatii cu bancile concurente.reteaua de unitati teritoriale (infrastructura) si referitor la aceasta adaptarea la conditiile economice. CARACTERISTICILE STRATEGIILOR BANCARE rezida din faptul ca acestea definesc un ansamblu de componente care precizeaza : • Locul pe piata . • Prevederea unor alternative strategice de dezvoltare.investitiile . 1. • Consolidarea celor patru piloni pe care se bazeaza activitatea bancara : .. clienti. intervalul in care trebuiesc realizate scopurile.5. al managenetului total al calitatii . al riscului financiar si de obtinere a unui nivel dorit al profitului . • Managementul – ocupa de asemenea un loc central in strategia bancara sub aspectul riscului in activitatile bancare . a procesului strategic presupune parcurgerea mai multor etape : • Etapa initiala care consta in fundamentarea obiectivelor si directiilor strategice ( management . urmarindu-se sa se intareasca relatia bancii cu clientii si realizarea nivelului planificat al profitului. ) Obiectivele strategice trebuie sa 17 . perfectiionare si sunt urmarite in corelatie cu principalii clienti .personalul bancar in legatura cu care obiectivele stategiei bancii pot urmarii motivarea si cointeresarea.

problema comunicarii catre personal a ideilor noi pe care le promoveaza strategia .adaptarea strategiei tinand cont de conditiile favorabile sau de constrangerile generate de schimbarile intervenite in mediul economic si social .evaluarea principalelor efecte asupra activitatii bancii . instructiunile . etc) . metodologie . cum?. Implementarea strategiei presupune mai multe laturi : . STRATEGIILE ECONOMICE (BANCARE) A LUI PORTER In temeiul analizei mediului economic si bancar prin prisma celor 5 forte (factori) descrise mai sus Michael Porter propune trei tipuri generice de strategii economice care pot fi utilizate de catre firme . prin coerenta . reflectarea realizarilor in normele. • Implementarea strategiei care consta in mobilizarea resurselor necesare si directionarea acestora spre realizarea scopului propus. posibile a fi modificate sau nu. depasirea dificultatilor intervenite.se caracterizeze prin capacitatea de redare cu exactitate a scopului urmarit la nivel departamental sau teritorial . inclusiv de catre banci. de momentul de timp ( este sau nu momentul sa actionam ?!) . etc) • Etapa finala a procesului o constituie analizele periodice (trimestriale. . de structurile organizationale si functionale bancare.6. pentru problemele din fazele de diagnosticare si planificare strategica. • Elaborarea planului strategic pe domenii de activitate bancara etapa unde se realizeaza o stransa colaborare intre compartimentul strategic al bancii si toate celelalte directii sau departamente din banca .efectuarea unui punctaj (scor) care sa reflecte masura indeplinirii obiectivelor generale strategice .elaborarea de proceduri si instrumente cu ajutorul carora se se poata face corectiile necesare ori de cate ori o situatie o impune ( proces laborios la care participa managerii impreuna cu sectoarele de cercetare . Raspunsurile vor indica persoanele sau entitatile structurale ale bancii care trebuie sa execute anumite activitati si sa indeplineasca anumite servicii . cu asigurarea confidentialitatii necesare. 1. rezultate posibil cuantificabile. trebuie sa faca pentru transpunerea in practica a ceea ce s-a formulat. Acestea sunt : 18 . in conducerea activitatii lor spre profit. ce?. claritate si printr-o inalta rigoare profesionala. semestriale sau anuale ) a stadiului implementarii strategice care se face la nivelul boardului bancii si urmaresc cu predilectie : .monitorizarea realizarii obiectivelor cuprinse in planurile de implementare ( capitole strategice. marketing. • Consolidarea logisticii planului strategic prin practicarea unor politici specifice care urmaresc gasirea de solutii potrivite pentru realizarea obiectivelor strategice.realizarea de studii si proiectii determinate de modul in care s-au realizat (au fost atinse)obiectivele inscrise in planul de implementare. procedurile bancare . . . Natura implementarii strategiei este relevata sintetic de intrebarile esentiale la care trebuie sa se raspunda la inceputul acestei etape : cine ? . vor mentiona de asemenea activitatile care sunt necesare pentru obtinerea schimbarilor dorite si cum trebuie actionat.

ceea ce afectează capacitatea şi preocuparea de asimilare a unor produse noi şi de sesizare a schimbărilor pe piaţă.clienţilor puternici – aceştia îşi pot exercita puterea numai dacă reuşesc să găsească concurenţi ai firmei care să propună preţuri de vânzare mai joase.manevrele concurenţilor. ca de exemplu: folosirea în exclusivitate a tehnologiei de realizare a produselor bancare. externalizarea activitatilol conexe . Strategia de diferenţiere .progresul tehnologic. .concentrarea puternică asupra reducerii costurilor.agresiunii concurenţilor – deţinerea avantajului de cost îi permite obţinerea unei marje unitare de profit ridicate. . acces preferenţial la sursele de lichiditati. etc) 19 .aceasta presupune investiţii foarte mari pentru echipamente de producţie moderne.se aplică un marketing de masă. şi evitarea unor caracteristici ale produsului prea costisitoare. Activitatea este îndreptată către obţinerea celor mai scăzute costuri de producţie şi de distribuţie. de producţie. astfel încât preţurile produselor si serviciilor bancare să se situeze sub cele ale concurenţei şi să asigure câştigarea unei cote cât mai mari de piaţă. bazat pe producerea. .- Strategia celor mai mici costuri ( de dominare prin costuri ). distribuirea şi comercilizarea pe scară largă a unui produs în încercarea de a atrage toate categoriile de utilizatori.societatea bancara care o aplica trebuie să deţină un potenţial tehnologic. .presupune de asemenea acumularea de experienţă prin creşterea producţiei cumulate.apariţia altor banci cu costuri ale produselor mai scăzute. . • Aceasta strategie este avantajoasă deoarece apără societatea bancara care o aplică împotriva: . divizia de produse si servicii pentru studenti si tineret.  Strategia celor mai mici costuri ( de dominare prin costuri ).furnizorilor puternici – poate face faţă unor preţuri mai ridicate ale materiilor prime.o politică comercială şi de distribuţie agresivă. de aprovizionare şi logistic ridicat: .( marca versus pret n. • Acest tip de strategie se bazează pe curba de experienţă.(clienti ai bancii persoane fizice si persoane juridice ) • Această strategie cere descoperirea şi exploatarea tuturor surselor posibile de avantaj competitiv de cost. în vederea reducerii costurilor de producţie. . .( in cazul nostru a lichiditatilor atrase fie la termen fie la vedere) • Strategia celor mai mici costuri prezinta insa si unele riscuri . ceea ce inseamna ca : . . divizia de produse si servicii pentru medici. . ceea ce reprezintă un pericol major pentru acele banci care şi-a orientat toate preocupările spre realizarea unor costuri reduse. care prin adoptarea unei politici de diferenţiere reuşesc să segmenteze sectorul în care operează ( bancile de locuinte . care nu sunt neapărat necesare clientelei. . care să permită obţinerea unei părţi mari de piaţă.a) Strategia de concentrare. care anihilează efectul investiţiilor trecute şi acumularea de experienţă.obliga banca la îmbunătăţirea continuă a organizării productiei de produse si servicii bancare . intre care amintim :: . un sistem de distribuţie puţin costisitor şi un control riguros al cheltuielilor indirecte(exp.etc) .

. ceea ce anihilează efectul strategiei de diferenţiere. 20 . astfel încât ei sunt dispuşi să ofere o primă de preţ pentru a profita de acest avantaj. precum şi stabilirea posibilităţilor de satisfacere a acestora. . firma se va concentra asupra obţinerii unei performanţe superioare. care îi asigură poziţia de lider în sector.banalizarea produsului ca urmare a ciclului de viaţă al acestuia.a) Banca vizează crearea unui avantaj deosebit.concurenţi – ca urmare a slabei sensibiltăţi a clienţilor la variabila preţ şi a fidelităţii lor faţă de marcă. .  Strategia de concentrare. capacităţi sporite în ceea ce priveşte valorificarea punctelor forte de care dispune banca respectivă comparativ cu concurenţii săi. • O astfel de strategie este avantajoasă deoarece protejează întreprinderea care o aplică de: . • Strategia se adaptează cel mai bine la produsele descoperite sau de reputaţie. care este scăzut.inflaţia. Folosirea acestei strategii necesită intuiţie şi creativitate.puterea furnizorilor – marjele unitare de profit ridicate îi acordă o protecţie asupra creşterii preţurilor la materii prime ( pretul bonificat al lichiditatilor afluite – la termen sau la vedere).canalele de distributie a produsului respectiv.pericolul unor noi intrări în sector. . • Ea nu este posibilă decât atunci când caracteristicile produsului. care erodează capacitatea firmei de a se impune pe piaţă prin preţuri mici. Se aplică un marketing ţintă. care este scăzut. pe baza unui factor unic (!!!) care să fie resimţit la nivelul întregului domeniu şi apreciat de o mare parte a clienţilor. serviciile post-vânzare şi facilităţile propuse clienţilor . pentru care a fost creat. altele decât cele care răspund nevoii de bază.originalitatea produsului (produselor) si serviciilor bancare. . bazat pe diferenţierea categoriilor de cumpărători şi crearea de produse şi mixuri de marketing corespunzătoare fiecărei pieţe ţintă.riscul produselor de substituţie. .pericolul de imitare este mare – în aceste condiţii banca care aplică o astfel de strategie trebuie să fie capabilă să ofere regulat caracteristici noi produselor pentru a contracara imitarea.  Strategia de diferenţiere . în ceea ce priveşte unul din următoarele atribute: . Banca are nevoie de capacităţi de marketing deosebite care să-i permită identificarea şi înţelegerea cerinţelor individuale ale clienţilor şi elementelor de diferenţiere faţă de concurenţi. sau atributele care îi asigură firmei poziţia de lider sunt determinante în decizia de cumpărare a clienţilor. .calitatea produselor oferite. • În acest sens.capacitatea de adaptare la schimbările mediului şi la exigenţele clienţilor etc.( marca versus pret n. • Riscurile strategiei de diferenţiere: . . .tehnologia folosită pentru crearea si realizarea produselor si serviciilor bancare. .nu permite obţinerea unei părţi de piaţă ridicate.

banca respectiba va selecta o clientelă exigentă sub raportul atributelor de diferenţiere: calitate. credite directe sau sindicalizate pentru industria de productie si transport a gazelor naturale 21 . cant. aceata . banca. care asigură o imagine particulară proprietarilor lor ( de ex. • În primul caz.fie pentru o strategie de dominare prin costuri .fie pentru o strategie de dominare prin diferenţiere.ci numai prin deschiderea de noi sucursale dispersate geografic şi specializate în vânzări de cantităţi mici. există întotdeauna un segment de piaţă pe care poate opera o banca (sau o divizie specializata a unei banci) care doreşte să evite producţia standardizată şi să ofere produse mai sofisticate. acela in care banca alege sa aplice in activitatea sa o strategie de dominaare prin costuri . Aceasta este posibil întrucât pentru cantităţi mici. Pe o piaţă unde produsele sunt vândute în cantităţi mari. ) şi ocuparea pe acest segment a unei poziţii de neînlocuit. acela in care banca alege sa aplice in activitatea sa o strategie de dominare prin diferentiere . servicii postvânzare. Cunoscând foarte bine nevoile specifice ale acestui segment. banca va opta : . există un loc pentru o banca capabilă să-şi asigure un avantaj concurenţial prin vânzări în cantităţi mici unor clienţi marginali. se specializează pe o clientelă particulară căutând să obţină un avantaj concurenţial de cost. (vezi experienta BRD pentru produse si servicii bancare in mediul rural sau in unitatile mici de proximitate) • În cel de-al doilea caz . costul mediu al bancii mici este mai mic decât costul mediu al bancii mari ( figura de mai jos ) cost mediu costul mediu al bancii mici costul mediu al bancii mari cant.Constă în concentrarea bancii asupra unui segment îngust al pieţei – nişă ( un grup de clienţi. un tip de produs comercializat. tehnologie folosită etc. Aceasta deoarece în cazul unei producţii de masă şi serie mare. mari O astfel de firmă nu se va putea dezvolta prin mărirea capacităţii de producţie. o zonă geografică etc. mici cant.

Sunt preocupari serioase de ajustari cantitative (dar si calitative ) ale personalului prin actiuni de atragere sau de eliberare a unor categorii de varsta pentru mentinerea in activitate a esaloanelor de varsta considerate performante. elaborând o strategie particulară cu elemente de originalitate. prin strategii de gestionare a riscurilor . internationalizarea activitatii si adaptarea ei la noile conditii create dupa lansarea monedei Euro. Porter evită comportamentele tip. La inceputul anului 2000 personalul angajat in sectorul bancar prezenta o pondere de cca 3% din totalul populatiei ocupate din UE (exceptie Luxemburgul unde cca 9% din populatia ocupata lucreaza in sistemul bancar). prin adaptarea politicilor lor de gestionare a resurselor umane.Pentru aceasta banca va pretinde clienţilor săi un adaos la preţ care să depăşească costurile suplimentare pentru asigurarea caracteristicilor de diferenţiere conferite produselor. O astfel de strategie poate fi folosită cel mai bine de firma care doreşte să intre pe o piaţă. modele alternative de dezvoltare strategica  Gestiunea resurselor umane ocupa un loc important in strategiile manageriolr de banci . Abordarea lui M. intre care semnificative sunt : ameliorarea si valorizarea capitalului uman . concordante cu gradul de automatizare si standardizare a procedurilor si tehnicilor bancare . adaptat condiţiilor specifice de mediu şi potenţial intern. a performantelor tehnice si de fiabilitate a sistemelor informatice . Deci. fiind abordata din urmatoarele coordonate : • Numarul de angajati ( componenta cantitativa a strategiei in domeniul RU) care este dimensionat dupa reguli extrem de stricte . eliminarea si diminuarea riscurilor . 1. •Elementul esenţial al strategiei de concentrare constă în identificarea nişei pe care poate opera banca cu succes şi în cunoaşterea clienţilor ţintă. CONCLUZIE Orice construcţie strategică trebuie să aibă la bază una din cele trei orientări. bancile si-au dezvoltat noi strategii orientate spre o serie de obiective . Prin aceasta ea este superioară modelelor bazate pe portofoliu de activităţi. OBIECTIVE IN ACTUALITATE IN STRATEGIILE BANCARE Confruntate cu profundele mutatii care s-au produs in mediul lor de activitate . 22 . banca va alege o strategie de dominare prin costuri pe o piaţă oreintată spre atribute de diferenţiere şi o strategie de dominare prin diferenţiere pe o piaţă orientată către costuri reduse ale produselor oferite.6. care riscă să devină disfuncţionale prin banalizare ( ca urmare a faptului că toate firmele le utilizează ). a parametrizarii de tip industrial a produselor si serviciilor oferite de banca clientilor sai . Grupa de varsta cea mai numeroasa din activitatea bancara este cea cuprinsa intre 38 si 49 de ani ( exista astazi exceptii foarte numeroase ncare tind sa infirme credibilitatea si reusita unei astfel de strategii !!!!!) . Pe baza acesteia banca va adopta un anumit tip de comportament faţă de concurenţi. a circuitelor profesionale si tehnologice a documentelor bancare de orice natura ar fi acestea si in orice directie circula ele.

o posibilitate a bancii de a transfera partial sau total un risc daca nu doreste sa-l pastreze.dar acestea raspund . operatiuni de sindicalizare a creditului . comerciala . unui tip de risc definit printr-un cost si o frecventa ( Exp. in mod direct a costului unui risc prin plati suportate fie pe cheltuielile exercitiului fie prin constituirea de provizioane. cautarea de garantii corespunzatoare . In schimbul unui asemenea risc al carui cost este suportat in proporte de 100% de banca . daca nivelul costului este redus atunci banca accepta sa plateasc in cazul aparitiei riscului. Sunt semnificative si abordate ca atare . au crescut calitativ . Banca poate utiliza succesiv si simultan mai multe din aceste strategii . in acivitatea bancara ) 4 strategii fundamentale : evitarea riscului . cca 51% astazi ) Ca urmare a acestor strategii de RU bancile au inregistrat castiguri de productivitate . plata de prime pentru asigurari . plata riscurilor • Strategia de evitarea riscurilor consta in evitarea totala a unui tip de risc prin renuntarea la anumite operatiuni.Daca frecventa –probabilitatea de manifestare a riscului – este redusa banca va accepta costul dar nu si in cazul frecventelor sporite.  Strategii de gestionare a riscurilor bancare Strategiile bancare referitoare la riscurile bancare sunt considerate .. aceasta va inregistra o marja de rentabilitate suplimentara . De regula bancile cauta asemenea solutii chiar daca pentru aceste proceduri sunt nevoite sa suporte unele cheltuieli ( exp. drept centrul strategiilor bancare si reprezinta sursa unor avantaje concurentiale decisive. etc) . transferarea riscurilor. O concluzie : astazi . care reclama eforturi financiare serioase (cca. ramanand intr-o pozitie deschisa pentru a beneficia de o evolutie favorabila a pietei. 9% din volumul salariilor) In acelasi context exista preocupari si pentru inbunatatirea raportului angajatilor pe sexe si dimensionarea normala a locului si rolului femeilor in cadrul bancii.in egala masura de teoria dar si de practica bancara . ( 17% in 1986 . prin strategii bancare eficiente resursele umane au scazut cantitativ . • Strategia limitarii riscului vizeaza acceptarea unui risc prin fixarea unor limite a caror depasire este interzisa :nivelul expunerii pe un client . etica . gradul de asigurare cu garantii imobiliare . etc. limitarea riscului . etc • Transferarea riscurilor .) • Plata riscurilor : este strategia care prevede suportarea . Insa daca acest cost este ridicat banca nu are alta solutie decat evitarea sau transferul riscului. in mod particular . Si totusi . 23 - . asigurarea unui raport optim intre acesta categorie de personal si cel cu studii medii sau tehnice si in final o continua pregatire si perfectionare de specialitate (profesionala . o data cu cresterea retributiei muncii. (exp. renuntarea la creditarea in franci elvetieni). unul dintre indicatorii ptoductivitatii bancare ( alaturi de raportul dintre costuririle de exploatare si activele bancare ) este productivitatea bancara la nivel de salariat.Se constata insa ca “din banca nu demisionezi dar nici nu te pensionezi “ • Gestiunea calitativa a capitalului uman are in vedere pe de o parte recrutarea personalului cu pregatire superioara (cca 80% sunt absolventi universitari ) .cheltuielile totale de personal au inregistrat un ritm de crestere inferior celui al productiei bancare .

Marca Germana . liber profesionisti. pensionari . afiliati ai unor cluburi.retail banking (activitatati bancare de retail ) . Ele sunt specializate pe plan extern asupra unui anumit produs sau sarviciu bancar sau a unui segment particular de clientela  Din efectele antrenate de moneda Euro si ca urmare a disparitiei monedei nationale se remarca sporirea concurentei intra – europene . In contextul internationalizarii si a gradului de diversificare a activitatii bancare raman definitorii doua strategii si modele bancare . dintre care doua s-au impus in ultima perioada . dezvoltarea operatiunilor in devize si operatiuni in moneda nationala cu rezidentii . elevi si studenti.fuctia de banci internationale prin care bancile rezidente au oferit nerezidentilor lichiditati exprimate in moneda nationala . in special implantarea lor in strainatate . etc). Strategiile internationale a bancilor vizeaza . sarace sau mai dezvoltate. In practica extinderea acestor banci se realizeaza in special prin preluari de participatii sau fuziuni intre marile banci internationale cu marile banci universale nationale (Grupul Societe Generale din Franta are implantari de retea in 80 de tari . dar existand totodata si servicii si produse ce se adreseaza in egala masura tuturor. contrtibuind astfel la creatia monetara si alimentarea ofertei de lichiditati internationale ( angajamente pe moneda USD . .wholesale banking (activitati bancare en gros) Aceste doua modele de strategii bancare nu se exclud dar presupun abordari diferite in ceea ce priveste operatiunile bancare. desi doar o parte din acestea au capacitatea reala de a dezvolta o astfel de strategie pe plan extern. Fiecarui segment de clienti i se adreseaza anumite tipuri de servicii sau /si produse bancare . actioneaza pe piata persoanelor fizice si IMM-urilor si adopta strategii ofensive de diversificare a gamei de produse si servicii oferite dar si in materie de produse de economisire. Banca Romana de Investitii ) • Strategia de banca specializata multinationala care se aplica mai ales de bancile de talie mica sau mijlocie . sau asociatii profesiionale. urbane.” (exp. La noi in tara a preluat . Acelasi card va fi alimentat lunar cu veniturile din salariul titularului . Specific pietei de retail este segmentarea contunua si profunda a categoriilor de clienti : persoane active.intermedierea financiara internationala . va putea contine o facilitate de genul “descoperirii de cont” intre unul si trei salarii . actori . si anume : • Strategia de banca universala multinationala care este specifica marilor banci . de pe toate continentele . determinand bancile sa adopte modele alternative de dezvoltare strategica (strategii pe domenii comerciale ) . in anul 1998 . . • bancile cu activitatea en detail ( activitate de retail). si va putea fi utilizat si la plata facturilor privind costurile utilitatilor casnice livrate de catre furnizorii de servicii de profil . In acest context al internationalizarii activitatii lor bancile indeplinesc doua functii : . In acelasi context in zilele noastre se practica pe scara faoarte larga strategia “echiparii” clientilor cu “pachete si servicii bancare” care se concretizeaza in ofertarea si contractarea cu clientul persoana fizica sau persoana juridica a unuia sau doua produse “de baza” carora li se ataseaza unul sau mai multe produse “de pachet. detinatorului de card ) 24 . acordarea unui credit pentru nevoi personale care va fi gestionat printr-un card . etc.prin care contribuie activ la circulatia lichiditatilor fara insa a le crea. zone geografice rurale.

spre deosebire de activitatea de retail nu sunt dependente de existenta unei retele de sucursale. activitatea bancara en gros se refera la finantarea pe scara larga si isi are originea in expansiunea industriala si comerciala din tarile occidentale. culturilor si specificitatii economiilor macroregiunilor au fost construite modele de strategii din cele mai diverse. la rate de dobanda competitive. Dezvoltarea modelului sistemului bancar en gros a aparut initial ca urmare a cerintelor din SUA . In lume . In esenta . Aceste activitati se refera preponderent la operatiuni de intermediere si vizeaza un numar mic de tranzactii . institutii financiare si guvernele. 25 . care formeaza asa numitele “modele intriseci” si in cadrul carora se remarca un model strategic pur (A) si doua modele strategige impure (B si C) care conduc la solutii mixte. De asemenea . Germania si Franta pentru furnizarea de fonduri importante .cu implicatii majore in viata sistemului bancar . trei alternative . specifice Europei . specific traditiilor. care urmaresc obiective complexe . Marea Britanie . Dintre acestea prezentam mai jos .• activitatile de gros a bancilor au in vedere marile companii . dar cu valoare financiara mare.

Produs unic .produs unic Relatii internationale Diversificare sectoriala Banca : multi produse Relatii internationale Punerea in aplicare a strategiei Consolidarea pietei nationale Dobandirea de dimensiuni europene Modalitati de aplicare Aliante pe piata nationala Achizitii pe piata nationala Aliante pe piete straine Achizitii pe piete straine Implantari locale Participatii incrucisate si fuziuni si fuziuni Participatii incrucisate 26 .STRATEGII BANCARE EUROPENE Obiective Strategice Formulare obiectiv Strategia A Strategia B Strategia C A deveni o banca nationala specializata A deveni o banca europeana specializata A deveni o banca europeana universala Extindere geografica Implicatii Banca : .Tara unica Extindere geografica Banca .

în vederea reluării ciclului de creştere economică şi de creditare. analiza proiecţiei de cash flow. fapt ce arată că băncile nu au calculat bine acest risc. a cardurilor-credit cu buletinul) şi mai puţin (aproape deloc) pe aspectele calitative (bonitatea clientului. constata ca astazi in tara noastra creşterile mult prea rapide pe care băncile locale le-au înregistrat în „anii de glorie" se întorc acum împotriva lor. Comportamentul băncilor. Cel mai probabil. in perioada 2007 – 2010. în sensul în care creşterea expansivă a volumului activităţii de creditare ar fi permis acceptarea unor pierderi din credite neperformante spun cercetatorii In perioada analizata se constata ca bancile comerciale au abordat acest model de business riscant care nu a fost adecvat conditiilor din Romania . „cu strategii mergând în principal pe volum (creşterea volumului creditelor. forţându-le să adopte un model bazat pe prudenţă. cunoaşterea acestuia. STAREA DE FAPT Pentru a putea relua creditarea şi. cea care trebuie să prevaleze imediat în România.1. arata autorii studiuluii. a activelor. afacerea. băncile trebuie să îşi schimbe din temelii strategiile de business sustin acesti cercetatori. mix-ul de politici)". se va trece de la modelul economiilor de scală la unul care asigură o creştere solidă. Ce trebuie facut? SCHIMBAREA DE PARADIGMA sugereaza oficialii bancii centrale ! „În acest caz. însă graduală bazată pe o relaţie strânsă şi de lungă durată cu clienţii". De ce ? 27 . aşa cum îl relevă analiza evoluţiei creditelor neperformante. implicit. modelul de business al băncilor va trebui să se schimbe. cât mai departe de emitent şi de intermediari Ce trebuie facut? Studiul spune că activitatea tradiţională a unei bănci. pentru a susţine creşterea economică.7. CRIZA ŞI BĂNCILE Studiul subliniaza si explica faptul că apariţia crizei este legată şi de lărgirea activităţii de investment banking. mediul economic intern si extern. a numărului clienţilor. REFORMA STRATEGIILOR SISTEMULUI BANCAR ROMANESC Un studiu dat publicitatii de catre oficiali ai Bancii Nationale a Romaniei . cu pasarea riscurilor în piaţă. este clar că. De ce ? Se stie ca principalul risc pe care şi-l asumă o bancă comercială este cel de nerambursare a creditului de către debitori Din aceasta perspectiva se constata in bancile noastre. pare să fi fost condus de ideea economiilor de scală. a necesităţilor lui şi a provocărilor care stau în faţa clientului. creşterea semnificativă a creditelor restante şi îndoielnice . este aceea a unei relaţii pe termen lung cu clientul. precum şi găsirea căilor de a dezvolta şi adânci parteneriatul cu clientul. care are la bază o relaţie pe termen scurt cu clientul şi obţinerea unui profit imediat.

care pot apărea ca urmare a modificării factorilor de pe piaţa internă şi externă. băncile comerciale îşi procurau resursele din depozite care erau 95% pe termen scurt. 28 . Scăderea acestui risc în vederea reluării creditării presupune schimbarea structurii de instrumente de economisire la nivelul băncilor.Oficialii BNR a arătat că un alt risc în activitatea bancară provine din diferenţa între maturităţile activelor şi pasivelor. astfel încât să atragă mai multe resurse pe termen lung. în anul 2008. În România. iar creditele acordate erau în proporţie de peste 75% pe termen mediu şi lung. „Concordanţa între maturităţi pe partea de active şi pasive permite unei bănci să nu fie supusă salturilor din piaţa monetară. situaţie care se menţine şi în acest moment.

CAPITOLUL II BANCI SI SISTEME BANCARE SISTEMUL BANCAR 29 .

indeplinind rolul de intermediator principal in relatia economii – investitii. de stat sau privat . pe de o parte si pe de alta parte . care are nevoie de aceste capitaluri pentru functionare si dezvoltare. CARACTERISTICILE MODERNE (PARTICULARITATILE) ALE SISTEMELOR BANCARE si 30 . precum si combinatiile mixte ale acestora.2. din economia reala .1. Rolul si importanta bancilor in economie sporesc pe masura amplificarii fluxurilor financiare nationale si mondiale . adica in managementul bancar. DEFINIREA SISTEMULUI BANCAR. iar in cadrul acestuia sistemul bancar reprezinta o componenta principala fara de care . In acelasi timp sistemul bancar este depozitarul credibil al economiilor care se formeaza in societate si intermediarul principal intre creditori si debitori in nstingerea datoriilor. Sistemul bancar desemneaza ansamblul coerent al diverselor categorii de banci cu capital strain sau autohton . Avantul tehnoliogiei si mijloacelor de comunicatie au amplificat rolul bancilor in circulatia resurselor monetare. 2. stabilitatii si competitivitati acesteia. sistemul economic are un rol determinant . In contextul economiei de piata . economia moderna nu-si poate exercita rolul si functiile 2. ca o consecinta a dezvoltatrii generale a societatiiumane.STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR aferent unei tari vizeaza : • Cadrul institutional format din banca centrala (Banca Nationala) cu rol de cordonare si supraveghere si bancile comerciale si alte institutii financiare asimilate acestora . in mod prioritar spre cele productive. sistemul bancar trebuie sa asigure cadrul care sa dea posibilitate mobilizarii tuturor fondurilor banesti disponibile in economie si orientarea lor temporarara .Din multitudinea de sisteme ce definesc existenta unei natiuni la un moment dat si care se intrepatrund si se interconditioneaza in procesul evolutiei acesteia . • Cadrul juridic format din ansamblul reglementarilor care guverneaza activitatea bancara . practic. in zona interna a sistemului bancar . care isi desfasoara activitatea pe teritoriul unei tari si raspunde necesitatilor unei etape a dezvoltarii social. In aceasta viziune sistemul bancar trebuie sa se afle permanent in relatie de parteneriat cu economia si viata reala a societatii in sensul organizarii si stimularii procesului de economisire si a celui de investire.3. Soliditatea sistemului bancar si credibilitatea acesuia depind astfel de o serie de variabile din mediul economic . (observati paralela cu mediuil intern si extern bancar!!) 2. pe perioade mai lungi sau mai scurte . catre activitatile economice .economice. Astfel el reprezinta veriga de legatura intre detinatorii de capitaluri (persoane fizice si juridice) si economia si societatea reala . care sunt sub influenta performantelor structurilor de management statale si care sunt date de factori orientati in doi poli ai vietii economice si sociale: zona (polul) politicului cu influente asupra calitatii legislatiei si asupra performantelor economiei reale . pe principalii finantatori ai investitiilor in economie.

corelată cu intensificarea internaţionalizării şi dezvoltării inegale a băncilor pe naţiuni. şi scăderea resurselor din depozite. fac ca sistemele bancare contemporane să capete anumite particularităţi care le caracterizează activitatea curentă. tehnologiile moderne (din domeniul informatic şi telecomunicaţii) care transformă în interior aparatul bancar. 31 . de regula. dar manifesta tendinta de uniformizare in contextul procesului de globalizare financiara. care dezvolta activitati specifice bancilor universale. prin impunerea unor costuri nerecuperabile pentru candidati inca din momentul intrarii lor pe piata  O trasatura importata a sistemelor bancare moderne o constituie modificarea semnificativă a structurii activelor tuturor băncilor în ultimii ani. comportament definit intermeni de concurenta strategica. Concurenta stategica reprezinta ansamblul masurilor adoptate pentru prevenirea intrarii efective a unor concurenti potentiali . determinate de acţiunea unor factori cum sunt : evoluţiile economiei contemporane. constând în: • reducerea ponderii numerarului in relaţiile interbancare până la procente de 7-10% .  Una dintre caracteristicile sistemelor bancare din tarile dezvoltate este aceea ca ele sunt eterogene adica cuprind o diversa tipologie de banci . Sistemul bancar este format dintr-un numar relativ mic de banci sau grupuri de banci regional asociate .  O caracteristica de mare noutate o reprezinta comportamentul bancilor in noile conditii ale globalizarii si liberalizarii . depozite si retrageri de numerar. vizând creşterea profitului. se manifestă o intensificare a puterii marilor bănci. acoperind. pe seama restrângerii lichidităţii. prin deţinerea de numerar şi depozite. Toţi aceşti factori. mutaţiile în comportamentul celor ce beneficiază de serviciile băncilor. dar si pe cele ale organizatiilor mari . acţionând prin interacţiune. :  O altltă particularitate o constituie amplificarea forţei marilor bănci. Urmare a unui proces firesc de concentrare a capitalurilor băneşti. Totusi acum se manifestă o creştere a operaţiunilor active de plasamente în credite.ALE TEHNICILOR DE SISTEM În ultimele decenii băncile şi activitatea bancară au suferit ample şi importante transformări. ca urmare a reorientării clienţilor băncii spre depozite care asigură o remunerare mai mare. cerintele persoanelor fizice si IMM-urilor. Totodată băncile se orientează spre creşterea angajamentelor interbancare care asigură circa 60% din resurse. politicile curente şi de perspectivă pe care guvernele le exercită asupra sectorului bancar.desi acestea utilizeaza propriilr mijloace tehnice pentru serviciile de transmitere a banilor. • sporirea angajamentelor în credite acordate economiei cu ponderi de până la 65% din total active. atât pe plan intern cât şi internaţional. • reducerea angajării bancare în deţinerea de titluri de plasament. prin măsuri legislative şi prin pârghii obişnuite ale politicilor monetare şi comerciale. Acest tip de banca ofera o gama variata si complexa de produse si servicii . În cadrul structurii pasivelor bancare se constată o majorare a depozitelor la termen şi de economii în defavoarea depozitelor la vedere.

expresie a concentrării bancare. SUA. iar în activitatea bancară precumpăneşte liberalizarea activităţii. Faptul este ilustrat prin aceea ca. în condiţiile unei profitabilităţi ridicate. care este din ce în ce mai ascuţită.  Fara a fi epuizat subiectul incheiem prin a va prazenta o particularitate deosebita care consta in accentuarea modernizării tehnicilor şi informaţiilor bancare. În acest domeniu băncile japoneze şi franceze înregistrează mari creşteri. categorii de credite. Cererile tot mai mari de credite ale unor societăţi din ce în ce mai mari nu pot fi satisfăcute decât de bănci tot mai mari. dintre care 6 ocupau primele poziţii. în special în cursul secolului XIX. 5 mari bănci deţin împreună peste 90% din depozitele băncilor comerciale. dar ea se manifestă din ce în ce mai puternic şi în ţările din spaţiul central şi est-european. Germania. avantaje considerabile sub raportul posibilităţilor de atragere a depunerilor şi realizare a plasamentelor. Dacă după primul război mondial şi până acum 10-15 ani statul a intervenit puternic în sistemul bancar prin naţionalizări de bănci şi exercitarea unui control statal în sfera operaţiunilor bancare. Concentrarea bancară se manifestă puternic şi pe plan internaţional. Marile bănci au început să fie reprivatizate. o reducere a cheltuielilor şi o sporire pe această bază a veniturilor şi prin consecinţă a profiturilor. marile bănci. 10 mari bănci deţin 30.  O trasatura a sistemelor bancare contemporane o constituie universalizarea băncilor comerciale. în 2001 japonezii aveau în primele 20 de bănci 12 mari bănci. o creştere a resurselor atrase şi a plasamentelor. cu mare tradiţie în domeniul bancar. Tendinţa de concentrare este foarte evidentă în ţările dezvoltate. Concentrarea băncilor are loc prin fuziuni şi preluări dar şi prin falimente şi lichidări ale băncilor mai mici. cum sunt: tipuri de depozite. treptat. emit şi cumpără acţiuni. Dacă la începutul evoluţiei activităţii bancare. un număr restrâns de bănci desfăşoară marea majoritate a operaţiilor. concurează casele de economii în atragerea disponibilităţilor populaţiei. de creditare pe termen mediu şi lung a investiţiilor.Fenomenul este determinat şi de faptul că în lupta de concurenţă. în ultimii ani tendinţa s-a inversat. şi mai accentuat în ultimii ani. Deşi specializarea nu dispare şi apar încă bănci specializate. prin substituirea progresivă a specializării operaţiunilor bancare. din primele 20 de bănci mondiale. la nivelul fiecărei ţări. care dispun de reţele întinse de sucursale şi agenţii. tendinţa s-a schimbat şi dominantă a devenit cea de universalizare a operaţiunilor bancare. modalităţi şi instrumente de plată şi evidenţiere în conturi. 9 erau americane şi numai una era japoneză. dacă în 1964. a predominat specializarea bancară. Franţa. se implică în creditul de consum. iar în SUA. iar dereglementarea acesteia îşi face din ce în ce mai mult loc. tot mai multe bănci trec de la operaţiuni specializate la operaţiuni multiple. cum sunt Anglia. Cele mai puternice bănci pe plan internaţional au devenit în anii '80 băncile japoneze. faţă de băncile mici şi mijlocii. În Anglia. acestea. 32 . În aceste circumstanţe. au. a industriei. dar în special cele japoneze. înregistrând ritmuri de creştere deosebite.  O particularitate o constituie dezetatizarea şi liberalizarea băncilor. care vizează două direcţii: • asimilarea şi introducerea în tehnica bancară propriu-zisă a celor mai moderne produse şi instrumente bancare. sau prin sindicalizare bancară. Motivaţia universalizării operaţiunilor bancare este aceea a utilizării mai eficiente a personalului şi echipamentelor moderne.8% din totalul activelor celor circa 12000 de bănci. iar americanii nu mai aveau nici una în top.

• achiziţionarea celor mai perfomante echipamente de informatică şi telecomunicaţii, pentru a susţine ansamblul operaţiunilor bancare (evidenţieri în conturi, viramente, acordări-rambursari de credite, schimburi valutare, electronic banking, internet banking, telebanking etc.). Băncile sunt sectoarele cele mai informatizate din ţările dezvoltate, alocând o parte însemnată a resurselor în achiziţionarea de sisteme informatice tot mai performante. Sistemele informatice bancare au făcut să crească într-un ritm nemaiîntâlnit productivitatea, siguranţa şi eficienţa serviciilor bancare. Prelucrarea automată a informaţiilor bancare, sistemul electronic de transfer al fondurilor, telecomunicaţiile bancare, produc mari schimbări structurale în activitatea băncilor. Se estimează că banca viitorului este cea fără ghişeu, banca la domiciliu, în care operaţiile vor putea fi efectuate prin telex, fax, telefon, direct de la domiciliul utilizatorului. O asemenea dezvoltare simplifică operaţiunile, reduce costurile, creşte operativitatea şi profitul, dar în acelaşi timp, creşte riscul fraudelor şi al înstrăinării clientului de bancă. 2.4.SISTEMUL BANCAR ROMANESC In orice tara , precizam mai sus, sistemul financiar cat si sistemul bancar in special evolueaza constatnt pe acelesi directii si coordonate de dezvoltare ale activitatii generale economico – sociale ale statutului respectiv . Intre activitatea economico – sociala vazuta ca sistem si activitatea bancara exista un raport de dependenta – ca de la parte la intreg - ele influentandu-se reciproc . Din aceste considerente sistemul bancar trebuie inteles si asimilat ca un element al strategiei generale de dezvoltare a unei tari. 2.4.1.Din perspectiva istorica inceputurile activitatiilor cu caracter bancar, in sensul modern al termenului au fost precedate in tarile romanesti de prezenta , zarafilor , a caror principala ocupatie era, intr-o prima etapa , aceea de cumparari si vanzari de monede in scopul obtinerii unor castiguri. Sa retinem ca activitatea acestora era favorizata de faptul ca in aceea perioada pe teritoriul Romaniei circulau numeroase insemne monetare provenite din Turcia , Austria, Prusia , Rusia , Franta etc (monede de aur : florini , mahmudele, ducati sau galbeni – olandezi , imperiali , venetieni ; monede de argint : taleri de diverse proveniente , monede turcesti grosi, piastri ; monede marunte de arama , etc.) Dezvoltarea relatiilor de tip capitalist in economia romaneasca conduce implicit la evolutia relatiilor financiar – bancare si la aparitia noii forme de finantare creditul. ( in principal : creditul de consum si creditul politic !!-de cumparare de functii in ierarhia administrativa , inclusiv cumpararea scaunului domnesc de la Inalta Poarta ) Fara a fi reglementata restrictiv prin lege, activitatea de creditare era practicata de zarafi care devin camatari (care desfasoara in paralel si speculatii monetare ) dar si de catre boieri ( a caror surse de capital se constituiau din dijme , claca in bani , arenzi, etc ) si de negustori ( care isi finanteaza activitatea in principal din vanzarea de marfuri pe credite). Consolidarea relatiilor economice si financiare in teritoriile romanesti de la inceputul anilor 1800 si dezvoltarea capitalului romanesc autohton determina evolutii semnificative ale sistemului bancar care se concretizeaza prin doua elemente importante : - specializarea in domeniul bancar si camataresc a unor case comerciale straine care se implanteaza in centrele comerciale romanesti . In perioada 1830 -1836 functionau 10 astfel de case de comert specializate in Braila , 21 la Galati , 20 la Bucuresti ( Halfon , Jacob Marmorosch parintele BRD etc) , cate una la Buzau , Craiova si Iasi . Aceste case au devenit in timp sau au favorizat deschiderea unor succursale ale bancilor straine pe teritoriul tarilor roamnesti . - infiintarea unor institutii bancare autohtone care sa reprezinte interesele tinerei economii industriale nationale . 33

Dupa multe si intense initiative , propuneri , chiar acte legislative , demersurile clasei economice capitaliste romanesti , congruente cu interesele nationale de obtinere a independentei fata de marile puteri ( in special Imperiul Otoman) se concretizeaza prin infiintarea , in anul 1864 a Casei de Depuneri si Consemnatiuni , prima institutie romaneasca de credit . Ulterior aveau sa se deschida si alte institutii bancare cu capital autohton : - Banca Romania in 1865 ; - Creditul Funciar Rural si Urban in 1873 – 75 - Banca Marmorosch – Blank in 1874. - Banca Albina , la Sibiu in 1872 Banca Furnica in Fagaras , Economul din Cluj si altele . De mentionat ca in Transilvania in anul 1900 functionau 75 de banci romanesti ca la finele anului 1914 numarul acestora sa creasca la 152 de entitati. Un moment extrem de important in contextul istoric al acelor vremuri este infiintarea in Principate , prin Legea din 17 aprilie 1880 , a Bancii Nationale a Romaniei , a carei norme de organizare si functionare prevedeau atributii extrem de importante , cum sunt ; - privilegiul de a emite bilete de banca la purtator , convertibile in aur sau moneda nationala din argint ; - capitalul bancii era format din 1 treime participatia statului si 2 treimi capital privat , prin subscriptie publica. - operatiunile efectuate de banca se limitau la : - scontarea si cumpararea efectelor de comert precum si a bonurilor de tezaur ; - sa faca comert cu aur si argint - constituirea de depozite din metale , aur si argint , precum si sume de bani in cont curent ; - acordarea de imprumuturi de cont curent sau pe termene scurte ; - sa faca serviciul de caserie a statului . Perioada interbelica se caracterizeaza printr-un avant fara precedent al economiei romanesti , dezvoltarea relatiilor de tip capitalist impunand dezvoltarea , diversificarea si cristalizarea structurala a sistemului bancar romanesc. In anul 1928 , an premergator primei crize economice mondiale de amploare functionau in Romania 1.122 banci comerciale la care se adauga cele 4.743 banci populare ( banci de credit specializate in operatiuni cu amanuntul pentru populatie.) . Recesiunea economica din anii 30 -33 a dus la nenumarate falimente si in industria bancara , in 1933 functionand numai 893 banci comerciale (puternic decapitalizate ca efect devastator al inflatiei) si 4.577 banci populare . Aceasta perioada (perioada interbelica ) , asa cum am afirmat ,va consemna ,un reviriment in sistemul bancar romanesc, care capata coerenta si functionalitate , mai ales prin noua legislatie care acordau atributii noi de reglementare si control in domeniu, Bancii Nationale si nou infiintatului Consiliu Superior al Bancilor . Prin concentrarea capitalului , reglementarea plafoanelor de depozite , restrictiile de creditare , elaborarea bilantului bancar si a contului de profit cum si alte masuri cu efecte benefice asupra sistemului de creditare si implicit asupra nivelului de dezvoltare a economiei in ansamblu s-au creat conditii propice de aparitie a noi banci , care detineau cea mai mare parte a resurselor financiare ale tarii. ( de exemplu : Banca Romaneasca , Banca de Credit Roman si Banca Comerciala Romana detineau in anul 1941 peste 70% din totalul acestor resurse.) dar in acelasi timp aceste masuri au facut sa dispara din peisajul bancar romanesc foarte multe entitati bancare mici care nu mai puteau concura eficient pe aceste piete. Activitatea bancara in perioada 1945 – 1990 a cunoscut un puternic recul , concentrarea in acest domeniu atingand niveluri nebanuite astfel ca la 31 decembrie 1989 existau in Romania numai 4 banci : 34

Banca Nationala a Romaniei – o banca de emisie care avea in atributii si operatiunile comerciale interne din economie , cu predilectie decontari si creditari ; - Banca Agricola devenita BAIA– care se ocupa exclusiv de finantarea activitatilor din agricultura si industriile conexe ; - Banca de Investitii – care se ocupa de finantarea programelor de investitii ale intreprinderilor de stat ; - Banca Romana de Comert Exterior – detinea monopolul operatiunilor de comert exterior al Romaniei. Pentru atragerea de resurse de la populatie s-a mentinut in continuare institutia Casei de Economii si Consemnatiuni – CEC -, cu functii bancare atrofiate.  O profunda reforma dimensionala, structurala si mai ales calitativa sistemului bancar romanesc , cuprinsa in procesul de transformare radicala a societatii si economiei din tara noastra a demarat in anul 1990 , cu un pas important prin organizarea acestuia pe doua niveluri : • infiintarea bancilor comerciale in economia romaneasca , incepand cu Banca Comerciala Romana , care preia toate activitatile si operatiunile comerciale de la BNR . In acest pol al bancilor comerciale mai sunt cuprinse ( intr-un proces rapid si fundamental de transformare in banci comerciale veritabile !!! ) Banca Agricola , Banca de Investitii redenumita Banca Romana pentru Dezvoltare (BRD) si Banca Romana de Comert Exterior (BANCOREX) si CEC-ul . • nivelul ocupat de Banca Nationala a Romaniei care este supusa , la randu-i , unor profunde transformari care vizeaza statutul, misiunea , obiectul activitatii , strategiile si tacticile de actiune ale acesteia in economia romanesca. Prin legile activitatii bancare ( Legea nr. 33 / 1991 modificata in 1998 si devenind Legea 58 / 1998 , completata de OU nr.137 / 2001) , Legea nr. 83 / 1998 privind falimentul bancar , completata de Ounr. 138 / 2001 , precum si prin legile privind statutul BNR ( legea 34 / 1991 si Legea 101 / 1998, completata de OU nr. 136 / 2001) s-a creat cadrul institutional si juridic pentru dezvoltarea sistemului bancar romanesc . Trebuie subliniat dinamismul modificarilor si completarilor legislatiei in materie bancara si in perioadele urmatoare determinat de mobilitatea remarcabila a intregilui sistem bancar din Romania, gratie evolutiei societatii si economiei interne dar si sub impulsul benefic al economiei mondiale si in special a celei din UE. Ca raspuns la evolutiile de pe piata creditului si din domeniul utilizarii monedei electronice se remarca armonizarea legislatiei bancare romanesti cu cea din Uniunea Europeana , concretizata in : - implementarea IBAN – ului ca element esential al Sistemului Electronic de Plati ( SEP ) - implementarea sistemului RTGS ( Real Time Gross Settlement ) denumit generic ReGIS - infiintarea Biroului de Credit , etc Sistemul bancar romanesc actual este format aproape in exclusivitate din banci comerciale cu vocatie de banci universale , chiar daca in titulatura lor unele banci par a-si limita activitatea la anumite domenii economice sau la o anumita specializare exp. BANC POST , ProCredit Bank, EXIMBANK , etc. Aceasta lipsa a specializarii bancilor pe domenii stricte de activitate este un fenomen normal in conditiile progresului tehnic in informatica , precum si dezvoltarii unor instrumente, servicii si produse bancare moderne , insa pe de alta parte , in cazul Romaniei , este si o consecinta a nivelului extrem de redus al concurentei pe piata bancara comparativ cu alte state cu traditie in economia concurentiala.

-

35

2.4.2 Indicatori ai sistemului banacar Prezentam un continuare cativa indicatori care caracterizeaza , sub aspect cantitativ dar mai mult calitatile sistemului bancar din Romania,  Reteaua de unitati a bancilor ( reteaua de distributie) joaca un rol din ce in ce mai mare deoarece ea reprezinta principalul canal de distributie a produselor si serviciilor bancare. Desi bancile fac eforturi mari pentru dezvoltarea canalelor de distributie alternative, acestea nu sunt inca in masura sa concureze deocamdata cu canalul de baza – unitatea bancara. Reteaua de unitati este considerata un avantaj competitiv pentru cresterea volumului de vanzari si largirea bazei de clienti. Dintre toate bancile BRD a pus in practica planul de expansiune teritoriala cel mai activ din Romania , mai cu seama dupa privatizarea ei prin cumpararea intregului pachet de actiuni de catre grupul financiar francez Societe Generale . In intervalul 2006 - 2007 reteaua institutiei a crescut cu aproape 500 de unitati , strategia fiind axata pe deschiderea de agentii de dimensiuni reduse , dedicate populatiei. Amplasarea acestor unitati s-a realizat pe principiul proximitatii , atat in mediul urban cat si in mediul rural. Este un merit a acestui prestigios grup financiar – bancar cu capital integral francez ca a amplasat , pentru prima data in Romania agentii bancare in mediul rural, facilitatnd populatiei accesul , din ce in ce mai mare la produse si servicii bancare de prima calitate. Nici in planul concurentei banca nu a fost mai retinuta. Daca in 2004 banca avea cu 100 de unitati mai putin decat principalul sau rival BCR , la finele anului 2007 depasise reteaua acesteia din urma cu peste 300 de unitati (agentii ) . In tabelul de mai jos sunt evidentiate entitatile bancare si numarul lor de unitati care functionau la finele anului 2007 in tara noastra: Nr. de unitati la nivel national. 704 491 412 340 248 236 184 158 147 36

Nr. ctr 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Banci BRD - Groupe Société Générale Banca Comerciala Romana Banca Transilvania Raiffeisen Bank Banca Comerciala CARPATICA BANC POST UniCredit Tiriac Volksbank Romania ING Bank N.V.

Banca Romaneasca Alpha Bank Romania Credit Europe Bank OTP Bank Piraeus Bank Romania ROMEXTERRA Bank Saupaolo Imi Bank Romania Leumi Bank ProCredit Bank Romanian International Bank Citibank Romania Libra Bank C.R. Firenze Romania ABN AMRO Romania Emporiki Bank - Romania MINDBANK EGNATIA Bank ATE BANK Banca Italo Romena Banca de Export-Import a Romaniei 29 EXIMBANK 30 BLOM Bank Egypt 31 Romanian Bank Limited Anglia Londra 32 GarantiBank International NV 33 Banca di Roma 34 Porche Banc 35 Anglo Romanian 36 HVB Locuinte 37-40 Alte 5 mici sucursale ale bancilor straine 41 Casa de Economii si Consemnatiuni C.E.C.

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28

88 84 81 74 66 64 43 35 30 27 24 20 20 18 16 13 12 12 11 7 5 4 2 1 1 1 20 5 1406

Tinand cont de planurile de investitii ale bancilor se apreciaza ca expansiunea retelei teritoriale va mai continua ani buni de acum , perioada de criza prin care trece economia romaneasca fiind o conditie de temperare vremelnica a dorintei de cucerire a noi piete si noi clienti persoane fizice si persoane juridice.( consumatori de servicii si produse bancare). Aceasta strategie este justificata si de concluziile care se pot evidentia din analiza urmatorilor indicatori de sistem bancar de la noi. 37

banci cu capital 1.1. stat Banci cu capital 1. Merita remarcat faptul ca Bulgaria ocupa locul 3 in UE cu peste 70 de unitati la 100.985 locuitori pe o agentie bancara .000 de locuitori . si Portugalia.Anglia 1. d.. Media la nivelul UE este de 30 – 40 de unitati la 100.capital integral de stat .1. Pentru comparatie. Estonia si Republica Ceha.780 // // . Si totusi aceasta valoare ne plaseaza la sfarsitul clasamentului UE alaturi de Polonia . Spania. Nr.000 de locuitori.in unele tari vestice era : .6% apartin CEC –ului .Franta 1. in crestere fata de anii precedenti .: .2.000 de locuitori cele mai dense retele bancare fiind intalnite in sudul si vestul continentului.1. Italia .Olanda 1. nivelul acestui indicator la inceputul anilor 2000 .: Banci cu capital 1.2. majoritar privat. 20 in 2006 si 16 in 2005. majoritar autohton .2.Belgia 1.d. Iata cum a evoluat cantitativ si in structura sistemul bancar roamnesc in intervalul 1995 .c. ctr. din care 27.capital majoritar de 1. Gradul de bancarizare a economiei si societatii Din tabelul de mai sus constatam ca avem deci un sistem bancar care este compus din 41 de banci din care 31 de banci de sine statatoare si 10 sucursale ale bancilor straine cu un numar de 5110 de unitati .2007. Integral de stat sau majoritar de stat. etc.Germania 735 // // . Daca raportam numarul populatiei de cca 22 mil locuitori la numarul de unitati bancare constatam un grad de bancarizare a societatii romanesti de cca 4328 de locuitori pe o unitate bancara . Germania . .314 // // .c. . d.Cipru 800 // // O prezentare mai elocventa a indicatorului grad de bancarizare caracteristica anului 2007 o putem face daca raportam numarul de unitati bancare la mia de locuitori. 1.1.c. :Franta.1.331 // // . care inca nu are un statut de banca veritabila. 1 INDICATOR 1995 24 7 1 6 17 9 1997 33 7 1 6 26 13 1998 36 7 1 6 29 13 1999 34 4 1 3 30 11 2000 33 4 1 3 29 8 2002 31 3 1 2 28 4 2003 30 3 1 2 27 6 2005 33 2 1 1 31 7 2006 31 2 1 1 29 3 2007 31 2 1 1 29 3 38 BANCI . Nivelul gradului de bancarizare din Romania calculat in acest mod a fost de 25 de unitati bancare la 100.

care detineau impreuna 60.2.3 58. putem constata ca la mijlocul anului 2007 un numar de 15 banci detineau aproape 90% din activele sistemului bancar .3 2007 (%) 58. Evolutia acestui indicator al sistemului bancar romanesc ( gradul de concentrare in primele 5 banci din sistem ) o prezentam mai jos : Nr.0 2003 (%) 63. Spre sfarsitul anului 2007 in ceea ce priveste gradul de concentrare in sectorul bancar se observa o usoara scadere ca urmare a intrarii pe piataa autohtona a unor institutii de credit reputate si a unei acerbe concurente.2 57.2.9 2004 (%) 59.3% din totalul activelor sectorului bancar.9 57.  Sectorul bancar romanesc se caracterizeaza printr-un grad relativ ridicat de concentrare. peisajul bancar din ultima perioada fiind total diferit de cel initial atat din punct de vedere global al sistemului bancar in ansamblu .2 63.8 61. .1 61. cat si individual. 2.2 55. ctr.0 2006 (%) 60. 39 . La finele anului 2006 piata bancara era dominata de cinci mari banci : BRD Groupe Societe Generale. 3.1 64. Banca Transilvania si Bancpost . evidentiat in tabelul care urmeaza . in ceea ce priveste bancile care detin o cota de piata cuprinsa intre 4% si 6%. Tot o data se mai remarca tendinta manifestarii unui climat competitional in crestere . Banca Comerciala Romana (devenita mai apoi ERSTE BANK) Raiffesen Bank.8 56. 1 2 3 PERIOADA INDICATOR ACTIVE CREDITE DEPOZITE 2002 ( %) 62.7 59.0 59.3 63.banci cu capital majoritar strain Sucursale ale bancilor straine TOTAL BANCI in Sistemul Bancar 8 7 31 13 10 43 16 9 45 19 7 41 21 8 41 24 8 39 21 8 30 24 6 39 26 7 38 26 10 41 Se recunoaste faptul ca aparitia bancilor private sau mixte cu capital autohton sau strain au dat alte valente sistemului bancar din Romania . in vreme ce restul de 22 imparteau 10% .1.9  Analizand situatia indicatorului cota de piata .5 2005 (%) 58. al fiecarei banci.

2 4.9 1. Volksbank Romania Piraeus Bank Romania Banca Romaneasca OTP Bank Credit Europe Bank EXIMBANK Pondere in total Active in SB iunie 2006 25.4 1.V.0 1.9 4.2 2.7 4.5 6.3 4. ajungand sa concentreza 63.3 8.6 15. .3 1.5 4.8 4.8 Na 2.1 1. ctr.2 16.2 1. in intervalul analizat de 0.C. in acceptiunea BNR fiind considerate: .2 4.9% in septembrie 2006 la 29.5 1.0 1.Groupe Société Générale Raiffeisen Bank UniCredit Tiriac Banca Transilvania BANC POST Alpha Bank Romania C.7 PERIOADA Banci mari Banci medii Banci mici Septembrie 2006 56.8 40 .5 Pondere in total Active in SB dec. . aceasta evolutie fiind in defavoarea bancilor mici.15 1.0 5. de la 35.4 16.4 Pondere in total Active in SB iunie 2007 26. atat in privinta depozitelor cat si a creditelor . Bancile medii . asa cum se vede cele 5 banci mari (vezi tabelul anterior) si-au intarit dominatia pe piata .7% in septembrie 2007 . si acestea inregistrand o diminuare a indicatorului . avand ca si criteriu cota de piata pe active .1 4.9 7.3 4.banci mici cu cota de piata pe active de pana la 1 % Intre septembrie 2006 si septembrie 2007 .9 2.9 1.1 2.banci medii cu cote de piata pe active cuprinse intre 1% si 5%.5 7. Cota cea mai ica de piata a fost impartita de 22 de banci din totalul de 41 cate operau in 2007. o alta realitate a sistemului bancar romanesc este segmentarea .4 1.banci mari . 12 la numar si-au diminuat cota de piata cu mai bine de 6 puncte procentuale .2 2.3 6.9 4.2%din active fata de 56.2 6.0  Alaturi de concentrare . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 INSTITUTIE BANCARA Banca Comerciala Romana BRD .2 4.E.Evolutia cotei de piata a celor mai importante banci din Romania la nivelul anilor 2006 – 2007 Nr.7 1.2 4.3 35.2006 26.9 Na 4. .2 3.3%. bancile care au o cota de piata pe active de cel putin 5%. ING Bank N.

remarcand faptul ca dezvoltarea moderna a acestuia are loc intr-un mediu economic competitiv . • Indiferent de natura capitalului bancar . Multe dintre aceste institutii ofera servicii specializate de investement banking sau private banking. Morgan International Bank Limited . • Romania este deja una dintre tarile cu cea mai mare dominatie a bancilor straine in sistemul bancar . J.libertatea prestarilor de servicii . convergent procesului de liberalizare financiara in contextul integrarii europene. 41 . iar daca privatizarea CEC s-ar fi finalizat atunci activele bancare din tara noastra detinute sau controlate de straini ar fi depasit 92%. etc.2 29.Un procent de peste 88% din activele bancare din Romania ( dupa privatizarea BCR) sunt controlate de catre bancile straine . pile. Ne oprim aici cu scurta noastra incursiune istorica in evolutia sistemului bancar romanesc .P. in vederea furnizarii de servicii in mod direct gasim mari banci europene si americane cu activitate in toata lumea . umane. cele selective de resurse.libertatea institutiilor si . .4. Europa financiara este conceputa pornind de la un grup de trei libertati respectiv : . Printre cele 41 de asemenea institutii care la inceputul anului 2007 au notificat Banca Nationala a Romaniei. de plasamente sau acordarea de credite. etc) • Sistemul bancar romanesc este pus in fata unei interesante provocari ( eu spun benefica pentru noi) din partea institutiilor de credit inregistrate in UE care pot oferi in mod direct servicii financiare pe piata romanesca. a profitului.trafic de influenta . de practicile nocive care s-au inradacinat in societatea noastra si inca mai dainuie in diferite sectoare (mai ales in politica si in asa numitul “loby” de tip neaos romanesc . • Aceasta situatie nu legitimizeaza intr-u totul apreciere ca bancile straine trebuiesc considerate neaparat mai bune data fiind eterogenitatea lor si spun eu a unor impardonabile greseli de mamagement atat la nivel superior cat si in reteaua teritoriala. Se fac eforturi sustinute de asanare si curatirea proceselor eligibile . Merril Lynch International Bank Limited. autohton sau strain.Septembrie 2007 63. Concluzii Putem sa analizam in final cateva dintre concluziile care se desprind din analiza sistemului bancar din Romania. in activitatea institutiilor financiar-bancare ce activeaza in Romania criteriile de selectie trebuie sa fie si vor fi cele strict de performanta . relatii . • Implicarea activa pe piata autohtona a institutiilor de credit straine s-a concretizat in cresterea gradului de specializare in sistem si a extinderii retelei bancare . a transferului de know – how si extinderea portofoliului de produse. The Royal Bank of Scotland .1 2. Se observa in acest context o mai buna consolidare a sistemului bancar generata de efectele pozitive ale capitalului strain asupra nivelului tehnologic.3.libertatea circulatiei capitalurilor .7 7. cadru in care dezvoltarea performanta a sistemului bancar din Romania trebuie sa cunoasca reale rezultate.cea mai mare companie din lume dupa valoarea cumulata a veniturilor . cum ar fi : Citibank International (membra a Citigroup . si a valorii de piata – clasament Forbes 2006) .

Spun ca este o aparenta exceptie .5.atat in ce priveste emisiunea cat si refinantarea celorlalte banci.BANCI clasificari.) sau de guvernator (Anglia.si aceasta nu numai din punctul de vedere al cifrei de afaceri ( bancile sunt considerate de catre fisc drept contribuabili mari si foarte mari ) .sunt organizate . Principii si tehnici de organizare a bancilor centrale Bancile centrale . aproape peste tot in lume . pentru transportul oxigenului economiei . functii Fara a intra prea adanc in dezbaterea acestui subiect ( dezvoltat de dvs la disciplina Moneda si Credit ) vom sublinia cu precadere trasaturile moderne ale entitatilor bancare si in primul rand a celor de la noi din tara precum si conceptiile actuale de management si evolutie a elementelor sistemului bancar international si implicit cel romanesc. structuri . Belgia. roluri .etc) banci care poarta denumirea de Banci de Rezerva (Federal Rezerves – in Statele Unite. 42 . banci care poarta denumirea de Banca Nationala ( in special tarile Europei Centrale si de Est : Banca Nationala a Poloniei. aceste Banci Federale de Rezerva au in aparenta toate caracteristicile bancilor centrale . sunt subordonate unui singur organ central – Sistemul Rezervelor Federale – care se comporta ca o institutie unica dupa urmatoarele mecanisme : • Pentru realizarea emisiunii monetare se apeleaza la Tezaur. Bancile reprezinta o componenta esentiala a oricarei economii moderne.1.) De la o tara la alta denumirea bancii centrale si a conducatorilor ei difera . Banca Nationala a Romaniei. fiecare din cele 12 districte in care este divizat teritoriul american avand fiecarea o Banca Federala de Rezerve al carei capital este detinut de bancile comerciale membre ale sistemului din districtul respectiv.asa zise Banci de Rezerva . O singura Banca a Germaniei . Si totusi . existand . Banca Nationala a Ungariei.( institutiile bancare sunt in fapt principalul finantator dintr-o economie si de asemenea sistemul circulator al acestei economii.tipuri . etc. etc  O excepte .banii ). o singura Banca a Frantei . banca Italiei. Banca Frantei. Romania. potrivit legislatiei americane din domeniu.5. Olanda. o singura Banca a Romaniei.) persoana care conduce aceasta institutie poarta denumiri diferite : de presedinte (Germania.FED din Statele Unite care este organizat in forma descentralizata. intrucat cele 12 banci existente . de la principiul unicitatii o reprezinta Sistemul Rezervelor Federale . aparenta . BANCILE CENTRALE 2. astfel : banci care includ in denumirea lor numai numele tarii respective ( Banca Angliei. Studiul sistemelor bancare contemporane evidentiaza faptul ca acestea sunt structurate pe doua nivele : banca centrala banci de rang secundar 2. ci mai ales ca rezultat al aplicarii functiilor lor . potrivit principiului unicitatii bancii cetrale (o singura Banca a Angliei.

si din acest motiv multe banci centrale nationale sunt independente . independenta bancii centrale conduce la o mai buna realizare si punere in aplicare a politicii monetare si deci la o mai mare stabilktate a preturilor . Guvernatorul .  In SUA Sistemul Rezervelor Federale dispune de o larga autonomie atat : • din punct de vedere legislativ – poate avea initiative legislative si primeste iar anual. este coordonata . compus din 5 presedinti ai bancilor de rezerva si din 7 membrii al Consiliului Guvernatorilor. 2. daca prevederea statutara este ca banca centrala sa urmareasca cu strictete asigurarea stabilitatii monetare. independenta financiara si independenta bugetara si interdictia finantarii de orice natura a guvernului. Se poate vorbi astfel de o anumita emancipare a a politicii monetare a SUA fata de orientarile politicii fiscale ale administratiei .5. • din punct de vedere managerial – Consiliul de Administratie al FED este ales pe 14 ani la propunerea presedintelui SUA . discutii si opinii diferite . Pentru a ne clarifica aceste aspecte vom preciza faptul ca in teorie dar si in practica s-a demonstrat ca . In acest context BUNDESBANK nu sufere nici o influenta politica directa si asigura in mod real stabilitatea monedei nationale. Sa analizam succint problema independentei bancii centrale in cateva tari bine dezvoltate economic si social :  In Germania este legiferat conceptul de independenta larga a bancii centrale. cu aprobarea Congresului american. Aceste aspecte evidentiaza ca .Independenta instutionala a bancilor centrale Problema independentei bancii centrale fata de anumiti factori externi si in special fata de cei politici. Cu tot acest grad inalt inalt al independentei FED nu este deloc exclusa cooperarea reala care trebuie sa existe in permanenta intre acesta si executiv. prezinta In numele FED un raport privind politica monetara. Principalele aspecte in functie de care se defineste gradul de independenta al unei banci centrale sunt : independenta in formularea si implementarea politicilor monetare (inclusiv libertatea de alegerea instrumentelor). gradul de transparenta si responsabilitate. a fost si este subiect de profunde analize. in statele federale. Durata mandatului guvernatorului este de 8 ani ceea ce demonstraza un grad sporit de independenta in raport cu succesiunea la putere a mai multor formatii politice. se afla sub tutela unui Comitet Federal de Piata .2 . gradul de independenta precum si pozitia ei fata de alte puteri care se manifesta legiferat intr-un stat . 43 - . De asemenea exista opinii diferite privind cadrul si limitele de desfasurare a relatiilor bancii centrale cu Ministerul Finantelor Publice si prerogativele pe care trebuie sa le aiba guvernul si parlamentul in domeniul politicii monetare si al controlului activitatii bancare. aceasta din urma trebuind sa tina seama de tendintele impuse de FED. • Politica de piata (open market) ca instrument esential al politicii monetare a Bancilor federale de rezerve din cele 12 districte . adeseori contradictorii. statutul guvernatorului si a celorlalti membrii ai consiliului de administratie.• Pentru aplicarea politicii monetare sunt necesare deciziile Consiliului Guvernatorilor compus din 7 membrii numiti de presedintele tarii pentru o perioada de 14 ani. gradul de descentralizare este tot mai limitat.

in Franta abia in anul 1994 si in Marea Britanie in 1997.acesteia .  Si in Japonia Banca Centrala prezinta anumite particularitati . repartizarea beneficiului si fixarea dividendelor necesita si aprobarea ministrului finantelor. in sensul ca numirea guvernatorului si a viceguvernatorului este facuta pe o perioada de 5 ani de catre executiv. Prezentam in casetele de mai jos cateva aspecte referitoare la perioada pe care sunt numiti guvernatorii si membrii consiliului de administratie din banca centrala din diferite tari. care defineste politica monetara este format din 2 viceguvernatori . 44 . Astfel se manifesta o subordonare institutionala a bancii fata de guvern . si un altul al Agentiei de Planificare. dar obiectivele in materie de inflatie au ramas in competenta guvernului. In Franta . desi cei doi reprezentanti nu au drept de vot. In ceea ce priveste Banca Angliei . doar dupa 1997 s-a decis acordarea unei mai mari autonomii in domeniul instrumentelor de politica monetara . Consiliul General al Bancii Frantei cuprinde 10 consilieri din care 9 sunt numititi la propunerea ministrului finantelor De asemenea deciziile Consiliului General cu referire la statutul personalului. iar Consiliul de Administratie . In Franta si Marea Britanie o mare perioada de timp s-a putut vorbi de o reala politizare a autoritatilor monetare deci de o independenta redusa a banci centrale in peisajul economic si financiar. conform statutului si Legii de functionare a Bancii Frantei in afara guvernatorului si a doi vice guvernatori. Statutar ( real) bancile centrale din cele doua tari au devenit independente prin alinierea la spiritul Tratatului de la Maastrich . 6 membrii din care un reprezentant al Ministerului Finantelor.

Consiliul de Administratie. SUA Guvernatorul este numit de seful statului pentru un mandat de 4 ani Consiliul de Administratie al FED are 7 membrii propusi de seful statului si aprobati de Senatul SUA . este format din 6 consilieri . Mandat de 4 ani Franta Guvernatorul este numit de guvern pentru un mandat de 6 ani Consiliul General este format din din guvernator . directorul general al trezoreriei. Consiliul de Administratie cuprinde 2 viceguvernatori si 6 membrii din care unul este reprezentantul Ministerului de Finante si unul al Agentiei de Planificare 45 . reinnoibil Consiliul de Administratie este format din 16 membrii . si vicepresedintele comisiei natioonale a valorilor mobiliare Romania Guvernatorul este ales pe un mandat de 5 ani de catre Parlamentul Consiliul de Administratie este este compus din 9 membrii alesi de Parlamentul Romaniei pe o perioada 5 ani.numit de seful statului . Germania Guvernatorul este numit de guvern pe un mandat de 8 ani. Mandat de 3 ani. Consiliul de administratie este format din 11 presedinti de banci centrale ale landurilor si 10 directori numiti de seful statului .Marea Britanie Guvernatorul este propus de guvern . numiti de seful statului .2 viceguvernatori si 10 consilieri din care 9 numiti la propunerea ministrului finantelor. pentru un mandat de 5 ani. pe un mandat de 14 ani Japonia Guvernatorul este numit de guvern pentru un mandat de 5 ani. pe un mandat de 8 ani Italia Guvernatorul este numit de Consiliul Superior al Bancii si validat de guvern si seful statului Consiliul Superior este format din 16 membrii alesi de actionari pe un mandat de 3 ani BANCA CENTRALA Spania Guvernatorul este ales pe o perioada de 6 ani.

TEHNIC Banca Centrala emite bancnote al caror curs este legal si care au o putere liberatorie nelimitata. banca centrala are de facut plati atat in moneda pe care si-o creaza . Obtinerea acestui monopol de catre banca centrala a reprezentat unul dintre momentele esentiale ale constructiei statelor moderne.functia de banca a statului. ocazional . putand indeplini pe anumite perioade si o functie economica specifica. iar volumul emisiunii sa fie foarte bine proportionat nevoilor economice : o insuficienta de emisiune provocand un risc deflationist iar un exces de emisiune determinand un risc inflantionist . a administratiei si a serviciilor publice. .3 Rolul si functiile bancilor centrale Vom trata destul de concentrat acest subiect dar in conotatia sa moderna din cel putin doua considerente : a mai fost abordat la disciplinele din anu II . in esenta aceleasi. in acest din urma caz. dar si in unele forme de monede pe care ea insasi nu le poate crea :aur si valuta (devize). intr-o economie deschisa cum sunt economiile statelor moderne .  Functia de banca a bancilor .functia de banca a bancilor.functia de supraveghere .functia de emisiune monetara. de-a lungul timpului. astazi mai mult ca oricand . Emisiunea monetara provine din vechiul drept de batere a monedei .functia de centru valutar si de gestionare a rezervei valutare. necesitatea mentinerii de catre banca centrala a unui anumit stoc de aur si valute (devize) stoc a carui marime depinde . In acesta ordine de idei . care nu poate permite o inflatie superioara celei din tarile care constituie principalii parteneri comerciali ai tarii in cauza. De aici . va reamintesc. banca centrala contribuind deci la creatia monetara. se pune si pentru banca centrala o problema de lichiditate si anume lichiditatea internationala. .insa. Rezulta ca insertia economica in contextul international limiteaza drastic monetizarea operata de banca centrala . 46 . bancnotele trebuie sa fie rezistente si dificil de imitat . Ca urmare . in principal cinci functii generale . . insa transformarile de substanta ale sistemelor bancare. in general si ale celei europene in special . suveranilor . Aceste functii sunt reprezentate de : . fac din functiile bancilor centrale o chestiune de management modern . care a fost atribuit . bancile centrale exercita .T determinate de evolutiile extrem de rapide si complexe ale globalizarii economiei mondiale . .5. In practica internationala . pe baza caruia pot fi realizate viramentele si compensarile interbancare. In acest sens .2. reuneste trei activitati independente pe care Banca Centrala a unui stat le poate desfasura : fiecare banca de rang secundar are un cont deschis la Banca Centrala . ele ramanand . in detrimentul celorlalti demnitari. moneda nationala . printre altele de stabilitatea preturilor. care .  Functia de emisiune consfinteste monopolul bancii centrale asupra emisiunii monetare . chiar daca unii autori considera ca astazi traditionalele functii au fost doar cosmetizate .

5.furnizorul acestor resurse fiind deci banca centrala. o componenta esentiala a politicii economice a statului respectiv. POLITICA MONETARA In contextul celor de mai sus constatam ca banca centrala este in centrul creeri si aplicarii in economia unei tari a politicii monetare . Daca insa se considera ca exista un surplus de lichiditati pe aceasta piata banca centrala poate absorbi aceste lichiditati. de lupta inpotriva inflatiei. banca centrala . Sun doua perspective de a privii politica monetara a unei tari (a bancii centrale): in unele tari politica monetara este considerata . Retinem cateva dintre cele mai utilizate instrumente ale politicii monetare internationale : politica de open market politica rezervelor obligatorii politica de rescont selectivitatea creditelor controlul creditelor pesiunea morala • Politica de open market si tehnicile bancare de aplicare practica Eate politica operatiunilor bancare la piata libera deci este de natura contractuala si nu reglementara si se realizeaza pe o anumita piata unde se formeaza un anumit pret si anume pe piata monetara . adica proprietarul initial al titlurilor de valoae tranzactionate revine in posesia acestora . in alte tari se apreciaza ca aceasta trebuie sa completeze politica bugetara in reglementarea cresterii economice TEHNICI In teoria si practica internationala se cunosc si se utiliazeaza o multitudine de categorii de instrumente ale politicii monetare . . Operatiunile de open-market sunt foarte des utilizate de catre bancile centrale si pot imbraca mai multe forme .1.banca centrala alimenteaza piata monetara cu lichiditati daca in procesul compensarii anumite banci au nevoie de refinantare . trebuie sa utilizeze instrumentele de interventie pe piata monetara. astfel: . 2. TEHNIC : pe aceasta piata banca centrala initiaza vanzarea sau cumpararea unor titluri de valoare generand astfel o cerere sau o oferta de moneda legala.operatiuni de refinantare care constau in vanzarea sau cumpararea de active eligibile ( titluri de stat. in scopul mentinerii masei monetare si a ratei dobanzii in limitele fixate de catre autoritatea monetara . etc) operatiuni care pot fi definitive cand dreptul de proprietate asupra titlurilor tranzactionate se schimba in urma efectuarii operatiunilor sau repo cand titlurile sunt insotite de acordul de rascumparare. un mijloc de mentinere a stabilitatii preturilor si in particular . dintre care banca centrala alege acea combinatie care conduce la promovarea unei politici monetare eficiente . 47 - - . dupa derularea tranzactiei.swap-uri care se folosesc in operatiunile de vanzare si cumparare de valuta. in mod exclusiv.3. certificate de depozit .

. pe termen scurt sau mediu. . 48 .TEHNIC : banca centrala a unei tari vinde la vedere valuta convertibila contra moneda nationala si cumpara la o data ulterioara aceiasi suma de valuta cu moneda nationala . dupa caz. Desi aceasta politica este foarte eficace in controlul lichiditatii bancilor si a costului finantarii lor . Practic .in a doua varianta banca centrala isi anunta intentia de a cumpara anumite titluri .In plan international aceste tehnici (operatiunile de vanzare si cumparare ferme sau de luare si punere in gaj a titlurilor de stat si de efecte comerciale . prin jocul multiplicatorului creditelor. constituie principalul instrument de politica monetara utilizat in tarile dezvoltate • Politica rezervelor obligatorii si tehnicile bancare de aplicare practica Spre deosebire de politica de open-marchet aceasta este de natura reglementata . bazata pe dispozitii legale (regulamente emise de banca centrala) dar exista si cazul unor acorduri intre banca cantrala si bancile comerciale. . in functie de pozitia bancilor ofertante. In acest context . politica rezervelor obligatorii consta in obligatia bancilor comerciale de a pastra(depune) la banca centrala o parte din activele lor sub forma de moneda de cont . . TEHNIC cresterea sau descresterea acestei cote procentuale numita coeficientul rezervelor obligatorii sau rata rezervelor obligatorii influenteaza direct masa monetara existenta la un moment dat in economie.politica de open-market si tehnicile utilizate in punerea ei in practica exercita un efect cantitativ direct asupra lichiditatii bancare.este preferata fiind de natura contractuala ( relatii de vanzare si cumparare de titluri .avantajul supletii in aplicare ii permite bancii centrale sa tina seama de situatia lichiditatii fiecarei banci in parte. rezultatul acestor tranzactii este . pretul de cumparare si cantitatea fiind fixate la momentul tranzactiei. admisibile la rescont) .este instantanee . banca centrala nu poate modifica foarte des si brutal coeficientul rezervelor minime deoarece risca sa produca o extrema instabilitate a echilibrului monetar si financiar al economiei . se realizeaza variatii ale intregii mase monetare. cresterea cantitatii de moneda legala in circulatie (prin cumpararea de titluri) sau scaderea acestei cantitati (prin vanzare de titluri) . . toate acestea in scopul retragerii si respectiv injectarii de lichiditati in moneda nationala pe piata. De remarcat : . la ora actuala . Ca urmare a variatiilor cantitatii de moneda legala .atragerea de depozite la banca centrala Se cunosc doua modalitati (TEHNICI ) de punere in practica a acestui instrument (open-market) al politicii monetare : . Cresterea ratei rezervelor obligatorii determina reducerea ritmului de crestere a masei monetare in timp ce reducerea ratei rezervelor obligatorii conduce la accelerarea cresterii masei monetare. certificate de depozit . etc) si datorita acestui fapt are suplete in timp si spatiu . parte dimensionata in cote procentuale. aceasta politica fiind utilizata pentru a corecta variatii foarte scurte de lichiditati bancare. swap-uri .in prima varianta banca centrala solicita (pentru a injecta lichiditati pe piata monetara) sau ofera (pentru a retrage lichiditati) titluri la preturi fixate anterior .

Spania sunt luate in considerare agregatele monetare in sens larg Exista diferentieri intre state si in ce priveste modul de calcul . De aceea . pentru ca in altele . care in prezent are urmatoarele atributii : . . subliniem doar faptul ca pe plan international .Dezechilibrul monetar si financiar al economiei aparut in conditiile interventiei rapide si dese a bancii centrale asupra coeficientului rezervelor obligatorii se manifesta prin faze rapide de inflatie monetara(cand se reduce cro sau simpla previziune a acestei reduceri) sau de deflatie monetara ( cresterea cro sau simpla anticipare a acestei cresteri. care sa impuna un set de reguli minime de comportament prudential bancar . organizand reuniuni periodice ale guvernatorilor bancilor centrale . In perioada actuala utilizarea acestor tehnici si instrumente presupune stabilirea unui intreg sistem de coeficienti de rezerve obligatorii diferentiati in functie de tipurile de depozite la care se aplica . sa se aiba in vedere doar variatiile de la un nivel la altul. decat pentru eliminarea imediata a tensiunilor conjuncturale. . in anul 1930 la Basel in Elvetia . De aceea politica rezervelor obligatorii (care fiind reglementata este lipsita de suplete in timp si spatiu) este mai adecvata pentru corectarea miscarilor masei monetare pe termen madiu si lung . in unele tari depozitele fiind considerate in suma efectiva .participa in calitate de observator . de asigurarea unei bune functionari a sistemului bancar dar si de protectie a clientilor (care isi incredinteaza veniturile institutiilor financiare pentru economisire si valorificare) In majoritatea tarilor masurile de reglementare si supraveghere prudentiala au fost introduse in valuri provocate de manifestarea unor crize profunde si prelungite.asigurarea stabilitatii monetare si implementarea politicii macroeconomice. . autoritatile monetare din tarile dezvoltate ( si nu numai din aceste tari) au fost preocupate timp de aproape 20 de ani de elaborarea unui cadru juridic . de exemplu : in SUA se cuprind in baza de calcul numai depozitele la vedere . cinci tari : Belgia. respectiv agregatele monetare in sens restrans. Elvetia .poate acorda asistenta unor banci centrale aflate in dificultate. in principal. de la tara la tara au fost concepute si aplicate sisteme normative de reglementare financiar – bancara care vizeaza urmatoarele aspecte : .sustine procesul de cooperare monetara internationala . Fara a intra in amanunte . in Franta .protejarea clientilor persoane fizice si juridice . sa fie capabile sa evite riscurile inerente domeniului si in special riscurile in angajarea resurselor. infiinteaza Banca Reglementelor Internationale . apartinand primelor 10 tari industrializate (G10) . Germania .asigurarea stabilitatii si eficientei sistemului bancar unde se urmareste ca bancile sa dea dovada de soliditate in exercitarea fuctiilor lor .  Reglementarea si supravegherea prudentiala se manifesta de fapt ca o necesitate obiectiva determinata . . Germania si Italia . In acest sens . bancile sa ramana solvabile si cu un grad suficient de lichiditate.banca dispune de o serie de comitete insarcinate cu supravegherea sau coordonarea activitatilor internationale 49 . Marea Britanie . in cadrul Comitetului interimar al Consiliului guvernatorilor Fondului Monetar International.

Acordul conţine trei direcţii strategice structurate astfel: 50 . Basel II a fost implementat si se aplica fara nici o abatere in toate bancile si in toate sistemele bancare din Europa dovedindu-si eficienta si justificand masurile transfrontaliere de control si supraqveghere prudentiala .2 COMITETUL BASEL Astfel a luat nastere la 10 septembrie 1974 Comitetul pentru Supraveghere Bancara ( sau Comitetul de control bancar) care reunea tarile Grupului celor 10 plus Luxemburg . alaturi de controlul si supravegherea autoritatilor monetare exercitat de tara de origine . la sfârşitul anului 2003. menit să reglementeze cerinţele de capital minim (1988).3.5. datorită maturizării metodologiilor de calcul al riscului care au indus un grad de sofisticare a activităţii bancare. Modalitatile specifice de control monetar asupra activitatii bancare variaza de la o tara la alta . cunoscut mai ales sub denumirea Comitetul de la Basel. in caz de necesitate. De la naşterea sa în 1974. aşa a apărut. a devenit mai mult decât evident că diferitele practici de reglementare favorizau instituţii bancare din anumite zone geografice. Comitetul Basel a lansat Acordul Basel I. precum şi a ignorării riscului operaţional . s-a impus revizuirea Acordului Basel I şi. sa publice un comunicat in baza caruia se declarau in favoarea interventiilor pentru a veni in sprijinul bancilor nationale . reuniti la Basel in cadrul Bancii Reglementelor Internationale. în ultimii ani ai deceniului ’80. determina pe guvernatorii bancilor centrale apatinand “ Grupului celor 10” . Din acest moment. rolul Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancară (BCBC. Totuşi.Basel Committee on Banking Supervision) a fost să promoveze stabilitatea sistemului bancar global. 2. forma finală a Acordului Basel II (care a fost supus unui proces consultativ cu instituţiile vizate – comerciale şi reglementatoare încă din 2001). practic băncile au la dispoziţie trei ani pentru implementarea cerinţelor Acordului Basel II. Când.Evenimentele din vara anului 1973 cand se consemneaza falimentele unor banci de renume puternic implicate pe piata Londrei .

prin promovarea transparenţei 51 .ACORDUL BASEL II AXA I Acoperirea cerintelor de capital minim cu metodologie si regulamente specifice pentru risc de credit si risc operational  Abordare indicator de baza  Abordare standardizata  Abordare masuri AXA II Proces de supraveghere prudentiala Posibilitatea autoritatilor de a cere bancilor constituirea de fonduri proprii care sa depaseasca cerintele Axei I AXA III Disciplina de piata Publicarea informatiilor pentru piete Asigurarea disciplinei de gestionare a riscului de piaţă.

UNIUNEA EUROPEANA (Repere istorice si de dezvoltare economica si financiar bancara. cu metodologie şi regulamente specifice pentru risc de credit şi risc operaţional.Metoda de evaluare a capitalului propriu pe baza noilor exigenţe de clasificare a tipurilor de riscuri: risc de credit. riscul operaţional este riscul de pierderi directe şi indirecte rezultate din erori procedurale. Conform Comitetului Basel II. risc operaţional. valorice să poată fi măsurate cu exactitate. strategice şi metodologice în domeniul riscurilor.Acoperirea cerinţelor de capital minim. Informaţiile obligatoriu de publicat sunt organizatorice. informaţii despre riscul operaţional (evenimente posibil generatoare de pierderi). Comitetul Basel impune transparenţa comunicării informaţiilor exacte şi detaliate privitoare la gestiunea riscurilor.• Pilonul I ( Axa I): Stabileste : .6. Riscul de piaţă nu face neapărat obiectul unei schimbări. repartizare). fără ca implicaţiile cantitative. prin care se evaluează adecvat şi consistent fondurile proprii corespunzătoare profilului de risc de catre organismele tutelare • Pilonul III (Axa III) : reglementeaza asigurarea disciplinei de gestionare a riscului de piaţă. financiare (structura şi valoarea totală a fondurilor proprii şi metodologii contabile de gestiune a activelor. cu o detaliere semnificativă a normelor metodologice. sistemice sau umane sau riscuri care pot decurge din evenimente externe. Provocările aduse de aceste riscuri sunt demne de a fi tratate cu toată atenţia: impactul unui astfel de risc se propagă în întreaga bancă şi poate afecta relaţia cu clienţii şi satisfacţia lor. 2. informaţii referitoare la riscurile de credit (total. ( NOTA : vom relua problematica riscului operational in capitolul care trateaza problema creditarii) • Pilonul II (Axa II ): reglementeaza asigurarea supravegherii prudenţiale: Asigurarea supravegherii prudentiale reprezintă crearea şi validarea unui set de proceduri interne fiecărei instituţii financiare. la apariţia Acordului Basel I. În ceea ce priveşte riscul de credit. provizioanelor).) 52 . prin promovarea transparenţei. . Acordul Basel II prezintă o rafinare alternativă. pasivelor. risc de piaţă. faţă de Acordul Basel I. el fiind tratat exhaustiv încă din 1988.

Politica Externă și de Securitate Comună (PESC). rol .Pentru a intelege rostul ( strategii. CEE. obiective) si tehnicile utiizate in activitatea Bancii Centrale Europene recurgem la memoria istoriei procesului de infiintare a Uniunii Europene (UE) din care face parte si Romania . structura și tratatele Uniunii Europene 1952 1958 1967 Comunitățile Europene: CECO. incepand cu anul 2007 Istoria. Euratom Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO) Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (CEEA sau Euratom) Comunitatea Economică Europeană (CEE) Comunitatea Europeană (CE) Justiție și afaceri Cooperarea polițienească și judiciară în interne (JAI) materie penală (CPJMP) Politica externă și de securitate comună (PESC) 1993 1999 2003 2010 Uniunea Europeană (UE) Tratatul de la Paris Tratatele de la Roma Tratatul de fuziune Tratatul de la Maastricht Tratatul de la Amsterdam Tratatul de la Nisa Tratatul de la Lisabona "TREI PILONI" . Justiție și Afaceri Interne (JAI) Sa retinem deci urmatoarele : 53 . Euratom). functii.Comunitățile Europene (CE.

"primul pilon" al Uniunii Europene. din cauza voinței de a reconstrui Europa și de a elimina posibilitatea unui nou război. care a intrat în vigoare în iulie 1952. Luxemburg. Unele încercări. Olanda) In anul 1967 cele trei entitati se reunesc sub denumirea de Comunitatile Europene care preced o serie de evenimente economice . care este.Milano 1985 .Tratatul de la Maastrich – 1992 • Actul unic european a revizuit Tratatul de la Roma și a introdus Piața Unică Europeană și Cooperarea Politică Europeană. centrat în Mediterană. în cele din urmă. Dată fiind diversitatea lingvistică și culturală a Europei. Franța. Retinem pentru interesul cursului nostru doua momente importante : . în 1957.Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA sau EURATOM) si . Italia și țările din Benelux. Germania. și implementată la 1 ianuarie 1958. de obicei. așa cum s-a întâmplat cu Imperiul Roman în timpul așa-numitei Pax Romana. si . Uniunea vamală a lui Napoleon și mai recentele cuceriri ale Germaniei naziste din anii 1940 au avut doar o existență tranzitorie. Una dintre primele propuneri pentru o unificare pașnică prin cooperare și egalitatea statutului de membru a fost făcută de Victor Hugo în 1851. au durat mii de ani și au fost însoțite de progrese economice și tehnologice. Italia. Aceasta din urmă s-a transformat în Comunitatea Europeană. iar mai târziu a fost cucerită și condusă de Imperiul Roman.  Acest sentiment a dus. 54 . a Tratatului de la Paris. ocupația militară a națiunilor.  Comunitatile Europene reunite in acest mod au evoluat dintr-un organ comercial într-un parteneriat economic și politic. . conducând la instabilitate. bancare si sociale spectaculoase in Europa. Acest lucru a fost posibil prin semnarea. Aceste uniuni timpurii au fost create cu forța.Actului unic european . la formarea urmatoarelor organisme europene: . Istoric tentative de unificare a națiunilor europene au existat încă dinaintea apariției statelor naționale moderne. însă. aceste încercări au implicat.Comunitatea Economica Europeana (CEE) (informal chiar Piata Comuna) care este in fapt prima uniune vamală totală. În urma catastrofelor provocate de Primul și Al Doilea Război Mondial. în aprilie 1951. (Belgia. creată prin Tratatul de la Roma. în prezent. necesitatea formării unei (ce a devenit mai târziu) Uniuni Europene a crescut. Imperiul Franc al lui Carol cel Mare și Sfântul Imperiu Roman au unit zone întinse sub o singură administrație pentru sute de ani.Comunitatea Europeana a Cărbunelui și Oț elului (CECO) de către Germania (de vest). Franța. financiare . Acum trei mii de ani. Europa era dominată de celți.

Practic . a răzbucnit o avalanșă de proiecte de reformă a Comunitatii Europene. actul constitutiv al Uniunii Europene. care ulterior va înlocui toate tratatele europene..După 1975 când a fost reprezentat raportul Tindemans.. Din cauza unor probleme apărute în procesul de ratificare (în Danemarca a fost nevoie de un al II-lea referendum. Consiliul European de la Milano a convocat la 9 septembrie 1985 conferința interguvernamentală care a durat 6 luni și a adoptat în unanimitate la 17 februarie 1986 textul Actulului unic european. Prin el s-a extins votul cu majoritate calificată . • Tratatul de la Maastrich Definitivarea si punerea bazei Uniunii Europene (UE) s-a făcut prin ratificarea de către ansamblul țărilor membre ale Comunității Europene a Tratatului de la Maastricht (Olanda). ne repetam . O institutie bancara autorizata in una din tarile participante poate actiona in toate celelalte state membre fie prin oferta de servicii si produse bancare fie prin deschiderea unor reprezentante . dar textele care au sprijinit raporturile privitoare la problemele instituțiilor au fost întocmite in 1984-1985. în Germania s-a înaintat o excepție de neconstituționalitate împotriva acordului parlamentar dat tratatului) Tratatul UE a intrat în vigoare de-abia la 1 noiembrie 1993. dar această moțiune nu a fost aprobată. serviciilor. prevazand libera circulatie a bunurilor. principiul licentei unice numita si pasaportul european pentru afaceri reprezinta cel mai important element si pentru activitatea bancara . fostul președinte francez Valéry Giscard d'Estaing a propus schimbarea numelui Uniunii Europene în Europa Unită. Acest act constituie un exemplu edificator pentru modul in care poate beneficia o banca in cadrul normativ dintr-o tara straina. s-a recunoscut oficial Comunitatea Europeană.capitalului si persoanelor pe tot cuprinsul comunitatii. pe 7 februarie 1992. Acesta a fost un prim pas pe calea adoptării unei Constituții definitive a UE. are dreptul sa infiinteze . Conform tratatului moneda unică europeană urmează să fie introdusă cel mai devreme la 1 ianuarie 1997 și cel mai târziu la 1 ianuarie1999 Pe lângă o serie de modificări aduse Tratatului CE și a Tratatului EURATOM acest document este . el a stabilit data realizarii definitive a Pietei Unice la 31 decembrie 1992. care a intrat în vigoare la 1 iulie 1987. După negocierile din decembrie 1991 de la Maastricht tratatul a fost semnat deja la 7 februarie 1992. etc. Din punct de vedere economic principalul obiectiv al tratatului este crearea Uniunii Economice și Monetare în trei etape. Acesta reprezintă prima mare modificare a tratatelor originale. In consecinta activitatea bancara in cadrul comunitatii Europene a devenit parte a Pietei Unice avand o puternica dimensiune multinationala. filiale sau sucursale in diferite tari. o sucursala in ori care alt stat stat membru in virtutea licentei unice. Mai explicit . Ca președinte al Convenț iei pentru Viitorul Europei. O banca rezidenta a oricarui stat membru a Comunitatii europene . Tratatul UE este considerat ca o “nouă treaptă pe calea înfăptuirii unei uniuni tot mai strânse a popoarelor Europei”. Reglementarea activitatii sucursalelor revine tarii de origine ( tara in care a fost acordata licenta unica) Aceasta prevedere a contribuit substantial la liberalizarea activitatii bancare favorizand concurenta. prin care s-a extins competența instituțiilor comunitare. acest document marcheaza inceputurile construirii acestei mari piete unificate a Comunitatii fara frontiere in special in materie bancara si financiara. 55 .

Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală (CPJMP).Uniunea Europeană astfel constituită nu înlocuiește însă vechile Comunități Europene. provenit din organismul Justitie si Afaceri interne JAI (Maastricht 1992) si fundamentat in anul 1999 prin Tratatul de la Amsterdam • • • 56 . ci le reunește sub un numitor comun. Împreună cu celelalte elemente Comunitățile Europene alcătuiesc cei trei piloni ai Uniunii Europene: Comunitățile Europene Colaborarea în politica externă și de securitate (PESC). acela al unei noi “politici și forme de colaborare”.

) este deci o entitate politică. 57 . ce este compusă din 27 state. coruptibilitate și înșelăciune Politica de securitate: • • • Politica europeană de securitate și apărare Dezarmarea Aspectele economice ale dezarmării Sistemul european de securitate •  Uniunea Europeană (UE. Subvenții de stat Politică structurală Politică comercială Uniunea Economică și Monetară Cetățenia europeană Educație și Cultură Cercetare și Mediul înconjurător Rețele transeuropene Sănătate Protecția consumatorului Politică socială Politica comună de imigrație Politica în domeniul azilului Protecția frontierelor Cooperare Menținerea păcii Observatorii electorali și Trupele comune de intervenție Drepturile omului Democrație Asistența acordată statelor terțe Trafic de droguri și Trafic de arme Trafic de carne vie Terorismul Infracțiuni împotriva minorilor Crimă organizată Corupție.Uniunea Europeană Primul pilon (supranaționalfederație) Comunitățile Europene (CE) • • • • • • • • • • • • • • • • Al doilea pilon (interguvernamentalconfederație) Politica externă și de securitate comună (PESC) Politica externă: • • • • • • Al treilea pilon (interguvernamentalconfederație) Cooperarea polițienească și judiciară în materie penală (JAI) • • • • • • Politica agricolă comună Uniune vamală și Piața internă Politica în domeniul conncurenței . socială și economică. dezvoltată în Europa. situându-se între federație și confederație Începând cu 1 decembrie 2009 Uniunea Europeană are personalitate juridică internațională. Este considerată a fi o construcție sui generis.

care este ales direct de către cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene pentru a le reprezenta interesele. Malta. • Consiliul European. este alcătuit din 27 de miniștrii ai guvernelor reprezentând fiecare stat membru. Romania . Franta. Estonia. Lituania) Intr-o prezentare grafica sistemul celor trei institutii financiare internationale europene se prezinta astfel: SISTEMUL BANCII CENTRALE EUROPENE 58 . • Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă și securitate al Uniunii Europene.BANCA CENTRALA EUROPEANA  Organizare Banca Centrala Europeana + (impreuna cu ) bancile centrale nationale membre ale UE constituie Sistemul European al Bancilor Centrale Intrucat . Finlanda .Bulgaria. Italia. Slovenia si Slovacia) Bancile centrale nationale din tarile UE care nu fac parte din zona Euro sunt membre cu statut special al Sistemului European al Bancilor Centrale (membre cu derogare) nu au anumite drepturi si obligatii in cadrul acestui organism .nu toate statele membre ale Sistemului European al Bancilor Centrale au trecut la stadiul al treilea al Uniunii Economice si Monetare (1ianuarie 1999 data maxim prevazuta de trecere la moneda Euro) a fost nevoit sa se creeze termenul de Eurosistem pentru a descrie Banca Centrala Europeana + bancile centrale nationale a tarilor care au adoptat Euro ca moneda unica. care reprezintă guvernele statelor membre. Suedia. Irlanda . • Curtea Europeană de Conturi. Luxemburg. • Curtea de Justiț ie a Uniunii Europene. • Banca Centrală Europeană. Ungaria . Cehia .(Marea Britanie.Polonia . • Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniștrii).. Germania . Letonia. Are atribuții legislative și bugetare împreună cu Parlamentul European.Austria. Grecia . Stabilește politicile principale ale UE. Danemarca. 2. principalele instituții comunitare sunt: • Parlamentul European. pana in prezent . care verifică finanțarea activităților UE. coordonează politica monetară europeană. care coordonează politica externă și de securitate comună. care reprezintă în mod independent interesele Uniunii în ansamblu. • Comisia Europeană. care se îngrijește de respectarea legilor europene. Portugalia. Spania.Olanda .7.Sub prevederile Tratatului de la Lisabona. Cipru. isi pot conduce propriile lor politici monetare si nu iau parte la procesul de formulare a politicii monetare unice pentru zona Euro si nici la implementarea acestora. (Belgia .

EUROPEAN EUROSISTEM SISTEMUL BANCA CENTRALA EUROPEANA AL BANCILOR EUROSISTEM CENTRALE Sa sintetizam : 59 .

Banca Centrala Europeana + (impreuna cu ) bancile centrale nationale membre ale UE care au adoptat moneda EURO constituie organizatia bancara denumita EUROSISTEM  Conducere si independenta Sistemul European al Bancilor Centrale cat si Eurosistemul nu au personalitate juridica . Sistemul European al Bancilor Centrale 60 . In teorie si practica ca independenta bancii centrale conduce la o mai buna realizare si punere in aplicare a politicii monetare si deci la o mai mare stabilitate a preturilor din acest motiv multe banci centrale . Eurosistemul si Sistemul European al Bancilor Centrale sunt conduse de organele de decizie ale Bancii Centrale Europene si anume : .. In schimb Banca Centrala Europeana ( conform dreptului public international) cum si Bancile centrale nationale ( conform legislatiei nationale din fiecare tara de origine) au personalitate juridica. moneda EURO . In acest sens numeroase banci centrale nationale executa operatiuni financiare pe cont propriu si exercita supravegherea prudentiala asupra institutiilor de credit nationale. care au adoptat deci ca moneda unica . sunt independente. Prezentam in continuare o reprezentare grafica a structurii de conducere a Sistemului European al Bancilor centrale cu o sinteza a principalelor atributii pe care le exercita fiecare dintre organele de decizie. Acest model s-a reflectat in acelasi sens si in construirea institutionala a eurosistemului. executa sarcinile ce le sunt incredintate de catre Banca Centrala Europeana. Cu toate acestea Bancile centrale din Eurosistem .Consiliul director si .Consiliul general care cuprinde reprezentanti ai tuturor tarilor membre ale Uniunii Europene si care va exista atata timp cat anumite state membre ale UE nu vor adopta Euro ca moneda comuna. asa cum am mai aratat.Consiliul guvernatorilor .Banca Centrala Europeana + (impreuna cu ) bancile centrale nationale membre ale UE constituie Sistemul European al Bancilor Centrale .

Bancilor centrale din tarile 15 guvern. 61 . conditie necesara cresterii durabile si sanatoase a economiei tarilor comunitare.. participa inca pe dedirijarea operatiunilor de schimb vaplin la Uniunea lutar. Actioneaza conform orientarilor si instructiunilor Bancii Centrale Europene.Director cat si vicepres. BCE si si guv. Ia masuri necesare pentru asigurala deciziile luate in rea respectarii orientarilor si instruccadrul acesteia. din zona Euro. tiunilor Bancii Centrale Europene Codus de presedintele Cuprinde membrii Cons.Banca Centrala Europeana Bancile centrale nationale Consiliul General Consiliul Guvernatorilor Consiliul Director Are drept scop de a Stabileste orientarile si ia deciziile permite asocierea necesare realizarii obiectivelor stransa a statelor Sistemului European al Bancilor membre care nu Centrale (definirea politicii monetare. colectarea resurselor. Exercita activitati proprii : acordare de credite . Euro sau din afara ei Aplica politica monetara conform orientarilor definite de Consiliul Guvernatorilor Compus din 1 pres. gestionarea rezervei valutare) Monetara Europeana. gestionarea mijloace lor de plata. si 4 membrii numiti de Guvernele din zona Euro.  Obiective si atributii ale BCE Obiectivul fundamental al Sistemului European al Bancilor Centrale este mentinerea stabilitatii preturilor in zona Euro . un vicepres.

Polonia . In acest mod Sistemul European al bancilor Centrale are o politica monetara corelata (unica sau armonizata . dupa caz) • BCU se comporta in procesul de conducere a operatiunilor valutare si de pastrare si administrare a rezervei valutare oficiale a tarilor membre ca orice banca nationala . dat fiind faptul ca cadrul institutional actual de supraveghere este deosebit de diferit de la o tar la alta.o politica monetara unica care se stabileste de catre Consiliul Guvernatorilor .Bulgaria.defineste si implementeaza politica monetara a UE . prin Tratat . Acesta reprezinta o implicare directa a bancilor centrale in serviciile de transfer si decontare a activelor financiare (fonduri si valori mobiliare) si este o infrastructura centrala care permite din punct de vedere tehnic conducerea unei politici monetare unice • Supravegherea bancara nu cade deocamdata in directa conducere a BCE ( nu cade sub incidenta principiului subsidiaritatii) . si se conduce de catre fiecare banca centrala nationala din Eurozona . in mod descentralizat si corelat.care se afla in raport valutar atat cu monedele tarilor membre ale UE dar neaderate inca la Eurozona (Marea Britanie. autoritate care insa . Aceasta extrem de importanta functie ramane deocamdata in competenta nationala datorita imposibilitatii delegarii omogene a competentelor tehnice de supraveghere catre bancile centrale nationale . Ungaria . Sistemul TARGET implica existenta la nivelul fiecarei tari a unor sisteme de compensari brute in timp real.detine si gestioneaza rezervele valutare oficiale ale statelor membre ale Uniunii Monetare .functii consultative si de reprezentatie Cateva precizari in legatura cu atributiile fundamentale ale Bancii Centrale Europene: • Stabilirea si implementarea unei politici monetare corelate a statelor membre a UE se realizeaza in doua planuri : . Acest sistem asigura trasferul expres. sunt .asigura buna functioanre a sistemelor de plati (transfer) . are obligatia sa adopte cat mai curand posibil acelasi cadru operational standardizat al politicii monetare impus de Banca Centrala Europeana si Practicat in Eurosistem adica cadrul operational al politicii monetare unice.Atributiile fundamentale ale BCE care reies din indeplinirea obiectivului mai sus precizat si in conformitatea cu tratatul de la Maastricht .Aceasta politica monetara deci nu este o politica monetara unica ea se stabileste si se conduce suveran de catre autoritatea monetara nationala ( bancile centrale nationale) care isi pastreaza independenta fata de Banca Centrala Europeana . Romania .contribuie la procesul de supraveghere prudentiala si de stabilitate a sistemului financiar . BCE emite o moneda proprie – Euro. care se aplica tarilor din Eurosistem . – o politica monetara armonizata pentru statele membre ale UE dar care nu au adoptat moneda europeana unica Euro ( cum de exp Romania) . Cehia . automatizat . pentru toate operatiunile interbancare denumit TARGET. cu exceptia faptului ca executa doar politica valutara stabilita de UE. Lituania) cat si fata de monedele emise de bancile centrale ale tarilor din afara UE. Danemarca.coordoneaza operatiunile de schimb valutar . in timp real si functioneaza sub supravegherea BCE. Suedia. • In ce priveste promovarea functionarii fluente a sistemelor de plati se apreciaza ca functionarea Sistemului European al Bancilor Centrale a fost posibila datorita reglementarii sistemului integrat european propriu de plati si compensare integrat . 62 . Letonia.emite moneda unica . Estonia.

Insa supravegherea prudentiala bancara devine un obiect de cooperare obligatorie intre bancile centrale nationale din cadrul Sistemului European al Bancilor Centrale. Acest lucru este posibil datorita faptului ca practica pietei concurentiale cat si recomandarile Comitetului de la Bassel pentru supraveghere bancara (care abordeaza problemele capitalului ) au indus un comportament prudential de investitii (investitii in active bancare si financiare) omogen la toate bancile. • BCE este singura entitate abilitata se emita bancnote denominate in Euro in timp ce bancile centrale nationale ale tarilor din Eurozona sunt imputernicite sa bata moneda metalica in Euro., in limitele aprobate de BCE • BCE indeplineste o serie de functii consultative si de reprezentare cum ar fi : - cu prioritate este consultata in probleme monetare, sisteme de plati si de decontari de interes national stabilitatea institutiilor de credit si a pietelor financiare; - este consultata cu predilectie asupra legislatiei comunitare privitoare la controlul bancar si si stabilitatea sistemului financiar , etc BCE reprezinta Sistemul European al Bancilor Centrale in domeniul cooperarii internationale si colecteaza cu sprijinul bancilor centrale nationale informatii statistice de la autoritatile nationale competente sau direct de la agentii economici din tarile Uniunii Europene.  Independenta si principii BCE si Sistemul European al Bancilor Centrale isi mentin independenta actiunilor desfasurate in raport cu factorul politic iar in aplicarea politicii monetare urmaresc respectarea urmatoarelor principii : • Descentralizarea care semnifica rolul fiecarei banci centrale nationale in infaptuirea politicii monetare unice; • Accesul egal al solicitantilor la moneda bancii centrale ceea ce semnifica eliminarea limitelor in operatiunile de refinantare bilaterala , in conditii avantajoase ale ratei dobanzii si realizarea operatriunilor de open market prin actiunea unui umar mare de parteneri • Continuitatea in aplicarea instrumentelor politicii monetare si alegerea celor mai eficiente astfel de instrumente pentru tarile membre, in vederea armonizarii si utilizarii generalizate; • Utilizarea unor rate ale dobanzii pe termen scurt unice si unificarea pietei monetare prin conducerea unica a operatiunilor  Strategii si tehnici in domeniul politicii monetare Cadrul operational al politicii monetare a Eurosistemului cuprinde o gama larga de instrumente care corespund principiilor : de orientare pe piata;de eficienta operationala, de simplitate , transparenta si de eficacitate in ceea ce priveste costurile . Deciziile luate de organele directoare ale BCE sunt puse in aplicare de catre bancile centrale nationale ale tarilor care fac parte din Eurosistem. BCE nu poate controla nivelul preturilor in mod direct prin utilizarea instrumentelor de politica monetara de care dispune ci se afla in fata unui mecanism complex prin care propriile actiuni de politica monetara determina schimbari in nivelul general al preturilor. Strategia BCE in domeniul politicii monetare este flexibila, avand trei piloni de sustinere : - controlul ofertei de moneda Euro - monitorizarea directa a ratelor inflatiei din zona Euro 63

- examinarea altor indicatori legati de preturi Folosind aceste tehnici Consiliul director stabileste ratele cheie ale inflatiei care conditioneaza ritmul cresterii economiei europene. In mod corespunzator ratele pe termen scurt ale dobanzilor sunt identice pe intreg teritoriul zonei Euro. Instrumentele politicii monetare ale Bancii Centrale Europene se impart in trei categorii : - operatiunile pe piata open-market care se desfasoara la initiativa BCE - facilitatile permanente la initiativa institutiilor de credit – adica a bancilor comerciale - rezervele minime obligatorii Cateva scurte precizari privind mecanismele in care sunt activate aceste instrumente : • Operatiile de piata (open-market) care sunt la initiativa BCE sunt grupate , la randul lor astfel : - operatiuni principale de refinantare avand scadenta de doua saptamani , iar procedura de efectuare a lor este prin licitatie (procedura standard) - operatiuni de refinantare pe termen lung a caror scadenta este de trei luni , iar frecventa este lunara . - operatiuni de reglaj fin care utilizeaza trei tipuri de instrumente : - operatiuni de cesiune temporara - swap-uri valutare - cumparari sau /si vanzari de titluri - operatiuni structurale ( operatiuni de cesiune temporara si cumparari sau /si vanzari de titluri) • Facilitati permanente care sunt acordate in conditii identice in intreaga zona si sunt la randul lor grupate in : - facilitati de refinantare - facilitati de depozit Facilitatile permenente urmaresc sa asigure sau sa absoarba lichiditatea pentru 24 de ore. Ele transmit semnale privind orientarea generala a politicii monetare si delimiteaza coridorul in care se incadreaza ratele dobanzilor din sistem. • Rezervele minime obligatorii sub a caror incidenta intra toate institutiile de credit care activeaza in zona Euro ( rezidente sau nerezidente) Acestea sunt obligate sa detina rezerve minime in conturi curente deschise la bancile centrale nationale. Rata rezervelor minime obligatorii se determina de catre BCE conform reglementarilor Consiliului European. Baza de calcul include toate pasivele exigibile pe termen mai mic de doi ani , in valuta sau moneda nationala Nerespectarea cerintei de indeplinire a nivelului prevazut al rezervelor minime obligatorii atrage sanctiuni din partea BCE. 

2.8. BANCA NATIONALA A ROMANIEI 64

BNR fost intemeitata in anul 1880 si conceputa din punct de vedere organizatoric dupa modelul Bancii Nationale a Belgiei ,aceasta la randul ei folosind ca model Banca Angliei., Legea promulgata in 11/23 aprilie si publicata in Monitorul Oficial la 17/29 aprilie 1880 “ pentru infiintarea unei banci de scont si circulatiune sub numele de Banca Nationala a Romaniei” instituia privilegiul exclusiv al acestei institutii (aflate pe atunci in proportie de 2/3 in proprietatea actionarilor privati) de a emite moneda statului roman Este considerata ca fiind una dintre cele mai vechi din lume functionand fara intrerupere de atunci si pana in zilele noastre , Activitatea Bancii Nationale a Romaniei a fost perfectionata permanent ca urmare a schimburilor petrecute in economie si societate . Astfel a fost necesara inlocuirea Statutului BNR adoptat initial prin Legea nr. 34/1991 si ulterior prin Legea 101/1998 cu noul Statut adoptat prin Legea nr.312/2004 Banca Nationala a Romaniei este banca centrala a tarii noastre , are ca obiect fundamental asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. Principalele atributii ale BNR sunt ; - elaborarea si aplicarea politicii monetare si a politicii de curs de schimb; - autorizarea , reglementarea si supravegherea prudentiala a institutiilor de credit , promovarea si monitorizarea bunei functioanari a sistemului de plati pentru asigurarea stabilitatii financiare; - emiterea bancnotelor si a monedelor ca mijloace legale de plata pe teritoriul Romanieie; - stabilirea regimului valutar si supravegherea respectarii acestuia; In calitate de banca centrala BNR sprijina politica economica generala a statului fara prejudicierea indeplinirii obiectivului sau fundamental privind asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor. In cadrul politicii monetare pe care o promoveaza , Banca Nationala a Romaniei utilizeaza proceduri , tehnici si instrumente specifice pentru operatiuni de piata monetara si de creditare a institutiilor de credit precum si mecanismul rezervelor minime obligatorii. Intr-un cuvant BNR aplica,utilizeaza si indeplineste in Romania functiile si obiectivele ,specifice oricarei banci centrale din Europa. Astazi capitalul bancii Nationale a Romaniei apartine in intregime statului. 2.9. BANCILE COMERCIALE ( bancile de rang secundar) 2.9.1. Tipologie Este dificil sa definim intr-un concept unitar diversitate tipologiei bancilor din asa numitul rang secundar si de aceea vom prezenta in continuare principalele coordonate definitorii a acestor institutii de credit grupate dupa criterii de ordin practic , marcand legatura fireasca intre banci si mediul economiei reale . Vom particulariza cu exemple geografice diferitele categorii de banci care isi desfasoara activitatea in interiorul tarii de origine dar si a celor care au dezvoltat retele transfrontaliere. Din punct de vedere al organizarii activitatii si a gradului de specializare distingem : 65

• Sisteme bancare si banci din Europa (cum este si cel din tara noastra) , putin specializate si care functioneaza dupa modelul banci universale ( full service bank sau banca , ce face tot ) . Bancile universale s-au impus in a doua jumatate a secolului XIX perioada in care bancherii au angajat bancile in activitati diverse si in special in operatiuni internationale. Banca universala este forma de organizare care ofera un ansamblu de produse si servicii bancare pentru o gama larga de clienti si presupune existenta unei retele bancare de dimensiuni variabile ( de regula o retea mare) care este singura metoda ce permite distribuirea intregii game de produse si servicii bancare. De asemenea reteaua nu este numai o sursa de oportunitati ci si o sursa de creare a costurilor legate de functionarea acestora. Printre oportunitatile existentei unei retele bancare mai amintim : capacitatea de retragere a resurselor financiare la costuri avantajoase; o capacitate mai buna de a raspunde cu promptitudine la nevoile clientilor; o metoda ce permite distribuireaansamblului de produse si servicii bancare. • Modelul american al bancilor specializate aplicat si in Japonia , - ( dar in dezvoltare rapida acum si in Europa) - a caror activitate este concentrata pe o gama de operatiuni care acopera o varietate de institutii atat prin marimea cat si prin natura activitatii lor (institutii de credit destinate agriculturii : Credit Agricole – Franta ; institutii de credit si de participatie la industrie si comert : Credit National – Franta , Industriekreditbank ,AG-Deutsche industriebank – Germania , Banca Industriala a Japoniei – Japonia ; banci de comert exterior : Banca de Export – Import a Romaniei , etc…)  Dupa specificul activitatii distingem : • Banci comerciale sau bancile de depozit , orientate spre activitati pe termen scurt cum sunt : atragerea de depozite , gestionarea mijloacelor de plata , acordarea de credite pe termen scurt si in general toate operatiile , serviciile si produsele bancare care au ca tinta piata persoanelor fizice si IMM-uri. Astfel bancile comerciale sunt exemplul cel mai elocvent al existentei si functionarii bancilor cu caracter universal. In contextul actual activitatea bancilor comerciale (de depozit) universale a suferit o serie de modificari , dintre care amintim ; - modificari accentuate in ceea ce priveste functiile bancii comerciale , care acum este denumita “ banca globala “ deoarece realizeaza o extindere in spatiu fara precedent si acumuleaza o putere financiara remarcabila care ii permit o internationalizare a activitatii si tranzactii cu banci din toata lumea. - tendinta bancilor comerciale de a se transforma in “ banci financiare” care sa fie parteneri reali care asigura intr-o masura tot mai mare gestiunea firmelor , care devine din ce in ce mai complexa si necesita intermediere bancara pentru a face fata situatiilor dificile care intervin pe piata. In conditiile in care bancile comerciale universale se indreapta spre domeniul bancilor financiare ele se angajeaza intr-o concurenta acerba cu acele companii nefinanciare , institutii financiare, companii de asigurari fonduri de pensii si investitii care in cautarea unor noi debusee favorizeaza procesul de dezintermediere bancara , respectiv cauta a-si largi aria de servicii spre activitatile financiare. • Institutii bancare pentru afaceri pe termen lung , intr-un cuvant : bancile de afaceri ( bancile de investitii) definite a fi acele institutii financiare care se ocupa in principal cu investirea depunerilor pe termen lung , primite de la clienti , in participatii la intreprinderi existente sau in formare , contribuind astfel la creerea si reorganizarea de mari intreprinderi. 66

Ele desfasoara o serie de activitati specifice intre care amintim : activitati cu titluri , activitati specifice bancilor comerciale (in unele tari) ,inginerie financiara (finantarea activelor “ asset financing” ,de regula proiecte plurianuale , deseori internationale , operatiuni bilatiere respectiv de restructurare a intreprinderilor etc) Bancile de afaceri (de investitii) indeplinesc in cadrul sistemului financiar al unei tari , functii esentiale pentru finantarea si restructurarea economiei , precum si pentru echilibrul pietelor financiare. Astfel functiile economice ale bancilor de afaceri se pot sintetiza dupa cum urmeaza : - furnizeaza capital pentru firme si administratia centrala si locala - asigura lichiditate pe pietele de capital , prin rolul lor in tranzactionarea si executarea ordinelor pe piata secundara; - ofera consultanta cu privire la emisiunea , cumpararea si vanzarea valorilor mobiliare. Tipologia bancilor de afaceri difera dupa specificul pietei financiare din diferite tari si dupa operatiunile pe care acestea le efectueaza . Astfel principalele banci de investitii din Europa sunt organizate ca unitati in cadrul bancilor universale iar in Japonia sub forma “caselor de titluri financiare” In mod traditional , in practica internationala , sectorul bancilor de investitii este format din : - banci de investitii complete (bulge bracket/full service) care opereaza pe mai multe piete, in mai multe sectoare si in mai multe zone geografice cum sunt : Goldman Sachs, Merrill Lynch, Morgan Stanley Dean Witter&Co. , din Statele Unite ale Americii , Barclays Capital , UBS Warburg din Marea Britanie , Nikko Securities si Nomura Securities , etc. - operatori specializati (niche players) activeaza numai pe anumite produse sau sectoare sau in anumite zone geografice. Ele au o pozitie dominanta pe piata , au o reputatie excelenta si sunt foarte profitabile , cum de exemplu Lazard Freres , Thomas Weisel Partners , etc. Singura tara din economia vestica dezvoltata care nu face nici o deosebire intre « bancile comerciale « si « bancile de afaceri » este Germania unde dominante sunt « bancile universale ». Cam aceiasi situatie o intalnim si in Italia si Spania dor ca , in ultima vreme bancile comerciale de aici , profitand de legislatia fiscala care faciliteaza fuziunile si achizitiile , au creat « filiale de afaceri » • Bancile cooperatiste ( denumite si cooperative de credit , banci populare, banci mutuale ) definite in literatura de specialitate ca fiind acele institutii de credit formate prin asocierea unor persoane in scopul organizarii sprijinului financiar reciproc . In general , reteaua bancilor cooperatiste este compusa din urmatoarele segmente : - credit agricol mutual (pentru agricultura) - bancile populare (specializate in artizanat) - credit mutual (orientat catre persoanele fizice , membrii ai cooperativei respective) - credit cooperatist - credit maritim mutual In unele tari bancile cooperatiste au fost in anumite perioade in situatie de monopol ,pozitie care insa, in prezent s-a pierdut datorita procesului de dereglementare (liberalizarea capitalurilor, initiativei , intoarcerea spre piata si concurenta) Astazi devenind banci obisnuite , atat prin clientela cat si prin gama de produse si servicii oferite , bancile mutuale si cooperativele de credit trebuie sa faca fata concurentei puternice de pe piata bancara prin specializarea intr-o anumita activitate. 67

fara scop lucrativ .. Ele oferă o gamă largă de servicii financiare. Fondurile acumulare astfel sunt plasate apoi prin acordare de împrumuturi şi alte aranjamente.Un exemplu al acestui puternic proces de evolutie a bancilor cooperatiste spre institutii financiare si de credit specializate si mai apoi spre modelul de banca universala il reprezinta cazul Bancii Raiffesen provenita din reteaua rurala a « Caisses Raiffesen » ( unde principiul de baza a creditului mutual s-a fondat pe ideea solidaritatii religioase ) sau a bancii Volksbanken a carei retea . factoringul. In sens general aceste institutii se deosebesc de bancile propriu-zise prin natura fondurilor proprii . O alta deosebire este data de limitarile marginale ale utilizarii resurselor si de modul de constituire al organelor de conducere (acestea incluzand reprezentanti ai clientilor si ai colectivitatilor locale) Casele de economii sunt structurate . creditarea mărfurilor cu plata în rate. In literatura de specialitate Bancile de economii se pot defini ca fiind acele institutii de credit specializate in colectarea prin diferite instrumente de economisire .6% . care aveau la inceput statutul de institutii de interes local . care atrag imense capitaluri băneşti.) sau ca 68 . în vederea obţinerii unui randament superior. in Germania ( (Landesbanken) . Austria 31. Valorificarea acestor disponibilitati se poate face fie prin imprumuturi catre bancile centrale si de stat (achizitionarea de bonuri de tezaur si a obligatiilor de stat) fie prin finantarea constructiilor de locuinte sau acordarea de credite propriei clientelei. • Companiile financiare sunt instituţii de credit care desfăşoară activităţi specifice stabilite prin lege sau convenţie. Suedia 35. etc.care centralizeaza trezoreria sau anumite servicii. apoi casele de economii regionale. acordarea şi garantarea de credite pe termen mijlociu şi lung. casele de economii detin o parte importanta din totalul depozitelor la termen atrase. Comapniile financiare au apărut ca filiale ale marilor companii comerciale (General Electric Capital.5% etc. gestiunea mijloacelor de plată. in general . intalnindu-se o structura piramidala care prezinta la baza casele de economii locale . imprumuturi pentru locuinte. Norvegia 46.6% . in fiecare tara . garantarea locuinţelor pe bază de ipotecă. si mai apoi au primit statut de banci de economii. in Marea Britanie (Trustee Saving Banks ) .8% . functiona in mediul urban. cu denumirea de banca populara . plasând banii colectaţi prin poliţe în diferite titluri ale acestei pieţe. intr-una sau mai multe asociatii nationale in anumite tari cum ar fi Franta si Germania . In general . Societăţile de asigurări au un rol activ pe pieţele de capital.8% . General Motors Acceptance Company. Numărul şi activităţile acestor instituţii este în continuă creştere şi diversificare. acestea au devenit cu sprijinul puterii publice case nationale de economii . etc. prin încasarea şi gestionarea primelor de asigurare prin intermediul poliţelor de asigurare. • Bancile de economii sau casele de economii . care nu sunt constituite dintrun capital in sens real ci din rezerve acumulate de-a lungul timpului.) Evolund si concurand cu celelalte institutii de credit . in SUA (cca 5000 de asemenea institutii denumite « saving and loand banks « coordonate de un Birou Federal de imprumuturi pentru locuinte ). de la monitorizare până la consultanţă finaciară specializată. care nu aveau acces la piata financiara si al utilizarii acestora pe destinatii de interes general ( imprumuturi de stat si catre colectivitatile locale . Exemplificam in sfera acestor tipuri de banci in : Italia ( Banche del Monte di Bologna sau Lombardia – Cariplo) . Ca exemplificare in urma cu un deceniu aceste ponderi se situau astfel : Germania 42. etc.  Alte tipuri de institutii de credit specializate : • Societăţile de asigurări sunt instituţii nebancare. Principalele operaţiuni pe care le efectuează societăţile financiare sunt: leasing-ul. Statele Unite 11. pentru colectarea micilor economii. pastrarea si valorificarea disponibilitatilor banesti temporare ale populatiei.

urmărindu-se o acumulare reală de capital pe termen lung. În practica financiară internaţională s-au constituit trei mari tipuri de astfel de companii de finanţare: .instituţii independente ( compania Heller. pe baza unui model dominant de banca “? literatura de specialitate avanseaza doua conceptii si contureaza doua modele de banca noi si anume : .companii de finanţare a afacerilor .banca de dividende (1995 autor Henry de Carmoy) . fonduri deschise accesibile oricărui investitor şi fonduri închise accesibile numai membrilor fondatori.specializate în finanţarea acestora pentru achiziţionarea de bunuri de larg consum sau de cumpărare de locuinţe. . oferind o gamă diversificată de tehnici de finanţare ( acţiuni. care este evitat de bănci.Bryan) • Banca de dividende are ca obiectiv rentabilitatea fondurilor proprii.raspunzand intrebarii “procesul de globalizare financiara nu va favoriza o tendinta de uniformizare a sistemelor bancare . 69 . Aceste companii de finanţare se refinanţează cu precădere prin emisiuni de hârtii comerciale (comercial papers) pe termen scurt • Fondurile de pensii sunt fonduri mutuale ce acumulează pasive petermen lung şi foarte lung.Venture Capital mobilizează resurse şi finanţează companii sau proiecte din domenii cu cu risc ridicat dar cu mare potenţial de creştere.banca fragmentata ( 1989 autor L. • Fondurile mutuale sunt organizate sub forma unei asocieri mutuale de fonduri. gestionate de o companie specializată. Sumele atrase din primele plătite de participanţii la aceste fonduri sunt reinvestite pe pieţele financiare. utilaje ).specializate în finanţarea utilizatorilor de produse (domeniul auto. Aceste fonduri reprezintă de asemenea o importantă sursă de resurse financiare pe care le mobilizează şi le redistribuie.  Modele moderne de organizare bancara Pentru perioada viitoare . .companii de finanţare a persoanelor fizice . obigaţiuni. se întâlnesc două tipuri de fonduri.implicate în finanţarea companiilor prin acordarea de credite comerciale sau operaţiuni de leasing / factoring.companii de finanţare a vânzărilor . Strategia lor impune de asemenea cautarea unei dimensiuni optime in contextul fenomenului de concentrare a industriei bancare. Aceste forme de intermediere s-au dezvoltat ca o alternativă la instituţiile depozitare (băncile comerciale) care evită creditarea pe termen lung şi foarte lung şi constituie una din cele mai importante surse de fonduri pe piaţă. credite) de multe ori această tehnică de finanţare este preferată creditării bancare din cauza riscului mare. autoturisme sau alte bunuri de consum. prin orientarea prudentiala a activitatii spre segmentele de piata cele mai rentabile si cunoasterea detaliata a costurilor si rentabilitatii produselor si serviciilor precum si tarifarea precisa si personalizata a clientelei. După modalitatea de accesare a lor. • Fondurile cu capital de risc . Fuji Bank) şi sunt specializate în susţinerea financiară a dezvoltării unei afaceri (inclusiv în finanţarea exporturilor sau investiţiilor directe în străinătate) dar şi în finanţarea cumpărării de locuinţe.

Deocamdata (pana la impunerea modelului de banca de dividende) obiectivul major al restructurarilor bancare este acela de a imbina avantajele diversificarii . 2. este un instrument de vanzare bun.9. administrarea numerarului propriu . a caror preocupari sunt complementare . Diferitele functii ale unei banci trebuie sa fie exercitate de entitati juridice distincte care alcatuiesc de sine statator o banca. a clientelei (peste 40% din cererile de deschidere a conturilor sunt refuzate) Sunt evidente avantajele acestui model bancar : un nivel mai scazut al costului relatiei client –banca. respectiv cei care au necesitati de finantare si care doresc procurarea de resurse si cei care au capacitati de finantare si doresc plasarea acestora cat mai eficient. etc) Pentru urmatorul deceniu se estimeaza ca modificarile tehnologiei vor afecta relatia “banca – clienti” . Rolul. intermedierea creditelor. cu cele ale unei bune specializari . Agentii debitori si creditori se intalnesc prin intermediul a doua circuite de finantare : 70 . la nivelul unei economii. desi reusita actuala a bancilor anglo-saxone este rezultatul functionarii pe baza modelului de banca amintit.selectia atenta. prin separarea completa a activitatii de depozite de cea de creditare. ceea ce s-a produs deja in anumite tari ( Marea Britanie ) o data cu dezvoltarea bancii la distanta. • Banca fragmentata este un model conceput ca un mod de regandire asupra notiunii de intermediere clasica . ca factor ce exprima o eficienta sporita a activiatatii. In anul 1989 banca engleza Midland Bank a propus o forma de banca pentru toate operatiunile curente . proprie bancilor universale . permite o marire a frecventei contactelor client – banca.2. care in momentul de fata este atins doar de bancile internationale cotate la burse si supuse rating-ului. Autorul apreciaza o mult mai buna performanta bancara daca fiecare functie este luata in considerare de o categorie de operatori specializati si competitivi in domeniul activitatii lor. Importanta dobandita de aceasta banca in Europa si succesul obtinut are la baza trei factori . Rolul si functiile bancilor comerciale in economia moderna Vom analiza rolul bancilor in cadrul unei economii apeland la doua considerente de fond : prin utilizarea conceptului de intermediere intre agentii debitori si creditori din economie prin functiile traditionale de finantare . de colectare a depozitelor si de gestiune a mijloacelor de plata.Modelul bancii de dividende propune un prag de rentabilitate de 15% . Din aceasta perspectiva o norma de rentabilitate de 15% este apreciata ca fiind putin realista . constituindu-se o filiala independenta First Direct care gestioneaza peste 500 mii de clienti printr-o platforma telefonica.strategii bazate pe calitatea serviciilor .informatica comerciala integrata perfect in platforma telefonica .  Intermedierea financiara Pe plan financiar exista . doua categorii de participanti . menirea sistemului financiar bancar este de a asigura « interfata » dintre agentii excedentari si cei deficitari. riguroasa . Facem precizarea ca in activitatea curenta a bancilor universale din zilele noastre se regasesc aspecte circumscrise bancii fragmentate ( oferta de produse si servicii financiare incredintata de banca altor firme din afara ei . .

respectiv : reducerea costurilor tranzactiilor ( exp. Singurul activ care poseda aceste doua proprietati este MONEDA iar prin creatia monetara bancile produc moneda de cont . Daca se iau in considerare trei caracteristici ale datoriilor sau creantelor ( termenul . situatie independenta de actiunea contractantilor. O banca) se intercaleaza intre debitori si creditori. servicii sau titluri.  Noile forme de intermediere Evolutia extraordinara a relatiilor economice intra si interstatale . De exemplu « daca o intreprindere solicita o cerere de finantare . Analiza economica moderna explica existenta intermedierii financiare prin motive care sunt specifice si bancilor . Banca (IF) are rolul de a conferii compatibilitate intre cererea si oferta de resurse . etc. grad de indatorare .. deci banca are un avantaj enorm fata de finantarile directe de pe piata. rata dobanzii si riscul ) atunci un intermediar financiar ( deci o banca) poate fi definit ca un organism care asigura transformarea a cel putin unaia dintre caracteristicile respective . Aceasta evolutie a intermedierii bancare imbraca urmatoarele forme principale : 71 . Imprumuturi cu rata variabila finantate pe baza resurselor cu rata fixa a dobanzii ) .se explica acum mai bine nevoia de banci universale .• Finantarea directa sub forma tranzactiilor bilaterale intre agentii excedentari . astfel : . costul unitar al productiei se diminueaza . pe masura ce cantitatea de produse financiare sporeste . pe piata titlurilor (in cazul subscrierii directe la actiunile si obligatiunile emise ) • Finantarea indirecta sau intermediara situatie in care un intermediar ( exp. Banca garanteaza confidentialitatea informatiilor si nu pune pe debitor intr-o situatie de disconfort informational fata de creditor .transformarea scadentelor ( sub forma finantarii pe termen lung . banca are posibilitatea evaluarii clientului deoarece ii gestioneaza conturile si stie cifra de afaceri.) reducerea asimetriei informatiilor : se stie ca pe piata financiara creditorii detin mult mai multe informatii decat debitorii si Bacile sunt acelea care reduc aceasta asimetrie – sistemul si bazele de informatii ale bancilor depasesc substantiual volumul de date detinute de D sau de C .transformarea ratelor de dobanda fixa ( exp. « asigurarea lichiditatii economiei : se cunoaste ca agentii economici au nevoie de detinerea un unor active lichide care intrunesc doua caracteristici : valoare lor sa fie stabila si necontestata si a doua sa fie imediat disponibile pentru a putre fi transformate in bunuri . transformand caracteristicile datoriilor si creantelor agentilor nefinanciari. rentabilitate . pe baza unor resurse lichide) .transformarea riscurilor (finantarea creditelor pentru investitii la nivelul intreprinderilor cu resurse imediat exigibile si fara risc. . sau : specializarea IF permite o oferta de servicii mai ieftina si adaptata la nevoile clientelei: sau : diversificarea de produse si servicii a bancilor si capacitatea mare de substituire optimizeaza costul acestora .Printr-o astfel de cunoastere banca impiedica disimularea informatiilor inaintea semnarii contractului de creditare si reduce astfel asimetria de informatii ceea ce conduce la selectia adversa . sau moneda scripturala deci furnizeaza lichiditatile necesare bunei functionari a economiei. contextul complexitatii aspectelor noi care caracterizeaza pietele financiare au determinat o transformare a functiilor de intermediere bancara si o partajare a rolurilor dintre diferiti intermediari .

2. • Mutualizarea (divizarea) riscurilor.• Sporirea rolului operatiunilor cu valori mobiliare care se concretizeaza in : nivelul sporit al operatiunilor cu titluri ( care se poate analiza ca un proces de mobilizare a intermedierii) . băncile schimbă durata de funcţionare a acestor fonduri schimbând lichidarea şi eficienţa lor. forme si metode noi privind colectarea de resurse din economie de catre banci.5% la 21. Dacă totuşi această slăbire se produce. ceeace semnifica faptul ca bancile finanteaza economia prin cumpararea de titluri emise de agentii economici deficitari si pe de alta parte . statul intervine pentru a regla capacitatea de a crea monedă de către bănci.Moneda fiind asa numită “ban public”. etc. statul are misiunea să exercite un control sever asupra activităţii băncii. De aceea. transformând moneda în care sunt exprimaţi. împrumutând şi plasând fondurile pe care le colectează. ( schimbarea raportului de forte in favoarea intreprinderilor : acordarea de credite in conditii mai favorabile . pentru a pune la punct unele mecanisme de apărare cel puţin parţială a intereselor deponenţilor • Activitate de transfer. băncile realizează şi ele operaţii de transfer. Astfel prin creditele care le deschid băncile creează moneda . Bancherul trebuie să fie prevăzător când împrumută sumele unor debitori să nu pună aceste sume în pericol. Această funcţie vizează realizarea echilibrului pieţelor internaţionale. statul intervine pentru a se asigura că băncile nu vor deveni foarte slabe sau în stare să falimenteze şi de aceea statul desfăşoară această activitate de control sau supervizare a băncii. Functiile clasice ale bancilor in economa moderna  Literatura de specialitate arată 4 funcţii de bază ale activităţii bancare.9. factori de producţie obţinând bunuri şi servicii. Bancherul. În concluzie aceste genuri de activităţi se exercită atât în cadrul economiei naţionale cât şi pe scară internaţională.8% din total pasiv al bilantului agregat al institutiilor de credit din tarile UE . Prin politică monetară. dobanzi mai mici . combină.) • Dezvoltarea operatiunilor extrabilantiere care se realizeaza printr-un ansamblu de conturi anexate bilantului si care exprima angajamentele viitoare ale unei banci . fara a genera fluxuri de trezorerie Extrabilantul cuprinde operatiuni la termen asupra devizelor si instrumentel financiare la termen in special operatiunile cu derivate financiare . Întrucât banca dă cu împrumut pe cont propriu. ale altor instrumente negociabile. tot ele colecteaza o parte din resursele create prin emiterea de titluri. sub forma de portofolii de titluri care pot fi portofolii de tranzactionare (cu durata de detinere pana la scadenta ) si portofolii de plasament iar in pasivul bilantului bancilor sub forma de obligatiuni si certificate de depozit. rolul si functiile bancilor se abordeaza din trei perspective . Astfel. orientarea spre surse alternative creditelor . Aşa cum orice întreprindere transferă. consiliul de administraţie este liber să acopere sau să nu cererea de credite a clienţilor săi. Acest cost se repercutează asupra debitorilor prin intermediul preţului creditului. ea este cea care suportă costul. In general . • Banca intervine pe diviziunea pieţei monetare exercitând o funcţie de arbitraj. • Concurenta puternica manifestata intre banci. Ele nu se identifică cu enumerarea operaţiunilor făcute de bănci. Aceasta cu deosebirea că aşa zisa materie primă pe care ele o pun în operă o reprezintă banii devenind o marfă fungibilă prin excelenţă. vizează ajustarea diferitelor rate ale dobânzilor. Intre 1990 si 1998 volumul acestor titluri a sporit de la 9. etc.3. • Gestiunea sistemului de plăţi. Titlurile se regasesc in bilantul bancilor : in activ . Care se sprijină pe evaluarea riscurilor de către bănci (Consiliul de administrare a băncilor). dupa cum urmeaza : 72 .

isi deschid unitati .  Din perspectiva relatiilor financiare mondiale . etc) . in conditii specifice ale activitatii de minimizare a riscurilor.functia de asigurare a fluxurilor financiare in economie .in esenta obiectul clasic de activitate a bancilor .  Din perspectiva politicii monetare a statului bancile au urmatoarele functii : . rolul unei banci in sistemul bancar este acela de competitor pe o piata reglementata in care concurenta este extrem de puternica insa usor cuantificabila datorita sistemului general de raportari informationale . Din aceasta perspectiva . prin care bancile asigura platile intre entitatile economice din interiorul tarii sau pe plan international. bancile isi asigura materia prima a activitatii . asumandu-si costurile atragerii de resurse si . .bancile asigura cea mai coerenta si mai detaliata sursa informationala pentru autoritatile statistice nationale. pe piata monetara . Functiile unei banci comerciale constau . Piata bancara ofera facilitatea orientarii resurselor temporar disponibile atrase din economie spre zonele economice aflate in deficit temporar de resurse.functia de asigurare a procesului investitional . La nivel macro economic bancile reprezinta sistemul circulator al acestuia si de viteza cu care se desfasoara platile in economie depinde in mare masura ritmul de dezvoltare al unei tari . Pentru realizarea acestor functii . plasamente in titluri . banii. Prin sistemul de creditare bancile asigura finantarea proceselor economice dintr-o tara.functia de implementare a masurilor de politica monetara elaborate si controlate de BNR . obiectivul maximizarii profitului . bancile realizeaza urmatoarele functii : .participarea la fluxurile financiare mondiale asigura realizarea unei integrari informationale a tarii precum si posibilitati pentru atragerea de resurse de pe piata internationala . Din perspectiva manageriala bancile au . acorda credite . isi realizeaza veniturile prin efectuarea de plasamente.functia de dezvoltarea zonei in care isi desfasoara activitatea – “bancile se duc acolo unde sunt banii “ . . pe de alta parte . .functia de transfer (operatiunile interbancare si gestionarea mijloacelor de plata). etc .functia de intermediere financiara . fac investitii .functia statistica . Intermedierea financiara are ca finalitate creditul (distribuirea de credite) . Sa remarcam faptul ca functionarea corecta si coerenta a sistemului bancar este determinanta pentru realizarea macroechilibrelor bugetare . genereaza fluxuri financiare .functia de atragere si protejare a resurselor (colectare a depozitelor) financiare din mediul nebancar(fructificare resurselor prin depozite . .asigura conectarea pe linie financiara a economiilor nationale la circuitul economic mondial . in esenta . conduc la dezvoltarea zonei . . ca orice societate comerciala . 73 . in : .

Société Générale are aproximativ 120. La 31 decembrie 2006. se supune reglementărilor emise pe teritoriul României.10. Paris. ca mãrime.1 Structura BRD – SOCIETE GENERALE BRD-Groupe Societe Generale S. si al treilea custode european.2. cu active în custodie care la 31 decembrie 2006 totalizau 2.Societe Generale - ROMANESTI 2.o structurã create în martie 1998 pentru a coordona activitãtile de retail banking 74 . Société Générale este unul dintre principalele grupuri financiare din ilume si a saptea companie francezã.4 miliarde EURO si un profit net de 5. Sociéte Générale raporta un venit net bancar de 22. care îi asigurã un important avantaj competitiv: .aplicatie la Banca Romana pentru Dezvoltare . Société Générale este al patrulea gestionar de active din zona euro.2 miliarde EUR. fiind singura bancã semnificativã din Europa de Vest care a fost prezentã în România în perioada comunistã. 75009. cu un portofoliu de aproximativ 422 miliarde EUR în gestiune la 31 decembrie 2006. rating-urile date Société Générale de principalele agentii de rating sunt: . Sediul sãu social se aflã în 29 Boulevard Haussmann.Moody's: Aa1 . face parte din Grupul SOCIETE GENERALE şi.10.Banca de retail si servicii financiare. Se situeazã printer primele companii din Europa si din lume.Europa Centralã si de Est .262 miliarde EUR. din zona euro. având douã retele de distributie. Banca face parte din reteaua internationalã a Société Générale.5 milioane de clienti în întreaga lume. de produse derivate si finantãri structurate.Banca de finantare si de invstitiie. MANAGEMENTU LORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA UNEI BANCI COMERCIALE .000 de angajati si este prezentã în peste 80 de tãri. Société Générale si Crédit du Nord.Zona mediteraneanã . Activitatea se concentreazã pe trei directii complementare. .A. iar actiunile sale sunt listate la Bursa de Valori din Paris. ca mãrime. . dupã venitul net bancar. cu mai mult de 2.Gestionarea activelor si servicii cãtre investitori. ca mãrime.800 sucursale si agentii la 31 decembrie 2006. dupã capitalizarea bursierã (59. Asia si de pe continental american. în calitate de persoană juridică română. Société Générale are peste 22.Africa si fostele teritorii franceze. Reteaua Société Générale de retail banking din afara Frantei acoperã trei regiuni geografice cheie: . gestionatã de Divizia de Retail Banking din afara Frantei Metropolitane (BHFM) . Société Générale este a treia bancã de finantare si investitii. Si este una din cele mai mari banci din Franta. oferind expertizã recunoscutã pe pietele de capital. SOCIETE GENERALE a fost înfiintatã în 1864 ca societate bancarã înregistratã în Franta. În prezent. Este prezentã în peste 45 de tãri din Europa.Standard and Poor's: AA .3 mliarde EUR la 31 decembrie 2006). Franta.Fitch IBCA: AA Société Générale este prezentã în România din 1980.

in afara atragerii depozitelor societatilor comerciale si persoanelor fizice. BRD devine lider pe piata noilor produse. cu legislatia bancara (si reglementarile Bancii Nationale a Romaniei). 75 . Achizitionarea pachetului majoritar de actiuni al BRD de catre grupul Société Générale a fost finalizata in martie 1999.ale Société Générale în trei regiuni geografice din afara Frantei. Istoria BRD incepe in 1923. BRD – Groupe Société Générale este cea mai importanta banca privata si a doua banca din Romania. Activitatea cea mai importanta a bancii este obtinerea de participatii in intreprinderi si acordarea de credite. este societate pe acţiuni. In 1957. Strategia sa de dezvoltare durabila este fondata pe cele 3 valori comune tuturor entitatilor Grupului Société Générale: . ea intervine intr-o perioada dificila marcata de falimente bancare rasunatoare. cum ar fi cardurile bancare si creditele pentru consum. In prezent.profesionalismul. precum si cu prevederile Actului Constitutiv si ale documentelor normative interne. Este de asemenea inceputul bancarizarii masive a persoanelor fizice. avand ca particularitate specializarea creditelor in functie de obiectul lor. dar autorizarea generala pentru activitatile bancare atribuita acestei entitati stimuleaza constituirea unei importante retele de agentii pe intreg teritoriul tarii. admisa la tranzactionare pe o piata reglementata şi îşi desfăşoară activitatea in conformitate cu legislatia privind societăţile comerciale. Obiectivul acestei institutii publice este finantarea industriei romanesti. Procedurile operationale si practicile comerciale ale Bãncii derivã din cele ale Société Générale.8 miliarde € la februarie 2005). Conform legii nationalizarii din iunie 1947. Preluarea activelor si pasivelor Bancii de Investitii constituie baza activitatii. . Banca de Credit pentru Investitii devine Banca de Investitii. unitatile sale se indreapta in special.inovatia . catre creditele pentru investitii destinate societatilor comerciale. Este vorba de asemenea despre asigurarea prezentei BRD acolo unde se dezvolta activitatea industriala pentru a transmite din experienta in domeniul creditului de investitii. Aceasta alegere consacra calitatea activelor si a gestiunii BRD. Apar si operatiunile de schimb la vedere. odata cu crearea Societatii Nationale pentru Credit Industrial. BRD . In aceasta perioada activitatile principale se reinnoiesc profund.SOCIETE GENERALE S.A. Foarte repede. Directiile principale de dezvoltare ale Bancii sunt canalizate in banca persoanelor fizice. Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului sau de comert pe aceste piete. cu reglementarile privind piata de capital. La sfarsitul anilor 1950 vremurile sunt din nou tulburi pentru sectorul bancar roman si provoaca reorganizarea sistemului financiar. Astfel. Societatea Nationala pentru Credit Industrial devine Banca de Credit pentru Investitii. BRD a fost aleasa de guvern pentru a deveni prima banca comerciala privatizata. banca intreprinderilor si banca de investitii. in cadrul unei strategii de parteneriat pe termen lung cu clientii sai. BRD profita de imaginea sa favorabila in fata marelui public si de calitatea relatiilor sale cu intreprinderile pentru a dezvolta rapid clientela sa de persoane fizice. Ea ocupa o pozitie de monopol in domeniul finantarii pe termen mediu si lung din sectorul industrial. Nasterea BRD ca banca comerciala intervine in 1990. avand a doua capitalizare bursiera la Bursa de Valori Bucuresti ( 1.spiritul de echipa.

Ratinguri 2006: .Fitch A si .Moody's Baa3 BRD – GSG este o banca comerciala cu vocatie universala care are in componenta ei urmatoarele filiale : 76 .Calitatea servicilor este garantată de cei peste 7500 de profesionişti care formează echipa BRD.

În luna iunie 2007. prin crestere organicã. indiferent de domeniu. Banca mãreste ponderea diferitelor sale activitãti si continuã dezvoltarea lor pe termen lung. BRD .99% Alti actionari : 11. Tendintele fundamentale care modeleazã industria serviciilor economice si financiare din România determinã si strategia Bãncii. după activele bancare. Astãzi. listate la Bursa de Valori Bucureşti şi a doua poziţie după acelaşi nivel al capitalizării bursiere dacă luăm în considerare toate companiile listate la BVB. conform acestui indicator.Groupe Société Générale este prezentă în toate judeţele României printr-o reţea de peste 700 de agenţii şi peste 900 ATM-uri.( Banca propriuzisa) Structura capitalului Societe Generale : 58. ale cărui servicii sunt utilizate de 22.Groupe Société Générale este a doua bancă românească. având drept rezultat o pozitie de top pe pietele românesti de Retail si Corporate Banking. Activitatea va continua sã se dezvolte într-un ritm rapid. Strategia implementatã de BRD din 1999 a combinat cresterea sustinutã cu un nivel ridicat de rentabilitate.Groupe Société Générale deţine prima poziţie. Activitate Banca Universala Banca persoanelor fizice Banca întreprinderilor Banca de investiţii BRD .32% SIF – uri : 25.2 milioane clienţi activi individuali şi corporativi şi peste 2 millioane de carduri. astfel încât aceasta sã fie perfect plasatã pentru a profita de oportunitãtile de crestere pe termen lung 77 . BRD număra 2. Cu o capitalizare de 6 miliarde euro la sfârşitul lunii iunie 2007.5 milioane clienţi din întreaga lume.43% Acţionarul principal al BRD este Société Générale. Sinergia între activitãti îi optimizeazã raportul risc/randament. unul dintre cele mai mari grupuri bancare din zona euro. BRD . între societăţile din domeniul financiar.26% BERD : 4.

Cora.BRD .BRD Finance IFN S.Groupe Société Générale : 49% Franfinance : 51 % Activitate :Credite de consum la locul de vânzare Rezultate :Creată în 2004 împreună cu Franfinance. filiala a devenit rapid liderul pieţei creditelor la locul de vânzare.Societe Generale detinâne urmãtoarele cote de piatã : Rezultate 2006 : Produs Net Bancar (PNB) 520 mil euro Rezultat Brut din Exploatare (RBE) 259 mil euro Profit Net (PN) 159 mil euro TOTAL BILANT 8 538mil euro Fonduri proprii 707 mil euro Nr. angajati 7 500 Structura capitalului BRD . şi-a consolidat parteneriatele existente cu firme importante din domeniul retail-ului. Bazânduse pe platforma Franfinance adaptată pieţeiromâneşti. precum Carrefour.A. 78 . Praktiker sau Real.

5 mil euro in 2006 . La sfârşitul anului 2005 soldurile au atins 162 milioane euro. Structura capitalului BRD-Groupe Société Générale : 20% ALD International Gmbh : 80% Activitate : Leasing operaţional cu o gamă completă de servicii de gestionare a flotei de autovehicule : mentenanţă. faţă de 112 milioane euro în 2004 (+45%). drept urmare. autovehicul de înlocuire. managementul anvelopelor. Leasing-ul operaţional cu servicii incluse permite unei companii să utilizeze autovehicule. Ea beneficiază de experienţa de peste 40 de ani. fata de 122 milioane euro în 2005 (+43%). aplicându-se principiul de "full-liner". echipamente medicale. asistenţă tehnică pentru autovehicul şi pentru şofer. din punct de vedere al valorii bunurilor finanţate. filiale ale unor bănci sau instituţii bancare. si de 98 milioane euro în 2004 (+ 79%). în schimbul unei rate lunare fixe pe toată durata contractului. BRD Sogelease IFN SA are un portofoliu echilibrat: echipamente de construcţii şi echipamente industriale. fiind înfiinţată la începutul anului 2005. 79 . Rezultate : ALD Automotive este una dintre primele companii ce oferă acest serviciu pe piaţa românească.1%. BRD Sogelease este. Cota sa de piaţă este estimată la 6.Structura capitalului :BRD . a filialei Société Générale. pentru o periodă cuprinsă între 12 şi 45 de luni şi un kilometraj prestabilit. printre primele cinci societăţi de leasing din România. real estate. IT&office. unul dintre leaderii pieţei de închiriere de flote pe termen lung din Europa. în 30 de ţări. care nu se află în proprietatea companiei. asigurare.Groupe Société Générale 100% Activitate : Finanţare în leasing a unui spectru larg de bunuri. autovehicule comerciale uşoare şi grele. autoturisme. reporting şi consultanţă pentru managementul flotei. Pentru toate companiile ce urmăresc externalizarea managementului flotei de autovehicule. Rezultate : Valoarea contractelor semnate s-a ridicat la 174. ALD Automotive propune soluţii adaptate nevoilor acestora. ALD Automotive.

Structura capitalului : BRD -Groupe Société Générale : 99. Structura capitalului : BRD-Groupe Société Générale : 51.21% din totalul tranzacţiilor derulate prin Bursa de Valori Bucureşti. Structura capitalului: Societe Generale Asset Management: 94. fuziuni/achiziţii de pe piaţa românească. de la tranzacţionarea la Bursa de Valori Bucureşti . Rezultate : Cu o experienţă de 8 ani în domeniul consultanţei financiare.5% BRD Securities:5% Activitate: 80 . având o bună cunoaştere a mediului economic şi de afaceri românesc şi beneficiind de expertiza şi resursele Grupului Societe Generale. Rezultate : A 4-a societate de brokeraj de pe piaţa românească cu o cotă de piaţă estimată la 5. privatizări.25% Société Générale : 48. BRD/SG Corporate Finance este asociată regulat cu marile privatizari.până la emiterea şi plasarea de acţiuni şi obligaţiuni pe piaţa locală sau internaţională.75% Activitate : Societate specializată în servicii de consultanţă financiară în domeniul operaţiunilor de fuziuni-achiziţii. evaluări şi consultanţă strategică.82% Activitate : Societate de servicii de investiţii financiare autorizată să desfăşoare întreaga gamă de operaţiuni prevăzute de legea română.

I. BRD-Groupe Société Générale dispune de produse de plasament flexibil. este cea mai importantă societate de administrare de investiţii.12. aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor Bancii. îşi desfăşoară activitatea în baza propriilor sale documente normative interne.2 Structura organizatorica A BRD – SOCIETE GENERALE BRD-Groupe Societe Generale S.2005 un segment de 25.Actul Constitutiv. ocupând la 31.SGAM BRD administrează prin reţeaua BRD 2 fonduri de investiţii: Simfonia1-fond de investiţii monetar şi Concerto-fond de investiţii diversificat. care stabilesc cadrul general de reglementare al fiecărui domeniu de activitate al Băncii. Rezultate: Bazându-se pe experienţa SG ASSET MANAGEMENT. care cuprind reguli cu privire la un anumit aspect stipulat sau nu într-o normă . .Instrucţiuni – documente normative aprobate de catre Comitetul de Directie care cuprind precizări suplimentare concrete.În România. care.Norme – documente normative aprobate de către Comitetul de Direcţie.A. Structura capitalului: BRD – Societe Generale :49% SOGECAP : 51 % Activitate: infiintata in iulie – august 2007 filiala are ca obiect de activitate administrarea fondului de pensii private pbligatorii. referitoare la toate produsele şi serviciile oferite clienţilor sau la activitatea internă a Băncii.10. care asigură clienţilor o disponibilitate permanentă a fondurilor plasate. – Adunarea Generală a Acţionarilor – Consiliul de Administraţie – Comitetul de Direcţie 81 . practice. este unul din liderii europeni ai gestiunii activelor.A.8% din piaţa organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare din punct de vedere al activelor aflate în administrare. structurate după cum urmează: .  Organe de conducere statutare ale bancii sunt . cu aproape 327 (la 31 decembrie 2005) de miliarde euro în administrare. SGAM-BRD S. . 2. .Directive – documente normative aprobate de către Comitetul de Direcţie.

 Structura organizatorica a bancii asigura desfasurarea activitatii bancii si a filialelor aceteia pe doua nivele : .Centrala bancii . salariaţi ai băncii. din rândul membrilor săi. dacã este necesar. conducerea bancii este asigurata si de catre : . propunerea de politici si proceduri pentru implementare si efectuarea unor analize specifice solicitate de Consiliul de Administratie. aleşi de către Adunarea Generală a Acţionarilor pentru un mandat de 4 ani care poate fi reînnoit Consiliul de Administraţie alege. impuse de legislatia in vigoare sau create pentru activitato specifice. • Consiliul de Administraţie al Băncii este format din 11 membri. a relevantei metodelor de contabilitate si procedurilor interne de colectare a informatiilor. riscul de piatã.Comitetului de Audit . şi le stabileşte competenţele • Comitetul de Direcţie al Băncii asigură conducerea colectiva a Băncii. 82 . se întruneste trimestrial dar si mai des dacã circumstantele o impun. evaluarea calitãtii auditului si controalelor interne si. Alaturi de aceste trei organisme de conducere si prin mandatarea unor atributii specifice lor .Comitetul de Credit • Principalele responsabilitãti ale Comitetului de Audit sunt: analizarea. avand atributii de decizie in problemele fundamentale ale bancii . ca suma.Comitetul de Risc . Comitetul de Direcţie este condus de Presedintele-Directorul General. care functioneaza dupa regulamente si instructiuni proprii. neaprobate la aceste întâlniri. Preşedintele Consiliului de Administraţie şi unul sau mai mulţi Vicepreşedinţi. riscul operational si riscul de imagine. persoane fizice.• Adunarea Generală a Acţionarilor este organ deliberativ şi reprezintă totalitatea acţionarilor Băncii . directii si asimilate acestora. şi anume: Presedintele-Director General si Directori Generali Adjuncţi. independent de conducerea generalã a Bãncii. competentele directorilor executivi. Obiectivele sale sunt gestionarea riscurilor majore ale Bãncii. • Comitetul de Credit : intâlnirile sãptãmânale ale acestui Comitet sunt conduse de Directorul General Adjunct care coordoneazã aceasta activitate si se referã la credite (atât pentru persoanele fizice. Pe langa structurile din centrala pot functiona diverse comitete si comisii. cum ar fi riscul de creditare. cât si pentru persoanele juridice) care depãsesc. servicii si compartimente. cu excepţia atribuţiilor date în competenţa expresă a Adunării Generale a Acţionarilor şi a Consiliului de Administraţi.Reteaua teritoriala • Centrala Bancii Este structurata in departamente. Creditele propuse. alese de către Consiliul de Administraţie. • Comitetul de Risc este condus de Directorul General . sunt supuse aprobãrii Comitetului de Directie si Comitetului de Gestiune a Activelor si Pasivelor. Comitetul de Direcţie este format din persoane fizice.

Este organizata conform principiului teritorialitatii si cuprinde sucursale si alte tipuri de sedii secundare fara personalitate juridica: -Sucursale MariClienti Corporativi.Organizarea B.in Bucuresti .D.Structura organizatorica ( diagrama ) unui grup BRD .R. . in vederea asigurarii coerentei de actiune a B. in masura in care li se atribuie.Grupuri organizate pe principil teritorial geografic si care cuprind unitati bancare din 2 sau 3 judete -Sucursala Judeteana. -Sucursale. Conducatorii structurilor bancii au o autoritate ierarhica asupra personalului direct subordonat. • Reteaua teritoriala a B.Organigrama tip a unui Grup BRD . si o autoritate functionala asupra activitatii prestate de retea.Organigrama tip a unei Agentii BRD Express 83 . etc).D. Prezentam in continuare : .Organigrama consolidata a Centralei BRD – Societe Generale . are la baza principiul autoritatii ierarhice si/sau functionale.R. BRD Blitz .R.D.Agentii de diferite tipuri ( BRD Express . BRD in marile magazine .Structura organizatorica (diagrama ) retelei BRD – Societe Generale . Ei pot de asemenea sa aiba.

SUCURSALA JUDETEANA AGENTII BLITZ SUCURSALA GRUP 1 AGENTIA EXPRESS AE1 AGENTIA CENTRALA GRUP .. GRUP 3 84 GRUP 2 ..

SUCURSALA JUDETEANA SJ 1 SUCURSALA JUDETEANA SJ 2 AGENTII BLITZ AB2 SUCURSALA S1 AGENTII BLITZ AB 1 SUCURSALA GRUP SUCURSALA S2 AGENTII EXPRESS AE3 AGENTII EXPRESS AE2 AGENTIA EXPRESS AE1 AGENTIA AG1 AGENTIA AG2 85 .

GP…) GHISEU UNIVERSAL PRI Responsabil Actiuni Comerciale GHISEU UNIVERSAL COM Analist Contabil/Responsabil gestiune numerar LOGISTICA Operator ghiseu SERVICIUL CLIENTI PRI Operator ghiseu CASIERIE Administrator aplicatii informatice/Administrator patrimoniu/Adm.Organigrama tip a unui GRUP BRD DIRECTOR EXECUTIV GRUP CONTROL GENERAL CONTROLOR DIRECTOR EXECUTIV DELEGAT GRUP SECRETARIAT SECRETARA CONTROL RISC CONTROLOR DE RISC RECUPERARE CREDITE NEPERFORMANTE DIRECTOR COMERCIAL ADJUNCT DIRECTOR RESPONSABIL ANIMARE PIATA PRO CONSILIERI CLIENTELA COM DIRECTOR ADMINISTRATIV CONTROLOR DE GESTIUNE RESURSE UMANE DIRECTOR CLIENTELA PRIMIRE CLIENTI Operator primire clienti MARKETING Administrator salarizare/Consilier resurse BO MIJLOACE DE PLATA Responsabil marketing/ Asistent Piata Tinerilor CONSILIERI CLIENTELA PRI Consilier clientela (Corporate.Logistica ECHIPA TRANSVERSALA SUPORT Operator BO PRI Operator casierie SERVICIUL BANCA Consilier Tehnico-Comercial CLIPRI Analist credite/ Operator BO COM/ Consilier Juridic 86 .Business RESPONSABIL ACTIUNI COMERCIALE Administrator mijloace de GESTIUNE INTERNA Consilier Clientela (BG.IMM.

Organizarea tip a unei agenţii bancare BRD EXPRESS Director/Responsabil Agenţie Operator ghişeu universal Operaţiuni curente Consilier clientelă persoane fizice 87 .

CAPITOLUL III CONTURILE BANCARE ALE CLIENTILOR 88 .

Tehnici bancare utilizate in deschiderea,functionarea si inchiderea conturilor bancare ale clientilor
3.1. C0NSIDERENTE GENERALE Raporturile dintre o Banca, pe de o parte si Clientii sai – persoane fizice si persoane juridice , pe de alta parte, sunt guvernate de : normele interne ale Bancii; de prevederile formularelor specifice fiecarui produs si serviciu; de prevederile legale si actele normative in vigoare; de Reglementarile Bancii Nationale a Romaniei, - de uzantele si practicile bancare interne si internationale. Aceste raporturi se bazeaza pe incredere reciproca, confidentialitate si buna credinta. Banca urmareste sa puna la dispozitia clientilor sai toate facilitatile si profesionalismul sau si sa le protejeze interesele in derularea tranzactiilor. Banca va furniza Clientilor informatiile necesare privind serviciile si produsele sale si va acorda consultanta la cerere.  Documente Orice nou Client al Bancii , persoana fizica ,la prima operatiune de deschidere de cont va primi un exemplar al normelor specifice bancii In cazul BRD – Groupe Societe Generala ,de exemplu, aceste norme specifice poarta denumirea de - Conditii Generale Bancare (CGB) care se inmaneaza clientului impreuna cu : - Formularul de primire a Conditiilor Generale Bancare - Cerere / Formularul de Intrare in Relatii cu Banca, (FIRB)in vigoare la data inregistrarii Clientului in evidentele Bancii. - Tabelul cu Tarifele si Comisioanele care corespund produselor si serviciilor care fac obiectul Cererii/FIRB Conditiile Generale Bancare impreuna cu Formularul de Intrare in Relatii cu Banca/formularele specifice diferitelor produse si servicii ale Bancii, au natura juridica a unui Contract in conformitate cu legislatia bancara in vigoare, contract care intra in vigoare la data semnarii si presupune adeziunea neconditionata a Clientului la prevederile din cuprinsul lor. Contractul ramane in vigoare pana la data inchiderii tuturor conturilor clientului si incetarea efectului tuturor contractelor specifice incheiate cu acesta. In caz de conflict intre prevederile existente in Conditiile Generale Bancare si conditiile speciale din contracte, documente si /sau formulare distincte incheiate intre client si banca la aceiasi data sau ulterior intrarii in vigoare a acestor Conditii Generale Bancare , vor preleva conditiile speciale din formularele sau documantale specifice. Banca are dreptul sa modifice CGB , dar are obligatia de a anunta clientul despre aceste modificari fie prin atasament la extrasul de cont fie prin site-ul bancii , modificarile fiind in vigoare de la data inscrisa in documentul de instiintare. 89

Clientul are posibilitatea ca pana la intrarea in vigoare a modificarilor , sa accepte sau sa refuze in scris noile conditii ,in ultimul caz putand sa denunte si Contractul incheiat cu banca. Daca banca nu primeste nici o notificare scrisa de la clientul sau , in termenul precizat mai sus ,se considera o aceptare tacita a modificarilor operate de banca in documentele semnate cu clientul sau. Orice derogare de la aplicarea Contractului fata de client trebuie convenita in mod expres , in scris intre banca si client. Aceste norme , in cazul exemplului nostru Conditii Generale Bancare, formeaza cadrul general in relatia Client-Banca si sunt completate cu Ghidul principalelor comisioane in lei si valuta pentru persoane fizice si cu Lista de dobanzi, in vigoare la data inregistrarii Clientului in evidentele Bancii, parte integranta a contractului.  Concepte si uzante bancare in operatiunile de cont. In actualul context determinat de extraordinara explozie de produse si servicii pe piata bancara , implementarea de catre banci a unor tehnici si proceduri bancare extrem de sofisticate , greu accesibile marii mase de clienti , si utilizarea , de acum cotidiana, a produselor si serviciilor bancare caracteristice economiilor superdezvoltate, considerate mult prea rafinate si in consecinta mai putin stapanite de clientii autohtoni, bancile din Romania se straduiesc sa asigure clientilor lor intelegerea exacta a continutului si rolului fiecarui termen tehnic de specialitate utilizat in documentele care sunt semnate de cele daua parti (banca si clientul sau). In consecinta , va prezint in continuare , continutul si sensul in care acesta trebuie inteles si aplicat in toate documentele , actiunile , produsele si serviciile pe care banca le pune la dispozitia clientului si sau le semneza , de comun acord cu clientul : • Autentificare: procedura care permite Băncii să verifice modul de utilizare a unui anumit Instrument de plată, inclusiv Elementele de securitate personalizate ale acestuia. • Autorizare Operaţiune de plată: procedura prin care este exprimat consimţământul Clientului plătitor pentru executarea Operaţiunii de plată. Consimţământul poate fi exprimat de către Client în mod diferit în funcţie de Instrumentul de plată utilizat pentru dispunerea Operaţiunii respective. Astfel, consimţământul poate fi exprimat prin: - semnătură pentru Operaţiunile de plată dispuse pe suport de hârtie sau pe Formularele/contractele specifice; - pentru Serviciile de bancă la distanţă: utilizarea Elementelor de securitate personalizate; - pentru carduri: semnarea chitanţei POS/ Imprinter sau/şi utilizarea elementelor de securitate personalizate (codului PIN, furnizarea parolei E-Commerce (3D Secure), furnizarea numărului de Card şi a oricăror date suplimentare solicitate, cum ar fi şi data expirării). În absenţa consimţământului exprimat în modalităţile prevăzute mai sus, operaţiunea de plată este considerată ca fiind neautorizată. • Banca: BRD - Groupe Société Générale, precum si orice referire făcută la Bancă în cuprinsul Contractului va fi înţeleasă ca incluzând şi oricare dintre unităţile sale teritoriale (birou mobil, punct de lucru, reprezentanţă, agenţie, sucursală). • Beneficiar real: se înţelege orice persoană fizică ce deţine sau controlează în cele din urmă Clientul şi/sau persoana fizică în numele sau în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect o tranzacţie sau o operaţiune. • Centrala Incidentelor de Plăţi – centru de intermediere existent la nivel naţional care gestionează informaţia specifică incidentelor de plată pentru interesul public inclusiv pentru scopurile utilizatorilor. 90

• Client: orice persoană fizică care a procedat la deschiderea unui Cont la Bancă, în calitate de titular de cont, şi care poate avea alternativ calitatea de Client beneficiar sau Client plătitor. • Client beneficiar al plăţii: Client destinatar preconizat al fondurilor care au făcut obiectul unei Operaţiuni de plată. • Client plătitor: Client care este de acord cu realizarea unei plăţi din Contul curent al cărui titular este. • Codul BIC (Bank Identifier Code): cod ce este caracteristic şi unic fiecărei bănci în parte şi reprezintă metoda de identificare a băncilor, în sistemul S.W.I.F.T. (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication). Codul BIC al BRD este BRDEROBU. • Codul Unic de Identificare: IBAN sau alt cod necesar pentru identificarea beneficiarului plăţii. • Cont curent: element de bază în relaţia cu Clientul, acesta fiind produsul suport pentru diverse servicii şi produse bancare. • Cont revolving: cont deschis de către Bancă şi care acordă acces Clientului la disponibilităţile băneşti oferite de Bancă sub forma unei linii de credit, numai prin intermediul unui Card de credit. În acest cont sunt reflectate toate operaţiunile efectuate prin intermediul Cardului de credit, precum şi comisioanele, dobânzile şi prima de asigurare aferente. • Contract: exp.Condiţii Generale Bancare, care formează cadrul general în relaţia Client-Bancă, împreună cu contractele şi formularele specifi ce, încheiate de Client pentru fiecare produs sau serviciu, precum şi Ghidul comisioanelor în Lei şi valută pentru persoane fi zice şi cu Lista de dobânzi, în vigoare la data înregistrării Clientului în evidenţele Băncii. • Curs de schimb: curs de schimb folosit ca bază de calcul pentru schimbul valutar şi care este furnizat de Bancă sau provine dintro sursă publică. • Data valutei: data de referinţă folosită de Bancă pentru a calcula dobânda aferentă sumei debitate din sau creditate în Cont. • Debitare directă (serviciul Simplis Debit): serviciu de plată prin care are loc debitarea directă a Conturilor curente ale Clienţilor plătitori, cu contravaloarea facturilor emise de furnizorii de servicii/utilităţi (Benefi ciarii plăţii). • Descoperit neautorizat de cont: valoarea comisioanelor şi dobânzilor, precum şi a Operaţiunilor efectuate cu Cardul care depăşesc disponibilul din Contul curent /Contul revolving. • Elementele de securitate personalizate: diferă în funcţie de tipul produsului/serviciului: Pentru Carduri: - CVC2 (Card Verification Code) şi CVV2 (Card Verifi cation Value) este un cod de trei cifre, afl at pe spatele Cardului, care poate fi utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor prin Internet sau prin comandă poştală, telefon, fax. Acest cod trebuie să rămână cunoscut numai de către Deţinătorul/Utilizatorul Cardului. - Parola E-Commerce (în cazul autentificării 3D Secure): este o parolă furnizată de Bancă sau de o altă instituţie împuternicită de Bancă pentru furnizarea ei şi este utilizată pentru validarea/autorizarea unei Operaţiuni securizate pe Internet. - PIN - este un cod personal de identifi care furnizat de Bancă pentru a fi utilizat la realizarea Operaţiunilor cu Cardul la Terminale de plată electronice şi automate bancare. Codul PIN are caracter strict personal şi confi denţial şi nu trebuie dezvăluit nimănui, sub nicio formă, indiferent de context. Pentru Serviciile de bancă la distanţă - Coduri de securitate: - cod Utilizator şi Parola de acces pentru BRD-NET şi Vocalis - PIN pentru Mobilis. 91

• IBAN: (International Bank Account Number) înseamnă combinaţie de litere şi cifre care asigură unicitatea unui număr de cont deschis la un furnizor de servicii de plată la nivel internaţional. IBAN-ul este furnizat Clientului de către Bancă la data deschiderii Contului şi este, de asemenea menţionat pe fi ecare extras de cont. • Instrument de debit: cec, cambie sau bilet la ordin. • Instrument de plată: orice dispozitiv personalizat şi/sau orice set de proceduri convenite între Client şi Bancă şi folosit de Client pentru a iniţia un Ordin de plată (de ex. Cardul bancar, Servicii de bancă la distanţă). • Împuternicitul pe Cont: persoana fi zică, autorizată să reprezinte titularul contului în relaţiile cu Banca, desemnată de acesta la deschiderea Contului sau ulterior, prin formularele Băncii sau printr-un mandat autentic expres acordat. • Operaţiune de plată: acţiune iniţiată de Client cu scopul de a depune, de a transfera sau de a retrage fonduri, indiferent de orice obligaţii subsecvente între Client şi benefi ciarul plăţii. • Opţiuni comisioane: în cazul plăţilor în valută sau în cazul plăţilor în Lei efectuate în favoarea benefi ciarilor având conturi deschise la bănci din străinătate, Clientul poate alege una din următoarele opţiuni în ceea ce priveşte modalitatea de plată a comisioanelor: - “OUR” – toate comisioanele bancare aferente plăţii sunt plătite de către Clientul plătitor (inclusiv comisioanele băncii/băncilor intermediare) - “BEN” – toate comisioanele bancare aferente plăţii sunt plătite de către beneficiar (inclusiv comisioanele băncii/băncilor intermediare) - “SHA” – comisionul Băncii este plătit de Clientul plătitor iar comisionul băncii benefi ciarului este plătit de către benefi ciar. • Ordin de plată: orice instrucţiune dată de Clientul plătitor Băncii sau de benefi ciarul plăţii către banca sa prin care se solicită executarea unei Operaţiuni de plată. • Persoane expuse politic: persoane fi zice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, membrii direcţi ai familiilor acestora, precum şi persoane cunoscute public ca asociaţi apropiaţi ai persoanelor fi zice care exercită funcţii publice importante. Persoane fizice care exercită funcţii publice importante sunt: - şefii de stat, şefii de guverne, membrii parlamentelor, comisarii europeni, membrii guvernelor, consilieriiprezidenţiali, consilierii de stat, secretarii de stat; - membrii curţilor constituţionale, membrii curţilor supreme sau ai altor înalte instanţe judecătoreşti ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin intermediul unor căi extraordinare de atac; - membrii curţilor de conturi sau asimilate acestora, membrii con3 siliilor de administraţie ale băncilor centrale; - ambasadorii, însărcinaţii cu afaceri, ofi ţerii de rang înalt din cadrul forţelor armate; - conducătorii instituţiilor şi autorităţilor publice; - membrii consiliilor de administraţie şi ai consiliilor de supraveghere şi persoanele care deţin funcţii de conducere ale regiilor autonome, ale societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat şi ale companiilor naţionale. Niciuna dintre categoriile prevăzute mai sus nu include persoane care ocupă funcţii intermediare sau inferioare. Categoriile respective cuprind, după caz, funcţiile exercitate la nivel comunitar sau internaţional. Membrii direcţi ai familiilor persoanelor expuse politic sunt: soţul/ soţia, copiii şi soţii/soţiile acestora şi părinţii. 92

Persoanele cunoscute public ca asociaţi apropiaţi persoanelor fi zice care exercită funcţii publice importante sunt persoanele fi zice despre care este de notorietate că: - împreună cu una dintre persoanele cu funcţii publice deţin ori au o infl uenţă semnifi cativă asupra unei persoane juridice ori entităţi sau construcţii juridice ori au o relaţie de afaceri strânsă cu aceste persoane; - deţin sau au o infl uenţă semnifi cativă asupra unei persoane juridice ori entităţi sau construcţii juridice înfi inţate în benefi ciul uneia dintre persoanele cu funcţii publice. • Plăţi externe: Operaţiuni de plată în valută (efectuate în străinătate sau pe teritoriul României) cât şi Operaţiunile de plată în Lei efectuate în străinătate. • Plăţi interne: Operaţiuni de plată în Lei, pe teritoriul României. • Plăţi programate: presupun efectuarea automată de Operaţiuni cu o periodicitate cunoscută, în avans, între două Conturi curente BRD (deţinute de acelaşi Client sau de Clienţi diferiţi), indiferent de moneda în care sunt deschise. • Servicii de bancă la distanţă: sunt servicii puse la dispoziţia Clientului prin intermediul Instrumentelor de plată cu acces la distanţă. BRD oferă următoarele servicii la distanţă: BRD-NET(Internet Banking), MOBILIS (Mobile Banking) şi VOCALIS (Phone Banking). • Ţara de rezidenţă juridică: ţara în care Clientul are domiciliul. Acest fapt este dovedit prin prezentarea de către Client a următoarelor documente: - Rezident în România - persoană fi zică, cetăţean român, cetăţean străin şi apatrid, cu domiciliul în România. Se identifi că cu: BI, CI, Adeverinţă de identitate, Carte de rezidenţă permanentă pentru cetăţenii UE, Carte de rezidenţă permanentă pentru membrii de familie (ai cetăţenilor membri UE), Permis de şedere permanentă; - Nerezident - persoană fi zică cetăţean străin, român şi apatrid, cu domiciliul în străinătate. Se identifi că cu: - UE: paşaport şi/sau document de identitate. - Non - UE : Tranzit - Paşaport; - Non-tranzit - Paşaport şi Permis de şedere temporară, Permis de şedere în scop de muncă. • Ţara de rezidenţă fiscală: rezident, din punct de vedere fiscal, al unui stat înseamnă orice persoană care, conform legilor acelui stat, este supusă impozitării datorită domiciliului, rezidenţei, locului conducerii efective sau orice alt criteriu de natură similară,incluzând de asemenea acel stat sau orice subdiviziune politică şi autoritate locală a acestuia. Dacă pe rsoana este rezidentă a ambelor state, atunci statutul său va fi determinat după cum urmează: - ea va fi considerată a fi rezidentă numai în statul în care are o locuinţă permanentă; dacă are o locuinţă permanentă în ambele state, ea va fi considerată a fi rezidentă numai în statul în care relaţiile sale personale şi economice sunt mai strânse (centrul intereselor vitale); - dacă statul în care persoana îşi are centrul de interese vitale nu poate fi determinat, sau dacă persoana nu are o locuinţă permanentă în niciun stat, ea va fi considerată a fi rezidentă numai în statul în care locuieşte în mod obişnuit; - dacă persoana locuieşte în mod obişnuit în ambele state sau în niciunul din ele, ea se va considera a fi rezident numai a statului a cărui naţionalitate o are; - dacă are naţionalitatea ambelor state sau a niciunuia dintre acestea, autorităţile competente ale statelor vor rezolva problema de comun acord. 93

cetăţenia.sexul. . se consideră că rezidenţa este situată în statul membru care a emis paşaportul sau un alt document de identitate oficial.consumatorii sau potenţialii consumatori. • Ziua lucrătoare: reprezintă o zi bancară (cu excepţia zilelor de sâmbătă şi duminică şi a celorlalte sărbători legale recunoscute în România) în care Banca desfăşoară activităţi specifi ce şi este deschisă publicului. prevenirea fraudelor.2. şi în concordanţă cu următoarea procedură: pentru persoanele fizice care prezintă paşaportul sau cardul de identitate ofi cial emis de către un stat membru şi care declară ele însele că sunt rezidente într-o ţară terţă. Persoanele vizate sunt: clienţii sau potenţialii clienţi ai Băncii. NOTA : În prezentele Condiţii Generale Bancare.codul numeric personal sau un alt element unic de identifi care (dacă este cazul). . servicii financiar-bancare. minorii. în conformitate cu prevederile Legii nr. cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi pentru libera circulaţie a acestor date. marketing şi publicitate. 3. folosirea la singular a termenilor definiţi presupune şi referirea la pluralul acestora şi invers.data şi locul naşterii. Datele cu caracter personal reprezintă orice informaţii referitoare la o persoană fi zică identificată sau identificabilă. pe baza oricărui alt document doveditor de identitate.numele si prenumele membrilor de familie. rapoarte de credit. şi anume: . . colectarea debite/recuperare creanţe.PROTECTIA DATELOR PERSONALE In relatiile cu banca ( in cazul nostru BRD – Groupe Societe Generale) Clientul îşi manifestă acordul în mod expres ca Banca să prelucreze toate informaţiile/datele cu caracter personal. . foştii clienţi.pseudonim (dacă este cazul). Prelucrarea este înscrisă în registrul de evidenţă a datelor cu caracter personal sub un numar ce se atribuie fiecarei banci .numărul dosarului de pensie. asigurări şi reasigurări. .date din actele de stare civilă. în actul de identitate oficial sau. dacă este necesar. . . rezidenţa lor va fi stabilită prin intermediul unui certificat de rezidenţă fiscală. emis de o autoritate competentă a ţării terţe în care persoana fi zică a declarat că este rezident. contractanţii. 94 . .677/2001 pentru protecţia persoanelor. cu respectarea tuturor măsurilor legale de securitate şi confi denţialitate a datelor. statistică. servicii de comunicaţii electronice. servicii pe internet. prezentat de benefi ciarul efectiv. .numele şi prenumele. marketingul pentru Fondurile de Pensii. În lipsa prezentării acestui certifi cat. Banca nu va prelucra datele personale ale unui client decât în măsura în care acest demers este necesar îndeplinirii scopurilor mai jos menţionate.numele şi prenumele Benefi ciarului real (dacă este cazul). Scopul în care se face prelucrarea datelor poate fi : reclamă. . membrii familiei acestora. precum şi orice alte informaţii furnizate de către acesta. giranţii. debitorii.Agentul plătitor va stabili rezidenţa benefi ciarului efectiv pe baza adresei menţionate în paşaport.semnătura.centralizarea datelor.

profesie. care se efectuează asupra datelor cu caracter personal. e-mail. date privind bunurile deţinute. data expirării Cardului. situaţie economică şi fi nanciară. cum ar fi : . Prelucrarea datelor cu caracter personal reprezintă orice operaţiune sau set de operaţiuni. seria şi numărul actului de identitate. prin mijloace automate sau neautomate. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului. situaţie familială.colectarea. cod IBAN. transmiterea către terţi. modificarea. imagine. ştergerea. blocarea. adaptarea. acestea fiind necesare furnizării de servicii specifi ce activităţii bancare. Clientul este obligat să furnizeze aceste date. Refuzul clientului de a furniza aceste informatii determină imposibilitatea furnizării de servicii specifi ce activităţii bancare. loc de muncă. înregistrarea. distrugerea. 95 . informaţii ce sunt destinate desfăşurării activităţilor permise instituţiilor de credit conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. stocarea. extragerea. expunerea politică (dacă este cazul). consultarea. adresa de domiciliu /reşedinţa. date privind starea de sănătate. utilizarea. organizarea. număr Card.telefon/ fax. date bancare. formare profesională diplome-studii. funcţia publică deţinută (dacăeste cazul). combinarea. arhivarea.

datele cu caracter personal ale clientilor precizate în documentele de transfer pot fi accesate de către autorităţile americane (US Treasury Dept. furnizorii de servicii şi bunuri. reprezentanţii legali ai persoanei vizate. dreptul de intervenţie asupra datelor şi de opoziţie dreptul de a se adresa justiţiei. printr-o cerere scrisă datată şi semnată.cu persoana vizata ori în interesul persoanei vizate. Banca va prelucra datele personale ale clientilor sai pe toată perioada de desfăşurare a activităţilor Băncii. În situaţia în care clientul bancii nu este de acord cu prelucrarea datelor sale personale în scop de marketing sau cu cedarea acestora către terţi într-un asemenea scop. autorităţi publice locale.organizaţii profesionale. până în momentul în care clientul . birouride credit. Transferuri de date în străinătate. clientul bancii în conformitate cu prevederile Legii 677/2001 sunt următoarele: dreptul de acces la date. .organizaţiide cercetare a pieţei. societăţi de asigurare şi reasigurare. parteneri contractuali ai Băncii. (Destinaţia ulterioară a datelor) În vederea realizării scopurilor menţionate. alte persoane fi zice sau juridice care prelucrează datele personale în numele Băncii. În cazul transferurilor internaţionale realizate prin intermediul SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication). agenţi de colectare a debitelor/recuperare a creanţelor. dacă clientul. Ulterior încheierii operaţiunilor de prelucrare a datelor personale. avocaţi. auditori). nu vă manifesta dreptul de opoziţie conform legii. poliţie. Drepturile de care benefiaza . în vederea încheierii unui contract sau pentru executarea unui contract încheiat ori care se va încheia.Destinatarii datelor pot fi : persoana vizată. împuterniciţii Băncii. Data estimată pentru încheierea operaţiunilor de prelucrare. între operator şi un terţ. consultanţi. autoritatea judecătorească. în scopul aplicării legislaţiei naţionale privind prevenirea spălării banilor/luptei împotriva terorismului. acesta (clientul) are dreptul de a formula un refuz. contabili. în condiţiile în care statul de destinaţie asigură un nivel de protecţie adecvat. societăţi bancare. . 96 .se pot face în şi în afara ţării/spaţiului UE şi al Zonei Economico-Europene. va manifesta dreptul de opoziţie.). în scopurile pentru care au fost colectate.cu excepţia împuterniciţilor (ex. aceste date vor fi arhivate de către Bancă pe durata de timp prevăzută în legislaţia în vigoare (în special a legislaţiei privind Arhivele Naţionale) sau vor fi distruse. autorităţi publice centrale. persoanele juridice din portofoliul de clienti ai bancii sau ai grupului financiar – bancar din care aceasta face parte.

suma si dobanda la vedere practicata de Banca la momentul desfiintarii depozitului. Acest cont se deschide pe o perioada nedeterminata si pe numele unui singur client. banca va deschide . tehnici si formulare speciale . 97 . cu exceptia contului curent aferent cardului Sprint pentru care varsta minima este de 14 ani impliniti. constituirea/lichidarea unui depozit se face prin debitarea/creditarea contului curent .3.plata dobânzii se face la expirarea termenului. Tipurile de depozite care se pot constitui la BRD.dobânda variabilă . DESCHIDEREA SI FUNCTIONAREA CONTURILOR La solicitarea scrisa a clientului si utilizand . mai putin pentru depozitele cu capitalizare . cu varsta minima de 18 ani . dar respectand aceleasi principii riguroase de cunoastere a clientelei . cu confirmare de primire. Clientul are dreptul de a numi imputerniciti pe cont (standard 2 persoane) care pot efectua operatiuni pe respectivul cont in limitele stabilite prin imputernicire. .fie printr-o scrisoare recomandată. 3.dobânda fixă.  Progresso: . retragerea oricarei sume din depozit pana la termenul pentru care a fost constituit. inclusiv inregistrarea operatiunilor cu carduri . Caracteriticile acestui cont de depozit la termen sunt urmatoarele . in contul curent se vor colecta sumele din dobanzi aferente depozitelor constituite de Client. Contul curent este destinat inclusiv inregistrarii operatiunilor cu carduri efectuate conform prezentului contract ( CGB) • Contul de depozit la termen – este deschis pe o perioada determinata pe numele unui client avand o functie de economisire. . Depozite la termen: . asa cum vom vedea in continuare. viramante intra si interbancare . la respectiva unitate.dobânda progresivă.plata dobânzii se face la 180 de zile calendaristice. vor fi virate in contul curent . incasari.adresată directorului unităţii unde clientul are deschis contul şi care va fi transmisă fie personal.GSG de exemplu sunt :  . diferentiate pentru persoanele fizice si pentru persoanele juridice .plata dobânzii se face lunar sau la expirarea termenului. urmatoarele:  Tipuri de conturi (enuntarea nu este limitativa !!!) : • Contul curent nominativ – instrumentul (platforma) prin care se efectueaza toate operatiunile dispuse de client sau imputernicitul pe cont (de exp. etc) . depuneri si retrageri de numerar.  Depozitul 1000: . atrage dupa sine desfiintarea acestuia . plati .

scadenta acestuia se considera a fi urmatoare zi lucratoare . iar titularul solicita in urmatoarea zi bancara lucratoare constituirea unui nou depozit in alte conditii decat depozitul initial.depozitele negociate .depuneri/retrageri de numerar în/din contul de economii la unităţile Băncii cu respectarea soldului minim în cont. ATUCONT) si prezinta urmatoarele caracteristici esentiale :  Atustart: . • Conturi cu destinatie speciala – prin care se efectueaza prestatii bancare “speciale”.depozitele cu dobanda variabila pentru care clientul a solicitat in mod expres ca depozitul sa nu se reinoiasca automat. aceasta este calculata la 365 zile si poate varia pe perioada depozitului in functie de piata financiar – bancara. reinoirea depozitelor este automata cu urmatoarele exceptii: . . in cazul in care depozitul expira intr-o zi nelucratoare/sarbatoare legala (constituindu-se automat un nou depozit in aceleasi conditii ca cel initial). conturi escrow . numai prin intermediul unui card de credit.plăţi prin virament din contul de economii în contul curent al Clientului.depozitele cu dobanda progresiva sau fixa. dobânzile şi prima de asigurare aferente. conturile de economii au stabilite o suma minima de mentinut in cont.  Atusprint: . . etc) • Conturi de economii sunt produse de economisire în LEI. in cazul in care depozitul expira intr-o zi nelucratoare/sarbatoare legala. Conturile de economii sunt deschise pe o perioadă nedeterminată.cont de economii principal. care îmbină avantajele unui cont curent cu cele ale unui depozit la termen. se considera desfiintarea depozitului nou constituit .destinat clienţilor cu vârsta între 14 ani (împliniţi) şi 18 ani (neîmpliniţi)  Atucont: . În calculul plafonului maxim (existent la conturile Atustart şi Atusprint) nu sunt incluse dobânzile.pentru depozitele la termen cu dobanda variabila. In aceste conturi sunt permise urmatoarele operatiuni: . destinat Clienţilor Băncii cu vârsta de 14 ani sau mai mare. EUR sau USD. În acest cont sunt reflectate toate operaţiunile efectuate prin intermediul cardului de credit. •Contul revolving reprezintă contul deschis de către Bancă şi care acordă acces clientului la disponibilităţile băneşti oferite de Bancă sub forma unei linii de credit.destinat clienţilor cu vârsta între 0 şi 14 ani (neîmpliniţi). precum şi comisioanele. In functie de tip. ATSPRINT. In BRD – GSG conturile de economii au urmatoarele denumiri comerciale : ATUSTART. conturi garantii constituite pentru credite . deschis la orice unitate a Băncii. cu condiţia respectării soldului minim în cont.incasări intra şi interbancare în contul de economii. cum ar fi: conturile de depozi colaterale (depozite pentru ordine de plata cu scadenta. Sumele depuse/retrase vor fi multiplu de zeci LEI / EUR /USD. 98 . depozite garantii gestionari. .

 O atentie cuvenita banca o acorda deschiderii si utilizarii conturilor in valuta atat pentru rezidenti cat si pentru nerezidenti: Rezidentii si nerezidentii au dreptul sa dobandeasca. plati legate de cheltuieli de judecata. chirii etc. onorarii. sport.4. In acest scop. pe masura oferirii de catre Banca si solicitarii de catre Client. in conformitate cu normele elaborate in acest scop. amenzi. Asa cum am precizat deja conturile se deschid de catre unitatile Bancii. realizare de transfer dintr-un cont curent deschis la BRD sau la altă bancă.misiuni. Banca poate deschide nerezidentilor : • conturi curente in moneda nationala (leu) . in conditiile respectarii prevederilor legale. de recreere. inclusiv pensii. sa detina si sa utilizeze active financiare exprimate in moneda nationala (leu). de pret. etc. comisioane. • cheltuielile care nu sunt de natura operatiunilor valutare de capital facute de rezidenti deplasati in strainatate in scop educational sau religios. castiguri din jocuri de noroc. intr-un sistem public sau privat. Orice operaţiune de debitare a contului revolving este posibilă doar utilizând cardul de credit. • alte operatiuni care nu sunt de natura operatiunilor valutare de capital . Sumele detinute de nerezidenti in conturile curente si de depozit in moneda nationala (leu) . FUNCTIONAREA CONTURILOR 99 . sotie. insotite de documentele solicitate de aceasta. prin completarea si semnarea de catre Clienti a formularelor standard ale Bancii. inclusiv operatiunile efectuate in scopul acoperirii riscurilor (de exemplu. in conditiile respectarii prevederilor legale. cum ar fi: plati/incasari legate de impozite si taxe cu exceptia taxelor succesorale -.sot. prime si indemnizatii decurgand din contracte de asigurare/reasigurare . Nerezidentii au dreptul sa dobandeasca . in conditiile stabilite prin Regulamentul Valutar. intalniri. leasing operational. 3. abonamente la publicatii. conferinte. rezidentii si nerezidentii pot deschide conturi in valute convertibile la Banca. care decurg. pot fi convertite in valute convertibile prin intermediul pietei valutare.. afaceri. vizite la rude sau la prieteni. • conturi de depozit in moneda nationala (leu). cluburi. in conditiile legii si corespunzator procedurilor interne ale Bancii. • repatrierea veniturilor nete sub forma de dividende. valutar) rezultate din tranzactiile de comert international. Rezidentii pot deschide si mentine conturi in valuta si/sau in moneda nationala (leu) in strainatate. Sunt permise operaţiuni de creditare a contului (alimentări) prin orice modalitate: depunere numerar. copii ori alte persoane aflate in intretinere. Oricarui conti se pot atasa diverse produse sau servicii. participare la organizatii. • remiteri de sume reprezentand cheltuieli curente ce decurg din obligatii legale de intretinere a membrilor familiei . cheltuieli cu intretinerea proprietatilor detinute in strainatate. ingrijirea sanatatii. Contul revolving funcţionează doar având un card de credit ataşat. fara a se limita la acestea. asistenta tehnica. vacanta. provenind din operatiuni valutare curente si de capital. dobanzi. plati de sume decurgand din drepturile de asigurari sociale.cu exceptia asigurarilor de viata si de credite -. cheltuieli de reprezentare. sa detina si sa utilizeze active financiare exprimate in valute convertibile. cheltuieli guvernamentale.  Operatiunile valutare curente sunt operatiunile valutare efectuate intre rezidenti si nerezidenti. din: • tranzactii de comert international cu bunuri si servicii si alte asemenea tranzactii care presupun o contraprestatie imediata.

din partea Băncii. În cazul în care Clientul/Împuternicitul pe Cont solicită retragerea din cont a unor sume în valută. -.) ! • Orice solicitare a Clientului pentru un schimb valutar.. corect şi original al semnăturilor care apar pe instrucţiunile transmise Băncii în orice mod şi nu are nici un fel de răspundere în legătură cu consecinţele care ar putea apărea ca urmare a folosirii frauduloase sau abuzive a acestor semnături. convertirea se va efectua la cursul Băncii din ziua respectivă. sumele înregistrate eronat. plăţi. utilizare si inchidere le-am prezentat mai sus. în mod obligatoriu. Clientul este de acord ca Banca să procedeze după cum urmează: . viramente intra şi interbancare etc. materializată prin semnarea unui ordin de schimb valutar sau a unui contract specific acestui tip de tranzacţie.în situaţia în care la primirea sumei se indică un cont într-o valută şi suma primită este exprimată într-o altă valută. iar noul cont deschis se va supune aceloraşi reguli de cont curent. • Documentele prezentate Băncii trebuie să poarte. fie cu decontare imediată. semnăturile Clientului sau ale Împuternicitului său pe Cont. sunt în sarcina Clientului. înregistrate pe contul Clientului. în cazul descoperitului neautorizat de cont. aceasta va fi convertită şi înregistrată în contul curent deschis în valuta menţionată anterior (cu respectarea datelor din mesajul de transfer).In practica bancara conturile deschise in numele clientilor functioneaza dupa reguli bine stabilite . depuneri şi retrageri de numerar. Banca va notifica Clientul despre noul cont deschis. fără acordul prealabil al Clientului. costuri suplimentare suportate de Bancă. prin semnatura clientul le accepta si se angajeaza sa le respecte sub sanctiunea derivata dintr-un contract intre parti. reguli inscrise si in Conditiile Generale Bancare si prezentate clientului la deschiderea initiala si ulterioara a conturilor . termenul de reclamaţie este cel prevăzut în contractul specific încheiat cu Banca.(Conditie discutata si discutabila in contextul apararii dreptului clientului . Banca se bazează pe caracterul real. sumele de până la valoarea de 5 EUR/USD vor fi schimbate în lei la cursul Băncii din ziua respectivă şi eliberate Clientului în această monedă. toate consecinţele. Toate costurile provenind din diferenţele de curs valutar vor fi suportate de Client. Banca deschide automat un cont separat în valuta primită şi înregistrează suma în acest cont. intrucat pentru conturile cu regim specific de deschidere .) dispusă de Client/Împuternicitul pe Cont se efectuează prin intermediul contului curent. • Banca este îndreptăţită să calculeze. nivelul acesteia fiind afişat la sediile sale. • În cazul unei erori. este irevocabilă. • În cazul sumelor primite în favoarea Clientului şi care sunt exprimate în alte valute convertibile decât cele în care sunt deschise conturile curente. atât în cazul nerespectării ordinului dat. în situaţia în care se primesc sume în alte valute decât cele ale conturilor deschise pe numele Clientului. din proprie iniţiativă. Îndeplinind instrucţiunile Clientului. Clientul autorizează în mod expres Banca să corecteze. precum şi în cazul modificării de către Client a ordinului transmis Băncii. dar fără a se limita la daune. încasări. Prezentam in continuare partea semnificativa a acestor reguli cu caracter general . • Orice operaţiune (de ex. În toate cazurile. 100 . atunci cand . în deplină concordanţă cu specimenele de semnătură aflate la Bancă. În cazul contestării operaţiunilor realizate în temeiul unui contract specific. fie cu o altă dată a valutei. inclusiv. De asemenea. dobânda penalizatoare asupra soldului debitor al conturilor curente sau contul revolving.

dupa caz. Aceste extrase sunt puse la dispoziţia Clientului/ Împuternicitului pe Cont la unitatea Băncii unde acesta are deschis contul. 3. 101 .3. fara consimtamantul acestora. Clauza confidentialitatii nu se aplica : in cazul solicitarii titularilor sau a mostenitorilor acestora. credite sau înregistrează descoperit neautorizat de cont. nu va dezvalui. in cauzele penale. contra unui comision. • Extrasele sunt emise de Bancă lunar numai pentru Clienţii care şi-au exprimat. • Banca va remite extrasul de cont prin poştă la adresa de corespondenţă indicată de Client în Formularul de Intrare în Relaţii cu Banca sau ulterior. • Clientul va putea reclama erorile sau omisiunile din extrasul de cont.5 . într-un termen de 30 zile calendaristice de la data emiterii extrasului. reclamaţiile ulterioare nefiind luate în considerare. inclusiv a reprezentantilor lor legali si/sau statutari. care deschide cont(conturi) la una din sucursalele sale. in orice situatie prevazuta de legislatia in vigoare. CONFIDENTIALITATEA OPERATIUNILOR BANCARE DIN CONTURI Banca va pastra confidentialitatea. natura şi valoarea operaţiunilor. la solicitarea procurorului sau a instantei judecatoresti ori. atunci cand face dovada ca a introdus in instanta o cerere de impartire a bunurilor comune. sau la solicitarea instantei. • Extrasul de cont este un document emis de Bancă care cuprinde informaţii în ceea ce priveşte data de înregistrare a operaţiunilor în contabilitate. precum şi orice creditare/debitare a conturilor sale. la solicitarea scrisa a sotului titularului de cont. Banca este obligata sa-i furnizeze acestuia o serie de informatii care sa ateste natura si legalitatea operatiunilor din cont . prin Formularul de Intrare în Relaţii cu Banca. dobânzile şi comisioanele aferente operaţiunilor efectuate. • Pentru Clienţii care au contractat Descoperit Autorizat de Cont. Banca va emite lunar extras de cont. in principal la urmatoarele aspecte : • Banca emite extrase de cont pentru operaţiunile efectuate pe contul Clientului. informatii privind conturile clientilor si operatiunile dispuse de acestia. publica sau divulga prin orice alt mod. Banca poate emite extrase pentru zilele în care au fost dispuse operaţiuni.DOVADA OPERATIUNILOR SI EXTRASUL DE CONT Din conditia de parte intr-un contract semnat cu clientul sau. pe care o consideră nejustificată. Cererile de subscriere produse/servicii sau prin formularele-cerere de modificare date. in cazul in care Banca justifica un interes legitim. conform Listei de tarife şi comisioane în vigoare la data solicitării. • La cererea Clientului/Împuternicitului pe Cont. în formularele-cerere de modificare de date. beneficiarul şi ordonatorul operaţiunilor efectuate etc. a organelor de cercetare penala. un card de credit.6. opţiunea de a primi extras de cont. informatii care se refera . ori cu acordul expres al acestora.

De asemenea Banca se angajează să păstreze confidenţialitatea informaţiilor privind posesorul şi operaţiunile cu cardul efectuate de acesta. pot dispune liber. urmatoarele persoane: -titularul contului . Am ales procedura practicata intr-o banca de prim rang din Romania tocmai pentru a va familiariza cu modul de lucru dintr-o institutie cu renume si care detine unul dintre cele mai performante sisteme informatice din domeniu. Asupra sumelor aflate in conturile deschise in evidentele Bancii. fara intarziere.Formular de intrare in relatie cu banca (FIRB). in limitele stabilite prin imputernicire. -mostenitorii titularului. cu excepţia cazului in care aceste dezvaluiri sunt impuse de lege sau pentru solutionarea disputelor legate de operatiunile cu carduri. in contact direct cu clientii ) si respectiv supervizorul o utilizeza pentru deschiderea contului curent al unui client nou al bancii. In acelasi timp in aceste documente sunt prevazute si drepturile si obligatiile bancii .desemnare. PROCEDURA DE DESCHIDERE A CONTULUI CURENT pentru PERSOANE FIZICE In cele ce urmeaza vom prezenta procedura (tehnica bancara) pe care un consilier de clientela sau un operator de ghiseu universal ( salariati al bancii care isi desfasoara activitate in front office . cu respectarea normelor in vigoare.  Imputernicitii .) . 7.acesta dobandeste toate drepturile si isi asuma toate obligatiile detaliate in formulare. Banca va presta in favoarea Clientilor sai numai serviciile prevazute expres in autorizatia sa de functionare si nu va raspunde in nici un fel pentru refuzul de a presta alte activitati decat cele prevazute mai sus. limite . Banca nu va fi responsabila pentru pierderea instrumentelor de plata care nu s-a produs din vina sa. dacă această situaţie este rezultatul direct sau indirect al unor împrejurări independente de voinţa sau capacitatea Băncii (indisponibilitatea retelei de comunicatie.dispune liber de nici o constrangere. Aceste documente sun semnate de catre titularul contului si . revocare Titularul contului poate desemna imputerniciti ( standard 2 persoane) la unitatea bancii unde este deschis respectivul cont optiune care se inscrie in documentele de deschidere a contului. 102 . Acesta procedura se aplica atat pentru conturile in lei cat si pentru conturile in valuta. -persoanele imputernicite de titular. intreruperi ale sistemului informatic. asa cum le vom prezenta in continuare.Cerere de deschidere Cont Curent utilizat pentru toate cazurile in care solicitantul este deja definit client in u sistemul informatic al bancii. Un cont curent (CC) poate fi deschis pe baza unuia din urmatoarele doua documente: . 3. care dovedesc cu certificat de mostenitor sau cu hotarare judecatoreasca aceasta calitate in limita stabilita de aceste documente. Banca va notifica Clientului.Persoane fizice utilizat pentru toate cazurile in care solicitantul nu este definit client in sistemul informatic al bancii. Banca nu este răspunzătoare pentru neîndeplinirea vreunei obligaţii ce-i revine în conformitate cu prevederile prezentelor Conditii Generale Bancare.in regim de contract cu banca . . etc. orice eroare constatata in legatura cu operatiunile efectuate in conturile sale.

Împuternicirea unei persoane să reprezinte Clientul în relaţiile cu Banca rămâne valabilă până la data primirii de către Banca de la Client a unei înştiinţări scrise cu privire la revocarea.sa constituie depozite din contul curent respectiv.sa lichideze depozitele clientului constituite prin contul curent respectiv. in scris. dar numai pe numele titularului . prin prezentarea certificatului de deces al acestuia Revocarea persoanelor imputernicite se face pe baza formularului de Imputernicire/ revocare imputernicire.la data receptionarii efective de catre Banca a revocarii exprese. la care nu au fost desemnati imputerniciti .sa lichideze depozite constituite din contul curent . . in una din urmatoarele situatii : . • Nu sunt autorizati sa inchida conturile curente ale titularului sa deschida noi conturi curente in numele titularului sa solicite credite in numele titularului sa desemneze/ revoce imputerniciti pe conturile titularului Aceste operatiuni pot fi efectuate in numele clientului numai in baza unui mandat autentic expres acordat in acest sens. desemnata de acesta la deschiderea contului sau dupa aceea prin formularele bancii sau printr-un mandat expres formulat. In cazul in care titularul introduce o clauza testamentara pe un cont.Imputernicitul pe cont reprezinta persoana autorizata sa reprezinte titularul contului in relatiile cu banca . doar in cazul in care este desemnat imputernicit pe depozitele respective. Imputernicitii pot fi definiti pe baza unuia din urmatoarele formulare : •Formular de intrare in relatii cu banca (FIRB) utilizat atunci cand deschiderea de cont se realizeaza pe baza acestui formular si titularul nu desemneaza decat un singur imputernicit • Imputernicire / revocare imputernicire utilizat atunci cand deschiderea de cont curent se realizeaza pe baza Cererii de deschidere cont curent sau daca titularul desemneaza mai mult de un imputernicit • Formulare de emitere carduri ce contin o rubrica ce permite desemnarea unui utilizator autorizat (imputernicit pe contul curent si posesor de card) Imputernicirea / revocarea este valabila de la data semnarii pana la o modificare ulterioara a imputernicitilor la solicitarea titularului . mostenitorul desemnat prin respectivul formular va avea acces la disponibilul din cont prin simpla prezentare a actului sau de identitate si certificatul de deces al titularului de cont Potrivit normelor imputernicitii pe cont desemnati prin formularele bancii : • Sunt autorizati : . Imputernicirea isi inceteaza valabilitatea . de catre titular.sa efectueze operatiuni prin contul curent sau contul revolving prin intermediul cardului de credit . 103 . la decesul acestuia. a imputernicitului de catre titular . modificarea acesteia sau până la decesul Clientului.la data la care Banca este informata cu privire la decesul titularului.

În cazul în care apare o dispută sau o situaţie conflictuală de orice natură care. Redam in continuare pasii obligtatorii care sunt parcursi in operatiunea de deschidere de cont asa cum sunt prevazuti in procedura bancii luate ca exemplu ( similar se procedeaza si in alte banci) : “Consilier clientela / operator ghiseu universal efectuati urmatoarele operatiuni tehnice : Verificati identitatea clientului Cautati clientul in sistemul informatic – dupa CNP ( pentru definirea clientilor in sistemul informatic se utilizeaza procedura “Intrare in relatii cu banca – persoane fizice” . în opinia Băncii. Clientul este răspunzător faţă de Bancă pentru orice pierdere suferită de aceasta.Tehnica de deschidere a contului curent pentru o persoana fizica . inainte de a se deschide contul curent) Inmanati clientului spre completare cererea de deschidere cont curent (daca clientul doreste imputerniciti) Inmanati clientului spre completare Formularul de Imputernicire/ Revocare imputernicire 104 . limitele sau revocarea acestuia.Încetarea mandatului devine opozabilă Băncii începând de la data informării Băncii (prin prezentarea unui Certificat de deces sau a unei înştiinţări scrise transmise Băncii. Banca este îndreptăţită să solicite orice documente consideră că sunt necesare cu privire la aceste modificări. prevenirea spalarii banilor si combaterea utilizarii bancii in scopul finantarii actelor de terorism. In momentul aplicarii prezentei proceduri.). 3. lucratorul bancar (reamintesc ca poate fi consilierul de clientela sau operatorul de ghiseu universal) va respecta obligatoriu Directiva privind : cunoasterea clientelei.7. Banca are dreptul de a bloca accesul Împuternicitului pe Cont la contul Clientului până la soluţionarea disputei dovedită prin preze. ca urmare a neaducerii la cunoştinţa Băncii a oricărei restricţii sau limitări în ceea ce priveşte Împuternicitul acestuia pe Cont.1. împiedică stabilirea Împuternicitului pe Cont în ce priveşte desemnarea.

” 3. Aplicand propriile principii de control si prudentialitate (si in context de cunoastere a clientului si cu acesta ocazie ) banca a organizat o supervizare a operatiilor de deschidere de cont . efectuata de persinal de specialitate . 105 .7.2. dupa caz Semnati si stampilati Cererea de deschidere de cont curent si Formularul de Imputernicire / Revocare imputernicire. clientul trebuie sa completeze Declaratia Bona Fide conform programului de cunoastere a clientelei. dupa caz Deschideti contul curent in aplicatia informatica si completati eventuala clauza testamentara Nota : Pentru depuneri mai mari de 15 000 EUR.Procedura de supervizare a deschiderii conturilor persoanelor fizice. Arhivati formularul de intrare in relatii cu banca / cererea de deschidere de cont curent/ Formularul de Imputernicire/ Revocare Imputernicire si fotocopia actelor de identitate (client + imputernicit) la Dosarul Formulare de deschidere cont curent (Arhivarea documentelor se va face in ordine cronologica). Incheiat procedura.Efectuati si retineti o fotocopie a actului de identitate pentru imputernicit Cautati in baza de date existenta imputernicitilor (-cautare dupa CNP) Inregistrati drept clienti noi imputerniciti care nu au fost gasiti in baza de date si retineti (notati) numerele de client generate de aplicatia informatica Inmanati clientului un exemplar al Cererii de deschidere cont curent / Formularului de Imputernicire / Revocare Imputernicire.

Operator ghiseu universal. persoanele care sunt desemnate si modalitatile de realizare a verificarilor . sursa informatiilor .Teller .IBANK . .salariat careia i s-a atasat un cod de acces si operare in sistemul informatic (poate sa fie autorizat un acces total sau numai in anumite tipuri de aplicatii) NR CRT. dupa caz. conform conturilor deschise in IBA 3 IBANK Formulare deschidere cont curent Supervizor La sfarsitul zilei 106 .este denumirea sistemului informatic utilizat . Semnificatia prescurtarilor este urmatoarea: .OGU .Pentru simplificarea expunerii am sistematizat in tabelul urmator procedura de supervizare prin gruparea operatiunilor supuse acestui proces . Operatiune Sursa Informatiei Persoana desemnata Momentul realizarii verificarii 1 Verificarea existentei clientului in IBANK. in scopul definirii anterioare a acestuia IBANK Consilier clientela / OGU In momentul efectuarii operatiei 2 Verificarea definirii IBANK imputernicitilor conform Formular de intrare in Formularului de intrare in relatii relatii cu banca / Consilier clientela cu banca / Formularului de Formular de Imputernicire /Revocare Imputernicire / Imputernicire Revocare Imputernicire In momentul efectuarii operatiei Verificarea existentei Formularelor de deschidere cont curent (formular de intrare in relatii cu banca sau Cererea de deschidere cont curent) semnate de consilierul de clientela /operatorul de ghiseu universal.

NR CRT. Formularul de intrare in relatii cu banca sau Cererea de deschidere cont curent) / Formularul de Imputernicire 6 / Revocare Imputernicire Formular de intrare in relatii cu banca Formular de Imputernicire / Revocare ImputernicireFotocopii acte de identitate Formulare deschidere cont curent Formular imputernicire / Revocare Imputernicire Formular de intrare in relatii cu banca Cerere de deschidere cont curent Formular imputernicire / Revocare Imputernicire Supervizor La sfarsitul zilei Supervizor La sfarsitul zilei Supervizor La sfarsitul zilei 107 . Operatiune Verificarea existentei Formularelor de desemnare imputerniciti corespunzatoare (Formulare de intrare in relatii cu banca sau formularul de imputernicire / Revocare 4 Imputernicire) Sursa Informatiei Persoana desemnata Momentul realizarii verificarii Verificarea existente fotocopiilor dupa actul de identitate al titularului si ale 5 eventualilor imputerniciti Verificarea existentei semnaturii clientului pe Formularul de deschidere de cont curent (dupa caz.

daca este posibil 108 . Operatiune Sursa Informatiei Persoana desemnata Momentul realizarii verificarii Verificarea existentei operatiunilor aferente conturilor constituite pe 7 jurnalul tellerului Jurnalul tellerului Consilier clientela Supervizor La sfarsitul zilei Verificarea arhivarii corespunzatoare a tuturor 8 documentelor Dosar Actele zilei Dosar Formulare de deschidere cont curent Dosar operatiuni mai mari de 10 000 Eur Dosar Formulare de Imputernicire / Revocare Imputernicire IBANK Formular deschidere cont curent Formular de imputernicire / Revocare imputernicire Supervizor La sfarsitul zilei Reglarea erorilor 9 constatate Consilier clientela Supervizor La sfarsitul zilei sau ulterior.NR CRT.

sa efectueze operatiuni doar in limita disponibilului din cont.7. pe scurt le precizam in continuare : Drepturile Clientului . numai dupa achitarea catre Banca a tuturor sumelor datorate. asa cum este el afisat la sediile acesteia . in termen de 5 zile lucratoare de la data modificarii respective. Clientul fiind raspunzator pentru aceasta . tinand cont inclusiv de valoarea comisioanelor aferente . .sa se informeze cu privire la modificarile intervenite in nivelul comisioanelor. cu exceptia cazului in care exista conventii prin care s-a stabilit alt nivel al acestora . el sau imputernicitul sau.sau la ghiseul Bancii.sa solicite inchiderea contului.  Obligatiile Clientului . . spezele si dobanzile bancare aferente operatiunilor efectuate. din care . . deschise la Bancă sau la alte bănci. Drepturile si obligatiile clientilor persoanelor fizice si drepturile si obligatiile bancii in utilizarea conturilor.3.sa achite comisioanele. furat. . extrasul de cont. din afisarile existente la sediile Bancii . . Precizam faptul ca documentele ce se intocmesc si semneaza de catre banca si clientul sau la deschiderea de conturi imbraca forma si autoritatea unui contract . conform reglementarilor in vigoare.sa respecte zilele bancare lucratoare si programul de lucru cu publicul al Bancii. 109 .sa semnaleze erorile sau omisiunile din extrasul de cont in termen de 30 zile lucratoare de la data emiterii acestuia . Alimentările în valută se efectuează. pentru ambele parti se nasc drepturi si obligatii . conform Ghidului principalelor comisioane in lei si valuta pentru persoane fizice si Listei de dobanzi in vigoare existente la sediile Bancii. distrus sau anulat.sa utilizeze contul deschis la Banca pentru efectuarea de operatiuni folosind formularele standard ale Bancii . Clientul se obliga sa informeze neintarziat Banca privind orice instrument de plata pierdut. .sa-si declare obligatoriu si corect datele privind identitatea si domiciliul . aflate in vigoare . . Banca nu poate fi facuta raspunzatoare pentru eventualele prejudicii cauzate ca urmare a necomunicarii in timp si in conditii de siguranta a modificarilor/completarilor aparute .este raspunzator fata de Banca pentru orice pierdere suferita de aceasta.sa inlocuiasca.în cazul existenţei unui descoperit de cont. . .sa-si alimenteze contul prin depuneri in numerar la unitatile Băncii (numai in valuta contului) sau prin viramente din alte conturi.pentru protejarea intereselor sale. astfel incat aceasta sa ia masurile necesare pentru imposibilitatea utilizarii ulterioare a respectivelor mijloace de plata. actele prezentate la Banca pentru deschiderea contului.sa primeasca dobanda pentru disponibilul pastrat in cont. in cazul modificarii acestora.sa primeasca. acestea trebuie sa fie corect completate si sa reflecte operatiuni reale. . ca urmare a neaducerii la cunostinta Bancii a vreunei restrictii sau limitari in ceea ce priveste Clientul sau contul . spezelor si dobanzilor. cu condiţia respectării prevederilor Regulamentului Valutar al Bancii Nationale a Romaniei si a reglementarilor cu privire la operatiunile valutare. . . . stabilita conform reglementarilor Bancii .3. clientul are obligaţia efectuarii unei alimentări cel puţin la nivelul descoperitului neautorizat de cont (dacă e cazul) .sa cunoasca si sa respecte prezentele conditii de efectuare a operatiunilor in cont . .sa efectueze lunar operatiuni pe cont. . la adresa de corespondenta a Clientului. pe care .

- titularul de cont va despăgubi Banca pentru orice daune, pierderi sau cheltuieli suportate de aceasta, care au rezultat din încălcarea prevederilor prezentelor Conditii Generale Bancare de catre Client. - Clientul va despăgubi Banca pentru orice daune, pierderi sau cheltuieli suportate de Bancă, în urma stabilirii responsabilităţii financiare a acestuia pentru refuzurile de plata ; - Clientul autorizeaza Banca să recupereze din depozitul colateral constituit (daca e cazul), sumele reprezentând obligaţii de plată proprii, nerambursate în termen de 30 zile calendaristice de la data solicitării in scris primite din partea Băncii ; Drepturile Bancii - sa efectueze in conturile Clientilor sai, operatiunile bancare dispuse de acestia in scris sau prin alte mijloace convenite intre Banca si Client, in limita disponibilului din cont si cu respectarea normelor proprii de lucru si a regulilor si uzantelor bancare interne si internationale ; - sa debiteze contul cu valoarea tranzacţiilor efectuate în altă valuta decât cea a respectivului cont, pe baza cursului de schimb utilizat de Banca si comunicat Clientului prin extrasul de cont; Banca poate decide aplicarea unei marje suplimentare la cursul de schimb, in functie de evolutia cursului oficial de schimb ; - sa nu se angajeze cu fondurile sale proprii in efectuarea operatiunilor dispuse de Client, neputand fi facuta raspunzatoare pentru consecintele rezultate ca urmare a neefectuarii operatiunilor din lipsa de disponibilitati in contul Clientului ; - sa ia in consideraţie orice plată efectuată de Client in favoarea sa, de la data inregistrarii sumei in respectivul cont ; - cazurile in care sumele aflate in contul Clientului din care este dispusa operatiunea sunt indisponibile din temeiul unui titlu executoriu (sau in alt mod legal), nu se vor considera neexecutare a obligatiilor contractuale asumate de catre Banca ; - sa reconsidere relatia cu Clientul daca contul sau curent prezinta un sold mai mic sau egal cu 15 EUR (sau echivalent in moneda contului) si lipsa de miscari pe o perioada de 6 luni; In acest caz Banca isi rezerva dreptul de a inchide conturile curente ale Clientului, dupa verificarea existentei produselor active atasate respectivului cont curent; - sa blocheze contul curent al clientului in cazul nealimentarii descoperitului de cont timp de 3 luni consecutiv, precum şi în cazul înregistrării de descoperit neautorizat de cont curent; - Banca este indreptatita, in mod unilateral si fara nici o notificare prealabila, sa inchida orice cont al Clientului daca acesta nu respecta conditiile de functionare ale contului impuse de Banca, prevederile legale in vigoare sau normele de lucru ale acesteia ; - sa modifice dobanda acordata pentru disponibilul pastrat in cont, creditele şi / sau descoperitul de cont acordat precum si comisioanele, spezele aferente operatiunilor efectuate in numele Clientului si sa il informeze pe acesta de schimbarile survenite prin afisarea in locuri special amenajate din incinta Bancii ; - sa retina din contul Clientului, comisioanele, dobanzile, spezele bancare si ratele de credit restante si scadente, fara avizarea prealabila a acestuia; - sa efectueze plati din conturile deschise, fara acordul titularului, pe baza de hotarari judecatoresti ramase definitive si a altor titluri executorii prevazute de lege sau pentru corectarea erorilor constatate la verificarea operatiunilor in cont ; 110

- Banca este autorizata sa plateasca, la cererea organelor de drept, sumele care se cuvin bugetului statului sau bugetelor locale, precum si cele dispuse prin hotarari judecatoresti sau de arbitraj, definitive si executorii ; - sa solicite Clientului documente privind scopul si natura serviciilor bancare ce urmeaza a se derula prin intermediul Bancii ; - sa refuze efectuarea oricarei operatiuni in cont in cazul in care documentele care stau la baza acesteia prezinta elemente de natura sa creeze suspiciuni, atat cu privire la persoanele care actioneaza in numele Clientului, cat si cu privire la documentele aferente ; - sa nu execute ordinele Clientilor, in cazul in care acestia prezinta Bancii instrumente de plata avand potential fraudulos, producand riscuri de plata, inclusiv acele instrumente care pot afecta finalitatea decontarii, acestea intrand sub incidenta sanctiunilor legale prevazute de actele normative in vigoare ; - sa refuze deschiderea de conturi sau efectuarea de operatiuni dispuse de Clienti, respectand politica Bancii de acceptare a Clientelei ; - Banca este îndreptăţită să înceapă procedura legală de recuperare a obligaţiilor de plată ale Clientului, cu suportarea de către acesta a cheltuielilor facute de catre Banca pentru recuperarea acestor datorii in cazul în care nu exista un depozit colateral sau depozitul colateral constituit nu acopera în totalitate datoriile Clientului fata de Banca sau in orice alt caz de nerespectare a obligatiilor de plata prevazute in prezentele Conditii Generale Bancare; - sa transmita catre SC Biroul de Credit SA informatiile de risc, precum si informatii referitoare la produsele de creditare, activitatea frauduloasă şi informaţiile legate de inadvertenţele din documentele / declaraţiile înregistrate pe numele Clientilor sai, in vederea prelucrarii si consultarii ori de câte ori este necesar; - Banca este exonerata de orice raspundere in caz de forta majora. Obligatiile Bancii - Banca garanteaza executarea corecta si in timp util, conform instructiunilor Clientului , a operatiunilor in lei sau valuta, daca : documentele tipizate prezentate Bancii sunt completate si semnate in mod corespunzator; soldul contului permite operatiunea; suma din contul Clientului nu este indisponibilizata de existenta unor restrictii dispuse de autoritatea judecatoreasca competenta sau de un organ al statului; Clientul nu are datorii scadente neachitate fata de Banca; - operatiunea este conforma cu regulamentele bancare in vigoare; - Banca realizează cunoaşterea clienţilor potrivit Normei BNR nr.3/2002, cu modificările ulterioare, privind standardele de cunoaştere a clientelei şi conform normelor proprii in vigoare. - Banca se obliga sa suporte: plata unei dobanzi de intarziere de minim 0.05% din valoarea platii de mare valoare, pe fiecare zi de intarziere, in cazul in care nu a respectat intervalele maximale stabilite in Regulamentul Banci Nationale a Romaniei - aflat in vigoare - privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare; plata unei penalitati de 0.1% din valoarea platii de mare valoare, pe fiecare zi de intarziere, in cazul in care nu a respectat prevederile in vigoare privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare. 111

3.8. INCHIDEREA CONTURILOR CLIENTILOR PERSOANE FIZICE Si acest moment al colaborarii dintre o banca si clientul sau se supune unor reguli precise , insusite si acceptate , asa cum prezentam mai inainte, de catre ambele parti in momentul semnarii Conditiilor Generale Bancare. In sinteza aceste reguli sunt urmatoarele: - Clientul poate solicita închiderea contului, printr-o cerere semnată şi prezentată Băncii. - Închiderea contului va fi efectuată numai după achitarea de către Client a tuturor sumelor pe care le datorează Băncii (închiderea se va efectua cu condiţia ca respectivul cont să nu aibă produse active ataşate). - În cazul în care există un card un card de debit ataşat contului curent, sau in cazul cardului de credit, închiderea contului la solicitarea clientului se va face la 30 de zile de la stoparea cardului. - Clientul nu poate solicita închiderea contului în cazul în care asupra contului s-a dispus masura indisponibilizării în condiţiile legii. - Odată cu închiderea contului, Clientul are obligaţia de a reglementa situaţia produselor şi serviciilor ataşate contului respectiv. - În cazul în care este prevăzută o clauză testamentară pe un cont, la decesul Clientului, beneficiarul clauzei va avea acces la disponibilul din cont prin prezentarea actului său de identitate şi a Certificatului de deces al Clientului. - În cazul în care nu este prevăzută o clauză testamentară pe un cont, la decesul Clientului, sumele aflate în cont se vor elibera numai persoanelor numite în Certificatul de Moştenitor şi numai în limitele prevăzute în acesta. (aceste persoane vor prezenta de asemenea şi actele de identitate precum şi Certificatul de Deces al Clientului). - În cazul în care Băncii i se aduce la cunoştinţă despre decesul Clientului, prin prezentarea de către orice persoană interesată a Certificatului de Deces al clientului, Banca are dreptul să blocheze contul până la îndeplinirea condiţiilor menţionate mai sus. - În situaţia în care există mai mulţi moştenitori (cu Certificat de Moştenitor), Banca nu va putea desfiinţa depozitul decât cu acordul tuturor moştenitorilor. - Dacă este prevăzută o clauză testamentară pe cont nemenţionată în Certificatul de Moştenitor, iar beneficiarul acesteia nu sa prezentat la Banca pentru a dispune de sumele din cont, Banca are dreptul să blocheze contul, până la prezentarea unui Certificat de Moştenitor rectificat / completat sau a unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile în acest sens. - Banca îşi rezervă dreptul să închidă orice cont curent / cont revolving al Clientului în oricare din următoarele cazuri: - întârzieri sau refuzul de prezentare a documentelor conform solicitării Băncii sau a modificărilor acestora; - apariţia a 2 incidente de plată; - relaţii deficitare Bancă-Client; - neprezentarea documentelor justificative aferente tranzacţiilor ordonate sau prezentarea acestora într-o formă necorespunzătoare; - nerespectarea Contractului şi/sau a prevederilor legale în vigoare. - inexistenta oricăror operaţiuni în cont curent pe o perioadă de 6 luni; 112

Închiderea contului pentru cazurile enunţate mai sus va fi notificată Clientului cu 10 zile lucrătoare înainte de închiderea efectivă a contului ; - Până la data închiderii efective a contului, Clientul va reglementa situaţia sumelor aflate în respectivul cont, şi anume va dispune transferarea sumelor într-un alt cont sau retragerea lor în numerar. În cazul în care Clientul nu optează pentru una din aceste două variante până la data închiderii efective a contului, Clientul declară că a luat cunoştinţă şi este de acord ca Banca să închidă contul automat pentru sumele mai mici de 15 EUR (sau echivalentul în lei sau altă valută) aflate în respectivul cont. - Banca poate închide contul curent al Clientului, fără nici o notificare prealabilă, în situaţia în care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: - cont curent cu sold mai mic sau egal cu 15 EUR (sau echivalent în moneda contului); - inexistenţa oricăror operaţiuni în cont curent pe o perioadă de 6 luni; - inexistenţa produselor active ataşate respectivului cont curent. 3.9. PROCEDURA DE DESCHIDERE A CONTULUI CURENT pentru PERSOANE JURIDICE Urmeaza aceleasi principii de cunoastere si selectare a clientelei , operatiunea concretizandu-se prin completarea si semnarea unui Formular de deschidere cont curent – Persoane Juridice . Acest formular contine date de identificare in forma si structura modelului de mai jos , iar pe verso sunt precizate drepturile si obligatiile partilor in utilizarea conturlor curente . Prezentam mai jos continutul acestui formular: Unitatea bancara : _________

Nr. Cont: ________

Moneda _________

FORMULAR DE DESCHIDERE CONT CURENT PERSOANE JURIDICE Denumire societate _______________ Cod fiscal ____________________ Rezidenta__________  Societãţi de asigurare  Administraţii  Altele

Tara de provenienţã ____ Limba de corespondenţã __ Tip client : Intreprinderi _______  Bãnci

 Instituţii financiare

Forma de proprietate

: Stat  Mixtã  Privatã  Comunã  Cooperatistã  Altele 113

Sector economic :

Agriculturã  Industrie / Construcţii  Comerţ şi alte servicii  Administraţie publicã  Altele ________ Normalã  In litigiu 

Finanţe, bãnci, asigurãri 

Situaţie juridicã

:

Reorganizare 

Adresa principalã (sediu societate) Numele str\zii* ________________________________________ Nr. _________Bloc __________ Scara _________ Etaj _______ Ap. ____ Sector / jude] _________________Localitatea ____________________ Cod poştal ___________ Tara_________________

Adresa de contact (pentru transmiterea extrasului de cont la cerere şi acţiuni de marketing) Numele str\zii ________________________________________ Nr. _________Bloc __________ Scara _________ Etaj _______ Ap. ____ Sector / judeţ _________________Localitatea ____________________ Cod poştal ___________ Tara_________________ Date de contact Reprezentant __________________________ CNP ___________ Funcţia _______________ Domiciliu : Telefon fix _________ Mobil ____________Fax ________ E-mail __________

Loc de muncã : Telefon fix __________ Mobil ___________ Fax ________ E-mail __________

Semnatura bancii_____________

Semnaturã şi ştampilã client ____________

114

in valuta: dupa expirarea termenului de 6 luni de la momentul soldului contului in valuta sub limita de 25 USD sau echivalent.cunoasterea conditiilor in care se vor efectua operatiunile de incasari si plati in cont si respectarea acestora. . .sa inchida din proprie initiativa conturile: .  Drepturile clientului: . Pe verso-ul formularului sunt inscrise dreprturil si obligatiile partilor contractante ( banca si clientul persoana juridica ) precum si documentele pe care clientul trebuie sa le prezinte la solicitarea bancii atunci cand solicita deschiderea de cont. .sa inlocuiasca. .sa primeasca.sa achite comisioanele si spezele bancare aferente operatiunilor efectuate si sa se informeze cu privire la modificarile intervenite la acestea din afisarile existente la sediile bancii. timp de 6 luni consecutiv. in cazul modificarii acestora. in termen de 5 zile lucratoare de la data modificarii respective.sa refuze efectuarea de plati in cazul inexistentei disponibilului in cont sau in cazul in care instrumentele de plata nu sunt completate conform reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei in vigoare.Drepturile şi obligaţiile pãrţilor în utilizarea conturilor curente –persoane juridice.  Obligaţiile clientului: .000 lei.1.  Drepturile bãncii: .9. .  Obligaţiile bãncii: .sa efectueze operatiunile dispuse de client cu respectarea reglementarilor legale in vigoare.000. Se oberva faptul ca natura si structura acestor documente contin intregul volum de informatii necesar bancii pentru cunoasterea clientului sub toate aspectele sale. . .sa modifice dobanda acordata pentru disponibilul pastrat in contul curent si comisioanele aferente operatiunilor efectuate in numele clientului. stabilita de banca.sa mea cntinonfidentialitatea in legatura cu operatiunile si conturile clientului.sa primeasca dobanda la vedere pentru disponibilul pastrat in cont. extrasul de cont aferent operatiunilor inregistrate prin contul curent. la ghiseul bancii. clientul fiind raspunzator pentru aceasta. prin imputernicitii sai. acestea trebuie sa fie corect completate si sa reflecte operatiuni reale.in lei: daca nu vor avea un rulaj creditor mediu de minim 10. .Data: __________________ 3. 115 .sa utilizeze contul deschis la banca pentru efectuarea de operatiuni folosind documentele tipizate. .sa semnaleze erorile sau omisiunile din extrasul de cont in termen de 10 zile lucratoare de la data acestuia.sa efectueze operatiuni doar in limita disponibilului din contul curent. . actele prezentate la banca pentru deschiderea contului.

. identitatea administratorilor/directorilor si prevederile care reglementeaza competentele de angajare a entitatii de catre acestia.in forma ceruta de norme si . sediul. pe fiecare zi de intarziere. le bifeaza in casutele din formular . dupa caz.sa suporte plata unei penalitati de minim 0. In mod practic . pe fiecare zi de intarziere. impreuna cu clientul .9. Documentele necesare deschiderii contului curent al persoanelor juridice.05% din valoarea platii de mare valoare. astfel : „ Am depus fotocopii dupã urmãtoarele documente (bifati casutele corespunzatoare documentelor depuse): o Certificat de inregistrare fiscala  Hotararea de infintare a regiilor autonome si societatilor comerciale si agricole cu capital integral de stat sau mixt. contractul de societate sau statutul dupa caz. precum si traducerea legalizata a acesteia in limba romana  Certificatul de inmatriculare in Registrul Societatilor Agricole  Certificatul de inscriere de mentiuni in Registrul Comertului privind infiintarea sediului secundar. din care sa rezulte denumirea. banca este exonerata de raspundere in caz de forta majora . forma juridica. in cazul asociatiilor si fundatiilor  Dovada inregistrarii in Registrul asociatiilor si fundatiilor de la Judecatoria din circumscriptia teritoriala in care isi au sediul  Certificat de inmatriculare/inregistrare in Registrul Comertului pentru persoanele juridice rezidente  Copie legalizata la notariatul din tara de origine dupa inregistrarea la Camera de Comert sau organizatia autorizata a persoanei juridice nerezidente. in cazul in care nu a respectat prevederile în vigoare privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare. in cazul in care nu a respectat intervalele maximale stabilite in Regulamentul BNR –aflat in vigoare. data de Guvern pentru unitatile de interes national si de organele locale ale administratiei de stat pentru unitatile locale  Hotararea judecatoreasca de infiintare/incheierea judecatorului delegat de autorizare a societatilor comerciale  Actul constitutiv. salariatul bancii solicita clientului sa depuna o data cu cererea de deschidere de cont documentele de mai jos . 3. banca este exonerata de raspundere in caz de forta majora .privind sistemul de transfer de fonduri de mare valoare. tipul si natura activitatii. daca sediul secundar al unei persoane juridice rezidente nu are statut de sucursala  Certificatul de inregistrare in Registrul Comertului a sucursalelor persoanelor juridice rezidente sau nerezidente  Dovada inregistrarii in Registrul Special. hotararea organului statutar competent  Actele aditionale la Actul constitutiv si dovada inregistrarii acestora la Registrul Comertului  Hotararea de infiintare a subunitatilor fara personalitate juridica aferente persoanelor juridice nerezidente *  Dovada inregistrarii subunitatilor la Camera de Comert  Actele prin care a fost desemnata persoana care va deschide contul in Romania si care semneaza pentru operatiunile in cont  Actul constitutiv si statutul. in cazul fundatiilor si asociatiilor  Acte de identitate ale persoanelor imputernicite sa dispuna de cont 116 .sa suporte plata unei dobanzi de intarziere de minim 0. .2. atat pentru societatile comerciale rezidente cat si pentru cele nerezidente  Regulamentul de Organizare si Functionare al regiilor autonome  Actul aditional la Actul constitutiv al persoanei juridice rezidente privind infiintarea unui sediu secundar sau.1% din valoarea platii de mare valoare.

din motive tehnice/informatice.Ca urmare a dreptului Bancii de a modifica clauzele din contractul Client-Banca.Orice astfel de modificare intră în vigoare la 30 zile după ce aceasta a fost comunicată Clientului .11.omisiunea de notificare a oricăror modificări ale clauzelor contractului Client – Banca cu 30 zile inainte de data intrarii in vigoare a acestora.   Fisa cu specimene de semnaturi ale persoanelor imputernicite sa dispuna de cont Actul de numire in functie a conducatorului unitatii Imputernicirea speciala. ..Incorectitudinea datelor personale declarate de Client.Fiecare parte contractantă are dreptul de a rezilia prezentul contract cu condiţia prezentării unui preaviz de 30 de zile.încălcarea prevederilor prezentelor Conditii Generale Bancare de către Client .Încetarea valabilităţii contractului devine efectivă numai după rambursarea tuturor obligaţiilor de plată ale Clientului faţă de Bancă . celeilalte părţi . . fără nici o altă formalitate în următoarele situaţii: . COMUNICAREA CLIENT – BANCĂ 117 . MODIFICAREA / REZILIEREA CONTRACTULUI CLIENT – BANCA  Modificarea clauzelor contractului Client – Banca este un proces delicat care presupune : . constituie acceptul acestuia pentru modificarea clauzelor.Contractul este reziliat de drept. daca survine vreo modificare in cadrul legislativ. . Nota :Actele autentice prezentate de persoanele juridice nerezidente vor trebui sa aiba aplicata apostila autoritatii competente in tara din care provin documentele „Incheiat procedura” 3. .  Rezilierea contractului Client – Banca . prin intermediul extrasului de cont sau altă formă de comunicare . aceasta trebuie sa aduca la cunostinta Clientului schimbarile survenite. de securitate si/sau financiare . . autentificata la notariatul din tara de origine data de persoanele juridice nerezidente cu sau fara scop lucrativ unei persoane fizice sa o reprezinte in Romania si traducerea legalizata a acesteia in limba romana. 3.Neexprimarea dezacordului de catre Client în termen de 30 de zile de la data notificării. .10.Clientul recunoaşte dreptul Băncii de a modifica clauzele din contractul Client-Banca. .

118 . care o împiedică în mod absolut să îşi îndeplinească total sau parţial obligaţiile contractuale (ex. cunosc extrem de bine piata bancara cu toate coordonatele ei de concurenta. Pe de alta parte clientii bancari sunt din ce in ce mai bine pregatiti sa solicite . conform prevederilor prezentelor condiţii.Scrisoarea recomandată va fi transmisă de către Client la unitatea unde are deschis contul curent / contul revolving.eficienta. .: calamităţi naturale. fax. dacă aceasta din urmă posedă o copie a comunicării semnată de Client sau dacă respectiva corespondenţă este evidenţiată într-un document de expediere semnat de poştă sau de către societăţi cu activitate de curierat sau mandat poştal. preturi . . Informarea clienţilor se va realiza prin afişarea la sediile unităţilor Băncii. inclusiv extrase de cont. etc).etc De aceea bancile isi perfectioneaza nu numai „discursul comecial” ci si pe cel cel de parteneriat ridicat in mediul bancar si de concurenta la cotele de calitate ale dialogului intre adevarati gentlemeni In termenii actuali ai procedurilor si tehnicilor bancare comunicarea client banca contine cateva reguli precise .Corespondenţa adresată Băncii de către Client se va realiza prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau prin alte mijloace acceptate de Bancă (în funcţie de modalitatea convenită cu Banca prin contractele/formularele aferente produselor/ serviciilor) şi puse la dispoziţia clienţilor săi (TelVerde. sa-si argumenteze si sa sustina cererea de finantare . pe de o parte bancile si-au sporit masiv oferta de produse si servicii . nu depind si nu pot fi controlate obiectiv de catre acestia . . greve. e-mail. război Banca şi Clientul nu sunt răspunzători pentru nici o pierdere datorată perturbării operaţiunilor din cauză de forţă majoră.Corespondenţa transmisă Clientului de către Bancă este considerată ca fiind corect adresată.sunt avizati asupra ofertei de produse si servicii bancare . inevitabil şi independent de voinţa uneia dintre părţi.. şi nici în ceea ce priveşte deteriorarea sau alte erori ce se pot produce în timpul transportului/transmisiei. In ultimi ani problema comunicarii intre client si banca a capatat o importanta deosebita cu aspecte extrem de nuantate . .Transmiterea corespondenţei către Client de către Bancă va fi considerată efectuată. . intrucat .Clientul se va asigura întotdeauna că notificările sale transmise Băncii vor ajunge la destinaţie în termenul prevăzut pentru a putea fi luate în considerare de către Bancă. Cu alte cuvinte cazul de forţă majoră este orice eveniment imprevizibil. intre care mentionam : .  Forta majora reprezinta o conditie contractuala importanta intre banca si client avand rolul de a clarifica extinderea in tim si spatiu a lipsei de responsabilitate a fiecarui partener atunci cand fenomenele .Banca nu îşi asumă nici o responsabilitate în ceea ce priveşte consecinţele întârzierilor şi/sau pierderilor de documente sau corespondenţă. de către Client.Documentele redactate în limbi străine vor fi prezentate Băncii împreună cu traducerea legalizată în limba română. dacă aceasta a fost expediată la ultima adresă comunicată Băncii. sau cauzele unor imprejurari nonperformante in relatiile dintre cei doi nu sunt produse . au transformat-o fundamental calitativ si au asezat-o intr-un cadru tehnic si informativ fara egal pana acum. .  Fondurile deţinute de Client în conturile deschise la Bancă sunt garantate în limita plafonului de garantare comunicat de către Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar conform legislaţiei în vigoare.

şi că a luat cunoştinţă şi este de acord cu conţinutul acestora.În caz de forţă majoră. 3. urmând ca în următoarele 15 zile calendaristice să transmită Certificatul eliberat de către autorităţile competente privind cazul de forţă majoră. utilizator autorizat (în cazul contratelor de carduri). .Clientul/Împuternicitul pe Cont declară că informaţiile cuprinse în toate documentele furnizate Băncii sunt reale având în vedere că declaraţiile false sunt pedepsite conform Codului Penal. partea afectată va comunica apariţia cazului de forţă majoră prin telefon sau fax.. Orice dispută se va rezolva pe cale amiabilă de părţile semnatare.Litigii . Pentru exemplificare retinem : . supunându-se dispoziţiilor aplicabile din prezentul document.Toate persoanele care sunt parte în diferite contracte încheiate cu Banca. 119 . În caz contrar. prin scrisoare recomandată sau prin prezentarea la Bancă. au luat la cunoştinţă şi sunt de acord cu conţinutul acestora. declară că au primit un exemplar din prezentele Condiţii Generale Bancare pentru Persoane Fizice. aceasta se va soluţiona de instanţa de judecată competentă în raza căreia se află situată unitatea Băncii unde Clientul are deschis contul.12 . în termen maxim de 5 zile calendaristice. în calitate de: reprezentant/ocrotitor legal (în cazul contractelor încheiate cu minori). Ghidul principalelor comisioane în lei şi valută pentru persoane fizice şi Lista de dobânzi. etc. Relaţiile dintre Bancă şi Client sunt guvernate de legislaţia română. co-împrumutat sau girant (în cazul contractelor de credit). o data cu semnarea acestuia in contextul si pe baza Conditiilor Generala Bancare pentru persoane fizice se inscriu si se convin unele dispozitii cu caracter de clarificare absoluta a angajamentelor asumate de cei doi parteneri la actul bancar.  Legea aplicabila .Clientul/Împuternicitul pe cont confirmă că a primit un exemplar din Condiţiile Generale Bancare pentru Persoane Fizice. .DISPOZITII FINALE In incheierea contractului dintre client si banca sa .

CAPITOLUL IV CUNOAŞTERE A CLIENTELEI 120 .

PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR III. COMBATEREA UTILIZĂRII BĂNCII ÎN SCOPUL FINANŢĂRII ACTELOR DE TERORISM 121 .I . II . CUNOAŞTERE A CLIENTELEI.

riscurile pot fi catalogate în următoarele grade : de cunoaştere RESPONSABILITĂŢI V. MONITORIZAREA CLIENŢILOR ŞI A OPERAŢIUNILOR Riscul de PRIN a banilor SCOPUL DETECTĂRII DERULATEspălareBANCĂ INşi finanţarea actelor de terorism poate avea un impact considerabil asupra valorii Băncii atît ca impact înTRANZACŢIILORpierderilor directe. ca exemplu. COMBATEREA FINANŢĂRII TERORISMULUI Riscul de generale . 20 . afaceri şi nuevidenţelorrînd asupra imaginii şi autorităţii Băncii pe piaţa financiară.risc standard (RST) .risc standard în observaţie (RSO) 1.2 Circuitul decizilor şi raportarea operaţiunilor suspecte .7 Atitudinea ce legale derulate prezenţa şi totodată.risc ridicat (RR). 4. de Actualizarea în ultimul Riscul de imagine.5 Operaţiuni cu numerar Interesul de fonduri externe 1.1 CONSIDERAŢII GENERALE În activitatea pe care o desfăşoară. cauzat de efectele determinate asupra Băncii.TEHNICI BANCARE UTILIZATE PENTRU CUNOAŞTERE A CLIENTELEI. Pentru a realiza o expunere completa si complexa a acestor importante probleme . de finanţare Sensibile sau suspecte a actelor de terorism.a clientelei. sau orice alt risc definit în normele şi procedurile de lucru ale BRD.1. sub forma SUSPECTE partenerilor3. prevenirea spalarii banilor si combaterea utilizarii bancii in scopul finantarii actelor de terorism am ales . cu fonduri rezultate din activităţi ilicite. este un risc major şi este determinat de relaţiile pe care Banca le desfăşoară cu clienţii care folosesc produsele şi serviciile oferite de aceasta în efectuarea de tranzacţii suspecte. Aceste activităţi ilegale ar putea produce daune deosebit de grave pentru bancă şi angajaţii ei şi ar afecta1. cît şi unul indus. 19 . Riscul reputaţional este un risc major pentru bănci care poate apărea ca urmare a implicarii acestora în activităţi de spălarea banilor sau în finanţarea unor acte de terorism.Consideraţii spălare a banilor şi finanţarea actelor de terorism. 1. tehnicile si procedurile moderne utilizate in procesul de cunoastere a clientelei . 1.1 Responsabilităţi. III.8 Supravegherea conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora negativ credibilitatea lor.6 Transferurilegitim al unei institutii de credit este de a asigura desfăşurarea normală a operaţiunilor bancare ce au la bază tranzacţii economicetrebuie adoptată înde clienţi unor tranzacţii a evita implicarea Băncii în operaţiuni de spălare a banilor sau de 1. fapte incriminate de legislaţia în vigoare. sine. personalului acestuia.3 Întocmirea şi păstrarea evidenţelor 21 122 . fapte incriminate de legislaţia în vigoare. prin lipsa operaţiunilor finanţarea actelor de18-19 terorism. cu fonduri rezultate 16 din activităţi ilicite. instiţiile de credit sunt expuse riscurilor ca serviciile oferite clienţilor să fie folosite în efectuarea de tranzacţii suspecte.1. 1. Monitorizarea şi analizade supraveghere sau monitorizare neadecvată a acestora.4. În funcţie de rezultatele analizei efectuate de salariatul Băncii la intrarea în relaţia cu Banca a clientului. pornind de la modul de abordare a lor pana la strategiile . pe baza măsurii adecvateORGANIZARE. riscul legal. riscul financiar. va prezentam modul concret in care o institutie de credit multinationala a solutionat aceste probleme. apariţia riscului de spălare a banilor şi anumite situaţii. IV.risc scăzut (RSC). pot 18 determina în4.

OBIECT . • continutul masurilor-standard. Răspunderea pentru respectarea dispoziţiilor prezentei directive.În mod curent la încadrarea pe categoria de risc corespunzătoare. 123 .PROGRAMUL BANCII. Instrumentul prin care operează şi se face cunoscută politica unei banci privind cunoaşterea clientului este Programul bancii privind cunoaşterea clientelei. procedurile graduale de acceptare si nivelul ierarhic de aprobare a acceptarii clientilor in functie de gradul de risc asociat categoriei in care sunt incadrati. Companiile bancar – financiare multinationale completeaza instructiunile in acest domeniu cu reglementări proprii referitoare la lupta împotriva spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului care se aplica în toate unităţile membre ale Grupului indiferent in ce tara isi desfasoara acestea activitatea. respectiv pentru trecerea dintr-o categorie de clientela in alta.1. urmatoarele : • politica de acceptare a clientilor. SCOP. precum şi pentru realitatea şi corectitudinea datelor şi informaţiilor transmise Centralei potrivit reglementărilor în acest domeniu. METODOLOGIE . • proceduri de identificare si de monitorizare permanenta a clientilor pentru incadrarea acestora in categoria de clientela corespunzatoare. creşte şi gradul de risc.2. • proceduri de monitorizare permanenta a operatiunilor derulate de clienti in scopul detectarii tranzactiilor neobisnuite si tranzactiilor suspecte. Pe măsura ce sunt identificate elemente care necesită o cunoaştere suplimentară a clientului. Pentru a fi în măsură să se protejeze împotriva riscurilor majore. chiar dacă prin decizii au fost desemnaţi salariaţi cu responsabilităţi pe linia prevenirii spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii în finanţarea actelor de terorism. 4. este cel de risc standard. Nerespectarea prevederilor prezentei directive reprezintă un risc de non-conformitate major. iar gradul de risc asociat în acest caz (în condiţiile în care sunt îndeplinite cerinţele acestei măsuri). care poate atrage sancţiuni contravenţionale şi judiciare din partea organelor de reglementare/supraveghere şi constitue abatere gravă de la Codul de Deontologie al Băncii. tipurile de produse si servicii care pot fi furnizate fiecarei categorii de clientela. revine directorilor entităţilor băncii. se va avea în vedere că pentru orice client (în afara condiţiilor specifice pravăzute de lege) se va aplica măsura standard de cunoaştere a clientelei. prevenirea spălării banilor şi combaterea utilizării Băncii în scopul finanţării actelor de terorism sunt . masurilor simplificate si masurilor suplimentare de cunoastere a clientelei pentru fiecare dintre categoriile de clientela si de produse ori tranzactii supuse acestor masuri. In acest scop sunt elaborate instructiuni ( directive) pentru asigurarea protecţiei împotriva tranzacţiilor ce au ca scop spălarea banilor sau finanţarea actelor de terorism şi instituirea unui mod unitar de acţiune.  Elementele Programului bancii de cunoaştere a clientelei. prevenirea spălării banilor şi combaterea utilizării Băncii în scopul finanţării actelor de terorism. conducerea companiei impune ca toate unităţile Grupului să aplice strategii şi proceduri care să constitue un mijloc de apărare eficace în lupta împotriva spălării banilor sau finanţării unor acte de terorism. La elaborarea acestora se are în vedere cadrul legislativ şi normativ în domeniu din tara unde fuctioneaza institutia de credit . prin care sa se stabileasca cel putin categoriile de clientela pe care institutia isi propune sa le atraga.

124 . precum si stabilirea accesului la acestea. - continuă apoi cu deschiderea contului .  Obiectul Programului Bancii :este de cunoaştere a clientelei.• modalitati de abordare a tranzactiilor si a clientilor in si/sau din jurisdictiile care nu impun aplicarea de proceduri de cunoastere a clientelei si de pastrare a evidentelor referitoare la aceasta.  Scopul Programului Bancii : este asigurarea desfăşurării activităţii băncii. In acest mod se creaza posibilitatea identificarii operatiilor care nu corespund cu profilul tranzacţional al clientului sau se încadrează în sfera tranzacţiilor suspecte . prevenirea spălării banilor şi combaterea utilizării băncii în scopul finanţării actelor de terorism adoptat cadrului legislativ şi normativ în vigoare. inclusiv cu legislaţia privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi cu regulile unei practici bancare prudente şi sănătoase  Fazele Programului Bancii . - acest parcurs conduce la întocmirea evidenţelor corespunzătoare privind cunoaşterea clientelei şi la consolidarea atitudinii ce trebuie adoptată în prezenţa unor tranzacţii sensibile sau suspecte. • standardele pentru angajare si programe de pregatire a personalului in domeniul cunoasterii clientelei. care sintetizate se prezinta astfel : începe cu etapa premergatoare deschiderii contului prin preluarea şi înregistrarea tuturor informaţiilor necesare identificării clientului. inclusiv prin intermediul auditului extern. cand sunt culese si alte informatii suplimentare . • modalitati de intocmire si pastrare a evidentelor corespunzatoare. • proceduri si masuri de verificare a modului de implementare a normelor elaborate si de evaluare a eficientei acestora. 656/2002. echivalente cu cele prevazute in actele normative in vigoare (Legea nr. - se desfasoara permanent prin monitorizarea permanentă de către salariaţii bancii a operaţiunilor dispuse de client si operate prin conturile acestora. Programul Bancii se desfasoara si se aplica intr-o anumita succesiune de faze . în conformitate cu cerinţele legii. • procedurile de raportare interna si catre autoritatile competente . si HG 595/2008)si in care aplicarea acestora nu este supravegheata de o maniera echivalenta celei reglementate prin legislatia precizata.

deschiderea şi funcţionarea de conturi de credite şi orice alte angajamente bancare .Acest program se aplica atat la nivelul Centralei si unitatilor teritoriale pentru toate operatiunile care implica primirea sau distribuirea de fonduri ale clientilor si in cazul tranzactiilor in care banca si uitatile sale sunt angajate si care pot genera expuneri la riscul operational . − orice persoană sau entitate care utilizează ori beneficiază de un serviciu sau de un produs oferit de bancă.închirierea de casete de valori .deschiderea şi funcţionarea unor conturi curente la care se ataşează carduri bancare . decurgand din calitatea partenerului contractual a Bancii si unitatilor sale sau a oricarei persoane fizice sau entitati care are legatura cu tranzactia respectiva.deschiderea şi funcţionarea de conturi de depozite şi a celor ataşate unui depozit . fondurile de pensii. − orice persoană împuternicită să opereze în conturile unui client al băncii . reputational sau de alta natura . fara a fi limitativ : − orice beneficiar direct sau indirect al unui cont: curent . metale. ori alte entităţi ale căror active sunt administrate de societăţi de administrare . . de disponibilităţi. . . de depozit.  125 .transferuri externe primite şi emise în şi din conturi.efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ori alte instrumente financiare. .deschiderea şi funcţionarea de conturi de capitaluri sociale şi asimilate . agenţi de bursă pentru clienţii acestora . . de credit. de disponibilităţi . astfel icat sa includa . fie că operaţiunea implică ori nu deschiderea unui cont. etc. . sau al oricarui alt cont prin care sunt derulate operaţiuni care implică primirea sau distribuirea de fonduri ( pe scurt o PF sau o PJ care are deschis un cont in banca respectiva) − orice persoană sau entitate care este beneficiarul real al tranzacţiilor efectuate de intermediarii de profesie.deschiderea şi funcţionarea de conturi curente. . . cum ar fi : organisme de plasament colectiv în valori mobiliare. fără a fi limitative : . valută. − bănci corespondente .operaţiuni cu numerar . Concepte si terminologie: • client se înţelege în sensul cel mai larg . • produse si servicii bancare ansamblul operaţiunilor băncii care implică primirea sau distribuirea de fonduri. . societăţi de valori mobiliare. − orice persoană sau entitate care este beneficiarul real al tranzacţiilor efectuate prin conturi deschise pe numele unui împuternicit sau al unei persoane interpuse . − orice persoană sau entitate care este beneficiarul real al tranzacţiilor efectuate prin conturile administrate de avocaţi. pietre preţioase şi/sau depozitarea acestora . acestea cuprinzând.deschiderea şi funcţionarea de conturi de evidenţă a valorilor mobiliare .

insarcinatii cu afaceri. • persoane expuse politic sunt persoanele fizice care exercita sau au exercitat functii publice importante. . consilierii de stat. Persoanele fizice care exercita.credite şi orice alte angajamente bancare.membrii curtilor constitutionale. prin natura lor şi caracterul neobişnuit în raport cu activităţile clientului. Niciuna dintre categoriile prevazute mai sus nu include persoane care ocupa functii intermediare sau inferioare. functii publice importante sunt: . ale societatilor comerciale cu capital majoritar de stat si ale companiilor nationale. dupa caz. . vânzare-cumpărare de certificate de depozit şi distribuirea de titluri de participare la fonduri deschise de investiţii.membrii consiliilor de administratie si ai consiliilor de supraveghere si persoanele care detin functii de conducere ale regiilor autonome. in sensul prezentei legi.1. PRINCIPII GENERALE DE CUNOASTERE A CLIENTELEI.3. . precum si persoanele cunoscute public ca asociati apropiati ai persoanelor fizice care exercita functii publice importante. secretarii de stat. Categoriile respective cuprind. • bunurile sunt definite ca bunurile corporale sau necorporale. mobile ori imobile.detin sau au o influenta semnificativa asupra unei persoane juridice ori entitati sau constructii juridice infiintate in beneficiul uneia dintre persoanele cu funcţii publice Fara a aduce atingere aplicarii. membrii directi ai familiilor acestora. consilierii prezidentiali. depunere/retragere de fonduri in numerar in / din conturi curente si/sau de depozit . dupa implinirea unui termen de un an de la data la care persoana a incetat sa mai ocupe o functie publica importanta in sensul prezentat mai sus. . membrii consiliilor de administratie ale bancilor centrale.. (principii de eficienta ale Programului) 126 . copiii si sotii/sotiile acestora şi parintii. trezesc suspiciunea de spălare a banilor si finantarea actelor de terorism. comisarii europeni.sefii de stat. sub forma schimbului valutar. • tranzacţii suspecte se înţeleg operaţiunile care. precum şi actele juridice sau documentele care atestă un titlu ori un drept cu privire la acestea. banca nu mai considera persoana respectiva ca fiind expusa politic. pe baza unei evaluari a riscului. • operaţiunile cu numerar sunt considerate operaţiunile efectuate la ghişeele băncii. functiile exercitate la nivel comunitar sau international. a masurilor suplimentare de cunoastere a clientelei. . Membrii directi ai familiilor persoanelor expuse politic sunt: sotul/sotia. ofiterii de rang inalt din cadrul fortelor armate. . membrii guvernelor. subscriere de obligaţiuni sau cumpărare de titluri. membrii parlamentelor.ambasadorii.membrii curtilor de conturi sau asimilate acestora.conducatorii institutiilor si autoritatilor publice. sefii de guverne. membrii curtilor supreme sau ai altor inalte instante judecatoresti ale caror hotarari nu pot fi atacate decat prin intermediul unor cai extraordinare de atac.impreuna cu una dintre persoanele cu fucţii publice detin ori au o influenta semnificativa asupra unei persoane juridice ori entitati sau constructii juridice ori au o relatie de afaceri stransa cu aceste persoane. vânzarecumpărare de cecuri de călătorie. • persoanele cunoscute public ca asociati apropiati persoanelor fizice care exercita functii publice importante sunt persoanele fizice despre care este de notorietate ca: . 4.

ca de exemplu cărţi de identitate. Verificarea se poate realiza şi prin observarea directă a locaţiei la adresa indicată.Monitorizarea operatiunilor pe toata durata relatiei cu banca  Buna cunoastere a clientului aste un proces continuu de identificare . TEHNIC (practic) aplicarea acestui principiu se realizeaza printr-o serie de actiuni . acordarea atentiei anumitor profile de clienti. natura produsului si serviciilor solicitate .analiză şi evaluare prudenţială a clienţilor.Politicile de acceptare a clienţilor au în vedere ca banca să intre în relaţii de afaceri şi să furnizeze produse şi servicii bancare în funcţie de calitatea clientului.banca va depune diligenţele necesare pentru verificarea informaţiilor furnizate de client în cadrul procedurii de identificare.Buna cunoastere a clientului -”Cunoaşte-ţi clientul” . refuzul deschiderii de cont. eventual o descriere a persoanei şi semnătura acesteia. si presupune : .identificarea clientului se face pe baza interviului şi a documentelor prezentate cu ocazia primei solicitări adresate băncii (la deschiderea contului). . care să includă o fotografie a titularului. actualizarea continua a dosarului clientului pe toata durata relatiei cu banca • Identificare a clientului este un proces laborios pentru obtinerea unor anumite informatii si documente cu privire la potentialul client .documentele necesare identificării clientului sunt stabilite în Normele banci Volumul informatiilor si tipul documentelor necesare in procesul de cunoastere a clientului depinde de categoria clientului .(precizam faptul ca acesta procedura se aplica pentru toate tipurile de operaţiuni şi servicii solicitate de către aceştia . si anume : . tehnici si procedee pe care le sistematizam in patru grupe astfel: procesul de identificare a clientului . de volumul de activitate si gradul de risc asociat acestuia. prin schimb de corespondenţă şi/sau accesarea numărului de telefon furnizat de client. cum sunt documentele originale de identitate. verificarea informaţiilor furnizate de client cu cele înscrise pe facturile remise la plată sau orice altă metodă . paşapoarte (inclusiv pasapoartele biometrice) . a situaţiei economice şi a nevoilor financiare ale acestora. emise de o autoritate oficială. . ( o calitate specifica bancii de a-si alege clientii „Nu intru cu oricine in afaceri ”!!!!) La baza Programului bancii stau doua importante principii de eficienta . 127 . . evaluată indiferent de gradul de expunere a Băncii la riscul de credit.in momentul iniţierii relaţiei cu banca banca va urmări ca documentele pe baza cărora se verifică identitatea clienţilor să fie din categoria celor mai greu de falsificat sau care nu s-au obţinut pe cale ilicită sub un nume fals.identificarea se realizeaza apoi cu ocazia solicitării unui produs sau serviciu oferit de bancă pe baza documentelor prezentate de client sau din alte surse .

128 . . profilele clientilor originari din tari care apar inscrise pe lista tarilor aflata sub supravegherea G.I. funcţie de politica băncii de atragere a unor categorii de clienţi.Banca aplică proceduri graduale de acceptare a clientului stabilite în funcţie de riscul asociat diferitelor categorii de clienţi.faptul ca in situatia in care dupa deschiderea unui cont (pentru toate categoriile de clienti ) apar probleme legate de verificarea identitatii beneficiarului si/sau de provenienta fondurilor . etc. prevede ca : . imputerniciti notariali.F.Banca nu deschide şi nu operează : . contracte ilegale cu statul . inca o data . certificate “conform cu originalul “ sub semnatura salariatului care a realizat operatiunea . • Refuzul deschiderii de cont este o alta modalitate practica de aplicare a prinipiului de buna cunoastere a clientelei si . care nu pot fi solutionate . de pozitie etica in mediul de afaceri . aprobate periodic.Aceiasi atentie la profilul PPE – Persoane cu Pozitii Publice sau Politice Importante care sunt susceptibile de a aduce bancii riscuri in plan juridic sau in ceea ce priveste reputatia. De subliniat . de catre avocati. trebuie pastrata in dosarul clientului.Banca nu va intra in relatii cu intermediarii care nu pot furniza informatiile necesara despre titularii conturilor pe care le administreaza . . cadouri . printre alte masuri. sub aspectul riscului reputational sau de frauda internationala . profesionala. cu respectarea tuturor obligatiilor instituite prin legislatia privind combaterea si sanctionarea spalarii banilor si finantarea actelor de terorism. • Acordand atentie anumitor profile de clienti sens in care : . FATF in engleza) .Banca va analiza atent conturile clientilor care sunt deschise prin intermediari ( exp.conturi anonime sau sub nume fictive.Foarte important este de retinut faptul ca o copie a acestor documente de identificare .Personalului bancii I se solicita atentie deosebita si vigilenta maxima cu clientii care isi declara ca adresa o cutie postala . Intr-adevar in tarile in care exista coruptie astfel de persoane pot abuza de puterea pe care o detin sau de statutul lor pentru a-si spori considerabil averile prin deturnari de fonduri. Urmare acestor activitati banca poate sesiza mai repede operatiunile indoielnice mai ales cele care nu corespund profilului clientului sau.pentru bancile numite “cochilie” adica bancile straine care nu se afla fizic in nici o tara. pentru care identitatea titularului nu este cunoscută şi evidenţiată în mod corespunzător. patrimoniala .Importante sunt pentru banca .Banca va intra in relatii de corespondent sau va continua astfel de relatii doar cu acele banci care au implementat politici si practici de cunoastere a clientelei si prevenirea spalarii banilor adecvate.) . banca trebuie sa inchida contul sa restituie banii sursei de la care i-a primit .A. . de gradul de risc potenţial mai ridicat al unor clienţi decât nivelul mediu acceptat de bancă. etc. se prezinta letric si pe suport informatic si se actualizeaza lunar) . . sau care nu aplica proceduri satisfacatoare privind cunoasterea clientelei. .pentru persoanele care figureaza pe listele de persoane suspecte de acte de terorism (aceste liste se afla la dispozitia bancii prin grija centralei .pentru persoanele care doresc sa-si pastreze anonimatul • Actualizarea continua a dosarului clientului se face pe toata durata relatiei acestuia cu banca urmarind evolutia clientului sub foarte multe aspecte : familiala. etc. ( Grupul de Actiune Financiara Internationala creat in 1989 de tarile G7 .

puneti contul „sub monitorizare”  In continuare va prezint o aplicatie practica de monitorizare a oparatiunilor „Western Union” asa cum aceasta se desfasoara intr-o banca comerciala din Romania. contactati clientul si solicitati date suplimentare despre sursa si destinatia fondurilor. • Constatam ca operatiunile suspecte au anumite particularitati care le aseaza in patru grupe de importanta si desigur de dimensionare a masurilor ce se iau de catre banca in cazul identificarii acestora : operatiuni suspecte complexe – cum sunt de exemplu : un varsamant in numerar urmat imediat de o investitie . fara legatura cu profilul activitatii acesteia si respectiv cu natura profesiunii persoanei fizice. • O problma de tehnica bancara dar si de perspicacitate si pregatire profesionala foarte buna a personalului bancii este identificarea in timp eficient a operatiunilor care se incadreaza in grupele de operatiuni suspecte si desigur in criteriile de raportare obligatorie In normele bancii sunt descrise tehnici bancare ce pot sa respunda imediat nevoii de identificere si raportare a operatiunilor suspecte. informati imediat directorul/responsabilul de agentie atunci cand informatiile clientului sunt insuficiente pentru justificarea operatiunii. si se desfasoara sub imperiul conditiei de vigilenta a activitatii personalului bancar.apoi de o „dezinvestitie”. operatiuni suspecte importante – exp . Practic . apoi o cerere de transfer catre strainatate ceea ce ingreuneaza identificarea beneficiarului final. transmiteti catre responsabilul unitatii bancare dosarul clientului cu documentele aferente operatiunii si istoricul operatiunilor din cont sau conturile clientului in vederea intocmirii unui raport de suspiciune.. Va prezint mai jos (fara a urma o succesiune de timp sau o schema logica) cateva din aceste instructiuni asa cum sunt ele prevazute in normele de profil ale bancii. ghid intocmit pe baza parametrilor de risc stabiliti de o banca si a analizei indiciilor referitoare la comportamentul si actiunile suspecte desfasurate de catre clienti si care au fost observate (identificate) in sectorul bancar urmare a aplicarii tenicilor bancare impuse de aplicarea principiului privind monitorizarea continua a operatiunilor . precum si la scopul operatiunii si identificarea beneficiarului real. La sfarsitul acestui capitol va este prezentat un Ghid al tranzactiilor suspecte grupate in 9 categorii . Aplicarea celui de-al doilea principiu de eficienta consta in Monitorizarea operatiunilor clientului pe toata durata relatiei acestuia cu banca.: varsaminte in numerar regulate si adesea importante intr-un cont de societate sau de salariat al unei firme . dosarul si istoricul operatiunilor clientului. 129 . aceasta inseamna ca se monitorizeaza fiecare operatie comerciala efectuata de catre clientii bancii pentru a se descoperii pe cele „suspecte” comparandu-se cu profilul clientului si justificarea economica . o persoana fizica cere transferul de fonduri catre o societate comerciala din strainatate fara un obiectiv profesional aparent. operatiuni suspecte neobisnuite – exp. studiati in amanuntime fiecare detaliu al operatiunii . operatiuni suspecte prin faptul ca nu au un obiect economic bine determinat – exp. sume rotunde si ridicate care tranziteaza un cont.

Punerea la dispozitie de numerar prin sistemul Western Union este o operatie care trebuie sa se afle in atentia personalului bancar .neaparat obtinerea unui document de identitate : .500 USD/client/zi .operatiile a caror beneficiar a efectuat mai mult de 4 tranzactii intr-o luna Cum se procedeaza atunci cand se constata o tranzactie suspecta ? : .se intocmeste .pentru rezidenti : Carte/Buletin de identitate. insemne ale UE. tot de catre acest lucrator.Raportul privind transferurile WU din tarile NON – FATF Totodata se recomanda sa se examineze cu atentie cel putin urmatoarele operatii : .suma maxima care poate fi expediata prin sistemul WU poate fi de 9.000 USD .lucratorul bancar va informa conducerea unitatii si responsabilul cu prevenirea spalarii banilor mai ales din considerentul ca clientii Western Union sunt rareori clientii bancii.00 USD/client/ zi .este obligatoriu sa apara in sistemul informatic numele complet al expeditorului . tipul formularului documentului de identitate (pasaport tip .operatiile care depasesc suma de 4. Pentru a monitoriza mai bine acest gen de operatiuni sun aplicate urmatoarele TEHNICI bancare : • In momentul efectuarii platii catre client : .suma maxima primita prin sistemul WU care poate fi achitata este de 5. Acesta este motivul pentru care personalul bancii care efectueaza acest gen de operatiuni trebuie sa fie vigilent mai ales la transferurile Cash Western Union . pasaport cu titlul de exceptie cu conditia prezentarii si a unui alt document de identitate (exp. tranzactiile WU procesate pe fiecare unitate bancara si sa se pastreze istoricul operatiunilor pe clienti in memorie. . . carnet de conducere) . fotografie client.000 USD .uri .formularul WU completat si semnat de client . valabilitate . Aplicatia informatica „VOYAGER” permite sa se editeze diverse rapoarte statistice. ami ales a celui care lucreaza in front-office . neacceptandu-se nici scrierea prescurtata a acestora si nici diminutivele. pentru orice tranzactie WU se va retine o copie de pe documentul de identitate al clientului. • Ulterior efectuarii operatiunii WU .pentru nerezidenti : Pasaport .operatiile care provin dintr-o tara cu risc. un Raport de Tranzactii Suspecte. .Raportul privind transferurile WU in suma mai mare de 4. etc) Trebuie respectate cu scrupulozitate urmatoarele proceduri : .Raportul privind clientii care au efectuat mai mult de 5 transferuri WU / luna. 130 . . datorita miscarilor d numerar pe care le genereaza pe diferite site. Exemple de rapoarte care se editeaza automat si analizeaza lunar sunt : . conturi si clienti. precum si al destinatarului .Adeverinta eliberata de catre organele de politie.verificarea autenticitatii documentelor de identitate.in conformitate cu prevederile Programului bancii .

si procedurile graduale de acceptarea acestora. care este Directia de specialitate din Centrala bancii De retinut : varietatea operatiunilor bancare . si a beneficiarului real al produsului sau serviciului bancar. care să vizeze minimalizarea probabilităţii producerii acestora şi a expunerii potenţiale a Băncii.). Obiectivul principal al acestor proceduri este acela de a reduce eventualele pierderi şi cheltuieli suplimentare ce ar fi suportate de Bancă.  Proceduri graduale de acceptare a clientului O strategie bancară performantă trebuie să cuprindă atît programe cît şi proceduri de acceptare şi gestionare a riscurilor bancare. in acest scop. . CATEGORII DE MĂSURI PENTRU CUNOASTEREA CUNOAŞTERE A CLIENŢILOR Asa cum am mai spus Banca are obligatia ca in desfasurarea activitatii sale sa adopte masuri adecvate de prevenire a spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism si..institutii financiare nebancare. care să nu o expună la riscuri de orice natură şi în special la riscurile de spălare a banilor şi finanţare terorism. executori judecătoreşti. .instituţii de credit corespondente. 4. al ofertei de produse şi servicii oferite clienţilor şi al efectelor negative asupra Băncii rezultate din activităţile anumitor clienţi 4.5. . simplificate sau suplimentare de cunoastere a clientelei.4 .1. etc. 4. .1. în urma activităţilor desfăşurate. aplica masuri-standard.5. dupa caz.se transmite de urgenta Raportul . notari.1.1. fie că operaţiunea implică ori nu deschiderea unui cont Politica de acceptare a clienţilor are în vedere ca banca să stabilească categoriile de clienţi. cate o data chiar complexitatea lor. CATEGORIILE DE CLIENTI BANCARI: In relatia cu o banca pot intra urmatoarele categorii de clienti : persoane fizice . care urmează să le atragă. orice persoană sau entitate care utilizează ori beneficiază de un serviciu sau de un produs oferit de bancă. care sa le permita identificarea. persoane juridice . precum şi nivelele de aprobare a acceptării în funcţie de gradul de risc asociat. entităţi a căror înfiinţare şi funcţionare sunt reglementate prin dispoziţii legale speciale (cabinete de avocaţi. . MĂSURI STANDARD DE CUNOAŞTERE A CLIENTELEI 131 . reprezinta un context ideal pentru realizarea operatiunilor de spalare a banilor si ingreuneaza sarcina personalului bancii de identificare care si asa este destul de dificila. pe baza de risc. insusit de conducerea sucursalei bancii la Inspectia Generala .alte instituţii financiare .persoane fizice autorizate . De aceea personalul bancii trebuie sa fie intotdeauna vigilent si sa evite rutina.entitati fara personalitate juridical.

 Aplicarea măsurilor suplimentare de cunoaştere a clientelei este obligatorie cel puţin în următoarele situaţii: • în cazul persoanelor care nu sunt prezente fizic la efectuarea operaţiunilor. prin natura lor.000 euro ori echivalent. atunci cand este informata despre valoarea tranzactiei si cand a stabilit ca a fost atinsa limita minima de 15. astfel incat informatiile detinute sa fie satisfacatoare si sa permita. • identificarea. dupa caz. dupa caz. de a nu efectua tranzacţia. pot prezenta un risc sporit de spalare a banilor sau de finantare a actelor de terorism.telefon. daca este cazul. Atunci când Banca nu pot aplica măsurile standard de cunoaştere a clientelei. indiferent de incidenta prevederilor derogatorii de la obligatia de a aplica masurile-standard de cunoastere a clientelei stabilite in prezenta lege si de valoarea operatiunii. masurile suplimentare de cunoastere a clientelei in situatii care. indiferent daca tranzactia se realizeaza printr-o singura operatiune sau mai multe operatiuni ce par a avea o legatura intre ele. 132 . precum si orice alte relatii initiate prin intermediul tehnologiilor ce permit accesarea serviciilor in afara sediilor institutiilor. după caz. pentru a se asigura ca aceste tranzactii corespund informatiilor detinute despre client. persoana obligata sa stabileasca identitatea clientilor va proceda la identificarea de indata a acestora. • când exista suspiciuni ca operatiunea in cauza are drept scop spalarea banilor sau finantarea actelor de terorism. intelegerea structurii de proprietate si de control a clientului entitate juridica. precum si. internet. cît mai curand posibil. si prin asigurarea actualizarii documentelor. datelor si informatiilor detinute 4. MĂSURI SUPLIMENTARE DE CUNOAŞTERE A CLIENTELEI Banca aplica. despre sursa fondurilor. in cazul clientilor existenti . Banca trebuie să aplice masurile standard de cunoastere a clientelei tuturor clientilor noi. inclusiv. • la efectuarea tranzactiilor ocazionale in valoare de cel putin 15.1. inclusiv prin analizarea tranzactiilor incheiate pe parcursul acesteia. in functie de risc. inclusiv. • obtinerea de informatii despre scopul si natura relatiei de afaceri. posta electronica. a beneficiarului real si verificarea pe baza de risc a identitatii acestuia. in plus fata de masurile-standard de cunoastere a clientelei. de informatii obtinute din surse de incredere independente. de a nu începe relaţia de afaceri sau de a termina relaţia de afaceri şi de a semnala de îndată acest aspect Oficiului.000 Eur . In această categorie a persoanelor care nu sunt prezente fizic la efectuarea operatiunilor sunt incluse relatiile incepute prin corespondenta sau prin intermediul mijloacelor de telecomunicatii .Banca are obligatia de a aplica masurile-standard de cunoastere a clientelei in urmatoarele situatii: • la stabilirea unei relatii de afaceri.5. profilul sau de risc si profilul activitatii. • dacă exista indoieli privind veridicitatea sau pertinenta informatiilor de identificare deja detinute despre client • când suma nu este cunoscuta in momentul acceptarii tranzactiei. acestea are obligaţia. • monitorizarea continua a relatiei de afaceri. Măsurile standard de cunoaştere a clientelei cuprind : • identificarea clientului si verificarea identitatii acestuia pe baza de documente si. .2.

594/2008.5. tranzactiile neobisnuite derulate prin contul clientului si situatia agregata a tuturor operatiunilor clientului cu institutia. analizarea si monitorizarea efectiva a acestor tranzactii. 656/2002 cu modificările şi completările ulterioare aprobat prin HG 594/2008) 133 . • in cazul monedei electronice definite potrivit legii.  Pentru clientii si tranzactiile cu un risc potential mai ridicat. • implementarea de sisteme informatice adecvate de gestiune a informatiei. in plus fata de masurile standard de cunoastere a clientelei. 4. • necesitatea ca persoanele insarcinate cu coordonarea activitatii de vanzare si administrare a serviciilor pentru clientii respectivi sa aiba cunostinta de circumstantele personale ale acestora si sa acorde atentie sporita informatiilor provenite de la terte parti in legatura cu aceste persoane.1. echivalente standardelor prevazute in Legea nr. Sistemele informatice implementate trebuie sa evidentieze : cel putin lipsa sau insuficienta documentatiei corespunzatoare la inceperea relatiei de afaceri. MĂSURI SIMPLIFICATE DE CUNOAŞTERE A CLIENTELEI Masurile simplificate de cunoastere a clientelei trebuie sa includa obtinerea de suficiente informatii despre clienti.• în cazul relaţiilor de corespondent cu instituţii de credit din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene sau nu aparţin Spaţiului Economic European. • în cazul tranzacţiile ocazionale sau relaţiile de afaceri cu persoanele expuse politic. 656/2002. monitorizarea operatiunilor acestora pentru detectarea tranzactiilor suspecte si stabilirea unei proceduri care sa permita actualizarea si adecvarea informatiilor detinute despre clienti astfel incat Banca sa se asigure ca acestia se mentin in respectiva categorie de clientela. • aprobarea la un nivel ierarhic superior a tranzactiilor ce depasesc un anumit nivel valoric prestabilit. care sa asigure Băncii legitimitatea incadrarii clientilor in categoria de clientela cu grad scazut de risc de spalare a banilor si finantare a terorismului conform legislatiei. • supravegherea sporita. care pot include : • aprobarea la un nivel ierarhic superior a inceperii sau continuarii relatiei de afaceri cu astfel de clienti si/sau pentru realizarea acestor tranzactii. • solicitarea ca prima tranzactie sa se realizeze prin intermediul unui cont deschis la o institutie de credit supusa unor cerinte de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului.  Banca poate aplica măsuri simplificate de cunoastere a clientelei in urmatoarele situatii: • in cazul actelor de aderare la fondurile de pensii. • adoptarea de masuri corespunzatoare pentru a stabili/verifica sursa fondurilor. care sunt rezidente într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori într-un stat străin. in situatiile si in conditiile prevazute de Regulamentul de aplicare a Legii nr. cu modificarile si completarile ulterioare. care sa permita furnizarea in timp util de informatii necesare pentru identificarea.3. si in Hotararea Guvernului nr. Banca va stabili masuri suplimentare de cunoastere a clientelei. permanenta a relatiei de afaceri.

sunt autorităţi sau organisme publice investite cu respectivele competenţe în baza legislaţiei comunitare. dupa caz.identitatea acestora este disponibilă public.  Măsurile simplificate de cunoaştere a clientelei se pot aplica în cazul produselor şi a operaţiunilor aferente acestora care îndeplinesc cumulativ următoarele criterii: • produsul este oferit pe baza unui contract scris. • valoarea produsului nu depăşeşte limita de 1. IDENTIFICAREA PERSOANELOR FIZICE 134 .000 euro ori echivalent. 4.000 euro ori echivalent. administratorii respectivelor conturi colective să furnizeze depozitarilor conturilor informaţii privind identitatea beneficiarilor reali. .• in cazul in care clientul este o institutie de credit sau financiara. care prezinta risc scazut in privinta spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism. • produsul sau operaţiunea aferentă sunt nominative şi prin natura lor permit aplicarea corespunzătoare a măsurilor standard de cunoaştere a clientelei. invaliditate. • beneficiarii efectivi ai tranzacţiilor derulate prin conturile colective administrate de notari şi alte persoane care exercită profesii juridice liberale din state membre sau din state terţe care impun cerinţe de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului echivalente standardelor în legislaţia în domeniu.1. în cazul celorlalte produse. • in alte cazuri si conditii. dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ori. sau limita de 15. operatiuni sau produse. în cazul poliţelor de asigurare şi al produselor de economisire similare. prevazute de regulamentul de aplicare a legii L565/2002. cu excepţia cazurilor de deces.6. la cerere. • clienţii care prezintă un risc scăzut din perspectiva spălării banilor sau finanţării terorismului şi care îndeplinesc cumulativ următoarele criterii: . cu condiţia ca. • operaţiunea aferentă produsului este desfăşurată prin intermediul unui cont al clientului deschis la o instituţie de credit din state membre sau din state terţe care impun cerinţe similare cu cele prevăzute în legislaţia în domeniu. • beneficiarul produselor sau al operaţiunilor aferente acestora nu poate fi o terţă persoană. transparentă şi certă. • autorităţile publice naţionale. vârstă predeterminată sau a altor situaţii similare. .respectivul client este răspunzător in faţa unei instituţii comunitare sau a unei autorităţi a unui stat membru ori activitatea clientului este supusă controlului prin proceduri de verificare adecvate. referitoare la clienti. care impune cerinte similare cu cele prevazute de prezenta legislaţia română si le supravegheaza referitor la aplicarea acestora. o institutie de credit ori financiara dintr-un stat tert. într-unul sau mai multe state membre şi societăţile listate pe o piaţă din state terţe şi care sunt supuse unor cerinţe de raportare şi transparenţă echivalente cu legislaţia comunitară. .activitatea şi evidenţele contabile ale acestora sunt transparente.  Categorii de clienţi pentru care se pot aplica măsurile simplificate de cunoaştere a clientelei : • societăţile ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă de capital reglementată.

Codul numeric personal .Sursa / originea fondurilor (veniturilor) .Nume şi prenume . . Cerinţe generale de identificare . suspiciunile privind informaţiile furnizate în scris de către client persistă şi acestea nu pot fi înlăturate prin clarificări suplimentare. mijloacelor. motivîndu-i-se acestuia condiţiile nerespectate. . În toate cazurile unitatea trebuie să solicite un document original. certificată ‘’conform cu originalul’’sub semnătura salariatului care a realizat operaţiunea. care să dovedească identitatea solicitantului si sa prezinte insemnele autoritatii emitente. . trebuie păstrată în dosarul clientului  Cerinţe specifice de identificare . Domeniul de activitate Starea civilă (necăsătorit.Specimenul de semnătură .Numele/ denumirea angajatorului . etc. O copie după acest document. Adresa / telefon / fax . în scopul unei cât mai bune cunoaşteri a clientului se pot solicita informaţii suplimentare cum ar fi : motivul pentru care a ales să lucreze cu respectiva banca. conform reglementărilor BNR. se refuză solicitarea clientului. Primele informaţii cu privire la identitatea clientului sunt cele pe care consilierul de clientelă le obţine de la client la prima întâlnire pe care o are cu acesta şi din formularele completate de client. . pentru identificarea mandatarului se solicită documentele prevăzute în documentele normative specifice domeniilor.atunci cînd clientul mandatează o persoană să opereze în contul său. . divorţat) Poziţia publică sau politică. 135 . Documentele obligatorii solicitate sunt cele prevazute de formularul de deschidere a contului precum si de documentele normative interne specifice domeniului servicii clienti si de tipul de produs solicitat. valid . se solicită clientului să completeze o declaraţie pe propria răspundere prin care să declare identitatea beneficiarului real. . conform formularului pus la dispozitia acestuia de catre banca. • Informaţiile obligatorii pentru identificarea clienţilor persoane fizice trebuie să se refere la : . etc.Tipul actului de identitate. cu fotografie .Persoană aflată în relaţii speciale cu banca. lizibil. dacă deţine împuterniciri să opereze în contul altor clienţi ai acestei banci. instrumentelor de plată şi serviciilor solicitate de client. numerotat .Natura activităţii proprii . căsătorit.Data de naştere / Sex / Naţionalitate / Cetăţenia . serie şi număr .în situaţia în care există suspiciuni asupra faptului că un client nu este şi beneficiarul real al contului şi al operaţiunilor derulate prin acesta. dacă după completarea declaraţiei. • Informaţiile suplimentare pentru identificarea clienţilor persoane fizice trebuie să se refere la: Tara de origine / rezidenţa Tipul clientului Nivelul studiilor .

) şi la alte acte adiţionale care confirmă modificările intervenite ulterior .Forma de proprietate (publică. IDENTIFICAREA PERSOANELOR JURIDICE • Informaţiile obligatorii pentru identificarea clienţilor persoane juridice trebuie să se refere la : . prin schimb de corespondenta .Extras la zi de la registrul public la care s-a înmatriculat sau înregistrat societatea cu privire la orice modificări intervenite după autorizarea iniţială până la zi . 7. directorilor.1.Tipul şi natura activităţii Identificarea persoanelor juridice care fac parte din grup .Declaraţia privind conturi deschise la alte bănci . din fise fiscale ori extrase de cont. Verificarea informatiilor privind identitatea clienţilor persoane fizice. Situaţia juridică .Persoane aflată în relaţii speciale cu banca. ca de exemplu: prin observarea directa a locatiei la adresa indicata (dacă este posibil). se va realiza prin orice metoda corespunzatoare. etc. privată sau mixtă) Identitatea administratorilor. care au stat la baza înmatriculării ori înregistrării la un registru public (registrul comerţului. prevederile care reglementează puterea acestora de angajare a societăţii Specimenele de semnătură ale persoanelor care angajează entitatea juridică . prin accesarea informatiilor publice 4.Denumirea entităţii juridice . 136 . conform reglementărilor BNR • Informaţiile suplimentare pentru identificarea clienţilor persoane juridice trebuie să se refere la: Ţară de origine/rezidenţă . prin accesarea numarului de telefon furnizat de client sau obţinut din alte surse. registrul agricol. care nu se pot proba cu documentele de identitate menţionate .Cod înregistrare fiscală / Cod unic de înregistrare .Documentele de constituire ale societăţii.Identitatea persoanelor care acţionează în numele clientului şi documentul prin care acestea au fost împuternicite .Adresa societăţii / telefon / fax . Apartenenţa la un grup de firme. Sectorul economic de activitate . registrul persoanelor juridice fără scop lucrativ ţinut de instanţe. Tipul clientului . prin verificarea informatiilor furnizate de client cu cele inscrise pe diverse facturi remise la plata clientului .

tipul de societate. puncte de lucru. puterile acestora de angajare şi reprezentare a persoanei juridice şi să arhiveze la dosarul juridic al clientului (al persoanei juridice) o copie a documentelor de identitate.În situaţia deschiderii de conturi în numele unei alte persoane care acţionează ca intermediar. Această apostilă se prezintă sub forma unei ştampile de forma dreptunghiulară cu titlul “Apostille (Convention de la Haye du 5 octobre 1961)” redactat în limba franceză. în situaţia în care există suspiciuni asupra faptului că un client nu este şi beneficiarul real al contului şi al operaţiunii derulate prin acesta. documente ce emană de la o autoritate sau funcţionar. trebuiesc îndeplinite următoarele criterii : . sediul. precum şi a oricăror altor documente ce fac dovada informaţiilor solicitate de la client . persoană interpusă. conform formularului pus la dispozitie de catre banca. . agenţii. consiliul de supraveghere. reprezentanţi) sunt abilitate corespunzător pentru aceasta. împuternicit. a documentelor constitutive ale societăţii.entitatea juridică trebuie să fie constituită şi înregistrată în registrul comerţului sau un alt registru public . indiferent de limba în care este redactat actul respectiv. se verifică care este expunerea Băncii faţă de grupul din care face parte .în cazul în care se prezintă documente oficiale (ex. precum şi o traducere în limba română a documentelor autentificate de un birou notarial autorizat .unitatea teritorială a Băncii trebuie să se asigure că persoanele care acţionează în numele persoanei juridice (administratori.) emise de o autoritate a statului de rezidenţă. . . . prin statut/actul constitutiv. se solicită clientului să completeze o declaraţie pe propria răspundere prin care să declare identitatea beneficiarului real. .unitatea Băncii trebuie să obţină şi precizări cu privire la structura acţionarilor/asociaţilor. etc.8. Nu se va cere supralegalizarea documentelor dacă acestea au aplicată apostila Convenţiei de la Haga privind scutirea de supralegalizare.Unitatea teritorială trebuie să se asigure în ce priveşte identitatea persoanelor susmenţionate.1. Identificarea de catre banca a acestor clieni se face dupa urmatoarele cerinţe specifice de identificare: 137 . . aceste documente trebuie să conţină menţiunea supralegalizării de către misiunile diplomatice sau consulare ale României din statul respectiv pentru a se garanta autenticitatea semnăturii şi sigiliului.pentru persoanele juridice străine. custode. acte notariale. directori. etc). persoane fizice şi/sau persoane juridice .unitatea teritorială a Băncii trebuie să verifice adresa sediului persoanei juridice şi/sau a punctelor de lucru. IDENTIFICAREA ENTITATILOR FARA PERSONALITATE JURIDICA Entităţile fără personalitate juridică sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale unei societăţi comerciale (succursale. Această adresă trebuie să fie exactă pentru a permite localizarea sediului . locul înmatriculării. Orice operaţiune financiară efectuată de acestea trebuie să fie autorizată de entitatea cu personalitate juridică de care aparţine. împuternicirea specială a celui care o reprezintă în tranzacţie. 4. la deschiderea de conturi bancare vor fi solicitate acele documente din care să rezulte identitatea firmei. Validarea identitatii unei persoane juridice Pentru validarea identităţii unei persoane juridice. se solicită informaţii şi documente atât pentru verificarea intermediarului cât şi a persoanelor în numele cărora acţionează. .în situaţia în care clientul declară apartenenţa la un grup de firme. administrator al fondului.

se fac cu acordul conducerii entitatii “mama “ şi avizul favorabil al Direcţiei Control Central de Risc/AMLO/Deontologie. indiferent de ţara în care banca îşi are sediul . .în cazul absenţei unei cereri de înregistrare la un registru public. Identificarea instituţiilor de credit corespondente se face de către direcţia cu atribuţiuni în acest sens. . .Banca trebuie să refuze să intre în relaţii de corespondent sau să continue asemenea relaţii cu o instituţie de credit care este înregistrată într-o jurisdicţie în care aceasta nu are o prezenţă fizică.. inclusiv a autorizaţiilor de funcţionare şi/sau a rapoartelor de audit . . .Banca trebuie să acorde o atenţie specială atunci când continuă relaţii de corespondent cu o instituţie de credit situată într-o jurisdicţie în care nu există reglementate cerinţe privind cunoaşterea clientelei . La stabilirea relaţiilor de corespondent Banca trebuie să aibă în vedere anumiţi factori.Stabilirea sau menţinerea relaţiilor de corespondent cu instituţiilor de credit. identificarea se va realiza pe baza documentelor de constituire.Banca trebuie să stabilească relaţii de corespondent numai cu instituţii de credit din străinătate care sunt supravegheate în mod eficient de către autorităţile competente şi care dispun de programe eficiente de cunoaştere a clientelei . care includ: 138 .1. . precum şi deschiderea conturilor de corespondent de către entitatea de resort. stabilită prin actele normative ale Băncii pe baza următoarelor documente : . 4. respectiv conducerea activităţii şi documentele oficiale ale instituţiei nu sunt situate în acea jurisdicţie .semnături autorizate pentru cont .statutul legal .rapoarte anuale . precum şi limitele mandatului acordat de societatea mamă (tipurile de operaţiuni ce se pot efectua de aceste entităţi).rapoarte de informaţii despre instituţia de credit o scrisoare de recomandare de la o instituţie de credit care are deja relaţii de corespondent cu aceasta dar si cu banca noastra. Entitatea de resort trebuie să obţină suficiente informaţii despre instituţiile de credit cu care au relaţii de corespondent pentru a înţelege în întregime natura activităţii acestora.autorizaţia de funcţionare . IDENTIFICAREA INSTITUTIILOR DE CREDIT CORESPONDENTE Cerinţe specifice de identificare a acestor entitati sunt : .9.hotărîrea societăţii mamă de deschidere a contului.identificarea entităţilor fără personalitate juridică se realizează prin obţinerea de la client a documentelor care au stat la baza înmatriculării ori înregistrării acestora sau de la un registru public ori din ambele surse şi a unui extras la zi din acel registru .structura acţionariatului .Banca trebuie să acorde o atenţie deosebită în cazul în care intră în relaţii de corespondent sau continuă asemenea relaţii cu o bancă înregistrată într-o jurisdicţie identificată ca fiind necooperantă în domeniul prevenirii spălării banilor .

IDENTIFICAREA INSTITUTIILOR FINANCIARE NEBANCARE. se va prezenta şi o traducere legalizată a acestora. unde este localizată şi eforturile acesteia în prevenirea şi detectarea faptelor de spălare a banilor şi şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism. deturnare de fonduri.  Pentru sucursalele deschise în România ale instituţiile financiare nebancare cu sediul social central aflat în afara României. Pentru documentele redactate într-o limbă străină.  Pentru instituţiile financiare nebancare cu sediul social aflat în România.1. scopul pentru care este deschis contul de corespondent . oameni politici eminenţi. etc.11. puncte de lucru. juridice sau militare. în vederea identificării se vor solicita în plus următoarele documente : . Există întotdeauna un risc ca astfel de persoane să abuzeze de puterea sau de statutul lor pentru îmbogăţirea personală prin luare de mită.) pe care instituţia financiară nebancară centrală (străină) le are deschise în afara teritoriului României hotărîrea organului statutar al instituţiei financiare nebancare centrale (străine) care să ateste deschiderea sucursalei în România Documentele solicitate vor fi redactate în limba română.- informaţii despre managementul instituţiei de credit corespondente. Registrul de Evidenţă şi Registrul General de la Banca Naţională a României hotărîrea Adunării Generale privind persoanele autorizate în relaţia cu banca şi sau a celor cu semnături autorizate pe cont .extras din registrul comerţului din ţara de origine al instituţiei financiare nebancare centrale (străine) lista cu sucursalele (subunităţi. membrii de familie apropiaţi. IDENTIFICAREA CLIENTILOR CU POZITII PUBLICE SAU POLITICE IMPORTANTE (PPE) Persoanele cu poziţii publice sau politice importante sunt acele persoane care ocupă sau care au ocupat funcţii publice importante. despre activitatea de bază. precum şi persoanele cunoscute a fi în relaţii apropiate cu aceştia.certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului .1. identificarea se va face pe baza următoarelor documente : .10.actul constitutiv . identitatea oricărei terţe părţi care va utiliza serviciile bancare de corespondent . 4.actul constitutiv al instituţiei financiare nebancare centrale (străine) . 4. inclusiv şef de stat sau de guvern. personalităţile din mediile guvernamentale.lista cu acţionarii majoritari şi semnificativi documentele care atestă înscrierea în Registrul Special. 139 . condiţiile reglementărilor şi supravegherii în ţara de origine a instituţiei de credit corespondente. etc. cadrele de conducere din partidele politice.

. traficul de arme şi în general crima organizată precum şi terorismul. autorizaţia de deschiderea de cont pentru o PPE trebuie să provină de la conducerea unităţii. etc. Alte informaţii pentru cunoaşterea clientului se pot obţine şi prin consultarea CIP. . verificarea directă a locaţiei la adresa indicată .1. CRB şi a bazei de risc a Băncii.verificarea datelor obţinute de la client prin confruntarea acestora cu cele existente în unele baze de date de acces public.TEHNICI BANCARE PRIVIND PREVENIREA SPĂLĂRII BANILOR 4. proxenetismul. Spălarea banilor constă în disimularea fondurilor rezultate dintr-o activitate ilegală sau în schimbarea sau convertirea acestor fonduri cu scopul de a le ascunde originea. scrisoare de bun venit cu confirmare de primire.2. . Unităţile Băncii trebuie să se asigure că : . sau a înlocuitorului acestuia.informaţiile pot fi verificate prin. din care să rezulte starea juridică a clientului (în funcţiune. la iniţierea relaţiei cu Banca .) . cu informaţiile selectate din documentele prezentate de acesta. şi un număr important de delicte.solicitarea de informaţii de la o instituţie specializată. extorcarea de fonduri.2.înainte de a accepta o PPE drept client. cu consultarea AMLO .local şi după informarea prealabilă a Directorului Grupului.solicitarea unei copii după ultimul raport de audit (după caz) . unitatea trebuie să cunoască originea fondurilor . corespondenţă uzuală şi primirea de informaţii înscrise pe orice document oficial prezentat de client sau compararea cu datele înscrise pe facturile remise la plată. CONSIDERATII GENERALE.verificarea documentelor prezentate de client se realizează conform procedurilor specifice de lucru şi de control pentru fiecare activitate bancară . . DEFINITII. constituie infracţiunea de spălarea banilor : 140 .în situaţia în care banca manifestă suspiciune cu privire la legalitatea documentelor prezentate de clienţii persoane juridice se solicită un extras la zi de la Registrul Comerţului sau altor organisme abilitate confirmarea acestora .12. 4. 4.  Potrivit legislaţiei române.1. numeroase instanţe au adoptat o definiţie a spălării banilor care integrează pe lângă traficul de droguri.au fost adunate suficiente informaţii pentru a putea stabili dacă un client potenţial este PPE . traficul de carne vie.confruntarea informaţiilor declarate de client. în faliment. . . în dizolvare. printre care corupţia. In ultimii ani. TERMENI. . VERIFICAREA INFORMATIILOR Verificarea informaţiilor despre client este obligatorie şi se poate realiza nelimitativ prin : .Faptul de a accepta administrarea de fonduri în contul unor PPE corupte este susceptibil de a aduce un prejudiciu important reputaţiei băncii.

în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a proprietăţii sau in scopul sprijinirii oricărei persoane implicate în comiterea unei astfel de activităţi. la data primirii.  Legislatia internationala a stat la baza procesului legislativ si a adoptarii legislatiei romane in materie . si pentru comparatie va redau mai jos conceptele juridice internationale de spalare a banilor : In comparatie cu definitia inserata in cadrul Directivei CE nr. a dispoziţiei. integrarea crescută a sistemelor financiare mondiale şi îndepărtarea barierelor puse în faţa mişcării libere a capitalului au crescut uşurinţa cu care banii negri pot fi spălaţi şi complică procesul de urmărire a banilor. pentru a se sustrage consecinţelor legale ale acţiunilor sale. În acelaşi timp. cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate infractionala sau dintr-un act de participare la o astfel de activitate. a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori drepturilor asupra acestora. aduce modificari fata de sfera de incadrare a infractiunii de spalare a banilor fiind introdusa si pedepsita tentativa de savarsire a acestei infractiuni. 141 . în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a savârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire. deţinerea sau folosirea de bunuri.în scopul săvârşirii infracţiunii de spălarea banilor. tentativa de comitere şi sprijinirea. 308 din 10 iunie 1991 defineste infractiunea de spalare a banilor ca fiind urmatoare actiunie. orice actiune ilicita de anvergura ce îsi propune câstiguri maxime si continuitate în operatiunile întreprinse va atinge. Utilizarea.aderarea ori sprijinirea. • ascunderea sau disimularea naturii. Indiferent de contextul savarsirii. dispunerii. în acest scop. circuite financiare interne si internationale complicate. înlesnirea. • asocierea sau iniţierea unei asocieri . posesia sau folosirea unei proprietăţi. Se recurge în aceste situatii la spalarea banilor care desemneaza reinvestirea în afaceri licite a banilor obtinuti din afaceri ilicite utilizând. cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.• schimbarea sau transferul de bunuri. în final. amplasării. punctul critic în momentul în care se va încerca integrarea profitului în circuitul financiar-bancar. judecată sau executarea pedepsei. sfătuirea în vederea comiterii oricăreia dintre acţiunile menţionate în paragrafele anterioare . • participarea. a situarii. inevitabil. savarsita cu intentie: • transformarea sau transferarea de proprietate. Directiva CE nr. • dobândirea. a întregului sistem financiar. că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate infractionala sau dintr-un act de participare la o asemenea activitate. cunoscând. asocierea. în scopul spălării banilor. • ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. 308 din 10 iunie 1991 (Directiva I AML) si forma actuala prevazuta in Legea nr. cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni. cunoscând că o astfel de proprietate provine dintr-o activitate infractionala. a unei astfel de asocieri. 656 / 2002 (care implementeaza Directiva a III-a AML). încurajarea. posesia sau utilizarea de bunuri. mişcării. sursei. a sistemelor financiar-bancare conduce la subminarea instituţiilor financiare individuale şi. • dobândirea. drepturilor reale cu privire la proprietate sau la posesia acesteia.

În ciuda varietăţii metodelor folosite. sau de transfer al banilor şi sistemele de creditare oferă un mecanism vital pentru spălarea banilor. 142 . Spalarea banilor închide practic cercul infractional care începe cu savârsirea uneia sau unora din infractiunile prevazute de lege. Integrarea: defineste procesele de : . prin utilizarea unor procedee. Infractiunea de spalare a banilor presupune un complex de activitati. furtul.revenirea bunurilor astfel spalate la dispozitia infractorilor. Operaţiunile bancare tradiţionale de constituire a depozitelor. in special. 4.2. . şantajul etc.reprezinta procesul de miscare a banilor intre diferite conturi pentru a le ascunde originea. în cazul traficului de droguri sau altor infracţiuni cum ar fi contrabanda. ETAPELE SPALARII BANILOR Metodele pot varia de la cumpărarea şi vinderea unui obiect de lux (de ex. tranzacţii care sunt de natură să alerteze instituţiile financiare asupra activităţilor infractionale. continua cu obtinerea produsului financiar (bani murdari) si se finalizeaza prin spalarea acestui produs. în faza iniţială de introducere a numerarului în sistemul financiar. de afaceri legale şi prin companii „scoică” (companii care există numai ca persoane juridice legale fără a detine activităţi comerciale sau a desfasura afaceri) Iniţial.2. respectiv: Plasarea: reprezinta deplasarea fizica a veniturilor obtinute din activitatea ilegala.Ultimele tendinte au evidentiat faptul ca spalatorii de bani isi directioneaza din ce in mai mult eforturile pentru angajarea unor intermediari non-bancari si non-financiari..precum si separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzacţii financiare proiectate pentru a înşela organele de control şi pentru a asigura anonimatul. procesul de spălare a banilor se realizează în trei etape care pot cuprinde numeroase tranzacţii efectuate de spălătorii de bani. care ar putea fi supravegheata de organele de aplicare a legii. prin utilizarea circuitelor financiar-bancare). Astfel. pentru separarea spatiala de masa infractionala. lupta impotriva spalarii banilor isi investeste increderea in constientizarea unei game largi de persoane juridice care nu sunt numai cele din sectorul bancar sau financiar. o maşină sau o bijuterie) până la trecerea banilor printr-o reţea complexă internaţională. cu aparenta provenientei lor din activitati licite. tehnici si scheme mai simple (de exemplu. fondurile rezultate iau în mod curent forma banilor lichizi care trebuie să fie introdusi prin orice metodă în sistemul financiar. Stratificarea: . procedee. tehnici si metode dintre cele mai rafinate. scoaterea fizica a banilor peste granita) sau mai complexe (de exemplu.

Modalitatile confuze si complicate prin care strat dupa strat de activitati si tranzactii sunt adaugate unul altuia. situata în spatiu. retelele Internet pentru a propune servicii de spalare a banilor. transferul extern al fondurilor. schemele de integrare vor trimite din nou rezultatele spălării in circuitul economic. În cadrul procesului de spălare a banilor s-au identificat anumite puncte vulnerabile. • Integrarea . se pot suprapune. mai obişnuit. Multe entitati utilizeaza. uşor de recunoscut.) fara a se respecta legislatia cu privire la raportarea acestor sume ce ies din tara. Acest lucru este necesar pentru a separa fondurile obtinute de sursa lor. Cei trei paşi de bază se pot constitui în faze separate şi distincte. în consecinţă. avioane comerciale. 143 . comertul cu amanuntul. Ei pot apărea însă şi simultan sau. • Plasarea . Transportul fizic. unde nu se pune problema justificarii sumelor în numerar cu ocazia depunerii acestora în banci. institutiile netraditionale. infractorii trebuie sa transporte numeralul ilicit obtinut în afara spatiului controlat. eventual.presupune deplasarea fizica a profiturilor în numerar. respectiv: plasarea numerarului în sistemul financiar. ca o masura de siguranta. Dacă procesul de stratificare are succes. iar dupa depunerea în banci. utilizându-se alte instrumente si tehnici. pentru a nu putea fi depistat si.precum si furnizarea unei aparente legalităţi profiturilor obtinute ilegal. aceste transportari au loc catre tari cunoscute ca paradisuri fiscale.. care vizeaza instrumentele monetare. în ultimul timp. în aşa fel încât ele vor reintra în sistemul financiar apărând ca fonduri normale şi „curate” obtinute din activitati comerciale. cel mai preferat fiind transferul electronic. puncte dificil de evitat de către spalatorul de bani şi. trecerea numerarului peste frontiere.este a treia etapa a procesului de spalare a banilor prin intermediul careia se cauta sa se dea aparenta de legitimitate asupra bunurilor dobândite în baza unor fonduri ilicite. fiind menite sa faca detectarea profiturilor ilegale extrem de dificila. Plasarea masei de profituri în numerar se poate face prin mai multe metode si institutii. concepute spre a anihila orice posibilitate de control asupra bunurilor ilegal dobândite. transporturi rutiere etc. confiscat. • Stratificarea . se realizeaza cu diferite mijloace de transport (avioane private. De obicei. nave. deoarece implica colectarea si manevrarea unei imense cantitati de bani în numerar si pâna la depunerea în banca este greu de evitat lasarea unor urme detectabile. aceste sume fac cale întoarsa în tara din care au provenit. dintre care: institutiile financiare traditionale. Necesitatea plasarii deriva din faptul ca este posibila supravegherea din partea organelor de aplicare a legii a surselor de obtinere ilicita a numeralului si. dând uneori aparenta de servicii financiare extrateritoriale sau de posibilitati de plasament legale. Aceasta faza a procesului de spalare a banilor este cea mai vulnerabila.presupune separarea veniturilor ilicite de sursa lor prin crearea unor straturi complexe de tranzactii financiare.

Mai mult decât atât. Cei care spala banii se folosesc de exigentele actului secretului bancar. prin depozit. în calitatea lor de furnizori ai unei game largi de servicii de transfer de fonduri şi de creditare. iar rezultatele obtinute din activitati ilegale devin legale. in vederea ocolirii 144 .- transferarea numerarului în şi dinspre sistemul financiar. banii se misca prin diferite afaceri. In cadrul activitatilor infractionale. În acest context. în mod fizic. Prin intermediul integrarii. prin transferul electronic. au o acoperire legala iar reciclatorul le foloseste fara teama.3. pot fi utilizate în toate etapele spălării banilor de la plasare. de data aceasta. In primul rând. numeroşi intermediari financiari furnizează servicii care sunt similare cu cele tradiţionale oferite de bănci. făcând astfel mai dificilă detectarea în etapa plasării. beneficiind si de ajutorul functionarilor bancari. Drept urmare. Spalarea banilor orienteaza banii dintr-o economie ilegalasi îi plaseaza în investitii binevenite în economia legala. Băncile insa nu reprezintă singurele mecanisme si instrumente prin intermediul cărora se pot spăla banii. Pentru ca operatiunea sa fie încununata de succes trebuie sa nu ramâna nici o „pista de hârtie” prin care se pot deduce conexiunile celor trei stadii ale procesului. toate acestea reprezentând obstacole greu de înlaturat de catre organele de cercetare penala. 4.2. profiturile reciclate sunt plasate în economia reala legitima. În mod tradiţional. Dupa ce etapele anterioare ale spalarii banilor au reusit. institutii financiare. la stratificare şi integrare. Infractorii au răspuns rapid măsurilor luate de sectorul financiar în ultimii ani recunoscând faptul că plăţile în numerar făcute în cadrul sectorului financiar pot da naştere ulterior la întrebări. Profiturile. achizitionând bunuri la vedere. fara a lasa nici o urma detectabila. Sistemele electronice de transfer al fondurilor permit transferul rapid al acestora între conturi sub nume şi jurisdicţii diferite. au fost căutate noi mijloace pentru transformarea banilor câştigaţi ilegal şi combinarea lor cu fondurile legitime înainte de a le introduce în sistemul financiar. creând straturi complexe de tranzacţii. în care numerarul nu este implicat. corporatii. sunt foarte profitabile si deci atractive pentru institutiile financiare legale. Operaţiunile multiple şi diversificate în conturi sunt folosite de multe ori ca parte a procesului de spălare a banilor. numeralul este principalul mijloc de schimb. prin volum. În ultimul timp. tot mai multe cazuri de spălare a banilor îmbracă forme din cele mai sofisticate. In acest sens. reciclatorul trebuie sa dea o explicatie plauzibila a averii de care dispune. organizaţiile criminale sofisticate şi „spălătorii de bani profesionişti” doresc să apeleze la serviciile bancare pentru a-şi utiliza fondurile „murdare”. Pentru a desavârsi ulterior schema de reciclare a banilor în scopul ascunderii adevaratei proveniente si a dreptului de proprietate asupra profiturilor veniturile trebuie sa fie spalate. IMPLICATII ASUPRA SISTEMULUI ECONOMIC Băncile. eforturile de combatere a spălării banilor s-au concentrat în mare măsură asupra procedurilor de constituire a unor depozite de către instituţiile din sectorul financiar deoarece spălarea banilor prin această metodă este uşor de recunoscut. Organizatiile criminale trebuie sa converteasca numeralul în forme mai usor de mânuit si transferat. Strategiile de spalare a banilor includ tranzactii care.

ca o iniţiativa de a combate folosirea necorespunzătoare a sistemelor financiare de către persoane care spală banii proveniţi din droguri. Editia 145 . etc. 4. contabililor. Multe dintre companiile „scoica” pot chiar să abordeze propriile bănci pentru a obţine credite prin care să se finanţeze astfel de activităţi. Pentru specialistii bancilor din Romania problematica de combatere a spalarii banilor si finantare a terorismului a devenit nu numai o preocupare de studiu si cunoatere permanenta dar mai ales o adevarata meserie prin aplicatiunile practice .). Si in noile economii ce se dezvolta in tarile care si-au inceput constructia democratiei sociale si economice dupa 1985 . cu autoritatile si sa răspundă in mod activ împotriva pericolului de a fi implicaţi in acest fenomen. etc. consultanţilor financiari si a altor specialişti. spălătorii nu-si pot asigura o expertiza profesionala specializata. In 1996 Recomandările au fost amendate pentru prima data pentru a reflecta tipologiile de spălare a banilor. conjugata fiind aici si tara si economia noastra de dupa evenimentele din 1989 . Ele creează iluzia comerţului internaţional folosind facturi false pentru a genera transferuri internaţionale aparent legale şi folosesc operaţiuni fictive pentru a ascunde şi mai mult urmele. FATF) este un organism inter-guvernamental care stabileşte standarde si dezvolta si promovează politici de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului. Vom aborda. dar si deteriorarea accentuata . societati de servicii de investitii financiare. unde retinem urmatoarele prevederi normative: • Recomandarile GAFI (FATF) Grupul de Acţiune Financiara Internaţionala (eng. o crestere alarmanta atat ca volum cat mai ales ca forme de manifestare si producand mari pagube financiare economiei tarilor dezvoltate si nu numnai .a prestigiului unor sisteme bancare occidentale.). utilizând alte instituţii financiare (cum ar fi institutii financiare. case de schimb. ei trebuie sa beneficieze de consultanta juriştilor. aceste persoane isi concertează eforturile spre exploatarea sectorului non-bancar. in mod responsabil. de obicei.  Cadrul international . Prin intermediul unor companii şi persoane fizice. CADRUL JURIDIC DE REGLEMENTARE INTERN SI INTERNATIONAL Fenomenul infractional de spalare a banilor utilizand sistemele bancare cunoaste .4. agenţii imobiliare.masurilor de combatere a spalarii banilor. . precum si a agenţilor economici care trebuie sa coopereze. actele si faptele de spalare a banilor si finantare a terorismului prin intermediul bancilor s-a accentuat oobligand autoritatile romane sa ia masuri imediate si drastice fie prin propriul legislativ fie armonizand legislatia interna in domeniu cu prevederile legislative europene si mondiale . foarte pe scurt cadrul de reglementare juridica a combaterii fenomenelor de spalare a banilor si finantare a terorismului in componenta sa internationala si interna. un sistem exhaustiv de combatere a spalarii banilor se bazează pe conştientizarea unei varietati de intermediari financiari si non-financiari. In acest context. Prin urmare. de zi de zi. ingrijoratoare . Deoarece. companii de asigurări. precum si instituţii non-financiare (cazinouri.2. aceste organizaţii generează activităţi comerciale internaţionale false pentru a mişca banii iliciţi dintr-o ţară în alta. FATF a elaborat un set de 40 Recomandări a 1990. mai ales in ultimii 20 de ani .

procesul de evaluare reciproca în cadrul caruia fiecare tara membra este supusa unei examinari în teren. sistemul financiar si reglementarea sa. Cele 40 Recomandări si 9 Recomandări Speciale au fost recunoscute de către Fondul Monetar Internaţional si Banca Mondiala ca fiind standarde internaţionale de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului Recomandările FATF stabilesc standarde minime de acţiune pentru tari. implementarea si rolul autoritatilor de reglementare si al altor 146 c) Sporirea rolului sistemului financiar: . masurile preventive pe care sa le ia instituţiile financiare si alte activitati comerciale si profesiuni specifice si cooperarea internaţionala Aceste 40 de recomandari au pus bazele cadrului pentru eforturile de combatere a spalarii banilor si sunt concepute pentru o aplicare universala. existenta unor programe de lupta împotriva spalarii banilor. b) Rolul sistemelor juridice nationale în combatearea spalarii banilor: sfera de cuprindere a infractiunii de spalare a banilor. masuri asiguratorii si confiscarea bunurilor provenite din activitati ilicite. Aceste masuri sunt esentiale pentru crearea unui cadru efectiv de combatere a economiei subterane si spalarii banilor. Toate tarile membre au propria lor implementare a celor 40 de recomandari monitorizate printr-o abordare bilaterala. sfera de cuprindere. a fost aprobata de mai mult de 130 de tari si constituie standardul internaţional de combatere a spalarii banilor.1996 a celor 40 Recomandări. protectia personalului din aceste institutii. Recomandările cuprind toate masurile pe care sistemele naţionale ar trebui sa le pună in aplicare in domeniul justiţiei penale si a sistemelor de reglementare legislativa. Ele acopera sistemul justitiei penale si al aplicarii legii. banci si institutii financiare nonbancare. în care se insereaza principii cu privire la legiferarea luptei pentru combaterea spalarii banilor. ca infractiuni primare de spalare a banilor. o autoevaluare anualasi cu atât mai detaliat. raportarea tranzactiilor suspecte. echipa efectueaza revizuiri în tarile membre asupra masurilor luate pentru a aplica anumite recomandari. necesare implementarii in detaliu a acestora conform conditiilor lor specifice si cadrului constituţional. precum si colaborarea internationala. Cele 40 de recomandari Cele 40 de recomandari pot fi sistematizate în felul urmator: a) Cadrul general. În complementare. reguli de identificare a clientului si pastrarea înregistrarii tranzactiilor suspecte de spalare a banilor.

precum şi cu organizaţiile internaţionale. d) Consolidarea cooperarii internationale: schimbul de informatii generale. Acordarea de asistenta. Incriminarea finantarii terorismului. Impunerea de cerinţe privind combaterea spălării banilor asupra sistemelor alternative de transmitere/transfer a fondurilor. Grupul Egmont. FATF isi va concentra energia şi expertiza deţinuta asupra eforturilor. pentru autoritatile de aplicare a legii şi de reglementare din alte tari. care angajează membrii săi: Luarea unor masuri urgente pentru ratificări şi implementarea instrumentelor legale relevante emise de ONU. În continuarea Planului de Acţiune împotriva finantarii terorismului. actelor şi organizaţiilor Sechestrarea şi confiscarea activelor teroriştilor. Raportarea tranzacţiilor suspecte legate de terorism. care sprijină şi contribuie la eforturile internaţionale împotriva spălării banilor şi a finantarii terorismului. pe care toate statele lumii sunt chemate sa le adopte şi sa le implementeze”. la nivel mondial. a afirmat Preşedintele FATF Claire Lo. pe o scara cat mai larga posibil. FATF isi va intensifica cooperarea cu organismele regionale de tipul FATF. „Implementarea acestor Recomandări Speciale va interzice accesul teroriştilor şi al celor care ii sprijină. de combatere a finantarii terorismului. Cele 9 Recomandari Speciale cu privire la finantarea terorismului La Plenara Extraordinara privind finanţarea terorismului.- autoritati administrative. În cursul Plenarei. cum sunt ONU. în scopul finantarii terorismului. FATF şi-a extins misiunea privind combaterea spălării banilor. în cadrul investigaţiilor privind finanţarea terorismului. la sistemul financiar internaţional. Asigurarea condiţiilor pentru a evita utilizarea unor entitati. 2001. FATF a convenit asupra unui set de Recomandări Speciale privind Finanţarea Terorismului. „Azi FATF a emis noi standarde internaţionale privind combaterea finantarii terorismului. schimbul de informatii privind tranzactiile suspecte. • DIRECTIVA 2005 / 60 / EC a Parlamentului European si a Consiliului privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor şi a finanţării terorismului (Directiva a III-a AML / CTF) 147 . cooperarea între autoritatile juridice. în perioada 29-30 oct. G-20 şi instituţiile financiare internaţionale. în special organizaţiile non-profit. care a avut loc la Washington.

Deoarece recomandările GAFI au fost revizuite si extinse în mod substanţial în anul 2003. în special. In acest sens. care se produc deseori în context internaţional. a fost necesar. utilizarea ilegala a sistemului financiar pentru canalizarea fondurilor de origine ilegala sau chiar a banilor curaţi în scopuri teroriste reprezintă un risc clar pentru integritatea. sechestrarea si confiscarea mijloacelor si bunurilor obtinute de pe urma infractiunilor. sa tina seama în continuare de recomandările Grupului de Acţiune Financiara. în ultimii ani s-a înregistrat tendinţa unei definiţii mult mai largi. 148 . desi impunea o obligatie de identificare a clienţilor. pot avea efecte foarte limitate. Principalele reglementari cuprinse in acest act normativ se refera la : . a fost necesar ca masurile adoptate de Comunitate în acest domeniu sa fie compatibile cu acţiuni întreprinse în alte foruri internaţionale. definiţia infracţiunilor grave a trebuit aliniata cu definiţia infracţiunilor grave prevăzuta de Decizia-cadru 2001/500/JAI a Consiliului din 26 iunie 2001 privind spălarea banilor.Fundamentarea procesului de elaborare si implementare a noii legislatii . In acest sens. De asemenea. prezenta directiva a trebuit sa fie armonizata cu noile standarde internaţionale. Luand in considerare importanta cruciala a acestui element de prevenire a spalarii banilor si finantarii terorismului. . care constituie principalul organism internaţional activ în lupta împotriva spalarii banilor si finantarii terorismului. bazata pe o gama mai ampla de infracţiuni principale. Acţiunile comunitare au trebuit. ci si in contextul colectarii de bani sau bunuri în scopuri teroriste. în conformitate cu noile standarde internaţionale. obligaţiile de combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului. fara a tine seama de coordonarea si cooperarea internaţionala. Acordul general privind comerţul cu servicii (GATS) a permis membrilor sa adopte masurile necesare pentru protejarea moralitatii publice si prevenirea fraudei si sa adopte masuri din considerente prudentiale. inclusiv pentru a asigura stabilitatea si integritatea sistemului financiar. definiţia spalarii banilor se limita iniţial la infracţiuni privind drogurile.Sfera de aplicabilitate fata de domeniile economice de activitate Deoarece intensificarea controalelor din sectorul financiar a determinat persoanele care spală bani si finanţatorii terorismului sa caute metode alternative de a ascunde originea produselor infracţiunii si deoarece astfel de canale pot fi folosite pentru finanţarea terorismului. identificarea.Redefinirea complexitatii infractiunii de spalare a banilor Pana la momentul intrarii in vigoare a prezentei directive. masurile preventive prevăzute de prezenta directiva au introdus obligatii specifice de reglementare nu numai in contextul manipularii banilor obtinuti în urma infracţiunilor. De asemenea. sa se introducă dispoziţii mai precise si mai detaliate referitoare la identificarea clientului si a oricărui beneficiar efectiv si verificarea identitatii acestora. conţinea relativ puţine detalii privind procedurile relevante. buna funcţionare. a fost considerat faptul ca Directiva 91/308/CEE care.Procesul de elaborare a directivei in speta a fost motivat in principal de necesitatea de a evita adoptarea de către statele membre a unor masuri de protejare a sistemelor lor financiare care ar putea fi incompatibile cu funcţionarea pieţei interne. Argumentatia este fundamentata de specificul infravtiunii de spălare a banilor si de finanţare a terorismului. îngheţarea. Orice masuri adoptate numai la nivel naţional sau chiar la nivel comunitar. reputaţia si stabilitatea sistemului financiar. În consecinţa. . directiva a inclus si intermediarii de asigurări de viata si prestatorii de servicii pentru trusturi si societati. Directiva a evidentiat faptul ca o gama mai larga de infracţiuni principale facilitează raportarea tranzacţiilor suspecte si cooperarea internaţionala în acest domeniu. urmărirea. cu normele statului de drept si cu ordinea publica din Comunitate. Prin urmare.

a fost introdusa obligatia ca acele state membre care permit efectuarea platilor în numerar peste pragul stabilit. . in momentul înmatricularii sau autorizearii unei case de schimb valutar. Agenţii care comercializează bunuri de valoare mare. legislaţia comunitara trebuie sa recunoască faptul ca anumite situaţii prezintă un risc mai mare de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului. In considerentele directivei in cauza. a fost esenţiala introducerea unei definiţii precise a „beneficiarului efectiv”.Raportarea tranzactiilor suspecte Directiva in speta sublianiaza si intareste obligatia de raportare a tranzacţiilor suspecte catre Unitatea de Informaţii Financiare (UIF). Criteriile pentru a determina daca o persoana este sau nu competenta si potrivita trebuie stabilite în conformitate cu dreptul naţional. Deşi trebuie stabilite identitatea şi profilul comercial al tuturor clienţilor. unui prestator de servicii pentru trusturi si societati sau a unui cazinou.Protectia personalului insarcitat cu obligatia de raportare 149 . De asemenea. In contextul asigurarii unui proces de monitorizare eficienta a respectării prezentei directive. în conformitate cu principiul supravegherii în funcţie de risc. analiza şi comunicare către autoritatile competente a rapoartelor privind tranzacţiile suspecte si a altor informaţii privind posibile fenomene de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului. De asemenea au fost extinse prevederile legii si asupra persanelor care exercita profesii liberale. si agenţii de licitaţie au intrat sub incidenţa prezentei directive.. motiv pentru care o persoana fizica este imposibil de identificat ca beneficiar efectiv. aceste criterii trebuie sa reflecte nevoia de a proteja entitatile respective împotriva utilizării lor greşite de către directori sau beneficiarii lor efectivi. a fost introdusa cerinta statelor membre de a-si concentra activitatile de monitorizare în special asupra acelor persoane fizice si juridice care comercializează bunuri expuse unui risc relativ ridicat în ceea ce priveşte spălarea banilor sau finanţarea terorismului. în scopuri infracţionale. precum o fundaţie sau un trust. care serveşte drept centru naţional de primire. Prin urmare. Atunci când încă nu s-a stabilit cine sunt beneficiarii individuali ai unei persoane juridice sau ai unui cadru juridic. Totodata. în măsura în care platile li se fac în numerar în valoare de cel puţin 15 000 EUR. sa fie identificate ca beneficiari efectivi. a fost introdusa obligatia pentru instituţiile si persoanele reglementate de prezenta directiva sa identifice si sa verifice identitatea beneficiarului efectiv.Conceptul de „beneficiar efectiv” Avand in vedere considerentele specifice circuitelor financiare suspecte de spalarea a banilor. aceasta cerinţa nu trebuie sa includă identificarea persoanelor fizice care fac parte din acea categorie de persoane. Ca o condiţie minima. . . precum pietre sau metale preţioase sau lucrări de arta. Directiva in speta a introdus obligatia ca persoanele care aduc aport bunuri unei persoane juridice sau unui cadru juridic deţin un control important asupra utilizării bunurilor. a fost considerat suficient sa se identifice categoria de persoane care este desemnata ca beneficiara a fundaţiei sau trustului.Directiva a adus in argumentare faptul ca utilizarea plaţilor semnificative în numerar este foarte vulnerabila la fenomenul spalarii banilor si finantarii terorismului. exista cazuri în care sunt necesare proceduri deosebit de riguroase de identificare si verificare a clientelei. atunci când accepta astfel de plaţi în numerar.. Obligaţiile în cauza includ necesitatea ca notarii sau membrii altor profesii liberale juridice sa identifice ei înșiși entitati sunt persoane competente şi potrivite. toate persoanele fizice sau juridice care tranzactioneaza bunuri cu titlu profesional sa fie reglementate de prezenta directiva.

pe baza de risc sensibil. In contextul acestei analize de risc.Solicitarile de informatii Directiva evidentiaza importanta deosebita pe care o detin instituţiile de credit şi instituţiile financiare in contextul de a răspunde cu rapiditate cererilor de informaţii privind relaţiile de afaceri pe care le au cu persoanele indicate. subliniind faptul ca cerinta se aplica pana la nivelul in care relatia cu asociatul este cunoscuta public sau ca institutia sau persoana au motive de a crede ca astfel de relatie exista. 881/2002 din data de 27 mai 2002 care impune anumite masuri restrictive specifice. Aplicarea acestei Directive nu prejudiciaza aplicarea Regulamentului Consiliului (EC) Nr. pentru exceptiile cu privire la activitatile financiare intreprinse ocazional sau foarte limitate. 2580/2001 din data de 27 decembrie 2001.In aceste considerente. au fost expuse si descrise practici si elemente tehnice in vederea introducerii in cadrul de reglementare CSB a conceptului de persoana expusa politic si a masurilor simplificate de cunoastere a clientilor. Deşi prezenta directiva nu poate interveni în procedurile judiciare ale statelor membre. în temeiul legislaţiei naţionale sau comunitare aplicabile în vederea combaterii terorismului. Directiva Comisiei 2006/70/EC este in fapt directiva de implementare a Directivei 2005/60/EC a Parlamentului European si a Conisliului din 26 octombrie 2005 privind prevenirea folosirii sistemului financiar in scopul spalarii banilor si a finantarii terorismului. ar fi potrivit daca resursele institutiilor si persoanelor implicate sunt concentrate indeosebi asupra produselor si tranzactiilor care sunt caracterizate de un risc mare de spalare de bani. • DIRECTIVA COMISIEI 2006 / 70 / EC pentru stabilirea masurilor de implementare a Directivei 2005/60/EC a Parlamentului European si a Consiliului cu privire la definitia “persoanei expuse politic” si a criteriilor tehnice pentru procedurile de cunoastere simplificata a clientelei. Directiva solicita institutiilor si persoanelor implicate sa aplice. pe măsura dimensiunii şi tipului de activitate desfasurata. In acest sens. precum si. . Statele membre trebuie sa fie conştiente de aceasta problema si sa depună toate eforturile pentru protejarea angajaţilor împotriva unor astfel de amenintari sau acţiuni ostile. Directiva in pteta face referire la situatia cand Directiva 2005/60/EC solicita institutiilor si persoanelor vizate sa identifice asociatii apropiati ai persoanelor fizice care sunt incredintate cu functii publice importante. a fost considerata o problema cruciala legata de eficacitatea luptei împotriva spălării banilor si finantarii terorismului. În special. si a Regulamentului Consiliului (EC) Nr.. reteaua Al-Qaida si Talibani. indreptate impotriva anumitor persoane si entitati asociate cu Usama bin Laden. masuri sporite de cunoastere a clientelei in legatura cu tranzactiile sau relatiile de afaceri cu persoane expuse politic care au resedinta in alt Stat Membru sau intr-o terta tara. În scopul identificării acestor relaţii de afaceri pentru a putea furniza rapid informaţiile respective. Aceasta dispoziţie este de o importanta deosebita în contextul procedurilor ce conduc la masuri precum îngheţarea sau sechestrarea activelor (inclusiv a activelor teroriste). instituţiile de credit si cele financiare trebuie sa dispună de sisteme eficace. privind masurile restrictive specifice indreptate impotriva anumitor persoane si entitati in vederea combaterii terorismului si a Regulamentului Consiliului (EC) Nr. este necesar ca instituţiile de credit si instituţiile financiare mai mari sa dispună de sisteme electronice. 150 . directiva mentioneaza faptul ca au existat cazuri de angajaţi care raportează suspiciuni de spălare a banilor si care sunt supuşi amenintarilor sau acţiunilor ostile..

Managementul riscului – Organizarea controlului intern 4. nr. FATF). In contextul implementarii cadrului comunitar de reglementare CSB. denumit in continuare Oficiul .Beneficiarul real .5. modificata si completata de O. colaboreaza si aplica legislatia interna si internationala pe care am prezentat-o mai inainte 151 UTILIZARII BANCII IN .Identificarea clienţilor şi procedurile de cunoaştere a clientelei .studiu de caz pe o banca comerciala multinationala In tara noastra structura de lupta contra spalarii banilor si terorismului este ONPCSB – Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor . scopul şi natura operaţiunilor/tranzacţiilor derulate cu entitatea. în vederea stabilirii identităţii beneficiarului real.Obligaţiile entităţilor reglementate .2. conform formularului prevăzut în prezentele norme. numele/denumirea angajatorului sau natura activităţii proprii. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE PREVENIRE A SPALARII BANILOR si COMBATEREA SCOPUL FINANTARII ACTELOR DE TERORISM IN ROMANIA . care functioneaza ca organ de specialitate . precum şi sursa fondurilor. indiferent de natura capitalului si a tarii de origine a bancii mama .Entităţile reglementate au obligatia de a obţine. 656 / 2002.Programele si politicile de cunoaştere a clientelei . coopereaza .Evidentele secundare / Referintele de identitate ale clientulu . in principal : .G.467/2001 privind interzicerea exportului anumitor bunuri si servicii catre Afghanistan. cu personalitate juridica in subordinea Guvernului . In forma actualizata. prin care acesta să declare identitatea beneficiarului real. reglementeaza . . Cu acest organism bancile din Romania . Legislatia romaneasca in domeniu . legea in speta acopera majoritatea cerintelor comunitare in acest domeniu (Directiva a III-a CSB).U. 53 / 2008.Managementul riscului – Monitorizarea clientelei . denumirea şi locul desfăşurării activităţii/ocupaţia. intarind interzicerea zborurilor si extinderea blocarii fondurilor sau a altor resurse financiare in ceea ce priveste Talibanii din Afganistan. legislatia interna a cuprins totodata si sarcinile specifice atribuite de organismele internationale de specialiate in acest domeniu (ex.  Cadrul national de reglementare juridica Cadrul legislativ national de combatere a spalarii banilor este guvernat in principal de Legea nr. cel puţin următoarele informaţii: declaraţie pe propria răspundere.

 Urmărirea respectării legislaţiei cu privire la lupta Fiecarui nivel de decizie si fiecarei persoane desemnate sa activeze in acest important domeniu bancar i se stabilesc . În cadrul Direcţiei Conformitate funcţionează o structură de prevenire a spălării banilor. conform prevederilor legale.In acest context fiecare banca elaboreaza propriile norme de prevenire si combatere a fenomenelor de spalare a banilor si finantare a terorismului prin circuitele lor financiare si organizeaza propriul dispozitiv care sa coordoneze aceste importante activitati. insarcinati cu aplicarea legislaţiei în vigoare referitoare la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi combaterea folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism. care coordonează măsurile de aplicare a dispoziţiilor legale şi normative referitoare la prevenirea spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism în toate unităţile arondate grupului. care are ca atribuţie principală aplicarea în toate entităţile băncii a dispoziţiilor legale şi normative referitoare la lupta împotriva spălării banilor şi combaterii finanţării actelor de terorism . În situaţia în care la aceste unităţi este desemnată o altă persoană. dintr-o banca romaneasca membra a unui important Holding financiar-bancar din Europa. Prezentam in continuare Dispozitivul intern de prevenire si combatere a spalarii banilor si finantarii terorismului . Directorii Departamentelor/Direcţiilor din Centrala Băncii şi din filialele BRD. Acest dispozitiv intern stabileste urmatoarele masuri : Prima masura pe care o banca o intreprinde pentru asigurarea eficientei strategiei sale de prevenire a spalarii banilor este cea de organizare interna si incepe prin desemnarea persoanelor cu responsabilităţi pe linia prevenirii spălării banilor  La nivelul Centralei Băncii este desemnat prin Decizia Directorului General : AMLO ( Anti-Money Laundering Officer)şi înlocuitorii săi. .Masuri împotriva spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism. prin decizie o seama de responsabilitati .Urmărirea aplicării normelor şi procedurilor interne. Directorului Grupului şi Direcţiei Conformitate. însărcinat cu responsabilitaţi în domeniul prevenirii spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism. Directorii Grupurilor desemnează salariatul – AMLO local şi înlocuitorul acestuia. Această decizie se comunică celor interesaţi şi Direcţiei Conformitate. desemnează şi comunică Direcţiei Conformitate salariatul şi înlocuitorul acestuia.Acordarea de consultanţă conducerii Băncii cu privire la deciziile care trebuie luate în materie de prevenirea spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism. Numele acestor persoane. şi procedurilor Bancii. Conducerea este cea care rămîne răspunzătoare de respectarea dispoziţiilor legale şi normative în domeniu. Directorii unităţilor ataşate grupului desemnează salariatul şi înlocuitorul acestuia.Raportarea operaţiunilor suspecte autorităţilor competente . dintre care retinem : • Responsabilitatile AMLO la nivelul Centralei Băncii şi înlocuitorii acestuia. cu responsabilităţi în aplicarea dispoziţiilor legale şi normative referitoare la prevenirea spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism. . . 152 . cuprind în principal următoarele elemente : . Această decizie se comunică celor interesaţi. a politicii. împreună cu natura şi cu limitele responsabilităţilor vor fi comunicate Oficiului.

răspund de efectuarea sau angajarea BRD în tranzacţii atunci când ştiau sau trebuiau să ştie că tranzacţiile prezintă un risc important pentru Bancă.identificarea tranzacţiilor suspecte. prevenirea spălării banilor şi combaterea folosirii Băncii în scopul finanţării actelor de terorism. periclitând credibilitatea şi viabilitatea băncii prin administrarea necorespunzătoare a fondurilor acesteia. conform competenţelor delegate de conducerea băncii . analiza.Sensibilizarea personalului cu privire la riscurile de spălare de bani. prin formare profesională corespunzătoare. .asistarea menegementului executiv în administrarea eficientă a riscului de non-conformitate . . administrative sau disciplinare. . rezultate din nerespectarea reglementărilor specifice activităţii bancare şi financiare sau a normelor profesionale şi deontologice . .aplicarea corespunzătoare a Programului BRD de cunoaştere a clientelei .răspunde de calitatea personalului implicat în activitatea de control . potrivit atribuţiilor pe care le au.răspund de evaluarea Programului BRD de cunoaştere a clientelei. cu un impact important asupra bilanţului şi contului de exploatare şi asupra imaginii băncii. • Conducerea Băncii : . .identificarea şi acceptarea clienţilor conform cerinţelor Programului BRD de cunoaştere a clientelei . . . Ministerul Public. respectiv a riscului sancţiunilor judiciare.răspund de efectuarea sau angajarea BRD în tranzacţii fără realizarea unor analize corespunzătoare. . de prevenirea spălării banilor şi de combatere a utilizării Băncii în scopul finanţării actelor de terorism . a riscurilor asociate tranzacţiilor respective. .răspunde pentru deciziile luate care privesc derularea unor operaţiuni pentru clienţii cu risc potenţial important sau a oricăror tranzacţii în care este implicată banca şi cărora le este asociat un grad de risc mare.pregătirea personalului în vederea însuşirii şi aplicării corespunzătoare a Programului BRD de cunoaştere a clientelei. 153 . . .. sens în care fac propuneri corespunzătoare pentru actualizarea acestuia.răspund de respectarea şi urmărirea cerinţelor impuse de Programul BRD de cunoaştere a clientelei.participă la elaborarea şi realizarea Programelor Anuale de Formare Profesională în domeniul Conformităţii.asigura relaţiile cu autorităţile în îndeplinirea atribuţiilor specifice direcţiei (Oficiul National de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor.prevenirea riscului de non-conformitate.). raportarea şi arhivarea documentelor şi a înregistrărilor. Ministerul Administraţiei şi Internelor. prevenirea spălării banilor şi combaterea utilizării băncii în scopul finanţării actelor de terorism.coordonarea acţiunilor de cunoaştere a clientelei. • Conducerea Unităţilor Băncii :Directorii unităţilor BRD (şi înlocuitorii acestora) sunt răspunzători pentru : . Deontologiei şi Prevenirii Spălării Banilor. conform legislaţiei în vigoare. potrivit atribuţiilor pe care le au. • Conducerea Departamentelor/Direcţiilor Băncii : . conform competenţelor delegate de conducerea băncii . Banca Nationala a României. de pierderi financiare semnificative sau atingerea reputaţiei. etc. • Direcţia Conformitate : .

are ca scop spălarea banilor. Dacă documentele prezentate si explicaţiile date nu sunt suficiente pentru a înlătura suspiciunile. Operaţiunile cuprinse în cele din urma două rapoarte sunt analizate prin sondaj la nivelul Serviciului Prevenirea Spălării Banilor din cadrul Direcţiei Conformitate .1.local) trebuie să deschidă un dosar care să 154 • Raportul .2.000 Euro.(vezi Ghidul de tranzactii suspecte de la finele acestui capitol) Atunci când personalul entităţilor are suspiciuni că o operaţiune ce urmează să fie efectuată sau a fost executată. sau care sunt ordonate de clienţi care nu sunt angajaţi într-o activitate declarată. Identificarea şi verificarea operaţiunilor suspecte Principalele elemente care caracterizează drept “suspecte” tranzacţiile clienţilor sunt : . potrivit modelului aprobat de Oficiu .6.tranzacţii care nu se circumscriu tiparelor obişnuite.000 Euro.local) şi conducătorul unităţii. Raportarea la Oficiu În conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare. potrivit modelului aprobat de Oficiu . multa ratiune si simt de raspundere in caz contrar putatnd sa apara riscuri de imagine sau riscuri operationale cu urmari grave in egala masura pentru banca si pentru clientii ei.2. IDENTIFICARE si RAPORTAREA OPERATIUNILOR DERULATE PRIN CONTURILE CLIENTILOR Reprezinta doua probleme extrem de importante care solicita personalului bancii abilitate . atunci cand exista suspiciuni ca o operatie ce urmeaza sa fie efectuata are ca scop spalarea banilor • Raportul pentru operaţiunile cu sume în numerar care depăşesc echivalentul în lei a 15.inainte si dupa efectuarea lor . 4.transferuri externe sau alte operaţiuni care par să nu aibă un temei comercial sau civil.2.6. • Raportul pentru transferurile externe în şi din conturile pentru sume a căror limită minimă este echivalentul a 15. inclusiv datorită frecvenţei neobişnuite a depunerilor şi retragerilor operate în numerar în şi din cont . corespunzătoare obiectului de activitate aşa cum este menţionat în actul constitutiv cu modificările ulterioare.2.local şi Direcţia Conformitate.6. În situaţia în care suspiciunea nu este confirmată. va informa imediat persoana desemnată cu responsabilităţi pe această linie (AMLO .4. inclusiv transferuri externe care nu se circumscriu activităţii declarate a clientului. responsabilul cu prevenirea spălării banilor şi combaterii folosirii Băncii pentru finanţarea actelor de terorism (AMLO .operaţiuni bancare din care nu rezultă un scop economic evident . unitatea teritorială are obligaţia de a comunica acest lucru AMLO . . Se vor solicita clientului date suplimentare despre sursa şi destinaţia fondurilor. atentie . Banca are obligaţia de a transmite către Oficiu trei rapoarte : de tranzactii suspecte . . 4. precum şi privitor la scopul operaţiunii şi identitatea beneficiarului.

4. sub sancţiune penală. Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casaţie şi Justitie poate autoriza o singura dată prelungirea solicitată sau.2.1. dispusa de Parchetul de pe langa Înalta Curte de Casaţie de Justitie. case de schimb valutar etc. .000 EURO – persoane juridice.conţină rapoarte scrise referitoare la verificările efectuate cu privire la această tranzacţie şi documentele obţinute conform procedurii de Urmărirea şi Raportarea Operaţiunilor Curente prin Completarea Registrelor Obligatorii. Cu excepţia clienţilor a căror activitate justifică rulaje importante de numerar (supermagazine. Personalul BRD are obligaţia. inainte de expirarea acestui termen. decizia de suspendare a efectuarii operatiunii ori. restaurante.8. Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casaţie şi Justitie prelungirea suspendării efectuării operatiunii cu cel mult 4 zile lucratoare.2. Sumele pentru care s-a dispus suspendarea rămîn blocate în contul titularului pînă la expirarea perioadei pentru care s-a dispus suspendarea sau după caz. în condiţiile legii. Oficiul trebuie să comunice Băncii în termen de 24 de ore.50. respectiv in Registrul pentru operatiuni in numerar efectuate de catre clientii Bancii . Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor poate dispune suspendarea de către Bancă pe o perioadă de 3 zile lucrătoare a operaţiunilor suspecte. măsura prelungirii acesteia. unităţile BRD vor putea efectua operaţiunea în baza comunicării transmise de Direcţia Conformitate.000 EURO – persoane autorizate.) operaţiunile trebuie inscrise intr-un registru specific . Măsura suspendării se comunică în scris entităţii în cauză de către Direcţia Conformitate.8. Operatiuni cu numerar Unităţile teritoriale trebuie să fie extrem de vigilente în ce priveşte toate operaţiunile în numerar (depuneri şi retrageri de numerar). poate dispune incetarea suspendării operatiunii. dupa caz.2. de a nu divulga clientului măsura de suspendare dispusă de Oficiu. SUSPENDAREA EXECUTARII DE CATRE BANCA A OPERATIUNILOR CONSIDERATE SUSPECTE In conformitate cu prevederile legislatiei in domeniu. dupa caz. Dacă Oficiul nu a făcut comunicarea în termenul prevăzut. Dacă Oficiul considera că perioada pentru care a dispus suspendarea de 3 zile lucrătoare nu este suficientă. neexecutate de Bancă. pînă la dispunerea altei măsuri de către Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie si Justitie.7. motivat. MASURI SPECIALE LUATE DE BANCA PENTRU PREVENIREA SI COMBATEREA SPALARII BANILOR In continuare prezentam o serie de masuri speciale pe care banca le ia pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor : 4.50. 155 . potrivit dispoziţilor legale.000 EURO – persoane fizice. poate solicita. cu sume egale sau care depasesc echivalentul a : .15. . 4.

care vor proceda potrivit normelor bancii. Unităţile băncii trebuie să solicite clientului să dea o declaraţie cu privire la identitatea beneficiarului real.000 Euro în echivalent . Pentru o mai buna intelegere a acestui extrem de important proces de prevenire a spalarii banilor prin operatiuni cu numerar . va informa imediat persoana desemnată cu responsabilităţi pe această linie şi conducătorul unităţii.Fiecare operaţiune în numerar mai mare decât cea menţionată se face numai cu autorizarea superiorului ierarhic al persoanei însărcinată în relaţia cu clientul. prezentam mai jos : Procedura tehnica de urmarire a operatiunilor cu numerar efectuate de catre clientii bancii PROCEDURA TEHNICA DE URMARIRE A OPERAŢIUNILOR CU NUMERAR EFECTUATE DE CLIENŢII BĂNCII UNITATE Bancara Operativa Responsabil desemnat 156 . .operaţiunile cu numerar a căror valoare excede 10. în următoarele cazuri : .in cazurile în care se intră în relaţii cu clienţii prin corespondenţă sau prin altă modalitate care nu implică prezentarea clientului la bancă.. Atunci când personalul entităţilor băncii are suspiciuni că o operaţiune ce urmeză să fie efectuată are ca scop spălarea banilor.

000euro pentru PF şi 50.lista cu operaţiunile în numerar a căror valoare este egală sau mai mare decât echivalentul a 15.lista cu operaţiunile în numerar a căror valoare este egală sau mai mare decât echivalentul a 50. pentru persoanele fizice autorizate Cele 3 liste se generează la sfârşitul zilei operative şi constituie Registrul pentru operaţiuni în numerar cu sume egale sau care depăşesc echivalentul a 10. contracte.000 euro.000 euro.lista cu operaţiunile în numerar a căror valoare este egală sau mai mare decât echivalentul a 50. .000euro pentru PJ şi PFA Declaraţie privind identitatea beneficiarului real al sumelor. pentru persoanele fizice.000 euro. pentru persoanele juridice . facturi etc Solicitaţi fiecărui teller semnătura pe liste în dreptul operaţiunii efectuate de acesta şi documentele justificative aferente Verificaţi fiecare operaţiune înscrisă şi documentele justificative aferente acesteia şi semnaţi OPERAŢIUNEA PREZINTĂ ELEMENTE DE SUSPICIUNE 157 .Generaţi din sistemulinformatic : .

DA Informaţi conducătorul unităţii. care dispune efectuarea verificărilor suplimentare NU VERIFICAREA CONFIRMĂ SUSPICIUNEA DA NU 158 .

Întocmiţi Raportul de Tranzactii Suspecte care va fi semnat de conducător ul unităţii Faceţi mentiunea pe lista unde este evidenţiată operaţiunea că verificarile suplimentar e au infirmat suspiciunea NU DA Completati Registrul pentru Tranzactii Suspecte şi arhivaţi documentaţia aferentă într-un dosar separat DA DA Arhivaţi separat. în mod cronologic Registrul (cele 3 liste) şi documentele aferente NU 159 .

Transmiteţi Raportul de Tranzacţii Suspecte corespondentuli AMLO de la nivelul Grupului STOP GRUP Corespondent AMLO Primţi pentru analiză şi avizare Raportul de Tranzacţii Suspecte şi documentaţia aferentă Înregistraţi Raportul în Registrul pentru Tranzacţii Suspecte constituit la nivelul Grup Prezentaţi Directorului de Grup Raportul de Tranzacţii Suspecte cu concluziile proprii în vederea avizării 160 .

cu respectarea tuturor obligaţiilor de raportare instituite prin legislaţia privind combaterea şi sancţionarea spălării banilor.8.000 EURO. numărul de cont al acestuia. pentru sume a caror limita minima este echivalentul in lei a 15. adresa şi. după caz.Transferuri externe in si din conturi . 161 .2. La realizarea unui transfer de fonduri se vor include în instrucţiunile de transfer informaţii referitoare la numele ordonatorului. în cazul în care aceste informaţii nu pot fi obţinute. însoţit de copii ale documentelor justificative aferente DIRECŢIA CONFORMITATE AMLO Primiţi şi înregistraţi Raportul de Tranzacţii Suspecte şi documentaţia aferentă de la Grup Bancar din teritoriu Registrul pentru Tranzacţii Suspecte Transmiteţi Raportul de Tranzacţii Suspecte la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor conform dispoziţiilor legale 4.2.Înaintaţi AMLO (din cadrul Direcţiei Conformitate) Raportul de Tranzacţii Suspecte. după caz pentru restituirea fondurilor către sursa de la care s-au primit. avizat de directorul de Grup. La primirea unui transfer de fonduri se va acorda o atenţie specială în cazurile în care informaţiile privind ordonatorul transferului nu sunt complete luîndu-se măsuri corespunzătoare pentru obţinerea tuturor informaţiilor prevăzute la aliniatul de mai sus şi.

2. In astfel de cazuri. . obiectivul operatiunii şi numele beneficiarului. SUPRAVEGHEREA CONTURILOR BANCARE şi A CONTURILOR ASIMILATE 162 . In eventualitatea in care clientul ocazional nu accepta sa furnizeze documentele solicitate. Operaţiunile trebuiesc inscrise intr-un registru specific. pentru depozitarea unor valori declarate in suma egala sau mai mare de 10.utilizarea unor sume puse la dispozitia sa.schimb valutar la casa de schimb valutar. . respectiv Registrul pentru operaţiuni în numerar efectuate de clienţii ocazionali cu sume egale sau care depăşesc echivalentul a 10.000 EURO. unitatea are obligatia: .000 EUR Operatiunile dispuse cu sume egale sau care depăşesc echivalentul a 150.000 euro.Operaţiunile valutare se vor efectua cu respectarea documentelor normative interne specifice domeniului mijloace şi instrumente de plată.inchirierea unor casete de valori. altul decat titularul de cont sau imputernicit.2. .000 EURO sau când este vorba de inchirierea unei casete de valori.par a nu avea o justificare de natură economică .să obţină copii dupa actele de identitate şi să le păstreze.depunere de numerar de către un tert. intr-o arhiva separata. a standardelor de cunoaştere a clientelei.8. .să obţină actele corespunzatoare pentru identificarea clientului ocazional. .2.9. ea trebuie semnalata conform prezentei directive. operaţiuni cu şi fără numerar.3. In cazul in care o operatiune poate fi considerată suspectă. pe o durata de cel putin 5 ani. 4. nu intentioneaza sa menţină o legatura de orice natură a fi aceasta cu Banca si care solicită efectuarea unei operatiuni punctuale sau cum ar fi : .4.000 EURO si care indeplinesc urmatoarele conditii: . unitatea trebuie să obţină de la client informatiile care stabilesc originea şi destinatia fondurilor. Clienti ocazionali ( operatiuni « one-off » ) Un client ocazional – este o persoana fízica sau juridica care nu are deschis cont la úntatea bancara. in aceleasi conditii ca si pentru clientul care deschide un cont. Operaţiuni cu şi fără numerar cu sume egale sau care depaşesc echivalentul a 150. a combaterii criminalităţii organizate şi a utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism precum şi a altor dispoziţii legale în vigoare. .sunt caracterizate printr-un grad de complexitate neobisnuit vor fi inregistrate in Registrul pentru operaţiuni cu sume egale sau care depăşesc echivalentul a 150. Atunci cand operatiunea efectuata priveste o suma egala sau mai mare de 10.8.primire sau trimitere de bani prin Western Union. În acest scop entităţiile băncii vor solicita clienţilor orice informaţii şi documente justificative considerate necesare. unitatea trebuie sa refuze efectuarea operaţiunii.000 EURO. 4. 4. precum şi cu aplicarea măsurilor pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor.

cu violenta si produc stari de neliniste. să urmărească modul de depunere a diferitelor sume prin contul bancar. cu respectarea prevederilor Instrucţiunii privind dezvăluirea secretului profesional. să identifice toate persoanele care depun sau ridică bani prin contul bancar. - 4. nesiguranta. la cererea scrisă a organelor judiciare menţionate. toate datele rezultate din activităţile arătate mai sus.3. daca indeplinesc una dintre urmatoarele conditii: • sunt savarsite.3. precum si asupra factorilor materiali. • produc stari cu un puternic impact psihologic asupra populatiei. sa renunte sau sa influenteze luarea unor decizii in favoarea entitatii teroriste. • atenteaza grav asupra factorilor umani specifici si nespecifici. să comunice procurorului. împreună cu extrasele de cont şi înscrisurile ce au stat la baza operaţiunilor care s-au desfăşurat prin conturile bancare.  Actele de terorism sunt de natura transnationala. în condiţii de confidenţialitate. de regula. să urmărească şi să identifice conturile unde se cere virarea sumelor de către titularul de cont. • au ca scop realizarea unor obiective specifice. • urmaresc realizarea unor obiective specifice. • vizeaza factori umani si/sau factori materiali din cadrul autoritatilor si institutiilor publice. avand urmatoarele caracteristici: • sunt savarsite premeditat de entitati teroriste.Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate dispune prin ordonanţă punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora pentru o perioadă de maxim 30 de zile care poate fi prelungita cu inca o perioada de 30 de zile. se comunică de către unităţile băncii. de natura politica. Noţiunea de “supraveghere” a conturilor bancare şi conturilor asimilate.TEHNICI BANCARE PRIVIND COMBATEREA FINANŢĂRII TERORISMULUI 4.  Faptele savarsite de entitatile teroriste sunt sanctionate potrivit prevederilor prezentei legi. de îndată. ostile fata de alte entitati. populatiei civile sau al oricarui alt segment apartinand acestora.1. cu avizul Centralei. CONSIDERENTE GENERALE  Terorismul reprezinta ansamblul de actiuni si/sau amenintari care prezinta pericol public si afecteaza securitatea nationala. Unităţile băncii vor institui măsura supravegherii conturilor unui client numai pe baza comunicării scrise primite de la Centrala Datele şi informaţiile solicitate de organele de poliţie cu avizul procurorului sau instanţa de judecată. daca: 163 . menit sa atraga atentia asupra scopurilor urmarite. prin determinarea autoritatilor statului sau a unei organizatii internationale sa dispuna. motivate de conceptii si atitudini extremiste. teama. de natura politica. presupune ca unitatea băncii unde clientul pentru care s-a dispus această măsură are deschise conturi să efectueze următoarele activităţi: să înregistreze şi să supravegheze toate operaţiunile care se desfăşoară prin contul bancar. impotriva carora actioneaza prin modalitati violente si/sau distructive. panica sau teroare in randul populatiei.

deoareace fondurile destinate finanţarii terorismului nu provin neapărat din activităţi ilegale. vândă sau furnizeze sau transfere. precum si cu respectarea reglementarilor internationale si a legislatiei interne referitoare la drepturile omului. conturile existente sau resursele economice deţinute de aceste persoane.să nu pună nici un fel de fonduri sau resurse economice.să blocheze fondurile. şi la metoda care trebuie utilizată pentru a le diminua.să nu le deschidă conturi noi. Prevenirea si combaterea terorismului se realizeaza in conformitate cu prevederile conventiilor internationale privind reprimarea terorismului. . dar implica o entitate terorista care desfasoara activitati pe teritoriul altui stat. Aceste liste sunt transmise în reţeaua Băncii şi actualizate periodic de către DCO. la care Romania este parte. Unităţile Băncii trebuie să acorde o atenţie deosebită la deschiderea conturilor persoanelor fizice şi juridice prin cercetarea listelor difuzate de organismele internaţionale (preluate în hotărâri de guvern. • sunt savarsite pe teritoriul unui stat. Metodele utilizate pentru finanţarea terorismului şi spălarea de fonduri au cu toate acestea caracteristici comune. publicate în Monitorul Oficial) şi transmise de Centrală pentru a nu intra în relaţii de afaceri cu persoanele nominalizate în acestea. .2.să nu efectueze nici-o operaţiune financiar-bancară între rezidenţi şi nerezidenţi. direct sau indirect. sub orice formă ar fi ele. astfel cum sunt definite prin 164 . finanţarea terorismului nu constituie neapărat un delict primar care face parte din spălărea banilor. În acest sens organizaţiile internaţionale întocmesc liste cu persoane şi entităţi suspecte de terorism. In numeroase ţări. conducerii sau a controlului acestora are loc pe teritoriul altui stat. • sunt savarsite pe teritoriul unui stat.să nu le ofere. . direct sau indirect. la dispoziţia persoanelor. . grupurilor sau entităţilor vizate de sancţiunile financiare. dar au efecte substantiale pe teritoriul altui stat. 4. inclusiv operaţiunile de schimb valutar. pregatirii. constând în operaţiuni de cont curent şi de cont de capital.• sunt savarsite pe teritoriul a cel putin doua state. nici să nu autorizeze utilizarea acestor fonduri sau resurse economice în beneficiul acestora. precum şi între nerezidenţi. publicate în Monitorul Oficial) şi transmise de Centrală pentru a nu intra în relaţii de afaceri cu persoanele nominalizate în acestea. unităţile băncii şi AMLO – Anti – Money Laundering Officer trebuie să fie vigilenţi în ce priveşte riscurile specifice care pot apărea. In consecinţă. servicii legate de activităţile militare nepermise de lege. • sunt savarsite pe teritoriul unui stat. Respectarea procedurilor de cunoaşterea clientelei şi vigilenţa faţă de activităţile suspecte reprezintă în special elemente importante în cadrul acestei lupte.3. DISPOZITIILE IMPUSE LA NIVELUL INTREGII RETELE A UNEI BANCI În aplicarea dispoziţiilor legale în materie şi a PROGRAMULUI bancii toate entităţile băncii trebuie: . dar o parte a planificarii. Unităţile băncii trebuie să acorde o atenţie deosebită la deschiderea conturilor persoanelor fizice şi juridice prin cercetarea listelor difuzate de organismele internaţionale (preluate în hotărâri de guvern.

. etc.. utilizarea acestora cu scopul de a evita iniţierea unei relaţii cu o persoană sau o organizaţie suspectă.consultarea regulată şi trecerea în revistă a fiecăreia dintre liste. . adresă şi număr de cont).. funcţionează în baza unor liste oficiale. In acest scop ea trebuie să instituie măsuri care să permită personalului său să procedeze la examinarea atentă a oricărei liste oficiale difuzată de autorităţile române care conţine numele persoanelor sau organizaţiilor suspectate de terorism sau ale organizaţiilor teroriste. sistemul generează o alertă. identificarea operaţiunilor financiare susceptibile de a avea legătură cu finanţarea terorismului este dificilă.atenţie specială în cadrul relaţiilor de "corespondent banking" pentru a detecta eventualele operaţiuni care prezintă numele ordonatorilor şi / sau beneficiarilor care figurează pe listele de terorişti.se instituie o supraveghere întărită a transferurilor de fonduri care nu sunt însoţite de toate datele cu privire la ordonator (nume. Banca utilizează un sistem informatic de filtrare a tranzacţiilor şi a portofoliului de clienţi den umit LABO. Astfel.4. Grupul de Acţiune Financiară Internaţională (GAFI). Comisia Europeană. efectuate pentru sau în contul persoanelor fizice ori juridice prevăzute în listele difuzate de autorităţile competente.reglementările valutare emise de BNR. Pe baza analizei efectuate la nivelul unităţilor teritoriale. sunt transmise la RCD desemnat la nivelul Centralei (responsabilul decizional al BRD) şi AMLO. patrimoniu. sau organele de specialitate romanesti. 165 . Detectarea lor se bazează în principal pe o bună cunoaştere a clientului (activitate. Oficiul de Control al Activelor Străine (OFAC). 4. SISTEMUL LABO are două componente • filtrarea zilnică a tranzacţiilor externe derulate prin SWIFT. PROCEDURI DE SUPRAVEGHERE ŞI DE MONITORIZARE PERMANENTA A OPERATIUNILOR FINANTARE A TERORISMULUI SUSPECTE DE  Utilizarea sistemului de filtrare LABO În scopul prevenirii utilizării Băncii pentru derularea operaţiunilor ce au drept scop finanţarea terorismului. Când este vorba despre persoane care nu figurează pe listele oficiale. demers identic cu cel adoptat în cadrul luptei împotriva spălării banilor. RCD comunică la Paris decizia de blocare sau efectuare a tranzacţiilor. În funcţie de rezultatele filtrării.3. deoarece în general acestea sunt operaţiuni de valoare redusă. sursa fondurilor. Alertele se trimit şi se verifică la unităţile teritoriale.) şi pe o supraveghere a eventualelor tranzacţii neobişnuite sau anormale în raport de activitatea/profilul clientului. În situaţia identificării de persoane sau organizaţii suspecte de terorism. CUNOASTEREA CLIENTULUI SI DATORIA DE VIGILENTA A BANCII Fiecare entitate a băncii trebuie să fie deosebit de vigilentă cu privire la riscurile finanţării terorismului.. conducătorii de entităţi bancare trebuie să urmărească : .3.aplicarea procedurilor adecvate pentru a verifica dacă persoanele sau organizaţiile enumerate pe aceste liste au realizat operaţiuni sau au deţinut un cont în cadrul băncii. alertele generate. sau dacă sistemele automate de blocaj există. Acest program de filtrare. atunci când aceste liste sunt transmise de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). 4. . care conţin numele persoanelor sau al organizaţiilor internaţionale suspectate de terorism.3.

3.fondurile sau resursele economice deţinute de aceste persoane. care analizeaza comportamentul atipic al unor clienti sau conturi pe baza unor scenarii prestabilite.functionarea anormala a conturilor clientilor in raport cu istoricul lor. . entităţi sau grupuri.monitorizarea tranzactiilor efectuate prin conturilor unor clienti sau grupuri de clienti.să blocheze provizoriu aceste conturi şi produsele sau serviciile ataşate acestora. Indisponibilizarea nu împiedică vărsarea în conturile blocate a dobânzilor calculate pentru activele din aceste conturi. fiind interzis orice transfer. În funcţie de rezultatele verificărilor. persoane juridice.5. OBLIGATII DE INFORMARE In ipoteza în care procedura aplicată permite identificarea unei persoane suspectate de activităţi teroriste. Acest sistem permite analiza ulterioara a tranzactiilor. sub orice formă ar fi ele. .  Pentru persoane care nu figurează efectiv pe liste dar din activităţile de monitorizare ale clientului rezultă că acestea au legături economice. 4. . la dispoziţia acestor persoane. cu datele de identificare şi activele deţinute în conturi. alerte automate.• filtrarea trimestrială a portofoliului de clienţi BRD. Rezultatele filtrării sunt comunicate DCO care procedează la verificarea alertelor generate la unităţile unde clientul suspectat figurează cu conturi deschise . comerciale sau financiare cu persoane suspecte de activităţi de terorism sau vizate de sancţiuni financiare.nici un fel de fonduri. Sistemul este destinat eficientizarii luptei impotriva spalarii banilor si a finantarii actelor de terorism. este obligatoriu de urmărit următoarele reguli :  Pentru persoane care figurează pe liste : unitatea băncii întocmeşte un raport scris care trebuie transmis imediat la Centrala în vederea sesizării potrivit legii a autorităţiilor competente. In cazul acestor persoanelor care figureaza pe liste entităţile locale ale băncii trebuie. direct sau indirect. cu privire la : . generând pe baza scenariilor prestabilite. entităţi sau grupuri .să informeze imediat în scris conducerea unitatii ierarhic superioare şi Centrala bancii. . entităţi sau grupuri : . In consecinţă nu li se poate deschide nici un nou cont şi nu li se poate furniza nici un produs sau serviciu. . atunci cand identifica în portofoliul lor de clienţi. unitatea Băncii va proceda similar cu situaţia de mai sus 166 . dar aceste dobânzi trebuie să fie si ele blocate. conturi sau active aparţinând acestor persoane. entităţi sau grupuri nu pot fi utilizate în beneficiul lor de alte persoane. nu pot fi puse. prin orice modalitate.deasemenea nici un serviciu financiar (inclusiv serviciile de asigurări) sau conexe nu le vor fi furnizate. DCO dispune asupra aplicării măsurilor corespunzătoare în domeniul luptei împotriva terorismului  Utilizarea sistemului de supraveghere automatizata a tranzactiilor SIRON SIRON este un sistem de supraveghere automatizata a tranzactiilor. persoane fizice autorizate) în vederea filtrării. În acest sens DSI transmite trimestrial la SG Paris portofoliul de clienţi (persoane fizice.

1.EVITAREA CERINŢELOR DE RAPORTARE SAU DE PĂSTRARE A ÎNREGISTRĂRILOR • Un client care refuză să furnizeze informaţiile necesare pentru un raport obligatoriu. 4. • Un potenţial împrumutat este refractar sau refuză să specifice un scop pentru un împrumut sau sursa returnării acestuia. va sesiza de îndată Parchetul de pe lânga Curtea de Apel ((vezi sistemul LABO) 4. • Un client nu doreşte sa primească extrasele de cont şi/sau le ridică de la poştă sau de la bancă doar o dată sau de două ori pe an sali niciodată.2. fără a se înţelege motivul unei astfel de precipitări (presat de timp!) • Un client anunţă încasări de plăţi. • Schimbările de proprietar ale activităţii unui client sau activităţile noilor proprietari nu sunt conforme cu obiectul de activitate declarat al clientului. • Un client care nu are nici o înregistrare privind o angajare trecută sau prezentă. sau noii proprietari sunt refractari în furnizarea informaţiilor personale sau privind activitatea financiară din trecut.) 4. • Un client insistent grăbeşte angajatul băncii să încheie o tranzacţie rapid şi nebirocratic. comunicările având loc doar prin telefax sau telex. sau furnizează un scop si/sau o sursă care ridică întrebări. • Declaraţiile financiare ale corporaţiilor sau pentru afaceri importante nu sunt realizate de către un contabil. • Un client nu doreşte să indice banca !s care s fost client sau altă bancă (bănci) la care acesta deţine alte conturi personale.Direcţia Conformitate. MODALITATI PRACTICE DE IDENTIFICARE A TRANZACTIILOR SUSPECTE DIN PROCESUL SPALARII BANILOR SI A ACTELOR DE TERORISM (Scurt Ghid al celor mai frecvente tranzactii suspecte.4.4. care ulterior nu sunt creditate în contul desemnat iniţial.4. • Un client evită contactul personal cu banca. în unele cazuri.COMPORTAMENTUL CLIENTULUI Exemple de indicii referitoare la comportamentul suspect al clientului care au fost observaţi în sectorul bancar: • Un client care nu doreşte să furnizeze informaţii despre trecutul său personal când deschide un cont sau când procură instrumente monetare peste o anumită valoare. 167 . pe baza datelor furnizate operativ de către unităţile Bancii. clientul va numi terţe părţi (administratori) ca persoane împuternicite să dispună operaţiuni în cont în vederea evitării contactului. refuză să completeze raportul sau să efectueze o tranzacţie după ce a fost informat că raportul trebuie completat. dar care realizează tranzacţii frecvente cu sume mari.

• Tranzacţii în valută divizate sub o anumită limită (inclusiv intr-o singura zi/mai multe zile. • Depuneri şi retrageri în numerar neobişnuit de mari. tranzacţii -efectuate înainte sau după termenul limită dat de o instituţie financiară. • Schimbul unor mari cantităţi de bancnote de mică valoare în bancnote de valoare mare. • Un client (de exemplu. • Clienţii care. astfel încât tranzacţia combinată să fie considerată ca şi când s-ar fi efectuat în două zile). • Tranzacţii efectuate în valută pentru activităţi economice din care în mod obişnuit nu se obţine valută.3. în mod constant.• Orice persoană sau grup care constrânge sau încearcă sa constrângă un angajat al băncii pentru a nu îndosaria înregistrarea solicitată sau formularele de raportare. fără vreun motiv aparent. folosesc ghişee diferite pentru a efectua tranzacţii cu sume mari în numerar sau în valută. împreună şi simultan. atunci când nu există nici o justificare pentru folosirea unor instrumente multiple. dar totalul sumei este semnificativ (smurffing).4. în special atunci când clientul face acest lucru în mod frecvent. un proprietar de magazin) care efectuează câteva depuneri în aceeaşi zi la casierii sau sucursale bancare diferite. în mod normal. • Retrageri şi depuneri în numerar a unor sume neobişnuit de mari din/în contul curent al unei persoane juridice. 168 . • Utilizarea unor instrumente monetare multiple în vederea plăţii unei singure entităţi. 4. • Depuneri frecvente în numerar efectuate în contul unui client de către terţe părţi fără legătură aparentă cu deţinătorul contului. la diferite bănci (dacă acestea surii cunoscute). • Creşterea substanţială de depuneri în numerar sau de tranzacţii în valuta ale unui client.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANZACŢIILOR CU NUMERAR • Schimbul de sume mari dintr-o valută în alta.carenuutilizeazăînmodobişnuitplatainnumerar. fără nici un scop economic evident. realizează depuneri în numerar pentru acoperirea cambiilor. • Depuneri şi retrageri neobişnuit de mari în numerar. efectuate de un client care în mod normal foloseşte un cont curent. către o destinaţie care nu poate fi asociată în mod normal cu clientul. • Utilizarea unui volum imens de instrumente monetare de valoare mică în tranzacţii comerciale obişnuite. • Depuneri în numerar în mai multe conturi în aşa fel încât fiecare sumă este mică (neglijabilă). în special. la aceeaşi bancă/diferite sucursale. în special dacă asemenea sume sunt transferate ulterior. făcute de un client (persoană fizică sau juridică) ale cărui activităţi implică. • Transferuri mari de sume de bani în sau din străinătate cu instrucţiuni de plată în numerar. într-un interval scurt de timp. a transferurilor de bani sau a altor instrumente negociabile sau instrumente de plată uşor vandabile. folosirea cecurilor sau a altor instrumente de plată fără numerar. sau depunerea/retragerea de valută. • O societate de vânzare cu amănuntul are cu totul diferite alte metode de depozitare a numerarului decât alte societăţi din acelaşi domeniu într-o anumită zona geografică. • Clienţi care.

• Efectuarea de transferuri frecvente şi substanţiale de fonduri (sau de depuneri de alte instrumente financiare) care nu pot fi identificate clar ca având o justificare economică. • Retrageri mari de numerar dintr-un cont. • Folosirea unui cont al unei companii care indică o activitate redusa sau neregularizată din punct de vedere periodic. • Depuneri de numerar ce conţin bancnote false sau instrumente contrafăcute.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL CONTURILOR BANCARE • Folosirea unor conturi care nu reflecta activităţi bancare sau comerciale normale. • Utilizarea unui cont doar ca depozit temporar de fonduri. care. fără un sens anume. • Constituirea de depozite în mai multe sucursale. mai mult în numerar decât prin cecuri. • Utilizarea căsuţelor de valori pe timp de noapte pentru depunerile unor sume mari în numerar. urmate de retrageri repetate justificate ca "rambursare împrumut". a căror justificare nu este în concordanţă cu obiectul de activitate al firmei. • Retrageri frecvente de numerar. • Combinarea de transferuri de sume mari cu sume retrase în numerar în aceeaşi zi sau în ziua precedentă. contul pare a fi utilizat. • Depuneri de numerar urmate imediat de transferul într-un alt cont la o instituţie de credit în ţară sau străinatate. eventual. a cifrei de afaceri a unui client reflectată de activitatea conturilor sale. ca depozit temporar de fonduri care. • Contul (conturile) unei societăţi în care depuneriie sau retragerile sunt realizate. fără un motiv aparent. inactiv anterior sau dintr-un cont în care tocmai s-a transferat. • Ridicări frecvente de numerar de aceeaşi valoare (peste limita de 30. • Retrageri de numerar imediat dupa alimentarea contului • Retrageri repetate din mai multe sucursale ale instituţiei de credit.4. • Retrageri de numerar dintr-un cont cu puţin înainte de închiderea acestuia sau dintr-un cont care a fost creditat în mod neobişnuit cu sume importante provenite din ţară sau străinătate.• Transferuri repetate de sume mari în străinătate cu ordin de plată a sumei în numerar la destinatar. • Varsăminte de sume semnificative efectuate de către o persoană împuternicită pentru tranzacţii în contul unui client. • Creşterea substanţială. ci sunt utilizate doar pentru depuneri sau retrageri.000 lei) având drept explicaţii "plăţi persoane fizice" sau „plăţi diverse". va fi transferat în alte conturi în străinătate.000. în mod neaşteptat. în primul rând. sunt transferate in străinătate. 4. atunci când situaţia clientului nu justifică o astfel de activitate. • Creditări ale conturilor societăţii de către asociaţii/administratorii acestora. ulterior. 169 . o importantă sumă din alt cont deschis în ţară sau în străinătate.4.

• Alimentarea contului prin cecuri emise de terţe părţi în sume mari semnate în favoarea clientului. • Transferuri periodice din contul personal către ţări cu grad ridicat de risc. • Un client efectuează depuneri mari şi frecvente în numerar şi păstrează un sold mare. • Plaţi sau încasări fără vreo legătură aparentă cu vreun contract comercial legal. sume ce sunt retrase in aceeaşi zi. • Transferuri repetate de fonduri (de regula aceleaşi sume). de obicei de valori sub limita legală de raportare. • Transferuri de fonduri din ţări cu grad ridicat de risc. ulterior. cum ar fi împrumuturi. • Transferuri de sume mari. • Transferuri de sume identice de la acelaşi ordonator. a fost observată următoarea schema: 1) procurarea de cecuri de la o bancă. între aceleaşi societăţi. de obicei în străinătate. • Existenţa mai multor conturi ale unui client ia mai multe bănci din aceeaşi localitate. 4. urmată de mutarea acestora. anterior cererii de transfer progresiv al fondurilor. • Deschiderea şi închiderea repetată de conturi în numele aceluiaşi client sau al unui membru al familiei sale.5. neutilizând însă alte servicii. • Depunerea de sume în mai multe conturi. scrisori de credit. asociate cu producerea.4. 3) depozitarea cecurilor în cel de-al doilea cont şi apoi. • Mişcări suspecte de fonduri de la o bancă spre o altă bancă şi înapoi către prima bancă. fără un motiv plauzibil. unde clientul nu are aparent vreo activitate comercială ori unde aceasta nu este în concordanţă cu activitatea comercială a clientului sau cu istoricul său. în special când se constată un proces de alimentare a acestor conturi cu sume mari de bani. 170 . De exemplu. • Depuneri de sume mici în numerar în contul unui client urmate de transferul imediat într-un cont la o altă bancă.• Deschiderea de către un client a unui număr mare de conturi la sucursalele aceleiaşi bănci sau la bănci diferite şi transferuri repetate ale unor sume mari de bani între aceste conturi. 4) transferul electronic al fondurilor din. în numerar. 2) deschiderea unui cont la o alta bancă. sume retrase în aceeaşi zi sub forma de „restituire împrumut". al doilea cont în contul primei bănci care a emis iniţial cecurile. etc. într-un singur cont şi de transferul sumei. fabricarea sau comercializarea de droguri. SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANSFERURILOR ELECTRONICE • Transferuri frecvente din contul unei persoane juridice în contul unei persoane fizice fără vreo referire cu privire la natura transferurilor. în general. • Primirea frecventă de către un client a unor sume mari de bani din ţări. • Transferuri de fonduri de mare valoare în numele unui client fără vreo motivaţie anume sau fără o explicaţie plauzibila. • Concordanţa dintre creditările şi debitările unui cont în aceeaşi zi sau în zilele anterioare.

(Un client depozitează fonduri în câteva conturi. • Primirea transferurilor electronice şi cumpărarea imediată a instrumentelor monetare realizate pentru plata unei terţe părţi. în mod obişnuit în sume sub o anumită limită. „unul dintre clienţii băncii". • Un client sau un non-client realizează transferuri electronice mari în afara ţării. în mod obişnuit o astfel de activitate. • !ntr-o activitate a clientului se efectuează sau se evidenţiaza o creştere brusca a transferurilor electronice internaţionale sau interne. atunci când o astfel de activitate este contradictorie cu activitatea desfăşurată de client sau cu trecutul acestuia. • Transmiterea sau primirea frecventă a unor volume mari de transferuri electronice către şi dinspre companiile offshore. atunci când: Suma este foarte mare . dacă nu există un motiv aparent de afaceri pentru astfel de transferuri sau acestea sunt contradictorii cu activitatea desfăşurată de client sau cu trecutul acestuia. • Depozitarea sau retragerea cu regularitate a unor sume mari prin transferuri electronice către/din sau prin intermediul ţărilor care sunt cunoscute ca surse de narcotice sau ale căror legi privind secretul bancar facilitează spălarea banilor. • Mesajele care nu conţin toate datele de identificare referitoare la clientul ordonator. • Un non-client sau un client primeşte sau realizează transferuri electronice implicând sume în valută situate imediat sub o anumită limită. • Un client desfăşoară o activitate intensa în transferuri electronice. prin transmiterea sau primirea unor sume mari de bani. • Un client plăteşte pentru transferuri electronice în/din străinătate a unor valori mari folosind multiple instrumente monetare puse la dispoziţie de instituţii financiare. şi foloseşte un cont colector din care transferă fondurile electronic iniţial primite. • Transferuri către anumite instituţii de credit fără a se specifica destinatarul. • Un cont în care se primesc multe încasări cu valoare mică prin transfer electronic sau se realizează depozite folosind cecuri sau ordine de plată. iar fondurile sunt apoi consolidate într-un cont colector şi transferate electronic în străinătate. • Un non-client sau un client primeşte transferuri electronice conform instrucţiunilor băncii de „A plaţi numai după identificarea clientului" sau de a transforma fondurile în cecuri şi a le transmite prin poşta clientului sau non. şi aproape imediat se transferă electronic aproape tot soldul în alt oraş sau altă tară. • Un client transmite şi primeşte transferuri electronice (către/din paradisuri fiscale). de exemplu. • Un client păstrează conturi multiple.• Transferul neobişnuit de fonduri între conturi conexe sau conturi care implică acelaşi administrator sau administratori care au legătura între ei.) • Ordin dat băncii să transfere fondurile în străinătate şi să aştepte o încasare echivalentă a unui transfer electronic din alte surse. transferă banii între aceste conturi. în special. deşi anterior acesta nu desfăşura. sau foloseşte numeroase cecuri bancare sau de călătorie. care sunt plătite prin multiple cecuri sau alte instrumente de plată (aflate posibil imediat sub o anumită limită). 171 . iar astfel de transferuri sunt contradictorii cu trecutul clientului. • Transferul numerarului sau a veniturilor dintr-un depozit în numerar în străinătate fără a se schimba tipui de valuta.clientului. • Instrucţiuni de transferuri de fonduri în străinătate fara un motiv plauzibil de plată.

SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL OPERAŢIUNILOR EXTERNE • Folosirea de linii de credit şi alte metode de finanţare pentru efectuarea transferurilor externe când tranzacţia nu justifică activitatea obişnuită a clientului. • Efectuarea de plăţi externe în avans pentru importuri pentru care nu s-a livrat marfa. nepotrivite cu activitatea economică realizată de client. repatrierea sumelor. • Operaţiuni valutare semnificative efectuate de clienţi rezidenţi (inexistenţa caracterului incidental). • Constituirea de solduri mari. • Efectuarea de transferuri externe din disponibilităţile valutare proprii de către rezidenţi a căror activitate normală nu justifică natura declarată a operaţiunii valutare. • Transferuri externe regulate şi importante efectuate de persoane fizice în cazul în care formularul DPVE a fost completat pe principiul bona fide.7. Fondurile provin dintr-o alta tară. • Transferuri externe reprezentând plată mărfuri de import către alte firme sau persoane şi nu către furnizorul mărfii. plătite de diverse persoane. nu către partenerul extern al clientului. urmată de transferuri ulterioare către conturi din străinătate. 4. 172 . respectiv justificarea plaţilor în avans. • Plaţi externe efectuate către alţi beneficiari decât cei menţionaţi în Declaraţiile vamale de import şi în facturile externe (plăţi redirecţionate). • Transferuri externe repetate cu recomandarea de a i se plăti beneficiarului în numerar. neurmate de restituirea avansului plătit. 4. • Transferuri externe având ca justificare cumpărarea de acţiuni la firme înregistrate în paradisuri fiscale.4. • Tranzacţii semnificative efectuate de clienţi recomandaţi de o instituţie financiară din ţări asociate cu producţia. • Tranzacţii care nu sunt justificate de activitatea clientului cu filialele instituţiilor financiare localizate în ţări cunoscute pentru traficul de droguri sau de centre offshore. • Transferuri externe care sunt efectuate în mod repetat către terţe persoane.- Suma este imediat sub o anumită limită.6. prelucrarea sau comercializarea de droguri. nu s-a prestat serviciul în termenul contractual prevăzut. în locul închiderii acestora prin transferuri bancare. SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL OPERAŢIUNILOR DE CREDIT • Clienţi care rambursează împrumuturile neaşteptat de repede cu fonduri din surse necunoscute. sau Astfel de tranzacţii se realizează în mod repetat.4. • Neîndeplinirea de către un client a obligaţiei de transfer sau repatriere în valuta convertibilă şi/sau moneda naţională a tuturor sumelor obţinute din operaţiuni cu străinătatea. nu s-a executat operaţiunea. • închiderea unor DIV-uri (Declaraţie de încasare Valutară) cu sume în numerar.

• Cumpărarea (tranzacţionarea) sau vinderea de titluri de valoare pentru numerar sau în scopul procurării de alte titluri de valoare când tranzacţia nu este efectuată prin intermediul contului curent al clientului. care nu au o relaţie strânsă cu clienţi şi care nu au un motiv plauzibil pentru a prezenta o astfel de garanţie. • Solicitarea de împrumut insotita de o garanţie constând intr-un certificat de depozit emis de către o banca străina.4. in special. la o bancă dintr-un centru offshore sau unei terţe părţi. • Clientul cumpără certificate de depozit. în mod neaşteptat. pe care le plasează drept garanţie bancara la împrumut. pentru plaţi curente in lant. companii de intermediere). când plăţile vin din afara tarii. dacă originea garanţiei nu este cunoscută sau dacă garanţia nu este în conformitate cu statutul clientului. prin conversie din ROL in valuta. • Solicitări de acordare de împrumuturi companiilor offshore sau de împrumuturi garantate de obligaţiile băncilor offshore. • Plaţi efectuate cu cecuri emise de terte parti sau cu cecuri care au multiple semnaturi. consultanţi financiari. • Trageri din linii de credit in valuta utilizate prin conversii in ROL. • Rambursarea creditului acordat unei societati de o alta societate (cu atat mai mult daca este o societate off-shore). • Utilizarea sumelor unui împrumut într-o manieră care este contradictorie cu scopul specificat la acordarea împrumutului. • Clienţi care schimbă destinaţia împrumutului.• Scopul declarat de client pentru împrumut nu este justificat şi propune o garanţie în numerar sau o menţionează în momentul precizării scopului împrumutului. • încasări de plaţi sub denumirea „facilitaţi de credit" sau „împrumut" sau „avans". • Cereri de împrumut însoţite de garanţii de la terţe părţi sau de la o bancă.SPĂLAREA BANILOR PRIN INTERMEDIUL TRANZACŢIILOR AVÂND LEGĂTURĂ CU INVESTIŢIILE • Achiziţionarea de valori mobiliare care să fie păstrate în siguranţă de către bănci. prin intermediarii de profesie (avocaţi. 4. • Promisiunea unor depozite de sume mari de valuta în numerar in vederea acordării unui tratament favorabil solicitărilor de împrumut. atunci când acest lucru nu este în concordanţă cu activitatea clientului. de aceeaşi valoare.8. • Sumele împrumutului sunt transferate sau transmise. către diverse societati comerciale. • Prezentarea de garanţii de către terţe părţi necunoscute băncii. creditorul indicat fiind o companie casuta-postala sau o persoana fizica sau o întreprindere care nu are nici o relaţie de afaceri cu clientul. deşi din analiza documentelor economico-financiare nu rezultă necesitatea unui credit. • Tranzacţii implicând o banca offshore "scoica" al cărei nume poate fi similar cu cel al unei persoane juridice cu renume. • Solicitări din partea clienţilor de a beneficia de administrarea investiţiilor (fie învalută. ultima dintre acestea efectuând plaţi externe in avans. • Clienţi (persoane juridice) care solicită credite. fie în hârtii de valoare) atunci când sursa fondurilor este neclară sau nu este în concordanţă cu activitatea economica a clientului. 173 . • Cereri de împrumut făcute de noi clienţi.

şi/sau utilizează un limbaj ambiguu sau termeni pseudo-experţi.clientului.4. • Utilizarea termenului de "Prime Bank Guarantee" sau "PBG". . • Clientul furnizează o documentaţie neobişnuită şi incompletă. . care ulterior este retras. . • Scrisori de credit. 4. "no disclosure". . clear and free funds". cum ar fi: . . ."closing off funding"."professional privacy and client confidentiality". expresii şi condiţii."confirmation with fall-back responsibility"."prime bank notes"."maturity plus one day". 174 ."prime world bank guarantee"."full legal corporate authority". clean. materii prime) către ţări care în mod obişnuit nu au astfel de solicitări sau din ţări care anterior nu au efectuat exporturi pentru astfel de produse. . mai ales când se vehiculează sume importante."fixed interest rate and market level/or better". .9. ."top hundred bank promissory notes". ."good."maturity 10 years plus one day". sau foloseşte nume asemănătoare cu cele ale unor binecunoscute instituţii legitime. . • Vânzarea neobişnuita a unor titluri de valoare mare in schimbul numerarului. • Achiziţionarea de valori mobiliare prin bancă. incluzând adesea un addendum: transferabil şi divizibil fără plata unui onorariu la transfer. • Solicitarea unui client pentru emiterea de către bancă a unui certificat de garanţie pentru titluri a căror autenticitate nu poate fi verificată. • Indicaţia faptului că garanţia este divizibilă. • Numele beneficiarului garanţiei nu este menţionat. documentaţie de credit sau garanţii privind furnizarea de bunuri (în special.CIRCUMSTANŢE NEOBIŞNUITE CARACTERISTICI PRIVIND DOCUMENTAŢIA DE CREDIT SI GARANŢII • Solicitantul sau beneficiarul (trăgătorul) indicaţi sunt companii casuţă-poştală necunoscute. atunci când această achiziţie nu este în conformitate cu activitatea obişnuită a • Utilizarea numerarului pentru achiziţionarea/vânzarea de valori mobiliare în locul decontărilor fără numerar (viramente)."no circumvention".

CAPITOLUL V TEHNICA OPERATIUNILOR DE DECONTARE INTRA SI INTERBANCARE 175 .

TRANSFERUL DE CREDIT II. SISTEME DE PLATI SI TRANSFERURI DE FONDURI III . MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA 176 .1.I MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA A. CENTRALA INCIDENTELOR DE PLATI (CIP) 5. TRANSFERUL DE DEBIT B.

1. introduse in circuitul bancarcar de catre acesta si care circula de la banca platitorului catre banca beneficiarului avand ca efect debitarea contului platitorului si creditarea contului beneficiarului.eliminarea riscului generat de operatiunile cu numerar (ridicare .) emise de catre platitor . eficiente si sigure. cambia .istrumente de plata aferente operatiunilor efectuate in valuta . Cu aceste instrumente realizam Transferul de credit UNITATEA BANCARA A PLATITORULUI instrument bani UNITATEA BANCARA A BENEFICIARULUI Sistemul bancar a avut si are ca obiectiv deosebit de important crearea in domeniul platilor a unor mecanisme care sa conduca la efectuarea de plati rapide . etc) 177 . transport. in circuitul de decontare . falsificari .biletul la ordin ) . .Cu aceste instrumente se realizeaza Transferul de debit UNITATEA BANCARA A PLATITORULUI instrument bani UNITATEA BANCARA A BENEFICIARULUI Instrumente de plata de credit ( ordinul de plata . Functie de natura transferului de fonduri in care sunt utilizate istrumente de plata sunt : Instrumente de plata de debit ( cecul .5. Utilizarea instrumentelor de plata in derularea decontarilor prezinta multiple avantaje din care retiem pe urmatoarele trei : . MIJLOACELE SI INSTRUMENTELE DE PLATA IN ECONOMIA DE PIATA utilizate in activitatea bancara de decontare se impart in doua categorii si anume : -istrumente de plata aferente operatiunilor efectuate in lei .rapiditatea platilor . plati .1. instrumente emise de catre debitor (platitor) . introduse in banca . de regula de catre creditor (beneficiar) si care circula de la banca beneficiarului catre banca platitorului si au ca efect debitarea contului platitorului si creditarea contului beneficiarului .

din dispozitia creditorului (vanzatorului ) nedepinzand de vointa debitorului (cumparatorului). . dintr-un cont in altul.procesul cambial. ( Legea nr.1.un instrument de plată utilizat. să plătească la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului emitent. . de titularii de conturi bancare.standing order (platile programate) 5. Instrumentul ( CECUL) este creat de trăgător (debitor) care.cecul. sau .Norma Cadru nr.- armonizarea cu practicile si tehnicile occidentale .o instructiune scrisa data unei banci de a plati cuiva valoarea mentionata in acea instructiune.trasul .unde utilizarea numerarului in forma lui fizica este extrem de redusa. operaţiunile cu cecuri se efectuează în conformitate cu reglementările legale în vigoare. .incasso-ul.2. . . . A. in principal.posesorul legitim ( beneficiarul) îl încasează. Persoana aflată în poziţia de tras într-o operatiune cu cec-uri este numai o societate bancară. 59/ 1934 modificata prin Legea 83 /1994 . .direct debit. CECUL este definit drept : . aflata în poziţia de beneficiar (creditor)  Cele trei persoane care sunt puse în legatură prin cec fac toate operaţiunile legate de acest instrument în nume propriu: . Instrumentele si procesele prin care se realizeaza transferul de debit sunt . Cecul pune în legătură trei persoane( trei parteneri): .trasul îl plăteşte. . . utilizand instrumentele specifice de plata de debit. . dă un ordin necondiţionat acesteia. precum şi a convenţiilor /aranjamentelor de lucru încheiate cu băncile corespondente.  Cadrul legislativ : In cadrul bancii . normele BNR emise în aplicarea acestora. TRANSFERUL DE DEBIT Este procedeul de transfer de fonduri realizat prin intermediul bancilor . în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară.trăgătorul . 178 .biletul la ordin.trăgatorul emite cecul. care se află în poziţia de tras.beneficiarul.6/1994 a BNR si Normele interne ale Bancii)  Părţi implicate Utilizatorii acestui instrument de plata pot sa fie atat persoanele fizice cat si persoanele juridice.

• Data emiterii. care trebuie să figureze alături de data emiterii cecului. societate bancară. In cazul neachitării cecului. manuscrisă şi redactată cu pixul sau stiloul cu cerneală de culoare neagră sau albastră la sfârşitul textului cecului. neînsoţită de semnatura reprezentantului autorizat al acesteia. Acestea sunt : • Denumirea de cec. potrivit legilor din SUA. • Ordinul de a plăti dat de trăgător. societate bancară. exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea titlului. aşa cum se află aceasta înscrisă în Registrul Comerţului. care să satisfacă cerinţele unei informaţii suficiente. Menţiunile obligatorii si facultative ale cecului Mentiuni obligatorii: Cecul trebuie să îndeplinească condiţiile de formă şi de fond obligatorii prevazute de dispoziţiile legale în vigoare. care trebuie să fie autografă. anulează cecul. Pentru a putea trage cecuri.sunt indicate mai multe locuri. cuantum ( cifre si litere) exprimat în monedă de plata (prin simboluri recunoscute pe plan internaţional (ex: EUR. aşa cum se află acestea înscrise în actul de identitate sau denumirea persoanei juridice. Banca nu va accepta în cadrul operaţiunilor sale. precum si semnatura autografa a tragatorului persoana fizica sau a reprezentatului persoanei juridice care are calitatea de tragator. se va considera cecul plătibil la primul dintre aceste locuri indicate. In situaţia în care lângă numele trasului . USD etc). se consideră ca loc de plată a cecului locul indicat lângă numele trasului. • Locul emiterii. cu indicarea precisă a zilei. • Se utilizează formula consacrată: „Plătiţi în schimbul acestui cec”.5. duc la nulitatea instrumentului. Lipsa ştampilei nu afectează valabilitatea cecului. Ca o excepţie. Semnatura trăgătorului trebuie să fie explicită. trebuie să fie clar.1. cecuri cărora le lipseşte una sau mai multe din menţiunile obligatorii stabilite de lege. fiind suficient ordinul necondiţionat dat unei bănci de a plăti o sumă. Data emiterii trebuie să fie unică. • Semnătura trăgătorului. In toate redactările. 179 . • Locul plăţii. orice trăgător trebuie să depună specimenul semnăturii sale la societatea bancară la care are disponibil. cu excepţia următoarelor cazuri: In lipsa unei precizări privind locul de plată. Simpla ştampilă a unui trăgător. trasului. care se adaugă ordinului imperativ de a plăti („Plătiţi″). • Numele trasului. formalităţile cerute de lege pentru păstrarea drepturilor sale. precis şi necondiţionat. cecul trebuie să cuprindă menţiunile obligatorii dispuse de lege. în locul indicat ca loc al plăţii. care trebuie să figureze în însuşi textul titlului. Lipsa denumirii de cec atarge nulitatea instrumentului. lunii. • Suma de plată.1. denumirea de cec în textul instrumentului nu este obligatorie. deasupra semnăturii trăgătorului. precum şi cerinţele reflectării garanţiei date de tragator privind plata prin înscrisul respectiv.(al bancii) prezumat a fi şi loc al domiciliului acestuia. deci langa numele bancii . beneficiarul acestuia va îndeplini. posibilă şi certă. anului. in campul destinat semnaturii trebuie inscris numele tragatorului adica numele şi prenumele persoanei fizice. Orice condiţii. persoană juridică. limitări sau contraprestaţii.2.

se va considera ca loc al emiterii locul indicat lângă numele trăgătorului. cec netransmisibil. Cecul emis cu clauza „netransmisibil”.  Din punct de vedere al modului în care poate fi încasat cecul: • Cec barat denumirea este dată de cele două linii paralele. . Cecul cu barare specială nu poate fi plătit de tras decât societăţii bancare înscrise în cec sau. 5. oriunde pe suprafaţa acestuia. Cecul în alb este un instrument de plată care cuprinde numai semnatura trăgătorului. Cecurile pot fi barate în momentul emiterii sau în cursul circulaţiei (de către oricare din posesorii lor ulteriori). care se plăteşte numai unei anumite persoane.1.specială dacă între cele două linii este menţionată denumirea unei bănci. Cecul la purtător se transmite prin simpla remitere a titlului de la un purtător la altul. In lipsa unei precizari exprese privind locul de emitere. Aceasta nu-l poate gira mai departe • Cec la purtător. iar uneori şi o parte din menţiunile obligatorii.Acest tip de cec are menţiuni făcute de trăgător: cec nominativ. Cecul nominativ cu clauza «nu la ordin» nu poate fi transmis prin gir. cu sau fără clauza “la ordin”. Pe acest cec la emitere nu se indică expres numele beneficiarului sau poartă menţiunea „la purtător”. Tipuri de cecuri  Din punctul de vedere al beneficiarului cecului. încasarea sumei înscrise în numerar direct de la banca trăgătorului nefiind posibilă.2.  Menţiunile facultative : Aceste menţiuni fac obiectul înţelegerii dintre persoanele semnatare ale cecului. Bararea poate fi: . care se plăteşte fie persoanei desemnate de beneficiar. chiar dacă cecul este prezentat de către un posesor de bună credinţă. nu poate fi plătit decât primitorului său. 180 . Cecul cu barare generală nu poate fi plătit de tras decât unei societăţi bancare sau unui client al trasului. unui client al său. Banca nu va primi cecuri în alb necompletate. acest instrument poate fi: • Cec nominativ. verticale sau oblice înscrise de posesorul cecului. Primitorul nu poate gira cecul decât unei societăţi bancare pentru încasare. Aceasta înseamnă că beneficiarul va trebui să recurgă la serviciile unei bănci pentru încasarea sumei înscrise pe cec. Bararea generală poate fi transformată în barare specială.2. poate fi creditat în contul său curent. pusă de către tras la cererea clientului sau de către un girant.In situaţia în care nu este indicat nici un loc lângă numele trasului. fie purătorului instrumentului. Menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate atunci când posesorul prezinta cecul la plată. ceea ce înseamnă că va fi plătit posesorului/purtătorului lui. operaţiunea inversă fiind interzisă. ci numai pe calea cesiunii ordinare. la cererea acestuia. cec plătibil numai primului beneficiar.generală dacă nu prezintă nici o menţiune între cele două linii. Banca nu va putea primi un cec în legatură cu care i-a fost notificat de către trăgător faptul că a fost completat abuziv şi apoi pus în circulaţie. dacă aceasta este trasul. Este obligatoriu ca cecul în alb să aibă completat numele ultimului posesor în momentul plăţii. se va considera cecul plătibil la adresa sediului principal al societăţii bancare trase.

iar uneori şi o parte din menţiunile cerute de formularul cecului. Sursa de fonduri din care societatea bancara efectueaza plata. In cazul cecului de călătorie. 181 . Odată cu certificarea cecului. chiar dacă acestea au fost prezentate la plată de posesori de bună credinţă. unitatea băncii rezervă suma într-un cont deschis pe numele trăgătorului din care. în favoarea unei persoane fizice/ juridice indicată de ordonator. Prin cecul circular. in prezenta functionarului bancar de la ghiseul bancii. pe care banca (trasul) confirmă existenţa disponibilului necesar efectuării plăţii. Certificarea unui cec poate fi cerută unităţii băncii de către trăgătorul emitent sau de unul dintre posesorii ulteriori. posesorul depune o primă semnătură pe cec. fără nici o restricţie.Cecul personal este cecul tras de o persoanaă fizică sau juridică (trăgător) asupra unei bănci (tras) în favoarea unei alte persoane fizice/ juridice (beneficiar) . aceasta poate fi retrasă numai la cererea scrisă a trăgătorului si. cele două persoane au relaţii de cont. după expirarea termenului de prezentare al cecului certificat. imprimate pe înscris. asupra sa sau asupra unei alte bănci. In caz contrar. In acest caz. în sume fixe. vândute clienţilor pentru a putea înlocui banii lichizi necesari într-o călătorie. „numai pentru virament” sau altă expresie echivalentă. din ordinul unui terţ. Menţiunile care lipsesc trebuie să fie completate în momentul prezentării cecului la plată de către posesor. societatea bancară emitentă se obligă definitiv a efectuaplata cecului respectiv în favoarea beneficiarului care este şi clientul său. cel care a emis cecul (trăgătorul) nu mai poate retrage din contul său suma certificată până la expirarea perioadei de prezentare. Unităţile băncii nu vor primi pentru plată cecuri în alb necompletate sau în legătură cu care le-a fost notificat de către trăgător că au fost completate în mod abuziv. Acest lucru este solicitat în scris. potrivit solicitării beneficiarului. • Cecul circular este emis de o bancă asupra altei bănci sau asupra subunităţilor sale. Cecurile de călătorie sunt tipărite. în termen de 30 de zile de la emitere. Este un titlu de credit la ordin. • Cecul de călătorie este un cec cu valori fixe. cecurile se pot clasifica în: • Cecuri personale . ca şi biletele de bancă. • Cecul în alb este cecul care cuprinde numai semnătura trăgătorului.  In funcţie de părţile angajate în derulare. clientul sau. în momentul în care îl cumpără. odată cu tipărirea acestuia. • Cecul plătibil în cont. Plata cecului de călătorie este condiţionata de identitatea dintre semnatura persoanei care a primit cecul (posesorul) şi semnătura persoanei care îl încasează. o constituie disponibilul in prealabil constituit de beneficiarul cecului circular. poate interzice plata în numerar. în prezenţa funcţionarului bancar de la ghişeul băncii sau în momentul efectuării unei plăţi în prezenţa beneficiarului. trăgătorul poate fi una şi aceeaşi persoană cu trasul. • Cecuri bancare . Aceste cecuri sunt emise de bănci sau de institutii specializate autorizate si.trăgătorul fiind titularul unui cont personal. înserând transversal pe faţa cecului cuvintele „plătibil în cont”.• Cecul nebarat se poate plăti în numerar sau în cont. ca şi posesorul unui cec. plătibil la vedere.Cec bancar este cecul tras de o bancă. iar a doua în momentul încasării. beneficiari ai cecului. De fapt. • Cecul certificat este un cec obişnuit care poate fi barat sau nebarat care se achită la prezentare.

cecurile guvernamentale (emise de autoritatile canadiene) . Se andosează pe verso de beneficiarul sumei.gir. intre care retinem : • Trăgătorul poate emite cecuri numai în condiţiile existenţei unor fonduri proprii disponibile in momentul emiterii instrumentului. încadrată de două dreptunghiuri de culoare roşie. Mai concret si mai precis . Condiţii de emitere şi de plată ale cecului Fara sa existe o diferentiere oficiala intre instrumentele de plata . cert şi exigibil şi să nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care să împiedice efectuarea plăţii cecului. în limba engleză şi franceză „Government of Canada”. cecurile bancare. Explicatia poate fi aceea ca alaturi de Cambie si Bilet la Ordin . în contul deschis la unitatea bancară trasă. cecurile money order . care trebuie sa indeplineqasca urmatoarele conditii : sa fie constituita inainte de emiterea cecului : sa reprezinte o valoare cel putin egala cu cea a cecului. dată de emitere.sunt cecuri care au menţionat pe ele „international money order” sau „money order”. cecurile de trezorerie – (emise de Trezoreria SUA): cecuri ce au acoperirea trezoreriei SUA şi au imprimate cuvintele “United States Treasury”. in practica cecului i se atribuie o importanta si o atentie deosebita .1. după încasarea acestora de la banca plătitoare : cecurile personale.partenerul dintr-un act comercial consumat . Pe verso cecului apare menţiunea „Government of Canada”. de exemplu Cecurile de călătorie ( se plătesc la ghişeele băncii . emiterea cecului de catre tragator trebuie sa se bazeze pe o acoperire . cecurile pot fi: • Cecuri ce se plătesc la prezentare . Imediat lângă siglă este scris. 182 . Acest tip de cec nu poate fi transmis prin  In funcţie de momentul plăţii către beneficiar.cu excepţia cazului când sunt cedate unei alte persoane) • Cecuri cu plata ulterioară.aceste cecuri au ca element de siguranţă în colţul din stânga sus ca siglă o frunză de arţar de culoare roşie.3. de valoare mai mare sau egala cu aceea a cecului.) De aceea emiterea si plata cecului se face in conditii exprese prevazute de lege .Toate cecurile money order au limită de sumă care nu poate fi depăşită. • Cecuri postale Au utilizare mai ales în localităţile unde nu există unităţi ale băncilor.2. - 5. • Disponibilul trebuie să fie lichid. nume beneficiar. Cecul este nu numai un simplu instrument de plata ci si un efect al actelor de comert si un titlu veritabil de credit (pozitie in care reprezinta o garantie foarte convingatoare in mana creditorului ca-si va incasa pretul livrarilor de bunuri si servicii catre debitor . care să poată face posibilă efectuarea plăţii de către aceasta. suma în cifre şi litere. Ca orice cec are serie.

dar care se află în mâna unor posesori de rea credinţă. sa fie irevocabila . ale reprezentantului său legal care are competenţa să efecueze această operaţiune. • Menţiunea de acceptare pe cec nu invalidează instrumentul. un procedeu suplimentar de verificare a autenticităţii cecului şi de limitare a situaţiilor în care s-ar efectua plata unor cecuri false sau a unor cecuri valabile. înainte de expirarea termenului de prezentare al acestuia. sub sancţiunea pierderii dreptului de regres împotriva giranţilor şi garanţilor. dacă în intervalul de la emitere şi până la prezentatrea la plată. Orice menţiune redactată pe cec privind o anumită scadenţă fixă sau o anumită perioadă de timp admisă între data prezentării şi data plăţii cecului este considerată nescrisă. • Ca urmare a funcţiei sale principale de instrument de plată. dacă este platibil în chiar localitatea unde a fost emis. 183 . • In cazul cecului certificat. acesta rămânând plătibil la vedere. trasul nu se obligă direct. data menţioantă ca dată a emiterii considerându-se nescrisă. trasul confirmă. în caz de neplată. el putând fi onorat de tras la prezentare. precum şi de semnatura acestuia şi ştampila băncii. nu reprezintă o condiţie pentru efectuarea plăţii ci. din partea trăgătorului. atrage sancţiuni civile si penale. iar în celelalate cazuri în termen de 15 zile. potrivit prevederilor legale în vigoare. • Intre trăgător şi tras poate interveni o înţelegere conform căreia trasul va plăti cecul numai după ce trăgătorul a avizat instrumentul respectiv. Primirea avizului de către bancă. sunt ţinuţi obligaţi în temeiul tuturor exemplarelor purtând semnatura lor şi care nu le-au fost înapoiate.sa fie disponibila in sensul de a fi lichida si exigibila in raportul juridic dintre banca si client. trăgătorul procură trasului fondurile necesare pentru acoperirea cecului. redactate cu claritate. existenţa fondurilor necesare efectuării plăţii. orice trăgător trebuie să aibă la societatea bancară trasă specimenul semnăturii sale. pe cecul respectiv nu sunt mentionate alte termene de valabilitate ale acestora. ca şi giranţii următori. să fie prezentat la plata în termen de 8 zile. Aceasta nu duce însă la nulitatea cecului. • Cecul care are înscrisă ca dată a emiterii sale o dată ulterioară datei prezentării la plată se numeşte cec postdatat. să despăgubească posesorul care a suferit o daună din acest motiv. • Pentru a putea trage cecuri. in sensul ca tragatorul este obligat sa mentina acoperirea la dispozitia purtatorului cecului pana la incasare sau pana la prescriptia titlului . Această înţelegere nu poate fi opusă posesorului cecului. înainte de remiterea cecului către beneficiar. Certificarea cecului atrage după sine faptul că trăgătorul nu mai poate retrage din contul său suma destinată plăţii cecului respectiv. redactată pe cec. • Cecul emis şi plătibil în România trebuie. O astfel de înţelegere este exprimată prin formula: „Plătiţi numai după aviz". Prin certificarea cecului. însoţită de numele şi prenumele. • Emiterea unui cec de către trăgător fără ca acesta să dispună în momentul emiterii de fondurile necesare plăţii cecului. Banca certifică cecurile prin expresia „certificat”. • Un cec poate fi revocat in interiorul termenului de prezentare la plata numai in cazul pierderii sau furtului instrumentului respectiv. însă are obligaţia ca. ci se consideră ca fiind nescrisă. • Girantul care a transmis exemplarele la diferite persoane. Aceste reguli actioneaza in situatia in care. • Un cec va putea fi onorat de catre tras chiar si in cazul in care termenul sau de prezentare a expirat si tragatorul nu a revocat ordinul de plata privind cecul respectiv. Cecul postdatat este plătibil în ziua prezentării. cecul poate fi tras numai la vedere (la prezentare).

care în momentul emiterii nu indică expres beneficiarul sau poartă menţiunea “la purtător”. nu este afectat de situatiile limita intervenite in ceea ce il priveste pe tragator. Noul beneficiar poate la randul sau sa gireze cecul. dreptul său de creanţă unei alte persoane numită cesionar care va deveni astfel creditor în locul său şi care va putea încasa de la debitor creanţa creată. Cecul fiind indivizibil .2.5.în cazul cecului la purtător. cecul poate produce aceleasi efecte si purtatorul sau beneficiaza de aceleasi drepturi chiar daca. posesorul acestuia se poate îndrepta pe cale de regres oricăruia dintre obligaţi şi implicit împotriva oricăruia dintre giranţi. la prezentare. aceştia putând să gireze din nou cecul. Girul în plin trebuie să cuprindă următoarele elemente: semnătura girantului. . girul partial este nul 184 . 5. care este elementul esenţial al girului. cuprinzând ordinul adresat trasului de a-l plăti unei anumite persoane indicate de girant. Acest cec poate fi transmisibil numai prin cesiunea de drept comun.1. data girării.2. Girul poate fi “în plin” sau “în alb”. Girul transmite proprietatea cecului cu particularitatea că giranţii devin obligaţi solidar pentru plata la prezentare.Girul “în plin” presupune declaraţia girantului semnată şi datată de el. o data cu remiterea . printr-o declaraţie scrisă şi subscrisă pe instrument. Posibilităţi de transmitere a cecului • simpla remitere . Astfel. cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.Girul “în alb” este format numai din semnătura girantului înscrisă pe spatele cecului sau pe adaosul acestuia. toate drepturile rezultate din cec. incapacitatea sau restrangerea capacitatii tragatorului. . Este transmisibil prin gir numai cecul stipulat plătibil unei anumite persoane(nominativ) cu sau fără clauza impusă de “la ordin”.atunci când cecul este emis pe numele unei anumite persoane (cec nominativ ) si tragatorul (emitentul ) a inscris in textul cecului mentiunea “nu la ordin”. in interiorul termenului legal de prezentare la plata. Cesiunea de creanţă de drept comun este un mijloc specific de transmitere a obligaţiilor constând în acordul de voinţă (contractual) prin care creditorul numit cedent transmite în mod voluntar.• Principiul irevocabilitatii cecului. Girul si operatiile de girare ale cecului Girarea unui cec este operatiunea prin care beneficiarul cecului .4. dupa emiterea acestuia a intervenit moartea. In cazul neplăţii cecului de către tras.1. Acest cec poate fi plătit fie persoanei desemnate ca beneficiar. transmite unui nou beneficiar . 5. fie deţinătorului cecului. • girul sau andosarea – operaţiunea prin care beneficiarul cecului (girant) transfera altei persoane (giratar) toate drepturile ce revin din cecul in cauza . în acest caz numai persoana nominalizată poate să îl încaseze . Este deci procesul prin care se transmit odată cu remiterea şi toate drepturile ce rezultă din cec. numele giratarului. Girul poate fi făcut chiar în folosul trăgătorului sau al oricărui alt obligat. • cesiunea de creanţă .

5. pentru operaţiunile efectuate cu cecuri. numita avalizat .Refuzurile la plată datorate neîndeplinirii condiţiilor de decontare să fie transmise prin fax (cu confirmare telefonică de primire) unităţii bancare prezentatoare. . deoarece obligatia acestuia este o obligatie autonoma si solidara. . cu modificarile si completarile ulterioare.În cazul în care se constată prezentarea la plată a unor cecuri fără acoperire unităţile băncii vor proceda in conformitate cu prevederile Rgulamentului BNR nr. Daca exista diferente intre suma scrisa in cifre si cea in litere. realizat de Banca Nationala a Romaniei : 185 . sau pe adaosul acestuia si trebuie sa mentioneze persoana pentru care este dat. In lipsa mentionarii persoanei pentru care este dat.În cazul prezentării la plată a unui cec girabil să verifice succesiunea regulată a girurilor. avalul se considera dat pentru tragator.1. fie prin formula „pentru aval” semnata de avalist. termenelor şi intervalelor de timp obligatorii prevăzute de reglementările în vigoare pentru efectuarea operaţiunilor cu cecuri. 5. . . . până la data compensării. fără alterări ale textului sau modificări. Este o forma de garantare.7. personalul băncii va avea în vedere următoarele aspecte: Cecurile să fie emise pe blanchete cec ale bancii emitente . . fie prin simpla semnatura a avalistului. direct pe cec.Respectarea circuitelor. . data de catre un tert (altul decat banca) sau chiar de catre un semnatar al cecului.Verifica concordanta dintre suma scrisa in cifre si cea in litere. potrivit reglementărilor legale în vigoare.2. fie in cifre fie in litere.1. fara a mai fi respectata ordinea din dreptul civil.Semnătura să corespundă cu specimenul de semnături înregistrat în bancă.2.6.In cazul in care suma de plata este scrisa de mai multe ori pe fata cecului. 1/2001 privind Centrala Incidentelor de Plati. în ziua întocmirii lor. să fie completate şi să conţină menţiunile obligatorii. Avalul se da. Posesorul cecului poate sa se indrepte direct impotriva avalistului. . numita avalist garanteaza o obligatie de plata asumata de persoana obligata prin cec.Să verifice dacă identitatea persoanei care prezintă cecul la plată corespunde cu identitatea beneficiarului. totala sau partial a platii unui cec. Controlul operaţiunilor cu cecuri În cadrul activităţii curente. Avalizarea cecului : este o operatie prin care o terta persoana . Avalul se da. Pentru o mai buna intelegere a importantei acestui instrument de plata precum si a tehnicilor bancare de utilizare si circulatie a acestuia va prezint in continuare un material ilustativ .Pentru suma de plată să existe disponibilităţi băneşti în contul trăgătorului. suma de plata va fi considerata cea scrisa in litere. suma care va fi platita este suma cea mai mica. urmând ca documentele originale să fie transmise prin poştă. .

186 .

187 .

188 .

189 .

190 .

191 .

Noul format si noul mod de completare si de decontare a instrumentelor de debit –CECUL. 59/1934 asupra cecului este urmatorul 192 .conform OUG nr. 38/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.

Nivelul dobanzii Nz .sa se prezinte la o banca si sa scontenteze BO. diferenta numindu-se taxa scontului.1.initial apre relatia comerciala (clasica) intre un furnizor si un client al acestuia. . la Biletul la Ordin apare un element nou si anume scadenta Scadenta este termenul la care BO este exigibil si trebuie platit ! Un BO poate avea scadenta la vedere .nr de zile calendaristice dintre data scontarii si ziua scadentei.5. inainte insa trebuind sa-l prezinte emitentului pentru avizare( de acum incepe sa curga ter menul de scadenta ) . operatiune denumita plata la prezentare. OBSERVATIE : spre deosebire de CEC sau Cambie BO este doar o promisiune de a plati si in acest caz emitentul este platitorul sau altfel spus trasul este aceiasi persoana cu tragatorul Numarul persoanelor implicate initial in circuitul BO se reduce la doua. care are calitate de creditor.furnizorul (beneficiarul BO) poate opta pentru urmatoarele variante de incasare : sa-l prezinte trasului la plata intr-un timp pe care doreste el .3. fapt pentru care emite un BO. D . BILETUL LA ORDIN Fr. = Billet a l’ordre . En. iar in cazul scontarii primeste o valoare mai mica decat cea nominala . in calitatea de debitor) se obliga sa plateasca o suma fixata de bani la un anumit termen sau la prezentare unei persoane denumite beneficiar ( subscris).beneficiarul marfii nu are bani cu ce sa achite marfa cu care se aprovizioneaza . BO este definit drept un titlu de credit sub semnatura privata prin care emitentul (subscriitorul . sa-l gireze catre alt beneficiar (beneficiari) in cazul in care are la randul sau o datorie catre acest beneficiar sa astepte sa-si incaseze BO la scadenta. • Scontarea Biletului la Ordin In primele trei cazuri beneficiarul BO primea intreaga valoare inscrisa pe instrumentul de plata . . = Promissory note . • Operatiunile la care este supus un BO sunt urmatoarele : . Taxa scontului + comisionul incasat de banca pentru costurile ocazionate de efectuarea operatiunilor de scontare a Biletului la ordin dau o valoare numita agio (Taxa scontului + comisionul = agio ) Taxa scontului se calculeaza dupa urmatoarea formula V xD x Nz T s = ------------------360 unde : V – valoarea BO. Observati ca fata de CEC. 193 . in momentul furnizarii ei si se angajeaza sa o achite intr-un anumit timp . Ts – Taxa scontului . la un anumit timp de la vedere sau de la un anumit timp de la data emisiunii.

Pentru o mai buna intelegere a importantei acestui instrument de plata precum si a tehnicilor bancare de utilizare si circulatie a acestuia va prezint in continuare un material ilustativ . realizat de Banca Nationala a Romaniei : 194 .

195 .

196 .

197 .

58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin .conform OUG nr. este urmatorul: 198 . 39/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.Noul format si noul mod de completare si de decontare a instrumentelor de debit – BILETUL LA ORDIN.

si in nici un caz nu vor accepta cambii in alb. CAMBIA sau TRATA Cambia este un instrument de plata si un titlu de credit care pune in procesul creeri si utilizarii sale trei persoane : .4. (pf sau pj) . Pentru o mai buna intelegere a importantei acestui instrument de plata precum si a tehnicilor bancare de utilizare si circulatie a acestuia va prezint in continuare un material ilustativ . printr-o declaratie scrisa si subscrisa pe titlu o data cu predarea acesteia . realizat de Banca Nationala a Romaniei : 199 .tragatorul care in calitate de creditor ordona plata. Cambia are un format si un continut stabilit prin lege si .beneficiarul (pf sau pj chiar si o banca) Titlul este creat de tragator in calitate de creditor ( Atentie: in cazul cecului si al BO instrumentul era creat de tragator in calitate de debitor ) care da ordin debitorului sau numit tras sa plateasca o suma fixa la o data determinata de timp . citet cu toate datele cerute de norme . Principalul obligat intr-o cambie este trasul care a acceptat cambia si nu tragatorul. circuit) Toate precizarile facute la BO cu privire la scadenta si scontare sunt valabile si in cazul cambiei.trasul care in calitate de debitor va plati suma inscrisa pe cambie (pf sau pj) .5. Cu alte cuvinte prin intermediu cambiei in calitate de tragator veti putea plati o datorie fata de o anumita persoana (beneficiar ) prin intermediul unei alte persoane (tras) care va era datoare si carei ii dati ordin sa plateasc beneficiarului cambiei sau poesorului cambiei suma respectiva la o data bine stabilita . toate drepturile ce decurg din cambie . fie unui beneficiar fie la ordinul acestua din urma. De precizat ca bancile nu vor accepta decat cambii completate corect . Tragatorul poate fi in acelasi timp si beneficiar al cambiei in situatia in care doreste sa-si recupereze direct o creanta a sa de la debitor. Adica actul prin care posesorul cambiei transfera altei persoane numita giratar . Cambiile pot fi supuse si operatiunilor de avalizare.1. pentru a fi valabila si operabila bancar trebuie sa cuprinda o suma de date si informatii obligatorii ( vezi pag. Modalitatea cea mai frecventa de circulatie a unei cambii este girul. Sunt situatii cand tragatorul poate fi el insusi tras in situatia prin care prin cambie se obliga sa plateasca beneficiarului o suma de bani la o anumita data .

200 .

201 .

202 .

conform OUG nr.Noul format si noul mod de completare si de decontare a instrumentelor de debit – CAMBIA. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin .1. este urmatorul: 5. 39/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr.5 INCASSO 203 .

banca remitenta ( banca exportatorului) – banca careia ii este incredintata documentatia comerciela si financiaara si operatiunea de Incasso . documente de transport.si transferul de fonduri ( efectuarea platii ) catre banca exportatorului. fara implicarea niciunui angajament de plata din partea bancilor implicate in circuitul sau. etc ) in vederea acceptarii sau platii acestora. In cadrul operatiunilor cu Incasso bancile implicate nu isi asuma nici un risc comercial . Incasso-ul documentar prevede faptul ca vanzatorul efectueaaza un export de marfuri sau o prestatie de servicii fara ca plata sa fie garantata. chitante.Incasso documentar – care presupune vehicularea de documente comerciale insotite sau nu de documente finaniare. etc) si sau a documentelor financiare( cambii.ul presupune tratarea de catre banci. bazandu-se in esenta pe obligatia de plata a cumparatorului . Incasso-ul documentar ii asigura vanzatorului o protectie net superioara celei date de o simpla factura . -trasul ( importatorul ) – destinatarul documentelor vehiculate prin Incasoo si cel care efectueaza plata produselor sau serviciilor achizitionate. dar negarantata bancar . asumata prin contractul comercial international . Astfel .Decontarea prin Incasso este o metoda utilizata pentru plati inernationale ( transfer de debit international) . a documentelor comerciale ( facturi. Participantii la circuitul Incasso-ului documentar sunt : . Incasso-ul documentar este recomandat a fi utilizat in cazul in care intre vanzator (exportator) si cumparator (importator) exista incredere reciproca. Cecuri . Astfel Incasso.de catre ordonator . Prezentam mai jos circuitul Incasso-ului documentar : 204 . bilete de ordin . 522 a Camerei de Comert International de la Paris. ieftina . este relativ simpla . In fuctie de documentele vehiculate Incasso-ul este de doua feluri : . dar inferioara celei asigurate de un Acreditiv documentar Spre deosebire de AcD .banca prezentatoare (banca importatorului ) banca insarcinata cu prezentarea documentelor catre importator. singura lor responsabilitate constatnd in manipularea setului de documente.ordonatorul (exportatorul) – cel care initiaza operatiunea de Incasso . conform instructiunilor primite.Incasso simplu – care presupune vehicularea doar de documente financiare . documente de proprietate. Decontarea prin Incasso este reglementata de Publicatia nr.

ULUI DOCUMENTAR EXPORTATOR (ORDONATOR) (1) Livrarea marfurilor IMPORTATOR (TRAS) Plata (7) (2) Depunerea documentelor Plata (5) (4) Remiterea documentelor Transmiterea Documentelor (3) BANCA EXPORTATORULUI (remitenta) (6) Plata BANCA IMPORTATORULUI (prezentatoare) 205 .CIRCUITUL INCASSO .

Intrucat avem de a face cu un transfer de proprietate asupra banilor de la un partener la altul . acesta se va realiza numai pe baza unor raporturi juridice scrise intre cei trei parteneri astfel: . cu fondurile . apa . si practic ramane cu banii . care . Decontarile au la baza fisierele electonice cu facturile si clientii si care se transmit de catre furnizor unitatilor bancii platitoare prin intermediul bancii colectoare . Avantajele acestei forma de stingere a obligatiilor intre parteneri (a acestei proceduri de transfer debit) sunt substantiale pentru cei trei parteneri : .1. Transferul are loc efectiv la centrala banca centrala care preia sumele din conturile unitatilor bancare platitoare si le transfera in contul unitatilor bancare colectoare .banca transfera banii dintr-un cont in altul . sub forma unui inscris care se bazeaza pe increderea in banca si in corectitudinea creditorului. ) fara acordul expres al sau ( aldebitorului. dupa primirea mesajului de transfer . DEBITUL DIRECT.) Dd (debitul direct) este de fapt un acord de principiu . salubritate . .angajament privind debitarea directa intre banca colectoare si creditor. Procesul de stingere a obligatiilor conractuale prin plat efectuate prin Debit direct se desfasoara potrivit circuitului de mai jos: 206 .conventie intre debitor si creditor privind dreptul creditorului (furnizorului) de a initia plata fara acordul prealabil al debitorului( beneficiarul de servicii) . . inregistreaza suma in contul baneficiarului. la simpla cerere. la o data stabilita declanseaza mecanismul de transfer al fondurilor catre unitatea bancara la care furnizorul are contul.debitorul nu mai emite cate un instrument de plata pentru fiecare factura . iar banca platitoare . nu le transfera la alta banca si in plus incaseaza si comisioanele de la ambii clienti.conventie de mandat intre debitor si banca platitoare privind acceptul debitorului pentru plata din contul sau.6.creditorul incaseaza imediat banii . Este forma in care debitorul (beneficiarul serviciilor) mandateaza banca la care are contul sa onoreze cererile de plati ale unui anumit creditor de regula un prestator de servicii repetate (telefon. fara acordul expres al acestuia. gaze. . electricitate. . etc.5.

7 PLATILE PROGRAMATE ( standing order) este o varianta a debitului direct in care banca debitorului accepta sa plateasca . chenzinal. diferentele dintre sumele cuvenite si cele platite urmand sa se reglementeze la finele lunii. la anumite date (decadal. 207 . lunar) . nu mai este necesar sa se repete acesta solicitare de fiecare data . plata a fost initiata de furnizor la stabilirea procedeului de plata si intrucat sumele sunt egale . potrivit mandatului primit o suma fixa in favoarea unui furnizor . Platitoare Bc. colectoare (8) Transfer de fonduri (6) Debitare cont (7) Creditare cont banca platitoare banca colectoare 5. De fapt . fara a mai fi nacesara solicitarea de plata expresa a acesuia.1.CIRCUITUL DECONTARILOR PRIN DEBIT DIRECT DEBITOR BENEFICIAR DE SERVICII (2) Conventie de mandat (1) Conventie debit direct CREDITOR FURNIZOR DE SERVICII (3) Aranjament de debitare directa (4) Fisier facturi BANCA PLATITOARE BANCA COLECTOARE (5) Transfer de fonduri BANCA CENTRALA Bc. .

Preferinta pentru transferul de credit este justificata de forma accesibila a instrumentului de plata folosit (ordinul de plata) . in cadrul unui transfer-credit. astfel : • ordonatorul ( platitor sau emitent) – clientul bancii care emite un ordin de plata pe cont propriu si da dispozitie bancii sale de a efectua transferul monetar in vederea stingerii unei obligatii de plata. banca colectoare colectoare) . aprovizionarea cu materii prime a fabricilor de ciment) B. iar pentru a le diferentia prima banca se numeste initiatoare. debitorului. TRANSFERUL DE CREDIT Este cel mai frecvent procedeu bancar folosit pentr stingerea obligatiilor de plata dintre participanti la o tranzactie.In mod practic se realizeaza din parte bancii un management de trezorerie care are ca finalitate constituirea de lichiditati in contul curent al platitorului . • banca emitenta ( initiatoare) .In acest sens intre banca si debitor se incheie un contract de mandat in vederea executarii unei instructiuni a debitorului. • banca destinatara (banca receptoare . din dispozitia debitorului (cumparatorului) in favoarea creditorului( vanzatorului). in cazurile in care sunt livrari zilnice de materii prime cu un volum relativ constant platile avand un caracter de repetabilitate ( exp. Un astfel de procedeu se practica . Pentru realizarea transferului de credit . BNR il numeste o serie de operatiuni care incep prin emiterea de catre platitor a unui ordin de plata (OP) dat unei institutii (banca) de a pune la dispozitia unui beneficiar o anumita suma de bani si care se finalizeaza prin acceptarea respectivului OP de catre institutia (banca) destinatara. prin creditarea contului beneficiarului sau prin eliberarea sumei respective in numerar.. La un transfer pot participa mai multe banci si fiecare emite un OP catre banca urmatoare deci devine banca emitenta . universalitatea acestuia . Prin acest mandat banca mai este autorizata sa constituie disponibilitatile necesare din fondurile debitorului sau sa asigure acestuia creditele necesare platii . 208 . circuitul bancar simplu si timpul foarte scurt de decontare( de la plata amanata la plata in timp real) Transferul de cedit este prezentat in literatura de specialitate ca un procedeu de transmitere a fondurilor de la un partener la altul prin intermediul bancilor si a unui instrument de plata specific .institutia care receptioneaza (primeste . colecteaza) si accepta un ordin de plata fie in nume propriu. • banca intermediara care intervine intre banca emitenta si banca colectoare pentru a intermedia transferul . de regula . Statistica furnizata de catre Banca Reglementarilor Internationala indica o pondere a transferului de credit pentru un an de peste 95% in tarile din Europa de Vest si 85 – 90% in tarile din Europa Centrala si de Est. beneficiarul este ultimul participant la transfer cu care se incheie circuitul. daca bancile partenerilor nu au relatii directe de corespondent.  Participantii la un transfer de credit sunt partenerii de tranzactie (cumparatorul si vanzatorul) si bancile implicate . • beneficiar (destinatar).prima institutie care emite un ordin de plata pe cont propriu in cadrul unui transfer-credit.persoana desemnata prin ordinul de plata de catre platitor sa primeasca o anumita suma de bani. debitorul trebuie sa dispuna obligatoriu de un un depozit bancar la vedere sau sa beneficieze de un credit aprobat pentru asemenea plati. fie pentru a pune la dispozitia beneficiarului o anumita suma de bani.

de banca receptoare a transferului si pe de alta parte .  Termeni conceptuali. acestia pot folosi . in nume propriu. Instrumentele specifice procedeului de Transfer de credit sunt : . A pune la dispozitia unui beneficiar o suma de bani in baza unui OP inseamna a plati efectiv sau a face sa se plateasca respectiva suma de bani. Prezentul regulament se aplica ordinelor de plata pentru platile efectuate in moneda nationala pe teritoriul Romaniei. asa cum este el prezentat in cele ce urmeaza. cu exceptia ordinelor de plata pentru platile efectuate in baza instructiunilor de transfer-credit intre diferite unitati ale Trezoreriei Statului.1. sa studiati in amanunt regulamentu mai sus indicat si sa cunoasteti pe aceasta cale tehnicile bancare de utilizare si circuitul OP.ORDINUL DE PLATA ELECTRONIC  Precizari legislative Vom trata in continuare acest instrument de plata prin prisma noilor reglementari in materie cuprinse in Regulamentul nr.Bancile intermediare se afla in dubla pozitie pe de o parte . client al unei banci receptoare o da acesteia pentru a pune la dispozitia unui partener al sau o anumita suma de bani.Ordinul de plata (viramentul) .Acreditivul 5. care la banca emitenta se transforma in OP electronice si in aceasta forma intra in circuitul bancar . Regulamentul stabileste in detaliu constrangeri . 209 . cu referire la : Obligatiile partilor si principii de procedura Obligatiile emitentului Obligatiile institutiei receptoare Obligatiile institutiei destinatare Solutionarea transferurilor – credit nefinalizate . Am retinut pentru acest curs doar cele mai semnificative informatii despre OP urmand ca dvs. O dispozitie data banci in acest sens este considerata ordin de plata numai daca sunt indeplinite concomitent urmatoarele cerinte : .banca receptoare dispune de fonduri necesare pentru a efectua plata fie prin debitul contului emitentului fie prin incasarea efectiva de la acesta a sumei de plata. s-a datorat punerii in practica a Sistemului Electronic de Plati Interbancare din Romania (SEP). in continuare ordinele de plata pe suport de hartie .in continutul documentului nu se prevede ca plata sa se faca la cererea beneficiarului. Ordinul de plata (OP) este dispozitia neconditionata pe care emitentul . intre care si ordinul de plata. etc Mai facem precizarea ca daca ordonatorii (persoanele fizice) nu dispun de facilitati electronice . de banca emitenta . 2 din 23 februarie al BNR care a intrat in vigoare la data de 8 aprilie 2005 Nevoia repozitionarii unor mijloace de plata in cadrul sistemului de plati din tara noastra . proceduri si tehnici de utilizare a Ordinului de plata . eronate sau intarziate .8. adica de transmitere mai departe a aceluiasi transfer . .

numarul de evidenta a platii.codul de identificare fiscala al platitorului. codul BIC) ori prin nume/denumire si adresa.identificarea bancii receptoare. prin denumirea centralei sau.identificarea platitorului. • In cazul platilor efectuate in relatia cu Trezoreria Statului. a unitatii teritoriale si/sau codul BIC. in cazul in care platitorul difera de institutia initiatoare. • In plus fata de mentiunile prevazute mai sus banca initiatoare va putea conveni cu platitorul ca acesta sa furnizeze. prin nume/denumire si cont (codul IBAN al contului acestuia deschis la institutia initiatoare.data emiterii ordinului de plata. ordinul de plata va contine in plus urmatoarele elemente obligatorii: .Transferul de credit este asociat OP si presupune o succesiune de operatiuni care incep prin a se emite OP de catre platitor. cum ar fi. alocat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala.identificarea ca ordin de plata. prin nume/denumire si cont (codul IBAN al contului acestuia deschis la institutia destinatara. in cazul in care beneficiarul nu are cont deschis la institutia destinatara. .  Continutul ordinului de plata • Ordinul de plata trebuie sa includa urmatoarele elemente obligatorii: . prin denumirea centralei sau. in cazul in care beneficiarul difera de institutia receptoare.identificarea bancii initiatoare. care trebuie sa fie unica. in cazul in care platitorul nu are cont deschis la institutia initiatoare.elementul sau elementele care sa permita verificarea autenticitatii ordinului de plata de catre institutia initiatoare. dupa caz. codul IBAN atribuit centralei ori unitatii teritoriale a institutiei initiatoare sau. . . a unitatii teritoriale si/sau codul BIC. 210 . codul IBAN atribuit centralei ori unitatii teritoriale a institutiei destinatare sau. Emitentul . . dupa caz.codul de identificare fiscala al beneficiarului.este persoana care emite OP in nume si pe cont propriu. . . dupa caz.numarul ordinului de plata dat de platitor.identificarea beneficiarului. dupa caz. . posibila si certa.data debitarii contului platitorului de catre institutia initiatoare (care se va completa de catre institutia initiatoare). codul BIC) ori doar prin nume/denumire. . dupa caz. si elemente suplimentare. spre exemplu: exprimarea in litere a sumei prevazute in ordinul de plata. Beneficiarul poate fi un client al bancii destinatare sau chiar banca destinatara daca are un mandat in acest sens. .suma si denominarea sumei. . . prin care i se da dispozitie bancii de a transfera suma de bani in favoarea beneficiarului si se finalizeaza prin acceptarea documentelor de catre banca destinatara.referinte privind continutul economic al operatiunii. Emitentul (platitorul sumei) poate fi clientul insusi al bancii initiatoare sau chiar banca initiatoare daca exercita un mandat din partea clientului sau in acest scop Beneficiarul sumei – este persoana desemnata de platitor prin OP sa primesca suma de bani. .

04. 575 /25. ( International Bank Account Number) este elementul principal de identificare a unui cont curent bancar. in cazul in care aceasta data este prevazuta de platitor. El reprezinta un sir de caractere alfa numerice care identifica in mod unic la nivel international contul bancar al unui client la o banca in Romania si este utilizat pentru procesarea platilor in cadrul sistemelor de plati sau prin banci de tip corespondent.04. referinte privind continutul economic al operatiunii care a generat ordinul de plata.  Indeplinind conditiile de mai sus Structura unui OP electronic (mesaj de plata) se prezinta astfel : ORDIN DE PLATA Participant platitor Unitate initiatoare Platitor Cont platitor Numar OP Data emiterii Tipul de plata Participant beneficiar Unitate destinatara Beneficiar Cont baneficiar Nr. care reprezinta ziua bancara in care platitorul doreste ca fondurile sa fie puse la dispozitia beneficiarului de catre institutia destinatara. 2010 80. 03. Banca X centrala (codul BIC) Banca X sucursala N (codul BIC) Firma A xxxxxxxxxxxxx( codul IBAN) 1 01.data platii. in cazul platilor interbancare. 2010 Semnatura electronica (*******) 01. in cazul platilor interbancare. codul de identificare fiscala al platitorului.000 lei (optzecimiilei) Plata servicii cf. ordinul expres al platitorului ca institutia initiatoare sa execute ordinul de plata printr-un anumit sistem de plati sau printr-o anumita institutie intermediara. Caracterele utilizate in structura codurilor IBAN pot fi numai litere majuscule ale alfabetului latin (A la Z) si cifrea arabe (de la 0 -9) 211 . Facturii nr. 2010 Servicii telefonice Banca Y centrala (codul BIC) Banca Ysucursala M (codul BIC) Firma B xxxxxxxxxxxxx( codul IBAN) 1 01.04. 2010 ATENTIE !! – va readuc aminte caracteristicile Codului IBAN si codului BIC ( cursul produse si servicii bancare anul II 2010) Codul IBAN . de referinta a platii Data decontarii Suma Reprezentand Semnatura Data si ora introducerii platii. exprimate in lei sau valute.

considerate de la stanga la dreapta . . in scris. unde se produce o supervizare a informatiilor din OP si de cont potrivit unui principiu bancar ”al celor patru ochi” care prevede ca in orice operatiune trebuie sa se implice cel putin doua persoane cu responsabilitati diferite. datorita restrictiilor impuse de utilizarea unor mesaje electronice standard. care. Metodele de trunchiere trebuie sa asigure un grad adecvat de siguranta in interpretarea informatiilor trunchiate si vor fi aduse de institutii la cunostinta clientilor.bucata cu bucata catre centrala bancii destinatare. o modificare sau o revocare a unui OP provine de la persoana indicata ca fiind emitent.2 caractere numerice care reprezinta caracterele de verificare ale codului IBAN. Intre emitent si banca receptoare se stabileste o procedura de securitate. a acceptarii si executarii ordinului de plata. adresele acestora pot fi trunchiate de banci in momentul completarii mesajelor electronice aferente. In cazul ordinelor de plata care iau forma unor mesaje electronice de plata transmise prin sisteme de plati. . Acceptarea este confirmata printr-o parola.  Trunchierea informatiilor din OP . asa cum am mai spus .2 caractere alfabetice scrise cu majuscule care reprezinta codul de tara ( in cazul nostru Romania) .Un cod IBAN are o structura formata dintr-un sir de 24 de caractere alfanumerice . obligandu-se sa execute serviciul de a transfera fondurile corespunzatoare sumei prevazute in ordinul de plata.16 caractere alfanumerice care identifica in mod unic unitatea teritoriala a bancii sau a Trezorerieisi contul clientului deschis la respectiva unitate teritorial a bancii. In fond acceptarea este procedura prin care o banca recunoaste ca valabil un ordin de plata receptionat.se efectueaza in front –office de catre administratorul de cont si este procedura prin care o banca recunoaste ca a primit un ordin de plata in vederea verificarii autenticitatii acestuia printr-o procedura de securitate.de a detecta erorile in transmiterea sau in continutul ordinului de plata ori a comunicarii de modificare sau revocare a acestuia. in vederea executarii. ( plati de mare valoare) sau catre o banca corespondenta . intrucat prin aceasta banca a acceptat OP si si-a asumat . 212 .4 caractere de identificare a bancii sau a trezoreriei ( Acestea reprezinta primele patru caractere ale codului BIC a bancii sau a trezoreriei – BIC Bank Identifier Code).de a determina daca un OP. dupa caz. la termenele si in conditiile dispuse de emitent prin ordinul de plata respectiv. emitenta si colectoare are loc o procesare in sistemul electonic a OP care cuprinde trei faze : • receptie . au urmatoarea semnificatie: ROXXYYYYZZZZZZZZZZZZZZZZZZ RO64BRDE270SV39382982700 . In practica bancara acceptarea este considerata momentul cel mai importanat in relatia cu clientul . • executare reprezinta inregistrarea automata in conturi a transferului si transmiterea acestuia centralei bancii in vederea introducerii in compensare ( plati de mica valoare) sau efectuarea transferului . numele/denumirile titularilor de conturi si. Trunchierea se va realiza prin metode stabilite prin conventie incheiata intre institutii. . in scopul: .OP . responsabilitatea efectuarii transferului potrivit instructiunilor primite. • acceptare –se realizeaza in back-office.  Procesare in sistemul electonic a OP La cele doua unitati .

 Circuitul Ordinului de plata electronic: se prezinta mai jos fazele acestuia in varianta unei plati de mica valoare care circula prin casa de compensati Circuitul Ordinului de plata 6 Banca B colectoare (centrala) CASA DE COMPENSATII 5 Banca A emitenta (centrala) 8 6 BANCA CENTRALA 7 Cont B Cont A OP 4 Prezentare Sucursala/ Agentie OP Transfer Sucursala/ Agentie Beneficiar 9 Creditare cont 1 Active transferate Ordonator 3 Debitare cont 213 .In cazul in care in ordinele de plata sunt prevazute informatii in forma codificata sau trunchiata conform intelegerii institutiilor receptoare cu emitentii (inclusiv institutii emitente). bancile receptoare vor dezvolta in operatiunile lor metode de decodificare (relevare) cu performante minime acceptate de comun acord. care sa permita evitarea riscului de a opera cu mentiuni obligatorii insuficient definite si nesatisfacatoare pentru cel care se constituie obligat printr-un ordin de plata.

prin intermediul unei sucursale. 7. 3.In temeiul unui contract economic furnizorul (beneficiarul sumei) urmeaza sa primesca pretul prestatiei sale de la cumparator (platitorul .. Sau intr-o prezentare mai simpla circuitul OP poate fi ilustrat astfel : Circuitul Ordinului de plata Livrarea unui produs sau prestare servicii (1) EMITENT Stingerea creantei (5) Emitere Ordin de plata (2) Transfer sume in contul beneficiarului (4) BENEFICIAR 214 .Casa de compensare stabileste soldul si il comunica bancii centrale ( BNR) pentru decontare . si ii crediteaza contul curent.Banca centrala (BNR) transfera fondurile din contul bancii A in contul bancii B.Centrala bancii A prezinta OP la casa de compensare.. 8. ordonatorul sumei) suma care are forma unui activ de transferat. 9. al emitentului) 4. 6. precum si celor doua banci centrale A si B.Centrala bancii B transmite transferul la sucursala beneficiarului. 2.....Sucursala emitenta transmite OP centralei bancii sale ( in cazul nostru Banca A) 5.Sucursala emitenta valideaza OP si opereaza transferul in cont (debiteaza contul curent al platitorului .Sucursala opereaza transferul in contul beneficiarului .Ordonatorul (platitorul) emite un OP pe care il transmite bancii sale ...2 Emitere OP Fazele transferului de credit prin OP si semnificatia pasilor efectuati este urmatoarea: 1..

-intr-o terta tara • Din punct de vedere al modului de utilizare (plata): -cu plata la vedere -cu plata la termen 215 .1. ACREDITIVUL  Concept si Forme ale acreditivului documentar. in practica utilizarii lor sau ca urmare a unor mentiuni suplimentare cunoaste mai multe tipuri : Acreditivul documentar propriuzis: • Din punct de vedere al fermitatii angajamentului bancar . siguranta si control reciproc. Acreditivele documentare sunt supuse Regulilor si Uzantelor Uniforme privind acreditivul documentar . Acreditivul este cea mai raspandita modalitate de plata in relatiile comerciale internationale datorita gradului ridicat de certitudine .9.confirmat • Din punct de vedere al domiciliului: -in tara exportatorului. . autorizeaza o alta banca sa negocieze contra documentelor stipulate cu conditia ca termenii si conditiile acreditivului sa fie respectate. Din punct de vedere al mecanismului de derulare AcD (acreditivul documentar) cunoaste doua forme: acreditivul documentar propriuzis scrisoarea comerciala de credit Fiecare dintre aceste modalitati . Paris. Publicatia 500 a Camerei Internationale de Comert. urmeaza sa autorizeze o alta banca sa efectueze o asemenea plata sau ca astfel de efecte sa fie platite (trate). AcD (acreditivul documentar) reprezinta un angajament – indiferent de modul in care este definit sau scris – prin care o banca (emitenta) actionand la cererea si in conformitate cu instructiunile unui client (ordonatorul acreditivului) sau in numele sau propriu : urmeaza sa efectueze plata catre un tert (beneficiarul) sau la ordinul acestuia . sa plateasca ori sa accepte efecte de comert ( trate) trase de acesta.irevocabil .revocabil .in tara importatorului .neconfirmat .BANCA INITIATOARE Transfer bancar (3) BANCA DESTINATARA 5. .

concordanta sau punerea de acord a celor doua inscrisuri – contract comercial si acreditiv documentar – fiind obligatie contractuala a celor doua parti.• • . serviciile si/sau prestatiile la care se refera documentele.stand – by -de compensatie(reciproce) Din punct de vedere al utilizarii combinate. (letter of credit) este intalnit sub forma urmatoarelor inscrisuri . 216 . Aceste doua caracteristici pot fi invocate numai intre emitentul si beneficiarul acreditivului. El este considerat o tranzactie independenta de orice contract comercial sau intelegere intre partile care au initiat relatia. -scrisoare de credit stand-by. Indiferent de tipul AcD banca actioneaza la cererea si in conformitate cu instructiunile ordonatorului fata de care se angajeaza sa efectueze o plata. • Fermitatea angajamentului bancar reprezinta criteriul decisiv de utilizare atat de larga a AcD.de acceptare . de transfer de credit . indiferent de modul in care a fost scris sau definit. siguranta . . De aceea . -scrisoare de credit. • Adaptabilitate AcD reiese din insasi definitia lui : AcD este orice angajament ferm de plata .transferabil -revolving (reinnoibil) -clauza rosie (red clause) . Succint acestea sunt : • Formalismul sau caracterul documentar consta in faptul ca exportatorul nu poate pretinde plata contravalorii marfurilor decat pe baza unor documente care fac dovada indeplinirii stricte a unor anumite conditii trecute in acreditiv In operatiunile de acreditiv .de negociere Din punct de vedere al clauzelor speciale pe care le contine : . -scrisoare de credit circulara.  Caracteristicile acreditivului documentar confera acestei tehnici de plata . in practica bancara intalnim atat de diverse forma pe care le imbraca AcD. In functie de modul in care orice operatiune comerciala sau necomerciala poate sa imbrace o forma documentara. • Independenta fata de relatia contractuala de baza. -scrisoare de credit simpla. AcD are supletea necesara adaptarii si la alte operatiuni decat cele de import-export. toate partile interesate iau in considerare documentele si nu marfurile. Acest angajament ramane ferm pana banca primeste alte instructiuni decat cele initiale. -subsidiar ( back-to-back) -acreditiv documentar cesionat Acreditivul documentar sub forma scrisorii de credit. atat exportatorului cat si importatorului.

Deci . esenta AcD tine de existenta gajului bancii asupra marfii. prin ordinul care il da bancii sale sa deschida AcD. Banca . BANCA IMPORTATORULUI BANCA EMITENTA BANCA EXPORTATORULUI BANCA PLATITOARE A AcD Este situata de regula in tara exportatorului . poarta denumiri diferite : banca notificatoare .exportatorul are siguranta incasarii c/v marfii in conditiile respectarii intocmai a obligatiilor sale . In relatia comerciala este partea in favoarea caruia s-a deschis AcD. In practica aceasta inseamna ca cea mai mare parte a acreditivelor impun ca documentele de expeditie sa fie emise pe numele sau la ordinul bancii emitente.pentru banca emitenta. pe de o parte . de la o banca angajata sa faca aceasta plata. expedierea acestora . irevocabil angajamentul de plata. iar pe de alta parte prin confruntarea lor cu instructiunile date bancii emitente ca au fost indeplinite intocmai conditiilor cuvenite.• AcD ofera o siguranta tuturor partilor implicate in derularea lui : . . Ea deschide AcD la ordinul importatorului. In functie de modul in care s-a angajat in derularea AcD si in functie de instructiunile primite de la banca emitenta . banca trasa/acceptanta.importatorul are siguranta ca plata marfii nu se va face decat conform documentelor care atesta . avand astfel documentele de proprietate asupra marfii isi creeaza posibilitatea de a dispune de ele daca ordonatorul nu isi va onora obligatiile de plata fata de ea. In temeiul conditiilor stipulate in contractul de vanzare – cumparare. ferm . 217 . Angajarea directa inseamna ca va efectua ea insasi plata catre beneficiar sau sa plateasca sau sa accepte cambii trase de beneficiar. angajata ferm sa plateasca exportatorului o suma din ordinul importatorului siguranta operatiunii izvoraste din gajul asupra documentelor de expeditie. banca negociatoare si in unele cazuri banca confirmatoare. sunt prezentate mai jos : IMPORTATOR ORDONATORUL AcD Este cel care initiaza relatia de acreditiv .  Partile implicate in derularea acreditivului. banca platitoare. Este banca care intotdeauna isi asuma . .Daca plata e domiciliata la ea este si banca platitoare .

Dupa indeplinirea conditiilor incaseaza banii contra documente  Rolul fiecarei parti implicate in derularea AcD si mecanismul derularii acestui instrument de transfer credit international este prezentat in continuare Mecanismul derularii Acreditivului documentar (5) expedierea marfurilor (12) in posesia documentelor ridica marfa IMPORTATOR ORDONATORUL AcD EXPORTATOR BENEFICIARUL AcD (7) plateste c/v documentelor (6) documente privind expedierea marfii (1) contract comercial international (11) achita c/v documentelor (10) documente (4) notificarea exportatorului (9) rambursare bani BANCA IMPORTATORULUI BANCA EMITENTA A AcD 218 (2) dispozitie de deschidere AcD BANCA EXPORTATORULUI BANCA PLATITOARE A AcD (8) remitere documente (3) deschidere AcD .EXPORTATOR BENEFICIARUL AcD El expediaza marfurile si apoi depune la banca sa documentele intocmite in stricta conformitate cu conditiile din acreditiv.

Banca platitoare . SISTEME DE PLATI SI TRANSFERURI DE FONDURI 5. Importatorul . utilizand informatiile din figura de mai sus.. 5.se remit documentele si se ramburseaza suma . exportatorul va solicita modificarea AcD. exportatorul) in conditiile de termen si documente potrivit instructiunilor primite de la ordonator. ajuns in posesia documentelor isi ridica marfa de la caraus. 10.. precum si schimbarea statutului juridic al fondurilor. clientului sau . Dezvoltand in continuare acest subiect. adica se elaboreaza un inscris (insasi AcD) prin care banca emitenta se angajeaza ferm la plata in favoarea beneficiarului AcD (furnizorul . 3.se deschide AcD .9.se notifica importatorul si se platesc documentele . 8. 5. 1.. Dupa un nou control al concordantei dintre documentele primite si conditiile din AcD banca emitenta ramburseaza banii bancii platitoare..se elibereaza si se ridica marfa .. 6.. Acest document este transmis bancii exportatorului.existenta unui contract comercial international pe care partenerii au convenit sa-l plateasca prin AcD.banca exportatorului anunta (notifica) pe clientul sau exportatorul de deschiderea AcD si ii remite documentul AcD. Cand este in posesia documentelor care atesta ca a livrat marfa in termenele si conditiile stipulate in AcD . contra plata 12. banca emitenta. In esenta acesti pasi( 6 si 7 ) semnifica documente contra bani..si . constatam :  Transferul de fonduri este actul economico-juridic de a transmite sau de a crea drepturi asupra fondurilor banesti..1.. dupa efectuarea platii catre exportator. 219 .. 4. Daca nu poate sa indeplineasca intocmai aceste conditii convenite cu importatorul .2.si . Banca emitenta detine documentele privitoare la marfa si pe care le va elibera importatorului . Banca sa (banca platitoare) verifica concordanta dintre documentele prezentate de clientul sau exportatorul. 2. exportatorul le prezinta bancii sale. cu conditiile din AcD. si ii efectueaza acestuia plata marfurilor expediate.. remite (trimite) bancii emitente (banca importatorului) documentele care fac si dovada acestei plati. ca de exemplu transferuri bancare pentru alimentari cu fonduri a unor conturi.se livreaza marfa. pentru deschiderea AcD ordin care cuprinde toate conditiile de termene si documente pe care trebuie sa le indeplineasca exportatorul pentru a i se face plata.etc Plata reprezinta insa un transfer de fonduri cu un anumit scop economic si care are ca efect stingerea unei obligatii financiare intre partile participante la o tranzactie..importatorul da un ordin (dispozitie) bancii sale . transferuri de bani intre persoane fizice in scop umanitar . 2.si – 11.Sa detaliem mecanismul de derulare a Acreditivului documentar. CONCEPTE SI CARACTERISTICI Vom preciza inca de la inceput ca intr-un sistem de plati se face distinctie intre transfer de fonduri si plata In esenta transferul de fonduri se refera la orice miscare a unor sume de la o banca la alta fara un scop economic anume precizat.7. Exportatorul studiaza cu atentie AcD si inepe producerea marfii sau expedierea ei de pe stoc respectand fara abatere conditii convenite cu importatorul.se utilizeaza efectiv AcD.

toate transferurile de valoare in forma baneasca . transferuri de sume intre membrii unei familii fara a avea drept scop stingerea unei oblogatii. atat de plata cat si de incasare . cu cinci nivele . rezultata in urma unei operatiuni comerciale sau necomerciale realizate de o unitate bancara pentru contul unui client al sau .Prin notiunea de plata se intelege acel transfer de fonduri care are drept scop stingerea unor obligatii financiare dintre doua plati participante la o tranzactie economica in schimbul acelor sume fiind cedate bunuri si servicii.  Sistemul de plati poate definit ca un set de aranjamente privind descarcarea obligatiilor asumante de catre agentii economici (inclusiv persoanele fizice) in urma tranzactiilor economice cu bunuri (inclusiv active financiare) sau servicii. formelor de creante .000 lei) transferuri de mica valoare – se situeaza sub aceste valori. sau in numele si pentru contul sau. reglementarilor . cu titlu definitiv si irevocabil. • Din punctul de vedere al dimensiunii valorii transferate avem : transferuri de mare valoare daca depasesc o limita minima stabilita prin regulamentele bancare (in Romania limita este de 50 . Intr-o alta definitie plata reprezinta orice operatiune . mijloacelor. incluzand asa cum spuneam mai sus . metodelor. intre diversi participanti. etc. sistemul de plati poate fi prezentat sintetic sub forma unei piramide inverse . Vazut din perspectiva sistemica . sistemul de plati reprezinta ansamblul institutiilor . ca in figura de mai jos : PERSOANE FIZICE SI PERSOANE JURIDICE BANCILE SI ALTI AGENTI NEBANCARI CASELE DE COMPENSATIE AGENTII DE DECONTARE 220 . inclusiv cele ce nu sunt dublate de un transfer de bunuri sau servicii cum ar fi : transferul de fonduri dintr-un cont in altul. Astfel prin plata se inteleg doar acele transferuri de fonduri realizate prin banci. In acest context . utilizate in transferurile de fonduri . canalelor de distributie . etc • Din punctul de vedere al unei banci distingem : transferurile interbancare – sunt transferuri de fonduri facute intre banci diferite. transferurile intrabancare – sunt transferurile de fonduri realizate intre unitatile aceleiasi banci. transferul de fonduri in scop umanitar .transferul de fonduri are un continut mai larg . In principiu.

O varianta des utilizata defineste compensarea drept. ceea ce determină si tipuri diferite de 221 . ceea ce necesita o masă monetară in continuă creştere şi dificil de controlat. ca de exemplu fluxurile dintre trezoreria statului şi banca centrală sau fluxurile dintre băncile comerciale. Putem trage concluzia ca sistemul de plati are doua functii : de intermediere a operatiunilor de plati.2. cu acelaşi conţinut.prin altul se primeau încasările de la aceiaşi bancă – care determina un volum destul de mare de operatiuni de procesare bancară.1. companii de plati) . aflate la cel de-al doilea nivel al sistemului de plati. si de garantare a acestora. In decursul timpului. Compensarea Necesitatea procesului compensarii Dezvoltarea economică a determinat un volum din ce în ce mai mare de transferuri de fonduri intre bănci.2. relaţiile de plăţi dintre bănci impuneau un circuit dublu : . se afla in pozitia de garantor. Varianta actuală acceptată de Uniunea Europeană şi de instituţiile financiare internaţionale defineşte compensarea ca stingerea obligaţiilor de plată pe care le are o banca către o alta banca cu drepturile de creanţă pe care le are de încasat de la aceiaşi bancă şi stabilirea unui sold care se decontează prin casa de compensaţii.2. Compensarea ordinelor date de banci se va realiza prin intermediul caselor de compensatie (nivelul trei ) iar decontarea propriuzisa se va derula prin agentii de decontare (nivelul patru) care de regula sunt banci de prim rang sau banca centrala.2.aflata la ultimul nivel . COMPENSARILE SI DECONTARILE BANCARE 5. Conceptul de compensare. Banca centrala . compararea. Relaţiile de plăţi inregistrează fluxuri diferite ca volum şi frecvenţă în funcţie de natura partenerilor. in scopul de a stabili masura in care acestea se pot acoperi reciproc si suma neta ramasa de incasat sau de platit.  Tipuri de compensări. fata de fiecare banca dintr-un sistem bancar . inclusiv de economistul român Ştefan Dumitrescu din perioada interbelică. compensarea a fost definită în mai multe variante. a drepturilor de incasari si a obligatiilor de plati a unei banci . de asemenea. Pe de altă parte. Soluţia practică care s-a impus a fost compensarea bilaterală şi apoi multilaterală care a redus volumul de fonduri aproape la jumătate si a determinat o diminuare substanţială a perioadei de decontare.BANCA CENTRALA Persoanele fizice si juridice sunt cele care genereaza obligatiile de plata si astfel se situeaza la primul nivel al sistemului de plati. Acestea vor derula relatii de plati apeland la bancile din sistem sau alti agenti nebancari ( posta . 5.printr-un canal se transmiteau plăţile către o bancă şi . in cadrul unei perioade date. asigura lichiditati prin functia de imprumutator de ultima instanta si .

Astfel. din punct de vedere al numărului de parteneri avem compensări bilaterale şi compensări multilaterale. incasările şi plăţile bugetare. ceea ce a impus reformarea sistemului de plăţi.compensări. Casele de compensări (compensatii) au apărut la Edinburg în 1760 şi la Londra în 1773. diminuarea costurilor şi simplificarea procedurilor de contabilizare a operaţiunilor de incasări şi plăţi. Acest sistem a creat numeroase nemulţumiri beneficiarilor de fonduri. Sistemul naţional de compensare a funcţionat în perioda 1920 – 1948 si apoi s-a reînfiinţat în 1995. La Bucureşti. altele in poziţie de debitori care plătesc sumele datorate. al pietei monetare şi a atragerilor de depozite bancare. transferul fondurilor întârzia destul de mult. funcţionând in ambele perioade după principiile economiei de piaţă. potrivit datelor băncii centrale. Avantajul cel mai mare al compensărilor multilaterale constă însă în economia de fonduri de transfer. în prezent practicânduse pe unele segmente de piaţă ca plăţile externe. Ulterior. Acestea sunt instituţii non profit care prestează servicii pentru membrii săi şi se numesc agenţi de compensare. În perioada 1990 – 1995. reducerea timpului de decontare. • Compensarea bilaterală a fost reorganizată şi cuprinde trei componente: . Întrucât nu existau standarde de timp pentru decontări. 222 . băncilor care lucrau operativ dar intrau în relaţii cu băncile mai lente. Sistemul naţional de compensare. in unele oraşe din Italia în jurul anului 1880. băncile comerciale efectuau plăţile prin intermediul sucursalelor judeţene ale BNR care transmiteau soldurile sediului central pentru operarea în conturile centralizate ale băncilor.banca centrală şi trezoreria statului pentru transferurile de fonduri privind veniturile şi cheltuielile bugetare. care în condiţiile ţării noastre se situeaza la 87% -89%. Băncile transmit toate fluxurile de plăţi către agentul de compensare care stabileşte soldurile debitoare şi creditoare şi apoi le comunică agentului de decontare care efectuează transferurile de fonduri în conturile deschise de cele două bănci la acest Compensările bilaterale au avut un rol important in perioada in care sistemul bancar era mai puţin dezvoltat. Compensarea multilaterală presupune existenţa unei case de compensaţii la care fiecare bancă se adresează acesteia. la Berlin în 1883. determina o viteza de rotaţie redusă şi reprezenta un factor major de risc. • Compensările bilaterale presupun relaţii reciproce între două bănci şi au loc atunci când există un volum apreciabil de operaţiuni între acestea şi cu caracter de permanenţă. acţionarii fiind băncile din cadrul asociaţiei. dar sub controlul băncii centrale. Obiectivele principale ale unui sistem de compensare multilaterală sunt : economia de resurse de lichiditate. piaţa de capital. condusă de Banca Naţională a României printr-un delegat. la Paris în 1872. ca asociaţii ale bancherilor din aceste localităti. • Compensările multilaterale sunt cele mai numeroase şi practic antrenează intreg sistemul bancar. “Casa de Compensaţiune” incepe să funcţioneze în 1920 ca asociatie a bancilor cu participarea a 14 bănci importante. casele de compensaţii aparţin asociaţiilor bancare. De cele mai multe ori. sumele în decontare reprezentând pentru băncile plătitoare surse atrase importante cu costuri foarte mici în detrimentul agenţilor economici. Casele de compensaţii sunt instituţii specializate in asemenea operaţiuni şi pot fi de stat sau particulare. unele în calitate de creditori pentru primirea fondurilor cuvenite. case de compensaţii s-au infiinţat al New York în 1853.

casa de compensaţii interbancare s-a transformat dintr-o instituţie publică inrtr-o instituţie a sistemului bancar. TransFonD funcţionează ca agent de compensare al băncii centrale pentru plăţile interbancare. In sistemul centralizat există o singură casă de compensaţii iar decontarea se realizează prin banca centrală 223 . cambia şi biletul al ordin).al doilea nivel la sediul central al TransFonD la care se stabileau soldurile finale pentru fiecare bancă. controlat de banca centrală. plăţile se considerau definitive şi irevocabile. a sistemului electronic de plati SEP compensarea pe suport de hartie sa restrange treptat prin a fi inlocuita cu compensarea instrumentelor de plata in format electronic . În perioada 2001-2004 prin TransFonD s-a efectuat compensarea multilaterală a plăţilor de mică valoare (sub 50 mii RON) bazate pe instrumente pe suport hârtie (ordinul de plată. procese si tehnici despre care vom vorbi in continuare .41 de case de compensaţii la nivel judeţean. • Compensarea multilaterală s-a implementat în 1995 prin infiinţarea Casei de compensaţii interbancare care a concentrat toate operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate de băncile comerciale cu excepţia celor privind bugetul statului. Activitatea efectivă de compensare incepea la ora 10 şi se încheia la ora 17. grupate in conceptul ( si realitatea practica) de compensare automata. .casa de compensaţii de la nivel central şi . Casa de compensaţii interbancare a functionat in cadrul Băncii Naţionale fiind organizată pe două paliere: . de decontare a relaţiilor bilaterale de plăţi. După efectuarea transferurilor de fonduri între conturile bancilor debitoare şi creditoare de la banca centrală. Dupa introducerea in tara noastra .SNCDVM (Societatea Naţională pentru Compensarea şi Decontarea Valorilor Mobiliare) În acest fel s-a creat un cadru organizat si reglementat. agentul de decontare (banca centrală) transfera fondurile din conturile băncilor debitoare ăn conturile băncilor creditoare. În toate cazurile banca centrală are rol de agent de decontare. Ulterior. denumită TransFonD (Societatea Naţională de Transfer de Fonduri si Decontări) la care Banca Naţională a României deţine 33% din capital şi restul celelalte bănci din sistem în cote egale. Compensarea se desfăşura pe două nivele: .banca centrală si bancile comerciale pentru primirea excedentului de numerar sau livrarea de numerar pentru acoperirea deficitului. acestea procurau fonduri de pe piaţa monetară iar în ultimă instanţă primeau credite de la banca centrală în limita rezervelor constituite. La sfarşitul compensării contul casei de compensaţii devine zero. în anul 2001. in anul 2005 . Sistemul folosit avea anumite limite determinate de tehnologia folosită si de instrumentele de plăţi care erau pe suport hârtie şi necesita un volum destul de mare de muncă si timp pentru opearare. Pe baza raportului prezentat de agentul de compensare (TransFonD).primul nivel la filialele judeţene ale casei de compensaţii la care participau unităţile băncilor comerciale şi unde se stabileau soldurile debitoare sau creditoare. Rezultatul compensării sub forma soldurilor debitoare si creditoare se transferă băncii centrale care efectuează transferurile intre conturile băncilor comerciale participante la compensare şi pentru această activitate se mai numeste şi agent de decontare. . cecul barat. Dacă băncile debitoare nu aveau suficiente disponibilităti.

decontarea propriuzisa – care presupune transferul de fonduri intre bancile participante . aceasta va vira prin intermediul contului ei deschis la Banca Centrala soldul respectiv in contul casei de compensatie.In sistemul descentralizat există mai multe case de compensaţii iar decontarea se realizează prin bănci de prim rang. va transfera fondurile catre cealalta banca. Astfel :.  Etapele procesului de compensare (tehnica procesului de compensare) Prin intermediul acestor conturi se realizeaza transferul de fonduri .daca o banca are un sod debitor fata de o alta banca . in contul acesteia deschis la banca centrala.care stabileste pozitia debitoare sau creditoare a unei banci fata de cealalta . prin stingerea obligatiilor cu drepturile de creanta cu alte cuvinte stingerea datoriilor cu drepturile de incasare. prin intermediul unei institutii .compensarea . alta decat bancile participante. In acest fel se asigura o baza precisa si corelata privind angajarea in operatiuni reciproce pentru fiecare banca. Casa de compensatie din contul sau deschis la banca centrala . agreate de banca centrală. . in functie de soldul debitor sau creditor pe care il au bancile participante la relatiile de plati una fata de alta. Prezentam in continuare tehnica bancara a celor trei etape ale procesului de compensare : • Inventariere – structurarea Aceasta etapa presupune stabilirea pozitiei fiecarei banci in raport cu fiecare dintre bancile participante. In temeiul celor prezentate cu privire la procesul decontarii si procesul compensarii tragem concluzia si consideram faptul ca decontare presupune doua momente: . Vom considera urmatoarea situatie ipotetica simplificata: Operatiuni Creditoare Operatiuni debitoare Banca Banca Banca Banca A B C D Banca A 500 30 60 Banca B 400 100 120 Banca C 30 250 90 Banca D 50 40 300 - TOTAL operatiuni DEBITOARE 480 790 430 270 224 .

compensarea Operatiunile inregistrate pentru fiecare banca sunt. dupa insumare.(aranjamente bancare) In aceasta etapa se stabilesc : sumele brute de primit sau de platit pentru fiecare banca. soldate. soldurile nete rezultate din compensare.TOTAL operatiuni CREDITOARE 590 620 370 390 1970 Sumele intrate in compensare = sumele operatiunilor debitoare =sumele operatiunilor creditoare = 1970 • Soldarea . gradul de compensare Rezultatele compensarii . pe exemplul nostru . se prezinta astfel : Operatiuni Creditoare Operatiuni debitoare Banca Banca Banca A B C Banca A 500 30 60 590 Banca B 400 100 120 620 Banca C 30 250 90 370 Banca D 50 40 300 390 TOTAL operatiuni DEBITOARE 480 790 430 270 1970 TOTAL Solduri DEBITOARE 170 60 225 Banca D TOTAL operatiuni CREDITOARE .

TOTAL solduri CREDITOARE 110 - - 120 - 230 Constatam : ca sumele ramase neacoperite prin aranjamente reciproce.20 130 170 OPERATIUNI pe piata interbancara . Ele pot face acest lucru in urmatoarele moduri : pe baza lichiditatilor din conturile de la banca centrala. Stingerea soldurilor ramase datorate se va face dupa cum urmeaza: SOLD initial in contul BANCA deschis la banca centrala A B C D TOTAL 20 100 40 10 170 SOLD rezultat din compensare 110 .60 120 0 SOLD intermediar la casa de compensare 130 .70 . • Stingerea datoriilor reciproce dintre banci Bancile devenite debitoare trebuie sa plateasca soldurile datorate.70 + 70 + 20 .170 . Stingerea integrala a obligatiilor intre banci va fi realizata odata cu efecturea platii acestor sume.Sold intermediar la casa de compensatie = Sold initial in contul deschis la banca centrala + 226 . reprezentand solduri nete de incasat sau de platit sunt in valoare de 230 . de la bancile excedentare. de la banca centrala prin refinantare. pe baza resurselor atrase de pe piata interbancara.20 0 SOLDUL la casa de compensare 60 0 0 110 170 Constatam ca : .

relevant pentru analiza de ansamblu este gradul de compensare pentru a se stabili în ce măsură băncile îşi asigură resuresele necesare pentru efectuarea plăţilor fără să apeleze la piaţa monetară sau de capital.Banca D va imprumuta banca C pe piata interbancara cu suma de 20 .ponderea instrumentelor de plată. .Banca A va imprumuta banca B pe piata interbancara cu suma de 70 TransFonD are sarcina să monitorizeze sistemul de compensare în vederea prevenirii riscului specific.refuzurile de plată şi cauzele acestora.gradul de compensare. Acest indicator se determină astfel: Grad compensare (%) = Sume compensate  x 100 --Sume intrate în compensare In cazul nostru . In acest scop.suspendări. . indicatorul Grad de compensarea arata ca bancile din sistemul cercetat isi asigura in mare parte resursele necesare pentru efectuarea platilor fara sa apeleze masiv la piata monetara sau de capital Gradul de compensarea se calculeaza pe baza detelor din tabelul care evidentiaza momentul soldare – compensare astfel : Sumele compensate = total sume intrate in compensare – solduri necompensate =1740 1970 – 230 = 1740 1740 227 sume compensate = 1740 sume intrate in compensare = 1970 .: .Sold final la casa de compensatie = Sold intermediar la casa de compensatie + Operatiuni pe piata interbancara . .Sold rezultat din compensare . se folosesc mai mulţi indicatori privind volumul compensărilor. reactivări etc. Dintre aceşti indicatori.

urgentând decontările în avantajul ambilor parteneri.Grad de compensare = ----------. băncile să dispună de lichiditatea necesară. Pentru banca centrală. 5. Pentru a preveni acest risc.2. fiind specifice transferurilor de fonduri mici. SISTEMUL ELECTRONIC DE PLATI (SEP) Tehnologiile moderne de informatică şi comunicaţii au permis trecerea la compensarea automată bazată pe circuite electronice directe şi organizarea acesteia pe un singur nivel care asigură o productivitate mult sporită. Banca centrală este instituţia care garantează finalizarea plăţilor şi creditorul de ultimă instanţă. banca centrală dispune de un set de politici monetare prin care piaţa monetară şi de capital să dispună de lichidităţi suficiente pentru acoperirea deficitului de la compensare.32% este apreciat ca ovaloare rezonabila dar daca acest grad este mai redus se impune monitorizarea atentă a băncilor cu deficite cronice şi a modului în care piaţa poate satisface aceste cerinţe. adică intrarea în incapacitate de plată a unei bănci să nu determine o reacţie în lanţ şi să se ajungă în situaţia ca intreg sistemul de plăţi să nu mai funcţioneze.2. gradul de compensare să se menţină in anumite limite. 5.2. Dupa forma in care se realizeaza decontarile pot fi impartite in : decontari pe baza bruta decontari pe baza neta • Decontarile pe baza bruta sunt acele decontari care se efectueaza operatiune cu operatiune si sunt specifice transferurilor de valori mari ( in Romania limita minima a unei valori mari este de 50. precum si finalizarea platii prin descarcarea de gestiune a platitorului fata de beneficiarii platii.000 lei) . si reprezinta procesul de transfer de fonduri intre banci si incarcarea – descarcarea de gestiune a bancilor participante la transfer . În acelasi timp.x 100 = 88.3. Decontarea este o notiune care se foloseste in practica bancara . monitorizarea sistemului de compensarea are în primul rând rolul de a preveni apariţia riscului specific. plati si decontari .Astfel transferurile de fonduri sunt finalizate pentru fiecare client sau tranzactie in parte. băncile mari să sprijine prin credite băncile mici care pot avea unele momente dificile şi suspendarea de la compensare a băncilor cu probleme cronice de lichiditate.32 % 1970 Aceasta valoare a indicatorului Grad de compensare de 88. 228 . Aceste solduri sunt stabilite in urma multiplelor ordine de transfer de fonduri . Compensarea automată necesită insă şi funcţionarea unui sistem de plăţi în timp real care să asigure decontarea între băncile participante.2. se crează posibilitatea realizării mai multor compensări pe zi. • Decontarile pe baza neta sunt cele care se supun compensarii si presupun plata doar a soldului net debitor sau incasarea soldului net creditor. proceduri mai simple si o siguranţă mai mare. Desi exista diferente intre continutul notiunilor de transfer de fonduri . atat in vorbirea curenta si chiar in practica bancara cele trei notiuni se folosesc cu acelasi sens.

1.Incepand cu anul 2005 in economia noastra s-a introdus Sistemul Electronic de Plati (SEP) masura moderna de decontare in timp real a documentelor de plati emise de agentii economici . Pe langa aceste castiguri evidente de volum si viteza s-a perfectionat si sistemul de securitate si confidentialitate a operatiilor din conturile bancare ale clientilor. cu peste 300 de banci si cca.nivelul 1 . • Sistemul de inregistrare si decontare a titlurilor de stat . SWIFT are o retea structurata pe patru nivele : .2005 a intrat in functiune prima componenta a Sistemului Electronic de Plati Interbancare din Romania – ReGIS (Romanian electronic Gross Interbank Settlement). doua in Franta ) 229 . Transmiterea / receptionarea instructiunilor de plata in relatia cu sistemul ReGIS se realizeaza prin intermediul retelei SWIFT si al retelei proprietare TFDNet. asa cum vom vedea in continuare. evitand consumul de timp prin deplasari repetate la gfhiseele banciilor.documente si situatii informative . raspandite pe tot globul care colecteaza mesajele dintr-o anumita zona geografica si le transmite la unul din centrele de procesare.cuprinde cele 10 centrele de comutare cunoscute ca centre regionale . tot automat. La finele anului 2007 la SWIFT erau conectate peste 200 de tari . trei in Anglia. infiintata in anul 1963 in Belgia . cu o mare siguranta si cu o viteza apreciabila . Sistemul de decontare pe baza bruta in timp real – sistemul ReGIS. in relatiile dintre ei si in relatiile cu statul prin Trezorerie. calcule de comisioane .este constituit din 3 centrele de procesare amplasate la Bruxelles. • Sistemul de decontare pe baza neta – sau SENT (Casa de compensare automata .RTGS . si Capple Town (SUA) .nivelul 3 – se refera la ordinatoarele din fiecare tara (concentratoare nationale ) cu rol de supraveghere . 7500 de utilizatori.care mentin legatura cu membrii si afiliatii retelei In tarile cu un volum mare de mesaje sunt mai multe concentratoare nationale ( patru in SUA .GSRS – Government Securities Registration and System sau SaFIR • Sistemul de back-up si recuperare in caz de dezastru 5.nivelul 2 .ACH – Automated Clearing House .2. stingerea obligatiilor financiare intre parteneri se realizeaza in timp real .  Componentele Sistemului Electonic de Plati sunt: • Sistemul de decontare pe baza bruta in timp real .3.  SWIFT . ) care proceseaza instructiuni ( OP) de mica valoare . In acest mod . De asemenea .Society for Woldwide Interbank Financial Telecommunication – este o retea de comunicare interbancara internationala pe suport electronic . In data de 08. De remarcat ca acest sistem permite agentilor economici sa aleaga si varianta efectuarii operatiunilor de administrare a contului curent de la domiciliu . . sistemul asigura automat interferente functionale si cu casele de compensatii automate elaborand . etc . .Real Time Gross Settlement ( in Romania denumit generic ReGIS) si care proceseaza Ordine de plata de mare valoare. banci .04. extrase de cont . Amsterdam. etc extrem de importante pentru participantii la operatiunile de decontare.

data la care se face plata. .confirmări de schimb valutar şi . . cel mai performant fiind considerat de principalii beneficiari RSA creat de unele companii din SUA.(Bancile din Romania au aderat la SWIFT in anul 1992 si transmit si primesc mesaje prin centrul regional de la Viena) Activitatea SWIFT se bazează pe broşura 457/1990 Ghidul privind Transferurile de Fonduri Interbancare Internaţionale şi Compensaţiile elaborată de Camera Internatională de Comerţ de la Paris şi pe Standardele Internţionale emise de International Organization for Standardization care stabiesc reguli obligatorii privind elaborarea şi transmiterea mesajelor. 9XX Cash Management & Custumer Status. 120 de tipuri potrivit particularităţilor tranzacţiilor şi se grupează în 9 categorii. Intr-un transfer electronic de fonduri. zi şi noapte.suma tranzacţiei. Prin reţeaua SWIFT se fac şi transferuri on-line internţionale sau locale.transferuri de credit prin ordine de plată care sunt cele mai numeroase. 3XX Treasury Markets-Foreign Exchange. adresă. 230 - . acreditiv import sau alte surse). . 4XX Collections & Cash Letters.nivelul 4.banca destinatară (ambele cu nume. SWIFT a introdus un nou model de codificare şi validare.tranzacţii cu titluri. fiind considerat mai rapid. care trebuie să asigure securitatea transferului. cunoscute de ambele bănci. mesajul de plată conţine aceleaşi informaţii ca şi instrumentul de plată pe care l-a înlocuit ( de regula OP) . astfel: 1XX Customer Payments 6 Checks. prin linii speciale cu partenerii de reţea • Mesajele acoperă trei tipuri de operaţiuni: .emitentul. 6XX Precious Metals & Sindications. . 8XX Travellers Checks. În prezent se folosesc 7 algoritme de codificare bazate pe chei private şi publice. . FIN ISO. Mesajele SWIFT cuprind cca. disponibilităţi ale băncii emitente la banca destinatară. 7XX Documentary Credits & Guarantees. obiectul plăţii şi instrucţiuni de acoperire a plăţii (transferul efectiv al fondurilor. 2XX Financial Institution Transfer.include terminalele instalate la bancile care au aderat la SWIFT . . Aceste informaţii sunt cifrate după anumite algoritme.beneficiarul. . Reţeaua SWIFT este accesibilă permanent. responsabilităţile partenerilor şi ale companiilor de transfer. linie de credit.valuta. 5XX Securities Markets. Din anul 2004.banca emitentă. cod).

• Schema de transmitere a mesajelor SWIFT se prezintă mai jos Centru procesare Centru procesare Centru comutare Centru comutare Concentrator naţional Concentrator naţional 231 .

inregistrează datele şi transmite mesajul la centrul de procesare de care aparţine beneficiarul.operatorul de la banca emitentă introduce mesajul în terminal. validare şi autorizare este următorul: . .operatorul controlor verifică mesajul şi îl trece în fişierul de plecare după care se conectează la retea şi îl transmite.• Fluxul operaţiunilor de transmitere. . deschidere acreditiv) şi îl plasează într-un fişier de aşteptare. . . potrivit unui format standard (ecran preformat) şi tipului de tranzacţie (transfer.centrul de procesare autoriză tranzacţia.ordinatorul băncii centrale emitente verifică mesajul din punct de vedere al completării formularului cu informaţiile prevăzute şi îl transmite concentratorului naţional. . centrul de procesare al beneficiarului inregistrează datele şi retransmite mesjaul la centrul de comutare iar acesta la centrul naţional şi în final la ordinatorul beneficiarului. confirmare schimb valutar. 232 .centrul de comutare validează mesajul şi îl transmite la centrul de procesare de care aparţine. plată.concentratorul naţional verifică autenticitatea expeditorului şi transmite mesajul la centru de comutare de care aparţine.

. înaintea celorlalte mesaje. este sistemul care asigura : .2005.răspunde de elaborarea corectă a mesajului şi de asigurarea la timp a fondurilor pentru plată. de 1$-10$ pentru un mesaj faţă de 30$-50$ prin telex. numeroase tări.compania de transfer . iar decalajele se datoresc mai mult diferenţei de fus orar dintre parteneri.  ReGis ( Romanian electronic Gross Interbank Settlement). printre care şi Romania. • Potrivit normelor internaţionale. Toate operaţiunile de la expeditor la destinatar sunt computerizate şi transferurile se desfăşoară automat. Fiabilitatea. adică în ordinea introducerii în sistem. . responsabilitatea pentru asigurarea transferului revine celor trei participanţi în funcţie de poziţia pe care o au.decontarea finala si definitiva . bucata cu bucata .03. în medie. deci destul de avantajoase. urgenţă şi cerinţa de confirmare. Programele de transmisie au detectori de erori. (prezentat de noi in subcapitolul de mai sus) De precizat faptul ca in calitate de banca centrala BNR furnizeaza lichiditate pe parcursul zilei (intraday credit) participantilor pentru a asigura functionarea eficienta si in ordine a sistemului de plati . 233 . Avantajele oferite de sistemul SWIFT au determinat ca în afară de comunitatea bancară şi instituţiile financiare internaţionale să folosească sistemul SWIFT şi din ce în ce mai mult şi comunitatea de afaceri agrează acest sistem. a platilor transmise de catre banci.banca emitentă . Costurile sunt. in cursul aceleiasi zile. Acesta este considerat avantajul cel mai important în sistemul de plăţi şi de multe ori rapiditatea este mai mare la transferurile externe care folosesc sistemul SWIFT decât la cele interne bazate pe alte sisteme. fiind deci accesibil în orice moment.000 RON inclusiv) sau platile urgente care se proceseaza in mod oblogatoriu prin ReGIS . in timp real (ordine de plata care au o valoare mai mare de 50. • Transferul SWIFT este considerat de beneficiari ca unul dintre cele mai performante datorită următoarelor avantaje: Siguranţa în funcţionare. Standardizarea mesajelor elimină interpretarea greşită a acestora şi reduce aproape la zero unul din riscurile cele mai frecvente. Din acest motiv.decontarea finala si irevocabila ( definitiva) a pozitiilor nete ale caselor de compensatie In mod practic platile pot ajunge de la platitor la beneficiar in interval de cateva ore . astfel: .• Transmiterea mesajelor în sistem SWIFT se poate realiza în următoarele regimuri: normal. şi sunt diferenţiate în funcţie de mărimea mesajului. folosesc sistemul SWIFT pentru decontări multilaterale şi compensări. deci elimină posibilitatea apariţiei acestora iar mesajele sunt codificate.răspunde de efectuarea plăţii conform instrucţiunilor primite.răspunde de transmiterea mesajelor intre băncile partenere în condiţii de integritate şi securitate. cu circuit limitat în cazul transmiterii de informaţii cu caracter general pentru membrii SWIFT. urgent. 265/31. Funcţionarea sistemului este asigurată 24 de ore din 24 şi 7 zile pe săptămână. Costuri scăzute. Timpul de transmisie pentru fiecare segment de circuit este de ordinul secundelor.banca destinatară . Pentru instructiunile de plata ce fac obiectul decontarii in cadrul ReGIS se va utiliza formatul de ordin de plata electronic aprobat prin Regulamentul BNR publicat in MO nr. Rapiditatea.

58/1998 privind activitatea bancara) autorizate si supravegheate de BNR Banca Nationala a Romaniei Trezoreria Statului Organizatii care furnizeaza servicii de compensare sau decontare  Conditii privind participarea la ReGIS: Pentru a participa la operatiunile ce se deruleaza prin sistemul de decontare bruta in timp real institutiile precizate mai sus trebuie se indeplineasca anumite conditii dintre care enumeram : .Personal calificat pentru asigurarea managementului lichiditatii in timp real . conectate la Sistemul Central prin intermediul Retelei Virtuale Private  Participantii la ReGIS: Institutiile de credit (asa cum sunt definite in Legea nr.Conectarea la sistem printr-un punct unic de acces situat la nivelul Centralei  Functionalitatile sistemului ReGIS sunt : Decontare finala pe baza bruta pentru: instructiuni de plata de mare valoare sau urgente initiate de banci pozitiile nete rezultate in cadrul sistemelor de compensare (ACH) transferul de fonduri aferent tranzactiilor cu titluri de stat comisioane Schimb de instructiuni de plata si mesaje intre participanti Actualizare în timp real a conturilor de decontare Coadă de asteptare cu mecanism de deblocare automat Monitorizare si raportare 234 . Componentele sistemului ReGIS sunt : Sistemul Central al ReGIS configurat cu statii de lucru la TransFonD Reteaua Virtuala Privata (VPN) care permite participantilor conectarea la Sistemul Central Statiile de lucru ale participantilor.Personal calificat pentru operare in SWIFT .Capacitate operationala: conexiune SWIFT si retea proprietara – VPN mediu securizat de operare asigurarea continuitatii procesarii in caz de incident .Personal atestat de catre TransFonD pentru utilizarea / accesarea statiilor de lucru .Stabilitate financiara / conformitate cu cadrul legal .

. . PCH. BVB) plati aferente operatiunilor cu instrumente financiare operatiuni privind comisioanele retinute pentru activitatea derulata in cadrul sistemului de plati operatiuni de poprire efectuate de BNR constituirea de rezerve pentru garantarea decontarii pozitiilor nete aferente operatiunilor derulate in cadrul caselor de compensare.validarea . Instructiunea de plata reprezinta un ordin de transfer de fonduri dat de un participant in nume propriu si pe cont propriu sau pe contul clientilor sai si executat in ReGIS in vederea stingerii obligatiilor sale de plata . • Etapele procesarii unei instructiuni de plata in sistemul ReGIS sunt urmatoarele :  initierea . SNCDD.acceptarea tehnica . daca nu sunt suficiente disponibilitati in conturile de decontare. VISA/MasterCard.verificarea disponibilitatilor fondurilor in contulrile de decontare si introducerea IP in coada de asteptare . adica momentul in care validarea IP este considerata de sistem ca fiind intrata in sistem . sistemului ReGIS . a rezervelor de numerar si a rezervelor generale  Tehnici bancare privind Instructiunile de plata in sistemul electronic de decontare ReGIS . respectiv transmiterea IP ( instructiunii de plata) de catre participant .acceptarea IP spre decontare de catre ReGIS daca exista suficiente fonduri in cont care sa permita efectuarea decontarii. .Operatiuni bancare procesate in cadrul ReGIS: plati de mare valoare si urgente in relatia cu bancile comerciale si Trezoreria Statului operatiuni cu numerar cu alte banci comerciale sau cu BNR plati / incasari aferente pozitiilor nete rezultate in cadrul caselor de compensare (ACH. . 235 . Asa cum am mai precizat instructiunile de plata de tip transfer credit sunt initiate de catre participantii in sistem sub forma de mesaje de plata furnizate de serviciul SWIFT.adica aplicarea de catre ReGIS a unui set de proceduri specifice validarii unei instructiuni .

participantii la acest proces si circuitele pa care le realizeaza mesajele electronice . : FIN COPY Linie (coada)de asteptare (2) (7) SWIFT FIN COPY (8’) (1‘) BANCA A (2 ‘) (1) (6) Interfata SWIFT ReGIS (3) (5) 236 (8) BANCA B ..a platilor de mare valoare . Mesajele electronice sunt de fapt informatiille pe care le contine Ordinul de plata electronic prin care se ealizeaza transfeul de credit ordonat.decontarea imediata care are loc atunci cand acceptarea spre decontare este urmata imediat de decontarea neconditionata si irevocabila . adica definitiva( finala) respectiv atunci cand platitorul este debitat si beneficirul este credita • Prezentam mai jos procesul de Decontare bruta .in timp real .

237 . . le compara cu notificarea SWIFT – ReGIS si le separa in doua grupe : decontate sau refuzate (8) .Instructiunile sunt procesate in ordine cronologica (conform principiului FIFO primul intrat . Participantul la operatiunile de decontare este obligat sa-si completeze fondurile din contul curen si ca atare va trece imediat la alimentarea acestuia .Serviciul SWIFT FIN COPY marcheza mesjele bune cu OK si le trimite bancii B . Insuficienta fondurilor disponibile determina masuri automate de reactie si anume sistemul plaseaza automat instructiunile de plata intr-o linie de asteptare.(4) ReGIS Centrala decontari (5’) Explcatii : (1) . daca au aceeasi prioritate.Banca A trimite un mesaj de plata catre Banca B (1’) . in functie de clasa de prioritate atasata fiecarei instructiuni : .(2) – reteaua de distributie SWIFT FIN COPY identifica mesajul . retine o copie in linia de asteptare si (2’) trimite mesajul catre interfata SWIFT – ReGIS (3) – Interfata SWIFT – ReGIS extrage datele necesare decontarii si le trimite catre aplicatia centrala (centrala de decontari ) ReGIS (4) – In cadrul aplicatiei are loc decontarea atunci cand sunt fonduri suficiente care sa acopere marimea platii. primul servit ). iar cele refuzate (8’) le trimite bancii A impreuna cu o notificare privind mesajele decontate.instructiunile cu o prioritate mai mare sunt procesate intotdeauna inaintea celor care au alocata o prioritate mai mica.  Linia de asteptare (Coada de asteptare): Decontarea instructiunilor de plata in sistemul ReGIS se realizeaza in ordinea introducerii lor in sistem si doar in limita fondurilor disponibile in contul de decontare. (5) – ReGIS confirma executarea sau refuzul decontarii catre interfata SWIFT – ReGIS (6) – interfata SWIFT – ReGIS transmite un mesaj de autorizare sau de refuz al decontarii catre serviciul SWIFT FIN COPY (7) – Serviciul SWIFT FIN COPY retrage mesjele originala din linia de asteptare . In cazul in care fondurile nu sunt suficiente mesajul se dirijeaza (5’) catre linia de asteptare. In momentul incasarii de fonduri ( in conturi tehnice!!!!) sistemul reia decontarea instructiunilor de plata plasate in linia de asteptare.

pot aparea situatii de lipsa temporara de lichiditati mesajele fiind stocate in linia de asteptare (asa cum s-a putut vedea si in figura de mai sus).Clasele de prioritate care se ataseaza instructiunilor de plata in sistemul ReGIS sunt: Instructiuni de decontare ale caselor de compensare Rezerve Operatiuni cu numerar Tranzactii initiate de participanti în favoarea BNR Transferuri de fonduri aferente instructiunilor GSR Instructiuni ale participantilor  Credite intraday In cursul zilei. precum si procesele care au loc in acest sistem in crolnologia de mai jos.ReGIS . Intarzierile nejustificate sunt penalizate atat de catre organele de supraveghere dar mai ales de catre clientii care pot inregistra nu numai inconfort fata de parteneri dar chiar si pierderi. In acest scop banca centrala furnizeaza lichiditati pe parcursul zilei in sistem REPO .Creditul se acorda numai pentru cateva ore . (adica titluri contra lichiditate) In acest fel banca centrala functioneaza ca ca un imprumutator de ultima instanta . Pentru a se asigura un flux continuu subsistemul prevede ca banca cenrala se asigure un credit intraday (pe parcursul zilei) pe baza de garantii sub forma titlurilor de stat. Prezentam mai jos orarul de procesare a documentelor in Regis .  Sistemul de decontare bruta in timp real . Sistemul REPO presupune cumpararea de titluri valoare de la participanti. cu rascumpararea titlurilor de catre participanti pana la finala zilei . daca banca nu a reusit sa-si asigure lichiditatea de pe piata monetara. conexiunile dintre sistem si celelalte elemente ale SEP . (deci lichiditate contra titluri ). 238 .Orar de procesare Participantii la ReGIS trebuie sa se organizeze de o maniera foarte exacta pentru a se incadra in intervalele de timp prevazute in orarul de procesare al sistemului . ceea ce necesita un management foarte atent al lichiditatilor.

0 0 Deschid ereReG IS Initializar e(transfer d e fondu riîn contu rilede decontare ) Con stituire garantii 9 .3 0 1 3 .0 0 • In troducerea stru ciun ilor bancilor in • nu mepropriu • nu meleclien ilor • In troducerea pozitiilor netecalculate de caseled e comp ensare 1 0 .0 0 Sesiun eaI ACH 1 0 .0 0 Sesiun eaIII ACH 1 4 .0 0 1 4 .3 0 DecontareACH ( esiuneaIII) s 16 17 18 Decontareap ozitiilor neteale caselor de compen sare (alteledecât ACH) Rejectar eamesajeloraflateîn coad ad e asteptare Închid ereRE G IS Sesiun eap ietei monetare a si mesajelordin coadade asteptare Remite rearap oartelor sfârsitul la zilei 239 .8 .3 0 9 .0 0 Sesiun eaII ACH 1 2 .3 0 1 2 .0 0 8 .3 0 DecontareACH ( esiuneaI) s 1 1 .3 0 1 1 .3 0 DecontareACH ( esiuneaII) s 1 3 .

2 lit a din Legea nr 58/1998 privind activitatea bancara. Facem precizarea ca in sistemul electronic de compensare.2. asigurând astfel realizarea unei calităţi superioare a serviciilor de plăţi.2.Trezoreria Statului . .simplificarea substanţială a procedurii de compensare şi decontare. In calitate de administrator al sistemului. fişiere de capacitate mare cu instrucţiuni de plată de valori mici (până la 50 mii RON).Banca Nationala a Romaniei 240 . sunt schimbate între bănci şi alte instituţii de credit numai după ce poziţiile nete care rezultă din aceste fişiere au fost decontate prin sistemul plăţilor în timp real. gestionează si controlează functionarea sistemului . . cu modificarile si completarile ulterioare) autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei.Sistemul de decontare pe baza neta – SENT ( Casa de compensare automata .000 RON) intre participanti. atât pentru transfer de credit cât şi de debit. emite si actualizeaza Regulile de sistem si documentatia aferenta.3.3.A.A. sistemul pune la dispoziţie noi procedee de monitorizare a riscurilor de lichiditate si de credit esenţiale pentru management.2.şi creşterea vitezei de rotaţie a banilor.2.transmisia automata a instrumentelor de plăţi.care asigura schimbul de instructiuni de plata de mica valoare ( sub 50. Decontarea finala a pozitiilor nete se executa in sistemul ReGIS prin inregistrari efectuate in conturile de decontare ale participantilor.ACH este un sistem electronic de compensare multilaterala a platilor interbancare: . Administratorul sistemului si operatorul tehnic este TRANSFOND S. asigură facilităţi de calcul automat a comisioanelor şi de arhivare electronică a datelor aferente tranzacţiilor procesate şi de prelucrare ulterioară a acestora. Avantajele acestui sistem constă în : . . .2.calculeaza pozitiile nete ale participantilor .5.institutiile de credit (asa cum sunt definite la art. De asemenea.reducerea la minimum a timpului de decontare . TRANSFOND S. stabileste procedurile sistemului si standardele tehnice si de securitate utilizabile in sistemul SENT.3. În acelaşi timp. 1 alin. autorizează participarea la SENT.  Participantii la sistemul SENT sunt : . COMPENSAREA AUTOMATA 5.ACH – Automated Cle 5.2. COMPENSAREA AUTOMATA Sistemul de decontare pe baza neta – ACH – Automated Clearing House ) Casa de compensare automata ) Casa de compensare automata .initiaza decontarea acestora in sistemul ReGIS.

obligatiile participantilor precum alte cerinte privind functionarea sistemului sunt prevazute in « Regulile de sistem ale SENT » precum si in documentatia furnizata de administratorul de sistem : Manualul de utilizare. Cerinte pentru certificarea tehnica a participantilor la SEP. MPF • Reteaua Virtuala Privata (TFDNet) care permite participantilor conectarea la Sistemul Central al SENT .compensare multilaterala automata . control şi semnătură electronică şi să transmită fişierul către MTF care la momentul stabilit îl retransmite casei de compensaţii.asa cum se prezinta mai sus. in imaginea Orarului de functionarea a sistemului de decontare in timp real) . să verifice formatul fişierelor. procedurile de operare. astfel: .calcularea comisioanelor 241 . .  Conditii de participare : In vederea conectarii la sistemul SENT.subsistemul central care se află la sediul ACH şi efectuează compensarea propriuzisă prin calcularea poziţiilor nete ale participanţilor în timpul şedinţei de compensare şi apoi decontează poziţiile nete prin sistemul de plăţi electronice în timp real ( adica decontarea se face prin ReGIS . Termenii si conditiile pentru participarea la sistemul Casei de Compensare Automata. Odată cu autorizarea participarii la sistemul SENT. să pregătescă noile fişiere prin structurare pe bănci comerciale destinatare.validarea fisierelor transmise . Funcţionarea casei de compensaţii se bazează pe două subsisteme. drepturile. . modul de administrare a riscurilor.transmiterea confirmarilor si notificarilor catre participanti . pe numele fiecarui participant se deschide automat un cont tehnic de compensare.MPF (modulul de pregătire a fişierelor) pentru procesarea datelor la compensare. Principalele componente ale sistemului SENT: • Sistemul Casei de Compensare (ACH) . utilizat pentru calculul pozitiei nete multilaterale a participantului respectiv.calcularea pozitiilor nete ale participantilor. Transmiterea si receptionarea instructiunilor de plata in cadrul SENT se realizeaza prin intermediul Retelei Virtuale Private (TFDNet).sa indeplineasca cerintele prevazute in legislatia in vigoare.sa detina un cont curent deschis in evidentele BNR si un cont de decontare deschis pe numele sau in sistemul ReGIS. masurile care trebuie intreprinse la aparitia unor evenimente neprevazute sau cazuri de forta majora.trebuie sa obtina certificarea tehnica a TransFond .MTF (modulul de transfer fişiere) pentru trimiterea şi primirea fişierelor. dă posibilitatea utilizatorului (centrala băncii comerciale) să identifice fişierele primite de la sucursale/agenţii create după sistemul intern al băncii comerciale.subsistemul periferic format din echipamente care se află la sediile participanţilor (centralele băncilor comerciale) şi care cuprind câte doă module: .schimbul de instructiuni de plata intre participanti . cerintele pentru ‘’Configurarea sistemelor participantilor’’ alte documente furnizate de administratorul de sistem. participantii trebuie .  Functiile principale ale sistemului SENT: . generarea instructiunilor de decontare neta si initierea decontarii in ReGIS .

In toate etapele procesarii sistemul SENT aplica principiul FIFO (primul intrat primul iesit)  Transmiterea si autorizarea fisierelor cu instructiuni de plata: Participantii pot genera.procesare automata (Straight Through Processing – STP) In cazul procesarii manuale. semnate electronic . sa fie de acelasi tip.managementul garantiilor . In acest mod de procesare.instructiuni de plata de tip transfer credit (ordine de plata) aferente platilor de mica valoare (pana in 50. Pentru a fi acceptate in sistemul SENT. Un fişier conţine instrucţiuni de plată tip transfer credit (OP) şi confirmări pentru plăţile prin debit direct.procesare manuala . In cazul procesarii automate (STP). in baza certificatului calificat. instructiunile de plata trebuie sa respecte formatul descris in „Documentatia tehnica pentru participantii la SEP ”.instructiuni de debitare directa indiferent de valoare (numai pentru cecul barat si BO) Instructiunile de plata sunt transmise in SENT grupate pe participanti destinatari. sa aiba aceeasi data a decontarii interbancare si acelasi participant destinatar. aplicarea semnaturii electronice. Contul tehnic : In cadrul SENT fiecare participant are deschis de catre TransFonD un cont tehnic. fisierele trebuie sa fie autorizate utilizand semnatura electronica. transmiterea fisierelor si aprobarea acestora se executa de catre utilizatorii participantului in baza certificatelor de semnatura digitala proprii. de un al doilea utilizator.  Ciclul de procesare in sistemul Casei de Compensare. prelucra si transmite fisiere cu instructiuni de plata in sistemul SENT central in doua moduri: .. sub forma de fisiere de max 1000 de instructiuni de plata. fisierele generate in formatul cerut de aplicatia SENT sunt transmise la sistemul central in mod automat prin modulul FTM. Inainte de a fi transmise in sistemul SENT central. fara interventia unui utilizator. fisierele sunt semnate si transmise de oricare dintre utilizatorii participantului respectiv care au drept de transmitere fisiere si aprobate. (DD) ( -vezi si plansa cu orarul de functionare a ReGIS de mai sus !!!!!! si mai vezi si plansa de mai jos cu orarul de functionare a ACH)!!!!!!) Un ciclu de procesare presupune parcurgerea următoarelor faze: Se deschide aplicatia !! 242 . Acest cont nu este un cont contabil propriu-zis si este utilizat numai pentru calculul pozitiei nete multilaterale aferenta fiecarei sesiuni de compensare. . sa contina toate informatiile obligatorii prevazute de reglementarile in vigoare.managementul utilizatorilor  Tipuri de instructiuni de plata (documente) procesate : Sistemul SENT asigura procesarea urmatoarelor tipuri de instructiuni de plata : . Sistemul ACH prevede efectuarea a trei compensări pe zi pe baza fişierelor primite de la participanţi. diferit de cel care a semnat fisierul.000 RON) in relatia cu bancile comerciale si Trezoreria Statului .

notificarea participanţilor asupra fişierelor respinse cu precizarea motivelor. .primirea fişierelor pentru instrucţiuni de tip transfer credit şi confirmări de plată de tip debit direct..compensarea prin stabilirea poziţiilor nete.închiderea perioadei de recepţie a fişierelor (notificarea participanţilor). . .comunicarea plafoanelor către participanţi şi deschiderea sistemului pentru recepţia fişierelor. 243 . .calcularea valorii garanţiilor ce trebuie să se constituie de participanţi în favoarea ACH (plafoane de garantare) pentru şedinţa următoare. .informarea participanţilor asupra poziţiilor nete rezultate din compensare. . .validarea fişierelor pe măsura primirii acestora (verificare formală încadrarea valorii fişierului în garanţiile constituite).

ACH notifică participanţii asupra decontării finale şi transmite raportul final al şedinţei de compensare.00 se decontează in aceiaşi zi. credite intraday de la banca centrală).iniţierea decontării prin transmiterea la banca centrală a balanţei compensării.decontarea poziţiilor nete (colectarea fondurilor pentru participanţii aflaţi în poziţie debitoare în contul ACH de la banca centrală. TransFonD efectuează trei compensări zilnic la orele 10.se acordă o perioadă de timp participanţilor cu solduri debitoarre pentru managementul lichidităţii (se alimenteaza contul de decontare cu lichidităţi din contul curent. iar pentru cei care nu au fonduri suficiente se trece la executarea garanţiilor. procurări de fonduri de pe piaţa monetară.00 şi 15. 13.. imprumuturi de la alte bănci. 244 . astfel că orice transfer credit iniţiat până la oele 14.00. . creditarea conturilor pentru cei care se află în poziţie netă creditoare) - banca centrala comunică ACH efectuarea decontării finale şi irevocabile. faţă de trei zile in sistemul precedent. Se inchide aplicatia !! Pentru reducerea cât mai mult a timpului de transfer şi decontare. . .00.

 Prezentam mai jos Orarul de procesare in SENT in ACH – Casa de compensare automata 245 .

.. . .... Începutul următoarei şedinţe de compensare / Sfârşitul zilei  Constituirea .. gagarantii garanti Se pot debloca garanţiile . actualizarea si executarea garantiilor: Procedura de administrare a riscurilor de decontare impusa de BNR implica constituirea de catre fiecare participant la sistemul SENT a unor garantii financiare...8 30 10 30 12 30 Începutul zilei / Decontarea pozitiilor precedentei sedinte de compensare Constituire garanţii 9 11 13 Calcul plafon garantare unilaterală pentru fiecare participant Recepţie fişiere transfer credit şi fişiere confirmări direct debit Şedinţa I Şedinţa II III Şedinţa I Şedinţa II Şedinţa III Alimentare cont de decontare de către participanţi 10 30 12 30 14 30 ACH trimite poziţiile nete spre decontare în ReGIS Executare garanţii DECONTARE ReGIS notifică SENT finalizarea decontării ACH trimite rapoarte detaliu poziţie netă şi sitiatie gar. 246 Calcul poziţii nete şi notificare participanţi 10 12 14 .....

casa de compensaţii transmite fişierele băncilor colectoare care le retransmit sucursalelor/agentiilor pentru înregistrarea sumelor în conturile beneficiarilor. adică transferurile între conturile centralizate ale băncilor participante. Balanţa compensării (situaţia cu soldurile debitoare şi creditoare) se transmite băncii centrale pentru a efectua decontarea. În funcţie de plafoanele comunicate are loc actualizarea garanţiilor. primit de la sistemul SENT. In acest moment. remarcand deosebirile si asemanarile tehnicilor bancare utilizate pentru fiecare instructiune in parte. Valoarea garanţiilor (plafonul de garantare) stabilită de banca centrală se comunică de ACH participanţilor înaintea fiecărui ciclu de compensare pentru ca participanţii să cunoască volumul plăţilor care poate fi admis la compensare.(numai pentru cecul barat si pentru biletul la ordin) Vom urmarii in continuare circuitul celor doua tipuri de instructiuni . Compensarea are loc la nivel central unde se realizează mai întâi respingerea mesajelor eronate şi validarea celor corecte. garantiile constituite sub forma de fonduri in sistemul ReGIS sunt eliberate automat. Aceste garantii se constituie la nivelul plafonului tehnic de garantare comunicat de BNR si sunt utilizate numai pentru asigurarea pozitiilor nete debitoare calculate in cadrul sesiunilor de compensare ale SENT.Garantiile sunt constituite la dispozitia BNR si pot fi executate in conditiile in care sumele disponibile in contul de decontare din ReGIS sunt insuficiente. In cazul in care fondurile disponibile in contul de decontare din ReGIS nu sunt suficiente pentru acoperirea pozitiei debitoare. Un fişier conţine instrucţiuni de plată tip transfer credit (OP) şi confirmări pentru plăţile prin debit direct. 247 . Dupa fiecare decontare finala a pozitiei nete aferente fiecarei sesiuni de compensare. Şedinţa de compensare nu se poate încheia decât numai dacă totalul soldurilor debitoare este egal cu totalul soldurilor creditoare. Inexistenţa garanţiilor determină participarea la şedinţa de compensare numai în calitate de beneficiar de plăţi.  Circuitele instructiunilor in procesul decontarilor prin sistemul ACH Am aratat ca Sistemul ACH prevede efectuarea a trei compensări pe zi pe baza fişierelor primite de la participanţi. Circuitul se încheie cu raportul de decontare întocmit de casa de compensaţii care se remite băncilor participante si care repezintă documentul oficial privind efectuarea compensării şi stingerea obligaţiilor dintre bănci. BNR in calitate de agent de decontare executa automat sumele blocate in rezerva SENT din sistemul ReGIS iar daca nici acestea nu sunt suficiente initiaza executarea (in limita sumei neacoperite) garantiilor sub forma instrumentelor financiare eligibile. Totodată. după care se face automat soldarea pentru fiecare bancă participantă. Garantiile necesare decontarii pot fi constituite fie sub forma de fonduri blocate in rezerva SENT din sistemul ReGIS fie sub forma instrumentelor financiare eligibile in Sistemul de Inregistrere si Decontare a Operatiunilor cu Titluri de Stat (SaFIR). adică majorarea sau diminuarea acestora.Circuitul transferului de credit porneşte de la plătitor către beneficiar desfăşurâdu-se pe verticală în cadrul celor două bănci. Eliberarea garantiilor sub formă de instrumente financiare eligibile se realizeaza de catre sistemul SaFIR pe baza mesajului privind finalizarea decontarii pozitiei nete. • Asa cum se poate urmarii in schema de mai jos . care se va putea efectua numai la începutul zilei de operare sau între şedinţele de compensare. soldul casei de compensaţii deschis la banca centrală devine zero.

Prezentam mai jos exprimarea grafica a Circuitului transferului de credit prin compensare: Circuitul transferului de credit prin compensare BANCA CENTRALĂ Cont bancă plătitoare Cont ACH Cont bancă beneficiară 248 .

Transfer fisier Centrală bancă beneficiar 3. cu deosebirea că circuitul începe de la beneficiar către plătitor.Debitare cont • Platitor 12. Remitere mesaj Banca platitor (sucursala) 2. Sold net 10. adică în sens invers. Confirmare decontare finală 10. unitatea bancară a debitorului preia suma din contul acestuia şi o transferă centralei băncii şi prin aceasta casei de compensaţii in vederea realizării transferului către banca beneficiarului.8. Raport decontare Centrală bancă plătitor 4. Raport decontare 9. Emitere mesaj Beneficiar • În ce priveşte procesarea transferurilor de debit (numai cecul barat si biletul la ordin). 249 .Rejectare ACH 11 7 Compensare 5 Validare 11. Transfer fond Banca beneficiar ( sucursala) 13. sistemul de compensare se bazează pe aceleaşi principii ca la transferul de credit.Transfer fişier 6 . iar compensarea se realizează numai după primirea acceptării din partea băncii plătitoare. În momentul acceptării. Creditare cont 1.

Confirmările de plată (OK) se remit prin fişier casei de compensaţii care le confruntă cu cel original şi mesajele care nu prezintă modificări se introduc în compensare. Pentru refuzuri. Suspendarea are consecinţe asupra băncii plătitoare care nu mai poate efectua plăţile şi încasările prin compensări urmand să recurgă la sistemul de plăţi brute bilaterale care necesită un volum de fonduri mult mai mare şi este puţin probabil ca băncile corespondente să accepte acest procedeu dezavantajos. în funcţie de natura evenimentului.deschiderea procedurii de insolvenţă a participantului. . Casa de compensaţii păstreză in memoria echipamentului de compensare fişierul original.Circuitul se realizează prin fişiere electronice în care sunt nominalizate mesajele de plată şi care sunt supuse receptiei. In final va prezint Fluxul interbancar general al Sistemului de decontare ACH. sancţiunea afectează şi clienţii băncii plătioare care trebuie să aştepte o perioadă de timp mai lungă pentru finalizarea plăţilor sau primirea încasărilor.participantul nu mai îndeplineşte una sau mai multe din condiţiile de participare. 250 . De la caz la caz. ceea ce este un inconvenient substanţial în realţiile de afeceri. In acelaşi timp. Principalele situaţii în care se poate aplica sancţiunea suspendării temporare pot fi: . reprezintă o sancţiune aplicată de TransFonD ca urmare a unor imperfecţiuni în activitatea participantului generatoare de riscuri pentru sistem. autentificării şi validării de cele două bănci. plătitorii elaboreză fişiere separate cu motivaţiile necesare care se transmit beneficiarilor prin casa de compensaţii.producerea unui eveniment care afectează capacitatea participantului de a opera in sistem.  Suspendarea participării la compensare. Suspendarea poate fi temporară dacă imperfecţiunile se pot remedia intr-un interval de timp determinat sau definitivă (încetarea activităţii) dacă motivele persistă şi gradul de risc devine mare. .autoritatea de supraveghere solicită suspendarea. . TransFonD poate acorda un termen de graţie pentru remediere înainte de aplicarea suspendării. iar o copie a acestuia se remite băncilor plătitoare pentru acceptare. Suspendarea se notifică participantului de către TransFonD cu precizarea deficienţelor constatate şi a perioadei stabilite pentru remediere.

251 .

care gestioneaza pregatirea fisierelor destinate sistemului SENT. sistemului si Persoană fizica.A. imputernicita de participant sa administreze legatura cu TRANSFOND S. Modulul de transfer Aplicatie din cadrul sistemului SENT de la participant. Data in care suma aferenta transferului de fonduri este debitata din contul de decontare al participantului platitor si este creditata in contul de decontare al participantului beneficiar. Procedură prin care TRANSFOND S.2. Administrator de sistem Administrator securitate participant Certificarea participantilor Cont tehnic de compensare Data decontarii interbancare Entitatea care detine responsabilitatea legala pentru administarea si functionarea stabileste regulile de sistem. descarcata automat pe statia de lucru a de fisiere (FTM) participantului.3. instructiune multipla de decontare pe baza decontare care contine pozitiile nete creditoare sau debitoare. Pentru instructiunile de debitare directa. modificarea informatiilor privind utilizatorii. stabileste daca institutia eligibila solicitanta poate deveni participant SENT. inclusiv a profilelor acestora si gestionarea dispozitivelor securizate de creare a semnaturii electronice si a certificatelor. care gestioneaza transmiterea si receptionarea fisierelor si a altor mesaje intre 252 .A. Deschiderea zilei de operare Instrucţiune de Instructiune de plata pentru decontarea pozitiilor nete (in sistemul ReGIS). Definitii si termeni specifici sistemelor de decontare. dupa caz. ale participantilor SENT.Pentru asimilarea mai usoara a problematicii prezentate in acest capitol va redau in continuare un minim Glosar de termeni utilizati in practica bancara curenta : 5. utilizat numai pentru calculul pozitiei nete a participantului respectiv. daca aceasta data nu este o zi de operare. netă (IDN) rezultate in urma compensarii. Cont tehnic deschis in sistemul SENT pe numele unui participant. In instrucţiunile de plată procesate de sistemul SENT este precizata de participantul initiator. Moment din cadrul zilei de operare de la care participantii au acces la facilitatile sistemului SENT. compensarea si decontarea au loc in ziua de operare urmatoare. descarcata automat pe statia de lucru a participantului. fara a fi un cont contabil propriu-zis. Modulul de pregatire a fisierelor (FPM) Aplicatie din cadrul sistemului SENT de la participant. privind inregistrarea sau eliminarea utilizatorilor. Pentru instructiunile transfer credit trebuie sa fie ziua de operare in care instructiunea este transmisa la sistemul SENT.3.

Retea de comunicatii virtuala privata interbancara (VPN) prin care se realizeaza transmiterea si receptionarea de instructiuni. conform Regulilor de sistem si inregistrata in lista de utilizatori SENT.. Sistemul Electronic cu decontare pe baza Neta al TRANSFOND S. care are rolul de a inregistra.A. Mod (automat) de autorizare si transmitere a fisierelor cu instructiuni de plata si a altor mesaje intre participanti si sistemul SENT fara interventia utilizatorilor. Zi bancara in care sistemul SENT functioneaza in vederea procesarii platilor. certificata de TRANSFOND S.. Sistem. rapoarte intre participanti si sistemul SENT si care asigura accesul la facilitatile sistemului SENT. care consta in debitarea pre-autorizata a contului platitorului 253 Valoare minimă a garantiilor pe care un participant trebuie sa le constituie pentru o anumita sesiune de compensare Procesarea instructiunilor de plata transmise in sistemul SENT in ordinea cronologica in care acestea au fost receptionate/aprobate. genereaza si transmite instructiunea de decontare pe baza neta (IDN) la sistemul ReGIS.A. SaFIR Mod de procesare controlat partial sau total de utilizator.A. administreaza ciclul zilnic al sesiunilor de compensare. Debitarea directa este o modalitate de plata a unei sume de bani convenite intre platitor si beneficiar . realizeaza procesarea fisierelor receptionate de la participanti. in conformitate cu Regulile de sistem ale SaFIR.sistemul SENT si participant. calculeaza pozitiile nete multilaterale. depozita si deconta operatiuni cu instrumente financiare eligibile pentru a fi admise in sistem. componenta a SEP. casa automata de compensare Componenta a sistemului SENT care functioneaza la TRANSFOND S. notificari. Plafon minim de garantare Principiul First In First Out (FIFO) Procesare automata /procesare directa (STP Straight-ThroughProcessing) Procesare man. SENT Sistem SENT central TFDNet Utilizator (SENT) Zi de operare Instructiune de . Persoana imputernicita de participant sa utilizeze facilitatile SENT in numele si pe contul participantului.

Incidentele de plati se impart in doua categorii : . pentru interesul public.incidente de plati minore  Este considerat incident de plată major incidentul determinat de una din următoarele situaţii: • In cazul cecului : . pentru apărarea interesului public. inclusiv pentru scopurile utilizatorilor.cec emis fără autorizarea trasului. 1/ 2001. înaintea sau în timpul procesului de decontare a instrumentului de plată de debit.3. cu o dată falsă sau îi lipseşte una din menţiunile obligatorii 254 . Datele specifice incidentelor de plăţi sunt transmise. inclusiv acelea care pot afecta finalitatea decontării. la solicitarea beneficiarului si creditarea corespunzatoare a contului beneficiarului de catre banbanca colectoare in baza unui angajament de debitare directa. CENTRALA INCIDENTELOR DE PLATI (CIP) CIP este un centru de intermediere care gestionează informaţia specifică incidentelor de plăţi. conţinute în evidenţe şi care sunt ocazionate de acte şi fapte cu potenţial fraudulos. difuzate şi valorificate pe baza informaţiilor. INCIDENTE DE PLATI Prin incident de plată înţelegem neîndeplinirea întocmai şi la timp a obligaţiilor participanţilor. Este procedura prin care banca platitoare pune in aplicare mandatul de DD dat de platitor acceptand executarea instructiunii de DD (OP) prin debitarea contului platitorului confor prevederilor din termenii si conditiile generale de afaceri . chiar anterioare plăţii. si acceptarea decontarii interbancare in conformitate cu regulile sistemului de compensare interbancara SENT Executarea unei Instructiuni de DD . obligaţii rezultate prin efectul legii şi/ sau al contractului care le reglementează.debitare directa de catre banca platitoare in baza prevederilor mandatului de DD. 5.1.3. cu modificările şi precizările ulterioare. 5.incidente de plati majore . a căror neîndeplinire este adusă la cunoştinţa CIP de către persoanele declarante. Activitatea CIP este reglementată de către Regulamentul BNR nr.. Aceasta modalitate de plata nu necesita autorizarea prealabila de catre platitor a fiecarei instructiuni de debitare ( ordin de plata) trasa asupra contului sau. litigios şi/sau producând riscuri de neplată.

titularilor de cont li se interzice emiterea de cecuri pe o perioadă de un an De asemenea.biletul la ordin/cambia cu scadenţă la vedere refuzat(ă) la plată din lipsă totală sau parţială de disponibil în cazul prezentătii la plată în termen . conform formularului prezentat in anexa 3A. nu pot fi puse în circulaţie instrumente de debit care au fost declarate pierdute/ distruse/ furate/ anulate.  Incidentele de plati minore sunt generate in general de neplata instrumentelor de debit in cazul prezentarii acestora la plata dupa expirarea termenului de prezentare . FISIERE CIP CIP organizează şi gestioneazâ un fişier de interes general.biletul la ordin/cambia cu scadenţă la un anume timp de la vedere. refuzat(ă) la plată din lipsă totală sau parţială de disponibil în cazul prezentătii la plată în termen Urmare unor incidente de plată produse cu cec.Fişierul Naţional de Cecuri (FNC) .cec refuzat la plată din lipsă totală sau parţială de disponibil în cazul prezentării la plată înainte de expirarea termenului de prezentare . In situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile de decontare.Fişierul Naţional de Bilete la Ordin Tot aici se organizeaza si se administreaza Fişierul Naţional al Persoanelor cu Risc (FNPR) este un fişier alimentat automat de Fisierul National al Incidentelor de Plati (FNIP) cu incidentele de plăţi majore înregistrate pe numele unei persoane fizice sau juridice. astfel încât să fie respectate prevederile actelor normative în vigoare. 255 . cambie. la un anume timp de la data emiterii sau la o dată fixă. borderourile şi justificările de refuz se transmit către unitatea bancara primitoare în ziua întocmirii refuzului.3. bilet la ordin). Băncile au obligaţia de a verifica instrumentele de debit procesate.cec emis de un trăgător aflat în interdicţie bancară • In cazul cambiei şi biletului la ordin: .3.în cazul plăţilor interbancare respectiv ziua în care instrumentul ajunge la unitatea plătitoare şi este refuzat – în cazul plăţilor intrabancare. 3B sau 3C dupa caz. cu confirmare telefonică de primire. Documentele originale trebuie să ajungă la unitatea bancara primitoare în ziua anterioară zilei de compensare.2. inclusiv al unei bănci. numit Fişierul Naţional de Incidente de Plăţi (FNIP). 5. prin fax..Transmiterea si inscrierea in FNIP si FNPR a informatiilor referitoare la refuzurile la plata In cazul în care se decide refuzul la plată al unui instrument de plată de debit (cec. care este structurat astfel: . 5. ( Anexe la Regulamentul nr 1/ 2001 al BNR) Ziua refuzului este considerată ca fiind ziua compensării instrumentului refuzat la plată parţial sau în totalitate . instrumentele de debit refuzate.cec circular sau de călătorie emis ‘’la purtător’’ .2.cambia a fost scontată fără existenţa în total/în parte a creanţei cedate in momentul cesiunii acesteia .1. unităţile băncii au obligaia ca cel târziu în ziua refuzului să transmită la CIP o cerere de înscriere a refuzului bancar.Fişierul Naţional de Cambii .

unitatile bancii isi vor informa clientii in legatura cu utilizarea acestora in conformitate cu prevederile legale in vigoare si vor incheia cu acestia o conventie privind declararea imediata la CIP a instrumentelor pierdute.2. i-a fost furat sau care a distrus unul sau mai multe formulare de cec. furate. decontate. in lei. In situatia in care banca trasa nu detine informatii certe privind emitentul instrumentului (emitentul nu are cont deschis la unitatea bancara platitoare. INTERDICTIA BANCARA In cazul refuzului la plata al unui cec ca urmare a producerii unui incident de plata major asupra contului unui client. sa transmita la CIP in aceeasi zi bancara o declaratie conform anexelor la norma BNR( 4A.3. Transmiterea si inscrierea la CIP a informatiilor privind pierderea.3. In scopul diminuarii riscului in utilizarea instrumentelor de plata. Cel tarziu in ziua bancara urmatoare zilei refuzului la plata. conform formularului din anexa nr.In cazul in care cecul cambia sau biletul la ordin au fost emise in valuta si sunt platibile in lei. 256 . 1/2001. necompletate sau gresit completate (cu exceptia celor utilizate pentru retragerea de numerar) si transmiterea la CIP in cazul celor care nu au fost recuperate in maxim 15 zile calendaristice de la data emiterii declaratiei CIP a anexei 4A prin care se declara nule respectivele formulare. aplicabil in ziua transmiterii cererii la CIP. 5. aflate in posesia clientilor sau retrase din circulatie. semnatura nu corespunde cu cea din specimenul de semnatura aflat in banca iar platitorul nu recunoaste emiterea instrumentului). 11 la regulamentul BNR nr. distruse sau anulate. cererea de inscriere a refuzului bancar va fi intocmita cu indicarea sumei de plata si a celei refuzate. la cursul de schimb al valutei respective comunicat de BNR. aceasta nu va inscrie incidentul de plata la CIP ci va sesiza acest caz organelor de politie. In cazul semnalarii unei interdictii bancare catre un titular de cont unitatile bancii la care persoana fizica sau juridica aflata in aceasta situatie are cont deschis vor proceda la recuperarea in cel mai scurt timp a tuturor formularelor de cec eliberate acestora.) Acest lucru este valabil si in cazul in care o persoana fizica sau juridica pierde sau i-a fost furat unul sau mai multe formulare cec necompletate.3. cambie sau bilet la ordin valabil emise. care va cuprinde si declaratia de interdictie bancara .notificarea incidentului de plata la CIP printr-o cerere de inscriere a refuzului bancar in FNC. cererea de inscriere a refuzului bancar va fi intocmita cu indicarea sumei de plata specificate in lei pe borderoul de incasare Daca cecul cambia sau biletul la ordin au fost emise in valuta si sunt platibile in valuta. 5. in cazul in care banca trasa a avut initiativa retragerii din circulatie a unor formulare cec si nu le-a recuperat in totalitate exista obligatia declararii ca fiind anulate a cecurilor nerecuperate. De asemenea. unitatea bancara initiatoare a respectivului refuz are urmatoarele obligatii : . distrugerea sau anularea instrumentelor de plata Unitatile bancii au obligatia ca la solicitarea unei persoane fizice sau juridice care a pierdut. furtul. In acest sens unitatile bancii vor asigura o evidenta clara a formularelor cec eliberate clientilor.2.transmiterea unei somatii catre titularul de cont (anexa 5 la regulamentul BNR) prin care ii va notifica acestuia interdictia de a emite cecuri pentru o perioada de un an (incepand cu data inregistrarii la CIP a incidentului de plata major) si obligatia de a restitui bancii (bancilor) al carei (caror) client este formularele de cec aflate in posesia sa si /sau a mandatarilor sai. 4B sau 4C. va trimite la CIP o declaratie de neinscriere a incidentului de plata.

In cazul in care se solicita anularea la solicitarea unei instante judecatoresti. transmisa la CIP in aceeasi zi bancara. sau 8C).5. hotararea definitiva in baza careia s-a facut anularea. in baza unei cereri de anulare conform formularului prevazut de regulamentul BNR (anexa 8A. din proprie initiativa sau la solicitarea instantelor judecatoresti. 8B. ANULAREA INFORMATIILOR PRIVIND INCIDENTELE DE PLATI TRANSMISE ANTERIOR LA CIP Anularea incidentelor de plata inregistrate in FNIP si FNPR se poate face numai de catre persoana declaranta. aceasta va suporta amenda prevazuta de reglementarile BNR in vigoare X X X 257 .4.3. se va transmite la CIP in aceeasi zi bancara. In cazul in care se solicita anularea ca urmare a unei erori sau omisiuni a persoanei declarante.

5. Târgu-Mureş. Editura RISOPRINT. Bucureşti. Tehnici. Editura Academiei RSR. Universitatea „Petru Maior”. 2007 4.eficienta. indicate la seminarii 258 . 2.Marinescu I. Editura Risoprint . Cluj-Napoca.Rosca Teodor – Moneda si credit. Proceduri.Trenca Ioan – Tehnica operaţiunilor bancare.Trenca Ioan.Grosu Corneliu – Tehnica operaţiunilor bancare – Note de curs. Editura Dacia. Universitatea „Petru Maior”.Transferuri Bancare – principii. Cluj-Napoca. 1998 7 . 3.Trenca Ioan – Fundamente ale managementului financiar. Cluj-Napoca. Lăzărescu Vasile – Băncile comerciale în economia de piaţă din România. 2007. banci si politici monetare – Editura Dodactica si Pedagogica R.Bucuresti. Ioan Batrancea .Moneda. 1987 8.Norme. Cluj-Napoca. Cluj Napoca . Editura Agora. Craiova .Dardac Nicolae. Casa Cărţii de Ştiinţă.A . Cluj Napoca . – Preţul.BIBLIOGRAFIE 1.2007 6.Grosu Corneliu – Banking internaţional – Note de curs. creditul şi dobânda. Editura Lumina Lex. moneda.2008 14. Ungureanu Pavel – Societăţi de intermediere financiară.Pop Cornelia .2008 12. Casa Cărţii de Ştiinţă. Târgu-Mureş. Casa de Editură Sarmis.Management bancar –Editura SITECH .Turcu Ion – Operaţiuni şi contracte bancare. Reglementări bancare ale BNR. 1999 9.Cristi Spulbar . 2004 11. 200 13.Teodora Barbu. – Analiza financiara in banci . experienta . 2007.Acte normative specifice. Bucureşti. Batrancea Ioan si colab. 199 10. si ale bancilor comerciale din Romania .

259 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->