DREPT PENAL_licenta 2010_combinat

DREPT PENAL PARTEA GENERAL Care sunt trsturile eseniale ale infraciunii?

a. latura obiectiv si latura subiectiv b. vinovtia, rspunderea penal si pedeapsa d. termenii infractiunii si pericolul social

1.

c. fapta care prezint pericol social svrit cu vinovie i prevzut de legea penal; 1.
a. b.

Trsturile esentiale ale infractiunii sunt:

latura obiectiv si latura subiectiv ; vinovtia, rspunderea penal si pedeapsa;

c. fapta care prezint pericol social savrsit cu vinovtie si prevzut de legea penal

2. Unde sunt prevzute faptele care constituie infraciuni i pedepsele ce se aplic infractorilor?
a. n legi penale si hotrri ale guvernului b. n legi speciale, hotrri ale guvernului si decrete ale presedintelui Romniei

c.

numai n legi penale

d. n hotrri ale Presedintiei

2. Faptele care constituie infractiuni si pedepsele care se aplica infractiunilor sunt prevazute in :
a. hotarari ale Guvernului ;

b. n legi nepenale cu dispozitii penale, in ordonante de urgenta ;;

c. numai n legi penale.

social, pentru a constitui infraciune ?

3. n ce trebuie s constea o fapt care prezint pericol

a. s fie o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate n art. 1 C.p.

b. s fie o aciune sau inaciune prin care se aduce atingere uneia din valorile menionate n art. 1 C.Pen. i pentru sancionarea crora este necesara aplicarea unei pedepse;
c. sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate n art. 1 C.p. si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse d. s fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate n Constitutia Romniei

***

3. Legea penala romana se aplica conform principiului realitatii daca printre alte conditii:
a. c. fapta a fost savarsita pe teritoriul tarii;

b.

fapta a fost savarsita de catre un cetatean strain;

fapta a fost savarsita de catre un cetatean roman.

4. Cine face evaluarea concreta a gradului de

pericol social al unei infractiuni ? a. instanta de judecata atunci cnd solutioneaza cauza penala
b. legiuitorul, atunci cnd a ncriminat-o n legea penala c. administratia locului de detinere, atunci cnd cel condamnat este liberat conditionat d. participantii n procesul penal

4. Caracterul inevitabil al pericolului si al necesitatii, in cadrul starii de necesitate se apreciaza raportat la : a. conditiile de fapt;
b. c. persoana faptuitorului; urmarea imediata.

a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre subiect a urmarilor socialmente periculoase b. numai factorul volitiv care consta n vointa subiectului de a savrsi fapta si dorinta de a produce n realitate urmarile socialmente periculoase

5. Care sunt factorii care compun vinovia ?

c.

doi factori, unul intelectiv si unul volitiv

d. doi factori, unul volitiv si dolul

5. Actele preparatorii in legislatia penala romana, cand sunt periculoase si au un caracter univoc: a. sunt incriminate ca infractiuni autonome;
b. c. nu sunt pedepsite in nici o situatie ; sunt considerate ca facand parte din infractiune

Cnd exist vinovie n cazul unei aciuni sau inaciuni care prezint pericol social ? a. cnd aciunea sau inaciunea care prezint pericol social este svrit cu intenie sau din culp;
b. cnd actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savrsita numai cu intentie c. cnd actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savrsita cu intentie directa si praeterintentie

6.

d. cnd actiune sau inactiune care prezint pericol social este svrsit numai cu intentie calificat prin scop

6. Exist vinovtie n cazul unei actiuni sau inactiuni care prezint pericol social : a. cnd actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savrsita cu intentie sau din culpa
b. cnd actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savrsita numai cu intentie c. cnd actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savrsita cu intentie directa si praeterintentie

7. Cnd exist intenie direct ca form a vinoviei ?

a. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei, ca el nu se va produce

b. n cazul n care fptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, dorete i urmrete producerea lui, prin svrirea acelei fapte;

c. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui d. n cazul n care fptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accept si nu-l urmreste

8. Cnd exista intenie indirect ca form a vinoviei ?

a. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce

b. n cazul n care fptuitorul prevede rezultatul faptei sale i dei nu-l urmrete, accept producerea lui;
c. n cazul n care nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada d. n cazul n care fptuitorul prevede rezultatul faptei sale, si desi nu-l urmreste, socoteste, fr temei, c el nu se va produce

7. sunt :
a.

Masurile educative care se pot lua fata de minor

numai mustrarea si mustrarea cu avertisment

b. internarea intr-un centru de reeducare, internarea intr-un insitutut medical-educativ, libertatea supravegheata si mustrarea
c. amenda, mustrarea cu avertisment

8. Termenele de prescriptie a raspunderii penale si a executarii pedepsei pentru minori :

a. c. sunt intrerupte odata cu implinirea varstei de 18 ani

b.

se reduc la jumatate

nu exista distinctie cu privire la minori

..

9. Cnd exista culpa cu prevedere ca form a vinoviei ?

a. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta producerea lui b. n cazul n care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada

c. n cazul n care fptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmrete producerea lui i crede fr temei, c acest rezultat nu se va produce;
d. n cazul n care fptuitorul prevede rezultatul faptei sale si accept producerea lui

9. In cazul in care expulzarea insoteste pedeapsa inchisorii, masura de siguranta poate fi adusa la indeplinire:
a. b. si in timpul executarii pedepsei, cu conditia ca acesta sa fie suspendata inainte de inceperea executarii pedepsei

c.

numai dupa executare in intregime a pedepsei

10. Cnd exista culpa simpla sau greeala ca forma a

vinoviei ? a. n cazul n care fptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea s-l prevad;
b. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste accepta producerea lui c. n cazul n care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea sa-l prevada d. n cazul n care fptuitorul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmreste, socoteste fr temei c el nu se va produce

10.
a. c.

Constituie cauza de impunitate : impiedicarea de catre participant a consumarii faptei

cauzele care inlatura caracterul penal al faptei

b.

retragerea marturiei mincinoase indiferent de momentul intervenirii acesteia

11. n care situaii exist praeterintenia ca form a

vinoviei ?
a. situatia n care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si putea sa-l prevada b. situatia n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta producerea lui

c. situaia n care fptuitorul dorete i accept producerea unor urmri periculoase, nsa n realitate se produc din culpa urmrilor mai grave (pe care fie c le-a prevzut, dar a socotit far temei ca nu se vor produce ori nu le-a prevzut, dei putea i trebuia s le prevad);
d. nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea s-l prevad

12. Cnd o infraciune are un coninut agravat sau

calificat ?
a. cnd cuprinde numai conditiile pentru existenta ei n forma tipica

b. cnd pe lng condiiile necesare pentru existena ei n configuraia tipic, cuprinde i alte circumstane de agravare;
c. cnd este savrsita de un infractor recidivist d. cnd subiectul activ este calificat

12.
a.

Infractiunea are un continut agravat sau calificat :

cnd cuprinde numai conditiile pentru existenta ei n forma tipica

b. cnd pe lnga conditiile necesare pentru existenta ei n configuratia tipica, cuprinde si alte circumstante de agravare
c. cnd este fapta este savarsita de un faptuitor care a mai savarsit o fapta penala

13. Ce este obiectul juridic al unei infraciuni ?

a. bunul sustras sau distrus prin savrsirea faptei

b. faptei;

relaiile sociale vtmate sau periclitate prin svrirea

c. obiectivul urmarit de infractor prin savrsirea faptei d. persoana mpotriva creia este ndreptat actiunea sau inactiunea

14. Care sunt condiiile pentru ca o persoan fizic s fie

subiect activ al unei infraciuni ?
a. sa aiba vrsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere penal b. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal

c. sa aib vrsta minim cerut de lege, s fie responsabil i s aib posibilitatea de a decide liber i neconstrnsa asupra svririi infraciunii;
d. persoana fizic s fie circumstantiat de text

14. Conditiile pentru ca o persoana fizica s fie subiect activ al unei infractiuni:
a. b. sa aiba vrsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de vedere penal sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de vedere penal

c. sa aiba vrsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba posibilitatea de a decide libera si neconstrnsa asupra savrsirii infractiunii 15. Pedeapsa detentiunii pe viata nu se aplica faptuitorului care :
a. c. la data pronuntarii hotararii nu a implinit varsta de 60 de ani

b.

la data pronuntarii hotararii nu a implinit varsta de 18 ani

sufera de o boala incurabila

15. Cine este subiect pasiv general al unei

infraciuni ? a. statul
b. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune c. numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiune d. numai persoana fizic care a suferit un ru produs prin infractiune

11. n cazul respingerii unei cereri de reabilitare, datorita neindeplinirii conditiilor de fond, o noua cerere de reabilitare va putea fi formulata:
a. dupa trecerea unui termen de 6 luni, in cazul unei condamnari la pedeapsa inchisorii mai mica de 5 ani b. dupa trecerea unui termen de 4 ani, in cazul unei condamnari la pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani

c. dupa trecerea unui termen de 2 ani, in cazul unei condamnari la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar mai mica de 10 ani 13. Pedeapsa se considera executata daca in intervalul de timp de la liberarea conditionata si pana la implinirea duratei pedepsei, cel condamnat :
a. c. si-a achitat cheltuieluile judiciare

b.

nu a savarsit din nou o infractiune intentionata ;

si-a executat obligatiile fata de partea civila

16. Ce cuprinde latura obiectiva a infraciunii ?

a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate

b. elementul material, urmrea imediat i raportul de cauzalitate;

c. actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia d. termenii infractiunii si raportul cauzal complex

16. Latura obiectiva a infractiunii este formata din :

a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate b. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate

c.

actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia

36.
a. b.

Latura obiectiva a infractiunii este formata din:

obiect juridic generic, obiect juridic special si obiect material obiect material, urmare imediata si legatura de cauzalitate

c. element material, urmare imediata si legatura de cauzalitate 17.

a.

Gratierea se acorda:

in timpul urmaririi penale

b. numai dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare

c. in timpul cercetarii judecatoresti

17. n ce se materializeaz urmarea imediata ce

se produce prin savrirea unei infraciuni ? a. fie ntr-un rezultat, fie ntr-o stare de pericol
b. numai ntr-un rezultat palpabil c. n consecintele subsecvente ale infractiunii d. printr-o consecint vizibil

n cazul cror infraciuni se pune problema dovedirii raportului de cauzalitate n dreptul penal?
a. infractiunile formale b. infractiunile formale de atitudine d. infractiunile formale de atitudine si infractiunile de rezultat

18.
c.

infraciunile de rezultat

18. Revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei este facultativa :

a. cand infractiunea ulterioara este savarsita in termenul de incercare, dar este descoperita dupa expirarea acestuia

b.

cand infractiunea ulterioara este savarsita din culpa

c. cand in termenul de incercare, condamnatul nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotarare judecatoreasca si nu a dovedit neputinta de a indeplini acele obligatii

19. Ce desemneaz mobilul unei infraciuni ?

a. desemneaz acel sentiment (dorin, tendin, pasiune) care conduce la naterea n mintea fptuitorului a ideii svririi unei infraciuni;
b. desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savrsirea infractiunii c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si nsoteste fapta infractionala si urmarile ei d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc

19.

Mobilul unei infractiuni desemneaza :

a. sentimentul(dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la nasterea n mintea faptuitorului a ideii savrsirii unei infractiuni
b. c. ei finalitatea urmarita de faptuitor prin savrsirea infractiunii atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si nsoteste fapta infractionala si urmarile

20. Ce desemneaz scopul svririi unei infraciuni ?

a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la nasterea n mintea faptuitorului a ideii savrsirii unei anumite infractiuni

b.

desemneaz finalitatea urmrit prin svrirea faptei;

c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si nsoteste fapta infractionala si urmarile ei d. valorile sociale pe care normele penale de incriminare le ocrotesc

21. Ce cuprinde perioada extern a svririi unei

infraciuni intenionate ?
a. faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza urmarilor

b. faza actelor de pregtire, faza actelor de executare i faza urmrilor;

c. faza actelor de pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat d. faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat si faza urmrilor

21.
a.

Pedeapsa principala aplicata unei persoane juridice : nu poate face obiectul unei gratieri individuale

poate fi suspendata sub supraveghere

b.

c. poate fi inlocuita cu dizolvarea , in cazul in care persoana juridica se sustrage cu reacredinta de la executarea ei

22. Care este teza adoptat de Codul penal

romn, n legatura cu regimul actelor preparatorii ?
a. teza incriminarii actelor preparatorii

b.

teza neincriminrii actelor preparatorii;

c. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii d. teza incriminrii partiale a unor acte preparatorii

a. atunci cnd faptuitorul executa n ntregime elementul material al laturii obiective a infraciunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
b. atunci cnd faptuitorul ncepe executarea elementului material al laturii obiective a infractiunii,nsa pe parcursul desfasurarii executarea este ntrerupta si nu poate fi dus pna la capat c. atunci cnd faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectata

23. Cnd exista tentativa perfecta ?

sa se consume,totusi aceasta nu se consuma datorita modului defectuos n care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze d. atunci cnd fptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca infractiunea proiectat s se consume,totusi aceasta nu se consum datorit modului absurd de concepere a infractiunii .

24. Cnd exista tentativa imperfecta ?

a. atunci cnd faptuitorul executa n ntregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce

b. atunci cnd faptuitorul ncepe executarea elementului material al laturii obiective a infraciunii, nsa pe parcursul desfasurarii executarea este ntrerupta si nu poate fi dusa pna la capat
c. atunci cnd faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material pentru ca infractiunea proiectata sa se consume, totusi infractiunea nu se consuma, datorita modului defectuos n care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze d. atunci cnd fptuitorul execut n ntregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmrit nu se produce datorit modului gresit de concepere

22.
a. b.

Constituie circumstante atenuante:

savarsirea infractiunii in stare de necesitate savarsirea infractiunii in legitima aparare

c. savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta 23. executa: a.
b. c.

Pedeapsa complementara a degradarii militare se la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare

dupa executarea pedepsei principale la data liberarii conditionate din executarea pedepsei inchisorii pe langa care a fost dispusa

20. Atrage aplicarea unui tratament sanctionator constand in cumulul aritmetic : a. revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei ca urmare a comiterii unei infractiuni din culpa in termenul de incercare
b. evadarea din arestul preventiv, in masura in care se pronunta o condamnare pentru infractiunea care a atras arestarea preventiva c. revocarea libertatii supravegheate ca urmare a comiterii unei infractiuni intentionate pe durata supravegherii

24. Daca in intervalul de timp de la liberarea conditionata si pana la implinirea duratei pedepsei , cel liberat savarsesete o infractiune de omor si o infractiune din culpa:

a. revoca liberarea conditionata si contopeste pedepsele aplicate pentru cele trei infractiuni cu restul de pedeapsa ramas neexecutat din pedeapsa anterioara b. aplica regulile concursului de infractiuni pentru cele trei infractiuni savarsite, iar pedeapsa rezultanta se contopeste cu restul de pedeapsa ramas de executat din pedeapsa anterioara

c. revoca liberarea conditionata in raport cu infractiunea de omor, contopind pedeapsa aplicata pentru aceasta infractiune cu restul de pedeapsa ramas neexecutat din pedeapsa anterioara 29. Prin termenul de fapta savarsita public se intelege :
a. in orice loc accesibil publicului , chiar daca nu este prezenta nici o persoana b. intr-un loc care prin natura sau destinatia sa este intotdeauna accesibil publicului , daca sunt de fata doua sau mai multe persoane

c. prin orice mijloc cu privire la care faptuitorul si-a dat seama ca fapta ar putea ajunge la cunostiinta publicului . 27. Amnistia are efecte asupra :
a. c. infractiunilor savarsite in ziua adoptarii actului de amnistie

b. 33. faptei:
a.

pedepselor complementare Consituie o cauza care inlatura caracterul penal al

masurilor de siguranta

necunoasterea legilor penale

b. necunoasterea unei stari de care depinde caracterul penal al faptei

c. rezultatul faptei este consecinta unei imprejurari care putea fi prevazuta , dar s-a socotit fara temei ca nu se va produce

25. Cnd exista tentativa improprie ?

a. atunci cnd prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar n cazul concret n raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau n situatia cnd obiectul material lipsea n mod accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla b. atunci cnd mijlocul folosit pentru savrsirea infractiunii, prin natura lui, nu era apt n nici o mprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor

c. atunci cnd infraciunea proiectat nu se consum datorit caracterului inapt de a produce rezultatul, al mijloacelor folosite de fptuitor, ori datorit faptului c obiectul material lipsea din locul unde credea acesta c se afl;
d. atunci cnd fptuitorul execut n ntregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmrit nu se produce datorit modului gresit de concepere

26. Cnd exista tentativa relativ improprie ?

a. atunci cnd prin natura lui mijlocul folosit de fptuitor pentru svrirea infraciunii este apt s produc rezultatul, dar n cazul concret, n raport de condiiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori n situaia cnd obiectul material al infraciunii lipsea n mod accidental din locul unde acesta tia c se afl;

b. atunci cnd faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca acesta sa se consume, si totusi infractiunea nu se consuma datorita modului defectuos n care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze c. atunci cnd imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata mijlocului folosit care prin natura lui nu era apt n nici o mprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor d. atunci cnd imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorat modului absurd de concepere a infractiunii

. 26.

Tentativa relativ improprie exista : a. atunci cnd prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savrsirea infractiunii este apt sa produca rezultatul, dar n cazul concret, n raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori n situatia cnd obiectul material al infractiunii lipsea n mod accidental din locul unde acesta stia ca se afla
b. atunci cnd faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca acesta sa se consume, si totusi infractiunea nu se consuma datorita modului defectuos n care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze c. atunci cnd imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata mijlocului folosit care prin natura lui nu era apt n nici o mprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor

27. Cnd exista tentativa absolut improprie ?

a. atunci cnd prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul, dar n cazul concret, n raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau n situatia cnd obiectul material lipsea n mod accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla

b. atunci cnd mijlocul folosit prin natura lui nu era apt n nici o mprejurare s produc rezultatul urmrit de fptuitor
c. atunci cnd faptuitorul executa n ntregime elementul material al laturii obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce d. atunci cnd prin natura lui, mijlocul folosit este apt s produc rezultatul,, dar n cazul concret n raport de conditiile existente s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, sau n situatia cnd obiectul material lipsea n mod accidental din locul unde fptuitorul credea c se afla

a. la infractiunile savrsite cu intentie indirecta b. la infractiunile continuate

28. La care infraciuni tentativa nu este posibil ?

c. la infraciunile svrite din culp;

d. la infractiunile complexe

28.
a. b.

Tentativa nu este posibila :

la infractiunile savrsite cu intentie indirecta la infractiunile praeterintentionate

c.

la infractiunile savrsite din culpa

29. Cnd nu se pedepsete tentativa ?

a. numai atunci cnd faptuitorul s-a desistat de la savrsirea faptei pusa n executare, mai nainte ca organul de urmarire penala sa o descopere b. atunci cnd faptuitorul a mpiedicat mai nainte de descoperirea faptei producerea rezultatului

c. atunci cnd fptuitorul fie c s-a desistat fie c a mpiedicat producerea rezultatului mai nainte de descoperirea faptei;
d. atunci cnd fptuitorul s-a mpcat cu persoana vtmat

30. Care fapt nu prezinta gradul de pericol

social al unei infraciuni ?
a. fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale mpotriva careia a fost ndreptata b. fapta savrsita care este n mod vadit lipsita de importanta

c. fapta svrita prin care se produce o atingere minim valorii sociale mpotriva creia a fost ndreptat, este lipsit n mod vdit de importan iar prin coninutul ei concret este lipsit de pericol social;
d. fapta este lipsit n mod vdit de important pentru c a produs un prejudiciu redus

30. Nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta :

a. prin care nu se produce un prejudiciu material b. savrsita care este n mod vadit este lipsita de importanta, indiferent de persoana faptuitorului

c. savrsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale mpotriva careia a fost ndreptata, este lipsita n mod vadit de importanta iar prin continutul ei concret este lipsita de pericol social administrativ prevazute de legea penala ?
a. observarea, mustrarea, amenda

31. Care sunt sanctiunile cu caracter

b.

mustrarea, mustrarea cu avertisment i amenda;

c. munca n folosul comunitatii, mustrarea cu avertisment si amenda

d. mustrarea, mustrarea cu avertisment, munca n folosul comunittii

31.

Termenul de membru de familie desemneaza:

a. rudele apropiate, chiar daca acesta nu locuieste si gospodareste impreuna cu faptuitorul b. ascendentii, descendentii, fratii si surorile pana la gradul IV inclusiv

c. persoanele devenite rude prin adoptie cu conditia sa locuiasca si sa gospodareasca impreuna cu faptuitorul

32. Care sunt formele unitatii naturale de

infraciune ?
a. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviata b. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua

c. deviat;

infraciunea simpl, infraciunea continu i infraciunea

d. infractiunea simpl, infractiunea complex si infractiunea deviat

. 32. Masura de siguranta a interzicerii de se afla in anumite localitati:

a. b. nu se executa pe perioada amanarii sau intreruperii executarii pedepsei nu se executa in cazul in care condamnatul se sustrage de la executarea pedepsei

c. se executa dupa executarea pedepsei sau prin stingerea executarii pedepsei prin gratiere totala sau a restului de pedeapsa
a. momentul cnd se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient pentru a avea o semnificatie penala

33. Care este data svririi unei infraciuni continue ?

b. momentul la care a ncetat aciunea/inaciunea infracional;

c. momentul n care s-a produs rezultatul d. momentul cnd autorul faptei a nceput realizarea elementului material al infractiunii

34. Cnd se epuizeaza o infraciune continu ?

a. n momentul producerii rezultatului

b.

n momentul ncetrii aciunii/inaciunii infracionale;

c. coincide cu momentul consumarii infractiunii d. coincide cu momentul svrsirii infractiunii

34.

Reabilitarea nu are efect asupra:

a.

internarii medicale

b. obligatia de reintegrare in functia in care condamnatul a fost destituit dupa savarsirea infractiunii
c. obligarea la tratament medical

35. Care este momentul n raport cu care se aplica

beneficiul graierii n cazul svririi unei infraciuni continue ?
a. momentul consumarii infractiunii

b.

momentul epuizrii activitii infracionale;

c. momentul producerii rezultatului d. momentul descoperirii infractiunii

35.
a.

In cazul persoanei juridice, tentativa se sanctioneaza:

cu amenda prevazuta de lege pentru fapta consumata

b. cu amenda cuprinsa intre minimul special si maximul special al amenzii prevazute de lege pentru infractiunea consumata, reduse la jumatate
c. cu amenda cuprinsa intre minimul special si maximul special al amenzii prevazute de lege pentru infractiunea consumata, reduse la jumatate, cu conditia aplicarii a uneia sau mai multor pedepse complementare

36. Care sunt formele unitaii legale de

infraciune ?
a. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata b. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva si infractiunea de obicei

c. infraciunea complex, infraciunea continuat, infraciunea progresiv i infraciunea de obicei;

d. infractiunea complex, infractiunea continu, infractiunea progresiv

36.
a. b.

Latura obiectiva a infractiunii este formata din:

obiect juridic generic, obiect juridic special si obiect material obiect material, urmare imediata si legatura de cauzalitate

c. element material, urmare imediata si legatura de cauzalitate

37. Cnd o infraciune este continuata?

a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective se prelungeste n timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele

c. atunci cnd o persoan svrete la diferite intervale de timp, dar n realizarea aceleiai rezoluii aciuni sau inaciuni care prezint fiecare n parte coninutul aceleiai infraciuni;
d. atunci cand o persoana savarseste in diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte cuantumul unor infractiuni diferite

37. Termenul de incercare, in cazul suspendarii sub supraveghere, se socoteste:

a. c. de la data savarsirii infractiunii

b.

de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare

de la data executarii pedepsei sau de la data la care se considera ca fiind executata

38. Condamnarea la pedeapsa inchisorii atrage de drept interzicerea urmatoarelor drepturi, ca pdeapsa accesorie:
a. b. drepturile parintesti dreptul de a fi tutore sau curator

c. dreptul de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii

38. Care este data la care se consider svrita

infraciunea continuat ?
a. aceea a comiterii primei actiuni sau inactiuni b. aceea a efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii continuate

c. aceea a comiterii ultimei aciuni sau inaciuni din componenta infraciunii continuate;
d. data cnd a fost descoperit infractiunea

39. Care este momentul n raport cu care se aplic

beneficiul amnistiei n cazul svririi unei infraciuni continuate ?
a. momentul consumarii infractiunii

b.

data comiterii ultimei aciuni sau inaciuni;

c. momentul producerii rezultatului d. data rmnerii definitive a unei hotrri de condamnare

39. Momentul n raport cu care se aplica beneficiul amnistiei n cazul savrsirii unei infractiuni continuate il reprezinta:
a. c. momentul consumarii infractiunii

b.

data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni ?

data rmnerii definitive a unei hotrri de condamnare

a. numai atunci cnd n continutul sau intra ca element constitutiv o actiune sau inactiune care constituie prin ea nsasi o fapta prevazuta de legea penala

40. Cnd o infraciune este complex

b. cnd n coninutul su intr ca element constitutiv sau ca circumstan agravant o aciune sau inaciune care constituie ea nsi o fapt prevzuta de legea penal;
c. cnd elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori n aceeasi mprejurare d. atunci cnd o persoan svrseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezint fiecare n parte continutul unor infractiuni diferite

40.

Infractiunea este complexa: a. cnd n continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta agravanta o actiune sau inactiune care constituie ea nsasi o fapta prevazuta de legea penala
b. cnd elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori n aceeasi mprejurare c. atunci cnd o persoan svrseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni care prezint fiecare n parte continutul unor infractiuni diferite

a. participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva

41. Care sunt formele pluralitii de infraciuni ?

b. concursul de infraciuni, recidiva i pluralitatea intermediar;

c. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala d. pluralitatea intermediar, concursul de legi penale, recidiva

41.
a.

Formele pluralitatii de infractiuni sunt urmatoarele:

participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva

b. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara

c. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala

a. numai atunci cnd doua sau mai multe infractiuni au fost savrsite printr-o unica actiune, de aceeasi persoana b. numai atunci cnd doua sau mai multe infractiuni au fost savrsite prin actiuni sau inactiuni distincte de aceeasi persoana, nainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele

42. Cnd exist concurs de infraciuni ?

c. atunci cnd dou sau mai multe infraciuni au fost svrite printr-o unic manifestare sau prin aciuni sau inaciuni distincte, nainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele;
d. numai atunci cnd dou sau mai multe infractiuni au fost svrsite printr-o unic actiune de dou sau mai multe persoane

42.

Exista concurs de infractiuni:

a. numai atunci cnd doua sau mai multe infractiuni au fost savrsite printr-o unica actiune, de aceeasi persoana b. numai atunci cnd doua sau mai multe infractiuni au fost savrsite prin actiuni sau inactiuni distincte de aceeasi persoana, nainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele

c. atunci cnd doua sau mai multe infractiuni au fost savrsite printr-o unica manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, nainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele

43. Cnd exist concurs real de infraciuni ?

a. atunci cnd o actiune sau o inactiune savrsita de aceeasi persoana, datorita mprejurarilor n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, ntruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni b. atunci cnd o actiune sau o inactiune savrsita de aceeasi persoana, datorita mprejurarilor n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, ntruneste elementele constitutive ale unor infractiuni diferite

c. atunci cnd mai multe infraciuni au fost svrite de aceeai persoana prin tot attea aciuni ori inaciuni distincte nainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele;
d. atunci cnd numai o actiune svrsit de aceeasi persoan datorit mprejurrilor n care a avut loc si urmrilor pe care le-a produs, ntruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni

54. Revocarea liberarii conditionate este obligatorie, cand: a. fapta savarsita este o infractiune prin care s-au produs consecinte deosebit de grave
b. c. fapta savarsita este o infractiune din culpa, care a avut ca urmare moartea victimei fapta savarsita este o infractiune intentionata contra autoritatii

45. dispune: a.
b. c.

Masura de siguranta a internarii medicale se poate in cursul urmaririi penale Cnd exista concurs ideal de infraciuni ?

numai dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare numai pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare

44.

a. atunci cnd mai multe infractiuni au fost savrsite de aceeasi persoana, nainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele

b. atunci cnd o aciune sau inaciune svrita de aceeai persoana, datorit mprejurrilor n care a avut loc i urmrilor pe care le-a produs ntrunete elementele constitutive a mai multor infraciuni;

c. atunci cnd o actiune sau inactiune savrsita de aceeasi persoana, datorita mprejurarilor n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, ntruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni d. atunci cnd numai o actiune svrsit de aceeasi persoan datorit mprejurrilor n care a avut loc si urmrilor pe care le-a produs, ntruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni

44.

Exista concurs ideal de infractiuni, cand:

a. mai multe infractiuni au fost savrsite de aceeasi persoana, nainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele

b. o actiune sau inactiune savrsita de aceeasi persoana, datorita mprejurarilor n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs ntruneste elementele constitutive a mai multor infractiuni
c. o actiune sau inactiune savrsita de aceeasi persoana, datorita mprejurarilor n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, ntruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni

45. Cnd exist recidiva postcondamnatorie ?

a. atunci cnd dup rmnerea definitiva a unei hotrri de condamnare la pedeapsa nchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat svrete din nou o infraciune cu intenie, nainte de nceperea executrii pedepsei, n timpul executrii acesteia, sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevzut de lege pentru a doua infraciune este nchisoarea mai mare de un an;
b. atunci cnd dupa ramnerea definitiva a unei hotarri de condamnare la pedeapsa amenzii sau nchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, nainte de nceperea executarii pedepsei, n timpul executarii acesteia, sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de un an c. atunci cnd dupa ramnerea definitiva a unei hotarri de condamnare la pedeapsa nchisorii mai mare de un an, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, nainte de nceperea executarii pedepsei, n timpul executarii acesteia, sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de sase luni d. atunci cnd dup rmnerea definitiv a unei hotrri de condamnare la pedeapsa nchisorii mai mic de sase luni, cel condamnat svrseste din nou o infractiune din culp, nainte de nceperea executrii pedepsei, n timpul executrii acesteia, sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevzut de lege pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de un an

48. La stabilirea starii de recidiva nu se tine seama de condamnarile:

a. c. . cu privire la infractiunile omisive

b.

pentru care a intervenit reabilitarea de drept

cu privire la infractiunile savarsite cu praeterintentie

46. Exist recidiv, dac o persoana a fost condamnat la

pedeapsa nchisorii mai mare de ase luni, pentru svrirea unei infraciuni intenionate, dar cu suspendarea condiionat a executrii, iar n termenul de ncercare svrete o infraciune intenionat, pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an ? a. exist recidiva postcondamnatorie
b. nu exista stare de recidiva c. exista recidiva postexecutorie d. exist pluralitate intermediar

46. In situatia in care o persoana a fost condamnata la pedeapsa nchisorii mai mare de sase luni pentru savrsirea unei infractiuni intentionate, dar cu suspendarea conditionata a executarii, iar n termenul de ncercare savrseste o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an: a. exista recidiva postcondamnatorie
b. c. nu exista stare de recidiva exist pluralitate intermediar

47. Exist recidiv n cazul n care, dup condamnarea

definitiv la deteniunea pe via, nainte de nceperea executrii pedepsei, n timpul executrii ori n stare de evadare, cel condamnat svrete din nou o infraciune cu intenie, pentru care legea prevede o pedeapsa cu nchisoarea mai mare de un an sau deteniunea pe via ? a. exist recidiva postcondamnatorie
b. nu exista recidiva, deoarece a fost condamnat la pedeapsa maxima c. legea nu prevede o asemenea situatie d. exist concurs de infractiuni

47. In situatia in care dupa condamnarea definitiva la detentiunea pe viata, nainte de nceperea executarii pedepsei, n timpul executarii ori n stare de evadare, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede o pedeapsa cu nchisoarea mai mare de un an sau detentiunea pe viata: a. exista recidiva postcondamnatorie
b. c. nu exista recidiva, deoarece a fost condamnat la pedeapsa maxima exist concurs de infractiuni

termen al recidivei postcondamnatorii ?

48. Care sunt condiiile pentru a exista primul

a. sa existe o hotarre de condamnare pentru savrsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata

b. s existe o hotrre de condamnare definitiv pentru svrirea unei infraciuni intenionate, la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni sau deteniunea pe via;
c. sa existe o hotarre de condamnare definitiva pentru savrsirea unei infractiuni intentionate la pedeapsa nchisorii mai mare de un an sau detentiunea pe viata

d. s existe o hotrre de condamnare pentru svrsirea unei infractiuni, svrsit din culp la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viat

Cnd exist recidiva postexecutorie ? a. dup executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat svrete din nou o infraciune cu intenie pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an;
b. dupa executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 3 luni c. dupa executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni, cel condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni d. s existe o hotrre de condamnare pentru svrsirea unei infractiuni svrsite n timpul minorittii la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viat

49.

49. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere: a. poate fi dispusa in cazul unei infractiuni savarsite cu intentie al carei maxim special este de 15 ani
b. nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor intentionate, in cazul concursului de infractiuni, daca pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani si sunt indeplinite toate celelalte conditii c. poate fi dispusa in cazul unei infractiuni savarsite cu intentie pentru care s-a aplicat o pedeapsa cu inchisoarea de 5 ani

50. Ce se va reine de ctre instan dac n privina

primului termen al recidivei mari postexecutorii, constnd n executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni pentru svrirea unei infraciuni intenionate, s-a mplinit termenul de reabilitare ? a. c aceast condamnare nu mai poate constitui primul termen al recidivei;
b. c aceast condamnare poate constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii c. referitor la aceast condamnare problema este controversata n literatura juridica de specialitate d. c aceast condamnare poate constitui primul termen al pluralittii intermediare de infractiuni

50. Daca actele indeplinite pana la momentul desistarii sau impiedicarii producerii rezultatului constituie o alta infractiune, se aplica:
a. b. regulile de la concursul de infractiuni pedepsa pentru tentativa la infractiunea de la care s-a desistat

c.

pedeapsa prevazuta de lege pentru acea infractiune

51. Din ce este compus primul termen n cazul

micii recidive postcondamnatorie?
a. din trei condamnari la pedeapsa nchisorii de pna la un an, pentru savrsirea unor infractiuni intentionate b. din trei condamnari la pedeapsa nchisorii de pna la sase luni, pentru savrsirea unor infractiuni intentionate

c. din trei condamnri ramase definitive la pedeapsa nchisorii de pn la ase luni, pentru svrirea unor infraciuni intenionate;

d. din trei condamnri rmase definitive la pedeapsa nchisorii de pn la sase luni, pentru svrsirea unei infractiuni svrsite din culp

51. Primul termen n cazul micii recidive postcondamnatorii este compus din:
a. din trei condamnari la pedeapsa nchisorii de pna la un an, pentru savrsirea unor infractiuni intentionate b. din trei condamnari la pedeapsa nchisorii de pna la sase luni, pentru savrsirea unor infractiuni intentionate

c. din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa nchisorii de pna la sase luni, pentru savrsirea unor infractiuni intentionate

52. Care este temeiul rspunderii penale ?

a. svrsirea unei fapte prevzute de legea penal

b.

svrirea unei infraciuni

c. numai gradul de pericol social al unei fapte d. existenta vinovatiei

52.
a. b.

Impacarea partilor in cazurile prevazute de lege:

inlatura raspunderea penala, dar nu stinge actiunea civila; produce efecte si dupa ramanerea definitiva a hotararii;

c. pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu, impacarea se face numai de reprezentantii lor legali.

53. Crei forme de participaie i este specific contribuia

direct i nemijlocit la svrirea faptei prevzute de legea penal ?
a. instigatorului

b.

coautorilor

c. complicelui d. fptuitorul

53. Actele de instigare neurmate de executarea faptei, precum si actele de instigare urmate de desistarea autorului ori de impiedicarea de catre acesta a producerii rezultatului, se sanctioneaza:

a. cu o pedeapsa cuprinsa intre minimul special al pedepsei pentru infractiunea la care s-a instigat si minimul general;
b. c. la fel ca in cazul actelor de executare; nu se pedepsesc.

Ce form de participaie svrete persoana care promite nainte de svrirea infraciunii c va tinui bunurile provenite din aceasta, dar dup svrirea ei, nu-i mai ine promisiunea? a. complicitate
b. nu are semnificatie penala c. o fapt lipsit de pericol social d. tinutor

54.

43. Persoana care inainte sau in timpul savarsirii faptei, promite faptuitorului ca-i va tainui bunurile provenite din aceasta, va raspunde pentru:
a. b. nu raspunde penal autor al infractiunii de tainuire

c.

complice la infractiunea care se savarseste

55. Ce se va reine n cazul faptei persoanei care nainte

de svrirea infraciunii, promite fptuitorului ca l va favoriza ?
a. infractiunea de favorizare a infractorului b. nu are semnificatie penala

c.

complicitate

d. tinuitor

55.
a. b.

Prescriptia speciala opereaza:

indiferent de felul infractiunii comise de inculpat inlaturand raspunderea penala, cu conditia sa nu intervina dacat o singura intrerupere

c. daca termenul de prescriptie este depasit cu inca jumatate , chiar daca a fost intrerupt

56. Care sunt condiiile atacului n cazul legitimei

aprri ?
a. material, direct, imediat, injust si proportional

b.

material, direct, imediat si injust

c. material, direct si injust d. material, direct, proportional, imediat

56.

Nu exista concurs real de infractiuni atunci cand:

a. doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite de aceeasi persoana , inainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele, daca una dintre infractiuni a fost comisa pentru savarsirea sau ascunderea altei infractiuni;

b. o actiune sau inactiune, savarsita de aceeasi persoana , datorita imprejurarilor in care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele constitutive ale mai multor infractiuni
c. in continutul unei infractiuni intra, ca element constituiv sau ca circumstanta agravanta, o actiune sau inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala

57. mpotriva cui trebuie s fie ndreptat atacul

n cazul legitimei aparari ?
a. celui care se apara sau altei persoane b. celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun important

c. celui care se apar, altei persoane sau mpotriva unui interes obstesc
d. celui care se apr, altei persoane sau mpotriva unui bun important

25. a.

Atacul din legitima aparare se poate indrepta : impotriva unui interes public

b. impotriva celui care ocupa fara drept prin viclenie un loc delimitat de semne de marcare c. impotriva celui care ameninta cu savarsirea unei fapte penale impotriva sa ori a unei rude apropiate

58. Cine este n pericol n cazul legitimei

aprri ?
a. persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc

b. este pus n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obtesc
c. este pus n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia ori interesul obstesc d. este pus n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile acestuia

58. Executarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi incepe:

a. dupa intervenirea amnistiei.

b. dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori dupa prescriptia executarii pedepsei;
c. odata cu executarea pedepsei principale.

59. In cazul infractiunilor ramase in faza tentativei si pentru care pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, se aplica:
a. b. o pedeapsa egala cu jumatate din varsta faptuitorului pedeapsa inchisorii de la 15 la 25 de ani

c.

pedeapsa inchisorii de la 10 la 25 de ani

59. Va beneficia de legitim aprare persoana

care dup dezarmarea agresorului continu riposta lovind victima cu cuitul cauzndu-i moartea?
a. va beneficia de legitima aparare, n conditiile prevazute de art. 44 alin. 2 C.p. b. va beneficia de legitima aparare, n conditiile prevazute de art. 44 alin. 3 C.p.

c. nu va beneficia de dispoziiile art. 44 C.pen., ci cel mult se va putea pune n discuie, aplicarea circumstanei legale atenuante a provocrii
d. va beneficia de legitim aprare, n conditiile prevzute de art. 44 alin. 1 C.p.

60. mprejurarea mai grav pe care infractorul

nu a cunoscut-o n momentul savrii faptei poate constitui o circumstan agravant ? a. nu poate constitui o circumstan agravant
b. poate constitui o circumstanta agravanta c. ramne la aprecierea instantei daca s-o socoteasca o circumstanta agravanta d. .poate constitui primul termen al recidivei

60. n situatia in care se descopera ca un condamnat mai savarseste o infractiune inainte de pronuntarea hotararii prin care s-a dispus suspendarea sau pana la ramanerea definitiva a acesteia, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii, suspendarea conditionata a executarii pedepsei:
a. se revoca, aplicandu-se dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni;

b. se anuleaza, aplicandu-se dupa caz , dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni sau recidiva;
c. se anuleaza, cu exceptia cazului in care hotararea de condamnare s-a pronuntat dupa expirarea termenului de incercare.

n cazul participaiei penale, circumstanele personale ale unuia dintre participani se rsfrng asupra celorlali participani ?
a. se rasfrng asupra celorlalti participanti c. se rasfrng numai n masura n care au fost cunoscute de toti participantii d. se rsfrng asupra tuturor participantilor chiar dac nu au stiut de circumstantele personale ale unui participant

61.
b.

nu se rsfrng asupra celorlali participani

61. Starea de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante: a. nu inlatura caracterul penal al faptei;
b. c. inlatura raspunderea penala; constituie in toate cazurile o circumstanta atenuanta.

62. In cazul participaiei penale, circumstanele reale se

rsfrng asupra tuturor participanilor?
a. nu se rasfrng asupra tuturor participantilor b. se rasfrng asupra tuturor participantilor

c. se rsfrng asupra participanilor numai n msura n care acetia le-au cunoscut sau le-au prevzut;
d. se rsfrng asupra participantilor chiar dac acestia nu le-au cunoscut sau nu le-au prevzut

62. Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi poate fi aplicata, daca:

a. pedeapsa principala stabilita este inchisoarea indiferent de cuantumul acesteia, in cazul in care aplicarea pedepsei in acel alineat este obligatorie; b. indiferent de pedeapsa stabilita;

c. pedeapsa principala stabilita este inchisoarea de cel putin 2 ani si instanta constata ca fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana faptuitorului , acesta pedeapsa se impune.

63. Cnd cel condamnat la o pedeapsa de 8 ani

nchisoare pentru o infraciune intenionat poate fi liberat condiionat?
a. dupa ce a executat fractia din pedeapsa prevazuta de lege b. dupa ce comisia de propuneri a analizat indeplinirea tuturor conditiilor

c. dup ce a executat partea din pedeapsa artata de lege, a fost struitor n munc, disciplinat i a dat dovezi temeinice de ndreptare, inndu-se seama i de antecedentele sale penale;
d. in cazul in care este recidivist, numai dupa executarea integrala a pedepsei

63. Persoana condamnata la o pedeapsa de 8 ani inchisoare pentru o infractiune intentionata poate fi liberat conditionat, in urmatoarea situatie:
a. b. dupa ce a executat fractia din pedeapsa prevazuta de lege; dupa ce comisia de propuneri a analizat indeplinirea tuturor conditiilor;

c. dupa ce a executat partea din pedeapsa aratata de lege, a fost staruitor in munca, disciplinat si a dat dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale

64. Care din sanciunile, mai jos menionate, sunt

sanciuni de drept penal ? a. pedepsele, msurile educative i msurile de siguran;
b. numai pedepsele si masurile educative c. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile disciplinare d. pedepsele, msurile educative, msurile de sigurant si sanctiunile contraventionale

64. Unitatea de rezolutie infractionala cu care se savarsesc actiunile sau inactiunile caracterizeaza:
a. c. concursul de infractiuni

b.

infractiunea continuata

infractiunea progresiva

65. Din ce se compune termenul de ncercare n cazul n

care pedeapsa a crei executare a fost suspendat este nchisoarea ?
a. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de un an

b. cuantumul pedepsei aplicate la care se adaug un interval de timp de doi ani

c. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval de timp de trei ani d. cuantumul pedepsei aplicate la care se adauga un interval egal cu jumtatea din pedeapsa aplicat

65. Contributia complicelui la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala se realizeaza prin:
a. determinarea autorului sa comita o fapta penala

b. prin promisiuni de tainuire a bunurilor provenite din savarsirea faptei prevazute de legea penala
c. prin tainurea bunurilor provenite din savarsirea faptei prevazute de legea penala, fara o intelegere prealabila

66. Care din pedepsele enumerate sunt pedepse

principale?
a. inchisoarea pe viata b. inchisoarea de la 30 de zile la 25 ani c. amenda de la 50 lei la 100.000 lei

d.

inchisoare de la 15 zile la 30 ani

66. Pedeapsa complemantara pentru persoana juridica poate consta in : a. inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani
b. amenda de la 2.500 lei la 2.000.000 lei

c. interzicerea de a deschide puncte de lucru pe raza teritoriala de comitere a faptei pentru care a fost condamnata

67. Infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei mari postcondamnatorii se savarseste: a. in stare de evadare din executarea pedepsei ce formeaza primul termen
b. c. dupa executarea pedepsei pentru primul termen in timpul executarii pedepsei pentru primul termen

67. Cnd ncepe executarea pedepsei

complementare a interzicerii unor drepturi?

a. dupa pronuntarea sentintei b. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare

c. dup executarea pedepsei nchisorii, dup graierea total sau a restului de pedeaps ori dup prescripia executrii pedepsei;
d. in momentul incarcerarii condamnatului

68. Suspendarea condiionat a executrii pedepsei

atrage i suspendarea msurilor de siguran dispuse fa de inculpat?
a. da

b.

nu

c. atrage numai masura de siguranta a internarii medicale d. atrage suspendarea tuturor masurilor de siguranta cu exceptia expulzarii

68. In cazul unor condamnari succesive, daca ultima a fost pronuntata cu suspendarea conditionata:
a. intervine reabilitarea de drept la implinirea termenului de incercare

b. termenul de reabilitare se calculeaza de la data implinirii termenului de incercare

c. termenul de reabilitare se calculeaza de la data pronuntarii hotararii curgand in acelasi timp cu termenul de incercare

69. Dac minorii cu vrsta cuprins ntre 14 si 16

ani svrsesc fapte prevzute de legea penal vor rspunde penal?
a. nu rspund niciodat din punct de vedere penal b. fat de aceast categorie de persoane care svrsesc fapte prevzute de legea penal se iau numai msuri de ocrotire prevzute de legislatia n vigoare

c. rspund penal, dac se dovedete c au svrit fapte penale cu discernmnt

d. fat de ei se pot lua doar msuri educative

70. Ce este excesul scuzabil ?

a. cauza care nltur caracterul penal al faptei b. cauza care nltur rspunderea penal

c. 70.
a. b.

circumstana atenuant

d. circumstanta agravant

Excesul scuzabil reprezinta:

cauza care nltur caracterul penal al faptei; cauza care nltur rspunderea penal;

c. .

circumstanta atenuant 69. Sunt supuse confiscarii speciale:

a. bunurile dobandite prin prin savarsirea faptei penale, indiferent daca servesc sau nu la despagubirea partii vatamate b. bunurile care au fost folosite, in orice mod, la comiterea unei infractiuni savarsite prin presa

c.

bunurile a caror detinere este interzisa de lege

71. Care este cauza care genereaz starea de pericol

datorit creia se dispune msura de siguran a interzicerii unei funcii sau profesii ? a. lipsa atitudinii de care a dat dovad persoana care a svrit o fapt prevzut de legea penal de a efectua potrivit exigenelor cuvenite activitatea n exercitarea creia a svrit fapta
b. exercitarea functiei sau profesiei n mod abuziv c. gravitatea faptei svrsite d. nedemnitatea persoanei care a svrsit fapta prevzut de legea penal

71. Starea de pericol datorit creia se dispune msura de sigurant a interzicerii unei functii sau profesii este generata de: a. lipsa atitudinii de care a dat dovad persoana care a svrsit o fapt prevzut de legea penal de a efectua potrivit exigentelor cuvenite activitatea n exercitarea creia a svrsit fapta;
b. c. exercitarea functiei sau profesiei n mod abuziv; gravitatea faptei svrsite.

Cui i se poate aplica masura de sigurana a expulzrii?

a. persoanei condamnate pentru infractiuni la siguranta nationala b. persoanei condamnate pentru infractiuni de trafic de persoane si de stupefiante

72.

c. ceteanului strin i persoanei fr cetenie care nu are domiciliul n ar, care au svrit o infraciune;
d. persoanelor declarate non grata

72. Suspendarea conditonata a executarii pedepsei, poate fi acordata in caz de concurs de infractiuni, intre altele, daca: a. pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 2 ani;
b. legea prevede o pedeapsa cu limite cuprinse de la 6 luni pana la 3 ani sau amenda; c. pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 2 ani, imdiferent de sporul de pedeapsa aplicat.

75. Condamnatul poate sa-si exercite drepturile parintesti interzise prin hotararea de condamnare in perioada:
a. b. amanarii sau intreruperii pedepsei; in timpul liberarii conditionate

c. suspendarii conditionate sau a suspendarii sub supraveghere 73. Care sunt pedepsele ce se pot aplica minorilor care svaresc infraciuni?
a. detentia pe viata si inchisoarea, caz in care limitele se reduc la jumatate b. inchisoarea c. amenda

d. nchisoarea si amenda ale caror limite prevazute de lege se reduc la jumatate 73. Pedepsele ce se pot aplica minorilor care svarsesc infractiuni, sunt:
a. b. detentia pe viata si inchisoarea, caz in care limitele se reduc la jumatate; inchisoarea si amenda in limitele prevazute de lege

c. inchisoarea si amenda ale caror limite prevazute de lege se reduc la jumatate

74. Cum se procedeaz n cazul n care cel condamnat la

detenie pe via a mplinit vrsta de 60 de ani n timpul executrii pedepsei?
a. se deduce partea de pedeapsa executat si execut n continuare pedeapsa nchisorii de 30 de ani b. se aplic pedeapsa nchisorii de 25 de ani c. se aplic pedeapsa nchisorii de 30 de ani

d. detenia pe via se nlocuiete cu nchisoarea pe timp de 25 de ani. 74. In situatia in care cel condamnat la detentie pe viata a mplinit varsta de 60 de ani n timpul executarii pedepsei:
a. se deduce partea de pedeapsa executat si execut n continuare pedeapsa nchisorii de 30 de ani b. se aplic pedeapsa nchisorii de 25 de ani

c. 25 de ani

detentia pe viata se nlocuieste cu nchisoarea pe timp de

De ctre cine se realizeaz individualizarea judiciar a pedepsei ?

a. de ctre legiuitor n faza de elaborare a legii penale incriminatorie

75.

b. de ctre instana de judecat, n momentul soluionrii cauzei cu care a fost investit;

c. de ctre administratia locului de detinere a condamnatului d. de ctre judector mpreun cu procurorul

76. Instana poate dispune suspendarea condiionat a

executrii pedepsei sub supraveghere in cazul unei pedepse rezultante de 3 ani decurgnd din contopirea a trei pedepse pentru trei infraciuni concurente svrite n anul 2005, dac anterior n anul 2004 acesta mai suferise o condamnare de 1 an nchisoare pentru infraciunea de ucidere din culp?
a. nu

b. da, dac apreciaz c pronunarea condamnrii constituie un avertisment pentru condamnat i c acesta nu va mai svri infraciuni chiar i fr executarea pedepsei
c. poate, dar numai daca se retin circumstante atenuante d. poate, dar numai daca condamnatul a acoperit integral prejudiciul

76. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei sub supraveghere in cazul unei pedepse rezultante de 3 ani decurgand din contopirea a trei pedepse pentru trei infractiuni concurente savarsite in anul 2005, daca anterior in anul 2004 acesta mai suferise o condamnare de 1 an nchisoare pentru infractiunea de ucidere din culp, poate fi aplicata : a. numai daca apreciaza ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment pentru condamnat si ca acesta nu va mai savarsi infractiuni chiar si fara executarea pedepsei
b. c. numai daca se retin circumstante atenuante numai daca condamnatul a acoperit integral prejudiciul

77. Care sunt efectele reinerii circumstanelor agravante

n cazul inculpatului persoan fizic?
a. instanta majoreaza pedeapsa pana la maximul special b. instanta aplica un spor in cazul inchisorii de pana la 5 ani, iar in cazul amenzii se aplica un spor de cel mult o treime din maximul special

c. instana poate aplica o pedeaps pn la maximul special, iar dac acest maxim este nendestultor, n cazul nchisorii se poate adaug un spor de pn la 5 ani care nu poate depi o treime din acest maxim, iar n cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special;
d. instanta aplica intotdeauna peste maximul special un spor de 3 ani

77. Efectele retinerii circumstantelor agravante in cazul inculpatului persoana fizica, sunt:
a. instanta majoreaza pedeapsa pana la maximul special b. instanta aplica un spor in cazul inchisorii de pana la 5 ani, iar in cazul amenzii se aplica un spor de cel mult o treime din maximul special

instanta poate aplica o pedeapsa pana la maximul special, iar daca acest maxim este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga un spor de pana la 5 ani care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special

c.

78.
omor? c. 1.
a. c.

DREPT PENAL PARTEA SPECIAL Care este obiectul material al infraciunii de

a. corpul persoanei b. actiunea ucigtoare

corpul persoanei n via Elementul material al infractiunii de omor consta in : actiunea ucigtoare;

d. corpul persoanei decedate

corpul persoanei n viat;

b.

corpul delict

79. Ce implic omorul svrsit cu premeditare

art. 175 lit. a) C. pen.?
a. implic numai o simpl chibzuire anterioar asupra faptei

b. implic exteriorizarea rezoluiei infracionale prin acte de pregtire a infraciunii;

c. implic existenta unui interval de timp ntre luarea hotrrii de a comite infractiunea si svrsirea acesteia, chiar dac fptuitorul nu a chibzuit asupra faptei si nu a pregtit-o d. nu presupune un interval de timp ntre adoptarea hotrrii de a ucide si materializarea acesteia

3. In situatia in care, faptuitorul savarseste infractiunea de omor asupra sotiei, persoana care il determina sa savarseasca fapta, va raspunde pentru:

a.
b. c.

instigare la infractiunea de omor simplu;

complicitate la infractiunea de omor calificat; instigare la infractiunea de omor calificat;

80. n ce condiii se poate reine omorul svrit din

interes material - art. 175 lit. b) C.Pen.? a. se poate reine indiferent dac fptuitorul a obinut sau nu satisfacerea interesului urmrit;
b. se poate retine si cnd mobilul omorului a fost gelozia, dac n urma infractiunii fptuitorul realizeaz un avantaj material c. nu se poate retine dac interesul material urmrit este legitim d. se poate retine numai dac interesul material a fost satisfcut

5.
a.

Nu exista tentativa la infractiunea de omor:

cand faptuitorul din eroare, si-a indreptat actiunea impotriva altei persoane;

b. cand faptuitorul a actionat cu intentia de a lovi victima , dar aceasta a decedat;

c. cand consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita defectuozitatii mijloacelor

7.

Nu exista tentativa la infractiunea de omor :

a. cand faptuitorul din eroare si-a indreptat actiunea ucigatoare impotriva altei persoane; b. cand consumarea infractiunii nu a fost posibila datorita defetuozitatii mijloacelor folosite;

c. cand faptuitorul a actionat cu intentia de a lovi victima, dar acesta a decedat.

81. Cum se poate realiza elementul material al

infraciunii de omor?
a. numai prin acte comisive

b.

prin acte comisive sau omisive

c. numai prin acte omisive d. numai prin amenintarea subiectului pasiv

4.

Constituie omor calificat:

a. omorul savarsit profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara, stare provocata de faptuitor;

b. omorul savarsit pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la urmarire sau arestare ori de la executarea unei pedepse;
c. omorul savarsit asupra unui magistrat, politist , jandarm sau militar, in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei.

82. Care sunt elementele circumstaniale de agravare ale

infraciunii de omor calificat?

a. n timpul noptii

b.

cu premeditare

c. de ctre o persoan avnd asupra sa o arm, o substant narcotic sau paralizant d. prin cruzimi

6. Infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte este o infractiune:

a. c. de omucidere;

b.

contra integritatii corporale sau sanatatii;

care aduce atingere unor relatii privind convietuirea sociala.

8. Infractiunea de ucidere din culpa are urmatoarea particularitate: a. tentativa nu este posibila;
b. c. tentativa este posibila, dar nu se pedepseste; se comite numai prin inactiune.

83. Care sunt elementele circumstaniale de agravare ale

infraciunii de omor deosebit de grav?
a. profitnd de starea de neputint a victimei de a se apra b. asupra sotului sau unei rude apropiate c. de dou sau mai multe persoane mpreun

d.

asupra unei femei gravide

9. Constrangerea victimei sa se sinucida de catre faptuitor, consituie infractiunea de:

a. c. determinarea sau inlesnirea sinuciderii;

b.

omor ;

instigare la infractiunea de determinarea sau inlesnirea sinuciderii

84. Ce soluie se reine dac fptuitorul a ucis n aceeai

mprejurare, cu intenie, dou persoane?
a. dou infractiuni de omor simplu aflate n concurs b. o infractiune de omor

c.

o infraciune de omor deosebit de grav

d. o infractiune de omor calificat

10 In cazul infractiunii de amenintare , pedeapsa care se aplica faptuitorului : a. pedeapsa nu poate depasi sanctiunea prevazuta de lege pentru infractiunea care face obiectul amenintarii;

b. poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea cu care se ameninta; c. trebuie sa fie aceesi cu cea prevazuta de lege pentru infractiunea care face obiectul amenintarii.

n ce condiii se comite infraciunea de pruncucidere?

a) reprezint suprimarea vietii unui nou-nscut comis de un printe;

85.
b)

se svrseste imediat dup nastere;

c) are un subiect activ necircumstantiat, putnd fi orice femeie;

d) se svrseste de ctre mama aflat ntr-o stare de tulburare pricinuit de nastere. a. a+b b. b+c c. a+d d. b+d

86. Care este forma de vinovie cu care se poate svri

infraciunea de pruncucidere?
a. culpa c. praeterintentia d. intentia indirect

b.

intenia

2. Mama care isi ucide copilul nou-nascut imediat dupa nastere fara sa se afle intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere va raspunde penal:
a. c. pruncucidere;

b.

omor calificat;

omor deosebit de grav.

87. Care este limita legal de mbibaie alcoolic a crei

depire antreneaz rspunderea persoanelor care conducnd neglijent autovehicule pe drumurile publice ucid o persoan?
a. 1,00 g/l alcool pur n snge

b.

0,80 g/l alcool pur n snge

c. 0,60 g/l alcool pur n snge d. 0,40 g/l alcool pur n snge

21.
a.

Infractiunea de loviri sau alte violente:

se urmareste intotdeauna la plangerea prealabila a persoanei vatamate;

b. nu se sanctioneaza daca partile s-au impacat, indiferent daca actiunea penala s-a pus in miscare din oficiu sau la plangerea prealabila;
c. nu se poate retine decat daca victima lovita dispune si de un certificat medico-legal.

43. Fapta de lovire savarsita din culpa care a pricinuit o vatamare ce necesita pentru vindecare 6-8 zile de ingrijiri medicale, constituie:
a. b. infractiunea de lovire sau alte violente; infractiunea de vatamare corporala din culpa;

c.

nu este infractiune

88. Care sunt consecinele prevzute de lege pentru ca o

fapt concret s constituie infraciunea de vtmare corporal grav?
a) vtmarea integrittii corporale sau a snttii care necesit pentru vindecare ngrijiri medicale cel mult de 60 de zile;

b) c) d)
a. a+b

sluirea; punerea n primejdie a vieii persoanei; pierderea unui sim sau organ.
b. b+c c. a+b+c d. b+c+d

18. Infractiunea de vatamare corporala grava se realizeza din punct de vedere obiectiv printr-o fapta care poate produce: a. punerea in primejdie a vietii persoanei;
b. c. vatamari corporale care au necesitat pentru vindecare peste 60 de zile de spitalizare; o infirmitate temporara fizica.

89. Care este ncadrarea juridic a faptei agentului care

dou infraciuni de lovire sau alte violene aflate n

lovete intenionat cu aceeai ocazie dou persoane?

a. o infractiune de lovire sau alte violente

b. concurs

c. o infractiune de lovire sau alte violente n form continuat d. o vtmare corporal din culp

31. Dac s-a provocat vtmarea corporal din culp a mai multor persoane, ncadrarea juridic va fi: a. un concurs de infractiuni de vtmare corporal din culp (attea infractiuni cte persoane au fost vtmate);
b. c. o singur infractiune de vtmare corporal din culp n varianta tip; o singur infractiune de vtmare corporal din culp n variant agravat.

90. n ce forme este permis participaia penal la

svrirea infraciunii de viol? a. coautorat, instigare, complicitate
b. instigare si complicitate c. coautorat d. coautorat si instigare

91. n ce modalitate a vinoviei se poate comite

violul care a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei?
a. intentia b. culpa

c.

praeterintenia se consum infraciunea de

d. intentia indirect

92. n ce moment
furt?
a. deposedrii victimei de bun

b.

mposedrii autorului cu acel bun

c. nceperii executrii actelor de sustragere d. pregtirii actiunii de luare

25. Luarea unui autoturism din posesia sau detentia altuia, fara consimtamantul acestuia, inscopul folosirii pe nedrept constituie: a. infractiunea de furt prev. de art. 208 C.pen;
b. c. infractiunea de abuz de incredere; infractiunea de furt calificat.

23. Furtul este calificat daca este savarsit in una din urmatoarele imprejurari: a. intr-un tramvai;
b. c. faptuitorul a consumat o substanta narcotica; de catre o persoana care a mai savarsit anterior un furt.

93. Cnd intervine nelegerea ntre fptuitori la

infraciunea de tinuire? a. posterior infraciunii principale
b. concomitent infractiunii principale c. anterior infractiunii principale d. anterior sau concomitent infractiunii principale

94. Care sunt consecinele pe care trebuie s le

pricinuiasc o fapt concret pentru a fi ncadrat ca infraciune de vtmare corporal grav?
a) pierderea unei proteze; b) pierderea cunostintei;

c) d)
a. a+b

pierderea unui sim sau organ; sluirea. b. b+c c. a+c d. c+d

36. Impacarea partilor inlatura raspunderea penala, producandu-si efectele, in ceea ce priveste infractiunile de lovire sau alte violente si vatamare corporala:
a. numai daca actiunea penala a fost pusa in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate;

b. atat in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cat si in cazul in care aceasta a fost pusa in miscare din oficiu;
c. nu este inlaturata raspunderea penala, daca actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu

95. La ce infraciuni contra vieii, integritii

corporale si sntii, cu excepia faptelor prevzute n art. 179 C.pen. si 185 C.pen., este posibil tentativa?
a. ucidere din culp b. lovituri cauzatoare de moarte

c.

omor calificat

d. vtmare corporal din culp .

96. n ce mprejurri lipsirea de libertate este

mai grav? a) prin simulare de caliti oficiale;
b) n timpul noptii; c) prin simulare de calitti mincinoase;

d)
a. a+b

de o persoan narmat. b. a+c c. b+c d. a+d

22. Lipsirea de libertate a unei persoane in mod ilegal este mai grava daca este savarsita :
a. b. in timpul noptii; prin folosire de calitati mincinoase;

c.

prin simulare de calitati oficiale.

12. Producerea sau procurarea mijloacelor, a instrumentelor sau luarea de masuri in scopul lipsirii de libertate in mod ilegal a unui minor:
a. b. constituie tentativa la infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal; constuie infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal;

c.

nu constituie infractiune

97. n ce const elementul material al asocierii

pentru svrsirea de infraciuni? a) iniierea constituirii unei asocieri;
b) constituirea unei asocieri;

c) d)
a. a+b

aderarea la o asociere; sprijinirea unei asocieri. b. a+b+c c. a+c+d

d. a+d

11.

Infractiunea de violare de domiciliu:

a. se va retine in forma tentativei, atunci cand patrunderea s-a facut doar in curtea locuintei, deoarece faptuitorul a fost impiedicat sa patrunda in casa;

b. nu se retine daca faptuitorul a patruns in locuinta , desi avea doar acordul uneia dintre persoanele prezente care o folosesc.
c. se retine in cazul chiriasului care, la expirarea contractului de inchiriere, refuza sa paraseasca apartamentul inchiriat, la cererea expresa a proprietarului.

26. Furtul savarsit prin efractie , escaladare sau prin folosirea fara drept a unei chei adevarate ori a unei chei mincinoase , absoarbe infractiunea de:
a. b. distrugere; tulburare de posesie;

c.

violare de domiciliu.

98. Care sunt mprejurrile care agraveaz

rspunderea n cazul infraciunii de violare de domiciliu?
a) n timpul unei calamitti;

b) d)
a. a+b

prin folosire de caliti mincinoase; n timpul nopii. b. b+c c. b+d

d. a+b+d

c) prin simulare de calitti oficiale;

20. Infractiunea de violare de domiciliu prezinta urmatoarea modalitate agravata: a. daca fapta se savarseste de catre o persoana inarmata;

b. c.

daca fapta se savarseste prin amenintare; daca fapta se savarseste prin folosire de chei mincinoase.

99. ntre ce categorii de persoane se realizeaz

raportul sexual la infraciunea de incest?
a) rude apropiate;

b) d)
a. a+b

rude n linie direct; frai i surori.

b. b+c c. a+b+d

c) membrii de familie;

d. b+d

15. fi:
a.

Subiect pasiv al infractiunii de hartuire sexuala poate

orice persoana, indiferent de sex, aflata in imposibilitate de a se apara;

b. orice persoana, indiferent de sex, angajata in munca in aceeasi structura profesionala cu subiectul activ;
c. orice persoana de sex feminin.

100. n ce modalitate a vinoviei se poate

svri infraciunea de hrtuire sexual?
a. intentia

b.

intenia direct

c. intentia indirect d. praeterintentia

14. Fapta aceluia care, prin promisiuni de casatorie, determina o persoana de sex femeiesc in varsta de 14 ani si 6 luni de a avea cu el raport sexual, constituie:
a. c. infractiunea de seductie;

b. . 13. feminin:
a. b.

act sexual cu un minor; In cazul infractiunii de seductie, victima de sex

concurs intre infractiunea de seductie si cea de act sexual cu un minor

poate avea si peste 18 ani; trebuie sa fie in varsta de pana la 16 ani;

c.

trebuie sa fie in varsta de pana la 18 ani.

24. Fapta persoanei care, prin promisiuni de recompensare substantiale, determina o persoana cu varsta cuprinsa intre 15 si 18 ani de a avea raport sexual, constituie:
a. infractiunea de viol in forma agravata;

b.

infractiunea de act sexual cu un minor;

c.

infractiunea de coruptie sexuala.

101. Care este obiectul material al infraciunii de

furt? a. orice energie care are o valoare economic
b. lucrurile ce nu apartin cuiva (res nullius) c. lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae) d. corpul omului sau anumite prti ale corpului ct omul este n viat

16. din:
a. c.

Obiectul material al infractiunii de furt este constituit bunurile insusite din patrimoniul public sau privat;

obiectele folosite la comiterea infractiunii;

b.

contravaloarea bunurilor insusite din patrimoniul public sau privat.

agravare n cazul furtului calificat? a. luarea unui bun mobil de dou sau mai multe persoane b. sustragerea unor bunuri n timpul unei calamiti c. sustragerea unui bun de la o persoan aflat n imposibilitate de a-si exprima voina sau de a se apra d. luarea unui bun mobil n timpul nopii e. toate variantele de mai sus 34. Furtul este urmarit la plangerea prealabila a persoanei vatamate , daca este comis: a. intre soti sau rude apropiate , indiferent daca locuiesc sau nu impreuna;
b. c. intre soti sau rude apropiate, cu conditia ca acestia sa locuiasca impreuna; de catre tutore in paguba minorului.

102. Care sunt elementele circumstaniale de

103. n ce ipoteze normative tlhria se

svrseste cu praeterintenie? a) a avut ca urmare moartea victimei; b) a avut vreuna dintre urmrile artate n art. 182;
c) a avut ca urmare vtmarea corporal a victimei; d) a fost comis prin ntrebuintare de amenintri. a. a+c b. a+b c. b+c d. a+d

104. n ce const elementul material al

infraciunii de tlhrie, n varianta tip?
a) furtul svrsit prin ntrebuintare de insulte;

b) furtul urmat de ntrebuintarea de amenintri pentru pstrarea bunului furat;

c) furtul svrsit asupra victimei aflate n stare de inconstient sau neputint de a se apra;

d) furtul urmat de ntrebuintarea de violente pentru nlturarea urmelor infractiunii. a. a+b b. b+c c. b+d d. a+d 32. Furtul savarsit prin punerea victimei in stare de inconstienta, constituie:
a. b. infractiunea de talharie in varianta agravata; infractiunea de furt calificat in concurs cu infractiunea de talharie;

c.

infractiunea de talharie in varianta tip.

Care sunt mprejurrile agravante n cazul infraciunii de tlhrie?

a) a avut vreuna din urmrile artate n art. 181 C. pen; b) a fost svrsit prin efractie;

105.

c) a fost svrsit ntr-un mijloc de transport; d) a fost comis ntr-o locuint sau n dependinte ale acesteia. a. a+b b. b+c c. b+d d. c+d Ce infraciune reprezint nsusirea unui bun mobil al altuia, deinut cu orice titlu?
a. furt b. gestiune frauduloas

106.
c.

abuz de ncredere

d. delapidare

27. Insusirea unui bun incredintat pentru transport, consituie:

a. c. infractiunea de furt prevazuta de art. 208 C.pen

b.

infractiunea de abuz de incredere;

infractiunea de gestiune frauduloasa.

107. Care este forma de vinovie cu care se

poate svrsi infractiunea de abuz de ncredere?

a.

intenie direct sau indirect

b. praeterintentie c. intentie sau culp d. culp

108. n ce ipoteze gestiunea frauduloas se

reine n varianta agravat?
a. pagubele sunt pricinuite cu rea-credint b. fapta este svrsit cu ocazia administrrii ori conservrii bunurilor

c. fapta este svrsit n scopul de a dobndi un folos material

d. fapta este comis cu intentie

gestiune frauduloas?
a. doar un bun mobil b. doar o sum de bani

109. Care este obiectul material al infraciunii de

c. o universalitate de bunuri mobile si/sau imobile

d. doar un bun imobil

33. Care este obiectul material al infractiunii de gestiune frauduloas?

a. b. d. doar un bun mobil doar o sum de bani

c.

o universalitate de bunuri mobile si/sau imobile

doar un bun imobil

60. Daca functionarul, desi nu are competenta de a efectua un anumit act, l-a facut sa creada pe cel care i-a dat banii sau alte foloase ca indeplinirea actului intra in atributiile sale de serviciu, atunci suntem in prezenta infractiunii de :
a. b. luare de mit; abuz n serviciu contra intereselor persoanelor;

c. .

inselaciune.

110. n ce poate consta obiectul material al infraciunii de

nelciune? a. un bun mobil sau imobil
b. doar un bun mobil c. o actiune sau o inactiune d. doar un bun imobil

111. Care sunt elementele circumstaniale de agravare

ale infraciunii de nelciune?
a) comiterea n scopul de a obtine un folos material injust; b) pricinuirea unei pagube;

c) svrsirea prin folosire de nume sau calitti mincinoase; d) producerea de consecinte deosebit de grave. a. a+b b. b+c c. c+d d. a+b+c

112. Sub ce modaliti normative se poate nfia

elementul material al infraciunii de delapidare? a. nsuirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate;
b. nsusirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate c. primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate d. nsusirea, degradarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate

30.
a. b.

Elementul material al infractiunii de delapidare const n:

nsusirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate; primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate;

c. nsusirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate. 39. In situatia in care, in cazul infractiunii de delapidare, actele materiale repetate sunt de natura diferita-insusire, folosire, traficare, se va retine:
a. b. infractiunea de delapidare in forma continua; un concurs de infractiuni de delapidare;

c.

infractiunea de delapidare in forma continuata.

113. La ce infraciuni contra patrimoniului se

pedepseste tentativa?
a) abuz de ncredere; b) gestiune frauduloas;

c) d)
a. a+b

delapidare; nselciune.
b. b+c c. a+d

d. c+d 114. n ce const obiectul material la infraciunea de distrugere? a. un bun mobil sau imobil
b. doar un bun mobil c. o actiune sau o inactiune d. doar un bun imobil

17. Dintre infractiunile contra patrimoniului,tentativa se pedepseste la infractiunea de : a. distrugere calificata;

b. c. tulburare de posesie; gestiune frauduloasa.

115. n ce constau formele infraciunii de

tulburare de posesie?
a) elementul material este reprezentat de actiunea de ptrundere fr drept ntr-un imobil;

b)

tentativa este posibil, dar nu este incriminat;

c) consumarea are loc instantaneu, la momentul intrrii fptuitorului n imobil;

d) epuizarea are loc fie la momentul cnd fptuitorul a ncetat actiunea ilicit din proprie initiaiv, fie la data pronunrii hotrrii de condamnare. a. a+b b. b+c c. b+d d. a+d 35.
a. b.

Tulburarea de posesie este mai grava daca: s-a savarsit prin desfiintarea reperelor de marcare..

de catre o persoana avamnd asupra sa o arma; s-a prin folosire de calitati mincinoase;

c.

de tulburare de posesie?
a. un bun imobil

116. n ce const obiectul material al infraciunii

b. un bun mobil sau imobil c. ocuparea fr drept a unui imobil aflat n posesia altuia d. un bun mobil

40. n ce const obiectul material al infractiunii de tulburare de posesie? a. un bun imobil

b. c. d. . un bun mobil sau imobil ocuparea fr drept a unui imobil aflat n posesia altuia un bun mobil

41. a.
b. c.

Infractiunea de tulburare de posesie se epuizeaza: la data pronuntarii unei hotarari de condamnare;

la data luarii in stapanire a bunului; la data punerii in executare a hotararii de condamnare.

117. Care sunt modalitile normative sub care

se poate nfisa elementul material al infraciunii de tinuire? a) transformarea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte penale;
b) sustragerea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte penale; c) pretinderea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte penale;

d) primirea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea unei fapte penale. a. a+d b. b+c c. a+b+c d. b+d 37. In cazul infractiunii de tainuire, primirea, folosirea, transformarea sau inlesnirea valorificarii bunului, se savarseste :
a. dupa o intelegere cu autorul faptei din care provine bunul tainuit in timpul savarsirii acesteia; ( concomitenta) b. dupa o intelegere prealabila cu autorul faptei din care provine bunul tainuit;

c. fara o intelegere prealabila cu autorul faptei din care provine bunul tainuit.

118. Care este limitarea special fixat de legiuitor n

cazul pedepsei aplicate tinuitorului prin raportare la cea prevzut pentru autorul faptei din care provine bunul? a. pedeapsa aplicat tinuitorului nu poate depi pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea din care provine bunul tinuit;
b. pedeapsa aplicat tinuitorului nu poate fi mai mare dect aceea care s-a aplicat autorului faptei din care provine bunul c. pedeapsa aplicat tinuitorului se reduce dac pentru autorul faptei din care provine bunul s-au retinut circumstante atenuante d. pedeapsa aplicat tinuitorului poate depsi pedeapsa prevzut de lege pentru infractiunea din care provine bunul tinuit

42.

In cazul infractiunii de tainuire: a. pedeapsa aplicat tinuitorului nu poate depsi pedeapsa prevzut de lege pentru infractiunea din care provine bunul tinuit
b. pedeapsa aplicat tinuitorului nu poate fi mai mare dect aceea care s-a aplicat autorului faptei din care provine bunul c. pedeapsa aplicat tinuitorului se reduce dac pentru autorul faptei din care provine bunul s-au retinut circumstante atenuante

***

119. Cu ce modalitate a vinoviei se poate comite

tinuirea? a. intenia direct sau indirect;
b. numai cu intentie direct c. numai cu intentie indirect d. intentia sau culpa

Care este obiectul material al infraciunii de ultraj n varianta tip?

a. corpul functionarului public ultragiat
b. un bun mobil sau imobil c. numai un bun mobil care se afl asupra subiectului pasiv

120.

d. 46.

obiectul material lipseste Elementul material al infractiunii de ultraj consta in:

a. orice actiune de amenintare a unui functionar public, indiferent daca se afla in exercitiul functiei sau nu;

b. orice actiune de amenintare a unui functionar public, dar doar daca acesta se afla in exercitiul functiei;
c. orice actiune de amenintare impotriva unui functionar public, chiar daca acesta isi depaseste atributiile de serviciu

121. Care va fi ncadrarea juridic a faptei de lovire a unui

poliist aflat n exerciiul funciunii dac acesta i-a depit atribuiile de serviciu?
a. ultraj b. ultraj n concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente

c.

lovire sau alte violene

d. vtmare corporal din culp

45. Lovirea unui politist aflat n exercitiul functiunii, in situatia in care acesta si-a depsit atributiile de serviciu, constituie:
a. b. ultraj ultraj n concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente;

c.

lovire sau alte violente.

122. n ce condiii sunt incidente variantele agravate ale

infraciunii de ultraj? a. dac mpotriva victimei se exercit o lovire sau alte violene ori o vtmare corporal sau o vtmare corporal grav;
b. dac functionarul public ce ndeplineste o functie care implic exercitiul autorittii de stat se afl n exercitiul functiunii c. dac fapta este svrsit de dou sau mai multe persoane d. dac fapta este svrsit de dou sau mai multe persoane mpreun

50. ntrebuintarea de expresii jignitoare fat de o persoan, de ctre un functionar public n exercitiul atributiilor de serviciu reprezint:
a. c. infractiunea de abuz n serviciu contra intereselor persoanelor;

b.

infractiunea de purtare abuziv;

infractiunea de abuz n serviciu prin ngrdirea unor drepturi

123. Cu ce form de vinovie se poate svrsi

infraciunea de sustragere sau distrugere de nscrisuri?
a. doar sub forma intentiei b. doar sub forma culpei

c.

att sub forma inteniei, ct si a culpei

d. doar n modalitatea intentiei directe

124. n ce const urmarea imediat la

infraciunea de abuz n serviciu contra intereselor publice?
a) ntr-o stare de pericol; b) ntr-un rezultat si acesta este n mod obligatoriu concretizat ntr-o pagub;

c) ntr-un rezultat, dar nu este obligatoriu s se rein existenta unei pagube; d) ntr-o tulburare nsemnat bunului mers al unei uniti din cele la care se refer art. 145 C. pen. sau ntr-o pagub patrimoniului acesteia. a. a+b b. b+c c. a+d d. c+d 47. In cazul infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, elementul material poate fi:
a. o actiune constand in indeplinirea defectuoasa de catre un functionar public, a indatoririlor de serviciu cauzand o paguba patrimoniului unei insitutii de stat;

b. o inactiune constand in neindeplinirea, cu intentie, de catre un functionar public, a indatoririlor de serviciu cauzand o vatamare a intereselor legale ale unei persoane;
c. o inactiune constand in neindeplinirea, din culpa, de catre un functionar public, a indatoririlor de serviciu cauzand o vatamare a intereselor legale ale unei persoane;

125. Care este forma de vinovie n cazul infraciunii de

neglijen n serviciu? a. numai culp;
b. numai intentia c. att intentia, ct si culpa

d. numai praeterintentia .

48. Participatia penala, in cazul infractiunii de neglijenta in serviciu:

a. b. este posibila in toate formele; este posibila doar sub forma coautoratului;

c.

este posibila doar sub forma participatiei improprii.

53. Ingradirea de catre un functionar a folosintei sau a exercitiului drepturilor unui cetatean ori crearea pentru acesta a unor situatii de inferioritate, daca prin aceasta se cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane, constituie:
a. c. abuz in serviciu contra interelor publice;

b.

abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;

abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi.

126. Cum se poate nfisa din punct de vedere

al normei de incriminare elementul material al infraciunii de luare de mit?
a) darea de bani ori alte foloase; b) promisiunea sau oferirea de bani;

c) d)
a. a+b

acceptarea promisiunii unor foloase; nerespingerea promisiunii unor foloase. b. c+d c. a+d d. b+d

56. Daca promisiunea, oferirea , darea de bani sau alte foloase este savarsita prin intermediul altei persoane, aceasta :
a. raspunde in calitate de coator pentru infractiunea de dare de mita;

b. raspunde in calitate de complice la infractiunea de dare de mita, chiar daca prin activitatea sa nu infaptuieste actiunea incriminata;
c. raspunde pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta.

127. Cnd se consum infraciunea de luare de mit?

a. n momentul realizrii aciunii sau inaciunii incriminate;
b. doar n momentul n care fptuitorul intr n posesia folosului necuvenit c. n momentul producerii pagubei d. dup ndeplinirea unui act privitor la ndatoririle sale de serviciu

51.
b. c.

Infractiunea de luare de mit se consuma : a. n momentul realizrii actiunii sau inactiunii incriminate;
doar n momentul n care fptuitorul intr n posesia folosului necuvenit; dup ndeplinirea unui act privitor la ndatoririle sale de serviciu

128. Care este natura juridic a constrngerii

o cauz special care nltur caracterul penal al

mituitorului de ctre cel care a luat mita?

a. o cauz de nepedepsire

b. faptei

c. o cauz de reducere a pedepsei d. o circumstant atenuant

55.

Nu consituie infractiunea de dare de mita:

a. cand mituitorul desi a dat mita, functionarul public nu l-a mai favorizat; b. cand mituitorul a denuntat autoritatii fapta mai inainte ca organele de urmarire penalasa fi fost sesizate pentru acea infractiune;

c. cand mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de catre cel care a luat mita.

129. Cnd are loc aciunea caracteristic elementului

material al infraciunii de dare de mit raportat la efectuarea sau neefectuarea actului de serviciu de ctre cel mituit? a. se svrete doar anterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu;
b. se svrseste doar ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu c. se poate svrsi fie anterior, fie ulterior efecturii sau neefecturii actului de serviciu d. se comite numai concomitent cu efectuarea sau neefectuarea actului de serviciu

130. Ce reprezint din punct de vedere al naturii juridice

denunarea de ctre mituitor a faptei mai nainte ca organul de urmrire s fi fost sesizat? a. o cauz special de nepedepsire;
b. o cauz ce nltur caracterul penal al faptei c. o cauz de reducere a pedepsei d. o cauz general de nepedepsire

54. Din punct de vedere al naturii juridice denuntarea de ctre mituitor a faptei mai nainte ca organul de urmrire s fi fost sesizat, reprezinta: a. o cauz special de nepedepsire;
b. c. o cauz ce nltur caracterul penal al faptei; o cauz de reducere a pedepsei.

52. Fapta functionarului care, dupa ce a efectuat un act in cadrul atributiilor sale de serviciu, a primit o suma de bani, constituie:
a. c. infractiunea de luare de mita;

b.

infractiunea de primire de foloase necuvenite;

nu consituie infractiune.

131. n ce moment se primesc bunurile de ctre

funcionar n cazul infraciunii prevzute n art. 256 C. pen. (primirea de foloase necuvenite)?
a. bunurile au fost primite de functionar dup ce a ndeplinit un act, n baza unei ntelegeri anterioare b. bunurile au fost primite de functionar nainte de ndeplinirea unui act la care era obligat n temeiul functiei sale

c. bunurile au fost primite de funcionar dup ce a ndeplinit un act n virtutea funciei sale
d. bunurile au fost primite de functionar dup ce a ndeplinit un act contrar ndatoririlor sale de serviciu

132. Cu ce modalitate de vinovie se poate

comite infraciunea de trafic de influen?
a. intentia indirect b. intentia direct sau indirect c. praeterintentia

d.

intenia direct calificat prin scop

Sub ce form trebuie fcut nvinuirea mincinoas?

a) petitie; b) memoriu;

133.
c) d)

denun plngere
b. b+d c. a+c

a. a+b

d. c+d

57. Pentru existenta infractiunii de marturie mincinoasa este necesar ca:

a. martorul sa nu fi declarat tot ce stie , chiar daca nu a fost intrebat asupra imprejurarilor faptei;

b. martorul sa nu fi declarat tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat;
c. martorul sa nu fi declarat tot ce stie in legatura cu fapta in declaratia data in cursul urmaririi penale.

68. Fapta persoanei careia minorul i-a fost incredintat prin hotarare judecatoreasca spre crestere si educare de a inpiedica o singura data pe oricare dintre parinti sa aiba legaturi personale cu minorul, in conditiile stabilite de lege, consituie:
a. b. infractiunea de relele tratamente aplicate minorului; infractiunea de nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului;

c.

nu consituie infractiune.

134. Ce infraciune reprezint producerea ori

ticluirea de probe mincinoase n sprijinul unei nvinuiri nedrepte?
a. mrturie mincinoas

b.

denunare calomnioas

c. nedenuntarea unor infractiuni d. favorizarea infractorului

58. Producerea ori ticluirea de probe mincinoase n sprijinul unei nvinuiri nedrepte constituie infractiunea de :
a. c. mrturie mincinoas;

b.

denuntare calomnioas;

nedenuntarea unor infractiuni.

135. Ce reprezint retragerea mrturiei mincinoase

nainte de arestarea inculpatului sau n toate cauzele nainte de pronunarea unei hotrri ori a unei alte soluii ca urmare a mrturiei mincinoase? a. o cauz special de impunitate
b. o cauz de reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen c. o cauz de nlturare a caracterului penal al faptei d. o cauz general de nlturare a rspunderii penale

59. Retragerea mrturiei mincinoase nainte de arestarea inculpatului sau n toate cauzele nainte de pronuntarea unei hotrri ori a unei alte solutii ca urmare a mrturiei mincinoase reprezinta: a. o cauz special de impunitate;
b. c. o cauz de reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen; o cauz de nlturare a caracterului penal al faptei.

136. Care sunt formele de participatie penal la

infraciunea de mrturie mincinoas?
a. coautorat, instigare, complicitate b. doar n forma autoratului c. doar n forma instigrii si coautoratului

d.

numai sub forma instigrii si a complicitii

61. Persoana care a determinat pe o alt persoan s ncerce s determine pe un martor, expert, interpret s svrseasc infractiunea de mrturie mincinoas, va rspunde pentru:
a. instigare la mpiedicarea participrii n proces;

b. instigare la ncercarea de a determina mrturia mincinoas;

c. instigare la mrturie mincinoas.

137. Ce infraciune reprezint ajutorul dat fptuitorului,

n urma nelegerii avute cu acesta anterior svririi faptei, pentru zdrnicirea urmririi penale, a judecii sau a executrii pedepsei?
a. favorizarea infractorului b. tinuire

c.

complicitate la acea infraciune

d. nedenuntarea unor infractiuni

63. Ajutorul dat unui infractor pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei ori pentru a asigura infractorului produsul sau folosul infractiunii, constituie:
a. infractiunea de tainuire; b. infractiunea de favorizarea infractorului, daca exista o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii premisa;

c. complicitate la infractiunea comisa de persoana favorizata, daca exista o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii premisa; poate svrsi favorizarea infractorului?
a. intentia direct calificat prin scop;

138. Care este forma de vinovie cu care se

b. intenia direct sau indirect;

c. culpa cu previziune; d. praeterintentia.

Ce infraciune constituie meninerea intenionat a strii de arest/deinere dup expirarea duratei mandatului de arestare preventiv/de executare a pedepsei? a. lipsire de libertate n mod ilegal
b. arestare nelegal c. represiune nedreapt

139.

d. abuz n serviciu contra intereselor persoanelor

62. Mentinerea intentionat a strii de arest/detinere dup expirarea duratei mandatului de arestare preventiv/de executare a pedepsei constituie infractiune de:
b. c. a. lipsire de libertate n mod ilegal; arestare nelegal; represiune nedreapt.

19. Neeliberarea in termenul legal a unei persoane arestate initial in mod legal reprezinta:
a. b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor; arestare nelegala;

c. lipsire de libertate in mod ilegal. 29. Daca victima lipsita in mod ilegal de libertate decedeaza ca urmare a acestei fapte, activitatea infractionala realizeaza continutul:
a. unui concurs intre infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal si infractiunea de ucidere din culpa; b. unui concurs intre infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal si infractiunea de loviri sau vatamari cauzatoare de moarte;

c. unei singure infractiuni de lipsire de libertate in mod ilegal in varianta agravata.

140. Care sunt mprejurrile care agraveaz

rspunderea penal n cazul infraciunii de evadare?
a) fapta este svrsit prin folosirea de calitti mincinoase;

b) fapta este svrsit de dou sau mai multe persoane mpreun;

c) fapta este svrsit n timpul noptii;

d) fapta este comis prin folosire de violene, de arme sau de alte instrumente. a. a+b b. b+c c. b+d d. a+d 66.
a. b.

Pedeapsa aplicata pentru infractiunea de evadare :

se aplica conform regulilor comune de la starea de recidiva postcondamnatorie; se aplica regulile de la concursul de infractiuni;

c. se adauga la pedeapsa ce se executa fara a se putea depasi maximul general al inchisorii.

141. Cu ce form de vinovie se poate comite

infraciunea prevzut n art. 262 C. pen. (nedenunarea unor infraciuni)?
a. intentia direct sau indirect b. culpa

c.

intenia sau culpa

d. intentia indirect

142. Cum se poate realiza elementul material al

infraciunii de falsificare de moned sau alte valori?
a. doar prin contrafacere (plsmuire) b. doar prin alterare (prefacere)

c.

fie prin contrafacere, fie prin alterare

d. numai cu prilejul emiterii valorii respective de institutia abilitat

. 65. Falsificarea de cecuri sau de titluri de orice fel pentru efectuarea platilor, emise de insitutia bancara ori de alte insitutii de credit competente, consituie infractiunea de:
a. b. fals intelectual sau fals material in inscrisuri oficiale dupa caz; inselaciune in varianta agravata;

c.

falsificare de moneda sau alte valori.

143. n ce const elementul material al

infraciunii de fals material n nscrisuri oficiale?
a. falsificarea unui nscris oficial, cu prilejul ntocmirii acestuia, prin consemnarea unor fapte sau mprejurri neadevrate, ori omisiunea consemnrii unor date sau mprejurri

b. falsificarea unui nscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui n orice mod
c. folosirea unui nscris oficial n vederea producerii de consecinte juridice d. falsificarea unui nscris sub semntur privat

64. Falsificarea materiala a unui inscris oficial, fara sa fie urmata de folosirea acestuia:
a. b. constituie infractiune numai daca s-a realizat prin contrafacerea subscrierii; nu consituie infractiune;

c. consituie infractiune daca sunt sunt indeplinite si celelalte cerinte esentiale. 69. Incadrarea juridic a faptei de falsificare a unui nscris sub semntur privat fara a fi urmata de folosirea sa de ctre autorul falsului, consituie:
a. fals b. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat n concurs cu infractiunea de uz de infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat;

c.

nu constituie infractiune.

144. Cum se poate realiza elementul material al

infraciunii de fals intelectual (art. 289 C. pen.):
a) numai prin comisiune; b) numai prin prin omisiune;

c) d)
a. a+b

att prin omisiune, ct si prin comisiune; numai cu prilejul ntocmirii nscrisului oficial b. b+c c. c+d d. a+d

67. Falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, constituie :

a. c. infractiunea de fals in declaratii;

b.

infractiunea de fals intelectual;

145. Care este ncadrarea juridic a faptei de

infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale.

falsificare a unui nscris sub semntur privat si de folosire a sa de ctre autorul falsului?
a. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat n concurs cu infractiunea de uz de fals b. infractiunea de uz de fals

c. privat

infraciunea de fals n nscrisuri sub semntur

d. o fapt nesanctionat de legea penal

146. Sub ce modaliti normative se poate

nftisa elementul material al infraciunii de proxenetism? a) ndemnul la prostituie; b) nlesnirea practicrii prostituiei; c) tragerea de foloase de pe urma practicrii prostituiei; d) traficul de persoane pentru prostituie.
a. a+b b. b+c c. a+d d. a+b+c+d

72.

Subiect activ al infractiunii de prostitutie poate fi:

a. persoana care practica raporturi sexuale cu diferite persoane indiferent daca a pretins sau nu sume de bani;

b. persoana care isi procura mijloacele de existenta, precticand in acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane;
c. numai o persoana de sex feminin.

147. n ce form a vinovtiei se poate comite

asocierea pentru svrsirea de infraciuni pentru a atrage incidena art. 323 c.pen.?
a. praeterintentia b. culpa

c.

intenie

d. intentie sau culpa

148. Care este forma de vinovie specific

infraciunii de proxenetism pentru a atrage incidena art. 329 c.pen.?
a. culpa

b.

intenia

c. praeterintentia d. intentie sau culpa

71. sunt:
a. b.

Formele pedepsite ale infractiunii de proxenetism

actele pregatitoare, tentativa si forma consumata; numai forma consumata, tentativa desi posibila nu se pedepseste;

c. 28.
a. b.

tentativa si forma consumata a infractiunii. Prin savarsirea infractiunii de santaj se incalca:

relatiile sociale privitoare la libertatea morala a persoanei; relatiile sociale referitoare la libertatea fizica a unei persoane;

c. relatiile sociale referitoare exclusiv la patrimoniul unei persoane. 44. Pentru existenta infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, este necesar ca faptuitorul:
a. sa fi folosit fara drept o calitate oficiala;

b. sa fi folosit fara drept o calitate oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea calitate;
c. sa fi indeplinit un act ilegal legat de calitatea sa oficiala.

49. In cazul infractiunii de sustragere de sub sechestru,in varianta tip, subiect activ al infractiunii poate fi:
a. c. doar custodele;

b.

orice persoana, chiar si proprietarul bunului;

doar un functionar public care a instituit sechestrul.

70. Impotrivirea la executarea unei hotarari judecatoresti, prin intrebuintarea de expresii jignitoare fata de executorul

judecatoresc si fata de politistul care-l insotea la executare, consituie:

a. infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti fata de executorul judecatoresc si infractiunea de ultraj fata de politist;

b.

nu consituie infractiune;

c. infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti atat fata de executorul judecatoresc, cat si fata de politist.

***