STRUCTURA SI DINAMICA PERSONALITATII

1.CONCEPTUL DE PERSONALITATE. MODELE DE ABORDARE A PERSONALITATII. Personalitatea, ca abstractie psihologica extreme de complexa si cu determinari multiple,a fost definite din perspective mai multor modele de abordare. Modelul biologic explica personalitatea prin structura morfologica si functionala a omului cu accent pe experienta lui,mai ales din primii ani de viata. Modelul psihanalitic considera ca structura personalitatii este determinate de interactiunea fortelor psihice interioare cu conditiile mediului extern. Modelul factorial explica personalitatea prin organizarea interioara si ierarhica a unor trasaturi generale sau factori de temperament,motivationali si factori de al doilea ordin. Modelul umanist afirma unicitatea fiecarei personae,iar cel socio-cultural explica personalitatea prin asimilarea experientei sociale si a culturii. Modelul trasaturilor elaborate de G.W. Allport,care considera personalitatea cu mai multe niveluri de integrare dinamica. Personalitatea, in conceptia lui Allport,este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice,care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic.

2.STRUCTURA PERSONALITATII: TEMPERAMENTUL, APTITUDINILE, CARACTERUL

Psihiatrul german Kretschmer a propus trei tipuri constitutionale: Picnic: mic, gras, vioi, sociabil,optimist, comod; Astenic: inalt, slab, interiorizat, sensibil; Atletic: inaltime medie,echilibrat, calm, rece, sobru. Le Senn, G.Berger si alti reprezentanti ai Scolii franceze de caracterologie,au stabilit 8 tipuri de temperament: 1. Sistemul nervos este fermecator, uneori agitat,alteori scanteietor, intreprinde actiuni cu entuziasm,dar nu reuseste sa le termine. 2. Tipul sentimental are tendinta de a fi timid,inchis si constiincios si nu trebuie jignit. 3. Tipul activ este exuberant,intreprinzator,aventuros,bun camarad,uneori sef de ceata, independent si violent. 4. Tipul pasionat este sigur si muncitor,ii place sa reuseasca si sa comande. 5. Tipul flegmatic este foarte serios,ordonat,insa lipsit de entuziasm. 6. Tipul sanguine este abil,descurcaret,luandu-si intotdeauna partea lui 7. Tipul amorf-nonsalant este nepasator,indolent,apatic,influentabil,gurmand si nu lucreaza decat daca este fortat. 8. Tipul apatic, fara mari resurse ,este incet si ranchiunos.

I.P.Pavlov a stabilit patru tipuri de temperament : tipul puternic neechilibrat(coleric), tipul echilibrat-mobil (sanguinicul) , tipul echilibrat-inert (flegmaticul) si tipul slab (melancolicul). 1. Colericul ca urmare a predominarii excitatiei,este neechilibrat, osciland intre entuziasm exagerat si abandonarea initiativei,urmata uneori de stari depresive,de anxietate si neincredere in fortele proprii.Lipsa de rezistenta la efort impune dozarea acestuia si propunerea unor scopuri care sa nu depaseasca posibilitatea de realizare in conditii normale de munca. Colericii sunt de obicei agitati, impulsivi, nestapaniti, iritabili, incapatanati, agresivi, cu tendinte de dominare si opozitie,inegali in actiuni.O grija deosebita trebuie sa manifeste cadrele didactice si parintii pentru organizarea activitatii copiilor colerici, dat fiind instabilitatea emotiilor, a sentimentelor si intensitatea cu care se desfasoara acestea. Totusi vioiciunea,reactivitatea crescuta,placerea de a invinge greutatile,bogatia afectiva sunt trasaturi pozitive.Colericii pot ajunge prin educatie si autoeducatie oameni de nadejde, intreprinzatori si foarte buni organizatori. Unii colerici, desigur foarte putini la numar,lipsiti de un mediu social favorabil si de o indrumare educativa competenta,pot contacta nevroze de adaptare sau pot comite acte antisociale. 2. Sanguinicul este un tip puternic, echilibrat, optimist, curajos, deschis, impresionabil, sensibil, energic si mobil,bine dispus,rezistent si stapanit,rapid in miscari si in vorbire,rezistent la efort. Invata usor,insa tot atat de usor intervine si procesul uitarii. Se plictiseste repede si are tendinte spre superficialitate. Copii sanguinici trec repede de la o activitate la alta, se adapteaza usor, se angajeaza in rezolvarea unor sarcini scolare fara sa manifeste entuziasm exagerat,nu le place sa riste si nu se descurajeaza,sunt sociabili,uneori exuberanti,dar instabili in starile afective.Desi s-a spus ca sanguinicul este temperamentul ideal, totusi este si aici necesara educatia pentru a preintampina formarea unor trasaturi negative de caracter si a dezvolta pe cele pozitive. 3. Flegmaticul se caracterizeaza prin predominarea inhibitiei, el fiind echilibrat, calm, linistit, calculat, stabil in actiuni, ordonat, rabdator, meticulor, muncitor, perseverent, insa lipsit de initiativa si entuziasm. Reflexele conditionate se formeaza mai greu si,deci, este necesar sa depuna mai multe eforturi in procesul insusirii cunostintelor,dar acestea odata asimilate sunt durabile. Se adapteaza destul de greu la situatii noi, data .Timpul de inchegare a unei prietenii este de lunga durata,insa aceasta dureaza mult. De obicei flegmaticul este un tip inchis, rece, putin sociabil, insa prin educatie poate deveni destul de productiv si om de actiune [pe care se poate conta. Printre flegmatici putem sa enumeram pe generalul rus Kutuzov, pe Mihail Sadoveanu, etc. 4. Melancolicul este un tip slab,nerezistent la eforturi, interiorizat, trist, anxios, nehotarat, retras, nesigur cu sentimentul inferioritatii, Neincrezator in fortele proprii si visitor. El nu rezista starii tensionale dar este serios, constiincios, exigent cu el insusi, supus. Printr-o antrenare progresiva in rezolvarea unor sarcini si prin educarea increderii in fortele proprii, copiii melancolici devin capabili de eforturi intense si dau rezultate bune la invatatura. Lasati fara sprijin educativ, ei demobilizeaza, devin pesimisti cu complexe de inferioritate consumandu-se datorita esecurilor. Nu trebuie sa uitam ca Mihai Eminescu apartinea cu prercadere acestui temperament si totusi a ajuns sa devina cel ai mare poet pe care pamantul romanesc l-a dat vreo data. Cercetarile psihologice au demonstrat ca trasaturile de temperament se pot ameliora prin educatie sin u au legatura cu aptitudinile. Temperamentul [poate fi diagnosticat prin diferite metode: Observarea modului cum invata si se comporta elevii

Cum vorbesc si se misca Studierea emotivitatii si expresivitatii Capacitatea de munca si de rezistenta Modul de integrare in clasa de elevi Acomodarea la situatii noi

Aptitudinile sunt insusiri psihofiziologice care faciliteaza asimilarea de cunostinte si abilitati, cu ajutorul carora executam activitati cu multa rapiditate si cu un grad inalt de eficienta. Aptitudinile sunt clasificate in simple si complexe: 1. Aptitudini simple: Aptitudini senzoriale, cum sunt: acuitatea vizuala si auditiva,rapiditatea perceptiilor, simtul ritmului, reprezentarea spatiala; Aptitudini psihomotorii: rapiditatea si suplete miscarilor; coordonarea si precizia acestora, mobilitatea corpului, dexteritatea manuala; Fluenta verbala si expresiva Fluenta ideilor si fluenta asociativa Flexibilitatea gandirii Aptitudinea numerica Aptitudini generale: inteligenta, imaginatia, memoria. 2.Aptitudinile complexe( profesionale), cum sunt cele literare, artistice, tehnice, sportive, matematice, stiintifice, etc . Aptitudinile sunt rezultatul interactiunii unor factori externi si interni. Factorii externi: se refera la procesul insusirii logice si creative a cunostintelor priceperilor si desprinderilor in cadrul carora se dezvolta probleme sau situatii problematice in scopul adaptarii la mediul socio-cultural. Cea mai importanta operatie mintala caracteristica inteligentei este reversibilitatea, adica refacerea drumului invers al unui act mintal,de pilda 3x4=12, iar 12:4=3 ( impartirea este inversul inmultirii). Aspiratiile, caracterul si atitudinile. Indisolubil legate de problematica intereselor de cunoastere, sunt aspiratiile, idealul si atitudinile. Aspiratiile tendinte, nazuinte sau dorinte constientizate, cu o cota valorica crescuta de performanta si de autorealizare.Nivelul de aspiratie al unei personae exercita influente mari asupra dezvoltarii intereselor si a aptitudinilor, conferindule o doza mare de eficienta. Iar unele decizii sunt luate sup presiunea aspiratiilor. Idealul este telul suprem sau modul de perfectiune catre care tinde o persoana sau un grup social. Este dupa cum precizeaza J. Piaget un sistem de valor ice constituie un tot, deci orice scop final al actiunilor. Atat idealul de viata cat si aspiratiile stimuleaza permanent dezvoltarea aptitudinilor si a inteligentei. Caracterul ca profil psihomoral relative stabil are ca nucleu motivele doinante si aptitudinile, exprimand motivele si vointa de a actiona intr-un anumit mod.

Atitudinea este o structura psihica-sintetica, exercitand o functie directionala, reglatorie si evaluative,pa baza unor idei,conceptii,interese ,senrimente motive scopuri . Dintre aptitudinile mai importante si trasaturile de character,care intra in componenta lor mentionam: Atituudinea fata de munca ,exprimata in harnicie,punctualitate,initiative ,seriozitate si opusul acestira : lenea ,indiferenta,neseriozitatea . Atitudinea fata de propria persoana, manifestata ,in obiective,curaj,perseverenta, fermitate, onestitate, sinceritate, modestie, demnitate, cunostinta corecta a propriei valori, autocontrolul, corectitudine si opusul acestora; Atitudinea fata de societate care cuprinde integrarea si responsabilitatea sociala, tendinta de dominare sau de supunere. Temperamentul, aptitudinile si caracterul.Unitatea si dinamica lor. Analiza definitiilor personalitatii si a modelelor de abordare a acesteia pune in evidenta caracterul unitar al structurii ei. Temperamentul,aptitudinile si caracterul au un character dinamic intru-cat ele se dezvolta in procesul invatarii scolare si sociale. De asemenea temperamentul, aptitudinile si caracterul se gasesc intr-o stransa interdependenta: ca sistem dinamico-energetic, temperamentul isi pune amprenta pe intrega viata biopsihica a persoanei. 3.Perspective noi in abordarea structurii personalitatii. Abordarea personalitatii din perspectiva sistemica asigura intelegerea mecanismului dezvoltarii acesteia, avand astfel posibilitatea sa observam la ce nivel se pot produce perturbatii,ptr a fi inlaturate. Orientarea studierii personalitatii din perspectiva cunoasterii elevilor ofera posibilitatea proiectarii unei metodologii eficiente de predare-invatare. Abordarea structurii aptitudinilor simple,complexe si de grup precum si a caracterului din perspectiva dezvoltarii la elevi a inteligentei si a creativitatii, va creste eficienta invatarii. Analiza relatiei dintre aptitudinile simple,complexe si de grup in scopul dezvoltarii acestora la elevi. Studierea personalitatii din perspectiva modificarii comportamentului prin sistemul de intariri si pedepse. Studierea temperamentului si din perspectiva tipurilor constitutionale care sunt formate din mai multe trasaturi si a caracterului pe baza inventarului de personalitate. Preadolescenta - este varsta curiozitatii stiintifice, a atractiei spre necunoscut, a explorarii intensive si a spiritului critic. Aceasta se dezvolta o data cu insusirea sist de valori prin studiul sistematic al disciplinelor de invatamant. Daca pe la 11-12 ani explorarea are un caracter predominant intuitiv, iar interesul cognitiv nu este inca bine conturat in jurul varstei de 14-15 ani pe masura cresterii capacitatii de abstractizare si generalizare, se face saltul catre explorarea stiintifica. Adolescentii sunt acum capabili de rationamente experimentale de tip ipotetico-deductiv si combinatorii.Generealizand operatiile de clasificare si seriere,ei reusesc sa coordoneze si operatii cum sunt negatia, conjunctia, disjunctia si sa realizeze o dubla reversibilitate a operatiilor mintale, ca baza a asimilarii sistemelor din matematica, fizica s.a. Cel mai important mijloc de formare a intereselor de cunoastere ptr diferite domenii de activitate il constituie procesul de

invatamant , completat cu activitatiile extradidactice. Acestea daca sunt bine organizate si creeaza motivatii superioare, trezesc interesul elevului spre un anumit domeniu de activitate, ajutandu-l in acelasi timp sa-si dezvolte aptitudinile de care dispune. Caracterul neorganizat al unor activitati, lectiile fara continut si motivatie, cunoasterea superficiala a unor domenii de activitate nu trezesc elevilor interese de cunoastere. In schimb lectiile si activitatile didactice bazate pe problematizare si descoperire, sau pe alte metode si procedee de activizare a elevilor.

UNIVERSITATEA PETRE ANDREI DIN IASI FILIALA: BACAU

PROFIL : PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI Anul I, sem I

ELEV: PETRICA EMANUEL