Introducere

Comuna Densus este o regiune istorica si etnografica situata in partea centralvestica a judetului Hunedoara, Romania. Asezata la poalele muntilor Poiana-Rusca, si avand ca forma de relief prelungiri ale culmilor radiale ale muntilor care se desfasoara sub forma unui evantai ce se pierd in depresiunea Tarii Hategului, asemanatoare prin infatisarea unei adevarate campii, dupa unii geografi a fost candva golf de mare are in compozitie satele Densus, Criva, Hatagel, Pestenita, Pesteana,Poieni, Stei. Comuna Densus este una dintre asezarile cu cea mai mare incarcatura istorica din Romnia, aici gsindu-se cteva dintre cele mai importante monumente de arhitectur i arheologie din ar. Comuna Densus este un spaiu cu mare for de atracie pentru cercetarea tiinific din diferite domenii, ea fiind studiat i de geografi, att sub aspect fizicogeografic, ct i sub raportul componentelor socio-umane. Totui, disproporia dintre numrul mare al studiilor de istorie, mai ales antic i medieval, reper esenial pentru istoria fondatoare a poporului romn. Comuna Densus, situata in partea de sud-vest a orasului Hateg, se leaga de acesta prin DJ 687 G Densus-Totesti si mai departe prin DN 68 Totesti-Hateg . In secolul al XV-lea cnezatul Densusului avea in componenta sa 24 sate stapanite de cnezii din Densus, exclusiv sau impreuna cu alte familii cneziale, avand centrul la Densus, grupandu-se pe cursul mijlociu al raului Galbena, pe vaile afluentilor lui, precum si in intreg bazinul superior al raului Cerna, ocupand o suprafata de 600700 kmp. Numerosi cnezi din Densus sau remarcat prin actele de vitejie savarsite in bataliile purtate impotriva turcilor, fiind rasplatiti cu numeroase mosii. Participarea cnezilor densuseni la apararea vadurilor Dunarii este adeverita la 1443 de regele Vladislav. In secolul al XIX-lea renumele satului Densus avea sa fie sporit de celebra familie Densusianu. Fratii Densusianu s-au remarcat prin cultura lor latina de scolala inalta, iar lucrarile lor se reflecta in ideile Scolii Ardelene: Beniamin Densusianu (1829-1915) - preot, professor de teologie, vicar, personalitate marcanta a Revolutiei pasoptiste de la 1848, facand parte dintre cei care pregatesc Marea Adunare Nationala de pe Campia Libertatii de la Blaj, din 3-15 mai 1848. Aron Densusianu (1837-1900) - critic si istoric literar, folclorist, poet, membru corespondent al Academiei Romane. Nicolae Densusianu (1846-1911) - istoric, folclorist, membru corespondent al Academiei Romane al carui bust se afla amplasat in imediata apropiere a Bisericii Sf. Nicolae Densus. Ovid Densusianu (1873-1938) - filolog de renume european, istoric si critic literar, professor universitar, autor de manuale, poet si dramaturg, om de stiinta, savant care si-a daruit intreaga existenta studiului si muncii creatoare. Densusul reprezenta, in secolul al XIXlea, o particica din acea unitate geografica, etnica si etnografica care era Tara Hategului, renume sporit de membrii familiei Densusenilor, care isi vor inscrie numele in Pantheonul culturii romanesti.
1

Densusul continua sa fie un sat de tip asezat caracteristic asezarilor din Tara Hategului, zona etnografica renumita ale carui obiceiuri au fost determinate de ocupatiile de baza ale locuitorilor, agricultura, pomicultura si cresterea vitelor mari. Istoricul comunei Densus trebuie sa consideram ca este strans legat de existenta monumentului istoric "Biserica Sfantul Nicolae" din Densus, bijuterie arhitectonica medievala romaneasca. Biserica a fost zidita in apropierea fostei capitale a Daciei Romane-Ulpia Traiana Sarmisegetusa, pe o terasa situata pe malul stang al raului Galbena, in apropierea drumului roman care lega Drobeta de Perelinimum. Din anumite ipoteze s-ar crede ca biserica din Densus este cea mai veche biserica cunoscuta pe teritoriul tarii si e datata inca din secolul IV-VI. Dupa alti autori se crede ca la obarsia bisericii a stat un templu mosaic pentru cultul focului aprins intre cei patru stalpi deasupra carora se inalta turnul patrat, ingust in sus pentru conducerea fumului. Dupa unii numele de Densus s-ar trage de la expresia in latina "Silva Densa" (padure deasa) unde ar fi fost ingropat unul din vestitii generali romani Longinus din timpul imparatului Traian. Odata cu trecerea anilor, timpul si-a pus amprenta si pe acest lacas sfant, suferind degradari. In acest sens, in anii 1889-1890, 1962, 2000-2005 s-au executat lucrari de renovare, restaurare si conservare a picturii de pe peretii interiori. In secolul XIX si prima jumatate a secolului XX, printre familiile de intelectuali care s-au impus in mod deosebit in cultura si spiritualitatea romaneasca, un loc de cinste il ocupa si familia Densusenilor, care provenea dintr-o veche familie de preoti, de pe Valea Streiului, din satul Maceu. Putine au fost cazurile cand in aceeasi familie Dumnezeu a harazit nasterea si apoi formarea unui numar atat de mare de intelectuali: Vizantie, Beniamin, George, Aron, Nicolae, Ovid, Romul, Alexandru, Septimiu, Pompei, Eliza, Elena. La inceputul anilor 1990, activitatea administrativa a comunei Densus se desfasura intr-un mod destul de limitat, existand doar un singur post telefonic "telefon cu manivela" prin centrala Sarmizegetusa, iar in organigrama primariei un numar redus de personal care isi desfasura activitatea intr-un spatiu vechi si fara prea multe dotari. Datorita schimbarilor survenite atat pe plan national cat si local, activitatea primariei s-a largit, modificandu-se organigrama, prin cresterea numarului de personal. In anul 1997 s-au demarat lucrarile de amenajare a unui nou sediu administrativ pentru Primaria si Consiliul local Densus, investitie de peste 1 miliard lei, finalizata la sfarsitul anului 2001, cand activitatea primariei a inceput sa functioneze in acest sediu, fiind impartita pe compartimente si servicii. Noul sediu al primariei este o cladire moderna, cu dotarile necesare bunei desfasurari activitatii si aparatura performanta, pentru fiecare compartiment in parte. Nu de putine ori comuna Densus a primit vizita unor importante personalitati ale lumii culturale si politice, amintind doar cativa dintre acestia: Regina Maria (decembrie 1996), regele Mihai si principesa Margareta (august 1997), Ion Iliescu (ex-presedintele Romaniei) Razvan Teodorescu, ministrul culturii, ambasadori ai: S.U.A, Frantei ,Slovaciei

Michael Guest, ambasadorul S.U.A. la Bucuresti, vizitand biserica - monument istoric de la Densus, a ramas profund impresionat de frumusetea locurilor si importanta acestui monument de arhitectura, acordand un sprijin financiar in valoare de 20.000 $, pentru procesul de restaurare si conservare a picturii interioare. Deasemenea Ministerul Culturii si Cultelor s-a implicat in procesul de renovare, restaurare si conservare, lucrari ce s-au finalizat in vara anului 2005.

CAPITOLUL 1 CONCEPTUL DE TURISM, AGROTURISM SI TURISM RURAL

Turismul a devenit n zilele noastre o activitate la fel de important precum cea desfurat n alte sectoare-cheie din economia mondial (industrie, agricultur, comer). Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate uman, cade sub incidena studiului interdisciplinar, antrennd deopotriv economiti, geografi, psihologi i sociologi. Primele meniuni privind preocuprile de a voiaja, apar n antichitate n operele geografului Strabon1. Descrierile lsate de Marco Polo2 cu ocazia periplului su asiatic, cele ale lui Arthur Young 3 sau, mai aproape de noi, ale lui Henri Monfreid4 au jalonat preocuprile viitoare privind practicarea cltoriei.

1.1

Conceptul de turism

Definitia turismului Turismul reprezint calatoriile de plcere, pentru recreere. Aceasta a fost extins n ultimii ani pentru a include orice cltorie n afara zonei n care cineva triete sau muncete, de la cltorii de o zi pn la vacane n strintate. Definitia turistului Orice persoana care se deplaseaza spre un loc situat in afara resedintei sale obisnuite pentru o perioada mai mica de 12 luni si ale carei motive principale de calatorie sunt altele decat exercitarea unei activitati remunerate in locul vizitat poarta numele de turist. Functiile turismului Turismul devine un complex fenomen de mas la sfritul secolului al lX-lea fiind puternic articulat n mediul nconjurtor. Privit ca un fenomen social-economic creator de beneficii importante, turismul a fost definit n variante dintre cele mai felurite: arta de a cltori pentru propria plcere (M. Peyromarre Debord5); activitate din timpul liber care const n a voiaja sau locui departe de locul de reedin, pentru distracie, odihn, mbogirea experienei i culturii, datorit cunoaterii unor noi aspecte umane i a unor peisaje necunoscute (Jan Medeciri); fenomen al timpurilor noastre, bazat pe creterea necesitii de refacere a sntii i de schimbare a mediului nconjurtor, cultivare a sentimentului pentru frumuseile naturii ca rezultat al dezvoltrii comerului, industriei i al perfecionrii mijloacelor de transport (Guy Freuler); 1 Geograful Strabon (64/63 .Chr. - 19/21 d. Chr.) 2 Marco Polo (cca. 1254 n Veneia - 8 ianuarie 1324 n Veneia) a fost un negustor veneian, care s-a fcut cunoscut prin relatrile sale despre o cltorie n China 3Arthur Young actor (02 Septembrie 1898 Bristol, Anglia-24 Februarie 1959) 4 Henry de Monfreid (1879-1974), aventurier i
4

scriitor legendary 5 Guy Debord (28 decembrie 1931 30 noiembrie, 1994), scriitor i regizor 6 ansamblul activitilor nonlucrative ale omului n afara ariei de reziden (Lavaille Nizerolle); schimbul unei valori economice (bani) contra unor valori culturale, estetice, de agrement (Marc Boyer 6 ); ansamblul de relaii i fenomene care rezult din deplasarea i sejurul persoanelor n afara domiciliului lor (E. Hunziker); reuniunea local a patru elemente care trebuie analizate n inter-relaie: turitii, indigenii, fluxurile i teritoriile. n viziunea Organizaiei Mondiale a Turismului (OMT), activitatea turistic este conceput ca o form a manifestrilor cultural-educative i de recreere ale societii moderne. n ultimele decenii, aceast activitate s-a dezvoltat rapid n numeroase ri, precum i pe plan internaional, cumulnd astzi sute de mii de angajai (numai n serviciile hoteliere sunt antrenate 774 mii de persoane n Germania, 131 mii n Austria, 308 mii n Marea Britanie, 168 mii n Canada, 146 mii n Turcia, 98 mii n Suedia etc.), deservind milioane de oameni i aducnd un important aport valutar. n total, n activitatea turistic erau antrenate, n anul 2002, 255 milioane de salariai, dintre care mai mult de jumtate (133,6 milioane) n zona Asia-Pacific, iar 36,2 milioane n Europa. Dup estimrile OMT, pn n anul2006, n turismul mondial vor fi create nc 130 milioane de locuri de munc. Acesta este motivul pentru care n unele ri (Elveia, Frana, Monaco, Malta .a.) se discut uzual despre industria turismului sau industria hotelier. Dei turismul aduce contribuii importante n venitul anual al unor ri, reprezentnd una dintre cele mai importante ramuri economice (Italia, Frana, Danemarca .a.), el nu poate fi acceptat ca o industrie, ntruct nu produce bunuri materiale rezultate din prelucrarea tehnologic a materiilor prime . Importanta turismului Turismul contribuie la cresterea PIB-ului si a venitului national, datorita cresterii volumului incasarilor si realizarii de valoare adaugata. Functie de conditiile concrete ale fiecarei tari, turismul reprezinta un export sau un import: bunuri si servicii pe care le consuma turistii pe durata deplasarii lor intr-o tara sunt asimilate pentru tara vizitata cu un export. cheltuieli pe care le face un turist in strainatate constituie pentru tara lui de resedinta un import. valorificarea unor categorii de resurse naturale si antropice care altfel nu ar putea fi valorificate, dar si la mai buna valorificare a altora din alte domenii. atenuarea dezechilibrelor inter-regionale utilizand resursele din zona, valorifica resursele de munca, pe cele naturale, dezvolta infrastructura (turismul rural, agroturismul). crearea de noi locuri de munca, aparitia de noi meserii si reducerea somajului.

 refacerea capacitatii fizice si psihice a oamenilor determina cresterea productivitatii muncii. largeste orizontul de cunoastere si faciliteaza contactul turistilor cu zone cu nivel diferit de cultura si civilizatie. turismul presupune satisfacerea unor nevoi de ordin superior. are vocatie ecologica: spor de frumusete peisagistica, controlul dezvoltat al statiunilor, orientarea fluxurilor turistice spre zone inedite (publicitatea), organizarea de parcuri si rezervatii, promovarea formelor de vacanta mai putin agresive, ecoturism, turism rural. Prin aceste activitati turismul devine un factor activ al dezvoltarii durabile. intensificarea si diversificarea legaturilor dintre natiuni. destinderea relatiilor international. mentinerea si consolidarea pacii (practicarea turismului religios). In 2002 207mil. persoane, la nivel mondial, lucrau direct in turism. In 2006 8.5% din populatia lumii lucreaza direct in turism.

1.2

Conceptul de agroturism si turism rural

Definitia agroturismului Agroturismul este acea forma de turism n care persoana (sau grupul) se deplaseaz, cazeaz i i desfoar activitatea ntr-un cadru natural, n mediul rural. Definitia turismului rural In ansamblul economiei globale a turismului, turismul rural se defineste ca fiind valorificarea turistica : a spatiilor rustice; a resurselor naturale; a patrimoniului cultural; a imobilelor culturale; a traditiilor satesti ; a produselor agricole ;

prin intermediul unor produsee de marca (consacrate) ilustrative ale identitatii regionale, care sa acopere nevoile consumatorilor in materie de primire, alimentatie, activitati recreative, divertisment si diverse servicii, in scopul unei dezvoltari locale, durabile si a unui raspuns adecvat la nevoile de recreere din societatea moderna, intr-o noua viziune sociala oras- sat. Asemanari si deosebiri intre turismul rural si agroturism Desi actioneaza in spatiul rural, agroturismul si turismul rural sunt doua concepte care pentru unii autori reprezinta acelasi lucru iar pentru altii sunt doua notiuni diferite.
6

Practica arata ca aceste doua categorii se identifica pana la un moment dat, care scoate in evidenta elemente de identitate, incluziune, cat si elemente diferite care le conduc la departajare/diferentiere. Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistica organizata si condusa de populatia locala si care are la baza o stransa legatura cu mediul ambient, natural si uman. Atat turismul rural cat mai ales agroturismul se bazeaza pe potentialul spatiului rural, pe oameni si produse specifice locului care trebuie sa se adapteze cerintelor pietii turistice, trebuie sa-si amenajeze gosposdariile pentru a fi la nivelul standardelor de calitate dorite de turisti, sa puna in valoare traditiile culinare specifice locului. Agroturismul reprezinta actiunea de deplasare a unei persoane intr-o localitate rurala, nepoluata, avand un specific agrar finalizata pentru un sejur de cel putin 24 de ore intr-o gospodarie taraneasca, consumull de produse locale alimentare si nealimentare, coabitarea, observatia, asistenta si coparticiparea in comunitatea siciala locala prin respectarea normelor ce fac posibila intreaga actiune. Agroturismul se contureaza ca o activitate capabila sa valorifice excelentul de cazare existent in gospodariile taranesti spre consumul persoanelor care pe o perioada determinata de timp, vin in asezarile rurale pentru odihna, recreere, agrement. Aceasta activitate turistica are un caracter ocazional. Spre deosebire de agroturism, turismul rural are un caracter permanent si dispune de o structura de primire eterogena reprezentata nu numai prin gospodariile taranesti ci si prin campinguri, sate taranesti. In acest caz activitatea de baza a persoanelor implicate este prestarea de servicii turistice iar veniturile realizate au un caracter permanent. Agroturismul prezinta mai multe trasaturi care il diferentiaza de turismul clasic prin : consumul turistic se petrece in mediul rural unde esentiale sunt : calitatea pensiunii, serviciilor de primire (ferme) ; oferta turistica este autentica condusa de oamenii locului ; este o activitate complementara activitatii agricole si nu alternativa acesteia ; ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna, de recreere in vacante, week-end-uri, in peisajul mediului rural cu valori culturale educative si cu o ospitalitate specifica ; nu necesita investitii foarte mari pentru amenajari de infrastructura sau suprastructura turistica ; se evita marile aglomerari turistice de pe litoral sau din statiunile balneae sau montane ; este un sistem difuz prin specificul ofertei sale diversificate si marea diseminare in spatiu ;
7

 nu aduce prejudicii prea mari mediului natural sau a celui construit insa trebuie sa se tina cont de un anumit plan ecologic si fizic ; nu este compatibil pentru turismul de masa. Principiile pentru dezvoltarea durabila a agroturismului : folosirea durabila a resurselor turistice (exploatarea optima, conservare) ; reducere asupra consumului si a risipei de resurse turistice ; mentinerea diversitatii naturale, culturale, sociale a spatiului rural ; integrarea agroturismului in strategii de dezvoltare nationala regionala, locala (dezvoltarea ofertei, promovare, organizare, precum si dezvoltarea infrastructurii generale si tehnico-edilitare) ; sprijinirea economiei locale in dezvoltarea socio-economice a comunitatii dar si in protejarea naturii si a valorilor culturale ; implicarea comunitatilor locale in sectorul turistic prin sprijinirea grupurilor de initiativa pentru dezvoltarea si promovarea ofertei turistice locale, pentru protejarea mediului si a bunurilor culturale de aici si rolul organizatiilor locale ale prestatorilor de servicii turistice. consultarea specialistilor si a publicului in dezvoltarea agroturismului si a economiei locale pentru a evita conflictele de interese intre politica guvernamentala, regionala si cea locala. dezvoltarea durabila a agroturismului trebuie sustinuta prin pregatirea profesionala, calificare, perfectionare, pregatire civica, sociologica ; promovarea marketingului in agroturism ; cercetarea si monitorizarea actiunii de turism si a activitatii de conservare si protejare a mediului inconconjurator precum si resursele turistice. Turismul rural contribuie la viata economica a satelor prin : perspectiva dezvoltarii satului pe termen lung in stransa legatura cu agricultura, infrastructura , protectia mediului ; posibilitatea de a deveni suport pentru noi afaceri si locuri de munca care sa determine o dezvoltare pe plan local ; incurajarea activitatii locale artizanatul- dar si cele care determina dezvoltarea unui comert artistic ; cresterea veniturilor locuitorilor din asezarile rurale prin valorificarea resurselor locale ; numarul crescand de oportunitati pentru interactiunea sociala a localnicilor care deseori duc o viata izolata in comunitatilor agricole. Obiectivele strategice ale dezvoltarii agroturismului : trebuie sa plece de la realizarea de venituri complementare actiunii agricole prin oferirea unor produse turistice noi si inedite pe piata turistica si prin acestea sa ajunga la cresterea nivelului de trai in mediul rural, stimuland astfel stabilirea populatiei active
8

din mediul rural (diversificarea populatiei active- cea tanara) si stoparea migratiei urban- rural ; stoparea migratiei populatiei si stimularea revenirii cel putin partial a populatiei urbane care ete originara din cele rurale ; asigurarea conditiilor de trai si civilizatie in mediul rural stimuland stabilitatea populatiei active in mediul rural ; venituri suplimentare rezultate din activitatea de turism ; valorificarea produselor din gospodaria proprie ; punerea in valoare a resurselor de care dispune zona ; utilizarea excedentului de spatiu, produse si forta de munca ; satisfacerea clientilor prin calitatea, flexibilitatea si pretul produselor si serviciilor ; conservarea locuintelor si obiceiurilor traditionale turismul contribuie la numeroase comunitati ce se folosesc de aceste elemente ca de un mecanism de incurajare a circulatiei turistice ; -sprijinirea comunitatii locale.

CAPITOLUL 2 COMPARATII INTRE TURISMUL RURAL SI AGROTURISM IN TARILE UNIUNII EUROPENE SI ROMANIA
Consiliul Europei a lansat campania pentru "Lumea Rural" care a avut cu siguran o inciden puternic asupra dezvoltrii turistice a acestor regiuni. Raportul Adunrii Parlamentare cu privire la turismul rural i integrarea sa ntr-o politic global, invit toate statele membre s promoveze turismul rural care prin protejarea mediului i a identitii culturale locale poate contribui la realizarea unui contract social care va garanta, ntr-o politic european integrat, echilibrul ecocultural i social dintre ora i sat. Romnia are toate premisele pentru a-i dezvolta turismul rural - muli oameni la ar,potenial natural, poluare redus, tradiii, situarea la o distan mic de furnizorii de turiti din Europa. O deficien major este promovarea, o alta, drumurile.

2.1 Agroturismul si turismul rural in principalele tari ale Uniunii Europene

Iniiative la nivelul Uniunii Europene Ca o contribuie la Anul European al Turismului (1990), Consiliul Europei a elaborat un ghid pentru promovarea turismului "inteligent", adic promovarea unui turism care s protejeze mediul i care s reprezinte o surs complementar de resurse financiare pentru populaia rural, i, deci, ca un factor important de stopare a depopulrii satelor. Parlamentul European a elaborat un raport cu privire la crearea parcurilor, protejarea i dezvoltarea agroturismului. Comisia Uniunii Europene, prin raportul Viitorul Lumii Rurale, ca i prin reforma fondurilor structurale i incidena lor asupra dezvoltrii turismului rural, subliniaz importana pe care trebuie s-o acorde aceast comisie sectorului economic. Programele operaionale din aproape toate regiunile i majoritatea planurilor de afaceri ale gruprilor locale de dezvoltare n cadrul iniiativei LEADER, conin proiecte novatoare i demonstreaz c "actorii "locali (prestatorii de servicii agroturistice) se implic n dezvoltarea armonioas a unui turism rural de nalt nivel. Dezvoltarea integrat, echilibrat i pe termen lung aa-numitul tip de dezvoltare "durabil" sau "susinut" presupune existena unor politici comunitare care s susin "turismul verde" pentru valorificarea spaiului rural. n aceast privin merit s amintim recentul Plan de aciuni comunitare n favoarea turismului i Programul comunitar de politic i aciuni n materie de mediu i de dezvoltare durabil. De asemenea, s-au alocat fonduri structurale (Fondul de Dezvoltare Structural i Fondul Regional) pentru dezvoltarea turistic a zonelor rurale i pentru pregtirea profesional n acest domeniu.
10

Ca urmare a experienelor realizate n cursul Anului European al Turismului, aciunile comunitare n favoarea turismului rural merg n direcia susinerii definiiei, crerii i comercializrii produselor "turism rural" ntr-o reea european identificabil prin mrcile de calitate. Politica agricol comun n Uniunea European (UE) Reglementrile UE menite s sporeasc eficiena structurilor agricole au n vedere un sistem de ajutor financiar pentru creterea investiiilor n activitile turistice i meteugreti n fermele rneti. Schema se bazeaz pe concepia comisiei asupra a ceea ce se nelege prin agroturism, definiia aplicndu-se numai fermierilor care obin 25% din totalul veniturilor lor, din activitatea de ferm. Sub acest prag, orice activitate de turism, efectuat n cadrul fermei, nu mai este considerat ca parte a activitii acesteia i deci, nu se acord ajutorul menionat conform reglementrilor adoptate. Dei reglementri generale se aplic n ntreaga comunitate, exist unele msuri specifice n agroturism care prevd acordarea de asisten financiar zonelor mai puin favorabile, care includ vestul Irlandei, unele zone din Italia i unele insule ale Scoiei. Politica regional n Uniunea European Turismul rural se realizeaz n majoritatea cazurilor n acele regiuni care beneficiaz de ajutor financiar din partea Fondului de Dezvoltare Structural i Fondului Regional al Uniunii Europene, care s-au redus simitor. De exemplu, n cadrul sprijinului acordat de UE pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare n mediul rural, locul cel mai important l ocup msurile de ncurajare a turismului rural i a pregtirii profesionale n domeniul turismului. Aceasta presupune finanarea investiiilor menite s creeze faciliti n domeniul turismului, cum ar fi: cazarea la fermele rneti, dezvoltarea parcurilor naturale, a activitilor sportive (golf, skietc.). Iniiativa LEADER n anul 1990, Comisia UE a adoptat o nou iniiativ pentru dezvoltarea rural, intitulat LEADER (Links between Actions for this Development of the Rural Economy" legturi ntre aciunile pentru dezvoltarea economiei rurale). Conform acestei iniiative, Comunitatea i-a propus s ncurajeze integrarea dezvoltrii rurale la nivel local. Prin iniiativa LEADER se nfiineaz o reea de circa 100 grupuri de aciuni n domeniul localitilor rurale. Fiecare grup are urmtoarele sarcini: fondurile dirijarea subveniilor pentru finanarea zonelor geografice proprii; furnizarea de informaii ntregii Comuniti cu privire la msurile i menite s ncurajeze dezvoltarea rural n zon; pregtirea profesional a forei de munc i asigurarea asistenei tehnice; dezvoltarea turismului rural;

ncurajarea crerii de firme mici, ntreprinderi meteugreti i asigurarea de servicii locale; exploatarea i comercializarea produselor agricole locale.

11

Programe europene privind dezvoltarea turismului rural Pentru ncurajarea turismului rural, n rile Uniunii Europene i n altele, s-au elaborat o serie de programe, ntre care amintim: Programul "EXPERT", al crui obiectiv principal l-a reprezentat ncurajarea dezvoltrii turismului rural n regiunile i rile participante (Belgia, Germania, Ungaria, Luxemburg, Marea Britanie, Cipru, Cehia, Slovacia, Frana, Polonia, Rusia, Suedia), se bazeaz pe principiile de inovare, transferabilitate, dezvoltare durabil i profitabilitate. Sectorul vizat a fost cel al "turitilor specializai" cum ar fi: organizaiile profesionale, colile, universitile, grupurile avnd o anumit vocaie. Dup primul an de funcionare a fost creat Asociaia pentru Dezvoltarea Turismului Rural (ATRAC), cu scopul de a ncuraja turismul rural i cultural i de a continua proiectele programului "EXPERT". Proiectul a permis crearea unor activiti ale turismului rural lund n considerare protejarea mediului nconjurtor, dar i crearea unei reele cuprinznd 17 ri. n cadrul programului (ECOVAST) Strategie pentru o Europ Rural, asociaia i-a definit atitudinea sa cu privire la dezvoltarea turismului ca mijloc de dezvoltare a economiei locale i naionale, precum i pericolele poteniale ce apar prin aceast dezvoltare. Programul "THE VILLAGE I LOVE" organizat de EUROTER are 51 de modele de proiect. Acest program este o publicaie trilingv (german, englez i francez) i trateaz probleme n materie de turism rural prin organizarea unor concursuri. Astfel, n anul 1990 "Anul European al Turismului", au fost prezentate cele mai bune 51 proiecte din 14 ri europene. Aceast aciune ar trebui s serveasc drept exemplu celor ce caut s pun n aplicare activiti de turism rural. Acest raport, tiprit n 2000 de exemplare, a fost distribuit serviciilor publice, instituiilor europene i internaionale ca i mediilor i organizaiilor turistice. Raportul e accesibil tuturor i este un bun mijloc de informare i o surs de referin bun pentru colectivitile locale ce caut s dezvolte turismul rural n zona lor. Programul "DATA BASE ON RURAL TOURISM SERVICES" (Baza de date a serviciilor de turism rural). innd cont de importana noilor tehnologii, responsabilii acestui proiect (organizator fiind S.C. "Publitehnica" S.A.) au pus la punct un program pe calculator (MSDOS, MacIntosh) pentru a colecta informaii relative despre serviciile oferite pe piaa turismului rural. Aceste informaii indic ce ntreprinderi ofer servicii turistice, care sunt elementele de art i cultur specifice regiunii respective, care sunt caracteristicile mediului nconjurtor. Proiectul vizeaz armonizarea informaiilor disponibile cu serviciile necesare turismului rural, pentru a facilita contactele ntre prestatorii de servicii de turism rural i agenii. Programul a fost testat n regiunile FriuliVeneziaGiulia i oferit altor regiuni de ctre Ministerul Italian al Turismului. Utilizarea noilor tehnologii n turismul rural este foarte important deoarece ine cont de distanele lungi i de nevoia de stabilire de reele de comercializare.
12

Programul "INTERREGIONAL CELTIC COOPERATION" Programul a ntrit legturile dintre reelele stabilite ntre cele 8 regiuni agricole ale Spaniei, Franei, Irlandei, Marii Britanii, acestea avnd un trecut cultural comun. Subvenionat n 19901991 de un proiect ERDF, grupul pentru turism celtic a pus n practic 49 de programe de schimburi pentru promovarea turismului rural i cultural. Proiectul a cutat s dezvolte noi programe i produse turistice comune, trei iniiative rezultnd n 1996 n cadrul turismului rural i cultural n extrasezon i alte programe de schimb fiind proiectate pentru a identifica zonele comune de dezvoltare i noile produse turistice (de exemplu, "turismul verde"). Acesta a ajutat s se neleag cum pot fi create locuri de munc pe termen scurt sau n sezonul "mort". Proiectul a promovat crearea unei identiti comune celte, alturi de contientizarea proteciei mediului pe tot timpul sezonului turistic. Programul "EUROPEAN RURAL TOURISM NETWORK", organizat de EUROGTES n colaborare cu 12 organizatori din turismul rural in 9 state europene i EUROTER. Acest proiect comport trei elemente: asisten tehnic pentru elaborarea unei reele de locuine turistice n cadrul populaiei germane, spaniole, ungare, portugheze, romne i cehe. n plus, permite cunoaterea pieei europene a turismului rural i asist la crearea unui program de informare i promovare a locuinelor turistice din fiecare ar. Activitile federaiei propun trimiterea de specialiti n aceste ri, formarea profesional a celor ce gireaz activitatea turistic a satelor i a proprietarilor de ferme i pensiuni turistice. Acest proiect contribuie la meninerea vieii rurale n Europa i asist, de asemenea, rile din estul Europei i Europa Central n eforturile lor de dezvoltare rural. Programul "TRANSNATIONAL AGRITOURISM INFORMATION CENTRE", organizat de "Bishop Burton College of Agriculture", cu scop pedagogic. Este destinat studenilor strini sau autohtoni n turism i gestiune rural. Proiectul are ca scop principal crearea unui serviciu educativ n materie de turism verde i de protejarea mediului pentru vizitatorii regiunii n care se situeaz Colegiul Agricol Bishop Burton. Aceasta a permis susinerea i ncurajarea studenilor europeni n schimbul lor de experien n ceea ce privete cursurile i experiena n munc. Proiectul a permis realizarea unui centru i a unei reele internaionale ce asigur promovarea turismului verde, innd cont de protejarea mediului. A contribuit i la dezvoltarea unei reele de schimb de manuale, informaii i experien de lucru. Programul "STUDY ON RURAL TOURISM". Proiectul a cutat s diversifice serviciile turistice tradiionale n Spania printr-o lucrare elaborat pe tema turismului rural. Aceasta const din studii de analiz a pieei i studii de fezabilitate a programelor de mbuntire a pregtirii profesionale n turismul rural. Prima parte a studiului analizeaz cererea consumatorilor din nordul Europei i Spania n ceea ce privete serviciile de turism rural i conceptele existente pe pia. n plus, dou manuale practice au fost publicate: unul pentru responsabilii planificrii locale i cellalt pentru operatorii din turismul rural.
13

Aceast combinaie de cercetri analitice i manuale practice ar trebui s fie transferabil i n alte regiuni europene. Programul "TRAINING SEMINAR FOR RURAL TOURISM OPERATORS". Pentru a diversifica sursele venitului rural i a mbunti calitatea produselor turismului rural, au fost organizate cinci seminare de pregtire profesional pentru operatorii din mediul rural avndu-se n vedere, mai ales, femeile. Seminariile au avut ca obiectiv mbuntirea cunotinelor de tehnici de management i marketing ale participanilor, ca i aspectele relevante ale comerului i taxelor legale, cuplate cu ore instructive de planificare a investiiilor i calculare a costurilor. Participanii au fost pregtii s iniieze i s realizeze activiti de marketing n domeniul rural, n comun sau individual. Programul pentru o dezvoltare integrat a turismului rural reprezint cea de-a treia etap a strategiei UE pentru o dezvoltare durabil a turismului rural, pe baza aciunilor la nivel local, care beneficiaz de strategia LEADER i de fondurile structurale. Proiectul, la care au participat Danemarca, Ungaria, Irlanda, Marea Britanie i Portugalia s-a aplicat n mai multe regiuni dect n etapa precedent i a avut ca scop realizarea prosperitii pe termen lung n zon, printr-o abordare integral a activitilor socioeconomice, culturale i de mediu. Prin acest program se realizeaz diversificarea economiilor rilor respective prin dezvoltarea activitii turistice pe tot parcursul anului i implicit crearea de noi locuri de munc n perioadele de extrasezon i promovarea unui produs turistic rural. Fiecare participant (fiecare ar) a elaborat cte un model de program, iar toate activitile au inclus reuniuni, seminarii, ntlniri la nivel interregional. "AGRICULTURAMEDIULTURISMUL", proiect elaborat de Frana, Italia, Spania i Belgia, a urmrit realizarea unei "deschideri" a agriculturii ctre alte activiti, n special, pentru sudul Europei. Scopul programului a fost crearea i dezvoltarea unui produs turistic rural de nalt calitate, care s in cont de protejarea mediului, de cultura local i care s realizeze noi legturi ntre agricultur, mediu i turismul rural. Activitile programului au inclus realizarea unor studii de caz la nivel intercomunal, precum i patru seminarii interregionale pe baza acestor studii. S-a studiat, de asemenea, posibilitatea dezvoltrii unui sistem de conectare a turismului rural i sectorul agricol, plecnd de la analizele detaliate a zece lucrri europene: seminarii, teste i schimb reciproc de informaii. Programul pune accent pe calitatea turismului prin descoperirea naturii. El se axeaz pe transferul de tehnologie i experien, pe baza unor studii de caz concrete.

2.2

Experiena european n domeniul turismului rural

Msuri de stimulare a activitii de turism rural n Germania, n anul 1992, s-a pus n aplicare un program de pregtire a operatorilor din domeniul turismului rural (n spe, agroturismul) pentru fermierii din West Flanders i din provincia Limburg. Programul cuprinde toate informaiile practice necesare pentru dezvoltarea agroturismului, consultan n domeniul juridic i fiscal, marketing, management i asisten privind posibilitile de sprijin financiar etc.
14

n Germania sunt mai multe organizaii de turism rural sprijinite de Ministerul Agriculturii din fiecare land. Cele mai reprezentative sunt: Vacana n gospodria rneasc cu 14 uniuni de land, Turism rural i Vino la ar (Komm aufs Land), care sunt autonome, dispun de un marketing propriu i se preocup de alctuirea ofertelor, reclama i comercializarea lor, pregtirea i perfecionarea membrilor organizaiei .a. Obiectul programului avea n vedere contientizarea de ctre populaia local a posibilitilor pe care agroturismul le-ar putea oferi. Urmare acestui proiect s-au nregistrat rezultate pozitive. De exemplu, numrul de operatori localnici care ofer cazare a crescut cu peste 50% (de la 60 la 93 de case), n anul 1993. Proiectul a inclus i crearea unui nou produs turistic n regiune, cu elemente rurale i locale, asigurnd pe de alt parte, locuri de munc pentru doi manageri de proiect care ofer consultan i asisten noilor operatori din domeniul turismului rural. Intervenia statului n vederea sprijinirii financiare, se realizeaz la nivelul fondurilor, iar aceste ajutoare sunt atribuite organizaiilor. Msurile de susinere a turismului la ferm (agroturism) prevd asisten financiar n anumite domenii. Astfel, n anii 19941995 s-a investit de ctre landul Bavaria cca. 1,5 miliarde DM, din care 6 milioane DM numai pentru studii de marketing i promovare. Prin regimul fiscal din Germania, prestatorii particulari sunt supui impozitrii pe venit, dar n anumite landuri, prestaiile sunt supuse TVA (n Baden Wurttemberg i Renania Palatinat, TVA = 14%). n landul RenaniaPalatinat se prevede, n plus, o tax de ocupare pentru un spaiu de primire. Urmare a dezvoltrii turismului rural, n Germania s-au nregistrat la nivelul anului 1996, circa 20 milioane de turiti (germani, americani, olandezi, austrieci, japonezi etc.) cu peste 645 milioane de nnoptri i o cifr de afaceri de cca. 5 milioane de DM. n Italia. Lund n considerare importana noilor tehnologii, n Italia s-a elaborat un program pe calculator, precum i o foaie standard pentru colectarea informaiilor cu privire la serviciile oferite pe piaa turismului rural. Aceste informaii se refer la: firmele care ofer servicii turistice; caracteristicile artei i artizanatului, specifice regiunii; specificul peisajului; atraciile zonei; patrimoniul cultural.

Obiectivele urmrite au fost: standardizarea i corelarea informaiilor cu privire la turismul rural (agroturism); nlesnirea contactului dintre ofertani (prestatorii de servicii) i ageni.

15

Programul a fost testat n regiunea FriuliVeneziaGiulia i a fost apoi oferit altor regiuni, precum i Ministerului Italian de Turism i organizaiilor turistice, pentru a putea fi asigurat o larg distribuie a acestuia. Utilizarea noilor tehnologii a cptat importan pentru turismul rural, lund n considerare distanele de parcurs i lipsa de comercializare. Pe lng acest proiect autoritile italiene se preocup ntr-o mare msur i de protejarea mediului prin agroturism. De fapt, nu este posibil dezvoltarea cu succes a agroturismului, dac peisajul i mediul nu i-au conservat caracteristicile lor tradiionale. n acelai timp, susinerea dezvoltrii agroturistice poate s reprezinte o susinere indirect a dezvoltrii "serviciilor" aduse mediului rural. Prin regimul fiscal italian, organizaiile turistice rurale pltesc impozit pe venitul obinut din agroturism, precum i TVA de 9%. n Belgia Federation des Gtes de Wallonie a elaborat un program pentru dezvoltarea spaiului de cazare n mediul rural i a avut scopul de a convinge proprietarii de imobile rurale din Wallonia c acestea pot fi restaurate i valorificate n mod eficient pentru primirea turitilor. Proiectul ncearc s stimuleze economia rural i agricol a regiunii Wallonia, s diversifice activitile regiunii, artndu-se totodat, c mediul natural i rural, n general, nu este afectat negativ. Pentru a se atinge obiectivele proiectului este nevoie de o schimbare a mentalitii, drept pentru care a fost realizat un film video cu o durat de 9 min. filmul, intitulat Genese d'un gte (Crearea unui popas rural) arat cum o familie modest din Ardennes, un sat slab populat, i transform treptat hambarul ntr-un spaiu de primire rural pentru turiti. Proiectul subliniaz necesitatea protejrii mediului nconjurtor, sugerndu-se n acelai timp, o activitatea concret i rentabil ntr-o regiune mai puin dezvoltat turistic. El permite, de asemenea, transformarea imobilelor nefuncionale n structuri de primire, locuibile, integrnd astfel agricultura n activitatea turistic. Regimul fiscal din Belgia prevede un impozit pe venitul realizat din activitatea agroturistic, considerat ca fiind complementar. De asemenea, pentru camerele pensiune se aplic un TVA unic. Sprijinul din partea statului const n acordarea de subvenii regionale pentru finanarea popasurilor rurale i subvenii ale anumitor provincii, pentru acelai scop. Fetourag este subvenionat, n proporie de 30%, de ctre Comunitatea francez, avnd n acelai timp i anumite bonificaii asupra dobnzilor de ctre Uniunea European, iar organizaia Vlaamse Federatie primete fonduri din partea UE i a Bncii Agricole Belgiene. n Spania. Sprijinul financiar din partea statului pentrui dezvoltarea activitii de cazare la ceteni const n:

16

 subvenii pentru reabilitarea patrimoniului n localitile cu mai puin de 2000 de locuitori, din Catalonia i Insulele Canare; subvenii pentru investiii (30%) n Galicia i Asturia; Agroturism Basc primete subvenii din partea Uniunii Europene, de la 25 la 50% din totalul subveniei provinciei. Prin regimul fiscal adoptat, cele dou asociaii nu sunt supuse impozitrii n acest domeniu. n Frana, sub auspiciile Ministerului Turismului i ale Ministerului Agriculturii s-a nfiinat Federaia Naional de Habitat Rural i de Amenajare Rural care promoveaz produsul agroturistic Rendezvous en France, la decouverte ce ofer cazare, servicii i agrement n localiti rurale. n localitatea Anvergue s-au acordat subvenii pentru structurile agroturistice de primire, acestea obinnd astfel, clasificri de minimum dou stele. De asemenea, se constat conform unui studiu de fezabilitate c cerereapentru hanurile turistice este sensibil la urmtoarele elemente: autenticitate, arhitectur specific, valorificarea superioar a produselor rurale i dotri cu echipamente de calitate. n perspectiv se va avea n vedere realizarea unui catalog "Auberges de Pays", a crui marc este n proprietatea Camerei Regionale de Comer i Industrie ANVERGUE, urmrete extinderea reelei de hanuri i n alte regiuni sau comitate ale Franei, contribuind astfel la promovarea i dezvoltarea turismului rural. Cazarea turistic n ceea ce privete cazarea n mediul rural, n rile UE, se constat anumite evoluii i inovaii care pot pune urmtoarele probleme: n multe regiuni europene se constat o diminuare i mbtrnire a populaiei care risc s reduc dezvoltarea local, precum i efectele economice ale cazrii turitilor n spaiul rural; programele de reconstrucie i renovare a caselor rneti pentru primirea strinilor presupun o cazare optim, modernizri, regrupri de locuine i o ofert colectiv, pentru serviciile locale. Mai exist posibilitatea nfiinrii de "gites" adposturi care nu sunt prevzute, neaprat pentru activitatea de primire a turitilor; aplicarea i folosirea acestei noiuni de gzduire pentru locuinele mobilate care nu fac obiectul nici unui control sau standardizri determin un risc de diminuare a importanei numelui i a garaniilor sale de calitate; iniiativele sunt luate de organizaiile turistice centrale pentru a regrupa ofertele turistice sub o etichet unic n vederea aplicrii unei strategii comune pentru a promova un produs turistic global, ceea ce poate conduce la o banalizare a ofertei turistice n detrimentul structurilor de primire specifice mediului rural, ceea ce poate conduce mai departe la o standardizare a satelor in punct de vedere turistic; n anumite ri UE, o multitudine de strategii i etichete pentru oferta turistic rural exist, fiecare regiune dorind s-i particularizeze produsele proprii n raport alte produse regionale similare. Aceste iniiative i gsesc justificare n cutarea unei "identiti turistice" regionale.

17

2.3 Agroturismul si turismul rural in Romania si formele lor in principalele zone ale Romaniei
Cele mai dezvoltate zone sunt Rucr-Bran, Valea Oltului, Maramure i Bucovina. Dezvoltareaagroturistic s-a dezvoltat fie n zone cu un potenial natural deosebit, fie n jurul unor obiective turistice foarte cutate, pentru a suplimenta oferta de cazare. n expansiune i acum, deoarece necesit investiii mai mici i poate suplimenta veniturile proprietarilor, turismul rural s-a dezvoltat cu precdere n zona montan, unde n Romnia exist peste 600.000 de gospodrii familiale. Un potenial important l au i zonele turistice situate n imediata apropiere a marilor orae, de unde, la sfrit de sptmn, oreanul stresat vine s ia o gur de natur. Dei au fost alocate i anumite fonduri Phare pentru dezvoltarea turismului, i a celui rural, de cele mai multe ori investiiile au nsemnat banii proprietarilor, care au investit n turism treptat, prudent, fr credite de la bnci, ceea ce au ctigat din exploatarea unei miniferme.Configuraia geografic a rii noastre ofer condiii ideale att pentru turismul propriu-zis, n perioada actual, ct i pentru practicarea sporturilor de iarn, constituind o real rezerv ca potenial valorificat nc la scar redus, cu att mai important cu ct reprezint o posibil surs de venituri valutare,care, bine influenat i gospodrit, poate fi pus n valoare n termen relativ scurt i cu investiii minime.Considerm deci c turismul romnesc, n general, trebuie s-i evalueze mult mai riguros ansele de relansare i, n acelai timp, s redevin una din ramurile prioritare ale economiei romneti. Prin aceasta s-ar realiza o serie de efecte pozitive remarcabile, dintre care amintim: crearea de noi locuride munc, transferul geografic de resurse, amenajarea i sistematizarea teritoriului, echilibrarea balanei de pli, integrarea mai rapid, prin turism, a rii noastre n structurile Uniunii Europene. Turismul rural are o asociaie activ -ANTREC, i un cadru legislativ adecvat. Rmne nc problema omologrii i clasificrii pensiunilor turistice, deoarece, ca s nu plteasc taxele mari, destui prefer s rmn ntr-o zon semilegal, fr s contientizeze c asta le diminueaz dramatic ansele de promovare. Lund n calcul i faptul c industria turismului are un impact mai mare dect orice alt industrie, considerm c este necesar a realiza o analiz succint pentru o bun determinare a prioritilor dezvoltri turismului rural n ara noastr. Datele statisticeconsemnau din acest punct de vedere existena, la sfritul anului 2021: 953 pensiuni 492 turistice 461 agroturistice 10597 locuri 6974 n pensiunile turistice, 3623 n pensiunile agroturistice.

18

Numrul celor care practic activiti de turism rural este totui mai mare, o bun parte dintre echipamente nefiind omologate, clasificate sau desfurnd activitate n mod nelegal. Msuri concrete pentru alinierea la cerinele pieei n Romnia, confruntat n ultimii ani cu profundele mutaii impuse de procesul de tranziie la economia de pia, turismul s-a dovedit sectorul cel mai sensibil la stimulii economico-sociali, fenomen resimit att n domeniul cererii ct i n cel al ofertei de produse turistice romneti. Pentru turist, calitatea produsului este deosebit de important. innd cont de aceasta este cunoscut c introducerea n circuitul turistic a unor structuri/echipamente ce ofer prin personalul su - servicii de proast calitate poate compromite, pe termen lung, un produs sau o destinaie. Din literatura de specialitate i din practic rezult c odat compromis un produs turistic, refacerea acestuia necesit eforturi i cheltuieli deosebite pe durata a mai muli ani.n concluzie, un turism rural de calitate presupune servicii i prestaii de calitate. Se subnelege c echipamentele turismului rural trebuie s dispun de o dotare sanitar modern; de condiii de confort att pentru gzduire (primire), ct i pentru public; de ci de acces i comunicaie civilizate. Considerm c nu n ultimul rnd, trebuie acordat o deosebit importan promovrii produsului turistic rural care necesit: profil; i difuzare. editarea anual a unui catalog la standardele europene; elaborarea unor programe de media; realizarea unui oficiu de informare publicarea unor buletine informative; nfiinarea unui ziar (revist) de

n alt ordine de idei, se impune: formarea - n cadrul asociaiilor profesionale - unui corp de experi capabili a acorda asisten tehnic; organizarea unor cursuri de marketing,amenajare i compartimentare a spaiilor de primire,pregtire i servire a mesei (catering i reguli de servire a mesei), clasificare, omologare, standarde de calitate; desfurarea unor aciuni de instruire n igien i ecologie; realizarea unui sistem informaional competitiv (eviden operativ, sistem de rezervri); comunicarea cu clienii. Atragerea i selecionarea experilor din rndul specialitilor n domeniul turismului, nvmntului superior i mediu (economic, agricol, etc.), administraiei i a altor domenii - revine organizaiilor neguvernamentale (asociaii, federaiietc.) interesate de dezvoltarea turismului rural, care vor trebui s solicite:
19

 sprijin intern: Ministerul Muncii i Proteciei Sociale, Ministerul Educaiei i Cercetrii, Ministerul Tineretului .a. sprijin extern: Comunitatea European, organisme specializate. n cadrul acestei politici de dezvoltare pe termen lung este necesar a nu fi omise urmtoarele aspecte: stabilirea unor obiective precise i judicios ealonate n timp; ameliorarea infrastructurii generale de care depinde revitalizarea ntregii economii rurale (drumuri, reea de ap, canalizare, telecomunicaii, energie electric); amenajarea unor ferme, pensiuni, gospodrii turistice model/pilot, ca dotare i organizare a activitii, dar cu respectarea arhitecturii i tradiiilor locale, evitndu-se kitchul, tipizarea sau transferul construciilor urbane n mediul rural; identificarea, inventarierea i valorificarea resurselor turistice i limitrofe; dezvoltarea i modernizarea celor introduse n circuitul turistic cu accent special pe divertisment, animaie, agrement i practicarea sportului; realizarea sistemului de rezervri naional (ori includerea echipamentelor n unul dintre sistemele de rezervri viabile), n prima faz i racordarea la sistemul internaional de rezervri al turismului mondial - prioritar cel rural. organizarea dispeceratelor de cazare i a birourilor de informare ghidare; amplasarea n satele turistice i pe drumurile ce fac legtura cu acestea (europene, naionale i locale) a panourilor - harta cu poziionarea reperelor turismului rural romnesc. intocmirea unei evidene a principalelor evenimente din viaa satului (culturale, religioase, tradiii, trguri, iarmaroace etc.), a comemorrilor, a artizanilor i rapsozilor locali, n vederea prezentrii unor programe turistice autentice i de cert valoare (personalizate zonei). Lund n considerare tendinele nregistrate n evoluia turismului n general, i a turismului rural n particular, pe plan mondial - pe de o parte, ct i evoluia societii romneti - cu precdere stadiul reformei economiei n turism - pe de alt parte, se pot desprinde cteva observaii: turismul rural a demarat n Romnia n bune condiiuni, cu rezultate ce pot fi considerate meritorii(de exemplu: omologarea, clasificarea, brevetarea echipamentelor; atestarea gazdelor; tendine pentru organizarea la nivel naional i racordarea la turismul internaional); disfuncionalitile, deficienele i lacunele turismului naional s-au rsfrnt i asupra turismului rural (de exemplu: imperfeciunile legislative; lipsa structurilor instituionale care s faciliteze desfurarea procesului de reform; pregtirea psihic i informaional a personalului; slaba receptivitate a sectoarelor conexe).

20

Realizarea modernizrii structurilor tradiionale sau construirea de noi echipamente va impune acceptarea ideii identificrii unor investitori, romni sau strini, care dispun de resursele necesare ntreinerii i modernizrii echipamentelor i care pot, n acelai timp, s asigure o cretere a gradului de utilizare a capacitilor turistice (cazare, alimentaie public, agrement etc.).

21

CAPITOLUL 3 FORME DE CAZARE IN MEDIUL RURAL

n ceea ce privete conceptul de cazare, acesta se regsete cu toate variantele de aplicare, pe ntreg spaiul UE. Este ultimul concept care a fost adoptat de Federaia European de Cazare n Mediul Rural (EUROGITES) n anul 1990.(Vers une Europe des solidarites le logement Europe sociale Supliment 3/ 1992) n spaiul UE, structurile de primire sunt diverse i difereniate n raport cu specificul ofertei: turism rural, n general, sau turism la ferm (agroturism). Deci, alturi de ferma gospodarului pot s fie i alte spaii de cazare aparinnd unei asociaii de gospodari, alte persoane fizice sau comuniti locale. n general, spaiile de cazare sunt nscrise sub o anumit sigl de calitate, ce corespunde asociaiei care le promoveaz.

3.1 Cazarea la ferm n mediul rural in statele membre ale Uniunii Europene
n Germania, oferta special pentru turismul rural este Vacan n gospodria rneasc, ce reflect trsturile caracteristice fermei, n care turistul dorete s gseasc animale mici i pentru traciune, produse proprii, specialiti regionale, contact personal cu gazda, atmosfer tipic gospodriei rneti. Dar, se mai oferteaz i produsul Turism rural care definete toate ofertele din mediul rural, nelegate de gospodria rneasc. Se ofer vacane n gospodrii nefuncionabile pentru agricultur, sejururi n case de vacan, case particulare, locuine de vacan. De aceea, cea mai comun form de cazare n mediul rural este locuina pentru turiti(56 camere cu 1012 locuri) n cadrul fermei. Pe ansamblu, exist 20.000 uniti gricole care practic primirea la ferm i 440.000 camere la ceteni, n ferme (la nivelul anului 1993) dispuse n principalele landuri. Alturi de locuin, fermierul poate amenaja, n cadrul fermei, i alte tipuri de cazare: ferme ecvestre, camping, fermhan etc. n Frana, turismul la ceteni, n mediul rural este de mic dimensiune, difuz, iar echipamentele aferente acestuia sunt administrate prin particulari. La nivelul Franei exist mai multe produse tipice originale reprezentate de: ferma de tip han, ce reprezint o gospodrie care dispune de suprafee importante de teren i cldire adecvat. Ea poate fi gestionat de mai muli agricultori, iar fora de munc se concentreaz n asociaii familiale; ferma de sejur, care cuprinde cele trei elemente obligatorii de primire (cazare, mas, agrement) i se adreseaz vacanelor sau weekend-urilor. Primirea turitilor (ntr-un numr mic) se face ntr-o atmosfer familial, i nu perturb activitatea agricol. n exterior trebuie s aib un aspect agreabil i plin de flori i vegetaie, s respecte stilul local; numrul maxim de camere este cinci, cu o suprafa de 10 mp o camer, care trebuie s aib cel puin un grup sanitar cu du;

22

 ferma ecvestr reprezint acea gospodrie rural care poate oferi posibiliti de nvare i practicare a echitaiei, cu cazare i mas. Ea este gestionat i animat de mai muli agricultori care se pot asocia; camping n ferma de primire. Sub aceast denumire Asociaia Agricultur i Turism reunete Campingurile la ferm i ariile naturale de campare. Agricultorii au posibilitatea de a primi pe terenurile lor oaspei, prieteni i alte persoane care fac camping i camping n caravan. n afara acestei cazri, prin Carta Camping la ferm i ariile naturale de campare se ofer i terenuri de campare de ctre primrii (6 amplasamente) sau prin prefecturi (25 EUROGITES Fdration Europene de Logement Rural, Raport, 1990) ferma de primire este o exploataie agricol cu caracter familial, care pune la dispoziie o suprafa de minimum 300 mp, pentru sejur, cu acces uor, vegetaie floricol i arboricol care asigur umbr, totul fiind situat n apropierea fermei. Echipamentele (sanitare, curenie, ntreinere) trebuie s fie de calitate i s asigure o igien bun i o atmosfer agreabil i atractiv. popasurile (gtes) sunt adposturi amenajate n imobile neutilizate n scop agricol. Acestea sunt nregistrate sub marca Gtes de France, grupeaz peste 30.000 de proprietari cu circa 50.000 locuri de cazare i se adreseaz vacanierilor ce i petrec sejurul lng o ferm sau sat. Se cunosc diferite tipuri: popas rural (36.000 popasuri), camping la ferm (1000), popas de refugiu (600), popas pentru copii (460), popas de pescuit (150), camere de oaspei n Spania, cazarea n mediul rural este asigurat prin popasuri rurale, ferme ecvestre, fermehan, camere de oaspei grupate n Asociaiile Agroturism Basc i Agroturism Balear. n Marea Britanie, Farm Holiday Bureau reprezint i apr interesele agricultorilor care au o activitate turistic, asigurnd astfel promovarea agroturismului. Cazarea la ceteni n mediul rural cu micul dejun inclus (aa numitul "Bed & Breakfast") a devenit deja o instituie i se gsesc peste 400 de spaii de cazare (locuine, ferme ecvestre, campinguri la ferm, camere de oaspei). n Belgia, activitatea de cazare la ceteni este considerat ca un mod de valorificare a patrimoniului cultural din mediul rural, n vederea stoprii exodului rural. Ea este propus populaiei rurale ca o activitate economic alternativ. Gtes de Wallonie privete aceast activitate ca pe o valorificare a patrimoniului rural, iar Fetonrog o consider un serviciu prestat pentru agricultur i pentru agricultori, n timp ce UTRA o definete ca fiind o activitate complementar care poate deveni principal, avnd ca scopuri: valorificarea patrimoniului, obinerea de venituri financiare i frnarea exodului rural. Ca spaii de cazare reprezentative sunt: locuinele de la ferm, popasurile rurale, camping la ferm, fermhan, camere de oaspei, popasuri pentru copii. Cazarea turistic la ceteni reprezint n Luxemburg, poate, activitatea cea mai util pentru dezvoltarea turismului rural, ntruct vizeaz creterea capacitii de primire, mai ales n regiunile defavorizate n plan hotelier, dnd o nou destinaie anumitor imobile rurale i meninnd locurile de munc n aceste regiuni. Se utilizeaz locuine la ferme, locuine rurale (popasuri), camere de oaspei. n Grecia, conform Biroului Naional de Turism Elen, n regiunile nonurbanizate, activitatea de primire la ceteni, care se ocup n principal de agricultur, aduce un
23

plus de venituri, ca rezultat al cazrii i al vnzrii produselor artizanale i de ferm (locuine la ferme, camere de oaspei). n Irlanda, activitatea de primire la ceteni este privit ca o modalitate de valorificare n plan turistic a caselor rurale (ferme i case rneti) i a satului, n general prin campinguri la ferme, ferme ecvestre, camere de oaspei. n Portugalia, Turihalle reunete proprietarii vechilor conace oferind un permanent contact cu istoria i vechile tradiii ale Portugaliei. Activeaz i pentru pstrarea motenirii arhitectonice i culturale a rii. Alte forme de cazare n mediul rural Campingul n mediul rural Aceast form de cazare nu poate fi tratat fr a se ine cont de toate activitile turistice adiacente. Se relev rolul jucat de federaiile de Camping i de TouringClub-uri pentru promovarea echipamentelor de camping prin publicarea de brouri specializate Sunt interesante, astfel, aciunile Federaiei Internaionale de Camping i Caravaning ce grupeaz federaiile naionale de campeuri i federaiile europene de hotelrie n aer liber (care grupeaz profesionitii din campinguri). Campingul rural se modeleaz realitilor diferite existente n statele lumii, fie c exist n cadrul fermelor (n cadrul agroturismului), fie nglobeaz campingurile rurale private i cele rurale municipale. Campingurile pot fi amenajate la ferm sau n satul respectiv sub forma campingului pentru agroturism, campingului rural privat i rural municipal. Campingul din cadrul fermei e mai mult sau mai puin dezvoltat, n funcie de fiecare ar. n Germania, reglementarea general a campingului se refer la terenurile a cror capacitate este mai mic de 4 amplasamente. Ea nu prevede o clasificare la nivel naional a acestora. Totui, condiiile sanitare sunt controlate de ctre administraie. n Belgia, campingul rural a constituit obiectul a numeroase reglementri. n Spania, campingul rural este supus unor legi regionale, iar n Irlanda, este mai puin prezent, deoarece este preferat cazarea n locuinele ce aparin fermei sau n mica hotelrie. n Grecia, campingul e puin ncurajat din motive ce in de protecia mediului, a zonelor istorice. Ca o particularitate, toate cele 313 terenuri de camping se afl pe litoral. n Marea Britanie, campingul are o tradiie ndelungat, ncepnd cu campingul la ferm i sfrind cu veritabilele hoteluri amplasate n aer liber. De menionat este puternica dezvoltare a caravaning-ului. n Italia, deoarece constituia confer autonomie provinciilor, clasificarea terenurilor de campare este realizat n funcie de diferite criterii, potrivit regiunii respective. Legea din 5/12/1985 trateaz "disciplina agroturismului" care se aplic i n acest domeniu. n rile de Jos, campingul cunoate o dezvoltare extraordinar, iar autoritile municipale acord autorizaiile de nfiinare pentru terenurile de camping. Campingurile rurale private i rurale municipale sunt cel mai adesea ocolite de

24

statisticile globale ce privesc activitatea de campare; de aceea, este practic imposibil s fie determinate cu precizie. Ele sunt amenajate de asociaii i de primrii. Cazarea n satele de vacan familiale rurale Conceptul de sat de vacan familial rural este un concept neomogen n interiorul UE. Aceasta se datoreaz diverilor factori enumerai n continuare: specificul satelor din punct de vedere al realizrilor sociale ce au marcat a II-a parte a secolului XX (19361995), n Belgia i Frana turismul social a fost foarte legat de turismul rural; specificul satelor din punct de vedere al vocaiei turistice; specificul satelor din punct de vedere al diversitii ofertei turistice (litoral, munte, mediu rural). Satele de vacan beneficiaz de un parteneriat cu colectivitile locale i sunt cofinanate din fondurile publice i sociale. n continuare, vom prezenta patru tipuri de sate turistice adoptate de terminologia francez (Gtes Eurovillager): Village de Gtes (sate locuibile) adic grupuri de locuine comunale constituite n sate, completate de restaurante, parcuri pentru copii, sli de reuniuni, echipamente sportive etc., cel mai adesea realizate de un promotor concesionar pe terenul comunei; aceasta poate prelua construciile dup ncheierea contractului; Village de Vacances (sate de vacan) reprezint ansamblul imobilelor ce fac obiectul unei exploatri globale cu caracter comercial sau nu, destinate s asigure sejururi de vacane i loisir-uri; Sate de vacan cu scop nelucrativ (pentru copii) unde serviciile prestate trebuie s fie strict rezervate din timp. Acestea trebuie s dispun de minimum de echipamente i servicii ca: instalaii de ap cald, grupuri sanitare; prepararea meniului pentru copii i posibilitatea efecturii unor servicii de mas diferite de cele pentru aduli; spaii de joac pentru copii; Sate dispersate reprezint ansamblul locuinelor variate, a serviciilor colective, a echipamentelor de loisir i animaie repartizate pe o suprafa ce acoper mai multe comune grupate ntr-o structur unic de organizare i gestionare. Hotelria rural n cele mai multe ri (mai ales n sudul Europei) dispoziiile reglementare sunt n favoarea hanurilor i hotelurilor rurale, considerate ca "locuri ale vieii sociale i nuclee ale dezvoltrii locale".( EUROGTES Federation Europenne de Logement Rural, Raport 1990) Acestea sunt fie particulare sau grupate n lanuri, fie aparinnd colectivitilor locale.

25

Hotelurile sau hanurile pot fi amenajate n vechi mori steti, n castele i conace sau sub forma caselor de oaspei (gospodrii familiale). Spaiul rural devine din ce n ce mai mult un spaiu privilegiat pentru echipamentele hoteliere tradiionale de nalt clas (PARADORES n Spania, POUSADAS n Portugalia, RELAIS ET CHATEAUX n Frana, HEALTH FARMS n Marea Britanie) sau de tip nou MEDIA TEL n Frana. Dezvoltarea diferitelor forme de relansare n spaiul rural, de la "table d'hotels" la fermele de tip hanuri i la hanurile steti, impune stabilirea i respectarea unor norme tehnice pentru fiecare formul, n scopul evitrii supracomercializrii i a concurenei anarhice, care nu pot dect s prejudicieze pe fiecare parte sau, n cel mai ru caz, dezvoltarea turistic global din mediul rural.

3.2 Cererea turistic in principalele state membre U.E.

Lipsa unor nregistrri statistice adecvate face greoaie o estimare a circulaiei turistice n mediul rural, acest lucru este determinat i de faptul c, n general, fermierii care comercializeaz pn la 5 camere nu trebuie s obin avizul autoritilor. Mai important este structura socioprofesional a turitilor, care este studiat de asociaiile profesionale i care red, practic, piaa turistic pentru ofertele turismului rural. Totui, se pot estima cteva date despre cererea turistic n unele ri cu un turism rural bine dezvoltat. Astfel, n Germania, n anul 1996 s-au nregistrat 20 mil. de turiti n cadrul programului Vacan n gospodria rneasc dintre care, circa 9 mil. n Bavaria. Vacanierii de var reprezint 85% din care 50% au un sejur de 1015 zile, 26% de 14 20 zile, realizndu-se un sejur mediu de 1012 zile/ turist. Se remarc o sezonalitate accentuat, lunile vacaniere fiind iunieaugust. n ceea ce privete clientela, aceasta reprezint clasa mijlocie, cu venituri de 30004000 DM, familiile cu copii (80%), intelectuali, muncitori i persoane de vrsta a III-a. ca vrst, 20% sunt sub 30 ani i 40% peste 30 ani. Se remarc o accentuat fidelizare a clientelei (peste 50% dintre turiti revin la ferma iniial). Turitii provin att din Germania, ct i din Olanda, America, Austria, Japonia. n Frana, n anul 1993, turismul rural a nregistrat 28% din numrul de nnoptri ale rii i 10% din volumul de afaceri. Francezii reprezint 89% din clientel, prefernd extrasezonul i cazarea la rude, prieteni, a doua reedin, n timp ce strinii sosesc n iulieseptembrie i locuiesc n hoteluri rurale i campinguri. Vacana la ar nu este o opiune ideal pentru francezi (11,4% fa de 40,7% pentru mare i 27,5% pentru munte). Totui, o investigaie a Federaiei Naionale a Oficiilor de Turism i Sindicatelor de Iniiativ (FNOTSI) a relevat c la orizontul anilor 2000 "vacana la ar" ntrunete 46% din sufragiile francezilor intervievai. (L'Information Agricole, nr.661, 1993) Clientela motivat de aceast form de turism face parte din clasele sociale mijlocie i superioar (cadre de conducere, profesori, liber profesioniti) cu vrste cuprinse ntre 2545 ani i mai mult, acest tip de clientel reprezint la unele firme chiar o pondere de 6068%. Din strintate sosesc britanici, germani, belgieni.

26

n Belgia, clientela "vacanelor la ar" este format din clasele mijlocie i superioar, de toate vrstele, inclusiv familii cu copii, din ar (60%), Olanda (20%), Danemarca (12%). (L'Information Agricole, nr.661, 1993) Danemarca are o clientel format din familii cu venituri medii (50%) i cu copii (50%). Britanicii (50%) cu venituri medii vin n afara sezonului. ara Bascilor din Spania are clieni cu venituri medii i cu profesiuni liberale, cu vrste de 2030 ani (50%), 3040 ani (30%) i mai mult de 40 ani (20%). n Marea Britanie clientela este local (90%), cu venituri medii i vrste de 15 30 ani. n Irlanda, sosesc turiti cu venituri superioare, liberprofesioniti, profesori, jurnaliti de toate vrstele i din mai multe ri (SUA, Canada, Australia, Noua Zeeland, Europa). n Italia, cererea turistic este predominant local (75%), dar i din alte ri europene i provine din familii cu venituri medii. Ca o concluzie, profilul socioprofesional al clientelei principalelor ri europene ofertante pentru "vacane rurale" este diferit i anume: a. clasa mijlocie - Germania, Danemarca, Italia b.clasa superioar - Belgia, Frana, Spania, Irlanda c. familii cu copii - Germania, Belgia, Danemarca. Exceptnd Irlanda, unde se remarc o participare a turitilor din America i Australia (probabil descendenii din emigraie), clientela pentru turismul rural european este predominant intern i intraregional. Asociaii i organisme internaionale n turismul rural n rile Uniuni Europene (Germania, Frana, Belgia, Luxemburg, Italia etc.) s-a ncurajat crearea de asociaii i organisme pentru promovarea turismului rural i serviciilor conexe. Astfel, la nivelul Uniunii Europene s-a creat reeaua EUROTER, care are ca obiectiv principal promovarea produselor agroturistice n Europa. Sub egida EUROTER s-a nfiinat n septembrie 1990, Asociaia EUROGTES (Federaia European pentru Cazarea Turistic Rural la Ceteni, Ferm i n Sat), care reunete 22 de organizaii naionale din 14 ri europene (inclusiv Romnia), totaliznd peste 95.000 de structuri de primire (cazare) n mediul rural. EUROGTES are ca scop valorificarea i protejarea spaiului rural i a turismului rural la ferme i la sate. Creat prin mobilizarea asociaiilor Fdration des Eurogtes, asociaia EUROGTES d imaginea de marc pentru cazarea turitilor la locuitorii satelor i la ferme n spaiul UE. ntre obiectivele EUROGTES enumerm urmtoarele: definirea ofertelor turistice n mediul rural i stabilirea criteriilor unitare de calitate n turismul rural din Europa;
27

crearea bncii de date cu informaii despre fiecare organizaie membr;

codificarea produsului Turism rural, astfel nct s fie inteligibil pentru client (prin marc sau logo) i n aa fel nct clientul s poat recunoate produsul la prima vedere; atragerea de noi clieni pentru turismul rural i descoperirea spaiului rural prin turism n mediul rural; s construim Europa nseamn s fim solidari. Deci, trebuie s ajutm rile n care turismul rural se afl n faza de organizare, punnd la dispoziie experi, astfel nct s se realizeze un produs omogen, de calitate, bun, care s poat fi oferit pe piaa turistic. La nivel european s-au nfiinat i alte asociaii cum sunt: Asociaia pentru dezvoltarea turismului rural (ATRAC) cu scopul de a ncuraja turismul rural i cultural n cadrul programului EXPERT (ncurajarea turismului rural i protejarea mediului nconjurtor) i asociaia ECOVAST Strategia pentru o Europ Rural, care are ca obiectiv turismul rural ca mijloc de dezvoltare a economiei locale i naionale, cu implicaii ecologice i socioeconomice.

28

CAPITOLUL 4 DESCRIEREA GEOGRAFICA SI SOCIO-ECOMONICA A ZONEI DENSUS

Comuna Densus , asezata la poalele muntilor Poiana-Rusca, avand ca forma de relief prelungiri ale culmilor radiale ale muntilor care se desfasoara sub forma unui evantai ce se pierd in depresiunea Tarii Hategului, asemanatoare prin infatisarea unei adevarate campii, dupa unii geografi a fost candva golf de mare .

4.1

Delimitarile geografice

Comuna Densus este asezata in partea de sud-vest a judetului Hunedoara, la 57 km distanta de municipiul Deva si 13 km de orasul Hateg, la poalele muntilor Poiana Rusca, avand ca forma de relief prelungiri radiale ale muntilor, care se desfasoara sub forma unui evantai ce se pierd in depresiunea Hategului, asemanatoare prin infatisare unei adevarate campii,care dupa geografi a fost candva golf de mare si in trecut geologic al formarii pamantului a fost colmatat de apele curgatoare ce isi aduna apele din muntii ce o inconjoara. Aceste prelungiri ale muntilor Poiana Rusca sunt ferestruite de raulete ce se unesc la un loc formand raul Densus care se varsa in raul Galbena ce trece prin orasul Hateg si este afluent al Raului Mare.Aceste rauri au albie neregulata specifica raurilor de munte , cursul lor fiind determinat de configuratia terenului , urmand linia curbelor de nivel, in perioada de precipitaii abundente sau tunci cand topirea zapezilor din zona de munte coincide cu perioadee ploioase, aceste rauri prezinta pericol de inundatie. Hotarul comunei Densus se invecineaza la Nord cu comunele Rachitova si Unirea, la Est cu comunele Totesti si Raul de Mori, la Sud cu comuna Sarmizegetusa si la Vest cu judetul Caras-Severin. Comuna Densus are in componenta 7 sate: Pesteana, Pestenita, Hatagel, Stei, Poieni, Criva si satul-resedinta Densus. Distantele satelor fata de satul resedinta si tipologia lor sunt prezentate in urmatorul tabel:

NR. CRT. 1 2 3 4 5 6 7

Teritoriul administrativ al Comunei Densus TABEL 1 SATUL COMPONENT DISTANTA IN KM FATA DE TIPUL SATULUI RESEDINATA DE COMUNA DENSUS INSIRUIT PESTEANA 4 ADUNAT PESTENITA 5 ADUNAT HATAGEL 3 ADUNAT STEI 6 INSIRUIT POIENI 10 INSIRUIT CRIVA 8 INSIRUIT Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus
29

CONDITII FIZICO-GEOGRAFICE 1. ALTITUDINEA MEDIE A LOCALITATII Satele comunei sunt situate la altitudini cuprinse intre 400-600 m. Cea mai joasa altitudine o au satele Hatagel si Pesteana, iar cea mai ridicata Poieni si Criva. 2. TIPURI DE SOL Pe raza comunei Densus se intalnesc urmatoarele tipuri de soluri: soluri brune luvice cu diverse grade de pseudogleizare si eroziune intalnite in zonele colinare , piemontale , campii si terase cu clima mai rece. Depozitele pe care s-au format sunt foarte variate , de la Loess la lutui si argile.Textura este diferentiata pe profil, de la in A0 grosiera la mijlocie spre fina in Bt. Structura este grunjoasa , slab dezvoltata in A0 .Continutul in humus este 2 % de calitate inferioara, Ph-ul coboara sub 5. Se recomanda afanarea solului in profunzime , ingrasaminte cu gunoi de grajd , amandamente calcaroase. soluri brune acide intalnite in zona de munte sub paduri de fag, molid sau amestec (fag si molid).Se intalnesc pe depozite rezultate din alterarea rocilor acide. Orizontul de suprafata slab dezvoltat are un continut de materie organica de 3-25% si un Ph cuprins intre 4,3-5,5. litosoluri sunt intalnite pe versanti , sunt soluri subtiri (sub 20cm) formate pe roci compacte. luvisoluri erodate se intalnesc pe tot pe versanti. eradisoluri intalnite pe versanti sunt soluri trunchiate prin procese de eroziune accelerata sau decopertari. luvisoluri albice pseudoglaizate se intalnesc in zonele depresionate , sunt soluri mai evoluate , apare orizontul la saracit in argila.Structura este grunjoasa , slab dezvolatata in orizontul de suprafata, numai 2% de calitate inferioara , reactie acida, fertilitate slaba . 3. CLIMA Zona are caracter climatic temperat-continental cu specific submontan. Temperaturi inregistrate: temperatura medie multianuala.8,3C temperatura medie anuala8,4C temperatura maxima anuala..33.5C temperatura minima anuala..-19C

Primele zile de inghet apar treptat , uneori la mijlocul lunii octombrie ,iar cel mai tarzii apar la inceputul lunii mai. Regimul precipitatiilor este destul de bogat cca 550mm/mp.Precipitatiile cauzate in lunile iulie si august au caracter torential, uneori chiar insotite de furtuna sau grindina. Comuna Densus este situata pe un loc ferit de actiunea principalilor vanturi ce bat in Tara Hategului, creindu-se insa curenti locali pe vaile din comuna.
30

4. FLORA SI FAUNA Vegetatia este strans legata de conditiile climatice , de relief si de natura solului. Comuna Densus este situata in zona de vegetatie a padurilor. Principlele esente lemnoase sunt: fagul, carpenul ,stejarul, frasinul , mesteacanul, iar ca esente tari intalnim pinul si molidul. Pe versantii sudici , care primesc caldura si lumina mai multa se gasesc livezi de pomi fructiferi, indeosebi diferite specii de prun , mar, nuc, cires si visin. Flora erbacee este constituita din paius, papadie ,patlagina lata,etc. Pajistile sunt acoperite cu diverse specii de graminee ,iar in zonele mai inalte se intalneste o asociere de graminee cu leguminoase (trifoi salbatic si ghizdei).In zonele mlastinoase se dezvolta o vegetatie de pipirig, papura, trestie si rogoz. Dintre plantele cultivate amintim: cereale paioase,porumbul,cartoful, legumele si sfecla furajera . In aceste culturi se intalnesc o serie de buruieni:pir, mohor,rapita, loboda, palamida, neghina, romanita, tataneasa si volbura. Animalele salbatice intalnite in padurile din zona sunt: vulpea, iepurele, ursul, lupul, mistretul, jderul, caprioara.Datorita iernilor aspre , animalele salbatice coboara pana in sat. Vara isi fac simtita prezenta in culturile agricole, producand pagube importante.

4.2 Istoricul si toponomia localitatii Densus

In Tara Hategului, ca si in alte parti probabil, fiecare localitate are doua istorii: una ancestrala , transmisa de la o generatie la alta , care traieste in sufletul fiecarui locuitor al asezarii si alta consemnata in filele istoriei din momentul in care satul a devenit un loc de pricina intre doua forte sau cand , din mila vreunui domn a fost imbogatit cu un lacas sfant. Asa s-a intamplat si cu Densusul. Istoricul comunei Densus trebuie sa-l consideram ca fiind strans legat de existenta monumentului istoric Biserica din Densus. Biserica a fost zidita in apropierea fostei capitale a Daciei Romane Ulpia Traiana Sarmizegetusa pe o terasa pe malul stang al raului Densus, in apropierea drumului roman care lega Drobeta de Perelinium. Ceramica daca si romana gasita in sapaturile arheologice atesta existenta unei asezari foarte vechi. Plastica sa, deosebit de interesanta , zidul de piatra inegrita de veacuri a atras inca de acum 200 de ani atentia calatorilor si interesul istoricilor. Primele stiri despre Biserica din Densus , in schite si schite desenate dateaza din anul 1767 , provenind dintr-o publicatie a lui Hohenhausen care crdea ca la originea Bisericii a fost un templu roman ridicat in cinstea zeului Marte. Asemenea ipoteze au fost emise si de unii autori din secolul al XIX lea ca: Nicolae Iorga si Gheorghe Bals care sustineau ca acest monument ar fi construit din
31

secolul al XII-lea, iar V. Vatasanu sustine ca cea mai verosimila data ar fi ultimul sfert al secolului al XIII-lea. Restauratorii , pe baza numeroaselor elemente descoperite socotesc ca monumentul a suferit modificari si adaugiri. Sapaturile arheologice, structura zidariei compozitia mortarului, planul patrat cu absida semicirculara alungita au dus la concluzia ca aspectul primitiv al bisericii este foarte apropiat de al bisericilor paleocrestinilor.Din anumite ipoteze s-ar crede ca Biserica din Densus este cea mai veche biserica cunoscuta pe teritoriul tarii si e datata inca din secolul al IV - VI lea.Dupa alti autori se crede ca la obarsia bisericii din Densus a stat un templu mozaic pentru cultul focului aprins intre cei patru stalpi deasupra carora se inalta turnul patrat , ingust in sus pentru conducerea fumului. Legat de existenta acestui vechi monument istoric este foarte plauzibil ca si satul Densus ar fi de o vechime mult mai mare decat apare in unele documente. Astfel , un document din anul 1360 mentioneaza un proces ce s-a judecat in scaunul de judecata de la Hateg , unde alaturi de 12 cneji erau si sase tarani liberi si anume : Zampa din Clopotiva , Bolcu din Pesteana , Dragomir din Tustea , Bolcu din Densus si protopopul Petru din Ostrov . Dupa unii , numele de Densus s-ar trage de la expresia latina Silva densa (Padure deasa) unde ar fi fost ingropat unul din vestiti generali romani , Longinus , din timpul imparatului Traian. Dupa o traditie mai veche ramasa din popor , satul in vechime ar fi fost asezat mai inspre sud , pe un grind numit Sesuri , unde si astazi se mai vad anumite urme , iar mai tarziu inmultindu-se locuitori , sau satul fiind distrus de o calamitate s-a stramutat mai sus pe locul actual numit Densus , adica din sus . Numirea adevarat romaneasca Densus apare in documente pentru prima data la inceputul secolului al XV lea , mai precis in anul 1404 (Mursina si Ioan fiul lui Stoica din Densus sunt numiti comisari ai unu cneaz din tinutul Hategului ) . Nu trebuie uitat nici faptul ca Densusul este satul de origine al vestitei famili de carturari romani Densusianu : Aron Densusianu , Nicolae Densusianu si Ovid Densusianu, marele filolog , lingvist , istoric literar , folclorist al carui bust se afla in centru comunei Densus . Cu privire cu celelate sate ale comunei , putem spune ca Hatagelul , sat micut , asezat pe un raulet ce vine dinspre Pesteana este destul de vechi . In anul 1453 apare sub numele Hacsadesel si este unu din sate le donate de catre regele Ladislau nobililor Ioan , fiul lui Mihnil si lui Dionisie fiul lui Andrei din Densus . Se pare ca in locul satului de acum ar fi fost inca de pe vremea romanilor o veche colonie , deoarece aproape de sat , pe locul numit Gracistioara pana nu demult se aflau ruinele unei cetati . Cele doua parti ale satului , una pe malul stang si alta pe malul drept al raului formau candva 2 catune din care cel de pe malul stang apartinea Densusului .
32

Satul Pesteana apare sub acest nume din 1404 in mentiunea despre Fatul , fiul lui Balc, cneaz ce a tinut judecata la Hateg . In alte mentriuni se spune despre unii nobili romani care se aflau in introducerea in posesiunea nobililor din anii 1496 , 1517 si 1531. In 1733 se numea , ca si astazi in graiul poporului , Pesteana Mare . Satul Pestenita sau Pesteana Mica cum i se mai spunea in trecut este ascuns intr-o vale spre apus de Pesteana , de unde, poate si-ar fi luat si numele, precum si locuitori , asa cum arata numele unor familii. In conscriptiile din anul 1733 apare pentru prima data si intr-o alta conscriptie di anul 1950 sub numele actual. Satul Poieni , sat ascuns intre munti este micut, dar foarte vechi. In anul 1360 satul era mosia Ancai Atzere, vaduva lui Mardssnai Gaspar si de la dansa va fi trecuta la urmasii ei Stefan si Sandrin, care il aveau pana in anul 1433 cand a trecut prin donatie la familia baronului Kendefi asa cum arata doua documente din anii 1496 si 1519; in conscriptia din 1733 nu se mentioneaza, dar in 1750 apare din nou sub numele de Poieni, ce a apartinut de Zeicani pana in 1902 cand a trecut la Stei. Satul Stei este asezat pe doua vai inguste.Dupa traditia locala, satul s-ar fi infiintat numai spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, pana atunci fiind numai o parte a Densusului a carui continuare pare a fi. De fapt, in mentiunile din anii 1733 si 1750 nu apare si nici in cea din 1311, ci deabia intr-o mentiune din 1813 cu 370 suflete(locuitori).Valea Fierului ce se afla la 4 km departare de Stei, apare ca localitate apartinatoare a satului aminti cu 88 suflete , de unde se extragea fier si se transporta la Hunedoara , iar prin anii 1850 si 1875 au fost si topitorii de fier, parasite mai tarziu. Tot aici se extrageau carbuni de pamant ( mangal ) . Satul Criva apare pentru prima data in documente din 1438 ca proprietate a familiei Mursina din Densus .

Evenimente deosebite din istoria comunei

Din marturiile batranilor satului se aminteste faptul ca locuitorii acestui tinut au participat alaturi de Avram Iancu la actiuni revolutionare. De asemenea au luptat pentru pastrarea libertatii , a limbii romane si a traditiilor in anii grei ai dominatiei austro-ungare. La Adunarea de la Alba Iulia , la 1 Decembrie, au fost prezenti si reprezentanti si locuitorilor acestei comune care si-au unit glasul si entuziasmul cu al celorlalti romani curand Unirea Transilvaniei cu Romania. Pe o matricola din 1918 exista o insemnatate privind lecuirea holerei; exista si o adnotare care relateaza ca in anul 1914 a fost foamete mare in Tara Hategului, ciuma precum si alte calamitati si epidemii.

4.3 Repere sociale si economice ale localitatii Densus 4.3.1 Populatia comunei Densus
33

POPULATIA TOTALA Comuna Densus face parte din randul comunelor a caror populatie nu depaseste 2000 de locuitori. Structura populatiei TABEL 2 NR. SATUL NUMAR DE LOCUITORI LA RECENSAMINTELE DIN: CRT 1960 1968 1978 1989 2004 1 DENSUS 309 309 698 636 433 2 CRIVA --198 104 85 58 3 HATAGEL 366 362 401 361 301 4 PESTEANA 597 573 593 660 533 5 PESTENITA 350 433 440 412 350 6 POIENI 295 254 199 201 142 7 STEI 722 493 515 419 300 8 TOTAL 3139 3142 2950 2774 2122 Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus

STEI

POIENI

PESTENITA 2004 PESTEANA 1989 1978 HATAGEL 1968 1960

CRIVA

DENSUS 0 100 200 300 400 500 600 700 800

Sursa : Continutul Tabelului 2

34

Structura populatieie pe sexe si localitati TABEL 3 NR. SATUL TOTAL MASCULIN FEMININ CR NUMAR PROCENT NUMAR PROCENT NUMAR PROCENT T 1 DENSUS 438 20,64 208 47,49 230 52,51 2 CRIVA 58 2,73 30 51,72 28 48,28 3 HATAGEL 301 14,18 147 48,83 154 51,17 4 PESTEANA 533 25,12 276 51,78 256 48,22 5 PESTENIT 350 16,49 170 48,57 180 51,43 A 6 POIENI 142 6,66 69 48,59 73 51,41 7 STEI 300 14,18 144 48,00 156 52,00 8 TOTAL 2122 100 1044 49,20 1078 50,80 Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus Conform Registrului Agricol populatia comunei Densus in 2007 este de 1858 locuitori , din care: 913 de sex masculin 945 de sex feminin Structura populatiei pe varsta si sexe TABEL 4 NR. VARSTA/SEX BARBATI FEMEI TOTAL PROCENTE CRT 1 SUB 14 ANI 95 84 179 9,9 2 14-19 ANI 34 38 72 3,9 3 20-24 ANI 53 54 107 5,7 4 25-29 ANI 57 60 117 6,3 5 30-34 ANI 57 58 115 6,2 6 35-39 ANI 51 48 99 5,3 7 40-44 ANI 53 52 105 5,7 8 45-49 ANI 55 57 112 6,0 9 50-54 ANI 78 80 158 8,5 10 55-59 ANI 83 87 170 9,1 11 60-64 ANI 94 98 192 10,4 12 65-69 ANI 67 69 136 7,3 13 70-74 ANI 61 66 127 6,8 14 75-79 ANI 43 50 98 5,3 15 80-84 ANI 18 26 44 2,4 16 85 ANI ,PESTE 9 18 27 1,5 17 TOTAL 913 945 1858 100,0 Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus

35

SUB 14 14-19 20-24 25-29 30-34 35-39 40-44 45-49 50-54 55-59 60-64 65-69 70-74 75-79 80-84

Sursa: Continutul Tabelului 4 Urmarind dinamica populatiei incepand din anul 1966 si pana in prezent constatam o scadere simtitoare a numarului populatiei . Fata de anul 1978 , in anul 2004 s-a inregistrat o scadere a populatiei cu 828 locuitori , iar in anul 2007 cu 1092 locuitori . Din aceasta statistica rezulta ca dinamica populatiei comunei este de tip regresiv; de asemenea un proces de imbatranire a populatiei: populatie tanara(pana la 20 ani)reprezinta doar 13,5 %,in timp ce populatie de peste 50 de ani reprezinta 42,8 % Evolutia populatiei ANII NASCUTI VII TABEL 5 SPOR NATURAL -13 -25 -21 -16 -33 -35 -26 -23 -5

NR. CRT 1 2 3 4 5 6 7 8 9

MORTALITATEA FEMEI 11 26 17 19 16 22 20 25 12

TOTAL BARBATI FEMEI TOTAL BARBATI 1991 12 3 9 25 14 1992 19 15 4 44 18 1993 18 14 4 39 22 1994 20 11 9 36 17 1995 8 4 4 41 25 1996 11 7 4 46 24 1997 17 12 5 43 23 1998 15 10 5 38 13 1999 24 13 11 29 17 Sursa: Dispensarul uman din Comuna Densus

36

Comparativ numarul celor decedati in perioada 2000-2007 este mult mai mare decat al copiilor nascuti vii , fapt ce a determinat un spor natural negativ avand limitele intre -5 si -35 pe perioada analizata .

Pregatirea populatiei dupa gradul de scolarizare NR. NIVEL DE SCOLARIZARE CRT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Sub 4 Clase 4 Clase Gimnaziu Liceu Agricol Liceu Neagricol Sc. Profes. Neagricola Sc. Profes / Tehnica Agricola Facultate Agricola Facultate Neagricola In curs de absolvire Sursa: Registrul Agricol al Comunei Densus

TOTAL 20 418 246 490 397 130 4 5 30 118

TABEL 6 SEX BARBATI 7 183 130 210 215 89 3 2 12 50 FEMEI 13 235 116 280 182 41 1 3 18 68

Se observa ca majoritatea populatiei are studii medii (liceu, scoli profesionale), cei cu studii superioare reprezentand doar 1.9%. MIGRATIA Dupa statisticile Primariei Densus si ale Postului de Politie, incepand din anul 1989 au venit in comuna un numar de 336 persoane, din care 165 barbati si 171 femei cu varste cuprinse intre 20 si 60 ani. Majoritatea celor veniti sunt persoane care s-au intors in satul natal odata cu varsta pensionarii si tineri intre 20 si 34 ani care si-au intemeiat aici o familie. Acestia au venit atat de la oras (144 persoane ) dar si din alte sate (192 persoane). Au plecat din comuna dupa 1989 un numar de 264 persoane din care 138 barbati si 126 femei, in general tineri cu varste cuprinse intre 18 si 35 ani, in cautarea unui loc de munca sau in vedera casatoriei. Trebuie precizat faptul ca din cele 264 persoane plecate, 177 au plecat la oras si numai 87 intr-un alt sat. Dintre cei ramasi in comuna, 76 persoane au domiciliul stabil iar 21 peroane figureaza cu viza de flotant. Sporul migratoriu a fost in aceasta perioada pozitiv (inspre comuna). POPULATIA ACTIVA Cuprinde toate persoanele de 14 ani si peste , care in perioada de referinta au constituit forta de munca disponibila pentru producerea de bunuri si servicii . Populatia activa cuprinde populatia ocupata si somerii . Din datele culese si folosind documentele Directiei de Statistica Deva , in comuna exista o populatie activa de 808 persoane . Ponderea barbatilor in randul
37

populatiei active totale este de 60,9 % . Somerii reprezinta 23 % din totalul populatiei active . Structura pe varste a populatiei active TABEL 7 NR. VARSTA/SEX BARBATI FEMEI TOTAL PROCENTE CRT 1 14 19 ANI 6 8 14 1,7 2 20 24 ANI 44 20 64 7,9 3 25 29 ANI 56 34 90 11,2 4 30 34 ANI 59 47 106 13,1 5 35 39 ANI 80 68 148 18,3 6 40 44 ANI 79 51 130 16,1 7 45 49 ANI 48 19 67 8,3 8 50 54 ANI 39 24 63 7,8 9 55 59 ANI 47 21 68 8,4 10 60 62 ANI 34 24 58 7,2 11 PESTE 62 ANI 12 TOTAL 492 316 808 100,0 Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus POPULATIA OCUPATA Structura populatiei ocupata pe varste si domenii de activitate TABEL 8 SERVICII B 5 6 13 9 2 8 43 F 2 2 10 20 29 10 2 75

NR. RAMURI/ AGRICULTURA SILVICULTURA INDUSTRIE CONSTRUCTI Crt VARSTA 1 SEX B F B F B F B F 2 14 19 2 3 20 24 14 6 4 2 5 4 25 29 11 8 2 18 8 5 5 30 34 12 11 3 17 3 3 6 35 - 39 16 10 4 `0 8 4 7 40 44 38 19 5 7 4 8 45 49 31 13 1 5 4 1 9 50 54 39 24 10 55 59 47 21 11 60 - 63 34 24 12 TOTAL 242 136 15 64 26 20 Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus

Populatia ocupata este formata din toate persoanele de 14 ani si peste care desfasoara o activitate economica si sociala producatoare de bunuri sau servicii de cel putin o ora in perioada de referinta (pentru lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati care luceaza in agricultura , durata minima este de 15 ore ) in scopul obtinerii unor venituri sub forma de salarii , plata in natura sua alte beneficii (sunt inclusi si pensionari ce satisfac aceste conditii )
38

Urmarind datele din tabelul de mai sus se observa faptul ca majoritatea populatiei este ocupata in sectorul agriculturii, urmat de industrie si servicii, celelalte sectoare fiind nesemnificative ca numar de populatie ocupata. POPULATIA INACTIVA Cuprinde toate persoanele de 14 ani si peste care declara ca nu au desfasurat o activitate economica sau sociala si nu sunt nici someri. Din populatia inactiva fac parte: copiii, elevii, studentii, pensionarii, casnicele si beneficiarii de ajutoare sociale. Situatia populatiei in 2004 TABEL 9 NR. POPULATIA INACTIVA SEX TOTAL CRT B F 1 Pensionari 302 351 653 2 Casnice 125 125 3 Copii, Elevi, Studenti 112 138 250 4 Alta situatie 7 15 22 5 Total 421 629 1050 Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus In comuna Densus populatia inactiva cuprinde un numar de 1050 persoane, majoritatea acestora fiind pensionari (62,2%). Populatia inactiva este mai numeroasa decat cea activa si decat cea ocupata. In datele statistice, la primaria comunei Densus figureaza un numar de 187 someri din care 111 barbati si 76 femei. Structura pe varste a somerilor din Comuna Densus TABEL10 VARSTA / SEX BARBATI FEMEI TOTAL NUMAR PROCENT NUMAR PROCENT NUMAR PROCENT % % % 14-19 ANI 4 2.1 6 3.2 10 5.3 20-24 ANI 21 11.2 10 5.4 31 16.6 25-29 ANI 15 8.0 8 4.3 23 12.3 30-34 ANI 18 9.6 13 7.0 31 16.6 35-39 ANI 33 17.6 21 11.3 54 28.9 40-44 ANI 20 10.7 18 9.6 38 20.3 45-49 ANI 50 ANI SI PESTE TOTAL 111 59.2 76 40.8 187 100.0 Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus Procentul cel mai mare de someri il reprezinta persoanele cuprinse intr 35 si 44 ani (49,2 %), ca urmare a restructurarilor ce au avut loc in ultima perioada in diferite sectoare de activitate.

39

NAVETISMUL Desi ramura de baza a economiei este agricultua , practicand numai aceasta activitate nu se pot acoperi nevoile materiale ale familiilor, ca urmare locuitorii comunei sunt nevoiti practice diferie meserii in alte domenii care sa le asigure un venit sigur si satisfacator. Astfel, exista un numar de 199 persoane care fac zilnic naveta spre orasul Hateg si spre alte localitati invecinate. Deplasarea se face in deosebi cu autoturisme proprietate personalasi cu autobuzul. a) Numarul navetistilor care vin in: agricultura: 18 silvicultura: 3 constructii: 11 alte ramuri: 56 total: 88 b) Numarul navetistilor care pleaca: in alte sate ale comunei: 26 in alte comune : 5 in orase ale judetului: 80 total:111 in industrie: 90 constructii: 3 alte ramuri 19 c) Numarul persoanelor care fac naveta: zilnic: 174 saptamanal: 16 lunar: 9

4.3.2 Cultura si cult

Accesul la cultura al cetatenilor comuneise realizeaza prin biblioteca comunala care detine un numar de 8.649 volume din toate domeniile , avand un numar de 172 cititori si biblioteca Scolii cu 6.128 volume si 120 cititori.

40

In fiecare sat al comunei exista cate un camin cultural unde se organizeaza spectacole folclorice sustinute de formatii artistice din zona, baluri, nedei (in preajma sarbatorilor religioase si a celor traditionale specifice fiecarui sat). Periodic , la Densus are loc simpozionul literar dedicat personalitatii marelui am de cultura Ovid Densusianu. Religia Din punct de vedere religios , majoritatea ppopulaitiei este de rit ortodox- 1667 credinciosi. Alaturi de acestia traiesc membrii ai altor confesiuni; reformati 3 greco-catolici 2 romano-catolici 9 baptisti 71 penticostali 102 adventisti 4 Cultele neoprotestante isi au locul de rugaciune in case ale credinciosilor sau in lacasuri construite cu aport financiar extern. Pe raza comunei existe 10 lacasuri de cult: Densus--------Biserica Ortodoxa Sf. Nicolae monument istoric Casa de rugaciuni Hatagel-------Biserica Ortodoxa Biserica Penticostala Pesteana------ Biserica Ortodoxa Sf. Prooroc Ilie Biserica Reformata din sec XVI Biserica Penticostala Pestenita------ Biserica Ortodoxa Poieni---------- Biserica Ortodoxa Stei-------------- Biserica Ortodoxa Obiceiuri si traditii Tara vestita-n tara , prin milenara istorie-Tara Hategului- apare ca o vatra de datini si legende mostenite odata cu sufletul, cu graiul, crescute in marea credinta fata de cugetul romanilor, datini pe care om dupa om , generatie dupa generatie le-au infrumusetat innobilandu-le, inmiindu-le trairea, sporindu-le tainele, tintind catre mai sus pe drumurile de suflet ale natiei. Obiceiurile fiind parte integrara, permanenta a modului de trai al oamenilor continua sa-si pastreze in mare parte functiile si formele vechi, suferind insa un proces de mutatie treptata ca reflex al evolutiei socio-economice, al schimbarilor in domeniul ideologiei. Momentele hotaratoare ale vietii omului, casatoria, moartea se cer marcate si azi, dupa cum se cer marcate si zilele insemnate ale anului, cele legate de trecerea de la un anotimp la altul si in legatura directa cu acestea, cele legate de anumite practici gospodaresti, de anumite munci.
41

Repertoriul obiceiurilor sarbatorilor de iarna CRACIUNUL si ANUL NOUcuprinde la Densus: Colindul de pitarai- in ajunul Anului Nou, dis-de-dimineata, cete de copiii pleaca prin sat cu uratul primind daruri(colaci care se numesc pitarai) Colindul deschide de obicei ciclul celor 12 zile ale Sarbatorilor Anului Nou. Colinda de obicei copiii si flacaii in cete de 5-7 ortaci. In seara de Ajun al Craciunului ceata pleaca din casa in casa la colindat. Colindatorii sunt asteptati cu daruri sau bani. In satele de la poalele muntilor se mai practica si Colindul cu Steaua. Jocul cu cerbul- se mai practica si astazi in zilele Craciunului . Cerbul este jucat insotit de bloj. El este compus dintr-un cap de cerb cu nelipsitul bat de lemn clampanitor , actionat printr-o sfoara de catre flacaul care-l joaca si care sta ascuns sub un covor frumos ornat. Blojul este un personaj imbracat urat care poarta o masca in spatele careia face nenumarate nazbatii. Cerbul este insotit de o ceata de flacai, 5-7 la numar. Poezia ritmica a cerbului este cantata de aceasta ceata sub forma de strigatura. Craii- teatru folcloric de inspiratie liturgica , se joaca de o ceata formata din 5-7 flacai, potrivit rolului ce-l interpreteaza :imparat, inger, cioban. Urarea cu buhoiul- ultima manifestare din ciclul celor 12 zile calendaristice pana la Anul Nou. In Ajunul Anului Nou , ceata de uratori formata din 5-8 flacai pleaca din casa in casa la gazdele mai instarite sa ureze pentru Anul Nou. Ceata duce cu ea: plugul, buhaiul, bice, clopote. Obiceiurile legate de primavara , de sarbatorile importante ale ciclului calendaristic de primavara care se mai pastreaza sunt: Impuscarea cocosului- se practica de Pasti in satul Pesteana. Flacaii satului se impart in doua cete egale. Una ramane in sat si trebuie sa manance prescura tare , in timp ce cealalta trebuie sa vina in sat alergand de la un punct dinainte stabilit. Cei care termina primii prescura sau ajung primii in sat au dreptul sa impuste cocosul , care le ramane celor mai buni tintasi. Masuratul si urcatu oilor la munte- ROSCOL- ziua dinaintea masurarii oilor. In aceasta zii(de cele mai multe ori vinerea) oile pleaca la munte, la locul din timp pregatit cu comanda (un fel de adapost), lesul (locul unde stau oile , care este ingradit cu lese) si strunga (locul unde se mulg oile). Fiecare gospodar in ziua de roscol isi pregateste animalele. Le pasuneaza intrun loc in care nu a mai fost pasunat, le boieste(vopseste), le mulge si le afuma cu tamaie. Seara de roscol toti cei care isi masoara oile trebuie sa ajunga cu oile la stana unde se mulg. Nimeni nu mulge oile sale. Laptele este inchegat , facut cas si se vinde pentru cheltuielile stanei. Dimineata urmatoare, inainte de plecarea la pasune cu animalele, ciobanii mananca in grup 2-3 persoane dupa criteriul rudeniei sau prieteniei. In aceasta dimineata nu se mulg oile. De la pasune se vine la stana in jurul orei 12 , cand cei care au fost cu oile la pasunat mananca(de obicei tocana- care e o ciorba de cartofi cu carne de miel) si se stabilesc diferite reguli (fiecare isi mulge numai oile sale, cati lapti se stabilesc).tot acum

42

preotul paroh face o slujba la stana, rugandu-se ca animalele sa fie ferite de animalele salbatice, de traznet, etc. In jurul orei 13 , oile cu lapte se duc la strunga pentru a fi mulse. Cand totul este pregatit se trage un foc de arma peste oile adunate in strunga , dupa care incepe mulsul care dureaza aproximativ 2 ore. Dupa ce au fost mulse toate oile de fiecare parte , incepe masuratul laptelui. De regula se incepe cu cei care au mai mult lapte, care pe rand golesc laptele intr-o masura (vas din lemn) asezata pe un loc drept , iar cu ajutorul unui HARAG(un lemn cioplit in patru fete) care se introduce in lapte. In fata laptelui se face pe harag o crestatura. Se masoaracu metrul distanta de la capatul haragului care a fost introdus in lapte si pana la crestatura, lucru care este notat in caietul stanei. Se procedeaza la fel cu fiecare satean care si-a adus oile la aceasta stana, stabilindu-se ordinea de luare a branzei. Cei care au mult lapte au si un numar de centimetri mai mare pe harag. Un litru de lapte reprezinta aproximativ un cm. pe harag . Primul pe harag (cel cu laptele mai mult) ramane la branza si ia atatia lapti cati au fost stabiliti de regula 37, adica se va lua de 37 de ori laptele muls. Dupa terminarea masurarii laptelui, tot pe grupe de neamuri sau prieteni se pune masa la iarba verde (carne de miel fripta , sarmale si placinte). Dupa ce toti si-au luat branza , urmeaza o noua masurare numita branza mica care urmeaza acelasi scenariu. Obiceiuri de vara: Dodoloiul- obicei de invocare a ploii. Cand este seceta , in vremea verii, se aduna o ceata de copii mai mici, fete si baieti. Ei se dezbraca pana la brau acoperindu-si trupul de crengi de arin sau salcie. Cu o cruce purtata de doi copiii urmati de intreg alaiul ce porneste de la un capat la altul al satului cantand: Hei , loi, dodoloi, Doamne, da o ploaie mare Sa se ude campul mare Campul mare s-a uscat Bucatele nu se fac!! Femeile ies la porti si uda ceata cu apa. Folclorul din Densus pastreaza numeroase obiceiuri in legatura cu momentele cele mai importante din viata omului: Nasterea scaldatul este facut prima data de moasa copilul nu se lasa singur pana la botez
43

cei care-l viziteaza pentru prima data ii pun la cap bani in timp ce copilul este dus la botez de catre moasa si nasa , acasa mama puna mana pe toate lucrurile ca atunci cand copilul cand va fi mare sa le stie manui cu pricepere. Ceremonialul nuntii petitul fetei de catre parintii baiatului nunta este anuntata in trei duminici la rand in biserica cu o saptamana sau doua inaintea nuntii doi otfeli(vornici) merg la casa mirelui si a miresei pentru a-I pofti la nunta. Ei au asupra lor buclia(plosca) frumos ornata. cuvantarea rimata in versuri si proza ce se rosteste la porta miresei in fruntea alaiului cei doi otfeli si alti tineri o hora insotita de strigaturi daruri se anunta nuntasilor in versuri pline de haz (pentru nas si nasa) strigaturile din timpul nuntii au caracter de saga, simbolizand voiosie si buna-dispozitie Obiceiuri legate de inmormantare(acestea s-au pastrat mai mult decat cele legate de nastere si casatorie): In cazul mortii asteptate se obisnuieste ritul maslului. platirea mortului cu asa numitul ban de vama . Cu acest ultim ban plateste ca sa fie trecut in lumea cealalta in cosciug se pune tuica, un ou fiert (ca sa aibe ce manca), fire de mac (ca sa aiba ce numara si sa nu se mai intoarca) cantecul bradului atunci cand moare un baiat tanar o ceata de flacai in numar de obicei fara sot pleaca la padure si taie un brad mare. Acesta este impodobit si purtat de flacai pe umeri pana la cimitir si se infige in pamant la capataiul mortului. In urma flacailor cu bradul merge un grup de bocitoare. Bocetul amplifica ritualul inmormantarii. Despartirea de cel mort se face si prin bocet. In Densus , bocetul se cheama cantarea mortului.Sosesc in general femeile mai in varsta din familia celui decedatului sau bocitoarelor satului. Clacile- constituie forme reciproce de intrajutorare. Au disparut elementele folclorice din cadrul lor. Obiceiuri legate de traditia satului Nedeia La aceasta participa intreg satul , rudele si invitatii din cele mai indepartate zone. In ziua nedeii , la masa de pranz sosesc rudele si invitatii. Se poarta discutii , se deapana amintiri, se glumeste, etc. Dupa masa, atat localnicii cat si invitatii merg la dansul organizat la caminul cultural.

44

Desi dureaza numai doua zile , nedeia constituie un fericit prilej , peste timp a rudelor , de reintregire a familiei.

4.3.3 Caracterizarea economica a zonei

Functiunea social-economica dominanta a comunei o reprezinta agricultura si silvicultura. Agricultura este sectorul de baza al economiei comunei . Inainte de anul 1989 a fost cooperativizata sub forma Cooperativelor Agricole de Productie in 5 sate: Densus, Hatagel, Pesteana, Pestenita, Poieni si necooperativizata in doua sate: Stei si Criva. Dupa anul 1989 aceste Cooperative Agricole de Productie au fost desfiintate , proprietarilor de terenuri agricole fiindu-le restituite proprietatile. Din suprafata totala a comunei-13.612 Ha, suprafata agricola este de 6.138 Ha din care : - arabil 1021 Ha - pasuni 2309 Ha - fanete 2221 Ha - livezi 587 Ha Incadrarea terenurilor Conform legii 34/1994 , terenurile de pe raza comunei se incadreaza in zona a IV-a de fertilitate si favorabilitate pentru satele Densus , Hatagel, Pesteana si zona a V-a de fertilitate pentru satele Stei , Criva si Pestenita. Numarul de animale In cadrul dezvoltarii economiei locale un loc important il ocupa cresterea si ingrijirea animalelor in gospodariile individuale. Numarul de animale total pe comuna este: bovine total: 1.050 capete existente la un numar de 404 gospodarii din care vaci+juninci -509 capete. Rasa predominanta este Baltata Romaneasca si metisi de intzgau, productie totala de lapte/lactatie fiind 3.300 litri/ cap. cabaline total: 171 capete la 114 gospodarii.Rasa predominanta este cea comuna, caii existenti fiind folositi la executarea lucrarilor agricole(arat, semanat), la diferite transporturi de produse agricole precum si in sectorul forestier. porcine total: 1.348 capete la 641 gospodarii .Se intalnesc rasele Bazna si Marele Alb. ovine total: 4.756 capete din care oi+ mioare 3.916. Acestea sunt repartizate la un numar de 248 gospodarii.Rasa cea mai frecvent intalnita este Turcana , care in conditiile din aceasta zona da o productie de lapte de 43 litri/lactatie si o productie de lana de 2,2-2,5 kg/ cap. caprine total: 131 capete la 26 gospodarii

45

 pasari total: 10.300 capete la un numar de 726 gospodarii . Se cresc atat rase pentru carne cat si rase mixte. Productia medie de oua/an/cap fiind de 160 bucati. familii de albine : exista un numar de 248 familii de albine la 12 gospodarii. Se valorifica flora locala si cea melifera prin practicarea pastoralului in alte zone. Referitor la activitatea de reproductie trebuie specificat ca monta se realizeaza atat artificial cat si natiral cu tauri neautorizati. Densitatea animalelor la 100 Ha teren agricol se prezinta astfel: -bovine: 17,2/100 Ha -ovine :77,4/100 Ha -cabaline: 2,8/100 Ha Facand o medie a efectivelor de animale pe gospodarie , situatia se prezinta astfel: -bovine: 1,5 capete/gospodarie -porcine: 2,1 capete/gospodarie -ovine: 19,1 capete/gospodarie -pasari:14,2 capete/gospodarie Gruparea gospodaiilor in functie de suprafata agricola detinuta TABEL 11 NR. CRT 1 2 3 4 5 6 7 NUMAR DE GOSPODARII 0-0,5 HA 89 0,5-1 HA 85 1-3 HA 250 3-5 HA 181 5-7 HA 83 7-10 HA 54 PESTE 10 HA 7 Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus GOSPODARII CU:

De remarcat faptul ca cele mai multe gospodarii sunt cele care detin o suprafata agricola de 1-3 HA. Structura culturilor si productia medie la ha TABEL 12 NR. CULTURA SUPRAFATA PRODUCTIA MEDIE/ CRT HA 1 GRAU+SECARA 180 2850 KG 2 ORZOAICA 115 1250 KG 3 OVAZ 80 1820 KG 4 PORUMB 384 3800 KG 5 FLOAREA SOARELUI 13 1500 KG 6 CARTOFI 120 16000 KG 7 LEGUME 40 6-16 T 8 PLANTE PT. NUTRET 89 12000 KG Sursa:Evidenta populatiei din cadrul Primariei comunei Densus
46

Datorita nerspectarii unei tehnologii de cultura corecte productiile obtinute nu sunt la nivelul potentialului productiv al plantelor. Dotarile agricole ale comunei Densus sunt compuse din: Tractoare : pana la 45 CP -37 bucati pana 46-65 CP -38 bucati Motocositori: 2 bucati Pluguri : pentru tractor 53 bucati cu tractiune animala 128 bucati Cultivatoare: 9 bucati Grape cu tractiune mecanica: 14 bucati Semanatori cu traciune mecanica: 19 bucati Semanatori cu traciune animala: 81 bucati Masini pt. Plantat cartofi: 5 bucati Masini pt. Imprastiat ingrasaminte: 5 bucati Masini de stropit: 4 bucati Masini de erbicidat: 1 bucata Combine pt. Recoltat cereale paioase :10 bucati Combine pt. Recoltat porumb: 1 bucata Combine pt. Recoltat furaje: 2 bucati Masini pentru recoltat cartofi: 2 bucati Remorci: 43 bucati Autovehicule pt. Transportat marfuri: 5 bucati Care si carute: 239 bucati Cazane pt. Fabricat tuica: 49 bucati Referitor la adaposturile pentru animale trebuie mentionat ca majoritatea acestora sunt comune mai multor specii de animale, un numar foarte redus de gospodari cresc specii diferite in adaposturi diferite. Neajunsul acestora consta in deficitul volumului de aer necesar per cap de animal, a indicelui de iluminare, a ventilatiei dirijate , a lipsei platformei de balegar si a bazinelor de purin.
47

Depozitarea cerealelor fibroase se face in general sub forma de clai(pierderi calitative si cantitative pana la 15-20%) si mai putn in poduri si fanete. Suprafata agricola a comunei este de 6.138 Ha, cea ce reprezinta 45.1% din totalul suprafetei teritoriului administrativ. Trebuie avut insa in vedere ca din suprafata agricola numai 1.021 Ha sunt arabile. Suprafetele intinse de pasuni si fanete 4.530Ha precum si suprafetele ocupate cu culturi furajere ofera conditii avantajoase pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Suprafata ocupata de paduri este de 6.935 Ha, adica 50.9 % din suprafata totala, in secorul silviculturii si exploatarii lemnului lucreaza localnici din satele Stei si Poieni, dar si persoane din afara localitatii. Padurile din cadrul comunei sunt administrate de Ocolul Silvic Hateg care asigura asistenta tehnica, exploatarea rationala, intinerirea padurilor, reimpadurirea terenurilor defrisate. Totodata, asigura materialul saditor pentru reimpaduriri si lucrari de igiena fitosanitara in cadrul padurilor. Zonele de exploatare forestiera sunt: Floruta, Poienareasca si Valea Fierului. Pe teritoriul comunei functioneaza 3 puncte de colectare a fructelor de padure. In teritori exista o cabana silvica si 4 cabane forestiere. Activitatea industriala se desfasoara in afara teritoriului comunei, persoanele active deplasandu-se pentru munca in orasul Hateg, zona Raului Mare Retezat.

O alta ramura importanta a economiei comunei o reprezinta tranzactiile vanzari/ cumparari.

Acest capitol reflecta capacitatea de obtinere si valorificare a produselor agricole obtinute in comuna si defineste motivatia pentru care in fiecare gospodarie sunt crescute specii de animale diferite. Astfel, in 1999 s-au valorificat pana la data de 01.10. atat la fondul de stat cat si pe piata libera urmatoarele cantitati de produse: CARNE : bovina -85,6 t ; 230 capete ovina 65,5 t ; 3.275 capete porcina -38,4 t ; 391 capete pasari - 8,7 t ; 4.356 capete LAPTE : vaca 13.514 hl din care : piata -5.300 hl consum familial- 6.407 hl oaie 1652 hl din care : piata 600 hl
48

consum familial 1.052 hl LANA: 9,2 t achizitionata de persoane fizice OUA: 616.000 BUCATI din care : piata- 172.000 bucati consum familial 431.000 bucati Cartofii , legumele si alte produse (cereale) au fost valorificate pe piata libera din orasele judetului. Numarul unitatilor economice Pe raza comunei functioneaza un numar de 19 unitati comerciale (5 cu capital de stat si 14 cu capital privat) din care : -11 cu profil alimentar -2 cu profil nealimentar -6 de alimentatie publica De asemenea exista si 3 societati comerciale private cu profil agricol(cultivarea pamantului, cresterea animalelor pana la 100 de capete) si o societate comerciala de panificatie cu un numar de 16 angajati. Gospodariile participa de asemenea la economia comunei . In comuna exist un numar de 749 gospodarii, majoritatea cu activitate mixtacresterea animalelor si cultivarea pamantului. Exista in zona intreprinzatori particulari in domeniile: tamplarie, fierarie, cojocarie, dar intr-un numar redus. Constructiile amplasate pe teritoriul comunei sunt in general vechi, dar exista si constructii noi, moderne. Conform datelor statistice exista pe total comuna un numar de 759 case de locuit , totalizand o suprafata locuibila de 27305 mp si 29 apartamente in blocuri de locuit la Densus si Pesteana. Structura de rezistenta a acestora este din ziduri de caramida, iar majoritatea fudatiei de piatra cu beton, scheletul acoperisului fiind din lemn acoperit cu tigla. La constructiile noi s-a folosit cam material de constructie caramida BCA. Regimul de inaltime este : -P+1- 11 cladiri si P- 748 cladiri. Dupa vechime: construite dupa 1945 511 cladiri; construite dupa 1970 243 cladiri; construite intre 1990-1994 3 cladiri; construite intre 1995-1999 2 cladiri.
49

Indicii medii de locuire sunt: numar persoane / locuinta 2,44; suprafata locuibila pe persoana 11,69 mp; suprafata locuibila / locuinta 35,97 mp. Sunt dotate cu baie sau dus 77 locuinte. Incalzirea locuintelor se realizeaza cu combustibil solid, in general in sobe de teracota, iar apa calda menajera in gospodariile dotate cu baie se obtine in cazane sau boilere electrice. Constructiile anexe sunt: grajdul pentru vite si sura; cocina pentru porci; cotetul pentru pasari; soproane.

Prezenta grajdurilor mari din caramida dovedeste importanta mare acordata inca din timpuri stravech cresterii animalelor. Unitatile de masura folosite in localitate sunt: a) pentru suprafata: arul (100mp) iugarul (0,58 arii) b) pentru volum : litarul (cca 850 ml) merta (22 kg). Numarul de titluri de proprietate eliberate pana in noiembrie 1999 este de 395. Invatamantul In comuna Densus invatamantul de masa este reprezentat de 5 scoli cu clasele IIV si o scoala coordonatoare cu clasele I-VIII in centrul comunei; invatamantul special este reprezentat printr-o scoala speciala in satul Pesteana. Numarul elevilor in scoala primara este de 59 elevi , iar in clasele V-VIII de 50 de elevi. La scoala speciala locuiesc si invata un numai de 111 elevi. Activitatea prescolara se desfasoara in trei gradinite (Densus,Pesteana ,Pestenita) in care figureaza 38 copiii. De asemenea, un numar de 42 elevi sunt la liceu, iar la scoli profesionale si postliceale 9 elevi. In invatamantul superior sunt inscrisi 11 studenti. Conditiile in care se desfasoara activiatea in scoli si gradinite sunt corespunzatoare, toate scolile avnd autorizatie de functionare. In anotimpul rece, incalzirea acestora se face cu lemne. Cadrele didactice care isi desfasoara activitatea la nivel local sunt in numar de 38 din care: in invatamantul de masa 16
50

 in invatamantu special 22 In ceea ce priveste calificarea acestora , situatia se prezinta astfel: titulari: 27 suplinitori 11, din care 8 cu studii medii. Din totalul cadrelor didactice , 6 sunt localnici , ceilalti fac naveta din orasul Hateg si din comunele si satele invecinate. SANATATEA In comuna exista un dispensar uman in localitatea Densus si un cabinet medical in cadrul Scolii ajutatoare-Pesteana. Dispensarul uman este deservit de doi medici: un generalist si un stomatolog, o asistenta medicala si o sora medicale(moasa). La cabinetul medical al Scolii ajutatoare asistenta medicala este asigurata de 3 asisitente medicalein trei scimburi. Toate cadrele sanitare care isi desfasoara activitatea in aceste unitati sunt locuitori ai comunei Densus. Chiar daca dotarea dispensarului cu aparatura medicala este insufisienta , asistenta medicala de prim ajutor este asigurata in bune conditii. In cazuri de urgenta medicala, se apeleaza la Spitalul Orasenesc Hateg. Pe lista medicului de familie figureaza un numar de 1464 persoane. ELECTRICITATEA Cu toate ca relieful comunei este in majoritatea deluros spre muntos,iar caselesunt construite la diferite altitudini , nu exista gospodarii neelectrificate. COMUNICATIILE Comunicarea din centrul de comuna cu celelalte sate se realizeaza prin serviciul telefonic sau prin mesageri locali. In centrul comunei exista trei posturi telefonice Primaria, Politia, Dispensarulconectate la o centrala telefonica din localitatea Sarmizegetusa.Pe raza comunei sunt 34 de abonati telefonici si 8 posesori de telefoane mobile. Se afla in curs de instalare o centrala telefonica cu 300 de abonati (40 pentru inceput) si un post public in centrul satului resedinta de comuna. Comuna Densus se leaga de orasul Hateg prin drumul judetean DJ 6870 DensusTotesti si mai departe prin drumul national DN 63 pe distanta Totesti-Hateg. Drumul judetean 6870 pe distanta de 6 km Totesti-Densus este modernizat, avnd imbracaminte asfaltica. Tot orasul Hateg se mai leaga prin drumul judetean 6870
51

Totesti-Densus-Unirea-Hateg. Pe prima varianta distanta pana la Hatg este de 13 km , iar pe a doua de 18 km. De orasul Deva , resedinta judetului Hunedoara, se leaga prin DJ 6870 pana la Totesti, de aici pe DN 68 pana la Hateg, mai departe prin DN 66 pana la Simeria Veche si de aici prin DN 7 pana la Deva. Distanta pana la Deva este de 54 km. Drumul comunal care strabate localitatea are sectoare de drum deteriorate care necesita lucrari de intretinere si reabilitare. Strazile care intersecteaza drumul comunal sunt din piatra sau pamant necesitand modernizare. Comuna Densus nu are acces direct la calea ferata. Distanta pana la cea mai apropiata statie CFR este 17 km, aceasta fiind la Subcetate.

4.4 Perspectivele dezvoltarii localitatii pe termen mediu

La sfrsitul acestui secol si mileniu industria turismului si a calatoriilor reprezinta, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate si, n acelasi timp, cel mai important generator de locuri de munca. Din punct de vedere economic turismul se constituie si ca o sursa principala de redresare a economiei a acelor asezari care dispun de importante resurse turistice si le exploateaza corespunzator. Desfasurarea turismului presupune o cerere specifica de bunuri si servicii, cerere care antreneaza o crestere n sfera productiei acestora. Cererea turistica determina o adaptare a ofertei ce se materializeaza, ntre altele, n dezvoltarea bazei tehnicomateriale a acestui sector, si indirect, n stimularea productiei ramurilor participante la : construirea si echiparea spatiilor de cazare si alimentatie, modernizarea retelei de drumuri, realizarea de mijloace de transport. n acest context, principalele argumente care determina necesitatea dezvoltarii turismului, rezulta din urmatoarele aspecte: 1. Resursele turistice fiind practic inepuizabile, turismul reprezinta unul din sectoarele economice cu perspective reale de dezvoltare pe termen lung; 2. Exploatarea si valorificarea complexa a resurselor turistice nsotite de o promovare eficienta poate constitui o sursa de sporire a ncasarilor valutare ale comunei Principalul obiectiv in dezvoltarea socio-economica a comunei Densus este derularea de investitii in modernizarea infrastructurii constand in reabilitati de drumuri comunale, strazi,alimentare cu apa si canalizare in sistem centralizat . Infiintarea unei retele de agroturism Identificarea unor gospodarii cu potential agroturistic si atragerea de fonduri pentru alinierea la standardele prevazute de lege.

52

CAPITOLUL 5 PERSPECTIVELE DEZVOLTARII STRATEGICE A LOCALITATII DENSUS DIN PUNCT DE VEDERE TURISTIC
Comuna Densus prezinta o mare varietate de valori culturale istorice - arta populara, traditiile, vestigiile istorice - un cadru natural armonios imbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc.

5.1 Motivatia dezvoltarii din punct de vedere turistic a localitatii

Pe langa linistea oferita de padurile comunei in care se gasesc numeroase specii de arbori printre care fagul, carpenul , molidul, stejarul, frasinul, mesteacanul, pinul, etc., turisti pot de asemenea beneficia de a gustare proaspata din fructe culese direct din livezile de mar, prun, cires, visin si gutui de pe versantii sudici ai comunei . Comuna Densus a pstrat i mai pstreaz nc n bun msur datinile i obiceiurile strvechi, un bogat i variat folclor, elemente originale de etnografie i artizanat, ce pot fi valorificate turistic n cadrul unei strategii de organizare i dezvoltare a zonei. Prezenta animalelor salbatice <vulpe, jder, iepure, urs, lup, mistret, caprioara> a determinat practicarea mersului la vanatoare care si astazi se face cu unelte rudimentare, de obicei curse, unele dintre ele avand forme arhaice , dintre care cele mai cunoscute sunt : cu troaca, latul, balta si cotetul. De asemenea se practica pescuitul datorita faptului ca prin comuna trece raul Densus , insa pescuitul densusienilor s-a limitat la pescuitul cu undita pe timp de zi , iar noaptea la lumina opaitelor cu ostiea (o furca de fier ingusta cu coada de lemn). Constructiile taranesti pastrate intacte de-alungul anilor dau un aer de basm intregii comune. Importanta lor se datoreaza modului potrivit de a raspunde la necesitatile de viata ale oamenilor. Interiorul acestora scoatand in evidenta viata taranilor , unde din nici o curte nu lipsesc grajdul , adapostul pentru fan, cotarca si camara. Uneltele pe care le foloseau in agricultura erau confectionate de ei : grapa, tesala, merta, coasele, jugurile, toate acestea pastrandu-se pana in prezent. Grapa cu tri se aseamn cu o grebl mai mare ce era fcut din tri (adic din crengi de prun sau mesteacn cu ramurile bogate) i care trndu-se niveleaz terenul la arat i semnat.

53

esala - un timp de piepten cu dini mai mari pe o parte, mai mruni i mai dei pe cealalt parte, confecionai din tabl cu mner din lemn, fiind o pies de tradiie veche folosit n gospodrie la pieptnatul animalelor. Mera - este un vas scobit ntr-un lemn de mesteacn, plop sau cire, folosit pentru a msura cerealele. Mera era echivalentul a 22 kg. Coasele, tiocurile, ciocanele i nicovala. Coasele erau folosite pentru tierea ierbii. Tiocurile de coas erau fcute din lemn de esen moale (salcie) i vizibil n orice poziie la bru. Nicovalele i ciocanele folosite pentru btut coasele au forme caracteristice fcute complet din fier cu dou sau mai multe urechi rsucite pentru a alctui o suprafa ce mpiedic nicovala s se ngroape n pmnt. Jugurile erau confecionate din lemn i erau folosite la grumazul vitelor ce se puneau la car pentru a presta diferite munci agricole. Secerile sunt confecionate din fier ce au forma unui semicerc avnd un mner din lemn. Erau practice n gospodrie. Se foloseau la tiatul grului. Astzi nc se mai folosesc aceste unelte la tiatul manual al porumbului. mblcirii folosit n trecut la mbltit bucatele prin btaie i vnturare. Erau compuse dintr-un b scurt de lemn de corn cu care se btea snopul dintr-un alt b mai lung care se inea n mini (boata) din lemn de alun, precum i din dou buci de piele de vit, legate n jurul capetelor alungite ale hdrgului i boatei n aa fel nct s se roteasc. Acestea sunt legate apoi ntre ele printr-o alt bucat de piele. Astzi aceste mblciri nu se mai folosesc devenind doar piese de muzeu. Greblele - erau folosite de fiecare gospodar i constituiau o unealt de baz n buctrie. Erau confecionate dintr-o coad de lemn de alun, despicat jos i care se introduce n grebla propriu zis fcut din lemn de frasin i n care sunt apoi nfipi dinii confecionai tot din lemn de frasin. Greblele au fost i astzi folosite n gospodrie de ctre rani n special la strnsul fnului. Furca pentru ln este confecionat din lemn de consisten moale i uor cum este alunul. Ea este format dintr-un b, n unele cazuri acest b este sculptat manual cu foarte multe modele populare, iar la captul de sus al furcii este prins un fir de a

54

pentru a prinde caierul de ln n furc. Furca se mai utilizeaz la ar fiind folosit foarte des la torsul lnii

Biserica Sf. Nicolae din Densu constituie unul din cele mai vechi i mai interesante construcii religioase din ara noastr un monument ciudat care strnete uimire", cum nota N. Iorga n anul 1920. Situat n partea de nord-est a comunei, pe dealul de dincolo de Rul Fierului, deasupra satului, n mijlocul unei livezi de pruni, biserica din Densu este un edificiu

Fig. 1 Biserica Sf. Nicolae din Densus

Sursa: (http.//www.wikipedia.com/primariadensus) straniu i singular ca nfiare i structur arhitectonic, fiind cu siguran cel mai problematic monument medieval din cte se afl pe ntinderile rii noastre; o zidire de form curioas cu totul neobinuit la bisericile ortodoxe . Construit din pietre romane, provenind din ruinele nvecinate: Ulpia Traiana Sarmisegetusa - altare votive, lespezi fuite, coloane, statui din piatr de carier i din crmid, biserica din Densu, reprezint azi o dispoziie planimetric neomogen datorit adugirilor ulterioare. Pereii sunt ridicai din bolovani mari, vrstai cu crmizi romane i cu lespezi de piatr. Forma este ptrat, pe pereii principali rezemndu-se o cupol. Deasupra cupolei se nal un turn cu trei etaje ce se strmteaz spre vrf terminndu-se cu un trunchi de

55

piramid cu patru frontoane prelungite. Ultimul nivel al turnului este boltit cu o calot elipsoidal deasupra celor patru frontoane ridicndu-se piramida nveliturii de piatr. n partea dinspre sud este o boltitur de piatr prin care se face urcarea n turn. Fig.2 Peretele de nord al Bisericii din Densus

Sursa :( http//www.comunadensus.ro/imagini )

56

Fig.3 Leul de piatra de pe Biserica din Densus

Sursa: Fotografii proprii Deasupra ei din afar se vd doi lei puternici din piatr. Se pare c boltitura s-a continuat cndva i n partea sudic a construciei i a format dup cum ar indica urma zidului un naos al bisericii care cu timpul s-a ruinat. Interiorul bisericii este ngust i nalt, care frapeaz prin lespezile mari i crmizile de provenien roman ale pavimentului, precum i din blocurile din care sunt formai cei patru stlpi de susinere ai navei legai ntre ei prin arcuri supra nlate. Pe stlpi sunt diverse inscripii, unele cu caracter funerar, ceea ce a dovedit c sunt rmie ale unor temple sau edificii romane, folosite la construcia bisericii. Nava are form rectangular la fel ca i altarul. Pe latura dinspre nord-vest are trei ferestre foarte mici, rotunde. Absida are de asemenea, dou ferestre ascuite n partea superioar. Masa altarului o formeaz o tabl enorm de marmur cu inscripie roman. Acoperiul bisericii este acoperit din lespezi dispuse n trepte, mprumutnd monumentului un aspect aparte, ntregind n acelai timp impresia de robustee pe care i-o confer masa plin a zidriei.

57

Fig. 4 Ferestrele din nord-vest

Fig.5 Pictura murala cu doi Apostoli

(http//www.comunadensus.ro/imagini)

Sursa: Fotografii proprii

Dar, ceea ce sporete valoarea i frumuseea bisericii din Densu sunt picturile murale Executate n anul 1443 cum rezult dintr-o inscripie recent descoperit, aceste picturi sunt opera a trei meteri. In naos i altar se pstreaz mai multe fragmenta de pictur mural care se impun prin nobleea grav a expresiei plastice i prin prospeimea naiv a viziunii. Cele mai vechi par a fi dup fizionomia lor stilistic scenele de pe stlpi care au o strlucire ciudat, atrgnd i fascinnd privirile. Sunt reprezentri oarecum naive, dar nu lipsite de farmec, evocnd tradiiile artei hunedorene de la nceputul veacului al XV-lea (imaginea Sfintei Mria cu pruncul mbrcat n ie romneasc, Sfnta Treime i Apostolul Bartolomeu aducndu-i pielea pe b). Figurile au oval prelungit, ochi mari, migdalai dar, cromatica mai preioas i tehnica mai sigur indic o faz mai evaluat. Pe pereii rsriteni ai naosului sunt reprezentai doi Apostoli, sfini militari, sfini taumaturgi, martire iar n altare se pstreaz din vechiul decor iconografic doar registrul inferior cu un amplu cortegiu de sfini ierarhi. Picturile registrelor superioare i din altar se impun prin nalte virtui artistice care atest prezena unui artist de real prestigiu, tefan fiind primul zugrav romn descoperit pn acum pe o decoraie mural din ar . tefan evoc prin arta lui tradiiile colii de pictur din ara Romneasc din vremea primilor Basarabi. Se impune argumentul c acest virtuos a fost un prim
58

exponent al artei de dincolo de muni, cu att mai mult cu ct n acea perioad existau strnse legturi politice, militare, i culturale n Transilvania i ara Romneasc. Fig. 6 Pictura murala cu Sfinti De o frumusee deosebit sunt doi sfini taumaturgi din registrul al doilea, din colul nord-vestic al naosului. Prezentai din fa pn la old, primul innd o cutiu al doilea un potir, amndoi fac acelai gest prnd c vor s ofere cu linguria inut n mna dreapt medicamentul tmduitor. Sfntul din dreapta este un tnr imberb, cu o fa buclat, cu prul pieptnat n bucle strnse dup moda elenistic, reluat n pictura epocii paleologe . Faa caligrafiat cu puritate, nasul prelung i fin, gura mic, ochii mari i expresivi, amintesc de modelele aceleiai epoci, ca i modelajul subtil. Vemntul su compus dintr-o Sursa: Fotografii proprii tunic alb i o mantie alb, este decorat cu perle fine dispuse n irag de-a lungul bordurilor, la manete i la guler, fie presrate n grupuri de cte patru. Faldurile largi sunt armonios desenate, dar modelajul este plat, obinut fie prin tonuri mai nchise ale culorii locale fie prin blieuri de alb. Prezentnd aceleai caracteristici stilistice, sfntul nvecinat este nfiat cu chipul unui om matur, brbos, cu expresie sever, ascetic aproape. Mantia sa verde, prins cu o fibul peste umrul drept cade n pliuri rigide imprimnd expresia de severitate n timp ce la personajul anterior dezinvoltura fardurilor era parc un ecou al prezenei tinereti. Virtuile stilistice ale meterului tefan pot fi cunoscute dac se analizeaz picturile din altar. Meterul a desenat cu migal anumite amnunte din fizionomie aducnd i preciznd expresiile. Figurile sfinilor Arsenie i Atanasie impresioneaz nu numai prin monumentalitatea viguroas, prin fermitatea gesturilor dar i prin exacta definire tipologic, prin claritatea i sigurana redrii materiei.
59

n secolele urmtoare, biserica din Densu, care o vreme s-a mai aflat n grija

Fig.7 Pictura murala din1767

Sursa: Fotografii proprii familiei Hnjina, dovedit unui grafit din 1566, vestind moartea jupnului Andria a fost nregistrat spre apus cu o tind care exist 1767, de cnd dateaz primele imagini ale monumentului. n 1789, popa Simeon din Piteti a venit n Transilvania i a picta tmpla din partea de apus a bisericii i poate tot lui i se dateaz zugrvirea judecii de apoi azi aproape complet distrus, de pe peretele vestic al naosului .

60

Mai trziu n anul 1847 i 1889 - 1890, ca urmare a stricciunilor sau fcut unele reparaii i cu acest prilej s-a montat deasupra intrrii un linte de marmur provenind

Fig.8 Intrarea in Biserica Sf.Nicolae

Sursa: Fotografii proprii de la Sarmisegetusa. Restaurrile ntre prinse ntre anii 1916-1963 au pus n valoare frumuseea unic a acestui monument n a crui viguroas expresie descifrm ceva din trinicia sufleteasc a ctitorilor i meterilor si. Se spune c monumentul a fost vizitat i de marele istoric german Momsem. Pe baza prerii emise de acesta s-a susinut c biserica a fost zidit n veacul al XI-lea sau al XIII-lea, din pietre aduse de la Sarmisegetusa. Dup prerea lui N. Iorga biserica a fost zidit de ctre domnia Zamfira, ctitor a Mnstirii Prislop n veacul al XVI-lea. Ceea ce este sigur e faptul c biserica din Densu a fost restaurat n mai multe rnduri. Cu alte cuvinte biserica ar avea o vechime de peste 1600 de ani. In satul Pesteana se regasesc de asemenea parti din istoria noastra, lucruri rare si nepretuite. Biserica Ortodoxa Sfantul Prorooc Ilie dateaza din secolul XIII-XIV, avand o structura din piatra adusa de la Ulpia Traiana Sarmisegetusa.Actuala biserica ortodoxa, cu infatisarea ei destul de ciudata a starnit cele mai noi reinterpretari. Are o nava rectangulara la care se adauga un altar disproportionat de mare, prevazut cu absida semicirculara si un turn clopotnita. Fazele diferite de constructie sunt tradate de
61

diferenta de grosime a peretilor. La aceasta biserica intalnim fragmente din pictura initiala atat la interior cat si la exterior (pe peretele nordic al turlei) desene primitive cu linii groase. Fig.9 Biserica Sf. Prooroc Ilie

Sursa: Fotografii proprii Biserica dateaza din secolul XIV-XV, fiind declarata monument istoric, este construita din zidarie de piatra si caramida, turn clopotnita cu cerdac din lemn.

62

Mlastina de la Pesteana, rezervatie botanica, areal protejat de categoria a IVa, in suprafata de 2 ha, amplasata pe teritoriul satului Pesteana, reprezinta o colmatare subrecanta prin sfagmatizare a unui lac preistocenic. Este una din cele mai sudice mlastini oligotrofe din tara noastra, in flora careia se remarca populatiile de Drosera rotundifolia (roua cerului), un adevarat relict glaciar. Aceasta mlastina numita de localnici si "Lacul fara fund" despre care spun legendele populare ca ar fi un lac fara fund, iar in trecut cand animalele intrau sa se adape erau pur si simplu inghitite de acesta. Fig.10 Mlastina de la Pesteana

Sursa:(http//www.arpmv5.ro/images) O alta legenda despre acest loc spune ca fetele zeului Marte, au vrut sa isi omoare sora cea mai frumoasa , insa au gresit si au taiat varful muntelui Retezat apoi au fost blestemate sa caute pe fundul Taului fara fund ,unde se spune ca venea noapte cel rau sa-si masoare puterile ridicand intr-o mana cele doua pietre imense din valtoare . Vazandu-le pe fete acesta si-a dat seama ca pot sa divulge secretul lui si le-a dat drept hrana florilor care pluteau pe mlastina si astfel au aparut plantele carnivore pe Taul de la Pesteana.

63

Fig.11 DROSERA ROTUNDIFOLIA

Sursa: (http//www.wordfast.com/images14) Planta secreta o substanta lipicioasa in special pe petalele florii sale. In momentul in care o insecta se aseaza pe petala, de cele mai multe ori aceasta nu mai reuseste sa scape. Petala se strange apoi in jurul victimei sale si o digera cu ajutorul aceleiasi substante lipicioase.

Fig.12 DROSERA ROTUNDIFOLIA cu floarea deschisa

Sursa: (http//www.wordfast.com/images15)

64

Fig.13 HABITAT DROSERA ROTUNDIFOLIA

Sursa: (http//www.wordfast.com/images18) Muzeul Satului , unde se pot vedea elemente de port, obiecte de uz caznic, ustensile folosite in agricultura, unelte utilizate in diferite obiceiuri . Fig.14 Obiecte de uz casnic

Sursa:(http//www.tarahategului.ro/image16)
65

Fig.15 Unelte si cingatoare

Sursa:(http//www.tarahategului.ro/image9) Recent a fost descoperit si un cuib oua de dinozaur ,din specia dinozaurilor pitici, care datorita lipsei unei incaperi speciale nu poate fi pastrat pe in cadrul sitului natural Pesteana. Fig.16 Cuib de oua de dinozaur

Sursa:(http//www.tarahategului.ro/image89)

66

5.2 PRINCIPALELE ETAPE ALE DEZVOLTARII STRATEGICE A COMUNEI

DENSUS
Comuna Densus beneficiaz de un patrimoniu turistic valoros, impresionat prin bogie i varietate. Interesul vizitatorilor pentru zon se afl n continu cretere, fapt demonstrat de valorile ridicate ale datelor de circulaie turistic, ns actualmente oferta structurilor de primire turistice este foarte slab reprezentat i necompetitiv. Pentru valorificarea ct mai eficient a bogatului patrimoniu turistic al acestei zonei unice n ar prin diversificarea resurselor, dezvoltarea activitii turistice trebuie s respecte principiile turismului durabil, avnd n vedere armonizarea activitilor turistice n contextul dezvoltrii economice regionale i locale i al proteciei mediului. n teritoriul intercomunal au fost identificate 3 tipuri funcionale de baz de aezri rurale : - sate cu profil predominant agricol - sate predominant industriale - sate cu funciuni mixte Clasificarea funcional a aezrilor densusiene prezint un interes deosebit, fiind esenial din punct de vedere al obiectivelor strategice de fundamentare a dezvoltrii zonei pe baza turismului, n particular a agroturismului, i de revitalizare, n scopuri inclusiv economice, a tradiiilor. Astfel, agroturismul preconizat a se practica n aceste localiti va beneficia de punerea n valoare a caracteristicilor economice, sociale, culturale specifice fiecrui profil: agro-zootehnie, legumicultur , ndeosebi cultura cartofului, zootehnie specializat cu tradiie n creterea bovinelor, ovinelor, cabalinelor; agro-pastoral-pomicol, agro-pastoral/ pastoral-agricol etc. Activitile i msurile de amenajare a teritoriului intercomunal vor urmri consolidarea profilului economic i funcional definit de potenialul identificat ca premis esenial pentru dezvoltare n sensul creterii bunstrii generale, a creterii calitii vieii i participrii depline a populaiei comunei Densus, de pe poziii de egalitate, la viaa social-economic Obiectivele pentru structurarea i dezvoltarea comunei Densus, rezultate din analiza disfunciilor i oportunitilor, sunt urmtoarele: -reducerea dezechilibrelor la nivel teritorial -reducerea disparitilor intrateritoriale din cadrul zonei rurale, ntre subzonele localizate diferit n teritoriu -creterea atractivitii la nivelul ntregului teritoriu, inversarea tendinelor de depopulare -dezvoltarea fizic spaial , economic i social a tuturor aezrilor n condiiile protejrii stricte a patrimoniului natural i cultural, ca baz pentru activiti de turism ecologic, cultural i rural, recreere i petrecerea timpului liber -dezvoltarea ecologic a turismului in plan: - economic prin creterea gradului de valorificare a resurselor, ndeosebi a celor mai puin cunoscute, pentru reducerea presiunii asupra celor mai intens exploatare;

67

- ecologic prin asigurarea utilizrii raionale a tuturor resurselor, reducerea i eliminarea deeurilor, asigurarea conservrii i proteciei mediului; - social prin sporirea numrului de locuri de munc, meninerea i ncurajarea practicrii unor meserii tradiionale, atragerea populaiei n practicarea diferitelor forme de turism; - cultural prin valorificarea elementelor de civilizaie, art i cultur deosebite, care exprim o anume identitate cultural. -ncurajarea i stimularea dezvoltrii turismului rural prin creterea numrului pensiunilor turistice n comuna, punndu-se accent pe particularizarea ofertelor prin scoaterea n eviden a specificitii arealelor fiecrui sat; -realizarea unor capaciti noi de primire turistic cu un grad ridicat de confort (3 4stele) pentru dezvoltarea turismului itinerant internaional i pentru asigurarea cantonrii n zon a fluxurilor de turiti aflate n tranzit; -promovare valorilor tradiionale specifice zonei, obiceiuri, manifestri folclorice, meteuguri, prin ncurajarea continurii practicrii vechilor meserii, crearea unei reele de ateliere meteugreti i magazine de desfacere a produselor tradiionale; continuarea organizrii unor manifestri folclorice cu tradiie n zon (nedei), ealonate n timpastfel nct s poat fi receptate de un numr ct mai mare de turiti. - modernizarea i ntreinerea drumurilor comunale, cu prioritate a celor care asigur legtura cu obiectivele turistice -implementarea societii informaionale i realizarea accesului tuturor locuitorilor la informaie i cunoatere prin asigurarea cu sisteme de telecomunicaii astfel nct acoperirea teritoriului intercomunal cu servicii de telecomunicaie, prin asigurarea serviciului universal de telefonie fix i a serviciului de radiocomunicaie constituie un factor strategic n procesele de dezvoltare socio-economic a acestui teritoriu. - realizarea sistemului centralizat de alimentare cu ap i canalizare i epurarea apelor uzate n satele Stei, Densu, Htgel

5.3 Proiectarea dezvoltarii din punct de vedere turistic a localitatii Densus

In urma analizei resurselor turistice din zona comunei Densus i a evalurii strii i modului actual de valorificare, se apreciaz ca optime urmtoarele direcii de dezvoltare turistic: Iluminarea i alimentarea cu energie electric a traseelor de vizitare Pentru promenade i vizitarea obiectivelor turistice sunt propuse anumite trasee. n scopul facilitrii demersului turistic se propune instalarea - etapizat - a unor reele de iluminat public. Distana minim este de 30 m ntre stlpi, iar nlimea acestuia de cca. 5 m. Se utilizeaz lmpi cu vapori de Hg i Na (puteri de la 80 la 200 W). Pentru a asigura o iluminare de 2 lx puterea instalat este de cca. 5 KW/km drum, dac se va adopta un sistem de iluminat unilateral. Corpurile de iluminat vor fi de
68

form sferic, cilindric sau tronconic iar stlpii de susinere a reelei de tip aerian vor fi de beton, cu un design care s susin integrarea n mediu a acestor amenajri i instalaii. Integrarea obiectivelor turistice de pe raza comunei Densus in Proiectul Itinerarul Judetului Hunedoara Traseul vizat este unul cu valori istorice, culturale si religioase extrem de importante . Se urmareste realizarea unui circuit de-alungul judetului Hunedoara prin vizitarea Geoparcului Dinozaurilor-Castelul Huniazilor-Ulpia Traiana SzarmizegetusaComuna Densus- Cetatea Deva . Fig.17 Harta Judetului Hunedoara -Traseu

Sursa:http.www.infoturism.ro/image.hd

69

Obiectivele turistice de pe raza Comunei Densus sunt urmatoarele: Fig.18 Harta Comunei Densus

Sursa: http.www.infoturism.ro/image.hd/densus BisericaSf.Nicolaesituata in satul Densus Fig.19 Biserica Sf. Nicolae din Densus

Sursa:(http//www.arpmv5.ro/images)

70

Biserica Sf. Prooroc Ilie din satul Pesteana Fig.20 Biserica Sf. Prooroc Ilie

Sursa:http//www.hoinari.ro/pesteana Situl natural de la Pesteana Fig.21 Mlastina de la Pesteana

Sursa:(http//www.arpmv5.ro/images)
71

Integrarea sitului natural de la Pesteana in cadrul Geoparcului National Tara Hategului Situl va fi amenajat pentru o bun integrare n peisaj, va fi echipat pentru asigurarea cu utiliti n condiii de protecie strict a mediului i va include elemente de signaletic, mobilier i informare. Pentru ca in acest sit au fost descoperite oua de dinozauri se vor amenaja muzee de sit ce constau n: - Mulaje ale oulor; - Reconstrucii ale unor situaii caracteristice existenei dinozaurilor; - Elemente de protecie (ecrane, acoperiuri transparente) ; - Elemente de confort i mobilier: adposturi, bnci, mese, buvete, grupuri sanitare, recipieni de colectare a deeurilor, etc. Situl i dotrile aferente vor fi accesibile inclusiv persoanelor cu handicap. Traseele de vizitare vor fii concepute pe rute in vederea realizarii de promenade i crearea accesului la situri. Au lungimi diferite de la 1h la 3-4 zile i parcurg peisaje, situri naturale i culturale, puncte de vizitare, zone de repaus, faciliti de restauraie i cazare, ateliere ale unor meteri locali, puncte de informare. Traseele de vizitare vor fi amenajate ca drumuri pietoniere i pentru cicloturism, avnd profilele, infrastructura, suprastructura i stratul de uzur proiectate i executate ca atare.

Iluminarea i alimentarea cu energie electric a sitului natural Pesteana Sistemele de iluminat decorativ au rolul de a realiza punerea n eviden la lsarea serii a unor monumente de art sau, n spe, ale naturii, a uno Traseele de vizitare: rute adecvate pentru promenade i accesul la situri. Au lungimi diferite de la 1h la 3-4 zile i parcurg peisaje, situri naturale i culturale, puncte de vizitare, zone de repaus, faciliti de restauraie i cazare, ateliere ale unor meteri locali, puncte de informare. Traseele de vizitare vor fi amenajate ca drumuri pietoniere i pentru cicloturism, avnd profilele, infrastructura, suprastructura i stratul de uzur proiectate i executate ca atare. Sistemul de iluminat artificial poate realiza noaptea efecte decorative spectaculoase, mai interesante dect cele de zi.

72

Acest sit este foarte aproape de satul Pesteana, astfel va putea fi alimentat din reeaua de joas tensiune, n msura n care gradul de ncrcare a acestora nu depete 80 %. Dac se urmrete cu prioritate redarea culorilor si efectul de reliefare a exponatelor, iluminatul acestora se va face cu lmpi cu vapori de mercur i sodiu. Acestea au un consum energetic mai mic, dar necesit o investiie iniial mai mare. O soluie de condiii medii este lampa cu mercur i adaosuri de halogenuri metalice care poate reda culorile acceptabil i are costuri de exploatare reduse. Amplasarea de puncte de informare Punctele de informare amenajate n toate satele comunei, pe drumul judetean 68-70 Totesti Densus, pe DN 66 la Simeria Veche i reprezentate prin panouri i spaii de informare, ndrumare, ghidaj. Un element novator l vor constitui acordurile cu proprietarii de faciliti turistice pentru amenajarea unor puncte de informare n localurile lor n schimbul susinerii i promovrii acestor faciliti de ctre Primaria Comunei Densus. Cresterea numarului de structuri de cazare O problem major o constituie lipsa unei uniti de cazare reprezentative, de tip hotelier, cu grad de confort ridicat (3 4 stele), capacitate medie (150 200 locuri) i servicii diversificate (alimentaie, agrement, servicii conexe), destinat n general turismului itinerant internaional. n condiiile actuale, numeroase grupuri de turiti strini ce viziteaz zona sunt deturnate pentru cazare n Deva, Petroani sau n judeele limitrofe, durata staionrii n zon scurtndu-se forat i eliminndu-se ansa unei prelungiri a vizitei care ar asigura o prezentare mai complet a atraciilor i obiectivelor de interes turistic. Muli turiti aflai n tranzit sunt atrai de potenialul zonei i-i exprim dorina de a petrece un sejur n comuna Densus, dar lipsa spaiilor de cazare adecvate i mpiedic s-i materializeze proiectele. Structurile de cazare existente n zon totalizeaz un numar de 2 pensiuni cu un numar total de cazare de 18 locuri. Pensiunea Amalia Pesiunea "Amalia" este o cabana de lemn pe doua nivele, situate in satul Densus. Pensiunea dispune de trei dormitoare, trei sali de baie, un living cu pat extensibil, bar si semineu. Turistilor li se asigura accesul la bucatarie. Camerele sunt dotate cu aparate TV. Capacitatea totala de cazare este de 8 persoane. Pensiunea ofera o priveliste minunata spre Biserica Sf. Nicolae . Este clasificata de Ministerul Turismului la 2 margarete.

73

Fig.22 Pensiunea Amalia 1

Sursa: Fotografii proprii

Pensiunea Doina Clasificare: 2 margarete Servicii si facilitati: toate camerele au baie (apa calda permanent);bucatarie utilata;parcare in curte;loc de joaca pentru copii; terasa acoperita; gratar; gradina;TV cablu. Permitem accesul animalelor de companie doar cu carnet de sanatate valabil. Capacitate cazare: 3 camere (10 locuri). Fig.22 Pensiunea Doina

Sursa: Fotografii proprii

74

CONCLUZII
Comuna Densus este o zona cu potential agroturistic ridicat. Se sublimeaz adesea c potenialul de dezvoltare al Comunei Densus este reflectat de poziia sa funcional n ansamblul economico-teritorial nglobat. Dinensiunea actual a componentelor antropice i dinamismul lor sunt rezultante ale capacitii de susinere existente n orizontul local. Comuna Densus este o zon unic n Romnia att prin raportul echilibrat ntre terenurile influenate antropic i cele aflate n regim natural, ct i prin gradul ridicat de conservare al zonelor naturale. Obiectivele turistice ale Comunei Densus sunt datorate condiiilor naturale, vieii istorice i culturale continue i ndelungate pe aceste meleaguri. Comuna Densus poate stimula puternic agroturismul. Comuna Densus constituie o zestre cu multiple valene istorice, economice, sociale, o vatr vie de perenitate i continuitate a neamului nostru. Condiiile naturale ale Comunei Densus joac un rol important n dezvoltarea turismului rural i agriturismului din zon. Condiiile climatice favorabile dezvoltrii de activiti economice specifice ariilor intramontane, i pun o uoar amprent i asupra dezvoltrii activitiilor agroturistice, n sensul adaptrii sale la nuanele topoclimatice, pentru o maxim valorificare a potenialitii oferite de acestea. Comuna Densus este un loc ideal pentru cei care respect natura i cultura local, doritori s guste rafinamentul unei viei tradiionale rurale, dar i s participe la bunstarea comunitii gazd. In Comuna Densus cele mai importante monumente sunt Biserica Sf. Nicolae din Densus, Biserica Sf. Prooroc Ilie din Pesteana, Biserica Ortodoxa din Hatagel. O resursa culturala si o atractie turistica a comunei Densus o reprezinta Mlastina de la Pesteana. Comuna Densus are o poziie geopolitic foarte bun i un potenial foarte important pentru turismul rural i agroturism.
Arta popular, s-a conturat n timp, specificul ei fiind dat de structura material a

construciilor, proporii, volume, decor, ornamente. Condiiile naturale, mprejurrile sociale, istorice, ndemnarea tehnic, opiunea estetic a locuitorilor i-au pus

75

amprenta asupra diferitelor edificii de lemn sau zidarie ale satului romnesc din Comuna Densus. Comuna Densus are prin arhitectura caselor i a porturilor sale populare o originalitate i o notorietate cunoscute peste toate cuprinsurile romneti. Cele mai importante tradiii i obiceiuri ale acestei zone sunt: Colindul de pitarai Colindul Jocul cu cerbul Craii Urarea cu buhoiul- Impuscarea cocosului- Masuratul si urcatu oilor la munte Nedeia In Comuna Densus obiectele de arta traditionale inca se gasesc intr-o masura importanta: lingura de lemn, opaita, cosuri impletite, jugul, pricoite, vase de lut. Comuna Densus beneficiaz de un patrimoniu turistic valoros, impresionat prin bogie i varietate. Interesul vizitatorilor pentru Comuna Densus se afl n continu cretere, fapt demonstrat de valorile ridicate ale datelor de circulaie turistic, ns actualmente oferta structurilor de primire turistice este foarte slab reprezentat i necompetitiv. Tipurile de turism care se practica pe raza comunei sunt: turism cultural,ecologic si rural. Dezvoltarea Comunei Densus i a activitilor conexe respect principiile dezvoltrii durabile, impactul asupra mediului fiind minim, iar patrimoniul natural i cultural va fi mai bine protejat.

76

BIBLIOGRAFIE
1. Brad,I- Management i marketing, Ed Agroprint, Timisoara, 2007 2. Benea M, Petroman I- Bazele turismului, ediia a II-a, Editura Eurostampa, Timioara, 2006 3. Csosz, I. Agroturismul montan, Ed. Mirton, Timioara, 1996 4. Csosz, I. Contribuii la optimizarea structurii de producie agromontan din zona Semenicului, Tez de Doctorat, Universitatea de tiine Agricole a Banatului Timioara, 1995 5. Csosz, I,Dictionarul managerului agricol, Universitatea de tiine Agricole a Banatului Timioara, 1997 6. Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu, Sarmizegetusa. Cetile i aezrile dacice din Munii Ortiei, Bucureti, 1962 7. Fruja I, Managementul si marketingul dezvoltarii turismului rural in Romania, Teza de doctorat, Universitatea de tiine Agricole a Banatului Timioara, 2005 8. Gheorghe Socaciu, Oameni, locuri si fapte, ed. Emia, Deva , 2008 9. Gheorghe Socaciu , Monagrafia comunei Densus, Deva, 2007 10. Moisescu Cristian, Arhitectura romneasc veche I, Editura Meridiane, Bucureti, 2001 11. Porumb Marius Dicionar de pictur veche romneasc din Transilvania, sec. XIII- XVIII, Editura Academiei Romne, Bucureti, 1998 12. Popa N, , ara Haegului Potenialul de dezvoltare al aezarilor omeneti, ed. Brumar, Timioara ,1999 13. www.tara-hategului.ro 14. www.turismrural.com 15. www.geoparc.ro 16. www. wikipedia.org/wiki/Densu,_Hunedoara.ro 17. www.primariadensus.ro 18. www.arpmv5.ro 19. www.wordfast.com 20. www.infoturism.ro 21. www.hoinari.ro
77

Filename: Directory: Template:

Licenta.docx C:\Users\Administrator\Documents C:\Users\Administrator\AppData\Roaming\Microsoft\Templates\Norm

al.dotm Title: Subject: Author: eXPerience Keywords: Comments: Creation Date: 6/8/2009 8:57:00 PM Change Number: 13 Last Saved On: 6/10/2009 5:48:00 PM Last Saved By: eXPerience Total Editing Time: 164 Minutes Last Printed On: 6/12/2009 12:19:00 PM As of Last Complete Printing Number of Pages: 77 Number of Words: 22.810 (approx.) Number of Characters: 130.022 (approx.)