SIMBOLUL IN SPATIUL MUZEISTIC

Prin faptul ca muzeul are de indeplinit functia de etalare, concentrare a unor valori culturale, spirituale cu care se identifica comunitatea, functia este si de continut semnificativ. Polarizarea continut-forma si preponderenta functiei in detrimentul unor conotatii spirituale, care trimit la altceva decat ceea ce trebuie sa fie cladirea, se pune in noi termeni in cadrul programului si spatiului muzeistic. Mai mult ca in oricare alt program arhitectural, aici, functia este continut semnificativ prin faptul ca muzeul este gandit ca sa poata sa satisfaca functiunea de reprezentativitate si de adunare a valorilor culturale ale comunitatii cu care se identifica, de reflectare a unui filon traditional, de reflectare a replicilor la traditie, de reflectare a inventarului in cultura si in arta sau de trimitere de punti catre alte comunitati culturale sau spatii culturale. Muzeul devine astfel un punct nodal de dialog al comunitatii respective cu alte comunitati culturale. Definitivat ca institutie a statului inca din secolul al XVII-lea, programul muzeistic s-a diversificat in directa legatura cu complexitatea fenomenului socio-cultural, ca o consecinta directa a evolutiei societatii. Muzeele de arta, ecomuzeele sau muzeele care reflecta perioade sau epoci din lunga istorie a umanitatii sunt astazi programe arhitecturale complexe si tot att de diversificate, astfel inct rolul si misiunea arhitectului in abordarea conceptuala a acestor programe este deosebit de delicat. Muzeul indeplineste prioritar o functie anamnetica. Exponatele sensibile cristalizeaza diferitele stadii - etape traversate de substanta noastra spirituala de-a lungul timpului. Si aceasta afirmatie se aplica cu egala indreptatire nu numai muzeelor de arta sau de istorie, ci si, de exemplu, unui muzeu de istorie naturala, intrucat exponatele reflecta nu atat "naturalul", cat modul nostru de a percepe si de a intelege "naturalul", determinat din punct de vedere istoric. Trebuie oare ca un muzeu sa fie "o caseta" transparenta neutra in care sa fie depozitate aceste repere ale memoriei noastre? Atat timp cat caseta nu stanjeneste "inspectarea" exponatelor, nici nu luam act de prezenta casetei. Asa sa fie oare? Dar oare nu creste insasi valoarea bijuteriei expuse, atunci cand ne bucura in egala masura si finetea, rafinamentul modului in care este etalata?

Neutralitatea cadrului este de altfel ca si imposibila, iar o preumblare printr-un muzeu sau o galerie de arta poate fi o experienta deosebita care nu se poate reduce la suma aritmetica a trairilor ocazionate de exponatele admirate sau detestate. Drumul insusi parcurs printre exponate, cu oprirea in tot atatea "statii" cate au fost obiectele expuse care ne-au captat atentia, este semnificativ si trebuie conceput ca o ceremonie in cadrul careia celebram spiritul, creatia, progresul. Un cadru expozitional fastuos, pompos nu este in mod necesar si propice unei asemenea ceremonii, intrucat monumentalul poate si "strivi", impresia initiala de grandoare si maretie conducand in final la disconfort sufletesc. Muzeele secolului al XVIII-lea si al XIX-lea intra in aceasta categorie agresiva", iar scopul lor mai mult sau mai putin declarat este in esenta acela al glorificarii puterii statale. Muzeul tip "palat" se dovedeste a fi o varianta vetusta pentru sfarsitul mileniului. In cele ce urmeaza vom prezenta cateva tentative arhitectonice mai recente de subminare a muzeului tip "palat" si de personalizare accentuata a "casetei" cu exponate, care graieste nu numai prin continutul ei pretios (exponatele), ci si prin ea insasi, invitand la reculegere si meditatie asupra valorii umanitatii si a spiritului uman. La limita "caseta", fie si golita de continutul ei pretios (exponatele), este semnificativa prin ea insasi in virtutea functiei secundare de autoreprezentare. Muzeul se autoinsceneaza intr-un mod mai mult sau mai putin dramatic, dar niciodata neutru.

SIMBOLUL SPIRALEI. MUZEUL SOLOMON R.GUGGENHEIM DIN NEW YORK, ARHITECT F.L.WRIGHT La baza conceptuala a spatiului muzeistic realizat de arhitectul american F.L.Wright, in New York, Solomon R.Guggenheim Museum, a stat spirala. Spirala, simbol al eternei reintoarceri si al legaturii terestru-celest devine aici o linie compozitionala si structurala. Ea este subliniata de circulatia orientata stanga-dreapta, perpetua, realizata prin rampa circulara. Wright alege spirala si ca simbol al cuprinzatoarei, dar nefinitei, sinteze in evolutie. De altfel, linia spiralata va reaparea si in alte proiecte ale arhitectului american: rampa de la Gift Shop din San Francisco (1948-1949), luminata printr-un tavan concav sau in City - Scale Plan pentru Point Park, Pittsburg, in 1947. Trebuie remarcat faptul ca la Guggenheim Museum, aceasta spirala "se desface" la partea superioara (structural, optiunea este un paradox), cu alte implicatii simbolice. Arta poate fi vazuta in evolutia ei ca o spirala, aici amplificandu-se in spatiu si timp. Se spune adeseori ca istoria se repeta, iar arta si istoria merg mana in mana, asadar traseul este ciclic. Forma circulara a spatiului expozitional simbolizeaza, prin asociere cu cercul care nu are nici inceput, nici sfarsit, ca arta nu are punct incipient sau final. La interior, golul central subliniaza axa verticala (Axis Mundi) in jurul careia se dezvolta spirala. Odata cu noua extindere si amenajare a muzeului realizata in ultimii ani, aceasta axa este concretizata printr-o verticala ascendenta care se inalta catre marele luminator, asemenea unei raze solare materializate. Luminatorul este impartit in 12, adica produsul inmultirii celor 4 puncte cardinale cu cele 3 nivele ale lumii, specifice mentalitatii arhaice: lumea subpamanteana, cea terestra si lumea cerului. 12 este cifra zodiacului si simbolizeaza universul in miscarea lui ciclica, spatiotemporala. In simbolistica crestina, 12 este semnul totalitatii si cifra Ierusalimului Celest: are 12 intrari, la fiecare poarta stau 12 ingeri, zidurile sunt sprijinite pe 12 piloni, peretii sunt incrustati cu 12 pietre pretioase etc.

MANDALA. MUZEUL DIN JAIPUR (INDIA), ARHITECT CHARLES CORREA Charles Correa si-a intemeiat planul noului sau muzeu din Jaipur (India) pe o mandala" asa cum este ea descrisa in textele Vedice. O cladire noua ne conecteaza astfel la traditie si vine in acelasi timp in intampinarea unor nevoi ale prezentului; aspectul multifatetat al muzeului confera fiecarei celule expozitionale o identitate proprie intr-un concert al complementaritatii armonioase aflate intr-o relatie secreta cu legea armonii lor universale. Fiecare celula expozitionala evoca patratul mandalei si circularitatea concentrativa, reproducand la scara mica ceea ce defineste muzeul tip mandala ca intreg. Cercul si patratul sau sfera si cubul sunt componentele formale bazale ale unei mandale budiste. Cosmograma grafica, geometrizanta prezinta celule picturale integrate intr-un cerc sau patrat. De altfel, cuvantul "mandala" deriva din sanscrita si denumeste mijlocul, centrul sau cercul. Mandala este menita sa constituie un suport vizual al meditatiei, sa energizeze si sa exercite o putere ordonatoare, concentrativa asupra fortelor sufletesti. Cercul mandalei simbolizeaza iluminarea sau vidul central in sens budist. Mandala este o metafora mistica vizuala importanta pentru Univers, fiind folosita ca ajutor in meditatia budista si hinduista. Mandala este o cosmograma geometrica, cu posibilitati de variatie a desenului, avand de regula ca baza cercul (reprezentand Universul), centrul sau simbolizand perfectiunea sau axa lumii tantrice, Muntele Meru. In unele cazuri, centrul este reprezentat de Buddha, in altele de catre o zeitate pacifista sau razboinica. Cercul poate sa includa un patrat (reprezentand Pamantul), avand de multe ori cate o intrare pe fiecare latura a sa, pe mijloc, intrari care corespund celor patru puncte cardinale. In orice combinatie de forme folosite, prin mandala se simbolizeaza aspecte diferite ale materiei si energiei. Mandala concentreaza in forma sa energia creatoare. O forma mai veche de mandala a fost templul al carui plan arhitectural este alcatuit din inele succesive circulare si patrate (Borobudur, Indonezia). Mandala este sacra in Orient, desenul ei fiind folosit n ritualuri specifice, fiind considerata obiect de veneratie (puja). Jung a considerat mandala ca un simbol arhetip in cautarea perfectiunii umane, astazi ea fiind folosita in psihoterapie ca mijloc de obtinere a intelegerii complete a eului. Pornind de la istoria orasului, arhitectul Charles Correa a conceput acest muzeu dedicat memoriei lui Jawaharlal Nehru, dupa modelul "Vastupurusha mandala", descrisa in vechile texte Vedice. Asemenea planului initial al orasului din secolul al XVIII-lea, muzeul este realizat din 9

celule pe plan patrat, fiecare de 30 x 30 m, reprezentand fiecare in parte o mandala. 4 dintre ele sunt dedicate expozitiei, restul fiind ocupate de librarie, cofetarie si birouri administrative. Fiecare celula comunica cu cealalta si are in acelasi timp propriul sau simbolism planetar in directa legatura cu functiunea sa. Spatiul central in care se poate ajunge din oricare celula este conceput ca un traditional "kund", deschis catre cer, unde se pot organiza intalniri, spectacole cu muzica locala, de drama si dansuri specifice. Peretii acestui spatiu central sunt vopsiti in rosu, culoare legata de soare in traditia locala. Descriem in continuare fiecare din aceste 9 celule mandalice, aratand functiunea si simbolismul planetar cu care au fost asociate. Administratia se afla in Mangal Mahal, spatiu asociat cu Marte, care simbolizeaza puterea, avnd ca simbol patratul si culoarea rosie. Restaurantul si camerele in care pot fi vizitati artistii sunt in Chandra Mahal, spatiu asociat cu Luna care simbolizeaza emotii romantice si senzuale, avand ca simbol o semiluna si culoarea alb de lapte. In Budh Mahal se afla 5 muzee dedicate micilor obiecte, bijuterii, manuscrise, miniaturi, obiecte muzicale si un spatiu in care sunt expuse mobile care arata stilul de viata al Rajasthanului. Aceste 5muzee sunt dispuse in jurul unei curti centrale, primele 4 fiind la parter, iar ultimul la etaj. Planeta asociata este Mercur, simbolizand educatia, avand ca simbol o sageata si culoarea galben auriu. Costumele si textilele sunt expuse in Ketu Mahal, Ketu fiind o planeta mitica care simbolizeaza supararea, avand sarpele drept simbol si culori negru si maro. In celula numita Shani Mahal, exista o strada cu case si studiouri in care se poate admira priceperea mesterilor si lucratorilor traditionali. Planeta Shani este corpul care simbolizeaza cunostintele. Simbolul sau este un arc, iar culorile sunt rosul si cafeniul pamantului. Armele si armurile razboinicilor Rajasthanului se afla in Rahu Mahal. Rahu sau eclipsa soarelui simbolizeaza cele doua concepte ale devorarii si restaurarii. Simbolul sau este soarele obturat, iar culoarea este gri sidefiu. Centrul de documentare si libraria se afla in cea de-a 7-a celula, Guru Mahal, asociata cu planeta Jupiter. Guru simbolizeaza cunoasterea prin meditatie, avand ca simbol cercul si culoarea asociata galbenul de lamaie. Un mic teatru invecinat cu un studio se afla in Shukra Mahal. Shukra asociata cu planeta Venus simbolizeaza arta, avand ca simbol o stea alba. Aceasta celula mandala este deviata fata de reteaua rectangulara in care sunt asezate cele 8 celule mandalice in mod

voit pentru a crea un spatiu de intrare in muzeu si in acelasi timp pentru a arata marile disponibilitati ale artei n a "sparge" canoanele vietii. Ultima celula mandalica, cea centrala, este dedicata "kund-ului", adica spectacolelor de muzica, dans si drama. Surya Mahal sau soarele care reprezinta energia creatoare are ca simbol chiar soarele si este asociata cu rosul.