5

x e*tyt1c r

/ *,/.q.r-yr

Universitatea POLITEHNICA din Bucuregti

DEFECTOSCOPIE NEDISTRUCTIVA

GI{ID
penfiu proiectarea inspecfiei produsului

Bucuregti, 2005

Coordonator: Mihai VOICU

Autori:
Alcxandrina

MIIIAI

Gabriela MATEIA$I ViCtOTPOPOWCI

$tefanFLrNAR

DoruPAUgnN

LucraFea se wea un rdspuns ra rnhebarea ctrM FACEM ?, cu arte cuvintq cum apliclm in practicl metodele de exanrinare nedistnrctivt

Ghtdut se adreseazt studcnlilor sccliilor:

..

. .

Materiale gi Defectoscopie anul IU,

Ingin:Tagi Managementul Calitgii, anul IV anul V; 9i Utilajul gi Tehnologia Sudirii, anut V;

specialitate 9i la realizarca proiectelor ae Aiflome

t

din universitatea.pollTEllNlcA din Buc.regti, facurtatea IMsr 9i Colegiul Tehnic-nr. l, fiind utill la t"to"rilio p_iecalor dc

- '--

Redactare: Gabriela Matciagi, Victor popovici, Alcxandrina Mibai

Refcrenfi:.Prof. dr. ing. Gheorghc Solomon Conf. dr. ing. Viorcl Ovidiu Rindagu

Ghid pentru prrriectarglll:.p""lici prudur,

It

CUPRINS

Ternrinologie generaltr Enunlul lemei proiectului Rezolvarea temei Descrierea etapelor proiectului

ll
t2 t2
12

"

3 4 5 6 7 8

I 2

Formularea temei

Analiza

p.aurutui'..:.....,.....:...........:....:.::..:::.:.:.:..:..:.:...:

t2

Defectd posibile Metode.de examinare posibile Metode optime de examinare Integrarea controlului irr lluxul de fabricalie Intocmirea plarrului de examin[ri nedistructive lntocmirea documentafiei de control 9i inspecfie

l4 l6 l9

t5'
20"
20
35

Anexele ghidului

Anexa I
Anexa 2 Anexa 3 Anexa 4 Anexa 5 Anexa 6

Analiza AMDEC Metode de END

37
43 57

caliH;ii imbintrrilor eudate

Metode nedietructive 9i metode distructive de verificare a

Eval uarea metodelor pentru veri fi carea etan gei

tll i i produselor 6l
62 63

Anexa 7
Anexa 8 Anexa 9

Anexa l0 Anexa I I Anexa Anexa Anexa Anexa Anexa Anexa Anexa

l2 l3
14

l5 l6 l7 l8

Evaluarea metodelor END ln functie de costurile relative ... f,. .... Tarife pentru examindri nedistnrctive gi distructive Formular pentru evaluarea metodelor de END Nivele de competenfd impuse personalului operator Model pentru planul calitdlii ....... Planul de examindri nedistructive inscrierea metodelor de examinare nedistructiv[ pe deseuele de execute Raport de inspeclie Figd de neconformitate ... ... Raport de produs neconform Plan de exarninare cu ultrasunete ..... ,..... Raportul de exanrinare,...,........ Local izarea indicali ilor de defect Opisul documentelor necesare elabordrii tehnologiei de

globale

66 67 69

7t
72

74
75 76 77 79

8r
82

inspccf ie a protlusului

filottu Inainte de aface ceva, treSuic sil conwnim asuprd inye hntui e4ga at arintetor.
Confircfus

TERMINOLOGIE GENERALA
Defectoscoprd
'

detectarea defectelor (discontinuitliilor) materialelor

gtiinticare

s9

ogup! cu definirea, caractcrizareg mtrs'rarca gi

.

Produs, cerinfil, caracterlsticl

Produs

software, servicii).

rezurtrtul unui procos (ex. Materiare pr@stre, hardwale,

caracteristrcd
servicii etc.).

- trs'turl drstinctivl
indeplinirea unci ceringe.

(a unur podus, picstr. matcriar,

sau

Cerinyd

obligatorie.
Conformitate

nevoie sau asteptsrc car cstc dcclaratt, impllcittr

Exominare, inspecfie, control

lmyiyare (un
Irspeclle

acfiunea de a observa" a cerceta, a judecs, a privi atent ccva obiect, un produs, o persoan! etc.;.

'

rn conformitate ou o procedurd Irerificare confirmare, prin furnizare de dovezi obiective ctr au fost tndeplinite cerinlete specifi-cate.

Incercare

- date care susfin ctr cava existi sau estc adevtrrat. evaruare a conformit[fii prin observarc gi judccare tnsogtc duptr caz de mtrsurare, lncercare ,au..rinf"or" cu un calibru,

Dovadd obiectrvd

determinarla uneia sau

mai murtor

caracteristici

l/altdare confirmare, prin fumizarea de dovezi obicctive, c! au fost lndeplinite ceringere pentru o anumittr utirizare sau o apricare int*rionute. Obsemaltl: Termenii ,,tradilionari" forosifi rn domeniu gi cei noi, introdugi -rsoi, prin alinierea standarderor. romtnegti ra cere intemalionare ,un, 6w, adeseori contradictorii gi pot gcn"ra confuzie. ri" ,on,-#"r"r" preciztrrile care urmeazl. ".""u,

Chid pcnau prciectarca inspecfiei produsului

'

cilor produsului.

9i activitillile cu'ca!!9!9repggl!ougl; utilizate penhu stabilirea caracteristi-

obignuit ca sinonim ar termenului examinare 9i incrude tehnicire

conformitIlii lor". r controrur nu este definit in standardere noi gi este folosit rn mod

lrcpecria calitdrii hebuie infereasl ca fiind, ,,activitatea de miisurare, examinare, incercare a uneia s-au mai multor caracteristici ale unui produs gi compararea acestora cu cerinfere specificate, in'vederea ieierminarii

'

STAS 10042-90).

sarcini' prevederi contractuare etc.) a obiecturui

discontinuitate. neacceptattr de specificafia tehnici standanr, caiet dc

;*fi

(dr';

'.. ln consecinftr, recomand[m forosirea cu precddere a termenurui ,,discontinuitate" rn speciar pentru neconformitetiie regarc a"lon',inuir.,." macrostructurald a materialetor, gi a termenului -,jsfec,,;'frnm o, discontinuiate (in general, neconfon ritatej neacceptaa.
Crlterlu de acceptare/recplngere criteriu de acceptardresptngere (NR)- normtr sau standard ra carc se fac referiri pent' ruarea aeciziei aJ ac"lptut sau ---r-"Dv'Y respingere a - produseror r"w

Putem spune deci.,,confol cu radiafii penetrantc,,, dar gi ,,examinare cu radiafii penetrante" pentu a denumi mitoda de lucru gi'.inspeclie cu radialii penetrante', c6nd ne referim la decizia privind oUi""tui'"ont olut luattr pe baza aplictrrii metodei respective.

cu

neconformitdli.

Qontrol nedlstrucdv, control dlstructlv Metodd de examinare nedistructivd - metodtr de examinare gi/sau incercare,,care permite obfinerea unor informalii cifrice sau de art[ natur{

Trasabllltate

ceea ce este luat

Produs neconform

abiticatea de a reconstitui istoricur, apricarea sari locarizarca a -*ut*iui.fo,

componentelor, procesarca 9i disnibuirea )or).

in

considerare

(ex.: originea

Si

asupra defectelor, anomaliilor, deformaliitor geometrice sau a stdrii fizice ale obiectului conholat (materiale, componentre, ansambluri) prin mijloace care nu altereazd aptitudinea de intrebuinlare a acestuia 50gtstas 86). P9 scurt: controlul nedistructiv nu afqcteaz5 intggritatea'obiectului controlat.

Metodd de examiiare distructivd- metodd de examinare gi/sau incercare, '

insofiti

de distrugerea parfiartr sau totari a obiecturui

utiliztrrii lui in scopul inilial (ex.: repretucrare,-,rar"r*,

care nu lndeplinegte cel pullir una din cerinfele specificate. Produs nyconform recuperabil _ produsul.neconform asupra c{nria se poatc acfiona pentru a elimina o neconformitate constatat!, in vcderea

Produs neconform

Neconformitate, defect
N e c o nfo r m i t ate

"*u*inut-

Produs neconform nerecupera.bil_ produs neconform car nu mai poote utilizat in scopul inilial (sinonim: relut).

*ilrr*1.**'

fi

neindepl inirea unei cerinf e.

neindeplinirea unei cerinfe referitoare Ia o utilizare intenfionattr sau specificari (SR EN ISO 9000). Discontinuitare perturbare a ordinii, continuittrlii, omogenit[1ii sau valorii presupuse sau impuse unei caracteristici a materialulii obiectului controlat (srAS r0o42-90). Exemple: fisuri, goluri, neomogenitAli arc structurii, diferenle de grosimi neimpuse prin proiect etc. Observalii:

Defect

lebynre
Indicafie

dishugere).

unui produs neconform pcntru a Ssupra impiedica utilizarea acestuia in scopul inilial. (exemple: rcciclare,

acfiune lntreprinstr

Indicarie - informagie oferif! de o metodd de examinare nedisbuctivt o formtr accesibiltr simfurilor inlelegerii operatorului. 9i ln funclie de concludenfa informaliei, indilaliile pot fi:

in'-

standardele in vigoare introduc o oarecare confuzie, deoarece:

'Degi

no{iunile ,,neconformitate,,

gi ,defect,, par a

fi

sinonime,

.relevante (de defect)

discontinuitdli;

care

pot fi

asociate

cu existenfa

unei

- SR EN ISO

9000 recomandtr folosirea cu extremil prudentd a tennenului "defect" din cauza implicafiilor juridice ale acestuia (de

exemplu, produs defect). Standardele folosite in examindrile nedistructive fie folosesc ternienul ,,defect" desemnAnd o discontinuitate (de ex. STAS Z0g4), fie o

n?relevln( . provocate de alte cbuze dec6t existenfa unei discontinuit'fl de obicei, din cauza apricariinecorespunzrtoane a metodei de examinare (sinonim: indicatii falsl);
neconc.luden.te

indicafii pe baza ctrrora nu se poate stabili existenla unei discontinuitdfi sau nu se poate determina natura acestuia.

Ghid pcnru proiectarea inspecfici produsului

lnregistrare inregistrare

fumizeaztr dovezi ale activittrfilor realizate.

document prin care se dechra rezurtatere obfinute sau

"

Raport de examinare

inregistrare intocmittr rn urma apricdrii unei metode de control, inspecfie, incercare, prin care se aecuru condifiire tehnice folosite, rezurtatele obfinute cu dovezile n.""r*" gi i"sfonsauiIitAfile personalului operator.

Conlinutul temei proiectului

ENUNTUL TEMEI
" Sf, se intocmeasctr tehnologia de inspeclie a produsului* ... .............,........tn condiliile implemen6rii in organizage a unui sistern de managuncnt al catigtii
confrrm cu standardul SR EN ISO 9001 : . prdusul ptefi: semifabrica, ptesdfinttfi suborantblu sau
.

Sensibilitate, rezolutie sensibilitatea metadei - valoarea minimI a parametrului sau caracteristicii obiectului controrat, care mai poate fi evidenliattr in a"-control.
date.

2000,'.

"onJifii

Putere separatoare Sisten de examlnare

- distanfa minimd dinhe doutr indicafii de discontinuitEti, care mai pot fi evidenliate distinct ln condifii de examinare date.
*
aplicirii unei metode de examinaro
totalitatea elementelor (factorilor) care contribuie

Metodologia prczentatd

se

p@te dapta fusd gi h produse

Nfvar,

*nbln
so,.

,-.y,d,i

Preciztrrl:

'

' '

sistem de examinare

Rezolvarea temei impune rcspectara standardclorr noastd in momentul formullrii temei.

tr

vigoarc

Frs

la reugita

Un sistem de examinare cuprinde: materialele folosite (ex.; lichide penehante, pulberi magnetice, cuplanfi acustici, filme radiografice etc.);

Tenninologia folosittr ,va comryundo scelor&ti standrdc ai, ftr spoclal, SRENISO 9000 r 2000.
Prin.tem6 se vorprccize

rclul funcfional al produsului

lndeplineascl; materialelefolosite;
tehnologia de fabricatrie;

9i

condifiile tet'rice pe

c'e ftb'ic

sr

b'

' . '

agentul de investigare (ex.: lumind alb4 radiafii ultraviolete, radiaiii

ionizante, cAmp magnetic etc.); aparatura utilizatd (ex.: defectoscop, display, monitor, palpatoare etc.);

'

operatorul (ex': insugiri fiziorogice, carificare, procedura de rucru

etc.).

cirinfcle speciale ale beneficiarului; criteriul Acceptare / Respingere (A / R).

Echipamentele disponibile corespund

dourii laboraonrlui

dc

defectoscopie al U.P.B sau pot fi alese de pe intemet standardele utile intocmirii proiechrlui sunt numrate irn

brbliografie,

REZOLVAREA TEMEI
Rezolvarea temei necesitil respcctarea etapelor prezenta0e sintetic, intr-o succesiune logictr, in figura l. Problemele care trebuie rezolvate in cadrul fieclrei eiape sunt prezntate pe larg in continuare sub numlrul pe carc etapa il poarti in siheml. '

Ghid psnru proicctsr8. insp.ctici produsului

l3

DESCRIEREA ETAPELOR PROIECTULUI

l. Formularea temel
Pe o coal6 de h6rtie, -format A,4, se vor scrie enunful temei gi toate precizdrile referitoare la produs, impuse prin temA.

2.

Anallza produsului

se detariazd preciztrrire de ra punctur referitoare la:

l,

care au influenfa asupra inspecliei,

. '
-'

tl'unurir""" ,rit.*in ".-r'ii"t" ,a modur'e de defectare (v. AMDEC, anexa r); -- '" e"u-urtr Jnarize AMDEC - poate fi foarte uril[ l;
nu-gi ?ndeprineasctr rorur func1ion"i.

rolul funcflonal al produsulul: ln ce sc^op a fost proiectat, co funcfie va rndeprini,

ce soricittrri_apar in timpur n

3.2. Dcfccta introducc do tclrnologla ds flbrlcaf ic

i,"ri""arli,

s"

a"" ,a

este cazul, se completeazd;

componenfa produsulul: subansamble,_piese componeRte, condifii de asamblare' se verifictr corectitudineu ai."nurui

i'"-.*u"uriJsi,
denumire'a

aure

4. Metode de cxamlnare posibllo

de norme' criteriur A/R) sau de arte necesitdli ex"rnptrirJu""r.u pierderilor in exploatare, esteticd, ergonomie lspre eic.;;

cerintele speciale ale beneficiarului tegate de siguranfa in funcfionare

(de.exempru; referirea ra un anumit standard sau sistem

tehnorogia de fabricarie a principaleror repere gi a subansambrurui; se prezinri pe scurr procede.eie tehnorogice iirrorito ------ -rtehnologice, tipul imbintrrilor, materialele "iJi"L"'"p*Eiil". de adaos;

exacta, simbolizarea standardizat{,. compozilia cr,imici--'"uru"tlrirti"ir" mecanice, proprietIfile tehnologice irtit", nurA*i r*a;j"iri.

materiarere forosite gi caracteristicire tor pentru fiecare componentd a produsului. pentru fiecare materiar precizeaztr:
se
4.1. Mctodo dc cxamlnoe dlstructivl 4.2. Mctode de cxeminrrc

nodisustvl

FOARTE IMPORTANTI

6. Integrareacontrolului in

fluxul de fabricafie

,in aceasttr etapd a proiectului se intocmegte ..caseta de identificare,, a produsului necesard asigurdriii TRASABILITAIII. Ea nu .uprinJ" iou1" aot"t, dc identificare a produsului controlat gi anumer'

7. intocmirea planului de examintrri nedistructive

dcnumirca cxactil gi coclul produsului;

beneficiarul gi data comenzii (dacd este cazul); materialul gi starea suprafclei; alte datc, dactr se consideri necesar.

8. lntocmirca documentafiei de control 9i inspcclic

t4 Dclbctoscopic ncdistnrctivtr Ghid penru proiectares inspecliei produsului

temperaturi scdzute, coroziunea etc.),

8. I . Procedura generall de control gi inspec[ie

fontei etc).sau in raport cu condi[iire de exproatare (de exempru: fisurareatlr

3.2. Defecte introduse de tehnologia de fabricafie

fabricatig. fxe.mnlu: aparilia

8.1.2. Raportul de control gi inspecfie

8. 1.3. Tratarea

ncconformi&lfilor

Raportul de produs neconform

nemetatice ta sudarea :y^ " -iffly,""ll?, .sub strar d; ft",,, *,n. deformaliilor la rdclre, aparilia fisurilor ln refea
la rectificare etc

3.3. Defecte lnduse de exploatare

8.3. Mapa de documente:

. . . r

Planul de examinilri ncdistructive Raponul de control 9i inspecfie

Prezentarea rezultatelor examindrii Raportul de examinare Raportul de produs neconform

sdlec?,acplg defeote care pot ulterior aficta pa4ial sau total fugg - . $e vor a ' functonare prgdusului Exemple; lipsa de. etangeitate, dcformafiile grinzilor sudate, lipsa

planeitate a pieselor de tipur prtrcilor,

3.4. Ltstare

..

abaterile de ta-pozilia suprafefelor care impiedicd asamblarca etc.

*"iffi

di

corecu a

Notificdri

Fig. l. Etapele necesare proiectirii inspecfiei produsului.

Defectele inregistrate la punctele 3.1 + 3,3 se listeaza sub formtr tabelarrDactr un defect se regdsegte la mai rnurte pozilii sc rnregistneazr

' ' '

Aceast{ casete se va regasi in fiecare &cument eraborat (de exerirplu in rapoartele de examinare). in proiect se va prezenta caseta de identificare
ce se poate incadra pe ldlimea unui a produsurui,

singurd dafil. Dqc[ pentru cate.goria de repere controrate (sudate, turnate, forjatc otc.) existd o standardizare a deiectelor, pentu-fiecare aer"ct s" iicntificl simbolul gi denumirea lui corecti.

formit

tn*-un dreptunghi

A4.

3.

Defecte posiblle

Pentru fiecare defect se vor evidenlia cauzere car pot conducc ra aparifia lui. Se va lntocmi un tabel care trebuie str cuprindtr:

Se face o anariz' a defecteror care pot sd apara in structura materiatului produsului controrat sau de artd naturd gi Lr" pot sd impiedice acordarea finartr "bun pcntru exploararei,sau care, utterior, pot sit afecteze buna i.:lltT:1":lui Iuncf
tonare a acestuia.

"neconformitate".

in locul termenului de defect

se

pot folosi termenii de ,,imperfecfiune,,sau

denumireadefectului; simbolul gi stan&rdul (SR EN, STAS, ISO); caracteilzsreasumarl; cauzele apariliei; probabilitatea de aparilie (se vor folosi catificative:
foarte mare); pentru inspiragie v. anexa I_AMDEC.

mictr, mare.

3.1. Defecte speciflce materialelor folosite

Se.v.crr. qpecifica defectele.care au ra origine o anumittr compcrtare -i",iJi"ra a materialului ?n raporr cu rehnorogia de fabrica-1ie (a" .*"*pir, .r" fisurare la sudare. iontracfie lu trrnurr, linainla de ,"gr"gur",

4.

Metode de exlmlnare postblle

'ourI

orUir.u

validarea metodetor de examinare nedistructivtr sau la etucidar.u

4.1. Metode de exsminsre dlstructlvtr se trec in revistI metodele de examinare distructivtr care pot ajuta la

"uu".iJ, ""r"

Ghid penru proicctarca inspecliei produsului

au condus la aparifia neconformittrfilor.

l7

consurta standardere gi se vor ptezenta sub form6 taberari compozi{ia chimicd a mareriarurui, rezultatele ae dniiza-n,.iirogrunra, caracteristicile mecanice, unele caracteristici fizice 1ae exempiu i"-rlritour" la magnetism, conductibilitate electrictr etc.). ""t"

se vor

' '

in practictr se lucreazi cu un ..Gomplex de metode care nqtrebuie-str lipseasctr un "con$ol al formei produsului";

""rffiiati

. din
cu

'

4.2. Metode de examinare nedistructivtr

controlul formei, incruzind controlur dimensionar este o examinar' ncdistructivtr!

se identificd toate metodele de examinare nedistructivI care pot evidenlia prezenta defectelor inregistrate la.punctul 3.4, duptr principiul urn,ato*

l, .
intocmi o matrice "metode X defecte", acorddndu-se fiecdrei metode convenabir., De gxgmRru: apricab', upti""uii rest.iclii, neaplicabil sau satisfacdtor / nesatisf{citor, bun, foarte bun etc. "uPentru abrevierile folosite, tabelul va fi insolit ae o tegenaa. Pentru orientare pot fi folosite anexele 2 gi 3.
Se va

Prin fotmtr (a piesei) inQl3ge; fe-lul 9i intinderea suprafefelor, poziSa! reciproctr a acestora, ry abaterilJ de form! 9i de pozilie, alrirnri*il* gi precizia dimensionaltr, rugoz-irltea suprafeteior, (de cx. .prelucrat, vopsit, curltaq cadmiat etc.i.

'*;

;;;r;ilf;il

Se recomandtr gruparea metodelor pe

un calificativ

categorii. De exemplu: mgtode pentru depistarea discontinuittrfiror de suprafafi (in aceastr categorie intrd metodele urmtrtoare: pT, MT, ET;VDj

metode penhu. depistarea discontinuit{filor de profunzimc (tr

aceastd categorie intrtr metodele urmtrtoare: RT,

Uf,

AET).

5. Metode optime de examlnare

Simbolurile au semnificalia urmdtoare: - examinare optico _ vizuali (Visual Testing); - examinare cu radiafi penehante (Radiographic

Alegerea celor mai potrivite metode de examinare este o probremd de optimizare!

Observalii ' se pot folosi urm'toarele criterii .

examinare nedistructivd:

de optimizare a metodelor

de

aplicabilitatea metodei (vezi matrice a de la pct. 4.2);

sensibilitatea metodei de examinare nedistructivtr (v.anexa gi 3 4); echipamentele necesare (vezi paragraful 5.2); calificarea personalului operator (vezi paragraful 5.3);

VT RT Testing); UT - examinare cu ultrasunete (Ulhasonic Testing); MT - examinare cu pulberi magnetice (Magnetic particle Tcsting); PT - examinare cu lichide penetrante (Liquid penetrant Testing); ET - examinare cu curenfi turbionari (Elechomagnetic Testing); LT - exarninarea etangeitigii (Leak Testing);
- examinare prin emisie acustictr (Acoustic Emission Testing); - examinare prin termografiere ln infrarogu (Infrared Testing).

AET

IRT

materialeleconsumabile;
productivitatea; amenajdrilespeciale.

Eremplu de stabilire a unui Jbmprex de metode de confol nedistructiv: - exarninare optico-vizuartr, controlur dimensionar gi conrorul formei;

-.
str rezurre un MINIM DE METODE
s6

o metoda de examinare pentru discontinuititli de suprafafi;

Sc poate aplica orice ntctodtr dc optimizarc cunoscuttr.

' in urma optimizdrii trebuie '

'

y11 douA metode de examinare pentru discontinuit[g de profunnmei

verificarea etangeit[lii.

CAPABILE SA DEPISTEZE TOATE DEFECTELE I Nu ctrutati metoda ideali"de control, adictr acea metodI care dcpistczc toate de fcctcle! EA NU EXISTA !

cresteres costului exam intrrii

limiti impustr de criteriul A/R! ATENTTE! o sensibiritate murt peste varoarea necesarI are ca efect
!

Sensibilitatea este un factor hot6r6tor; ea nu poate sctrdea sub o anumiti

Ghid pcnuu proicctarca inspecliei produsului

l9

' optimizarea este gi o probrem[ de ,,stiip6nire,'a costuriror! Cheltuiel i le aferente controlului au urmtrtoarea structur[:
cheltuieli cu echipamentele, inclusiv cere cu verificarea metrorogic' (vezi pct.
5.2.);

5.3. Personal operator

Pirsonalul operator trebuie str corespundtr celor 3 nivele de competenfi stabilite prin standardul sR EN 473 : 1994 (vezi ancxa 8). In situalii bine precizate se poate apele la competenfa stabilittr de norma ISCIR - hupeclia de stat pentru controlul cazanelor, Recipientelor sub Preslune si Instalaliilor de Ridicat (PT CR I l) sau ASNT - TC - lA srabilit[ de ASNT - American

- cheltuieli cu manopera; - cheltuieli cu materialele; - cheltuieli cu regia.

Se

Societyfor Nondestructive Testing

vor consulta anexele 2,4 5. Si

in anexa 5 este oferit modelur unui formurar pentru justificarea alegerii metodelor de examinare nedistructivI.
5.1. Crlrerlile A/R

Deoarece costurile aplictrrii diferiteror metode de examinare variaz[ in timp, acesrea sunt greu de precizat. t";;"; + iunt indicate costurile necesare efectudrii examinArilor luind ca Uaza document rt tSCn RT CR l.

urmAtor:

gi ?n cazul echipamentelor se poate apela la "lnchirierea unor operatori competenfi, certiflcafi, autorizafi" sau se poate incredinp efectuarea conhglului unei firme speoializate care dispune de personalul calificat necesar. sintetizahd cele afirmate la punctele 5.2. 9i 5.3. se poate lntocmi tabelul

ca

(v. bibliografia).

Locul efeduerii
exarnintrrii
acasd,

Echipament Propnu

Personal opcrator

sfi{ln
2
2 2

proPnu
3 3

strEin

z f;

(ln lab. propriu)

I I
I

4 4 4

apreciate defecte care nu sunt specificate rn documentafia de referinftr a criteriurui rtuna"J.

criteriile de Acceptare/Respi'gere (A/R) sunt stabilite de proiectantul produsului, eventual impuse Ae benefrciar in contract iiinJlur" In cazul in care *::1]-":i nu ,-u iniampiat, proi"ctarrtrt tehnologiei de control impreund cu proiectantut.proausutui al-eg un criteriu - a" un standard sau o norm6 convenabili sau arctrtuiesi "*"*iru, un criteriu prop.iu, .tluitina litnit: de acceptare, pentru fiecare tip O" aef""iin purt". In acelagi mod se procedeazd gi in cazul incarc trebuie
5.2. Echiparnente.

laterfi, T
ln locul dc instalare, L

Exemple:

- controlul se efectueazd in cadrul unittrtii economice furnizoare cu echipament propriu gi personal propriu; L2-.4 - controlul se cfectueazl ln locul de instalare al produsului cu
echipament gi personal angajot din afara unitdlil furnizoare a produsutui.

AI-

H H

#
H

*
t4

Observalie:

tr

unitate economic. (organizalie), in funcfie de gradur sdu de dezvortare, -- poate avea un laborator de contror mai bine sau mai pu=1in bin. Joiut.

in

proiect se va specifica modul

in care se rezolvl problema

!i

echipamentului gi cea a personalului operator.

FI:

*i

it
ffi

t*

nu trebuie str_l impiedice pe un proiectant, bine ^ format, sd prevadd in tehnorogia de contror, roiolir"u iri"n'."['u,lur". ""o, ".t Agadar examinarea se poate efectua in urmdtoarele variante, forosind: - echipament propriu;

Lipsa unui echipamenl

6. Integrareacontroluluiln fluxul

de fabricafie

Metodele de examinare refinute la pct. 5 devin obiect al unor..gpgggti!-dg

Ii
tr e1:

r:

t;

echipamentinchiriat: inchiriat pe o perioadi scurttr; inchiriat pe lungd durat{ (leasing); apartindnd unei firme specialiiate care va executa examinarea.

control" care trebuie integrate in procesul tehnologic de oblinere a produsului. Unele operafii se reglsesc in timpul desfllgurtrrii procesului tehnologic, altele - majoritatea - in timpul conholului final.
Observalii

tt
$.;

ti.

- in proiect se va preciza locul in care se amplaseaztr operafiile de

examinare in procesul de fabricalie.

D}

[l
H

[i
H
ffi'

s:

l. l! rl

Ir,

T'

Ghid pcnru proicctarca inspecliei produsului

- se poate -

folosr_

standardurui sR ISo 10005 "Managementur caritalii planul calitdfii" (v. anexa 9).

o diagrami intocmitd confbrm

recomanddrilor

- ciril'p*r*

nediStructive gi va arita:

..Proc1durl generald se intocmegte pe baza planului de examinrri

ce se controleazd (produsul, vezi caseta de identificare, de la pct.2); cum se controleaz! (mtodele de examinare in ordinea aplicdrii lor gi

oblinere a produsului.

Se va redacta o notii ctrtre compartimentul "fabricafie,,, in care se specific[ introducerea uno. operulii de control in fluxur t"r,norogi, a.
de examintrri ncdistructive

' 1 ' r r r

7. lntocmirea planutui
urmdtoare:

Planul de examiniri nedistructive trebuie str dea un rispuns la intrebirire

Ce se controleazI? (vezi caseta de identificare de la pct.2);
se controleaz|? (vezi metodele optime Oe la pci.S;; CAt se controleazd? (maxim l}dvo; vezicosturi de la pct. 5).

specificarea procedurii de lucru pentru fiecare metodtr); plecizarea criteriului AIR aplicat gi decizia A/R pcntnr fiecare metod[ aplicattr; responsabilitlli:

Cum

modelului din anexa Observalii:

Planul de examindri nedistructive confine schi{e cu indicarca rocuriror (elementelor) controrate. El se intocme$tc pe fbrmat 44 ,uu ,q,: .onro*
10.

a)
b) c)

citre proiectantul produsului care trebuie sa foroseasce un uiloiit,n a" tipul celui descris mai sus.
Proiectantul tehnologiei de contror este obrigat sd verifice acest pran, sd-l imbun6td{easc6, iar dacd acest plan lipsJgte, s6_l t;i;il;;ra pi ,a cear[ confi rmarea contpartimentului,.proiictare_dezvoltare,,. Simbolurile folosite pentru metodele de examinaro (contror) folositc rn planur de examinlri,^se vor rnscrie gi pe desenui a""!*"."ti" ur produsului, colform STAS 735l2_g7 (v, anexa ll). Acest desen se anexeazd planului de examindri nedistructive.
de control gi inspecfie

Planul de examin'ri nedistructive este elaborat, in mod normal, de

. c r r .

cine a aplicat metodele; cine a lntocmit / verificat / aprobat procedura generall; cine a urmdrit aplicarea procedurii generale; cine a luat decizia A/R final6;

cine a fost executantul examindrilor;

dactr s-au aplicat toate metodele de examinare; modul de stabilire gi aplicare a satutului de control; modul de tratare a ncoonformitlfilor;

documente de referinfit (standarde SR, EN, prescrlplii tehnice etc.).

ISO

STAS-uri, norme,

Obserttalii:

. ' -

Procedura se redacteaztr succint gi clar documentatl. oategorio procedurilor dc lrr6ru, degl poato avJa gi elemcnte epociflco

ln documentele sistemului calitdfii procedura general[ este inclustr ln

produsului

unel proceduri documentlto, obligrtorii (controlul

neconform).

Procedura general[ va ayea structura orictrrci proceduri (vczi pct. g.2.) gi se va codifica astfel: PC-C.I-0I.

8. intocmirea documenta{iei
Documerrtalia

Procedurii i se atageazl*planul de examinlri nedlstructivc.

rezultatelor inspecliilor gi examinlritor.

tuturor operaliilor prevrzute in planur de examiniri,

tehnici de contror gi inspeclie trebuie str cuprindi documente care str asigure gi sd dernonstreze efectuarea corecttr gi in intregime a

8.1.1. Raportut de lnspecfie

pr..ur

gi inregiitrarea --'-o--'

8.1. Proccdura generali de control gi inspecfie

Procedura generali " obiectiv PRODUSUL.

responsabilitdlile gi au fost inregishate deciziile A,/R. Observalii:

Mqi-oritatea cerinlelor enuntate mai sus, pot fi concentrate intr-un RAPORT DE INSPECTIE, care str dovedeascl iaptul ce s-au aplicat toate metodele de examinare in ordinea planificattr, s-au evideniiat corect

de contror gi inspeclie este un document care are ca

Raportul de inspecfie se redacteaza pe un formular, cu format A4, insofegte produsul gi se completeazd treptat pe mdsurtr ce operaliile de

Ghid pcnru proiectarca inspccliei produsului

:J;tril::::H;ff}.o"
'

la fiecare operafie de examinare se ataeeazi

8.1.3. Tratarea neconformitlfilor

Procedura generaltr

Raportul de insp_ecfie servette ra acordarea carificativurui ,,bun pentru exptoarare" 9i ardturi de arte inregistrdri, ra anexa I 2 este oferit un model de raport ae inspJclie.

asig;,il;r;diitriilr:i;

produsului neconform"
formit{1ilor.

- in lipsa unei proceduri documentate "controlul - hebuie str stabileasctr modul de hatare a neconsI , ',i
i.'

8.1.2. Statutul dc control

Produsul neconform este produsul care are statutul "controlat gi respins".

- in procedurd trebu_ie str existe o referire ra modur de.stabirire a statuturui . La.un moment dat, de exemplu, un produs poate avea unur din urmtrtoarele statute de control gi inspeclie: - produsul nu a fost contolat; - produsul se afltr ?n timpur controlurui (dactr acest contror dureaztr
de control al produsului

produsului neconform ests'rdat

Prc.cizdri;

Produsul neconform este marcat, prin etichetarc sau ln alt mo4 a$a cum -tratare lndicat mai inainte gi izolat de produsele conforme. Modur de

ncconform" descris ln continuare gi prezoniat eintetic ln figura 2.

in 'blgoritmul de tratare al

produsului

' r

timp indelungat);

un

produsul a fost controlat $i acgepfat; produsur a fost controlat gi respins definitiv (rebut, neconform nerecuperabil); recuperabil).

produsul a fost controrat, respins, dar poate

fi

remediat (neconform

Neconformitatea cste descrisI lnh-o "fig6 de neconformitate" anexattr raportului de examinare in care trebuic str se glseascl: datcle de identiflcare rte produsului, descrierca ncconformittrgii, mctoda dc examinare prin care ea a fost depistat!, indicalia de dcfcct, schilc explicativc sau fotografii, responsabiliEfi (v. anexa l3). Se pot ataga buletine de analizl (de exemplu: analiztr metalograficl,
analiztr chimictr tec).

Precizdi,i:

' .

in procedurd

' " ' .

bare etc.

contror, folosindu-se marcaiea cu cerneruri, vopsele ,u iir".it" culori, etichete autocolante, fige de u.",A.ir" ut-uqui",-JoOuri

se vor face referiri la: modul de stocare a produselor av6nd diferite statute, in vederea evitdrii amesteclrii lor in timpul rnanipullrii li ,.u*p#ului; modul de. identificare a produselor cu diferite

Autoritatea desemnatd qste o comisie de analizl numitI de conducerea organizaliei gi include .persoane competente in domeniile :

,rututu

examin6rinedistructive;
proiectare;

O"

fabricafie (prelucrtrri mecanice, sudart, Satamente termicc,

tumar, forjare etc.);

a.

in procedur.

materiale,mctalurgie;

reprezentanti

se vor desena

rebut etc.).

Se pot folosi culori de ideniificare (de exempruj ro$u pentru produsere

datele urmdtoare: - denumirea compartirnentului de inspecfie; - codul gi denumirea produsului; - statutul de confrol (litere mari - vizibile).

"etich*.:-mcder"

care trebuie s6 confere

organismului beneficiarului, dacl este cazul.

ai

de

supraveghere Bau ai

deciziilor ce se iau (compartiment "fabricafie", compartimcnt ..cali-

Activit[1ile de analizd gi de luare a deciziei implic[ mai multe compartimente care trebuie informate asupra neconformitilii gi

3tt")'
Decizia poate fi:

Observalie:

-. -

DacI este cazul - cdnd sistemul calit[fii este mai dezvoltat _ se poate elabora o procedurtr documentata, de sine stdtatoare, numittr ,.statutur de control".

ca atare, neconformitatea fiind conslderattr ca neafecttnd performanla produsului finit (sau acceptat cu
acceplat
derogare post-fabricagie

t);

reclasificare (includerea inh-o categorie inferioarl a produsului in vederea vinderii cq prel redus);

Ghid pcnru proicctarea inspeclici prodrsului

recuperare prin aplicarea unei corectii;

rebutare,
aplicattr.

nici una dintre acfiunile de mai sus noput&rd fi

autorlzare de utilizare gi/sau elibcrarc a unui produs carc

nu este conform cu cerinfele specificUc.

'Derogare post-fabricalie

Eliberare

autorizarc de a trece la urmltoarea etapl a unui proccs. neccsittr acccptul bcneficianrlui.

un produs "acceptat ca atare'r sau unul rcuperatr rntr-o relafic ' contractuall,

'
Acceptare ca atare a produsului Declasere Derogarc post fabrlcagie

' .

Modul de natare a neconformitrfii acbuio ancxst la.'raportul d insqectig.'l a produsului, ca raport r"put"q in carc se precizcaztr toatc detaliile problemei.
confine:

'(v.

anoxa 14) vr

de idcntificare)

Identificarea completl a produsclor 9i cantltatca aferentr (v. casctr

de

Verificare pertinentH a rezultatului aplicArii

Acliunile lntreprinso pentru evitarca reapariliel ncconformittlii (mdsuri corective, mlsuri tehnice, notificlrilc f[curc);
Componen{a comisiei de analiza, compctenp qi responsabllit{i; Data raportului.

neconformitato'); Stadiul ln care a fost descoperiti neconformitatca; Recomandlrilc ai deciziile comisiei dc analizi; Detalii asupra aplictrrii corccliei 9i reTultatelc acesteia;

Detalii complete cu privlre la neconformitatc (v. ..flga

Notific[rile cittre beneficiar gl rdspunsurllc accstuia se atatesz!

raportului de produs neconform.
de

8.2. Procedurl

lucru speclllce

proceduri de lucru specifice. Spri deosebire de procedura generalI, ea ar ca obiectiv METODA.

Expediere

Modul de aplicare a fiecdrei metde de examinare face obiectul unei

Fig. 2. Algoritm de tratare a produsului neconform.

. O procedurtr de lucru trebuie str specifice: OBIECTUL activitlfii; CE rrebuie f6cur gi de c6rre ctNE, CAND, UNDE 9i cUM trebuie fltcut, cE materiale, echipamente 9i documete trebuie str fie utilizate, cuM se procedeaztr pentru tinerea sub control a activitatii ti cuM se inregistreaztr rezuliatele.
Se recomandtr ca procedura str aibtr urmtrtoarca structura:

Ghid panru proiectarca inspccliei produsului

nedislluc(ivt

L Domeniu de aplicare
2. Scop 3. Definifii gi prescurttrri 4. Documente de referinfd
5. Reguli de procedurd

I t

Regul6: in text nu se inhoduc desene.

ln ariexele procedurii

se regasesc:

Desene explicative. Scheme de iradiere gi planuri de radiografiere (v. SR EN 444). Planuri de amplasare a palpatoarelor (pentru examinarea cu ultrasunete, v. anexa l5). Schemele de montaj (spre exemplu pentu controlul etangeittrfii).

6. Responsabilittrfi 7. inregistrtrri
8. Anexe
"Pe

Schemele de marcare a zonelor examinate.

pagina de gardtr trebuie scrise urmtrtoarele infonnagii: a) in partea de sus a paginii (in HEADER):

Denumirea organizafiei qi compartirnentur care a eraborat procedura; Denumirea procedurii;

Desenele blocurilor de calibrare nestandardizate gi de referinld folosite. Schomele explicative viz8nd modul de folosire a blocurilor. He4ile de amplasare s posibilelor discontinuittrli pcntru fiecare zon[

Codul procedurii;

exploratl.
Formularele pentru rapoartele de examinare gi anexele asestora.

- Edilia gi revizia; - Numtrrul exemplarului; - pagina / Numtrrul total de pagini;

b) in partea de jos a paginii (in FOOTER): - lntocmit: Numele gi prenumele / Semntrtura;

Raportul de examinarc va satisface cerinfetc stnndardului de rcferinp al metodei qi va confinc de rcguld urmtrtoalrle date (v. anexa 16):

'

Datele de identiffcare a organizaliei gi compartimcntului ce

executat examinarca.

Verificat: Numele gi prenumele / Semntrtura;

Aprobat: Numele gi prenumele / Semntrtura; Data emiterii.

Numdrul gi data eliberlrii raportului de examinare. Caseta dc idontificare a produsului.

Condiliile tehnice de efectuare a examin{rii.

Rezultatele examlnf,rii gi decizia A/Radoptattr.

Observalii:

' . .

Pe paginire urm'toare apar numai elementele existente pe pagina de gardi in partea de sus, adaptate corespunzItor.
Codul_v_a_fi compus

Responsabilit[[ile. Anexe: schip produsului examinat, lnrcgistrdri alc rezultatclor pentm un lot de produse, localizarea defectelor(v. anoxa I7) etc.

pL _ XX _ 01, unde XX- reprezintd simbolul metodei de examinare.

astfel:

Raportului de examlnarc i se ategeaz! figa de neconformitate pentru acelc neconformit[fi carc condilc la decizia respins,

Pe pagina urmdtoare

vor.apirea:

8.3. Mapa de document Pentru atestarea calitl1ii produsului gi asigurararea trasabilittrfii alc[tuie$te o mapl (set) de documente ln vederea arhiv[rii.
Mapa de documente va cuprinde:
se

lista reviziilor (ce s-a revizuit, cine a fllcut acest lucru gi data); lista de difuzare (compartimentele gi persoanele care au prirnil procedura, semntrtura gi data).

'

cifra trei reprezintd,num'rul capitolului; .fh, O"i ."irr_ zinttr nurntrrul paragrafului: cifra_ unu reprezinttr numdrul subparagra_ fului; cifra unu reprezintd numArul aliniatului.

ft:..ui" capitol,. paragraf, aliniat se noteaztr 3.2.1.1, unde

zecimal (spre exemplu;

comandabeneficiarului; planul de examinlri nedistructive; raportul de inspecfie (inclusiv rapoartele de examinare); raportul de produs neconform (dactr este cazul);

Ghid penru proiectarea inspecliei produsului

notifictrrile c6tre beneficiar gi rtrspunsurile acestuia; alte note gi rapoarte privind calitatea produsului;

Aceste documente artrluri de documentere de naturd financiar- contabird se gestioneazd in conformitate cu prevederire procetrurii ----- T documentate numiti ..CONTROLUL

DOCUMENTELOR,,.

BIBLIOGRAFIE

Utilitatea documenteror intocmite ra proiectarea tehnorogiei de inspeciie control cste redattr de Anexa lg.,

gi

/. ASTM E 1316 - 1992 Terminologt for Nondestructive Examination. 2. xs Manualul sistemului calildlii - Ohid purtru implementarca standardelor
intemaflonale ISO 9000, Editura Tehnictr, Buc., 1997.

PREZENTAREA PROIECTULUI
Proiectur se prezinttr scris de m6n{, dactilografiat sau tehnoredactat pe calculator 9i tipdrit pe imprimantii, pe hdrtie iormut A4,
indosariat.

3. xxx NondestntctiveTesttng Handbook,sccond 4. . 5. 6. 7. 8.

9, 10.

edition: Vol.l, 2,3,4,5,6,7,8, 9 gi 10, American Society for Nondestructive Testing USA, 1996

Dosarul proiectului va confine:

enunful temei (pct.l); desenul de execulie/de ansambru ar produsurui conform stanrlardelor in vigoare; rezolvarea proiectului de la punctul I la punctul g.3 (v. fig. l); procedura generald de control gi inspecfie; o procedurtr de lucru specificI; cuprins (cu respectarea ordinii capitoreror gi paragrafelor din proiect);

xxx Annual Book of ASTIT{ Standards, Metals Test Methods and Analytical Procedures,Vol.3 Nondestructivc Testing, ASTM, USA, 1997. MOCAIIU, D. R., incercarea Materialelor, vol. 3, Editura Tehni$ 1986. CORSEPIUS, H.W., Ultaschall-Pruftechnikfur den Praktikcr, Hans Holzrnann Verlag GmbH&Co KG, Bad Worishofen,, Germany, 1982 DEUTSCH, V., a.a., Cantrolul ultrasonic - Principii gi aplicalit industriale, traducerc in lb. romdnl, Doniga, N., ARoEND, Buc., RomAnia,l998 BOHATIEL, T., Defectoscopie ultrasonielt fizicd gi tehnictl, Ed. Tchnicl, Buc.,
1980

PERDIJON, l.,L'ecographie, Dunod, Bordas, Paris, 1981.

bibliografie.

Obsemayie:

Procedurire vor propne.

fi

prezentate ca eremente distincte, prev'zute cu coperttr

SAFTA, Y.1., Defectoscopie nedistructivd industriald, Ed. Sud, Timigoar4 2001. QUINN, R.A., Radiography in Modera Industry, Ed- IV, Rochestcr, NY: Eastman Kodak Company, USA, 1980 t2. ruRAN, 1.M., Juran's Quality Control Handbook, fourth edition, McGRAWHILL, inc., Statele Unite, 1988. 13. SEVERIN, I., VOICU, M, Inglneria calitdlii, Bd. Printech, Buc., Rominia,

ll.

EVALUAREA PROIECTULUI
Evaluarea proiectului se va face pebazaurmtrtoareror criterii de evaruare:

14.
15.

200t. AI{TONESCU V., CONSTANTINESCU D., Managementul calitdfii totale.

OID, MCT, Buc., 1993. VOICU, M., MIIIAI, Alexandrina, MUNTEANU Fl., Indrumar pentnt controlul nedistructiv al imbindrilor sudare, UPB, 1985. SAMARESCU, D.F., DUNA, l, Defectoscopie electromagnerrcri, Seria Fizici modern[ aplicatd, Editura Tehnicl, Bucuregti I 986. URSU, D., Defectoscopia prin curenli turbionari, Ed. Tehnic{ Bucuregti 1990. tsRANZAN, C., Rodica RADU, Controlul nedistntctiv al ,materialelor prin metode radiografice, Editura Tehnicl, Bucuregti I 990. POPA, V., Probleme practice ale radiogra/iei nedisnucfiye cu radialii, Editura Tehnicl, Bucuregt, I 987; DEUTSCH, Y., q.u Contolul fisurilor cu pulberi magnetice, Principii generale
gi practicA.

prezentarea proiectului (aspect, grafici);

rezolvarea tuTror. cerinfelor originalitatea solufiilor;

schema generald) gi claritatea documentelor;

din proiect (punctele 1...g.3

din

t6.
17.
18.

respectarea standardelor; respectarea termenelor de intocmire a proiecfului.

de c5tre studcnt.

in urma susrrNERII PROTECTULUI in fhfa cadrelor didactice gi va ogrindi activita;ea depustr in timpur ,.*.ri;urui si

NorA FINALA se acord',

t9.
20.

30

Ghid pcnru proicctarea inspccliei produsului

2t

;$:r"drl'',
22.

SEVERIN' trina, Iniyiere in Ingineria Catitdtii,Editura BREN,

IOVEA M., MATEIASI, Gabriela, The devetot radography**-,t-"ni,i,,al,iii;ii;;;i;f:,T,f:;:::#",,:{,t::r:;:,;:l

Maintenance and contror. Nationar Energy conferance Romanian N.iio-"Jco.ritee of the world Enerry Council; Raport general, Neptun. "" il;;il;'q;
National Con ference of HSNT, rr,.rd roniti,.ginroi I une zoo MATEAIASI' Cabriera poper prant Diagnosis.
r.

23.

7, srAs 6092/2 - 83 Defectele pieselor forjate din materiale metalice , neferoase. Clasificare 9i terminologie. 8' srAs 782 - 79 Defectele pieseror turnare. crasificare gi terminorogie. 9. srAs 12077 - 82 Delectere pieseror ripite. crasificarc ai terminorogie. 10. srAs 10354 - 8l Defectele suprafelelor tlfiate termtc. clasificare gi
terminologie.

30.

Alexandrina, Te r m o graJi a in infraroS u,Ed. Tehnicd, Bucuregti, 2005. coleclia de standarde in domeniur M"tod" n"ld*r*tctive de examinare. 26. Colecfia SR EN in domeniul Metode nedistructive de araminare. 11 Coleclia SR ISO in domeniul Metode nedistructive de uaminare. 28. Coleclia ISO in domeniul Metode nedistructive de examinare. )a Colecfia ASTM in domeniul Merode nedistractive de;r;;;r".
25.

24.

MIHAI,

ULTRAST'NETE

ll. srAs '

6914

- 90 control nedistructiv

acttstic. Defecioscopie ulbasonicd"

Temrinologia. 12. sR EN l7l3: 2000 Examindri nedistructive ale sudurilor. Emminaru cu ultrasunete. Caracterizarea indigafiilor din suduri, 13. sR EN 14.

www.ndt.net

l7l4t 2000 Examintrri nedistructivo als sudurilor. Examinarea cu ultruswete a tmbindrilor sudate.

31.

www.iscir.ro

www.asnt.org 33. www.asnt.org 34. www,ntiac.com 35. www.pru ft echnik. com/ndt 36, w ww.snel I in frared. com 37. www.cofrend.com 38. www.aroend.ro 39. www.ukta.org proiecrului se recomandd a se consutra 9i fotosi standardele gi

32.

sR EN 27963 (Iso 7963) : 1995 imbinarik sudare din o[cl. Bloc dc calibrare Nr,2 pentru examlnarea cu uhrasunete a imbindrtlor stdate.

15. STAS 780211

1979 Blocurt de calibrare pentru verificarea gl reglorca

defectoscoapelor. Condi;ii tehnice goncralc dJcahatc.

16'
17. 18.

srAs srAs

7802/2

defeaoscoapelor. Blocul de calibrare

lg79 Blocurt de calibrare pentu verifiearea sl reglarea

Al.

780214 1979 Blocuri de ealibrare defectoscoapelor, Blocul de calibrare A J.

pentru verificarea gr reglarea

srAs 78o2ts 1979 Blocurt de calibrare pentru verilicarea gi reglarea defectoscoapelor. Blocul de calibrare A 4.
explozie.

""r_j:"Jil;t"J1irea
l

2.

'

srAS

ASTM

.,sag - g6 Metode de contror nedistracriv. clasificare gi terminorogie. E 1316 _ lgg2 Terminologtfor Nedistructive
Examination.

20. 21. 22. 23. 24. 25.

19. STAS 8866 - 82 Contolul ultrasonic al lamlnatelor din ofel. srAs 12377 - 85 connolul ulrasonlc al plocllrilor prin sttdare, laminare gi ET.Defectoscopie ultrasonica,. Metode de verilicare a defectoscoapelor ul ttasofiice in vederea recepliel.

DEFECTE

srAs R 12500/l -

3. SR EN ISO 6520_.1/99 ClasiJicarea imperfecliunilor geometriee dln .materiaie ii,ttr; prin topire.'6i.#.*. si '"y!,;l[l;rr:.ro"te de 4' sR EN rso 6520-2/9g Crasi/icarea imperfecliunilor geometrice
terminologie.

srAs R 1250012 defectoscoapelor.

87 Defectoscopie ultrasonlcd. Eralonarea si reglarea

srAs
srAs
de o1el.

12506

inbindrile sudate de materialJ

6656

iriti"i

prin presiune. Clasificare

din

discontinuitdlilor.

- 86 Defectoscopie uttrasonicd. Metode de apreciere a mdrimii

gi

12671 -91 Defectoscopie ultrasonictr. controlul ultrasonic al levilor Defectoscopie ultrasonictr. Examinarea pieselor tumate

- g0 Defectere produseror laminate, extrudate si trase din olet. Clasi fi care 9i terminologie.
STAS .6092/l*83 Defectete, pieselor tcrminologie.

srAS

s
fi {i

srAS l2Tg9ll-90
din olel

forjate din olel. Clasificaie

I
ii

9i

26'

srAs
din

1279812

o1el.

-90 Defectoscopie ultrasonici" Examinarea pieselor forjate

f il
f;
:L

:ii

!
,j;

il

Ghid pcntu proiectarea inspecfiei produsului

RADIATII PENETRANTE
444:1996 Examin'ri nedistructive. pincipii generare pentru examinarea radiograficd cu radialii X gama a materialelor metalice. Si 28' sR EN i84 - l: 1996 Examinlri nedistructive. Film pentru radiografiere industriari. partea r: crasilicarea sisr:emeror de !,me penrru radiograJiere
industriald.

27'

sR EN

42. STAS 10214

84 Defectoscopie cu lichide peneffante.

oPTrcb - vzUAL
43' sR ISo 3057: 1993 Examiniri nedistructive. Mijloace de *aninare vizuald.
Alegerea lupelor ctt grosisment mic (ISO 3058:1974). 44. sR EN 970: 1999 Examiniri nedistructive ale imbintrrilor sudatc prin topire. Examinare vizuald.

29' sR EN 584

'-z: 1996 sR EN 584 l: 1996 Examinlri nedistructive. F'm pentru radiosrafiere industrial[. partea rI: con*oril ajutorul valorilor de referinld.

30' SR EN 462 - r: lgg6 Examiniri nedistructive. caritatea inraginii radiografiilor. partea l: Indicatori de
Deteiminarea indicelulur de calitate o

p))iiiriii i'i^ari ",

(tip !ite).

'

31.

SR EN 462 - 3: 1996 Examinitri nedistrucrive. Calitatea imaginii radiografiilor. partea 3: Clase de calitare a lmaginii p"nr^ 33. SR EN 462 - 4: 1996 Examindri nedistructive. ^"riti7"rooru. Calitatea imaginii radiografiilor. partea 4: Evaluarea experimentald a indicilor ii ,otirot, o imaginii gi a tabelelor de calitate a imiginii
32.

1996 'Examinlri nedistructive. Calitatea imaginii naui,"ii i" caritate a imaginii (tip cu trepte fi gduri). Determinarea indicelului de calitate a imaginill

SR EN 462

radiografiilor. partea 2:

- 2:

r^orff,/i.'o'"

a imaginii

45. sR ISo 10049: 1995 Piese turnate din aliaje de atuminiu. Metodd viuald de evaluare a porozitdlii. 46' sR ISo 3057:1993 Examintrri nedistructive. Tehnicile replicil metalografice p en tru Exami nare a s uprolfe 1elor.
PUT,NBNT

MAGNETICE

47. STAS 10042 - 90 Control nedistrltctiv magnetic. Terminologie. 48. STAS 8539 - 85 Defectoscopie at pulberi magnettce.
CT'RENTI TURBIONARI

49. STAS 10785 - 79 Defoctoscopie cu curenli turblonari. Terminologie.

12789 - 89 Defectoscople cu cwenf turbionari. controlul levllor din eriale metalice neferomagneti ee. Condilil tehnice generale. 51. STAS 12514 - 85 Feritometrie magneticd. Clasifcare Si terminologie.

34' 35'
36.

srAs

50.

srAs
mat

6606/2-86 Defectoscopie

radiegra/icd a imbindrilor sudai prin topire. srAS 6606/3-g6 _ Defectoscopie cu radiafii penetrante. Examinarea radiogra/icd a pieselor turnate din materiale

cu radialii

penetrante. Examinarea

STAS 10043

Defectoscopie. Terminologie.

- 90

Controlul nedistructiv

f.i.o^i.

TERMOGRAFIE

cu

radiafii

penetrante.

52. SR 13340:1996 Examiniri nedistructive TermograJiere

Vocabular.

in

infrarogu.

PERSONAL

EMISIE ACUSTICA
ive.

37' sR EN 473: 1994 cari/icarea certi/icarea personarurui si pentru examindri p

ne d i s truct

rincip ii general e,

53. STAS 12306 - 85 Emisie acwticd. Terminologie.

38.

3777:t976). 39.

STAS 10867 - 77. Defectoscopie cu radiafii penetrante. Controlul imbindrilor sudate din aruniniu si ariaje de' ariminiu ual Iso
1pe 12459: 200r Examiniri nedistructive. carificarea personarurui

ANALIZA DE

VIBRATII
TII

'

54. STAS 6910 -87 Yibralii admisibile. prescriptii tehnice.

MANAG EMENTUL CALIT.f,

sR cR

pentru examindri nedistructive ( CR 12459:1996).

JJ' sR EN ISo 9000: 2Q0l sisteme de management

funciamen tal e S i vocabular. 56. SR EN ISO 9001: 2001 Sisteme de management al

al

calitdlii. principii

LICHIDE PENETRANTE

40 sR EN 571 r:1999 Examintrri nedistructive. Eromindri cu lichide p(,rctrante. Partea l: principii gcnerale. 41. sR lso 9916:r995.piese turnate din ariaje de aruminiu qi de magneziu.
E.ut nt i no

calitdlii. Cerinle.

57' sR EN ISo 9004: 2001 sisteme de management al califilii. Linii dircctoare

pentru ir4bunatilirea cal it6f ii.

rea cu

I ic h i de

penetra n le.

58. SR ISO l00OS Managementul calitdlii. Ghid pentru planul catitdlii.

Ghid pcntsu proiectarca inspcclici produsului

ANEXEI.,E GHIDULUI

UNiVCTSitAtCA

POLITEHNICA INSTRUCTII.JNE DE LUCRU

Edijia

Nr.

BUCURE$TT Laboratorul de defcctoscopie

coD I.L-01

t12 314

jl6

oeoJtotel

v6

INSTRUCTIUNE DE LUCRU

ILOl
ANALIZA MODURILOR
DE DEFECTARE

$I EVALUAREA CRITICITATII

AMDEC -

Nume

Semntrtura

Data

Intocmit Verificat
Aprobat

Ghid pcnru pmicclrrea inspccliei produsului

Universitatea POLITEHNICA BUCURE$TI

Laboratorul de defectoscooie

INSTRUCTIIJNE DE LUCRU

EdiIia

Nr.
nao /totel

coD t.L - 0t

Universitltea POLITEHNICA

INSTRUCTITJNE DE LUCRU

Edilia

r[zlrl+lslo

2/6

Bucunegrr
kboratorul de defectoscooie

coD t.L-

01

Nr. neo-/totsl

l2l314

516

!6

l.

Scop

Acfiune preventiytr
a preveni aparilia lor.

actiune de eliminare

Prezenta instrucfiune de lucru are drept scop descrierea metodologiei de execufie corecttr a analizei modurilor de defectareli evaluarea criticitafii.

neconformitrti potenliale sau a altei situa{ii posibile nedorite, pcntru

cauzei unei

2.

Domenlut de apllcare

. _ Fl" se aplictr pentru reducerea severitIfii, .probabilidtii aparifici, deficienplor sistemului de detectare deci, prevenirea, eliminarea sau
diminuarea defecttrrilor.

2.1. InstrucJiunea

2.2. Analiza descris[ este utiltr

in etapa de proiectare-dezvoltare a produsului gi la proiectarea tehnologiei de control gi inspeclie.

gi

componentelor acestuia dar gi proceselor de realizare a acestora. Ea poate fi adaptattr gi pentm produse de tip servicii.

de lusru se aplicd oricdrui tip de produs sau

3.9.

Defectare progreslvtr defectare produstr datorittr unor cauze care persisttr gi evolueaz[ ln timp (de ex. datoritl fenomcnului de uzare).
.

3.10. Defectare catalectictr 3.11. Defecte mlnore

defectare brusc[ gi complet!.

3.

Defini{ii

prescurt[rl
de Defectare gi Evaluare a

.J./.

neglijabil asupra fiabilitrfii gi securittrlii sistemului ln ansamblul

defecte cu criticitate neglijabilI gi. un efcct

' "

AMDEC - Analiza Modurilor

(defectelor). Echivalent (engl): FMECA

Evaluation of Criticality Analysis.

criticitIjii

stru.

Failure Modes and

3.12. Defecte maJore

fi

3.2. Cauzt - ceva care produce ca efect defecte (neconformit6fi). 3.3' Probabilitate - gansa unui evenimenr de a produce un niod
defectare.

defecte cu o criticitate admisibilI, fiabilitatea componentelor necesitlind sd fie ameliorattr pentru a imbunlttrli
abilitatea sistemului.

de

3.13. Defecte crltlce

.

3.4'

neconformitI{i care poate genera un mod de clefectare. 3.5. severltate - mtrsura sau gradul in care modul de defectare provoacI daune sau afecteaza funcfionalitatea produsului sau componentelor
sale

Detectabilitate abilitatea de a descoperi prezenla

necesittr reproiectarea

defecte cu criticitate exhem6, inadmisibil[, care

unei

4.

Documente de referinftr

SR EN 9000:2000. Sistem de
fundamentale gi vocabular.

management

al calitllii. principii

3'6. crlticitate

- aprecierea severitrlii eventualului mod de defectare impreunr cu probabilitatea apariliei sale gi abilitatea detectdrii lui.

SR EN ISO 9001:2000. Sisteme de management al calittrtii. Cerin;e.

3.7. RPN - Risk Priority Number - (factorul sau numilrul de risc) produsul dintre probabilitate p, severitate S gi detectabilitate D.
Estimator al criticititlii.

srAS 12689-88. Tehnici de analiz[ a fiabilitrgii sistemelor. Anariza modurilor de defectare gi a efectelor defectilrilor.

5.

Reguli de procedurtr.

3.8. Acfiuni corective qi preventive recomandate / diminuare.

unei neconformittrfi detectate sau a altei situalii posibile nedorite, peniru a preveni reapariliei lor.

Acfiune

corectivtr

acfiune

de eliminare a cauzei

5.1

Se intocmeste o matrice a

poteirlialelor moduri de defectare a fiecirei

^componente In acest

a produsului.

scop se pot folosi: analiza funclional[, analiza cauztr-efect (diagrama Ishikawa), brainstormingul, diagrama Paretto etc.

Defectoscopie nedistructiva

Ghid pcnru prcicctarea inspccliei produsului

Universitatea POLITEHNICA BUCURE$TI

Laboratorul de defectoscopie

INSTRUCTIUNE DE LUCRU

Edifia

coD l.L - 0l

Nr. oas./total 4/6

Univonitatca POLITEHNICA BUCURE$TI

TNSTRUCTI,NE DE LUCRU

Ed(ia

Nr.
oaq./total st6

coD I.L-

01

ll2l3l4lsl6

hborltorul

de dcfcctoscooie

ll2l3

415 I6

5.2 Matricea trebuie s[ combine urmdtoarele elsmente: componenta, modul de defectare, cauza defect6rii, efectul defectlrii, probabilitatea, detectabilitatea, soveritatea cu cifrele necesare calcultrrii RPN, factorul de risc ai mtrsurile corective rcomandate pentru diminuarea criticiililii (v.anexa I L -01 A a prezentei instrucfiunii).
5.3

5.4.5 (5) pentnr aproape imposibil de detectat. Nu sunt cunoscute metode disponibile pentnr detectarea anomaliei. Defectul r6mtne nedetectat pdnl la producerea defectlrii.
5.5 Severltatea se stabilegte pe baza potenfialului efcct

al modului

de

defeotare asdpra utilizatorului;

in felul

urmdtor (in ordinea cregterii

Estimarea orobabilitdtii. Pentru

actiuni se vor folosi: analiza funclionalI ,a produsului, analiza

trasabilitdlii, condi{iile de procesare, binci de date etc. Se vor acorda'
note in felul urmdtor: pentru defectiri mre, adicd < I la 100 000. 5.3.2 (2) pentru defect[rinefrecvenle, adicd pdntr la l%.

micaora subiectivitatea acestei

severittrlii):

5.5.1'(l) pentu un foarte slab efect asupra performanfelor produsu,lui; Produsul poate fi utilizat ftrr[ pierderi ale siguranfei sau
cienfei sale. Defectarea este imperceptibild. 5.5.2 Q) pentnr un efect minor azupra performanilor produsului. Nu sunt pierderi de siguranftr, nu necesitd repara{ii gi deranjaztr pulin pe utilizator. Defecte minore. 5.5.3 (3) pentru un efect iemnificativ asupru performanfeloi produsului. Performanfele produsului se degradeazL, el este mai dificil de utilizat, securitatea sa este micgorattr. Clientul sesizcaztr defectarea gi este enervat. O procedurE de modificare este
efi

5.3.1

(l)

5.3.3 (3) pentru defectdri moderate. adictr p6nd la2,5o/o. 5.3.4 (4) pentru defectdri frecvente, spre @9 adici p6nd la 5%. 5.3.5 (5) pentru defectiri foarte frecvente - catastrofice, peste 57o.

5.4 Detectabilitatea. Pentru estirnarea acestei caracteristici se au in

vedere toate mdsurile de prevenire gi detectare a potenfialelor defectdri (control 1000/o, control statistic de recepfie, controlul statistic al

necesaril. Defecte majore.

5.5.4 (4) pentru un gfect extrem asupra produsului. Pierderea funcfiei

proceselor, teste de simulare, modelare, activitdlile de omologare gi/sau certificare, incerclri mecanice, metalurgice, inspeclii.finale, examindri nedistructive etc.).
Se acordd note

'

produsului print-o defectare progresivl sprecatalectictr" acesta devenind inutilizabil. Sunt necesare mlsuri, forme de
intervenfie(modificare, reproiectare). Defectecritice.

in felul urmltor:

5.4.1

(l) pentru detectare aproape sigfuri. Controlul curent aproape intotdeauna detecteazA anomaliile care conduc la eventualele

5.5.5. (5) pentru efect hazardat. Siguranftr complet nesiguri, Iegattr de o defectare neprevtrzut6, catalectici. Produsul nu este utilizabil. Reproiectarea este obligatorie. Defecte critice.

defectlri. Defectele sunt evidente. 5.4.2 (2) pentru sanse mari de detectare, Controlul curent oferA o probabilitate foai'te mare de detectare a anomaliilor care pot
conduce Ia defectdri. Defectele sunt ugor de observat.

5,6 icftunile preventive ,recomandate trebuie bine documentate gi adaptate cazului respectiv. Ele pot include: controlul procesului,
reproiecgri, programe de pregdtire a personalului, reomolog6ri etc.

5,7 .Crltlcitatea se determintr prin multiplicarea cifrelor

reprezentAnd

5.4.3 (3) pentru sanse moderate de detectare. Probabilitatea controlului curent de a detecta anomalia este medie. Defectele sunt detectate inainte ca produsul sd fie folosit. 5.4.4 (4) pentru sanse mici de detectare. Probabilitatea controlului
timpul utilizlrii produsului.
de Se

probabilitatea P, detectabilitatea D gi severitatea S, adic[ se calculeaztr factorul de risc RPN, cu relalia:

RPN=PxDxS
considerl cd: riscul este minor. penfiu RPN = I ...17;

a detecta anomalia sunt mici. De obicei dctectarea se produce in

42

Defcctoscopie nedisUuctivt

: ff::l ::l: m"ffiil,HI;ll;,ll'

criticitatea este bonsideratii mare dac6 factorul a, ,ir" este mai mare sau egal cu l8 gi o severitate egaltr cu 3 sau mai mare. ln aceasttr situalie acfiunile preventive sunt necesare, eventual cu revederea proiectului.

(o

J;

oFl

do

6. lnregistriri
Rezultatele analizei se inscriu in formularul din anexa I L - 0l A. observatie: Formularul din anexa I L - 01, A poate fi continuat cu o serie nour de nottrri P, D, S gi RPN, estimate dup6 aplicarea mtrsurilor corective gi preventive, ca o mrsurl a eficienfei acestora. In acest caz criticitatea febuie sa

GI

a o
C.'

()

EE.E >e6

8a

g o

E?4
,Ed
u)
,ct

to

E o
d
G'

fie mai micl (diminuatl).

r(,

x !)
d
j

CI A{

t
o) !.

-9

ss
6_d ob I
EL

Eg

(l ti 'E

\, o a 6
tr o

a IA

sfi !l
a)

53 IIlo.ct e
E'fl gb
2A
o.
,C'

Jt) *3

ir! co.

iu
$EH

89
Eg

ilF> 66<

a$
z3
t: P

Tabelul I.

Anexa 2
Principalele metode de END gi domeniul lor

di

aplicare

Aplicabild pentru:
Metoda
Ce

Efectul fizic

Controlul
defectelor

examinare
2

Determinarea poziliei
defectului
4

Determinarea

Stabilirea

mdrimii defectului

caracteristicilor materialului
6

Misurarea dimensiunilor

Cu ultrasunete
{metoda cu impuls
Si ecou)

Reflexie pe
suprafele de
seParare

D4
Da Da D4 in planul Da
filmului, nu pe
directia radiatiei

dar numai prin

D4 vitezadeprc.
pagaresonici, modulul de elasticitate
Da, cu aparatul Roentgen pentru

Da,

cornpam{ie cu alti

distanf4

refledori
Da,

rosime de

Derete

Radiografiere
roentgen gi gama

Absorb{ie diferita a
radiatiei

in planul filrnuiui,
radiatiei

Da, misurarea

in

limitat pe direcfia

grosimii benzilor si foliilor

materiale diferite
Cr.r curengii

structuri fine

lvtodificarea gi

Da, doar pe supraiati

D4 conductibilitatea
elecnicd, permeabilitatea

lurbionari

pe$rrbuea
cdmpurilor de curenti turbionari

D4

grosimea

Da

Da

nu gi dedesub;

straturilor, grosime, diametru

stuctur4

duritatea

ConEolul cu flur de ''spcrsie, cu ajutorul

Formarea fluxului de dispenie pe suprafa{a

D4 pesuprafaf4
Da
qi parfial

in

D4 pe suprafali,, limitatin ad6ncimea fisurii

ondelor, respectiv
cu pulbere

prvajmarcsteia

Nu

Nu
o o o

Cu lichide
penetrante

Efectul capilarititii

Da

D4 numai
suprafalE

la

inclusiv
etangeitatea

D4 pe suprafag, foarte limitat in adincimea

frsurii

Nu

Nu

o
o

Cu sonda
de potenlid

- Misrarea
caderii de poienlial

6'
Nu
fisuilor

D4 cand

deqnlo$
locllin
cal pode apfueao

Limitat
de

D4
adAncimea

Dq
gosime

pe o linie dc curent cut

zuprafrp

&prde

fisurl
Indudie magnetici
Modificarea

Limita

Limiffi

Limi6

Daincondigii
prealSile determinate.

fluului magnaic

D4in cordiliidetenninate lugime,

diametru, grosimg

Duritdc, $uctura
matsrialului Emisia acugictr Formarea

grosimca sfaturilor

Evolqia
defecte-

Da'

Trasfqnsea
Nu
maten!ficl

zgomotului

ndsdalului la
fisurdrE

cumaimulli
scnzori

lor

Nu

Formarca gradi-

Mcode temicc

etrtelor de tern-

ddoritl curducttilit{ii tennicc ai cilduii

peraturi

Da

Ih

Lini6

Lhnitat

Nu

ryecificcdifaitc Conlrol vizual

sau

Reflcxia

D,tt
$rpraf$
rfid'r1. lului
Th

Da,

Fotrtc
gi

limitil, Da

luminii

optico-vizual

dwpcn4rafrS,nu
subnrpre@

clasamdablului

Anexa 2
Tabelul2. posibilitafi de utilizare
(continuare)
a metodelor de END Costuri de Ia I (scdzut) la l0 (ridicat) pentru PerfecMijloacele Executarea !ionarea con- de contol controlului trolorilor gi aparate
6

\leto<ta de control

Deosebit de adecvati penfu

Se poate

Avantaj deosebit

automa-

fap de alte metode,

de asemenea

Limitele

liza
1

rrtodei

adecvate
3
-

Cu ultrasunete

----9

Detectarea defectelor

interneplanegi
=

rtltere de pdtltrdere marc Da

(nici o limitare datorard simii peretehr), aplicagii muldple: defecte inteme gi
exteme, bine detectabile

(metoda
prrn irryrrls
5i ecou)

volurnice, mtrsurarca grosimilor de perete

go

lvkimea
defectuhrieraludi

doarprincorrpa-

10

rage,@prehe
dificila
L;rosimea piesei,

Radiografiere cu

Detectarea

PAnE acwn

radialii
roentgen

defectelor inteme plane sau volurnice

Doorenarea imaginii
reale a defectelorpe fih4 sensibilitat de detaliu mai

nra posfoil in

fisr:rile

se

pot de-

viitor

tecra doar

limftat

10

R"Abg*
fiere cu

fuEdecetin caarl radiafiilsr$ma

Prote4ia penonalului

uetcErca
defectelor infeme ane sau volumice

P6nd acum

Srurt contolabile grosimi

radiatii

n4 posibil in
viitor

Gosimpiesei
fisrrile
se

mai mari decatio cazul

potde-

radia$ilor roatgen Oetecbrea fi$trnor

no

bchdonlinitat Sep@efolsi
doarlamaeriale
9
J

rIsun 0e supratati curentl rurbionar

Sonarea materialelor

Da vitezf de coffiol
ridicatit Da

lvtisurarea grosimii

nrtale refermse.
Nuestenecesa rpdiude cWlare

7
3

6
5

stzbirilor

condrbare

eh*k

Cosuol cu

Fisnidesga66
Da

Orgdc
dispersie cu

Maip4beefect
perUbatoare decat ia caarl

Scpoaefrhi

t
6

aJutorul

cuentihrmtionari

d@h

soodelor

fawgrru
Finride*rya&g
P6nd acrrn

mahrble

Contol cu
flr:x de dispenie cu

pulbere
magnctice

nn,p6bilh viit6

Poz{ia 9i lungirnea

finrii

Sepoabfobi

clarvizibile, eydluarc t5oarl, efctrd.s al geometbi piesei al

doabrrah
frwagnedce

'
Connolul
cu Uchide
penetr'ante

strmritspreFi

9i

scibilicreridicd. Dbcdiruif4it& spra@pcfigtrdrbe

Nu c$e necesare

Fi$ri ti pori de
$p!-aAF

Limitat

Oefecblet*ob

apararl, tur @inde degemtbpicseide

c@tolat

seft dschne

Iasp@

pdun?rrbl.
debazlpqmc
Nu se

nu este

adecrd

Sonda

&

Mesrarea ad,&rcimii

potenlial

Nu (doarin

fsurilorde s4ra&6

@ri
+@inle)

trfisraeaexda u{idndifierilfi

irDdryEl
pcfrudetEc.

folqe*e

4-

tucafsEI6
lnducfia magnaice

ContolulMtrii
rnaterialelorgi al

D
Da

Omolhs&brapid

Scpete
folosi doar la

seuchdicd*alirc
It{esracagrosimii

rirrFhL

stairilor

l$rccucsc Edil&
ctekc

@ate
2 3

4g'{e*w@

Emisia
ac ust

Derr-a*Euea

ica

apanliei 5i

Da

Controlul instalagiilor in inbeginE,

R^arpcibile

corrhrzii
c*rtitative,
capocitab d

dezvoltirii
fisrnilor

l0

Adecvati pentru
prognozarea 6.rratei de

viati

decizi

sub sarcinu

l:aihnldecet
$a$crw, zgmrcele de fond

drr'

l.rJena5

Metode termice

Detectare3 defectelor de imbinare gi a separtrrilor plano

Foarte limitat

Evaluare pe suprafap

Doar la

geonrtie
10 10

uriformi,
inrticrriile se

nodificeintimp
Limitat

Conrol
vizual

Discontinuit6li
de suprafald qi abateri de lorma qi de pozifie

Sinplitate in aplicare
Cheltuieli minime

Srkiv,
fuaunmlloc
aiudilorae
seos$ilitatc scdzrtii
F

t -2

Termognfie
re

in

infrarogu

Detectarea defectelor specifice materialelor stratificate sau acoperite

Da

Se pot conhola

Mrmialeb
hrcime

l0

suprafele mari in tinp scurt, ftrrl a fi necesarun

snt

grqr

cffiolabil

o o o e
e

contact direct

Anexa 2
(continuare)

!o
E !

a o o
6

rabilul
Contolul ultrasonic
frp
de toate cclelalte

3.

Avantajele gi dezavantajele examinirii cu ultrasunete

avantajele
recunmltere sigurd 9i rapide
a defectelor

are

gi dezavantajele

END

interise

gi exterioare in toafe piesele care conduc

srmk

doomerna$a este gremie In caal controlului

mnt'l
efecte srbiecti're

gi suplimentar in mod special

fap de controlul radiografi c

nu este necsare proteclia cootn radialiei ese suficient accesul pe o singne parte poare euprinde inteaga sec$rme transversalia

mi

in caa{ connoalelor rPebie

o o
o

fali

de controlul cu curenfi turbionari

este

necesai oplarea
necsqt qplara

piesei

decotolat

randacdtcds
este

fap de control cu camp de dispenie cu ajutonrl sondelor fap de contolul cu pulbere magnetici

poale crryrinde intreaga sectime tansversaEa piesci & conEolat

se poat

adormtiza rnrlt

mi

bine

daenOenu,0e ge@etia
seosibilS, nivel de ca fo caarl

piaci

zgmd ti cotrast

mai pulin Bai reduse

fafi

de metoda cu lichide penetratrte

se

irdi@ii fap de metoda sondei de potenfial

gi

poab ars@tiza Eilt in rzrl &fectelor dc

mi biE
s4rafig
inchlse

comohrtri cu pulberre 'nametictr

flsaucsodate
mtrsurarea

adfncimii fisurilor chiar in caail fisurilor interuprc

exetimca

mlffeii

addmimii

fisrilc plin

de

urya@estemultnai red$e
difcrenple dc sfuctnl sut mai
sensibil
caanl detctalc putre de separare reduse

fap

de metoda

prin induclie

aplicalii p4in

ccprabile

magnetice

mesnirii grosimii strahrilor fap de emisia acustictr fag de metodele termice gi vizuale
sunt posibile

afnrulii cantitnive
rcchagi

nucstc posibiEo

aalure

globaltr raPide

exisi

docraplic{iih

ropd

5 \o

ffi

Anexa
Tabelul
Pct.

/.

Metode nedistructive de verificare a catritatii imbindrilor sudate (extas din STAS R 12495-86) Sensibilitatea metodei
5

lvletoda
2

Mod
3

de

verificare
2.1

Defecte eviden{iate
4

Particularitiilile
metodei
6

Domeniul de
aplicare
7

Opticd

Vizual
gi/sau

Defecte de suprafa{i

Defecte nu mai mici de 0,1 mm

optic,

VT
2.2

Examinarea se efggtugnzi cu ochiul liber sau cu aparate optice cu o mdrire de pdni la 10 ori

imbiniri

sudate

accesibile

verificdrii vizuale

Capilari

Fisuri, goluri, penetrante, defecte de Cu lichide PT

legdturd, defecte
de formd,

Conform standardului sau documentaliei tehnice a produsului.

Sensibilitatea metodei depinde de tipul lichidului penetranf de pregdtirea suprafe{ei gi de rnodul de examinare

lonform
SR

imbinatl cu
suprafe{e accesibile

EN 571-1:1999

pentu aplicarea
lichidelor penetrante

deschise la suprafa{i etc.

2.3 Cu

Radiografiere

Defecte de suprafald gi defecte

SR EN ISO

radia{ii
penetrante

cu radialii de interior

X
sau gama

Defecte de min. 0,5-.5o/o Conform din grosimea metalului SR EN 444:1996 controlag in func1ie de aparatura gi materialele lonform

imbineri sudate prin topire ale

pieselor metalice imUinari sudate in
puncte, din

6s20-1199

folosite. Abateri de formi gi de pozilie.

srAS

10867-77

Al

9i

E
G

aliaie de

Al

RT
2,3.1

SREN ISO
6s20-2199

imbindri sudate
prin presitrne
g

lo l=
la lE lo t= t:

2.3.2

Cu radiafii
pnetrante

Fluoroscopie

Defecte dc suprafala gi intene

qi abateri de for. rna gi dimensiuni

Defecte dc rnin.0J..- 5 % din groairm rneta-

Aliaje ugoare

lului contsolat in funqie de aparatura folositjl

Sensibilitatea qi ad6ncimea de pitmndere depind & procedml li aparatura

g<20sr& otelg<l0mm

l=
ta
lo ID lo l-. li E o ! E

Elecfomagne-

Prin
curenfi hrrbionari,

Defecte de
suprafala gi

tici

ET

inteme, in imediata
apropiere a

utilizat{

de

ndra

suprafepi

materialului gi forrna pierci. Scnsfuilitata este maxirni la grosinrea pcretelui lwilorSnn la 5 mm

flri suduri" cu diarnetml de: 3 ... 120 flrm. Fisuri in piese metalice
Sortare.

fevi din ofel cu sau

z.>

Acustici

2.5.t

Cu Defecte interne Mnrimea dcf. dtctabi le, Cmform SREN ultrasunete (fisuri, goluri, mmt l7l4:200A LN incluziuni solide, 0,5.-, 2,5 Examinarea se defectc de 2,0..-7 cfecnreazl dupi legitturn *c.) in 3J... 15 xccubra l0... 80 suduri sau in tatanrntclor 35..-2m zonele marginale tcrmicc si Eosfumimbinirii, mm sudurii
5 ...

imbiniri sudate prin

topire cap la cap gi in colt, din o[eluri cu grosimi mai mari de
6

nml

l0

redicrca
&fcctclc

l0...50
50 _. 150

constatate

pr.in

vcrificare

150...100

vialah

400_.2 000

Scnsibiliabe &pindc dc
proccdcul gi dc aparanm

foloeiE"

2.s.2

Cu emisie
acusticd

EAT

Exactitatea localiznrii defecte intme in defectelor gi concluzii sudurd gi in asupra mirimii zonele marginale acestor4 in func1ie de sudurii metoda gi aparatura folosit5" de procesul de

Discontinuitati

$i

Necesiti aparaturi
de control foarte

Imbindri sudate ale construcliilor

foichise.

complexi, o calibrare gi ajustare exacti. DupI localizarea

defectelor se vor

imbinari sudate prin topire sau prin

presiune

calibrare 9i de tipul

materialului de bazl

folosi alte metode de examinare pentu dcterminarea tipului

qi

mlrimii defectului.
imUinari ate pieselor metalice, feromagnetice

2.6

Magneticl Cu pulberi Discontinuitili la Conform standardului

magnetice suprafap gi din
sau documentafiei

2.6.1

MT

apropierea supra-

(fisuri, goluri, incluziuni

solide, defecte de legeture eb.)

felei

telmice

Asigure evidenferea

produselor.

discontinuitiililor

Sensibilitatea depinde de amplasate p6ni la o pregitirea suprafelei gi adincime de max. l0 mm. de modul de efectuare a

examinirii
de suprafap: ldlime min. 0,1 mm; lungime min. 0,2 mrrt.

2.6.2

Cu haductor
feromagne

Discontinuitili la Defecte
suprafald gi din

Asigurn
evidenfierea

imediata
apropiere a suprafefei

tic (ferosondd)

discontinuitiifilor
interne
de

Defecte interne: lifime

pinl

la o

rrin.0J nrn; lungime

min.0,5mmSensibilitatea depinde de pregltiiea suprafefei gi de aparatura utilizati.

adincime

max.2 mrn

2.6.3

Magnetici

Magneto-

grafic

Discontinuitili de suprafap gi

Mdrimea defectelor

detectabile: 2... 7 %o din grosimea matsrialului din imediata apropiere a supra- examinat. Sensibilitatea fefei se reduce in caanl existenfei unor neregularitnfi
pe suprafap examinatii

lmUineri ale pieselor metalice, feromagnetice. Grosimea de

rnax.25 mm

mai mari de I mm gi
scade cu creqterea adincirnii la care se afl6

discontinuitatea
2.7

Verificarea

Ca gaze

etanteititii radioactive

Defecte stripunse Cu Kr 85: I x l0'r2... I x l0{? Pa.m3A, funcfie de

lparatura&
2.7.1

detectare

Pericol de iradiere. Metodtr de detectare locald

Detectarea neetangeittrlilor irnbin6rilor sudate srpuse presirmii, ale construcliilor suda!e inchise, rmde nu este

posibih folosirea altei

metode
2 .7.2

Spectro- Defecte strlpunse Funcfie de procedeu: Se poate folosi cind: Dctectarea neetangeimetrie de - verificare cu presiunc:r - tcryerahra mediu- Sfilor construcliilor mase - p&ri la I x lO-e Pa.m!/s lui ambiant: 10... inchisc. - verificare cu vid: 350C; lxlo ro...lx o-7 Pa.m'/s; - umiditatea relativtr . verificare cu sondtr: anrdiului mbiant: p&rnhlxl0{Pa.m3/s rnax. 8ff/o la 250C.

Mebde dc dctectare
hcaltrsau globdl.

,tzlSll

_
Cu mano- Defecte metru stripunse lPa.m'/s.

eun5eititii

,l

ll il rt rl ri
2.7.4
|

lCu urmirirea p,?rd;;i de Metodd de detectare lpresiune: I x l0{...7x l0: globali

Cu manometru diferenti-

Determinarea neetanI

geitililor imbinlrilor

al:max. lxl0-rrpa.m%.
Sensibilitatea metodei scade cu c6t volumul constnrc_ giei cregte. Durata hcerctr_ rii, terrperafura gazului de contol, a mediului andliant gi presirmea atuosferictr influenfeazE sensibilitateai

sudate ale construcliilor inchise sub presiune:

- determinarea scurge-

rilor totale prin urm6rirea scdderii presiunii;

scurgerilor locale cu ma- determinarea

l
I

nometru

diferential. ,I

Cu halogeni

Defecte strepunse

I
I

a) Cu freon 12: cu detec- ilIetodd cu detectare tor, la presiune atnosferi- globald qi locali ci; max. 5x l0-7 pa.mls; - cu detector de vid: max.

I x l0-epa.m3/s.

I
I I

Sensibilitatea 9i exactitatea metodei scad daci suprafaB

examinat2i are neresutaririti

Detectarea locurilor gi a mirimii scurgerilor la imbinErile sudate ale construcfiilor inchise care func1ioneezl sub presiune

Cu halogeni

Defecte strdpunse

b) Cu freon t2 (g}yo)in
amestec cu aen 2 x l0-7 ...4 x l0'7 pa.m?s.
Sensibilitatea 5i exactitatea se reduc daci in atnosfera inconjurAtoare existii aburi
gi gaee, conlinind solven$ pentru pregitirea suprafepi, tum $l gaze de la sudare.

Metodi dqdetectare
locald
ls
o'

,7

Verificarea etangeitilii

Chimic

Defecte strepmse

a) Cu amoniac: max. 6.65 R*pectarea'normex l0-7 Pa.m3ls lor de prota;gie privind folosirea b) Cu amoniu:l x 10a... lx l0i Pa.m3/s. substan;elor chimice toxice. Metodi cu detectare local6-

Detectarea locurilor

scugerilor locale la imbinnrile sudate ale constmcfiilor deschise

9i inchisc.

2.7.6

Acustic

Defecte

Min. I x l0rpa.m%.

stipunse.

2.7.7

Detectarea locurilor scurgerilor la funbinIseafa perturba{iilor, rile sudate ale conduczgomt. Se poate telor de api gi de gaze efectua de la distanti. sub presiune. Necesitii cur5lirea minufioasi a suprafetei de examinaL Detectarea locurilor

Examinarea bebuie si se realizeze in ab-

Cu

Defecte
strepunse

lichide
pene-

- Cu penetranli fluorescenfi 9i fluorescenfi-

colorafi:lxl0-5...5x
l0
5

scurgerilor locale la

hante

inbinnrib

sudate ale

Pa.m3/s.

- Cu penetranli fluores-

cenli $i verificare hidra-

ulic*lxl0-7...5x10-?
Pa.ml/s. - Cu umezire cu petol: max. 7 x l0{pa.m3/s.

Ia examinarea cu urrczirc cu petol existi pericol de

incendiu-

consrucfiilor deschise
gi inchise, cu: - gaz,e sau lichide in cazul metodei cu penehant fluorescentcolor; - lichide, in caanl metodei de verifcare hidraulice gi prin unezi-re cu petrol.

Sensibilitatea se
2.'1.8

icgo-

reaztr la grosimi mari.

Hidrostatic a) cu presiune.

Defecte stripuns

3xl0'...2x10-l
Pa.m3/s.

in caanl constnrcliilor dc mare capacitate tebuic sI fic asiguran

rigiditatca constnrc{ici.

kectarea locurilor
scurgerilor la foibinlrile sudatc alc construcgiilor lnchisc, arb p'rcsirgry.

,{;

VenUcarea b) fera

l6

etanseititii

presiune

Max. I x l0-5pa.mrls.

In cazul constucliilor de mare capacltate trebuie asigurate rigiditatea construcliilor. Examinarea se

Detectarea locuriloi

scurgerilor la imbindrile sudate ale

construcliilor deschise.
Detectalrea

Snoprre
cu

Defecte

jet

Max. I x lGrpa-m?s.
Seosibilitatea metodei se

de

locurilor
I

apa sub presiune

_ i{)
l

stripunse

miregte dac{ srprahp examinati se acoperA cu un material luminiscenr

efectueazi inaintea

montirii.

scurgerilor la imbinirile sudate ale construc-

fiilor deschise.
Examinarea se Detectarea locurilor

Shopre
cu Jet de
aP5

Defecte strepuns

Mar I x l0{pa.m3/s.
Sensibilitatea oetodei se miregte daci suprafala exminadi s acopere cu un

efectueazi iiraintea

scurgerilor la imbi-

d:spersat

montirii.
utilizee"; aer

nirile sudate ale

construcliilor deschise
I

i.

naterial luminiscent
r

i
t
I
:

Cu bule

: l

Defecte stripunse Varianta pneumaticd: -cu aer sub presiune: 7 x lo-7 ... I x io* pa.mrls;
-cu jet de aer coryrimat: rnax. I x l0-5pa.m3/s; Varianta pneurrohidrau-

Se

comprimat.

i i
1

j j I
I

lici:
-in imersie: mar
Pa.m%;
1

Compozifia pastelor cu cafe se formeazi lichide spurnante perrau examiryre

x l0{

I I
I

-in imersie
Pams/s:

sub presitme:

depinde de temperafura ia care se gabarit mare; - in imersie Ia constructii executii incercarea.

Detectarea scurgerilor la irnbinirile sudate: -cu aer sub presiuue la construcgii inchise la care substanlele de lucru sunt gaze sau lichide: -cu jet de aer coryrimat la constnrcXii deschise de

l=

5xl0-'...1x10-8
-cu vid local: rrrax.
10-j Pa.m5ls.

Metodi cu detectare locali-

inchise de gabarit redus:

i
I

-cu vid local cind la imbinarea examinati

accesul este pe o singurd parte.

l; l=
l= l=

li

lq

Ix

lr. ln
lz

a.J

.: E5

6-e r! =' a- .i

l+ l1
l=

eg

oo =-E =(t d!e

;q

6F
9 J.=

+
!'J

l=

l_E

oF

gb'

t;
lc
lc

-=='; E
i!l

Joo' f F.3 i"d o

66 E !O<o
Elo
lD.

{*
=:

ox e=' bE
o
!9

FF
olii!!

Coit t9rr 5 -o F !l ot('D

!c'

gE6 s5 3 ooE

trdo30-

C'N =a

J@ =P

s6
ID

gN =?! 30

g6
o
E

s6 s6
!c
19

=i! crN 36

50

Jar crN
!! F

(l

IE t-

(!

l= ii t=
lc ia l= ta l= tc

rl i!' <i

E6
E

dB

,
c
(D

.o
o
E
lq

.o

'o
Itre

a
F

1t (!
(D

E (!
(!
E

pg B c-'

(! (!

ti

i rf E t' i a:3x

i I

eil
-.'tt :CE o
e

i0ro

F*EH; EP;
3 G= ed
:0.

EFgHY E
o
lJr

g;eE:1'
rto f.o l9t
.dD 56
(t ='o

l$E fi: g .F d'6

v
(!g

t,

c,

*S D= BE *
o
(!

'.tt

o
cl

s
o
A}

t}

Ei:;*if -'q =i;,:.='"

pg lE i; e F *$r
1F
i.=:o

E-: ti" 3 3';

sx i=@ 9{q

gf
il

I :6=. 3 -46
:'6i! iri(!J

-!lc 0atra. i! -re .n-tl

[s 1i = i;E'5 +

F$ q+'

ar'lt = *d 3
5^le. E= Y- It

D'

o6

o
.1

6 4 E

1-

o.

OF

EEiiiE

Oeo ci :a

o
!

s 8;
='(.) =B

it
sX

Eg

!!. d l!
gr

5'o

q tl

di.

o $

a* a,
EE .9tr
=t! Ex

=-

incercarea

Aspectul rupturii qi
defecte

DA
incercarea
se

inooire
lde

hnhindri sudate cap la cap prin topire gi prin presiune

13.6

llncercarea

la"

d*it"t"

Duritatea Vickers in
zona

DA
imbintrri sudate cap la cap prin topire 9i prin presiune.

imbintrrii

executl pe
epruvete cu

crestdtur[

Duritatca Brinncll sau Rockwell in zona

imbinilrii
sudate ale bolprilor prin presiune cu arc electric, amorsat prin

Calitatea imbinlrii prin evidenfierea unor

DA

imbiniri

Duritatea Vickers in
zona

lmUinlri sudatc in coll prin DA DA

topire. imUineri sudate ale

imbin6rii

rupturii

eventuale defecte de sudare sau aspectul

ridicarc sau prinh-urr vdrf

Duriiatea Vickers ln
zona imbintrrii

i
DA

fuzibil. imbintui din bare de ofel beton sudate cap la cap gi in cruce prin topire sau prin
presiune.

bolprilor prin presiune

tuzibil.

cu

arc electric, amorsat prin

ridicare sau printr-un vfuf
Duritatea Vickers in
zona

Calitatea imbindrii prin aparilia fisurilor

DA

imbin[ri
sau

imbinlrii
DA

sudate in puncte
a

in relief

tablelor cu

Aspectul rupturii

DA

irnbiniri sudate iu puncte

sau in relief a tablelor cu grosimea de max. l0 mm in vederea unui control 3.7

grosimea de max.

l0

mm.

lnccrcarea
la r[sucire

Rezistenfa la rdsucire, unghiul de rdsucire gi examinarea aspectului

orientativ in ateliere sau pe

gantiere.
3,3

rupturii.
3.8 lncercarea

imbindri sudate in puncte in reliefa tablelor cu grosimea de max. l0 mm, ln vederea unui control orienta-tiv in ateliere sau oe
sau

lnccrcares la forfecaro

Rezistenla la rupero

DA

imbiniri
topire

sudate

in coll prin

prin forfec'are
lrnbirrdrii

Capacitatea de deforla aplatisare mare gi eviden{ierea eventualelor defecte Capacitatea de deformare

DA

imbinlri

sudate cap la cap

prin topire sau prin presiune, realizate din fevi

cu sectiunea circularA.

Rezlrtenla la rupere priR ftirfecare a

DA

inrbin[ri din bare de ofel

bcton sudate in cruce prin topire sau prin presiune

DA

inrliirrarii
3.4 ineercarea

imbinlri sudate in colf prin topire din table cu grosimea sub 3 mm

Imbin[ri sudate ale
construcliilor pare nu sunt
supuse tratamentului termic
sau care nu sunt accesibile

la forfecare

Forfa maxirrri dd rupefe prin forfeeare a

DA

imbihdrii
Fcirfa maximl de rupiiE

lmblnArl sudato in puncte sau ln reliefa tablelor cu grOsiftea de max. l0 nrm

9 indeplrtarea unei

Defecte macroscopice microscopice (prin

analiza metalograficl)

'ndepilrtarea

nei pd4i din

rudurl se
'ace

p[rtidin
suduri

prin:

rrestare cu

DA

lmbln6rt sillate in linie

prin Hupfepunere u tablplor dU Sf0Simea de 0,5, . 3 mrtt

lalta, ghurirc,
abotare,

controlului prin radialii

emisie acusticd.

sau

priti forfdcrire

imbinirii
3.5

ectificare
au

tlierea

Incercarea
la

en{Icltates $t
a

DA

lbiniristrdale cap la cap

in topire gi prin presiune

sensibilitatea la

ihcbvoieri
crin soc

inlintiniiiie
irnb

nei po4iuni iin imbinare I analiza retalograficd

inililt;r'

lt

Incercarea Tendin{a la coroziune la coroziune fisuranttr sub tensiune shb tensiune

DA

imbin6ri sudate din produse plate 9i din pavtr

fltri

Anexa 4

3lt

sudurd din ofel carbon gi slab aliat.

IncercIri

Examinarea aspectului

tehnologice rupturii pentru conholul orientativ al execufiei sudurii

3.12

DA

lmbinlri sudate in coll prin topire in vederea unei examintrri orientative in ateliere sau pe gantiere
Construcfii sudate supuse unor solicitdri dinamice

Evaluarea metodelor de verificare a etangeittrfii produselor in funcfie de sensibilitatea metodei gi de costuriie aferente
Denumirea metodei
Proba pneumaticl Retentia vidului Proba hidraulic[

incerciri
dinamice

Rezistenfa la solicittrrile incercarea

dinamice din timpul

se

executl

funcliontrrii

pe cor-puri de prob[ sau

pe

Sensibilitatea
(Pa.mr/s)

Costrui relative

r.

toati

construc[ia
sudatil.

lo{ l0-'... l0{

lo-r... lo-t...
l0-7

I
7

4
5

Numdrrrl standardului conform Indicatorului

cle

standardecel mai recent

Metoda vasului compensator

Cu bule de gaz

lo{... lo{
l0-3 ...

in lichid:

cu film lichid prin imersie

l0r

lo-5... lo'7

3...7' 3...7
20
20

Cu gaze trasoere:

cu heliu

lo'r2...

lo-15

cuKr85
cuhalogeni

lo'r.2 ... lo'r7

l0-t ... lo'e

10'6... lo'7 l0'3
..

5...
5

15

Cu indicatori chimici Cu lichide penchante

l0'6

3...4
gi

Nottr:

. r valorile varin"i
*r

in limite largi in funclig de acurategea apliclrii metodei

echipamentului utilizat. valorite variaztr in funcfie de echipamentut utilizat.

62

Defectoslopie nedistructivA

Anexa 5

Anexa6
lu;

TARIFE
ii Evaluarea metodelor de examinare nedistructivl in funclie de costurile relative globale
(tabel orientativ)
Pozilia

PenFu examintrri gi incercdri nedistructive gi distnrctive, conform anexei P din prescripfia tehnica ISCIR nr. pT _

CR I

2003
1

Tipul examintrrii sau incerctrrii

a tmbtnarilor sudate cu unul.sau mai multe unghiuri de incidenp" cu mctdenfa normald pentru zonele adiacente de palnare,pe ambele fefe gi pe ambele p6rfi ale imbintrrii sudate: a) efectuattr ln laboratorul ISCIR efectuatl pe instalatii sau comoonente

Tariful (mii lei)

!a4uru4rrit su ut[rasunete

Metoda llxaminare optico-vizuald:

- cu lup6 sau microscop - cu endoscgp

C.oshni relative

l0
60 2.

Examinare cu pulberi magnetice Examinare cu lichide penetante Examinare cu curen{i turbionari Examinare cu ultasunete

40
30 50 60
100

b) Examinareacuuttr@ b)

57O/mP 670/ ml

dimensiunile de 200x200 mm: a) efectuattr in laboratorul ISCIR

3.

Ilxamirrare cu radia{ii penetrante: RX

4.

Ry
Exanrinare prin emisie acustic6

200 200 200 200

6. 5,

sudate:

a) efectuati in laboratorul ISCIR b) . efectuattr oe instaletii qen .Ahh^na6ra &Aaurrrurrilr su ncntqe penerante a imbindrilor a) efectuatd in laboratorul ISCIR b) efectuatl pe instalafii sau componente

Mtrsurareagrosimiffi

efectuattr pe instalagii sau componente

670/m2

950/m2

l3l punct

de mtrsurarc

251 punct de mtrsurarc

190/ml 285/ml

Tomografie industrialI
Temrografi ere in infiarogu

a) efectuatl in laboratorul IS-CIR ' b) efectuati pe instalafii sau comDonente Examinareacup@

Examinar_eaculicli@

475/m2 670/m2

'
7.

sudate:

a) efectuatjl in laboratorul ISCIR b) efectuati pe instalafii sau componente

Examtnsrea cu pulberi magnetice pe suprafafi:

285/ml 670/ml
570/m2

c)

8.

_-. - d)'_

pini la l0 mrn inclusiv cu film

I00x240 mm:

"lo:,:,,r1r:o eu raqtalu penetrante la o grosime de

radigrahc de

efectuati in laboratorul IS-CIR -elegtuari p.e i_gstalali i sau componente

760/mz

e)

efectuatd in laboratorul ISCIR stbctuattr pe instalatii sau comoonenre

23O/radiografie 380/radiosrafie

Delbck'scopie ncdistructivA 9. 10.

Ohid penhu proiectarea inspecliei produsului

Verificarea Ei interpretarea radiografiilor cu

dimensiuni maxime de 100x480 mm Analiza metalograficd a microstructurii: a) cu fotografii 40/radoerafie 380/epruvetl
250/eoruvetA

a) b)

corxtucfiile provizorii de

'se asigurd de

cite

acces gi de lucru la punctele de examinare, care beneficiar pe cheltuiala sa;

lt
2.
3

b) ldri fotografii Analiza mctalograficd a macrostructurii: c) cu fotografii d) f6r6 fotosrafii

lucrErile de pregdtire a suprafelei materialului de baz6 9i a sudwii Gurltira vopselei, grurdului, zgurei, bavruilor, brocuilor, fundenrlui, ruginei,

neoonformit4ilor etc.) care sunt in sarcina beneficianrlui pe chcltuiala sa;

200/epruvetl I 30/epruvetl
I

c) errentualele dispozitive de fixare,amplasare a

oominare, tansportul

4.
15.

Incercarea la tractiune lncercarea la indoire Inccrcarea la incovoiere prin $oc (set de 3 epruvete) Mtrsurarea durit6[ii

90/eoruveti

asigurarea energiei electice gi a apei pentu aparatur!, iluminanrl locului dc

aparanrii ryecific,

I I S/epruvetl 570/set

gi

manipularea dispozitivelor

gi a

aporatrii

29lpunct de misurare
15O0/analiza

* ml metru liniar NOTE:

rrcportabile (pest! 15 kg pe piesA) pe gi de pe plafiformele de lucru prwum gi la dasc5rcarea 9i la tncdrcarea ln autovehicul, asigrnarca ondiliilc de prcteclie gi de paze penru perioadele de iradiere, care surt sarcing beneficiarului pe cheltuiala sa. ln cazul in care beneficianrl nu a pregf,tit sau a pregltit necorespunztrlor frontul de lucru sau partea din instala$a sau

componenta

csr Eebuie offiminafi, duratele de ag@are potu

P.l

Toate materialele consumabile trtilizate la operaliunile de mai sus se pletesc

opera{iunile respective de pregltire, carc sunt in sarcina beneficianrlui, se vorftrcssa scparat lu&rdu-se tn calcul tariful de 400 mii lei/or6.

separdt.

P.2 Penhu verificarea docwnentaflei tehnice, a buletinelor de examin6ri, analize qi incerctrri gi avizarea acestora se aplictr tarifi.rl de 400 mii leilorl"
sau anali?ele neprevdzute in anex[ (de exemplu: mdsurdtori tensometice, mdsurdtori electice, examindri cu endoscopul etc.) tarifele vor fi stabilite luAndu-se in calcul tariful de 400 mii lei/ortr la care se adaugtr, dupd caz. valoarea materialelor consumabile utilizate.

P.7 ln tadfete de la pozlO ... 15 nu sunt cuprinse lucrlrlle de prelucrae gi prelevare necanicd a epnrvetelor.

Ohsewie:
ta datu publidrii prescripiilor tehnice ISCIR nr. PT CR I ln/EURO ra I EURO = 40 000 lei (4 RON).

P.3 Pentru examinfirile, incercdrile

2W3 cursul de schimb

P.4 in cazui examintuii cu radiagii penetante la grosimi mai mari de l0 mm (poz. 8), la tariftrl din anexd se adaug6, pentru fiecare 5 mm in plus sau fiacfiune, cdte 25

% din tarifirl initial. in cazul utiliztrrii radiofilmelor de dimensituri mai mari

cle

100x240 nmr se aplicd in plus 25 %o fall de tariful prevdzut in anexd pentru fiecare supralald suplimentari egald cu l00x240 mm.

l'.5 in cazul examinfii la alte dimensiuni, conform cu poz. 8, se aplicd un coeficienl de tarifare in funcfie de suprafala filmului, comparativ cu fiknul cu dimensiuni de 100x240 mm (dc exemplu: un film de 100x480 mm = 2 filrne de 100x240 mrn). in
ciuul vcrilicarii tchnice gi interpretilrii lilrnelor cu alte dimcnsiuni dccdt cele prevdzute la poz.9 se aplicd un coeficient de tarifare propo4ional cu suprafala
verificatii.

P.6 Pent'u incercdrile de la poz.l ... 8, executate pe instalafii

sunt cuprinse in tarife:

sau componente, nu

Qlid pcnru proiectarea inspccliei produsului

6?$"'

Anexa Z
Niveluri de competenf[ lmpuse personalului operator (conform SR EN 473 1994)
costuri relative pentru evaluarea metodetor de examinare nedistructiva

Anexa 8

O persoand certificatd conform standardului SR EN 473 trebuie s6 fie. clasificat[ pe unul din cele trei niveluri, in funcfie de calificarea sa" dup6 cum
urmeazd:

Nlvelul

l I

'

O persoantr certificatd pentru nivelul este catificatl pentru efectuarea do examinari nedistructive conform unor instructiuni scrise, sub suprvegherea rmui operator de nivelul 2 sau de nivelul 3. Ea trebuie sI fie capabiltr:
a) s[ efectueze reglarea aparaturii; b) s[ efectueze examinfile; c) sI.inregistreze gi str clasifice rezultatele tn funcfe de criterii scrise; d) sE raporteze rezultatele. Persoana respectivd nu trebuie si fie responsabild penru alegerea metodei sau a tehnicii de examinare de utilizat, nici pentru interpretarea gi
caracterizarca rezultatelor examinirii.

Nlvelul2
O persoani certificatd pentru nivelul 2 este calificatil pentru efectuarea gi conducerea unei examinari nedistructive conform unor proceduri stabilitc sau recunoscute. Ea trebuie sa fie competenttr pentru:

Observalie:

ca avind valoarea l. Pentru aprecierea costurui totar se poate forosi relafia urmetoare:

costurile se raporteaz. ra cere care revirr examindrii optico-vizuale considerate C= M +m.(t+r)

a) b) b) d) e)

alegerea tehnipii pentru metoda de examinare de utilizat;

definirea limitelor de aplicare a metodei de examinare pentru care este calificat operatorul de nivelul2;
inlelegerea standardelor gi specificafiilor de examinare nedistructivi gi transpunera acestora in instrucfiuni practice de examinare, adaptate la condiliile reale de lucru; reglarea gi calibrarea aparaturii;
efectuarea gi supravegherea examinirilor;

Unde: M

- reprezintd costul materialelor consumate; m _ manopera; r - regia incluzdnd pi cheltuielile cu echipamentele,

evaluarea gi interpretarea rezultatelor codurile sau specificaliile aplicabile;

in funcfie de standardele,

g) h)

de nivelul

elaborarea 9i supravegherea tuturor sarcinilor atribuite personalului

l;

i) i)
Nivelul3

formarea gi indrumarea personalului pentru examindri de niver l; formarea gi indrumarea personarului pentru examindri ae niver 2; structurarea gi redactarea rapoarteror de examindri nedistructive.

,fit

'tt o
(,
c)

o
(J
I

I A.
It ()
o.

-j
.I

rd

&

t g tr
I

o. o

o r)

nivelul3 trebuie sii fie

pentru nivelul 3 este carificattr pentru conducefea orictrrei opeafii de examinare nedist"i"t]ua pentru care este certificattr. Dintre diversere sarcini care ii

o persoan' certificatd

at ct

6A s'6tr

"r*ir-"iir1ui", compe,;;d;;;-

p"i**-a iiin"uta p"

b)

"' f"Hil::intregii rcsponsabiiitifi a unui laborator de examinare gi a

stabilirea gi validarea tehnicilor gi aprocedurilor; interpretarea standardelor, codurilor, specificagiilor gi proced'riror; desemnarea meroderor, tehnicilor qi procedur'or de exarninare de utiliza in situalii specidce; -- ''

o >
H
ot

$Ft
a

'E.8" g.O
tt
I

c)
d)
e)

a g
cl

I a
6.1

4,

Eg dr{
A,E

6R

Aprobareia rapoartelor de examinare gi a altor inregistrdri. Ea trebuie str aibd:

a)
b)

-evaluare standarde[g, codurile gi specificaliite cunoa$tere

competenfd de

acceptabilitate, atunci cdnd nu exisia nici unul; c) " o cunoagtere generard a altor metode de examinare nedistructiv'; d) pentru indrumarea personarurui rie niver

materialelor, a fabricafiei produselor implicate, pentru a putea alege metodele 9i a stabili tehnicile gi pentru a ajuta la definirea criteriilor de

suficienti, bazatd -

qi interprefarea rezurtateror in funclie de existente; '' ^wr

!gt
lcl
ct ()

E
O
E

3'6 !r> 9o Jl'o

Al

:$se

E?a grEtt EtDIt

E FF ooo

B.
CI

pe experienfI practicd, a

E Ar

{'$* & .9"

qt

F FF

3T

$
T

;ntitudini

inferior niverurui

o RI
qJ-

o persoantr cre niverur 3 nu tr'brie str ric singurur cxaminator ar cnnditlalilor pc carc i-a lbnrrat p.,*o,,ol pentru cxanrenur ruat in considcrare.

Perstrana respectivd poate' dacd se cere, sd conduca gi sd supravegheze examenele de calificare,-cu condif^ sd fie autorizatd pentru aceasta de cdtre organismul de certificare.

$ gs $ss
I

AE
RI

$i rD'= E
RI TF

El,

tt

8x

al

"HE o>

$g1rJ;qesuodsag

u/v
aropryoc .topuoz oirlrznu
ne

FIralpS

glnsrrpd Dlry?s
c.uq@ro ap lapotsnr t? 1r'co$euqq lnpqurs

. laryrps tutoJuoc

zu=n[cfprdng] iur=ls[dunl 4lo4[oc qeuoz nqzerdal-..... 3.S V

.rr *, .
?,

IN
JJ\
%

_aJrPusul

_aI3PtIsu[

o/o

!I

-aIePtEu!

3 lllvlouJNoc irTINoz

-allPqq

o/o

_alePqrq

lspolf,nE3mrmuec
adsadsur
16

-.eJgululg:(e 3D

I 'u3
'rN

.v
rN

lo$roc ap 3Polel^[

qBqr'-':"""

0I Exarv

iIAU.cnU,IsIqsN ruYNIliftDAI irc rttrld e prn4srpJu grguftux- eplnrnlillltucotug u arec ra$zludto ep aJBcgpuep! ap olafsg

.er4tzodep_

:pqsor ep erierdo

-O

iarwcnlard ap arierado

-O

:gpuaEal

fpllefiru1ae|

r0
eo

- J'T'd
- c'r'a
-capedul -epcpuadng

I
|
4s{r 0>"I'd

"gr"s,r""

Iun{

'o"*t
!lrnPns

Inlo4uoc
Fnlruf arupng
errmPc
1

ztrs{'d

*3'*

tr4",*K]
i

to*rl
z0-s-'r'd
I

pmd

elElllsp(PoJl

acedecerepns
]

c-d'J'r
I

.r"tr*r*orl rfts-r.d
I

otorn arePnS

ilEIqul?sv

z0 -

J''I'd

llgtInu
-rluocsrcl

Io4uoc qEun
lucnl

I0-s-f1

s
eP

n.qsrrrErP

arfrm4g
orsqnqlllv elelgJ

'drurcusov

ro-v-tt
t0:I-.I'I

lcrmd

g-d'3]

fl40ruPro

rolecedec

ee:eutiq6

72

Defectoscopie nedistructivl

Anexa 1l
Inscrierea metodelor de examinare nedistructivd pe desenele de execulie

L Simbolul

general (n x l) pr3xlso

PT

(JT' MT' RT etc')

- metoda

de

contol

,/

,/

,/,/

(nxl) -/.. 3 x 150-nr. zonelorxlungimea :1*l^.^, gupllmantare \

de examinat
?

oxamns,s : ll;iilllillilliffffi:*i*
6f^6ddrdrilrii da hat^dn.

indicafii suplimentare:

9. ldem pentru bucge gi fevi

2. Examinare pe

lucru; alte instrucfiuni. 3. Examinare la montaj

conhu

mr*lmpabata

fu0e*nat

4. Examinarea unei porfiuni a

suprafefei

5. Examinarea pe ambele

p[rfi.

lmbinrrile sudate

cercuri de delimitare

N.otarea procedeelor do verificare nedistructivd a lmbindrilor sudate"

10. lnscrierea metddelor de control nedistructiv pe imbindrile sudate - pentru se respecti indica;iile standard-ului srAs 735l2-g7

sr'.bore-:r

H!$lll?ls"*o

''/.

d-:1*-

'gLr-<

6. Examinarea cu dou[ meto;le

7. Examinarea pe o anumitd distanld

pP

tcata lungrrnea

74

6t
cl X
0)

Anexa 13
Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti -':' l-aboratorut de DEFECTOS-Cbpii**
.
.

r-.

:'.'. i.i
'.i.'

ffffif,?;[;,T,i:f,
X
a o 9 o
fil

ili:$ii,"
FI$A DE NECONT.oRMITATE

:,:

N (t

.E

d d
:

ti
-o

F () rrJ A v)

rJl

o o
tr

9 e
st

o F o &
ct

trl

z.

o o.
&

I
z

ru
i**l
l${l
to

& o t& o I& z z o cJ o (J (A 2 U) ) p a o & o t4

Pr

&

o a,

LO o 'rL cLo

e,t
od
OL

E
=o. .EE
.FE
o 6E

oo

a v)

A<

z H =
a
o
RI

(n

F$
3S tt@
=(t -o Eo o6t) Responsabilirtrli
ON

&

rq

;a

9S

l';

tF 3

I t I

0ts d.t

IEEI

co olr '=o EV

oo
=

CL
ti,j

F.

C)

d t!

Ef]

, (

a1

'Iel. 4029455

Universitatea POLITEHNICA din Bucuregti Laboratorul de DEFECTOSCOPIE Corp CF 105, Spl. Independenlei.313 Sector 6, Cod 060032, Bucuregti

Anexa
UNIVERSITA,TEA POLITEHNICA din BUCURE$TI Laboratorul de DEFECTOSCOPIE

tSl!"
r

iif

RAPORT DE PRODUS NECONFORM

Nr......................../data
Nr. lotului Beneficiar
Denumirea produsului

PLAN DE EXAMINARE CU ULTRASUNETE A.

Scliema de examlnore

.........Repernr.........Bucdfi.............
SimboVstandard
Fiqa de

Den umirea neconformittrf ii Stadiul in care a fost descoperit6 neconformitatea gi metoda de examinare

neconforrnitate

folosittr Decizia gi recorirandtrrile comisiei de analiz[

Corectia aolicatd

w./data

D2,

D.,

Dt

@144

I
$

i
$ $

Rezultatul examin{rii dup[

aplicarea corectiei

Mdsuri corective DroDuse

Notificdri
(destinatar, nr. si data) Componenta comisiei de analiztr
Nr.
I 2.
3.

B. Date generrle
Specializarea Semnittura Data

H i$

Numele gi prenumele

Funblia

Denumlrea uilajului:
Comandd internd: Indice de sudurd: Plan de examindri nedistntctive: Procedeul de sudare:
C al itat ea mat erialului:

Vas desulfirare benzinA

It
PJ

fd

Dsk
FCttI I

D+,Ds,Dt.

l*
[$,

4.
5

SM
R 510.5b + OLT 35 R; R 510.5b + R 510.7b

ffi

intocnrit Numclc, comparti ment, semntrtura:

Procedra

de examirnre:

P.L-UT-OI

ffi

ffi ffi

$q

Anexa

15

(continuare)

Anexa'16
Datele de identificare ale-fianizaffi ui care a efectuat examinarea
I

C,

Date tehnice de examinare

MWB 70-4 (E)

MWB45-4(E)
4MHz
450

RAPORT DE EXAMINARE
Metoda gi domeniul de aplicare

4MHz
700

8x9mm

8x9mm

Nr............ /Data

Grosimea blocului de referinf[ (mm) USK 7D;

USD IO D. f)escrierea tehnicii de examinare

USK 7D; USD IO.

Examinarea cu palapator normal 00 - monocristal

examineazi volumul materialului cre baz6 prin care trec in timpul examinIrii cu incidenf[ inclinata. Exarninarea se efectueaza 100 % de o parte a imbindrii sudate (partea virolei utilajului) pe o band6 cu ldlimea de 205,5 mm.
ultrasunetele Examinarea cu palpatoare unghiulare de 700 gi 450.

se

Criteriul A / R
Decizia finaltr Anexe Raportul impreuni cu anexele cuprind .........pagini

Examinarea se efectueazd cu palpatoare unghiurare de 700 gi 450 pe suprafala exterioard a utilajului pe o parte a imbinrrii sudate ioo w p" o ldlime de 192,5 (unghi de 700) qi 70 mm (unghi de 450).

'

Evaluarea gi inregistrarea indica{iilor conform pct. din procedurd.

Responsabilit6li

Criteriile de acceptare/respingere conform planului de examintrri

nedistnrctive.

Intocmit Vcrificat

Aprobat

Ae

Aprobat

Data
contlnuA -

80

Defectoscooic nedtstructivE

Anexa 16 - continuare I-ocalizarea indica;iilor de defect (conform SR EN 17 14: 2000) Observafii

Anex6 la raportul de examinare nr. . ....1 .....

Nr. produs Cod Defecte Decizia A/R

-ri

DATA:

Nottr: acest formular se folosegte atunci cdnd se examineazd un lot de produse identice, in
aceleagi condilii tehnice, precizate in raportrrl de examir:ar'

Anexa 18 OPISUL
documentelor intocmite in procesul de elaborare a tehnologiei de control gi inspecfie Mapa de documeniE

ETAPA I

Denumirea

documentului
Caseta de identifiCare a

Destinafia Intern:
P,roiectarea tehnologiei de control gi

Calitate, Arhivarc

Extern:

produsului

)
3.4.
4.

Descnul de execufie a

produsului Lista defectelor posibile Matricea defecte x

metode de examinare
5.1

nedistructivd Extras din Criteriul A/R

Lista personalului operator necesar Lista echipamentelor
necesare Notd de integrare a operafiilor de control in fluxul de fabricalie

5.2.

5.3.
6.

insnectia Intern Compartimente "Ca litate, Control, Fabricati ett Intern: Proiectaria tehnologiei de control Intem: intocmirea planului de examindri nedistructive Intern: intocmirea planului de examindri nedistructive Intem: Comoartiment: "PreoXtireq fqhrinariairl e --_ _-_-__--l_-'

Raport de conUol gi

Compartiment ..Calitate" Extern:

Compartimant..Ae"
Extem: Notificare beneficiar

7.

Planul de examinlri nedistructive

lntem: Compartiment: "Pregdtirea fabricatiei lntem: Compartiment calitate. intocmirea planului calit6[ii. Compartiment"Fabricatie,' _
Intern: Proiectarea tehnologiei de control gi inspeclie Extem: Atestarea calitAtii produsului Intem: Compartimentul

8.1

ProceCura generali de control gi inspeclie

"Calitate, control"
!,.i;

6. t".

$irri