www.referat.

ro

Nuvela Moara cu noroc aparuta in 1881 este una dintre scrierile lui Slavici care ilustreaza formula nuvelei psihologice deoarece accentual cade asupra conflictului interior generand un final tragic. In acelasi timp este si o nuvela realista prin impersonalizarea naratiunii, prin focalizare 0, prin atitudinea obiectiva in descriere si prin verosimilitate. Nuvela are 4 teme: fatalitatea destinului, dezumanizarea data de arghilofilie, fascinatie puterii, dezradacinare. Din tematica se deduce dimensiunea sociala a nuvelei si anume opozitia dintre lumea traditionala, patriarhala dominate de cumpatare, solidaritate umana si responsabilitate etica sic ea moderna bazata pe schimbar, pe inovatie, pe lipsa de masura. In continuarea celei sociale se inscrie problematica tragica din care deriva si tema familiei. Aceasta apare chiar in prologul nuvelei, un dialog intre cizmarul Ghita si batrana lui soacra relevand conflictul dintre generatii. Debutul apartine relevand conflictul dintre generatii. Debutul apartine soacrei care exprima o constatare in mod apasat: omul sa fie multumit cu saracia sa cacinu bogatia ci linistea colibei tale te face fericit! Opinia ei are la baza o experienta straveche a unei colectivitati constituite, multumite cu ceea ce le rezerva soarta. Raspunsul lui Ghita autoritar sugereaza statutul personajului: barbatul este capul familiei, vorba scurta, sa ramanem aici, sa carpesc si mai departe cizmele oamenilor. Vorbele batranei anticipeaza conflictul dintre generatii. Dar soacra are rol numai de sfatuitor, Ghita hotarand arendarea carciumii pentru asigurarea prosperitatii familiei. Dupa instalarea la han, locurile se umanizeaza, oamenii afirmand ca poposesc la Ghita. In aceasta perioada familia cunoaste armonia. Cei trei muncesc din greu incat batrana e satisfacuta ca are un ginere harnic, o fata norocoasa, doi nepoti sprinteni, iar sporul este dat de la Dumnezeu. Si relatia cuplului este acum armonioasa; prin stil indirect liber se dezvaluie afectiunea lui Ghita pentru Ana frageda si subtirica, inteleapta si asezata. Familia este fericita pentru ca e unita in tot ce face. Acest echilibru se tulbura o data cu aparitia lui Lica Samadaul. La intrebarea unde este carciumarul, batrana raspunde Noi suntem, adica o familie inchegata. Lica il interogheaza despre trecerea a trei porcari dar acesta raspunde evaziv si atunci intervine soacra care afirma ca cei trei au baut si n-au platit. Ghita devine vulnerabil in ochii lui Lica; el nu este un om liber, ci dependent de familia sa, de aceea el isi va impune punctul de vedere. Vazandu-se nevoit sa accepte constrangerea lui Lica, Ghita isi pierde increderea in sine, dar se indeparteaza de familie pentru a o feri de o complicitate periculoasa. Devine ursuz si impulsive iar Anei incepe sa-i fie teama de el. De multe ori ea incearca sa stabileasca increderea si comunicarea dar Ghita refuza. Conflictul interior a lui Ghita se rasfrange si asupra familiei. Pe de o parte el e legat de familie prin iubire; pe de alta parte vrea sa castige bani cu orice prt ascunzand sursa malefica a castigului. Ana isi pierde increderea in sotul ei cand banuieste ca l-a

ajutat pe Lica la uciderea femeii si a copilului. Dragostea ei e pusa la mare incercare: vrea sa-si salveze casnicia dar ii este rusine ca are un sot talhar. In finalul nuvelei, cand Lica ii cere sa-I lase nevasta pentru o noapte lui, Ghita gaseste ca e momentul sa-l demaste pe Lica. Familia se destrama definitiv: Ana ii cedeaza lui Lica; Ghita o ucide pentru a o absolve de chinul pacatului si are intentia sa se sinucida. Finalul sugereaza ca personajele care au abdicat de la codul moral platesc cu viata pentru greselile lor.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate