Cuprins

Cuprins....................................................................................................................... 1 1. Logistica concepte teoretice................................................................................1 2. Criza economica internationala ............................................................................. 3 3.Logistica internationala in anii de criza ..................................................................4 4. Logistica din Romania .......................................................................................... 10 5. Influenta asupra firmei Studiu de caz WRIGLEY Romania.....................................12 6. Solutii inovative in domeniul logisticii firmei .......................................................14 6.1. Picking-ul o solutie utila..................................................................................14 6.2. Externalizarea................................................................................................ 15 7. Concluzii............................................................................................................... 16 8. Propuneri de imbunatatire a logisticii companiilor...............................................20

1. Logistica concepte teoretice

n literatura de specialitate exist mai multe definiii date termenului de logisticii Logistica se ocup cu planificarea i controlul fluxurilor materiale i informaionale n
1

organizaii, att n sectorul public, ct i n cel privat. Rolul logisticii este de a asigura materialele necesare la locul cerut i la timpul potrivit n condiiile satisfacerii unui anumit set de restricii (de exemplu, restriciile bugetare) i urmrind optimizarea unui anumit indicator de performan (de exemplu, minimizarea costurilor operaionale totale). Logistica sau managementul n logistica se refer la acele activiti ce au ca scop planificarea, implementarea, monitorizarea livrrilor eficiente de mrfuri, depozitarea i returul acestora, dar i asigurarea fluxului de informaii ntre punctul de expediie i cel de destinaie. Logistica este neleas ca o funcie ce reunete timpul i spaiul pentru a transfera mrfurile. Totodat, logistica este managementul lanului relaiilor ntre furnizori i clieni, plecnd de la materia prim pn la clientul final. Pe lng managementul resurselor umane i cel financiar, managementul logistic este o alt funcie activ n cadrul firmelor.1 Logistica este o component a activitii industriale i comerciale. Tendina este de a abandona livrrile determinate de capacitate n favoarea celor determinate de comenzi. Produsele sunt adaptate clienilor. Exigene sporite vizeaz att termenele de predare limitate i planificarea pe perioade scurte, ct i precizia i flexibilitatea. Comerul se globalizeaz. Muli subcontractori sunt implicai n lanul de aprovizionare. Valoarea bunurilor crete pe msur ce societile i limiteaz stocurile pentru a reduce suma capitalurilor blocate. Aceasta necesit livrri rapide, punctuale, pe parcursul procesului de producie i de distribuie ctre clienii finali, deopotriv i n fluxurile inverse. Cererea pentru o logistica eficient este foarte ridicat. Capacitatea de a combina i exploata la maxim lanurile de transport reprezint cheia succesului n procesul de control i gestionare a fluxurilor de materiale i produse.
1

Transportul - indiferent de mod - este partea cea mai vizibil, din punct de vedere fizic, a lanului logistic. Astfel, inevitabil, abordarea subiectului logisticii va aduce n centrul ateniei i transportul. Sistemele de transport inteligent se impun pe piaa european logistica, avnd ca
1

Mihaela Belu, Strategii de distributie in spatial European, Editura ASE 2003

principal rezultat mbuntirea eficienei tuturor modalitilor de transport., dar i reducerea numrului de documente ce trebuie completate, mai ales n cazul transportului transfrontalier de mrfuri. Se pot da cteva exemple de astfel de sisteme de transport inteligent: SESAR (Sistemul european pentru gestionarea traficului aerian), ERTMS (Sistemul european de semnalizare feroviar), RIS (Serviciile de informaii fluviale) i SafeSeaNet.

2. Criza economica internationala

Criza economic reprezint o situa ie n care economia unei ri trece brusc printr-o scdere a forei sale, scdere adus de regul de o criz financiar. n februarie 2007, viitoarea criz mondial prea s fie mai mult o problem financiar american deoarece din ce n ce mai muli clieni din Statele Unite ale Americii nu i-au mai achitat creditele ipotecare cu grad ridicat de risc, ceea ce a provocat primele falimente ale unor instituii bancare specializate. Criza financiar i economic din America s-a extins rapid in restul lumii. Europa a intrat in recesiune economic. Incercnd s stabilizeze entittile financiare interne si s-si revigoreze economia, guvernanii din Europa Occidental au investit sume uriae n structurile financiare interne, au naionalizat o bun parte dintre bnci i au redus impozitele ca s stimuleze economia. Productia industrial din rile europene dezvoltate, precum Germania, Frana, Anglia, Italia si Spania, a sczut n 6 luni cu 20-25%. omajul, lipsa de ncredere a consumatorilor i senzaia de nesigurant a cet enilor au crescut n majoritatea statelor din UE. Guvernul german a alocat 100 de miliarde de euro pentru garantarea mprumuturilor acordate de bnci. Deoarece efectul a fost insuficient, guvernanii au dispus ca alte 60 de miliarde de euro s fie alocate pentru stimularea economiei.2
2

n timpul crizelor financiare internaionale, cerinele pentru resurse naturale, servicii i produse scad. Ceea ce afecteaza negativ rile cu economii bazate pe export. Exporturile din Taiwan, Japonia i Coreea de Sud s-au degradat cu de la 25 la 50%. Cre terea economic
2

http://www.revista22.ro/consecintele-crizei-financiare-globale-5498.html

global, care a fost de 5% in 2007, este proiectat s scad la 0,2% in 2009. Multe ri n proces de dezvoltare supravieuiesc prin export de materii prime i produse agricole. In Rusia, criza financiar a facut ravagii spectaculoase. Deoarece in ultimul an pretul ieiului pe piata international a sczut cu dou treimi, veniturile din exportul de petrol s-au deteriorat substanial. Reactionnd la deprecierea rublei, capitalul strin i autohton a renceput fuga in strintate. n ultimul an, bursa de aciuni a sczut cu 70%. n loc s ia msuri monetariste, premierul Vadimir Putin a decis s combat criza economic prin controlul informaiilor i prin represiuni politice. Nici Romania nu a fost ocolita de creditele haotice. Credit doar cu buletinul va deveni o istorie n manualul de funcionare a bncilor. Criza economic pe care Romania incepe s o traverseze este cu precdere o criza intern, determinat de o crestere economic nesntoas, de vreme ce se poate volatiliza ntr-un singur trimestru. i asta pentru c am avut in aceti ani o cretere bazat pe consum, finanat pe datorie. Cauza principal este consumul excesiv pe datorie. Criza financiar international a fost doar declan atorul crizei economice interne, pentru c a afectat sursele de finan are. Noi consumm pe datorie, i acum ne mprumutam mult mai scump sau deloc. Aceast stare de lucruri este valabil i pentru guvern, i pentru firme, i pentru populaie. Eliminarea risipei, prioriti clare n utilizarea banilor publici (cu accent pe infrastructur), atragerea ct mai multor fonduri UE, trebuie s ghideze programul anticriz. n plus, trebuie s inelegem c nu ne putem permite tot ceea ce pot face cei ce opereaz n zona euro, care nu au grija atacurilor speculative i a impactului unei deprecieri brutale asupra sistemului financiar. Trebuie nceput cu eliminarea risipei prin reducerea cheltuielilor bugetare administrative. Cei mai ieftini bani sunt cei pe care ii ai deja i pe care i poti economisi. Din economiile astfel fcute se poate gndi un plan de investi ii n infrastructur, pentru c acestea aduc locuri de munc i au un efect important de antrenare n economie. ns investi iile n infrastructur trebuie realizate n cadrul unei programri bugetare multianuale, singura solu ie de a reduce costurile suplimentare i de a elimina alocarea greit a banului public.

3.Logistica internationala in anii de criza

Anii 2008-2009 Criza financiar actual este rezultatul a doua crize, cea subprime din Statele Unite ale Americii si cea de lichiditati din vara anului 2008. Aceasta criz a determinat majoritatea guvernelor si bancile centrale s ia o serie de masuri n mod concertat. ntr-un studiu publicat de compania de consultanta Roland Berger, sunt prezentate trei posibile scenarii: Primul scenariu se refer la o redresare rapid, in 6-12 luni. n acest caz, industria imobiliar si cea auto vor resimi un impact sczut al crizei, asupra somajului si evolu iei preturilor vor fi exercitate presiuni moderate, iar companiile se vor confrunta cu o relativ erodare a valorii de pia.3 Scenariul 2 vizeaz o recesiune pe o perioad de 1-2 ani. Consecintele acestei situatii sunt: contractarea PIB n toate rile membre G7; majoritatea industriilor vor fi afectate, cu excepia celor din India si China; vor aprea riscuri inflationiste si somaj; companiile se vor confrunta cu o scdere considerabila a profiturilor, cu insolven si restructurare masiv. Scenariul 3: depresie economic, situatie n care consecintele se vor manifesta pe o perioad de 3-5 ani. In acest caz, toate industriile vor fi afectate, criza va deveni tridimensional (financiar, economic i de sistem), vor fi adoptate masuri dramatice, iar condiiile de business vor deveni haotice, se vor nregistra valuri succesive de insolven. Impasul financiar mondial ce si are rdacinile n criza american a creditelor seaman cu o pnz de paianjen ce afecteaz aproape toate ramurile economiei mondiale i paralizeaz legturile dintre ele. Sectorul logisticii este profund afectat de diminuarea cererii i lipsa de lichiditi.
3

Circuit City, unul dintre cele mai mari lanuri de retail n domeniul electronicelor din America a anuntat la sfritul anului trecut c va apela la protecia legii falimentului. Conform Capitolului 11 din Legea Falimentului este posibil s-i continue activitatea n timp ce dezvolt
3

Cristina Rosca, DHL renunta la concurenta cu FedEx si concediaza 9.500 de angajati, Cristina Rosca, Ziarul Financiar, 11.12.2008

un plan de reorganizare, care presupune nchiderea a 20% din cele peste 700 de locatii si disponibilizarea a aproximativ 7.000 de persoane. Si n Canada, compania va urma aceeasi cale, prin nchiderea a 20% din magazine i concedierea a 700 de angajai de la sediul central. Bruce H. Besanko, directorul executiv al companiei, a citat trei factori ce au condus la aceast situatie n documentele oficiale: erodarea ncrederii, scderea nivelului lichiditatilor si criza economic global. 4 Efectele imediate au fost scderea actiunilor cu 56% ceea ce a dus la stoparea tranzacionarii lor. DHL, grupul din sectorul de logistic, a disponibilizat 5.400 de persoane n 2010 iar n 2011 numrul de angajati a sczut cu nc 9500 de persoane prin renunarea la businessul de curierat expres din SUA. Deutsche Post, compania-mam, a luat decizia de a abandona concurena cu FedEx si cu United Parcel Service pe propriul lor teren, datorit pierderilor n crestere pe care le-a suferit DHL pe piaa curieratului din Statele Unite. Deutsche Post a spus ca ncetinirea creterii economiei globale a declanat nevoia de "a actiona de o manier mai prudent" pe piaa din Statele Unite, unde iniial dorise s reduc volumul de operatiunii de baz cu 30%. Costurile de restructurare, estimate n mai 2008 la 2 mld. dolari (1,55 mld. euro), se vor dubla, pn la o valoare de 3,9 mld. Dolari (3 mld. euro), suma care va trece compania pe pierderi n 2012. Anul 2010 n 2010, economia mondial, afectat de criza economico-financiar, s-a revitalizat. n acest context, creterea economiei a determinat noi oportuniti de dezvoltare pentru transport i logistic, inclusiv pentru sectorul industrial aferent.
4

Astfel, inovaiile tehnologice aduc elemente noi n acest sector, determinnd optimizarea serviciilor ce influeneaz competitivitatea pieei la nivel global. Investiiile alocate implementrii sistemelor tehnologice de ultim or contribuie la dezvoltarea ntregului sector de
4

Andrei Postelnicu, Criza si hazardul moral, Ziarul Capital

transport i logistic, acest lucru fiind susinut de companiile ce activeaz n acest domeniu. Investiia n IT este din nou pe agenda de zi a furnizorilor de servicii de transport i logistic, care, n procent de 54% au planuri de investiii pe termen lung n transporturi i n sistemele de gestionare a comerului global.

Aceast cretere se datoreaz faptului c mediul economic a nregistrat rezultate pozitive, lucru simit de sectorul de transporturi i logistic. Astfel, 75% din companii au certitudinea revitalizrii sau sunt n curs de revitalizare dup o perioad de criz economic i financiar i doar 12,6% susin c nc sunt afectai de criz, concluzioneaz un sondaj efectuat de Transport Intelligence (TI) i Kewill. Studiul, concentrat pe modul de utilizare soluiilor IT n logistic i transporturi, este bazat pe sondaje elaborate pe 478 de companii din care 407 (85%) sunt furnizori de transport i logistic. Potrivit studiului, factorul determinant pentru alocarea investiiilor n tehnologie este satisfacerea clienilor prin reducerea costurilor i demonstrarea eficienei operaionale. Cu toate acestea, unul din trei repondei (32,4%) consider tehnologia software utilizat n prezent de ctre companiile proprii ca fiind o barier a reacionrii la noile oportuniti de afaceri, sugernd c unii furnizori de soluii software trebuie s rspund nevoilor clienilor lor. ns, 47% din companiile intervievate nu anticipeaz c noile sisteme de IT pentru logistic vor fi implementate n urmtoarele 6 luni, iar 73% dintre acestea sunt de prere c timpul de implementare a noilor sisteme a fost o barier semnificativ n ceea ce privete mbuntirea sistemelor. Astfel, pentru a investi n sisteme tehnologice, companiile au nevoie de recuperarea rapid a investiiilor. Studiul arat clar faptul c firmele de transport i logistic au nevoie de sisteme de gestionare a comerului global. Dup recesiune, aceste companii au nevoie de un partener ce poate garanta o implementare i integrare prompt pentru a asigura o ntoarcere a investiiilor ct mai rapid. De acest lucru depinde nivelul de competitivitate pe care l ofer companiile i de asemenea, ofer un sprijin creterii economice.

Anii 2011-2012

Din cauz c marile retele de retail precum i importante firme multinationale i-au redus cererea pentru spatii logistice, aceasta piat a cunoscut o diminuare drastic in primele trei trimestre din acest an. Piata spatiilor logistice din Europa a inregistrat o scdere medie de 1.4% a costurilor total de ocupare pe parcursul anului 2011. Contextul macro-economic incert a redus cererea de spatii logistice. Cel mai recent studiu al DTZ1 arata ca o treime din pietele europene au inregistrat scderi semnificative ale coturilor totale de ocupare datorita diminuarii chiriilor de-a lungul ultimului an. Chiriasii care urmaresc s-i imbuntateasc conditiile vor continua s-i pastreze pozitia de fort i in 2012, in contextul unor perspective slabe pentru sectorul logistic.3 Pentru al doilea an consecutiv, ocupantii din Marsilia, Bruxelles, Antwerp, Lyon, Budapesta si Bucuresti au beneficiat de cele mai mici costuri de ocupare din Europa. Dublin, una dintre cele mai scumpe piete inainte de 2010, a cunoscut scderi semnificative, pe fondul reducerii abrupte a chiriilor prime din timpul ultimelor trimestre. Costurile de ocupare a spatiilor logistice in Bucuresti raman la un nivel redus (57.6 / mp/ an), drept consecint a unui stoc important de spatii disponibile, a cererii slabe i a perspectivelor economice incerte.5 In contrapartida, Londra Heathrow ramane una dintre cele mai scumpe locatii, urmat de Oslo si sud-estul Angliei. Chiriasii din Frankfurt, Lyon si London Heathrow au experimentat cele mai pronuntate cresteri ale costurilor in 2011, in mare parte datorita creterii chiriilor. In Frankfurt s-a observat o intensificare a cererii de spatii de depozitare de tip prime, datorit pozitiei sale de principal nod de transport din regiune.

Creterea costurilor de ocupare se asteapta sa fie slaba in 2012, prezentandu-se numeroase oportunitai pentru chiriasii care urmaresc s-si imbunataeasca conditiile inainte de 2014, cand preconizam o crestere mai susinut. Estimarea este c pieele europene in ansamblul lor vor avea o crestere medie de 1.5% pe an pana in 2016. Exista totusi o divergent intre
5

http://www.smartestate.ro/stire/260/Ocupantii-spatiilor-logistice-beneficiaza-de-costuri-mai-mici,-in-contextulunei-cereri-slabe.html

costurile inregistrate pe diverse piete europene, ce tine de diferenele specifice intre cerere si stoc disponibil si de profilul economic diferit al trilor. Raportul arat c nodurile logistice strategice din Antwerp, Rotterdam si Varsovia vor continua sa experimenteze o cerere puternic, atat din partea chiriasilor cat si a investitorilor, generand o presiune ascendenta asupra chiriilor i, in consecint, costuri de ocupare mai mari. Manchester se asteapt s fie piaa cu cea mai accelerata crestere pe piaa logistic din UK, marcand o crestere similar a costurilor de ocupare. Pe parcursul 2012-2013 este posibil s vedem crescand costurile de ocupare ale spatiilor logistice din majoritatea pietelor care au fost afectate semnificativ de criza economica, cum ar fi Barcelona, Madrid si Dublin. Cu toate acestea, costurile de ocupare de pe aceste piete la finalul intervalului analizat (2016) vor fi cu mult sub cele dinainte de criza. Ocupantii din Gothenburg, Copenhaga si Oslo vor beneficia de cele mai mici cresteri ale costurilor de ocupare, datorit disponibilitatii terenurilor pentru noi dezvoltari, care va frana costurile in urmatorii ani. Se asteapta ca Berlin s aiba a doua cea mai slab crestere a costurilor de ocupare pana n 2016, intrucat nu indeplineste exigene strategice din punct de vedere logistic. Un alt studiu arat c media costurilor de ocupare in zona Europei este in prezent de 85/ mp/ an. Franta, sudul Europei si zona Benelux se situeaz in genere sub aceast cifr, Marsilia inregistrand cea mai mic valoare, de 50/ mp/ an. Marea Britanie si Tarile Nordice se clasez peste medie, London Heathrow fiind cea mai scump locaie, cu 217 / mp/ an. Ocupantii de pe majoritatea pietelor europene se pot astepta s fac economii in 2012. O reducere a cererii din partea pieelor tradiional exportatoare si de asemenea din partea celor din Statele Unite va avea drept consecin diminuarea presiunii asupra costurilor de ocupare. Cu toate acestea, impactul crizei financiare a avut repercusiuni asupra dezvoltrilor speculative de spatii logistice pe numeroase piee europene. Stocul imediat de spaii de clas disponibile se reduce, ceea ce ar putea duce la o intensificare a presiunii asupra chiriilor si implicit asupra costurilor generale de ocupare, pe termen mediu si lung. DTZ este o companie global de consultan imobiliar, cu birouri n 140 de orae din 42 de ri (acoperind Europa, Orientul Mijlociu si Africa, Asia Pacific i America). Compania ofer consultant si expertiz personalizat investitorilor, dezvoltatorilor, ocupantilor din sectorul
9

public si privat si consultanilor financiari. DTZ asist clienii n profunzimea nevoilor acestora, pe toate sectoarele pietei imobiliare, cuprinzand Investitii, Inchirieri si Brokeraj, Administrarea Proprietatilor, Management de Proiect si Consultanta in Constructii, Evaluari, Asset Management, Consultanta si Research. Compania-mam, DTZ Holding plc., a fost listata la Bursa din Londra nca din 1987. n noiembrie 2002, dup nou ani de activitate de succes pe piaa imobiliar din Romnia, Echinox Consulting a ncheiat un acord de parteneriat cu compania multinaional DTZ, una dintre firmele lider pe plan internaional n domeniul imobiliar, Echinox Consulting devenind reprezentantul local al DTZ sub denumirea de DTZ Echinox.

4. Logistica din Romania Piat de logistic din Romnia si-a continuat dezvoltarea dinamic din ultimii ani, n ciuda crizei financiare, volumul tranzactiilor de pe piata de logistic depasind 220.000 de metri ptrati, potrivit companiilor de consultanta. Planurile dezvoltatorilor de profil nu vor mai fi la fel de ambitioase ca n anii trecuti, nsa vestul tarii va ramne n continuare tentant pentru companiile de logistic si transport. Cei mai mari jucatori de pe piata de spatii logistice si industriale, Cefin Real Estate (Italia), ProLogis (Statele Unite) sau Portland Trust (Belgia) si-au continuat investitiile ncepute n zona de vest a Capitalei, de-a lungul autostrazii Bucuresti-Pitesti, ns au aparut si investitori noi precum Eyemaxx (Austria), CTP Invest (Cehia), belgienii de la Warehouse de Pauw (WDP) sau European Future Group (Marea Britanie), care au atacat si orasele din provincie, mai ales cele din vest. n anul 2008 s-a nregistrat pentru piata de spatii logistice din Romnia o cerere constant si un ritm dinamic de dezvoltare, la fel ca si n anul 2007. Volumul tranzactiilor efectuate pe piata de logistic a deposit 220.000 metri patrati. Din cei 220.000 de metri patrati de spatii tranzactionate in 2011, aproximativ 45.000 metri patrati au fost nchiriati n afara Bucurestiului, n orasele: Timisoara, Arad (orase atractive datorita apropierii de granita), Ploiesti si Pitesti (care sunt puternic industrializate). Cei mai mari dezvoltatori de pe piata logistic Cefin Real Estate Romnia, Prologis si Portland, controleaza circa 500.000 metri patrati, 70% din totalul stocului modern n Bucuresti. Proiectele sunt ocupate n proportie de peste 95%.
10

n 2010 s-au livrat 250.000 metri patrati n Bucuresti si 80.000 metri patrati n tar 45.000 metri patrati n Arad, 18.000 metri patrati n Timisoara si 16.000 metri patrati n Ploiesti. n tara, tranzactiile se ncheie mai greu deoarece clientii au nevoie de timp pentru elaborarea unei strategii regionale, iar costurile cu deschiderea unui nou punct de lucru, cu noul personal angajat sunt mai mari. Problema principala ridicata de majoritatea clientilor n elaborarea strategiilor la nivel national este reprezentata de lipsa infrastrucurii, fapt care amna nc explozia dezvoltarilor n orasele cheie ale Romniei.6 Pentru 2012, noul stoc n Bucuresti anuntat este de peste 100.000 de metri patrati, dezvoltatorii devenind mai prudenti n contextul economiei globale actuale, accesul la credite fiind mult mai dificil si cu un cost mai ridicat, iar ca o masur actual de adaptare la realitatea pietei, majoritatea clientilor cu nevoi de extindere sau relocare prefer din ce n ce mai mult varianta nchirierii spatiilor dect cea a achizitiei si a dezvoltrii proprii.6 In tar doar ctiva dezvoltatori vor continua extinderea: Eyemaxx, Phoenix - Helios, Invest4See si VGP n special n vestul Romniei (Timisoara, Turda). Cererea pentru spatii de depozitare att n Bucuresti, ct si n tara va fi reprezentat de companii de logistica (cele care cstig clienti noi) si de distributie (cele care-si extind activitatea). In Romnia, sectorul din economie care va fi cel mai puternic afectat in contextul crizei economice globale va fi industria auto, n conditiile n care marile companii pentru care se produc piese si automobile si restrng activitatea. Si alte sectoare din economie- cele care presupun contractarea de credite - vor avea de suferit de pe urma crizei: industria mobilei va suferi o stagnare, daca nu o scdere, ca si cea a electrocasnicelor. Inaugurarea de centre comerciale de tip malluri sau parcuri de retail va nregistra n 2012 un trend descendent fata de ultimii doi ani, sustin consultantii imobiliari. Va fi o perioada n care dezvoltatorii vor sta n expectativa, vor analiza piata si ofertele de finantare, dar si vor regndi att proiectele, ct si strategiile. Segmentele de retail, industrial si logistic nu vor fi prea afectate de criza, ntruct cererea ramne mare, iar majoritatea proiectelor au finantarea aprobata.

Cristina Rosca, DHL renunta la concurenta cu FedEx si concediaza 9.500 de angajati, Ziarul Financiar, 11.12.2008

11

Va exista un oarecare recul n ceea ce priveste inaugurarea de centre comerciale si de tip mall sau parcuri de retail. Fiecare dezvoltator va sta putin n expectativa si va analiza situatia pietei si ofertele de finantare din partea bancilor si, binenteles, vom asista si la regndiri ale proiectelor din punct de vedere al suprafetei si al adresabilitatii. Referitor la sectorul industrial si logistic, proiectele deja demarate si vor continua constructia, deoarece majoritatea au deja finantarea aprobata, n timp ce noile proiecte se vor dezvolta n momentul n care vor exista antecontracte de nchiriere pentru deblocarea finantarii.

5. Influenta asupra firmei Studiu de caz WRIGLEY Romania Compania americana Wrigley, cel mai mare producator de guma de mestecat din lume, este prezenta pe piata romaneasca din anul 1991, data la care se sarbatoreau 100 de ani de la infiintarea companiei-mama de catre William Wrigley Jr. Cu un portofoliu foarte bogat de dulciuri si gume de mestecat, Wrigley si produsele sale sunt prezente in peste 180 de tari din intreaga lume. De la debutul sau in industria producatorilor de guma de mestecat din Romania, compania a crescut an de an, avand in prezent 160 de angajati. Obiectivele companiei au urmarit in permanenta diversificarea gamei de produse in vederea satisfacerii a cat mai multor consumatori. Wrigley Romania are o retea complexa de distributie, cu 20 de distribuitori in toata tara, fiecare avand divizia proprie si o structura completa a echipei de vanzari. In total, aproximativ 400 de oameni asigura o foarte buna distributie a produselor Wrigley catre consumatori. Wrigley Romania actioneaza in categoria de produse zaharoase/dulciuri, fiind prezenta pe segmentele guma de mestecat si bomboane (bomboane tari, bomboane gumate, jeleuri si bomboane mentolate), ca unic importator al brandurilor cu acelasi nume pentru piata autohtona. Importatorul a decis externalizarea pentru a avea mai mult timp pentru a se concentra pe activitatile de baza, pentru a elimina investitiile in infrastructura, a avea costuri clare si transparente, pentru a se adapta mult mai rapid la conditiile pietei si pentru a folosi tehnologii, proceduri si know how international in conditiile reducerii riscului operational. Au ales firma
12

KLG pentru experienta si performanta in operatiuni logistice, conexiune EDI intre sisteme, pentru ca oferea un singur contact pentru toate operatiunile, in conditii de evidenta a stocului (pe loturi) in timp real si distributie nationala in 24-48 ore. La acestea, se adauga Reverse Logistics, servicii cu valoare adaugata si vamuirea la domiciliu a produselor importate. Dupa ce au fost puse la punct toate aspectele, sistemul functioneaza cu rezultate cat se poate de interesante. Atunci cand s-a facut analiza indicatorilor de performanta, acuratetea pickingului calculata ca raport dintre numarul de bucati pregatite pentru livrare si numarul de bucati comandate de Wrigley a fost de 100% in lunile ianuarie si februarie 2010. De la debutul sau in industria producatorilor de guma de mestecat din Romania, compania a crescut an de an, avand in prezent 160 de angajati. Obiectivele companiei au urmarit in permanenta diversificarea gamei de produse in vederea satisfacerii a cat mai multor consumatori. Wrigley Romania are o retea complexa de distributie, cu 20 de distribuitori in toata tara, fiecare avand divizia proprie si o structura completa a echipei de vanzari. In total, aproximativ 400 de oameni asigura o foarte buna distributie a produselor Wrigley catre consumatori. Un departament extrem de important in cadrul unei mari companii este cel de merchanddising, care este permanent in contact cu punctele de vanzare si dorintele consumatorilor. Constientizand importanta acestuia, departamentul de merchandising al companiei Wrigley cuprinde 120 de oameni. In acest fel, calitatii incontestabile a produselor Wrigley i se adauga un plus de valoare, prin calitatea serviciilor si a prezentarii la punctul de vanzare. Vizibilitatea produselor in punctele de vanzare urmareste fidelizarea clientilor actuali si atragerea de noi clienti.7

http://www.wall-street.ro/articol/Companii/30999/Wrigley-Romania-plus-29-la-vanzari-dupa-cinci-luni.html

13

6. Solutii inovative in domeniul logisticii firmei 6.1. Picking-ul o solutie utila Toate produsele au cod de bare EAN (13 cifre), dar si locatiile au coduri de bare (nonEAN). Fiecare articol se scaneaza la receptie si se aseaza pe locatie numai cu folosirea scannerului (si a sistemului implicit). De asemenea, la pregatirea comenzii, paletii se aseaza pe locatiile de picking in acelasi mod, utilizand numai scanner-ul, fara ca pickerul sa aiba vreo hartie cu comanda. Astfel, toate informatiile sunt primite prin intermediul scannerului direct din sistem. Acesta il trimite la locatia unde se afla produsul si nu il lasa sa scaneze produsul decat dupa ce scaneaza locatia (sistemul interpreteaza astfel ca omul a ajuns fizic in fata paletului cu produsul comandat). Dupa scanarea locatiei, sistemul ii arata pe scanner ce produs trebuie sa ia, fara a fi indicata si cantitatea. Abia dupa ce pickerul scaneaza codul EAN al produsului, sistemul ii spune cate bucati trebuie sa ia de pe palet (sistemul obliga omul sa se duca la locatie si sa scaneze produsul pentru corectitudinea pickingului). Dupa ce ia bucatile indicate pe scanner, trebuie sa confirme tot pe scanner cate a ridicat si atunci sistemul le considera pickerite. Dupa ce a luat produsele de pe locatie, pickerul le duce in rampa, unde sunt verificate bucata cu bucata de catre gestionar. Pana acum, nu au avut nici o diferenta la pregatire datorita limitarilor impuse de sistem. Asa se explica acuratetea 100%. Adica nici un bax nu s-a aflat la inventar pe alta locatie decat cea din sistem si nici un articol nu a avut diferente +/- fata de stocurile din sistem. Aceasta este una dintre solutiile care au dus la rezultate cu adevarat pozitive. 8 KLG activeaza in Romania din 2005, are in prezent peste 300 de angajati, 6 filiale si opereaza peste 75.000 livrari/an, cifra anuala de afaceri ridicandu-se la 14 milioane euro. Intre clientii furnizorului de logistica se numara Wrigley, Domo, LG, Panasonic, Timken, Logitech, Recas, 3M, Samburesti, Adidas, Radox, Elkotech, Takko, Deichmann, Akzo Nobel, Geplast, Scop si Ipso.
8

http://www.esupplychain.eu/ro/info/viewart/508,Newsletter_August

14

6.2. Externalizarea Chiar daca externalizarea reprezinta cea mai importanta tendinta a acestei perioade, exista si solutii aplicate cu succes in cazul producatorilor care decid sa isi gestioneze singuri activitatea de logistica. Un alt exemplu de firma care a apelat la externalizare este Phoenixy, companie producatoare a pufuletilor Gusto. Phoenixy a fost infiintata in 1992 la Ploiesti, avand ca obiect principal de activitate fabricarea pufuletilor, biscuitilor, piscoturilor si a altor produse alimentare. Foloseste tehnologie de fabricatie moderna si de inalta performanta, iar materiile prime si materialele utilizate sunt exclusiv naturale. Compania, care are peste 300 de angajati, isi comercializeaza produsele atat pe piata interna cat si pe cea externa. Phoenixy este certificat conform standardelor IFS (International Food Standard) si HACCP (Sistem de Management al Sigurantei Alimentului). Urmare a dorintei Consiliului de Administratie de a intari controlul asupra operatiunilor Phoenixy si de a automatiza procesul de planificare, lansare si urmarire a productiei, in anul 2010 s-a implementat un ERP Oracle (Contabilitate, Financiar, Achizitii, Stocuri, Desfacere, Productie de proces). Ulterior, s-a decis cresterea cu 300% a productiei, fara a fi majorate spatiile si manopera de stocare, dar pastrand calitatea serviciilor de stocare, inclusiv elemente precum: trasabilitatea pe loturi, consumul FEFO, independenta de operatorul uman. In plus, se dorea limitarea unor probleme specifice printre care diferenta scriptic/faptic si marfurile pierdute. Solutia a reprezentat-o o extensie a sistemului Oracle existent prin implementarea modulului Oracle Warehouse Management System. Principalele obiective atinse au constat in posibilitatea de a crea, actualiza si testa usor reguli complexe de put away si picking, fara efort de programare; utilizarea de dispozitive mobile pentru comunicatia online intre operatorii din depozit si aplicatiile Oracle; reducerea efortului de instruire a operatorului din depozit. Au existat, de asemenea, extensii la solutia implementata. Astfel, la cererea clientului, solutia standard Oracle a fost extinsa cu cateva customizari (specifice livrarii in saci): utilizarea in zona de expediere a terminalelor tactile (touch-screen) prin care se raporteaza online in sistem cantitatile efectiv incarcate si livrate; tiparirea documentelor de insotire (inclusiv a facturii) pe baza cantitatilor efectiv livrate; trimiterea de instiintari catre clienti (ASN - Advanced Shipment Notice) prin fax/email, privind cantitatile efectiv livrate in vederea pregatirii platii.

15

7. Concluzii Scaderea cererii si problemele cu lichiditatea din piata sunt cauze care au facut ca logistica si industria auto, vitale pentru transportul persoanelor si marfurilor, sa se confrunte cu probleme serioase. Efectele resimtite pna acum au constat n dificultati de onorare a obligatiilor financiare catre angajati, banci si furnizori/parteneri de afaceri, managementul stocurilor si sustinerea cifrei de afaceri. Marile companii auto (n care departamentul logistic are o importanta vitala) au nceput sa reactioneze la efectele crizei prin aplicarea de solutii care au mers de la oferirea de concediu fortat pna la disponibilizarea de personal, dar si extinderea pe piete mai putin afectate de criza sau realizarea unor noi produse care sa raspunda mai bine necesitatilor actuale ale consumatorilor. n domeniul logistic exista companii care s-au confruntat cu imposibilitatea onorarii platilor curente ceea ce a dus la declararea falimentului, urmnd nceperea procedurii de reorganizare, prin disponibilizari si reducerea activitatii. Alte companii mai norocoase, se confrunta deocamdata cu necesitatea de a renunta la prezenta pe anumite piete, pe care nu-si mai pot sustine competitivitatea. Piata romneasca nu resimte nca efectele crizei ntr-un mod devastator, firmele din domeniul logistic si auto confruntndu-se cu scaderea cererii, posibilitati reduse de a mai efectua investitii pentru dezvoltare care duc la scaderea cifrei de afaceri. Totusi nca nu s-au semnalat situatii de falimente notabile n aceste sectoare. Acestea sunt exemple potrivit carora exista excelenta si in Romania. Sunt motive in plus pentru ca actorii de pe piata romaneasca de logistica sa se inscrie in competitia nationala: ARILOG Logistics & Supply Chain Awards. Sunt trei categorii unde se pot obtine premii: Best Logistics and Operational Excellence Award; Win-Win Collaboration Award; Logistics Manager of the Year Award. Bineinteles, criteriile si descrierile de selectie sunt conform standardelor Asociatiei Europene de Logistica ELA. Cantitatea mrfurilor livrate clienilor - fie magazine, farmacii sau spitale - a sczut n 2012. A crescut n schimb numrul de drumuri pe care operatorii de logistic trebuie s le fac spre aceiai clieni. Pentru c pe rafturi mrfurile trebuie s fie proaspete, iar stocurile mici. Expertii considera ca Romnia este cea mai bun zon de cretere pentru anii urmtori, de aceea se fac investii aici. Tara noastr are marele avantaj c nu este o ar matur i, prin
16

urmare, i companiile se pot dezvolta frumos. Comerul, de pild, de care afacerile furnizorilor de servicii sunt strns nlnuite, se afl n plin elan de extindere. Nu mai puin de 40 de noi hipermarketuri se estimeaza ca vor fi deschise n urmtorii zece ani. Motiv pentru care pe cele 20 de hectare de teren pe care le are n proprietate FM Logistic Romnia vor fi ridicate alte i alte module care s mreasc suprafeele de depozitare ale companiei. Spaiile pe care le au acum la Timioara, Dudetii Noi (Timi), Petreti i n Chiajna, n apropierea Capitalei, pot fi extinse cu lejeritate. Numai ase luni sunt suficiente pentru ridicarea din temelii a unui nou modul, de 6.000 mp. Cu toate acestea pentru urmatorii trei ani perspectivele sunt pesimiste pentru economia mondiala.

Afacerea din Romnia nflorete ns permanent, iar cifra de afaceri din acest an aduce un nou plus, ajungnd la 22 de milioane de euro fa de 20 de milioane de euro n 2010. Cifrele se refer ns numai la serviciile facturate i nu reflect valoarea bunurilor depozitate, intermediate
17

i transportate. De exemplu FM Logistic a ajuns acum s ncarce zilnic n jur de 180 de camioane, n rndul clienilor numrndu-se att retaileri cum sunt Cora, Profi, Bricostore sau Carrefour, ct i productori, ca P&G, Nestl, Danone, Coca-Cola sau Unilever. n total, compania are n jur de 80 de clieni pentru serviciile de transport, iar numrul acestora este n cretere, puncteaz Cristina Boto, directorul diviziei de transport a FM Logistic. Creterea se datoreaz pe de o parte faptului c numrul de transportatori a sczut n ultima perioad, cernui de criz. Exist o mare diferen ntre pre i cost la un serviciu de logistic: n cazul n care un retailer constat la momentul livrrii - sau ulterior - c sunt probleme cu mrfurile comandate, plata poate ntrzia cu zilele sau sptmnile, pe lng faptul c pot aprea tot felul de tensiuni ntre relaiile dintre productor i vnztor. Pentru a risca tot mai puin, firma de logistic d telefoane mobile tuturor oferilor care fac livrri, iar n call-center exist permanent cineva care poate da rspunsuri rapide. Este o soluie simpl, mult mai puin costisitoare dect pagubele care pot aprea dac, de pild, se defecteaz sistemul de rcire ntr-un camion cu temperatur controlat sau dac mrfurile livrate la poarta unui magazin nu sunt totuna cu cele comandate. Pe de alt parte, un cost important este cel al mrfurilor care se "pierd" pe drum. Un studiu realizat la nivel european de Transported Asset Protection Association (Asociaia pentru Protecia Bunurilor Transportate) arat c 1% din bunuri sunt furate n timpul tranzitului. Cele mai vizate sunt electronicele, hainele, igrile i buturile alcoolice. Pe termen mediu se preconizeaza ca economia romneasca va stagna, producatorii si dezvoltatorii trebuind sa-si analizeze bine situatia att interna, ct si cea n raport cu piata, pentru a vedea care sunt reactiile potrivite pentru a bara efectele crizei si a supravietui acestei situatii nefavorabile a pietei mondiale. Pe piata de transport si curierat se va simti o restrangere a jucatorilor, contextul economic aducand probleme companiilor mici, datorita presiunii costurilor fixe si a scaderii accentuate a volumelor de transport in contextul crizei . Se estimeaza ca piata serviciilor de curierat va ramane la aceeasi valoare din anul 2008. Acestia mai spun ca in prima jumatate a anului in curs piata va inregistra o scadere care va fi compensata de o crestere pe ultimele luni ale anului. Potrivit unui studiu realizat de Jones Lang LaSalle, reinstalarea cresterii economice in 2010 a stimulat si cererea de spatii logistice moderne, dar realitatea de pe piata contesta acest studiu.
18

In primele 9 luni din acest an nu s-a finalizat nici macar un singur spatiu logistic de anvergura.Va fi o discrepanta intre cererea si oferta de spatii logistice, avand in vedere ca majoritatea dezvoltatorilor de parcuri logistice au stopat constructia proiectelor aflate in derulare sau propuse spre construire. Acest lucru va avea impact asupra chiriei, care va ramane mai mult sau mai putin la acelasi nivel ca in 2009. Pe termen mediu cererea de spatii logistice va fi dominata de marile retele de retail care isi extind operatiunile la nivel national, precum si de companiile multinationale care intentioneaza sa-si mute operatiunile in spatii moderne. Planurile pe termen lung, in ceea ce priveste infrastructura si conectarea la coridorul IV european, vor impulsiona dezvoltarile logistice catre Constanta si de-a lungul axei sale. In prezent, spatii logistice moderne pot fi inchiriate cu 4-4,5 euro pe mp pe luna, "scorurile" cele mai mici fiind obtinute in cadrul unor tranzactii de inchiriere pentru spatii logistice mai mari. In plus, la chiria spatiilor logistice se adauga costul serviciior de intretinere, precum si costul serviciilor de manipulare a produselor in cadrul spatiului de depozitare. Pe fondul cererii scazute de spatii logistice si datorita reducerii drastice a viitoarei oferte se asteapta ca pretul de inchiriere pentru spatiile logistice moderne sa varieze intre aceleasi limite. Consultantii imobiliari citati estimeaza ca pana la finele anului 2012 preluarea de spatii logistice nu va depasi 50.000 mp. In prezent cererea de spatii logistice este in scadere, ceea ce limiteaza activitatea de constructie. Autostrada Bucuresti-Pitesti va fi in continuare cea mai importanta zona logistica a Romaniei, deservind Bucurestiul si vecinatatile si va atrage in continuare cea mai mare parte din cererea si oferta de spatii logistice.

19

8. Propuneri de imbunatatire a logisticii companiilor Pentru imbunatirea logisticii companiilor solutii ar putea fi: eficientizarea fluxurilor operationale, implementarea solutiilor informatice de gestiune si optimizare a rutelor, fidelizarea clientilor existenti si largirea portofoliului existent. Un exemplu de imbunatatire a logisticii este dat de firma FM Logistics care pe lng GPS-urile instalate pe toate cele 72 de camioane pe care le au n parcul propriu, sunt folosite i alte metode, care par, la prima vedere, neobinuite. Un exemplu este testarea oferilor cu detectorul de minciuni - att pentru verificarea integritii acestora (tiut fiind c unul dintre cele mai mari riscuri de furt vin tocmai din partea angajailor), ct i pentru "renumele" pe care l dobndete, pe aceast cale, FM Logistic. Pe acelai principiu al preveniei, chiar cnd nu exist suspiciuni ntemeiate, angajaii firmei urmresc camioanele n trafic pn la locul descrcrii mrfurilor. n aceeai serie de msuri se nscrie i amplasarea - n mod aleatoriu sau nu - a camerelor de luat vederi n camioane. Aadar, limitarea furturilor scade costul propriu-zis al livrrilor. Un pas mai departe deatt, dar tot pe aceeai linie n care logistica s coste mai puin, sunt serviciile de pooling. Pe romnete, asta nseamn c mai multe firme din acelai domeniu ar trebui s fie de acord ca mrfurile lor s fie livrate n acelai timp, cu acelai camion, la acelai client. Chiar dac acest serviciu ar fi cu circa 15% mai ieftin dect cele individuale, avnd i un avantaj mai mare prin faptul c mrfurile ar putea fi duse la vnztor mai des, pn acum, nicio companie din Romnia nu a semnat un astfel de contract. Un cost mai mic nu prevaleaz, se pare, teama c rivalii ar putea afla informaii, pe care, pn la urm, oricum nu le pot pstra secrete. Romania are posibilitati foarte mari de dezvoltare in domeniul logisticii, si acest lucru este stiut de investitorii straini. Singurele dezavantaje sunt reprezentate de birocratia din Romania, unde unui investitor ii trebuie rabdare pentru a demara o astfel de afacere si scaderea pietei in contextul crizei international. Pentru urmatorii ani piata va stagna, dar aceasta este un lucru bun deoarece firmele de logistica vor fi obligate sa ofere servicii de calitate la un pret mai mic.
20

Anexe:

Oferta inchiriere hala

Externalizarea serviciilor

21

Picking

Oracle Warehouse Management System 22

Bibliografie
1.Mihaela Belu, Strategii de distributie in spatial European, Editura ASE 2003 2. http://www.revista22.ro/consecintele-crizei-financiare-globale-5498.html
3. Cristina Rosca, DHL renunta la concurenta cu FedEx si concediaza 9.500 de angajati, Cristina Rosca, Ziarul Financiar, 11.12.2008

4.http://www.wall-street.ro/articol/Companii/30999/Wrigley-Romania-plus-29-la-vanzari-dupacinci-luni.html
5.Cristina Rosca, DHL renunta la concurenta cu FedEx si concediaza 9.500 de angajati, Cristina Rosca, Ziarul Financiar, 11.12.2008 6.http://www.wall-street.ro/articol/Companii/30999/Wrigley-Romania-plus-29-la-vanzari-dupacinci-luni.html

7. http://www.esupplychain.eu/ro/info/viewart/508,Newsletter_August 8.http://www.smartestate.ro/stire/260/Ocupantii-spatiilor-logistice-beneficiaza-de-costuri-maimici,-in-contextul-unei-cereri-slabe.html

23