Sunteți pe pagina 1din 49

FIABILITATE, PERFORMABILITATE ŞI RISC INDUSTRIAL

5. METODE DE CALCUL A INDICATORILOR DE FIABILITATE ŞI PERFORMABILITATE

Metodele de calcul a fiabilităţii structurale preliminate a sistemelor au drept date de intrare indicatorii de fiabilitate ai elementelor şi structura sistemului exprimată sub una din formele analizate în capitolele anterioare. Ele pot fi clasificate după criteriul modelului de bază astfel:

- metode bazate pe spaţiul stărilor;

- metode de simulare;

- metode specifice sistemelor complexe.

Evident, metodele bazate pe funcţia de structură se referă la sisteme binare formate din elemente binare.

sau

multivalente formate din elemente binare sau multivalente.

Metodele

bazate

pe

spaţiul

stărilor

pot

modela

sistemele

binare

5.1 Metode bazate pe funcţia de structură

Sunt aplicabile la sistemele binare formate din elemente binare independente, nereparabile sau reparabile, la care se cunosc funcţiile de structură şi de fiabilitate tratate capitolul 3, precum şi fiabilitatea elementelor exprimată sub formă de funcţie de supravieţuire

P(t) = P[T f > t] = 1 – F(t)

la elementele reparabile sau disponibilitatea la elementele reparabile.

5.1.1 Calculul fiabilităţii sistemelor formate din elemente nereparabile

Elementele nereparabile sunt caracterizate de indicatorul T f – timpul de funcţionare până la defectare, exprimat sub formă de variabilă aleatoare prin:

a) Funcţia de repartiţie

b) Funcţia de distribuţie

f

( t ) =

c) Intensitatea de defectare

λ

( )

t

=

P [ t

F(t) = P(T f t)

dF ( t )

P [ t

=

<

T

f

< t +

dt

]

 

dt

dt

 

<

T

f

< t +

dt

;

T

f

>

t

]

=

f

1

F

( t )

( t )

d) Media timpului de funcţionare

(5.1)

(5.2)

(5.3)

FIABILITATE, PERFORMABILITATE ŞI RISC INDUSTRIAL

209

M [T ]

f

=

0

t

f (t)dt

(5.4)

e) Probabilitatea de supravieţuire la momentul t

R(t) = 1 – F(t)

Pentru calculul indicatorilor de fiabilitate ai unui sistem este necesar să se cunoască, pe lângă indicatorii de fiabilitate ai elementelor componente, şi structura sistemului.

(5.5)

Pentru aplicarea acestei categorii de metode, structura sistemului se exprimă sub formă de funcţie de structură sau funcţie de fiabilitate. Funcţia de fiabilitate are forma generală

(5.6)

unde:

R (t)

s

=

f (R (t))

i

R s (t) este probabilitatea de funcţionare a sistemului la momentul t;

R i (t) este probabilitatea de funcţionare a elementului i la momentul t.

5.1.1.1 Cazul sistemelor serie

Prin definiţie, la sistemele serie formate din n elemente independente

n

sau, sub altă formă

( )

R t

s

( )

F t

s

=

i = 1

= −

1

R

n

i

(

i = 1

t

)

(1

F

i

(

t

)

(5.7)

(5.8)

Pe baza celor arătate, în tabelul 5.1 se prezintă relaţiile de legătură între ceilalţi indicatori ai sistemului serie în funcţie de cei ai elementelor sale componente.

În cazul sistemelor serie, distribuţia timpului de funcţionare îşi conservă exponenţialitatea, intensitatea de defectare a sistemului fiind egală cu suma intensităţilor de defectare a elementelor

Exemplul 5.1

Fie un sistem serie format din 10 elemente identice independente, sistem care trebuie să realizeze la 5 ani de la punerea în funcţiune o probabilitate de supravieţuire R s = 0.99.

Să se determine ce probabilitate de supravieţuire R i trebuie să aibă fiecare din elementele componente ale sistemului?

Rezolvare: R(5) = R i (5) n ;

0.99 = R i (5) 10

lg(0.99) = 10lg(R i (5))

R i (5) = 0.998996

210

FIABILITATE, PERFORMABILITATE ŞI RISC INDUSTRIAL

Tabelul 5.1 Legătura dintre indicatorii de fiabilitate ai sistemului serie şi indicatorii elementelor componente

Cazul general Relaţia pentru cazul repartiţiei exponenţiale Indicatorul t − ∫ λ ( t )
Cazul general
Relaţia pentru cazul
repartiţiei exponenţiale
Indicatorul
t
λ
(
t
)
dt
i
n
R
( )
t
= 1 −
F
( )
t
=
e 0
λ
(
t
)
i
i
i
R
( ) =
t
e
i
= 1
i
t
n
λ
(
t
)
n
t dt
)
λ i (
i
i = 1
R
( t ) =
R
(
t
)
= e
e
0
=
R
s (t)
s
s
i = 1
− n
λ
t
R
(
t
) =
e
pentru
s
t
∫∑ n
λ
(
t dt
)
λ
(
t
)
=
λ
( )
t
=
=
λ
( )
t
=
λ
1
2
n
= e
i
= 1
0
1
M T
[
]
=
=
M
[
T
]
t
f
( )
t
dt
f
f
s
n
λ
0
= ∑
i
i = 1
M[T f ]
=
R
( )
t
dt
1
s
M
[
T
] =
pentru
0
f
n
λ
λ λ
=
=
λ λ
=
1
2
n
n
λ
(
t
) =
λ
s
i
λ
s (t)
f
( t )
i = 1
λ
s
( ) =
t
s
1
− F
( t )
λ
(
t
) =
n
λ
pentru
s
s
λ λ
=
=
=
λ λ
=
1
2
n

Exemplul 5.2

Fie un sistem format din m = 50 de subsisteme identice, fiecare având probabilitatea de supravieţuire la t = 22 ani (2·10 5 h) egală cu R i (22) = 0.985.

Să se calculeze:

a) Probabilitatea de supravieţuire a sistemului R s (22)

b) Media timpului de funcţionare a sistemului M[T f ]

c) Intensitatea de defectare a unui element (λ e ) al subsistemului dacă acesta este format din n = 60 de elemente identice

d) Ce valoare trebuie să aibă λ e astfel încât R s (22) să fie 0.85?

Rezolvare:

a) R s = R i m = 0.985 50 = 0.46969

λ s = - (lnR)/t = - ln 0.46969 = 3.77841·10- 6 [h -1 ]

b) M[T f ] = 1 / λ s = 1 / (3.7781·10- 6 [h -1 ]) = 264661.59 [h] 30 ani

FIABILITATE, PERFORMABILITATE ŞI RISC INDUSTRIAL

211

c) λ e = λ s / (m·n) = 3.7781·10- 6 / 50·60 = 1.25937·10 -9 [h -1 ]

d) λ s = m·n·λ e = - ln R s / t

λ e = - lnR s / (m·n·t) = ln 0.85 / (50·60·2·10 5 ) = 2.70865·10 -10 [h -1 ]

Observaţie: Valoarea de la punctul d este dificil de realizat în practică. Se pot aplica măsuri bazate pe redondanţă.

5.1.1.2 Cazul sistemelor paralel

Sistemele paralel ies din funcţiune dacă se defectează toate elementele.

Dacă se notează:

atunci

deci

Q s (t) = 1 – R s (t) = F s (t)

( )

Q t

s

n t

=

i =

1

Q

i

= −

1

t

i = 1

( )

t

F

i

=

( )

t

i =

1

 

(5.9)

i

(

t

)

(5.10)

 

(5.11)

F

( )

R t

s

Relaţiile pentru ceilalţi indicatori sunt date în tabelul 5.2.

5.1.1.3 Cazul sistemelor decompozabile serie-paralel

În capitolul 2 au fost exemplificate formele complete de sisteme decompozabile serie-paralel. Pe baza relaţiilor anterioare, de la sistemele serie şi paralel, putem deduce relaţii generalizate pentru sistemele decompozabile serie- paralel. Pentru sistemul decompozabil serie, format din m subsisteme (grupuri de defectare) înseriate fiecare având n i , i = 1, 2, …, n m elemente, relaţia de calcul a fiabilităţii sistemului este

(5.12)

[1

m

n

j

( )

R t

s

=

∏ ∏

(1

R

ji

(

t

)]

j =

1

i =

1

unde R ji (t) este probabilitatea de funcţionare a elementului i din subsistemul (grupul de defectare) j.

Pentru sistemul decompozabil paralel format din m subsisteme (căi minimale) legate în paralel, fiecare având n i , i = 1, 2, …, n m elemente, relaţia similară celei anterioare este

(5.13)

m

n

j

( )

R t

s

= −

1

∏ ∏

[1

R

ji

(

t

)]

j =

1

i =

1

212

FIABILITATE, PERFORMABILITATE ŞI RISC INDUSTRIAL

Tabelul 5.2 Indicatorii de fiabilitate pentru sistemele paralel

Indicatorul

 

Cazul general

 

Cazul repartiţiei exponenţiale

 

elementului

 

R

i

( ) =

t

t

e 0

λ i (

t

)

dt

R

i

( ) =

t

e λ

i

t

   

n

t

λ

i

(

t ) dt

R

s

(

t

)

=

1

1

n

i = 1

[1

 

λ

i

t

]

 
   

e

 

R

s (t)

R

s

t

( )

= 1

i = 1

[1

 

e

0

 

t

λ

n

 
   

=

− −

 

R

s

(

t

)

λ λ

1

=

2

=

[1

e

λ λ

3

=

n

]

=

 

pentru

λ

   

n

1

[ T ] = ∑ pentru λ λ = f 1 2 n λ i
[ T
]
=
pentru
λ λ
=
f
1
2
n
λ
i = 1
1
1
1
[
T
] =
+
;
n =
2
f
λ
λ
λ λ
+
1
2
1
2
1
1
1
1
[ T
] =
+
+
f
λ
λ
λ
λ λ
+
1
2
3
1
2
1
1
;
n =
3

M

M

M

λ λ

1

+

3

λ λ

2

+

3

=

λ λ

n

=

 

 

M[T f ]

 

M [T ]

f

=

0

R (t)dt

s

 

5.1.1.4 Cazul sistemelor majoritare

Sistemele majoritare se mai numesc şi sisteme parţial redondante n / n+k (se citeşte n din n+k) cu elemente identice nereparabile. Modelarea lor are la bază distribuţia binomială a stărilor sistemului, stări care rezultă din dezvoltarea

binomului

(R(t) + Q(t))

n

unde Q(t) = 1- R(t).

Dezvoltarea cazului general este dificilă dar generalizarea poate fi făcută

pornind de la cazuri particulare. În continuare se prezintă sistemul format din n+k

= 4, pentru n = 4, 3, 2, 1. Rezultă

(R(t) + Q(t))

4

= R(t)

4

+ 4R(t) Q(t) + 6R(t) Q(t)

3

2

2

3

+ 4R(t)Q(t) + Q(t)

4

Pentru cazul distribuţiei exponenţiale sunt valabile relaţiile

şi rezultă:

( ) =

R t

e

λ

t

( ) = 1

Q t

e

λ

t

R

s (t) 4/4 = e -4λt (echivalent sistemului serie)

R

s (t) 3/4 = e -4λt + 4e -3λt (1-e -λt )

R

s (t) 2/4 = e -4λt + 4e -3λt (1-e -λt ) + 6e -2λt (1-e -λt ) 2

FIABILITATE, PERFORMABILITATE ŞI RISC INDUSTRIAL

213

R s (t) 1/4 = e -4λt + 4e -3λt (1-e -λt ) + 6e -2λt (1-e -λt ) 2 + 4e -λt (1-e -λt ) 3

Exemplul 5.3

Fie un sistem majoritar de tipul 2/4 format din 4 componente identice având λ = 0.1 [1/an]. Sistemul va avea fiabilitatea R s (t) = e -4λt + 4e -3λt (1-e -λt ) + 6e -2λt (1-e -λt ) 2 cu valoarea la

t = 0.5 ani R s (0.5) = 0.9996 şi la t = 5 ani, R s (5) = 0.8282.

În

cazul

sistemelor

formate

din

elemente

diferite

nereparabile

stările

sistemului rezultă din dezvoltarea produsului următor:

[(

R

1

( )

t

+ Q

1

( ))

t

(

R

2

( )

t

+ Q

2

( ))

t

(

R

i

( )

t

+ Q

i

( ))

t

]

Exemplul 5.4

Fie un sistem format din 3 subsisteme ale căror elemente au distribuţia exponenţială.

Subsistemul 1 are un singur element cu λ 1 = 10 -6 [1/h], subsistemul 2 are două elemente identice cu λ 2 = 810 -6 [1/h] starea de succes fiind asigurată de funcţionarea unui element iar subsistemul 3 are trei componente, fiecare având λ 31 = 510 -6 [1/h], λ 32 = 210 - 6 [1/h] şi respectiv λ 33 = 1010 -6 [1/h], starea de succes a subsistemului 3 fiind asigurată dacă funcţionează oricare 2 din cele 3 elemente ale sale.

Să se calculeze fiabilitatea sistemului la 5000 de ore după punerea în funcţiune.

Rezolvare:

R

R

R

+

+

6

1

(5000)

= e

8 10

2

3

t

Q

e

=

( )

t

31

λ

31

t

=

e

−⋅

31

R

32

R

( )

t

(1

e

λ

32

t

(5000)

R

( )

2

( )

t

32

R

)

=

6

5000

( )

t

+

33

( )

t

e

λ

33

2 8 10

−⋅⋅

( )

t

+

e

λ

31

t

+

(1

10

5000

0.995

e

R

33

=

t

6

5000

=

R

e

e

( )

t

31

λ

32

t

λ

31

t

)

0.9985

R

e

e

32

λ

33

t

λ

32

t

( )

+

t

e

Q

e

33

λ

31

λ

33

t

t

( )

t

e

+

R

λ

32

t

31

( )

t

(1

( )

)

t

Q

e

32

λ

33

t

R

33

( )

t

Cu valorile numerice date, pentru t = 5000 h, rezultă R 3 (5000) = 0.9981.

Pentru sistemul considerat,

R s (5000) = R 1 (5000)R 2 (5000)R 3 (5000) = 0.9916.

5.1.1.5 Cazul sistemelor cu elemente nereparabile rezervate

Astfel de sisteme nu pot fi modelate ca sisteme paralel deoarece elementul de rezervă poate fi mai puţin solicitat până la intrarea în funcţiune în locul elementului rezervat pe de o parte iar, pe de altă parte, trecerea (comutarea) acestuia, în locul elementului rezervat, la defectarea acestuia, se face de către un element (subsistem) special de comutare, notat cu k, element ce trebuie considerat inclusiv prin indicatorii săi de fiabilitate.

Sistemele cu elemente nereparabile rezervate vor fi modelate, în cele ce urmează, considerând mai multe ipoteze.

214

FIABILITATE, PERFORMABILITATE ŞI RISC INDUSTRIAL

este

probabilitatea comutării reuşite iar t k este timpul de intrare în funcţiune a rezervei

la defectarea elementului de bază (rezervat).

Ipoteza 1

Comutator

perfect:

p k

=

1,

t k

=

0

unde

p k

Ipoteza 1.1 Elementul de rezervă este identic cu cel de bază

În această ipoteză, sistemul este format dintr-un element de bază B şi unul de rezervă R care intră în funcţiune, la defectarea bazei B, cu probabilitatea 1 şi fără pauză de comutare.

Modelul pentru acest sistem este distribuţia Poisson:

(

λ

t

)

x

e

λ t

=

R

x

( )

t

x ! unde P x (t) este probabilitatea ca la momentul t să fie defecte x elemente.

Variabila aleatoare discretă X are distribuţia

X

e

λ λ

te

λ

t

(

λ

t

)

2

e

λ

t

(

λ

t

)

n

e

λ

t

0

1!

1

2!

2

n !

n

(5.14)

Sistemul este în funcţiune dacă ambele elemente sunt în funcţiune sau dacă unul din elemente este în funcţiune. Fiabilitatea sistemului este dată de relaţia

R

s

( ) =

t

R

0

( ) +

t

R

1

( ) =

t

e

λ

t

+

λ

te

λ

t

= (1+

λ

t e

)

λ

t

Ipoteza 1.2

În acest caz,

R

s

( )

t

=

Comutator perfect, două elemente identice, sistem cu baza rezervată

R

0

( )

t

+

R

1

( )

t

+

R

2

( )

t

=

e

λ

t

+

λ

te

λ

t

+

(

λ

t

)

2

e

λ

t

2

λ

t

2

2

2

=

(1

+

λ

t

+

) e

λ

t

Ipoteza 1.3

Comutator

rezervată

perfect,

n

elemente

identice,

sistem

cu

Generalizând ultima relaţie se obţine:

R

s

( )

t

=

e

λ

t

+

λ

te

λ

t

[1

+

λ

t

+

(

λ

t

)

2

+

(

λ

t

)

n

n

(

λ

t

)

x

e

λ

t

=

x = 0

2

n !

x !

+

baza

sau, altfel spus, probabilitatea de funcţionare a sistemului este egală cu suma primilor n termeni ai distribuţiei Poisson.

Media timpului de funcţionare neîntreruptă este:

- pentru ipoteza 1.1:

FIABILITATE, PERFORMABILITATE ŞI RISC INDUSTRIAL

215

- pentru ipoteza 1.3:

Exemplul 5.5

M [ T

f

]

=

0

e

[

M T

f

] =

λ

t

(1

+

t

)

dt

=

1

+

1

=

2

λ

λ λ λ

n

0

(

λ t

)

x

e

λ t

n + 1

=

x = 1

x !

λ

dt

Să se compare fiabilitatea unui sistem paralel format din 2 elemente cu cea a unui sistem cu rezerva identică cu baza la t = 10 h de la punerea în funcţiune pentru cazul în care elementele sistemului sunt identice şi având λ = 0.02 [h -1 ].

Rezolvare:

- Cazul sistemului paralel

Rezultă

R

p

(10)

= −

1

[1

=

e

2

e

λ

t

]

2

=

0.02 10

1

− +

e

1

2

e

2 0.02 10

−⋅

λ

t

=

e

2

λ

t

=

2

e

0.967141

M[T ]

f

p =

- Cazul sistemului rezervat

R

r

(10)

= e

2

1

2

1

=

λ λ

2

0.02

0.04

= 75 [ h

]

0.02 10

(1

0.02 10)

=

0.982477

M[T ]

f

r

=

2

0.02

= 100 [

h

]

λ

t

e

2

λ

t

=

Concluzia este că, în ipoteza comutatorului ideal, fiabilitatea şi media timpului de funcţionare până la defectare a sistemului cu un element rezervat individual sunt mai mari decât în cazul sistemului cu două elemente în paralel.

Ipoteza 2 Cazul comutatorului real

Comutatorul real este caracterizat de o probabilitate de răspuns p k la solicitare, solicitarea manifestându-se la căderea elementului de bază:

p

k

=

N

cc

N

s

unde N cc este numărul de comutări corecte iar N s este numărul total de solicitări.

Considerând cazul sistemului format din două elemente identice, unul de bază B şi celălalt în rezervă R, rezultă:

- probabilitatea ca sistemul să aibă zero elemente defecte

216

FIABILITATE, PERFORMABILITATE ŞI RISC INDUSTRIAL

P

0

( ) =

t

e λ

t

- probabilitatea ca sistemul să aibă baza defectă şi rezerva în funcţiune, comutată corect

P

1

c

(

t

) =

P

1

(

t

)

p

k

=

p

k

λ

te

λ t

Rezultă probabilitatea ca sistemul să fie în funcţiune la momentul t:

e

λ

t

=

relaţie care poate fi generalizată pentru un sistem cu mai multe elemente de rezervă.

- media timpului de funcţionare până la defectare

R (t)

s

(1

+

p

k

λ

t)

[

M T

f

]

=

0

e

λ

t

(1

+

p

k

λ

t

)

dt

=

1 + p

k

λ

Exemplul 5.6

Pentru un sistem cu două elemente din care cel aflat în rezervă este identic cu elementul de bază şi având λ = 0.02 [h -1 ], să se reprezinte R s (10) şi M[T f ]pentru p k =

1÷0.09.

Folosind relaţiile anterioare se determină valorile din tabelul 5.1.

Tabelul 5.1

p

k

R

s (10)

MTTF [h]

1.00

0.982477

100

0.98

0.979202

99

0.96

0.975927

98

0.94

0.972652

97

0.92

0.969377

96

0.90

0.966101

95

Ipoteza 3

Cazul rezervei alunecătoare

Sistemele cu rezervă alunecătoare au N elemente de bază identice şi n elemente de rezervă şi se numesc sisteme N din N+n (notate N/N+n).

Dacă elementele sunt identice,

FIABILITATE, PERFORMABILITATE ŞI RISC INDUSTRIAL

217

Probabilitatea de funcţionare a sistemului este

R ( t )

=

e

λ

N

t

[1

+

λ

N

t

+

(

λ

N

t

)

2

+

(

λ

N

t

)

n

+

2!

n !

]

iar media timpului de funcţionare până la defectare este

Exemplul 5.7

[

M T

f

]

=

0

R ( t )

dt

n + 1

=

Nλ

Să se calculeze influenţa numărului de rezerve alunecătoare, număr care poate fi cuprins între 1 şi 6, asupra fiabilităţii unui sistem format din 50 de componente identice având λ = 0.001 [h -1 ], după 20 h de funcţionare.

-

Rezolvare:

λ

N

=

4 λ

=

50

0.001

=

0.05 [

La sistemul fără rezervare

La sistemul cu rezervare

R

sn

(20)

=

e

0.05 20

[1

+

0.05 20

h

1

]

R

s 0

(20)

= e

0.05 20

=

0.367879

+

(0.05 20)

2

+

(0.05 20)

n

+

2!

n !

Rezultatele sunt prezentate în tabelul 5.2.

Tabelul 5.2

 

n

0

1

2

3

4

5

6

R

sn (20)

0.367879

0.735759

0.919699

0.981012

0.996340

0.999406

0.999917

MTTF

20

40

60

80

100

120

140

Ipoteza 4 Cazul sistemului rezervat cu rezerva diferită de bază

În practică se întâlnesc frecvent sisteme cu elemente de rezervă cu caracteristici diferite de cele de bază: intensitatea de defectare după intrarea în funcţiune poate fi diferită de cea a elementului de bază. Un exemplu este alimentarea de rezervă reprezentată de bateria de acumulatoare pentru un generator sau o alimentare din reţea.

Se consideră elementul A de bază şi elementul B de rezervă (stand-by). Dacă A se defectează în momentul t 1 , B intră instantaneu în funcţiune şi se defectează la momentul t (dacă intensitatea sa de defectare până la momentul t 1 este zero).

Durata de funcţionare a elementului B este t - t 1 = t 2 . Dacă ambele elemente au distribuţia exponenţială a timpului de funcţionare, rezultă:

218

FIABILITATE, PERFORMABILITATE ŞI RISC INDUSTRIAL

-

f

a

(

t

1

) =

λ

a

e

λ

a

t

1

λ

b

e

λ

b

t

2

-

Pentru întreg sistemul

f

b

(

t

2

) =

f

'( )

t

=

f

a

(

t

1

)

f

b

(

t

2

)

=

λ

a

e

λ

a

t

λ

b

Integrând expresia pentru toţi timpii t 1 rezultă

t

λλ

a

b

f

( )

t

=

λ

a

t = 0

1

e

λ

a

t

b

e

b

2

dt

λ

λ

t

1

=

λ λ

a

b

Rezultă

e

[

e

λ

b

t

2

λ

b

t

e

λ

a

t

]

( )

R t

=

0

f

( )

t

dt

=

λλ

a

b

λ

a

λ

b

0

[

e

λ

b

t

λ λ

a

b

λ λ

a

b

λ λ

a

b

e

a

]

dt

=

λ

t

e

λ

b

t

e

relaţie care poate fi generalizată adunând şi scăzând

e λ

a

t :

( ) =

R t

λ

λ

b

λ

a

a − − − e − e a + e a − e a =
a
e
− e
a
+
e
a
e
a
=
λ λ
λ λ
λ λ
a
b
a
b
a
b
λ λ
+
λ
λ
− λ a
b
a
b
− λ a
a
λ
t
− e
=
e
t +
e
a
− e

t

[

b

λ λ

a

b

]

λ λ

a

b

[

e

λ

b

t

]

b

λ

t

λ

t

λ

t

λ

t

λ

t

+

e

λ

a

t

λ

a

t

Ipoteza 5

Cazul elementului de rezervă defectabil în starea stand-by

Se va folosi modelul evenimentelor incompatibile la care este valabilă teorema sumei de probabilităţi. Reluându-se cazul anterior, sistemul considerat poate fi în starea de succes la momentul t dacă

a) Componenta A supravieţuieşte momentului t

R

a

( ) =

t

e λ

a

t

b) Componenta A se defectează la momentul t 1 < t şi componenta B supravieţuieşte momentului t

R

b

( )

t

=

t

t =

1

{[

0

λ

a

e

λ

a

t

1

]

[

e

λ

b

(

t

t

1

)

]}

dt

1

=

λ

a

λ λ

b

a

(

e

λ

a

t

e

λ

b

t

)

Cele două evenimente, a şi b, sunt incompatibile. Rezultă:

( )

R t

=

R

a

( )

t

+

R

b

( )

t

=

e

λ

a

t

+

λ

a

λ λ

b

a

(

e

λ

a

t

e

λ

b

t

)

relaţie obţinută, pe altă cale, în ipoteza anterioară. Figura 5.1 redă sugestiv fiabilitatea sistemului în cele două cazuri.

FIABILITATE, PERFORMABILITATE ŞI RISC INDUSTRIAL

219

− t λ e λ a a − λ t λ e b b −
t
λ
e
λ a
a
λ
t
λ
e
b
b
− λ a
t
λ
e
a
R a
R b
t
t
1 t
a)
b)

Fig.5.1 Fiabilitatea sistemului cu element de rezervă defectabil:

a) componenta A supravieţuieşte momentului t; b) componenta A se defectează la momentul t 1 < t.

Se observă că valoarea lui R b rezultă prin integrarea pentru toate valorile lui t 1 .

În cele ce urmează se consideră elementul de rezervă defectabil şi în perioada 0 ÷ t 1 , perioadă în care nu funcţionează. Se folosesc notaţiile: