PROIECT LA TEHNOLOGII I UTILAJE N INDUSTRIA LAPTELUI

Sa se proiecteze o sectie de prelucrare a laptelui in vederea obtinerii de lapte praf degresat cu o capacitate de 35 t/an

COORDONATORI: Aru Vasilica Alisa

CUPRINS
1.Introducere.......................3 2. Caracteristici generale................4 2.1Caracteristicile produsului finit.................................................................................................................................4 3.Caracteristicile materiei prime............8 3.1. Laptele crud integral...............................................................................................8 3.2. Compoziia chimic a laptelui................................................................................9 4.Schema tehnologica de prelucrare a laptelui praf...............................................................................................................................13 5. Etapele tehlogice de prelucrare a laptelui praf ........14 5.1. Recepie, filtrare, rcire.........................................................................................14 5.2.Normalizare............................................................................................................14 5.3.Pateurizarea............................................................................................................15 5.4.Concentrarea..........................................................................................................15 5.5.Uscarea...................................................................................................................16 5.6.Ambalarea...............................................................................................................19 5.7.Stocarea...................................................................................................................20 5.8. Depozitarea............................................................................................................21 6. Lapte praf degresat Admi Extra................................................................................22 7.Bilan de materiale.....................................................................................................25 8. Bilan termic.............................................................................................................29 9. Concentrarea ca proces principal..............................................................................36 10.Subproduse de fabricaie i posibiliti de valorificare, depoluare a mediului........37 Concluzii............................................40 Bibliografie....................................................................................................................41

1.Introducere

Laptele praf este un produs alimentar, cu valoare nutritiv ridicat i cu o gam larg de utilizare ca aliment complet recomandat de medicii pediatri n alimentaia sugarilor, ca o metod ideal acolo unde hrnirea la sn nu este posibil, precum i n alimentaia tuturor categoriillor de vrst a populaiei. De asemeni, laptele praf se utilizeaz n industria crnii (n compoziia prospturilor), n industria panificaiei (pine,biscuii,checuri,cozonaci), la fabricarea ngheatei, la maioneze, pudinguri, supe (Ciotu C. 2006). Acest produs constituie principala form de conservare a laptelui, care ocup un loc din ce n ce mai mare n alimentaia omului, datorit capacitii ndelungate de conservare, nlturnd neajunsurile laptelui lichid uor alterabil. Laptele crud de vac face parte din grupa alimentelor cel mai uor alterabile. Acest neajuns se explic, n primul rnd, prin coninutul bogat de proteine, glucide, lipide, sruri minerale i vitamine, fapt ce constituie un mediu de cultur foarte favorabil pentru creterea i dezvoltarea microorganismelor de contaminare cu aciune duntoare asupra sntii consumatorilor. Efectele benefice ale laptelui praf constau, n primul rnd, n mrirea perioadei de conservare; pstrarea calitii nutritive i a strii igienice care se realizeaz n procesul de deshidratare, prin scderea procentului de ap de la o medie de 87,5% la 3-5%, fapt ce confer laptelui praf o mare stabilitate din punct de vedere microbiologic.

n afara capacitii ndelungate de conservare, prelucrarea laptelui sub form de lapte praf prezint i alte avantaje: absoarbe ntreg surplusul de lapte corespunztor vrfurilor de producie i creeaz rezerve pentru perioada de iarn, care este deficitar n producia de lapte fa de consumul mrit al populaiei; concentreaz ntr-un volum mic o mare valoare nutritiv i asigur concomitent o mare eficien economic la depozitare i transport; face posibil aprovizionarea cu lapte uor i economic a zonelor greu accesibile, crend avantajul consumatorilor de a se aproviziona la intervale mai mari, precum i pstrarea produsului la temperaturi mai ridicate dect cele obinuite ale laptelui lichid; favorizeaz comerul internaional la distane mari, prin prelungirea perioadei de conservare i concentrarea ntr-un volum mic a unei importante cantiti de substan uscat cu mare valoare nutritiv. Prelungirea perioadei de conservare a laptelui prin ndeprtarea apei a preocupat oamenii de tiin nc de la nceputul secolului al XIX-lea. Primele ncercri industriale de obinere a laptelui praf, prin eliminarea apei cu ajutorul cldurii au fost efectuate de Grnwald n 1855, iar rspndirea procedeului a avut loc n perioada anilor 1883-1887 (Costin Gh. 1965).

2.Caracteristici generale 2.1.Caracteristicile produsului finit

Tipuri de lapte praf si material prima utilizat Pe baza coninutului de materie gras exist mai multe sortimente comercializate dintre care cele mai cunoscute sunt: -laptele praf tip 26 cu coninut n materie gras de 26%; -laptele praf 20 cu coninut n materie gras de 20%; -laptele smntnit cu coninut n materie gras de 1,5%.

Materia prim folosit pentru obinerea laptelui praf este supusa unor norme severe : -o aciditate mai mica de 20T; -un gust si un miros de lapte proaspat; -o consistenta normala si o culoare alba normala.

Proprietatile si defectele laptelui praf Laptele praf este un produs cu anumite caracteristici fizico-chimice si defecte specifice, care difera de la un sortiment la altul. Datele privind aceste aspecte sunt prezentate in urmatoarele tabele: Proprietati si caracteristici ale laptelui praf Tabel nr 1 Criteriu Caracteristici Observatii Forma particulei Sferica sau ovala Suprafata O suprafata neteda Pentru o uscare corespunzatoare 646c28g granulelor O suprafata incretita Atunci cand aerul este excesiv de cald, apa din granule fierbe intensive ceea ce duce la formarea de cratere la suprafata granulelor Marimea 10-250m Pulverizare pe disc centrifug duce la formarea particulelor de particule groase. Pulverizarea cu jet sub presiune duce la formarea de particule fine. Marimea particulelor este proportionala cu gradul de concentrare prealabil al laptelui Continutul de aer 10-15% Sub forma de pungi Continutul de apa 3-4% Valorile mai ridicate ale acestui continut afecteaza conservabilitatea, in special, pentru valori mai mari de 5% Densitatea 0.5-0.8g/cm Densitatea este invers proportionala cu aparenta continutul de aer inglobat in granule.Laptele smantanit praf este mai dens datorita continutului sau mai redus in materie grasa. Pe de alta parte, granulele de lapte smantanit sunt mai putin poroase (datorita continutului de materie grasa care are tendinte de umflare). Continutul de 38% Pentru laptele normalizat praf

lactoza Continutul de materie grasa Continutul de gaze Viteza de umectare

50% 20-26% 1,5% O2 sub 1-2%

Solubilitatea

Microflora

Proprietatile organoleptice

Pentru laptele smantanit praf Pentru laptele normalizat praf Pentru laptele smantanit praf Acest continut creste odata cu cresterea particulelor de materie grasa deoarece spatiul dintre aceste globule este mai mare CO2 , N2 variabil Variabila In functie de marimea particulelor. In functie de porozitatea lor (marimea globulelor de materie grasa). In functie de temperatura ( temperature mai mare de 65C duce la formarea de cocoloase Maximala Pentru diametere ale granulelor de cca. 100150m. Pentru temperatura de 45C. Maximala de peste 97- Pentru o degradare minima a 99% proteinelor.Pentru o marime minima a particulelor (suprafata de contact). Cu o agitare viguroasa 0 In ceea ce priveste germenii patogeni 0 In ceea ce priveste bacteriile coliforme Sub 150000 Totalul speciilor microbiologice germeni/gram Culoarea Alba, galbuie, uniforma Aspectul Pulbere fina omogena Gustul si mirosul Agreabile, usor dulci (gust usor de fiert) Consistenta Pulbere sfaramicioasa Caracteristicile specifice ale tipurilor de lapte praf tabel nr

2 Caracteristici %masa grasa %apa (maxim) Aciditatea laptelui recontituit (laptele praf+apa) (T) Solubilitatea % Continutul de cupru maxim, ppm Continutul de zinc maxim,ppm Continutul de staniu maxim,ppm Continutul de plumb Lapte normalizat Tip 20 Lapte normalizat Tip 26 Lapte smantanit 20 4 15-20 98 3.5 60 5 1.5 26 4 15-20 98 3.5 60 5 1.5 1.5 5 15-20 98 3.5 60 5 1.5 6

maxim,ppm

Defectele laptelui praf Defect Solubilitate redusa Cauza Fenomen Materie prima acida. Degradarea Temperatura de uscare ridicata. proteinelor

partiala a

O stocare necorespunzatoare 646c28g : etansietate necorespunzatoare 646c28g si o temperatura de stocare prea ridicata. Formare de cocoloase Prezenta de umiditate. Hidratarea lactozei si cristalizarea sa sub forma de monohidrat de lactoza Ambalaj neermetic Prezenta de particule Uscare prin scurgere de Caramelizarea lactozei si calcinate film.O temperatura preadegradarea proteinelor ridicata. Un timp de contact prelungit cu aerul cald. Prezenta de urme de lapte uscat pe peretii utilajului (curatire necorespunzatoare 646c28g ) Brunificare (gust si Temperatura de stocare miros dezagreabil) prea ridicata. Un continut de apa prea ridicat. Gust si miros de seu O expunere indelungata la lumina.O expunere indelungata la aer. Prezenta de metale grele in special cupru. Temperatura de stocare ridicata. Prezenta de aer . Ambalaj necorespunzator

Degradarea proteinelor Oxidarea grasimilor

3.Caractristicile materiei prime:

3.1.Laptele crud integral Laptele proaspat muls este numit lapte crud integral, daca nu a fost supus, in prealabil, unei prelucrari chimice, biochimice sau/ si fizice. Daca laptele crud integral a fost muls in conditii corespunzatoare 646c28g de igiena, acest lapte poate fi consumat ca atare, in special in perioada bactericida cand prezinta actiune antimicrobiana autonoma, datorita prezentei de antibiotice naturale, numite lactenine. Pentru un lapte normal, procesarea tehnologica este conditionata de tipul de animal exploatat in acest scop si, prin urmare, de compozitia chimica, asa cum arata in urmatorul tabel: Tabel nr.3 :Principalele caracteristici ale diferitelor tipuri de lapte crud integral Lapte de vaca Compozitia Relativ chimica stabila Continutul in apa Normal Continutul in Normal Caracteristici materie grasa Continutul de lactoVariabil Lapte de bivolita Variabila Scazut Ridicat Constant Lapte de oaie Foarte variabila Scazut Foarte ridicat Lapte de capra Relativ variabila Ridicat Normal

Bogat si variabil Variabil

za Continut de Normal substanta uscata Continutul de Normal vitamine Elemente minerale preponderente Elemente minerale deficitare Granulometria materiei grase Valoarea nutritiva

Scazut Mai ridicat decat cel din vaca Calciu Sodiu+cloruri Variabila

Ridicat Ridicat Calciu

Scazut Depinde de rasa Calciu+fier

Mica Mare Mica

Mare

Redusa

Valoarea tehnologica

Usor de procesat

Se preteaza greu la Se preteaza greu Se preteaza greu procesul la procesele la procesele de prelucrare de smantanire de prelucrare

In functie de compozitia sa chimica, laptele crud integral poate fi supus la diferite procese de prelucrare. Astfel, laptele de vaca, care constituie sortimentul cel mai raspandit, s-a dovedit a fi cel mai adecvat unor prelucrari tehnologice datorita stabilitatii relative a compozitiei chimice. Acest aspect a stimulat exploatarea intensiva la scaraagroindustriala a speciei bovine, fapt ce a condus la selectarea progresiva a raselor de vaci cele mai producatoare. 3.2.Compozitia chimica a laptelui De la inceput trebuie sa aratam ca laptele are o compozitie chimica variabila in functie de specie, rasa, individ, luna de lactatie, conditiile de hranire, ingrijire si chiar de factorii pedoclimatici in care sunt inglobate proteine, grasimi, glucide, vitamie, substante minerale, pigmenti, elemente figurate, anticorpi si gaze. Proteinele din lapte sunt reprezentate prin cazeina in proportie de 80% si proteine serice 20%. Cazeinele sunt proteinele care au in continutul lor fosfor legat de sub forma de acid fosforic cu continut de acid glutamic, serina, prolina, leucina si chiar cisteina. Proteinele serice sunt reprezentate prin lactalbumine, lactoglobuline, serumalbimune, proteaza si peptine. Aceste proteine, dupa coagularea laptelui trec in zer. Lipidele din lapte sunt trigliceride, fosfolipide si steridele. Acestea se afla in stare de emulsie globulara ce pot fi sferice sau elipsoide si au un diametru de 2-10 microni. Glucidele sunt componentele laptelui formate din lactoza, glucoza so galactoza. Determinarea glucidelor din lapte atesta starea de sanatate a ugerului vacii, stiind ca la vacile cu ugerul bolnav continutul de lactoza din lapte este scazut. Vitaminele din lapte sunt de tipul A si acestea provin din caroten, vitamina B1, B2, B12, sintetizate de catre bacterii la nivelul rumenului, vitaminele C, D, E, K, PP si acidul folic. Substantele minerale din lapte sunt formate din numeroase formatiuni de macro si microelemente. Printre principalele macroelemente amintim : Ca, P, K, Na, Cl, Mg si S iar ca microelemnte citam: Fe, Cu, Li, Va, Str, Cr etc continutul de substante minerale ridicand valoarea nutritiva a laptelui iar Ca si P avand un rol important in procesul de coagulare. Mentionam ca laptele cu un continut redus in saruri de calciu coaguleaza greu sau nu coaguleaza. Defectele laptelui Defectele laptelui reprezinta abateri de la conditiile de calitate prevazute in STAS 2418-61 sau alte reglementari sanitar-veterinare ce se refera la proprietatile organoleptice, fizico-chimice si biochimice. Se poate spune ca laptele care prezinta anumite defecte este un lapte anormal in timp ce laptele fara defecte se considera un lapte normal, corespunzator din punct de vedere calitativ. Unele defecte se pot constata chiar dupa

mulgerea laptelui iar altele se produc mai tarziu, in timpul manipularii, pastrarii, colectarii sau a transportului la sectia de fabricatie. Principalele defecte ale laptelui sunt aratate in tabelul 1 si se datoreaza, in general, urmatoarelor cauze: Imbolnavirea vacilor producatoare de lapte, in special cu anumite afectiuni ale ugerului; Alimentatia, ingrijirea si mulgerea necorespunzatoare 646c28g a vacilor producatoare de lapte; Manipularea in conditii neigienice a laptelui dupa mulgere, creandu-se conditii favorabile pentru contaminarea masiva cu microorganisme, sursele fiind apa murdara folosita, vase necorespunzator spalate, neefectuarea filtrarii laptelui imediat dupa mulgere, pastrarea mai mult timp a laptelui in grajd dupa mulgere, nerespectarea regulilor elementare de igiena de catre mulgatori etc. Pastrarea mai mult timp a laptelui neracit, creandu-se conditii favorabile pentru inmultirea microorganismelor, determinand modificarea proprietatilor laptelui proaspat de buna calitate. Defectul cel mai frecvent ce se produce in acest caz este cresterea aciditatii, laptele devenind acru la gust, defect care se accentueaza in functie de durata si temperatura pastrarii, putandu-se ajunge la coagulare, devenind impropriu prelucrarii; Modificarea caracteristicilor fizico-chimice ale laptelui, urmare a unor falsificari, prin care se urmareste obtinerea de catre furnizor de avantaje materiale sau mascarea unor defecte. Dintre cele mai frecvente falsificari se mentioneaza: Smantanirea partiala a laptelui prin smantanirea naturala, constand in extragerea grasimii separate la suprafata laptelui dupa un timp de pastrare, in scopul valorificarii smantanii astfel obtinute; Adaugarea de sare de bucatarie in lapte in scopul cresterii densitatii, in situatia in care aceasta a fost diminuata ca urmare a adaugarilor de apa; Adaugarea in lapte a unor substante conservante (perhidrol, acid boric, acid salicilic, acid benzoic) cu scopul de a impiedica dezvoltarea bacteriilor si acidularea laptelui. Aceasta falsificare este foarte daunatoare, intrucat consumarea laptelui astfel tratat, produce tulburari gasro-intestinal, in special la copii; Adaugarea de substante neutralizante (carbonat sau bicarbonat de sodiu s.a) pentru a diminua aciditatea si a impiedica precipitarea cazeinei. Adaugarea acestor substante este foarte daunatoare prin faptul ca modificandu-se pH-ul laptelui, se creaza conditii favorabile pentru dezvoltarea bacteriilor proteolitice, cu formare de substante toxice. Tabelul 5- Cele mai frecvente defecte ale laptelui materie prima Defectul Cauza aparitiei Defecte de culoare

10

Culoarea rosie Culoarea albastruie Culoare galbena

-prezenta sangelui, datorita ranirii sau a imbolnavirii ugerului; -coloratie provocata de bacterii (Bacterium erithrogenes) -coloratie ce apare la suprafata datorita infectiei cu bacterii fluorescente (Bacterium cyanogenes); -coloratie datorita unor secretii (puroi) provenite de la vacile bolnave de mamita; -laptele provine din primele zile dupa fatare, are culoarea mai galbena datorita colostrului. Defecte de miros

Miros de grajd

-grajduri necorespunzator intretinute, nearisite, hranirea anima lelor in timpul mulgerii si pastrarea mai mult timp a laptelui

Miros de medicamente

in grajd dupa mulgere; -tratarea vacilor cu anumite medicamente cu miros puternic, persistent; Defecte de gust

Gust acru

-fermentarea lactozei de catre bacteriile lactice, cu formare de acid lactic, avand ca urmare cresterea aciditatii. In prima faza gustul acru este putin pronuntat, dar daca laptele se pastreaza mai mult timp neracit, gustul de acru se accentueaza, ajugandu-se

Gust amar Gust ranced (de sapun) Gust sarat Gust metalic Gust de nutreturi

ca in final laptele sa devina impropriu prelucrarii. -descompunerea substantelor proteice de catre bacteriile butirice, proteolitice sau unele specii de drojdii -descompunerea grasimilor de catre lipaza provenita din uger sau produsa de bacterii -laptele provine de la vacile aflate in ultima parte a perioadei de lactatie sau este amestecat cu laptele colostral ; -se datoreaza utilizarii unor vase, ambalaje sau instalatii necositorite, ruginite; -hranirea vacilor cu nutreturi de calitate necorespunzatoare 646c28g sau plante cu gusturi pronuntate (pelin, ceapa salbatica, usturoi, rapita etc.) Defecte privind aspectul -recoltarea si manipularea laptelui in conditii neigienice, neefectuarea filtrarii

Lapte murdar, cu

11

corespunzatoare 646c28g a laptelui Impuritati (par,pamant, resturi de nutret)

Defecte de consistenta
Lapte mucilaginos Lapte branzos -infectia laptelui cu anumite bacterii (Bacterium lactis viscosum, Aerobacter aerogenes, Bacillus mesentericus s.a) -amestecarea laptelui corespunzator cu colostru sau datorita prezentei fermentilor asemanatori chegului, secretati de unele bacterii Defecte privind proprietatile fizico-chimice

Greutatea si densitatea -falsificarea laptelui prin adaus de apa sub limita minima admisa Densitatea mare, dar --falsificarea laptelui prin smantanire naturala continutul de grasime redus Defecte privind proprietatile biochimice -infectia mare cu microorganisme si inmultirea acestora datorita pastrarii laptelui in Decolorarea probei reductazei se face sub conditii necorespunzatoare 646c28g , fara racire. 2h

4.Elemente de inginerie tehnologica

Procedeul clasic de fabricare a laptelui praf LAPTE MATERIE PRIM RECEPIE CALITATIV RECEPIE CANTITATIV 12

FILTRARE RCIRE 4-6C DEPOZITARE INTERMEDIAR CURIRE CENTRIFUGAL LAPTE NORMALIZAT NORMALIZARE PASTEURIZARE 85-88C DEPOZITARE INTERMEDIAR PRENCLZIRE 83-86C CONCENTRARE 41-45% SU Aer 150-190C USCARE AMBALARE, ETICHETARE DEPOZITARE max. 15C LIVRARE Aer 70-90C SMNTN

5. Etapele tehnologice de fabricare a laptelui praf

5.1Receptie, filtrare si racire

13

Fig.14 Instalaie pentru recepia laptelui

Laptele receptionat conform normelor prescrise privind proprietatile organoleptice si fizico-chimice, este imediat supus unor operatii de filtrare, care se realizeaza, de regula, folosind un dispozitiv centrifugal perfotmant si adoptatcapacitatii de productie. Ulterior, functie de regimul de functionare a procesuluitehnologic, laptele filtrate este: a)fie racit la o temperature de 4-6C si conservat in rezervoare tampon inaintea unei prelucrari ulterioare. Acest caz este valabil pentru un regim discontinuu sau atunci cand apare un excedent de materie prima; b) fie trimis direct cu ajutorul unor pompe in utilaje destinate operatiilor de normalizare. Acest caz este valabil pentru un regim dynamic, in care are loc o receptie optimizatain raport cu parametrii tehnologici de fabricare.

5.2.Normalizare

Normalizarea are drept scop principal omogenizarea compozitiei laptelui si evitarea fluctuatiilor in timp ale acesteia. Intr-un flux continuu, parametrii tehnologici trebuie sa ramana constanti iar compozitia chimica a laptelui trebuie mentinuta la un nivel invariabil.

14

5.3.Pasteurizarea

Fig. 16 Instalaia de pasteurizare a laptelui Cu toate ca uscarea ulterioara a laptelui distruge o mare parte a microflorei, o pasteurizare suplimentara s-a dovedit a fi necesara pentru distrugerea speciilor rezistente cum ar fi: sporii streptococii termorezistenti si micrococii. Uscarea prin scurgere de film pe valturi este destul de eficienta din punct de vedere al sterilizarii, dar prezinta inconvienientul major de a afecta calitatea produsului.

5.4.Concentrarea

15

Fig. 17 Instalaia de concentrare tip Wiegand Concentrarea, in tehnologia de fata, este o operatie similara cu cea efectuata in diferitele sortimente de lapte concentrate. Ea este necesara in tehnologia uscarii laptelui pentru evitarea termodegradarii laptelui. Gradul de uscare este strans legat de gradul de concentrare prealabila. O concetrare optima minimizeaza formarea de pungi de aer in particulele de lapte, pungi care pot avea un rol nefast asupra etapei ulterioare de conservare a laptelui. Pentru mai multa eficienta se recomanda ca uscarea sa aiba loc sub vid in utilaje performante si putin voluminoase. Operatia de concentrare se justifica prin consumul sau redus de enrgie, dat fiind faptul ca eliminarea unei cantitati de un kg de apa necesita un consum de abur cald in timpul uscarii de 2-8 ori mai important decat etapa de uscare. Consumul de materie auxiliara kgabur/kg apa eliminate este redat in urmatorul table: Operatie (utilaj) Concentrare sub vid Uscare prin scurgere de film pe valturi Uscare in pulverizator Consum de materie auxiliara kg abur/ kg apa eliminate 0,5 1-1,5 2,5-4

Din datele prezentate in tabelul de mai sus, rezulta ca este mai economic sa se recurga la o concentrare prealabila a laptelui inaintea uscarii acestuia. Un grad de concetrare prealabila de 45-48% este considerat optim, deoarece valori mai ridicate duc la o vascozitate ridicata a laptelui concentrate si afecteaza eficienta operatiilor ulterioare de uscare. Gradul de concentrare a laptelui depinde, in mare masura, de geometria utilajului si de hidrodinamica fluidelor implicate in procesul respectiv. Fluxurile cu care opereaza utilajelede concentrare si de uscare au debite diferite si de aceea se recomanda o stocare temporara a laptelui concentrate in rezervoare tampon. 16

Aceasta operatie de stocare prezinta, insa, dezavantajul major a aparitiei unei posibile infectii a produsului.
5.5.Uscarea

Un control periodic al propreitatilor organoleptice este necesar inainte de a se efectua uscarea laptelui concentrate. La acest control, aciditatea nu trebuie sa depaseasca valoarea de 75T pentru un grad de concentrare de 47%. Laptele concentrat este introdus apoi in camera de uscare la o temperature de minimum 50C. Parametrii tehnologici ai acestei etape sunt reglati, in prealabil, prin circularea de apa in instalatie, inaintea introducerii laptelui in camera de uscare.

Fig. 18 Instalaia de uscare prin pulverizare i evacuare prin ciclon Procesul de uscare depinde de mai multi factori, cum ar fi: -temperatura de intrare a laptelui; -debitul de lapte introdus; -viteza de rotire a dispozitivului de pulverizare; -temperatura de intrare a aerului; -debitul de intrare a aerului;

17

-gradul de concentrare prealabila a laptelui. Valorile acestor parametrii tehnologici variaza in domenii largi, in functie de tipul de instalatie folosit. Indiferent de instalatia folosita, laptele concentrate este aspirat dintr-un rezervor tampon cu ajutorul unei pompe si trimis in dispozitivul de uscare, care consta intrun disc rotativ perforat care imprastie lichidul sub forma de picaturi sub actiunea fortei centrifuge. Aceste dispozitive sunt adaptate pulverizarii laptelui concentrate si sunt mai eficiente decat cele ce functioneaza pe baza de jet, care prezinta inconvienientul major de a se obtura in timpul procesului din cauza depunerii progressive de lapte uscat. La dispozitivele de pulverizare cu disc rotativ, dispersia radiala a picaturilor asigura un timp mai lung de sedere a picaturilor in centrul de aer uscat. Pe masura ce picaturile se indeparteaza de centrul dispozitivului de pulverizare, acestea intra in contact cu aerul cald si incepe diferitele trepte ale fenomenului de transfer al apei din picatura de lapte catre faza gazoasa. Astfel, au loc urmatoarele etape: -micsorarea treptata a energiei cinetice si incetinirea miscarii orizontalea picaturilor de lapte; -caderea libera a picaturii sub actiunea greutatii, insotita de franarea particulei prin frecare cu aerul; -deshidratarea progresiva a picaturii de lapte, in urma careia particulele capata o densitate din ce in ce mai mare, ceea ce duce la accelerarea caderii libere, la ridicarea temperaturii in masa particulelor si la intensificarea fenomenului de evaporare. Evaporarea apei este un proces relative rapid si in ciuda faptului ca aerul este foarte cald, temperature vaporilor nu depaseste valoarea de 49-50C. Cea mai mare parte a laptelui uscat este recuperatain fundul camerei de pulverizare si apoi evacuate cu ajutorul unor dispozitive speciale. O mica parte din laptele uscat (particulele mici si usoare) este antrenata, transportata cu aerul cald si recuperate in dispozitive speciale numite cicloane. Pierderile in tehnologia de obtinere a laptelui praf sunt, in general mici ( aproximativ 0,5%) datorita folosirii acestor cicloane.

18

Fig.19 Ciclon separator pentru lapte praf 1- gur de intrare a aerului cu paricule de lapte praf n suspensie 2- gur de ieire a aerului 3- gur de ieire a laptelui

5.6.Ambalarea

Durata de conservare a laptelui uscat depinde, intr-o foarte mare masura, de materiale folosite pentru ambalare. Aceste materiale trebuie sa satisfaca anumite cerinte, cum ar fi: -o rezistenta apreciabila la rupere; -o impermeabilitate suficienta la patrunderea umiditatii si a oxigenului din aer. In acest sens, cutiile metalice cilindrice (capacitate de 500g) sunt cele mai indicate ambalaje pentru laptele uscat destinat copiilor si sugarilor, datorita numeroaselor avantaje, cum a -etansietate apreciabila; -rezistenta mecanica ridicata; -prelucrarea metalului folosit pentru fabricarea cutiilor este relative usoara; -cutiile se preteaza usor procedurilor de sterilizare. Aceste ambalaje prezinta, insa, si unele inconveniente, printer care se numara pierderile de volum util (spatiul dintre cutiile cilindrice), greutatea metalului folosit pentru

19

fabricarea cutiilor care ridica costul transportuluisi costurile ridicate de fabricare a ambalajelor. La ora actuala, in functie de tehnologie si de capacitatea de productie, se folosesc si alte tipuri de ambalaje, cum ar fi: -carton acoperit cu o pelicula de polietilena; -carton acoperit cu o pelicula alcatuita din straturi successive de:poliform, pergament vegetal, polietilena; acest material este folosit pentru ambalare sub vid, fiind impermeabil la patrunderea oxigenului; -foi de aluminiu acoperite cu straturi de poliform sau / si polietilena; -pungi de polietilena in cutii de carton (capacitatea de 500g); Drept ambalaj de transport (secundar) se folosesc frecvent saci de hartie speciala combinata cu straturi de politilena (capacitate de 20,25, 30, 50 kg). Tehnica cea mai moderna de ambalare implica trei trepte successive: 1.umplerea ambalajului, 2. aspirarea aerului sub vid pentru minimizarea riscurilor de infectie, 3.injectarea de gaz inert (azot molecular in general) si ermetizarea simultana. Aceasta procedura de ambalare permite evitarea proceselor de oxidare a materiei grase si imbunatatirea conservabilitatii pentru mai multi ani, cu conditia ca continutul de oxigen in gazul inert san nu depaseasca o proportie de 1-2%.
5.7.Stocarea

Laptele praf, ca de altfel toate celelalte produse lactate uscate, este relative instabil in prezenta anumitor factori (aerul , umiditatea si caldura) care joaca roluri foarte importantein procesele chimice de degradare. Datorita higroscopiei lactozei, a proteinelor si a sarurile minerale, procesele de degradare a laptelui uscat sunt, din pacate, destul de frecvente. Exista totusi o tehnologiei care permite reducerea acestei higroscopii si obtinerea unui produs numit lapte Instant, aceasta numindu-se procedura Instant. Aceasta procedura prezinta un avantaj major ce consta in evitarea formarii de cocoloase la contactul cu apa sau cu umiditatea. Umiditatea si caldura sunt principalele cause ale aparitiei de cocoloase si brunificarea laptelui, procese ce se traduc prin: -transformarea lactozei amorfe in monohidrat de -lactoza cristalina (la o umiditate mai mare de 7%), ducand la formarea de granule lipicioase de lapte praf;

20

-reactia Maillard de degradare a proteinelor, ce duce la scaderea solubilitatii acestora. Aceasta reactie, favorizata de cresterea temperaturii, este implicate si hidroliza lecitinei cu formare de trimetil amina ce confera laptelui un gust de peste, precum si in obtinerea de compusi secundar de culoare bruna, insolubili, care afecteaza proprietatile organoleptice ale laptelui; -oxidarea si fotooxidarea necorespunzatoare 646c28g ; materiei grase, in cazul unei pasteurizari

Cercetari indelungate au permis stabilirea conditiilor optime de stocare prelungita a laptelui praf (de la 6-8luni), care sunt: -ambalarea cu injectare de gaz inert (azot molecular); -folosirea de ambalaje ce nu permit penetrarea apei, aerului si a luminii; -o temperature mai mica de 20C; -o umiditate a aerului ambiant din zona de stocare mai mica de 75 % pentru temperature mai mici de 15C; -un continut de oxigen sub 1-2%; aceasta conditie este necesara pentru stocarea mai multor tipuri de produse lactate uscate cu o conservabilitate indelungata, chiar de cativa ani. 5.8.Depozitarea laptelui praf

Fig. 15 Tancuri izoterme pentru depozitarea laptelui

21

Laptele praf este deosebit de sensibil fata de umiditatea din mediu inconjurator, de oxigenul din aer, precum si fata de lumina, de aceea in timpul depozitarii trebuie ferit de influienta acestor factori. Intr-o atmosfera umeda, continutul de umiditate al laptelui praf creste foarte mult, determinand scaderea gradului de solubilitate si in acelasi timp poate forma un gust si miros neplacute. Actiunea directa a luminii si in special al radiatiilor ultraviolete provoaca procese de oxidare si ca urmare, produsul formeaza un gust de ranced.Produsul de oxidare si rancezire este favorizat si de prezenta urmelor de cupru. Laptele praf, depozitat in ambalaje neetanse trebuie pastrat la temperaturi scazute (maxim 10) si la o umiditate relativa a aerului de maximum 75%. Aceste ambalaje vor fi ferite si de mirosurile straine. 6. Laptele praf degresat tip ADMI EXTRA Laptele praf degresat tip ADMI EXTRA se proceseaz din laptele colectat din zona montan, atent selecionat de cea mai bun calitate, pasteurizat, concentrat i uscat prin pulverizare la temperatur nalt, lipsit de substane conservante sau neutralizante la nivelul standardelor UE, cu respectarea normelor de igien i sanitar veterinare pentru sigurana alimentelor. a. Proprietile organoleptice ale produsului sunt prezentate n tabelul 8. Tabel 8 Proprietile organoleptice ale laptelui praf degresat tip ADMI EXTRA, conform FT 1598/2002 Caracteristici Aspect Culoare Miros Gust Condiii de admisibilitate Pulbere fin, omogen, fr aglomerri stabile, fr particole arse i fr corpuri strine Alb glbuie, omogen n toat masa Plcut,uor de lapte fiert caracteristic, fr miros strin Plcut, dulceag, uor de fiert caracteristic, fr gust strin

b. Proprietile fizico chimice ale produsului lapte praf degresat tip ADMI EXTRA sunt prezentate n tabelul 9. Tabel 9 Proprietile fizico-chimice ale laptelui praf degresat tip ADMI EXTRA conform FT 1598/2002

22

Parametru Grsime (%) maxim Substan uscat Substane proteice Aciditatea laptelui reconstituit (T) Solubilitate n ap (%) minim Cadmiu (mg/kg), LMA Plumb (mg/kg), LMA Zinc (mg/kg), LMA Cupru (mg/kg), LMA Mercur (mg/kg), LMA Arsen (mg/kg), LMA

Valoare parametru 1 95 34 15-21 99 0,05 1,0 25,0 3,0 0,05 0,25

b. Proprietile microbiologice ale produsului lapte praf degresat tip ADMI EXTRA sunt prezentate n tabelul 10. Tabel 10 Proprietile microbiologice ale laptelui praf degresat tip ADMI EXTRA, conform FT 1598/2002 Parametru Valoare parametru NTG (ufc/g) maxim 50000 Bacterii coliforme (ufc/g) maxim 10 Escherichia coli (ufc/g) absent Salmonella spp (ufc/25g) absent Stafilococi c.p.(ufc/g) maxim absent Bacillus cereus (ufc/g) maxim 10 Bacterii sulfito-reductoare (ufc/g)maxim 100 Listeria monocytogenes (ufc/25g) absent d. Metode de distribuie i identificare a utilizrii date laptelui praf degresat tip ADMI EXTRA sunt prezentate n tabelul 11. Tabel 11 Metoda de distribuie i identificare a utilizrii date laptelui praf degresat tip ADMI EXTRA Specificare Lapte praf degresat tip ADMI EXTRA Caracteristici de sigurana Produsul este obinut din laptele de vac colectat din zona produsului montan (Cmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei), atent selecionat de cea mai bun calitate , pasteurizat i uscat la temperatur nalt, cu solubilitate foarte bun i lipsit de substane conservante sau neutralizante, cu nsuiri organoleptice, fizicochimice i microbiologice superioare. 23

Tipul de ambalaj Etichetarea Termen de valabilitate Distribuie Utilizatori

Saci de 25 kg de hrtie cptuii cu folie de polietilen termosudai i cusui cu aplicarea unei benzi i ndoirea acesteia. Societatea comercial, adresa, grsime maxim 1%, SU minim 95%, solubilitate minim 99%. 12 luni de la data fabricaiei n condiii de pstrare la maxim 15C i 75% umiditate relativ a aerului -Reea de desfacere n alimentaia public -Reea de desfacere engros pentru industrie -Utilizat n reeaua de desfacere n alimentaia public, recomandat pentru toate categoriile de vrst a populaiei, avnd valoare nutritiv apropiat de cea a laptelui prospt, obinut n condiii de igien deosebit ce asigur o conservare de lung durat cu o mare valoare nutritiv ntr-un volum mic. -Utilizat n reeaua de desfacere Engros pentru industria de panificaie (pine,biscuii,cozonaci,etc), pentru industria produselor zaharoase (ciocolat, caramele), pentru industria crnii, n compoziia prospturilor, la fabricarea ngheatei, la maioneze, supe i ca antidot pentru personalul din industrie, care lucreaz n mediul toxic.

24

7.Bilantul de materiale

. Recepia laptelui materie prim

Lapte 1

RECEPIE

Lapte recepionat Gm l1= Gm Lr = 35000 Kg

Filtrarea
La depozitare se nregistreaz pierderi numai dac laptele este depozitat mai mult de 24 de ore. Vom nregistra pierderi de 0,3%. Lapte recepionat

Filtrarea

Lapte filtrat P= 0,3% 35000 P=105kg

Pierderi

25

Lapte depozitat = Lapte recepionat pierderi = 35000 - 0.3% 35000 Lapte depozitat= 34895kg

Centrifugare
Lapte depozitat Centrifugare

Lapte centrifugat

pierderi

n acest sector se nregistreaz pierderi de 0,1%. Lapte depozitat = 34895kg P= 0,1% 34895 P=34,8kg Lapte centrifugat= Lapte depozitat - pierderi =34895- 0,1% 34895 =34860,2kg

Normalizare
Laptele recepionat are un coninut de grsime de 3,5%. n operaia de normalizare l vom aduce la un coninut de grsime de 1%. Adugand lapte smntnit de concentraie 0,1% grsime . Conform ptratului lui Pearson, vom avea: C= 1- 0,1 =0,9 (lapte degresat) D = 3,5- 1= 2,5 (lapte integral) 0,9+ 2,5 = 3,4 pri masice 34860,2..3,4 p.m. 26

x . ...1 p.m. x=10253 Ld=10253 0.9=9227,7kg Li=10253 2,5 =25632,5kg Ln =Ld+Li= 34227kg

Lapte normalizat T = 20C

Abur T = 125C

Pasteurizare

pierderi

Lapte pasteurizat,T=85C

Abur uzat T = 105C

P= 1% 34227 P=342,27kg Lapte pasteurizat= L.d. normalizat - P =34227+342,27 = 33884,8kg

Concentrare
Laptele este considerat concentrat dac densitatea lui este de 1,270-1295kg/l i coninutul n substa uscat este de 72,8- 73%, la o temperatur de 20C. Cantitatea de ap evaporat se determin cu relaia: Qev= Sf-Si/Sf * M(L+S)

Qev= 97-13/97*9135,5 Qev=7911,1kg

Ld.conc.=33884,8-7911,1 =25973,7kg

27

Lapte conc.degr.

Aer cald uscare

Aer rcit

T = 170C

T = 80C pierderi

Lapte praf

P=1% P=1% 25973,7 P=259,7kg Lpraf=L.conc.degr-P Lpraf=25937,7-259,7 Lpraf= 25714kg

Consumuri specifice
Consumul specific de lapte crud integral

Unde : Cs Lmp consumul specific de lapte crud intregral, kg lapte materie prim /kg lapte praf Lmp cantitatea de lapte materie prim, kg 28

Lp dep = cantitatea de lapte praf depozitat, kg Lmp= 35000/ 25714 kg Lp= 1,36kg Cs Lmp= 35000 = lapte crud integral/kg lapte praf cu 26% grsime L.p.d.= 3254,43 Cs Lmp= 35000 / 3254,43 = 10,754 kg lapte crud integral/kg lapte praf degresat = Cantitatea produs finit x 100/ cantitatea materie prima = 73,46%

8.Bilan termic

Lapte normalizat T = 20C pierderi Abur T = 125C PASTEURIZARE Abur uzat T = 105C

Lapte pasteurizat T = 85C

Qabur + Qlapte n = Qlapte p + Q abur uz. ( mab. rab. Ti)ab. + (m Cp T1)lapte n = (m Cp T2) lapte p + ( m r Tf)ab uz ( m r Ti)ab. (m r Tf)ab. uz.= (m Cp T2)lp. ( mCp T1)ln m r ( Ti Tf)ab. = m Cp (T2 T1)lapte mab= m*Cp / r*20= 35000*3980.5*65/ 2453,8*103=18,46kg/an 29

T1 = (Ti-Tf) = 125-105 = 20C T2 = ( T1 T2) = 85-20 = 65C Cp 65 C = 3980,5 J/ KgK r20C=2453,8 KJ/Kg = 2453,8 10 3 J/Kg
0

Instalaia de concentrare;schema bloc

Ab. primar 120C P Lc1 Lc2 Lc3

Cond

C4

Ap uz. Ab. uz. C1 C2 C3

Aer cald 170C

Uscare

Aer rcit 80C

Lapte praf

97 %

30

T= 120C Abur primar W1 90C Lapte nclzit T = 50C X1 = 12% 90C Lc1 Lc1 T = 90C X2 = 32%

C1 ( T= 120C) Qab.p. = QLc1 + QW1 Gm Ab.p. r1 = (Gm Cp T)Lc1 + Gm W1 r2 GmAb.p.r1=(Gm*Cp* T)Lc1+GmW1*r2 / r1 r1120 C =2202,9 10 3 J/K
C r 90 =2283,4 10 3 J/K 2
0 0

Cp 70 C = 3990 J/KgK 50 + 90 = 70 0 C Tm = 2

31

W1 W2 T = 70C Lc1 T= 90C X2 = 32% 70C Lc2 Lc2 T = 70C X3 = 48% C2 Qab.1 = QLc2 + GmW2 [ 3] Gm ab.1 r1 = ( Gm CpT)Lc2 + GmW2 r2 70 0 C r 2 = 2333,8 10 3 J / Kg
90 C r1 = 2283,4 10 3 J / Kg T = 70-90= -20 70 + 90 = 80 0 Tm = 2 0 Cp 80 C = 4000 J/KgK
0

Ab.2 70C

Lapte iniial T = 20C

prenclzitor

Lapte nclzit T = 50C X1 = 12%

Ab. uz.

Qab.uz. + Qli = Q l + QAb. uz .

32

Gm ab.1 r ab.2 + ( Gm Cp T1) li = (Gm Cp T2 )l + Gm ab.uz. r ab.uz. Gm ab.2 r ab.2 Gm ab.uz. r ab.uz. = (Gm Cp T2) l ( Gm Cp T1)

W2 70C W3 T = 50C Lc2 T = 70C X2 = 48% 50C Lc3 Lc3 T = 50C X4 = 60%

C3

Qab.3 = QLc3 + QW3 [ 3 ] Gm ab.3 r ab.3 = (Gm Cp T)Lc3 + GmW3 r 2

Lapte 50C

Aer cald uscare

Aer rcit

T = 170C

T = 80C

Lapte praf

33

Q aer cald + Qlapte = Qaer rcit + Qlapte praf [ 3 ] ( m Cp Ti) a.c. + ( m Cp Ti) l = ( m Cp Tf) a.r. + ( m Cp T2) lp. m Cp ( Ti Tf) a.c. = m Cp (T2 T1)l.p. ( m Cp 90) a.c. = ( m Cp 35)l.p.

34

Fig. 16 Schema procesului de control a laptelui praf

35

9.Concentrarea ca proces principal

Operaia de concentrare prezint dou avantaje : - unul economic, n sensul c, dac la uscare s-ar introduce laptele n stare neconcentrat, consumul de abur /kg ap evaporat ar fi de trei ori mai mare la uscarea pe valuri i de 3-6 ori mai mare la uscarea prin pulverizare; - unul calitativ, n sensul c la uscarea produselor lichide concentrate se obin particule mai mari de pulbere, iar cantitatea de aer incluse in particule va fii mai mic. Prin concentrare crete densitatea volumetric a laptelui praf, scade cantitatea de aer nglobat, fapt care asigur o durat mai mare de conservare. Prin creterea densitii volumetrice se reduc cheltuielile de ambalare i se face economie de spaiul de depozitare. Consumul de abur la concentrare este de 0,4kg/kg ap evaporat, mult mai redus dect la uscare, de aceea este mult mai avantajoas eliminare unei cantiti de ap din lapte nainte de uscare. Se realizeaz n acela timp mrirea capacitii instalaiilor de uscare. Se observ c laptele este preluat din rezervorul R de ctre pompa 1, care l trimite prin conducte spre seciunile tubulare de prenclzire ale condensatorului 2. Aici, laptele atinge temperatura de aproximativ 75C, cu care ptrunde n corpul de concentrare I, trecnd prin serpentinele nseriate ale corpurilor III i II. Laptele parial concentrat n corpul I este separat de vapori n separatorul 3, de unde este trimis cu ajutorul pompei 4 n corpul de concentrare II. Aici are loc fierberea la presiune negativ i presiunea de 60C. Procesul de concentrare continu n separatorul 5, 36

de unde laptele este trimis prin pompa 6 n corpul de concentrare III. n final laptele este separat de vaporii de ap n separatorul 7, fiind trimis cu ajutorul pompei 8 la depozitare sau prelucrare ulterioar. Corpul II se nclzete de la aburul secundar provenit de la separatorul 3 iar corpul III, cu cel rezultat din separatorul 5. Aburul rezultat din separatorul 7este dirijat parial n condensatorul 2 unde cedeaz cldura laptelui proaspt care ptrunde prin pompa 1. O parte a aburului trimis n corpul II este aspirat de termocompresorul 9 n care se trimite i abur motor. Acest amestec este apoi trimis n corpul I cu scopul efecturii primei trepte de concentrare a laptelui. Pompele 10 i 11 servesc pentru eliminarea condensului. Absorbia aburului final se face prin inermediul unor ejectoare cuplate la un condensator suplimentar.

10.Subproduse de fabricaie i posibiliti de valorificare, depoluare a mediului

Tipuri de produse uscate Laptele praf integral este produsul cel mai rspndit i cel mai comercializat din aceast categorie, datorit, n primul rnd, succesului pe care l-a avut acest sortiment i rspndirii sale rapide n lume, precum i datorit aplicaiilor multiple ale acestuia, pe lng consumul direct sub form de lapte reconstituit cu un adaos de ap. 2.Lapte praf smntnit Laptele praf smntnit, mai ieftin dect laptele integral, este un produs pentru care cererea crete continuu, datorit aplicaiilor sale din ce n ce mai diversificate. Principalul avantaj al acestui produs const n coninutul su ridicat de proteine, riboflavin i substane minerale, un coninut mai ridicat dect cel din laptele prafintegral. Un alt avantaj l reprezint o stabilitate ridicat a acestui produs pentru perioade lungi de conservare.

37

3.Laptele i produsele uscate pentru sugari i copii Aceste produse au fost adaptate nutriiei umane, datorit rolului lor important n creterea organismului. 4.Subprodusele uscate ale laptelui Cele mai cunoscute subproduse lactate uscate sunt zerul i zara praf. Aceste produse au aplicaii multiple, n special, n tehnologia produselor alimentare i n gastronomie. Zerul

Zerul este subprodusul rezultat la fabricarea brnzeturilor , cazeinei i coprecipitatelor proteice. Compoziia sa variaz n funcie de caracteristicile laptelui din care provine i procesul de fabricaie al produsului principal (n special procedeul de coagulare). n general, zerul conine 6-6,5% substan uscat, ceea ce reprezint mai mult de jumtate din substana uscat a laptelui

Apele reziduale n industria laptelui Industria produselor lactate este o surs major de ape reziduale n multe tri.Dei nu se pune problema majora de mediu, trebuie avut in permanen in vedere impactul asupra mediului datorit faptului c poluanii din aceast industrie sunt n special de natur organic. Toate etapele au un impact asupra mediului. n general, reziduurile de la prelucrarea laptelui conin: concentraii ridicate de materii organice: proteine, zaharuri, lipide; consumuri ridicate de oxigen (CBO i CCO); consumuri ridicate de azot; concentraii ridicate de ulei/grsimi n suspensie 38

Tratarea apelor reziduale se confrunt cu una din urmtoarele probleme: taxe ridicate percepute de autoritile locale pentru tratarea apelor reziduale industriale; pot aprea probleme cnd apele reziduale sunt descrcate direct n mediu sau sunt folosite pentru irigaii; fabricile care au deja instalate sisteme biologide de tratare aerob se confrunt cu problema depozitrii nmolului. Opiuni de tratare a apelor reziduale: decrcarea urmat de tratare ulterioar ntr-o staie de epurare aflat n apropiere; ndeprtarea deeurilor semisolide i speciale la faa locului prin firme specializate; tratarea apelor reziduale on-site ntr-o staie de epurare proprie. Primele dou opiuni mecesit costuri din ce n ce mai mari, pe msur ce reglementrile la descrcare devin din ce n ce mai puin permisive. Prelucrarea laptelui conduce la obinerea unor cantititi importante de zer, pentru a crei valorificare sunt cutate diferite alternative.Este posibil utilizarea sa n alimentaie (ca adaos n diferite buturi nealcoolice), dar cantitatea utilizat este redus n raport cu producia total de zer din industria produselor lactate. Exist posibiliti tehnice pentru fermentarea zerului cu producere de alcool sau pentru extracia i valorificarea lactozei, dar nu ntotdeauna acestea sunt eficiente. Aceste ape provin n general de la splri de recipieni, hale de fabricaie i conin resturi de lapte, zer, brnz ,toate fiind substane copronunat n tendina de fermentare. Coninutul n materii organice are valoare mare, de la 500 la peste 1500 mg/l iar fermentarea lor se produce cu degajare de gaze, n special CO2 . Totodat coninutul de acid butiric i lactic, care eman un miros neplcut, favorizeaz formarea ciupercilor filiforme.

11.Concluzii
39

Laptele este un produs cunoscut inca din antichitate, ce era folosit la inceput doar ca medicament, apoi si ca aliment ce se obtinea prin metode empirice, direct din lapte, iar mai tarziu, din smantana rezultata prin separarea naturala a laptelui. In cadrul operatiilor este necesara respectarea cu rigurozitate a indicatiilor tehnice pentru a se obtine un produs care sa corespunda normelor impuse de lege. De asemeni, ca in toate sectiile de prelucrare a produselor alimentare, normele de igiena se respecta cu strictete. Laptele praf este unul din produsele lactate cele mai raspandite si care ocupa un loc important in alimentatia zilnica aomului in special a copiilor , acesta datorandu-se calitatilor nutritive deosebite pe care le are dintre care cele mai importante sunt urmatoarele: -are un continut important de vitamine A si D si, in cantitate redusa, vitamina E, ce asigura, in mare masura, nevoile fiziologice ale organismului uman; -are proprietatea de a se digera si asimila in organism intr-o proportie mai mare (cca.95..97%), fiind superior, din acest punct de vedere, tuturor produselor de origine animala.

40

12.BIBLIOGRAFIE

Banu C. coordonator -2007- Tratat de inginerie alimentar, Editura Agir, Bucureti 1. Banu C. coordonator -2009- Tratat de industrie alimentar, Tehnologii alimentare, Editura ASAB, Bucureti 2. Bondoc I. - 2007- Tehnologia i controlul calitii laptelui i a produselor lactate Vol.I, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iai 3. Chintescu G., Ptracu C. -1988- Agend pentru industria laptelui, Editura Tehnic, Bucureti 4. Chintescu G., Grigore . -1982- ndrumtor pentru tehnologia produselor lactate,Editura Tehnic, Bucureti 5. Costin G. -1965- Tehnologia laptelui i a produselor lactate, Editura Didactic i Pedagocic, Bucureti 6. Csaltls C., Burlea R. -1999- Maini i instalaii pentru produse de origine animal. Vol I. Maini i instalaii pentru prelucrarea laptelui, Editura Universitii "Transilvania", Braov 7. Macovei V.M.- Culegere de caracteristici termofizice pentru biotehnologii si industria alimentara, Ed. Alma, Galati, 2000 8. Azzouz A- Tehnologie si utilaj in industria laptelui, Casa Editoriala Demiurg, Iasi, 2000

41

9. Banu C- Manualul inginerului de industrie alimentara, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999

42