Psihanaliza-S.

Freud Inconstientul si lumea viselor Lui Freud i datorm termenul de inconstient, care este o component a psihicului uman,alctuit din pulsiuni si dorinte refulate - adic eliminate din constiint datorit continutuluilor dezagreabil sau imoral - si care nu cunoaste nici timpul si nici realitatea exterioar.Aceste dorinti refulate se manifest fie n vis, fie prin diferite simptomuri. De altfel Freudconsider visul ca fiind, ntr-un fel, un soi de simptom nevrotic.Pentru el cauza visului este o dorint iar continutul visului este realizarea acestei dorinte.Dar realizarea dorintei este deghizat, mascat, n continutul visului, din dou motive: pe de o parte aceasta permite o descrcare inofensiv a energiei reprimate de dorinta interzis, iar pede alt parte, disimularea adevratei naturi a dorintei, permite persoanei care viseaz sdoarm n liniste. Ceea ce-l conduce pe Freud, n final, la concluzia c visul este o tentativ derealizare a dorintei refulate.Visul este realizarea simbolic a urmtoarele tipuri de dorinte: dorinte infantile, vechi, care fac obiectul unor interdictii culturale si care nu pot accede lanivel constient n forma lor brut, neprelucrat. Sunt dorinte de tipul perversiunilor, incestuluisau tendinte distructive, antisociale, criminale. dorinte fiziologice prezente : foame, sex, excretie... dorinte prezente, costient asumate, care nu pot fi satisfcute din cauza unor circumstanteexterioare. dorinte prezente, respinse n incostient datorit faptului c nu pot fi acceptate de cenzuramoral, social.Filozofic, inconstientul era definit ca " lips de constiint " , rezultat al unor dereglri n urmaunor stri confuzionale.Freud ns doteaz inconstientul de un alt tip de constiint. Inconstientul este o instant psihic normal la om care precede chiar existenta constiintei. nconstientul nu este amorf si inert ci este animat de o logic ( proces primar ) diferit de ceaa constientului. El este capabil de a elabora un discurs si a produce manifestri care pot fi percepute de constiint ( proces secundar ). n acest sens actul ratat, simptomul si visul, suntcele mai rspndite expresii ale sale.Existenta unei cunoasteri inconstiente apare ca un paradox. Cu toate acestea analiza clinicfreudian a nevrozelor pune n evident o cunoastere inconstient disimulat si, n acelasitimp, ncercnd a se face cunoscut ( procesul de refulare).Este ca si cum un rezervor urias de cunoastere si informatii se afl n stare de gestatie nteritoriul stpnit de inconstient iar accesarea datelor la nivel constient s-ar face prinintermediul unui mecanism de aprare, care are ca scop tocmai protectia egoului contra presiunii enorme a masei de cunostinte. Cci cunoasterea constient al crei continut e circumscris frontierelor egoului nu poate niciodat gera, manipula, masa enorm a cunoasteriinglobate n inconstient.Cci Freud gseste c inconstientul are dou aspecte diferite si complementare.El vorbeste despre un inconstient "de jos" - un fel de depozit, de arhiv care continereziduurile personalittii- si un inconstient "de sus" asimilat supra-Eului - expresie a unor instante socializate ale psihicului, de natur preponderent inconstiente.Eul (Ego) n acceptia lui Freud are un rol de observator, de regulator si declansator. Elinteractioneaz si este supus exigentelor care provin din rezervorul de pulsiuni si gndurirefulate, precum si imperativelor

Supra-Eului (prezentat ca fiind expresia interiorizriiinterdictiilor). Totodat este supus presiunii realittii lumii exterioare, lumea obiectelor.Pentru a mentine integritatea personalittii Eul caut s se protejeze dezvoltnd anumitemecanisme de aprare (refularea, regresia, izolarea, etc).Munca de analiz care este parte component a psihanalizei si implic tocmai o anihilare amecanismelor de aprare ale Eului, face ca pulsiunile si afectele refulate, "interzise", sredevin constiente si ca urmare oblig Eul s se reorganizeze la un nivel superior, optimal.Pentru a scpa de angoas, Eul poate cuta s nege realitatea sau chiar s se "refugieze" nlumea fantasmelor pentru a se proteja, ceea ce va afecta raportul su cu realitatea si urmareaeste deschiderea drumului spre delir, nevroz sau psihoz.Un Ego puternic, "nvingtor" si eficace implic msuri de aprare eficace, ceea ce presupunen egal msur limitarea angoasei la un nivel acceptabil si acordare unei prti de satisfactie pulsiunilor. Asadar psihicul uman nu se reduce numai la constiint, asa cum a considerat psihologia pnla aparitia psihanalizei.Psihologia constientului trebuie completat cu o psihologie a inconstientului, care se ocupde fenomenele psihice inaccesibile n mod direct constiintei.Inconstientul se manifest n planul constientului de manier simbolic.Asa cum am mai spus, continuturile inconstiente nu se pot manifesta direct n planulconstiintei, exprimarea lor fiind deghizat, mascat, deformat, constientul neputndidentifica despre ce este vorba.Ca urmare simptomul nevrotic este pentru pacient de nenteles, constientul nefiind capabil saccead direct informatia nedeformat, nedeviat pe care inconstientul o detine.ntre inconstient si constient se afl bariera cenzurii care foloseste simbolul n ncercarea permanent de a mentine echilibrul individualittii.Analiznd diferitele aspecte ale simptomului, Freud ajunge s stabileasc o legtur decontinut ntre simptom si vis. Conflictul care se exprim prin simptom se regseste n visele pacientului. Astfel visul devine materialul care permite interpretarea simptomului si, prinextensie, ajut la ntelegerea naturii inconstientului.Ideea de inconstient este n continu evolutie si se mbogteste cu noi semnificatii. Inconstientul nu este un depozit de vechituri nefolositoare, " groapa de gunoi " aconstientului, ci este un domeniu dinamic, n plin miscare, care are tendinta permanent de ase manifesta, de a se revela continuu n planul constientului.