Sunteți pe pagina 1din 2

Din ceas, dedus

de Ion Barbu
Autor
Ion Barbu (1895 - 1961) a fost un poet i matematician romn. Ca matematician este cunoscut sub numele Dan Barbilian. A fost unul dintre cei mai importani poei romni interbelici, reprezentant al modernismului literar romnesc. oezia barbian! este e"trem de diferit! de cea a celorla#i, fiind dificil de $n#eles, e o liric! ermetic! cu limba% abstract, inspirata de poemele lui &tep'ane (allarm). *n unele poezii, autorul foloseste concepii matematice+ ,a scrie o poezie -reu desc'ifrat!, ce se adreseaz! $n primul rnd lo-icii .i intelectului, abia apoi /on 0arbu $nsui afirm!1 sensibilit!#ii. *n poezia s-a spiritual abstract al matematicii se ,a impune .i $n planul 9Ca i $n -eometrie, $nele- prin reprezent!rilor poetice. poezie o anumit! simbolic! pentru reprezentarea formelor Conceptul de art! poetic! e"prim! un ansamblu de tr!s!turi care compun posibile de e"isten!= entru ,iziunea artistului despre lume, despre misiunea lui $n uni,ers .i despre rolul artei mine poezia este o prelun-ire a sale $n societate. -eometriei, aa c!, r!mnnd poet, n-am p!r!sit niciodat! *n concepia lui /on 0arbu poezia are multe $n comun cu -eometria1 Ca i n domeniul di,in al -eometriei.9 geometrie neleg prin poezie o anumit simbolic pentru reprezentarea formelor posibile de existen. Etapa ermetic din care face parte ,olumul Joc secund este marcat! de un limba% criptic, $ncifrat, de o e"primare abre,iat! .i de folosirea unor cu,inte in,entate. Conceptul de ermetic $nseamn! abscons ($ncifrat, ascuns) iar accesul la informa#ia transmis! se face prin ini#iere .i re,ela#ie (amintind de zeul 2ermes). *n seria de poezii din 3oc secund, orient!rile fundamentale r!mn cele dou!, Context mai mult $ntlnite spre prinderea sensului lumii ascuns de aparene, de fenomene sau dimpotri,!, spre fenomenalitatea imediat! $n care se intuie te esena lumii. 4in aceast! perspecti,! ciclul are dou! te"te care pot fi socotite arte poetice1 cel intitulat c'iar 3oc secund (sau 4in ceas dedus) i 5imbru. Titlul 6pera cea mai important! a poetului 0arbu o constituie ,olumul Joc secund, publicat $n anul 1978. 6pera impresioneaz! mai $nti printr-o sonoritate impecabil!, ade,!rat! 9muzic! a formelor $n zbor 9, dar nu - i dez,!luie sensul de la prima lectur!. Tema oezia Din ceas, dedus a fost numit! de criticii literari .i Joc second dup! numele ,olumului $n care a fost inclus!, poetul $ncercnd prin acest te"t l:ric s! ini#ieze cititorul $ntr-un uni,ers unic, inconfundabil. Structur i 5ema poeziei e"prim! idea lumii purificate prin reflectarea $n p'.ind!, adic! compozi ie rolul artei de a decanta tot ceea ce este impur, imperfect $n realitatea ce o -eneraz!. oezia este alc!tuit! din dou! catrene, cu ,ersuri ample ce au m!sura de 17-1; silabe, rim! imperec'eat! .i ritm iambic. *n aceste dou! strofe 0arbu define.te o lume de esen#e, care se deta.eaz! total de realitate. oezia este, $n concep#ia lui 0arbu, un %oc al esteticului pur. 4aca la 0la-a una dintre trasaturile moderniste re-asite o reprezinta apelarea la idei filosofice (proprii), acelasi lucru se intampla si la 0arbu. 4e data aceasta, filosofia la care se raporteaza scriitorul este cea platoniciana. (ai precis este ,orba despre teoria lui laton le-ata de cele trei straturi ale realitatii (<umea /deilor, realitatea

Strofa !

Strofa !!

Concluzie

cotidiana > care o copie a celei dintai si realitatea operei de arta > care e o copie infidela, de ran- secund a <umii /deilor). Asadar la laton, opera de arta e considerata ce,a inutil (pt el, doar filosofia era cea care putea dez,alui ade,aratele esente ale lumii superioare). <a 0arbu, aceasta idee apare insa modificata. oezia Joc secund este o arta poetica in care autorul incearca sa prezinte modul in care percepe el creatia. /n mod e,ident, aceasta apare ca si la laton ca un %oc secund, demers care copiaza <umea /deilor, insa acest demers nu este unul inferior tocmai pt ca totul este filtrat prin constiinta eului creator. ?6-linda@ este prin urmare sufletul artistului, si-urul care poate obtine %ocul secund, mai pur > opera perfecta, esteticul pur necontaminat de etic si etnic. Aezultatul ,a fi ?din ceas, dedus@ (metafora) adica atemporal, asemenea <umii la care se raporteaza. &trofa / plaseaz! e"presia artistic! $n eternitate, poetul c!utnd $n lumea real! frumosul pe care il r!sfrn-e $n sine $nsu.i ca $ntr-o o-lind!. Aceast! strof! con#ine elemente ale unei lumi reale, esen#ializate la ma"imum1 Bcalme creste@, Bcirezi a-reste@, B-rupurile apei@, etc. Actul crea#iei cap!t! ,aloare narcisist!, poezia fiind un produs al min#ii. A.adar, $n ,iziunea lui 0arbu poezia este un process e"clusi,e intellectual, un %oc second, mai pur, ca manifestare a min#ii, a con.tiin#ei $n care se reflect realitatea1 B5!ind pe $necarea cirezilor a-reste, C *n -rupurile apei, un %oc second, mai purB. &trofa a //-a surprinde o alta perspecti,e asupra poeziei, care sta sub semnul Bnadirului latent@, su-rrand conceptia matematica a lui 0arbu ce considera ca poezia este o prelun-ire a -eometriei. <umea artei rezulta din reflectarea in o-linda apei a lumii reale dar arta este sustrasa din timp1 B4in ceas, dedus@ caci in apa crestele muntilor par mai adanci iar cirezile par rasturnate, ima-inile acestea contorsionate de ,alurile apei creeaza o lume ima-inara ce sta sub semnul nadirului si semnifica esenta poeziei. oetul trebuie sa strabata acest drum inspre nadir in Bsbor in,ers@ pentru ca inaltarea spre absolute, spre Denit, in lumea reala, apare reflectata ca o cadere1 BCe-n sbor in,ers le pierzi@. Arta de,ine un@%oc second, mai pur@, realitatea imperfect care a stat la baza crearii acesteia, a fost purificate, esentializata si transformata in arta (mimesis de -radul //). (uzica artei este discrete, asemenea muzicii meduleor marii. Actul creatiei are loc in adancul apei un de se produce un process de sublimare al realitatii imperfect. oezia lui 0arbu incifreaza simbolurile de aici nascandu-se si dificultatea intele-erii ei. 5ermenii utilizati sunt imprumutati din di,erse stiinte, in special din matematica (insumare, deducere) dar si din -eo-rafie (nadir). Etilizarea elipselor, a in,ersiunilor fac interpretarea te"tului liric si mai dificila. (oti,ul o-linzii semnifica Breflectarea ideala si spiritualizata a cosmosului in constiinta@ (&erban Cioculescu). oezia B4in ceas, dedus@ este un model de concizie lirica, capodopera a creatiei artistice barbiene ce se constituie intr-o arta poetica modeernista, atat prin conceptia poetului asupra artei, cat si prin faptul ca e un ade,arat cod ce contine intelesurile profunde ale uni,ersului l:ric barbican, uni,ers cu totul unic in literature noastra.