Esente naturale

Planta cu toate partile ei, de la radacina pana la floare este principalul furnizor de substanta parfumata. Dar, din cauza preturilor imense pe piata mondiala (un kilogram de ulei de trandafir costa in jur de 10.000 euro) si a faptului ca materia prima naturala se gaseste in cantitati limitate, astazi nici un parfum nu se mai construieste in exclusivitate din substante naturale. oate creatiile cunoscute sunt forme combinate de ingredienti naturali si sintetici, de natura si c!imie. De la unele plate sunt utilizate in parfumerie doar florile ori coaja fructelor, altele insa sunt folosite integral. "ata mai jos cele mai des intalnite esente de origine naturala vegetala# Ambra: provine din rasina prelucrata a numeroase conifere si are o aroma cu iz de fum, zgura si miere. $ste utilizata in special ca nota de baza pentru parfumurile orientale sau florale grele ori dulci si confera parfumurilor o invaluire calda, vibranta. %neori totusi ambra este folosita ca nota initiala pentru a crea o aura stralucitoare parfumului, aura din care se desprind ulterior alte arome. &mbra este componenta de paza pentru Dune de la '!ristian Dior, (bsession de la 'alvin )lein, 'innabar de la $stee *auder si Diva de la $manuel %ngaro. Bergamota: este o specie de portocala mica si verzuie, asemanatoare ca forma cu perele, cu gust de lamaie dulce si miros curat, profund si tenace. $ste inclusa in compozitia parfumurilor cu aroma de fructe sau buc!ete florale si adauga acestora o nota mediteraneana, racoroasa si usor acidulata. ( intalnim in *oulou de la 'a!arel, )enzo de la )enzo si +un,ater de la *ancaster si alaturi de mandarine in andre Poison de la '!ristian Dior. "asomia# aroma magica a iasomiei este cunoscuta din vremuri stravec!i iar frumusetea florii este considerata unica. &re un efect erotic si fara mirosul ei impetuos si armonios nu ar exista astazi aproape -0. dintre cele mai cunoscute parfumuri. $ste o cultura extrem de costisitoare pentru ca florile de iasomie

trebuie culese manual, dimineata, inainte de rasaritul soarelui. +unt sute de varietati de iasomie si este cultivata in numeroase tari# "talia, $gipt, "ndia, /aroc, unisia insa toata lumea este de acord ca cea mai bina iasomie se cultiva la 0rasse din Provence, capitala necontestata a lumii parfumurilor. ( gasim in proportie mai mare in 'arolina 1errera de la 'arolina 1errera (trei specii# frantuzeasca, spaniola si indiana2), 3eautiful de la $stee *auder si Dolce40abbana de la Dolce 40abanna. 5ructele# utilizate pentru aromele lor incantatoare si apetisante, fructele sunt o componenta des intalnita, creandu6si propria lor clasa# parfumurile fructate. $senta extrasa din coaja din fruct sau din samburii lor este utilizata in toate cele trei note ale parfumurilor in functie de intensitatea si durabilitatea aromelor lor. 'ele persistente si puternice in note de baza si mediane( mure, mango, coacaze) iar cele cu miros proaspat si volatil in notele initiale (struguri, mere, pepene indian, ananas). Descoperiti si 7gustati7 prunele din $scape de la 'alvin )lein si din /osc!ino de la /osc!ino, perele din '!amps $l8see de la 0uerlain, mango din 1avana pour elle de la &ramis, merele din 6 $va de la 9oop2, caisele din 9aipur de la 3ouc!eron, nuca de cocos din 'asmir de la '!opard, zmeura din :an 'leef de la :an 'leef and &rpels, coacazele negre din +afari de la ;alp! *aurent, pepenele galben in Duende de la 9esus del Pozo. *ic!enii si ferigile# sunt cele care au nascut categoria de parfumuri fougere si c!8pre. *ic!enii sunt o specie cat se poate de comuna, care creste peste tot in zonele muntoase ale $uropei de nord si se cultiva pe scara larga pe teritoriul fostei "ugoslavii. *ic!enii aduc buc!etelor florale, parfumurilor 7verzi7 ci celor orientale o blandete catifelata. /ulte parfumuri 7romantice7 ar fi gretoase fara aportul sau atenuant si subtil. "n 9ick8 de la 0uerlain, /itsuko de la 0uerlain, in no 1- de la '!anel, in :ent :ert de la Pierre 3almain, :anderbilt de la 0loria :anderbilt, $stee de la $stee *auder.

*emnul de santal# este lemnul parfumat si delicat al unui copac din "ndia caruia i se mai spune si 7arborele alb de /arabar7, considerat vreme de secole arbore sacru. $ste inestimabil ca fixator de aroma si degaja o mireasma imbatatoare, molcoma si onctuoasa. $ste utilizat in special in parfumurile orientale dar pastreaza unitara si aroma parfumurilor florale opulente. $ste utilizat intr6o proportie aproape incredibila, de <<., in +amsara de la 0uerlain. 0asim de asemenea ca ingrediente de baza in parfumuri lemn de cedru, de gaiac, de trandafir african, de pin, stejar aromat etc. /irodeniile si ierburile aromate# sunt des utilizate pentru a incununa miresmele calde si aromate ale multor parfumuri. +unt de gasit in parfumurile orientale, ca si in cele florale, fructate si c!iar in cele proaspete pentru a da consistenta si durabilitate mirosului. %tilizarea lor pe scara larga a dus la dezvoltarea unei sub6clase de arome, denumita 7spic87, 7aromat7 sau 7picant7 si adaugata claselor de baza (fructat6aromat ca =oa6=oa de la (tto )ern sau floral6spic8 ca > &venue de la $lizabet! &rden). "ata cateva mirodenii si ierburi aromate utilizate ca ingredienti in parfumerie# cuisoarele, scortisoara, nucsoara, coriandrul, g!imbirul, anasonul, busuiocul, mag!iranul, piperul, tar!onul, menta (in procent foarte mare in ;oma de la *aura 3iagiotti), tamaia, etc. randafirul# regina de necontestat a tuturor florilor este utilizata pe scara foarte larga in parfumerie, existand sute de soiuri, intr6o diversitate uluitoare. 'ele mai cunoscute specii sunt ;ose de mai (trandafir mic, cu miros dulceag si aspect neinsemnat, care creste in zona 0rasse din Provence) si ea ;ose (trandafir cu aroma grea, de tanin). ( gama larga de trandafiri formeaza inima parfumului Paris de la ?ves +aint *aurent. /ai gasim trandafir alb de Damasc in resor de la *ancome si in 9ardins de bagatelle de la *ancome, trandafir egiptean in ?satis de la 0ivenc8, trandafir marocan in 9o8 de la 9ean Patou, trandafir anatolian in ocade de la ;oc!as si %ngaro de la %ngaro, trandafir bulgaresc in /agie =oire de la *ancome si &rpege de la *anvin, trandafir 7de 5rance7

in /iss Dior de la '!ristian Dior, trandafir 7Prelude7 in 3vlgari de la 3vlgari. randafirul bulgaresc este considerat c!intesenta rozelor si din petalele sale se prepara cea mai scumpa esenta uleioasa din lume# dintr6o jumatate de tona de petale nu se obtine mai mult de un gram de esenta. uberoza# floare cu miros extrem de puternic si persistent, nu face parte din familia trandafirilor cum gresit este considerata (datorita numelui probabil) ci este o specie de crin cu lujer inalt si inflorescenta mica, alba. &re o mireasma atat de patrunzatoare si ametitoare incat in ;enastere tinerelor femei le era interzis sa se plimbe prin gradinile de tuberoze, pentru a nu cadea prada pasiunii masculine pe care senzuala mireasma ar fi transformat6o intr6un delir. $ste des utilizata in parfumurile florale aducand consistenta si senzualitate aromelor# in proportie mai mare in Pant!ere de 'artier sau in combinatie cu alte flori inmiresmate in 9ardins de bagatelle de la *ancome. :ioletele# sunt flori mici, albastrui care pe cat sunt de frumoase si delicate pe atat sunt de nefolositoare parfumeurilor2 $senta de violeta se extrage din frunzele acestei plante nu din petalele sale2 /ai mult c!iar, cea mai 7buna7 esenta de violeta se extrage din bulbul de... iris florentin (o specie mica de stanjenel) care face din Pleasure de la $stee *auder o sinfonie de... violete. :anilia# provine din semintele unui soi de or!idee cataratoare larg raspandita in zona sud6 americana, iar aroma ei dulce, speciala este cunoscuta de toata lumea. %tilizata cu masura in notele de baza adauga o atingere senzuala, gingasa si romantica parfumurilor orientale, florale sau fructate. ( gasiti uneori sub denumirea de 7boabe de tonka7 nefiind altceva decat 7numele de scena7 al vaniliei clasice. Dezvolta miresme foarte blande in Poeme de la *ancome si =arcisses de la '!loe.

?lang68lang# este o mireasma forte, unica, cu puteri !ipnotice care intra in componenta multor parfumuri, in special cele cu inclinatii orientale. $ste floarea delicata cu aspect filiform al unui arbore filipinez. &dauga o nota tropicala, imbatatoare si pronuntata parfumurilor care dezvolta arome pluri6florale. $ste o aroma extrem de tenace si, ca mai toate miresmele provenite de la tropice, trebuie utilizata cu maxima grija si discretie. $ste de gasit in &sja de la 5endi, in Diorissimo de la '!ristian Dior si (pium de la ?ves +aint *aurent. Pentru a intregi imaginea diversitatii de flori utilizate in parfumerie iata doar alte cateva specii ale caror flori sunt utilizate cu precadere# tuberoze, gardenii, crini, magnolii, camelii, bujori, or!idee, muscate, iris, liliac, lacramioare, mimoze, frezie, garoafe, levantica, narcise, zambile, &lte cateva esente naturale vegetale unice utilizate ca ingrediente# @ flori de palmier din 'araibe in 1avana pour elle de la &ramisA @ mac albastru din /untii 1imala8a in Poeme de la *ancomeA @ castravete verde in *Beau dB"sse8 de la "sse8 /i8akeA @ ceai verde in ') (ne de la 'alvin )leinA @ opoponax, o rasina cada si dulce cu aroma de ciocolata in (scar de la ;enta de (scar de la ;entaA @ nectar de smoc!ine in 0ood *ife for Comen de la DavidoffA @ seminte de frezie sud6africana in 0ucci ;us! de la 0ucciA @ rosie pitica in *es 3elles de ;icci (verde) si flori de alun in *es 3elles de ;icci (albastru) ambele de la =ina ;icci. $sentele folosite in aromoterapie trebuie sa fie naturale si nu produse sintetice, pentru a putea avea efectele terapeutice scontate. "n mod obisnuit esentele sub forma uleiurile volatile ne improspateaza aerul camerei transpunandu6ne astfel, intr6o atmosfera relaxanta, odi!nitoare. $sentele naturale au de asemenea, un rol

dezinfectant, antibacterian. $le pot stimula digestia si pot dinamiza puterea de a muncii. &romele naturale pot fi folosite in diverse moduri. +ub forma de esente volatile, ele se folosesc cu ajutorul unei lampi de aromoterapie. 5olosite prin masaj, comprese sau in apa de baie, aromele sunt utilizate sub forma de uleiuri. &stfel, esentele aplicate prin masaj sau in apa de baie actioneaza direct, fiind absorbite prin piele. 'u siguranta folosirea aromelor naturale a fost folosita din cele mai vec!i timpuri, caci si simtul mirosului este foarte dezvoltat la om (de zece ori mai mult decat simtul gustativ). Prima dovada scrisa a utilizarii aromelor in scop terapeutic dateaza din secolul al D:"6lea. "ntr6un manuscris in limba latina, este precizat ca vindecatorul Paracelsus ii ajuta pe cei ce sufereau traume emotionale cu ajutorul unor picaturi extrase din petalele florilor. rebuie amintit faptul ca, pana si in zilele noastre unele incaperi din piramidele egiptene si6au pastrat mirosul specific, aromat. &cest lucru dovedeste faptul ca aromoterapia era utilizata si studiata, inca din antic!itate. "n ceea ce priveste actiunea terapeutica a unor uleiuri esentiale, extrase din diferite plante si flori, primele cercetari stiintifice dateaza din anul 1E-F si au fost facute de 9. /iguel. :aloarea esentelor florale a fost redescoperita si cercetata de medicul englez $d,ard 3ac!. $l a fost cunoscut pentru studiile sale din domeniul bacteriologiei, imunologiei, !omeopatiei si al medicinei naturiste. "nca de la inceputul anilor BG0, doctorul $d,ard 3ac! a abandonat medicina clasica si s6a dedicat studierii medicinei naturiste. /unca lui de cercetare a fost focalizata spre a crea un medicament mai sanatos, avand ca sursa florile. &vand o bogata practica medicala, dr. $d,ard 3ac! a sesizat ca intotdeauna, in cazul imbolnavirilor, indiferant de durerea ce este resimtita, exista si o cauza emotionala a suferintei respective. "n aceasta terapie, desi se actioneaza doar asupra mirosului, se pot obtine efecte neasteptate si complexe. &cest lucru se datoreaza in special faptului ca aromele actioneaza simultan pe toate planurile fiintei# in plan fizic, emotional, mental si c!iar spiritual.

"nca din secolul al D:""6lea s6a observat deosebirea dintre uleiurile grase nevolatile, din plante, si unele uleiuri distilabile cu vapori de apa, numite uleiuri eterice sau uleiuri esentiale. &cestea se gasesc mai ales in flori, fructe si frunze si mai rar in lemne (de ex. lemnele de camfor si de santal). Din cauza mirosului lor placut, uleiurile eterice sint utilizate pe scara larga in industria parfumurilor. /etoda obisnuita pentru izolarea uleiurilor eterice consta in distilarea plantelor sau partilor de planta, cu vapori de apa. %nele uleiuri eterice nu suporta acest tratament si de aceea se extrag cu dizolvanti, ca eterul de petrol, benzenul, tetraclorura de carbon etc. %n procedeu dand bune rezultate (pentru flori de iasomie si de tuberoza) este extragerea cu grasimi (enfleurage, practicat la 0rasse, in 5ranta de +ud). 5lorile se aseaza pe suprafete netede, unse cu o grasime animala solida, si se innoiesc de atiteaori pina ce grasimea se satureaza cu uleiul eteric. %leiul eteric se extrage apoi din grasime cu alcool. =umarul uleiurilor eterice fabricate in scopuri practice trece de o mie. "n tabel este redata compozitia catorva dintre ele. Dupa cum se vede, uleiurile eterice sint amestecuri complicate de numeroase substante. 'ompozitia uleiurilor eterice variaza mult, nu numai cu specia botanica, dar si cu regiunea si clima in care creste planta. %leiurile eterice se utilizeaza fie ca atare, fie se separa in componente, care apoi se amesteca cu alte substante pentru obtinerea parfumurilor. "zolarea diverselor componente se face prin distliare, mai ales atunci cand este vorba de terpeni, sau prin cristalizare, in cazul derivatilor oxigenati solizi. %neori se aplica metode c!imice. &stfel, alcoolii primari se izoleaza cu ajutorul combinatlei pe care o formeaza cu clorura de calciu (asa se obtine geraniolul, din uleiurile de iarba de lemon si de citronelaA citronelolul nu formeaza o asemenea combinatie). &lde!idele se izoleaza cu ajutorul combinatiei bisulfitice (de ex. citralul din uleiul de lamaie sau din uleiul de iarba de lemon) etc. "n afara de terpeni si camfori, unele uleiuri eterice contin si combinatii aromatice, cum sunt eugenolul si alti eteri fenolici inruditi cu el, apoi alde!ida cinamica. &ceste combinatii azotate influenteaza in mod favorabil aroma uleiurilor eterice si se adauga uneori si in parfumurile artificiale sau sintetice. %lei de# "zolat din# &nason 5ructe de anason (Pimpinella anisum) 3ergamot 'ojile fructelor de portocal 'itrus aurantium subspecia 3ergamia (+icilia)

'ananga sau 8lang68lang 5lori de 'ananga odorata (5ilipine, 9ava, /adagascar) '!imen 5ructe de 'arum carvi 'itronela "arba de '8mbopogon nardus ('e8lon si 9ava) "arma de lemon '8mbopogon flexuosus ("ndia) *evantica 5lori de *avendula officinalis /olura (5enc!el) +amanta de molura (5oeniculum vulgare) =eroli sau flori de portocal amar 'itrus bigaradia risso (5ranta sudica, +pania) randafir 5lori de ;osa damascena (3ulgaria) si ;osa centifolia (5ranta de +ud) :aleriana (dolean (:aleriana officinalis) Produsele de parfumerie, alaturi de solventi, au diferite substante odorante care dau o individualitate produsului, le diferentiaza si creeaza posibilitati de selectie dupa preferinte si gust. &stfel, materiile odorante sau mirositoare pot fi# de origine vegetala, de origine animala si odorante artificiale sau sintetice.