Istoria Romaniei

Materie pentru Bacalaureat 2012/2013

18/02/2013

1.ROMANITATEA ROMANILOR IN VIZIUNEA ISTORICILOR

Razboaiele dintre daci si romani: 87-88 ecebal impotri!a lui omitian 8" #ace a!anta$oasa pentru daci%acestia de!in clienti ai Romei& primind bani& mesteri pentru a apara 'ranitele Imperiului Roman de in!aziile mi'ratorilor( 101-102 #rimul razboi % ecebal contra )raian( 102 )ratat de pace ne*a!orabil dacilor %pierd o mare parte din teritoriul +lteniei& Banat& trebuie sa darame cetatile& sa predea *u'arii romani& nu mai au dreptul la politica e,terna: sa aiba de prieteni si dusmani pe prietenii si dusmanii Romei( 10--10. /l doilea razboi intre daci si romani0 1ucerirea acia& ecebal se sinucide 10. acia de!ine pro!incie a Imperiului Roman0

Etnogeneza romneasc
Etapele romanizarii: contacte dintre daci si romani inainte de razboaie acia pro!incie romana%10.-271( Romanizarea dacilor liberi dupa 271& cand /urelian paraseste pro!incia si retra'e armata si administratia la sud de unare& din cauza repetatelor atacuri ale mi'ratorilor si ale dacilor liberi care traiau in Moldo!a& Maramures& Muntenia 2 3umi4i doi *actori ai romaniz5rii Factorii romanizarii: armata ,administratia, veteranii, colonistii

Po or!" s# "#m$a romn

6ormat la 3ord& dar si la 7ud de unare ca popor romanic %din 'eto-daci si romani(0 Romanizarea dacilor din pro!incia cucerita& dar si a dacilor liberi dupa retra'erea din 2710 #erioada *ormarii: in secolul al - 8III - lea %dupa asimilarea sla!ilor se considera *ormat poporul roman( %#a"ecte"e "#m$## romane& aco-rom9n%nord de unare( Istro- rom9n%sud de unare( #eninsula Istria-1roatia Me'leno-rom9n%sud de unare( :recia /rom9n%sud de unare( Macedonia 1omponenta limbii romane: .0; strat latin& 20; adstrat sla!& 10; substrat 'eto-dac& 10; altele0
2

Rom9nii in sursele timpurii: 7ec 8III- Insemnare Muntele 1astamonitu%:recia(-atesta asa numitii vlaho rinchinii 7ec I< 1ronica turca Oguzname- !orbeste de tara vlahilor (Ulak Ili 7ec < - Imparatul bizantin 8asile al II lea !orbeste de vlahi Romanii in surse medie!ale tarzii %sec <8-<8I(: 7ec <8 - italienii Flavio !iondo, "ilvio #iccolomini- !orbesc de romanitatea rom9nilor 7ec <8I -=o>annes ?onterus %sas(& 3icolaus +lac>us-!orbesc de romanitatea rom9nilor 2 @,plica4i implicarea istoricilor An dezbaterea problemelor pri!ind ori'inea poporului rom9n % politizarea ori'inii poporului rom9n(0 #olitizarea ori'inii poporului rom9n 7ec <8I cronicarul un'ur "te$an "zamoskoz% recunoaste ca rom9nii sunt urmasii romanilor& dar dupa ce Mi>ai 8iteazul cucereste )ransil!ania isi sc>imba parerea& in conditiile in care rom9nii nu a!eau drepturi politice in )ransil!ania0 #entru a $usti*ica acest *apt s-au cautat ar'umente care sa demonstreze ca nu rom9nii au *ost primii locuitori ai )ransil!aniei0 Bncep9nd cu secolul al <8III& o dat5 cu stap&nirea austriac' asupra acestui teritoriu& acestia%?absbur'ii& adica dinastia conducatoare a /ustriei( au cautat sa $usti*ice statutul de tolerat care era aplicat rom9nilor& care in continuare erau lipsiti de drepturi& desi *ormau populatia ma$oritara a pro!inciei0 2 3umi4i dou5 teorii Ci doi istorici care s-au implicat An problema dezbaterii ori'inii poporului rom9n%aten4ie& istoricii sunt rom9ni& nu austrieci care sunt o*i4eri(0 -(eoria imigrationista -F)*) "ulzer 1781 sustinea ca rom9nii s-au *ormat ca popor la sud de unare& de unde au mi'rat la nord abia in secolul al <III& cand in )ransil!ania se a*lau un'urii %din sec < (& dar si colonistii saCi %'ermani& din sec <III(0 @ste contrazis de reprezentantii "colii +rdelene: #etru ,aior, "amuil ,icu, -heorghe "incai, Ion !udai .eleanu prin petitia "upple/ 0ibellus 1alachorum %17"1(& o cerere adresat5 Amp5ratului austriac& pentru a recunoaste naDiunea rom9n5 ca parte constituti!5 a )ransil!aniei0 -(eoria roessleriana -Robert Roessler 1871 dez!olta cu ar'umente teoria lui 7ulzer: -dacii au *ost e,terminati in urma razboaielor cu romanii -1.- de ani nu au *ost de a$uns pentru romanizarea aciei -in anul 271 toata populatia din acia roman5 a *ost retrasa la sud de unare
3

-asemanarea dintre limba rom9n5 Ci limba albanez5%ceea ce arata ca s-ar *i *ormat ambele la sud de unare( -lipsa de elemente 'ermane din limba rom9n5 %tinand cont ca dupa 271& *osta pro!incie romana acia a *ost in!adata de mi'ratori de ori'ine 'ermana care puteau lasa urme in le,icul rom9nesc( -lipsa unor iz!oare%documente(istorice despre poporul rom9n pana in secolul <III 2 3umi4i dou5& trei idei prin care istoricii au sus4inut ideea romanit54ii rom9nilor0 (eoria continuit'tii si a romanit'tii poporul rom&n sustinea ori'inea roman5 si continuitatii rom9nilor la nord de unare0 Reprezentanti: !# 2asdeu, +. 3enopol , .imitrie Onciul acii nu au *ost e,terminati %macar *emeile si copiii& in cel mai rau caz au ramas& realizandu-se amestecul %sinteza( dintre daci si romani la nord de unare0 1.- de ani erau de a$uns& in conditiile-n care :alia a *ost romanizata-n 100 de ani dupa 271 doar armata si administratia au parasit acia& oamenii simpli au ramas si s-au retras in munti sau in zone impadurite in timpul mi'ratiilor0 asemanarea dintre limba romana si albaneza se datoreaza elementelor de substrat& ambele *iind limbi indo-europene& a!and in comun cu!inte0 imposibilitatea ca un popor ai carui stramosi au plecat in secolul III sa se intoarca in aceleasi locuri%orase& sate( peste 1000 de ani0 e,istenta de iz!oare pri!ind poporul rom9n pana in secolul <III %!ezi Rom9nii in sursele timpurii(0 Elterior& do!ezi ar>eolo'ice au atestat continuitatea daco-romana si a poporul roman la nord de unare& prin descoperirea de *orti*icatii& morminte& basilica crestine dupa retra'erea aureliana& acestea neapartinand mi'ratorilor& ci auto>tonilor0 2 #unct de !edere: 1onsider c5 implicarea istorilor An problema ori'inii poporului rom9n este *oarte important5 deoarece prin acest demers sunt c5utate do!ezi pri!ind !ec>imea Ci continuitatea poporului rom9n An acest spa4iu istoric0 /st*el& An secolul al <I<-lea& An conte,tul apari4iei statelor na4ionale sus4in9nd teoria romanit54ii Ci continuit54ii poporului rom9n& B# ?aCdeu sau / <enopol au c5utat ar'umente pri!ind ori'inea romanic5 a poporului nostru0

A!tonom## "oca"e s# #nst#t!t## centra"e #n seco"e"e 'IV( 'VIII

4

)ermeni istorici: +dunarea (arii, autonomie interna, cnezat, comitat, curte domneasca, descalecat, dinastie, district, obste sateasca, s$at domnesc,scaune,suveranitate, suzeranitate, tribut, vasal,voievodat /utonomii locale : a( Obstea sateasca prima *orma de *orma de conducere a!and di*erentiere sociala%un conducator numit 4ude sau cneaz& s$atul batranilor care se ocupa& de obicei cu stabilirea $udecatii& e,istand si o strati*icare sociala incipienta: o parte a membrilor acestei obsti acapareaza treptat a!utie-pamant sau !ite0 eobicei& obstea stapaneste in comun padurile& izlazurile& apele(0 b( "tructuri politice prestatale %asa numitele Romanii populare/3icolae Ior'a( s-au *ormat din unirea mai multor obsti satesti& purtand di*erite denumiri: 5'ri, cnezate, voievodate, c&mpuri, ocoale, codri, 4upante @,emple: 2 Rolul autonomiilor locale in *ormarea statelor medie!ale /utonomiile locale au reprezentat baza de plecare& nucleul pentru *ormarea statelor medie!ale rom9neCti incluz9nd urm5toarele elemente: a( cre6terea demogra$ic' - datorat5 Ambun5t54irii condi4iilor de !ia45& r5zboaielor mai pu4ine& pro'reselor economice& r5ririi in!aziilor mi'ratorilor dup5 Marea in!azie mon'ola din 12F10 b( dezvoltarea economic' - rezult5 din .iploma 7avalerilor Ioani5i& un document emis de re'ale En'ariei& Bela al I8&care acorda acestor c5lu'5ri - ca!aleri teritoriul dintre un5re Ci 1arpa4i %Gara Rom9neascA de mai t9rziu(: se men4ioneaz5 !enituri pro!enite din slu$be& morile& *anetele si pasunile& !itele si oile& pescariile si iazurile& ocnele care e,istau pe teritoriul celor - *ormatiuni prestatale amintite %cazul *ratelui lui Hito!oi& b5rbat& care cade prizonier la un'uri si !rea sa o*ere o suma de bani ca rascumparare(0 - rezult5 din e,isten4a unor drumuri comerciale care *5ceau le'5tura cu teritoriile de la Marea 3ea'r5 de pe care se percepeau ta,e0 c( ierarhia social' - do!edit5 de iploma care aminteCte mai marii p5m9ntului %boierii( Ci rusticii%45ranii(0 d( organizarea militar' -Rezult5 din aceeaCi iplom5& care relateaz5 c5 Hito!oi este ucis Antr-o lupt5 cu re'ele un'ur& iar *ratele s5u& B5rbat cade prizonier % numai ideea de a se lupta cu re'ele En'ariei do!edeCte o anumit5 or'anizare militar5& c>iar dac5 aceasta nu este de*init5(0
8oie!odatele lui :elu%1entru(& :lad%Banat(& Menumorut%1risana( 7ec0 I +nnonimus 8 Faptele ungurilor 8 "ec) 3II

TRANSILVANIA

7ecolul I< 8oie!odatele lui 7eneslau%/r'es(& Hito!oi %+ltenia si ?ate'( 1nezatele lui Ioan%Romanati(& 6arcas %8alcea( )ara 7e!erinului 7ecolul <III 19mpul lui ra'oC& 19mpul lui 8lad& 1odrii 1osminului& 1odrii ?ertei 2 *ormatiuni prestatale conduse de - =upan imitrie 7ecolul < -:>eor'>e .iploma 7avalerilor Ioaniti 8 9:;<

TARA ROMANEASCA

MOLDOVA

Inscriptie ,ur$atlar Inscriptie ,ircea 1oda

DOBRAGEA

2 3umi4i doi *actori e,terni %dou5 cauze e,terne (care au *a!orizat *ormarea statelor medie!ale rom9neCti sau numi4i dou5 asem5n5ri ntre conte,tul e,terna al *orm5rii G5rii Rom9neCti Ci Mold0 1onte,tul e,tern *a!orabil *orm5rii statelor medie!ale rom9neCti %cauz' e/tern'(: - dec5derea puterii t5tarilor dup5 12F10 - criza politic5 din En'aria%An 1308 dinastia /rpadian5 dispare& *iind Anlocuit5 de cea de /n$ou& dup5 lupte(0 - sl5birea intern5 a En'ariei%care dorea s5 ocupe teritoriile locuite de rom9ni la sud si rasarit de 1arpati( dupa Marea In!azie Mon'ola care a distrus multe orase0 26ormarea statelor medie!ale: Trans#")an#a - 8oie!odatele din secolul I< sunt cucerite de un'uri %p9n5 An sec <III e inte'rat5 An structurile En'ariei(0 - 1111 Mercurius #rincipe - En'urii Ancearc5 s5 trans*orme )ransil!ania An principat %model occidental(0 - 117. Heustac>ius 8oie!od - +pozi4ia rom9nilor la aceast5 trans*ormare a readus !ec>ea titulatur50 - 7ecolele <II-<III -sunt coloniza4i saCii%'ermani(Ci secuii& care au dreptul de a se or'aniza An scaune)
6

- Rom9nii r5m9n ma$oritari mai ales An zonele de mar'ine ale )ransil!aniei& *iind or'aniza4i An aCa numite 5'ri sau districte 65'5raC& /mlaC& ?a4e'& MaramureC& B9rsa& pierz9ndu-Ci treptat drepturile politice Ci reli'ioase0 - 7ec <I8 - .iplomele lui 0udovic .= +n4ou condi4ionau calitatea de nobil de cea de catolic%rom9nii& ortodocCi& ACi pierd drepturile politice& *iind obli'a4i s5 treac5 la catolicism pentru a le p5stra& mul4i se ma'>iarizeaz5 dup5 acest moment( 13..0 - 7ec0 <8 - Unio (rium >ationum alian4a saCilor& secuilor cu un'urii& rom9nii e,cluCi -7ec <8I (ripartitul -codul de le'i care-i numeCte pe rom9ni tolera5i) -1-F1 )ransil!ania de!ine principat autonom sub suzeranitate otoman5%dup5 ce En'aria e cucerit5 de turci Ci trans*ormat5 An paCal9cIpro!incie otoman5( 1."1- )ransil!ania e cucerit5 de austrieci %are autonomie intern5& dar e condus5 de un 'u!ernator( *ara Romneasc - 7tatul nou *ormat apare An documente ca En'ro!la>ia %An documentele emise de cancelaria Garii Rom9nesti( - !asarab I (9?9@-9?A: este primul domnitor cu titlul de J mare voievod si domnB - 1uprindea: Banatul de 7e!erin& +ltenia& Muntenia p9na la unare si Basarabia-teritoriul de la nordul 'urilor unarii smuls tatarilor de c5tre Basarab I - An 9?:;, An conte,tul e,peditiilor ma'>iare Ampotri!a tatarilor din nordul 'urilor unarii& a e,istat un acord Antre Basarab I si re'ele ma'>iar 1arol Robert de /n$ou& prin care En'aria recunostea stap9nirea lui Basarab asupra Garii Rom9nesti An sc>imbul suzeranitat54ii %Basarab de!enea !asal( - An 1330& un'urii >ot5rau des*iin4area statului condus de catre Basarab printr-o campanie militara - An septembrie& oastea ma'>iara& a ocupat cetatea 7e!erin si tinutul Ancon$urator - Basarab o*era o suma mare de bani pentru rascumpararea pacii %7000 marci de ar'int( Ci e dispus s5 cedeze teritoriul coupat de un'uri& dar este re*uzat de 1arol Robert0 - En'urii incendiaz5 curtea domneasc5 de la 1urtea de /r'eC& dar pe drumul de Antoarcere armata lor e An!ins5 pe "-12 noiembrie 1330& An batalia de la #osada %loc necunoscut azi(& batalie An urma careia noul
7

state Asi obtine independenta0 Batalia a *ost descrisa de 7ronica pictata de la 1iena - >icolae +le/andru (9?A:-9?C; , care restabiliste relatiile de colaborare cu En'aria si lupta alaturi de Hudo!ic I de /n$ou %13F2-1382( Ampotri!a dominatiei tatare0 Bn 13-"& noul !oie!od Asi ia titlul de domn autocrat %sin'ur st5p9nitor( si Antemeiaza mitropolia de la 1urtea de /r'es -1ladislav I (1laicu-1oda, 9?C;- cea) 9?<C e primul domnitor care-Ci trimite oCtile la sud de un5re contra turcilor& or'anizeaza institutiile ci!ile si ecleziastice ale statului0@l bate primele monede: duca5ii Ci dinarii de ar'int Mo"+o)a - 13-2- Re'ele En'ariei& Hudo!ic I a *ormat o marc5 de aparare An nord!estul Moldo!ei& marc5%pro!incie de 'rani45 a Re'atului un'ar( ce a *ost condus5 de .rago6, un !oie!od rom9n din MaramureC0 /ceasta marca de aparare Ampotri!a t5tarilor se Antindea teritorial Antre 19mpulun' Moldo!enesc si 8rancea si a!ea resedinta la Baia& iar ra'oC era supusul re'elui Hudo!ic0 - 13-" - !ogdan din 7uhea& un alt !oie!od al rom9nilor din Maramures& nemul4umit de politica re'elui ma'>iar *a45 de rom9ni%un'urii doreau catolicizarea si incercau s5 introduc5 propria or'anizare politica An Gara Maramuresului0(& trece An Moldo!a Ampreuna cu oamenii sai si participa la o rascoala Ampotri!a lui Balc& urmas al lui ra'os& dependent de coroana ma'>iara0 - Ancercarile militare ale re'elui En'ariei& *acute p9na An 13.-& de a-1 Anlatura pe Bo'dan din Moldo!a s-au do!edit zadarnice& dar An conditiile An care Hudo!ic I era absorbit de planul unei cruciade a recunoscut independenta Moldo!ei0 espre e!eniment ne po!esteCte 7ronica lui Ioan de (&rnave) - Ermasii lui Bo'dan uni*ica Antre' teritoriul moldo!ean0 - 0a5cu (9?CA-9?<; care a a!ut de *acut *ata politicii de catolicizare a re'elui En'ariei si An 1371 accepta An*iintarea unei episcopii catolice cu centrul la 7iret0 1u toate acestea politica nu a a!ut succes0 -#etru I ,usat (9?<;-9?D9 Anc>eie un tratat cu re'ele #oloniei& 8ladisla! Ia'ello& pe care-1 recunoaste ca suzeran %1387(& An sc>imbul unei sume de bani Amprumutata #oloniei& primeste ca 'arantie #ocutia0 )ot el bate primele monede moldo!enesti 'rosii de ar'int Ci An*iin4eaz5 la 7ucea!a prima Mitropolie 1387
8

Roman I (9?D9-9?D; An timpul caruia 'ranitele Moldo!ei a$un' de pe 3istru la Marea 3ea'ra0 %o$rogea - 7ecolul <I8 Balica conduce )ara 1a!arnei%Antre Mna'alia Ci 8arna (An cadrul Imp0 Bizantin0 - obrotici& urmaCul s5u c9Cti'5 independen4a0 - I!anco& urmaCul s5u bate moned5& dar moare An luptele cu turcii0 - 1388 - Mircea cel Batran ane,eaza obro'ea la )ara Rom9neasc50 2Rolul desc5lecatelor An *ormarea statelor medie!ale: )raditia istoric5 pri!itoare la Antemeierea )5rii Rom9neCti este denumit5 din secolul al <8II-lea desc'lecat) In 12"1& re'ele ma'>iar /ndrei al III-lea consolideaz5 drepturile si pri!ile'iile un'urilor& sasilor si secuilor& ani>il9nd autonomia rom9neasca din 6a'aras0 Bn aceste conditii o parte a rom9nilor condusi de cel numit de cronici Radu >egru& au trecut 1arpatii si s-au asezat An zona 19mpulun'0 /cest e!eniment cunoscut din cronici si le'ende ca JdescalecatulB lui >egru 1oda din Fagaras& a *acut ca din acea zona sa Anceapa uni*icarea *ormatiunilor politice rom9nesti& populatia rom9neasca din )ransil!ania a!9nd o anumita contributie0 easemenea& Ci ac4iunile politice ale lui ra'oC Ci Bo'dan din Moldo!a pot *i considerate desc5lecate& ele do!edind rolul rom9nilor de peste mun4i%din MaramureC& An acest caz(la *ormarea Moldo!ei0

Inst#t!,## centra"e -n s a,#!" romnesc

2#rezenta4i dou5 institu4ii centrale An spa4iul rom9nesc An secolele 1F-17e prezint5 domnia Ci biserica insist9nd asupra ideei de independen4a at9t in ceea ce pri!este politica e,tern5 c9t si cea intern50 omnia principala institu4ie medie!al5& *5r5 de care statul nu poate *unc4iona - 7u!eranul D5rii purta titlul de - .O,>& din latinescul dominus - st5p9n - /tribu4ii: - voievod %conducea armata( - numea pe marii dre'5tori Ci An*iin4a noi dre'5torii - bate moned5 %8laicu 8od5& #etru MuCat( - declara r5zboi si Anc>eia pace - Anc>eia tratate de pace& de aliant5 si de !asalitate0
9

- e $udec5torul suprem al )5rii& asistat de 7*atul domnesc si urm9nd cutuma t5rii %le'ea nescris5( - are drept de preemp5iune asupra p5m9ntului%poate *ace danii sau con*isca orice moCie( - succesiunea la tron: electiv-ereditar'%nu e,ista principiul primogenituriidreptul primului n5scut( de aceea toate rudele de 'en masculin din cadrul dinastiei puteau emite preten4ii la tron0 e aceea a!eau adesea loc ade!5rate r5zboaie ci!ile0 - inastia B/7/R/B %Gara Rom9neasc5 (K MEL/) %Moldo!a( 2#rezenta4i dou5 institu4ii centrale An spa4iul rom9nesc An secolele 17-18 Bn secolele <I8-<8 domnitorul ACi mani*est5 Antrea'a putere at9t pe plan intern c9t Ci e,tern& dar An secolele <8I-<8III& pe *ondul accentu5rii domina4iei otomane An G5rile Rom9ne&ale'erea domnitorului era Anso4it5 de con*irmarea turcilor0 1u toate acestea principalul simbol al puterii domnului& coroana este p5strat5 p9n5 An timpul lui 1onstantin Br9nco!eanu la s*9rCitul secolui al <8II lea0 in 1711 %Moldo!a( Ci 171. %Gara Rom9neasc5(domnii rom9ni sunt Anlocui4i cu domnitori *anario4i%'reci din cartierul 6anar al 1onstantinopolului( care nu au dec9t *unc4ia de simpli *unc4ionari otomani& turcii nemaia!9nd Ancredere Am rom9ni pe care-i acuzau de tr5dare0 )ronul este !9ndut prin licita4ie de c5tre turci0 1u toate acestea Ci An sec0 <8II-<8III& este nevoie de institutia centrala pentru a *unctiona statul& in conditiile in care& desi sub dominatie otoman5 Gara Rom9neasc5 Ci Moldo!a nu au *ost niciodat5 trans*ormate An pa6al&curi %aCa cum se Ant9mplase cu 7erbia& Bul'aria sau En'aria( 2#reciza4i o caracteristic5 a unei institu4ii centrale An spa4iul rom9nesc An secolele 17-18 + caracteristic5 a domniei An sec 17-18 este lipsa politicii e,terne An conte,tul An care pe *ondul accentu5rii domina4iei otomane An G5rile Rom9ne&ale'erea domnitorului era Anso4it5 de con*irmarea turcilor& iar An secolul al 18 lea domnii rom9ni sunt Anlocui4i cu domnitori *anario4i%'reci din cartierul 6anar al 1onstantinopolului( care nu au dec9t *unc4ia de simpli *unc4ionari otomani Biserica: Institu4ie sus4inut5 de domn& care-i acord5 danii& moCii& este ctitor de biserici Ci m9n5stiri0 )ot el spri$in5 *inanciar m9n5stiri ortodo,e de la Muntele /t>os sau din +rient %@'ipt& #alestina(&Gara Rom9neasc5 1otmeana - Radu I& 1ozia Mircea cel B5tr9n& M9nastirea /r'eC - 3ea'oe Basarab& Moldo!a- #utna Lte*an cel Mare& Moldo!i4a #etru RareC& 7latina/le,andru H5puCneanu - /re ran'ul de mitropolie (a$lat' sub controlul #atriarhiei ortodo/e de la 7onstantinopol )
10

-13-" Mitropolie - 1urtea de /r'es -8ladisla! 8laicu- mitropolit =/1?I3) de la 8icina %'rec(0 @piscopii : R9mnicu 89lcea& Buz5u %unit54i administrati!teritorial5 in*erioare mitropoliei(0 - 1387 Mitropolie -"uceava- #etru MuCat - Mitropolit Iosi*%moldo!ean( @piscopii- Roman& ?uCi R5d5u4i0 Mitropolitul: - al doilea demnitar al statului& ales de episcopi Ci con*irmat de domn - Al un'e pe domn - e loc4iitor al domnului Ci poate conduce soliile acestuia0

2#rezenta4i dou5 institu4ii centrale An spa4iul rom9nesc An secolele 17-18 Biserica0 Bn timpul domina4iei otomane& din secolul al <8II lea biserica& drept institutie este subordonat5 domnitorului& deoarece turcii se temeau de in*luen4a sa An declanCarea unor e!entuale re!olte Ampotri!a acestora0 )otuCi biserica a continuat s5 $oace un rol important deoarece domnitorii *anario4i erau creCtini ortodocCi& au sus4inut biserica at9t material c9t Ci spiritual0 7pre deosebire de statele creCtine trans*ormate An paCal9curi& An G5rile Rom9ne a e,istat libertate reli'ioas5 7e mai men4ioneaz5 Ci ideea c5 )arile Rom9ne au a!ut An continuare institu4ii bisericeCti puternice& $ondate Enc' din secolul al 3I1 lea 13-" Mitropolie- 7urtea de +rges constinua s5 e,iste @piscopii : R&mnicu 1&lcea, !uz'u %unit54i administrati!-teritorial5 in*erioare mitropoliei( - 1387 Mitropolie -"uceava continua s5 e,iste& @piscopii- Roman& ?uCi R5d5u4i Rolul Mitropolitul r5m9nea important - al doilea demnitar al statului& ales de episcopi Ci con*irmat de domn - Al un'e pe domn - e loc4iitor al domnitorului Ci poate conduce soliile acestuia0 2#reciza4i o caracteristic5 a unei institu4ii centrale An spa4iul rom9nesc An secolele 17-18 Bn timpul domina4iei otomane& din secolul al <8II lea biserica& drept institutie este subordonat5 domnitorului& deoarece turcii se temeau de in*luen4a sa An declanCarea unor e!entuale re!olte Ampotri!a acestora0 /cest aspect a *ost p5strat Ci An secolul al 18 lea An condi4iile instal5rii domniilor *anariote0
11

RELA*IILE INTERNA*IONALE .N SECOLELE 'IV /'VIII

)ermeni istorici: capitula5ii, cruciada vasalitate, suveranitate, suzeranitate) t&rzie, 0iga "$&nt', tribut,

F.iploma5ia promovat' de statele rom&ne $ace (con$runt'rile militare $ac - parte integrant' din rela5iile interna5ionale ale Evului ,ediu 7tatele medie!ale rom9neCti au militat in @!ul Mediu pentru ob4inerea independen4ei politice& Antr-o prim5 *az5 Ci ulterior& pentru men4inerea acesteia0 /cest scop putea *i atins at9t prin *olosirea *or4ei militare& atunci c9nd Ampre$ur5rile o cereau& dar Ci prin Anc>eierea de alian4e politice& militare& c>iar dinastice%c5s5torii(0 /t9ta timp c9t domnitorii rom9ni au *ost capabili& prin *or4a lor militar5 de a 4ine piept marilor puteri !ecine& aceCtia au ne'ociat de la e'al la e'al cu su!eranii%re'ii( acestor state0 e multe ori& Ans5& net in*eriore din punct de !edere economic Ci militar& statele medie!ale rom9neCti au *ost ne!oite s5 accepte solu4ii de compromis pentru p5strarea independen4ei& pentru ap5rarea teritoriului Ci 'rani4elor sau mai t9rziu& dup5 accentuarea domina4iei otomane& pentru ob4inerea autonomiei interne0 /st*el au *ost acceptate solu4ii ce pre!edeau: !asalitatea *a45 de marile puteri !ecine& acceptarea suzeranit54ii acestora& c>iar plata unui tribut An bani pentru p5strarea p5cii0 G5rile Rom9ne s-au implicat acti! An cruciada antiotoman5& ast*el& G5rile Rom9ne at9t prin diploma4ia lor& c9t Ci prin lupta militar5 au *5cut parte din rela4iile interna4ionale ale @!ului Mediu0 Bn plus& An *unc4ie de subiect& la diplomatie da4i e,emple de aliante sau tratateK la con*runt5ri militare& e,emple de b5t5lii0 2#reciza4i dou5 asem5n5ri Antre con*runt5rile militare des*5Curate de rom9ni sau de G5rile Rom9ne An @!ul Mediu 1aracterul antiotoman %cu e,emple& BraCo!& IaCi(0 /lian4a cu statele !ecine creCtine %toate tratatele subliniate sunt Anc>eiate cu state !ecine creCtine(0 Conte0t #nterna,#ona" 1e0tern2 - )endin4e e,pansioniste ale Imp)Otoman, #oloniei, Ungariei, Imp)2absburgic% /ustria( din sec0 <8I0 - 1ucerirea #eninsulei Balcanice de c5tre turci la s*9rCitul secolului al <I8 lea%138"-7erbia& 13".-Bul'aria (& de!enind amenin4are direct5 pentru G5rile Rom9ne0 Re"a,## romno(otomane
12

7ecolul <I8 lupte directe Ci alian4e politice pentru a Ancerca alun'area turcilor din @uropa 7ecolul <8 acceptarea unui tribut drept pre4 de men4inere a p5cii 7ecolul <8I acceptarea vasalit'5ii %dup5 1-38- campania lui 7oliman Ma'ni*icul An Moldo!a(caracterizat5 prin: - reducerea autonomiei interne -dispari4ia politicii e,terne -creCterea e,ponen4ial5 a tributului omnitorul era con*irmat de sultan%nu mai era unsul lui umnezeu Ci An cele mai bune cazuri era ales de boieri& alt*el era numit c>iar de turci( 7ecolul <8II prima $um5tate a secolului scade presiunea turcilor& dup5 ac4iunea lui Mi>ai 8iteazul0 a doua $um5tate a secolului turcii care reiau controlul asupra G5rilor Rom9ne An condi4iile An care domnitorii Ancearc5 s5 se aproprie de )ransil!ania& sau de Imp0 ?absbur'ic Ci Rusia prin alian4e 7ecolul <8III turcii Anlocuiesc domnitorii rom9ni cu cei *anario4i

M#rcea ce" 3trn

2#rezenta4i F con*runt5ri militare%b5t5lii( Ci F ac4iuni diplomatice%tratate de alian45(des*5Curate de rom9ni An @!ul Mediu%aten4ie la secolele cerute& spre e,emplu 1F-1- sau 1F-1.& sau 1F-18(0 < martie 9?DA- (ratat de alian5' %BraCo!(cu 7i'ismund de Hu,embur' %re'ele En'ariei(-primul tratat antiotoman: lui Mircea i se recunoaCte st5p9nirea asupra ducatelor /mlaC Ci 65'5raC An sc>imbul alian4ei0 #osibil& se pre!edea Ci acceptarea !asalit54ii %nu e,ist5 un document Ans5 An acest sens( 9< mai 9?DA 8 !'t'lia de la Rovine Ampotri!a lui Baiazid& prima b5t5lie cu turcii pe teritoriul G5rii Rom9neCti& !ictoria apar4ine rom9nilor Antr-o lupt5 decisi!5%loca4ie necunoscut5 ast5zi( !ictoria permite Andep5rtarea pericolului otoman asupra 45rii Ci participarea la cruciada antiotoman5 de la sud de un5re 9?DC - 1ruciada creCtin5 de la 3icopole crucia4ii An!inCi de Baiazid0 9;9< - Mircea e ne!oit s5 pl5teasc5 turcilor tribut ?@@@ galbeni Ci cedeaz5 .obrogea de!enit5 paCal9c0

V"a+ *e e4
13

 9C-9< iunie 9;C: +tacul de noapte de l&ng' (&rgovi6te )urcii conduCi de Ma>omed al II lea& cuceritorul 1onstantinopolului An atac5 pe 8lad dup5 ce acesta cucerise cetatea :iur'iu Ci re*uzase plata tributului a$uns la 10 000 de 'albeni0 8lad& care crescuse la curtea sultanului cunoCtea tactica de lupt5 a turcilor& Ci-a de'>izat solda4ii An >aine otomane pro!oc9nd acestora mari pierderi0 3e!oit s5 p5r5seasc5 4ara& se re*u'iaz5 An En'aria& unde re'ele Matei 1or!in Al Anc>ide la 8iCe'rad0

Ianc! +e 5!ne+oara 1)o#e)o+ a" Trans#")an#e#2

9;;?-9;;; 1ampania cea lun'5- Case luni de atacuri asupra teritoriilor otomane de la sud de un5re 9;;; (ratat de pace de la "eghedin 8 pace pe 10 ani cu Imperiul +toman

A"e0an+r! ce" 3!n

9;@: )ratat de !asalitate *a45 de #olonia 9;:@ #rima lupt5 dintre moldo!eni Ci turcii- aceCtia sunt respinCi din *a4a cet54ii 1>ilia

6te7an ce" Mare

1F-" (ratat de la Overchel'u5i- !asalitate *a45 de #olonia %reAnnoit An 1F8-( prote$a Moldo!a de e,pansiunea En'ariei care de4inea 1>ilia%p9n5 An 1F.-( Ci controla drumul comercial din !ecin5tatea ei0 ianuarie 9;<A !'t'lia de la 1aslui- Lte*an& a$utat de c9te!a mii de secui An!in'e oastea condus5 de 7oliman #aCa iunie 9;<A (ratat antiotoman cu Ungaria& cu re'ele En'ariei Matei 1or!in de la IaCi r5mas *5r5 urm5ri poziti!e& pentru c5 e An!ins la R5zboieni %8alea /lb5( de sultanul Ma>omed al II lea An 1F7.& iar An 1F8F turcii ocup5 1>ilia Ci 1etatea /lb5

M#8a# V#teaz!"
9AD; Mi>ai declanCeaz5 r5scoala antiotoman5& uci'9nd 'arda turcilor Ci creditorii din BucureCti Ci ader5 la Hi'a 7*9nt5%7*9nta /lian45(I alian45 Antre G5rile creCtine europene *ormat5 la ini4iati!a papalit54ii condus5 de Imperiul Romano- :erman din care mai *5ceau parte 7pania& 8ene4ia& Mantua& )oscana& 6errara& Ci cele trei G5ri Rom9ne0 ,ai 9ADA 8 (ratatul de la +lba Iulia- o delega5ie de boieri accept', En numele lui ,ihai, vasalitatea principelui (ransilvaniei, "igismund !athor%)

14

+ugust 9ADA !'t'lia de la 7'lug'reni - Mi>ai reuCeCte prin !ite$ia sa s5 decid5 soarta b5t5liei cu cel mai mare 'eneral otoman 7inan #aCa& dar& copleCit de num5rul turcilor& care ocup5 BucureCtiul se retra'e0 Octombrie 9ADA !'t'lia de la -iurgiu - cu a$utor din )ransil!ania Ci Moldo!a& Mi>ai cucereCte cetatea :iur'iu Ci-i An!in'e pe turci& dup5 ce eliberase )9r'o!iCtea Ci BucureCtiul0 1-"7 )ratat de pace cu turcii%Ai recunosc domnia pe !ia45 Ci An$um5t54esc tributul( 9ADG 8 (ratatul de la ,&n'stirea .ealu - 1u Rudol* al II lea& Amp5ratul >absbur' %romano-'erman(& %Ai recunoaCte domnia ereditar5 Ci Ai acord5 bani pentru lupta antiotoman5(0 1-"" B5t5lia de la Lelimb5r Mi>ai intr5 An )ransil!ania & care sub conducerea lui /ndrei Bat>orM ieCise din Hi'a 7*9nt5 pre*er9nd pacea cu turcii0 1.00 Mi>ai ocup5 Moldo!a%7ucea!a ACi desc>ide por4ile *5r5 lupt5( #RIM/ E3IR@ / GNRIH+R R+MO3@0 1.01 Mi>ai e asasinat de mercenarii 'eneralului >absbur' Basta0

*r#"e Romne -n sec.'VII('VIII

2 Rolul iploma4iei G5rilor Rom9ne la s*9rCitul e!ului mediu Ci Anceputul modernit54ii%se precizeaM5 Ci cele dou5 e!enimente Hu4P Ci 7t5nileCti(0 7ecolul <8II up5 moartea lui Mi>ai 8iteazul are loc o lupt5 permanent5 Antre concep4ia turcilor de a numi ei AnCiCi domnitorul Ci cea auto>ton5 care pre!edea ca domnul s5 *ie ale de /dunarea G5rii%7t5rile #ri!ile'iate dominate de boieri(0 1u toate acestea& au e,istat momente An care domnitorii au Ancercat s5 scape de sub suzeranitatea otoman5: 1onstantin Br9nco!eanu& domn An Gara Rom9neasc5 la s*9rCitul secolului al <8II lea Ci Anceputul secolului al <8III lea& a Anc>eiat tratate secrete cu Imperiul 2absburgic Ci a Ancercat s5 se alieze cu Rusia care amenin4a Imperiul +toman0 )urcii l-au e,ecutat& nemaia!9nd Ancredere An el0 imitrie 1antemir& domn al Moldo!ei la Anceputul secolului al <8III lea a Anc>eiat An anul 9<99 8 (ratatul de la 0u5k cu 4arul Rusiei #etru I& tratat antiotoman secret An speran4a eliber5rii G5rii de sub domina4ia turc50 7-a al5turat lui #etru cel Mare An r5zboiul ruso-turc Ci a plasat Moldo!a sub suzeranitate ruseasc50 up5 ce au *ost An*r9n4i de turci An Hupta de la "t'nile6ti pe #rut An 1711& neput9ndu-se Antoarce An Moldo!a& a emi'rat An Rusia& unde a r5mas cu *amilia sa p9n5 la moarte0 7ecolul al <8III lea- )ransil!ania este ocupat5 de Imperiul ?absbur'ic %1701( - omni *anario4i An Moldo!a %1711( Ci Gara Rom9neasc5 %171.(
15

- Rusia Ci Imperiul ?absbur'ic doreau Amp5r4irea Imperiului +toman& a*lat An de*ensi!5 dup5 1.83& c9nd armatele turcilor *useser5 respinse de sub zidurile 8ienei0 Bn timpul re'imului *anariot au a!ut loc C r'zboaie Antre ruCi & austrieci Ci turci pe teritoriul #rincipatelor Rom9ne& care au pro!ocat mari distru'eri materiale& Anapoiere economic5& m5rirea contribu4iilor materiale *a45 de turci& dar Ci pierderea unor teritorii : 177- Buco!ina e cedat5 de turci Imperiului ?absbur'ic 1812 Basarabia e cedat5 de turci Rusiei up5 toatea aceste r5zboaie& boierii rom9ni au Ancercat s5 prezinte marilor puteri la ne'ocierile de pace& memorii An care cereau condi4ii de !ia45 mai bune& sc5derea contribu4iilor materiale& respectarea autonomiei interne a principatelor& Ans5 aceste memorii au r5mas la stadiul de proiect& ne*iind acceptate0 @,emple: 9<<:- ,emoriu Foc6ani An care se cerea unirea celor Moldo!ei cu Gara Rom9neasc5 9<D9 8 ,emoriu Histov cereau domn ales de rom9ni Ci neutralitatea An caz de r5zboi

Reg#m!" 9anar#ot
2 #rezenta4i un *apt istoric des*5Curat An spa4iul rom9nesc An secolele al <8II-<8III lea #rimul omnitor 3icolae Ma!rocordat %at9t An Moldo!a c9t Ci An Gara Rom9neasc5( erau membri ai *amiliilor aristocratice 'receCti care locuiau An caratierul 6anar Elemente pozitive: -Re*ormele lui 1onstantin Ma!rocordat: - $iscal' - o sin'ur5 ta,5 anual5 -social' - des*iin4area Cerbiei %dependen4ei 45ranilor( - administrativ' - An*iin4eaz5 $ude4ele -Re*orme $uridice: /le,andru Ipsilanti Ci Ioan 1ara'ea -#5strarea culturii na4ionale& a Bis0 +rtodo,e& p5trunderea in*l0 *ranceze%primele ziare& Ambr5c5minte( Elemente negative: - #olitici *iscale e,cesi!e%ta,e mari(& din cauza turcilor dar Ci a domnitorilor care Ancercau s5 se Ambo'54easc5 rapid0 - #re4uri pre*eren4iale cu Imperiul +toman%G5rile Rom9ne de!eneau c'mara (chelarul Imperiului +toman(0 - 75r5cirea popula4iei0 Re7orm#sm!" $o#eresc 1sec. 'VIII('I'2
16

)ermeni: partida na5ional', burghezie, a abdica, a sanc5iona) @lita politic5 rom9neasc5 %boierii An primul r9nd( a Ancercat An sec0 <8III<I< s5 interna4ionalizeze problema #rincipatelor rom9ne%Gara Rom9neasc5 Ci Moldo!a( 4in9nd cont de pozi4ia strate'ic5 a acestora& An conte,tul r5zboaielor ruso-turco-austriece0 ,emoriile boiere6ti %6ocCani 1772& Listo! 17"1( prezentate la tratati!ele de pace de dup5 r5zboaiele amintite au reprezentat un punct de plecare pentru Antre'ul pro'ram re!endicati! din prima $um5tate a secolului al <I<-lea0 1ele mai multe memorii !izau rec9Cti'area independen4ei prin Anlocuirea domnilor *anario4i cu cei p5m9nteni0 #e l9n'5 aceste memorii adresate marilor puteri la tratati!ele de pace& boierii au redactat numeroase proiecte de sc>imbare a *ormei de 'u!ern5m9nt Pro#ecte +e re7orm a"e $o#er#"or romn#& sec0 <8III - Moldo!a - mitropolitul :a!ril 1allimac>i& reprezent9nd partida na5ional' %boierii auto>toni( -propune instituirea unei republici aristocratice condus5 de 12 boieri sec0 <I< Moldo!a - imitrie 7turdza boier reprezent9nd partida na5ional' -propune instituirea unei republici aristodemocraticeasc5 M#4carea na,#ona" a romn#"or +#n Trans#")an#a sec0 <8III - Hcoala +rdelean': #etru Maior& 7amuil Micu& :>eor'>e Qincai& Ion Budai eleanu0 petiDia "upple/ 0ibellus 1alachorum %17"1(& adresat5 Amp5ratului austriac cerea: drepturi e'ale cu un'urii& saCii& secuii %limba& reli'ia& Ccoli( de*iin4area termenului de )+H@R/)& acordat pe nedrept rom9nilor Pro#ecte o"#t#ce -n an## 1:;1(1:<: 2 3umi4i dou5 ac4iuni politice des*5Curate de rom9ni %sau An G5rile Rom9ne (An prima $um5tate a secolului al <I<0 10MiCcarea lui )udor 8ladimirescu din 1821 20 Re!olu4ia de la 18F8-18F" 1821- 7ererile norodului rom&nesc %Gara Rom9neasc5( %pro'ram politic al miCc5rii conduse de )udor 8ladimirescu & turcii accept9nd instaurarea& An 1822 a domnilor p5m9nteni& Anlocuind re'imul *anariot( restabilirea domnilor p5m9nteni
17

 des*iin4area pri!ile'iilor boiereCti %unele cate'orii erau scutite de ta,e( An*iin4area armatei na4ionale %din F000 de panduri( 2 #reciza4i dou5 documente %proiecte politice (din prima $um5tate a secolului al <I< lea prin care rom9nii au Ancercat s5-Ci modernizeze statul cu c9te dou5 cerin4e ale *iec5ruia%10 Ci 20( 10 1822 7onstitu5ia c'rvunarilor %Moldo!a( Ioni45 )5utu %dup5 modelul miCc5rii italiene(: -e'alitatea An *a4a le'ii -acordarea *unc4iilor pe merit -libertate reli'ioas5 1831- 1832 Regulamentele Organice %impuse An timpul ocupa4iei militare ruse& erau primele le'i cu c>aracter constitu4ional din Gara Rom0 Ci Moldo!a0 Rusia introduce protectoratul s5u asupra #rincipatelor& de!enind practic o a doua putere suzeran5 Anc5 de la )ratatul de la /drianopol& Anc>eiat An anul 182"& dup5 un r5boi cu turcii(: -separarea puterilor An stat -se introducea bu'etul statului - domnitorul era ales pe !ia45 20 1838-/ctul de Enire Ci independen45 %Gara Rom9neasc5( -Ion 19mpineanu liderul #artidei na5ionale -unirea #rincipatelor %Gara Rom9neasc5 Ci Moldo!a(: - independen4a acestora -domnie ereditar5%*iul domnitorului s5 aib5 dreptul s5i urmeze la tron( Re)o"!,#a +e "a 1:<:(1:<= 2#rezenta4i o ac4iune prin care rom9nii au Ancercat s5-Ci modernizeze societatea An prima $um5tate a secolului al <I< lea0 - toat5 re!olu4ia insist9nd pe conte,t& cauze& cele 3 proclama4ii& participan4i& inter!en4ia str5in5& importan4a re!olu4iei: deCi An!ins5& aceasta a Ansemnat un model de urmat pentru 'enera4iile urm5toare An atin'erea scopului propus: unirea Ci independen4a #rincipatelor Rom9ne0 Re!olu4ia a *ost opera tinerilor intelectuali cu !ederi liberale& rom9ni Ccoli4i An +ccident& dar a!9nd spri$inul altor clase sociale nemul4umite - 1onte,t: Re!olu4ia din @uropa Andreptat5 Ampotri!a abuzurilor Marilor Imperii%An Italia& /ustria& :erm0( 1auzele: - politice - limitarea autonomiei #rincipatelor de c5tre Rusia - sociale - e,ploatarea 45ranilor cl5caCi %care erau obli'a4i la munc5 pentru boieri(
18

- na5ionale - lipsa drepturilor politice pentru rom9nii din )ransil!ania - economice - nemul4umirea bur'>eziei *a45 de abuzurile re'imului politic&creCterea pre4urilor

Mo"+o)a
1aracteristici: +pozitie *a45 de politica domnitorului ,ihail "turdza Ci teama de inter!en4ia militar5 a Rusiei 0 #articipan4i : 1asile +lecsandri, ,ihail Iog'lniceanu, +le/andru Ioan 7uza) 2 3umi4i dou5 sau trei proiecte politice din prima $um5tate a secolului al <I< lea prin care rom9nii au Ancercat s5-Ci modernizeze statul cu c9te dou5 cereri asem5n5toare pentru *iecare R: cele trei proiecte ale re!olu4iei %#eti5iunea-proclama5iune, #roclama5ia de la Islaz, #eti5ia >a5ional' ( cu 2 elemente comune: drepturile Ci libert54ile cet54eneCti sunt comune tuturor& iar problema 45ranilor este de asemenea comun5& cu deosebirile pri!ind desp5'ubirea0 27 martie - IaCi - #eti5iunea-proclama5iune%8asile /lecsandri( -3- de puncte& caracter moderat: - 'rabnica Ambun5t5tire a st5rii locuitorilor s5teni - eliberarea detinutilor politici - re*ormarea An!5t5m9ntului omnitorul Mi>ail 7turdza a respins RpetitiaR& a arestat lideri ai re!olutiei care au *ost e,ilati0

*ara Romneasc
1aracteristici: +pozi4ie *a45 de politica domnitorului -heorghe !ibescu& or'anizare mai bun5 dec9t An Moldo!a & mai multe centre re!olu4ionare& teama de inter!en4ia otoman5 #articipan4i : >icolae !'lceascu, 7)+) Rosetti, Ion 2eliade R'dulescu) " iunie - #roclama5ia de la Islaz, 22 de puncte& a a!ut !aloarea unui act constitu4ional: - ale'erea unui domn responsabil pe termen de cinci ani0 - emanciparea 45ranilor cl5caCi%cu desp'gubire pentru boieri& adic5 aceCtia pl5teau boierilor liberatea(0 - emanciparea israeli4ilor %e!reilor( Ci dezrobirea 4i'anilor%erau robi& un *el de scla!i( -uvernul revolu5ionar- 11 iunie a izbucnit re!olutia la Bucuresti& Bibescu abdic5 si se constituie un guvern provizoriu0 /cesta s-a pronun4at pentru
19

rezol!area problemei a'rare prin Ampropriet5rirea 45ranilor0 7-a An*iin4at 7omisia #ropriet'5ii *5r5 a reuCi rezol!area problemei 45ranilor0 7e adopt5 acum tricolorul ca stea'0 Jn$r&ngerea revolu5iei- )urcii au inter!enit mai Ant9i diplomatic& apoi cu *or4a armat5 %6uad #aCa(& care pe 13 septembrie 18F8& cu toat5 rezisten4a pompierilor conduCi de #a!el S5'5nescu& din ealul 7pirii0

Trans#")an#a
1aracteristici: +pozitie *a45 de politica de ma'>iarizare& An conte,tul m5surilor dure luate dup5 ane,area acestei pro!incii la En'aria %mai 18F8(& lipsa drepturilor politice pentru rom9ni& lipsa de cooperare Antre re!olu4ionarii rom9ni Ci cei ma'>iari #articipan4i : +vram Iancu, +le/andru #apiu Ilarian, "imion !'rnu5iu) 3 mai la Bla$ - #eti5ia >a5ional', citit5 la Marea /dunare 3a4ional5 a rom9nilor& F0 000 de participan4i: - independenta na4ional5 a rom9nilor din )ransil!ania0 - des*iin4area iob5'iei $'r' desp'gubire din partea 45ranilor0 - An*iin4area unei '5rzi na4ionale rom9neCti0 - /dun5ri populare au a!ut loc si An Banat E$timie ,urgu si An Buco!ina Eudo/iu 2urmuzaki #entru An!r5$birea re!olutiei rom9ne si a acelei ma'>iare& Amp5ratul austriac a sanc4ionat ane,area )ransil!aniei la En'aria& Anc5lc9ndu-se ast*el !oin4a rom9nilor0 Rom9nii au rezistat An Mun4ii /puseni conduCi de +vram Iancu, reuCind s5 4in5 piept un'urilor& dar prin inter!en4ia ruCilor An lupta de la Hiria l9n'5 /rad %au'ust 18F"(& armatele re!olu4ionare ma'>iare au *ost An!inse& En'aria Ci )ransil!ania *iind predate de ruCi austriecilor0

Stat!" romn mo+ern( Un#rea +#n 1:>=

#unct de !edere pri!ind importan4a *orm5rii statului rom9n modern: up5 opinia mea& constituirea statului rom9n modern An secolul <I< reprezint5 o etap5 *oarte important5 din istoria Rom9niei deoarece An secolul al <I< s-a Andeplinit idealul na4ional& acela ca na4iunea rom9n5 s5-Ci *ormeze propriul stat0 /st*el& prin Enirea din 18-" prin care principatele 8ala>iei Ci Moldo!ei a-u unit sub conducerea domnitorului /le,andru Ioan 1uza s-au pus bazele statului rom9n modern 7onte/t intern:
20

- Anr5ut54irea condi4iei politice a G5rii Rom9neCti Ci Moldo!ei dup5 Re!olu4ia de la 18F80 -18F" 7onven5ia de la !alta 0iman %impus5 de ruCi Ci turci( domnitorii erau numi4i de turci& pe 7 ani& ocupa4ie militar50 -Re!olu4ionarii sunt ne!oi4i s5 *u'5 An occident& mai cu seam5 la #aris 7onte/t e/tern: - R5zboiul 1rimeii %Rusia contra Imperiului +toman& a$utat de /n'lia Ci 6ran4a care nu doreau s5 se strice ec>ilibrul european prin An*r9n'erea turcilor & iar #rincipatele au *ost ocupate militar An timpul con*lictului(0 2 3umi4i dou5 *apte istorice pe plan e,tern An care s-au implicat rom9nii %G5rile Rom9ne sau Rom9nia( An a doua $um5tate a secolului al <I< lea0 10 R5zboiul 1rimeii %pentru G5rile Rom9ne(18-3-18-. 20 R5zboiul ruso- turc din 1877-78 care pentru Rom9nia s-a trans*ormat An R5zboi de independen45%pt Rom9nia(0 2 3umi4i dou5 documente interna4ionale An care se discut5 Ci despre rom9ni %G5rile Rom9ne sau Rom9nia( An a doua $um5tate a secolului al <I< lea Ci preciza4i dou5 pre!ederi ale acestora pentru rom9ni0 10 )ratatul de la #aris 18-. % despre G5rile Rom9ne (& cu pre!ederi: 10Anlocuirea protectoratului rusesc Ci Rusia cedeaz5 3 $ude4e din sudul Basarabiei 20 )ratatul de la Berlin 1878 cu pre!ederi: independen4a Rom9niei Ci Rom9nia primeCte obro'ea cu elta un5rii Ci Insula Lerpilor& ced9nd Rusiei cele 3 $ude4e din sudul Basarabiei0 2 3umi4i dou5 documente interna4ionale An care se discut5 Ci despre rom9ni %G5rile Rom9ne(An sec0 al <I< lea0 10 )ratatul de la #aris 20 1on!en4ia de al #aris 2 #rezenta4i un *apt istoric prin care rom9nii Ci-au constituit %*ormat& constituit( statul modern An sec <I<0 7e prezint5 Enirea lui 1uza de la r5zboiul 1rimeii p9n5 la 2F ianuarie 18-"0 /le'erile din Moldo!a au *ost *alsi*icate de caimacamul %loc4iitorul& Anlocuitorul de domn( 3icolae 8o'oride& iar /n'lia %re'ina 8ictoria( Ci 6ran4a %3apoleon al III lea( au a$uns la un compromis: /n'lia era de acord cu reluarea ale'erilor& iar 6ran4a se obli'a s5 nu mai spri$ine unirea *5r5 nicio condi4ie0 9GA< - +dun'rile ad-hoc au !otat: - unirea #rincipatelor sub numele de Rom&nia - conducerea acordat' unui prin5 str'in, cu mo6tenitori care s' $ie ortodo/i - autonomia 6i neutralitatea 5'rii 'n caz de r'zboi
21

9GAG - 7on$erin5a de la #aris a celor 7 mari puteri a adoptat 7onven5ia de la #aris %rol constitu4ional ( stabilea: - unirea sub numele de #rincipatele Unite ale ,oldovei 6i 1alahiei %nu se accepta numele de Rom9nia(0 - statul a!ea 2 domni aleCi pe !ia45& 2 adunari le'islati!e& 2 'u!erne& 2 capitale %IaCi& BucureCti(0 - doar 2 institu4ii erau comune 7omisia 7entral' de la Foc6ani %elabora le'ile( - Jnalta 7urte de *usti5ie 6i 7asa5ie %puterea $udec5toreasc5 suprem5(0 9GAD - A ianuarie Ia6i - este ales prin !ot de adunarea electi!5 a Moldo!ei drept domn /le,andru Ioan 1uza0 8 :; ianuarie !ucure6ti - este ales prin !ot de adunarea electi!5 a G5rii Rom9neCti ca domn tot 1uza& pro*it9nd de interpretarea $uridic5 a 1on!en4iei de la #aris care nu pre!edea ca aceeaCi persoan5 s5 nu *ie aleas5 de dou5 ori0

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza 2 #rezenta4i un *apt istoric prin care rom9nii Ci-au consolidatstatul modern%modernizat statul ( An sec <I< 7e prezint5 re*ormele lui 1uza0 2 #reciza4i dou5 *apte istorice prin care rom9nii Ci-au consolidatstatul modern%modernizat statul ( An sec <I< 7e precizeaz5 dou5 dintre re*ormele lui 1uza0 I. Recunoaterea internaioanal i desvrirea unirii din punct de vedere instituional 185 !18"# 1uza a *5cut e*orturi diplomatice pentru ca marile puteri s5 recunoasc5 unirea An ciuda interpret5rii An *olosul rom9nilor a 1on!en4iei de la #aris0 Bn acelaCi timp uni*ic5 armata& tele'ra*ul Ci poCta0 Marile puteri sunt deacord cu unirea& dar doar pe timpul !ie4ii lui 1uza %decembrie 18.1(0 Imediat sunt uni*icate cele dou5 'u!erne care *unc4ioanser5 la IaCi Ci BucureCti& sub cinducerea lui Barbu 1atar'iu& se con!oac5 o sin'ur5 adunare le'islati!5 Ci se proclam5 unirea deplin5 sub numele de R+MO3I/%18.2(
22

II. $poca marilor re%orme! prim ministru &i'ail (o)lniceanu 18"#!18"* 9GC? decembrie - legea seculariz'rii averilor m'n'stire6ti circa un s*ert din terenul arabil al 45rii& care apar4inea acestora %multe m5n5stiri erau din 7inai sau de la Muntele /t>os (era trecut An proprietatea statului %turcii au protestat& sub prete,tul c5 a$ut5 #atriar>ia de la 1onstantinopol& sub autotitatea c5reia se a*la Biserica +rtodo,5( 9GC; august 8legea rural' se des*iin4a claca %munca 45ranilor 'ratuit5 pentru boieri( circa F.0 000 *amilii primeau p5m9nt An *unc4ie de num5rul de !ite de4inut& dar erau obli'a4i s5-i desp5'ubeasc5 pe boieri timp de 1- ani pentru p5m9ntul primit0 in p5cate& nu to4i 45ranii au primit p9m9nt& parcelele au *ost destul de mici Ci s-au *5r9mi4at Ci mai mult prin moCteniri& iar lipsa unei b5nci care s5 Ce acorde credit a determinat An mare parte eCecul acestei re*orme0 9GC; noiembrie- legea instuc5iunii publice s-au stabilit trei 'rade de An!a45m9nt: primar& secundar& superior%18.0 Eni!ersitate IaCi0 18.F Eni!ersitate BucureCti( An!545m9nutul primar era gratuit %pentru ca to4i 45ranii s5-Ci permit5(Ci obli'atoriu%pentru a nu-Ci 4ine copiii acas5(& iar al*abetul c>irilic era Anlocuit de cel cu caractere latine0 /lte re*orme: 1od penal& 1od ci!il& Bn*iin4area 10@01& He'ea or'aniz5rii armatei& He'ea or'aniz5rii administra4iei III. $poca domniei autoritare 18"*!18"" 9GC; - : mai: - 1uza d5 o lo!itur5 de stat& dizol!9nd /dunarea He'islati!5& - se adopt5 prin plebiscit (re$erendum noua constitu4ie 7tatutul ez!olt5tor& care-i acord5 puteri sporite0 1uza Ancepe s5 *ie suspectat de liberalii radicali& care s-au aliat cu conser!atorii duCmanii lor %se *orma monstuoasa coali5ie(& c5 ar inten4iona s5 instituie un re'im personal0 1omplotistii au reusit s5-si realizeze planurile atr5'9nd de partea lor o parte a armatei %colonelul ?aralambie& maiorul Hecca(& si l-au obli'at s5 abdice pe 11*ebruarie 18..0 / *ost Anlocuit de o locotenen45 domneasc50 In+e en+en,a +e stat a Romn#e# #unct de vedere : Impliocarea Rom&niei En rela5iile interna5ionale En secolul 3I3
23

1onsider c5 Rom9nia a a!ut un rol important An rela4iile interna4ionale din secolul <I< deoarece a particpat la toate marile e!enimente pe plan interna4ional An aceast5 perioad50 /st*el& participarea la criza oriental5 An secolulul <I<& respecti! la R5zboiul de independen45 din anii 1877-1878& An urma c5reia Ci-a c9Cti'at independen4a de stat 1877 este un e,emplu semni*icati! care sus4ine a*irma4ia anterioar50 2 #rezenta4i un *apt istoric prin care rom9nii sau Rom9nia Ci-au consolidat statul pe plan e,tern An a doua $um5tate a sec <I< sau prin care rom9nii %Rom9nia (s-au implicat An rela4iile interna4ionale%politica e,tern5( An a doua $um5tate a sec <I<0 7e prezint5 tot r5zboiul de independen450 2 #reciza4i dou5 *apte istorice prin care rom9nii%Rom9nia( se implic5 An rela4iile interna4ionale%politica e,tern5( An a doua $um5tate a sec <I<0 Li c9te dou5 consecin4e ale acestor *apte0 R5zboiul de independen45 Ci urm5ri: ieCirea de sub suzeranitatea otoman5& dez!oltarea premiselor proclam5rii Rom9niei ca re'at 18810 )ratatul secret Anc>eiat de Rom9nia cu #uterile 1entrale %1883( Ci consecin4e str9n'erea rela4iilor dintre Rom9nia Ci :ermania0 7onte/t e/tern: 187--7. criz5 oriental5 An Balcani- r5scoale An Bosnia ?er4e'o!ina Bul'aria 7erbia Muntene'ru Ampotri!a turcilor0 187. + nou5 constitu4ie otoman5 numea Rom9nia provincie privilegiat) 7onte/t intern: Ha 10 mai 18.. locotenen4a domneasc5 e Anlocuit5 de 1arol de ?o>enzollern& ca domnitor dintr-o dinastie str5in5 cu scopul de a ob4ine spri$inul marilor puteri europene& pentru consolidarea autonomiei interne Ci pentru a pre'5ti ob4inerea independen4ei politice0 7e dorea ob4inerea independen4ei prin demersuri diplomatice pe l9n'5 :ermania0 Rusia& sub prete,tul ap5r5rii *ra4ilor creCtini din Balcani a decis s5 inter!in5 An con*lict0 #entru aceasta era ne!oie de a tranzita cu armata sa teritoriul Rom9niei0 up5 tratati!e purtate de rom9ni Ci ruCi la Hi!adia& An 1rimeea s-a semnat la F aprilie 1877- 7onven5ie rom&no- rus' la !ucure6ti %Mi>ail To'5lniceanu Ci baronul mitri 7tuart au semnat ( - ruCii primeau dreptul de a-Ci transporta trupele prin Rom9nia0 - ruCii se obli'au s5 pl5teasc5 transportul& s5 ocoleasc5 BucureCtiul%pentru a nu-l $e*ui(0 - s5 respecte inte'ritatatea teritorial5 a 45rii %adic5 s5 nu aib5 preten4ii teritoriale asupra teritoriului Rom9niei(0 9: aprilie Rusia declar5 r5zboi Imperiului +toman& trupele sale trec la sud de un5re0
24

D mai 9G<< - Rom&nia E6i proclam' independen5a %An #arlament& rom9nii *iind con!inCi c5 ruCii Ai !or An!in'e pe turci& dar ruCii sunt respinCi la sud de un5re& Marele uce 3icolae& comandantul trupelor ruseCti Ci *ratele Garului /le,andru al II lea trimite o tele'ram5 domnitorului Rom9niei & 1arol I& cer9ndu-i a$utorul armatei rom9ne-iulie 1877(0 /rmata rom9n5 intr5 An au'ust An r5zboi& a!9nd circa .0 000 de solda4i Ci 1"0 de tunuri Trupp per*ormante din :ermania& atac9nd oraCul cetate #le!na din Bul'aria& al5turi de ruCi0 @ste cucerit5 doar reduta %un comple, de *orti*ica4ii din ziduri& Can4uri( :ri!i4a& care ap5ra oraCul0 1omandantul #le!nei& +sman #aCa s-a predat dup5 c9te!a luni& oraCul *iind Ancercuit Ci silit s5-Ci epuizeze pro!iziile0 Rom9nii particip5 Ci la cucerirea redutelor Ra>o!a Ci 7m9rdan precum Ci a oraCului cetate 8idin0 2 #reciza4i dou5 documente interna4ionale An care se discut5 Ci despre Rom9nia sau rom9ni An a doua $um5tate a secolului al <I< lea +rmisti5iul de la "an "te$ano: %document *ebruarie 1878( 7ongresul (Ent&lnire 6i (ratatul de pace de la !erlin (document (iunieiulie 9G<G - Recunoa6te independen5a Rom&niei ("erbiei, ,untenegrului, autonomia nordului !ulgariei, iar !osnia e o$erit' +ustriei ) - Rom&nia trebuia s' modi$ice art < din 7onstitu5ia din 9GCC (privind cet'5enia acordat' doar cre6tinilor - pt evrei) - Rom&nia era obligat' s' cedeze Rusiei cele ? 4ude5e din sudul !asarabiei (7ahul, Ismail, !olgrad 6i primea En schimb .obrogea cu .elta .un'rii 6i Insula Herpilor) Rela4iile rom9no-ruse s-au Anr5ut54it An condi4iile An care cedarea celor 3 $ude4e Anc5lca 1on!en4ia din F aprilie 1877 pri!ind inte'ritatea teritorial50 2 #reciza4i dou5 consecin4e ale independen4ei 1onsecin4ele recunoaCterii independen4ei au *ost: -Rom9nia iese de sub suzeranitatea otoman5& de!enind stat su!eran - 1reCterea presti'iului domnitorului care se proclam5 re'e An 1881 -/par premisele des5!9rCirii unit54ii na4ioanale& prin unirea pro!inciilor locuite de popula4ie ma$oritar rom9neasc5

Romnia i +rimul Rz,oi &ondial 1 1*!1 18

2 #reciza4i dou5 *apte istorice prin care rom9nii sau Rom9nia s-au implicat An rela4iile interna4ionale An prima $um5tate a secolului << R5zboaiele balcanice0000cu consecin45 Rom9nia primeCte 1adrilaterul #rimul R5zboi Mondial cu consecin45 Enirea din 1"18
25

7onte/t interna5ional: dup5 ob4inerea independen4ei de stat& rela4iile Rom9niei cu Rusia s-au r5cit din cauza ced5rii celor trei $ude4e din sudul Basarabiei0 Bn anul 1882 s-a *ormat prima alian45 politico-militar5 numit5 (ripla +lian5' (-ermania, +ustro-Ungaria 6i Italia ) Re'ele 1arol I a semnat un tratat secret de*ensi! %pre!edea a$utorul militar dac5 una din p5r4i era atacat5(cu aceast5 alian45 An 18830 Bn anul 1"07 s-a de*initi!at Ci cea de-a doua alian45 politico-militar5 numit5 +ntanta (+nglia, Fran5a, Rusia Bntre anii 1"12-1"13 Rom9nia a participat la R'zboaiele !alcanice %primul Ampotri!a Imperiului +toman& al doilea contra Bul'ariei( An urma c5rora a ob4inut sudul obro'ei (7adrilaterul( de la Bul'aria0 2 #rezenta4i un *apt istoric prin care Rom9nia sau rom9nii s-au implicat An politica e,tern5 An prima $um5tate a secolului << #rezenta4i un *apt istoric prin care Rom9nia sau rom9nii s-au al5turat unor mari alian4e Ci numi4i moti!ul acestor alian4e #rimul R5zboi Mondial Ci se prezint5 alian4a cu /ntanta pentru recuperarea pro!inciilor a*late sub domina4ie str5in5 >eutralitatea: c9nd a izbucnit r5zboiul& An anul 1"1F& dup5 atentatuld e la 7ara$e!o Ci atacul /ustro-En'ariei contra 7erbiei& Rom9nia a considerat c5 /ustria a declanCat r5zboiul Ci a decis& prin !otul unui 7onsiliu de 7oroan' s5 r5m9n5 neutr'& deCi re'ale 1arol a prezentat tratatul secret cu #uterile 1entrale0 #rimul ministru al Rom9niei& Ion I010 Br5tianu a Anceput ne'ocierile cu /ntanta dup5 moarte re'elui 1arol An septembrie 1"1F care au durat doi ani0 I-a urmat la tron re'ale& 6erdinand I %1"1F1"27(0 Ha F au'ust 1"1. s-au semnat documentele de alianD5 cu /ntanta& care cuprindeau : 10 conven5ie politic' -6ran4a& Marea Britanie& Italia%care trecuse de partea /ntantei An 1"1-( Ui Rusia 'arantau inte'ritatea teritorial5 a Rom9niei& iar 4ara noastr5 declara r5zboi /ustro-En'ariei0 /ntanta recunoCtea dreptul Rom9niei la ane,area teritoriilor din /ustro-En'aria locuite de rom9ni & anume )ransil!ania& Banatul Ui Buco!ina0 Militar& /nta0 :) conven5ie militar' - Rom9nia se obli'a s5 atace /ustro-En'aria cel mai t9rziu la 1- au'ust 1"1.& armata rus5 trebuia s5 4in5 ocupat5 armata austriac5& s5 Ampiedice debarcarea inamicului pe litoralul rom9nesc& iar aliaDii se mai obli'au s5 declanCeze o o*ensi!5 la 7alonic Ci s5 o*ere muni4ii Rom9niei de circa 300 tone pe zi0 Bn noaptea de 1F-1- au'ust 1"1.& Rom9nia a intrat An r5zboi& deCi a!ea o armat5 slab pre'5tit5& Ci a!ea de luptat pe un *ront destul de Antins de pe crestele 1arpa4ilor cu /ustro-En'aria& p9n5 pe un5re& cu Bul'aria& aliat5 a #uterilor 1entrale0 /rmata rom9n5 a trecut 1arpa4ii Meridionali& An )ransil!ania& #rimele atacuri au *ost Ancununate de succes&
26

obli'9ndu-i pe austro-un'ari s5 se retra'5 Ci ocup9nd BraCo!ul0 ar 'ermanii au trimis patru armate An )ransil!ania& respin'9ndu-I pe rom9ni& c>iar dac5 aceCtia bene*iciau de a$utorul a trei di!izii ale ruCilor0 #e 1 septembrie 1"1.& 'eneralul +ugust von ,ackensen& numit la conducerea unei armate *ormat5 din trupe 'ermane& bul'are Ci otomane a atacat trupele rom9ne dinspre Bul'aria& An!in'9ndu-le la (urtucaia %Bul'aria azi(0 Rom9nii au suspendat o*ensi!a An )ransil!ania& Ancerc9nd s5-i respin'5 pe atacatorii de la sud de un5re0 +*ensi!a rom9n5 nu a a!ut success& cu toate c5 era spri$init5 de ruCi& iar trupele #uterilor 1entrale din )ransil!ania au ocupat trec5torile 10 Meridionali& trec9nd la sud de 1arpa4i0 Rom9nii au *ost prinCi Antre dou5 armate ale #uterilor 1entrale0 Ha . decembrie 1"1. a a!ut loc pe r9ul /r'eC& b5t5lia pentru BucureCti& pierdut5 de rom9ni& 'ermanii au ocupat capitala& re'ale& armata& politicienii s-au retras la IaCi& iar tezaurul a *ost trimis la ruCi pentru a *i sal!at0 6rontul s-a stabilizat An sudul Moldo!ei& un rol important a!9ndu-l Ci ap5rarea trec5torilor 1arpa4ilor +rientali0 Bn iarna care a urmat& armata rom9n5 a *ost reor'anizat5 Ci cu a$utorul corpului *rancez condus de 'eneralul ?enrM Bert>elot& reuCind s5 reziste atacurilor 'ermane An !ara anului 1"17& la ,'r'6ti, ,'r'6e6ti, Oituz & unde s-au remarcat generalii +verescu, -rigorescu 6i #rezan) Bn octombrie 1"17& comuniCtii bolCe!icii au cucerit puterea An Rusia An iar Henin& a promis scoaterea Rusiei din r5zboi pentru a-Ci atra'e spri$inul popula4iei0 RuCii au semnat cu 'ermanii )ratatul de la Brest-Hito!sP %1"18(& Rom9nia r5m9n9nd Ancercuit5 de inamici& *5r5 alia4i0 Bn aprilie 1"18 -Rom9nia a *ost ne!oit5 s5 semneze #acea de la !ucure6ti cu #uterile 1entrale %ceda obro'ea :ermaniei& )rec5torile 1arpa4ilor /ustro-En'ariei& produc4ia de 'r9u& ptreol Ci cereale timp de "0 de ani #uterilor 1entrale(0Re'ele 6erdinand a re*uzat s5 Al sanc5ioneze%s5-l semneze(0 up5 o*ensi!a /ntantei de la 7alonic care a a!ut ca rezultat scoaterea din r5zboi a Bul'ariei Ci pe *ondul An*r9n'erilor #uterilor 1entrale pe *rontul de !est& Rom9nia a reintrat An r5zboi pe 10 noiembrie 1"18& cu doar o zi mai Anainte ca r5zboiul s5 se Anc>eie An !est%11 noiembrie 1"18(0 2 3umi4i dou5 consecin4e ale unui *apt istoric prin care Rom9nia sau rom9nii s-au implicat An politica e,tern5 An prima $um5tate a secolului << pierderi materiale Ci de !ie4i omeneCti criz5 economic5

-nirea din 1 18
#unct de !edere pri!ind importan4a *orm5rii statului na4ional rom9n:
27

up5 opinia mea& constituirea statului na4ional rom9n la Anceputul secolului << reprezint5 o etap5 *oarte important5 din istoria Rom9niei deoarece prin Marea Enire s-a Andeplinit idealul na4iunii rom9ne0 /st*el& prin Enirea din 1"18 pro!inciile locuite de rom9ni& dar a*late sub domina4ia *ostelor mari imperii: Basarabia& Buco!ina& )ransil!ania& Banat s-au unit cu Rom9nia& pun9nd bazele Rom9niei Mari0 2 #rezenta4i un *apt istoric prin care rom9nii Ci-au constituit statul na4ional unitar%sau un *apt istoric prin care rom9nii realizeaz5 Marea Enire( 7onte/tul interna5ional: #rimul R'zboi ,ondial cu conte,tul *a!orabil care a condus la destr5marea marilor imperii: /ustro-En'aria Ci Imp0 +toman%An*r9nte An r5zboi(& Rusia %!ictima re!olu4iei bolCe!ice Ci a r5zboiului ci!il( adoptarea principiului autodetermin'rii %*iecare na4iune din cadrul imperiilor multina4ionale a a!ut dreptul de a-Ci decide sin'ur5 soarta& *orm9ndu-se statele na4ionale de dup5 r5zboi( 2 #reciza4i dou5 *apte istorice prin care rom9nii Ci-au constituit statul na4ional unitar sau CA-au des5!9rCit unitatea na4ional5 7e precizeaz5 2 din cele 3 uniri0

Un#rea 3asara$#e#
19nd a intrat An r5zboi de partea /ntantei& Rom9nia a conCtientizat c5 ast*el renun4a la ideea unirii Basarabiei& aceasta *5c9nd parte din Imperiul Rus& stat aliat An cadrul alian4ei0 1u toate acestea& re!olu4ia bolCe!ic5 a creat premisele *a!orabile ale unirii acestei pro!incii0 Henin a acordat dreptul na4iunilor nonruse la autodeterminare0 +ctombrie 1"17 - 1on'resul +staCilor Moldo!eni: a proclamat autonomia !asarabiei An cadrul Rusiei a An*iin4at "$atul K'rii condus de Ion Incule5, rol de #arlament ecembrie 1"17 - 7-a proclamat Republiaca emocratic5 Moldo!eneasc5 An cadrul Rusiei0 :; Ianuarie 9D9G Basarabia Ci-a proclamat independen4a& armata rom9n5 a intrat An Basarabia la cererea 7*atului G5rii& pentru a pune cap5t tulbur5rilor pro!ocate de ruCi0 @,ista Ci pericolul ane,5rii Basarabiei la Ecraina care Ci ea ACi proclamase independen4a0 1a urmare a inter!en4iei armatei rom9ne& Henin a con*iscat tezaurul Rom9niei0 :< ,artie 9D9G 7*atul G5rii a !otat unirea Basarabiei cu Rom9nia %ruCii& ucrainienii Ci e!reii s-au opus(0

Un#rea 3!co)#ne#
28

Buco!ina apar4inuse /ustriei dar pro*it9nd de dezinte'rarea Imperiului& Ecraina pre'5tea inter!en4ia militar5 An aceasta0 Octombrie 9D9G eputa4ii buco!ineni din #arlamentul din 8iena se declar5 pentru *olosirea dreptului la autodeterminare An ceea ce pri!eCte soarta pro!inciei0 7e *ormeaz5 la 7ern'u5i 1onsiliul 3a4ional Rom9n %Ci un 'u!ern condus de Iancu 6londor( >oiembrie 9D9G 3a4ionaliCtii ucrainieni Ci re!olu4ionarii bolCe!ici au creat o stare de >aos Ci anar>ie0 7olda4ii ucraineni AntorCi de pe *ront terorizau popula4ia& 1onsiliul 3a4ional a cerut intrarea armatei rom9ne An Buco!ina0 9AL:G noiembrie 9D9G 1on'resul :eneral al Buco!inei& adunare reprezentati!5 din care *5ceau parte reprezentan4ii tuturor na4ionalit54ilor %rom9ni& ruCi& ucrainieni& 'ermani& ruteni& e!rei& polonezi( a !otat la 1ern5u4i unirea Buco!inei

Un#rea Trans#")an#e# 4# a 3anat!"!#

@,ista pericolul ca dup5 destr5marea /ustro-En'ariei& )ransil!ania s5 *ie inclus5 An noul stat En'aria0 8 septembrie 9D9G - Oradea- #artidul >a5ional Rom&n adopt5 declara4ia de autodeterminare 0 8 octombrie 9D9G - +rad- se *ormeaz5 un 7onsiliu >a5ional Rom&n 7entral%condus de Hte$an 7icio #op cu 12 membri : . #3R& . #7 ( cu rolul de a 'u!erna pro!izoriu pro!incia Ci a pre'5ti unirea cu Rom9nia0 8 noiembrie 9D9G - /rad au a!ut loc tratati!e ale 7>R7 cu un'urii& aceCtia *iind dispuCi s5 acorde autonomie )ransil!aniei dar An cadrul En'ariei 07>R7 se retra'e de la ne'ocieri Ci decide s5 4in5 ale'eri Ci con!ine pentru data de 18 noiembrie / 1 decembrie pentru Marea /dunare 3a4ional5 a Rom9nilor din )ransil!ania Ci En'aria0 9G noiembrie L 9 decembrie 9D9G - ,area +dunare >a5ional' de la +lba-Iulia%particip5 1228 de dele'a4i din toat5 )ransil!ania Ci peste 100 000 de oameni( care !oteaz5 unirea (ransilvaniei, !anatului, 7ri6anei 6i ,aramure6ului) Rezolu4ia Enirii a *ost citit5 de 8asile :oldiC0 )ot acum sunt alese or'anismele de conducere ale pro!inciei p9n5 la unirea deplin5 cu Rom9nia: - ,arele "$at 3a4ional %cu rol le'islati!( condus de -heorghe #op de !'se6ti - 7onsiliul .irigent%cu rol e,ecuti!- 'u!ern( condus de Iuliu ,aniu 2 #reciza4i dou5 documente interna4ionale prin care s-a recunoscut trecerea pro!inciilor a*late sub domina4ie str5in5---2 tratate )ratatele de pace care recunoCteau unirea: 1"1" - )ratatul cu /ustria- "aint -ermain- se recunoCtea unirea !ucovinei)
29

1"1" - )ratatul cu Bul'aria- >euill% se recunoCtea posesia asupra 7adrilaterului) 1"20 - )ratatul cu En'aria- (rianon- se recunoCtea unirea (ransilvaniei) 1"20 - )ratatul de la #aris- se recunoCtea unirea !asarabiei %=aponia Ci 7E/ nu au semnat(0 2 #reciza4i dou5 urm5ri ale Enirii din 1"18 Urmr#"e Un#r##& - pozitive: - creCte teritoriul na4ional& creCtere demo'ra*ic5& Ambun5t54ire a st5rii economice& dez!oltarea in*rastructurii %numai c5ile *erate s-au m5rit de la F0300 Pm la circa 11 000 Pm moCteni4i de la /ustro-Ungaria ) - negative - creCtere important5 a num5rului minorit54ilor %71&"; rom9ni Ci 28&1; minorit54i( cu consecin4e ne'ati!e& tulbur5ri interetnice An Basarabia& )ransil!aniaK alt element ne'ati!e a *ost Ant9rzierea uni*ic5rii monetare Ci prin cursul ridicat la care ea s-a e*ectuat& circul9nd An paralel mai multe monede0 Constituiile Romniei ! Actele %undamentale #unct de !edere pri!ind importan4a constitu4iilor: up5 opinia mea constitu4iile au a!ut un rol esen4ial An dez!oltarea Rom9niei & deoarece *5r5 un act *undamental un stat nu poate *unc4iona0 /st*el& prin adoptarea An anul 18.. a unei prime 1onstitu4ii s-a cosolidat statul rom9n modern& desc>iz9nd calea sc>imb5rilor de ordin $uridic ce au urmat& precum c9Cti'area independen4ei de stat An 1877 sau trans*ormarea statului An re'at An 18810 2 Introducere eseu Bn Rom9nia prima constitu4ie a ap5rut mai t9rziu dec9t An ma$oritatea statelor europene din cauze care 4in de dez!oltarea economic5& social5 Ci cultural5& dar Ci de statutul politic al 45rii& anume suzeranitatea otoman50 #9n5 An 18.. au e,istat An #rincipatele Rom9ne Ci An Rom9nia mai multe Ancerc5ri constitu4ionale%Re'ulamentele +r'anice& oc0 re!olu4iei de la 18F8&1on!en4ia de la #aris etc0(& Ans5 1onstitu4ia din 18.. e primul act *undamental propriu-zis al 45rii elaborat *5r5 inter!en4ie str5in5 si *5r5 aprobare e,tern50 /ceasta a de!enit un act de mani*estare a independen4ei& *5c9nd abstracDie de suzeranitatea otoman5 si 'aran4ia colecti!5 a celor 7 mari puteri& o*erind totodat5 cadrul pentru e!olu4ia statului rom9n pe baze moderne Ci democratice0

Constituia din 18""

30

 / *ost discutat5 Ci !otat5 de /dunarea 1onstituant5 Ci promulgat' de domnitorul 1arol I la 1 iulie 18..0 / a!ut ca model 1onstitu4ia bel'ian5 %cele 2 45ri se asem5nau Ci din dorin4a de a o*eri tronul lui Heopold& prin4ul Bel'iei(0 7tatut politico-$uridic: nu e men4ionat& deCi Rom9nia se a*la Anc5 sub suzeranitate otoman5& nu era stat independent0 6orma de 'u!ernare: monarhie constitu5ional' %ereditar5 din *amilia domnitorului& pe linie masculin5& cu reli'ie ortodo,5(0 23umi4i dou5 principii Anscrise Antr-o constitu4ie% acte *undamentale( #rincipii: - su!eranitatea na4ional5 %adic5 na4iunea decide soarta 45rii(& - separarea puterilor An stat %le'islati!5& e,ecuti!5& $udec5toreasc5( - 'u!ernarea reprezentati!5 %'u!ernul ac4ioneaz5 An numele na4iunii pe care o reprezint5( 7istemul de !ot: vot censitar-barba5ii%dup5 a!ere( cu F cole'ii electorale%3 cole'ii din 188F(& le'e modi*icat5 An 188F0 1et54enia: /rt07 pre!edea ceta4enie rom9n5 doar pt locuitorii cre6tini, e!reii e,cluCi%187"modi*icat la presiuni e,terne(0 repturi Ci libert54i cet54eneCti: libertatea conCtiin4ei& An!545m9ntului& presei& Antrunirilor Ci de asociere0 2#rezenta4i un principiu Anscris An una din constitu4iile alese: principiul separ5rii puterilor An stat P!terea "eg#s"at#) 10 omnitor %din 1881 re'e( :) #arlamentul !icameral: "enat 6i +dunarea .eputa5ilor - ini4iaz5& promul'5%semneaz5& - adopt' legile 6i bugetul statului d9ndu-i caracter o*icial( le'ile - con!oac5 sau poate dizol!a /dunarea He'islati!5 P!terea e0ec!t#) 9) .omnitor %din 1881 re'e( :) #rerogativele prin guvernul s5u domnitorului(regelui, din 1881 ministrii aveau - are drept de veto absolut(se responsabilitatea legilor si poate opune unei legi raspundeau in $ata - nume6te sau demite guvernul #arlamentului) - conduce armata-bate moned'acord' decora5ii, grade militare - declar' r'zboi sau Encheie pace semneaz' tratate sau conven5ii interna5ionale
31

- are drept de amnistie(c&nd procesul nu Encheiat - are drept de gra5iere (a unui de5inut condamnat de4a P!terea ?!+ectoreasc 9)(ribunale 6i cur5i 4uridice :) Jnalta 7urte de *usti5ie si 7asa5ie - 2ot'r&rile lor sunt e/ecutate En - instan5a suprem' En domeniu numele domnitorului(regelui 2 #rezenta4i importan4a sau urm5rile constitu4iei alese %18..( Importan4a Ci urm5rile 1onstitu4iei de la 18..: Reprezint5 baza dez!olt5rii democratice a Rom9niei& *iind Ci o do!ad5 de relati!5 independen45 *a45 de Imperiul +toman& dar Ci *a45 de cele 7 mari puteri europene& care nu au *ost consultate la adoptarea actului *undamental0 /u *ost puse bazele unui sistem politic Ci economic bine de*init care a!ea An centru dou5 mari partide politice: #artidul >a5ional 0iberal % doctrina prin noi En6ine protec4ionism & reprezentan4i industiriaCi Ci bur'>ezi Ion 10 Br5tianu& 10/0 Rosetti ( Ci #artidul 7onservator %doctrina pa6ilor m'run5i re*orme 'raduale& reprezentan4i marii moCieri le'a4i de a'ricultur5 Hasc5r 1atar'iu& )itu Maiorescu& #etre 1arp(&care din 18"- sau succedat la 'u!ernare%aCa numita rotativ' guvernamental'(

Constituia din 1 #.
2#rezenta4i un *apt istoric ce a *5cut necesar5 adoptarea unei noi constitu4ii An secolul <<: se prezint5 Enirea din 1"18 cu precizarea sc>imb5rilor produse de inte'rarea noilor pro!incii& care necesitau o le'isla4ie uni*orm5 at9t An domeniul politic dar Ci economic0 - / *ost discutat5 Ci !otat5 de /dunarea 1onstituant5 Ci promulgat' de re'ele 6erdinand I la 28 martie 1"23& *iind necesar5 ca urmare a Enirii din 1"18& *iind considerat5 1onstitu4ia Rom9niei Mari0 @ra necesar5 datorit5 modi*ic5rilor teritoriale produse de unire Ci a re*ormelor anterioare: !otul uni!ersal din 1"18 Ci re*orma a'rar5 din 1"21& cele dou5 promisiuni politico-re*ormatoare pe care 6erdinand le *5cuse solda4ilor care luptaser5 pe *ront0 23umi4i trei asem5n5ri Ci trei deosebiri Antre constitu4iile alese pentru prezentare: MMMM 0a subiectele cu constitu5ie, dac' se cer asem'n'ri 6i deosebiri Entre dou' constitu5ii se aleg dou' consecutive, adic' 9GCC si 9D:?
32

sau9D:?-9D?G etc, pentru c' acolo apar di$eren5ele) 1' ve5i e/prima 9) Regele :) #arlamentul(!icameral: "enat 6i +dunarea .eputa5ilor - ini5iaz', promulg'(semneaz', - adopt' legile 6i bugetul statului d&ndu-i caracter o$icial legile - convoac' sau poate dizolva +dunarea 0egislativ' ast$el (E/emple : + asem5nare Antre 1onstitu4ia din 18.. Ci cea din 1"23 este aceea c5 An ambele acte *undamentale este pre!5zut5 separarea puterilor An stat0 %le'islati!5& e,ecuti!5 Ci $udec5toreasc50( ac5 se cere o deosebire: Bn 1onstitu4ia din 18..& cet54enia este acordat5 con*orm articolului 7 doar locuitorilor de reli'ie creCtin50 7pre deosebire de 1onstitu4ia din 18..& An actul *undamental din 1"23& cet54enia este acordat5 tuturor locuitorilor Rom9niei& indi*erent de reli'ie0 7tatut politico-$uridic: Rom9nia stat na4ional%al unei sin'ure na4iuni& cea rom9n5(& unitar& indi!izibil%nu se poate di!ide(& cu teritoriu inalienabil%ce nu poate *i Anstr5inat(- %spre deosebire de 18.. unde nu e precizat statutul politico-$uridic( 6orma de 'u!ernare: monarhie constitu5ional' %ereditar5& pe linie masculin5& cu reli'ie ortodo,5( #rincipii: - su!eranitatea na4ional5& separarea puterilor An stat& 'u!ernarea reprezentati!5 %la *el ca An 18..( 7istemul de !ot: universal-barba4ii care au peste 21 de ani %di*eren45 *a45 de 18.. unde era !ot censitar( 1et54enia: )o4i locuitorii indi*erent de reli'ie primeau cet54enie rom9n5%spre deosebire de 18..- !ezi articolul 7( repturi Ci libert54i cet54eneCti: libertatea conCtiin4ei& An!545m9ntului& presei& Antrunirilor Ci de asociere %idem 18..(

P!terea @!+ecatoreasca P!terea e0ec!t#) 9) .omnitor %din 1881 re'e( prin :) #rerogativele regelui 7onsiliu de ,ini6tri-guvern mini6trii aveau responsabilitatea +celea6i ca En 9GCC, dar nu are legilor 6i r'spundeau En $a5a drept de veto absolut, En plus
33

#arlamentului

actele regelui trebuie contrasemnate de c'tre un ministru de resort (adic' de cel din domeniul respectiv

P!terea ?!+ectoreasc 9)Organe 4udec'tore6ti locale 6i :) 7urtea de 7asa5ie centrale 2ot'r&rile lor sunt e/ecutate En - instan5a suprem' En domeniu numele regelui 2 #rezenta4i importan4a sau urm5rile constitu4iei alese %1"23( Importan4a Ci urm5rile 1onstitu4iei de la 1"23: aceasta pune bazele sistemului politic interbelic& ap5rute o dat5 cu sc>imb5rile datorate unirii din 1"180 #erioada interbelic5 se caracterizeaz5 prin momente de criz5 politic5 Ci economic5%1"18-1"22 din cauza urm5rilor r5zboiului Ci a di*icult54ilor le'ate de inte'rarea noilor pro!incii An cadrul statuluiK 1"2"1"33 din cauza marii crize economice mondiale& sunt 8 'u!erne 45r5niste(0 #rincipale partide politice sunt #030H0 %condus de Ion I010 Br5tianu(Ci #artidul 3a4ional G5r5nesc%*ormat An 1"2.& condus de Iuliu Maniu(#artidul 1onser!ator a disp5rut dup5 Enire& An condi4iile acord5rii !otului uni!ersal Ci a re*ormei a'rare care a redus rolul moCierilor0 #rincipalele le'i adoptate An perioada interbelic5: 9D:A - legea organiz'rii !isericii Ortodo/e Rom&ne(aceasta devine patriarhie ) 9D:A - legea uni$ic'rii administrative(unit'5i: 4ude5e, pl'6i, comune urbane 6i comune rurale, sate ) 9D:C - legea electoral'(a primei electorale : partidul care c&6tiga locul I la alegeri lua A@N din voturi, dac' avea peste ;@N din voturi, restul voturilor se Emp'r5eau propor5ional tuturor partidelor inclusiv celui c&6tig'tor) +st$el, acesta avea ma4oritate 6i $orma guvernul, evit&nd coali5iile) Era o lege care aveanta4a partidul c&6tig'tor En alegeri, dar nu era pe deplin democratic' Encalc&ndu-se principiul propor5ionalit'5ii)

Constituia din 1 .8
/ *ost redactat5 de $uristul Istrate Micescu & inspirat5 de 1arol al II-lea care dorea instaturarea unui re'im autoritar& a!9nd ca model re'imurile de acelaCi tip din @uropa% deosebire& nu mai e discutat5 de /dunare 1onstituant5( Ci a *ost promul'at5 la 27 *ebruarie 1"380 1onte,tul adopt5rii constitu4iei era: 1arol era inspirat de re'imurile de tip autoritar
34

europene& iar pe plan intern& dup5 ale'erile din 1"37 niciun partid nu ob4inuse ma$oritatea& *iind imposibil5 *ormarea 'u!ernului0 7tatut politico-$uridic: Rom9nia stat na4ionalunitar& indi!izibil& cu teritoriu inalienabil 6orma de 'u!ernare: monarhie autoritar': Regele este 7apul "tatului (art)?@ #rincipii: - su!eranitatea na4ional5& separarea puterilor An stat& 'u!ernarea reprezentati!5 %la *el ca An 18..( 7istemul de !ot: universal-barba4ii care au peste 30 de ani %teama re'elui de in*lune4a le'inarilor care erau tineri( 1et54enia: 3ationalitatea romana se dobandeste prin casatorie& prin *iliatiune& prin recunoastere si prin naturalizare0 repturi Ci libert54i cet54eneCti: toate drepturile cunoscute P!terea "eg#s"at#) 9) Regele prin #arlament :) #arlamentul(!icameral: "enat 6i +dunarea .eputa5ilor Initiativa legilor este data -are doar un rol decorativ, Regelui regele are dreptul s' impun' Regele sanctioneaza si senatori promulga legile P!terea e0ec!t#) 9) Regele prin guvernul s'u :) #rerogativele regelui mini6trii aveau responsabilitatea 7ele clasice, En plus, legilor 6i ,ini6trii r'spund doar En $a5a r'spundeau En $a5a #arlamentului regelui, nu a #arlamentului P!terea ?!+ectoreasc 9) Organe 4udec'tore6ti locale 6i :) 7urtea de 7asa5ie centrale 2ot'r&rile lor sunt e/ecutate En - instan5a suprem' En domeniu numele regelui, regele se amestec' En hot'r&rile 4usti5iei *udec'torii sunt inamovibili (adic' nu poate $i destituit sau mutat din $unc5ia pe care o de5ine Importan4a Ci urm5rile 1onstitu4iei de la 1"23: /ceasta restr9n'e drepturile Ci libert54ile cet54eneCti& sc>imb5 !9rsta ale'5torilor la 30 de ani& dar acord5 Ci drept de !ot *emeilor0 Imediat dup5 adoptarea 1onstitu4iei& 1arol AnlocuieCte pluripartitismul cu partidul unic%6rontul RenaCterii 3a4ionale( Re'imul autoritar al lui 1arol al II lea eCueaz5 An 1"F0 c9nd Rom9nia e ne!oit5 s5 cedeze aproape $um5tate din teritoriul s5u& re'ale abdic9nd0
35

Constituiile epocii comuniste 1 *8/1 5#/1 "5

7unt adoptate ca urmare a sc>imb5rii re'imului politic An Rom9nia& prin preluarea puterii de c5tre comuniCti dup5 al doilea r5zboi mondial cu spri$inul /rmatei RoCii %so!ietice(0

Constituia din 1 *8
/re ca model 1onstitu4ia so!ietic5 din 1"3. 7tatut politico-$uridic: stat popular, unitar independent, prin lupta Antr'ului popor cu reac4iunea An *runte cu muncitorimea 6orma de 'u!ernare: Republic' #opular' Rom&nia (pe 30 decembrie 1"F7 re'ele Mi>ai I *usese ne!oit s5 abdice( #rincipii: - puterea poporului Ci monopartitism %un sin'ur partid( #artidul uncitoresc Rom9n din 18F8 numit ast*el 7istemul de !ot: vot universal, dar *ormal repturi Ci libert54i cet54eneCti: toate drepturile Ci libert54ile cet54eneCti& dar doar teoretic recunoscute& ele *iind Anc5lcate #uterea He'islati!5: ,area +dunare >a5ional' %monocameral5(-numeCte 'u!ernul& !oteaz5 bu'etul& delar5 pace Ci r5zboi& modi*ic5 constitu4ia& e or'anul suprem An stat #uterea @,ecuti!5: 1onsiliul de MiniCti %:u!ernul( #uterea =udec5toreasc5: 1urtea 7uprem5& tribunalele& cur4ile de apel& $udec5torii 7tructura social-economic5: toate mi$loacele economice apar4in statului&bo'54iile subsolului ca Ci p5durile& apele& poCta& statul controleaz5 comer4ul& se pun bazele na4ionaliz5rii%con*isc5rii de c5tre stat( a Antre'ii industrii0

Constituia din 1 5#
7e adopt5 ca urmare a consolid5rii re'imului& prin na4ionalizarea industriei Ci colecti!izarea a'riculturii 7tatut politico-$uridic: stat al oamenilor muncii de la oraCe Ci sate&popular, unitar& su!eran Ci independent, 6orma de 'u!ernare: Republic' "ocialist' Rom&nia #rincipii: - alian4a dintre muncitori Ci 45rani Ci monopartitism #artidul 1omunist Rom9n 7istemul de !ot: vot universal, dar *ormal repturi Ci libert54i cet54eneCti: toate drepturile Ci libert54ile cet54eneCti& dar doar teoretic recunoscute& ele *iind Anc5lcate #uterea He'islati!5: la *el ca Anainte& An plus ale'e #reCedintele din 1"7F #uterea @,ecuti!5: la *el ca An 1"F8
36

#uterea =udec5toreasc5: )ribunalul 7uprem al Republicii #opulare& tribunalele& cur4ile de apel& $udec5torii 7tructura social-economic5: la *el ca An 1"F8

Constituia din 1 "5

#une bazele re'imului condus de 3icolae 1eauCescu 7tatut politico-$uridic: stat popular, unitar independent, prin lupta Antr'ului popor cu reac4iunea An *runte cu muncitorimea 6orma de 'u!ernare: Republic' #opular' Rom&nia (pe 30 decembrie 1"F7 re'ele Mi>ai I *usese ne!oit s5 abdice( #rincipii: - puterea poporului Ci monopartitism %un sin'ur partid( #artidul Muncitoresc Rom9n din 18F8 numit ast*el 7istemul de !ot: vot universal, dar *ormal repturi Ci libert54i cet54eneCti: toate drepturile Ci libert54ile cet54eneCti& dar doar teoretic recunoscute& ele *iind Anc5lcate #uterea He'islati!5: ,area +dunare >a5ional' %monocameral5(-numeCte 'u!ernul& !oteaz5 bu'etul& delar5 pace Ci r5zboi& modi*ic5 constitu4ia& e or'anul suprem An stat #uterea @,ecuti!5: #reCedintele& 1onsiliul de 7tat Ci 1onsiliul de MiniCti 0 #reCedintele conduce 1onsiliul de 7tat& 'rade& decora4ii& decrete preziden4iale& Anc>eie tratate interna4ionale #uterea =udec5toreasc5: la *el ca An 1"-2 "tructura social-economic': la $el ca En 9DA:

Constituia din 1

/ reprezentat 1onstitu4ia Antoarcerii la democra4ie dup5 1"8"0&*iind dezb5tut5 de o adunare constituant5 Ci supus5 unui re*erendum popular -8 decembrie 1""10 7tatut politico-$uridic: stat na5ional, suveran, independent, unitar, indivizibil, cu teritoriu inalienabil 6orma de 'u!ernare: Republic' #rincipii: suveranitatea na5ional', separarea puterilor En stat, pluralism politic, guvernare reprezentativ' 7istemul de !ot: vot universal, de la 18 ani at9t pentru b5rbai c9t Ci pentru *emei repturi Ci libert54i cet54eneCti: toate drepturile Ci libert54ile cet54eneCti din eclara4ia Eni!0 a repturilor +mului #uterea He'islati!5: #arlament bicameral: "enat 6i 7amera .eputa5ilor: adopt' legi, organizeaz' guvernul #uterea @,ecuti!5: - #re6edintele ca 'arant al independen4ei&
37

- -uvernul - primul ministru numit de preCedinte din #artidul care a c9Cti'at ale'erile - r5spunde An *a4a #arlamentului pentru *aptele sale #uterea =udec5toreasc5: 1urtea 7uprem5 de =usti4ie & $udec5torii sunt independen4i Ci se supun doar le'ilor 7tructura social - economic5: toate mi$loacele economice apar4in statului&bo'54iile subsolului ca Ci p5durile& apele& poCta& statul controleaz5 comer4ul& se pun bazele na4ionaliz5rii%con*isc5rii de c5tre stat( a Antre'ii industrii "ecolul 33 Entre democra5ie 6i totalitarism- Ideologii 6i practici politice En Rom&nia 6i Europa R$0I&-RI D$&1CRA2IC$ ! CARAC2$RI32ICI 2 #rezenta4i dou5 principii democratice din secolul << a0 #rincipii democratice: separarea puterilor En stat le'islati!5 %adunarea le'islati!5& sau parlamentul cu rolul de a elabora le'ile( are un rol *oarte important prin participarea cet54enilor la desemnarea acestor reprezentan4i%deputa4i& senatori& reprezentan4i&@,emple: 1amera 1omunelor An /n'lia& 1amera deputa4ilor An Italia& Bundesta'ul An :ermania&/dunarea 3a4ional5 An 6ran4a( e,ecuti!5 %re'ele-preCedintele&depinde de re'imul politic monar>ie sau republic5 Ci 'u!ernul& care au rolul de a pune An practic5 %s5 e,ecute le'ile(:u!ernul are le'itimitatea o*erit5 de ma$oritatea din parlament rezultat5 dup5 ale'eri& iar 'u!ernul este responsabil An *a4a adun5rii le'islati!e& $udec5toreasc5 %instan4ele de $udecat5& tribunalele pun An aplicare >ot5r9rile le'ilor& Bnalta 1urte sau 1urtea 7uprem5 (0 /cest principiu se mani*est5 sub *orma apari4iei re'imurilor parlamentare0 pluralism politic sistem bazat pe *unc4ionarea unor mai multe partide politice0 #artidele politice au rolul de a or'aniza opinia public50 #artidele au rolul de a duce o lupt5 de idei pentru preluarea puterii politice Antr-un anumit stat& doar prin con*runt5ri des*5Curate An cadrul ale'erilor0 @le sunt cele care propun di!erse solu4ii pentru rezol!area problemelor societ54ii0 1el mai !ec>i stat unde *unc4ioneaz5 pluralismul politic este Marea Britanie %#artidul 1onser!ator& #artidul liberal Ci de la Anceputul secolului << s-a *ormat Ci #artidul Haburist(0#ot *i o*erite Ci alte e,emple din alte 45ri& Rom9nia spre e,emplu& An secolul <I<& perioada interbelic5 Ci c>iar de ast5zi0 su!eranitatea poporului %dreptul poporului de a decide asupra soartei sale Ci de a stabili linia politic5 a statului( constitu4ionalism%constitu4ia reprezint5 un contract social Antre popor Ci putere Ci pune bazele unui
38

re'im reprezentati! Ci pe separarea puterilor An stat(& ale'eri liberepermit cet54enilor dreptul de a-Ci ale'e conduc5torii0 b0 @conomia liber5 sau economie de pia45& An cadrul c5reia statul nu are dreptul s5 inter!in5 An rela4iile economice& pia4a liber5 *iind cea care le autore'leaz5 prin ni!elul de cerere Ci o*ert50 2ipuri de re)imuri politice democratice4 Monar>ii: Marea Britania +landa anemarca 7uedia 7pania 3or!e'ia Republici parlamentare: :erm& Italia /ustria-rolul preCedintelui este decorati!& nu e ales prin !ot direct0 Republici semipreziden4iale : 6ran4a& Rom9nia +RAC2ICI +15I2IC$ D$&1CRA2IC$ 67 3$C15-5 88 #ractica politic5 se re*er5 la modul An care sunt aplicate principiile democratice& An cazuri concrete la ni!elul statelor democratice0 ac5 ideolo'ia se re*er5 la elemente comune mai multor re'imuri politice& practica se m5r'ineCte la *iecare stat An parte& la modul cum acesta ACi aplic5 propria le'isla4ie la ni!el na4ional0 2 #rezenta4i dou5 practici democratice din secolul << 7e prezint5 Marea Britanie 6ranta sau Romnai din 1osntitutia din 1"23 separare puteri& pluripartitism& 'u!erne& cu e,emple Marea 3r#tan#e -@ste monar>ie constitu4ional5 sau parlamentar5 con*orm principiul re'ele conduce& dar nu 'u!erneaz5& -#arlamentul e bicameral: 1amera Horzilor%prin moCtenire se transmite titlul Ci 1amera 1omunelor prin ale'eri( -prim-ministrul- Ce*ul ma$orit54ii parlamentare& rol Ansemnat& el desemneaz5 miniCtrii a!9nd puteri e,ecuti!e e,tinse0 -#rincipalele partide politice din secolul <<: #01onser!ator Ci #0Haburist& care AnlocuieCte ca importan45 #0Hiberal - #ersonalit54i importante: Vinston 1>urc>ill& prim-ministru& #artidul 1onser!ator& %1"F0-1"F-K 1"-1-1"--(& mari re*orme interne Ci rol An c9Cti'area r5zboiului - up5 R5zboi& Mar'aret )>atc>er& prim-ministru& #artidul 1onser!ator consolideaz5 economia a*lat5 An criz5 pri!atiz9nd anumite Antreprinderi Ci ser!icii de stat& dar are Ci ac4iuni de politic5 e,tern5 %1"82-R5zboiul din Mal!ine cu /r'entina( 9ran,a
39

W 1"18 Ci 1"F0 are re'im democratic republican& pluralist& caracterizat prin instabilitate 'u!ernamental5 %are F2 de 'u!erne(0 #rincipalele *or4e politice a!eau orientare de dreapta %Blocul 3a4ional& Eniunea 3a4ional5(& dar prin 6rontul popular%coalizarea *or4elor de st9n'a(&An anul 1"3. apare primul 'u!ern de st9n'a condus de socialiCti care au luat m5suri populiste-primul concediu pl5tit din istorie pentru muncitori0 W up5 al oilea R5zboi Mondial& a *ost adoptat5 o nou5 1onstitu4ie& care instituia un re'im parlamentar clasic0 1>arles de :aulle& preCedinte al 45rii din anul 1"-"& a sus4inut ideea consolid5rii puterii Ce*ului statului acesta a!9nd dreptul s5 se pronun4e asupra liniilor 'enerale ale politicii interne Ci e,terne a 45rii0 W Re*orma constitu4ional5 din anul 1".2& a stabilit ca preCedintele 6ran4ei s5 *ie ales de cet54eni prin !ot uni!ersal& nu de un cole'iu electoral& ca p9n5 atunci0 /re Ci un rol e,tern important& prin sus4inerea independen4ei /l'eriei An 1".2 0 W:eor'es #ompidou& a *ost continuat5 politica lui de :aulle& 6ran4a Anre'istr9nd pro'rese economice importante& cu accent pe industrie& dar problemele sociale s-au men4inut 0 @l a sus4inut inte'rarea Marii Britanii An 10@0 W 6ranXois Mitterand%#07ocialist(0 1u el apare *enomenul de coabitarea la putere a unui preCedinte Ci a unui prim-ministru de orient5ri di*erite0 Bn 1"8.& Mitterand era preCedinte socialist& prim-ministrul =acYues 1>irac& de dreapta0 Aerman#a W up5 #rimul R5zboi Mondial& :ermania a *ost or'anizat5 prin 1onstitu4ia de la Veimar%1"1"(ca o 4ar5 cu un re'im politic democratic& condus5 de un preCedinte0 7itua4ia s-a sc>imbat Ans5 An 1"33& puterea e preluat5 de ?itler0 W Bn a doua $um5tate a secolului al <<-lea& 'ermanii au *ost ne!oi4i s5 tr5iasc5 An dou5 state separate%1"F"(0 Bn zona de ocupa4ie militar5 a alia4ilor occidentali& s-a constituit un stat democratic& a!9nd ca *orm5 de 'u!ern5m9nt republica *ederal5& care a de!enit apoi membru 3/)+ Ci al 1omunit54ii @conomice @uropene %Republica 6ederal5 :erman5(& iar An est a *unc4ionat Republica emocrat5 :erman50 En rol Ansemnat An istoria 'erman5 l-a a!ut cancelarul creCtin-democrat ?elmut> To>l& An timpul c5ruia s-a realizat reuni*icarea :ermaniei %1""0(0 Romn#a Ha Rom9nia sunt !alabile re'imurile democratice instituite de 1onstitu4ia din 18.. Ci 1"230 +rice practic5 democratic5 a c5rei baz5 o reprezint5 una din cele dou5 constitu4ii este !alabil5 pentru acest subiect%de
40

e,emplu rotati!a 'u!ernamental5 dup5 18.. cu cele dou5 partide liberal Ci conser!ator& respecti!& dup5 1"23& le'ile adoptate dup5 1"23& cum ar *i le'ea primei electorale din 1"2F& etc(0 Ha subiectele cu principii democratice An @uropa Ci un stat An care acestea au *ost puse An practic5 se pot *olosi e,emplele celor dou5 constitu4ii Ci la descrierea elementelor de acolo& cu separarea puterilor An stat& principii& etc Ci cu men4ionarea Rom9niei ca statul An care aceste principii sunt puse An practic50 2 emonstra4i c5 democra4ia este un re'im politic ce caracterizeaz5 secolul << eCi An secolul << au a!ut loc dou5 r5zboaie mondiale Ci An acest conte,t au ap5rut Ci re'imuri politice autoritare sau totalitare& caracterizate prin Anc5lcarea drepturilor Ci libert54ilor cet54eneCti& cenzur5 sau m5suri represi!e& toptuCi& democra4ia a r5mas cel mai important Ci mai r5sp9ndit sistem politic la ni!el european An secolul <<0 Bn continuare se enumer5 2 principii demcratice sCi o practic5%din Marea Britanie sau Rom9nia( ID$1510II 9I +RAC2ICI +15I2IC$ 212A5I2AR$ .i$eren5e ideologice Entre politica de st&nga 6i de dreapta Ideologia-o sum5 de idei Ui principii care stabilesc o anume *orm5 de 'u!ern5m9nt %democratic5& autoritar5& totalitar5( .ictatura- un sin'ur conduc5tor%persoan5& 'rup( care de4ine puterea *5r5 nicio piedic5 Ci o e,ercit5 *5r5 restric4ii0 1onceptele politice de st&nga Ci dreapta ACi au ori'inea la Revolu5ia $rancez'%s*0 sec <8III(& c9nd pentru a simpli*ica procesul de num5rare a !oturilor& cei care-l sus4ineau pe re'e s-au aCezat An dreapta& iar ad!ersarii acestora An st9n'a0 7t9n'a -*ace apel la modernizare Ci pro'res prin re*orme -se inspir5 din concep4ia iluminist5 pri!ind per*ectibilitatea omului -doreCte dreptate social5& e'alitate An cadrul societ54ii -reprezetan4i politici: socialiCtii %Ci liberalii An secolul al <I< lea(
41

reapta -*acea apel la tradi4ie& moraliatate Ci ordine -are o atitudine mai rezer!at5 asupra naturii umane -pune accent pe credin45& *amilie Ci ine'alitatea An societate -reprezentan4i politici -conser!atorii

%#7eren,e"e -ntre !n reg#m Re'im autoritar -nu e o ideolo'ie ci o mentalitate%de ordine& disciplin5& reli'ie(

o"#t#c a!tor#tar 4# !n!" tota"#tar Re'im totalitar -are ideolo'ie o*icial5 bine structurat5 An totate aspectele !ie4ii& la care cet54enii sunt obli'a4i c5 adere -1 partid& dar mobilizaea politic5 nu -1 partid& 1 lider care e 'eneral5%nu eCti obli'at( monopolizeaz5 toate ac4iunile -pluralism politic limitat%biserica& politice or'aniza4ii pro*esionale( -lipsa pluralismului politic -dictatur5%nu total5& cultura& !ia4a -control total %de tip teroristsocial5 nu depind de dictator( supra!e'>ere& tortur5& amenin45ri( asupra Antre'ii -lipsa monopolului asupra societ54i mi$loacelor militare -monopol asupra mi$loacelor -lipsa monopolului asupra militare economiei -monopol asupra economiei prin -lipsa e,termin5rii unor cate'orii centralizare sociale sau etnice -e,terminarea de popula4ii %?itler e!reii& 7talin-t5tarii etc0( in aceste cauz5 se consider5 c5 doar dou5 re'imuri au Antrunit toate elementele pentru a *i Ancadrate ca re'imuri de tip totalitar: :ermania nazist5 Ci Eniunea 7o!ietic50 Re'imul *ascist din Italia& deCi e considerat de unii autori drept totalitar& nu AntruneCte toate elementele pentru a se Ancadra An aceast5 cate'orie0 2 emonstra4i c5 An secolul << e,ist5 practici totalitare 7e prezint5 conte,tul european de mai $os Ci se prezint5 o practic5 totalitar5& spre e,emplu punerea An practic5 a ideilor antisemite din :ermania 3azist5 7onte/t european up5 #rimul R5zboi Mondial& at9t An statele An!inse& c9t Ci An anumite state An!in'5toare au ap5rut nemul4umiri din cauza aCtept5rilor pe care aceste state le a!eau dup5 Anc>eierea con*lictului0 Bn!inCii erau nemul4umi4i de pierderile teritoriale& de umilin4e politice& de plata unor desp5'ubiri de r5zboi& iar An cazul unora dintre An!in'5tori& precum Italia& e,istau nemul4umiri re*eritoare la teritoriul considerat prea mic pe care Italia l-a primit dup5 r5zboi de la *osta mona>r>ie /ustro-En'ar50 Ha aceste probleme su-a ad5u'at: criza economic5 ce s-a declanCat la
42

ni!elul continentului european Ci reinte'rarea *oCtilor combatan4i%solda4i( An !ia4a ci!il50 /pari4ia re'imurilor autoritare Ci totalitare s-a produs An acest conte,t tulbure& c9nd principiile democratice erau puse la Andoial5 An multe din statele europene0 up5 Re!olu4ia bolCe!ic5 din 1"17 Ci state din @uropa 1entral5 Ci de 8est au *ost supuse presiunii comuniste %En'aria& :ermania& imediat dup5 r5zboi(0 1a o contrapondere la asaltul comunist au ap5rut miCc5ri de e,trema dreapt5 care au acaparat puterea An unele state europene: %1"20-En'aria& 1"22 Italia& 1"23-Bul'aria( 2 #rezenta4i dou5 caracteristici totalitare din secolul << CARAC2$RI32ICI A5$ R$0I&-RI51R 212A5I2AR$ Hiderul%conduc5torul(- are puteri depline& el *iind cel care conduce Antrea'a miCcare politic5& *iind c>iar considerat un *el de di!initate pe p5m9nt0 1u!intele Ci scrierile liderului au !aloare ine*abil5% nu pot *i puse la Andoial5(Bn cinstea sa e,ist5 aCa numitul cult al personalit'5ii& prin care se e,acerbeaz5 tr5s5turile liderului Ci se !enereaz5 e,cesi! un conduc5tor a*lat An !ia45& prin mani*est5ri pe stadioane& An pie4e publice& etc0 #artidul unic: - acesta are o birocra4ie e,cesi!5%un aparat Antins la ni!el na4ional cu rami*ica4ii An toate domeniile( - e,isten4a de con*licte la !9r*ul s5u rezol!ate pe cale !iolent%arest5ri& e,ecu4ii& asasinate politice( - discurs de tip do'matic%aCa zisul limba$ de lemn& limba$ul o*icial *olosit An orice ocazie( #oli5ia politic' - scopul s5u principal a *ost acela de a urm5ri Ci de a !9na orice poten4ial ad!ersar politic%real sau Anc>ipuit(0 e multe ori& aceCti ad!ersari reprezentau cate'orii sociale sau etnice suspecte%c>iaburii Ci a'en4ii imperialiCti - An Rusia societic5 sau An ER77& sau e!reii An :ermania 3azist5(0 #oli4ia politic5%1@T/& 3T8 & T:B An re'imul so!ietic& :@7)/#+ - An :emania 3azist5( este dublat5 de apari4ia Anc>isorilor politice& dar Ci a la'5relor de munc5 sau de e,terminare An care erau Anc>iCi to4i poten4ialii ad!ersari ai re'imului respecti!0 #ropaganda - Ideolo'ia statului totalitar se consider5 datoare de a impune direc4iile An domeniul cultural-artistic& dar c>iar Ci An domeniul Ctiin4i*ic0 /st*el& mass- media este controlat5 total%ziare& radio& teel!iziune& re!iste& etc(& Ccoala ser!eCte scopurilor re'imului& prin
43

Anre'imentarea tinerilor An or'aniza4ii %pionierii& tinerii lui ?itler& etc0(0 easemenea& sportul este *olosit ca un mi$loc de propa'and5 al re'imului pentru a controla !ia4a social5 a cet54enilor03u e,ist5 loc de discu4ii la adresa ideolo'iei o*iciale%sau aceasta este aspru pedepsit5(& iar oamenii sunt Ancura$a4i s5 de!in5 complici ai sistemului %turn5tori ai !ecinului& cole'ului de munc5& ect0(0 Re'imul politic respecti! reprezint5 binele suprem An con*runtare cu r5ul suprem reprezentat de di!erse cate'orii sociale sau etnice0 @,ist5 Ci elemente de natur5 mitolo'ic5 %eroul sal!ator& omul superior& supraomul care au rolul de a mobiliza popula4ia prin raportarea acesteia la anumite !alori din trecut ( +RAC2ICI 212A5I2AR$ 67 3$C15-5 88 Reg#m!" 7asc#st +#n Ita"#a 3u e considerat un re'im totalitar&deoarece nu AntruneCte toate elementele necesare& dar anumite practici politice des*5Curate An cadrul acestuia pot *i Ancadrate An aceast5 cate'orie0/cesta apare An Italia ca urmare direct5 a crizei sociale& politice Ci economice de dup5 #rimul R5zboi Mondial0 Italienii erau nemul4umi4i de pre!ederile tratatelor de pace de dup5 r5zboi & care nu le acordaser5 teritoriile la care ei sperau din cadrul *ostei monar>ii austro-un'are: cele din sudul /ustriei sau din alma4ia%1roa4ia de azi(0 Bn 1"22& are loc marCul asupra Romei& prin care *asciCtii Al silesc prin presiune pe re'ele 8ictor @manuel s5 Ai acorde puterea lui de Benito Mussolini0 #artidul03a4ional 6ascist preia puterea deplin5 An anul 1"2F& re'ele Italiei de!enind un element de decor0 Caracteristicile re)imului %ascist 3a4ionalism - reAn!ierea 'loriei Romei /ntice %*ascia era simbolul $usti4iei An Roma antic5& mani*est5ri imperiale( 1orporatism - sunt Anlocuite sindicatele cu corpora4iile %un sistem economic bazat pe *uziunea capitalismului & p5str9nd ierar>ia social5& dar permi49nd muncitorilor s5 ne'ocieze pe baze e'ale cu proprietarii a*acerilor An problemele salariilor& pro'ramului sau condi4iilor de munc5( #oli4ie politic5 %+8R/( Ci or'aniza4ii paramilitare %c5m5Cile ne're( ca spri$in principal al re'imului Hic>idarea opozi4iei %de la asasinate politice - 1"2F socialistul Matteotti& p9n5 la amenin45ri& cenzur5& des*iin4area partidelor politice sau a sindicatelor( 1ultul personalit54ii - Mussolini era denumit IH E1@& mani*esta4ii etc0 1oncordatul cu papalitatea - 9D:D +cordul de la 0aterano& prin care Mussolini recunoCtea su!eranitatea statului papal& c>iar dac5 pe un teritoriu minuscul An $urul 1atedralei 7an #ietro0
44

)endin4e imperialiste An politica e,tern5 - dorin4a de a domina Marea Mediteranean5 prin ac4iuni An alma4ia& :recia Ci /lbania %reAn!iind ideea Romei antice de M/R@ 3+7)REM(& dar Ci aceea de a-Ci crea un imperiu colonial An /*rica %Ancerc5ri de a e,tinde posesiunile din Hibia Ci atacul din 1"3- asupra @tiopia(0

Reg#m!" naz#st +#n Aerman#a

@ste un re'im politic totalitar de e/trema dreapt'& reprezentat de #artidul >azist %#artidul 3a4ional 7ocialist al Muncitorilor :emania37 /#- >ationalsozialistische .eutsche +rbeiterpartei, pe scurt, #artidul >azist(0 /cesta a ap5rut An :ermania pe *ondul nemul4umirilor ce au urmat adopt5rii )ratatului de la 8ersailles& prin care :ermania pierdea teritorii Ci era umilit5 la plata unor desp5'ubiri de r5zboi uriaCe0 Bn timpul Republicii de la Veimar& din cauza crizei economice din anii 1"2"-1"33& rolul #artidului 3azist a crescut& *iind posibil5 c9Cti'area ale'erilor din 1"32 - Ideolo'ia partidului este e,pus5 An lucrarea M@I3 T/M#6 %1"2.0 /dol* ?itler( - Hiderul /dol* ?itler numit 1/31@H/R%prim ministru( pe ?@ ianuarie 9D??& iar An 9D?; dup5 moartea preCedintelui ?indenbur'& numit 6Z?R@R %conduc5tor( - 1"3F /capararea Antre'ii puteri An stat prin intermediul Batalionului de protecDie ("chutzsta$$el -"" , o or'anizaDie nazist5 paramilitar5 de elit5& Ci de c5tre :@7)/#+& poli4ia secret5 a re'imului& prin 3+/#)@/ 1EGI)@H+R HE3:I %?@ iunie 9D?; dup5 Andep5rtarea Ci lic>idarea or'aniza4iei paramilitare Batalioanele de /salt %7/ "turmabteilung sau 7'm'6ile brune( condus5 de @rnst R[>m& care reprezenta o amenin4are la ascensiunea lui ?itler&dar nemul4umeau prin ac4iunile lor distructi!e Ci liderii armatei& pe care ?itler Ai dorea de partea sa(& des*iin4area partidelor politice Ci a sindicatelor& cenzura mass-media& controlul asupra bisericii0 - 19Cti'area Ancrederii popula4iei- creCterea economic5 puternic5 Ci a standardului de !ia45 i-au determinat pe 'ermani s5 nu conteste m5surile lui ?itler& care a continuat r5*uielile politice arest9nd comuniCti& socialiCti& acuz9ndu-i de tr5dare& mul4i *iind e,ecuta4i& iar zeci de mii de persoane disp5rute

Caracteristicile re)imului nazist

10 /ntisemitismul - 1"3- He'ile de la 3\rnber'- le'i rasiale prin care le erau interzise e!reilor dreptul de a a a!ea cet54enie 'erman5 sau de a se c5s5tori cu cet54eni 'ermani Ci de a a!ea *unc4ii An stat%lucru de care au pro*itat Comerii(0
45

- 1"38 3oaptea de cristal %"-10 noiembrie( pogrom %atac masi!& spontan sau or'anizat& contra unui 'rup minoritar(& Ampotri!a e!reilor& prin distur'erea ma'azinelor Ci a caselor acestora& ca urmare p9n5 la declanCarea r5zboiului& 200 000 de e!rei au *u'it din :ermania& bunurile lor *iind con*iscate0 - 1"F2 7olu4ia *inal5 %e,terminarea e!reilor An camere de 'azare An la'5rele de la +uschOitz-!irkenau, !elzec, "obibor, (reblinka, 7helmno, ,a4danek , dup5 ce se dorise o deportare a acestora An Mada'ascar& eCuat5 din cauza di*icult54ilor r5zboiului( /u e,istat Ci alte pro'rame de e,terminare a membrilor slabi sau handicapa5i& prin care Meci de mii de persoane de ori'ine 'eman5 au *ost eutanasiate& iar persoanele considerate de*ecte din punct de !edere 'enetic au *ost sterilizate%alcoolicii& cei cu boli mintale(0 20 7pa4iul !ital %lebensraum - ideea c5 pentru a se dez!olta& popoarele au ne!oie de un spaDiu !ital ia r Antrea'a istorie a omenirii este o lupt5 a statelor Ci na4iunilor pentru a cuceri sau men4ine spaDiul de care au ne!oie0 @l reprezenta dorin4a :ermaniei de a-Ci m5ri teritoriul la est %An dauna #olonie Ci ER77(0 30 Rasismul Ci ,eno*obia%ura *a45 de str5ini( rasa 'erman5 era considerat5 pur5& arian5& :ermanii erau considera4i rasa superioar5& a!9nd obli'a4ia de a men4ine puritatea rasial5 prin subordonarea raselor in*erioare: evreii, 5iganii, slavii 6i negrii) F0 1ultul personalit54ii - mari mani*est5ri or'anizate de ministrul pentru propa'and5& *oseph -oebbels An *a!oarea re'imului Ci a conduc5torului %numit 6Z?R@R( mai ales An oraCul 3\rnber'K Anre'imentarea tinerilor An or'aniza4ii precum )ineretul ?itlerist %2itler4ugend P propa'and5 a'resi!5 prin mass-media& sport %=ocurile +limpice de la Berlin din 1"3. au reprezentat o ocazie pentru prosl5!irea re'imului nazist (& spectacole& a*iCe& *ilme&etc0 easemnea& lozincile *olosite pentru a ridica moralul oamenilor Ci a demonstra m5re4ia re'imuli : Ein 1olk, ein Reich, ein FQhrerM(Un popor, o na5iune, un conduc'torM , *olosirea semnului solar arian al z!asticii Ci a ac!ilei& Ci ideea unui Imperiu de 1000 de ani& ca simboluri ale re'imului0 2 emonstra4i c5 An a doua $um5tatea a secolul << e,ist5 practici totalitare %sau An epoca postbelic5(0 7e prezint5 acelaCi conte,t de dinainte& cu precizarea c5 dup5 al oilea R5zboi Mondial re'imurile totalitare de dreapta au disp5rut& dar a continuat s5 e,iste re'imul totalitar de st9n'a& An spe45 re'imul
46

comunist0 /cest re'im a *ost e,portat An @uropa de @st de so!ietici care s-au *olosit de /rmata RoCie& An!in'5toare An r5zboi pentru a-Ci impune propriul re'im politic An aceast5 parte a continentului0 /poi se d5 un e,emplu de practic5 totalitar5 de la comunismul din Rom9nia: de e,emplu : con*iscarea propreit54ii pri!ate cu cele dou5 aspecte: na4ionalizarea industriei %1"F8( Ci colecti!izarea a'riculturii%1"F8-1".2(0

2#rezenta4i dou5 practici totalitatere An secolul <<: punerea An practic5 a ideilor antisemite din :ermania 3azist5 cultul personalit54ii la ER77- Henin Ci 7talin

Reg#m!" com!n#st +#n Un#!nea So)#et#c

#rin re!olu4ia bolCe!ic5 din octombrie 1"17& comuniCtii conduCi de Henin au preluat puterea An Rusia& pro*it9nd de nemul4umirile le'ate de r5zboi& l-au arestat Ci ulterior e,ecutat pe 4arul 3icolae al II-lea0 1omuniCtii au pus bazele unei ideolo'ii totalitare de e,trema st9n'5- descris5 de Henin An documentul numit (ezele din aprilie, prin care prelua ideile din secolul <I< lansate de Mar, Ci @n'els& pri!ind lupta de clas' %muncitori contra bur'>ezie( Ci des$iin5area propriet'5ii private) @l propunea controlul muncitoresc al statului prin sistemul so!ietelor (unitatea de organizare de baz' a societ'5ii, $ormat' din consilii locale ale muncitorilor ) Ideea re!olu4iei mondiale prin care s5 se impun5 dictatura proletariatului%a oamenilor muncii( An *a4a aCa numitei dictaturi a burgheziei) Hiderul - 0enin& dup5 moartea sa An 1"2F& "talin %abia din 1"2" cu puteri depline& p9n5 An 1"-3( #artidul: #artidul 1omunist al Eniunii 7o!ietice%#1E7(& la Ancepul #artidul BolCe!ic%roCu( 7onsolidarea puterii comunisteEn timpul lui 0enin - >E#-ul%Henin dorea Anlocuirea propriet54ii pri!ate cu cea de stat& colecti!5& prin na4ionalizarea industriei Ci colecti!izarea a'riculturii& Ans5 conCtient c5 nu poate p5stra puterea dac5 nu se aproprie de 45rani a am9nat acest pas& lans9nd& An anul 1"21& pe *ondul r5zboiului ci!il din Rusia& aCa numitul 3@#-noul politica economica& Amp5r4ea p5m9nt 45ranilor Ci Ai l5sa s5-Ci !9nd5 surplusul de produse& aceeaCi m5sur5 *iind luat5 Ci An cazul micilor Antrepriz5tori - des$iin5area oric'rei $orme de opozi5ie 6i c&6tigarea r'zboiului civil %cu a$utorul poli4iei politice 1@T/(&
47

- $ormarea UR"" (9D:: Rusia& Ecraina& Belarus Ci Republicile transcaucaziene 7aracteristici ale regimului comunist En timpul lui "talin (stalinismul - centralism economic%statul subordona total economia( - plani*icare anual5 Ci cincinal5 %din 1"28-1"33 primul cincinal(- prin stabilirea de obiecti!e economice reprezent9nd c9t trebuie s5 produc5 4ara An acel inter!al - na4ionalizarea industriei %toate *abricile Ci Antreprinderile treceau An posesia statului( - colecti!izarea a'riculturii-prin lic>idarea unei Antre'i cate'orii sociale cea a c>iaburilor sau Pulacilor & cei mai >arnici Ci 'ospodari oameni ai satelor& de *apt %ca urmare a acestui proces An anii 1"31-1"32& . milioane de ucrainieni au *ost uciCi prin An*ometare& acuza4i c5 nu predau 'r9nele autorit54ilor( - industrializare *or4at5 %*5r5 a 4ine cont de distribu4ia resurselor naturale ale 45rii( pe baza industriei 'rle& metalur'ic5& ener'etic5& constructoare de maCini0 7e constuiesc noi oraCe An 7iberia: 3o!osibirsP& sau An alte zone nedez!oltate0Rezultatul este creCterea produc4iei industirale de c9te!a ori& dar cu costuri umane imense0 - Marea teroare%1"3.-1"3"(-milioane de oameni sunt depora4i& trimiCi An la'5re de munc5& aresta4i& asasina4i0 /d!ersarii erau elemente considerate antiso!ietice din r9ndul intelectualilor& a celor mai Anst5ri4i 45rani c>iaburii (kulacii(& dar Ci din industrie Ci transporturi sau armat50 7talin ACi elimin5 to4i ad!ersarii politici %Tiro!& )ro4Pi etc(& *oloseCte poli4ia politic5 3T8 & apoi T:B& An acest scop& trimite An 7iberia An la'5re de e,terminare numite :EH/: Antre'i cate'orii de oameni0 Re'imul nu iart5 nici eroii armatei& nici oameni de Ctiin450 +amenii tr5iesc zilnic cu spaima pierderii libert54ii sau c>iar a !ie4ii - lic>idarea unor popula4ii Antre'i%Capte popoare din ER77 sunt e,terminate& dintre care cei mai importan4i sunt t5tarii din 1rimeea( - cultul personalit54ii %numeroase oraCe sau alte locuri primesc numele lui 7talin- 7talin'rad de e,emplu& Henin'rad& numele lui Henin& se construiesc statui imense cu liderii so!ietici& mai cu seam5 cei doi& sportul& cultura de!in obiecte de propa'and5 ale re'imului&0 Bn timpul celui de-al doilea r5zboi mondial& 7talin este considerat sal!atorul 45rii& i se Anc>in5 c9ntece& poezii& tablouri& mani*esta4ii0 9DAC - ?ruCcio! denun45 re'imul lui 7talin& cultul personalit54ii Ci abuzurile sale 9DGA :orbacio! Ancepe politica de #@R@7)R+IT/%reconstruc4ie( Ci :H/73+7) %transparen45( 9DD9 - ER77 se des*iin4eaz5& comunismul e Anl5turat
48

Reg#m!" com!n#st +#n Romn#a

)ermeni : e/propriere, stalinist, epurare, prim secretar, na5ional comunist, na5ionalizare, industrializare, colectivizare, cincinal, industrie e/tensiv', "O1RO,, 7+ER, -+7, 7+#,chiaburi, proletcultismul

Ca!ze"e #nsta!rr## reg#m!"!# com!n#st -n Romn#a

23umi4i doi *actori%cauze( ale instaur5rii re'imului comunist An Rom9nia%pot *i doi interni Ci doi e,terni( a) Cauze :%actori externi; - alian5a %numit5 3a4iunile Enite( ER77 cu /n'lia Ci 7E/ Ampotri!a :emaniei naziste Ci concesiile *5cute de cele dou5 state occidentale ruCilor& %Anc>eierea unui acord Antre 1>urc>ill Ci 7talin%" octombrie 1"FF& 1on*erin4a de la Mosco!a( prin care se Amp5r4eau s*erele de in*luen45 An @uropa de R5s5rit& Rom9nia urm9nd s5 aib5 "0; in*luen45 so!ietic5& con*erin4ele de la ]alta Ci #otsdam -1"F-& unde aceste aspecte au *ost recon*irmate( -1ictoriile /rmatei RoCii pe *rontul de est& Ci ocuparea unui teritoriu p9n5 la !est de Berlin -#olitica ER77 de a-Ci impune& cu spri$inul /rmatei RoCii , propriul regim politic& cel comunist An statele a*late An s*era sa de in*luen45 %ocupate militar(- Rom9nia& #olonia& En'aria& 1e>oslo!acia& Bul'aria& b) Cauze :%actori interni; -momentul :? august 9D;; %lo!itura de stat(- mareCalul /ntonescu era arestat& Antoarcerea armelor Ampotri!a armatei 'ermane Ci Anc>eierea arminsti4iului cu 3a4iunile Enite%12 septembrie 1"FF(0 - prezen4a +rmatei Ro6ii pe teritoriul Rom9niei& care ac4iona ca o *or45 de ocupare& An timp ce armata rom9n5 se lupta pe *rontul de !est% An )ransil!ania& En'aria& 1e>oslo!acia& /ustria c>iar(0 - reAn*iin4area #artidului 7omunist %*ormat An 1"21& scos An a*ara le'ii An 1"2F pentru ac4iuni care !izau distru'erea Rom9niei Mari( Ci *olosirea lui& cu spri$in so!ietic pentru a a$un'e la 'u!ernare0

Eta e"e #nsta!rr## reg#m!"!# com!n#st -n Romn#a

2#rezenta4i un *apt istoric prin care s-a sc>imbat re'imul politic An a doua $um5tate a sec0 << 2#rezenta4i un *apt istoric des*5Curat ca urmare a unui e!eniment interna4ional din secolul << An urma c5ruia s-a sc>imbat re'imul politic%este al doilea r'zboi mondial 6i instaurarea comunismului ( a) $tapa coaliiei :alianei cu alte partide; #. au)ust 1 **!" martie 1 *5
49

 #rimul 'u!ern- comuniCtii se *olosesc de alian4a numit5 6R+3)EH 3/GI+3/H @M+1R/) % #1R& #7 & 6rontul #lu'arilor( pentru a prelua puterea& a!9ndu-l pe Hucre4iu #5tr5Ccanu drept ministru secretar de stat An primul 'u!ern condus de un militar& 'eneralul 75n5tescu%au'ustoctombrie 1"FF( /l doilea 'u!ern %'en0 75n5tescu no!-decembrie1"FF(- Hucre4iu #5tr5Ccanu drept ministru $usti4iei /l treilea 'u!ern %'eneralul R5descu decembrie martie 1"F-(- ministere conduc comuniCtii& cu presiuni mari din partea acestora pentru a prelua puterea %mani*esta4iile din *ebruarie 1"F-( b) $tapa comunizrii :prelurii puterii depline; " martie 1 *5 !.< decem,rie 1 *= - C martie 9D;A-primul 'u!ern comunist condus de #etru :roza la inter!en4ia direct5 a so!ieticilor %trimisul Mosco!ei& /ndrei 89CinsPi( An *a4a re'elui Mi>ai& An care se mai re'5seau Ans5 Ci personalit54i din !ec>ile partide istorice& pe care comuniCtii Ancercau s5-i discrediteze0 -" martie 1"F-- se restabilea controlul rom9nesc asupra >1 (ransilvaniei pierdut An 1"F0 - ,artie 9D;A- re$orma agarar'- se e,propriau %intrau An posesia statului( moCiile de peste -0 >a - greva regal' %au'ust F-- ianuarie F.( re'ele Mi>ai& re*uz5 semnarea actelor 'u!ernului -$alsi$icarea alegerilor legislative %1" noiembrie 1"F.(- comuniCtii a*la4i An alian45 cu alte partide de st9n'a%Blocul #artidelor emocratice(& ob4in 70; din !oturi& deCi #3G c9Cti'ase ale'erile0 7-au *olosit de prezen4a /rmatei RoCii a unor 'rupuri de intimidare%b5t5uCi( care amenin4au popula4ia -eliminarea partidelor politice istorice %#3H Ci #3G(- arestarea liderilor 45r5niCti Iuliu Maniu Ci Ion Mi>alac>e An 1"F7& acuz9ndu-i c5 au !rut s5 *u'5 din Gar5 dup5 ce comuniCtii le pre'5tiser5 un a!ion Ci presiunile asupra liderului liberal 1onstantin Br5tianu pentru ca partidul s5u s5-Ci Anceteze acti!itatea - abdicarea *or4at5 a re'elui Mi>ai % ?@ decembrie 9D;< Rom9nia de!ine republic5 popular50

Reg#m!" Sta"#n#st con+!s +e A8eorg8e A8eorg8#! %e?

2 #rezenta4i un *apt istoric prin care re'imul 7talinist%sau re'imul lui e$( s-a implicat An rela4iile interna4ionale sau An politica e,tern5 An a doua $um5tate a secolului << Ci o consecin45 a acestui *apt pentru Rom9nia "e prezint' intrarea Rom&niei En #actul de la 1arsovia, cu pozi5ia acesteia $a5' de revolu5ia din Ungaria 9DAC 6i consecin5a acestui $apt
50

istorie este Ent'rirea rela5iilor Rom&nei cu UR"", ca urmare, En 9DAG +rmata Ro6ie a $ost retras' din Rom&nia de c'tre >ikita 2ru6ciov, liderul sovietic) up5 abdicare re'elui Mi>ai& Rom9nia de!ine un stat totalitar& dup5 modelul so!ietic stalinist& An care puterea e concentrat5 An m9inile #artidului 1omunist %de!enit Antre anii 1"F8- 1".-- #artidul Muncitoresc Rom9n( R$5A>II5$ $82$R7$ A5$ R$0I&-5-I 32A5I7I32 DI7 R1&?7IA A 2 B3 #RIM/ 6/SN& imediat dup5 r5zboi& subordonare politic' total' *a45 de Eniunea 7o!ietic5 1"F8- 1"F"& condamnarea ac4iunilor re'imului iu'osla! condus de (ito care se detaCa de so!ietici 1"F" participarea la 7+ER %1onsiliul de /$utor @conomic Reciproc(& or'aniza4ie a statelor comuniste care se ocupa cu sc>imburile comerciale Antre aceste state 1"-- particip5 la (ratatul de la 1ar6ovia %alian45 politico- militar5 a statelor comuniste opus5 3/)+( 1"-. Revolu5ia din Ungaria Ampotri!a re'imului comunist- Rom9nia o*er5 spri$in so!ieticilor%tancurile lor trec prin 4ara noastr5( pentru a An5buCi re!olta& conduc5torul acesteia& Imre 3a'M este arestat Ci de4inut aici0 2 #reciza4i dou5 e!enimente interna4ionale%dou5 *apte istorice( prin care re'imul stalinist se implic5 An rela4iile interna4ionale0 9)7+ER 9D;D :) Revolu5ia din Ungaria 9DAC ?) Respingerea planului 1alev(9DC; 3 2 B3 / +E/ 6/SN& dup5 moartea lui 7talin An 1"-3 & distan5are politic' *a45 de Eniunea 7o!ietic5& An conte,tul An care ac4iunile acestuia Ancep s5 *ie condamnate An ER77 de ?ruCcio!& urmaCul s5u 1"-8 retragerea trupelor sovietice din Rom9nia %sin'urul stat comunist An care s-a Ant9mplat aceasta( dup5 1".0: - reluarea leg'turilor cu Occidentul An domeniul Ctiin4i*oc Ci cultural - reluarea rela5iilor diplomatice cu Iugoslavia 1".F - respingerea #lanului 1alev - prpus de un bul'ar ce pre!edea specializarea economic5 a statelor comuniste& urm9nd ca Rom9nia Ci Bul'aria plus Ecraina%ca parte a ER77( s5 se specializeze pe produc4ia a'ricol5& iar 1e>oslo!acia Ci En'aria pe cea industrial5% practic Rom9nia de!enea dependent5 de acest sistem(0
51

- .eclara5ia din aprilie 9DC;- e$ re*uza amestecul e,tern& su4in9nd ideea su!eranit54ii na4ionale Ci pricipiul e'alit54ii Antre statele Ci partidele comuniste CARAC2$RI32ICI I72$R7$ A5$ R$0I&-5-I 32A5I7I32 DI7 R1&?7IA 2 #reciza4i dou5 practici politice ale re'imului stalinist din Rom9nia(lupta pentru putere 6i constitu5iile ) 1. POLITIC #artidul unic 1"F8/1".- #MR %Muncitoresc( prim secretar :0:0 e$ prin *uziunea #1R-#7 lupta pentru putere - mani*estat5 prin epur'ri% elimin5ri prin m5suri represi!e( -1"F8 arestarea lui Hucre4iu #5tr5Ccanu& acuzat de tendin4e bur'>eze %1"-F e,ecutat( - 1"-2 eliminarea ec>ipei pro mosco!ite /na #auPer& 8asile Huca - 1"-7 eliminarea ad!ersarilor lui e$ pe *ondul destaliniz5rii I01>iCine!sc>i& M01onstantinescu adoptarea constitu4iilor din 1"F8 Ci 1"-2& inspirate din 1onstitu4ia so!ietic5& rolul #artidului& #arlament unicameral- Marea /dunare 3a4ional5& subordonarea economic5& etc0 2 #rezenta4i un *apt istoric adoptat pe plan intern An timpul re'imului comunist %sau An timpul re'imului stalinist& atentie^^^ 3u din timpul re'imului na4ional comunist^( Ci o consecin45 a acestui *apt pt0 Rom9nia "e prezint' con$iscarea propriet'5ii private din Rom&nia cu cele dou' elemente, na5ionalizarea 6i colectivizarea) 7onsecin5a este c' nu mai e/ist' economie de pia5', o cerin5' $undamental' pt) $unc5ionarea unui stat democratic) 2 #reciza4i dou5 *apte istorice adoptate pe plan intern An timpul re'imului stalinist din Rom9nia Ci dou5 consecin4e ale acestora0 >a5ionalizarea 6i colectivizarea 6i consecin5' nu mai e/ist' economie de pia5' 6i arest'ri ale 5'ranilor care s-au opus colectiviz'rii) ;. ECONOMIC _ 11 iunie 1"F8- na4ionalizarea tuturor mi$loacelor de produc4ie %industria& b5ncile& transporturile& comer4ul( au *ost con*iscate An mai multe etape a$un'9ndu-se la teatre& *armacii& cinemato'ra*e0 _ 1"F8 -plani*icarea centralizat5 dup5 model so!ietic& anual& apoi cincinal %pe - ani plani*icare(1"-1-1"-52

_ industrializarea *or4at5- s-a mani*estat imediat dup5 preluarea puterii& -accentul pe industria grea: electric5& c>imic5& metalur'ic5& constructoare de maCini industriale0 -mari 6antiere na5ionale& cu mii de muncitori deplasa4i %la bara$e& combinate& drumuri(0 - industrie e/tensiv' %accent pe cantitate& nu calitate(& sta>ano!ism%!ezi ER77(0 - "O1RO,- Antreprinderi so!ieto-rom9ne prin care se dorea plata datoriilor de r5zboi pt0 RuCi0 - CA$R %!ezi mai sus& rela4iile e,terne(: _ 1"F8-1".2- colecti!izarea a'riculturii- trecerea terenurilor a'ricole An proprietatea statului& dup5 modelul so!ietic& prin An*iin4area -+7 %:ospod5rii /'ricole 1olecti!e( Ci apoi 7+#%1ooperati!e /'ricole de #roduc4ie ( -s-a realizat prin m'suri represive: arest5ri%80 000 45rani(& amenin45ri& corup4ie& propa'and5 - a e,istat rezisten5' din partea 45ranilor %re!olte& r5scoale& *u'a An mun4i&re*uzul pl54ii cotelor Iproduse ( - distru'erea elitelor satului %cei mai Anst5r4i 45rani& numi4i chiaburi, erau urm5ri4i cu prec5dere( - la *inalul campaniei, DCN din supra*a4a 45rii a *ost colecti!izat5& restul 45ranilor oricum pl5teau cote - consecin5e dezastuoase pentru lumea rural5& distru'9nd ordinea constiut5 An 'enera4ii de oameni& 45ranii& lipsi4i de proprietate au luat calea e,odului spre oraC& pe *ondul industrializ5rii& unde de multe ori nu s-au adaptatK 45ranii r5maCi au *ost ne!oi4i s5 munceasc5 pentru stat& nea!9nd interesul de a-Ci ap5ra proprietatea care nu mai e,ista& ceea ce a condus la dezinteresul *a45 de o munc5 An *olosul altora0 2 #reciza4i 3 m5suri luate pe plan cultural de c5tre re'imul stalinist B. CULTURAL 1a orice re'im totalitar& re'imul comunist din Rom9nia Ci-a pus amprenta Ci asupra !ie4ii cultural-artistice& dorind modelarea caracterului omului An acord cu ideile mar,ist-leniniste Ci *ormarea& Antr-o ultim5 instan45 a omului nou0 #entru aceasta re'imul stalinist din timpul lui e$ s-a *olosit de urm5toarele: - Ruperea oric5ror le'5turi de ordin cultural cu +ccidentul - reor'anizarea institu4iilor culturale& pe baze noi& pentru *olosul re'imului%arta& istoria&literatura( - rescrierea manualelor Ccolare An con*ormitate cu interesele re'imului%Istoria- Mi>ail Roller (
53

- oreor'anizarea An!545m9ntului pe model so!ietic& lima rus5 de!ine obli'atorie An Ccoli - cultura proletariatului era promo!at5 intens %proletcultismul( - reli'ia interzis5 Ci promo!area ateismului& cu m5suri dure Ampotri!a Bisericii :reco-1atolice - *olosirea cenzurii An domeniul cultural&c9t Ci Ctiin4i*ic%inde, al c5r4ilor interzise-8000 An 1"F8( up5 1"-8& o dat5 cu retra'erea /rmatei RoCii din Rom9nia se mani*est5 o realti!5 rela,are a m5surilor An domeniul cultural& *iind des*iin4ate o serie de institu4ii care se ocupau cu rusi*icarea& Institutul Ma,im :orPi& sau Muzeul Rom9no-Rus0 <. Reg#m!" na,#ona"( com!n#st con+!s +e N#co"ae Cea!4esc! 23umi4i dou5 cauze ale instaur5rii re'imului na4ional comunist din Rom9nia Moartea lui e$ 1eauCescu considerat ca o solu4ie de compromis up5 moartea lui :>0 :>eor'>iu e$& s-a impus An *unc4ai de secretar 'eneral al partidului&30 1eauCescu& un t9n5r !5zut de liderii marcan4i ai partidului ca o solu4ie de compromis& care la acel moment nu reprezenta o amenin4are pentru interesele acestora0Re'imul lui 1eauCescu poart5 numele de na4ional comunist& deoarece acesta a Ancercat s5 implementeze un sistem politico- economic bazat pe *or4e proprii& Antr-o oarecare dependen45 *a45 de ruCi& pun9nd accent pe elemente de tip na4ional& at9t An politica intern5& c9t Ci An rela4iile e,terne 1. R$5A>II5$ $82$R7$ A5$ R$0I&-5-I 7A>I17A5! C1&-7I32 DI7 R1&?7IA 2 #rezenta4i un *apt istoric prin care re'imul na4ional comunist %sau re'imul lui 1eauCescu( s-a implicat An rela4iile interna4ionale sau An politica e,tern5 An a doua $um5tate a secolului << Ci o consecin45 a acestui *apt pentru Rom9nia se prezint': 1 "8 Ceauescu 7ehoslovacia 6i consecin5a rela5iile pozitive ale regimului cu Occidentul: vizitele 6i rela5iile economice: .acia, Oltcit, clauza na5iunii celui mai $avorizate a. +erioada 1 "5!1 =1 - este continuat5 linia de relati!5 independen45 *a45 de ER77 Anceput5 de re'imul e$ 1 "= - An timpul r5zboiului israeliano-arab e sin'ura 4ar5 comunist5 ce men4ine le'5turile diplomatice cu Israel 1 "= ( e sin'urul stat comunist ce stabileCte rela4ii diplomatice cu RF-%Rep0 6ederal5 :erman5& stat democratic(
54

1 "8 - momentul de glorie al regimului pe plan interna5ional & An conte,tul An care Re!olu4ia din 1e>oslo!acia a *ost brutal An*r9nt5 de inter!en4ia trupelor )ratatului de la 8arCo!ia& coordonate de so!ietici0 1eauCescu 4ine un discurs An *a4a a zeci de mii de oameni la balconul 1omitetului 1entral al #artidului 1omunist& condamn9nd inter!en4ia str5in5 An a*acerile interne ale alrot state%cu trimitere direct5 la ac4iunile ruCilor la #ra'a( Ci re*uz5 trimiterea de trupe rom9neCti sau orice alt a$utor militar An scopul in!aziei0 Momentul este bine e,ploatat pe plan e,tern& +ccidentul pri!indu-l ca pe un erou care Andr5zneCte s5 se opun5 politicii Mosco!ei& consider9nd Rom9nia punctul slab al sistemului comunist0 Bn aceste condi4ii au loc !izitele lui 1>arles de :aulle %6ran4a 1"."( Ci Ric>ard 3i,on %7E/ 1"." - primul preC0 american ce !izita o 4ar5 din blocul politic comunist(& :erald 6ord& dar Ci Ci !izita lui 1eauCescu la Hondra%1"78(& primit *iind de Re'ina @lisabeta a II-a0 )ot acum& 6ran4a desc>ide *abricile Renault % /1I/ #iteCti(& 1itroen %+H)1I) 1raio!a (iar 7E/ acord5 Rom9niei clauza na4iunii celei mai *a!orizate%care permitea dez!oltarea de rela4ii economice An condi4iile cele mai a!anta$oase( 0 )oate aceste realiz5ri au concolidat pozi4ia lui 1eauCescu nu doar pe plan e,tern& ci Ci pe plan intern0 2 #reciza4i dou5 e!enimente interna4ionale%dou5 *apte istorice( prin care re'imul na4ional comunist se implic5 An rela4iile interna4ionale0 9) Revolu5ia din 7ehoslovacia 9DCG :) "emnarea actului de la 2elsinki 9D<A ,. +erioada 1 =1! 1 8 @ perioada de relati!5 desc>idere *a45 de +ccident se Anc>eie brusc dup5 !izitele din 1 =1 ! 7hina 6i 7oreea de >ord c9nd 1eauCescu& impresioant de ceremoniile *astuase la care a asistat a declanCat An Rom9nia cultul personalit54ii dus la m5suri de neima'inat%mani*esta4ii cultural artistice sporti!e etc(0 1 =5 ! "emnarea la 2elsinki a actului $inal al 7"7E%1on*erin4a pentru 7ecuritate Ci 1ooperare An @uropa( prin care statele comuniste& inclusi! Rom9nia se an'a$au s5 respecte drepturile omului Ci cet54eanului& An sc>imbul recunoaCterii de c5tre +ccident a re'imurilor comuniste din @uropa 1entral5 Ci de @st0 1eauCescu a semnat Ci actele ulterioare din cadrul 1on*erin4ei& dar a Anc5lcat constant pre!ederile acestora0 Dup 1 8< ! izolarea treptat' a Rom&niei pe plan intena5ional1eauCescu re*uz5 colaborarea cu Mi>ail :orbacio!& noul lider politic de la Mosco!a Ci nu doreCte aplicarea re*ormelor pe care acesta le promo!eaz5 'lasnost %transparen45 politic5( Ci perestroiPa%restructurare
55

economic5(0 /mericanii !5d An noul lider so!ietic un partener mult mai credibil de ne'ocieri dec9t 1eauCescu0 2 #rezenta4i un moti! al c5derii re'imului na4ional comunist0 1riza petrolului& economic5 din anii 80& criza alimentar5& introducerea cartelelor alimentare Ci ener'ia restrc4ionat5 popula4iei& e,emplu 20 de litri de benzin5 pe cartel5 *iec5rei maCini0 Bn acelaCi timp& 1eauCescu se autoizoleaz5 pe plan interna4ional& pre*er9nd le'5turi str9nse cu statele arabe sau a*ricane An speran4a dez!olt5rii unor rela4ii comerciale care de *apt s-au tradus An in!esti4ii costisitoare ale Rom9niei An 7iria& @'ipt& etc0 Bn plus& dup5 criza petrolului din 1"73 care a determinat creCterea pre4ului de F ori& Ci r5sturnarea re'imului iranian An 1"7" de c5tre *undamentaliCtii reli'ioCi speran4ele economice ale re'imului de a se baza pe petrolul arab au su*erit o puternic5 lo!itur5& iar economia rom9neasc5 a intrat pe o pant5 descendent50 #. +15I2ICA I72$R7A A R$0I&-5-I 7A>I17A5! C1&-7I32 DI7 R1&?7IA 2 #reciza4i patru practici politice ale re'0 na4ional comunist %rotirea& @lena& reabilitarea& 1eauCescu preCedinte( 1. POLITIC a0 #erioada 9DCA-9D<9: 1".- - se re!ine la denumirea de #/R)I EH 1+ME3I7) R+MO3 1".- - numele R@#EBHI1/ 7+1I/HI7)N R+MO3I/ %cu scopul de a *5uri Ent&i socialismul& ca o etap5 Anainte de realizare a comunismului( Ci se introduce An doctrin5 ideea de na4ionalism %de aici na4ional-comunist( 1".7- 1eauCescu e Ce*ul 1onsiliului de 7tat& consolid9ndu-Ci pozi4ia pe plan intern&An condi4iile succeselor e,terne - up5 modelul destaliniz5rii din ER77& 1eauCescu critic5 re'imul lui e$& se Ancearc5 reabilitarea unor lideri c5zu4i !ictime represiunii staliniste %Hucre4iu #5tr5Ccanu& Lte*an 6oriC( b0 #erioada 9D<9-9DGD- etapa regimului personal: 7e decide trecerea la o nou5 etap5 An plan politic- cea a socialismului multirateral dez!oltat% An sensul An care se dorea di!ersi*icarea domeniilor An care s5 se aplice *undamentele re'imului de e,trema st9n'5(0 9D<9 - adoptarea (ERE0OR .I> IU0IE se intensi*ic5 cenzura& cultul personalit54ii%!ezi !izitele din 1>ina Ci 1oreea de 3ord(& se intensi*ic5 controlul ideolo'ic An toate domeniile& inclusi! propa'anda An Ccoli Ci uni!ersit54i0
56

9D<; - 1eauCescu de!ine #R@L@ I3)@ al Republicii 7ocialiste Rom9nia%*unc4ie nou An*iin4at5(& de4in9nd practic control total asupra !ie4ii politice& prin metode precum: -rotirea cadrelor%o*icialii care p5reau incomozi sistemului erau sc>imba4i din *unc4ii( -cenzura 'eneralizat5 Anso4it5 de m5suri represi!e la adresa poten4ialilor duCmani ai sistemului -impunerea rudelor sale An pozi4ii importante%@lena 10- prim !iceprimministru( ;. ECONOMIC 6I SOCIAL 2 #rezenta4i un *apt istoric adoptat pe plan intern An timpul re'imului na4ional comunist^ Ci o consecin45 a acestui *apt pt0 Rom9nia Industrializarea cu urbanizarea 6i sistematizarea satelor , iar consecin5a depopularea satelorM 2 #reciza4i dou5 *apte istorice adoptate pe plan intern An timpul re'imului stalinist din Rom9nia Ci dou5 consecin4e ale acestora0 9) industrializarea masiv', consecin5' urbanizare 6i depopulare sate :) .ecretul din 9DCC, consecin5' cre6ere demogra$ic' puternic'(dublarea num'rului de na6teri 6i mortalitate ridicat' En r&ndul $emeilor care recurg la avorturi clandestine - @ste continuat procesul de industrializare Anceput An !remea lui e$& dar& spre deosebire de acesta& *5c9ndu-se apel la te>nolo'ie occidental5% /1I/& +H)1I)(0 Rezultatele nu se las5 aCteptate0 1reCte produc4ia An industrie `a'ricultur5& se dez!olt5 in*rastructura& cresc e,porturile0 1a urmare& creCte Ci ni!elul de trai & iar m5surile represi!e sunt atenuate0 1u toate acestea& industrializarea nu a 4inut cont de poten4ialul de dez!oltare al di*eritelor re'iuni& ast*el Anc9t au ap5rut oraCe monoindustriale& bazate doar pe o anumit5 ramur5 de acti!itate%:ala4i& ReCi4a& ?unedoara siderur'ic& #loieCti-petrol& #etroCani& Hupeni-carbune( - 1eauCescu pune accent pe urbanizare masi!5 construind noi cartiere An marile oraCe %BucureCti& BraCo!& 1lu$( sau trans*orm9nd oraCe neAnsemnate An centre industriale %oraCele din 8alea =iului& 8ictoria& Mizil& 1om5neCti(0 -7unt Ans5 sistematizate satele%de *apt des*iin4ate& prin trans*ormarea An localit54i de tip urban& demol9nd casele Ci mmut9nd oamenii An blocuri insalubre& ma$oritatea construite rapid& *5r5 utilit54ile elementare An centrul satului& proces ce a determinat e,odul masi! al popula4iei rurale c5tre marile oraCe An conte,tul industiraliz5rii *or4ate (
57

- #e plan social se >ot5r5Cte o nou5 politic5 demo'ra*ic5& ecretul din 1"..& prin care se interzic a!orturile& a!9nd drept consecin45 o dublare a num5rului de naCteri An anii urm5tori& dar Ci numeroase cazuri de complica4ii medicale Ci deces An r9ndul *emeilor& care apelau la metode ile'ale pentru Antreruperea sarcinilor0 - up5 1"80 se pune accentul pe industria 'rea%metalur'ic5& minier5& constuctoare de maCini(0 Bncep proiecte mari de in$rastructur'%1analul un5re-Marea 3ea'r5& )rans*5'5r5Canul& Marile >idrocentrale-mari bara$e& #or4ile de 6ier& Bicaz& 8idraru& etc& drumuri&Cosele(& dar Ci proiecte $araonice- 1asa poporului sau sistematizarea centrului BucureCtiului%Sona Enirii& cu demolarea multor obiecti!e istorice& biserici& etc& pentru a *ace loc unei ar>itecturi de tip comunist dominat5 de blocuri monotone(0 /celaCi proces e su*erit de toate marile oraCe culturale ale 45rii care su*er5 mutil5ri care nu mai pot *i niciodat5 remediate& prin distru'erea centrelor istorice0 2 #rezenta4i un moti! al c5derii re'imului na4ional comunist - 1"81- 1eauCescu doreCte plata datoriilor e,terne& de 10 miliarde de dolari & *or4eaz5 e/porturile mai ales An state din lumea arab5 sau a*rican5& consumul intern e total ne'li$at& alimentele de!in o raritate& apar cartelele pentru bunurile de strict5 necesitate%p9ine& ulei& za>5r& carne-se stabilea o cantitate lunar5 pentru *iecare persoan5& e!ident mult sub limita unui trai decent(0 easemenea& sunt ra5ionalizate apa cald5& curentul electric& 'azele& c5ldura pe timp de iarn5 %An sensul An care acestea sunt disponibile doar c9te!a ore pe zi(& iar programul tv este redus la 2 ore pe zi & cu e,cep4ia duminicii %20-22(& timp An care propa'anda re'imului *unc4iona din plin0 #entru a 4ine An *r9u popula4ia& ac4iunile 7ecurit54ii se intensi*ic5& Anc5lc9ndu - se 'ra! drepturile Ci libert54ile cet54eneCti0 1EH)ER/H 2 #reciza4i 3 m5suri luate pe plan cultural de c5tre re'imul stalinist - /re loc o destindere relati!5& cultura iese de sub mantia so!ietic5& intelectualii sunt promo!a4i - /u loc sc>imburi Ci e,perien4e culturale cu +ccidentul mai ales An Ctiin4ele e,acte%!izite& seminarii etc0( - Istoria pune accentul pe na4ioanlism& uneori e,acerbat%ideea dacilor& a marilor domnitori ( - )otuCi& cenzura *unc4ioneaz5 An continuare& c>iar dac5 la un ni!el mai sc5zut dec9t Anainte
58

- .up' 9D<9& se produce o sc>imbare ma$or5& le'5turile cu +ccidentul sunt t5iate& cenzura se ampli*ic5& istoria e rescris5 An interes de partid& rom9nii sunt considera4i An!in'5tori& mari in!entatori An Ctiin45 etc0 - 7e creeaz5 +cademia Hte$an -heorghiu&ce An'loba doenii ca sociolo'ia Ci $urnalistica& An slu$ba re'imului - 1ultul #ersonalit54ii& a$un'e la dimensiuni 'roteCti % 1eauCescu e numitgeniul 7arpa5ilor, ,arele 7&rmaci, #rimul Fiu al #atriei, 7el ,ai Iubit 7onduc'tor(& au loc mani*esta4ii%19ntarea Rom9niei& e*il5ri de 23 au'ust dar lCi cu alte ocazii& dup5 model corean& totul An cinstea cuplului preziden4ial(& tablouri& poezii& oma'ii& muzee dedicate re'imului& ima'inea lui 1eauCecu *olosit5 An orice sal5 de clas5 Ci pe prima pa'in5 a manualelor Ccolare& mani*est5ri sporti!e& tinerii Anrola4i An or'aniza4ii%Coimii patriei-'r5dini45K pionieri-Ccoal5K E)1 - Eniunea )inerilor 1omuniCti(& )otul e *olosit pentru pream5rirea cuplului 1eauCescu0 >. Re res#!nea Com!n#st 2 #reciza4i 2 elemente ale represiunii comuniste0 9)"ecuritatea 6i :) ,ili5ia 2 #reciza4i 3 m5suri ale re'imului comunist An ceea ce pri!eCte represiunea: +restare lideri politici ai opozi5iei, deport'ri, lag're de munc', Enchisori de e/terminare cu e/emple pentru $iecare 6iind un sistem impus cu *or4a& comunismul a!ea ne!oie de un aparat represi! care s5 4in5 An *r9u masele populare Ci orice Ancercare de protest la adresa acestuia s5 *ie rapid stopat50 1"F--1"F8 - sunt aresta4i liderii politici interbelici%Maniu& Mi>alac>e(& *oCti le'ionari& industriaCi& banc>eri 1"F8 - se An*iin4eaz5 7@1ERI)/)@/- condus5 de a'en4i so!ietici%:>eor'>e #intilie( a!9nd ca 4int5 elita politic5 interbelic5& intelectualii& preo4ii 45r5nimea Ci orice poten4ial suspect la adresa re'imului 1"F" - se An*iin4eaz5 MIHIGI/ Ci la'5re de munc5 *or4at5%1analul un5re Marea 3ea'r5& elta un5rii( - Ancep deport5rile An B5r5'an%persoanele considerate suspecte& mai ales din Banat& unde comuniCtii se temeau de in*luen4a iu'osla!5& erau trimise s5 locuiasc5 An locuin4e impro!izate& An c9mp desc>is- circa 200 000 ( - apar Anc>isorile de e,terminare =ila!a& /iud& :>erla& 7i'>et& R9mnicu 15rat& #oarta /lb5
59

1"-1- sistemul de reeducare de la #iteCti%studen4ii suspec4i erau aresta4i& tortura4i de al4i puCc5riaCi& cu scopul *inal de a le Cter'e memoria Ci de ai reeduca An spirit comunist( 1".2- Ancepe eliberare ade4inu4ilor politici& An condi4iile destaliniz5rii Ci a relati!ei Andep5rt5ri de politica ER77 up5 1".F& sistemul represi! cap5t5 *orme mai subtile& e,terminarea *izic5 *iind Anlocuit5 de un sistem bine pus la punct de in*ormatori& ascultarea con!orbirilor tele*onice& domiciliu *or4at pentru ad!ersarii re'imului&*olosirea spitalelor de psi>iatri pentru posibilii suspec4i sau *abricarea unui dosar personal cu care oamenii erau Canta$a4i0 1>iar Ci aCa numeroase persoane au *ost maltratate de 7ecuritate& mer'9nd p9n5 la e,terminarea *izic50 Bn timpul re'imului lui e$& .00 000 de oameni au *ost de4inu4i politici sub di*erite *orme0 C. %#s#+en,a ant#com!n#st( 9orme +e rez#sten, ant#com!n#st 2 #reciza4i 2 elemente ale disiden4ei anticomuniste - dou' din ele la alegere 2 #rezenta4i o modalitate de ac4iune a disiden4ei anticomuniste - se prezint' rezisten5a armat' din mun5i eCi era un re'im impus& comunismul rom9nesc nu s-a con*runtat cu re!olte politice importante ca celalalte state din blocul so!ietic& #olonia& En'aria& sau 1e>oslo!acia0 1auzele sunt di!erse: slaba or'anizare a disiden4ei& e,isten4a unei re4ele de in*ormatori& teama de e!entualele m5suri dure care mer'eau p9n5 la e,terminarea *izic5& dar Ci colaborarea per*ect5 Antre *or4ele de represiune%7ecuritatea Ci Mili4ia( 9.Rezistena armat %#artizanii din mun4i& dup5 numele rezisten4ei antinaziste iu'osla!e ( 1"FF-1"-80 +amenii credeau c5 re'imul comunist !a *i unul de scurt5 durat5& *iind con!inCi de iminen4a unei inter!en4ii americane0 e aceea& *oCti militari din re'imul /ntonescu& le'ionari& *oCti membri ai partidelor democratice& intelectuali& 45rani nemul4umi4i de colecti!izare au or'anizat o rezisten45 armat5& mai ales An zone inaccesibile%Mun4ii 1arpa4i& elta un5rii(0 6olosirea 7ecurit54ii care a *olosit m5suri represi!e mai ales asupra acelora care-i apro!izionau pe partizani %45ranii din satele din $ur& An primul r9nd(& dar Ci sistemul de tr5dare& bine re'izat de re'im a determinat prinderea Ci lic>idarea ma$orit54ii 'rupurilor de rezisten45: 2aiducii ,uscelului, "umanele >egre, 2aiducii lui +vram Iancu, -rupul 7arpatin F'g'r'6ean, -raiul "&ngelui, Organiza5ia () 7-au remarcat printre partizani& coloneii E45%MaramureC(Ci /rsenescu%65'5raC( Ci 'rupul
60

condus de *ra4ii /rn5u4oiu& tot An 65'5raC0 )reptat& aceste 'rupuri sunt lic>idate& An condi4iile An care inter!en4ia 7E/ s-a do!edit utopic50 20 Rezistena rneasc %anticolecti!izare( 1"F" -1".2 G5ranii au re*uzat Anscrierea An :/1 sau 1/#& nu au pl5tit cotele obli'atorii impuse& au atacat sediile locale de prim5rie sau ale #artidului& e,ist9nd multe re!olte spontane reprimate crunt de 7ecuritate& prin deport5ri& arest5ri& e,ecu4ii%se estimeaz5 c5 80 000 de 45rani au *ost aresta4i An acest proces de colecti!izare( 30 Revoltele muncitoreti - speci*ice perioadei de dup5 1"70 3i!elul de trai tot mai sc5zut Ci eCecurile politicii economice a re'imului 1eauCescu au determinat declanCarea unor re!olte muncitoreCti& cu caracter economic An primul r9nd%cerin4ele erau de ordin economic- !ia45 mai bun5& condi4ii de munc5 Ambun5t54ite& creCterea salariilor(0 3u s-a pus la Andoial5 prin aceste re!olte le'itimitatea re'imului comunist& aCa cum se Ant9mplase An re!olu4iile anticomuniste din statele !ecine%En'aria& 1e>oslo!acia( 1"77- Minerii din 8alea =iului au protestat din cauza condi4iilor de munc5 'rele& 1eauCescu a inter!enit personal& *iind sec>estrat de muncitori An min50 Hiderii au *ost aresta4i& anc>etele securit54ii au detensionat situa4ia 1"87- Re!olta muncitorilor de la uzina 7tea'ul RoCu BraCo!& r5mas5 tot *5r5 rezultat0 F0 Disidena anticomunist a intelectualilor - o *orm5 de protest indi!idual5 An timpul lui 1eauCescu Intelectualii au *ost stimula4i de raportul de la ?elsinPi1"7-& c9nd Rom9nia se obli'a s5 respecte drepturile omului 1"77- 7crisorile desc>ise Ci romanele lui #aul :oma%dup5 modelul miCc5rii intelectuale ce>oslo!ace numic5 1>arta 77(0 /ceastea nu au a!ut rezultat& dec9t prin acceptarea de c5tre comuniCti a plec5rii autorului An 6ran4a 1"7" - predicile preotului 1alciu umitreasa%l5sat s5 plece din 4ar5 An 1"8-( /nii 1"80 - acti!itatea *ira!5 a unor intelectuali care scriau subtilit54i la adresa re'imului& o pozi4ie radical5 Ampotri!a acestuia ne*iind posibil5%Mircea inescu& /na Blandiana& oian 1ornea& Mi>ai Botez(0 7e cereau printre altele& condi4ii economice mai bune& respectarea drepturilor omului& Ancetarea demol5rilor0 1"8- - uciderea An arestul 7ecurit54ii a in'inerul Ci poetul :>eor'>e Ersu& pentru te,tul unui $urnal intim scris pe parcursul a 1- ani Ci pentru scrisori trimise la Europa 0iber' %post de radio rom9n liber din Munc>en(
61

1"8"- publicarea la BB1 a scrisorii celor C %*oste personalit54i ale #1R( care criticau politica re'imului& propun9nd re*orme dup5 modelul lui :orbacio! din ER770 10#unct de !edere pri!ind rolul re'imului comunist An Rom9nia 1onsider c5 re'imul comunist a a!ut un rol ne'ati! An dez!oltarea Rom9niei deoarece a con*iscat proprietatea pri!at50/st*el& prin na4ionalizarea industriei %1"F8( Ci colecti!izarea a'riculturii%1"F8-1".2( Antrea'a economie a 45rii a *ost etatizat50% ac5 punctul de !edere este despre re'imul na4ioanl comunist& atunci e,emplul o*erit este cel al industrializ5rii *or4ate Ci al planurilor cincinale care a!ut un impact ne'ati! asupra dez!olt5rii economice a Rom9niei postbelice(0 20 #unct de !edere pri!ind rolul Rom9niei An rela4iile interna4ionale An a doua $um5tate a sec <<%An timpul re'imului comunist sau An timpul r5zboiului rece( 1onsider c5 Rom9nia a a!ut un rol important An rela4iile interna4ionale& *iind ne!oit5 s5 participe la e!enimente le'ate de R5zboiului Rece0 /st*el& din cauza prezen4ei /rmatei RoCii pe teritoriul Rom9niei ca o consecin45 a c9Cti'5rii celui de al doilea r5zboi mondial& a *ost impus re'imul comunist& care pe plan e,tern a semnat An anul 1"-- aderarea la )ratatul de la 8arCo!ia& o alian45 politico- militar5 a statelor comuniste opus5 3/)+& condus5 de ER770 30 #unct de !edere pri!ind rolul disiden4ei anticomuniste0 1onsider c5 rolul disiden4ei anticomuniste An Rom9nia a *ost destul de limitat deoarece prin ac4iunea sa nu a reuCit s5 declanCeze re!olu4ii precum An alte state comuniste0 /st*el& rezisten4a armat5 a partizanilor din mun4i a *ost ani>ilat5 prin m5suri represi!e p9n5 An anul 1"-8 cu a$utorul or'anelor de represiune ale statului comunist& 7ecuritatea Ci Mili4ia0 D. Re)en#rea "a %emocra,#e 7onte/t e/tern: re*ormele lui :orbacio! Ci pr5buCirea treptat5 a re'imurilor din statele !ecine cu e,cep4ia ER77 7onte/t intern: sc5derea dramatic5 ni!elui de trai& ruptura dintre 1eauCescu Ci unii membri ai #artidului Revoluia din 1 8 - 18 decembrie )imiCoara - proteste masi!e& de!astarea sediului #1R&inter!en4ia 7ecurit54ii - 21 decembrie BucureCti - Mitin'ul lui 1eauCescu se trans*orm5 An protest Ampotri!a lui
62

- 22 decembrie -1eauCescu *u'e& puterea preluat5 de 673%6rotnul 7al!5rii 3a4ionale( - 2- decembrie )Ar'o!iCte - 7o4ii 1eauCescu e,ecuta4i dup5 un proces sumar - 2. decembrie - 6ormarea 'u!ernului condus de #etre Roman 1onsecin4e-trecerea la democra4ia& la economia de pia45& desc>iderea 'rani4elor& des*iin4area aparatului represi!0 Romnia dup 1 < - mai 1""0 - primele ale'eri libere& c9Cti'ate de 673 Ci Ion Iliescu - 1onstitu4ia din 1""1%modi*icat5 An 2003 #entru a atin'e standardele E@ Ci 3/)+( -1""2 /le'eri 673- Iliescu -1"". /le'eri-1on!en4ia emocratic5 %*or4ele de dreapta anticomuniste(@mil 1onstantinescu Consecine pozitive - re!enirea la pluralism politic %!ec>i partide reapar #3G& #3H& #7 & se *ormeaz5 altele: # 7R-#7 azi& # H& E MR& #RM( - *ormarea societ54ii ci!ile or'aniza4ii non'u!ernamentale- +lian5a 7ivic', #ro .emocra5ia - adaptarea le'isla4iei la standardele E@ Ci 3/)+ %a!9nd ca rezultat inte'rarea An 200F 3/)+- 2007 E@( - respectarea drepturilor Ci libert54ilor cet54eneCti Consecine ne)ative - corup4ia 'eneralizat5 indi*erent de partid - mita electoral5 sub di*erite *orme%bani& *unc4ii etc( - de!alorizarea monedei na4ioanle Ci distru'erea unor B5nci - pri!atizarea unor *abrici comuniste puternic sube!aluate& permi49nd delapid5ri materiale importante - creCterea datoriei e,terne la cote mai alarmante dec9t An anii 1"80 %acord cu 6MI ast5zi(

63