Sunteți pe pagina 1din 25

Universitarea tefan cel Mare, Suceava Facultatea de Inginerie Alimentar Specializarea Ingineria Produselor Alimentare

- TEMA REFERAT -

ume !i prenume student" #re$an %oini$a Andreea Anul de studiu" I& 'rupa" ( Profesor )ndrumtor" * I* %rd* +ioing* M* Poroc,

- Suceava, (../ -

Introducere
1epatitele virale sunt 2oli ale ficatului cauzate de virusuri* Se deose2esc trei forme clinice" ,epatita A, ,epatita + !i ,epatita #* Primele dou sunt cele mai frecvente* 3re2uie amintit c, pe l4ng acestea se )ntalnesc 5rar6 ,epatitele produse !i de alte virusuri" 72stein-+arr, citomegalic, ,erpetic 5mai ales )n perioada neonatal6, co8sac9ic, fe2ra gal2en, leptospiroza etc* Inflama$ie a ficatului legat de o infec$ie viral* :eziunile ficatului din cursul ,epatitelor virale sunt cauzate de dou tipuri de atingene care se con;ug" o atingere direct prin virus !i o atingere indirect prin reac$ie imunitar, anticorpii pacientului, produ!i pentru a apra organismul )mpotriva virusului, atac4nd !i propriul ficat*

Virusuri responsabile
%ou feluri de virusuri sunt )n cauz" virusurile ,epatotrope, care ating aproape e8clusiv ficatul, !i cele pentru care atingerea ,epatic nu constituie un element al 2olii* Printre primele, cele ,epatotrope, se deose2esc virusurile A, +, #, % !i 7* - Virusul A, cauzatorul ,epatitei A, cel mai anodin, nu duce la evolu$ia 2olii spre cronicizare* #ontaminarea se face pe cale digestiv prin ap, materii fecale !i contaminarea fructelor de mare* - Virusul B este cauzatorul ,epatitei +, care evolueaza, de asemenea, de cele mai multe ori, in mod favora2il, trecerea la cronicitate nefiind o2serva2ila decat in <-=> din cazuri* Modul de transmisie este se8ual, sangvin 5in cursul transfuziilor sau al utilizrii seringilor intre2uin$ate )ndeose2i de catre to8icomani6 sau feto-matern 5de la mama la fetus6* - Virusul C, individualizat mai de cur4nd, este responsa2il de ,epatita #, care pare (

mai grav dec4t formele A !i +, cu trecerea la cronicizare )ntr-un anumit numr de cazuri* - Virusurile D, E sunt individualizate )nc !i mai de cur4nd dec4t virusul #* - Alte virusuri care afecteaz ficatul, ,epatita nefiind atunci dec4t unul dintre polii infec$iei, sunt virusul lui 7pstein-+arr, agentul mononucleozei infec$ioase, !i citomegalovirusul, care infecteaz celulele sangvine* %iverse virusuri 5ai gripei, ru2eolei sau ar2ovirusuri6 pot antrena !i ele, )ntre altele, ,epatite*

Simptome si semne
Perioadele de incu2a$ie sunt varia2ile" de la 0= la ?= zile pentru ,epatita A !i de la ?= la 0@. zile pentru ,epatita +* Perioada zis de invazie, care dureaz )ntre dou !i !ase zile, se caracterizeaz printr-un sindrom pseudogripal" fe2r, dureri articulare !i musculare, uneori erup$ie cutanat !i adesea o senza$ie puternic de o2oseal* Faza zis icterica se traduce prin aparitia unei ingl2eniri de o intensitate varia2il cu urine )nc,ise la culoare !i scaune decolorate, o2oseal persistent, pierdere a poftei de m4ncare, gre$uri* Unele ,epatite virale trec total neremarcate*

Dia nostic
%iagnosticarea se face pe 2aza dozrilor sangvine* Unele semne sunt comune tuturor ,epatitelor" cre!terea masiv a transaminazelor 5enzime ,epatice6, dovedind distrugerea celulelor ficatului* Altele )ndrum spre o infec$ie viral" cre!terea numrului de limfocite fr cre!terea numrului altor glo2ule al2e, polinuclearele* An sf4r!it, serologiile specifice permit s se identifice virusul )n cauz*

Evolu!ie
Ma;oritatea ,epatitelor virale sunt 2enigne, cu vindecare complet !i spontan )ntr-o lun sau douB doar c4teva forme sunt grave, fie dintr-o dat 5rare forme fulminante6, fie de cele mai multe ori cand evolueaza spre cronicizare cu riscul cirozei !i cancerizrii* An formele o2i!nuite, faza de regresie este inaugurat printr-o cre!tere important a volumului urinar* 3oate simptomele dispar spontan fr nici o sec,el* <

1epatitele grave, c,iar fulminante, antreneaz )n apro8imativ ? cazuri din 0..., !i indeose2i )n ce priveste virusul + !i virusul #, o evolu$ie sever cu semne de insuficien$ ,epatic 5confuzie mintal, encefalopatie, ,emoragii6 necesit4nd transferarea )ntr-un serviciu de reanimare, c,iar grefa ,epatic de urgent )n cazul distrugerii totale a ficatului* 1epatitele cronice persistente au o evolu$ie mai lung, simptomele su2zist4nd timp de mai mult de @ luni* 7le cer o supraveg,ere particular a func$iilor ,epatice !i a mar9erilor sangvini ai virusului* &indecarea este totusi posi2il* 1epatitele cronice active, definite printr-o evolu$ie pe mai mult de @ luni !i prin caracteristici ,istologice, ca cele cu virusuri + !i # )n principal, reprezint )ntre < !i 0.> din ,epatitele virale* Ciscul )l constituie survenirea unei insuficien$e ,epatice !i apari$ia, cu timpul, a unui cancer al ficatului*

"revenire
Un vaccin contra ,epatitei A e pe cale s fie pus la punct* #el contra ,epatitei + este, de asemenea, disponi2il* 7ste recomanda2il ca persoanele e8puse riscului 5personalul sanitar, politransfuzatii, droga$ii, ,emodializati, ,omose8ualii etc*6 s se vaccineze* %epistarea ,epatitei + a devenit o2ligatorie la femeia gravid la @ luni de sarcin din cauza riscului de transmisie a virusului la copil* Cespectarea regulilor de igien permite de asemenea prevenirea apari$iei ,epatitelor virale" splarea m4inilor, verificarea prospe$imii fructelor de mare 5,epatitele A !i 76B utilizarea prezervativelor, a seringilor de unica )ntre2uin$are de ctre droga$i 5,epatitele + !i %6*

Simptomele
Simptomele sunt asemntoare indiferent de virusul ,epatic* 1epatita A se manifest de cele mai multe ori prin semne nete, acute, )n timp ce ,epatita + provoac simptome mai insidioase* Faza preicteric poate s dureze o saptm4n, simptomele sunt variate !i divers asociate" fe2r, dureri de cap, vrsturi, dureri a2dominale, diaree, erup$ie cutanat, urticarie, dureri ale articula$iilor* Ficatul este mrit de volum !i dureros la palpare* Icterul apare )n cele mai multe cazuri, )ns nu este o2ligatoriu* 7ste de

intensitate varia2il* Se traduce prin ingl2enirea pielii !i mucoaselor 5con;unctive etc6* Se inso$e!te de decolorarea materiilor fecale !i de urin 2run* %ureaz mai pu$in de ? sptam4ni*

C#i de transmitere
Hepatita viral A

3ransmiterea 1A& se face cu precdere pe cale fecal-oral )n mod direct sau indirect 5prin intermediul alimentelor sau al apei contaminate6* %e asemenea, transmiterea este posi2il prin picturi de saliv, contact se8ual !i parenteral 5)n timpul viremiei6 prin s4nge Hepatita !i derivate viral de s4nge* B

#ele trei ci principale de transmitere a infectiei cu 1+& sunt urmatoarele" - parenteral 5 transfuzii de s4nge sau derivate de s4nge, instrumentar !i aparatura medical, instrumentar tios utilizat in manopere nemedicale6 - se8ual " prin contacte ,eterose8uale sau ,omose8uale cu parteneri infecta$i cu 1+& - vertical" mamele cu serologie pozitiv pentru Ag1+sD Ag1+e pot transmite infec$ia Hepatita viral copilului C

3ransmiterea 1#& este predominant parenteral, cel mai frecvent posttransfuzional !i posttransplant de $esuturi sau organe* Se poate transmite si pe cale se8ual sau vertical* Hepatita viral D +oala este intalnit doar )n asociere cu infec$ia produsa de 1+&, de aceea caile de transmitere sunt cele amintite la infec$ia cu 1+&, cu precizarea c in zonele endemice transmiterea se efectueaz cel mai frecvent prin contact se8ual, )n timp ce )n regiunile lipsite de endemie transmiterea se efectueaz cu precadere pe cale parenteral* Infec$ia cu 1%& poate fi simultan cu infec$ia cu 1+& 5coinfec$ie6 sau poate aprea pe Se parcursul descriu desf!urarii acelea!i ci unei de infec$ii viral transmitere viral ca !i )n cazul cu 1+& 5suprainfec$ie6* E 1A&* G Hepatita Hepatita

3ransmiterea se face predominant parenteral 5transfuzii6, dar !i pe cale se8ual sau

vertical* #oinfec$iile cu 1+& !i 1#& sunt responsa2ile de apari$ia formelor clinice fulminante sau de cronicizarea ,epatitei '*

Patogeneza
An condi$ii o2i!nuite, nici unul dintre virusurile ,epatitice nu are efect direct citopatic pe ,epatocite* S-a demonstrat c manifestarile clinice si prognosticul lezrii ,epatice acute asociate cu ,epatita viral sunt determinate de rspunsul imunologic al gazdei* %intre ,epatitele virale, imunopatogeneza ,epatitei + a fost e8tensiv studiat*

3a2loul clinic al ,epatitelor acute


1epatita acut viral se declan!eaz dup o perioad de incu2a$ie care variaz n func$ie de agentul etiologic* An general, perioada de incu2a$ie pentru ,epatita A este cuprins )ntre 0= !i ?= de zile 5)n medie ? sptam4ni6, pentru ,epatita + !i % de la <. la 0/. de zile 5)n medie ?-0( sptm4ni6, pentru ,epatita # de la 0= la 0@. de zile 5)n medie E sptm4ni6, pentru ,epatita 7 de la 0? la @. de zile 5)n medie =-@ saptamani6 si pentru pentru ,epatita ' de la 0? la 0?= de zile* Simptomele prodromale de ,epatit acut viral sunt sistemice si destul de varia2ile* Simptomele constitu$ionale de anore8ie, grea$ i vrsturi, astenie fizic, stare de ru, artralgii, mialgii, dureri de cap, fotofo2ie, faringit, tuse !i guturai 5coriza6 pot preceda instalarea icterului cu 0-( sptm4ni* Urina )nc,is la culoare !i scaunele de culoarea lutului 5desc,ise la culoare-acolice6 pot fi o2servate de ctre pacient cu 0-= zile inaintea instalrii icterului clinic* Tratamentul $n %epatita viral#

3ratamentul ,epatitei virale acute se 2azeaz pe un ansam2lu de msuri nespecifice, cu rol patogenic, de sus$inere, !i simptomatologice* #u msuri din cele mai simple se o2$ine vindecarea fr dificult$i )n ,epatita viral acut de tip A, iar )n ,epatita de tip + tratamentul tre2uie s fie mai comple8, mai prelungit, !i adaptat variantelor de forme clinice ale acesteia*

An aplicarea acestui tratament, asistenta medical va respecta cu stricte$e indica$iile date de medic* F2iectivele tratamentului )n ,epatita viral acut sunt" scurtarea evolu$iei 2oliiB prevenirea evolu$iei spre insuficien$ ,epatic fulminat prin necroz ,epatic supra-acutB prevenirea complica$iilor imediateB prevenirea trecerii 2olii acute )n stare cronicB reintegrarea )n activitatea anterioar sau )ntr-o munc corespunztoare cu capacitatea ficatului* 3ratamentul este condus de medic, pe 2aza urmtoarelor principii, iar asistenta medical de salon tre2uie s-l aplice !i s-l respecte cu stricte$e* Astfel, orice 2olnav cu ,epatit viral acut tre2uie considerat ca poten$ial sever !i )n primele (-< sptm4ni va respecta o conduit terapeutic foarte atent* 78amenul clinic tre2uie efectuat de dou ori pe zi de ctre medic, iar asistenta medical va supraveg,ea )ndeaproape 2olnavul, st4nd )n permanen$ l4ng el o2serv4ndu-i culoarea tegumentelor, somnul, pofta de m4ncare, pozi$ia, starea psi,ic* Asitenta va recolta analize de la2orator )n dinamic 5)n special 3'P, 3'F, teste de disproteinemie, teste de coagulare6* 3ratamentul 2olnavilor cu ,epatit viral, va fi individualizat, )n func$ie de tipul ,epatitei, de formele clinice, de starea de nutri$ie !i va )ncepe c4t mai precoce* Spitalizarea este prefera2il deorece asigur un control riguros, asigur evaluarea !i precizarea formei clinice !i ne d posi2ilitatea de a declan!a o terapie intensiv la nevoie, precum !i deprinderea de ctre 2olnav a disciplinei necesare vindecrii sale* :a ,epatita viral acut de tip A, de tip +, 2olnavii vr fi izola$i )n spital < sptm4ini de la )nceputul 2olii* 3oate msurile terapeutice vizeaz prote;area ficatului de solicitri func$ionale mari !i de no8e ,epatice supra-adugate, spri;inirea regenerrii celulelor ,epatice corectarea reac$iilor inflamatorii intense, a icterului intens !i a altor dezec,ili2re func$ionale*

Cepausul psi,ic !i fizic este esen$ial pentru vindecarea ,epatitei, prote;4nd 2olnavul )l )ndeprtm de agravri, recidive !i complica$ii* &aloarea repausului )n pozi$ie clinostatic, este demonstrat !i de faptul c )n aceast pozi$ie flu8ul sangvin ,epatic cre!te cu ?.-=.> fa$ de pozi$ia )n picioare* %e aceea, ca o prim recomandare, )n primele (-< sptm4ni de 2oal, repausul la pat tre2uie s fie a2solut* Asistenta este cea care supraveg,eaz !i e8plic 2olnavului rolul statului la pat* %ieta 2olnavului va fi adecvat vindecrii !i totodat, variat !i plcut 2olnavului* %ieta const din alimente care solicit mai pu$in func$iile ,epatice pe de o parte, iar pe de alt parte, dintr-un aport suficient de glucide !i un aport corespunztor de aminoacizi pentru regenerarea celulelor ,epatice* %ieta tre2uie s con$in (*...<*=.. de caloriiDzi, depinde de stadiul 2olii* Alimenta$ia este frac$ionat )n doze mici pentru a favoriza drena;ul 2iliar permanent* An perioada acut a ,epatitei virale, regimul de cru$are este fr grsimi !i alimente meteorizante, se d un regim 2ogat )n ,idra$i decar2on !i vitamine* Proteinele se vor da progresiv 52r4nza de vaci, carne fiart, grtar6 se admit !i grsimile vagetale* Se interzic 2uturile alcoolice, condimentele !i alimentele greu digera2ile* Se mai admit, dup E-0. zile, finoasele, 2udincile, carnea al2 fiart* 1idrocar2onatele din diet tre2uie s furnizeze @.-E.> din calorii 5deoarece ele sunt indispensa2ile pentru asigurarea depozitului de glicogen ,epatic, a nevoilor enegetice ale celulelor ,epatice !i ale )ntregului organism6* ecesarul de ,idrocar2onate se asigur pe cale digestiv, dar )n formele severe de ,epatit, care au intoleran$ gastric se recurge la administrare intravenoas de solu$ii de glucoz 0.> 50*...-(*... mlDzi6* 78cesul de glucide este duntor printr-o supra)ncrcare a ficatului !i a pancreasului care sunt !i a!a afectate )n cursul ,epatitei* :ipidele se folosesc )n dieta 2olnavului cu ,epatit acut, )n perioada de declin deoarece, au o valoare caloric mare, aport de vitamine liposolu2ile 5A,%,7,G6* :ic,idele sunt prescrise )n cantitate normal 50,= - ( litri la (? de ore6, iar clorura de sodiu va fi reprezentat de cantitatea normal e8istent )n alimente,

e8cep$ie )n tratamentul cu cotizon a formelor de ,epatit grav c4nd se intrezice categoric sarea* Msurile igienice !i fizioterapeutice au o deose2it importan$ )n tratamentul ,epatitei acute virale astfel" aplica$iile umede calde pe regiunea ,epatic sunt utile 5au rolul de a favoriza circula$ia ,epatic !i de a suprima refle8e sau spasme dureroase din partea cilor 2iliare6* :a )nceput, se aplic, comprese calde, stropite cu alcool, iar ulterior, cataplasme cu fin de in* Asistenta medical tre2uie s supraveg,eze tranzitul intestinal la 2olnavii cu ,epatit, acesta poate fi asigurat printr-un regim de fructe, clisme evacuatoare, ceaiuri la8ative* Flatulen$a se com2ate printr-o diet adecvat cu ceaiuri adecvate, la8ative, comprese a2dominale !i preparate din enzime digestive 53riferment, Festal, Mesin6* :a ora actual, nu e8ist nici un medicament virulicid )n ,epatita viral acut !i nici unul din medicamentele a!a-zise ,epato-protectoare nu au demonstrat un efect evident asupra evolu$iei 2olii* %e aceea, rolul medicamentelor este modest, au un rol minim )n formele u!oare !i comune* An formele u!oare, la indica$ia medicului, 2olnavul prime!te vitamine su2 form de ta2lete, comprese umede !i calde, la8ative !i fermen$i digestivi, antispastice 5Papaverin, Sco2util, :izadon6* An sc,im2, )n formele severe !i cele prelungite 5prin colestaz sau alte mecanisme6, 2olnavul prime!te o serie de medicamente care s-au dovedit eficace !i utile* 78emplu" su2stan$ele lipotrope ca Metionina, #olina 5Mecapar, Metaspar6 sunt indicate mai ales )n ,epatitele survenite la persoanele cu steatoz ,epatic 5alcoolism, dia2et, ,epatoze to8ice, su2nutri$ie6* %intre medicamentele cu ac$iune ,epatotrop amintim" :actinium, Purinor, 7sen$iale, Aspatofort etc* Medicamentele cu ac$iune dezinto8icant ca" glucoza administrat intravenos, arginitascor2itol, ornicetil etc* &itaminele sunt ;ustificate )n cazurile de ,epatit viral acut, deoarece au rolul de a interveni )n meta2olismul deficitar ,epatic* Astfel se administreaz vitamine din grupul + 5+0, +0(, +@, +(6, vitamina #, vitamina 7*

Un rol 2ine definit )l au vitaminele G !i anume" Fitomenadionul, &itamina G<, care sunt indicate )n formele severe de ,epatite cu sindroame ,emoragice* #orticosteroizii au un rol ad;uvant, util )n anumite situa$ii !i forme clinice pentru dep!irea unui impas ala 2olii, deficil de suportat sau cu risc de agravare* 7le nu constituie un medicamentde uz curent )n ,epatita viral acut, pe care nu o vindec, ci doar influen$eaz favora2il ta2loul 2ioc,imic !i clinic, dar fr al ameliora pe cel ,istopatologic* Au efect favora2il )n scderea 2iliru2inemiei, cre!terea apetitului 2olnavului, amelioreaz testele 2ioc,imice !i starea general, corecteaz manfestrile alergice, dar are !i efecte nefavora2ile ca" deprimarea imunit$ii celulare !i umorale !i favorizeaz recderile, la care se adaug riscul tuturor reac$iilor adverse ale corticoterapiei* %e aceea, curele de cortizon de @-E zile sunt cele mai adecvate pentru c efectele favora2ile s nu fie dep!ite de cele nefavora2ile* #orticoterapia )n ,epatita viral acut este indicat )n urmtoarele situa$ii !i forme clinice" forma sever a ,epatitei viraleB forme severe de agravare rapidB forme cu manifestri alergice )ntinse !i suprtoareB forma colestaticB

An unele forme clinice de ,epatit tip + se constat un defect al imunit$ii celulare* %e aceea, s-au )ncercat diferite su2stan$e cu efect de stimulare a imunit$ii celulare* Astfel, s-a folosit :evamisolul care a avut unele rezultate favora2ile, mai evidente )n ,epatita viral acut, forma prelungit !i )n cea cronic* :a formele de icter prelungit 5colestatice6, la indica$ia medicului, s-a recurs la coleratice 5Ang,irol, +oldoc,in, #ole2il, Fio2ilin, #ar2icol6* Un efect favora2il asupra scderii icterului )l are terapia cu Feno2ar2ital 5< t2Dzi timp de 0. zile6 care produce !i ameliorri su2iective 5atenuarea pruritului !i ameliorarea strii generale6*

0.

Anti2ioticele nu se administreaz )n forma o2i!nuit de ,epatit viral acut deoarece sunt inutile !i pot provoca, c,iar neplceri, dar se pot indica )n complica$iile septice ale ,epatitei 5complicate cu angiocolite sau colecistite6* 3u2a;ul duodenal tre2uie )ncercat )n primul r4nd )n forma colestatic a ,epatitei virale acute, )n care se pot o2$ine rezultate 2une* Prin aceast metod se instituie un 2un drena; al cilor 2iliare iar prin e8tragerea din organism a unei cantit$i de 2il se suprim !i o parte din ciclul entero,epatic al pigemen$ilor 2iliari o2$in4ndu-se astfel !i o dezinto8icare a organismului*

&epatita viral# A
Definiie 1epatita viral A 51&A6 este o 2oal infectioasa acuta, provocata de virusul ,epatic A, care ptrunde )n organismul uman mai frecvent pe cale 2ucal, manifest)nd-use clinic prin fenomene de into8icatie*general, dereglari ale tractului digestiv, mai cu seam dereglari ,epatice, precum si a altor sisteme, )nsotite sau nu de apari$ia icterului* 1&A poate s se prezinte su2 mai multe forme, care decurg clinic, sau su2clinic* An categoria primelor, intr acele forme de infec$ii, )n care se manifest diferite simptome clinice 5su2iective, sau o2iective6B )n forma su2clinic simptomele clinice lipsesc definitiv* Formele )n care ,epatita virala A se manifest clinic, se )mpart )n icterice, fruste 5sterse6, anicterice* #onform datelor o2$inute )n urma cercetrilor, formele atipice ale 1&A se )nt)lnesc destul de des* :a forma icteric, sindromul citolitic se )nt)lneste cel mai frecvent !i, de regul, este prezent la toate cu manifestri clinice* #aracteristic pentru aceast form de maladie este ciclicitatea ei, adic sc,im2area succesiv a perioadelor de incu2a$ie, preicteric 5prodromal6, icteric, de convalescen$* An perioada dat se disting stadiile de crestere a icterului, de culminare !i de declin* Incubaia - variaz )ntre E !i =. zile, mai frecvent 0=-<. zile*

00

Perioada preicteric. An perioada preicteric sa )nt)lnesc" sindromul gripal dispepsic, astenovegetativ !i com2inat* %urata perioadei preicterice variaz )ntre ( - 0? zile 5mai frecvent = - E zile6* Aceast perioad cuprinde simptomatologia p)na la apari$ia icterului* 3a2loul clinic al acestei perioade este destul de polimorf* Manifestarile generale de tip infec$ios constau din fe2r 5fr frisoane6 moderat 5uneori discret6, nesesizat de 2olnav, care dureaz <-= zile, uneori poate atinge cifra de <HI !i mai mare* Fe2ra este )nsotit deseori de dureri musculare, mai rar !i de manifestri catarale respiratorii, care pot domina )n ta2loul clinic, realiz)nd tipul de de2ut JgripalJ al 1&A* Manifestarile digestive s)nt cele mai frecvente* 7le s)nt alctuite din anore8ie, modificri ale sensi2ilitatii gustative !i olfactive 5desgust de a fuma6, grea$, vrsturi, dureri epigastrice, senza$ie de greutate )n ,ipocondrul drept, 2alonri a2dominale, constipa$ii sau diaree* Starea de grea$ si vrsturile pot fi uneori at)t de intense, )nc4t 2oala se poate confunda cu o to8iinfectie alimentar* Intoleran$a fa$ de alimente poate fi a2solut* #4nd simptoamele digestive domin ta2loul clinic al perioadei preicterice se realizeaz prin sindromul dispepsic 5@. - /.> din cazuri6* Manifestarile neuropsi ice )n faza prodromal ale 1&A s)nt su2 form de astenie pronun$at, ame$eli, cefalee, insomnie etc, senza$ie de o stare grav* Acest sindrom astenovegetativ se )nt)lne!te mai rar )n 1&A dec)t )n 1&+* !indro"ul co"binat 5com2inarea a mai multor sindroame6 al perioadei preicterice a 1&A se determin )n ?.> din cazurile analizate* !indro"ul artralgic 5reumatismal6 ca !i manifestarile cutanate, su2 forma de erup$ii de tip urticarian, scarlatiniform sau rugeoliform, conform datelor o2$inute se )nt)lnesc destul de rar* 78aminarea o2iectiv pune )n eviden$ o ,epatomegalie cu sensi2ilitatea u!or dureroas )n ,ipocondrul drept si )n epigastru* Uneori, mai ales la copii, poate fi marit )n volum !i splina* :a sf)rsitul perioadei preicterice urina devine )nc,isa la culoare, iar materiile fecale - surii 5cenu!ii6* Simptomele o2iective men$ionate )mpreun cu cele su2iective pot da posi2ilitate medicului terapeut, pediatrului, ori de alt profesie de a suspecta 1&A )n condi$ii de policlinic* Spre regret, )n prezent, diagnosticarea 1&A )n perioada preicteric se patrece rar* Perioada icteric. Perioada icteric a 1&A se )ncepe cu apari$ia icterului* Icterul se anun$ prin colora$ia treptata )n gal2en a sclerelor, mucoaselor, apoi a tegumentelor* 0(

An c4teva zile icterul se intensific, fiind varia2il de la su2icter la icter moderat* 7l are un stadiu de cre!tere )n primele E - 0. zile, men$in4ndu-se )n platou c4teva zile 5stadiul de culminare a 2olii6, dup care scade )n decurs de alte E - 0. zile, odat cu stadiul de declin, )n mediu durata icterului este de (-< sptm4ni* An formele u!oare, icterul se poate men$ine c4teva zile* Fenomenele de into8ica$ie !i digestive )n stadiile de crestere a icterului !i de culminare a 2olii deseori continu, reduc)ndu-se treptat !i dispar4nd )n stadiul de declin* 3emperatura )n aceast perioad se normalizeaz* Ficatul este mrit aproape la to$i 2olnavii cu forme icterice 5moderat la adul$i, mai accentuat la copiiK6, dep!ind re2ordul costal cu ( - < cm, fiind uneori u!or sensi2il la presiuni* 1epatomegalia reprezint un semn pre$ios pentru urmrirea evolu$iei 2olii* F regresie lent a ficatului coincide cu evolu$ia favora2il a maladiei* Splina este moderat mrita la <.> cazuri )n 1&A* Pancreasul e8ocrin !i endocrin este afectat su2 forma unei pancreatite edematoase cataral, de o2icei u!oare* An perioada icteric, scaunul capt deseori o culoare cenu!ie* Sistemul nervos este afectat )n mod varia2il, moderat sau discret, su2 forma unor simptoame psi,ice comuneB astenie, apatie, irasci2ilitate* :a unii 2olnavi, rar este prezent pruritul )n rela$ie direct cu intensitatea icterului* Sistemele cardiovascular !i urinar se afecteaz rar* Stadiul de declin a 2olii se anun$ dup apro8imativ ( sptm4ni de evolu$ie, printr-un Jvira;J spre normalizare !i vindecareB icterul cedeaz treptat, ,epatomegalia se retrage, pofta de m)ncare revine, astenia dispare* %eclinul 2olii este )nso$it de o normalizare a culorii urinei !i a scaunului* Perioada de convalescen$ se caracterizeaz prin dispari$ia complet a icterului, revenirea ficatului la dimensiuni normale, normalizarea scaunului !i rec4!tigarea treptat a puterii fizice* ormalizarea clinic preced, de o2icei, pe cea 2ioc,imic !i totdeauna pe cea ,istologic, aceasta necesit4nd I-II luni p4n la retrocedarea complet a modificrilor ,istologice ,epatice* Av4nd )n vedere aceste motive, perioada de convalescen$ tre2uie continuat c o perioad de supraveg,ere !i control at4t clinic, c4t !i de la2orator timp de < luni* 1&A, care se manifest clinic, se poate prezenta su2 forma usoar i semigrav* Forma grav )n 1&A se )nt)lne!te foarte rar* Pe tot parcursul procesului se disting formele acute 5p4n la < luni6 !i su2acute 5)ntre < !i @ luni6* Formele cronice )n 1&A nu se dezvolt* 0<

#or"a frust 5!tears6 se caracterizeaz printr-un su2icter de scurta durat al sclerelor* Alt simptomatologie este e8primat sla2 !i de o durat mai scurt dec)t )n forma icteric u!oar a 2olii* +iliru2inemia nu depa!e!te (< - (= mcmoliDlB frac$ia general cu prezen$a frac$iei directe este p)n la H. - H=>* %e regul, la to$i 2olnavii cu aceast form este marit ficatul* #or"a anicteric se caracterizeaz prin lipsa definitiv a icterului* #elelalte simptome se )nt)lnesc mai rar !i de o durat mai scurt dec4t la forma*frust* Ficatul, este mrit la H= - H/>, dur indicele 2iliru2inei generale nu depa!e!te limitele normale, con$in4nd la =. - @.> frac$ia direct* n for"a subclinic a 1&A lipse!te ta2loul clinic definitiv, )n acelasi timp are loc mrirea ficatului* +iliru2ina sanguina este )n limitele normei, )ns totdeauna se depisteaz usoare modificri morfologice )n ,epatocite* Se o2serv cre!terea de scurt durat a activit$ii enzimelor 50-( sptm4ni6, izoenzimelor si au loc deviatii imunologice* umrul de 2olnavi cu form su2clinic )n focarele epidemice ale 1&A reprezint circa =. - E.> dintre )m2olnviri* #ercetrile au confirmat o frecven$ mrita a formelor su2clinice )n focarele de 1&A* An ultimii ani se mai deose2esc !i formele inaparente de 1&A, care se caracterizeaz prin lipsa definitiv a semnelor clinice !i morfologice, )ns la 2olnavi )n s4nge apare o seroconversie special, care confirm infectarea cu virusul A* Diagnostic :a diagnosticarea 1&A se vor lua )n consideratie datele epidemiologice, anamneza, ta2loul clinic !i rezultatele analizelor de la2orator* Semnele care conduc la sta2ilirea ;ust a diagnosticului sunt" contactul infectant cu cazuri similare )n ultimile =. zile p)na la )nceputul )m2olnvirii, prezen$a focarului epidemic, familial sau colectivB v4rsta t4nr a 2olnavului, ori depistarea la copiiB de2utul acut al 2olii, perioada preicteric scurt cu dominarea manifestrilor infec$ioase generale 5fe2ra etc*6B frecven$a sindroamelor gripal sau dispepsic* Indicii de 2aza ai 1&A )n perioada preicterica sunt acuzele de greutate !i dureri )n ,ipocondrul drept, senza$ii de amrciune )n guraB depistarea urinei de culoare )nc,is !i a materiilor fecale de o culoare surie cu 0-< zile )nainte de apari$ia icteruluiB mrirea ficatului )n volum cu o sensi2ilitate moderat la palpare* Pentru sta2ilirea la timp a diagnosticului corect tre2uie mai )nt4i de diferen$iat 1&A )n perioada ini$ial de mai multe maladii" to8iinfec$ii alimentare, disc,inizii 2iliare, colicistita, pancreatit, grip !i alte 2oli respiratorii acute, nevroza astenic etc* 0?

An unele cazuri, de2utul poate fi cu totul atipic, simul4nd un a2domen acut, considerat drept o colic ,epatic, sau apendicit acut* An caz de suspiciune asupra 1&A, este )n primul r4nd necesar e8amenul de la2orator* 3estele enzimatice pun )n eviden$ leziunile celulare ,epatice 5citoliza6, care eli2ereaz )n s)nge o serie de enzime* #ele mai sensi2ile s)nt alaninaminotransferaza 5A:A36 si fructozomonofosfataldolaza 5FIFA6, care pot fi apreciate ca un Jadevarat seismografJ al leziunilor celulare ,epatice* &alorile normale )n s4nge sunt A:A3 - p)na la .,E= mmoliDl ora, FIFA - p4n la ( unit$i* An 1&A acuta valorile cresc de /-0. ori* #re!terea activit$ii acestor enzime )ncepe foarte precoce, din perioada preicteric, iar cercetarea valorilor lor )n cursul 2olii ne prezint o informa$ie ampl despre activitatea infec$iei virale* 3estarea unor enzime )n s4nge ca aspartataminotransferaza 5ASA36, F%FA, fosfotaza alcalin, c4t !i determinarea proteinelor serice, colisterinei sunt utile pentru diagnosticul diferential de alte ,epatite* #u acest scop poate fi folosita si determinarea izoenzimelor* Pro2a de timol 5valori normale (-? un*6 este crescut din primele zile de 2oal !i scade treptat la normal )n convalescen$* 3estele de coagulare au valori de a decela insuficien$a ,epatocelular, fiind un indicator sensi2il al severit$ii acesteia* An acest scop se determin indicele de protrom2in )n s4nge 5valori normale /.-0..>6* An forma semigrav a 1&A el scade p4n la @=-E=>* An analiza clinic general a s)ngelui se constat leucopenia cu limfo-si monocitoza* &iteza de sedimentare a ,ematiilor 5&S16 este normala sau )ncetenita (-= mmDora* 78amenele specifice de la2orator au o importan$ ,otar4toare )n diagnosticul 1&A* %epistarea virusului A )n masele fecale a 2olnavilor nu are o mare importan$ practic, deoarece el se elimin pentru o durata scurta de timp )ntr-un procenta; nu prea mare si rezultatele acestor e8aminari s)nt tardive* F valoare important )n diagnosticul acestei maladii o au anticorpii ctre virusul A din clasa IgM, care apar precoce !i dispar treptat )n <-@ luni, fiind indicatorii specifici ai procesului acut de 2oal* An contrast cu acestia, anticorpii - anti-1A& din clasa Ig' apar ulterior i persista ani de zile i c,iar toat via$a 5mar9eri ai strii de imunitate6* Anticorpii men$iona$i se depisteaz )n ser prin analiza radioimunica 5ACI6 sau imunoenzimatic 5AI76* 0=

&epatita viral# B
51&+6 este o 2oal infectioas determinat de virusul ,epatic +, transmis mai frecvent pe cale parenteral, manifest)ndu-se clinic prin evolutia variat de la purtatori !i forme u!oare p)n la cele grave cu un poten$ial de trecere )n stare cronic* Perioada de incubaie dureaz -?= - 0(. - 0/. zile* Perioada preicteric. :a formele icterice dupa perioada de incu2atie urmeaz perioada preicteric* %urata ei este de la ? - = zile p)n la < - ? sptm)ni* %e2utul 2olii este lent, cu pierderea poftei de m)ncare, grea$, vom, dureri su2 re2ordul drept ori )n regiunea epigastric 5sindromul dispepsic6B prin o2oseala, cefalee, indispozitie generala 5sindromul astenic6B prin dureri )n articulatii, fr sc,im2ri )n dimensiuni si func$ie 5sindromul artralgic6* Mai rar se )nt)lne!te 5<. - ?.> din cazuri6 fe2raB la unii 2olnavi ea e moderat p)n la <E,=I, la altii - atinge </,0-</,.I* %urata fe2rei e de c)teva zile, uneori si mai mult* An *aceasta perioada se int)lneste !i asa simptom clinic, ca pruritul cutanat* Unul din semnele precoce ale 2olii este modificarea culorii urinei, care devine 2run - cenu!ie ca 2erea si se o2serv cu 0-( zile )nainte de apari$ia icterului, scaunul poate cpta o culoare cenu!ie, la e8amenarea 2olnavului )n aceast perioad pe piele pot fi o2servate uneori eruptii, la to$i 2olnavii se mreste ficatul )n volum, la unii )ns !i splina 5<.>6* Perioada icteric. Perioada icteric )ncepe c)nd apare icterul, care se o2serv mai )nt4i la sclerele oc,ilor, palatul dur, iar apoi pe toate tegumentele si mucoasele vizi2ile* :a )nceput, pielea are o culoare gal2en - desc,is, treptat culoarea se intensific, a;ung4nd la ma8imum dupa a (-a saptam4n4 din perioada icteric* #u apari$ia icterului, starea 2olnavului nu se amelioreaz, ci dimpotriv, semnele clinice de into8ica$ie general 5anore8ia, grea$a permanent, voma repetat, cefalee, ameteal, dureri )n re2ordul drept etc*6 se intensific* Uneori apar semne ,emoragice 5,emoragii din nas, gingie, menstruatii a2undente6* %urata perioadei icterice este de <-?, iar uneori !i p4n la =-@ sptm4ni* Perioada de convalescen se caracterizeaz prin ameliorarea strii generale" icterul dispare, pofta de m4ncare este vdita, culoarea urinei !i a scaunului devin normale, se

0@

mai pot pstra a!a senine clinice" dureri ori senzatia de greutate )n re2ordul drept, sl2iciune general moderat* 1&+, )n afara de forma icteric poate avea si alte forme clinice, ca" anicteric, frusta, subclinia si inaparent* Ultimile continua s fie studiate odat cu determinarea *mar9erilor acestei infec$ii* 1&+ evoluaz )n forma usoar, medie, grav i foarte grav 5fulminant6* #riterii clinice de severitate a 2olii s)nt prezentate prin gradul de intensitate a icterului !i simptoame de into8icatie generalB sc,im2ari neurops,icie 5cefalee, verti;uri, tremurturi involuntare ale degetelor, insomnie, somnolen$, sl2iciune general accentuat6, agravarea simptomelor digestive 5anore8ie, grea$, vom repetat6 si sindromul ,emoragic 5epista8is, purpura cutanat ect*6 An formele u$oare semnele clinice de into8icatie general lipsesc, ori s)nt pu$in pronun$ate, icterul este moderat* An formele medii, simptomele de into8icatie generale sunt moderate, iar icterul pronuntat, )n formele grave semnele clinice de into8icatie generala sunt accentuate, icterul devine intens* $ecro%a epatica acut 5 1A6 este forma cea mai grav a 1&+ !i se caracterizeaz ,istologic printr-o necroz masiv ,epatic, iar clinic !i 2ioc,imic prin ta2loul de insuficien$ ,epatic acut cu evolu$ie rapid spre coma si sf4r!it letal* 1A evoluaz )n patru stadii" precoma I si II, coma I !i II* An stadiul I sunt prezente urmatrele semne clinice" starea usoar de agitatie psi,ic, vor2ire neclar, insomnie nocturna, somnolenta ziua,*anore8ie, grea$ permanent, voma repetat, dureri )n re2ordul drept* In stadiul II - stare de confuzie accentuat, ,alucinatii, delir, agitatie neuropsinic, mic!orare intens a ficatului* )n stadiul III - somn profund, tul2urri de refle8e, ficatul e mult scazut )n volum ori nu se palpeaz definitiv, )n stadiul I& coma profund, din care 2olnavul nu poate fi trezit, pierderea refle8elor si a controlului sfincterelor* Pin ana"ne%a epide"iologic se va constata" contacte cu 2olnavii de ,epatita virala +, contacte profesionale, posi2ilit$i de inoculare parenteral 5manopere medicale cu risc de transmitere a 1&+" transfuzii de s)nge sau de derivatele lui, ,emodializa, 1+sAg* infec$ii cu instrumente nesterilizate, interventii stomatologice, ginecologice, urologice, etc*6 )n intervalul de ?=-0/. zile, contaminare cu purttori de

0E

Datele clinice, care pledeaz pentru diagnostic s)nt" perioada lunga de incu2atie, perioada preicterica prelungita 5p)na la 0 luna de zile si mai mult6 instalata lent cu astenie, artralgie, greturi si voma, pierderea poftei de m)ncare, ;ena ori dureri )n ,ipocondrul drept, urina de culoare )nc,isa si scaun suriu, fe2ra discreta, marirea ficatului )n volum* Aceste fenomene se accentueaz progresiv p)n la instalarea fazei clinice* Testele de laborator 2ioc,imice - determinarea 2iliru2inei, care )n 1&+ cre!te, )ndeose2i 2iliru2ina glicuronocon;ugata 5 direct6* 3estele enzimatice pun )n eviden$ leziunile celulare ,epatice 5citoliza6, care eli2ereaz )n s)nge o serie de enzime" A:A3, ASA3, FlFA, F%FA, :%', M%', Ur etc*B modificarile proteinelor serice 5testul de tur2iditate la timol, pro2a cu su2limat, electroforeza proteinelor6, testele de coagulare care au valori de a aprecia severitatea 2olii 5protrom2ina, antiplasmina6B teste uzuale )n diagnosticul diferertial de la icterul mecanic" fosfataza alcalin, colesterina, 2etalipoproteidele* 3estele specifice pun )n eviden$ numero!i mar9eri ai prezentei infec$iei ,epatice cu 1&+ si anume" 1+sAg 5si anticorpii respectivi6, 1+cAg 5si anticorpii respectivi6, 1+eAg 5si anticorpii respectivi6* Pentru uz practic )n decelarea de 1+sAg se foloseste reactia de aglutinare indirect 5CAI6, cele mai sensi2ile s)nt ACI si Al7, unde sunt apreciati mar9erii 1&+* An evolutia normal a 1&+, 1+sAg este depistat din incu2atie cu /-? sptm4ni )nainte de de2utul 2olii clinice, de apari$ia semnele clinice si 2ioc,imice* F2tinerea unor rezultate negative pentru 1+sAg nu )nseamn !i infirmarea diagnosticului de 1&+* Sunt posi2ile )n acest caz urmatoarele eventuali$i" - decelarea prea t4rzie a antigenuluiB - 2locarea antigenului )n comple8ele antigen-anticorp 5)n ,epatitele virale severe si )n ,epatita fulminant6B - te,nica utilizata este insuficient de sensi2ila pentru decelarea antigenului* An aceste cazuri numai decelarea de anticorpi anti-1+c-IgM - mar9eri a unei infectii active, permit un diagnostic indiscuta2il de 1&+* %epistarea 1+sAg are o deose2it importan$ nu numai pentru prezen$a unei infectii cu 1&+, dar !i pentru infec$iozitatea s)ngelui 52olnavi, purtatori6 !i ca test de prognostic* An perioada preicteric, 1&+ se poate confunda cu" to8iinfectiile alimentare, disc,inezii 2iliare, reumatism, purpura reumatoida, nevroza astenic, mai rar, c4nd de2utul poate fi cu totul atipic, cu un a2domen acut, sau o apendicit acut* 0/

An perioada icteric se pun numeroase pro2leme de diagnostic diferentiat* Urmeaz s se fac diferen$ierea )ntre cele trei mari categorii de icter" ictere ,epatice 5paren,imatoase6, ictere post,epatice 5mecanice si ictere pre,epatice6* Ictere epatice %iferentierea tre2uie fcut cu ,epatitele virale de alta etiologie" ,epatita de mononucleoza infectioas, ,epatita cu virus citomegalic, ,epatita ,erpetic, fe2ra gal2en, din cursul unor enteroviroze 5co8ac9e6* 1epatitele 2acteriene cu sau fr icter pot s apar )n" fe2ra tifoid, salmoneloze, tu2erculoza, sarcoidoza* 1epatitele spiroc,etozice )n - leptospiroza, din fe2ra recurent si din sifilisul secundar* 1epatitele to8ice cuprind o mare varietate de afec$iuni ,epatice )nsotite sau nu de icter* Astfel sunt ,epatita alcoolic, ,epatitele )n urma )ntre2uin$rii diferitor su2stante nocive, medicamentoase 5tetraciclina, novo2iocina, rifampicina, izolanida, etionamida, fenotiazinele, ana2olizantele de sintezaB antitiroidene, antidia2etice, anestezice6* Ictere "ecanice pot decurge cu o2struc$ie 5complet sau incomplet6 a cilor 2iliare" litiaz, neoplasm 5,epatic sau a cailor 2iliare6, cu ascarizi etc* Ictere pre epatice cuprind un vast c4mp de maladii, produse prin criza de ,emoliz" ictere congenitale 5sindromul Lil2er, sindromul #ligler 2acterieni6, to8ici seu imunologici* :a gravide, 1&+ tre2uie diferentiat de icterul colestatic gravidic 5icter recidivant de sarcin6, icterul din disgravidii, steatoza ,epatic acut 5sindromul S,ee,an6 !i diverse ictere to8ice sau de natur infectioas* 1&+ necesit !i diferentierea de ,epatitele A, # si 7* a;;an, %u2in - Lo,nson, Cotor6, icterele ,emolitice prin enzimopatii eritrocitare, prin factori infec$io!i 5virali,

&epatita virala C
Ponderea 1&# )n structura mor2idit$ii prin 1& variaz de la 00,@> 5%*P*Francis !i al*, 0H<?6 p4n la (@> 51*1ofmann, 0HH.6* %up aplicarea )n practica a testului specific de diagnostic al 1&# 5adica depistarea de anticorpi ai virusului 1&# anti-1&#, care constituie o dovada a

0H

prezen$ei

virusului

1&#6,

devenit

posi2l

studierea

particularit$ilor

epidemiologice, clinice si de la2orator ale acestei infec$ii, a rolului ei )n patogenia ,epatitelor cronice si a cirozei ,epatice printre diferitele categorii ale popula$iei* %up cum s-a sta2ilit, ,epatita viral # 51&#6, cu mecanism parenteral de infectare, asa cum se numea )nainte, are o rasp)ndire larg si alcatuieste 0.-<.> din numrul total al 1&* 1&# a fost depistat at4t su2 forma sporadica, c4t !i su2 forma de focare epidemice printre pacien$ii diferitor stationare !i donatori de s4nge sau plasma* Printre afectiunile virale cronice ale ficatului un rol important )l ;oaca si 1&#* %rept surse de infectie servesc at4t persoanele cu forme acute si cronice de 1&#, c)t si purtatorii de virusuri asimptomatici* Sursa de aceasta infectie pot fi 2olnavii cu forme atipice si c,iar purtatorii virusului* Frecventa ultimilor este diferita si variaza )ntre .,= - E>* Molipsirea cu virusul # este posi2il prin transfuzii sanguine !i a componentilor lui, prin efectuarea diferitor interventii parenterale, c,irurgicale, stomatologice etc, pa cale verticala, prin con$inutul vaginal si alte medii 2iologice de la purtatori sau 2olnavi de 1&#* Etiologia &irusul 1&#, depistat )n 0H@H, este un AC inspiralat - ar2ovirus genul Flavivirus, familia 3ogaviridae, contine circa 0. mii nucleotide si are un continut esential lipidic, cu diametrul p4na la <.nm* Savantii niponi considera posi2ili doi agenti patogeni ai 1&#" tulpina 1 5tip 06, rezistent la tratarea cu cloroform si generatoare de modificri )n nucleul ,epatocitelor afectate doar la oameni si tulpina F 5tip* (6, sensi2ila la tratarea cu cloroform, indicatoare de structuri tu2ulare )n ,epatocite la cimpanzeii inocula$i cu serul 2olnavilor de 1&#* Propriettile fizico-c,imice ale virusului au fost determinate prin clonarea molecular a genomului, cultivat pe 7*coli* &irusul 1&# devine inactiv, fiind tratat cu o solutie de formalina )n proportie de 0"0..., la temperatura de <EI# )n decurs de H@ de ore, pasteurizarea la @.I# - 0. ore, iar )nclzirea la temperatura 0..I# - ?= de minute* Pentru starea inactiva a virusului )n plasma care serveste drept surs pentru pregtirea factorilor &III si IM, se aplic tratarea com2inata cu + - propilacton !i raze ultraviolete* %up opinia unor autori 5Gingdon, 0H/E6, virusul 1&# este rezistent la metodele de inactivare ale altor virusuri 51&A, 1&+ etc*6* Epide"iologia' Ponderea 1&# )n structura mor2idit$ii este determinat de zona geografic, contingentul 2olnavilor, v4rsta lor etc* (.

Sursele de infectie sunt purtatorii asimptomatici, acuti 5p4na la <-@ luni6 si cronici 5mai mult de <-@ luni6, 2olnavii cu forme cronice si acute, icterice si anicterice, clinice si su2clinice ale 1&#* :a infectarea e8perimental a cimpanzeilor s-a constatat c viremia 5tip 06 )ncepe cu 0( zile 5( sptm4ni dupa infectare,6 p4na la aparitia simptomelor clinice, dureaza p4na la /-(? de saptam4ni )n caz de vindecare si p4na la E-0( ani si mai mult )n caz de cronicizare* S-au constatat cazuri de )m2olnvire a recipientilor cu 1&# dupa transfuzia de plasma de la donatori, peste E-<E de zile s-au )m2olnavit de 1&#, forma icteric* Mecanis"ul de infectare este parenteral* &irusul 1&# se con$ine )n s4ngele purtatorilor si al 2olnavilor ei, respectiv, )n toate mediile 2iologice 5saliva, laptele, secretiile vaginale, sperma etc*6, dar concentratia lui )n su2stratele enumerate este mai mic* dec4t a virusului 1&+ 5#,iron #orp, SmerNville, 0H/H6* 1&# a fost )nregistrata nu numai )n urma transfuziilor, dar si dupa diverse manorere parenterale - cazuri separate sau )n forma de focare nozocomiale* Ceceptivitatea la 1&# este generala, dar formele clinice se )nt4lnesc rar - (=-?.> 5C*1op9ins, 0H/06* Incidenta sezoniera ere o repartitie uniforma )n decursul anulul* u s-au )nregistrat, de asemenea, ascensiuni anualeB la am2ele se8e - fr deose2iri esen$iale* Anato"ia patologic. Modific rile morfologice )n ficat la pacientii cu 1&# nu se disting esential de alte forme etiologice ale 1&* Sunt caracteristice necroza J)n pun$iJ a ,epatocitelor, prezen$a lipidelor )n celulele ,epatice si lezarea canaliculelor 2iliare, pe c4nd necroza focala a ,epatocitelor si inflamatia zonelor portale sunt destul de reduse* ecroza ,epatocelulara este prevalent periportala )n cazul tulpinii 1 5tip 06, iar )n cel al tulpinii F 5tip II6 se localizeaza mai ales centrolo2ular* Steatoza si anomaliile ductelor 2iliare sunt mai frecvente dec4t )n infectiile cu 1&# si 1&+ 5O*#*MaddreN, 0HH<6* An infec$ia cronica cu 1&#, se constat prezenta unor structuri circulare provenind din reticulul endoplasmatic, se descriu pseudoincluziile su2 forma de invagina$ii ale citoplasmei )n nucleu, dilatatii si dezagregari ale reticulului endoplasmatic, modificari de dimensiuni ale mitocondriilor, depozite intranucleare, ,ipertrofii si diatorsionari ale comple8ului 'olgi, inflama$ii cu mononucleare )n

(0

c4mpul portal si periportal, )ngrosarea tractelor colagenogene 5 *+ac,, 0HH(, P*Sc,euer, 0HH(6* Patogenia. &irusul 1&# p trunde )n organism pe cale parenteral, sediul replicrii virale fiind reprezentat de ficat* Asemeni virusurilor + si %, virusul ,epatic # in,i2a sinteza factorilor imuni* #a si )n cazul infectrii cu virusul +, replicarea virusului # nu e succedata de efect citopatic si nici de unele modificari clinice* %eseori are loc formarea strii de purtator asimptomatic* %up cum s-a mentionat de;a, viremia apare cu cel putin 0(-<E de zile p4na la de2utul 2olii si persista @-(? de saptam4ni )n caz de vindecare* ',* %ienatag si al* 50HEH6 au constatat la 2olnavii cu 1&# prezen$a comple8elor imune circulante, ceea ce ne face s presupunem implicarea unui component imunologic )n patogenia 1&#* &abloul clinic Perioada da incubaie variaz )ntre E-=. de zile pentru tipul I 5tulpina 1 cu perioada de incu2atie scurt 6 si )ntre @.-0?. de zile pentru tipul II 5tulpina F cu perioad de incu2a$ie )ndelungat6* Perioada preicteri dureaz de la ( p4na la 0? zile, rareori p4n la <. de zile* Simptomatologia are anumite similitudini cu 1&A, )ndeose2i cu 1&+* 3otusi, relevam, ca manifestarile clinice sunt mai putin evidente, iar la 0?,=> dintre pacientii e8aminati de2utul 2olii a coincis cu semnalarea icterului* Perioada preicterica s-a caracterizat mai frecvent prin sindrom astenovegetatlv si dispeptic* +*+ouvet si altii, drept rezultat al investigatiilor 50H/@6, au constatat ca 1&# evolueaza )n forme anicterice la E=> din 2olnavi, 1*Ceesin9 si altii 50H/H6 - la /.H.>* Analiz4nd focarul de 1&# printre donatorii de plasma, s-a sta2ilit cota formelor anicterice - /.>* An perioada icterica simptomele de into8icatie se manifesta moderat, fiind asemanatoare cu cele ale 1&+* 1&# evolueaz )ntr-o form mai simpl dec4t 1&+ asociata cu 1&% si mai complicat dec4t 1&A* Frecvent se o2serv forme colestatice* Sunt c4teva variante de evolu$ie a formelor acute ale 1&#, determinate cu precadere de modificarile dinamice ale A:3" 0a - cu ascensiunea 2rusca p4na la ma8imum si scaderea p4na la normal si 02 - ascensiunea si scderea lent a A:3 - la =?,(> 2olnaviB ( - evolutia A:3 )n form de linii ondulate 5)n perioada de stare de la ( p4na la ? linii6, uneori cele ulterioare fiind mai evidente dec4t prima - la ((,=>B < - stationarea A:3 la acelasi nivel ma8im )n,decurs de 0-< saptam4ni )n forma de platou cu scaderea 2rusca sau ((

lenta - la (<B<> 2olnavi* Aceste variante 5posi2il, determinate de diverse su2tipuri ale virusului 1&#6 au o pondere deose2ita )n pronosticul maladiei* Forma fulminanta a 1&# nu a fost )nregistrata* #ronicizarea 1&# acute, dupa unii 5+*+ouvet si al*, 0H/@B O*Stremmel, 0H/H6, survine )n =.-@.> de cazuri, iar dupa altii 5F2sson si al*, 0H/?6 -)n E=> cazuri* #onform opiniei lui 1*Alter 50H/?6, )n =.> de cazuri 1&# cronica se manifesta prin ,epatita activa, dar )n (0>- evolueaz spre ciroza ,epatica* An prezent au aprut comunicari 5#*3epo, 0HH.6 despre frecventa )nalta a depistarii A# anti1&# la 2olnavii cu carcinoma ,epatic - p4na la ?=>, dupa G* 0H/.6* Diagnosticul* :a diagnosticarea 1&# sunt necesare datele epidemiologice, clinice, paraclinice, )ndeose2i cele serologice* :a momentul actual e8ist dou genera$ii de teste diagnostice specifice ale 1&#" I generatie A# anti-1&# 7IA cu utilizarea Ag #0..-<, care contine <@< de aminoacizi nucleici si a II-a generatie A# anti-1&# 7IA, care contine Ag nestructurali S-<, S-?, S-= si structural JcoreJ si AC virale* %iagnosticul specific prin 9ituri de genera$ia I este posi2il peste ?-<( de sptm4ni dupa de2utul 2olii 51* Alter ai al*, 0H/H6B prin 9ituri de generatia a II-a )ncep4nd cu sptm4n a II-a de 2oal, testul de confirmare fiind JImuno-+:F3J* Pro2ele reactive )n testele screening de generatiile I !i a II-a se repeta )n testul de confirmare JImuno+:F3J* #oncentratia anticorpilor, depist$ti prin testele sus-numite, cre!te o dat cu evolu$ia spre cronicizare, descresc4nd si dispar4nd, relev4ndu-se vindecarea* F concentratie foarte )nalt de A# anti-1&# se deceleaz la 2olnavii cu 1&# cronic* Astfel, la momentul dat pentru confirmarea specific a diagnosticului de 1&# este necesar investigarea dinamica a pacientilor suspec$i la A# anti-1&#* :u4nd )n considerare faptul ca )n perioada de stare !i c,iar de convalescen$, diagnosticarea specific a 1&# deocamdat este imposi2ila, sunt a!a-numitele Pteste indirecte de diagnostic al 1&# cu perioada scurt de incu2a$ie* Profila'ia epatitei virale C :u4nd )n considerare mecanismul parenteral de infectare cu 1&# 5ca !i cu 1&+6, pentru profila8ia nespecific a acestei infectii vor fi aplicate metodele de com2atere a ,epatitei virale + 5metodele de prelucrare sterlizare a instrumentelor medicale de uz multiplu6* %up cum s-a relevat, riscul de )m2olnvire cu 1&# P3 este mai mare la recipientii, crora li s-a administrat s4nge de la donatorii cu nivelul A:3 mrit* (< isio9a 50HH.6 - )n /0,0> cazuri* Formele anicterice evolueaza )n cronice )n /.> de cazuri 5'*Stadler,

#onform datelor noastre, <.-=.> de cazuri cu 1&# P3 pot fi evitate prin testarea donatorilor de s4nge la acest indice 2ioc,imic !i )nlturarea de la donare a persoanelor cu A:3 nivel mrit* u la toti donatorii de s4nge, pozitivi la A# anti-1&#, se semnaleaz nivelul mrit al activit$ii A:3, pro2a2il, )n cazuri cu forme inaparente acute ale 1&# sau porta;ului asimptomatic* %in aceste considerente, testarea nivelului activi$ii A:3 are o importan$ ne)nsemnat comparativ cu investigarea donatorilor la A# anti-1&#* Pe de alta parte, A# anti-1&# la 2olnavii cu 1&# acuta se depisteaz in s4nge tardiv, deci donatorii cu forme acute fruste, su2clinice etc* ale 1&# nu sunt depistati numai prin testarea la A# anti-1&# prin metodele e8istente, !i pot fi admi!i la donare* %in aceasta cauza este necesar testarea paralela la A:3 si A# anti-1&#*

(?

Biblio ra(ie
,ttp"DDQQQ*sanatatea*comD2oli*p,pRtopicS2oliTpageS.0. ,ttp"DDQQQ*informatiamedicala*roDdictionar-medicalD,D,epatita-virala-(EH@*,tml ,ttp"DDQQQ*sfatulmedicului*roDarticoleDgastroenterologieD%epatitaUviralaU<</*,tm ,ttp"DDQQQ*roc,e*roDportalDeipfDromaniaDromaniaUportalDroc,eUroD%epatitaUviralaUc ,ttp"DDfacultate*regielive*roDproiecteDmedicinaDmodificariU2ioc,imiceUinU,epatiteUvira leUacute

(=