CONCURSUL NATIONAL DE REZIDENTIAT, SESIUNEA 17 NOIEMBRIE 2013

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

a:

INTREBARI TIP CO}IPLE}IE:{T SIMPLtrL{ l.

rJ

6. Fracturile posterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic, pot fi, cu EXCEPTIA:

In parodontitele mareinale. este patogen parodontal al.

Fusobacterium

complexului rosu:

A. B.

Prerotella

:u:i::i..ir rnle--.:,

Unice Fractura disjunctie

@ Po.nit:rcrn.
l. Du:: C\
lt,t.a
S

r:'= -='.:

D. Campil,'::.1;r -: - . -i E. Eikenel ::--::.:;::

-: _:
-

r
.E

,d Duble
NU face

Triple
Cominutive

7.D intre parodontitele cronice cu imagine circumscrisa

''

.\ ---.:..,. aE/ -': '' , :::.a : -: ".

::
:1

;-r

- .:: :: \CKER\{ANN. intensitatea :.: ::schiul temporal este:

parte:

eJ

Parodontita apicala cronica cu hipercementoza Parodontita apicla cronica din TBC Parodontita apicala cronica condensanta
paradentara a

lui Merkior b v Osteita Abcesul apical cronic

8. Dintre tulburarile eruptiei dentare care intereseaza dintele in timpul perioadei de dezvoltare in grosimea osulul sunt: t(

.X'l

r'

X.

Malpozitii ale dintilor vecini

fibromucoasa densa si renilenta- hiperplazii glnglvale
Pozitia ectopica a germenului dentar

,i

l.-:-0,5 mm)

F
/ F :

."*i l*
EN

: -::lr-at -i uxtagingival
-: --1t

,/.

: -.:arat supragingival la I mm de jonctiunea smalt-

'.::;ndat 1-1,5 mm
Su aiba o latime de 1,5 mm sub un unghi de ,15 de

o F
l.

-J
ii

Tendinta filogenetica de reducere dimensionala

stucturii osoase scheletale

Sindromul compresiei de maxilar

gade ln chirurgia oncologica optiunile de inchidere a unui

9. ln primele doua luni de viata i.u., cresterea diferentiata a celor doua maxilare determina:

leiect operator sunt, cu EXCEPTIA:

,/( Inchiderea primara t/cr"tude piele

'@xaude
titan
per secundam

y' '/

Reconstructia cu lambouri

if. Prognatiemaxilara !z Progenie ty'. n rrognatie mandibulara @ R.,tognutie maxilara / Biprognatie

0. Aprecierea vindecarii parodontitelor apicale cronlce sau a insuccesului tratamentului endodontic se face prip examinarea, in paralel, a radiografiei realizate dupa{"*} obturatia canalelor radiculare cu radiografi i efectuateY'
1

v rnarrurea dirijata

5. Detartrajul:

1{teVrezinta -ra bu.t.ri.ne si a produsilor de metabolism (/ Este o manopera sangeranda

actiunea de indepartare a placii

r
/
y' -

*u .
{.-.f

o saptamana de la terminarea tratamentului

Urmareste predilect, indepartarea urmelor de tartru

inclavate in cementul cementului necrotic

radicular

16. tu trei saptamani de la terminarea tratamentului / fu o luna de la terminarea tratamentului

La 3-6 luni de la terminarea tratamentului

Este o manopera folosita pentru indepartarea nre caracter chirurgical cand indeparteaza

y'

Atunci cand simptomatologia dureroasa dispare

microulceratiile epiteliului sulcular

r,

DO}TENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

I 1. In cazul pulpectomiilor, dar si in cazul gangrenel simple, instrumentarea canalului se practica pana la :

jC $

Foramenul aPical

Xpr*ul radicular. evidentiat radiologic

r-r.s mm de apex
2-2.5 mm de aPex Spatiul PeriaPical

f. '/ y'

17. Siliconii utilizati in amprentarea finala a campului edentat total, au ca dezavantaj: Sunt greu de manevrat

V. ff

Yortu prenta trebuie mentinuta fixa timp de 8-12 minute pana la Priza finala N" reproduc cu acuratete tesuturile dentare dure -16) Af..t.ura duritatea de suprafata a gipsului

12. Intre hiperplaziile si hipertrofiile reactive si inflamatorii tip "epulis-like" enumeram, cu EXCEPTLA:

F - l"
@

miros si gust nePlacut

/l/crunutomul
@crunutomul

;t( crunutomul Piogen -/ f tAromul osifiant Perif,eric Z Paoilomul

perit'eric cu celu[e gigante congenital

18. Sialometria este indicata in hiposialie, unde valorile secretiei salivare stimulate scad sub: o.t mlrmin

B. 3 ml/min C. I ml/min D. 3,25 ml/min

b,.
1.5

'

mvmln

13. Din testele lui Franz Herbst de amprentare lunctionala a maxilarului pentru proteze partial mobilizabile scheletate, NU face parte:

1K.

Suras fortat Sugere. suflat. fluierat

(9

/ l. /.

/ """\ -t '. J "

19. Lamboul plic din extractia prin alveolotomie are urmatoarele caracteristici : zA. este un lambou rezultat prin incizia la nivelul santului parodontal si incizii de descarcare
seDararea radaclnllor

testfonetic:
Deelutitla

rrart' nah"

' ., y'. este folosit doar in cazurile in care este necesara

.t
este folosit in special la resturile radiculare mtct situate profund in alveola Este indicat in anchiloze

Deschiderea larga a gurii

1f -

6) - ochiului - gnation masurata cand /. Oistantasubnazale bolnavul tine gura deschisa y'. Dittuntusubnazale - gnation masurata cand
bolnavul tine gura inchisa

14. Conform metodei Willis de determinare a relatiei centrice, segmentul etalon este: Distanta intre fanta labiala si unghiul extern al

dento-alveolare
a

',".n

In general nu asigura o vizibilitate suficienta osului pentru alveolotomii mai laborioase

.5. /

Distanta intercomisural a Distanta interPuP ilara

20. Corpurile de punte cu tangenta lineara la mandibula au urmatoarele particularitati, cu EXCEPTIA: Ingustarea lor V-O se face doar cand spatiul ,t Drotetlc este mlc d R.du....a suprafetelor ocluzale se face in detrimentul cuspizilor linguali de ghidaj

'

f
rd.
A.

ln sens C-O suprafata linguala se modeleaza usor

convex
Suprafata linguala trebuie sa fie neteda, fara santuri

15. Gradul de dificultate al unei extractii dentare depinde de o serie de factori locali, cu EXCEPTIA:

1/ -| / y'. @

Accesulchirurgical

si individualizarea
Drotettc este mare

intermediarilor

i*\

VoUititatea dintilor
Gradul de distructie coronara Welatiacu structurile vecine

@lnguttu..a

lor V-O se face doar cand spatiul

notit" cardiovasculare

21. Tratamentul preventiv al pericoronaritelor consta in: afanata {. Aplicareaunui dren din mesa iodoformata circa24 mentine se care sub capusonul de mucoasa,
ore

de I 6. Metoda "homotropismului lingo-mandibular" determinare a relatiei centrice: in dirijarea mandibulei in pozitia sa centrica ,fConrtu prin compresiune Pe menton Arl^ur"rr"conducerea mandibulei in relatie # ' centrica prin compresiunea realizata de partile moi prevertebrale asuPra mandibulei Sebazeazape faptul ca mandibula urmeaza limba in periplul sau static sau dinamic

t6. /.

lnstilatii de colutorii complexe cu antibiotice

Extractia mol arului semiinclus chirurgicala la nivelul molarului de

@ Decapusonarea minte incomplet eruPt

Spalaturi antiseptice abundente si dese

Sebazeaza pe faptul ca reflexul deglutitiei se produce cu mandibula centrata Consta in compresiunea bilaterala a maseterilor, cu scopul obtinerii de contractii echilibrate

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

22. Osteotomia ramului mandibular in " L inversat "

(Datillo):

/(. @

P,ste

o interventie frecventa

28. Sunt tumori ale epiteliului odontogen cu ectomezenchim odontogen, cu sau fara formare de tesut dentar dur, cu EXCEPTIA:

Ert. indicata in general in situatiile in care exista o dlvergenta marcata spre posterior a ramurilor mandibulare
Interventia se practica doar pe cale orala

t.

lnterventia se practica doar pe cale cutanata

V. Repozitonarea libera a fragmentelor permite corectarea anomaliilor transversale

23. Din punct de vedere al compozitiei chimice a substantelor anestezice utilizate in anestezia locala, descrie ca ester al acidului benzoic:

/. f ibromul amel oblastic / Fibro-odontonul ameloblastic @ emeloblastomul /, O aontoume lob astom u fl. Tumora odontogena adenomatoida
I

*
{-a
$e,_.J

29. Intre factorii favorizanti ai sinuzitei maxilare de

cauza d,entara sunt afectiunile dento-parodontale ale

dintilor sinuzali. cu EXCEPTIA

f ,E

A. Cocaina B. Lidocaina

sinuzali

P.arodontita apicala acuta sau cronica a

dintilor6

!.J

Ct';sturile radiculare suprainfectate Osteita procesului alveolar

@
E.

trticaina
Propoxicaina

D. Cincocaina
24. In parodontitele marginale, severitatea este apreciata in functie de:

Chisturile foliculare suprainfectate

Perforarea septului subantral prin chiuretaj intempestiv 30. Care dintre urmatoarele este metoda complexa de determinare a relatiei centrice la edentatul total:

Numarul de milimetri masurati prin sondare exploratorie intre jonctiunea smalt-cement si nivelul cel mai decliv al pungilor parodontale

aK. Metoda "homotropismului lingo-mandibular"

/ / / / r\ (! /.

Cresterilede volum ale gingiei

woalitutea dentara Modificari de consistenta ale gingiei Modificari de culoare si aspect ale gingiei

i"'f

/ vtetoda compresiunii pe menton E Mun"uratemporala Green L MetodaPatterson A^ ( (9, entrocordul ootow

31. In primele zile dupa aplicarea protezelor, lipsa stabilitatii datorate plasarii incorecte a planului de ocluzie are drept tratament: A. Echilibrar ea ocluzala

25. Unul din criteriile de diagnostic pozitiv al pulpitei purulente totale este:
Calmarea temporara a durerii prin lichide reci

Cedareadurerii la calmante locale de tip Dentocalmin

Cedarea durerii la analgetice

/. p. p

Calmareatemporara a durerii prin lichide calde 4 rtp Exacerbarea durerii dupa evacuarea secretiei *,;.r. *.. purulente prin deschiderea camerei pulpare .{
].,.

B. Remontarea dintilor C. Tatonarea cu Kerr verde D. Captusire marginala 6) R.fu..r.a protezei

32. Indicatia tehnicilor de injectare a gutapercii ramolite

prin incalzire este:

1/

26. Inaltimea spatiului protetic potential este marita ih:'1. Abraziunea coronara a dintilor limitrofi bresei
edentate

tK.

Canale foarte subtiri

;F?

Octuzia deschisa (subocluzia arcadei antagoniste) Subocluzia dintilor limitrofi bresei edentate Egresiunea sau extruzia dintilor antagonisti

cu curbura accentuata lBl v Canale fr Constrictie apicala largita !. Rezorbtia radiculara intema p Rezorbtia radiculara externa 33. Simptomatologia subiectiva in abcesul pardontal marginal este reprezentata de:

.r/ edentate

Distructia coronara a dintilor limitrofi bresei

il(

27. Potrivit clasificarii Catedrei de parodontologie din Bucuresti, este gingivita indusa de placa bacteriana specifica:

Tumefactie circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni variabile

Jena dureroasa la masticatie, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie

Gingivita din carenta vitaminei C / Gingivita prin utilizarea medicatiei contraceptive tta perp lazica prin infl amatie microbian a lf,GingN ' (pnn placah ibacteriana)

il

Gineivita din

diabet

*:

1R.

/ / d

Mucoasa acoperitoare i ntinsa, lucioasa, rosie Percutia transversala a dintilor limitrofi abcesullil'1
este

dureroasa

'-*'/

Ointii limitanti sunt, in general, indemni de carie '

@Gineiv

ita

din sarco idoza

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

34. Anodontia este denumita in literatura de specialitate prin urmatorul termen:

40.

Df

,/(Yoliodorti"
y'Pleodontie
Agenezie Hiperdentie Poligenezie dentara

fi 14.

U constituie simptomatologie in gingivita alergica: Cingtaare culoare rosie intensa, care cuprinde papilele interdentare, margina gingivala libera si .' iingia nxa, si dispare brusc la nivelul jonctiunii ',, .i muco-gingivale Tumefactia gingivala are un aspect usor granular

f y' '-f
7tj

35. Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutia sa urmatoarele spatii. cu EXCEPTIA:

,Z Consistenta gingiei este redusa, moale, friabila .. /. Aspectul papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale V @Volumul gingiei este crescut
4

Brcal
Maseterin Submandibular

t. Extractia alveoloplastica reprezinta:

fCl

int.ru.ntie chirurgicala care se realizeaza f)o Y concomitent cu extractiile dentare prin care se

t fi ,p

Laterolaringian Temporal

fi " i' vt

obtine conservarea osului alveolar O interventie chirurgicala indicata la pacienti cu atrofie severa si sant vestibular neutru

oalatin: u*i.,u o discontinuitate lf) vy'Muschii

mediana

36.Incazu|despicaturiipalatine,1anivelulvalului

'121 imbunatatirii inchiderii marginale posterioare la y'. / pacienti cu sant retrotuberozitar desfiintat O tehnica de adancire a santului pelvi-mandibular

O intewentie chirurgicala realizata in scopul

a "aponevrozei velare"

peristafilini externi fuzioneaza pe linia

Tehnicade indepartare a mucoasei balante de-a

lungul crestei alveolare, respectand

F.

Nu exista o discontinuitate a musculaturii inserate

pe "aponevrozaYelara"

periostul

velara" este fixata atatpe apoftza tD( "Aponevroza pteiigoida cat si pe marginea posterioara a lamei orizontale a oaselor Palatine

42. Dintre contraindicatiile relative ale rezectiei apicale' sunt:

Muschi i pal atostafi lini

nu

fuzioneazap

u.a..di uC!

,{ ointi fara valoare protetica 1E Fractura radiculara ver-ticala

?EI

37. Atela STEIGER consta din o parte fixa si una mobilizabila, prevazutacu elemente diferite de agregare

' .

A. Culise B. Coroane telescoPice C. Coroan e 314 fixate intr-o sina orala cu pivoturi

,t tft
este:

Corticata vestibulara groasa - asa cum se intampla in cazul molarilor inferiori Pacientii cu imunosuPresie Parodontopatia marginala cronica (dinti cu implantare compromisa)

'

43. Unul dintre dezavantajele coroanelor telescopate

eivoturi fixate in cilindri cu fund orb

1(.

Tr

ansmit p araar i al presiunile

oc

uzale

so

Ii

itand

E.Doiconectoridentarireunitiprinbaresubtiri
38. In gangrena pulpara simpla, radiografia dentara arata uneori: o largire a spatiului periapical

s (9 limRiedica
r.,-.\

nefi

ziolosic Parodontiul
igiena orala chiar daca

Favorizeaza acumularea placii bacteriene si

B. O imagine radiotransparenta difuza apical C. O imagine radiotrasparenta circumscrisa apical D. O trasparenta crescuta a canalului radicular si
eventual stramtorarea lumenului radicular

'*f

se. pot.aplica pe dintii tinerilor .I2l*." sttuatla cllnlca o cere ,t f. fxpun substructurile organice la leziuni carioase / N"sunt fizionomice ;*',

E. Rizaliza
39. Punctul antropometric nazion (N) pe teleradiografie
reprezi nta:

7K. Punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale * , .{pun"tulcel mai anterior al simfizei mentonieret ]

44. Obturatiile preventive cu rasina tip C (clasificate S SIMONSEN), ie fac cand leziunea de carie are urmatoarele caracteri sitici : A. Leziunea este minima localizata in sant si foseta B. Leziunea este minima cantonata numai in smalt

'

/ @ Z

Punctul cel mai proeminent de pe procesul alveolar

C. Leziunea are o extindere mai mare in dentina D. Leziunea de carie a progresat in dentina dar este
inca mica

maxilar

eun.,ul cel mai anterior al suturii nazo-frontale

Punctul cel mai posterior si superior al suturii nazolrontale

L.riun.a

de carie se afla la limita smalt-dentina

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

45. Una din cauzele pentru obtinerea unui raspuns falspozitiv Ia testele de vitalitate electrica este:

,K. Dinte tanar, cu apex

deschis

50. In stomatopatiile protetice la edentatul total, potrivit clasificarii Clinicii de Protetica Dentara din Bucuresti, sunt reactii imediate bazale:

l. (p I fi X /.

Dinte cu traumatism recent Greseli in izolarea si uscarea dintelui

v(. Hipertrofii si hiperplazii .E. Eroziuni in situ

.,

Contu*ul de alcool
Calcificari

intracanalare

46. Culisele intracoronare sunt indicate ca solutie de electie:

,/. p. @

Eroziuni la insertia protezei Ulceratii de decubit Leziuni eritemato-congestive

p" dinti suport cu camera pulpara voluminoasa r '- . ltunci cand dimensiunea mezio-distala a dinteluir
suport este redusa
'

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTISLU

51. [n cazul anomaliilor in plan vertical prin deficit maxilar, planificarea preoperatorie de repozitionare ' * inferioara a maxilarului imolica: .,,#; Realizarea unei scheme de predictie pe baza unei'

C. Atunci cand proteza are un ax dificil de insertie D. La pacienti cu dexteritate manuala limitata

In edentatii frontale

cefalometrii

47. Formarea cementului acelular are

loc:

Odata cu aparitia solicitarilor prin presiune asutrireJ arcadelor dentare

f f

Planificarea interventiei chirurgicale pe modele de, studiu

@
t/

R.utiru..a unui
necesar

sistem de imobilizare daca este

B. C.

Prin inglobarea in cementoid a fibrelor de colagen

Sub forma de depozite stratificate succesiv care ogr inglobeaza insa celule .J

Planificarea se facerdoar cu ajutorul

formatoare

ortopantomogralrel'
Reperele cefalometrice preoperatorii si de predictie se bazeaza pe pozitia de repaus a mandibulei

/y' ,, lorTnaloare ^
,K. (!rl
,+\

D. Din epiteliul adamantin unit

S"A forma de depozite lacunare care inglobeaza cetule

,Z

r1

48. Conform principiilor biomecanice ale realizarii \--t' arcadelor artificiale ale protezei partiale mobilizabile acrilice (Ackermann), heteropozitia urmareste:
reducerea suprafetelor

,t

52. Tulburarile parodontale care apar in sindromul deu ocluzie deschisa sunt:

@ ft I 6

Lurgirru

Woaifcarea morfologiei dintilor artificiali prin 1*', v

@Resorbtia

ului Parodontal Defecte osoase cu trei pereti limbusului alveolar

sPati

ocluzale

Atrofia osoasa orizontala

Dehiscenta si fenestratie osoasa

/
,p. -

Schimbarea ordinii dintilor artificiali astfel incat dintii cu suprafata ocluzala mai mare sa fie plaqati, catre centrul geometric al seii '*",, Schimbarea ordinii dintilor artificiali astfel incg. , dintii cu suprafata ocluzala mai mare sa fie plaS.ati,; spre zona cea mai distala a seii Reducerea numarului de dinti in arcada artificiala,

53. Bolnavii cardia$-i tratati cu nifedipin si

prezinta:

'

diltiazes 1

**t

in special la nivelul seilor terminale Modelarea decuspidata a suprafetelor ocluzale ale

,p. t

dintilor artificiali

\\ \ Flora bacteriana particulara matrice fibroasa. bine dezvoltata, organizata sub @ g forma unei retele de benzi groase de fibre de
colagen

-@

AParitia unor fibroblasti cu aspect de miofibroblasti Material extracelular asemanator laminei bazal6f ) structuri hemodesmozomiale

49. In traspozitia completa intre canin si primul premolar pot sa apara urmatoarele:

\\ '.-'
' r"

"Noduli" papilari de consistenta ferma, localizati

oreferential in zonele laterale

14.

\4igrari patologice

lncluziidentare

Tulburari ocluzale de tipul contactelor premature

generate de cuspidul palatinal al premolarului *

y'. Eroziuni ale premo lari lor / Distrofii si displazii dentare

ffi

:l;:'ir" h suruoerforata r) \{arSini prea scufte S

mentinerii protezelor totale are a..nt

nor$

,l

C. Supraextinderea marginilor protezei

Inchidere periferica inadecvata

t.
.'c

',

fiPlasarea incorecta a planului

de ocluzie

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

f4

55. Diagnosticul diferential al gangrenei pulpare simple se face cu: N..totu pulpara Parodontita aPicala cronica
v ulpituacuta
h

'tff

1fr

61. tn abcesul parodontal marginal, cel mai frecvent evacuarea exsudatului purulent este impiedicata de: A. Localizarea pe anumite fete ale dintelui, mai ales in zona palatina

iperemica

i. '
"

@ ertpi. cronice / Caria dentara

56. Chisturile de canal tireoglos:

/e l\-,

Masajul gingiei inflamate si incercarea de a goli{ continutul pungilor prin intepare si exprimare slocuri masive de tartru si placa bacteriana
supraadaugata

6 @ y' /
@

Apu. prin activarea transformarii chistice a unor iniluzii epiteliale embrionare restante la nivelul
canalului tireoglos Sunt localizate pe traiectul canalului tireoglos epu. cel mai frecvent suprahioidian

D. Edemul marginii gingivale, produs prin impact alimentar

@ Prezenta unor sisteme de imobilizare

62. Violetul de gentiana lVo se utiltzeazain"
Paste de

dinti

:\
ra
i

lput cel mai frecvent

suprasternal

Suntla distanta de corpul hioidului

Hiperesteziile radiculare Leziunile herpetice infectate Gingivostomatite micotice

t,

6) aspect aerat

57. Comunicarea oro-sinusala imediata trebuie .,*r diagnosticata pe baza urmatoarelor criterii: Sangerare mai abundenta din alveola' uneori cu
Proba Valsalva

Infectii si ulceratii ale mucoasei bucale

63. La edentatul total protezat, leziunile de decubit diferentiaza de leziunile maligne prin urmatoarele
semne clinice (BURKET):

i
se

'"-"

o ,t
@ -

a, pozitiva :

Proba Valsalva trebuie utilizata repetat deoarece' largeste solutia de continuitate a mucoasei sinusale si faciliteaza drenajul sinusului maxilar Explorarea blanda a alveolei cu un stilet butonat t evidentiaza o senzatie de "cadere in gol" Examinarea dintelui extras releva prezenta unul fragment osos atasat la aPex
I

,fr tlalena letida Prezenta i/ F trrr rnt diskeratoza @ nbr.nru diskeratozei fEf \/ Flora microbiana moderata
64. In tratamentul luxatiei dentare cu intruzie se pot adopta urmatoarele atitudini terapeutice : Favorizarea eruptiei dentare daca dintele este imatur

@_

ru.u miros fetid

58. In principiile de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare profilaxia locala tertiara cuprin{g1

/A R.fu....u corecta a morfofiziologiei l6tt..*;;;ea migrarilor dentare ! W P rev enirea parodontoPatiei ,f Fluorizari locale si sistemice 6 Preuenirea sindromului disfunctional
59. Printre testele moderne de diagnostic al afectiunilor *gingivo-paradontale exista sonde ADN capabile detecteze specii ca:

@ a dintelui in fi. Repozitionarea imediata, chirurgicala ' oozitiacorecta, fara fixarea lui la dintii vecini "'-"" 16)Aoli.ur.u de forte ortodontice mici pentru v reoozitionarea dintelui intruzat

@)r-u

1f
I

tu

2-3 saptamani de la repozitionarea dintelui se r ealizeaza tratamentul endodontic Sl"niriselective in servicii de stomatologie pentru a scoate dintele din ocluzie

/ Staphy lococc us au reus -1t Trrpon ma Pallidum -@ Tr.pon.ma denticola $ @

eggr.gutibacter actinomycetemcomitans
Porphyromonas

gingivalis releva:

f.E

65. Conturul crestei marginale a osului alveolar variaza in functie de forma radacinii (LISTGARTEN): este concava, / Acolo unde suprafata radacinii plat este alveolare marginii traiectul jonctiunea smalt-cement @ Ert., in general, paralel cu unde suprafata radacinii este concava' fDRcolo vtraiectul marginii alveolare este convex, arcuat ,, -

60. Explorarea grupelor musculare in anomalia dente5l

ascendent

{"ri

maxilara de,'olasa lI/1

.r

d)uipo,odla muschiului orbicular al buzei superioare FHio.nonia muschiului orbicular al buzei superioare

In cazul radacinilor subtiri are un traiect rectiliniu In zona convexitatilor radacinii, marginea crestei alveolare prezinta un traiect rotunjit spre apical

6) @ /

nio.nonia buzei

inferioare

il}

Uip.ttonia muschiului mentalis tlipotonia muschiului mentalis

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

66. Prima etapa in planul general de tratament asociat ortodontic si chirurgical ortognat al anomaliilor dentomaxilare scheletale severe, consta in:

posibilitatilor de incluzie
exista:
.,

72. Dupa clasificarea chirurgicala al lui Winter a a molarului de minte inferior,

@ ,f Compensare fO Cor..tia arcadelor dentare

@)

O..orp.nsare ocluzala in cele trei

planuri {. no't ocluzala in cele trei planuri

iAJ Unghi negativ (< 0 grade ) - incluzie mezio-angulara

>.1

lpf

Unghi intre 0 si 30 grade - incluzie disto-anguldra Unghi intre 6 l-90 grade - incluzie verticala Unghi mai mare de 90 grade - incluzie cu ax
intre 0-30 grade - incluzie

Pozitionarea dintilor in functie debaza osoasa Pozitionarea dintilor nu tine cont de baza osoasa

ff '@l
1

/ ,k [O \J. F. @
a

- inversat
,punghi

67. Forma citokeratinelor difera dupa stratificata a epiteliului oral:

dispozitia

orizontala

j\q-''

.r

In stratul comos sunt de forma cuboidala In stratul bazal sunt de forma cuboidala sau usor
alunsite

73. Potrivit clasificarii Catedrei de Parodontologie dirF, Bucuresti, NU constituie gingivite neinduse de placa , bacteriana nespecifi ca:

ln stratul cornos au tbrma stelata ln stratul spinos au forma poligonala

stratul spinos sunt aplatizate

nE Gingivita alergica ,{ Gingivita si gingivo-stomatita micotica O cingivita de sarcina

.,;fr Gingivitele din boli hematologice

'n

68. Sunt metode antropometrice fara repere preextractionale de determinare a dimensiunii verticale

Gingivita si gingivo-stomatita ulcero-necroticar.a;

etaiului inferior: ({l Metoda Boianov

Uetoda Wright

/ /

C. Metoda Landa @ u.todu wilti,

Wtetoda

4 i

jonctional: y'. fiptudigitatiilor epiteliale P. Incarcare cu glicogen a tesuturilor afectate ,( R durrrea sau absenta keratinizarii
Celulele LANGERHANS

74. Constituie elemente de aparare ale epiteliului

:" " '

t'

profilometrului Sears

69. Cea ce deosebeste durereqrdin pulpita purulenta d.e.cea din pulpita seroasa este: ,u

Infiltrat leucocitar format din neutrofile si polimorfonucleare

75. Unele substante, in mod prioritar, pot declansa necroza datorita caracterului chimic mai aeresiv si
anume:

r\
.4".,,t .t

ilCaracterul lancinant care a dus Ia clasificarea ' numele de "turbarea dintilor"

ei(i$

@;;;;;.;;;;;',
(C)

sincron cu

sistorere

X ti

ventncutare
Exacerbarea ei dp.orice cauza care provoaca cresterea atluxului sanguin spre extremitatea

6 g
.

Acidul tricloracetic
Fenolul

Hipocloritul de sodiu
Cbrurude sodiu Trioximetilenul
t

celalica
Reducerea ei la rece, prin vas$onstrictia provocata

{ @

f",

Calmarea ei la cald

76. Bizotarea marginilor cavitatii se face la inlay-ul metalic ocluzal:

70. In conceptul ocluzal neuro-muscular

medicina , ',

dentara neuromuscularaapeleaza la o serie de mijloaU specifice, pe langa cele traditionale dintre care amintim:

Cu o inclinatie de 45 de grade fata de axul de insertie

Analiza computerizata a ocluziei statice si dinamice - Dispozitivul T'SCAN III

Electromiografie - BioEMG

g
ih.

TENS (stimulare electric transcutanata) t^ -{ Ultrasonografia Transiluminarea cu fibra optica (FOTI)

.

ll3 - ll2din grosimea smaltului Lu 30 de grade. caci marginile subtiri s-ar fractura -9_ 6;IPe toata inaltimea smaltului la cavitatile mici, dar U cu o rnclrnare de 45 de grade, dupa Mouren

@ o.

C" freze cilindrice din oteluri extradure

71. Conectorul principal metalic sub forma de bara alr' protezei partial scheletate are urmatoarele caracteri stic i:'

(AJ Are latimea de 6-7 mm

\h. \9j

Are qrosimea de 3 mm P" sectiune are forma ovalara, rotunda sau

semiovala

y' ett" intotdeauna in contact cu parodontiul marginal /,+re un grad de elasticitate mare si nu modifica
deloc relieful boltii oalatine

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

77

r
@

. D ezav antaje le tehnicii Endotec de obturare radiculara prin condensare a gutapercii. sunt: Incompatibilitatea cu utilizarea cimenturilor de * ir sigilare .t-:. Densitate mai scazuta a obturatiei

82. Tehnica Nelaton de reducere a luxatiei anterioare a

ATM consta in urmatoarele manevre:

,E S" aplica policele bilateral pe canin 't\ Cu celelalte degete (exceptand policele) lBl v - marginea baztlara si unghiul mandibulei 'Q/ F @
Se imprima

se prindg" "

Presiune de condensare foarte crescutu.ur. cr.riE'

riscurile de fractura radiculara i.. Leziuni termice ale periodontiului sau chiar ale osului alveolar in cazul supraincalzirii gutapercii-prin activarea prelungita
Frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire comparativ cu cele din condensarea conventionala la rece, in cazul nerespectarii tehnicii corecte

initial o miscare de ridicare efectuatd.* i, treptat pentru depasirea obstacolului reprezentat de

"

tuberculul articular S" trage spre anterior mandibula asociind si o rotatle a mentonulul Canacondilul.ajunge in cavitatea glenoida se aude
un cracment si eura de inchide brusc

83. Din evolutia si complicatiile granulomului epitelial

fac oarte:

78. Conditiile esentiale pe care trebuie sa le indeplineasca un material de amprenta in protezarea.fixa sunt:

lA) Constituirea intr-un focar

rocar

de infectie in boala de

6;i::fi;:::" xigiditatea
$
@R.titt.nta
mecanica buna

/ '
'y'.

Nevralgii de trigemen, prin compresiunea filetelot

nervoase. date de dezvoltarea voluminoasa a

granulomului

Actinomicoza cervico-faciala Parodontita apicala cronica

,/

lncompatibilitatea cu materialele din care se confectioneaza modelele

fibroasa sunt:

.*il
.

@f Sinuzita "odontogena"

daca este un dinte sinusal '

79. Hiperestezia radiculara se poate instala dupa: iE Aplicarea de coroane de invelis metalice

84. Consecintele tractionarii recipfoce a dintilor cu inple de cauciuc in tratamentul diastemei

'..'

@ fr

cnirr.tul radicular
Terapia de bioreactivare

Interventii chirurgicale, in special gingivectomie Retractii gingivale prin involutie sau distructie
oarodontala 80. In disfunctia temporo-mandibulara durerea mio- f, faciala are urmatoarele caracteristici: Localizarea durerii este de obicei preauricular dar V Doate iradia spre craniu

6tffi:".
@
Qf

iE E

Anchiloza dentara Fracturadentara

o'"u'., ?.

Pierder"a (avulsia) dintilor

osteomielita

85. Delimitarea spatiului bucal este: ,K rvrail m. buccinator .l

1B)Poate fi uni
7

.^.

sau bilaterala

*{

@ G)

srp..ior: corpul osului malar

I
I

- C. Durerea este mai puternica dimineata parcusul

E
Durerea creste in intensitate pe mai putemica seara
stress

zilei fiiqd

:ffifm;|;'i:*"'ui
maseterin

mandiburei si spatiur

Anterior cu m. zigomatic mare, m.coborator al unghiului gurii, spatiul infraorbital

Posterior: rafeulul pterigomandibular si spatiul

foate fi mult mai puternica in timpul perioadeloq

crescut

de
;t

86. Nevralgia

glosofaringiana: paroxistica timbii

fi

81. Tulburarile musculare care apar in sindromul ocluzie deschisa sunt mai frecvente la urmatorii musc,hii

de *

)E tz

Este un sindrom mai frecvent decat nevralgia de

tflsemen
Durerea este intensa si Originea este la nivelul uarfrrirli bradicardie .'-

(6)

Muscniul buccinator Fascicolul anterior al muschiului temporal

(6 \t
7E

Muschiul pterigoidian extern (lateral) Muschiul sternocleidomastoidian Muschii limbii

6
@

*-'t,

{'

Este singura nevralgie care poate

acompaniata de

,ff

e.,.

provocata cel mai frecvent de deglutitie

t:

,,)

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

87. Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos inainte de obturarea canalului in urmatoarele situatii:,^

@ lutpi,. acute purulente partiale sau totale

f '@

,B( ' .a

Canale

curbe

Pulpite cronice

,f i

-a, Inaltimea antero-inferioara @ mal ml.a

redus decat

92. Demoltarea bazelor scheletale in anomalia dentomaxilara de clasa lll2 se caracterizeazaprin: 1E Inaltimea anterioara a fetei este mai mare

f"
.\'-/

afetei (Nsa-Gn)

.ro{i

9^"1.

in timpul tratamentului. campul operator a*.. tost lnundat de salrva

Unghiul SNB mult marit Unghiul planurilor maxilare M-Nsa-Nsp este

Cand nu putem opri hemoragia

normal

mlr '1':

o
t

88. ln retractiile gingivale constitutionale, de cauza mecanica, prin trauma ocluzala sau dupa unele interventii chirurgicale, atitudini si praitifi conservatoare constau in:

''o

unetriur goniac este mai mic dar poate fi si normal

(31 Folosirea produselor de bioreactivare tisulara

93. Constituie manifestari locale gingivo-parodontale la bolnavii cu SIDA: @ e n g o r u to za b acilar ac u mani festari di structivfale desmodontiului si osului alveolar "'
i

\. Grefa de tesut conjunctiv (O e.ritur.u unor proceduri neconventionale preluatL - din experienta populara ca periajul cu sare \. Lambou mucogingival deplasat spre coronar (f) Folosirea unor proceduri balneofizioterapeutice de v stimulare metabolica si a dinamicii vasculare
89. Tratamentul bruxismului este complex si se realizeaza prin'.

(gf /

tritemul gingival

linear
h

0..;
i
I

fi ,p Osteite ale corticalei externe a crestei alveolare\' marginala ulcero-necrotica rapid @ fl"7 lbj - eurodontita progresiva
94. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde
oe:

bucale

Colar atiile anormale,

iperp i gmentati

e mucoase

*.d*.r.u t.nrirnii

psihice ?

YFI

(!/ /' /,

1..{

Ametiorarea simotomelor si efectelor Inlaturarea interferentelor ocl uzale

| ntr eruperea mecan ismului neuromuscul ar patologic oe reactle lnversa

fil Y (p
Qf

Reoloeia bucala

Ritmut secretiei salivare Valoarea initiala a pH-ului bucal

,'""

-l

(t

Alcoolizarea ganglionului Gasser

'1, Graviditate i fl Alaptare

95. Caria aproximala ca factor local in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare determina:

90. Extractia molarului de minte mandibular erupt cu clestele are urmatoarele indicatii :

Radacinile molarului de minte inferior sunt dreple paralele

molarului de minte inferior sunt usor @ Radacinile diversente I

(D) Dificultati in eruptia caninului si a

@ Scurtarea arcadei dentare **. tulbulu.i ale relatiilor verticale interarcade '. Q ei.a...u spatiului de rezerva premolaruluif, /
Alungirea arcadei

0
,u'
9I.

Integritatea coroanei dentare permite priza cu

clestele

dentare

f"" ;

doi

lr.d

Coroana subminata de un proces carios

spre

F O singura radacina recurbata

distal

extins .
!

-''

96. In principiile de tratament in restaurarile unidenqr5) si prin punti dentare, profilaxia locala primara cuprinde:

.r

y'. p. ' A pl

Exista cateva reguli care trebuie sa fie respectate Jril folosirea elevatorului drept, intre consideratiile generale privind extractia cu elevatorul: ": Intotdeauna se aplica mai intai

palatinal

I.

.'

Aplicarea elevatorului la nivelul dintilor superiori si posteriori trebuie sa fie perpendicular pe axul

A Alirn.ntutia rationala Y Pluoriturea prin mijloace locale P.rotectiacu lacuri si sigilarea santurilor f dentare 6) P."u.nirea migrarilor dentare I Fluorizarea prin mijloace generale

si fisurj/Or

Li

dintelui
In timpul luxatiei nu trebuie sa folosim ca

dintii

adiacenti

sprijr\.
.*.

"''

@ /. '

tn,od.uuna se aplica vestibular, niciodata sau Dalatlnal

lingu&

"-1

Suprufuta convexa a partii active trebuie sa fie contact cu dintele care urrneaza a fi extras

ig

y'. Curba de ocluzie sagitala usor accentuata fl. Curbade ocluzie sagitala inversa @f inteni ocluzali din fosetele meziale ale molarilor' c* 6ooroun. telescopice i-". ,rx ^ .. lntra sl extracoronare (Pcuttse

97. In scopul franarii deplasarii distale ale protezelor oartial '- mobilizabile scheletate se folosesc:

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

98. Dupa clasificarea scolii germane, sindromul progenic poate fi: @r" protuzie fara spatiere

104. Cele mai frecvente anodontii sunt localizate la:

.@ Incisivul

lateral

p:il;*:;i1,i,,,"*;,u,,
1ff. Adevarat ' O o. conducere tbrtata
99. Situatiile in care tratamentul endodontic preoperftfr nu este posibil dar se realizeaza obturatia de canal dupd indepartarea apexului / procesului periapical si sub control vizual direct sunt: praguri in timpul tratamentului fi)Fo*ur.u v endodonticde care nu permit obturatia corecta

I \ \.\ It
@

Haolarii de minte inferiori si Caninul temporar

superio, superiori

-.,, n 'q

"]

eretolutul doi inferior

Incisivul central lemporar

105. In sinuzita maxilara acuta sunt semne clinice malore ca: 6i Dur...u unilaterala exacerbata de pozitia decliva a

[,'

capurur !t B. Halitoza i

9
o
4\ fr
h_

Corp strain pe canal

t{

\ \ ($

Tut.
Obstructi e nazala

Rinor.. purulenta. anterioara sau

unilateral

posterioara,

Reconstituiri corono-radiculare
Radacini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in treimea aPicala

cu secretie persistenta care nu permit * @ Canale efectuarea obturatiei de canal

100. Semnele care pot fi culese pe ortopantomograma si -? care indica o rotatie de tip anterior (dupa Bjork)' sunl .i{ accentuat mandibular Unehiul

106. Peroxidazele salivare constituie un sistem enzimatic complex alcatuit din elemente de provenien6'. diferita din care fac parte:

tur:r ruramurii
dentar

orizontaie micsorata

(C)Canalul

angulat

Peroxid de hidroeen t. \.',",..-'-..._.-o-.. Dl. Tiocianat E. Leucotaxina salivara 07. Puterea de suport a dintilor la presiuni verticale bilaterale dupa Max Muller este: @ Pentru incisivi - 32kg
I

@ @

Peroxidaza salivara Fibronectina

: r'*i

/-)^Curbrxa preangulara accentuata

prematura a dintilor temporari ca factori locali in etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare ... determina: 11. Afectarea starii de sanatate a mugurilor subiacenti-"
101 . Pierderea

lLtl

Ramura ascendenta tungu

-@Vigrur"a

dintilor
osoase

permanenti

'':

@ P.nt.u molarii III - 65,5 kg \. Pentru canini - 35 kg \ e.n,ru incisivii laterali - 42,5 kg e"nt- premolarii II - {-t kg Q
1

/ t^

1L.I

ffi] lncongruenta dento-alveolara G I AngrenaJe r -- contacte si interferente ocluzale lnverse,

^rrnrro.e

dintilor parodontotici
situati
i
:

8. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobi lizartr este indicata in urmatoarele

102. Referitor la diastema dintre incisivii centrali superiori, Kalvelis considera ca exista urmatoarele

A Treme intre grupul dintilor frontali si laterali

F
\ \
@ Diastema primara sau adevarata /. Diastema patologica @ Diastema secundara sau falsa
Diastema laterala
103. Care dintre utmatoarele sunt semne obiective in

forme:

'

r'

\ t-u dintii pluriradiculari cu trunchi radicular scurt 16\ r-u dintii cu modificari discrere de culoare- chiar I V du.u raspund la testele de vitalitate

\
\

La dintii cu pungi parodontale medii si chiar superficiale La dintii cu pungi parodontale foarte profunde La dintii care au suferit traumatisme accidentale sau chirureicale

I
I

109. Sindromul Frey;

ging ivita si gingivostomatita de menopauza: Hiperplazie gingivala generalizata, de tip polipoldal

-+r

v
/

-D, a.Fl

Reprezintao complicatie

aparotidectomiei
a

Usoara mobilitate prin edem inflamator

o complicatie submaxilectomiei /n Reprezinta Este caracterizat de aparitia unei hipersudoratii t"

tl.,J

'a=,-.rt

J ln timpul stimularii salivare (in timpul

@
@

Mucoasa gingivala si orala au aspect uscat. netdd. r de culoare palida. uneori mai rosie cand gingia4l sangereaza usor

''i

meselor) simptomatologia diminueaza in intensitate Este consecinta conectarii aberante a filetelor nervoase vegetative la glandele sudoripare tegumentare

Cateodata, fisuri ale mucoasei gingivale

Pungi false

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

10

I 10. Cauzele bascularii transversale a protezei totale pot

fi:

lOl Erori

/\

I 16. Dupa gradul de intrerupere si forma devierii coloanei de aer consoanele pot fi impartite in:

de amprentare
a crestei alveolare

@ 12 @ t/

atrotia exagerata
F

z( -1\

Miilocii (e, o) (B) Fricative (f, v)

lC..,f

oliereatorusului palatin

Rulate sau vibrate (r)

Vontarea dintilor laterali in afara crestei

Rezilienta crescuta a mucoasei fixe de pe creste

(m. n) -, @) Nazale Y Laterale (ll T

I I l. Cauzele bascularii in plan sagital prin desprinderea extremitatilor distale ale seilor protezei scheletate sunt: ($l Alimente adezive

tiZ. tn rezectiamodelanta
(milohiodiene) ascutite:

a crestei oblice interne

Nu

I
)

Plasarea elementelor antibasculante cat mai deparle de axa de basculare Sei supraextinse Sei subdimensionate
U

se recomanda realizarea unei incizii de descarcare linguale datorita pericolului lezarii

nervului lingual Nu se recomand,arealizarea unei incizii de descarcare vestibulare datorita oericolului lezarii nervului mentonier

o v

tilizar e a gherutel or incizale factori locali care ar putea contribui

I 12. Sunt

la

aparitia unei stomatopatii protetice la edentatul

total:l'

'-

Mucoperiostul /Q) \.t

y'.roiabetul zaharat

/@ ffi 6 4 (2
,P.

eurtarea timp indelungat a unor proteze necoresDunzaloafe

'l

/.

se decoleaza cu atentie pana se evidentieazacreasta oblica interna si insertia muschiului milohioidian

Dupa evidentierea si regularizarea exostozelor se reaplica lamboul si se sutureaza plaga

eor,op..ator, aplicarea imediata a protezei

obligatorie

este

Cresterea temperaturii locale sub placa acrilica

trt.nu n..or.rpunrutoare a piesei protetice n.u.tiuitatea locala scazutadatorata varstei Q

118. tnghesuirea dentara in anomalia dento-maxilarade

1 I 3. Clasificarea despicaturilor labiale (dupa Veau) cuorinde:

$ l"li.l. i7. Despicatura labiala unilaterala dubla

o.rni.utura labiala
un
i

O.rpi"utura labiala "cicatriciala" DesRicatr* unilaterala simpla

laterala
asi

in F Caninii Incisivii laterali

clasalll2 prezinta un aspect tipic: Incisivii centrali superiori pot fi verticali, de multe @ ori existand o palatopozitie marcata

palatopozitie

superiori sunt in vestibuloversie cu rotatia meziala peste coroana centralilor

metrica

grade de abraziune pe fata palalinalaa @ Diferite incisivilor superiori si pe cea vestibulara a

Despicatura labiala centrala

114. Diagnosticul pozitiv al ectopiei dentare pe ortopantomografi e, ofera relati i despre :

tZ -

incisivilor inferiori lncisivii centrali superiori in vestibuloversie

Dronuntata

119. Consecintele reincluziei marginal a cron ica p.in

sunt:

{*t

Hiperestezia si hipersensibilitatea. parodontopatia

0.""a"r.;d: ;l l;;

;;;:;i.

0
@1.Ogr"' olnlllor vecrnl
.a

radiculare ale dintilor vecini prin erodarea de zone retentive subgingivale

Carii de colet

si

Denivelarea planului de ocluzie datorita infrapozitiei dintelui reinclus

rad.icular al dintelui ectopic cu apexurile

I 15. In remodelarea procesului alveolar orice tip de *,

.

Activarea anormala a foliculului dentar

Pierderea prematura a dintilor temporari

alveoloplastie trebuie sa respecte urmatoarele princiftii; t

l20. In bolile parodontiului marginal, Clindamicina NU

oacientii cu antecedenle de tulburari
gastro I ntestr nale

se administreaza:

Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie maxifira.,.] 'lnciziile se realizeaza pe coama crestei, faraincl4i "r

AI-a

dedescarcare
laturi

;p

Daca inciziile de descarcare nu pot fi evitate,baza lamboului trebuie sa fie mai mica decat celelalte

B. in parodontita juvenila C. In bolile parodontiului marginal refractare la

tratament

Decolarea lamboului mucoperiostal sa fie minima

Cunoasterea exacta a anatomiei zonei

+rF\,

D. La diabeticii tratati cu insulina

La coptl

(vascularizatie si inervatie)

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

11

l2l.ln

sens sagital portamprenta standard

utilizata in

amprentarea preliminara pentru proteze partiale mobilizabile scheletate trebuie: mm de versantul vestibular al crestei @ Sa fie la 4in zona frontala alveolare

126. Ca si forme clinice, abcesul parodontal marginal ooate fi:

Compus, cand tumefactia evolueaza simultan pe doua fete adiacente ale dintelui

:t

t
,K y'. /.

Sa depaseasca distal cu 2 mm santurile

o
@

Simplu, cand tumefactia se afla pe aceeasi fata cu' ' punga parodontala

retrotuberozitare
Sa depaseasca distal cu 4 mm foveele palatine Sa fie la maxim I mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontala Sa se opreasca
a

Migrator, cand colectia purulenta intereseaza doi.'

dinti vecini
cand exsudatul purulent migreaza de pe fata a radacinii si devine aparent pe alta

fleryiginos, vo

,y tuberozitatilor la nivelul convexitatii maxime

Parodontita apicala cronica condensanta Osteomielita Adenopatii supurate

,[

Complex. cand tumefactia intereseaza si furcatia:

122. Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice, difuze Partsch se face cu:

127. Obiectivele terapeutice in traspozitia completa de canin - incisiv lateral vor viza:

-@) Parodontita apicala cronica fibroasa

Deplasarea

dentara in
"r

Slefuri modelante ale cuspidului caninului

sedinte succesive

\.

lg)

Actinomicoza

I F
@

Ameloplastia modelanta a caninului

Cosmetizarea prin aditie a incisivului lateral

123. Diastema mai este denumita in literatura de sp-ecialitate astfel:

Trasformarea traspozitiei complete in traspozitie incorfipleta

/ Diastemaadevarata ,fi Bresadentara -@

oiur,.ra

interincisiva

/.

oiurt.rnu vera. primara

Diastema patologica

y'. Sqnt mai flexibile @ a$t"** operatorului o mare sensibilitate tactila f'{ 7 ,otfi folosite pentru condensare verticala in canafe
;

128. Finger spreaderele, imaginate de Luks, prezinta avantaje fata de hard um-ratoarele -j

spreadere:

.,,
I

subtiri

l24.Tratamentul defintiv al abcesului paradontal

marginal consta

l.r*, ,4"ilr;;;;" monoradiculari

-

in:

i} L'''
'
"

in abcesul serpiginos

tu

cu usurinta a spreaderului in jurul I tl"'i axulur sau oropnu rn ambele sensuri A @f Permit indepartarea cu usurinta din canal fara dislocarea gutapercii

eer*it rotirea

.t

la nivelul bombarii maxime sau usor decliv @ Incizie de aceasta

29. Printre avantaj ele lacurilor dentare (varnish-urilJ)i"'

se

numara:

o pluriradiculari

Atingeri cu glicerina calda

Gingivectomie sau operatie cu lambou la
d

,.a,
,l

y'.

A. Adera chimic

la tesuturile dure

dentare

q
'.

Izoleaza term ic corespunzator ( gros ime adecvata) dar nu impiedica, penetrarea acidului cimentul fosfat de zinc in plaga dentinara

Chiuretaj subgingival in abcesul simplu la monoradiculari

n"au. lQf v

ain

y'.
rj

f.avorizeaza umectarea corespunzatoare a dentinLi*J de catre raslnl

i

l25.ln cazul tratamentului chisturilor de mari dimensiuni se va practica: f4) Chistectomia prin abord vestibular f Frecvent. chistectomia prin abord palatinal - la .4.
maxilar

ncetinesc patrunderea n candl icu Iele dentin @l proclusrror de coroziune ai amalgamul"i d. ;ru:,,,ll,i 130. Anomalia dentomaxilara de clasa II/2 caracterizeaza prinl.

se
I

I'

$/ /. D

Rezectia apicala cu tratament endodontic la dintii cu lnteresare cnlstlca lntodeauna extractia dentara

/.

Mtrtorurea lungimii molare

rea
d

'18) Y R.du..

iametre lor

p re mo

lare s i mo are

(!,)Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv

o,irrAin.a fata de dinti poate fi radicala

conservatoare

sau

,/ Raporturi molare mezializate grade de inghesuire dentara @oir.tit.

i" i

t,

."\'

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

12

3 1.

Intre consideratiile generale care trebuie respectate

@)

in sutura plagilor oro-maxilo-faciale, enumeram: Structuri le lezare vor fi repozitionate cat mai - aproape de pozitia lor anatomica

6. Tratamentul afectari i gingivo-osoase a bifurcatii lor si trifurcatiilor dintilor laterali de gradul III si IV consta
1

in:

,t'Gingivectomie

,fr a

In reconstructia defectelor post-traumatice se vor , utiliza numat lambouri libere vascularizate f '' In reconstructia defectelor post-traumatice se potr " t,, folosi lambouri locale Drenajul plagilor post-traumatice nu este necesar Se va avea in vedere refacerea

-/6)

@ y'

r*tra.tie oritiaure gingivala. detartraj

Premolarizare radiculara

b^^vurutie
seroase

6
\t (pl y'. @ ;E
(ff|

continuitatii

ducturilor salivare principale

137. Semnele obiective ale parodontitei apicale acute difuze sunt:

Fluctuenta mucoasei in dreptul radacinii Congestia mucoasei in dreptul radacinii Depresibilitate si durere la palpare cu degetul pe mucoasa orala sau vestibulara Fistula prin care se elimina o secretie serosanguinolenta

132. Evidarea cervicala radicala (modificata) extinsa, include in piesa operatorie structuri cervicale

suplimentare: Structuri

nervoase
musculare

Structuri vasculare Structuriosoase

Strrctrri

,p

Adenopatie regionala cu ganglioni indurati si mariti de volum

ntte grupe ganglionare (ganglioni retrofaringieni, ganglioni dispusi de-a lungul nervului recurent)

138. Teoria anchilozei osteodentare in etiopatogenia.

reincluziei dentare sugereaza ca posbile cauze ale

acesteia:

133. Anomalii frecvente de canale prezinta:

@ /. Molarul

lncisivii inferiori: doua canale (V si L)

prim superior: radacina palatinala poate.i
,

Prezentaunei aritmii de metabolism

/,Prc'entauneisolutiidecontinuitategeneticala
nivelul membranei parodontale

avea doua canale

Primul si al doilea molar inferior: doua canale

radacina distala Caninul superior: doua canale (M si D) Premolarul 2 inferior: doua canale (M si D)
p

g *;0.;.;
y'Prezenta

r.hitibrului normal al arcadei d"nta.e ?

6
|
3

unei solutii de continuitate congenitala la nivelul membranei parodontale

excesiva

@
{"'
"J

P."tiun" masticatorie

(fl \/ tnlu-utii
relenllve

imobilizare constau in:

4. D ezav antaj e le s istem e lor

ericoro nare de

139. Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivafui

gingivale produse de marginile .o.on#gl

@ ert. cea mai frecventa tumora maligna

salivare

a glandelp'r'i

@ mlca /
,p.

Rezistenta in timp la solicitarile functionale este

Acoperirea integrala a dintilor imobilizati Imposibilitatea inlocuirii dintilor

lipsa

@ eoate aparea la orice varsta @ opu.. rar la coPii Apare llecvent la adolescenti ./ '/ Afecteaza ceva mai frecvent sexul feminin

Imposibilitatea restabilirii de rapoarte ocluzale .x'"

functionale

"

140. Diferentele semnificative intre parodontita ,,;] marginala cronica si parodontita agresiva sunt date de:.,,

l' I I

135. Metoda structurala a lui Bjork de predictie rotatiilor mandibulare prop une anumite caracteristic i li*., morfologice si anume:

4, H "

@"nit..,t

de evolutie
I

@tnclinarea caPului condilian

/. y'

formabazei mandibulare
maltimeafaciala
goniac

posterioara fr

It

l. Localizarea tartru ui @ vu.r,u / Sex Ditpotitia, pe arcadele @ parodontale

dentare a distructiilor

-:

GUnghiul

@r)lnclinarea si forma simfizei

t.)
..
1

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

13

141. Din panicularitatile hibridizarii dentinei umede fac

Dane:

se

146. Pentru realizarea protezelor finite, laboratorului i transmit urmatoarele date pe model:

@) Oificultatea determinarii cu precizie a gradului de

r
.{
/

umiditate care trebuie mentinut dupa gravare acida erimeriiaposi nu sunt influentatide gradul de {. j umiditate al dentinei

t -/? protezel

Anumite modificari ale suprafetelor lustruite ale Materialul din care se va realiza bazaprotezei

Primerii cu acetona sunt cei mai putin sensibili la'r variatiile continutului hidric al plagii dentinare *.i
Modalitatea clinica optima de eliminare a apei din,i plaga dentinara demineralizata consta in uscarea cu

6 protezei
@
@
147

Zonele retentive care pot crea probleme la insertia

"
i

i.

Forma si profunzimea zonei de inchidere palatinalt' posterioara Zonele de despovarare

jet

de aer prelungit

Warja foarte mica de toleranta tehnica

criteriile de selectare

142. Pentru amprentarea campului protetic edentat tofal, a unei linguri standard adecvate ,,sunt:

dento-alveolare, in malocluzia de clasa II/1, unghiurile axelor dentare si alveolare la planurile de referinta, sunt modificate astfel:

.ln relatiile

@l

(f) a"

In ,egiunea linguala centrala sa permita contractia senioslosului ln regiunea linguala laterala sa nu jeneze contractia milohioidianului
sa fie identica cu inaltimea crestei edentate. in contact intim cu aceasta
sa fie mai scurta cu 1o^.,r,u.iqheabului.portamprentei - .' l -l mm rn zona dtstala Manerul lingurii sa nu jeneze pozitia normala a buzei si contractia orbicularilor

/ Unghiul IF scade sub 107 grade I @ Unghiul IF creste peste 107 grade {,i f Unghiul SNA mult micsorat grade @ tr. A-F este mai mare de I l5 mare sau mai mic de 90 de{'"*} este mai UnehiullM Y. t
grade 148. Obiectivele protezarii in anodontia totala la copil sunt:

\. \- lnaltimea isheabului \ X] Y.
qt

/Gl Stimularea dezvoltarii osoase Y\ (CJ

S)l v Diri iarea eruptiei dentare p. Obtinerea unei dimensiuni
t
lnreflor
149. Solutia Chlumsky

,X.

Prevenirea

mezioversiilor

r'

Obtinerea unei eficiente masticatorii verticale a etajului

143. Reglarea relatiilor intermaxilare si ocluzale in ph.n' sagital si vertical in perioada 3 -- 5-6 ani, se manifesta

A
{

pnn

I
@
@
,Pf

Reducerea spatiului de inocluzie sagitala

A doua mezializare

a mandibulei

contine:

'

Fenol Camfor

Reducerea gradului de supraacoperire

Prima mezializare a mandibulei Prima inaltare de ocluzie

Timol

Alcool

144. Lipoamele solitare cervico-faciale, trebuie diferentiate de: @ Entitatile chistice ale regiunii cervicale

Iodoform

Entitatite tumorale benigne ale regiunii cervicale

,/

ad.nopu,iile cervicale Supvatii ale regiunii cervicale

Sechelele post-traumatice din regiunea cervicala

150. Constituie complicatii loco-regionale ale bolii narodontale: lf,) Ort.it. si osteomielite ale oaselor maxilare

,p/Septicemie

145. Din categoria articulatoarelor semi-adaptabile fac

Darte:

,FI 5 1.

Fl Q

trombonebita sinusului cavernos

sinu'itu maxilara
Colecistita prin piofagie
Cauzele infundarii seilor protezelor scheletate sunt:

fr O; ,2. p/

Articulatoare tip Arcon Articulatoare Non-Arcon Sitt.mrt \.O.R. (New Oral Relator)
Sistemul T-SCAN

d\ ya Fortele de masticatie
-K tl6urnuroru..u'in.o...tu
Bruxismul I
a

Ocluzorul

fi

oi^"nriunea verticala

{""-i a etajului inferior ta.itu{*J

ocluziei

,/Dimensiunea

verticala a etajului inferior micsorata

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

14

jt) @ /

@rimp ,P/ Adeziune slaba .,

Rezistentascazuta

152. Intre proprietatile Sigilar-ului recomandate de firma producatoare. se enumera: de lucru si priza convenabila

158. In triturarea alimentelor, Maronneaud distinge urmatoarele etape:

uidrofilie redusa '1

\J

Conrru.,ie mica la polimerizare

153. In infectiile spatiului vestibular, diagnosticul diferential se face cu: Cni.tut de maxilar infazade exteriorizare

t'
{'l

11( O faza de subocluzie . Q O faza de orientare prejuxtaocluzala @ O fazri juxtaocluzala (Dubecq) @ o fa"a de ocluzie V O faza subpalatala a

(MARTINET)
.1.," '',-l

f'

t.

159. Intre factorii de risc locali asociati unei incidente ' crescute a tumorilor maligne, candidoza orala:

B.

Infbctia de spatiu bucal

)f. -@) n tf

Se asocieaza adeseori pe

fondul de lichen plan

or.

.F )t

Abcesul spatiului submandibular

potentialul de carcinogeni

a catalizaproducerea agentilor

?
? '

C|rittul de maxilar suprainfectat

"4. (E.l Abcesul spatiului paramandibular

154. Amprentarea ca etapaa terapiei prin punti dentafeprin tehnica dublului amestec,

191 gonjriguje la producerea unor modificari disptalee la nrvelur mucoaset orale ' Vrin eliberarea de nitrozamine endogene este inhibata aparitia modificarilor displazice ale mucoasei orale
a mucoasei orale

"4q {t

(5) er,. o amprenta

-( L tilireura ($rl Q
arcade

globala intr-un singur timp

@)Nit.orurninele produse constituie un risc major ifi

elastomeri in consistente diferite

:

Vtranstbrmarea malisna
160. Dupa

vizeata in majoritatea cazurilor amprentarea unei

intregi

ARMITAGE (1999), NU sunt leziuni

Nu se preteaza pentru siliconi, tiocoli, polieteri cat si hidrocoloizi reversibili {*'

,v.

Nu utilizeaza elastomeri in consistente

diferite

b'/
.

@ Gingivite asociate de contraceptive orale

sins ivale induse de placa bacteriana: Cingivita asociata de leucemie

.v
/.
.

Manifestarile gingivale in eritemul multiform

herpetica primara Ansiomatoza bacilara

t*., (LJ

155. Priza cimentului fosfat de zinc (5-9 minute) fi accelerata prin:

poit.

@) Gingivostomatita
t

.Z

{"\
*

1/,

Folosirea unei pulberi cu particole de dimensiuni

crescute

y'. (9 p
iE) \J
A.

Incorporarea mai lenta a pulberii in lichid Prelungirea timpului de spatulare Raport marit pulbere-lichid Incalzirea placutei de sticla pe care se spatuleaza

Dezavantajele primerilor autogravanti utilizati in sistemele adezive actuale, sunt: ftr) St.u.,uru compacta si capacitatea de tampon a DDR dentinar remanent) poate constitui o - (d.tritur,rl adevarata bariera de difuziune impiedicand penetrarea monomerului acid

l6l.

156. Despicaturile labiale pot coexista in cadrul unor,.i malformatii cranio-faciale cum sunt:

,t i/ p.
($|

Apn"ut"a repetata (de doua ori) la sistemele

monoflacon
Prelungirea timpului de lucu prin introducerea

Sindromul

Pierre-Robin

'*l

6 v (p
E.

Sind.ornul Patau (trisomia 13-15) Sindromul Klippel-Feil Sindromul Turner

etapei

lavajului

lt "l
' .,"

-C{ Sindromul Gorlin />

Crestereariscului de a lasa dentina d6mineraliza?d neimpregnata de rasina

Creste.ea riscului colabarii fibrelor de colagen
,

157. Dupa MOYERS, reactia la tratament in anomalia ' tipul D este caracterizata' dento-maxilara de clasa

llll

de:

162. Modificarile morfologice, in hiperemia l.' preinflamatorie, sunt caracterizate de: i .t 1E Yasoconstrictie si celule ondontoblastice cu uoldiil

A.

micsorat
volum mant

L"i

Insufi cienta dezvoltarea mandibulei

Gl $
E.

Incisivii superiori sunt in labioversie

ascendent al mandibulei scurt

(B) Cetulete odontoblastice si in parte fibroblastii cu v

C. Ramul

euru inferioara hipertona

Raspuns bun la terapia functionala

/In uriemicrobiana in pulpa dentara fnaiuiri microbieni care pot fi evidentiati in 16) \7 canallculele oentlnare
EAlodifi.uri celulare care reflecta o activitate a metabollca reousa

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

15

63. Sistemul ligamentului supraalveolar indeplineste urmatoarele roluri: f[] Rriguru fixarea si mentinerea gingiei pe dinte la un
I

nivel

constant

B.

lntareste structura corionului gingivat -i .' Se opune tendintelor de retractie gingivala prin ,"{, agresiuni mecanice directe asupra marginii '-J gingivale libere si in santul gingival
Formeaza o bariera biologica rezistenta in timp fata de agresiunea microbiana

-@-unghiul

168. La nivelul procesului alveolar superior in anomalia dentomaxilara de clasa a III -a se intalnesc de obicei modificari compensatorii caracterizate prin : ,18 Micsorarea distantei Nsa-Nsp

'r( @ @
I

Pr'A-F mai mare de'l l0 grade

lnclinarea accentuata a planului de ocluzie

fr

L'nghiul I-F mai mare de 107 grade

Proalveolie si prodentie

69. Prostaslandinele:

.p
'

Asigura fixarea fibrelor ligamentului periodontal

t1!

164. Etiopatogenia retrodiscitei este:

; @traumatism articular acut . .f, tutUulari de ocluzie instalate brusc ,d Tulbururi de ocluzie instalate insidios

{*:
d'

1ff sun mirco-potizaharide provenite din sursa :-', 7 endogena I ^A. ou un marcat efect p'roinflamator @ ./ l" un marcat efect antiinflamator

@ acidului arahidonic membranar

@
Nivelul lor
este de 5- 6

Sunt compusi lipidici provenind din metabolismul

{"

Deplasari anterioare exagerate lente sau bruste ale discului

exagerate, lente sau

ori mai mare in tesutul

t

,F- Deplasari posterioare

discului

parodontopattt
marita in:

conjunctiv si lichidul santului gingival in

*i

170. Amplitudinea spatiului protetic potential

este

t".,

165. Materialul organic cuprins intre microorganismele placii poarta denumirea de matrice intermicrobiana. Dintre constituenti fac parte: /, Lycasinul

@ Migrari sau versii ale dintilor limitrofi

edentatiei odontale

catre dintii vecini sau alte spatii edentate

@pe*t.unul

de volum ale substructurilor @ Modificari prin preparare sau distructie coronara

1e Levanul (D ntiaonut / Fibronectina

166. Din punct de vedere al interactiunilor medicamentoase efectul vasoconstrictor al adrenalirpl"" *"-' din substantele anestezice locale, poate fi redus sau anulat de catre:

.y
/
/ y'.
,p.

Versii sau migrari corporeale ale dintilor limitrofi

spre bresa edentata
de volum ale dintilor limitrofi prin obturatii debordante

Modificari

Atrofii accentuate ale crestei alveolare

i

| 7 | . Analizate lerad oflera relatii despre:

grafiei dupa tehn i ca RICKE

TT'S-

.,

A. Fenotiazine B. Butirofenone

Adancimea fetei (N-Pg-HF)

Afectarea ATM
anrerioara a t'etei

Rntiaepresive triciclice

'/E) lnaltimea

@) Medicatia ocitocica ergotaminica

@rvrao rr

tl

p /

tnaitimea posterioara a r'etei

Vozitiasi orientarea simfizei

mentoniere

,,"

167.ln ceea ce priveste relatiile dento-dentare interarcade, tabla ocluzala este: cuprinsa intre varfurile cuspizilor @ Ariatentara. si orali ai dintilor posteriori vestibulari ]
Cea care suporta majoritatea fortelor de masticatie

172. Sunt contraindicatii ale detartrajului cu ultrasune'te,i

,K.
/t\

Cingivostomatitaulcero-necrotica,pentru

indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru

L*]

Qll iperestezia dentinara accentuata { tabolnavii hemofilici

CD) Bolnavii cu boli infectioase. contagioase In fazele incipiente de imbolnavire: gingivita
cronica si parodontita marginala cronica superficdla

Reprezinta 50-600/o din dimensiunea V-O a dintilor

posteriori
Cea care

,J.e

10-20% din dimensiunea V-O a dintilor .y Reprezinta posteriori

modifica relatia de

postura

.i.

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

16

173. Cuspizii de sprijin se impart in urmatoarele grupe:

CusRizii restibulari al premolarilor si molarilor manolDularl

178. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se face pe seama urrnatoarelor criteri i :

t D. maxllarl @ /. z

@) rraoaln.urea

de culoare a dintelui

Cuspizii vestibulari al premolarilor si motaritor '1.,'

,Bf (q/ teste de vitalitate

Fetiditate accentuata negativa Sensibilitate la percutia in ax

Varginile incizale ale incisivilor si caninilor

mandlbulan
l\,

Marginile incizale ale incisivilor si caninilor maxilari (E.f Cuspizii palatinati ai premolarilor si molarilor

6
,d F.
@

Lipsa sensibilitatii la palpare cu sonda in camera pulpara si canalul radicular

\./ maxllan

lT9.Eruptia molarului doi permanent (M2) in cazul dezvoltarii echilibrate pe planul relatiilor dentoalveolare si dento-dentare determina:

174. Majoritatea preparatelor anestezice locale contin un agent vasoconstrictor care permite:

/ @ I

O resorbtie mai rapida a anestezicului in circulatie

Un efect anestezic local cu potenta si durata

g, aouuinaltare de ocluzie A doua mezializare a mandibulei e.nitiUrul deplin al arcadei dentare prin inchiderea
spatiilor inca existente tn absenta molarului (M3), molarul doi permanent incheie fenomenele dezvoltarii dentitiei A treia inaltare de ocluzie
Dupa tehnologia de elaborare protezele partiale. Turnare

semnificativ crescuta

@ Un risc mai scazut de toxicitate sistemica

@ Diminuarea sangerarii locale ,F Un risc mai crescut de toxicitate sistemica t.r

175. Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice deschise ulceroase se pune pe elemente rezultate din interogatoriu si pe constatarile examenului clinic si anume:

.z
I 80.

fixe pot fi obtinute prin:

Frezare Polimerizare Electroeroziune Ambutisare

@itt*.nru
pulpare

cariei profunde cu deschide..u

.u-..{

';

(B/ \r

Sangerarea la inteparea pulpei cu sonda si aparitia :.... sensibilitatii numai la inteoarea straturilor mar

I
fD y' y'. //.

prolunde
Raspuns negativ la percutia in ax a dintelui

181. Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen

se face cu:

Nevralgia nervului lacial

Nevralgia de nerv accesoriu

Raspunsuri pozitive la testele de vitalitate numai la intensitati crescute ale excitantului :-

@Neuratgia nervului intermedidr

Nevralgia nazociliara (Sindrom

Wrisberg ''* Charlin)

,
n

,v Raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui

176. Dintre tipurile de lambouri pentru rezectia apicala, lamboul Ochsenbein-Luebke are urmatoarele dezavantaie:

-"

Nrrrutgia de nerv glosofaringian

(t) -!?

A,

Cofturile lamboului se pot

necroza

.
'

182. In etapa de control estetic al machetelor protezelor totale, examinarea pacientului cu gura inchisa si de fa't6, urmareste:

Sutura este dificila deoarece lamboul de mucoasa', tlxa este subtrre

@ltarginea
treapta

vestibulara a machetei superioare sa l;-* *l

Z fiffi:lfite favorabil doar dupa decolarea t Decolarea lamboului este dificila la inceput
Poate duce la deficit fizionomic 177. Reincluzia dentara in literatura de specialitate mai poate fi denumita si:

bombeze prea mult sub pragul narinar, realizandtor

6) t

Santurile nazo-labiale si paralabiale trebuie sa prezinle adancituri mai sterse decat inainte, dar corespunzatoare varstei pac ientului trebuie sa^fie ceva mai nroeminenta decat buza inferioara
i'r

@uurusuperioara
I

i"'b
a

Retentie dentara primara

Retentie dentara secundara

{'
ll

Buza suoerioara trebuie sa fie simetrica in ceea ce priveste plenitudinea ei' Santurile nazo-labiale si paralabiale trebuie mai fie vizibile

"Dinte inclavat" Anchiloza dentara

,"

f;:;

Scufundare dentara ,

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

17

183. Versantul oral al seii protezei partial mobilizabile:

@fr.Uui. - vestlbular
protetic
t/

sa aiba

o inaltime egala cu versantul

188. Varietati ale ectopiei dentare sunt denumite rn literatura de specialitate astfel:

La contactul sau cu dintele limitrof seaua nu trebltrie sa patrunda in zonele retentive de sub ecuato*l ''=l

if -@ f

nntopie
ectopie vestibulara Pleodontie Ectopie palatinala

tacontactul
protetlc

sau cu

dintele limitrof seaua trebuie.qan

patrunda in zonele retentive de sub

ecuatorul "J

,.

Distopie
189. Protezarea partial mobilizabila flexibila vine in sprij inu l:

@
I

Trebuie sa protejeze papila interdentara si parodontiul marginal

Poate
seaua protezei atunci cand ereeaza pentru pacient

fh
fzlll \J

lipsi din F disconfort

Pacientilor alersici la acrilate Aspectelor clinice particulare caracterizate oe torusuri sau tuberozitati voluminoase

' "^.''

84. Reprezinta contraindicatii pentru captusirea protezelor partiale acrilice cu materiale rigide: ,,\_ anatomlc sl cromatlc

@)Proteze cu reparatii multiple si dinti degradati .,\

B. lnfl amatia parodontala avansata cu mobilitatea

igiena precara ,F Pacientilor cu stare de Pacientilor cu spatiu protetic superior mai mic de! P 46mm '

Evitarii stresului pe unitatile odonto-parodontale. .

restante

_ protezei @ ot*tt laterali

dintilor restanti Atrofia avansata a zonei de sprijin osteomucoase

produsa intr-un timp mai indelungat de la aplicarea

190. Pseudochisturile oaselor maxilare sunt:

.t

montati in afara

crestei

,.i',,

E. In cazul protezarilor imediate urmate de resorbtii'xl

rapide ale proceselor

fV ;\
.

y'. / 6

@Cu,itut a osoasa
Chistulfolicular

idioPatica

Cnistul nazo-palatin

cttittut osos anevrismal

Stafne

alveloare

185. Dupa criteriul morfologic, se descriu urmatoareld forme anatamo-patologice ale incluziei dentare:

@o.r..,ulosos l9l. Tulburari ale functiilor qonadelor se caracterizeaza

prin aparitia

de:

@ y'. lb Y ,p @

lncluzii dentare intraosoase lncluzii ale dintilor permanenti, temporari sau

suptanumerari tncluzii dentare simetrice sau Incluzli dentare submucoase

asimetrice Anchiloze dentare ale dintilor neerupti

{
.

L'"*'l

@ /. /. St @

cingivite de pubertate
Gingivita asociata administrarii de ciclosporina AGingivita de

sarcina

i-

Cingivite alergice Cingivita atrofica de menopauza

186. Privit prin prisma oftodontica, fenomenul incluziei dentare se intalneste cel mai frecvent la urmatorii dinti:

,p. Premolarul unu superior @ e..tolurul doi inferior E lncisivul lateral inferior / lncisivul central superior

@canini

@
&

I
(;!f

@ tratamentelor stomatologice sub anestezie generala

Copii cu policarii care au o igiena orala proasta
Existenta unor dubii in legatura cu prezenta sau absenta unei carii

192. Fortier si Ch. Demars-Fremault enumera cateva situatii in care sigilarea nu se poate aplica: Copii a caror sanatate generala necesita efectuarea

'

Sonda "agata", dar nu sunt semne de carie dentara

forme: 1)l fatete lleted:, subtiri, cu suprafata lipsita de

187. Tartrul subgingival se poate prezenta sub diferite

r
A,

Dintii sunt erupti suficient pentru

suprafata

obtine

uscata

i' '
:."

I ilTffiil'".",.*
moale. friabil

193. Dupa Korber ocluzia functionala este caracterizata de existenta urmatorilor factori:

1
de culoare alba-galbena,

Factorul timp
1

@oeporite

spinoase. ca acoperite cu ghimpi

a{oeporitorgano-mineral,

@Crusta

cu suprafata aspra, rugoasa

fl @ / /

calitativ fBy'Factorul Y7
Factorul

forta

-l
t
oc I uzale

Fu.torul contin uitati i supraf-etelor

Factorul de miscare

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

18

194. In anomalia dento-maxilara de clasa a examenul teleradiosrafi c releva:

III-

a.

199. Teleradiografia in anomalia dentomaxilara clasa a II-a re leva modifi carea urmatoarelor unghiuri :

Unghiul SNA mai mare de 80 de grade Unghiul SNB mai mic de 78 de grade Unghiul SNB mai mare de 78 de grade
Distanta Nsa-Nsp micsorata

@ @ (/ F / y'. ,f / -@ (fl

Unghiul Tweed marit Unghiul ANB negativ Unghiul Margolis marit

Oistanta Nsa-Nsp marita

Unehiul SNA mai mare de 80 de grade

195. Diagnosticul diferential in reincluziile totale se face .,

cu:

200. Anodontia mai ooate fi definita astfel: Atelectodontie Ateleodontie

6
,/4, .6.

Incluziile dentare r Inlruzia post{raumatica partiala 1 Anodontia (prin examen radiologic si clinic) , Extractia (prin anamneza si examen clinic)
I

Pleiodontie

epturi.
Oligodontie

ntruzia post-traumatica totala

196. Sistemul Ultrafil de injectare a gutapercii ramolite

orin incalzire are urmatoarele caracteristici tehnice:

Ramolirea gutapercii la 160 grade Celsius Livrarea gutapercii in capsule prevazute cu canule
de calibrul22

l. C\lniectarea in canale cu canule de calibru 20123 sau

p(chiar

25

)Q/tetmostat portabil pentru capsulele de gutaperca gutapercii la 70 de grade Celsius $,)Ramolirea

197. Determinarea nivelului planului de ocluzie se va realiza pe bordura de ocluzie a machetei maxilare sau mandibulare astfel:

(! ts A,

Nivelul planului de ocluzie in zona frontala. in

functie de oarticularitatile constitutionale ale bolnavului va fi situat la 1,5-2 mm sub marginea inferioara a buzei superioare

t u edentatul subtotal varstnic, marginea bordurii de ocluzie in zona frontala, va fi plasata la 2,5-3 mm sub marginea inferioara abuzei superioare

Pentru zonele laterale, nivelul planului de ocluzie ICJ v ,. uu fixa la miilocul distantei dintre cele doua creste edentate

,/ -

In cazul atrofiei si resorbtiei exagerate, la nivelul unui maxilar, planul de ocluzie se va apropia de campul protetic deficitar ," cazul atrofiei si resorbtiei exagerate, la nivelul unui maxilar, planul de ocluzie se va indeparta de campul protetic deficitar

198. In terapia prin proteze totale, retentia amprentei preliminare este influentata de:
/a

(pl ,P

(fl Musculatura periferica si toleranta pacientului r, E Ad"riun" al

Retentivilati anatomice
Presiunea atmoslerica

){

|r4alrelatii le mand i bulo-cran i ene

DOMENIUL MEDICINA DENTARA CAIET TIP C

19