Sunteți pe pagina 1din 33

Datorie dubla (Double duty),

Autor: Ph.D..M.S.W Claudia Black,


Niciodata nu i !e "a inta #la ie$%

Abu&ul !e'ual
Am invatat sa plang in liniste pentru toate. M-am simtit goala si purtata de vant ca si cand nu as fi fost acolo. M-am simtit moarta! Copil adult (n)luenta (de!crierea) ince!tului Incestul este unul dintre cele mai vechi tabu-uri sociale. Astazi este considerat atat ilegal cat si odios(scarbos, dezgustator). Cu toate acestea, este destul de comun in aceasta tara. In concordanta cu un studiu facut de ziarul Los Angeles Times, se estimeaza ca aproape ! de milioane de adulti, au fost abuzati se"ual in copilarie. ##$ din cei chestionati dintre care- #%$ femei si &'$ barbati-au declarat ca au fost abuzati se"ual. (n studiu pe #)*.*** de cazuri, numit +rogramul de Tratare a Copiilor Abuzati ,e"ual, indica ca o femeie din trei si un barbat din sapte, au fost abuzati se"ual pana la varsta de &! ani. In unul dintre cele mai vaste si comple"e studii de acest tip, -iana .ussell, sociologist la /arvard, a intervievat mai mult de 0** de femei, alese intamplator, despre e"perienta abuzurilor se"uale din copilarie. 1a a descoperit, ca apro"imativ patru femei din zece, au fost abuzate se"ual, inainte de varsta de &! ani, de un adult, ruda sau cunoscut2 Cu toate ca este considerat tabuu, incestul este cu mult mai raspandit decat sutem dispusi sa acceptam. Cu atat mai amre devine un subiect tabu, cu cat se vorbeste mai mult despre. -ar deoarece incestul este atat de traumatic, atunci cand este pastrat in tacere, trauma devine si mai mare. -esi ma focalizez asupra incestului in acest capitol, nu intentionez sa minimalizez rezultatele celorlalte tipuri de abuz se"ual. 1fectul oricarui tip de abuz se"ual este intodeauna foarte serios. -ar pastrand ideea generala a acestei carti, voi aborda incestul impreuna cu celelalte dependente de substante din cadrul familiilor. -ependentele de substante si incestul, adesea, se combina in cadrul aceleasi familii. 3umeroase studii arata ca mai mult de 4umatate din victimele cunoscute ale incestului au trait in familii unde abuzul de alcool a fost o problema ma4ora. -in propriile mele cercetari, rezulta ca fetele din familiile de alcoolici sunt de doua ori mai frecvent victime ale incestului, decat cele din familiile normale si #%$ dintre Copii Adulti ai Alcoolicilor, femei, au raportat si incidente legate de incest . Intr-un studiu recent, -an ,e"ton si -r. 5on Conte de la (niversitatea din Chicago, au aratat ca dintr-un numar de '** de adulti care au fost abuzati se"ual in copilarie, '*$ sau declarat Copii Adulti de Alcoolici. Aceasta, nu doreste insa, sa insinueze ca obligatoriu una o cauzeaza pe cealalta. Ceea ce se vrea este sa sugereze ca adesea amandoua apar in cadrul aceleasi familii si prin urmare, posibiliatea ca ambele probleme sa e"iste trebuie formulata si asumata. Aceasta este foarte important, fiindca procesul de recuperare din una dintre aceste probleme, nuti ofera automat si revenirea din cealalta.

Cu !e ani)e!ta ince!tul* Incestul este una dintre formele de abuz se"ual din copilarie. Incestul apare atunci cando persoana inrudita cu un copil sau o #er!oana cu re!#on!abilitati #arinte!ti(tutoriale), care poate fii6 unul dintre parinti, frate, unchi, matusa, bunic, verisor, parinte vitreg sau oricine altcineva care-si asuma indatoriri parintesti- ani)e!ta in!inuari de natura !e'uala !i+!au i #une acte !e'uale unui co#il #entru a,!i !ati!)ace #ro#riile ne"oi e otionale+!e'uale utilizand in acest sens, autoritatea de care dispune. Incestul este un act de violenta si de egoism, o violare a pozitiei de incredere, de putere si de protectie. Cel care comite incestul, arare ori o face doar pentru satisfacerea nevoilor de natura se"uala. -e regula, o face pentru a-si e"ercita controlul, puterea asupra cuiva. Incestul este un act odios, dezgustator, e"ercitat asupra unui copil lipsit de aparare. ,i se dezvolta in tacere2 -eoarece victimele incestului au trait in tacere foarte mult timp, ar putea fi folositor sa descriem cateva dintre manifestarile(actiunile, comportamentele), care sunt catalogate ca fiind abuzuri se"uale. (matoarea insiruire este o prescurtare a listei facute de ,uzanne ,groi, in cartea 7 3ote despre interventia clinica in abuzul se"ual86 A. 1"punerea organelor genitale de catre un adult in fata unui copil. 9. :bservand un copil(privindu-l dezbracat, privindu-l cand se spala sau cand urineaza). C. ,arutul. Adultul saruta copilul intr-un mod lent sau intim. -. ;angaierea. Adultul mangaie pieptul, burtica, organele genitale, fundul. ,olicitarea de catre adult de a fi mangaiat de catre copil. 1. ;asturbarea. Adultul se masturbeaza in prezenta copilului, adultul il observa pe copil mastrurbandu-se< masturbarea reciproca. =. Contactul genital oral. >. +enetrarea cu degetul sau alte obiecte. /. +enetrarea cu penisul, fie in zona vaginala, fie in cea anala. Abuzatorii utilizeza forta,varsta, e"perienta si puterea de decizie, lingusirea, mita si amenintarea victimelor lor, care nu sunt suficient de mature ca si varsta sau emotional pentru a face fata sau a se apara. =aptasii se folosesc de dependenta copilului fata de ei din punct de vedere emotional, social sau fizic. 1ste considerata molestare se"uala, actul se"ual savarsit de o pesoana care este mai mare doar cu cativa ani decat copilul, sau care se afla pe o pozitie de autoritate sau control iar daca aceasta persoana este inrudita cu copilul , se numeste incest. Atat incestul cat si molestarea fac parte din categoria abuzurilor se"uale. Chiar daca victima nu incearca sa opreasca actul, copilul nu este responsabil pentru abuzul sexual. ,a nu uitam ca un copil care devine victima incestului, nu are unde sa fuga si este terifiat sa spuna ce i se intampla. Copiii sunt prea tineri si prea imaturi pentru a lua acest tip de decizii, pe care le presupune comportamentul se"ual. 1ste deci, responsabilitatea si vina persoanei mai mari, mai puternice pentru aceasta2 Este foarte comun pentru victime sa devina confuze in legatura cu abuzul, deoarece in unele cazuri nu au fost pusi cu forta sa ia parte. In orice caz, aceasta nu inseamna ca copilul si-a dorit sa se intample aceasta!

Abuzatorii adesea utilizeza increderea victimelor in ei, pentru a le constrange sa le satisfaca propriile nevoi. 1ste cunoscut faptul ca abuzatorii isi aleg de regula copii care sunt 7flamanzi8 dupa atentie,caldura sufleteasca sau afectiune. Copiii din familiile cu probleme sunt victime sigure, deoarece ei in mod special, sunt disperati dupa orice semn de atentie sau afectiune. ;ai mult, victimele adesea sunt speriate de posibilitatea ca familia sa fie distrusa in cazul in care ar vorbi si ar refuza sa mai satisfaca dorintele abuzatorului. =amilia alcoolicilor este oricum de4a pe un teren miscator, ceea ce induce o teama si mai mare copilului, de a distruge prin ruperea tacerii, acea temporara, frageda stabilitate. 1i simt ca daca familia s-ar desparti, ei vor purta responsabilitatea pentru aceasta. Apoi, adesea victimele sunt convinse de faptul ca nu vor fi crezute atunci cand vor povesti ce li se intampla sau ce li s-a intamplat. ,i aceasta poate fi foate posibil, intr-o familie unde e"primarea adevarului este o chestiune care nu poate fi acceptata, oricum de4a. Iar ca si cum nu ar fi suficient, faptasul mai si ameninta cu posibilitatea, ca in cazul in care victima vorbeste, va avea de suferit si un altreilea membru, care poate fi cineva din familie sau chiar animalul preferat. +entru un membru al unei familii de alcoolici, aceasta nu ar fi decat o amenintare in plus ca si consecinta automata(directa) la incercarea de a cere a4utor sau de a spune adevarul. : alta forma a incestului este una mai greu identificabila, in special pentru Copii Adulti ai Alcoolicilor, respectiv ince!tul e otional. -e asemenea, incestul emotional este mai putin evident insa e"trem de traumatizant. Copii sunt afectati in mod serios de incestul emotional daca6 A.- parintii lor vorbesc cu referire specifica la actul se"ual< 9. -asista la nuditate frecventa in momente nepotrivite< C.-sunt fortati de impre4urari sa asculte sau sa vada adulti facand se"< -.-se utilizeza denumiri se"uale frecvent< 1.- traiesc constant sub teroarea ca abuzul se"ual poate sa apara oricand in vietiile lor< Copii proveniti din familiile de alcoolici, sunt mai putin capabili sa se apere impotriva abuzatorilor.1i au mari dificultati in a-si identifica propriile sentimente. Acestia detin o frica imensa in ce priveste increderea in propriile perceptii sau increderea in ceilalti. 1i sunt mult mai confuzi in cunoasterea sau stabilirea propriilor limite, granite. Iar sentimentul rusinii, lor le este de4a mult mai dezvoltat decat copiilor care provin din familiile normale. Aceste probleme apar oricum, chiar si in lipsa abuzului se"ual. Insa, daca se combina, atunci desigur efectele sunt mult mai intense. Copii abuzati se"ual din familiile de alcoolici de4a trebuie sa lupte impotriva unui intens val de negari pentru a putea discerne adevarul despre ceea ce se intampla in vietile lor. -e4a ei s-au confruntat cu sentimentul de neputinta in fata alcoolismului. Confruntarea insemnand rusine, vinovatie, negare, abandon si posibilitatea violentei fizice. 1i nu vad absolut nici o cale de a rupe acest lant al abuzului. Incestul reprezinta un asalt coplesitor, daunator si umilitor asupra mintii, sufletului si corpului copilului! Este un act major de tradare, nu doar prin violarea fizica(a corpului dar si violarea dragostei si increderii copilului! Cand abuzul se"ual se produce intr-o familie de4a disfunctionala, din cauza alcoolului, probabilitatea ca abuzul sa continue este mare, ceea ce combina(amesteca) pre4udiciile aduse victimei.

Abuzul se"ual afecteaza6 stima de sine, afecteaza propria relationare cu ceilalti, dezvoltarea corecta a propriei se"ualitati, abilitatea de a avea incredere in ceilalti sau abilitatea de a reusi in viata. -e asemenea in serios pericol se afla si sanatatea fizica. Co#ii care au )o!t abu&ati !e'ual, ade!ea in"ata !a,!i a!cunda durerea #rin utili&area alcoolului, a altor dro-uri !au a ancatului e'ce!i". 3u este deloc neobisnuit, sa vezi o persoana care a crescut intr-o familie de alcoolici si care a fost si abuzata se"ual, ca devine e"agerat, bulimic, anore"ic sau dependent de substante. !eoarece victimele abuzate au tendinta sa simta rusine, vina, neputinta, depresie, teama, furie, adesea ele sunt atrase in relatii, cu parteneri care le abuzeaza fizic, verbal si sexual. Aceasta dauna emotionala mare cu siguranta se va plati scump. .espectiv in maturizarea copilului, a intensificarii furiei, a adancirii in depresie, ganduri si atentate sinucigase, atacuri de panica si nenumarate fobii, toate, devin parte din viata celui abuzat..i #ul #etrecut in i&olare nu "a "indeca ace!te rani. /r atoarele #o"e!ti de "iata, de on!trea&a ca recu#erarea !i ale-erea unei cai di)erite in "iata, e!te #o!ibila, indi)erent de ceea ce !,a inta #lat in co#ilaria noa!tra. Po"e!ti de "iata: Anii de cre!tere (rmatoarelei trei povesti de viata se refera la Copii Adulti de Alcoolici, care au fost si abuzati se"ual, pe parcursul cresterii lor. Amy a fost abuzata se"ual de bunicul ei, timp de sapte ani. -e asemenea ea a fost martora la manifestari se"uale petrecute la betie, din partea parintilor ei, pe parcursul anilor de crestere.Cindy a fost abuzata se"ual de tatal si fratele ei, precum si de numeroase alte cunostinte.Josh a fost abuzat se"ual de mama lui si abuzat fizic de tatal sau, de asemenea a fost martorul a numeroase manifestari de nuditate si se"ualitate petrecute intre parintii lui. =aptul ca Am?, Cind? si 5osh au devenit alcoolici nu insemna ca toate victimele incestului devin obligatoriu dependente de consumul de substante chimice. ;a4oritatea da, insa nu toti. "a ne amintim, ca acestea sunt povesti de viata ale Copiilor #dulti de #lcoolici, oameni din punct de vedere genetic si psihologic mai predispusi sa devina alcoolici. Cand in vietile lor intrevine si violenta se"uala, alcoolul si drogurile devin mult mai necesare pentru a putea suporta durerea si frica. A y @arsta6A! ;ama6 alcoolica< Tatal6alcoolic< Abuzatori6ambii parinti, bunicul< :rdinea nasterii6 primul nascut din doi copii< Locul copilariei6 statele din ;untii ,tancosi< ,tatut social6 muncitor< Tatal ei a baut cantitati mari de alcool de cand are amintiri despre el. 9autul mamei sale, nu a fost atat de evident, pana cand Am? a avut varsta de ! sau 0 ani. Am? a crescut asistand la comportamentul se"ual e"trem de impropriu, etalat de parintii ei. Am?6 7 @a puteti imagina cum este sa ai in fata ambii parinti beti, dezbracati si facand dragoste-cu luminile aprinse-pe canapeaua din camera de zi, in timp ce eu, un copil de

opt ani si fratele meu in varsta de patru ani, priveam pe usa larg deschisa din capul scarilor, simtindu-ne vinovati ca privim insa cu o fascinatie ingrozitoare, incapabili sa nu ne uitamB8 Acest comportament al parintilor sai, a fost foarte frecvent pe durata intregii sale copilarii. .eactia ei la aceasta ar putea fi una de rusine si furie, desigur ea nu a fost capabila sa identifice aceste sentimente. 7 :data, dupa o nedorita asistenta la actul se"ual al parintilor mei, am apucat un cutit mare si am mers afara in curtea gainilor. Am stat acolo plangand si vorbind cu puii de gaina. Tatal meu a sesizat ca lipsesc pentru ca a venit afara sa ma caute. Cand m-a gasit m-a intrebat ce fac cu cutitul. I-am spus ca nu stiu, asa ca mi-a luat cutitul si m-a trimis la culcare. I-am spus ca nu mi-a placut sa aud ce facea el si mama. -imineata urmatoare, ne-a strans pe toti si mi-a spus mie si fratelui meu ca el si mama, au dreptul sa faca tot ce vreau . 1ra foarte, foarte furios. 3e-a zis sa nu mai aducem vorba despre asta vreodata si nu am mai facut-o niciodata.8 .egula 7,a nu vorbesti28 a devenit lege. ,entimentele lui Am? au fost pietrificate. Confuzia se"uala a lui Am? s-a complicat mai mult deoarece ea a fost victima incestului savarsit de bunicul ei, din partea tatalui. -e cand avea patru ani si 4umatate si pana a implinit unsprezece ani, bunicul ei a molestat-o in mod regulat. 7Cand am fost mica, bunicul meu locuia langa noi. 9unicul venea adesea la noi si intreba daca ma poate lua cu el la pescuit. Acolo a fost locul unde s-a petrecut, in barca, pe lac, in larg. 9unicul ma mangaia si astepta ca si eu sa fac acelasi lucru. Aceasta s-a petrecut constant timp de trei ani. ,ingura modalitate de a rezista cu ceea ce stiam si simteam a fost sa ma detasez de mine si de situatie.Am facut tot ce mi-a stat in putinta, sa evit a gandi sau a simti in legatura cu acestea. ;i-am mutat atentia oriunde altundeva. In sfarsit, ne-am mutat in alta parte, si mi-am vazut bunicii mai rar, dar el a continuat sa ma abuzeze, de fiecare data cand venea in vizita.8 Confuzia si frica lui Am? despre cele intamplate au fost amplificate de faptul ca nu avea cui sa-i spuna depre aceasta. Cand nu poti vorbi depre ce ti se intmpla, nu intelegi si devi mult mai confuz si mai trist. 7 Am fost grasa ca si copil. ,i cand vecina a ramas insarcinata, am realizat ca burta ei a devenit mai mare. Atunci fusesem departe de bunicul meu pe parcursul intregului an dar nu stiam nimic despre durata unei sarcini. >andul ce mi-a venit in minte a fost, ca sunt grasa deoarece sunt insarcinata. Inca-mi amintesc teroarea ce am simtit-o in legatura cu acest gand. ;i-a fost teama sa mai merg afara2 Imi era frica sa fiu privita. 1ram imobilizata(terifiata) din cauza fricii si a terorii pe care le simteam. In fiecare zi pe care am trait-o de atunci incoace, am inceput sa-mi diminuez cate putin din teama. Ceea ce probabil s-a intamplat, a fost ca Am? 7traia prin aceasta 8, sentimentele ei deveneau tot mai inghetate. Aceasta este modalitatea prin care efectul devine cauza. Cand un copil vorbeste atat de clar despre spaima pe care o traieste atunci cand este privit, cand este speriat sa mai iasa din casa, este mai mult decat evident, ca atunci cand va fi adult aceste spaime se vor manifesta amplificat. Am? a fost in mod nedorit martora la manifestari se"uale imprevizibilele ale parintilor ei, a fost victima abuzului se"ual din partea bunicului ei si a fost lipsita de absolut orice forma de educatie se"uala. Aceasta a transformat-o in victima perfecta. Abuzul de alcool al parintilor ei, a continuat sa se intensifice.

7Tatal meu era foarte rar acasa dupa-amiezele-isi petrecea ma4oritatea timpului prin localuri. ,farsiturile de saptamana, in special -uminicile erau zile de 7ma"ima prudenta8. Trebuia sa ne furisam in 4ur, pentru a nu-l deran4a pe tata. 3u spuneam multe2 3u faceam multe2 Cred ca eu si fratele meu am preluat aceasta de la mama. 1ra emotional inspaimantata de el cu toate ca tata nu o abuza fizic pe ea sau pe noi. (neori duminica, mergeam in calatorii de familie. 3e impachetam de mancare si mergeam la lac. ;ama si tata intotdeauna consumau alcool. ,e facea intuneric si eu si fratele meu asteptam sa ne intoarcem acasa. -ar parintii mei, ametiti desigur, uneori faceau dragoste pe pla4a, in intuneric iar noi stateam acolo, asteptandu-i sa mergem acasa. @inerea si sambata, parintii ei mergea in localuri pentru a bea. 7Cand eram mici, parintii nostri ne luau cu ei . =ratele meu si cu mine, stateam in spatiul rezervat familiilor, mancam in timp ce parintii isi consumau bauturile.8 ;ancatul a devenit pentru Am? modalitatea prin care sa-si potoleasca sentimentele care nu puteau fi e"primate verbal. In clasa a @-a cantarea ') de Cilograme iar in clasa a @II-a desi avea doar putin peste un metru 4umate, cantarea peste !* de Cilograme. ;anacarea-i linistea sentimentele insa se observa cu usurinta cat de mult pierdu-se controlul in privinta corpului ei. ;ancatul a devenit o cale de a masca rusinea si supararea, precum si dezvoltarea se"uala confuza a organismului ei. =amilia ei s-a mutat foarte mult dintr-un loc in altul in perioada de crestere. ,-au mutat des, deoarece tatal ei gasea numeroase motive sa nu-i placa serviciul sau orasul, sau pur si simplu in incercarea de a trai mai bine altundeva. ;utarile acestea constante, au insemnat si schimbarea scolilor in care studia. :ricum era o eleva buna iar scoala se dovedea a fi un loc sigur, in pofida faptului ca era ironizata de colegi, ca urmare a Cilogramelor in plus pe care le avea. 7,coala a fost evadarea mea. Aveam note bune. -in acest punct de vedere, totul era bine, insa in planul relationarii sociale, eram o singuratica. Aveam doar cate un prieten si in general cineva care era inadaptat, ca si mine.8 In multe situatii singuratatea vine in spri4inul celor care se muta in diverse locuri. -aca nu se leaga de alti copii, atunci nu traiesc durerea inerenta separarii. Apoi daca nu-si impartasesc secretele, probabilitatea sa fie deconspirate este mai mica. -in nefericire, acest mod de viata va interfera cu imposibilitatea de a se lega de viitori prieteni, mai tarziu, pe parcursul vietii. In vara cand Am? a implinit && ani, bunicii ei au venit in vizita. 7 1ra un raliu in apropiere si bunicul m-a chemat sa merg cu el la aceasta competitie. Am stiut instant ce vrea de fapt. -ar am mai stiut ca intr-un fel trebuie sa merg-fiindca toata situatia trebuie sa se opreasca. 3u era nici o competitie, desigur. ,tateam in masina pe scaunul din spate. 9unicul a oprit masina, s-a intors spre mine si si-a pus mana pe piciorul meu. ;-a intrebat de ce nu am venit sa ma asez pe scaunul din fata, langa el. I-am spus ca nu am vrut2 ;-a mai rugat inca o data sa ma mut pe scaunul din fata si dintr-o data au inceput sa-mi iasa cuvintele din gura, I-am spus ca daca indrazneste sa ma mai atinga vreodata, de acum inainte, o sal omor. Aveam doar && ani dar am spus e"act ceea ce simteam. : sa-l omor daca incearca sa ma mai atinga pentru ca aceasta situatie trebuia sa inceteze, nu mai puteam rezista in felul acesta. 1l a zis6 nu vorbesti serios, nu-i asaB Am raspuns6ba da, e"act ceea ce auzi. ;i-a spus sa nu ma port in felul acesta. 3u am mai zis nimic, am stat doar acolo, in spate privindu-l . Cred ca a realizat ca am vorbit serios, pentru ca s-a intors in fata. 3ici un alt

cuvant nu a mai fost spus(adaugat). ;-a dus cu masina acasa si de atunci, niciodata nu ma mai atins. Am? a gasit taria, cura4ul sa spuna 3(. A spune 73u8 a fost batalia pentru viata ei. Acel 73(8 sau 7Te voi ucide2D a fost rabufnirea(revarsarea) intregii sale furii acumulate inlauntrul ei, ca urmare a posturii nedrepte in care o plasase viata. Cu toate ca, Am? a fost capabila sa opreasca seria abuzurilor prin modalitatea infruntarii directe, a bunicul ei, spunandu-i 73(8, pre4udiciul ireversibil era de4a produs. Combinatia suferintei se"uale ascunse, a abuzului din partea parintilor ei si suferinta fizica a abuzului din partea bunicului, i-a indus sentimentul de rusine, mizerie si confuzie din punct de vedere se"ual. 7 Acesta a fost momentul cand am descoperit masturbarea2 ;-am simtit foarte vinovata in privinta aceasta insa a fost o forma de evadare pentru mine. Am facut-o de cate ori eram singura, de cate ori aveam ocazia.8 ;asturbarea obsesiva este comuna celor care au fost abuzati se"ual. +oate oferi consolare, sau poate fi un mi4loc de refulare a sentimentelor conflictuale generate de abuz. -e asemenea, Am? si-a dezvoltat o retinereEfrica fata de oameni, iar timpul petrecut in baruri, privindu-si parinti in timp ce beau, nu a a4utat-o deloc in acest sens. A descoperit zgomotul, oamenii beti care se aflau in 4ur ca fiind e"trem de amenintatori. -ar ea nu a avut taria sa faca nimic cu ceea ce simtea. 7In acel moment am inceput sa devin constienta de faptul ca urasc alcoolul si barurile. Imi doream ca toate barurile sa fie distruse, sa dispara.8 La varsa de &A ani, familia ei s-a mutat la tara si Am? a inceput liceul. 71ram undeva la tara, eu si fratele meu petreceam multe dupa-amieze singuri. Tata se intorcea de la lucru, o lua pe mama si ieseau in oras sa bea. Cu mult inainte de a avea varsta permisa, pentru a obtine dreptul legal de a conduce masini, devenisem dezgustata de a sofa, la primele ore ale diminetii duminicile, dupa ce parintii mei bausera toata ziua anterioara si mare parte din noapte. ;asina avea un schimbator de viteza automat si conduceam foarte, foarte incet. -egetele ma dureau, din cauza stransorii cu care tineam volanul. =ratele meu statea pe scaunul din drepta si nu indrazneam sa privim in spate, fiindca nu stiai niciodata daca parintii nostri erau imbracati sau nu. (neori vorbeam doar pentru a acoperii sunetele care veneau din spate. (neori parintii se certau si atunci nu era chiar atat de rau.8 In anul al doilea de liceu, Am? a inceput sa nu mai aiba note foarte bune la scoala. +ana in momentul acela ea reusise sa-si compartimenteze viata destul de bine. Imaginea e"terioara pe care o afisa era total diferita de ceea ce se afla inlauntrul ei. 1ra perceputa de catre ceilalti ca fiind fericita, increzatoare, desteapta si o prezenta atractiva, insa ea se simtea speriata, nesigura pe ea si urata. ,i-a insusit foarte bine tehnica desimularii sentimentelor si atitudinilor, impacandu-se cu imaginea pe care o oferea celor din 4ur si chiar convingandu-se pe sine ca toate erau in regula. Lupta intens pentru a supravietuii2 Copiii adulti ai alcoolicilor precum si cei care au fost abuzati fizic si se"ual devin e"perti in compartimentarea sentimentelor si perceptiilor proprii fata de oameni. Cu cat e mai mai mare trauma- iar in acest caz e"ista (dinamici) miscari duble ale ambelor, atat a alcoolismului, cat si si incestului - cu atat copilul este mai putin capabil de compartimentalizare pe durata acelor perioade in care este capabil sa raspunda doar la o dinamica.

7A fost foarte dificil sa merg la scoala si sa ma concentrez. ,imteam ca o pacla groasa imi invaluia mintea si nu ma mai lasa sa ma concentrez. Tatal meu nu a venit niciodata la evenimentele mele de la scoala iar singura data cand mama si-a dat acordul sa vina, era intr-o stare accentuata de nervozitate, din cauza ca nu consumase alcool si mainile-i tremurau foarte tare. 1ra foarte tensionata, irascibila si mie mi-a fost foarte rusine din aceasta cauza. Apoi m-am simtit vinovata din cauza ca mi-a fost rusine cu mama mea. Am simtit acut sentimentul ca mama mea nu era ca alte mame sau ca eu nu eram ca alte fete.Am simtit, ca noi nu eram la fel de buni ca ceilalti2 -upa aceea, foarte rar am mai participat la evenimentele legate de scoala. Am? si-a petrecut ultimul an de liceu, avand in acelasi timp gri4a de treburile casei.1a cumpara cele necesare gatitului, pregatea mesele, curata casa (aspect absoulut neobisnuit pentru un copil dintr-o familie americana, sa ia parte la treburile casnice, nota personala). +resiunea care revenea pe umerii ei era enorma. 7,labisem in perioada aceea si aratam bine. Insa inauntrul meu eram devastata. 3u gaseam absolut nimic in acea vreme cu care sa-mi alin durerea si teama. A fost o perioada foarte grea si am inceput sa ma gandesc la sinucidere.7 In acelasi timp ca urmare a unei certi intre tatal, mama si fartele ei, tatal a parasit casa, familia. Apoi el a refuzat sa le mai ofere a4utor financiar si si mai rau, Am? trebuia sa-si plateasca mancarea, utilizand banii pe care-i obtinea lucrand cateva ore la un restaurant. -e Craciun, tatal ei si-a facut aparitia in casa. 1l si mama bause toata noaptea si cand Am? s-a trezit, in dimineata de Craciun(la americani, dimineata zilei de #) -ecembrie este cea mai importanta, cand se deschid cadourile si familiile se reunesc si petrec timp impreuna, nota personala), mama si tatal ei erau in camera de zi. 7 1i ne-au spus ca se gandesc sa se impace dar ca decizia ne apartine noua. Tata a specificat foarte clar ca se va intoarce acasa doar daca eu si fratele meu suntem de acord. 3u m-am simtit in stare sa iau eu aceasta decizie asa ca le-am spus ca din punctul meu de vedere, nu am nimic impotriva, insa ca hotararea finala le apartine lor. Tata a plecat, mama a inceput sa planga si eu m-am simtit e"trem de vinovata. 1ra o situatie fara iesire2 -ar de asemenea, stiam ca chiar daca el se intoarce acasa, oricum lucrurile nu aveau cum sa se schimbe foarte mult. @a fi aceeasi lupta, cu aceleasi vechi argumente si ca in orice fel, tot eu si fratele meu vom fi responsabili.8 Ca ma4oritatea Copiilor Adulti ai Alcoolicilor, Am? a dobandit intelepciune mai mare decat era normal pentru varsta ei. 1a a putut sesiza situatia fara iesire in care se afla. A fost suficient de abila sa nu fie prinsa la mi4loc si a avut dreptate cand a sesizat ca nu e"ista invingatori in aceasta situatie. -in nou, ca ma4oritatea CAA, in ciuda intelelepciunii in gandire, a gasit in a ramane insarcinata si a se casatori devreme, rezolvarea tuturor necazurilor ei. In luna mai a absolvit liceul, a ramas insarcinata si in septembrie s-a casatorit cu Allen. 7,tiam ca Allen bea foarte mult dar credeam ca asa este normal sa fie la acea varsta. -e4a a avut un accident de masina, conducand beat, a pierdut controlul masinii si s-a izbit de un pom. 1ste de necrezut pentru mine, ca nu am vazut in faptul ca bea, posibilitatea ca el sa fie alcoolic< nu-mi dadeam seama in ce m-am bagat2 Credeam ca prin casatoria cu el, am lasat in urma familia mea de alcoolici. Aveam incredere in el ca stie ce vrea, ca munceste in fiecare zi, ca nu bea zilnic, deci aveam senzatia ca va fi in regula.8 Cu toate ca abuzul de alcool a lui Alen era evident, ceea ce ea nu a putut realiza, deoarece ea facea comparatie intre bautul lui si ultimele stadii de dependenta, ale parintilor ei. 1a

petrecuse ani de zile in care minimalizase si negase aceasta realitate distrugatoare a alcoolului. ,e autoeducase sa nu investigheze. Apoi mai era un argument imbatabil6 Allen era biletul ei de iesire din acel loc2

Cindy

@arsta6 #!< ;ama6 alcoolica< Tata6 abuzatorul se"ual< Alti abuzatori6fratele, prieteni ai fratelui, necunoscuti< :rdinea nastreii6 a cincea din opt copii< Locul cresterii6 partea nord-vestica a (,A < ,tatut social6 muncitori<

Cind?6 7;a aflam in recuperare din alcoolism, de patru ani si a4unsesem sa lucrez +asul Cinci. Am fost intrebata6 Ai fost vreodata abuzata se"ualB Am raspuns instant6 -a2 Abia apoi, am realizat ceea ce tocmai spusesem si am fost socata2 3iciodata nu m-am gandit la mine ca la o persoana abuzata se"ual. Apoi am inceput sa-mi amintesc diferite impre4urari, insa amintirile imi erau neclare si am continuat sa ma indoiesc ca mi se intamplase mie efectiv sau ca erau doar produsul imaginatiei mele. 3u-mi doream ca aceste amintiri sa fie adevarate.8 Ca a0oritatea celor molestati sau victime ale incestului, Cind? si,a !u#ri at )oarte #uternic a intirile le-ate de abu&. +ana cand, impre4urarile vietii le scot la suprafata2 De#endenta !i co #orta entul co #ul!i" !unt #rinci#alele tehnici de !u#ri are a a intirilor le-ate de abu&. Cind? a inceput de4a procesul de revenire dintr-o dependenta. ;a4oritatea celor aflati in recuperare, incep sa renunte la mecanismele defensive, astfel incat, amintirile le devin mult mai accesibile. (nele amintiri se deruleaza prin intremediul viselor, altele apar spontan, astfel incat in cele din urma, Cind? a admis in mod spontan realitatea(veridicitatea) acestora. A intirea este primul pas in procesul de vindecare, fapt mentionat si de Laura -avis si 1llen 9ass in cartea 7Cura4ul de a te vindeca8. +entru a putea sa incepi vindecarea, mai intai de toate, este necesar sa-ti amintesti ca abuzul se"ual a

e"istat2 Apoi urmeaza amintirile despre situatii concrete. Al treilea pas in procesul de derulare a amintirilor este legat de identificarea sentimentelor simtite in momentul producerii abuzului. Acesta a fost punctual de plecare, a lui Cind?, in recuperarea din abuzul se"ual. Amintirile ei despre perioada copilariei sunt legate de faptul ca mama ei bea si ca tatal ei o considera ca fiind 7fetita tatii8. Cand eram copil, tata nu era deloc violent cand ma atingea. ;a considera fetita tatii. ;a lua cu el peste tot, inclusiv atunci cand se intalnea cu amanta lui. ;ama era alcoolica iar eu eram cea mai mica dintre cele trei fete ale lor. ,imteam ca tata voia sa ma prote4eze pe mine, mai mult decat pe restul membrilor familiei. ;a simteam pretuita si el imi spunea mereu cat de mult insemn pentru el.8 Aceasta apropiere, legatura, a contribuit in mod decisiv la refuzul ei de a aceepta ca cel de care a fost atat de atasata, a violat-o. Conflictul era atat de mare incat singura ei solutie a fost, sa-si suprime amintirile. Amintirile despre mama ei, erau legate strict de alcool. 7;ama era mai mereu preocupata sa bea. 1ra beata aproape intotdeauna. Imi amintesc ca-si ascundea sticlele de bere, fie in dulapul unde erau cerealele, fie sub chiuveta.8 1ra intotdeauna bautura in casa. ;ama era galagioasa cand era beata. Adesea cadea pe podea sau se izbea de pereti. Intotdeauna imi era frica de ea. Arata foarte nervoasa2 ,i daca o suparam tare, lua cureaua la noi. Incerca sa tina treburile casei singura si cum eram zece persoane, mai mereu trebuia sa spele si sa impature haine. >atea e"traordinar de bine si serveam cina intotdeauna la ora sase, cand tata se intorcea acasa de la munca.8 ,entimentele lui Cind? in legatura cu mama ei, se bazeza in principal pe cat de neconfortabil se simtea in prea4ma ei. 7 ;ama mereu pastra o anume distanta fata de fiecare. 3u-mi amintesc ca ea sa fii petrecut timp doar cu mine sau sa se fii 4ucat cu mine. -e fapt nu-mi amintesc sa o fi vazut vreodata 4ucandu-se cu nimeni. ,e enerva foarte des si nu stiam niciodata care era cauza. :bisnuia sa strige si sa tranteasca usile dulapurilor destul de tare. 7 In aceasta situatie Cind? a cautat inspre tatal ei, compania si confortul, nevoia de atentie si de afectiune, pe care de altfel o au toti copiii2 7In timpul cat tata era acasa, incercam sa stau cu el cat mai mult. 3u cred ca mamei ii placea aceasta in mod deosebit, deoarece beneficiam de ma4oritatea atentiei lui. ;a ducea cu el, inclusiv la intalnirile pe care le avea cu alte femei sau imi povestea despre relatiile lui.8 7:data, m-a dus cu el intr-un gara, unde-si depozita lucrurile in plus. Avea o saltea acolo. 1l s-a intins pe saltea si mi-a spus sa ma asez. 3u-mi dadeam seama ce se intampla. Apoi a aparut o doamna. 3u-mi placea de ea. 1ra nervoasa si striga mereu la copii. L-a sarutat pe tata, apoi s-a intins langa el pe saltea si a

inceput sa-l imbratiseze. Tata o atingea peste tot, facand o multime de zgomote. -e ce face tata asta cu o alta femeieB8 7Aceste episoade s-au repetat de multe ori cand eram mica si desigur si cu alte femei. Cand ne intorceam, in drum spre casa, tata-mi spunea ce poveste sa-i zic mamei, care-mi punea intotdeauna foarte multe intrebari. Am a4uns la un punct in care, uram sa merg cu tata la aceste intalniri asa ca, am inceput sa ma ascund cand stiam ca el se duce undeva.8 Acest incest emotional s-a transformat in unul de natura fizica. 7 Cea mai indepartata amintire pe care o am, provine de cand aveam opt sau noua ani. :bisnuiam sa ud patul adesea iar sora mea, din aceasta cauza, ma trezea sa ma duca la baie, pentru a putea schimba asternuturile. -ormeam foarte adanc, asa ca niciodata nu stiam daca visam sau eram treaza. 7 :are cu adevarat mi-am vazut tatal stand aplecat langa mine, cu degetele in mine, in timp ce stateam pe toaletaB ,e pare ca da2 A fost ciudat ca tata, cand a realizat ca aveam ochii deschisi, si-a tras mana afara din mine si s-a ridicat in picioare rapid. ;-am indoit de perceptiile mele6 in primul rand, deoarece, tatii nu fac asa ceva cu fetele lor si in al doilea rand, deoarece nu s-a spus nici un cuvant, asa ca am presupus ca am visat.Acum stiu ca nu a fost vis28 Lui Cind? ii pasa de tatal ei mult mai profund decat de mama ei. 1a se simtea mult mai bine in prea4ma lui, decat in a ei. Aceasta induce confuzie victimei atunci cand amintirile ies la suprafata. Cand copilul alege sa petreaca timp cu autorul abuzului, nu este pentru se". Copilul vrea doar sa fie convins ca parintele este iubitor si bun. 3evoia de atentie, dorinta sa auda complimente, sa se simta ca apartine, sunt nevoi naturale ale copilului. In general copilul nu-si poate evita ofensatorul, nu doar pentru ca este un membru apropiat din familie ci pentru ca in general copilul depinde de acesta, in realizarea nevoilor zilnice. Abuzul se"ual e"perimentat cu tatal ei, a fost continuat de fratele mai mare. 7 Tata nu era acasa prea des. 1ra in general plecat, ocupandu-se de afaceri, astfel fratele mai mare si-a insusit rolul tatalui meu. -in pacate a facut aceasta in mai multe feluri decat trebuia. Intotdeauna l-am respectat pe fratele meu. -e asemenea imi era frica de el. 1ra mare si puternic si nu voi uita niciodata ivirea din ochii lui, cand era furios. 1ram cuprinsa de frica2 1ram anesteziata(inghetata) as fi facut orice mi-ar fi spus2 7Intr-o zi casa era goala. 3u stiu unde erau ceilalti. =ratele meu m-a chemat in dormitorul lui, ceea ce nu era ciudat, el petrecea foarte mult timp acolo. 1ra intins pe pat si mi-a spus ca-mi da ceva de facut si sa nu ma ingri4orez, fiindca ma4oritatea copiilor de varsta noastra fac asta. 1u aveam &* ani si el &A ani. ;i-a spus ca aceasta o sa ma faca sa ma simt foarte bine. Imi amintesc ca eram speriata dar nu stiam de ce. Apoi si-a scos penisul si eu am crezut ca-mi sta inima

in loc. ;i-a spus sa-l mangai si sa-i provoc placere. ;i-a mai zis ca daca fac asta si el o sa ma faca pe mine sa ma simt bine. 3u stiam ce sa fac. >andul sa spun cuiva nu mi-a trecut niciodata prin minte. Asa ca, am facut ceea ce mi-a cerut. -upa A) de minute, am iesit din camera lui si am inchis (blocat in mine) ceea ce tocmai se intamplase. -upa aceasta, scena a inceput sa se repete, cel putin de trei sau patru ori pe saptamana. Este foarte raspandit ca un copil care a fost exploatat sexual o data, sa fie abuzat apoi de mai mule ori si de mai multi. :fensatorii pot sau nu recunoaste aceasta, insa victimele cu siguranta stiu. (nii dintre Copii Adulti recunoscand mai intai abuzul facut de un singur ofensator, a4ung apoi sa realizeze ca s-a intamplat, de asemenea, cu mai multi. 3u este necesar sa fie capabili sa identifice de la inceput pe toti abuzatorii, deoarece inca pastreaza starea de vinovatie, rusine si negare. Incestul cu fratii (rudele poate sa fie la fel de traumatic ca si cel dintre un parinte si copil. Clar ca Cind? si-a vazut fratele ca fiind o imagine a fortei si o autoritate de care ii era frica. Terifiata si confuza, ea a facut ceea ce i sa spus. In incestul cu frati(rude) cu cat este mai mare diferenta de varsta, cu atat mai mare tinde sa fie tradarea increderii si violenta incestului. Ca si adulti, victimele adesea minimalizeaza incestul sub considerentul ca fratii sunt apropiati sexual unii fata de ceilalti. $%ucand & de-a doctorul'(, reprezinta experiente sexuale normale, cand fratii(rudele sunt foarte tineri, apropiati ca si varsta, avant putere egala unul asupra celuilalt si in familie, cand nu exista constrangere, si cand jocul sexual este rezultatul pur al curiozitatii, explorarii si naivitatii sexuale reciproce. 3ici una dintre acestea nu a fost valabile, pentru abuzul lui Cind? de catre fratele ei. ,chemele (paternurile) abuzului se"ual s-au continuat in adolescenta lui Cind?. +ana la punctul in care, fratele ei ii dadea droguri, pentru a avea se" cu el. 7=ratele meu se droga si bea multa bere. 1ram la inceputul adolescentei si-mi dadea droguri si ma lasa la petrecerile lui cu prietenii sai. Credeam in vremea respectiva, ca eram foarte norocoasa si foarte speciala.8 Cind? isi obtinea atentia prin se", la inceput de la tatal ei apoi de la fratele ei . 1"ista totusi cateva dati in care ea incearca sa-si opreasca fratele in a o mai abuza. 7 +arintii mei lucrau la magazinul de cherestea al bunicilor. 3oi, copiii, mergeam la sfarsit de saptamana acolo, sa a4utam. 1ra o mansarda deasupra magazinului si ma ascundeam acolo cand cineva striga la mine sau pur si simplu ma 4ucam acolo, sus. Acesta era si locul unde, de asemenea, trebuia sa-l intalnesc pe fratele meu. (neori prindeam cura4 si-i spuneam ca nu vreau sa o fac, insa apoi el imi arunca acea privire care-mi spunea6 7 ;ai bine fa-o, ca altfelF28 ;ai stiam de asemenea, ca daca fac se" cu el, urmeaza sa obtin din substantele (drogurile) pe care le avea la dispozitie, in momentul respectiv.8

:ricat de mult si-ar fi dorit ea, ca abuzurile sa inceteze, acum durerea era atat de mare si sentimentul neputintei atat de adancit, incat ea a gasit ca singure raspunsuri , alcoolul si drogurile. +arintii ei au divortat cand ea avea &) ani. -upa ce tatal ei s-a mutat, nu l-a mai vazut atat de des. -e fieacre data cand s-au intalnit apoi , el o aborda cu o anume conotatie se"uala. 7 1l ma dezmierda cu 67 Ce face fata mea se"?B8 sau 7 /ei iubito, arati traznet28, analizandu-ma cu privirea, din cap pana-n picioare. (neori mi se parea amuzant, alteori ma intrebam de ce oare imi vorbeste asaB8. Tatal lui Cind? i-a transmis, o data in plus, mesa4ul ca femeile sunt bune doar pentru un singur lucru. 7Imi vorbea despre fete, cat de 7bune8, cat de perverse sau cat de 7slabe8 la pat erau. ;ereu mentiona ca6 femeile sunt bune doar pentru a tine casa si pentru a avea se" cu ele. =emeile primesc ceea ce merita- vor sa fie raniteB 1ste intotdeauna vina femeii cand este violata. 9arbatul este stapanul casei2 =emeile ar trebui sa le fie recunoscatoare barbatilor lor, indiferent de modul in care sunt tratate. =emeile sunt 7murdare8 si miroase.8 La acea vreme Cind? bea si se droga intens in mod current. -e asemenea, incepea sa devina promiscua. 7Imi doream foarte mult ca cineva sa ma placa, sa ma iubeasca. Am inceput sa ies cu baieti de cand aveam &A ani. Apoi foarte repede ma culcam cu ei. Cu primul barbat cu care m-am culcat, a fost la o petrecere. Intotdeauna am crezut ca detin doua atuuri6 primul era acela de a bea, iar al doilea acela de a avea un barbat in pat. Credeam ca aceste doua lucruri sunt 7piesele mele de rezistenta8. Cind? a fost e"matriculata din liceu in primul an. 1ra genul acela de prezenta putin sesizabila cand era in scoala si a carei lipsa a fost putin sesizata cand nu mai era in scoala. Arata mai imbatranita decat varsta pe care o avea si incepuse sa iasa in baruri si sa aiba se" cu necunoscuti. 7 1rau unele baruri unde puteam sa beau gratis. (neori plecam de acolo cu barbati pe care nu-i cunosteam. Imi amintesc ca de multe ori ma trezeam si nu stiam cu cine eram sau unde eram.8 ,e"ul era singura modalitate prin care Cind? stia sa obtina atentie de la barbati. 1a nu stia cum sa-si dezvolte o relatie de prietenie cu o fata. Apoi comportamentul ei, impiedica celelate fete sa aiba o relatie de prietenie cu ea. 9arbatii cu care se culca Cind?, erau in general cu patru pana la opt ani mai in varsta decat ea. Ii intalnea la baruri sau la diverse petreceri. 7 Imi amintesc un incident cand aveam &' ani. ;a vedeam cu un tip de #A de ani care locuia cu inca trei sau patru baieti. 1u cu el ne-am pus in pat. ;ai tarziu, cineva a intrat in dormitor, s-a intins langa mine, si m-a intrebat daca avusem de4a

se", in noaptea aceea. Am raspuns ca da2 Apoi si-a dat hainele 4os, m-a apucat de par si m-a pus sa-i fac se" oral. Aceasta a durat timp de o ora. Credeam ca mi se face rau. Tremuram din tot corpul. Aveam lacrimi in ochi dar imi era frica sa spun nu. ;a temeam ca ma va rani si mat tare. Cand a terminat cu mine, s-a ridicat si a plecat. Tot ce am mai putut face a fost sa ma intind pe pat si sa plang. Giua urmatoare m-a ignorant complet. Astfel de nopti s-au repetat apoi. Cand eram beata, nu pareau atat de rele. 3u-mi mai aminteam ce s-a intamplat. Comportamentul ei autodistructiv a depasit limita se"ului, alcoolul sau drogurilor. 1a a4unsese la cel mai ridicat nivel al urii de sine incat a inceput sa caute alte cai de a se rani pe sine. 7;a drogam cat de tare puteam. Apoi imi taiam pielea cu ace, penite, lame -orice era ascutit. ,tateam de asemenea izolata uneori. : data am baut pana aproape mam otravit, cu alcool foarte tare (dublu rafinat).8 -urerea fizica, cauzata prin auto-mutilare poate fi interpretata ca o modalitate prin care ea isi distragea atentia de la durerea (rana) emotionala. -e asemenea poate fi interpretata ca o tentativa din partea ei de a-si atrage atentia ca are nevoie de a4utor. +artea rea este ca nimeni nu a fost atent la aceste nevoi ale ei. 1a a ales sa stea la ocazie de buna voie. 7 ;ereu eram luata cu masina de baieti, niciodata de femei. ,e intampla uneori ca o masina plina cu barbati sa ma ia si nu ma lasau afara pana nu obtinea, fiecare, ceea ce voia. Apoi ma aruncau afara din masina si stateam din nou la ocazie. (neori, aceeasi masina ma lua de doua sau de trei ori la rand.8 Cand a avut &% ani, Cind? a ramas insarcinata cu un baiat, care avea &! ani si pe care-l intalnise la un bar. 1l a zis ca se casatoreste cu ea, insa acum ori niciodata. -esi era sceptica in ce priveste casatoria, a ale! acu

5:,/
@arsta6 &< ;ama6 alcoolica, abuzatoare se"ual< Tatal6 alcoolic,violent si abuziv< :rdinea nasterii6 al patrulea din cei patru baieti< Locul cresterii6 coasta de vest a ,(A< ,tatut social6 clasa mi4locie<

Aceasta istorisire, reflecta viata dintr-o familie de alcoolici, afectata de ambele abuzuri6 fizic si se"ual. .elatarile despre abuzuri se refera de regula la femei abuzate se"ual si in general, la femei abuztate de catre un barbat. Aceasta pune in izolare victimele barbati, ale abuzurilor se"uale si mai ales pe barbatii abuzati de catre femei. .elatarea lui 5osh se refera la abuzul unei mame asupra fiului ei. Ca o observatie, in urma cercetarilor mele, incestul asupra unui barbat, apare mai frecvent in familiile afectate de alcoolism, cand ambii parinti sunt alcoolici, ca in situatia lui 5osh. Tatal lui 5osh era un bautor violent care-i abuza fizic atat pe el cat si pe mama lui. 7Imi amintesc ca ma ascundeam in dulap cu fratele meu, cand tata incepea sa o bata pe mama. Aveam doar cinci sau sase ani in vremea aceea. Imi amintesc ca o intrebam pe mama, de ce sta cu un barbat care o bate. 1a-mi raspundea ca-l iubeste sau 68 1ste tatal tau. 3u vorbi despre el asa28. 1ra apro"imativ acelasi timp, cand abuzul se"ual a inceput. ;ama lui 5osh se imbata si-l molesta. +rima data avea sapte ani cand s-a intamplat. 7 ,tateam acasa cu mama, vinerea si sambata noaptea, ascultam povestile ei din copilarie. 1a golea bautura dupa bautura si a inceput sa vorbeasca despre diferentele dintre o femeie si un barbat. Apoi ea s-a dezbracat si mi-a zis sa o ating. -upa aceea m-a condus spre dormitor, unde a avut loc incestul. ;a simteam foarte confuz. ;a simteam pierdut2 I-am vazut pe parintii mei facand se" de multe ori, dar niciodata nu am avut contact direct cu se"ul ei. 1ram de asemenea ingrozit de gandul ca daca afla tata, ma omoara. 7 7Imi amintesc foarte clar prima data. ;a simteam atat de speriat si de confuz de parca intreg sistemul meu nervos luase foc. Am inceput sa ma detasez in timp ce se intampla. ,a produs un fel de separare, de detasare, nu imi mai apartineam corpului. 1ra ca si cum apartineam altei dimensiuni. ,i ramaneam acolo pana se termina si apoi ieseam afara din acea negura.8 ,epararea de care vorbeste 5osh este o metoda specifica copiilor abuzati care le permite sa se impace cu e"perienta aceasta, de a fi abuzati. ;a4oritatea victimelor fac referire la acest nivel. 1i descriu aceasta ca o traire la nivel mental, aflandu-se la nivelul gandurilor, nefiind in prezent in totalitate, parasindu-si corpul, o senzatie de plutire deasupra sinelui, sau facand ceea ce 5osh a facut, evandand mental altundeva, in alta dimensiune, de neidentificat. ,epararea este de inteles, in aceasta nevoie de aparare (detasarea ca mecanism defensiv). Ace!ti co#ii nu #ot )u-i )i&ic nicaieri, a!a ca e otional !au ental i!i #ara!e!c cor#urile. ,entimentele lui 5osh despre abuzul se"ual s-au combinat cu frica in legatura cu forta maniei criminale a tatalui. Adesea el punea in pericol vietile copiilor. 7:data cand aveam sapte ani, a intrat in una din crizele lui de manie, si a ordonat fratelui meu mai mare si mie, sa iesim afara, in strada, sa ne calce cu masina. 3e-a aruncat cu forta in strada, s-a urcat in masina si a pornit direct spre noi. Cu noroc, am reusit sa sarim din calea masinii, la timp. Chiar a oprit si a inceput sa mearga cu spatele insa noi am fugit si ne-am ascuns in padure. 3iciodata nu am stiut ce am facut chiar atat de grav.8 ;esa4ul este atat de innocentE clar pentru 5osh cat si pentru alti copii a caror viata este pusa in pericol de catre un parinte6 ca ei sunt atat de rai incat trebuie sa moara. Copiii sunt convinsi ca parintii au dreptate, chiar si dupa toate cele intamplate, cand sunt adulti si cand stiut tot. 5osh a fost abuzat se"ual de mama lui pana aproape a implinit &# ani. 1a se folosea de motivul ca il invata cum sa devina un amant bun si cum sa faca o femeie sa se simta bine

la pat. Incestul cuprindea de asemenea, mangaieri, se" oral, masturbare si penetrare (in ambele feluri). Complementar la abuzul de catre mama lui, el trebuia sa asiste si lamanifestarile se"uale dintre parinti. 71i faceau se" in fata noastra, indiferent de momentul zilei. :data, eram cu totii in masina, au oprit, ne-au scos afara si au facut se" pe marginea drumului.8 1'#erienta de a "edea nuditatea #arintilor e!te u ilitoare !i e!te o alta )or a de aco#erire a abu&ului !e'ual 2 abu&ul !e'ual )ara atin-ere. 7Tatal meu era mereu dezbracat. ;anca dezbracat. 3iciodata nu ma simteam in siguranta sa aduc pe cineva acasa. Trebuia mai intai sa verific daca avea pantalonii pe el. Apoi imi duceam prietenii in camera mea, fiindca nu stiam niciodata ce pot vedea in restul casei. 7 Tata era obsedat in ce priveste marimea penisurilor noastre. ;ereu facea comentarii crude referitoare la barbatia noastra se"uala. 3u am purtat niciodata pi4ama sau haine de noapte, pana nu am fost mai mari si ni le-am cumparat singuri. Ironizarea prin aluzii se"uale, si focalizarea asupra marimii penisului este de asemenea o forma de abuz se"ual fara atingere. 1ste foarte distructiv asupra dezvoltarii se"uale si a stimei de sine. +entru a spori si mai mult confuzia si starea de anormalitate, tatal lui 5osh intotdeauna afisa in fata celorlalti, un comportament civilizat. 7La un moment dat, tata m-a fugarit in 4urul casei vecine, incercand sa ma prinda. ,-a oprit in mi4locul 7operatiunii8 pentru a face cu mana vecinului, care tocmai iesise pe terasa. Apoi a continuat sa ma fugareascaD pana am incercat sa fug in casa noastra. ;i-a prins piciorul in usa, m-a blocat acolo si continua sa ma loveasca cu usa, urland ca ma omoara. ;otivul acestei furii era faptul ca am spart un bec in gara4.8 1ste foarte greu sa-ti imaginezi copiii traind in acest fel. @ietile lor sunt ingrozitoare si generatoare de nebunie. Copii precum 5osh nu au e"plicatie pentru ce trebuie sa indure o astfel de viata asa ca ei raspund solicitarilor vietii cum pot mai bine. Cand era in clasa a doua, 5osh fugea regulat de acasa. -aca nu gasea vreun prieten unde sa stea, atunci venea tarziu de afara. 7 3u cred ca imi simtea cineva lipsa. ;ergeam la familia unui prieten6 sperand ca ma vor gazdui pentru o perioada. -ar parintii prietenului, intotdeauna-i sunau pe ai mei, sa le spuna ca sunt bine. Cel putin aveam sansa sa petrec noaptea la prietenul meu.8 La un anumit moment 5osh a realizat ca merita o viata mai buna. In vremea in care se afla in 7cautarea altor parinti8. 7;ergeam pe la parintii prietenilor mei si efectiv le luam interviuri. Ii intrebam despre regulile din casa lor, daca-si pleznesc sau nu copiii. @oiam sa stiu despre permisiuniF8 5osh avea nevoie de cineva sa-l spri4ine, sa faca ceva pentru el. 3u se putea desprinde singur de familia lui. La o varsta atat de frageda daca cineva ar incerca poate ca ar e"ista o mica posibilitate, insa trecand prin acesti ani, el a fost atat de ancorat psihologic, incat nu ar fi putut pleca nici macar cand ar fi implinit varsta legala. 5osh a rezumat bine aceasta. 71ram cinci baietei care incercam sa ne crestem singuri.8 5osh a inceput sa bea decand avea &* ani. 79eam ca sa-mi inabus frica ce ma urmarea parca peste tot. 3u beam foarte mult in vremea aceea insa nu stiu cum simteam ca toata nebunia aceasta este din cauza mea. 9autura m-a a4utat sa-mi inlatur frica si sentimentul de vinovatie. Cand el avea & ani a inceput sa observe ca mama lui era foarte bolnava.

7Incepuse sa se ingalbeneasca la fata si le spuneam tuturor ca era bolnava. Imi ziceau ca doar mi se pare mie. A durat pana cand bunica a venit in vizita si a dus-o la doctor. -octorul a diagnosticat-o cu ciroza si a internat-o in spital.8 ,pitalizarea nu a oprit-o insa din baut. 7Cand m-am dus sa o vizitez m-a implorat sa-i duc bere. Tata mi-a zis sa-i duc, deci am facut-o. 1ra din ce in ce mai rau desi au incercat chiar si operatii e"perimentale, nimic nu mai avea efect. Imi amintesc ca tata a intrat beat in camera ei, intreband-o unde isi doreste sa fie ingropata. Am inceput sa plang, tata m-a apucat si m-a scuturat zicand6 3u ai motive sa plangi2 Aceasta este ordinea fireasca a lucrurilorF8. ;ama lui a petrecut doi ani prin spitale si acasa. 7In mintea mea, prima data cand mama a mers la spital a fost cand a murit. -upa aceea a fost complet schimbata. +rivind inapoi acum, cred ca suferea de psihoza-era alcoolica si cu psihoza8. 1ra e"act momentul in care la prima ei spitalizare, el a inceput sa ia @alium. 7Am inceput sa iau @alium ca sa pot sa fac fata stresului si violentei din viata mea. Cand aveam &A ani eram de4a dependent de acesta. .euseam sa ma abtin pe durata orelor de curs probabil mai mult din teama de a nu fi prins. -ar abuzam de ele seara si la sfarsit de saptamana. 5osh de asemenea si-a inceput viata se"uala devreme, ceea ce este frecvent la victimele incestului. In clasa a treia el mangaia si saruta fetele. In clasa a patra isi dadea intalnire cu ele, mergeau la film si avea un comportament se"ual specific mai mult unui adolescent. 3iciodata nu a fost brutal cu fetele. -upa toate cele intamplate, mama lui i-a spus cum sa satisfaca fetele. 1a i-a mai spus de asemenea 7 -aca vreodata lovesti sau ranesti o femeie, te impusc28 Cand a avut &) ani s-a anga4at la o benzinarie pentru a se putea intretine si se ducea acasa doar sa doarma. La un moment dat, anga4atorul a aflat ca nu are varsta permisa si a fost concediat. 7La &' ani, sufeream frecvent de depresie si ganduri sinucigase. Am avut o prietena care se purta cu mine ca o mama. ;-a a4utat sa merg mai departe desi era un timp cand nu prea voiam.8 Aceasta prietena probabil i-a salvat viata. 1a a devenit, un contur subtire pentru viata lui. ;ulti dintre Copii Adulti ai Alcoolicilor identifica o persoana sau doua, care a facut diferenta in viata lor, oprindu-i sa nu fie coplesiti de starea de depresie sau chiar de pasul final al comiterii suicidului. Cand 5osh a avut &% ani, oricum a avut o tentativa de a se sinucide. 73u am mai putut indura durerea si suferinta asa ca am incercat o supradoza de pilule. 3orocul a facut ca un prieten sa-l opreasca pe neasteptate. 1l lucra la camera de urgenata a unui spital astfel incat, a facut tot ce i-a stat in putinta sa ma tina in viata. Cand m-am trezit, dupa doisprezece ore in spital, prietenul meu era langa mine.8 -upa ce a absolvit liceul, 5osh a mers la o scoala sanitara. 1l continua sa locuiasca acasa cu toate ca bautul parintilor lui se intensificase, la fel si crizele de furie ale tatalui sau nebunia mamei lui, se agravase. In ciuda faptului ca viata lor fusese foarte traumatizante, Copii Adulti de Alcoolici, nu-si parasesc casele odata cu varsta legala sau cu absolvirea scolii. Adesea continua sa stea in casa deoarece au bani putini si mai ales pentru ca le lipseste nevoia sociala si suportul emotional pentru a putea pleca. ;ulti nu se

muta de frica a ce s-ar putea intampla daca ar fi facut-o. 1i cred ca prezenta lor fizica in casa ii prote4eaza pe ceilalti. In cazul lui 5osh aceasta era adevarat. 7Am stat acasa pentru a-mi prote4a mama. 1ram acolo sa o a4ut. Aveam nevoie sa o prote4ez, sa fi"ez lucrurile. -aca nu as fi facut-o simteam ca ea efectiv ar fi murit.8.

Particularitati ale Co#iilor Adulti ai Alcoolicilor, abu&ati !e'ual


N/ 345B($
(na dintre cele mai frecvente particularitati cu care se confrunta copiii care au fost abuzati se"ual, este regula familiei alcoolicului6 73( @:.9I28 Copiii de4a si-au insusit acest avertisment negativ cu privire la alcoolismul din familie. 73u vorbi28 se confunda cu un fel de loialitate falsa. @orbind, intr-un anume fel copilul ar fi divulgat secretul familiei. -aca copilul vorbeste, in special cu un alt membru al familiei, acesta de regula, se izbeste de un zid imens de negare6 7Aceasta nu s-a intamplat niciodata28, 7Tatal tau nu ar face niciodata asa ceva28. Auzind acestea iar si iar, a vorbi, inceteaza rapid a mai fi o optiune. Copiii cred, la modul intuitiv ca ceilalti nu vor sa stie siEsau sa-i creada. +recum spune Cind?6 7Am fost persoana care nu avea niciodata dreptate28. @ictimele incestului precum si Copiii Adulti ai Alcoolicilor se prabusesc in neputinta, intr-o lipsa de speranta pe care si-au insusit-o. 3evorbind, descopera ca lucrurile sunt mai linistite acasa. -e fapt, vorbitul mult, inrautateste situatia. Sa treci #rintr,un abu& e!te de-radant, u ilitor !i "iolent. ,a nu fi crezut, amplifica si mai mult suferinta (trauma). .efuzul(negarea), la care se adauga faptul de a fi tradat de cineva pe care-l iubesti, poate fi pentru copilul abuzat e"trem de destabilizator tinand cont si de faptul ca el este de4a confuz in legatura cu ceea ce i s-a intamplat. In cazul incestului, o persoana de mare incredere este ofensatorul. Si acea!ta #er!oana ii !#une a#oi !a nu &ica ni anui, niciodata, ni ic, !a #a!tre&e !ecretul. =amilia poate fi pusa in pericolul de a se separa sau chiar amenintari cu moartea, apar, in cazul in care adevarul este spus. Aceasta inchide complet speranta ca abuzul sa inceteze-interventia unui alt adult. Am? a invatat regula 73u vorbi28 din relatia ei cu alcoolismul parintilor ei. Am?68 +e masura ce alcoolismul progresa in familia mea, am devenit tot mai tacuti. 3e evitam unii pe altii.Am a4uns la o limita in care nu ne mai vorbeam despre aproape nimic. 3u indrazneam sa vorbim nici macar despre lucrurile simple, cum ar fi o emisiune la televizor. Cum puteam oare vorbi despre lucruri despre care stiam ca nu-s sigureB(ca pot oricand degenera intr-o alta discutie).8 -eoarece aceasta schema(pattern) a negarii si a tacerii, era de4a fi"ata bine in familia ei, in mod natural Am? a e"tins-o si asupra bunicului, care o molesta. 1a nu credea ca a vorbi cuiva despre asta putea fi o optiune. ,ituatia a fost si mai mult inrautatita de faptul ca nu avea un model concret a ceea ce insemna sau nu, un comportament acceptabil(normal). 73u aveam un model a ceea ce insemna a fi sanatos si normal. 3u m-am gandit niciodata ca daca cineva te trateaza rau sau iti face ceva care nu este in regula cu tine, tu ai dreptul sa-i spui acelei persoane6 nu2 3u aveam in interior resurse care sa-mi certifice

ceva care nu se putea accepta. .endinta ea era !a a -ande!c ca e!te ce"a in nere-ula cu ine$8 Am?, de asemenea, fusese rasplatita cu bani, pentru tacerea ei. 3u asta a determinat-o sa taca, desigur, insa a complicat si mai mult situatia. 9unicul ei a platit pentru tacerea ei, dandu-i bani de fiecare data dupa ce facea se" cu ea. Cu alte cuvinte, el o premia pentru punerea in practica a lui 73u vorbi28 A utilizat banii pentru a-si cumpara mancare, pentru a-si 7ingramadi8(comprima) sentimentele. +astrarea secretului suplimenta lantul(ciclul) lipsei de speranta. 9unicul ii oferea lui Am? bani si fratele ii dadea lui Cind? droguri. Amandoua au fost 7cumparate8 sa tina secretul. Cand copiii abuzati, pastreaza (aduna) platile, aceasta vine, mai tarziu, ca un amplificator a starii lor de vinovatie, crezand ca au fost complici (partasi) si interpreteaza, ca fiind vina lor pentru producerea incestului. 1ste notabil de mentionat, cum amandoua fetele, s-au scapat rapid de recompensele primite-consumand drogurile(Cind?) sau cumparand mancare(Am?). In ambele situatii recompensele ofereau ingri4ire (medicatie, alinare). Intr-un anume fel, Am? a gasit resurse sa-si infrunte ofensatorul. -esi nu a fost niciodata capabila sa vorbeasca nimanui despre aceasta pana nu a inceput recuperarea, cel putin a reusit sa rupa tacerea, spunand 3( bunicului ei, cand avea && ani. Cind? a invatat sa nu vorbeasca, de la mama ei, inainte ca incestul sa inceapa. Cind?68 1ram speriata de mama cand eram copil. 3u puteam sa fac niciodata ceva care sa o multumeasca.Asa ca am stat deoparte incercand sa nu-i atrag atenitia. ,a fiu in siguranta ma ascundeam in dulapul de haine sau in dulapurile din baie...8 .egula 73u vorbi28 nu se refera doar la secrete. Cind? a fost obisnuita sa nu vorbeasca despre nimic-vorbitul despre orice, putea fi periculos. Cand abuzul a devenit parte din viata ei, era de4a programata sa taca. ;esa4ul 73u vorbi28 in familia lui Cind? a fost intarit prin amenintari. =ratele si tatal ei, ambii aveau un temperament agresiv, terorizand-o astfel sa taca si sa fie complice. Ceea ce a facut lucrurile si mai rele a fost faptul ca nu s-a ivit niciodata nimeni caruia sa-i vorbeasca. -e altfel, cui ar fi putut spune cevaB ;ama ei, o abandonase de4a utilizarii alcoolului. Cind? a fost absolut incapabila sa perceapa oamenii din afara familiei ei ca potentiale surse de spri4in.Chiar daca i-ar fi perceput, ce putea sa zicaB A negat atat de tare abuzul se"ual al tatalui ei, incat pana nu a inceput recuperarea abuzul 7nu a e"istat8, apoi a realizat ca ce a trait atunci, a fost real si nu inventat. +aternul negarii a fost foarte dezvoltat si in casa lui 5osh. 3imeni nu a vorbit despre ceea ce s-a intamplat si orice tentativa a lui 5osh de a identifica problema, a fost refuzata(inabusita). 5osh6 7 ;-am obisnuit sa nu am incredere in perceptiile mele in legatura cu ce se intampla.Iar mesa4ul sa nu vorbesti despre ei deschis a venit clar si raspicat. Ceea ce am invatat a fost o vesiune subreda a lui 7Ce vezi si ce auzi, cand pleci, ramane aici28. 1ram convins ca daca spuneam cuiva ce simteam,, mama va afla si ma va uri, chiar mai rau, iar fi spus tatalui meu. ,tiam ce ar fi facut daca afla. +ana in acel moment am vazut destui ochi invinetiti si vanatai ca sa-mi pot asuma pretul pe care trebuia sa-l platesc. 7 Am stiut ca indiferent de ce se va intampla, nu voi spune nimanui nimic.8

N1P/.(N.A

Copiii Adulti au invatat sa se simta neputinciosi. 1i nu au control asupra alcoolismului parintilor lor. ,i sunt lipsiti de puterea de a-l opri. Am?6 7 ;i-am vazut parintii stingandu-se zi de zi dar am fost lipsita de putinta de a face ceva. -e asemenea, nu aveam forta sa fiu buna. Am invatat atat de la biserica cat si de la scoala ca doar copiii ascultatori sunt copii buni. ,a fii bun, insemnand sa faci ceea ce ti se spunea. +reluarea controlului nu a fost un lucru bun.8 Copiii sunt atat de dornici de dragoste si aprobare incat acel tip de atentie, necorespunzatoare, ii face foarte usor confuzi. -e fiecare data cand ascundea mancarea sau cand isi cumpara bomboane sau infuleca o banana, ea doar incerca sa-si recapete o parte din puterea si controlul pe care le-a pierdut. Am?6 7 9anii imi dadeau un sens al controlului, un sens al puterii, utilizandu-i ca un anestezic al durerii si al furiei, simteam ca dobandesc putere neavand control asupra mancarii7. Cind? a invatat de mic copil ca corpul ei nu-i apartinea doar ei. A invatat ca tatal si fratele ei aveau controlul asupra corpului ei si atunci ea nu a avut putere asupra ceea ce-i faceau. -e cateva ori, ca si adolescenta, a incercat sa se impuna in fata fratelui ei insa el a amenintat-o si inca o data I s-a demonstrat neputinta. Acest sens al lipsei de putere, s-a transferat in cazul lui Cind?, in relatiile ei cu ceilalti barbati. Acestia au fost in stare sa abuzeze de trupul ei si sa o trateze oribil si ea nu a inteles niciodata ca ii statea in putinta sa opreasca aceasta. Cind?6 7;ereu cand eram in prea4ma barbatilor, ma simteam 7mai putin decat ei8. .usinea ma invada6 imi plecam capul, corpul incepea sa-mi tremure si nu puteam sta drept in fata lor. 3ici nu trebuia ca ei sa spuna ceva, simpla lor prezenta era suficienta sami provoace un atac de rusine.8 Cind? a inceput sa creada ca singura ei valoare era a fi utilizata pentru se". 5osh a crescut fara sa aiba puterea de a-si opri tatal in a-i abuza fizic pe el, sau pe fratele lui sau pe mama sa. ,ingura modalitate pentru a putea trata situatia era sa fuga(evadeze) fizic dar chiar si emotional. 5osh68 Imi amintesc auzindu-mi mama implorandu-l pe tata, sa nu o mai loveasca. ;a simteam atat de lipsit de putere incat imi doream sa mor. :data eu si fratel meu l-am infruntat si i-am spus68 3u o mai lovi2 Insa el a batut-o si mai rau in fata noastra28 7;a temeam de asemenea ca daca l-as fi lovit, nu m-as mai fi putut opri. 1ram convins ca l-as fi omorat. 1ram in imposibiliatatea de a-l lovi fiindca credeam ca furia mea era ucigatoare.8 Cand era copil 5osh fugea, evada sau se ascundea pentru a evita bataile. -e asemenea, el a invatat sa stea departe de casa pentru a scapa atat de bataile tatalui cat si de abuzul se"ual al mamei. 7As fi plecat mereu de acasa. (neori mergeam sa dorm in padure si lasam natura sa-mi poarte de gri4a. -oar voiam sa merg in padure si sa ma intind pe 4os, nu mai suportam ce se intampla acasa.8 -upa ce a mai crescut, a folosit alcoolul si drogurile ca modalitate de a se ascunde. -rogurile si bautura l-au a4utat sa uite nereusita lui, in a mentine controlul asupra propriei vieti. 3eputina pe care copiii o simt in fata abuzatorilor este coplesitoare. Copiii din familiile de alcoolici nu stiu nimic despre limitele sanatoase (normale). 3imeni nu le-a spus niciodata ca trupurile lor le apartin si ca au puterea sa zica nu. ,imt ca abuzul este ceva pe care ei trebuie sa-l indure si ca nu au forta necesara pentru a-l opri. -eoarece sunt

copii, le lipseste atat forta fizica cat si cea psihica pentru a se putea apara. Atunci cand abuzul continua si in adolescenta si in sfarsit adolescentul are capacitatea de a lupta sau fugi, acesta lipsa de a4utor insusita, adesea il mentine in rolul victimei.

65(CA,3(N43A.(A S( 5/S(N1A
Copiii adulti s-au deprins cu 7comprimarea8 propriilor sentimente. Au invatat ca nu-i in regula sa plangi. Ca nu-i in regula sa fi nervos sau sa ceri a4utor atunci cand esti speriat. ,entimentele de frica, teama si rusine care permanetizeaza viata copilului abuzat, trebuie stopate, incuiate undeva sau canalizate spre tinte mai putin amenintatoare. Am?68Alcoolismul parintilor mei si saracia care l-au insotit, au creeat o atmosfera de frica, rusine si vinovatie. 1ra atat de multa suferinta incat am cautat continuu cai de evadare. Am descoperit mancarea, fanteziile,cititul si televizorul2 Mereu a )o!t in cautarea unui loc !i-ur. Dar niciodata nu ,a !i tit in !i-uranta. Niciodata nu ,a !i tit con)ortabil in le-atura cu ine, nici acar adec"at. Nu a contat care au )o!t reali&arile ele, niciodata nu ,a !i tit in concordanta (adec"at). Nu i,a )o!t nicodata !u)icienta.% Am? simtea furie la adresa ambilor parinti datorita alcoolismului si a comportamentului lor se"ual neadecvat si desigur fata de bunicul ei care a molestat-o. Insa nu a avut un loc sigur unde sa-si refuleze acea furie. 7=uria nu s-a putut manifesta in familia mea-in special cand tata era acasa. ,entimentele nu se acceptau. 3imeni nu vorbea despre ele si acesta a fost mesa4ul pe care l-am receptat in ce priveste furia. =emeile si copiii nu sunt niciodata nervoase pe barbati2 -aca cumva te enervezi pe tata, s-ar putea ca el sa plece. ,entimentul care reiesea era6 daca el ar pleca tu ai muri. ;esa4ul interior, ca rezultat al rusinii, fricii si spaimei cauzate de molestare, a fost ca nu aveam dreptul sa ma enervez in nici un caz. Intotdeauna am invidiat abilitatea fratelui meu de a-si e"prima furia. 1l era tipul de copil care se e"terioriza. 1u tineam blocata furia inlauntrul meu. Teama pe care Am? o resimtea in legatura cu abuzul s-a manifestat in alte feluri. 7+entru o perioada, in 4urul varstei de &# ani sufeream de agorafobie.Imi era teama sa merg pe strazi singura, sa merg la cumparaturi pentru mama sau oriunde altundeva. ,imteam o teroare coplesitoare in ce privea barbatii. Imi era teama sa ma uit la barbatii care-i depaseam pe strada. Imi era teama ca ei sa nu se uite la mine. 1ra foarte dureros. ;ereu cand ieseam eram bolnava. In sfarsit, fiindca nu am avut de ales si trebuia sa merg la scoala eram obligata sa ies afara, simplu, am devenit din ce in ce mai anesteziata. Agorafobia, teama de spatii deschise, este comuna atat Copiilor Adulti cat si victimelor abuzului se"ual. Agorafobia lui Am? era accelerata de sentimentele ei de frica, de faptul ca nu se simtea in siguranta. A inceput perioada ciclului menstrual cand parintii ei s-au mutat langa bunicul ei. =rica ei era paralizanta. 7La inceput am incercat sa nu simt durerea, sa nu simt frica, sa nu simt de fapt nimic. +roblema care insa a survenit, a fost, ca avansand in refuzul de a simti aceste trairi negative, distructive, nu mi-am permis sa simt nici pe cele pozitive, de bucurie, care puteau fi acolo pentru mine. Am incercat sa ma prote4ez ca sa pot supravietui. -ar procedand asa, am omis multe din lucrurile bune pe care le-as fi putut avea in viata mea.

;i-am pierdut abilitatea de a identifica si e"prima propriile-mi trairi. 1ram din punct de vedere emotional anesteziata..8 Cind? de asemenea a invatat sa-si inghete sentimentele. Cind?68Am intrat in aceasta lume fara sa ma simt in siguranta. +rimele sentimente pe care mi le amintesc au fost frica si faptul ca nu eram dorita. ;ereu am simtit ca intr-un anume fel i-am ruinat viata mamei mele. 1a-mi spunea ca eram aducatoare de probleme. ;esa4ul pe care l-am receptat a fost ca nu aveam nici o valoare. -aca propria mama nu te vrea, atunci cu siguranta nu te va vrea nimeni2 Am invatat asadar sa-mi racesc sentimentele. 1rau prea dureroase pentru a putea sa am de a face cu ele.8 7-e fiecare data cand tata-si manifesta ura fata de femei simteam ca-mi era direct adresata. ;a simteam nesemnificativa, buna de nimic, murdara, lipsita de orice valoare. Il uram cand vorbea in felul acela insa mereu o facea. 1ram foarte nervoasa dar stiam ca daca-mi e"primam furia el ar fi strigat si mai tare, poate chiar m-ar fi lovit. Asa ca, am tinut totul in mine.8 =rica pe care Cind? a acumulat-o cu tatal si fratele ei, a fost ulterior e"tinsa asupra altor barbati. 7Inca sunt speriata cand ma gandesc la ce simti atunci cand esti fortat sa faci se". Corpul meu tremura si picioarele ma dor. Imi incrucisez picioarele, fiindca simt presiune in vagin. (rasc asta2 -oamne, urasc asta2 Au fost dati cand am fost legata, inclusiv gura, sau lovita. Am invatat sa plang in liniste pentru toate. M-am simtit goala si purtata de vant ca si cand nu as fi fost acolo. M-am simtit moarta! Cindy credea ca ea era cea responsabila pentru producerea abuzului. ,i pentru ca se autoblama, a simtit vina si rusinea. 73u am putut spune nimanui ce mi s-a intamplat.;a simteam prea murdara si imi era prea rusine pentru a admite ce s-a intamplat. )ot ceea ce-mi doream era dragoste din partea cuiva. Cand eram doar o fetita, ma cataram in poala tatalui meu sau ma intindeam langa el pe podea si astfel imi acorda atentie. Acesta a fost motivul pentru care atingerile ciudate nu pareau ceva iesit din comun. Cel putin in felul acesta m-a remarcat.8 7Cand parintii au divortat mi-am blamat mama mai mult si am crezut ca eu am fost cauza separarii lor. Apoi insa, tata aproape nu m-a mai sunat deloc si el a incetat sa-si mai petreaca timpul cu mine. 3u am putut intelege aceasta. Am crezut ca insemnam ceva special pentru el. ;ereu mi-a zis cat de mult ma iubeste si ca mereu va fi acolo si ca niciodata nu ma va parasi. ;-am gandit ca sigur am facut ceva rau care l-a determinat sa ma paraseasca.8 Confuzia lui Cind? a fost foarte dureroasa. +ersoana fata de care simtea apropiere era si prima persoana care o abuzase. 1l este singurul care i-a considerat in vreun fel calitatile, desi deocamdata singurul care o violase, nu a facut nimic pentru a o prote4a sau pentru a opri abuzul fratelui ei sau a barbatilor pe care-i intalnea la bar. 3evoia ei de dragostea si atentia tatalui provenea dintr-un imens gol launtric. Atat de mare-i era rusinea incat simtea ca e ceva in neregula cu ea care-i determina pe barbati sa aiba se" cu ea si apoi sa o abandoneze. 71ra totul atat de amestecat. Am tot incercat sa-mi dau seama ce faceam gresit incat sa-i determin pe acesti barbati sa ma paraseasca dupa ce ma foloseau. -e ce nu ma

placea niciunul fara sa ma fi culcat cu elB 3u mi-am putut da seama. -e ce nu m-ar fi iubit niciunulB 7 ,entimentele lui Cind? nu au fost nicodata sigure. >azduia atat paternul autodistructiei cat si pe cel al dispretului(dezgustului) de sine. 5osh invatatse de foarte mic sa nu creada in propriile sentimente sau perceptii. 5osh6 7Am invatat crescand ca nu-i bine sa plangi. 3u am plans cand tata incerca sa ma omoare sau sa ma raneasca. 3u am plans atunci cand simteam durere pentru mama. Acest mesa4 imi spunea ca sentimentele mele nu erau in regula si ca eu nu eram in regula, de asemenea.8 Abuzul pe care l-a suferit 5osh cand era un baietel, a adaugat la rusine si sentimentul respectului de sine scazut(self-esteem). 1l se simtea responsabil pentru ceea ce i s-a intamplat. 7Aveam nevoie de dragostea si atentia mamei mele insa atunci ea se dezbraca si ma molesta. Imi doream ca ea sa se opreasca dar nu stiam cum sa o determin. ;-am simtit atat de neputincios. Insa am inteles mereu ca barbatii au mai multa forta decat femeile-aceasta a fost foarte clar pentru mine ca rezultat al modului in care tata o trata pe mama. +e cand aveam cinci ani mi-am insusit perfect imaginea ca el era intotdeauna deasupra iar mama dedesupt. Credeam ca trebuia sa stiu ce sa fac pentru a scapa din aceasta situatie. Ca trebuia sa fiu matur si sa fac ceea ce trebuie. Aveam acest teribil sentiment de rusine fiindca nu stiam ce sa fac. 3u am stiut cum sa mai scap de durere2 7 7,e acumulase atat de multa suferinta. Corpul meu era ranit atat fizic de la batai cat si emotional de nebunia e"istenta in viata mea. 1ram atat de confuz din punct de vedere se"ual. ;a simteam sarac, murdar, si plin de rusine. 1ram speriat de amandoi si de mama si de tata. ;-am simtit vinovat, ca si cand as fi meritat abuzul lor.8. ,entimentele acestea de rusine si de necorespunzator, adesea conduc victimele incestului catre autodistrugere sau co #orta ent co #ul!i", care e!te o tentati"a de a a!ca ru!inea. Am? a recurs mai intai la mancare, apoi la masturbare compulsiva. Cind? a folosit alcoolul, drogurile, promiscuitatea si aparatul de ras pentru a se automutila. 5osh a folosit alcoolul si @alium. -e asemenea a e"perimentat si anore"ia. -esi aceasta dereglare in alimentatie este mai mult specifica femeilor, este adesea intalnita printre victimele incestului. 7In acele momente in care-mi simteam neputinta, cand imi identificam putinul control pe care-l aveam asupra vietii mele, ma opream din mancat pentru a munci compulsiv. As fi gasit o suta de lucruri de facut in doua ore si le finalizam pe toate. -aca nici asta nu functiona, atunci conduceam masina doar ca sa ma mentin in miscare.8 @iata pentru acesti copii este o continua zbatere interioara. Locuind intr-o casa cu alcoolism sau abuzuri se"uale, este traumatic in sine, pentru fiecare in parte. Insa cand amandoua intervin, copilul are nevoie sa-si construiasca mecanisme de aparare mult mai solide. :ricum aceste 7aparari8 nu raman intacte, la fel demult timp, ca cele ale altor Copii Adulti. 1(-ul lor copilaresc dar si fizicul lor sunt de4a destul de obosite. ,uferinta incepe sa se manifeste de la sine, rapid.

517A.A5( D1 3(A.A: #erioada "ar!tei adulte !i recu#erarea A y:

@arsta6A!< Casatorita ;anager companie de asigurari .ecuperare in 6 Al-anon, :A, AC:A, AA timp de noua ani Am? era insarcinata cand s-a casatorit si fiul ei s-a nascut inainte de Craciun. 1a a fost foarte bolnava dupa ce a nascut si impreuna cu copilul, au petrecut primul lor .evelion, singuri. Am?6 7,otul meu a iesit singur si s-a imbatat. Inca imi amintesc supararea si slabiciunea care m-au cuprins atunci. A fost ca o lovitura de pumn. ;-am simtit uluita. ;i-am interiorizat sentimentele. A fost ceva care tocmai a trebui sa fie acceptat. Asa era sa fie, nu e"ista nici o iesire si probabil nu va fi niciodata mai bine...8 Am? a avut ani multi de practica in 7acceptarea intolerabilului8 dar ea s-a amagit crezand ca evadarea in casatorie ar face viata ei, diferita si mai buna. In sase luni de casatorie, cand avea doar &! ani, ea a stiut ca la un anume nivel viata ei avea sa ramana la fel. In curand Am? a inceput sa sufere de diverse afectiuni precum6 bronsita, streptococ si colite. Acestea toate sunt simptome ale furiei nee"primate. Ca si Copil Adult de Alcoolic, victima a incestului si sotie a unui alcoolic, Am? avea suficiente lucruri pe care sa fie furioasa insa nu avea suficient respect de sine sau nu avea abilitatea de a confrunta(trai) efectiv acea furie. 7In primii ani ai casatoriei noastre, parea ca si cum durerea a persistat continuu. Am suferit de depresie severa. Tot ceea ce puteam face era sa gatesc si sa spal hainele. -e asemenea, mancam foarte mult. Am acumulat #*-#) de Cg cand am fost insarcinata si nu le-am pierdut apoi. Continuam sa mananc doar ca sa ma mentin in activitate.8 Am? a ramas insarcinata din nou in anul urmator. ;ama ei a fost evacuata din apartamentul propriu si s-a mutat cu Am? si familia ei. 7A spus ca are nevoie de a4utor si nu are unde merge altundeva. A zis ca nu mai rezista asa ca am dus-o la doctor si acesta a trimis-o intr-un spital de boli psihice. Apoi fratele meu, a venit sa locuiasca cu noi. -ormea pe podeaua din bucatarie, insa dupa doua saptamani sotul meu l-a contactat pe tata si i-a spus ca trebuie sa-l ia pe fratele meu la el.8 -upa ce mama ei s-a e"ternat din spital s-a reintors sa locuiasca cu Am?. 7A locuit cu noi o saptamana si apoi a inceput sa mearga in oras in timpul zilei si se intorcea beata. 1ram foarte nervoasa pe ea si-mi doream sa plece. 3u mai suportam2 In cele din urma si-a gasit de lucru si s-a mutat.8 Cu doua saptamani inainte sa nasca pe cel de-al doilea copil, sotul ei a trebuit sa se opereze de urgenta. -atorita presiunii familiei, a bolii sotului ei si a bolii proprii, depresia ei constanta, Am? a inceput sa bea pentru a scapa de durere. 7La inceput beam pentru a evada. 1ra cea mai buna metoda de a scapa pe care o gasisem pana atunci. 1ra de asemenea si cea mai puternica. 3u mai aveam forta necesara. Alcoolul parea ca ma transforma. +uteam sa-mi e"prim sentimentele. -ar de asemenea imi era teama sa beau pentru ca stiam ceea ce alcoolul le facuse parintilor mei. 7 In ciuda a ceea ce vazuse la parintii ei, curand atractia pentru alcool devenise mai puternica decat frica. =ara nici o baza in resursele sau abilitatile ei interne, alcoolul si mancarea au fost singurele ei raspunsuri la durere. Am? combina mancatul e"cesiv cu bautul.

7Inca continuam sa mananc mult in vremea aceea si regimul meu consta in zaharuri rafinate si amidon. Incepeam sa le am pe ambele, alcool si zahar. Insa bautul si mancatul meu e"cesiv, incepeau sa fie foarte conectate. Am inceput sa pierd controlul in totalitate28 ,otul lui Am? bea de asemenea mult. 7Cand am fost casatoriti prima data, sotul meu era destul de atent. +area ca-l intereseaza ceea ce se intampla cu mine. Apoi insa parca s-ar fi schimbat peste noapte. -intr-o data a incetat sa mai fie afectuos. -e cateva ori am incercat sa mi-l apropiu emotional insa el m-a respins si am stiut cum sa nu mai imi asum acest risc. @enind dintrun trecut al familiei 7bogat8 in alcoolism, parea ca o usa care s-a inchis. ,imteam ca asa este sa fie pentru tot restul vietii mele, si ca eu trebuie sa invat sa traiesc in felul acesta. 3u mai simteam un sens particular al pierderii sau suferintei- un fel de a spune6 73u te mai gandi la nimic, treci mai departe. Insa fa cat de bine poti2.8 Al treilea copil a lui Am? a fost o fata. ,ase luni mai tarziu, cand avea #& de ani, a avut o tentativa de sinucidere cu pilule. In urmatorii douazeci de ani Am? a continuat abuzul de alcool si mancare. 1a se afla intr-o relatie distanta din punct de vedere emotional si era depresiva si cu gandul la sinucidere. In sfarsit ea a epuizat modalitatile de evadare din calea propriei dureri. 71u si sotul meu, a4unsesem acum la razboaie din cauza betiei. 1ram foarte obosita. ;a simteam ca si cand as fi luptat intreaga mea viata. Aveam o prietena care mergea la Al Anon si am realizat schimbarile petrecute cu ea. Am decis sa incerc AlAnonul, uitasem complet de faptul ca am fost alcoolica. :ricum, credeam asta, ca pentru mine era important sa merg la Al-Anon mai intai.Ceea ce Al -Anonul a facut pentru mine a fost sa-mi permita sa formulez o parte din resentimentele mele legate de alcoolismul parintilor mei. La unele intalniri, o parte din durere incepea sa se disperseze-suficient ca procesul de vindecare sa inceapa.8 7Am carat acest sac imens de durere, plin cu frica, vina si rusine, intreaga mea viata si eram in Al-Anon cand am inceput sa-mi usurez putin cate putin incarcatura, fara sa mai adaug nimic la aceasta. Am inceput sa am speranta pentru prima oara in viata measperanta ca poate nu mai trebuie sa continuu pe calea pe care o apucasem. ,peranta ca poate lucrurile se vor indrepta. 7 7: data ce am inceput, in sfarsit, a trebuit sa ma confrunt cu propria mea problema legata de bautura. 3u am mai avut de acum nici o scuza rationala in a mai bea. Inca mi se mai intampla ca ocazional sa ma inbat si nu pot sa inteleg cum am reusit. In sfarsit, a trebuit sa stau fata in fata cu faptul ca sunt alcoolica, ca eram dependenta de alcool.8 7Chiar daca am fost speriata de oricine si de orice, inclusiv de mine, insa cumva am gasit cura4ul sa merg la AA. La intalniri, pentru prima data in viata mea, am inteles6 7Aceasta este ceea ce inseamna o familie adevarata. Asa arata o casa.8 Cu toate ca Am? s-a simtit bine gasind o casa, a avut dificultati in a invata increderea in ceilalti pentru a se deschide si a impartasi e"perientele. 7Cred ca a fost frica ca aveam sa-mi petrec viata band si asta m-a facut sa ma intorc(la intalniri). 3u aveam altundeva unde sa merg. 3u stiam cum sa scap de resentimente, furie, frica de a nu fi capapila sa stau treaza.8 7+rimi doi ani 4umate in AA au insemnat o perioada forte confuza pentru mine. ,ingurele lucruri de care ma agatam erau oamenii care participau si sentimentele pe care

le traiam in timpul intalnirilor. ;a simteam incapabila sa transpun in viata mea ceea cemi insuseam la aceste intalniri.Cei -oisprezece +asi nu au insemnat nimic, nu i-am putut evalua. 7Am continuat sa incerc, sa citesc, sa ma rog. 1ram foarte nervoasa pe sotul meu, fiindca el refuza sa vina la intalniri cu mine. ;i-a zis ca nu-s alcoolica si ca nu va merge la nici o intalnire sau sedinta de consiliere in probleme de casatorie. Am fost foarte ranita si suparata din cauza aceasta. 1ram invidioasa pe oamenii din AA sau Al-Anon care veneau insotiti de tovarasii lor de viata, asa ca am incetat sa mai merg la Al-Anon.7 7-e asemenea Am? participa si la intalnirilor :A(:vereaters Anon?mous-cei care mananca peste limita) insa in acel moment a incetat sa-i mai frecventeze si si-a reluat e"cesele.8 7Tocmai m-am reintors la unul din vechile mele vicii. 3u mai beam, insa utilizam alte substante-zahar si amidon.8 In sfarsit, distrugerea de sine a culminat cu iesirea din AA. +e masura ce gradual renunta la sistemele de suport, furia in ce-l priveste pe sotul ei a rabufnit. Ma !i tea bantuita de !otul eu in ti #ul acelei #erioade ca !i cu nu ai a"ea nici o cli#a #entru ine in!a i, nu, i ai a#artinea #arca deloc. ( i in"ada ereu !#atiul, !olicitandu, i con!tant atentia. Acu #ot "edea clar ca a abu&a e otional. In una din zilele in care a fost cel mai abuziv, a vrut sa facem se". -ar incercam sa fac ordine in propriile mele probleme in ce privea molestarea. ,otul meu m-a facut sa ma simt ca si cand ceva era in neregula cu mine, ca poate sunt frigida de vreme ce nu vreau sa merg in pat cu el. Incercam doar sa scap de el, sa gasesc o modalitate sa-l evit. Insa cu cat am incercat mai mult cu atat l-am determinat mai mult sa insiste. ,-a transformat intr-un conflict de forta, o incaierare, o batalie.8 Am? realizeaza acum, ca sotul ei se simtea amenintat de programul ei de recuperare, fiindca-si simtea propriul alcoolism atacat. Actiunile lui aveau la baza frica. :bsesia lui pentru se" era un alt viciu a lui si un mod de a fi abuziv cu ea. 1a incerca sa trateze cu sotul ei, cu gri4ile in ce privea stabilitatea financiara a familiei si cu certitudinea ca copiii ei erau afectati de bataliile acre se derulau in familie. La trei luni dupa de a iesit din AA, a stat timp de trei zile beata, ceea ce a speriat-o si a pus-o fata in fata cu dificultatea situatiei. 7;-am intors in AA cu convingerea ca este vremea sa-mi probez onestitatea. Am capitulat total. Cred ca acesta este momentul cand recuperarea mea, a inceput in mod real. A trebuit sa-mi restabilsec contactul cu +uterea ,uprema, insa a fost foarte dificil. 1ram speriata de -umnezeu. Credeam ca -umnezeu este e"trem de razbunator. A trebuit sa-mi gasesc propriile cuvinte pentru a ma ruga. Insa nu mi-am mai permis sa traiesc cu un -umnezeu de care imi era teama. Aveam nevoie de un -umnezeu caruia sa ma pot ruga pentru orice si sa cred ca nu-mi va da nimic din ce m-ar putea rani. Aveam foarte multe idei vechi despre -umnezeu de care trebuia sa scap.8 7+rimul lucru pe care a trebuit sa-l fac a fost sa-mi permit sa-mi traiesc furia. A fost foarte important pentru mine sa fac asta. A fost de asemenea foarte util in vindecare. A trebuit !a reali&e& ca era )urioa!a #e Du ne&eu ca a in-aduit !a )iu abu&ata de bunicul. 3u-mi puteam imagina cum un -umnezeu al iubirii ingaduie asa ceva.

7In sfarsit am realizat ca nu a fost dorinta lui -umnezeu sa fiu molestata- ca a fost o intrebuintare abuziva a dorintelor bunicului meu. 9unicul meu era un o bolna", #oate ca nu a a"ut )orta nece!ara !a nu )aca a!ta. Concluzia este ca -umnezeu nu a avut de-a face cu aceasta. -umnezeu nu si-a dorit asta. -aca bunicul ar fi fost capabil sa asculte catre +uterea ,uprema a lui, sunt sigura ca L- ar fi auzit pe -umnezeu zicand 6 7Te rog nu face asta28 si sunt sigura ca +uterea mea ,uprema a plans in timp ce se intampla, probabil pentru amandoi.8 -esi unii alcoolici gasesc ca cea mai buna solutie sa intrerupa lucrul la faptul ca sunt Copii Adulti sau ca au suferit incest, pana reusesc sa stea departe de bautura pentru o perioada mai lunga, Am? a avut nevoie sa scota la iveala incestul, rapid. Acum nu mai abuza de alcool sau mancare, intreaga ei furie, a fost adusa la suprafata. A fost imperios necesar pentru ea sa-si traiasca suferinta ca apoi sa fie capabila sa integreze princiipile si invataturile programului AA. +entru prima data ea a auzit despre conceptul de Copil Adult de Alcoolic la un miting AA. -upa aceea lucrurile au inceput sa se lege2 A realizat ca era nevoie sa priveasca intreaga situatie a familiei ei pentru a putea progresa in propria recuperare. (Continuare) 7+entru mine, alcoolismul meu este in intregime o singura piesa. Crescand intr-o casa de alcoolici nu e"ista o problema separata pentru alcoolismul meu. +entru mine alcoolismul implica toate intr-una6 fizic, mental, emotional si spiritual. -e4a aveam problemele mele mentale, emotionale si spirituale inainte sa incep sa beau. 7resentimentele pe care le avem pentru bunicul meu m-au urmarit pe perioada recuperarii. Am devenit foarte concentrata in a scapa de resentimente pentru a ma putea impaca cu situatia si a-mi gasi linistea. Am facut efortul de a ma ruga pentru bunicul, chiar si mai intens dupa ce murise. -ar dupa ce am incercat o vreme, am realizat ca nu mai pot sa o fac. A trebuit sa fiu onesta cu -umnezeu despre aceasta. I-am spus lui -umnezeu ca stiu ca bunicul este unul dintre copiii Lui si ca am stiut in inima mea ca a fost foarte bolnav. -ar a trebuit sa pastrez si adevaratele mele sentimente. Am sperat ca bunicul a ars in focul iadului pentru ceea ce mi-a facut. 3u doar pentru abuzul fizic ci si pentru rana emotionala, pierderile pe care le-am inregistrat in timp din cauza lui, inabilitatea mea de a ma apropia de un barbat emotional si se"ual- toate dezastrele pe care le-am inregistrat in viata mea. 7Am admis in fata lui -umnezeu ca nu pot sa-mi iert bunicul, ca nu am nici un sentiment pozitiv pentru el si ca sincer il urasc pentru tot ceea ce mi-a facut. L-am rugat pe -umnezeu sa vina in locul meu si sa faca 1l ceea ce eu nu pot-sa-l ierte pe bunicul2 L-am rugat pe -umnezeu sa faca asta pentru mine.8 ;ulti CAA si victime ale incestului isi doresc sa-si ierte abuzatorii, inainte de a-si asuma in intregime gravitatea acestor e"periente. 3u cred ca este posibil sa ierti atata timp cat nu-ti traiesti durerea si mania mai intai. 1ste posibil sa a4ungi la o intelegere din punct de vedere intelectual a situatiei- dar nu sa ierti in intregime. Cand Am? a realizat ca ca ea nu poate ierta dar ca -umnezeu poate sa faca ceea ce ea nu putea, a gasit libertatea de a putea lasa o parte din furia si resentimentele care o dominau. In cele din urma a gasit puterea ca la una dintre intalniri sa vorbeasca despre molestare. =eedbacC-ul pe care la primit in special de la unii membrii care la randul lor se confruntau cu aceeasi problema, a fost e"trem de incura4ator.

;ulte victime ale abuzurilor, au nevoie sa participe la intalniri cu membrii de acelasi se". >rupurile formate numai din barbati sau numai din femei ofera un suport semnificativ. 3u in ultimul rand victimele incestului a4ung la recuperarea chiar mai rapida, daca participa in grupuri in care e"perientele sunt focalizate pe incest. 7Am scris o multime de scrisori pentru familia mea, pe care nu le-am e"pediat niciodata. Le-am citit in fata altor CA aflati in recuperare si apoi le-am distrus. (rmatorul pas a fost sa lucrez la ura de sine. A trebuit sa ma iert pe mine insami pentru ca nu am spus nimanui ceea ce se intampla, a trebuit sa inteleg de ce si sa ma iert pentru asta.8 Tehnica scrierilor de scrisori este adesea folosita de CA si a fost considerata benefica in procesul de vindecare. ,criu o scrisoare unei anume persoane. 1ste o scrisoare nu care sa fie e"pediata, aratata, sau citita direct de catre persoana careia i se adreseaza (cu e"ceptia situatiei in care este autoadresata) . 1ste o scrisoare care va fi citita cu placere de catre CA unui terapist sau unei alte persoane aflate in recuperare. ,ubiectul de baza al scrisorii poate varia dar in general fiind adresata unui membru al familiei face referire la e"perientele, sentimentele, si dorintele care au fost negli4ate-foarte mult din ceea ce nu a putut fi divulgat. 1ste un proces de vindecare emotionala tentacular care-i ofera CA o mai mare claritate asupra sentimentelor si nevoilor din trecut si din prezent. Intrebata despre problema sentimentului de furie-, Am? infrunta influenta pe care l-a avut abandonul, in viata ei. 7(neori aveam senzatia abandonului emotional. -ar alta data parea ca niciodata nu am fost solicitata sa fiu in centru. +area ca si cand adultii din prea4ma mea nu erau capabili sa ma inteleaga. ;ereu aveam sentimentul ca ceva lipsea, ca parintii mei mereu, mereu se indepartau de mine sau ma lasau singura. +rivind inapoi, am realizat ca din cauza ca nu am putut sa-mi e"prim durerea, rusinea, si furia pe care le-am simtit ca si copil, m-am abandonat pe mine insami. 3u am avut alternativa2 +entru a supravietui, a trebuit sa ma retrag, sa abandonez acel mic copil si aceste sentimente cat de bine am fost in stare. +arte din batalia de recuperare a insemnat sa refac intreg procesul, invers.Acum trebuie sa recuperez copilul de care am fugit in tot acest timp. 1ste foarte mult de vindecat in acest sens.(neori m-a simt atat de suparata pentru acea fetita. ,i uneori sunt foarte surprinsa ca am reusit sa controlez atat de bine situatia si ca am reusit a4ung atat de bine. -e asemenea am a4uns sa realizez ca ceea ce bunicul mi-a facut nu a fost in legatura cu se"ul ci cu controlul(puterea).1ste un abuz care are de a face foarte mult cu stima de sine. Am realizat ca nu e"ista motiv sa ma simt vinovata fata de ceea ce s-a intamplat. Acum stiu ca corpul meu imi apartine mie si lui -umnezeu. 1ste intre mine si -umnezeu cine are dreptul sa ma atinga sau sa se apropie de mine. 1ste alegerea mea2 A nimanui altcuiva2 1ste foarta multa libertate in aceasta6 in recunoasterea faptului ca eu pot alege, a fost o cale foarte lunga28

Cindy:
@arsta6#! ,tatut marital6 casatorita, doi fii, :cupatie6programator< .ecuperare6 AA sase ani, sobra,terapie pentru Copii Adulti(CA)

Cind? avea &! anu cand i s-a nascut primul copil.&) luni mai tarziu l-a avut si pe cel de-al doilea. ,pune ca atitudinea ei era ca nu conta daca ar fi ramas insarcinata si in acelasi timp credea ca nu i se putea intampla. ,i cand s-a intamplat a fost total nepregatit-a2 7Am petrecut foarte mult timp acasa cu primul copil.,otul meu muncea in ma4oritatea timpului zilei si apoi isi petrecea noptile in baruri pana la ora inchiderii. In momentul in care s-a nascut cel de-al doilea copil ieseam afara de4a mai mult. Lasam copiii cu sora sau cu soacra mea. 3u-mi amintesc foarte clar sa-mi fi tinut in brate cel de-al doilea baiat, ca impreuna cu sotul meu, 4ucam 4ocul betiilor late, consumand litri de alcool. 3e mutam foarte mult in acesti ani. Locuiam cu rudele in ma4oritatea timpului. Adesea lasam copiii singuri cand ei dormeau. ,au ii lasam cu mama desi stiam ca ea adormea devreme. Am fost o mama ingrozitoare. (rlam la ei foarte mult. 3u ia-m vrut deloc. :data am vrut sa-l pedepsesc pe Tom asa ca am plecat de acasa si am lasat copiii cu el. Cand Cind? si Tom aveau # si respectiv #A de ani au decis sa inceapa tratamentul pentru alcoolism. 3u-si aminteste cum si de ce au decis sa-l inceapa.3ici nu stie daca a fost o decizie comuna.Insa-si aminteste foarte clar ca s-a privit in oglinda intr-o zi si a vazut-o pe mama ei. 73u-mi amintesc sa fi cerut a4utorul sau sotul meu sa o fi facut.3e-am separat si apoi neam intors impreuna in acel prim an si amandoi am stat tre4i.(sober). Asta se intampla acum de sase ani28 In tot acest timp tatal ei si-a continuat comportamentul sau se"ual anormal indiferent unde se afla, spunandu-mi 7cum aratam8. ;-am tot intrebat6 tatii nu fac asta cu fetele lor, nu-i asaB8 Cind? a fost in continuare coplesita de lipsa de putere pe care o resimtea in prea4ma barbatilor si trecea drept o persoana care nu protesta sau nu raspundea inapoi. 1ra o victima clasica (prime victim). ,i ca ma4oritatea CAA ia isi dorea in continuare atentia tatalui ei. A intalnit atat de putini oameni in prea4ma, care sa-i ofere putin din sensul normalitatii, sau a respectului de sine, astfel incat ma4oritatea schemelor (patterns) ei vechi, au continuat. 1a a inceput sa-si refuze sotul oricat ar fi incercat el sa o atinga. 71ram atat de speriata sa nu fiu atinsa de nimeni. 1ram impietrita cand sotul meu se apropia de mine. 3u se intampla doar cu el, desigur. ;a ingri4ora cat de 7paralizata8 devenisem. Insa nu stiam ce mi se intampla. Credeam ca imi place sa fiu in prea4ma oamenilor si uite unde am a4uns. Insa nu a contat cat d emult ma izolam fizic de ceilalti insa nu-i puteam spune tatalui meu sa se opreasca. Amintirile ei legate de abuz, au aparut cand ea a a4uns la pasul al v-lea din AA. Inima programului AA se afla in parcurgera celor &# pasi. La pasul al A-lea se face inventarierea din punct de vedere moral iar la pasul al )-lea se impartaseste aceasta cu o alta persoana si +uterea ,uprema. A fost procesul in care ea s-a confruntat cu adevarul din viata ei. 7 Intr-un sfarsit, a trebuit sa ma confrunt cu e"istenta abuzului in viata mea. La inceput mi-am zis6 1i bine, nu a fost chiar asa de rau. Aceste lucruri se intampla in multe familii. Credeam ca a fost normal. Am avut probleme inclusiv sa utilizez e"presia abuz se"ual. Am continuat sa fac referire la abuz utilizand termenii 7aceasta8 sau 7aceea8. ,punand pe nume pare mult mai real si nu voiam sa fie real. Imi era frica ca nu o sa pot sa rezist la toate aceste amintiri, crezand ca este prea mult.-e asemenea eram atat de plina de suferinta si de rusine incat nu voiam sa admit ceea ce s-a intamplat in fata nimanui.8

.ecuperarea ei a fost ingreunata. 1ra treaza si era foarte bucurosa pentru asta. -ar era de asemenea atat de invadata de ura de sine, furie, teama incat se stingea pe dinauntru. ,-a chinuit luni de-a randul insa atractia ei pentru recuperare a fost mai puternica. A inceput sa urmeze un grup de recuperare Al anon. In acest grup a gasit diversi oameni care-i spuneau din nou si din nou ca ceea ce ea a e"perimentat a fost abuziv din punct de vedere emotional, fizic, se"ual si spiritual. ;a aflam intr-o dilema groaznica. Cu cat imi aminteam mai mult cu atat incercam mai mult sa neg. ,i cu cat incercam mai mult sa uit cu atat imi aminteam mai mult. 1ram cuprinsa de frisoane, voiam sa stau numai sub dus. ;a simteam foarte murdara ca si cand aveam in permanenta ceva pe mine de care nu scapam. +aranoia mea in legatura cu ceilalti oameni a scapat total de sub control. Credeam ca toata lumea ma priveste. Credeam ca toti imi vad mizeria. ,tiam ca trebuie sa reincep sa lucrez la asta ca altfel imi voi pierde mintile intr-un final. Am decis in sfarsit sa reincep, de data asta insa nu singura.,tiam ca trebuie sa spun secretul meu inspaimantator si rusinos unei alte persoane.8 Aceasta a condus-o spre a cere a4utor. Cineva i-a sugerat sa vada un terapist in probleme de se". Terapistul m-a a4utat sa separ ceea ce s-a intamplat cu tata, cu fratele meu si cu ceilalti barbati din viata mea. ;-a invatat despre propriul meu corp. Am invatat diferenta dintre o atingere normala si una improprie. ;i-a inlaturat multe din fricile mele si m-a facut sa inteleg ca am avut motive intemeiate sa fiu speriata. +e parcursul colaborarii cu terapistul si a recuperarii in CAA, a inceput sa interfereze cu unele dintre sentimentele pe care le-a tinut blocate pana atunci. 7Abuzul a fost cea mai inspaimantatoare parte cu care a trebuit sa ma confrunt. ;-am rugat sa rezist in tot acel timp.Inca o fac.Initial am fost nervoasa ca a trebuit sa ma duc la terapist. ;i-am spus ca daca nu as fi fost abuzta cand eram copil nu as suferi atat de mult acum. Au e"istat numeroase dati cand am fost pe punctul de a renunta si sa las totul in urma.;-am gandit inclusiv sa ma sinucid. ;ultumesc -omnului ca nu am facut-o28 Lupta lui Cind? este una foarte comuna in procesul revenirii. ;ulti dintre cei care au fost abuzati le-ar placea, sa aiba o radiera uriasa cu care sa faca totul sa dispara . Acesta este rolul pe care l-a avut alcoolul, drogurile, viata promiscua pentru ea. Ade"arul e!te !in-ura #rotectie i #otri"a ne-arii !i a dece#tiei$ (n!ea na libertate !i ale-ere$ Cind? a fost convinsa sa creada aceasta2 7-ar in adancul inimii mele stiam ca nu aveam cum sa uit. In sfarsit am consimtit sa accept abuzul in locul negarii. Aceea a fost realitatea. 3u mai puteam pretinde ca fiind abuzata nu mi-a fost afectata viata ca si adult. Casatoria mea a fost supusa ristuculu de nenumarate ori. 3e-am ccertat si contrazis si in loc sa elucidez problema am preferat sami gasesc pe altcineva. 7Aceasta mereu a functionat in alinarea durerii inainte de ce nu ar fi functionat si acumB -ar stiam ca fuga din fata realitatii nu mai poate constitui o solutie. Am trait in frica intreaga mea viata. Am inceput sa invat ca eliberarea de aceea frica presupune un adanc e"ercitiu de onestitate. Ca presupune lasarea mea in mainile lui -umnezeu2 Aceasta a fost foarte dificil. Cum sa crezi in ceva pe care niciodata nu l-ai vazut, atins sau simtit, in special in conte"tul in care cei care te-au vazut, atins, pipait au facut-o ranindu-te. Inveti incet sa crezi2 Inveti sa crezi dandu-le voie celorlalti sa fie parte din procesul vindecarii tale. Continuarea recuperarii lui Cind? din celelate adictii a fost ceea ce a

a4utat-o in acest moment. A utilizat ceea ce a invatat in recuperare pentru a isi acorda imputernicire pentru a merge mai departe. 7Amintirile ii aduceau efectiv suferinta fizica.In acel timp credeam ca am sa mor. Am continuat sa ma gandesc la automutilare. ;a tot gandeam la cat m-am epuizat printre droguri si alcool.Cumva insa am avut incredere ca o sa depasesc momentul. Asa ca m-am lasat in voia durerii. Am stiut ca nu am control asupra ei dar de asemenea stiam ca nu sunt singura- si nu era vorba despre o prezenta pamanteana (omeneasca). (na dintre cele mai dificile probleme ale ei a fost sa infrunte realitatea trecutului si a oamenilor care au ranit-o. 1ram speriata de confruntare. Aceasta insemna ca o sa fii facuta de rusine sau ca o sa fii lovita sau, simplu era sa alergi in negare. Imi era frica sa infrunt rusinea, vinovatia, si durerea pe care le duceam. A foat foarte important pentru Cind? sa afle ce stiau ceilalti despre incercand sa vorbeasca cu mai multi dintre membrii familiei. ,i-a intrebat surorile daca-si amintesc despre vreun abuz. Au spus ca au remarcat ca mereu tatal lor a tratat-o pe Cind? intr-un mod diferit facand numeroase remarci cu tenta se"uala la adresa ei.-ar apoi au catalogat neinsemnat, spunand 68Asa era tata. ,tii modul lui de a fi28. Cind? nu a obtinut prea multe informatii de la mama sau fratele ei, el i-a spus ca nu au facut nimic deosebit de ce fac toti fratii si surorile. -oar cu ceva timp in urma, fratele ei a ascultat-o fara sa mai considere intamplarea ca fiind nesemnificativa. Adesea Copii Adulti ai Alcoolicilor precum si cei victime a incestului nu primesc validare sau suport din partea membrilor familiei. Cand acestia deschid subiectul sunt rapid facuti sa se simta prost sau ca gresec spunand asemenea lucruri. ,a te confrunti sau nu cu membrii familiei este o decizie personala pe care fiecare victima a incestului o ia in parte.Confruntarea cu abuzatorul sau cu membrii familiei nu este necesara in procesul de vindecare pentru unii dintre cei abuzati. 1ste un proces individual si decizia iti apartine. Ceea ce este important este sa cunosti e"plicatiile. ;ulti dintre cei abuzati doresc doresc sa discute aceasta cu membrii familiei, pentru a deduce prin altii.Aceasta a fost ceea ce a motivat-o pe Cind?.(neori iti doresti ca membrii familiei sa-ti valideze presupunerile ca toate acestea s-au intamplat. +oate vrei sa rupi tacerea2 Alteori pur si simplu vrei ca ceilalti sa stie pentru a empatiza mai bine cu tine. ,au pentru a te razbuna. -aca stii cu adevarat de ce vrei sa confrunti aceasta cu familia, inseamna ca esti capabil sa-ti privesti dorintele intr-un mod real si rezultatul va fi mult mai aproape de asteptarile tale. ;ulti dintre cei abuzati, au confruntat aceasta cu membrii familiei, au impartasit celor neabuzivi si s-au simtit bine in legatura cu aceasta. Altii doar au simtit o si mai mare respingere. In considerarea faptului de de a vorbi familiei, vorbeste mai intai cu cei care au avut e"periente similare. Impartaseste-ti sperantele si asteptarile si fa-ti o sistematizare a ceea ce ai de spus. +e de alta parte unii dintre cei abuzati au ales sa nu le vorbeasca altor membrii ai familiei si s-au simtit foarte satisfacuti progresele obtinute in recuperare. Cind? inca avea probleme in confruntarea cu tatal ei, greu2 7Comportamentul tatalui meu in ce ma priveste nu s-a schimbat. :ride cate ori venea in prea4ma, vorbea despre aventurile lui din trecut, de cate ori putea sa-i provoace orgasm unei femei, ca si cand se astepta sa fiu impresionata. ,imteam ca vomit pe el. 1ram speriata sa stau in prea4ma lui8 Tata continua sa ma atinga si sa faca comentarii scarboase si bolnave la adresa mea. Am incercat din rasputeri sa nu alunec si sa-i permit sa ma

abuzeze. 1ste atat de inspaimantator si de greu2 In sfarsit Cind? a rupt ciclul abuzului. A decis ca pentru moment sa nuHl infrunte pe tatal ei in legatura cu intamplarea din copilarie-dar va stopa orice abuz prezent. +ot in sfarsit sa spun ca tata nu mai are control asupra mea. 3u-i voi mai permite s ama abuzeze de acum incolo. -e acum inainte nu o sa-l maivad si nu o sa-i mai vorbesc. ,imt ca si cand l-as omori si sunt fericita ca sunt nervoasa. 1ste ceva legat de mine. 3iciodata nu am crezut ca este normal sa-mi e"prim furia fiindca daca as fi facut-o nu as mai fi fost ca si ceilalti ori oamenii m-ar fi parasit. -ar prietenii mi-au demonstrat ca nu ma parasesc daca-mi e"prim furia.A trebuit sa am incredere in ei ca vor ramane. A fost inspaimantator sa cred asta, insa au stat. Acum stiu ca nu mai trebuie sa car durerea tatalui meu. Am incetat sa-i mai fiu 7loiala8 in sensul in care am fost. 3u mai sunt responsabila pentru actiunile lui. +ot sa ma eliberez de el. +ot sa lucrez pentru a fi mama propriilor mei copii si sotia sotului meu. Astazi incep sa invat cum sa negociez cu sentimentele mele de neputinta. Am descoperit ca chiar si atunci cand nu pot schimba o situatie tot am solutii in functie de calea pe care am ales sa raspund. Cand ma gandesc cat de mult timp am fost abuzata, imi vine sa plang. -evin foarte suparata si speriata. -ar stiu ca am de ales fie sa continuu sau nu. Ii multumesc -omnului pentru prietenii, sotul si copii mei. -ar cel mai mult ii multumesc -omnului pentru ca in sfarsit sunt capabila sa ma iubesc pe mine suficient de mult ca sa pot spune6 3(2 ,unt un miracol si-i multumesc -omnului pentru aceasta binecuvantare de a ma vedea pe mine insami ca fiind un miracol. 5:,/ @arsta6 & ,tatut marital6 divortat +rofesie6 medic terapist .ecuperare in6 AA, sase ani -upa absolvirea liceului 5osh a ramas acasa si a urmat o scoala sanitara. In timpul scolii a fost nevoit in sfarsit sa se confrunte cu violenta tatalui sau. 1ra o noaspte foarte geroasa de ianuarie. Tocmai incepusem scoala sanitara si lucram la spitalul din localitate. Tocmai terminasem un schimb de A! de ore. A fost o furtuna de zapada si la intoarecerea spre casa am avut un accident de masina. A trebuit sa-mi sun tatal pentru ami furniza informatiile in legatura cu asigurarea ceea ce a insemnat ca a trebuit sa sun sase sau sapte baruri pana sa dau de el. L-am gasit2 A fost foarte furios la telefon,mi-a fost frica sa merg acasa sar eram atat de obosit si am mers. Cand am pasit inauntru, tatal meu statea in picioare in bucatarie,de"bracat complet ca de obicei, e"ceptie facand faptul ca tinea in mana un pistol. Am inlemnit, nestiind ce e mai bine sa o iau la fuga sau sa-l infrunt. Am stat acolo mi s-a parut ca o ora. Am stiut ca era beat. Apoi a inceput sa tipe cum mereu isi consuma banii cu mine, cum din cauza mea sia ruinat viata. Apoi a luat pistolul si l-a indreptat spre mine. 1ram speriat de moarte dar eram e"trem de obosit. I-am intors spatele spunandu-i daca ma vei impusca nu vei putea duce asta. A inceput sa urle si sa ma loveasca cu patul pistolului peste spate. 3u stiu cum am reusit sa scap si am dormit in masina. A doua zi 5osh a fost foarte adormit la unul dintre e"amenele de la scoala. ,i-a dat seama ca nu poate face fata asa si a mers sa vorbeasca cu coordonatorul programului. La inceput

i-a fost frica sa spuna cuiva adevarul, i-a fost frica in special ca nimeni nu-l va crede. Intr-un final a deschis subiectul catre directoarea programului care l-a dus la un consilier si care l-a plasat intr-un spital de psihiatrie pentru trei luni. ;-au diagnosticat ca fiind depresiv cu tendinte de isterie.;-au hipnotizat si mi-au aplicat un tratament cu saruri. Am fost din nou aptoape de sinucidere. @oiam doar sa inebunesc si sa nu mai merg acasa.+arintii mei nu m-au vizitat niciodata doar prietena mea a venit. 5osh chiar isi dorea sa fie nebun daca asta insemna sa nu trebuiasca sa mearga inapoi acasa si sa continue sa traiasca ca si cand asa ar fi fost intreaga lui viata. 3u avea raspunsuri, nu avea solutii2 ,istemul de la care astepta a4utor nu a facut decat sa-i intretina convingerea ca 7problema era el8. ;ulti nu mai scapa, dupa institutionalizari repetate, insa din fericire 5osh si-a dat seama ca nu-i nebun si mai ales ca nu-i aduce nici un folos sa se poarte ca fiind nebun. -upa trei luni s-a intors acasa. :ricum faptul ca a trebuit sa se confrunte cu tatal lui l-a proiectat in lumea drogurilor. -e la primul cuvant adresat de tata dupa ce am a4uns acasa boala mea s-a inrautatit.+entru urmatorii sapte ani am baut si drogat cat de des am putut. In aceasta perioada 5osh s-a casatorit cu o femeie care era de asemenea un Copil Adult. 3ici unul dintre ei nu era in vreun program de recuperare la momentul acela si dupa doi ani casatoria lor s-a sfarsit printr-un divort. +ana in acel moment renuntase la scoala sanitara dar se pregatea sa devina terapist.