Autobruiajul psihologic

Ce inseamna bruiaj psihologic? O bariera in calea perceperii informatiilor datorata nu unor limite fizice sau intelectuale, ci unei abilitati superioare de a prelucra informatii. Acest bruiaj se datoreaza diferentei dintre capacitatea scoartei cerebrale umane de a analiza un flux sonor de aproximativ 800 cuvinte/minut si debitul verbal mediu de 200 cuvinte/ minut. Cu alte cuvinte, avem posibilitatea de a primi si interpreta mult mai multe informatii decat iti ofera persoana cu care vorbesti, iar diferenta aceasta poate fi utilizata in alte scopuri. Unul din exemple poate fi atunci cand discuti cu o persoana cu care nu impartasesti aceleasi idei si intampini dificultatea de a asculta opinii pe care nu le impartasesti. In acele momente gandul incepe sa zboare catre alte lucruri pe care le ai de facut, incepi sa organizezi urmatorii pasi cruciali pentru a iesii din discutia la care prezinti dezinteres total. Practic te gandesti cum sa pleci mai repede de langa interlocutorul tau mult prea plictisitor, ai momente in care revi la starea normala de comunicare, dar vazand ca emitatorul inca nu a ajuns intr-un moment in care sa-l poti intrerupe, intri la loc in starea de letargie. Lipsa de concentrare se poate datora si faptului ca nu ne insusim corect arta de a asculta Deci si prin urmare, el vorbeste singur si tu vorbesti cu tine! Am descoperit ca poate exista si conceptul de dublu bruiaj.Un bun exemplu poate fi momentul in care esti la un interviu in fata angajatorului iar langa, dar in aacelasi timp o persoana frumoasa de sex opus se uita atenta la tine si analizeaza tot ce spui. Se vorbeste de un dublu bruiaj pentru ca discuti cu o persoana importanta dar in timp ce el vorbeste, tu iti pregatesti in minte raspunsul si il repeti pentru momentul in care il vei face auzit.In acelasi timp esti atent la ceea ce face cea de a 2-a persoana. In cazul acesta gandesti fiecare cuvant, esti atent la fiecare raspuns, fiecare intrebare, fiecare gest pe care il faci in incercarea de a corela discutia cu cea a interlocutorului tau de la interviul respectiv.

Dar in acelasi timp incerci ca raspunsurile, intrebarile, discutia, gesturile sa fie si pe placul celei de a 2-a persoane. Asta creaza un amalgam de ganduri pe care nu le mai poti controla, nu le mai poti directiona si pierzi din esenta mesajelor si implicit perzi ordinea gandurilor. Un alt exemplu este momentul in care esti la volan si-ti suna telefonul, te angajezi intr-o discutie aprinsa sau relaxanta din care se pot intampla doua situatii.Fiind o discutie relaxanta, este posibil sa vorbesti si sa-ti dai seama dupa un anumit interval de timp ca ai ajuns intr-un loc fara sa-ti dai seama cum. In momentul in care conduci si intri intr-o discutie relaxanta dar interesanta, se activeaza mecanismul de autopilot care coordoneaza foarte bine functiile de miscare dar nu se coreleaza cu destinatia initial aleasa.

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE LITERE SPECIALIZAREA COMUNICARE SI RELATII PUBLICE ANUL I

Istoria Comunicarii Conf. Univ. Fernanda Osman

Student : Vasilescu Florin Viorel BUCURESTI Ianuarie 2013