Proiectarea frezei disc pentru prelucrarea canalelor de pana

1.0 Analiza constructiv funcional a piesei din desen

Limea canalului: b = 6 mm;
Diametrul piesei: D = 38 mm;
Lungimea canlului: l = 50 mm;
Adancimea de frezare t
s
=3!5mm
"aterialul piesei OL 45
#$mp$ziia c%imic este urmt$area: C: 00!& ' 05(;
Mn: 050 ' 080(; S: ma) 0*0!5(; P: ma) 0*0!0(
#aracteristicile mecanice sunt urmt$arele +n stare +mbuntit sunt:
limita de curgere* ,
p0&
= 500 -.mm
&
;
rezistena la rupere* ,
m
= /00 ' 850 -.mm
&
;
alungirea la rupere* A
5
= 0!(;
g1tuirea la rupere* 2 = 30( 3minim4;
duritatea 5rinell* 65
ma)
= &35
.0 Ale!erea sc"e#ei de prelucrare
7reza disc pentru canale de pana este $ frez cu dini drepti *frezati* pr$filul
dinil$r reprezent1nd pr$filul dreptung%iular al canalului de pana
7reza e)ecut $ mi8care principal de r$taie n* c$nc$mitent cu deplasarea +n
lungul a)ei* a arb$relui de prelucrat

$.0 Ale!erea #aterialului sculei %i a trata#entului ter#ic
7reza 9a fi e)ecutat din $elul rapid ,p3* a91nd c$mp$ziia c%imic 8i
caracteristicile mecanice c$nf$rm :;A: /38&<80
#$mp$ziia c%imic este urmt$area: #: 0/0 ' 080(; "n: ma) 0!5(;
:i: 0& ' 0!(; #r: 360 ' !!0(; "$: ma) 06(; =: 0/5 ' 0>5(; ?:
00 ' 0!(; -i: ma) 0!(; @: ma) 00&5(; :: ma) 00&(
@entru $el rapid clit* caracteristicile mecanice sunt urmt$arele:
<limita de rupere la c$mpresiune: 335 ' !4 A 00
3
"@a;
<limita de rupere la +nc$9$iere: 336 ' 3/4 A 00
3
"@a;
<duritatea: 60 ' 63 6,#
@artea acti9* din $el rapid ,p3* 9a fi supus unui tratament termic
preliminar 8i a unuia final
;ratamentul termic preliminar este rec$acere de +nmuiere la 8&0<850B# C +n
9ederea prelucrril$r de degr$8are Dup degr$8are se impune rec$acere de
detensi$nare la temperaturi de 600<650B#* pentru e9itarea def$rmrii
ulteri$are a sculei sub influena tensiunil$r interne
Dup prelucrarea de finisare 3+nainte de ascuirea final4 se aplic sculei
tratamentul termic de clire* la temperaturi de 0&50<0&>0B#* cu rcire +n baie
iz$term a91nd temperatura de 500<550B# Dnclzirea +n 9ederea clirii
trebuie efectuat +n trepte* cu meninerea c$nstant a temperaturii la !50<
600B#* 850B# sau.8i 0050B# Dnclzirea 8i rcirea se fac +n bi de sruri:
pentru temperaturi de !50<600B# se rec$mand f$l$sirea eutecticului ternar
:r#l
&
E -a#l E F#l* pentru meninerea la temperatura de 850B# se f$l$se8te
amestecul de 5a#l
&
E -a#l* iar pentru +nclzirea final se rec$mand ca
mediu 5a#l
&
+n amestec cu dez$)idani ,cirea se face +n baie de sruri* +n
trepte
@entru scderea cantitii de austenit rezidual se rec$mand c$ntinuarea
tratamentului prin frig la temperaturi de p1n la C80B#* timp de 30<!5
minute Ap$i se 9$r efectua cel puin d$u re9eniri* succesi9e* timp de 60</5
minute fiecare* +n sc$pul durificrii secundare
Dup prelucrrile de finisare* +n sc$pul ameli$rrii suplimentare a
pr$prietil$r sculei 3duritate 8i rezisten la uzur4 se p$t aplica tratamente
term$c%imice de suprafa* de tipul nitrurrii* sulfizrii sau cianurrii :e 9a
aplica cianurare* +n urma creia se aGunge la $ duritate a sculei de 6>/&
6,#* iar durata de utilizare cre8te cu 050<&00(
Dup tratament* duritatea prii acti9e trebuie s fie de 6&65 6,# 3+n cazul
cianurrii de 6>/& 6,#4* iar a prii de prindere de 35!5 6,#
4.0Calculul constructiv al sculei
4.1 &ia#etrul e'terior al frezei
Hn diametru c$rect e)teri$r al frezei c$rect ales trebuie s asigure:
0 ec$n$mie de material pentru e)ecutarea sculei;
& pr$ducti9itate ma)im a prelucrrii cu freza;
3 durabilitate ridicat;
! rezisten mecanic a frezei;
5 c$nsum minim de energie;
6 stabilitate 8i unif$rmitate +n timpul frezrii;
/ calitate c$respunzt$are a suprafeei de prelucrat
La freze cu diametre mai mari
rezulta gr$simi de asc%iere mici 3 la
aceiasi adancime de asc%iere4* din
care m$ti9 rezulta f$rte specifice
mari*care cauzeaza m$mente de
rasucire si puteri de asc%iere mari
In acelasi timp*frezele cu
diametrul mare necesita un c$nsum
mai mare de $tel pentru
scule*cantitatea de material necesara
pentru freza fiind pr$p$rti$nala cu
patratul diametrului sculei
7rezele cu diametrul mare prezinta si deza9antaGe ca necesita un timp de
patrundere in material mai mare decat cele cu diametrul mic
7rezele cu diametre mari prezinta insa si unele a9antaGe*prin aceea ca
asigura $ e9acuare mai buna a cladirii rezultata in timpul asc%ieri7reza p$te
a9ea un numar mai mare de dinti acestia putanduse ampalsa mai bineHn
diametru mare al frezei permite e)ecutarea unui alezaG mai mare*prin urmare
se p$ate asigura $ fi)are mai rigida a frezei in timpul asc%ieri
Din cauza a9antaGel$r si dea9antaGel$r cauzate de dimensiunile frezel$r se
rec$manda ca pentru degr$sare sa se f$l$seasca freze cu diametre mici*iar
pentru finisare freze cu diametre mari
Diametrul e)teri$r al frezei 3figura &a4 se p$ate calcula cu aGut$rul
relatiei:
D=dE&mE&6 ; m d ! 0
<in care: D<este diametrul e)teri$r al frezei;
d<este diametrul alezaGului frezei;
m<este gr$simea c$rpului frezei
6<este adancimea canalel$r de e9acuare a
asc%iil$r
Fora de achiere la frezare
7$ra periferic care permite calcularea m$mentului de t$rsiune* este dat de
relaia general:
F
K
F
q
f
D
F
u
z
F
z
d
s
F
y
s
t
F
x
t
F
C
t
F

= Jda-K
Hnde:
t C limea de frezare: t =6 mm;
t
s
C ad1ncimea de frezare: t
s
=3!5 mm;
s
d
= 00/ JmmK Cla frezarea cu freze disc
#
7
< c$eficient care ine seama de natura materialului frezei* a materialului
prelucrat* de ge$metrie etc: #
7
= !0;
F
7
c$eficient de c$recie care ine seama de c$ndiii m$dificate de lucru:
F F F
97 7 7
=

F
K
= 0; 97
F
= 0
0 =
F
K
?al$rile c$eficientului 8i e)p$nenil$r pentru calculul f$rei de frezare:
)
7
= 0;
L
7
= 0*86;
z
7
= 0*/&;
u
7
= 0;
M
7
= 0*86
7$ra de frezare are $ direcie $arecare +n spaiu care p$ate fi stabilit 8tiind
c$mp$nentele sale pe trei a)e recipr$c perpendiculare:
A9em urmt$arele relaii +ntre c$mp$nentele f$rei de a8c%iere 6*?:
7
a
= 0 da- <freza se e)ecuta cu dinti drepti
7
r
=0/7
t
;
& &
r t
F F F + =
-umarul de dinti ai frezei se
calculeaza din c$nditia ca in
timpul prelucrari sa se gaseasca
cel putin d$i dinti in asc%iere
simultan

#$nsiderandu<se adancimea
desc%iere t si diametrul frezei D
3figura &b4 ung%iul de c$ntact

se p$ate calcula din relatia :

c$s

=
D
t
D
t D &
0
&
=

-$tand cu pasul ung%iular dintre d$i dinti ai frezei* c$nditia sus

menti$nata se e)prima analitic prin relatia:
&
Dez9$ltand in serie pe c$s

se $btine :
c$s

= 0<
N 6
6
N !
!
N &
&
+ + +

Luand in c$nsideratie primii d$i termeni ai dez9$ltarii* dupa efectuarea
calculel$r* se $btine :

D
t
& =
@asul ung%iular al dintil$r frezei sau ung%iului la centru dintre d$i dinti
este:
z

&
=

z
min
D
t

=
&
Jda-K
Jda-K

( ) 0
86 0
0
3> 3
/& 0
0/ 0
86 0
!5 3
0
6 !0

= D D
t
F
36 * 0
6 * 355

= D
t
F
(i!ura .)
Diametrul dornului frezei
Calculul la rezistenta:
Diametrul se alege astfel ca d$rnul sa reziste la s$licitarile c$mpuse
In timpul asc%ieri acti$neaza asupra dintelui frezei c$mp$nenta tangentiala
7
t
si c$mp$nenta rdiala 7
r
a f$rtei de asc%iere 3figura &c4reducand aceste
f$rte la a)ul d$rnului rezulta f$rta 7=
& &
r t
F F + si m$mentul de rasucire
"=7
t
&
D

=0//8 D
06!
"=0//8 D
06!
La determinarea diametrului
d$rnului se are in 9edere m$dul de
fi)are al acestuia in a)ul principal
al masini<unelte 3figura c4
In cazul d$rnului incastrat in c$nul
arb$relui principal al masini de
frezat m$mentul inc$9$it$r ma)im
este dat de relatia:
"
I
=7
l
"
I
= l D D D = +
36 0 /& 0 /& 0
6! !63 >5 88505 36 0&6!50
Diametrul semifabricatului d=38 mm

l=d.&E30 mm=!>mm
"
I
=&&/0836 D
<036
Jda- mmK
A9and in 9edere ca d$rnul este s$licitat si la rasucire de m$mentul de
rasucire "*se calculeaza m$mentul ec%i9alent 3c$nf$rm te$riei a II<a de
rupere4 cu aGut$rul relatiei:
"
e
=035 "
I
E065
& &
M M
i
+
"
e
=06&& D
<036
E065
/& 0 &8 0
&!00 0 &0!>6& 8! 3060&

+ D D
Of$rtul unitar ec%i9alent este:
W
M
e
e
=
in care :==
3&
3
d
Inl$cuind relatiile si punand
c$nditia ca ef$rtul unitar
ec%i9alent sa fie egal la limita
cu ef$rtul unitar admisibil*
dupa efectuarea calculel$r* se
$btine:
d =
3 3
00 3&
ai
e
ai
e
M M


@entru d$rn din PL# !5
a
= &0 ' &5da-.mm
&

(i!ura .c
d=
/& 0 &8 0 36 0
3
/& 0 &8 0 36 0
&!00 0 &0!>6& 8! 3060& &6 0 88 6!
&5
0 &0!>6& 8! 3060& 5 6 06&&


+ + =

+ +
D D D d
D D D
Diametrul d$rnului trebuie determinat si din c$nditia de rigiditate* punand
c$nditia ca sageata ma)ima a d$rnului sa fie mai mica decat sageata
admisibila
Calculul la rigiditate :
:e f$l$sesc urmQt$arele f$rmule:
f
7z
=
M m
EI
dx
z

f
7L
=
M m
EI
dx
y

.
care cu aGut$rul pr$cedeului ?O,O:#6OAR6I-

f
7z
=
x
z
EI
l F
3
3
8i f
7L
=
z
y
EI
l F
3
3

f
ad
=0*05mm ; O=&*0000
6
da-.mm;

iar f
rez
=
R F F
F
EI
l
f f
y z
3
3
& &
= +

f
rez
=
EI
l
3
3

36 0
6! !63

D

f
rez
=
36 0
I
860

D

I=
=
6!
!
d
mm
!
=S K J 6> / 80 350>
0> 0 ! 36 0
mm D D d

= =
<din c$nditia de rigiditate se $bine diametrul
d
f
=/6> D
<00>
JmmK 304
< din c$nditia de rezistenta se $btine d
r
=
/& 0 &8 0 36 0
&!00 0 &0!>6& 8! 3060& &6 0 88 6!

+ + D D D 3&4
-pentru o valoare data a diametrului D se vor compara relatiile
(1) si ()

d
r
!d
f

-s-a determinat initial gradul de liniaritate a relatiei () pe intervalul de
valori considerat
<relatia de calcul a diametrului d$rnului este:
d=
/& 0 &8 0 36 0
&!00 0 &0!>6& 8! 3060& &6 0 88 6!

+ + D D D
"n#limea profilului dintelui frezei
%=06p ; p<pasul dintil$r
p=
Z
D
JmmK ; p=0>& D JmmK
unde z= 5 0 5 0
ma)
& 0
d
s t
D

<din c$nditia $btinerii canalel$r de asc%ii $ptime

z
D
t

=
&
<din c$nditia frezarii unif$rme
m=0! d=
/& 0 &8 0 36 0
&!00 0 &0!>6& 8! 3060& 0!0 0 /0 &

+ + D D D
,aza de r$tunGire r a fundului cnalului frezei se alege in asa fel incat sa
e)iste p$sibilitatea asezarii libere a asc%ieiDaca se c$nsidera ca arie a
sectiunii acti9e a canalului 9al$area
&
r *atunci intre aceasta marime si aria
sectiuni trans9ersale a asc%iei 3aria sectiuni in f$rma de 9irgula4
T
t
=ts
d
*trebuie sa e)iste rap$rtul:
! 3
&

d
ts
r
,ezulta:

d
ts
r
4 ! 3 3
=
r=055JmmK Cpentru freze disc cu un singur rand de taisuri;
D d E &
h r m + + & &
D
/& 0 &8 0 36 0
&!00 0 &0!>6& 8! 3060& &6 0 88 6!

+ + D D D E
E
/& 0 &8 0 36 0
&!00 0 &0!>6& 8! 3060& 06 0 8 00

+ + D D D E00E055 D *$+
,ez$l9area inegalitatii 334 se face cu aGut$rul pr$gramului
,-./AL,0A0..CPP ane)at pr$iectului
,elatia de calcul pentru diametrul frezei de9ine:
&6 0
ma)
/ 0 06 0 0> 0 &6 0
& 0

f l
d
s
s
t t D
<din calcul rezulta 9al$area D=!0!JmmK se respecta si relatia D=300U&04t
s
:e r$tunGeste aceasta 9al$are la $ 9al$are standardizata : D=!0JmmK
d=
/& 0 &8 0 36 0
&!00 0 &0!>6& 8! 3060& &6 0 88 6!

+ + D D D =&&0JmmK
m=
/& 0 &8 0 36 0
&!00 0 &0!>6& 8! 3060& 0!0 0 /0 &

+ + D D D =88!JmmK
4. Calculul nu#arului de dintii
z
min
D
t

=
&
=&0<din c$nditia frezarii unif$rme
z= 5 0 5 0
ma)
& 0
d
s t
D

=06< din c$nditia $btinerii canalel$r de asc%ii $ptime

z=&0 dinti
4.$ (or#a dintilor
7$rma dintelui frezei trebuie astfel stabilita incat sa asigure $ stabilitate
fata de s$licitarile mecanice si de cele te%nice*sa rezulte canale spati$ase
pentru asc%ii si in acelasi timp scula sa permita un numar mare de reascutiri
La dimensi$narea dintelui frezei*se negliGeza influienta c$mp$nentei
radiale a f$rtei de asc%iere si se c$nsidera ca dintele frezei este s$licitat la
inc$9$iere de catre $rta tangentiala 7
t

"$mentul inc$9$iet$r pr$dus de f$rta tangentiala*intr$ sectiune $arecare

afata la distanta L este dat de relatia:"
I
=7
t
36<L4
Of$rtul unitar de inc$9$iere*in sectiunea respecti9a*se p$te calcula cu
aGut$rul relatiei:
W
M
i
i
=
unde ==
&
&
6
6
x
x
=
rprezinta m$dulul de rezistanta a
sectiuni
@unand c$nditia ca ef$rtul unitar
de inc$9$iere sa fi egal*la limita cu
cel admisibil*dupa efectuarea
clculel$r rezulta: L=6<c)
&
unde c=
z
a
F

,elatia de mai sus arata ca

spatele dintelui trebuie sa aiba
f$rma unei parab$le pentru a a9ea
pr$prietatile unei grinzi de egala
rezistenta
"ai frec9ent se utilizeaza frezele
care au dintele cu spate in ung%i 3figura4*caracterizat prin aceea ca dintele
este limitat de segmente de dreapta tangente la parab$la Dintele astfel
$btinut este rezistent si permite indepartarea asc%iil$r de sectiuni mari @rin
aceasta c$nstructie se mareste pasul danturii din care m$ti9 rezulta un numar
relati9 mic de dinti

360
4 50 !5 3
z

+ = + =
@entru a se limita numarul de scule de $rdinul
d$i*cu care se e)ecuta canalele frezei*se ia
= !5
*
60 * 55 * 50 etc 3din 5 in 5 pana la =000 4
0
60 =
@entru fateta f se c$nsidera marimea f=005U00
mmA d$ua fateta se ia f
0
=0U&mmHng%iul ftetei a
d$ua:
= 30 &0
0

;f=08JmmK ; f
0
=05JmmK
In cazul frezel$r cu dinti drepti* se 9a 9erifica
daca numarul de dinti in c$ntact cu materialul este de minimum d$i:
&
0
=
D
t z
z

z
0
=&00&
w=0
0
;
5.0 Sta)ilirea para#etrilor !eo#etrici funcionali ai sculei
:e aleg din :;A: 0685</! functie de
materialul prelucrat care este PL !5 cu
r

V
60 Jda-.mm
&
K si bS3 JmmK

0
00 =
*
0
&0 =
N

* 0 0 =

r JmmK<raza la 9arf
f
0
=05mm
In cazul frezele disc pentru canal de pana se
alege ung%iul de atac principal c$nstructi9
W 30 0
0
= pentru a se mics$ra frecarea cu
peretii canalului *pastrind insa in apr$pierea
c$lturil$r fatete laterale f
0
*de 05JmmKcare
asigura $ asc%iere mai linistita*deasemeni
c$ntribuie la cresterea durabilitatii
<X=0
0
<cele d$ua plane 3planul fetei de degaGare si planul fetei de asezare 4
9$r f$rma un ung%i diedru ct pe lungimea muc%iei asc%iet$are t=60
0
5.1 Para#etrii !eo#etrici in procesul de asc"iere
#a si la strunire*tinand seama de traiect$ria dercrisa de diferitele puncte ale
taisului *parametric ge$metrici reali se m$difica :

d
p
s
Dccs
D
arctg
&
sin
*

= =
f0 ' 45
* =
<ung%iul de c$ntact
:emnul **plusY se ia pentru frezarea c$ntra a9ansului*iar senmul **minusY
pentru frezarea in sensul a9ansului "arimea ma)ima a lui *in cazul
frezarii c$ntra a9ansului*are 9al$area:

& & &

ma)
D
s
arctg
s D
s
arctg
r
r
r

=
=030

30!0 0
0
4
<se p$t face apr$)imatile:

=
+ =
p
p
p
p
1.0 2e!i#ul de as"iere la frezare
A9ansul
:e ia in functie de felul frezel$r* de diametrele l$r si de materialul prelucrat
3fig 504 A9ind in 9edere ca n$rmati9ele rec$manda 9al$ri ale a9ansului pe
un dinteX al frezei * in c$ntinuare sunt indicate relatile de calcul pentru
numarul de dinti al un$r freze* c$nf$rm datel$r din :;A: , 0685</!J0/K
1.1 Avansul la frezarea cu freze disc
s
d
= 00/ JmmK
La frezarea de finisare a9ansul pe dinte se calculeaza cu relatia :
s
d
=
s
y
s
t
s
z
D
s
x
mp
H
s
C
JmmZdinteK
#
s
= 00! ; )
s
= 0&5 ; z
s
= 05 ;L
s
= 006
s
d
=0&3JmmK
1. 3zura ad#isi)ila
% K J 6 0 ! 0 mm =

%
a
=0!mm
1.$ &ura)ilitatea frezelor
; = 60 JminK
1.4 4iteza de asc"iere la frezare
:e calculeaza cu relatia generala de f$rma
9 =
z
d
s
u
z
y
s
t
x
t
m
!

K
q
D

C


JmZminK
in care:
< F
9
este un c$ieficient gl$bal de c$rectie* care tine seama de c$nditile de
lucru sc%imbate fata de cele in care au a9ut l$c e)perimentarile
<M
9 *
)
9 *
z
9
L
9
u
9
< e)p$nenti care e)prima gradul de influenta al diametrului
frezei adincimi de frezare secundare si principale * a9ansului si nr de dinti
@entru freze disc m$n$bl$c si materialul prelucrat de $tel carb$n a9em:
M
9
= 0&5 ; )
9
= 00;

z
9
= 0&

;

L
9
= 03 ;

u
9
= 00

; #
9
= 685 ; m = 0&
#$ieficientul F
9
se calculeaza ca pr$dus al un$r c$ieficienti partiali de
c$rectie
F
9
= F
m9
F
"9
F
s9
F
l9
F
m9
= este un c$ieficient care tine seama de materialul prelucrat
m
x
r
m
C
m
K

/0
#
m
= 00 )
m
= <0

r
= &5 da-Zmm
&

F
"9
= 0>< tinand sema de materialul frezei ;
F
s9
=00<depinde de calitatea suprafetei;
F
l9
=05<depinde de prezenta lic%idului de asc%iere;
9 =
z
d
s
u
z
y
s
t
x
t
m
!

K
q
D

C


=>!/JmZminK
1.5 (ora de a%c"iere la frezare
7$ra periferic care permite calcularea m$mentului de t$rsiune* este dat de
relaia general:
F
K
F
q
f
D
F
u
z
F
z
d
s
F
y
s
t
F
x
t
F
C
p
F

=
Jda-K
Hnde:
t C limea de frezare: t =6 mm;
t
s
C ad1ncimea de frezare: t
s
=3!5 mm;
#
7
< c$eficient care ine seama de natura materialului frezei* a materialului
prelucrat* de ge$metrie etc: #
7
= !0;
F
7
c$eficient de c$recie care ine seama de c$ndiii m$dificate de lucru:
F F F
97 7 7
=

F
K
= 0; 97
F
= 0
0 =
F
K
Lp
P0
D
f
piesa
L&
:cula
P
t
s
L0
s
n
?al$rile c$eficientului 8i e)p$nenil$r pentru calculul f$rei de frezare:
)
7
= 0;
L
7
= 0*86;
z
7
= 0*/&;
u
7
= 0;
M
7
= 0*86
7
p
=&6!3/ Jda-K
7$ra de frezare are $ direcie $arecare +n spaiu care p$ate fi stabilit 8tiind
c$mp$nentele sale pe trei a)e recipr$c perpendiculare:
7
%
C c$mp$nenta $riz$ntal 3de a9ans4 a f$rei de frezare;
7
9
C c$mp$nenta 9ertical a f$rei de frezare;
7
a
C c$mp$nenta a)ial a f$rei de frezare;
7
p
C c$mp$nenta periferic 3tangenial4 a f$rei de frezare
A9em urmt$arele relaii +ntre c$mp$nentele f$rei de a8c%iere:
7
a
= 0 da-;
7
%
=
=
p
F &/ * 0
/03/da-;
7
9
=
=
p
F /3 * 0
0>&>6da-
1.1 Puterea de frezare
@
e
=
6000
F
p

=0!0J[=K
@entru acest tip de frez aleg ma8ina uni9ersal de frezat (u $ ' 1$ cu
urmt$arele caracteristici te%nice
0
:
<dimensiunile mesei: 3&0 ) 03&0 mm;
<9al$rile turaiil$r arb$relui principal: 30<3/*5<!/*5<60</5<>5<008<050<0>0<
&35<300<3/5<!/5<600</50<>50<0080<0500 r$t.min;
<9al$rile a9ansuril$r l$ngitudinale* trans9ersale 8i 9erticale ale mesei: 0><
&3*5<30<3/*5<!/*5<60</5<>5<008<050<0>0<&35<300<3/5<!/5<600</50<>50
r$t.min;
<puterea electr$m$t$rului: /*3 [=;
<greutatea ma8inii: 3&00 da-
1.5 0i#pul de )az
:e calculeaz cu relaia:
s n
L
t
b

=
JminK
Hnde:
0
F
K
F
q
f
D
F
u
z
F
z
d
s
F
y
s
t
F
x
t
F
C
p
F

=
L C lungimea t$tal de frezare
L = L
p
E L
L
p
C lungimea de frezat a piesei: L
p
= 50 mm
L = L
0
E L
&
Hnde:
L
0
C mrimea de intrare a frezei;
L
&
C mrimea de ie8ire a frezei din z$na de a8c%iere
L0=005 D
f
=&JmmK
f &
D 4 05 * 0 03 * 0 3 L =
& !0 05 0 05 * 0
&
= = =
f
D y
JmmK
L = ! JmmK
L = 5! JmmK
6& 0
0/ 0 !/5
5!
=

=
"
t
min
"rimea stratului +ndeprtat prin reascuire de pe faa de degaGare este 3*5
mm
-umrul de reascuiri este n
d
= 5 reascuiri
Durabilitatea t$tal 0
t
este ;
t
= 6 %
#$nsumul specific de scule la 0000 % timp te%n$l$gic este 055 scule
Durabilitatea +ntre & reascuiri pentru diametre ale frezei D
f
V /0 mm este de
60 min
5.0 Sta)ilirea tipului de poziionare a sculei
@entru scule cu alezaG 8i c$rpul de re9$luie ce e)ecut mi8carea principal
de a8c%iere* partea de p$zii$nare<fi)are se realizeaz prin gaur cilindric
cu pan trans9ersal D$rnul pe care este fi)at freza este +ncastrat la un
capt
@entru m$ntare aleg $ pan paralel de tip A cu urmt$arele dimensiuni:
b =
0
030 * 0
5
mm* +n c1mpul de t$lerane %>;
% =
0
030 * 0
5
mm;
l =
4 56 00 3
mm;
r = 0*&5 mm;
#analul* at1t cel practicat +n d$rn* c1t 8i cel alezaGul frezei* 9a a9ea
urmt$arele c$te:
b =
00& * 0
030 * 0
5

mm* +n c1mpul de t$lerane @>;

t
0
=
000 * 0
0
3
+
mm;
t
&
=
000 * 0
0
3 * &
+
mm;
r = 0*&5 mm
7$ra ce s$licit pana se calculeaz cu e)presia:

!
0
&
f
t
d
M
F
Jda-K
Hnde:
"
t
C m$mentul de t$rsiune ce s$licit d$rnul* Jda
mm -
K;
05 * 0 =
< c$eficientul de frecare dintre pan 8i alezaGul frezei
"
t
= mm da- ! 5&8/
&
!0 3/ &6!
&
=

f p
D F
3> 555
!
05 * 0 0 06
! 5&8/ &
=

F
Jda-K
Lungimea necesar a penei:
a
p h
F c
l

0
&

Hnde:
c
0
C c$eficient al distribuiei neunif$rme a presiunii dintre pan 8i alezaGul
frezei: c
0
= 0*05;
% C +nlimea penei: % = 5 mm;
p
a
C presiunea admisibil +n cazul unei s$licitri cu f$re ce aci$neaz dup
un ciclu pulsat$r: p
a
= 65 "@a
mm >3 !
65 5
3> 555 05 * 0 &
=

l
:e alege $ 9al$are n$rmalizat pentru lungimea penei: l = 00 mm
@ana este A'5'5'10 S0AS 1004 6 71
@entru pene paralele se impune f$l$sirea uni $el cu
&
min r
-.mm 5>0 =
* OL
10 18* S0AS 5009 6 70
@ana se 9erific +n z$na de +ncastrare calcul1nd:
a4 tensiunea de f$rfecare:
&
-.mm 00 00
00 5
3> 555
=

=
l "
F
f

;
b4 tensiunea de +nc$9$iere:
y
i
W
# F
=

mm 3/ * 0
&
5 05 * 0
&
=

=
"
#

3
& &
mm 66 * !0
6
5 00
6
=

=
" l
W
z
&
-.mm >3& !
66 * !0
3/ * 0 3> 555
=

=
i

;ensiunea ec%i9alent se determin cu relaia:

& & & & &
-.mm 0! 0& 0 00 3 >3& ! 3 = + = + =
f i e

&
e
-.mm 050
:e 9erific
7.0. Calculul de rezisten %i ri!iditate a sculei
Calculul la rezistenta:
@entru 9erificarea d$rnului se iau +n c$nsiderare f$rele ce aci$neaz asupra
sculei +n timpul a8c%ierii:
f$ra tangenial (
p
;
f$ra radial (
r

Dat$rit f$rei periferice

de frezare d$rnul este
s$licitat la t$rsiune:
"
t
=
mm da- 8 005/!
&
!0 3/ &6!
&
=

f p
D F

7
%
=
= F &/ * 0
/03/da-;
7
9
=
= F /3 * 0
0>&>6da-
l=D.&E30JmmK
Aleg lungimea d$rnului l = !> mm
7
p
=&6!3/Jda-K
7
r
=0/7
p
;
& &
r t
F F F + =
7
r
= 0/ 7
p
=085/5Jda-K
7=3&300Jda-K
"$mentul de +nc$9$iere este:
> 05830 mm daN l F M
i
= =
"$mentul de +nc$9$iere ec%i9alent M
ec"
este:
3
3
3
& &
0! 005>
3&
0 &&
3&
/ 08038
mm
d
W
mm daN M M M
f
z
t i ech
=

=
= + =

a
z
ech
i
W
M
< = =
&
da-.mm 03 0/
@entru d$rn din PL# !5
a
= &0 ' &5da-.mm
&

Calculul la rigiditate :
:e f$l$sesc urmQt$arele f$rmule:
f
7z
=
x
z
EI
l F
3
3
8i f
7L
=
z
y
EI
l F
3
3

f
ad
=0*05mm ; O=&*0000
6
da-.mm;
iar f
rez
=
R F F
F
EI
l
f f
y z
3
3
& &
= +

f
rez
=
EI
l
3
3
7
r

I=
6!
!
d

f
rez
=00005VV005JmmK<se 9erifica c$nditia de rigiditate
Dintele se 9erific +n z$na de
+ncastrare:
3
& &
mm 3 30
6
60 5 6
6
=

=
c t
W
z
mm da- 0! 036! = = H F M
p i
&
&
da-.mm 50
da-.mm !!
=
< = =
ai
ai
z
i
i
W
M

:.0 Sta)ilirea sc"e#ei de ascutire
Ascutire sculei in stare n$ua se face atat pe fata de degaGare cat si pe fata de
asezarereascutire se face in fuctie de sc$pul urmarit *tipul sculei *natura
uzurii
"aterialul piesei fiind PL#!5 uzura pred$minanta este cea a fetei de
degaGare
,eascutirea pe fata de degaGare prezinta urmat$arele a9antaGe:
< in cazul sculel$r pr$filate* detal$nate* pr$filul se pastreaza c$nstant*
iar reascutirea se e)ecuta simplu;
< 9ariatia diamertului sculei* respecti9e a inaltimi dintelui este mai putin
pr$nuntata
Dar acest m$d de reascutire prezinta deza9antaGul ca determina $ scadere
treptata a gr$simi pici$rului dintelui* deci si a rezistentei acestuia
Daca s<ar f$l$si pentru eliminarea uzuri fetei de asezare* reascutiri pe fata
de degaGare* gr$simea stratului de material eliminate ar fi mult mai mare*

a a + > + = &0 sin 00 c$s


Dimp$tri9a* daca uzura
d$minanta este cea a fetei de
degaGare* reascutirea este rati$nal
sa se practice pe fata de degaGare
3fig a4 intrucat* al f$l$sirea unei
reascutiri a fetei de asezare* s<ar
elimina $ gr$sime de material
mult mai mare




@entru frezecu dinti drepti se f$l$seste sc%ema din figura:
10.0Condiii te"nice !enerale de calitate
#$ndiiile te%nice de calitate pentru freze din $el rapid cu alezaG 8i dini
frezai se dau +n S0AS 111$;57
10.1. (or#e %i di#ensiuni
7$rma 8i dimensiunile frezel$r trebuie s fie c$nf$rm standardel$r sau
n$rmel$r dimensi$nale +n 9ig$are* iar pentru tipuri speciale de freze*
c$nf$rm desenel$r de e)ecuie acceptate de c$mun ac$rd de ctre pr$duct$r
8i beneficiar
10.. A)ateri li#it
a4 la diametrul e)teri$r c$nf$rm standardel$r +n 9ig$are* +n
c1mpul de t$lerane <s11: \ 0*0& mm;
b4 la diametrul alezaGului de fi)are* +n c1mpul de t$lerane =5:
008 * 0
0 f
06 d
+
=
* c$nf$rm S0AS 710$;17;
c4 la lime* +n c1mpul de t$lerane <s11: E 0*& mm;
d4 la raza pr$filului* +n c1mpul de t$lerane "11;
e4 la ung%iul de degaGare 8i de a8ezare : \ &
$
;
f4 la cilindricitate* c$nf$rm clasei de precizie ?II* S0AS 5$:;11
La dimensiunile fr t$leran abaterile limit 9$r fi c$nf$rm S0AS $00 ;
11* e)ecuie miGl$cie
10.$. >taia radial %i frontal
5taia radial 8i fr$ntal admis a ti8uril$r nu trebuie s fie mai ridicate
dec1t 9al$rile:
btaia radial a dinil$r pu8i* clasa de precizie I]:
30*08 ' 0*054 mm;
btaia radial pentru dini +n9ecinai* clasa de precizie ?III:
30*0! ' 0*0/4 mm;
btaia fr$ntal pentru suprafaa reazem* clasa de precizie ?I:
0*0& mm;
btaia fr$ntal pentru ti8uri* clasa de precizie ?II: 0*03 mm
10.4. 2u!ozitatea suprafeelor sculei 2a
faa de degaGare: 08
m
;
suprafeele neacti9e ale canalului: 3*&
m
;
suprafaa alezaGului: 0*6
m
;
suprafaa de spriGin: 0*6
m
;
faa de a8ezare: 0*8
m

Duritatea prii a8c%iet$are* dup tratament termic* trebuie s fie 6,#

= 6& ' 65* pentru freze din $el rapid :e rec$mand aplicarea de tratamente
term$c%imice dup tratamentul de +mbuntire care p$t ridica duritatea la
/0 6,#
11.0 Msuri de protecia #uncii la prelucrarea prin a%c"iere a sculelor
a%c"ietoare
7$l$sirea lic%idel$r de a8c%iere impune respectarea un$r masuri
generale de igien* printre care :
0 utilizarea aprt$ril$r antistr$pi ale ma8inil$r unelte ;
& pstrarea cureniei la l$cul de munca;
3 g$lirea si curarea peri$dica a rezer9$arel$r de lic%ide ale
ma8inil$r unelte;
! f$l$sirea c1rligel$r pentru +ndeprtarea a8c%iil$r 3se e9ita rnirea
pielii4 ;
5 purtarea %ainel$r de pr$tecie si splarea l$r regulata 3la d$ua
sptm1ni4 ;
6 splarea m1inil$r si antebrael$r cu apa calda si spun la pauza de
pr1nz;
/ splarea sub dusuri calde la terminarea lucrului ;
8 sc%imbarea %ainel$r de pr$tecie si a rufriei de c$rp la terminarea
lucrului;
> +nl$cuirea lic%idel$r de a8c%iere la termenele fi)ate;
00c$ntr$lul de lab$rat$r al lic%idel$r de a8c%iere si +nclzirea l$r la
$%
%
C
@entru ca lucru la ma8inile de ascuit scule sa decurg fr accidente*
este necesar s se respecte pe l1ng regulile de pr$tecia muncii 9alabile la
ma8inile de rectificat* $ serie de reguli suplimentare
Dnainte de fi)are +n arb$rele principal al ma8inii de ascuit* c$rpul
abrazi9 trebuie +ncercat pe $ ma8in special * la $ 9itez periferic
superi$ar cu &% ( )*+ 9itezei +nscrise pe c$rp 3 c$nf$rm :;A:60//<
604
:e 9erifica daca c$rpul abrazi9 este fisurat* cu aGut$rul unui ci$can de
lemn #$rpul abrazi9 se fi)eaz pe un a) si se l$9e8te u8$r cu ci$canul
#$rpurile abrazi9e cu liant de bac%elita sau 9ulcanita * nefisurate * pr$duc
un sunet surd* fr 9ibraii* iar c$rpurile cu liant ceramic pr$duc un sunet
clar* fr 9ariaia intensitii
"a8inile de ascuit trebuie +nzestrate cu aprt$ri din $tel sudat sau turnat
Hng%iul desc%iderii aprt$rii* gr$simea pereil$r* dimensiunile 8i f$rma
aprt$rii trebuie s c$respund prescripiil$r de te%nica securitii de la
ma8inile de rectificat
"a8inile de ascuit scule* care lucreaz fr lic%ide de a8c%iere 3maG$ritatea
ma8inil$r de ascuit scule4* se 9$r +nzestra cu instalaii de aspiraie a prafului
Aspirat$arele de praf se fi)eaz* de $bicei* in Gurul c$rpului abrazi9* a91nd si
r$l de carcasa de pr$tecie in acela8i timp Aspiraia prafului si a a8c%iil$r se
face de ctre un 9entilat$r puternic a8ezat intr<$ alta incapere Acest
9entilat$r p$ate fi f$l$sit pentru t$ate ma8inile de rectificat si ascuit scule
La ma8inile de ascuit cu a9ans mecanic * r$tile de mana* care f$l$sesc si
pentru deplasri manuale * nu au 9$ie sa se r$teasc ci trebuie pre9zute cu
un sistem de decuplare de la arb$rele care se r$te8te mecanic
"ecanismele si disp$ziti9ele ma8inil$r de ascuit manual trebuie astfel
dispuse* fata de c$rpul abrazi9* ca sa e9ite p$sibilitatea prinderii m1inii
ascuit$rului* in timpul lucrului
La ma8inile de ascuit se 9a asigura $ prindere si fi)are sigure a sculei de
ascuit* astfel ca sa nu apar p$sibilitatea smulgerii accidentale din m1na
ascuit$rului sau din disp$ziti9ul de fi)are Aceasta msur trebuie asigurat
at1t de pr$iectant c1t 8i de ascuit$r Dn acest sens* ascuit$rul trebuie s
c$ntr$leze temeinic* +nainte de +nceperea lucrului* dac scula este fi)at
c$rect 8i str1ns eficient* dac disp$ziti9ul este bine fi)at de masa ma8inii*
daca ma8ina este bine reglata * daca direcia si sensul $rganel$r in mi8care
sunt c$recte* etc
A-.?.
,-./AL,0A0. .CPP
^include Vi$stream%S
^include Vmat%%S
^include Vfstream%S
^include Vstdlib%S
^include Vstdi$%S
^include Vi$manip%S
main34_
d$uble d*e*M;
e=0;
$fstream $ut3`digr$dat`4;
if3N$ut4_
c$utVV`-u se desc%ide punctesup`;
e)it304;
a
f$r3d=0;dV0&00;d=dE054_
M=d<sMrt36!88Ap$X3d* <0364E0&6AsMrt33060&8!Ap$X3d*
0&84E&0!>6&0Ap$X3d* <0/&444
<sMrt30088Ap$X3d* <0364E006AsMrt33060&8!Ap$X3d*
0&84E&0!>6&0Ap$X3d* <0/&444
<38<055AsMrt3d4;
if33MV=e4bb3MS<e44
_
$utVVMVV`Zn`;
a
a
$utcl$se34;
a