Sunteți pe pagina 1din 4
Tehnoredactarea computeri- zatii (Desktop Publishing-D1P) utilizeazii computerele pentru a scrie, ilustra ~i
Tehnoredactarea computeri- zatii (Desktop Publishing-D1P) utilizeazii computerele pentru a scrie, ilustra ~i
Tehnoredactarea computeri- zatii (Desktop Publishing-D1P) utilizeazii computerele pentru a scrie, ilustra ~i
Tehnoredactarea computeri-
zatii (Desktop Publishing-D1P)
utilizeazii computerele pentru
a scrie, ilustra ~i tehnoredacta
documente. Multe dintre aceste
documente potfl apoi tipiirite
in cele mai bune conditii
p UbliCatiile editate computerizat variaza din punct de vedere al complexitatii de la simple ziare,
p UbliCatiile editate computerizat variaza
din punct de vedere al complexitatii de
la simple ziare, tiparite in alb-negru,
pina la reviste ~i carti colorate. De la sfir~itul
anilor '80 DTP a lnlocuit treptat metodele
invechite prin care sp~ciali~ti sau chiar firme
diferite trebuiau sa execute anumite sarcini.
Sistemele DTP permit unei singure persoane
sa realizeze de la biroul sau o multitudine de
functiuni, inclusiv scrierea ~i editarea, pro-
iectarea paginilor, culegerea ~i pregatirea ca-
racterelor ~i a graficii
La mijlocul anilor
cuscopul
de a fi tiparite.
~
'80 au existat patru rnari
~
momente de cotitura in tehnologie, care au ~
facut posibila aparitia editarii computerizate. in e
primul
rand a contat perfectionarea
compute-
-§.
relor personale Apple Macintosh.
Pinna Apple
~
a perfectionat displayul
WYSIWYG (What You ~
Apple ~ a perfectionat displayul WYSIWYG (What You ~ See Is What You Get), adicl "vei
Apple ~ a perfectionat displayul WYSIWYG (What You ~ See Is What You Get), adicl "vei
Apple ~ a perfectionat displayul WYSIWYG (What You ~ See Is What You Get), adicl "vei
See Is What You Get), adicl "vei avea ceea ce vezi", la fel ca Graphical
See Is What You Get), adicl "vei avea ceea ce
vezi", la fel ca Graphical User Interface (GUI) -
Interfata Utilizatorului de Grafica, care a facut
posibila renuntarea la obligativitatea de a dac"
tilografia mtr-un ~ir de comenzi. Acum utiliza-
torul poate sa foloseasca doar mouse-ul sau o
alta unitate pentru a depiasa o sageata pe ecran
~i a activa astfel o anumita actiune.
A doua realizare a fost perfectionarea impri-
mantei cu laser Apple LaserWriter care asigura
o malta rezolutie pentru text ~i grafica ~i era un
produs accesibil ca pret. Cea de-a treia realizafe
a fost perfectionarea limbajului de programare
PostScript de catre fmna Adobe Systems. Acesta
permitea computerelor sa comunice cu impri-
O O versiune a primului program efectiv de aranjare in pagina Aldus Page Maker.
O O
versiune
a
primului
program
efectiv
de
aranjare
in
pagina
Aldus
Page
Maker.
O Un sistem de tehnoredactare com- puterizata de baza consta dintr-un com- puter. o imprimanta
O Un sistem de
tehnoredactare com-
puterizata de baza
consta dintr-un com-
puter. o imprimanta
~i un program care
le coordoneaza. El
mai poate con1ine ~i
un scaner.
O in compara1ie cu vechile metode de aranjare in pagina a materialului tiparit, tehnoredactarea computerizata
O
in
compara1ie
cu
vechile
metode
de
aranjare
in pagina
a
materialului
tiparit,
tehnoredactarea
computerizata
reprezinta
o reali-
zare
remarcabila
care
permite
scriito-
rilor
sa se exprime
prin
inermediul
tas-
taturii
~i a mouse-
ului
pentru
a putea
controla
cuvintele
~i
modul
in care
ele
vor fi tiparite.
mantele pentru a putea descrie inf~ti~rea paginii ce uffi1aa se imprirna. Si in al patrulea
mantele pentru a putea descrie inf~ti~rea
paginii ce uffi1aa se imprirna. Si in al patrulea
rand a contat foarte mult aparitia publicatiei
PageMaker,softwarul de baza al pagin~rii.
Expresia"tehnoredactarecomputerizata"a fost
folosita pentru prima data de c~tre Paul
Brainerd, fondatorul corporatiei Aldus $i co-in-
ventator ai PageMakerului. Publicata pentru
prima oarn in octombrie 1985, PageMakera
permis tehnologiilor Apple $i postScnpts~ fie
vandute ca sistemefoarte ieftine de producere
rapid:1.a publicatiilor la o calitatefoarte bun~.
Un sistem DTP de ba~ se compune din
computer, softul specializat$i o imprimanta cu
laser.Softul sistemelorDTP include, de obicei,
un program de editare a textului, unul de ilus-
!! ~ a- ~ 8. V' -" c E "-
!!
~
a-
~
8.
V'
-"
c
E
"-

11"'7

TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATA
TEHNOREDACTAREA
COMPUTERIZATA
trare ~i iJn program de aranjare in pagina. Une- le sisteme folosesc scanere pentru includerea
trare ~i iJn program de aranjare in pagina. Une-
le sisteme folosesc scanere pentru includerea
imaginilor in documentul digitalizat editat.
00
Ilustra'ii
prelu-
crate
cu ajutorul
programului
Photoshop.
Acest
Scanare
~i
bitmaps
program
permite
Un scaner este utilizat la fel ca un fotocopiator,
dar transforma culorile ~i formele imaginii sca-
nate intr-un cod digital -acel~i pe care com-
puterul il folose~te pentru a prelucra toate cele-
lalte date. Lumina este reflectat:l pe imagine ~i
apoi inapoi in scaner. Aici ea va atinge o arie de
unit:lr;i cuplate cu incarcatura fotosensibila
(CCDs). Cantitatea de lumiru1 care cade pe CCD
modifica cantitatea de curent din interiorul
unit:ltii. Un echipament de masura foarte sensi-
bil va detecta variar;ia curentului ~i ova trans-
forma intr-un numar care repreziqt:l gradul de
luminozitate. Acest numar va detetinina nuanta
unui pixel. Pixelul este un un rnic punct care
formeaza imaginea pe monitorul computerului.
Imaginea digitala care rezult:l se nume~te
bitrnap (hart:l de biti). Odat:l ce a fost digitali-
zat:l, o ilustrar;ie poate fi modificata prin pro-
gramele de fotoimagistica. Acestea sunt pro-
grame de editare a bitrnapurilor utilizand unel-
te speciale ~i flltre -petele pot fi ~terse, fun-
dalurile pot fi schimbate, sau se poate schimba
chiar intreg echilibrul de culori. Softul fotoi-
magisticii poate fi utilizat pentru a crea noi
ilustrar;ii din schite. Un pachet pentru desenare
constituit din termeni de constructie geometri-
ca pura (linii, umpluturi ~i curbe) nu reprezint:l
un bitrnap. Imaginea asfel obtinut:l poate fi
transmisa apoi softului de punere in pagina.
Programe ca PageMaker, QuarkXpress sau
Corel Ventura Publisher perrnit utilizatorului sa
combine fl.5iere separate, de tipuri diferite pen-
tru a obtine publicar;ia dorit:l. Se fIXeaza numa-
rul ~i marimea paginilor, se aleg elementele pa-
ginii, se culege textul, se fIXeaza modul in care
acesta va intra in pagina impreuna cu imaginile.
unui
computer
sa
prelucreze imagini,
sa schimbe
culori
~i
forme,
ba chiar
sa
creeze
imagini
noi
utilizandu-le
pe cele
vechi.
Caractere
~i
fonturi
Pentru a redacta textul trebuie ca unul sau mai
multe fonturi
sa fie instalate in sistem. Un font
este 0 colectie de caracterecu stil ~i rru1rime
omogen~. Aceastapoate fie s~ fact parte din
programul de aranjare In pagiM, sau s~ fie
apelat de c~tre'acestaori de cite ori este ne-
voie. in mod alternativ, exis~ fontcartridge-uri
-uni~ti Incolporate In imprimantele cu laser
carecontin fonturi suplimentare,Inregistratepe
chipuri ROM.
Diferenta dintre programele de procesare
a textelor, cum ar fi Microsoft Word sauWord
Perfect ~i softul de paginatie nu mai este per-
fect delimitat~. Unele procesoare de text au
anumite facilit~ti In specificareacoloanelor, a
curgerii ~i aranj~rii textului respectiv In posi-
bilitatea apel~rii fi~ierelor grafice. Diferenta
cons~ in faptul c~ tehnoredactarea compu-
teriza~ pune, mai nou, accent pe proiectarea
graficii ~i pe facili~tiile care ii permit s~ pre-
lucreze documente din ce in ce mai mari.
le~iri
DTP
Graficile raster sunt imagini generateprin sca-
narea unui 1ntreg ecran sau pagini, marcand
~
~
O
Operatorul
din
imagine
folose~te
un
~
mouse,
un mic instrument
cu o bila incorporata
~
care
permite
sa dai "click"
pe o anumita
por-
~
tiune
a ecranului.
in DTP folosirea
cu u~urinta
a
~
acestui instrument
este
o necesitate
de baza.
118

fiecare punct ca fiind negru, alb sau de alt~ culoare. Imaginile computerizate sunt rasteri- zate in bitmapuri de marime ~i form~ cores- punz~toare de un Raster Image Processor (RIP) care va formata documentul de ie~ire ca

o gril~ de puncte. Toate unit;ltile de ie~ire ale DTP-ului includ o form~ a RIP-ului. IntrareaIn RIPse face cu un set de comenzi In PostScript, un limbaj de imprimant;l realizat la mijlocul anilor '80 de Adobe Systems. Imaginile In forma PostScript-de exemplu imagini create

cu soft de desenare-contin

instructiuni pen-

tru unit;ltile de ie~ire PostScript al~turi de

o

imagine bitmapat~ care li va da editorului

o

idee desprecum va ar:lta ilustratia ce urmeaz~

a se tip~ri. Documentele prelucrate cu ajutorul DTP pot fi tip~rite pe diferite unit;lti, In functie de produsul finit. Imprimantele cu laser mono- cromesunt folosite pe o scar~foarte larg~. Ele utilizeaz~razele laser pentru a genera o ima- gine cafe este apoi transferat~ electronic pe hartie. Imprimantele modeme lucreaz~ cu rezolutiiide 600 pan~ la 1200dpi. Tehnologia imprim:!!.riicolor este mai variat~, de la impri- mantelecu laserla imprimante cu transfer ter- mic, cu colorare prin sublimare ~i ma~ini de fotoculegere a textului. Imprimantele cu transfer termic folosesc c~ldura pentru a fixa pigmentul cerat pe hartie. Intensitatea culorii

este mult superioar:l celei

mantele color cu laser, dar produsul obtinut arat;l mai brut deoarece culorile au tendinta de a se scurge una futr-alta. De asemenea,

acest proces este destul de lent

capului de imprimare care trebuie s~ treac~

realizate cu impri-

din cauza

care trebuie s~ treac~ realizate cu impri- din cauza .~ O Corel Ventura prezentat la un
care trebuie s~ treac~ realizate cu impri- din cauza .~ O Corel Ventura prezentat la un
.~ O Corel Ventura prezentat la un targ comercial. Tehnore- dactarea computeri- zata reprezinta o
.~
O Corel Ventura
prezentat la un targ
comercial. Tehnore-
dactarea computeri-
zata reprezinta o
lume in care noile
descoperiri apar in
mod continuu ~i con-
stant. Targurile sunt
evenimente foarte
importante
pentru
producatori.
O Computerul
lap-
top'. reprezinta
o
realizare mai recenta.
El permite solu~io-
narea unor probleme
~i chiar editarea de
oriunde -din avion
sau din tren
-~i
con-
fera O mare
libertate
de mi~care.
~
de patru ori pe deasupra imaginii, la:sandun
anumit timp Intre trecerile succesive necesar
pentru a perl1lite ca ceara sa:se ra:ceasca:.
Imprimantele cu sublimarea culorii sunt In
fruntea tehnologiilor imprima:rii color.
Produsul finit pare a fi continuu, ca o foto-
grafie. Imaginea este compusa: din puncte
colorate, ca cele create prin transfer termic
Insa:cele createprin sublimarea culorii sunt ca
ni~te puncte care au difuzat unul In altul.
Rezultatul este o imagine lucioasa: avand
culori foarte intense. Imprimantele cu subli-
marea culorii sunt foarte scumpe ~i de obicei
editurile mici sau firmele de design grafic
apeleaza:la serviciile unor firme specializate
pentru a-~i realiza lucra:rilecolorate.
duce CameraReady Copy (CRC),cti
toate c~
Pa~ii
de
baza
in
tiparire
in final, programele de paginatie pot pro-
noua generatie de prese digitale a eliminat
necesitatea existentei acestui staditi f~cand
posibil~ tip~rirea doctimentelor direct din
fi~ierele create In sistemul DTP.Toate proce-
sele de tip~rire urmeaz~ aceia~i pa~i In
preg~tirea texttilui ~i illistratiilor. Ace~tia
stint: (1) preg~tirea illistratiilor pentru repro-
dticere ~i (2) ctilegerea texttilui ~i paginatia.
Ctilegerea texttilui reprezint~ asamblarea
literelor ~i a ntimerelor pentru a crea porti-
tinea de text a tip~riturii. in trecut tipografii
utilizati matrite ~i caracteregravate pe care le
aranjati individual, liter~ cti liter~, pentru a
forma randuri ~i pagini de text. Tip~rirea cti
metal cald era metoda de tip~rire cel mai des
utilizat~ pan~ prin anii '60, cand s-a Inloctiit,
aproape In totalitate cti foto-tip~rirea. Acest
procedeti realizeaz~ imagini ale literelor sati
119
TEHNOREDACTAREA COMPUTERIZATA
TEHNOREDACTAREA
COMPUTERIZATA
pe un film sau pe o hartie foto-sensibil~. Foto-tipirirea Majoritatea ma~inilor care lucreaz~ prin foto-
pe un film
sau pe o hartie
foto-sensibil~.
Foto-tipirirea
Majoritatea ma~inilor care lucreaz~ prin foto-
tip~rire
Inmagazineaz~ informatiile
despre
designul caracterelor Intr-o memorie a com-
puterului. Textul care urmeaz~ a se culege
este ~i el, la randul lui stocat In memoria
computerului dup~ ce a fost dactilografiat pe
tastatur~. Acest computer este conectat la
ma~inade foto-tip~rire, care de obicei contine
un laser. Unitateava folosi informattile stoca-
te In calculator ~i va transmite impulsuri lumi-
noase pe hartia sau pe filmul foto-sensibil.
Hartia sau filmul vor servi ulterior pentru a
preg~ti pl~cile de imprimare. Multe ma~ini din
aceast~gam~ au posibilitatea de a culege atat
textul cat ~i ilustratiile. Acestea sunt deseori
denumite culeg~toarede foto-imagini.
Diferenta esential~ dintre sistemele de
foto-tip~rire din anti '60 ~i a sistemelor DTP
care au ap~rut dup~ 30 de ani, const(}In tre-
cerea de la un sistem brevetat, ~i deci foarte
scump -cum ar fi de exemplu un terminal
Linotype conectat la o ma~in~Linotronic uti-
lizand fonturile Linotype -la un a~anumit sis-
tern "deschis".Un asemeneasistemface posi-
bil ca orice computer, cum ar fi un Macintosh
sau un IBM compatibil -cu o memorie sufi-
cient de mare -s~ ruleze softul DTP produs
de o a treia firm~. Faptul c~ toate programele
DTP utilizeaz~ limbajul PostScript face ca
orice computer care ruleaz~ pachetul DTP s~
poat~ comunica cu orice unitate de ie~ire care
include un RIP. Prin urmare, un fi~ier de do-
cumente creat pe un computer Macintosh
poate fi tip~rit pe orice unitate de ie~ire,de la
imprimant~ cu laser pan~ la o pres~ digital~.
DTP
electronic
O Lucrand in World-wide Web, un mediu in care tot materialul este disponibil electronic ~i
O Lucrand
in World-wide
Web,
un mediu
in
care tot
materialul
este
disponibil
electronic
~i
nu sub forma
tiparita.
Dar
paginile
pot
ti
in-
teractive
~i ofera
posibila~i
de alegere
variate.
O Genera~ia viitoare de DTP va utiliza pe scara larga mijloace de stocare a informa~iilor
O Genera~ia viitoare
de DTP va utiliza pe
scara larga mijloace de stocare a informa~iilor
mai puternice ~i mai portabile, ca de exemplu
compact discurile sau diferite benzi.
create cu ajutorul limbajului Acrobat, pot sa apeleze programe gratuite de citire de pe Internet.
create cu ajutorul limbajului Acrobat, pot sa
apeleze programe gratuite de citire de pe
Internet. La mijlocul anilor '90 tehnoreactarea
computerizata s-a dezvoltat Intr-o asemenea
masura Inc3-ta Inceput sa includa pagini vir-
tuale ale Word-wide Web. Din ce in ce mai
multe publicatii traditionale apar ca site-uri pe
Web, dar orice persoanaconectatala Internet
~i care are c3-tevacuno~tinte de programare
poate sa-~icreeze propriile pagini de Web.
Hot
java
Spre deosebire de media publicatiilor de
dinainte, Webul este un instrument interactiv:
paginile pot contine butoane ~i optiuni prin
care cititorii pot introduce propriile lor infor-
matii sail sa faca optiuni. Extensiile tehnolo-
~ giei Web, cum ar fi Virtual Reality Markup
~ Language(VRML), ceea ce s-ar putea traduce
~ ca "Limbaj de reper al realitatii virtuale", au
~ creat deja posibilitati de prezentare a unor
, publicatii tridimensionale interactive, prin
I i intermediul de exemplu, Webului. tehnologia Ar putea browser fi mentionata, a Webului
Un aspect nou al tehnorect~rii computerizate
11reprezint~ tehnoredactareaelectronic~; pro-
ducerea de documente care sunt astfel conce-
pute lncat s~ poat~ fi doar vizualizate pe un
ecran, f~~ a fi tip~rite. Aceste documente
electronice -cum ar fi de exemplu enciclo-
pediile digitale -sunt distribuite adeseori pe
discuri CD-ROM, sau pur ~i simplu prin rete-
lele de calculatoare. Acrobat, realizat de
Adobe Systems,reprezint~ pachetul de tehno-
redactare electronic~ de varf. Persoanelecare
vor s~ citeasc~,s~ pun~ lntreb~ri pentru a-~i
l~muri anumite chestiuni, sau care vor pur ~i
simplu s~ tip~re~sc~documentele electronice
lui Sun Microsystem,HotJava.RealizatIn anul
1995,Hot]ava se bazeazaIn principal pe lim-
bajul de programare JAVA, pe care editorii
Webului 11pot utiliza pentru a defini continu-
tul interactiv al paginilor Web. Hot]ava per-
mite utilizarea unor programe de computer,
independente de aparat, in prelucrarea docu-
mentelor, astfel inc3-tcomputerele devin mai
inteligente ~i chiar mai interactive. Cu toate ca
In anu11996,hypertextul prelucrat cu Hot]ava
se afla inc~ intr-un stadiu incipient de dez-
voltare, se pare c~ p3-n~la sf3-r~itulacestui
secol, el va deveni un lucru absolut obi~nuit
in tehnologia tehnoredact~rii computerizate.
?;- ~ .0 ::J O O .0: "- f! c QI O V'
?;-
~
.0
::J
O
O
.0:
"-
f!
c
QI
O
V'
120
120