Sunteți pe pagina 1din 42

Amolioaiei Mdlina- Snziana

Siropuri -

Cuprins
Capitolul I
I.1. Istoric siropuri.......pag.5
I.2. Definitie.....pag.6
I.3. Generalitatipag.6
I.4. Clasificare......pag.7
I.5. Avantaje si dezavantaje.pag.9

Capitolul II
Prepararea siropurilor fazele prepararii siropurilor.pag.11
II. 1. Dizolvarea zaharului......pag.14
II. 2. Aducerea la concentratia ceruta.....pag.19
II. 3. Clarificarea si decolorarea siropurilor....pag.20

Capitolul III
III.1. Conservarea siropurilor....pag.22
III.2. Ambalarea siropurilor...pag.22
III.3. Etichetarea siropurilor...pag.23

Capitolul IV
Exemple de siropuri...pag.24
IV. 1. Siropuri oficinale.pag.24
IV. 2. Siropuri tipizate...pag.30
3

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Capitolul V - Siropuri cu aciune antitusiv


V. 1. Substane medicamentoase cu aciune antitusiv.....pag.37
V. 2. Plante cu aciune antitusivpag.41

Bibliografie..pag.43

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Capitolul I
I. 1. Istoric siropuri
Siropurile sunt o forma farmaceutica utilizata din cele mai vechi timpuri. Inca
din antichitate erau utilizate de chinezi, indieni, egipteni, arabi i persi.
Initial, siropurile aveau ca edulcorant mierea de albine.
Zaharul este utilizat inca din antichitate de chinezi si a fost adus in Europa de
Alexandru cel Mare (Macedon) in secolul al IV-lea i.e.n. Multa vreme, zaharul a fost
considerat ca medicament si era eliberat numai prin farmacii.
Dupa descoperirea zaharului din trestia de zahar si apoi fabricarea din sfecla
de zahar, in 1746, de catre A. Markgraf, nu s-a mai utilizat mierea de albine.
Denumirea de sirop provine din limba araba, de la cuvintele scirab, schirab potiune sau shiraph - bautura; in limba latina sirupus - a atrage.
Siropurile, alaturi de solutii, raman forma farmaceutica mult utilizata mai ales
in medicatia pediatrica. Ele au fost oficializate de Farmacopeea Romana, editia I,
printr-un mare numar de exemple.
Monografia de generalitati Sirupi este introdusa in Farmacopeea Romana,
editia a III-a. Actuala farmacopee (Farmacopeea Romana, editia a X-a) nu prevede
niciun produs industrial, ci numai patru exemple de monografii cu siropuri oficinale:
- Siropul simplu
- Siropul de codeina
- Siropul de matraguna
- Siropul de balsam de tolu

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

I. 2. Definiie
Siropurile oficializate de FR X la monografia SIRUPI sunt preparate
farmaceutice lichide, cu un continut crescut de zahar, de consistenta vascoasa,
destinate administrarii interne.

I. 3. Generaliti
Siropurile sunt solutii lichide, omogene, concentrate de zahar (2/3 din
greutatea lor este reprezentata de zahar) in apa sau in solutii apoase care contin
substante active sau aromatice. Siropurile industriale au cel putin 40% zahar.
Spre deosebire de majoritatea solutiilor in care cantitatea de solvent este mai
mare decat cantitatea substantei dizolvate, siropurile constituie o exceptie deoarece
cantitatea de zahar predomina fata de cantitatea de solvent.
In categoria siropurilor sunt incluse toate preparatele lichide cu gust dulce,
dense, sub forma de solutii de uz intern, care au ca vehicul siropul.
Zaharoza poate fi inlocuita cu glucoza, fructoza, zahar invertit sau alte
zaharuri si deasemenea pot fi obtinute siropuri din polioli, cu gust dulce, glicerol,
sorbitol cat si cu edulcoranti sintetici sau agenti vascozifianti, pentru a conferi
vascozitate asemantoare siropului de zahar.
Siropurile pot contine una sau mai multe substante medicamentoase, cat si
substante auxiliare ca aromatizanti, coloranti, agenti antimicrobieni; denumirea si
concentratia acestora trebuie sa fie indicate pe eticheta preparatului.
Unele siropuri nu contin substante medicamentoase, ele sunt destinate a fi
utilizate ca vehicul pentru diferite forme farmaceutice lichide de uz intern.
6

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Industria de medicamente prepara si alte forme farmaceutice destinate


realizarii de siropuri:
Pulberi pentru siropuri: prezentare utilizata de industrie pentru unele
specialitati cu stabilitate foarte limitata, care nu pot fi stocate sub forma lichida (unele
antibiotice de exemplu).
Granulate pentru siropuri, deasemenea, o forma farmaceutica solida prezenta
in flacoane, care contin granule bogate in zahar si substante medicamentoase, solubile
sau insolubile.
In momentul intrebuintarii, bolnavul adauga o cantitate determinata de apa
peste pulberea sau granulatul din flacon si prin agitare se obtine ex tempore o
solutie sau o suspensie zaharata, care se adminisreaza cu lingurita dozatoare, ce
insoteste flaconul in ambalajul industrial. Siropul obtinut se poate pastra o saptamana
la temperatura obisnuita.
Doze unitare de pulberi sau granulate, conditionate in plicuri termosudabile,
care se dizolva in apa in momentul intrebuintarii; sunt cele mai moderne.
Aceste tipuri de prezentari rezolva, de catre industria farmaceutica, problema
intrebuintarii unor substante medicamentoase instabile in solutie.
Concentrate pentru siropuri: sunt preparate extractive cu volum redus,
obtinute prin diferite procedee de dizolvare, extractie si concentrare a unor produse
vegetale. Aceste solutii concentrate sunt diluate cu sirop si alcool pentru a obtine o
concentratie alcoolica finala de 20c, care faciliteaza conservarea.

I. 4. Clasificare
a. Dupa continut:
7

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

- siropuri simple, cu o singura substanta medicamentoasa;


- siropuri compuse, cu doua sau mai multe substante medicamentoase.

b. Dupa modul de formulare:


- siropuri oficinale - sunt cele inscrise in farmacopee, avand o formula si o
compozitie bine definite, un anumit mod de preparare si anumite conditii de calitate
prevazute de farmacopee;
- siropuri magistrale - sunt cele care se executa in farmacie, la cerere, pe baza
de prescriptie medicala sau reteta. Acestea au o durata de conservare relativ scurta, se
prepara in cantitati mici si sunt destinate utilizarii imediate;
- siropuri industriale sunt intalnite frecvent cu denumirea de siropuri
tipizate, sunt acele siropuri care se prepara in industrie avand o forma precisa de
preparare, o actiune bine stabilita si o durata de conservare, in general, mai mare.
Aceste siropuri au denumiri impuse (denumiri comerciale) si denumire
comuna internationala (DCI).
c. Dupa forma farmaceutica:
- siropuri medicamentoase;
- pulberi pentru siropuri;
- granulate pentru siropuri;
- concentrate pentru siropuri.
d. Dupa modul de fabricare:
- siropuri obtinute prin dizolvarea la rece sau la cald a zaharului in apa, sucuri
de plante, solutii extractive, ape aromatice;
- siropuri obtinute prin amestecarea siropului simplu cu alte forme lichide,
tincture, extracte.
e. Dupa modul de utilizare:
8

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

siropuri medicamentoase: contin substante medicamentoase cu actiune

terapeutica;
-

siropuri aromatizante: se utilizeaza ca edulcorante pentru acoperirea

gustului neplacut al unor substante medicamentoase, din diferite forme farmaceutice


lichid;.
- siropuri cu rol de vehicul, in medicatia pediatrica;
- siropuri cu rol protector contra actiunii iritante a unor substante
medicamentoase.
f. Dupa actiunea terapeutica:
- siropuri tonice, expectorante, sedative, purgative, antiparazitare, cu
antibiotice, antianemice, etc.

I. 5. Avantaje si dezavantaje
Avantajele utilizarii siropurilor
- Preparatele prezinta gust dulce, placut, aromat, culoare atractiva fiind
preferate in special in medicatia pediatrica;
- Corecteaza gustul si mirosul neplacut al unor substante, permitand astfel o
administrare usoara;
- Se pot asocia cu diferite substante medicamentoase;
- Concentratia mare in zahar are si rolul de a asigura conservarea siropului,
avand totodata si valoare nutritive;
- Rezolva probleme de instabilitate a unor substante (antibiotice), in mediu
apos sub forma de granulate sau concentrate pentru siropuri, care sunt transformate in
forma lichida de catre bolnav, ex tempore;

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

- Siropurile, ca solutie apoasa, ofera o mare biodisponibilitate, fiind forme


farmaceutice cu eliberare rapida;
- Comparativ cu solutiile apoase de uz intern, siropurile asigura o protectie
asupra mucoasei gastrice, la actiune iritanta a unor componente asociate in sirop;
- Siropurile sunt folosite si la prepararea altor forme farmaceutice, cum ar fi
potiunile, comprimatele.

Dezavantajele utilizarii siropurilor


- Stabilitatea redusa a substantelor medicamentoase in solutii;
- Stabilitatea mai mica decat solutiile la contaminarea cu microorganisme,
fungi, pot fermenta usor;
- Ca si solutii ocupa un volum si prezinta o masa mai mare decat cele ale
formelor solide, ceea ce impune spatii mari de depozitare, transport dificil al
recipientelor;
- Sunt contraindicate la persoanele cu diabet siropurile care contin zahar;

10

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Capitolul II
Prepararea siropurilor
Prepararea siropurilor are in vedere urmatoarele obiective:
- realizarea solubilitatii substantelor medicamentoase;
- asigurarea stabilitatii siropurilor;
- asigurarea caracteristicilor subiective in scopul maririi acceptabilitatii de catre
bolnav (proprietatile organoleptice);
- eficienta terapeutica.
In general, fata de celelalte solutii, siropurile prezinta o stabilitate buna
datorita continutului ridicat in zahar, iar prin fabricare la cald se asigura protectia
impotriva microorganismelor.
In timp si pastrate in conditii necorespunzatoare, sub influenta factorilor
interni si externi, siropurile sufera modificari importante, urmate de alterarea calitatii
lor (cristalizarea zaharului, fermentatia, aparatia filamentelor de mucegai = flocoane,
schimbarea culorii)
Materii prime folosite la prepararea siropurilor:
- substante medicamentoase sau substante active - au actiune terapeutica.
11

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Acestea trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate cerute in farmacopee,


standarde de stat, norme interne sau de tratatele de specialitate, atat in privinta
proprietatilor fizico-chimice cat si ale gradului de puritate.
Daca impuritatile depasesc limita admisa de farmacopee, pot sa se produca o
serie de reactii nedorite, in urma carora siropul isi modifica in sens negative calitatea
si efectul terapeutic.
- substante auxiliare: zahar, vehiculul (apa distilata, ape aromatice, solutii
extractive, sucuri din fructe), adjuvanti si aditivi (agenti de marire a solubilitatii,
stabilizanti, aromatizanti, corector de gust si miros, coloranti, conservanti).
- materiale si recipiente de conditionare
Pentru preparare avem nevoie de urmatoarele ustensile si aparatura
corespunzatoare:
- recipiente de capacitate corespunzatoare (pahar Berzelius);
- cilindri gradati;
- pipete;
- baghete de sticla;
- sticle de ceas;
- palnii pentru filtrare;
- recipiente din otel inoxidabil sau metal emailat;
- lingurite de inox;
- mojar si pistil;
- mensuri;
-balante, percolator;

12

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Fig.2
1:

Pahar Berzelius

Fig. 2.3: Mensur

Fig. 2.2: Mojar si pistil

Fig. 2.4: Balanta de receptura

13

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri Fig. 2.5: Palnii

Fig. 2.6: Palnii pentru filtrarea la cald

Fazele prepararii siropurilor


In farmacie, prepararea siropurilor cuprinde urmatoarele etape:
- cantarirea materiilor prime;
- dizolvarea;
- aducerea la concentratia ceruta;
- filtrarea siropului;
- clarificarea si decolorarea siropului;
- conditionarea
Cel mai utilizat este siropul simplu (Sirupus simplex) sau siropul de zahar,
care intra in compozitia diferitelor formule magistrale cat si pentru prepararea de
siropuri medicamentoase, corectoare de gust, preparat dupa urmatoarea formula:
Rp / Zahar .. 64,00 g
Apa distilata q.s. ad. ..100,00 g
Prepararea siropului simplu cuprinde urmatoarele faze:
- dizolvarea zaharului;
- aducerea la concentratia ceruta;
-clarificarea si decolorarea.

II. 1. Dizolvarea zaharului


14

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Dizolvarea zaharului se poate face in apa distilata cand rezulta siropul simplu
sau in diferite solutii care contin principii active rezultand siropuri medicamentoase.
Pentru prepararea siropurilor se foloseste zahar de buna

calitate

, cristalizat care

contine 98-99% zaharoza si este solubil pana la o concentratie de 85% in apa


distilata. Apa in care se dizolva zaharoza trebuie sa fie distilata fara impuritati, iar
vasele in care se lucreaza sa fie curate.
Folosirea apei comune poate duce la precipetate datorita formarii unor saruri
de calciu insolubile. Dizolvarea zaharului se poate face la rece sau la cald.

A. Dizolvarea zaharului la rece


Dizolvarea zaharului la rece se aplica in cazul in care vehiculul utilizat
contine substante termolabile sau substante volatile. Aceasta metoda prezinta
urmatoarele avantaje:
- se evita alterarea zaharului si a vehiculului implicit a substantei medicamentaose
care se gaseste in vehicul;
- nu necesita o supraveghere continua.
Dizolvarea zaharului la rece prezinta si dezavantaje:
- necesita un timp de lucru mai indelungat;
- operatia de filtrare decurge cu viteza mica;
- nu are loc o sterilizare a siropului ca i n cazul preparrii la cald (fierbere);
- exista riscul contaminarii cu microorganisme;
- de multe ori nu rezulta siropuri limpezi.
Pentru prepararea siropurilor la rece se pot folosi urmatoarele metode:
a. Dizolvarea zaharului prin agitare directa (mecanica)
b. Dizolvarea zaharului per descensum
c. Dizolvarea zaharului prin percolare
15

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

a. Dizolvarea zaharului prin agitare directa (mecanica)


Dizolvarea se face prin agitarea energica a amestecului de zahar cu apa
distilata sau alt vehicul, pana la dizolvarea completa intr-un recipient inchis, care are
o capacitate de doua ori mai mare ca volumul siropului. Dizolvarea decurge mai greu
si este necesara o agitare prelungita.

b. Dizolvarea zaharului per descensum


Dizolvarea per descensum, numita si dizolvarea circulanta, este o metoda
mai veche de preparare a siropului, in care zaharul se introduce intr-un saculet de
panza, ce se suspenda la suprafata apei distilate sau a unui vehicul.
Apa dizolva treptat zaharul si in final se formeaza un strat de sirop dens,
saturat, in jurul particulelor solide de zahar. Datorita fortei gravitationale, acest strat
de sirop dens se deplaseaza la partea inferioara a recipientului, antrenand in miscare o
cantitate de apa in sus care are o densitate mai
mica; se creeaza astfel curenti de convectie care
dizolva treptat tot zaharul. Dupa dizolvarea intregii
cantitati de zahar, saculetul se scoate si siropul se
omogenizeaza prin agitare.
Aceasta metoda prezinta avantajul ca siropul nu
mai necesita filtrarea deoarece zaharul trece prin
saculetul de panza, acesta avand rol si de filtru, dar
prezinta dezavantajul ca necesita timp indelungat
de preparare.
16

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Fig. 2.7: Dizolvarea Per descensum


c. Dizolvarea zaharului prin percolare
Percolarea este metoda oficinala in F.R. X. Cuvantul percolare deriva din
limba latina de la cuvintele per = prin; colare = a curge picatura cu picatura.
Dizolvarea zaharului prin percolare se face cu ajutorul unui vas numit
percolator. Percolatorul este un vas din sticla, cilindric care are la baza o terminatie de
forma conica. La partea inferioara a percolatorului se afla un filtru pe care se aseaza
un strat de vata umectata cu apa distilata si presata potrivit.
Pe stratul de vata se aseaza zaharul, de preferinta bucati sau cristale mari
pentru a evita formare unui strat compact pe care lichidul sa-l strabata greu.

Hartie de filtru

Vata umezita
Robinet

17

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Fig. 2.8: Schema Percolatorul


In continuare, peste zahar se adauga apa distilata (sau alt vehicul), aceasta
trece repede prin coloana de zahar, robinetul fiind deschis. Lichidul astfel obtinut este
adus din nou in percolator, se regleaza robinetul in asa fel incat debitul de curgere a
siropului sa fie constant. In final, dupa dizolvarea totala a zaharului, percolatorul se
spala cu apa distilata (si filtru). Siropul se completeaza cu apa distilata la masa
indicata si se omogenizeaza prin agitare.
Aceasta metoda prezinta avantajul ca siropul nu mai necesita filtrarea fiind
deja trecut prin stratul de vata si filtrul percolatorului.
B. Dizolvarea zaharului la cald
Dizolvarea zaharului la cald in apa sau in alt vehicul este o metoda frecvent
utilizata deoarece ofera o serie de avantaje cum ar fi:
- filtrarea decurge rapid;
- dizolvarea decurge rapid;
- posibilitatea de contaminare mai mic;
- prin incalzirea la fierbere are loc i sterilizarea siropului;
-se obtin preparate clare si limpezi datorita coagularii substantelor albuminoase sau
datorita substantelor balast.
Dezavantajele dizolvarii la cald sunt:
- aparitia de cristale datorita hidrolizei zaharozei sub actiunea caldurii;
- favorizeaza alterarea siropului prin fermentare;
- posibilitatea caramelizarii zaharului;
- aducerea la concentratia ceruta se face mai greu.
In aceasta metoda, zaharul se aduce impreuna cu apa distilata sau alt vehicul
intr-un recipient. Amestecul se incalzeste in baia de apa sau pe o sursa de foc se agita
18

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

continuu pana la dizolvarea completa a zaharului. Se prefera ca incalzirea sa aiba loc


moderat; eventuala spuma care se formeaza in timpul fierberii este indepartata.
Dupa dizolvarea zaharului, siropul obtinut este supus operatiei de filtrare.
Prin prepararea siropului la rece, filtrarea decurge foarte incet, acesta
constituind un dezavantaj, in acest sens se prefera prepararea siropului la cald,
filtrarea realizandu-se mai rapid.
Siropul fierbinte se filtreaza mai repede iar ca material filtrant se foloseste
vata intre doua straturi de tifon.
Pentru realizarea operatiei de filtrare, pe langa materialul filtrant se folosesc si
palnii. Acestea sunt suportul pentru filtru. Palniile obisnuite au o forma conica cu
deschidere la varf de 600, terminate cu un tub de scurgere (tija). Palnia, ca toate
celelalte ustensile de laborator, se alege in functie de volumul de lichid care trebuie
filtrat. In mod obisnuit, volumul palniei trebuie sa fie cam a cincea parte din volumul
lichidului de filtrare. In timpul filtrarii, palnia trebuie mentinuta cat mai plina cu
lichid pentru realizarea unui debit continuu.
Cand volumul palniei este prea mare decat cantitatea de sirop, o parte din
sirop se pierde prin imbibarea filtrului iar daca palnia este prea mica se prelungeste
operatia de filtrare. Pentru a mari viteza de filtrare se pot folosi palnii cu tija mai
lunga si subtire sau sunt prevazute la locul de insertie cu o gatuitura.
Materialul filtrant se umecteaza, se aseaza in palnie dupa care are loc filtrarea
siropului. In timpul filtrarii este necesar sa miscam lichidul in vas astfel incat
picaturile de apa de pe peretii vasului sa se incorporeze in sirop pentru a impiedica
zaharisirea.
Filtrarea la cald este folosita pentru a grabi filtrarea unor lichide vascoase cum
sunt siropurile, in acest caz se vor folosi palnii cu pereti dubli printre care circula apa
calda introdusa printr-un tub lateral.
19

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

O alta modalitate de filtrare este filtrarea la vid sau sub presiune redusa.
Filtrarea la vid cu palnii cu placi poroase, foarte rare, duce la o limpezire buna si
operatia se realizeaza foarte repede.

II. 2. Aducerea la concentratia ceruta


La preparare trebuie respectate intotdeauna proportiile de zahar si vehicul.
Daca prepararea se face la rece, siropul obtinut va avea concentratia corespunzatoare.
In cazul dizolvarii la cald, o parte din apa se evapora iar pentru a remedia acest
inconvenient se poate acoperi vasul pentru a impiedica evaporarea (cand dizolvarea
se realizeaza pe baie de apa).
In cazul dizolvarii pe foc direct, apa evaporata se va completa cu apa distilata
fierbinte pana la concentratia corespunzatoare (masa prevazuta).
Verificarea concentratiei de zahar se face cu ajutorul densimetrelor,
zaharimetrelor iar in lipsa acestora concentratia se poate stabili prin cantarire dar nu
este o metoda foarte exacta.
Aducerea la concentratia ceruta este necesara deoarece intr-un sirop mai
concentrat zaharul cristalizeaza, iar in unul mai diluat zaharul este supus hidrolizei si
fermenteaza.

II. 3. Clarificarea si decolorarea siropurilor


Clarificarea siropurilor se face in cazul in care in urma prepararii rezulta
siropuri tulburi (daca zaharul nu este de buna calitate). In unele situatii, siropurile
sunt opalescente datorita impuritatilor. Pentru clarificare se folosesc substante inerte
care antreneaza impuritatile si impreuna se elimina prin filtrare.
Pentru clarificare putem folosi:
- hartia de fitru;
20

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

- albumina;
- talcul;
- carbunele.
Hartia de filtru se foloseste sub forma de pasta care se obtine prin triturare in
mojar cu apa calda, se stoarce si apoi se adauga peste siropul fierbinte. Proportia de
hartie de filtru folosita este de 1-5g la 1000g sirop. Dupa adaugare, se fierbe 1-2
minute si se filtreaza fierbinte prin tesatura. Hartia de filtru formeaza impreuna cu
tesatura un strat filtrant care retine impuritatile.
Avantajele metodei:
- da siropuri clare;
- nu le modifica compozitia;
- nu introduce niciun element strain care ar putea contribui la alterarea
ulterioara a siropului.
Dezavantaje:
- metoda nu poate fi aplicata siropurilor care se prepara la rece.
Albumina (albus de oua) se utilizeaza pentru filtrarea siropurilor care se
folosesc pe termen scurt. In acest caz, albumina se adauga in siropul rece, apoi se
incalzeste la foc moderat fara a se agita. La suprafata se formeaza o spuma care
antreneaza impuritatile si se indeparteaza. Daca focul este prea intens spuma formata
este abundenta si se indeparteaza greu. Albusul de ou nu se adauga in siropurile
fierbinti deoarece ar coagula prea repede si nu ar antrena particulele in suspensie.
Metoda se foloseste pentru clarificarea siropurilor care nu contin principii active
deoarece urmele de albumina ramase in sirop determina anumte transformari.
Dezavantaje:
- albumina nu poate fi folosita pentru siropurile care contin principii active
doarece ar antrena o parte din ele ce se vor indeparta prin filtrare;
21

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

- in sirop pot ramane urme de albumina;


- siropurile clarificate cu albumina se folosesc pe termen scurt.
Talcul se foloseste pentru clarificarea siropurilor dar are dezavantajul ca se
filtreaza greu deoarece talcul va astupa porii hartiei de filtru si produce colmatarea.
Carbunele si in special cel animal se foloseste uneori la prepararea siropurilor atat
pentru clarificare cat si pentru decolorare. Carbunele se amesteca cu siropul fierbinte
i apoi se filtreaza. Folosirea carbunelui trebuie facuta cu prudenta pentru ca in timpul
operatiilor de clarificare sau decolorare sa nu fie absorbite si unele principii active.
Decolorarea este operaia prin care se ndeprteaz total sau parial culoarea
unei soluii.
Decolorarea siropurilor se face in cazurile in care datorita incalzirii puternice
o parte din zahar se caramelizeaza si siropul se inchide la culoare. Aceasta operatie se
aplica in special la prepararea siropului simplu.

Capitolul III
III.1. Conservarea siropurilor
Conservarea siropurilor care au concentratie de 64% zahar este in general
buna. Daca siropul este mai diluat, el poate deveni sediul unor fermentatii si se
tulbura, iar uneori spumifica datorita gazelor rezultate din fermentatii. Daca siropul
este mai concentrat depasind limita de solubilitate pentru temperatura la care se
pastreaza, zaharul cristalizeaza.
Prin cristalizare, stratul de lichid superior fiind mai putin concentrate poate fi
usor invadat de microorganisme. Invadarea cu microorganisme mai poate fi
favorizata si de apa care exista eventual in sticle (spalate fara a fi uscate sau scurse) si
care la turnarea siropului se ridica deasupra lichidului mai dens, ca si de apa formata

22

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

prin condensarea vaporilor pe peretii vasului la filtrarea siropului fierbinte si


neomogenizata prin agitarea vasului dupa terminarea operatiei.
Pentru a inlatura actiunea acestor organisme, farmacopeea prevede fie ca
siropurile sa fie turnate fierbinti in flacoane uscate de capacitate cel mult 1000 ml si
pastrate bine inchise, fie sa fie sterilizate.
Rezultate bune la conservarea siropurilor se obtin daca se adauga ca agenti
conservanti 1,5% nipagin-nipasol in proportie de 9 la 1. Siropurile trebuie sa aiba
gust dulce si sa nu contina mucegaiuri si flocoane. Ele trebuie sa-si pstreze calittile
si efectul terapeutic pe toat perioada de valabilitate. Siropurile care si-au modificat
aspectul sau mirosul nu se mai folosesc.

III.2. Ambalarea siropurilor


Ambalarea sau conditionarea siropurilor se face in recipiente care trebuie sa
corespunda conditiilor de calitate prevazute de STAS-uri. Ele sunt pregatite, curatate,
spalate, uscate si controlate. Spalarea se efectueaza cu apa si detergent, apoi cu apa
potabila dupa care se clatesc cu apa distilata. Capacele, subcapacele, dopurile se spala
la fel. Uscarea se efectueaza in flux de aer cald.
Pentru conditionarea primara a siropurilor se utilizeaza flacoane de sticla
incolora sau colorata (brun) care se inchid cu dop metalic insurubat sau cu dop din
plastomer etans.
Se folosesc si recipiente din plastomer rigid sau flexibil, opace sau
transparente, prevazute cu sisteme de inchidere prin insurubare.
Pentru evitarea confuziilor se preconizeaza folosirea unor flacoane diferite
pentru solutiile administrate pe cale orala.
Siropurile se ambaleaza in recipiente pline, bine inchise de cel mult 1.000
grame la loc racoros (8-150 C).
23

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

III.3. Etichetarea siropurilor


Recipientul trebuie sa prezinte o eticheta pentru o identificare usoara si sa
aiba indicat modul de folosire si precautie.
Siropurile sunt medicamente de uz intern si ele se vor eticheta cu eticheta
albastra cu mentiunea uz intern.
Eticheta mai contine si alte elemente precum:
- denumirea farmaciei;
- numarul de elaborare;
- denumirea si concentratia produsului;
- cantitatea produsului;
- modul de pastrare;
- numele celui care a realizat preparatul;
- data si termenul de valabilitate al preparatului;
- pretul produsului;
Masa declarata pe recipient poate avea o abatere admisa de 5%

Capitolul IV
Exemple de siropuri
IV. 1. Siropuri oficinale
Siropul simplu
Siropul simplu, oficializat de FR X, la monografia Sirupus simplex se
lucreaza dupa formula:
Rp / Zahar .. 64,00 g
Apa distilata q.s. ad. ..100,00 g
24

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Siropul simplu este o solutie apoasa, concentrat de zahar destinata


administrarii interne constituind punctul de plecare pentru realizarea a numeroase
siropuri medicamentoase si corectoare de gust.
Zaharul (Saccharum F.R. X), cel mai utilizat edulcorant, trebuie sa fie de buna
calitate, sa contina 98-99% zaharoza si sa fie solubil pana la o concentratie de 85% in
apa distilata.
Apa distilata (Aqua destillata F:R. X) este un lichid limpede, incolor, inodor i
fara gust i trebuie s fie pura chimic i microbiologic conform conditiilor de calitate
prezentate de F.R. X. Pastrarea apei se face n recipiente corespunzatoare bine
nchise. Ustensile folosite: balanta, mensura, baghete de sticla, lingurita de inox,
palnii si pahar Berzelius.
Preparare:
Prepararea siropului simplu se face parcurgand urmatoarele etape:
1. Dizolvarea zaharului:

La rece: - prin agitare;


- prin percolare;
- per descensum.

La cald

2. Completarea la concentratia ceruta


3. Clarificarea si decolorarea
Vom alege metoda de preparare la cald deoarece prezinta urmatoarele
avantaje:
- timp de lucru diminuat;
- este diminuat riscul contaminarii cu microorganisme.
Intr-un vas emailat, de obicei mensurile, se aduce zaharul in prealabil cantarit
si pulverizat peste care se adauga apa incalzita pentru a scurta timpul de fierbere in
25

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

vederea dizolvarii. Amestecul se aduce pe baie de apa sau pe foc direct in tot
intervalul de timp.
Siropul se agita cu o bagheta sau cu o paleta din lemn indepartand spuma care
se formeaza. Incalzirea amestecului se face moderat pentru a evita caramelizarea
zaharului pana la completa dizolvarea a zaharului.
Se filtreaza fierbinte prin hartie de filtru, vata, tesaturi cat mai repede posibil
pentru a evita contaminarea cu microorganisme. In timpul filtrarii este necesar sa
miscam lichidul in vas astfel incat picaturile de apa de pe peretii vasului sa fie
incorporate in sirop pentru a evita zaharisirea. Pentru filtrare se pot folosi palnii cu
pereti dubli pentru a realiza filtrarea la cald.
Aducerea la concentratia ceruta se face prin completarea apei pierdute in
timpul fierberii cu apa distilata incalzita la 700C. Verificarea concentratiei se face cu
ajutorul densimetrelor sau prin cantarire.
Daca concentratia de zahar este mai mica atunci siropul fermenteaza, iar daca
concentratia de zahar este mai mare siropul cristalizeaza.
Clarificarea si decolorarea se face atunci cand este cazul (daca zaharul s-a
caramelizat) cu pasta de hartie de filtru, albumina, talc cat si carbunele animal folosit
pentru clarificare si pentru decolorare.
Se obtine un lichid limpede, vascos, fara miros, cu gust dulce.
Se ambaleaza in recipiente uscate, pline, bine inchise, de capacitate pana la
1.000 g care se pastreaza la loc racoros sau la frigider.
Dupa F.R. X pentru fiecare 100g se adauga nipagin-nipasol 1,5g
Utilizare: Este folosit ca edulcorant, ca vehicul la prepararea diferitelor
siropuri medicamentoase, ca excipient aglutinant la prepararea pilulelor si
comprimatelor.
Siropul simplu trebuie sa fie incolor.
26

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Siropul trebuie sa contina 62-65% zahar, cantitate care se verifica prin


determinarea densitatii.

Sirop de balsam de Tolu


Siropul de balsam de Tolu, oficializat de FR X, la monografia Sirupus
Balsami Tolutani se lucreaza dupa formula:
Rp / Tinctura de balsam de Tolu4,50g
Carbonat basic de magneziu..1,00g
Zahar64,00g
Apa distilata q.s. ad .. 100,00g
Tinctura de balsam de Tolu este un lichid limpede de culoare rosu-brun cu
miros si gust aromat caracteristic si are reactie acida.
Carbonatul basic de magneziu este o pulbere de culoare alba, fara miros, fara
gust, practic insolubil in alcool si apa, solubil in acizi diluati cu efervescenta. Se
conserva in recipiente bine inchise.
Zaharul (Saccharum F.R. X), cel mai utilizat edulcorant, trebuie sa fie de buna
calitate, sa contina 98-99% zaharoza si sa fie solubil pana la o concentratie de 85% in
apa distilata.
Apa distilata oficializata la monografia Aqua distilata din F.R. X este un lichid
limpede, incolor, inodor si fara gust si trebuie sa fie pura chimic si microbiologic.
Ustensile folosite: balanta, mojar si pistil, mensura, baghete de sticla, lingurita
de inox, palnii, pahar Berzelius.
Preparare:

27

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Tinctura de balsam de tolu se amesteca intr-un mojar cu carbonatul bazic de


magneziu i cu 20g zahar. Dup amestecare se adauga 30g apa, se omogenizeaza prin
triturare apoi se filtreaza prin hartie de filtru. In filtrat se dizolva prin incalzire la
aproximativ 400C restul de zahar completandu-se apoi cu apa la 100g. Se obtine un
sirop limpede, galben, cu gust dulce si miros aromat placut de balsam de Tolu si cu
reactie usor alcalina.
Observatii: Carbonatul de magneziu se adauga cu scopul de a transforma
acizii aromatici in saruri solubile de magneziu. Excesul de carbonat de magneziu care
nu intra in reactie ajuta la clarificarea solutiei.
Ambalare: Siropul se pastreaza in sticle de capacitate mica, bine inchise, la
loc racoros ferit de lumina.
In cazul in care se pastreaza o perioada mai lunga de timp se pot adauga
conservanti (nipagin). Conservat defectuos, preparatul capata miros neplacut
deoarece unele componente se descompun.
Etichetare: Se foloseste eticheta de culoare albastra, de uz intern, se
completeaza: numele farmaciei, numarul de elaborare, denumirea produsului: sirop
de balsam de Tolu, cantitatea siropului, data prepararii, numele preparatorului,
temperatura de pastrare: 8-150C, mod de administrare, pretul produsului;
Actiune farmacologica i intrebuintri: aromatizant, expectorant, antiseptic
respirator i antispastic la nivelul musculaturii bronsice. Se prescrie asociat cu alte
componente.

Siropul de Beladona
Siropul de Beladona (matraguna), oficializat de FR X, la monografia Sirupus
belladonnae se lucreaza dupa formula:
Rp /

Tinctura de Beladona..5,00g
Sirop simplu..95,00g
28

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

In compozitia retetei sunt prescrise ca substanta activa tinctura de Beladona


iar ca vehicul siropul simplu.
Tinctura de Beladona este un lichid limpede de culoare brun-verzui cu miros
caracteristic si gust amar. Se conserva la Separanda.
Ustensile folosite: balanta, baghete de sticla, pahar Berzelius.
Preparare
La inceput se prepara siropul simplu. Zahrul se dizolv prin nclzire n ap,
se fierbe timp de 1-2 minute agitnd continuu, se completeaz cu apa nclzit la
aproximativ 700C pn la 100 g i se filtreaz fierbinte.
Tinctura de Beladona se amesteca cu siropul simplu agitandu-se pana la
omogenizare. Se obtine un lichid limpede sau slab opalescent, galben-verzui cu gust
dulce si miros slab caractesristic de Beladona.
Ambalarea se realizeaza in recipiente de sticla sau plastomeri pline, bine
inchise, dop rodat, colorate in brun si se pastreaza la Separanda.
Inainte de intrebuintare este necesar sa se agite recipientul.
Actiune farmacologica si intrebuintari: este folosit ca sedativ si antispastic
diminuand secretia si peristaltismul intestinal in crampe intestinale, hiposecretie
digestiva si bronsica.
Se elibereaza numai pe baza de prescriptie medicala.
Etichetare: Se foloseste eticheta de culoare albastra, de uz intern si se
completeaza: numele farmaciei, numarul de elaborare, denumirea produsului: sirop
de Beladona, cantitatea siropului, data prepararii, numele preparatorului, temperatura
de pastrare: 8-150C, termen de valabilitate, termen de valabilitate, mod de
administrare, pretul produsului.

Sirop de codeina 0,2%


29

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Siropul de codeina, oficializat de FR X, la monografia Sirupus Codeini se


lucreaza dupa formula:
Rp /

Codeina.0,20g
Alcool...1,80g
Siropul simplu.98,00g

In compozitia retetei sunt prescrise ca substanta active codeina baza, iar ca


vehicul siropul simplu, alcool fiind un intermediu.
Codeina se prezinta sub forma de cristale incolore sau pulbere cristalina alba,
fara miros cu gust amar. Codeina este o substanta toxica si se conserva la Venena.
Codeina este usor solubila in alcool si cloroform, solubila in eter, foarte putin solubila
in apa.
Alcoolul de 96c (Alcoholum F.R. X) este un lichid limpede, incolor, volatil,
inflamabil, miros characteristic, gust arzator.
Ustensile folosite: balanta, eprubeta, rondela si spatula, pahar Berzelius,
bagheta din sticla.
Preparare:
Se prepara siropul simplu: zahrul se dizolv prin nclzire n ap, se fierbe
timp de 1-2 minute agitnd continuu, se completeaz cu apa nclzit la aproximativ
700C pn la 100 g i se filtreaz fierbinte.
Codeina baza pulverizata se amesteca intr-o eprubeta cu cantitatea de alcool
prescrisa. Solutia obtinuta se amesteca cu siropul simplu agitand pana la
omogenizare.
Siropul se poate prepara folosindu-se si fosfatul de codeina in cantitate
corespunzatoare care se dizolva in 2ml de apa si se completeaza cu sirop simplu.
Se obtine un lichid limpede, incolor sau slab galbui, fara miros, cu gust dulce
amarui.
30

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Ambalarea se realizeaza in recipiente de sticla sau plastomeri de culoare


bruna, pline, bine inchise, ferite de lumina, la loc racoros.
Siropul de codeina se pastreaza la Venena.
Actiune farmacologica si intrebuintari: se intrebuinteaza ca sedativ al tusei in
afectiuni traheo-bronsice acute si cronice.
Etichetare: se foloseste eticheta de culoare albastra, de uz intern si se
completeaza: numele farmaciei, numarul de elaborare, denumirea produsului: sirop
de codeine, cantitatea siropului, data prepararii, numele preparatorului, temperatura
de pastrare: 8-150C, termen de valabilitate, mod de administrare, pretul produsului.

IV. 2. Siropuri tipizate


Nurofen
Mod de prezentare:
Flacon cu 100 ml si seringa dozatoare
Compozitie:
Substanta active: Ibuprofen 100mg/5ml
Substante auxiliare: polisorbat 80, glicerina,
manitol lichid, zaharina sodica, citrat de
sodiu,acid citric monohidrat, guma Xantan,
clorura de sodiu, aroma de portocale,
bromura de domifen, apa purificata

Fig. 4.1: Sirop nurofen

Indicatii :
Calmeaza rapid durerea si reduce febra la sugari si copiii mici cu varste
cuprinse intre 3 luni si 12 ani. Amelioreaza febra post-vaccinare.
Contraindicatii:
31

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Alergie la ibuprofen, acid salicilic si alte AINS, ulcer duodenal, insuficienta


renala severa, insuficienta hepatica severa.
Reactii adverse:
Nurofen este bine tolerat de majoritatea persoanelor, totusi pot sa apara
urmatoarele reactii adverse: greata, eruptii cutanate, inrautatirea astmului bronsic,
tulburari hepatice sau renale.
Mod de administrare:
3-12 luni 2,5 ml x 3 / zi;
1-3 ani 5 ml x 3 / zi;
4-6 ani 7,5 ml x 3 / zi;
7-9 ani 10 ml x 3 / zi;
10-12 ani 15 ml x 3 / zi.

Humex expectorant pentru sugari si copii


Mod de prezentare
Cutie cu un flacon din sticla bruna a 125 ml si
masura dozatoare gradata la 5 ml.
Compozitie:
Substanta activa Carbocisteina
Substante auxiliare: p-hidroxibenzoat de metil sodic,
hidroxid de sodiu soluie oficinal, arom de banane,
acid citric monohidrat, soluie de zaharoz, ap
purificat.
Fig. 4.2: Humex
Humex expectorant, sirop pentru copii si adulti face parte din grupa:
expectorante fara combinatii cu antitusive, mucolitice.

32

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Indicatii - pentru copii si sugari n tratamentul afectiunilor respiratorii acute,


care implica dificultati n expectoratie (respectiv n eliminarea secretiilor bronsice).
Contraindicatii - Nu utilizati Humex Expectorant pentru copii si sugari: daca
sunteti alergic (hipersensibil) la carbocisteina sau la oricare dintre componentele
Humex Expectorant; in timpul crizei de astm bronsic; n caz de ulcer gastric sau
duodenal.
Reactii adverse - Pot sa apara tulburari gastrointestinale (gastralgii, greata,
diaree). Daca apar astfel de fenomene, se recomanda reducerea dozei.
Mod de administrare:
Copii peste 5 ani: 5 ml x 3 ori / zi;
Copii ntre 2 i 5 ani: 5 ml x 2 ori / zi;
Sugari i copii sub 2 ani: doza uzuala este de 20-30 mg carbocisteina /kg si zi,
fractionat in 1-2 prize, fara a depasi 100 mg carbocisteina (5 ml sirop, conform
marcajului de pe masura dozatoare) pentru o data.
A se pastra la temperaturi sub 25C, in ambalajul original.

Mucosin cu miere sirop


Mod de prezentare
Cutie cu un flacon din sticla bruna prevazut cu
capac cu filet, cu sistem de inchidere securizat
pentru copii, ce contine 100 ml sirop si o lingurita
dozatoare.
Compozitie: clorhidrat de ambroxol
Fig. 4.3: Mucosin sirop
Substante auxiliare: sorbitol sol. 70%, glicerol 85%, hidroxietilceluloza,
benzoat de sodiu, miere purificata, zaharina sodica, apa purificata.
Indicatii
33

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

- Ca fluidifiant al tractului respirator inferior asociate cu secretii vascoase:


bronsite acute, in timpul acutizrii bronsitelor cronice (inclusiv a bronhopneumopatiei
cronice obstructive), traheobronsite, astm bronsic, bronhopneumonie, bronsiectazie,
sinuzite, pre- si post-operator n afectiunile cu risc de complicatii pulmonare.
Contraindicatii
- Hipersensibilitate la ambroxol sau la oricare dintre excipientii produsului;
Insuficienta renala severa; Insuficienta hepatica severa.
Reactii adverse - n timpul tratamentului cu ambroxol foarte frecvent apare
greaa; mai puin frecvent poate apare senzatia de gura uscata.
Urmtoarele reacii adverse apar foarte rar: oboseal, diaree, constipaie,
vrsturi, disurie, prurit i reacii hipersensibilitate la ambroxol (urticarie i chiar
crize de astm).
Administrare - Copii ntre 2 - 5 ani: 2,5 ml x 3 / zi;
Copii peste 5 ani: 5 ml x 3 / zi;
Copii peste 12 ani i aduli: 10 ml x 3 / zi n primele 2 3 zile.
Observatii - Nu se administreaza concomitent cu antitusive. Este necesara
atentie la pacientii cu febra de fan sau alergia la polen care sunt, de obicei, alergici la
miere. Se administreaza cu prudenta la pacientii diabetici.

Plantusin sirop
34

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Mod de prezentare:
Sticla de 250 ml.
Compozitie: extracte de frunze de Patalgina, Muguri de
Pin, flori de Tei, Cimbrisor, Scai vanat, zahar, vitamina C,
benzoat de sodiu.

Fig.4.4: Plantusin
Indicatii
Fluidifica secretiile bronsice, favorizeaza expectoratia.
Are actiune antitusiva cu efecte favorabile in tusea spastica. Este emollient
(combate starea de uscaciune a mucoaselor), antiseptic al cailor respiratorii si usor
sedativ. Indicat in bronsita acuta si cronica cu expectoratie vascoasa, laringita,
traheita acuta si cronica.
Contraindicatii: Diabet
Mod de administrare:
Copii 1-5 ani: 2-3 lingurite pe zi
Copii 6-12 ani: 4-5 lingurite pe zi
Copii peste 12 ani si adulti: 3-4 linguri pe zi.
Durata unei cure este de minim 5 zile.

Urinal sirop
35

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Mod de prezentare:
Sticla de 150 ml
Compozitie: NutriCran - concentrat uscat din
suc de merisor (Vaccinium macrocarpon);
proantocianidoli

Fig. 4.5: Urinal sirop


Indicatii:
Efect benefic asupra sanatatii tractului urinar
Elimin bacteriile patogene din tractul urinar si diminueaza riscul de reaparitie a
infectiilor urinare
Sustine dezvoltarea microflorei benefice
Sprijina functionarea corecta a aparatului urinar
Mod de administrare:
5 ml pentru copii cu varsta cuprinsa ntre 1-3 ani
10 ml pentru copii cu varsta cuprinsa ntre 3-12 ani
15 ml pentru copii de peste 12 ani si adulti
Observatie:
Urinal Sirop poate fi administrat n asociere cu tratamentul cu antibiotice

Colic Baby sirop


36

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Mod de prezentare:
Sticla de 150 ml
Compozitie:
- apa demineralizata
- SIPA-PIOCA (sirop de manioc, fara gluten)
- tei
- frunze de roinita
- flori de musetel
- extract uscat de fenicul
Fig. 4.6: Colic Baby sirop
Indicatii:
Colic baby este un supliment alimentar, 100% natural cu rol de calmare a
colicilor determinate de gazele intestinale la nou-nascuti si imbunatatirea functiilor
intestinale. Amestecul de plante din compozitie are o actiune sedativa usoara, efect
anti-spastic, de relaxare a musculaturii intestinale netede si efect de reglare a secretiei
gastrice si biliare.
Siropul are actiune anti-inflamatoare, calmeaza durerile abdominale, inhiba
fermentatia ce rezulta din degradarea florei bacteriene intestinale si favorizeaza
evacuarea gazelor.
Mod de administrare:
-2-3 lingurite pe zi, ( 10-15 ml ) diluat in apa sau alt lichid, la nevoie, fara a depasi
aceasta doza. ( 2-3 ml/kg corp)
Observatii: A nu se lasa la indemana copiilor sub 3 ani.
A nu se depasi doza maxima admisa.
37

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Capitolul V
Siropuri cu actiune antitusiva
Antitusivele sunt medicamente capabile sa calmeze tusea ,majoritatea
antitusivelor isi datoresc efectul deprimarii centrului tusei din zona dorsolaterala a
bulbului .Este posibila si o actiune periferica de deprimare a functiei receptorilor
senzitivi de la nivelul cailor aeriene.

V. 1. Substante medicamentoase cu actiune antitusiva


a)Codein
Farmacocinetic:
- biodisponibilitatea per os este medie (cca 50 %), crescut fa de morfin;
- biotransformarea hepatic, prin demetilarea (cca 10 %) la morfin (metabolitul
active);
- difuzeaz prin placent i n laptele matern, putand produce deprimare i
dependen la noul nscut i sugar;
- eliminarea urinar, predominant in form inactiv;
Farmacodinamie:
- efectul antitusiv apare la doze mai mici (15 mg) decat efectul analgezic (120 mg);
efectul antitusiv se intensific, cu creterea dozelor, pan la 60 mg;
- latena este de 2 h i dureaz 4
- 6 h. - efectul antitusiv este de circa 12 ori mai slab ca cel al morfinei; dozele
echivalente analgezice fiind respective 120 mg i 10 mg (per os).
- diminu secreiile bronice.
Farmacotoxicologie :
- efect inhibitor al centrului respirator bulbar, de circa 3 ori mai slab comparative cu
morfina;
38

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

- costipaie si grea, numai la doze mari;


- crete presiunea intrabiliar, consecin a spasmului sfincterului Oddi;
- convulsi la copii;
- potenial toxicomogen redus; dezvolt toxicomania, depistarea prelungit.
Farmacoepidemiologie:
- pruden la asmatici, emfizem pulmonar, insuficien respiratorie, putand accentua
insuficiena respiratorie; n insuficien hepatic; la copii sub 5 ani (eruperea hepatic
deficitar).
Farmacoterapie i Farmacografie:
- este antitusivul cel mai frecvent utilizat i luat ca referin, indicat n tusea uscat,
iritativ.
- posologie ca antitusiv: adult, 15 - 30 mg la 4 - 6 h; copii peste 5 ani 0,2 - 0,3 mg/kg,
la 6-8 ore.
b) Antitusive central opioide
b. 1 Morfina si Opiul
Farmacoterapie:
- indicaie ca antitusiv, n mod excepional;
- n tuse foarte intens, refractar la alte antitusive
-nsoit de durere intens (cancer pulmonar, fracturi de coaste, infarct
pulmonar,anevrism de aorta)
- atenie stupefiant.
b.2) Dextrometorfan
Farmacodinamie :
- efect antitusiv cu durat relative medie (3-6h),
- nu are aciune analgezic,
- nu deprim respiraia i motilitatea cililor respiratori,
- nu creeaz dependen.
39

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

Farmacotoxicologie i Farmacoepidemiologie:
- reacii adverse: deprimarea respiraiei la doze mari
- contraindicai: insuficien respiratorie, insuficien hepatic; copii sub 6ani,sarcina
si alaptare.
-nu se asociaza cu I.M.O, alcool
-la batrani si in cazul insuficientei hepatice dozele se reduc cu 50%
Posologie
-se administreaza in doze de 15-30 mg de 3-4 ori pe zi.
c. Antitusive centrale neopioide
c.1) Clofedanol (Chlophedianol)
Farmacodinamie :
- antitusiv aproape egal codeinei.
- laten scurt datorit unui efect anestezic local slab pe mucoasa faringian, la
administrarea sub form de soluie.
Farmacoterapie i Farmacografie :
- indicaii: tuse neproductiv, iritativ.
- posologie:40-80 mg.de 3ori pe zi
Contraindicatii:
-este contraindicat in astm si in insuficienta respirtorie
c.2) Clobutinol (Clobutinolum)
Farmacocinetic :
- per os rapid i aproape total;
- eliminarea urinar n form nebiotransformat i ca metabolii
Farmacotoxicologie i Frmacoepidemiologie:
- reacii adverse: rar reacii alergice (urticarie, prurit, edem angineurotic), dispnee,
somnolen anxietate halucinant.
- n supradoze: tremor, convulsi.
40

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

- contraindicai: insuficien respiratorie, astm bronic, sarcin, tulburri


neuropsihice.
- pruden: activiti ce necesit atenie sporit.
- interaciuni: sinergism de potenare a sedri, la asociere cu alcool i deprimante
SNC; sinergism n scderea pragului convulsivant, la asociere cu antidepresive,
teofilin.
Farmacoterapie i Farmacografie :
- indicaie: tuse neproductiv, iritativ.
- posologie per os: adult, 40-60 mg de 3 ori/zi; copii sub 12 ani, 10-40 mg de 3 ori/zi;
durata tratamentului: maxim 7 zile.
c.3) Butamirat (Butamiratum)
Farmacocinetic :
- absorie per os rapid i total;
- biotransformare plasmatic i hepatic la metabolii activi.
- legare de proteinele plasmatice n procent nalt (circa 95 %), atat butamiratul, cat
i metaboliii activi;
Farmacodinamie:
- antitusiv cu eficacitate pronunat;
- bronhodilatator.
Farmacotoxicologia i Farmacoepidemiologia :
- avantaj: reacie advers importan (grea, diaree, eritem cutanat) i cu frecven
redus (circa 1 %).
- n supradozare provoac somnolen.
Farmacoterapie i Farmacografie :
- indicai: tuse uscat, tuse convulsiv, profilaxia tusei, pre i postoperator.
- posologie per os: adult, 20-25 mg repetat de 4 ori/zi; copii sub 12 ani, 5-15 mg
repetat de 3 ori/zi.
41

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

- reacii adverse: grea, diaree, eritem cutanat.


- se prefer administrarea naintea meselor.
- calmarea tusei acute de orice natur.
c.4) Pentoxiverina
Farmacodinamie :
- antitusiv i bronhodilatator.
Farmacoterapie i Farmacografie :
- indicaie: tuse neproductiv iritativ.
- posologie per os i intravenos: adult, 20
- 40 mg de 2-3 ori/zi; copii, 10-20 mg de 2-3 oro/zi.
c.5) Oxeladina (Oxeladinum)
Farmacodinamie :
- antitusiv eupneic efectul circa 4 ore.
- avantaj :nu are aciune deprimant SNC i nu provoac somnolen
Farmacotoxicologie i Farmacoepidemiologie :
- pruden: insuficien respiratorie, afeciuni cardiovasculare.
- precaui: monitorizarea funciei respiratori i activiti cardiovasculare (la
administrarea intensiv).
Farmacoterapie i Farmacografie :
- indicai: tuse neproductiv iritativ, tuse spasmotic, tuse convulsiv.
- posologie per os: adult, 30-50 mg/zi pn la 15 ani 10- 30 mg/zi (10 mg/10 kg/zi).

V. 2. Plante cu actiune antitusiva


La fel ca si in cazul altor boli respiratorii acute, tratamentul antitusiv cu plante
este diferentiat :
42

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

In prima faza, cea iritativa, atunci cand tusea este seaca (fara expectoratie)
se recomanda plante cu substante active de tipul codeine. Cele mai indicate forme
farmaceutice in patologia respiratori sunt infuziile sau decocturile, care se beau calde
(nu fierbinti) de preferinta indulcite cu miere.
In faza iritativa, ca antitusive, este indicate reteta cu urmatoarea formula:
Rp: Petale de mac rosu (Flores Rhoeados) 30 g.
Rostopasca (Herba Chelidinii) 10 g
Talpa gastii (Herba Leonuri) 40 g.
Fructe de anason (Fructus Anisi) 20 g.
M.f. :Infuzie, dintr-o lingura de amestec de palnte la o cana cu apa; se beau la
fiecare doua ore, cate 3 linguri de infuzie (indulcita cu miere), ajugandu-se la un total
de doua cani pe zi.
Flori de Lumanarica (Flores verbasci)
-infuzie ,2 lingurite la o cana cu apa care se bea ,treptat in cursul zilei Flori si
Frunze de Nalba de cultura (Flores et Folium Malvae) sau flori si /sau radacini de Nalba
mare (Flores et /vel Radix Althaea):
-infuzie din frunze si flori: se prepara utilizand o lingura de planta la o cana cu
apa; se beau doua cani pe zi.
-macerat, preparat la rece din radacinile plantei, timp de 60 minute folosind o
lingura radacini fragmentate la o cana cu apa, la care se adauga un varf de cutit de
bicarbonat de sodiu, se setrecoara prin strecuratoare printr-un singur strat de tifon.
Cantitate de macerat rezultata se bea in cursul unei zile.
Frunze de Potbal ( Folium Farfarae):
-infuzie, din 2 lingurite planta la o cana cu apa ; se beau 2-3 cani pa zi;
-infuzie concentrate, din 3 linguri de planta la o cana cu apa, se beau cate 3
linguri, la interval de 3 ore. Se poate indulci cu zahar sau miere.
Licheni de piatra (Lichen Islandicus)
43

Amolioaiei Mdlina- Snziana


Siropuri -

-Decoct, dintr-o lingurita la o cana de apa, la care se adauga un varf de cutit


de bicarbonate de sodium; se beau 2 cani pe zi de preferinta in amestec 1:1 cu lapte
(pentru a contracara efectul usor irritant gastric al decoctului).

Bibliografie:
1. Farmacopeea Romana, editia X, 1993;
2. Cornelia Fica, Tehnica farmaceutica, editura Medicala, Bucuresti 1977
3. Dumitru Lupuleasa, Iuliana Popovici, Tehnologie Farmaceutica, editura Polirom,
Iasi 1997
4. S. Negoita, Gh. Marasoiu, Tehnica Farmaceutica, manual pentru scolile tehnice
sanitare, editura Medicala, 1962
5. Ionescu Stoicu, Adam Ludovic, Rub Saidac Aurelia, V. Ciocanelea, I. Ban, Elena
Georgescu, E. Savopol, Tehnica Farmaceutica, editia a II-a revizuita, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1974
6. V. Stanescu, Tehnica Farmaceutica, editura Medicala, 1983

44