Talcott Parsons 1949-1951

In 1951, o intalnire de rutina la universitatea Harvard, unde conducatorul departamentului,

Parsons le inmaneaza colegilor sai Catre o teorie generala a actiunii. ( o colaborare intre
membrii sociologi psihosociologi, antropologi, psihologi clinici - si reeditata de Parsons si
Edward Shils (Chicago) Carnegie Project on Theory o serie de seminare sponsorizate de
Corporatia Carnegie din New York, menite sa discute resursele teoretice din cadrul relatiilor
sociale. In urma acestor seminare se pune baza Teoriei Generale. Mesajul cartii cu un sistem
de categorii de analiza a actiunii, sociologii puteau formula legile generale ale relatiilor
sociale. Parsons i-a rugat pe colegii lui sa citeasca volumul, sugerand ca teoria ii poate ajuta in
viitoarele cercetari. Totusi, teoria nu a avut prea mare succes in randul colegilor sai, unii
dintre acestia neascunzandu-si ostilitatea. Altii se temeau ca fiind de acord cu teoria se
indeparteaza de la radacina biologica a stiintei. George Homans un membru din conducere a
spus ca documentul nu va face parte din doctrina departamentului, si niciun membru nu va fi
nevoit sa o citeasca. Dar statisticianul Samuel Stouffer a intervenit. Teoria generala nu era
prezentata pentru a fi adoptata ca o doctrina oficiala. Colegii s-au intors la doctrinele vechi de
tip ad-hoc, ce caracterizau departamentul de la inceput.
In 1940 Parsons credea ca unificarea stiintelor sociale tinea de necesitatea stiintifica.

Youtube:
Filmuletul 1 : https://www.youtube.com/watch?v=Nd8dzEg4c2s
Are o perspectiva functionalista. Era un teorist foarte complex.
Sistem levels incearca sa faca un sistem diferit prin care sa uneasca sistemul cultural, pe cel
social, pe cel al personalitatii si al comportamentului. El considera ca sunt in legatura si pot
forma o structura.
Sistemul cultural: se refera la *simboluri meanings precum limba, morala, valorile si nu
la oameni. Aceste simboluri ajuta la pastrarea controlului social, care e lipiciul ce tine
societatea impreuna.
Sistemul social: se refera la rolurile pe care un individ le are in societate. (interactiuni) si
include doua sau mai multe persoane. Ne ajuta sa existam impreuna si sa avem aceeasi
realitate. Nu se refera la individ, ci la sistem.
Sistemul personalitatii: sunt utilizati indivizii ca unitate de masura. (credinte, motivatii,
nevoi, atitudini, etc) Ne intrebam mereu daca va fi in beneficiul meu?
Sistemul comportamental: utilizeaza biologia ca mijloc de masura. (corpul si mediul) Ne
ofera echipamentul biologic pentru a trai in societate. (oamenii cu discapacitati sunt de obicei
marginalizati).
Filmuletul 2: https://www.youtube.com/watch?v=mpDVs3Uifjg
Au radacinile in secolul 18, sunt europene.
In America: 1950.
Filmulet 3: https://www.youtube.com/watch?v=YIRjR96gPW4 Bibliografie
Parsons a fost un sociolog american. S-a nascut in 1902, pe 13 decembrie, n Colorado
Springs, S.U.A.. Venea dintr-o familie religioasa si intelectuala. Tatal lui era profesor si
presedintele unei mici universitati. S-a licentiat in economie. Il admira pe Weber si in licenta
sa i-a analizat ideile. 1979 a murit. Profesor la Harvard. A fost numit seful departamentului
de stiinte sociale, si membru al asociatiei americane de sociologie. A fost etichetat drept fiind
conservator. In 80 se reia interesul pentru persoana lui.
http://www.cnaa.md/files/theses/2013/23803/ana_maria_petrescu_thesis.pdf

1924 - a absolvit Amherst College, unde a studiat biologia, sociologia i

filosofia
1925 - studiaz la London School of Economics
1926 - este student la Universitatea din Heidelberg
1927 - primete titlul de doctor n sociologie i economie cu teza
Concepiile despre capitalism ale lui Werner Sombart i Max Weber
1927-1979 - desfoar activiti didactice i de cercetare la celebra
universitate Harvard, mai nti ca instructor n economie (1927) i apoi ca
profesor de sociologie din 1931
1944- a devenit profesor titular de sociologie
1946-1956 - preedinte al noului Departament de relaii sociale
1949 - preedinte al Societii Americane de Sociologice
Moare n 1979 la Mnchen, n Germania de Vest.
Tipul de paradigm Macrostructural funcionalismul sistemic
Modelul macrostructural de abordare propus de sociologul american Talcott Parsons
(1902-1979) este argumentat n monumentala sa oper prin trei teme majore:
1. teoria aciunii sociale;
2. teoria structuralismului funional (sistemic);
3. teoria evoluiei structuraliste cu deschidere spre sociologia cunoaterii.
Ca i E. Durkheim, T. Parsons este preocupat n mod special de relaia dintre scopurile
i mijloacele sociale, relaie care va influena i celebra sa teorie a aciunii sociale.
societatea era privit ca o reea vast format din pri interconectate, fiecare
dintre ele contribuind la ntreinerea sistemului ca un ntreg () dac un aspect al vieii
sociale
nu contribuie la stabilitatea sau supravieuirea societii dac nu prezint o funcie util i
identificabil sau nu promoveaz un consens valoros ntre membrii unei societi el nu va fi
transmis de la o generaie la alta

https://ro.scribd.com/doc/50606082/referat-sociologie-Talcott-Parsons
Structuro-functionalismul lui Talcott Parsons
Cultura se deosebeste de societate prin faptul ca reprezinta un ansamblu de valori si simboluri
comune actorilor. Parsons sustine ca exista cinci modele de valori dihotomice
care sprijina sistemul de actiune. Astfel, actorii trebuie sa aleaga ntre:
1) afectivitate sau neutralitate afectiva. Actorul se poate lasa calauzit desentimentele sale sau
si le poate nfrna;
2) orientare spre colectivitate sau orientare spre sine: Actiune poate fi motivatade scopuri
mpartasite si de alti actori sau de scopuri strict personale;
3) universalism sau particularism: Actorul si analizeaza mediul cu ajutorul criteriilor generale
aplicabile n mod universal sau cu ajutorul criteriilor specifice actorilor, lucrurilor pe care le
evalueaza;
4) calitate sau mplinire: Evaluarea celuilalt se bazeaza fie pe calitatile sale individuale (ceea
ce este celalalt), fie pe performantele sale evaluate dupa rezultatele actiunii sale;
5) specificitate sau propagare: Actorul poate manifesta interes pentru o parte a personalitatii si
a actiunii celorlalti actori sau sa surprinda toate acestea n totalitatea lor.