Corneliu Michilescu (n. 22 octombrie 1898, Bucureti - d.

noiembrie 1965, Bucureti) a

fost un pictor, sculptor, grafician i scriitor romn.
Corneliu Michilesu a fcut parte mai mult de 30 de ani din via public i cultural a rii i
s-a remarcat ca promotor de seam al micrii de avangard din Romnia interbelic. Dup
cum pictorul nsui declara, intenia lui artistic presupune realizarea sintetic a
permanentului din natur, precum i realizarea de valori plastice pure form i culoare.

Studii
A urmat cursurile facultilor de Drept i Litere i Filosofie din Bucureti, apoi din 1908 s-a
dedicat artei. A studiat la Academia de Arte din Bucureti ntre anii 1908-1912, apoi a plecat
s se perfecioneze n strintate. La Florena a studiat pictura cu Camillo Innocenti i a
participat la o expoziie.

Viaa
A nceput s lucreze n spiritul avangardelor la Zrich unde s-a ntlnit cu Tristan Tzara i
Marcel Iancu. n anul 1924 cnd a revenit n ar s-a alturat grupului constructivist. n anul
1925 este profesor la Atelierul de arta constructivist al revistei Integral, iniiativ a gruprii
avangarditilor de a introduce arta modern n viaa cotidian. A fost i autorul unor
interesante cronici i articole pe teme de art, fiind printre primii care scriu la noi despre arta
african.
Corneliu Michilescu este de fapt primul pictor roman care a mbriat cubismul i a expus
astfel de lucrri.
Astfel, privind din acest punct de vedere, ar putea fi considerat una dintre marile figuri ale
stilului avangardist din Romnia. Totui, traseul su a fost sinuos i ciudat.
Dei prieten cu Tzara i Marcel Iancu, ntr-o perioad n care micarea Dadaist prindea
for, credina sa n propria dezvoltare artistic i dorina de perfecionare l-au fcut s aib
prima expoziie de autor abia n 1922, dup multe cutri i studii, expoziie n care a expus
n principal lucrri post-impresioniste, cu un amestec de variate formule moderniste, si care a
strnit interesul multor persoane din lumea artei.
Apoi timp de 10 ani nu a mai avut nicio expoziie personal, timp n care a devenit cu
adevrat un pictor cubist.
n 1924, la primul Salon oficial de dup rzboi a expus 2 lucrri importante, Natur static i
Paznicii castelului, pentru care a primit i un premiu.
Dei a studiat mult n Italia, cubismul su este unul personal, nrudit mai degrab cu cel
francez, ilustrnd cutrile sale cu privire la relaia dintre spaiu i timp sau poziionarea
lucrurilor n lume.
n anul 1931, Michilescu a nceput s fac experimente cu mescalin (un halucinogen) sub
supravegherea doctorului Marinescu. Din acest moment, arta lui devine o explozie de

culoare. Combin elemente geometrice cu idei futuriste i forme ale cubismului analitic n
seria de guae non-figurative Ora Viziunilor.
Deoarece nu a inut s fac parte dintr-un grup, ci a ncercat s redea propriile triri
interioare, nu s-a simit obligat s respecte normele ideologice sau estetice ale acestei
micri.
Din anul 1935 s-a retras la casa lui de la Cernica unde a scris nuvele suprarealiste.
Cu aceast transformare i cu instaurarea regimului comunist, cariera sa public a luat sfrit,
el lucrnd pentru sine sau cunotine, ca orice artist care nu nceteaz sa creeze, fr s mai
expun lucrrile.

ScrieriCorneliu Michailescu: Portretul (nuvele, 357 p.) ediie ngrijit i prefa de

Constantin Mciuc, Editura Atlas, 2000.

Activitate profesional
Valoare binecunoscut a avangardei romneti, artistul Corneliu Michilescu constituie o
prezen singular n pictura romneasc, remarcndu-se iniial prin realizri apropiate de
atmosfera impresionist, ndreptndu-se n etapa imediat urmtoare ctre preocupri ce in de
sfera decorativului n transpunerea unor motive ce aparineau basmelor sau legendelor, pentru
ca mai apoi, s tind ctre compoziii extrem de organizate, n care conturul ncepe s aib un
rol din ce n ce mai important, cristalizndu-se ntr-un proces lent de asimilare a cubismului
(lucrarea ,,Prezictoarele). Alturi de cmpul plasticii pe care l exploreaz trecnd prin mai
multe etape, un loc important n creaia lui Corneliu Michilescu l ocup grafica, ce
traverseaz, prin intermediul caracteristicilor sale distinctive, aceleai perioade ca i pictura.
Corneliu Michailescu este de fapt primul pictor roman care a imbratisat CUBISMUL si a
expus astfel de lucrari. Astfel,privind din acest punct de vedere ,ar putea fi considerat una
dintre marile figuri ale stilului avangardist din ROMANIA. Totusi,traseul sau a fost sinuos si
ciudat . Desi prieten cu Tzara si Marcel Iancu,intr-o perioada in care miscarea DADAISTA
prindea forta,credinta sa in propria dezvoltare artistica si dorinta de perfectionare l-au facut sa
aibe prima expozitie de autor abia in 1922,dupa multe cautari si studii ,expozitie in care a
expus in principal lucrari post-impresioniste,cu un amestec de variate formule
moderniste,expozitie care a starnit interesul multor persoane din lumea artei. Apoi timp de 10
ani nu a mai avut nicio expozitie personala ,timp in care a devenit cu adevarat un pictor
CUBIST In 1924 la primul SALON OFICIAL de dupa razboi expune 2 lucrari importante
,NATURA STATICA si PAZNICII CASTELULUI,pentru care primeste si un premiu. Desi a
studiat mult in ITALIA,cubismul sau este unul personal,inrudit mai degraba cu cel
francez,ilustrand cautarile sale cu privire la relatia dintre spatiu si timp sau pozitionarea
lucrurilor in lume. Deoarece nu a tinut sa faca parte dintr-un grup,ci a incercat sa redea
trairile proprii interioare,nu s-a simtit obligat sa respecte normele ideologice sau estetice ale
acestei miscari. Astfel, cu timpul, stilul su, initial cubist, s-a dizolvat intr-un amestec de
suprarealism si expresionism, demonstrnd interesul sau din ultima parte a vietii pentru
mister si lumea visului. Din anul 1935 se retrage la casa lui de la Cernica unde a scris nuvele
suprarealiste. Cu aceasta transformare si cu instaurarea regimului comunist ,cariera sa publica
ia sfarsit ,el lucrand pentru sine sau cunostinte,ca orice artist care nu inceteaza sa creeze ,fara
sa mai expuna lucrarile. Permanent surs de inspiraie pentru creaia lui Michilescu, lumea
actorilor de comedie constituie principalul motiv pentru opera Arlechini, ce impresioneaz

prin capacitatea artistului de a exprima tensiunea dramatic a sentimentelor celor dou

personaje folosindu-se de accentuarea mijloacelor de expresie: linia puternic trasat, volume
strict delimitate, colorit viu.