Grupa 111B an I

Facultatea de Inginerie Electrica

Materia: MPT(Metode si procedee tehnologice
Profesor: Petre Vasile

TEHNO 2 MATERIALE STANDARDIZATE UTILIZATE

IN ELECTROTEHNICA

CUPRINS

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Notiuni de baza.................................................................pag.3
SR EN 10027-1:2006.........................................................pag.6
SR EN 1412:1997..............................................................pag.7
Activitatea de laborator...................................................pag.8
Concluzii............................................................................pag.9
Bibliografie........................................................................pag.10

1. Notiuni de baza
In industria electrotehnica, pentru fabricarea masinilor si aparatelor
electrice se folosesc diferite materiale metalice si nemetalice. Materialele
metalice, pe scurt metalele se folosesc pure sau sub forma de aliaje. Aliajele sunt
combinatii chimice sau amestecuri obtinute de regula prin topirea impreuna a
doua sau mai multe elemente dintre care cel putin unul, este metal. Astfel, otelul
este un aliaj al fierului (metal) cu carbonul (metaloid), iar bronzul un aliaj al
cuprului (metal) cu staniul (metal).
Metalele si aliajele fecvent utilizate in industrie, numite metale tehnice,
sunt standardizate. In standardele referitoare la materiale se dau de regula
urmatoarele date: denumirea materialului, modul de simbolizare, calitatile de
materiale ce fac parte din categoria respectiva (marci de materiale), compozitia
chimica, proprietatile fizico-chimice, mecanice, tehnologice, forma de livrare,
dimensiuni, modul de marcare.
Materiale metalice feroase utilizate in industria electrotehnica
In industria constructoare de masini si electrotehnica se foloseste o mare
varietate de materiale, foarte diferite ca proprietati si intrebuintari. Aceste
materiale se impart in doua mari categorii:
- materiale metalice feroase;
- materiale metalice neferoase.
Materiale metalice feroase sunt materialele la care proportia masica a
fierului este mai mare decat a oricarui alt element al aliajului. Fierul pur, din
cauza rezistentei sale mici nu este folosit ca material de constructie; proprietatile
sale magnetice speciale il fac util ca material magnetic in electrotehnica. Cele
mai utilizate materiale metalice feroase sunt fontele si otelurile.
Fontele sunt aliaje ale fierului cu carbonul, continand carbon intre 2% si
6,67% si o serie de elemente insotitoare siliciu, mangan, sulf, fosfor etc. Fontele
se obtin in cuptoare specializate denumite furnale, din materia prima compusa
din minereu de fier si de mangan, carbune, fondanti.
Fontele brute (SR EN 10001:1993 Definirea si clasificarea fontelor
brute), pot fi aliate si nealiate, subdivizandu-se in diferite clase in functie de
compozitia chimica. Sunt folosite ca materie prima pentru turnarea carcaselor de
electromagneti, masini si aparate electrice etc.
Fonta cenusie este un aliaj de turnatorie in care carbonul este prezent sub
forma de grafit lamelar, care ii da culoare cenusie. Standardul SR EN
1561:1999 Fonta cu grafit lamelar prevede mai multe marci, marca de fonta
cenusie fiind indicata prin codul numeric sau alfanumeric. Cele mai utilizate
marci sunt EN-GJL-100, EN-GJL-150, EN-GJL-250, EN-GJL-300, EN-GJL350, cifrele din componenta simbolului indicand valoarea minima a rezistentei

la tractiune in N/mm, urmata de valoarea minima a alungirii la rupere in

procente: 900-2, 800-2, 700-2, 600-3, 500-7, 450-10, 400-18, 350-22.
Fonta maleabila se imparte in functie de aspectul in ruptura si structura
masei metalice de baza in trei grupe (SR EN 1562:1999 Fonta maleabila): fonta
maleabila cu inima alba, cu inima neagra si fonta perlitica. Structura si
caracteristicile mecanice ale fontei maleabile se obtin prin tratament termic.
Fontele austenitice sunt fonte inalt aliate cu caracteristici mecanice
superioare fata de cele cu grafit lamelar standardul SR ISO 2892:1994 Fonta
austenitica, prevede 20 de astfel de marci. Fonta austenitica este destinata
pieselor turnate si este in general nemagnetica.
In industria electrotehnica se mai folosesc in aplicatii speciale si alte tipuri
de fonte, ca de exemplu:
- fonta refractara turnata in piese, rezistenta la temperaturi mari
(STAS 6706-79 Fonta refractara turnata in piese), utilizata la
cuptoare electrice, in componenta echipamentelor electrotehnice ce
lucreaza la temperaturi ridicate;
- fonta antifrictiune turnata in piese (STAS 6707-79 Fonta rezistenta
la uzare in conditii de frecare cu ungere, turnata in piese, STAS
11246-79 Fonta rezistenta la uzare abraziva, turnata in piese),
destinata lucrului in conditii de frecare si ungere.
Otelurile sunt aliaje ale fierului cu carbonul, continand carbon sub 2%,
conform SR EN 10020:1993 Definirea si clasificarea marcilor de otel.
In functie de compozitia chimica, otelurile se impart in doua mari
categorii: oteluri nealiate si oteluri aliate.
In functie de principalele caracteristici ale materialului si de utilizarea lor,
otelurile se impart in urmatoarele clase de calitate principale:
- oteluri nealiate de uz general;
- oteluri nealiate de calitate;
- oteluri nealiate speciale.
Otelurile de uz general sunt oteluri produse prin procedee de elaborare
obisnuite, nu au impuse conditii particulare pentru nici un element de aliere, cu
exceptia manganului si siliciului si nu necesita o tehnologie de fabricatie
speciala. Principalele domenii de utilizare ale otelurilor de uz general sunt:
suruburi, piulite, tiranti, flanse, piese ambutisate, arbori etc.
Otelurile nealiate de calitate sunt marci de otel care nu au impuse conditii
pentru o comportare precisa la tratament termic sau pentru puritate in ceea ce
priveste incluziunile nemetalice. Principalele domenii de utilizare ale acestor
oteluri sunt: pene de ghidare, bucse, bolturi, buloane, arbori, flanse, coroane si
roti dintate, came etc.
Din categoria otelurilo de calitate fac parte otelurile pentru automate care
se livreaza sub sectiune rotunda, patrata sau hexagonala, destinate prelucrarii cu
viteze mari de aschiere pe masini unelte automate.

Oteluri nealiate speciale au o puritate superioara otelurilor nealiate de

calitate prin continutul scazut de incluziuni nemetalice. In majoritatea cazurilor,
aceste oteluri sunt destinate tratamentului termic de calire-revenire sau
durificarii superficiale.
Otelurile aliate se clasifica potrivit SR EN 10020 in:
- oteluri aliate de calitate;
- oteluri aliate speciale.
Otelurile aliate de calitate se subimpart in:
- oteluri de constructie cu granulatie fina sudabile, utilizabile pentru
recipiente sub presiune si tevi;
- oteluri pentru electrotehnica continand ca elemente de aliere numai
siliciul sau siliciul si aluminiul, in scopul satisfacerii prescriptiilor
referitoare la pierderile magnetice sau la valori minime pentru
inductia magnetica, polarizatie sau permeabilitate;
- oteluri aliate pentru sina, armaturi in mina;
- oteluri aliate pentru produse plate laminate la rece sau la cald;
- oteluri la care singurul element de aliere prescris este cuprul.
Otelurile aliate speciale sunt caracterizate (conform SR EN 10020) prin
verificarea riguroasa a compozitiei chimice, prin conditiile speciale de fabricatie
si de control.
Otelul electrotehnic are o larga utilizare in constructia masinilor si
aparatelor electrice, pentru fabricatia circuitelor magnetice.
Identificarea sumara si analiza metalelor
Identificarea unui metal, determinarea calitativa si cantitativa a
compozitiei sale chimice sunt probleme importante ale activitatii industriale.
Problema se pune mai ales in cazurile in care nu exista certificate de calitate, in
cazul reproiectarii unor repere dupa altele, in cazul reutilizarii metalelor din
deseuri etc.
Metale si aliaje neferoase
Cupru
=0,01724 mm/m
=8,93 g/cm
T topire=1083C
=20-30 kgf/mm
Aluminiu
=0,027 mm/m
=2,7 g/cm
=611 kgf/mm
T topire=660,1C

2. SR EN 10027-1:2006
Acest standard european stabileste regulile de simbolizare a otelurilor
bazate pe simboluri literare si numerice prin care se exprima caracteristicile
principale su utilizarea, de exemplu mecanice, fizice, chimice in scopul
identificarii abreviate a otelurilor. Acest standard european se aplica otelurilor
specificate in standardele europene (EN), specificatiilor tehnice (TS), rapoartelor
tehnice (TR) si standardelor nationale ale membrilor CEN.
In cadrul simbolizarii, simbolizarile alfanumerice se clasifica in doua
categorii principale:
- Categoria 1: Oteluri simbolizate in functie de utilizare si
caracteristici mecanice sau fizice;
- Categoria 2: Oteluri simbolizate in functie de compozitia lor
chimica.
Simbolizarea alfanumerica atribuita conform prezentului standard
european trebuie sa respecte principiile de simbolizare specificate.
In scopul de a evita orce ambiguitate poate fi necesara completarea
simbolurilor principale cu simboluri suplimentare pentru indentificarea
caracteristicilor suplimentare al otelului, de exemplu aptitudinea de utilizare la
temperaturi scazute sau ridicate, starea suprafetei, starea de tratament termic,
modul de dezoxidare.
Daca nu se specifica altfel in acest standard european, simbolurile utilizate
in simbolizarea alfanumerica trebuie scrise fara spatii intre ele.
Pentru otelurile specificate in standardele europene (EN), specificatiilor
tehnice(TS) si rapoartelor tehnice (TR), simbolizarea alfanumerica trebuie
atribuita de catre comitetele tehnice ECISS corespunzatoare.
Pentru otelurile specificate in standardele nationale ale tarilor membre
CEN si pentru alte oteluri, simbolizarile alfanumerice sunt atribuite de catre sau
sub responsabilitatea organului nationale de standardizare corespunzator.
Pentru a se evita atribuirea mai multor simbolizari alfanumerice al
aceleiasi marci de otel si in scopul stabilirii unei simbolizari alfanumerice
uniforme, Biroul European de Inregistrare trebuie sa colaboreze cu comitetul
national de standardizare la stabilirea simbolizarilor alfanumerice, asa cum se
prevede in EN 10027-2.
Notarea completa a unui produs de otel, atunci cand se utilizeaza in
comenzi si in documente contractuale, trebuie sa cuprinda pe langa simbolizarea
alfanumerica si indicatii referitoare la conditiile tehnice de livrare
corespunzatoare otelului specificat. Pentru otelurile specificate in standarde,
aceasta indicatie trebuie sa fie numarul de referinta al standardului de produs
corespunzator.
Detalii cu privire la structura simbolizarii alfanumerice a otelului sau a
produsului de otel trebuie prezentate in standardul de produs corespunzator sau
in standardul de dimensiuni.
6

3.SR EN 1412:1997
Sistemul de simbolizare numerica descris in prezentul Standard European,
in care se atribuie un singur simbol unui material de cupru (cupru sau unui aliaj
de cupru) pentru clasificarea lui. Acest sistem de simbolizare numerica se poate
utiliza ca o alternativa la sistemul de simbolizare prin simboluri chimice ale
materialelor.
Prezentul Standard European stabileste un sistem numeric care permite
simbolizarea cuprului sau aliajelor de cupru fabricate si/sau utilizate in Europa,
si responsabilitatea atribuirii, inregistrarii si gestionarii simbolurilor
corespunzatoare fiecarui material de cupru.
Sistemul se aplica:
a) materialelor de cupru precizate in standardele europene;
b) materialelor de cupru care nu sunt specificate in standardele europene.
Caracterul pentru pozitia 2, trebuie sa fie o litera a carui semnificatie este
urmatoarea:
B - materiale sub forma de lingou pentru retopire in vederea fabricarii
produselor turnate;
C - materiale sub forma de produse turnate;
F - materiale de adaus pentru lipire si sudare;
M prealiaje;
R cupru brut rafinat;
S materiale sub forma de materiale primare recirculabile;
W materiale sub forma de produse obtinute prin deformare plastica;
X materiale nestandardizate.
Exemple: CW024A; CB752S; CC383H
Prezentul Standard European a fost adoptat de CEN la 1995-11-11.
Membrii CEN sunt obligati sa respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC,
care stipuleaza conditiile in care prezentului Standard European i se atribuie
statutul de standard national, fara nici o modificare.
Acest Standard European trebuie sa primeasca statutul de standard
national, fie prin publicarea textului tradus identic, fie prin ratificare cel tarziu
pana in mai 1996 si toate standardele nationale in contradictie cu acesta trebuie
sa fie anulate pana cel tarziu in mai 1996.
Acest Standard European cuprinde prin referinte datate sau nedatate
prevederi din alte publicatii. Aceste referinte normative sunt citate in locul
corespunzator in text, iar publicatiile sunt enumerate mai jos. Pentru referintele
datate, modificarile sau revizuirile ulterioare ale acestor publicatii se aplica
prezentului Standard European numai daca au fost incluse in acesta ca
modificari sau revizuire.
Pentru referinte nedatate se aplica ultima editie a publicatiei la care se
face referire.

4. Activitate de laborator
Simbol conventional
OL60 STAS 500/2-80 otel de uz general cu rezistenta minima la rupere 60
kgf/mm
S355N SR EN 10027-1:2006 otel de constructie cu 355N/mm valoare
minima a limitei de cojire
Principalele proprietati ale materialelor si aliajelor:
- fizice;
- chimice;
- mecanice;
- tehnologice.
STAS 270/3-80 Cupru de inalta puritate pentru industria electrotehnica si
electronica
Ex Cu 99,99 A
Cu 99,99 B
SR EN 1412:1997 Cupru si aliaje de cupru
Cele mai importante proprietati ale cuprului sunt:
- maleabilitatea;
- ductibilitatea;
- prelucrabilitatea;
- sudabilitatea;
- forjabilitatea.
- Alama STAS 95-90 Aliaje cupru-zinc deformabile
- Bronzul STAS 94/2-89 Table si benzi cupru-staniu
- Cupru-nichel-zinc SR ISO 430:1995
- Aliaje cupru-nichel-zinc deformabile (CuNi18Zn20)
- oteluri aliate oteluri pentru electrotehnica SR EN 10106, 10107
- oteluri de calitate;
- oteluri pentru sine;
- oteluri pentru produse plate;
- oteluri speciale;
- oteluri inoxidabile;
- oteluri rapide RP1, RP2.
- STAS 7607/1-90 Aluminiu rafinat electrolitic si aluminiu tehnic primar
Ex: Al 99,99 Al 99,90
SR EN 12258-1 Aluminiu si aliaje de aluminiu
SR EN 14121:2003 Aluminiu si aliaje de aluminiu
Pentru aplicatii electrotehnice:
Siluminiul 1213% Siliciu
Duraluminiul 2,55% Cupru
Hidronaliu 3,9% Magneziu

5. Concluzii
SR EN 1412:1997
Standarul stabileste sistemul de simbolizare numerica prin care se atribuie
un singur simbol unui material de cupru (cupru sau aliaj de cupru). Acest sistem
de simbolizare se aplica cuprului si aliajelor de cupru fabricate si/sau utilizate in
Europa.
Prezentul Standard European exista in trei versiuni oficiale (engleza,
franceza, germana). O versiune in oricare alta limba, realizata prin traducerea
sub responsabilitatea unui membru CEN in limba sa nationala si notificata
Secretariatului Central, are acelasi statut ca si versiunile oficiale.
Prezentul standard reprezinta versiunea romana a Standardului European
EN 1412:1995. Standardul a fost tradus de IRS, are acelasi statut ca si versiunile
oficiale si a fost publicat cu permisiunea CEN.

SR EN 10027-1:2006
Acest standard european (EN 10027-1:2005) a fost elaborat de comitetul
tehnic ECISS/TC 7 Simbolizarea conventionala a otelului a carui secretariat
este detinut de UNI.
Acest standard european trebuie sa primeasca statutul de standard
national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, cel tarziu pana
in februarie 2006, iar toate standardele nationale in contradictie trebuie anulate
pana in februarie 2006.
Acest standard reprezinta versiunea romana a standardului european EN
10027-1:2005. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si
versiunile oficiale si a fost publicat cu permisiunea CEN.
Acest standard european exista in trei versiuni oficiale (engleza, franceza,
germana). O versiune in oricare alta limba, realizata prin traducerea sub
responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa nationala si notificata la
Secretariatul Central, are acelasi statut ca si versiunile oficiale.

7. Bibliografie

Indrumar de laborator
SR EN 10027-1:2006 (biblioteca)
SR EN 1412:1997 (biblioteca)
Notitele din caiet de la laborator

10