Sunteți pe pagina 1din 13

Investete n oameni!

Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007 2013
Axa prioritar: 1 - Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe
cunoatere
Domeniul major de intervenie: 1.3 - Dezvoltarea resurselor umane din educaie i formare
Titlul proiectului: FLEXFORM - Program de formare profesional flexibil pe platforme mecatronice
Contract POSDRU/87/1.3/S/64069
Beneficiar: Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca

LUCRARE de EVALUARE FINAL

UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA


CENTRUL REGIONAL DE EDUCAIE I FORMARE PROFESIONAL FLEXIBIL - CLUJ
Program de formare continu: Informatic i tehnologii educaionale
Titlul lucrrii: Actionarea pneumatica a franelor autovehiculelor
Cursant: Ing. SOLOMEAN OVIDIU
Data sustinerii publice:

Aceast lucrare a beneficiat de suport financiar prin proiectul FLEXFORM - Program de formare profesional
flexibil pe platforme mecatronice, contract nr. POSDRU/87/1.3/S/64069, proiect cofinanat din Fondul Social
European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Investete n oameni!

CUPRINS

1. INTRODUCERE.3
2. CONTINUT TEHNIC..4
2.1.

Constructia si functionarea franelor propriu zise.............................4

2.1.1.

Franele cu tambur si saboti interiori...........................................4

2.1.2.

Franele cu disc...........................................................................8

2.2.

Mecanismele de actionare ale sistemului de franare........................10

2.2.1. Actionarea pneumatica a franelor................................................10


3. CONCLUZII...12
4. BIBLIOGRAFIE.....13

Investete n oameni!

1. INTRODUCERE
Automobilul este un vehicul rutier, carosat si suspendat pe cel putin trei roti care se
deplaseaza prin mijloace de propulsie proprii in diferite conditii de teren.
Sistemele de conducere asigura deplasarea automobilului pe traseul dorit, in conditii de
siguranta si se compun din: mecanismul de directie si sistemul de franare.
Sistemul de franare serveste la:
- reducerea vitezei automobilului pana la o valoare dorita sau chiar pana la oprirea lui;
- imobilizarea automobilului in stationare, pe un drum orizontal sau in panta;
- mentinerea constanta a vitezei automobilului in cazul coborarii unor pante lungi.
Eficacitatea sistemului de franare asigura punerea in valoare a performantelor de viteza
ale automobilului.
Conditii impuse sistemului de franare.
Un sistem de franare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-

sa asigure o franare sigura;

sa asigure imobilizarea automobilului in panta;

sa fie capabil de anumite deceleratii impuse;

franarea sa fie progresiva, fara socuri;

sa nu necesite din partea conducatorului un efort prea mare;

efortul aplicat la mecanismul de actionare al sistemului de franare sa fie proportional


cu deceleratia, pentru a permite conducatorului sa obtina intensitatea dorita a franarii;

forta de franare sa actioneze in ambele sensuri de miscare ale automobilului;

sa asigure evacuarea caldurii care ia nastere in timpul franarii;

sa se regleze usor sau chiar in mod automat;

sa aiba o constructie simpla si usor de intretinut.

Investete n oameni!

2. CONTINUT TEHNIC
2.1. Constructia si functionarea franelor propriu zise.
2.1.1. Franele cu tambur si saboti interiori
Partile componente si principiul de functionare.
Datorita simplitatii lor, franele cu tambur si sabotii interiori sunt foarte raspandite la
automobile.
In figura 1 este reprezentata schema de principiu a franei cu tambur si saboti interiori a
unei roti. Solidar cu roata 1, incarcata cu sarcina G , se afla tamburul 2, care se roteste in
sensul indicat pe figura cu viteza unghiulara . Sabotii 3 sunt articulati in punctele 4 pe talerul
franei care nu se roteste cu roata, fiind fix.

Fig. 1
La apasarea pedalei 7, cama 6, prin intermediul parghiei 8, se roteste si apasa sabotii
asupra tamburului 2. In aceasta situatie, intre tamburi si saboti apar forte de frecare ce vor da
nastere la un moment de franare Mf, care se opune miscarii automobilului.
Sub actiunea momentului Mf, in zona de contact a rotii cu drumul, ia nastere
reactiunea F, indreptata in sens opus miscarii. Tot in zona de contact apare si reactiunea
verticala a drumului Z.
In timpul franarii, datorita frecarii ce ia nastere intre tambur si garniturile de frecare ale
sabotilor, energia cinetica a automobilului se transforma in caldura.
4

Investete n oameni!

In momentul opririi apasarii asupra pedalei, arcul 5 readuce sabotii in pozitia initiala iar
franarea inceteaza.

Tipuri de saboti utilizati la franele cu tambur


Sabotul primar si sabotul secundar. In figura 2 sunt reprezentate fortele care
actioneaza asupra unei frane cu doi saboti simetrici1 si 2, articulati la un punct comun fix 3.

Fig. 2
In timpul franarii, sabotii apasa pe tamburul 4 cu forta S, care determina reactiunile
normale N1 si N2. Daca tamburul se roteste cu viteza unghiulara , fortele N 1 si N2, ce apasa
asupra suprafetelor de frecare, vor da nastere la doua forte de frecare F 1 si F2 care, pentru
saboti, au sensul din figura, iar pentru tambur sensul invers. Pentru simplificare, se considera
ca atat reactiunile normale N 1 si N2 cat si fortele de frecare F 1 si F2 sunt aplicate la jumatatea
suprafetelor de frecare.
Sabotul articulat si sabotul flotant. In functie de natura si tipul reazemului sabotilor,
franele cu tambur si saboti interiori pot fi: cu saboti articulati (figura 3 a si b) si cu saboti
flotanti (figura 3 c).

Investete n oameni!

Fig. 3
Tipuri uzuale de frane cu tambur si saboti interiori
Frana simplex. Frana simplex are in compunere un sabot primar si unul secundar, care
pot fi articulati sau flotanti.
In figura 3, a, este reprezentata frana simplex la care ambii saboti 1 si 2 sunt articulati
in reazemele 3 (saboti articulati). Indiferent de sensul de rotatie, unul din saboti va apasa mai
mult asupra tamburului 6. Excentricele 4 si 5 servesc la reglarea jocului dintre saboti si
tambur.
Sabotii sunt apasati pe tambur cu forte egale S produse de actiunea lichidului sub
presiune asupra pistonaselor ce se gasesc in cilindrul 7.
La frana simplex din figura 3,b, actionarea sabotilor 1 si 2 ( articulati in reazemele 3 ) se
face prin intermediul camei 4 cu fortele S1 si S2 .
In figura 3, c este reprezentata frana simplex la care ambii saboti 4 si 5 sunt articulati la
un punct comun fix 3, prin intermediul a doua parghii articulate oscilante 1 si 2 (saboti
flotanti). In acest caz, in timpul functionarii, capetele interioare ale sabotilor ocupa pozitia in
care intreaga lungime apasa pe tamburul 6, producandu-se o uzare mai uniforma.
Frana duplex. Frana duplex are in compunere 2 saboti primari care pot lucra ca saboti
primari la rotatia intr-un singur sens (frana uni-duplex ) sau un ambele sensuri (duo-duplex).
In figura 4,a este reprezentata frana duplex la care ambii saboti 1 si 2 au cate un
dispozitiv de actionare: pistonul cilindrului 4 pentru sabotul 1 si pistonul cilindrului 3 pentru
sabotul 2. De asemenea, fiecare sabot are un punct de articulatie propriu ( 5 si 6).
6

Investete n oameni!

Fig. 4
Frana duo-duplex prezinta particularitatea ca ambii saboti lucreaza cu efect de
autoamplificare ( saboti primari) indiferent de sensul de rotatie.
La franare, pistoanele din cilindrii 5 si 6 ( figura 4, b) apasa sabotii 1 si 2 pe tamburul 4,
iar acestia, sub actiunea fortelor de frecare, se deplaseaza pe directia de rotatie. Daca sensul
de rotatie este cel indicat pe figura, atunci sabotul 1, sub actiunea pistonului cilindrului 6 si a
fortei de frecare, se va sprijini pe opritorul 3. In acelasi timp sabotul 2, sub actiunea pistonului
cilindrului 5 si a fortei de frecare, se va sprijini pe opritorul 3. La rotatia in sens invers, sabotul
1 se va sprijini in opritorul 3, iar sabotul 2 in opritorul 3.
Frana servo. Frana servo sau frana de amplificare are doi saboti primari, sabotul
posterior fiind actionat de sabotul anterior. Datorita fortelor de frecare dintre sabotul anterior si
tambur, forta de actionare a sabotului posterior este mai mare in comparatie cu forta de
actionare a sabotului anterior. In acest fel, momentul de franare se mareste substantial.
In cazul in care sabotii sunt primari numai la mersul inainte, frana poarta denumirea de
uni-servo, iar in cazul in care sabotii sunt primari pentru ambele sensuri de mers, frana este
intalnita sub numele de duo-servo.
Frana servo este utilizata la unele autoturisme de capacitate cilindrica mare, deoarece
cu o forta nu prea mare la pedala asigura un moment de franare mare, fara un servo
mecanism auxiliar.

Investete n oameni!

Fig. 5
In figura 5,a , este reprezentata frana uni-servo utilizata la rotile puntii din fata la unele
autocamioane. Sabotul 4 este articulat la partea superioara in reazemul 2 si este actionat de
sabotul 3 , prin intermediul dispozitivului 8 de reglare a jocului. Datorita fortelor de frecare
dintre sabotul 3 ( actionat de pistonul cilindrului 6) si tamburul 1 , forta cu care este actionat
sabotul 4 este mai mare decat forta cu care este actionat sabotul 3. De asemenea si
momentul de franare va fi mai mare.
Frana duo-servo- se caracterizeaza prin faptul ca fiecare sabot il actioneaza pe celalalt
cu efect de servo actiunea, in functie de sensul de rotatie, ambii saboti lucrand ca saboti
primari. Sabotii 3 si 4 ( figura 5 , b ) sunt legati in serie si actionati de la un cilindru hidraulic.
La franare, sabotii se deplaseaza in sensul de rotatie pana cand unul dintre ei ajunge
cu capatul superior in opritorul 2. In functie de sensul de rotatie sabotul 3 actioneaza sabotul
4 prin intermediul dispozitivului de reglare 8 sau sabotul 4 actioneaza sabotul 3.
2.1.2. Franele cu disc
Extinderea utilizarii franelor cu disc la automobile se explica prin numeroasele avantaje
pe care le prezinta in raport cu franele cu tambur, cele mai importante fiind: posibilitatea
maririi suprafetelor garniturilor de frecare; distributia uniforma a presiunii pe suprafetele de
frecare si, drept consecinta, uzarea uniforma a garniturilor si necesitatea reglarii mai rare a
franei; suprafata mare de racire si conditii bune pentru evacuarea caldurii; stabilitate in
functionare la temperaturi joase si ridicate; echilibrarea fortelor axiale si lipsa fortelor
radiale;posibilitatea functionarii cu jocuri mici intre suprafetele de frecare, ceea ce permite sa
se reduca timpul de intrare in functiune a franei;inlocuirea usoara a garniturilor de frecare;
8

Investete n oameni!

realizeaza reglarea automata a jocului dintre suprafetele de frecare printr-o constructie mai
simpla; nu produc zgomot in timpul franarii.
Franele cu disc pot fi de tip deschis sau inchis. Cele de tip deschis se utilizeaza mai
ales la autoturisme, pe cand cele de tip inchis in special la autocamioane si autobuze.
Frana cu disc deschisa. Frana cu disc deschisa, reprezentata in figura 6 este compusa
din discul 2, montat pe butucul rotii 3 si din cadrul (suportul ) 5 in care se gasesc pistoanele,
prevazute cu garniturile de frictiune 1. Cadrul monobloc se monteaza flotant sau fix pe de
talerul franei. In cazul de fata, cadrul este fixat rigid si prevazut cu doi cilindrii de actionare.

Fig. 6
Frana cu disc inchisa. Acest tip de frana, fata de rana cu disc deschisa prezinta
avantajul undei bune protejari impotriva patrunderii apei si murdariei, putand fi usor
ermetizata. Aceste frane pot fi cu sau fara efect servo.
In figura 7 este reprezentata frana cu disc inchisa, cu servo efect, utilizata la
automobile. Ea se compune din carcasa 5, fixata pe butucul rotii, discurile 1 si 2 ( cu garnituri
de frictiune), bilele 3 si cilindrii de actionare 4. In timpul franarii, discurile de frictiune 1 si 2
sunt apasate pe carcasa rotitoare 5. Corpul cilindrului de lucru este fixat pe discul 2, iar tija
pistonului se reazama pe discul 1. La franare, cand discul 1 se deplaseaza in raport cu discul
2, bilele 3 se deplaseaza pe planurile inclinate in partea mai ingusta a sentuletelor, distantand
discurile si obligandu-le sa apese cu garniturile de frictiune pe carcasa rotitoare 5. Corpul
cilindrului de lucru este fixat pe discul 2, iar tija pistonului se reazama pe discul 1. La franare,
cand discul 1 se deplaseaza in raport cu discul 2, bilele 3 se deplaseaza pe planurile inclinate
in partea mai ingusta a sentuletelor, distantand discurile si obligandu-le sa apese cu
9

Investete n oameni!

garniturile de frictiune pe carcasa rotitoare. Frana este prevazuta cu un dispozitiv de reglare


automata a jocului dintre suprafetele de franare.

Fig. 7
Franele cu disc inchise avand suprafetele de frictiune foarte mari prezinta avantajul unei uzari
foarte reduse, datorita lucrului mecanic specific de frecare foarte mic. De asemenea, regimul
termic este mai scazut decat la o frana cu saboti, echivalenta din punctul de vedere a
performantelor.
2.2. Mecanismele de actionare ale sistemului de franare
Asa cum s-a aratat, comanda franelor se poate face: cu actionare directa, care poate fi
mecanica sau hidraulica, cu servoactionare, care poate fi pneumatica, electropneumatica si
cu actionare mixta.
2.2.1. Actionarea pneumatica a franelor
Actionarea pneumatica utilizeaza pentru franare energia aerului comprimat. Ea se
intrebuinteaza la autocamioanele grele, la cele cu remorci, precum si la autobuze, unde forta
de franare trebuie sa fie mare.

10

Investete n oameni!

In cazul actionarii pneumatice, forta conducatorului este folosita numai pentru a


comanda intrarea in functiune a franelor si intensitatea franarii. Un dezavantaj mare al
actionarii pneumatice fata de actionarea hidraulica consta in necesitatea unui timp mai
indelungat pana la atingerea presiunii de regim in camerele (cilindrii) de frana.
Diferenta principala dintre diversele scheme ale actionarii pneumatice consta in
numarul de conducte ce servesc la franarea remorcilor.
La sistemul de actionare cu o conducta, legatura dintre sistemul de franare al
automobilului tractor si sistemul de franare al remorcii sau semiremorcii se face cu o singura
conducta. In cazul cand autotrenul se deplaseaza fara franare, prin aceasta conducta se face
alimentarea cu aer comprimat a rezervoarelor de pe remorca, respectiv semiremorca. La
franarea automobilului tractor, prin conducta se da comanda de franare a remorcii, prin
golirea acesteia.
La sistemele de actionare cu mai multe conducte, una dintre conducte serveste la
alimentarea cu aer a rezervorului de pe remorca, iar celelalte pentru punerea in functiune a
franelor remorcii. Sunt foarte raspandite sistemele cu doua conducte, una pentru alimentarea
rezervorului si alta pentru comanda franarii remorcii.
La sistemul de actionare cu o conducta, legatura dintre sistemul de franare al
automobilului tractor si sistemul de franare al remorcii sau semiremorcii se face cu o singura
conducta. In cazul cand autotrenul se deplaseaza fara franare, prin aceasta conducta se face
alimentarea cu aer comprimat a rezervoarelor de pe remorca, respectiv semiremorca. La
franarea automobilului tractor, prin conducta se da comanda de franare a remorcii, prin
golirea acesteia.
La sistemele de actionare cu mai multe conducte, una dintre conducte serveste la
alimentarea cu aer a rezervorului de pe remorca, iar celelalte pentru punerea in functiune a
franelor remorcii. Sunt foarte raspandite sistemele cu doua conducte, una pentru alimentarea
rezervorului si alta pentru comanda franarii remorcii.
Sistemele actionare cu mai multe conducte prezinta avantajele:
- alimentarea cu aer comprimat a rezervorului remorcii, independent de regimul de miscare
(inclusiv in timpul franarii), fapt ce permite sa se mentina calitatile de franare si la coborarea
unor pante lungi (in cazul sistemului cu o conducta, in timpul franarii, alimentarea cu aer a
rezervorului remorcii este intrerupta, iar la coborarea unor pante lungi presiunea scade, ceea
ce impune, uneori, o oprire temporara pentru restabilirea presiunii sistemului);
- rezervoarele de aer, datorita faptului ca sunt alimentate continuu, se pot alege mai mici;
11

Investete n oameni!

- reducerea timpului de raspuns al franelor remorcii, datorita robinetului-releu de actionare,


montat intre automobilul tractor si remorca;
- cilindrii de frana necesari vor fi de dimensiuni mai reduse si deci mai usori datorita unei
presiuni de lucru mai mari (7,35 bar, in loc de 5,3 bar).
Aceste sisteme sunt folosite din ce in ce mai mult datorita avantajelor mentionate,
concretizate, in final,prin marirea securitatii circulatiei.

3. CONCLUZII
Am ales studierea in cadrul acestui proiect a sistemului de franare defectiuni si mod
de reparare la autoturismele DACIA, deoarece aceste autoturisme sunt produse in Romania
si pana in prezent au fost si sunt cele mai vandute autoturisme in tara noastra, si au cea mai
mare retea de service.

4. BIBLIOGRAFIE

1. Bataga, N., Rus, I., (1991). Conducerea automobilului, Cluj Napoca: Editura Sincron
2. Drobota, V., Atanasiu, M., (1998). Organe de masini si mecanisme, Bucuresti: Editura
Didactica si Pedagogica;
3. Fratila, Ghe., (2007). Automobile. Cunoastere, intretinere si reparare,

Bucuresti:

Editura Didactica si Pedagogica


4. Hulpe,Ghe., Bulubasa, M. (1985). Desen industrial, Cluj Napoca: Lito UTC-N;
5. Husein, Ghe., Tudose, M. (1998). Desen tehnic de specialitate, Bucuresti: Editura
Didactica si Pedagogica;
6. Institutul Roman de Standardizare (1983). Colectie STAS, Bucuresti: Editura Tehnica;
7. Ion, Ghe., Voicu, M. (1978). Tehnologia asamblarii si a montajului, Bucuresti: Editura
Didactica si Pedagogica;
8. Lichiardopol, G., (2009). Sisteme si tehnologii de fabricatie, Bucuresti: CD Press
9. Manea, Ghe., (1970). Organe de masini, vol I, Bucuresti: Editura Tehnica
12

Investete n oameni!

10. Melnic, A., (2007). Sisteme de transport, Bucuresti: CD Press


11. Stan, F., (2008). Planificarea si organizarea productiei, Bucuresti: CD Press
12. Stratulat, M., Vlasie, V.(1991). Automobilul pe intelesul tuturor
13. Tache, V., (1992). Constructia si exploatarea dispozitivelor, Bucuresti: Editura Didactica
si Pedagogica;
14. *** Dictionar de termeni tehnici. Bucuresti: Editura Tehnica
15. *** Internet: Site-uri de specialitate

13