Sunteți pe pagina 1din 18

Fiziologie

1.Determinarea grupei sanguine reprezinta modalitati de


caracterizare a individului in functie de caracteristicile
antigenice al globulelor sanguine si de prezenta unor anticorpi
specifici in plasma
2.Sistemul AB0 prezinta 2 antigene Ag ( A si B) si 2 anticorpi
Ac specifici : alfa/anti-A si beta/anti-B in plasma.Niciodata in
sangele unui individ nu pot coexista Ag si Ac cu acelasi
nume.Atunci cand se intalnesc ele reactioneaza ( reactive de
aglutinare), finalul fiind distrugerea Ag deci a globulelor rosii
hemoliza.Ag sunt determinate genetic de existenta a 2 gene
dominante A si B si de o gena recesiva slaba H sau 0.
Grupe sanguine : 0 I (donator universal), A II, B III si AB IV
(primitor universal); peste 500ml transfuzia se numeste
IZOGRUP
3.Pulsul reprezinta expresia expansiunii laterale a peretilor
arteriali determinate de impactul coloanei de sange expulzat
din inima prin sistola ventriculara stanga.
Factori de variatie : -sex (la femei este mai mare)
- talia ( la nou-nascuti este mai mare)
- greutate
- varsta
- temperature
- pulsul creste dupa ce mancam, scade in somn
4.Tensiunea arteriala reprezinta forta cu care sangele apasa
asupra peretilor arteriali.
Valori masurabile : - tensiune arteriala sistolica (maxima) 100140 mmHg

- tensiune arteriala diastolica (minima) 50-90


mmHg
Factori de variatie : -varsta
-

sex
greutate
talie
temperature
altitudine
factori de stress : de tip emotional si de tip
intellectual
- efort fizic
- efort static
- dupa menopauza
5. Sistola atriala 0.1 s
Sistola ventriculara 0.3 s
Diastola ventriculara 0.5 s
Diastola atriala 0.7 s
Diastola generala 0.4 s
Ciclul cardiac 0.8 s
Frecventa cardiaca 70-80 bpm
6.Sangele este varietate de esut conjunctiv moale n care
predomin substana fundamental.Contine plasma si globule
sanguine.
Cresterea globulelor rosii (ERITROCITE/HEMATII)
poliglobulie/eritrocitoza
Scaderea ----II----- - anemie/eritropenie
Cresterea globulelor albe (leucocite) leucocitoza
Scaderea -----II------ - leucopenie
Hematiile iau nastere prin hematopoieza la nivelul organelor
hemato-formatoare, in principal maduva osoasa rosie. Zilnic se

formeaz 15 20 ml hematii (900 milioane/or) i se distrug un


numr egal de hematii procesele de eritroliz sau hemoliz

Hemoglobina este o hemoproteina formata dintr-o grupare


proteica globina si o grupare prostetica hemul.
- asigur funcia major a eritrocitului, transportul de gaze.
-ea este un pigment ce confer culoarea roie a sngelui, n
cantitate medie de 15 g% ml. n total n cei aproape 5 l de
snge ai individului adult cantitatea de hemoglobin este de
circa 800 g.
Oxihemoglobina trecere hemoglobinei in forma oxigenata /
legatura O2 cu hemoglobina
Homeostazia reprezinta capacitatea/proprietatea organismului
de a-si mentine caracteristicile functionale, structurale si
biochimice intre anumite limite in pofida agresiunii exercitate de
mediul extern care tinde permanent sa modifice caracteristicile.

7. Compartimentele tesutului sanguin compartiment tisular


central
- compartiment circulant
- compartimentul tisular periferic

8.Functiile sangelui respiratorie


- circulatorie
- nutritiva
- excretorie
- termoreglare
- de aparare

- hemostazica
- de coordonare si reglare
- de mentinere a echilibrelor hidroelectrolitic si acidobazic
9.Adaptarea procesul prin care organsimul isi optimizeaza
functiile in raport cu mediul, indiferent de nivelul la care se
realizeaza.
10.Mecanisme homeostatice sisteme de control alcatuite din
celule interconectate care functioneaza in scopul mentinerii
proprietatilor fizico-chimice ale organismului in limite relativ
constante.
Aceste mecanisme sunt :
-fizico-chimice
-biologice
11.Volum sanguin 7.5-8 % din greutatea corporala
Volum sanguin circulant/volemie - 60-70% din cantitatea total
de snge care se afl efectiv n circulaie
Volum sanguin de rezerva - restul de snge care este depozitat
n anumite sectoare ale segmentului venos (ficat 600-900 ml,
splin 300-500 ml i plexuri subpapilare 1000-1200 ml)

Volum sanguin variatii fiziologice :


-sex
-varsta
-greutate
-anumite stari fiziologice
-conditii de determinare

-conditii circumstantiale
-conditii exogene
Cresterea volemiei hipervolemie
Scaderea ----II---- - hipovolemie
12.Hematocrit - raportul dintre plasm i elementele figurate
Plasma sanguin - componenta lichid a sngelui, de
culoare glbuie, transparent
- conine 90% ap i 10% reziduu
uscat
Elemente figurate - componenta celular a sngelui
Reziduul uscat este format din :
1.substante organice azotate proteice
- azotate neproteice
- neazotate
2.substante anorganice
13.Mediul intern - reprezint mediul lichidian n care au loc
procesele fizico-chimice i biologice celulare
Apa componenta a mediului intern, repartizata in 2 sectoare :
- compartimentul (sectorul) intracelular (I.C.)
- compartimentul (sectorul) extracelular
Subcompartimente : - subcompartimentul
intravascular (I.V.)
- subcompartimentul interstiial (L.I.)
- subcompatimentul transcelular (L.T.)
- subcompartimentul hidric al esutului
conjunctiv dens, cartilaginos i al
matricei osoase (L.T.C.)

Rolul apei in organism termoreglare


-transportul O2 si a substantelor nutritive
-favorizeaza metabolizarea lipidelor
-profilaxia constipatiei
-lubrifierea articulatiilor
-solvent pentru substante nutritive si minerale
-transportul produsilor de catabolism de la celule
-mentinerea la nivel optim a functiilor digestive
-protectia tesuturilor si organelor
-protectia mucoaselor
Apa acumulata in organism se elimina prin :
perspiratie,transpiratie,urina si fecale.

14.Echilibrul hidric al organismului - reprezint balana dintre


aporturile i pierderile hidrice
15.Trombocite plachete sanguine;sunt fragmente celulare care
iau nastere prin ruperea unei celule de dimensiuni mari in mai
multe bucati.
Cresterea trombocitelor trombocitoza
Scaderea ------II--------- - trombopenie
16.Hemostaza oprirea hemoragiei
Hemofilie sangele nu se coaguleaza
17.Aparatul cardio-vascular poate fi impartit in :

sistemul arterial - sistem circulator de presiune nalt,


componenta cu rezisten la curgere, cu funcie pur
hemodinamic

sistemul venos - sistem circulator de presiune joas sau


sistemul de capacitan

inima - pomp situat n centrul celor dou sisteme


circulatorii, alctuit din dou componente, una stng
sau de presiune i una dreapt sau de volum

sistemul de arteriole i capilare, consumatori ai energiei


de presiune, care constituie teritoriul de schimb.

18.Sistemul de aprindere al inimii este automatismul cardiac


19.Inima este un organ musculo-cavitar alctuit din patru
caviti : superior -atriile i inferior - ventriculele
20.Peretele inimii este alcatuit din : pericard, miocard si
endocard
Pericardul - nveliul extern, sac fibros n form de trunchi de
con alctuit din dou foie, una extern fibroas i una intern
seroas - epicard, ntre care exist civa cm de lichid
pericardic
servete ca suport pentru atrii, mpiedicnd
regurgitarea sngelui
Miocardul - stratul mijlociu, alctuit din esut muscular striat de
tip special, aezate n straturi suprapuse, ancorate de scheletul
fibros al inimii.
-miocard atrial - constituit din dou lame de esut muscular, una
superficial dispus transversal i comun ambelor atrii i una
profund dispus n plan antero-posterior, separat pentru
fiecare atriu
-miocard ventricular - alctuit din trei lame de esut muscular,
strns ataate una de cealalt i dispuse n spiral de la baz
spre apex.
esutul excito-conductor nodal sau sistemul de conducere
specializat al inimii :

Este un esut muscular ce conine celule de tip embrionar,


capabile s genereze stimuli de contractie potentiale de
actiune.
Alcatuit din 4 elemente : nodulul sino-atrial (stimulator cardiac
fiziologic)
- nodulul atrio-vetricular
- fascicului HISS da nastere la
- reeaua PUKINJE
Sistem valvular : - 2 valve atrio-ventriculare : bicuspida
(mitrala) intre As si Vs
tricuspida
intre Ad si Vd
- 2 valve semilunare aortica
- pulmonara
Proprietatile miocardului : - excitabilitatea
-

Conductibilitatea
Contractilitatea
Automatismul
Ritmicitatea
Tonicitatea

21.Ciclul cardiac succesiunea ciclic de contracii sau sistole i


relaxri sau diastole a cror consecine sunt reprezentate de
variaiile presionale ritmice din interiorul inimii
22.Volum sistolic / volum bataie - cu fiecare sistol ventricular
inima expulzeaz n circulaie circa 60 80 ml snge
23.Debit cardiac / minut-volumul inimii - reprezint cantitatea
de snge expulzat de inim n timp de 1 minut
24.Manifestari electrice fenomenele electrice aprute n cursul
activitii cardiace => electrocardiograma

25.In timpul activitatii inimii apar 2 zgomote acestea sunt


manifestari acustice : zgomotul 1 (sistolic) inchiderea
valvulelor atrio-ventriculare
Zgomotul 2 (diastolic) inchiderea valvulelor semilunare de la
baza arterelor mari
26.Reglarea activitatii cardiace :

Mecanismele extrinseci (reglarea neuro-umoral)

Mecanismele extrinseci neuro-reflexe sunt realizate


de SNVSy i Psy, ale cror fibre se termin n miocard i i
influeneaz proprietile
Mecanismele extrinseci umorale sunt realizate
datorit compoziiei chimice a sngelui prin aciune direct
asupra centrilor cardiaci.
Mecanismele intrinseci reprezint mecanismele ce
asigur adaptarea cordului la ncrctura impus, n
absena oricror influene nervoase i umorale exterioare
27.Circulatia sanguina periferica - se realizeaz printr-un sistem
nchis de tuburi pe baza diferenei de presiune existente ntre
componenta arterial i cea venoas
Circulatia capilara - reprezint teritoriul de schimb gazos i
nutritiv dintre snge i esuturi
28.Masurarea frecventei respiratorii numarul de respiratii pe
minut (14-16 bpm)
Variaza in functie de : - varsta
-

Sex
Greutate
Talie
Temperatura
Stres
Sarcina
Somn
Dupa masa

- Efort
Apnee frecventa respiratorie se anuleaza
tahipnee - crestere
bradipnee scadere
Timpul de apnee durata respiratiei care poate fi
mentinuta/oprita in mod voluntar
29.Toracometria modalitatea de masurara a diametrelor si
perimetrului cutiei toracice si se realizeaza cu compasul
antropometric pentru diametre si banda metrica pentru
perimetru.
30.Spirometrie metoda de masurare a volumelor si
capacitatilor pulmonare/respiratorie
Volume pulmonare : Vc volum curent cantitatea de aer
vehiculata prin plamani intr-o respiratie normala.Valoare medie
500 ml aer (pana la 1100).O parte din aer ramane pe caile
aeriene superioare (150) si se numeste spatiu mort
anatomic.Din cantitatea de aer care ajunge in plamani, o parte
patrunde in alveole spatiu mort fiziologic
VIR volum inspirator de rezerva
cantitatea de aer introdusa in plamani printr-o inspiratie fortata
1500 ml ( pana la 3000-3100)
VER volum expirator de rezerva
cantitatea de aer eliminata din plamani printr-o expiratie fortata
1500ml
VR volum rezidual cantitatea de
aer ramasa in plamani dupa o expiratie fortata 1500 ml
31.Calculul compozitiei corporale modalitatea de apreciere a
proportiei de masa activa si tesut adipos in conditiile greutatii
reale si optime.
Masa activa suportul material al miscarii

Tesutul adipos suportul energetic al miscarii


Adipocentimetru/caliper
Metoda celor 5 plici : plica tricipitala, subscapulara, lombara,
abdominala, quadricipitala
% = suma celor 5 plici * 0.15+5.8+Suprafata corporala in m
patrati
BMI = greutate kg/talie la a 2-a in metri patrati
32.Dinamometria metoda de masurare directa a fortei
musculare
dinamometru
-masoara forta musculara a : mainii, scapulara si lombara
Forta proprietatea muschiului de a se opune prin contractie
unei rezistente int/ext pe care o poate invinge,mentine sau in
fata careia cedeaza
Izometrica , izotonica si auxotonica
33.Mitonometria metoda de masurare directa a tonusului
muscular
-apreciaza si forta musculara

mitonometru

Tonusul muscular starea de contractie usoara, permanenta,


activa, involuntara si variabila ca valoare a muschiului.Are mai
multe forme :
-de rapus
-de postura
-de sustinere
Substratul fiziologic al tonusului elementar este reflexul
miostatic

34.Analizatorii sunt sisteme anatomo-functionale cu rol in


receptionarea,conducerea si prelucrarea informatiilor de tip
senzorial provenite din mediul ext/int
Orice analizator este alcatuit din 3 segmente :
Periferic /de receptie
Intermediar /de conducere
Central / de analiza si prelucrare a informatiilor
Analizatorul vizual are loc de a receptiona, conduce si prelucra
informatii legate de radiatiile electro-magnetice cu lungime de
unda de323-597 milimicroni.

a)senzatia de lumina proprietatea retinei de a receptiona cel


mai slab stimul luminos posibil ( adaptometre)
b)senzatia de forma proprietatea retinei de a decela detalii ale
obiectelor, dimensiuni intre obiecte, intre obiecte si ochi.
Acuitate vizuala este posibila pt a vedea dimensiuni f. mici
Camp vizual suprafata din spatiu proiectata pe retina sensibila
a unui ochi imobil (campimetrie)
c)senzatia de culoare proprietatea retinei de a percepe
radiatiile monocromatice ale luminii.Se face prin 3 tipuri de
metode:
-denumire
-confuzie
-amestec/egalizare
Analizatorul auditiv percepe, conduce si prelucreaza informatii
de sunete si de calitatile acestora.
35.Aparatul respirator asigura schimbul de O2 si CO2 dintre
organism si mediu.Se realizeaza la 3 nivele :
-nivel pulmonar (respiratie externa)

-nivel sanguin (transportul gazelor respiratorii)


-nivel celular/tisular
Respiratia externa/pulmonara se realizeaza prin 2 mecanisme :
-ventilatie pulmonara succesiunea ritmica de patrunderi si
iesiri ale aerului din plamani.Inspirul este componenta activa a
actului respirator si se realizeaza prin contractia muschilor
respiratori.Expirul este pasiv in repaus
-schimb de gaze la nivelul alveolo-capilar se realizeaza intre
aerul alveolar si sangele capilar.
36.Sistemul muscular componenta activa a aparatului
locomotor care prin contractie pune in miscare elementele
pasive reprezentate de parghiile osoase.
Structura fibrei musculare
-sarcolema - sau membrana celular, cu rol n formarea
potenialului de aciune i n conducerea excitaiei. Ea prezint
invaginaii din care pornete un sistem de tuburi transversale i
longitudinale care are rol n transmiterea potenialului de
aciune ctre miofilamente.
-reticul sarcoplasmatic - are rol n controlul contraciei
musculare, el fiind depozitul de Ca intracitoplasmatic al fibrei.
-sarcoplasma - este citoplasma fibrei musculare i conine un
numr foarte mare de mitocondrii
-miofibrilele - sunt n numr de sute mii n fiecare fibr
muscuhlar i conin 1500 de filamente de miozin i 3000 de
filamente de actin, proteine polimerizate responsabile de
contracia muscular
Unitate motorize totalitatea fibrelor muscular inervate de
acelasi neuron motor care se contracta si se relaxeaza simultan.
Proprietile fundamentale ale musculaturii somatice

-contractilitatea posibilitatea muschiului de a-si modifica


raporturile spatiale intre miofilamente prin glisare activa a
actinei peste miozina, insotita de dezvoltarea unei tensiuni
intramusculare.

In funcie de frecvena cu care acioneaz stimulii :

- secusa - rspunsul elementar determinat de aciunea


unui excitant unic, apare dup un timp de laten de 1 ms, are
o perioad de contracie de 10 ms pentru FT i de 30 - 40 ms
pentru ST i o perioad de relaxare mai mic de 3 - 5 ori dect
contracia (clipitul, frisonul, reflexul miotatic).
- tetanosul - contracia susinut a muchiului meninut pe
toat durata excitaiei, la un stimul care acioneaz cu o
anumit frecven. Cu ct stimulul este mai puternic cu att
rspunsul este mai puternic
contraciile musculare pot fi:
- izometrice (lungime constant) cnd ambele
capete ale muchiului prezint inserie fix sau cnd rezistena
pe care trebuie s o nving muchiul depete tensiunea
maxim ce poate fi dezvoltat
- izotonice (tensiune constant) muchiul realizeaz
scurtare
- auxotonice se modific att tensiunea ct i
lungimea muchiului

-elasticitatea proprietatea muschiului de a reveni la forma


initiala dupa intindere/scurtare, dependenta de existenta
tesutului conjunctiv in structura muschiului
Muschii netezi denumiti si muschi albi sunt prezenti in peretele
a numeroase organe (uter, intestin, bronhii, vezicula, vase

sangvine). Contractia lor este involuntara, autonoma sau


asigurata prin sistemul nervos vegetativ.
Muschii striati /muschi rosii / muschi scheletici acestia unesc
oasele unele de altele si permit mobilitatea corpului.;contractia
lor este voluntara

37.Glandele endocrine alcatuite din totalitatea structurilor de


tip secretor care-si varsa produsul de secretie direct in sange
fara canale de excretie

-epifiza
-hipofiza -> seaua turceasca
-tiroida (face deposit hormonal) :hormoni iodati si calcitonina
-paratiroida
-pancreas (secreta insulina si glucagon)
-timus
-suprarenale
-gonadele
Toate aceste glande au ca produs de excretie hormonii : proteine (insulina)
-colesterol (testosterone,cortizon)
-aminoacizi
Hipofiza este alcatuita din 3 parti :
-anterioara adenohipofiza secreta hormoni tropi
-posterioara neurohipofiza

-intermediara melanocitostimulator hormone


MSH( stimuleaza producerea de pigment melanic la nivelul
celulelor)
Hormonii tropi : STH hormoni de crestere
TSH hormonal care stimuleaza cresterea dimensionala a
tiroidei
ACTH adreno-cortico-trop-hormon stimuleaza cresterea
dimensiunii a cortico-suprarenalei
GTH gonado tropi hormone influenteaza dezvoltarea si
secretia endocrina si exocrine a gonadelor (ovarul si testicul)
PEL prolactina stimuleaza producerea de lapte la nivelul
glandei mamare
ADH anti-diuretic- favorizeaza absorbtia apei la nivelul
rinichiului intervenind in mentinerea echilibrului hidric al
organismului.
OT hormoni cu efect la nivelul musculaturii netede
Estrogenii asigura cresterea si dezvoltarea organelor genitale
feminine
Progesteronul participa la dezvoltarea aparatului genital
Deficitul de somatrotop la copii se manifesta prin inaltime mica
iar la adult prin demineralizarea oaselor.
38.Funcita excretorie asigur epurarea organismului de produii
inutili i toxici rezultai n urma proceselor metabolice, ca
produi intermediari sau finali, contribuind astfel la meninerea
homeostaziei mediului intern.Este realizata la mai multe nivele
functionale :
-plaman
-ficat
-glande sudoripare

-rinichi
La nivelul rinichiului se realizeaza mai multe functii:
de excreie
de meninere a echilibrului acido-bazic (prin rinichi se
elimin cetoacizi i amoniac)
de meninere a echilibrului hidroelectrolitic
endocrin la nivelul rinichiului se sintetizeaz
renin, prostaglandine, kinine biogene, eritropoietin
Renina se produce la nivelul celulelor juxtaglomerulare
Eritropoietina este factorul stimulator al eritropoiezei;este
sintetizat continuu (sub aciunea strii de hipoxie relativ a
tubilor renali)
Formarea urinei este un proces extrem de complex, rezultat al
aciunii a trei mecanisme principale : ultrafiltrare, reabsorbie i
secreie
39.Reproducerea functia de perpetuare a organismelor prin
producerea unor indivizi noi care poseda trasaturile
fundamentale specifice ale speciei din care provin.
Fiziologia actului sexual momentul de acuplare
hetero/homosexuala alcatuita din 4 faze:
-excitatie
-platon
-orgasmica
-rezolutie
Modificari : - creste frecventa respiratorie
-creste pulsul
-creste secretia sudorala

-roseata a tegumentelor
40.Sistemul nervos totalitatea structurilor cu rol in
receptionarea, conducerea si prelucrarea informatiilor provenite
din mediul ext/int si elaborarea comenzilor si conducerea
acestora catre sistemele efectuate.