VP1 saptamana 9 (15 aprilie) si VP 2 in ultima saptamana plus un test in penultima

saptamana. (Vp 40% cu 40% si testul 20%)

Curs 1
Examinarea radiologica a tesuturilor moi ale regiunii cervicale
Faringele
-

Incidenta laterala
Aerul evaluarea structurilor
Palatul moale = densitate rx crescuta
o Nazofaringe
o Orofaringe
Complexul hioidian = densitate rx crescuta
Prima litera de la fiecare componenta a hioidului (stilohioid, ceratohioid, bazohioid,
tirohioid, etmoid)

Laringele
-

Structura cartilaginoasa cu densitate rx relativ crescuta mai aes la animalele batrane

mineralizat
La cele tinere (sub 3 luni) nu pot fi identificate piesele componente (epiglota, cartilaj
tiroid, cartilaj cricoid, cartilaj aritenoid) (aritenoidul la caine are un varf orientat
rostro-dorsal care lipseste la pisica)

Traheea cervicala
-

Un tub cu radiodensitate scazuta, paralel cu coloana cervicala

Inele cartilaginoase se pot mineraliza odata cu varsta
Diametrul uniform

Esofagul cervical
-

Nu este vizibil = opacitatea musculaturii adiacente

Aerofagie = devine vizibil
Cand se suspicioneaza alterari structurale = substanta de contrast

Anomalii faringiene
-

Modificarile nazo-/orofaringiene semne clinice

o Tulburari respiratorii
o Tulburari de deglutitie
o Combinatie a celor doua
Recoamndare endoscopie, pentru certitudine

Corpuri straine
-

Oase, ace, ariste de iarba pot fi vizualizate prin inspectia gurii

Cele voluminoase obstructia traiectului si deformarea zonei
Tumefierea mucoasei

Perforarea faringelui
radiotransparente

si

emfizem

in

musculatura

subcervicala

pungi

Productii moi polipi nazofaringieni (la pisica) asociati cu otita medie = radiopacitatea bulei
timpanice
-

Abcese (ca reactie la corpuri straine)

Tumori (carcinomul/limfom) (frecvent cu plecare de la tonsile, dar si la peretele
faringelui, epiglota sau laringe)

Ingrosarea palatului moale

-

Tumori, chisturi
Congenital = parte din sindromul respirator al raselor brahicefalice

Tumefieri retrofaringiene
-

Reducerea volumului faringelui

o Adenita limfonodurile retrofaringiene
o Abcese retrofaringiene
o Tumori ale glandei tiroide

Anomalii laringiene
-

Consecutiv afectiunilor
o Faringiene sau retrfaringiene
o Proprii laringelui

Corpuri straine
-

Cu opacitati diferite
Cele radiopace usor de identificat
Cele cu densitate scazuta mimeaza formatiuni tumorale, inflamatii, edeme
endoscopia obligatorie

Productii moi
-

Tumori sau granuloame implica epiglota, cartilajele laringiene, corzile vocale etc
modificari de pozitie a structurilor
Radioopacitatea de tesut moale fara a se putea face diferentierea pe imaginea
radiologica

Procese perifaringiene
-

Abcese, edeme, hemoragii, tumori

Produc semne radiologice similare
Sunt greu de identificat pentru ca nu sunt delimitate de gaz
Cu/fara modificare topografica
Cu/fara tulburari functionale

Anomalii ale traheei

Deplasarea traheei
o Prezenta unor formatiuni in tesuturile moi inconjuratoare
Hiperplazia tiroidiana
Limfomegalie retrofaringiana
Tumori vertebrale si paravertebrale
Corpuri sttraine in esofag
o Tub rigid deformarea treptata a traheei
o Gradul de deplasare depinde de dimensiunea formatiunii si compresiunea
tesuturilor vecine
Modificarea diametrului
o Scaderea diametrului
Formatiuni ce inconjoara traheea
Formatiuni intramurale = ingrosarea peretelui
Formatiuni interne
Polipi, granuloame, neoplasme (densitate rx apropiata)
Pot fi solitare sau multiple
Sunt usor de identificat, deaorece sunt inconjurate de aer
o Stenoza
Localizata
Segmentara
Congenitala (rasele mici) absenta inelului, stenoza idiopatica
Dobandita traumatisme (muscaturi, ingrosarea mucoasei)
Este pe circumferinta si implica 1 4-5 inele
o Hipoplazia traheala
Malformatie congenitala boxer, buldog
Afecteaza toata traheea (desi au fost raportate cazuri si de hipoplazie
segmentara)
Isi pastreaza forma
Diametrul traheei normal = 3x grosimea coastei 3 la nivelul unde trece
traheea
o Colapsul traheal
Variatii le diametrului traheal in cursul respiratiei (inspiratie scadere,
expiratie crestere), acompaniate de tuse paroxistica
Congenital ( deficit de compozitie a cartilajelor traheale)
Dobandit (slabirea muschiului treaheal consecutiv bolior respiratorii
cronice)
Rasele foarte mmici (Yorkshire, Chihuahua) animalele batrane si la cele
obeze
Afecteaza segmentul cervical caudal (la intrarea in torace) si segmentul
toracal (la nivelul bifurcatiei)
Se modifica forma (diferit de hipoplazie)
Mai multe grade = are loc o prabusire a partii dorsale pana la
aplatizarea lumenului
Corpuri straine
o Usor de identificat cele radioopace

o Cele radiotransparente se incojoara de mucus, crescand densitatea radiologica

focala
o De regula incidenta laetrala este suficienta
o Cand nu este sigura localizarea incidenta ortograda (corpuri de mici
dimensiuni)
Sindromu respirator al raselor brahicefalice
1.
2.
3.
4.

Anomalie congenitala ingustarea diferitelor portiuni ale caior aeriene

Rasele brahicefalice (bulldog, boxer, pekinez)
Respiratie zgomotoasa, tuse, capacitate respiratorie redusa, sensibilitate crescuta la
infectii
Stenoza narilor
Alungirea si ingrosarea palatului moale
Hipoplazia laringelui
Hipoplazia traheei pe toata ungimea

Anomalii ale esofagului

-

Dilatatia localizata
o Congenitale acalazie
o Dobandite (paralizii, obstructii) diverticuli
o Aspect de buzunar in care se gasesc alimente (radioopacitate variabila) sau aer
(radiotransparenta)
Dilatatia generalizata = megaesofagul
o Congenital (caine si pisica)
o Dobandit
Idiopatic
Traumatisme, tetanus, poliomiozite, intoxicatii, neoplasme
Obstructii esofagiene
o Corpuri straine radioopace sau radiotransparente pe tot traiectul, insa cel
mia frecvent la intrarea toracelui, baza cordului, inaintea diafragmei
o Pot deforma regiunea
o Produc devierea organelor invecinate, indeosebi traheea ventral sau spre
dreapta (in functie de localizare)
o Se constata dilatatia esofagului inaintea obstructiei
o Neoplasme
Intramurale
Intraesofagiene
Extraesofagiene neoplasm tiroidian, limfadenopatii, abcese

Curs 2
Examinarea radiologica a toracelui
Torace

Incidente standard
o Lateral
Dreapta
Stanga
o Ventrodorsal
o Dorsoventral
Incidente suplimentare
o Oblic VD stanga/dreapta
o Fascicul orizontal animalul in picioare, ridicat de trenul anterior, VD, decubit
lateral

Radiografierea toracelui permite detectarea leziunilor:

-

Congenitale
Traumatice
Degenerative
Infectioase
Neoplazice

Toracele:
-

Cutia toracica
Spatiul pleural
Mediastinul
Parenchimul pulmonar

Cutia toracica
-

Aspect trunchi de con, cu baza mare caudal

Conformatia variaza la caine in functie de rasa
o torace adanc si ingust (Collie, Doberman)
o torace intermediar (ciobanesc german, labrador)
o torace putin adanc si larg (bulldog)
la pisica nu apar diferente legate de rasa
este alcatuita din
o coaste
o stern
o marginea ventrala a vertebrelor toracale
o tesuturi moi (piele, tesut conjunctiv subcutanat, musculatura, vase de sange,
diafragm)

Coastele
-

13 perechi (9 sternale, 4 asternale)

Sunt mai largi in portinea ventrala pana la jonctiunea costocondrlaa dupa care se
ingusteaza
In incidenta laterala primele perechi de coaste sunt orientate aproximativ vertical, ca
apoi sa se orienteze progresiv caudo-ventral pana la jonctiunea costo-condrala, de
unde se orienteaza cranio-ventral

In incidenta VD/DV
o Primele coaste sunt perpendiculare pe coloana
o Din portiunea mijlocie se orienteaza caudo-lateral pana la peretele oale si apoi
sa devina caduo-media spre stern
Mineralizarea cartilajului costal este un fenomen obisnuit la animalele batrae, dar
uneori si la indivizi tineri
Uneori se constata la acest nivel calcificari exuberate opacitati ce pot fi confundate
cu noduli ulmonari sau procese agresive costale
Opacitati ale tesuturilor moi extratoracale mameloanele, papiloamele, capuse se
pot suprapune pe parenchimul pulmonar confuzie cu nodulii pulmonari
o Palparea zonei
o Crema de contrast pe zonele respective si repetarea incidentei

Normal tesuturile moi extratoracale au aspect rx omogen.

La animalele obeze din incidenta DV/VD apar linii curbe radioopac in grasimea
subcutanata, reprezentand musculatura toracala delimitata de grasime.
Leziuni congenitale
-

Anomalii costale uni-/bilaterale

o Un numar mai mic sau mai amre de coaste
o Coaste rudimentare la nivellul vertebrei(lor) C7 sau/si L1
o Hipogenezie sau agenezie costala la T13
Anomalii sternale
o Unirea totala sau partiala a doua sternebre alaturate scurtarea sternului si
contactul strans intre silueta cardiaca si diafragm apare la animalele cu hpp
(hernia peritoneo-pericardica)
o Pectus excavatum deplasarea dorsala a segmentelor terminale
Mai des la pisica, rar la caine
Gradul de deplasare variaza, uneori poate sa ajunga pana la coloana
deplasarea organelor intratoracale determinand anomalii respiratorii
si cardiace
Apare la animalele cu hpp

o Pectus carinatum deplasarea ventrala a segmentelor terminale foarte rar

Leziuni traumatice
-

Frecvent intalnite la ambele specii

La orice nivel, cu/fara suprapunere, cu/fara infundare
Greu de identificat fisurile costale sunt diagnosticate uterior, dupa formarea
calusului
Din cauza miscarilor toracelui calus deformant cu reactie periostala se poate
confunda cu infectia sau neoplasm

Existenta unui traumatism, suprapunerea marginilor costale si implicarea mai multor

coaste adiacente pledeaza pentru diagnosticul de fractura
In cazul deformarilor costale daca nu este posibila punctia, repetarea rx la 2-3
saptamani lza progresiva proces neoplazic
Tesuturile moi pot fi modificate radioopacitate (edem, hematom) sau
radiotransparenta (emfizem subcutanat).

Leziunile neolazice
-

Formatiunile peretelui toracal (indiferent de etiologie) care patrund in cavitatea

toracica, deplaseaza parenchimul pulmonar spre interior = semnul extrapleural
Origine coastele, musculatura, tesutul conjuntiv, vasele, nervii, pleura
Marginile sunt conice de-a lungul peretelui, iar convexitatea spre parenchimul
pulmonar
Daca marginea covexa nu este clar delimitata posibil sa fie prezenta invazia pleurei si
a parenchimului pulmonar
o Apare in procese neoplazice
Aspectul marginilor formatiuni opace in raport cu peretele toracal ajuta la diferentierea
formatiunior proprii pereteui costal fata de cele din contextul pulmonar
Daca formatiunea are origine in peretele toracal (coasta, muschi ntercostal etc)
unghiul este mai mare de 90 grade
Daca formatiunea este in parenchimul pulmonar si atinge peretele toracal unghiul
este mai mic de 90 grade
Coastele
o Sediul frecvent pentru tumori
Primare
Condrosarcomul
Osteosarcomul
Metastaze
Carcinomul mamar
Carcinomul urogenital
Tumorile primare costale
o Condrosarcomul cel mai frecvent
o Locul preferat - extremitatea dstala a coastei (nu afecteaza niciodata jonctiunea
costocondrala)
o Invadeaza tesuturile moi si alte coaste invecinate
o Se extinde in interiorul cavitatii toracice = de aceea nu este decelat la palpare,
iar cand este diagnosticat este in stadiu avansat
o Este insotit adesea de efuziune pleurala, care macheaza tumora primara costala
Rx
o Modificarea asimetrica a coastei si a spatiilor intercostale adiacente
o Sunt prezente modificari de densitate putand avea aspect litic, sclerotic sau
mixt
o Posibil sa apara fracturi costale patologice consecutive lizei osoase
o Este prezent smenul extrapleural
Metastazele costale
o Cu punct de plecare carcinomul mamar, de prostata sau vezical

o Rx aspect litic, localizat, cu grade diferite de reactie periostala

o Afecteaza mai multe coaste
Tumorile primare si metastazele sternale sunt foarte rare
Unele tumori maligne din cavvitatea abdominala (ex adenocarcinomul pancreatic) se
extinde pe cale limfatica in mediastinul ventral si api invadeaza sternul producand
modificari severe ale sternebrelor
Neoplasmele mamare agresive pot invada sternul
Procesele degenerative sternale
o Punti degenerative similare celor din spondiloza deformanta pot fi evidentiate
la caini si pisicile batrane

Curs 3
Examenul radiologic al toracelui pleura si spatiul pleural
-

Pleura captuseste cavitatea toracica (parietala) si imbraca organele (viscerala) doi

saci = drept si stang
Spatiul pleural = acel spatiu potential situat intre foita parietala a pleurala si foita
viscerala, ce contine o cantitate mica de lichid = ubrefiere
Devine un spatiu real cand creste continutul de lichid sau se acumuleaza aer
Pleura nu este vizibila radiologic
Devine vizbila patologica ingrosari pleurala = fisuri interlobare = delimitarea
lobilor pulmonari linii radioopace
Normale la animalele batrane ca urmare a fibrozarii intre lobi drept mijlociu si
drept caudal

Fisurile interlobare
-

Incidenta laterala
o Lcr/Lcd bifurcatia traheala/ T5/T6
o Lcr/mj st 4/5
o Lmij/cd apendicele xifoidian
o Lacc intre Lcd
Deasupra vertebrei st
Digrama bifurcatie
Incidenta VD
o Dreapta
Lcr/mij C15-C16
Lmij/Lcd C17-C18
o Stanga
Lcrcr Lcrcd C13-C14
Lcr/Lcd C16-C17
o Centru
Lacc

Colectie de lichid
-

Transudat lichid clar, continut redus de proteine si celule

Transudat modificat

o Chilotorax (ruptura ductului toracic, compresiuni limfatice limfangiectazie,

neoplazia limfonodurilor
o Hemotorax (traumatisme toracae, neoplazii intratoracale, ruperea vaselor
consecutiv infectiilor parazitare, torsiune lobara)
Exsudat piotorax (muscaturi, intepaturi, migrarea corpurilor straine, extindere din
alte locuri discospondilita, osteomielita, infectii postoperatorii)
Radiologic nu se poate face diferentierea intre tipurile de colectii pleurale

Posibile cauza ale producerii colectiilor pleurale

-

Boli hepatice, renale

Insuficienta cardiaca
Tumori
Traumatisme
Pneumonii
Mediastinite
Hernii diafragmatice

Semnele radiologice asociate colectiilor pleurale depind de volumul colectiei, pozitia

pacientului, starea fizica a pulmonului, raporul dintre fisura interlobara si raza X.
Nu toate fisurile vizualizate (mai ales in colectii reduse) doar cele lovite tangential
Rx
-

Din incidenta VD
o Largirea spatiului dintre parenchimul pulmonar si peretele costal = zona opaca
o Evidentierea si largirea fisurilor interlobare aspect ddantelat pe langa peretele
costal
o Retractia pulmonara catre zona de mijloc a toracelui
o Evidentierea siluetei cardiace
Din incidenta laterala
o Cresterea opacitatii in zona sternala, cu aspect dantelat
o Retractia lobilor pulmonari catre bifurcatia traheei
o Rotunjirea marginilor lobilor pulmonari
o Evientierea fisurilor interlobare
o Mascarea siluetei cardiace
o Mascarea liniei de demarcatie a diafragmei
Colectii reduse modificari reduse linie radioopaca ce schiteaza fisurile interlobare,
fara o retractie pulmonara
Colectii mari inconjura pulmonul retractii pulmonare mari
Retractia pulmonara depinde si de starea fizica pulmonara
Elasticitatea pulmonara normala retractie uniforma
Structura alterata retractie redusa neuniforma
De regula distributia colectiilor este bilaterala, dar exisa si cazuri cu distributie
unilaterala (colectiile vascoase piotorax, chilotorax cronic)
Densitate de ansamblu a cavitatii toracice
Mascarea siluetei cardiace
Prezenta fisurii interlobare unilaterala

Retractie pulmonara dorsala, lobul caudal cu margini rotunjite

Radioopacitate pe langa peretele toracal stang
Exista diferente intre incidenta VD si incidenta DV
o VD colectiile fisuri vizibile
Cordul inconjurat de pulmon (aer) silueta este vizbila
o DV colectiile ventrale nu patrund printre fisurile interlobare
Cordul inconjurat de lichid = aceeasi densitate silueta cardiaca este
mascata
Toracele este mai ingust ventral stratul radioopac este mai gros
opacitatea general a toracelui mai intensa

Colectiile gazoase pneumotoraxul

-

Deschis traumatise (muscaturi, ipuscare, taieturi)

Inchis spontan
o Cresterea presiunii intrapulmonare rupturi pulmonare care sa includa peura
o Extinderea de la mediastin (traumatisme penetrante esofagiene)
o Spargerea unor cavitati pulmonare
Patrunderea aerului in spatiul pleural cresterea presiunii intratoracale si colabarea
pulmonara
Blocarea orificiului de comunicare supapa = aerul patrunde in inspiratie, dar nu iese
in expiratie cresterea presiunii intratoracale
Deplasarea mediastinala catre partea opusa compresiune pe organele adiacente
inclusiv modificari circulatorii
Modificarile radiologie depind de
o Volumul acumular
o Pozitia pacientului
Rx
o Cresterea spatiului intre pulmon si peretele toracal radiotransparenta
o Colabare pulmonara (retractie pulmonata) catre hil cresterea densitatii
pulmonare
o Separarea varfului cordului de stern si deplasarea dorsala a cordului in
incidenta laterala
o Frecvent penumotoraxul bilateral, sunt si situatii cand apare unilateral
Colabarea pulmonara direct proportionala cu volumul aerului acumulat si presiunea
creata
Acumulari reduse linie radiotransparenta fina ce inconjura pulmonul
Acumulari masive volumul pulmonar se reduce zona mare de radiotransparenta in
jurul pulmonului
Acumulari masive volumul pulmonar se reduce zona mare de radiotransparenta in
jurul pulmonului
Fisurile interlobulare nu sunt vizibile aerul nu patrunde printre lobii colabati

Examenul radiologic al mediastinului

-

Mediastinul = potentialul spatiu central, localizat intre pulmoni, impartind cavitatea

toracica in doua stanga si dreapta
De la apertura toracelui la diafragm, avand 3 portiuni

o Craniala
o Mijlocie
o Caudala
In functie de un plan orizontal baza cordului
o Mediastinul dorsal
o Mediastinul ventral
Nu este un spati inchis
o Anterior cu planurile fasciale ale gatului prin apertura toracica
o Posterior cu spatiul extraperitoneal prin hiatusul aortic
o Aceste comunicari asigura posibilitatea raspanditii bolilor mediastinale la gat si
abdomen si invers
La nivelul mediastinuui cranial se gasesc traheea, esofagul, artera subclaviculara
stanga, trunchiul brahiocefalic, vena cava craniala, canalul toracic, nervi, limfonoduri
mediastinale, timusul la tineret
Nnu se poate face distinctia intre ele (cu exceptia traheei)
o Vin in contact unele cu altele
o Nu este suficient tesut adipos inte ele ca sa le separe
Incidenta laterala se intinde de la vertebra la stern, dar este mai radioopac dorsal,
mimediat sub trahee, deoarece este mai gros
Incidenta VD/DV se suprapune peste coloana
Mediastinul este deviat de la linia mediana fiind lovit tangential de razele X=
reflexia mediastinala
o 3 reflexii, doar 2 vizibile rx
Reflexia mediastinului cranioventral
o Linie radioopaca oblica intre lobul pulmonar cranial drept si partea craniala a
lobului pulmonar cranial stang lobul pulmonar drept impinge mediastinul
spre stanga
Timusul poate fi sesizat in reflexia mediastinala cranioventrala, dar mai des din
incidenta VD/DV
La nivelul mediastinului mojlociu se gasesc carja aortica, esofagul, traheea si
bifurcatia traheala, limfonodurile traheobronsice, cordul cu originea marilor vase,
canalul toracic si nervi
Evidente cordul, traheea si bifurcatia, carja aortica, originea venei cave caudala
La nivelul mediastinului caudal se gasesc aorta descendenta, vena cava caudala
vizibile (radioopace)
o Esofagul (mai putin vizbil)
o Canalul toracic si nervi invizibile
Reflexia mediastinala caudoventrala vizibila numai din incidenta VD/DV linie
radioopaca oblica in hemitoracele stang, de la apexul cardiac in directie caudolaterala
pana la diafragm
Este data de extensia lobului acesoriu peste linia mediana, impingand mediastinul spre
stanga
A nu se confunda cu ligmentul sternopericardic, care in conditii normale nu este vizbil
radiologic poate sa apara in pneumotorax
Reflexia mediastinala a venei cave caudale (plica venei cave caudale) nu este vizibila
radiologic

Modificari mediastinale
-

Formatiuni mediastinale
Lichide mediastinale foarte rar
Pneumomediastin

Formatiuni mediastinale
-

Frecvent intlanite, iar etiologia specifica nu poate fi stabilita rx, aspectul lor fiind
similar
Se suspicioneaza in mediastin
o Se afla pe linia mediana
o Deviaza o structura mediastinala
De preferat incidenta VD/DV pentru a indentifica daca formatiunea este in mediastin
sau in pulmon
De regula formatiunile pulmonare sunt mai lateral pozitionate si mai bine delimitate
de pulmonul cu aer
Dar uneori formatiunile mediastinale pot fi deplasate lateral si sunt puternic delimitate
de pulmon confundate cu formatiunile pulmonare
Unele formatiuni pulmonare pot fi situate median si suprapuse pe mediastin greu de
diferentiat rx
Cauzele ce determina modificari la nivelul mediastinului sunt
o Limfadenita in mediastinale craniale, sternale, traheobronsice in mediastinul
cranial (dorsal, ventral) si mijlociu
o Abcese mediastinale (perforatii, sofagiene) in mediastinul cranial ventral
sau caudal-ventral
o Dilatatii esofagiene cranial, caudal
o Tumori (timus, tiroida) cranial ventral
o Hernia hiatala caudal

Semne radiologice
-

L deplasarea craniala a traheei si radiodensitate crescuta ventral de trahee in

limfadenita in mediatinale craniale
VD largirea mediastinului cranial, cu linia de demarcatie convexa
o Normal = aproximativ latimea 1 vertebre
Modificarea in mediastinale apare frecvent in
o Limfosarcom
La pisica
Limfonodurile mediastinale
Sternale
o Rar cu infiltrat pulmonar
o Posibil colectii pleurale
La caine
Limfonodurile mediastinale cr
Sternale
Traheobronsice
o Posibil infiltrat pulmonar interstitial

o Tumori pulmonare primare

Linfonodurile traheobronsice
Prezenta tumorii primare
o Procese inflamatorii sau neoplazice peritoneale
Limfonoduri sternale
Colectii pleurale prezente
o Pneumonii micotice
Limfonoduri traheobronsice
Modificari pulmonare infiltrative
Exista situatii cand unele boli neoplazice sau inflamatorii, care ar trebui sa fie
acompaniate de limfadenita mediastinala, nu sunt insotite de modificari limfonodale
Adenocarcinomul mamar, metastazele pulmonare, penumoniile bacteriene, piotoraxul,
tumoile costale.
Dilatatiile esofagiene pot afecta mediastinul cranial sau caudal
Rx
o Radioopacitate/radiotransparenta delimitata

Colectiile de lichid de la nnivelul mediastinal sunt foarte rare, determinand o radioopacitate

de tesut moale pe zone respective, formatiunile determina acumularea de lichid.
Pneumomediastinul patrunderea de aer la nivel mediastinal
Realizeaza un bun contrast, determinand vizualizarea organelor mediastinale, car ein
conditii normale sunt ascunse
Se produce prin
-

Ruperea esofagului sau traheei

Infiltratii de la gat, faringe, laringe prin apertura toracala
Infiltratia aerului din spatiul extraperitoneal
Traumatismele pulmonare dar cu pleura intacta
Mediastinita emfizematoasa

Curs 4
Examenul radiologic al diafragmei
-

Perete musculoaponevrotic
o Cupola convexitatea cranial
o Pilieri insera la L3 si L4
o 3 orificii aortic, esofagian, cav (stanga dreapta)
Incidenta L
o Pilierii oarecum paralel si oblic
o In incidenta L stg pilierul stang mai cranial decat cel drept
o In incidenta L dreapta pilierul drept mai cranial de cel stang
o Camera de gaz a stomacului, inapoia pilierului stang
o Cupola diafragmatica ventral
o Vena cava caudala central

o Marginea caudala a cordului care poate fi la distanta sau suprapusa pe cupola

diafragmatica
Incidenta VD
o 3 convexitati pilierul stang, pilierul drept si in centru cupola diafragmatica
o Vena cava caudala in dreapta coloanei vertebrale
o Reflexia mediastinala caudala in stanga
o Imaginea esofagului suprapusa pe coloana vertebrala
Incidenta DV
o O singura convexitate de separare intre cavitatea toracala si cea digestiva
o Convexitatea cupolei diafragmatice.....

La pisica nu se distinge separarea structurilor diafragmatice

dimensiunilor reduse ale toracelui

- probabil datorita

In inspiratie fortata VD se pot observa denivelari simetrice proiectia insertiei costale a

diafragmei.
Aspecte radiologice ale diafragmei
-

Mascarea suprafetei toracale

o Totala
Colectii pleurale
Afectiuni ale lobilor caudali
Hernie diafragmatica
o Partiala
Formatiuni pulmonare adiacente
Hernie diafragmatica
Modificarea formei
o Formatiuni pulmonare adiacente
o Pneumotorax unilateral
o Tumori dafragmatice
o Hernie
Deplasarea
o Craniala
Obezitatea
Ascita
Formatiuni abdominale
Hipertrofia organelor abdominale
Paralizia diafragmatica
o Caudala
Pneumotorax
Dilattaia cardiaca

Hernia diafragmatica
-

Patrunderea organelor din abdomen in torace

Variaza usoara masiva

Traumatismele crestere presiunii intraabdominale o fisura organele patrund in

torace
Frecvent portiunea musculara
Ficatul, intestinul subtire, stomacul, spina, epiplonul
Cand imaginea nu este satisfacatoare contrast artificial
Rx
o Prezenta organelor digestive in cavitatea toracica
o Cresterea radioopacitatii toracelui
o Pierderea partiala sau totala a conturului suprafetei craniale a diafragmei
o Asimetria diafragmatica
o Prezenta lichidului pleural
Intestinele mai usor de identificat cand au gaz radiotransparenta
o Fluid aspect tubular
Stomacul gaz sau alimente poate mima pneumotorax contrast artificial
Organele parenchimatoase mai greu de individualizat din cauza colectiilor secundare
Organele din cavitatea toracica pot fi deplasate
Pulmoni, cordul, mediastinul impinse cranial si in lateral
Pisica 3 ani cu tulburari respiratorii severe
o Hernia diafragmatica = a stomacului dilatat c gaz
o Incidenta laterala - structura radiotransparenta, dilatata, bine delimitata..........

Hernia diafragmatica peritoneopericardica

-

Hernierea organelor abdominale in sacul pericardic printr-un orificiu congenital,

format intre portiunea tendinoasa a diafragmei si sacul pericardicpoate fi prezenta la
nastere sau apare mai tarziu
Poate fi insotita de semne clinice sau poate fi detectata accidental
Atat la tineret cat si la adulte cel mai frecvent, apoi stomacul, epiplonul, intestinele
Rx
o Silueta cardiaca mare, globuloasa
o Convexitatea marginii caudale a cordului
o Unirea siluetei cardiace cu diafragma, fara a se putea ace o dearcatie intre ele
o Prezenta organelor digestive (gaz, lichid sau opacitati de tesut moale) in sacul
pericardic
o Contrastul artificial evidentiaza segmentee tubulare ale aparatului digestiv in
pericard

Hernia hiatala
-

O portiune din stomac patrunde in torace prin orificiul esofagian, largit congenital sau
traumatic
Exsta doua tipuri
o Una dinamica prin glisarea cardiei pe langa esofag in torace, evidentiata prin
radioscopie
o Una statica cardia si partea fundica a stomacului in torace, adiacent
esofagului
Rx

o Radioopacitate de tesut moale, cu aspect oval sau semicircular, situata dorsocaudal in cavtatea toracala, inaintea diafragmei uneori cu mascarea suprafetei
toracale a doafragmei
o Dilatarea esofagului inaintea orificiului asofagian al diafragmei
Incidenta VD/DV radioopacitate de tesut moale pe partea stanga sau pe linia
mediana, uneori cu estomparea localizata a conturului diafragmei
Poate fi o formatiune pulmonara sau esofagiana
Contrast artificial
Dilatatie esofagiana cranial de sfincterul esofagian, respectiv de suprafata toracala a
diafragmei
Strictura sfincterului esofagian deplasat cranal de diafragm, insotit de dilatataia
portiunii stomacale herniate toate inaitea diafragmului

Invaginatia gastroesofagiana
-

Apare cand organele digestive patrund prin orificiul esofagian al diafragmei in

esofagul caudal
S-a constat mai frecvent la masculi si la exemplarele din rasa ciobanesc german cu
megaesofag
Rx
o O masa cu radioopacitate de tesut moale, drsocranial de fata toracala a
diafragmei
o Dilatatia esofagului, cu continut lichid/mixt
o Deplasare craniala a stomacului, cu/fara splina, duoden, epiplon
o Daca stomacul are aer faldurile gastrice
o Contrastul artificial apare bariul printre faldurile tesuturilor respective, dar nu
patrunde in stomac (nu se vad faldurile gastrice tapetate de bariu)

Paralizia diafragmatica
-

Pierdera motilitatii musculare unilaterala sau bilaterala

Cauze traumatisme, infectii, miopatii, neuropatii, idiopatice
Se suspecteaza cand o parte a peretelui diafragmatic sau ambele apar deplasate cranial
Confirmarea sa se faca prin scopie
Miscarea inegala intre pilieri pledeaza pentru paralizia unilaterala
In paralizia bilaterala lipsa sau reducerea drastica a miscarilor diafragmei
Greu de depistat chiar si la scopie, miscarea poate fi data de musculatura abdominala
care compenseaza lipsa functiei diafragmatice

Examenul radiologic al pulmonului

-

Incidenta standard
o Lateral (stanga, dreapta)
o Si VD/DV

Imaginea toracala normala evidentiaza prezenta a 3 structuri

-

Peretii cailor respiratorii intrapulmonare principale si secundare

Arterele si venele pulmonare ce acompaniaza bronhiile adiacente corespunzatoare

Interstitiul pulmonar componenta fara aer care contine vasele pulmonare sanguine si
limfatice, bronhiile si tesutul conjunctiv care da aspectul opac dantelat al
pulmonului, grosimea acestei structuri variaza de la o specie la alta, cu cat este mai
bine exprimat cu atat opacitatea este mai evidenta.

Care este aspectul normal al pulmonului

-

Este dificil de stabilit deoarece nu se poate stabili un tipar datoita interventiei unor
factori nepatogeni (tehnici) care influenteaza aspectul normal al imaginii pulmonare
De preferat la varful inspiratiei pentru maxiizarea contrastului pulmonar
o Diafragma se deplaseaza mai caudal marginea caudodorsala pulmonara
ajunge caudal de T12
o Creste distanta intre silueta cardiaca si diafragm
o Pulmonul apare mai mare si mai transparent
o VD indicatorul inspirator largirea cavitatii si aplatizarea cupolei
diafragmatice
In expiratie diafragmul si silueta cardiaca sunt apropiate (se suprapun)
o Pulmonul este mai mic si mai putin aerat
o Radiotransparenta pulmonara se mai estompeaza mai radioopac
Starea de intretinere poate ifnluenta contrastul imaginii toracelui
La aniamlele obeze
o Ventilatia este deficitara pulmonul este mai putin aerat, dand falsa impresia a
unor modificari parenchimatoase imaginea mai estompata
o Tesutul adipos suprapus determina cresterea radiodensitatii de fond a toracelui
La animalele slabe imaginea toracala este mai radiotransparenta, dand falsa impresia
a unui pneumotorax......
Anestezia
o Volumul toracelui este mai diminuat din cauza lipsei inspiratiei profunde
o Densitatea pulmonara este mai mare, deoarece pulmonii nu sunt complet aerati
o Cordul pare mai mare din cauza diminuarii volumului toracal
o (L) esofagul apare dilatat ca urmare a relaxarii musculare mimand
megaesofagul
o DV pulmonul drept este mai radioopac decat stangul, iar cordul este deplasat
spre peretele toracal drept, din cauza atelectaziei pulmonare indusa de
pozitia.....
Pozitionarea animalului poate influenta aspectul imaginii toracale
o In incidenta L dreapta silueta cardiaca este mai ovala, avand aspect de ou
o In incidenta L stanga varful cordului tinde sa sedeplaseze median de stern
(sub cord) si u mai este vizibil conferindu-i un aspect rotund cordului
o In incidenta laterala pulmonul de jos pierde rapid aer datorita compresiunii si
devine mai radiodens si poate fi confundat cu modificari interstitiale
o In incidenta VD/DV acest fenomen se reduce
In lateral pumonul este mai opac decat VD/DV

Daca se considera ca imaginea pulmonara este modificata se urmareste evaluarea

modificarilor existente

Cresterea
Scaderea opacitatii

Cresterea radiotransparentei
-

Generalizata
o Emfizem
o Hipovolemie
o Emfizem subcutanat
o Pneumomediastin
Localizata
o Solitara chisti
o Multipla caverne
o Dilatatii bronhice

Cresterea opacitatii
-

Generalizata (afecteaza toti lobii

Localizata (care zona esta afectata?)
o Cranioventral
o Caudodorsal
Focale (noduli, tumora primara)
Multifocale (metastaze, mineralizari)
Periferica
Mijlocie
Parahilara

Gradul evolutiv al modificarii

-

Usoara
Moderata
Severa

Pozitia structurilor mediastinale

-

Cu modificarea pozitiei
Fara modificarea pozitiei

In evaluarea modificarii densitatii pulmonare se urmareste stabilirea tipului modificarii

predominaite
-

Alveolare
Bronhiale
Interstitiale
Vasculare

Modificari alveolare
-

Rezultatul lipsei aerului din alveole evidentierea bronhiilor = bronhograma

modelul alveolar

2 cauze
o Inlocuirea aerului din alveolele din jurul bronhiilor cu lichid.exsudat
cresterea opacitatii tisulare = consoliddare
Pneumonii, hemoragii
o Pierderea aerului prin colabarea peretilor alveolari cresterea opacitatii locale
= atelectazie (asociata cu pneumotoraxul, colectii pleurale)
Consolidare pastreaza forma si dimensiunea lobilor
o Nu modifica pozitia structurilor mediastinale
Atelectazie lobii isi reduc volumul silueta cardiaca deplasata spre segmentul
colabat.
Rx
o Lipsa vizualizarii vaselor pulmonare in regiunea afectata densitate
asemanatoare cu a alveolelor pline de lichid
o Cresterea opacitatii usoara, moderata, severa
o Evidentierea bronhiilor cu aer bronhograma
o Semnul lobar atunci cand afectiunea se extinde pana la marginea lobului,
contrastand cu transparenta lobului adiacent neafectat o delimitare clara
(margine dreapta)
o Bronhograma
o Si caile pot fi pline de lichid = consolidare totala
o Modelul alveolar nu este specific pentru o anumita boala, insa exista o anumita
distributie
Localizare cranioventrala = consecinta pneumoniei ab ingestis
Localizarea caudodorsala = consecinta edemului pulmonar
necardiogenic

Modificari bronhiale
-

Opacitate pulmonara anormala data de ingrosarea (proliferare infiltrat peribronhial)

sau mineralizarea peretilor bronhiilor vizializarea bronhiilor modelul bronhial
Are loc cresterea diametrului = bronhectazie semnul bronhial
Radiologic
o Linii si inele radioopace in numar crescut
o Liniile = proiectia peretilor cailor aerofore
o Inele = proiectia pe sectiune a bronhiei modificate
Mineralizarea la animalele batrane in treimea proximala (parahilara)
Specific modelul brohiolar este generalizat, liniile si inelele radioopace gasindu-se si
la periferia lobilor

Modificari interstitiale
-

Structural
o Noduli pulmonari (sb 3 cm)
o Formatiuni pulmonare (peste 3 cm)
Tipul structural
o Minim 5-6 mm
Cavitar gaz
Necavitar tesut moale, grasime, mineraliza

Solitar
Multiplu
o Dimensiuni varietate, mm cm
o .................
Tipul nestructurat acumularea de celule sau lichid in spatiul interstitial
o Edeme interstitiale
o Pneumonie interstitiala
o Hemoragii interstitiale
o Fibroza
o Neoplazii
Aspect neclar al pulmonuui
Cu o opacitate crescuta generalizata, dar mai redusa decat modelul alveolar, din cauza
prezentei aerului in alveole
Fara prezenta liniilor si inelelor opace tipice modelului bronhial
Adesea evolueaza tipul mixt

Modelul vascular
-

Dimensiune micsorarea largirii calibrului, asimetrie alveolara

Forma sinuos
Opacitate mineralizare

Curs 5
Boli pulmonare cu modificari alveolare
Caracteristici
-

Bronhograma
Consolidare lobara/totala (fara bronhograma)
Semnul lobar
Atelectazia lobara

Tablou complex, comun mai multor afectiuni.

Distributia este variabila.
Determinarea rx a cauzei imposibila teste complementare.
Evolutie si modificari:
-

Localizat focal/multifocal
o Pneumonia bacteriana, ab ingestis, parazitara
o Edemul
o Hemoragia (traumatica
o Torsiunea lobara
o Atelectazia lobara
o Neoplazia
Difuz

o
o
o
o
o
o
o

Pneumonia severa
Edemul sever
Alergii
Electrocutare
Hemoragii (coagulopatii)
Intoxicatii
Inhalare fum

Pneumonia
-

Inflamatia pulmonului
Acuta asociata bolilor cu debut brusc, in care se constata diferite grade evolutive si
de distributie a consolidarii lobare si bronhogramei
Cronica zone de consolidare nedefinite, bronhograma vaga, vizualizarea pleurei
(ingrosare sau prezenta de lichide) = fisurile interlobare
o Extinderea infectiei la spatiul pleural = pleuropneumonie acumulare de lichid
Localizata (focala/multifocala) sau difuza
Bacteriana, parazitara, prin aspiratie

Pneumonia bacteriana
-

Focala (contaminare cale aerofora) sau multifocala (contaminare hematogena)

Poate afecta orice lob pulmonar sau portiuni ale acestuia, insa exista o predilectie
pentru lobii mijlocii, evoluand adesea asimetric
Limfadenitele traheobronhice sau sternale rareori insotesc pneumonia bacteriana
Ocazional, consecutiv complicatiilor poate apare hidrotoraxul sau piotoraxul
(consecutiv abceselor)
Lavaj cultura

Pneumonia parazitara
-

Toxopasma, Aelurostrongilus
Localizata (focala sau multifocala) sau difuza
Serologic lavaj sau fecae

Pneumonia prin aspiratie

-

Focala sau multifocala

Severitatea leziunii dependenta de natura si cantitatea materialului aspirat
Distributia dependenta de pozitia animalului
Aspiratie pasiva (anestezie) cel mai accesibil (frecvent dreptul cranial si mijlociu)
Aspiratia activa (corpuri solide) continuarea traheei (frecvent dreptul caudal si
accesoriu)
Rx zone izolate de consolidare lobara

Pneumonia infiltrativa eozinofilica

-

Fara o cauza bine stabilita

Este mai frecvent la caine, in special la tineretul femel (cu predispozitie crescuta la
Husky, Malamut, Rottweiler)

Poate evolua acut sau cronic

Evolueaza prin consolidarea multifocala (densificari neomogene localizate, de
dimensiuni medii si mari) si infiltrare difuza pulmonara, mai ales catre centrul
pulmonului (perihilare)
Uneori este insotita de limfadenopatie traheobronsica.

Edemul pulmonar
-

Inundarea cailor respiratorii terminale cu lichid consecutiv unei game variate de boli
Cardiogen insuficienta cardiaca stanga
o Modificari alveolare perihilare, dar pot sa apara si distributii atipice
o In cazuri severe se poate extinde la toti lobii, cu aparitia de colectii pelurale
o Sunt vizibile modificarile cardiace
Necardiogen socuri electrice, convulsii, alergii, uremia, inhalare de fum, toxice
o Modificarile alveolare apar
La caine in special la nivelul lobilor caudali, simetric
La pisica are distributie variabila, avand aspect focalizat, in zonele
pulmonare ventrale
o Bronhograma este evidenta la caine si mai putin evidenta (poate lipsi) la isica

Hemoragia (contuzia) pulmonara

-

Focalizata consecutiv traumatismelor toracale

o Modificarile alveolare apar de regula in apropierea regiunii implicate in impact
o Contuzia peretelui costal (fractura costala) poate fi rezenta adiacent leziunii
pulmonare
o Sangerarea este de scurta durata tesutul din jur compenseaza zona afecatta
o Rx
Opacitatea pulmonara locala
Bronhograma poate lipsi daca sangele a patruns pe bronhie
Difuza
o Consecutiv coaguopatiilor (intoxicatiilor)
o Alveolara si interstitiala
o Poate fi lipsita de hemoragie traheala si se poate extinde in spatiul pleural si
mediastinal
o Poate sa determine consolidare lobara totala

Torsiunea lobara
-

Densitate radiologica lobara, cu modificare de forma

Frecvent acompaniata de colectii pleurale, ceea ce face ca lobul afectat sa nu fie vizibil
Bronhograma prezenta initial, dispare ulterior consolidare totala
Modificare de directie a brohiei lobului afectat
Lobul mijlociu dret cel mai afectat, dar poate aparea si la ceilalti lobi
Colectiile pleurale masive se suspicioneaza ca ar favoriza torsiunea lobara

Atelectazia pulmonara

Externa pasiva colabarea se realizeaza prin efect compresiv din exterior aer sau
colectii pleurale
Interna obstructiva obstructia unei brohii (tumori pulmonare, corp strain)
resorbtia aerului din alevole si colabarea cosecutiva a parenchimului neventilat din
teritoriul bronhiei respective modifcare de volum
Rx
o Lipsa aerului de la nivelul alveolelor cresterea omogena a densitatii zonei
afectate, fara bronhograma si aspect retractil = structurile invecinate sunt
deplasate (tractionate) catre partea bolnava
o Poate aparea modificarea pozitiei mediastinului si compensator cesterea
aerarii celorlalti lobi (emfizem vicariant) transparenta crescuta perilezional.

Boli pulmonare cu modificari bronhiale

Bronsitele alergice, virale, bacteriene, parzitare
Caracteristici
-

Ingrosarea peretelui bronhial consecutiv proceselor cronice inflamatorii

Repartizare pe toata aria pulmonara de la bifurcatia traheala pana la periferie
o Linii radioopace paralele = aspect de linie de tramva pe sectiune longitudinala
o Cercuri radioopace = aspect de gogoasa pe sectiune transversala
De regula evolueaza si cu modificari alveolare bronhopneumonii

Astmul bronsic bronsita alergica

-

Intalnita la pisica
Inhalare de fum, gaze toxice, pulberi, puf, polen (sezonier)
Episoade mrepetate de tuse si respiratie suieratoare
Rx in faza initiala sunt prezente semne clinice fara modificari radiologice
Ulterior modificari bronhiale acompanniate de infiltrat interstitial nestructurat
peribronhiolar
In timp apare secretie de mucus excesiva, cu aparitia de noduli interstitiali

Bronhectazia
-

Aparitia de dilatatii localizate si ireversibile ale calibrului arborelui bronsic

Modificare morfologica ce reprezinta caea finala de evolutie comuna mai multor
afectiuni cu atiologie diferita mai frecvent in bronsitele cronice
Evolueaza difuz sau localizat
Pot fi cilindrice sau saculare (localizate asemanatoare unui balon)
Rx se constata zone radiotransparente rotunde sau ovale pe traiecul bronhiilor
Uneori se poate acumula exsudat provocand un aestec transparent-opac in dilatatiile
respective

Boli pulmonare cu modificari interstitiale

-

Ansamblul de semne radiologice care indica ingrosarea tramei de tesut conjunctiv a

pulmonului

Modificari nestructurate (liniare/reticulare)

-

Difuze
o Pneumonii virale, parazitare, uremice, toxice, inhalatorii (fum, polen)
o Metastaze pulmonare
o Hemoragii ( coagulopatii)
o Edeme
Localizate
o Hemoragii (traumatice)
o Corp strain intrabronhial
o Edem
o Paraziti intrapulmonari

Caracteristici radiologice
-

Aspect opac pulmonar moderat

Desen evident - consecutiv infiltratului in spatiul interstitial = aspect liniar sau
reticular opac

Pneumonia parazitara Capillaria, Aelurostrongilus migratia larvara intrapulmonara

determina infiltrat interstitial, cu densificare peribronhiolara, in general in lobii caudali
Pneumonia virala poate antrena aparitia unui desen reticulat interstitial..............

Pneumonia alergica aspect infiltrativ liniar sau reticular interstitial, acompaniat de infiltrat
peribronhiolar.
-

in cazul acumularii de infiltrat in cantitate mai ................

Limfomul
-

determina infiltrat interstitial diseminat, mai sever perihilar

acompaniat de densitati nodulare multifocale, infiltrat alveolar si colectii pleurale
limfadenita traheobronsica si sternala, acompaniata de lifadenita intraabdominala
pledeaza pentru limfom

Fibroza interstitiala
-

ca reactie la afectiuni cronice pulmonare la animalele adulte

ca boala primara idiopatica la tineret
exista o predispozitie de rasa la caine (Westie, Staffordshire terrier, Bull terrier) nu si
la pisica
tuse, respiratie dispneica si oboseala precoce semne clinice
rx
o densificari reticulare interstitiale de grosime diferita determina aspectul de
plasa al parenchimului pulmonar

Modificari structurale (nodulare)

formatiuni solide sferice sau ovale

solitare sau multiple
au origine in tesutul interstitial
au dimensiu variabile (vizibile peste 6 mm)
cele mari pot compresa parenchimul pulonar din jur si caile aerofore
delimitare variata (clara sau incerta)
localizare variata

Distingerea radiologica a cauzelor care i-a produs este imposibila datorita aparentelor
similare.
Necavitari
-

tumori primare/metastaze
granulom (micotic, parazitar, corp strain)
chist/abces
hematom

Cavitari (contin gaz sau au centrul necrotic)

-

tumori primare/metastaze
granulom (micotic, parazitar)
chist/abces
bronhectazie

Pneumona micotica
-

aspergiloza, blastomicoza infiltrat nodular miliar diseminat aspect de geam sablat

de regula este generalizata, dar sunt situatii cand apar focare infiltrative interstitiale si
alveolare
limfadenopatie traheobronsica prezenta, uneori poate fi mascata datorita infiltratului
excesiv
metastazele in faza initiala infiltrat nodular miliar adevarat.
Calcificarile pulmonare osteoma oduli mici (2-4 mm) bine definiti, radioopaci,
care se pot confunda cu metastazele insa nodulii patologici de dimensiuni similare
apar foarte rar mineralizati
Aceste arii de metaplazie osoasa apar la animalele batrane pe pleura viscerala si
mediastin
Pot fi pe toata aria de proiectie pulmonara, dar in special pe zonele ventrale

Metastazele pulmonare
-

Densificari nodulare multiple, de dimensiuni variabile, distribuite peste tot

De cele mai multe ori sunt bine delimitate, dar sunt situatii cand sunt mascate de
modificari alveolare si interstitiale (hemoragii, edeme, infectii)
Melanomul, carcinomul tiroidian, osteosarcomul, carcinomul mamar sut printre cele
care au ca zona predilecta de metastazare pulmonul
La pisici cu/fara semne respiratorii apar multiple zone pulmonare radioopace ca
rezultat al calcificarii glandelor mucoase periibronhiale ce mimeaza metastazele
pulmonare

Sunt formatiuni mult mai opace decat metastazele

La astmul felin se poate acumula mucus la nivel bronhial cu aparitia nodulilor
dimensiuni mici

Tumorile pulmonare primare

-

Se diagnostica accidental slabirea, abaterea, inapetenta

Schiopatura si ingrosarea tuturor membrelor (osteopatie hipertrofica) edemul capului
si gatului , ascita pledeaza pentru tumora pulmonara primara
Densificari nodulare rare sau solitara, de dimensiuni mari (cu cat sunt mai mari
sansele sa fie maligne sunt mai mari) bine delimitate sau cu contur neregulat
Cel mai frecvent afecteaza lobii caudali
Desi majoritatea nodulilor soltari sunt tumori primare nu trebuie exclusa posibilitatea
unui abces de corp strain (insotit de atelectazie/consolidare regionala, colectii, tuse)
granulom (de regula neregulat si multiplu)
Uneori tumorile primare/metastazele pulmonare se necrozeaza in centru si daca
comunica cu o bronhie, se umplu cu aer devenind un nodul cavitar avand peretele
cu aspect neregulat
Nodulii cavitari solitari
o Tumora solitara perete neregulat, dimensiuni variabile
o Chistul/abcesul peretele mai subtire, bine delimitat la interior se sparg si
dau pneumotorax
o Pneumatocel bule traumatice au si continut

Curs 6
Examenul radiologic al cordului
-

Silueta cardiaca = cord, pericard, lichid pericardic, grasimea pericardica si

mediastinala, alte structuri de la hilul pulmonar
Rx nu se poate face o diferenta intre structurile componente compartimente cardiace
si arterei coronare nu sunt vizibile radiologic = au densitatea radiologica a tesuturilor
moi
Jonctiunea dintre ventricule si atrii nu este vizibila, dar poate si dedusa aproximativ
prin trasarea a 2 linii imaginare, perpendiculare una pe cealalta.
o Axul lung al codului = o linie de la bifurcatia traheala la apexul cordului
imparte silueta cardiaca in cordul drept si cordul stang
o Axul scurt al mcordului = linie perpendiculara pe axul lung la 2/3 din distanta
dintre apex si carina imparte s.c. in zona atriala si zona ventriculara
Cordul drept cranial de axul lung
o Segmentul cranial dorsal = predominat de atriul si auriculul drept, o mica parte
din ventriculul drept si suprapunerea trunchiului pulmonar si a carjei aortei
o Segmentul cranial ventral = format aproape exclusiv din ventriculul drept
Cordul stang caudal de axul lung
o Segmentul caudal dorsal = format din atriul stang si suprapunerea venei cave
caudale
o Segmentul caudal ventral = exclusiv din ventriculul stang

In incidenta VD/DV siluezswta cardiaca poate fi impartita in cordul drept si cordul

stang printr-o linie oblica spre stanga ce pleaca de la marginea craniala dreapta a
cordului pana la apex
o Segmentul cranial stang atriul drept
o Segmentul caudal stang ventriculul drept
o Segmentul cranial drept umbrele suprapuse ale aortei descendente, trunchiul
pulmonar si auriculul stang
o Segmentul caudal drept ventriculul stang si umbra suprapusa a aortei
descendente
Un alt sistem de a descrie forma i marginea siluetei cardiace utilizarea reperelor unui
cadran de ceas
Incidenta laterala
o Atriul stang intre ora 12 si ora 3
o Ventriculul stang intre ora 3 si ora 5
o Ventriculul drept intre ora 5 si ora 8 (7:30)
o Atriul drept intre ora 8 (7:30) si ora 10 (9)
o Marile vase (trunchiul pulmonar, carja aortica, vena cava caudala) intre ora
10 (9) si ora 12 (11)
Incidenta VD/DV
o Artera pulmonara intre ora 1 si ora 2
o Auriculul stang intre ora 2 si ora 3 (atriul stang este suprapus pe cord in
apropiere de apex)
o Ventriculul stang intre ora 3 si ora 5 (5:30)
o Ventriculul drept intre ora 5 si ora 8 (9)
o Atriul drept intre ora 8 (9) si ora 11
o Aorta intre ora 11 si ora 1
Apexul este de obicei situat la stanga liniei mediane la caine si pe linia mediana la
pisica
Se constata numeroase variatii normale ale formei si dimensiunii siluetei cardiace in
functie de
o Specie
o Rasa
o Individ
o Varsta
o Faza respiratorie
o Revolutia cardiaca
La caine aceste variatii sunt mai evidente comparativ cu situatia intalnita la pisica
La caine
o S.c. are aspect oval cu axul lung inclinat la aproximativ 45 grade si apexul
orientat caudal; ocipa aproximativ 2/3 din mediastinul mijlociu
o Se extinde intre T3 s T7, cu mijlocul bazei la nivelu bifurcatiei traheale, langa
spatiul intercostal 5/6 in linii mari ar trebui sa ocupe 2,5 3,5 spatii
intercostale
La pisica
o S.c. este mai supla in diametru si are apexul mai ascutit
o Fiind localizata intre coastele 4 si 6

Pozitia siluetei cardiace in torace variaza in functie dde conformatia toracelui

antrenand la randul sau variatii ale formei s.c.
La rasele cu toace adanc si ingust (collie, whippets, doberman, ogar afgan)
o Cordul este alungit, oval, apare relativ mai mic comparativ cu volumul
toracelui (ocupand pana la 2 spatii intercostale), axul lung este aproape
perpendicular pe coloana vertebrala, iar contactul cu sternul este relativ redus
o In VD/DV s.c. apare mai rotunda (datorita orientarii verticale) si mai redusa
comparativ cu volumul cavitatii toracale apexul pozitionat pe linia mediana
in inspiratie si usor deviat spre stanga liniei mediane in expiratie
Rasele cu torace mediu (ciobanesc german, labrador, dalmatian)
o Silueta cardiaca este mai larga
o Este mai inclinat cranial
o Are un contact sternal mai crescut
o DV - are forma lterei D intors, iar apexul este usor la stanga liniei mediane
La rasele cu torace larg (butoi) (bulldog, basset, teckel, peckinez)
o Silueta cardiaca este rotunda, scurta, apare relativ mai mare comparativ cu
volumul toracelui
o Inclinatie accentuata cranial
o Are un contact sternal foarte mare
o VD/DV cordul drept este mai mare si mai rotund, iar apexul situat in partea
stanga a liniei mediane
Varsta este un factor ce determina variatii ale siluetei cardiace
o La animalele tinere silueta cardiaca apare mai mare comparativ cu volumul
toracal
o Pisicile batrane au silueta cardiaca mai inclinata cu un contact sternal mare si
carja aortica deformata
Revolutia cardiaca poate impria variatii al siluetei cardiace
o In timpul sistolei ventriculare in incidenta VD poate aparea o dilatare a
segmentului cranial, ingustarea segmentului caudal (apexului) si bombarea
originii arterei pulmonare (intre 1 si 2)
o Acest aspect este mai vizbil la cainii de talie mare
Imaginea siluetei cardiace prezinta variatii in functie de faza respiratori
o In inspiratie s.c. apare mai mica datorita cresterii volumului pulmonar
consecutiv patrunderii aerului
o Creste distanta dintre cord si diafragma si se diminueaza contactul sternal
o Traheeea apare mai indepartata de coloana vertebrala
o VD spatiu mare intre marginile cordului si peretii toracali
In expiratie s.c. apare mai mare pe fondul diminuarii volumului pulmonar
o Creste contactul sternal
o Apare contact/suprapunerea intre marginea caudala a cordului si diafragma
o Traheea apare mai aproape de coloana vertebrala, mimand dilatatia cordului
o VD se reduce spatiul dintre marginile cordului si peretii toracali
Pentru masurarea siluetei cardiace au fos tpropuse 2 metode avand drept scop
identificarea anomaliilor cardiace, insa au o sensibilitate si o specificitate reduse
datorita numarului mare de rase de caini si pisici, care antreneaza obtinerea unor limite
largi

o Metoda empirica de aproximare a dimensiunii cardiace in raport cu volumul

cavitatii toracice
Inaltimea siluetei cardiace la nivelul coastei 5 nu trebuie sa depaseasca
2/3 din inaltimea cavitatii toracale, masurata de la fata ventrala a
vertebrelor si fata dorsala a sternebrelor; in incidenta VD/DV nu trebuie
sa depaseasca 50% din diametrul distantei dintre peretii toracali la
spatiul 9 intercostal
Latimea siluetei cardiace la caine trebuie sa fie de 2,5 3,5 ori latimea
unui spatiu intercostal (masurata in zona cea mai larga) iar la pisica
(masurata la baza) sa aiba de 2 (2,5) ori latimea unui spatiu intercostal
o Masurarea siluetei cardiace in functie de lungimea corpurilor vetebrale
(metoda Buchanan)
Axul lung si axul scurt se compara cu lungimea vetebrelor dorsale
cordului incepand cu fata anterioara a T4
Dimensiunea variaza in limite largi = 8,5 10,5
Pisicile sunt greu de evaluat (7,5)
Mai frecvent se masoara axul scurt pe incidenta VD/DV si se
compara cu lungimea vertebrelor dorsale cordului de la T4
Limitele variaza 3,2 3,8
Greu de apreciat la animalele obeze, grasimea adiacenta
cordului poate denatura masuratoare
Modificari ale siluetei cardiace
-

Este dificil de recunoscut pe marginea rx modificarile individuale ale

compartimentelor cardiace datorita variatiilor normale si sacului pericardic care
limiteaza exprimarea modificarilor
De cele mai multe ori, la animalele cu boli cardiace sunt modificate 2 sau mai multe
compartimente
Marirea atriului stang
o Incidenta laterala modificarea formei segmentului caudo-dorsal
o Deplasarea dorsala a portiunii terminale si a bifurcatiei traheale
o Cresterea inaltimii marginii caudo-dorsale a siluetei cardicae
o Incidenta DV/VD opacitate crescuta suprapusa pe silueta cardiaca cauzata de
marirea atriului stang
o Bombarea focala a marginii stangi a cordului in intervalul orar 2-3 cauzata de
marirea auriculului stang
o Ecocardiografia confirma prezenta modificarii
Marirea ventriculului stang
o Incidenta laterala
o Cresterea in inaltime a cordului, cu marginea caudala mai mult dreapta, cu
timpul devenind perpendiculara pe stern, iar apexul tinde sa se deplaseze
cranial
o Se reduce distanta dintre trahee si coloana (indicarea bifurcatiei traheale)
o Bombarea segmentului caudo-ventral al siluetei cardiace, in intervalul 3-5
o Incidenta VD/DV

o Se reduce distanta dintre marginea stanga a cordului si peretele toracal stang

o Marginea cardiaca dreapta devine mai convexa cu producerea unei bombari in
intervalul 3-5 (5,30)
o Apexul devine rotund si se deplaseaza catre linia mediana/dreapta
o Poate aparea la pacinetii cu dilatatie ventriculara sau/si hipertrofie miocardica
ventriculara examen ecografic poate determina prezenta uneia sau a ambelor
modificari
Marirea atriului drept
o Singura modificare care poate determina marirea atriului drept este dilatatia
atriala dreapta
o Este foarte rara, consecutiv displaziei tricuspidiene (malformatie congenitala),
trombus sau neoplasma atrial drept
o Cand este vizibila din lateral se constata modificarea segmentului cranial
dorsal, care apare bombat 8 (7,30) 10 (9)
o Insa cand este prezenta este asociata cu afectarea intregului cord drept
o Dar zona craniala dorsala mai poate fi deformata si consecutiv dilatatiei arcului
aortic sau arterelor pulmonare
o Incidenta VD/DV se constata deformarea marginii din dreapta a siluetei
cardiace in intervalul * (9) 11
o Examenul ecografic identifica modificarea atriala inainte ca aceasta sa fie
evidenta radiografic
Modificarea ventriculului drept
o Incidenta laterala se constata largirea cordului (1) aspectul rotunjit al
segmentului cranial ventral al cordului si cresterea contactului sternal
o Marirea severa a ventriculului drept antreneaza ridicarea apexului de la stern
(2) ca rezultat al modificarii formei
o Deplasarea dorsala a traheei
o Deplasarea dorsala a venei cave caudale (3)
o Incidenta VD/DV evidentiaza un cord mare, cu bombarea marginii din dreapta
in intervalul 5-8 (9), capatand aspectul literei D intors (4), iar distanta dintre
marginea dreapta a siluetei cardiace si peretele toracal drept se reuce
o Poate fi determinata de dilatia sau hipertrofia ventriculara radiografic nu se
poate face distinctia, examenule cografic este de ajutor
Marirea generalizata
o Cardiomegalie generalizata termen nespecific care indica faptul ca silueta
cardiaca depaseste dimensiunea preconizata pentru un animal de o anumita
rasa, varsta si conformatie
o Are un aspect relativ globulos, atat in incidenta laterala cat si in cea VD/DV, cu
un contur neregulat pe marginea posterioara, vizibil in special in incidenta de
profil
o Radiografic nu se poate face diferenta intre hipertrofia musculara, dilatatie
compartimentala si colectii mici pericardice
o Diagnosticul examen ecografic, electrocardiografic, etc
Colectia pericardica masiva are un contur regulat, in ambele incidente
De hernia peritoneopericardica
Marirea venei cave caudale

o Vena cava caudala prezinta variatii normale in functie de ciclul cardiac (se
micosreaza in diastola) sau faza respiratorie (diametrul este mai mare si mai
scurta in expiratie)
o Are diametrul egal cu cel al aortei descendente
o Se considera ca vena cava caudala este largita daca diametrul sau este mai
mare
De 1,5 ori decat diametrul aortei descendente
Decat lungimea corpului vertebrelor 5/6 masurata in incidenta laterala
o Vena cava craniala nu este vizibila radiografic, dar cresterea diametrului sau
contribuie la marirea amprentei mediastinului cranial
o Modificarea diametrului venei cave caudale nu este un indicator in stabilirea
prezentei bolilor cardiace
Marirea carjei aortice
o Incidenta laterala dimensiunea aortei este dificil de evaluat, dar dilatarea carjei
aortice poate determina bombarea marginii craniodorsale a siluetei cardiace
o Incidenta VD/DV evidentiaza largirea mediastinului pericardic care indica
dilatatia arcului aortic bombare in intervalul 11-1
o Bombarea focala a aortei descendente este prezenta la pacientii cu persistenta
canalului arterial sau stenoza aortica diagnosticul se stabileste prin examen
exografic Doppler
o Prezenta unei bombari in incidenta VD la pisicile batrane este normala,
deoarece carja aortica apare dilatata si sinuoasa la stanga liniei mediane
Marirea trunchiului pulmonar
o In conditii normale nu se observa ca structura individuala
o De multe ori marirea trunchiului pulmonar nu se extinde dincolo de marginea
craniala a siluetei cardiace astfel ca se pierde in densitatea de tesut moale a
mediastinului cranial
o Dar cand este suficient de marit, in incidenta laterala apare ca o bombare a
marginii craniale dorsale (10-11)
o Este evidenta la pacientii cu stenoza pulmonara (congenitala) diagnosticul se
stabileste prin ecografie Doppler
o De asemenea la pacientii cu dirofilarioza cardiopulmonara examene cografic
si parazitologic

Aspecte radiologice in unele boli cardiace

-

Niciodata nu se poate stabili diagnosticul unei boli cardiace numai pe baza imaginii
radiografice
Modificari structurale si functionale ale cordului pot fi prezente inainte cu mult timp
ca un pacient sa prezinte modificarile suferintei cardiace
Prezenta unei siluetei cardiace marite nu este intotdeauna un indicator al suferintei
cardiace = mai degraba modificarile in structurile extracardiace sunt folosite pentru a
defini boala cardiaca

Insuficienta cardiaca stanga apare ca urmare a cresterii presiunii sanguine venoase

pulmonare secundar unor defecte ale cordului stang (insuficienta mitrala, stenoza aortica,
persistenta canalului arterial etc)
-

Cresterea presiunii sanguine venoase pulmonare progreseaza si determina

extravazarea lichidului din capilare in spatiul interstitial si apoi inundarea alveolelor =
edem pulmonar
Cresterea tensiunii venoase pulmonare este recunoscuta cand venele pulmonare sunt
mai lungi decat arterele corespondente
Edemul pulmonar cardiogen apare evident perihilar, insa aceasa densitate evidenta
se datoreaza si sumatiei diferitelor structuri regionale
In timp, edemul difuz progreseaza in densificari multifocale frecvent cu localizare la
nivelul lobilor pulmonari caudali cu tendinta de generalizare
In timp poate aparea colectie pleurale

Insuficienta cardiaca dreapta apare ca urmare a cresterii presiunii venoase in circulatie

sistemica consecutiva disfunctiei cordului drept
-

Cauzele sunt multiple stenoza pulmonara, displazie de tricuspide, miocardita,

compresiuni mecanice
Semnele radiologice ale insuficientei cordului drept sunt extracardice, iar cordul poate
finormal ca forma si dimensiune
o Colectii pleurale bilaterale cu diferite grade de compresiune pulmonara
o Ascita
o Hepatomegalie
o Largirea venei cave caudale
o Uneori s epoate constata largirea cordului drept sau arterelor pulmonare
consecutiv dirofilariozei

Afectiuni cardiovasculare dobandite

Insufiecienta mitrala
-

Insuficienta valvulei mitrale rezultatul degenerarii valvulare cu disfunctia sau

malformatia oricarei componente valva mitrala, inelul mitral, cordajele tendinoase
Disfunctiile valvulare determina refularea sangelui in atriul stang in sistola cresterea
volumului si presiunii in atriul stang
Semnele radiografice depind de gravitatea leziunii
o Marirea atriului stang consecutiv regurgitarii sangelui
o Dilatarea venoasa pulmonara (consecutiva hipertensiunii venoase pulmonare)
o Edem pulmonar (consecutiv insuficientei cordului stang)
Examenul ecografic confirma disfunctiile valvulare

Insuficienta tricuspidiana obisnuit asociata cu insuficienta mitrala

-

Rx largirea cordului drept si prezenta semnelor insuficientei cordului drept

Dirofilarioza cardiopulmonara

Modificarile radiologice variaza in functie de durata infestatiei, numarul de viermi

adulti, localizarea lor (cordul drept sau arterele pulmonare)
In fazele incipiente sau infestatii reduse nu se constata modificari cardiopulmonare
Hipertrofia ventricului drept
Dilatarea trunchiului pulmonar (intre 1 si 2 in incidenta VD) si a arterelor pulmonare
care devin marite, cu traiect sinuos
Modificari interstitiale si alveolare focale sau multifocale cauzate de adultii morti sau
pneumoniei eozinofilice
Hepatomegalie, ascita si uneori colectii pleurale consecutive insuficientei cordului
drept
Examenul ecografic confirma prezenta adultilor in cord si trunchiul pulmonar
Examenul parazitologic confirma prezenta microfilariilor in sange

Cardiomiopatia
-

Diagnosticul se stabileste pe corelarea rezultatelor examenului clinic, radiologic,

electrocardiografic si ecocardiografic
Cardiomiopatia dilatativa reprezinta orice boala primara a miocardului caracterizata
prin dilatarea cordului si disfunctia sistolica ventriculara cauzata de afectarea
contractibilitatii miocardului
Apare la cainii adulti din rasele mari, exista o predispozitie la doberman, boxer, dog,
setter
Semnele radiologice sunt extrem de variate, putand sa apara
o Cardiomegalie generalizata
o Dilatatia atriului stang consecutiv disfunctiei mitralei
o Congestie venoasa pulmonara consecutiv regurgitatiei mitrale
o Modificari pulmonare interstitiale consecutive edemului
o Colectii pleurale, hepatomegalie, ascita, consecutive insuficientei cordului
drept
Cardiomiopatie hipertrofica apare ocazional la caini, fiind frecvent intalnita la pisici
o Se caracterizeaza prin hipertrofia nedilatativa a peretelui ventricului stang cu
reducerea dimensiunii ventriculare
o Radiologic se constata
Dilatarea moderata pana la severa a atriului stang (cordul in incidenta
VD) cauzata de imposibilitatea sangelui de a trece in totalitate din
atriul stang in ventriculul stang ca urmare a reducerii volumului
ventricular, consecutiv hipertrofiei ventriculare
VD nu apare largit datorita progresarii insuficientei
Largirea venelor pulmonare
Edem pulmonar consecutiv progresarii insuficientei cordului stanf
In faze tarzii colectii pleurare reduse
Examenul ecografic confirma modificarea cardiaca

Colectiile pericardice
-

Colectiile masive determina modificarea formei siluetei cardiace devine

globuloasa
Colectiile mici nu pot fi sesizate

Natura colectiei nu poate fi stabilita radiologic

Radiografic se poate constata
o Largirea siluetei cardiace in ambele incidente proportional cu volumul
acumulat
o In cazuri severe marginile cardiace pot atinge peretii toracali
o Presiune intrapericarduca ajunge la nivelul presiunii din ventriculul drept =
tamponada cardiaca se instaleaza insuficienta cordului drept largirea venei
cave caudale, hepatomegalie, ascita
Cauzele infectii bacteriene, micotice, neoplasme cardiace, ruptura atriului stang,
hernie peritoneopericardica, idiopatice etc
Ecografia permite detectarea colectiilor mici

Afectiuni cardiovasculare congenitale

Persistenta canalului arterial comunicare intre aorta si trunchiul pulmonar
-

Presiunea din aorta este mai crescuta decat in trunchiul pulmonar = sangele curge
continuu prin canal cresterea presiunii si volumului sanguin in circulatia pulmonara
si altereaza activitatea miocardica
Rx largirea segmentata a aortei descendente mconsecutiv turbulentelor fluxului
sanguin
o Largirea trunchiului pulmonar consecutiv cresterii debitului si presiunii (ora 12 incidenta VD)
o Largirea atriului stang si auriculului consecutiv afluxului sanguin crescut (ora
2-3)
o Largirea ventricului stang, cauzat de disfuncntie mitrala
o Largirea venelor pulmonare consecutiv cresterii presiunii si volumului sanguin
o Examenul ecografic evidentiaza prezenta canalului arterial si directia fluxului
sanguin la acest nivel

Stenoza pulmonara
-

Modificari congenitale ale valvulelor semilunare ale trunchiului pulmonar care

restrictioneaza fluxul sangun din ventricul catre pulmon
Frecvent intalnita la basset, beagle, boxer, chichuahua, chow-chow, cocker, labrador,
schnauzer, samoyed etc
Rx dilatarea trunchiului pulmonar (ora 10-11 lateral, 1-2 VD) consecutiv
turbulentelor fluxului sanguin
o Marirea ventricului drept consecutiv rezistentei intlanita in pomparea sangelui
in trunchiul pulmonar
Examenul ecografic semnaleaza prezenta modificarii orificiale

Stenoza aortica
-

Ingustarea orificiului aortic cresterea presiunii in ventriculul stang si aparitia de

turbulente ale fluxului sanguin pe aorta
Cresterea presiunii in ventriculul stang antreneaza disfunctia mitralei cu regurgitarea
atriala consecutiv deformarii inelului mitral

Frecvent intalnita la boxer, ciobanesc ngerman, dog german, rottweiler etc

Rx largirea carjei aortice (ora 9-11 lateral, 11-1 VD) consecutiv turbulentelor
fluxului sanguin
Alungirea ventricului stang consecutiv hipertrofiei
Dilaatie atriu stang consecutiv aparitiei disfunctiei mitrale in timmp poate determina
largirea venelor pulmonare
Examenul ecografic evidentiaza modificarea orificiala

Curs 7
La VP fara cord
Examenul radiologic al abdomenului
Abdomenul se structureaza in 4 segmente:
-

Structurile extraabdominale vertebrele toracale si lombare, musculatura

paravertebrala, coastele, diafragmul si peretele abdominal.
Spatiul peritoneal si extraperitoneal
Aparatul digestiv stomac, intestin subtire, intestin gros, ficat, splina, pancreas
Aparatul urogenital rinichi, uretere, vezica urinara, ureta si tractusul genital
La fiecare structura se evalueaza locatia, dimensiunea, forma, pozitia, conturul,
numarul, densitatea si relatia cu organele invecinate
Exista structuri care atunci cand sunt normale nu sunt identificate pe imaginea
radiologica, insa cand sunt modificate pot deveni vizibile sau pot antrena modificari
ale organelor invecinate.

Structurile abdominale vizibie in conditii normale

-

Ficat
Stomac
Splina
Intestin subtire
Intestin gros
Rinichi
Vezica urinara
Prostata
Cavitatea peritoneala
Spatiul extraperitoneal

Structurile abdominale nedecelabile in conditii normale

-

Pancreas
Vezica biliara
Suprarenale
Uretere
Uretra

Ovare
Uter
Limfonoduri
Vasele de sange

Pentru a intelege relatia uui organ cu celalalt imaginea proiectiei abdminale a fost impartita
-

In 5 regiuni in incidenta laterala

In 4 regiuni in incidenta VD/DV

Regiunea 1
-

Incidenta laterala
o Limita dorso-craniala diafragmul
o Limita caudala o linie oblica dorso-ventral si caudo-cranial pe ultimul spatiu
intercostal
o De la L3 la linia alba in dreptul T13
o Limita ventrala o linie oblica caudo-craniala de la limitei caudale catre
cupola diafragmatica
o Ficatul partea dorsala
o Splina capul
o Rinichiul drept (posibil si partea craniala a rinichiului stang)
o Stomacul zona fundica si corpul
o Suprarenala dreapta (posibil stanga)
o Pancreasul
o Limfonodurile mezenterice
Incidenta VD (dreapta)
o Limita mediana coloana vertebrala de la L1 cranial la bolta diafragmatica
o Limita caudala o linie perpendiculara pe coloana cranial de L1
o Limita anterolaterala diafragmaul
o Ficatul
o Rinichiul drept
o Suprarenala dreapta
o ....

Regiunea a 2-a
-

Incidenta laterala (sub regiunea 1)

o Ficatul (vezica biliara)
o Stomacul corpul si pilorul
o Pancreasul
o Limfonodurile mezenterice
Incidenta VD (stanga)
o Ficatul lobul stang
o Stomacul corpul si zona fundica
o Splina capul
o Suprarenala stanga

Regiunea a 3-a abdomenul mijlociu

Incidenta laterala (L3-T13; L3-L5)

o Intestinul subtire
o Intestinul gros
o Splina corpul si coada
o Rinichiul stang si din dreptul
o Ovarul stang
o Uterul
Incidenta VD L1 si L4,5
o Stomacul (marea curbura a corpului)
o Pancreasul
o Intestinul subtire
o Intestinul gros
o Rinichiul stang si din dreptul
o Uretere
o Ovare
o Uterul negestant

Regiunea a 4-a
-

Incidenta laterala
o Limita dorsala coloana lombara
o Limita craniala L3 linie oblica cranio-caudal la linia laba in dreptul L4,5
o Imita ventrala de la limitei craniala
o O linie la articulatia coxo-femurala
o Colonul terminal
o Ureterele
o Limfonodurile iliace
Incidenta VD caudal de linia ce trece prin L4,5
o Colonul terminal
o Vezica urinara
o Limfonodurile iliace
o Ureterele
o Uterul

Regiunea a 5-a sub regiunea 4 si numai din incidenta laterala

-

Vezica urinara
Prostata
Anse intestinale
Uterul
Ureterele

Peretele abdominal
-

Diafragma si peretele costal cranial

Musculatura abdominala lateral si ventral
Musculatura sublombara dorsal
Peritoneul si bazinul caudal

Variatii ale formei peretelui abdominal

-

Marirea generalizata a peretelui abdominal

o Obezitatea viscerele abdominale bine evidentiate de grasime
o Atonia musculaturii abdominale (animale batrane) ptoza
o Tumori viscerale (in special splenice)
o Dilatatia gastrica
o Distensia intestinelor subtiri
o Coprostaza masiva
o Distensia uterului (gestatie, piometru)
o Colectii peritoneale (cauze diferite)
Marirea localizata a peretelui abdominal
o Hernie - protruzia organelor din cavitatea abdominala sub piele printr-o fanta
naturala in peretele abdominal ombilicala, inghinala
o Rupturi traumatice care antreneaza protruzia organelor printr-o fanta
dobandita hernie sau eventratie
o Plagi chirurgicale
o Abcese, hematoame, neoplasme, lipoame ale peretelui abdominal
Reducerea peretelui abdominal
o Emaciere
o Ruptura diafragmatica cu patrunderea viscerelor in torace si reducerea
dimensiunii abdomenului
o Hernia peritoneopericardica cu deplasarea viscerelor abdominale in sacul
pericardic

Variatii le densitatii peretelui abdominal

-

La un animal adult cu stare de intretinere buna grasimea intercalata intre planurile

fasciale permite vizualizarea diferitelor straturi musculare
Cresterea densitatii peretelui abdominal
o Traumatisme cu edeme sau hemoragii in tesutul moale
o Neoplazii ale peretelui abdominal (hemangiosarcom extraabdominal)
o Adminstrarea unor cantitati mari de lichid sc
o Inflamatia tesutului conjunctiv subcutanat
o Interventiile chirurgicale laparatomie
Mineralizari in peretlee abdominal
o Suturi cutanate metaleice
o Corpuri straine (nisip, alice, sarme, ace)
o Calcinoza cutanata
o Mineralizarea tumrilor cutanate
Scaderea densitatii peretelui abdominal
o Prezenta grasimii excesive
o Rani cutanate si emfizemul subcutanat

Cavitatea peritoneala
-

Peritoneul membrana seroasa viscerala si parietala

Continuitatea dintre cele doua foite = de cutele seroasei = epiplon, mezenter si

ligamente
Spatiul dintre foite = cavitatea peritoneala cu un strat fin de lichid
Spatiul dintre foita parietala si peretele abdominal dorsal = spatiu extraperitoneal
In spatiul extraperitoneal se afla rinichi, suprarenale, uretere, vasele mari,
limfonodurile
Grasimea este prezenta in toata cavitatea abdominala, pe ligamentul falciform, pe
epiplon, pe mezenter si in spatiul extraperitoneal
Aceasta grasime asigura detaliul si contrastul din cavitatea peritoneala ajuta la
diferentiere aorganelor din cavitate
Calitatea constratului este determinata de cat de multa grasime exista si ce fel de
grasime
o La un pacient obez prezenta grasimii in exces pe ligamentul falciform,
eilplon, mezenter si spatiul extraperitoneal asigura contrastul intre viscere
o La un pacient normal exista grasime mai redusa cantitativ decat la cele
obeze, insa este suficienta sa asigure contrastul intre structurile moi, ncu
opacitate apropiata
o La pacientii cahectici fara interpunerea grasimii, se produce o opacitate
omogena de tesut moale, in tot abdomenul, facand dificila individualizrea
viscerelor exceptie face prezenta aerului in ansele intestinale
o O situatie asemanatoare dar normala se constata la animalele tinere

Cresterea opacitatii cavitatii peritoneale

-

Cresterea opacitatii intraadbominale determina scaderea detaliului seroaselor prin

ecplisarea grasimii, care in mod normal ar fi asigurat contrastul dtesuturilor moi
Cresterea opacitatii paote fi
o Omogena generalizata
o Neomogena generalizata sau localizata
Cauzele scaderii contrastului
o Lipsa grasimii
o Colectiile peritoneale
o Inflamatiile peritoneale
o Neoplazia peritoneala

Lipsa grasimii rezultatul varstei sau cahexiei

-

Pisoii si cateii nu au suficienta grasime pe seroase pentru a face posibila

individualizarea viscerelor opacitate omogena generalizata de tesut moale
Slabirea exagereata determina o opacitate omogena generalizata in tot abdomenul iar
abdmenul este redus ca volum = supt

Colectiile peritoneale
-

Transudat )ascita) insuficienta cordului drept, obstructia VCCd, boli hepatice, tumori
abdominale
Exudat (PIF)

Sange (hemoperitoneu) ruptura tumroirlo abdominale (hemangiosarcom splenic),

coagulopatii (intoxicatia cu warfarina), traumatism etc
Uroperitneu ruptura vezicii urinare (obstructie, traumatisme) sau a uretrei
Chiloperitoneu
Peritonita biliara

Aspectul maginii abdominale varaiza

-

Severitatea bolii
Cantitatea de lichid
Cantitatea relativa de grasime fata de lichid (grasime crescuta ichid crescut pentru a
obstrua complet marginile)

Colectiile masive opacitate lichida omogena generalizata distribuita in toata cavitatea

-

Distensia abdomenului (ptoza)

Deplasarea craniala a diafragmei
Ansele intestinale cu gaz plutesc in cavitatea abdominala n general in zona cea mai
inalta

Procesele iflamatorii peritonitele chimice (bila, urina), bacteriene (muscaturi, migrare corp
strain), infectioase cesterea opacitatii cu reducerea contrastului si detaliului intraabdominal
obisnuit fiind insotite de colectii
Neoplazia diseminata peritoneala poate reduce contrastul abdominal (neomogen) dn cauza
opacitatii nodulilor si posibilei colectii peritoneale.
Colectiile reduse opacitate generalizata neomogena.
-

Viscerele se pot individualiza, dar delimitarea este neclara

Lichidul se infiltreaza prin viscere insa fara a anihila total efectul prezentei grasimii de
la niveul seroaselor

Cauzele frecvente
-

Peritonitele produse de ruptura intestinala, mmigrarea corpurilor straine,

traumatisme, pancreatite, ruptura vezicii biliare sau urinare
Carcinomatoza peritoneala metastaze peritoneale

Cresterea localizata a opacitatii peritoneale cel mai frecvent cu aspect neomogen.

-

Peritonitele localizate
Limfadenopatii abdominale
Pancreatite necroza grasimii adiacente
Traumatisme abdominale localizate

Mineralizarile intraabdominale determina cresterea neomogena localizata a opacitatii

cavitatii abdominale

Calcificari focale pot fi identificate in diferite locuri ale cavitatii peritoneale fara a
avea legatura cu tractusul gastrointestinal de regula sunt rezultatul calcificarilor
distroofice a grasiii mezenterice necrozate ontalnita frecbent la pisica
Calcificarea vaselor mari abdominale este asociata cu tulbruari ale metabolsimylui
calciului sau insuficienta cronica renala
Mineralizarea fetusilor in gestatiile ectopice
Urolitiaza, colelitiaza

Modificari ale spatiuluie xtraperitoneal

-

Normal contarstul in s.peritoneal = spatiul extraperitoneal

In general colectiile sunt in s.p. detaliul se pastreaza in s. Extrap.
Insa colectiile mari se suprapun pe spatiul extrap. nu mai este vizibil
Pierderea contarstului si detaliului in s extrap indica acumularea de lichid sau proces
inflamator in s extrap.
Cauzele frecvente acumularii izolate de lichid in s extrap hemoragiile si scurgerile
de urina traumatismele pot determina ruperea vaselor sau a ureterelor cu acumularea
de sange sau urina in s extrap
Inflamatia extraperitoneala poate fi cauzata de migrarea aristelor si a corpurilor
straine, rani penetrante, perforarea uretrei prin sondaj defectuos
Rx
o Se constata cresterea opacitatoo omogene a s extrap
o Estomparea marginii ventrae a musculaturii sublmobare
o Estomparea conturului rinichilor
o Suprarenalele invizibile normal, la pisicile batrane se pot mineraliza
devenind vizibile

Examenul radiologic al ficatului

Localizare in abdomenul cranial caudal de diafragma, cranial de stomac si splina (stanga)
si cranial de rinichiul drept, pilor si partea craniala a duodenului (dreapta)
-

Incidenta LL se apreciaza axul gastric si grosimea ficatului iitre diafragm si

structurile caudale ficatului
Axul gastric - o linie de la zona fundica la pilor la majoritatea raselor iind paralela
cu coasta 10
Marginea caudala - dificil se vizualizat datorita suprapunerii organelor adiacente, mai
ales daca stomactul nu contine alimente sau gaz
Marginea ventrala a lobului lateral stang vizibila, evidentiata de grasimea adiacenta
formeaza un unghi ascutit = nunghiul hepatic care poate depasi usor arcul costal
(in special la cainii cu toracele in butoi) uneori se poate uni cu spina, de care nu se
poate deosebi confundandu-se cu megalia

Forma greu de vizualizat fara grasimea adiacenta de la niveul epiplonului si ligamentul

faciform

Individualizarea lobilor hepatici este imposibil radiologic cu exceptia unei portiuni din
lobul lateral stang (caine) sau lobul lateral drept (pisica) care formeaza unghiul
caudoventral (hepatic)
Abundenta grasimii ligamentului falciform (mai ales la pisici) da impresia depalsarii
crescute a marginii ventrale aficatului
Incidenta VD ficatul este distribuit simetric la caine si mai mult pe dreapta la pisica
Marginile sale confunandu-se cu peretele costal cu exceptia prezentei grasimii
peritoneale
.....

Modificari de dimensiune
-

Fie marire, fie micsorare asociate cu nuemroase boli congenitale sau dobandite
Modificarile moderate nu pot fi detectate rx
Exista situatii cand ficatul pare a fi marit
o Dilatatia toracelui (colectii purulente sau inspiratie adanca)
o La animalel batrane si la cele obeze se produce intinderea ligamentului
hepatodiafragmatic ptoza si deplasarea caudoventrala
o Animalele tinere au ficatu mai amre decat adultele
o Semnele rx clasice ale hepatomegaliei generalizate rotunjirea marginii
caudoventrale, extinderea dincolo de arcul costal si deplasarea caudala si
uneori mediala a axului gastric incidenta LL
o Incidenta VD cretsrea opacitatii in cadranul drept cranial deplasarea
stomacului si al pilorului caudal si spre stanga
o Daca stomacul nu are continut (alimente sau aer) adminstrarea de bariu
defineste pozitia stomacului si permite evaluarea dimensiunii ficatului
Hepatomegalia generalizata este un semn nespecific, fiind intalnit in numeroase
afectiuni
o Congestia hepatica, infiltratie grasoasa, neoplazii primare, sau metastaze

Hepatomegalia focala - poate fi dificil de identificat fata de cea generalizata si depinde de

gradul de marire si lobul afectat
-

Marirea lobului drept determina depalsarea stomacului si duodenului caudo-dorsal n

incidenta LL si spre stanga in VD
Marirea lobului stan 0 determina depasarea stomacului si splinei caudo-dorsal LL si
spre dreapta VD
Marirea lobului caudat opacitatea in portiunea dorsala a abdomenului cranial, putand
deplsa rinichiul drept caudal de pozitia sa normala

Majoritatea formatiunilor cu localizare craniala si ve trala fata de stomac au origine hepatca.

Desi formatiunile hepatice determina obisnuit deplsarea caudala a stomacului, formatiunile
focale se pot extinde caudal de stomac.
Diferenta intre formatiunile hepatice focale situate caudal si formatiunile cu origine splenica
sunt greu de diferentiat radiologic ecografiere.

Hepatomegalia focala poate fi determinata de tumori primare sau metastaze, abcese

intrahepatice, granuloame sau chisti hepatici.
Ocazional ficatul poate aparea mai redus decat normal, fiind greu de identificat radiologic
-

Apare normal la caini cu toracele ingust

Rx se poate constata o deplasare craniala a stomacului, pilorului si duodenului, cu
reducerea spatiului intre diafragma si lumenul gastric.
Shuntul portosistemic si ciroza hepatice sunt cauzele frecvente ale reducerii
dimensiunii ficatului

Modificari de densitate
-

Normal densitatea ficatuluie ste cea a tesuturilor moi

Cresterea densitatii mineralizare
Reducerea densitatii acumulare de gaz
Zone mineralizate pot aparea in parenchimul hepatic sau vezica biliara (colelitiaza)
o Mineralizari distroice ale granuloamelor, abceselor, hematoamelor, tumorilor
hepatice
Zone de radiotransparenta pot aparea in canalele biliare ntraheptatice sau in vezica
biliara
o Infetii cu germeni anaeorbi
Gazul in canalele biloare determina aparitia unor linii radiotransparente iar in vezica
biliara zone ovale radiotransparente bine delimitate
Prezenta gazului in abcese sau tumori necrozate zonele radiotransparente
intraparenchimatoase cu forme neregulate

Examenul radiologic al splinei

-

Capp fix prin ligamentul gastrosplenic LL opacitate triunghiulara dors-caudal de

stomac, iar VD caudo-lateral de zona fundica si craniolateral de rinichiul stang
Corpul mobl imposibi de vizualizat
Coada mobila si variaza ca locatie LL opacitate triunghiulara ventrala, caudal de
unghiul hepatic
La pisica splina este mai subtire decat la caine, vizualizandu-se doar capul inapoia
zonei fundice a stomacului, iar coada este vizibila doar daca este marita.
Evaluarea radiologica a splinei este subiectiva deoarece in conditii normale
dimensiunile ei variaza foarte mult
Este mai mare la tineret su ma redusa ca volum la animalele batane si sedentare
Semnele radiologice pentru splenomegalie generalizate sunt reprezentate de rotinjirea
marginilor cu deplasarea dorso-caudala a intestinului subtire din incidenta LL
In VD depinde de gradul de marire al splinei marirea capului deplasarea caudala
a rinichiului stang si deplasarea spre dreapta si caudal a IS si colonului descendent
Uneori coada ajunge.......

Splenomegalia generalizata poate avea cauze multiple

-

Splenita infectioasa, parazitara

Congestie

.............

Torsiunea splenica rasucirea artii mobile apare la cainii de talie mare

-

Splina apare ca o structura opaca omogena in partea ventrala a abdomenului sau sub
forma C
Este acompaniata de colectii peritoneale mici.moderate facand dificila identificarea
Consecutiv tensiunii pe lig gastrosplenic zona fundica a stomacului este deplasa
caduo-medial
Splina poate suferi torsiune singura sau in asociere cu torsiunea gastrica
Daca............

Curs 9
Examenull radiologic al abdomenului
Aparatul urinar rinichi
-

In spatiiul extraperitoneal
Vizualizarea lor depinde de cantitatea de grasime extraperitoneala
La caine polul cranial al RDr fosa renala a lobului caudal T13 L1 gre de
individualizat la caini cu toracele adanc sau daca este prezent continutul alimentar in
segmentele digestive adiacente.
Rstg mai mobil, mai caudal si mai ventra (incidenta L)
Forma alungita = bob de fasole
La pisica mai usor de individualizat Rdr separat de ficat prin grasime
Forma rotunda, ambii sunt mobili, cu localizare variabila si se pot suprapune
mimand o formatiune intraadominala
Dimensunea evaluata cel mai bine VD si fara sc (se pot mari in timpul urogramei)
Caine 25 -3,5 xL
Pisica 2-3 x L
Densitatea rx omogena, de tesut moale
Activitatea functionala sub civ urografierea descendenta apreciind nefrograma,
pielograma mai opaca decat prima
Imaginea este dependenta de fluxul sanguin renal, filtrarea glomerulara a substantei,
resorbtia tubulara a apei (concentrand substanta)
Nefrograma/pielograma 10s 30s de la iv

Aspecte patologice
-

Variatia numarului
o Agenezie renala determina hipertrofie compensatorie
o Cresterea numarului rara
Variatia dimensiunii
o Crescut usor sever
De obicei bilateral
Insuficienta acuta
Glomerulonefrite

Pielonefrite
Tumori
Obisnuit unilateral
Hipertrofie compensatori
....
Variatia formei
o Chisturi (solitari/ultiplu)
o Abcese subcapsuare
o Infarcte renale
o Tumori primare/metastaze
Variatia densitatii
o Cresterea prezentei calculilor
o Mineralizarea chisturilor
o Calcifieri tumorale
o Nefrocalcinoza (calcificarea zonelor de infarct renal)
Variatia localizarii
o Rinichi ectopici ecografiere, urografiere
Intraabdominal
In canaul pelvic
Intratoracal
o Deplasare
Marirea organelor adiacente (ficat, splina, glande suprarenale)

Anomalii renale congenitale

-

Absenta uui rinichi

Duplicarea unuiambilor rinichi
Hipoplazia (ibisnuit unilateral)
Fibroza interstitiala (Cocker)
Boala polichistica (persana)

Rx daca un rinichi lipseste congenerul este hipertrofiat compensator

In hipoplazie si nfibroza rinichiis unt mai mici si conyur neregulat.
In boala polichistica rinichii sunt mariti si cu aspect neregulat cand se foloseste contrastul
opacitatea este neomogena aare ca defect de umplere (parenchimul mai rx opac iar
chisturile mai rx transparente).
Nefritele
-

De regula cauzate de infectii ale tratului inferior propagate la rinichi

Evaluarea cea mai buna analiza urinei
In afectiunile acute rinichii apar ormal, uneori cu o usoara marire uni/bilaterala
In afectiunile cronice unul/ambii rinichi sunt mai mici si cu aspect neregulat
Nefrite pot fi asociate cu nefrolitiaza puncte opace in special la nivelul bazinetului
Conrastul
o Aspect normal in afectiuni acute
o Aspect neomogen si neregulat

....

Hidronefroza
-

Obisnuit cauzata de obstructia ureterelor prin calculi, tumori ale trigonului vezical,
ureterelor sau in spatiul extraperitoneal
Poate aparea secundar infectiilor cronice
Rx forme incipiente forma si dmensiunea tinichilor pot fi normale
In forme severe rinichii sunt mariti si cu contur neted
Contrastul evidentiaza in formele severe reducerea zonei parenchimatoarse si
dilatatia bazinetului

Ureterele
-

In spatiul retroperitoneal de la niveul rinichiului la vezica urinara (unde inra in

cavitatea peritoneala)
Nu sunt vizibile doar cu sciv aspecct tubular
Aspecte radiologice
o Variatii numerice
Agenezia renala asociata cu agenezia ureterala
Uretre duble
o Variatii dimensionale (unilaterale sau bilaterale)
Dilatatii generalizate (hidroureter) obstructia trigonului vezical,
obstructia terminatiei unui ureter ectopic 9dechidere in vagin, in uretra,
in rect)
Dilatatii focale ureterocel (dilatatie chistica terminala), diverticul
ureteral (consecutiv obstructiei partiale cronice), olipi fibroepiteliali,
tumori, compresiuni externe

Vezica urinara
-

In abdomenul caudal ventral, cranial de pubis, caudal de i.s si ombilic, ventral de rect
si colonul descendent (si uter la femela)
Are opacitatea tesuturilor moi orice crestere sau scadere a opacitatii (de tesut
moale) .......
semnele radiografice sunt limitate modificarile fie sunt ale vu, fie ale organelor
adiacente
vizualizare deficitara
o postmictiune
o deplsarea caudala/ventrala conseutiv hernierii
o ruptura vu, colectii abdominale
o aniale emaciate sau tineret (sub 4 luni)
pozitie modificata
o ventral hernia peretelui abdominal
o craniall/cranio ventral marirea prostatei (infectii, tumori, chisti), ruptura
uretrei, piometrul, gestatia, tumori sublombare
o caudal hernia perinneala (retroflexia vu), scurtarea uretrei, tumori
abdominale, congenital

o dorsal formatiuni abdominale

modificarea formei cauzata de compresiuni externe (formatiunile organelor
adicaente), tumori ale peretelui vu, diverticul uracic (pisica)
modificarea dimensiunii greu de stabilit din cauza variatiei normale largi
o cresterea
obstructia colului sau uretrei prin tumori, stricturi, calculi
atonie neurogenica hernii discale, intreruperi de maduva
o scaderea
obstructiei ureterale
annomalii congenitale uretere ectopice, fistula ureterovaginala sau
ureterorectala
modificari de densitate
o Scadere
Gaz consecutiv cateterizarii sau cistocentezei - incidenta laterala
central, bule radiotransparente
Cistita emfizematoasa (in lumen si perete)
o Crestere
Calculi radiopaci
Mineralizarea peretelui vezical asociata cu neoplazie sau cistita cronica

Cistografierea
-

Evidentiaza modificari intravezicale (neregularizarea mucoasei vu, defecte de

umplere ) modificari intramurale (ingrosarea peretelui), modificari extravezicale
(ruptura peretelui)
Modificari ale mucoasei procese proliferative care determina un aspect neregulat al
suprafetei mucoasei
Aspect mai accentuat cand vezica nu este suficient destinsa
o Neregularizarea poate fi focala sau difuza - usoara (aspect de perie) sau severa
(aspect bolovanos)
o Procesele proiferative ot fi insotite de ulceratii ale mucoasei
o Vizualizarea prin contrast dublu deoarece sc adera la suprafata ulcerata
Modificari intramurale
o Normal peretele vezical = 1 mm in functie de gradul de destindere
o Ingrosarea peretelui poate fi focala sau difuza iar cand vezica este complet
destinsa, ingrosarea poate fi mascata sau neobservata
o Ingrosarea poate fi produsa de procese inflamatorii, traumatisme, tumori
o Prezenta acestor procese in peretele vezica scaderea elasticitatii peretelui
nu se mai destinde
Simetric = modificari intramurale difuze
Asimetric = modificari intramurale focale
Defecte de umplere determinate d eorice formatiune ce ocupa lumenul vezical
calculi, mucus, polipi, tumori, cheaguri de sange etc
o Se recomanda contrast dublu sc + aer
Pot fi libere - in incidenta laterala in centrul imaginii (calculi,
cheaguri, mucus, bule de aer)

Pot fi atasate la peretele vezical (polipi, tumori) vizibile cand sc este

in juru formatiunilor, peretele poate fi infiltrat = ingrosat adiacent
defectului de umplere
Modificari extravezicale
o Evidentiaza prezenta modificarilor in afara vezicii urinare
o Anomalii congenitale persistenta canalului uracic, diverticulului sau chistul
uracic apare ca o dilatatie la nivelul apexului vezical
o Fistula vezicii urinare patrunderea sc in structurile adiacente (rect sau vagin)
o Extravazarea sc in cavtatea peritoneala s tesuturile inconjuratoare ruptura
colului vezical

Uretra
-

La femele este scurta si greu de evaluat rx

La masculi este mai lunga decat la femele si poate fi evaluata fara/cu sc
Este impartita in 3 ortiuni prostatica, membranoasa si peniana
Pe rx clasica se pot identifica
o Opacitati sau radiotransparente intrauretrale calculi (opac si transparenti)
o Fracturile bazinulu pot determina lezionarea uretrei si chiar ruptura ei
evidentiata prin contrast
Contrast extravazarea substantei in afara lumenului (consecutiv lezionarii peretelui
traumatisme, sondaj defectuos) s defecte de umplere
Defectele de umplere intraluminale, intraurale, extramurale
o Bule de aer, calculi, cheaguri de sange sau mucus formatiuni rotunde , ovale
sau neregulate, cu margini netede sau neregulate
o Procese inflamatorii, tumorale, cicatrici ingustarea lumenului (partiala sau
totala) determina o suprafata neregulata a mucoasei luminale
o Compesiuni din exterior cu ingustarea umenului si suprafata neteda a mucoasei
hiperplazia si neoplazia prostatei

Prostata
-

Structura bilobata ce inconjoara uretra proximala, s8ituata ventral de rect si caudal de

vezica urinara
Ocazional identificata la caini normali ca o formatiune rotunda, cu densitate de tesut
moale de cele mai multe ori inssa este neobservata
Poate fi masctaa de fecalele din rect in ambele incidente

Prostatomegalia
-

Hipertrofia benigna marirea volumului consecutiv modificarii (dilatarii) spatiului

intercelular antreneaza in timp formarea chisturilor prostatice (cu dimensiuni
variabile microscopice mari) deformand glanda
Prostatita (obisnuit bacteriana) infectia poate aparea inglanda sau se poate extinde
din alte surse (testicule, vezica)
o Devine rezervor de reinfectie sau de extindere la alte organe
o Semne variabile de la fara semne la hemoragii fulminante, ruperea capsulei si
producerea peritonitei

Abcesul prostatic rezultat al prostatitei sau chistului

o Dimensiuni variaile................

Curs 10
Examenul radiologi a abdomenului
Aparatul gennital femel
-

Uterul
o In abdomneul caudal
Normal nu se observa pe rx clasica
Intre colon si vezica urinara
Aspect tubular cu densitate de tesut moale nu poate fi diferentiat de
intestine
La catea in gestatie dimensiunea, forma, densitatea variaza in functie de rasa,
numar si varsta fetusilor
o Creste dimnesiunea uterului = 30-40 zile de la ovulatie circumferitna 10-15
cm
o Aspect tubuar, neted = carnat 40-45 zile post ovulatie, circumferinta 12-17
cm
o 45 zile post ovulatie mineralizae fetala
La pisica uterul rx la 25-35 de zile de gestatie
o Mineralizarea fetala 35 45 zile postovulatie

Localizarea uterului gestant abdomenul mijlociu si posterior determina deplasarea

organelor adiacente
-

LL cranial si dorsal intestinul subtie si colonu

VD lateral colonul si vezica urinara
Dar si formatiuni ale organelor adiacente pot antrena modificarea pozitiei organelor
respective (tumori splenice, ovariene sau renale)

Modificari
-

Marirea uterului
o Generalizata
o Localizata mai dificil de evidentiat
In absenta gestatiei afectiuni numeroase, falsa gestatie, piometru, mucometru,
torsiune uterina, chisti uterini, endometrita.
Marirea generalizaya cu prezenta scheletului fetal sugestiv pentru gestatie nu
trebuie exclusa torsiunea uterului gestant care nu poate fi semnalata rx (smenele
clinice si anamneza ajuta la diferentiere)
Marirea localizata este sugestiva pentru neoplazie, chisti, abcese, granuloame
endometriale
Modificari de pozitie hernia uterului prin fisuri ale peretelui abdominal sau la nivel
inghinal

Densitatea tesut moale (negestant si prima faza a gestatiei) dar si in piometru,

torsiune
Radiotransparenta crescuta aer indica moarte fetala, piometru emfizematos
Mineralizarea in uter indica prezenta gestatiei
o Se urmareste alinierea structurilor vertebre, coaste, membre si forma si
alinierea oaselor craniului
o In general nealinierea structurilor scheleatele sau colpasul cutiei craniene
indica un fetus neviabil sau mumificat
o Suprapunerea si comprimarea aparenta a structurilor intr-un spatiu mai mic
decat neam astepta sugestiv pentru un fetus neviabil sau mumificat
Aparitia scheletului fetal fara sa fie asociat cu structura tubulara uterina = suspiciune
de gestatie ectopica
Distocia evaluarea pozitiei fetusilor in raport cu canalul pelvic pentru interventia
chirurgicala
o Evaluarea postpartum pentru a evidentia osibilitatea retinerii fetusilor
Ovarele caudal de rinichi nu se observa rx
o Modificarea de dimensiune chist folicular, tuori formatiuni bine circumscrise
pot fi greu de evidentiate din incidenta LL din cauza suprapunerilor, mai
evidente din incidenta VD
o Densitatea tesuturilor moi, ocazional aceste structuri moi pot contine zone
mineralizate - teratoame