Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Neuroanatomie
Subiecte Neuroanatomie
-citopl dendritelor reprez o prel a celeia din corpul neuronal, contine microtubule,
neurofilamente iar in citosol contin mitocondrii, ribozomi, corpusculi Nissl si REN
-mitocondriile si corp Nissl se gasesc la baza iar neurofibrilele ajung pana la niv celor
mai fine ramif, microtubulii sunt mai putini decat in axon
Axonul
-este prel unica a neuronului
-lipsita de corp Nissl, se detaseaza de corpul cel prin conul axonal
-este cea mai lunga prel neuronala
-axonul se termina printr-o arborozatie num telaxon a carei ramif distale dilatate se
termina prin butonii terminali
-este limitat la periferie de axolema
-axoplasma nu contine corpusculi Nissl si ribozomi liberi
-segm initial este port cea mai excitabila a axonului, aici iau nastere potentialele de
actiune
-in axon, conducerea impulsurilor este celulifuga: de la corpul cel la arbortizatia
terminala.
3.Clasificarea neuronilor
In functie de marimea corpului cellular si lungimea axonului, neuronii se clasifica in:
1. neuroni golgi de tip I corp cellular mare si axon lung care conecteaza regiuni ale
nevraxului cu receptorii si efectorii
2. neuroni golgi tip II cu corp cellular de dimensiuni mici si axonii scurti adesea
inhibitori ca neuronii Renshaw medulari aflati pe circuitele locale sau caile
multisinaptice
3. un grup special de neuroni golgi II celulele amacrine, fara axon, in care
conducerea impulsului poate fi bidirectionala
Dupa forma corpului cellular, neuronii pot fi:
1. stelati
2. piramidali
3. fuziformi
4. sferici
In functie de numarul si modul de desprindere a prelungirilor :
1. unipolari care au numai o prelungire
2. pseudounipolari cu o prelungire unica ce se divide in T, bratul periferic fiind
dendrita iar cel central axonul
3. bipolari
4. multipolari cu un singur axon si mai multe dendrite
Din punct de vedere functional, pot fi :
1. receptori care transmit afferent(centripet) impulsul nervos preluat de terminatiile
nervoase
2. motori care transmit efferent(centrifuge) impulsul nervos, catre organelle
efectoare
2
7.Sinapse neuroefectoare
-se realizeaza intre butonii terminali si fibrele musc striate, f miocardice, f musc netede,
cel secretorii
-sinapsele neuromusc striate: sunt synapse incapsulate realiz intre ramif terminala a unui
neuron alfa motor si fibra musc scheletica (placa motorie); inainte de a aborda fibra
musc, axonul isi pierde teaca de mielina si ramane numai cu teaca schwann
-jonctiunile neuromiocardice: sunt synapse vegetative neuro-efectoare
-sinapsele neuromusc netede: se realiz intre axonii neur veg postganglionari si fibr musc
netede din peretii viscerelor, arterelor, din iris si de la niv firului de par; sunt
neincapsulate; mediatorul chimic al sinapselor neuroefectoare simpatico este
noradrenalina iar cel al sinapselor parasimpatice este acetil colina
-sinapsele neuroglandulare: sunt bine reprez la gl exocrine
8.Circuite neuronale
-functioneaza pe 3 modele de organizare: converget, divergent, oscilant.
Circuite convergente
-un nr variabhil de neuroni presinaptici fac sinapsa cu neuronul postsynaptic prin
terminatiile lors au ramificatiile colaterale ale axonilor. Sinapsele pot fi facilitante sau
inhibitorii.
-un exemplu tipic de convergenta se intalneste in cornul ventral al MS, unde pe neuronul
somatic converg axoni ai neuronilor din ganglionul spinal ce intra in alcatuirea radacinii
dorsale a nv spinal, fibre ale cailor piramidale, fibre ale sistemului de control al miscarii
si axoni ai interneuroniilor de tip Renshaw.
Circuite divergente
-axonul neuronului presinaptic realizeaza prin ramificatiile sale colaterale si terminale
sinapse de acelasi tip in functie de mediatorul chimic, cu un nr variabil de neuroni
postsinaptici.
-exemplu :eferenta simpatica preggl, unde neuronul medular conecteaza peste 30 de
neuroni din ggl periferici.
-cel mai adesea cele 2 tipuri de circuite se combina: de exemplu, calea optica.
Circuite oscilante
-presupune existenta unei colaterale recurente a axonului care realizeaza pe corpul
neuronal o sinapsa facilitanta.
-odata initiat, descarca continuu pana cand sinapsele obosesc sau pana cand sufera
actiunea unui trust neuronal inhibitor. Exemple : ciclul veghe somn, alternanta inspir
expir.
Un model inchis, circular de circuit neuronal este reprezentat de circuitele de tip feed
back sau feed forward.
-acestea pot fi mononeuronale sau cu mai multi interneuroni. In functie de tipul ultimului
interneuron se clasifica in pozitive sau negative.
Organizate linear, circuitele neuronale realizeaza suportul cailor nervoase care pot fi
specifice si nespecifice.
Caile specifice pastreaza de a lungul lor codajul informational al stimulului initial generat
la nivelul receptorului periferic. Au pe traiectul lor putini neuroni.
Caile nespecifice sunt formate din lanturi de neuroni pe model divergent. Colateralele
axonice sunt numeroase, permitand difuzia semnalului initial. Viteza de conducere este
mai mica datorita sinapselor multiple. Cel mai reprezentativ model este sistemul reticulat
activator ascendente.
5
nucleu ventrolateral il gasim de a lungul intregii MS, fiind mai proeminent la nivelul
intumescentelor lombara si brahiala, subtiindu se in regiunea toracala.
Fiecare grup nuclear va asigura inervatia muschilor ce actioneaza asupra articulatiilor:
grupul ventrolateral anterior furnizeaza fibre pt muschii articulatiilor proximale umar,
sold. Nucleul ventrolateral dorsal furnizeaza fibre pt muschii articulatiilor intermediare
genunchi cot, iar nucleul retrodorsolateral pt muschii ce actioneaza la niv articulatiilor
distale. Fiecare dintre aceste grupuri este subimpartit in 2 jumatati anterioara si
posterioara. Portiunea anterioara este pt extensori iar cea posterioara pt flexori.
In afara de aceste grupuri nucleare, la nivel cervical C1-C4 mai apare un grup nuclear
anterior, care reprezinta radacina spinala a nervului accesor. De asemenea, intre C3 si C5
mai avem un grup nuclear central ce reprezinta originea nervului frenic ce asigura
inervatia diafragmului. Aceste grupuri nucleare se mai intalnesc la niv mielomelelor S2S4, de la niv nucleului ventral plecand fibre pt inervatia planseului pelvin, iar din grupul
anterior fibre ce asigura inervatia muschilor anteriori ai perineului.
Dpdv structural toate aceste gr nucleare contin motoneuroni de tip alfa, care sunt neuroni
de talie mare, a caror axoni se termina la nivelul fibrelor extrafusale formand o structura
speciala numita placa neuromusculara. Motoneuronii de tip gama sunt neuroni de talie
mica, a caror axoni se termina pe portiunea contractila a fibrelor intrafusale. Raportul
intre neuronii gama si neuronii alfa este de 1neuron gama:3 neuroni alfa. In afara de
motoneuroni, la nivelul laminei 9 gasim si interneuroni: neuronii Renshaw ( de tip
inhibitor ). Astfel, un neuron Renshaw primeste o colaterala din neuronul alfa, descriindu
se bucla Renshaw => mecanism de protectie pt a nu se produce o supracontractie. In
cazul impulsului nervos, aceasta bucla asigura inhibitia neuronului respectiv si impiedica
remanesta impulsului la nivelul arcului eferent. De asemenea neuronii Renshaw se
interpun intre neuronii antagonisti a i atunci cand se produce stimularea flexorilor vor fi
inhibati extensorii.
13.Laminele zonei fundamentale
Laminele 7,8,10. Aceste lamine fac parte din substanta intermediara care se interpune
intre cornul dorsal si ventral, sau subst fundamentala fiind cea mai veche dpdv
filogenetic. Lamina 10 este reprez de subst cenusie dispusa in jurul canalului ependimar.
Lamina 8 se situeaza la baza cornului ventral. Rolul acestor lamine este : la nivelul lor
gasim nuclei vegetativi, proprioceptivi ( nucleii de origine a tracturilor cerebeloase ), rol
de asociatie-contin interneuroni. Astfel la nivelul laminelor 7 si 8 se descriu 2 coloane
nucleare simpatice si una parasimpatica. Coloanele nucleare simpatice le gasim intre C8
si L2 sub numele de nucleu intermedio-medial si nucleu intermedio-lateral. Nucleul
intermedio-medial asigura inervatia musculaturii netede si a glandelor din teritoriul
somatic ( este responsabil de musculatura neteda de la nivelul vaselor si glandelor
sudoripare prin intermediul dermatoamelor si mielotoamelor ). Nucleul intermedio-lateral
reprezinta sediul unor reflexe viscerale => axonii neuronilor din aceasta coloana
reprezinta fibre preganglionare simpatice, care se comporta in 2 modalitati : ajung la niv
ggl paravert unde fac sinapsa=>comunicanta alba, sau strabat ggl paravert si formeaza nv
splahnici.
Astfel au fost identificate la nivelul MS anumiti centrii reflexi :
T1-T5 - cardioacceleratori
T2-T6 bronhopulmonari
8
-ele sunt axoni ai protoneuronului din ggl spinal (fibre primare) si transporta sensib
epicritica (tactila fina si proprioceptiva constienta)
-transporta o singura modalitate senzitiva
-alaturi de fibrele primare s-au descris si fibre secundare in struc cord post
-fibrele second sunt axoni ai neuronilor din lamina IV
-fibrele primare fac sinapsa in bulb cu deutoneuronii sit in nuclei gracilis si cuneatus
-axonii lor formeaza lemniscusul medial care are destinatie talamo-corticala.
16.Caile medulare ascendente sistemul cordonului LATERAL
1)tractul spinocerebelos dorsal(direct, Flechsig)
-transporta sensibilitatea proprioceptiva de la membrul inferior, jum inferioara a
trunchiului.
-fibrele patrund in MS pe calea fasciculului ascendente al manunchiului medial al
radacinii dorsale a nv spinal si fac sinapsa in nucleul Clarke
-axonii traverseaza baza cornului dorsal, ajung in reg posterioara a cordonului lateral de
aceeasi parte formand tractul spinocerebelos direct care prin pedunculul cerebelos
inferior ajunge la scoarta paleocerebelului homolateral.
-fibrele sensibilitatii mb superior si jum superioare a trunchiului trec in cordonul dorsal,
apoi in bulb facand sinapsa in nucleul cuneat accesor-Von Monakow, apoi in pedunculul
inferior formeaza fasciculul cuneocerebelos ce se termina in scoarta cerebeloasa.
2)tractul spinocerebelos ventral(incrucisat, Gowers)
-mb inferior, jumatatea inferioara a trunchiului, receptorii tegumentari.
-iau calea fibrelor manunchiului lateral al radacinii dorsale a nv spinal. Ajung in lamina 7,
incruciseaza linia mediana, trec in cordonul lateral de partea opusa formand tractul
spinocerebelos ventral. Acesta strabate madura, bulbul, puntea, cerebelul(prin pedunculul
superior), incruciseaza linia mediana si se termina pe cortexul vermian paleocerebelos.
-fibrele sensibilitatii mb superior si jum superioare a trunchiului, iau aceiasi cale formand
tractul spinocerebelos rostral.
-fibrele heterolaterale formeaza tractul cervicospinocerebelos incrucisat, cu originea in
segmentele medulare C1-C4
17.Caile medulare ascendente sistemul cordonului ANTEROLATERAL
-deutoneuronul se afla in cornul dorsal.
1. tractul spinotalamic lateral (neospinotalamic)
-deutoneuronul in laminele 1,4,5.
-primeste fibre din manunchiul lateral, incruciseaza linia mediana trecand in cordonul
lateral de partea opusa. Formeaza tractul spinotalamic lateral, ajunge in TC si de aici in
nucleul ventral posterolateral(N3).
-transporta sensibilitatea protopatica, termica, dureroasa, parcial cea tactila.
2. tractul spinotalamic ventral (paleospinotalamic)
-deutoneuronii in laminele 4,5,6,7.
-axonii incruciseaza linia mediana, trecand in cordonul anterior de partea opusa.
-conduce sensibilitatea protopatica tactila, unele impulsuri termice si dureroase.
3. tractul spinoreticular
-are n.de origine in cornul dorsal
-ia calea tractului spinotalamic ventral
-se termina in FR bulbara(nc.gigantocelular) si pontomezencefalica
4. tractul spinotectal
10
12
-pe durata intinderii fibrele primare ale fusului raspund la gradul de alungire si la viteza
acesteia,iar fibrele sec sunt excitate numai de gradul de intindere
-excitarea neuronilor medulari det scurtarea capetelor contractile ale fusului,urmata de act
buclei alfa si declansarea contractiei musculare.
-se realizeaza bucla gamma care ajusteaza permanent lungimea proprioceptorului la
lungimea de moment a fibrei musc extrafusale.
-aceste reflexe sunt influentate si de stimuli proveniti de la alte niv medulare sau
corticosubcorticale.
2.reflexe polisinaptice: pot fi somatice si vegetative
-cele somatice implica un arc feflex multisinaptic la care participa mai multi interneuroni
-reflex polisinaptic tipic e reprez de reflexul de flexie(aparare) si consta in obt unui
raspuns motor in m flexori proportional cu intensitatea stimularii si are ca scop
indepartarea membrului de sursa stimulului
-ex: reflexul cremasterian si reflex cutanat abdominal
-receptorii viscerali ale reflex polisinap vegetative raspund la o mare varietate de
stimuli:distensia peretilor organelor cavitare si reactioneaza prin declansarea contractiilor
de golire sau miscare a continutului
-intinderea excesiva det senzatia de durere si declanseaza contractia spastica a
musculaturii netede.
-alti receptori sunt excitati de produsii metabolici locali din inflamatii sau ischemie si se
comporta ca si chemoreceptori
-bratul afferent este comun cu cel reflexelor somatice
-centrul reflex e reprez de neuronal preggl simpatico sau parasimpatic sit in zona
fundamentala a maduvei spinarii
-bratul efferent are pe traseul sau neuronal postggl sit in ggl laterovertebrali si
previscerali.
21.Fata ventrala trunchi
1.fata ventrala bulb:
-forma trapezoidala cu baza mica reprez de jonctiunea bulbo-medulara;baza mare se
continua cu puntea la niv santului bulbo-pontin
-prez un segm inf sit in foramen magnum impreuna cu arterele vertebrale si radacinile
medulare ale nervilor accesor si un segm superior in raport cu apofiza bazilara a occiput
-pe linia mediana se gaseste santul ventral al bulbului.Acesta este interrupt in partea
inferioara de incrucisarea fibrelor cortico-spinale xare formeaza decusatia piramidala
-sup,la niv jonct bulbo-pontine,santul se evazeaza si delimiteaza foramen caecum
-deasupra decusatiei piramidale,fibrele arciforme ies din spatial median ventral si
traverseaza fata ventrala si laterale pt a intra in alc pedunculului cerebelos inferior.
-santurile colaterale ventrale limiteaza fata ventrala a bulbului si prezinta originea
aparenta,radiculara a nervului hipoglos
-intre santul median ventral si cele laterale se delimiteaza piramidele bulbare ventrale ce
contin tracturile piramidale.Ele prezinta o extremitate superioara mai
voluminoasa,deasupra careia in santul bulbo-pontin,se gaseste originea aparenta a
nervului abducens
-extremitatea inferioara,mai ingusta se continua cu cordonul medular ventral
2.fata ventrala punte:
13
17
22
Eferente: spre coliculii sup, corpul geniculat lateral, pulvinar si nc accesori oculomotori.
Aria pretectala este implicat in reflexe fotomotorii
Nc interpeduncular-proemina in fosa interpedunculara
Aferente: nc habenular si hipotalamus
Eferente: iau calea fasc longitudinal dorsal
Este considerat un releu intre sist limbic,hipotalamus si nc vegetativi ai tr.cerebral
35.Nc supragsegmentari coliculii cvadrigemeni sup si inf.
Colicului inf alc din 3 nuclei:central,pericentral si lat.Nc central segmentat in port dorsomediala si
una ventrolat cu stuct laminara.Nc pericentral- o patura subtire ce acopera port dorsala si post ale
nc central;isi trimit axonii in nc central si spre corpul geniclat medial.nc lateral- o prelungire ext a
nc pericentral.
Aferente: colicului inf reprez un releu pe calea auditiva.Nc central primeste fbr din lemniscusul lat.
in partea ventrolat si fbr de la coliculul inf de partea opusa in post dorsomed. si aferente corticale
homolat+heterolat.
Nc preicentral primeste af de la cortexul auditiv si fbr de la nc lemniscusului lat.
Nc lateral este implicat in reflexe audiomotorii.
Ef-iau calea bratului conjunctival inferior si merg la corpul geniculat medial., de unde pornesc fbr
spre cortexul auditiv primar si secundar.
Coliculul superior are o organizare stratificata asemanatoare sc cerebrale: stratum zonale
cinereum,opticum,griseum mediale,album mediale,griseum profundum, album profundum.
Aferente: de la retina,cortexul cerebral, coliculul inf si nc auditiv de releu si maduva spinarii.
-fbr retinotectale
- fbr corticotectale-cele mai imp de la cortexul occipital vizual(af. homolat); de la cortexul frontalajuta la miscarile conjugate ale globilor oculari
- fbr de la coliculii inf si nc auditiv de releu se termina in str profund.Str superficiale primesc af de
la retina si cortexul vizual
Eferente-din str superf se desprind fbr spre str profund si fbr ascendente(fbr tectotalamice).Din str
prof. se desprind bfr descendente:
- fbr tr tectopontin si tectobulbar directe
- fbr tectospinale si tectobulbare incrucisate= decusatia dorsala a tegmentumului
26
-neuronii respiratori pontini se gasesc la niv portiunii rostrale a puntii, sub pedunculul
cerebelos sup si sunt organiz intr-un grup inspirator si doua grupe expiratorii
a) grupul neuronal inspirator pontin este sit la niv nucleului parabranhial lateral
b) grupele neuronale expiratorii pontine sunt sit in nuclei parabrahial medial si KollikerFuse, aflat ventrolat fata de acesta
-acesti nuclei reprez substratul anatomic al centrului pneumotaxic.
28
31
Axonii neuronilor Purkinje, care provin din lobul floculonodular, zona adiacenta a uvulei
si lingula, formeaza tractul cerebelovestibular, iau calea pedunculilor cerebelosi inferiori
si se termina in nucleii vestibulari homolaterali.
Fibrele cu originea in floculus sunt conectate in special cu nucleul vestibular superior si
nucleul solitar.
Fibrele cu originea in vermisul anterior fac sinapsa numai in nucleul vestibular lateral. La
randul sau, el este conectat prin tracturi vestibulospinale si fasciculul longitudinal medial
cu laminele medulare 7,8,9 si nucleii nervilor cranieni 3,4.
Axonii neuronilor din nucleii cerebelosi
1. Nucleii fastigiali
Axonii neuronilor cu originea in segmentul rostral al nucleului formeaza fasciculul
fastigiobulbar direct, si fac sinapsa in nucleul vestibular superior, fr, partea dorsala a celui
lateral.
Axonii neuronilor cu originea in segmentul caudal incruciseaza linia mediana in cerebel
formand fasciculul uncinat Russell. Fac sinapsa in nucleii vestibulari caudal si lateral,
precum si in nucleii lateral si paramedian ai FR. In traiectul lor dau colaterale pt coliculii
cvadrigemeni superiori, nucleii comisurii albe posterioare si nucleul ventral lateral si
posterolateral ai talamusului.
2. Nucleii dintat si interpositus
Axonii neuronilor din acesti nuclei intra in structura pedunculilor cerebelosi superiori, se
incruciseaza in tegmentumul mezencefalic, formand decusatia Wernekink si se indreapta
spre nucleul rosu si talamus.
Fibrele cerebelorubrice sunt reprez de axonii neuronilor din nucleul interpositus care
primesc aferente din cortexul paravermian coresp proiectiei membrelor. Dupa incrucisare
se impart intr-un manunchi ascendent si unul descendent.
Manunchiul ascendent se proiecteaza in portiunea magnocelulara a nucleului rosu.
Manunchiul descendent se indreapta spre FR bulbopontina si nucleii nervilor cranieni 4 si
6.
Aceste fibre integreaza nucleul interpositus in sistemul spinocerebelos
intermediar(paravermian).
Fibrele cerebelotalamice sunt reprezentate de axoni ai neuronilor din nucleul dintat. Pot
face sinapsa in : nucleul ventral lateral al talamusului, portiunea parvocelulara a nucleului
rosu, substanta cenusie periapeductala, alti nuclei ai formatiei reticulate mezencefalice,
nucleii nervilor oculomotor si abducens, nucleii ventral anterior, parafascicular si
centromedian ai talamusului si in palidus.
Se formeaza astfel circuitul cerebelocerebrocerebelos prin care cerebelul intervine in
coordonarea actului motor voluntar de precizie.
49.Ventriculul IV
-este cuprins intre fata post a bulbului si puntii care ii formeaza planseul si cerebel
impreuna cu cele doua valuri medulara care ii formeaza plafonul
-are forma rombica
-prez doi pereti, patru margini si patru unghiuri
-peretele ant sau planseul este reprez de fosa romboida
-este format din doua triunghiuri suprapuse baza in baza
32
-triunghiul sup pontin este orintat cu vf in sus, iar cel inf bulbar cu vf in jos, vf fiind
acoperit de o lama nervoasa transversala nnumita obex
-axul lung al fosei romboide este strabatut de sulcus terminalis care o imparte in doua
jum: de si stg
-la randul ei fiecare jum este impartita de un sant limitant intr-o arie lat si o arie mediala
-aria lat se numeste arie vestibulara deoarece in profunzimea ei se gasesc nuclei
vestibulari si la partea ei lat prez tuberculul acustic care coresp nucleilor cohleari
-aria mediala ia aspectul unui mic triunghi care se numeste trigonul hipoglosului
-lat trigonului hipoglosului, intre acesta si aria vestibulara se gaseste trigonul nervului
vag, in prof caruia se gasesc: extreme rostrala a nucleului dorsal al vagului, nucleul
salivar inf si nucleul solitary
-trigonul vagal prezinta la portiunea caudala aria postrema sau ultima.
-la extreme rostrala a sulcusului limitans se gaseste locus ceruleus
-perete post sau plafonul este format din doua versante inclinate care se unesc si formeaza
un unghi numit fastigium
-peretele post prez 3 port: una inf-infracerebeloasa, una mij-cerebeloasa si una supsupracerebeloasa
-port infracerebeloasa este subtire si si format din ependimul ventr dublat de panza
coroidiana inf
-ependimul acopera triunghiul bulbar al fosei romboide
-panza coroidiana inf este o prelungire a piei mater care se interpune intre ependimul
ventr si fata inf a cerebelului
-panza coroidiana este alc din doua foite intre care se gaseste LCR si plexurile coroide ale
ventr IV
-port cerebeloasa corespunde fetei ant a cerebelului
-port supracerebeloasa este formata de cei doi pedunculi cerebelosi sup uniti intre ei prin
valul medular sup.
-marginile ventr IV sunt in nr de 4: doua sup-ext date de liniile de unire a pedunculilor
cerebelosi sup si marg fetei dorsale a puntii si doua inf-ext date de pedunculii cerebelosi
inf, la locul de unire cu mb ependimara.
-unghiurile ventr IV: unghiul sup coresp orif de deschidere a apeductului mezencefalic,
unghiul inf in care se deschide canalul ependimar si unghiurile lat care sunt limitate ant
de fata post a pedunculilor cerebelosi inf, post de lingual si post de floculusul cerebelos.
50.Configuratia exterioara a talamusului
Talamusul este o structura diencefalica, simetrica, voluminoasa, ovoidala cu axul mare
orientat oblic, rostrocaudal si mediolateral.
I se descriu 4 fete si 2 poli.
1. Fata dorsala priveste superopost si este limitata medial de stria medularis(habena) si
lateral de nucleul caudat de care este separat prin santul talamocaudat(care contine vena
talamostriata, stria terminalis si lamina affixa).
-toata fata dorsala este acoperita de o lama fina de substanta alba, stratum zonale si este
strabatuta santul coroidian, care incepe deasupra orificiului Monro si se termina in partea
laterala a pulvinarului.
-santul coroidian imparte fata dorsala a talamusului in 2 zone: laterala si mediala.
2. Fata ventrala corespunde rostrocaudal zonelor de tranzitie spre hipotalamus,
subtalamus si tegmentumul mezencefalic.
33
3. Fata laterala este separata prin bratul posterior al capsulei interne de nucleul lenticular.
Ea este acoperita de un strat subtire de substanta alba, lama medulara externa. Intre ea si
capsula interna se gaseste nucleul reticulat lateral al talamusului.
4. Fata mediala este cuprinsa intre stria medulara si santul hipotalamic si formeaza
segmentul superior al peretelui lateral al v.III. In 80% din cazuri, fetele mediale sunt unite
prin adeziunea intertalamica.
-toata fata mediala este acoperita de ependimul v.III.
5. Extremitatea rostrala(polul anterior) delimiteaza impreuna cu coloana superioara a
fornixului orificiul Monro.
6. Extremitatea caudala(polul posterior) este mai voluminoasa si se numeste pulvinar.
Lateral si ventral fata de acesta se gasesc corpii geniculati medial si lateral ai
metatalamusului.
-medial de pulvinar se gasesc vena cerebri magna, trigonul habenular, epifiza si lama
tectala.
51.Structura talamusului: nucleii talamusului.
Clasificarea topografica a nucleilor talamici:
GRUPUL ANTERIOR: n. anterior ventral, n. anterior medial, n. anterior dorsal.
GRUPUL MEDIAL: n. medio-dorsal
GRUPUL LATERAL: a) subgrupul lateral: n. lateral dorsal, n. lateral posterior
b) subgrupul ventral: n. ventral anterior, n. ventral lateral, n. ventral posterior, n. ventral
posterolateral, n. ventral posteromedial, n. ventral posteroinferior, n. ventral
posterosuperior.
GRUPUL POSTERIOR: pulvinar, corpul geniculat lateral, corpul geniculat medial,
complexul talamic posterior
NUCLEII INTRALAMINARI: n. centromedian, n. parafascicular, n. paracentral, n.
centrolateral, n. centromedial
NUCLEII LINIEI MEDIANE: n. paraventricular, n. reuniens, n. paratenial, n. central
medial
52.Nucleii talamici cu functii motorii
Nucleul ventral anterior (VA)
-este format din 2 portiuni: parvocelulara si magnocelulara(rol eferent)
Aferentele provin de la : globus pallidus, pars reticulata a subst negre, cortexul premotor,
nucleii intralaminari si ai liniei mediane.
Eferente se indreapta spre: nucleii intralaminari si aria motorie suplimentara.
Nucleul ventral lateral
-este alcatuit din 3 subgrupe nucleare: pars oralis, pars caudalis, pars medialis
Medial fata de pars oralis, intre ea si VA se gaseste aria x care formeaza impreuna cu pars
caudalis si pars oralis o zona celulara difuza, care reprez releu cerebelocortical
Aferente: nucleu dintat, globus pallidus, substanta neagra, aria premotorie si aria motorie
primara
Eferente: aria motorie primara, aria premotorie
Nucleul centromedian
-se continua medial cu nucleul parafascicular cu care formeaza un complex functional
Aferente: globus pallidus, ariile motorii, premotorii ale scoartei cerebrale
34
Eferente: aceleasi zone ale scoartei cerebrale, putamen si polul rostral al nucleului
subtalamic.
Nucleii de releu ai cailor senzitivo-senzoriale
Nucleul ventral posterolateral
-este alcatuit din: pars oralis care apartine ariei x si pars caudalis care primeste aferente
de la lemniscusul medial, tracturile spinotalamice si cervicotalamic.
Lemniscusul medial se termina exclusiv in pars caudalis a nucleului VPL, unde fibrele
sale realizeaza sinapse axodendritice cu nIII al cailor somestezice.
-fibrele din nc. gracilis se termina lateral de cele ale nc. cuneatus
-fibrele care transporta sensibilitatea proprioceptiva constienta se termina pe suprafata
anterodorsala a n. VPLc iar cele ale sensibilitatii cutanate in partea centrala.
Tracturile spinotalamice se termina in 3 grupe nucleare:
1. partea mediala a nucleului posterior care primeste stimulii nociceptivi
2. VPLc care primeste restul fibrelor sistemului neospinotalamic
3. nucleul central lateral care primeste fibrele sistemului paleospinotalamic
Tractul cervicotalamic are originea in laminele 5,6 ale maduvei cervicale si intra in
structura sistemului anterolateral
Eferentele nucleului VPLc se proiecteaza somatotopic in ariile somestezice 3,,1,2.
Nucleul ventral posteromedial
-este alcatuit din: o parte principala si o parte parvocelulara situata la niv cornului medial
Aferentele partii principale: receptorii somatici ai capului, fetei si cavitatilor sale pe calea
tracturilor trigeminotalamice ventral si dorsal
Aferentele partii parvocelulare: fibrele sensibilitatii gustative cu originea in nucleul
solitar
Eferente: girusul postcentral, in ariile somestezice ale fetei si aria gustativa 43.
Nucleul ventral posteroinferior
-este situat intre nucleii VPL si VPM, ventral fata de acestia.
Aferente: nucleii vestibulari
Eferente: aria 3 a girusului postcentral
Complexul nuclear talamic posterior
-este alcatuit din 4 grupe nucleare: suprageniculat, limitans, posterior, ventrocaudal
parvocelular Hessler
Aferente: unele fibre ale sistemului paleospinotalamic ce transporta sensibilitatea
dureroasa
Eferente: cortexul retroinsular; sunt implicate in localizarea durerii.
53.Nucleii cu conexiuni limbice
Nucleii anteriori : anterior ventral, anterior medial, anterior dorsal.
Aferente: corpul mamilar pe calea tractului mamilotalamic. Fibrele cu originea in nc
mamilar medial se termina in nucleii AV si AM iar cele cu originea in nucleul mamilar
lateral sfarsesc in AD.
35
Eferente: cortexul girusului cingular, ariile 23,24,32 Brodmann. Fibrele provenite din
nucleul AM se indreapta spre partea anterioara a girusului cingular, cele din AV spre
partea mijlocie, cele din AD spre partea posterioara si retrospleniala a acestuia.
Nucleul mediodorsal
-este alcatuit din 3 subgrupe nucleare: magnocelular(situat rostral), parvocelular(situat
caudal), paralaminar.
Nucleul MDmc primeste aferente de la complexul amigdalian, neocortexul temporal,
partea caudala a cortexului orbitofrontal
Nucleul MDpc primeste fibre de la intreg cortexul prefrontal. Ele sunt extinse si reciproce
si intra in alcatuirea pedunculului anterior al talamusului.
Nucleul MDpl are conexiuni reciproce extinse cu cortexul premotor, in special cu aria 8.
El primeste aferente si de la pars reticulata a substantei negre.
Nucleul DM este imlicat in integrarea impulsurilor somatice si viscerale care proiectate in
cortexul prefrontal intra in campul constiintei si influenteaza tonusul vietii psihice,
comportamentul si starile emotive.
-mai este implicat si in memorie
Nucleul lateral dorsal
-se gaseste pe fata dorsala a talamusului
-stabileste conexiuni reciproce cu girusul cingular si cortexul supralimbic al lobului
parietal.
Nucleii de asociatie
Pulvinarul este alcatuit din 4 subgrupe nucleare: pars oralis, pars inferior, pars medialis si
pars lateralis
Aferente: straturile superficiale ale coliculului superior si se termina in pars inferior, zona
adiacenta din pars lateralis si pars oralis. Acestea stabilesc conexiuni reciproce, topice cu
ariile corticale 17,18,19.
Restul partii laterale a pulvinarului stabileste conexiuni reciproce cu cortexul temporal iar
pars medialis cu campul frontal al globilor oculari, acestea fiind cele mai lungi conexiuni
ale pulvinarului.
Nucleul lateral posterior
-se gaseste caudal, lateral si ventral fata de nucleul LD.
-aferente de la nc. VP si stabileste conexiuni reciproce cu ariile 5 si 7 ale girusului
parietal superior.
54.Nucleii conectati cu formatia reticulata a trunchiului cerebral
Nucleii liniei mediane
-primesc aferente de la calea sensibilitatii viscerale si de la hipotalamus
-eferentele se indreapta spre nucleul amigdalian, hipocamp, girusul cingular, hipotalamus,
nucleii DM si anteriori ai talamusului
-aceste conexiuni sugereaza rolul modulator al nucleilor liniei mediane intre aferentatia
viscerala si sistemul limbic.
36
-nucleul dorsomedial
-nucleul arcuat localizat central intre infundibul si eminenta mediana
-nucleul hipotalamic posterior se intinde deasupra corpilor mamilari, continuandu se cu
substanta cenusie periapeductala
4.Nucleii posteriori corespund regiunii mamilare. Fiecare corp mamilar prezinta 3 nuclei:
-mamilar lateral
-mamilar intercalar
-mamilar medial
5.Nucleii laterali
-ocupa zona laterala a hipotalamusului si se extind intre nucleul preoptic lateral si FR a
mezencefalului.
58.Conexiunile hipotalamusului cu hipofiza si retina
1. Conexiunile cu hipofiza se realizeaza prin tracturile supraopticohipofizar,
tuberoinfundibular, si sistemul venos port hipotalamo-hipofizar
Tractul supraopticohipofizar este reprezentat de axonii neuronilor din nucleii supraoptic
si paraventricular care intra in alcatuirea tijei hipofizare si ajung in hipofiza posterioara.
Tractul tuberohipofizar este reprezentat de axonii nucleilor din regiunea tuberala, in
special de nucleul arcuat
-acestia se termina la nivelul eminentei mediane si infundibulului, in contact cu ansele
capilarelor sinusoide ale sistemului port.
-transporta factori de eliberare a hormonilor tropi hipofizari sub forma unor granule de
neurosecretie.
Sistemul venos port hipotalamohipofizar-arterele hipofizare inferioara si superioara
-artera hipofizara inferioara patrunde prin partea inferioara a tijei, se capilarizeaza in jurul
butonilor terminali ai axonilor tractului hipotalamohipofizar din lobul posterior, si se
continua cu venele hipofizare inferioare
-artera hipofizara superioara constituie o importanta zona chemoreceptoare.
2.Conexiunile cu retina
-sunt reprezentate de fibrele retinohipotalamice care iau calea nervului optic, si la nivelul
chiasmei patrund in hipotalamusul anterior, proiectandu-se bilateral in nucleii
suprachiasmatici.
-alte fibre traverseaza ria preoptica si fac sinapsa in nucleii paraventriculari
-nucleul suprachiasmatic primeste si impulsuri retiniene indirecte pe calea fibrelor
provenite din nucleul ventral al CGL. Pe aceste cai, nucleul suprachiasmatic primeste
stimulii luminosi de la retina si are rol de pacemaker in stabilirea ritmurilor circadiene.
59.??
60.Functiile hipotalamusului
1.Controlul functiilor vegetative
-stimularea hipotalamusului anterior(ariile preoptica si supraoptica) si a portiunii
ventriculare a tuber cinereumului determina exacerbarea activitatii vagale si
parasimpatice sacrate, manifestata prin: bradicardie, vasodilatatie, hipotensiune arteriala,
miozis, intensificarea motilitatii parietale gastrointestinale si vezicale.
39
42
Stria medularis
-este o banda de substanta alba care urmeaza marginea interna a talamusului pana
la nivelul ariei septale.
-contine fibre care provin de la nucleii ariei septale, regiunea preoptica laterala si
nucleii anteriori ai talamusului
Comisura alba posterioara
-este o structura complexa, situata in lama inferioara a glandei epifize, alcatuita
din grupe nucleare dispersate printre fibrele de substanta alba orientate transversal
-proemina in cavitatea v.III
-nucleii apartin grupului oculomotor accesor si sunt : n.interstitial, n. comisurii
post, unii n. pretectali, n. extremitatii craniale ai subst cenusii periapeductale.
-fibrele se dispun in: contingente inferior, mijlociu(interhabenular),
superior(interpulverian)
64.Ventriculul III
-reprezinta lumenul diencefalului
-este situate intre cei 2 nuclei talamici, deasupra hipotalamusului si inferior
fornixului si valului coroidian superior
-comunica cu ventriculii laterali prin orificiile interventriculare si cu ventriculul
IV prin apeductul mezencefalic
-prezinta 2 pereti laterali, 2 margini, baza si varf.
1.Peretii laterali
-santul hipotalamic il imparte in 2 etaje: a) superior thalamic ce prezinta comisura
intertalamica in centru
b) inferior hipotalamic strabatut de columna anterioara a fornixului
2.Marginea anterior de sus in jos prezinta:
-columnele anterioare ale fornixului
-comisura alba anterioara
-lama terminala
-chiasma optica
3.Marginea posterioara prezinta de sus in jos:
-baza glandei epifize
-comisura alba posterioara
-orificiul superior al ductului mezencefalic
-substanta alba a pedunculilor cerebrali
-corpul mamilar
4.Baza v.III = plafonul
-formata din membrana ependimara diencefalica deasupra careia se aseaza o
panza coroidiana si corpul fornixului
5.Varful v.III
-la unirea celor 2 margini si patrunde in tulpina hipofizara formand un diverticul
al v.III numit infundibulum.
65.Fata laterala a emisferului cerebral
-priveste spre calota craniana si la niv ei se gasesc 3 fisuri sau scizuri
Fisura laterala sau a lui Sylvius
43
-este prima care apare pe creierul embrionului si este cea mai lunga si mai
profunda fisura a emisferului
- -incepe pe fata inf a acestuia in unghiul extern al spatiului perforat ant
- -prez doua port: o port pe fata inf a emisferului numita valecula care separa lobul
orbitar de cel temporo-occipital si o port pe fata lat numita fosa sylviana care
separa lobul temporal de lobul frontal sic el parietal
- -pe marg sub a scizurii se gaseste un opercul frontal si unul parietal
- -la niv lor sunt proiectate aria motorize si senzitiva a capului
- -pe marg inf se gas operculul temporal
- -acesti operculi mascheaza insula care este sit in fundul fosei sylviene
- Fisura centrala
- -incepe din dreptul operculului frontal si se termina pe lobul paracentral de pe fata
mediala
- -descrie 3 curburi successive: inf, mij si sup
- -port emisferului sit inaintea acestei fisuri are functii motorii si associative iar port
sit post are functii receptoare si associative
- Fisura parieto-occipitala lat
- -se desprinde de pe marginea sup a emisf
- -este o extensie a fisurii parieto-occip int pe fata lat a emisf cerebral
- Aceste 3 fisuri delimiteaza 4 lobi: frontal, temporal, parietal si occipital
- Lobul frontal:
- -este cel mai voluminous
- -se intinde pe toate cele 3 fete ale emisferului
- -fata lat este delimitate inf de fisura lat si post de fisura centrala
- -pe fata lat se gasesc doua santuri oriz care delim trei girusuri frontale: sup, mij si
inf
- Lobul temporal
- -este plasat inf fisurii laterale si se extinde sip e fata inf aemisferului
- -doua santuri oriz il imart in 3 girusuri temporale: sup, mij si inf
- -lobul temporal prez si o fata sup reprez de planseul fisurii lateral ape care se
gasesc cele doua girusuri temporale transverse
- Lobul parietal
- -se extinde si pe fata med a emisf
- -este lim ant de fisura centrala iar inf de cea lat
- -post se continua cu lobul occipital
- -pe fata sa lat se gasesc santul postcentral si santul intraparietal
- Lobul occipital
- -se extinde pe toate cele 3 fete ale emisf cerebral
- -prez unul doua santuri superf.
66.Fata mediala a emisf cerebral
-se gaseste corpul calos
-corpul calos prezinda rostrumul, genunchiul, corpul si spleniumul
-este separate de girusul cingular prin santul corpului calos
-santul inconjoara spleniumul corpului calos si se cont cu santul hipotalamic
-pe fata med se mai gasesc 3 santuri: cingular, parieto-occipital medial si fisura calcarina
44
-santul cingular porneste de sub genunchiul corpului calos si se termina pe marg sup a
emisferului
-din santul cingular se desprind doua prelungiri: una ascendenta numita santul paracentral
si una descendenta numita santul subparietal
-intre santul cingular sic el al corpului calos se delim girusul cingular
-intre santul cingular si marg sup a emisf cerebral se gas girusul frontal medial
-santul parieto-occipital medial porneste de pe marg sup a emisferului si se termina la niv
fisurii calcarine cu care se uneste
-fisura calcarina porneste de pe polul occipital al emisf, se uneste cu santul parieto-occip
int si ajung la splenium
-intre fisura calcarina si santul parieto-oocipi med se gas lobul cuneus.
67.Fata inf a emisf cerebral
-aici se gas port initiala a fisurii lat care imparte fata inf in lob orbitar si lob temporooccipital
-lobul orbitar: reprez fata inf a lobului frontal, se sprijina pe plafonul orbitei
-prezinta santul orbitar int
-santul contine bulbul si tractul olfactiv
-lobul temporo-occipital reprez fata inf a lobilor temp si occipit
-post vine in raport cu cortul cerebelului
-ant vine in rap cu planseul fosei cerebrale mij
-aceasta fata este strabatuta de un sant temporo-occipital lat si unul medial
-cel lat separa doua girusuri temporo-occipitale: med si lat
-cel med, impreuna cu santul hipocampic delim girusul parahipocampic
-extrem ant a girusului hipocampic se mai num lob piriform
-fisura cerebrala transversa este un sant larg delim sup de spleniumul corpului calos si inf
de epifiza si coliculii sup
-se cont lat cu spatial dintre girusurile parahipocampice si fetele lat ale pedunc cerebrali
corespunzatori
68.Structura scoartei cerebrale: celulele si straturile
-scoarta cerebrala este alcatuita din doua teritorii inegale ca intindere si diferite morfofunctional: Alocortexul si Izocortexul
1. Alocortexul:
-reprez cea mai veche portiune a scoartei si are o struct redusa la trei straturi neuronale
-de la supraf spre prof: strat molecular, strat granular (receptor), strat pyramidal (efector)
-alocortexul acopera girusul dintat si hypocampul, toate formatii ale sist limbic
2. Izocortexul:
-acopera maj supraf emisferice
-reprez port cea mai noua: sa mai numeste neocortex
-poate fi divizat in mezocortex si cetocortex
a) Mezocortexul:
-este stratificat pe sase straturi
-in strust sa predomina nr neuronilor piramidali
-densitatea straturilor granulare este mai mica
-fibrele intracorticale radiare sunt mai putine
-aferentele talamice ajung in straturile corticale superf I si II
45
-sunt:
1. aria motorie primara (aria 4)
2. aria motorie suplimentara
3. aria premotorie (aria 6)
4. campul frontal al miscarilor voluntare ale ochilor
1. Aria motorie primara
-este reprez de aria 4 si coresp girusului precentaral si versantului ant al scizurii centrale
-ea trece si pe fata mediala a emisferului, cuprinzand port ant a lobului paracentral
-la niv ariei 4 gasim un izocortex agranular avand in stratul V neuronii lui Betz
-pe cortexul ariei 4, de jos on sus se afla zonele care comanda laringele, faringele, limba,
muschii fetei, aim b sup, ai trunchiului si ai mb inf
-centrii corticali ai piciorului se afla pe fata mediala a emisferului cerebral
-ariile corticale care comanda muschii mainii, ai policelui si ai fetei sunt mai intinse decat
cele care comanda muschii trunchiului sau ai mb inf
-neuronii corticali din aria motorize primara sunt abilitati sa codeze si forta cu care
muschii trebuie sa se contracte
-s-au identificat 3 tipuri de neuroni: neuroni dinamici, neuroni statici si neuroni micsti
-aria 4 isi exercita controlul asupra motoneuronilor periferici prin intermediul cailor
cortico-spinale
-cortexul motor primar controleaza activitatea motorize volitionala pentru toti muschii
-la niv maduvei, fibrele cailor cortico-spinale pot actiona asupra motoneuronilor spinali
fie direct, fie prin interm motoneuronilor
-actiunea directa se exercita in special asupra motoneuronilor care controleaza mm distali
ai mb
-neuronii ariei motorii primare sunt informati de consecintele miscarii
2. Aria motorie suplimentara
-se extinde pe fata mediala a lobului frontal
-dinainte indarat, pe aceasta arie sunt proiectate fata, mb sup, trunchiul si mb inf
-aceasta arie este conectata de ariile parietale 3, 1, 2, 5 si 7, de aria premotorie, de aria
motorie 4 si de cortexul prefrontal
-aria motorie suplimentara, alaturi de aria premotorie 6, se afla pe prima treapta ierarhica
a sist motor
-aria motorie suplimentara dispune de conexiuni directe cu trunchiul cerebral sau maduva
spinarii
-aria motorie suplimentara primeste numeroase aferente de la nuclei bazali prin
intermediul talamusului
3. Aria premotorie
-corespunde ariei 6
-se afla pe fata lat a emisf, inaintea ariei 4
-este un izocortex agranular, nu contine neuronii lui Betz
-aria 6 a fost impartita in subariile 6a si 6b si fiecare dintre ele in subariile alfa si beta
-aria 6 joaca un rol cheie in orientarea corpului si a bratului spre tinta
-aria 6 are si rolul de a pregati adecvat reactia motorie la stimuli tactili sau la alti stimuli
periferici
-leziunea ariei 6 se manifesta prin reactii anormale la stimuli periferici: tipica este aparitie
reflexului de apucare
49
50
-o alta caracteristica a personalitatii de tip temporal esta atacul de panica: crize spontane,
scurte, repetate, in cursul carora bolnavul traieste senzatia unei catastrophe inevitabile
fara a avea un motiv.
74.Ariile associative parieto-temporo-occipitale. Clasificarea afaziilor. Alexia.
Dislexia.
-aceste arii sunt plasate in zona de rapantie dintre lobii parietal, temporal si occipital si
intre ariile sensibilitatilor somestezice, auditive si vizuale de la care primesc importante
aferente
-au inalte functii integrative si sunt differentiate in raport cu dominanta emisferica
-scoarta lobului parietal post este implicata in procesul de atentie la stimuli vizuali si
eventual la miscarile lor in spatiu
-pacientii cu leziuni ale lobului parietal post prez deficiente in legatura cu evaluarea
perceptiilor legate de relatiile spatiale
-lezarea lobului parietal post de pe emisferul dreapt duce la pierderea capacitatii de
receptie a oricarui mesaj sensorial din jum stanga a corpului si chiar a jum stangi a
spatiului extern
-pacientul nu-si recunoaste membrele stangi, chiar atunci cand ii sunt aduse in campul
visual=asa numitul sindrom de neglijare
-emisferului drept ii revine o functie subtila in vorbire, desi aceasta functie apartine
emisferului dominant ( in marea maj a cazurilor, emisf stang)
-emisf drept dirijeaza intonatia, intensitatea si sincronizarea cuvintelor.
-ariile parieto-temporale stangi sunt fundamental legate de limbaj
-limbajul consta in pronuntarea cuvintelor si legarea lor in fraze sintactice capabile sa
transmita o gandire
-el presupune doua componente care stau la baza comunicarii interumane: o componenta
expresiva, efectorie, reprez de rostirea cuvantului sau scrierea lui si o componenta
receptorie care permite intelegerea mesajului auzit sau citit
-pentru fiecare componenta a limbajului exist ape emisferul dominant arii corticale
specializate, astfel:
-in piciorul girusului frontal inf coresp ariilor corticale 44 si 45 se afla centrul motor al
vorbirii care comanda planul muschilor lingo-laringo-faringieni
-extrem post a girusului temporal sup si partea adiacenta a lobului parietal reprez aria
senzoriala a limbajului: la acest niv are loc intelegerea mesajului rostit sau citit
-intre centrul motor si aria senzoriala exista numeroase conexiuni, cea mai important
fiind cea reprez de fibrele fasc arcuat al subs albe emisferice
Tulburarile de limbaj survenite in urma afectarii structurilor descries se numesc afazii.
Clasificarea afaziilor:
1. Afazia receptorie
-leziunea afecteaza aria receptorie Wernicke
-bolnavul nu intelege semnificatia cuvintelor auzite sau citite sin u poate repeat o
fraza ceruta de medical care-l examineaza
-vorbirea bolnavului este fluenta dar utilizeaza cuvintele incorrect sau in combinatii
neasteptate
-limbajus este excesiv, logoreic
-bolnavul nu isi da seama de toate aceste afectiuni
51
-pe sect frontala si oriz are forma triunghiulara, cu vf orientat medial si baza privind
lateral
-fata ext: sau baza nucleului, priveste spre fundul fisurii laterale de care este separate
prin capsula externa, claustrum si capsula extrema
-fata ant-sup este separate de capul nucleului caudat prin bratul ant al capsulei interne
-o fata post-sup despartita de thalamus prin bratul post al capsulei interne
-o fata inf ce coresp regiunii sublenticulare si cozii nucleului caudat
-reg sublenticulara este asezata ant-lat celei subtalamice si este traversata de comisura
alba ant care o imparte in doua segmente:
-o reg sublenticulara ant in care se aseaza comisura lui Meynert, subs nenumita si
pedunculul inf-int al talamusului
-subs nenumita este un complex neuronal hipercrom asezat sup spatiului perforat ant
si sub comisura alba ant; lat se margineste cu nucleul amigdalian iar medial cu
hipotalamusul lat; la niv acestui complex se gasesc nucleul bazal al lui Meynert si
nuclei ai ariei septale
-o reg sublenticulara post prin care trec fasc temporo-talamic, temporo-pontin si port
finala a caii acustice
-vf nucleului lenticular coresp genunchiului capsulei int
-extrem rostrala aj pana in spatial perforat ant unde inglobeaza tuberculul olfactiv
-extrem caudala coresp segm retrolenticular al capsulei int
-nucleul lenticular este subdivizat de o lama subt de subs alba, numita lama medulara
int, in doua parti:
-una externa, corespunzatoare bazei, numita putamen
-o portiune int, numita palidus
-nucleul caudat si putamenul formeaza striatum dorsalis
-palidusul are origine diencefalica.
2. Nucleul claustrum
-se prezinta ca o banda ingusta de subs cenusie ce se interpune intre putamen si
cortexul insular
-este separate de cortexul insular prin capsula extrema, iar de putamen prin capsula
externa
-claustrum a fost consid ca fiind parte din corpul striat
-are legaturi complexe cu neocortexul
-este un nucleu de releu
78.Structura si conexiunile corpului striat
-striatul dorsal, ca sic el ventral, este alc din neuroni mici si mari
-pot prez pe dendritele lor spini
Neuronii mici
-cei care prez spini s n neuroni S si sunt cei mai numerosi neuroni ai striatului
-sunt neuroni de tip multipolar
-in functie de mediatia lor chimica ei pot fi de trei tipuri: S1 avand mediatorul reprezentat
de GABA, S2 contin enkefaline si S3 fiind SP-ergici
-neuronii enkefalinergici au receptori de tip D2 pentru dopamine, iar cei SP-ergici au
receptori de tip D1 pentru acelasi mediator
-neuronii mici de tip S primesc maj principalelor aferente ale stratului, iar axonii lor
constituie totalitatea eferentelor striatale
54
55
-tuberculul olfactiv este reprez de subs cenusie a spatiului perforat ant sit inaintea
bandeletei diagonale
1. Aferentele striatului ventral
a) aferente corticale
-sunt cele mai numeroase si provin din ariile limbice ale cortexului cerebral
b) aferentele amigdaliene
-din nucleul bazal lat al migdalei pornesc fibre care aj la tuberculul olfctiv
2. Eferentele striatului ventral
-se indreapta spre cei doi poli: palidusul ventral si pars reticulate e subs negre
-de la palidusul ventral eferentele ajung la nucleul dorso-median al talamusului, nuclei
liniei mediene, nuclei habenulari.
-de la pars reticulate eferentele urmeaza aceleasi cai, directa si indirecta, descrise la
striatul dorsal.
79.Capsula interna
-are forma de unghi diedru cu deschiderea laterala in care patrunde nucleul lenticular
-pe sectiune frontala prin corpii mamilari are aspectul unei lame de subs alba
-pe sect oriz trecuta prin genunchiul si spleniumul corpului calos, capsula int apare sub
forma unui unghi diedru avand lat nucleul lenticular si medial capul nucleului caudat
-prezinta mai multe segmente:
-un brat ant, limitat intre capul nucleului caudat si fata ant-sup a nucleului lenticular;
acest segm este dirijat oblic inainte si inafara si este traversat de punti de subs cenusie si
fibre care leaga nuclei caudat si lenticular
-un genunchi, aflat la jonctiunea bratului ant cu cel post, limitat lat de palidus si medial
de unghiul dintre nucleul caudat si thalamus
-un brat post, cuprins intre nucleul lenticular si thalamus
-un segm retrolenticular, care prelungeste bratul post indaratul planului trecut prin
extreme post a nucleului lenticular
-un segm sublenticular care se confunda cu reg sublenticulara
Struct capsulei interne
-in bratul ant se gasesc fibre fronto-pontine care unesc cortexul frontal cu nuclei pontici,
pedunculul ant al talamusului care leaga cortexul frontal cu nuclei dorso-median si ant ai
talamusului, fibre ale sist limbic si ale hipotalamusului ant care se indreapta spre cortexul
frontal, fibrele transversale care unesc nucleul caudat de cel lenticular.
-in genunchi se angajeaza fibrele cortico-nucleare ale caii piramidale
-prin bratul post trec fibrele cailor piramidale, fibrele cortico-rubrice, fibrele parietopontine, pedunculul sup al talamusului si fibre care unesc palidusul de nucleul
subtalamic.
-segmentul retrolenticular cuprinde radiatiile optice sau fasciculul geniculo-calcarin, fibre
ale pedunculului post al talamusului, fibre occipito-tectale si occipitocoliculare, fibre
occipito-pontine
-in segmenul sublenticular trec radiatiile acustice, fibrele temporo-pontine si fibre care
unesc cortexul insular si temporal de nucleul thalamic
-bratul post si segm retrolenticular sunt cele mai importante
80.Centrul medular
-fibrele care intra in structura centrului medular se pot clasifica in: fibre de proiectie,
fibre comisurale si fibre de asociatie
56
1. Fibrele de proiectie
-unesc scoarta cerebrala cu celelalte etaje ale nevraxului
-apartin cailor senzitivo-senzoriale sau celor motorii
-fibrele senzitivo-senaoriale sunt axoni ai neuronilor talamici de releu si reprez etapele
finale ale cailor somestezice, vizuala, auditiva si gustative
-fibrele cailor motorii apartin sistemului pyramidal
2. Fibrele comisurale
-unesc intre ele puncte simetrice sau asimetrice de pe scoarta celor doua emisfere
-intra in struct comisurilor emisf
3. Fibrele de asociatie
-unesc puncte de pe scoarta aceluiasi emisfer
-pot fi scurte unind circomvolutii vecine sau lungi care trec de la un lob emisferic la altul
formand 5 fascicule mai importante:
-fascicolul longitudinal superior sau arcuat, uneste cortexul perieto-temporo-occipital de
cel al lobului frontal
-fascicolul fronto-occipital sau subcalos care uneste cortexul frontal de cel occipital si
temporal
-fascicolul unciform leaga aria motorize a limbajului si cortexul orbito-frontal de cortexul
temporal ant
-fascicolul cingular care apartine sist limbic
-fascicolul longitudinal inf
81.Comisurile mici, transdiencefalice
-unele se dispun la niv planseului ventriculului III = comisurile planului inf
-altele sunt plasate mai aproape de plafonul ventr III = comisurile planului sup
A. Comisurile planului inf
1. Comisura lui Gauden sau intergeniculata
-dubleaza marginea post a tracturilor si a chiasmei optice, traversand hipotalamusul
2. Comisura lui Meynert sau supraoptica dorsala
-este formata din fibre comisurale ce trec prin hipotalamus si unesc nuclei lenticulari
3. Comisura lui Forel sau subtalamica
-este formata din fibre ce unesc nuclei subtalamici si zona incerta
B. Comisurile planului sup
1. Comisura alba post
-este un cordon ingust cu directie transversala, asezat pe marg post a ventr III, intre
epifiza si deschiderea apeductului mezencefalic
-prez fibre implicate in reflexe vizuale:
-fibre intercoliculare sup
-fibre care unesc aria pretectala cu nucleul ciliar al nervului oculomotor
-fibre cu orig in nuclei comisurii post, nucleul interstitial, nucleul habenular.
2. Comisura habenulara
-formata din fibre transversale care reunesc intre ei cei doi nuclei habenulari simetrici
3. Comisura intertalamica
- este inconstanta si reprez la om, cand exista, relieful nucleului comisural al nucleilor
liniei mediane a talamusului
4. Comisura alba ant
-cea mai veche comisura interemisferica d p d v filogenetic
57
-o fata sup care se afla in fundul fisurii interemisferice; prin sinusul corpului calos este
despartita de girusul cingular
-fata inf da insertie corpului fornixului; pe linia mediana se prinde marg sup a septului
pellucid; lat ei, formeaza plafonul prelungirilor frontale si a corpului ventr lat
-spleniumul este asezat deasupra epifizei si a coliculilor cvadrigemeni cu care delim
fisura transv a creierului
Struc corpului calos
-este format din cateva milioane de fibre care leaga intre ele puncte simetrice sau
nesimetrice de pe scoarta celor doua emisfere cerebrale
-ele au orig in straturile profunde ale cortexului sip e parcursul lor spre emisf opus nu dau
colat
-functiile corpului calos: functii psihice, ale perfectiunii si ale armoniei gandirii.
84.Ventriculii laterali
-sunt cavitati pereche si simetrice
-reprez lumenul primitiv al veziculelor telencefalice
-are forma de potcoava care cuprinde in concavitatea sa curbura nucleului caudat si polul
post al talamusului
Prezinta:
-un corn frontal
-un corn temporal
-un corn occipital
-raspantia ventriculara
1. Cornul frontal:
-reprez bratul sup al potcoavei vemtriculare si i se descriu doua port:
-un segm ant aflat in interiorul lobului frontal si care reprez capul cornului frontal sau
cornul frontal propriu zis
-un segm post, care se gaseste in lobul parietal si care se mai numeste corpul ventr lat
-segm sup prez: un perete sup reprez de fata inf a corpului calos, un perete inf reprez de
capul nucleului caudat si genunchiul corpului calos, un perete intern format de septul
pellucid, o marg ext care coresp jonctiunii corpului calos de nucleul caudat si o extreme
sup care coresp genunchiului corpului calos
-segm post sau corpul ventr prez: un perete sup format de fata inf a trunchiului corpului
calos, un perete inf format de corpul nucleului caudat, santul talamo-striat, thalamus si
fata sup a fornixului, un perete int format de septum pellucid la niv caruia se gaseste
orificiul interventricular pe unde ventr lat comunica cu cel diencefalic, o marg ext care
coresp unirii corpului calos de nucleul caudat
2. Cornul occipital
-prezinta:
-un perete supero-ext format din o serie de fascicole de subs alba: forcepsul mare al
corpului calos, tapetum, fasc sup al radiatiilor optice si fasc long inf
-un perete infero-int care prezinta doua proeminente: bulbul cornului post (supero-int) si
calcar avis (inf-ext)
-doua margini: supero-int si inf-ext date de reunirea peretilor
-o extreme post acoperita de fibrele forcepsului post
3. Cornul temporal sau sfenoidal
59
85.Sistemul olfactiv
Receptorii olfactivi se gasesc in grosimea mucoasei cavitatii nazale in regiunea cornetului sup si
plafonului cav nazale din dreptul lamei ciuruite a etmoidului.In grosimea mucoasei se gasesc cel
receptoare, cel de sustinere si celule bazale.
Celulele receptoare -nr bipoari=protoneuronii caii olfactive cu dendritele intreptate spre
mucoasa olfactiva unde se termina prin bastonase olfactive cu cili.Axonii merg spre lama ciuruita,
intra in craniu si fac sinapsa in bulbul olfactiv.
Receptorii gustativi se regenereaza la aprox 60 zile pe seama cel bazale.
Celulele de sustinere sunt cel secretorii de musuc care flancheaza cel receptoare.cel bazale stau
la baza regenerarii cel receptoare.Bulbul ofactiv- formatiune ovalara ce se cont post cu tr olfactiv
situat in santul orbitar intern al fetei orbitare a lobului frontal si sprijina pe lama ciuruita a
etmoidului.Are structura laminate,alcatuita din 6 straturi cu 4 tipuri de neuroni: nr mitrali, neuroni
in pamatuf,neuroni periglomerulari,neuroni granulari.Nr mitrali si neuronii in pamatuf reprezinta
deutoneuronul caii olfactive.
Axonii lor intra in structura tractului olfactiv ca fibre olfactive secundare.La extremitatea
posterioara a bulbului olfactiv se gasesc grupe de neuron ice alcatuiesc nucleul olfactiv ant.
Tractul olfactiv continua posterior bulbul olfactiv si contine fibre olfactive secundare,axonii
neuronilor mitrali si nr in pamatuf,spre extremitatea sa post tractul olfactiv se imparte in 3
brate:stria olfactiva,stria laterala, stria mediala trece pe fata mediala a emisferului spre aria
septala;stria intermediara=inconstant.Prin divergenta delimiteaza laturile ant ale sp perforat ant.
Stria olfactiva laterala si centrii corticali olfactivi.Stria lat prez un relief=trigon olfactiv la
locul de divergent de cea medial si se tremina oe girusul semilunar.Stria lat e acoperita de o lama
fina de substanta cenusie care impreuna cu girusul ambiens=. Cortexul prepiriform.Cortexul
prepiriform,preamigdalian si extreme ant a ariei entoriale= centrii corticali ai mirosului.Cortexul
piriform priemste maj fbr olfactive,proiecteaza ef spre HT,nc amigdalian,cortexul insular sic el
orbito-frontal.
Nc amigdalian primeste af de la gr pericortico-amigdalian.Aria entoriala primeste af de la
cortexul prepiriform si are conexiuni cu hipocampul,cortexul orbito-frontal.
Sist olfactiv are 2 terminale: limbic(edifica comportamentul si component afectiva la miros) si
neocortical(proceseaza perceperea constienta si discriminativa a mirosului)
86.Lobul limbic:girusul pericalos,formatia hipocampica,girusul dintat.
Girusul pericalos incepe de sub genunchiul corpului calos, de la niv girusului paraterminal si este
alcatuit din indusium. griseum si 2 striuri medulare: med si lat.
Se cont post cu o lama ingusta de subst nervoasa= girusul fasciolar care inconjoara spleniumul
corpului calos si intra in profunzimea fisurii hipocampice unde se continua cu girusul dintat.Din
extremitatea rostrala a girusului dintat se desprinde o lama nerv.=bandeleta lui Giaconini ce trece
pe sub uncusul parahipocampic si apoi pe fata med a acestuia se cont cu bandeleta
60
61
Girusul cingular ant(ariile 24 si 33) are conexiuni in ambele sensuri cu neocortexul ariei motorii
suplimentare si ariei premotorii;nc caudat, putamen si nc accumbens, cortexul insular ant, nc ant
centro-median,parafascicular si ai liniei mediane ai talamusului, nc bazal lat al amigdalei.
Girusul cingular post(ariile 23 si 31) prez conexiuni cu neocortexul parietal post, temp post si al
ariei senzitive suplimentare S11; cortexul retrosplenial, aria entoriala, nc central al talamusului si
pulvinarul.
Prezinta conexiuni reciproce cu aria septala, nc bazal al lui Meynert,subst periapeductala,aria
pretectala,coliulii sup si nc monoaminergici ai formatiei reticulate.
Port retrocomisurala corespunde ariilor corticale 26,29 si 30.Af provin de la subiculum si de la nc
ant ai talamusului,hipotalamusul lateral,locus ceruleus si nc rafeului.Ef merg spre nc and al
talamusului si girusul cingular.
Portiunea subcomisurala poate fi impartita intr-o port ant ce cuprinde cortexul peririnal si o port
post reprez de girusul parahipocampic.
Segmentul ant prez 2 santuri:sup-santul semilunar si inf-santul rinal inf.Ele separa 3
girusuri:semiluna,ambiens si aria entoriala,In profunzimea girusului semilunar se afla nc
amigdalian.Post girusului ambiens se afla uncusul parahipocampic impartit in girusul
uncinat,bandeleta lui Giaconini si girusul intralimbic.Tot segmental ant are conexiuni cu caile
olfactive.Aria entoriala este o punte de legatura intre formatiile alo si neocorticale ale lobului
temporal.Este conectata cu formatia hipocampica,cu aria septala si nc mononaminergici ai
trunchiului cerebral dar are legatura cu nc liniei mediene ai talamusului, nc acumbens
Segmentul post prez girusurile lui Andreae Retzii.Cortexul parahipocampic are rol in retinerea
verbal a cuvintelor.
100.Urechea ext
-este formata din pav urechii si conductul auditiv ext
-pav urechii este o expansiune lamelara sit inaintea apofizei mastoide, indaratul artic temporomandib
-prez doua fete si o circumferinta
-fata ext: catre mij prez o depresiune numita conca urechii care se cont cu cond auditiv ext
-in jurul concai se obs 4 reliefuri: helixul care margineste circumferinta pavilionului; incepe din int
concai prin radacina helixului care imparte conca in doua segm; dupa ce inconj circumferinta pav
se termina prin coada helixului; dedesubtul helixului se gaseste santul helixului
-antehelixul este plasat inaintea helixului si ia nastere din coada acestuia, se indreapata in sus si
se bifurca formand in mij foseta naviculara a pav
-tragusul este asezat inaintea concai
-antetragusul este sint indaratul tragusului
-fata int: priveste catre apofiza mastoida
-circumferinta pav formeaza limita intre cele doua fete
-catre partea inf a pav se gaseste lobul urechii
-pav este vasc de a temp superf si a auriculara post
-conductul auditiv ext este dispus intre conca si urechea medie
-este alc din doua parti: una int osoasa sapata in osul temporal si una ext sau fibrocartilag
-scheletul conduxtului auditiv ext este invelit pe fata int de tegumente
-conductul prez 4 pereti: ant care vine in rap cu artic temporo-mandib si condilul maxilarului inf;
post care vine in rap cu apofiza mastoida; sup in rap cu etajul mij al bazei craniului; inf in rap cu gl
parotida
-prez gl sebacee, sudoripare si peri rudimentari; gl sebacee sufera o transformare si secreta
cerumenul si se mai num gl ceruminoase
101.Urechea medie
-este o cav sapata in stanca temporalului
-cuprinsa intre canalul auditiv ext si urechea int
-prez 6 pereti, un continut si doua comunicari: una cu faringele si una cu antrul masstoidian
-circumferintei urechii medii ii putem descrie 4 pereti: sup reprez de fata ant-sup a stancii temp;
post separa urechea medie de cav din grosimea mastoidei; inf in raport cu golful venei jugulare
interne; ant care prez orif de deschidere a trompei lui eustachio sub care se obs orif de iesire al
62
nv coarda timpanului, vine in rap cu canalul carotidian; int desparte urechea medie de urechea
interna; ext sau timpanic reprez de timpan
-timpanul este o mb subtire si transparenta, asezat la extrem int a conductului auditiv ext pe care
il separa de urechea medie; prez doua extrem cu numele de poli; este constituit din 3 straturi:
epidermic la ext, mucos int si fibros la mij
-timpanul este inconj de o port osoasa
-continutul urechii medii: este reprez de oscioarele urechii, ligamente, muschi, nervi si mucoasa
urechii medii
-oscioarele sunt reprez de ciocan, nicovala si scarita
-ciocanul este asezat in raport cu timpanul si prez un cap, un gat, o coada si doua apofize
-nicovala prez un corp si doua ramuri, corpul este sit in stanca si se articuleaza cu capul
ciocanului
-scarita este sit pe peretele labirintic al urechii medii si se articuleaza cu apofiza lenticulara a
nicovalei
-
-port cea mai ant este irisul; fata ant este f pigmentata sis a cul ochilor; fata post are cul
neagra; la niv marii circumferinte se cont cu zona ciliara iar mica circumferinta delim
pupila
-pupila se gaseste in centrul irisului si are rolul de a doza cant de lumina care patrunde in
gl ocular
3. Tunica nervoasa
-se mai numeste retina
-se imparte in 3 port: post care s n retina adevarata, mij-ciliara, ant-iriana
-ult 2 sunt atrofiate
-supraf ext vine in raport cu tractusul uveal, supraf int vine in rap cu mediile refringente
si transparente
-pe supraf int prez: pata oarba sau papilla optica si pata galbena sau macule luteea
-pata oarba prez in centru o foseta unde se formeaza nv optic si la niv ei nu se percep
imagini
-pata galbena este sit in centrul polului post al gl ocular iar in centru prez foseta centrala
care este cel mai sensibil loc al retinei
-este alc din mai multe straturi: str cel mai ext este alc din conuri si bastonase
-str cel bipolare care fac sinapsa cu cele din str 3
-str de cel multipolare al caror axoni vor forma nv optic
103.Mediile transparente ale ochiului
Mediile transparente si refringente ale ochiului sunt asezate in asa fel, unele in spatele
altora, incat razele luminoase plasate de la un corp plasat la infinit, traversandu-le sa
formeze focarul lor exact pe retina. Acesta este ochiul normal sau emetrop. Daca focarul
se formeaza in spatele retinei ochiul este hipermetrop iar inainte este miop.
Primul mediu transparent situat in interiorul membranelor de invelis este umoarea apoasa.
In spatele ei se gaseste cristalinul iar in spatele acestuia umoarea sticloasa sau corpul
vitros.
Cristalinul are forma unei lentile biconvexe care are o fata anterioara convexa, o fata
posterioara mai convexa decat cea anterioara si o circumferinta.
-de la niv circumferintei pleaca un ligament libelar=zona lui Zinn, care il leaga de zona
ciliara
-la suprafata e invelit de membrana cristaliniana care poate fi impartita in cristaloida
anterioara si posterioara. Sub capsula, la nivelul fetei ant: patura epiteliala formata din
celule cubice care genereaza fibrele cristaliniene.
-centrul cristalinului e mai dens decat portiunea periferica
-are rol in acomodare modificandu-si curburile prin actiunea muschilor ciliari
-opacifierea cristalinului=cataracta
CAMERA ANTERIOARA A OCHIULUI
-limite: anterior corneea transparenta, posterior fata anterioara a cristalinului.
-este impartita de iris in 2 compartimente: anterior(intre cornee si fata ant iris) si
posterior(intre fata post a irisului si fata ant cristalin)
-compartimentele comunica intre ele prin orificiul pupilar
-umoarea apoasa este secretata de procesele filiare din compartimentul posterior>compartimentul anterior->canalul lui Schiemm-> venele pulii
64
65
-este o lama nervoasa alba care porneste de la chiasma, inconjoara fata ventro-lat a
pedunculului cerebral si aj la corpul geniculat lat
-aceste fibre form fasc retino-geniculat
-fibrele retino-geniculate sunt singurele care fac parte din calea vizuala
-fiecare tract optic contine: fibre temporale de la retina homolaterala, fibre nazale de la
retina heterolat si fibre maculare
-cele temporale sunt asezate lat, cele maculare pe axul tractului optic iar cele nazale sunt
sit medial
4. Corpul geniculat lat
-prezinta doi nuclei:
-ventral care primeste colaterale din tractul optic si este implicat in integrarea vizuomotorie
-dorsal care reprez al 3-lea neuron al caii vizuale si are o strucura laminata in 6 straturi:
laminele 1 si 2 sunt magnocelulare si laminele 3-6 sunt parvocelulare
-neuronii geniculati sunt de tip on si off
-la niv corpului geniculat se gasesc campuri receptoare de tip centru ON sau OFF
B. Etapa intracerebrala
-axonii neuronilor geniculati formeaza trei curente:
1. Curentul dorsal care ia nastere din portiunea mediala a corpului geniculat lat si adduce
imaginile din cadranele inf ale campului visual
2. Curentul ventral care ia nastere din partea lat a corpului geniculat lat si adduce
imaginile din cadranele sup ale campului visual
3. Al 3-lea current este format de fibrele din zona maculara a corpului geniculat lat.
106.Caile nervoase pentru misc reflexe ale ochilor si pt reflexul pupilo-dilatator
1. Caile reflexe pentru miscarile reflexe ale ochilor
-sunt reprez de reflexele oculomotorii: reflexe de fixare, de urmarire, de convergenta,
de divergenta si optokinetic
-calea aferenta a acestor reflexe este reprezentata de calea vizuala principala
-eferentele ajung la aria pretectala si la nuclei oculomotori accesori
-axonii acestora ajung la motoneuronii nucleilor nervilor III, IV si VI
-motilitatea voluntara sic ea reflexa folosesc aceeasi ruta
Muschii netezi intraoculari:
-sunt mm pupilei si ai corpului ciliar
-m pupilo-constrictor este dispus concentric in jurul pupilei si micsoreaza pupila
-m pupilo-dilatator se desprind radiar de pe circumferinta pupilei si dilate pupila
-pupilo-dilatatia se produce la scaderea luminozotatii, la durere, frica si emotii
puternice
-pupilo-constrictia apare la lumina, acomodarea la distante mici si somn.
2. Caile reflexului pupilo-constrictor
-calea aferenta este reprez de axoniineuronilor ganglionari W ai retinei
-calea eferenta cuprinde doi neuroni: cel preganglionar din nucleul lui Edinger si
axonii neuronilor postganglionari
3. Caile reflexului pupilo-dilatator
-acest reflex poate fi declansat de aferente vizuale, dureroase, frica
-calea eferenta are un segm intranevraxial si unul extranevraxial
66
-segm intranevraxial este reprez de fibre cu origine hipotalamica care sunt de natura
simpatica
-segm extranevraxial cuprinde doi neuroni: neuronal preganglionar reprez de nucleul
cilio-spinal si plexul carotidian alc din axonii neuronilor din ggl cilio-spinal
-dilatarea pupilei apare si in lipsa excitarii simpatico
-se poate produce si in urma unei inhibitii parasimpatice care poate fi declansata de la
niv hipotalamusului (descendent) sau ascendant prin doua curente:
-unul cu originea in formatia reticulata paramediana
-unul a carui fibre merg pe calea spino-talamica lat
107.Caile nervoase pentru reflexele pupilo-dilatator si de acomodare la distanta
1. Caile reflexului pupilo-dilatator
-acest reflex poate fi declansat de aferente vizuale, dureroase, frica
-calea eferenta are un segm intranevraxial si unul extranevraxial
-segm intranevraxial este reprez de fibre cu origine hipotalamica care sunt de natura
simpatica
-segm extranevraxial cuprinde doi neuroni: neuronal preganglionar reprez de nucleul
cilio-spinal si plexul carotidian alc din axonii neuronilor din ggl cilio-spinal
-dilatarea pupilei apare si in lipsa excitarii simpatico
-se poate produce si in urma unei inhibitii parasimpatice care poate fi declansata de la
niv hipotalamusului (descendent) sau ascendant prin doua curente:
-unul cu originea in formatia reticulata paramediana
-unul a carui fibre merg pe calea spino-talamica lat
2. Caile reflexului de acomodare la distanta
-presupune participarea cortexului visual
-calea aferenta este reprezentata de calea vizuala
-calea eferenta incepe prin fibre cortico-pretectale
-la reflexul pupilo-constrictor fibrele incep din port rostrala a nucleului lui Edinger
-la reflexul de acomodare la distanta fibrele incep de la port caudala a nucleului
Edinger
-aceste fibre ajung la orbita prin intermediul nv oculomotor
108.Sistemul gustativ
Receptorii gustative
-sunt reprez de cel epit senzoriale din mugurii gustative
-mugurii gustative prez la polul apical porul gustative
-fiecare mugure gustative contine cel senzoriale, de sustinere si bazale
-celulele senzoriale sunt alungite si prezinta cili la polul apical care ies prin porul gustativ
-celulele gustative sunt reinnoite la 10 zile cu ajutorul celulelor de sustinere care vor fi
viitoarele cel gustative
-cel bazale se dezvolta si inlocuiesc cel de sustinere care au devenit cel senzoriale
-la cel gustative ajung terminatiile nervoase ale nv facial, glosofaringian si vag
-pe suprafata limbii megurii gustative se gasesc in papilele circumvalate, foliate si
fungiforme
-la niv papilelor circumvalate si foliate, mugurii gustativi sunt foarte numerosi si asezati
pe fata lat a papilei
67
-la niv papilelor fungiforme mugurii gustative sunt mai rari si ocupa suprafata dorsala a
papilei
-mugurii gustative se mai gasesc la niv muc palatine, a faringelui si a epiglotei
-cei din muc palatine sunt sensibili pt amar si acru
-cei din muc epiglotica si faringe nu sunt sensibili la un anume gust
Calea gustativa
1. Protoneuronul
-de la receptorii gustative informatiile sunt preluate cu ajutorul fibrelor nv VII, IX si X
-aceste fibre au origini diferite: ggl geniculat, pietros si nodos
-cele care provin din ggl geniculat intra in alc nv coarda timpanului si nv mare pietros
-coarda timpanului este pt sensib din cele 2/3 ant ale limbii iar nv mare pietros este pentru
mucoasa palatine
-cele care provin din ggl pietros apartin nv gloso-faringian si aduc inf din 1/3 post a
limbii
-cele cu orig in ggl nodos apartin nv vag si aduc inf de la muc epiglotei si faringiana
2. Deutoneuronul
-se gaseste in bulb, in nucleul gustativ
-de la nucleul gustative caile gustative prez doua curente: unul neocortical si curentul
limbic cu orig in nucleul gustativ
109.Meningele spinal
Dura mater
-inveleste maduva spinarii si o separa de peretii canalului rahidian
-in dreptul gaurii occipitale se continua cu dura mater craniana
-supraf ext vine in rao cu peretii ososi ai canalului rahidian
-sup adera de fata post a corpului axisului iar inf de corpul vert sacrate 1 si 2
-dura este separate de peretii canalului rahidiande spatial epidural care ste plin cu plexuri
venoase rahidiene
-dura trimite prelungiri ant spre lig vert post si lat pe nervii spinali
-pe supraf ext se gasesc orificii prin care trec vasele si nervii
-supraf int este captusita de arahnoida
-fibrele colagene din struct durei mater sunt orientate long, circular si radiar
Arahnoida
-dedubleaza fata prof a durei mater
-fata ei interna priveste spre spatial subarahnoidian care atinge cea mai mare largime sub
terminarea maduvei = cisterna lombo-sacrata
Pia mater
-adera de supraf maduvei
-sup, se cont cu pia mater craniana iar inf se termina pe filum terminale
-fata ei ext priveste spre spatial subarahnoidian si trimite prelungiri care alc lig dintate
-lig dintate prez o marg int care este aderenta pe pia mater si o fata ext care se insera pe
dura mater
Vascularizatia meningelui spinal
-arterele provin din ramurile arterelor vertebrale, intercostale, lombare si sacrate
-venele se varsa in plexurile venoase epidurale
110.Meningele cranian
Dura mater craniana
68
4. Sin lateral
-pereche
-la niv gaurii jugulare se cont cu vena jugulara interna
-prez doua port: una oriz numita sin transvers si una verticala care cont sin transv
-reprez modul prin care sangele venos din celelalte sinusuri parasesc cutia craniana si
se varsa in venele jugulare interne
Sinusurile bazei craniului
1. Sin cavernoase
-sunt asezate pe laturile corpului sfenoidal
-este o loja cavernoasa care are 3 pereti: unul lateral reprez de dura mater, unul medial
reprez de corpul sfenoidului si unul inf care corespunde locului pe unde intra in loja
cavernoasa a carotida interna
2. Sin coronare
-reprez calea de comunicare intre venele lojei cavernoase cu cele ale lojei cavernoase
de partea opusa
3. Sin occipital transvers
-asezat pe clivus
-uneste extreme post ale lojelor cavernoase
4. Sin sfeno-parietala
-se gasesc la niv santului dintre aripa mare a sfenoidului si osul parietal
-se varsa in venele lojei cavernoase
5. Sin pietroase sup
-se gasesc pe marg sup ale stancilor temporalului
-leaga venele lojei cavernoase de sin transvers
6. Sin pietroase inf
-se varsa in vena jugulara interna
7. Sin pietro-occip
-sunt inconstante
8. Sin occip post
-sunt inconstante
112.LCR
-este un lichid clar, incolor
-provine din plasma sanguina dar concentratia constituientilor difera in cele 2 fluide
-K, Ca, glucoza, proteinele, urea si ph-ul au val mai mici in LCR decat in plasma
-celelalte componente au aceeasi concentratie in ambele fluide
-in LCR se intalnesc 1-5 elem fig pe mm3
-cantitatea totala de LCR este de 140 ml cu variatii de +/-30 ml la adult
-rata de producere a LCR este de 0,35 ml/min
-in decubit lat, pres LCR este de 65-195 mm apa
-in poz sezanda este de 30-45 cm3 apa masurata prin punctie lombara si negative la niv
ventricular
-in timpul somnului pres LCR este crescuta
-cea mai mare parte a lichidului LCR este produs la niv plexurilor coroide si mai putin de
cele din ventr lat, acest lucru fiind dem de Luschka
-lichidul poate fi produs si la niv spatiului subarahnoidian, periencefalic si spinal
70
72
-a circumferentiale scurte care provin din a cereb sup si din gr post-lat cu ram cu orig in a
cerebrala post
-a circumferentiale lungi prevenite din a cerebeloasa sup, coroidiene post si cerebrale
post
118.Vascularizatia cerebrala venoasa
Venele emisf cerebral
-sunt superficiale si prof
Venele superficiale
-se gas pe supraf ext a emisferelor unde form o bogata retea pliala
-dreneaza sangele cortexului cerebral
-venele ascendente: sunt in nr de 10-15 si sunt numite vene frontale, parietale sau
occipitale
-venele descendente: cele din jum inf a fetei lat impreuna cu cele de pe fata inf a emisf se
indreapta spre sinusurile venoase de pe baza craniului in care se deschid: sin cavernos,
pietros si transvers; este prezenta vena cerebrala lat superf
Venele profunde
-v cerebrala int se formeaza din unirea a 3 vene: v talamo-striata, vena septala si v
coroidiana
-v bazala ia nastere din unirea v cerebrale ant cu v cerebrala lat prof
-vena cerebrala mare a lui Galien: se formeaza prin unirea celor doua vene cerebrale
interne; primeste ca afluenti: vv bazale ale lui Rosenthal, vv occipitale, vv hipocampului,
ale fornixului, v caloasa post si v cerebeloasa vermiana sup
Venele cerebelului
-sunt reprez de:
-v vermiana sup care se varsa in vena mare a lui Galien
-v vermiana inf
-doua vene ventrale care pornesc din port ant a emisf cerebeloase coeresp si care se
termina in sinusurile pietroase
-doua vene dorsale care pornesc din port post a emisf cereb si se varsa in sin transverse
Venele trunchiului cerebral:
-vv mezencefalului dreneaza in sist venos galenic
-vv puntii si ale jum sup a bulbului dreneaza in sist sinusurilor pietroase
-vv jum inf a bulbului se varsa in vv spinale, condiliene si in plexul venos rahidian
119.Vascularizatia maduvei spinarii
1 Vascularizatia arteriala
-provine din aa vertebrale si din aa radiculare
-aa vertebrale trimit catre mad spinarii cate doua aa spinale sup si doua aa spinale post
-aa spinale ant: se desprin din partea sup a a vertebrale apoi se unesc pe linia mediana a
bulbului si formeaza o sg a spinala ant; coboara pe fata ant a maduvii si se termina la niv
C6-C7 dar este prelungita in tot lungul maduvii de aa radiculare ant
-aa spinale post coboara pe fata post a maduvii; sunt prelungite caudal de aa radiculare
post sub forma a doua canale arteriale plexiforme long
-aa radiculare: provin din aa segmentare: ramuri din vertebrala, cerviva sau cervicala prof
in reg cervicala; ramuri din aa intercostale in reg toracala; r din aa lombare in reg lombara
si r din aa sacrate in reg sacrata
74
In concluzie, 2/3 ant ale maduvii sunt irrigate de a spinala ant si 1/3 post este irigata de aa
spinale post
2 Vascularizatia venoasa
-pe fata ant-lat a maduvii se gas 3 vene: una mediana si doua lat, care dreneaza sangele
venos din 2/3 ant ale maduvii
-pe fata post se gas alte 3 vene: una mediana si doua post-lat care dreneaza sangele venos
din 1/3 post a maduvii
-in jurul maduvii se gasesc vv coronare perimedulare care unesc vv ant cu cele post
-toate venele se gasesc in spatial subarahnoidian si sunt drenate la plexul venos epidural
care dreneaza in vv extrarahidiene intercostale, lombare si sacrate
-sangele venos poate circula in ambele sensuri deoarece aceste vene nu prezinta valvule
75