UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DREPT

Lucrul individual
La Drept Constitutional

Conspect :Monografie (Non-Discriminarea in conditiile

constitutionalismului contemporan din R.Moldova) .

Student : Srcu Cristian, grupa:105

Profesor : Teodor Crna

Chisinau 2015
1

In prezent, in activitatea institutiilor statale ale R.Moldova tot mai frecvent se utilizeaza termenul de
constitutionalism deoarece el este fundamentul pe care se axeaza cele mai importante raporturi din
societate .Aparitia constitutionalismului este legata de organizarea constitutionala a SUA si Franta.Ideile
consitutionalismului au aparut in sec al XVII-lea in perioada luptei impotriva monarhiei absolute.Geneza lui a
fost lichidata de asa factori ca :lichidarea muncii fortate ,robiei,iobagiei,trecerea la economia de piata
,organizarea politica a statului etc.Una dintre cele mai importante sarcini ale politicii de stat se considera a fi
cultivarea ideilor constitutionale globale ce tin de drepturile omului ,democratiei,egalitate,non-discriminare
,bunastare sociala etc .Ion Guceac afirma ca evolutia constitutionalismului s-a derulat sub influenta a trei
curente:Constitutionalismul incipient ,classic-european si socialist.Constitutionalismul poate exista acolo unde
exista Constitutie ca lege fundamentala,legi constitutionale etc.Constitutionalismul reprezinta o forma de
guvernare a statului de drept ,in care relatiile dintre stat si individ sunt reglementate de normele de drept ,iar
daca exista contradictie dintre normele de drept si drepturile omului ,prioritate au drepturile omului si care
obliga statul sad ea la dispozitia tuturor persoanelor care se afla sub jurisdictia sa ,si sa functioneze pentru
bunastarea acestora prin asigurarea egalitatii ,non-discriminarii ,promovarii si respectarii drepturilor omului .
Etapa constitutionala-evenimentele si procesele sociale care au legatura directa cu
Constitutia in sens material.Prin adoptarea Constitutiei R.Moldova s-au pus bazele
constitutionalismului contemporan sub aspect democratic.Particularitatile
constitutionalismului in R.Moldova :

Realizarea principiului separatiei puterilor in stat.

Consolidarea culturii si constiintei juridice nationale.
Consacrarea,garantarea si protejarea drepturilor fundamentale ale omului.
Implementarea in viata a notiunii de stat de drept.
Toate particularitatile constitutionalismului contemporan sunt interdependente si le putem
grupa in trei categorii:
1)Realizarea principiului separatiei puterilor in stat.
2)Implementarea in viata a notiunii de stat de drept .
3)Consacrarea ,garantarea si asigurarea drepturilor omului .
Deseori ,unele pevederi din Constitutie sunt incalcate ,mai cu seama pentru populatia din stinga Nistrului
(dreptul la invatatura ,dreptul de a alege si de a fi ales etc.)
2

Statul de drept poate fi inteles ca un concept politico-juridic ce defineste o forma a regimului democratic
de guvernamint din perspectiva raporturilor dintre stat si drept ,dintre putere si lege ,prin asigurarea domniei
legii si a drepturilor omului in exercitarea puterii.Cu cit mai putine drepturi are statul cu ,cu atit mai bine poate
sa se dezvolte individul ,cu atit mai bine poate acesta trai .In statul de drept nu exista problema ca daca un
individ face ceva ,atunci numai Dumnezeu stie ce va face functionarul de stat drept
raspuns.Constitutionalismul si democratia se realizeaza acolo unde exista statul de drept ,unde drepturile
omului sunt recunoscute ca valori supreme ,unde interesele majoritatii domina asupra intereselor minoritatii
,insa se tin cont de interesele atit a majoritatii cit si minoritatii.Cea mai mare problema a organizarii
constitutionalismului este dominarea intereselor statale fata de cele ale individului ,problema mostenita de la
socialism .Pentru dezvoltarea societatii democratice ,bazate pe valori supreme ,precum respectarea drepturilor
omului ,egalitatii si demnitatii umane ,trebuie sa existe o unitate a constiintei juridice a natiunii si statului.
Drepturile omului nu sunt numai o realitate ,ci si o finalitate a intregii activitati umane .Ele reprezinta un
fenomen multiaspectual ,un sistem de idei ,conceptii despre lume bazate pe principiul umanismului.Drepturile
omului sunt parte componenta a statutului uman .Statul nu-l poate lipsi pe om de drepturile sale ,dar poate
,numai unele drepturi ale omului sa le limiteze in baza Constitutiei sau legilor .Daca un individ are un drept
,atunci puterea are obligatia corespunzatoare dreptului individului.In cazul in care o persoana are o libertate
,inseamna ca exista asa o dimensiune in viata acestui om ,in care cei care au putere nu trebuie sa intervina
.Drepturile omului reprezinta corelatia dintre putere si individ.Drepturile omului sunt acele drepturi care
apartin fiintei umane de la nastere si care sunt inalienabile si inerente pentru fiecare om in virtutea
apartenentei lui la specia umana ,si sunt recunoscute universal.
Drepturile omului in dezvoltarea lor au cunoscut ,au cunoscut trei valuri :1)Afirmarea individului ca persoana
umana .2)Al doilea val se rasfringe pe plan juridic :atita timp cit drepturile omului erau la nivel de teorii si
opinii filosofice ,acestea ramineau moarte si de neatins.3)Al treilea val se refera la aspectul colaborarii in
domeniul drepturilor omului.La extinderea drepturilor omului au contribuit doua categorii de factori :interni si
externi.
Caracteristicile drepturilor omului:
1. Inalienabilitatea si imprescriptibilitatea drepturilor .
2. Drepturile omului sunt generale si universal.
3. Drepturile omului indivizibile ,interdependente si in interconexiune.
In scopul diminuarii cazurilor de incalcare a drepturilor omului in Republica Moldova se depun eforturi
pentru a elabora mecanisme si pirghii ce ar asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale
3

,consfintite in Constitutie si in alte instrumente juridice.Numai cu eforturile conjugate pe plan international si

national ale tuturor actorilor socilali vom ajunge la un nivel inalt de respectare ,asigurare si aparare a
drepturilor omului.
Drepturile omului izvorasc din demnitatea umana ,deoarece fiecare om prezinta valoarea cea mai suprema ca
fiinta ,inzestrata cu gindire ,vointa si emotii.Fiecare din noi avem demnitate ,deoarece suntem oameni ,iar
drepturile omului servesc in calitate de aparator al demnitatii umane .
In continutul conceptului demnitatii umane sunt incluse trei aspecte:primul-demnitatea umana,ca institutie
juridical ;al doilea-garantia inviolabilitatii demnitatii umane ;al treilea-respectarea si protectia demnitatii
umane.Demnitatea este insasi esenta omului,premisa drepturilor si libertatilor lui.Cu cit mai multe calitati
positive are persoana,cu atit mai inalta este demnitatea lui.Drepturile omului se intemeiaza pe :

Principiul universalitatii drepturilor omului.

Principiul protectiei cetatenilor R.Moldova in strainatate.
Principiul protective cetatenilor straini si apatrizilor.
Principiul inadmisibilitatii extradarii sau expulzarii cetatenilor R.Moldova.
Principiul accesului liber la justitie .
Principiul neretroactivitatii legii .
Principiul prezumtiei nevinovatiei .
Principiul prioritatii reglementarilor internationale in material drepturilor omului.(Relatia dintre
dreptul international si national poate imbraca una dintre urmatoarele forme :a)o relatie de substituire;b)o

relatie de armonizare;c)relatie de coordonare;d)o relatie de coexistent;)

Principiul caracterului de exceptie al restringerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati.
Principiul egalitatii in drepturi.
Montesquieu opineaza:,,Toti oamenii trebuie sa se bucure de aceiasi fericire si de aceleasi avantaje ,fiecare
trebuie sa simta aceleasi placeri si sa nutreasca aceleasi sperante ,iar aceasta nu se poate realiza decit prin
cumpatarea generala,pentru ca ,,dragostea de democratie este dragostea de egalitate .
Generalizind cele expuse putem concluziona ca drepturile omului,demnitatea si egalitatea sunt in strinsa
legatura organic.Aceste trei elemente sunt interdependente si intr-un stat de drept stau ca trei piloni la baza
prevenirii,eradicarii si condamnarii tuturor formelor de discriminare .
Principiul egalitatii ,conform caruia toate fiintele umane au drepturi egale si ar trebui tratate egal pentru
ca dispun de demnitate umana ,sta la baza notiunii de drepturi ale omului si isi gaseste realizarea in functie
demnitatea inerenta a fiecarui individ.
4

Teoria Interactiunii Comportamentale elaborate de Rabbie ,sustine ca discriminarea in favoarea propriului

grup este un lucru pur rational,instrumental si economic.Indivizii au tendinta sa-i favorizeze pe unii membri ai
unui grup si sa-i defavorizeze pe altii.
Asadar,discriminare(din lat.-discriminatio-a diferentia)inseamna tratare inegala ,defavorizata a indivizilor ,a
categoriilor de indivizi sau a grupurilor umane ,in raport cu diverse criterii ,cum ar fi apartenenta etnica
,religioasa etc.De obicei ,discriminarea este conceputa ca un fenomen ,,structural ,de sistem sau
institutional.Dupa Bettz A.Reardon de la Universitatea Columbia ,discriminarea este o interzicere a demnitatii
umane si a drepturilor egale a celor impotriva carora se aplicaa.
Conform art.7 din Declaratia Universala a Drepturilor omului:,,Toti oamenii sunt egali in fata legii si au ,fara
nici o deosebire ,dreptul la o egala protectie a legii.Toti oamenii au dreptul la o protectie egala impotriva
oricarei discriminari care ar viola prezenta Declaratie si impotriva oricarei provocari la o asemenea
discriminare.
Carta Natiunilor Unite in art.1,55,75 stipuleaza de trei ori respectarea drepturilor si a libertatilor
fundamentale ale omului fara nici o distinctie de rasa ,sex,limba sau religie .
Art.26 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile si politice fixeaza:Toti oamenii sunt egali in fata
legii si au ,fara nici o discriminare ,dreptul la o egala protectie a legii.
Art.1(1)din Conventia UNESCO impotriva Discriminarii in Educatie stipuleaza ca ,,termenul
,,discriminareinclude orice distinctie ,exceptie ,limitare sau preferinta ,care ,bazindu-se pe rasa ,culoare
,sex,limba,religie ,opinie politica sau de alta natura ,nationalitate sau de origine sociala,situatie economica sau
familiala ,au ca scop sau drept rezultat anularea sau lezarea principiului egalitatii de tratament in invatamint ,si
anume :privarea unei persoane sau a unui grup de persoane de accesul la invatamint de orice tip si nivel,sau
limitarea drepturilor unei persoane sau a unui grup de persoane la invatamint de standard inferior ,sau crearea
conditiilor ce sunt incompatibile cu demnitatea umana.Discriminarea poate fi privita sub aspect :

Descriptiv-orice tratament diferit sau inegal.

De judecata-orice tratament diferit sau inegal care este injust.
Advers-orice tratament diferit sau inegal care cauta sa produca un dezavantaj.
De prejudecata orice tratament diferit sau inegal doar atunci cind este motivat de o prejudecata.
De ilegalitate - orice tratament diferit sau inegal doar atunci cind acesta este inegal.
Definitia de dictionar- orice tratament diferit sau inegal pe baza unei categorii care ignoreaza meritul
individual.
5

In concluzie, putem mentiona ca ,,discriminareaeste : orice tratament diferit sau inegal pe care vorbitorul o
prezuma a fi ordinar injusta.
Discriminarea se manifesta sub diverse forme:directa,multipla,indirect,tratamentul defavorizant ,intentia de a
discrimina ,hartuirea,victimizarea,ordinul de a discrimina etc.
La capitolul combaterii formelor de manifestare a discriminarii in cadrul UE s-a implementat o strategie care
s-a materializat cu adoptarea directivelor pentru implementarea principiului egalitatii de tratament pe criteriul
originii rasiale sau etnice si cu privire la egalitatea de tratament la angajare si in relatiile de munca sau
profesionale pe criteriul religiei sau a credintei ,disabilitatilor ,virstei si originii sexual.
Jurisprudenta CEDO mentioneaza ca nu toate actiunile si formele de tratament diferentiate constituie
discriminare.Prima categorie de actiuni care nu constituie discriminare o formeaza tratamentele diferentiate
care se bazeaza pe criteria rezonabile si obiective.
A doua categorie de actiuni,includ masurile pozitive masuri speciale temporare luate de catre persoane
fizice sau juridice fie pentru a preveni sau compensa dezavantajele suferite de o persoana ,un grup sau o
comunitate datorita uneia sau mai multor fapte de dicriminare,fie pentru a facilita participarea lor efectiva in
toate domeniile vietii sociale.
Orice analiza importanta a rasismului trebuie sa inceapa cu examinarea conceptului de ,,rasaca fiind
aplicabil fiintelor umane .Rasismul poate fi definit sub mai multe feluri .Rasismul-ca fiind o credinta
constienta sau inconstienta in superioritatea inerenta a unei rase fata de alta.
Rasismul institutionalizat este esecul colectiv al unei organizatii de a oferi oamenilor servicii adecvate si
profesioniste ,din cauza culorii ,culturii sau originii etnice.Conform Recomandarilor de Politica Generala,
,,discriminarea rasiala directa inseamna orice tratament diferentiat bazat pe un criteriu ,precum rasa,culoarea
,limba ,religie,nationalitate sau origine etnica ,care nu are careva justificare obiectiva sau rezonabila.In mai
multe lucrari de specialitate rasismul este caracterizat ca fiind o ideologie ,iar ,mai specific ,ca o ideologie care
legitimeaza si jutifica dominatia sau marginalizarea unei anumite ,,rasede catre alta ,,rasa.
Termenul de ,,xenofobie a aparut la inceputul sec.al XX-lea ,care din greaca inseamna <frica de
strain>.Dictionarul explicative defineste xenofobia ca fiind o frica fata de straini si de ceea ce este strain.Ea
apare mai mult in temei psihologici si sociologici.Termenul de ,,xenofobieeste in comun utilizat pentru a
proiecta sentimentele de ura raspindite intr-o natiune ,in special vis--vis de imigranti .Xenofobia este un

sentiment ,o miscare interioara ce se poate traduce sau nu intr-un comportament.Ea este ceva individual ,pe
cind rasismul este legat de un grup si atrage dupa sine o violent masiva.
Antisemitismul ca termen a aparut in anul 1873 .Acesta este o ostilitate sau ura latenta sau deschisa
indreptata spre evrei ca individuali sau spre poporul evreiesc,care duce la discriminare sociala ,economica
,institutionala,culturala sau politica.In ultimii ani ,aproape toate tarile europene au observat o crestere a
antisemitismului .OSCE a reactionat la aceasta situatie prin adoptarea in 2004,a Deciziei Permanente a
Consiliului cu privire la combaterea acestei probleme.
Intoleranta este o boala grea a Terrei ,care trebuie stearsa de pe fata planetei.Caci anume ea este usa pe care
intra rasismul ,xenofobia si antisemitismul.Intoleranta inseamna nedorinta de a recunoaste sau de a respecta
diferentele de opinii si credinte ale altor oameni.Dictionarul explicative defineste aceasta notiune ca fiind
incapacitatea mintala de a accepta controversa ,fapt ce determina subiectul sa comita acte de violenta si de
persecutie impotriva celor care exprima opinii diferite .
Aceasta se observa cind cineva nu-I permite altcuiva sa se comporte intr-un anume fel sau sa aiba pareri
diferite de ale sale .Intoleranta inseamna ca unii sunt exclusi sau respinsi pe motiv de credinte religioase
,diferenta de sex,dupa felul de a se imbraca sau de a-si aranja parul etc.Izvorul acesteia vine din instinctul
autoconservarii.Indiferent ca se declara sau nu religiosi ,oamenii sunt intoleranti pentru ca nu au ajuns sa-l
cunoasca pe Dumnezeu .
Egalitatea de sanse pentru femei si barbati semnifica lipsa barierelor politice ,economice si sociale cu
referire la participarea acestora la viata publica.Egalitatea de sanse se desavirseste prin egalitatea de tratament
si si ambele reprezinta aplicatii practice ale egalitatii si non-discriminarii.Iar in ceea ce priveste opinia publica
referitor la definirea egalitatii de sanse intre femei si barbate ,respondentii s-au pronuntat ca egalitatea sanselor
presupune egalitatea in drepturi -38%.La elaborarea reglementarilor juridice privind egalitatea de sanse pentru
femei si barbati s-a pornit de la conceptual <discriminare bazata pe sex>.Sexul reprezinta caracteristicile
biologice care disting fiintele umane ca fiind de sex masculine sau feminine.Genul social reprezinta conceptul
cu privire la diferentele sociale dintre femei si barbati ,diferente ce pot fi invatate si schimbate in timp prin
educatie.Realizarea conceptiei ,,genderpresupune atit eliminarea diferentierii ,ce are traditii inradacinate
privind aceste doua sexe,cit si tratarea ei,din punctul de vedere al dezvoltarii in perspectiva a societati.
Stereotipurile sunt acele imagini ale mintii ce sunt standardizate si atasate membrilor unui grup social si
sunt rezultatul unei sublimari de perceptie prin suprageneralizare.

Principiile sanselor egale pentru femei si barbati si ale tratamentului egal sunt obiectivele modelului social
de comportament non-discriminatoriu ,obiective care sunt atinse prin legislatie si educatie .
Toate tratatele internationale in domeniul drepturilor omului include sexul ca un criteriu protejat impotriva
discriminarii.Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare fata de femei determina rolul si
importanta femeilor in viata publica si politica,in problemele sociale si economice ,asigura egalitatea si
libertatea femeilor impotriva discriminarii in toate domeniile vietii sociale .
Moldova a aderat la CEDF si la Protocolul sau optional asumindu-si angajamentul de a asigura egalitatea
reala a femeilor si dreptul acestora de a nu fi discriminate in nici un domeniu al vietii sociale.In general
,legislatia R.Moldova nu prevede elemente discriminatorii fata de femei ,fiindu-le asigurate drepturi si libertati
egale pe plan economic,politic,social,civil si cultural.Din motivul ca oricum exista aceasta discriminare intre
femei si barbati este necesar de a intreprinde urmatoarele masuri :
1)Infiintarea Ombudsmanului impotriva discriminarii ,institutie abilitata sa elaboreze strategia
nationala in domeniu ,sa coordoneze si sa controleze aplicarea politicilor si programelor privind
egalitatea ,precum si sa evalueze progresele realizate ;sa constate si sa sanctioneze cazurile de
discriminare bazate pe sex.
2)Includerea in agenda guvernamentala a problematicii egalitatii de sanse intre femei si barbati a
programului de masuri concrete pentru aplicarea Planului National de Actiuni pentru egalitatea de
sanse intre femei si barbati.;Asigurarea finantarii necesare ,din bugetul de stat,pentru sustinerea
activitatilor si punerea in practica a masurilor de realizare a egalitatii de sanse intre femei si barbate.
Trecind de la,,genderla discriminarea virstnicilor ,se prezinta destul de important faptul ca omenirea se
confrunta cu problema imbatrinirii demografice a populatiei.Discriminarea pe criteriul de virsta se
bazeaza,totusi ,pe diferite stereotipuri.Se vehiculeaza ideea ca cu trecerea anilor capacitatile fizice si psihice
ale unei persoane sunt afectate in mod negative ,iar persoanele mai tinere sunt mai eficiente ,energice si e mai
putin costisitor de a-i invata.Trebuie de reformat metodologia de calculare a pensiei ,pentru a pune toate
categoriile de angajati in conditii egale.Si anume ,la calcularea pensiei tuturor pensionarilor sa se tina cont de
raportul ratei de inlocuire a salariului cu pensia ,care trebuie sa constituie nu mai putin de 45 % din salariul
mediu pe economie.
Persoanele cu disabilitati au nevoie de protejare impotriva discriminarii .Discriminarea la care sunt
supuse persoanele cu probleme de sanatate mintala se datoreaza statutului de victima al acestora.In R.Moldova
exista mai multe organizatii neguvernamentale care se ocupa cu apararea drepturilor persoanelor cu disabilitati
8

mintale ,printre care Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului ,preocupat si de promovarea
,constientizarea si respectarea drepturilor omului in institutiile pentru persoanele cu disabilitati mintale si
deficiente intelectuale din R.Moldova .
Vorbind despre minoritati ,pe TERRA aproximativ 10%-20% din populatie revin minoritatilor ,considerent
din care ele au nevoie de masuri speciale pentru protejarea drepturilor lor,fiindca deseori sunt dezavantajate
,discriminate si excluse din participarea la viata publica si politica.Cuvintul ,,minoritate este suplimentat de
un adjectiv ,precum :minoritate lingvistica ,etnica ,religioasa etc.Minoritatile sunt caracterizate ca grupuri ai
caror membri au o alta limba ,nationalitate ,religie ,cultura ,sau orice alta caracteristica.Minoritatile nationale
sunt asa fel de grupuri etnice nationale,comunitati sociale ,care se determina ca o parte componenta a
statului ,poseda si folosesc intr-o masura sau alta limba majoritatii ,a natiunii titular ,se identifica nu numai cu
grupul propriu etnic,ci si cu majoritatea nationala ,cu natiunea titulara si sunt cetateni ai acestui stat.Istoria
protectiei grupurilor minoritare poate fi examinata in cadrul a trei perioade:a)initiala;b)Societatii Natiunilor;
c)Perioada de dupa cel de al doilea razboi mondial;
Legea cu privire la protectia minoritatilor nationale ,la fel ca si Legea cu privire la functionarea limbilor
,abordeaza pe larg diverse drepturi lingvistice ,astfel ca :utilizarea ,accesul si raspindirea limbilor minoritare in
forma in forma scrisa si orala ,publicarea actelor oficiale in limbile moldoveneasca si rusa .Declaratia
Universala a Drepturilor omului asigura dreptul la libertatea religiei si a credintei.
Discriminarea bazata pe orientarea sexuala se defineste prin tratament jignitor in legislatie sau practica
,pe temeiul abaterii ,in mod real sau perceput ,de la paradigma heterosexuala standard.Analizind discriminarea
minoritatilor sexuale dupa subiectii care discrimineaza ,constatam ca discriminarea apare din partea societatiiexprimata prin atitudinea negative si umilitoare din partea membrilor societatii heterosexuale;din partea
statului-prin legi si acte normative ,practica judiciara etc.;din partea institutiilor de stat si a persoanelor cu
functie de raspundere prin aplicarea masurilor de constringere;din partea institutiilor private ,persoanelor
fizice si juridice ,politicienilor-prin luari de cuvint discriminatorii.
O alta categorie de persoane care se confrunta cu discriminarea sunt acele infectate cu HIV/SIDA.In
Europa jertfe ale infectiei imunodeficitare sunt in principal tinerii in virsta de pina la 29 ani.Solidaritatea
,ingrijirea si sprijinul trebuie sa stea la baza masurilor care privesc HIV/SIDA si lumea muncii.
Intr-o tara in care majoritatea populatiei este in cautarea unui loc de munca bine platit discriminarea poate
crea obstacole pentru categorii intregi de persoane vulnerabile.Codul muncii proclama protectia femeilor ,in
realitate insa le lezeaza drepturile la alegere si decizia asupra domeniului de activitate .Angajarea in cimpul
9

muncii este strategia centrala a statului pentru a scoate persoanele fizice din saracie.Ramin discriminate in
procesul angajarii in cimpul muncii persoanele cu disabilitati.Hartuirea sexuala la locul de munca reprezinta o
alta veriga slaba.Angajatorul nu are dreptul de a refuza sa angajeze un candidat pe motive de sarcina
,maternitate sau crestere a copiilor.
Angajatorul este obligat sa asigure egalitate in conditiile de munca fara deosebire dupa urmatoarele
criterii:sex,rasa,nationalitate,religie etc.El trebuie sa asigure remunerare egala pentru aceeasi prestare de
servicii si lucru de valoare egala.
Scoala este o institutie sociala profund marcata de norme ,stereotipuri si ideologii de gen,ceea ce face ca
modelele de gen transmise de ea sa fie foarte importante pentru plasarea si integrarea individului in societate
.In sensul Conventiei UNESCO privind lupta impotriva discriminarii in domeniul invatamintului ,cuvintul
,,invatamintse refera la diverse tipuri si diferite grade de invatamint.Organele de administrare publica
locala ,cit si centrala sunt obligate sa ia masurile necesare pentru a nu admite vreo segregare in institutiile de
invatamint ,iar conducerea institutiei de invatamint este obligate sa ia masurile efective pentru a preveni orice
forma de discriminare la locul invatamintului ce intervine din partea personalului pedagogic sau nepedagogic.
Discriminarea ,in RM e un fenomen frecvent intilnit .Spre regret ,nu orice cetatean are acces liber la
serviciile publice ,persoanele cu HIV/SIDA,sunt supuse marginalizarii ,neavind acces mai ales la serviciile
medicale (in aceeasi situatie se afla si romii ).In serviciile publice pot fi restrictii pe principia de cunoastere a
limbii ,in partied-pe convingeri politice ,in biserici-pe criteria de sex etc.De asemenea o alta problema de
referinta e egaliatea intre femeie si barbat ,femeia ocupind functii ,de obicei ,care nu-I ofera sanse reale de
promovare si crestere in plan professional .Persoanele cu disabilitati ce cele cu o relegie specifica par a nu fi
discriminate in cazul accesului la serviciiile publice oferite.Pentru asigurarea egalitatii dintre cetateni si
accesul liber a acestora la orice serviciu public ,trebuie sanctionat oruce comportament instigator la
discriminare ,trebuie condamnat orice act care ar viza atingerea demnitatii umane.
Prin instrumente presupunem: tratate, pacte, convenii, recomandri, rezoluii, legi, acestea evideniaz
domeniul drepturilor omului.
Mecanismele reprezint anumite structuri organizaionale (judectorii
internaionale,organizaii,comitete,consilii etc.) abilitate cu atribuii de control n acest domeniu.
Articolul 26 al Pactului Internaional privind drepturile civile i politice elucideaz prevederea interzicerii
discriminrii precum i egalitarii n faa legii i protecia egal a legii, aplicarea principiului non-discriminrii
cuprins n acest articol nu este limitat pentru drepturile care sunt prevzute n Pact.
10

Aproape toate statele europene contractate la Pact, inclusiv Republica Moldova, au acceptat dreptul la
plngere individual n respectarea clauzei cu privire la egalitate i non-discriminare al art.26 din Pact.
Protecia mpotriva discriminrii i promovarea egalitarii au fost temi proemineni n agendele internaionale
de drepturi ale omului.
Republica Moldova n regim de urgen trebuie s explice populaiei sale, efectele ratificrii acestui Protocol
i prevederile mpreuna cu beneficiile acestuia.
Convenia Internaionala privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial este primul tratat
multilateral n domeniul eliminrii tuturor formelor de discriminare, desfurata de un Comitet cu sediul ONU
din Geneva. Conform art.9 din Convenie, statele pari se angajeaz s prezinte Secretarului General al ONU,
pentru examinarea de ctre Comitet, un raport asupra msurilor de ordin legislativ, judiciar, administrativ sau
altele pe care le-au adoptat i care pun n aplicare dispoziiile prezentei Convenii. Pentru Republica Moldova
n scopul prevenirii i combaterii tuturor formelor de discriminare, se recomand s recunoasc jurisdicia
art.14 din Convenie pe teritoriul sau.
Publicarea Recomandrilor Generale cu privire la prevederile i aplicarea Conveniei au drept scop
acoperirea problemelor ce trezesc ngrijorare pe plan mondial. Funcionarea Conveniei depinde de mai muli
factori, i anume:
1.Rapoartele prezentate sau restante
2.Informaii insuficiente n rapoartele statelor, inclusive date statistice insuficiente
Un alt instrumente internaional nu mai puin important este Convenia asupra eliminrii tuturor formelor de
discriminare fa de femei. Pe lng obligaia de a condamna discriminarea fa de femei, statele pri se
angajeaz s ea expresie principiului egalitii dintre brbate i femei n constituiile lor naionale i n
legislaia corespunztoare. ns se constat n continuare n pofida acestor diverse instrumente, c femeia
continu s fie obiectul unor grave discriminri ce violeaz principiile egalitii n drepturi i respectul
demnitii umane, mpiedica femeile s-i serveasc ar i omenirea n deplintatea posibilitilor lor.
Tot aici merit a fi menionate: Convenia internaional privind suprimarea i pedepsirea crimei de apartheid,
care a fost adoptat de Adunarea General a ONU, scopul acesteia fiind suprimarea i pedepsirea
apartheidului. Convenia proclam apartheidul c fiind o crim mpotriva umanitii
Convenia cu privire la prevenirea i pedepsirea crimei de genocide, aceast declar c genocidul, indiferent
dac este comis pe timp de pace sau de rzboi, este o crim de drept internaional, definit c fiind comiterea
11

unor acte cu intenia de a distruge, n ntregime sau parial, un grup naional, etnic, rasial sau religios. n
prezent Republica Moldova este n procedura de a ratifica acest document.
Dintre principalele mecanisme create n cadrul ONU ce au atribuii directe de a preveni i combate
discriminrile, menionm:
a) Comisia ONU pentru Drepturile Omului care a stabilit mai multe mecanisme ce au legtur cu rasismul i
intolerana, raportori speciali. n mod special, are importan Raportorul Special cu privire la formele
contemporane de rasism, discriminare rasial, xenofobie i intolerant.
b)Subcomisia pentru protecia drepturilor omului-organizm subsidiar al Comisiei pentru Drepturile
Omului avnd sarcina de a face studii i a face recomandri comisiei cu privire la toate domeniile n care este
implicate.
c)Comisia privind Statutul Femeii nsrcinat cu efectuarea unor studii, rapoarte i recomandri privind
drepturile omului i chestiuni ce se refer la femei
d)naltul Comisar al UNU pentru Drepturile Omului are drept scop de a proteja i promova toate drepturile
omului, precum i de a implementa norme cu privire la acestea. Ofer cercetri, expertiz consultant i servicii
administrative organelor principale ONU etc.
Exist mai multe agenii specializate ale ONU care activeaz n vederea combaterii i prevenirii
discriminrii precum: Organizaia Internaional a Muncii (OIM) i Organizaia Naiunilor Unite pentru
Educaie, tiina i Cultura (UNESCO). OIM i focuseaz atenia pe domeniile muncii i angajrii, pe
promovarea egalitii anselor i tratamentului n aceste context, pe cnd lupta mpotriva rasismului i
discriminrii este una dintre principalele activiti ale UNESCO.
Noiunile de drepturi ale omului, egalitate i non-discriminare se afl chiar n inima proteciei
drepturilor omului de ctre Consiliul Europei, acesta considernd c discriminarea constituie o ofens
mpotriva demnitii umane. Egalitatea i non-discriminarea sun indivizibile, prejudecata puind influena
politicile celor mai serioase provocri pentru societatea de astzi.
Protecia juridic mpotriva discriminrii prevzut de Protocolul nr. 12 este completat cu activitile
Comisiei Europene mpotriva Rasismului i Intoleranei (CERI), care prin ghidurile sale pentru legislaia
naional, joac un rol esenial n combaterea rasismului i intoleranei n Europa. Protocolul stabilete dreptul
absolute de a nu fi supus discriminrii.

12

Cu privire la art.14 din Convenie se vorbete despre semnificaia proprie, dac acesta ofer protective
autonom sau doar accesorie. Recenta jurisprudena pare s evidenieze caracterul dependent al articolului,
aceast prevedere poate fi adus doar dac exist o nclcare n prima facie a unuia din drepturile i libertile
invocate.
Articolul 14 promoveaz indivizii i grupurile de indivizi, plasai n situaii similar, mpotriva discriminrii n
exercitarea drepturilor i libertilor stipulate n alte prevederi. Trebuie de observat c diferenele n tratament
nu constituie discriminare contrar art. 14. Nu orice diferen de tratament este cuprins de interzicerea acestui
articol, ci doar cele elucidate n prevederile acestuia.
n numeroase cue n care s-a aplicat acest articol, dintre principalele caracteristici se evideniaz: o
importan major are de a vedea dac tratamentul difereniat nu are o justificare rezonabil i obiectiv, se
va stabili dac dezavantajul suferit de reclamant este excesiv n relaie cu scopul legitim urmrit.
Curtea a evideniat elementele care trebuie luate n consideraie n legtur cu un tratament sau situaie de
nclcare a principiului de non-discriminare. O violare a acestuia este-n cazul n care exist un tratament
difereniat n cazuri egale, fr a fi vorba de o justificare obiectiv sau o proporionalitate dintre scopul urmrit
i mijloacele angajate.
Curtea a menionat c art.14 stabilete aa zisa discriminare pozitiv, atunci cnd o situaie de inegalitate
a fost acceptat c un obiectiv legitim al tratamentului difereniat.
O cauz elocvent este Thlimmenos contra Greciei, prin care Curtea a declarat c garania conform art.14
nu doar a acoperit egalitatea formal tratament egal n caz egal, dar i o egalitate material-n tratament inegal
n cazuri inegale.
Putem afirma c numrul cazurilor invocate conform prevederilor art.14 n mod constant crete, prin care
alegaiile de violri mpotriva romilor au n special o parte semnificativ.
CERI a recomandat c autoritile naionale s semneze i/sau s ratifice Protocolul nr.12, deoarece l
privete drept un instrument legal de o importan deosebit. Drept punct de pornire la adoptarea cruia
servete Convenia European i art.14 al acesteia.
n anul 1950, an n care Convenia European a fost adoptat, idea despre principiul de egalitate era abia n
faza de germinare. ntre perioada de adoptare a Conveniei i de adoptare a Protocolului nr.12, Adunarea
Parlamentar a emis nu mai puin de ase recomandri cernd c Comitetul de Minitrii s lrgeasc scopul
13

interzicerii discriminrii. Teama de a extinde interzicerea discriminrii la sfere care interacioneaz cu sfera
private a fost un motiv din care s-a impus ezitarea adoptrii unui protocol.
n perioada anilor 90, o nou obiecie la Protocol a fost naintat. i anume numrul mare de cereri care
parveneau la Curte.
La 26 iunie 2000, Comitetul de Minitrii a adoptat Protocolul nr.12 i a publicat raportul explicative al
acestuia. Cuvntul egalitate apare numai n preambulul Protocolului, Prile nu se oblig s previn sau s
remedieze toate cazurile de discriminare n relaiile dintre persoanele fizice. Autoritile vor avea datoria de a
oferi victimei un remediu care ar putea fi utilizat pentru a obine reabilitarea i restabilirea n drepturi.
Concluzia ar fi urmtoarea: curile i organele cvasijudiciare dispun de un instrument util, precum este
Protocolul nr.12, acesta nu substituie n ntregime conveniile ONU care sunt mult mai largi n aceste aspect.
O provocare important astzi n Europa este de a asigura c lupta mpotriva violenei teroriste a fie
desfurat efectiv, anumite state angajndu-se n adoptarea i implementarea msurilor antiteroriste. Deoarece
societile care au fost supuse ameninrilor au demonstrate dorina s sacrifice libertatea ctorva pentru
securitatea multora, terorismul fiind o ameninare serioas pentru drepturile omului i securitatea uman.
Discriminarea privind imigraia i cetenia este o alt problem stringent.,multe guverne s-au manifestat
avnd drept scop de a pstra n afar teritoriilor lor sau de a exclude teroritii suspeci.
Tratatul de la Amsterdam odat intrat n vigoare a adugat o nou prevedere, art.13, prin care a mputernicit
Uniunea s adopte msuri pentru combaterea discriminrii pe criteriul de sex, origine rasial sau etnic,religie
sau credina, disponibilitate, vrsta i orientare sexual. n anul 2000 adoptnd dou Directive cu privire la
discriminare:
1.Directiva asupra Egalitii Rasiale;
2.Directive asupra Egalitii la Angajare.
Lista nonexhaustiva a criteriilor de discriminare din Protocolul nr.12 ofer un instrument flexibil n
confruntarea cu formele diverse de discriminare.,pe cnd legislaia UE difer n aceast privin, i anume criteriile de discriminare n Protocol permit adaptarea fa de schimbrile sociale. Extinderea Uniunii n 2004 a
evideniat provocri sociale suplimentare.
Una din prile forte ale legislaiei UE privete combaterea discriminrii n cadrul interaciunilor sociale
cotidiene, dei Protocolul ofer o focusare direct, fcndu-se o clar distincie ntre discriminarea direct, care
14

nu este deschis pentru justificare i cea indirect, unde justificare obiectiv rmne a fi posibil. Acesta
prevede p protective mpotriva discriminrii prin toat sfera public u un respectul unor criteriul nelimitate.
Concluzia ar fi urmtoarea: nu este ndeajuns pentru statele UE s se bazeze pe implementarea Directivelor
UE, Protocolul nr.12 completndu-le prin prevederea unui principiu de non-discriminare larg i nu doar.
Pentru Republica Moldova sunt toate premisele de a ratifica Protocolul, aceast fiind impus i de Planul de
Aciune UE-RM. Datorit acestuia se vor preveni i condamna mult mai efectiv discriminrile pe teritoriul
Republicii Moldova.
Mecanismele europene n prevenirea i combaterea discriminrilor reprezint structuri organizaionale
specializate, abilitate cu funcia de control n acest domeniu. Cele mai importante mecanisme la nivel european
fiind: Comisia European mpotriva Rasismului i Intoleranei (CERI) lucrul sau se focuseaz pe
monitorizarea rasismului,discriminrii rasiale, xenofobiei, antisemitismului i intoleranei din statele membre
ale Consiliului Europei, prin pregtirea rapoartelor pe ara.
Rapoartele CERI conin analize i recomandri cu privire la confruntarea i tratarea problemelor identificare
din ara respectiv. ns sistemele de monitorizare naionale nu sunt ntotdeauna satisfctoare, nu exist un
sistem de ncredere a colectrii informaiei.
Un alt instrument i mecanism la nivel european este Convenia-cadru pentru protecia minoritilor
naionale, prile angajndu-se s promoveze egalitatea deplin i efectiv a persoanelor aparinnd
minoritilor naionale n toate domeniile vieii. Bazat fiind pe un sistem de rapoarte, prezentat ntr-un interval
de un an.
Activitile Comisarului pentru Drepturile omului n domeniul prevenirii i combaterii discriminrii constau
n organizarea de seminare i conferine, scopul Comisarului fiind i realizarea unor sarcini foarte importante
(promovarea respectului pentru drepturile omului etc.). Acesta nu are puteri legale de constrngere, opiniile
sale purtnd un caracter moral semnificativ.
Central European de Monitorizare a Rasismului i Xenofobiei (CEM) are scopul de a ajuta UE s ia msuri
sau s adopte anumite direcii de aciune mpotriva rasismului i xenofobiei, acesta mai ofer date i informaii
obiective cu privire la aceste fenomene.
Biroul pentru Instituii Democratice i Drepturile Omului (ODIHR) este una dintre instituiile OSCE
responsabile de promovarea drepturilor omului, democraiei i a statului de drept. Direciile n care acioneaz:
15

1.Sprijin desfurarea de alegeri democratice prin intermediul misiunilor de observatori;

2.Organizeaz programe de instruire n domeniul drepturilor omului pentru autoritile publice, societatea
civil i membrii OSCE;
3.Implementeaz programe de mbuntire a situaiei femeilor n regiunea OSCE. i multe altele.
Oferind suport statelor participante n implementarea angajamentelor OSCE i fortificarea reaciei lor la
crimele de ur i cazurile de rasism etc.
S-a constatat c societatea civil ar trebui s fie deschis pentru integrarea tuturor persoanelor, inclusive a
celor aparinnd minoritilor naionale, iar obiectivul unei bune guvernri democratice este de a servi nevoile
i interesele ntregii populaii.
Adernd la anumite instrumente internaional, cum ar fi: Declaraia Universal a Drepturilor Omului,
Convenia european pentru aprarea drepturilor i a libertilor fundamentale ale omului etc., RM i-a asumat
obligaii primordiale de a respecta demnitatea, drepturile omului i non-discriminarea pentru fiecare persoan
ce se afl sub jurisdicia s. Normele internaional n domeniul drepturilor omului au prioritate doar asuprea
legilor interne, nu i asupra celor constituionale. n Constituii sunt mai puine criterii asupra crora se aplic
principiul non-discriminrii, fapt pentru care se ofer posibilitatea c CtEDO s condamne RM pentru
neaplicarea criteriilor de protecie ce sunt stabilite de CEDO.
Principiul egalitii i principiul non-discriminrii interdependente fiind sunt necesare ntr-un sistem juridic
reprezentnd o condiie a constituionalismului contemporan i a statului de drept. Pentru c principiile
afirmate n Constituie s fie aplicate n practic, este nevoie de dezvoltarea lor n cadrul sistemului legislative
al RM,de aceea Codul penal, Codul de procedura penale, Codul cu privire la contraveniile administrative,
Codul electoral etc. trebuie modificate i aduse la condiia necesar.
Locuitorii RM au dreptul la asigurarea sntii, fr vreo oarecare deosebire, Legea cu privirea la egalitatea
de anse ntre femei i brbai condamn discriminarea direct,indirect. Dat fiind faptul c n Republica
Moldova nu exist un act normativ cuprinztor, desemnat s combat discriminarea n toate domeniile vieii,
inclusiv dispoziii pentru compensaii i sanciuni, se recomand c autoritile s ia msuri de prevenire i
potenial protective mpotriva oricrei manifestri sporite a unui asemenea comportament.
n prezent sunt necesare unele reglementri special care s stabileasc comportamentele considerate n
viziunea legiuitorului, c fiind discriminatorii i a creeze mecanismul prin care orice tip de discriminare s
poat fi sancionata i eliminate. Din petiiile adresate avocailor parlamentari se constat discriminri bazate
pe ras, culoare, limb, religie sau apartenena la minoritate naional sau sexual.
16

Romii din Republica Moldova sunt discriminate n domeniul nvmntului, n ce privete angajarea n
cmpul muncii, acordarea spaiului locative. Femeile sunt discriminate n sfera relaiilor de munc pe criteriul
statutului matrimonial i vrstei. Referindu-ne la categoria de persoane private de libertate, se evideniaz c
toate care nainteaz plngeri declar c sunt discriminate n drepturile lor, concluzia fiind c discriminarea n
Republica Moldova a atins cote ngrijortoare.
n aceast priina, se evideniaz necesitatea adoptrii unei legi cu scopul prevenirii i combaterii
discriminrii, Legea Republicii Moldova cu privire la asigurarea egalitii de anse ntre femei i brbai
reprezint un prim pas, ns nu creeaz o instituie viabil de implementare a acestei legi, considerente din care
este necesar i o lege cu privire la prevenirea i eradicarea tuturor formelor de discriminare pe baza tuturor
criteriilor, nu numai pe cel de sex, lege cu privire la non-discriminare, avnd menirea i de a asigura accesul
egal la cadrul juridic existent.
Legea va oferi posibilitatea de a asigura dezvoltarea activismului societii n domeniul drepturilor omului,
acaparnd toate criteriile de discriminare n toate domeniile vieii. Scopul acesteia va fi i de a activiza i
eficientiza Ombudsmanul c institute i instrument de protective a drepturilor omului.
Preconizata lege are drept obiective de a preveni,a interzice eradica orice form de discriminare, asigurnd
fiecrei finite umane: egalitatea n faa legii, egalitatea de tratament, anse i oportuniti de participare n viaa
public, protecia efectiv mpotriva discriminrii.
Proiectul de Lege cu privire la non-discriminare n Republica Moldova este constituit din ase capitole.
Primul capitol conine dispoziii generale ce se refer la formele de manifestare a discriminrii; la noiunea de
discriminare direct, indirect, segregare, hruire inclusive cea sexual etc.; la formele agravante ale
discriminrii. Capitolul doi este denumit Egalitatea n activitatea social-economic, Capitolul trei- Egalitatea
n sfera educaionala, Capitolul patru- Egalitatea n accesul la serviciile publice, Capitolul cinci- Protecia n
exercitarea altor drepturi. n vederea implementrii de Legii cu privire la non-discriminare n Republica
Moldova se instituie instituia Ombudsmanului mpotriva Discriminrii prevedere cuprins n Capitolul ase, cu
denumirea Ombudsmanului mpotriva Discriminrii, iar Capitolul apte conine dispoziii finale i tranzitorii.
Conform standardelor internaional, Republica Moldova trebuie nu numai s interzic i s previn
discriminarea, ci i a asigure un mecanism eficient de depunere a
victimelor i a stabileasc sanciuni pentru acte de discriminare. Instituiile din Republica Moldova abilitate
cu atribuii n domeniul prevenirii i combaterii discriminrii pot fi clasificate dup mai multe criterii:
17

Dup abilitarea cu putere statal. Instituii statale (Parlamentul, Guvernul,Ministerele, Inspecia

Muncii, Departamentul relaii interetnice etc.) i nestatale (organizaii neguvernamentale, fundaiile,

patronatele i organizaiile internaional).

Dup procedur de examinare. Instituii judiciare (instanele de fond, curile de apel i Curtea
Suprem de Justiie) i extrajudiciare (att instituiile statale ct i extrastatale, cu excepia instanelor de
judecat).

Dup puterea hotrrilor adoptate. Instituiile cror hotrrile poara un caracter obligatoriu, i a celor
care poart caracter de recomandare.
Dup aspectul teritorial. Instituii ce au jurisdicie la nivel naional, i nivel local.
Dup specializarea instituiilor. Instituii ce au n atribuiile lor, pe lng toate celelalte atribuii,
prevenirea la nivel general i combaterea discriminrii, i a dou categorie instituii specializate doar n
domeniul prevenirii i combaterii discriminrii.
Instituiile statale, n vederea obinerii rezultatelor eficiente n domeniul asigurrii principiilor egalitii i
non-discriminrii, trebuie s colaboreze cu instituiile nestatale.
Parlamentul are un rol-cheie n protejarea drepturilor omului i, n special, n combaterea discriminrii i
susinerea ideii de toleran naional. Parlamentarii la rndul sau trebuie s se sprijine pe o cultur a
drepturilor omului i a toleranei. Avnd diverse competene n acest sens, pentru asigurarea executrii legilor
i hotrrilor n cadrul Parlamentului RM au fost create 10 comiii permanente. Comisia pentru drepturile
omului, Comisia pentru protecie social, sntate i familie etc. aceste comiii ocupndu-se n multe cazuri cu
protecia drepturilor omului, i de asemenea, n prevenirea i combaterea formelor de discriminare, avnd de
asemenea obligaia de a proteja drepturile economice, cultural i sociale.
Rolul Guvernului n combaterea discriminrii, este la fel, important, acesta asigur legalitatea, ordinea
public,drepturile i libertile cetenilor; realizeaz drepturilor constituionale ale cetenilor n domeniul
asigurrilor sociale; ia msuri pentru realizarea drepturilor cetenilor la munc etc. n scopul prevenirii i
combaterii discriminrii n mod complex, trebuie: s prezinte periodic Parlamentului rapoarte; s aplice aciuni
pozitive menite s asigure principiul egalitii i non-discriminrii, s aprobe planuri i strategii naionale, s
monitorizeze etc. Fiecare minister aduce aportul sau n realizarea acestor obiective, n dependen de sfera pe
care o cuprinde i de relaiile pe care le are sub monitorizarea i competena s. Departamentul Relaii
Interetnice este subordonat Guvernului i este responsabil de implementarea politicii acestuia n relaiile
interetnice i cooperarea cu societatea civil n acest sens, colabornd cu 65 de organizaii socio-culturale care
reprezint diferite grupuri etnice. Instituia Ombudsmanului are n competena s asigure respectarea
drepturilor i libertilor constituionale ale omului de ctre organismele administrative locale i naionale, de
18

ctre instituii, organizaii i ntreprinderi, indiferent de tipul lor de proprietate etc. termenul de ombudsman
pentru cetenii UE este egal cu protecia drepturilor omului, n RM pentru eficientizarea i promovarea
instituiei Ombudsmanului, este necesar instituirea ombudsmenilor specializai, printre care i instituia
Ombudsmanului mpotriva Discriminrii.
Organizaiile neguvernamentale sunt cele mai efective n domeniul prevenirii discriminrii, chiar mai
efective dect unele instituii statale. Termenul de ONG se refer la foarte multe organizaii, constituite n mod
oficial sau nu, obiectivele lor ne fiind obinerea de profit, i relaiile umanitare i de cooperare, strduindu-se
s promoveze drepturile omului, s aline suferinele, protejeze mediul ambient etc.
O organizaie neguvernamental este un grup local, naional sau internaional, cu personalitate juridic,
scopurile sale sunt s promoveze bunstarea prin implicarea n problemele sociale i politice. Rolul unui ONG
este de a verifica, monitoriza i critic aciunile guvernelor i ale sectorului privat, de a suplimenta i de a
complimenta rolul guvernului n combaterea discriminrii, de a asista indivizii i grupurile n a-i realiza
drepturile. Activitile i serviciile pe care le poate oferi sunt:

Contientizare;
Monitorizarea/influenarea dezvoltrii politicilor i a legii;
Litigii;
Metode alternative de rezolvare a disputelor incluznd medierea;
Campanii plednd pentru schimbarea n practic.

Anume ONG-urile s-au dovedit a fi n cele mai dese cazuri un important catalizator al deciziilor politice.
La apariia oricror instituii naionale n domeniul proteciei drepturilor omului contribuie cel puin doi
factori principali:

Factorii interni;
Factorii externi.

Instituii specializate pentru combaterea rasismului, xenofobiei, antisemitismului, i intoleranei exist n

prezent n mai mult de 20 de state europene. n Republica Moldova a fost lansat, n aprilie 2007, Proiectul
Promovarea politicilor non-discriminare n Republica Moldova. Drepturile minoritilor etnice, ale
tineretului, persoanelor cu dizabiliti, minoritilor sexual, ale femeilor etc. sunt protejate de diverse
organizaii.

19

n anii 60-70 ai sec. al XX-lea a fost creat un ir de organizaii internaional care au menirea de a proteja
drepturile omului. n anii 80, Comisia ONU pentru Drepturile Omului a propus s fie incluse n ordinea zilei a
edinelor anuale problemele legate de organizaii naionale. Pe de o parte, ONU trebuie s fie un centru de
colectare a informaiei i al schimbului de experien, iar, pe de alt parte, organizaiile naionale trebuie s fie
nite centre de rspndire a materialelor ONU, n afar de care un rol deosebit de important n crearea
instituiei ombudsmanului din rile europene l-a jucat i Consiliul Europei.
Cel mai important pas n domeniul crerii instituiilor naionale n domeniul proteciei drepturilor omului s-a
fcut prima Consftuire Internaional cu privire la problemele instituiilor naionale n domeniul protejrii i
promovrii drepturilor omului. Realiznd n practic Principiile de la Paris ,majoritatea rilor au creat sau sunt
pe calea crerii instituiilor naionale de promovare i protective a drepturilor omului, care pot lua diferite
forme:

Comiii pentru drepturile omului;

Instituia ombudsmanului;
Instituii naionale specializate.

Comisiile pentru drepturile omului au sarcinile sale privind domeniile n care acestea sunt implicate.
Iinstituia ombudsmanului exist n mai mult de 120 de state,iar instituiile naionale specializate sunt create
pentru promovarea politicii guvernamentale desfurat pentru protecia grupurilor vulnerabile i a celor
minoritare.
Instituia Ombudsmanului s-a dovedit a fi una dintre cele mai eficace instituii n susinerea principiilor
statului democratic, astfel cptndu-i popularitate n rile Europei, inclusive ale CSI, caracterizndu-se
printr-un grad nalt de adaptabilitate.
Privind originea instituiei Ombudsmanului aceast ine de statul suedez, ombudsmanul fiind garania
eficient mpotriva abuzurilor din partea sistemului judiciar i al administraiei publice. n Suedia exist dou
categorii de ombudsmeni: parlamentari i specializai. Parlamentul alege patru ombudsmeni pe patru ani, n ce
privete Ombudsmeni specializai, acetia sunt desemnai de Guvern n numeroase domenii c: concuren,
consumatorii, ajutor persoanelor supuse discriminrii, egalitatea de anse, public pentru pres.
Conform legislaiei mai multor ri n acest domeniu, ombudsmeni pot fi : naionali, teritoriali, de ramur. Cu
competena generala pe tot teritoriul statului, teritoriul sub Jurizdicia sa, care poate fi municipiu sau regiune.
Ombudsmanul specializat se specializeaz n domeniile: libertatea presei; ocrotirea sntii; aprarea
20

drepturilor minoritilor naionale; activitatea n domeniul antimonopolului; aprarea drepturilor

consumatorilor i desigur egalitatea n drepturi. n Moldova se remarc necesitatea schimbrii denumirii
instituiei, dar nu n Oficiul avocailor parlamentari, ci n formula Ombudsmanului, la fel u crearea
Ombudsmenilor specializai pentru prevenirea i combaterea discriminrii. Republica Moldova are nevoie de
atia Ombudsmeni specializai, cte domenii problematice de asigurare a drepturilor omului avem, aplicnd
att criteriul subiectiv, ct i cel obiectiv.
Un dezavantaj ar fi c n urma numirii ombudsmenilor specializai s-ar mri numrul de funcionari, va fi
nevoie de noi oficii, provocnd astfel cheltuieli suplimentare neprevzute de bugetul de stat. Cu toate acestea
instituia Ombudsmanului a avut i continu s aib scopuri nobile,i anume asigurarea principiului egalitii i
non-discriminrii tuturor persoanelor ce cad sub jurisdicia s.

Statutul Ombudsmanului mpotriva discriminrii

Prin statut se subneleg drepturile i obligaiile persoanei numite n aceast funcie, precum i garaniile ce
asigur exercitarea acestora. Statutul Ombudsmanului mpotriva discriminrii trebuie s fie inclus n
Constituie, i reglementat detaliat printr-o lege organic.
Pentru a aborda acest subiect se va face referin la alte state, deoarece Republica Moldova nu are pn n
prezent o lege ce ar reglementa aceast instituie, ns n cele ce urmeaz vor fi expuse instituii specializate
mpotriva discriminrii existente i funcionale n prezent.
n Belgia exist Centru pentru Oportuniti Egale i Lupta mpotriva Rasismului, scopul acestuia este de a
promova egalitatea i de a combate toate formele de discriminare. Are un caracter judiciar i i desfoar
funciile independent i imparial. n Danemarca exist Institutul Danez pentru Drepturile Omului, organ
specializat ce are drept scop promovarea tratamentului egal i combaterea discriminrii pe baz de ras sau
origine etnic. n Finlanda Oficiul Ombudsmanului pentru Minoriti, n responsabilitatea s intrnd
promovarea bunelor relaii etnice, monitorizare i supravegherea acestora n cadrul relaiilor respective etc. n
Ungaria funcioneaz Comisarul Parlamentar pentru Drepturile Minoritilor Naionale i Etnice cu dou
responsabiliti de baz: supravegherea crerii legii privind drepturile minoritilor naionale i etnice i
implementarea acesteia. Nu e nevoie de continuat cu alte ri, sensul per ansamblu fiind recepionat i din
exemplele sus menionate.

21

Ombudsmanului mpotriva Discriminrii din Republica Moldova, ar trebui s fie o instituie public de stat n
domeniul discriminrii, cu personalitate juridic, create de stat cu scopul eradicrii discriminrii sub orice
form, independent i imparial, aflat sub controlul parlamentar, care asigur respectarea i aplicarea
principiilor egalitii i non-discriminrii, n conformitate cu Constituia i legile RM, cu actele juridice
internaionale cu privire la drepturile omului i non-discriminarea la care RM este parte.
Scopul Ombudsmanului mpotriva Discriminrii este de a preveni,interzice i eradica orice form de
discriminare, asigurnd fiecrei finite umane:
1.
2.
3.

Egalitatea n faa legii;

Egalitatea n tratament, anse i oportuniti de participare n viaa public;
Protecia efectiv mpotriva discriminrii.

n activitatea s ombudsmenii sunt independeni fa de toate autoritile publice, principiu ce constituie

piatra de temelie a acestei instituii. Independena nsemnnd acordarea unei anumite liberti n aciuni,
desfurndu-i activitatea independent de oricare alt persoan, organizaie sau organ. Acesta i stabilete
regulile procedural proprii, aceste reguli nespunndu-se schimbrilor din afar, ns orice instituie poate fi
independent doar atunci cnd personalul care lucreaz acolo este independent. Durata mandatului se face n
scopul garantrii independenei ombudsmanului, avnd o nsemntate deosebit n exercitarea atribuiilor de
ctre acesta. Acordarea anumitor privilegii i imuniti ombudsmenilor reprezint nc o metod juridic ce
garanteaz independent acestora.
n corespundere cu baza legislative, instituia Ombudsmanului mpotriva Discriminrii este responsabil pe
plan juridic i financiar n fa Parlamentului, cui i prezint dri de seam detaliate cu privire la activitatea s,
acesta de asemeni este responsabil de elaborarea i aplicarea politicii publice n material non-discriminrii, n
acest sens colabornd cu Centrul pentru Drepturile Omului, organele naionale publice central i locale,
organizaiile naionale obteti etc.
Prin naiunea de organizare se subnelege procedura de formare, cerinele naintate candidailor la
funcia de ombudsmeni, termenul mandatelor, organele ce sunt abilitatea de a alege Ombudsmanului mpotriva
Discriminrii. Drept exemplu se prezint structura organizatoric a Consiliului Naional pentru Combaterea
Discriminrii din Romnia. CNCD are urmtoarea structura organizatoric:
Preedintele Consiliului, Colegiul Director, Direcia pentru Asigurarea Non-discriminrii, Direcia Politici
Afirmative i Studii, Corpul de inspecie i Serviciul Economic i Administrai. Membrii Colegiului Director
sunt numii pe o perioad de 7 ani, iar mandatul lor poate fi nnoit o singur dat.
22

Instituia Ombudsmanului mpotriva Discriminrii din Republica Moldova ar trebui s fie compus din
Consiliu al Ombudsmenilor specializai (5 membrii numii de ctre Parlament la propunerea societii civile),
Preedinte i personal de specialitate. Poate fi numit membru al Consiliu al Ombudsmenilor specializai orice
cetean al RM, liceniat n drept, care nu are antecedente penale, are capacitate de exerciiu etc. propunerile
privind candidaturile naintate fiind Biroului Permanent al Parlamentului, iar numirea n funcie se va face cu
votul majoritii deputailor alegi.
Preedintele instituiei Ombudsmanului mpotriva Discriminrii este desemnat de ctre Parlament din rndul
membrilor Consiliului Ombudsmenilor specializai la propunerea Preedintelui de Parlament, acesta
efectueaz conducerea general, reprezentnd instituia n relaiile cu tterii, conducnd edinele etc., de
asemenea emite ordine cu caracter individual.
Instituia Ombudsmanului mpotriva Discriminrii va dispune de buget propriu, fcnd parte din bugetul de
stat. Membrii Consiliului nu pot fi trai la rspundere penal sau administrative. De o importan major este
c majoritatea categoriilor care sunt supuse discriminrii s aib reprezentani n structura Ombudsmanului
mpotriva Discriminrii.
Prin competent se subnelege ansamblul de atribuii procesuale, material, i organizatorice cu care este
dotat instituia Ombudsmanului mpotriva Discriminrii. Competent material se extinde asupra unei
multitudini de acte juridice, care au c obiect drepturile omului, i respectiv egalitatea i non-discriminarea.
Principiile de la Paris recomand statelor s foloseasc nemijlocit c temei legal formularea nclcarea
drepturilor omului prevzute de pacte i tratate internaional la care statul este parte.
n exercitarea funciilor sale Ombudsmanul se conduse de anumite reguli: litigiile s fie soluionate pe cale
amiabil, s informeze petiionarul despre drepturile sale i s-i recomande diferite ci de rezolvare a
problemei i altele. Atribuiile instituiilor naionale specializate n prevenirea i combaterea discriminrii dei
difer de la stat la stat, trebuie s in cont de art.13 din Directiva Consiliului 2000/43/CE din 29 iunie 2000 de
aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor, fr deosebire de origine rasial sau etnic.
Atribuiile instituiei Ombudsmanului mpotriva Discriminrii fiind urmtoarele:
Interzicerea discriminrii;
Sancionarea discriminrii;
Politicile publice;
Aparatul propriul de lucru;

23

n soluionarea actelor de discriminare, Membrii Consiliului Ombudsmenilor au calitate de ageni

constatatori i de organ care aplic sanciuni pentru contraveniile stabilite prin Legea cu privire la nondiscriminare, n acest scot emind hotrri, decizii,instruciuni i recomandri, cu votul majoritar al tuturor
membrilor.
edinele Consiliului Ombudsmenilor specializai sunt publice, n cazul n care petiionarul solicit expres
acest lucru. La cererea acestora, reprezentanii legali ai autoritilor i instituiilor publice, ai persoanelor
juridice, precum i persoanele fizice supuse controlului au obligaia:
S pun la dispoziie orice act care ar putea ajuta la clarificarea obiectivului controlului;
S dea informaii i explicaii verbale i n scris, n legtur cu problemele care formeaz obiectul
controlului;
S elibereze copiile documentelor solicitate, i nu doar.

n toate cazurile de discriminare prevzute de Legea non-discriminare, persoanele discriminate au dreptul la

50% din suma amenzii i a pretind despgubiri proporional cu prejudicial suferit, restabilirea situaiei
anterioare, de-asemenea orice remediu efectiv, potrivit dreptului comun.
n material sanciunilor contravenionale, calitatea de agent constatator i de organ care aplic sanciunile
revine Consiliului Ombudsmenilor specializat, procesul-verbal poate fi contestat n justiie. n toate cazurile
dac se solicit msuri reparatorii, competent aparine instanelor judectoreti, ci nu instituiei
Ombudsmanului mpotriva Discriminrii. Judectorul avnd dreptul c, soluionnd o cerere de despgubiri,
sad ea propria calificare faptei respective, indiferent de decizia dat de instituia Ombudsmanului mpotriva
Discriminrii.
Instituia Ombudsmanului mpotriva Discriminrii poate depune cereri n fa instanelor de judecat pentru
a-i fi retras licena de funcionare a persoanelor juridice de ctre autoritile eminente, care printr-o aciuni
discriminatore, cauzeaz un prejudiciu semnificativ sau care, dei cauzeaz un prejudiciu redus, ncalc n mod
repetat prevederile legislaie cu privire la non-discriminare.
In ce priveste Ombudsmenii specializati ,acestia sunt desemnati de guvern in urmatoarele domenii :
-Ombudsmanul pentru consumatori ;
-Ombudsmanul pentru concurenta ;
-Ombudsmanul pentru eliminarea discriminarii etnice ;
-Ombudsmanul pentru egalitatea de sanse ;
-Ombudsmanul public pentru presa ;
24

-Ombudsmanul municipal.
Ombudsmanul specializat,a carui competenta este limitata de criteriul obiectiv,cel mai des se specializeaza in
urmatoarele domenii ale vietii sociale :
libertatea presei ;
ocrotirea sanatatii ;
apararea drepturilor minoritatilor nationale ;
activitatea in domeniul anti monopolului ;
apararea drepturilor consumatorilor ;
egalitatea in drepturi;

Concluzii si recomandari
1.Constitutionalismul este fundamentul pe care se axeaza cele mai importante raporturi din societate ;
2.Constitutionalismul este un fenomen social care se afla in continuu dezvoltare ;
3.In opinia noastra constitutionalismul,in acceptiunea sa contemporana reprezinta o forma de guvernare a statului
de drept in care relatiile dintre stat si individ sunt reglementate de normele de drept ;
4.Toate particularitatile constitutionalismului contemporan sint interdependente si le putem grupa in 3 categorii :
-Realizartea principiului separatiei puterilor in stat ;
-Implimentarea in viata a notiunii stat de drept ;
-Consacrarea ,garantarea si protejarea drepturile omului si asigurarea non-discriminarii .
5.Soarta stabilirii constitutionalismului in conditiile contemporane in RM depinde de succesul stabilirii
coraporturilor dintre componentele criteriilor de stat in baza si limitele actualei Constitutii.
6.Constitutia si legislatia RM sunt neuniform aplicate atit din punct de vedere geografi ,cit si material,ceea ce
conduce la diminuareaincrederii in institutiile statale,genereaza haosul juridic si determina crearea conditiilor de
diferite abuzuri din cartea functionarilor.
7.Statul de drept este acel stat care promoveaza,consacra si garantea drepturile si libertatile omului respectind
principiul egalitatii si al non discriminarii ;
8.In opinia noastra avem mai multe obstacole in dezvoltarea constitutionalismului din RM cum ar fi incalcarea
drepturilor si libertatilor omului.
9.Precum dezvoltarea societatii democratice bazare pe valori supreme precum respectarea drepturilor
omului,egalitatii si demnitatii umane.
25

10.In vizunea noastra drepturile omului sint acele drepturi care apartin fiintei umane de la nastere.
11.Drepturile omului izvorasc din demnitatea umana.
12.Fiecare trebuie sa-sai apere demnitatea,drepturile libertatile sale prin mijloace care nu sint interzise de lege.
13.In cadrul sistemului constitutional drepturile omului se intemeiaza pe principii care fie ca sunt reflectate direct
in constitutie ;
14.In opinia noastra prin respectarea principiului egalitatii in drepturi pentru toti indiferent de sex rasa
religie,apartenenta politica ;
15.Daca examinam continutul principiului egalitatii care este consemnat prin art 16 din Constitutie putem indica
3 aspecte al egalitatii :in drepturi femei si barbati,fara deosebire de rasa,sex,origine sociaala.
16.Astazi ca o consecinta a experientei istorice interzicerea discriminarii este stabilita in mai multe tratate
internationale si legislatii nationale cu referire la drepturile omului.
17.In concluzie putem mentiona ca discriminarea reprezinta :orice tratament diferit si inegal pe baza unei
categorii pe care vorbitorul o prezuma a fi ordinar injusta.
18.Putem define urmatoarele forme de manisfestare a discriminarii:
-Directa;
-Indirecta;
-Multipla;
-Prin asociere;
-Segregare;
-Tratament defavorizat;
-Intentia de a discrimina;
-Comportament discriminatoriu;
-Instigarea la discriminare;
-Complicitatea la discriminare;
-Hartuire sexual;
19.In opinia noastra faptele si masurile care ca exceptie nu constituie discriminarea pot fi de 2 categorii:
-Tratamentul diferentiat care se bazeaza pe criterii rezonabile si obiective;
-Masuri affirmative.
20.In concluzie putem mentiona ca prin masuri affirmative subintelegem masuri special temporare luate catre
personae fizice sau juridice.
21.Suntem de parere ca nu se considera discriminarea masurile actiunile sau inactiunile intreprinse de catre
stat,pesroane juridice si de alte subiecte care favorizeaza anumite grupuri sociale in scopuri reabilitatii sau
26

egalarii sanselor.
22.Sustinem pe deplin ideea CERI, ca toate fiintele umane apartin aceleasi specii si nu exista mai multe rase si in
notiunea de rasism se include astfel de fenomene, precum xenofobia , anti-semitismul si intoleranta.
23. Xenofobia este un fenomen plasat in centrul investigatiilor realizate in stiintele sociale si al fenomenologiei
vietii cotidiene.
24.Dupa cum am mentionat, intoleranta inseamna nedorinta de a recunoaste sau respecta diferentele de opinii si
credinte ale altor oameni.
25. La elaborarea reglementarilor juridice privind egalitatea de sanse pentru femei si barbate s-a pornit de la
conceptual discriminare bazata pe sex.
26. Steareotipurile sunt acele imagini ale mintii ce sunt standardizate si atasate membrilor unui grup social si
sunt rezultatul uneisublimari de perceptive prin suprageneralizare.
27. Principiile sanselor egale pentru femei si barbate si ale tratamentului egal sunt abiectivele modelului social
de comportament no-discriminatoriu.
28. Discriminarea la care sunt supuse persoanele cu problem de sanatate mintala se datoreaza statului de victim
al acestora.
29. Pentru a pune toate categoriile de angajati in conditii egale trebuie de reformat metodologia de de calculare a
pensiei.
31. Nici o tara di Europa nu este omogena din punct de vedere etnic, lingvistic, sau al religiei.
32. Cea mai discriminata minoritate in RM este cea roma.
33. In mass-media sunt cazuri de relatare a unor informatii ce se bazeaza pe discriminari, prejudecati si
stereotipuri negative la adresa grupurilor minoritare.
34. Persoanele infectate cu HIV/ SIDA nu trebuie sa faca obiectul discriminarilor.
Generalizind cele expuse, putem concluziona ca RM in regim de urgenta trebuie sa explice populatie
saleefectele ratificarii Protocolul II la PIDCP, in baza caruia persoanele care se afla sub jurisdictia RM pot
depune plingeri individuale catre Comitetul ONU pentru drepturile omului, inclusive la capitolul violarii art.26
din Pact.
27

1. Conform hotaririi CEDO, interzicerea discriminarii este prevazuta in termeni largi.

2. Discriminarea privind imigratia si cetatenia este o alta problema strigenta. Aceasta se bazeaza pe aplicarea
restrictiei imigratiei.
3. Atit principiul non-discriminarii, cit si principiul egalitatii se aplica la asigurarea tuturor drepturilor
omului.
4. Principiul non-discriminarii este reflectat, in mod declarative si fara mechanism real si viabil de garantare,
direct sau indirect, drepturilor omului.
5. Ombudsmenii in activitatea lor sunt independent fata de toate autoritatile publice.
6. Acordarea statutului constitutional si rglementarea prin legea organica a institutiei Ombudsmanului
impotriva discriminarii ar garanta intr-o mare masura nu doar independent, ci si pozitia de egalitate a institutiei
Ombudsmanului impotriva Discriminarii in raport cu celelalte autoritati ale statului, contribuind la
consolidarea imaginii institutiei Ombudsmanului impotriva Discriminarii si la eficientizarea activitatii sale.
7. In toate cazurile de discriminare prevazute in legislatia cu privire la non-discriminare, persoanele
cuprejudiciul suferit, precum restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin
discriminare, potrivit dreptului comun, pentru fiecare tip de litigiu in parte.
1.
2.

Recomandari:
A obligA organele de drept, politia, procuratura si instantele judecatoresti sa examineze fara

discriminare toate cazurile curente.

3. A crea Casa pentru justitie echitabila in Transnistria.
4. A declara nule toate hotaririle instantelor de judecata neconstitutionale din raioanele din stinga
nistrului.
5.
A completa instantele de judecata prevazute pentru localitatile din raioanele de est ale RM.
6. Includerea in agenda guvernamentala a problematicii egalitatii de sanse intre femei si barbate si a
programului de masuri concrete pentru aplicarea Planului National de Actiuni pentru egalitatea de
7.

sanse intre barbate si femei.

Suntem de parere ca non-discriminarea si drepturile individuale nu ar fi suficiente pentru a satisfice
nevoile minoritatilor, de aceea pledam pentru drepturi speciale, ca fiind necesare pentru a asigura

minoritatilor mijloace pentru a-si mentine propriile caracteristici si traditii.

8. Pot fi pedepsite persoanele atit fizice cit si juridice din toate sferele.
9. Proiectul de lege propus de autor cu privire la non-discriminare interzice si sanctioneaza
discriminarea in orice aspect al educatiei.
28

10. Proiectul de lege cu privire la non-discriminare sanctioneaza, daca fapta nu intra sub incidenta legii
penale.
11. Conducatorii autoritatilor administratiei publice central si locale sunt obligate sa asigure accesul egal
la ocuparea unei functii publice in conformitate cu exigentele profesioanle.
12. Analizind art.16 din Constitutie, propunem modificarea acestuia, in special in privinta maririi
13.

numarului de criterii protejate impotriva discriminarilor.

Institutia Ombudsmanul impotriva Discriminarii din RM trebuie compusa din consiliu al

14.

Ombudsmenilor specializati, Presedinte si personal de specialitate.

Presedinele institutiei Ombudsmanului impotriva Discriminarii este desemnat de catre Parlament
din rindul membrilor Cosiliului Ombudsmenilor specializati, la propunerea presedintelui

Parlamentului.
15. Ombudsmanul impotriva Discriminarii sa fie investit cu atributii necesare care sa-l autorizeze sa
investigheze cu eficienta sis a sanctioneze corespunzator tratamentului discriminatoriu.
16. IntrEaga societate civila, impreuna cu autoritatile statale, trebuie sa se implice in elaborarea si apoi
implementarea politicilor si strategiilor de combatere a discriminarii.

29