VARIATIA GREUTATII LEMNULUI DE FOC

A DOUA

$I A

TRETA SERIE DE

CERCETARI

de Ing. Dr. G. T. TOMA

CUPRINSUL
A. A doua serie de cercetiri,
.

19^98-1940. Esen{e tari.

I.

Generalititi.

II.

Rezultatele obtinute la fiecare ocol in parte.

1. Brdneqti.
2. f,igdnegri.
3. Gtr,mpati.
4. Sinaia.

JII. Numerul de steri esentd tare ce intrd la vagon.

B. A treia serle de cercetiri, ]rg4}-1g44. Esente moi.
'
I. Generalitdti.
.

1. Br5negti.
2. ]igenegti lCiofticeni).
3. Sinaia.
III. Numdrul de steri esenti moale ce intri
C. Concluzii.

la vagon.

rnstitutul nostru! prin seclia de Dencrrometrie qi Amenajamente.

a l u a t i n c e r e e t a r e ' p r o b l e m ar a r i a f i o i g r e u i d l i i r e m n u l u i d e f o c ,
inci, clela incepuful anului 1982. Rezultatul unei prime serii
de observatii relative Ia esenle lari (fag, ,ser, stejar pettinculai),
este
publicat in volumul IV (1988) din Analele
I. O. E. F. fn cele ce
unneaz5, ,d5m rezultatele unei a d.oua serii 69 cerceti.ri intreprinsi
in cursul anilor:193,8, 19Sg qi 1'940,referiloare
tot la esenletari, gi
a unei a treia serii de cercetiri referitoare
la esenle rnoi (brsrd,
tei, anin), infteprinsd in intervalul lg4,Z''.-lg4+.

Ing. Dr, G. T. Tonxa

A. A doua serie de cerceteri' 1938-1940'Esenfe tari

I. Oeneralititi
'cincisteri despic[S'au pus sub observalie,timp de doi ani, cite
din cuturd qi cinci steri lemn rotun'din urm6toarel'epaf'ru o'coa'Ie
prinsul Direcliei Siivice Bucureqti:
'Ghimpali (VlaEca),c'er pi 'stejar pedunculat'
(Ilfov), stejar pedunculat'
Tig5nerytli
Ghirnpali (Vlaqca),cer pi stejar pedunculat'
Sinaia (Prahova),fag.
1 m ldlime qi 1 m
Lemrnrla fost fasonatin figuri de: 5 m lungirme,
ind,llime, deci fdrd, supradnd,llare,qi depozitat pe p5"md'nt,in curtea
de
oeoaletrorrcspoctive.M'aterialul a fost cAntS'rit in fiecare lun[
lu'cririi
exe'cuta'rea
ln
urmat
:5tre Brigadiertl Petre Buse. Pr'o'oedeul
tte f,ata, atd,t in ce priveqt'e'observa{iilepe l'eren,c6't qi in ce p'riveqte
primei
este,oeldoscriSin AnaleleI C. E. F', 1938,cu prilejul
oal,culele,
serii de ceroetiri.
poa;te
Se gtie cd, lemmrl uscat este o eubstant6 hi'gnoscopic6'EI
absorbi aqa dar ap[, din atrno'sferd.Ternperalura de asemeneainflu,enleazi asupra gradului 'de uscaciunea tremnu'lui'P'n'tru a sta'
lem'
bili mdcar in mod aproximativ mdsurairl care varia ia Srautdtii
nului atd,rnd,de umezealarelativE, a aerului qi de temperaturd''am
relativd
inscris in tabelele.Nr' 1-4 al'Ituri de gleutatea abs'olut5'9i
a lemnului, si datele luate dela rnstitutu'l MeteorologieCen'tral re{e"
re'
rit,oaro la urnezeala9i ternpera'tur5aerului' Acgste date au fost
lemarcat
Trebue
1-4.
figurile
din
prezentateqi gra{ic in diagramele
respectivea;ufost
ri pentru'Ghirnpa{i qi Sinaia d'atelerne't'eorologice
qi lisdnegti
mdsurate chiar in aceste localititi, pen'tru BrdnEti
dela
statiunii
misurdto.rile
adoBtat
instr, din lipsa 'datelorlocale,am
Bucureqti(Filaret).
Mai amintim c6 la prima ,srie,deterc,etdri (1938)r am comp'a.rat
rariatia gru'td{ii le'mnuluiau varia}ia' cantit5'tii lunare de Jreeipi"
cdzute,fdr6 a putea etabi'li o legd,tnrdstrinsl
taliuni af.rnosferice
intre una pi alta.
Il. Rezultatele

ob{lnute

la fiecare ocol in parte

t. Brdne{1i
a) Greutatea materialului fasonad'in Aprilie 1938' scadeneirntre
ruptpdrr5inSepterrwrie,cen.dlernnulcdntiregtes0--a3%dingrcu-

Variafio

gre&td,gii tetmsului

de f*

tatea iniiiaii. Din Septemvrie;i pdnd,in Marlie, anul urmitor, greulatea variazd foarfe pulin. Pe ur:rnd,s,cadeiardpi usoq, pdni in al
tl,oilea Sepfemvrie, ,cAnd lemnul niu mai ,cdntireqte, dec6,L69_Wl/o
din greutatea inilialil pentru ca de ai,ci incolo, sd rimind din nou
aproximativ constantd,p6nd in Martie urmilor (vezi fis. 1).
Trebue remarc.af cd ,in timpul lunilor de,
toamnd gi d,e ja115 u1.
anul'ui a,l doilea, rmenul de fapf cdptis5 putin in greufat,e
(atingdnc
prin Ianuarie-Fe]irua,rie un maximum r,elativ)
d,in cauza umezelii
sporite a aerului. Acea,st5,cregfere a greut5lii cu 1-20lo (exceptionai
50/o),esfe ins|, din puncl ,de vedere practic neinsemnatd.
ZrJUmezeaia relativd a aenxlui
$i temperatura (,careuna fald. de
ai6a variazd in senrsinvers); inrfluenfeazdasupra greuf[fil
lemnului.
,iar 'incet. In fig. I s,e ve'de,cd curbele greutltii lemnului
nu arr un
mers pa,ralel cu curbele urnezelii relative a aerului; cum ar fi
fost de
aqteptat. Totugi, in linii generale,se rmarcd.,dupd cum
am amintit
mai sus, o u oar5 ridicare a greutdtii lemnului ln tirnpul
toamnei Fr
lernii, tdnd umezeala relativd a aemlu,i trece printr'un maximum.
'

cJ Greutatea unui ster este:

Cer
rotund

!'erde (la iasonare),kg ,. , ,.

Usgaf (dup5 6 luni), kg , ..

T0g
58b

Cer
Stejtr
despicat rotund

64,1
508

587
4731

gtejar
degr.icat

531
428

d) Sterul de cer este mai greu doc6,f cel de ,stejaarpedu,nculat

crr
27-25P/0.
e) Sterul de lemn rotund este mai g,reu, d.ec6,t
sterul de lemn
despicat eu 70-71/o, cdnd este verde pi eu 12_1
bTo. cdnd, e;lte
uscat.
f) Marterialul rotuncr se usucd mai incof decdt dratEriarul d,mpicat
(vezi fig. 1 b).
g) Dac6" conp4grn, ]a sfejarul pedunculal despicat, greutafea
tle
acum ru grcufafea obtinut5. la prirna experienti (1ggg),
oonstatd,m
r-, diferentS in minurs pentru mat,erialul din aoeasti,
a doua ,s,eried,e.
96 kg ]a lemnul verde gi de ?1 ke ra cel us,carti,(ra 6 runi dela
farsonareJ, c,e,eaoe reprezintd circa 1b0/0. Aceasffl. diferentd ipi glsegte
explicatia in provenienta maferjalului. Lobdele de slejar pedunculaf
au fost fasonaf,e, atAt la prima cAl gi 1, a doua serie de observalii,
din r.ezerve de crAng cornpus. Ins[ rezene]e car\e au furnisat
matc_
rialul pentru cea de a doua serie de cencetdri proy,flreaiu dintr'un troc

78

Ing. Dr. G. T. Tqna

TABELA Nr. 1
Ocolul Silvic Brineqti (Iltov)
Stejar pedunculat

Rotund I Despicat
Kcl

;*1
*T
I

VL""'

YII""'

VIII....

"
, , f f i . . . . . . 12

,, x ......I
, , .x I . . . . . . I
r XII""'
1 9 3 9I : . . . . . .
,

',,

II """

;"f
I

?081
6?31 5e0l
6431n t l 5581
62818el 5431
I Aqql
6041rul"""1
58el rul51ol
5851trl 5o8l
5B6lrul 5141
5851 51Bl
5s61*ol
seol nnl5141

1 9 3 8I V . . . . . .

,' Y..'.. .

.K- 'el l
sler

*l

t2
t

u*1

trl 5141
5821
1 5781rrl 5o2l
, IV"',"
. , . v . . . . . . . *tl rol4831
5 6 1 tnl ntrl
,, YL." "
IiI......

it
II

,,, vII .....

, , V I I I . . . . L4
,, IX...... 1
,,.X'."'.
,, X[." "'
,, xIL.... 13
1940I....... I
,, II ,....
.. Iil......

IJ

54el 7 7 4771
546177 4701
5311' l o 45el
54517 7 ", n,nrl l
532 7 5 4681
I
54el 77 4831' l D
54417 7 475174
56017 9 47?l7 4
I

u'ul7 4I 45Bl7 t

'ooluu'l

10,8
I
16,5
I

DI

60
e4l4B5l
8el45818 6 1 22,6
|
8?l45ol^b r_{ l 24,21K 1
B3l43018 1 [ o e q l C I
I
1
8114231801 1 8 , 3 58
I
{t
81142818 1 1 13,8
I
I
82142el8 1 1 ?,6I 8 1
I
I
83142el rtl- t ' t l 8 6
q l o'n 84
8614381n--t
I
841,1251
rol 3,0I J N
83l41el7el t,, I D
I
, 13,3I 6 2
8214061?61
I
81iser l rrl 1?,0 69
I
80l3e1l?5121,4 57
1
58
23'7
8ois88l
\
?el3871 21,8 6 1
I
?7137ol 69 tt't o a
I
8013e4l 7 4I 1 1 , 5 8 1
781383i 7 2I u,o
8113e2l'14 o't
I u,,
8013781
l80l40417erl- 3'2
7813751 | 3,0
ID

{D

ll

l l

F.1

79

Vartalia

greutd$i.i lemnului,

de foc

bitltorit (o veclmtirli de oi) si se aflau intr'o sta"rodeperisantE,

avdnd vdrful uscat. Din a,ceastd,
cauz5,tremnuloonlinea,Ia fas,onare,
o ,cantitatemai mi,ci de api deedt ar fi fost normal sd,conlind qi

r93a

Fig. 1 a Abb. 1 a -

BrS,noqti(Ilfov). Variafia greutdf ii unui ster

(Aprilie.1938- Martie 1940).
Brinetti (Iltov). Gewichtveranderungeines Raummetors
(April 1938j- iliirz 1940).

CerrotundlZenerchenorioeD I
cfeiten) Cer despiut (Zeneithens
fitQjariotund $tre/etchen?rtge0
Stepr desptcdEtie/eiclnnscheten)

r
Fig. 1 b - Brdne;ti (Ilfov). Variafia greutd,fii unui ster
.
exprimatS,in proeento din greutatea inifiall
Abb. I b -

Brinegti (llfov). Gewichtvriindorutrgeines Raummoters,

in Prozent desFrirchgewichte8augedriiokt

tg.iO

Ing. Dr. G. T. Tonta

deci era mai u$or. Din aoest exemplu se vode c[ greutatea lemnu'lui
este in funclie ;i d'e provenienta iul. Lemnul (verde) provenit din
mai mi'cii 'dercdtcel provenit
exemplar,edeperirsantear,e o 'grtzut'a.be
cin arb,ori perfect sindtoFi gi in bun[,stare de vegetatie'

,2.

Tisdnetti

a) Dacd privim d'iagram'aclin fig. 2 4., constat[m 'c5.la JiEEGpti

au un mers dcosebiNfa!5' de celelalte
curbele gneut5lii lemnului
conrtS, in faptul 'cil in lunile 1ulie ;i Augrist 1938
ccoaLc.Deros,cbirea
se inregi'stre,azi o ,s'cider,oextrarordinar5.a grcutX{ii, fapt observa.t
de altminteri qi in anul 1'98?. Stejarul flplspicat s.finge acest minidecit 630/c
mum in Iulie, cind greulatea sterului nu mai pS,strea'25,
din valoarea iniliala; tot in Iulie prezintE si stejarul rotund de 15
cm grosime ace,stminimum. inregistrdnd 680/odin greutatea lemnulul
vende. Stcjaml rotr-rnd cu diarnctrul 'dte2'0 c,m atinge ,cea mai mic5.
greutate tn Augusl, qi anumc 590/odin greulatea inilia1X. In Septemvrio greutatea creqfe iar5$i brusc. $i in lunile urmdtoare ,eurbeleigi
p[streazd un m,ensusor alscendentpAn[ in Ianuarie 1939. Pe urmi
sc inre'gistrea'zi iar[gi ,o sc5,cl,ore
tr,eptat5,, ,cu unelc osci]atiuni tnni
mrci sau mai n1ari. In Septemvrie 1939. se observ[ u'n ai doilea minimum (r'elativ), insi mult mai prsli1 pronuntal. Greutatea cca mai
rlici, atirrsS ,tn cun-.ulc,elor doi ani derobs'crvalieriimSne tot cea din
Iulie 1938, ,car,et,nebuc,considcrati sub limita norn?,ald,ile uscare a
Icmnului ln aer liber,
b) Gr,eutateaunui ster de stejar pedunculat este'

@-':lb o:;1!r
_9.,p.
Verde (la fasonarc), kg.
t r - s c a t( d u p ; 6 l u n i ) , k g , , ,

629

657

698

,.. ,490

536

5X3

c) Slerul de l,emn rotund estc mai greu decdt sterul dc lernn desIi,cat, ,si anume cu atd.t rnai gren ,cn cAt tremnulest,emai gros in diametru;
dcspi,cat;'cuatA,l
d) Materialul rotund,se usucd,rnai inoet de,cd,t,c'el
groa6,e.
picse
A'stfel 1a sfArmai
mai inoet ,cu cAl esto alcXtuit din

8l

Vanalia greutd.tii lemnului de foc

gitul celor doi ani de observaliestejarui despiaatmai p5stra ?1oio

de,15 ,cm75%, iar
tiin,grcut,atea,
initiald.,cel r,otund,su'd,iametrul
,cu
'cm
87%.
cel
diame,trulde 2O

*s

"i

Fig. 2 a - ligdneqti(IIIov).Variafiagreutdfiiunui ster

'
(Aprilie 1938- Martie19{0).
Abb. 2 t -

6iuosR&ummotort
Tigtnegti (Illov). Gewiohtvereaderung
(April 1938- Marz 1940).

|
Qtepr desptcat( Stieleichensiheilen)
S^ti1arrot und 6. 75cn(Ste/erchenprigel g. 15an)
Stijar rotund Q' Z0rn(9lte/enteiprtiei 0 -Zore

Fig. 2 b - ligflnegti (Ilfov). Variafia groutl,fii unui ster

exprimatd,in procente din groutatea ini{iali.
Abb. 2 b -- Gewichtverzinderung einel Raummeteree,
in Prozent des Frisohgewiohiesauoged.rriokt.

TABELANr. 2
OoolulSilvic lignnegti(Ilfov)
Ste jar

ped uncutat

Data

Annl Fi lutra

5,a
id

rotund

cintiririi

Grogimea
oirca 15 am

Xs

^,
-tt

lKs

Grosimea
circa 20 am

=.-

N:

- - l

olo

rrg
ster

6291 1001 657

100

5911 941 630

orn

0c

698

100

10,8

DI

96

6?3

96

ro , c

60

5721 911 624

95

671

96

22,6

51

3981 631 449

68

493

IL

24,2

51

4271 681 460

70

4t0

59

23,9

51

4831 771 516

79

580

83

18,3

cd

4901 ?81 536

82

b73

82

13,8

71

5021 801 542

83

603

86

7,6

81

5o5l

80l

545

83

604

d/

11

86

50?l

811 b47

83

609

6l

0,4

84

5041 801 547

83

605

8?

3,0

76

801 578

E8

601

86

3,9

to

4851 771 530

81

cdb

84

13,3

62

4861 771 b32

81

590

85

17,0

69

771 510

19

602

86

2t,4

DI

4861 771 528

80

599

86

23,7

bd

4641 741 501

76

b79

83

21,8

61

4561 731 487

74

DD(

80

L7,l

64

47rl 751 b09

4751 761 514
4761 ?61 5r7

591

dc

11,5

81

'18

588

84

5,0

83

?9

590

85

4641 ?11 501

-l
-l
513

574

?8

586

0,1
82
6,9
84 -- 3,2

83

76

4461 ?11 455

lo

Db/

81

ster

6001

48ll

st*

.I

I
I

3,0

o/o

81
84
ai

83

Vanalia

greutd[ii

lemnului

de foc

3. Ghirnpalt
o) La Ghimpali s,eobservdun fenomencurios: iemnul verde,fasonat in Docemvrie1938,nu numai ci in prima 1un5"nu seadein groutate, dar chiar creFteusor. La ,sf,ejarulpedunculat,sporireagreut5tii
mergepdn5,in 'Ianuarie 1939.Fenomenulpar,enevero,simil.Sporir"a
aceastade greutale nu soloate explica altfel, decdtprin faplul cd
in acesteluni do iarni gr.ea1), lobdeleaii pdstraf la suprafa!5 un
strat mai sublire sau mai gros de apfi inghelatd,care s'3 adlugat la
groutatea I'emnului.In lunitreumbtoar,e,greulalea ,s.caa[e
regulal pini
'Septemvrie
p,dst1azd"
trernnul
cdnd
lotu,nd
mai
87-82/o
in
1939,
dirt greutateainitial[ iar ,ee derspica,f
7'6-79'%.In Octomvrie,Noem(d.in
cu fendinlE evident5,de cr,eEtere
vrie Ei Deccmvriee,aoscileaz5,
prlisina sporirii umidi,tdlii relative a aerului). Pe urmi 'se observi
o coborirousoar5 a curbelor(vozi fig. 3 o), p6,ni in Iulie 1940qi o
qi Octomvrieale a,celui:qi
sc5,dere
mai bruscdin Augusb,rSeptemvrie
an. In No'emvriese observ5,iar5,qifendinla d,esp,orile a greut[tii ca
urmare a sporirii urnezeiii aerului si scb,deriitemperaturii.
b) Greutateaunui ster este:
Cor
rot.

Cer Stej.ped. Stej. peil.

rot.
desp.
dosp.

Verde (la fasonare),kg. .. ,,

670

68?

61?

573

U s c a b ( d u p d ,9 l u n i ) , L g . , , ,

544

543

504

433

a) Un ster de cer este rnai gre,u deoff,lutr ster de sfejar penduculat, Si anume lemnul rotunil cu 8-9/o, lemnul clespic'at cu 20250/0.At fi fost de aEteptat ea diferenla de greutate intre cer gi
stejarul pencluculat sd, fie cam aceeaqi, atA,t la materialul rotund
cAt qi la cel despicat. Diferenla mai micd la eel dintA,iu se datoreqte
faptului ci eerul rotund" a fost fason,at din piese subliri (circa 13
cm. cliametru), pe cdnd stejarul pedunculat din piese cev,a,mai
groase (cca 15 ,cm diametru). $i este cunoscut, cd, in condilii de
a,ltminteri ega,le,un ster de material rotund gros cAntdre$te mai
mult decdt unul constdnd din materi,al sublire (vezi ocoluj !igdne$ti).
1) In Decemvrie 1938 qi in Ianuarie 1939,temperatura medie a fost sub
zero grade; iar umezeala relativd 87-89%.

Ing. Dr. G,

10

'T.

Toma

84

'irof

prir:ini nu ,s.eobs'en-i Ia e e r o d i i o r e n ! [ r c m a r '

din a.c'etr,stl
cabilS de greutat'e intle rnaterialul d'espicat , S i c c l r o t u n d . L a s t c d)

#
1939

1938

Fig. 3 a Ahb.3 a -

Ghimpafi (Vlaqca).Variafia greutili unui ster

(Deoemvrio1938- Noemvrie1940).
Ghimpaii (Ylstca). GeN'iohtvoriindemng einer Raummeters,
(Dez. 1938 - Nuv. 1940).

Cer despbat ( Z erre t chens che / te n)

St ejar r otund 6t rclerchenprioel )

St61br despicat r StEle rhenicheten)

Fig. 3 b - Ghimpafr (Vla;ca).Variafia greutXtiiunui ster

exprimatd,in procentedin greutateainifilll.
Abb. 3 b -

Ghimpali (Vlagca).Gewichtverduderung e',nesRaumrtreters,

in Prozent dcs Frischgewiohtesatsgedrriokl.

85

greutdlii

Varialia

lemnuiui

1l

de foc

TABELANr. 3
Ocolul Silvic Ghimpafi (Vlaqca)
C e r

Steiarneduneulat

rotund I despicat I rotund I despicat

F a s o n r ti n D c c e m v r i e1 9 3 8

*il '. 1#l', l"l*

Anul gi luna

1 9 3 8X I I . . . . .

8-

1 C 0 l68? 1 0 0

lool

I\/

654

I
10 607

,, vII .....

58r

,, VIII.....
,, IX......

cDd

, , x .. . . . . .

541

., xI......
,, xII .,...

528

11

,, V."""
,, VI"'.'.

11

,, vII......

,,

\'IIII"'''

10

88 546

,tl 586

t'l)

-l

8Ri

i);J a)

5?5 8 4

---l

"'l 505 ,t] 13,1

1
tri 1781 rui 17,2J
66
qo

DD

il60 r

21,5i
o']
7 9 23,4159
434]
2 r , L Io /
orl 433i tui 16,91

:ti4521

80

'ul

543

r t ] 558

8l

530

537

ro15 5 1

80

5t7

84 4J0

79 526

--l
."ro]

-1I
rul 528
,nl524

4e7
i ,nl
4e3l
5t4
456i 68 490

,, IX.... ..

10

,{ao

,' X."'..'
,, xI ......

t2

42ol

1 1 437]

uu]474

::l

7 7 503
to

501

:.1433
6i)

-l

69

476 69

92

t ta

-l
123

11,5 i7

76

4,9

81

0,01 82

- ,,nl7 9

:l - u,*l

82

,,1 .,"I
-l 10,016 8
q ol

741

JJ

13,e1bt)

8--l
1 1 421', -"i
to
1 e3 i

i
4161 rui 23,1 b2
i
I
469
3e8l 6el 20,216 1
154 ,nl389 681 1 E , 2 O I
a9
{DO
r t ] 3801
It,7

7 5 499
a1

Ofl

4 + . 1 ?8

'2R

518 84

461 tr/

::l

oo]

504

8 1 522

87

t ol

I ?91
ru] 452l

,o

89

nti """1 9 6
80
,ol5 3 1 1 ori n'ul 8 0

80 509

,, il.......
,, III......
,, IY......

, t ] 604

I- 1 1l
0015 7 3I] 1001
'-l
I
o
2
1orl o/Dl looi - ' - l
I

trl 552
rtl 543
trl C D D
toi 514

1 1 544

II

;;j

9 5 b88
g2 o D /

OJJ

,, Y..'. .''
,, vI......

1940L

6 9 4 1 0 1 62b
695 1 0 r 599

,, II.......
,, III......

ol l

'::i

1 9 3 9I .

P.o

^A/

8rl

;;l

uu1
,ni3e4] uri 7 , 9 1 8 0

86

Ing. Dr. G. T. Toma

t2

jarul pe,dunculatins6 se 'c,onrstatd,

aceasti diferenfi: steuul de lenrn
tiespi,caN
esle mai u$or,cu 7/o c6,nde verd,eqi cu 140/o,ednde usoat.
e) Materialul despicat se usucd mai repede decit cel rotund' 'Cerul
lass iardEi excepfie din motivul ard,tat mai sus. Mai mult inc5,,
Xt a] doil':a
privind d'iagrametredin fig. 3a gi 3b, constat5m
"6
an csrul rotund nu numai cd 'd,evinemai upor decA,t cel despicaf
acesta (curba merge p
clar scade ,,simai repede.in greutate fl,sge,N
cledesubt qi se depdrteazl" tot mai m,ult).
F,aptul ,estein leg[turl cu star'ea de sdn5tate a lemnului. Intr'adevdr s'a observat cd"cerul rotund incepe a putrezi tm anul al dloilea.
Fenomenul s'a remarcat in mare md,suri la Ghimpali Si"in mai
micd, m[sur5, Ia BrineEti. Din aceste observafil se pot trage concluzii $i asupra tr5,iniciei lemnului. Sfejarul pecluneulat este mai
trainic decdt ceru1, iar c,erul despical estb mai trainic dec6,t cerul
rotun'cl.
4. Sino"ia.
o) Tat'ela Nr. 4 qi diagramole din fig. 4 a 9i 4 b airatd, cd greutatea lernnului de fag fasonat in Aprilie 193E, scade regulat timp
'de i6 luni, adic5, pind in Octomwie, cdnd materialul atinge un
grad de us.cS,ciune
ce poate fi considerati normal[. In aceast[ stare
lemnul nu mai pdstreazi dec6.t 73010 din gteutatea inifiali.. Ir
Noemvrie, Deeemvrie qi Ianuariet ,greutatea cre.ryteuqor. d.atoriti
sporirii umezelii relative a aerului qi sc5,derii temperaturii. In lunile urmdtoare ale anului 1939, greutatea scade iardqi incet pAnE
cA,nd.ea atinge un al doilea minimum,
iri Septemvrie-O,ctomwie,
lemnul rotuncl av6,ncl numai 629/o din greutatea initiald., iar cel
despicat 70-7I%, Pe urmd., in timpul.i,ernii a doua, greutatea iar
sporeqte putin (cu Is-2010 la lernnul despicat qi ct 4-5% Ia ed'
rotund.).
b) Greutatea unui ster de fag este:
rotund
Verde (la fasonare), kg.:
Uscat (dupi 6 luni), kg.:

JJD

535

c) Fagul rotund este mai grzu decd.t fagul

eu 76/a.

despioat

632
46r
despicat qi anum

87

Vanalia greutdtii lemnului de lo't

l3

d) In primele 6 lu,ni dela fasonare, Iemnul despicat scade mar

:'epe,dein greutate decAt lernnul 1'efund; de aici tncotro lucrul se
Petrece invers.

*
I

s
Fig. 4 a - Sinaia (Prahova).Varialia greutifii unui ster
(Aprilie 1938* Martie 1940).
Abb.4 a -

Sinaia (Pmbova). Gawichtverdnilerung einee Raummctero

(April 1938 - Uerz 1940).

Fagrotund ( EuchenprigeI )
-

,- - fa,q despicat (Buchenschertenl

Fig. 4 b - Sinar'a(Prahova).Variafia grcui,.i i unui ster

exprimatl in procentedin greutateaini{,ialn.
Abb.4 b -

g i n a i a ( P r a b o v o ) .G e w i c b t v e r a n d c r u n gr i n e s R a u m m c t e r s ,
in Proze[t des Frischgewichte3 ausgedriickt.

14

88

Ing. Dr. G, T. Toma

TABELA Nr. 4
Ocolul silvic Sinaia (Prahova)

s
F)d

E FE
ET

> -.6

k tr-

E
Ei b
H> 6 C

oc

100 . 4,2

733

100

632

70

20

700

95

590

93

t0,7

68

18

649

89

Rc)c)

83

14,6

68

l8

607

83

500

?9

1?'1

68

18

o/r

79

480

Jb

15'9

72

l7

559

rfl

475

ID

10,8

7L

17

535

73

4ri1

73

7,9

70

18

538

73

466

?4

3'6

72

9R

aq

0,5

83

1r5

?0

1a
I'

540

74

4'15

75

10

546

75

498

20
20

b23

7L

47r

79 ID

tl

465

74 -

1,5

74

JJ

7,4

62

520

19

lul

69

4i8

19

506

69

463

73

11 , 4

19

501

69

46r

73

L4,5

la

19

494

68

457

72

t6,7

66

22

478

65

45r

I1

15,0

bt)

20

454

62

442

70

11,0

76

2l

457

62

446

7L

6.9

82

23

490

67

458

73

0'4

81

15

487

b/

452

L7

82

16

484

66

452

72 72 -

15
6

485

66

447

7'7

79

3,9

73

?1 -

1,6

69

Variagia greutd.lii

89

lemnului

l5

de foc

IIl. Numirul de steri esen{6 tare ce intri

la vagon

In strdnsS, legbturl cu varialia greut5lii lemnului de foc std

problema stabilirii numlrului d,e steri ce intr5, la vagon (10 tone).
Acest, numdr variazl in sens contrar cu gerutatea: scade greutatea lemnului, creqte num6rul de steri ce intr5, la vagon, qi invers'
Cu ,ajutorul cifrelor din tabelele Nr. 1-4 se poate deduce printr'o
simpl5,imp,5r!ir"enumirul de eteri ce intril 1a vagon pentru oricare drn
ope'cii qi ,s,ortirnente$i P'ent,ru'orice interva ds timp dcla, fa'sonare.
la jiurndtate de an dela
In tabe'la'Nr. 5, dim valorile ,c0r,spunzd.t0are
,un
ju,rndtate
la
anl gi anume avd,nd
qi
clci
un
qi
a;rr
fasonare, la
an, la
tn vedore in aroelaqitimp toate localitifile in care s'a filcut experienla gi !in6,nd socotealE,si 'de rezultatole oblinule cu prilejul primei serii de oercetdri (193'8)'

TABELANr. 5
NumErul de steri ce intrl
La 6luni
Specia
gi sortimentul

la vagon (10 tone)

La 23 lu

La 12 luni
I

C c r r o t u n d . . . , . . 1 6 , 51 1 7 , 6
1 7 , 01 7 , 318,4

-l

I
XI
cdl

lrd

El

Fl

9,0
19,42 0 , 1 1 1 91. 2

20,8

21,4
lzr,s
I

1 9 , 121,0120,021.0
18,417.919.911e,0
C e r d e s p i o a t . . . 1?,1119,7
I

1
2 7 , 2 1 2 0,,n2q
Stej. ped. rot.. . . . 78,7122,r 20,018,922,31 2 0 . 19,?
Stej. ped. desp. ..
F a gr o t u n d . . . . .

2t,4

:|22,0
l'
24,7
22,4
19,0123,420,819,924,61 2 1 , 31 , 225,4123,3
126,7
I
- lzr,s I 20,6
18,4
1 8 , 61 9 , 720,3

lr8,?

120,1

F a g d e s p i c a t . . . . .2t,412L,721,6 1,8 22,3122,r

I

l2r4

ttI

22,4

Dupd, cum era firesc, aseillenea cdnt[riri de probd pentru stabilirea numi,rutui de steri ce intri la vagon s',au f5,cut qi de c[tre
Casa Pddurilor. Prin grija d-tui ing. cons. silvic N. N. Calagea,
pe atunci la l)irecliunea Comerciali, C. A. [P'. S., s'au transmis la
i. C. E. F., datele dela ocoalele silvice din cuprinsul a doud,Directii Regionale: Ctui $i Pite$ti.

Ing. Dr. G. T. Tama

ln

Direclia Cluj a cules date dela g ocoale Pentru fag deqpicat.

am,estecat cu cirsa 100/o lemn rotund (sterul fiin'd fasonat tot firl
suprainilfare). Din aoeste date rezultX ur"m[toar'ele valori medii:
La patru luni dela fasonare: 18,4 steri la vagon.
20,8 ,, ,,
Ira un an
1,
,,
,,
2'3,0
Peste un an
,,
,,
,'
,,
,,
Dupi cum aratd. tabela 5, cifrele obtinute de noi, care provin
dela dou5, serii de obs'ervafii dintr'un singur ocol (Sinaia), sunt
foarte apr'opi,ated.e cele oblinute de Directia CIuj.
In Direclia silvici PiteEti s'au pus sub observa,fie:fag in 10
ocoale, cer in 2 ocoale pi stejar ilr 12 oeoale. S'au oblinut urmdtoar,ele rezultate:
minim

maxim

19,0
19,4
Cer roturnd
20O
despieat
18,0
,.
,stejar rotund 19,3'
,, tlespicat 79.7

21,0
22,0
25,0
72,0
2,1,8
22,4

Fag roiund
,, 'd.espicat

mediu
20,0 steri Ia vagon.
20,9
Z3,O
2O,5
2'0,8.
2I,6

,,
,,
,:
,t
!.

,,
,1
,,
,,
,,

,,
,,
,1
,,
,\

Irriru cAt lipse.c iridicalii asupra intervalului rJelimp Ia eare

s'a f[cut eintdrirea malerialului in Direclia Pitegri.nu puiem face
o comparalie cu datele oblinute de noi decAt in mod aproximotiv.
O deosebire remarcabii5 glsim la cerul rotund, pentru iare se dd
cifi:.a meclie de 23 ster"i |a tragon, in timp ce tabela Nr. 5, chiar la 23
luni dela fasonare,nu arat5,mai mult de 20,8 steri. De fapt, Direclia Piteqti, a flcut experien!5 cu cer rotund ir:tr'un singur oco
(Slivepti), unde materialul a fosf probabil fasonat din crlci (sau
in orice eaz din piese subfiri).

Esenfe moi.
B. A treia serie de cercstdri, 1942_'1944.
I. Ceneralititi
J n t o a i n n a a r t u l u i 1 9 1 2 ,s ' a u p t t s s t t b r r b ' e ' t ' a t j r,' ' i t e 3 - i s t e r i
lemn rotund. gi clespiedtull irr urmirtoarele trei ocoale clin Directia
S i l r - i c i iR u e u r e s {:i
Brine;ti - iei.
tei 9i anirr
Tigtinesti (la Ciofliceni) -

9l

Variatia greutd{ii lemnului ile foc

t7

Sinaia - brad.
Lemnul a fost fasonat fdrl supraindllare qi depozitat pe pdmd,nt
in aer liber. Materialul a fost cantirit timp de 14-15 luni
Ia
rntervale d,e 4-8 s5.ptimd,ni, d,ecItre Brigadierul J,CEF_ului psrrg
l?ase.M'etodadb cercetarrea fosf, acoeaEica gi la prima qi a doua
serie
rio ,observalii. $i d,e da,fa aceas,tavarialia grcuth.tii lemnului s'a efu
diat in compare{ie ,cu varjalia femperaturii qi a umezelii r,elative
a
i-orului. Dat'elc respectiveau fo,sf ruate dela Institutur Metcolorogic
Central. P'entru BrIneEti s'au f,olosit dalele meteorologite ale ,St,a_
lrunii Bucureqti-Filaret, pentru Cioflice,ni c,eje al,e Sta$iLrnii Snagov,
iar pentm Sinaia ,cel,eale Statiunii Sina,ia.
II. Rezullatele obfinute la fiecare ocol in parte
7. Brd,nEti

(Ilfoa)

o) Dupi cum se vecl,edin tabela Nr. 6 pi fig. ba qi 5b, greuf,atea

sterului de tei, fasoneit in D,ecemvrie 1g42, rXmdne in timpul iernii
aproape constantS. fn primele doud, luni qi jumitate, adicd. dela 11
Decemvri'e 19,42,pind la 2T Februarie 1943, teiul rotund nu pierde
docdt circa 10/odin greufate, iar teiul despicat S/o. ScXderea
Iruternic6 in greu,tate incepe cu lunire mai calde de prim[varr pi continud, pd,nX la inceputul toamnei. pdnd, in Octomvrie 1948, Iemnul
pierde 42'/o dir- gr,eutatea iniliald.. In lunile rdeoroase din
iarna
urmltoare lemnul uscat nu mrmai ci, nu mai pierde din greur.ate,
dar chiar c6,ptig6.Pdnd la 91 fanuarie 1944, teiul rotund recu,pere,a.zd,3o/0,
iar teiul d'espicat 7o/o din'greufale, lucru care se explici
prin sporire,a um,ezelii relative a aerului i1 limpul
iernii qi prin
insu;ir'ea higroscopici a lemnului.
b) Temperafura r$i umezeala relativd. a aerului influenteazd.greutatea lemnului, dar incet. Astfel, in intervalul Decemvrie 1g42_
Augusf' 1943, curbele greutdlii lemnurui gi curba umezerii
relative
a atmosfer,ei au intr'adevdr un rners mai m,ull s,au mai pufin para_
lel (cu exceplia lunilor Aprilie qi Mai). D.e asem,enea
ternperatura
are in acest intfl'val un mers permanent ascendenf,
cu excep!,ia
lunii fanuarie. Din August tns[, um,ezeala re]ativd, a ,aerului
incepe
a erEte iar lemperatura incepe sb, scad5. Totur,gi greutatea
lemnului continud sd scadr incd doux luni. Abia din octomvrie greutatea lemnului, influentratd, tardiv de sporir,e,armezerii
aerului. inceoe
sd creasc5,uqor dupd ,cum s'a amintit
mai
sus.
Si

Kg

Teirotund(tndenPrigel) '
( / n dar ch eit enl'
TeidesPicat
Te
nparat ura(/ uf t t emPer2tut)

550
(b

++++.

\q, soo

92

Ing. Dr. G. T. Torma

18

'
lJnezea/a relativl a aerulut
( Re/at/ ve Lu f t /e uch tig keil I

+50

%zo

tc

'T 85

$
$

65

55

'R
o\

qr

roR
I

fHAM

1011

19 43
1942
F i g . 5 a - B r [ , n e ; i i (Ilfov). \rariafia greuti,fii unui ster esenli moalo
(Dec.1942.- Ian. 1944.)
Abb.6 a -

Gewichtveriinderung einee Weicbholz-Raummoters

tsr6ne$ti (Ilfov).
'
(Dez. 1942 - Ian. l9++).

Tetr otund ( I nden prugelI

Ier desqrTat/lndensc

0
t942

t943

- BrS,negti
(Itfov). Varialia unui srersenfii'moale,
Fig.
' 5b
exprimati,'in procdntedin greutateainittalh"
Abb. 5 a -

Br;,negti (IIIov). Gewiohtverand rung eines-Welchholz-Raummetors'

i-n Piozoli des Frisohgewichtes ausgedrockl'

Varialia greutdli,i lemnului de toc

93

t9

c) Lremnul.de tei fasonat iar:na nu poate fi considerat usoat

decAt abia la sfArqitul verii urmdtoare.Curbele dln figura 5, arat5,
inlr'adev5r o sgS.dsrs
contin-u5a greut5lii p6,n[ in luna Octomvrie.
d) Greutate,a,
urrui ster de tei este:
rotund

q!$tcut

Verde (la fasonare), kg. :

594

571

Uscat (drrp5,10 luni), li-.'

346

331

e) Sterul d.etei roturndeste mai greu decdt sterul de tei despicat,

;i anumecu 4-5/o.
l) Dup5,cum se vedein fig. 5 b, lemnul despicatscadein timpul
primd,veriiqi verii mai rqrede in greulafe decdt lemnul rotund. De

TABELA Nr. 6
Oco,ul silvrc Brinegti (Ilfov)
Data
cdntdririi

Tei
Rotund

Despicat

Greutatsa
Anul gi luna

olo
N

1 9 4 2X I I . . . . . .
1 9 4 3I .
,,
,,
,
,,

II.'......
ilI .......
IV'.....'
V.....,..

, YI ."""
,,- vII.......
vlII......
, ]X """'
,, X..,.,,..
,, XI ..'....
,, xIL......
LS44T.

11
25
zt

594
593
585

--

100
100

Kg
sier

57r

oo

oo6
553

508
414
387

4
9
L4

DCI

503
475

,1
85
80

7
5
16

412
380
346

69
64

350
347

Dd

9Cl

14
DI

358
365

6
61

FdE
43=

cErE

0c

100 - 1 , 0 I
99 - 6 , 2 |
97 - 0 , 3 |
4,0 |
89
r2,9 |
14,6 |
72
68
19,2|
22,2 |
61
23,8 |
19,4 |
6l
r2,2 |
58

o-

61

371

oo

7,L |

2,0 I

94
89
69

72
62
72

66
60
56
65

74
87

92

asemeneain tirnpul iernii teiul despicat ili sporegtegreutateamai

repededecdt cel rotund.. De aci rezultd cd materialul despicat este
mai higroseopicdecdt cel nedespioat.

Ing. Dr. G. T. Torna

2. Ciofliceni (Ilfov)
o) $i aici, ca qi la Brdnegti, lemnul fasonat Ia sf6.rEitul lunii
Noemvrie 1942, ipi pistreazi greutatea aproape constantd in timpul
iernii. In Ianuarie 1943, se observ[ chiar o sporir,e a greutSlii cu
cdteva kilogra,rne de ster, datoritd desigur apei inghe$ate p,e lemn.
Abia in Martie inregistrim o sc[dere in greut'ate de 3-J0l0. In
lunile urmdtoare, in urma ridicirii temperaturii, greutatea scade
neintrerupt pdnd, Ia sfdrqitul lui Oetomvrie, dupi cum arat5, cifrele din tabela Nr. 7 qi diagramel'e din fig. 6 a qi 6 b. In lunile de
toamnd $i de iarnd, in urma sporirii umezelii aerulu'i pi sc[derii
temperaturii, lemnul igi sporeqte greutatea aa 2-3/a.
Kg
650

600

$rso
q)

cs 5oo

o/o

90
'q

.:

E#)

80

t,,

'. | .Sr

".1*1

t,,
N
S,,

$
!

*
ND
7942

!'rg.
- 6aAbb. 6 t -

,943

t944

Cioficeni (Ilfov). Yarialia greut[lii unui ster esen!5,moalo

(Nov. 1942 - Feb. 1944).
Ciolliceni (IlIov). Gewir htveriinilcrung eine8 Wei0bholt'Raummetcr6
(Nov. 1942 - Febr. 1914).

95

greutdlii

Yarialia

lemnului

2l

de foc

Anin rotund (Schwarz

erlenPrugel)
|
-

---: Anin de,sprcat

(Schwarzer/ en scneitun )

1943

| 944

- lerrotund'.{.
(Lndenprigel) '
l-i
( Lindenscheitent

DtFtlAl{ttAS0N0tf

to42
Fig. 6 b -

Ciofliceni (Ilfov). Yarialia greutiifii unui stor esenfii moale,

exprimati iir procentedin greutateaini{iald.

Abb. 6 b -

Ciofliceni (Illov). G)wichtverdnderun3 eines Wei.ohholz-Raummoters,

in Prozent ds l'rischgewichtes tusgedrrickl,.

TABELANr. 7
(Ilfov)

0iofliconi
Data
c6,ntdririi

Tei

Anin

*t"r,1Td*pt*t

rotunrl I despicat

Greutate&
Anul qi luna
N

1 9 4 2X r . . . . . . 1 2 b

Kg
rta"

olt

Loo

Groutala
olo

Kg

o/o

Ster

Kg
8ter

, II ......1 ., , I I I . . . . . . 1 3 tlo{l

oio

Dl0

.:
96 548 9 6 D I D
w
97
_
l
v
.
.
.
.
.
.
1
,,
_
, , v . . . . . . . 1 6 608 , 0 435 -/ o art)b s 41s l o
6 9 487 86 423 7 2
, , V I . ; . . . . 1t t 578 tJD 2 0 ?
, , vvIrl Ir. . . . 1_
^. . . . 1 5 508 % JDtI
6 2 446 79 3 8 4 65
,,
63
6 0 423 I D D t r
, , I X . . . . . . 1 1 4tr ?0
, x . . . . . . 1 3 0 432 64 338 DiJ 3 9 5 ? 0 3 6 1 o t -

, , x I . . . . . 1-

, , x t r . . . . . l-r r

j)Dl

436

64,

J+J

1 9 4 4I . . . . . . . 1

, , r r . . . . . . 11 1 455 at ^;
JO4

b) Lemnul

fasonat

iarna

60 3 9 9 70 370 trJ
;^ 40s
389 66
OJ

poate fi

S.i c
-94

100 568 100 5 9 1 100

574 99 563 o o 518 97 680 1 0 1 578 1 0 0 573 1 0 1 584 9 9 o/t)

, , x r r . . . . . l2 e 673 100

19{3I.......128

Ke
Ster

3.8'E

00

oio

1,6
1,1
7,1
J'o

11,8
13,8
17,4
20,3
22o.
181

a'

t l,D

6,2
aLrl

considerat uscat aLia Ia sfAr-

titul verii sau inceputul toamneiurmitoare. Curbele greut5lii iem-

96

Ing. Dr. G. T. Toma

22

nului'dinfig.6,arati,oscdderecontinu5,pdnllasfd'rqitul]uniiOcl omvrie.
c) Greutateaunui ster este:
Anin
desp.

Tei
rot.

Tei
desp.

6{'(6

576

432

338

568
395

59'1
361

Anin
rot.
Verde

(Ia fasonare),'kg.t

Uscat (duPd,11 luni), kg.:

d,) In moclsurprinzS,tor,sterul verde d'e tei rotund este I'a Oiofiiceni mai u;or (568 kS),'d,ecdtsterul de tei clespicat(591 kg)'
Lucrul se explicd prin faptul c5,aici lennul rotund. a fost fasonat
clin crdci gi vdrfuri, in timp ee lemnul despieat a provenit din
trunchiuri de arbori tdtrdni. $i esteltiut ci lemnul din partea inferioar5 a arborelui are o densitate mai mare decAt cel din spre
vd,rf.
De alifel, pe mdsuri ce se usuc5' aceastd'diferen!5' in favoarea
Iemnului despicat nu numai cd.dispare, dar dupd' 5 luni dleiafaacgta,
gonarletrec,echiar in fav'oarea I'euinu,luirotund, rdooatece
gretr
mai
mult
pi'erde
apa
clupdcum am vizut, are facultatea de a
in
evidenld
decd,tlemnu despicat, lucru care iese foarte clar in
fig. 6 b, gi canese datorepie desigur inveligului eontinuu de coaj5,.
slerul dle tei despioat dela Ciofliceni' cu cel
C,omparA,nd
"sup
clelaBrdneqti, constatdmcd cel 'dinta,iestecu 20 kg mai greu decA't
cel din urmd, (591 kg, fa!5, de 5'71kg). Expliealia trebue cd.utatd.
'tlin trunchi
tot in provenienla materialului: primul a fost fasonat
(cu greuarbori
de
tineri
trunchi
de a,rbori bd,trdni, al doilea din
ta',.especifici mai micd).
3. Sinaia
s.) Sterul de brad rotund fason'at la sf6,rgitul lunii Oe'tomwie
1942iqi mieqoreazdgreutatealn prim,eletrei luni (p6,ndIa sfdrpitul
cel despicatins5,'cu t4/o' De aici
Iui fanuarie 1943) numai cu 2910,
greutitii este mai acceniuati. qi continud' pdnd la
ineolo scH,d.erea
sfdrqitul verii. Inoepd,nddin s,eptemvrie,greufiatea lemnuluri ereEte
pdni in Decernvrie,in urma sp'orlrii s'ensibilea. umez'elii rel'ative a
agrului Fi a scdderii temperaturii, penfru oa in Februarie 1944,sd'
se inregistreze din nou o mi:cqorarea grfltatii cu 10/ola lemnul
rotun'd qi au 47o la cel despicat.

Varr,a{ia greutdlii

97

23

Lemnul'ui de foc

hg
-

t)

* 5O0

Era ro Lund ( Tannenp r ug;' I )

"l
Srad desptcat ( fannenschei

(D

a9450
(5
400

/o

'a 85
i
Qzc

to\

(
a
3
as
rt

nP

,cJ

-10
QNDlfnAHttl4S1ND/F

194?
Fig. 7 a -

1943

lg44

Sinaia (Prahova).Variafia greutiilii unui ster osenfd,moale

(Oct.1942_- Febr. 1944).

Abb, ? a - Sinaia (Prabova). Gewirhtverdnderung oines Weichholz-Ra,ummetors

(Oki. 1942 - Febr. 1914).

o/o

ti.i0

5to

m
70
s--

al
50

fi72! Tstund(Tannenprugel
)
Brad desprcai(lmnenschirten)
-

ttrltrrl
OND
t94?

Fig. ? b Abb. ? b -

IF
1914
Sinaia (Prahova).Yariafia greutXiii unui ster esenfdmoale,
exprimatl in procentedin greutatea initiald.
Sinaia (Prahova), Gewirhl,veriinderung tines WeicLholz-Raummetere,
in Prozent des !'rischgewich'es ausgfdrii.kt.

lng. Dr. G, T. Tarna

b) I-emnul de brad f'asonat toamna sau iarna poate fi considerat
uscal la sfdrqitul verii umd,toane.
c) Greutatea unui ster de brad ste:
rotund

despicat

Verde (la fasonare), kg.:

546

5t4

Udcat (dupd, 6 luni), kg:

378

3,07

d) Sterul de brad rotund elte mai greu decit sterul de brad despicat, Fi anurne ca 6/o cAnd es,teverde gi eu 22/o cA.ncleste uscat.
e) Lernnul despicat se usuci considerabil nLai repede decdt
Iemnul rotund, dup5, cum aratfl cifrele din t'abela Nr. 8 gi diagra-

TABELA l{r. 8
OcoIul

silvic

Sinaia

Brad

Data
od,ntdririi

Ed

S.i e'E
E.i q 5

Rotund
Greuiatea

Anul gi luna
N

1942X
, XI .'.."'

,, xu """

1943L
,, II'."""
,, III.......
,, Iv ...... .
'
,, V """

,, vI .......
,, vII.......
,, viII... ..
.. IX .......

., x........

, XI""."
,, xII ......
1944,I .
II ........

24
28
22
qq

Ks

8iil

Ster

546
537
534

;
29

519
4?6

16

468

'

426
378
397

19
1/

Kg

100
99
98
98

Ut)
6t

86
;/ d

bL4
467
44D

443
442
386
^6t+

.;

DDJ

ID

30?
341

418

;i o

356

411

:t c

334

69

0c

olo

100
91
87
86
86
ID

JD

;;
60
ot)

6'
;b D

o/o

6,3|

-0,8
-

7L

82

r,c I

dt)

-6,1 |
-1,5 |
-0,8 |
6,1 I
8,9 |
1 2 , 6I
1 5 , 1I
16,3|

66
6d

61
58
64
65
55
62

12,7 |

69

-0,e I

el

7,2 |
2,8 I

74
78

mele din fig. 7a li 7b. Astfel dup[ 3 luni lemnul d,espicat a pierdrt 14/o din ,greulaie, ,cel rotun'd ins5 numai 2Plo; dup5 5 luni
primul a scdzut ca 2U/0, aI doilea num.ai cu 60/0.

Varialia

greutdlii

Lemnului de Joc

Ill. Num6rul de steri esenfd moale ce intr6 la vagon

ProcedA,nd in mod analog aa la ca,pitolul III din seria anteri_
oar[ de cercetd,ri ref,eritoare la esentreletari, as1 alcltuit ta,bela
Nr.
9, care arat5, numdrul de steri ce intri la vagon pentru sp--ciile
tei, arin Ei brad, la diferite intervale de iimp dela data fasondrii,
adici la diferite stadii d,e u$care a lemnului.
l'rcbue rr:marcat cd cifrelc sunt valabile p,entru ca,zul
cd.nd lemnul
a fo'sf farsonat toamna ,sau la in,c,epufuliernij, g1 in crazul
cle fafd.
Iliagraml:lo din figurile pre,eerdent.e
arati, ldmurit cd lemnul verrie
pierd,e in timpul i,ernii ,s ,cantitat,e nei,nscmnatd de
api (,ce1usca1,
<iimpotrivzi, niai ab,s.a.rbeinci, din atrno,sferd).In timpul lunilor
cdlrlitrc,ars,.r
rlc primdvarl ,si vari insl sterul de e,senfi moal,e plerde o
<antitate consid'erabild,,de apd. Astfel .sferul ,de anin ile,spicat
la
Ciofliccni a pierdut in timp ,rie6 iuni (dela inceputul lui Martie pdnd
la, sfirgitui jui ,Octomvrie 194,8) nu mai pulin tl,e,21S ks apX, ariic5
39c,/otlin grcutafea sa. D,eci ,st,erulfarsonat primEvara va fi dupl
6
rt:ni rrtult mai uqor derit va fi fot dup5 6luni, cel.fasonal
loanrr,.a;
iar numdr"ul sterilor ,ce intr5 la lagon va fi in primul ,caz de,sigur
ttiai marc deed,fcifra dat6 de fa.belaNr. 9 penfru interval'l cle 6 luri.

TABEL{ Nr. 9
l{um5,rul do steri osenfi nroaloce i;ltri, la vagon (10 tone)
Specia

La 15luni

ci

sortimentul

T e i r o t u n d. . . .
T o i d e s p i c a t. . .
Anin rotund. . .
A n i n d e s p i c a t..
Brad rotund. . .
Brad despicat.

-l-

:i_I
-t-

ti
C. Concluzii

l. Iremnui fason,at toarnna sau iarna poate fi consiclerat uscat

abia la sfiir,piful verii urrndtoare, cdnd cerul qi stejarul peduncu_
lat mai prsfreazS' circa 800/o din greutate* iniliali, fagal 7E/c,

t00

Ing. Dr. G. T. Toma

26

TABELANr. 10
Scidorealn greutate a lsmnului do foc

Natura
pieselor

Speoia

Loealitetea

(rotutral)
(despicst)

27 3 1 t 9. 4.938 t 1 2? 25 3 1 t 3 238 34
2?. 3.93? 22 25 24 2 8 1 9. 4.9382 l 27 2 l 27128 29 to

Sinaia-Prahova 27,,3.9371 4

15.3.93? 10
15. 4.938 1 1
8.1293? 9/
GhimpafiYlagca
15. 3.938 1 3
. . ,l DesPicat Brlnegti-Ilfov
15. 4.937 l 5
D
I 12.938 c
Ghimpafi-Ylegoa
D
...""1
Br?tnegti-Ilfov

rr

Stejarped. I Rotund
n

,,

tt

ln

':

"" o*it,"'
I

,rul"

un

trrlD

'r,

t:,

15. 3.93? 1 1
15. 4.938 l 3
9. 4.93? 27
Iiglnoqti.Ilfov
21. 4.93839
Ghimpefi-Vla9:e 8.12.938 5
15, 3.93? 16
Brlnoqti-Ilfov
15. 4.938 1 5
9. 4.93? 37
Iig6negti-IIfov
21. 4.938 37
cli.pr,ii-vt"ern 8 . 1 29 3 8 7
BrInegti-IIlov

18
18
I
19
2L
15

18
t6
19
Li
18
2l

20t1 8 1 2 323 26
19122 26 35

2rt2 2 1 2 6 25 29
L 9 1 2 2 24 3 1

t 6 15 1 ? t 20 14 1 8 1 2 020

;l;

23 25
18 l7
1 3 1 8 1 4 1 1 61 q zfr
2 l 19 2 0 t r 9 1 8 L 4 l 2 l ; 25
16 15
25 29
22 l 9
24
2
1
20
123 27 DI

;l;

Sinaio

t 2 2 l 2? 25
24.t0,942
24.10.942t 4 24 33 34, 34

Rotund

Brinegti

Despieat

ligineqti
Brdaegti

17.12.942 2
2b.rt.942 3
Lr.r2.942 4
2b11.942 3

B r a d. . . , . . 1 R o t u n d
. . .1 DesPicat

fig6neqti
A o i n . . . . . . 1R o t u n d
. . I Despicat

figlnegti

9.'

t9
13
3l
27

36
25
39
37

401-

3 0 140t38t-

25.t1.942 2 13 29 36
28.1rp42 4 28 40 40

:t_
:t_

101

Varia{ia greutdrii lemnului

de Joc

27

br,adul $i teiul 6G-7tr/o (dupi cum esto despicat sau rotund), iar
aninul 60-65% (dupi cum este despicat sau rotund).
Tabela l{r. 10 arat[ pentru intervale din 3 in 3 luui pierderea
pt'ocentual5, in greutate a lemrrului de diferite esenle, fasonat la
diferite date qi in diverse localit[fi.
2. Umezea,la relatir'[ a aerului gi temperatura influen].e.azd.asupra greutSlii lemnului, dar incet, efectele lor nesimlindu se imediat ci abia dupi uu timp oarscare. Astfel, la Ghimpafi, in anul
1939, unezeala relativi a crtseut pi ternporatura a sclzut, inee*
pAnd din August, greutatoa lemnudui insd a cresrrut abia in Octomwie.
3. Sterul de lemn rotund este mai greu dec6,t sterul de lemn
despicat ,Si auume cu atdt mai greu, cu c6.t diametrui pieselor este
mai mane. Exceptie face lernnul rotund provenit din v6,rfuri 9i
crd'ci.
4. Lemnul rotnnd se usuci mai greu decit cel despicat. Uscar'ea oste cu atat mai lent[ cu c6t piesele sunt mai groase. Cauaa
rezid6 in faptul cL materialul rotund este irrvolit de jur imprejur
ce coaj[, c,a,re intirzi.e evaporanea ap,ei din ,lerr,n. La" fag usoarea
mai lent6 a materialului rotund se observd numai ln primele 6
luni, adicl pini c6.nd se usucl .qi coaja (oare este mult mai sublire
ca la stejar gi firi ritidom). De aici incolo lucrul se petrec invers,
aidicd le,rrnul rotund caplti o vitezi, mai m&re de uscare decdt cel
despicaf.
5. Cerul este mai pulin trainic dec6t stejarul podunculat. Materialul rotund incepe a putrezi chia,r ln al doilea an.
6. Dintre esenfele tari studiate, eel mai greu eate sterul de eer,
iar cel rnai Wor sterul de fag, stejarul petlunculat avAnd o valoare
mijlocie intre cer Si fag.
La ,esenf,ele
moi studi,ate nu s'a-putut etabili vreo egalonare alru
mit[ a greut5lii eterului, din pricina vitezei diferite de uscare.
7, Esenlele moi pierd prin usoare o cantitate mai ma,re de ap5
decflt esentele tari. tPe cdnd un ster de tei sau de anin poate sl
piardi i,n primul an pdnd la 2,ffi kg de ap5, sterul de cer sau de
stejar pedunculat nu pjerde de obicei decAt m,aximum 140 kg. O
pozifie intermediar5 are fagul, earo poate s6 piardi 15C--1ZO kg
ap5. c0,'nde despicat qi 170-?00 kg c0nd este rotund.

28

Ing. Dr. G. T. Torna

t02

DES tsRENNHOLZES
GEWTCHTVERANDERUNG
ZWEITEUND DRITTI]UNTERSUCHUNGSREIHE
Die ertragskundliehe Abteilung der Rum6nischen Forstlichen Versuchsanstalt hat im Jahre 193? je 5 rm Brennholz mehrerer Holzarten
(Zerreiche Stieleiche, Rotbuche) unter Beobachtung gestellt um die
Gewichtveriindrrung festzustellen. Nach einem Jahr wulden die Ergebnisse im Jahrbuch der Rum. Forst. Versuchsanstalt 1938, S. 185-192,
verdffentlicht. Eine zweite untersuchungsreihe (bei denselben Holzarien)
ist 1938-1940, eine dritte bei Weichhcilzern (Linde, Schwa'rzerle, Tanne)
)342-L944. unternommen worden'
Bei diesen Untersuchungen wurde das frische Holz in Figuren von
3-5 m Lange, 1 m Breite und 1 m Hdhe (also ohne das get'tihnlicne
tibermass von 10 cm) bearbeitet.
Die Ergbenisse kdnnen folgendermassen zusammengefasst werden.
1. Das Brennholz. welches im Herbst oder im Win';cl bearbeitet
r''-i
wurde, kann erst im ntichsten Herbst als trocken betrachtet werden.
'*e-i':,c
tlie Schwarzerle noch 6A-65% des Frischger'r'ri.'htesbehiilt, '-ri-j
und tr inde 60-10%, die Buche 75To, die Zer-r- unci St'ieieiche etrva B0u/o
Tabelle Nr. 10 zeigt die prozentuale Gewichtabnahrne nach 3' 6, I'
12 usw. .Monaten von der Bearbeitung fiir v..,.,'iedene Ortschafie'
und verschiedene Bearbeitungszeiten.
2. Die relative Luftfeucht;gkeit und die Lulttemperatur beelnflussen das Holzgewicht, abel' langsam. Ihre Wirkung macht sich nicht bald
bemerktrar, sondern erst nach einiger Zeit. Im Ghimpati z. B. hat im
Jahre 1939 die relative Luftfeuchtigkeit schon vom august an zugenommen und die Lufttemperatur abgenommen, das Holzgewicht aber
nahm erst im Oktober zu.
3. Der Raummeter aus Priigelholz wiegt schwerer als der aus Scheitenholz und zwar um so schwerer je dicker die Prtigel sind. Ausnarr'me
hiervon bildet das aus Asten und Wipfeln herkommende Prtigelholz.
4. Das PrUgelholz trocknet sich langsamer aus als das Scheitenholz,
und zwar wicder um so iangsamer je dicker die Priigel sind. Die Ursache iiegt darin, dass das Pri.igelholz von Rinde herumdeckt ist, welche
die Verdunstung des Wassers aus dem Holz verspdtet.
Bei der Buche merkt sich das langsamere T'.:-iinen des Priigelholzes nur in den ersten 6 Monaten, das heisst bis sich auch die Rinde
irocknet (welche viel diinner ist als bei der Eiche und ohne Schuppen).
Von da an geschieht es umgekehrt. d. h. trocknet sich das Priigelholz
schneller aus als das Scheitenholz.
5. Die Zerreiche ist weniger dauerhaft als dis Stieleiche. Das Zefteichenpl'rigelholz beginn schon im zweiten Jahre zu verfaulen.
6. Von den drei untersuchten harten Holzarten, besitzt dle Zerreiche
das schwerste HoIz, die Buche das leichteste,
Bel den Weichholzarten konnte wegen der verschiedenen Trocknungs-Geschwindigkeit eine gewisse Staffelung in dieser Hinsicht nicht
festgestellt werden.
7. Die Weichhcilzer veriieren durch Trocknen eine grcissere Wassermenge ats die harten Hdlzer. Der Raummeter aus Linde oder aus
Schwarzerle kann im ersten Jahre bis 250 Kg Wasser verlieren, der
aus Zerr- oder Stieleiche abor meist nicht mehr als 140 Kg.