Endelopedia

Tomul al treilea.
Kemet

Zymotic.

www.dacoromanica.ro

ENCICLOPEDIA ROMANA
PUBLICATA DIN iNSARCINAREA SI SUB AUSPICIILE

ASOCIATIUNII PENTRU LITERATURA ROMANA

SI CULTURA POPORULUI ROMAN
DE

DI C. DIACONOVICH.

- -' '-- TOMUL III.

Kemet

Zymotic.

(Cuprinde 18,819 articole cu 2 harte, 2 adnexe 1 16 ilustraOuni In text.)

4--e*Nfr-----

IBIIU, 1904.
EDITURA I TIPARUL LUI W. KRAFFT.

www.dacoromanica.ro

Autorii tom. III al Enciclopediei Romftne".

Aguletti, Th. Avr., profesor, Tirgoviste (Istoria Hamzea, Aug., archimandrit, Arad (Ist. biser.).
Romanilor).
Herbay, Silv., cipitan, Leutschau (Militada).
Aliminestean, C., inginer de mine, Bucuresci
(Montanistica).
lannescu, G., colonel, Bucuresci (Militaria).
Antipa, Grig., Dr., directoral museului de ist. Iarnik. Hertwik, Dr., prof., Praga (Liter. slay.).
nat., Bucuresoi (Zoologie).
Idieru, N. E., prof., Bucuresci (Econ. polit.).
Antonescn, Teochari, profesor universitar, Iasi Imerwol, Victor, Dr., medic, Iasi (Medici*.
(Archeologie).

Arbure, C. Z., pubiicist, Bucuresci (Basarabia). Lapadat, Alex., Bucuresci (Istoria Romanitor).
Aronovici, I. D., colonel, Iasi (Militada).
Lecca, Octavian George, Bucuresci (Diplomatie,
Atanasiu, Sava, profesor, Bncuresci (Geografie
Heraldica).
fisica).
Leon, N., Dr., prof., Iasi (Zoologie).
Auner, Caro11 rector semin., Bucuresci (Biserica
din Romania).
Major, G., Dr., prof., Bucuresci (Agricultura).
Maiorescu, Titu L., membru al Acad. komne,
Baiulesou, Maria, Brasov (Industria textil).
Bucuresci (Istoria coutemporana).
Balescu, Constantin, Lt.-comandor, Constants Marca, Isid., Dr., canonic, Blaj (Teologie).
(Marina).
Barseanu, Andreiu, prof., Brasov (Liter. rom.). Marienescu, At. N., Dr., membru al Acad. rom.,

Ben, lije, Dr., medic, Sibiiri (Medicina).

Bodiu, Mihail, profesor, N.-Kall6 (Geogr. Ung.).
Bologo, Vas., Dr., prof., Sibiin (Literatur").
Boros, loan, canonic, Lugo s (Liturgica).
Brojn, loan, preot militar, Sibiiu (Istorie).
Bad, Tit, vicar, Sighet. Marm. (Maramures).
Bulo, Teodor, prof., Being (Literatura clasica).
Bunea, Augustin, Dr., canonic, Blaj (Ist. bis.).
Burada, T. T., prof., Iasi (Instrurn. music.).
Campion, Ilie, protopop,

(Secuime,

Sibiin (Mitologie).

Minovioi, S., Dr., prof., Bucuresci (Chimie).

Moga, Ilie, preot, Sasciori (Istoria biblia").
Moisil, Iuliu, prof., Tirgu-Jiu (Zoologie).
Mrazek, Lnd., prof. univ., Bucuresci (Mineralogie).

Murgoci, Mantean, G., Dr., Bucuresci (Astro4nomie).

Olinescu, Dionisie, prof. si adv., Slatina (Archeologie).

Onciul, Dim., Dr., prof. univ. Bucuresci (Ist.

Romanilor).

Stuparit).
Pantu, Z. C., custode la Inst. botan., Bucuresci
Cerne, Titus, prof., Iasi (Musica).
(Botanica).
Cosma, Partenie, dir. de bana, Sibila (Ist. bis.).
Papp,
George, prof., Arad (Istoria i Geografia
Crainioean, G., Dr., medic, Ploiesci (Oculistic).
Ungariei).
Cristea, Miron I., Dr., ases. consistorial, Sibiiu Petrascu, N., publicist, Bucuresci (Arte frum.).
(Ist. biser.)
Pletos, Grig., prof., Nsifiud (Filosofie).

Doma, Aur., publicist, Blaj (Ist. bisericeasa). Pop, Const., funct. de banca, Sibiiu (Finante).
Dragomirescu, Mihail, Dr., profesor, Bucuresci Popescu-Voitesci, loan, prof., T.-Jiu (Zoologie).
(Filosofie).

Popovici, Andr., m. industr., Buouresci (Morarit).

Evolcean, Dum., prof., Bucuresci (Liter. rom.). Popovici, George, Dr., protopop, Lugo (Istoria
bisericeasoa).

Felix, L. Dr., membru al Acad. rom., Bucuresci Popovici, George, Dr., proprietor, Bucuresci
(Higien).

(Diplomatica).

Felix, Eug., Dr., medic, Bucuresci (Medicina). Popovici, loan, preot, Gelmar (Geografia univ.).
Floru, I. S., profesor, Bucuresci (Ist. uuiv.).
Popovici, Iosif, Dr., prof., Viena (Limbo i literatura slavon).
Galluoci. Attilio, inginer, Bucuresci (Fisici).
Popovici -Haznosanu, A., profesor, Bucuresci
Gardesou, loan,

13ucuresci (Militada).

(Zoologie).

www.dacoromanica.ro

Popovici-Hatzeg, sof de sorv., Bucuresci (Mon- Sutzu, A., Dr., profesor univ., Bucuresci (Psytanistica).

chiatri a).

Szab6, Gavr., preot, Bicsad (Teara Oasului).

Precup, G., prof., Blaj (Filologia elasicA).
Procopian-Procopovici, A., sef de culturl, BuTIlAsescu, A., Dr., medic, Constanta (Medicina).
curesci (Botanica).
Puscariu, Ilarion, Dr., archimandrit, Sibiiu (Ist. Tiktio, H., Dr., prof., Iasi (Linguistica).
bisericeascii).
Togan, Nic., protopop, Sibiiu
Geografie).
Puscariu, loan cav., membru al Acad. romfine, Traila, Ilia, advocat, Oravita (Ist. Banatului).
Bran (Istoria Transilvaniei).
Ursian, Valerian, prof. univ., Bucuresci (Sciinto
Radian, S. St., preparator la Inst. botan., Bupolitice).
curesei (Botanica).
Vatsan, loan, funct. de ban* Sibiiu (Finante).
Radu, lac., Dr., vicar, Hateg (Teologie).
Radulescu, Constatnin, Dr., medic, Bucuresci Velovan, Stef., prof., Crazova (Pedagogic)).
(Medici*.
Viciu, Etnil, prof., Blaj (Fisica).
Radulescu, Paul, Lt.-comandor, Galati (Marina). Vladescu, Mih., direct. Institutului de botan.,
Bueuresci (Botanica).
Ratiu, I., Dr., prof., Blaj (Liter. maghiarA).
Rosca, Rernus, Dr., protosincel, Sibiiu (Ist. bis.). Voilean, Mateiu, ases. consist., Sibiiu (Africa).

Sbiera, I. G., Dr., membru al Acad. ronifine,

Cernauti (Bucovina).
Scriban, Stef., magistrat, Ploiesci (Iurisprudenta).
StrAjan, Mih., prof., Bucuresci (Literatura univ.).
Bulutu, St., Aurel, Dr., prof., P/oiesci (Liter.
franceza).
Balutu, St. Iosif, pre?. Asociatiuniie, Sibiiu (Ist.
Transilvaniei).

Voinescu, Ben edict, ref erendar, Bucuresci (Drept,

Finante).

Vuia, luliu, invetator, Comlos (Ist. pedag.).

Weigand, Gust., Dr., profesor univers Lipsca

(Aramanii.)

Wittstock, Ose., Dr., preot, Avrig (Sasii Trans.).

Xenopol, A. D., prof. univ., Iasi (Ist.

www.dacoromanica.ro

Prescurtdri i semne.
a. = an
a. Chr. = inainte de Christos
adj. = adjectiv
art. = articol
Ban. = Banat
bis. = biseria, bisericesc
botan. = botanic-A

Buc. = Bucovina. (La notite

bibliogr. = Bucuresci)
C. = Celsius
ca. = circa
ctip. = cpitumnat (capitalA)

cat. = catolic
cat. = &kiln
Cf. = conferesce
cm. = centimetru

cm'. =
=

gr.-or. = greco - (ortodox) oriental

ha (pi hect.)

Imp. = Impkat

imp. = imperial

inf. = inferior, de jos

ins. = insula
isr. = israelit, mosaic
ital. = italian

j. = judet
jug. (cat.) = jug& (catastral)
kgr. = chilogram
km. = chilometru

parat

cubic
com. ()A c.) = comuna

cott. = comitat
cuv. = cuviiint

d. Chr. = dupii Christos.

Diet. = Dictionar
epp. = episcop
fam. = familia
fi. = florini
fiv. = &win
fr. = franci (lei)
frc. (si franc.) francez, (in
limba francez)
geom. = geometria
germ. = german, In limba germ.

gr. = gram
gro. = grec, grecesce
gr.-cat. = greco-catolic

hectar

ptitrat
cubic

n. = anal

nat. = national
Or.

oras

ort. = ortodox
p. (pag.) = pagina
pl. = plasa
prof. = profesor
pron. = pronunth,
prot. = protestant

res. = reskitean, oriental

Rom. = Rominia
tom. = romtin, romitnesce
rom.-cat. = romano-catolic

ran = rural

s. = sau (la numiri de localitati

= sat)
lat. = latin, latinesce
son = serieni
Lit. = literatura
S. e. = spre exempla
loc. = locuitori
sed. = seco
M. = Mare
Sf. (St) = Sfint
m. = metru
soc. = societate
=
ptrat
sup. = superior, de sus.
=
cubic
tip. = tiprografia
magh. = maghiar,in limba magh. trib. = tribal
med. =
Trs. (Trans.) = Transilvania
mil. = miloane
Ung. = Ungaria
ml. = mile
ung. = ungar
mm. (mm.', mm.') = milimetru univ. = universitate
urb. = urban
(pkrat. cubic)
moh. = mohamedan
uu. (ur.) = urmator
mold. = moldovean
v. = veqi
mes. = mosaic, israelit
v. ac. = vecli acolo, v. aceasta
mt. = manta
vol. = volum
1. = fimba

munt. = mantean (din Muntenia)

zool. = zoologia

t = mort.

Observdri.
La aranjarea articolelor Enciclopediei Romanel redactiunea a fost con+lush' de consideratiuni pur practice si din acest punct de vedere a stabilit
urmatoarele :

Nume proprii, precum si termini technici neincetateniti in limba

romana, sant dati ca ortografia lor originala. Din aceasta causa la cautarea
articolelor dint a se confer titlii de sub ae, c, ph, th, y Cu cei de sub e, k, qu, f, t,

Pentru inlesnirea aranjarii mai practice a materialului, cuvintele feminine cu terminatiunea sfint date totdeuna articulat cu a.
Titlul articolelor, repetindu-se in text, se d'a numai cu litera initiala (mare).
r ea 1 si nu de limb a,
Fiind Enciclopedia Romanac un di
derivatiunile i observarile filoloyice au fost aproape cut total incungiurate.
Numele pus in irub ultim al articolelor intre parantese [ ], este numele
(ori semnul) autorului.

www.dacoromanica.ro

Harte i Hustratiuni din tom. III.

Pag

Pag

Laringele omului (adnex cu 5 ilustr.)

Statua lui George Lazar In Bucuresci
Biserica catedra% gr.-cat. din Lagos.
Biserica gr.-or. din Lugos
Un stabiliment de morarie
Interiorul unei mori

57 Sibiiu : Vederea genera%

951
69
Biserica ev.-lut
952
137
Resturi din zidurile orasului
.
953
I/
139 Sighisoara: Internatul i tarnul bis. ev. 954
299
Liceul episcop. Teutsch .
955
/I
301 Tirgn-Jiu, Primaria
1102

Mausoleul familiei Mocsonyi

Harta Oceaniei

305
436

Ochiul

437 Manstirea Tismana

794 Urechea (adnex on 9 ilastr.)

Harta etnogr. a Terilor locuits de Romani

I/

Gimnasiul
Statna lui Tudor Vladimireson

www.dacoromanica.ro

1103
1104
1105
1174

Artioole as isu as- gases aid tang a se edute sub C.

Kemet, numirea orig. a Egiptului.

Kemny de Gyerii-Monostar, famine de confi
ei baroni ungari, cari se trag din Micola de Calota, (1260), trunchiul familiilor condivisionale

pratul Leopold I, care sub comanda lui Montecucculi Ii (la oaste de 36,000. Intr'aceea fiind

K. tract:aid parte la catolici, parte la reformali,

1855. Fost secretar erarial in Sibiiu, apoi deputat

regalist la dietele din 1837, 1841 M 1846. Retras
din arena politica s'a dedicat exclusiv cercetrilor
istorice privitoare la Transilvania. Ser.: 'Deutsche
Fundgruben d. Geschichte Siebenbrgenst (Cluj,
1839, 2 vol.); ,Erdly trtneti farm (Cluj, 1845);

ales principe Mihail Apaffy, prin intrevenirea

paeei Ali dela Timieoara, K. strimtoreaza pe
Gyerffy, Mikola, Had), Vitz, Kabos i Kemeny. Apaffy la Sighieoara. Turcii vin in ajutor lui
Sincai (Cron, 1296) M St. Moldovan (Trans. 1896 A paffy ei se d lupta deis Selene. 6) Kemny,
nr. 6) susfin, eft Mieola de Calota, prin armare Iosif, conte, renumit prin cereetarile ei scrierile
deseendenfii ar fi de origine romina. Familia sale istorice, n. 11 Sept. 1795 in Grind, t 12 Sept.

timpul s'a ridicat la cele mai insemnate

dignitali ei posesiuni in patrie. Amt _Loan,

redaetorul Aprobatelor (1653) ajunse scurta vreme
si principe al Ardealului (1661). Nepolii si loan,
Ladislau pi Simon 1704 baroni, Samuil ei Farkas

1817 M 1830 confi, iar fiul acestuia Iosif a fost ,Notitia historico-diplomatica archivi et litterenumitul istoric din clilele noastre. Francisc rarum Capituli Albensis Transilvaniaee (Sibiiu,

(Schiopul), 1861-62, cancelar ei 1865 president 1836, 2 vol.); ,Epistolae Mathiae Corvini, Vla-

al dietei din Cluj. (Lit.: Nagy Ivan, Kviry, dislai II. et Ludovici II. Regum Hungariae et

magy. Csalid.)
[IL]
1) Kemny, Dionisiu, baron, n. 1803, 1849
in Buda ; mare orator i impreuna cu I. Bethlen,
N. Vesselnyi ei C. Szisz pionier al evenim en-

contemporaneorum adjectis notis criticise (Sibiiu.,

1835); ei alte numeroase serien i de mare valoare.
7) Kerning, Ludovic, comandantul Devei ei pre-

sidentul tribunalului martial in 1848-49. Dupft

telor dela 1848/9. 2) Kemny, Farkas, baron, revolufie osindit la 15 ani inchisoare de fortan. 1796,
1852 in Londra. In revolufia din raga, pe care ei-a implinit-o In Olmtitz ; n. 1799
1848-49 major, luptind alaturea ou Bem ei In Sameudul de Cimpie, 7 Iulie 1879 in Hudistingindu-se mai ales in lupta dela podul Si- nedoara. 8) Keme'ny, Samuil, cancelarul Tran-

meriei. 6 Main 1849 Hatvani strimtorat de Molii silvaniei, 23 Sept. 1817. 9) Kemny, Sigismund,
hii Iancu in Abrud, care prin Jam Jzsef
publicist i scriitor, n. 1816 in Cpudul de Cimpie,
Petra Coloja ajutor dela K. din Deva. 3 Iunie t 12 Dec. 1875 in Camarae (ne bun) ; mina dreapt
K. pleac i ajunge in Abrud la 11 lunie, ve- a lui Francis Deft in luptele politice. I scris
nind pe valea Crieului alb, ei ja cu sine pe Ma- broeuri politice, romane, articole de 4iar, serieni
glaiarii remasi de Hatvani In A.brud. Dupii revo- istorice, etc., testa apreciate foarte favorabil de
lufie s'a refugiat in Anglia. 3) Kernny, Gavriil, opinia publica maghiara. K. e tractat in istoria
baron, fost ministru de agricultura (1878-82) si literaturii maghiare ca unul dintre cei mai de
de lucran i publice ei cotnunicaliune (1882-86), frunte scriitori. Academia magh. 1-a ales membru

u. 9 Iulie 1830 in Ciumbrud, t 23 Oct. 1888 in onorar ei membru in direcliune.

[t.]

Ajncsk6. S'a distins prin serien i de cuprins

Kemi, riu in Finlanda, curge piinlacul K. (45 km.
istoric ei sociologic, pentru cari Academia lung), se varsa in sinul Bottnic ; 408 km. lung.
magh. 1-a ales membru coresp. ei mai tttrdiu Kendi-Lima, (Lona), coni. mica in Trs., cott.
onorar. 1863 din partea oposifiei maghiare el a Solnoc-Dobica, en 1125 loc. (1891) Romani pi
4ost insarcinat cu elaborarea protestului contra Maghiari.
dietei transilvane c,onvocate de Sehmerling. 4)
Kenia, munte In Africa, v. Kilimandsaro.
Kennan, George, calator, n. 1845 in Norvalk
Kernny, Stefan, baron, n. 1811, t 1881 in Ciumbrud. 1848-49 omits supr. al cott. Alba-inf. (Ohio, America), a insofit 1865--68 expedifia
Autorul
negree, in care insunua trupelor americana de cabin la Alasca ei Siberia, 1870-71

roman() din 1848-49 cele mai oribile jafuri ei

crudelitayi. Invectivele lui au fost respinse de
prefectul Axente Sever in ,Respuns la Cartea
neagrat. 5) Kemny, loan, principele Transil-

a calatorit prin Caucasia, 1885-86 in Siberia.

Scrierea sa asupra Siberiei: Siberia and the exile

systetne (1891, 2 vol.), a fault sensalie prin desmierea sorlii deportafilor.

vaniei (22 Dec. 1660 papa 23 Ian. 1662), n. 1607,
Kenozoicit, grupa (geol.) v. Terfiara.
Kent, comitat la sud-esta! Angliei, lnga mare,
1662 in lupta dela Selene. 1657 in reintoarcerea din expedifia poloneza eade in prinsoare 4028 km1., cu. 1.142,324 loc. (1891). Capitala
la Tatari ei e dus in Crimea. 1659 rescumparat Maidstone. K. a jucat rol insemnat in istorie,
de rudeniile sale. 1660 ales principe contra lui inceVind de pe timpul lui Caesar ei dela lute,
Acaliu Barmy. Neprimind forman de intarire meiarea primului regat anglosaxon (secl. V).

dela Sultanul, K. acide pe Barcsay ei pe doi

Kent, Eduard duce de K. .71: Strathearn, conte

frali ai lui. Alungat de Turd, cauta ajutor la IM- de Dublin, al patTulea fiu al lui George III,
Eacieloped(a romeas. Vol. III,

www.dacoromanica.ro

Kent

Kercisora.

n. 2 Nov. 1767, 1818 cristorit cu princesa Vic- si a reotificat calendarul. *Opera mania( edit. de
toria de Coburg. Tatit al reginei Victoria;
1820.

t 23 Jan.

Frisch (1858-72 in 8 vol.).

Kerargirit, mineral, clorur de argint ; in

Kent, 1) K., William, n. 1685, architect, in- cristale mici cubico, sau masse oristaline, dentemeietorul noului stil de vile. t 1748. 2) K., dridice, stalactite. Minereu important de argint
James, jurisconsult american, n. 1763, 1847. se gisesce numai in partea superioara a filoa-

Autoritate juridic& Sor.: *Commentaries on Ame- nelor de minereuri de argint la Freiberg, Knigs-

berg, dar mai ales in America centrala si American law.

Kentia Blume, (botan.) gen de Palmieri, cu rica de sud (Peru, Chile, Mexico), in Nevada,

6 specii, din Australia i insulele Molucce; se Idaho, etc.

Keratectasia, intinderea corneei transparente
caracteriseadi prin segmentele frunzelor, ce sfint
acuminate, prin stamina in nunir de 6 si prin fie in forma de glob, Keratoglobus, sau de con,
ovni basilar erect. Ca specii citam : K. australis Keratokonus; apoi Keratokele, hernia corneei ;
Hort., minor F. Muell., procera Blume, $. a. Unele Keratomalacie, inmuierea corn eei, 5i Keratonyxis , intrarea cu instrument prin cornea spre a
din ele se cultiv prin florrii.
[S. $t. R.]
Kentrophyllum Neck., (botan.) sectiune din genul opera cataracta ; faint termini speciali in oculistic&

Carthamus L. (v. ac.).

Kentucky, 1) El, riu in Statele-lJnite ale Americei de nord, isvoresce in muntii Cumberland
dupii curs de 375 km. se vars in Hut Ohio.
2) K., gat in Statele-Unite ale Americei de nord,
intro statele Missouri, Illinois, Indiana, Ohio,
Virginia $i Tennessee, Cu areal de 104,630 km2.,

1.858,600 loc.; sesuri mari extinse, partea mijlocie foarte fructifer. Locuitorii se ocup parte
cu cultivarea pmntului si prsirea de animate,
parte cu lucrul la minele, bogate cu deosebire

Keratina, substanta ce intra in oonstitutia epi-

dermului animal si in tesutul cornos. E prin-

cipiul imediat important in substanta ce formeazii

copita, coarnele, unghiile, pOrul, penele, Ulna,

carapacele diferitelor animate. In oase nu se gasesce. Se obtine din coarne de boa prin extractiuni succesive cu so* dituati, alcali, apa,
alcool si eter.
[S. M.]
Keratitis, inflamatiunea corneei ochiului de
causa scrofuloas, sifilitic, reumatica, traumatic& etc. Se vede bine cu iluminatul oblic, prin

in crbuni de piatr si fier. Industria si co- lup sau cu microscoput corneal. In cele mai

merciul este foarte desvoltat. Cultura poporului multe casuri este insotita de duren, fotofobie
In general sta pe un grad destul de inalt. Ca- (fereala de lumina) pi de lcrimare. Ca remasite
pitala Frankfort ; la congres trimite 13 membri. stint pet ele sau alb eat a. Ca tratament se
indica comprese calde, atropina, masagia, etc.
[M. Bodiu.]
Keratoiir, roci, name dat de pietrografii ger17. Ccphalo
Kephalo
Kephalonia, langa Corfu, este una din cele mani porfirelor Bodice $i ortofirelor.
Keratoplastica, inlocuirea corneei tulbure a
mai mari si importante insule ionice, desprtiti
de Itaka printr'o mica; strimtoare. N'are nici ochiului omenesc prin o bucatri carata din cornea

un riu, ins multe isvoare. Este strbatut de dela oarecare animal. Rini in present fara remuntii Clatovuni, al caror virf mai inalt este sultat bun.
Keratoscop, un disc rotund, de carton alb, pe
vechiul Ainos (1620 ni.). K. are in general o
care stint cercuri negre, concentrice, dela periclim dulce, dar adesea variabila din causa

timei muntilor ; toamna mai ales cad ploi akin- . ferie Van& la centra; servesce pentra recunoasdente. Capitula este Argastoli. Paraiintul este cerea astigmatismului corneal ; dar mai exact se
productiv; bogat in vii si mslini. Ca raine determin aceasta prin Keratometru adeca ofdin vechime nu se &Noe mai nimic, afarl de talmometru.
Keratoscopia, koroscopia, skiaSkopia, pupitemplul lui Jupiter Ainesios7 pe virful muntelui
Aims. K. a facut parte din liga ateniana in loskopia, retinoskopia e una si aceeasi numire
sect. V a. Chr.; a fost cuceriti de Romani in pentru metodul de a determina puterea ref rae-

189; la impartirea imperiului roman trece la tara a ochiului prin o oglinda, plana, care reimperial de resrit; la 1224 este luatii de &dial. flecteaza lumina pe cornea, pupila, oristalin
Venetieni; la 1479 de Wei Turci. Trece apoi pe fluida] ochiului.
Keraunicl san Acroceraunici, in veohime nuprin diferite stpfiniri pang in 1815, cilnd este
pug, sub protectoratul englez ; iar la 1863 este mete muntilor dintre Grecia si Epir, cari se ridic piing la o inaltime de 2045 m. Astacti se,
incorporat regatului Greciei.
[M. Bodia.Y
Kepheos, rege milk din Aethiopia. v. Chepheus names Kap Glessa.
Kerbela, oras in vilaietul turco-asiatic Bagdad,
si Cepheus (constel.).
Kepler, loan, astronom, n. 27 Dec. 1571, 1594 spre vest dela Eufrat, 15,000 loc. K. e Mecca
profesor de matematicti, in Graz, 1600 ajutor al $iitilor, de oarece ad se afi mormiiintul lui Imam
lui Tycho Brahe in Praga, 1601 matematic im- el Husain.

prateso, 1612 profesor in Linz, 1628 in ser-

viciul lui Wallenstein in Sagan, 15 Nov. 1630

in Regensburg. K. e renumit prin descoperirea
legilor kepleriane: calle planetelor stint elipse,
In unul din focarele lor se dirt soarele ; radius
vector al unei planete in timpuri egate percurge

Ken), (rom. Olga), com. mare in Trs., cott.

Pagans, 996 loc. (1891) Romni si Sasi. In vechime era abatie rom.-catolica, desfiintat de
regele Matein (1474) si anexat prepositurii din
Sibiiu. In documente se face amintire de ea mai
fintiliu la 1223. Invasiunea Tatarilor a devastat-o

teritorii egale; quadratele timpurilor de revo- asa de cumplit, ca nici sub Stefan V nu se relutiune a planetelor mint in acelasi raport intre culesese Mica, pe deplin.
sine ca si cuburile deprtarii lor mijlocii dela Kercisora, ((arlifoara), Oprea- i Streja-a,
soare. K. a inventat 5i ochianul astronomic, a com. mici in Trs., cott. Fagan.% la poalele Neconstruit tabele de planete (Tabulae Rudolphinae) goiulai, 920 loo. (1891) Romilni. 0.-a, colonisat

www.dacoromanica.ro

Kerci

Kersantit.

cu Secui de contele Mihail Teleki, ai caror ur- die Realschules Zur Realsohulfrages Naturmasi s'au romanisat de tot. Se area' Anca i acum lehre, methodisch bearbeitets Grandriss der
un ulm, sub care Teleki a conferat on generalii Padagogike.
austriaci asnpra colonisarii.
Kernbach, v. Conta-Kembach, si George din
Kerci san Bosforul cimmeric, astadi Ienikal, Moldova.
strimtoare de mare, ce leaga Marea Neagrii cu
Kerner, Dr. A. .Ritter von Marilaun, n. 1850
Marea Azovica, 40 km. lunga si 4-40 km. latit, la Mautnern (Austria), t 21 lun. 1898 ca profesor de universitate la Viena. Botanist de mare
intre peninsula Crim si Taman. [M. Bodiu.]
importantli in sistematica ai geografia plantelor,
Kerek, v. Cherechin.
KerekgyArt6, Arpad Aloisiu, istoriograf, prof. ca biolog si fitopaleontolog, etc.; iar in special
de universitate, n. 1818 in Jszberny. 1842 de- pentru noi si ca explorator distins al florei dacice
veni advocat, 1843-44 notar la dieta din Pojon ; (Pflanzenleben der Donaulnderg; Innsbruck,
1861 fa ales membru coresp. al Acad. magh. 1863, Vegetationsverhltnisse des mittler. and
Ser.: Magyar alkotmny biztositkai (discurs de
Ungarn und angrenzenden Siebenbtirgensg
receptiune); Magyarok letrajzai (III vol., AB. In Oster. botan. Zeitschr., 1867-78; Schaedae
Pest, 1856-58), Magyarorszg miive15dsnek ad floram exssicatam austro-hungaricame. Viena,
trtnete, (I--II vol. dela 889-1114); Magyar- 1881 pana in present s. a.). Stu.diile sale darvinistice
orszg hrtenetnek kziknyve, IVII V.; Ha- au stabilit reputatia sa ca biolog genial. In
znk vlapjai, 889-1849; A miiveltsg fejltidse Pflanzenlebeng avem modelul unui compendia
Magyarorszgon, I v.. 889-1301; Magyarorszg poporal de astf el de studiu, menit spre vulgaemlknapjai ezerves trtnetben. Srvairi
risare. Cercetarile sale in Tirol, mai ales asupra
grtif Szchnyi Istvan Mete, etc. [-1-]
formatiunilor de plante actuale in conexiune cu

Keresd, (rom. Crif), com. mica in Trans., cele fitopaleontologice, au deslusit fasa de stepti si

cott. Trnava mare, 1241 loc. (1891) Romani, mediteranti a epocei quaternare, deslegand aceasta
Sasi 13i Maghiari. Cetatea K. e una dintre cele mai problema aproape definitiv. In fine ea director
bine conscrvate cetati din vechime. Aici s'a ti- al gradinei botanice din Innsbruck si mai pe
parit Historiarum Pannonico-Dacicarum libri X urmi in Viena a introdus cultura plantelor alpine

a clade Mohaziensi usque ad finem seculig a In ses si a studiat si cultivat plante parasitare
oancelarului Transilvaniei conte Bethlen Lupul
(Farkas) t in 1679, din care numai cateva exemplar se mai afla. prin colectiuni si pe la privati.
Keresztes, 1) Meza-K., com. mare in Ung.,
cott. Borsod, 4378 loc. (1891) Maghiari. Una

pan atunci necultivabile (Rhinanthus, Euplarasia,

Pedicularis, etc.). Herbariul si5u, vast si important pi pentru noi Romanii, nu numai ruin specii
non descopelite, ci si prin multe alte plante interesante dacice, 1-a testat museului universitatii
diutre cele mai vechi comune. 26 Oct. 1596 din Viena.
[A. Pr.]
mare batalie intre generalul Schwartzenberg
Kerner, lustin, poet vab, n. 18 Sept. 1786

pasa Mehemet. 2) Nagy-K. (Cristol(ul mare), In Ludwigsburg, 1818-51 medio suprem in

com. mica in Trs., cott. Solnoc-Doboca, 1259 lac. Weinsberg, unde t 21 Febr. 1862, dupa ce in

(1891) Romani.
anfi din urin isi pierduse vederea. A scris
Keresztnyfalva si Keresztnysziget v. Criatian. cantece frumoase i pline de spirit, uneori du-

Keresztur, v. Cristur.
ioase, alte ori vioaie si pline de umor. Sor. :
Kerguelen. insula nelocuita in Oceanul Indic Reiseschattene (1811), roman umoristic; Bil(481/2-491/20 lat. sud.), descoperit 1772 de fran- derbuch aus meiner Knabenzeitg (1849, 1893)
cezul Kerguelen-Tremarec ; statiune important autobiografie ; 5 volume de poesii publicate sub
pentru vnatorii de balene.
diferiti titli (Dichtungen 2 vol., Lyaische GeKerkpoly, Carol, om de stat magh., ministra dichte, Letzter Bltitenstrausa, Winterbliiten);
de fin ante, prof. de universitate in Badapesta, Geschichte zweier Somnambuleng (1824); Die
inembru corespondent al Academiei magh., n. Seherin von Prevousts etc. Fiul sfiu Theobakl,
13 Maiu 1824, t 29 Dec. 1891. A fost prof. de n. 1817, de asem enea poet si medio in Weinsberg.
filosofie la scoalele sup din Papa, secretar de a scris Galvanismus und Magnetism's als Heilstat In ministerial de honvedig; 1868 prof. la kraftg ; Das Kernerhaus und seine Glisteg (1894);
universitatea din Budapest& pentru sciintele de a editat core.spondenta tatalni su on ainicii.
stat; 1870 ministru de fmante, in fine iarasi Kernig, Semnul lui, interesant de ounoscut in
profesor. Ser.: Vilgtrtneleme, A yilgtr- afeettunile meningite ; el consista in nepntinta boltnet s az emberisg fajklrn bsges Protestans navului de a intinde complet pici oral, extensiunea
egylnizi alkotmanys Metafisikae, etc.
[-1-]
completa a genunchiuluis sednd jos.
[V.]

Kermes mineral, pi eparat al sulfurului de antimon 10 al carbonatului de calce cristalisat. Se

da ca expectorant la bronchite.
Kern, Hermann, pedagog al scoalei herbartiane, n. 1823 in Jfiterbogk, stadia in Lipsca
deyen profesor la pedagogiul din Halle,
apoi la gimnasiul din Coburg. Dela 1853 redacta.
revista Padagogische Blttere. La 1865 deveni
director al unei scoale industriale, apoi in 1876
al unui gimnasia din Berlin, uncle desfasur o insemnata activitate pedagogica, indeosebi ca organisator al invetamntului. Serien: Ein Beitrag

zur Rechtfertigung der Herbart'schen Meta-

Keroselen, un product hidrocarburic ce se

obtine la destilarea petroleului brut intre temperatura 1500-3000. El se gasesce in propor-

tiune de 60-70 procente si e identio on pe-

troleul lampant.
Kerria DC., (botan.) gen din fam. Rosaceelor,
trib. Spiraeeae, cuprinde arbusti si are una san

douir) specii, ce creso n Japonia si China. Se

cultiva foarte malt prin gradini ea planta decorativa K. japonica DC., cunoscuta de poporul

nostru sub numirea de Trandafir g al ben.

[Z. C. P.]

Kersantit, roca eruptiva veche, formata prin-

physikg, Die Konzentration des Unterrichtes und cipal de plagioclasi si de mica. Poate sit mai

www.dacoromanica.ro

1*

- Kiajna.

contie i anifibol, quartz, etc. In Romania K. s'a

intilnit in muntii judetului Suceava.
KerIi1, v. Cherelue.
Kruly, v. Chirui.
Kerykeion, in raitol. gro. btul de farmece al
4eultu Hermes. (v. ao. j Lucrurile minunate).
Ke9, (Kesch, Piz K.), piso in Alpii din Grison
(Graubtuiden), intro pasurile Albula i Scaletta,
3417 m.

nicon Hungarorum, incepnd dala Noe Oa la

regele Ungariei Ladislau Cumanul (1272-90),
caruia
dedica opul su. Cronica
K., continuata de Marcus liana la 1330, ei de Thuroczi
pana la 1464, e interesanta ei pentrn Romani,
constatand cd &cull atilani s'au aeezat in munth

Ardealului intre Romani, Blacki, folosind literele acestora, ei avnd twee* soarte laolalta,
apoi ca Blacki din partile panonice au remas

Kelko, familie boiereasca din Moldova, cunos- stabili fata de miecarile atilane. La venirea Macuta de pe la 1700. In secolul nostrn vornicul ghiarilor (872) spre Irdeal ei afil aci pe RoPavel K., insurat cu Pulcheria, fata lui Voda mani, etc. (Cf. Hunfalvi, Etnogr. 43; Puecariu,

Ion Sturdza, a avut numai 3 fete, dintre cat Impartirea Ardealului. Sibiiu, 1864).
una este regina Natalia a Srbiei, sotia lui Kzd, (Szsz-K.), com. in Trans., cott. Trnava

Milan I Obrenovici i mama regelui Alexandra. mare, v. Saschiz.

Celelalte dou stint Maria i Caterina m. Ghika,
Kzdi-Visfirhely, v. Chezdi-Oeorheiu.
Khanpur, (Cawnpore), oras in India anter.,
ultimii descendent ai familiei.
[O. L.]
Ksmrk, ora e in Ung., cott. Szepes, 4897 loc. langa Ganges; principala statune militara a En(1891) Germani, Maghiari i Slovaci. Are gimn. glezilor ; 182,310 loc. (1891); industrie de pielarli
superior luteran, on biblioteca de mare valoare, ei bumbac.
Khivik, numele pe care il poarta un mormnt
email civil i comercialii, fabrica de damast
descoperit in districtul Chnbrisham din
panzarti, etc. Statune de cale ferata. Comerciu
megalitic'
Svedia
sudica. Mormntul are forma unui cosciug
industrie foarte desvoltata.
Keszincz, (rom. Chesint), com. mare in Ung., de piatra, numai ea; laturile sale sfint formate
din lespetli aparte. E lung de 4.20 m., larg de
cott. Timie, 1866 loc. (1891) Romani.

Keszthely, com. mare in Ung., cott. Zala, 0.90 m. ei inalt de P20 ni. Mentionat ea in6195 loc. (1891) Magbiari ; central dominiuhu tact in 1749 de catra naturalistul Lineu, acest
a fost deschis dupa aceasta data. Asupra
de 140,000 jug. al contelui Tassilo Festetich, cosciug
cu un castel dintre cele mai grandioase in Un- miginei sale stint multe paren: Sjbborg, un ar-

garia; statiune de cale ferata

i vapoare, instant de agronomie (infiintat la 1797 de contele

George Festetich) i economie de model, gimn.
superior rom.-cat., scoala industriala, fabrica de

cheolog svedez, Il pune in legatura ou batalia

data, cam pe la 750 d. Chr., in apropierea locului, de catra Ragnar Lothbrok. Probabil ins,
ca acest fel de dolmen (v. Megalite) apartine

neolitice.
bere, insemnat comercin de vite s de oereale. perioadei
Carol, conte ban al Croatiei,
K. e colonie straveche de pe timpul Romanilor n. Khuen-Hderviry,
23 Main. 1849. A studiat dreAul la univ. din
Hunilor, pe timpul regilor arpadiani se chiema
1879 e numit comite suprem al cott.
Gestel. Ii apartine statiunea balnearti H viz, iar Zagrabia;
Gy6r
;
1883
ban al Croatiei, Slavoniei si Dalin apropiare se dirt colina Dobog, uncle s'au
matioi. Decorat cu ordinal lana de aur. Aderent
aflat ca. 3000 de morminte stravechi ei preste moderat
al reformelor liberale politico-bis. In
4000 obiecte de argint, bronz, fier, os si lut,
1894., 1895
incredintata formarea gayermrgele de chichlibar, datand de prin sed. IVV nulm
ung., dar nu reuei din causa greutatilor

fiind de origine avarica.

f acute de grupul Tisza-ist.
Ktegyhza, (Chitighaz), com. mare in Ung.,
Kiachta, oras in Siberia de est, liinga marcott. Bichie, 3766 loo. (1891) Romani ei Maginea imperiului chinez, situatit intro dealuri
ghiari ; statinne de cale ferata.
pleeuve, 200 in, departe dala timed chinez
Keto, in mitol. grc. un monstru de mare, Maimacin, cu 900 loc. Articolul principal de co-

care ca fratele seu Phorkys a na.scut Gorgoa- mercia este tea.

[M. B.]
nele si Grao-ele.
Kiajna, (numele slavon al Despines), fica
Ketteler, Wilhelm Emmanuel, episcop de Maienta (Mainz), n. 1811 in Minster, cel mai aprig
anteluptator al drepturilor bisericei in Germania.
Cu deosebire s'a ocupat de resolvirea chestinnilor sociale de actualitate. A participat la con-

Petra Raree, principe al Moldovei, maritata dupa

Mircett Ciobanul, fiul lui Mihnea cel Ran. Femeie

energica, isteata pi mare intriganta, gata a re-

curge la mi ce mijloo pentru asigurarea domniei

sama sotului ei, apoi a fiilor ei Petru Schiopul,
ciliul
-I- 1877.
[im.] pe
Alexandru II, fratelui ei vitreg lawn Sasul (v. ac.)
Keuma, v. Kauma.
ei nepotului ei Mihnea II turcitul, (fiul lni AleKeve, v. Cheve.
Kevi-Sz6llas, v. Selene. xandru. II). Pentru ajungerea scopurilor sale se

Kew, renumita grdin botanica, situata in pasase bine cu femeile Sultanului prin daruri
partea oraeului Londra, ce poarta acest nume.
pescheeuri, ca ajutorul carora isbutia totdeuna

Se distinga nu numai prin dimensiuni i mijloace In planurile sale. Nu haft pi in fate ingerintei ourtii
colosale de cari dispune, ci 5i prin reputatiunea franceze, care dorind intemeiarea unui mare im-

eruditilor ce o dirig, caci aici se concentreaza periu la gane Dunarii, insista la Poarta pentru
la institut elita botanietilor ce exploreazit flora a pune in tronul Munteniei pe Petra Cereal,
vastului imperiu britanio. Publicatinnea cea mai fiul lui Petraecu cel Bun, ceea ce se intimpla
importanta e afar de Bulletint, Index Kewensise, in Iulie 1583. Intrigele lui Mihnea ei lacomia
cea mai recenta. publicatie asupra tuturor speciilor Turcilor mad fac in curand pribeag din Domnul
de plante liana in present stabilite.
[A. Pr.]
Munteniei, care (Mart. 1590) e uois de Turci in
Keza, Simon, munit 5i Simonis de Keza, cleric valurile Bosforului. (Cf. A. D. Xenopol, bIst. Rom.c

ungar, care pe la finea sed XIII a seria Chro- II 582, ILI 10-24, 108-127 sequs.)

www.dacoromanica.ro

[t.]

Kiangciu

Kiangoiu, (Kiungniau), capitala insulei chi- demiei; iar in 1854, el fir insarcinat cu un curs
neze Hainan, cu 40,000 loc.
de geografie la universitate. Lucrarile lui K.,
Kiangsi, prov. in sud-estul Chinei, 180,000 km2., indestul de numeroase ei insemnate, pot fi concu 241/2 milioane loc.; sol roditor ; fabricatiune siderate ca modele in genul lor. Pe Magi opede materii de Nanking si portelan. Capitala rele citate, mai adaugam: Atlas universal (1857

Nanciang.
pang 1861, iar a 2-a editie a aparut in 1881);
Kiangsu, provincie infloritoare in estul Chinei, Ethuographische tbersichtskarte des Europai100,000 krul., cu 21 mil, loc.; capitala Nanking. schen Orienta (Berlin, 1876); Karte der Dobrudja
Kiso-Ciou, ores vechiu in estul Chinei, langa (Berlin, 1877); lucrare co, din nefericire, nu este
sinul cu acelasi DUIlle, cam la gradul 36 lat. nord. tocmai exacta; Lehrbuch der alten Geographie,
Portal i orasul K. a fost ocupat in timpul din (1878); General-Karte der Siidost-Europriischen
urma de Germani.
Halbinsel (Berlin, 1881); Atlas antiquus, (1885).
Moira, comuna rural a atenentg la parochia El a mai publicat un mare numgr de carte ohm-

Mihuceni, mosie boiereasca, in cap. i j. Carnautului in Bucovina, are 654 loc. (587 ort. or.,
46 rom.-cat., 21 mos.), o pcoal, primara. Tot
Kicera se numesc anca cloud' catune, unul se

grafice, istorice e politice asupra diferitelor

teri. Considerate in massg, lucriirile lai K. siint
incontestabil cele mai exacta si mai importante

din cele publicate pang acum in felul lor. La

tine de comuna rurala Hliboca (v. ac.), iar celalalt 31 Iulie 1898, Germania savanta a serbatorit
de comuna Banila Moldoveneascg (v. ac.), ambele al 80-lea an al nascerii lui. t 22 Apr. 1899.
mosioare private.
[Dr. I. G. Sbiera.]
[L I. Nacian.]
Kickxia Blume, (botan.) gen de plante din faKieserit, mineral, sulfat de magnesia hidratat,
milia Apocyneelor, cu 3 specii arborescente, din monoclin. In straturi in salinele dela Stassfurt,
cari K. africana Benth., ce oresce in Africa Hallstadt, Kalucz.

tropicala vesticg, servesce la extragerea cauKiesewetter, Raf. Georg, musicograf germ.,

ciucului ; celelalte doug specii sant K. arborea n. 1773 in Holeschau, t 1850. Dupti ce-si comStead. din Java pi K. Blancoi Rolfe din Filipine.
[S. St. R.]
Kidang, (zool.) Muntjae, v. Cerb.
Kidron, Vadea, v. Cedron.
Kiel, principalul port de resboiu al Germaniei,

asezat in fundul unei admirabile bai in Marea

Baltic& In 1895 s'a inaugurat splendidul canal
maritim, prin care vasele cele mai mari pot iesi
dela Kiel in Marea Nordului ; importanta strategica a acestui canal este considerabila, caci
permite unei escadre a face fate: cu usarinta fie
la un ate. dinspre Rusia, fie la un atac dinspre
Francia sau Anglia. Aci se &en cele mai importante asezaminte ale marinei imperiale: Arsenal, academia navala, scoale diferite de ma-

plea studiile rain Albrechtsberger pi Hartmann,

deveni in curand o adeviiratii autoritate in domenial istoriei musical. Principalele sale scrieri
publicate se rapoarta la: Scoala flamandg (1826),
Musics apuseang (1834), Musics Grecilor moderni (1838), Guido d'Arezzo (1840), Musica Ara-

bilor (1842), s. a.

[T. C.]
Kiew, guvernament in Rusia mica', 50,999 km2.,

cu 3.576,125 loc. (1897). Capitala E., situat

langg Hui Nipra, cu 247,432 loc. (1897) se com-

pane din trei orase: Podoi, central comerciului

industriei, K. vechiu eu universitatea Vladimir,
Pecersk on maniistiri ei loo de pelerinagiu; primal

oras situat la yes, celelalte doug pe inaltimi; K.

mai numera 12 suburbii. Catedrala S. Sofii (din

rina, etc. Oreen!, care la incorporarea lui la Prusia sed. XI); universitatea e dela 1833. In K. rein 1866 numera 20,000 loc., acum are 75,000. sida un mitropolit. K. e until din cele mai vechi
[Constant B.]
orase ale Rusiei si e considerat de Rusi oarecum

Kiel, Friedr., compositor germ., n. 1821 in ca oras dint, din causa, ca ad i au primit straPaderbach, t 1885 in Berlin; autodidact, ta- mosii Ion crestinismul. Intre 1037 si 1060 K. a
lentul sgu natural I-a facut s parvie la cele fost capitula imperiului.
mai inalte grade artistice: membra al academiei

Kikinda, (Chichinda), oras in Ungaria, cott.

berlineze si profesor de compositie. A SCHS multa Torontal, 22,768 loc. (1891), Silrbi (12,855), Ger-

musica de camera (sonata, quartete, p. a.) si de mani (5719), Maghiari (3519) si Romani (434).
orchestra (uverturi, marsuri, s. a.), musica corala, Insemnat comerciu de cereale si industrie de

profana si religioas, ca orchestra (mise, requiem, morarit. Tribunal, sucursala a brincii austro-

Te Daum, un Stabat, psalmi, s. a.). [T. C.]

Kiepert, Heinrich, mare geograf pi cartograf
german, n. 31 Iulie 1818 la Berlin. Reputatiuea
lui dateaza din 1840, cand dete la lumina Atlas
von Hellas (Berlin, 1840-461, tiparit in 24 foi

(ultima editiune a aparut in 1871). In urma

ungare, gimnasiu, acoala de fete superioara,

scoala comerciala, industriala si textila; statiune
de cale fella. K. era capitala districtului grbesc

ca acelasi name pang la 1876, dad a fost incorporat la comitatul Torontal.

seful provianturilor dela curtea

unui voiaj intreprins, in 1841 si 1842 in Asia Sultanului.
mica, in scop de a controla 0 completa lueritKildare, comitat in Irlanda, prov. Leinster,
rile misinnii militare prusieno, despre care el 1693 km2., cu 70,000 loc. (1891); capitula Naas.
facuse cativa ani mai inainte lucran i topografice
Kilia, (Chilia), oras in Bugeae din sudul Bachiar in aceea teara, el publica o mare carta sarabiei, se rifle: asezat lamp bratul Chilia al
asupra Asiei mici ce poate fi consideratii ca un Dunarii. Positiunea geografica este 450 26' lat.
cap d'opera, (Berlin, 1843-1845). K. a ocupat nord. si 460 56' long. est. dupa I-iul Meridian. Are
postal de director technic la Institutul geografic o poporatiune de 8014 loc. (recens. 1892). K.
dela Weimar, (1845-52). Si in aceasta calitate, dupa mai multi istorici e vechial Licostomon
el a coutribuit enorm la progresul sciintei geo- al Grecilor ; din monument() istorice poseda beg
grafice in Germania. In 1852, el f chiemat la pana scam o veche biserica, construita de VaBerlin ; in 1853 a lost numit membru al aca- sile Lupu la 1648. (Cf. Basarabia de Z. C. Az-

www.dacoromanica.ro

Kilimandsaro

Kino.

bare, pag. 301) si ruinele vechei cetati a lui mane (5 vol., 1820-27); Scrieri teatrale (4 vol.,
Stefan cel Mare. Fortareata are figura patrata 1821-25), intro cari textul la opera lui Kreutzer
a poligonului, se aila construita pe malul sting DO noapte in Granada si la xlintasult (Freial Dunarii intee vale si in circumferenta e de schatz) lui Weber.
800 stanjeni, dinspre camp exista remsitele de
KinematIca, (grec) parten mechanicei, care
Glasis cu trei platforme, patru bastioane i cinci se ocupa cu miscarea, fara respect la massa
tumuli de piatra, din cari clout; optangulare. la puterile

Aoeasta cetate a fost batuta de Rusi in trei ranKinematograf smi Kinetoscop, aparat construit
duri, la 1770 de generalul Repnin, la 1791 de de Edison, cu ajutorul caruia se trece repede
generalul Gudowici si la 1807. Spre nerd dela pe dinaintea privitorului o serie de fotografii,
cetate se Oa orasul K., locuit de Moldoveni, luate iute una dupa alta (15 pe secunda) de pe
Greci, Anneni pi Ovrei.
un corp ce se !nisei; prin aceasta se produce
Kilimandsaro, (Kilima-Ndsare), munte in Africa ilusiunea miscarii reale a corpului.
estica,300 krn.ves t-n ord- vest d el a Mombas,480 km.
Kinesitherapia, v. Gimnastica medicala.
dela lacul Ukereve (Victoria Nyansa) de o inalKinetica, (grec.) partea mechanicei, care se
time de 5703 m., se imparte in Kilimandsaro ocupa cu legile miscarii. tinand sama si de massa
mare 30 7 30" lat. sud., 550 2211. est. dela Ferro corpului si de puteiile ce-1 pun in miscare. Se
(5703 m.) i Kilimandsaro min (5500 m.) Linia deosebesce de kinetnatica, intrucat aceasta din
de zapada se incepe la 6000 m., granita vegeta- urmit nu considera massa corpului i puterile
tiunii e la 3333 m., a arborilor la 2896, locuinte de motrice.
oameni la 1483 m. presto nivelul mrii. Pentru
Kinez, v. Knezi.

prima dat a fost vidut acest munte la 11 Maiu

1848 de earl misionarul Rebmann.
Kilkenny, comitat in Irlanda, prov. Leinster,
2063 km2., cu 87,154 loc. (1891). Capitala K.,
cu 11,024 loc., are resedinta episcopeasca; castelul contilor Ormond cu galerie de tablouri.
Kilo, (grec) 1000 unitati dintr'o miisura anumita, s. e. Kilogram, Kilolitru, Kilometru. In
Romania o msura veche pentru cereale, 1 Kilo
it 2 mierte 8 dimerli it 16 oca = circa 290 litre.
Kilogram = 1000 grame. Kilometru = 1000
metri. Kilolitru = 1000 litre. Kilcnoatt, unitate
practica de forja elechica, care este echivalent
cu 102 watts (v. ac.).

Kinizsy, Pavel, v. Chinez, Pau.

King, (engl) rege. King, (Fu), masura de suprafatti in China, it 100 meu = 67,335 m.
Kinglake, Alexandra William, scriitor englez,
1811-91. El a publicat Eothen, poveste de calatorie in Orient. De asemenea a Buis Istoria
resboiului Crimeei, o lucrare de mare valoarc.

K. a fost deputat in parlament dela 1857-68.

El a combatut politics lui Napoleon III, cu prilejul anexarii Savoiei.

King's County, un comitat al Irlandei (Leinster).

Acest comitat f infiintat in timpul domniei

Mariei, a primit numele in 1557, in onoarea
regelui Spaniei Hip II, barbatul reginei Maria.

Kingsley, Carol, scriitor engl., u. 12 Iunie

districtul diamantelor, nu departe de granitele 1819 in districtul Devonshire (Heine). K., dupa
vestice ale provinciei Oranje, fundat in 1872, ce a studiat teologia la Cambridge, imbratisit
10,000 loc.
cariera preoteasca, in care desfasurit o activiKimolos, (Argentiera), insula greceasca spre tate demna de toata lauda. Asa K. a respandit
nord-est dela Milo, 42 km2. pi 1515 loc. (1889). cultura bisericeasca in sinul poporului, facind
Pamintul de K., un fel de piatra de cute, e o multime de predici: Villaye Sermons. O parte
renumit.
din predicele sale au fost traduse in nemtesco
Kimon, (Cimon), fiu al lui Miltiade, lipsit cn de Krtzinger (Gotha, 1885, 2 vol.). Operele lui
total de elocuenta nu putea sit doting atotpu- K. au fost publicate in 28 volume. Douti din
tinte prin ajutorul poporului ; lipsa de elocuentit scrierile lui au un deosebit interes : Hypatia,
era insa inlocuita prin mari talente militare. or neov fois voith an old face (1852) si. WestViaja sa politica se intinde intre anii 476
ward ho (1885). In cea dintiiu K. vorbesce de
449, in 469 aduce in Atena osemintele legen- conflictul ce exista intro filesofia veche i eredarulni Teseu. K. era un mare adinirator al or- stinism, iar in cea de a doua este o povestire
Kimberley, (Nev-Kusch), eras in Africa sudicii,

ganisarii militare din Sparta si adesea facea patriolica si religioasa asupra epocei reginei EliAtenienilor elogiul Spartanilor. In 461 este exilat sabeta. K., multamita talentului ce ariti, a fost
din Atena pentru timp de cieee ani, in 457 este numit la 1859 profesor de istmia moderna la
rechiemat si in 449 a. Chr. moare. K. era un universitatea din Cambridge. Scrierea lui istorica
inversunat dusman al Persanilor.
[Caion.1
e: The Roman and the Teuton (1864). t 1875.
Kimon, Loghi, n. la 1876, Roman din MaceKinkel, Gottfried, poet si sexiitor germ., n.
donia, a facut studii shtlucite de pictura la 1815 in Obercassel la Bonn, 1846 prof. de istoria
academia de arte frumoase din Miinchen. Ta- artelor in Bonn, luand parte la miscarea republourile sale se deesebesc printeun colorit viu blicana rfi mai apoi la revolutie, in 1849 e prins
si o technica aproape perfect. Lucrtiri prin- de trupele prus. i osandit pe viats la inchicipale: Post mortem laureatust, DIfigenia

soare de fortareata, 1850 fuge din inchisoare la

TaurisD, *Bachuse, DBeduint, OrientalaD, Natura Londra, ande functioneaza ca docent de hint=
meartat s. a.
germ., dela 1866 profesor de istoria artelor in
[Caion.]

Kincardine, (111Sarus), comitat in nord-estul Ziirich, mule t 1882. Cf. Henne am Rhyn: G.
Scotiei, 1005 km2., on 35.647 loc. (1891); caein Lebensbild. (Ziir., 1883).
pitals Stonehaven.
Kino, sucul uscat al pomului Pterocarpus MarKind, Friedrich, poet germ. putin original, supium, ce cresce prin India, Ceylon si pe coasta
n. 1768 in Lipsca, t 1843 in Dresda. Sor.: Malabarului. Familia Leguminoaselor. El se prePoesii (ed. II, 5 vol., 1817-25); Novele si Ro- sinta in bucati mici, stralucitoare cu coloarea

www.dacoromanica.ro

Kinoplasma

brund inchis i chiar neagra. Abia solubil in

apa rece, complet insa in apa calda si alcool,
procurand acestora un gust adstringent oi tare
acid. El online ca principiu imediat un soiu de
tanin, ce se precipit la tratarea cu acidi mineral
Pe langii aceasta mai confine Pirocatechina

1848 fa ales deputat, apoi retras si reales de

cateva ori. A creat 4iarul liberal ,Demokratische

Blatterc: A trait catva timp in imprejurimile

Dresdei, ocupandu-se cu agricultura oi filosofia.

El a publicat Filosofia sciinei, oi o broaura,

Asupra imortalitai, criticand inai ales pe Hegel.

Kinoina C14 06 Ho. K. se intrebuinteaza in Ca jurisprudentii a sods Legea asupra proce[S. M.]
medicin
durii civile in Prusia.
[Nigrim.]
Kinoplasma, nume ce s'a dat de catra Straspopor nomad imprliotiat prin Asia,
,Kirghizii

burger la 1892 archoplasmei (archiplasma), sub- dt5a1MT)-1--wn11-$' de origine mongola, de altcum

stanta ce constitue, dup. Boyen, sfera atractiv. vorbesce limba purl turceasca, locuiesce pe ateDupa Strasburger K., ce se mai dice i filar- pele dala Turkestan spre nord, titre Mont Caspio,
plasma, constitue membrana plasmica a celulelor, riul Volga, lacul Aral si dui Irtis, pang la Tobol,

infra in constitutia cytoplasmei $i intervine in

1Jral, care teritor poarta numele de : stepele
fenomenele de reproducere ale celulelor.
Kirghizilor, unde K. duand o vista nomada, se
Kioto, (Mink, Saiktio), oraoul dint al Japo- ss. tip 5. .nu. pris414itelo.r. Odinioara au avut adnezilor, situat pe insula Nipon, cu 279,792 loc. ministratie proprie sub chani ; in present sub

(1890); odinioara aci resida Micado; palate pompoase, temple numeroase ; industrie de mama
portelan.
Kiparisa, Nicolae, cronicar gro., a soris o cronica asupra intamplarilor din Moldova de pe la

1716 in a treia domnie a lui Mihail Racovita

protectoratul Rusiei. Rehgiunea veche a fost cea

'Agana, in care ai astadi crede o mare parte a

poporului. In present domnesce intro ei islamul.
Numdrul K.-Ion este ca. 2.600,000, cea mai mare
parte sub protectorat rusesc.
[M. Bodiu.]

Kiriazi, Gheorghe, medic, n. 1829 in Etolia

Voevod. Cf. Archiva din Iasi, 1889, pag. 85. (Grecia), t 1893 in Bucuresci ; si-a Moat stuKirly, Adalbert, distins general al lui Sigis- chile de medicina la Montpellier oi Paris, 1854
mund Bathed ; fa trimis cu oaste ardeleana in reintors in Grecia desvolta mare activitate infra
ajutorul lui Mihaiu Viteazul. Luik parte la lupta combaterea holerei, 1855 medic al carantinei din

dela Calugareni (1595) oi ca comandant al ar- Calafat, 1857 medic primar al j.-lui Gorj oi al
tileriei a contribuit mutt la isbanda Rominilor. oraoului Tirgu-Jiu, 1863 al asilului Elena Doamna,
Kirly-Daracz, com, mare in Ung., cott. Satmar, 1881 deschise in Bucuresci spitalul Xenocrat.
2348 loc. (1891) Maghiari oi Romani.
Kirid, numirea tare. a insulei Creta (v. ac.).
(rom. Craifalan), com. mica in
Kirie eleison,(grec..),D cam ne indurate spre noic,
Trans., cott. Trnava mica, 1194 loc. (1891) Romani oi
Kirlykd, piso de munte, v. Craiva.
Kirlypatak, v. Craiva.

este complexul rugacinnilor de invocare a ajutorulni oi induradi lui Dumnedeu. In cultul bisericei

K re hho ff, G-ustav Robert, fisici an germ., n. 1824

In cap. Vijnitei $i in j. Putilei, in Bucovina,

orientale incepilind din vechime (Coast apost.

VIII, 6 si 10), rugaciunea aceasta formeaza o
Kirchbach, K, Hugo Ewald, conte, general parte din cultul liturgic, si ca un respuns la ru.prus., n. 1809 in Neumarkt, t 1887 la Moholz gaciunea colectiva pronuntata de card diacon ori
in Lausacia; 1866 comandant al divis. 10 de in- preotul celebrant, adeseori se repetesce din partea
fanterie, 1870/71 al corp. 5 la Weissenburg, pruncilor cantare ori a poporului credincios.
Wrth pi Sedan, 19 Ian. 1871 respinse marele
Kirk-Para, piastra turcesc 0-211 Cor.
asalt al Parisienilor, dupa aceea comandant gen.
Kirman, (Kerman, Karmania), provincie in
in Posen, 1880 se retTage din serviciu. 2) K., sud-estul Persiei, In partea mai mare nelocuita,
Wolfgang, scriitor si critic germ., n. 1857 in ca. 25,000 km2., dimpreuna cu litoralul Mogistan.
Londra, 1879-88 a trait in Miinchen ocupat Capitala K. e situata la partea vestica a unui
cu studii estetice, musicale si literare, 1888 pri- oes roditor oi are 45,000 loo.; industrie de mamesce conducerea foil din Dresda *Magazin far tasa oi land.
Litteratur des in- und Auslandess 1889 foiletonist
Kirman9ahan, oras fortificat in Persia, capila xNeues Dresdener Tageblattc, oi 1890 la Dres- tala prov. Ardilan, cu 32,000 loc.
dener Nachrichtene. A sods poveoti, novele oi
Kirschner, Lola, (pseudonim Ossip Schubin),
romane.
romanciera, n. 1854 in Praga, faca numeroase
Kircher, Atanasiu, savant german, n. 1601 calatorii (Bruxella, Paris, Roma); in numeroaIn Geiza. Sa facut iesuit oi a functionat ca pro- sele sale romane oi novele zugravesce Cu sinfesor in Warzburg. In decursul resboiului de ceritate lumea mare internationala, viata oi sbu30 ani a ajuns in Avignon, de act in Roma, ciumarile ei, in multe privinte dupa exemplul
unde a propus matematica i limba hebraica in lui Turgenjew.
colegiul roman. Mai tardiu s'a ocupat ca ar- Kisiliteni, com. maid i parochie dimpreuni
cheologia. t 1680 in Roma. Lui K. i-se atribue ea catunele: Biscul, Hrobeocea, Marohea, Mistecicul, Moisiuca oi Socolea, mosie boiereasci
atlarea laternei magice.
in Knig-sberg, t 1887. A fost profesor de fisica are 907 loc. (822 ort.-or., 10 rom.-cat., 75 mos.),
in Bresslau, in Heidelberg, mai tilrdiu in Berlin. o sward primara.
[Dr. I. G. Sbiera.]
Are lucrad insemnate in deosebitele ramuri ale
Kisbr, com. mare in Ung., cott. Comorn,
fisicei. Intre altele stint insemnate experimen- 3398 loc. (1891) Maghiari; statiune de cale fetele i studiile sale in analisa spectralii, facute rata, moarti, cu vapor, atelier de masinarii

In societate cu Bunsen.

figlarie. In K. se afla cea mai mare herghelie

EKirchmann, lulius, jurisconsult oi filosof germ., a statului, infiintata la 1854 pentrn priisire de

n. 1802 in Schafstaedt. Fost magistrat, apoi ad- cai pursange 5i semisange de rassa engleza. In
vocat general la curtea criminala din Berlin. In fiecare primivarii manzii de un an se vdnd la

www.dacoromanica.ro

Kisch

Kisseleff.

publici, putnd cumpifIra numai suditi ca gardist la Viena, iar 1795 transferat la un
ai monarchiei austro-ungarej cari au sa se oblige, regiment din Italia ; s'a luptat in contra lui Naca nici-cand nu vor vinde in strainatate minzii poleon I, la Milano ; prins de Francezi, fil trans-

portat in Provence, unde serse cantecele cele

Kisch, Enoch Enric, triadic german, n. 1841 mai frumoase de amor Hinffi szereltneic EliIn Praga, unde se MI6 ca profesor. K. practica berat din inchisoare, dupa ce luase parte in mai
la baile din Marienbad. A saris : Handbuch der multe lupte in Germania si Elvetia, la 1800 s'a
cumplirati.

allgemeinen und speciellen Balneotherapie, 1875; reintors in patrie. In 1801 a publicat prima

Heilquellen and Kurorte Bhmens, 1879; Fett- data poesiile sale lince Himfi szerelmei, au cari
leibigkeit, 1888.
Kisdedov, denumire maghiara pentrn gradini
de oopii.
Kiseleu, comuna rurala, parochie i mosie bo-

si-a intemeiat amuele literar. A mai publicat

fabule cu subiect din trecutul poporului maghiar i slays drama, dar cu putin sums. Operele lui au fost editate de Fr. Toldy 1847, apoi

Kisfaludy, 1) K., Carol, (Kroly), poet magh.,

parintela comediei magh., it. 6 Febr. 1788 in
Tet-Szentkut. t 21 Nov. 1830 in Budapesta. A
studiat cinci clase gimn., apoi a intrat in pcoala

K., pentru ridicarea unui montunent in memoria

amicului lor. In acest scop a editat ()parole lui
Carol K., M din suma adunatri a ridicat un mo-

iereasca in cap. Cotmanului pi j. Zastavnei in Angyal Dvid VIII vol. 1893.

[-H
Bucovina, are 2565 loc. (2396 ort.-or., 169 mos.),
Kisfaludy-trsasg", societate literar magh.,
[Dr. I. G. Sbiera.]
infiintata in 1830 la struinta amicilor lui Carol
o acoala primar.

nument de marmor in grdina museului namilitar din Jaurin. In 1804 a intrat in ser- tional din Budapesta; la 1836 s'a constituit inteo
viciu militar activ, a luat parte in luptele societate literarg, ca s premieze opere estetice-

contra lui Napoleon I (1805), iar la 1811 pa- poetice. Aceast societate, dap'. Acad. magh.
rasind cariera militara a studiat pictura in Viena. a lucrat mai mult pentru inflorirea literaturii
Dupl ce a consumat averea parinteasca, a pH- beletristice maghiare. La 1842 modificndu-se
begit prin Germania, Italia, apoi infrant de su- statutele societatii, a luat numele Magyar szpferintele vietii s'a reintors in patrie, la Buda- irodalmi intzet.e Sub aceasta devisa a inceput
pasta, uncle se sustinA din picturii. In timpul pe Rena premiarea operator estetice-poetice, a
pribegiei cunoscnd lit. poetick apuseana, sub transplnta in lit. maghiara clasicii antici M mojnfluenta acestsia s'a incercat a serie opere dra- derni, biblioteca romantica a popoarelor moderne,
matice. Drama Tatrok Magyarorszgons repro- si a aduna cantecele i legendele poporului magh.
sentat in Alba-regal (Szkesfehrvr) la 1819 Membrii acestei societati de present dint indide o societate teatrala, a produs efect neapteptat ; geni 50, straini 20. Lntre membrii corespondonti e
membru oraceasta imprejurare atragnd atentia
Iosif Vulcan, redactorul
iar de alti parte asigurndu-i subsistenta, I-a in- dinar al academiei romane din Bucuresci. [-1-]
curagiat sali continue activitatea lit. in aceasta
Kishza, v. Cheaa.
directiune, si a saris in scurt timp dramele : Ilka,
Kisil-lrmak, (in antichttate Halys), col mai
Kemeny Simon, Szilgyi szaba.dulsa, Matys dik, rnare riu in Asia mica, isvoresce in Kssedagh

Bartsg s nagylelkiisg, preste aceste se ri- si se varsa in Marea Neagra spre est dela Sidica Stibor vajda( i ca rnai buna Irenes deal din nope ; desi are lungime de ca. 900 km., nu e
punot de vedere al tragicului toate siint gresite. navigabil.
Activitatea desvoltatil in acest ram al lit., culKisjenti, v. Chisineu.
tura-i europeana, experienta i judecata-i obiecKis-Kiikii116, numele ung. al unui comitat
tiva a grupat in jurul siiu pe toti literai vechi
in Transilvania, v. Ternava mica.
noi, oari in toate lucrarile lor au consultat pe K.
Kismet, resignarea oarba a Musultnanilor in
Sprijinit de barbatii lit. Vrsmarty, Toldy, Bajza, intmplnile sortii.
Klcsei, Czuczor, etc., la 1822 a publicat almaKiss, (Chi?), Mateiu, canonic gr.-cat. do Lugoj

nachul Aurora( de cuprins beletristic, care fit

membru fundator al Asociatiunii transilvanes
organul acestei societati lit. (1822-37), and i-a n. 16 Nov. 1816 in Reces (cott. Crasna); acoalele
urmat Atheneum( sub redactia literatilor Bajza, elementare pi gimnasiale le-a studiat in *imleul
Vrsmarty, Toldy. K. a produs mai mare efect Silvaniei; filosofia i teologia in Oradea mare.
In lit. magh. prin comediile magh. KrCik, Csa- In 1841 fit numit profesor la gimnasiul gr.-cat.
16dsoks Lenyrzs Prtiitfikt, in cari se reo- din Beiup, uncle a functionat liana in 1847, cand
glindeaz in modal cel mai fidel viata social-a fti dispus de paroch in Cianadul nou, lnga Mako;
a poporului magh. A mai seria cateva naratiuni iar in 1854 numit din non profesor de filosofie
M descrieri cornice, cantece poporale, elegii
limba latina in cl. VIII a gininasiului din
balade. Meritul lui K. e ail a introdus In lite- Beius, si in 1856 distins cu titlul de asesor conratura magh. o directiune nouli, romantismul, sistorial. Infiintandu-se diecesa i capitlul gr.-cat.
dominat de elementul poporal-national. Toate lu- de Lugoj, K. f unul dintre cei dinti canonici,
crarile sale aparnri dupa moarte. K. K. minden numit in 1857; dar din causa unui morb gray,
munki, editate de Fr. Toldy, 10 vol. Buda 1831, de care suferea, a putut desvolta patina acti-

a doua editie e editata tot in Budapesta VI vol. vitate in acea demnitate. t 4 Martie 1876. A
1893 de Jos. Bfinoczi.
lsat o mica fundatiune pentru diferite scopuri.
2) Kisfaludy, Alexandru, poet lirio magh., la in[Dr. I. Radu.]
ceputul sed. XIX a fost cel mai serbatorit
Kisseleff, Pavel, comite, general si diplomat
preuna cu Csokonai; frate ca Carol K., n. 27 Sept. rus, n. 1788 la Moscva dintr'o familie de boieri.
1772 in Siimeg, t 28 Oct. 1844. A studiat filosofia 1812 adjutant al printulai Bagration M apoi al
M dreptul, dar neavnd aplicare pentru cariera inipratului Alexandra I, 1814 colonel, 1817
juridica, a intrat in militia. In 1793 fit hinds maior general, conduce operatiunile in resboiul

www.dacoromanica.ro

Kissingen

on Turcii din 1828, cand devine locotenent general, iar in 1829 comandant al corpului 4 din
cavaleria de reservil, guvernator al Moldovei si
Munteniei in timpul ocupatiunei rnsesoi. In
aceasta din urmrt demnitate s'a ar'tat liberal si
iubitor de progres, a luat msuri intelepte pentru
adininistrarea terilor romfine, fiind o exceptiune

Kitheron.

Kital sau Chitaia, lac in sudul Basarabiei, la

gurile riuletelor Chirghiz si Chirghiz-Chitai. E
nu lac foarte srat, dar sarea nu se dobindesce

din apele sale, ci ceva mai departe din lacul

Basic san Cunduc. Pe partea dela meaz-di a
laoului Kitai se afl colonia bulgarli Chitaia.
Kitaibel, P., n. 1757, t ca profesor de botanicit

intre toti brbatii rusi, c,ari au exercitat vr'o in Pasta 1817. Botanist renumit prin sorierea
comanda in terile noastre. Prtile bune ale r e- sa clasica: Descriptiones et icones plantar=
gulamentului organic se datoresc mai malt rariorurn Hungariaec, pentru oare conautorul
lui. 1833 comandant al infanteriei trimisrt in baron Waldstein a contri bait la partea ei mate-

ajutorul sultanului contra vice-regelui Egiptului, rial deosebit de luxurioas si exacta. In sorierea
1834 general de infanterie si membru in con- aceasta pentru prima data vedem pronuntrindu-se
siliul de stat, president al cornitetului domeniilor un spirit critic la discernerea florei sesurilor uncoroanei. 1838 ministru de domenii, se distinge guresci, a Bnatului si a Transilvaniei, et $i cu
prin ingrijirea earl cele 18 milioane de terani deosebire a Carpatilor dacici.
L. Pr.]
Kitaibelia Willd., (botan.) gen monotipic din
ai domeniilor, fundeaz scoale, forme, asigura
justitia. 1856 ambasador la Paris Oat la 1862. familia Malvaceelor, tribal Malveae ouprinde
Remfine in Paris, mide moare la 26 Nov. 1872. plante erbacee perene. K. vitifolia Md., este
(Cf. Scrierea lui Papadopol-Calimah in Analele unica specie, ce cresce in regiunea Dnnrii in
Acad. Rom., DC Ist.)
Ungaria inferioarri.
[Z. C. P.]
Kissingen, loe de ouri de primal rang in BaKitai-Cod sau. Cod-Kitai, sat in sudul Basavaria. Cunoscut in toat lames pentru apele sale rabiei, a fost !Ana la 1790 un sat de Tatari, cari
minerale, car.i sfint clasioele representante ale au plecat in Crimea, in local lor la 1817 s'au
isvoarelor moderat feruginoase i srtrate, ou o asezat nisce voluntari Moldoveni si Bulgari si au
insemnati cantitate de acid carbonic. Spre sco- format o colonie de 400 suflete. Satul posed o
pnri de vindecare se folosesc isvoarele: Rk6czy, biserici de piatr.
Panda'', Soolsprudel 5i Schnbornsprudel. Toate
Kitara, instr. musical al vechilor Greci, con-

Mint reoi dela 10-200 C. Se folosesc attlt de fundat adese cu lira (v. ac.), de care Irma se
bout et i pentru bai. Marti de aceste isvoare deosebia prin lada sa de resonant& Numeral

principale se gsesce tincI un isvor ou ap amar coardelor a variat; au fost K. [Ana en 18 coarde.
purgativrt. Situat la o inaltime de 200 metri, K. K. se parta suspendatii pe umrul sting prin

are o clima destul de moale 5i valea este bi- ajutorul unei curele (t efamon). Cu evul media
nivor scuba,' de vnturile nordice. Isvoarele de K. cade din favoare i dac se mai gasesc aim
aici stint indicate la toate afectiunile, cari racer Instrumente de forma ei, ele poart cu total alt
o schimbare mai repede in organism prin asi- nume. Astfel e s. e. crut-ul breton. In tirnpii
milarea sau reducerea substantelor din economia moderni cuvntul K. s'a adoptat de diferite limbi

Bogtia gazurilor de acid carbonic

este un factor de frunte al apelor de aici pentrn
a fi intrebuintate ca bai cu scop de a excita in
mod favorabil nervii pielei. Afar de bai sr-irate,
calde si reci se fac Val de dus, de abur, de gaz,
de nimol srat; inhalatie de aer comprimat, in-

pentru a denim' instr. cu coarde piscate, dar

afectand forme deosebite (cetera. chitara, gui-

tare, zither, itera) ca total strine vechei K.,

care in forma ei primitiv nu s'a mentinut dead

la miele popoare remase intr'o civilisatiune pri[T. C.]
mitiv (Kisar etiopian).
halatie de apit siiratit pulverisata, hidroterapie, bai
Kijcani, lac la sudul Basarabiei, numit de Rusi
de razii (Strahlbac9, bi undulante (Wellenbad). Zagornoe, iar de Romani Chitcanii are o lungime
Acestea din arma au menitiunea de a inlocui de presto 11/2 km. (Cf. Lacurile din Basarabia in
baile de mare. Uncle asimilarea materiilor nu- Basarabia din sect. XIX a lui Z. Arbure, pag. 69.)
Kifcani, eat in Budjeac, asezat pe malul
tritive este deranjatit, slabitii, la anemia si scrofulos, in oari c,asuri stomacul nu supoarta o stng al garlei Botusilor, la departare de 20 km.
cura mai intensiv, acolo apele din K. att intern de Tirgusorul Causani.
cat si extern aplicate sfint en preferinta recoKitchener, (pron. chicener), Horatio Herbert,
mandate. Casurile cari mai adeseori obvin in K. lord, general englez, zeroul dela Omdurmanc;
gait : dispepsia, catarul de stomac pi intestine, n. 24 Iunie 1850 in Irlanda. 1870 voluntar in
congestia ficatului, piatra la ficat (fiere), tumoare armata franceza. Dup resboiu intrat in aca-

de splin, congestii la cap si nevrosele; boale demia militar din Woolvvich; 4 Ian. 1871 lofemeiesci, cataran i cronice ale organelor respi- cotenant; 1892 comandant suprem al ostirilor
ratiunei, afectii reumatice $i artritice ale in- din Egipt. si-a castigat mare rename prin incheietarilor. Literatura in toate limbile moderne. vingerile asupra dervisilor din Sudan (1896-99),
luind Dongola, Abu-Hamed, Berber, Omdurman,
[Dr. Vuia.]

Kistna, (sanscr. Krip4), riu in Decan (India Chartmn, si supunnd intreg Sudanul. Regina

anterioara), isvoresce in Ghatii vestici si se varsa i-a dat titlu serdar si lord de Charturn, iar
in Oceanul Indic in apropiere de Masulipatam ; parlamentul i-a votat 30,000 1. st. recompensa
1280 km. lung; dela el duce un canal la Go- national& Dela 18 Dec. 1899 seful statului major
davari si la Madras.
al lui Roberts, genoralisimul trupelor engleze in
[t.]
Kis-Ujszlls, eras in Ung., cott. Jsz-Nagykun- resboiul anglo-boer din Transvaal.
Kitheron, manta situat lnga hotarul dintre
Szolnok, 12,527 loc. (1891) Maghiari. Gimp.. ref.,
scoala industriala, jud. cercuala., oficiu de dare, Boetia si Mica in Grecia. Pe acest manta Lalus,
statiune de cale ferata. Hotarul de 19,786 hec- regale Tebei, a lap'dat pe fiul sfiu Oedip ca sa
tare e foarte fructifer.
inlature urgia (Jaime&
[Caion.]

www.dacoromanica.ro

10

Kitulescu

Klapka.

Kltulescu, Inocenfie, episoop de Buzifiu, y. Ino- Flegyhza, apoi pe rind profesor ord. la gim-

centie 2).

Kiuciuc-Kainargi, (Sainargi eel mie), sat in

Bulgaria, 23 km. la sud-est de Silistra, rentunit
prin incheierea picii intre Rusia si Turcia din
21 Iulie 1774, prin care Rusia primia Azovul

nasiile din Cincibiserici, Baja, Odorheiul seeniesc si 1861 director in Beszterczebnya, drept
resplati pentru succesele sale obtinute in lupta

contra elementelor nationaliste slovace, iar la 1876

director suprem de studii; 1883 f chiemat in

0 0 micti parte din Crimea. E inceperea de ministeriu; numit consilier de sectie, apoi conpunere in aplicare a ideii lui Petra cel Mare, silier ministerial, a lucrat mult pentru reforadeca nimicirea Turciei 5i alipirea orestinilor de
sub Otornani. Afar de protectorul rus, cu care
ne-a hartizit, aceasta pace mai ava drept urmare
pierderea Bucovinei (1777), pretul unui viitor
sprijin ce Austria si-1 dea Portii pentru Crimea.
De attinci dateaza i consulii rusi in principate.

oras comercial in prov. chinezi

mares instructiunii in Ungaria; toate reformele

introduse in timpurile mai none in invottimntul public secundar stint strins legate de

numele lui, si s'a distins si pe terenul literaturii

didactice. -I- 8 Oct. 1898 in Beszterozebnya ca

secretar de stat in retragere.

Klapka, George, genetal magh., n. 7 Apr. 1820

Kiangsi, langs. IEu3gcekiang, cu 53,000 loc. Dela In Timisoara. Ca absolvent al academiei militare
Kiukiang,

1861 e deschis strainilor.

din Wiener-Neustadt a fost numit 1842 locoteKlusiu, cea mai sudicti din cele patru insule nent in garda magh., iar 1848 prim-locot. in
japoneze, 43,615 km2. (dimpreuni cu insulele reg. 12 de granit. In 1848 s'a pus la dispositia
Liukiu) si 6.166,482 loc. (1890). Capitala Nagasaki. ministeriului magh., care 1-a tritnis in Ardeal,
Kiwa, v. Chiwa.
impreunti cu (Ml Stindor ou o proclamatie din
Kiwi, pasere, v. Chivi.
19 Main (in sperant c regele o va aproba ulKjbenhavn, v. Copenhaga.
terior), ca si induplece regimentele de granita
Kjelce, (Kjeley), gu.vernament ruso-polo, la secuiesci sa se adune in tabora din Seghedin.
poalele nord-estice ale Carpatilor, 10,093 km2., Aceasta s'a fttout cu ignorarea guvernului arcu 763,746 loo. (1897). Capitala K. are 23,189 loo. delean, inainte de uniunee. (Cf. Jakab Elek,

Klaar, Alfred, scriitor germ., n. 1848 in Praga, Szabadsgharczunk, pag. 136-159). In luna lui
traiesce acolo ; a scris : Drama modern/ (3 vol. Sept. K. a fost trimis la Pojon si Komrom spre
1883-84); Francisc Grillparzer ca dramaturg a conduce fortificarea cetatilor. In 1849 fa numit
(1891); mai multe comedii, s. a.
comandant al armatei din lJngaria sup., ce atare
Klaczko, (pron. clack()) Iulian, scriitor polon, avuse in 26-28 Febr. lupte viotorioase on gen.

n. 6 Nov. 1838 in Vilna. 1869-70 consilier austr. Schlick, in urma ctirora f numit geaulic in ministeriul de extente al Austro-Un- neral. In 10 si 26 Apr. impreuni cu Grgey au
gariei. Sur.: Una annexion d'autrefois. L'union raportat alte victorii. In acel an f 'mina midela Pol9gne et de la Lithuanie (ed. II. Paris, nistru de resboiu; in scan timp si-a dat demi1869); Etudes de diplomatie contemporainec. sinnea, pentru a primi comanda i apera,rea
4(Paris'866);
vol.);) ; Les

Rocznini polskiee (Paris, 1865, celei mai renumite cetati, Komrom. Ce serviciu

deux chanceliers (Bismarck st a flout K. cu cei 18,000 honveli causei maGorcia.cov, ed. III, 1877); Corespondentele poe- ghiare, este eternisat in istoria magh. contimtului Mickievicz (1861), etc.
poranti. Fapt e, &A cetatea Komrom n'a putut
Kladderadatsch", foam umoristicI polit-sa- fi cuoerit, ci ci i dupi capitularea dela Vitirica ilustrata, ce apare odati pe septomfma. in lgos (13 Aug.) a mai resistat si a refusat atilt
Berlin, urmand o directie liberald; a fost in- provocarea Austr. cat si a supremului comanfiintata la 1848 de David Kalisch $i librarul dant rases, PasIdevics, pentru capitulare. In
Albert Hofmann.
27 Sept. primite fiind, in 8 puncte, conditiunile
Kladno, oras in Boemia, cereal Smichow, cu. de capitulare puse de K., fbarte favorabile si
17,215 loc. (1890); inseminate mine de carbuni onorifice pentru intreaga sa armati, capitularea
si de fier. Usine de tier si de otel.
s'a ratificat si subscris in cartirul gen. Haynau
Kladova, comuna in Srbia, pe malul drept al In Puszta Herkly. K. din Komrom s'a dus la
Dunarei in susul Severinului. Veche cetate tare Londra, de acolo la Genus, apoi in Elvetia, iar
In timpul puterei Turcilor, constituit din 4 ba- de aci in Constantinopole. In tot local a desstioane, un castel si un sant interior. K. forma voltat o extraordinar activitate in interesul
basti a Turcilor pentru trecerea in Banat pe causei maghiare. In ajunul resboiului italian (1859)
la Rusava (Orsova). Romanii ocupau acest punct a pregatit rescoala, ce avea si erump in Unprinteun mic post intarit. La 1502 K. era crt- gana; paces dela Villafranca insa a zadarnicit
Ota in mnile Turcilor, carona li-o rapesce Jasa acel plan. In 1866 organist). in Silesia sup. lede Som, com. Tim isoarei. Mihaiu Viteazul o ja giunea magh., care abia trecutti pe pamntul UnIn 1595 deba Turci; la 1689 electoral de Baden gariei, a trebuit si se retragti, caci pacea s'a
ja Turoilor; tratatul deis Pasarovici din 1718 incheiat intre puterile beligerante. In 1867 and
da Austriei impreuna ou Belgradul, Btinatul ca amnestia gener. s'a intors in patrie, a fost
si Oltenia; Turcii o reiau la 1738; dupa res- ales deputat cu program guvernamental; in smut
boinl din 1877-78 Turcii pierd K.
timp s'a retras de pe terenul public si s'a ocupat,
Klagenfurt, oras i capitula Carintiei, in Austria, mai mult in Constantinopole 5i Gonna, on in19,700 loc., cu fabrici de piele, tutun, postav treprinderi financiare. Numele dinsului este unul
cu o mare fabrica de plumb. Dela 1799-1813 dintre cele mai strilucite 5i populare ale istoriei
a stat sub domnie franceza.
[M. Bodiu.].. magh. contimporane. A seria mai multe opuri,
Klamarik, loan, pedagog magh., n. 1832 in intre cari e mai insemnat: Der Nationalkrieg
Losoncz, cott. Minor, 0-0 facut studiile univer- in Ungarn und Siebenbiirgen.g f 17 Main 1892
sitare in Pesta Viena, 1852 prof. prov. in In Budapesta.
[I. St.

www.dacoromanica.ro

Klausthal

Klausthal, oras montan in Germania, pe platoul nord-vestic al muntelin Harz, in guvernamental prusian Hildesheim, 8750 loc. Academie
de mine, on colectitini frumoase archeologice.
Biserica cat. si cea evang. Mine de argint, de
zinc, de plumb ai mama.
[M. Bodin.]
Klazomenae, unul din cele 12 oraae ioniene
din Asia mica spre sud-vest dela Smirna.

Klein.

11

cari, si in special pentru Romanii din Transilvania, cardinalul Kollonits mai dede km o insemnati avere iesuitilor. K. si dupa numirea sa
intru episcop remase in colegiul iesuitilor pina
In 11 Iulie 1729, nand la ordinul impratului
se duse la Muncaciu, ande in manastirea gr.-cat.

a 8f. Nicolae &ea novitiatul pentru a intra in

ta.gma calugareasca a Sf. Vasilie. In 23 Sept.
Kleanthes, filosof si poet grec din scoala stoici 1729 fa sfintit preot in biserica gr.-cat. din Nos
succesor al intemeietorului ei, Zeno, n. pe a sPreacuratei lacrimantee. Dupa-un an de no-

la 300 a. Ohr. in Assos in Asia mica, a petrecut vitiat faca profesiunea de calugar in manastirea
apoi in Atena ca diler. Ocupindu-se cu cerce- atnintita la 25 Sept. 1730 si-si Ina numele de
tari filosofice, al Id este meritul de a fi pus in Inocentiu. Aprobares numirii lui de episcop insistem doctrinele scoalei stoice. Din scrierile sale timpin node greutitti in Roma din causa, ci el
au remas numai fragmente, publicate de Brunk ai nu functionase de loo in viaja publica biseriSchaefer in Analectac ai PooRae goomicic 1817. ceased, dar la intrepunerea cardinalului spaniol
Cienfuegos, care cunoscea pe Romani de cind pe(Cf. Teodorescu Ist. fil. ant.)
[Pl.]
Jean,:13aptiete, general francez, n.1753 trecuse in Viena, Papa Clemente XII in 11 Sept.
la Strassburg, asasinat la Cair in Egipt la 14 Iunie 1730 aprobit alegerea si numirea lui K., care
1800. Fiul unui zidar,
architectura la Paris In acelagi an in 25 Oct. st. v. (5 Nov. st. n.)
In 1772, in 1775 ilitra in ?coals mast% dela l consacrat episcop prin George Genadie BiMuenich. In 1785 se intoarse in Alsacia ai se zanczy, episcopal unit (rutean) al Muncacinlui,
ocupa on architectura. Intr in timpul revolutiei care-1 Meuse mai inainte si calugar i preot.
In garda nationala i apoi treptat ajunse in gua- K. nu-si ocupa indat scaunul episcopesc, ci pedele cele mai mari ale ierarchiei militare, fiind treca mai mult timp probabil la Muncaciu spre
Klber,

until din generalii cei mai renumiti ai repu- a se initia in guvernarea bisericeasca si apoi
blicei. Fiind lasat de Napoleon ca general de merse la Viena spre a regula afacerile bisericei

capitenie a armatei din Egipt, fa asasinat de un sale. In absenta lui, diecesa Fagarasului era sub
conducerea vicarilor episcopesei ai a teologului
turc fanatic, pe stradi.
Klein, (alias Clain), loan Inocentiu baron de Grgei, care suplinia in acensta cantata pe Regai.
Sad, episcop al Romanilor uniti din Transilvania In 28 Sept. 1732 K. se instal in Fagaraa cu
partile ei a.dnexe. Diva moartea episcopului mare solemnitate apoi in (hiele urmatoare tina
Giurgiu (v. ac.), impiratul Carol VI cu ordinal din saber mare, in care se luarft dispositii pentru
17 Apr. 1728 rinclu sa se tini sinod electoral, consolidares unirii, pentru administrarea mai
presinte 3 candinV. "rentrir-scarmul prompt a bisericei si pentru stirpirea abusurilor
care
episcopesc al diecesei Fagaragului. Sinodul se din cler. Activitatea desvoltati pe toate terenele
pia in 4 Iunie 1728 in A.-Itilut in presenta co- viepi publica de ep. K. a fost extraordinara si
misarului reg. I. Antalffy, episcopul catolic tran- in parte insemnata cu succese foarte mari. Lui
silvan, tP a lui Adam Fitter, rectoral colegiului este de a se multamf infiintarea orasului Blaj
iesuitilor din Cluj. Acest din urma lucr mult, (v. ac.), uncle isi mutii i resedinta in 1737; lui
ca intre candidati si fie si vr'unul dintre tinerk scoalele, manastirea si catedrala din acest oras.
cari inviltaserit in scoaleleimitlor. Astfel fu Inca inainte de instalarea sa, la 1731, se rucandidat si loan Mica (Klein). Irnpiratul insa gase de impiratul Carol, sa-i facii o manastire
in loe s denumeasca inslata pe veunul dintre de calugri basiliani, cari si constituiasca cacandidati, la propunerea cancelariei aulice tran- pitlul episcopului, sa-1 ajute la cultul divin,
silvane, cu hotarirea sa din 15 Aug. 1728 a pus administreze diecesa in cas de vananta, s apere
biserica uniti sub directoratul parintelin ies. A. credit* catolica, s, tina scoale ai sa predice
Fitter, careen putere quasi-episcopeasca o guverna ouvintul lui Dumnecjeu. Impiratul in 1732, la
1 an si 3 lu.ni. Fitter tina i un sinod diecesan propunerea camerei de resboiu, destink spre
cuclerul wait in Clujmanastur la 15 Nov. 1728. In
smod se aduseri mai multe hotariri pentru consolidarea unirii cu biserica Romei i s'au luat
pentru inflinarea pre,sitului Mailat din San
care indemna poporul din scan-fa Nha1mului sa

scopul acesta venitele unui dominiu fiscal. 'Lisa

fiindc venitele acestea nu erau indestulitoare,

consilier impiratesc. Acesta

se nascii 1692-in saa, cottul Sibiiului. Numele
familiei sale a fost Miau, iar numele Klein si
1-a luat mai tirdiu. Studiii in seminariul iesuitilor din Tirnavia- (Nagy-Szombat), undo cardinalul Kollonits din batiii si i din averea re-

incheiat in Viena contractul pentru cladirea manstirii,

bisericei 5i resedintei episco-

K. igi rabic)i cererea in 1735, cind petrecuse

timp mai indelungat in Viena in interesul bisericei si natiunii sale, dei lipsit de bani, iar

trectort la neunire. In acest shied s'a ivit mai sinodul din Blaj dela 26 Ian. 1738 se obliga, ea
fintaiu idea, sa se infiinteze un setninar exclusiv si clerul roman, ori cat de sarac ar fi si chiar
pentru Romfini gr.-catolici, spre care scop se
card ar trebui sa-si vindi si ce are, va conhotari, s, se inainteze un memorial la curte, tribu pentru minastire 25,000 11. numai sa se
ca averea remasa dupa episcopal Ioan Giurgiu hotarasca local, unde sa fie pentru totdeuna reconfiscata de erar sa se dea pentru. infiintarea sedinta episcopului si a manastirii. In arma
Febr. 1729 urmit numirea ester rugari si oferte in 30-Marti6-1738 s'a

lui K. de episcoe

pesci in Blaj, iar impratul prin diploma din

21 Aug. 1738, in schimb pentru dominiul epis-

gtopesc FeraGherla si ram bata_de_jos,_ dada diecesei Fagaragului dominiul fiscal dela Blaj, Mang.magi dupi episcopal Jany infiintase o fundatiune rade, Spatac, Cergaid mare, Tiur, Veza, Ciuf ad,

pentru crescerea tinerilor greco-catolici, pentru &noel, Petrisat, 'clod, Pinade, Sona i Spini, al

www.dacoromanica.ro

12

Klein.

cirui venit era computat in 6000 fi. Din aceast Wallis, comisar si plenipotentiar la diet, totusi
suma jumtate era destinata pentru intretinerea se vede, c aceast comisiune putin sau chiar
episcopului, iar alta jumetate pentru 11 eltigari, nitnica nu a lucrat, cad impratul, la plnsoarea
20 alumni in seminariul de baieti din Blaj si pen tru. episcopalui, in 23 Nov. 1734 dada din non ordin
3 calugari-preoti, cari aveau sa-si completeze stu- gavernului, ca o comisiune sub presidenta g-adiile in seminariul de Propaganda Fide din Roma. vernatoralui loan Haller in timp de 2 luni sti

Despre scoalele, arora K. le-a pus basa, sti se studieze chestiunea amintit sti-i keg raport.
vada articolul Blaj si Aar on, iar despre ma- Adele comisiunii, ou a carei procedur epis-

nastire accentuam, c pfina la sfirsitul secl. XVIII copal, precum se sede din desele lui remona fost focular de cultura i pietate 5i adpost stratiuni, nici decal nu era multmit, au fost

pentiu multi binemeritati brbati ai bisericei trimise impratului, ink acesta pnti la moartea
unite si ai natiunii romne. Acestia impreuni sa, intmplata in 20 Oct. 1740, nu le-a resolvit
cu alfii, pe cari tot K. Ii asezti in scoalele ca- In totalitatea lor, ci au remas mostenire impetolice din Austro-Ungaria sau ii trimise la Roma, rttsei M. Teresia. Cu toate acestea episcopal
devenira cei mai zelosi apostoli ai culturii na- obtinit si dela impiiratul Carol unele avantagii
tionale i propagatori ai moravurilor bune in de importanta. Acesta prin un decret din 1732
poporul nostru decadut in arma asupririlor se- a dat episcopului semi si vot, rang si titlu in
culare. Dominiul din Blaj in minile unor epis- staturilejdietti) si intre baronii terii. Prin decopi cn nalta cultura intelectual si moral, cretul din 24 Ian. 1736 concede, ca 5i prootii
deveni isvor de fundatiani insemnate pentru uniti sa capote sare gratuit, si anume coi din
promovarea culturii si religiositii. lubirea de comnne mai mari 6, coi din comune de mijloc
biseriba i natiune a lui K. era att de invii- trei si coi din comune mai mici dou maji. Prin
paiata, inct intr'o epistol adresat nuntiului decretul din 4 Martie 1739, din motiv ca Blajul
apostolic din Viena exclama: *Astfel sum dispu

devenise resedinta episcopeasci, ii concede pri-

in sufletul meu, back tot ce pot face pentru vilegiul de a tinea tirg Joi In fiecare septemn.
bunastarea clerului 5i natiunii noastre asuprite In urma decretului din 24 Ian. 1736 fiscal re-

spre marirea lui Dumnedeu i binele sfintei bi- stitue clerului unit proprietatea din Oarda (agrii,

serici, nu m'as indoi un singar moment a o livedi, mori) capita de fisc sub pretext, ca ar

indeplini chiar si Cu vrsarea singelui mea pro- fi lost a episcopului Giurgiu, pe &ad in realipriu.e .,Aceast iubire a fost motorul activitatii tate o cumprase cloral pentru calugarii std.
lui K. Anca inainte de instalarea sa, intre 1729 Opera inceput sub Carol pentru emanciparea
pina 1732, a inaintat 8, iar dupi aceea, intre bisericei si natiunii sale, a continuat-o episcopal
1733-1740, sesespredece petitiuni la impratul on energie si mai mare sub domnia Mariei TeCarol. Plngerile episcopului si clerului pe scurt resia. Pentru aperarea clerului 5i episcopului la
erau urmatoarele : Preotii in contra dispositiilor Fuvern, in dieta, la tabl, in comitate si la sedrii
cuprinse in diploma Leopoldin a doua, nu se isi tocmi advocat pe loan Tolnay. ,In Viena
bucurti de scutintele clerului catolic, caci dire- tinea agent platit pe George Hardt. Ana/ in 1741
gatoriile 5i domnii (proprietarii) ii prind, Ii ju- ar fi dorit s meargii la curte on o deputatiune
dec si-i pedepsesc. Pe sotiile i copiii lor
din oler si opor, precum Ii recomandase Nuntiul
arunc in temnita. Stint siliti s plateasa de- apostolic din Viena, dar boala 1-a impiedecat,
oim
de alt lege. Ei in loe sa capote macar c intentiunea lui era sa soseasca In Viena

sare, pe care Romnii o sapti pi o transpoarta deodatti cu deputatiunea dietei transilvane, in

pe uscat kri pe apa, precum captri gratuit preotii fruntea ciireia era noul cancelar Gyalaffi, si ple-

altor confesiuni, nu sfint scutiti nici de taxele case Ana' din Nov. 1741. Abia in vara anului
de varna la poduri 5i tirguri. Credinciosii uniti 1742 merse si episcopal la Viena, uncle mai malt
in loo sti dea decime preotilor sii, dint siliti a de un an si troj luni atrul pentru drepturile
le da preotilor de alt confesiune chiar si in bisericei si natiunii sale. In fine primi dela imcoinune, ande nu se afiti nici un luteran ori re- perateasa rescriptul din 9 Sept. 1743, prin care
format. In loe si se infiinteze scoale pentru o parte din cererile lui se implinifl. Prootii in
Romni, domnii opreso dela invatur na numai comitate, Beaune 5i secuime s capete portiune
pe fili iobagilor, ci si pe ai preotilor. Romnilor canonicti, ori lectical. In fiecare sat s. se dea
nu li-se permite s-si clacleascl biserici. Nici unitilor loo de biserici i de case parochiale.
episcopal, nici altul din cler nu are dreptul a Clerul in sensul diplomei Leopoldine din 1699
lua parte la dieta. Coi dela putero voles s. re- 81 se bucure de toate scutintele, cari le an laduca numrul preotilor in detrimental cultului tinfi, sa nu plateasc decime daps posesiunile
si al binelui safletesc. Fiilor natiunii romne lor parochiale, nici vaing, honorare, taxe si aleste oprit a se indeletnici cu artele si on in- tele asemenea. ETnifii s nu mai fie opriti prin
dustria, nu siint primiti in nici o breasl, nu domnii de pilmnt a-si cladi biserici. Fili iobase aplic in functiuni publice, n'au drept de a gilor, cari ar vol O. amble la scoal sa nu mai
cumptira si a mosteni, nu li-se permite s-si fie opriti din partea domnilor. Rominii nobili
planteze vii si sa-si cultive gradini, pe cele plan- BS, fie considerati la oficiile publice intocmai ea
tate si cultivate li le strica, n'au nici un drept ceilalti nobili ardeleni. A.cestea le-a dobndit
la paduri $i la ape, ci numai sa fie incarcati Klein. Cu privire la anele rugari ale episcopului
cu noue taxe, asa ca necum sa fie considerati rescriptul din 9 Sept. 1743 a dispus, sa se faa
ca fii ai patriei, nu sfint nici macar tolerati. cercetare, episcopal adec sustinea ci diploma
Desi imperatal Carol inca in 11 Dec. 1732 po- a doua Leopoldin din 1701 ar fi fost publicata
runuise ca plnsorile episcopului in decursul se- si primita in Transilvania, pi prin armare trebue
siunii dietale de atunci sa se examineze de o sa se aproabe si din partea impratesei, si astfel
comisiune sub presidenta lai Franc), P conte de s fie primiti si Romnii intre staturile terii.

www.dacoromanica.ro

13

Klein.

Spre a-si dovedi asertiunea, episcopul se provoca Pe lingi toat resolutiunea, cu care episcopal

la deputatul reformatilor i unitarilor

ape& biserica 8i natiunea sa, articolii amintiti

In revolutiunea lui Rikeezy. Dar este adeverat,

ca conceptul original se OA in cancelaria
transilvana, precum a spus insusi registratorul
de acolo Boer, ca s'a aflat intre acele scrisori,
pe cari le avuse la nittni reposatul cancelar ba-

unita, sa-i asigure libertate deplina si inefitva

sa usureze soartea natiunii minim Episcopul

care recunoscuse validitatea aceleia, apoi adause: nu au fost primiti de dieta in forma presentata
Tare ne doare, c originalul diplomei s'a pierdut de imperateasa, care voia sa inarticuleze biserica
mihnit ping in adincul sufletului, dad un protest
solemn in contra hotiririlor dietei si intro altele
Mod staturilor imputarea, c nesocotese vointa

ronul de Kszon.e Ca taate acestea imperiteasa nu expresi si serioasti a impritesei. Staturile se

aproblTheeea diploma, ci dispuse si se mai caute simtir vitemate in loialitatea lor patriotici si
si in arehiv-ul guvernalui transilvan. Episcopului ou sgomot turbid si amenintari de violent proIi ciduse foarte greu, etti knelt prin diploma lui vocara pe episcop sa-si retragi cuvintele. Precum
Ong top in contra lui, asa sta el siugur contra taCarol din 21 Aug. 1738 fusese obligat
teolog iesuit din venitele dominiului episcopesc. turor, 5i urgia tuturor se descarca pe capul lui.
In contra acestei dispositii si preste tot in contra Infricat pi in piiinejdie de a fi aruncat pe fe-,
tin$teolog strain de neamul reastri, episcopal isi revoci protestul, Il reinoi
obligamentului de
.$i legea sa, episcopul a prfe-stat de repetite ori ins clerul $i poporul. Inteaceea sosesce la gu-

foarte energic 51 cu euvinte chiar vatiimatoare vernul transilvan decretul imperatesei de dto
la adresa iesuitilor. Cu toate acestea imperiteasa 15 lun. 1744, in care se dicea: Asupra unor
deoeamdata nu-1 absolvit de acel obligament. Im- puncte din feluritele cereri presentate succesive
plinirea altor rugiri imperateasa a tinut-o in de repetite ori Maiestath noastre din partea
suspens, punind in prospect cercetri ulterioare. bitului nostru credincios, onoratul si
Ceruse adeci episeopul i aceea, ca naftmea ro- Ioan Inocentiu baron Klein de Sad, episcopul
mina' si fie prima& intro staturile transilvane Figarasului al Rominilor de ritul grecesc uniti
ca a patra natiune politio. Episeopii uniti si ou stinta bisarie romani, din principatul nostru
fie -membri ai guvernulm transilvan in calitate Transilvania, deaf au emanat inainte de aceasta
no- gratioasele noastre hotariri si porunci, totusi dup
de consilieri. Coi doi vicari episcopesci
tarial clerului impreunit ou teologul s tad vot ce unele, cari n'au fost pertractate i decise,
si scaun in dieti. Dintre nobilii romini doi tot- trebue si se puni acum pe tapet 5i s se redeuna sa fie asesori la tabla regeasei i alii sa solveze, am hotarit milostiv, ea numitul episcop
fie candidati si la oficiile cele mai inalte. Legile al unitilor, baronul Klein, sii se presenteze
terii, cari ar fi prejuditioase unitilor, si se stearga. In curtea noastra. Ve poruncim deci gratios, saPrivilegiile 5i diplomele, ce le-au cipetat pina intimati hotirirea noastr acelui episcop, si
acum Ronninii dela imprati, regi si principi,
avisati, sa nu-si amine sosirea, pentru ca propufie intarite din nou. Blajul si fie declarat cetate neriie sale facute inainte de aceasta s se poati
liber cu drept de a-si trimite-deputati in dieta. pertracta cu atit mai curfind.c Episcopal inainte
Ittibotele iobagilor romini sa se reducti la 2 4ile de a pleca la Viena, tina sinod in 26 Inn, st. v.
pe septemina, stares lor nesuferiti s se usureze (6 Iul, st. n.), la care au luat parte ai unii fruntasi
si li-se restituiasca posesiunile rapite. Toate mireni spre a se sfatuf, de unde si se acopare
acestea s'au tinut in suspens, iar episcopului s'a cheltuelile episcopului cu calatoria la Viena in
cause nationale si bisericesci, si in 23 Tul. 1744
interdis sa mai meargila Viena$i invoirea curtii. Klein imediat dupa primirea plecit la curtea imperateasci. De mult presimtia
rescriptului din 9 Sept. 1743 se pliuse amar si Klein, ei dusmanii bisericei sale pi ai natiunii
In termini foarte drastici la imperateasa pentru romine Ii vor pane capul. Deja in 1741 seria
neimplinirea cererilor sale, apoi se intoarse acasii nuntiului apostolic din Viena: Dar in contra
spre a lua parte la dieta din Sibiiu dela Mee- masted numai acela nu inviuge, care nu luerii,
numai acelea nu se cred, cari nu se dies si
putul anului 1744, in care aveau si se pertraoteze $i dei articoli (VI si VII), dela cari el astepta In alt loo: Pentra causele, cari le-am luat in
itnbunatatirea Borth bisericei si natiunii romine. aperare, me uresc aproape toti magnatii i fruntasii
Episcopul in termini drastici spulbera obiectiunile acestei provinciec (Transilvania). Cerend tot pe

natiunilor privilegiate, cari nu voiau sa recu- atunei intrepunerea 5i ajutorul primatelui Unnoasca Rominilor nici un drept. Romilnii stint gariei
cad altcum in aceste timpuri
nisce pribegi, iceau staturile, iar episcopal res-

eind comprovincialii nostri (adeci guvernul

pundea : nu pot fi altcum, fiind-ci sfint apasati s't natiunile privilegiate din Trans.) isi incordeazi
pin la singe. Sint numai terani 5i iobagi, liceau toate puterile in contra biserioei mele, aceasta
staturile. Nu este adeverat, respundea episcopal, In scull timp va trebui s ajunga acolo, Matt
eaci avem nobili in districtul Figarasului i liberi si nu i-se mai vada nici ruinele spre derogarea
ialundul regesc-8Ant Maui i hotr, iceatr credintei ortodoxe ai perirea multen suflete.c Cnd
staturile. Nu laebue sii v mirati, respundea dar guvernul, magnatii i ceilalti frunta$i ai navedura, a pe Klein 'Ma il
fiunilor
episcopal, pentru ci &estor oameni LIU li-se
nimio afar de piele, din ce si se hrineasca. mai invita la Viena, ca sti i-se pertracteze ceSfint lenesi, diceau staturile. Dar munai Rominii rerile de mare importanta politica, cari inca nu
vet lucra ocnele, bide de fier si de aur, iar anora fusesera deeise, ei $i-au pus toata influenta in
li-se trage tai pielea de pe ei, respundea epis- cumpena, ca aceasta sa nu se poati realisa. Decopal. Clerul i poporul roman nu stint uniti din nuntarile dusmanilor lui Klein sosiri mai mind
iniin,liceau staturile. Despre cele ce glut as- decit el la Viena, 5i astfel in loo sa se inceapa
ounse in Mima omului numai Du.mnedeu poate ou el pertractarea cererilor nedeoise, f indrumat
judeca, respundea episcopal, i altele asemenea. si se presonteze inaintea unei comisiuni aulice

www.dacoromanica.ro

14

Klein.

spre a respunde la veo 82 intrebtiri, prin cari 12 Nov. 1746 trimite vicariului Aaron ordin si

deocamdata se cereau munai informatiuni asupra excomunice pe teologul iesuit ai sit convoace

faptalui, dar nu se fun nca cercetare asupra sinod, in care sit notifice aceasti afarisanie ai

episcopului. In eedinta comisiunii dela 16 Nov.

1744 episcopal dada unele informatiuni asupra
starii religioase din A rdeal 5i despre sinodul din
25 lun. 1744. La sedinta a doua pima pe 7 Dec.,
episcopal nu se mai presentir, ci prin preotul
seu Aaron si agentul Hardt contesta canonicitatea forului i comunica, insuai nuntiul apo-

stolic i-a intercfis de a mai apar si de a res-

panda. In 10 Dec. 1744 plech la Roma, dupa ce

vicariului ski Aaron si secretarului siiu P. Ditlyai
(Daianu) le-a dat bani, ca sa se reintoarca acasa.

Ajuns in Roma episcopal presenta papei Benedict XIV mai multe rnemoriale, in cari in
Narita carea sa se confirme i M. se executeze

olerului. Vicarial se tern a implini acest ordiu,

care i-ar fi atras mania curtii, ai despre aceasta
avis si pe Klein. Episcopal insa nu se opt." act,
ci pentra neascultare de ordinal amintit, cu decretul sr% din 25 Aug. 1747, trimis la mai multi
protopopi, depune pe Aaron din oficiul de vicar
episcopesc, des acesta acum nu mai era vicar
episcopesc, ci apostolic, Il suspinde 5i-1 exeomanic& In local lu pune vicar pe Nicolae Pop
din Balomiri, pe care il obligl sa oonvoace sinod,
sa publice o epistola solemna, prin care sub pedeapsa excomunicatiunii interglicea clerului ai
poporului a mai comunica cu Aaron, cu teologul
eu cei ce i ocupasera beneficial episcopesc.

cele dou diplome date de imperatul Leopold in Vr'o cativa protopopi se ai adunara in Blaj la
favorul unitilor; sa se libereze beneficial epis- 8 Oct. 1747, ca sd se sfatuiasea ce e de facut
copesc de sarcina de a plat teologului in tot pentru executarea porwacilor lui Klein. Ai16.11(1
anal eke 300 fi.; teologul sa fie de ritul grecesc despre aceasta Aaron, care era la cules de vii

ai ales de episcopal; sa fie destinat un nobil In. Manrade, pi poate socotind, ca efectairea
puternic dintre uniti cu autorisare legitimit de intentiunilor episcopului, in loo s foloseasca
a prim toate recursele Romanilor ai a-i apera acestuia, or strica bisericii, a notificat stares
acut In contra celorlalte natiuni. Pontificate lucrului la insuai guvernatorul Haller. lmediat
insarcini pe nuntiul sdu din Viena, sit mearga s'au luat tralisuri sd se naduseasca miacitrile inla impritteasa 5i sa se intrepuutt in inmate teutionate de Klein. Acesta ne mai avnd in urma
papei, ea sit concea.cla intoarcerea episcopului ce face, dup indelungate ai interesante perIn decesa, scusandu-1 ea aceea, ca a niers la tractini relative la abrficerea sa, in 7 Mail' 1751
Roma spre a visita liminele apostolice. Cardi- abcjise in forma sa de episcopie si pan la moartea
nalul nuntiu Paolucci s'a intrepus in persoan sa, intmplata in 22 Sept. 1768, petrec tot in

la imprateasa, insa aceasta s'a artat de tot Roma, unde fit inmormantat in biserica Sf. Sergiu
exacerbat in contra lui Klein, 41cnd cit este
un om avar, temerar i resvratitor, ai addugnd,
ea de va outeza a se mai intoarce in impratia
ei, II va aresta. Pentru aceast intrepunere episcopal in 8 Oct. 1745 multamesce nuntialui si-1
roaga, s porunceasca vicariului episcopesc din
Blaj, sa-i trimitit venitele dominiului episcopesc
macar de pe anii trecuti. Vicarial Aaron i-a ai

si Bach a calugarilor basiliani. (Cf. Cipariu, A.cte

si fragmente ai Archiv pentru fil. ai istorie; I.

M. Moldovan, Acte sinodale; Nifies, Symbolae

ad illustr. Hist. Eccl. or; Hurmuzaki, Docu-

mente i fragmente; Bunea, Chestiuni din dreptul

si ist, bis. unite. Blaj, 1893, partea II; loan
Slavici, Ardealul. Bacur., 1893; Baritia, Istoria
Trans.; George Bogdan-Duica, Procesal episcotrimis in fiecare an tot ce a adunat liana in pului Klein i calugarul Visarion. Caransebea,
22 Apr. 1747, and s'a pus secuestru pe venitele 1896; si Documente i notite medite la subdorniniului i and cancelaria aulic transilvana scrisul.)
[Dr. Aug-ustin &ma.]
nu 1-a lint s mai dea episcopului nici macar
Klein (alias Clain), &mead, ieromonach, ditaxa de cate un floren, c,are o platia pe atunci stns istoriograf, filolog i teolog. Numele lui de
fiecare preot archiereului. Lipsit de ajutor ma- botez a fost Mania, iar de calugar
terial din diecesa sa, ai vrjnd, ca imprateasa Numele familiar i-a fost Micu, in local =ilia
nu se induplecit a-1 litsa sa se mai intoarcit in isi luit 'tamale nobilitar al unchiului seu baron
dieces, iar papa dea miacase toatit piatra in Klein. Se nasal 1745 in Sad langa Sibiiu. Stadia
favorul lui, nu-1 poste sustin mai departe in mai antaiu in Blaj ca elev al seminarialui
seminal episcopeso, Klein se hotar a recurge la mandstirii *Bunei-Vestirie, infiintata de episcopal
cel mai desperat mijloc de aprare, sit facri adeca Aaron (v. ac. ai art. Blaj). In 14 Oct. 1762 se

imposibil ori ce guvern eclesiastic legal, pana faca calugar basifian in manastirea amintita. In
and Viena yi Roma nu-1 vor pane iarasi in 1764 fa numit superior al manastirii ai prefect
scaunul seu. Spiritele Romanilor toomai atunci al seminariului Bunei-Vestiric in local lui At
erau foarte agitate, de dud calugarul srbese Redujo, care Muni fusese nunfit episcop. In
Visarion intrase in 1744 in Ardeal, salutat cu 13 Nov. 1765 din partea acestui episcop fit
mare bucurie de toti protestantii, i induplecase inaltat la diregatoria de eclesiarch pi asesor conpe multi Romani, mai ales din marginile sudice, sistolial. In 1766 tram din manastirea Buneia se lapeda de unire, si de cand episcopal Klein Vestiric in manastirea Sfintei-Treimig tot din
fusese luat la goand, atilt de grea. Impriteasa Blaj, lar in toainna acelui an f trimis in sese incercase 5i cu unjloace blande i cu cele mai minariul catolic Pazinanyt din Viena, nade im-

aspre, ca sa impiedece pe Romani a trece la prdteasa M. Teresia facuse fundatiune pentru

neunire. Puse 4 patroni ai unirii diutre cei mai doi preoti de mir din diecesa Fagara.sului.
de frunte barbati din Transilvania, intre cari
in 6 ani absolvii teologia ai filosofia. In 1772 se
pe romanul Dobra. In 1746 trirnise pe episcopal
Muncaciului Olsavsky sa faca pace. Insa toate
inzadar, caci miscarea pomita nu se mai puta
inadusi. In mijlocul acestor agitatiuni Klein in

intoarse la Blaj, unde fa numit profesor de ma,

tematica i etica. Insot pe non rdesul episcop
Gr. Maior la sinodul episcopilor gr.-cat. convocat
de imprateasa M. Teresia la Viena in chestiunea

www.dacoromanica.ro

Klein.

15

serbitorilor grecesci, i fa de fati la consacrarea de revisor de cart' in Buda, ande marl in 13 Maiu
acelui episcop intmplati dupa sinod la 23 Apr. 1806 si f inmormntat in cripta bisericei romano1773 in biserica curtii imp6ratesci. Pentru era- catolice din cuartierul Rittzviros la 15 hfaiu 1806.

ditiunea sa fa numit prefect de studii in semiSam. Klein se filch nemnritor prin operele
nariul teologic S. B ar bar a din Viena, unde sale filologice, istorice, teologice si filosofice, atilt
impiirateasa M. Teresia Meuse fundatiune pentru. de numeroase si voluntinoase, incit trebue sa
50 cleric' nniti. In 1783 se intoarse la mina- ne mirim, cum le-a putut serie intr'un period
stirea Sf. Treimi din Blaj, ande pinta mai multe asa scurt de 25 ani. Operele lei sant : 1) Dioficii bisericesoi i fit timp it:Welt-meat contionator sertatio canonica de matrimonio juxta disciplinam

al bisericei catedrale. Entre episcopal I. Bob (v. graecae orientalis Ecclesiae, Vindobonae 1781,
ac. art.) si Samoilift Klein au fost relatiuni foarte 2) Disertatio de ieiuniis greacae orient. recle-

incordate mai virtos dela 1794. Causa acestor

neintelegeri regretabile nu trebue s o cutim
In aceea, ci Bob ar fi urit pe oamenii
ori c ar fi voit s strice asezamintele oriental,
ori ca ar fi fost centrar bunei intelegezi intre
Rominii de ambele confesiuni, ci in alte imprejuriti ai intamplAri de atunci. De pe timpul
impratnlui IosifII sufla din Viena un viint nepriincios cilugarilor i pentru aceea S. Klein

alas, Vindobonae 1782, 3) Teologia moraliceasca,

Blaj 1796, 4) Disertatio de state et politia re-

ligiosortun el monachorum orient. Ecclesiae, inedit, 5) Propovedanii la ingropiciunea oamenilor

morti, Blaj 1784, 6) Practica consistoriali,

editii, 7) Carte despre descoperirea cea Dumnecleiascrt, manuscris in Oradea mare, 8) Predice,

ms. in Orada, 9) Biblia, adec Sf. Scriptur a

ambelor testamente, tradusa toat din elinesce,

deja in anul 1784 s'a rugat sl' fie dimis din cinul Blaj 1795 si Petersburg 1819, 10) Lucianus, De
calugiresc. Episcopul ns, care dacii 1-ar fi alit, varia Narrationibus, 11) Segneri, Indreptarea
ar fi avut atunci piilej bine venit de al dimite, ciitosilor, 12) Thoma de Kempis, Cele patru chit
1-a retinut in mintistire si 1-a ajutat in lucri- de armares lei Christos, ms. in Orada, 13) A celui

rile lui literare, dindu-i lui s traduci Biblia infra sfinti Pirintelui nostru Vasile celai mare
pe romAnesce. De all parte S. Klein eta oca- AE. dela Cesaria din Capadochia enviste, ms. in
siunea alegerii de episcop din 1782 lucrase mult, Oradea mare, 14) A celui intru sfinti p. n. Ciril
ca Ignatie Darabanth, vicar episcopesc i ding/U., Archiepiscop Ierusalimului Catichesis sau in-

s ajunga episcop, si nu Bob, iar dup aceea in vtituri catr cei ce vin la botez, ms. in Oradea
mod ostentativ, in dedicatiunea opului sea Teo- mare, 15) A celor intru sfinti cuviosilor pirinlogia moraliceascii, lauda i inalt pe lgnatie tilor nostri Pachomie, Efrem Sire' inviitattui
Darabanth, care ajunsese episcop in Oradea mare, ascheticesci, ms. in Orade, 16) A celui intru sfinti

atit de tare si cu astfel de cuvinte, incit multi printelui nostru loan Geri de aur archiepisc.
priviau in aceasta o micsorare a episcopului Bob. Tarigradului Ornilii sau cuvinte in evang. Sf. Ioan,

Afari, de aceea Klein, care era si bolnavicios, ms. in Orada, 17) Ale SS. Grigorie Teologol,
mai aves pi un temperament foarte viu, care il Epifanie, Chili' deis Alexandria, Anastasie Sirapia pi la vorbe nesocotite si necuviincioase fati naitul, A.ndrein Criteanul vr'o cateva cuvinte,
ca episcopal si cu ceilalti frati calugiri, lar in 18) Ale Sf. loan Damasohin cartea 1 si 2 de
chestiuni religioase apiira i unele idei singular, pravoslavnica credinta, i Istoria lui Barlaam si
cari ceilalti nu le credeau edificiloare pentra a lui Iosafat impiiratul Indianilor, 19) Ale Sf.
credinciosi. In fine pentru unele actiuni impru- Derotein toate cuvintele pi mai miirunte inv.&
dente, cum a fost 'intro altele dedicatiunea isto- tittui ale ntai multor pirinti, 20) Acatist sae
riei sale bisericesci, facuta mitropolitului stirbesc carte ca multe rugaciuni pen tru evlavia fiecirui

din Karlovitz, mai era si binuit, ci ar vrea

crestin, tiprit in Sibiiu 1801 cu liter e latreaci la neunire spre a se face episcop gr.-or. ti n e, 21) 0 carte de rugiciuni, tipiriti cu. In Sibiiu dup moartea episcopului Gerasim Ada- t ere la ti n e in Viena, 22) Canoanele tuturor
movici, lasa de invinuirea aceasta se aprir cu saboarelor in biserica resaritului primite, ms.
succes in frumoasa sa apologie din 20 Maiu 1798 In Orade, 23) Istoria bisericeasci dap"' Fleury,
adresati capitlului calugaresc din Blaj. Mai adange, ms. In Orade, 24) Belisariu, dupa Marmontel,
ca i antecesorii episcopului Bob avuser flan- 25) 0 carte de cisatorie, 26) Logica, tiparita
telegeri ca cilugrii si ca spiritul de opositiune In Buda, 27) Metafisica, 28) Dreptul natural,
fata Cu episcopal nu dispruse din ministire, ci Sibiiu 1800, 29) Aritmetica, 30) Viata si fabulele
din contra se pirea, di va isbucn mai vehement /ui Isop, 31) Elements linguae daco-romanae
decat in trecut, si atunci usor se va intelege, sive valachicae, Vindobonae 1780, 32) 0 grapentrn ce episcopal Bob, care invelase chiar matici romaneascri, 33) Dictionar latin-romandin pateniile distinsului sea antecesor Grig. Maior, germin 5i roman-latin-ungar-gernVan, 34) Brevis

a fost atit de rigoros fat on S. Klein, propn- notitia Historias Valachortun ab origine Gentis
Mind gavernului in 29 Nov. 1797, ca pe acest usque sed. XVIII, 35) Istoria Romnilor Trantrimiti la Muncaciu,unde in singuratate si ticere si se pocaiascri 5i sa fie tinut
ca cheltuiala manstirii din Blaj. Guvernul ins
ca scrisoarea sa din 27 Ian. 1798 nu ineuviinta

ieromonach

silvani, Munteni si Moldoveni, impreuni ca fap-

tele principilor, 36) Istoria bisericeasci a Romiinilor Transilvani, 37) Istoria conciliului dala
Florentia, 38) Istoria bisericeasci aniversali pe

aceasti disciplinare aspr, ci serse episcopului,

wart, 39) Istoria imparecherei intre biserica
opreasci pe S. Klein de a mai iesi din Blaj si si-i resiritului si a apusului, ms. in Orade, 40)
porunceascii, ca in clima sanatoasi a acestui oras De origine Daco-Romanorum, 41) De Metropoli
sa-si grijasai siinittatea si si triasc finistit in Transylvanica.
Nici un literat pe timpul lui nu seria asa bine
ministire on indeletnichi evlavioase literare.

Urmarea acestor raporttui inisprite a fost ci romanesce ca S. Klein. Aves stil usor si 'm-

S. Klein pe la 1803 'Aria" Blajul i ocupa postal pede, care insi se malta la o elegauti si frum-

www.dacoromanica.ro

16

Klein

Kleon.

seta" rard in dedicatiunea operei sale Teologia rinit de moarte in lupta dela Kunersdorf, t ca
moraliceascas ce o face episcopulni unit Da- maior 24 Aug. 1759 in Frankfurt pe O. Opere:
rabanth dela Oradea mare, pi se afld tipdritd in ode. elegii, idile s. a. Cea mai renumiti scriere
Archivul lui Cipariu. Di ntre operele lui teologice a sa este poesia descriptiva Primavera;
i-a citstigat rename in toate scoalele catolice din
Kleisthenes, bunio al lui Pericles, (Haul ImEuropa disertatio de matrimonios pentru care parte pe cetateni in 100 dime (oot) sau conumele lui i astadi se pomenesce adeseori chiar mime, divisiuni geografice, cari se asemenan ou
pe catedrele profesorilor din Roma. Nici panii vechile ^rim. Dinsul infiinteazd ostracismul si
astaqi nu avem o traducere mai bung a Bibfiei, In 510 gonesce pe Ripias din Atena. [Caion.]
decat a lui. Pe terenui filologic esto de insemnat,
Kleistoname, (botan.) v. Cleistogame.
ca S. Klein a scris cea dinttliu gramaticti a limbei
Kleitos, unul din generalii lui Alexandra cel
romine si a propagat idea pentru primirea li- mare al Macedoniei, ucis de entra Alexandru la
terelor latine in locul slovelor cifilice. Pe te- un pranz in anal 328 a. Chr.
[Won.]
renul istoric, in numeroasele sale serien, s'a Klemm, Gustav, istoriograf, n. 12 Nov. 1802
nistut a dovedi originea noastra latina si a des- In Chemnitz, t 26 Aug. 1867. A seria: Istoria
grope trecutul Romanilor. i dad cate data civilisatiunei generales 10 tom.; Sciinta civiratacesce pe acest teren putin cultivat pfina lisatiunei generales 2 tom. ; Femeiles 6 tom. s. a.

atunci, nu-i mirare, caci ayes sa se lupte cu

Klenck, Robert, violinist si compositor, n. 1 Oct.

greutatile inceputului 51 Cu lipsa docurnentelor 1850 in Bucuresci. Studfile musicale, incepute

neadunate 5i nepublicate. Astfel S. Klein este In Bucuresci cu Flechtenmacher si Wachtnann,

unul dintre cei mai distinsi scriitori romni

dintre barbatii cei mai bine meritati pentru cultura poporului roman. Date biografice despre S.
Klein se Mkt In Acte i fragmente de Cipariu,
si in documentele publicate de acesta si de I. M.
Mo'doyen in Archiv pentru istorie si filologies

le contina la Viena (1867-69) cu Hellmesberger sen., I. Dont s Zeilner si be complet la

Leipzig (1869-72) cu F. David, E. F. Richter,

Dr. O. Paul si Dr. Papperitz. Compositiuni a

publicat putine, cateva bucati pentru piano sau
voce si piano, dar si-a faout mai cu sama un
din cari si-a compus i Than C. Bianu opul: Viata framos titlu prin publicarea metodei sale de
activitatea lui Maniu Samuil Micul alias Clain violinti (8 caete dintre cari 7 aprute deja).
de SadcBucur., 1876. Cf. si Chestiuni din dreptal
istoria bisericei unite( p. II, Blaj, 1893 de subscrisnl.
[Dr. Augustin Bunea.]
Klein, 1) K., Iosif Armin, astronom si me-

Aceastd lucrare, a cdrei proprietate pentru strai-

atate o are Breitkopf i Hrtel din Leipzig, e

cu attlt mai importanti, cunoscuta fiind penuria
de opuri speciale ce domnesce in scoalele noastre

teorolog, n. 11 Sept. 1842 in Kln. La inceput speciale. Profesor suplinitor la conservatorul din
librar, apoi a studiat matematica 5i astronomia; Bucuresci dela 1889, in urna concursului a fost
In Kln si-a facut observatoriu propriu, In care numit cu titlul provisor.
LT. 0.1
observa mai ales Luna. Ser. mai insemnate
Klenze, Leo, de, architect, n. 29 Febr. 1784,
Handbuch d. allgemeinen Himmelsbescht eibungc studi in Berlin, Paria si Italia. 1815 architect
(2 vol. Braunschweig 1872); Entwickelungs- de curte al regelui Maximilian I in Miinchen ;
geschichte des Kosmos (ac. 1871); Anleitung zur 1834 merge in Grecia, unde compune planul
Durchmusterung dei Himmelso (ed. II ac. 1882); noului ores Atena si al castelului regal; 1839
Stern-Atlas cu 18 harte (Lipsca, 1886), etc. chiemat la Petersburg s conduce zidirea bise2) K., Felix, matematic, n. 25 Apr. 1849 in ricei Sf. Isae. t 26 Ian. 1864 in Miinchen. CreaDiisseldorf. Dela 1886 prof. ord. la universitatea torul aproape tuturor cldirilor monumentale din
din Lipsca. Impreunii cu A. Mayer si Dyck re- Miinchen : Glyptotheca (1816-30), Odeon (1824
dacteazii dela 1875 Maternatische Annalenc. pawl 1828), Walhala (1830-42), Pinacotheca

Desvoltit mare activitate literarli mai ales pe veche (1826-36), biserica tuturor sfiutilor (in
terenul geometriei neeuclideice si teoriei equa- grandios stil bizantin), palate, etc. .Acemenea
tiunilor. 5 Main 1899 membru extern al Ace- pictor architectonic i scriitor. Son Sammlung
demiei maghiare. 3) E., Francise, sef de sectie architectonischer Entwiirfe (Miinchen, 1831-50,
In ministerial de justitie austriac, n. 1854 in 10 fan.); Der Tempel des Olympisehen Jupiter
Viena. 1885 docent la universitatea din Viena, in Agrigent, (Stuttgart, 1821); Die "Walhala in
1891 chiemat in ministeriu i insdrcinat cu lu- artistischer u. technischer Beziehungg (Miincrarile pregatitoare pentru reforma procedurei chen, 1838) 0. a.
[t.]
civile, 1894 consilier ministerial, 1895 consilier

Kleobis si Biton, fiii Kydippei, preoteasa Herei

intim. Dela 1895 profesor onorar la univ. din In Argos. Legenda din Argos ne spune, c dinsii
Viena pentru procedure civil 5i dreptul roman. s'au injugat la carul mamei lor in locul tauEl a elaborat legea austriaca a check-urilor (1895). rilor, pi au dus-o 45 de stadii pana la templul,

Are numeroase serien

uude era serbatoarea Herei. Mama lor s'a rugat
Kleist, 1) Heim-le/a Bernt "Wilhelm de, poet de 46ta ca in schimb pentru aceasta dovada de
germ., n. 18 Oct. 1777 in Frankfurt pe Odera, inbire fiasca sa-i resplateascd ca ce are mai

a stat in servicii militare prus., apoi timp scut bun. Tinerii dupi aducerea jertfei au adormit
in servich de stet, 1807 facut prisonier de Francezi si mai mult nu s'au trezit.
efiberat natal la finea anului. A trait in Dresda,
Kleomenes, numele a trei regi ai Spartei.
apoi la Wansee in apropierea Berlinului, unde Kleomenes, sculptor grec de loo din Atena, autor
21 Nov. 1811 s'a impuscat in urma unei in- al statuei deitei Venus, statud miasma sub
delungate melancolii in care ciiduse. A scris numele de Venus de Medicise. Trise pe la 220
drante si novele. 2) K1 Ewald Christian de, a. Chr.
[Won.]
poet, n. 7 Martie 1715 in Zeblin Lange Kslin,
Kleon, demagog atenian si dusman politic al
a fost in servicii militare daneze i prusiene, lui Pericles. Aristofan, marele comic grec, adesea

www.dacoromanica.ro

Elepsydra

17

Knapp.

in comediile sale pane in scene pe K. Amegind

Kionovic, Sebastian Fabian, satiric polon repoporul atenian i-se incredinteazii comanda ar- numit din sed. XVI, n. 1545 in Sulmierzyce;
matei t3i in lupta dela Arnphipolis (422) este opere : *Victoria deorume, *Worek Judaszows
btut i ncis de catre" Brasidas, comandantal
t 1602.
armatei spartane. Dupe', moartea lui K. si a lui
Klopodia, (rom. Clopodia), com. mice in Ung.,
Brasidas, care se intmplit tot in lupta dela cott. Timis, 1570 loc. (1891) Romini, vabi
Amphipolis, nenorocitul resboiu pelopenesiac Maghiari; oficiu postal, moarti cu vapor.

e air*.

[Caion.]
Klopotiva, (rom. Clopotiva), com. mica in
Klepsydra, orologiu de aptt, n vechime un Trans., cott. Hunedoara, 1657 loc. (1891) Romini.
vas plin cu o cantitate hotariti de apa. Vasul Klopp, Onno, istoric german, n. 1822 in Leer
era gaurit astfel, e apa se scurgea in un timp (Ostfriesland), 1845-58 prof. la gimn. din Osnaan umit.
briick. Scrierile sale partinese directia welfica
Kleptomania, o nebunie impulsive iresistibilI,
ultramontanti. Intro altele a seria: *Knig
care consista in a fura intr'un mod inconscient. Friedrich II. von Preussen und die deutsche

O dorinta stapenitoare impinge pe bolnav sit pun Natione (ed. 11 1867 in Schaffhausen); *Der Knig
mina pe obiectul ce vede, intrand involuntar Friedrich II. von Preussen u. seine Politikc, etc.

in posesia lui. K. e totdeuna semnul unei nevropatii ereditare. Ea poate O. fie treateare,

[t.]

Klopstock, Fried. Gottlieb, renumit poet germ.,

consistnd numai in simple aecese, sau sa fie in n. 1724 la Quedlinburg in Saxonia, t 1803 in
stare continua, i atunci imbracii forma unei idei Hamburg. And: pe bancile scoalei concepuse

fixe. In casuri mai putin grave K. e o forma planul epopeei sale M e s si ad a, terminate:in 1773.
morbid& ce se intalnesce adesecni in viata sociala, mai ales sub forme de accese.
Kleve, 1) S., fost ducat in Germania in posestunea contilor de K. sau Kleef, fOcnd parte
a cercului vestfalie, cu intindere de 2200 kink,

Primele 3 eAnturi desteptar la aparitiunea lor,

In 1748, un mare entusiasm, mai ales in aderentii scoalei elvetiene a lui Bodmer; K. era
admirat cu un fel de cult. Urmatoarele centuri
fur primite cu mai patina caldurO, ultimele

100,000 loc. Sub Napoleon atit partea din stings, chlar cu nepsare. Opere secundare : Ode amical si cea din cheapta riului Rin a fost in po- cilor i cilteva drame, anele ea subiecte din
sesiunea Francezilor. Dupe caderea lui Napoleon biblie ca Moartea lui Adam si Solomon si David,
partea cea inai mare s'a anexat la Prusia si cu putin interes dramatic ; pi 3 drame nationale,

astadi se tine de guvernamentul Diisseldorf. numite Bardite dupa numele dat de Tacit ve-

2) Kleve, ores, odinioara capitala ducatului K., chilor centece resboinice ale Gerrnanilor: Batalia
astadi residenta districtului cu acelas nume, in lui Hermann, Hermann si principii, i Moartea
guvernamentul Diisseldorf, cn 11,000 locuitori. lui Hermann, prin cari glorifica suveiiirea lui
[M. Bodiu.]
Arminiu, primal lor erou national. K. datoresce
Klinger, 1) K., Friedrich Maximilian de, poet, gloria sa, mai putin valorii literare a operelor
n. 17 Febr. 1752 in Frankfurt pe Maine, t 25 Febr. sale decal influentei sale si impulsului dat de
1831 in Dorpat. Amic din tinerete al lui Goethe, el literaturii si artei nationale, cum si inflacaa fost in servicii militare austriace i rusesci, ratului sea patriotism, prin care el devenise inla wing ea locotenent-general i presedinte al truparea unitatii anticipate a intregei natiuni
administratiunii militare. A scris numeroase germane.
[M. Strajan.]
drame i romane de valoare. 2) K., Max, pictor,
Klosterneuburg, ores in Austria inferioare,
sculptor si gravor, n. 18 Febr. 1857 in Leipzig, cereal Tulin, lnga Dimane, 8988 loc. (1890); o

a studiat in Carlsruhe, Berlin si Roma; acum bogatii manestire de augustiniani cu multe rein Leipzig. Tablouri prineipale Restignirea lui liquii i cu museu; scoala de vierit si pointirit.
Christos in Olimp s. a. A scris : PinKlymene, in mitol. grec. fate lui Oceanos cu
tura i desemnul, 1895, deja in II ed.
Tethys, muierea lui Iapetos, mama lui Atlas,

Klingsor, Nicolau, person alitate pro babil

Prometheos 5i Deucalion.
care a luat parte si la emulatia poetilor in WartKlytmnestra, in mitol. grec. fata lui Tynburg. I-se atribue unele poesii cuprinse in co- dareos, rege in Sparta, muierea lai Agamemnon,
lectia din Paris a poetilor trubaduri. Dupa
sore vitregi a Helenei, sotiei lui Menelaos
K. a fost un astrolog vestit al sea. XIII, care (v. Kassandra).
a posedat mari bogatii in Transilvania.
Knapp, 1) K, .1. A., botanist ce s'a distins
Klissov, (Kliszow), loealitate in gavernam. prin cunoscinteie sale vaste despre flora terilor
ruso-polon Kielce, line Nida. Act a batut situate intro Marea Bellied. i cea Neagrii. N.
Carol XII pe Poloni si Saxoni la 19 Iulie 1702. 14 Maiu 1843 in Nyitra (Ungaria)l a purtat o
Klitoris, (med.) organ cavemos, filegind parte viata foarte sbuciumata, dupa studii farmacist,
din organele sexuale fernenine externe.
devenit voiajor 5i explorator botanic (Bosnia,
Kljasma, afluent pe stange al riului Oka in Persia), apoi asistent de botanica in Cluj si in
Rusia, lung de 681 km.
fine functionar auxiliar la museul imperial din
Klden, Carol Frid., istoriograk n. 1786 in Viena, f aici 31 Martie 1899. Publicatiune mai
Berlin, t acolo 1856. A scris : opere istorice, importante: *Die bisher bekannten Pflanzen Gamai multe tomuri, numeroase opere geografice liziens und der Bukowinae, Viena, 1872. Apoi
geognosice. i Amintiri din tinerete.
o serie de critice adese acerbe si patimase, dar
Klondike, (Klondyke), afluent pe dreapta al doveditoare de vasta eruditie 5i cunoscinte feriului Iukon in Alasca (America nord.), in timpul nomenale s. e. asupra florei Carpatilor centrali,
din nrmil renumit prin bogatele mine de aur a florei Rusiei, etc. Intentionase a publica pi
din apropierea lui, unde s'a format rasa]. nou avea manuscriptul aproape gata asupra florei
Dawson City.
terilor intro Baltica pi Marea Neagra, pe care
Enciolopeclia ronillni. Vol. M.

www.dacoromanica.ro

18

Knautia

insa nu apucase a-1 sff.rsi lipsindu-i mijloacele

de a visita Moscva i St.-Petersburgul. Acest
manuscript cuprinde din flora noastra: Bucovina, Basarabia si Moldova.
[A. Pr.]
2) Snapp, Albert, poet lirio eclesiastic n. 1798

in Tabingen, preot orapeneso in Stuttgart. A

sciis : Poesii creptinesci, Flori .de toamna ; s. a.;

t 1864.

Knautia L., (botan.) considerat de Bentham si

Hooker ca sectiune din genul Scabiosa L. (v. ac.);

dup alti autori gen distinct.

Knebelit, mineral, oiliest de her si manganez.

Knight.

team de Zeurino cum Keneziatibus Ioannis et

Farkas usque ad fluvium Olt, excepta terra

Kenezatus Lynoy Waivodae quam Olahis reliquimus, etc. In banatul Timiaian aflni cele opt
Districte ale Knezilor Valachi, cari aveau universitatea lor in Caransebes, si au obtinut privilegiul din 1457, ca ei s se administreze
autonom, jure valachice, juxta consvetudinem
antiquam Valachorum, etc. Asomenea aflam o
multime de Knezi ereditari in dishiotele valache
Hatzeg, Hunyad, Deva, etc., cu universitatea_lor_
In Hateg, Knezii Kendet si Roman de Lupa

Masse reniforme in gisemintele de magnetit dela 1383, Zanislo de Zathrnar 1383, Stanislau de BarDannemora.
czanfalva 1326, Stan de Ozon din Marmatia, etc.
Kneipp., Sevastian, preot catolic, hidropat; Knezii acestia Romni la inceat_ameauposen. 17 Mani 1821 in Stefansfried, t 17 lun. 1897. siunile lor ereditarie si eran prefecti admini-

Pang la etate de 21 ani panzer, apoi studiind

teologia in Dillingen si Miinchen a foot numit
(1855) capelan in Wrishofen ai 1881 pleban.
1848 atacat de morb a recurs la cura de apA,
pe care apoi a practicat-o pi la alti bolnavi dupa

un anumit sistem inventat de el insusi (Cara

strativi 5i judiciari ai districtelor rominesci, si

primari ai comunelor unde locum; pentru sustinerea ordinei la adunarile si la ceremoniile
lor aveau Crainicii lor.
Mai tardiu cu deosebire ibcepgnd din sed. XV
dstiffe diplome nobiliare,
ezii trebuiau

cei din functiuni mai mite se treac mai

50 editiuni); So solltlebenc (tot ac. 1889, tuitaiu la catolicism, sau mai trdiu prin sed. XVI
lui K.). Sor.: Meine Wasserkurt (Kempten 1887,

20 editiuni), etc. Ultima 'scriere: Mein Testa- liana' XVII la reformatiune, prin ceea ce cei mai
ment fiir Gesundfi. u. Kranke. (1898).
[t.1
multi Knezi s'au pierdut pentru romAnime, oi
Kneph, (mitol.) v. Chnum.
institutinnea aviticl de Knezi devalvind, mai
Knezl. Multi Bustin, ca euvgntul K. e de ori- pe urma nu mai ayes alta insemnatate deck de
gine slavica, pe dud marele slavist Miklosich primari comunali, sau de ingrijitori de =tile
in Slawische Elemente im Magyarischene dice : dotnnesci. Asa Ursu de Olhfalti 13f2L-pi loan
Die A.bstamtnungen des Wortes Knez aus einem de Bereonk 1462 in Secuime, asa conventiunea
slavischen Etymon sind misslungene. Zehent- intre Knezii romani i capitlul din Oradea mare
mayr (Lexicon etym. Vindobonae 1873) deduce 1370, Knezii din 1456 cari conturbau posesiunile
cuvntul Knez din sanskritul: gnas = genus, de Saoilor, Pele Knez de Glimboca 1568, Opra Knez
neam, de tmde oi Knig. Deci bumirea Knez de Siliste 1575, etc. se fad a fi fost numai pri(Chinez), care la Romani insemnead..:_domm 1=6 comunali ; dar din aeesti din urma dintre
duce, prefect, primar, etc., se vede a fi foarte Sasi se vede reminiscenta, e inainte de coloveche, i e o aparitiune frapanta, ca institutiunea nisarea Sasilor tinuturile lor eran administrate
Knezilor apare mai 'Anglin la Rominii nu numai de Knezi analogi celor din Hateg 5i Severin.
din tinuttirile locuite de ei in dreapta si in Bt.:4)2ga
teara Fagarasului face exceptiune, unde
Dunarii inferioare,, dar exotic chiar si la cei din in local Knezilor figureaza boeronatele cu ase-

locmile laterale papa unde au ajuns ei in mi- menea intoemiri, ceea ce nu se poate explica
gratiunile lor. Anonimus Belae r. notarius (C. 44)
ne spune, c Maghiarii la venirea lor in sed. IX
battuadu-se cu Glad la Timis, din Armata acestuia
compus din Cumani, Bulgari si Blachi--au &Slut

altcum, cleat ca teara, ducatul Fagarasului apar-

tinend timp indelungat de Valachia, a primit

institutiunile sociale dula aceasta. In imperiul
bulgaro-roman institutiunea Knezilor fiind cotrei Knezi ai Bulgarilor, va se oici din contiu- muna ambelor nationalitati bulgare si romfine,
gental ce 1-a dat imperial Bulgaro-Vlach. Bo- de ad cu religiunea ortodoxa si eu literatura
dinus regele bulgaro-vlach la 1080 ocupind Serbia, paleo-slavid a trecut la Rupi si la Poloni, uncle
Rascia si Bosnia, pe uncle locuiau ai Vlachi (Va- Kniaz insemneazi un principe. (Lit. I. cav. de
lachia maior et minor), in local zupanilor sgrbi, Puscariu: Familiile nobile romne.) [I. c. d. P.]
le-a impus Knezi, de uncle rnai tardiu pi dom- Knidos, (lat. Gnidus), colonie dorica la ternitorii de acolo s'au numit Knezi (Fejr C. D. murul sudvestic al Asiei mici cu cultul Afroditei.
IV v. I, 36). Pana si i, partile panonice, pe Aci a invins Konon pe Spartani la 394 a. Chr.
Knigge, Adolf, Fred. Fran. Lud. de, literat
unde locuiau pastores-Romanorum numiti Vlachi,
B. e. in Zala, aflam pe un Caenez Petru la 1157 german, n. 1752 in apropiere de Hanovera, dupa
(Fejr V. D. II, 90). La Valachii din, Moravia terminarea studiilor nniversitare in Gttingen
deveni asesor in camera de resboiu ei domenii
intempinam Knezi_su semnifiearea de_prect
(Bernolak lexic. slay.) Chiar pi in satele valache In Kassel, mai tardiu intra n servicial curtii
din4inutul Sambor in Galitia a trecut titulatura de ducelui de Weimar, apoi petreca ca particular
Knezi (jure et consvetudine Valachorum, 1387 in Hanau, Frankfurt p. M. oi in Heidelberg,
Liana 1569), asemenea si la Romilnii imigrati in In fine ca scolarch in Brema, uncle milli la
partile Ungariei superioare aflam urme de Knezi 1796. Foarte cunoscuta e cartea sa ber den
Olahorum nostrorum de Bereg, de Saros, de Umgang mit Menschem (2 tomuri) in care stabilesce regula de conduit:A pentru un train
Szepef de Kraina _441. Elisab. de a. 1387).
Dar mai pronuntate si mai compacte au fost niscit ei fericit.
Kneziatele din banatul Severinului in legatura
Knight, Carol, n. 1791. La 1859 a redactat
cu cele din teara Hategulni, Hunedoara, Deva, etc. gazeta London Gazzettee. Meritul sail de cape-

Regele Bela IV in 1247 confere Ioanitilor toatii tenie sta in respandirea cunoscintelor in massa

www.dacoromanica.ro

Knosos

19

Kochia.

poporului, prin publicarea a 30 de volume din Koch, 1) K, Robert, medio german, n. 1843
revista 'Penny Cyclopaedia (1830-56), 'Penny In Clansthal; a studiat medicina in Gttingen.
Magazine (1832-45) si National Cyclopaedia Pe langa practica medicala s'a ocupat cn cer(1847-51) Marti de acestea a publicat co- cetari bacteriologice ai cu perfectionarea techmentat scrierile lui Shakespeare (1839, 8 vo- nicei bacteriologice, in urma canora fa numit
lume), etc. K. a muncit far preget pe terenul membrn ordinar in consiliul sanitar al impeliteraturii, cautand sit respandeasci gustul de riului german. 1882 a dat publicitatii descopecetire in toate clasele societatii englezesci.
ririle sale epocale asupra naturei ai causei tu9 Martie 1873.
berculosei. 1883 a facut studii in Egipt pi India
Knosos, in antichitate oel mai mare ora p pe asupra colerei, descoperind baccilul speoific al
insula Creta cu residents lui Minos.
acesteia. 1885 fa numit prof. ordinar la uniKnownothings, (engl., pron. nUnotings), In- versitatea din Berlin si director al institutului
seamna: nimio sciutor. 1854 s'a infintst sub igienic. 1890 a publicat studiul siiu sensational
acest nume un partid politic in Statele-Unite asupra tratamentului tuberculosei cu tuberculinti.
americane, Cu scop de a shibi influents po- In timpul din urm s'a ocupat nu studiul epiEEO a iroigratilor i indeosebi a bisericei rom.- zootiilor cu deosebire in Africa sudica i apoi
catolice.
cu etiologia malariei. Scrieri: Untersuchungen
Iohn Sinclair, refor- iiber die Aetiologie der WundinfectionskrankKnox, Iohn, numit
matorul Scotiei, n. 1505 in satul Gifford din heiten, 1878; tber die Milzbrandimpfung, 1883;
Scotia sudic. A. fost profesor de teologia i filo- Beitrag zur letiologie der Tuberkulose, 1882;
sofa acol. la academia din St. Andrew, predi- Die Rinderpest, 1898; 'Ober Malaria 1899 ai 1900.
cator in Loodra i In fine capelan al regelui
Koch, Wilhelm Iosif Dania, profesor de
Eduard VI. La 1553 murind Eduard, K. a trecut botanicii, n. 1771 In Zweibriicken, t 14 Nov.
In Francia si de aici a mers in Genf la Ioan 1849 in Erlangen. Publicatiune mai importanta:
Calvin. In 1555 iar s'a reintors in Scotia, casti- 'Synopsis florae germanicae et helveticae, Frankgandu-si multi aderenti, dar in anul imnator de f-urt pe M. in mai multe editii (1837, 1843-45
nou s'a dus la Genf. Incepandu-se procedura
1857). Studiul florei europene a luat prin
bisericease i judiciara contra lui, a fost osandit troducerea criticismului un non avant, terini-

in 1556 si i-s'a ars efigia pe plata din Edin- nandu-se fasa Willdenowian. .A.ceast carte ai
burg. K. din Genf trimitea in Scotia scrisori astkli este de mare importantit nu numai pentru
indreptate contra bisericei catolice pi a ordinei
de stat. In 1560 ajutat de regina Elisabeta din
Anglia a provocat prin partisanii sal o revolutiune in Scotia, agitand cu deosebire contra reginei Maria Stuart. In ace* an protestanfismul

t 1572.
[im.]

central si vestal Europei, dar ai pentru noi. De

aceea Neilreich i Pormus prin suplemente
acomodat-o studiului florei ungare resp. celei
transilvane.

Koch, Carol, botanic, n. 6 lun. 1809 in

Ettersberg,
25 Main 1879 in
unul
dintre putinii botanisti renumiti eaBerlin'
dendrologi.
Knut, (Eanut) col Mare, regele Danemarcei, Publicatiune importanta : 'Hortus dendrologioUse,
poarta in Danemarca numele de K. II, in Anglia 1853, Berlin, prima seriare vasta si temeinica pe
de K. I, fiul lui Sven Gabelbart, carnia ti ajutit terenul de aclimatisatie de lemne exotice pentru
la crestinisarea Danemarcei. Ocupa Anglia dupa Europa si in special pentru Europa centrala,
moartea lui Ethelred II (1015) si se casatori ea mai ales rientru Germania, cat si in editia ultea ajuns a fi religiune domnitoare In Scotia.

veduva acestuia Emma. Convoca o adunare a rioar (1869, Erlangen) D endr3logie.

[A. Pr.].,

statului i declark ca restabilesce legile lui Alfred

Kochanowski, loan poet -polon, n. 1530 in
cel .Mare, garanta Dauezilor i Englezilor wefts Syczyn,
22 Aug. 1584 in Lublin. A studiat
protectiune a vietei ai a averei ai intreprinse in Germania, Padua, Roma, Venetia, Paris.
expeditiuni in Norvegia ai in Scotia. Spre a-si 1557 secretar al regelui Sigismund August; mai
ispasi cruimi1e tsecute, construia biserici si ma- triu renunta la toate dignitatile si se retrage

nastiri, faca un pelerinagiu la Roma 1026 ai la teara. Cel mai de frunte poet al Polonilor,
muri 1035 la Shaftesbury, impartind statele supranumit poetal-rege. V a introdus in liteintre fiii sei.
zatura polona formele apusene. Mal scrterilor
Kobali I, in mitol. grec. satyrii in chip de demoni, sale e ratitate de frumsets. Ca tin& trimisese
cari navaliau asupra turmelor si spariau poporul. din Paris poesia 'Ca voiescidela noi, Doamne ?
Koban, (Kobang), nuSnet japoneza de aur producand cu ea entusiasm asa de mare, incat
= 17.55-50.31 cor.
betranul Naglovici 1-a declarat pe junele inceKobel!, .Francisc, cavaler, mineralog si poet, pator de cel mai mare poet al Polonilor. A scris :
n. 19 Ell. 1803, 11 Nov. 1882. Prof. de mine- Satirul, Petitorul, elegii (la moartea ficei sale),
ralogie si directorul museului mineral. la Munich, cantece, traducerea in versuri a psalmilor, o
consiher de stat bavarez, mineralog distins, are drama in forme antice (Respingerea solilor
mai multe serien i asupra miner., din cari Tabele Dala el s'a inspirat ai mitropolitul Dosofteiu
de determ. mineralec Ant cele mai cunoscute (v. ac.).
traduse in multe limbi. K. mai era pi poet ai Kocher, Emil Teoclor, chirurg german, n. 1841
seria mai ales poesii populare in dialect bavarez. In Bern ; 1872 prof. umv. si director al clinicei
Kobold, in mitol. germ. spirit de casa, care de chirurgie in Bern. Scrieri: Die Hernien im

uneori apane pe oameni, iar uneori ti pacalesce ; Kindesalter, 1880; Heber Schusswunden, 1880;
se aratti, in mai multe figuri pi se mude and Chirurgische Operationslehre, 1892.
ride ori face sgomot. K. mai tiU.cjiu s'a c)is a fi
Kochia Roth, (botan.) gen de plante ierboase san
un spirit de ocne, care neliniatesce pe ocneri. subfrutescente din familia Cheuopodiaceelor, cu
Numele se deriv dela Kobalii (v. ac.).
vr'o 30 specii ea cresc in regiunile temperate si

www.dacoromanica.ro

2*

20

Kock

Kogdlniceanu.

subtemperate din Europa, Asia si Africa. Dintre Pentru caracterisarea increderii ce avea K. in
speciile europene ce creso si in Romania men- bungtatea pdrinteascd a Rusiei pentru Romani,

tioudm pe: K. arenara Roth, prin stepe in citam din aceastd pea urmtorul pasaj : In

numai dreptatea, un
Dobrogea ; K. hirsuta Nolte, K. prostrata Schrad. protectiunea Rusiei eu
si K. scoparia Schrad., aceasta numit de popor interes inspirat de dragostea crestineasca pentrn
popoarele nenorocite. De veacuri exista o traditie
Mdturi, Mdturi de grddind.
[S. St. R.]
Kock, Paul de, scriitor francez, n. 1794 la in Moldova si Valachia, care dice o mantuirea
Passy, a fost fiul unui banchier de orig. laming, noastr va veni dela nord. Toate ne leagit de
mort pe ghilotini pe timpul marei revolutiuni. Rusia, ea este mama noastri...g Gaud mai tarp].
K. a debutat cn melodrama si farse fara mare (1855) i-se aruncard in fatd ca o insultii de cdtri
succes. Mai nor000s a fost in romauele sale, al Iacob Muresanu pasajele elogioase pentru. Rusia,
cdror subiect e luat, de regul, dia class de jos a K. se apka 4icend, ca ele i-s'au impus ex
societAtii (modiste, buctrese, spalatorese, etc.) officio si c far dinsele nu i-s'ar fi invoit ti-

ai cari se disting prin descrieri vesele 5i naturale. Partea slaba lui K. e stilul su neingrijit. A
murit 1871 la Paris. (Bibl. La vie de Charles
Paul de Kockg par Trimm, Paris 1873.)
Kocsrd, 1) Oldh-K. (Cucerdea-roincind), com.
mica in cott. Tknava mica, 1024 loc. (1891) Romani. 2) Szkely-K. (Cucerdea-secuiascd), com.
mica in cott. Turda-Aries, 1431 loc. (1891) Maghiari si Romani ; gara, oficiu postal si telegrafic.
Aici se bifurca din unja feratii Brasov-Cluj, unja
laterala spre Reghin.
Kocsuba, (Cociuba), com. mid in cott. Bihor,
ca 1483 loc. (1891) Romani.

pdrirea volumului. Reintors la Ia$i 1838, K.

serie in Alauta romaneasol, iar dupa suprimarea

ei de catra Mihail Sturdza Voda redacteaza 1840
Dacia literard, in care apar white istorice de el,
novele de C. Negruzzi si V. Alexandri, etc. Tot
1840 apare vol. I din Archiva romitneasci. La
26 Nov. 1843 tine prima si unica lectiune a cursului de Istoria natiopalft in Academia Mihaileanag din Iasi, in urmA cdreia catedra este suprimatti dupd cererea consulului rusesc. 1845 publica

Fragments tires des chroniques moldaves et valaques (Iasi 2 pirti), si in acelasi an incepe publicarea Letopisetelor Ten i Moldovei cu tom. II,
Kd, (rom. Cheud), com. mica in Trs., cott. tom. ILL apare 1846, tom. 1 1852. Prima editie

e ca litere cirile ; a doua editie, cu litera lapiere se afla ruinele cetatii Aranyosvr si ale tine, e publicatd de V. A. Urechia. Marl de
aceste K. date la lumina si alte felurite
manastirei abatiei mesesiane a Sf. Margareta.
cari respandeau in toata teara inmate lui
Koeleria Pers., (botan.) gen din vasta familie
intemeiau reputatia lui de scriitor eminent.
a Gramineelor, tribal Festuceae, cnprinde ierburi anuale sau perene, cespitoase. Acest gen Intre aceste mai amintim: Foaia sateasca a prinare vr'o 12 specii, respandite mai ca samit in cipatului Moldovei (1839); llusii pierdute ale
Europa, Asia temperata, Africa boreald si au- unni antaiu amor (1841); Propiisirea, transforstrald, in America extratTopicali pi in insulate mat repede, din causa numelui ei compromiSandwici. In partile noastre cresce pe colinele tkor, in Foaia sciintifici si literara (1843);
si prin fnatele uscate K. cristata Pers., etc. Fragments historiques (1845); Albura istoric
literar (1854); Steaua Dunarii (1855-59). Dar
[Z. C. P.]
Koelreuteria Laxm., (botan.) gen monotipia din activitatea lui K. nu se marginea in cereal
Soluoc-Doboka, 1033 loc. (1891) Romani. In apro-

familia Sapindaceelor, subfamilia Sapindeae.IIn ica

specie K. paniculata Laxm. este un mic arbore,

originar din China boreala, care cresce si in partile noastre insa numai cultivat prin parcuri si
gradim ca planta decorativa.
[Z. C. P.]
Koglniceanu, Mihail, renumit barbat de stat

si orator parlamentar roman, n. 1817 la Iasi,

t 1893 la Paris, si-a facut studiile la Lunville
In Francia 5i apoi la Berlin, undo s'a ocupat
mai ales de istorie. La 1834, in virst numai
de 17 ani, el publicase viata poetului Chrisoverghi. In Berlin se fdca cunoscut printr'un

romanesci. Puffind Buie tot asa de bine

In limba francezit ca in cea germana, el apka

In La Presse din Paris, L'Indpendance Belge
din Bruxela si National Zeitung din Berlin drepturile terilor rom. 5i staruia sa li-se recunoasca

de catrd marile puteri europene. La 1844, nu

se scie din ce causii, K. este inchis in mini-

stirea Hrisca san Rise& Scapand din inchisoare,

el mai petreca in Moldova pand isi terrain& publicarea volumului fintaiu din Letopiseti, apoi

plea in 1845 la Paris, unde facii ounoscintit

cu C. A. Rosetti, cu Nicolae Balcescu 5i cu Ioan

articol tipdrit In Magazin fiir die Litteratur des Ghica. Raporturile lui cu acesti tineri doritori
Auslandesg asupra literaturii moldovenesci (1836) de reforme repecji, impacienti de schimbri subite
si

printr'un studiu in limba francezd asupra

intinse, adeverati revolutiouari crescuti in

istoriei, moravurilor si. limbei Tiganilor (1837), ideile franceze, avura o inriurire hotaritoare

pe care il serie dupd indemnul lui Alexandra

Humboldt. In fine, tot in acel an, el dete la
lumiud antaiul volum din Histoire de la Valachie, de la Moldavia et des Valaques Trans-

asupra ideilor lui germane, Il Maud din evolutionist revolutionar. Marea influenta, politica
a lui K. incepe cu miscarea data 1848, in
sensul careia publica Dorintele partidei natiodanubiens. Piina atunoi singura istorie national nal din Moldova. De atunci income si pand la
publicatd dincoace de Carpati eran cele cloua moartea sa K. st continua in mijlocul luptelor
volume ale lui Aron Florian, cari se terminan politice ca un fruntas liberal, desi in timpul mion moartea lui Mihaiu Viteazul. Daca opera lui nisterelor sale foarte autoritar. In divanul ad-hoo
Aren Florian avea avantajul unei limbi vigu- al Moldovei dela 1857 se distinge prin marea acroase, scrierea lui Kogalniceanu. ii era supe- tivitate si deosebitul talent oratorio infra sustihoard prin faptul, ca introducea in cercetarile nerea Unirii, si sub domnia lni Alexandra loan I
sale capitole privitoare la viata sociald, literara Cuza, ca ministru-president 1863-65, seculaiisi politica, la institutiile publice ale Romanilor. seaza averle mtinastiresci, organiseaza lovitura"

www.dacoromanica.ro

Kiihalom

Koleda.

21

de stat 2 Maiu 1864 si introduce legea pent= Kokinoplep, sat armtinesc cu 1200 loc., cari
improprietarirea teranilor. Sub Carol I este mi- se ocupa cu viticultura si cu industria de tsut ;
nistru de interne 1868-69 si ministra de ex- situat la Olymp in Tesalia turceasca.
terno 3 Apr. 1877 Om 14 Nov. 1878 in timpul
Koku, msura de greutate in Japonia, 756.1 kgr.
resboiului ruso-romano-turceso si al eongresului (ea msura de capacitate 1.815 hl.).
dela Berlin, inaintea carua se presint impreun
Kokunest, Gheorghe, araman din Langa
ou rninistrul-president I. Brtianu, fara a put Albania, reaumit haiduc, pupa Gheorghe Rap,
papa Basarabia. Ultima manifestare a vioiciunii adeca Arap.
sale politice apare in chestiunea Dunarii, pe
care o tracteaza si in brosura on twelasi nume Kola, eras cu port in Rusia, guvernam. Arsituat pe peninsula K.; 615 loc. L e
(1880). K. a fost si membru al Acad. Rom. Ca changel,
vechei Laponia. 1854 a fost bombardat
om de stat in acceptiunea occidentala a cuvn- capitula
tului si ca orator parlamentar K. este pentru si aprins de Englezi.
Kola sau Kolat, Cola, numele arborelui Cola
vremea lui cel mai de frunte barbat politic dintre
Romfinii moldoveni. In alte privinte lsa mutt acuminata Schott. (syn. Sterculia acuminata P.
de dorit. (Cf. Studiul biografic publicat de Angel Beauv.) din familia Stercalianeelor, tribal SterDemetrescu in Epoca lit. redigiata de L. Ca- culieae. Semintele acestui arbore din Africa
tropical, onnosoute sub numele de nuoi de
ragiale.)
Kola posed proprietti excitante si reconstiKhalom, v. Cohalm.
Koh I noor, anal din diamantele (v. ac.) cele tuante ca si cafeaua i ceaiul din care causi se
mai mari. Provenient din India; a avut 186 karate utiliseazit in medicina. Nuoile de K. stint indupa tiere in forma de briliant oval 106//2 karate. trebuintate de Africani ca masticatorii, avnd pro-

E astadi in tesaurul regal al Angliei. Valoare siprietatea de a face potabila si recoritoare chiar
apa cea mai calda si salmastra. [Z. C. P.]
120,006 f. st.
Molada, la Slavi un4eu al soarelui ; totodat
Khler, Reinhold, scriitor gertnan, n. 24 lun.
1830 in Weimar. Dela 1881 bibliotecar acolo. numele serbatorii nascerei soarelui (24 Dec.),
A scris i asupra Basmelor romane (Walachische identicii cu. Mihragan (v. ac.) la Persi si Cu Natalia

Marchen, mit einer Einteitung iiber das Volk solis invicti la Romani. (v. si Koleda). [Atm. ]
Kolberp, (Colberg), eras si pang la 1873 cetate
der Walachen u. einem Anhang zur Erklrung
der Marchen) de fratii Schott o recensiune in intrita in guvernam. prus. Kslin, 18,622 loc.
Zeitschrift f. deutsche Iilythol. u. Sittenkundeg (1895); centra de cal ferate ; gimnasiu ; hai de
a lui Wolf, II, 1855, sub titlul Bemerkungen mare ai de named; comercia maritim ; renumit
prin aperarea din 1760-61 si 1806-7.
zu Schott's Wal. Marchen.
Kojang, naesurl pentru orez si pond comercial:
Klcsey, Francisc, poet, critic, orator magia.,
in Benkulen = 33.3 hl., in Padang =- 1845.63 kgr., intern eietorul criticei literare in lit. magh., n. 1790
in Seuca (Szdemeter) cott. Selagiu, t 1838. 1832

in Natal 52.82 hl.

Kokan (in antichitate se numia Ferghana),
un ora in Turkestan, vechea capitala a Khanatului de acelas nume, Banat pe termurii celor
&Hui

Sir-Daria la 400 45' lat. nord.

68 14' long, est. inspre nord-est de Samarkand

la o distanta de 270 km. Crawl are strado strirate
si nepavate, mai multe moschee, 3 basare construite din piatra, fabrici de bumbacrie si mdtasane, matasa se broseaza in aceste fabrici in

fir de aur si argint. Era principala resedinti a

Gengis-Khanului, are aproximativ 30,000 loc.,
Khanatul are 2.000,000 loc. Orasele principale
din Khanat stint: Khokand, Khodjend, Otrar,

ales deputat dietal in dieta delft Pojon, intrece

pe to oratorii contimporani si f serbatorit ea
parintele oratoriei artistice. K. a saris sub influinta lui Kazinczy si a criticilor francezi pi
germani; cel mai aclict elev al scoalei neologilor la 1815, find. impreung cu Szemere a
dat respunsul Feleletg la atacul intitulat Mondolats indreptat de Alex. Kisfaludy si consotii
sei In contra scoalei neologilor. Opere mai insemnate : 1) Poetice: Igazsg, Himnusg, care
dela 1844, cfind Fr. Erkel i-a compus melodia,
deveni imnul poporului magh., Rakes n3rmphjhozg, Zrinyi kt nekeg, Vanitatum vanitass lar prin poesia Dobozig introduse balada

Marghilan, Namengan. Pamntul e foarte mantos,

In schimb are mine bogate de aun, de arama, de In lit. magh. 2) Critico: mai insemnate sfint
lazulita, etc. Pamntul Khanatului acestuia e destul criticele despre poesille lu Berzsnyi, Kis, Cso-

de roditor, cu deosebire pe termurii riului Sir, konai si Krner. 3) Discuiprile oratorice mai
de care e travemat dela est we vest pentru ca insemnate stint: Discursarte academice asupra
In arm sa-si ia directiunea spre nord. Pro- lui Kazincy i Berzsnyi ; dintre cele destinate
ductele terii stint: buinbac, gristle, fructe, dudi, etc., pentra lectura : Parainesisg, Vdelem P. J.
are numerosi cal, asini, camile, berbeci si in- szmrat, Mohcsg.
,Ktilesey-egyesitletc, societate cultural magh.,
tretine un comerciu intins, prin caravane, cu
orasele dela frontiera ruseasca i Turkestanul infiintata la 15 Dec. 1881 in Arad, on soopul de a
chinez. Verile stint foarte calde i iernile prea inainta cultura si literatura magia., a propaga
friguroase. Khanul poate dispune in oli ce mo- canoseinta limbei magh. si a popularisa sciintele
ment de 10,000 cal si 30,000 soldati. Actual si artele. In acest scop aranjeaza festivitati si
sfint Rusii stapfinii terii.
preiegeri publice, imparte premii invtatorilor
Kknyesdy, Mihail, alias Pap, vicar al Ma- si elevilor de alt nationaldtate ; a adunat o biramuresului 1879-87. Sub dinsul s'a infiintat blioteca frumoasa pentru usul publicului. A edat:
[4-]
Reuniunea docentilor romani din Maramurese Monografia oraplui, cum si a Gott. Arad.
si s'a dotat parochia romitnii a Sigetului. Barbat
Koleda la Boemi, Soirbi si Slovani, Koledy la
binemeritat pentru bunastarea poporalui ai a Poloni, Kolad la Rusi, KOlada (T.-16.) la alte
sooalelor,
popoare slavice, a fost o serbatoare a soarelui,

www.dacoromanica.ro

22

Koletti

Kombabus.

finuta la solstitial de lama; se incepea cu apu- sup. impreuna en Mavrocordat. Bate ostirile
nerea soarelui in seara de 24 Dec. si era cji de turcesci la St. Lukru3 (7 Jul.) si la Cheronea
buctirie generala. K. la Slavii mai Unlit' a fost (9 Iul.). 1825 inchis in Hyra, ins eliberat, ja
si serbatoare de cantece si de aci se deduce, de nou comanda si bate pe Ibrahim la Nauplia.
ca la Bosniaci Kolendafig inseamnl: a canta 1830 comandant supr. al Moreei, suprim resinainte de nascerea lui Christos.
[Atm.]
coala maionitilom, i dupd moartea lui Capo
Koletti, Ioannis, om politic aramanesc, n. 1788 d'Istria (1831) intr In consiliul de septe al ferii.
la Simon, sat aramanesc in Epir, a studiat me- 1833 e batut de Francezi, 1834 pins i judecat
dicina in Italia, apoi a fost medic la curter,. lui la moarte, schimbata in 20 ani inchisoare de
Ali Pasa. Oa tofi Aramanii de atunci a fost Gre- fortreaf. La incoronarea regelui Otto e grafiat,
cofil entusiast, gra luat parte activit la resboiul redandu-i-se rangul de general si dignitatea de

In contra Turcilor, gi i-a invins la Karystos; consilier. 2) K, Gennaios, fiul lui Teodor, fost
dar e mai renumit ca diplomat, deck ca strateg. ministru-president al Greciei (1863) si in urrni
Mai antaiu a fost ministru de resboiu, apoi membru Sef al afacerilor militare. t 4 lun. 1868 in Atena.

al diferitelor guverne can se urmau in Grecia,

sub regele Oto f numit prim-ministru 1833,
dela 1835-43 a fost ambasador in Paris, 1843

la o vreme foarte critica s'a intors la Atena,

Kolozs, comitatul, gi K. opidul, v. (Jojocna.

Kolozs-Monostor, v. Manastur.
Kolozsvar, oragul, v. Cluj.
Kolzoff = Massalsky, Elena, v. Dora d'Istria.

-jar* l numit prim-ministra in 1844 si a remas

Roma, (med.) Coma, stare morbida caracteIn postal acesta pan la moarte in 1847 (Eliorisata prin somnoienfa si pierderea conscienfei.
pulos, Ioannis K., A.then 1890).
[G. W.]
Kolb% oras in Boemia, laugh' riul Elba cu Bolnavul, cuprins de K., e palid, cu ochii des14,000 loc. Cehi. 18 Iunie 1757 batalia renumita chisi de tot sau nutnai pe jumtate, on o reacfiune a pupilelor greoaie; e fara conscienfa si
Intro Prusiaci sub conducerea regelui Frideric
intre Austriaci sub Daun. Frideric a pierdut numai on greu se poatoY destepta din apatia sa ;
14,000 morfi, ranifi si prisonieri, 29 steaguri nu misca de loo; braful ridicat cade jos ca mort.
si 43 tunuri, iar Austriacii 8000 de oameni. Ur- Numai respirafia rar si sbab, intrerupta de
mares batliei a fost ca Prusiacii au prasit cate un oftat adanc, arata, ca e viafa in corpul
Boemia. In amintirea acestei invingeri, s'a creat bolnavului. K. este numai un simptom de morb.
ord. Maria Teresia, cel mai insemnat ord mi- Se observa la lesiuni ale creerului, meningita,
tifus, intoxicafiuni, diabetes si uraemie. Terapia
litar in Austro-Ungaria.
[S. H.]
Klliker, Albert de, anatom, zoolog si histolog se orienteazO dupa morbul original. v. si Coma.
Komrom, 1) K., (rom. si germ. Comorn), cogerman, n. 1817 in Ziirich; dela 1845 prof. de
fisiologie i anatomia comparativa in Ziirich, iar mitat in Ungaria, pe ambe malurile Dunarii,
dela 1847 in Wiirzburg. K. e celebru in tot ce teritoriu 2944-07 km2. cu 159,504 loc. (Maghiari
privesce anatomia microscopicl. Scrierk Miltro- 137,330, ceialalfi Germani i Slovaci). Teritonul
skopische Anatomie, 1850-54; Entwicklungs- In mare parte e Ses si rovinos, spre sud cu
geschichte des Menschen, 1861; Siphonophoren cateva catene de dealuri a oaror ces mai mare
oder Schwimmpolypen von Messina, 1853. Dela inalfime abia e de 481 metri. E bogat in Hun si
Dunarea, Vag, Nyitra, Zsitva, etc.; Lacul
1849 redigeaza irnpreuna ca Siebold si apoi cu
Ehlers revista Zeitscluift fiir wissenschaftliche mare deis Totis, cu isvoare de apa calda, Lacul
rotund (Kerekt6 langa M6csa), Lanai muierii
Zoologiet.
Kolmatiune si colmatiune, astuparea i nive- (Asszonyt6), etc. Clima e moderata; limitele temlarea unor balfi si locuri rovinoase cu hopuri Si peraturii 33.4 si 18.8 in Comoro, 36.4 si 29.8
cocoace mai mici prin indreptarea unui curs de tri 6.-Gyala, etc. Producte: gran, orz, secara,
apa turbure, ca ajung6nd in linisce acolo saii ovs, cucuruz, cartofi, rapifa, mein, pastaibase,
depuna tot namolul gi gtmoaiele aduse in diso- in, canepa, etc. Mai sarao in vii (deis devalufiune i suspensiune. In lipsa de ap tulbure, starile filoxerei) si in mineral. Infloritoare eco-

punem oameni cu lopefi si furci de fier ca sa

sape si puna in miscare nasipul, eventual sa
taie din maluri si sa des pamntal pe tip, ca
sa-1 duca mai departe gi sa astupe hopurile si
gropile cu el si sa niveleze terenul. K. este un

nomie de vite si prasila de cai.

2) K, (Comorn), capitala comitatului K., oras

liber reg. ea 13,076 loc. (1891). Locul nascerii
poetului-romancier J6kai. La K. aparfine insula
Elisabeta, legata cu K. prin podal Elisabeta, cladit

mijloc excelent de a insanatosa terenurile mla- in 1891-92. Cetatea K. renurnita din revolufia
stinoase si insalubre Si a ameliora terenul dupg din 1848-49, undo Alapka cu 44,000 ostasi
analogia aluviunilor i revOrsarilor gi nu costa s'a susfinut, chiar i dupa capitulares dela Siria,

palm in 27 Sept. 1849, capituland atunci sub conaproape nimica.

difiuni onorabile, intre cari: amnestie completa
Kln, oras, v. Colonia.
Klnik, (rom. Cdlnic), com. mid. in Ung., cott. pentru intreaga armata si poporafia oragului.
Komarov, Alexandru Visarionovici, general
Carag-Severin, 1982 loc. (1891) Romani ; efi.cia

rus., n. 1823, intre anii 1882-90 comandant in

Kolokotronis, 1) K., Teodor, general in res- teritoriul transcaspic, 1884 a cucerit Mervul. Cuboiul de libertate al Grecilor, n. 1770 in Kany- noscut pentru un faimos toast finut la 18 lun.
tena (Arcadia), I. 1843. La erumperea resboiului 1898 in Praga ca ocasia festivitafilor Palacky.
(v. Greci) parOsesce armata engleza gi grabind
Kombabus, un barbat din Syria, pe care regale
acasa ia conducerea insurecfmnii in Messina, Antiochos Soter 1-a incredinfat sa insofeasca pe
bate la Patras (1822) oastea turceasca a lui Ali regina in o calatorie. K. s'a privat de organele
Dram, ajunge comandant suprem in Pelopones sexuale i le-a predat regelui in o ladifa si(1823) si in scurt timp president al eonsiliului
Cand mai tar'cliu inimicii sdi 1-au acusat,
postal.

www.dacoromanica.ro

Koml6s

23

Koniggrtz.

ar fi abusat de positia oe a aval-o pe laugh' en cilindre (perfectionarea inventiei). 1818 lei

regina, K. si-a dovedit nevinovatia prin lad* instaleaza atelier in maniistirea premontreilor
din Oberzell (langa Wilrzburg). Intrand in lepredata regelui.
i Comlos.
gatura (1828) cu librarul Cotta din Stuttgart, au
Komls, (ung) v. Comlu
Komodor, (marina) in unele marini strain infiintat in Sehwarzach fabric' de masini si de
(americana) functiunea de comandant de divi- hartie. Sub conducerea filior soh Friderio
Wilhelm, fabrica s'a ridicat la mare rename.
siune navaja, and thilarul nu este admiral.
Kentig, Gustav, baron, general austr., in[Constant. B.]
Komoristye, (rom. Comorifte), com. mica in spectorul suprem al infanteriei, n. 13 Oct. 1825
TJng., cott. Caras-Severin, 1372 loc. (1891) Ro- in Stadthagen. A luptat in resb. din 1848-49,
mani, cassa de pastrare Comoarae, infiintat la 1859 s'a distins la Solferino. 1866 colonel si
1890 (capital social 5000 fi., fond de reserva baron. 1872 general-major, 1877 klef de Bootie in
ministerial de resboiu, 1882 cornandant de Corp

2500 fl.).

In Praga, 1883 in Josefstadt, 1888 in Viena.

Dap, moartea archiducelui Rudolf (1889) inKomparator, aparat pentru compararea m6- spector al infanteriei. 1894 trecut la pensie.
Knig, Rudolf, fisician de origine german,
surilor cu mosura-tip sau mosura normala; se
n. 26 Nov. 1832 in Konigsberg. In 1861 a mers
folosesce en deosebire la cotarire (puntare).
la Paris si intr ca invtacel la fabricantul de
Kona, vont de sud-est, aduce ploaie intre Dec.
Komorn, v. Komitrom.
Komorzn, v. Camonlana.

instrumente musicale loan Vuillaume, uncle se

si Apr. (insulele Havai).

Konaki, v. Conachi.

perfectioni in acustica, beat la 1858 si-a des-

Konca, (rorn. Cunta), com. mica in Trans.,

cott. Alba inferioara, 472 loc. (1891) Romani.
Sediul preturei, statdune de cale ferata.
Kongsberg, eel mai mare oras minier al Norvegiei, langa Laagen, Cu 4637 loc.; renunnte
mine de argint.
Kenia, vilaiet turcesc in interioral Asiei

102,800 km. cu 480,000 loc. Capitala K. cu

25,000 loc, e statiune principala pentru caravane; in veehime se numia Ikomon sau Iconium (v. ac.).

chis el ins* o fabric de aparate mastic.

Pe langa fabricares de aparate pi-a mai castigat

merite i en lac/Arlie sale sciintifice din dominiul acusticei.

Kniggrtz,

oras cu fortificatiuni Magi riul

Elba in Boemia, ma 8000 loc. In 3 Iulie 1866 a

avut loo ad o mare Mahe intro Austriaei pi Prusiaci, (unii, indeosebi Francezii, o numesc bitalia deis Sadowa). Benedek, comandantul armatei austr. a intentionat concentrarea trupelor
sale la Miletin, dar armata prusiaca a principelui
de coroana ataca corpurile singuratice ale Austriacilor in decursul concentrarii, incat Benedek

Konieepolskl, general polou, unul din .ginerii

lui Vasile Voda Lupul (v. ad.), ales "jar' adins se vede constrins a se retrage si a concentra
de acesta pentrn a se stringe tot mai malt le- armata la K. Trupele austr. ocupl terenul dintre
giturile cu Polonia, rupte de cand cu restur- paraele Trotina 5i Bistrita, ca al 2 si 4-lea corp
narea lui Moise Movil (1634).
antra riul Elba si satul Maslowed, frontal catra
Knig, 1) S., Iuliu, cel mai mare matematic nord; al 3 si 10-lea corp in contra la Lipa;
In viata al Maghiarilor, n. 16 Dec. 1849 in Gyr. Saxonii si al 8-lea corp austr., cari formau aripa
A. studiat medicina si matematica in Viena, stanga, la Prim si Problu.s, iar 1 si 6 corp ca
Heidelberg si Berlin. Cu disertatia Zur Theorie reserva, state= concentrati dupa Langenhof.
der Modulargleichungen a luat in Heidelberg Prusiacii erau despartiti in 3 corpuri; cel
doctoratul. Tot acolo a saris disertatia fisiologica la care se afla si regale Wilhelm cu Bismarck,
Beitrge zar Theorie der elektrischen Nerven- inainteaza de dinaiaeata catra central austr. spre
reizunge (Sitzb. der k. Akad. der Wissenschaft, Sadowa. Al doilea corp, sub comanda princi1870). 1872 munit prof. privat la universitate, pelui de coroana Frideric, care era la Gradlitz
1874 prof. ord. de matematica la politechnic.
Kniginhof, adeca 20 km. dela K., abia tardiu
1886-90 deean, 1891-93 rector. K. a condus noaptea (2 spre 3 Iulie), a primit porunca regebn,
reorganisarea politechnicului, a infiintat socie- ca in liva urmatoare sa inainteze spre K. Autatea matematica i fisica; dela 1889 membru striacii i Saxonii dispuneau de 220,000, iar Pruord. al Academiei magh. si secretar la sectia III siacii de 240,000 de combatanti. Din punct de
(matematice). Sor, o multiple, in I. germana, vedere de aprare, positia Austriacilor a fost
maghiara i franceza. In literatura matematica buns, dar a remas posibila incungiurarea ariungara a fcut epoca prin opal Analisis, intro- pilor ; asemenea un factor nefavorabil era imducer in sisteroul matematicei, din care vol. I prejurarea, ca riul Elba se afia in spatele araparut 'Ana acum a fost distins de Academie matei, ce a fost periculos lamina cas de retragere.
cu col mai mare premiu al ei.
Batalia a decurs cum urmeazii: armata prima
Knig, August Ewald, romancier gentian, pros, trece paroul Bistrita ooupa Sadowa

n. 1833 in Barmen, t 1888. $i-a inceput ca- ataca central austriac la Lipa, dar fiind artiriera au sehite umoristice ou sujete din vista leria austr. bine postata i rnai bung ca cea
nailltara. Soria si sub pseudonimul Ernst Kaiser. adversara, nu poate strabate dead numai la
lanig, Frideric, inventatorul masinei de aripa stanga intre divisiamea Fransecky in pa-

rotatiune pentru tipografie, n. 1774 in Eisleben, durea Swip. Atacul armatei de Elba pe Problas,
t 17 Ian. 1833. Inventia (1803) si-a oferit-o gu- asemenea se respinge. Creclondu-se periclitata
vernului bavarez si celui austriac, dar a fost res- aripa stilnga a corpului nr. 4, comandantul acepins. A cercat 'in Vetersburg, apoi in Londra stuia din neferieire i5i schimba frontal si ataca
(1807), unde librarul Bensley i-a dat mijloace pe adversar in padurea Swip ; nu preste malt
pentru a instala un atelier. 1811 schimba tipsiile parasesce si al 2-lea corp austr. positia sa

www.dacoromanica.ro

24

Kniginhof

Kopparberg.

n pildurea numitti lasnd astfel frontal aprinjoare, masini, a. a. Comerciu insemnat, cu

spre nerd aproape de tot parasit. In padurea Swip deosebire import-al de cereale din Rusia. Edifien
urmeaza lupte groasnice; ping ce la 12.30 oare mai marl : c,astelul imposant din central oraaului,
mntr

padurea e in posesiunea Austriacilor, dar cn local de incoronare al regilor germani din timpii
pretul a 2 corpuri disordonate. In decursul ace- de mai inainte, noua universitate, museul, bisestei lupte artil. austr. din centra s'a dovedit su- rica, a. a. Monumente: status lui Frideric I, [II
perioara celei prus., caro a fost constrinsa a-si ai IV, statua lui Kant, Albert I, . a.; 9 semischimba des positia, i nu a fost in stare a acut narii 8i alte scoale. Are 12 forturi.
infanteria sa de granatele austr. Situatiunea inKtinigshiitte, ora a in Silesia prus., guvernafanteriei prus. din centra deveni tot mai insu- mental Oppeln, au 44,697 loc. (1895); aci se
portabila, ce a indemnat mai multe desplirte- afla cea mai mare fonderie a Silesiei (cu 4000 luminte a inainta spre Langenhof, dar au fost cratori); in apropiere stint mine de cdrbuni.
respinse cu mari pierden. La aripa stiingd austr.,
Konon, vestit general atenian. In 405 a. Chr.
principele de coroana saxon iuitiazit o miscare este invins de catra strategul Lyssandros la loofensiva spre Hradek, care nu saccade, fiindcd calitatea Aegos-Potamos. In 394, K. bate pe
copal 8 austr. I-a ajutorat proa Valhi; a doua Pisandra la Knidos in Asia mica. t 390 a. Chr.
actiune ofensiva iar n'a succes pentru. ea Prus.
au atacat aripa stingli a corpului nr. 8 prin
Kont, Stefan de Hdervr, conspirlaCaitormasurprindere, iar corpul 1 austr. nu a dat ajutor ghiar; 1393 impreuna cu 32 soti ai sei decapitat
cu destule trupe. La 3 oare d. a. armata de Elba de regale Sigismund in Buda.
[t.]
a ocupat Problus. In decursul acestor lupte, arKonya, Samuil, chimist in Iasi, n. 1845 in
mata principelui de coroana Frideric s'a apropiat Brasov. Trecut in Bucuresci a intrat elev la
In mod amenintator catra aripa dreapta austr. farmacia Lochman, 1864 obtine in Viena diaproape parasite,. La 12.30' d. a. unele baterii pierna de doctor in chimie. 1872 deschide farau inceput focal, iar la 1 milt' d. a. avantgarda macie in Iasi si face nutneroase analise sciindivisianii 1 de gardli ocupa dilma delaHoienovek. tifice asupra apelor minerale din Moldova. Are

Acura s'a vlut, ce eroare a fost parasirea fron- mari merite la popularisarea apei dela Slanie,
tului de nord prin corpurile 2 ai 4, pi intrarea Baltatesci 5i Breaza, ai la desvoltarea stabiliin padurea 'Swip. Dacd era neineugiurat de lipsa mentului balnear dela Slanic. A fost catva timp
respingerea divisiunii Fransecky, atunci trebuiau prof. de chimie la universitatea din Iasi. (Cf.
folosite pentru scopul acesta corpurile din re- Diet. Cont. p. 109).
[t.]
serva armatei. In casal concret divisiunile disKopitar,Bartolomeiu,filologslovean, n. 23 Aug.
ponibile de cavalerie trebuiau mange in calea 1780 la Repnje (Carniolia superioara), t 11 Aug.
principelui de coroanii, spre al refin; frontal 1844. Darla terminarea studiilor in Laibach,
de nerd trebuia ocupat prin corpurile nr. 1 si 6, intrii ca secretar al protectorului sea, baronul
lar stringerea corpurilor 2 ai 4 ar fi fost co- Zois ; 1808 plead, la Viena, nade ajunge censor
respundetoare scopului numai la Chlum. Divi- pentru cdrtile grecesci, slavonesci si romanesci
shines, 1 de garda prus. inainteaza meren sub ai custode la biblioteca imperiala, post pastrat
Natal terenului $i al negurei, si ocupli la 3 oare pang la moarte. Publicatii: Grammatik der alad. a. satele Roiberitz ai Chlum, ande era cheia vischen Sprachen in Krain, Krnthen und Steierpositiunii austr., iar a 2 divis, de garda ocupa raark. Laibach, 1808; Glagolita Clozianas. Viena,
Lipa pi Laugenhof. Corpul 2 austr. se retrage 1836; Hesychii glossographii discipulus Russus
spre Elba, emu' 4 austr. era aproape nitnicit, seal. XII in ipsa urbe Constantinopoli, Viena,
iar brigadele corparilor 1 ai 6 austr. fac asal- 1839, si mai multe alte serien mai mici adunate
tari repetite spre Chlum 5i Rotberitz, dar fata de Miklosich in Barth. Kopitars kleinere Schriften
de atacurile corparilor prus. nr. 1 ai 6 trebue sprachwissenschaftlichen, geschichtlichen, etnosit se retragd. Batalia era pierduta ai intreaga graphischen u. rechtshistorischen Inhalts. Viena,
armatil austr. in retragere spre Elba, aeoperita 1857. lnsemnata este 23i corespondenta lui K.
de artileria austr. a carei tinute admirabile se cu prof. Dobrowsky, publicata de Jagid. St.
poate multanu ca s'a Meat posibila retragerea. Petersburg, 1885. Cf. I. Bogdan, Bartolomeiu

Armata pros. obosita de lupta indelungata, nu K. in Convorbiri Literare XXVII, undo se

a urmarit pe Austriaci, ci a bivoacat pe local aratil insemnatatea lu K. in istoria filologiei
de lupta. Pierderea Austriaeilor si a Saxonilor mature.
a fost: 21,000 morfi i raniti, 22,000 prisoneri
Kopp, Herm., chimist, n. 30 Oct. 1817 in Hanau,
ai 160 tunuri; Prus. au pierdut 9000 oameni. t 20 Febr. 1892 in Heidelberg. Elev al lui Liebig,

fir habilitat ca docent in Giessen in 1841 ai apor

[S. de Herbay.]
Kniginhof, eras in nordul Boemiei lnga Elba, in 1843 f numit profesor de fisicil si chfinie
8635 loc. (1890); 29 Iunie 1866 lupta. intre Au- la aceasi universitate, cand in urmd trecii in
striaci si Prusieni. Dupa acest ora a s'a numit aceasi calitate la Heidelberg. A saris ca op princodicele din K., douespredece foi de pergament cipal despre istoria chitmei (1869-75) din timdin sed. XIII sau XIV coutinnd poesii epice purile vechi si pfina astadi. Cu Liebig fundlt revista
si lirice cehe ; descoperit in K. de Hanka la Jahresbericht iiber die Fortschritte der Chemie,
1817. (Cf. Gebauer in ,Archiv fiir slavische Physik, Mineralogie turd Geologie, ar mai trdiu
Philologieg tom. 10-11.)
Annalen der Chemie and Physik. Luerarile sale

Ktinigsberg, 1) K., gavernament in Prusia de chimie se rapoartd mai malt la chimia teo-

[S. M.]
estica Ifinga Rusia, 21,110 km2., 1.172,000 loc. retied san fisicola.
Kopparberg, comitat (Ln) in Svedia cuprin(1890). 2) K., lama fortificat ai a doua capitula a
Prusiei, pe mala! rialui Pregel, cu 161,666 loc., 48nd tinutul Dalarne, 30,041 km2., au 208,437 loc.
capitala Faltas.
cu 16 fabrici de bere, allele de locomotive, tatun, (1896); udat de rim'

www.dacoromanica.ro

Koppel

Krs.

25

Koppel, Franeisc, poet-scrittor gorrean, n. 7 Dec. fiber franzsiche und daco-romanische Sprache

1838 in Eltville pe Rhin, fost consilier de in- and Litteraturc (Lipsca 1850), in care ()ice cal
tendanturil in Dresda. Son : Cervantes in voiaj, Moldova e teara po1igloi1orc, vorbindu-se in
poem epic-humoristio; romane, poesii, drama, clasele culte de pe acel timp limba franceza,
e,ornedii, tragedii (Spartacusc, etc.).
[t.]
greaca moderna, germana, rusa, italiana, engleza,
Kppen, 1) K., Petru, geograf i archeolog rus, pelona d turca. (Cf. 8aineanu, Ist. filologiei ro[t.]
n. 19 Febr. 1793 in Charm', t 4 Iunie 1864 mane pag. 54-55.)
Krner, 1)Karl Theodor (1191-1813), celebra
in Carabagh (Crimea). Sor. o multime, cu sujet
geografic, archeologic, etnografic, istona cultural poet gennan, n. in Dresda. Inca fiind student

in Rusia, etc., intre cari Material la istoria culrurala a Rusiei, Harta etnografica a Rusiei eutopene, etc. 2) K., Vladimir, meteorolog rus,
n. 1846 in Petersburg.
Koppernik, v. Coppernicus.
Kopril Su, rim, v. Eurymedon.

Kerala, (Coray), Adamantios, elenist vestit,

n. 1748 in Smyrna, t 1833 in Paris. Stabilirea
hmbei fiterare neogrece, reinvierea activitatii
literare d sciintifice in Grecia (mal ales prin
Bibliotheke helleniket, publicata de el) si redesteptarea spiritului de neatirnare a compa-

tnotilor sai dint in mare parte opera lui K.

la muversitate, in Lipsca, public un volum di

poesii, Mugurii (Die Ktiospen); apoi stabilindu-se

ca poet al teatrului curtii in Viena, serse mai

multe comedii si drama, imitate dupa Schiller.
La 1813 se inrol in armata de vnatori voluntari a lui Liitzow, in contra lui Napoleon.
Adevrat Tyrteu al Germaniei in resboiul de
independenta, se distinse prin eroismul si prin
poesiile sale resboinice, improvisate cele mai
multe sub cort, pe campul de bataie. El ca4a
In lupta dela Rosenberg, dupa ce in noaptea
precedenta fame Cantecul sabiei, care deveni
Marseillesa Germanilor. Opera principala Lira

Schad principale: Mmoire sur l'tat actual de $i sabia (Leier und Schwert), colectiune de poesii
la civilisation en Grace( (1803) si Mlanges sur resboinice, publicate de tatal su, in 1814.
2) K. Christian Gottfried (1756-1831), tatal
la littrature grecque modernee, etc., (1828-35).
Kornyl, Frideric, medic maghiar, n. 1828 in lui Theodor, magistrat, om politic ai scriitor ; amic
Nagy-K.6116, Ungaria; elev al universitatii din intim al lui Schiller si Goethe. Cunoscut prin
Viena. Dela 1866 profesor la univenitatea din corespondenta sa cu Schiller.
Lupu,eef militar al Secuilor dinArdeal
Budapesta i sef al clinicei pentru morbi interni.
A publicat o multizne de serien medicale; cea (1598). Doria i sfatuia, dimpreuna cu episc.
mai insemnata este: Manual pentru morbii in- Naprasdi i cu 8tef. Bocskai, mogul lui Bithori,
terni, lucrat impreuna cu profesorii Arpad 136kai revenirea fostului doinnitor. i cand Sigismund
intorcandu-se din Silesia, vine travestit in Cluj
si Carol lath.
1598), K. il ajuta cu armata faclindu-1
Korff, Modest Andreevici, am de stat rus, n. (Aug.
reia domnia.
23 Sept. 1800 in Petersburg. Dela 1861 sef al sa Kornya,
(rom. Cornia), com. mica in Banat, cott.
sectiei legislative a doua. Foarte meritat pe te- Caraa-Severin
loc. (1891) Romani. Statiune
renal legislativ, t 14 Ian. 1876. Sor.: Urcarea de cale ferat1586
La K. se atia un lung tunel al
pe tren a impar. Nicolae I (nemtesce, 1857); Viata
liniei ferate Timisoara-Orsova. Aioi e statiunea
contain' Speranskij (1861, 2 vol.) $. a.
Et.]
numit Porta orientalise.
Korhny, loan, preposit la Oradea mare, n.
Kornyareva, (rom. Corniareva), com. mica in
1809, studiile teologice ai le-a facut la univ. din Banat, cat. Caras-Severin, 4386 loc. (1891) RoViena. Dupa ce a funcional ea paroch in mai mani. Aici se fabrica renumita briinza de oaie
multe parochii, fa numit protopop in Oradea de K.
mare, apoi canonic, abate, vicariu episcopeso $i
Korolenko, Vladimir Galactionovici, novelist
In urma preposit capitular. t 1881.
rus, n. 15/27 lithe 1853 in Shitomir ( Volhinia).
Korinna, poeta lirica la Greci; a trait pe la 1879-85 exilat in Siberia. Son : Schite de alo
500 a. Chr. sub numele Myia, de origine
unui turist siberian, Visul lui Macarie, In socieTanagra in Beotia; a petrecut mult timp si in tate rea, s. a. novele si serien de interes etnoTeba. Din poesiile sale serse in dialect eolic graft. K. traiesce in Nisni-Novgorod.
abia au remas Maya fragmente, publicate in
Korond, com. rnare in Trs.,. cott. Odorheiu,
Poetae lyrici graecic ed. 1882.
3022 loc. (1891) Magh. industnasi olari. K. are
Korinthos, v. Corint
stabiliment balnear au 12 case in cari se atla
Korkyra, v. Corfu.
85 oclai pentru pacienti, cu. 1 isvor de apii acra
Ktirmczbnya, (germ. Kremnitz), vechiu oras de beut, 2 isvoare de apa acra feruginoasa si
montan in nordul Ungariei (cott. Bars), cu ma- unul de saramura pentru scarda, intrebuintate la
gistrat si cu titlu de oras liber regesc, la 550 m. anemia, boale de stomac si de oase. Scaldele se
preste nivelul marii. 9179 loc. (1891), Germani afla la 534 m. inaltime preste nivelul marii, la di(6485), Slovaci (2118), Maghiari (527). Traditia stan ta de 2//2 oare dala statiun ea caii ferate. [L]
ii dateaza originea de prin 750-776, in acte Koroneia, vechiu oras graces in Beotia, spre
documente II afiam la 1335. Unica monetarie vest dela lacul Capais, renumit prin invingerea
a atatului ung., in care se bat anual monete de Beotienilor supra Atenienilor la 447 si a Spar-

aur si argint in va1oare de 4-5 milioane. 1893 tanilor asupra Tebanilor la 394 a. Chr.
s'au batut monete in valoare de 72 mil., 1894
Krs, 1) Nagy-K, oras in Ungaria, cott. Pestin val. de 41 nil 1867-94 de tot 167.1 mil. Pilis-Solt-Kiskun, until dintre orasele mai
mon. de aun, 129.6 mil. de argint, 1.6 mil. aram, portante ale esului ungar. 24,584 loc. (1891)
8.2 mil, nickel si 0.6 nil. bronz.
[t.]
Magh., ocupandu-se ca agricultura, economia de
Krnbach, profesor de limbi strain e, care petre- vita, pomaritul i legumaritul; intins comercia
cnd malt timp in Iasi, la 1850 publica Studien de poame (cirese, visine, etc. pana prin Gen-

www.dacoromanica.ro

26

Krtisbnya

mania oi Rusia) oi de legumi. Statiune de cale

ferata Emu reformat, preparandie ref., ocoala
sup. de fete, pensionat de fete, etc. Cincispredace sooietati de lectura. K. exista de cel putin
500 ani ; in vechime era dota reginelor. 2) Kis-

Kosciusko.

Zeitalter der Renaissancet (1878-84); Encyclopaedia und Methodologie der roman. Philologie
(1884-88), der engl. Philologie (1888), der franz.

Philologiet (1894); Lateinisch-roman. Wrter-

bucht (1890), o lucrare foarte meritoasti, etc.

K., oras in acelasi comitat, 7878 loc. (1891) A fondat impreuna. au Koschwitz revistele aZeitMagh. oi Slovaci, statiune de cale ferata, etc. schrift fr neufranz. Sprache und Litteraturt
Sol foarte fructifer. Aici

nscut poetul Petfi (1879 urm.) oi Franzsische Studient (1881-89).

[Ti.]
la 1 Ian. 1823, statua lui in piat, casa natal
insemnata cu tabla comemorativa. 1398 SigisKortsa, (grec. Koryfa, aram. Kortfau.tt, taro.
mund convoaca aici dieta. 1718 colonisarea Ghiordja), oras in Albania cu 12,000 loc. in
Slovacilor. 3) K., cei trei atluenti ai Tisei, v. cea mai mare parte .A.lbanezi, Turci dint putini,

Crif.
Krsbnya, v. Baia de Crip.

[t.]

Krsi, 1) K, Choma (Cioma) Alexandru,

explorator oi limbist maghiar, n. 4 Apr. 1784
in Crio (Treiscaune), t 11 Apr. 1842 in Dardsiling (India). Si-a facut studiile in Aiud, *U-

ganda-0 mijloacele de traiu ca pedal. Dupl terminarea lor profesor in clasa de poetica. 1819
pleaca la Palestina, de aci la Aleppo, Bagdad,
Teheran (1820), ca sa caute pe urmaoii Maghiarilor remaoi in Asia. In Teheran invat limba
perzana oi engleza. 1821, travestit armean, trace
prin Bochara (18 Nov.), Calcutta (6 Ian. 1822),
apoi Lahore si Casimir. Cutriera vaile Himalaiei
51 intreg Tibetul, a studiat limba tibetiana din
isvoarele originale, adunand preste 40 mil de

.A.rmlini 600. Oraoul e frumos, comerciul au Al-

bania de mijloc e considerabil. K. e resedinta

unui Mutesarif pi a unui episcop gro. Scoalele
grail sant intr'o stare infloritoare mai Cu sami

prin fundatiunile unor negustori bogati din strai-

natate, originari din K. Scoala alb. nationalrt nu s'a

putut sustin, scoala rom. au doi inv. merge bine.
Korund, mineral, v. Corindon.

Korzakow, Boala lui K., propriu is starea

morbida ce precedt's infectiunile sau intoxicatiile

grave, ea este constituita dintr'un ansamblu de

turbarn psichice oi simptome polinevritice, adese

foarte greu de precisat. Starea mintala e din

cele mai bizare oi presinta o seama de apropieri

ca stares mintal normala ce preceda intoxi-

catiile organice fisiologice san psichice: somnrd,

cuvinte i compunand un vocabular oi gramatica sugestia, hipnotismul, etc. Ceea ce este mai bine

limbei tibetiane. Reintors la Calcutta editeaza, definit in boala lui K. sant simptomele poline(1834 in 1. engl.) cu sprijinul societatii sciintifice vritice ; cele psichice glut anal vagi oi putin deasiene voeabularul i gramatica tibetiana i con- finite, ca mai aproape toste simptomele secuntinua studiile in 1. sansciit, fiind numit biblio- dare ale boalelor mintale aka de complexe
tecar al societatii. 1830 ales membru al societatii. putin cunoscute.
[Vaschide.]
1836 pleaca de nou in regiunile Himalaiei, pentru
studiarea poporului dsungar del a granitele
1841 ajunge in Dardsiling (7000 urine preste nivelul marii), unde moare de febra. Colectia de date
ki serien a lasat-o guvernului englez est-indian.
Soc. engl. ind. i-a ridicat monument in Dardsiling.

Korzeniowski, (pron. cosen-) Iosif, poet polon,

n. 19 Marne 1797 in Brody (Galitia). Fost di-

rector al comisiunei instructiunii publico in Varoovia. A saris numeroase drama oi comedii (Caluganil, Goralii carpatini, Iudeii, etc.) oi romane
sociale (Speculantul,,Kollokacyas etc.). t 17 Sept.
(Ed. tuturor scrierilor, de Teodor aka, Buda- 1863 in Dresda.
[t.]

pasta 1885, oi engl. in Londra 1885: 'Life and

Ros, (tare. Istanktii), insul turceasca In viworks of Al. Csoma de Krtis.t)
[t.]
laietul Insulele Mani Albe, la intrarea in sinul
2) Kiirtisi, Josif, statistician magh., n. 1844. K., 286 km2., cu 10,000 loc.; se produce vin
1870 sef al oficialui statistic al capitalei ; redac- bun. In vechime se afla aci un renumit templu
teaza revistele : 'Bulletin annual des finances des al lui Aesculap 5i icoana Venerei de Apelles.
grandes villas, oi 'Bulletin hebdomadaire de stat. Capita/a Ko, cu comerciu insenmat.
internationalet, editeaza publicatiunile oficiulai
Kosly, (Als-K.), rornfinesce Chefeiu, com.
stat. din Budapesta. S'a ocupat mult de chestia mica in Trans., cott. Solnoc-Dobaca, 1310 loc.
mortalitatii, a locuintei lucratorilor, a altuirei Romani (gr.-cat. 1237, gr.-or. 6), Ovrei (48) oi
viirsatului ; a lucrat statistica nascerilor. A seria Ma.ghiari (19). Odinioara era aici castrul roman
o multime de opere in diferite limbi, intre cari aparat de 'Cohors I Britanicus milliaria ((Ayes
Budapest nemzetisgi viszonyai, Hontmegye Romanorum). In mural castelului ctuidva al lui
nemzetisgi llopota (1883).
Bocskay, iar acum al contelui Miguel EszterKrsszeg, v. Cheresig.
hazy s'a afiat o inscriptie romana de cuprinsul,
Krs-Tarjn, com. mica in Ungaria, v. Ta- ca sub imperatul Gordian la 239 d. Chr., Valeriu
nana.
Valentin, edilul Napocei (Cluj) factind o noua
Korpona, (germ. Karpfen) ora o lib. reg. in conscriptie de dare pentru tinuturile Sorneoului
Ungaria, cott. Hont, ca 3658 loc. (1891) Germ. dincolo de Val, au ooasia petrecerei sale in Ne3404, Magh. 202, Slov. 51. In documente figu- mesis (Cheoeiu) a consacrat acolo un altar.
reaza dela 1135. Locuitorii se numiau 'hospitest ; Aceasta inscriptie a dat indemn lui Torma

dela 1412 K. figureaza ca 'civitast. Aid a Omit

Bocskay (1605) marele sfat in care s'au statorit
panatela pacii dela Viena (1606). In resboaiele
lui Bocskay, Thkly 5i Rkoczi Fr. II, contra
dinastiei habsburgice, K. firma partea acestora.
Krting, Gustav, romanist germ., n. 1845 in
Dresda, actualmente profesor la univ. din Kiel.
A saris: Geschichte der Litteratur Italians im

Kroly sa faca studii asupra valului "Limes

dacicust.

Kosciusko, Tadeus, erou polon, n. 12 Febr.

1746 dintr'o familie nobil, stadia mai antaiu

Varoovia apoi in Francia arta militar, ajunse

capitan, parasi Polonia pentructi voise s fare
pe fata tnaresalului Lituaniei Luisa Sosnowsca,

merse In America 1777 ca adjutant al lui

www.dacoromanica.ro

Kosciusko

Kostroma.

27

Washington. 1786 se reintoarcein Polonia si 1789 din 1867, pe care n'a voit si o recunoasca
este numit general-maior spre a organisa armata nu a prima amnestia, remanind expattiat pana
polonez. 1791 partisan al constitutiunei. 18 lun. la moarte. Itunormantat la Budapesta pe spesele

1792 se luptit la Zielenice si la 17 Iul. se apara statului. Memoriile publ, sub titlul Irataims
5 clile cu 4000 Poloui si 8 tunuri contra 18,000 Rusi In limba germana Maine Schriftens (Leipzig,
si 40 twauri la Dubienca. Dupit a doua impartire Haessel).
[t.]
a Poloniei se aseztt ca docent privat in Leipzig,
Kossyra, insula, v. Pantellaria.
unde primi cetatenia francedi din partea AduKostake, (Boldur), mare familie a Moldovei.
'Arai legiuitoare. Chiemat de partidul revolu- Stramosul ei apare in persoana marelui vornic
tionar, i.ntr 23 Martie 1794 in Cracovia, f pro- Boldur, care s'a distins in resboaiele lui Stefali
clamat comandant $i dictator. Bate pe Rusi 4 Apr. col Mare 1490-1513, dupa cum raporteaza toti
la Raclawice, inainteaza contra armatei praso- cronicarii intre altele la bataliile dela Lentesci
rusesci, este batut 8 Iunie la Szczekoczny, se
Dumbrava rosie. Ramurile existente ale faretrage la Varsovia, unde potolesce turburarea miliei poarta cate un supranume, si sant ispoporului $i respinge asediul aliatilor. Organisit vorite din acelasi trunchiu cotnun: Epureanu
finantele, asigurit justitia, depuse dictatura in (v. ac.), Nagel, Patrascan Costache, Talpan
manila unei adunan i representative. Cand Ruktii Latescu. Dintre membrii acestei familii, oari inrevenira, i intiznpina 10 Oct la Maciejowice. totdeuna a fost prin fruntea farniliilor din MolLupta tina 12 oare, Rusii fur respinsi de 3 ori, dova, s'au ilustrat: marele vornic Gavrilltd, fiul
la a 4 ()lira eroul fa ranit in lupta, cand i-se slugerului Kostaki, dupa care urma$ii sei purtara
atribue, ca ar fi glis Finis Poloniaes cuvinte des- si numele de Gavrilitescis El e ounoscut in

mintite de el in urnart. Paul I ii date libertatea

1796. Se retrase in Anglia, apoi in America,
revine in Francia, nu primesce planul lui Napoleon de a lucra pentru restabilirea Poloniei,
spre a reman credincios cuvantului dat lui
Paul I, c nu va hiera contra Ramat Staru ca
sa se dea Poloniei o constitutie i petrecea la
=pia sa. -I. 15 Oct. 1817. Alexandra I i-a asezat
corpul in cripta regilor din catedrala Cracoviei
langa loan Sobieschi.
Kosciusko, cel mai inalt manta in Australia,

In Alpii australieni, 2240 m. inalt K. se numesce 5i un deal langa Cracovia.

Ka:pm, (ovr) acomodat, placut; dupa biblia

V. T. se numesce K. aceea ce dup lege este
iertat Iudeilor sa manance, sa boa sau in general

s foloseasca. In limbagiul coman ovreieso se

numesce K. tot ce e regulat, in bun randuiala.
Koslow, 1) capitala guvernatnentului rusesc
Tambow, cu 40,347 loo. (1895). 2) K. (Eupatoria), oras litoral in guv. rus. Tauria, la malul
vestio al Crimeei, cu 17,915 loc. (1897). La
1854-55 cartierul principal al Turcilor.
Kossovopolje, v. Ciimpul Mierlei.
Kossuth, Ludovic, capetenia revolutiunei maghiare din 1848-49, n. 19 Sept. 1802 in Monoc,

istorie la 1657, ca Hatman 1684. A.vea o influent considerabila la curtea Domnilor, mai
ales a lui Cantemir. Fin' sea Vasile K., mane
vornic, joaca un rol deosebit la 1690 pe timpul
lui C. Cantemir, pe care Il piresce la Poarti,

si de care de abia scapit sa fie ucis: Cad a

jurat Cantemir Voda lui Gavrilita vornicul cel

betran sa nu-$i ating sabia lut de neamul feciorilor lui. Marele vornic Lupu K., fratele lui
Vasile, e cel mai insemnat membra al neamului
primul boier al terii pe timpul kW. Era un
mare adversar al lui Petra cel Mare al Rusiei,
fusese caimacam al terii inainte de venirea lui
Mavrocordat, i persecutat pe ascuns de acesta
in fata Turcilor, pentra care zaca 2 ani inchis
la Varna impreurat cu Antioch lora. La 1716,
ven in teara ordin dela Vizii ea sit-raduca pe
Lupu vornicul; ajungnd la Tarigrad fa denpitat fir niel o judecata, (1716). Din ramura
Epurenifor, e cunoscut capul acestei ramure:
Logofetul Manolake K. El a fost unul dintre
boierii exilati prin intrigile lui Ion Calimaki si a
lu Stavarake, la Ionicalisi in Asia. Fiul sau Grigoraf, lu tamale acestei ramuri dupa mosia lor
veche: Epurenii. Urmasul lor a fost in secolul
nostru Manolake K.-Epureanu, (v. ac.). Con-

cat. Zemplin, f 20 Martie 1894 in Turin. stantin K., mare logofet, fiat lui Lupa e onOm de xnare talent Incepe a juca rol prin anii noscut la 1716 ca consilier i arnic al lui Ra1825-27 in dieta dala Pojon. Prin fartneoul covita, in luptele cu Nenttii. La 1727 a fost

oratorie i agitatiunea cliaristica castigand tot caimacam al Moldovei si a murit la 1756. Din

mai multa trocare, i usand de terenul pregatit bransa derivata din acest boier, care era pode agitatia moderata a contelui Szchenyi, in- reclit ,Negel, din causa unui semn, se trag Netarit tot mai malt spiritul opositional pana la gelistii, din cart s'a ilustrat vestitul rnitropolit
totala ruptura cu. dinastia. $edinta dietei din al Moldovei: Veniamin Costache (v. ao.). Afar
11 Sept. 1848, sub completa Influenta a lui K. de acestia multi al ti boieri din aceasta familie
ja hotariri revolutionare, iar in 14 Sept. numit au imbogatit istoria Moldovei cu numele tor. Un
dictator, K. cutriera teara i organiseaz cetele pronume special al neamului K., e acel de Lupus
de honvecli, inroland ca forta chiar i oameni
[0. G. L.)
Kostomarov,Nicolae, istoric rus, n.1817, f1885.
de alta nationalitate. 14 Apr. 1849 in dieta dela
Dobritin enunta detronarea dinastiei de Habsburg. Ser. mai insemnate : Russzkja Isztorija y zsiznje
In lupte nu a luat parte. Dupa suprimarea re- opiszanijah jeja glavnjejsih djejatjeleje (in nenuvolutiunei fuga in Turcia, duciiind i coroana, merate editiuni, aproape in fiecare an cate una),
dar latigit Orshva o ascunde in. pamant. 1850 a Mazepa i Mazepistii, Viata casnicii si datinile po-

fost atlata de patru terani romni. Din Turcia porului rus mare in seal. XVIXVII. Comerciul
trece in Anglia si America, tinnd conferinte imperiului rooscovit in secl. XVIXVII, etc.
si pledand pentru causa revolutiunei, iar in urma

Kostroma, gavern. in Rusia mare, 84,149 km2.

s'a stabilit in Turin, de nade dirigia oonspira- on 1.429,228 loc. (1897). Capitaia K, la revarOunile contra casei domnitoare pina la transactia sarea riului K. in Volga, are 41,268 loc., ca-

www.dacoromanica.ro

28

Ktiszeg

Kovfics.

tedral frumoas, episcop gr.-or., industrie de jinitor al principiilor despotic si aristocratice,

bumbac si in ; comerciu.
in contra aspiratiunilor liberale ale natiunii si
Kfiszeg, (germ. Giins), ora i cetate in Ung., rnai ales ale junimei germane, el fi asasinat de
cott. Vas, 7076 loc. (1891); agricultura, pomarit, un student, C. Land, in casa sa, la Mannheim.
viticultura 5i economie de vita ; eel mai vechiu (Despre influent.a lui asupra teatrului roman cf.
orfanotrofin (1749), multime de institute culturale interesantul studiu despre traduatorii lui K.,

si de educatiune. Renumit in istorie prin eroica publicat de G. Bogdan Duica in vol. Lui Tita
aperare contra Turcilor (1532): Nicolau Jurisich Maiorescu, Omagiu, 1900).
cu 28 husari, 18 soldati germani de cavalerie
2) Kotzebue, Wilhelm von, diplomat rus si
si 300 terani refugiati in cetate sustine 25 dile autor german, anal din cei 5 fii ai autorului
asediul oast.ei turcesci de 300,000, cate s'a re- dramatic August K., toti renumiti in miscarea
tras fara nici un resultat. 1893 s'au tinut la K. politica si culturala a Rusiei moderne, n. 1813

manevrele impifiratesci in presenta Imp. Francisc in Reval, t 1887, e spre sfirsitul domniei lui
Iosif L, Wilhelm II si reg. saxon Albrecht. [t.]
Mihail Sturdza numit consul rusesc la Iasi, unde
Kfiszeghy, Georgiu, vicar romfin al Mamma- se insoar ca o romine din familia Cantacu-

reaului dela 1778-1806. A facut fundatiune zinescilor moldoveni, apoi devine ministrn plepentru o scoala romilna, care neinfiintfindu-se, nipotentiar al Rusiei la Karlsruhe, Dresda
acum din fundatiune se dau stipendii studentilor Berna, lntre publicarile lui germane dint intenobili romfini din Maramuras.
resante pentru Romini : Rumnische Volkspoesie
Kotljarewsky, Ivan Petrovici, poet malo-rus, (Baffin, 1857), o bun traducere a unora din
n. 1769 in Poltava, -1- 1838 acolo. Fost functionar, poesiile populare culese de V. Alexandri, Bilder

apoi soldat, Wind parte in resboaiele turcesci und Skizzen aus der Moldau (Lipsca, 1860) pi
si avansind pina la rang de cripitan, in urrn romanul Laskar Viorescu (Lipsca, 1862), ultiproprietar de pension at de fete in Poltava. Primul, male dou traduse in romfinesce de doamna A. M.

care a seria in dialect malo-rus, creatorul

ruthene. Cea mai insemnata lucrare e
travestia Eneidei (Eneida, perelicevannj na
malorosi jazyk), in care persifleazi, pe Cazacii
efemeiati in urma pierderii libertatilor lor. Operele complete i-au aparut 1862 in Petersburg,
si in urma in Moscva.
Koto, cea mai importanta familie de instrumente musicale japoneze, formate dintr'o

publicate in Convorbiri Literares apoi in

volum. A caste serien i ale lui K. se disting prin

o mare vioiciune de stil i prin o simpatica, si
totusi credincioadt oglindire a moravurilor mol-

dovenesci din prima jumatate a sed. XIX. Pe

temeiul lor K. a fost ales membru de onoare
al Acad. Rom.
.-Kovitcs, Afeletie/episcop titular al Rominilor

uniti-din_pirtile/Oradei mari. Dupa alungarea

de resonanta sau dintr'o simpla tabli do armonie, Turcilor si restaurarea episcopatalui romanodeasupra careia e intins un num.& de coarde, catolic din Oradea mane, Rominii, cari locuiau
destinate a fi piscate cu degetul san cu ajutorul cam in 200 comune pe teritoriul acelui epis-

unui plectra. K. cu 13 coarde, numit Sono-K., copat, ajunsera sub jurisdictiunea episcopului
este anal dintre cadowile obligatoare ale mi- latin din Oradea mare. Ei ins erau nemultamiti
cu aceasta stare, de o parte pentru ea trebuiau
reselor japoneze.
[T. C.]
Kotschy, Teodor, botanist, n. 1813 in Ustron sa plateasci decime episcopului romano-catolic,
(Silesia), t 1866 ca conservator la museul imp. iar de alta pentru ca nu aveau episcop de ritul
din Viena; distins prin calatoiiile intreprinse lor, i astfel eran siliti a-si hirotoni preotii
In Orient piing in Armenia, Persia si Egipt, episcopii greco-catolici ai Muncaciului 5i ai Fapublica o serie de serien i mai mici, dar impor- garasului. Dorinta de a av episcop de ritul lor
tante pentra Asia mica, Siria, Egipt, Armenia li-o implini papa Benedict XIV in 12 Iul. 1748,
si Persia. Deosebit de irnportanta ca monografie cfind se invoi s li-se punts' episcop Meletie K.,
e: Die Eichen Europas und des Orients, Viena pe atunci paroch in Diszeg, romfin de origine
1858. Prin el ai Boissier se inaugureaza era de din Macedonia. Acesta msa numai in ce privesce
explorare si cunoascere mai &land. a Estme- ordul si titlul era episcop, dar in ce pfivesce
diteranei.
jurisdictiunea nu avea diecesi proprie, ci era
[A. Pr.]
Kottabos, numele unui joc predilect al vechilor numai vicar supus episcopnlui latin din Oradea

Greci ; sta in desteritatea de a sci arunca anti- mare. Nici titlul episcopesc nu-I parta dela
mita cantitate de vin in forma de cerc astfel, Oradea mare, unde locuia, ci dela Tegea, o cetate
ea sit cada fara sA se verse in un vas pus la o in Arcadia. Pentru intretinerea sa capetit la an
distanta hotarita..
1500 fi. din venitele episcopilor latini, iar loKottbus, ora a in guvernam. prus. Frankfurt, cuint i-se dadn in cartea, uncle locuiesc
linga Spree, 34,910 loc. (1890); mine de lignit, astadi episcopii uniti din Orado si unde mai
fabrici de postav, !Artie i ma.sini.
inainte sedea parochul latin. Intru episcop fu
Kotys, la Thraci o cleitate, al card cult s'a consacrat de Emanoil Olsavszki, episcopul gr.-cat.
latit preste Grecia si Italia; serbatoarea ei se al Muncaciului pe la 1750. Dar nici ca aceasta
petrecea cu orgii de noapte. Serbatori kotystice stare de lucruri nu eran multamai Romfinii uniti.
se mimes toate, cari Bustin datine de dash-bah. Meletie nu putea suferi suprematia episcopului
Kotzebue, 1) August Friedrich Ferdinand latin si pentru aceea toata viafa sa se luptit, ca
(1761 'Ana 1819), autor dramatic si publicist si ajunga episcop independent cu diecesil proprie.
german, ocupa loe in istoria literaturii mai mult Cloral d poporul isi temea limba si asezimintele
prin fecunditatea spiritului (numai dramele sale, orientele ale bisericei lor de inriurinta latinilor.
Lustspiele, dint vr'o 216) i prin indeminarea La acestea se mai adause si visitatiunea, ce o

punerei in scena, cleat prin cunoseintele si faca cm mare pompa si ou snag militar episcopal
oalitatile stibului. Caracter vulgar si imoral, spri- dirbesc din Arad, Sinesia Zsivanovits la 1753.

www.dacoromanica.ro

nvry

Kral.

29

Acesta promitnd celor ce vor prsi unirea,

Kowdosero, lac in Rusia, guvernamentul Arprivilegiile, cari le aveau Sgrbii, mai pe toti Ro- changel, 584 km'.

manii din cott. Bihor Ii faca si se lapede d

Kowera, la Slavi deitatea avutiei si a tesaunnirea en biserica Romei. Aceast miscare re- relor de sub pmiant. (v. Kuwera.)
ligioas nu f lipsit de turburdri pi de violente Kowno, guvern. in vestal Rusiei, 40,641 km2. cu
imprumutate intro preotii si credinciosii uniti 1.551,635 loo. (1897) ; capitula K., Mugs Niemen,
are 73,543 loc.
$'1 neuniti. Episcopul latin din Oradea ai cel
Kozak, Bugeniu, Dr., profesor si slavist, n.
sgrbesc din Arad, se plangeau unul asupra altuia
la curtea din Viena. In arma acestora imp. M. Te- 21 Dec. 1857 in Sloboo4ia Banilei in Bucovina,
si-a finit studiile la univ. din Cernut si Viena;
resia se fla silit a trimite o comisiune, care
cerceteze din sat in sat starea adevratil a lu- promovat doctor in filoSofie 1892, intra ca praccrului si s constate, cari locuitori sant si voiesc ticant in archiva ministeriului de finante coa fi uniti si cari neuniti. Patru ani lucr aceast mune pang la 1894. In 1893 fir sfintit preot $i
comisiune, rani in 1759, si constata, el Mari numit administrator la biserica srbeascl din
de Maya comune, toate celelalte voiesc sit fie Viena; 1896 administrator la parochia Verenneunite si supuse episcopului din Arad. Inaintea ceanca i dupl un an la Dobronout. In 1899 fa
acestei comisiuni ii descoperi si Ileletie K. cu numit profesor extraordinar pentru limbs 5i liclerul ai poporul unit plangerile sale. lntre altele
cera consistor separat de al latinilor, scoale poporale romane, seminar pentru studenti, mnstire ea ctilugri basilitani si dotatiune mai bun
pentru protopopi $i parochi. Imprteasa Incucereri, dar desi 21'31(303 a stitruit
viin

teratura slavicl bisericeasca la univ. din Geri:taut.

A publicat nemtesce o disertatiune despre un

Zbornic si Colectaneu slavic din 1359, aflat in
maniistirea Voronetului 5i pstrat acum la mitropolia din Cernauti; Resultatul cercetarilor sale
In mandstirea Sucevitei din Bucovina in Archiv

si in persoan la eurtea din Viena in 1759 far slavische Philologie, t. 14 si 15; Convect
pentru publicarea i efectuirea acestor cereri, bibliografic asupra literaturii apocrife biblice la

totusi &Earl de imbuntatirea dotatiunei clerului, Slavii meridionali, si prepar, la indenmul lui

nu dobandi mai nimica, pentrn cii la toate se Gr. G. Tocilescu, editarea uricilor slavice din
[Dr. I. G. Sbiera.]
opunea episcopul latin. Din causa aceasta nici archiva Brasovului.
unirea nu progresa in comitatul Bihorului si Kozmatelke, (rom. Cosma), com. midi in Trs.,
dark' de putinele comune constatate de comi- cott. Cojocna, 1054 loc. (1891) Romani. Aici e
siunea amintit, numai 11 parochii se mai unir inmorm'entat principele ardelean Acatiu Barcsay,
sub episcopul Meletie. Dupg moartea acestuia prins de I. Kemeny (1661) la Gurghiu. [t.]

intmplata in 1770, struintele lui pentru eli-

berarea Romanilor uniti de jurisdictiunea episcopulni latin s'an realisat sub episcopul Moise
Istoria
Dragosi (v. ac.). (Cf. Dr. loan
diecesei Oradei mari, partea II.
Aidelean'
Blaj, 1888; E.
Hurmuzaki, Documente privitoare la ist. rom.,
t. VII. Bucuresci, 1876; Cipariu, Acte 5i fragmente. Blaj, 1855; $ematismul diecesei Oradei
mari 1864; Benedictus XIV, De synod dioe[Dr. Aug. Bunea.]
cesana 1. II, c. XII, etc.).
Ktiviry,

Krcsfalva, (rom. Grecesci), com. midi in Ung.,

cott. Marmatiei, 1068 loc. (1891) Romani.
Krafft-Ebing, _Richard baron de, psychiatru,
n. 1840 in Mannheim. 1872 prof. de psychiatrie

in Strassburg, dela 1873 in wee* calitate in

Graz, uncle a intemeiat pi un sanatoriu pentru

neuropati; 1889 fa chiemat la universitatea din
Viena. Lucrarile sale literere siint din domeniile psychiatriei, psychopatologiei forense si
neuropatologiei. Scrieri: Grundziige d er Kriminal-

1) K., Basiliu, canonic la Oradea psychologie, 1872; Lehrbuch der gerichtlichen

mare ; n. 1802. Studiile teologice $i le-a fcut Psychopathologie, 1875; Lehrbuch der Psychiain Oradea, 1830 fa sfintit preot; dupti ce a ad- trie, 1879; Psychopathia sexualis, 1886; Eine exministrat cateva parochii, devenind vduv a fost perimentelle Studie auf dem Gebiete des Hypnolimas, 1893.
numit canonic capitular. -1-,1841.

Kragujevat, oras in Srbia, lava* riul Lepenita,

K., Gregoriu, canonic in capitlul de Oradea
mare ; n. 1796, t 1870. Ordinfindu-se preot mai 14,160 loc. (1895), intre cari 374 comercianti,
antaiu functionit ca profesor la scoala normttl 938 industriasi. Fabrica de arme ai arsenal. Oclidin Bears. In 1834 f numit director la gim- nioarit residenta principilor. Dupd poporatiune
nasiul din Beius pi in 1851 promovat canonic al treilea oras al Sarbiei (Belgrad 69,790, Nis
[t.]
21,618, K. 14,160).
capitular.
Krain, ducat, v. Carniolia.
K., Teodor, preposit capitular si canonic
Krakau, ora$, v. Cracovia.
in Oradea mare ; n. 13 Martie 1819. Studiile teologice le-a facut la univ. din Budapesta; 1843-60 Krakk, (rom. Cridtu), comunii mica in Trs.,
profesor de I. si liter. greceasci si fisicit la gim- cott. Alba infenoar; 1380 loc. (1891) Romani
nasiul din Bears, 1860-75 director tot la acest agricultori si viticultori. Vinul dela Cricau e
gimnasiu. In 1865 fir numit canonic onorar, in dintre cele mai renumite vinuri indigene. In
1871 canonic actual col.; a fost vicariu episc. 1848-49 a suferit Inuit din partea resculatilor.
A Boris mai multe disertatiuni de cuprins sciin- (Cf. Axente Sever, Respuns la Cartea neagrat
Brawv, 1896, si Iudita Secula: Din vremuri
Pc in programele gimnasiului.
[t.]
Ktivitry2 Ladislau, istoric si statistician magh., apusee, Bucuresci, 1899.
Kral, Anton, profesor $i publicist, dela 1825
n. 1820 in Tarda, membru al Academiei ma-

ghiare. A fundat jurnalul Ellen6r in Cluj. profesor la gimn. din Cernaut; 1836 treca la
Scrierile sale mai insemnate sfint Erdly tr- institutul de studii filosofice de acolo, iar in
tnete (Istoria Ardealului); Erdly regisgei; 1843 fir numit prefect si in 1849 director pro-

Okmanytr az 1848-49-ik erdlyi esemnyekhez ; visor la reorganisatul gimnasia de opt clase ; de

Erdlyorszg statistikaja, 0. a.

aici se stramutit la gimn. din Bra= in Moravia,

www.dacoromanica.ro

30

Krameria

In 1848 fh ales representant al orasuluf Cernrtut in parlamentul constituant din Viena. A

publicat in Osterreichisches Archiy pro 1832
nr. 82-83 un articol despre Cemaut, capitala
Bucovinei ; in sterreichische Bltter pro 1847

nr. 313 ceva despre Lipovenii din Bucovina;

In gazeta Bucovinei pro 1849 un articol despre

partidele din parlamentul constituant si o dare
de sam despre resultatele deputatiei sale ; a inregistrat in Cronica gimnasirdui din Cernut,

t. I evenitnentele istorice si culturale din anii

Krauss.

influenta lui Walter Scott, drame sociale (Nieboska komedya i Irydion), poesii hice, adevrate margaritare, in cari inspiratia profundl
filosofica se imbini in perfectri armonie ou fantasia poetica. Operele complete i-au sprout In
Lemberg (1880-88, 4 vol.) si Corespondenta cu
Gasinszki, Soltan, Slovadki, etc. in Lemberg
(1882-86, 4 vol.).
Krasopani, la Slavi lina fruinsetei si amorului ; s'a asemnat clinei Venus. Luceafrul de
seara inc se numesce K. (mindra-doamna).

1843-49 si in Zeitschrift fr sterr. Gymnasien

Krasser, Dr. Friderie, n. 1818 in Sebesul
pro 1851 pag. 128 o schita despre ducatul Bu- disesc, Trans. A studiat medicina In Viena
covi nei.
[Dr. I. G. Sbiera.]
a pratticat ea medic in Sibiin.
1895. Sub
Krameria L., (botan.) gen din vasta familie a titlul: Offenes Visierc a edat 1869 in Lipsca o
Leguminoaselor-Caesalpineae, tribal Kramerieae, serie de poesii, in cari propagrt principii socialcuprinde plante subfrutescente sau erbacee dure democratice si ateiste.

mai adesea intinse pe pamiant si sericeu toKrass 5i Krass-Szrny, v. Cara, Cantsmentoase. Acest gen, care a fost mai inainte Severin si Carasova (Krass6f6).
clasat in familia Polygaleelor, are vr'o 12 specii,
Kraszewski, Iosif lgnatie, literat polon, n.
ce cresc in America tropicali. K. triandra R. 28 lul. 1812 in Varsovia, 19 Martie 1887 in
et Pay. din Bolivia pi Peru este specia cea mai Geneva. Dup studii la univ. dm Viena s'a ocupat
important, caci rdacina sa lemnoasa de o co- cu economia, editaind in acelas tirnp revista
loare roietic, cunoscuta in medicina sub numele Athenaeum( (Vilna, 1841-51), apoi in Varde R atan bi a (radix Ratanhiaec) se tntrebuin- sovia (1860-62) cliarul Gazeta polskat. 1863
teaza, din causa proprietatii sale adstringente s'a stabilit in Dresda, obtinnd (1876) cetatenia
pentru a combate hemoragiile i diareele =nice, saxon. 1883 osandit la 31h, ani inchisoare de
catarele cronice ale vaginei 5i uretrului, etc. fortareati pentru tradare de patrie (vnduse

[Z. C. P.]
Franciei acte militare). 1885 eliberat, a trecut In
Krapf, Loan, Ludwig, misionar englez, calator Italia, apoi in Geneva. A scris preste 350 opere
african, n. 1810 in Derendingen, Tiibingen, uncle (in circa 600 vol.). Prin romanele sale (240) de
a studiat teologia, i apoi a intrat in societatea sujet istoric polon a scos din usul publicului

misionara anglicana in Abessinia. i crtlatorit polon romanele franceze si a dat puternic imaproape intreaga Africa estica, si s'a facut ne- puls spiritului national polon.
muritor prin traducerea mai multor scrieri liKrateros, unul dintre generalii lui Alexandra
turgice aflate in Abessinia.
cel Mare, guvernator al Macedoniei si al Greciei
Krapotkin, Petru Alexejevici, principe, savant Impreun, cu Antipater ; t 321 a. Chr. [Caionl
geograf rus si revolutionar, n. 9 Dec. 1842 in
Krates, 1) K. Cinicul, n. n Teba, discipul al
Moscva. 1862-67 a servit in divisia Cazador lui Diogene; trece de intemeietorul ascetismului
dela Amur ca oficier, facnd in acest timp ex- cinic. 2) Krates academicul, n. in satul Trias,
plorri geografice In provinciile dela malurile discipul si sue,cesor al lui Ptolomeu In capad

Amurului si in partea nordica a Mandjuriei. scoalei academice, cam pe la 313 a. Chr. 3) Krates
Reintors la Petersburg a ascultat sciintele ma- Stoicul, n. in Mallos, discipul al lui Diogene
tematice, fiind in amiss timp secretar al so- Babyloneauul. (Cf. Teodorescu, Ist. fil, ant, si
cietatii geografice. 1871, la insarcinarea acestei tberweg, Gesch. d. Philos. I).
[Pl.]
societati, a facut exploran in cOmpurile ghieKraus, 1) K, Frideric, pictor german, n.
toase ale Finlandei 5i Svediei, publicilnd resul- 27 Maiu 1826 in Krottingen,
28 Sept. 1894
tatele In Studii asupra epocei ghietoase, ed. In Berlin; membru al Academiei ; s'a distins
de fratele seu Alexandra in Petersburg 1876. mai ales ca portretist. 2) K., %aver Francisc,
Pentru Gographie universellec a lui Eliseu teolog catolic german pi archeolog, n. 18 Sept.
Reclus a scns geografia Rusiei. 1872 face ca- 1840 in Trier. Dela 1878 profesor de istoria

latoni prin Belgia 5i Elvetia, isi insusesce prin- sacra' la univ. din Freiburg. 3) K., George, funccipiile socialiste si devine cel mai aprig si mai tionar sas, n. 1607 In Sighisoara 5 t 1679.
radical aderent al ligei internationale. Reintors Barbat instruit. A scris o cronica detaia* a tim-

in Rusia, participa la miscarile nihiliste, sub pului su, renuis ca manuscript, care a fost
pseudonimul Borodin tine adunan secrete cu editata de Siebenbiirgischer Verein fiir Landes-

lucratorii; e prins si internat in fortreata Petra- kundee.

Paul, apoi in temnitele spitalului nulitar din Krause, 1) K, Ernest Ludovic, scriitor germ.,
Petersburg. De aici fuge in Geneva si conduce cunoscut mai mult sub pseudonimul (Jarus Sterne;

conspiratile nihiliste pana la uciderea tarului n. 22 Nov. 1839 in Zielenzig. Mare a.derent

Alexandra 11i1881). Expulsat, trece in Francia al teoriei darviniste. 2) K., Wilhem, pictor germ.,
pi propaga anarchia intro lucratorii fabricei de n. 23 Febr. 1803 in Dessau, 8 Ian. 1864 in
matasa din Lyon. Cu ocasia unei revolte anar- Berlin Op. mai ales peisage maritime ; creatoral
chiste (1883) e prins i osandit la 5 ani inchisoare, acestui gen.
gratiat 1886. De atunci tralesce in Londra. Dela
Krauss2 1) K, Frideric, limbist 5i etnograf,
1872 a sons numai scrieri socialiste si anarchistice. n. 1859 in Pojega, secretar la Affiance isralite
(Cf. Idiom, Econ. pol. vol. II, 318).
[t.]
in Viena si redactor la revista Am Uninelle.
Krasinski, Sigismund, poet polon, n. 1812 in Son Sagen u. Mrchen der Siidslaven 2 vol.,
Paris, t 1859. Set romane, in cari se observa Sitte u. Branch der Sildslaven, Volksglaube u.

www.dacoromanica.ro

Itray

Kretzulescu.

31

religiiiser Branch der Siidslaven, La fin du roi 1882, sub pseudonimul Georges Allan : Finch
Bonaparte, etc. 2) S., Victor, cavaler, istoric der Liebe 1881; Aus der ruranischen Gesellaustr., n. 2 Nov. 1845 in Praga. 1870 prof. gimn. schaft 1881, Ein Fiirstenkind 1882. Afara de
In Viena (districtul Leopoldin), 1883 ales deputat acestea d-na K. a colaborat la mai multe scrieri

la dieta imp. Sor.: Zur Geschichte Osterreichs ale Reginei Elisabeta, (v. so.).
nnter Ferdinand I, Kaiser Maximilian I, etc. A.
2) Kremnits, Wilhelm, Dr., n. 1846 in Berlin,
publicat corespondentaintimi dintre Maximilian I t 21 India 1897 in Sinaia. 1870-71 medio de
baronnl Sigismund Stettenberg. 3) K., Ga- ambulanta in armata german. 1874 medio sebriella, renumit cant:ire* de operi, n. 24 Malta cundar, iar dela 1889 medio primar la spitalul
1842 in Viena. 1860-68 primadon mult serbiito- ABrancovenesce. Crnul dintre coi trei medici oari
rit la Opera de curte din Viena. Apoi membrii au curat (1897) pe printul mostenitor Ferdinand.'
a marei opere din Paris, 1878 membrii de orinare al Romilniei.
la conservatoriul din Paris. Rolurile principale:
Kremnite, oras, v. Ktirmczbinya.
Aida, Evreica, Valentina (in Hugenoti). [t.]
Krems, capital de district in Austria de jos,

Kray, Paul, Baron de Brajova, gen. austr., la viirsarea riului K. in Dunfire. 10,584 loc.
n. 1735 in Ksinfut, a excelat ca colonel in (1890). Fabricatiune de mutar i otet.
resboial de 7 ani; 1788-89 in contra Turcilor,

V. si Alb de K.

a castigat crucea ord. Maria Theresia, baronatul,

Kremsier, (Kromeriz), orsel autonom in Mosi a avansat de general. In resboiul din Terile de ravia, central regiunii ractoase Harina, deveni
jos a distigat 1794 lupta dela Cotrou in contra 1110 proprietatea episcopilor de Oliniitz si relui Pichegru, iar in 1796 1-a invins pe Kleber sedinta capitularilor episcopesci. Renumit ca
la Viretzlar, dupti ce avanseazii de locotenent- sediu al camerii constituante austriace din 1848
maresal. 1798 bate pe Scherer la Verona, Leg- si ca loo de intlnire a impratilor Austriei
nago si Magnano ocupii ca gen de art. Mantua.
Rusiei in 1885. (Cl. Tribuna.., nr. 189 din
In 1800 comandeaza armata de Rhin, dar pierde 1886.)
In contra lni Moreau btliile dela Stockach
Kresikus, vereul, v. Amphimacer.
Mskiroh, dupti cari trece la pensie. t 1804
Kresilas, sculptor gran din Kydonia pe Creta,
in Pasta. El a prins pe Horia i Closca.
trtiia in sed. V a. Chr. in Atena. Op. pino.
Krecsunesd, (rom. Crliciunesci), com. midi in statua lui Perikles, un fnit muribund, o amaTrs., cott. Hunedoara, in regiunea muntilor auri- zona rnit (copie in Museul capit. din Roma).
feri, 618 loc. (1891) Romni agricultori
Kretzulescu, veche familie boiereascii din VaIn hotarul comunei se an mine de aur si argint, lachia, inrudita de aproape cu domnii Basarabi,
exploatate de o societate germang, ale arui sta- din a caror familie arm.' o ramurki. Manta Ban
Dobromir al Craiovei, ocup acest scaun la
bilimente se OA in Cainel.
[t.]
Kreckwitz, George, scriitor trans. din sed. XVII. 1568. Prin parintii sl descindea din ramnra
In scrierea Beschreibung des ganzen Kiinig- Basarabilor i5i Dnesci i Pirvulesci. Opu-

reichs Ungarnc (Frankfurt, 1685) enumeril ca andu-se cu armele la venirea lui Petra Cereal

locuitori ai Moldovei Rusi, Tatari, Poloni, Srbi, in .1583, fa prins de acesta 5i decapitat imArmeni, Bulgari, Maghiari (Ciangaii) pi Tigani, preunii cu alti doi boieri la Trgovisce. Docucari in multe privinte cautau sa imiteze pe Ro- mentele silnt obscure in privinta urmasilor sei.
milni, servindu-se chiar de portal 5i limba ro- Fratele sn George logofetul (1586) ava fiu pe
mneasca. (Cf. aineanu Lat. filologiei romttneg un Chirca piiharnic, care e tatal doamnei Stanca,
sopa marelui domn Mihaiu V. Viteazul (1584),
pag. 63-54.)
[t.]
Krefeld, capital de ocol in distictul Masai- inca de pe ctind acesta era agit. Fratele doamnei
dorf, 105,376 loc. (1890), ou cea mai infloritoare Stanca e marele ban Dragomir din timpul lui

industrie de matasa 8i catifea. Are 73 fabrici Mateiu Basarab V., boier vestit pe timpul su.
pentru lucrarea stofei de mitas, 52 pentru bo- Muri la 1656 hub. urmasi. Stan vel spatarul,
iangerie, 34 pentru tesitorii de catifea si 15 sta- care traia pe la 1500, era unchiu banului Dobilimente industriale in cari se lucra numai bromir si e trunchiul ramurei K.-lor de astadi.
stofe de matasii si catifea. Cu tesutul de mti- El civil fiu pe Vintild din Balotesci, palarnicul,
tasti se ocupa 10,173 stative de raja si 2571 insurat cu fica Caplei dala Paris, anume Caplea.
mechanice, cu tesutul de catifea 3593 de mina Nepotul su de fiu: Stan, logoftul din Cretusi 2157 mecha,nice.. Tesutul matasei a fost in- lesci, zidi biserica din Trgovisce (1647). Fiul
trodus de reformatii 5i mennonitii imigrati in acestuia e cel mai cunoscut membra al familial:
secl. XVII si XVIII din climatal Jiilich si Radu Logofetul K. (1620-80). A tot puternic
Berg. In amintirea invingerii ducelui Ferdi- in teara, in timpul lui Antegie Voda, el era in
nand de Braunschweig asupra Francezilor (1758) canal unei partido, alaturi cu spatarul
s'a ridicat aici (1858) o statua pe ctimpul de Cantacuzino i cu Maces Bajescu banal. Din
resboiu.

ceealalta partid adversa eran Bidenii, tata si fiul,

Krementschug, capitala guvern. rus. Poltava; Staico Bucsanu, si alii. Rivalitatile i luptele
58,648 loc. (1897); comercia de lemne, tirg dintre aceste particle dint subiectul oronicelor
de ling.
Valachiei de pe timpul acela, cari si ele mint
Kreml, (Cremlin), cea mai veche parte a ora- impar(ite in partisane ale Kretzulescilor si Cansului Moscva (v. ac.).
tacuzinilor, sau ale Blenilor. Cronicele terei
Kremnitz, 1) K., Mite (Maria), scriitoare ger- vorbesc pe larg despre toti acesti boieri, si acea
mana, n. 4 Ian. 1862 la Greifswald, venita in anonim sustine in special pe Radu Cretzulescu.
Romfinia la 1875 si astitorit cu Dr. Wilhelm La 1672 era caimacani al terei impreun cu.
K. Publicatii: Rumnische Skizzen 1877, Neue Stroe vornicul Leordeanu; iar la 1680 muri.
rumnische Skizzen 1881, Rumnische Marchen Sofia sa era sora lui erban Cantacuzino. Fiul

www.dacoromanica.ro

32

Ereusa

Eristyor.

su era : Plirvu (1660-90) vel vataf de aprogi, lni Xuthos si 3) X., fata lui Kreon, rege in
vr on Voda Brancoveann. La venires lui Duca Korinth, logodita lui Iason.
Voda fugise in Ardeal au tata! su. Muri
Kreutzer, Rudolf, violonist ai compositor fro.,
lashed un fiu Iordache vornicul K. (1680-1746), (n. 16 Nov. 1766 in Versailles, t 6 Ian. 1831

crescut la curtea lui Brincoveanu, pe a carui

fica Safta o Mt de sotto la 1700, ca postelnic,
dud el nu avea Mica 20 de ani. Mare vornic
sub Mavrocordat (1717), murt la 1746,
1722 zidise biserica din Bucuresci, care poarta

In Geneva). Fin de violonist, en tatal seta 10

incep de timpuriu primele sale studii, pe cari
le continua apoi cu A. Stamitz, si la vrsta de
13 ani debuta cu primal au concert. In 1790
debuta la opera din Paris cu *Jeanne d'A.rct
numele neamului Bk. Dela fiii sill se despartir careia ii wrna o serie de 40 partitiuni, opere
dou ramuri ale familiei.
si opere cornice. Dar renumele sdu deveni euVornicul Radu insurat cu Safta Leor- ropean mai cu sama ca virtuoz violonist 5i ca
deanca av fin pe cluterul Iordache K., insurat compositor de musicif, pentru instrumental sn,
cu o Cantacuzina, e tata! lui Alexandru .K., mare isolat sau in combinatiuni: studii (40), concerto
logofet. Deis sotto. sa, Ana Campineanu, acesta (19 pi 2 dable), quartete (15), tertete (15) s. a.

a avut patru fii, dstini barbati politici : Con- Impreuna au Rode si Baillot conkers K. la
stantin (1809-84) maiorul, fost president de marea metod de violina a conservatorului din
consiliu la 1867; Scarlat S. colonelul, fost mi- Paris, uncle functiona ca profesor dela 1795.

nistru; general Dumitru S. (1824-74), unul Fratele sn, August (n. 1781 in Versailles,
din capii niiscarei in contra lui Cuza, la 1870 t 1832 in Paris), a fost asemenea un violonist
general de divisie, si Nicolae K., n. 1812, de valoare si a scris diferite concerte, duete,
(v. mai jos).
sonata pentru instrumentul su, iar un fiu al
Banul Constantin, al doilea fiu al lui Ir- su, Leon (n. 1817 in Paris, t 1868 in Vichy),

dacha, continua prin fiul sda Manolache, mare a fost critic musical si compositor (sonata, qartete,
ban, o a doua ramura. Manolake banul av fiu sinfonii, s. a.).

pe Ghittl (t 1815), s't acesta pe Manolake (t 1878),

Kreuzer, Sonradin, compositor german (n.
tatal lui: Emanuil S., fost ministru plenipo- 22 Nov. 1780 in Baden, t 14 Dec. 1849 in Riga),

tentiar (actual), ai cairn fii stint Emanuil 5i Radu. a scris 30 opere, intre cari Nachtlager in Granada
[O. L.]
ai Der Verschwender, musica instrumentala (ca
Sressulescu, Coast., om de stat roman, n. piano) si mai multe coruri brbatesci dintre crui
1809 din veche familie boiereasca isi face stu- unele au devenit populare.
[T. C.]

diile in teara la seoala greceasca dup obiceiul

de atunci, apoi intra in armata, si. dela 1840-42
servesce in administratio i justitie. Conform
puternicei miscari spre cultura occidentala din
generatia lui, face indelungate ciatorii prin

Krieghammer, Edmund, baron, general de

cav. austro-ung. s't ministrn de resbom, n. 1832

in Landshut din Moravia; 1869 major pi adju-

tant imperatesc. Ca colonel a comandat al 10

si 3-lea regiment de dragoni, in 1879 coman-

Italia, Francia si Anglia. 1857 ia parte la lu- dantul unei brigade de calareti ; 1884 locotenentcrarile divanului ad-hoc din Valachia. La 1867, maresal; in 1886 primesce comanda divishmei
sub Carol I, este pentru scurt limp ministru- de cav. din Lemberg, iar in 1889 comanda cor-

president si mimstru de interne. t 1884. Pela pului I de armata in Krakau. In 1891 gen. de
el: Sumariu al istoriei oulturei (1863); Despre cavalerie ai 1893 e numit ministru coman de
marirea natiunilor (1863).
resboiu. In 1899 capka baronatul.
[S. H.]
Sreezulescu Nic., ora de stat roman, fratele
Kriemhilda, v. Brunhilda.
lui K. Const. (v. mai sus), n. 1812, si-a facut
Krilov, _loan Andrejevici, insemnat fabulist
studiile medicale la Paris, de unde a luat di- rus, n. 1768 in Moscva, t 1844 in Petersburg.
ploma de doctor. 1840 a deschis o scoala de 1830-41 consilier de stat. Fabulele sale, bogate
chirurgie la Bucuresei ai a tinut lectiuni de ana- in umorul viu al povestirilor rusesci, au aparat
tomie. Exilat la Constantinopole pentru ame- in numeroase editiuni; ces mai frumoasa e ed.
stecul in miscarea dala 1848, se intoarce dupa Orlov (Paris 1825) cu o traducere in patru limbi.
doi ani in teara si sub domnia lui Barbu
Cornediile nu-i sfint suceese. Are monument
ciimacarnia lui lex. Ghica este de mai multe pompos in Petersburg.
[t.]
ori ministru. Culmea autoritatei sale politice o
Krisbaher, semnul cerebro-cardiopatk al lui
atinge insa sub principele Cuza, in timpul domniei S., este neurastenia (v. ac.), in patologia nercaruia este ministru-presedinte 5i administreaza voasa slujesce adesea ca o denumire scientifica
diferite resorturi, 1862-63 si 1865, pana la a acestei boale devenita din ce in ce mai intinsa
11 Febr. 1866, and Cuza e silit ea abdice. Dupa si mai populara, pe m.sura ce lupta pentru vista

suirea pe tron a lui Carol I, K. face iar parte e mai incinsa.

[V.]
din diferite ministere, 5i conservatoare 5i liKrischna, in mitol. Incjilor 40'11 Wischnu, care
berale, lar sub ininisterul lui I. Bratianu este in transfigurarea a opta s'a facut om si s'a numit
ministru plenipotentiar la Roma, Petersburg, K., a trait 125 ani ca om si dupa ce ai-a imParis. Retras din politica dela 1888 incoace, K. plinit scopul pentru fericirea Inlilor, a parsit
a fost un membru activ si cativa ani si president
al Acad. Rom. f9 Iulie 1900. Dela el: Tractat de
anatomie (3 volwne). Amintiri istorice.
Kreusa, 1) K. fata lui Friamos, regale Troiei,
muierea lui Aeneas si mama lui Ascanius. (hud
Aeneas a fugit din Troia, K. s'a pierolut de el,

luniea. Mai multi I-au asemenat eu Christos. (v.

Kal ends.)

[Atm.]

Kristyor, (lunyad-Sristyor, rom. Criscior),

comuna mica in Trs., cott. flunedoara pe ambe
malurile Crisului alb, 1300 loc. (1898) aproape
toti Romani gr.-or. Odinioara resedinta voivodului

dar i-s'a aretat ca umbra si a profetit soartea (cneazului) Romfmilor zarandeni. 1404 voivod
barbatului. 2) L, fats, lui Erechteus, muierea Boalia, fiul lui Boaru; Out in disgratie, regelo

www.dacoromanica.ro

Kriti

33

Krug.

Sigismund Il decapiteaza si-i confisca averile buch der Geschichte Osterreichsc (5 vol. Viena
prin comitele Timisoarei: Pypo de Ozora. Fiul 1876-79), i-s'a conferit titlul cav. de MarchLandc.
sea Vlad castiga de nou gratia regelui si e restituit E membru la numeroase societati de sciinta si
In voivodat si in averi. Crisciorul, Zdraptii, Rica Academii.
si Teretelul erau mosiile voivodului. Biserica
Krona-, in mitol. greo., 'un Titan (v. ac.).

gr.-or., veche de ca. 500 ani, e ziditi de voi- Uranos (ceriul) 51 Gaea (parnntul) au nascut pe
vodul Bala. Familia lui, mai tarcliu catolici, apoi Titani, dintre cari cel mai renumit a fost K.
reformat& s'a maghiarisat, 'nand numele Kri- (asemenea ceriul). Muierea sa Rhea (pamantul)
stycni, de cari si acum se mai afla cativa in K. a naseut pe Zeus (Jupiter), Poseidon (Neptunus),
Aidoneos (Pluto) si Hera (Juno), iar dupi Hesiod
si pe airea. (Cf. Densusian Rev. lui Horiat
Kemny in Uj Magyar Muzeume, II 1854.) In si pe Demeter (Ceres) si Hestia (Vesta). Lui K.

parten numit Valea-Arsuluic se afla mine de aur i-s'a profetit, cii el prin un fiu al sik va fi in-

exploatate de societatea germani 12 Apostolic vins si depus din domnie, si pentru aceasta K.
(v. Brad). Pe hotarul comunei sec. 12 Ap.c eta- si-a inghitit pruncii, anume pe Poseidon si Ai-

desee stabilimente mari, sistem american, ca spese doneos. Rhea dupi ce a nascut pe Zeus, cel
prelirninate la aproape doui milioane de franci. mai mic, de teama c si acesta va fi inghitit de K.,

Kristyor, com. mica, In Ungaria, cott. Bihor a inflit o piatra si i-a dat-o sii o inghitil, iar

v. Criscior (ou rectificaren, ca nu acela, ci K. din pe Zeus 1-a ascuns pe insula Creta. Zeus in-

fostul Zarand, [aciun Hunedoari] era residenta vatat de mama-sa, silesce pe tell su, ca pe cei
[t.]
voivodilor roman*
doi frati inghiliti
vomeze, si cum i-a vomat,
Kriti, Creta (v.- ac.).

Kritias, cel mai ager, dar si cel mai volnic

dintre cei 30 &full, cari au stpanit Atena ;
descendent al unei familii nobile, inrudit eu
Plato. S'a distins ea scriitor politic, filosof
orator; a scris 5i poesii elagice.
Kritzimo, cetituie romano-bulgarl, pusi de
impratul Ionit sub comanda lui Ivancu, uci-

gasul lui Asan, refugiat dela Bizantini. Manoil

Kamytzes isbutesce si o ja cu asalt (1198), dar
mai in urniii e batut i prins.

Kriwe, in mito'. Prusilor i Lithvanilor un

archiereu, care a avut cunosciinta despre toate
lucrurile din hune ; se credea, ci tot sufietul,
In calea sa spre lumea cealalta, trece Fin casa
lui K., pentru ce rudeniile celui repausat il intrebau : c &emit-a sufletul respectivului prin
casa lui? lar' K. respundea i spunea starea su-

fratii incep lupti, ca s depuna pe K. din doinnie.

peii se impart 'titre K. si Zeus ; cei mai puternici in cu Zeus, iar cu. K. e fratele sea Ja-

petos. Lupta a fost grea, dar Zeus a eliberat pe

Ciclopi din tartar si acestia aducand trsnete si
fulgere, au ajutat pe Zeus, care a ridicat si pe
fratii sei la domnie, 51 anume lui Poseidon i-a
dat imperiul preste mari si ape si lui Aidoneos
imperiul intunerecului uncle locuiesc morlii, iar
siesi pi-a linut imperiL asupra ceriului si a luminei. K. la Romani se identifici en Saturnus.
In Attica luna secerisului se nnmia Kronion si
serbatoarea secerisului Kronia, la Romani Saturnalia.

[Atm.]

Kronstadt, cetate maritimi 5i cel mai impor-

tant port al Rusiei in golful finnic, la 49 km.

distanta dela Petersburg; 59,539 loc. (1897); sta-

tiunea flotei rusesci din Marea Estica. La est

portul militar, la vest cel comercial putand acosta

Kroesus, (560-546 a. Chr.), cel din urma rege in el 1000 corabii. Mari santiere, casarme, aral Lidiei si renumit prim bogatiile ce poseda. senate i dockuri, mai multe scoale inedii 5 poFaima bogaliilor sale provenite din nisipurile porale, scoala de marina si statua tarului Petru
fl etului.

[Atm.]

aurifere din Pactola, fac numele sau prover- cel Mare. Aparat prin 14 forturi, dintre cari 7

bial. Legenda spune ea atenianul Solon visitand sant plutitoare. Legat cu. Petersburg,prin golful
pe K., acesta intreba pe marele Solon, daca estic. Basele i-s'au pus la 1703.
cunoasce un om mai fericit ca regele Lidiei. Kronstadt, ora In Trs., v. Brasov.
Kroton, in antichitate oras renumit in Bruttium
Solon respunse c nimeni inainte de moartea
sa nu poate fi numit fericit. K. batut si Mod pri- langa riul Aisaros, infiintat de Achivi 5i Spartani
sonier de catri Cyrus la Tunbreia, M condamnat la 710 a. Chr. Primul eras al Italiei de jos
la moarte. Cand era si fie ars, isi amint de (Grecia mare) atilt in ce privesce bogatiile cat
vorbele lui Solon si pronunt de trei ori numele si moravurile. Aici era scoala lui Pithagora.
legislatorului atenian. Cyrus mirat intrebit pe 195 a. Chr. colonie roman&
K. sa-i explice rostul, cuvintelor dise; suveranul
Krug, Wilhelm Traugott, filosof 5i literat
lidian povest1 disele lui Solon, la cari induio- german, n. 1770 in
1842 in Leipzig.

*du-se Cyrus, K. fa iertat i numit sfetnic Fost profesor-ajutor Radis'

la facultatea din Wittem-

berg, apoi la univ. din Francfort pe Oder. A

[Caion.]
Kronawetter, Ferdinand, om politic austr., sons in 1803 Filosofia fundamental& Apoi a fost
n. 1833 la Viena, dupa absolvarea studilior jn- profesor de logici si metafisica la Knigsberg in
ridice infra in servicial orasului Viena si fa locul lui Kant, mai in urma la Leipzig. Ca filosof
al monarchului persan.

ales 1873 deputat in camera, unde combata partidul liberal pi profesa direcliunea democratic&
In present el este singurul representant al fractiunii social-politice in camera austriaca'.

Krones, Francisc, istoric austr., n. 19 Nov.

1835 in Ungarisch-Ostrau. Dela 1865 profesor

de istoria austx. la univ. din Viena. A seria

multiple de opere si tractate istorice, dintre cari

multe privesc de aproape istoria Ungariei pi a
popoarelor marginase ell Austria. Pentru Hand-

a fost adeptul lui Kant, pe care cearcii sa-1 modifico. Sistemul sau e numit syntetism transcendental, o impacare a idealismului lui Kant si a
doctrinelor realista. Printre lueririle lui mai importante citam: Scrisori asupra perfectibilitatii
religiei revelate; Incercarea unei Enciclopedii
sistematice a schntelor Aforisme pentru. a Beryl
la filosofia dreptului ; Filosofia
'
casatoriei ; Sistemul
filosofiei teoretice, opera sa principali Sistem de
[1Tigrim.]
filosofie practici, etc.

Enciclopedia romana. Vol. III.

www.dacoromanica.ro

34

Kriiger

Kugler

Kriiger, Paul Stefan loan, presidentul repu(grec.) in compos. inseamna : secret,

Krypto
blicei din Transvaal, n. 10 Oct. 1825 in colonia swans. (Kryptobranchus, Kryptogame, KryptoCap, distr. Colesberg. Pe timpu/ anexiunei en- meria ni Kryptoplitbalmus v. sub Crypt .)
glaze era vicepresidentul republicei. 1880 coKryptographia, scrisoare secreta, cifrata ( v. tic.).
mandant suprem in resboiul de aperare contra
Kryptophon, (grec) un instrument electric inEnglezilor; dupa resboiu ales president (1883, ventat 1883 de catra colonelul franc. R. Henry
1889, 1893, 1899). Sub el s'au infiintat cilia
perfectionat 1887. K. servesce pentrn supraferate in Transvaal, s'a inceput exploatarea
veghierea unui loo din o distanta mai mare. E
purilor de aur dela Witwater, si a ajuns sub un fel de microfon, ce comunica miecarile din
protectoratul republicei teritoriul Svazi (1895). cutare loc observatorului deprtat.

Mare contrar al tendintelor engleze in Africa

Kteslas, vestit istoric pi inedia grec al lui
de sud. 1 Ian. 1896 Iameson cu trupele socie- Artaxerxes Mnemon, o. la Cnid, a trait in
tatii engl. din Natal ,Chartered Companyt ors- sed. V a. Chr. A scris done opere mai insemvlesce cu surprisa in Transvaal, dar e batut nate ; una asupra Persiei pi alta asupra Indiei.
si facut prisoner. K. 11 extrada Angliei sa-1 ju[Won.]
dece ea. 1897 incheie alianta defensiv ca reKtesiphon, (la Arabi El-Madain), ora e forpublica Orange contra inimicului coman'. 1898 tificat lfinga Tigris (Asia), mai in urtna oapitala
respinge protectoratul engl. oferit de Cham- imperiului Partilor, 637 a fost distrus de Arabi.
berlain ei pretensiunile Angliei de a da colonilor Amin nmnai ruinele palatului Tak-i-kesrae se
englezi sapatori de aur (Uitlanders) egale drepturi mai ved.
politice en locuitorii autochtoni. Din aceasta
Kuango, ru, v. Cvango.
enimpe resboiul (Oct. 1899).
Kuangsl, (Kvangsi), provincie la suclul Chinei,

Krugit, mineral, sulfat de potash', magnesia 200,000 km. cu 5.2 milioane loc. Capitala Kuelin.
si calciu; rar. Se gamma la Stassfurt.
Kuantung, (Kvantung), prov. chineza la litoKrumbacher, Carol, etimolog germ., n. 23 Sept. raid sudic, 225,000 kinl., dimpreuna ca insula
1856 in Kiirnach (Bavaria). A facut calatoni Hainan 259,100 kmi. ei 292/4 milioane loc. Cade studiu prin Grecia ei Turcia, (Mud sama despre pitala Canton.
acestea in Griechische Reisee (1886). De mare
Kubbah, (arab) cupola, mai ales monumental

valoare e Deeschichte der byzantinischen Litteratan (1890), tractfind epoca dela lustinian pang
la caderea imperiului bizantin (527-1453). Dela
1890 profesor extraordinar la univ. din Miinchen

in forma de capela facut de asupra mortnintelor

sfintilor mahomedani. Acelasi nume se da lasa
si altor temple, in special moscheei lui Omar,

din Ietusalim, in care se pastreaza stinca de-

pi redactor la yByzantinische Zeitschrifte.

spre care musulmanii red ca este fundamental
Krupenski, familie boiereasca din Moldova, de lumii.

Kubelik, Jean, celebra violonist, fiul unni

pe la 1650 prin stramosul ei Andronachi. In gradinar boem. Elev al prof. de musica Sevdik
cronicele Moldovei nu intilnim cleat un inembru din Praga. Abia de 18 ani, in Dec. 1899 a conal acestei familii, Sandu K. vel jicnicer, de care certat de prima data in Viena, apoi in Budase vorbesce la 1710 in chestiunea birului terii. pasta i alte rage mari. Publical 5i critica
Dintre urmaeii de adi e: Nicolac K. numismat aseamena on Paganini.
ei publicist, directorul monetiiriei statului roman.
Kubin, (magh) v. Cabin ei (iuvin.

veche origine polona. Ea aparo in Moldova de

[O. L.]

Kubinskoje, lac in Rusia, guvernam. Vologda,

Krupp, Alfred, metalurgist german, n. 1812 393 km2.; se scurge prin Suchona. Canalut K.
la Essen, t 1887. La moartea tatalui sell (Fri- leaga Porosovita (un afluent al lacului K.) cu
deric), el moeten o mina pentru fabricarea $eksna si prin aceasta cu Dvina pi Volga.
medaliilor, nasturilor, etc. in care nu se intreKublai-Chan, imprat chinez, n. 1214, nepotul
buintau decal 5-6 lucratori ; in scurt limp el lui Temugin, patrunse 1250 in China si urma
ajuuse ca usna sa sa devina cea mai celebra 1259 ca mare Chan fratelui sea Manga. Resi una din cele mai vaste din lume. Usina K. sturna dinastia Sung, 15i meet capitala in Pechin,
este renumita mai cu sami prin fabricares tu- supuse Tibetul, Pegu i Cocinchiva, se convert
nurilor K. El capeth numele de : regale de fier. la Budhism, incuraja agricultura 5i meseriile. La
Astagli averea industriala a usinei K. este de curtea lui a petrecut 17 ani Marco Polo. t 1294.
mai multe sute de milioane ei intrebuinteaza
Kuci Behar, (Gooch Behar), stat Vasa! in India
presto 25,000 lucratori can mai toti locuesc in britica, 3385 km2. ei 602,624 loc.
cladirile casei K. Ping in 1887, adec inainte
Kuelciu, provincie in Budd Chinei, 174,000 km'.
de refacerea artileriei germane de camp, usina K. cu 724 milioane loc. (intre cari 5i Miaoce la
a construit preste 23,000 tunuri.
munti). Capitala Kuejang.

Krusch b. 40 Divani, o moneta arabil de argint =

Mahmudi = Cor. P96.
Kryoscopia, metoda fisica pe care se baseaza
determinarea ponderei moleculare a unui corp
oarecare si consista in a disolva corpul inteun
mediu lichid si a observa intfirdierea punctului

Kuenliin sau Kven-litn, munti foarte extinsi

In China, nu departe_de isvoarele riului Hoaugho,

se ramifici ei intnd preste partea media a Asiei.

Ramificatiunile de nord se ridica ping la o mal-

time de 6000 m.; cele de est pana la 4800 m.

In timp de vara servesc ca paeuni tunnelor po-

de congelatiune a disolvantului. Raoult, acela care poarelor nomade.

[M.. Bodiul
Kufsteln, oras in nordul Tirolului langa riul
a generalisat si simplificat aceast metoda, a de-

monstrat, ca intardierea in punctul de conge- Inn, 2545 loc. Deasupra oraeului se tidies forlatie este legata pe de o parte de ponderea lar tareata K., folosita ca inchisoare de stat.
pe de alta de inarimea moleculara a sarurilor Kugler, 1) K. Bernard, istoric gentian, n.
disolvate.
14 Iunie 1837 In Greifswald. t 7 Apr. 1898;

www.dacoromanica.ro

Kuhac

Kuprili.

85

fost prof. la univ. din Tiibingen. Impreuni cu vestit metodul sen pentru determinarea celebaronul Stillfried a editat opul festiv Die Ho- MAO sunetului in gazuri 5i in corpuri solide.
henzollern und das deutsche Paterland. 2) K.
Kunene, nu in Africa sud-vestica, isvoresce
Francisc, istoric si poet, n. 1808 in Stettin, spre sud deli Bih; in cursul sau inferior fort 1858 in Berlin, fost prof. de ist. artelor la meaza granita intre posesiunile Portughezilor
univ. din Berlin. Scr.: Handbuch der Geschichte si ale Germanilor, se vars in Oceanul Atlantic

der Malerei, v. Konstantin d. Grossen bis auf dupii, un curs de 1200 km.
die neuere Zeit (Berlin 1837), Handbuch der Kunigunda, Sfanttl, fica lui Sigfrick conte de
Kunstgeschichte (Stuttgart 1841-42) 0. a.
Luxemburg, mritat dup prino. bavarez Henric,
Kuhn, Francisc, compositor si scriitor mu- care apoi deveni imprat (Henric II). La inceput
sical croat, n. 20 Nov. 1834. A. adunat toate da- au trait bine, dar nisce clevetitori au acusat-o
tele referitoare la cintecele i melodiile poporale de necredinta earn', ba'rbatul ei, care a supus-o
croate. Sur.: Biografiile compositorilor sudslavi, la proba de foc, de care Thai a remas nevtMelodiile cntecelor poporale sudslave, etc.
math, si astfel i-s'a dovedit nevinovtia. Dupi
Kuhn, 1) K. Adalbert, limbist, n. 19 Nov. rnoartea sotului ei s'a retras in mnstire si
1812 in Knigsberg, t 5 Main. 1881; fost prof. t in 3 Martie 1033. Papa Inocentiu HI a cagimn. in Berlin. S'a distins in filologia compa- nonisat-o 1200.
rativti si pe terenul mitologiei indo-gormane.
Kunos, Ignatie, etimolog, n. 1862 in Samson
2) Kuhn, Francisc, baron, scriitor militar, (1. Dobritin). A petrecut 5 ani in Turcia spre a
fost ministru de resboiu in Viena, n. 15 Iulie face studii limbistice. Deis 1899 director la aca1817 in Prossnitz (Moravia),
25 Main 1896 demia orientala din Budapesta. A calatorit in

In Gorita. Ca soldat s'a distins indeosebi la Orient, Germania, Olanda, Francia, Belgia, Sved-

Santa-Lucia si la Custozza. 1852 baron, 1856 Norvegia si Anglia pentru a scruta manuscripte
prof. de strategicti in Viena. A luptat in resb. orientale. Membru coresp. al Academiei madin 1859 si 1866 ca sef de stat major, resp. ghiare 5i membru extern la Socit asiatique
comandant in Tirol. 1868 ministra de resboiu. din Paris.
1874 cornandant general al armatei in Graz.
Kun-Szent-Mrton, oras in Ung., cott. Jasz1888 pensionat. Cel mai erudit oficier al armatei Nagykuu-Szolnok, la malul sting al Cripului,
austro-ungare ; pe scriitorii strategici Elini
12,554 loc. (1891) Maghiari (260 Ovrei); ocuRomani i cetia in original. Der Gebirgskrieg patia principalft agricultura si economia de vite,
(ed. II 1878) si numeroasele conferinte astro- avnd botar de 17,073 ha. foarte roditor. Scoalii
nomice si de istoria strategiei i-au distigat re- industrial, joagr 5i moar cu vapor.
nume mare.
Kun-SzbIllis, (Constanfa, Lunga), com. midi
Kiihne, 1) K., AuguBtin, (pseudonimul literar In Ung., cott. Torontal, 1127 loc. (1891) GerJohannes van Dewall), romancier german, n. mani i Romni.
1829 in Herford, t 1883 in Wiesbaden. Ca ofiKuopio, guvernament ruses in Finnlanda,
cier de garda a luat parte la resb. 18665i 1870-71. 42,730 km2., cu 300,291 loc. (1896). Capitala K.
Retras din viata militara' (1875) cu rang de sub- are 9334 loc.; resedinta unui episcop.
colonel, s'a dedicat literaturei. 2) Kane Mau- Kupalo la Slavii vechi serbitoarea luminii
ricio, general prusiac, scriitor militar, n. 1835. focului ; s'a tinut in 25 Maiu pi 25 Iunie.

Ca sef de stat maior a luat parte in resb. din

[Atm.]
1866 si 1870-71. Dintre ser. sale e de valoare
Kupozanko, Gregoriu, publicist rus, n. 1849
permanentri sKritische u. unkritische Wande- in Berhomet pe Prat (Bucovina), a studiat in
rungen iiber die Gefechtsfelder der preussischen
A.rmeen in Bhmen, 1866 (Berlin, 1870-78).
Kkllvr, (magh) v. Cetatea de bait&
Kull, (id. Coolie), numele ilernlui lipsa de

Cernaut i Viena (dreptul i filosofia), se ocuph

apoi cu diaristica; in 1875 aprti deis el in

Chiev un op rusesc despre locuitorii din Bucovina si o colectiune de preste trei sute de

oti ce avere. K. exista in Indii, in China si cintece rusesci deis ei; public apoi mai multe
Japan; multi emigreaa, pentru a siivirsi munca brosuri, despre Rutenii bucovineni, etc. Toati
negrilor de pe timpul comerciului de sclavi (v. activitatea sa a List si este dedicat intereselor
Tipuri americane).
conationalilor si rusi.
[Dr. I. G. Sbiera.]
Kulturegylet, v. Emke.
Kuprill (pi Kprili, Kiuperli, Spriti), cinci
Kulugli, (originartul-ogiu, fiii servilor), popor mari-viziri turcesci. 1) K., .Mohamed, fiul until

in Berberia tfi 41giria, descendenti din Turci

cu femeile indigenel.-Sub Turci se bucurau de
anumite privilegii fatii au Berberii, Arabii si
Maurii. Dupti ocupatia francez, situatia li-s'a

emigrant albanez, stabilit in Asia micti. Distins

In resboaie contra Ciprului si Persiei, e numit
loctiitor in Daman. 1656, in etate de 70 ani,
e numit mare-vizir de mama minorului Mousurat mult; comercial intern e exclusiv in hamed IV. Era sbiciu al crestinilor, a sufooat
mina lor.
numeroase revolte, a reorganisat arrnata, in

Kumase, capitals provinciei Asanti (v. se.).

fruntea careia a blitut Venetia, pi a pradat
Kumys, (Koumys, keffir kownys), licoare al- mult in Ardeal si Ungaria. El a detronat pe G.
coolies destilatti de Tatari din lapte de iap fer- Miami II pentru ca' a mers cu resboiu contra
mentat. Unii il beau la boale de piept.
Poloniei Leg a core invoirea Portii, a pus prinKundt, August, fisician germ., n. 18 Nov. 1838 cipe pe Acatia Barcsay, pe care inch' 1-a alungat
in Schwerin (Mecklenburg),
21 Main. 1895. din tron (v. si Kemny). Multe mii de ardeleni

La 1868 ajunge profesor la politechnicul din au fost dusi in robie de hordele acestui K.
Zurich, la 1870 trec la univ. din Wiirzburg,
11 Oct. 1661 in Adrianopol. 2) K., Ahmed,

la 1872 la Strassburg, la 1888 la Berlin. I lucrat fiul lui K. Mohamed, n. 1630, 30 Oct. 1676.
in mai multe ramuri ale fisicei. Cu deosebire e Nuniit mare-vizir in etate abia de 26 ani. A

www.dacoromanica.ro

3*

36

Kura

purtat multe resboaie, mai ales in Ungaria

Transilvania; 1663 se resboiesce in Ung. cu
100,000 de ostasi, spulberand ostirile crestine
la Ersekujvar, Prkny, Zerin, Canija mare,
pleadi
Couriornul nib; Egerzseg, Krmend

Kussmaul.

Montecucculi
tine calea la SanctGotthardt, Il bate (1 Aug. 1664) si incheie pe
20 am pacea dela Vasvir. 3) K., Mustafa, fratele lui K. Ahmed, ajuns mare-vizir (1689). K.
indupleca pe Soliman s trimit pe Thkli ca
oaste i cu bani in .A.rdeal, iar el strimtoreazg
ostirile austriace in Sarbia, Bosnia, la Vid in,

spre

calea romang, care pornesce dela Dungre in

lungul Oltului spre Ardeal, tale brazda lui Nova.

la satul Greci in Oltenia. Aceasta n'ar fi avut

loo de sigur, dacg numita cale romang n'ar fi
fost posterior cladit. Din aceast alaturare

reiese asadar vechimea acestor K., cari au trebuit

s, fie din timpuri anterioare invasiunei romane

Din analogis en K./din sudul Rusiei insg,

aceastg datare poate fi si mai precis. Societatea

archeologica din Petersburg, dispunand de mij-

loace marikanesci, a taiat o mare multime de

Nissa, Golumbat, Semendria si cuceresce de nou K. din partile Crimeei. Judecand dupa obiectele,
Belgradul. 1691 continua resboiul, dar la Slan- fie de metal pretios, fie nurnai de lut, desco-

kamen pierde lupta fata ca Ludovic de Ba.den perite, mai toate sant din veacurile IV, V sau
(9 Aug.) si meare in lupta. 4) K., Amudaaaade al VI a. Chr.
.Huasein, nepotul lui K. Mohamed. 1697 mareDar cea mai mare parte dintre aceste K. siInt
vizir, cunoscand slabiciunea Turciei, mai ales cu mult mai vechi. Multe dintr'insele stint din
dup victoria lui Eugen de Savoia la Zenta perioada de bronz, nude chiar, dar nisi patine,
(11 Sept. 1697) insistg pentru incheierea
stint din epoca de piatra cioplit. (Cf. Al. I.
la interventia Angliei i Olandei se incheie apoi Odobescu, Serien i literare r;;i iolorice, vol. II,
pacea dela Carloyal (26 Ian. 1699). t 1702. 6) K. p. 261; John Lubbock, L'homme prhistorique
Niuman, fiul lui K. Mustafa. Mare-vizir doug vol. I, p. 131 sq.; Sophus Miiller, Nordische
luni (1710), destituit si trimis loctiitor in Ne- Altertumskunde 1897, vol. I, p. 328 sq.).
groponte, fiindcti nu voise se declare Rusiei res[Teohar Antonescu.]
boiu de dragul lui Carol XII al Svediei.
[t.]
Kursk, guvernament in Rusia mare, 46,456 km2.,
Kura, (gree. Kyros), afluent al lacului Caspio, cu 2.396,577 loc. (1897). Capitala K., situatti

isvoresce in Armenia rums* curge spre sud- lang, nul Tuskara, are 52,896 loo.; industrie
est prin Georgia si se varsa in Caspic spre sud insemnatl, cu deosebire tabilearie.
dela peninsula Apseron ; 960 km. lung. Cel mai

insemnat afluent al lui e Aras.

Kurgane, movile uriase de pinnt, ridicate
din timpuri stravechi, de mini otneneascl, fie
pentru ca sit insemne un mormnt sau. punct
de observare, fie ca sa arete calea celor ce IAtacesc prin sesurile intinse. Sant numeroase in
Romania, ai se deosebesc intro dinsele dupg
mrime, forma pi oranduire. Archeologul Odobescu le desparte in trei grupe. Unele numite
Mtlgwri, mai mrunte ai randuite in preajma
ruinelor de cetati vechi sau in lu.ngul
mari, contin mar totdeuna cosciuge de piatril

Kurtakr, v. Cheri.
Kurz, Anton, un german imigrat in Trans.,
care s'a ocupat mult cu istoria acestei ten. 1848
s'a alturat la partidul unionist si a devenit adjutantul lui Bem. t in lupta dela Sighisoara, 1849.

Kurzbk, Iosif, tipograf. In sensul 66 al

Regulamentalui natiunii illirice, s'a intemeiat

la 1777 in Viena prima tipografie illirica si a
limbilor orientale, sub conducerea nobilului K.,
resgritului tipograft. In aceast tipografie s'an

tiprit pe la fines sed. XVIII o multime de

manual() didactice. (Cf.

coalele rom. bantene

in sed. XVIII, de. Iuliu Vnia. p. 102-108).

sau de lema. Altele, clise Movile, ceva mai inalte, Mai apoi tipografia a ajuns sub conducerea .agende forme tuguiate sau turtite la virf, stint ri- tului curtii Novacovicis, iar la 1795 a fost cumsipite, isolate sau in grape prin sesurile infirm pratg i strainutat. la Pests.
din Romania, Rusia, Polonia ai Ungaria. Asupra
Kussmaul, Adolf, medic german, n. 1822 in

acestora nn putem spune cu siguranta de stint Graben (1. Carlsruhe), fost prof. in Heidelberg,
teate morminte sau stint unele simple monn- Erlangen, Freiburg si Strassburg. A facut studii
mente comemorative. In al treilea rand stint asupra epilepsiei, a introdus thoracocentesa
Kurganele, movile mai mari, uneori del a 25-35m. pompa stomacala, etc.

inaltime, ale caror forme variaza intre cercuri Boala lui Kusamaul, un simplu diagnostic
lunguiete 5i patrate cu fete neregulate. Ele stint diferential in multiplele forme ale afasiilor, si
adevrate osuare.

E greu de precisat data cand au fost cla.dite

mormintele acestea. Totusi prin alaturarea cu
valul lui Novae si calle romane din Muntenia,
dar mai ales prin raportarea lor la K. din vestal
Europei, aceasta datare poate fi facut cu aproximatie. Scim ce stint valurile nwnite Trojan
sau Novae: nisce santuri adanci cu larginfea la
basa de 8 m., iar ridiatura de 3 ni. Paniantul
scos din sant este aruncat spre sud, un semn
ca ele au fost sapate ca sa slujeaseg drept api5rare popoarelor din valea Dunarei contra unor
vrajmasi, cari ar fi locuit pe clinle sudice ale
Carpatilor. A.cest val, care se intinde cu intreruperi dela Severin ai panti in Basarabia, taie
insa mai multe K., un semn ca fusese sapat in

se intelege min ea mutismul voiuntar, ce-si

impun unii alienati, mai ales aceia atinsi de deliruri mistice.

Semnul lui K, consistand in existenta unui

puts rfiliformc, de abia accentuat si cu dicrotismul sters ca destivirsire, avnd loe in timpul
inspiratiei; este ceea ce se numesce de obiceiu
puls paradoxal. Pulsul paradoxal se intilnesce
in multe boale nervoase, precum si multe din
starile noastre emotive, fisice si intelectuale, pre-

sentanclu-se sub forme mai mult sau mai putin

variate.

Bespirafia lui K. este forma respiratorie a

comei diabetice ; ea consistg dintr'o inspiratie

adncti urmati de o expiratie superficiala.

Sinclrornul itti K. este denumire clinic a

prma Inltarii mormintelor. Pe de alt parte comei diabetice.
[Vaschide.]

www.dacoromanica.ro

Kuten

Kyzikos.

37

Kuten, regele Cuman ncis de Unguri, sub pre- tiile asapra originei speciilor. (Cf. Eimer, Die
supunerea c ar fi inteles cu Mani, niivalitori Abbildung u. Verwandtschaft bei den Schmetterin Ungaria (Martie 1241), si a carui moarte lingen. Theil II. Jena, 1895.)
[Vaschide.1
adaugh la grozaviile navalirii i rescoala CuKyffhltuser, deal isolat la Harzul inferior,
manlier.

486 m. Inalt; renumit prin traditiunea, el aci

Kuuk, _roan, canonic gr.-cat. romn ai abate a fost vrtijit imperatul Frideric I; ruinele cade Kites, n. 15 Febr. 1810 in Ruai, eott. Satu- stelului Kyffhausen i pesters lui Barbarossa;
mare, t 15 Aug. 1888 in Oradea m., absolvind monumental Imp. Wilhelm I.
filosofia InSatu mare si teologia In Stimbitta mare,
Kylon, un fruntas atenian, care ou ajutoriul
la 10 Nov. 1834 s'a hirotonit preot, a pleb:nit tiranului Theagenes din Megara a voit sa alange
in parochiile Chegea, Giungi, Cocod, in 1849 pe Oligarhi din Atena si sa cuprindil Acropo/is.
deveni paroch. i protopop In Supurul de jos.
Kyme, In vechime eel mai mare eras in Aeolis,
In 1865 VI numit canonic, la 1875 abate. A Intemeiat de Lomieni. O colonie a acestui oraa
lasat o fundatie pentru crescerea tinerimei ro- a fost Cumae in sudul Bali&
mine in seminaiiul
romn leopoldin din
Kymograf, numele aparatului lui Ludwig, menit
Oradea mare.
a mesura presiunea stingelui in vasele sanguine,
1+]
Kuun, 1) K., Kocscird, conte, comite suprera inregistrilnd grafic In acela,si timp. K. nu e in
In cott. Hunedoara; in 1848-49 comisar gu- fond credit modificarea vechiului manometra inbernial; presedinte on. al societatii culturale ar- scriptor, utilisat in fisiologie pe la inceputul se-

delene Einkee, n. 25 lun. 1803 in Geoagiu, colului curent (1829). 0 ramurit e in leg-aura
t 11 Ian. 1895 tot acolo. In 1848, dup cata- en o arterit printr'un tub de umbra, canija
strofa dela Siria, fit prins si inchis aese ani in i-s'a adaptat o canula, dupl ce a fost umplut
cetatea Comorn, secuestrindu-i-se toste bunurile. cu o solutiune fisiologie, sulf at sau carbonat de

In 1865 si-a redohandit libertatea si avorile, in soda., etc., iar cealalti ramur e provNut en
1866 f deputat dietal, in 1867 comite suprein, o pirghie delicata ce pintesee In mercur i care
dar in scurt timp s'a retras. K. a restaurat gimn. Inscrie pe un cilindra inegrit ea fam de lumiev. ref. din Ora.stie pe spesele sale, si pentru asi- pare miscarile mercurralui, resultante ale misgurarea existentei institutului a depus 120,000 fi. erei undei sanguine. Nivelul eurbei Inscrise
fundatie, iar restul averii sale in valoare de exprima in centimetri cubi valoarea absolut a
250,000 fi. a testat-o societatii cultural ma- presiunii in artere.
[N. Vaschide.]
ghiare Emke.
Kynoskephalae, (capete de carat scum Ka[4-J

2) Kuun, Victor (Gza), conte, orientalist; radaqh), sir de coline In sudul Tessaliei; aci
n. 1837 in Sibiiu. A desvoltat o activitate
a marit Pelopidas 364 a. Chr. si tot aci a invins
noasa pe terenul literaturii orientale. Scr.: Codex 197 a. Chr. T. Q. Flamininus pe Filip LEI MaCumanicus 1880, pentru care fit ales membru cedon eanul.
on. al Acildemiei magh. Relationum HungaKyphosis, Malum Pottii, incovoiarea
rorum cum oriente GentiCusque orientalibus ori- formndu-se une-ori un ghib. K. e causatil de
ginum Historia ab antiquissimis (1893). [ +1
otatea inaintata, purtarea de poveri mari, RaKuwera, la Indi 4eul avutiei; loeuia pe Kailasa, chitis, procese tuberculoase la os. Terapia trebue

dealul dint ai la lacul Mama. La Ini Kubera sa aiba in vedere atilt deliturarea diformitatii
Kevira inseamnit bogtie, avutie. (v. Kowera). ot ai a morbului, ce a pricinuit pe aceasta; se

Kyesameeanism, denumire ce inseamna con- vor aplica remedii ortopedice, diete roborante,
ditiunile organice, ce se opun sau impiedeca oleu de pesce. Cf. ai art. Lordosis i Scoliosis.
crescerea; dupa Eimer, autorul care intrebuinKythera, insul, v. Cerigo.
teazi des aceast. expresie, K. result. din *meKyzikos, oras comercial si maritim in Mysia,
dificatia celulelor sexuale corelative
lingo. Marea Marmara; aci a invins 410 a. Chr.

somatice determinate de agenti externi.c In tiinpul Alcibiades pe Spartani; 675 d. Chr. f cucerit

din urma aceasta expresie revine des in disen- de Arabi, aeum nu mai exista.

www.dacoromanica.ro

L, a cjecea Mori in alfabetal latin, una dintre Perilla L., Mentha L., Lycopus L., Origanum L.,
Thymus L., Satureia L., Hyssopus L., Calaconsonantele palatale ale timbal romane.
L. a., (med.) se serie pe retete in loc de lege mintha Moench., Melissa L. III, trib. Monardeae
artis, adecti dupi regulele farmacologiei.
dintre cari insemnam : Salvia L., Bosmarinus L.,
Laa, ores in Austria infer. 3148 (1890) loc. Monarda L. IV, trib. Nepeteae dintre cari men-

Lealand, (Lolland), insul danezl spre sud tionam : Nepeta L., Dracocephalum L. V, trib.

dela Seeland, 1157

capitals Maribo.
Leas, Ernest, filosof sj pedagog german contimporan, n. 1837, prof. de filosofie in Strassburg.
E remarcabil indeosebi prin lucratile sale asupra
metodicei limbei germane, in care trateaz toate
chestiunile ce agite" actualitatea in aceast ma-

Stachydeae dintre cari insemnam genurile: Scu-

tellaria L., Marrubium L., Stachys L, La-

mium L. VI, trib. Prasieae mentionim genul

Prasium L. VII, trib. Prostanthereas cu genuri

australiane din cari mentionam pe Prostanthera

Labill. si in fine tribal VIII, Ajugoideae din cari
terie. Notam andeosebi: Der deutsche linter- mentionam genurile: Teucrium L. si Ajuga L.
[Z. C. P.]
richt auf hheren Lehranstaltent (Berlin, 1872).
Labiche, Eugne-Marin, autor dramatic frc.,
t 1885.
n. 1815 in Paris. El urmit citva timp cursurile
Laban, v. Iacob.
Labarum, (lat.) numele stindardului Impka- de drept, pe cari le prig spre a se consacra
tesc introdus in armata romani de Constantin literaturei. La 20 ani el scrise novele cari apacol y.,are.
rare' in diverse cjiare. Itr 1838 delltik ca vo-

Libel, (botan.) labellum, buza mici, o por- devilist Durd aceast epoci vodevilele si co-

tiune de formi speciali din floarea dela Canacee, mediile curgeau din condeiul nesecat al lui L.

Zingiberacee si Orchidee. La Canacee L. provino din o staminti anterioara d interne', care e

colorati, taitfi ca o frunz si sucit spiral. La
Ziagiberacee L. e format din doui stamine anterioare si interne transformate in stauainode,
la Orchidee este una din frunzele interne ale
periantului.

[S. $t. R.]

Labeo, Marcus Antistius, vestit jurisconsult

roman pe timpul mpratului Augustas, inte-

ma o scoala proprio numita a Proculianilor,

dupi numele iuvace1ului su Semprouius Procube in Digests este adeseori citat ca autoritate.
Leberlus Decimus, (105-43), cavaler roman

si poet mimic. In 46 silit de dictatorul Cesar

sit se presinte insusi pe mutt in una din piesole sale, in care concurs ca Publilius Syrus.
Piesele sale, 40 la numbr, astarli le avem numai
in fragmente din oari reiesti spiritul sn glumet
si o franchet deosebita. Piesele sale poarta numele tiparilor, pe cari si le-a ales de obiect, s. e.
Fullo, Colax, Aries, Anna Perenna. (Cf. Ribbeok,
pComicoram latinorum reliquiaet, Lipsca, 1873.)
Labial, ce privesce buzele, ce se rostesce cu
buzele (v. Consonante).
Labiat, y. bilabiat, calice, corola.

Dotat cu multi vervi si spirit, Ina de un spirit

el scrise mai
mai mutt aplecat spre
ales pentru teatrul Palais-Royal.
bufonerie'Le Chapeau de

paille d'Italie, Cagnotte, Le plus heureux des

trois, etc., sunt capete de operi in acest gen.
L. a seria multe din piesele sale in colaboratiune cu Marc-Michail, Le Franc, Delacour,
Martin, etc. In 1870 pritni cracea de oficier al
legiunet de onoare, si In acelas an, la inceputul
resboiului franco-prusian, a format in Sologne,
unde avea mari proprietati, o companie de
franctirori. t 1888.
Labirint, v. Labyrint
Labium, (lat) blurt; in zoo!. buza inferioari
dela insecte (v. an.).
Labium leporinum, (med.) defect unilateral sau

bilateral al buzei superioare, care adese se continui si asupra palatului. L. impiedeci graiul

la copii mici sugerea. Este congenital sau se

desvoalt mai titNiu dupe' ulceratiuni sau lesivai.

Se poate delatura numai prin operatiune plastica.

Lablab Savi, (botan.) sectiune din genul Dolichos L. (v. ac.).

La B-moll, (mus.) v. As. La B-moll major,

v. As-dur. La B-moll minor, V. As-moll.

Lablain' Endl., (botan.) familie de plante Laboratorlu, local intocmit pentru literati
dicotyledonate-gamopetale aromatice, erbacee,. practice rnai ales de ehimie, apoi institut pentru
subfrutescente sau frutescente, rar arborescente scrutiri si experimente sciintifice i technice.
sett acittoare. Aceasti vasti si important fa- In armate : local uncle se fabrici munitiunea.

milie cuprinde v.eo 136 genuri cu veo 2600 Labort, riulet in nordul Ungariei; isvoresca
specii, respendite pe intreaga suprafat a glo- din muntii comitatului Zemplin, fcend cale de
bului. Dupe numifirul staminelor, dupe forma 130 km. in directie sudici pine la vrsarea in
caliciului si a corolei, familia L. se divide in ur- Ondava, care ma 5 km. mai in jos, impreumittoarele opt triburi: I, trib. Ocimoideae din nindu-se cuLatorta, formeaza rial Bodrog. Concare mentiontim genurile: Ocimum L., Coleus form Chronicei Anonimului (cap. 13) riul isi
Lour, Lavandula L. 11, trib. Satureineae din are numirea dela castelanul L. al cetatei Hung,
care mentionim gennrile: Pogostemon Deaf., pe care ostirile lui Almos batkndu-o, L. a voit

www.dacoromanica.ro

Labouchre

39

Lao.

sit fugal dar a fost pins i spinzurat la mar- numirea de Salcam gal b en, se =Wyk' adesea
pnin gradini ca planta decorativa.

ginea

Labouchere, Henry, oin politic englez, n. 1831

[Z. C. P.)

Labyrint, la Grecii vechi in general o zidire

in Londra, 1854-64 diplomat, apoi membru al gigantica ca multe chilii i ambite asezate crucic
parlamentului, proprietar ci editor at foii sacunnezic, inteo forma foarte incaleita, dar
tirice Truthc, ping la 1892 a colaborat si la numai en o use de intrare ci de iesire, asa inn&

acela, care a intrat in L., sau n'a putut

%Daily Newsc.

Labourdan, fiant in sudul Frauciei i in Spania, nici cfind, sau numai ca greu. L. egiptic a fost
locuit de Gasconi; km principal Bayonne.
In Egiptul de mijloc, aproape de Arsinoe pe

Labourdonnaye, Bertrand Franois

terinul nordic al lacului Moeris, la Egipteni,
(1699-1753), marinar francez; s'a ilustrat ca nuinit Loperohunt (palatul la intrarea lacurui),
guvernor al insulelor de France si Bourbon ; ca zidit din pietd la 2221 a. Chr., se compunea
comandant al unei divisiuni naval a luat dela din 12 curti sub un acoperic, ci a avut 3000 de
Englezi ora.aul Madras din Indii. A murit disdin cari 1500 eran sub pamfint. Scopul
gratiat i sarac, din causa caracterului srat vi- zidirii apriat nu se scie; se crede, c a fost

[Constant B.)
clean ci egoist.
mormifint pentru dinastia care 1-a zidit, sau un
Labrador, peninsula mare in America nordica, pantheon pentru 4eii Egiptului, mai probabil e,
intro Oceanul Atlantic, golful Hudson ci strim- ca a fost o zidire pentru temple. L. din Creta,
toarea Midson, 1.100,000 kins. O parte mare aproape de oracul Knosos, dupa mit a fost zidit
a peninsulei este nefructifera. Din causa tem- de Daedalos (v. ac.) ca locuinta pentru monstrul
peraturei aspre i selbatice, cerealele mai de Minotauros (v. ac. ci Ariadne, Theseos). E pro-

pret nu se produc; secara arareori se coace. babil, el in Creta sub L. se intelegeau ripele
Dintre animalele selbatice in numiir mare se
pecterile din munta Cretei. Se scie (Inca de

afla: ursul de mare, lupul, vulpea polara, cerbul; un L. lemneic si de altul italic, anume etruscic.
animale domestico siint: knelt) i cerbul. Termii
[Atm.]

stint bogati in pesce, spre a caror pescuire se Labyrint, (med.) conduct incoviiat in proaduna multi pescan i din Anglia si Fundlanda fungimea urechei, care confine meted osos ai
none'. Partea cea mai mare a peninsulei L. canalele semicirculare. In acestea se termini'
apartine la Canada, numai partea nordica la firele nervului auditiv, ca ci and ar fi mii de
peninsula propriu is, undo nu deosebire lo- clape ale unui pian, ci cari primesc suntele
ouieso Eschimoci; cu Indiani cu tot, numera din Mara.
[M. Bodiu.]
Labyrintodon, un amfibiu antediluvian. Mai inLabrador, mineral, feldspat calcosodic ;
senmat este Labyrinthodon Ruetirneyeri, gasit
in constitutiunea multor roce eruptive, ca gabro, In pietrile nasipoase de langri. Basel (Elvetia).
diarit, basalt, labradorit, etc. L. presinta uneori
Lao, massa mai inane de apii adunati intr'un
colori frumoase de irisatie ci e intrebuintat atunci basin natural pe suprafata uscatului. Lacurile

10,000 loc.

c't in bijuterie. Aceasta varietate se gasesce in de pe pamnt difer attit in privinta tuaritnii
peninsula L., in Rusia, Australia, etc.
(unele se flumes chiar Qnrig), cat ci in priLabradorit, rocil eruptiva. Petrografii francezi vinta afunqintii, a positiei fata de nivelul marii,
numeso L. audesitele, al crtror feldspat e labrador. a originei, apei lor, etc. Cele mai multe lacuri,
Labrax, lupus, v. Branzinul.
cele cu scurgere toate, au apa dulce, unele au
Labroidei, (zool.) familie numeroasa de pesci apri sratii.
(ea 400 specii) din subordinul Plectognatilor; au
Maya lacuri din Europa:
corp 1111)&4, solzi maricori i falci patermarimea
nice, pe spinare o singura aripioarrt. Cele mai
lacul
teara
In kink
multe specii sfint splendid colorate. Apartin:
Rusia
18,129
Crenilabrus Bailloni C. et V. ci Cossypus axil- Ladoga
Wener
Svedia
5,976
lads Bl.
Finlanda
1,421
Labrum, (zool.) buza superioara dela insecte Enare
Constanta
El vetia
539
(v. ac.).
210
Labrunie, Grard, supranumit Grard de Lago Maggiore Italia
Ungaria
690
Nerval, literator francez (1808-55). A publicat Balaton
Tirol
3.6
poesii, o traducere a lui Fauste, cateva drame Plan

in colaborare cu Dumas pi o carte: ,Les illu-

minas ou prcurseurs du socialisme.c

La Bruyre, Jean, scriitor ci moralist franc.

land
(1645-96), imitator al lui Theophrast, intrece Caspio

en mult pe acesta in Caracterelec sale. Stilul Superior

sea e concis, elegant, variat. Din causa portre- Viet. Nyanza

telor fidele ce le da in cartea sa, ava multi Maracaibo

ductriani, dar in schimb se bucura de prietenia Tengri Nor

Intl'. del

ally, =Wit
in M.

5
44
115
398
197

130
973

in alte continente:
continent

Asia

supraf.

436,452
America
83,627
Africa
83,310
America
16,360
Asia (Tibet)
2,250
(Palest.)
915
Australia
9,500

tnret.

26

186
1190
0
4630

lui Bossuet, Racine, Boileau. L. e tradus aproape Marea Moarta

394
Eyre
in toate limbile.
1
Laburnum Griseb., (botan.) mic gen din vasta
Lacuri intermitente stint acelea, cari avand
familie a Legiuninoaselor-Papilionaceae, tribal afluenta suterana, cantitatea apei scade ori oresce

Genisteae, cuprinde arbori sau tufe glabre sau dupa cum e timp uscat sau ploios, s. e. lacul
puberule. Acest gen are vr'o 3 specii, respandite Kopais in Grecia ci Zirknitz in Craina.
prin Europa si Asia mica. L. vulgare Griseb. Lao, o recinft bruna roccata ce se extrage din
(syn. Cytisus L.), cunoscut de poporul nostril sub ramurile unor plante, ca Croton, Aleurites lac-

www.dacoromanica.ro

40

Laccadivele

Lacmus.

cifera i Butea frondosa, ori ficusnri originare critica a lui Propertiu. Lutt parte ca vnator
de prin estul Indiei, in urma inteparii acestora de voluntar la resboiul pentru libertate in 1815,
catra o insecta (Psi Coccus-lacco. Ea se presinta apoi fa prof. la univ. din Berlin si Knigsberg.
In comerciu sub diferite forme ca in bastoane, Are mari merite pentrn filologia clasica i pentru
boabe, etc. Contine 70-800/0 rasing, 102h, o ma- Mologia veche germana. Lucrarile principale :
Cercetari despre cantecul Nibelungilor (Zu den
terie colorant ca carmin i 4__60/0
Sch,ellack (laceo in tabulis), acelaai lac ca Nibelimgen und zur Klaget, 1836), despre Homei
deosebirea ca coloarea e inlaturata in mare (Betrachtungen iiber die 'East mit Zustzen von
parte prin spilare an soda pi apoi turnat in Haupt, 3 ed. 1874), editiunea Noului Testament
placi ea o coloratiune putin bruna, solubil usor cu textul primitiv ; Cercetarile metrice De ohoin alcool ferbinte. El mai contine pe langa prin- riois systematis tragicorum Graecornme, De
cipiile de mai sus ai o gelatina vegetala. E au mensura tragoediarumt, Specimina linguae franatilt mai pretuit cu cat e rnai incolor.
cicaet, p. a.

Lac (vernis) de resind, un oleu sicativ intrebuintat pentru a da obiectelor un lucia mai
intens, sau a le preserva in contra actiunii aerului, umiditatii ori prafului. De ordinar se
intrebuinteazti in picturi and colorilor un lucia
si frecandu-le sil apara mai vii. El consta din

Lachner, Franz compositor germ., n. 1803

la Rain in Bavaria. A fost organist i ef de

orchestra la Viena, untie s'a bucurat de amicitia

lui Schubert. De pe la 1835 s'a stabilit in Manahan. A saris mai multe Suite pentru orchestra',
8 sinfonii; operele : die Biirgschaft (1828), Alidia
disolvarea nnei reine sau a unei gume-resine in (1839), Cathaiino Cornaro (1841), Benvenuto
vr'un mediu disolvant, ca benzins, alcoolul, etc. Cellini (1849); oratoriile Moses pi Die vier
Lac Laquea, un lac colorat in rosin, preparat bienschenalter, Lieder, etc. In 1872 univ. din
din aceleasi producte ea si gumilac.
Miinchen ii confer titlul de Dr. in filosofie
Lacuri colorate, glut combinatiuni ale aci- honoris causa. t 1890.
dului carminic cu hidrat de alu.miniu si de zinc,
Laciniat, (botan.) organ lat (frunza, sepal,

resultate cn deosebire din fierberea resturilor petal) divisat in segmente lacimi, profunde si

de copenile cu alaun (piatra acrit) sit apoi adau- on virful ascutit, s. e. la o irunza (v. se.) fida sau
gate cu o sare de zinc si precipitate ca carbonat paitita. Dad lacinille sant neregulate organul
de sodiu. Ele sant cunoscute in comerciu ca se (lice lacerat.

Lacinium promontorium, numele unui proLaccadivele, grupa de insule in partea sud- montoriu gams in partea esticti a tinutnlui
estica a Mrii Arabice, nu departe de India ant.; Bruttium (Calabria); aici era odinioarti templul
consista din 10 insule mai mari ai alte nume- renumit al 4eitei Iuno (Juno Lacinia). Beliducele
roase insule mai mici, cu extensiune de 35 km2. Hannibal a asezat aici o placa de metal, pe cara
si 14440 loc.
en. litere punice a gravat faptele sale 'Deice ;
placa a viklut-o Plinius. Asli Capo delle colonne.
Lacedemona, un alt nume dat Spartei.
Lacpde, Jean de, poet franc., n. 1550 la Lackdye, o materie coloranta, care confine un
Marseille, t 1625. A lasat cateva poesii reli- lac 4is acid lacdinic 10-132/0 pi 16-1804 acid
gioase si o carte Thormes spirituelst.
silicio, argIla si calce.
Lackfy, familie veche maghiar, din care multi
Lacerna, (lat) o mantea larg pe care o imbracau Romanii preste tog sau preste alt vest- membri au avut rol insemnat in istoria secl. XIV
miint. La gat se incheia cu un nasture, iar pana XV, ca generali, fispani, bani, voivoi arind'riipt avea un f el de capota, care se putea deleni si nali dignitari de curte. Voivocli artrage preste cap si fat.
deleni an fost: 1) L. Stefan (t 1354), a fost
Lacerta, v. Soprle.
el in oastea lui Carol Robert, batuta cumplit
Lachaise, Franois de, iesuit franc. si du- de Alexandru Basarab la Gherghita (1330). 2) L.
hovnicul lui Ludovic XIV, n. 1624. A avut mare Andreiu, loctiitorul regelui Ludovic in Neapol
influint asupra regelui. t 10 Ian. 1709. Dupa (1350-52). In doui5 randuri voivod al Transitnumele lui se nuniesce un vestit cimiter (Fre vaniei, t 1359. 3) L. Dionisie, 1359 voivod,
lacuri fiorentine, yen eti an e, vieneze, parisiene, etc.

Lachaise) de lamp-it Paris, fiindca se intinde pe

locul unde odinioar L. avuse o vila pompoasa.
In acel cimiter se afla mormintole multor celebritti
La Chausse, Pierre Claude Nivelle de, dra-

1365 ia parte la expeditia contra Bulgariei 1366

comandantul cetatii Vidin si comae al Tiniipului.
4) L. Nicolae, 1367 voivod, 1369 intrii au oaste
In Valaehia, dar e Wilt langa lalomita, murind

seria: Epitre Olio, care provoch o adevarata

revolutiune in genul dramatic. A mai publicat:
Mlanidet, L'Ecole des mrest, La Gouvernantet. I-se reproseaza un stil planeEitor, jalnic.
Lachesis, la Greci una dintre Moirai (Parcae

6) L. Stefan (II), 1371 ban al Croatiei pi Dal-

insusi pe campul de lupta. 5) L. Emeric, fiul

maturg francez, n. 1692 in Paris, t 1754; a lui Stefan, 1369-72 voivod, 1372-75 palatin.

matiei, 1372-76 voivod, trimis cu oaste in

Neapol (1372-73), ca.de in prinsoare; 1383 iarisi

ban. Implicat in conspiratia contra regelui Si-

gismnnd, are totusi curajul sa se presinte la

dieta convocatti in Crijeva. Regale II decapiLacheu, (franc. laquais, ital. lacch), ficior teaza in sala adunaiii si Ii arunca trupul pe
de casa.
fereastra, pentru a intimida pe partisanii lui
la Romani).

Lachloti, veche poporatiune romana din Creta, (27 Febr. 1397). Ultimul L. e Ladislau, 1421 colocuind in niuntii Albi, ande sfint refugia ti de cand mite al .Aradului. (Cf. Pew Antal, Nagy Lajost
cu navillirea Sarasinilor in acea insula.
Trtnelmi As rgszeti rtesit62, 1887). [t.]
Lachmann, Karl (1793-1851), renumit filolog
Lacmus, materie colorantil albastra extras din
si mitic german, n. in Braunschweig, incepii plantele Roccella, Va.riolaria i eu deosebire Lecacariera de profesor in Gttingen prin o editiune nora. Tesatul vegetal al acestor plante se macereazii

www.dacoromanica.ro

Liicomie

41

Lacul-Sarat.

un timp indelungat au calce, potasa i amoniac. lar otravitoare, ca L. torminosus Fr., au ()Maria galsolutiunea care contine colorantul, restrinsa sub bank.", ro$ie-bruna si latex-alb ; L. rufus Fr., s. a.
[S. St. R.]
un volum mic, se amestcca Cu ghips i carbonat
Lactat, sarnrile acidului lactic (inactiv). Sode calce, de unde se formeaza o pasta, care se taie
in forme de cuburi 5i astfel se servesce in co- lubil in rip, glut cele alcaline, i insolubile

merciu. L. se presinti albastru inchis, mat, e acelea ale metalelor terose si grele. Printre cei

solubil in spa' si la tratare Cu acici solutia devine mai insemnati notain: L. de Bismut, (08 H6 004

rosie, iar en alcalii 5i reja coloarea prima. Ca

principiu colorant important ce se gasesce in L.
e Azolitrnin 0, 117 NO,. El serva ca reactiv in
analise, determinand starea neutrala, acida sau
alcalina a unei solutiuni. In laborator se useazia
san ea tincture" 4isi si de turnesol, sau ca hartie
inbibati en acest colorant.
Licomie, v. Cupiditate.

Laconia, partes sud-estica a Peloponesului

in Grecia, intre Arcadia la nord, spre sud

golful laconic si messenic, la vest Messenia,

spre est Marea Egeica, cu intintlere de 4240 km2.,

[M. Bodiu.]
135,462 loc. (1896).

c011.0] Ca + 5 1120
Bi, 0, Calcium lactat
Magnesium lactat, Zinc lactat, Ferum lacticum

oxidulatum.

Lactocrit, instrument pentru determinares

untului conlinut in 'apto.

Lactometru, Lactodensimetru, Galactometru,
(v. so.) instrument pentru determinarea densitatii laptelui.
Lactosa, Galactosa, 013 II/2 0g, se produce
allturea cu glucosa la fierberea zaharului din
lapte a plantei Agur-agar si a Carageenului,
precum i alaturea de arabinos la fierborea
gamiarabicului cu acid sulfuric diluat. Se pre-

Laconic, smut, concis, dupa datina vechilor sint in cristale albe prismatice, 1682 punctul de

Laconieni.

fusiune, u$or solubil in apa, ca g-ustul dulceag.

Laconicum sau Suclatorium, baie de asudat, Insolubil in deco', reduce licorea lui Teling.
un despartamnt al bailor romane, in care cir- Aceste caractere stint ale G. dextrogire. Cart
cula aer
brogira se obtine la fermentatiunea ca drojdie
Lacordaire, Jean Baptist Henri Dominic, de bare a Galactosei inactive. Galactosa inactiv
predicator franc., n. 1802. Impreun or Mon- se obline prin reducerea anhidridei acidului gatalambert 5i Lamennais fa unul din redactorii lactonic cu amalgamul de sodiu.
[S. M.]
jurnalului liberal-catolic: ,L'Avenire. 1840 a inLactoserin, substanta albuminoida continut
trat in ordul Dominicanilor si a scris viata Sf. in lapte, cu deosebire in epoca alaptrii.
Dominic. Dupa revolutiunea din Februarie 1848
Lactosurie, aparitia lactosei (zahar de lapte) in
a fost ales membru in adunarea nationala iar urina; se observa la copii mici hraniti artificial
1860 membru al academiei franceze. Predicile au un amestec de lapte si apii, eruia i-se adauge
sale s'au publicat sub titlul: *Conferbnces de prea multa lactosa (L. alimentara).
[V. I.]
Notre Dame de Parise (3 vol.) Paris, 1835-50.
Lactuca L., (botan.) gen din vasta fam. a
[Dr. I. Radu.]
Compositelor, trib. Cichoriaceae, cuprinde plante
Lacrima, picatura de umoare 'impede, ce erbacee cu suc laptos, cu flori hermafrodita,

urge din ochiu, cu lob sare, i causatit de impresiuni din afara, fisice sau morale. Lacrimele
se produc in glandula lacrimala, care se gasesce
sub marginea temporala superioara a orbitei,
cu.m si din transudatiunea pleopelor si a glandulelor din pleope. Scopul lor este de a umecta
necontenit ochiul si de regula tree toste in nas
prin canaliculele lacrimale (ffintiluica ochiului,
(lice poporul); iar cid prisosesc, irtsa ca
din ochiu. Copiii si femeile piing mai usor, dar

homomorfe, galbene sau albastrii. L. are vr'o

60 specii, respandite prin Europa, Asia, Africa
$i America boreal. In partile noastre erase mai
multe specii, dintre cari mentionam numai pe
L. sativa L., cultivate" pentru trebuinte culinare,

si cunoscuta de popor sub numirile de: Sa-

lat, Laptuci, Manila sau Marole.

[Z. C. P.]

Lactucarium, este un product vegetal branrosetic cu mires neplacut si gust amar ; se ex-

noinascutii nu au laciimi in primele 6 septa- trage prin incisiuni din diverse specii de Lactuca
rani, pentra ca nu percep inriurifile din dud. si mai cu sama din L. tiro= L. planta otra[Dr. C.]
vicioasa, ce cresce i in partile noastre. L. este
Laorimae Christi, (lat.) nume dat unui yin un calinant, e,are se intrebuinteaza in medicina
lichoric, ce se stoarce In cantitati mici din stru- spre a combate insomnia, palpitatiunile inimei,
gurii Laorima de pe Vesuv.
nevralgiile intestinale, bronchitele usoare, etc.
Lacrimi de sticl, (Pictituri de Batavia), bu[Z. C. P.]

cati de sticla terminate cu coi lungi, obtinute

Liculete sau Loculete, sat in Rom., j. Dimdin turnarea sticlei topite in apa rece si
bovita, v. Glodeni.
imediat ce se fring pe loo intreaga massa a lor
Lacu lul Baban, (Costandoiu), com. rur. in
devine o pulbore. Efect datorit slabei coesiuni. Rom., j. R.-Sarat, compuset din 6 cat., au 1617 loc.
Lacrimioara, Lttcrlttnioare, numele romaneso
al plantei Convallaria majalis L. (v. ac.).
Lactarius Fr., (botan.) gen de Ciuperci Agaricinee (v. se.); palaria (fructul) lor online latex
(v. ac.) diferit colorat, rosu-galbiu, alb, p. a.
Unele specii, ca L. deliciosus Fr., au palaria
latexul rosn-galbiu, cunoscut de popor sub numale de Bureti dulci, Riscovi, Opintici, L. pi-

(Diet. geogr. 1896), cari se ocupa cu agricultura

prasirea vitelor ; in comuna ghat 3 biserici

pi 1 small.
Lacul-Sirat, una din cele mai elegante statiuni balueare in Rom., cu vile frumoase si bogate plantatiuni, situate" in departare de 52/, km.

la sud-vest de orasul Braila; se compune din

2 basinuri: unul mai mare, uncle se all stabiperatus Fr., Bur* iufs, B. usturosi, L. vo- limentul balnear i altul mai mic spre sud-vest

lemus Fr., etc., stint comestibile. Alto specii Ant daba cel dintaiu; ambele basinuri comunicil unul

www.dacoromanica.ro

42

Laonne

Ladislau.

ou altul, chid apa este mare, aviind in lungime in fine unele Mint amfibii (v. ao.), ca Sageata
o intindere de preste 2 km., iar in latime basinul apei, Limbs broascei, Afararul blfibor, etc.
cel rnai mare 250-300 ni.. si col mai mic
Lacustro-salmastru, tipul L., (geol.) in geo150-200 m. Adancimea cea mai mare in anii logie numirea unui tip din cele doue ale sisteploiosi e de 1.20 m. Nainolul dela L.-S. e de mului pliocenic (v. ad.).
coloare neagra, bogat in substante minerale (4104)

Lada, la Rusii vechi dina frumsetii si a

si in principii organice diferite (590/, avi'ilnd o birii. Serbatorile ei s'au tinut mai ales in Litvania
grosime de 20 40 cm.; apa este limpede si la 26 Maiu si 25 Iunie, si cei casatoriti ii safoarte sarata, aviind calitati minerale superioare crificau. Ladon, (amabilul) a fost 4eu1 amorului
contiliand pe Mega site substante clorurile, barbatesc, lar L. a represen tat elementul femeiesc.
iodutile i sulfatele de sodiu i magnesiu. N[Atm.]

molul 5i apa dela L.-S. au efecto uimitoare

Ladanum, o *ink' extrasa din planta Cistus

asupra urmatoarelor afectiuni : scrofulosii, reu.- cretieus, originara din sudul Europei: Creta,
matism, sifilis, boale nervoase, boale de piele, etc. Cipru. La destilatie da un oleu eteric cu mirosul
In 1899 bailo de aici au fost visitate de 3400 ambrei, care se solidifica la rece. (v. Cistus.)
persoane.
Way, Augustin de Kiiriissust, jurisconsult
Lacuna, (botan.) spatii intercelulare de dimen- rom., n. 11 Aug. 1815 in &tau. A studiat teosiuni variabile din organele plantelor. In inte- logia la Blaj, de ande la 1838, s'a dus la 05orheiu,

riorul lor mai des se afla aer sau alteori apa, la studii juridice. Sub absolutism a ocupat feame, olear, latex, etc. Se intalnese mai des Write functiuni de stat; la 25 Apr. 1861 a fost
in parenchimul spongios al frunzelor si sant numit comite supr., in fostul cott. al Albei super.
foarte desvoltate la plantele aquatice submerse La 1867 a treeut ca Jude la Curie. La 1881 s'a
sau plutitoare si la cele cu radacini aeriane. Au retras in pensiune si a fost decorat en ordinul

uneori forma de tuburi sau de canale (v. Canale leopoldin in gradul de cavaler. t 20 Martie 1893
aerifere). Aerul din launtru lor formeaza at- lasandu-si averea consistoriului din Blaj pentru
mosfera intern a plantei, iar la cele acuatice stipendii, ajutarea institutelor de invitarniint, etc.
plutitoare sau submerse, mai ajuta si la micsoLadin, se numesoe dialectal unei pit* de lorarea greutatii corpului lor, inlesnind plutirea. cuitori ai Elvetiei 4$i Tirolului, cam 450,000, deosebit de celelalte limbi romanice. Locuitorii 11
[S. St. R.]
LAcustA, Stefan, nepot lui Stefan eel Mare numesc Rumens. In special se chiama ladin diadupa fiul sau mai virstnic Alexandru, domn al lectul vorbit la sorgintea riului Inn. (v. Rhaeto-

Moldovei (Nov. 1538 liana in Dec. 1540). E Romani.)

primal domnitor moldovean nu rn i t de Turci,
Ladinos, in Mexico nume dat desoendentilor
nu ales de feud, contra tratatului din 1511, din tata european 5i mama indiana.
si rodul politicei lui Petra Rares. A. fost asezat
Ladislau, (in unele serien i istorice routine
domn de catra sultanul Soliman, care gonise in ,LcIsletuc), cinci regi ung. 1) L. I Stlintul, fiul
persoanii pe Bares Veda din Moldova. Cu toate regelui_Bla I, n. cam prin 1040 in_ Polonia,
bunele relatiuni ce lo incheie cu Polonii (Febr. t 25 Tulle 1095. AI 7-lea rege-din, dinastia ar1539), L. nu se putea odihni de tonina lui Petru padiana, ales si incoronat la 1077 Bub vrul
Hares inchis in Ciceu. Voise sa puna mans pe sail Solomon a luptat vitejesce contra Cumael prin tradare, apoi, cand Zipolya capitula pe nilor. Ca rege and, a purtat in doue randuri
Rares, L. se grain a-1 care, si mai ales a face resboiu contra Cumanilor, (1085 si 1091). 20 Maim
aceasta prin Turd, protectorii lui Zapolya. Nu 1092 a tinut sinod in Sabolci, luilnd dispositiuui
isbuti, ba anal Rares capeta voie a merge la pentru asigurarea crestinismului intros Maghiari.
Constantinopole spre a se desvinovati. Nici in Sinodul dela Piacenza 1-a ales comandant al ostilauntru L. nu f mai norocit. Teara saraca mai rilor cruciate, dar a murit inainte de pleoarea
fit saracita de lacustele ce bantuira holdele in acestora. A remas de el o fata, Parasca, sotia
vremea aceea, de ande si supranumele domni- imparatului bizantin Ioan Comnenul. 1192 a
torului, si de dajdiile lui Veda. Boierii se re- fost canonisat intre sfinti. Este inmormiintat
sculara i ucisera pe L. in foisorul palatului sea cripta biserieei din Oradea inane, zidita de el.
Orbul, n. 1131. A
la Suceava, pe cand dormia, chiemand la tron 2) L., II, fiul lui Bela
pe Alex. Cornea (1540).

[Aguletti.]

LAcuste, Locuste, nume ce se da de coman

la trei familii de insecte apartiniitoare ord. Orthopterelor (v. ac.), i anume: Acridae (v. art.
A.cridal, Gryllidae (v. art. Greer) si Locustidae
(v. ac. si Calut de iarba).
Lacustre, plante, scales cari traiesc pe mar-

crescut la curtea impratului bizantin Emanuil.

Ales rage in 15 Iulie 1162, a domnit panit la

14 Ian. 1163. 3) L., III, fiul lui Emeric, n. 1199,

t 7 Maiu 1205. Incoronat anca In viata tatalui

sea si remas orfan, a domnit in locu-i tutorul
s't unchiul sn Andreiu (II). Vaduva regin s'a

refugiat cu el in Austria la ducele Leopold,

ginea lacurilor, ca Stuhul, Papura, Pipirigul, Ro- unde L. a murit inainte de s'ar fi inceput pentru

gozul, Lanarita cu o parte din corpul ler in el resboiul intre Andreiu pi Leopold. 4) I, IV
apa, parte in aer; sau ca frunzele lor pluti- Cupianul, rege al Ungariei 1272-90, n. 1262,
toare, iar restul corpultii fixat si acoperit de incoronat dup moartea tatalui sail Stefan V,
spa, ea Nufrul galben si alb sau Plata, Ciaba,
Marsilia quadrifolia ; sau stint plutitoare, dar
libere, nefixate, ca Lintita, Muscatul broascei,
Salvinia; ori stInt complet acoperite de apil.

fiind insi abia de 10 ani, mama-sit si Ioachim,

banul Croatiei si Slavoniei au guvernat teara.
A narchia, jaful si rescoalele s'au urmat intr'un

sir infinit. Ladislau se aliaza ou Rudolf de Habs(submerse) si sau stint fixate, sau libere, ea Bros- burg 1276 si 1277 impotriva lui Ottocar, rege
carita, Cosorul sau Bradisul, Otratelul, Drentele, boom. In acest an se castoresce cu Isabella si

Hippuris, Na,jas, Valisneria, Characee, s. a. ; incepe a guverna insusi. 1278 merge in ajutoral

www.dacoromanica.ro

Ladislau

Lafayette.

43

Ini Rudolf ; 1281 invinge rescoala lui Pinta; dame nobile. Dealt au acest cavnt se desig-

1285 11 reaseazd pe tron pe principele polon

Lesko; dela 1286 vclnd ca nu poate infama
Po nobilii jafuitori isi cauta distractie in petreceri i desfrinari in societatea Cumanilor ;
se lupta apoi in contra lui Ivan Nmetujvfiry,
care I-a acusat la papa, pentru tnaltratarea so-

neaza in acelas timp ori ce doamni ori domnisoara bine crescuta i instruita.
Ladysmith, oras in Natal, renumit prin resistants ce a aretat in timp de mai multe luni
incercarilor din partea Burilor de a-1 cuceri in

din care causi Nicolae IV a anuntat resboin

Laelia Lindl., (botan.) gen de Orchidee, cu

furata din tesaur I-a incoronat rege si a fugit

cu el la Fridexic III in Austria, duand si coroans. Dupa moartea lui Vladislav e ales rage,
dar nu s'a interesat de afacerile terii, ba
punea chiar pedeci lui Hunyadi intru organi-

propunerii lui C. Licinius Crasu, care tindea ad

faca din demnitarii clerului nisce magistrati alesi

resboiul dintre republicele Oranje si Transvaal

tiei sale Isabella si pentru viata sa dash:1113sta, si intro Anglia (1899-1900).

cruciat in contra Cumanilor, indreptat insa mai vr'o 20 specii ce trdiesc epifite prin Amera
mult impotriva regelui. 1289 iardsi e rescoalii, tropicall; unele specii din causa florilor lor mari
frumoase se cultivii in florarii caldo, s. e. L.
regale pleaca sa batii pe resculati, dar fa ucis
de ducii Cumanilor hinga Krsszeg, 10 Iulie albida Batem, L. purpurata Lindl et Paxt., s. a.
1290. 5) L. V Posthumul, fiul lui Albert din Laelius Cajus (235-165 a. Chr.), orator roman
casa de Habsburg si al Elisabetei, fica regelui vestit si bun priefin al lui Scipion Africanul.
Sigismund; n. 22 Febr. 1440 (dupa moartea ta- In 554 a ocupat functiunea de pretor, lar 559
taint seu), t 23 Nov. 1457 in Praga. Ales fiind (dela fundarea Romei) este consul. Deveuind
Vladislav (v. I. Hunyadi), mama-sa au coroana propretor in Spania a invins pe faimosul Viriat.

sarea actiu.nii de apraro contra Turcilor. 1453

ales si incoronat rage al Boemiei, petrecea mai

L. s'a distins printr'o viguroasa combatere a

de popor. L. este si principalul penonaj din

opera lui Cicero : L. sive De amicitia dialogus.

[Caion.]

La Encina sau De la Encina, Juan, poet

malt in Praga. 16 Martie 1457, asculttmd de spaniol, 1468- 1534; ca music excelent, mil di-

rectiunea capelei lui Leon X. Considerat ea unul

din fundatorii teatrului spaniol, a scris epiloguri,
drama ca subiecte politice contemporane; auto
da fe, scene religioase jucate la Pasci, la Craciun,
and tocmai facea pregatiri de primire pentru si alte serbatori ; ecloge, luate din viata reala ;
dusmanii Hunyadestilor, decapiteaza pe Ladislau
Hunyadi in piata Sf. George din Buda, apei temndu-se de resbunare, fuge la Praga (Sept. 1457)
ducand cu sine pe Mateiu H. Aici moare subit,

mireasa sa, fica regelui francez Carol VII. Se Vision del templo de la Fama y glorias de Cadice ea 1-ar fi otravit guvernorul boem George stilla; Arta de trouvar, un fel de arta poetic:a s. a.
Podiebrad i preotul husitan Rokyozana. [t.]
Lannec, .Rn Thophile Hyacinthe, n. 1781
Ladislau, voivodul Transilvaniei. Dup moartea In Quimper (Bretagne), t 1826. A fost prof. de

regelui Andreiu III nu a voit si recunoasca lui medicina interna in Paris. L. este descoperiCarol Robert nici un drept asupra Transilvaniei. torul stethoscopului, si a introdus in medicina
Contra-regele Otto voind sii-1 aiba pe partea sa, auscultatiunea mijlocita prin percursium.
Laktes, in mitol. grec. tata lui Odysseos, a
i-a cenit fica, nrergnd ling in Trs. la cununie,
L. 1-a arestat si i-a luat coroana, pe care numai luat parte la calatoria Argonautilor 5i traia edad
dupa indelungate trguieli a predat-o regelui C. Odysseos s'a reintors acssa la Ithaca.
Larte Diogenes, v. Diogenes 2).
Robert in urma contractului dela Seghedin din
8 Apr. 1310. Fiii sifli L. sen. si L. jun. in 1316
Lafayette, Marie Madeleine, comtesse de,
au fe.cut rescoald contra lui C. Robert, dar au scriitoare fraoceza, n. 1634 in Paris, t 1693.
fost batuti. Pe fica sa
fost amica lui de La Rochefoucauld, lui La
maritat-o dupa Stefan
fiul lui Drop, principele Serbiei.
Fontaine, etc., si frecuenta Intrunirile literare
Ladislau, archiduce austriac, fiul archiducelui dela Htel de Rambouillet. A compus mai multe
Iosif, (v. ac.).
serien de valoare: La Princesse de Clves;
Lado, localitate in Sudan, de-a stfinga riului Zaide ; La Comtesse de Montpensier, etc.
Lafayette, loan Maria Paul Roch Yves
Nil, capitala provinciei equatoriale, fundata de
guvernorul Gordon in locul localitatei Ismailia. Gilbert Motier, marchis, om de stat si general
Ladoga, cel mai mare lac continental al Ea- franc., n. 6 Sept. 1757, t 20 Main 1834 in Paris.
ropei

la nord-vestul Rusiei, 18,129 km2., A luat parte la resboiul de secesiune al Americei

100-223 m. afand; begat in pesce. L. are de nord si la evenimentele revolutiei franceze;

70 afluenti si se scurge prin Neva.

el a presentat adunarii nationale constituante
Ladon, la Greci: 1) Draconul (balaurul) hes- proiectul de lege despre drepturile omului.
peric au 100 capeta, fkul luj Typhon ca Echidna; Dupd demolarea Bastillei a luat comanda gardei
L. a piizit merele de aur ale Hesperidelor si a nationale. In resboiul contra Austriei si Prusiei
fost lids de Heraclea. 2) L., un deu al riurilor a avut comanda armatei dela nord. Declarat
in Arcadia, fiul lui Oceanos cu Tethys, tata tradator din partea radicalilor ajunsi la putere
Daphnei.
In unna derutelor resboiului, L. e abandonat de
[Atm.]
trupe 5i fuga in strainatate. Prins de austriaci
Ladon, sr. Lada.
este inchis in Olmiitz, de uncle scapa (1797) la
Ladrone, insule, T. Mariana.
Ladu, al doilea fiu al lui Dragos cel Tiner, intrevenirea lui Napoleon. Dupa desastrul dala
voevod din Maramures, care capta cu tatal din Waterloo L. a pretina abdicarea lui Napoleon.
fratels si Gyula, pamnturi dala regale ungu- In parlament apartinea partidului radical. In reresc (1360), spre resplatirea slujbelor facate in volutia din 1830 avea comanda gardei nationale
expeditiile unguresci pentru supunerea Moldovei. din intreaga teara. 1883 i-s'a ridicat monument
[t.]
Lady este numirea ce se da in Anglia unei In Puy.

www.dacoromanica.ro

44

Lafeta

Lahovari.

Lafeta, afet, dispositivul care sustine guille munti inalti, vara e galbin pistritati, iar funs
de foe ale artileriei si care primesce toata fa* de tot alb's'.
de recut a piesei and se da foc ; se compune Lagos, (Echo, oni la indigeni), inn% in golfal
din 2 falcele, oare la partea suporioara primes Benin in Guinea de sus, aproape de coastele
umerii tunului, iar capatul de jos al falcelelor sclavilor, de 189 km1., on 75,000 loc. De preimpreunate se wads pe painant in timpul tra- sent este in posesiunea Angliei si este un pagerii ; aceste falcele inainte eran de lemn, in ternic punct de comerciu.
present insa se construiesc din table de otel.
Lagrimoso, (ital.) = phingator, cuviint intreLafontaine, Jean de, eel mai mare fabulist buintat in musica ca termin de expresiune.
franc., n. 1621 in Chateau-Thierry, t 1695 in
La Guaira, port, v. Caracas.
Paris. La inceput fa trimis la seminariul SaintLaguna, (ital.) termuri mocirlosi, cu deosebire
Magloire, dar vocatiunea sa poetica 11 atrase tinutul bogat in insole dela termural nord-vestio
mai mult spre studii laice, in special ale auto- al Adriaticei dela gura riului Ionzo pima la delta
rilor antici. Fouquet descoperind talentul sea Padului, unde se all si Venetia (*orasul Lapoetic il numi poetul sau, cu o plata de 1000 libre, gunelort).

au conditiunea ea la fiecare quartal sa serie o

bucata de versuri. Nu mai putin folositoaro a
fost pentru L. protectiunea d-nei dela Sablire
in timp de 20 ani. In 1684 fa admis in Acad.
franc. Adevaratul sea titlu de glorie Mkt Jables ( cari exceleaza prin gratis, simplitatea
varietatea stilului si prin o limba perfecta. L. a

Lagurus L., (botan.) gen monotipia din lam.

Gramineelor, trib. Agrostideae. Unica specie L.

ovatus L., cresce in regiunea mediteraniana,

extinOndu-se din insulele Canarice pana in
Orient si panli in insula Jersey (Europa occidentalti). Ea este o planta erbacee anualii.

Laharpe, 1) L. Frederic Csar de, sau La

mai seria: *Contes et Nonvellese, cari pacatuiesc

prin o prea mare licentiositate ; *Psyche, roman
mitologic; *Philmon et Baucise, poem, etc.
Lagenaria Ser., (bol an.) gen monotipic din fam.
Cucurbitaceelor, trib. Cucumerineae. Unica specie

Harpe (1754-1838), om de stat elvetian si ge-

si este cunoscuta sub numirile de: Tidva,

2) L. Jean Franois de, critic si poet frc.,

neral rus. Dupa ce fusese in Rusia la curtea

Caterinei II, reveni 5i intr in Directoratal exe,

cutiv. Din motive politice se refugia in Rusia,
nade doinnea Alexandra I, festal salt elev,
L. vulgaris Ser. ce cresce in Asia si Africa care in 1814 1'1 ntimi iocotenent general si contropicala este o planta erbacee mnait, scandenti silier aulio. La congresal dala Viena el starui
si pubescenta. Se cultiv si prin partile noastre malt pentru. independenta
[L.]

Cucurbeti, Troaca, Tilv.

n. 1739, t 1803. I seria *Le Comte de Warwicke,

[Z. C. P.]
Lagiql, dinastie egipteana Intemeiat 325 a. Chr. tragedie in 5 acte, prima si cea mai bung opera

de catra Ptolomeu, fiul lui Lagus si anal din ge- a sa. Mai putin mimes avura tragediile: *Timeneralii lui Alexandra cel Mare. Aceast dinastie long, *Pharamonde, *Gustave Vasa . Mai tartliu
dureaza dela 325 panti la 30 a. Chr. La inceputul publica critica literare in *Mercure de Francet.
acestei dinastii s'au distins trei mart suverani La Harpe imbratis ca ardoare ideile TEIVOiUanume: Ptolomeu-Soter (Salvatorul), care tionare si se arata un jacobin convins. Inchis
domnesce dela 325-285; Ptolomeu-Filadelful sub teroare si-a schim bat opiniunile si de'Veni
(care iai iubesce fratii), rege care guverneaza adversar al partidei filosofice. Eliborat din temEgiptul din 285-246 si Ptolomeu-Evergetul nita, el continua lectiunile sale literare la*Lyciim,
(Binefacatorul), care dornnesce dela 246-221. (adi Athne) in curs de 12 ani. Cea mai Liana
Dinastia aceasta se stinge in anal 30. [Caion.]
editie din operele lui L. H. e acea de Lefvre,
Lago Maggiore, lac situat la poalele sudice ale Parts 1816, 15 vol. 80.
Alpilor, intre cantonal Tesin al Elvetiei si intre
Labor, (Lahore), cap. prov. indobritice PanLombardia Italiei. 210 kink posedand o lungime geab, ca 176,854 loc. (1891); fortareata. Pe langa
de 64 si o latime medie de 9 kin. Supra* multe ruine ale gloriei i splendoarei de odinioara
lacului zace 197 ni. preste suprafata marii; se mai atla numeroase palate, moschee, mausolee,
aitcum s'au constatat afuncjimi pana la 375 m. bazare frumoase ; industrie si comercin viu.
Imprejurimea lacului, precum si deosebit inLahovari, 1) L., Alexandru, Insemnat brbat

aulele boromeice dintrinsul, cu bogata lor ve- politic roman, n. 1841, t 1897, si-a facut
getatiune sudica, BAIA de o fruinsetA extraorliceale si cele juridice on un deosebit snows
dinara, din care causa se si visiteaza de multime la Paris, de unde s'a inters 1865 cu diploma

de straini. Prin lac trece riul Ticino, cel ce de doctor in drept. Numit 1867 director al miisvoresce in apropiere de muntele Gotardo si se nisteriului de externe, el se distinge de acum
varsa la Pavia in Po. Pe limpet Romanilor antici inainte ca membral cel mai energic al partidalui
L. m. se numia Lacus Verbanus, ai tined pe conservator, atat in administratie cat i ca im-

atunci, aceast regiune romantica era visitata petuos orator parlainentar. Apr. 1870 e pentru
si folosita on predilectinne de locuitorii campiei prima oara ministru in cabinetul junei drepte
italice ea loe de petrecere presto vara. [A]
al lui Manolache Kostaki, apoi iarasi ministru
Lagomys, v. Leporidae.
de justitie in mai durabilul ministeriu Lascar
Lagophthalmus, ochiu zgiit, adeca necrosan- Catargiu pang la 1876, find este impreuni au
du-se o parte din pleopa i cicatrizandu-se, ochiul alti colegi ai sai din acest cabinet dat in ju-

nu se poate inchide bine, de aceea si numirea decata de camera liberala pentru cause carat
(oohiu de iepure).
politice. Dupa retragerea nechibzuitei acusari
Lagopus, (zool.) potarniche albtt, pasere din In 1878, A. L. este sub indelungatul ministeriu
ordinal Galmaceelor ; pe picmare are pene pana loan Bratianu de mai multe ori ales deputat in
In vrful degetelor, unghii in forma de lopata opositie si se semnaleaza prin neobosita lupta
ei un ohm Cu creasta. Traiesce la nord si pe In contra partidului liberal. Dup oaderea lui

www.dacoromanica.ro

Laibach

taita.

45

Brabant' a devenit din nou ministru de domenii Mannficher calibra redus 5 pulbere fr fum ; a
In cabinetul junimiste al lui Teodor Rosetti din completat organisarea artileriei si cavaleriei, a

1888, si a remas apoi in diferitele ministere facut sa se voteze credite in sem nate pentru termiconservatoare liana la Oct. 1895 mininstru de narea fortificatitmilor cetatii Buouresci i casarexterne. Pablicarea unei colectii a discursurilor mamentului trupelor diverselor garnisoane, etc.

sale parlamentare e in preparare. (Cf. T. Ma- Generalul L. posedit mai multe ordine straine
iorescu, Discurs. parlam., 3 vol.).

rom., intre cari: Legiunea de onoare (oficier,

Lahovari, Gheorghe L, n. 1 lun. 1838 in 1879); St. Stanislas el. II (1883); Albrecht Com.
Primele studd le-a ficut in el. I (Saxonia, 1890); Coroana dOE fier cl. I
Bucuresci, pe cele secundare la Berlin, iar cele (Austria, 1891); Ord. casei Ernestine m. cruee
superioare la universitatea din Heidelberg ai (Saxa-Meiningen, 1892); Leopold, marea ()race
scoala politechnici din Karlsruhe. Inters in tearri (Belgia, 1894); Sf. Olaf de Norvegia (Svedia);
(1862) servesce ca inginer, apoi (1871-76) ea Sf. Ana cl. I (Rusia, 1894); Sf. Alexandra m..
director general al postelor ai telegrafelor ; 1876 cruce (Bulgaria, 1898); Ord. Sf. Vladimir de
este numit consilier la inalta curte de compturi; resboiu cl. IV (1877); Ordinal casei de Hohendala 1893 este presidentul acestei inalte curb. Ca zollern cl. II.
director al postelor a luat parte la primal conLahovari, loan, al treilea frate al lui Alegres postal international (1874), a incheiat conventiuni postale si telegrafice cumai multe state,
a desfiintat serviciile postale straine, facute de
vapoarele austriace de pe Donare si de birourile
franceze din Galati si Braila, a introdus pentru

xandra, n. 1848, si-a facut cu distinctiune studiile

juridice la Paris, apoi a exercitat profesiunea
de advocat in Bucuresci; ales deputat in camera

curt' cum si la mai multe regulamente. La 1875

dupa indemnul regelui Carol I, L. a fondat impreunit cu altii .Societatea geografica romanac
(v. ac.) al carei secretar general este finch' dela

Crainei, situata Ifinga dui L., 30,505 loc. (1890);

reaedinta episcopeasci; museu; industrie de

dela 1871 el este ca 5i fratii sei membru al

partidului conservator. 1892-95 a fost ministra

prima earl la noi cable $i mandatele postale plenipotentiar la Paris ai dela 11 Apr. 1899 pana
ai a publicat prima lucrare statistici asupra Iulie 1900 a fost ministru de externe in cabipostelor si telegrafelor. In calitate de consilier netul G. Gr. Cantacuzino.
si mai tardiu de president al ourtii de compturi Laibach, 1) L., afluent pe dreapta al riului
a colaborat la facerea legilor comptabilitatii ge- Saya in Craina, trece prin petera deis Adelsnerale a statului, la organisarea akestei 'fluke berg. 2) L., (sloven. Ljubljana), oras, capitula

burnbac, comercin; castel (darimat la 1813).

Dela 1809-13 L. era reaedinta guvernatorului
fondarea ei. Prin ingrijirea lui L. se publica general franeez al prov. ilirice. In timpul din
buletinul acestei societati si s'au adunat si pu- arma L. a suferit de cutreinure dese de *ant.
blicat materialele necesare unui dictionar geoLaibr, haina femeiasci, f ant de infineci ai
grafic al Obi. De mai bine de 20 ani, L. este scobita la gat. L. se poarta de terancele romane

vice-presedinte ai apoi preaedinte al vSocietatii ei se lucreaza din felurite catifele brosate, tivite
pentru Intrtatura poporului rooting, pentru a cu panglici colorate. L. se numesce de popor si
carei prospentate a contribuit malt. A publicat brasiera purtata de femei in scop de a stringe

In ,Convorbiri literare sub numele de *Hartii corpul.

[M. B.]
vechig o serie de acte pi documente vechi ai Laic, (grec) in sens bisericesc mirean, acel

interesante, iar sub pseudonimul Gilc mai multe

novele ai schite.
Lahovary, Iacob, general de brigad, ministTu de resboin dela 27 Martie 1898, n. 16 Ian.
1846, dupa absolvarea curs. liceale infra in scoala

indtvid, care a intrat in sinul bisericei prin

botez. L. forineazii poporul credincios sau turma
cuvntatoare, in opositie cu clericii (v. sc.), cari

in virtutea ordinatiunii lor sacramentele au

putero mai Mare decat laicii (Mirean). Laicii

militara din Bucuresci (1862) de unde iese apartin bisericei ascultatoare. (Cf. Dr. I. Raba,

sub-locot. in artilerie (1864), locotenent in 1868, Institutiunile Dreptului bisericesc. Blaj, 1877

capitan in 1871, maior in 1874, locot.-colonel 193-205).

in 1877, colonel in 1883, general de brigada
LEO, v. Tigani.

[im.]

in 1891, comandantul divisiei Dobrogea (1898).

Laima, in mitol. litvanica elemental femeiesc
L. este unul din oficierii cei mai instruiti ai mai al puterii primitive ; domnitoare universala in
valoroai ai armatei romane. A absolvat cursurile cer ei pe pamant; isvorul originii, vietii ei al
ocoalei de resboiu din Paris, urmand in acelas trecerit. Se aseamnit cjinei Hera la Greci, Maja
timp cursurile dela Sorbonne, si se intoarce la Indi.
[Atm.]
in teara cu dupla diploma de oficier de stat Laisioi, &sob-Ware, y. Vulcan.
maior ai cea de licentiat in, sciintele matematice,
Laiot, BaRarab, voevod, v. Basaraba.
ceea ce it desemneazi la functiunile alese de Lais, doue hetre (v. ac.). Una traia pe timpul
profesor de calculul infinitesimal la universitatea resboaielor peloponesiace, era amica filosofdor
din Bucuresci, de oficier de stat maior la de- Diogenes si Aristippos. A doua, fica Timandrei,
posit (1873), mai titrdiu de sef al sectiunei II, a arnicei lui Alkibiades, numera intre amicii ei

de sub-aef (1882-91) ai in fine de pef al stat Po pictorul Apelles si pe retorul Hypereides.

maiorului general al annatei (1894-95). A luat Probabil ca Afroditele lui Apelles represinta pe
parte ea oficier de stat maior la M. St. g-al al aceasta L. Femeile tessaliene invidind-o pentru

armatei in eampania din 1877 contra Turoilor. frumseta ei, au ucis-o in templul Afroditei.
L. a mai ocupat functiunile de ministru de resLaista, (aramanesce Laca), com. aramaneasca
boiu dela 1891-94, in care timp a saviratt mai In Zagori, in Epiral nordic, eu 2250 loc..
multe reforme insemnate in armata, intre cari fuLaita, Leitha, atluent pe dreapta al Dunarii,
sionarea infanteriei, pe care a inarmat-o cu arma desparte la vest o parte a Austriei de Ungaria,

www.dacoromanica.ro

46

Laji

Lamarck.

de unde cele dour" parti ale monarchiei Austro- presupuei metempsicosa titularilor decedati. Cit
Ungaria poart numele de Trans- ei Cislaitania. pentru teologi ei cahonieti, ei se aleg dintre inL. isvoresce din Alpii austriaci, curend spre vlitatii khanpo, moige ei rabgiarnpa. L. egumeni
est paralel cu muntii Laita, se versa in un brat se numesc tot lchanpo, novitii gethul ei fratii
[M. Bodiu.]
laici bandi sau bents. Toti acesti calugari preoti
al Dunarii.
Laji, negutatori turci, cari in numilr de mai sau teologi Ant celibatari si an monopaul scimulte mii se incuibasera in principatele romine, intelor adevgrate 5i oculte. Mara de ei exista
ucigind pe negustorii cei de lee, mistuind pe scalugrite cu superioare provenite tot din reraci cu dobanda, lufindu-le cite 4 parale la leu nascere san incarnatiune. (Desgodins, Le Thibet.
pe lun,
banii cu sua prin sate, Paris, 1885; Amhunte interesante d ei Lander,
necinstind familiile locuitorilor, iar pe barbati go- Pe cai oprite, tradus in *Diarul calatorilore, ed.
nindu-i cu sabiile.e Au fost goniti de Const. Ma- Universal. Buc., 1899).
vrocordat (1741-49) in timpul domniilor lui ei
Lama, (Au,chenia lama), mamifer, din ordinul
in Muntenia si in Moldova.
Artiodactylelor, fam. Camelidelor, are infititiearea
Lakhnau, (Lucnov), capitala prov. indobritice unei capre. Urechi lungi ei ascutite, grumazul
Audb, 273,028 loc. (1891); numeroase palate lung, il poartii drept in sus. Are Or lung, linos
pompoase, temple indice, moschee si morminte, de diferite colori (sunt lame albe, negre, brune
ecoala malta.
patate cu rosu, brune-inchise, galbinii, vulpii).
Lakkolith, (geol.) numele unei masse de roce Inaltimea 1-8 m. Traiesce in vestul Americei
eruptive, care e acoperit de straturi mai vechi de sud. Se fine pe Ifinga casa, pentru ducerea
sau se gsesce intre acestea.
greutatilor. Carnea se mince, pielea se taba-

LaWant, comuna rur. in Ung., cott. Cares- cesce, prul pentru teseturi. Alte specii mai

Severin, cu 1415 loc. Romani, cari in mame parte sfint: Guanaco (A. huanaco), Paco (A. paces),
se ocupa cu vararitul. Se aila Ir comuna o fa- Vicunia (A. vicunna).

brica de var.
partea taietoage a cutitului. (Chirurgii
Laica sau Lalee, numele popular al plantei romini imprumut acest termin dela Francezi).
Tulipa silvestris L. (v. ac.).
Lamachos, general athenian, fiul lui XenoLallemantia Fisch. et Mey (botan.) gen de phanes. S'a distins in resboiul peloponesiac
Labiate ea 4 specii, ierburi glabre san p6roase In cel sicilian, -1- 414 a. Chi. la asediul Siracusei.
si ea fiori mici albstrii, traiesc in Canoas, HiLimile, numele vulgar al fructelor de Citrus
malaia, Asia mica, speciile L. canescens Fisch. Limonum Risso (v. ac.).
et Mey, L. peltata Fisch. et Mey, , L. iberica.
numele popular al plantei cultivate
[S. $t. R.]
Lippia citriodora H. B. & K. (v. ac.).
Lally-Tollendal, 1) Toma, conte de L. si baron

Mau, numele vulgar al arborelui exotic

de T., general franc., n. 1702; de origine en- 'Citrus Limonuin Risso (v. ac.).
gleza, 1756 guvernator al coloniilor franc. din
La major, (mus.) v. A-dur.
India. Victorios in numeroase resboaie. Acusat de

La Manche, (elninecae) canal, o strimtoare de

tradare, e inchis in Bastille ei decapitat (6 Maiu
intro Francia si Anglia care leaga Oceanul
1766) ca tradat,or. La staruin(ele fiului su i mare'
Atlantic cu Marea de nord. In vechime: Fretum
ale lui Voltaire
dupa 10 ani
procesal i-se Gallicum sau Fretum Britannicum. Intreaga
pertracteaza de nou i regele prin resoript
lungimea esto 560, partea cea mai lati este
rehabiliteaza onoarea. 2) Trofim Grard, fiul 240 km.
[M. Bodin.]

Lamantin, illanatus), un gen de mamifere

rater al regelui Lud. XVI, day respins de convent, aquatice din ordinul sirenolor. In tinerete au
L. si-a publicat pledoarul sub titlul Plaidoyer dinti incisivi, cari cad in curind, la blrinete
pour Louis XVI (1795).
[t.]
au numai msele. Traiesc pe line. America, pe
Lalo, v. Adansonia.
termurii Oceanului Atlantic, intre 250 lat. nor-

lui Tome, n. 1751, -I. 1830. S'a oferit ca ape-

Lalosiu, com, rur. in Rom., j. Wawa, com- dica ei 190 lat. sudica, in riurile ce curg in

pusa din 4 ct. cu 1800 loc. (Diet. geogr. 1893), acest ocean precum i in Africa intre 200 lat.
cari se ocupi cu agricultura ei prsirea vitelor; nord. i 100 lat. sud. Cele raai insemnate specii :
in coal. sunt 2 biserici pi 1 ecoala.
Manatus latirostris, lung de 3 in., greu 300 kgr. ;

Lama, (tibet. suprem) este titlul preotilor

egumenilor unei secte budistice, Latnaism, din
Tibet si terile dela nordul riurilor Gringo ei Ind
ei a inuntilor Himalaia. Se gases Lamaiti chiar
In China, in Japonia 5i in Corea, si la Peking
se vcl destule manastiri lamaitice. Lamaitii stint
despartiti in douii secte, una mai veche on mitrd
roeie, alta mai riguroasa cu mitra galbena. Capul
celei dint:Ail; Dalai Lama, resideaza in Lhassa,
cap. Tibetului, iar eeful galbinilor, Bogdo Lama,
la Tasi Lhumpo, ores de mitinastiri tot in Tibet.

M. inunguis. L. an plamini foarte mari, 'mein

de inotat foarte mare, stomacul are mat multe
cavitati intestinele lungi preste 30 m.
Lamarck, Jean iaptiste Antoine Pierre Monet
de, unul din cei mai de sama naturalisti francezi, n. 1744 in Picardie, j- 1829. El a preparat
agitat prin lucritirile ei cercetrile sale teoria
transformismului i a evolutionismului inaintea

ecoalei engleze. Lui L. i-se datoresc o sama de

lucrri privitoare la Flora franc ezitie f;i in general la botanic& Dupti o vista agitat L. a fost

Acesti doi capi stint in acelas timp si river- nu/nit deja in virsta profesor la Musk= in
natorii politioi ai Tibetului, si au sub dinsii o 1793, unde a profesat pilniti la moarte. Sor. princ.:

ierarchie intreaga de tot felul de L. Preste fie- vRecherches sur l'organisme des corps vivants,
care provincie este pus un Chutuctu, iar dre- sur son origine, ses diveloppem en ts et ses progrese,
gatoriile celelalte se ocupa numai cu un L. din publicat in 1802, in care L. discuta natura fortei
nenumeratii Chubilchani. Toate aceste functiuni vii a vitalitatii organice, o lucrare asupra anise perpetuiaziti prin renascere, adeca prin tineri, malelor nevertebrate.
[Vaschide.]

www.dacoromanica.ro

La Marmora

Lamellirostrea.

47

La Marmora, Alfonso Ferrero, general ital., logoffit. Urmasii acestei familii au remas 'Ana

n. 17 Nov. 1804 in Turin, t 5 Ian. 1878 in adi in Moldova.

[Id
naia (Crim). Ministru de marina, apoi sef de stat al Acad. rom.; n. 10 Sept. 1846 din parinti
Firenza. S'a distins deosebi in lupta dela Cermajor in resboiul cu Austria (1859). Dup.' pacea

dela Villafranca (11 Iulie 1859) ministru-president i ministru de resboiu. 1870-71 regent
in Roma. Aare contrar al lui Bismarck. (Ser.:
I segreti di stato nel govern() constituzionaleg
1877). I-s'a ridioat monument in Turin.
Lamartine, Alf onse, poet si scriitor franc.,
n. 1790 la Macon, t 1869 la Paris, a fost
poesiei frc. in sed. XIX si *Mditationsg

Lambrior, Alesandru, filolog roman, m. coresp.

in satul Soci (Neamtu). Dupi ter-

agricultorii
minarea
studiilor in Iasi, ajunge profesor la licoul

din Botosani, post din care este destituit de generalal Tell, ministrul instructiunii. Ocup lug
(wand dupil aceea catedra de istorie dela scoala
militara din Ia.si si publich in *Convorbiri Literare cliteva studii, intro altele si until asupra
manuscriptului lui Iordachi Golescul Pilde, povatuiri i cuvinte adevarate pi povestig (C. L.
anul VIII), pentru care in 1875, Titu Maiorescu,
ministrul instmctiunii publice de pe atunci,
da un stipendiu pentru a-si continua studiile in
strainatate. L. se duce la Paris si urmeaza cur-

stint primal moment al poesiei lirice moderne.

Dotat cu spirit inalt i pur L. a clintat pe Dumnerjeu, natura si amoral; inspiratiunea sa mai
ales e melancolica, iar stilul sen pacituesce prin
oarecare moliciune. L. a mai publicat: *Non- sari de limbile romanice la scoala de studii inalte,
voiles Mditationsg, *Harmonies potiques et re- publicand in revista *Romania mai multe cerligieusesg, Recueillementsg,Jocelyng (idila e pica). cettiti asupra limbii romane. Intors in teara este
In prosii: *Histoire des Girondinsg; *Voyage numit profesor la liceul din Iasi, publica mai multe
articole In *Convorbiri Literareg intre cari mai
en Orient.
Lamb, v. Melbourne.
ales unul intitulat Indreptariu (anul XV) merita
Lamballe, Maria Teresa Luisa de Savoia- toat atentia, caci in el L. pane basele sciintifice
Carignan, Principesa, n. 1749, asasinata 1792 ale ortografiei fonetice, ortografie care n'a dela Paris. Arnica cu Maria Antoinetta, avea sar- venit generala nurnai din causa exagerarilor unor
cina de supraintendent a casei acesteia, cu care adepti prea ferventi, cari au cam intimidat pe
mat tirdiu fa captiva la Temple. Dupa ce f alta lume. Mai publica si o *Carte de catire ca
transportata la *la Force, pieri in masacrele din litere
Iasi, 1882, cu o lunga {a insemSeptembre 1792. Caput aeu fa plimbat in villa' nata introducere filologica; t 20 Sept. 1883.
unei sulite. S'au publicat, dupa notele princesei de L. a fost poste cel dial:tau filolog roman bine
L. Memorii relative la familia regala a Franciei.g pregatit pentra meseria sa. Moartea 1-a impieLescure a Boris viata ei.
[O. L.
decat sri facii tot ce se astepta dela dinsul. Ideile
Lambda, numirea Willa a literei 1 (A. X.). Lamb-

sale au fost apoi adunate si desvoltate de I.

dacism, (lat. lallatio) defect de pronuntare, and Nadejde in gramatica sa.

literei r sunet de 1. In graili poporal f *dare.

Lamberg, Francisc Philipp, conte, general
austr., n. 1791. In 1848 a fost trimis eu instructiuni secrete la Pesta; totodata numit comisar i comandant suprem al puterii militare
din Ungaria. in 27 Sept. imbracat in haine
voia se treaca preste podul Dunrii la
Pests, cu scop de a enunta inchiderea parlamentului, ilis a fost recunoscut i omorit.

Lamela, o bucata de metal, de aida sau de

alt corp, Marea . si subtire. L. se mai nurnesce

si lama, lamina sau impede.
Lamellibranchiate, (zool.) clasii a moluscelor.
L. slint caracterisate prin un corp sitnetric fara

cap separat, prin o manta fermata de 2 lame

libere, o prelungire a pielii de pe partea dorsala

a animalelor de o parte si alta, prin o cochilli

cu 2 valve reunite in o titina, cari se desfac
Lambeth, suburbie a Londrei spre sud de Ta- si inchid en ajutorul unui sau doi musculi, si
misa, 275,203 loc. (1891).
prin 2 branchii in formii de lame. In partea
Lambrequin, ornamnte de bucati de stofa, cari posterioara a lamelor mantalei se gases 2 orise desfasura pe partile unui blason sau scut, ficii, cari conduc in nisce tuburi (sifoane), prin
incepand din dosul cascei. Odinioara ele se purtau un orificiu intra apa, iar prin celalalt se elimide cavaleri la cascit i fluturau liana pe umeri. neaza excrementele. Pe pantece se all un picior
In desemnurile i picturile heraldice, artistii le carnos si cavemos, care in partea sa superioara
represinta ca nisce foi de achanta. Fata L -lor cuprinde viscerele. Cele mai multe L. au sein foi invirtite trebue sa fie de coloarea fun- xurile deosebite, unele insa stint bisexuate. Toate
dului scutului, iar tnarginile din dosul lor de L. triliesc in apa, cele mai multe in tnare. Sant
coloarea unui metal (aur sau argiut) ce se ga- cunoscute 14,000 de specii, dintre cari 8-9000
sesce in scut. Ele fiind un simplu ornament, nu fosile. Se impart in Siphoniate i Asiphoniate,
e de rigoare a se desemna totdeuna pe Magi diva cum adeca an san nu au tuburile respiblason.
ratorice amintite mai sus. (v. si art. Stridie
[O. L.]
Lambrino, familie boierease, de origine greaca- si &cacti).
Lamellicornia, sinonim cu Scarabaeide, familie
secl. XVIII, probabil si mai inaiute ; caci
de insecte coleoptere, ale ciiror antene scurte

bizantina, stabilita in terile romane la inceputul

paharnic C. L., in timpul lui Cautemir la 1692,

ruda en vornicul Lupu Costake, fugi in Muntenia la Brincoveanu. La curtea acestai donut,
in Valachia, era marele ban Manolake L., insurat en fica lui Brancoveanu, Domnita Balasa.
Dela aceasta au remas in Bucuresci biserica
fundatiunea ce poarta numele ei. Manolake L.
avea Until de ban 1735, iar la 1731 era mare

se termin cu un minunchiu de mai multe lamele, cari se dispun ca foile unei carti. Cuprinde
genurile Lucanus, Melolontha, Cetonia, Oryetes.
Lamellirostres, (zool.) paseri apartinetoare ordinului Pahnipedelor (v. ac.). Sant caracterisate

prin un pliso pielos, la virf coniform si tare,

la margini prov6dut ca nisce lamele cornoase,
cart impreuna Cu. alte lamele, ce se gaseso pe

www.dacoromanica.ro

48

Lamennais

Lampe.

marginile limbii, formeazi un fel de ciur, care digitata Lamx., pentru c contine mucilagiu, se
retine hrana si lase ape si se scurga. De L. se intrebuinteazi in chirurgie, sub nnmele de Stipites Laminariae, spre a dilata orificiile platin ratele, gascele i lebedele.
[S. St. R.]
Lamennais, De L., Hugues Flicit Robert gilor, etc.
(1782-1854), scriitor francez. A scris : RifleLaminariacee, (botan.) familic de Alge brnne
xions sur l'tat de l'Eglisec, ,Essai sur !Indif- Phaeosporee on yea 20 de genuri ce traiese
ference en matire de religion.c Apoi fondit toate in maxi. Corpul lor, la unele atingand lun4iaru1 L'Avenirt pentru a apira ideile atoll- gimi mari, pana la 300 ni. (s. e. Macrocystis), e
cismului liberal. Diarul fa condamnat de curtea impartit in radcina, tulpina 5i frunze (toate insa
din Roma si inceti putin in urm. L. f de o neadeverate). Ca genuri mentionim: Agarum
imaginatiune violenti, incepabil de discipline. Rupr., A/aria Grey., Laminaria (v. ac.), LesStilul sail e plin de relief si de tonuri brusche. sonia Bory., Macrocystis Ag., p. a. [S. SLR.]
La minor, (mus.) v. A-moll.
Laments' iuni, tanguiri, plangeri. Profetul Ieremie a scris Cartea plangerilor (lamentationes),
Lamium L, (botan.) gen din fam. Labiatelor,
In care deplange soartea cea trist a poporului trib. Stachydeae, cuprinde plante erbacee anuale
[iin.] sau perene, are vr'o 40 de specii, respandite
seu israiltean si a Ierusalimului.
Lamettrie, Iul. Off ray de, 1709-51, medic prin Europa, Africa boreall si Asia extratropisi lilosof francez, care cu deosebit frivolitate cald. Germ! L. se divide in urmatoarele patru
a incercat B dea temeiu de adevar vederilor sectiuni: 1) 0 rvala L., 2) Lamiopsis Opiz., 3)
materialistice ale naturalismului francez din Lamiotypu,s pi 4) Galeobdolon A.dans. In partite
secl. XVIII. In acest scop el a scris: Histoire noastre cresce prin locuri cultivate si inculte
naturelle de
L'homrne machiene, L'homme L. amplexicaule L., L. purpureum L., cunoscut
plante, can impreuni cu alto serien ale sale de poporul nostru sub numirile de P . .
fiau fost publicate apoi la 1751 sub numirea de gncei, Sugel, Urzicit moarta, iar prin
Oeuvres philosophiques.
[PI.]
locurile umede din paduri i tufisini cresce L.
Lamia, in superstitiunea Grecilor vechi o na- maculatum L., etc.
[Z. C. P.]
luca ferneiasca, grozav de urit si rapitoare de
Lamnungia, ordinal animalelor cu unghii
prunci. De origine a fost frumoas i amoreza pite, a cdror membre dinderit au la partea dinlui Zeus; dar dupe'. ce Hera, muierea lui Zeus, launtru a degetelor in loe de copita o ghiara,
i-a rapit copiii, L. a devenit selbateca si furioas copitele celoralalte degete stint turtite, de forma
si rapesce copiii, credind ca sant ai ei. (v. si unei unghii. N'au dinti canini. La acest ordin
E m puss).
apartin numai dou specii, cel mai insemnat este
Lamia, (turc. Zituni), ores in Grecia de mijloc, Hyrax syriacue, are 4 degete la membrele dine-

capitaia districtului Phthiotis 5i Phokis, zace la inte i 31a cele dinapoi. Lung. corpului 35-40 cm.
poala muntelui Otrys, are o citadela din evul Triesce in Siria ei pe land Marea Basis, prin
media. Aici s'a dat lupta purtata de Greci in stanci. Seaming la aspect cu marmotele. Se nucontra lui Antipater.
tresce cu fructe, raddcini. In biblie se amin-

.Resboiul Lamiac. Cea mai mare parte din tesce sub numele de Safan.

popoarele Greciei centrale si mai multe din PeLamothe, (pro n. lamot) Ioana, n. 1756, t 1791
loponez, dupd moartea lui Alexandra al Mace- In Londra. Inruditd cu familia de Valois ; eroina
doniei, formara o ligi contra Macedoniei. An- scandalului cu procesul colierului (v. Cohen).
tipster care represinta aceasta teara, surplins 18 Aug. 1785 osandita la batere cu vergi, InRind de lortele confedenttiei grecesci, se refu- florare cu fier rasa 5i roble pe vista. Osiinda
giaza in orasul intarit Lamia din Tessalia, de corporala i-s'a aplicat, lar de robie se refugiaza
unde acest resboiu lu si ntunele de L. La in- la Londra, undo dup un timp de viata destraceput confederatia fi victorioasa, mai tardiu tug. boleti. se =Inca din etajul 3 al anal case de
Antipater o invinge la Cranon in 322 a. Chr. petreceri.
[Caion.]
Lampa, un aparat pentru luminarea chiliilor,
Lamiarii, (zool.) insecte apartinatoare familiei stradelor precum ci a altor bonn i localitati,
Cerambycidelor (v. ac.).
aparat in care o materie lichida arde on flacarti
Lam'', Mohamed ben Osman, Ali gl Nalcklisch,

luminatoare. L. cele mai vechi siint cele ca

mento ramificate i indoite ca nisce carlige (Cram-

rental electric intra in lampa prin nisce ace

san sirme mute de platina ferutninate sau topite in pareti.
Lampa de mine, o lampa cu oleu, a citrei
flacara se ridica inteun hornulet de tesitura

renumit poet turc, sub domnia Sultanului So- oleu. Aceste la inceput eran foarte simple, luliman II cel Mare; &Ai in Brussa, t 1581. Mai minau ran i respandiau fum 5i f nningine ; abia
begat in imagini si ornamente de stil decal in pe la 1550 s'an aflat lampe cn oleu mai practice.
idei originale. Imita pe poetii mistici persani, din Dela 1850 au inceput a se generalise lampele
cari a tradus multe poesii. Pfizmaior a tradus cu petroleu, cari dau lumina mai intensiva si
multe poesii din L. sub titlul Verherrlichung der nu dun& Numirea de lampa a trecut si la apaStadt Brussac, Viena, 1839.
ratele ce lumineaza cu electricitate, desi in ele
Laminaria Lainx., (botan.) gen de Alge brune, na este lichid. (v. iluminaren locuintelor.)
familia Larnioariaceelor, cu veo 30 specii ce
Lampa de incandescentd, lamp electrici, ce
traiesc mai ales in mari: nordul Oc. Pacific, consista din o dent' de sticla golitii de aer, in
nordul si coastele Oc. Atlantic, coastele Manecei. launtrul careia lumineaza o spirala subtire de
Traiesc fixate pe stanci prin ajutorul unor fila- carbune, infierbintat prin curent electric. Cupoane). Ajung in total lungimi pand. la 4-5 m.
Fandcli contin iod i mania se folosesc spre a
scoate aceste substante; se mai folosesc 5i ca
furagiu i ingrasaMint. L. saccharina Lamx., se
folosesce ca aliment de Chinezi si Japonezi; L.

de sirma de fier. L. d. m. se numesce i lampd

www.dacoromanica.ro

Lampodarii

49

Una de alit

de sigurantd, coi scutesce in contra explosiu- mai multe sute de luminiri, iar L. incandescente

nilor gazului detuntitor (metanul) din mine, mai cele ordinare, de tipul descris mai sus, dau o laales din minele de carbuni. Anume flacitra nu mina' de intensitate mai mica dead o sut de lupoate iest din hornulet, si nu poste aprinde gazul minari de obiceiu de 6, 10, 16, 20 si 32 lumintiri.
detunator din mini. Ce e drept, gazul detundtor
Lampodarii, oficiali bisericesci, cari se in-

patrunde in lduntrul lampei si arde, cel din grijau de tinerea in curatenie i ritlIcluialti a
afara Ina nu se poste infierbnta inteattlta, candelelor si a luminiirilor numite ,lampodars

That si se aprindi, deoarece hornuletul opresce adecii policandro de cele mari, intocmite pentra

mai multe lumini sau candele, si earl adman

Lampa sufldtorilor de Meld, lampa de spirt de boltitura bisericei. (Cf. Dr. G. Iamb, Die
sau de gaz de luminat, a cdrei temperatura se Kunst im Dienste der Kirchec).
ridica prin curentul de aer suflat sau introdus
Lampreta de riu, (Petromyzon fluviatilis), un
caldura.

in ea. Curentul de aer se poate produce sau pesce din ordinul cyclostomilor, e de forma unui
prin o teve strimtd, in care suflain cu gura, tipar. n'are solzi, nici aripioare pectorale i ventrale. De coleare venlie-bruni pe spate, 01sau, si mai bine, cu nisce foi.
Lampele de oxigen, stint proprie lampe de binie-surd sau argintie pe de laturi, alb pe burta.

hidrogen, in flacara cruia se introduce un cu- Gura e rotundrt, langa cap are 7 gauri ce-i serrent de oxigen. L. d. o. di o lumina foarte pu- vese la respiratiune (branchii). Ochii au irisul
ternicit, mai ales daca in flacara se pune var, galbin-ptat. Lungimea 30-50 cm. Traiesce prin
caci varul devine incandescent si lumineaza si el. riurile Europei, Americei si Japoniei. Toamna
Lampi electrice, aparate intrebuintate pentru intrti din mftri in riuri, iar primavara, in Aprilie
a ilumina prin electricitate farurile, stradele ora- si Maiu, I5i depune male i piere dupa aceasta.
selor, etc. Exista L. cu arc valtaic si L. incan- Carnea e gustoasa.
descente. Cele dintitiu se impart la rfindul lor
Lampyris, insect, v. Licuriciu.
in L. cu carbuni mobile sau cu regulator si L.
Limurire, (silvic.) munire cumulativa pentru
acele taieturi, can urmeaza dupa taietura incu carbuni tixe sau luminari electrice :
L. cu cdrbuni mobile. Cand producem areal semntetoare cu scopul de a elibera suorescenta
electric intro douii contni de crtrbuni, aceste se de sub umbra copacilor. L. se face de reguli
useaza si spatial dintre virfurile lor se miresce, In mai multe randuri si se poate aplica numai
si lumina s'ar stinge, daca, prin ajutorul unor dupa ce masivul rarit prin taietura insem5nregulatoare, conurile de carbuni n'ar fi mentinute tetoare a produs destull ai bun semntit, si
la aceeasi indepartare, mentinnd au o intensitate dupa ce s'a desvoltat binisor sucrescenta.

Lana, Oral des cu care este acoperit trupul

aproap constanta lumina produsti intre ele.
L. cu arbuni fixe. Jablochkoff a ima.ginat mai multor animate sugtoare. Sub L. se inte-

o alta dispositiune, pentru ca lumina arcului

electric sa remina aproape constanta. El ia
doue cilindre de carbune, asezato paralel unul
tanga altul si separate intre dinsele prin o pa-

lege insd mai cu sama Oral de oaie din care

se prepara prin anumite proceduri stofele de

ling, precum : postavul, flanele 5i alte testuri.

Calitatea litnei se deosebesce in general dupit

tina de ipsos, care e ru conduckor de electrici- grosimea 5i lungimea firului, precum si dup
tate i e fusibil la temperaturi ridicate. La partea luciul, elasticitatea i nervul ei. Modul de viata,
superioara cilindrele sfint reunite intre dinsele rassa i tratarea animalelor influinteaza asupra
pnn o placa de grafit. Daca punem cilindrele calitatii lanai. Astfel intre soiurile europene
la partea lor inferioari, in comunicatiune cu celeazd L. sp aniold dela oatz,111erino. Mai este
polurile unei masini de inductiune puternica, L. germand, L. englezti, franceza, italian si L.

curentul electric trece prin placa de grafit, o austro-u;garri asa numita: beirsand, stogoask
topesce, i arm' se produce intre virfurile ci- tigae si turcand. L. vine in comerciu de relindrelor de carbuni. Caldura arcului fiind foarte
mare ipsosul se topesce si se volatiliseaza astfel,
incite pe dud carbunii se useaza, in acelaa timp
dispare si ipsosul dintre dInii. Consumandu-se
carbunii intocmai ca o luminare ordinarti, i-s'a
dat nume de luminare electrica.
L. incandescente. L. in cari curentul trece
prin un corp putin conductor, care inctildindu-se

devine incandescent ai respandesce lumina in

jurul got. Astfel de L. se compun de obiceiti
dinteun fir subtire de
intors in forma
de spirald, si inchis intfun
g1ob de :Aida, din
carbune'
care s'a scos aerul. L. cu incandescente, desi

relativ cu puterea lor luminatoare sfint malt

mai scumpe decitt acele cu arc voltaic, totusi
fiind de o intensitate luminoasa malt mai mica
vin intrebuintate foarte mult pentru iluminatui
interior al locuintelor ai al stabilimentelor industnale i publice, i chiar in exterior pe stradele
secundare ale oraselor, si in punctele undo nu
e nevoie de a se instala focare luminoase foarte
intense, cari in acelas timp silnt i scumpe. L.
Cu aro voltaje daa o lumina de o intensitate de

gula asa cum este tunsa de pe oaie in !dui

intregi, in cari se afla iucvlite latele tunse,
de pe cap, de pe picioare si de pe coada.
Dupa modal de obtinere deosebim lfina de o

tunsoare, clack' oaia se tunde nurnai 1ji Junio, si

de dou tunsori, daca provine sau dela tunsoarea de primavara (L. de iarnd), sau dela tun-

soarea de toamna (L. de vard). Mitele, adecd

lit'na de oi tinere (crIrlani), este fina, dar firele
stint fard nerv. L. dela oile taiate pentru carne,
smuitura, adeck lana smuLsit de pe piele, este
de mai patina valoare.
Ldnarie. Toate stofele tesute din bn, precum

magasinul in care se 'And.

Lana de aur, ordinul, (Toison d'or), ordin

cavaleresc instituit in 1429 la Bruges de cat%

Filip ce! Bun, duce de Bourgogne, in onoarea
amantei sale Maria de Crumbrugge, al carei p5r
era auriu ropeaf. La inceput ord. era- compus
din 24 cavaleri, al ciror numiir se ridicti la 50;

mare maiestru era ducele de Burgundia. La

stingerea casei de Burgundia, ea trecu la casa de

Austria. Carol V o transinise regilor Spaniei.

4

Eaciolopedia roman& Vol. Ill.

www.dacoromanica.ro

50

Lna philosophici

Mai thrtliu Spania si imprtratul Germaniei

Landor.

statrt ca era suficient de a da lances numai la

disputara onoarea de mare mdiestru, $i de atunci, oamenii din 'Tindal

Lanclers, (franc) (pronuntd lansie), lancen,

ordinul e conferit de o potrivd de regii Spaniei
si de impratul Austriei, avgnd fiecare eke 20 de nume dat unei varietati de oadril (v. ac.) dansat
membri-cavaleri ai ordinului. Insemnele sfint o de obiceiu. de 4 prechi. Fignrile 1, 3 si 4 stint

ling de aur atirnatli de un laut la gal de aur, in nAsura 6/8, 2 si 5 in 6/4.

Lanai% (magh. Leintkerk, germ. Langencompas din ornamente, litera B (Bourgogne) si

[O. L.]
pietri din oari ies scdntei.
Lana philosophicii, oxid de zinc. obtinut prin
arderea zincului metal in aer liber. Din causa
asemlindrii ea lna i-s'a (lis de cei vechi astfel.

Lanark, (Clydesdale), comitat in sudul ScoPei,

2302 kini. cu 1.045,787 loc. (1891); pgrnntul

e begat in crtrbune, plumb si fier, deci are si
industrie insemnatil (Cu centrul in Glasgow);
Capitala L., ling./ riul Clyde, are 5537 loc.
Linirita san BumbItcarifa, numiri populare

dorf), com, mare in Trs., cott. Sibiiu, 1613 loo.

(1891) Romni gr.-or.; scoald cu patru invtdtori. Insemnatd ecnnomie de &Imp pi viticultura.
Varza dela L. se bucurd de mare trecere.

Landau, Marcu, literat, n. 21 Nov. 1837 in

Brody (Galia), stabilit 1869 in Viena. A Boris
despre isvoarele Decameronuluic si autoral ace-

stuia, despre literatura ital. la curtea vieneza,

istoria lui Carol VI ca rege al Spaniei, etc.

Landau, trsurd mare pe arcuri, cu patru reate;
si indoi.
ale plantei Eriophorum latifolium Hoppe. (v. ac.). coperisul la mijloo se poste deschide n.
1804 in

Lander, Richard, caltitor afric.,

Lanat, lanuginos, (botan.) acoperit Cu peri Cornwall;
1825 trece in Africa si in expedilungi, subtiri $i naoi la pipait, cum slint s. e. tiunea
cdpitanului Clapperton cerceteazd partile
frunzele de Stachys germanica, etc.
de jos ale riului Niger pi strabate pan& la Sokoto.
Lancashire, comitat la nord-vestul Engliterei, Dupg moartea lui Clapperton, din insfircinarea
4889 km'. cu 3.926,798 loc. (1891); grandioase guvernului Angliei, cerceteaz1 mai intensiv riul
mine de arbuni (se scot 20 milioane tone pe Niger si constar, c acesta se varsa pe mai
no), de aceea s'a desvoltat aci insemnata in- multe guri in golful Benin. In 1832 din non
dustrie de bumbac, lttn, ma.sine, fierrii, etc. Ca- pleacd spre a scruta mai departe Hui Niger,
pitala Lancaster.
lima e ataoat de indigeni 5i rnit g,rav, in urma
Lancaster, capitala comitatului englez Lan- crei rniri t 1834. In ceroetarile sale a fost
cashire, Valet Lune si canalal L. (165 km. lung), insotit de fratele seu John (n. 1807).
cu 31,038 loc. (1891); fabrici de bumbac si maLandes, (franc) stepe, p&suni, ea deosebire
tasit; port ai comerciu maritim. L. e totodatg termurul francez al Golfului Viscaya dintre Gioapitala ducatului L., care in evul mediu a fost ronde si Pirinei. Departamentul L. are suprafatti
dat ca feud unei linii mai tinere a familiei Plan- de 9321 km'. ei 297,842 loc. (1891); 3 arontagenet, care ocupase tronul terii intro anii dismente ; capitals Mont-de-Afarsan.
1399-1461 si al carei representant 5i scum Landgraf (cornea provincicais), titlul princiare sedere si vot in cabinet.
eran egali
pilor in imperiul german vechiu.
Lancaster, titlu de conli i duci in Anglia, in rang cu ducii.
purtat de unele rannui ale familiei dommtoare
Landelphia Beauv., (botan.) gen. de Apocynee
Plantagenet. Trei dintre L. au fost 5i regi (v. au vr'o 11 specii din Africa tropicalii si australd,
Henric).
Madagascar, cele mai multe arbusti cataratori
Lance, arma de atao, intrebuintatii de po- sau liana ce produc cauchic (v. ac.); asa este L.
poarele antice, compusit din un flor ascutit fucat Heudelotii A. DC., L. florida Benth., L. owala caprAul unei lungi coade de lema. Cu per- riensis Beauv., L. lcirkii Dyer, s. a. [S. 8t R.]
fectionarea armelor, L. nu se mai intrebuinteazd

Landoni Charles Paul, pictor si critic francez,

cleat de oavalerie; capiitul de jos al L. este n. 1760 in Nonant, t 1826. Post elev al lui
virit inteun toc fixat la scara cdrretului, iar Regnault, mare premiu de Roma. L. e consi-

la inallimea miinei se dig o curea.

derat ca un pictor mediocra, ale carui tablouri
Lance, lancetIt, cutit in formrt de sulitd. on stInt reci, lipsite de desemn, desi avnd un cocare operezi prin intepare si Were, sau vaccinezi. lorit fraged. Intro lucrarile lui picturale de elLancelot dela Lac, erou mitic germ., unul petenie se citeaz.: Lectiune materngi Vmerea
din eroii ciclului breton de traditiuni despre $i Amore, Paul si Virginiat. Intre scrierile lui:

regale Artus 5i masa rotunda, si subiectul a done' Viata 5i operele pictorilor color mai celebri din
romane, unul provensal si altul francez din toste scoalelet, etc.
Landor, "Walter Savage, scriitor engl., n. 1775.
sed. XIII, tradus si in alte limbi. Se numesce

dela Lao dupd clina Viviana, numitg doamna

Lacului, care 1-a crescut duprt ce remase orfan
de tatal un, regele Ban, si 1-a ajutat in aventurile lui.

El pi-a facut studiile la univ. din Oxford, undo

student fiind a publicat un mic volrun de poesii
1795. L. a plecat in Francia, apoi in 1816 a
trecut definitiv n Florenta, uncle s'a ooupat ca

Lanceolat, (botan.) in forma fierului de lance, scrierile sale: Imaginary conversations of literary
adeca lung eliptic, oblong, on lungimea mult mai men and statesman (1824, 2 vol.). Aceastit scriere

mare ca latimea, ori cel putin de dour, ori mai

maro; s. e. franzele de Salcie.
Weer', trupe de cavalerie armate cu Vinci;
ei apar mai intin in Germania si Austria in
secl. XVIII, iar in Francia in sed. XIX. Dupg

confine multe idei frumoase 5i adnci, pe lingi

o multime de paradoxe Qi bizardrii. L. a mai

scris de altd parte poesii: Gebire 1798, Count
Julian, o tragedie scrisd in 1812; Pericles and
Aspasia (1836, 2 vol.); Examiner, in latinesce
resboiul din 1870-71, Francezii viicAnd ca trupele si colectia lui de poesii: The last fruit of an
de lancen nu le aduc serviciile la cari se asteptati, old tree (1854); Heroic idylls and poems (1863).
suprimara aceasta arm, mai tfircliu insi se con- Toate operele lui L. s'au publicat sub titlul:

www.dacoromanica.ro

Landsknecht

51

Lanskenet.

W. S. Landor's works and life, (8 vol. Londra bate oatirile rusesti, inaintnd ping la Zagos.
1876). L. a murit 17 Sept. 1864 in Florenta. Aici Ruaii primind ajutor, L. a fost batut, prins
Landsknecht, soldati pedestrii, cari serviau pe pe teritoriu austriao ai internat in Tarnow, apoi
plata ai se recrutau numai din terile germane. In Iosefstadt. Elvetia reclamindu-1 ca sudit al
Imp6ratul kfaximilian I a fost cel dintftiu, care ei, a fost eliberat dupit doi ani de robie, a trait
cu scop de a infrange influenta nobilimei, a apoi in Elvetia i Constantinopole.
format mai multe regimente de L. Inarmarea Ungoare, nume popular pentru Febra Weida
lor era analoga ea a Sviterilor, cu sulite lungi (v. a,c.).
cu spade mari, iar mai trcliu si en arme de
Langrand-Dumonceau, Andreiu, conte papal,
foe. L. cari aveau un bun renume in sed. XV n. 1826; dela 1852 a inflintat pentru cristianiping XVI ai lau shied mai ttuliu, prin lipsa sarea capitaluluie 24 banci in Belgia ai strainde disciplina, excese, etc.
tate, la cari a pierdut prin speculatiuni sume
[Herbay.]

Lane, butelia lui L., electrometru, ce ser- enorme. Fugit in America a fost condamnat

vesce pentru msurarea lungimei scnteilor elec- 1879 in eonttunaciam la 15 ani robie.
trice i pentru determinarea gradalui de incarLangsdorffla Mart., (botan.) gen de Balano-

catura cu electricitate. L nu e altceva dect o

Butelie a lui Leiden (v. ac.), ale carei armaturi
stint puse In legaturri en nisce globule; distanta
acestora se poste schimba dupa plac.
Lanfrey, Pierre, istorio fre., n. 1828, t 1877.
In parlament era aderent al lui Thiers, 1875
ales pe viats In senat. Sor. principale: Histoire

de Napoleon It (5 vol. 1867-75) ill care pe

basa documentelor restoarni legends napoleonida introdusa in istorie de Thiers. Op. complete

i-au aparut in 1879 sequs.

phoree (v. ac.) cu. 2 specii din America tropicats: L. hypogaea Mart. (in Meric) ai L. Moritziana Klotzseh et Karst. (in Grenada noua).
Traiesc parasite pe raddeini de Palmieri si
Prima specie, fiind foarte avuta in mail, se folosesce in Columbia la facerea tortelor si a luminarilor ; indigenii din Brasilia folosesc snout proas*
al radacinilor ei ca afrodisiac.
[S. St. R.]
Languedoc, fost provincie In sudul Franeiei,
nurnita dupa dialectal francez dela sud ; capitala
Toulouse ; 46,314 km'. cuprindnd actualele opt
departamente: Garonne super., Tarn, Aude, H-

Lang, 1) L. Wilhelm, literat germ., n. 16 Iulie

1832 in Tuttlingen. Colaborator la Miinchener rault, Gard, Ardche, Lozre ai Loire super.
Allgemeine Zeitunge, apoi (dela 1860) redactor
Canalul Languedoc (Canalul du Midi), canal
la 2Schwabischer Merkur( in Stuttgart. Versat in sudul Franciei, ce leaga Garonne cm Medicunosciitor al literaturii italiene. 2) L., Ludovic, terana, 242 km. lung.
prof. univ., n. 13 Oct. 1849 in Budapesta. ReLangunte, (ital., fre. Languissant)2 languros

inters dela studii (Berlin ai Paris) a fost pu- san [Sneed; L. termin intrebuintat in musica,

blicist (1880 red. la Ellen6r, 1882 la Nemzet4), pentru o expresiune ai interpretare duioasft.
apoi (1883) prof. de statistica la univ. din BudaLangusta, rae de mare, v. Salinnrus.
pesta. 1890 secretar de stat In ministerial de
Lanifer, ce poarta Ulna.
finante, 1893 reintors la catedra. 1896 viceLanildae, (zoo!.) gen de pasen, apartm5tor

president al camerei pang. la 1898, cnd im- ord. Paserelelor, ea ca. 250 specii. Mara de
preunS en Szilgyi si-a dat dimisa. Ser.: Sta- America de sud, India vesticti 5i Seelanda nona,
tistica Ungariei (2 vol. 1884), Propunere pentru se gases pretutindea; se hranesc en insecte,
statorirea cuotei (1897), Nationalitatile in Un- aoareci ai pasen i mici. Lama de deasupra a ciogana ai Austria. Dela 1897 consilier intim. 3) cului e indirligata la virf 5i providuta cu un
L., Ambrosiu din Langenthal, medicul de curte
al lui Francis Rkczi II, pe care 1-a insotit
in pribegie. t 14 Iunie 1725 in Constantinopole.
Langavie, ornament architectonic in forma de
flori i fructe.
Lange, Friedr. Alb., filosof german pi scriitor
in sciintele economiei nationale, n. 1828, a trait
firma la 1875 ca profesor la gimnasiu pi de filo-

dinte. Mai ctmoscute stint : Lanius excubitor L.,

L. minor Gm., L. rufus Brisa., L. collurio L.

Numele poporal romfinesc pentru L. e: lupul

insectelor sau soimut.

Lannes, (pron. lann), _loan, general francez,

duce de Montebello, n. 1769 in Lectoure. A fost

vapsitor de odai; 1792 intra in armat i prin

vitejie atrage atentia lui Napoleon. Avanseaza in

la universitatile din Zitrich ai Marburg. scurt timp ping la gradul de mareaal. In lupta
Adept al fliosofiei lui Kant pe care a desvoltat-o dela Aspern avea comanda centrulni; ranit aici
intr'un fel de subiectivism, si-a expus vederile f dus la Viena, ande a murit 31 Maiu 1809.
sofie

sale in cea mai insetnnata opera a sa: Ge- Monument in Lectoure.

Lannoy, Guillebert de, ambasadorul regelui
schichte des Materialismuss apoi in ,Die Ar-

beiterfragee pi in Grundlegung der mathema- francez Carol VI tA al celui englez Henric V,

catra mai multi principi orientali. A trecut prin
tischen Psychologie.
[Pl.]
Langenscheidt, Gustav, librar si linguist, n. Moldova, pe vremea lui Alex. cel Bun (1421),

21 Oct. 1832 in Berlin, t 10 Nov. 1895. In venind din Litvania, spre Cetatea Alba, ai a
companje cu. Carol Toussaint (v. ac.) a publicat
(1856) mini de limbs franceza ai in forma de
epistole (ed. 43 in 1893) ai de limba engleza in
aceeftai forma (ed. 42 in 1893). A editat numeroase dictionare.
Langhedoc, v. Languedoc.
Langiewicz,Marian, conduatorul insurectiunii
polone din 1863; n. 5 Aug. 1827, f11 Main 1887.
1860 a luptat in legiunea lui Garibaldi. 22 Ian.
1863 se pune in fruntea insurgentilor poloni tai

pitit o mare calcare de hoti in drumul sift; pe

lnga Nistru.
Lanolina, un amestee de colesterina, de eon-

sistenta moale, aspect cremos, extras din seul

de oaie prin eter. Punctul de fusiune 138. Se
Intrebuinteaza In farmacie ea excipient.
Lansada, (frc. Lanode), nume dat sariturii
calului, and acesta se ridica i sare inainte in
forma unui arc. Lanzare, a impinge, a emite.
Lanskenet, v. Landsknecht.

www.dacoromanica.ro

4*

52

Lant electric

Lant electric
san

baterie galvanictl, lant

format din mai multe pile electrice.

Lan' de msurat este obicinuit de 10 strinjini
salt 20 m. lungime dupii msura legalit a terii,
impartit in unitati, cari sfint marcate cu verigi
de amnia. Cu lantul se msura direct distantele
mai mari dintre &di puncte pe fata pamntului.
In timpul mai nou se prefer la mesuratoarea
distantelor panglicele de otel, cari sant late ca
de 2 cm. si lungi de 10 sau 20 in. si impartite
in metri, jumetati de metri i decimetri. Ele
stint mai portative i mai exacta.

Lao-tse,

(Laokiiin, Lipeyang), un intelept

chinez, intemeietorul sectei chineze taotiste,

n. ca. 565 a. Chi. In Ta-the kingg (Legea virtutii) presinta drept scop principal al omenimii :
apropierea cat mai mult de vecinicul si cu mintea
omeneasca nepatrunsul Tat) (virtutea). Tab-the-

king e tradus si explicat in limba germaniti de

Strauss (Lipsca 1870) si Plankner (Lipsca 1870),
iar in limbs francezii de Iulien Stanislas Le livre

de la voie et de la -vertus (Paris 1842).

LApAdare, v. Abortus.
Laparotomia, deschiderea abdomenulni (panLant, mesurit de suprafata, identic cu ju- tecelui, burtei) pentru a scoate puroiu, pe cand
gifirul (v. ao.).
in Cecarotomia sit scoate Mu' din uter (maLantana L., (botan.) gen din familia Verbe- trice). Asepsia pi antisepsia riguroas de adi face
nacee ; are 40-50 specii prin America tropicala ca mai toate L. reuses.
subtropic., putine in Africa si Asia; toate La Paz, (La Paz de Ayacucho), capitala Bosiint arbusti san ierburi inalte, unele odorife- liviei (America de sud), intre muntele Illimani
rante, cu flori albe, portocalii, rosii sau multilacul Titicaca, la inltime de 3648 in. deacolore pi cu fructul o drupa. L. brasiliensie supra nivelului marii; 45,007 loo. (1892); uniLink, ce cresce in Brasilia, se folosesce aci ca versitate ; in apropiere mine de aur.
antipiretica si contra frigurilor intermitente, iar
LApHatu, loan Al., poet i scriitor roman,
alte specii ca L. Camara L., L. lilaeina Desf., n. 6 Iulie 1844 in Colun langrt Sibiiu, din printi
L. Bellowiana Link et Otto, se cultiva ca deco- terani. A studiat la gimnasiul rom.-cat. de stat din
rative, iarna in florarii, vara in aer liber.
Sibiiu panit 1868. In lipsa mijloacelor materiale
[S. St. R.]
de a-si putt!, continua studiile, L. plena la BuLanterna lui Aristotel, (zool.) un aparat ma- curesci. Rijn cateva incercari literare, mai cn
sticator cu care este inarmata gura Echinidelor. sama versuri, pe cari le publicase in Familias
v. si Laterna magica.
Albina Pinduluig pi in diarul Traiang, el atrase
Lanteta, instrument chirurgical pentru impuns In scurta vreme asupra sa atentianea mai multor
si taiat, subtire ca dour) taisuri.
barbati de distinctiune din Romania. In toamna
Lanuvium, in antichitate oras in Latiutn, Itmga 1868 L. fa trimis de soc. Transilvaniag la Paris,
Via Appia, pe la 338 a. Chr. municipiu roman; ca sa-si continue studiile, ascultand cursuri de
rennmit prin templul Iunonei Sospita.
literatura' si de filosofie. Aici rentase L. pana la
Lanza, Giovanni, min istru ital., n. 1815,t 1882. 1870, cand in arma erumperei resboitilui francez1855 minstru de instructie, 1858 de finante sub german treca la Bruxela, uncle lult la 1871 docCavour, 1864 de interne sub La Marmora, 1869 toratul in liter si filosofie, si apoi in toamna
ministra-president. Sub el s'a votat legea ga- aceluiasi an fa ales profesor de filologia olasica
rantiei (pentru papa) si s'a transpus residenta la gimnasiul clin Bra.sov, uncle remase pang la
din Firenze in Roma. 1873 demisionat.
moartea sa, 25 Martie 1878. L. isi incepit acLao, (Laua), popor in interiorul si nordul tivitatea sa literara inert fiind pe baucile hoeului
Indiei infetioare, cu deosebire in Siamul de nord din Sibiiu; unele din incercrile sale in versuri
(aci 1 mil. capete).
aparurit gnat pe la 1866 in Familia; aceste
Laodameia, (init.) V. Protesilaos.
incercari le continua el si in capitala francezl,
Laodike, In mitol. gro. fata lui Priamos, rege cari aparur tot in Familia si in diarul Traiang;

In Troia; alta L. a fost fata lui Agamemnon si desi a murit tinr a litsat dup sine un mini&
a Klytmnestrei.
insemnat de lucrari in versuri i prosrt, cele
Laodikeia, (Laodieea), oras in Frigia, langit mai multe imprasciate prin diferite foi ; putine
rIul Lykos ; aci s'au tinut sinoade la 363 si 476. numai dinteinsele sfint adunate in cele douifi
La 1402 a fost distrus.
carticele aparute la Bra.sov : una intitulata InLaokoon, un preot al dealui Apollon, care a cercad in literaturig (1874) si a doua: Asupra
sfatnit pe Troiani, sa se pazeasca de calul de situatiu.niig (1877). Cele mai multe din piesele
lemn, ce Grecii 1-an lasat in Troia (v. ac.), In versuri ale lut L. sant poesii lince, dar desi
pentru ce a fost sugrumat impreunii ca doi fii lirismul poetului nu infittiseaza acele manifestari
ai si de doi serpi monstruosi. Grupa Laokoon, puternice ale sufletului, insotite de o adanca
una dintre cele mai renumite opere ale plasticei reflexiune, ca la poetii de mai tardiu, totusi poegrecesci, literati de sculptorii Agesandros, Po- siile lui nu sant fipsite nici de sinceritatea simlydoros si Athenodoros. Desgropatit la 1506 in tirei, nici de cldura expresiunei, nici de vioiRoma; a4i in Vatican.
ciunea expunerii. Drama Tribunuls publicat

Laomedon, in mitol. grc., fiul ui llos, tata mal antaiu in Familia t Qi apoi reprodusa in

lui Priamos, rege in Troia, si al Hesionei, pe care Incercitri in literatura, este o incercare nea expus-o balaurului. In resboinl asupra Troiei success& Carticica Asupra situatiuneig da mai

L. cade ca toti flu si, afara de Podarkes. El

a avut multe turme, pe cari insusi Apollon le-a
pastorit pe muntele Ida.
Laon, oras fortificat in Francia, capitals departam. Aisne, 12,959 loc. (1891). Aci a batut
Bliicher pe Napoleon in 9 si 10 Martie 1814.
Citadela fa aruncat in aer la 1870.

multe articole de unpins social si pedagogic,

reproduse din Oriental Lating, la care L. era
unul din primii colaboratori. Ultima intreprindare literara a lui L. e Albina Carpatilors una
din cele mai bine redigiate foi beletristice in
Transilvania, intemeiata in intelegere ca editorul Visarion Roman, pe care L. o conduse din

www.dacoromanica.ro

Laprouse

Lapsus.

53

Aug. 1877 On% in Marti 1878; in aceasta foaie vr'unei probleme, deslegarea vr'unei chestinni
pnblich el patru novele istorice din treoutul po- pus% in discutiune.
[Pl.]

porului roman intitulate: Amor pi resbunare,

Lapithil, in mit. grc. un popor selbateo pe
O tragedie din qile betrane, Moartea lui Asan muntele Peneios in Thessalia. Se lima, ei L.
pi 0 dusmnie on bun sfirsit, oiteva poesii, done' se deriva dela Lapithes, un fiu al lui Apollon
schite de calatorie si altele. (Cf. A. Biirseanu, ni eft au trait In resboaie ou Centaurii. Mai tfirciiu
kan L. discurs comemorativ, in Anuarul XXXIV au fost respinsi in partea nordica a muntelui.

al gimnasiului mare public romin de rel. gr.-or.

Laplace, Pierre Simon, marquis de, matematic
astronom frc., n. 28 Martie 1749 in Beandin Brasov 1898).
Laprouse, Jean Franois, celebru navigator mont-en-Auge, depart. Calvados si f 5 Martie
fro., 1741-88; ca oficier al marinei militare a 1827 in Paris. Mai intek a fost prof. la scoala
facut mai multe campanii in contra Englezilor. militara din local sen natal, de uncle ajunse in
La 1782 guvernul francez l trimise on vasele Paris ca examinator la corpul de artilerie; days
*Boussole* si *Astrolabe* pe nrmele navigato- timp a fost ai ministra de interne. L. s'a ocupat mai
rului englez Cook; a trecut Capul Horn, se urcit cu sama cu chestiuni astronomice 5i in scrierea
apoi dealongul coastei americane; trec Oceanul sa *Trait de la mcanique celeste* (1799-1825)

In insulele Sandwich si de aci in Asia, unde

descoperi strimtoarea ce-i poart numele; se
intoarse spre sud in Oceania si in cele din
urma fii ucis de selbateci in insulele Hebride,

a cercat sa dee solutiune pe cale analitioa tuturor problemelor astronomiei mai noue. L. a

cu pirita in calcaren. Se exploateaza in Ba-

Laponia, teara locuitit de Laponi, la nordul

dovedit pentru prima data* stabilitatea depiirtarilor medii ale planetilor dala soare, variatiunea
fara sa se scie nimio despre soartea expeditiunei miscarii satelitilor lui Iupiter, perturbatiunilor
ploa la 1826 cand un navigator engl. descoperi planetilor Iupiter si Saturn. Mai celebru a deIn fundul maru, la insula Vanikoro, resturile venit insa prin descoperirea sistemului sen cosexpeditiunei.
[B.]
mogonic. Son : Trait de la mcanique celeste,
Lapidar, (lat.) de forma inscriptiunilor sapate 1799-1825; Exposition du systme du monde,
in piatra. Litere lapidare, literele unciale san 1796; Thorie analytique des probabilits, 1812.
majusculele, in cari se faceau inscriptiunile slLa-Plata, 1) oras si capitula provinciei Buenospate in piatra: Stil L., fig. stil concis.
Ayres, In America de sud, republics Argentina,
Lapidatiune, =der on pietri.
are 65,000 loc., intro cari stint multi Franoezi
Lapides cancri astaci sau Oculi cancri astaci, pi Germani.
vulgar ochii de rae, concremente varoase for2) Rio de la Plata (*dui de argint*), estuariu
mate in stomacul racilor, se intrebuintau ocli- In America midi* format din confluenta riunioara in medicina ea absorbant ai antiacid.
rilor Parana ai Uruguay, 320 km. lung, 225 km.
Lapis, piatra iadului, nitrat de argint, ce se lat; basinul 4.040,000 km.
intrebuinteaza mult la cauterisarea, arderea raLaponi, popor din semintia finn-ugria, in renelor. i la granulatiunile pi inflamatiile ochilor giunea nordici a peninsulei scandinave, cam
se intrebuinteaz din timpiiri clasice.
25,000. Se ocupa cu pescaritul pi vikatul; in
Lapis Lazuli, mineral, un sulfosilicat aluminos parte &tam viat noma* fiindu-le unica avere
de sodiu, rar oristalisat, mai in totdeuna in masse ciopoarete de cerbi-elani si reni. Teritornl loopace, de un albastru f. fru/nos, ce variaza" intros cuit de L. apartine Svecliei, Norvegiei i Rusiei.
alb de indigo si alb-verliu. E in general asociat (v. Tipuri asiatice, tom. I., pag. 287.)
dakschan pe Oxus (nord-est Afganistan), pe lacul Europei; in privinta politic% L. e impartita la

Baikal in Chili
muntii
Omni. Se intrebuin- trei teri: Lappmark cu 6848 loc. apartine Sve..
.
bquterie ca piatra de ornament. Mai diei; Finnmarken, eu 18,287 loc, e a Norvegiei,
inainte var. alb. pay. au fost intreb. ca cebare iar restul (Finnlauda de nord pi peninsula Kola)
ultramarin.
cu ca. 3400 loc. e a Rusiei.
Lapis crucifer sau chiastolit, varietate de
Lappa, (bot.) Arctium L. (v. ac.)
analusit, ale carei sectiuni transversale permit a
Laprade, Victor de, poet fro., (1812-1883),
distinga o cruce in internul cristalului.
sta cu totul sub influenta lui Latnartine. Poema
Lapis tiburtinus al Rcrmanilor e travertin, sa cea mai remarcabila se numesce *Psyche*.
un tuf calcar.
Fit ales academician in locul lui A. de Musset.
Lapis manalls, in mitol. romanI o piatra, ce s'a L. a mai publicat: *Odes et pomes*, *Nimes
conservat in templul lui Mars; ea avea forma evanghquese, *Le livre d'un Ore*, etc.
de cilindru, i preotii in timpul secetei o roLapsana L., sin. Lampsana Juss., (botan.) mic
stogoliau prin Roma, ca s vina ploaia (v. Alai- gen din fam. Compositelor, trib. Cichoriaceelor,
licium).
cuprinde vr'o 3 sau 4 specti de plante erbacee
[Atm.]
teaza

Lapis ph i I osoph icus,piatrainfelepciunii,piatra anuale on frunza alterne, cu flori galbine, dispuse

filosofald numiau cabalistii 51 alohimistii evului in mici capitule homogame liguliflore, cari la

mediu mijlocul de a preface ori ce materie in randul lor stint si ele dispuse in panicule laxe.
aur, mijlocul prin care se pot Inlittura din corp In partite noastre cresce prin tufisuri si paduri.
toate relele si prin care se poate reinoi viata. L. communius L. numitit de popor SgrabunTot asa se nutnia 5i mijlocul universal de solu- tied, Salata cnelui, Iarba de sgaibli,
tiune (menstrum universale). Cu acest inteles Iarba sgaibei.
[Z. C. P.]
expresiunea se afla chiar intrk scriere atribuitft
Lapsi, (lat) nume dat in vechime crestinilor,
lui Aristoteles: De practica lapidis philosophici. oari sub presiunea persecutiunilor prigine s'au
In inteles figurat sub *piatra intelepciunii* se lapedat de crestinism.
intelege asta4i puterea 5i agerimea spiritului de
Lapsus, (lat) eroare, cadere; Lapsus Cal ami,
a afla ou inlesnire mijlocul pentru. resolvirea v. Calatnus.

www.dacoromanica.ro

54

Ltiptiria

Lapte.

in cari inoata globule mici de unt. Proa

Liiptirla sau industrla moderna a laptelui nerale
luat o desvoltare enorm numai in timparile din porfiunea acestor materii variazi nu numai la
urma dela anii 1870 incoace dela inventarea diferite gentui de animale, ci si la animalele de
sistemei de a smantan laptele dulce prin forta a,ceeaai specie dupa timpul petrecut dela nascentrifugala, care a dat loo la o industrie din cerea ftuJui, dupti hrana i ingrijirea animacele mai grandioase i pretutindenea a posit prin- lului, dupti sanatatea lui, dupi timpul eind L.
cipiul asociafiunii in locul productiunii particu- a fost muls (seats laptele confine mai mult unt
lare si de casa, Laptariile mari cooperative sfint dealt dimineafa). Femeia di in termin mediu
adi adevarate fabrici, ca cladiri, instalafiuni tech- 1 litru ei jumetate de lapte pe di; vaca d

nice, maainerE, daraveri banesci, etc. L. mari 5-30 litri pe di timp de 150-360 dile. Vacile
bivolife castrate (carer s'au scos amndoi
societare prelucreaza dilnic futre 2-10,000 litri
de lapte, pe cari 11 transform prin forfa de ovarii) dau lapte ai 2 ani. Greutatea specifica a
laptelui variaza dela P029 pana la 1.034 (apa =
abur, apa ori cu motor de benzin in unt
branzaturi, pentru a-i da o valoare mai mare 1.000). Composifia medie a diferitelor feluri de
sub un volum mai mic, ei a spor conservarea L. este cea urmatoare: 100 parfi de L. confin:
si transportabilitatea laptelui. Prin forfa centriAO, Cassia. Album. "MA
Eittarell
fugala se alego mantilla din laptele dulce fat%
L. femeiei 87. 0.60 P25 3.90 6. 0.45
a-I lasa ea se stringa ori inticreasca, i apoi
smantanesee 'Ana la 0.250/0, pe cand la sistema

vacii

87. 3. 0.50 3.70 480 0.70

veche tot mai remanea 0.5-0.7504 de unt in

el. Din laptele astfel smantanit se produce si

bivolifei 84-- 3.50

face apt pentru comercitil mare in stare proaspiit

oaiei

un unt fin de un gust ei aroma' delicata, care

caprei

050 7. 4. 0-87

1.55 P64 6. 0.50

87.30 3. 0.50 4. 4.40 0.80
81.30 5. 1. 6.80 4.70 0.80

magarifei89.50 0.67

sarat ori nesarat. Sistemele mai des usitate la Substanfele minerale confinute in lapte stint:
smantanirea laptelui sfint: Separatorul lui de potasa, soda, calce, magnesie, oxid de fier, acid
Laval; centrifuga danez a lui Wain ei Bur- fosforic, acid sulfuric si chlor; L. de femeie

meister; centrifugado lapte a lui Lefeld si Leutsch, confine mai multa potasa, acid sulftuic 5i &tor,
1885, ei sistema mai veche a svedezului Svartz, L. de vaca mai mult calce si acid fosforio. L.

prin punerea laptelui in bal cu apti rece.

de femeie are reactiune aloalina, L. de vaca re-

Lapte, lichidul secretat de glandele mamelare acfiune amfoter (in acelas timp alcalina i acida).

ale femeii ai ale animalelor mamifere de sex L. animalelor carnivore reacfiune acida. Colostru
femeiesc dupa nascerea fatului, destinat a con- se numesce L. gros dela finele gestafiunei, Baru
stitu primal lui aliment; luat dela unele ani- in caseina, bogat in albumina ei in saruti mi-

male domestice (vaca, bivolif,a, oaie, capra)

nerale, care are o actiune purgativii; dupa facere
mulgere regulat, L. serv a't pentru hrana oame- se restabilesce composifia normal*: a L.-lui. Com-

nilor de toate etatile. Pentra copilul non-nascut

L. de femeie este singurul aliment potrivit, din
causa di confine in proporfiune justa materiile
nocesare pentru formarea corpului omenesc,

posifiunea L.-lui de femeie difere de acela de

vaca., este dar natural, ca in primele luni ale
viefei copilul nu se poate bine hran en L. de
vaca nemodificat, i-se adauga dar 1804 apa

pentru inlocuireasubstanfelor lui pierdute, pentru 2-504 lactosa (zahr de L.), Gartner mat adauga
intrefinerea funefiunilor vital e. Pentru omul adult si o mica cantitate de unt, separat cu ajutot ul
satiates L. diferitelor anitnale nu poate servi ea aparatului centrifug. Iceasta modificare este greu

aliment exclusiv, din caus ca materiile nutritive ale L.-lui stint diluate cn o cantitate proa
mare de apa, astfel ca omul adult ar trebu sa
oonsume 414 litri de lapte pe (p, cantitate pe

de executat afara de laboratorii speciale, cari

dan garanfii de operafiune corecta; afara de
aceasta caseina L.-lui femeieso coaguleaza in

presetnta acidilor stomacului, formfind fiocoane

care n'ar put al o digere, sa o utiliseze complet ; subfiri, cari se disolva lesne, deoarece caseina
pe langa alte mfincari i ca constituent al dife- L.-lui de vaca inchiaga in bucafi groase, cari
ritelor bucate, L. este un aliment prefios i pentru se digera anevoie. Apoi diva ieairea din glandele
omul adult, si popoarele civihsate cari produc mamelare L. se descompune lesne daca nu este
ei consuma cantitati mari de L., ca Svedezii, bine conservat, de aceea trebue sa recurgem
Olandezii, parte din Germani, prosper& Este re- primele luni ale viofei copilului la nuttirea lui
gretabil, ca in Romania producfiunea ei con- artificiala Cu L. de vaca numai in casul extrem,

sumul de L. stint alabe, ca feranul ca si pro- dud mama copilului so afl in imposibilitatea
prietarul mare concentreaza toata activitatea in absoluta a allipta aingura copilul i cand n'are
cultura cerealelor i neglijeaza crescerea vitelor, mijloace a-i procura o doica. Femeia este daproducerea de carne, de lapte ai de derivatele toare sa-ai allpteze singura copilul 5i numai
laptelui, ca,' vaca feranului da pufin lapte, din unele boale o pot sent de implinirea acestei
causa c nu este ingrijita, eft nu este finuta datorii. Mortalitatea copfilor proprii ai doicelor
curat, nu este bine adapostit ei su de ajuns este excesiv de mare din causa nutrirei lor
hranit. Prin satele romfine este proa mic nu- irationale.
marul vaoilor ou lapte cari ar put da hrana Deoarece la alaptarea natural L. intra direct
copilot% mai ales color de curind infarcafi,
nemodificat din sfircul fife], in gura sugarului,
tocmai nutrirea copiilor mici cu alte alimente la nutrirea artificiala, in lungul drum ce face
in loo de L. este causa deselor gastro-enterite dela fifele vacei sau ale bivolifei pan la buzele
mortale. L. este un lichid alb sau alb-galbuiu, copilului, L. are multe ocasiuni a se descompune
cu gust dulceag, cn miros caracteristic, o emu).- ei a se infecta. Dela ujerul necurafit al vacei,
siune a untului, o solufiune apoasti de albumina, dela manile nespalate ale persoanei care o mulge,
casein, lactostl (zahar de lapte) ei de santri mi- dela vasele ren intrefinute in cari se culege

www.dacoromanica.ro

Lapte.

05

se transparta L., din atmosfera murdarit a lo- la 65-70 C, punand vasul cu lapte inteun
calelor in cari se pastreaza, din spa infecta cu alt vas mai mare umplut cu apit fierbinte, smut('
caro se falsifica L., intra intrinsul diferiti micro- inctikjire ajunge pentru casurile ordinare, prin
organismi oari provoaci fermentarea lui si for- ea sit omoare bacteriile Tuberculosei, Febrei timarea de corpuri noui, in parte de natura toxid, fide, Cholerei, ale supuratiunei, nu in ai
cari n'au existat in L. curat, corpnri capabile sporii bacteriilor. Unii igienisti mai exigen ti rea produce intoxicatiunea organismului fraged al comanda sterilisarea L.-lui proaspiit prin localmicului copil, diferiti germi patogeni, capabili direa in timp de o oari Cu ajutoral de vapori
a provoca boale infectioase. Chiar in L. carat fierbinti, dup. Hueppe i Soxhlet la 100 C, dap&
si bine conservat se observa dupa un titnp oare- Pasteur la 1200 C. La incalilirea pan. la 1200 C
care prefaceri spontanee, caseina se separa dela se modifica gustul si aspectul L-lui 5i unii spori
celelalte constituante pi apoi se pot deosebi trei resista chiar la aceasta temperatura; este dar

straturi: deasupra smantana (crema), care cu- necesar s ingrijim ca L. sa provina dela aniprinde cea mai mare parte a untului din L.; la male salt 'goose.

inij loo serul L.-lui, bogat in lactosti si in saruri

L. se falsifica: rain scoaterea smantftnei 5i vraminerale ; la fund ces mai mate parte a caseinei darea L. lipsit de unt drept L. complet; prin
L-lui. Dintre bacterii, cari dupa intrarea lor adaugire de al* rain amandousli manipulath de
accidentala in L. produc stricarea lui, este cel odata (sustragerea de smantana i adaugirea de
mai comun bacilul acidului lactic care transforma ap); prin amestecarea cu Mina ori cu scrobeala
lactosa in acid lactic, si daces fermentatiunea a L. decremat sau diluat cu apa; prin adugirea
inainteadt se nasce 0 acid acetic si alcool. Mud de materii cnservatrice cari oprese fermentarea
cantitatea acidului lactic a ajuns la 20/0 L. coa- ai prin taxman coagularea L., ca Soda, Bicarguleaza. L. inchiaga i dupa adaugire de ori boast de Soda. Acid boric, Acid salicilic, Acid
care alt acid, de alcool xi de chiag, stomac de benzoic, Formalina (Aldeida formica). La examiel sau de vitel uscat, de care se serva ciobanii minarea L. se cerceteazil mai antiiiu aspectul,
la prepararea casului ; cu 1 gram chiag se pot coloarea, consistenta, odoarea, g-ustul si cu Lactocoagula 30 litri de L. Chimistul francez Du.- densimetrul greutatea lui specifica. L. de vaca

claw( a gasit in L. rlia conservat, mai ales in natural are greutate specifica de 1.02g-1.034,
acela tinut in localuri calde, mai multe alte L. de bivolita de 1.032; dup adaugire de ap
fermente aerobii (cari traiesc numai in presenta greutatea specifica a L. scade; dupa scoaterea
aerului) dintre Cali cele mai importante stint: smantanei greutatea lui specifier' cresce ; iar in
Tyrothrix tenths, T. filifortnis, T. geniculatus, casul cand L. a fost falsificat deodata prin deT. distortus, T. turgidus, T. scaber, T. virgula, partarea smantauei si prin adaugirea de apa,
cari modifica calitatile albuminei 5i caseinei din
L., si mai multe specii de Tyrothrice anaerobii
(cari traiesc faret aer) in L. care incepe a putreqi. Acesti mioroorganismi. produc in L. substante toxice, cari explica varsaturile 5i diareele
cholefiforme, observate mai ales in timpul verei
la copii mioi hraniti cu L. rem. conservat. Diferite boale ale animalelor cari ne dan L. ii pot
comunica calitali vatematoare, mai ales daca
boala s'a localisat in uger ; in general insa aceste
calitati sfint moderate prin fierberea prelungit
a L.-lui. Boalele cari in aceasti privint ne intereseaza stint: Febra aftoasa (durerea de gur
si de unghii), Dalacul (Pustula maligna, Carbane), Turbarea, Cancerul, Febrea puerperala ai
alte Septicemii, Tuberculosa. Se impune dar pe
de o parte controlul sanitar (veterinar) eficace
al grajdurilor, al producetorilor si comerciantilor
de L., priveghierea procedarei la mulgere (spalarea metodica a ugeralui, a mfinilor, a vaselor,
filtrarea L.-lui prin ptinza curat, culegerea lui

in vase curate, in local carat 5i recoros), iar

greutatea lui specifica poste fi aceea a L. normal.

Singura examinare ca Lactodensimetrul este dar

suficientet numai in casal negativ, cand resultatul nu corespande cu densitatea L. normal,

lar in casal and densitatea este normala tram
sa completara exainenul prin determinarea chimica a cantitatii de unt, sa constatra prin reactive chimice presenta diferitelor substante con-

servatrice. In Regatul Roman este pried atat

vanclarea de L. smantanit (L. din care s'a scos
smfintana) precum si adaugirea de materii conservatrice i antiseptice chiar in cantitate minima. L. constitue un bun aliment sub diferite
forme: ca L. dulce, smantina dulce, smantana
acra, L. acru, L. covasit, iaurt, L. batut, Kefir
(L. acrit prin adaugirea unui ferment de acid
lactic special, baccil caucasic), asemenea no dan
derivatele L.-lui : unta!, branza, urda, casal dulce,

cascavalul alimente pretioase. Send de L., lichidul bogat in lactosa (zahar) 0 in sarurile
minerale ale L.-lai se intrebranteazit la gatirea
unor mancari si pentru ingrasarea unor bolnavi
slabi. Conservarea L.-ui este dificila, din causa
ca confine o cantitate mare de apii si ea la evaporarea ei inchea.ga parte din oasein 5i alba-

pe de alta trebue sa se recomande consumatorilor fierberea L.-lui, sa se opreasca pe cat e

posibil mancarea de L. crud. L. a fost acusat
ca serva drept media pentru transmiterea unor mina, formand pe suprafata fierturei o pielita care
boale infectioase, ea dac intr'o casa a aparat se departeaza pentru ca sa mi opreasca evapoScarlatina, Pojar, Variola, Febra tifoidii, Dif- rares ulterioara, In unele conserve de L. aceasta
teria,

Cholera, L. care vine din aceea casa, pierdere este indreptat prin achlugire de albu,s de

transpoart boala in casele consurnatorilor; in otie. L. elvetian condensat mai contine 80/0 zahar
asemenea casuri saa laptaral insusi constitue cristalisat. Niei una din conservele de L. nn cuvehieulul de transmitere, sau vasele de L. au prinde toate constituantele L -lui in aceeaai profost spalate cu apa murdara care continea germii portiane ea in L. normal. L. se poste pastra
boalelor in cheshune.
nestricat mai multe tittle la temperatura scattuta
Pentru distrugerea microorganismilor din L., de cel putin 70 C., mai ales daca a fost Bert.

inoaltlim L. proaspat timp de o jumetate cara Incercarile !acute cu inghetarea L-lui

www.dacoromanica.ro

i cu

56

Lapte de magnesia

Lares.

transportarea lui in bastimente si vagoane friLelpuful ronaneac, comuna mare, cott. Solnocgorifere n'au dat pan acum resaltate practice. Dobaca, 2708 loc. Romani in majoritate i Magh.,
In multe orase mari exista stabilimente spe- cu turnatorie de fier.
ciale, conduse de oameni inzestrati Cu canesLltpus, protopopiat gr.-cat., apartintor dieointele necesaria, afiate sub controlul scrupulos cesei Gherlei. Se compune din 12 parochii
al administratiunii sanitare, cari pun in comerciu Maya fui, ca 10,696 de oredinciosi.

in vase inchise errnetio &finite feluri de L.

Lfipu9ata, com. rur. in Rom.. j. Vialcea, cama anti puritate este garantat, care provine pus din 4 cat. au 1853 loo. (Diet. geogr. 1893),
numai dela animate sanatoase ai care a fost cari se ocupa cu agricultura ai prsirea vitelor ;
mula i umplut in vase ca toate precautiunile se cultiva i gandacii de matasa; com. are 4 bide asepsie; ele vnd pe langa L. natural, L. ste- serioi i o awe&
rilisat, imitatiune L.-lui de femee preparat dupti, Lipmma, 1) L. sau Lopufna, afluent al Pruindicatiunea lui Gaertner, puse si in sticlute tulai i vechia tinut in Basarabia. Riul L. curge
mici de cite 150 grame, pentruca prin destu- in judetul Blfi, pomada un brat eu nurnele Mina.
parea repetata a unui vas mare pi prin trans- Tot in acelaa judet se mai aria si un sat cu nufusiunea L.-lui in stiolute mici s nu i-se dea male Lopusna, care are preste 2000 loc. Romani.
ocasiune a-se infecta prin germ ii cari inoata in
2) Lltpulma sau Lopufna, sat in Bucovina,
atmosfera. Acele stabilimente se serveso la fa- renumit ea loe de scalde reci si de recreatiune ;
bricarea L.-lui lui Gaertner de aparate centri- atenenta la parochia Berhomet pe Sirete, rnoaie
fuge pentru separarea untului ; trebue sa se in- boiereasca in cap. si j. Vijnitii, are 1090 loc.
terlica ca residuele scoase din aparat, bogate (835 ort.-or., 136 rom.-cat., 119 mes.), o 4coali

in microorganismi, s nu fie intrebuintate pentru primara, statiune de cale ferata.

hrana animalelor, spre a nu se da ocasiune la Llpuimeanu, Alexandru, domnul Moldovei, v.
infectiuni nuoi mai ales de natura tuberculos. Alexandria, IV. 7), tom. I., p. 101 b.
Dintre surogatele de L. cal mai tespandit este
Lipulimic, 1) L. com. mica in Banat, cott.
faina Nestle, pulvere groasi preparat din pas- Caras-Severin,
1986 loc. (1891) Romani ; hotar

meti muiati in L. carat ; stomacul copiilor

jug. e,at. 2) L. com. mica in acela..s comitat,

aria nu produce ferrnentul diastatic necesar 9589
276 loc. Romani ; hotar 2233 jug. cat 3) L. (ung.

pentru digerarea alimentelor amilacee, de aceea

com. mica in Trs., cott. Hunedoara,
faina Nestle nu se poste da copiilor in primele Lapuanyak),
557 loc. Romani; hotar 1617 jug. cat.
5-6 luni ale vietei.
Lipuricel, com. mica in Ung., cott. Caras(Lit.: I. Felix, Crescerea igienica a copiilor,
instructii populare pentru mame. Bucuresci, Im- Severin, 739 loc. Romani, helar 3012 jug. cat.
Lar, (Hylobates Lar, Simialongimana), numit
primeria statului 1882; Regulamentul asupra prigibon ca mini albe, o maimut din genul
vegherei sanitare a alimentelor si beuturilor.
Bucuresci, Iuaprimeria statului 1895; Instructii Jibonilor (hylobates), faro.. Catarrhinelor, ord.
pentm controlul i examinarea laptelui din co- Pithecilor. Are prul negru sau galbinia, inalt
mercia. Bucuresci, Imprimeria statului 1897; de vr'o 90 cm. Traiesce in peninsula malaica
Tenasserim.
S. Stoica, Dietetics poporala. Brasov, 1897; P.
Lara, (Larunda), o Ileitate veche latin,deitate
I. Oceanu, Ovariotomia la iapa, vaca, bivolit,
scroafa M calea. Bucuresci, 1899; A. Poltzer, a pamntului, mortii ai a tacerii. Dupa un mit
Analisa alimentelor i beuturilor. Bucur., 1900; mai nou, L. a fost o nimf, care a descoperit
Ecaterina Arbore-Ralli, Mama ai copilul. Baca- Iunonii tainele lui Iupiter cu (lino Iuturna, pentru.
resci, 1900; D. Buzenchi, Priviri orifice asupra care Itapiter i-a rapit graiul, iar Mercurius a dus-o
la Manii din lumea de jos, ins a iubit-o ai ea
agriculturei i prsilei vitelor. Iasi, 1900.)

i-a niscut pe Lar (Lares).

[Mm.]
[L Felix.]
La recherche de la paternit est interdite, (/re)
Lapte de magnesia, solutie zaharoasg, amesteo regula de drept civil si de ordine publica, recata au magnesia carbonic/.
Laptele cneiui i lapt ele eucului, numiri popu- gulii care exista si in cod. civ. roman, la art. 307.

lare ale mai multor specii de Euphorbia L., si Astfel, un copil n'are voie s dovedeascl cine
mai au sama ale speciilor : Euphorbia helioscopia e tatal km, dad+, mama sa 1-a nscut in timpul
pe Ana nu era casatorita. Totuai, la cas de raL. si Euphorbia plathyphylos L.
Lapte virginal, un cosmetic pentru pieta, comps pire a mamei, dud epoca rapirei va corespunde
din Unctura alcoolica de resina de Benzoe amestecata Cu
numele vulgar al plantad alimentare
Lactuca sativa L. (v. ac.).
Lfiptucu oaiel, numirea popular a plantei Telekia speciosa Bmgt. (v. ac.).

au aceea a zamislirei copihnui, rapitorul va put

fi declarat, dup cererea partilor interesate, pa-

rinte al copilului. Aceasta declarare este insa

platonicl, cad copilul n'are nioi un drept la
mostenirea tat-alai sea natural. Cercetarea maternittifii, in schimb, e totdeuna permisa, deMunti, grupri de multi- in Ungaria, oarece : mater semper certa, pe mind fatal e
in regiunea, uncle vin in atingere comitatele semper incertus. Aceast dispositiuue e nedreapta
Marammissi Solnoc-Dobaca. Piscul cel mai inalt ai va trebui sa dispar din lege.
e Prielopul (1336 m.). Se compune din trachyt;
Larental, (Larentalia), in mit. romana o serin el se anti mine in mai multe locari.
batoare, tinut in 22 Dec. pentru Aoca Larentia,
Lttpuftul unguresc, (magh. Magyar-Lapos) co- care testa avutia sa a la,sat-o poporului roman.
muni mare in Trs., cott. Solnoc-Dobfica ; 2014 loc. In acea 4i i-s'a adus sacrificiu de moarte (poRomani ai Maghiari ; are judecatorie cero., pre- mani) in Velabrum, ande a fost mornAntul ei.
tur,
elementarii romana gr.-cat., etc. pi
Lares, (in sing. lar) adeca: /aria; la Latini
tirguri de teara vestite.
spirite metamorfosate (stramutate), considerate

www.dacoromanica.ro

1_1aringe1e ornului.
7
2

8
9

10

12

1.

2.

Laringele vOut dinainte.

1) sin hyoid. 2) Cartilagiul tiroid. 3) Cornul superior al

acestuia. 4) Aparatul ligamentar intro Osul hyoid si

Cartilagiul tiroid. 5) Ligamontul crico-tiroid media. 6) Musculul sterno-hyoid. 7) si 8) Musculul thyreo-hyoid. 9) Masada) sterno-tiroid. 10) Musculul crico-tiroid. 11) Cartilagiul cricoid. 12) Trachea.

Laringele vOut dinapoi.

Epiglotis. 2) Cornul superior si 3) inferior al Carti-

lagiului tiroid. 4) Cartilagiul cricoid. 5) Cartilagiul lui

Wrisberg. 6) Cartilagiul lui Santorini. 7) Musculul
arytenoid oblicuo si 8) transvers. 9) Musculul duoarytenoid posterior. 10) Trachea.
4

3.

Laringele v64ut dinapoi, du pa deprtarea

musculaturei.

1) Epiglota. 2) Cornul superior si 3) inferior al Cartilagiului tiroid. 4) Cartilagiul cricoid. 5) Cartilagiul aryte[mid. 6) Cartilagiul lui Santorini. 7) Cartilagiul loi Wrisberg. 8) Mucoasa. 9) Trachea.
4
14

4.

Laringele in legdturd cu Osul hyoid

Trachea.

5.

Orificial superior al laringelui fOut prin

laryngoscop, in timpul fonatiunii.

1) Epigiota. 2) Cartilagiul lui Wrisberg. 3) Cartilagiul lui

Santonni. 4) Glotta (inchisal. 5) Coarda vocalii. 6) Vontricul. 7) Ligamentul tireo-arytenoid superior.

1) Os.' hyoid. 2) Cornul mic si 3) mare al acestuia.

4) Epiglota. 5) Cartilagiul tiroid. 6) Cornul superior
al acestuia. 7) Cartilagiul cricoid. 8) Ligamento) cricotiroid media. 9) Cartilage de ale Tracheei. 10) Trachea.
11) Local pentru tracheotomie. 12) Bifurcatia Tracheoi.

13) Ramul stang si 14) drept al Trachoei.

www.dacoromanica.ro

Larghetto

La Rochefoucauld.

ca genii apariftori ai caselor, lar la Romani

an fost sufletele bune si curate ale mosilor
strrunosilor din familie. La inceput se venera
numai un )lar familiarisc, care se inchipuia
ca geniul apariitor al familiei si al casei (lar
pater), mai tiirdiu se credea, c fiecare familie

sau casi are cate doi lar. In Atrium se asezau

icoanele cioplite din lemn ale Larilor. Serbatoarea mare a Larilor, numiti Laralia, se tinea
in 1 Mairt, dar numai in familie, si fira con-

57

superioare si orificiul situat intre ele; d) coardele

vocale inferioare 5i orificiul situat intre ele

(glotta)i e) ventriculul, o mica' cavitate, situat
lateral nitre coardele vocal ale aceleiasi parti ;
f) sub coardele vocale inferioare vine porfiunea
subgloticd a L., care e rnai larga' si limitata de
cartilagiul cricoid (care se continua cu trachea).
Partea cea mai importantri pentrn fonatiune sant
coardele vocale inferioare, cari puse in vibratiune prin aerul expirat 5i intinse prin muschi,

cursul vre-unni preot, Cci in cultul Larilor, sta- produc vocea. Intre boalele L. e mai frecuent ca-

pana si stripanul casei impliniau toate cele re- tarul (gaturaiu), crupul (guster), ftisia ca stinligioase. Mart de larii fanniliari se mai venerau gerea vocei, polipi, canee r, etc. Coardele vocale
si viales (de drumuri), compitales (de respantii), sufer de cramve sau de paralisii. Tratament
rurales (de campuri), proxstites (apiratorii ce- chirurgical, inhalatiuni, bi de Reichenhall, etc.
tatilor), publici (apratorii statului), militares
[V. Imerwol.]
Larinus, gen de insecte din ord. Coleopterilor,
(ostasesci) si augusti (genii apiratori ai lui August) si alta. L. in sens general sfint pi Manes fam. Curculionidelor. Specia cea mal importanti

(v. ac.) si se aserninaa pi Geniilor (v. ac.) (v. a acestui gen este L. nidificans Guib., care se
[Atm.]
gsesce in Persia si in Siria, mai cu deosebire
Lemures).
Larghetto, (ital.) largut, incetisor, in musica in desertul dintre Alep si Bagdad. Larvele sale
termin de miscare, corespundand metronomic la fac pe ramurile plantei Echinops un fel de coconi, in interiorul carora ele se transform in
60-72 timpi pe minut.
LKrgime, intime (v. ac.), una din dimensiunile nimfe si apoi in insecto adulto. La Constantinopole acesti coconi se vand sub numele de
(v. ac.) suprafetelor si volumelor.
Largo, (ital) larg, rar, termin de miscare in Trivala saa Trehala, au o forma ovoida neremusica, corespundnd metronomic la 40-60 timpi gulata, sfint mari cat un ou de vrabie, si contin
pe minut. Molto L. e acelas lucra, pi se ra- fecula, putin gama, siruri si un zafiar special,
poara la miscari apropiindu-se de limita infe- pe care Berthelot 1-a numit trehalosd. Apa la
rioar a lui L. Cat pentru Poco L., e o expresiune temperatura ordinari le tunieflaza, dar nu le
care ar puta fi cu avantaj inlocuita prin Larghetto. disoalva complet, apa iodata coloreaza partea
amilacee in albastru inchis. In nimia pi Siria se
[T. C.]

Laring , v. la Laryng

prescrie un decoct de acesti coconi contra afeeLaringe, (Larynx), organul vocei ; el e situat tiunilor bronchice 5i catarale. [Dr. N. Leon.]
la partes anterioara si mijlocie a gatului si co- Lario, (ital) numele lacului Como (v. rte.).
munica in sus cu faringele, lar in jos cu trachea,
Larissa. capitala Tesaliei, lana riul Salamastfel ci aerul expirat din plamani pune in joc vrias, cu ca. 15,000 loc., in cea mai mare parte
coardele vocale inferioare si produce vocea.
Greci,, putini Turci, cari mai inainte eran nu-

L. e format de: 1) un schelet cartilaginos, mero(' in acest oras, dar dupa anexarea Te-

com pus din cartilagele: tiroid, cricoid i ari- saliei de catra Grecia, al) emigrat in Macetenoid, a lui Wrisberg, Santorin si epiglota, donia si Asia mica; Artimani sant putini, numai

f3i din diferite membrane ligamentoase, cari unesc iarna este o mahala intreag plina de Aramani. L.
cartilagele intre ele, 2) muschii, 3) inucoasa, e resedinta unui archiepiscop, unui consul turcesc

4) arterii, 5) vine, 6) limfatice si 7) nervii. si a Nuterittilor pentra -provincia Tosalia.

Muschii sfint in munir de 11, ei misca carti- Larix Mill., (botan.) gen din fam. Coniferelor,
lagele si au de scop de a schimba tensiunea trib. Abietineae, cuprinde frumosi arbori ea
coardelor vocale si forma orificiului dintre ele frunzele acicalare dens-fasciculate caduce, !lo(glotta). Mucoasa acopere toat suprafata interna rile monoice, conurile reflexe. Acest gen are
a laringelui si e foarte sensibila, cici cea mai vr'o 8 specii, respaudite prin regiunile tempemica iritatie provoacri o tusa violenta ; ea se rete ale emisferei boreale. In partile noastre
continua.' in sus cu rnucoasa faringelui, iar in cresce L. sibirica Led., iar L. europaea DO.
jos cu aceea a tracheei; epiteliul ei e cilindric cresce numai cultivat ca planta decorativa. Amcu cilivibratile, afaril de bardal liber al coar- bale aceste specii sfint cunoscute de poporul
delor vocale inferioare, ande e pavimentos. Arteriile L.-lui sant ramificatiuni ale art. thyrioidiane superioare si inferioare. Vinele au aceleasi
numiri ca i arteriile si se versa in vina juguiara interna,. Vasele limfatice formeaza o retea
bogati in mucoasi. Nervii sfint: nervul laringeu
superior si inferior, ramificatiuni ale pneumo-

gastricului. L. are forma unei piramide triunghiulare trunchiate cu basa in sus si cu vidal

in jos, iar in interior presinta o cavitate. In

nostra sub numirile de: Zad, Zeda, Zadr

si Crin in Moldova de sus. (judetul Neamtu.)

[Z. C. P.]
La Rochefoucauld, veche familie nobiliarti frc.,

dateaza de prin sed. XI; in secl. XVI ridi-

cata la rang de duce. Membri mai marcanti

1) Francisc (VI) duce de Manilla, disgratiat
pentru participare la intrigile contra cancelarilor Richelieu si Mazarin, a recastigat gratia
regelui la intrevenirea amantei sale, ducesa de
Longueville. Interesante si de valoare social-

aceasta cavitate distingem de sus in jos: a) orificiul superior al L., margina prin ligamentele istorica sfint hlemoriile si Maximele lui, ambe
ari-epiglotice, si care se inchide prin epiglotd, oglindi fidele ale moravurilor de pe atunci.
cand bolul alimentar trece preste ea in esofag ;
17 Martie 1680. 2) Francisc Iosif de L.b) vestibulul glotei, situat la partes interna a Bayers, episcop in Beauvais. In adunarea naligarnentelor ari-epiglotice ; c) coardele vocale tionala aperator al clerului si dinastiei, pentru ce

www.dacoromanica.ro

58

La Roche sur Yon

Laryngospasm.

impreun on fratele su Petru Ludo sic, episcop nicelor ; stupitul cucului si limn I. de Gastroin Saintes, a fost guilotinat (2 Sept. 1792). 3) pacha neustria si Bombyx neustria; viermuti
Ludoviz Alexandra, ostas, 1789 alea de no- de gogofi de rug 1. de Cynips rosae; cari larvele
[Dr. N. Leon.]
bilime in adunarea nationala, a pledat pentrn de Lucanus cervus, etc.
emanciparea sclavilor negri, contra secularisarii
Laryngismus stridulus, laringita striduloasii,
bunurilor biser. i pentru restituirea libertatii fah} crup. Laringita acutti a .micilor copii, inso-

de presa. 1792 ajuns in conflict cu Petion, a

trebuit sa fuga din Paris. Prins in Forges si
excortat la Paris, pe cale a fost ucis ca pietri
in Gisors (14 Sept. 1792). 4) Francisc Alexandra Fricleric, n. 1747, 1789-91 membru
In adunarea nat., 1795-97 in America. President al societatii catolice si membru al guvernului, a lucrat mult pentru imbunatatirea
pemtentiarelor, industriei, agriculturei i spitalelor. El a infiintat prima cassa de pastrare in

tita de accidente de sufocatie, adeseori grave.

E eausata de o receala i apare noaptea, ctuid

copilul se trezesce foarte agitat, cu o tusit ragusita pi sgomotoas, cu- vocea atinad, sufocatie
fats congestionata. Accesul poate sa dureze dela
mere si s reapari noaptea viitoare.
Boala nu e grava i numai rareori mortala.

Tratamentul consta in aplioarea pe partea anterioar a gatului de cataplasme foarte calde sau

a unui burete muiat in ap ferbinte, in inha-

Francia. Membru al Academiei. 1861 i-s'a ridicat latii en vapori de apa calda si in administrarea
monument in Liancourt. t 27 Mart. 1827.
de lapte sau o potiune gumoasa calda, a unui
La Roche sur Yon, oras in Francia, capitala de- vomitiv, etc.
[V. 1.]
partamentului Vendee. Ifing lint Yon, 11,390 loc.
Laryngitis, Laringita, inflamatiunea laringelui.

(1891); fundat la 1804. Mai inainte se numia L. acuttl, e causata do receala, tipete, inspiBourbon Vend& i Napolon Vend e.
rare de pulbere i gazuri iritante; ea se observa
La Roumania", 4iar politic ce apare in limba de asemenea in decursul pojarului, scarlatinei,
franc. in Bucuresci, a fost infiintat la 15 Oct erisipelului, febrei tifoide, etc. Simptoamele ei:
1899, prin Alex. G. Florescu, directorul lui politic. vocea rag-asit 5i chiar stinsi, tusa dureroasa,
Acest (liar sustine ideile conservatoare. Tiragiu respiratie putin ingreuiata i rareori feint Trade vr'o 6000 ex.
tamentul: beuturi calde i diaforetice (ceaiu de
Larousse, Pierre, enoiclopedist fre., n. 1817 teja), calmante, revulsive sau comprese Priessnitz
in Toney, t 1875. Fuse catva timp directorul la partea anterioara a giltului.
L. chronia se desvoalta din ces soda sau
coalei profesionale, fondata de Guizot in acel

ora. In 1851 deschise la Paris o librrie cla- apare ea chronici deodat. Ea se observi la
sica si publich Fleurs latinese, Fleurs histo- fumatoii, alcoolici, cantareti, si e caracterisata
riquese. In 1864 intreprinse publicarea memo- prin: vocea rgusit sau stinsa, tus, lipsa de

rabilei lucran i Grand Dictionnaire universel du simproame generale. Tratamentul congta in: inXIX sicle , terminata in 1878 (16 vol. in 40). halatluni de vapori de aria calda, cauterisri
Larrey, Jean Dominique, baron, vestitul medic intra-laringeale Cu solutii de nitrat de argint, de
al lui Napoleon I, n. 1766 si f 1842. L. este sulfat de cupru, revulsive inaintea gatului, repiimul, care a facut relatiune asupra morbalui pausul vocei, evitarea causelor, crui an produs-o,
egiptean de ochi, si a organisat primele laxa- o cura de ape minerale (Slanic, Ems, Vichi, etc.).
rete ambulante. Scrierea sa principala este : M[V. I.]
moires de mdicine et de chirurgie militaires, et
Laryngochirurgia, chirurgia laringelui, este tocampagn es.
talitatea operatiunilor chirurgicale, ce se practica
L'Arronge, (pron. laronj), Adolf, poet dramatic, asupra laringolui.
[V. I.]
n. 1838 in Hamburg. Dela 1883 director la Laryngophtisis, laringita tuberculoas. E o la-

Deutsches Theatere in Berlin. Ser, lui L. se

disting prin um! si caracterisari nimerite: Mein
Leopolde, Hasemanns Tchtere, Wohlthtige
Frauene, etc.
Larunda, identic cu Lara (v. ac.).

ringita ulceroasa, de natura tuberouloas, care

complica adose tuberculosa pulmonara si e earn-

terisata prin tubercule, situate pe coardele vocale inferioare, epiglot si in tesutul submucos,
care apoi se ulcereaza. Sirnptoamele mint tusa

Larva, masca pe care o puneau actorii ro- f. penibila, voce ragusit san stins, expectoratie
mani cand jucau. Cuvtintul larva mai are iota- muco-purulenta i cite odata sanguinolenta, in-

lesul de fantotna, strigoiu, aparitie infricosatoare, ghitirea du reroasa, cate ()data accese de sufocatie,
si de ppuse.
[Caion.]
datorite until edem al glotei, si starea generala
Larva, prima fail a insectelor la esirea lor din slabit. Decursul e incet i sfirsitul fatal. Traou. L. insectelor ca metamorfosa necompleta. tamentul constl in aplicare de caustice si cal(hemiptere, ortoptere, etc.) se aseamna au in- mante.
[V. I.]
sectele adults, si nu se deosebesc dead prin
Laryngoscop, instrument destinat pentru exaabsenta organelor de sbor. L. insectelor en me- minarea interiorului laringelui. El e compus din

tamorfos completa ins (lepidoptere, coleoptere, etc.) au o forma cu totul deosebita de

insecta adulta, in general siint vermiforme, mananca cu varacitate i fac stricaciuni considerabile. In limbajul vulgar se numesc: vermi sau
germi larvele dipterelor din cadavre 5i larvele
din fuete; mufaltt 1. Mustei vomitoria; tringi 1.
de Oestrus equi; coda fi 1. de Eristalis tenax ;

o oglinda mica rotunda sau ovala, fixat pe un

mailer si care se introduce in fundul faringelui.

Cu o alta oglinda (reflectorul) se proiecteazi

lumina une lampi, pe prtile de examinat si
in L. se vede imagines interiorului laringelui.
[V. L]

Laryngospasm, o contractiune tonici (spasm)

al muschilor constrictori i tensori ai coardelor
germi de rana 1. de Sarcophaga ; careti kti bondrefi vocale determinata de o iritabilitate abnorma a
(j. Mehedinti), 1. cali se fac in abeesele din centrului respirator, care se observa la copii,
gura. Omicli I. de fluturi; oue de furnici I. fui.- 'Ana la virsta de un an. Orificiul glotei, prin

www.dacoromanica.ro

Laryngotomia

Lasker.

59

care trece aerul la plmani, se inchide, respiLascaris, 1) L., Constantin, savant greo din
ratiunea se ingreoin, asfixia apare, copilul se Constantinotole, trecut (1454) in Italia, .propagii.

invinetesce i3i remane in nemiscare. Acest acces limba eliai. flupa 1550. 2) L., Andresu loan,
poate dura pang la 20 secunde, apoi copilul re- fratele lui C., n. ca. 1445, t 1535 in Roma.
vine, facand cateva respiratiuni sonore; uneori Binemeritat pentru propagarea studiilor olasice.
poate muri in acces. Accesele se pot repeta de
Lascaroff, consulul rus din Buour., pe vremea

mai multe ori pe 4i si in timp de mai multe domniei lui Nicolae Caragea-Voda (1782-83),
tfile sau septiimani; alteori sfint isolate. In marea orn periculos pentru imperatia otomana.

maioritate a casuritor L. e determinat de rachi-

Las Casas, Bartolomeu, episcop spaniol, n.

tism; cate data survine la finele unui acces 1474 in Sevilla. In 1502 misionar in St.-Domingo,
lung de tusa magareasca. El se poate complica a predicat evanghelia printre Indiani. S'a in-

cu convulsiuni epilepti-forme si tetanie. Trata- trevenit la guvernul spaniol pentru oprirea permental consta in momentul accesului
stropire secutiunii i apasarii indigenilor. Multi dtismani;
ou apa rece, flagelare, tractiuni ritmice ale limbei, ceea ce 1-a indemnat sa intre intr'o mnastire
gadilirea mucoasei nasale cu o pand introdusa a Dominicanilor. A. scris: sHistoria general de
in nas, aplicare de electricitate, inhalatii de Maya las Indias si Brevissima relacion de la destruccion
picaturi de chloroform. In contra reintoarcerei de las Indias, tradus in mai multe limbi. t 1566.

bai did*, muse, chloral, bromura, Las Cases, Emanuel Augustin Dieudonn,
cari cele mai adeseori nu silnt ca efect; medi- conie, amic al lui Napoleon I, n. 1766. Emigrat,
catiunea cea mai eficace e acea a rachitismului lupta contra Franciei 1792, fuge in Anglia, se
administrare de oleu fosforat.
[V. I.]
aseaza in Paris ca librar 1799, dupii ce primal
Laryngotomia, operatiune care are de scop consul permite intoarcerea emigratilor.
a incisa paretele anterior al laringelui spre a ex- un Atlas historique, chronologique, gographique
tirpa un polyp sau o tumoare; sfint diferite pro- et gnalogque (P. 1803-1804), care atrage
cedee operatorii: L. supra-tirioidian. si L. sub- asupra-i atentia impkatului. 1808 facut baron
accesului

al imperiului, 1809 camerist al impratului, este

intrebuintat in diferite inspectiuni. Dupa a doua
abdicare insoti la St.-Helena pe Napoleon, care
Ii diet o parte din %.Mmoires. Fiindca servia
se aplic, ca la laringitli si bronchit. Ea e ca- ca legatura on Europa, fa despartit de imperat
[V. Id
Laryngotracheitis, intlamatiune a laringelui
a traoheei, care adese e insotita i de bronchita.
Aceleasi cause o determina si acelas tratament
cricoideana.

racterisata prin o durere la partea superioara si readus in Europa. Se stabili la Frankfurt pe

a sternului.
Larynx, v. Laringe.

[V. I.]

Usare, adeca Centori, o sect de protestanti

fanatici, latita mai ales in Svedia. Se numesce
asa fiindch membrii ei se ()NIA foarte mult Cu
cetirea Bibliei si a scrierilor lui Luther.

Main. t 1842. A seria Mmorial de St.-Hlne.

Laschluca sau Laruvca, Noutt fi

co-

mune rurale, oca Noua e parochie,

Veche'
cea V eche
atenenta la parochia Vitiliuca, mosie boiereasca
In capitanatul i j. Cotmanului in Bucovina, are
1748 loc. (1532 ort-or., 87 rom.-cat., 129 mos.),
Lascar, Vasile, ministru rom., n. 1854 in o scuds primard.
[Dr. I. G. Sbiera.]

orasul Tirgu-Jin, unde parintele seu era pre-

Lasciate ogni speranza, vol ch'entrate (ital.)

sedinte al tribunalului, dupa terminarea studiiior un vers din inscriptiunea de pe poartr: inferumanitare in liceul din Craiova, studiaza dreptul nului lui Dante, devenit proverb; inseamna ori
la Paris si in 1877 se reintoarce in orasul seu ce situatiune desperat.
natal, unde se instaleaza ca advocat. Face po- Lascivitate, inclinatiune pentru viata sensual
litica liberal si se alese in 1879 primar al ora- desfranata.
Laserpitium L., (botan.) gen din fam Umsulni, presedinte al consiliului general si in 1883
deputat. Se stramuta in Bucuresci, fiind numit belliferelor, trib. Laserpitieae, cuprinde plante
advocat al creditului fonciar. Dupa caderea li- erbacee vivace. Ayest gen are vr'o 20 de specii,

beralilor dela putere nu mai este ales in ca- respandite prin Europa, Africa de nord, Asia
mera pana in 1895, cand la ion in majoritatea occidental, si ruseasca. In partite noastre cresoe
favorabila guvernului Sturdza. Dupa detronarea prin tufisuri, prin fnate urnede i prin poenile

mitropolitului Ghenadie, intra ca ministru de din regiunea montan L. latifolium L., vulgar
interne in e.abinetul Aurelian; refusa a reman Smeoaica, Somnoroasa L. pruthenicum L.,

ministra sub presidenta lu D. Sturdza si se vulgar So in noro as a, L.a4.hangelica Wulf., etc.

alege vice-presedinte al camerei. Curand demi- Aceste plante silnt amare si aromatice din care
sioneaza din aceast demnitate si face oposi- causa se intrebuintau odinioara in medicina ca
tiune guvernului Sturdza. Dela venirea conserva- purgative, tonice, diuretic i emenagoge.
torilor (A prilie 1899) nu mai e ales in camera.
[Z. C. P.]
Lasitate, poltronerie, lipsa de euragiu (v. ac.),
Lascaris, numele familiar al mai multor imperati de Nicea. 1204, pe dad Bizantul era ase- fapta josnica, nedeamna. L consista in inclidiat de oruciati si de trupele venetiane, e ales natiunea de a-si determina faptele sub iutluenta
imp. Theodor L., nepotul lui Alexiu Anghel 111, fricei (v. ac.). I,. militarli este calcarea datoriei
care dupa caderea Bizantului si-a transpus re- militare de fries unui pericol personal. In timp
sidenta in Asia mica, formand imperiul nicean. de resboiu L., si anume fuga, sau indemnarea
I-a urmat (1222) ginerele sea loan III L., ace- altora la fuga prin cuvinte san semne, se pedepsesce en moarte.
stuia Theodor L. II, (1255), t 1258. Fiul

loan L. IV, ii urmeaza in virsta de 6 ani.

Dupa un an tutorul su Michail Paleologul

Lasker, Eduard, politic german, n. 1829 in

Jarotschin, t 5 Ian. 1884 in New-York, fost

aiung la tron Paleologii.

membra al partidului national-liberal. Sor. Zur

scoate ochii

i Ii arunca in ternnita. Dupa el deputat in dieta prus., in dieta imperiala, distins

www.dacoromanica.ro

60

Laski

Latania.

Verfassungsgeschichte Preussenst, Wage u. Ziele manca. Tinta practic, a operei lui L. era for-

der Kulturentwickelungt.
mares de intinse asociatii de muncitori sub adLaski, familie nobihara polona, puternica in afinistratia statnlui, disfrugand capitalul indi-

sed. XVXVI, din care multi membri au avut

rol de frunte in istoria poi. si bis. 1) Jerom,
(n. 27 Sept. 1496, t 22 Dec. 1541), figura marcanta in istoria Ungaiiei i Transilvaniei sub
loan Zpolya ai Ferdinand I, ca unul dintre cei
mai iscusiti agenti diplomatici. Aliat cu Gritti
(v. ac.) pentru resturnarea lui Zipolya, e dat
de gol si inchis in Buda. Scapat, trece in serviciul lui Ferdinand. 2) L. Albert, fiul lui Jerom
(n. 1536, t dup 1583 in Londra), sprijinise cu
bani i oameni, in mai multe randuri, pe Iacob
Heraclide, s ja tronul Moldovei dela Alex. Voda
Lapuaneanu (1560-61). Dupa isbanda lui Despot,
L. se induamanesce on acesta din daraveri ba-

vidual si avand de scop imprtirea produselor

proportional au manes 5i nevoile fiecaruia. L.
a murit in Elvetia trei (Ale in urna unui duel
ca un roman (Iancu Racovit), avut in 1864.
[Nigrim.]
Lasso,

(span. lazo), lat, cures lunga de 15 m.,

cu un capet legat de sea, iar la celalalt capet

cu lat, bit. 11 foloseso ciurdarii si stavarii in
America sudicil pentru a prinde vitele.
Lasso, Orlando di (Rolland de Latre), compositor flamand, (n. 1520 in Mons, -I- 14 lun.
1594 in Manahan), anal din cei mai mari contra-

punctisti ai sed. XVI, supranumit de contimporani Principele musiceit, Orfeul belgiant.

nesci, si pe de o parte il panne la Foal.* iar Dupa mai multe peregrinatiuni prin capelele
pe de alta hotaresce, impreuna cu capul Caza- curtilor si catedralelor de prin Italia, Francia
cilor, a-1 scoate din scaun. N'apuci a savirsl si Anglia, mai ntiu ca copil in cor, apoi ca
aceasta, alai o revolta a boierilor Ii apucit mai sef, in 1557 se stabill la Manchan, unde in 1562
inainte intru a fugari si 'wide pe Despot (Nov. obtin postal de sef al capelei curtii. Numeral
1563). Mai tarEliu L., sprijinind candidatura la compositiunilor sale trece de 2000: madrigal,
trond Poloniei a lui Henric de Anjou, doresce cantece ai mai cu sarni musica religioasa in 4,
In schimb a lua si el scaunul Moldovei (1572). 5 Efi 6 voci.
Nu isbutesce insa, caci Henric n'apucti sa se
Listari, (silvic.) crangile ce le produc esentele
Raze bine in scaunul polon ai in curand pleaca foiose dup taiarea trunchiului, parte pe trunchiu
pentru a moateni tronul Franciei (1574). Mai parte din rdacin. Capacitates de a produce L.

mamma L., tot fara succes, a pane mana pe formeaza basa la regimul mingului simplu
scaunul Moldovei pe vremea domniei lui Petra compus (p adure m ix t a), in care reimpopuSchiopul (1579),
larea se face pe cale naturala prin L. Foarte
V. $i Latsco.
regi ungari, v. Ladislou.

WM, 1) Lltsldul romin (0-Szent-Lsz16),

bine lastaresce gorunul, ulmul, castanul, arinul

si salca.
Lasteyrie

du Saillant, Ferdinand Charles

com. mica in Trs., cott. Ternava mica, 733 loc. Lon, eonte, archeolog fro., membru al instiRomani, hotar 1254 jug. cat. 2) L. stlsese (Kis- tutului, m. on. al Acad. rom., n. 15 lun. 1810
Szent-Litsz16), comuna mica in acelas comitat, la Paris, t 14 Maiu 1879; a luat parte la luptele
683 loc. (1891) Sasi ai Romani ; botar 1933 jug. cat. politice din Francia, ai a publicat o suma de luLaslea mare (Szsz-Szt.-Lsz16), com. mare crri, intro cad. citam: Histoire de la peinture
In Trs., cott. Ternava mare, 1305 loc. (1891) sur verre d'aprs ses monuments en France,
Romani i Sasi ; hotar 5008 jug. catastrale.
1837-56; Rapport sur les manufactures de
Lassalle, Ferdinand, socialist democrat, agi- Svres et des Gobelins, 1850; Thorie de la
tator, de origine israelita, n. 11 Apr. 1825 in peinture sur verre, 1853; La cathdrale d'Aoste,
Breslau. A studiat dreptul, filosofia $i filologia 1854; o serie de studii archeologice asupra bila Breslau ka la Berlin. Viata lui L. nu e cleat sericilor din Alpi, etc.
o agitatie continua'. A lost redactor la Noua Lasthi, munti, v. Dikte.
Gazeta Rhenana a lui Marx, punndu-se in fruntea
Lastri, tesetura de matasa, ter min intrebuintat
agitatiei din guvernamentul Diisseldorf. A. fost la costumele vechi boieresci.
de cateva ori inchis. La 1859 publica la Berlin
Lstrygonii, in mitol. gro. un popor selbatec
Franz von Sickingent, tragedie mai malt politica, arias, antropofag, locuiau la apusul hunii $i au
In care desvoltii ideia, c marile schimbari ale fost cercetati de Odysseos. Grecii mai tanlii
lama nu se implinesc dectit prin foc si fier. In li-au pus locuinta pe la muntele Aetna, iar poetii
politica a fost radical, adoptand ideile lui Hegel. Romani pe termal audio al Latiului.
El visa alianta Germaniei ca Francia si Italia.
Listun, pasere, v. Drepneaua.
La 1861 publica Sistemul drepturilor castigate,
Lasur, mineral de o coloare albastra, ce Beryl
in care condamna proprietatea individuall
ca piatr pretioasa ; const din un dubla silica

dreptul de moatenire. La 1862 incep marea de aluminium ca sulfuri si sulfati de sodiu. E

campauie de agitatie socialista, luptiind contra sinonim cu Lapis Lazuli. Se gsesce priu Siideilor lui Schulze-Delitzsch, care voia amelio- beria, China, ai cristaliseazit in dodecaedri. In
rarea sortii muncitorilor fara interventia statului. pulbere e cunoscut sub numele de Ultramarin
Era de parere ca mnancitorii s se constituiasoa
intr'un grup politic independent ai avend ca tinta
sufragiul universal. La 23 Maiu 1863 se fondi
la Leipzig o asociatie generala a muncitorilor
sub directia lui. Opera principale: Sistemul dreptailor castigate ; Santa
muncitorii; lmpositul indirect ai situatia claselor muncitoare ;
apoi un pamtlet foarte muscator: Bastiat Schulze
de Delitzsch, lulianui cal economic, sau capital ai

si se intrebuinta ca coloare albastra. Astadi ins&

Ultramarinul se poate produce in inane cantitate
pe cale artificiala.
Latania Comm., (botan.) gen de Palmieri, tribal

Borassee, cu 3 specii din insulele Mascarine ;

frunzele lor glut mari, lung petiolate ai palmateflabeliforme. Specia L. Commersonii J. F. Gmel.
(L. borboniect Lam.), se cultivii foarte malt prin
apartamente, florarii, ca decorativ.; prin tinu-

www.dacoromanica.ro

Laten

Latini.

61

turile de origine ale ei se folosesc frunzele la vr'o 100 de specii bine limitate, ce sfint resfacere de evantaliuri, palarii, fete de mese, s. a. pndite prin emisfera boreala si in America de
[S. St. R.]
sud. Dintre speciile ce creso in partile noastre
Lato, V. Latsco.
rnentionam : L. Aphaca L., L. hirsutas L., L.
Latent, ascuns. Caldura 'atenta, v. Caldura. tuberosas L., cunoscut de poporul nostru sub
Lateran, palat papal in Roma, numit a$a dupa
vechia familie romana' Lateranus; Constantin
cel Mare a zidit pe local L. o biserica' care se
dice a fi fost cea dintidu unde culta! crestin s'a

numirile de Fsuit,Fasolica, Mizerica;

tuberculele comestibile ale acestei plante se canoso in Muntenia sub numele de O resnit a iar
In Transilvania sub numele de Ci un i. L. ododelirios in deplin libertate. LInga bisericii. Anca ratas L., originar din Asia se cultive adesea ca
din vechime a fost si un palat, in care au lo- planta ornamentalli ai este cunoscut sub numirile
cuit papii pana la strarnutarea lor in Avignon. de Indrusaim sau SiIngele voinicului.
In L. s'au tinut si 5 sinoade (v. ac.). Palatal de
[Z. C. P.]
adi a inceput a se zidi la 1586; in el se afla un
Laticlava, tunica imprejmuita cu purpura ce
museu bogat in antichitti. Biserica actuall
purtau senatorii
proconsulii Romei.
1560-1746 $i renovata de &atril papa Leon XIII,
Latifundli, domenii, mosii mari de 4ecimi de
este una din cele mai frumoase si monumentale pogoa.ne, cari dispun de multe mijloace pi au
biserici din lume.
[Dr. L Radu.]
tot felul de culturi pe ele.
Laterita, o roca' argiloas, de coloare rosie
Litime, largime, una din cele trei dimensiuni
ptuia bruna; eonstitue in parte solul regiunilor (v, ac.) ale corpurilor.
tropicale din India, Mica, Arnerica.
Latin, imperial, intemeiat (1204) de cruciati in
Laterna magica, un aparat optic, cu ajutorul Constantinopole pe ruinele imperiului est-roman.
ciruia putem mari pi proiecta sau arunca ima- Dup 57 ani Balduin II e alungat din Constantiginile de pe lamele de sticla pe o 'Ariza, pe un nopole, i imperiul e desfiintat de Mihail Paleoparavan san pe un parete. L. ni. consista din logult Imp. nicean. (v. Cruciadele pi Asanescii.)
o casulie, inlauntrul oareia se afla una sau mai
Latinfi, limba, numita astfel dupa provincia
multe lentile si o lampa. Lamela de sticl, pe Latiu ande ea se vorbia la inceput, face parte
care se afla imaginea, se pune liare lampa
din familia limbilor indo-europene, formind, imlentila. Razele de hunina trec prin lamer ai preuna ca bimba gresca, una din ramurile cele

duo imaginea de pe ea in unte. Aci razele se mai importante ale ei. In mesura ce Romanii
refrng si iesind reproduc pe paravan sau pa- isi intind stapinirea, L. se respndesce tot rnai
rete imagines mara&
mult atta in Italia, ctit si in celelalte eri uLatex, (botan.) suc produs de plante, analog cerite de Romani, niai tintAiu cu limba clasei
cu laptele Mamiferelor, ca ai acesta avend co- domnitoare ai a armatei, pe arma petrundend
loarea de obiceiu alba, rareori galbena sau por- si in paturile de jos, ande se suplanteaza idiotocalie (ca la Rostopasca). E format dintr'un melor indigene. L. culta (lingua urbana) ajunge
amestec intim sao. emulsiune de apa, peptone, la cea mai inalta a ei Inflorire prin secl. I. a. Chr.
zahar, tanin, pepsina, diferiti alcaloidi, substante (perioada clasicitatii : Cicero, Cesar), apoi desolide, ca amidon, grsiini, ceara, resina, cau- cade sub iinperati si se stinge in fine cu tau/
cinc, etc. L. are rol in nutritia plantei, in ace- ca limba vorbita in primii secoli d. Chr. impreuna
laai timp contine si substantele eliminate din cu cultura romana. In local ei se ridica limbile
planta. Din causa cornpositiunii sale L. se fo- romanice, iesite din L. vorbit de popor (lingua
losesce de om: la extragerea cauciucului ai
rustica). Ca bimba literara L. se bucura de un
perchei, a opiului si altor alcaloidi; ori se traiu mult mai Yndelungat. De ea se servesce
consuma intoomai ca laptele, ca L. dela Galacto- sciinta in tot aval mediu (L. medievala), diplodendron utilis Arborele vaca, cum
matia pina in sed.. XVII si biserica rom.-eat.
Indigenii din America tropicala ; sau are pro- Ana in dilele noastre. Gramatici de Kiihner,
prietati veninoase, ca L. de Antiaris toxicaria Zumpt, Madvig s. a.; dictionare de Forcellini,
folosit de Indigenii din Java ca stli otraveasca Freund, Georges, Quicherat, Ducange (L. mediesagetile.
vala) a. a.; lucran i speciale de Corssen, Seel[S. St. R.]
Lathraea L., (botan.) gen din familia Oro- mann, Lindsay (pronuntarea, fonologia), Nene
banchaceae, cuprinde plante erbacee, parasite (morfologia), Drager (sintaxa), Vaniek (etimope radacinile arborilor si lipsite de chlorophyl. logia), etc.
Acest gen are vr'o 3 specii, ce creso prin EuL. culinartl se nannesce idiomul ce se vorbia
ropa si Asia. In partile noastre cresce prin paduri in evul media de calugarii occidentului, o latina
umede 5i umbroase L. Squamaria L. numita de stricat pi amestecata cu nenumerate cuvinte
poporul nostru: Mama padurii, Floarea straine.
[Ti.]
v. si art. Romana, literatura.
serpelui, Cucuruz de padure etc.
Latina, biserica, v. Romano-cat., biserica.
C. P.]
Lathyrismus, (med.) intoxicatie cronica, ce Latina, conventia monetard, incheiata (23. Dec.
provine din consumarea indelungati ai exclu- 1865) intre Francia, Italia, Belgia Elvetia in
siva a semintei speciei Lathyrus ; in scrierile scopul unitatii sistemului monetar pe basa vavechi e numita Crurum Exsolutio, Crurum Im- lutei duple (aur ai argint).
potentia sau Imbecillia. Stint aficiate meduva
Latini, popor italic, dupa poveste ieait din amespinarii, musculatura ai nervii extremitatilor in- stecul Troianilor adusi de Eneas ai a doue pofelioare, ceea ce causeaza un mera caracteristic. poare italice aborigenii de pe litiga Reate ai SiLathyrus L., (botan.) gen din fam. Legumi- chelii ; dupl sciinta filologiei popor indo-european,
noaselor-Papilionaceae, trib. Vicieae, cuprinde frate eu ceilalti Italioti, cu Grecii, eu Germanii
venit in Italia cam pe la 1500 a. Chr. Asezati
plante erbacee uneori acatatoare. Acest gen are

www.dacoromanica.ro

62

Latinist

pe un teritoriu strimt cam de 1500 km2. eran

pastori 5i aveau pe indltimi castele, in cari se
retrageau on turmele la vreme de resboiu. Erau
30 de castele in cap en Albalonga. Pe la 763
se ridica alta cetate, Roma, la finthietate, care
se lupta au L., ii supuse, apoi Bich o confederatiune cu ei. L. incearca s rupl federatiunea

Labe.
Dictionariulu limbei romane daps insaroinarea
data de Societatea academica Romana de A. T.
Lauriann ai I. C. Massimu, 1871. Ca totdeuna
si ca pretutindenea, adevratii scriitori de talent,

in special scriitorii Moldoveni, Alexandri, Negruzzi, Cogalniceanu, etc. n'au voit s scie de
a.cest curent transilvan si au intemeiarea in Iasi
dupa alungarea regilor, stint ins invinai la kcal a societtii Junimeag $i a revistei Convorbiri
Regillus (496) ai de nou primiti in confederatiune. literarec curentul prituesce lovitura de moarte
Incearca din nou in 340 sa se desparti de dela Titu Maiorescu ai dela barbatii grupati in
Roma, ai din nou sfint batuti, de astadata BLit jurul sifsu. (Cf. Lazar Saineanu, Istoria filologiei
primii ca supusi, ins supuai privilegia%i. A.farit romne.)
de putiue cetati remase tot confederate, celelalte _Lattnus, 1k mitol. roman fiul lui Faunus an

erau declarate municipii, adeci aveau dreptul nimfa Marina, dar se dice 5i fiul lui Odysseos
roman, fara cel de vot, li-se marginea dreptul de cu. Circe, ori al lui Telemachos en Circe ; bara se administra singure $i li-se interdicea dreptul batal Amatei, tata Laviniei, sotiei lui Aeneas.
de comerciu si de casatorie intre ele, pe mind
Latitudine, intindere, drept, libertate de a face

li-se inlesnia dreptul de a veni la Roma si a ceva. In geografie L. e distanta dintre un loo
intra in cetatenia romana. In urma L. fuel are- pi equator, msurat pe gradate meridianului

dincioth Romanilor chiar in timpul lui Hannibal, respecti V.

asigurand astfel mlintuirea Romei. Drepturile lor
Latium, teara Latinilor, plan5,, udat de Tibrul
se intinsera apoi in 90 prin lex Iulia i Plautia de jos si ilintui
e-Apenini spre est Qi
Papiria asupra ltalicilor din sudul ai mijlocul nord-est, centrul peninsulei italice. Tear% uni-

peninsulei, in 49 Tulin Cesar le intinde asupra

nordului Italiei, impratii asupra altor provincii,
jabs nand Caracalla 212 da dreptul roman tuturor locuitorilor liberi din imperiu.
Latinist, curentul. Indata ce Romilnii ajunser
la consciinta ca sfint un neam deosebit de toate
cele cari traiesc in sinul si in jurul lor, si n
sfint urmasii directi ai Romanilor, au cutat sa
dovedeasca aceast ilustra origin piin probe
istorice i filoiogice. Dar fiindca toti arturarii
straini, cari se ocupau si de noi, ne confundau
Cu alte neamuri si nu ne recunosteau de urmasi

forma, fara porturi, nsipoasa, bltoas. Solnl

de origine vulcanica, era plin de cratere stinse
san umplute cu apa, ea lacul Regillus, renumit
prin lupta dintre Latini ai Romani (496), cele
mai frumoase stint ins, in teritoriul Albanilor.
Cele mai insemnate localitati in L. erau: TusVelitrae, Lanuvium, Aricia, Albalonga,
Sella, Gabii, Praeneste, Anaria, Ostia, A.rdea,
Antium, Circeii far a socota. Roma.
Latona, la Romani, ideating au Leto (v. a.c.)
a Grecilor.
Latorcza, riu in Ungaria, isvoresce din Carpatii

ai Romanilor, fie din nesciint, fie din rea vointa, nord-estici, la marginea nordicl a cott. Bereg;
natural, nici ai nostri n'au putut pastra msura se imprenn cu Ondava, luftnd numirea Bodrog.

obiectivi pi au inceput sa exagereze probele L. percurge distant de 190 km. 1816-24 caistorice sau filologice, ce le aveau. Asa, ei nu nalisat pe intindere de 4780 m.
s'au multamit cu faptul c sfmtem descendeutii
Latour, Theodor, conte de Baillet, general
colonistilor lui Traian, ci au sustinut c sfintem
Romani curati, deoarece Ditch ar fi fost nimiciti
ai alungati cu totii, iar cu alte neamuri barbare
ne-am fi amestecat. Na le-a fost deajuns c

austr., n. 1780 in Linz ; s'a distins in res boaiele

1813-14; 1846 general de artilerie, 1848 mi-

nistru de resboiu. Erumpnd in Viena revolutia

de Octobre, poporul in 6 Oct. 1848 a luat cu

limba romfina este romanica, ci au cautat s'o asalt edificiul ministmiului de resboin, la care
apropie cat mai mult de latina clasica, eliminnd ocasiune L. a fost omorit.
toate cuvintele straine ai apropiind pe cele latine
Latour d'Auvergne, (pron. latir &ward), faIn sunet, forma si ortografie de originalele lor milie nobiliar franceza, a carei origine dateazit
clasice ; ba, ce e mai Inuit, imitand ai smtaxa de prin sed. XIII. Din o spitit laterala deriv
latina. Acest curent, care domina cultura noastrii L. Teofil Malo Gorret, supranumit de Imp.
titnp de aproape un secol (1780-1870), pi care, Napoleon primul grenadir al Francieic pentru

daca ar fi invins pe deplin, ne-ar fi creat, ca eroismul in resboaie, n. 23 Nov. 1743 in Carai la Greed moderni, o limbit literarh conven- haix, a cadut in lupta dela Neuburg (Bavaria)
tionala ai cu total deosebita de cea vie a popo- In 27 lun. 1800.
rului, se numesce curentul latinist. El incepe
Latrina, v. Closet.

Latria, (grec.) adorare, inchinare. De ad i idoale lui Micul iSincai, Viena, 1780, in care se latria, inchinare la idoli.
cuElementa linguae daco-romanae sive valachicae

pun basele scrierii limbii noastre cu alfabetul

Latsco,

domn al Moldovei, 1365-73, fiul si

latin, se continua cu Lexiconul dela Buda (1825) urtnatorul lui Bogdan I (v. am). Numele L. este
in care se gasesce insemnatul Dialogc al lui forma deaninutiva a lui Vladialav, intrebuintatii

Petru Maior asupra limbii roman% cu Istoria pe acel timp in Ungaria. Despre domnia lui L.
pentrn inceputul Romnilor in Dacia, 1812 a cronicele moldovenesci n'au alta scire decit
aceluias autor, cu deosebitele serien ale lui Ci- a &omit opt ani. Documentele externs relative
pariu, scrieri de o valoare incomparabil supe- la domnia lui se rapoartit numai la episcopatul
rioare celorlalte din acest curent (cf. Cipariu) catolic de Siret (in Bucovina), infiintat de dinsul.
Propaganda catolici in Moldova, inceput cu
ai culmineaza in lucrarile baroce ale lui A. Treb.
Laurian, Tentamen criticum in originem, deriva- infiintarea episcopatului cuman (1217) si intre-

tionem et form= linguae romanicae in utraque rupta in timpul stapftnirii tatare (1241-1345),
Dacia vigentis vulgo Valachicae, Viena, 1848 si a fost reluata, dup, retragerea Tatarilor din Mol-

www.dacoromanica.ro

Lattun

dova. In a. 1347 papa Clemente VI restaurit

fostul episcopat cuman, cu numele nou de episcopal al Milcovului (episcopatus Milcoviensia).
In acelas timp se gases misionan i catolici din
ordinul Minoritilor si la Siret, uncle unii din ei
fura ucisi in 1349, ctuid Bogdan ocupit Moldova.
Sub Bogdan, dusinanul neimpacat al Ungariei

Lauenburg.

63

Lattun, alma.

Lature, (geom.) ori ce linie ce formeaza conturul unui corp. Fig. Fata, aspect.
Laube, Henric, (1806-84) insemnat scriitor
german, n. la Sprottau in Silesia. Luand parte
la misearea politics a Germaniei June, f mai
de multe ori inchis, pi scrierile sale osiindite. Fost

catolice, nu vedem ci s'ar fi continuat aceasta director al teatrelor din Leipzig si Viena. Nupropaganda; chiar si episcopatul de Milcov (al meroase opere: dramatice, istorice, nuvele, ro-

carui seam nu era pe teritmiul stapanit de mane, suveniri. Cele mai insemnate: Graf Essex,

Bogdan, dar en jurisdictiune mai ales asap% drama; Resboial german, 9 vol. (istoria resboMoldovei) inceteaza activitatea sa in timpul iului de 30 ani); Tinra Europa, roman in
domniei acestuia. Sub L. incepe din non o vie 4 vol., Q. a.
propaganda catolici. in Moldova. In domnia lui
Laud, (pron. lad) Wilhelm, archiepiscop de
se afla in Siret doi minoriti, Nicolae de Melsak Canterbury, n. 1573 in Reading. Sub Carol I
si Paul de Schweidnitz. Acestia reusira se ca- episcop de Bath si Wels, 1628 de Londra

stige pe L. pentru eatolicism. Ei comunica papei ministru-president, 1633 archiepiscop. Dusman

ea domnul Moldovei, Luz= dux Moldaviensise al puritanismului. Ajungnd la putere contrarii

voiesce s frank', impreuni cu poporul sin, la

1 Martie 1640 1-au aruncat in inchisoare,
la biserioa romana; el care ca papa sit infiin- iar in 1645, osandit la moarte de ambele parteze un episcopat catolic in tirgul Sirot i ca lamente, a fost decapitat 10 Ian. 1645.
teara lui sa fie scoasti de sub jurisdictiunea epiLauda, (lat.) cuvintele de bine ce le spune
scopatului ortodox de Halici, caruia ea era sub- un om despre altul, relevandu-i calitatile perordinata pina atunci. In 24 Iulie 1370 papa sonale sau meritele.
Urban V ordonti archiepiscopilor din Cracovia,
Laudanum, attita cat opiu (v. ac.); numire
din Breslau i din Praga s cerceteze casul
introdusa de Paracelsus.
primind pe L. in sinul bisericei catolice, si desLaudator temporis acti, fras intrebuintata
faca biserica Moldovei de jurisdictiunea episco- mai =Min de Herat (An poetica, vers 173) cu
patului de Halici, sa institue un episcop atone privire la eei cari nu afla nimio bun in timpurile
in tirgal Siret i si chirotoneasca episcop pe presente, ci laud tot numai vremurile bune
minoritul Andreia din Cracovia, cerut de L. din bAtrani.
'ins*. In 9 Martie 1371 Andrein f chirotonit Laude, cantare bisericeasea, ce formeaza parte
episcop de Siret de catra archiepiscoput de Cra- intregitoare a oficiului di vin de *Manecaree siu
covia i instalat apoi in scaunul su, dupa ce de dimineata, intocmit pentru Pe de Durninee
L. cu o sama de boieri si o parte a poporului pi de serbatoare; in L. se preamresce obiectal
trecuse in mod solemn la bis'erica roman. In special al serbatoarei respective.
3 Sept. acelasi an, papa Grigore XI numi pi un
Laudemium, (lat) taxa pentru lusrea in primi re
episcop de Mileov, care scaun rernasese de catva a feudului. In dreptul roman eompetinta ce tratimp vacant. Astfel propaganda catolica in Mol- baja platita proprietarului la centractarea arandova ajunse, in dommalui L., la un sneer's deplin. dilor ereditare (emphyteusis), 1/35 parte din vaMotavul de care L. a fost condus la aceasta loares arnii, iar la donatiuni 1/so din valoarea
schimbare de credint era si politic si personal. donafiunii. In dreptul german competea aseSub scutul Romei, el putea spera sa asigure menea taxi domnulut feudal.
terii sale, amenintatii si de Unguri si de Poloni,
Laudon, Gedeon Ernest, baron, general =o desvoltare rnai priincioasti, cum i sa-si in- striae, n. 1717 in Livlanda, din o famine scodrepte situatia fat de puternicii vecini catolici. tiana. Din 1732-42 a servit in armata rasa',
De alt parte, neatarnarea bisericeasca de epi- exceland in mai multe resboaie; apoi intra in
scopatul de Halici, dobandita in acest mod, era armata austriacl ea capitan in corpul voluntar
un pas hotaritor pentru asigurarea indepen- slavon al lui Trenck. In decursul resboiului de
dentei terii sale, si in privinta bisericeascii
7 ani L. exceleaza prin mult spirit de introIn privinta politick'. In afarA de aceasta, L. avea prindere. Luptele dela Hirschberg 1757 si Domsi un motiv personal pentru imbratisarea cato- stadtl in 1758, cat si partieiparea lui la bataha

lichamului, El voia si se desparti de sotia sa,

cum se pare, din causa lipsei de mostenitori
barbatescil si spera sa obtin despartirea mai
lesna dela bisexica romana. Dar aceasta cerere
nu i-a fost acordata nici de papa. In o =Aware
earl L., din 25 Ian. 1372, papa Grigore XI
respunde, la cererea lui pentru desfacerea casatoriei, ea' taina casatoriei este sffinta si nu
poate fi desficuta. Aceasta este ultima scire ce

dela Hochkirch, 1-au facut renumit. In 1759

scapi la Kunersdorf armata rusa deja batuta,
castiga batalla, pentru care fapti impirateasa
Maria Teresia 11 numesee general de artilerie.
In 1760 L. bate pe Fouqu la Landeshut in Silesia si ocupa ca asalt eetatea Glatz. Din -vina
lui Lascy pierde batalia dala Liegnitz. In 1761

care mostenirea tronului Moldovei treci la casa

Lauenburg, fost ducat germ., dala 1876 arondisment in departamentul prus. Schleswig, pe

comandeaza o armata de 60,000 oanieni si ocupa.

cetatea Schweidnitz. In 1778 este numit maresat; 1789 ocupa Belgradul 5i Sernendria,
L. a fost inmormantat in biserica dala RA- termina. resboiul cu Turcii in favorul Austriadauti, tanga tatal sin Bogdan. Inscriptia de pe cilor, pentru care fapta primes= mesa mare
mormntul lui este pusa de Stefan cal Mare, a ordului Maria Teresia. t 1790 in Neutitschein.
fara data mortii. El Ms o fica Anastasia, ca- Din anal 1888 regimental c. si r. nr. 29 poarta
satorita eu lionaan, finl lui Coatea Mufat, prin numele lui L.
[Herbay.]
avert] despre dinsul.

D. On.]

www.dacoromanica.ro

64

Laur

Laurian.

malul drept al Elbei, intre Holstein si Mecklen- nascerei se numean laureati poetii dela curtile
burg. 1182 km2., 50,831 loc. (1895). Bismarck, suveranilor, insaroinati si celebreze serbrile
care a fost aici proprietarul padurei saxone, a evenimentele ; misiunea lor era egala ca a istoprimit 1890 titlul de Duce de L. Ducatul v. a riografilor curtii si mai mutt o functinne decat o
fost infiintat 1260 de Johann, fiul lui Albrecht I onoare; obiceiu pastrat pani atli in Anglia.
Laurens, Jean Paul, pictor frc., n. 1838, elev
de Saxonia, si 1876 incoiporat Prusiei.
Laur, una din nurnirile populare ale plantei al lui Cogniet, triesce in Paris. A lucrat mai
ales tablouri istorice, tot compositiuni mari
Datura Stramonium L. (v. tic.).
Laura, (grec.) Lavra, manastire, comunitate de pronuntat realistice (Moartea lui Tiberius, Moe,alugari, cari duc viata eremitica; singuraticele mentele ultime ale lui Maximilian de Mexico, etc.).
Laurentica, formaliunea, (geol.) este etagiul
cele (chilli) calugaresci dau aspectul unui sat. (Cf.
Suidas sub V. Laura.) L. se distinge de cenobiu inferior al terenudin primitiv din America de nord,
sau manastire prin aceea, ca in cenobiu sau ml- uumita astfel dela fluviul Saint-Laurent ; este
nastiri locuiesc cei ce duc vista comuna, pe constituit mai cu mama; din gneis. Formatinnea
and in L. fiecare anachoret isi are cela proprie L. in Canada cuprinde 3 feluri de roce: 1) Gneisuri
si separata de ale altora; ins toate stau sub cu orthosi, granitoide la bas cu quartzite, amun egumen. (Cf. Dotn. Macri, Hierolexicon. Ve- phibolosisturi si micasisturi; 2) Calcaruri albe
[im.] cristaline si dolomite on serpentine, graphite,
netiis, 1765.)
Laura, de Roves, celebra prin cultul adus ei apatite, fluorine; 3) Roci de feldspath plagioclas
cu hypersten, piroxen si amphibol.
de Petrarca in poesiile sale. Despre originea
Laurentiu, golf si fluviu, v. San-Lorenzo.
viata ei nu se scie nimic sigur. Biogratii mai
Laurentiu, sfant, diacon al bisericii din Roma
vecbi ai poetulai nu o amintesc; scriitorii din

secl. X1V si XV cred a fi fost nemritat, fe- pe timpul papei Sixtus II; a suferit tuoarte de
cioara din Avignon. Abatele de Sade, in ale sale martir 258 in goana crestinilor inscenata de
Mmoires pour la vie de Ptrarquec (1764), sus- lei*. Valerian, liind ars de viu. Diva comemor.
tine ca L. a fost fiica unui nobil, Audibert de 10 Aug.
Noyes, n. 1308, maritata dupii un Hugo de Sade,

Laurentiu, episcopal Milcoviei pe la 1096.

mama a 11 copii, t 6 Aprilie 1348 de ciuma, Aceasta episcopie, a carui resedint era in
in Avignon. Ori cum ar fi, iubirea platonica a Moldova, fare 'line' a i-se cunoasce locul, fusese
adoratorului ei, permisa de obiceiul curtilor de distrusa de catri Pacinati, $i nu se puta restaura dia causa indiferentei Ungurilor si a Seamor ale timpultd, a facut din L. ca si
lui Dante din Beatrice, un ideal al poesiei si al cuilor dula granite, eparchiotii ei. Mai tfircliu
venire asupra ei 5i Cumanii. Acestia fura insa
vietii contemplative.
Lauracee, (botan.) fatnilie de plante dialipetale batuti cutnplit de La.dislau cei Sfant, regele Un-

gariei, care in urma rezidi episcopia

o dot cu moaii, o supuse archiepiscopului de
(Iran, si-i dote de episcop pe un Michel L. a
fost urmasul lui, i ava sa se trudeascii mult
pentru a termina cladirile incepute sub predefamilii Perseoidee, cu gen. Cinnamomum (v. ac.), cesorul sea; in aceasta causa el adresit Secuilor
Persea, Sassafras, etc. si Lauroidee, cu gen. sii o scrisoare, ce ne-a remas, cerndu-le ajutor
Laurus (v. ac.), Cassytha e. a. Mai toate ttaiesc banesc. (Benk6, Milcovia, Viennae, 1781, p. 56, 85 ;
in regiunile calde, numai Laurus e si in regiunile Xen., Ist. Rom. I, 555.)
Laurentiu, comite de Cdmpu-Lung, capetenia
temperate. Cassytha L. este parasite, cum e CuSasilor din acest oraa, existent inainte de desscuta din regiunile noastre.
[S. St. R.]
Lauran, Augustin, Dr., canonic, vicar episco- calecarea lui Radu-Negru. Crawl, deaf era ropesc ai rector semin. in Oradea mare ; n. 5 Dec. manesc, dar fiind in apropierea terii Biirsei, se
1844 in Pete, cott. Batman A studiat filos. si impopulase cu o numeroasa colonie de Sasi.
perigyne, cuprintpud arbori cu frunze coriace,
bogate in celule, cu oleiu sau mucilagiu, ce se
gasesc si in scoarta lor ; florile sant homochlamydee, staminele, pe 3-4 cicluri, au anterele
cu dehiseenta valvicid. Se divide in doui sub-

teolog. in Roma, unde ea hirotonit de preot. Laurian, 1) L., August Treboniu, publicist, proPe terenul literar a aparat drepturile si causele fesor, membru al Acad. Rom., n. 20 Iulie 1810
bisericei catolice. Ser. mai insemnate: Creatinul la Fofeldea, langa Sibiiu. Isi incep studiile la
gr.-cat. deprins in legea sa. Oradea, 1878. Cres- Mau, le continua la Cluj ai le ispravi la Viena,
cerea poporala. Manual pedag.-didactic pentru unde ascult sclintele matematice, fisice, filoluminatorii poporului. Oradea mare, 1879. Dr. los. sofice si politice. Dupe 1840 f chiemat pro-

Pappszilgyi de lllysfalva. Enchiridion luris fesor la Bucuresci, uncle la 1845 impreuna cu

Balcescu, incepe. s publice Magazinul istoric
pentru Dacia. La 1848 trecii in Transilvania si

Ecclesiae Orientalis cath. Editio secunda (1880).

Korszerii egyhzpolitikai krdsek (Chestiuni actuale religioase-politice). A szent Unio. A magyar
szent korona alatt (1116 gr.-kath. romimok vdelmire (Sf. Uuire. Intru aperarea Rom anilor gr.-cat.
de sub sf. coroana a Ungariei). Egyhazpolitikai
helyzetiink (Situatia noastra eclesiastico-politica).

Xtiv lett a kath. Magyarorszg (Ce a devenit

lingerie cea catolica), etc.
Laureat, (Poeta laureatus), se dice autorul,
care primesce dela un priucipe sau dela o academie o coroana sau un premiu, resplata care
se da adeseori in urma unui concurs cu anumite condifluni. In evul media i timpul re-

juce un rol de frante impreuni ca Barnut

Papiu Darien la miscarea Romanilor de acolo.

La 1850 fiind chiemat de Gr. Ghica, organiseaza
In calitate de inspector general scoalele din Mol-

dova si publica pentra prima cara cronica lui

Sincei. La 1858 trece la Bucuresci, este numit
efor al sooalelor si profesor de literaturile clasice
la Universitate i publici revista Instructiunea

publica (Nov. 1859lulie 1861), in care afara

de partea aproape oficiali relativ la scoale, se
gases si acuite studii asupra literaturii eline
si celei latine. t 25 Febr. 1881. Afara de cele

www.dacoromanica.ro

Laurion

65

Lit'utar.

done reviste amintite, L. a publicat un mare ceze Mines de Lauriumc, iar mai %ilia i una

numiir de moran, din c,ari multe sfint didactice, greceasca.

Moira insa au un caracter sciintific. Iati-le in
Laurus L., (botan.) gen din familia Lauracee,
ordine cronologica : Tentamen critic= in ori- eu 2 specii de arbusti sau arbori cu frunze perJ
inem derivationem et formam linguae Rontanae sistente, una din regiunea mediteranti, alta din
in utraque Dacia vigentis vulgo valachicae, insulele Carlene. L. no bilis L., laurul lui Apolon,
Viennae 1840, o gramatice a unei lirabi ideale, speoie din Europa sudice, se cultive in regiunile
pe care autornl o di ca limbs vorbite in amen- noastre ea planta decorative; finnzele, cunoscute
done Daciile ; Cuvent academic, 1845; Brevis sub numele de frunse de Dafin, se foloseso ca
conspectus Historiae Romanorum in utraque aromatisante in bucaterie ; din carnea drupelor se
Dacia degentiam, Hilariopoli, 1846, opera pu-, scoate un oleu esential si unt de latir folosite
blicat si in limbile franceza si germane; Ma- medicine ca stimulante.
[S. St. R.]
nual de filosofie, tr. dupe A. Delavigne, 1846;
Liurusoa sau Vita selbaticti, nunnri populare
Manual de filosofie si de literatura filosofia, tr. ale plantei Vitis vinifera L. (v. ac.).
dupe W. Traug. Krug, 1847; in cola b. cu BelLausanne, capitala cantonului elvetian Waadt,
cescu: Temisiana sau scurta istorie a Banatului la 2 km. de lacul de Geneva, situat frwnos pe
Temisian, 1848, publicata si in limbs franceze; troj coline, 34,049 loc. (1891); catedrala gotia,
Die Romiken der oestmeichischen Monarch* musen, universitate.

g7

Wien 1849-51, 3 vol., coleotie de petitii, meLauser, Wilhelm, scriitor germ., n. 1836 in
morii si acte ielative la revolutia din 48-49; Stuttgart, a trait in Paris, Spania, Viena ; scum

Istoria Rominilor, cu un supliment: Despre mgsuri, Ia5i 1853, urmat de mai multe editii; mai
multe mannale didactiee de geografie, cosmografie, invetetura, etc, pentru deosebite clase
ale scoalelor prirnare, 1854-1864; Calendar si
lunar si pascale pre fundamentul calendariului
Julian, comparat cu anul tropic si cu col siderale dela anal 2300 inainte de Christ pima la anal
3172 dupe' Christ, 1864; Atlante geografic dupe
L. Bonefont, 1868; Harta Daciei moderne, 1868;
Fastii consulari ca adausuln fapteloru memorabili,

1869; Istoria Romanilor din timpurile cele mai

vechi pina in Vele noastre, precesa de geo-

grafia modern, a Daciei, 1869, si in sfirsit lucmrea cea mai insemnata a lui L. este Dictionarul limbei ronnine in dou Volume, urmate
de un al treilea: glosariul, care cuprinde vorbole din limba romina strine prin originea sau
forma lor si cele de origine indoioasa, publicat
In colab. cu. I. Massim dupe insarcinarea date
de Societatea academia reining, 1871-76, lucrare in caro L. a aorta s-si realiseze vechile

director la Nordd. Allg. Zeitunge in Charlotten-

burg. Ser. istorice si romane.

Lausitz, v. Lusatia,
Lauta, v. Alituta.
Liutar, nume dat de sigur la inceput instrumentistilor cari acompaniau eu Mute sail elide

pe cfinteretii ambulan. Leine turceasa a disparut de mult din tenle romenesci, inloouita
prin cobza ruseascl; numele de L. encti a persistat, generalisendu-si semnificaliunea 5i aplituturor musicantilor ambulanti, fie antreti, fie instrumentisti ca cobza, scripce, ntdu
san ori ce alt instrument, executfind totdeauna
musica fare note, din tnemorie i dupii au. Astfel
In acest cuvnt gsim concentrate toata musics
profesionala a tendon noastre in seoolii trecuti.

Bandele de L-i, numite tot cu un name venit

prin Turci, tara f, ficeau deliciul baltuilor, mesoler si petrecerilor boieresci, si era cena ne mai
pomenit: Nuntii fare' lautaric. Chian alaiurile
domnesci, penti la introducerea mehterhanelei

pnin domnii fanarioli, erau insotite de tarafuri

sale idei din Tentamen criticum, si a carei putina de L. Cea mai mare parte dintre acestia eran

seriositate sciintifia a fost recamoscuta find. Tigani, cari in totdeuna si In toate pantile au
dela 1874 de majoritatea membrilor numitei aratat dispositiuni particulare pen trn musics praosocietati, care incepuse in fine sti se conving ticatti in acest mod. Un timp ei forman corpoca datoria unui dictionar e se inregistreze limba ratiuni organisate, au un staroste in fruntea
existenta, nu sa inventeze o alta imaginara. lor, obiceiu ce s'a mentinut piing pe la mijlocul
(v. si art. Latinist, ourentul.)
sed. XIX. Din prima jumtitate a acestui secol
2) Laurian, Dimitrie Aug., n. 1846 in Buon- se citeaza ctiteva tarafuri de lautari cari se buresci, fiul lui Aug. Treb., om de scoala, si until curan de un adeviirat renume in tearii; astfel
din cei mai distinsi cliaristi romfini,
facut au fost acelo in frunte cu Barba (v. ac.) Qi Anstudiile liceale si universitare in Bueuresci, si ghelute in Iai, Nastase in Botosani, Nicolescu
a luat diploma de doctor in filosofie la Bruxelles. in Bucuresci, Chrisoscoleu in Buzen, Q. a. De pe

Dela 1871 e profesor de filosofie la been si a

functionat de mai multe ori ca director general
al ministeriului cultelor si instr. publ. 1888-95
a fost ales deputat si senator conservator-junimist. De mare valoare este activitatea lui cliaristica, in care exceleaze pran claritate de idei,
precura 5i prin energia si totodata eleganta

El a fundat 'Romania liber tit, devenita

celebra prin articolele din timpul resboiulni inde-

pendentei, 1877-78, si astacli transformatti in

,Constitutionalude, organul politic al JunimiOiler, pe care-I redacteaza.
Laurion, complex de mnnti in Atica sudice,
au renumite mine de argint Mica' din timpurile

la 1830 incoace, noua directiune ce Ink musica

In fenilo romnesci, clasele inalte incepikd a

nu mai considera ca o degradare practicarea ei,
aduce primele incerceri de scoale musicale (v.
Filarmonic si Conservator). Arta lutereasca degenereaztt din ce in ce; vechii lutari 15i trimit
copiii la scoalele musicale, ande acestia inveflnd
principtile musicei clasice, afectioneaz si popnlariseaza banalitatile modei, despretuind 6entt1
cfmtecelor betrenesci Cu cari faceau f aren parinfii
ei devin musicanti artisti, rosind de
titlul de L. pi oontribuind astfel a degrada titlul
printilor lor, care astecli tinde a se margini la
gradul eel mai inferior al ierarchiei musioale.

entice. Deja 1864 le exploateaza societatea franEnciclopedia romfini. Vol. M.

[T. C.}

www.dacoromanica.ro

66

Liuzia

Lavater.

Lduzla se numesce periodul care urmeazi adeseori infectiunea puerperalii. Ea se rnanifesti

In diferite moduri, dupl oum oaraoterul ei
este mai mutt local sau general. Infectiunea

imediat dupi finele sarcineit dupi expulsiunea

san extraotiunea ftulni
a anexelor sale
din organele genitale ale femeii insAreinate,
period caracterisat pi-in lncrarea regresivi, me-

puerperal localisan produce endometrita, perirnetrita, salpingeta (infectia tubelor), fiegmonul

niti a stinge oele mai multe din modificirile ligamentului larg, celulita pelviani difusi, care

pe cari le safer prin sarcini coi-pu! matern.

Secretiunea de lapte nu apartine in mod strict
nnmai periodului L. Dintre lucrrile regresive
ale L., cea mai importanti este involutiunea

represintil deja o transitiune spre infectinnea

membranei znucoase a vaginei, din resturile

membranei care ciiptuaise interiorul uterului
gravid, din putin sang si din serositate, care
iasi din cavitatea uterului desbricat de epitel
protector. In primele dile ale L., femeia sufere

altfel este la tearti, in mane lipsite de moase,

generan, pi ea manifestatiune tardiv Phlegmasia

alba dolens (Flebita obliteranti). Infectiunea pner-

perali generan apare sub forma de Peritonin

uterului, restringerea lui la volumul normal pi-in generatisati, de Pieinie pi de Septicemie, si se

resorbirea pirtii fibrelor musculare cari an su- termini in cele mai multe casuri on moartea L.
ferit degenerescenta grasoaski. Imediat dupit fa- O oomplicatiune tardivii a L., care face alaptarea
cere, nterul gol candresce 800-1200 grame,
dificil pi chiar imposibil, pi care obicinuit se
trebue 5-6 septismiini pentra ca greutatea lui poste preveni pi-in antisepsia sfiroului fifei, consta
scadi treptat la 40-60 gram, in acelaa timp In aparitiune de erosinni, ulceratiuni, orepturi
se regenereazti si membrana mucoasit a uterului. ale sfircului pi in mastita (inflamatia mamelelor).
In cele dantalu 2-3 septamani ale L. se smug din In materninti, in spitale, la femeile asistate de
organele sexuale lochiele, lichid serosangninolent, moaae cu cunoscinte moderne, morbiditatea pi
compus din epitel descuamat dupi suprafata mortalitatea puerperan ar trebui s nu existe;
mide nascerile silnt condnse de femei ignorante,

murdare, cari nu voieso s rennnte la rutina

veche, s se deprindO ou antisepsia, cari nu

ounoso aid linear peria de unghii. Este dar ne-

de colici uterine, oari insotesc oontractiunile pro- cesar ca si se respandeasci in popor notinnile
vooate de involutiunea nterului, cari pot insA asupra infectiunei puerperale pi asupra prevenirei
si fie causate ai de mici coagule de gauge re- ei, ea pi-in conferinto speciale medicii a't invitamase in cavitatea uterinft. Femeia nazi trebue toarele si lumineze pe famed tinere pi biltran' e
BA fie ingrijiti ou curtenia scrupuloas, pre- asupra modului cum trebue sii-pi apere sinitatea
cautiunile antiseptioe indicate inaintea nascerei pi viata siesi pi copiilor lor.
[I. Felix.]
ai in timpul nascerei, sant indispensabile ai in Lava, name dat massei minerale incandescente

timpul L., persoanele cari serves pe L. trebue pi fluide, aruncatti in timput erupt:land unui
desinfecte =kite ai antibratele inainte de valcan. Ea apartine, dupi unii, minereurilor
a atinge corpul ei ai mai ales organele ei genitale, dise basalte, trachite pi fonolite, servi ca maele s acopere en vata sterilisan ai cu panzeturi terial de constructie, iar in pulbere la cimentnri.
curate, dupi spilarea prealabilii a vaginei (nu a Alte varienti e aaa isa Obsidiana, care serva
nterului) pi-in injectarea ou irigator de solutiuni la confectionarea unen obiecte de ornament.
antiseptice slabe (acid fenic 2 la 100, sublimat Laval, capit. departamentulni francez Mayenne,
1 la 4000-2000) Ueda de douii ori pe di. Toate en 28,905 loc. (1891); reaedinfa epidcopeasca;
obiectele de cari se servesce lnza trebue s fie insemnate pfinzOrii.
ouratite cu minutiositate, aaternutul ai rufele
La Valetta, capit. insulei Malta, situan pe coasts
trebue s se premeneasca adeseori. Chiar dela sud-estica a insulei, ores intikit; 70,000 loc.;
inceput liana se poate nutr ea in stare nor- nniversitate, observatoriu astronomic; eatedrala
mal, in primele dile i-se recomandi lapte in pompoas; port larg. 1530-1798 reaedinta orabundenn. Este util ca luza s nu panseascii dulni Ioanitilor.
patul inainte de 16 dile dela nascere, positiunea
Lavalette, 1) L. Antoine 1Jfarie Chatnans,
mizontalii a corpului inlesnesce involutiunea ute- conte de, adict al lui Napoleon I, n. 1769 in
rului i femeile lituze, cari patine dile dupit Paris, 1804 director general al postelor, 1815
facere se dedau ocupatiunilor lor ordinare, stint condananat la moarte, dar soapat de sotia sa;

expuse la boale oronice ale organelor sexuale,

cari intre alte rele pot face ai sterile. L. anorrnali este caraoterisati mai ales pi-in febre, care
este cu atilt mai gravii, ou cat apare mai curfind
dupa facere. Febrea constitue primal simptom
al infectiunei puerperale (febrei puerperale),
datorite invasiunei in corp a microorganismilor
septici, a germilor putrefactiunei, a strept000odor, prin oavitatea nterului, care dupi expulsarea placentei este lipsin de stratal apariitor,
de epitel, pi pi-in rnile pi ruptunle vaginei
pi ale perineului, cari se iveso la faceri grele.
Ca vehicul al infectiunei pnerperale pot serv

t 1830 in Paris. Sor.: Mmoires et souvenirs'.

2) L., Charles Jean _Marie Felix, marquis de,
diplomat francez, n. 1806 in Senlis, t 1881 in

Paris, 1865-69 ministra, in diferite randuri

trimis pi ambasador la Alexandria, Kassel, Constantinopole pi la curtea papal&
Lavandula L., (botan.) gen din fam. Labiatelor,
trib. Ocimoideae, cuprinde plante aromatice, er-

bacee, perene, subfrutescente sau frntescente.

Acest gen are vr'o 20 de speed, respandite in regiunea mediteranianit, din insulele Canarice pan
in peninsula Indiei orientate. In prtile noastre se
oultiv foarte mutt L. vera DC. (syn. L. Spica L.)
degetele, unghuile nespilate, nedesinfec- pi este cunoscuta de poporul nostru sub numirile

tate, instrumente, vase, carpe, tampoane mur- de: Aspic, Leventio, etc.
[Z. C. P.]
dare, bureti impregnati cu materii putrede. FaLavater,Ioan Gaspar, scriitor germ., n. 16 Nov.
cerile grele, insotite de operatiuni obstetrical e, cari 1741 in Ziirich. inert do tiner a publicat poeproduo contusinni ale organelor genitale, pro- side sale ,Schweizerliedert, 1768 pi Aussichten
voaca in lipsa unei antisepsii riguroase mai in die Ewigkeits Ziirich 1768-73, 3 vol. Din,

www.dacoromanica.ro

Lavatera

67

Lawrence.

1769 a functionat ca preot protestant in orasul titate mai mare de 200-300 gr. deodata. L,
seu natal. In anii 1775-78 a pnblicat opal: narcotic, compus din tinct. de opiu, morfini,
Physiognomische Fragmente zur Befarderung solviti in o mice' cantitate de ape, dat pentru
der Menschenkenntniss und Menschenliebes a calma. L. adetringent compus din o solutie
4 vol., prin care a devenit intemeietoriul phi- (in cantitate cam de 200 gr.) de tanine, alumen,
siognomicei. Acest op a ficat mare sensatie pe nitrat de argint, etc., administrat pentru a detimpul suacum lasae constatat ci observi- termine o actiune adstringenti asupra mucoasei
rile si combinatiunile lui L. sfint lipsite de basil intestinale, in casuri de disenterie, enterit, L.
sciintifica. t 2 Ian. 1801.
vermifug, L. antiepasmodic, etc. Toate aceste
Lavatera L., (botan.) gen din fam. Atalvaceelor, lavemente (dar de cel purgativ) trebnese ad-

tribal Malveae, cuprinde plante erbacee, frutes- ministrate dupi un L. purgativ, pentru a golf
[V. L]
cente san arborescente tomentoase Rall hirsute. mai audit]. intestinal.
Acest gen are vr'o 18 specii, respandite prin Laveran, media militar franoez, descoperitorul
regiunea temperati a vechiului centinent j in microbului frigurilor baltoase, malaria. (v. sc.)
Australia. In pirtile noastre cresce prin poeni, Scrierile sale relative incep de acum doneleci
tnate, campuri i tufisuri L. thuringiaca L. de ani.
Se cultivi uneori ca planta decorative L. tri- Laverania, sinonim au Haemamoeba (v. ac.),
[Z. C. P.]
meetris L.
numire data de Grassi in onoarea descoperiLa vechl, vent, v. Sirocco.
toriului acesteia.

Laveleye, Emile de, economist belgian, n.

5 Apr. 1822. Primele studii

Laverna, la Romani o cline a lumii de jos, a

fiici la Gand, intunerecului si aparitoarea lotrilor.

dupa care voiaje in Europa, pentra a stadia

chestiunile politice, economice si sociale. El debat ea publicist in cliarele i revistele belgiane

liberale, dupe aceea colabork la Journal des Economistes, l'Economiste franais si la Revue des
Deux Mondes, precum si la alte reviste engleze
si americane. Numit profesor de economie po-

Lavina, avalanfa, (geol.) massi enorm de

zipade, ce in timpul primilverii se rape din zpecjile perpetue ale muntilor si se rostogolesce
in vale. In rostogolirea ei impetuoase L. isbesce
si rape stand si arbori, uneori ajunge pane in
sate, sfirtimand case si omorand oameni.
Lavinia, fate lai Latinas, regele din Latium.

litics la universitatea din Liege, in 1863, el se Acesta a promis-o regelui Turnus, dar a midistinse atilt ca profesor, de nade propovedui ritat-o dupe Aeneas, canna i-a nscut pe Aeneas
idei socialiste, oilpettindu-0 numele de Socialist Silvius.

dela catedric, cat yi ca publicist, in care direcLavinium, vechin ores in Latium, intemeiat,
tiune aide exempla de o productiune conside- dupe traditie, de Aeneas 'in onoarea sotiei sale

rabill. I-se atribue vr'o 300 de studii. L. nu Lavinia.

face parte din tjeoala economici ortodoxi, cici
el incline' mai malt spre socialism ; dar in toate
scrierile lui a dat probe de un mare talent de
expunere. L. a murit subit, la Doyon, la 2 Ian.
1892. El era membru corespondent al Institului
din Francia. Scrieri principale: Essai sur l'Eco-

Lavoisier, (pron. lavoasie), Antoine Laurent,

chimist frc., a. 16 Aug. 1743 in Paris, t 8 Main
1794, ghilotinat. A studiat sciintele juridice

naturale. La 1768 a fost ales membru al academiei franceze. L. e fundatorul chimiei moderne, dinsul a introdus in chimie =about can-

nomie rurale de la Belgique (1862 si 1875); titativi. La 1774 a aratat, al la ardere se consume'
L'Instruction du peuple (1872); La Proprit et exigen, la 1781 ci ape Dll e element, ci com-

ses formes primitives (1874 si 1891); Le Socia- binatiune din oxigen si hidrogen. Acestea stint insi
lism contemporain (1881); Elements d'conomie numai c,ateva din interesantele lui descoperiri si
politique (1882); La Monnaie et le bimtallisme lucari sciintifice. Opul sea principal e Trait
international (1891); Le March montaire et lmentaire de chimiee.
see crises depais cinquante ans (1865); Le GouLavra, v. Cenobiu si Laura.
vernement dans la dmocratie (1891). In urma
Law, (pron. 10), John, financiar renumit, n.
unui voiaj %cut in Romania, L. a publicat in 1671 in Edinburg, infiinti in Paris o band parRevue de Belgique (15 Ian. 1886), nisce note ticularti pe actiuni, care la 1718 fa prefticat in
foarte instructave asupra Romaniei economice banci de stet, apoi o societate comerciali pe

sociale, sub titlu: En Roumanie, souvenirs actiuni (Compagnie des lades) cu scopul de a
[I. I. Nacian.]
exploata d colonise terile de lfinga Mississippi;
Lavement, injectare de api sau lichid me- 1720 consilier de stat si contralor general al
dicamentos in rectum, cu ajutorul unui clistir finantelor; L. a accelerat ruina creditului public
sau irigator. Ele mint de mai multe feluri: L. prin masuri volnice, cad aveau se impiedece
purgative au scopul de a muja massele fecale si presentares notelor de bance spre escomptare ;
a determine o contractiune a musculaturei in- urmarit de ura poporului, fugi la Briissel ; t 1729
testinale, pentra a le elimina; ele se fee cu o In Venetia. (Cf. Thiers, 1878 si Alexi 1884).
cantitate mal mare de lichide : de 200 gr. pane
Lawn tennis, (pron. lahn t), v. Tennis.
la 2 litri (dupe virsti) cu api curate' sau ame- Lawrence, John, vice-rege al Indiei, n. 4 Mart.
stecati ea unt-de-lemn, o solutiune de sulfat 1811 la Richmond, cott. de York. El si-a fitcut
de voyage.

de magnesia, etc. L. hrttnitoare se fac in scopul, edncatia in colegiul Hailegbury pentru a fi tuneand bolnaval nu se poate hrni pe gari, ca tionar al companiei indiene. Intr'adeviir la 1829

lichidul injectat si' se resoarba 5i si hreneasci

individul; lichidul este lapte sea e compus din
un amestec de bulion, on si vin, peptone, pulbere de carne, la care se adaugit cateva picaturi de Laudanum, si nu trebue BA fie in can-

fe nuniit secretar al acestei companii. In armi

ocupa mai multe functiuni inalte administrative

financiare, in can se distinse. Cu deosebire

in dawnl revolutiei indiene din 1857, L. isbuti
si potoleasca revolta in districtul Ban, ase beat

www.dacoromanica.ro

5*

68

Lawsonia

parlamentul englez Ii aduse multemiri publica.

Regina il ridice la rangal de baronet in 1858.
La 1859 se intoarse in Anglia, dar f retrimis
in Indii in calitate de vice-rege (1863). La 1869

Lazar.

diferite invetturi si sciinte, toate predate in

limbs nationala a Romanilor. Dupe multe tra-

ganri i-se incuviinti cererea si i-se dote un

tnic local din spatiosul edificiu dela Sf. Saya,
fa rechiemat din acest post fg numit lord. In uncle isi asezit scoala cu numeral de scolari
camera lorclilor era adversarul lui Beaconsfield. ce-si puta recruta printre Romanii iubitori de
t 26 Iunie 1879, e inmormentat in biserica sciinta. Invtaturile sale nu puteau fi un cura
sistematic, deoarece auditoriul sett nu posada cu'Westminster.
Laweenie L., (botan.) gen de plante din fam. noscintele pregetitoare, indispensabile pentru inLyttuariee, Cu o singure specie L. inermis L. telegerea subiectelor de sciinte mai aprofundata.

(= L. alba4.m.),. un arbust ce cresce in Africa

de nord si in Onent panti in India estici. Din
frunzele sale uscate i pulverisate se obtine produsul (Ps henna, henn, folosit de popoarele
orientate ca se-ai vapseasca in galben virful unghiilor, palmele si telpile. Se mai folosesce tot
pe acolo in boalele de pieta, la oolorarea pieilor si

a mittasei; aniestecat ca indigo la vapsirea prirnlui in negru; din lion Arabii preparrt un oleu
parfumat intrebuintat ca cosmetic. [S. St. R.]
Laxantia, (med.) laxative, remedii cari produc

evacuares canalului intestinal. Se impart in:

Laxantia

de conferinte, cautind a destepta prin ale, in

auditoriul se; gustul de soiinte si mai presus

de toate precerea pentru limba romaneasce, apoi

a-i inspira sentimente national; desteptind consciinta de Roman. Scoala sa prindea astfel, din
cli in cli, tot mai adanci radecini; iar scolarii
dupi ce inviitau ntiu gramatica, aritmetica,
geografia, desemnul, etc. inaintan la studii mai
speciale in filosofie i matematica aplicand aceasta
din urmti la ridicarea de planuri topografice si
alte desemnuri constructive.

In curs de cinci ani, cat duet socials lui L.,

Purgantia, multi elevi se distinsera precum : George Paladi,

Eccoprotica sau Lenitiva, remedii cari laxeazti

numai in dose

De aceea L. impestrita lectiunile sale ou un fel

remedii cari dejaman'

in dose mici laxeazi, ai in fine care a introdus metoda lancasteriana In scoalele
Drastic; cari produo evacuiri profuse ai im- primare, apoi loan Eliade Radulescu, profesor
preunate cu dureri. L. 'tint: oleul de olive, fructe in scoala lui L. si urmas al situ, continue a cultiva
zaharoase, magnesia, lea de ricin, calomel, patriotismul 5i consciinta nationala a Romanilor
sulfat de natriu, Aloe, Rhabarber, Senna, oleu din Muntenia Din indemnul lui L. se trimisera,
de Croton.
de catre Eforia scoalelor, la universitatea din

Laxenburg, orasel in Austria de jos, cereal Pisa, in Italia, patru tineri: Eufrosin Poteca,

Baden, la 15 km. dela Viena, au 1126 loc. (1890); Constantin Meroiti, S. Marcovici

ai

Pandele,

castel imperetesc 5i paro renumit.

pentru a se prepara de profesori la scoalele
Laz i lazuri, sinonim ea ielaz e islazuri, loo nationale ; iar dupe moanea celui din unlit fa
carelit de tufe si redecini, servind pentra pi- trimis la Paris Petra Poenariu, pentrn speciasunatul vitelor si pentru ecuisti, uneori i ca litatea sciintelor naturale.
arittare.
Evenimentele resboinice din 1821 (revolutiunea
Laztt, com. rur. in Rom , j Vasluiu, la 15 km. lui Tudor Viadirnirescu) inchisera scoala lui L.,
distante de acest oras. Dela 1894 s'a infiintat una iar dinsul, sleit de puteri, descurajat si infirm,
din fermate model ale statului, sub ministerial paritsi Bucuresoii si se intoarse la A.vrig (v. ac.),
P. P. Carp. Terenut ins& este accidentat pi co- local sail natal, uncle mart 1823.
municatiunea difloil intro diferitele trupuri ale
L. ne-a lasat, ca scriitor, un opuscul, intitulat
mosiei. Clima este ins potrivite.
wPovituitorul tinerimeit, saris la 1820 ai tiparit
Lazar, prietinul lui Isus, fratele Mariei si al la 1826 in Buda. Intr'un apel al sell so apune,
Mart& din Vitania, dupe evang. loan, cap II. el mai erau gata pentra prese: Filosofias

L. a fost inviat din morti de Isus. Diva lui L. Matematicag, ,Geografiac ai Istoria universalk
este Sambita inainte de Florii.
Din toate a.cestea n'a remas deceit un sittgur
Lazar, George, fundatoral scoalelor nationale manuscris, pastrat in biblioteca universitelii din

In Romania, n. 1779 in satul Avrig, in Transilvania, fa cel mai mic din cinci copii ai
rintilor sei George si Maria. Prin ajutorul baronului Briticenthal, proprietarul Avrigului, L.
urmit fintaiu invtaturile la academia din Cluj,
apoi studiile la facultatea de sciinte fisico-matematice 5 in urm la facultatea de teologie a

umversitatii din Viena. Intors la Sibila, fa hirotonit intru archidiacon al scaanului episcopal
numit profesor-catichet la seminariul teologic.

Bucuresci: zeurs de Aritmetica, comps in

limbs romilneascit si In folosul acoalelor dala

Sf. Saya de G. Lazar, la anul 1821. Februarie 26.4

Activitatea lui L. ava resultate stralucite.

Scoalele grecesci cacjurit 5i cele tomfinesci le
luarit local. Astfel se infiintare scoale nationale
in Bucuresci (1823), in Slatina (1824), in CraiQVa (1826). In acest an se mai infiinti i )Societatea pentru propasirea Ronuinilore prin sta.ruintele lui Constantin Golescu kti I. Eliade, cu
scopul de a 1141 cultura nationala prin scoale,
reviste si teatru.
Miacarea nationala, pornit de L. a dobiindit

L. nu ate-a malt ad; cad dup o predieti fatgeratoare in contra starii lucrurilor de atunci
dupe o mustrare ce i-se faca de episcopal
Moga, el paresi Sibiiul si, cu cartea in mane, un avant mai puternic dupa intoarcerea tinetrecu muntii se, spuna Romilailor de sub Fanarioti, ca ei erau. Romani.
In Bucuresci la 1816, L. se adresi catr Eforia
scoatelor (compusti din mitropolitul terii si din
trei boieri, aleai dintre membrii divanului domnesc) cu o programe ce proiectase, arritind

rilor trimisi la studii in strainatate. Intro aceatia

amintim pe Petru Poenariu, care ca director al
scoalelor romfine, anal sub gavernul lui Kisseleff,
desvolt o intinsa activitate scolara. (Cf. Istoria

universale a pedagogieic de I. P. Eliade.) Lui L.

i-s'a ridicat un monument in Buturesci (v. ac.)
voia s deschide aci Qscoale romaneascit ca in fata palatului universitatii (v. ilustr.).

www.dacoromanica.ro

Lazar

69

Lazari$ti.

Lazar, loan Marte, profesor si scriitor, n. diverse gazete id reviste sub psendonimul Laertin,
26 Sept. 1838 in Nisbud, a studiat ad i scoala L. a mai Boris si urmatoarele opere: George san
normala, in Blaj liceulsi in Budapesta teologia. un amor romanesc, vodevil in 3 acte, 1851;
La 1863 a fost numit profesor prov, la liceul Sanuto, drama in 5 acte, 1851; Care de repaus,

din Naseud, de undo in acelas an a mers la poesii, 1852; Alfredo, oare de repaus, poesii, 1854;
Viena pentru a-si continua pi completa stu- Stroie Corbeanul, opera posthumii precedata de

diile teologice in institutul Augustinian. Dupa viata 51 operele autoraltu de Teodor I. Foca-,..
ce faca aol doctoratul in teologie si-pi insus neann, 1885; Massim pictorele, melodrama, 1858.
vaste cunoscinte istorice, limbistice Si filosofice, Criticele teatrale ale lui L. eran apretiate pe
patronatul fondurilor graniteresci din Nasiiud la vremea lor.
1869 din non il alese profesor 5i-1 Dum totodata
Lazarete, adaposturi san spitale pe la treditori

si director at liceului, in care califato a remas sau in porturi, in cari faceau carantinii (v. ac.)
pana la moartea sa, intmplatil la30 Aug. 1873. acei calatori, cari veniau din locuri molipsite de
epidemii: de coBarbat talentat,

'era, ciumi, etc.

teolog si profesor
eminent, si-a con-

Astdi sciinta

linde sit facl a

dispare, introducnd in schimb

secret intreaga
viata bisericii si
scoalei

nationale

roman. Serien:

desinfectarea ca-

Tabele istorice

latorilor.
Lazaret se num esc si spitalurile
improvisate In
campanie, ande

sincronistice ale
coloniilor romane.; Despre

liberal arbitriu al

finitii pot primi

primele ajutoare

off' ului. si diforite

tractate mai mici

istorice si filo-

si pe urmii, sfint
evacuati in interiorul terii, eland
pot suporta cala-

sofice.

Lazar Potcoavi,
co boritor din Potcovesci, rudeniile

Asemenea
Lee improviseazi

-toria.

lui loan Voda cel

Camplitsi pretendentii la scaunul

si pe la diferite
gri pi se numen

gari-lazarete,
acestea au inisinnea de a prhni pe
acei bolnavi, cari

Moldovei pe
vremea antaiei

domnii a lui Petra

Schiopul

(1574

se gasesc in imposibilitate de a

liana 1579), si el
insusi pretendent
sub a dons domnie

mai put continua

a acestui voevod.
Ostile insa czacesci td musca-

calatori a.
Lazariciu, loan,

prof. preparandial

lesci ale lui glut

in Deva, n. 1841
In Porumbacul de
sus, cott. Fagaras.

risipite (1591).

Wire!, un fel

de colinda rom.,
probabil de orig.

se face in

Studiile si le-a
Statue lai George Lazar in Bnoureaci.

%cut in gima. din

Sibiiu si Brasov;
diploma profesoTrei fete, dintre cari una imbriicata ca mireasa rara pi-a eastigat-o la univ. din Cluj, 1878. L. pe
unui Lazar., de altmintrelea necunoscut i deo- cale antodidactica a absolvat gimnasiui superior
sebit de cel evangelic, canta o poesie duioasa, din Brasov si a depus censure de prof., L. a funcin care povesteso, ca tinfirul Lazar a murit chiar tionat 10 ani ca invtator, 3 ani a fost actuar
in ajunul nuntii. Legendele nu convin asupra la revisoratul de scoale in Brasov si din 1875
felului mortii sale: cilnd il trantesce vijelia de e prof. in Deva. A Boris carti de scoale : 1) Elepe un pom, cand tale insusi craca pe care sta, mente de poetics romana, edit. I, 1882, edit. IT,
dud se trantesce in fusul mamei sale, fiind-ca 1886. 2) Istoria literaturei romano, edit. I, 1884,
nu vrea si-i facil o placint, si alta licente po- edit. II, 1892, acestei din urmi i-a denegat mipulare. Unele variante !dint publicate in Teo- nistral aprobarea. 3) Dictionar roman-maghiar,
doreseu, poesii populare, p. 202-6. Buc., 1885. 1886. Toate au iesit in editura lui W. Krafft,
Lazarescu, Alexandou, pablicist roan, n. Dec. Sibiiu. A mai seria articule pedagogice prin foile
1830 in Bucuresci, f 31 Iul. 1876. A facut eta- romane scolastice.
diile in feara si la Paris, a ocupat posturile de
Lazarlpi, congregatiune religioasa de preati,
president de tribunal, de mernbru la curtea de infiintata de catra S. Vincent de Paula in 1624.
apel, etc. Mara de numeroase articole de po- L. se numesc asa dela colegiul St. Lazar, deschis
litics, critica teatrala 51 artistioa pablicate prin de catri congregatianea L. in 1632. L. se ocupa
'gaya,

Simbata Floriilor.

www.dacoromanica.ro

70

Lazarone

ca predicarea i ou orescerea clerului tiniir;

Lebrun.

consacrati lui

care dela ea si-a captat

mai multe misiuni in China, Africa si Oceania. darul profetirii.

A.pollo'
Iupiter sub forma acestei L. a
Lazarone, cersitor neapolitan.
sedus pe Leda. Se mai credea, ea in Hesperia

Ltauirea, isleteuirea, tierea si scoaterea pa- langi Eridan L. isi anunta moartea prin cant
durei ei radiciMlor ei pentru a face loe de cul- frnmos; de ad cdntul de L.g, poesia teltimi a
tura din eapoetilor. Corabierii considera bun omen int11Lazulit, mineral, fosfat aluminos de magnesiu, nirea co. L. .Mai stint ancii opt specii de L.
In oristale monocline albastre, se gasesce in
Lebeda in poveftile romine. Un imparat cgStiria, Salzburg, etc.
nand in padure la un iaz
o L. si vra s'o

Luella', Daniel, sindicus al magistratului omoare, dar prinVandu-o o duse anata, mide L. se
Timisoarei, la cerere mai inalt a luerat un preftica in fecioarti frumoas, etc. (cf. iiineann,

Abcdar romanesc, care a fost presentat la 17 Mtutie Basme pag. 266 si 542). Dupi mitol. nordica,
1770 reginei Maria Teresia de catra camerariul de fetele de L. (Schwanenjungfrauen) an fost Walcurte din Banat. Manuscrisul ilia a fost aflat kiirile, cari au avut insuairea de a se preface

ca prea extins pentru primul inceput, in acest

mod deocamdatte a fost lasat la o parte, iar autorul a fost numit pe 2 ani de proba director
al scoalelor triviale banatene. L. este primal
director al scoalelor gr.-or. romane in Banat.
[Tulin Vuial

In L. Dupti mitol. germ. ele apar adeseori la

riuri desbracii vestmintele de lebedi ei se scalda.
Cine le hug imbractimintele, le are in posesiune.

(v. Dine, Fate in pov. rom.).

Lebeda (Cygnus), oonstelatiune intro 2370 si
3290 ascensiwie recta, ai 29 6' ai 59 19' decline-

Le (Leh), capitala prov. Ladach in Casmir tiune norclica. Contine afirmativa 197 stele visi(Asia), la mltime de 3444) ni. presto nivelul bile ca ochiul liber.

marii; 4000 loc. Local principal al oomerciului

Lebel, _roan, 1543 preot ev. Intheran in Ttilintre India pi Asia oenhalit.
maciu, unul dintre primii humanisti seal A limas
Lea), v. Medicament.
de el o poesie De oppido Thalmus carmen hiLeader, (engl, pron. lider), conducatorul, seful storicum. e
unui partid politic; articol de fond.
Lebid ibn Rabl'a, (ei L. Abs Okail), poet

League, (engl., pron. ligh), mil maritim englez ; arab, n. ca. 575, t pe la 662. Autorul imei religa,
numite Mollacae si unui Divane.

Leah, Les, Polen (v. ac.)

Leblanc, Nicolas, parintele industriei de soda,

Leake, 3fartin William, archeolog englez, n. 1742 in Yvoy-le Pr (Cher), 1806 in asilul
n. 14 Ian. 1777,
6 Ian. 1860 in Brighton. saracilor din St.-Denis. 1791 a inflintat in Francia
A facut insemnate explorad in Grecia al. Asia o fabricti de soda, divulgand secretul inventiei
mica. Intre scrierile sale se afla si una ce se
ca poat. usa toti de ea. Ser. 3Mmoires

ocupli on ffiologia romana i bulgarti: Researches sur

sale'la fabrication du sel et de la Bond& (1798).

Leboeuf, Edmund, marea[ francez n. 180g

in Greece of the wallachian and bulgarian lan-

In Paris. In resb. crimeic (1854) general de briLeal, onest si franc.

gada, 1869 ministra de resboiu ; in Jul. 1870
cott. engl. Warwick, on declara in camera, ca armata e gata de resboiu ;
Leamington eras
26,930 loc. (1891); isvoare minerale cautate.
ad de stet major al armatei dela Rin i maLeandru, V. Hero.
resal. Prins la capitularea cet. Metz 129 Oct.).
Leandru, numele vulgar al plantei Nerium
7 lun. 1888.
Oleander L. (v. a.c.).
Lebrun, 1) L. Charles, cel mai celebra pictor
Leaota, mute in Rom. intro j. Dimbovita fro. din veacul lui Ludovic XIV, n. la Paris 1619,
Muscel, al doilea dupli Omn; prin inltimea
1690. Fiu de sculptor, de o rara precocitate,
sa predomina mai pe toti muntii din apropiere. L. f ajutat in studiile sale de cancelarul
rege legendar al Britaniei ; Sguier, care Il trimise la Roma, unde el studia
Lear, (pron.
eroul unei tragedii a lui Shakespeare (v. ac.). monnmentele antichitatii sub directinnea
Lest, dat, an ; dala cuvntul slavon vechiu lato, Poussin. Inters la Paris 1646, executa mai multe
aestas, annus, tempus. V. Cronica.
luorari importante 5i fundit Academia de picturi,
Insarcinat, imLebadeia, vechiu ora a in Bootie, langi He- al carei director fa
likon, on oracol renumit in pestera lui Zeus preunti cu Lesueur, en decorarea Otelului LamTrophonios; &sum se numesce Livadia.
bert, pica Lucrarile lu Hercule( intr'un stil de o
Lebeda, (zool.) paseri notatoare, formand fa- energie, care Moil contrast on Lesueur. Decode
milia Cygtudelor, ca cioo placelat, de egala Inn- apoi luxoasa residenta regala dela
fact].
gime en capul, grumazi foarte lungi. Are 10 specii, Restignirea ou ingeriie, afltitoare allVaux'
la Louvre ;
cari tram in regiimile temperate ale semiglo- luonl la Fontainebleau o serie de tablouri, sub
bului nordio i sudic. Sfint pasen migratoare, oehii
dintre care : Familia lui Darius
Regelui'
dar domestioite se tin prin lacuri ca pasen i de Intrarea
lui Alexandru in Babilonia' etc., care

guages.e

t
t

lux. L. muta san comund (Cygnus olor L), ii atrase bate ononirile monarchuliii. In cele
albti, on cioo roil; in frunte cu bobita neagra, din arma, i-se dada decorarea Palatulni dala

ou picioare negre. Traiesce in Europa de nord Versailles, undo totul aproape e aunt de el sau
ai Asia; prin terile noastre trece in Oct. pima sub directiunea lui. Marl de aceste opere mari,
Nov. Nu e muta dupa cura se crede. Traiesce L. a pictat multe ate tablouri, din cari cele
50-100 ani. Pana e tined e bung de maneat. mai frumoase stint la Louvre din Paris.
L. cantatoare ((J. musicus, Bechst) on trup mai
2) Lebrun, Francisc Carol, duce de Piacenza,
trunchios i grumazi mai scurti. La nord e v- n. 1739; 1799 consul. Sub imperin e numit vinatii mult pentru oarnea ai penele ei. Cantii on stiernic supr. si guvernator al Liguriei. 1810 dupa
ton sonor i frumos. La Elinii antioi era paserea abdicarea regelui Ludovio Napoleon, guvernator

www.dacoromanica.ro

Lebn

Lecidea.

71

al Olandei ping in 1813. Lndovic XVIII Il nu- Vadiu din Bulgaria, pe un deal intre vii. Acolo
mesce pair. -1- 24 lun. 1824.
distruse o oompanie de nizami Turci (300), cari
Lebu, Alexandru, econom rom., n. 10 Nov. 1835 eran asezati in reduti. L. fir decorat cn Virtatea
In Cacova, cott. Sibiiu. A studiat dreptal si teo- militari cl. I, Steaua Romaniei ou spade, si Sf.
logia in Sibiiu. 1866 a prsit cariera preoteascl Stanislas, etc. t 30 Oct. st. v. 1899. Are fin pe
si s'a strmutat la Sibiiu, unde poarti o eco- Hara/amb 5i Octav George L. (Cf. Colonel Bonomie model, ale Arai producte au fost di- teanu, Biogr. lui George L.).
stinse ou cele dintiliu premii la nnmeroase ex6) Lecca, Haralamb G., poet rom., a Mont

positiuni. L. este membru fundator al *Cud studii de medicin in Francia. A publicat : *Prima*

nationales vioe-presed. la inst. de cred. i econ. volum de frumoase versuri; apoi *Secundas tot
*Albinagsi la societ. com. *Concordia*. [I. S. k3.]
versuri, premiate de Academie; *Enoch Arden*
Leca sau Lecca, familie a contilor de Cinarca traducere in versuri, *Cinci poemeg; *Povestea
in Corsica, din care s'au distins in sed. XV: mid regine* din Carmen Sylva, etc. Ca teatru:
Jean Paul de L., conte de Cinarca (1450-1515), *Stalpii Statului si Flmandii de glories comedfi;
In luptft perpetta cu adversarii si, trecir de *Femeia
tradncere; in fine *Casta
mai multe ori in Italia si la Genus dup ajutor, Diva* si*Juctorii de dirt* 1898 si 1899, drama
dar f persecutat de soarte i murf nenorocit, cari au avut mare succes.
dupti o viga plini de glorie. Unul din inverLeona, II L., familie din Ifoldova (Bactin),
sunatii si adversari era liinuccio de L.
care pare a fi o ramurti a boimilor L. din VaLecage, v. Calo.
lachia, desprtit prin sed. XVII sau
Lecanora Ach., (botan.) gen de Licheni cu that Din ea siint
crustaceu i apotecii discoide ce au o margine
Lecca, Dimitrie, general si om politic rom.,
format, de thal; speciile sale trtfiesc pe lemne n. 1832 la Tecnciu, t 1888, ii fc studiile mi(L. tubfusca Ach., L. pallida Krb.) sau pe stand, litare in Francia si apoi intr in armata
piptri (L. badia Ach.). L. esculenta Evers. = L.
Maior la 1866, el era comandantul badesertorum Kremp. p. p., Lichen esculentus talionului de vntori care avea garda palatului
Pallas, se crede a fi *manat Ovreilor. Cresce, la 11 Febr. 1866, si de conivent en conspiraprobabil fixata pe stanci, prin Algeria, Persia, torii in contra principelui Cuza, a lsat s intro
de unde e smulsi de vnturi si transportat in in palatal domnesc pe oficierii clui au provocat
alto loonri, undo cade sub form de *ploaie de actul de abdicare. A si devenit ndat ministru
man*; dupli Parrot s'a intmplat o asa ploaie de resboiu sub locotenenta domneascii 11 Febr.
In Persia la 1828. Cand e liberi se presinti ca pang la 11 Main 1866, apoi iarsi Iulie 1879
nisce mici ghemuri cenusii, tari, cu suprafata pitn Apr. 1880 sub ministeriul loan Brtianu.
neregulat. E hrilnitoare pentru om si animale, In resboiul 1877-78 colonel, a lust parte la
fiinda e aye(' in amidon.
[S. 8t. R.]
luptele dela Lorn-Palanca i Smardan, apoi a
Leona, 1 L., familie boiereascd din Vaiachia, fost inaintat general. Ca membru ai partidului
ennoscut aici din sed. XVI. Genealogia familiei liberal a fost adeseori ales deputat de Bactia
incepe dala:
1883-88 president al camerei. (Cf. T..Maiorescu,
Marele agtt V. L., (1550-1619), care s'a Disc. parlam., vol. 1.)
ilustrat ca general pe timpul lui Mihaiu Viteazul.
Lecca, George, om politic roman, n. 1831,
La 1598 el duse lui Sigismund Bitori un ajutor t 1885, fratele lui Dimitrie. A ficut studii mide 1000 cltireti. Mai ttirdiu f alitturi nu Mihaiu litare, dar 1868 a fost numit de guvernul liberal
la Mirislau 5i apr cetatea Chiorului. El fac prefect la Bacu, unde prin msuri in contra
o caltorie la Viena, lu parte la mai multe mi- Ovreilor a provocat scusele si caderea ministesiuni i solii, precum cea cu Ttarii la 1604, si riului Golescu. (Cf. T. Maiorescu, Disc, parl.
prim' donatiune dela Imp. Rudolf II, 3 sate in vol. I, pa.g. 19.) 1882-85 e ministru de finante
Ardeal, ai titluri nobiliare de graf austriac. Fu- in cabinetul loan Brlitianu.

sese mare comis si spatar. (Cf. Doc. de HurLeone, mai nainte Terra d' Otranto, prov.
muzache, tom. III, IV.) Un fiu al su
ital. in Apulia, 7891 km2., cu 600,905 loo. (1890).
Marcie Sptltar L., era boier insemnat al Capitala L. are 22,051 loo.
lui Radu erban si R. Michnea, care l decapitit Lech, (Licus) campul ce se intinde in lunla 1617.

gime de 37 km. intre riul Lech si Vertach,

Lecca, Constantin, (1810-1887), fintaiul Landesburg si Augsburg in Bavaria. Pe campul

pictor roman. Paharnio sub Vod Al. Ghica; aoesta in 10 Aug. 955 an fost total nimicitt Madupa ce studii" in Italia si Germania se stabili ca ghiarii condusi de-L-ehet;Bulcs si Botond din
profesor de desemn la primul colegiu de atunci: partea ostilor imperatului german Otto L Se
8t. Sava. Pe langii marele ski talent, era om (lice c numai 7 inpi an limas fn viat, cari
de o deosebit culturi; a tradus mai multe piese. an adus in patrie vestea neferioitei lupte.
Printre principalele lui panze stint: *Intrarea in Lecher, Otto, politic austriac, n. 6 Ian. 1860
Alba-Iulia* la pinacoteca nationalti din Buouresci, In Viena, renumit prin discursul de 12 ore tinut
*Batalia dela Resboenis*Portretul lni Caza, *Des- In dieta imperial(' in 1897 ca deputat german-

calecarea lui Radu Negrue. Apoi copii dupii ta- progresist on ocasia obstrnctiei germane.
blouri olasice, pi multe alte luorri. Aman a fost
Leehinta, (ung. Lekencze), com. mare in Trs.,
elevul su. t 1887. (Cf. N. Tiacn, Biografie in cott. Bistrita, nu 1879 loc. (1891) Sasi si Romani.
*Revista float.)
Romanii afilia la paroohia matr Harina in
Lecca, George, n. 1844, fiul lui Const. L., protopopiatul Bistritei.
comandant de cavalerie. In timpul resboiului din
Lecidea Aoh., (botan.) gen de Licheni en that
1877-78 fiind opitan, in &mites escadronului orustaceu si apotecii discoide fib% margine for-

siin de Gorj, a fcut o strlucita sup' la satul matii de thal; are numeroase specii ce triesc

www.dacoromanica.ro

72

Lecitine

Led.

pe pietri (L. coarctata Ach., L. petraea Flot., n., in Africa 1818, facii clatorii in India si. in
L. contigua Fr.), pe pamnt sau pe lemne pu- Francia, ei se stabili definitiv la Paris. Diva
trede (L. uliginosa Acb.); foarte respandita, for- revolutia dela 24 Febr. L. intrit in politici si se
mind plici intinse, galbene amestecate en negru Moil republican ; dar se retrase imediat ca sli

pe stancile din regiunea alpina, e L. geographica se devoteze cu total poesiei. Primal :Au volum
esta Parties antiques (1852). La 1854 aparura
Sohaer., mai bine Rhizocarpon geographicum

jis aea din causa asemenrii acestor placi cu Names et posies, mici poeme de o frumsete
rara. La 1862 traduce Idylles de Thocrite. Tot
[S. t. R.]
Lecitine, nume dat nnor substacte grase, cari In acest an apara: Poarnes barbares, pi in 1869

hartile geografice.

se gasesc in creer, ruarvi, in globulele sanguinice, public Kain. La 1867 traduce Made ; Hymnes

In galbenusul de ou, precum i respandite in

regnul vegetal. Prin midi L. se desface in acidi
graei, atearic, palmitic, oleic, intr'un eter al
glicerinei on acid fosforic ei in calina. L., Pro-

orphiques (1869); Odysse (1870). Intrat iaragi

In politica, publich o scriere anonima Catollisme

populaire republicain, care faca mare agomot.

In Ian. 1872 rpresintri la Odlion o tragedie les
tagen, compuei organici formati din arbune, Erinnyes. La 1873 publici o traducere d'Horace
hidrogen, oxigen, azot, fosfor i aulf, cari la fier- ei o traducere din Sophocle. La 11 Febr. 1886 este
berea on apri de barit dau pe Ifinga acidii graai ales membru al Acaderniei in local lui Victor
mentionati mai sus, si alti deriva ti azotici liberi Hugo. Ultimele sale serien i silnt: Ponies trade fosfor, ce se gasesc In meduva nervilor, nu.- gigues (1884), Euripide (1885), Apollonide, drama'

lirica in 3 WO ei 5 tablouri (1888). t 1894.

[S. M.]
miti cerebroside.
Lecouvreur, (pron. 16ouvrar), Adriana, actrita
Lecocq, Carol, componist de operete, n. 3 lun.
1832, elev al lui Halevy i Bazin. Dintre nu- frauceza, n. 5 Apr. 1692 in Damary I. Epernars,
meroasele sale compositiuni allot mai mult cu- t 20 Mart. 1730, renumita tragediana la Thatre
noscute Girofle-Girofla ei Madame Angot.
Franais in Paris. Ser,: *Lettrese, publicate
Lecomte du Noiiy,l)L.,Andr, renumit architect In 1892.
francez, restauratoral vechilor biserioi romane,
Lectica sau litiera, scaun portativ.

n. 1844 la Paris, elev al celebrului architectLectisternium, (aeternere de pat), la Romani

archeolog Viollet-le-Duc, a inceput cariera de o festivitate religioas, la care invitau pe dei
architect prin o reconstruire a palatului dela la ospetare sflint ei le aeterneau paturi, iar
Monaco, apoi a restaurat dou6 capele la cate- pe aceste aeezan statue mici ori busturi (capita
drala din Cahors e't a construit monumente in Pa- deorum), de regula topite din ceara, i apoi le
lestina, mide a luat parte ca membru al expe- aeterneau de mancare, ca parte din sacrificiu
ditiei archeologice conduse de Clermont-Ganneau dela ospetare. L. se numiau i pulvinaria, and
1873-74. Pentru restaurarea bisericii episcopale se aeterneau perilla.

dela Curtes de Argee fiind trebnint de archi-

Lector, (lat.) v. Cetet.

tect cunoscator al artei bizantine, ministxul cutLectura sau cetirea, este traducerea semnelot
telor de atunci, Titu Maiorescu, dup recoman- grafice in expresii vocale. Aceste semne pot sa
darea lui Viollet-le-Duc, a insarcinat cu aceast fie litere, cifre, note, semne geografice, figuri
misiune pe L., caro a ei venit in Romania la geometrice, hieroglife, etc. Cele mai obicinuite
1875 pi de atunci a remas aici, ocupat cu re- sant literile, elementele grafice ale cuvantului
staurarea i edificarea mai multor monumente, scris sau tiprit. Cuvantul L. se mai intrekinpe rangii biserica din Curtea de Argee, terminata teaza ei pentru a indica complexul de onnoscinte
in modul cel mai splendid la 1886, ei o reee- ce-1 dobandim prin catire. Astfel deosebim: L.
dintii a episcopului de acolo, apoi biserica Trei grea, ueoara, abstracta, distractivii, edificatoare,
Erarchi, precum ei Sf. Nicolae din Iaei (admi- serioasii. glumega, pornografica, etc. La inve-

rabil reconstruire), biserica Sf. Dumitru din tlimant se mai deosebesce L. privatd sau parCraiova, Mitropolia din Tirgoviete, etc. (Asupra ticularti, peutru a insemna materii de cari se
importantei lucrarilor dela Curtea de Argee, cf. ocupa ecolarii in afara de programa oficiala a
Nota dela pag. 265 ei scrisoarea lui Odobescn ecoalei. L. privatii e sprijinita de biblioteci, infiintate anume pentru tinerime la ecoala. L.
In T. Maioresen, Disc. parl. Vol. I).
2) Lecomte du Noity, Jean Jules Antoine, devenind o trebuinta tot mai generala, numifirul

pictor francez, n. 1842 in Paris. Distins aproape bibliotecilor on serien i de toate genurile se mala toate expositiile de pictur. Op. mai insem- resce pe di ce merge, plin infrintarea cabinetelor
nate : Moartea lui Jocaste (dist. ca al doilea aau cercurilor de L. pana ei la comunele rurale.
premiu de Rotneg in 1871), Sentinela greca,
Lecturer, (engl., pron. lece6rer), cetet, deoaebi
Poarta seraiului, Amoral ei noaptea; apoi por- ajutor de predicator, care are sa tina predica
tretul regelui Carol I al Romaniei, al reginei dala vecernia de Dumineca.
Carmen Sylva, al princeaei Maria ei pictnrile Lecythis Loefl., (botan.) gen din familia Ledecorative la catedrala Curtea de Argee el la cythidacee, cu vr'o 30 specii, arbori mai ales
bis. Sf. Nicolae ei Troj Erarchi din ILO. Distins din America tropicala. Fibrele liberiano dela
ei ca sculptor, 1898 a inceput sa lucreze o placa unele specii se foloseso pentru testuri, prepaIn marmori in amintirea visitei Regelui Carol rarea hartiei; fructele dala L. ollaria L., numite
In 1896 la Imp. Franciso Iosif I la Budapesta. oala maimulei, marmite de sdnge, quatel, au
L. petrece adeseori toamna la Castelul Pelee, carnea si semintele comestibile ei sant mancate
&and reginei lectiuni de pictura. A daruit Aca- de maimute i papagali.
[S. $t. R.]
demiei romane 10,000 lei, din interesele carora srt
Leczinski, Stanislav, rege al Poloniei, v. Stase dea premii pentru desemn. (Cf. Diet Cont.) nislay.
Leconte de Lisle, recto Carol .111aria Leconte,
Led (eau Ledo), la Slavi un deu al reaboiului,
poet frc., eeful ecoalei parnasiane din Francia, centrar lui Solada, deu al WI

www.dacoromanica.ro

Leda

73

Legalisare.

Leda, In mitol. greo. fata lui Thestios, rege

Leeds, ora e municipal In interiorul Angliei,
din Aetolia i sotia lui Tyndareos, rege din Magi canalul L.-Liverpool (208 km. lung.);
Sparta. CletigAnd favoarea lui Zeus, acesta in 367,506 loo. (1891); central industriei do postav.
chip de lebeda s'a apropiat de ea, ei dupi un Leersla Sw., (botan.) gen de Graminee, tribal
mit L. a niscut dotal oue, din unul a iesit He- Oryzee, foarte inrudit ou Oryza (Orezal), de
lena (luna), iar din celalalt Polydeukes (PoIlux) care se deosebesce aumai prin spicule comprisi Castor, adecii: Dioscurii, ping ce dupi alt mate, cu 2 glume (nu 4) si stamina 6-3 sau mai

mit, L. dela Tyndareos a niscut pe Klyttim- patine (nn constant 6). Are 5 specii din America
nestra, iar dela Zeus pe pruncii numiti. Maul boreala i tropicali, una, L. oryzoides Sw.,

se explici aa, ca L. represinti materia pri- rescind ei in Asia, Europa temperata ei la noi prin

mitiva intunecoasi, oft Zeus e oreatorul luminei, WO, mlastini, ape lin curgitoare. [S. St. R.]
care din intunerec resare.
[A.tm.]
Leeuwarden, capitula prov. olandeze Friesland,
Ledebour,Karl Friedrichvon, botanist, n . 1785, 30,433 loc. (1890); tirguri de bucate si de vite.
1851, fost profesor la Dorpat (1811-36). A
Lefaucheux, (pron. 1efoe5h), fabricant de arme
sons : Flora Altaica, 4 vol., 1829-34 (impreuni in Paris. 1825 a inventat plena de incarcat pe

on K. Ant. Meyer ei Alex. von Bunge); hones dinapoi i un sistem de revolver.

plantarum novanun &ram rossicam, 5 vol., Lefebvre, Francisc Iosif, mareeal sub Na1829-34; Flora rossica, 4 vol., 1842-53, poleon Bonaparte, n. 25 Oct. 1755 in Paris,
scriere de mare important pentru stadia' florei
14 Sept. 1820. Intrat de tinir in gardi, a
[S. St. R.]

tinaintat rapid pAni la mareeal (19 Maiu 1804).

Ledebur-Wicheln, loan, conte, politic austriac, S'a distins in lupta dela Jena, la asediul cetatii
fost ministru de agricultura in cabinetul Badeni Danzig, (27 Main 1807 duce de Danzig) ei
(aliclis 1897), n. 1842 in Praga. 1866 a luat parte Spania. Sotia sat o sp6.16.toreasi, cu care legase

la resb. ca voluntar in reg. de dragoni Win- cunoscinta Anci in tineretit, e eternisati de Sardou

dischgrtz. In dieta boem i cea imperiali ade- In piesa *Madame Sans-gine.g

rent al agrarismului-conservativ. 1895 ministru
Lefegiu, trupe de osteni mercenari din vede agrieuiturit.
chime, in tenle romne. Numele lar arati chiar,
Lederata, cetate dacicii in calea spre Sarmi- ca eran angajati ca leafi, in serviciul terii, deosegetusa, putind ajunge la ea legiunile romane sebindu-se de *oetenii de tearig cari eran numai
pria vales Timieului i Birzoviei.
Romani pi intru cfitva obligati a se lupta pentru.
Ledochowski, Micislav, conte, cardinal, n. tear& L. sau mercenarii eran in vechime in
29 Oct. 1822 in Gorki ; 1866 archiepiscop de toste tulle europene i adesea forman o puPosen-Gnesen. Pentru opositia contra legilor din ternici parte a armatei. In Rom. trupele de L.
Maiu (v. ac.) arestat i detmut. 1875 cardinal. se recrutau mai ales dintre Ungari, Sirbi, PoDela 1892 prefect al institutului *De propaganda loni, Gennani, etc.
[O. L.]
fide( in Roma.
Lefort, Francisc Iacob, consilier al lui Petra
Ledru-Rollin, Alexandre Auguste, om politi cel Mare, n. 1653 la Geneva, prsesce patria
fro., n. 1807. Distins ca advocat i publicist in in virsti de 21 ani i in servicial Holandei
*La &formes vedea regenerarea Franciei in ajunge la Archangel ei de acolo la Moscva. Intri
republica i votul universal. 24 Febr. 1848 In servicial Rusiei si se bucuri de protectiunea
propone gavernal provisor, in care intrft ei el printului Vasile Galitin in timpul regentei Sofia
la interne. Se despart de colegii sii din pricina (1682-89). Ea ounoscut de Petra, care profita
legiturilor sale on lucrtorii. Face opositie de cunoscintele si de fidelitatea lui. Insot pe
puternici moderatilor, dar fari sauces. Ciletiga Tar in cilatoni prin Rusia, f numit admiral,
patine voturi la presidentie, fuge la Londra insota in oil-Mona prin Europa din 1697. 1699.
1849. Serie *De la dicadence de l'Angleterres
Left, rnoneta de aur ori de argint, in valoare
un pamfiet violent contra claselor din Anglia de 5 galbini, din cari se fac salbe (Saineanu,
ei contra oaracterului Englezilor. In 1870 vine Diet.). Lefter eshauriat, gol, lipsit de bani. Lef-

in Francia, sta in Pans pe timpul asediului, terie, ocupatiunea de afaceri ou soop de ciu'etig,
se alego deputat, dar demisioneazi, moare sin. profesiune.
31 Dec. 1874. Lui L. datoresce Francia votul

Legal, tot ceea ce e facut conform legii sau

doree cuprinde 4-5 specii de arbueti erecti san

tiritori din regiunile reoi i arctice ale emisferei
boreale; au frunze coriace persistente ei miros
reinos. Frunzele de L. palustre L., ce cresce
prin turbarii, au proprietafi narcotice, se dan
contra disenteriei, tusei magiresoi, etc. ; in medicina populari provoac accidente, cici glut
toxice; se substitueso uneori hemeiului in fa-

In Anglia se inteleg sub. L. t. platile in aur

(Sovereigns), in argMt pin& la 40 silingi 5i in
note de 5 Livre sterlingi. Cu invoirea gayernului, banca Angliei poste decreta pentru un

universal.
organisat de lege.
Ledum L., (botan.) gen de &Mamie, tribal RhoLegal tender, (engl.) mijloc legal de plati.

timp anutnit biletele sale preste 5 Livre sterlingi

de L. t.

Legalisare, investirea on formele legale ; certificarea autentioititii unni act prin o autoritate

brioarea berei, dar aceasta atunci e vitimitoare, oaci provoac duren de cap, virsituri, Legalisarea actelor e o forinalitate, care di
chiar delir; se credo c tot en aceste frunzo deplina credinta datei ei semnaturii unui act,

Rueii dan mirosnl special pieilor tabicite (Pe pentru ca e certificata de un functionar public,
iuft, piele ruseasoi. Frunzele de L. lati- care are aceasti calitate. Astfel, pe cAnd la
folium Jacq. din America nordici se dau ca autentificare functionarul constat 5i consimteceaiuri pectorale, tonioe, digestive (this de James, mintul partii care presinta tidal, la L., el nu
de Labrador).
certifica deal data si semnatura persoanei.
[S. t. R.I

www.dacoromanica.ro

74

Legat

L. e mai putin dar, decat o autentificare. Actul

legalisat are datlt certd, so scie cand e facut
numai prin declararea In fals se poate dove&
ca data nu e exacta.
Legat, se nnmesce o donatiune fitouta printr'un testament. Modestia, celebrul jurisconsult
roman din sed. III d. Chr., Il definesce donatio
testamento relicta (Dig. 31, de leg. II, 36). Dupa

Lege.

Leglitura lui Mihaiu Viteazul, asezamnt

social-economic instituit de Mihaiu Viteazul prin-

&an hrisov (1596), si care dispunea ca teranii,

care pe ce mosie va fi, azela s fie rumin

vecinic, ande se va afla. Silit de evenimente

pi de planurile sale, Mihaiu jertfesoe astfel pe

terani pentru a atrage pe boieri, consfintind

formal un obiceiu abusiv. De altfel era pi neart. 887 si urmat. din cod, civil roman, mint cesari o asa miisur, did Adele se sprseser,
mai multe feluri de legaturi. Asa avem L. uni- teranii fugind de nevoile vremei, si teara era la
versal, adeca dispositiunea prin care testatorele mare ananghie prin luptele incepute 5i urmrite
lasi dupii moartea sa, la una sau mai multe per- de eroicul voevod.
soane nniversalitatea buntuilor sale (art. 888 civ.
Legatul vitei este una din principalele operom., civ. franc. 1003); L. cu tiass1 particular, ratiuni la cultura viei. Ea are de scop de a da

are ca obiect o fractiune a mostenirii precum vitei si rodului mai multi lumina. Vita de vie
jumtate, a treia parte sau toate imobilele san se leaga cu rafie, teiu topit 5i netopit, cu nuiele
toate mobilele sau numai o fractiune din ele de rchitii despicat ori cu legaturi de paie. Se
(art. 894 rom., 1010 fro.); in fine L. singular este leaga pe un singar par san arao, sau pe mai
acela care are drept obiect un lucru determinat. multi (3-4) araci de jur imprejur. Via nioi
Legatarul universal are drept la universalitatea odatii s nu se lege vertical, fie in sus fie in jos,

brinu.rilor defunctalui, adeca are drept la toate oi mai bine in semioero in linie orizontal ori
bunarile cari exista la moartea testatorului, mai in linie oblic, pentru a repartisa mai bine seva
putin datoriile si sarcinile impuse de lege (ca dark toti mugurii ei de o potriva.
reserva mostenitorilor reservatori) sau de testator
Lege, este norma nestrilmutat dupii care se
insuei; el are vocatiune la intreaga averea de- petreo intamplarile din natura, sau dapa, care
daca acesta a lsat mai multe ar treb ui ['a se petreaca faptele oamenilor,
functului apa
legate pakiculare care nu-si produc efectul, ele isolati san in societate. Basa mi si carei L. este
se cavia legataru:lui universal. In codal franc., sau o necesitate determinati de natura lucruart. 1006 acorda legatarului universal sesinai rilor, sau o exigenta de drept cerata de puterea
adeca are posesiunea de drept cum ascendentn
sau o obligatiune moral impus de idea
si descendentii In dreptul roman. In Rom. art. datoriei dark paterea diving, ori sub ce forma
891 diferi in aceasta privinta de articolul francez, ne-am inchipui aceasta putere. Stint L. natucaci uu acorda sesina, legatarul universal trebue rale, rationale si positive. L. a) naturale exdupa codul civil roman s ceara dela justitie tri- prima relatiunile reale 5i constante ce se des-

miterea lui in posesiune.

copere intre intmplarile din lumea extermi si
Legat sau trimis (legatus). In timpul Roma- interna. In acest seas se verbose de L. astro2
nilor se da acest nume la diferiti magistrati, nomice, fisice, chimice, biologice, psichologice,
trimisilor senatului, locotiitorilor de consuli, pro- sociologice. L. b) rationale stint acelea pe cari
consuli sau pretori. insarcinati on guvernarea trebue s le urmeze mintea omeneasca pentru
unei provincii, sefilor de legiuni, etc. Sub im- a stabili adevrul (L.-le logicei); frumosul (L.-le
periu., provinciile incepura sit se administreze esteticei) i binele (L.-le moralei). L.-le ce trede un legatus Augusti pro Praetore, ale crui buesc pazite pentru stabilirea adevarului se mai
atributiuni puteau fi atilt civile at si militare. names principii ale ratiunii teoreAceasta pentru provinciile imperiale. Provinciile ti c e, cele pentru stabilirea binelui se mai nuIlse senatorialeg aveau legati proconsulis pro mesa 5i principii ale ratiunii practice,
praetore; dar toti se alegeau dintre senatori. iar cele pentm frumos se mai numeso
Legat papa/ este, in terile catolice, un re- ale gustului sau judecatii, (Kant). In al treilea
presentant al papel. L. a latere stint cardinalii rand, L. c) positive stint acelea, oari aviindu-pi
trimisi ou depline puteri, ca ambasadori sau ple- originea dela vr'o autoritate saperioar, sfint puse
nipotentiari, pe langa gavernele strine. Spre ca model pentru conduita omului sub sanctiunea
deosebire de cei trirnii bite() tearii, ou puteri pedepsei si recompenselor. L.-le positive apoi

ordinare, si oari se numesc

(nonces).
[O. L.]

iari sfint positive divitse 5i positive umane.

Cele umane sant san bisericesci ean civile dupi

Legatiune, totafitatea personalului care corn- cum emani dela autoritatea bisericeasca ori dela
pane o misiune diplomatica, al carei kid e acre- cea civila. Dup calitatea obligginnilor, pe cari
ditat de puterea care Il trimite pe Volga un trebue sa le indeplineasc mintea san conduita
guvern strain. Tot prin L. se intelege totalitatea omului, L.-le positive si cele rationale pot fi
afacerilor mismnii, 5i intl.0 catva
mi- afirmative si negative. Cele afirmative arati
siunea. Cand in capul misiunii se afla un am- cesa ce e de fcut, cele negative san opritoare
basador, atunci se intrebuinteaza numele de ne opreso a face oeva in contra ordinei morale.
ambasadd, in loo de L. Dreptul de legatiune e Se mai deosebeso apoi L-le positive in L. sorise
activ sau pasiv, dupti cum e vorba de a trimite pi L. n es crise sau consuetudinale (usus, obiciagenti san de a-i primi. Dreptul de a trimite nuinte). Considerind intinderea lor de aplicalie,
agenti diplomatici nu apartine decal statelor cari L.-le in genere se deosebesc in L. generale 5i
posed plina suveranitate, acelor cari fata de alte speciale, dup curn se refer 5i confin norme

puteri au drept de a incheia tractate sau a de- pentra toate oasurile ori numai pentra o parte

clara resboiu.

[O. L.]

Legitura, un alt nume al asezamatului ju-

dicial. feria (hieriia).

din ele.

Legi ale asociatiunei se flumes in psiohologie acelea pria cari se stabileso relatiunile ce

www.dacoromanica.ro

Legenda

Legislatitme.

trebnesc sii existe intro deosebitele noastre Agri

de consciint (imagini, sin4iri, volitiuni) pentru
ca sa, se reproduci unele prin mijlocirea altora.
Btrile de oonsciinti ficand parte the aceeasi con-

75

si La legende celtistee sau Acta sanotorum4 a

Bollandistilor (v. so.). Mai titrcliu s'au numit L.

si alte povestiri miraculoase, cum (Ant traditiunile despre eroii si semieii antici, Hercule,

sciinta, trebue s se grupeze intr'o unitate ge- Teseu, Romul si intreagl istoria Romei sub regi ;
neralti ea instisi compus din alte unitati par- apoi L. ciclului carlovingian, ale mesei rotunde,
ticulare, ce se formeaz in virtutea L.-lor de ale Niebelungilor ; la noi L. mniistirii Argoasociatiune. In special L.-le asociatiunei result sului, s. a. L. se deosebesc de basme i mitudin oonsiderarea similariU4ii si a contiguittl(ii rile clasice, pentru ca persoanele din ele sfint
(alturarii), ce se pot observa intro sterile de oameni, iar nu cjei ca in mituri, sau alte fiinte
consciinti. Similaritatea poate fi asemnare pro- supranaturale ca in basme, si apartin unui loo
priu (lisit si contrast, iar contiguitatea poate fi si timp determinat. Herder, in Legenden und
in spatiu si in timp. De aici L.-le asociatiunei Paramythiens a ldmurit intelesul 5i immune',
stint urmitoarele patru: a) L. asemattrii: Stri tatea moral si istorica a L.-lor, mai ales a celor
psichice asemenea, impreuntindu-se, se pi re- medievale, ciichite pe atunci in mare dispret.
produe reciproo, s. e. portretul reproduce per- Intre L. unele stint alegorice, ca Erculeanulc, sau
soana pe care o represinte; b) L. contrastului: L. isvoarelor minerale dela Mehadia; altele stint
Stri psichice (representti), oari formeazii o mituri localisate, ca L. Dochiei. [M. Strajan.]
antitesii ce se reproduo reciproc, s. e. Solon si Legende populare se (pc L. serse de poeti
Croesus ; o) L. contiguittl(ii in spatin sau a co- duptt modelul celor poporane, propagate prin vial
existentei; representAri, cari au fost deodat in grain si create de popor. Astfel stint L. lui Herder,
consciint se reproduc reciproo, s. e. Columbus pi Riickert, Kerner, Schwab, Simrock, ale poetilor
America Brutas si moartea lui Cesar; d) L. con- romantici, t3i la noi frumoasele L. ale lui Ale-

tiguittl(is in timp : StAri psichice, cari s'au succedat nemijlocit, formind o serie, se reproduc
imprumutat, s. e. strofele dintr'o poesie, intmplitrile dintr'o oilatorie. Cf. Pletosu, psichol.
pag. 34.
Legea comutaliunei se numesce aceea, care

xandri, p. a.
Leger, Louis, erudit francez, membru onorific
al Acad. rom., n. 13 Ian. 1843 la Toulouse. In
tinerete a calatorit mult prin Boemia, Polonia,
Serbia, Ungaria, Rusia, a Mont cursuri de lim-

schimba cu alta. De pilda cum o pedeapsti s'ar

put schimba in alta. Cf. Comutatiune.
Legile cugetltrii, munite i aziome sau principii logics, stint adevruri implicate in ori
ce argumentare, dar cod fiind evidente prin ele
insile n'au trebuint de argumentare ci stint o
garantie pentru adevrul formal al afirmarilor
rationamentelor noastre. Ca legi ale cugetarii
se considerii urmatoarele : a) L. iden ti t ti i
(principium identitatis) fiecare notiune (gindire)
este egal ca sine insasi, I este A.; b) L. o n t r a di c tiunii (prino. contradictionis) in vir-

tifice in Rusia, Ana cnd, 1885, devine profesor

timp di este pi nu este, di are o calitate si are

L'Etat autrichien, 1866; La Bohme historique,

bite slavice la Sorbonna, la scoala de limbi mien-

reguleadi modul cam o obligatiune se poate tale, a fost insercinat cu deosebite misiuni sciinde limbile si literaturile slavice la Collge de
France. Luorarile sale stint foarte numeroase:
De Nestore, rerum Russicarum scriptore; Cyrille et Mthode, tude historique sur la conversion des Slaves au Chistianisme, 1868, tese
de doctorat; L'encyclique du Tsar, le droit de
la Russie et le tort de la Pologne, trad. din rusome, 1865 (L. a fost totdeuna de partea Rusilor in contra Polonilor, si de aceea a fost com-

bItut in Revue des deux mondes de scriitoral

polen Iulian Klaczko); Chants hrol:ques et chantutea careia despre o idee nu putem 4ice in acelas sons populaires des Slaves de Bohme, 1866;

calitatea contrarli; ou un cuviint in virtutea pittoresque et littraire, 1867 in colaboratie ou

careia un act de gndire odatit stivirsit nu poate J. Fricz; Le monde slave, 1873; tudes slaves,
fi considerat ca nedesiivirsit, Idem nequit simul 1875; Histoire de l'Autriohe-Hongrie, 1879; Nouems et non vise; a) L. exclusivittii (princ. velles etudes slaves, 1880; Reoueil de contes poexclusii tertii), Inter duo contradictoria non est pulaires slaves, 1882; Esquisse sommaire de la
medium. In virtutea acestei L., dintre done' ju- mythologie slave, 1882; Chronique dite de Nestor,
deciti, oare una afirma despre un subiect un trad. si commenter, 1884; La Save, le Danube
predicat pe care cealalta Ii neagt, numai una et le Balkan, 1884; La Bulgarie, 1885; Le monde

poate fiadeviirat; d) L. ratiunei suficiente slave au XIX sicle, 1885; Nouvelles etudes
(prino. rationis), Nihil sine ratione sufficienti.
Aceasti. L. impune cugetrii necesitatea de a
nu afirma si de a nu nega nimio fare' motiv sau
fare' ratiune multa.'mitoare. Cf. Pletosu, Logica pag. 5.
[Pl.]

slaves, 1886; Busses at Slaves, 1890; La lid&

rature russe, 1892, fait a mai enumera lucririle
%cute in colaboratie ou altii, traduoerile, numeroasele articole publicate prin diverse reviste, eto.

Leggiero sau leggiadro (ital.) usor, onviint

Legenda, traditiune miraculoasa, atribuind per- intrebuintat in music ca tertnin de expresiune,

soanelor fapte
insusiti supranaturale. L.-e reportfindu-se la modal de atao al sunetelor.
(dela legere, a ceti) se (licea la inceput, in Legio XIII gemina, una din legitinile romane
limba eclesiasticii din oval media, tot ce trebuia care a partioipat la expeditia contra Dacilor.
el se ceteascii, la serviciul religios. In urma acest Aceast legiune a remas dela inceput in Dacia
termin inseams numai povestiri despre vietile si a stet neclintit aci e,tit timp aceastO provincie
sfintilor si martirilor, oari se ceteau in bisericO a fost sub Romani (106-270). Resedinta ei prin-

si la mese in manstiri. Cele mal insemnate cipahi era la Apulunt, uncle isi avea si marcolectiuni de asemenea legende stint Legenda tieral Btu.
ICaion.)
Legislation. Regimul constitutional impartind
meat san Historia lombardicas fiicutli de archiepiscopul Iacobus de Voragine, in sed. XIII; puterea legislative' titre suveran pi popor, re-

www.dacoromanica.ro

76

Legitim

Legiunea de wear.

cere pentra scopul acesta pe langa suveran anca toriei, fie cil nasce in timpul casitoriei, fie dupa
organe ce represinta vointa poporului. Orga- desfaoerea ei. Ca un copil sa se poati num L.,
mete acestea stint corpurile legiuitoare. Ele au trebue: si existe citsatorie intre parinti; pa-

competenta mai larga san mai restrinsa si se rintii sa fie autorii lui 5i conceptia sa fi avut
cornpun din una sau din doua camere. 0 sin- loo in timpul cisatoriei. Legea prevede annmite
gura camera este usitata la corpurite legiuitoare regule pentru dovedirea filiatiunei legitime.
pentru teritorii mai mici In cad rut statului, precum

Legitimarea posesorului cambial. Politele,

sfint dietele diferitelor regate si teri din Austria, biletele la ordin, se transmit prin gir, adeci prin
iar pentru Intregul teritoriu al statutuf, indeo- semnarea din dosul cambiei a numelni celui care
sebi in statele mai mari, fuuctioneaza de regula transmite cambia. Posesorul unei eambii girate
dovedesce ea e proprietarul ei, prin seria nedoqe camere.
Antiia camera, numiti I senat, camera inag- intrerupta de giruri cari au ajuns pang la dinsul.
natilor, etc., se compune din elemente mai con- In acest mod posesorul cambiei se legitimeaza,
servative si mai ales din membrii barbatesci ai justifica' prin ce mani a treed cambia si cum
familiei dornnitoare, din cei mai inalti dignitari a ajuns pana la eL
bisericesci, din representantii unor familii InLegitimatiune, actul prin care un copil natural
semnate, din barba ti eminenti ai sciintei si artei, capta positiunea si dreptuiile unui copil legitim.
numiti de suveran, san din senatori alesi de Originea acestei iustitutiuni o gasiin la Romani,

corputi electorate speciale. iar camera a doua, mai putin cunoscati in timpul republicei, de
numiti casa, sau adunaren deputaltilor, cuprinde aceea in acest timp nici nu gasim regule pentrn
ale$ii poporului.
L. copfflor naturali ; dar in timpul imperialui,
Alegerea urmeaza mai In toate statele In cer- concubinajul incepand a inlocut cisatoria, s'a
curi electorate, delimitate de mai inainte, par- simtit nevoia de a se &ante mijloace prin cari
ticipind la alegere sau toti barbatii majori, in coptii naturali s se legitimeze si astfel sa poata
care cas este vorba de un sufragiu universal, fi pusi sub puterea pirinteasca. Sub Constantin ,
sau numai persoanele ce au absolvat studii mai se stabilesc cele dintaiu principii generale pentrn
inalte sau platesc o suma anumita de imposite. L. copiilor naturali, 5i interesul societatii fiind
In casul din urin se deosebesc adese dup. cene ca Si inlesneasca cat mai mutt L., s'a admis ca
$i In diferitele cercuri electorate curii san cor- prinintii pot said legitimeze oopiii naturali prin
purti electorate speciale.
unul din urmatoarele moduli : casatorie subseAlegerile sfint publice, directe sau. indirecte, quenta, obligatie la curie, rescript imperial, sau
verbale sau secrete, si se fac cu majoritate ab- prin testament. Legiuitorul roman a achnis L.,
soluta. Totalitatea alesilor, intrunita in numerul dar numai sub conditiunea casatoriei subserecerut la chiemarea suveranului in locul legal quente, dupa cum este si la Francezi. Asa, dupa
si la oara statorit, formeaza respectivul corp dreptul actual, ca un copil natural id porita fi
legiuitor. Presidentul lui sau se numesce de su- legitimat, trebue ea parintii lui sa se casatoo
veran, sau se alege de catra deputati. Regale- reasca si sa recunoasca pe copil ca al lor, chiar
mentul se voteaza de cara insusi corpul legiultor. prin actul celebrarii casatoriei. Ori ce copil naIn competenta corpurilor legiuitoare incape tural se poate legitima, crici legiuitorul nu face
conlucrarea la legistatiune, incuviintarea impo- nici o deosebire intre copiii naturali simpli, insitelor si stabilirea budgetelor, in fine controla cestuosi sau adulterini. Se pot legitima prin caexecutivei.
satorie nu numai copiii nascuti sau conceputi
Legiferarea urmeazi sau la initiative guver- inainte de casatorie, dar si copii morti inainte
nului san la propunerea deputatilor. Proiectele de casatorie, cari ar fi lasat urma.si In vista.
guvernului preced de regula propuneritor depu- Copiii legitimati au aceleasi drepturi ca si
tatilor. Desbaterea se deosebesce de rand in legitimi, irlSrt numai din momentul legitimarii,
oea generala, in cea in sectii si pe articoli ai ca alte cuvinte L. nu are efect retroactiv.
In ces asupra intregului proiect. Ca proiectul
Legiuitori, aceia dintre Iudei cari se ocupau
sa devie lege, se recere consimtirea ambelor ca sciinta, mai ales a legii lui Moise, se numiau
camere, unde exista dotni, si sanctiunea suvecarturari, dasettli, invettltori (rabbi), fiindei
ranului. Legile votate i sanctionate se promulga spre a instru poporul aplicau preceptele legii
de ministrii responsabill.
la vista practica. In interpretarea legii punean
Stabilirea budgetelor cuprinde dreptul de a mare pond pe traditiunea judaica, si se dimiteau
fixa creditele acordate pentra fiecare ram al ad- In discusiuni inutile, pentru aceea poporul nu-i
ministratiunii, de a incuviinta incassarea sumelor asculta en placere (Mat. 9, 28; Luc. 7, 30).
necesare pentru acoperirea creditelor acestora
Legiune, (lat. legio), corpurile de armata ro2i de a controla gestiunea cu creditele i sumele mana, compuse din 10 cohorte, 30 manipule si
incuviintate. Spre a controla administratiunea, 60 centurii. Numilrul ostasilor unei L. varia
corpluile legiuitoare au dreptul de a interpela dupa timpuri; sub Roma! 3000 pedestrasi gi
pe ministri, de a face anchete, si de a trage 300 calare, sub Mariu 5000, etc. Erau comaneventual la respundere pe ministril vinovati. Li- date de tribuni, sub imprati de legati. In timbertatea desbaterilor este garantata prin legi spe- purile noastre se numesc L. trupe voluntare cari
oiale pentru scutul adunarilor corpurilor legini- opereaza in resboiu afari de cadrele armatei
toare mi pun itnunitatea (v. se.) deputatilor.
regulate.
Legitim, in drept in genere exprima situ,Legiunea de onoare, unicul ordin francez,
tiunea unei persoane relativ ca legea. In special creat de Napoleon I prin legea din 29 Florid,
prin denumirea de L. se exprima situatia legala anui X al revolutiunei i inaugurat in 1804, in
a unui copil fata de parintii sei. Asa copil L. timpul imperiului. Decoratia consista' -jute stea
este acela, care este concoput in timpul cash- cu cinci raze, albii, al card centra, inoungiurat

www.dacoromanica.ro

Legrand

Leibniz.

77

de o coroana de lauri i stejar, presinte de o stipulate ; flori ermafrodite rar unisexuate, he-

parte figura lui Napoleon cu legenda lui, lar de terochlamyd ee, pentamere ; androceu diplostemon
alta vulturul Cu fulgend in ghiare i devisa : sau pleiostemon; 1 carpel, rar 2-5-15, cu multe
Honneur et patrimr. Ludovic XVIII inlooui figura ovule ; fruct mai adesea o legume nneori in-

lui Napoleon en a lui Henri IV; iar republica dehiscenta ; seminta cu putin albumen sau lipse.
printr'un cap de femeie care o represinta. Or- Sant respandite in toate regiunile, din cele reoi
dinal a fost reorganisat prin decret in 1852. pane la cele tropicale. Se divide in urmatoarele
Crucea e euspendatit de o panglice rosie simpla subfamilii: Mimosee, en flori regulate (antiouprinde urmatoarele grade: mare cruce (80), nomorfe), stamine in runner definit san numemari oficien i (200), comandor (1000), oficien i (4000) roase ; genuri: Albizzia (v. ac.), Acacia (v. ac.),
cavaleri al caror numer e ilimitat.
Mimosa; Caesalpiu ee, on corola zygomorfa
[O. L.]
Legrand, Emile, profesor 5i elenist francez, m. (v. ac.), 10 stamina in general libere; genuri :
coresp. al Acad. rom., unul din cei mai meritosi Copaifera (v. se.), Hymenaea (v. ac.), Bauhinia
muncitori in domeniul istoriei greco-romane, (v. ac.), Cercis (v. ac.), Cassia (v. ac.)., Ceratonia
n. 1841 in Fontenay-le-Marmion (Calvados), dela (v. ac.), Krameria (v. ac.), Caesalpznia (v. ac.),
1887 profesor titular de greaca moderna la scoala Haematoxylon (v. Etc.), Gleditschia (v. ac.); Pade limbi orientate din Paris. Cea mai mare parte pilionacee, cu flori zygomorfe, 10 stamine
din numeroasele sale publicatii contra contributii diadelfe, mai rar monoadelfe san libere; genuri:
la istoria Romanilor. Notam initial pe acestea : Sophora, Myroxylon, Lupinus, Genista (v. se.),
Recueil de pomes historiques en grec vulgate, Cytissuz (v. ac.), Ononis, Trigonella, Medicago,

relatifs la Turquie et aux Principants danu- Melilotus, Trifolium, Anthyllis (v. sc.), Lotus,
biennes, pnblies, traduits et annots, 1877, opera Indigofera (v. ac.), Robinia Colutea (v. ao.),
in care gasim un cantec asu.pra mortii lui Mi- Cara gana (v. ac.), Astragalus (v. ac.), Glyhail Cantacuzen, si viata lui Mihaiu Viteazul de cyrrhiza (v. sc.), Coronilla (v. ac.), Onobrychis,
vistiernicul Stavrinos; Ephmrides Daces ou Arachis (v. ac.), Desmodium (v. ac.), Pierochronique de la guerre de 4 ans (1736-39) par carpus, Cicer (v. ac.),
Lens, Lathyrus,
Vicia,
(v. ac.).
C. Daponte (v. oz.), 1880; Bibliothque grecque Pisum, Glycine, Phaseolus,Dolichos
vulgaire, 1881, contine istoria lui Mihain Vi- Familia L. mai cuprinde si alte numeroase geteazul de Palamede, compuse in 1607, gi istoria nuri, eland aci numai pe cele indigene si pe
Vala.chiei de mitropolitul Myrelor, Mateiu din cele exotice, folositoare ca plante industriale,
Pogoniana (1601-17), o poema' mai lunge 5i alte furagere, alimentare sau medicinale.

[S. Bt. R.]

Leel, Ll), until dintre ducii

pe timpul navalirei lor in Ungaria.
lative la Romani. Gnalogie des Mavrocordate maghiari,(Lelu'
serien i ale lui Dapoute si ale altora, toate re-

Lehel,

de Constantinople et autres documents concer- S'a luptat impotriva principelui bulgar Zahin. ou

nant cette famine, 1886; Epistolaire grec ou Bulcs Botond impreuna ocupa Croatia. 13110
Recueil de lettres adressees pour la plupart datele din Anonymus se pare a fi identic cu
Chrysante Notaras, patriarche de Jerusalem, par Lehel, care 955 s'a luptat la Augsburg, dar e
les princes de Valachie et de Moldavie, 1888; mai probabil, c aoela a fost fiul sett, care in
Deux vies de jacques Basilicos.... prince de aceasi lupta cada in mnile lui Henri si fa
Moldavie, l'une par Sommer, l'autre par Gra- spanzurat in Regensburg.
Lehliu, com. rar. in Rom., j. Ialomita, comziani, 1889. Mara de acestea, cari ne privesc
direct, mai siint de notat: Grammaire grecque- pusa din sat. L. gi Sapunari cu 2100 loc. (Diet.
moderne, 1878; Bibliographie hellnique, 1885; geogr. 1897); corn, aro 3 scoale si 2 biserioi ;
Nouveau Dictionnaire francais-grec-moderne et teritoriul com, e strabatut de calea ferata Bugrec-moderne-francais, 1885; Chansons et contes curesci-Fetesci.

Lehuceni sau Lulacenii Tautului, com. rur.

populaires de la Calabre, 1870; Collections de
atenenta la parochia Gogolina, mogie boiemomunents pour servir tt l'tude de la langtie
no-hellnique, 1869-75, 25 de volume ; Le reasca in cap. Cerraintului si j. Sadagurei in
Ph3rsiologns, 1873; Chansons populaires grec- Bucovina, are 689 loo. (506 ort.-or., 159 rom.ques, 1876; Recueil de contes populaires grecs, cat., 24 mes.), o wall primara, statiune de cale
1881, etc. Cf. Baineanu, Istoria filologiei romane. ferat. Un catun Leuceni e atenenta la panocha
[Dr. I. G. Sbiera.]
Legua, (port. Legon, ital. Lega), mila (me- Boian.
Lehuza, Mime, v. Lauzia.
sura). Legua spaniola 8000 varas (coti) san
Le i bn iz, WilhelmGottfried, filosof germ., u. 1646
24,000 pies (urme) = 66871/4 m. Legua portugheat a 3 milhas sau mile mici = 6196.96 m. la Leipzig; incepa a filosofa la vii.sta de 15 ani.
Legua ital. sau Legua metrica (mila metrica) Studie matematicele, filosofia, dreptul; 1670 con10,000 m. = 1 miriametru = 11/4 mile germ. silier la malta curte a electoratului din Mainz;
Leguan, gen de soparla din familia Iguani- intrebuintat in misiune diplomatic(' si trimis la
dolor, se nutresce cu insecte si plante; carnea si Paris 1672, uncle stat troj ani, i cu care ocasie
ouele se meaner,. Are 5 specii, cari trajese prin calatori si la Londra. Dela 1676 conservator al
bibliotecei din Hanovra, functiune pe care o
insulele vest-indiane 51 America sudica.
pastrit toata viata, dup ce mai fusese numit
Leguma, legumen (botan.) v. Fruct.
Legumina, caseina plantelor. Se gasesce ca consilier intim al ducilor de Hanovra, consilier
un albuminat alcalin in semintele plantelor ca aulic baron al imperiului. A dus o viat plina
fasolea, mazerea, lintea, etc. Se presinta ca o de saisfactii sutletesci, in afara de cei din urm
dei ani ai vietii sale, pe care i-a petrecut fiind
massa amorfa usor ma.cinabill.
Leguminoase, (botan.) familie vaste de diali- uitat si parasit de toti. j. 1716.
petale, bine delimitat i foarte natured, en- L. a fost un spirit universal. S'a distins in
prindend arbori sau ierburi on frunze spiralate, drept (Methodus nova discendaeque docendaeque

www.dacoromanica.ro

78

Leicester

Lelegi.

jurisprudentiae), in matematici (descoperirea cal- ori clad, i fiind ratiune pu.rii, care exeroitanculului diferential, i in ori ce oas, fecundarea du-se creazi, trebne si fi neat oea mai bun a

acestei metoade descoperita si de Newton); in dintre toste lumile posibile. Aceasta e

mecanici (Teoria motus abstracti conoreti) ; in formula optimismului lui Leibniz, care 11 face
istorie si filologie (Annales Brunsvicenses); in si explice existenta rului ca derivnd din
teologie (Systems theologicum), prin care cauti
perfectiunea naturii lucrurilor.
si impace catolicismul cu protestantismul si reEDragomireson.]
ligia cu ratiunea; dar cu deosebire in filosofie, Leicester, oras in Anglia, (Ratae Coritanorum),
intemeifind un sistem, in care cauta cu deo- capitals cott. Leicester. Era important in epoca
sebit succes, s concilieze atomismul cu idea- eptarchiei anglo-saxone si in perioda normandi
lismul. N'a dato forma sistematicit filosofiei sale ; ajunge un eras foarte popnlat. Are aproape
o putem reconstitu hula din principalele sale 200,000 loc.
serien i filosofice, in eea mai mare parte in f ranLeicester, Robert Dudley, conte, (pron. Lester),
tuzesce : Meditationes de cognitione, veritate et favoritul reginei Elisabeta a Angliei, n. 1532.
ideis (1684); Lettre sur la question si l'essence du Flout consilier de stat, daruit on averi mari,

corps consiste dans l'tendue (in Journal des spera s fie sotul reginei i impiedeci propuSavants (1691); Noaveaux Essais sur l'entende- nerile de ctishnie facute reginei de principii
ment humain; Essais de Thodice sur la bont francezi si austriaci. Se credo ort a otrivit pe
de Dieu (1716); la Monadologie (1714); Principes sotia sa. A purtat intrigi apoi intro Maria Stuart

de la nature et de la grace fonds en raison si Elisabeta, otrivi pe o alt sotie, on care se

casatorise in secret, oomandant apoi in Olanda

Doctrina lui Leibniz. Esenta lumii nu e in- contra Spaniolilor si in Anglia contra acelora,
tinderea ci f ort a. Forts resulta din o infinitate desi n'avea calitati militare.
1588. Regina,
de forte elementare, m onadele, puncte
indati dupi moartea lui, i-a vandut averile la
intindere, dar cari sant inzestrate ca p er- licitatie, ca si scoata cheltuielile %cute de eL
ceptie (consciinta confusa) 5i apetitiune Leicestershire, (pron. lesteisir), comitat in
(tendenta). Aceste monade stint absolut deose- Anglia, 2071 km'., on 233,150 loo. (1891),
(1714), si intinsa sa corespondents%

bite unele de altele, absolut fri influenta nnele

Leiden, oras in Olanda, v. Leyden.

asupra altora, dar fiecare constituie un simaLeidenfrost, Johann Gottlob, n. 24 Nov. 1715 in
lacru de univers. Acest simulacra e mai per- Rosperwenda, 2 Dec. 1794. A studiat in Giessen,
fect sau mai putin perfect dupa cum monadele, Leipzig si Halle. La 1743 ajunse profesor de
cari au infinite grade de perfectiune (monada- medicina la univ. din Duisburg. La 1756 a pu-

mineral, monada-planti, monada-om), stint mai

perfecto sau mai imperfecte. Potrivit en aceste
grade de perfectie ele isi represinta simulaorul
lor de univers, i in aceast representare consta

blicat opul: De aquae communis nonnulis qualitatibus, in care e descris experimental f &cut

mai antain de Erler (la 1746), apoi de el, experiment numit dup numele lai. Asume un'
cunoscinta lor despre !tune. Noi dar prin mo- picur de api pus inteo soda de platina infiernada ce represinta eul nostru nu canoascem bantata, nu evaporeaza decal foarte pe incetul,
univeisul, ci numai schimbarile ce constitue fiind-cii in jural lui se formeazi un inflis de
esenta monadei noastre, iar nici deem lumea vapori, ce-1 scutesce de fierbinfealti. Dacil scafa
externit constituita din celelalte monade.
se mai recesce, picurul evaporeaza indata.
Monadele inferioare se pot grupa (land nasLeipzig, oras, v. Lipsca.
core la corpuiile anorganice, dar ele so pot grupa
Leith, eras in comitatul scotian Edinburg, cu
imprejurul unei monade superioare dominante, 67,660 loc. (1891); L. e portal orasalui Edinatunci se produc corpurile organice. In aceste burg, avand comercia insemnat.
agregate monada dominant ordon, iar celelalle
Leitha, Hu, v. Laita.
se supun. Pentru ca ins monadele stint absolut Lejean, Guillautne, n. 1828 in Plougat-GuJ

fang nici o influenta unele asupra altora, Leibniz, rand,

1 Febr. 1871. A Mont cltorli prin
pentru a explica aceasta concordanta si cores- Turcia, fenilo Nilului, Asia mica t3i provinciile
pondenta intre miscarile deosebitelor monade, Indului. 1862 consul in Massaua (Abissinia), ex-

a imaginat teoria armoniei prestabilite, pulsat de regele Teodor. Intre altele a scris :
prin care el afirmi: Dumnedeu creand mona- Etnografia Turciei europene (1861 trad. in 1.
dele le-a fried sa alba prin propria Ion fire si germana).
fara sa fie in nici un chip influentate de celelalte

Lekencze, v. Lechinfa.

Lekr, abatie beneficiati in Ung., cott. Bars;

monde, aceea tendent de concordant:a si de
corespondenta unele fatii cu altele. Monadele, la 1340 a existat deja si avea un abate ca nuin virtutea apetitiunii pot sit se desvoalte, pot mele Stefan.
Lekythos, nume dat de Greci nnui vas oblung
si dobandeasea puteri de a representa din ce in
ce mai bine lumea proprie si prin aceasta de en grumazi subtiri qi cu o toarti, in care pistrau
a dobandi un grad superior in rangul monadelor. aco oleul destinat pentan ungerea corpului, aci
Dumnedeu e conceput de Leibniz ca in afari cel sfintit, cu care in onoarea outarei divinitati
de universal astfel conceput. Dumnedeu este stropiau mormintele.
Lel, la Slavii vechi cjeu al amorului (Eros);
monada monadelor, monada perfect care r e presentand perfect lumea, o creaza. fratele sOu Potel (Ant-eros) dea al oontra-amo-

Representarea noastra despre lume e contr a- rului. La Poloni aint cunoscuti ca doi frati ce
dioto ri e, pentra ea noi fiind monad inferioare se aseamiinti Dioscurilor, iar alfil cred c afint
fata de el nu putem av despre el o idee ade- luceaferii.
[Atm.]
quata. Totusi el e conceput de Leibniz ca creator
Lelegi, in timpurile vechi numele colectiv ce
al taturor mona.delor, pe cari le poste nimici se da colonilor treouti din Asia mica in Hollada.

www.dacoromanica.ro

Lelesoi
Lelesol, com. rar. in Rom., j. Gorj, compus
din 3 cal, ou 1350 loc. (Dic. geogr. 1892), cari
se ocupl cu agricultura si lemnaria; com. are
4 biserici si 1 scoali.
Lemaitre, (pron. lmetr), 1) L., Friderie, actor
francez, n. 1800 in Havre, t 1876 in Paris. Representant de frunte al dramei romantice. Scr.:
Souvenirs (1879). 2) L., Jules, literat francez,
n. 1853 in Vennecy, 1883 prof. la universitatea
din Grenoble. Dela 1884 se ocupi numai cu li-

teratura; traiesce in Paris. Critic de frunte.

Lemma.

79

14 Iul. acelas an s'a instalat in Blaj. Cu aceasta

ocasiune tina sinod diecesan, In care, intre altele

se hotah, oa in fiecare parochie sti se infiinteZ8 scold& au inviitator. L. in decursul

storirii sale visiti aproape toate parochiile diecesei sale vaste. In 1837 zidi on cheltuiala sa
cele dou turnen frumoase ale bisericei catedrale din Blaj, la care adause dou samistii langa

altar si dou coruri de ambele laturi ale presbiterielui si o terasa in pia* Tot atunci restauhi

mad castelul mitropolitan. Complet oursurile

poesii lince, orifice, piese teatrale, novele, teologice la patru ani, infiinta catedre nona la

romane.

oras, v. Mans.
(Leopolis, .Lwow, Leina), capitala
Galitiei, residenta archiep., 128,000 loc. (1890),
Poloni, multi Ovrei si Armeni. L. proprin dis
este min ; dar cele 4 suburbii ale sale sfint mari
si au cele mai framoase edificii. Industria si comerciul este foarte insemnat Are multe fabrici,
dintre cari mai insemnate amintim : 6 fabrici
Le Mans,
Lemberg,

gimnasin si catedra de istoria universala si de

filosofie o incredinf eruditului Sim. Barnutin.
Prin aceste reforme date mare avant scoalelor
din Blaj, la cari pe timpul acela alergau tineri
din cele mai departate finuturi spre a asculta
prelegerile vestitilor profesori. In 1842 impreuna
Cu episcopal gr.-or. din Sibiin Vasile Moga inainta

la dieta din Cluj o petitiune in causa drepturilor religioase si politice ale Romanilor din

de masini, 2 de chibrite, 5 de bere, 12 de ca- f end al regal. Cu remonstratiunea sa din 8 Martie

riimi4i, 4 tarnatoare de fier, s. a. Institutieni (24 Febr.) 1842 inaing la cartea imperateasca
culturale : palatal universitatii de pe piata St vestitul protest al capitlului din Blaj in contra
Georgiu, on laborator mare chirnic, gra.dina bo- proiectului de lege, pin care limba maghiar
tanioa, scoal de silviculturi, museu bogat in avea O. se introduca nu numai in administraantichitati, biblioteci au 86,000 vol., s. a. Dintre
biserici mai insemnate amintim: biserica rout.cat., biserica armeneascii, biserica dominicana.
Dintre palatele mai frumoase amintim palatal

tiunea intern bisericeasca si in toata corespondents oficioasil, ci 5i ca limbri de propunere in

scoalele din Blaj. Astfel proiectul aoesta nu deveni

lege. In anii 1843-46 L. ava sa safer mult

spitalului, teatral, casa alienafilor, etc. Orasul pentru nefericitul preces ce i-s'a facet de ai sai.
L. s'a edificat in 1259 de ducele de Halicin, Leo. Impreuni au episcopul gr.-or. aguna presid
In timpul lni Casimir cel Mare, L. a fost cel adunarea nationala din 3/15 Maltz. 1848 pe campul
mai insemnat oras al Poloniei. La imparfirea libertatii din Blaj. Aceasta adunare il puse in
plima a Poloniei, L. ajnnge in posesiunea Au- frentes deputatiunei, care avea sa mearga la
striei, in care este si astadi.
[M. Bodiu.]
dieta din Cluj. Dupa uciderea lui Lamberg
(28 Sept. 1848) L., care se afla la dieta din
Leman!, loan, episcop unit al diecesei
rasului, n. 23 Apr. 1780 din parinti nobili in Pasta, voi sit se intoarca la Blaj, dar nu petit
Dezmir Mega Cluj. A stndiat dreptul in Cluj, strabate decal ping la Cluj, wide fa silit sa
uncle a fost si alumn al seminariului catolic Sf. petreaca pe tot timpul revolutinnii. Prin de-

Iosif. Dupa un an de serviciu ca provisor la cretal din 9 Nov. 1848 generalul Puchner

domimul episo. din Blaj, intrit in seminariul teol. suspinse si-i sequestra venitele domeniului epis-

de acolo, si dupa doi ani, in 1803, fa trimis in copesc, iar administrares interimala a diecesei

seminariul catolic din Oradea mare, unde absolva. o incredinfk prepositului Sim. Crainic. In Martie
teologia In 1 Oct. 1805 f sfintit preot celibe 1850 fit constrins prin gubernatorul Wohlgemuth
ai numit profesor de filosofie i istoria bis. in sa abdic de episcopie si in 10 Apr. 1850 morse

Blaj. In 1807 fa numit paroch si protopop la

Cluj, unde intoarse la unire mai pe toti locuitorii romani din acest ora, i aduse la uuire si
anele comune din jur. In 28 Oct. 1819 fa ales
canonic, dar nu se meta din Cluj la Blaj pana
In 1 Oct. 1820. Pe ailed era in Cluj, fa invitat

la Viena, unde a petrecut pang la tnoartea sa,

intamplatil. in 29 Martie 1861, si fa inmormantat

in cimiteriul din Simmering in Viena. (Cf. Pro-

tocolul capitlului din Blaj, inedit; G. Baritiu,

Parti alese din ist. Trans., v. I si II; Cont.s
Papfalvi, Salta biografic a lui L. in foaia bis.

scol din Blaj, a. IV, 1890 nr. 1-3; Trande Veniamin, mitropolitul Moldovei, la Iasi, spre
a conlncra la infiintarea institutelor culturale de silvania din Sibiiu, nr. IVV din 1899.)
[Dr. Aug. Bunea.]
acolo, dar episcopal Bob il retina. In 1820, intorcndu-se la Blaj, fa numit secretar al bei- Lemnyi, George, pictor roman, data nasoerii
mortii nu se scie. 1838 a fost trimis la pietranului episcop Bob, desvoltand in acest oficiu
activitate extraordinara i propunand 5i istoria tara in Manchan si Roma ca bursa dela stat.
bis. In seminariul teologic. Dup moartea epis- Reintors la Iasi 1847. Pion principale : Arcopului Bob (t 2 Oct 1830), fa ales vicar ca- changelul Mihail invingand pe satana, i nume-

roase portrete ale boierilor de pe male vremuri.

Lemnyi, loan, v. Bran.
Lemma, (grec) este o teorema sau propositie
demonstrata inteo diseiplin sciintifica sau filosofica si care este imprumutata de alta disciplina
sciintifica sau filosofica, cu scop de a intemeia
pe ea si a proba alte teoreme sau propositiuni.
Asa s. e. mecanica imprumuta letume din geoOradea mare prin eppul Sam. Vulcan si in znetrie; psichologia din metafisica, etc.
pitular Dem. Caian jun. (v. ao.), iar acesta murind in 3 Militia 1832, in local lui fit ales I.
Lemeni, care in sinodul electoral din 15 Maiu
1832 fa candidat in local prim pentru Beaune'
episcopesc on 179 din 212 voturi. In 23 Aug.
1832 impinatul Franciso il numi episcop,' iar
papa 11 preconisa in 16 Apr. 1833. In 6 Link)
1833 fa sfinfit episcop in biseriea catedrali din

www.dacoromanica.ro

80

Lemn

Lemn, (botan.) xylem, hadrom, o testurit ce

intra in constitutia fasciculelor (v. ac.) conductoare dela plante; elementele ce o compun sfmt
vase sau trachea, tracheide, fibre lemnoase, parenchim lemnos. Toate aceste elemente, afara

Lens.

Lemnos, (Lemni, Stalimene), insnlii turceasci

in Marea Egeicii, spre sud-est dela peninsula

Athos, 477 km2. en 27,000 loc., in majoritate
Greci. Insula e muntoas, neroditoare. Capitala

Kastro.
de ultimele, sfint dure, resistente, fiindcl au Lemnu Domnulul, Lemnuf, numirile romanesci

membranele lor lignificate, adecl impregnate ale plantei cultivate Artemisia Abrotanum L.
ou mai multe substante speciale, intro cari co- (v. ac.).
niferina i tirosina, ce au anumite reactiufii dise
Lemur sau Maki, (Lemur macaco), o maiale bigninei sau lignosei. Aceste reactiuni Ant: mut din ord. Prosimiilor, are capul ca al unei
resista la distrugerea multor acidi, se disolva vnlpi, urecbile proase, membrele dindert ou
intr'un amestec cald de clorat de potas si acid mutt mai lungi decal cele dinainte. Lungimea corazotic ; se coloreaza galben cu sulfatul de ani- pului 40 cm., a codii 55 cm. Traiesce in Malina, galben-brun cu cluroiodura de zinc, violet dagascar, prin pduri in mare numen, isi cauta
cu floroglucina impreuna cu acidul clorhidric. hrana noaptea ; se nutresce ca insecte 5i fructe.
In radacinile tinere, subtiri, L. formeazA fasci- Alte specii de lemur sfint: L. mongoz, L. varius
cule isolate, compuse numai din vase (v. so.); (Vari), L. leucomystax, cu barbi tail, L. catta,
In tulpinile tinere de 1-2 ani L., asociat ca
Lemures, (sing. lemur), la Romani spiritele
liberal in fascicule libero-lemnoase, pe HMO mortilor, cari noaptea umblau ai-si cruitau lovase, mai are si fibre (v. ac.) i parenchim lemnos. cuintele lor din viatti. Serbtoarea Lemnrilor s'a

Acest L. din radacini i tulpiui tinere se dice numit Lemuria si s'a tinnt in noptile de 9, 11
L. primer, spre deosebire de L. secundar, ce si 13 Main; de origine pare a fi fost serbatoare
se formeaza in fiecare an si in afara celui primar, generala, adecti pentTu toti mortii (v. Feralia).
gratie activitatii cambiului (v. ac.). De multe ori
Lena, rin in Siberia de est, isvoresce in muntii
mai trdiu L. secundar se diferentiaza in dowi Baical, in cursul su primind in sine mai multe
zone, alburnum (v. ac.) i duramen (v. sc.).
riuri laterale, ca: Kuta, Kirenga, Olakma si
Aldan, formnd dela mare in deprtare de 100 km.
[S. St. R.]
Lemn obese sau Lemn cdinesc, numele vulgar o delta cu 7 brate mari si multe alte mai mici,
al plantelor: Ligustrum vulgare L. (v. ac.), Evo- se varad in Oceanul Arctic. Snprafata deltei

nymus europaeus L. (v. ac.), Rhamnus Fran- este: 28,000 km2., lungimea rialui 4600 km.,
gala L. (v. sc.), Daphne Mezereum L. (v. ac.). basinul 21/8 mil. km2. Patera de ghiat de pe
Lemn dulce, numele popular al plantelor: Gly- delta numai in luna lui Iulie incepe a se topi.
cyrrhiza glabra L.
Vara intro Kirensk 5i Iakutsk este navigabil.
Lemn riles, numele vulgar al plantei Evo- L. este foarte bogatti in pesce. Tinntul L.-ei este
nymus verrucosus Scop. (v. ac.).
avut in sare, fier, plumb, arama
carblni
Lemas tinctoriale, lemne din cari prin infu- de piatri.
IM. Bodiu.]
siune se poate extrage o materie colorant ce Lenbach, Frans, pictor, n. 1836 in Schrobenserva la vapsirea stofelor ori a alter obiecte. hausen (Bavaria super.), eley al lui Piloty,
Printre cele mai usitate notam, Lemnul de Bra- traiesce in Miinchen; a lucrat diferite portrete,
silia jis si de Fernambuco, de Japonia, de cam- pasteluri si oopii dupti veohi magistri.
pechi (bacan popular), de santal, etc.
Lenea, (rus.) starea fisiologicti a organismului,
Lemna L., (botan.) gen din familia Lemnaceae, care refus sfortarile mici sau mari ale muncii,
ouprinde vr'o 7 specii de mici plante erbacee, preferfind odichna. L. este starea naturala a
inotatoare la suprafata apelor dulci din regiu- om dui ce si-a satisfcut trebnintele organismului ;
nile temperate si tropicale ale globului; frunzele de multe ori insa ea esta o consequenta a strii
ovoide san lanceolate provedute cu radacini; patologice a organismului.
florile mascule Ant dispuse cite 2 intr'o ereLenelul, v. Ai si Bradip.
paturii marginala a frunzelor, alaturea cu floarea
Lenhossek, Iozif, anatom, n. 1818 in Buda,
femela comma dintr'un ovar en 1-7 ovule t 1888 in Budapesta. L. este intemeietorul muerect(); fructul uscat, semintele on embrion ovoid seului anatomic din Budapesta si primal profesor
sau conic. In partite noastre ores la suprafata de anatomie topografica in Ungaria. A fost prof.
a peter stagn a n te urmatoarele specii :L. trisulca L., In Innsbruck, apoi in Cluj, si dala 1859 in Buda-

L. polyrrhiza L., L. minor L. i L. gibba L., pesta. Scrimile sale stint din domeniul neuro-

cunoscute de poporul nostril in general sub nu- pathologiei, anatomiei topografice si al medicinei

mirile de Lintita, Linte a broascei, Lintea forense.

baltilor, Linte selbatica, Sdreata.

Lenitiva, V. Laxantia.
[Z. C. P.]
Lenk de Treuitnfeld, Ignafiu, general austr.,
Lemnaceae Endl., (botan.)familie de mici plante t 1842 in Viena. A scris: Siebenbiirgens geograerbacee monocotyledonate, aquatice, natante ten- phisch-topographisch-statistisch-hydrographischticulare sau globuloase; flonle foarte mid mo- u. orographisches Lexikon.c Viena, 1839.
noice rar dioice, solitare sau cite 2 in crepaLennep, Iaeob, van, poet olandez, n. 24 Martie
turile marginate ale frunzelor, fara periant, spata 1802 in Amsterdam, t 25 Oct. 1868 in Oostermembranoasa saa fara spata. Aceasta mic fam. beek, representantul romantismului in literatura
are numai 2 genuri Lama L., caro a dat numele olandeza. A scris: 31sTederlandsche Legendens
familiei si Wolffta Rorkel., can amndonti la un numeroase romane istorice
o 30 piese teatrale.
Ion abia au vr'o 20 de specii, respindite prin apele
Lens Gren. et Godr., (botan.) mic gen din fam.
duloi i stagnante din regiunile tropicale t$i tem- Leguminoaselor-Papilionaceae, tribal Viciette, caperate ale &halal.
[Z. C. P.]
prinde ierburi erecta Sau sabscandente. Acest
Lemniscata, v. Cassini (1) si Curbs lui Cassini. gen are vr'o 8 specii, ce creso in reginnea me-

www.dacoromanica.ro

tentando

81

Leo.

diteranian. L. esculenta Moench. se cultiva

Leo, (ital. cittli leonina), numele unui sub,
foarte mult ca planta alimentara si este cu- urbiu din Roma, care se extindea in partea warnoscuta de poporul nosta-u sub numirea de Lin te. ding a orasului pe termurul drept al milli Tibru.
[Z. C. P.]
In vechime era renumit pentru aerul pestilent,
Lentando, (ital.) = rarind, cuviint intrebuintat din care causa nu-1 adnexau orasului, numai pon-

In musica ca termin de modificare a miscarii. tificele Sixt V 1-a adaus cara Roma.
Leo, numele mai multor pontifici romani.
Lentepi, numiti si Lencduf, comuna rurala,
parochie si mosie manastireasca si boiereasca in
Leo I cel Mare (440-461), barbat ingenios,
cap. Cernautului ai j. Sadagurei in Bucovina, a combatut pe Manichei, Pelagiani si Eutichiani
are 1995 loc. (1763 ort.-or., 113 rom.-cat., (Monofisiti V. ac.). La 452 cand Atila se indrept
119 mos.), o scoalrt primara. Inseinnat prin lupta spre Roma, L. rugat de impratul Valentinian,
ce se dete aci intre vornicul lui Stefan ce! Mare, a iesit spre intinapinarea Hunilor si cu elocinta
Boldur (v. ac.) 5i oastea polona venit in ajutorul si presentarea sa impuritoare a induplecat pe
regelui Albert si sosit dupa desastrul din oodrii Atila a incheia pace ca imperiul roman. In 455
Cosininului (29 Oct. 1497).
a indupleoat pe regele Vandal Genserio sit reLentibulariacee, (botan.) familia de Dicotile- nunte la aprinderea Romei. L. a scris 96 cudoane gamopetale, cuprindnd plante din regiu- vntari si 143 epistole.
nile reci si calde, caracterisate prin: flori nu Leo II (682-683), a aprobat decretele sinocorola bilabiata, cu dour, stamine, ovar bilocular dului ecumenic VI (680), prin care se condamng.
cu placentatie centrada si ovule numeroase. Toate eresul Monotelitilor.

stint ierburi acuatice sau terestre, acestea cres-

Leo III (795-816), in 23 Dec. 800 a inco-

cnd prin locuri umede, printre muschi. De obiceiu ronat imprat roman pe Carol cel Mare.

n'au radacini, iar frunzole lor siint adaptate,

fie ca ascidii sau altfel, spre a prinde insectele

(v. Insectivore). Ca genuri piancipale citam:
Pinguicula Tourn., Utricularia L., Genlisea A.
St. Hill., etc.
[S. St. R.]
Lenticele, (botan.) poni ecoartei, formatiuni
mici, rotunde, sau mai mart, altuigite, eliptice,
ce se atla pe scoarta tulpinei plantelor lemnoase,
mai rar pe petiolul frunzelor; se pot usor observa si studia la tulpina de Salctlm, Seo, etc.,
unde sfint proeminente. Celulele din dreptul L.,
dise celule de umplutura, separate prin spatii
mari aerifere stint permeabile pentru aer. Prin
L. din aceasta causa aerial extern poate stritbate
One la teseturile cele mai profunde ale plantei,
invers. L. se gasesc si pe radacinile aeriane
dela plantele tropicale pi au acelasi rol, pentru
difusiunea gazelor; se numesc aceste L. in spe-

Leo IV (847-855), a avut s poarte lupta

In contra Saracenilor, cari devastau Italia.

Leo V (903), abia a domnit 2 luni.

Leo VI (928-929), a donmit numai cateva luni.

Leo VII (936-939), a infiintat mai multe

manastiri i s'a Wit s promoveze disciplina in

ordurile alugaresci.

Leo VIII (963-964), antipapa contra lui

loan XII.
Leo 11(1048-1054), a tinut sinod spre a introduce reforme salutare in biserica. Spre a im-

piedeca scisiunea intre biierica greacg si cea

lating a trimis legati la Constantinopole ca epistole adresate impratului si patriarchului.

Leo X (1513-21), loan de Medici, n. 1475,

barbat talentat si erudit, a contribuit foarte mult

la promovarea sciintei si artelor. Cu regii f rancezi Ludovic XII si Franciso I a purtat resboia

cial pneumatode, iar radacinile ce le poarta, pentru posesiunile papale din Italia sup.; tot
[S. t. R.]
contra lor a incheiat alianta cu imp. Carol V.
Lentils, optied, un media strave4iu, marginit Pentru ridicarea basilicei Sf. Petra din Roma,
de fete sferice san din fete sferice si plane. L. se a publicat indulgente din care causa Luther,
pot face din ori ce corp stravediu, dar de comun (v. ac.) si-a publicat cele 95 tese; Leo X prin
se fac nurnai din sticla. L. stint de sese forme bulla Exurge Domine c din 15 Iunie 1520 a con-

pneumatof ore.

deosebite: biconvexe, planconvexe, concaveon- darunat 41 din acelea tese si pe Luther 1-a amevexe, biconcave, planconcave 5i convexconcave. nintat, c dacit in termin de 60 (Pie nu-si rePrimele au forma unui graunte de linte, de ad vomit erorile, ii excomunica. Luther a ars publica

si ntunirea de L. optice. L. convexe aduna ra- bulla papala si corpus juris canonici in Wittenberg.
zele de lumina, cele concave le imprascie. Razele Leo in 1521 a excomunicat pe Luther si pe ade,
soarelui si preste tot razele paralele intrand in rentii lui. In 15 Dec. 1551 dup un rnorb foarte
L. convexe, de partea opusit se concentreaza scurt a murit.
intr'un punct numit tocar sau focular, fiindca Leo XI, din familia de Medici, ales pap&
apunde iasca, chibritele, etc. L. se aplica la oche- In etate de 70 ani, a domnit numai 26 rlile in.
lari, la microscoape
Lentisc,

telescoape.

un fel de fistic din Levant, ce da

anul 1605.

Leo XII (1823-29), Hanibal dello Ganga,

a promovat misiunile orientale ; a infiintat inLento, (ital) incet, rar, intrebuintat in mu- stitute filantropice; s'a ocupat de organisarea insica ca termin de miscare.
tern a statului papal si i-a adus in rand finantele.
Lentulus Publius Sura, om politic roman,
Leo XIII (din 20 Febr. 1878), Ioaelkim

resina numita mastic. (v. Pistacia.)

consul in anul 71 si conspirand impreung au cenfiu Pecci, n. 2 Martie 1810 in Carpinette ;

Catilina, este condamnat la moarte pi spanzurat sfintit preot la 31 Decembre 1837, in anul nrin aunt 63.
mater si-a inceput cariera diplomatica. Mai Whin
Lentulus P. Spinther, consul in 57 13i in 49, a fost legat papal in Benevent, apoi la 1841 in
propune rechiemarea lui Cicero. Acest L. 'era Umbria (Italia). In 1841 nutria episcop titular
partisan al lui Pompeiu,
de Damietta, a fost trimis nuntiu apost. la BruLentulus COT. Grua, consul in 49 si (Wyman xelles, ande a complanat cartela intre catolici
politic al lui Cesar.

[Oaio,n.]

i-a induplecat, ca i unire s se apere in

Enciclopedia romana. Vol. 111.

www.dacoromanica.ro

82

Leoben

Leonescu.

contra francmasonilor, totodati a intrevenit si greceasca, in cap on Leurdeannl (v. en.), si cea
la gnvern in favorul bisericei. In 1845 rechiemat romiuTheaseti, oondusit de Cantacuzinesci, ocupa
din Belgia, a fost constituit episcop in Perugia, mai toati domnia acestui neinsemnat voevod
luorand pentrn cultura sciintifica a clerului
oi-i ingreniazt positia. Destitnit Martie 1669, si
pentra prosperarea religioas morala si chiar
inlocuit cu Antonia din Popesci.
[Agulettil
material (prin fundaran Dlituntilor de pietate4
Leon di Santa-croce, cardinal, a fost trimis

v. en.) a poporului. In 1853 numit cardinal, in de papa Inocentie III in 1204 la Ionita, impa1877 papa Piu IX 1-a constituit camerlengo (car- ratul Valachilor i Balgarilor, ea
unga
dinal oamerariu) s't in 20 Febr. 1878 fa ales sti-1 incoroneze imparat ou diadema ce o ducea
on sine. El era si purtatorul unei bule papale,
pontifico.
Leoben, oras in Stiria langa Mura, 6513 loc. prin care loin% este antorisat s bati monet
(1890); residents clipitanatului montanistic ; aca- au chipul sen, iar din punot de vedere bise-

demia montanistica, scoala montanistic si in- ricesc se munesce archiepiscopal de Tirnova

dustrial& Centrul min eritului de crbuni, existent primat al imparatiei, avnd sub dinsul pe midin sec'. XVIII. Ruine de fortarete veohi. 18 Apr. tropolitii Bulgariei i ai Valachiei. (len. I, 588.)
1797 preliminaliele de pace intre Austria si Leonard de Piza, ntunit si Pisan, matematio

italian, 1180-1250. El a introdus in Europa

Leon, 1) L., tinut, in nord-vestul Spaniel, oifrele arabe prin scrierea ,Liber Aback

Francia.

38,502 km2., ea 965,181 loc. (1887); sol foarte

Leonardescu, Constantin, profesor de istoria
roditor, dar numai % cultivat ; se compune din filosofiei la unv. din Iasi. Atar de mai multe
3 provincii: Leon (15,377 km2., on 380,637 loc.), studii pnblicate in ,Convorbiri Literaree L. a
Zamora si Salamanca. Dela 910 L. a fost regat mai scris i urmatoarele: Thesa pentra Licenta
separat, 1037 fiX unit au Castilia. Oraful L. are la Facultatea de Litere i Philosophie. Bantu.,
13,44.6 loc., catedralii framoasil . 2) L., fosta ca- 1868; Filosofia faoia on Progresuln sciintielorn
pita% a repnblicei Nicaragua (America centrala) positive, 1876; Cursa de philosophie pentru
on 30,000 loc., catedralli mare, numeroase mine usula lyceelora, partea I Psychologia experimen-

ale gloriei de odinioara. 3) L., (L. de los Al- tala, 1879; Morala inductiva sau Bain* condamas), oras in staid mexican Guanajuato, cu duitei omenesci pentru scoalele secundare, 1385;
Principii de psichologie, 1892; Principii de filo-

80,000 loo.

Leon, episcop de .Romart (1769-86), apoi sofia literatnrii pi a artei, incercare de estetica
mitrop. Moldovei (1786-88). La soaunul din literara si artistica.
Roman urmase lui Ioaniohie, ajungnd la aceasta
Leonardo da Vinci, celebru pictori sculptor,
demnitate din causa nobilimii familiei sale si a architect si inginer italian, n. 1452 in castelul
educatiuniiingiijite ce o primise dela mitropolitul dela Vinci, aproape de Florenta, t 1519. Elev
Gavril. In 1781 Ina parte la un sinod in Iasi, al lui Verocchio, el paring. Florenta la virsta ds
fijad de fall si patriarch.ul Ierusalimului, spre 30 ani si se duse la Milan, unde fa protejat de
a se hotri asupra mstuilor menite a infrana ducele Ludovio Sforza, pe cara Il castig la inluxul exorbitant ce se introdusese n teara. El ceput cu talentul salt musical si improvisarile
incepa zidirea unei clopotnite, pe care insfs nu sale poetice. In dar de luorarile lui sculpturale,
puta termina, fiind numt in 1786 mitropolit, hidraulce si mecanice, L. faca la curten lui Lu-

ca arms al lui Gavril Calimah. Deoarece se dovic celebra *Untie, care so vede anca restanunit pe tron, flirt'', a astepta confirmarea pa- raft' in Santa Maria delle Grazie dela Milan si
triarchului, acesta nu vol. si-1 recunoascii. Atunci care e considerata ca o opera extraordinara, fadivanul terii se adresa direct inaltei Porti prin and data in istoria picturii. Intors la Florenta,
cerere din 25 Nadie 1786, expunand dreptul Cesar Borgia 1.1 numi prim-inginer al armatei ;
lor i obiceiul terii, i rugand a se interpune in timpul acesta el fao portretul celebrei Mona
influenta pe langa patriarch, ca sa nu se amestece Lisa, un cap d'opera al pictarei, afiator astdi
In afacerile lor bisericesci. La motutea lui L. la Louvre din Paris. Numit prim-piotor al earth
In 1788, Grecii iar fiends total pentru a pune regale din Francia de ctitra Francois I, mur
In scam' pe un Girl', archiepiscop de Sinai, dar acolo fr a face vr'o lucrare de art. Ceea ce
boierii protestara energio, provocandu-se la
distingo geniu/ lui L. este aprofundarea lui in
soave vechi, dupa cari numai pamanteni pot complexitatea si delicateta naturii.
ocupa episcopatele terii. Ciril nu se faca miLeone,avallo, Ruggiero, componist, n. 1858 in
tropolit, dar nici nu un Roman: Rusii ocupand Neapole, cunosont cu deosebire prin opera sa
Moldova, Ii impuserli mitropolit pe un Rus,
Pagliaccie; L. e unul din INA mai insertmati
Ambrosio. L. n'a lost numai un mare patriot, componisti italieni de opere din generatia mai
dar si un cugetator serios, dovad un manuscris tined"; in forma se arat ea elev al lui Wagner.
remas dela dinsul ca traducere din bimba franLeonescu, Vasile, artist si autor dramatic,
cezi. Se trateaza acolo despre om, moarte, fe- n. 1866 in Bucuresoi, ca tiner de 16 ani se
ricire ; despre existenta lu Damn edeu

a. (Mel-

duce cu o trupa de actori la Buz,* de acolo

chisedeo, Cronies epp. Romanului. Bin., 1874, trece 1883 la teatrul Dacia, 1885 intra in conp. 95-115 ; Erbiceanu, 1st. mitr. Mold. Buc., servatoral din Bucuresci ei e angajat la Teatral
1888, LIX p. 38-40.)
National in roluri de a doua misi; dupti, moartea
Leon Radu Stridia, is ei Paul si
lui Gr. Manolescu trace insii, in rtindul antaiu ;
fiul lui Leon Toma-Voda (1629-33), dome al 1897 e ales societar al Teatrului Nationtd. Sor.:
Munteniei (Dec. 1664 pitnii in Martie 1669), n. In timpul alegerilor (comedie in 2 ante); In
si resent in Constantinopole, indatorat la Greci, flagrant delict (in 3 acte); Rosamunda, Traian
mostenind inclinrile tatalui s'n, L. readuce
Andrada (in colaborare au Gr. Ventura) si
epoca jafurilor grecesci. Lupta dintre partida Ion Veda ce! Cumplit (tragedii in versnri).

www.dacoromanica.ro

Leonidas I

8a

Leopold.

Leonidas I, rege al Spartei dula 488 pang la 1.5-19 m., a codii 70-80 cm. Traiesce
480 a. Chr. Erou remas ca tip de vitejie in Africa si Asia sadvestic.a. Se nutresce tu antiistoria omenirei, dinsul moare luptandu-se pentrn lope, ciprioare 5i oi. Romanii intrebuintan leo-

patrie impreuni ou 300 de Spartani contra Per- pardii la jocurile de resboin. Pielea se intresilor navalitori, la localitatea Termopile din buinteazil.

Grecia, in 480 a. Chr.

Leonidas II, rege al Spartei de la 257 pang
236 a. Chr.
Lonidas aux Thermopyles, superb tablou
al pictorului francez David, se aft la museul
parisian Louvre.

[Caion.]

Leopardi, Giacomo, celebra poet si filolog

italian, n. 29 Iunie 1798 la Recanati, orit.'031 de

munte in Italia de sus, t 14 Iunie 1837 in Neapole. Tatal seu, contele Monaldo L., om religios
si inimic ideilor moderne, Ii alese ca profesori

dei preoti, panil la etatea de 12 ani; de ad

Leon!de, stole cadtoare, ce se ivesc intre inainte singurul sea maiestru fa bogata biblio12 0 14 Nov., in nume'r mai insemnat tot la teca a tatalui su. Pasionat pentru literaturile
clasice vechi, la 17 ani scria latinesoe, vorbia
33 ani (1866, 1899).
Leonin, contractut, contract in sensul &Arnie limbs ebraica si era unul din primii elenisti ai
castigul intreg revine unui singur contrahent, Europei. Publicarea anonima a unui Iran lui
iar eventuate pierdere cede in sarcina celuilalt. Neptune, compus de el, Meuse pe critici sa se
Se numesoe ass dela fabula lui Esop ca lent creadti in fats unui pretios manuscript ()tin, descoperit atunci. Scrisese disertatiuni 5i comentario
impartitor.
Leontioe L., (botan.) gen din familia Berbe- despre o multiple de scriitori vechi. Din acestea
rideelor, cu vil'o 12 specii din Europa sudicii, Asia eruditul german, L. de Sinner, publica mai tardin
vestioii 0 America nordica, toate ierburi en un extract. Dela 1815 publica Incercare despre
rhizom tuberculos; flori en petate mid, galbene, ritacirile (superstitiunile) poporane ale celor
carnoase fruct vesiculos aproape uscat. Specie vechis traducen i din Virgiliu, Homer, Q. a. La
L. Leoniopetalum L. din Italia, Siria, are in 20 de ani se revela ca mare poet, asemenea lui
radacini saponini I; de aceea in Client se folo- Petrarca pi Dante, prin primele sale poesii All'
sesce ca sapun spre a spate lana, casmirurile, Italia., Sul monumento di Dantes ridicat atunci
s. a.; se mai da si contra raiei. In Dobrogea In Fiorenta, Ad Angelo Mai., c,and acesta desprin muntii dela Greci cresce L. altaica Pall. var. coperi scrierea lui Cicerone De republicas p. a.
Odassatia Fisch., c,are in realitate e planta
Slab de corp si bolnavicios din proa multa actiBongardia Rautvolfii C. A. Mey. [S. $t. R.]
vitate intelectuat, in 1822 parsi aspra
Leontodon L., (botan.) gen din vasta fam. a dela Recanati pi teal pe rand in Roma, Milan,
Compositelor, trib. Cichoriaceae, cuprinde ierburi Florenta, continua ocupat nu literatura, luptand

perenale, mai rar anuale. Acest gen are veo cu suferintele fisice si cu lipsa. Dela 1833-37
40 de specii, respandite prin Europa, Asia medie locui la amical su Ranieri, ande comfortul si
oocidentalii si prin Africa boreal& In partite clima Neapolei pares a-i promite o lunga vista,

noastre creso mai multe specii, dintre cari daoa slabiciunea sa nu degenera in o neimpamentionam pe L. autumnalis L , L. mectius Simk., cat hidropicti. Fire de o rara delicateta si no-.
L. hispidus L., etc.
[Z. C. P.]
Meta manila pi imaginatiune profunda, contrastul

Leontopodium R. Br.i (botan.) mic gen din dintre frumosul ideal ce-si formase L. dospre

fam. Compositelor, trib. Inuloideae, cuprinde lumea antica si intre societatea contemporana
ierburi perene cespitoase cano-tomentoase san
starea de atunci a patriei sale, sfasiata Q i sub-

lanate. L. are veo 5 specii chntre cari 3 creso jugat; contrastul intro ideile religiunii catolice,
in mantii Enropei Qi Asiei extratropicale iar inoculate lui din frageda copilarie, si intre nout
2 specii oresc in muntii Andi din America silica. seu mod de vedere, considerat de parintii sei ca
In parte noastre cresce prin pasumle stancoase o mare nenorocire, deoarece L. era col mai condin regiunea alpina' L. alptnum Casa. (sin. vins si mai sincer liber-cugettitor; pe
Gnaphatium Leontopodium Scop.), cunoscut de acestea propriile sale sufertnte, cari il impiepoporul nostru sub numirile: Album eala, deoau de a gusta placerile vietii, toate acestea

Tudelita (in Moldova, Imprejurimile Ceah- nsuflar lui L. un ad= pesimism, exprimat
lautlui) t3i Floarea reginei.
[Z. C. P.]
cu o rar frumseta poetica in toate operile sale.
Leonurus L., (botan) gen din fam. Labiatelor, Scrieri princip.: Cantis poesii in versuri libere,

tribul Stachydeae, cuprinde veo 10 specii de Operette moralie in dialoguli, Pensierie, cugeplante erbacee erecto, ce cresc in Europa si tari aforistice, Volgarizzamentis mannalul lui
Asia extratropicala, especie este inn mutt respari- Epictet i alto traducen,
2 vol.,
dita i prin regiunile tropicale. In partite noastre cari impreuna au celelafte scrieri stint icoana
cresce pe langi locuinte, pe locuri inculte
fidela a vietii sale. Literatura: Montanari Bioruderale L. Cardiaca L., numit vulgar Talpa grafia del conte Leopardie; Bouch-Lclerq,

gasoei Iarbt flocoasti, etc. si L. Marra-

Giacomo L., sa vie et ses oeuvres.e Paris, 1874;

biastrum L. (sin. Chaiturus Marrubiastrum Terese Leopardi, Notes biographiques sur L. et

Ehrh.)vulgar Talpa lupului, Co ada matei. sa famille. Paris, 1881; Piergigli, Nouvi docu[Z. C. P.]
menti intorno agli scritti ed alla vita di GiaLeopard, pantera san tigrul african (Petit; como L. Flor, 1882; Montefredini, La vita e le

pardus), inamifer, din fain. Felidelor, ordin. Car- opere di G. L.. Milan, 1881; Ranieri, Sette annii
nivoarelor. Acoperit ca pr portocaliu, e bard di sodalizio con Leopardis Neapole, 1880 p. a.
alburiu. Caput cu pete negre, dealungul spafelui Repetite traduceri in toate limbile europene.
are don'e. randuri de pete negre, la fiecare parte
Strajan.]
a corpului cam 6-10 randuri de punote rotande.
Leopold, dei regi ungari i imperati germ.Coada tot on pete mgrs. Lungimea corpului romani. 1) L. I, Ignatie Iosif Valtezar Felician,,

www.dacoromanica.ro

6*

Leopold.

al doilea fin al Imp. Ferdinand III ai al Marini

Ana de Spania, n. 9 Iunie 1640, t 5 Main 1705
In Viena. Om blind pi bun de inima; destinat
pentru cariera preoteasci, a fost crescut de ie-

toate legile ai disposiliile anterioare asupritoare

pentru gr.-orientali, primesce ou bunavointa
Supplex libellunn Valachorumg (v. so.) subaternnt
de eppii Bob si Adamovici si-1 trimite dietei tran-

suiti in mare bigotism. Acesta si instigrile silvane en comitiva dto 20 Iunie 1790, in care

consilierilor siii (deosebi cardinalal KoIonics) l-au il numesce Preces nomine universe in Transylindemnat s permiti crunte persecutiuni contra vania nationis valachicae Suae liajestati exhiprotestanlilor, ceea ce a provocat dese tarburari bita. A avut si el resboiu ou Turcii, terminat
(v. Tkli si Fr. Rkoczi II) si oonjuratiunea lui prin pacea deis Sistov (4 Aug. 1791), t3i contra
Wesseln yi-Nidasdi(v.ao.). Abstraclie dela scurte Belgiei. In tocmai ea i fratele ski, L. era mare
intervalo, intreaga domnia de 47 ani a fost un binevoitor al Romfmilor. (Cf. Barit, Id. Trans.
neourmat sir de resboaie contra rescoalelor din pe dou sute ani din urmic, vol. I; Iakab Elek,
Ungaria, contra Tureilor ai contra marelui
Az erdlyi fejedelemsg utols6 Wei( ; Acsidy,
rival Ludovic XIV. Ajuns elironom dupa moartea Magyarorszig belllapota 1680 krille, in Szfratelni s'u Ferdinand IV (1654), 1655 e inco- zadoke, 1885, etc.)
[t.]
ronat rye al Ungariei, iar 1658 (dup moartea Leopold, regi in Belgia, 1) L. I, George Gri-

tatalui seu (2 Apr. 1657), al Boemiei, si in acelaa stian Frideric, fiul ducelui Francisc de Saxaan (18 Iulie) Imp. germ.-roman. Prin generalii Coburg, n. 16 Dec. 1790 in Coburg, t 10 Dec. 1865
Monteoneculi, Carol de Lotaringia, Maximilian, In Bruxella ; model de domnitor constitutional

principe elector de Bavaria, Ladovic de Baden ai doritor de binele poporalui sn, ducea curte
tp Eagan de Savoys, ajutati de Seherffenberg, modesta, aproape intreaga lista civila 5i-o inCaraffa, Veterani, Heissler, Rabutin, etc. a purtat trebuinta spre scopuri de binefacero ai pentru
doui resboaie mari pentrm eliberarea Ungariei, sprijinirea artelor ei sciintei. 1848 pentru a
nnul terminat prin invingerea dela St.-Gotthardt preveni revolutia, care in alte ten i a resturnat
ai paces dela Vasvir (14 Aug. 1664), al doilea, prin lupte singeroase absolutismul, L. a declarat
cel mai norocos dintre cite le-a avut, terminat oil e gata sti renunte la tron, daeit poporul credo
cu. invingerea dela Zenta (Eugen de Savoia)
c aceasta va fi spre binele terii; rnajoritatea
patea dela Carlovif (1699), in urma careia in- coviraitoare insa nu voia nioi si aud de abtreagg Ungaria, afarti. de Banatul Titniaan, scap dicare. Iu tinereta L. a servit in armata ruseasca,
de sub stapinirea turceasca. In dar de granitele s'a distins mult prin curagiu si pricep ere straimperiului a avnt trei maxi resboaie contra lui tegici in marea expeditie germana; 1814, dupa
Lndovic XIV: 1672-79 in alianta en Spania ai intrarea in Paris, a mera cu tarul Alexandzu. I
Brandenburg pentru Olanda (paeea dela Nym- la Londra, nude s'a casatmit on Augusta Charwagon), 1688-97 in alianta eu Olanda, Branden- iota, moateuitoarea tronulni englez (2 Malin 1816).
burg, Spania ai Svedia pentru comitiatul Pfalz A remas viduv dupa un an. 3 Febr. 1830 i-s'a
(pacea dela Rysvick), iar 1701 ou puternicti alianta imbiat coroana Greciei, pe care n'a primit-V
incope resboiul pentru succesiunea la tronul spa- 4 lun. 1831 ales rege al Belgiei. 9 Aug. 1832
niol in favoral fiului sin al doilea, Carol (mai casatorit eu Luiza, flea regelui frc. Ludovic Filip.

apoi Imp. Carol VI), remas sa-1 continue fiul Maria Char/4:sta, fosta sotie a imp. Maximilian,

tabu Iosif I. Doui evenimente mari sfint ins, cari (Maxie) e fica a lui L. 2) L. II, fiul lui L. I, n. 9 Apr.
fac domnia lui L. I inemorabili deosebi pentra 1835 in Bruxella. Domnesee dela 10 Dec. 1865.
Romani: treoerea Transilvaniei sub sceptrul casei Asemenea tatlui sin, observa ca stricteta con-

de Habsburg pi unirea unei parti a Rominilor stitutia terii. La 1885 a intemeiat statul Congo
on biserica rom.-cat. (v. art. Transilvania ai In Africa sub suveranitatea si proteotoratul
ITnirea). Cu aaa numitele staturi ale Ungariei Sub el si-a serbat Belgia iubileul de 60 ani de
a av-ut mult de luptat, dar catrI sfiraitn1 vietii, in- cfind e independents. Din casatoria (22 Aug. 1853)
deosebi dupa. scoaterea Turcilor, divergentele s'au en Maria Henrieta, fica archiducelui losif, fost

aplanat, $i drept reounoseinta pentru eliberarea palatin al Ungariei, a avut fii pe Leopold, duce
terei de sub stapinirea turceasci, dieta din Pojon de Brabant (t 1869), Luiza, sotia ducelui

(1687) easeaza, art. 31 din Anna de aurg (jus

resistentiae) si recunoasce casei de Habsburg
dreptul ereditar in linia directa masculina a lui
L. I la tronul ungar. L. I era om de inaltif oulturi (infiinti univ. Innsbruck, Olmtz, Halle si
Breslau), domnitor bun, ciruia In special Ro-

de Coburg, internata in casa de sanatate, Stefania, fosta sotie a clironomulni Rudolf al AustroUngariei, actun maritata contesi Lnyay (pentrn

ce total ei i-a detras apanagiul 5i titlul regal)

ai Clementina. Moatenitor Ii este fratele seu
Filip, conte de Flandria, resp. fiul acestuia Alminii au si-i multamiasci done- diplome, eiteva bert (n. 8 Apr. 1875). Sub influinta suprarilor
decrete pi resoripte cu scop de a le usura soartea In fatnilie (Luiza si Stefania) L. a donat (1900) terii

fati Cu impilarile feudalilor. 2) L. II., Petru,

fratele imp. Iosif II, n. 5 Main 1747, t 1 Matte
1792, duce de Toscana 25 ani. A =flat la tron
dupi moartea fratelui adu, luind domnia intro
imprejurari foarte grelo. Feudalii nngari ai ar-

castelele ai moaiile sale cole mai pretioase.

R.]

Leopold, principi, archiduci, duci. 1) L., Carol

Friderie, mare duce de Baden, n.1790, t 24 Apr.
1852. 2) L., principe de Bavaria, n. 9 Febr. 1846
In Miinehen, fiul ducelui regent Luitpold. Dela
deleni erau inversunati &flea pentru reformele 1896 mareaal. Din casatoria ou Gizella, fica imp.
lui Iosif U, cerean dela L. restitutioc 5i puneau Francisc Iosif I al Austro-Ungariei, are patru
condiliuni menite a reduce potestatea regal la copii: Elisabeta (maritata dupd baronul Otto

minim. L. aplaneaza divergentele spre mult- Seefried), Augusta (maritata dupti arehiducele
mire generala ai e incoronat la 15 Nov. 1790. Iosif August, fiul archiducelui Iosif), George si
Face tnuit pentru ugararea sortii iobagilor, in- Conradin. 3) L., Maximilian "Witt duce de
articuleazi in lege libertatea religionara, oasseaza Braunschweig, n. 1752, t 27 Apr. 1785, ineeat

www.dacoromanica.ro

Leopold

Lepanto.

85

in Odera. 1776 Frideric cel Mare (unchiul siiu) maringen, castitorit La Lisabona 1861 cu Antonia,
il numesce comandant al garnisoanei din Frank- Infanta de Portugalia, (dela care are 3 ffi: 1)
furt. Aim, cu ocasia unei esundari voind s scoata pe principele ereditar Wilhelm, n. 1864, 2) pe
din valuri cativa oameni, s'a inecat pi el. 4) L., principele Ferdinand, n. 12/24 Aug. 1865, mo(paint principi de Anhalt-Desaau): L. I, =- stenitoriul Tronului Romaniei, 3) pe principele
rasa! prusiac, cunoscut sub numele 'Der alte Kart, n. 1868), succede tatalui sail Karl Anton
Dessauer,, n. 3 lulie 1676, t9 .A.pr. 1747. S'a distins de H. la 1885, dup ce renuntase 1880 la sacIn numeroase resboaie ; binemsritat pentra pro- cesiunea pe Tronul flornaniei, la care conform
movarea industrial, regularea Elbei si organi- art. 83 din Constitutiunea Romani, era chiemat
sarea armatei. L. II, Maximilian, maresal pru- In lipsa de mostenitori directi ai fratelui
siac, n. 25 Dec. 1700, t 16 Dec. 1751. Sa distins Carol I, principe si apoi Rege al Romaniei.
in cele trei resboaie de succesiune (spaniol, polon, rol insemnat in politics europeana 1-a jucat prinaustriac). A urmat tatlui sea la tron in 1741. cipele L. in 1870, cand pentru un moment a
L. III, Frideric Francisc, n. 10 Aug. 1740, primit coroana Spaniei ce i-se feriae, dar dupti
t 9 Aug. 1817; 1807 intrand in confederatiunea cateva dile a renuntat la ea, pentru a nu da
Renana a luat titlul de duce. L. IV, Frideric, Franciei pretextul resboiului in contra Prusiei,
nepote! lui L. III, n. 1 Oct. 1794, t 22 Maiu 1871 care totusi nu s'a evitat. Interesanta este asupra
In Dessau.. Prin moatenire a adaus la A.-Dessau acestui incident istoric controversa intre meprincipatul A.-Kthen i A.-Bemburg. 5) L. I, moriile Regelui Carol I (Aus dem Leben Knig
mark-graf de Austria (din casa Babenberg), a- Karla von Rumanian) vol. II, pag. 70, 72, 73,
luptat in oastea Imp. Otto II contra Bavarilor 74, 90, 93, si mernoride lui Bismarck (Gedanken
(976), primind confiniile bavareze estice (Ost- und Erinnerungen), vol. II, pag. 81.
mark), adeca Austria-inf. de acum. 6) L. II, Leopoldville, un puternic centra economic, infiul mar k-grafului Adalbert, 1042 a luptat contra dustrial si comercial in statul Congo, in partea
regelui Ungar &mud Aba, btfind o divisiune stangi a riului Congo, la local numit Stanleyungara la Tulin. t 1043. 7) L. III, Sfantul, Pool, cu preste 100,000 loc. Orasul 1-a intemeiat
n. 29 Sept. 1073, t 15 Nov. 1136. Casatorit ca H. M. Stanley 1880. (Cf. H. M. Stanley: Der
Agneta, fica print. Henric (fiul imp. Henric
Kongo und die Griindung des liongostaates.)
a capetat zestre colosala, din care a zidit biLeordan, in povestile romana. Ciuma nu vrea

mnastiri si a distribuit sume mari sa-si dea fata, papa mind Aripa vntului nu-i

pentm ajutorarea saracilor. Papa Laocentiu

va aduce apa din fantfina Leordanalui (probabil
(6 Iunie 1485)1-a canonisat. E patronul Austriei Iordanul).
inferioare. 8) L. V, duce de Austria, fiul lui Leordeanu, famine boiereasca din Valachia, al
Henri Jasomirgott si al princesei aline Teodora, crei nume vine dela satul Leordeni, veche mosie

n. ca. 1157, t 1194. A. Inat parte in expeditia

cruciata (1182 si 1188), ofensat ins de regale
engl. Richard s'a reintors acasa. Mad Richard
in reintoarcere trecea prin Austria, L. 1-a prins
in Viena (21 Dec. 1192) si l-a inchis in fortareata Durrenstein ; in urrnis 1-a extradat imp.

a neamului in Muscat .Marele vornic Stroe L,

e cel mai cunoscut membru al acestei familii. v.
Leurdeanu. In decursui sect XVII si XVIII apar
prin documente mai multi boieri din aceasta fa-

milie, cari lush n'au avut rol istoric; State L.,

mare paharnic 1714, era insurat en fats spa-

Henri IV. La 12 Main. 1174 casatorit cu Ileana, tarului Mihaiu Cantacuzino dela care av un fin
Elea regelui amigar Gaza II (t 25 Dec. 1199). Stefan. La 1717 State era refugiat au alti boieri
Fica-sa Agn eta a fast so tia regelui un gar Stefan III. in Transilvania, cum se vede dintr'o scrisoare a
9) L. VI, Glorioaul, n. 15 Oct. 1176, t 28 lulie lor catra princ. Eugerr de Savoia.
[O. L.]
1230. La curtea lui a cautat refugiu Constanta,
Leordina, com. mica in Ung., cott. Maramuriis,
viiduva regelui ung. Emano, persecutata de An- cu 1264 loc. (1891) Rom. si Germ.
drain II. Dela el dateaz fortificarea Vienei. NeLeova, tirgusor in Basarabia, pe malul Pra-

crutator fata cu eretici, ii osandia la rug, de tului; adi in j. Ismail, iar pana la 1877 in j.

uncle i-se dase porecla frigatorult. A luat parte Ackerman. Are o populatiune de 2400 loc. ai face
la clout; expeditiuni cruciate. Colectia legilor lui, negot cu grime. Dela L. pleac de a curinezisul
facuta sub Habsburgi, e =manta sub numirea Basarabiei un val roman pan in Nistru, la gura
)Landweisturnc san vLandhantveste. 10) L. V, Botnei. L. este capul navigatiunii pe Prut dela
archiduce de Austria (din casa Habsburg), n. SOot. Reni in sus. Punct de trecere intre Falcia si Husi.
1586, t 17 Sept. 1632. La etate de 21 ani era
Leovigild, rege al Visigotilor, a domnit intre
episcop de Passau si de Strassburg, apoi casa- anii 569-586. A ajuns la tron luand in Asaturd cu Claudia Medicis (1626), intemeietorul torie pe viduva antecesorului sea, pe Gosvintha;
ramurei tiroleze a Habsburgilor (stinsa deja). rege energic, a scos pe Greci din suchal Hispa11) L. I, mare duce de Toscana si archiduce de niei, a infri-nat nobilimea dedata." la rescoale pi
Austria (v. imp. L. II). 12) L. II, mare duce de a restituit autoritatea regala; a pus in vigoare
Toscana si archiduce de Austria, n. 3 Oct. 1797 colectia de legi a regelui visigot Enrich. Cand
in Firenze, t 29 Ian. 1870 in castelul Brandeis fiul chu, Hermenegild, parasind religia ariani a
(Boemia). 1859 a renuntat in favortd fiului seu provocat rescoala, L. ha prins i dupa ce HerFerdinand, evenitnentele lasa producfind Italia menegild n'a voit sa reprirneasca arianismul, 1-a

unitd, Ferdinand n'a mai ajuns la tron. [t]

decapitat, 585. In anii din arma ai vietii sale a

Leopold, principe de Hohen.sollern, (dala stin- mai raportat o invingere asupra Suevilor, L. a
gerea liniei de Hohenzollern-Hechingen in 1869, feat ultinitil rege arian al Visigotilor.

principii de Hohenzollern-Sigmaringen se nuLepiditoare, numele vulgar al plantei Arimesa simplu nurnai principi de Hohenzollern), stolochia Clematitis L. (v. ac.).
n. 10/22 Sept. 1835 la Krauchenwies Itinga SigLepanto, oras, v. Epakto.

www.dacoromanica.ro

86

Lepe s

Lepra.

Lepe, George, episcop catolio al Transilvaniei, causa corpului lor lungaret, acoperit cu solzisori
este pricina tmei mari rescoale a teranilor tran- en luciu metalic; abdomenul se termini ou trei

silyneni in contra nobililor. El omisese ridiarea dijmei tiznp de trei ani, i cerind ileum
In 1437 deodatii suma intreagb.", pe care teranii nu o putean respunde, el rostesce interdictul
lor, astfel incit nu se mai inde-

peri, din cari eel median on mnit mai lung.

L. sacharina triiiesce in dulapurile noastre

ataca substantele zaharoase, hirtfile si testurile.

Leporidae (zool ) o familie a Rocjtoarelor,
ou doi duiti incisivi in fiecare falc, cu buze
pliniau acolo de loo functiuni bisericesci. Atunci foarte mobile, urechi 5i extrem RAO posterioare
teranii luarti armele, trasera on sine si pe acoja de regula lungite; la picioarele dinainte au patru.
din restul Transilvaniei, fie Romtuii, fie Ungen, la cele dinapoi cinoi unghii ; coada e foarte
intoarserli revolutia in contra asupritorilor scurt, blana moale. Apartin : Lepus timidus L.
lor, nobilii de tot felul. (Xen., Ist. Rom. III, 304.) (iepurele de camp), Lepus variabilis Pallas, LaLepidium L., (botan.) gen din fam. Cruciferelor, gomys alpinus T. Cuy. (cu urechi si extremitati
trib. Lepidieae, cuprinde plante erbacee sau sub- posterioare smite, coada nu se observ dinafara).
frutescente, glabre sau pubescente mai cu stung Cf. art. Iepure.
erecte. Acest gen cuprinde vr'o 100 de specii, ce
Lepra, Elephantiasis Graecorutn, Lepra Aracreso prin regiunile temperate si subtropice ale bum, Malum mortuum al scoalei Salernitane,
globnlui. In pal-tile noastre creso mai multe speoii Ladreria a evului niediu, Spedalskhed a Norvedin cari mentionam: L. Draba L. (sin. Draba gianilor, este boala cronica' infectioasa oea rnai

ruderalis Bmgt.),numitildepopor Ur da vacs i, veche, de care mai sufer

populatiunile
L. campestre R. Br., L. perfoliatum L., etc., Europei, boala care era cunoscuta Chinezilor,
L. sativum L. numit Creson de gradina se Indiilor, Egiptenilor 2000 ani inaintea erei ereatine, pe care Israelitii au adus-o din Egipt in
cultiv pentru trebuinte culinare.
[Z. C. P.]
Lepidodendracee, (botan.) plante fosile dintre Palestina, legiunile romane din Italia in toate
Lycopodinee, cari au trait din perioada carbonica terile pe cari le-au ocupat, pe care armatele
pina in cea permica. Erau arbori de inltimi cruciadelor au transportat-o In regiunile prin cari
considerabile, ramificati in dichotomie ; purtau au trecut. Prin isolare severa aceastft boala te-

frunze lungi, lineare sau lanceolate, ce dupa ribila a inceput s scada din sed. XV, ea n'a
cAderea lor au lasat pe tulpini nisce urme rom- disparut ins& nici astacli, cu toate progresele
bice, considerate tint& ca solzi, de unde pi nu- oivilisatiunii si ale igienei ; pe fiecare an se mai
mele de L., adeca arbori nu soizi. Tnlpina avea descopere L. in terile uncle se oredea stinsti
orescere in grosime, prin activitatea unui cambiu, de mult timp. Dares de sama a ultimului conadlogindu-se mereu lemn secundar, nedispus in gres de leprologie, adunat la Berlin in anal 1897,
zone concentrice an uale. Erau heterosporee (v.ac.), contine date noui foarte instructive asupra istoriei
sporangii produceau unii micro- altii macrospori. acestei boale
constata, ea in ultimul timp L.
Portiunile subterane de L. stint cunoscute sub a mai facut oarecari progrese in Europa; 010
numele de Stigmaria (v. ac.), iar resturile de unele boale din cari neurologiptii au voit a crea

tulpini glut dispuse in dou gennri, Lepido- entitti morbide noui sibt forme de L.; ea nu
dendron si Lepidophloios.
exist in toata Europa nici o teara libera de L.
[S. St. R.]
Lepidodendron Sternb., (botan.) gen de plante In multe casuri se poste precisa nit L. a fost

fosile din fam. Lepidodendracee (y. ao.). Eran importata in Europa din alte continente, in altele
arbozi de 20-30 in. inltime, cu crescere in remine dubioa clang focarele de L. endemic nu
grosime si ramificati in dichotomie. Pe supra- represint remsitele epidennilor din secolele
fats restutilor tulpinilor se afia urmele foliare trecute, focare remase prin secoli isolate in locuri
de forma rombica, dispuse in serii spirale, oblice retrase, departate de caile mari de comunicaintretitiate. Numeroase resturi de L. stint in liana. Inct privesce in special Rominia, este
depositele de huila din carbonic si devonic. Ra- probabil ca. L. a existat act si in secolul trecut, ca
murile de L. au fost descrise sub numele de intocmai ca in site state ale Europei si la uoi ea
Halonia, iar inflorescentele cu sporangii sub n'a avut tendinta a se intinde repule, ca on toate
namele de Lepidoetrobus.
[S. 8.t. R.]
acestea intr'un cerc restrins ea s'a intins prin
Lepidokrokit, mineral, oxid de fier hidratat, contagiune, care a fost provocat si prin imporgruntos san fibros, se gasesce la Sayn in Prusia, tatiune de bolnavi noui din tenle vecine si din
Orient. Statistica L. este ou patine exceptiuni
Easton din Pensilvania, etc.
foarte incompleta, nu numai afara din Europa,
Lepidollta, mineral, mica litinifer.
Lepidomelan, mineral, mica magnesian, foarte
hogat in fier.
Lepidosiren, pesce, v. Caramar.
Lepidus, Marcus Aemilius, patrician roman si
om politic, care
consul in 78. Este eel
aspir la suceesiunea lni Sulla. Talent mediooru
neputgind s aung prin propriile sale znerite,
grup in jural seu pe toti nemultmitii lui Sulla.
In anal 78, on ocasiunea unei revolte ce isbucnesce in Etruria, L. este inlaturat dela consulat.
Unit cu Junius Brutus, guvernatorul Cisalpinei,

ci chiar in cele mai multo state ale Europei.

Cu toate acestea ne putem forma o imagine

despre intinderea inspiiimntaloare a L. in Asia,

Africa, America, Australia pi despre numiSral
relativ restrins al leprosilor din Europa. Cel mai

mare numer de leprosi se gasesce in Asia. In

India briianicii exist 114,000 casuri san 5 la
cite 1000 locuitori, Chinezii importeaz L. in
toate terile spre cari se dirigeaza ernigratia lor,
In Tonkin exista comune in cari jumtatea populatinnii este leproas, in Japonia trajese
este Wilt i nevoit sa fuga in Sardinia, unde 20,000 leprosi, in coloniile olandeze 4300, in
singura insula lava 2700 leprosi, in Turkestan,
petrece restul vietii (t 77 a. Chr.). [Caion.]
Lepisma, gen de insect din ordinal Ortopte- Persia, Asia central, Kamoiatca, Siberia, Asia
rilor, grupa Thysanurilor, se recunosc usor din mica boala este frecuenta. In Africa meridiouala

www.dacoromanica.ro

Lepra.

87

(Cap, Basutland, Republica Orange, Transvaal, In forma de trita. Aceste pete se resoarbi la
Natal) se cunoso 2000 oasuri, in Egipt preste 2000. mijloc si inainteazit spre periferie, formind cisco
In America meridionalai focarele principale BAIA inele neregulate. La L. tuberculoasi tesutul de
Columbia ou preste 20,000, Brasilia ou 5000, desubtul acestor pete se infiltreazi, se ivesc noSurinam cu 2000 leprosi. In America oentrala dulete mici san nodositati intinse, cari deed boala
L. este mai freouent in insulele Antile, singura B'a localisat pe obraz Il defignreazi prin ininsula Jamaica are preste 4000 leprosi. In Au- grosarea partial a pielei, remanand partile instralia este vestita colonia de leprosi Malakai din grosate separate intre ele min adancaturi lineare,
insula Hawai. In Europa se afla un nuraiir mai volumul buzelor pi al nrechilor cresce, spninmare de leprosi in imperiul Rusiei cu 5000 bolnavi, oenele cad, beata se intinde pe membrana muRusia posede 12 leproserii si se mai deschid alte coast's a nasulni distrugand cartilagiul i chiar osul,
noui. In Norvegia, unde s'au aflat in anul 1856 a gurei, a faringelui, pe laringe uncle produce
2870 leprosi, in urma isolrii riguroase numarul raguseala, sufocatie, destructiunea oartilagiului,
lor a sciidut pima in anul 1895 la 688. In Svedia pe conjunctiva uncle ptrunde ate data priu
se gasesc astdi numai 75, in Finlanda 67 le- cornea in interiorul ochiului ; glandele limfatice
prosi, in instila Island s'au inregistrat 158 casuri ale regiunei bolnave se infiltreaza; &ate ()data
de L., numarul real este ins rnai mare. In partea infiltrat ulcereaza, uloerile leproase se
Dacia numarul leprosilor este insetruaat, singurul vindeca au greu. Dintre organele interne se
ores Constantinopole are 600 asemenea bolnavi bolnavesc de L. mai ales maduva spinal& nervii,
si vechile focare ale boalei glut necontenit im- maduva oaselor, testicule, ovarii, rinichii, ficatul,
prospatate prin afluente noui, prin Musulmani spline, plumanile. La L. anestetica, dupi ce
bolnavi emigrati din Asia mica, Siria, Mesopo- primul stadiu a durat un timp variabil, se nasoe
tamia, Arabia, prin Greoi veniti din Archipelag, pe snprafata pielei Pemfigul lepros, besioi mai
mai ales din insula Marmara, prin Armeni veniti mici sau mai mad decAt un ou de &di, nmplute
din Erzeriun si Angora, iar in familiile israelite- cu un lichid limpede, galbuin sau verduiu; dupa
spaniole boala este endogenit, conservati nett ce besica s'a golit prin spargere si pielea bolnava
din anul 1492 cAnd ele isgonite din Spania s'au de pe fundul besicei s'a cicatrisat, oicatricea reasezat in Lucia. Terile veoine cu Turcia: Grecia, mane anestetica. Ernptinnea besicilor de PemInsulele Ionice, Muntenegro, Bulgaria, Serbia, phigus se poate repeta, se observi insii pierMacedonia, Albania, Bosnia, Hertegovina posed derea sensibilittei nu numai pe locurile pielei,
asemenea un numr de leprosi. In Spania se afl care fusese acoperite de besici, ci si pe toate
aproximativ 1200, in Portugalia 300 bolnavi de L., partile unde apruse pete leproase. Gradul

in Italia exista mai multe focare autochtone. forma anestesiei variaza, cAte odatA lipsesce
Este natural el gasim bolnavi de L. in statele numai simtirea atingerii si a exceselor de temEuropei on comeroin maritim insemnat, cu co- peratura, all data bolnavul nu simte in pules
lonii in cari L. este endemic& precum In Anglia., anestetica nici o durere cand ea este intepati,
Belgia, Olanda, Danemarca, Francia, numrul tiata, aria. In pirtile anestetice se formeaziti
leprosilor din Paris oscileaza intre 160 si 200. ulceratiuni profunde, cari progresand deschid
In Germania se afla in apropierea fruntariei ru- cavittile articulatiunilor, produc exarticularea
sesci, in jurul orasulai Memel, un min focar de si aderea unor prti ale extremitatilor si muL., poate importata din Rusia, on 22 bolnavi. Se tilarea corpului. Nervii extremittilor se infil-

mai gasesc leprosi la Hamburg si in alte parti ale treazi si atrofiaza, si ea oonsecinta musculatura
Germaniei. In regatul roman au fost canoscuti devine atrofic, &liar paralisat. In timpurile treinregistrati in luna August 1898, 164 bolnavi cute L. a fost cate odatit confundatii cu Sifilis, cu

de L. si nu poate sa fie mare numrul bolna- Lupus si cu all e boale cutane, astadi iirecisam
vilor neounoscuti ai neinregistrati.
L. se manifest prin simptome foarte variate
locale si generate gravo, printeun curs lent de
multi ani, care mai totdeuna conduce la moarte.
Deosebim done' forme: L. tuberculoasl, tube-

diagnosa lesne prin constatarea bacilului L. Terapia

L. n'a dat pani scum resultate satisfaciatoare,

rnedicamentele intrebuintate in ultimul timp,

cari s'au prut c produc o midi imbunatittire

trecatoare sant: oleul de Chaulmoogra, petroleul

roas, attn.& caracterisat prin formarea de brut, Creosotalul, Tuberculina, Serul antilepros.
noduri in pide i in membranele mucoase, si Literatura L. este vasta, ea incepe in timpurile
L anestetic, nervoasii, caracterisat col putin cele tnai vechi; din evul mediu poseda.m descrieri

la inoeput prin perturbatii ale nervilor peri- olasice ale acestei boale ; in sed. XIX medioii
ferici si ale sensibilitAtii pielei. Nu se pot ins& norvegieni Boeck si Danielsen precnin si R.
tottleuna separa aceste done' forme in mod strict Virchow au studiat-o din punctul de vedere
si se admite si forma mixta a L., la care pe clinic si anatomo-patologio ; studiul modem al
lang nascerea de tubercule in piele apare si L. incepe fug dela anul 1880 on norvegianul
anestesia ei. In primal stadia al boalei se ivesc G. Armauer Hansen, care a desooperit bacilul
simptome cari nu stint oaracteristice numai L., cu A. Neissee din Breslau, care prin perpentru L., ca slbiciune, somnolent& lips de fectionarea chromotechnicei a inlesnit aflarea
poft de mancare, depresiune morala, diagnosa acestui bean. De atunci s'au publicat serieni
devine posibila numai dupii ivirea, mai ales pe insemnate asupra leprei, si stu.diile facute in
obraz t3i pe extremitati a exantemului lepros, Romania de V. Babes, N. Kalinderu, M. Peconstituit din eflorescente maculoase i papu- trini de Galati, Paul Petrini, G. Marinescu au
loase, putin ridicate deasupra nivelului pielei, dat un contingent pretios la aceste sorieri;
de mariutea unui bob de Ente pana a unui 'let publicatiunea cea mai importantit in aceasta
de mina si mai mare, la inceput rosii mai tiu'diu materie este ins(' magnifica colectiune de mebrune, adeseori acoperite de epiderm descuamat morii supuse congresului leprologistilor tinut

www.dacoromanica.ro

88

Leprandi

Lepsius.

la Berlin in 1897, ei darea de sama asupra lu- 1886; N. Kalinderu ei V. Babee, Studii asupra
crarilor acelui congres, la care Romtulia a fost Leprei, Anatole institutului de Patologie ei de
bine representata. Preventiunea L. are de basa Bacteriologie. Bucuresci, 1889; N. Kalinderu,
canoscinta bacilului descoperit de Hansen, bacil
care se gasesce in corpul et adesemi pe suprafata corpului bolnavilor. Boats se transmite prin
contagiune, dar contagiositatea ei este en mutt

mai slaba cleat cea a boatelor venerice, ei va

fi poate practic
pentra ca s precisam bine

La Lepre. In Compte rendu du Congres de

Dermatologie. Paris, 1889; N. Kalinderu el
V. Babee, Resultats obtenus par les injections
de lymphe de Koch dans les diferentes formes
de Lpre, Revue de Medicine. Paris, 1891; N.
Kalinderu, La Lbpre, In Compte rendu du Congrits de Dermatologie. Viena, 1892; N. Kalinderu, La Livre, Roumanie medicate. 1893; I.

ca'
conditiunile preventiunei,
sa facem, inteun mod
analog ca la Tuberculosa, distinctiune intre L.
deschisa la care cantitati enorme de bacili vii Felix, Rapoartele generale asupra igienei publico
ai lui imam se elimineaza din corpul bolnaserviciului sanitar a regatului roman. Bacavulni, ei intro L. anca inchis, care dri patina resci, 1893-99; Mitteilungen and Verhandlungen
ocasiune la tTansmitere. Transmiterea boalei prin der Leprakonferenz. Berlin, 1897, (cu memoriile
nascere este rara. Afectiunea primara a L. este doctorilor V. Babee, N. Kalindera, M. Petrini
adeseori o ulceratiune specifica a mernbranei de Galati, Paul Petrini); V. Babes, Sediul bacimucoase nasate ; aceasta ulceratiune remane in lilor Leprei, Analele Academiei romane, 1898;
cele mai multe casan neobservata, ea precede Babee et Levaditi, L'histologie pathologique de
obicinuit mai multi ani aparitiunii primelor tu- l'oeil dens la Lepre, Archives des sciences medibercule cutane, primelor simptome nervoase. cates. 1898; Lucretia Moschuna-Sion, Contriba-

Ulceratiunile nasale, cari existit deja in peri- tiuni la studiul anatomiei patologice a Leprei,
odul latent al L., constitue pericalositatea ei; tesa de doctorat in medicina. Bucuresci, 1898;
secretiunea nasal a acestor bolnavi, copioas
M Petrini de Galati, Quelques rnots sur le traifoarte bogatit in bacilii L. este medial principal tement de la Lpre. Bucarest, 1898; V. Babee,
pentru transmiterea boalei, apoi yin scuipatal tber die Kultur der von mir in Lepra gefundenen
sputele (flegmele) bolnavilor la L. glandelor Diphtheride. Central blatt fiir Bacteorologie, 1899;
salivare, la L. bucal, laringee, pulmonara, se- G. Marinescu, Des rapports de la Lilpre avec
cretiunile ulcerilor leproase cutanee, a tubercu- la Syringomylite et la Maladie de Morvan,
lelor supurate, a oonjunctivei, lacrimi, epitele Compte rendu de la Societe medicate des hpidescuamate din partite corpului acoperite ca taux de Paris, 1897; S. G. Nicolau, Turburarile
bacilli L. Nasal este probabil poarta de intrare sensibilittii in Lepr, tesa de doctorat in memai obicinuita a boalei, bacilul se transpoarta dicina. Bucuresci, 1899; Eugenia Felix, Lepra
dela bolnavi pe membrana mimosa nasala a nasului, a faringelui, a laringelui, Memoriu pentru
oamenilor slinatoei prin mina manjit in urma abilitarea ca docent la facultatea de medicina
[I. Felix.]
contactului cu bolnavul sau cu un obiect conta- din Bucuresci. Bucuresci, 1899).
minat de care s'a servit bolnaval. La oameni
Leprandi, agent rus in prmcipate (1827), trimis
cari umbl desculti, piciorele pot servi gerrailor a culege informatiuni necesare oetilor rusesci in

boalei ca poarta de intrare in corp. In general vederea resboiului acestora cu Turcii (1828),

lesiunile cele mai mici ale tegutnentelor comune, Domnitorul l)doldovei, loan Sande Sturdza, par-

ale membranelor mucoase dela orificiile cavi- tisan hotttrit al Turcilor, poruncesce ca acest
tatilor pot inlesni infectiunea. Preventiunea L. L. si paraseasc tears in 24 ceasuri, caci altfel
se resuma dar in oprirea trausmisiunei bacilului 1'1 va expulsa. Cu toata interventia consulului ruL. dela omul bolnav la omul sanatos, prin legarea seso, L. e silit sa treac hotarul in Basarabia.
vindecarea lesiunilor exulcerate, prin scope- Revine in teara la declararea resboiului ei la
rirea infiltratelor cutane dela suprafata ctirora inlaturarea domnitorului.
se descuameaza epidermal, prin desinfectarea Lepsius, Earl Richard, orientalist german,
scuipatului, sputelortmucilor, nasati, secretiunilor, membru on. al Aca.d. rom., n. 23 Dec. 1810 la
prin nimicirea obiectelor de pansament Naumburg, t 12 Iulie 1884. Studiile snperioare
contaminate, prin desinfectarea vestmintelor, le feat la Leipzig, Gttingen ei Berlin, uncle
rufelor i altor obiecte de care s'a servit bolnavul le termind sub directia celebrului filolog Bopp
mai ales a locuintei pe care a ocupat-o, prin la 1833 cu lucrarea: De tabulis Eugubitus. 1834
curatenia scrupuloas, prin isolarea cel putin a este premiat de Academia din Paris pentru mebolnavilor eu L. deschis. Isolarea bolnavilor morial: Die Palaeographie als Mittel der Sprachde L. in asile este o msura necesara dar aspr, forschung ; urmeaza apoi alte douti memorii foarte
care intimpina in practica dificultati enorme, insemnate: liber die Anordnung and Verwanddin causa c din toate boalele infectioase cunos- schaft der semitischen, iudischen, altpersischen,
cute, L. are durata esa mai lunga i bolnavul altaegyptischen und aethiopischen Alphabete,
rteezat intr'un leprosar se crede condamnat la 1835 ei ber den Ursprang und die Verwandexpulsarea din societate analoga cu ceea a unui schaft der Zahlwrter in den indogermanischen,
criminal inchis pe viafa. Trebue sa procedam semitischen und cophtischen Sprachen, 1835. In
cu umanitate, sa indulcim rigoarea isolrei, acest an pleaca in Italia unde lucreaza in mai
sa infiintam colonii ori sate de leproei in care multe biblioteci, este admis in institutul archeobolnavii vor avea mai multa libertate decat inteun logic din Como, institut fundat de Bunsen, ca
asil. In Romania ospiciul de infirmi Rachitoasa care se imprietinesce i publica: Lettre it M.
este divisat in dou partt separate, din cari una Rosellini sur l'alphabet hieroglyphique, 1837,
serva drept asil pentru leproei.
dupa care urmeaza alte memorii. Dela 1841,
(Lit.: C. V. Pacurariut Calm cuvinte despre cand publica: Inscriptiones umbricae et oscae, ca
Lepra, tesa de doctorat In medicina. Bucuresci, un comentar i dou memorii asupra Etruseilor,

www.dacoromanica.ro

Lepta

Lesa maiestate.

89

Ler, dupe' povestile romane e numele unui

1838 este trimis in Anglia de cat& Institutul imperat, care e ursit si se preface in roue.,
aroheologic, se intilinesoe Ma Bunsen si in 1842 daca soarele il vs afla in cale. Dupa alt imimpreuna cu acesta si on alti invitati 5i artisti veste, Fat frumos petesce pe fata lui ler imgermani 13i englezi face o calatorie de studii in pant, care in veci traiesce si nu imbetranesce.

L. se mirginesce aiproape exclusiv la egiptologie.

Egipt dupa insarcinarea regelui Prusiei. Aceste Numele L. se afla ai in colinde si in desoantece.
studii an durat patru ani, st la intoarcere, 1846 Probabil sti in legatura cu Lear (adi Lit la

L. fit =nit profesor la Berlin, iar la 1850 Englezi), numele milli rege mitic in Britania.
membru al acad. de sciinte din acest oras, al (v. Lares.) Cf. si Etymol. Magn. Rom., p. 3183.
carat museu il imbogatise cu pretioase colectii.
Lerchenfeld, odinioara sat in Austria infer.,
De aci incolo L. isi publica operele sale prin- deba 1810 incorporat la Viena (distr. VIII).

cipale : Denkmaler aus Aegypteu und Aethiopien, Neulerchenfeld la distr. XVI.

1853-57; Chronologie der Aegypter, 1849;
Leresci, com, rur. in Rom., j. Muscel, situate:
Mar den ersten aegypt. Gtterkreis, 1851; Briefe In departare de 5 km. spre nerd dela ormul

aus Aegypten, Aethiopien und der Halbinsel Citmpulung, cu 1284 loc. (Diet. geogr. 1893),
des Sinai, 1852; ber einige Ergebnisse der cari se ocupa cu fabricarea cherestelei i cu
aegyptischen Denkmaler fiir die Kenntnis der prasirea vitelor. Aici se v6c1 ruinele unei vechi
Ptolemaergeschichte, 1853; Das allgemeine lin- citadele, pe care poporul o numesce Cetatea
guistische Alphabet, 1855. Mara de acestm o Tatareascag, cum si ruine din palattuile Basesuma de disertatii relative la mesurile, arta si rabilor. Com. are 1 biserica si 1 real&
limba vechilor Egipteni, apoi traductia evenLerla, Carlotta, v. Zosima.
geliei lui Mama din limbo nubiana, 1860, si Nu-

Lerida, prov, span. in Catalonia, 12,151 km'.

bischo Grammatik, 1880. L. s'a ocupat si cu 285,417 loc. (1887). Capitala L. are 21,885 loe.
antichitatile asiriene si mai ales ca limba f,i cu Aci a batnt Cesar la 49 a. Chr. pe pompeianii
mijloacele de transcriere in alfabetul latin. In Afranius si Petrejus.
piimavara a. 1866 L. fa& a doua calatorie in Lerinice, insule, (franc. Lrins), grupa de inEgipt i descepen i o foarte insemnatit inscriptie sule franceze in Mediterana in fata orasului
eu earactere laieroglyphice, demotice 5i grecesci Cannes. Pe insula St.-Marguerite se afla inchidin timpul Ptolemeilor. L. a introdus metoda seare de stat, in care a stat Bazaine 1873-74.
severa de cercetare in studide egiptologice si on
Lermontow, Mih. furjevici, (1814-41) mare
drept a fost recunoscut ca fundatorul egiptologiei. poet rus; oficier in garde imperiala, fa tritnis
Lepta sau Lepton, moneta greceasca de amnia. pe un an in Canoas pentru o poesie Nelda la
100 Lepta = 1 Drachma veche.
moartea lu Puskin. In 1840 fit trimis iar in
Leptinita, roca, v. Granulite.
Caucas pentru un duel. Aci cadU intr'un al
Leptinotarsa decemlineata, insect Coleopter doilea duel, abia de 27 ani. Marelia muntilor

din grupa Tetramerilor, familia Chrysomelidelor ; Canoas, descrisa de el ea de nimeni altul, Ii indevasteaza frunzele de cartofi in America.
spire' cele mai frumoase poesii. In prosa a lasat
un foarte bun rornan 2Eroul timpului nostrug.
Leptocardii, (mol.) v. Acraniote.
Leptochloa Beauv., (botan.) gen dintre OraLerna, (mitol.) o mocirla pe termal marii din
minee, trib. Chloridee ca 12 specii din A.mence teara Argolis. La L. a trait Hydra (v. ac.), pe
nordica pi Australia; ca speed mentionam L. care a omorit-o Heracles.
strieta Fourn., L. capillacea Beauv., L. paniLero, insula turceasca- in Egeica, 49 km*., cu
coides Wight., s. a.
3000 loo. Capitals. L. are 1500 loc.
Leptodiscus medusoides, protozoar cistoflaLeroy-Beaulieu, Pierre Paul, economist fra.,

gelat, marin, are forma unei sticlute de ceasornic. n. 1843, a studiat in Paris, Bonn si Berlin,
Leptosporanglate, (botan.) stInt plan tele la can 1872 profesor la Ecole libre des sciences poli-

sporangii se desvoalti din o celula epidermica tiques, intemeiaza jurnalul L'conomiste fransi la mattuitate ei au un invilis simplu; asa e eitise, 1880 profesor la College de France. Nula Filicineae (v. ac.) L., adeca la Polypodiacee, meroasele lui serien din sfera economiei politice
Cyatheacee, Hymenophyllacee, Osmundacee, etc.

si a sciintelor de stat aparura in mai multe

In opositie ou L. BMA plantele eusporangiate, editiuni. Fratele sin Anatole, n. 1842, publicist,

la cari sporangii se desvoalti, din mai multe serse: L'Empire des Tsares et les Russesg,
celule epidermice @i nvliul lor la maturitate (ed. III, 3 vol. 1890), una din cele tnai in.semare mai multe strate de celule, cum e la Ma- nate opere publicate in Francia asupra istoriei
rattiacee, Ophioglossee, etc.

[S. St. R.]

Leptothrix Kiintz., (botan.) bacteriacee Mementoes, ce filamente imobile si fara teacii gelatinoasa. Specie L. buccalis Robin traiesce in
cavitatea bucald a omului si altor animale carnivore. Posedi particularitatea de a precipita
sarurile de calce, i asa proven& depunerea lor
pe dinti, constituind boa's disa caria de ntar
sau piatra dintilor. Daca dintii au smaltul atacat
de caria, ori de acidi, atnnci L. b. intrii in dinte
pana la part& vie (pulpa dintelui), se inmultesce aoi, provoaci gaunosurea, faramarea, cum
insuportabilele dureri ale dintelui. Alta specie

politicei rusesci.
Leab, v. Polon.
Lesage, Alain R., scriitor franc. (1668-1747),
a scris Le Diable boiteux si Gil Blas, imprum utate din lit. spaniola, dar a caror valoare

consista in calitafile personale ale lui L. Prin

stilul sau simplu si natural L. aparline perioadei

clasice. A mai scris comedia Turcarete de o profunda observatiune.
Lesa maiestate, (lat. Crimen lame maj estatis),
'crime politica, care consista in un atentat contra

statului saucapului acestuia. Ea cupn nde atilt atentatele contra constitutiunii, cat si tradarea (diploL. gigantea Miller, traiesce in dintii candor, malice sau militara) i violarea persoanei capului
pisicilor, caller, p. a.
statului. (v. art. Atentat, Maiestate si Tradare.)
[S. St. R.]

www.dacoromanica.ro

90

Lesbos

Lessing.

Lesnita, com. arlimineascii in Zagori in Epir,

Lesbos, insul elin, v. Mitilene.
Lescinski, (Leszczynski), v. Stanislau, regele ou 1150 loo.

Lespeql, com. rur. in Rom., j. Suceava, pe

Lescot, Pierre, architect fro., n. pe la 1510 Siret, computa din tirgul L. si sat. Heciu,

Po loniei.

in Paris, t tot acolo la 1678, unul din inte- toapele, Biclilita, Stolniceni, Slobocjia, Siretul,
meietorii Renaissance-i frc., 1546-78 conduce Berezlogii-Cornn si Briteni, cu resedinta in erg,
zidirea Louvrului.

unde e si resedinta pliisii Siretul de sus, si avnd

Severin, 1114 loc. (1891) Rom. si Srbi.

agricultura si prsirea vitelor, 7 biserici, 7 coale

Lescovita, com. mini in Ung., cott. Caras- 6015 loo. (Diet. geogr. 1894), cari se ocu.pl cu

Lesghieni, popor caucasic in muntii Dagestanului si statie de cale feratii.

L'Espinasse, Iulia Eleonora, soriitoare fro.,

n. 1732 in Lyon, t 1776. Ser. Lettres, Lettres
Lela, materii brute ca cenusa, prune' nturi, indites si Nouvelles lettres, cari tradearii
diverse deposite minerale, etc. dud dint tratate timente profunde si inclinare spre romantism.
ca apti cald cedeaz, acesteia toate srurile soLesseps, Ferdinand de, diplomat frc., n.
lubile pe cari le contin. In genere aceste
19 Nov. 1805 in Versailles. Dupti co 5i fticit
ruri stint carbonati i hidrati ai metalelor alca- studiile la Paris, la etatea de 20 ani, f trimis
line, potasiu i soda. Asemenea solutiuni se la Lissabona, in calitate de elev-consul. Cinoi ani
muneso lesii (germ. Lange, frano. Lessive). Po- dupti aceea, L. f trimis la Alexandria, unde
(ca. 365.273), din grupa estica. E putin cunoscut.

La L. apartin Avarii, Darginii, Curinii, etc.

pular se intelege in special sub L. so lutia preparati remase pn in 1839, apoi mai (wit diverse mi-

cu cenusrt, care serv la spilatul rufelor ca siuni diplomatice la Madrid, Berna si Roma. In

mijloo de curatire 5i desinfectare.

1854, chiemat de vice-regele Egiptului MohamedLerie de cristale, solutia concentratg in care Said, merge la Alexandria si printr'un act de
a cristalisat un corp. Smonim on apa !mini concesiune, din 30 Nov. 1854, e insiroinat cu
(Mutterlauge, l'eau mere).
intreprinderea stritpungerii istmului de Suez, si

Lerie rorie, nume dat. solutiei de acetat de duce la bun si strilucit resultat aceasti mare

sodiu, intrebuintat in technics colorilor la pre- intreprindere. Canalnl de Suez (v. ac.) a fost
paratia (mordant) fixarei colorilor rosii, precum si terminat la 1 Oct. 1869, adecrt dup un interval
la coloarea verdelui de Schweinfurt. [S. M.]
de timp de 10 aui de lucriri materiale continue.
Lesin, syncope, pierderea consciintei, impreu- Inaugurarea se fiicit la 17 Nov. 1869. La 21 Febr.
nat cu alterarea miscrilor corpului si a acti- 1884 L. fit ales membru de academia francezil.
vitittei sensurilor. Cel ce cade in L. devine Intreprinclnd mai triu striftpungerea istmalui
palid si simte ca toate puterile il parsesc. Cau- de Panama, L. a crajut victim imprejuriirilor
sele L.-lui stint: iritatiuni i incordari corporale nenorocite. t la 7 Dec. 1894.
puternice, duren mari, pierden i de singe, morbi
Losses, v. $clumberg.
de inimi si de nervi, inveningri.
Lessing, Gotthold Ephraim (22 Ian. 1729 pia.'
Lesina, (slay. .Hvar), insull austriacrt in Adria- In 15 Febr. 1781), poet clasic si cal mai mare
tics lnga coasts dalmatinti, 315 kms. ca 17,016 loc. critic german, reformatorul literaturii si intregei
(1890); teren muntos, multe fructe sudice. Capi- vieti intelectuale a Germaniei; n. la Kamenz in
tala L. en 3596 loc, are port si comerciu maritim. Oberlausitz, fiul unui erudit preot, fft trimis
Leoiu, (magh. Les), comunit mic in Trs., cott. pentru teologie in Leipzig, uncle studiit filosofia,
Bistrita-Nasbud, 1299 loc. (1891) Romani.
literaturile clasice si sciintele exacte 5i artit
Lesione, (med.) perturbatiunea local a tesu- multa predilectiune pentru teatro. In 1751 ink
tului unui organ. L. se poate produce prin ac- gradul de miestrn in artele framoase la Wittentune mechanica (proiectil, cutit, piatra), prin berg; apoi treat la Berlin ca redactor la Vosagenti fisici (cildurti, frig, electricitate) i prin sische Zeitungi, uncle serse fabulele sale, distinse
agenti chimid (acidul sulfuric, potasi, etc.).
prin lamurirea cugetrii si simplitatea formei.

Leskien, August, slavist distins, n. 1840 la Dela 1760-65 trai in Breslau ca secretar al

Kiel, prof. univ. la Leipzig. A Boris : Handbuch generalului Tauenzin. Aci sorise comedia Minna
der altbulgar. Sprache; Die Declination im Sla- de Barnhelinc si incepa e sLaokoon sau despre
visch-Litauischen und Germanischen; Unter- marginile intro pictura 51 poesiec. Urmind nnei
suchungen tiber Quantitt und Betonung in den invitiri, merse ca fondeze un teatrn national
slay. Sprachen, $. a.
la Hamburg, uncle scrise Hamburgische Dra-

Leskovac, oras in Serbia, districtul Vranja, inaturgiet, o serie de critica teatrale, in cari

12,132 loc. (1890); industrie textilti, mortirit

comerciu ou cfinepii.

expune teoria sa despre arta dramaticti., combate

imitatiunea striting ca piedecti principalii a artei

Leslie, (pron. leste) Sir John, fisician engl., dramatice, critica teoria celor 3 unititi si inn. 16 Apr. 1766 in Largo (Scotia), t 3 Nov. dreapti poetica lui Aristotele cu exemple din
1832. A fost profesor de matematic, mai tarcliu Shakespeare, Calderon si Diderot. In 1770 ducele

de fisicti la univ. din Edinburgh. Prin lucrrile F. de Braunschweig i date un loe de biblioteca
sale asupra temperaturii si umecjelii aerului, mai In W olfenbiittel, unde path desvolta in liniste
departe prin inventarea termometrului diferential, bogata sa activitate literar, turburat numai
apoi a unui hygrometru pi a unui fotometru, prin moartea demnei sale soldi. Intre numea atras asupra sa atentiunea societatilor de sciinta roasele sale scrieri, afail de cele artate, amintim

din Edinburgh si Londra, cari 1-au ales intre dramele : 'Nathan der Weiseg, in care predica
membrii ion. L. a mai construit un aparat poi:Ara toleranta religioas, pentru c valoarea moral
determinarea greutatii specifice a corpurilor pul- a omnlui sta in caracterul, iar nu in credinta
veriforme, si a afiat metodul de a inghieta apa sa; Emilia Galotti4 si Miss Sara Sampsont., traon ajutorul pompei pneumatice.

gedie burghezii; Die Erziehung des Menschen-

www.dacoromanica.ro

Lessonia

Leu.

91

geschlechtese, disertatiune. rain care deschide Tulcea), avnd o Intindere de 1500 km'.; e secalea pentrn filosofia istorier lei Herder si scoalei mnat cm o multime de lacuri. 2) L., com. rur.
sale,
a. MuLt oetite orbit fabulele i poesiile in Rom., j. Bacitu, situat In regiunea sesnrilor
sale mai mioi. Literatura: C. Schmidt, L. Ge- Bistritei i Siretului, alcituit din 8 oat, au
schichte seines Lebens and Sohriften. Berlin, 1561 loo. (Dict. geogr. 1895), cari se carpi au
1884; Fontanes, Le ohristianisme moderne tude agricultura; aid se afli 1 biserid, 2 scoale
sur Lessinge Paris, 1864; G. Spider, L.'s Welt- 1 fabric. de Willie, infiintat in 1881. Teritoriul
corn. e strbatut de calea nationalti Focsanianschauungg. Leipzig, 1883.
[M.

Lessonia Bory, (botan) gen de algo, familia Beau si de cala ferat.

Laminariacee (v. ac.), ce poate ajunge
Lethe, in mitol. gro. riul uitirii din lumea de
metri de inaltime; are un trunchiu, adesea de jos. Sufletele mortilor au beut din apa riului, ca
o grosime considerabill, ramificat la virf, unde s uite de vista cea ou osteneall de pe pmnt.
se termini cu un soia de frunzo. Cele 5 specii Leto, in mitol. greo. fats titanului K6os ou
ale sale traiesc mai ales in mrile antarctioe, for- Phoebe, sotia lui Zeus, prin acesta mama lui
mind adevarate paduri sub-marine; L. lamina- Apollon si a 4inei Artemis. L. represinti noaptea,
rioides Post. et Rupr. singur traiesce in Marea intunerecul.
[Atm.]
Ochotzk; L. nigreseeno Bory, L. fucemens Bory
Letoplset, cronicl (v. ac.) vede.
1;4. a. srInt prin 0o. Pacifio de sud.
[S. St. R.]
Lettres de cachet, (franc) vestite ordine de
Lest, greutatea mobili ce se pune in fundul arestare inainte de 1789, prin cari regii arestau
vaselor de mare pentru a le asigura stabilitatea7 pe cei crecluti periculosi, ii alungau din capital

dud nu glut inctircate cu marl& Pe corbir san din tear* Ii inchideau in Bastille sau in
L. e de obiceiu savur sau nisip, care se debard alt inchisoare. Erau douii feluri: L. patentes

cind vasul inoepe a inctirca marfa. Pe vapoarele (deschise) ei L. de c. inohise si pecetluito. Cele
modem lestul e format din ap care se pom- dintai eran pe pergament semnate de rege si de

peazti in compartimentele din fundul santinei rninistru ou pecetea statului pe ele; cele de al
la trebuint pi se scoate tot cu pom pole dud doilea eran pe Write simpl, semnate numai de
vasul e incarcat. Vasele de rsboia, fiind prea ministry, ou pecetea mica a segelui. Dela Luinclircate in etagele superioare cu tunuri, barci, dovic XIV se abusa de ele, lucid oapul politiei
chiurasa, etc., au in fund un L. permanent de le avea gata, numai namele celui de arestat avea
font i un L. mobil lichid, pentru a restabili s-1 pang,. Col arestat astfel era sustras dela
echilibrul.
[Constant B.]
judectori. L. de c. s'au desfiintat de Adunarea
Lestrlgonl, (mitol.) un popor de vita de gi- national la 23 Iunie 1789.
ganti i mndttori de oameni, departe la apus,
Leu (Felis leo), mamifer din fam. Felidelor,
unde au fost ceruetati de Odyseus. Dupg Grecii ordinal Carnivoarelor. Are pant neted, scurt,
mai trcii, ei locuiau in Sicilia, iar dupi
galbin-rosiu sau bran, uneori batiind in cenusiu,
poeti romani pe termurul sudic al Latiului, in la virful coii negru i formnd un ciucur. Barteritoriul dela Formi.
bitusal are la grumaz si piept o coamil fruLeta, 1)L.mare, com, mare in TJng., cott. Bihor, moas. Lung. corp. 1.5 m., la um& 80-90 cm.,
5739 loc. (1891) Magh., Rom. (1676) si Germani; lung. corlii 80 cm. Leul, nurnit si regele aniof. postal-telegrafic. 2) L. mica, corn. micrt in malelor, este pe lingi tigru si jaguar animalul
Ung., cott. Szabolcs, 1411 loc. (1891) Maghiari. col mai puternic. Prinde prada sa in sariturti,
Letal, (tat) mortal, ce se sfirsesce cu moarte. duprt ce mai India se pituleaza. Face srituri
Letargia, (med.) stare de inconscient, ce se de preste 9 m. La animalele mai mari le sere
asamena unui somn, din care bolnavul se mai in spate, rupndu-le vertebrele dela grumaz.
poate trezi pentru timp scurt. Obvine la morbi Animalele mai mici le omoara prin puterea lafebrili si lesiuni cerebrale.
beler sale. Animalele moarte le tiresce la diL'Etat West mol, statul mint eat, expresiane stante mari. Romanii intrebuintau L. in ciratribuita Jai Ludovic XIV, regelui Franciei, care curiie lor, astfel Pompeiu aduse odat la Roma
pe end parlamentul discuta (1655) masurile re- 600 L. pentru btile in oiro, Astarli se tin prin
gelui, ar fi inlaid imbrcat de vendtoare si au grridinile zoologice, unde se reproduo. L. triesce
biciusca in mn i ar fi replicat aceste cuvinte in testa. Africa, afarrt de partea de jos a Will
president-alai, care vorbia de interesul statului. Nilulai, apoi in Asia vestica si sudic. In timpul
Ele caracteriseazii sistemul regalittii despotice preistoric Witt si in Grecia si Macedonia. Sant
si au fost atribuite si altor suverani (Elisabeta, mai multe varietti: L. berberie (F. leo barregina Angliei).
barns), L. de Senegal (F. leo senegalensis), L.
Letca, unealt de depnat, computa dinteo de Cap (F. leo capensis), L. persie (F. leo perroata ; servesoe pentru prepararea tiivilor de tasut. sicus), s. a.

Leul argintiu sau Puma, v. Cuguar.

Letcae, monet mid in valoare de 1/3 para.
Letca nouii, com. nu.. in Rom., j. Vlasca, la
Leul furnicelor (Mgrmeleon formyealynx),
lee yes, cu 1259 loc. agricultori (Diet. geogr. insect din ord. Neuropterelor, fain. Planipennia.
1890); are 1 bisericrt zidit de mitropolitul Nifon, Seamni cu libelula. Lung. corp. 25-32 mm.,
i1 scoalli.
lung. aripei dinainte 30-45 mm. Se afl pe tinge
Letoa veche, com, rur. in Rom., j. Vlasca, pduri. Larvele lui traiesc prin nasip, In oare
situata pe coasts dreaptii a vli Glavacioc, Cu isi fac nisce adincituri de forma plniei (told1268 loo. (Diet. geogr. 1890); are 1 biserici si rului), la basa drora pndesce prada. Se nu1 scoal. Loc, de aici ca ii oei din L. near): se fresco cu insecte (mai ales cu furnici).
ocup mult ou transportul de lemne.
Leul din Nemeia, in mitol, gro. un hit al
Letea, 1) L. insul cuprins intre brutal
Echidnei cu Typhon, crescut de Hera, care 11
bratul Chi1a i Marea-Neagrii, (Rom., j. pune in ripele i pesterile dele Nemeia. El era

www.dacoromanica.ro

92

Lea

o groaza pentru tot jorul. Heracles in serviciul

lui Eurysteos, a capetat prima poruncit ea sa-i
educa L. din Nemeia, dar fiindca L. era invulnerabil, Heracles se baga in pestera, Il sugruma
cu manile, il beleace, iar pielea o anima presto
umeri, ca ai pe el sa-1 faca invulnerabil.
Leu paraleu, in basmele romane numele unui
amen, care a rpit pe fate impifir. Alb, ursite
unui baiat remas fara de mama si prigonit de
mama vitregii. Boul Balanr scapa pe bdiat, se
lupta cu L. p. si-1 omoara, apoi baiatul se duce
la palatal smeului, scapa fata si ai-o ja de sotie,
iar vitrega cala moarta de suprere.

Leucocit.

tiatul L. ai ducatul Eichstatt. 2) L., Eugen Carol

Napoleon, fiul vice-regelui, n. 9 Dec. 1810 in
Milano, t 20 Ian. 1835 in Lissabona la cilteva
septmilni dupa =audit cu regina Maria. 3) L.,

Eugen Maximilian Iosif Napoleon, al doilea

fiu al vice-regelui, n. 2 Oct. 1817 in Miinchen,

t 1 Nov. 1852 in Petorsburg, sotal Mariei Nicolaevna, fica Tarului Nicolae I. A avut 2 fice
ai 4 fii can, ca membri ai casei domnitoare rusesci, au si numirea Romanovski. Dintre acestia

Sergiu Maxi,nilianovici, n. 20 Dec. 1849, a

Out la Rusciuc (20 Oct. 1877) in resb. ruse-

romano-turc. Mai sant in viajA doi: Eugen MaLeu sau franc, unitatee de moneta in Romania ximilianovici, n. 8 Febr. 1847 in Petersburg,
= 100 de bani. Aur in piese de 20, 10 si 5 lei; comandant al divisiunii 37 (dela 16 Lillie 1899
argint in piese de 5, 2, 1 si V, lei; brow in piese vduv si de a doua sotie), si George, n. 29 Febr.
de 10, 5, 2 si 1 bani. Bilete ale Bancii natio- 1852; castorit, a doua oark cu Stana, princesa
nale romeine it 1000, 100, 50 i 20 lei. 1 Len = de Muntenegru.
Leucina, corp organic, arnida, putin respandita
Cor. 0-96.
Lei vechi, veche moneta romanti, numita
la plante, unde provine din distrugerea albumi-

piastra roman, 40 parale sau para 3 asprii noidelor, sau peate se' represinte 5i unul din
sau bani = circa 40 bani (fileri).
stadiele de sintesa a acestor substante in vegeLeu, (astron.) numirea constelatiunii a 5-a din tale ; e de natura substantelor grase, un acid
Zodiac (v. ac.).
[S. $t. R.]
amido-capronic.
Leucipp, filosof grec, n. in Abdera, a fost discipul
Leuca, Capo di, punctul col mai sud-estic al
Rabin.
al eleatilor Parmenide si Zeno. Pe la 480 a. Chr.
Leucadendron Berg., (botan.) gen dintre Pro- funda scoala atomistica, pe care o desvolta apoi
teacee, cu vr'o 70 specii de arbusti sau arbori cu precisiane marele su discipul Demoorit din
Cu frunze online intregi si flori dioice ; traiesc Abdera. Nu ne-a remas nici o urm din sorierile
In Africa tropicala si de sud.; printre speciile lui. In schimb ne-au remas din Democrit destule

sale citam: L. abietinum R. Br., L. argenteum fragmente pentra ca sa reconstituim sistemul

R. Br., (Colonia Cap), L.ramosissimum Buek., etc. atomistic. (v. Democrit.)

Leucit, mineral, silicat aluminos de potasiu;
[S. $t. R.]
Leucaemia, nume dat de Virchow formatiunii In cristale pseudocubice 5i anume in trapezoedii.

exagerate a globulelor albe in se'nge. Pe lauga Se gasesce in lave.

leucaemie omul poate suferi si de anomie,

Leucitit, roca eruptiva vulcanicd formate

adeca diminuarea globulelor rosii. L. apare in aproape exclusiv din rnicrolite de leucit si augit.
difterie, disenterie, tuberculose, boale infectioase,

Leucitophyr, roca eruptixa vulcanica, formate

malaria, scrofule, etc. Tratament fortifiant. de un agregat microlitic de leucit ai ortosa, la

Fierul, arsenical, etc. ajuta indoelnic.

Leucaena Benth., (botan.) gen de Leguminoase

Mimosee, ou ye() 9 specii de arbusti sau arbori,

ce trajese pi-in America tropicala, insulele Pa-

cificului; asa e L. canescens Benth., L. esculenta Beath., L: glauca Beath., s. a. Specie din
urma in Martinica da lemn pentru lucru, iar frunzele 5i semintele sfint adstnngente. [S. $t. R.]
Leucanthemum DC., (botan.) v. Chrysanthemum L.

Leuchtenberg, familie de orig. franceze, inrudita ca familia domniteare a Rusiei, purtand

dela 1852 si numirea secundar Romanovski.
Stiabunul familiei e un same Wilhelm Beauhernias, 1400 domn al cetatii Iliramion. 1) L.,
Eugen, fiul Iosefinei Beauharnais, n. 3 Sept.
1781, -1- 21 Febr. 1824 in Miinchen; a insotit
pe tata,1 su vitreg (Napoleon) aproape in toate
resbomele. 1804 numit print imperial, ciisatorit
ou Amalie princesa de Bavaria, 1805 vice-rege

care se pot adauga nefelin, mice, etc.

Tuf leucitic, format de roce leucitice, in el
se gases cristale libere frumoase de leuoit.
Leucite, (botan.) plastide L., formatiuni de
natura protoplasmica, ce se gasesc in celula vegetala, mai ales in jurul nucleului; de obiceiu
dint rotundo si se inmulteso prin bipartitiune.
Dupii rolul ce-1 au de indeplinit se deosebesc
leucoleucite sau leucoplaste, chloroleucite sau
chloroplastide, chromoleucite sau chromatoplastide, hydroleucite sau tonoplaste.
Leuckart, _Rudolf, zoolog, n. 1823, t 1898,
1850 profesor in Giessen, 1870 in Lipsca, binemeritat prin studiile sale asupra animalelor nevertebrate si mai ales asupra helmintilor.
Leucobryum Hpe., (botan.) gen de Muachi
Acrocarpi, familia Leucobryacee; triesoe pe pa-

mnt umed prin Wuxi; specie europeana L.

glaucum Schimp., e de coloare verde palida ori

alburie, analog cu tufele de Sphagnum, ea care
in Neapol, 1807 capeta si titlul duce de Venetia. se aseannina si in structure tulpinei ai frunzelor.
La meritul invingerii dela Wagram (5-6 Iulie Aceaste, specie a fost indicate in Romania Wahl
1809) are egala parte cu Napoleon. Invingerea de U. Hoff man n la 1864 In muntii Velcei si Gorjului,
dela Liitzen (2 Maiu 1813) e a lui singur. La iar eu am cales-o prin padurile din jurul Canvestea abdicani imparatului, L. care lupta in descilor (j. Muscel) la 1899.
[S. $t... R.]
Italia contra Austriacilor, a incheiat armistitiu
Leucoclt, global alb al sangelui. Sangele se
cu gen. Bellegarde, oedand Austriacilor Man- compune din partea Uchida, plasma ai din eletova ai Lombardia. In schimb pentru exconten- mente anatomice, celule min si elastice, cari
tarea sa de 5 milioane, votata de congresul din innoata in plasma; made din aceste celule stint
Viena, socrul sea Maximilian I i-a dat comi- colorate ai se mimes hematii, hematoblasti,

www.dacoromanica.ro

Leucocitosa

Leurdeann.

93

globule rosii, altele necolorate se numesc L. san

Leucotefrit, roca eruptiva vulcanica, formata
globule albe. Exista mai multe feluri de L., unii de microlite de plagioclas, leucit, augit.
celule mici, ou suprafata neted, ca sinibure
Leucotici, indivicli cu sAnge bogat in globule

rotund, lipsiti de miscare proprie, numiti lim- albe (leucocite) si sarao in cele rosii. In stare
altii granulati, cu granule diferite dupft normala vine 1 alba la 350 rosii, iar la L. 1:30,
specia animalului vertebrat. L. granulati se im- 1:10 si chiar 1:3. (v. si Albinism.)
part, dupa facultatea granulelor de aprimi materii
Leukas, (Santa Maura), insula ionica aparticolorante basioe, acide ori neutre, in L. basofili, nud nomarchiei grecesci Kerkyra, 287 km., ou
acidofili si neutrofili. In siingele omului predom- 26,078 loc. (1889).
nesc L. granulati, neutrofili. L. ies din vasele Leukippos, in mitol. greo. fiul lui Oenomaos,
capilare la infiamatiune, formeaza puroiul, pri- fratele lui A phareus ; dele Daphne a avut fetele
meso in interiorul lor bacterii si alti corpi straini Hilaira si Phoebe, pe cari le-au rapit Dioscurii.
constitue celulele migratorii $.1 fagocitii. Toxiv. si Leuco
Leuko
nele produse de bacterii i alte substante ohimice
Leukothea, o clina la Greci, identia cu Ino.
L. (4ina alba) da ajutor acalore, cari au suferit
provoaca mikicarea acestor L.
Leueocitosa, inmultirea patologica a leucoci- naufragiu. Ea a scapat de pericol pe Odisseus.

Vor (globulelor albe) din singe, care inmultire

constitue un simptom al mai multor boato; ea
se observa la pneumonie, pleurita, brAnca, difterie, reumatism articular nut, variola, tuberculosa pulmonani cu caverne 8. a. mai ales inn
la leucocitemia i unele lesiuni ale maduvei

Leuktra, oras In Beotia intre Plasea si Theopiae, langa care bath Epaminondas pe Spartani
(371 a. Chr.).
Leul, com. run in Rom , j. Romanati, computa

din sat. L. mare de sus si L. mic de jos, ea

3400 loc. (Diet. geogr. 1889), cari se ocupa cu

agricultura si prasirea vitelor; are 4 biserici si
Leucogen, nume dat sulfitului de sodiu in- 1 scoala. Com, e strabatuta de soseaua Caracaltrebuintat ca antiolor, in industria culorilor Craiova.
pentru albire, spalatul rufelor, conservarea vi- Leurda, Aiu de pddure, numirile rominesci
ale plante! Allium ursinum L. (v. ac.).
nula!, berei, carnei, etc.
Leurdeanu, Stroia, vornic pe vremea domniLeucojum L., (botan.) gen din fam. Amaryllideelor, tribu! Amarylleae, cuprinde vr'o 9 specii torului Munteniei Gr. Ghica (1660-1664). Boier
de plante erbacee, ce creso in Europa medie si grecit, L. e cel mai inversunat duoman al posprin regiunea mediteraniana. In partile noastre telnicului Const. Cantacuzin, cinstitul sfatuitor
cresce prin fanatele umede L. vernum L. si L. spre bine al domnitorului. Folosindu-se de caiaestivum L., cunoscute de poporul nostru sub macamia, cu care fusese insarcioat pe timpul
niunirile de Ghiocei bogati, Ghiocei mari, expeditiei Turcilor, cu care trebuia a merge si
Voda, impotriva Nemtilor la Leva, L. se pane
Nodute, Omatute, etc.
[Z. C. P.]
Leucoma, albeata, pata alba pe ochiu, v. Ca- pe uneitin si viri Mara domnitor impotriva posoaselor.

taracta.
telnicului. Reintora din aceea nereusita expeditie
Leuconostoc V. Tieg., (botan.) gen de Bacte- si dand creclmant spuselor lui L., Veda pnne

riacee, dintre Coccobacterii, avand zooglee regulate, provacjute cu teacti gelatinoasa. Specia
L. mesenteroides Cienk. traiesce prin fabricile
de zahar, ande se inmultesce in mod vegetativ
cu o iuteala prodigioasa, intervertind in Mewl
ore zaharul de trestie sau de sfecla in glucosa
levulosa, i depunand in jurul zoogleelor, ce le
formeaza, substanta gelatinoasa numita dextran;
de aceea e foarte temuta in glisele fabrici. Francezii numeso massele gelatinoase de L. gomme
de suererie, iar Germanii Froschleich, din causa
asemenarei lor ca massele formate de mile de
broasca.
[S. t. R.]
Leueoplaste, (botan.) leucoleucite, stint leucite
incolore mai des de forma sfefica, mai rar alungite, ovale, eliptioe. Se pot observa lesne in tulpinele subterane dele multe plante, mai ales dele

de acide pe Cantacuzin (20 Dec. 1663). Pentru

aceasta L. este tinta atacurilor Cantacuzinescilor.
Dupa mazilirea lui Glum, L. remine mare si pe
timpul succesorului aceetuia, Rada Leon Stridie
(1664-69). Cantacuzinescii, cari pusesera mina

si pe scrisorile de pira ale lui L. si pe alte acte

de adeverirea cinstei tatalui lor dala obsteasca
adunare a boierilor si dala doi patriarchi consecutivi, cer darea in judecata a lui L. Vona se
opune, dar reintarit in tren prin sprijinul Canta-

cuzinescilor, se pleaca a le da o carte de nedreapta ucidere a postelnicului (8 Sep. 1668),

asemanAndu-se L. ea Cain. Cantacuzinescii nu

se multamesc si fac o miocare anti-greaca in

popor i apoi merg cu tinguiri la Poarta. Rada
Leon e maziht i inlocuit cu un boier betrAn
Antonie Vod din Popesci (Martie 1669), omul

StAnjenel (iris). L. represintti stadiul tinr al Cantaouzinescilor. Grecii, sprijinitori lui L., si
chromatoforilor (v. ac.) in genere; in profun- acesta, stint inchisi. L. e dat in judecata divan ului
qiinea tesatunlor, unde nu ajunge lamina, remAn si osandit la. moarte. Dupa interventia veduvei
ca L.; daca in mod normal sau accidental pri- postelniceasa Hinca, i-se schimba pedeapsa in
mesc lamina, tree in stare de chloroplastide. calugarie la manastirea Snagov. Dar in 1672 reTot L. formeaza in ele amidon (v. ac.), sau se venind Ghica a doua oara duma, L. iasa din
transforma cu total in graunte de amidon, si manastire si devine iarasi mna dreapta a lui

atunci se (lie amyloplaste sau. amyloleucite. Mai Voda. Cantacuzinescii stint persecutati si omoriti

rae L. provin din reducerea chloroplastidelor. chiar. Chinurile acestora se insutesc, Mind L.
ai lui oapata din nou caimacamia, pe timpul
[S. $t. R.]
Leueorrhoea, poala alba la femei, produsti de expeditiei lui Ghica-Voda ca Turcii, impotriva
catar utenn, constitutie debila, deviarea ute- Polonilor, la Hotiu. Esind ra i aceasta experului, etc. Ingrijiri igienioe, bai de tiec)ut, spa- ditie si inmultindu-se uneltirile oantacuziniste,
laturi, repaus sexual, etc.
Ghica e depus gi inlocuit on alta unealt a dus-

www.dacoromanica.ro

94

Lenrdeni

manilor lui L., Duca-Voda (1674). Dusmanii

Cantacuzinescilor fug, intro cari si L., dar se
reintorc dupa staruintele lui Vod, Cantacuzinescii lupta pentru repunerea lui L., inottipuind
un complot. Ca sa-i impace Voda, in 1675 trebuind sa piece contra Polonilor, las o caimilramie mixte, cu. Stroia L. in frunte. Amin alte

Levator.

Scalele levantului se numeso pietele de co.

merciu, porturile din Levant, adecl Archipelag.

Turcia, Grecia si coastele de nord ale Africei,
freouentate de europeni. Aceast denumire de
treptei sau scale( ar deriva deis scrile, cari
serves() in acele port-R.1.i spre a transporta marfurile deis debarcader, aus. Printre principalele
piri contra Cantacuzinescilor. In fine acestia fac scri ale L.-lui saint Constantinopole, Smyrna,
sa se numeasoli domn un membru al ion, Serban Alexandria, Alep, Tunis, Tripoli, Candia, Salonic,
logofiitul (1679), dar L. se pare a fi murit mai Rosetta, Cairo, Seid, Scala nova, Qypru, etc.
[O. G. L.]
[Agaletti]
inainte.
Levantina land, cea Musa din Tunis asiatich
Leurdeni, com, rur. in Rom., j. Mused, sieuropeana, precum i din Romania, Bulgaria,
tuate intre dealuri; se compune din 4 cat. ca
1272 loc. agricultori (Diet. geogr. 1893); com. Ssrbia, Grecia, s. a. L. se numesoe si o mee strhbatuta de calea nationala si de calea ferata tes ca instill, adusa din Levant.
Levasseur Pierre Emile, ilustru geograf, staBucuresoiPitesci. Aici se afill castelul lui Nitistician si economist franc., n. 8 Dec. 1828 in
colae Cretulescu.
Leurdeni, fort detasat al cettitii Bucuresci, Paris. A studiat la colegial Bourbon si in scoala
situat la sud-estul cetatii si pe malul drept normal; 1852 numit prof. la liceul din
Besancon'
1861
al Dambovitei intre forturile Popesci si Catelu, 1856 prof. la liceul Saint-Lonis la Paris,

ou cari se leaga !min cate o baterie. Intre L. prof. tit. de istorie la 'ken' Napoleon, in fine
Catelu trece Darnbovita care este canalised 1868 la Collage de France. L. incepa acolo,
pana la moara Tanganului la sud-vest intre in 1868, un curs de Istoria faptelor i doctribateria intermediara si fortul Popesoi trece so- nelor economice; i in 1872 fa numit prof. tit.
la aceastft catedra. De asemenea L. a suplinit
seaua Oltenitei.
In 1871 pe Wolowski in curstil de Economie
Leusina, oras, v. Eleusis.
Leuidean, numele popular al plantei aromatice politics. 1872 a inceput un curs de geografie

comeroial si statistic& la scoala libera de soiinte

Levisticum officinale Koch. (v. ae.)
politice din Paris. L. a contribuit mult la proLeutschau (magy. Ltcse, slov. Levocea), ores gresul sciintelor geografioe statistice
econoIn ling., cat. Scepus. L. a fost sediul contilor mice; el face parte din Inaitutul Franoiei (acade Scepus. In biserica rom.-cat. a St. Iacob, demia de sciinte morale i politice, sectia de
zidit in stil gotic, se afia un altar principal economie politica). inch din 1868, and el a
ridicat 1510 pe spesele regelui Mateio Hunyadi. succedat lui Duchatel; este membru al Bode-,
L. are 6400 loc., (ca. 1000 Magh., 2000 Germ. ttii de statistica, membra al societatii oentrale
si presto 3000 Slov.). L. e capitale comitatului, de agricultura din Francia, membrn onorar al
are tribunal, judecatorie cercuale, directiune societatii regale de statistica din Londra, vicefinanciaraotc. Apoi o scoal reala j un gimnasia,
al sooiettii geografice din Paris si
swath' sup. de fete, scoal profesionale, etc. presedinte
al consiliului superior de statistic. din Francia,
Poporatiunea se ocup cu agricultura.

vice-presedinte al Institntulni international de

Leva, loo ande s'a dat lupta intro Turci
statistic i prim-presedinte al societatii de ecoi
doranii
terilor
Nemti, la care au participat
nomie politica din Paris. Ser. princ.: Recherromfine (1663).

ches historiques sur le systame de Law, 1854;

Lva (Lewenc), ores ca rnagistrat in Ungaria, la Question de l'or, 1858; Histoire des classes
cott. Bars, 7400 loo. (1891) Magh., Germ., ouvrires en France depuis la congute de Jules
Slov. i Ovrei (966); pretura, directiune finan- Csar jusqu'h la Rvolution, 2 vol., 1859;. Hiciara, judecatorie cercuala, etc. Liceu rom.-cat., stoire des classes ouvrires en France depuis la
preparandie de stet, scoala comerciala inf., etc. Rvolution jusqu' nos jours, 2 vol., 1867 ;4 La
Cetatea L. acum in ruine, dateazi de prin tim- France industrielle en 1789; l'Imprvoyance
purile regilor arpadiani, In resboiul on Turcii et l'Epargue, 1866; le Rae de 'Intelligence dans
si in cele dintre Curuti i Lobonti a avut rol la production, 1867; la France avec ses colonies,
insemnat.
1867; Cours d'conomie rurale, industrielle et
Levana, la Romani predicatul 4inei limo. Era comerciale, 1869; l'Etude et l'enseignement de
datina, ca pruncul nou nascut sa se pun pe la Gographie, 1871; la Population fran9aise,
pamant i tatal eau, &tea il recunoscea de le- 3 vol., 1889-92; les Alpes et les Grandes ASgitirn, sa-1 ridice (levavit) ei sa-1 crease&
censions, 1889; la France et ses colonies, geoLevant, Leventicd, Aspic sau Spichinat, nu- graphie et statistique, 3 vol., 1892-93. L. a
mhile populare ale plantei odorante Lavandula mai publicat in arma unei misiuui ce a avut
Spica L. (v. ac.).
In America : l'Agriculture aux Etats-1-Jnis 1894,
Levant, in inteles mai larg toate provinciile si a dat la lumina in domeniul geogradei nedin jurul Mediteranei la est dela Italia pang. numerate tratate, manuale Qi atlase geografice

la Eufrat si Nil; in inteles mar resteins lito- In colaborare cu Ch. Prigot. El este director
ralul Asiei mici, Siriei si Egiptului; Comerciu al marei Enciclopedii ce se imprima la Paris.
levantin, denumire veche care servesce spre a In domeniul cartografiei L. a produs lucrar'
[1. I. Naciand
desemna comercial Asiei minore, Greciei, Turoiei, considerabile.
Levator, (anatomie) numele mai multor
Archipelagului i Egiptului, i in general totelitatea diferitelor teri supuse imperiului otoman. culi. 1) L. alae nasi (pentru aripele nasului),
Manilla e central comerciului Occidentului
2) L. anguli oris (pentru unghiul gurei), 3) L.

Levantul, priu Mediterana.

ani (pentru anus), 4) L. labii superioris (pentra

www.dacoromanica.ro

Lvay
buza superioarii), 5) L. palpebrae superioris

(pentru pleoapa superioarg).

Lvay,Iosif, poet lirio magh., n.1825; 1852 prof.

in Miskolcz ; 1894 vice-comite in Borsod ; 1862

Leyden.

95

Levulina, acid levulinio = fi acidul acetil propionio saa acidul y Ketovalerianio CHB CO
CH, COOH, se obtine dela hidra ti de carbon de
jormula 05 His 0, prin tratarea cu acid' diluati
(11C1). Cristale albe, solubile in apl, alcool si
eter. Punctul de fusiune 320.
[S. M.]
Levulosa, identio ca Fructosa, zaharul din

membru al societiitii Kisfaludy; 1863 membra

al academiei magh. A Boris frumoase poesii
rice, clintece populare si elegii patriotice. A
tradus mai multe piese din Shakespeare (Titus fructe Ca Efn 043 = CH, OH (OH OH), CO
A.ndronious, Enrio IV, Regele Enric V, Bobo- CH2OH. Se gasesce datum de glucosa in meal
teaza, s. a.) si toate poesiile lui Robert Burns. celor mai multe fructe ca si in miere de albine.

Lveill, Jos. Henri, Dr, n. 1796, t 1870, Asemenea se obtine alaturea de glucosa pi la tra-

minima micolog francez; a Boris numeroase tarea zaharului de trestie ca acidi diluati situ ou
articole despre Ciuperci, i a dat o noui clasifi- fermenti. (Intervertit). Se mai obtine pi din
catiane a lor, in Dictionnaire universel d'histoire
naturelle ; o iconografie a Ciuperoilor lui Paulet
(1855); a redactat partea botanici din relatiunea
voiajului printului A. de Demidoff: Voyage dans

fiarti cu acid sulfuric. Gustul dulce, as pectul atnorf.

Prin reductie di manita pi sorbita. Prin oxidatie

da acidul &olio i cu acidul clorhidric, acidul
levulinic (v. si Glycosa).
[S. M.]
la Russie mridionale (Paris, 1842), vol. IL Lewal, Jules Louis, general frc., n. 1823 in
p. 34-242, 6 tab. fungoru.m. Aceasta din urm Paris, a luat parte la resboiul din Crimea 1854,

scriere a lui L. e important pentru noi, caci 1859 in Italia, 1862 in Mexico. 1870 a fost

se gases caste in ea pi plante din teara noastra. facut prisoner la Metz. 1883 a comandat corp. 17,
(cf. pi Dr. D. Brandza, Prodrom. Florei romne, 1877-80 directorul scoalei superioare de resboiu.
p. XXIII.)
[S. t. R.]
In 1885 a fost scurt timp ministru de resboiu.
Leverrier, Urbain Jean Iosif, astronom, n. L. a seria mai multe opere insemnate de cuprins
11 Martie 1811 in St-Lb', 1846 prof. in Paris, militar.
[H.]
1834 director al institutului astronomic in Paris,
Lewes, George Henry, scriitor englez, n.
t 23 Sept. 1877. I calculat inainte calea pla- 18 Apr. 1817 in Londra. Primele sale studii au
netei Neptan si a luorat pretioase tabele so- fost de medicina i apoi de filosofie in Germania
lare si planetare.
1838-39. L., intors in Anglia, a desfasurat o
Levetzow, Ulrica, baronesa, n. 1804 in Lipsca. mare activitate literari. El a fost redactor la
La scaldile dela Marienbad a flout cunoscinta cu diarul Leader,. Apoi a publicat: Biographical
Goethe. Trilogie der Leidenschaft i Elegiec ale history of philosophy (2 vol., 1845-46), pe care
lui Goethe sfint inspirate de ounoscinta lui on L. a utilisat-o in scrierea sa: History of Philo-

Levi, unul dintre oei doispredece fii ai lui

Iacob ca sotia sa Lia.
Leviathan, in sf. Scriptura numele unui mare
animal de mare. In cartea lui by (40, 25) probabil numele crocodilulni. In apocrife si cartea
lui Enoch inseamna balauri.
cdslitoria, dupti Deuteronomion,

sophy from Thales to Comte (2 vol. Londra,

1880). De asemenea a null scris: Life of Robespierre (1849); Selections from the modern

British dramatists (2 vol. 1861); Life of Goethe

(1855); Sea-side studies (Londra, 1858); Physiology of common life (2 vol., 1860); Aristotle (Londra, 1864); roman@ : Ranthorpe (1847),

orindniala prin care se impunea, ea in casul Rose, Blanche and Violet (1848); Actors and
cnd un bgrbat ar marl fang erede de sex bar- the art of acting (1875). Scrierea lui L. de vabatesc, fratele acestuia s fie dator a lua in ca- loare e: Problems of life and mind (4 vol.,
satorie pe cumnat-sa ; cel dintiu nisout din 1874-79). Un alt merit deosebit al lui L. e
casatoria aceasta, s se priveasca ca erede legal faptul, ca a intemeiat cunoscuta revista: Fortal mortului, pentru ca numele lui s nu se nightly Review (1865). t 30 Nov. 1878.
sting in Israil.
Lewinsky,Iosif, actor german, n. 1835 in Viena.
Levirostres, (zoo!.) numirea, ce nu se mai usi- Dela 1861 angajat pe vista la *Burg-Theaterc.
teaza, a unei grape de pasen, ca Meal usor, ce In rolan i de intrigant e artist de primal rang.
ouprindea familiile Rhamphastidae si Bucerotidae.
Lexicograf, autorul unui dictionar.
Levisticum Koch., (botan.) gen monotipic din
Lexicografia, compunerea de dictionare. L.
familia lJnibelliferelor, tribal Seselineae, ou- romantl, v. Dictionar.
prinde plante erbacee inalte pi glabre. Unica
Lexicologia, disciplini filologicii, care studiaza
specie L. officinale Koch. cresce prin muntii cuvintele man limbi in privinta formei, insemEuropei oentrale. In partile noastre L. officinale
intrebuintarii i istoriei ion.
Koch. este cunoscut de popor sub numirile de
Lexicon, v. Dictionar.

Leustean, Burniang de lungoare pi se

culhv ca plant aromaticli pentru trebuinte atlinare i medicinale.

[Z. C. P.]
Levi'', urmatorii lut Levi ; ei stiiteau intru
ajutor preotilor la savirsirea serviciului dum-

Leycesteria Wall., (botan.) gen din familia

Caprifoliacee, cu 2 speoii de arbusti cu frunze
opuse, flori grupate in spice plecate, corola Ion

campanula* fruct back*. Specia L. formosa Wall.,

din muutii Himalaiei se cultivii si prin regiunile

nedeeso.
noastre in gradini.
[S. $t. R.]
Leviticon, (Levi(i), a treia carte a lui Moise ;
Leyden, oras in Olanda sudicti, 16 km. departe
cuprinde regule pentm preotii si levitii Ovreilor de Haga si 10 km. dela mare, on 46,000 loo.
pnvitoare la cultul religios. v. Pentateuch.
Dintre edificiile mai insemnate amintim: palatal
Levkosia, capitala insulei Cipru, la termurul universittii, edificat in 1575, a fost una dintre
nordio, 12,515 loc. (1891); repedinta opisc., fa- cele mai renumite universitati europene, grakrici pentru mitasa, piele i bumbac; comerciu ding botanica, cabinet anatomic, biblioteca ou
vm; forturi vechi.
400,000 vol., museu etnografic, p. a. Este fru-

www.dacoromanica.ro

96

Leyden

moasa biserica Sf. Petru, casa oraaulni, etc.

In timpul Romanilor: Lugdunum Batavorum,
in evul mediu: Leithis. In sed. XV a fost un
oras impopulat i frumos, dar in 1573 i 1574,
dupa un asediu indelungat din partea Spanio-

Libellatici.

Ampelideelor (anus), Palmierilor (Calamus,

Plectonia), Malpighiaceelor (Dicella, Mena),
Menispermaceelor, Aristolochiaceelor, Caprifo-

liaceelor, Q. a. 0 slaba idee de ce sant L. din

regiunile tropicale ni-o pot da L. din partile

lilor, preste 6000 de oameni au pierit de foame. noastre: Hedera, Curpenul de padure, Lonicera,
[M. Bodiu.]
Periploca, dintre cele lemnoase ; Vicia, ConLeyden,pila. OrasulL. este vestit pentru ca aci a volvulus, Solanum, Dulcamara, dintre cele iera aflat Muschenbroek la 1745 asa numitapia sau boase. (Cf. despre L., Schenk, Beal-age zur Biobutelie de L. Proprie pila a fost aflata de Kleist, logie u. Anatomie d. Lianen im Besonderen d.
preot in Pomerania, inaintea lui Muschenbroek, in Brasilien, 1892-93.)
S. St.
dar la cunoscinta lumii a ajuns numai prin Liss, V. Jurasica, formatiunea.
Liba, la Romanii vechi o pane, un lipiu copt,
.Musch en brook.
Leyden, Ernst Victor, medic german, n. 1832
daruit 4eilor ca sacrificiu. L. se facea din
In Danzig. 1854 a intrat ca medic in armatii; faina amestecatii cu miere 5i oleu.
1865 prof. de pathologie ai therapie in KnigsLiban, (Libanus, Lebanon = munte alb), munte
berg, 1872 in Strassburg si 1876 in Berlin. In Asia, ridiendu-se in Siria pana in piscarile
Scrierile sale se refer cu deosebire la morbii Sinai ai Horeb, ramificandu-se spre nord in dinervilor ai ai meduvei spinarii. Astfel: Die graue rectiunea Marei Mediterane, se extinde preste o
Degeneration der hintern Rtickenmarksstrange, parte a Arabien preste Palestina, Siria si se im1863; Uber Reflexlahmungen, 1870; Klinik der preuna ea muntele Taurus. Partea de mijloc a
L.-lui spre Arabia, poart numele de Djebel,
Riickenmarkskrankheiten, 1874-76.

Leyds, Vilhelm loan Dr., secretar de stat al care formeaza partea cea mai inalta a infra-

Transvaalului, n. 1857 in Magelang (lava). 1899 gului L.; spre sud ramurile sale se termina in
dupa erumperea resb. anglo-bur, a condus de- piscul Djebel Sinnan (2608 m.), spre nord Djebel
legatia Burilor pe la curtile europene pi Statele- Makmal (3047 m.), Timarum (3212 m.), Dar-elDnite pentru a exopera interventie de pace.
Chodib (3065 m.). De aici mai jos, ca la 400 in.,
Lhassa, (Hlassa), capitala Tibetului (Asia) la se vede ai astadi un tinut extins p1euv, avut

inaltime de 8632 m. preste nivelul marii, cu odinioara in paduri renumite de cedru, pe care
33,000 loc. (presto jumetate preoti), numeroase Fenicienii il folosiau la construirea de nai. L.
temple ai mana.stiri; reaedinto lui Dalai Lama ; confine un sol ou paturi foarte mari de var,

centrul comerciului; resedinta loctiitorului chinez. basalt, creta. In valle nguste ale L.-lui loonies

Lherzolita, roca eruptiva, peridotita formata

de un agregat grauntos de olivin, dialagiu si un
pirocen rombic. Se transforma usor in Serpentin.
Lhomond, Charles Franois, gramatic francez
(1727-94). Simplu profesor la colegiul Cardinal-

aproape 240,000 loc., intre cari glut si multi

cre$tini, cari se ocupa cu oultivarea pamntulni.

Pe coastele L.-lui, unde este posibil se fac te-

rase artificiale, pe earn precum 5i in vai, se

cultiva grau, urez, tutun i alte plante. Fiitd-ca

Lemoine, L. si-a facut o reputatiune nemuri- mai inainte intre creatini ai Mohamedani eran
toare prin scrierile sale clasice precum : De certe continue, putorile europene in 1860, faviris illustribuse; G utin m ai re latinee; Gram. fran- and capat certelor, intreg tinutul L.-lui I-au
eaisee ; Histoire abrge de l'Eglisee, etc.
imprtit in 36 districte, puse sub administrarea
Lia, Lea, (ist. bibl.) lica lui Laban si sotia unui guvernator crestin.
M. Bodiu.1
Libanius (314-391), until dintre coi mai inhi Jacob (v. ac.).
Liana, (botan.) plante lemnoase sau ierboase ea demanateci retori si Greciei, n. 314 d. Chr. in
radacini i cu tulpina invirtitoare sau cataratoare Antiochia. Cuvantarile sale snt faimoase prin
pe alte plante erecte; gait nisce forme biologice viclenia ce cuprind.
[Caion.]
particulare de vegetatiune. Cele mai numeroase
Libanotis Crantz., (botan.) sectiune din genul
L. ai cele mai variate ea aspect, forma ai Inn- Seseli L. (v. ac.).
ginie, [Pint in padurile virgine tropicale. Forma
Libarca, (zool.) v. Blatta.
lor externa ai structura speoiala interna e daLibatio, la Romani un sacrificiu de beutnra.
torita modului lor de traiu. Ele stint ori turtite Cfiva stropi din beutura, indeosebi vin, se varsau
ca nisce cordele groase cat bratul ai spazura de ca parte ce venia unei eitafi. Romanii de adi,

pe arbori, sau glut intinse ca nisce punti dela And scot apa din isvor, ori din fantatut ai din riu,

un pom la altul; ori siint cu tulpina sucita spiral varsa cativa stropi indenipt in fantana, de bunii
In jurul ei, ca o franghie; ori au forma de si- sam ca parte pentru deitatea apei.
[Atm.]
nusoid pe amandouii fetele talpinei alternativ cu
Libela, un aparat fisical, a carui destinatiune

esituri si adancaturi (la Bauhinia blumenha- este sit arete, daca un plan e orizontal sau nu.
viana s. a., 4ise din aceasta causa s car a mai- L. e facuta din o teve de sticla ceva mai ourbatii
la mijloc 5i umpluta cu alcool. Tevea aceasta e
mutei); intrenodurile lor sant foarte

au frunze rari, sant putin ramificate, nu dan ma' Trite() alt teve de alama, incat niunai
ramuri, nioi nu infloresc, dealt dupa ce au ajuna mijlocul i-se vede, ai e aaezata pe o basa de

deasupra coroanei arborilor pe cari se sprijinpsc; metal. Fiind-ca in t.eve este putintel aer, aerul
lungimea lor e foarte mare si relativ sant putin ca x mai uaor ocup totdeuna positia oea mai
ai mime bulbucatu.ra dela mijloo,
groase (Calamus dintre Palmieri poate ajunge

L. sta orizontal, la din contra se abate spre

2-300 m.; numai pe pamnt pan ajunge
suport se presinta ca o franghie divers sucita capatul mai ridicat.
pana la 250 m. lung.). L. tropicale se intfilLibellatici, creatini, cari pe timpul persecu-

neso in famiiiile Sapindaceelor (Serjania, Paul- tiunilor din seoolii primi, spre a scapa de tortari
Leguminoaselor (Bauhinia, Glycine), ai de moarte, I5i exoperau dela magistratele pa-

www.dacoromanica.ro

Libelula

97

Libertas.

One certificate (libelli), ce confirman ca ei au ca vi in alta; faCultatea de a put alege liber

jertfit idolilor, desi in realitate n'au jertfit. Acestia intro dou san mai multe alternative posibile
din partea bisericei au fost considerati ca i unii (indifferentia aequilibrii).
[Pl.]
cari s'au *clat de credint (Lapsi) i li-s'au
Liberia, republica in Africa nord-veshca pe
dictat pedepse canonice aspre.
[im.] litoralul piperului (Guinea super.) 85,350 km2.,

ca. 2.000,000 loc., toti Negri. Clima este cal-

(ZOO!.) v. Calul Dracului.

Liber, Pater, la Romanii vechi un cleu identic duroasa, pentru Europeni este nesanatoasti...

au Dionysos si Bacchos la Greci ; predicatul lui de mantal este fructifer, se produce in abundanti
regul a fost Pater (tata). Serbtoarea lui la cafea, palmieri, cacao, indigo, p. a. In fruntea re-

teara s'a tinut pe timpul culesului viilor si s'a publicgi st presedintele ales pe 2 ani, ministrii,
numit Liberalia, iar in et/0 la 17 Martie, pe senat si casa deputatilor. Negotul cu selavi este
timpul cand Salii (v. ac.) isi tineau procesiunile oprit. Dintre articlii de export amintim: cafes,
In Roma. In Lavinium o luna, intreagri a fost cacao, zahr, unt de lomo, fildes, piei de aniconsacrata lui L. Pater.
[Atm.]
mal, p. a. Republica L. a fost in 1821 infihitat
Liber, (lat.) insusirea unei persoane con- de o societate americana din Washington, care
sciente de a put dispune independent despre a fundat aci o coloni, numit dupa numele presine, despre gandirile sale, despre vorbele, vrerile sidentului Statelor-Unite: Monrovia, astadi ca-

lueririle sale.
pitala republicei; in 1848 s'a proolamat L. reLiberi cugetIttori, se ic cei ce cred c in publica independenta.
[M. Bodiu.]
modul lor de a cugeta nu silut jicniti de nici o
Liberius, pontifico roman (352-366), dint, fi
credinta, de nici o prejudecat.
[Pl.]
depus si exilat 355 din partei impratului ConLiber, (botan.) phldm, leptom, tesiitura ce intra stantius in Tracia, fiind-ci n'a voit sa subscrie
In constitutia fasciculelor (v. ac.) conductoare condamnarea Sf. Atanasie; 358 i-s'a restituit
dela plantele vascular. Se compune din tuburi s0aunul avut.
marmite, celule eambiforme i parenchim libeLiber schimb, expresiunea care eery/ a de-

rian, la un lee formand L. moale, cad toste signa, in limbagiul economic, libertatea absoluta

elementele sale au pretii subtiri i continut

abundent, i spre deosebire de L. tare, In compositia caruia mai intra ei fibre (v. ac.) mecanice. La plante uncle functioneaza un cambiu
(v. ac.) se deosebesce, eel putin la inceput, un
L. primar, cel anterior functionarii cambiului,
si un L. secundar, format tot din aceleavi elemente ca 5i cel primar, esit din activitatea teseturei cambiale. Uneori in L. secundar se ob-

de transa.ctiune intre vandator ei cumparator.

Aceast formula se aplic cu deosebire cand e

vorba de libertatea comerciului international. Ea

este traducerea formulei engleze: free trade,

care a fost lozinca ligei dela Manchester in lupta

sa contra legilor-cereale. Astadi teoria liberului

schimb este in general admis. Ea nu este in

realitate si cu tarie combatuta decal pe terenul
acest din urm cas propracticei,
serva o alternanta regulat de L. moale si L. tare ducikorul nu mai este o fiinta impersonal, o
(weichbast 5i hartbast), s. e. la Tein. L. serva generalitate, dar devine o persoana, o specie, ea
la conducerea substantelor sintetisate de planta. sa (Poem ava, 5i ca atare avnd nisce interese
[S.

t. R.]

Libera, la Romanii vechi 1) predicatul dinei

Feronia, ca clina apifirttteare a sclavilor emanadeca a Libertinilor; 2) L. s'a inchipuit
vi ca sotia lui Liber Pater (v. ac.) si s'a identificat and ca Ceres (Demeter la Greci), cand

particulare, cari pot intra in conflict, gasindu-se

lezate, on libertatea schimburilor. Folosul si le-

gitimitatea L. s. reiese, in mod victories, din

chiar atacurile al carer obiect a fost ei este alma.

In adeviir, produciitorul care reclami o protec-

tiune este cel care, gasindu-se in nisce condicu fata ei Proserpina (Persephone la Greci). tiuni mai puf in favorabile decal rivalii sai, are
[Atm.]
trebuint de a fi protejat, spre a put sustine
Liberal, care da. bucuros; %di prejuditii. Li- concurenta lor. De aci, in teorie pur, o serie
beralitate, largimea de sentimente; in inteles de consequent daunatoare 5i pentru consumator
politic: profesarea ideilor liberale.
_Liberal, liberalism, in inteles politic s'au intrebuintat la deosebirea partidelor pentru prima
oara in Spania, uncle se vorbia de gliberalig in
opositie cu gservilig; in alte state europene liberalismul politic se intelege in opositie eu censervatismul. ArnAndou aceste partide nu pot decat
sa vrea progresul terii, insa asupra mijloacelor
se deosebesc adeseori. Principala deosebire, bine

inteleasa, pare a fi, ea liberald i inchipuiese

progresul prin cea mai intins participare a
multimei la afacerile statului, pe chid censervatorii ered ca atunci, dud multimea nu este
destul de pregatita, participarea ei la asemenea
afaceri este daunatoare progresului i trebue in-

ai pentru produceitor, cci drepturile fiectirui din

acesti doi factori se gasesc violate: col dint:1i

fiind silit a plati un pret superior pretului real,
col de al doilea pierdand beneficiul oferit de conditiunile mai avantagioase in eari productiunea sa

s'a operat. (Cf. vi N. E. Idieru, Studii de econ.

pol. vi finanteg, t. I, p. 585-655. Bucur., 1895.)

Libert, sclav liberat. Liberares sclavilor in

Roma se fcea de catrii patron pe cimpul lui
Marte, and erau adunati censorii spre a primi
declarrile de cens ale cetatenilor. Aceast liberare se numia manumissio cenan. Liberarea
unui sclav se mai faces si prin testament. In
timpul imperiului unii L.-i au fost chiernati s
joace in politica Romei un rol foarte insemnat.
Este destul sa citam nutnele color troj L.-i ai
imparatului Claudia; Calist, Pallas ei mai ales

loeuita prin seleetiunea celor mai capabili. (Cf. T.

Afaiorescu, Precedente constitutional si partido
politice. Bucuresci, Socec, 1886.)
Narcis, care s'a distins pe timpul lui Neron prin

Liber arbitriu, (lat) se numesce in etica ca- o multime de infamii criminale.

[Caion.]
suistic/ facultatea morals a unei persoane de a Libertas, la Romanii vechi orig. a avut intose put decide liber in aotele vointei intee parte lead de train placut al vietii en indestulare
Enciclopedia roznanl. Vol.

www.dacoromanica.ro

98

Libertate

Libussa.

fara de gfije; mai tardin L. in intelesul drep- Sub denumirea L. se intelege astadi ai detnlui roman de stat a fost libertatea cetatenilor strabalat.
fa t/ de sclavi. si in fine, eliberarea de sub jug-ul Libetbnya, (Libethen), com. mare in Ung.,
tiraniei. Dina L. se inchipuia ea o femeie frumoasa, cott. Z61yom, 1779 loc. (1891) Slovaci. Insem-

si atributele ei an fost sicca (pumnarul) i ca- nate mine de fier si fabrica, produand anual
ciula ; templul ei a fost pe muntele Aveniin, si ea 30,000 q. mineraiu de fier, 10,000 q. fier brut si
se venera la idele lui Aprile, impreung ca Iupiter 3000 q. fier tumat. Are si mine de cu.pru, niool
Victor. Dupi moartea tiranului Commodus, statua si cobalt. In vechime L. era oras liber regesc.
Libia, in timpurile vechi sub aceasta numire
dinei L. s'a asezat in senat.
[Atm.]
Libertate, (tat) starea de neatirnare in care se intelegea intreaga Africa, mai tirdiu numai o
se afli cineva sau ceva fata de o fella externa. parte nordica a Africei, pe rind central Africei
L. este starea natural a omului i cel ce are la Herodot are numirea Teara Etiopilor.
In posesinnea sa aceast conditiune se dice liber.
Libitina, la Romanii vechi dina plcerii, voSe face deosebire intre urmtoarele forme de laptatii si a dorului, numindu-se 5i Lubentia,
libertate : L. Aria, va si dica starea i condi- Labia, Lubentina. L. e si dina inmormntfirii
tinnea celni care este staptin pe toate miscarile trnpurilor omenesci, dina mortii pi a mortilor.
sale; opus captivitatii. L. civilt, puterea de a T. Tatius regele a ordonat, ca la fiecare oas de
face tot ce nu jignesce L. si interesele altora. moarte srt se pun cite un ban (lucar LibiL. psichologictl, puterea conscienta a omului de tinae) pentru cling in Mats din templul ei,
a lua botarifi prin propria impulsiune a moti- in acest mod se scia numbrul mortilor de preste
velor e't mobilelor sale interne. L. moral pu- an in Roma si in alto comune. L. avea pi o
tinta nnei persoane de a hiera in conformitate dambrava, din care se aducean lemnele de
on ratiunea i dup cele mai bune motive ; cel pentru ingropare. La Romani erau reuninni pentru
ce are L. moral nu face numai ceea ce i-se ingroparea mortilor, 5i membrii se numiau: Lipare folositor, ci ceea ce, dupit legile morale, bitinarii.
[Atm.]
trebne sit &c.a. L. consciintei, dreptul ce-1 are
Libeeedrus Endl., (botan.) gen de Conifere,
oineva de a profesa fara impiedecare opiniunile trib. Cupressinee, caracterisat prin conuri cu.
sale, do ori si ce natura ar fi. L. cuvntului 2 solzi fertili si 2 solzi inferiori, san i alti 2 sufi a presei, dreptul de a-si put manifests si periori, sterili. Are 7 specii, toate arbori on port
exprima liber cugetrile sale prin vorbire
de Thuja, ce triesc aproape numai cite una in
tipar. L. absolutel consista intzu a fi in reso- Chili (L. chilensis Endl.), China (L. macrolepis
lutinnile sale absolut independent si a nu fi supus Routh. et Hook.), Zelanda nourt (L. Bidurilii
niel nnui fel de necesitate ori astringere. Numai Hook.), Nona Caledonie, California, Japonia; prin
Dumnedeu poate civil o astiel de L. Credinta
urmare L. are asticji o arie geografica foarte
omul are L. deplina nand lucreaza, impune omului disjunct&
[S. St. R.]
responsabilitatea pentru faptele sale.
[Pl.]
Libra, mai de mutt pond comercial in Spania
Libertatea inv6tAmntului este un principiu si America spaniola = 460 gr., in Argentrnia Qi
de organisare a invtamiiintului, in virtutea crtruia Uruguay = 46937 gr.

ori cine poate infiinta 5i conduce Qcoale,

vr'un drept de amestec al statului. In America,

Librar, cel ce se ocupa cu comorcial de carti.

Libriria, profesiuuea celui ce se ocupa cu

Anglia, Betia pi in Elvetia exista o perfecti comercial de carti, prem.= si pravalia de calf.
libertate a invatamntului. Uncle s'a constatat Afacerile de L. sfint de mai multe felari. Daca
insa, ca initiativa particulara (confesiuni, comnne, o librarie cumpiira manuscriptul dela autori si-1

judete, corporatiuni, etc.) nu poste asigura un

progres destul de satisfacbtor, sau conduce invbtamntal in directie neaprobata de puterea
de stat, aceasta din urm intervine ou ajutoare,

reduand in schimb o parte din drephuile de

dispunere ale celui ce intretine scoala, stabilind

insusi s. e. materiile de predat sau conditiile de

recrutare ale corpului didactic. Astf el s'a intiimplat, in timpul mai nou, in Anglia, uncle
interventia statului incepe a limita tot mai malt
drepturile initiativei particulare.

Libertini, a) La Iudei: se (lineal]. L. aceia,

cari s'an reintors din captivitatea romana, ande

tiparesce pe spesele sale ca sa-1 dea in form

de carte publicului, L. se numesce editoare.
Librariile de sortiment se ocupa numai on vinderea cartilor primite dela editori in comisiune,
sau comandate anume. Libraria care se ocupa
exclusiv sau aproape exclusiv ca vinderea
cumpararea de carti si opere de arta vechi
rari, se numesce antiquariat. Romnii din Ungana si Transilvania au de cativa ani cateva
brarii rominesci ; in Rominia mai ales strainii
sfint libran.
Libratiune, (lat) balantare, clatinare. L. lunei,
aparitiunea si disparitiunea periodicrt a anor
anumite part marginale ale lunei.
Libret, (ital. libretto = carticic1), mime dat
poemului dramatic pus, sau destinat a fi pus in

i-a dus Pompeiu, cand a ocupat lorusalimul.

Acestia, reintorsi in Ierusalim, si-an ridicat o
sinagog numitrt a L.-lor (Fapt. Ap. 6, 9).
b) .Ubertini, sectd eretictl in sed. XIII, cari music& Se dice mai ou sama despre textul unei
afectand o nmilinta si pietate de tot mare, um blau opere. Libretist = autor de L.-e.
[T. C.]
rbu imbracati, alfil chiar goli, afirmind, ea ei prin

Liburne, bastimente ale Romanilor vechi, on

vela levantind si daub' rinduri de visle_ A.0 fost
Despre Ddeu i sutletul omului avean paren inventate de Iliri.
panteiste, invbtand, ed toate lucrurile din lame
Liburnus, (Portus L), ntunele latiu al ora-

legea spiritului stint eliberati dela legea

au emanat din Neu, in care se vor reintoarce; :Altai Livorno.

ci sufletul omeneso e scinteie din esenta divin,
Libussa, legendara intemeietoare a orapului
ca 5i oum Neu ar fi divisibil. Combateau au- Praga (700), fata mai tiara a lui Krok ; dupti
toritatea si dreptul cleralui de a posede averi. moartea acestuia ajunse regini a Cehilor 51 se

www.dacoromanica.ro

Licata

99

Lichtenberg.

inrith cu teranul Piemysl, devenind strabuna dupri cum Ciuperca din L. e Ascomycet sau
Pfemyslidilor, cari au domnit in Boemia pana Basidiomyceta. Din acest punct de vedere se
deosebeso L. in Ascolicheni, cei mai !lamer*,
la 1306.
Licata, (Alicata), oras cu port in prov. ital. $i in Basidiolicheni. L. stint respandifi preste
Girgenti (in Sicilia), 17,478 loc. Export de pu- tot globul, mai numerosi din ce in ce dela ecuator
spre poli, $i din campii spre virfarile munfilor ;
cioasa.
Licenta, (lat.) permisiune, libertate de a face la poli 5i pe crestetele pleouve ale munfilor ei
ceva. L. poetictl, warts; abatere gramaticala in Mint aproape singurii representanti ai vegetafavorul ritmului sau rimei poesiei.
lelor. Creso pe substraturile cele mai variate :
Licentd, grad universitar, v. Licentiat.
pe stanci, ziduri, scoarta arborilor, pamant, pe
Licengt, imposit. Sub numirea de L. se mai frunzo, pe alti L. sau pe muochi, ohiar pe fier
intelege in Rom. ai impositul ce se platesce de vechiu 5i sticl.. Unii prefera stancile de pe fermul
comerciantii, cari exercit comercial de beuturi mrilor, altii se gases numai pe stanci calcare,
spirtoase. Acest comerciu se exercit pe basa ori pe stnci silicioase, alfii numai pe scoartele
unui brevet de L. (perrnisiune), liberat de mi- arborilor (L. saxicoli cei de pe stanci, corticoli
nisterial finanfelor, si din faptul ca impositul ja pe scoarta de arbori). Resista malt uscaciunei,
nascere ()data cu emiterea brevetului de L., i-s'a au crescere inceata 5i durata aproape nelimitata.
dat acest nume. L. este trecuta printre imposi- Cu timpul desagrega substTatul pe care traieso,
tele direct() $i se platesce deosebit de patenta,
apa pregatesc terenul pentru alte plante mai
dar este asa de strins legat de acest din urea superioare. Unii L. au intrebuintari (v. Cetraricr,
imposit, caci in general cine platesce L., phi- C la donia, Lecanora, Rocella). (Pentru studiul
tesce i patenta. L. s'a infiintat pentru prima aprofundat al L. Cf. Krempelhuber, Gesohichte
oara prin legea din 1 Apr. 1873.
and Litteratur der Lichenologie bis 1870, 2 vol.
Licentiat se numesce absolventul unei facul- Manchen, 1867-72; pentru literatura mai retati oarecare, dup ce printr'un examen anume a cent* M. Fiinfstiick, Flechten in natiirlichen
dobandit dreptul (licenfa) de a profesa in public Pflanzenfam. von Engler u. Prantl, Lief. 180,
o sciinta ca specialitate a sa. Acest examen e o I Teil, 1 A.bt.)
[S. $t. R.]
conditie de admitere in corpul didactic secundar
Lichenina, (08 H10 05)n., principiul extras din
si superior, in cele mai multe state enropene. planta Lichenului 4is islandes. Se presinta ca o
In Romania s'a adaugat, prin legea actuala a massa gumoas tara gust $i miros. Se coloreaza
invetamntalui, examenul de capacitate pentru ou iod in bran sau galben. In apa rece devine
cursul secundar; $i s'a adoptat, ca in alte state, gelatinoasa', iar in calda, se disoalva. Cu acid
examenul de habilitare pentru eel superior.
sulfuric trece in glucosa. E optico activa. E un
Liceu, name, imprumutat din Francia, pentru hidrat de carbon analog amidonului. [S.M.]
gimnasiul (v. ac.) superior (organisat cu 7 clase).
Licheruri, benturi dulci alcoholice, amestecate
Lichen, (med.) morb de piele, caracterisat prin cu diferite sucuri de poame (perseci, pere,

aparifia unor papule albe san rosietice, la virf

acoperite cu solzi albi ; aceste papule, grupate
In cercan, dispar prin exfoliatinne fji nu provoaca mancarime. Se deosebesce: L. scrofuloscrum 0 L. ruber (acunimatus i platina); primul

sine, cireoe, fragi, smear* portocale, etc.) ori

cu extracte de plante aromatice (cafeaua, cacao,

vanilie, etc.). L.-le cu foarte malt zahar, groase
ea oleul, se numesc creme (crmes). Vinuri L.,
sfint cele foarte tari si mult-putin dulci : de Tokaj,
se trateaza cu untura de posee, al doilea cu Malaga, Xeres, Madeira, Porto alicante, etc.
solutie de arsenic.
Lichide se names corpurile, cari au volum
Licheni, (botan.) lichenes (germ. Flechten), determinat, dar nu au forma proprie, ei iau forma

clan de Criptogame celulare (Enthallophyte), vasului in care se afla. De corpurile solide se

alaturata de Ciuperci, dupa altii incorporata lor, deosebesc, caci aceste au forma lor proprie, iar

sau de altii considerata ca independenta i facOnd de corpurile gazoase, caci aceste nu an nici form
trecerea dela Alge la Ciuperci. In realitate in proprie nici volum determinat. Corpurile lichide
composifia unui L. infra douii soiuri de elemente : se mai numesc i fluide sau picurticioase. In

unele verdi sau albastre, dise gonidii (v. ac.),

dovedite ca sant Ilge; altele incolore ce apartin
Ciupercilor. Asadar L. nu afint deciit Ciuperoi
(dintre Basidiomycete, dar mai ales dintre Ascoinycete) ce trajese in asociatie, in simbiosa, sau
consortia cu Alge (din cele verdi sau din cele
albastre); mai rar Ciuperca se comporta ea parasit
fata de Alga cu care s'a asociat. L. au un aparat vegetativ sau thal foarte divers conformat: gelatinos
si homeorner, sau negelatinos i heteromer (v. ac.),

vase si reservoare mioi suprafata apei, dad e

libera, in stare de echilibru formeaza un plan
orizontal, in lacuri mari oi in mari suprafata
este curb.

Lichidatiune, (lat.) operatiunea prin care se

limpedeSce, se discurca un patrimoniu, o avere,

pentrn a se sof la ce valoare se ridica 5i din

ce se compune. Cal insarcinat cu aceasta ope-

ratiune, se numesce Lichidator. Societatile data

disolvate, trebuesc lichidate. Lichidatorii nu Pot
in care cas e sau difus crescOnd sub scoarta intreprinde nici o operatiune norm de comerciu

arborilor, ori e ea o coaje pe stanci (thal erastaceu), sau e foliaceu, ori fruticulos (v. ac.).
Dupa natura thalului se ai disting L. cu thal
crustaceu, L. foliacei, L. fruticulosi si L. gelatinosi (s. e. Collema, Leptogium, $. a.). L. se
inmultesc prin soredii, un soiu de propagule

ei pot sta In judecati sau sa fie actionati in

interesul lichidarii, fiind supuoi regulelor mandatului. L., desfacerea socustafii, nu libereaza pe
asociati si nu impiedeca declaratiunea in stare
de faliment.

Lichtenberg, fost principat german, dat de Prusia

formate din gonidii t3i din filamente de Ciuperci, 1816 ducelui de Coburg, cedat de acesta 1834

prin conidii (v. ac.), prin spori, etc. Sporii sfint Prusiei pentru o renta anuala de 80,000 talen.
Lichtenberg, v. Dealul Iederii.
produoi in ascele apotecelor (v. ac.) sau in baside,
7*

www.dacoromanica.ro

100

Lichtenberg

Liebig.

Lichtenberg, Georg C7tristoph, fisiciao germ., tali tropicala, Malaesia, Guiana amid, Australia
n. 1 Iulie 1742, t 24 Febr. 1799. L. a fost pro- boreala; asa e L. Celebica Miq. din insulele Cefesor la univ. din Gttingen, i a facut mai lebes; L. elegans Blume din Sumatra; L. Bummulte descoperiri pe terenul electricitatii. Asa phii Blume din Molucce, p. a.
S. $t. R.]
intro altele au remas vestite figurile L. Aceste
Licurg, v. Lykurg.
figuri sfint : experienta prin care se demonstreadt
Licuriciu, com. rur. in Romania, j. Goij, cu
diferenta de propagatiune a celor dou electri- 1222 loc. (Diet. geogr. 1892).
Licuriciul, (Lampyris noctiluca L.), un insect
citti pe materiile resinoase. Pentru acest scop
vine luat un disc de resina, pe a crai supra- din fam. Lampyri dolor, are antene de forma firelor,
fati se traseazit ca o sfera electrisati ca electri- corpul intins, moale. La partea dinderot jos a
citatea negativa un desemn, iar cu o alta sferfi abdomeuului organe de iluminat (fosforescenta).
incarcata cu electricitatea positiv', un alt desemn. Coloarea brand', aripile negre. Lungimea barba-

Proiectand apoi pe acest disc cu un instrument tusulai 10 mm., a femeiusii 12-16 mm. Sboara
de suflat o amesteciitura de prafuri de mini= rar, sta." de obicein prin iarba. Se afla in Rosi de pucioas, aceste dou prafuri trecnd prin mania, Transilvania, Ungaria, Italia si alte teri

tubul instrumentului, se electriseaza unul positiv ale Europei. Alta specie mai este: Lampyris
i celalalt negativ. Pucioasa care o electrisata splendidula.
negativ se aseazii pe curbele positive ale de- Lidia, (Lydia) provincie antica' la termurii
semnalui, iar minium pe cele electrisate negativ. vestici ai Asiei mici, la sud de Mysia, cu bogate
Ceea ce e remarcabil este, ca liniile galbene ale mine de aur. Capitala Sardes. Lidienii au inpucioasei presinta ramificatiuni multiple {4i di- ventat boiangeria, metalurgia, etc. In antichitate
vergente, iar cele rosii facute cu minium pre- regat puternic sub domnia Sandonicjilor i Mersint conture unite.
mnagilor. Ultimal rege invins i supus (546
Licla, (Lykia), in oval vechin provincie in Asia a. Chr.) Persiei.
mica la termurii sudici, bogat in munti de origine
Lido, (ital., plural lidi), termari; deosebi fvulcanica (Kragos, Masikites, acum Actar-Dagh, siile de piimnt cari despart lagunele de catr
Solima, Olimp, etc.). Avea insemnat comerciu de mare. In acest inteles L. a devenit termin

export (cedru, pin, pialan, vin, grail, etc.). Sub technic geografic. Pe L. din preajma Venetiei
impratii romani provincie romana. Locuitorii se afla stabiliment balnear.
din familia indo-germana. Remsitele sculptural

Lieber, Francisc, publicist $i savant american,

architectonic martulisese despre o inalta n. 18 Martie 1800 in Berlin, t 2 Oct. 1872 in

New-York. A luat parte la asediul cettii Namur

Licinius Stolo, tribun al poporului la Roma

dela 376-367 a. Chr. Impreuna ca coleg-ul sae
Lucius Sextus presenta legi cari oglindeau nevoile si dorintele poporului roman. Ei cereau

(20 Junio 1815) si in lupta dela Waterloo

(5--6 Iulie 1815). Ca universitar in Berlin a

cari cinci sit' fie plebei. In anul 367 legile acestor doi mari barbati se realisarit i pusera cap&
luptelor dintre plebei si patricieni. Aceste legi
poarta nnmele de liciniene IA au un caracter pur
social. In 367 Sextus f primal consul plebeu.

Liebfrauenmilch, renumit yin de Rin, extras

din struguri risling, tramiu si silvan de pe teritor ca. 31/, ha. din jurul bisericei Sf. Maria
(Kirche unserer lieben Frau) din Worms. L.
veritabil nu se exporteaza; cele din comercia
siint vinuri comune de Rin, ca eticheta L.
Liebig, Iustus, celebra chimist german, n.

fost arestat pentru agitatinni demagogice, iar in

Halle si Iena statea sub supraveghiare

ca sa se restabileasc cele douii consulate si unul neasca. Trecut in America (1827), public Encisft fie ocupat de catr un plebeu. Mai cereau si clopedia Americana, 1835 prof. de istorie si
alte reforme favorabile plebei, intro cari i legea sciintele de stat din Columbia, iar dela 1858
prin care cartile Sybiline sit nu mai fie pazite In New-York. Ser.: Political ethics.= (2 vol.),
de doi patricieni, ci de dece magistrati, dintre Civil liberty and selfgouvernments etc.

[Caion.]

Licit, ce este permis de lege.

Licitatiune, operatiunea van4arii prin inter- 12 Main 1803 in Darmstadt, t 1873 in Miinchen;
medial justitiei. L. sau mezatul imobilelor se stadia mai ntin farmacia, apoi chimia in Bonn
face la tribunal, uncle agentul urmaritor (port- si Erlangen, si in fine la Paris in laboratorul
cetesce publicatiunile, conditiunile vandarii, lui Gay-Lussac. La intoarcere f numit prof. la
aarcinele ce poate av imobilul, etc. L. se face univ. din Giessen 1826. Infiint primal laborator
prin troj strigari. Lucrul se adjudecit asupra de chimie, la care se pregatira o intreaga pleiada
aceluia, care, la ultima strigare, da cel mai de chimisti germani si strini, ca Frankland,
mare pret.
Fresenius, Gerhardt, Hoffmann, Kopp, Strecker,
Licostomos, supranumele grec al orasului
Wiirtz, etc. In 1860 f chiemat ca
Chilia (sed. XII), proba de vechimea legaturilor profesor in Miinchen, unde f si numit precomerciale dintre Greci si terile dela Millar. sedinte al academiei de sciinte si director al
Lictar, magiun (v. ac.).
museului sciintific. El dote o mare desvoltare
Lictori, functionari cari insotiau pe magistratii chimiei, ridicandu-o la rangul de sciinta, iar nu
de frunte ai Romei i in special pe consuli, numai la acela al unei arte de experimentare.
purtand fascele, adecit I nsetnnele consulare. L. Numeroasele sale lucriiri denota un vast spirit de
faceau si slajba de alai.
[Caion.]
investigatiuni, a caror inriurire s'a simtit cu
Licuala Thunb., (botan.) gen de Palmieri, trib. deosebire in domenial chimiei, fisiologiei si agri-

Coryphee, ou vr'o 30 specii, arbusti cu frunze culturei. Philtre principalele soiled numeram:
flabelate, cu flori nneori foarte mari comparativ Analisa elementara organica ; Chimia in agrica cele ce stint de obiceiu la Palinieri, ca fruct culturti si fisiologie; Chimia orgamca in fisiologie
o bads" drupacee. Speciile sale traiesc in Asia orien- si patologie; Chimia farmaceutica; Analele de

www.dacoromanica.ro

Liebknecht

Liga schmalkadica.

chimie si farmacie, 1832; Sclisori chimice, 1878.

Lucrtirile importante stint: Considerafiani asupra
teoriei radicalelor; Despre cianuri 5i aplicafia lor
in galvanoplastie ; Argintarea prin ajutorul aidebidei etilice. Importanfa ingrasamintelor pentru
agricultura ; Preparafia extractului de carne;
Fabricarea fericianurului de potasiu; Intrebuinfarea acidului pirogalic in fotografie. Descoperi
acidul hipurie, kreatinina i f cel dintaiu care
preparit in mod artificial base organice, etc. etc.
Liebknecht, Wilhelm, socialist germ., n. 1826

101

catlitfi 1870-71. La L. a fost IA-ant generalul

Colloredo (13 Main. 1634) si generalul Laudon
(15 Aug. 1760). 3) Princesa de L., sot-is morganatica a regelui prus. Fridmic Wilhelm III, con-

tes. Harrach, t 5 Iunie 1873 In Homburg.

Lien, v. Splina.
Lienteria, o forma de diare. In care evacua-

fiunile intestinale confin alimente nedigerate.

[V. I.]

Liescl, com, rur. in Rom., j. Tecuciu, fermata

din 2 cat.: L. si Serbnesci, cu 3763 loc. (Diet.
in Giessen, inchis si apoi exilat pentru partici- geogr. 1897), cari se ocupa cu agricultura; are

parea la revolte; 1862 reintors in Germania, 3 biserici si 3 scoale. Com. e strabltuta de soediteazil : sDemokr. Wochenblatts si sVorwrtsc, seaua nafionald Tecuciu-Galafi si de calea ferat.
orgatml uvrierilor germani, al cdror conducator
Liana, (frc. pron. lid) sau mil franc. 2284.2 toise
a fost L. lnchis de repefite ori pentru delicte franceze = 4451.9 m. sau 1/25 aequatorgrad.
politice. Dela 1874 membru al Reichstag-ului.
numire data strainilor ntivalitori

in ferile romane = cumplit, selbatec, uneori si

t 1900.

Liebreich, Mathias Eugen Oskar, medic germ., venetic. Ocurg des in poesiile poporale din Ro-

n. 1839 in Knigsberg; dela 1872 prof. de far- mania si la Alexandri.

macologie si director al institutului farmacologic

Liga, italienesce alianfa (v. ac.), legaturti. Cele

geaza revista sTberapeutische Monatsheftes.

Liechtenstein, ducat intro Vorarlberg $i cantoanele Graubiinden si St. Gallen, 159 km2., loc.
ca. 9500. Capitala Vaduz ; riu principal e Rinul;
clima moderata, ocupafia poporafiunii agricul-

dovic XI 1465; L. spit' ntlt facuta contra lui Ludovic Xli, regele Franciei si a lui Maximilian I,
impgratul Germaniei de catra. Ferdinand Cato-

din Berlin. L. a publicat o multime de studii mai insemnate in istorie Mint : L. binelui public
din domeniul specialitafii sale; dela 1887 redi- facuta de nobilii francezi contra regelui Lu-

tura, viticultura si economia de vita. Panii la

1886 aparfinea la federafia germana, avnd s
deie 55 soldafi. Dela 1886 nu apartine nici
Germaniei nici Austriei. Parlamentul e compus

licul regele Spaniei, de papa Iuliu il (de aceea

sfanti.), de Venetia si Anglia; L. catolictl sau
sflintti facutti de prinfii catolici (1538) spre a
se apdra contra alianfei dela Schmalkalden ; L.
sfcInttt fcuta de catolicii din Francia contra
Hughenofilor 1585; L. catolied facuta 1609 de

din 15 membri sub presidenta ducelui, se in- prinfii catolici contra protestanfilor.
trunesce odata pe an in Vaduz. Autoritatea supr.

Liga pentru unit atea cultural tt a Romdnilor,

administrativa e cancelaria de curte a ducelui societate infiinfata 1891 in Bucuresci ; are secin Viena. In chestiuni judiciare feral apelativ fiuni in toate orasele Romaniei. Pang la 1899
e tribu nalul din Innsbruck ; afacerile de post a editat o revista poi. lit, sub titlul: sLiga

le administreaz. Austria. Armata nu are. Popo- Romand.g

rafia nu platesce contribufie. 23 Febr. 1899 si-a
Liga patriotilor, societ. francezg, infiinfata de
serbat iubileal de 200 ani dela existenfa sa ca I:MI.01116de dupa resboiul din 1870-71, pentru

ducat L. Familia L. isi deriva originea dela a propaga intre Francezi idea de revans si a
Haug, iar arborele gen ealogic se intinde, fara
intrerupere, pang' la Henric 1, proprietarul cetalii Nicolsburg (t ca. 1260).
Multi membri din familia L. au servit ca generali in armata Austriei, luptand in numeroa-

sale ei resboaie &TA' vremuri; futre acestia

Iosif Irencislav(n. 19 Aug. 1696, t 10 Febr. 1772),

a luptat alaturea cu Eugen de Savoya contra

Turcilor in Ungaria ; loan Iosif (n. 26 lun. 1760,
t 24 Apr. 1836), in luptele contra lui Napoleon
s'a distins deosebi la Austerlitz, Wagram, Regensburg, Aspern, etc. El a subscris pacea dela Pojon
(26 Dec. 1805); Praneisc Ioachim (n. 25 Febr.
1802, t 1 Apr. 1887), a luat parte sub Windischgrtz in resboiul pentru sufocarea revolufmmi
maghiare, etc. Dintre membrii in viafa.: L.
Aloisiu- (n. 18 Nov. 1846), dupa Lueger e cel

mai intrepid conductitor al partidului crestin-

recuceririi provincillor Alsafia-Lorena. 1888 a

luat numirea Union patriotique de Francee. 1889

desfiinfat.

Liga schmalkaldici, s'a stipulat In Dec. 1530

inteo adunare finut in orasul Schmalkalden,
definitiv s'a incheiat insa numai in 1531 in alta
adunare tot in acest oras. Membrii L. s. au fost
principii, confii si orasele de confesiunea protestanta, sub conducerea principelui loan Frideric I, fiul princ. de Saxonia, s a landgrafului
Filip de Hessa; scopul L. a lost apararea protestantismului contra imparatului Carol V. L.
s'a incheiat la inceput pe un termin de aese ani,

dar mai tartliu s'a reinoit pe alti 10 ani. In-

cordarea intre partidul catolic si cal protestant

a devenit din ce in ce alai ameninfatoare, iar refusand unii principii protestanfi a trimite representanfi la conciliul din Trident, a erupt resboiu
formal (1546) intre L. s. si impratul Carol V.
Protestanfii erau la inceputul resboiului in posifiune norocoas fafti de armata impargteasca,
dar auimositafile intro cei doi capi, i-a impiedecat a ataca pe dusman pi au lasat s treaca

social (antisemit) din Austria ; e bun orator si

polemist de fort& L. Rudolf, dela 2 Iulie 1896
e suprem maresal de curte al impratului Francisc Iosif I.
Lige, numirea franc, a orasuluiLratich (v. ac.).
Liegnitz, 1) L., district prus. intro Boemia si cea mai bung' ocasiune. In acel restimp impgratul
Saxonia, 13,608 km'. cu 1.067,243 loc. (1895). si-a adus armata din Italia si Olanda, a batut la
2) L., capitals districtului L., cu 51,518 loc. Miihlberg (1547) pe Ioan Frideric, lutindu-1 priNumeroase fabrice si institufiuni culturale; mo- sonier, silind apoi pe landgraful Filip a capitula

numentul lui Fruleric cel liare si al ostasilor si a se preda. Prin aceasta s'a desfiinfat si L. s,

www.dacoromanica.ro

102

Ligamente

Ligamente, tesut alb ei fibros, care nnesce

oasele sau viscerele; au forma de bande (faeii)
eau c,apsule (la articulatii). Au rol important in
chirurgia luxatiilor (scrintiturilor).
Ligarldis Paisie (Pantelimon), inviitat dascal
grecesc, originar din Rios si studiat prin Italia,
care da lectii, dimpreuna cu un alt eonational
Ignatie Petrit, la scoala greseasca din Tirgoviste.
A ajutat dimpreunft cu acest ieromonach Petrit,
lui Dionisie (Data) Panonianul la traducerea *de

Lika-Krbava.

numit episcop de S. Agata dei Goti in regata!

neapolitan, 1775 s'a retras in manastirea Redemptorictilor fundata de dinsul. t 1787; 1839
a fost canonisat ca Mint. Ser.: Teologia amnia,
aparut mai antaiu la 1748, *Homo apostolicuse,etc.

[Dr. Is. /Harm]

Ligura, instrument MC loarte vechiu, res-

pandit deja de prin secl. X in toate terile Ea-

ropei sub diferite nume (Harmonie, Symphonie,

Vielle in Francia, Sambuca, Ghironda, Lira rustica,

pro limbs elineasca pre limba proasta romaneaseac tedesca san pagana, Viola da orbo, Stampella

a Pravilei coi mari sau Indreptarea legii a lui in Italia, Drehleyer, Bauernleyer, Betlerleyor

Mateiu Basarab (1652). Dupa detrona rea Lupului- in Germania, Hurdygurdy in Anglia, q. a.). In

Voda a trecut in Moldova si in 1655 e mare general e formate', dinteo lada de resonanta, lata
ea a chitarei sau boinbata ca a cobzei, pe care
dascal la 13coala din Iasi.
Ligatura, (musica), semn de notatiune, o linie
ourba, de o intrebuintare dubl: 1) cuprincgind
mai multe note, ne spune c atacul acelor note
sa se fact/ linistit, paznd cu rigoare valoarea
lor indicat, i neparasind pe una deck drept
In momentul atacului celei urrnatoare. 2) Pusa

slant intinse mai multe coarde ce pot fi puse in

vibratiune prin frecarea cu o roata-arcus miscata de o manivela. Unele coarde vibreaza fiber,
(land o specie de pedala, ca sonul cimpoiului, iar
altele prin ajutorul unei specii de claviaturi, care

be variaza lungimea, pot da diferite sunete.

deasupra a done note de pe acelasi grad, su- A trecut prin diferite perioade de favoare si deprima' atacul notei a doua, care nu mai e dect cadent/I
[T. C.]
ca o prelungire a celei dintaiu. L. in contraLiguria, regiune nordica a Italiei antice, cupunctul modern e sinonim Cu sincop. In vechia prinsa intre Gallia si Etruria, continend toate
misled proportionala, L. (lat.: lig a t ur) se nu- provinciile situate la nordul golf ului de Genua.
miau grupari de sunete representate prin figuri Orase principale: Genua, Augusta Taurinorum,
de note complexe. In factura instrumentals se Veturium, Lucas Bormani, Monoecus, Dertona
da in special numele de L. la o specie de dublu
altele.
[Caion.]
Liguria, republica, numele republicei genoinel, 011 kluruburi, care mentine ancia clarnetei

veze, conform pactului incheiat cu Napoleon la

1797, sub guvern democratic. 1805 anexata la
Francia.
Ligustrum L., (botan.) gen din familia Oleaceelor, tribul Oleineae, cuprinde tufe sau mici
arbori glabrii i are vr'o 25 de specii, respanxella, t 1814), intrat in armata austriaca, s'a dite prin Europa, Asia si Australia. In p`artile
distins in numeroase lupte sub Laudon. A fost noastre cresce prin tufisuri, cranguri si pe marde multe ori trimis in misiuni diplomatice la ginea padurilor L. vulgare L., numit de poporul
Petersburg. Era om destept, bun scriitor si mare nostril Malinita, Malin negru, Lemn
curtesan. Intre scrierile lui se afl i despre res- canesc, Le mnul canelui. Aceasta specie
boaiele lui Rabutin (v. ac.) in Ungaila. Eugen se cultiva ca plant decorativ mai cu sama
Lamoral, duce de L., de Amblise i Epinoy, pentru gardari vii.
[Z. C. P.]
grand spaniol, n. 1804. Dupa desfacerea Belgiei
Li-Hung-Ciang, om de stat chinez, n. 1823 in
de catra Olanda, erau sa-1 candideze la tron, dar satul Hveilung din provincia Anhuei. Primul
a refusat. 1842-48 ministru plenipotentiar la fapt prin care a atras asupra-si atentiunea curtii,
Paris, 1852 president al senatului. t 20 Maiu 1880. a fost sufocarea rescoalei Taiping din provincia
Lignina, Lignosa, (bot.) v. Lemn.
Nganhui in 1853. Secretar al gavernatorului suLignit, carbune fosil, la care se mai vede prem Ceng-Kuo Fan, judecator suprem in prostructura lemnului; se gsesce i in trunchiuri vincia Ce-Kiang, apoi guvernator al provinciei
intregi. Cf. art. Carbune.
Kiangsu. Sufocand i aici revolutia, impratul
Ligroina, un product lichid volatil, obtinut intre pe langa alte distinctiuni ii da rangul de nobil
temperatura 1200-1300, dela destilatia petro- ereditar. Col mai mare diplomat al Chinei, se
leului. E intrebuintat in technica din causa ridic pink' la rangul de vicerege, e incredintat
marei sale volatilitati ca gaz serian la lurninat, cu cele mai dificile misiuni diplomatice ; el a

si a saxofonului.
[T. C.]
Ligatura, (med.) oprirea unei emoragii prin
legarea vasului sanguinifer, fie in partea lesionata a vasului fie in continuitatea lui.
Ligne, (pron Lini), famihe veche belgiana, din
care: Carol losif, duce de L., (n. 1735 in Bru-

apoi ca media disolvant pentru diferite sub- condus tratativele Wit dela Simonoseki (res-

stante organice.
[S. M.]
Ligula, (botan.) formatiune apendiculara, de
obiceiu ca o mica lama, ce se observa la frunzele
Gramineelor intro limb si teaca; la frunzele de

boiul japan-chinez). In contlictul chinez-european

pentru rnasacrarea crestinilor i asasinarea con-

sulului german baron Ketteler (1900), L. a fost

singurul vice-rege, care nu s'a asociat boxeri/or
Isates i Selaginella; la petalele de Silene, si nu a mobilisat contra trupelor europene,
Narcissus, s. a., unde formeaza coronula (para- crand pentru aplanarea conflictului pe cale
corola).
pacinic.
Ligularia Osas., (botan.) sectiune din gentil
Lika-Krbava, comitat in Croatia-Slavonia, marSenecio L. (v. ac.).
ginas ca Bosnia,DalmatiasiA.driatica; 6211.48 km2.,
Liguorio, Alfonso Maria de L., sfant, n. 1693 190,978 loc. (1891) Croati, Srbi, Germani (100)
din o nobila familie neapolitana, fost advocat,
Maghiari (15). Tinuturi muntoase si in mare
In 1726 a fost sfintit intru preot. L. a fundat parte neroditoare, cu ces mai pregnanta caraccongregatiunea Redemptoristilor (v. ao.), 1762 teristica a Karstului. Riurile se pierd printre

www.dacoromanica.ro

Lila

Limb&

103

munti frii a II-se canoasce locul nude se vars ernguzile dela marginea piiduriler, se cultiv
In mare, astfel Lika, Otte:a, Ob6enita, Ridite si pentru flortle sale frumoase caramidu, ptate
Krbava; are 13 lacari en frumoase cascade. Ma- Cu violet, galben 5i purpuriu, si e numitit popular
joritatea locuitorilor se ocup cu agricultura. Col

Crin, Lilie, Aiu de pdure. Bulbii de L.

garis L. (v. ac.).

eahnarat

arbustului Alnus viridis DC. (v. ac.).

Wane, (botan.) familie de Monocotiledonate,
destul de natural, cuprindnd plante mai des
ierboase, ori perene sau arbusti, mai rar arbori;
tulpina aerianft erect sau ctrtoare, frunzoas
ori farit frunze ; tulpina subteran e un rhizom

departam. Nord, cetate importanti, 160,966 loc.

(1891); cetatea are 7 forturi, citadela e un cap

mai analfabet comitat din tenle eoroanei un- candidum L. s'au folosit altdat contra hyi 94632/o analfalbete. dropsiei; adi se fierb in spa sau lapte si se fac
gare : 78-32/o analfabe
catapla.sme emoliente cu ei, caci contin muciCapitala Gospi6.
Lila, o coloare compusit din vnt i rosu.
lagiu. Florile sale au miros plcut, ptrundetor,
Liliac, (zool.) cf. art. Chiroptera.
dar ffitemtor dae se in in odai unde locuim.
Lilian, numele popular al plantei Syringa vul- Din ele se Bootee altdati o ap folosit ca un
Liliac de mute, (botan.) nurnele popular al

sau o ceap (bulb.); florile erznafrodite, homochla-

[S. $t. R.]

Lille, (olaud. Byssel), oras francez, capitula

de opera; universitate, academia de musicii,

museu de arte si de sciintele naturale ; insemnat industrie textil, comerciu, grdinrit de

legume pi flori.
Lilyblion, Lilibaeum, In evul vechiu promontor

mydee, mai rar heteroehlamydee; frunzele pe- fortificat in Sicilia, cu rol insemnat in multe
riantului rnai des 6, libere sau unite; stamine 6 resboaie. Carthaginezii tinean garnisoan de
In 2 verticile de erite 3; ovar ca 3 logi (si 20,000. Fortul a sustinut (250) cu su cces asediul
cu 2, 4, 5) super sau infer, Cu placentatie axil; Romanilor si numai dup. incheierea pacii a
fruct divers, bacti, capsuld, etc. Cuprinde preste trecut in posesia lor. Sub Romani era residenta
2000 specii respndite si in regiunile tropicale, unuia dintre quaestorii Siciliei. Marsala de acum
si In cele temperate, reci si alpine ale gIobului. e zidit intro murii sudici ai vechiului oras.
Se divide in mai multe subfamilii, acestea cu Lim, afluent pe dreapta al riului Drina, isvomai multe triburi ; mentionam urmfttoarele sub- resce din muntii Zljeb la granita muntenegzini,

Melanthoidee cu genuri mai insem- ay-dud curs nord-vestic pe intindere de ca. 200km.
nate Veratrum, Colchicum (v. ac.), Bulboco- ou basin de 5625 km2. Valea Limului, partea
dium (v. ac.); Asphodeloidee, gen. Asphodelus la vest a Novibazarului, conform contractului
(v. ac.), Anthericum, Hemerocallis (v. ac.), Aloe dela Berlin, e ocupat de trape austro-migare
turcesci ; statiuni principale: Plevlje, Priboj
(v. ac.); Allioidee, gen. Agapanthus (v. ac.),
Gagea (v. ae.), Anima (v. ac.); Lilioidee, gen.
Prjepolje.
Liliura (v.
Fritillaria (v. ac.), BrythroLima, 1) L., capitula departamentului ca acelas
mum (v. ac.), Tulipa, Scilla, Ornithogalum, nume si a republicei Peru in America sudic,
familii :

Hyacinthus. (v. ac.), Muscari ; Dracenoidee, gen. : intemeiata de Francisc Pizarro (1535); 103,556 loc.

Dasylirion (v. ac.), Cordyline (v. ac.), Dracaena

(v. ae.), Yucca; Asparagoidee, gen. Asparagus
(v. se.), .Ruscus, Majanthemum, Polygonatum,
Convallaria (v. ac.), Paris; Smilacoidee, gen.
Smilax.

(1890), numeroase institutiuni culturale, intro

cari universitatea, intemeiat de Carol V (1551),

67 biserici i capele (oca mai insemnati catedrala cu o 'Veronica( de Murillo), 33 parcuri

[S. St. R.]

promendi, statua equestr, de bronz, a LiborLilie sau Crin, numele vulgar al plantei Li- tadorului 5i statu.a de marmord a lui Columb.

lium Maziagon L. (v. ac.).

1746 cutremar de pmnt, in care au perit
Lillifiere, (botan.) serie de Monocotiledonate, 5000 oameni. 2) L., ora In statul Ohio, cu
caracterisat prin flori homoiochlamydee pe tipul 3 15,981 loc. (1890); fabricii de vagoane, hrtie,
(2 verticilo de 3 tepale, 2 verticilo de 3 stamine,- dinamit, masini i rafineric de petroleu.
3 carpele), dar i pe tipul 4; seine)* are alLiman, v. Port.
bumen arms sau cornos. Ad intr familiile : Limax, melc (v. ac.).
Juncacee, Liliacee, Amaryllidacee, .Dioscoriacee,
Limb, (teol. dogm.) locul in cara se detin dup
Iridacee, a. a.
moarte sufletele acelor oameni, cari, fr, vina
Liliput, teara piticilor, liliputani= piticii. Cu- lor personal mint lipsiti de fericirea suprananoscuti din romanul ,Calgtoriile lui Gulliver( al turala, de a ved pe Ddeu fat la fat,ft in ceriu.
lui lonathan Swift (1726).
Asa au fost patriarchii si toti dreptii inainte de
Lilith, (ovr.) dup traditia rabin. femeia prima' venirea lui Christos; la aceste suflete s'a coborit
a lui Adam, creatil deodat en dinsul. Traia apoi sufletul lui Christos, pe cAnd Ii zcea txupul in morea strigoaie seductoare.
mnt. (Evr. 11, 39 ; 8, 9). Acest L. (limbus patrum)

Lilium Tourn., (botan.) gen din familia Li- a incetat eu inltarea lui Christos la ceriu. El
se numesce in SI. Scr. si: Sinul lui Avramc.
fiorile an un periant campanulat; stamine cu In L. (limbus puerorum) ajung suiletele prunantere lineare, dorsifixe; are vr'o 60 specii de cilor, cari mor uebotezati inainte de a fi ajuns
prin regiunile temperate nordice. Prin Europa la anii prieeperii, fiind ei intinati numai eu pliacee, trib. Tulipee, cuprinde plante ierboase,

[im.]
cresce L. candidum L., L. Martagon L., L. catul original.
bulbiferum L., L, chalcedonicum L. (= L. al- Limb, (botan.) lamina, partea lat a frunzei, sebanicum Griseb.), eta. Cele dintilin cloud specii palului, petalului si a tuturor felurilor de frunze.

Limba, exprimarea gndirilor prin mete arcreso si pe la noi, prima cultivat prin grdini
pentru fiorile sale albe, simbolul curateniei tru- ticulate; in inteles special sistem de combine-

si al candoarei, numit de popor Crin tiuni fonetice de care se servesce un popor

alb, Lilie alb; adoua 9resee spontaneu prin pentru acest scop. Dupl structura lor gramatipesci

www.dacoromanica.ro

104

Limba

Limburg.

calk', limbile se impart in trei clase principale: Wag la partea posterioara si al carei virf e la ces
limbi monosilabice sau isolante, la cari combi- anterioara; ea are o suprafata superioara, una
natiunile fonetice elementare (radacinite) retain inferioara si dou margini. Massa musculara a
neschimbate i raporturile gramaticale se exprima L., compusa din muschiul ling-ual, e acoperita la
prin asezarea i gruparea radacinilor in propo- suprafata do mucoasa, al 0,1.6 epiteliu e pavisitie; limbi aglutinante, cari posed douii categorii mentos stratcfiat; mucoasa e caracterisata prin
de radacini, radacini cari exprima ideile i r- continutu/ papilelor, cari sunt de 4 feluri calicidacini cari arata raportutile gramaticate si se forme, fongiforme, filiforme si hernisferice. Paalipesc (se aglutineazat) la cele dintaiu; i limbi pilele caliciforme contin corpusculele gustative,
cu flexiune, la cari combinatiunile fonetice (cu- In cari se terminit ramificatiunile nervilor glosovintele) Mint variabile i exprima i idei i ra- faringian si lingual; cu aceste corpuscule se face
porturi la un loe, cu ajutorul unei schimbari a perceptiunea gustului prin nervul gloso-faringian,
sunetelor mediane (engl. man, om, men, oameni) pe ciind uervul lingual e pentru perceptiuuea
sau finale (rom. umblu, umbli, umbld, etc.). tactila. Sub chorionul mucoasei sfint situate nuClasa dintaiu cuprinde limba chinezit si unele meroase glande salivare mici i foliculi inchisi.
idiom din Indo-China, a doua lim bile uralo- De limba se insereaza mai multi muschi: stiloaltaice, precum i limbile autochtone din Africa glos, hyo-glos si genio-glos, etc. Arteria limbei
t3i America, a treia familiile limbilor indo-europene este : linguala, care provine deba carotida externa;

semitice. Limbile se afla inter) evolutitme con- vina are acelasi name ; vasele limfatice stint
tinua i, diferentiindu-se in limp i spatiu, dau foarte numeroase. L. este organ al gustului, ea are
nascere la vatietati de limb', numite lirabi-fice un rol in fonatiune si inasticatiune.
[V. I.]
In raport cu idiomul din care au iesit (limba- Limba boului, numele popular al plantei Anmuma) si limbi-surori in raporturile lor reciproce, chusa officinalis L. (v. ac.).
toate la un lea fermata' o familie de limbi. De Limba broascei, numele romiinesc al plautei
aid se explica marele numi5r al limbilor, care, Alisma Plantago L. (v. ac.).
chiar dac ne restringem la limbile vii i facem
Limba cerbului, Limba vecinei sau 117dvalnic,
abstractie data nenurneratele lor dialecte si sub- numirile romanesci ale plantei Scolopendrium
dialecte, totusi se ure la vr'o mie.
officinarum Sw. (v. ac.).
Clasificarea limbilor dupa relatiunile de inruLimbagiu, graiu (v. se.).
dire ce exista intro ele, ne dit urmtoarele faLimbarip, v. Limba broascei 5i Alisma.
rnilii
grupo:
Limbric, Ascaris, vierme intestinal din ordinal
Familiaindo-chinezd: chineza, siameza, bir- Nematoidelor, familia Ascaridelor ; gura limitata
mana, tibetana si limbile din Hitnalaia.
cu 3 buzo (1 mediana dorsala; 2 laterale). BarFamilia malaezo-polinesiand: grupul ma- batul este mai mic ea femeia, si ceada sa putin
laez, melanesian i polinesian.
recurbata; provedut Cu 2 spicule ventrale. FeLimbile Drawida, vor bite in India do sud: meia are coada mai lunga si mai dreapta" L.
cuprinde mai multe specii, una din cele mai
Telugu, Tamil, Canaresa, etc.

Familia uralo-altaicd sau turaniana, ea- principale este Ascaris lumbricoides, cel mai

prindnd cinci grupe: grupul fino-ugric, cu fineza, comun parasit la om, traiesce in intestinal subtire,
estnica, lapona, maghiara, etc.; grupul sarnoied, mai cu deosebire la copii. Barbatul este lung de
turc, mongolic i tungus.
15-17 cm., femeia de 20-25 cm. Ouele stint

Limbile Bantu din Africa de sud.

elipsoide, desvolta.rea se face in apa sau in paFamilia hamito-semitd, cu grupul hamitic, rant umed. L. se capiita daca se bea apa nefil-

care cuprinde limbile Berber (Africa de nord),

limbile etiopice i vechia egipteana cu fica sa
copta, i grupul semitic, cuprindnd asiriana,
babilonica, ebraica, feniciana, limbile aramee,
araba, etc.
Familia ariand sau indo-europeand, se
Imparte in noue grape, si aflame: grupul indian,
cu sanscrita, pracrita, Pali, Hindi, Sindi, limba
Tiganilor, etc.; grupul iranian, ca Zend, vechia
puma' a inscriptiilor cuneiforme, Pehlewi, etc.;
armeana,; grupul grec, cu elina i greaca moderna; albaneza; pupal italic, cu latina si limbile rovnanice iesite dintr'Insa, umbra 0 osca ;
grupul celtic, cu chimrica pi bretona, cornica
gaelica; grupul leto-slav, cu vechia prusiana,
lituaniaua si letona de o parte, bulgara, rusa,
serbo-croata, ceha, polona, dialectal bisericesc

tratit, care are cub- de L. sau (lac-a se mananca salata

sau alte legume, cari au fost stropite cu rya

rnurdara. Se poate ca cineva sa aiba L. far% ca

sa aiba cunoscinta de presenta Ion, atte ori din
contra dau loe la diferite accidente: convulsiuni,
congestiuni cerebrate, scoborire de temperatura,
uneori chiar oprire de respiratiune, care poste
provoca moartea, dac nu se intervine la timp;
so semnaleadt accidente hysteriforme, paralisie,
pseudo-menengita, turbarn i intelechrale grave si

chiar moarte subit. Contra L.-lor se prescrie

cu succes: santonina, calomel, semen, etc. (Cf.

R. Blanchard, Zoologie mdicale. Paris, 1889.

Pentru casuri inai deosebite in Romania : Dr. V.
Immerwol, Contribution it l'tude de l'etiologie

des abcs vermineux, Revue des ma/adies de

L'enfance, Paris, si V. C. Dimitriu, Considera-

(vechia bulgara sau stover*, etc. de alta; in tiuni asupra Helminthiasei, tesa de doctorat dela
fine grupul germanic, care se subimparte
facult. de medicina din Iasi.)
[Dr. N. Leon.]

ramura estic cu limba gotica, rainura nordic

Limburg, fost ducat, prin pacea vestfalica
Cu suedo-daneza i norvego-islandeza, i 'Amara impartit intre republica Terilor de jos si Olanda
vesticit ea germana de sus (Hochdeutsch), ger- austriaca, 1794 ajunse la Francia, 1814 iarasi
mana de jos (Plattdeutsch), olandeza, flamanda la Olanda; 1830 se atasit la revolutiunea belgiana,
engleza.
[Ti.]
Limba, o massa carnoasa, fixatit prin muschi de

1839 fa impartit ntre Belgia si Olanda, formand

actualele provincii: 1) prov. oland. L., In partea
osul hioid i maxilarul inferior, a carei basa e si- sud-estica a regatului, 2204 km2. cu 255,721 loc.

www.dacoromanica.ro

Limburg

Limpopo.

105

(1890); capitala Maastricht. 2) prov. belg. L., in propriu in sensul de lipsit de o pricepere mai
partea nordica a terii, 2412 km'. cn 222,814 loc. larga a lucrurilor. In acest cas este o traducere
prin neologism a auvntului : mrginit luat in
(1891); capitals Hasselt.
Limburg, 1) L., oras in prov. belg. Liittich, sans figurat.
mai de malt capitala ducatului L., 4805 loc.
Limitatiune, mrginire; determinarea hotarelor
(1891); se fabrica branza renumita. 2) L., oras unui lucra. Totusi ar fi impropriu iutrebuintat
in guvernam. prus. Wiesbaden, 6866 loc., re- pentru. hotdrnicie.
sedinta episcopeasca, catedrala frumoasa.
Limitativ, (lat) ceea ce limiteazti, marginesce.
In filosofie se numesc, dupa Kant, judecati liv. si art. Flamandi.
Cronica de Limburg, un op istoric nurnit dupa mitative acele, cari desi au forma judecatilor
orapul Limburg din Olanda, saris de notarul afirmative, totugi din pricina restringerii, limiImp. Tileman Ethan de Wolfhagen in limba ger- tarii notiunii predicative, au inteles negativ. S. e.,
mana dup. 1402. Se incepe eu 1336 si termin find clic sufietal este nemuritort, se limiteaza
cu 1398. Are insemnatate mai malt culturala, intelesul notiunii muritorg si judecata exprima
deck istorica, caci descrie din propria intuiliune acela.gi lucru ca si judecata "sufletal oinului nu
persoanele acelui timp, povestesce anecdote, in- este muritont
[Pl.]
sirti poesii poporale, contine informatiuni despre
Limitrof, ce e pe limit, pe granit.i.
desvoltarea musicei, poesiei, portului etc. Prima
Limnanthemum Gmel., (botan.) gen din familia
data a fost edata sub titlul: Fasti Limpur- Gentianeelor, tribal Menyantheae, cuprinde iergensesc de L F. Faust (Limburg, 1617), apoi la buri aguatice si are vre-o 24 de specii, respan1826 de Vogel, la 1860 de Rosel si la 1875 in dite prin regiunile tropicale si temperate. In
'Monumenta Germaniae historicac (intro cro- partile noastre cresce plutind la suprafata apelor
nicele germane t. 4).
[Dr. P. 0.]
stagnante si lin curgetoare L. nymphoides Link.
Limburgita, roca eruptiva volcanica, format
[Z. C. P.]
principal de microlite de augit i oliviu.
Limodorum L., (botan.) gen monotipie din faLimerick, comitat irlandez in prov. Munster, milia Orchideelor, cuprinde plante erbacee erecto,
2755 km'. Cu 158,563 loc. (1891); capitala L. cu tulpina nefoliat.. Singura specie cunoscuta.
are 37,072 loc., port bun, comerciu.
L. abortivum Swartz., cresce prin regiunea megrama; L. imperii diteraniana si prin Europa centrala. Ia partite
Limes, (lat.)
romani, lantul uvrajelor
frontiera' de aperare, ridicate pe noastre cresee prin padurile din Dobrogea.
timpul imptiratilor in acole parli, uncle imperial
LZ. U. P.
roman era amenintat de popoarele barbare. Astfel
Limoges, (pron. limj), capitala departamen-

era L. britannicus la nordul Britaniei intro tului Haute-Vienne in Francia, la malul drept
canna' atlantic i Marea nordic; L. germa- al Viennei; 72,718 loc. (1896), residenta episco-

?aims in Germania dela Taunus preste Main si pease. Are numeroase institutiuni 'culturale, fa-

Neckar pana la Dunare; L. Dacicus in Tran- brici, musee, pinacotec, etc. In piata Jourdan se
silvania; L. pannonicus in Slavonia, Croatia si afl status maresalului Jourdan. Sub Romaui se
In Ungaria (dincolo de Dunare); L. alutanus numia Augustoriturn si s'a increstinat in sed. III.
dealuugul Oltului pana la Dunare (Romania). Cf.
Limonada, apa amestecata ou suc de lamaie

Cohausen, Der rm. Grenzwall in Deutschland gi indulcit; beutura recoritoare. L. cald se fo(1884 si 1886); Mommsen, Rm. Geschichte, losesce la afectiuni catarale.
Bd. 5 (3. Aufl. 1886) si Der Begriff des L.
Limonit, mineral, oxid de fier hidratat, bran
('Westdeutsche Zeitschriftt vol. 13, 1894) Torma galbiu amorf, ceva cristalin, oolitic sau in masse
Kroly, Adalk szak-nyugati Dacia fold- es hely- renifortne, etc. Produs prin alteratiune de miiratahoz (1863) si A L. dacicus false). rsze (1880); nerale de fier, poate fi deposit de isvoare fernFrhlich R., (Arch. trt., 1892); Gr. G. Tocilescu, ginoase sau prin substante organice, minoren
Raport asupra lucrarilor de explorare intreprinse apreciat de fier. L. e foarte respandit; in Rola L. alutanus. (Anal. Acad. Rom., seria II, mania se cunosc giseminte mai mari la dealul
tom. XVIII. Partea adm. i desbat. p. 97). V. si Dirmoxa (Suceava), la Baia de fier (Gorjiu), in
Valul lui Traian.
dealul Srbilor, in imprejurimile Bahnei (MeLimfa, v. Lympha.
hedinti), etc.
Limfjord, un brat de mare lung de 157 km.,
Limosella L., (botan.) gen din familia Scrophuce se vira in partea estica a Jiitlandei ; preste larineelor, tribal Gratioleae, cuprinde tnici ierL. duc doll podan.
buri cespitoase au frunze radicale sau fascicuLimina apostolorum, (lat). Pentru ca pontificii late la noduri; florile mici albe sau palid-rosee.
romani s aiba cunoscinte exacta despre starea Acest mic gen are vr'o 5-6 specii, respandite
singuraticelor diecese, episcopii diecesani la anu- prin regiunile temperate si tropicale ale globului.
mite termine sant obligati a merge la Roma
L. aguatica L. cresce in Europa si prin para cerceta mormintele sfintilor apostoli Petra si tile noastre.
[Z. C. P.]
Pavel (se praesentare apostolorain Petri et Pauli
Limousin, veche prov. (comitiat) franc. ca caliminibus sea visitatio liminum ss. apostolorum). pitala Limoges, dela 1589 unita cu coroana;
Cu aceasta ocasiune episcopii au sa relateze acum formeaza depart. Vienne super. si Corroze.
despre moravtuile clernlui si ale
despre
Limpedire, v. Filtra.
Limpiarin, aluminat de sodiu Na, Hy 04.
seminario, manastirile calugaresci,
poporului'
starea materiala a bisericii si despre toate raporturile din Limpopo, Oori, Bempe sau .Riul crocodililor,
diecesa.
riu mare in Africa de sud cu o lungime de
[Dr. Is. Marcu.]
Limita, (lat) margine, linia care mrginesce 1900 km., in republica Transvaal. Isvoresce intre
ceva, hotar.
Pretoria si Pocefstrom si se varsa in sinul DeLimitat, mrginit; se dice, dar rar, i im- Lagoa in Oceanul Indic.

www.dacoromanica.ro

106

Linaceae

L'indpendance Roumainee.

Linaceae sau Lineae, (botan.) familie de Di- nord, ptirtinitoare ale emancipdrii sclavilor.
14 Apr. 1865 impuscat In teatru de actora!

cotyledonate-Polypetale, cuprinde plante erbacee

sau frutescente mai rar arbori cu frunzele al- Booth 'Wilkes.

terne sau opuse ; fiorile regulate hermafrodita,

[t.]

Lincrusta, v. Linoleum.

calicele cu 5 sepale, rar numai 4, libere sau

Lindau, oras in guvernam. bavarez Svabia,
unite la basa i imbricate ; corola cu petalele situat pe 3 insule ale lacului Constanta, 5349 loc.

In pumar egal cu al sepalelor. L. au vr'o 14 ge- (1890); port, far, status regelui Maximilian II;
null cu vr'o 135 de specii, respandite pe intreaga comercia i navigatie pe lac.
suprafata globului. Aceastd familie se divide in
Lindau, Paul, critic si poet dramatic german;
urmatoarele 4 triburi : I. trib. Eulineae, plante n. la Magdeburg 1839, studia la Halle, Leipzig
erbacee sau subfrutescente, capsule cu debts- si Paris. Studiile sale despre Molire si Alfred
centa septicida, rnentionam genurile: Radiola de Mussete, arata cunoscinte terneinice asupra
Gmel, Linum L. II. trib. Hugonieae, plante literaturii franceze. Criticele i Disertatiunile
arborescente sau frutescente adesea aeatatoare, sale estetice, publicate prin deosebite jurnale,

fructul o drupa, insemnam genul Hugonia L.

III. trib. E'rythroxyleae, plante frutescente sau
arborescente, fructul drupa, mention= genul
Erythroxylon L., i in fine IV tribul Ixonantheae, din care mentionam
Ixonanthes
Jack.

[Z. C. P.]

Linares, 11 L., provincie in Chile (A.merica

de sud) 9036 krni. cu 115,646 loc. (1891). Capitala L. are 7611 loc. 2) L., ora a in prov. span.
laen (Andalusia), 29,692 loc. (1887); mine de
plumb ai argint.
Linaria Juss., (botan.) gen din fam. Scrophularineelor, trib. Antirrhineae, cuprinde plante
erbacee mai rar subfrutescente si are vr'o 130
de specii, respandite prin regiuuile temperate si
ealde ale globului. In partite noastre creso mai
multe specii, dintre cari mentionam : L. vulgaris

se afia colectate in Dramaturgische Natter(

4 vol., 1875 si 1879; Au dem litterarischen

Frankreiche, 1882; Aus der Hauptstaiti, epistole,

1884. Dramele sale, cele nisi multe primite Cu

aplause si trecute in repertoriele tuturor teatrelor
mari, apdrurti in 3 vol. Theatere, 1879, Berlin.
Despre Rom. serie in tins d. Oriente, Breslau,1890.

Linden!, nume vulgar ce se da ouelor de Pediculus (v. so.).

L'indpendance Roumaine", (liar ce apare in

Bucuresci in limba francesa, fundat de Alex.

Ciurcu si Emil Galli in Maiu 1878 sub titlul
*/' Orient.e Contribu fotute malt la succesul
Orientului plecarea lui A. Ciurcu pe camp" de
resboiu, de unde trimitea ilnic $i chiar de mai
multe ori pe di telegrama i corespondente. Dupil

terminarea resboiului si proclamarea regatului

Mill. numita de popor Linarita, In selbatic, s'a schimbat numele diaralui in L'Ind. Roum.

Gura matei, saa Buruianfl de in. L. ge- Prosperitatea acestui (jiar a mers tot crescand;
Z. C. P.]
el a contribuit la transfortnarea diaristicei in
Linarita, mineral, sulfat de cupru si plumb, Romania. Linia de purtare a diarului era cu

nistifolia Mill., L. minor Desf., etc.

rar, se gasesce la Linaris (Spania), Rzbnya, etc. totul independent. El castigase o deosebita im-

Lina Bujalina, dupa o poveste romana e (link portanta atat in teara cat si in strdinatate. 1883,
care in verdesce campurile ai infloare florile. Are consiliul de ministri, dupa indemnul dlui Dim.
insusirile dinei Flora la Romanii vechi.
Sturdza, pe atunci ministru de exterrte, expuLsit

Linas, Charles de, antiguar francez, m. on. al din teara pe Emil Galli. Atunci Ciurcu lult diAcad. Rom., a publicat numeroase studii asupra rectiunea diarului, rescumpera i partea lui Galli

industriei metalelor pretioase in evul media,

asupra antichitatilor religioase, etc. t 1887.
Lincei, academia dei, infiintat, la Roma, in
1603, de principele Frederic Casi. Numele ei
ca membrii ei trebtllau sa studieze
natura cu ochi de lince sau ris (lat. Lynx). Coi
mai renumiti savanti i-au fost rnembri

asocianduli ea colaborater pe Frad. Dama,

incepa in contra guvernultll o lupt mai pronuntata. In 5 Sept. 1885, guvernul, profitand de
proclamatia incendiar pe care &Ova tineri transilvaneni asozati in Romania o trimiserd preste

Carpati, expulsa din teara atat pe Al. Ciurcu,

cat 4i pe tata! s'u. Nicolae N. Ciaron, dimpreuna

Colonna), etc. Acum e soc, lit, regala, cu sediul ca autorii proclamatiei i cu alti doi Romani de
in Roma in palatul Corsini.
preste Carpati, cari ajutaser pe cei dintaiu la
Linceu, v. Lynkeus.
expedarea proclamatiei. Cu toate c Ciaren apra
Lincoln, 1) L., oras in Anglia, e capitala comita- in L'Ind. Rouin.e causa Romnilor din Ungaria,
tului L., eu 39,500 loc. Acest oras are o fru, nici el, nici tatal sau nu avuseser nici un amemoasa catedrala goticd. Am se gasesc multe mine stec in chestia proclamatiei. Numeroase meedin epoca anglo-saxona i normanda. 2) L., oras tinguri de protestare se tinurd in toata teara
In Uniunea nordamerican, capitala Statului Ne- In contra acestor expulsan, iar dup deschiderea
braska, 60,000 loc., universitate.
corpurilor legiuitoare guvernul fa interpelat atat
Lincoln, Avraam, president al Statelor Unite, In camera cat si in senat ; in camera mai ales
n. 12 Febr. 1809 in Hardin County (statul Ken- Mihail Kogalniceanu rosti urtul din discursurile
tucky) din parinti saraci ; a fost uceuic de me- sale cele mai remarcabile. Al. Ciurcu se duse
serias, ziler i matroz. Dupa rescoala indianilor mai ant= dimpreun cu parintele su la Rusciuc.
(1832) a deschis pravalie in New-Salem, apoi El vane' lui George Em. Lahovari (jiarul si pled
stramutat in Springfield (1836) a practicat advo- apoi la Paris. L'Ind. Roum.e fa conclusa de
catura, caatigand i ceva avere. 1846 deputat la George Em. Lahovari pan, in diva de 29 Nov.
congres. 1854 candideazd la presidentie contra 1897, cand fa 1163 in duelul, pe care
avut
lui Douglas. 1860 ales president de partidul repu- Cu N. Filipescu. De atunci proprietatea
blican, decreteaza emanciparea sclavilor (22 Sept. a trecut asupra lui Al. Em. Lahovari, fost mi-

1862). Sub el a decurs resboiul de secesiune nistru al Romamei la Roma, frate mai mare al
(1861-65), terminat cu triumful statelor dala reposatului G. Em. Lahovari, lar directia norni-

www.dacoromanica.ro

Lindley

Linia.

107

nail o are N. Kretulescu, socrul lui AL Em. comparatd. Cf. Whitney, Language and the
Lahovari. Pand la expulsarea lui Al. Ciurcu atitudinea diarului a fost independentd, dupd expulsarea lui, noul proprietar dduse liarului seu
o coloare curat conservatoare, iar dela moartea
acestuiaL'Ind. Rown.g a devenit un organ liberal.
Lindley, John, botanist englez, n. 1799, 1- 1865;

a dingiat mult timp societatea regala de horti-

cultura din Londra; s'a ocupat in special cu

Orcludeele (colectia lui facutd din aceste plante
se afla in herbarul din Kew), despre cari a scris:
The genera and species of Orchidaceous plants,
1830; Orchideae Lindenianae 1846, etc.; pentru
clasificatia plantelor are sorierea foarte importanta The vegetable Kingdom (regnul vegetal),
1846, edit. 3, 1853; rnai are 0 alte multe scrieri.
[S. t. R.]
Lindpaintner, P. L, compositor germ., n. 1791
in Koblenz. 1- 1856.

ef de orchestra 0 de cor

la Miinchen si Stuttgart, uncle mai cu sarnd si-a

facut un renume, a Bens mai multe opere, balete, oratorii, raise, un Stabat, cantate, sinfonii,
concerte si musicd de camera si un mare numr
de cantece (Lieder).
Linear, (botan.) linearis, strimt, alungit si cu

marginile paralele, cum este limbul franzelor

de graminee, Zostera, Elodea, s. a.
Lineit, mineral, sulfurd de cobalt continnd
fier si nickel.

study of languages (1868); Delbrck, Einleitung

in das Sprachstudium (1880); Paul, Principien der
Sprachgeschichte (1880); Fr. Moller, Grundriss
der Sprachwissenschaft (1876-88). Despre originealimbii: Steinthal (1851), L.Geiger(1869-72).
Reviste linguistice : Zeitschrift fr Vlkerpsychologie und Sprachwissenschaft de Lazarus si
Steinthal, Zeitschrift fiir vergleichende Sprach-

forschung de Kuhn si Schmidt, Revue de linguistique et de philologie compare, etc.

Lingulide, (zool.) v. Ecardine.

[Ti.]

LinguOre, nisuinta de a castiga favorul altora

prin laude false, prin onoruri prefacute, prin

lucrni ori chiar si numai pun mime anume
cautate, dar rnincinoase, si de aceea, exagerate.
Cel ce se poart astfel se numesce lingusitorg.
[Pl.]

Linia, calea unui punct matematic; L. ca mesura de lungime = 1/, ori 1/12 policar. In armatd
se numesce L. armata stabila, in special pedestrimea ; L. de bataie, positiunea trupelor.
Liniar, linear, ce privesce linia; ce se Qompane din linii, s. e. desernn L. Sistem L., in
musicd cinci linii trase paralel in directie onzontald, menite a se serie pe ele, intro, sub si
preste ele, notele musicale.
Liniament, trasurile principale ale unei opere.
Linia geodetica, linia dreapta (distanta) intre

(dela cuvntul sanscrit lingam = 2 puncte pe teren, detenninata trigonometricesce.

sernn, indiciu, gen. Simbolul fortei virile a 4eului
Linie de toga (electr.) se numesce o Ellie
Siva), societate religioasa in India sudica, intru tangenta in toate punctele sale la directiunile
Lingaiti,

venerarea fortei generatoare a lui Siva.

fortelor ce tree in acele puncte. Resulta din

Lingard, John, scriitor englez, n. 1771 aproape aceasta definitiune ca in ori ce punct al unui
de Lancaster, -I. 1851, era preot catolic in Nor- camp de forta (adeca spatiul in care se simte
thumberland. El debuta ca istoric in 1809 cu actiunea unei forte) trece una si numai una link'
scrierea : Antichitatile bisericei anglo-saxone, de fort.

Linie focal, (fis.) se numesce figura lumiIstoria Angliei pilna la 1688. Desi scrierea e
facuta din punctul de vedere catolic, mil un noasd, ce o formeaza lentilele convexe si
mare succes in Anglia.
concave, daca curbatura lor e mare si dad, de
Lingerie, (franc) rufrie,
albiturile ne- raza centrala intrd si raze inai departate de axa.
cesare atilt pentru imbracamintea trupului, cat Linia focului, (milit.) intinderea frontalui
pentru imbraciinrintea patului si a mesei. L. ocupat de trupele cari dan focuri, aceasta linie
se numesce i rnagazinul uncle se vinde exclusiv poate fi linia de foc a trupelor de foc de infannumai rufarie i panzarie.
[M. B.]
terie si care este cea mai apropiata de inarnic,

Lingg, Ilerman, poet germ., n. 1820 in Lindau, sau linia de foc de artilerie care ocupft de obiceiu
langa laculConstanta, pensionatla 1850 inliiinchen positiuni inapoia trupelor de infanterie. L. de
ca medic militar, e considerat ca unul din cei foc in fortificatie, -numita i creasta de foe, este
mai talentati poeti gertnani. Gedichteg, (poesii); linia de uncle pleaca focurile trupelor dinapoia
Die Walkyreng, drama; Catilinag, tra.gedie; parapetelor ; liniite de foo in fortificatie pot fi
Die Vlkerwanderungg (Migratiunea popoarelor), etajate, adeca asezate pe mai multe randuri,
epopee in 3 cdrti ; Vaterlndische Baladen und precum aveau de exempla Trircii in fortificatiile
Gesdngeg (Balade si cantece patriotice); Dunkle lor dela Plevna.

Linii magnetice. Dacl unim pe o hartd geoGewalteng, novele in versuri; Von Wald und
Seeg, novele in prosa, s. a., stint cele mai in- grafted cu nisce linfi toate localittile cari au
semnate din scrierile lui L.
aceeasi inclinatiune si aceeasi declinatiune magnetica, obtinem o harta pe care sfint semnate
Lingoare, v. Febra tifoid.
Lingots, bare sau drugi de aur si argint in liniile magnetice ale ei. (V. si isodinamic).
comerciul francez i olandez.
Linia de ochire, (milit.) cand se trage cu o
este raza viduala, care plecand din
Linguale sau lichide, sinonim cu palatale (v. arma de

foc'
Consonante).
ochiul tragetorului,
trece prin mijlocul crestLinguetta, Cap, mai nainte Akrokeraunic, capul turei indltatorului, prin virfal catarei (tel) si

nord-vestio al rnuntilor Keraunici, langd Marea prin punctul chit. Pentru fiecare distanta la
Iorucd.

care se trage, trebue sa se ia o altri linie de

Linguist, cel ce se ocupd en studii linguistice. ochire, cdci din cele patru puncte care determina

Linguistica, sciinta care cerceteazd natura, linia de ochire, numai doue reman constante

originea si evolutiunea graiului omenesc, precum pentru acelas trgetor : ochiul i Vidal catarei,
raporturile de ifirudire dintre diferitele limbi. iar cele alte done), punctul ochit i inaltimea
In intelesul din urm, ea se numesce sr filologie inalttorului, variazI cu distanta.

www.dacoromanica.ro

108

Liniment

Linia de tragere, (milit.) este osul tevei prelungit la infiait, adeca este directiunea care o
ja, in momenta' tragerei, proiectllul chid iese
din gura tevei.

botanici 1781 si Praelectiones 1792. In 1735 L.

a publicat un sistem de clasificatiune a plantelor,
cuuoscut sub numele de sistemul sexual al lui

L. De este artificial, caci nu tine cont de afi-

Linia tirailorilor, (milit.) unja pe care se nittile si legaturile genetice dintre plante, totuai

lupta oamenii isolati, ea este formata din infanteriati asezati pe un rand FA desprtiti unii de
altii de un pas, putnd astfel da focuri Cu mai
multa inlesnire, au mai multa initiativd, se pot
adaposti dupa accidentele terenului, fiind astfel

a fost 5i este anca urmat de botanisti, din causa

inlesnirei ce fora spre a fixa locul unei plante
In cadrul sistemului. Plantele cunoscute pe acel
timp, L. le cuprinde in 24 clase, deosebite dupd
caracterele organelor sexuale; a 24-a clasa eamai putin expuai focurilor. Iudata ce o trepa prindea plantele Cryptogame (v. tic.); celelalte

In ordine strinsa, intra in zona focurilor in- 23 pe cele Fanerogame, i aci clasele 1-20

fanteriei (cam la 1000 m.) trebue said subtieze pe cele cu flori ermafrodite, 21-23 pe cele cu
formatia, adeca sa respandeasca in tirailori o flori unisexuate (Monoecia, Dioecia, Polygamia);
fractiune din trupa ai care treptat se intaresce pe cele cu flori ermafrodite le deosebesce, dupa

cu alte trupe dela spate, numite sustinere

reserva $i care se afla la inceput la 200 m. una

de alta. Trecerea unei trupe din formatiunea cu
ordinc strinsa in hide de tirailori se face progresiv ; cu cat siintem mai departe de Mimic, se
pastreaza o forrnatiune mai strinsa, apoi treptat
se desparte in o fractiune destinata liniei tirailorilor, alta sustinerei si alta reservei
Liniment, grasime medicamentoasa lichida cu
oarecare oleiu, se intrebuinteaza la frictiuni sau
trageri pentru a scoate receala din corp sau a
micaora vr'o urnflatura dureroas.
!Akio, a numit Schwartz substanta filamentoasa, ce formeaza massa fundamentala a nucleului ; e ca o retea in care siliat prinai chromosomi (v. ac.) i nucleolii; nu se coloreaza cu
reactivii coloranti ; in o solutie de sare de bucatarie 200/,, se umtla; nu se disolva in sulfatul

cuni staminele silmt libere (1-15) sau con eremite

prin fllamente (16-18), ori prin antere (19 Syngenesia), ori cu Gyneceu (20 Gynandria [v. ac.]).

Clasele 1-15 silnt caracterisate dupa numirul

staminelor (1-13) ai dupa lungimea Ion relativa

(14-15), (pentru numele claselor 1-18 veli

androceu). La randul lor clasele glut divisate in

unul sau mai multe ordiue tot dup. caracterele
organelor sexuale. Gruparea plantelor in familii
naturale dupa afinitatile ion, a facut-o L. la 1738.
Fiul lui L., C. v. Lint* Linneus filius, n. 1741,

j-1783, a fost profesor tot la Upsala ; a scris: Decas

plantarum rariorum Horti Upsaliensis (1762-63),
[S. St. R.]
despre Graminee (1779), etc.

Linoleum, materie inventat de fabricantul

englez Walton inainte ea ca. 40 ani, compusa

din Lind, de eased ai solutiune bruta de cauciuc

(lincrusta). Se intrebuintnaza avantagios in locul
de magnesie sau de cupru; priu aceasta se si musamelii. E bun isolator contra schimbarilor

deosebesce de paralinind, ce formeaza sucul de temperatura ai contra ume4elii. L. e mai

nuclear, ai care e solubila in aceati reactivi.
ieftin de cat [incrusta. Se fabrica in Anglia.,
Link, Heinrich Friedrich, botanist german, Berlin, Brema ai Paris.
n. 1767, t 1851; a fost profesor de botanica la Linon, (pron. lino), panza cea mai subtire de
Rostock, Breslau si dala 1815 la Berlin; printre in, avnd fineta batiste!. L. este cea mai scumpa
scrierile sale stint: Hortus regius botanicus bero- panza in comerciu, ai se intrebuinteaza pentru
linensis, 1827, 1833 (cu descrieri de specii noi); rufaria cea mai fina.

Icones anatomo-botanicae, 1837-42; Filicum

Linos, in mitol. greaca un pastor tinOr $i
species, 1841; cu F. Otto impreund, despre humos, dar curand rapit de moarte. L. ca si
Melocactus i Echinocactus (1827); cu 1. C. Hyakinthos, Narkissos si Hylas represinta natura,
Hoffmannsegg a calatorit prin Portugalia la 1797 care in timpul infloririi, cade pieririi. L. in
liana 1799 i apoi au scris Flora portugheza 1809 Theba era un cantaret renumit, ai Apollon i-a
pana 1840, etc.
[S. St. R.]
&trait o lira co troj coarde, dar and ei au conLinn,CarolusLinneus, celebru botanist svedez, certat, L. a vrut s intreaca pe Apollon, care
n. 1707 la Rashult, t 1778 la Upsala. Fiul unui atunei 1-a omorit.
[Atm.]
pastor de teard, a studiat la Upsala sub Rudbeck,
Linotopi, candva un oras armfinesc pe poalele
iar in Olanda sub Boerhaave; dela 1741 timp de nordice ale muntelui Gramos in Macedonia sud-

37 de ani a fost profesor de botania la Upsala.

El a imaginat nomenclatura binara a flintelor :
un animal sau o planta sa se numeasc sciintificesce cu dou nume, unul analog numelui de
familie, altul pronumelui (s. e. Orzul: Hordeum
vulgare L., Gusterul: Lacerta viridis, s. a.) Are

vestica, foarte populat, dar dupa jafuirea din

partea Turcilor kd a Albanezilor locuitorii s'an
imprastiat. Adi se afld acolo numai ruine ai

cateva colibe ale ciobanilor albanezi.

Linte, numele vulgar al plantel Lens esculenta
Moench. (v. ac.)
nutneroase scrieri botanice; printre cele capitale,
Linte optictl, v. Lentila.
ce au fost traduse in mai multe limbi si au avut Linte sau Lentifoara, (zool.) v. Cestoda
mai multe editii,
Systema naturae, ed. II, Cysticercus.
1840, Genera plantarum 1737, Classes planLintiti sau Lintea broascei, numiri populare
tarum 1738, Philosophia botanica 1751, Species ale plantelor: Lemna polyrrhiza L. ai Lemna
plantarum 1753 Mantissa plantarum 1767, Sy- trisulca L. (v. so.).
sterna vegetabitium 1774, Flora lapponica 1737,
Linum L., (botan.) gen din familia Lineae,
Flora svecica 1745, Flora zeylauica 1748 s. a. tribul Eulineae, cuprinde ierbuti uneori subfruI. 1. Reichard a publicat dupa moartea lui L. tescente $i are vr'o 80 de specii, respandite

opera lui, Systema plantarum 1779-80; H. E. prin regiunile temperate ai calde ale globului.
Richter a reunit la un loe Systema, Genera ai In partile noastre creso mai 'multe specii, dintre

Species 1835; P. D. Giseke i-a publicat Termini cari mentionam L. austriacum L. numit de

www.dacoromanica.ro

Linz

Lipik.

109

popor 'Beata', Inusor, In de camp. L.

Lipaemia, (med.) inmultirea grasimei in sange,

eresce numai prin piisunile din regiunea alpina,

upan sau Brustur, numirile populare ale plan-

flavum L. vulgar In galbe n. L. hirsutum L. ce normal se ggsesce in 2-30/. L. se observa

vulgar In mar e, L. extraoxilare W. Kit., care la morbi de ficat si la ftisie.

L. catharticum L., etc. L. usitatissimum L. telor Lappa major Gaertn., Lappa minor DC.

cunoscut de poporul nostru sub numirea de In,

Lappa tOmentosa Lam. (v. Arctium.)
se cultivi si la noi deja de mult pentru fibrele Lipan, (zool.) v. Thymallus vulgaris.
sale textile, produse de liberal acestei plante,
Lipan, delegat al teranilor, care ca i Eni Copentru semintele sale, avute in mucilagiu si jocarul (v. ac.) ja parte in 1848 la comisia conin oleu, din care causa se intrebuinteaz in vocata pentru regularea raporturilor dintre claca.si si proprietari.
[Z. C. P.]
medicing si in industrie.
L. se cultiva pe o scarfs intinsg in toate terile
Lipanin, un amestec de 94 parti unt-de-lemn cu
Europei. Cultura lui nu este dificila. Planta este 6 parti acid oleic; servesce in medicing contra
coapt &Ind se vild cotorele ingalbinindu-se im- scrofulelor, inlocuind untura de pesce.
preuna cu fructele; atunci se face recolta smulupare, (Isole Lipari sau Eoline), un grup
gandu-se din pamant cu radacing cu tot si le- de insule in Marea Mediteran spre nord de
gandu-se in miinusi ca sa se usuce. Semintele
Sicilia, 117 km2., 17,000 loc. Italieni. Toate vuldesfac sau frecand in mang virfurile plantei sau canice, de altcum fructifere. Se produce in abunbatiandu-le user. Dupg curatirea semintelorfibrele danta yin, cereale, bumbac, fructe sudice. Cea
se desfac de pe cotor, san prin procesul vechiu mai mare este Lipari, 38 km2., 7542 loc., cu.
cunoseut de a introduce L. uscat in vai pentru orasul Lipari. Salina, 27 km2., 5635 loc., Vultopire sau putredire, sau prin sistemele mai cane, 21 km2., de present cu vulcan activ.
noue introduse in fabricatiunea tnare prin pro- Panaria, 3 km2., Fillieuri, 9.5 km2., Alicuri,
ceduri chimice in usini speciale. Dupg topire Stromboli, 12.5 km2., cu vulcan in continua acurmeazil melitarea plinteun aparat numit me- tivitate. Insulele sant in posesiunea Italiei.
lita, care sfarm partile lemnoase lasand intacte
[M. Bodial
fibrele. Se mai curata prin anumite procedani
Liparis Rich., (botan.) gen de Orchidee Monandre, tribal Liparidee; are tulpina uneori pseude puzderii Si se separa de asa numitii
cari se valid separat pentru fabricarea de saci dobulboasa, frunzele au si petiol si vagina; tlorile
grosi sau surghie. L. curat se leag in fuioare stint mici, racemoa.se; are presto 100 specii priu
si se viudo dupa greutate, osa mai bung calitate regiunile tropieale si temperate; in Romania
este de coloare blondi lucio si matsoas. Din L. cresce prin locurile umede din pasuni L. Loecurat se toarce i se tese panza eft mai frumoasa. selii Rich.
[S. $t. R.]
Sementa de in dfl un oleu foarte fin, bun
Liparit, roc eruptiv, efusiv, equivalentul
atilt pentru consumatiune in dile de post si de modern al porfirelor. L. stint in general foarte
dulce, eat i pentru intrebuintare In pictura, sticloase.
la vapseli cu oleu i picturi in oleu. Turtele
Lipcani, tirgusor din Basarabia, limitrof cu
de in slant cele mai bune pentru hrana vitelor. Romania. Positiunea geografica cade sub 480 6' lat.
Cultura inului este mai bine desvoltata i se nord. si 44 13' long. est. Tirgusorul este asezat
face mai sistematic in Belgia, unde din fibrele iui pe malul inalt al Prutului si face parte din juse fac vestitele dantele de Bruxella, ce se plates detul Hotin. L. e foarte vechiu, era locuit
foarte scamp.
dat de imigrantii din Lituania, cunoscuti sub
Linz, capitala Austriei superioare, pe inalut name de L'i'pectc sau cureni Poporatiunea
drept al Dunarii, are 47.685 loc. (1890). L. in 3118 sutlete, din cad preste 2000 Ovrei, majotimpul Romanilor era castra: Lentia i din acesta ritatea erora se ocupa cu contraband&
Lipia, coin, rur. in Rom., j. Buzau cu 2314 loc.
s'a desvoltat orasul de astadi. Fiind langa Duare, industria si comerciul este viu; are o fa- (Diet. geogr. 1892), 4 biserici si 2 scoale.
Lipia-Bojdani, com, rur. in Rom., j. Ilfov,
brica mare de tutun, fabrici de bere, masiui,
chibrituri, turnatoare de fier, s. a. Dintre edi- compasa din 10 cat. eu 5242 loc. (Diet. geogr.
ficiile mai insemnate amintim : palatal episcopiei, 1892), eari se ocupg cu agricultura si prasirea
casa deputatilor, museul Francisco Carolinum, vitelor. Pe teritoriul coni. se afia manastirea
biblioteca cu 32.000 vol., institutul de surdo- Caldarusani. (v. ac.)
Lipik, loo de curl balnearg in Slavonia, coinuti, biserica edificatii in stil gotic, cu numele :
mitatul Pogega. Situat la o inaltime de 200 m.
Maria, biseriea eapucinilor, s. a. FM. Bodiu.]

cu statiune de cale ferata, ineungiurat de coLion, v. Lyon.

Liorhize, (botan.) sant numite de Van Tieghem lino dumbravoase, stabilimentul se distiuge prin
plantele la cari toate stratele calyptrei (v. ac.) norocoasa compositie a apelor, prin araujacad, se exfoliaza, inefit suprafata radacinei dela mentul modern si prin resursele de cull, cari

yid in sus e neteda, iar stratul de peri absor- in restimp de abia dowli decenii au facut sa
banti e produs de zona externa a scoartei; asa prospereze aceasta statiune balneara ea puse intampla la toate Criptogamele vasculare, dug tine altele din intreg regatul. Termalitatea isde Lycopodium i Isogtes, la mai toate Mono- vorului artesian, care se mentine neschiinbat
cotiledonatele, i dintre Dicotiledonate la Nym- la gradul de 640 C. ar fi singura de ajuns pentra

phaeaeee. In opositie en L. stint plantele clima- a-i face reputatia. Compositia chimica, intro cari
corhize, la cari ultimul strat al calyptrei persista sarea, bicarbonatul de sodiu, dar cu deosebire

ca un soja de scara la periferia scuartei si din iodul, un mineral rar in apele termale, fac din
el nasc perii absorbanti; asa este la Lycopodium aceste isvoare o specialitate unica in tot regatul
Isates, la Gymnosperme si la toate Dicotile- ungar si preste tot rar in felul silu. Ca aranjament: parcul bine ingrijit, basinurile mari
donatele, afara de Nymphaeacee.
[S. t. R.]

www.dacoromanica.ro

110

Lipitoarea

deosebit pentru elitg i popor, apartamentele de

transpirat, salonul de curg splendid si spatios,
pun acest stabiliment tare cele dintaiu ale terii.
Indicatiile terapeatice pentru apele de aic stint

Lippia.

a Incetat ca desavIrsire, dupg ce dual arkase

atata servilism fatci cu reformele subversive ale
lui Petri' cel Mare. Htranii lor bisericesci (pres-bitea &Ales in ascesg riguroasa, Imprtgsese

nnmeroase. Apa se folosesce atat la cure interne numai botezul, Egureazg ea simpli marten la
cat i ca baie la o multime de afectiuni, intre spovedania, care se face de trei ori pe an unei
cari in locul prim amintim scrofulosa, apoi si- icoane de sfinti, si nu binecuvinteazI csgtoria ;

filisul, exsud ate, boalele de piele, reumatismo!, etc. ei nu permit a jura, si sfiut cbiiati. Ei tin un

Lit. Dr. Boleman, Magyar fiird5k s fisvnyos vl secret presto credintele si obiceiurile lor,
au fost adesea acusati cg interpreteazit feu miele
[Dr. Vuia.]
vizek. Budapest, 1896.
Lipitoarea, vid de munte din eulmea Joitei, locun din evangelie oi eg de aceea se castreaza
incuragiazg sinuciderea. Incolo sfint oameni
Rom., j. Arges, Inalt de 1964 m.
Lipitoarea, gen de vierme din clasa Aneli- muncitori i cinstiti. Aceastg sect are o important oarecare, flind-cg numerg multi adepti
delor. (v. Apode.)
Lipoma, torneare produsg de ipertrofia tesu- si in Romania. Din pricina persecutiunii bisericii
tulm grasos de sub piele in diferite parti ale de stat rusesci, ei au trebuit sg emigreze, afarg
corpului, s. e. in spate, cap, etc. Prin opera- de vr'o 10,000, mai antirtin Crimea, iar aici
tiune se departeaza usor.
fiind decimati de Tatari, aa fugit si de acolo, $i
Lipomatosis, Adipositas, (med.) ingrilmdire s'au stabilit in Bucovina, in Prusia si mai ales in
abnorma, morbid, de grasime in corp (L. uni- Romania. In 1893 se aflau in teara 28 biserici
venal, corpulent) sao numai tfl unele organ lipovene co 19 betrani. (Strahl, Beitr. z. russ.
(L. par(rala) ale corpului. Oamenii afitiati de L. Kirchen-Gesch. Halle, 1824, I. p. 287 uu.; Alman.
stint greoi, neajutorati, asudO user, respirg greu, Cult. Buc., 1893, p. 91; Melchisedec, Lipovanii.)
ametesc. Cel ce hiding spre L. sg observe o
Lipovq, com. rur. in ROM., j. Vasluiu, comdieta strictg, s traiasca moderat, sg se fereasca pusd din 4 sate cu 1741 loc. (Diet. geogr. 1889),
de alimente grase, de alimente bogate In zandr cari se ocupg en agricultura si prgsirea vitelor ;
si ami!, sg nu consume beuturi alcoolice. (Cf. in com. stint 3 biserici si 1 scoalg.
si art. Bantiug.)
Lipovu, com, rur. in Rom., j. Dolj, pe ambele
Lipova, (magh. Lippa), com. mare In Banat, malun ale Dasnatuiului, compost din 3 cat. co
cott. Timis, cu 7000 loc. (1891) Intre cari 3300 Rom., 1644 loc. (Diet. geogr. 1896); corn. are 1 bise2608 Germ., 961 Magh. Judecatorie cero., cassa ricg si 1 small.
de pstrare, institut de credit, dou5 tipografii
Lippe, 1) aflnent pe dreapta al Rinu/ui, 255 km.
fabrica de otel. Sediul bancii romane Lipovana. lung. 2) L., sau. L.-Detmold, spre deosebire de
In vechime avea man magazii de sare si co- Schaumburg-L., principat germ., laolaltO ca pgrmerciu de lemne. Acurn e insemnata pentru tile separate de el: Lipperode, Kappel 5i Greventirgurile sale de vite si industria de cant. Are hagen, are o intindere de 1215 km., 134,84 loc.
statiune de cale feratg (Radna-Lippa). In apro- (1895), intre Vestfalia si Hannovera, sub cotitura

piere isvor de apa minerala. Cetatea Lipovei, riului Weser, langit partea sudicg a pOdurei teutocladit de Bla IV, a jucat rol in istoria ungara. burgice. Pamntul este putin fructifer, dar are
1487 proprietate a lui Ioan Corvinul, 1514 *in pasuni bune i pgduri intinse, acomodate spre
posesia insurgentilor lui Dzsa; 1529 Ioan Za- nutrirea $i prsirea animalelor, cari glut articlii

polya prirnesce in ea omagiul prtilor ardelene. primi de export. Industria pi comercial este putin
Ostirile turcesci au luptat mult pentru ea, bg- insemnat, fac export ins ca lemne, animate intalri mai renumite s'au dat in jurul ei : 24 Jul. grasate. Principatul este constitutional ; in sensul
1659 intre George Rakoczi II si pasa Ahmed constitutiunei din 1836, rectificata 8 Dec. 1867,
Said, 13 Nov. 1848 intre ostirile Impratesci si unja brbateascg a familiei princiare de L., are
maiorul Marissy. L. dela 1718 incorporat la drept de ereditate; casa de putatilor din 21 En embri,
Banatul titnisan.
alesi pe 4 ani, forul legislativ, cu tribunalul in
Lipova, protopresbiterat gr.-or. In diecesa Detmold, eu forul de apel, dupa contractul din
Aradului Cu 36 cornune ; resid. in L.
1879, la curtes de apel prusiang din Celle. VeIsvorul zapa acra din L., mutt neglijat in nitul anual este 1.103,659, cheltuielile: 1.134,577,
tirnpul mai nou, ar merita o soarte mai buna, datoria: 810,398 marci. Istoria. L.-Detmold 10
considerand compositia sa chimicg ca apg al- trag,e numele probabil dala riul Lippe (Luppia).
calina-fentginoasa si mai virtos acidul carbonic Niunele siiu este mai antaiu amintit in o diploma'
liber, care dupg analisa facuta in 1854 de prof. din 1123, cand Bernhard de Lippia era posesorul
Redtenbach din Viena face 942 c. c. la un litro acestui principat. De aci incoaci a fost condus
de apg. Inainte de cateva decenii provincia din de mai multi conti din ramul familiei Bernhard,
comitatul Timis si Arad alerga des la apa acra Schaumburg-Biickeburg, Brake, L.-Biesterfeld si
din L. Astadi este prea putin visitat locul, des/ L.-Biesterfeld-Weissenfeld, din cari familii $i
s'a construit un mic stabiliment pentru bai calde astOdi trajese principii, cari au drept de ereditate.
reci, precum si camero de Inchiriat. O noug Cel din urma principe a fost printul Hermann,
analisa a apelor si o asanare a locului se impune. care in 1884 murind, ca erede a fost ales nepotul
s'u Woldeinar, dar si acesta murind fara a avea
[Dr. Vuia.]

[I

Lipovani sau Filiponi, una din nenumera- fii, din rarnul familial mai sus dise, mai multi pnntele ramuri ale sectei rusesci a Rascolnicilor, ci pi fac pretensiuni la non. Pan a la alegerea definisao vechi ortodoxi (staroverti). Ei conservarg tivO a principelui, afacerile principatului le conIn viata lor familiara si comunala o multime de duce Adolf de Lippe-Schaumburg. [M. Bodiu.]
datini vechi_,$lavonesci,
organisarg traiul
Lippia L., (botan.) gen din fam. Verbenaceelor,
religios dupa convingerea, ca preotia adevrata trib. Verbeneae, are vr'o 90 de spoil mai cu

www.dacoromanica.ro

Lipsca

Lira romantic.

111

samg americane, foarte patine africane. Lippia L. apoi Beta, Malujina, Smrecean, Osada, Lujna, et.).
cuprinde plante frutescente, subfrutescente, rar Clima e aspra; cel mai frumos anotimp e toamna.

ierburi glabre, pubescente san hirsute. Dintre Din regnul mineral se aila aur, argint, cupru si.
numeroasele specii ale acestui gen exotic men- antimon, fr Ins ca mineritul a fie in deosebitl
tiongm L. citriodora H. B. et. K. cultivatg prin inflorire. In hotarul comunelor Bobrot, Cvacian
casele oamenilor si cunoseuta de poporul nostru $i Huti se afla marmora. Productele agricole
sub numirea de L m i a. L. graveolens H. B. stint representate prin cartofi, orz, anepa, in;
et. K. se intrebuinteaa la prepararea infusiu- graului si sacarii nu-i priesce clima. Nici eco[Z. C. P.]
nilor digestive.
nomia de vite nu e prea de lauda. De insemnat
Lipsca, (Leipzig), oras si capitula capitanatului ferestraria ambulantd, industria de spirt, si branza

cu acelasi name, in regatul saxon, situat

(branza de Liptau e specialitate). L. a fost locuit
intrunirea riurilor Elster, Pleisse si Parthe, din cele mai stravechi timpuri, dovada cetatile
399,963 loc. (1895). Din punct de vedere indu- pAgane, coloniile din epoca de piatr si cea de
strial si comercial, dupA Hamburg si astali ocupg bronz si cimiteriile din timpurile antice. Pe
local prim in intreg imperial german. In L. se tirnpul imigrarii Maghiarilor e locuit de Slavi,
afla o multime de librarii. Ora.Bul L. atilt in sub dominatiune maghiarg a aju.ns numai prin
centra cat si In suburbii, are o multime de secl. XI.
edificii pompoase, dintre cari mai insemnate
Liquefactiune, trecerea unni corp solid, gazes
stint pe piafa lui Augustus: teatral, museul, Au- ori de vapori in stare lichidd. Fenomenul mai
gusteum, in care este asezatl univenitatea, fun- poartg numele pentru casal dintaiu de fusiune si
data in 1409, Knigshaus, Oita la 1829 residents se produce prin ajutorul caldurei, lar pentru al
principilor saxoni, tot aici au locuit Petra cel Mare, doilea de condensatiune si se produce prin scaCarol XII, hrme si Napoleon col Mare; palatal dere de temperatura (recire) sau prin comprelibrarilor, casa ora,ului, tribunalul, s. a. Cea
Gazele stInt mai putin lichifiabile ca vamai insemnata este universitatea, cereetata anual poni. Lichifiarea gazelor se executil usand in
de 3000 asculttori, intre cari stint i multi Ro- acelas timp si de recire pi de comprimare.
mani. In localitatea universitatii este biblioteca
Liquid, v. Liehide.
Albertina cu 438,000 vol.; multe seminarii, cliLiquidambar L., (botan.) gen din familia Hanice, museu archeologic, etnografic si miners, mamelidaceo, tribal Altingiee, cu 4 specii de arlogic, 2 laboratoare chimice, gradina botanie, bori balsamiferi. L. orientalis Mill., din Asia
conservator de masicg, s. a. Are multe biserici fru- mia, cultivat si prin gradini, produce storax

moase, ca: biserica Nicolai, Paulinus, s. a. Presa

este foarte desvoltata, dispune de 450 diare si reviste, 350 societati de tot ramul sciintific. Aici
este resedinta tribunalului legislativ si comercial
imperial. Dintre monumente amintim statua

lichid, co se scoate prin presiune din scoarta,

dupa ce se fierbe in apa ; e o fsina moale folosita ca si terebentina, balsamul de Tolu, ca
agent terapeutic ; L. styraciflua L., din America de Nord, produce balsam de Copalme sau

lui Luther si Melanchton, stattat triumfall, a ambra Uchida si oleu de L.; L. fornzosana
lui Thaer, Gellert, p. a. La L. stInt anexate veo Hance, cresce in Formosa, produce iar balsam
16 comunitiiti. Orasul L. 5i ja inceputul in folosit de localnici; L. macrophylla Oerst., cresce
sed. X din colonia germang: ur.bs Libzi, aproape In America centrala.
[S. t. R.]
de UD sat slay cu numele Lipci, (ai crui locuitori
Liquide, sunete, grupul de sunete format de l $i r.
traiau din pescarit), din care s'a desvoltat orasul
Lira, instrumental musical clasic al vechilor
de astafli. L. a suferit foarte mult in resboiul de Greci. Primitiv era formata dintr'o tasta de
30 ani, in resboaiele cu Napoleon, 1812, 1813, and broasca (de unde numele de helis, ce i-se mai da)
In mai multe randuri a fost asediat si ocupat. pe care era intinsa o membrana formtuad astfel

In batglia popoarelor de langg L. a fost frant

puterea lui Napoleon de puterile aliate contra
lui, dar in care, desi invins, din non a dovedit
talentul situ stralucit strategic.
[M. Bodiu.]
Lipsius, Richard Adalbert, teolog prot , germ.,
n. 1830 in Gera. 1861 a fost nurnit prof. la facultatea teol. prot. din Viena, pe care a representat-o
in sinodul general austriac din 1864. 1871 prof.

o ladl de resonanta. In aceasta eran implantate

dour:). brate, afectand forma a dou coarne, sustinute la partea superioara printr'o traversa

munita jug. De jug, prin ajutorul unor curele,

erau legate mai multe coarde fixate la celalalt
capiit in lada de resonanta prin intermediarul
unui cordar si tinute la distanta printr'un saunas.
NumSrul coardelor a vartat. In Egipt existan lire

la Iena, undo a fost ales membru al sinodului pang cu 18 coarde si chiar instrutnente en un
general in mai multe randuri. A scris mai multe nurciir nisi mare de coarde, erau tot lire mai
opere teologice.
mutt sau mai putin perfectionate. De altminLipti, (germ. Liptau), cott. in Ung., margina$ trelea seria numelor atribuite lirei e destul de
Cu Galitia si cott. Arva, Szepes, Gmr si Turiet insemnata. Dup nuneral coardelor, precum

(Turocz), cal mai muntos comitat al Ungariei, dupa numele inventatordni pi dupa detalit de
pe teritor de 2257-54 km2. Cu 76,850 loc. (1891), constructie L. se numia: helis, barbitos, formin;
in curs de 10 ani un scaflmnt de 2423 suflete, epigonion, magadis, s. a. O perfectionare a hrei
datorit emigrarilor. Pe teritoruI cott. L. se extind a dat nascere instrumentului nurnit Kit ara (v. ac.).

muntii: Carpatii centrali, Tatra mica si Tatra

[T. C.]

Lira romini", foaie musicals. $i literara, a

mare, cu piscuri pang la aproape 2500 m. (Krivn
2494, Bistra 2250, Furcota 2437 m. si alte vr'o 8) aparut in Bucuresci, mai antiliu septernfinal apoi
si lacul Ciorba (20-4 ha) cu stabiliment de cura neregulat, dela 2 Dec. 1879 pana la 31 Oct. 1880
climatica i hydroterapeutia. Numeroase isvoare (39 de numere). A. publicat biografii, traduceni
minerale (Coritnita pi Jelejno, cu apa acra fern- si mai cu sama o serie de articole asupra musicei
ginoasa, si Lucski cu apg feraginoas termala, populare, semnate G. Misail, T. Ioneseu, s. a.

www.dacoromanica.ro

1 12

Lira

Liszt.

Lira, monet ital. 100 centesimi; flneta 900 impresiune foarte placuta, ea s. e.: gradina
si pondul 5 gr. = Cor. 096.
Estrella, la inaltime de 70 m.; Praa do PrinLirio, plin de simtemnt si de inspiratiune cipe Real; Sano Pedro de Alcantara; parcul
poetica ; dela lirii, instrument musical ca coarde, regal: Tapada; Praca do Commercio s. Terreiro

cu care poetii elini acompaniau cantecele lor. do Paco, 1750 m. lunga si 1100 m. lat, inLirica (poesia), unul din cele 3 genuri prin- cungiurata de palate frumoase. L. are aproape
cipale de poesie. Fondul ei e viata intima a su- 200 biserici. Cele mai mari si mai frumoase
fletului, simtemintele si cugetdrile. De aci strinsa slnt: Sano Domingo, biserica Estrella, Recua,
legatur ou musica, de unde si nu mele ei. Spe- Sano Vicente de Fora, locul de inmormntare
ciile ei sant ; oda, imnul, ditirambul; elega, so- al regilor portughezi; cea mai veche este: dos
netul, canteen', gazelul, rondelul, trioletul. glosa, Martyres s. a. Dintre palatele mai frumoase

madrigalul, idila, ecloga, cari se deosebesc mai amintim palatele regale : Paco das Necessidades,
mult dupa form ; apoi epistola poeticA, epi- Paco de Belem, Paco d'Ajuda; casa deputatilor
grama, satira, poesia 1. fllosofica, poesia gnomic& Palacio das Cortes; casa orasului : Camara Musau maximele, al caror obiect principal sant cu- nicipal; palatele arsenalelor, bursei, ministegetarile ; pastelul sau poesia 1. descriptiv'.
rielor s. a. Monument's: statuele Campos, statua
Liriodendron L., (botan.) gen monotipic din ecuestr a lui Iosif I, a lui Dom Pedro IV, ambo
fam. Magnoliaceelor, tribal llagnolieae. Unica turnate in bronz ; Monumento dos Restauradores
specie L. tulipifera L., este un frumos arbore, de Portugal, ridicat spre amintirea celar ce au

ce cresce in America borear; fruuzele trun- eliberat Portugalia de sub domnia spaniol in
chiate sinuato-4-lobate ; florile mari galbene- 1640. Cultura Portugaliei este concentrat in L.;
verclii stint solitare i terminale. L. tulipif era L., are academia de saute, de arte, politechnic,
este cultivat prin parcuri ca planta decorativa. conservator de musici, scoale militare, institut
[Z. C. P.]
de agronomie : Instituto Real de Agronomia e
Lisa, 1) L., com. mica' in Trs., cott. Fagaras, Veterinaria; scoala de artilerie: Escola do Exer1407 loc. (1891) Romani. 2) L., com. mica in cito; biblioteca cu. 300,000 vol.; Museu
Ung., cott. Trencin, 1818 loc. (1891) Slovaci.
industrial e commercial, militar, agricola a floLisaura, com, rur. in Buc., suburbio si atenenta restel si Museu nacional de historia natural ;
la parochia Suceava, mosie orseneasca, in cap. si gradina botanica; 13 spitale; casa alienatilor,
j. Sucevii, are 607 loc. (586 ort.-or., 9 rom.-cat., sardo-muti, orfani; 7 teatro, mai insemnate :
12 mas), o scoal prim ara.
[Dr. I. G. Sbiera.]
Theatro Normal, s. Dona Marla II, Theatro Sano
Lisigene, (botan.) lysigene, spatiuri intercelu- Carlos s. a. Istoria. In evul vechiu : Olisippo s.

lare produse prin distrugerea unui numar oarecare de celule; asa stint spaliurile aerifere din
tulpina si frunzele de Juncus, din frunzele de
Nymphaea, din intrenodurile tulpinei de Graminee, Eguisetum, Umbelifere, s. a.
Lisinski, -roan' v. loan Lusinski.
Lissa, una dintre insulele dalmatine, la 20 km.
dela Lesina si 44 km. dela malul dalmatin, te-

Ulisippo; n timpul Romanilor: Felicitas Julia;

in timpul Gotilor si Suevilor: Olisipona si Ulys-

sipona. In timpul Arabilor: Al-Osbuna si Lisbuna. In 716 a fost ocupat, de Arabi, de cari
deflnitiv numai in 1147 s'a eliberat. In 1580 au
ocupat-o Spaniolii, in 1640 si-a recastigat indep endenta.

[M. Bodiu.]

List, Frideric, economist germ., n. 1789 in

ritoriu de 90 knil. cu 8674 loc. (1890). La nord si Reutlingen, sinucis 1846 in Kufstein. 1817-19
vest are golfuri practicabile. In apropiere de golf al prof. de econotnia nat., destituit pentra ideile
nordic se afla orasul L. en 4822 loc. si forturi pu- sale liberale si infiintarea reuniunei comercianternice. Aici (vechia Issa) s'au intact-10d nume- tilor i industriasilor germani. Persecutat de guroase batalii navale: 384 a. Chr. Dionsie din vern, isi petrece vista prin strinatate pan 1832,
Sicilia a invins asupra Illirilor, 1811 flota en- cand se reintoarce ca consul al Statelor-Unite la
gleza pe ces francez, 18 Iulie 1866 flota au- Lipsca, apoi la Baden. Agitatiunilor sale (Eisenstriac sub Tegetthoff a nimicit flota italiana sub bahn-Journal, 1835) se atribue creares primei
comanda lu Persano, avnd mare parte la isbanda chi ferate in Saxonia i introducerea sisteinului
luptei colonelul baron Urs (v. se.) de Margina, prohibitiv de vami in Gerrnania. (*Nat. System
comandant al cetatii. In amintirea acestei lupte der polit. Okonomiec). Colectia scrierilor sub
s'au ridicat in L. dou monumente.
gesammelte Schriftent (3 vol.) aprute 1850.
Lissabona, (Lisboa), capitala Portugaliei si a
Listera R. Br., (botan.) gen din vasta fam. a
provinciei Estrernadurs, residenta archiepisco- Orchideelor, trib. Neottieae, cuprinde plante er-

pului, pe malul drept al riului Tejo, laolalta ca

suburbiul Belem, are 301,000 loc. (1890). Industria i comerciul in timpul din urma a luat
un avant insemnat. Are mai multe stabilimente
fabrici de zahar, tutun masini, sticla, sapunarie,
postav, turnatbare de fler, arsenate,
fabrici de arme, tunuri s. a. Avand port maritim practicabil si societati de navigatiune ea:
Empresa nacional, Empresa insulana, face un

bacee, si are vr'o 10 specii, ce stint respandite

prin Europa, prin Asia temperat si montana
prin A.merica 'Donald. In partite noastre oresce
prin paduri L. ovata R. Br., iar prin pasunile
umede din rcgiunea alpin i subalpina cresce
L. cordata R. Br.
[Z. C. P.]
L'istesso tempo, (ital.) = aceeasi miscare, ca
mai inainte, in musica.
Liszt, Francisc, cel mai mare pianist al
comerciu foarte insemnat cu coloniile sale si cu sed. XIX, n. 22 Oct. 1811 in Raiding, t 31 Iul.
deosebire cu Brasilia. L. are o positiune foarte 1886 in Bayreuth. A concertat in toata Europa cu
frumoasa, en un aspect admirabil in toate partile col mai mare cueces, incepnd seria concertelor
spre mare. L. este I'm partita in 4 cercan i (bairros) dela virsta. de 9 ani. Studiile si le-a facut in
si fortificat cu deosebire spre delta riului Tejo. Viena ea Czerny pentru piano i Saleni pentru
.0 multime de gradini i pieta frumoase fac o compositie. In legaturi de prietenie au Berlioz,

www.dacoromanica.ro

Lita

Literatura.

113

unul din cei mai mari admiratori si partisani Stoeneseu. 1881 se nasc neintelegeri, B. Floai lui R. Wagner, L. a fost unul din preconi- rescu se retrage; 1885 L. isi schimbii direetia
satorii musicei de program. Ca compositor a de- si monde $i devine Revista Hterarat. 1887 mai
butat deja in 1825, cu o operet, Don Sancho, spar 2 numere sub vechiul nume. L. nu s'a
dar numai mai tardiu, dup ce si-a stabilit re- bucurat de colaboratia unui num.& mai mare din
putatiunea sa de pianist, s'a dedat mai mult scriitoni nostti de valoare.
Literatura, in sens larg este totalitatea lucracompositiunei. In afara de musica de piano, concede, rapsodii unguresci, fantasii, variatii, pa- rilor scrise ale unui popor, unui timp, etc.;
rafrase s. a., a seris un mare numBr de com- In sens strins si obicinuit totalitatea lucrarilor
positiuni pentru orchestra: poeme sinfonice, de imaginatie. lntelesul euvantului se preciseaza,
sinfonii corale s. a.; apoi musica religioas, mese, natural, prin epitetul ce i-se adauge : L. greaca,
oratoriile Christus, Stanislas, Legenda S.-tei Eli- indiana, populara, etc. In cele mai multe limbi

sabeth p. a.; cantate pi musicrt corala. In fine exista tratate generate despre literatura de imao a treia ramur, in care s'a ilustrat a fost lite- ginatie a celor mai multe popoare. Noi n'avom

ratura musicala ; serierile lui formeaza 6 volume, Elea asemenea opera; de altfel lipsa nu este
relativ la R. Wagner, Chopin. Field, Musica Ti- regretabilii, caci prin inssi natura luerurilor
ganilor s. a. Intre nenumeratele onoruri si di- atari literati nu pot fi de cat superficiale si lipsite
stinetiuni ce i-s'au conferit, a fost i titlul de Dr. de originalitate. Pentru detalii cf. fiecare popor
in filosofie dula universitatea din Knigsberg, si fiecare disciplina sciintific in parte.
Literatura poporand (nescrisa), cupri nde toate
acel de nobil prin ordinul Coroanei de fier, oferit
de impBratul Austriei, si acel de cetatean onorific productele inspiratiunii poporului necultivat prin

[]

al mai multor orase germane si austriace.

santa i smiere. Ele tin toate de sfera poesiei,

Lita, com. rur. in Rom., j. Teleorman cu pentru ca in toate predomina fantasia. Impar-

2329 loc. agrieultori (Dic. geogr. 1897), 1 bi- tirea cea mai Mineral a L.-ei poporane pare a

soda si 1 small. Teritoriul com, e strabatut fi in: lirie, epicl, dramatic 5i aforide calea ferat.
stica. De genul lirio tin: doinele, horele, sa-

tirele, strigaturile, colindele, bocetele, deseanLitargir, oxid de plumb topit 5i cristalisat, teeele, versurile jocurilor de copii si aci. se pot
Litanie, v. Litia.

(Plum bum oxidatum,.. Lithargyrum, Bleigltte, subsurna si cantecele btranescisi istorice,

i
pentru
Massicot). Se presinta in douii stari, galben netopit forma $i avntul lor lirio. Genul epic euprinde
jis inasicot, i galben roscat topit is litarg. basmele si snoavele, prototipul romanelor si noCel galben se obtine dela incaldirea co preeau- velelor literaturei culte ; traditiunile si legendele

tiune a carbonatului de plumb sau a nitratului de tot felul. Proverbiele, idiotismele si cimili-

respectiv. Se intr,ebuinteaza in picturti. Celalalt turele formeaz genul aforistic. Cantecele de stea,
se obtine ca product accesoria la extraetia ar- vifleimul, cantecul papusilor, plugusorul, cangintului din minereurile de plumb. Acesta serva tecul si obieeiul, caloianul si oratiile de nunta,

la glasura, la plasture medieinale s't la prepa- sant rudimente ale poesiei dramatice. (v. se.)
retie oleiurilor sicative in pietura. El fusioneaza Insusirile caracteristiee L.-ei pop. sfint: anonila o inealdire mai tare pi se intaresce la recire mitatea, spontaneitatea si prin ea oglindirea eresub forma unei rnasse cristaline, compusa din dincioasa a vietii poporului; nestabilitatea sau
mici foite alwalucitoare. Dupg cum recirea s'a continua modificare a formei; naivitatea, simplifacut mai repede sau mai ineet, se obtin si va- tatea i naturaleta expresiunilor; in cantece,
rietatile numite L. argintiu san auriu. Foarte impreunarea eu musica, si de aci dese neco-

putin solubil in apa, mai malt insa in glicerin., rectete in versificatiune, mai ales in rime si
in goma si solutiuni za.haroase. Usor solubil e aecentuare. Pentru. oti care popor literatura sa
In acid acetic 5i azotic.
nescrisa are o intreit valoare si insemnatate
Lit de justice, (franc) se numia la Francezi psiehologica, istorica i literara. Ea este cea mai
tronul regelui in parlament la sedintele solemne. scumpa comoara, este reservoriul averii mqrale
In sens figurat chiar aceste sedinte.
a unui popor. Ea nutresce iMma si mintea fiecarei generatiuni si continua astfel firul tradiLitean, Voda, v. Lythuon.
Liteni, 1) L., corn. rur. in Rom., j. Suceava, tional al vietii nat-ionale, pand dud poporul incompusa din 3 sate eu 2870 loc. (Diet. geogr. cepe a aye o literatura serisa. Si ca atare ea
1894), cari se ocupa en agricultura si pra.sirea e totodata marturia valoarei morale si intelecvitelor; 3 biserici si 2 scoale; comuna e udatrt tuale a poporalui. L. p. si in special poesia
de Siret.
si epica este apoi un insemnat isror al

[]

2) Lite ni, com. rurala, atenenta la parochia

Zaharesci, mosie boiereasca in cap. si jud. Sucevii in Bucovina, are 873 loc. (770 ort.-or.,
72 rom.-cat., 31 mos.), 1 scoal primara.

istoriei nationale, nu atat in privinta faptelor,

eat mai ales a simtemintelor, ideilor si credin-

telor poporului din deosebite limpuri. Ea oglindent) genial national, gradul de cultura., morala
si intelectual., si influentele ce au avut asupra
[Dr. L G. Sbieral
Litera, semnul sunetelor unei limbi, ce laolalt poporului evenimentele si imprejurarile fiedau alfabetul (v. ac.). Litera mare = majuscule ; carei epoce. In sfirsit L. pop. trebue sri fie
L. mica = minuscule.
punctul de plecare si piedestalul literaturei
. v. si art. Caractere tipografice.
culte, care numai asa poste fi originala pi vig-uroasa Un stralucit exempla de acest adeviir
Literat, omul de sciinta, care fixeazi
rile sale prin litera serisa.
ni-1 da literatura Edina, isvorit intreaga din
Literatorul, revista care a inceput s apara legendele si mitologia national. Recunoascerea
in 1880 sub directia lui B. Florescu, avnd ca insemnatatii L.-ei p. a dat nascere unei noue
principali colaboratori pe A. Mtteedonski si Th. sciinte, follclorul (v. ae.). L. p. nu trebue a o
Enciclopedia ronnina. Vol.
8

www.dacoromanica.ro

114

*Literatur i art Roman&

Litra.

confunda cu L. popular d (scrisd) asemenea

Lithopone, coloare alba preparata din tratarea

anonima i facuta in limba u spiritul poporalui ; sulfatului de zink cu sulfur de bariu, intrebuin-

se deosebesce insa prin tendinta sa de a res- tag foarte des in pictura ea fiind stabil.
pandi idei morale si religioase i prin faptuL
Lithospermum L., (botan.) gen din fam. Boraea e scrisa de carturari. (Cf. Hasdeu, *Cartile gineelor, trib. Borageae, cuprinde plante erbacee,
poporanee, si M. Gaster, *Literatura populara subfrutescente $i are vr'o 40 speeii, respandite
[M. Strajan.]
pe aproape intreaga suprafata globului. In prtile
Literaturl 91 art Romani", frumoasa i bo- noastre cresce prin locuri aride si pietroase L.

roman de.)

gata revista romaneasca contimporana, aparnd officinale L., cunoscut de poporul nostru sub
in Bucuresci, ilustrata si lunar, sub directiunea numirile de Mrgeluse, Meiu pasresc,
lui N. Petrascu si sub auspiciile Cercului ami- L. purpureo-coeruleum L., L. arvense L., etc.
cilor literaturii i artei romanee, al carai pre[Z. C. P.]
sedinte e Dem. C. 011anescu. E astacli in al Lithosphaera, (grec.) coaja parnntului.
4-lea an al existentei sale. Are de principiu funLithotomia, (med.) operatiune pentru deltudamental nationalismul
rarea calculilor din besica; deschiderea operativa
Lithiasis, formatiune de piatr in corpul omului a besicei pentra a se put extrage calculii. Local
si mai ca sama in besica udului. Se scoate de adi incisiunii poate fi pe partea anterioara a abdoori prin tilierea tesuturilor papa intra in be- menului si la perinea.
sie, ori prin instrumental numit lithotriptor
Lithotripsia, (med.) distrugerea caleulilor in

(spargator de piatra), ce se introduce pe ca- besica prin instrumente special de forma canalul udului. La boala de piatra e laudata apa tetrului.
de Cacialata (jud. Rilmnicu-Valcea), unde era

Lithotypia, lithographia inalt, v. Grafice, arte.

decis a veni si Napoleon III de a se curarisi. Liti, lidi, leti lassi lazzi, (tal) nuniirea
Piatra din fiere se numesce Colelithiasis.
iobagilor in evul media.
Lithium, element, great. atomica 7, monovalent,
Litia, rugaciune de implorare, procesiune,
descoperit in 1817 de Arfredson in Petalit. Isolat impreunata cu rugaciuni si cantari in semn de
pe cale electrolitica de Davy, Bunsen si Mat- penitent, procesiune religioasa pe timpul neferihiessen. Se gsesee foarte respandit in nattut cirilor publice ori cu alte ocasiuni. La L. se
sub forma de combinatiuni, dar in mici can- binecuvnta pane i prescuri, gru, vin si unttitati. Se intalnesce de ordinar in ape minerale, de-lemn. (I. Stefanelli, Liturgica bis. ort.-cat.,
Karlsbad, Kissingen, Baden-Baden, Criciulata Bucaresei, 1886, 42.)
(Romania), in cenusa animala. El e in totdeuna
Litier, masa pe care se pun panile, vinul,
alaturea de potasiu, sodiu si aluminiu in mi- grui si untul-de-lemn, ce se binecuvnta la
nerale sub forma de silicati : Lepidolita, Petalita,
Litania complexul mai multor rugaciuni de
Triphylin. In acesta din urrn in unire cu acidul invocare la procesiuni si la anumite functiuni
fosforic, fier si mangan. L. e de o coloare argintie, sacre.
moale, great. spec. 0,594 si P. de F. 1800. E cel
Litigant, acela care se judec, care se ttfla in
rnai usor metal cunoscut. Descompune apa, se proces. Se mai numesce si parte litigantd, adeca
oxideadi usor la aer, arde chiar cu o flama care are rol activ in un litigiu, proces. Litigios este

stralucitoare treand in oxid. Sarurile mai toate

solubile in spa afarri de carbonat si fosfat.
ruffle in flaina dau o coloratie rosie purpurie.
Spectral e caracteristic prin o linie rosie carmin
si alta rosie galbuie. Cantitativ se doseaza ca

ceea ce face obiectul unui litigia, unui proces.

Judecatorii, supleantii, procurorii si advocatii in
Rom. nu se pot face cosionari de drepturi litigioase, cari stint de competenta curtii de apel,

in a carei circumscriptiune isi exercita func-

fosfat. PO4 Lis.

[S. M.]
funile lor, sub pedeapsa de nulitate, spese
Lithobius, animal miriapod (v. ac.) din ordinal dune interese. (Art. 1309, 1403 cod. civ. rom.)
Chilipodelor, traiesce sub pietri.
Litionit, sau Zinnwaldit, mineral, mica liti14thochromia, procedeu fitografic care consta nifera; in gisemintele de staniu, se gasesce la
in a reproduce pictura in oleu.
Zinnwald, Cornwall, etc.
Lithodomus, (zool.) gen de Lamellibranchiate,
Litis contestatio, (lat) intrarea in proces a
can ca cochilele lor lungi arata ca niste curmale piritului, respuns la pira. Lids denuntiatio, inuscate. Specia Lithodomus dactylus Sow. se sciintarea unui interesat despre un litigia, ca

gasesce des in Marea Mediteran si se raginca sa intre si el in preces. Litis renuntiatio, rebucuros.
tragerea Orel
Lithofracteur, un preparat explosibil, constituit
Litiu, v. Lithium.

din dinamita si alti explosibili, dar al carui efect

e mai mic ca al insusi dinamitei singure.

Lithogliphic. gravat pe piatra.
Lithographia, v. Grafice, arte.
Lithokiase, se numesc crapaturi in roce.
Lithologia, invtatura despre pietri.
Lithopaedion (med.). La graviditatea extrauterina se intmpla de fetal moare, partite moi
degenereaza si ce e lichid se resoarba. Restul
se impregneaza en cristale de cholestearina,
calciu, magnesia si pigment, devenind o massa
solida, care se numesce L., adeca ft pietrificat.
Lithophina, un amestee de esent de tereben-

Lit --, V. Litho .

Litoral, regiune situat dealungul

Litoralul austriac-illiric numire colectiva

pentru comitatul Gorita-Grdisca, marchionatul
Istria si orau1 Triest, apartinetoare imperiului
austriac.

Litoralul de aur (engl. Gold Coast), o fsie

de parnnt in Africa vestica pe termurii litoralulai Guinea (v. ac.) sup. Numirea o are dela
bogatia de aur, ce s'a gasit in aceste locuri.
Litota, figura retorica prin care se i e mai
putin, pentru a se intelege mai malt.
E*1
Litra, mesura de capacitate; in Romania 1/4

tina i oleu de Lavand, intrebuintat in litografie. dintr'o oca (v. ac.) = 310/8 gr.

www.dacoromanica.ro

Litru

115

Liuche.

Lltru, msura pentru fluiditti 10 decilitri, sericei constantinopolitane, cari se afla ai la noi,
it 10 centilitri, A 10 mililitri. (v. Metru.)
anume L. Sf. Vasiliu M., compus, de acesta din
Litterae avocatoriae, (lat) v. Dehortatoriu. cea ierusalimitan $i clementin; a Sf. loan Garb:
Littorella L., (botan.) gen Oionotipic din fa- de aur, scurtat din a Sf. Vasiliu, si a Sf. Gremilia Plantagiueelor. Unica specie L. lacustris L. goriu Dialogul sau a mai inainte sfintitelor, din
este o planta aquatica stolonifer, frunzele ra- care lipsesce partea esentiall adeca consacrarea,
dicale, cespitoase, lineare si groase; florile mo- ea se celebreazii Miercurea pi Vinerea in panoice ; fructul o nucula indehiscenta. L. lacustria resemi. In apus e in us liturgia romana.
L. eresce prin apele, mai cu sauna' din regiunea Lit urgiariu (missale), se numesce cartea, in
montana ale Europei medii $i boreale. [Z. C. P.]
care se cuprind liturgiile.
Littr, Max Paul Emil, savant francez, n. Liturgica e tractarea sistematica a formulelor,
1801 in Paris, f 1881 acolo. Pregatit pentru riturilor $i dispositiunilor, dupti cari se indecariera medicaid, mai tarliu se dedica sciiutelor plinesce serviciul diviu in biserica ortodoxa
filologice ai istorice. 1875 ales senator pe viat, catch* ea formeazil o parte a Teologiei paIn acelaai an metnbru al Academiei. Scr.: Trad. storale.
[i. m.j
tuturor scrierilor lui Hippocrat (Paris, 1839-61),
Lituus, la Romani un toiag incarnit la virf,
,Analyse raisonne du Cours de philosophie po- ce il purtau Augurii (v. ac.). Cam' aceatia aveau
sitive de Comte, (Paris 1845), Auguste Comte et s, profeteasca din sburatul paserilor, en L. imla philosophic, positivec (Paris, 1877), limbistice: prtiau orizontul in regiuni (prejururi).
Dictionnaire de la langue franvaiset (4 vol. ai
Litvani, un ram lateral al semintiei de popor
1 supl.), Histoire de la langue franaiseg, Litt& slavo-litvan, din familia indo-germana, inruditi
rature et histoire, etc.
cu Lettii, Pruaii vechi $i cu Shmudii. Toate triLiturgia, (grec) servicial public (Aristot. Oec. burile litvane numera ca. 3 milioane de suflete.
1, 3), serviciul pe care il faceau cetatenii gratuit Tip de popor blond, de statura puternic, religios
statului (Plat. legg. 12, p. 949 c.). Fiindca cel ai foarte superstitios, increatinat prin sed. XIV
mai strtilucit serviciu public este a servi lui Neu, Vilna XV. Un principe al lor (Jagello) prin clisapentru aceea s'a dat indeosebi numirea de L. toria cu Eledviga, fiica regelui Ungariei Ludovic
serviciului preotesc (Joel. 1, 9, 2, 17) $i aceasta de Anjou, a ajuns pe tronut Poloniei. Litvania,
insemnare o are L. in noul testament preste tot teritoriul locuit de L. de prin 850 d. Chr. La a
(Luc. 1, 23; Ovr. 8, 6). In limbs bisericeasc, treia impartire a Poloniei (1795) cea inai mare

L. se dice servicial divin, prin care se cele- parte a L.-ei a ajuns sub stpanire ruseasca
breaza i perface sacrificial eucharistic (Const.

ap. I. 8, c. 6), iar in sons nod larg L. e complexul actiunilor sacerdotale in biserica. Originea L., respective a formulelor de a svirai
sacrificial eucharistic, se reduce la instituirea
acestui sacriflciu prin Isus Chr. la cina cea de
taina. La formulele fundamentale instituite de
I. Chr., apostolii i urmatorii lor au adaus al-

(guvernamentele Vilna, Kovno, Grodno, Mohilov

Vitebsk ai Minsk), iar la 1814 $i cealaltd parte,

pe care pana atunci o avea Prusia. Litvanii au
jucat rol $i in istoria Moldovei.
Liuba, 1) L., Gruin (Murgu), publicist rom.,
n. 15 Martie 1845 in Maidan, in Banat, din pa-

rinti terani, 1- 1877 ca advocat in Vnet. A

fost stipendist al familiei de Mocsonyi. Ca student

tele, i aaa s'au desvoltat liturgiile, cari le avem univ. in Pesta ai colaborator la *Albinat a su-

aiji in biserica. Ele toate se incep cu o pre- ferit pentru un articol vehement, saris de altparare (proscomedia, v. ac.), apoi urmeaza L. cineva, 15 luni temnita de stat in Vat; s'a caproprie, care simbolice ne represintli viata Man- storit apoi cu o fica a lui Vine. Babes, remannd
tuitoriutui dela nascere prim la inal(area sa la un ficior (Livia) de dinsul.
ceriu. In L. se disting 2 WO, partea numita L.
2) Liuba, Sofronie, inftator rom. in Midan,
catechumenilor (pang la cati slinteti chiemati Banat, n. 3 Dec. 1850. A scris si a publicat mai
ieaitic, etc.), ande momenta' principal e cetirea multe poveati si anecdote in dialect banatanese;
din 8f. Scriptura, Apostol i Evangelia, ai ex- de remarcat slint articolii Fratii de cruce., *Meplicarea ai aplicarea practic a pericopei cetite. dicina poporalac si cartea Topografia satului

A doua parte e L. credincioailor, in care distingem: a) ofertoriul, ce represinti (prin iesirea cu darurile i aaezarea lor pe altar) oferirea voluntar a Mantuitorului spre patim
spre moarte; b) consacrarea, e central L.-ei,
aici plin cuvintele luati mncati acesta este

Maidan, urmat de un stadia despre Celti de

Dr. At. M. Maiienescu (Caransebea, tipogr. diec.).

Unele publicatiuni poarta signatura Liuba-lana

(Aurel lana, capelan gr.-or. in M.aidan, cu care
colaboreaza, este ginerele su).
Liuche, (pron. Lem?), familie de origine f rantrupul mea., beti dintru acesta toti *acesta este ceza, stabiliti in teara din secolul trecut. Stra-

sangele mea., etc., in chip misterios panes ai moaii ei &Mau prin sed. XV la Florenta, de

vinul, determinate prin intentiunea preotului ce- ande s'au dus in Corsica ai sudul Franciei. Barlebrant, se prefac in &twill $i sangele lui Chr. thlemy de Liuche (1480) e trunchiul genealogic.
Consacrareaseparata a panei i vinului inchipuesce Mai multi urmaai ai sei s'au distins in istoria
moartea de pe cruce ; c) cuminecarea, in care Franciei, avnd si titlul de Seigneurs de Moissace.
trupul i sangele Domnului se da credincioailor In Valachia: Jean Liuche, era la 1754 mare

spre nutrirea sufleteasca. Dupa local, uncle s'au

compus 5i desvoltat L.-le, le impartim in orientate i occidentale. Orientale slint: 1) a bisericei
din Ierusalim, atribuit Sf. ap. Iacob cel Tinr;
2) L. din constit. apostolilor (lib. VIII), atribuitit
Sf. Clemente I, papa dela Roma; 3) a bisericei
alexaudrine, atribuit Sf. ev. Mama; 4) L.-le bi-

stager ai mini la 1780 in Bucuresci. Fiul 8611

era Filip Lew, marele vistier, n. 1799, unul

din principalii boieri ai terii la inceputul se-

colului ; fusese propus printre candidatii la tren

In 1821, cilnd era clucer mare. Se insurit cu o
Carpeniaanca, avand mai multi copii, din cari descind actualii membri ai familiei.
[L.]

www.dacoromanica.ro

8*

1 16

Liude

Livius Andronicus.

Africei i descopere lacul Ngami 5i riul ce isLituli, se numesc in Bucovina nisce colonii voresce din acesta, Suga. Intre 1851-53 desrusesci asezate pe land. Romani pe mosii bo- copere Hui Liambey (Zambesi sup.), preste Casieresei si mnstiresci. Astfel de colonii au fost sange trece in Loanda (1854). Intro 1854-56
pe mosiile : Homorul, de undo numirea unni &gun strabate continental din vest spre ost i da de
Liudii Homorului sau Liudi-liomora; Horecea, cataractele Victoria. Reintors in Europa serie
de unde Liuchi Horecii sau Liudi-Horecea; Sam- primul raport despre descoperirile sale (Missiosonesci, de unde Liushi lui Samson, etc. Dintre nary travels and researches in South Africa.
aceste colonii a devenit comuna !urea numai Lond., 1857). Din autorisarea guvernului englez
Liuii Hamorului, atenent la parochia Co- strabate din non Africa, insofit de mai multi
manesci, mosie manastireascii in cap. si j. Su- brbah de sciinfit In 1858 din Hill Zambesi
cevei in Bucovina, are 844 loc. (768 ort.-or., trece in nmul Schire 5i-1 urmresce pana la isvor
(lacul Nyassa, 16 Sept. 1859), nu departe de acest
32 rom.-cat.. 44 mos.), o scoala primara.
lac d de altul Schirva. La 1864 se reintoarse
[Dr. I. G. Sbiera.]
Liukiu, (Riukiu, Luciu), graph" de insule ja- In Europa si publica resultatul descoperirilor
poneze in Oceanul Pacific, intro Kiusiu si For- (Narrative of an expedition to the Zambesi). In
1865 este numit de Mel Anglia consul pentru
mosa, 3983 km2., cu 560,000 loc.
Liumnita, com. in Vlacho-Meglen, cu 3000 loc. Africa si in aceasta calitate sosesce in toamna
In apropiere de Ghievghieli in Macedonia. (V. anului 1865 in Zanzibar. Caltoria o incepe acum

Liude, v. Lude.

din est pe riul Rovuma, in 1866 ajunge la Nyassa,

nu departe spre sud trece preste Hui Tschambesi
sinonim cu
Livade si livede (pl.
In Muntenia se rnai dice Evade si la plantahunile (isvorul riului Congo), atinge sudul lacului Tanin Nov. d presto riul Lualaba (Congo),
sau gradinile de pomi cu iarbti, s. e. Evade de ganyika,
ajunge la lacul Moero, de unde se reintoarce in
pruni, de meri, etc.
Casembes. De aici plena spre nord, spre a ajunge
Livadhi, com. arilmneascI cu 2000 loc., e lo- la Udschidschi pe coastele lacului Tanganyika,
Meglenifi.)

cuit numai vara, situata la Palic-Planina in ins e nevoit din causa ploilor s se reintoara
Macedonia.
Calatoresce deci spre vest si d presto lacul
Livadhon, com. aramilneascii, v. Vlacholivadhon. Bangveolo. In 1869 strabate din nou spre nord
Livadia, 1) L. (Lebadea), oras in nomarchia da de lacul Tanganyika, pe care mergnd ajunge

grec. Attica-Beofia, la poalele muntelui Helikon ; la Udschidschi (13 Martie). In 1870 strbate priu

ca. 5000 loc.; resedinta episcop. Mai nainte in- Manjema ajunge pan la localitatea Nyangve
treag Grecia de mijloc (Hellas) purta numirea L. langa riul Congo, ins secat de toate isvoarele
2) L., proprietate a impifiratului Rusiei la sudul si bolnav de picioare, se reintoarce tn Udschidschi
Crimeei, lng scalda de mare Ialta.
(in 23 Oct. 1871). Preste 5 4ile di preste el aici
Livan, munte, v. Liban.
(28 Oct.) calatorul Stanley, trimis expres pentru
Livecleni, (ung. Livazeny), com. mica in Trs., clutarea lui Livingstone. In societatea lui Stanley
cott. Hunedoara, 3866 loc. (1891) Romani si calatoresce pe lacul Tanganyika spre nord, si
&Ova Magh. i Germani ; stahune de cale forat. constat, ca din acest lac nu se vars spre nord
Liverpool, unul din cele mai marl orase ale nici un riu, deci Tanganyika nu se fine de siAngliei (550,000 locuitori) si unul din incuile stemul apelor Nilnlui. In 1872 pleacti en Stanley
centre comerciale ale lumii maritime; posed pan in Unyanyembe, Stanley vine in Europa,
docuri splendide, a ciftror construchune a costat L. d din nou spre sud, in Carem bes, unde
presto o jum6tate de miliard. Importeadi cu moare in 1 Maiu 1873 de disenterie. Osemintele
deosebire grane i bumbac ; bumbacul e trimis i-s'au a.dus in Europa si s'au ingropat in 1874
de ad i in Manchester, unde se fese pentru in- In mnstirea Westminster din Londra. A fost
[B.]
treaga Europa.
unul dintre cei mai distinsi scruttori ai Africei.
Livia, Drusilla, femeie de rara frumsefii, sofa
Livistona R. Br., (botan.) gen de Palmieri,
imp. August si mama Imp. Tiberiu, n. 56 a. Chr., trib. Sabalee, en vr'o 17 specii ; tulpina lor rar
t 28 Sept. 29 d. Chr. Desparfit de sofia sa Seri- e inalta; frunzele sfint flabeliforme; cresc prin
bonia (38 a. Chr.), August silesce pe Tiberiu China (L. chinensis R. Br.), Australia (L. auClaudia Nero sa se despart de L. spre a o lua stralis Mart.), Olanda noua (L. inermis R. Br. ;
el de sofie. Femeie superba $i desteapta, avea mugurii ei sfint comestibili, iar din frunzele timare influenti asupra imp6ratului; in testamentul nere se confectioneaz palariis. a.), India, Coseu August o numesce erede universal impreun chinchina, Archipelagul malaic.
[S. St. R.]
cu fiul ei Tiberiu, dela primul What. Cu Ti- Liviu, Andreiu, v. Pop, Liviu.
beriu nu s'a putut infelege la domnire, deneLivius Andronicus, (260-209 a. Chr.), originar
gindu-i acesta inriurirea ce o avea pe timpul din Tarent, adus ca prisonier in Roma de catra
lui August.
consulul Papirius Cursor, el este vandut lid LiLivingstone, David, clator african renumit, vius Salinator si acesta observand inteligenfa
n. 13 Mart. 1813 in Blantyre lang1 Glasgov, si cultura ce poseda sclavul su, Il liber. Cava
din parinfi de rand. La etate de 10 ani lucr timp L. A. se indeletnici cu profesoratul, apoi
in o fabricl, si din cilstig cumpr crfi, din incepfi s imiteze pe tragicii greci Eschile, Socari studiaza, si in etate de 16 ani cetesce clasicii phocle si Euripide. Tot L. A. a tradus in verHorafiu si Virgil. Mai tardiu studiaz medicina, suri saturnine Odiseia lui Homer. In a. 207
teologia, si in cele din urma se face misionar L. A. este insrcinat sa compunl un himn de
si trece in Africa. Din 1840-49 traiesce in resboiu pentru infrangerea lui Hasdrubal la flustafiunea misionar Mabotsa, dedicat oficiului viul Metaur. L. A. este socotit ca parintele tea[Caion.]
seu. La 1849 face prima clatorie in central trului si literaturii latine.

www.dacoromanica.ro

Livius Titus

Lobeliaceae.

Livius Titus, unul din cei mai insemnati istorici analoage de prin alte teri.

117

Astfel Lloyd-ul

ai antichitatii, n. 59 a. Chr. la Padua veld in austriac, fondat in anul 1836 de catr de Bruck,
Roma sub August, care se fad'. patrond i amicul care este o compauie si care, prin vapoarele sale,
s'u. Opera sa principala e Istoria romani (Historiarum ab urbe condita libri qui supersunt)
dela zidirea Romei Liana la moartea lui Drusus,
9 d. Chr, , in 142 de milt, impartite de copiti
In decade. Atli stint numai 35 de carti, primate
10 pna la anal Romei 460, cartea 21-45 dela
anii Romei 536-586, Si cartea 136 $i 137. Din
celelalte n'au remas cleat fragmente i sumariul
lor, facut probabil do Floras, dup oari Frainshemius a incercat sd reintregeasca istoria lui
L. T. prin ale sale .Supplementac. Pentru bogatia si frumseta stilului, plin de o morall s-

exploateaza comerciul Mediteranei orientale.

Lloydia Salisb., (botan.) mic gen din vasta fa-

milie a Liliaceelor, tribal Tulipeae, cuprinde

plante erbacee si are numai 2 specii, dintre cari

una, L. serotina Salisb., se afla in muntii Earopei, Asiei si Americei boreale, in partile noastre

cresce prin psunile stancoase din regiunea aliar ceealalta se afl numai in Himalaia.
[Z. C. P.]

Loa, (span.) = lauda', cantee de lauda ; dup.'

forma: monolog ori dialog, din care s'a desvoltat
prologul dramatic.
Loanda, capitala posesiunilor portugheze in
natoas si de un nobil patriotism, istoria lui T. L.
e considerata ca o opera magistrala, desi in cu.- Africa de sud, zidita la 1575 prin Paulo Diaz
noscinta lucrurilor, in expunerea fara partinire de Novaes in fata unei insule de nisip cu nua adevrului istoric si in alegerea isvoarelor L. mele L. Clima e nesanatoas, comercial ine inferior altor istotici. Editmni Drakenborch, semnat.
Amsterdam 1731, Stuttgart 1820-28; Madwig Loango, un teritor lung de 520 km. pe coastele
Ussing, 1873; Weissenborn ; Lemaire; Nisard, vestice ale Africei dela Cap Lopez pana la Motext latin si francez. Literatura : Machiavelli, lemba. Riurile mai principale pe aceste enaste
.Discorsi sopra la prima decade di T. L..; Lach- stint Sette, Kuillu, Luemme si Chiloango.
mann, 'De fontibus historiarum Titi Liviic; H. ca intreagi clima pe coastele Africei, e nesaTaine, Essai sur Tite Live.; Madwig, .Emen- natoasa. Locuitorii vorbesc dialectul Congo. La
dationes Livianae.; Wlflin, 3Livianische Kritik inceput Portugalia a ocupat aceste locuri, au
und livianischer Sprachgebrauchz; Mommsen und urmat apoi Olandezii. Dup descoperirile mai
noue si dup contractul de Berlin, in care s'au
Studemund, Analecta Liviana., s. a.
regulat granitele imperiului Congo (1885), coa[M. Strajanu.]
Livland $i Livonia, (rus. Litljandskaja guber- stele L. au ajuns in posesiunea Franciei.
nija), guvernament ruses, una dintre provinciile
Loasacee, (botan.) familie de Dicotiledon ate;
baltice la golful Riga, 47,030 km. cu nutneroase cuprinde plante ierboase sau lemnoase, cu tulpini
insule si lacuri. Loc. Germani, Rusi, lsraeliti, uneori volubile, provgute cu peri righli sau
Letti $i Estoni. Ocup. principalit agricultura, eco- urzicatori ; frunzele n'au stipuli, snt intregi

uomia de vite. pescaritul, vnatul.

Livorno, prov. ital., cuprinOnd $i insula Elba,
343 km. cu. 126,798 loc. (1890). Capitala L.
(vechiul Portus Liburnus) e ora intarit 5i cel
mai insemnat port comercial al Italiei la Modi-

sau penatisecte, ori lobate; florile sant ermafrodite, cu unele din stamine transformate in staminode; fructul e o capsul dreapta ori sucita
spiral. Aceasta familie numera preste 200 specii

grupate in vr'o 10 genuri, toate din America

terana, cu 78,998 loc. (multi Ovrei); episcop, subtropical si temperata (Loasa Adans., .Afencat edrala ; port si far renumit ; fabrici de pa- tzelia L., Blumenbachia Sobrad., . a.); numai
larii de paie, lucrari de coral si alabastru, san- gentil Kissenia R. Br. cresce in Africa centraba.

tier ; comercia insemnat.

[S. t. R.]
Lob, parte deosebit, rotuntlit a unui organ
Livre, (franc) costum particular, cu care se
iinbraca sorvitorii caselor mari.
(s. e. creer, plumna). Lobul, lob mai ink.
Livre sterling, numita si Punt sterling sau Lobanov-Rostowsky, Alexiu Borisovici, prinSovereign, mouet engl. de aur A. 20 de shil- cipe, diplomat rus, n. 30 Dec. 1825, dela 15 Mart.
lings (sh.), it 12 pence (d), fineta 9162/8, pondul 1895 ef al ministeriului de externe in Peters7988 gr. = cor. 24..
burg. Are mare parte la crearea aliantei franco-

Ljupkova, (infer.), com, mica in Ung., cott. rusesci, 1896 a insotit pe tarul Nicolae II la

Caras-Severin, 1402 loc. (1891) S'rbi si Romani.

Parts; t 30 Aug. 1896 in cala spre casa in

Llorente, (pron. liorente), Don Juan Antonio, tren la gara din Sepetowska, aproape de Kiew.
istoric spaniol, n. 30 Marti e 1756 in Rincon de 1882-95 ambasador in Viena, decorat cu. ordul
[t.]
Solo (Aragonia), t 5 Febr. 1823 in Madrid, fost Sf. Stefan.
Lobat, (botan.) lobatus, organ lat (frunze) la
secretar general al Inquisitiunii din Madrid. Ser.
principal: Istoria critic a inquisitiunii in margini cu divisiuni largi, rotunda, mai mart
Spania. (4 vol.).
(lobi) sau mai mici (lobuli) si cari nu intrec
Lloyd, a fost succesiv $i aproape in acelasi timp 1/4 din latitnea organului (v. si bilobat).

numele and biograf englez (David Lloyd, 1625

pana 1691), al unui compilator, asemenea englez
(Nicolae Lloyd, 1633- 1680), al unui episcop
d'Exeter (William Lloyd, 1627-1717), al unui
englez (Robert Lloyd, 1733-1763), al unui tac-

Lobelia L., (botan.) gen de plante din familia

Lobeliaceelor cu ca. 200 specii ; sfint plante er-

bacee, respandite in regiunile tropice si 'moderate ; au flori mari i viu colorate. Iarba dais
L. inflata L. se intrebuinteaza ca medicament
tician, tot englez, (Henry Lloyd, 1729-1783) contra afectiunilor astinatice. Mai multe specii
si al unui negutator din Londra, care fonda un sant plante de decoratie cautate.
fel de club sau sucursal a bnrsei, unde DellLobeliaceae, (botan.) fatnilie de plante din orpatia principala erau asigufarile maritime. Aoest dinal Campanulinelor, (v. am.) caracterisata prin o

name a fost dat apoi la diverse stabilimente corola neregulat. Sant cunoscute vr'o 480 specii;

www.dacoromanica.ro

118

Lobkowitz

Loc Comm

stint plante erbacee sau frutescente, cu flori fru- domniei a doua a lui Stefan Tomas (1622-23).
moase, cari se cultiva' ca plante de decoratie. Acestui loan lacob Voivoda inspirase gnd de
Lobkowitz, fatnilie nobiliara boema, originar domnie datornica sa sultana validea, care voia sa
numita Ujezd, luand numirea L. la 1410 dela scape de el prin fagadueli de sprijin. L. umbla
castelul L. 1459 ridicat la rang de baron. Ramal sft doboare pe Toma. E combatut insa de VeHassenstein s'a stins 1789, ramal Pope! 1722, iar netia, care era bine cu Turcii, i cade sub greuramul Chlumetz a fost ridicat de Maximilian II tatea datoriilor, fiind inchis pentru acestea. Mai
la rang de duce imperial. Pela 1807 poarta titlul trdiu se trezesce din acest vis de domnie
duce de Raudnitz si print de L. Actual consta ajunge negutator de cal pentru armatele venedin 2 ramuri. Membrii mai marcanti: 1) L., tiane, in Muntenia (1630).
Localisare, in genere inseamna a face loe,
August Lon gin, n. 1797, t 1842 in Viena, gu-

vernator in ualitia, cancelar aulic (1834) si in a fixa un loc. In ait inteles L. inseamn i a
urma director al monetariei imperiale. 2) L., margml locul de aflare, s. e. a localisa un resloan Christian George, general, n. 1686, t 1755 boiu, un incendiu. Figurat L. este &and unei
lu Viena. Guvernator in Sicilia, apoi comandant lucran, unei opere, unei serien i se da un cade corp si dela 1739 guvernator suprem al Tran- racter local, s. e. naratiune, poveste, comedie
silvaniei. 10 Febr. 1738, ca comandantul cor- localisata.
L., Localisatiune, (lat) in psichologie acel
pului de armat din Transilvania, la ordin imp&
rates disoalva dieta din Sibim, tiind banuita moment in procesal de exteriorare al starilor
ea conspireaza cu Rkoczi. 3) L., Vencislav sufletesci, in virtutea caruia ele par ca stint
Francisc Eusebiu, maresal de camp, fostul can- simtite la un anumit loc pe suprafata trupului
celar al Imp. Leopold I, n. 1609, t 1677. Di- sau in un medular al acestaia. In virtutea lostins mult in resb. de 30 ani. 1652 president calisarii, starile sufletesci localisate se recunosc
al consiliului de resboiu, avnd mare influinta ca nisce fenomeue nascute din contactul ce s'a
asupra cottducerei afacerilor militare si diplo- intmplat la acel loo intro stimulul extern si
matice. Ferdinand III Ii doneaza ducatul Sagan nervul sensitiv. In virtutea L.-i qicem, s. e. ca
(Silesia). Sub Leopold I cancelar, guvermInd in ne dor dintii, ne dor picioarele, capul; ca me
spirit bigot catofic si absolutistic. Cruntele per- doare un deget fiindca mi-a intrat un spin sub
secutiuni contra protestantitor in mare parte lui unghie, desi sensatiunea de durere nu s'a produs
i-se atribue. Decapitarea conspiratorilor ungari in deget ci in sutlet. Se localiseaza mai cu sama
Ndasdi, Zrinyi, Frangepan linea e opera lui, nela- starile elementare de consciinta: sensatiunile
sand sit ajunga la imperatul cererea de gratiare. sentimentele. Cf. Pletosu, psichol., p.49. [Pl.]
Locatiune sau inchiriare, este au contract prin
teresele regelui francez Ludovic XIV. Disgratiat care te obligi a pune la dispositiunea unei per17 Oct. 1674 si exilat la Raudnitz (Cf. i Barit, soane un inert' sau o lucrare. Cnd e vorba de
lstor. Trans., vol. I.). 4) L., George, maresalul parn'ut, L. se numesce arendare. Proprietarul
Boemiei, n.1835. Unul dintre conducatorii politici trebue sa predea 1=111 si sa faca ca chiadaaul,
Prim sfetnic al imparatului, pe sub mn servia in-

ai Cehilor. 5) L., _Rudolf Ferdinand, general locatarul, sa se poata folos, neinapiedecat, in

(Feldzeugmeister), comandantul corpului de ar- tot timpul locatiunii. Locatarul, in schimb, damata IV in Budapesta. A luat parte la resb. toresce pretul, china. Partea care se tine de couin 1859, 66, 78 (Bosnia). Distins cu numeroase tract, are dreptul sa cearft stricarea, resiliarea,
locatiunii. Locatiunile ereditare cunoscute sub
decoratiuni.
Lob-Nor, lac mare in Asia centrall, Turke- camele de emfiteuse, besman, embatic, nu se
stanul resritean, in el se varsa Tarim.
mai pot infiinta, dar cele existente se pastreaza.

Loboda, (botan.) termin poporal pentru Atriplex (A. 1415, cod. civ. Rom.)
Loo comun, tenninii ca cari in retorica se
hortensis (v. ac.). L. puturoasd, termin poporal
designeaza un isvor sau punct de vedere din care
pentru Chenopodium vulvaria L.
Lobont, labanti), numele de batjocurti al impe- un orator poate scoate argumente pentru ori ce
rialistilor pe timpul resboaielor lui Bethlen, Hi- fel de causa ar Bustin& L. comune stint intrinkoczi, Bocskay, Tkedi contra casei de Habsburg. seci, cand punctele de vedere se gasese in ins*
Unii deriva cutvntul din lauf Hans, altii din constitutia subiectului. Astfel de f initiun e a
magh. lafancz = negrijit, sdrentos, la, fricas. ne da mijlocul de a scoate argtunente pentru
Francisc Faris in Origines hungaricae (1693, o caus, explicttnd intelesul unui lucru in conII, 156) l considera nu ea nume de mark ci formitate Cu acea ,.causa, en umer a ti un e a
ca pronuntare defectuoas a cuvntului magh. ne ajuta la argumentare, descompuand o idee
In alte idei, cari sfint mai potrivite pentru suslobbancs (inflacarat, iute la fire).
Lobomonerieni, monerieni (v. ac.) ale ca.ror tinerea unei cause; gen ul si specia ne da
mijlocul sA caracterisam o idee prin altele cu
pseudopode stint lobate, neanastomosate, ca
se disting de Rhicomonerieni, Cu pseudopode sfere mai intiuse pentru trebuinta causei, etc.

Toate aceste puncte de vedere, impreun cu

filamentoase, adeseori anastomozate.
Lobosa, sinonim Cu amoebina, amoebieni, ami- altele: comparatiunea, contrariile, rebieni, din cari face parte genul Arnoeba (v. ac.) pugnantele, imprejurtirile, anteceLoo, spatiul ce ocupti un corp, spatiu in general. dentele i consecuentele, glut L. co-

Local, ce e marginit la un anumit loc.

mune int r in s eci: ele sfint scoase din analisa
Locativ, cas particular in unele limbi, ce ex- subiectului. L. comune extrinseci sfiht isvoarele
prima local.
ce ne pot serv de argumente, dar cari nu sfint
Locadello, Idea), aventurier-negutator italian, scoase din obiectul insui. Astfel se poste proba
pretins fiu al lui Aron-Voda al Moldovei (v. ac.) adevarul unei cause priu : 1 egi, s von (faima),
pretendent la tronul parintelui salt pe vremea

juramnt, martori, torturi, etc.

www.dacoromanica.ro

[D.1

Loch

Loch, (marina), instrument care indica vitesa

bastimentalui in mare. Gradatia este in unitti
mantra noduri, (14.62 m., adeca 1/,20 din mila
lumina); uodurile stint impartite in 4ecimi. Pe

119

Loess.

alta causd impiedecl pe acesta de a-si exercita

autoritatea, sau and lipsesce un titular. In

Francia in diferite timpuri au existat titlurile
de: lieutenant du

lieut, gnral; lieut, civil,

vasele de comercio i chiar de resboiu stint acum lieut. criminel, Heat.

roi' gnral de police. (v. si

L. mecanice, can inregistreaza automatic nu- art. Lecotenent.)

meral de invirtituri ce face o elice atasata de
Locuinta, v. Casa.
o saula lsata in continua in mare la pupa va- Loculete, sat in Rom., v. Glodeni.
sulai; din numeral invirtiturilor elicei se deduce
vitesa vasalui. In fine pe vasele de resboiu stint si
L. electiice, cari printeun telefon, dan iarasi CM[Constant B.]
moral invirtiturilor elicei.
Lochos, (g rec.) divisiune militar la Sparta ;
armata spartan era impartita in secl. V a. Chr.

[L.]

Loculicid, (botan.) se numesce dehiscenta unui

fruct matar plurilocular, cand fiecare loje a lui

se creapa pe la mijlocul ei si in lung, ea sa rasa
semanta; s. e. fructele de Bame, Bumbac, s. a.
Loculus, (botan.) loje, cavitati simple on multiple, ce se gasesc in interiorul ovarului, auterei,
iu 12 lochii, comandate fiecare de cate un lo- fructului, s. a. (v. si bilocular).
chogos. Efectivul nominal era de 500 barbati
Locusteanu, farnilie boiereasc, originara din
pentru fiecare L.
[Caja.]
partile Olteniei, unde in vechime era printre
Locke, lohn, renumit filosof englez, El. 1632 boierii mai iusemnati dar mai pe urma deveni
in Wrington ltinga Bristol ; si-a facut studiile de important. secundara.
IL.]
In Westminster i Oxford in smintele naturale Locusteni, com. rur. in Rom., j. DoIj, comsi in medicina, t la Oates in 1704. Scrierile pasa din 4 cal. cu 2655 loc. (Drat. geogr. 1896);
lui au fost publicate intr'o editie completa in are 6 biserici si 2 scoale.
9 tom. la Londra in 1835, iar scrierile filosofice
Locustidae, (zoo!.) farnilie de insecte, din orale lui la 1854 in 2 tom. lntre aceste cea mai dinal Ortopterilor, cupriode Ldcusta, (Locusta
insemnata este Essay concerning human under- viridissima). (v. art. Carat de iarba.)
standing (Incercare asupra ratiunii omenesci),
Locutiune, vorbire, modal de a vorbi.
In 4 carti. In ea se cuprind vederile lui filosofice,
Lodi, oras in prov. ital. Milano, langa Adda,
cari pe scurt se pot formula in urmatoarele: 18,689 loc.; vechiu caste' (acum casarm); reNu stint idei inAseute ; satiety] la inceput este sedinta episcopeasca; fabricatiune de majolica,
tabula rasa. Toate cunoscintele noastre isi au comercia mai ales cu briinza parmezan ; aci a
originea in experienta si le castigam parte prin batut Bonaparte pe Austriaci la 10 Maiu 1796.
sensatiuni sau perceptiunea externa, parte prin
Lodicula, (botan.) paleola, v. Glumelula.
reflexiune sao perceptiunea interna. Ideile ce
Lodoicea, Labill., gen de plante din familia
le avem sant sau simple (elemeutare) sau com- Palmierilor ca o singura specie in insulele Seypase (complexe). Pe aceste le formeaza inte- chelles (Oceanul Indic). L. Seychellarum Labill.,
lectul prin combinare din cele simple. Cele ale carei fructe in comerciu stint cunoscute sub

compuse se refers la insasiri (modi), la sub- numirea de nuci de Seychelles sau cocos de mare.
stante i la relatiuni (cele trei categorii ale lui L.). Fructele acestea ajung panii la o greutate de

Ideile simple stint reale si complete, cele com- 15 kgr. i stint cele mai mari din cate se cunosc.
puse necomplete. Existenta lui Neu o sustine Albumenul semintelor acestui fruct este comeL. prin argamental cosmologic: Pnricipral
atibil, adstringent si se dice ca ar av si promoral este fericirea. Prin Essay, L. a devenit prietati afrodisiace. Din fibrele acestui rar palintemeietorul empirismului psichologic i inainte- mier se tes o multime de obiecte de lux foarte
inergtorul lui Kant. In afara de filosofia propriu delicate.
Lodomeria, odinioar, sub ducele Lodomer,
disa, L. prin tratatele sale asupra regimului civil
cauta sa intemeteze in mod teoretic liberalismul provincie poloneza (slava), parte mare situata
politic; prin scrierea sa despre rationalitatea unde este Volhinia de astadi lang 1.1111 Bug,
crestinismului se face aprfitorul tolerantei reli- cu resedinta in orasul de asiadi Vladimir san
pease, iar prin scrierea asupra educatiunei deveni Volinskij. De present, dupa impartirea Poloniei
parintele vederilor pedagogice ale lui Rousseau In 1772, impreun. ca Galitia (v. ac.) a ajuns
(pron. Russo) si astfel al pedagogiei moderne. in posesiunea A.ustriei.
Lodz, (Lodsi), oras in guvernam. ruso-polen
(Cf. Iliberweg, Gesch. der Phil. 111, 106; Thilo,
Gesch. der Philos. II, 79.)
Petrokov, cu 314,780 loc. (1897); L. e numit
[Pl.]
Lock-out, (engl.) contra-grev a patronilor fat *Manchester polonc; industrie de Ian arii si bumbac.

Loess, roca, formata de o marga foarte find,

de aceea a uvrierilor. Se incuie usile, se inchid
atelierele, iar lucratorii grevisti stint dati afara poroasa, compasa de graunte foarte mid colcu gramada.
turoase, de quartz, argild i carbonat de calciu.
[Nig.]
Locomobil, o masina transportabil eu vapori. Caracteristic pentru L. stint concretiuni calcaLocomotive, o masina cu vapori, ce se miscl roase, p.puse de L. L. e o formatiune eoliana
prin puterea vaporilor sill pe o cale facuta din (praf adus de v6nturi), iar materialul in cea mai
raliuri (sine). V. art. Masine cu vapori.
mare parte e namol de ghetari. Fauna gsita in
Locotenent, al doilea grad oficeresc, care ur- L. e cea caracteristic pentru. stepe. L. ocupa in
meaza dupa sublocotenent. L. fine local coman- Romania o mara parte din Moldova, toata partea
estic i in special sud-estica a campiei ronlane,
dantului sea (capitan), and acesta lipsesce.
Dobrogea, si se intinde inspre est in Basarabia.
Lcse, v. Leutschau.
Loctiitor, sau locotenent, cel care inlocuiesce Gratia separatiunii sale verticale, L. formeaza
pe un situ' inteo demnitate sau functiune oare- pareti inalti, ca la Braila, Galat, Fetesci, etc. L. e
care. Logiitor de Domn e acel care inlociiiesce unul din cele mai fertile painanturi, presinta inca
pe principe sau rege, dud un resboiu, sau raj ce inconvenientul de o per meabilitate prea mare,

www.dacoromanica.ro

120

Lof5

Logojana.

insula in lam' Mlar in provincia Stock- laltO studiaz impreunarea acestor elemente in
holm, cu castelul regal Drottningholm, cladit de actul cugetarii i aratti deosebitele cdi pe cari
Ecaterina Jagellonica, sofia regelui loan
apuca inteligenfa, pentru a resfrdnge convingerea
la inceputul sed. XIII, e incungiurat de pare dobindit despre unele idei asupra altora r$i se
frumos.
numesce tnetodologie la L. sinteticac, (Logica,
Lofote, grapI de insule META coastele Nor- Maiorescu, p. 14).

vegiei, lipsite de arbori, cu fermuri stncosi,

Logic, ceea ce decurge sau pare c decurge
selbatici; stint cercetate inult de pescan.
in mod necesar dintr'o afirmafie san situatie
Lega, Constantin, y. Diaconovici.
data; cesa ce corespunde ca cerinfele Logicei.

Loganiaceae Endl., (botan.) familie de plante

dicotyledonate-gamopetale, cuprinde vr'o 30 de

[Dragomirescu.]

Logodna, funcfiune sacrsa: bisericeascd, pregenuri cu vr'o 350 de specii, respdndite prin mergetoare actului de casiitorie, sau de cununie,
regiunile tropicale, patine creso i in regiuuile In care coi ce doresc a se cistitor fac promi-

temperate, lipsesc insti cu total in Europa ai

in Asia ruseasc. L. stint plante erbacee, frutescente sau arbori si se (livid in urmOtoarele
2 triburi: I tribal Gelsemieae, din care menfionam genul Gelzemium Juss., i II tribul Euloganieae, din care mention= genurile:
gelia L., Logania R. Br. si Strychnoe L.

siune de casatorie in viitor. La L. ca o intro-

ducere la castorie, in semnul logodirei sau incredinfrei se schimbii inelele, t;ii din timpul
incheierei logodnei, coi logodifi se numesc : mire
ai mireasd.

L. la poporul rom. de regard se face in pre-

senta mai multor oameni, in casa miresei. Duph

ce mirii s'au declarat in presenta parintilor

[Z. C. P.]
Logarithmul (grec) unui num6r este expo- a celor de fafd, c stint invoifi a se casiitori,
nentul potenfei (patrat, cub, etc.), la care trebue tatal mirelui da miresei o sunlit de bani ca caridicat alt num6r (basa), ca sd obfinem num6rul par (arvund), precum si alte daruri, mai virtos
cel dintin. Prin unnare dacii an = a, atwici n o zgardd de taleri ori de galbini, cari primineste logaritmul lui a cu privire la basa a. To- du-le nureasa, se considerii(mirii) de incredinfafi.
talitatea tuturor logaritmilor pentru aceeaai bask' Dac dupd aceea mirele n'ar voi s ja in caformeaz6, o sistemll de logaritmi. Cea mai usi- satorie pe incredinfata sa, pierde capara i datata sistem de L. este cea calculata de Briggs rutile, iar dac mireasa ar strica incredinfarea,
(1624), a arei basd este num6rul 10 ai ai crei pdrintele fetei &Unite indoita suma primitti ca
logaritmi se cuprind in tablele lui Vega (v. ac.) cdpara i darurile, prin un incredut al sea, papentru numerii 1-10,000. Aici log. 10 = 1, rinfilor mirelui. L. se face priu preot sau la
pentru a 10= 101, log. 100 = 2, pentru
incredinfare in casa miresii, sau in bisericit
100 = 102, etc. Conceptul L-lui se baseazd, pe dupd tipicul bis.
al potenfei (v. ac.). Olt pentru intrebuinfarea
Logofht, (Mare L), demnitate boierease a
L.-lor v. art. Table de logaritini.
ferilor romne, equivaldnd cu cancelarul din
Loggia, (ital., pron loja), coridor deschis pe occident. Tidal e imprumutat de lft Byzantini :
de una, dou6, ori trei laturi, al cdrui plafon e Ao-faHalq, demnitate care reinase &tar dupti
susfinut de pilastri. Renumite : L. dei Lanzi, caderea imperiului, pe langd patriarchie. In Moldin sed. XIV., L. dell Bigallo in Florenfa,
dova, L. era ntiul boier, president al divanului.
L.-le lui Rafael in Vatican.
El faces 5i incheia documentele princiare, inLogiard, district protopopesc in diecesa rom. tarite cu fidula donmeascii, pe care o pinta totgr.-cat. a Gherlei (cott. Solnoc-Dobdca), compus deans cu dinsul. In arm6, era un fel de mare
din 12 parochii ai 7 fili Cu 9232 suflete.
judecittor in Valachia, iar in Moldova avea afaLogica, soli* care constatii i sistematiseazd cerile dinlOuntru, intocmai ca les grands chanlegile pe cari trebue s le pazeasca glindirea celiers din apus. Nu trebue a se confunda manoastrd pentru stabifirea adeviiratelor raporturi rele logof6t Cu simplul logoilt, care era de mai
dintre lucrufi. Cum aceste raporturi se unnaresc multe categwii; astfel: L. al doilea si al treilea,
de deosebite sciinfe, L. s'ar mai put dice a e apoi L. de divan san scriitor de documente; in
In acest sens sciinfa sciinfelor. Logica e induc- fine L. simplu, titlul onorific ce se da boierilor
tivO i deductivO. L. inductivit cuprinde studiul ce stau la feard, ai care, lucra demn de notat,
legilor dupa cari trebue s ne conducem, pentru era un titlu incritva ereditar.
[O. G. L.]
ca din observarea faptelor de experienfa s forLogograf, nume dat celor dintiu prosatori
mulam adev6rul in privinfa realitafii tor. Cea greci in oposifie cu poefii. Basmele 5i naratiudeductivIt cuprinde studiul legilor pe cari trebue nile culese 5i pdstrate de mead scriitori vechi
di le pdzeasca giindirea noastra, pentru ca din au format basa epopeei istorice la Greci. (Cf.
adeveruri odata admise sd stabileascd noui ade- Miller, Fragmenta Historicorum Graecorum I,
vrnii. Logics deductiva a constituit ptinS in 1841 si 1847.)
ultimul tamp toata L., ai se inai poate defin:
Logogrif, enigm6. sau &Hoare, compus din
sciinta care stabilesce regulele formale pentru diferite litere sau silabe, cari prin variata adauargumentare (cf. Maiorescu, Logica), sau sciinfa gere sau emitere dau ai infeles variat.
acordului gandirii cu ea insAai.
Logojana, dans pop. rotn., se joaca in cero
In acest infeles L. cuprinde dou6 cerceffiri de rani multi jucatori. Fiecare ficior jowl ea
(aceleasi cercetari s'ar put deoseb ai la cea dou6 fete, una la dreapta si alta la stiinga, painductivii): puna desface elementele din cari se aind doi pasi inainte cu piciorul drept, i doi
compune argumentarea, analiseaza pe fiecare paai inder6t Cu piciorul cel sting; la inceput
in parte ai le aratii raporhuile lor parfiale intre rar, iar mai apoi des, tot in modal artat. Salolalt dup cum resulta din analisa facuta. Aceasta Wile stint cam tot ca ai la Ardeleana, dar se
se numesce L. elementarlt sau analitica. Cea- fac tot inainte ai unii dupii alfii.

www.dacoromanica.ro

Logomachia - Lombard.

Logomachia, (grec) disputa sau cearta dintre

dou persoane despre un lucru, asupra cdruia
In fond gnat de aceleasi veden, dar nu se unesc
din priciva deosebirii terminilor ce intrebuinteaz. Cearti de vorbe.
Logopathia, (grec) ori ce defect in vorbire,
care se descopere dud cineva este silit s intrebuinteze in mod sncit si intortochiat gan-

121

mental L., 6812 km2. eu 377,718 loc., 4 arondismente, capitala Orleans.

Loiseleuria Desv., (botan.) gen de plante din

fam. Erieaceelor, trib. Rhodoreae. Cuprinde o

singurd specie: L. (Azalea) procumbens Desv.,
un arbast pitio, ce cresce in Alpii Europei si A mericei si in regiunea boreal-arctic&
[A. Pr.]

Loja, locuzi in teatru, in forma de cabine

dirile sale, dealtminteri corect formate. [Pl.]

asezate in junilsdlei de spectacol, separate una de
Logos, (grec) original: cuvent, dietiune. apoi alta, si asezate pe un rnd sau pe mai multe randuri

eugetare, notiune, ratiune. Nu mai putin se intrebuinteadt acest termin pentru manifestatiunile ratiunii $i ca numire pentru personificarea
intelepciunii divine. In Rig-Veda Logos este

suprapuse. 0 L. contine dela patru pin& la opt

din evangelia lui loan o. I, v. 1, L. este cuveritul lui Neu. Messia col promis, care intru
inceput era la Neu si Neu era euventul; prin
care toate s'au facut i farrt de &instil nimio nu
s'a facut, ce s'a facut; este Cuventul, care trup
s'a facut si s'a sitlasluit intro noi.e Pe temeiul
acestor cuvinte sfintii printi ai bisericei, vorbind de L., inteleg totdeuna a doua persoanit
din Trinitate, pe Fiul Ini Neu, pe Isus Christos.

aerul (Zeus, Iupiter), Aegir e apa (Poseidon,

Neptun), iar L. e focal (Hephestos, Vulcan).

scaune si mai multe. L. de lfingd cortind se

numese avanscene. In unele teatre siint asezate

si L. pe wend, in dosul cortinei principale, cari
manifestarea dumnetjeirii, intelepciunea lui Ddeu. se nurnesc L. pentru artisti.
In Zendavesta este puterea creatoare a fiintei suv. si Art. Francmacon.
p r em e necreate. Tot aceste insemndri le are L.
Loki, in lintel. nordgermanii unul din cei
si in filosofia greceascd. In filosofia neoplatonic, 12 4ei de frunte, causa tuturor relelor din lutne,
mai on samd la Philo, L. este identificat cu anume 4eu al focului mistuitor. Cu muierea
Alessia cel promis i asteptat, puterea lui Neu, Signy a avut flu pe Wali si Narwi, dar cu uriasa
mijlocitorul intre Neu si lame, fiul until ndscut Angurboda a avut trei urmasi grozavi pe Fensi etern al lui Neu, strlueirea perfectiunii dum- riswolf, Iormungandr 5i Hel. L. ca Odin si A egir
neojeesci. Pentru crestinism, pe basa cavintelor forrneaz trinitatea mitologie,a i anume Odin e
[Atm.]
Lokrii, (grc. Xoxpot), locuitorii provineiei eline
antice Lokris (notiune geograficd, cdreia nu i-se

pot fixa sigur granitele). L. apartineau familiei

mari eline, descendenti ai lai Lokros, nepotul

lui Amphiktyon. Nu au avut nici un rol in istoria

elin.
Cf. Heinze die Leine von Logos, 1872; Harnack
Loligo, (zoolog.) v. Calmar.
Dogmengesch. I.
Lolium L., (botan.) gen de plante din familia
[Pl.]

Lohengrin, in mito'. celtied fiul lui Parsival, Gramineelor (v. ac.), silut ierburi anuale san
cultivatorul sfantului blid, numit Grata (v. so.). perene, ce se gsesc In Europa, Africa ei Asia.
Era un erou trimis de regele Artus, caldtoria Alai cunoscute sfint : Raygrasul englez (L. peprin aer pe o luntritd, /a care era prins o le- renne L.), iarbii de mare valoare nutritiva, nubed, grbesce in ajutorul Elsei, fetei princi- mitii de popor Zizanie si Osig1; $i Raygrasul
pelui din Brabant, onward pe inimici si o ia de italian (L. italicum A. Br.), cresce mai inalt

sotie, dar fiind-cii aceasta 1-a intrebat, de ce decat R. engiez si are spic mai rar, dureaza
origine e, o pirdsesee si se reintoarce la Graal. numai un an, pe cand cel dintaiu 4-6 alai.
sect eretica latita in Anglia in
Germanii rnai amplificand mitul, din materia lui
au compus epopei si pea
sec]. XiV, care urma invetaturile lui Wiclef
[Mm.]
Loialitate, (franc) si rnai bine Lealit ate, sin- (v. Wicleflti).

ceritate, bunacredintd, cinste.

Lom, doi afluenti pe dreapta Dundrii in BulLoialititii, insule, (Loyalty), grup de insule in garia; cel mai mare e in Bulgaria estie
Oceania, spre est dela Caledonia noud, 2743 km2. se eompune din Bjelij- si Cernij-L., cari isvocu 13,174 loc.; descoperite la 1795; in pose- rese in Balcani; se varsd in Dtmare la Rusciuc.
siunea Franciei.
Celalalt curge prin Bulgaria nordie si se varsa
Loir, riu in Francia, 310 km.. lung, se varsii: la Lom-Palauca.
Lom-Palanca, capitala districtului L. in BulIn Sarthe. Departamentul L.-et-Cher, 6420 km2.

cu 280,358 loc. (1891); in partea sudica a lui garia, pe malul Dunarii, 8364 loc. (1888), cu

se afla tinutul neroditor natant Sologne; 3 aron- port fluvial si fortdreat ; emporia comercial al
Bulgariei vestice.
dism., capitala Blois.
Lomami, riu lateral al Congolui, se vars in
Loire, cel mai mare fin al Franciei, isvoresce
in Cevenni, cargo spre nord pang la Orleans, acesta in partes stfingd. La Livingstone ocura

apoi o ja spre vest si se varsti. in Oceanul Atlantic la St.-Nazaire; 1002 km. lung. (760 km.
navigabil); basmul 115,146 km2. E legat prin
canale cu Sake si Seine. Afluenti: Alayenne,
Allier, Cher, Vienne, Svre, etc. Departamen-

sub numirea Young. Pe termini' lui locuiese

popoarele Vatva, Varinga i unele semintii de
pitici. (Cf. Stanley, Durch den dunklen Welt-

teil. Leipzig, Brockhau.s, 1891.)

Loman, (ung. Lomny), com. micd in Trans.,
tele : L., 4798 km2. eu 616,227 loc. (1891), cott. Sibiiului, cu 1143 loc. (1891) Romani.
Lomatogonium A. Br., (botan.) sinonim ca
3 arondism., capitals St.-Etienne; L. superior,
5000 km2. ea 316,735 loc., 3 arondism., capitala Pleurogyne Eschsch. (v. se.).
Lombard, in veacul de mijloo era un stabiLe Puy ; L. inferior, 6979 km2. Cu 645,263 loc.,
liment autorisat prin unele orase, mai ales prin
5 arondism., capitals Nantes.
Loiret, afluent pe stanga al riulni Loire in cele italiene, de a acorda imprumutari pe amanet.

Francia. Dupl acest ria s'a nuinit departa- In timpurile de fat, prin occidental Europei,

www.dacoromanica.ro

122

Lombardia

Munfii de pietate au inlocuit stabilimentele de

feint acesta. Tot in evul mediu era usitat cuvntul lornbarcli, ca nume generic sub care se
designau toti ltalienii stabiliti in Francia si in
Gerinania, pe unde acestia faceau aproape exclusiv comerciu ai in special comerciul cu metalele pretioase si eu produsele alimentare de
prin India. Lombardii hut' cei dintaiu, cari in-

troduser comercird de banca in Francia. In

curfind numele lor deven sinonim cc cel de 0 vreu

si de carnatar, si nu data furl persecutati ca

si Ovreii. O strada a Parisului prirni numele de
rue des Lombards, strada, care multa vreme a
fost ceutrul financiar al capitalei franceze. Prin
secl. XVI bancherii lombardi disparura din acea
strada i fura inlocuiti prin mestesugari de diferite bresle.
Sub Lombard astadi se intelege de cornun un
imprumut pe antanet de efecto (Imprumut sau
avans pe efecte) sau de marfuri (Imprumut pe
producte).
Lombardia, provineie in regata! Italiei la nord.

Nwnita asa clupa Longobardi, cari 568 au in-

temeiat regatul L. Cucerita de Carol c. M, a

fost incorporata la regatul franc, 961 ajunse

Londra.

in sciinta noastr cu toata superficialitatea

tora din scrierile lui. Ce bine ar fi fost ca L. sa
nu paraseasca spiritul sciintific, ce il aratit la
inceputul carierei sale, cand atrasese, desi
chiar atentia lui Virchow. Ceea ce lipsesce lui
L. e de multe ori absenta acestui spirit soling,
pe care adeseori It neglijeaza pentru a cad) la
nivelul unui gazetar ordinar. Psichologia are
dela el contributiuni serioase asupra durerii la
omul normal si iiebun, in cele douifi sexe, studii
incepute anca din 1875. Printre elevii lui, cei
mai de sama diutro Italieni, e de citat: Ferrero,
Ottolenghi, Roncoroni, etc. Lucrarile lui stint
traduse in toate limbile si numele lur e cunoscut
poate proa Inuit si mai ales prin lucrrile lui secun-

dare si dup.' eitatti de a treia sau a patra mana.

[Vaschide.]

Lomnitz,

pise in muntii Tatra la nord-vestul

Ungariei in cott. Scepus, 3264 m. inalt (al doilea

dupa
Urcarea lui recere timp de 5 ore.
Lomonossow, Mihail Vasilieuici, poet lirio,
n. 1711 in satul Denijoskva, t 4 Apr. 1765 in
Petersburg. Fiu de pescar sarac. A studiat in
Petersburg, Marburg si Freiberg. 1745 prof. de
chimie, 1764 consilier de stat. El a scris prima
gramatica ruseasca sistematici, prin care a scos

sub dominatia imperiului german. Treand dela

un stapan la altul, 1797 Napoleon face din ea limba vie ruseasca de sub tutela limbei bisericesci
republica cisalpind, iar 1805 e incorporata re- slavone. Op. compl. i-le-a publicat Acad. rim. din
gatului italic. Prin paces dela Paris (1814) si Petersburg (1803) in 6 vol.
[t.]
Viena (181F) o parte mare a ei revine iarasi
Lom Palanca, v. Lom.
Austriei impreuna cu republica venetian sub
Lomsha, (Loma), guvern. rusesc in partes
numele: regatul lombard-venetian. Paces dela nordica
a Poloniei rusesci, marginas cu Prusia
Ziirich (1859) o restitue definitiv regatului Italiei. estica. 12,087 km'. cu 613,792 loc. agricultori
E hotarnicit de Elvetia, Tirol si Piement; te- si economi de vite; industria e representata prin
ritoriu 24,205 km2. cc ca. 3.957,261 loc. E im- 160 fabrici. Solul in mare parte e mlastinos.
partita in districtele administrative: Bergamo,
Lena, comuna in Trs., y. Luna.
Brescia, Como, Cremona, Milano, Mantova, Pavia
Sondrio. Sub Romani era Gallia Transpadanat.
Lombok, una din insulele Sundele mici (Asia),

Lonchidit, v. Marcasit.
Lonchitis L., (botan.) gen

din familia Poly-

5435 km'. cu 300,C00 loc. Vulcanul Rengiani e podiaceelor, semanand mult cu Pleris, cu vr'o
de 3542 m. inalt. Capitala Matararn ; e in po- 5 specii din regiunile tropicale si subtropicale;
L.pubescens Wild., originar din Africa tropicala,
sesiunea Olandei.
Lombroso, Cesare, n. 1836 in Venetia, pro- se cultiva in florarii ; alte specii L. hirsuta L.
fesor de boalele 'Mutate la Pavia, in una di- din Brasilia, L. oceidentalis Bak. din A.frica trosi Madagascar, etc.
[S. $t. R.]
rector al unui asil de nebuni din Pesaro, etc.

Londonderry, port al Irlandei, oras ell 29,165 loc.,

profeseazit actualmente la Turin, bucurandu-se de
o reputatie universal, desi discutata in tuate col- face un comerciu important mai ales cu Liverpool.
turile lumii. Agitator indraznet, muncitor harnic,
Londra, (London), capitala imperiului britanic,
L. a atacat problemele cele mai capitale ale Biocol mai important emporiu comercial al lumii,
logiei, Antropologiei, Psicholugiei, Sociologiei, Ju- situata pe ambele maluri ale riului Themse, ocurisprudentei, Medicinei, etc., lasand in toate do- pand un teritoriu de 305 km2. cu 4.433,018 loc.
meniile urnie netagaduibile i &Wand in toste (1896), dintre cari vr'o 100,000 straini Germani,
contributiuni importante. Printre lucrarile cele Poloni, Rusi, Francezi, etc. Socotind $i suburbiile

mai importante ale lui L. merita o mentiuue Marea-LA cuprinde un areal de 1792 km'. Cu
speciala Ornul criminal (1875) si Omul de geniu.
Pentru prima writ asemenea chestiuni biologice
au fost agitate au o argumentatie solida, pi daca
vrernelnica i subreda glorie a color omenesci

6.291,677 loc. (1897). Partile principale ale orasului sfint: 1) City, siruburele L.-ei, sediul cornerciului universal, cu 37,705 loc. 2) Westend,
cu strade largi, regulate, resedinta oficiilor mai

va face sa se lase uitarii unmet lui L., aceste inalte si a lumei elegante; ambo aceste part
sant dela Themse spre nord. 3) Partile situate
In sudul Themsei (Southwark, Lambeth, etc.)
stint central industriei de fabiici si manufactura. 4) Ostend, de-a lungul portului pe termal
data de el studiilor antropoinetrice si mai ales nordrc at riului, e central comerciului maritim.
miscarea colosal provocata de el in lumea
5) Nordend, format in deceniile din urm prin
prin cercetarile sale antropometrice. Prin anexarea mai multen comune. L. e impartita in
revistele i bibliotecile ce inspira sao conduce (Ar- 28 cercuri electorale i trimite in parlament
lucran i it vor supravietur totdeuna. Nu ea fond,
ca documentatie sciintifica, dar ca unul ce a sciut
pune bine problema, ce a sciut sa o faca discutata. La activul lui L. merits a fi citat i directm

chivio di Scienza Penali; Bibl. di Anthrop., etc.), 59 deputati. Stradele priucipale (in total 11,000)
prin numerosii elevi ce a format L. va lasa un loe pornese dela banca spre Westminster, deis Themsa

www.dacoromanica.ro

Londres

Longobardi.

123

si dela biserica Sf. Paul. L. are 48 parcuri

Flotila comerciala a L.-ei in 1897 a numerat
gradini publice, intre cari Hydepark, James-, 2735 vase de 1.622,720 tone reg. In port au
Green-, Regentspark cu gradina botanica si zoo- intrat in acela$ an 10,939 vase de comunicatia
logicii; 34 piete, 80 Squares, 19 poduri preste internationala, au iesit 8166, in comunicatia liThemse (podul Tower 805 m., podul L. ca 5 ar- torala au intrat 44,197 vase. Comunicatiunea
curi, etc.), tuneluri de tren ordinar si electric in oras se mijlocesce prin o mare retea de cal
pe sub Themsa. Zidiri principale reside* re- ferate (unele suterane, altele pe deasupra ca-4
gala (mai nainte Buckinghamhouse); palatal St.- selor, 15 gari principale), tren electric suteran,
James, residenta de mai nainte, cu pinacoteca tramvaiuri, vaporase pe Thenise, 2400 omnibuse,
pretioasi; Whitehall ; palatal Kensington (co- 11,000 birji (2/, Hackneys cu 2 roate); lumina
lectie de picturi din pcoala bizantina,
de gaz i electrica, apaducte, canalisatie (facuta
germana si olandeza a sect. XIVXVI); Apsley 1859-75, costand 41/2 milioane livre sterl., lunHouse (numeroase opere de arta); Bridgewater gimea canalelor 4000 km.).
House (pinacoteca renumita); palatul Westminster
L. (Londinium), deja pe tirnpul Romanilor
(casa parlamentului, zidit 1837 in stil gotic ; bogat era oras insemnat, Constantin cel Mane il proin opere de arta) $i Westminster Haal, o urias viAta ca ziduri, 604 deveni resedinta placesala in stil gotic ; in Whitehall stint mari edificii peasca, 886 fa intarit de Alfred cel Mare, 1210
publice (guvernul, tesaurul, admiralitatea); Bur- primi de/a regele Than basele constitutiei sale
lington House (resedinta reuniunilor sciintifice); de acli. Pe timpul Elisavetei lu mare avnt.

Tower (veche fortareat langa Themse, cu ar- 1665 fa bantuit de ciuma, care secera vr'o

senal, camera clenodiilor, etc.); palatal de cristal 70,000 oameni, 1666 arser 32,200 case. Cu toate
sau al industriei (zidit 1851, ca obiecte de arta, acestea populatia L.-ei cresca mereu; la 1660
pare, artificii de apa, etc.); institutul imperial avea 500,000 loc., la 1861 insa 2.803,989 loc.
(museuindic, expositie coloniala); bursa ; 55 teatre,
Londres, (franc. pron. longdr), specie de tigari
3 mari sale pentru musica; 8 inchisori. Bise- mici havanna.
ricile nu au insemnatate architectonic-a, mai imLongfellow, Henry, (1807-1882) poet ameportanta e catedrala Sf. Paul, zidit. 1675-1710 rican, n. la Portland, in statul Maine. Publicit
in forma de cruce, apoi abatia Westminster (local unele poesii ca student. In 1835, dupti o cala-

de incoronare si inmormntare al regilor; nu- torie de 3 ani in Europa, se faca renumit priu
meroase monumente ale barbatilor renumiti). romanul Outre inert. Fa profesor de literatura
Monumente mint 86, intro cari: Printul Albert liana la 1854 in Cambridge, undo muri in 1882.

(53 m. inalt), Waterloo, Wellington, York, Nelson Opere Prosa 3 vol., Poesii 4 vol. Boston, 1867.
(59 m.), acul Cleopatrei, etc. Institute sciinfifiee Se distinga mai mult prin inaltimea si origina-

fi de artd: University College si King's College litatea cugetrilor.

pentru cualificatia academica; 10 scoale teoLongimetria, aceea parte a geometriei, care
logice, aced emie militar,scoala de marina, colegiu se ocupa cu sisteme de puncte asezate in linie
oriental, institut politechnic, 11 scoale de me- dreapta.
dicina in legaturd cu spitale, 2 scoale de medici
Longinus, general roman din a doua expediveterinari, 11 seminarii de invOtatori, institut tiune contra lui Decebal si prieten intim al lui
technic; =soul britanic (zidit 1823-57, cea Traian, atras de catr Decebal in cursa, regele
mai bogata colectiune din lurne: biblioteca de Dacilor se gandesce a se folosi de prisonierul
1.6 milioane toman, 40,000 manuscripte, opere sOu, trimitnd impratului roman rspuns, ca
de arta, pinacoteca, antichitati estindice, chineze, daca nu se va retrage impreuna cu oastea sa
assiriene, egiptene, etc.); societati savante (Royal din Dacia, ucide pe Longinus. Generalul roman
Society, societati de astronomi, geografi, zoologi); cruta ins& pe Traian, sinucigandu-se 5i astfel
academii de arte, numeroase musee, 3 scoale de dejucand planurile lui Decebal.
[Caion.l
musica, numeroase scoale medii si poporale (parte
Long Island, (pron. -tulencl), 1) L. v. Yuma,
confesionale, parte neconfesionale); in L. apar una dintre insulele Bahama. 2) L., (ind. Pau786 iare i reviste. Institute de binefaeere: so- manock) insula la litoralul statelor New-York
cietatea biblica, 92 societti de misiuni, asile de si Connecticut, in forma de pesce; 3780 km2.,
copii gasiti, 147 spitale, 12 sanatorii, 38 asile cu 1.029,097 loc. (1890). Are numeroase stabipentru saraci, 24 asile pentru cei fara locuinta, limente balneare, intre cari cel mai de frunte
11 scoale pentru saraci. In L. sant 180 cluburi. e Coney Island. Capitala Brocklin. 3) L.-City
Politia numer 15,000 oameni. Industria e in- (pron. sitti), suburbiu al orasului New-York,
fioritoare: 110 mari stabilimente de berarie, fa- 30,506 loc.
brici de zahr, santier, tipograffi, fabrici pentru
Longitudine, departarea unui loe dela primul
marfuri de matasa, aur, otel, argint, ln, bumbac, meridian; se numera dela primal meridian spre
instrumente, selarii, sticla. Comercial L.-ei e est (L. Mica) pand la 1802 si spre vest (L.
neasemOnat mai mare fiind 2/, din intreg co- nestled) iarasi pana la 1802.
In astronomie se numesce L. arcul eclipticei
merciul britanic; el e ajutat de: Banca Angliei
(fundatii. 1694, capital 14.553,000 livre sterl., di- cuprins intre cercul de latitudine al unei stele
intre punctul equinoctial de, pritnavara; unvidenda 924), apoi 224 banci si case de bancl;
Clearing House, bursa regala, bursa pe actii si ghiul, ce-I formeaza aecuatorul cu orizontul, se
alte burse speciale, 14 bazaruri, 8 docuri (cele numesce inaltime aequatoriala.
mai mari din lume, toate proprietate privat),
Longobarii, mai bine Langobard (sau dala
societati de navigatiune, de comerciu i asigu- barba sau dela un fel de secure pentru resbom),
rare. Importul in 1897 a fost in valoare de populatie mica din neamul Suevilor, care traia
151.209,683 livre sterl., exportul marfurilor bri- In Moravia pe la 455. 493 bat pe Heruli si ocupa
tanice a fost in valoare de 49.851,251 livre sterl. locul lor la Dunare. Iustinian ii asinute asupra

www.dacoromanica.ro

124

Longos

Loranthacee.

Gepiclilor, 568 trec Alpii, aliati cu 20,000 de Sa- putine tropicale. Dintre speciele mai frequente
xoni condu$i de Al boin (561-573) si in ativa la noi remarcam: L. Xylosteum L. $i L. nigra L.,
ani supun Italia nordica si centrala. Milanul am bebe plante montane, aceste precum i altele

singur resist 3 ani si Alboin 11 fc c,apitala

regatului. El id omorit de sosia sa Rosamunda,
pe care o constrinsese sa bea din craniul tatalui
ei, Cunigund, regele Gepiclilor. Aleph, cel ales
dupa Alboin iar f ucis si pe timpul minoritatii
de 10 ani a fiului seu Authari (574-590), 36 de
duci avurd puterea, Bind mai insemnati cei din
Friaul, Spoleto si Benevent. Authari a dat legi,
a regulat drepttuile ducilor si a inlesnit amestecul L.-lor cu Rornanii Vduva sa Teodolinda
lud barbat pe Agilulf (590-615), care sustin
catolicismul ca i predecesorul seu. L. erau rnai
inainte ariani. Adelvald (615-24), fiul lui Authari inebun si-i urmit curnnatul siu Ariovald

(624-36), apoi Rothari (636--52), ridicat de

fduva lui A riovald, care a fost bun rege. Fiul

su Rodoald (652-53) f omorit, i ven ca
rege Aribert I (653-61), nepotul Teodolindei
$i al lui Agilulf. Fih lui certfindu-se dupd inoartea

tatalui lor au fost chiemati de Grimoald, ducele

Beneventului, ea
ajute, unul a fost insd
ucis, altul alungat i Grimoald ales rege (662
pnd 672), sub care catolicismul ajunse religiun ea

domnitoare. Fiul sbn minor pastr numai Beneventul, pe and L. alesera pe Berthari (672

asemnatoare s. e. L. tatarica L. etc., dar mai

ales L. Caprifolium L., o specie atiratoare, se
cultiv adese ea plante decorative rustice, cuuoscute sub numirea c aprafoi u.. [A. Pr.]
Lnyay de Nagylnya i Vsros Namny, ,
fatnilie nobiliar maghtarl Regele Bela I 1061
reasez pe Gurg (George) de Lona in toate posesiunile sale. Bela IV 1245 confirmd lui La-

dislau L. toate posesiunile donate familiei de

Bela I. Nanes de Berencze si lacob comes de
Loinia se consider de intemeietori ai familiei.
Ldnyay Menyhrt, om de stat magh., n. 6 Ian.
1822, t 3 Nov. 1884. 1839 ja doctoratul in filosofie. Comit. Bereg il alege deputat la dietele
din 1843, 1847, 1848. Dup revolutie se refugiazd la Paris; se reintoarce 1850 $i desvoaltd
activitate rodnicii, pe terenul economic. E unul
dintre interneietorii societatii Else)" hazai biztosit6 trsasg., al societritii de asigurare mutuald Pannonia., al institutului de credit agricol
Magyar fldhitelintzet. $. a. Scrie in Pesti
Nap16 si in Budapesti Szemle. 1858 membru al
academiei magh.; 1865-67 aldturea eu contele
Iuliu A ndrssy lucra pentru incheierea pactului.
In cabinetul Andrssy e ministru de finante pna

(Ana 690), fiul lui Aribert. Dupa acesta urn-a fiul in 1870, efod fa numit ministru comun de fisbu Kunibert (690-703), care a purtat lupte nante; 1871 primesce rangul de conte ; Dec.

1871 e numit rninistru-president al Ungariei,

dar in Dec. 1872 abglice. La indemnul lui L.
s'a tinut in Blaj, 1872 (17 Link) $i 3 Iulie) o
conferent, convocatii de mitropolitul Vancea,
rege, dar dupa trei luni mare si lasii pe fiul la care a participat G. Baritiu, E. Macellariu
ski Liutprand (713-44), ale carui aspiratiuni Dr. Ioan Ratiu; in aceast conf. s'a compus un
se intindeau a un intreaga Italia inteun stat. scurt memoriu, care cuprindea conditimitile, sub
Papa Grigore U i-se opunea, si el se all cu cart credeau membrii acelei c,onf., cd s'ar put
civile, a lasat un fiu minor, Liutbert (703-704),
inlaturat de Ragiubert si de fiul accstuia Aribert
(704-712). Protectorul lui Liutbert, Ausprand
(712-13), vine cu ajutor din Bavaria si se face

exarchul grecesc, pe ctind papa chiemit in ajutor satisface dorintele justo ale natiunii romane. Dela
pe Carol Marte!, a milli moarte intr1rc)iit planul 1877 L. se retrage la domeniul din Szt. Lbrincz
papei. Rachis (744-49), se artitit fra energie, si se ocupa mai mult de economie. A scris opede aceea L. Il depusera i aleser pe fratele
rele: A Bankilgyr61; Az Adreformr61; a RegaleAistulf (749-56), ale arni atacuri contra Romei megvltsr61. Augustin Trefort i-a tinut vorbirea
silira pe papa Stefan II s card ajutorul lui comemorativA in academia magh. 31 Maiu 1885.
Pipin. Acesta fria 2 expeditii in Italia si
Lopata, (marina) rain.
pe L. a-i recunoasce suprematia. Dupa Aistulf
Lopitari, com. rur. in Rom., j. Buzu, situatd
urtnii Desiderius (756-774), care iritat c fata pe arnbele maluri ale riulm Sldnic, pe un taren
lui fusese alungata de sotul ei, Carol cel Mare, foarte muntos i bogat in minerale, precum : sare,
primi pe viiduva lui Carloman, Gilberga, cu copii gips, fier si ape sulfuroase ; com, e format din
ei si impunea papei sd-i ungd ea regi franci. mai multe cat. cu 1250 loc. (Dic(. geogr. 1892),
Carol veni Cu o armata $i asedi Pavia, pe care cari se ocupd mai mult cu lemndria; are 1 bis.
o sill sit-i deschidi portile dupa 7 luni apoi si 1 scoala.
lud pentru el coroana regilor longobargli, si in
Lopitea, numele vulgar al plantei Lunaria rearma rescoalelor desfiint constitutiunea longo- diviva L. (v. ac.).
bard i introduse pe cea franca. L. disparurd
Lope de Ruede, v. Rueda.
In poporul italic.
Lope de Vega, v. Vega Carpio.
Longos, scriitor grec din sed. V, autorul basLophiodonti, fosile de nisce mamifere, asemului idilio Poimenica (lat. Pastoralia), in care menea cu tapirii.
descrie foarte frutnos amorul lui Daphnis si Chloe.
Lophodermium Chev., (botan.) gen de Ciuperci
(Hercher, Scriptores erotici graeci. Lipsca, 1858.) Ascomycete, familia Hypodermatacee, en presto

Longton, oras in cott. Stafford din Anglia.

A cest ores este insemnat prin fabricile ce are.
In 1891 avea 34,327 loc.
Longwood, maieritite pe insula St. Helena; ad

a trait Napoleon I 1815-21.

30 specii cari trajese pe frunze uscate sau vii

de Stejar, Pducel, Conifere, pe tulpini de Gra-

minee; asa e L. Pinastri Chev., de pe frun-

zele Coniferelor, L. arundinaceum Chev., pe

fruuze i tulpini de Festuca, Poa, Secale, Tri-

[S. Bt. R.]

Lonicera L., (botan.) gen de plante lignoase ticum, S. a.
din fam. Caprifoliaceelor, trib. Lonicereae, cu
Loranthacee, (botan.) familie de Dicotiledonate,
flori monosiinetrice si bace solitare sau getnene. ouprinqnd plante lemnoase, rar ierboase, in
Cuprinde pnd la 80 specii boreal-temperate, majoritatea lor parasite sau semi-parasite pe

www.dacoromanica.ro

Loranthus

Lot.

125

arbori, in interionil carora introduc haustori India sudic si in Ceylon. Speciile mai insemnate
(v. ac.). Cele presto 500 specii din aceast fa- stint: Stenops gracilis pi Stenops tardigradua.

rnilie dint mai ales tropicale. Familia L. se diLorica, platosa de metal, !mina compus din
vide in 2 subfamilii Loranthoidee, din care plci sau solzi de un metal oarecare, hain pe
offal's ca genuri Nuytsia R. Br., din Australia care o purtau soldatii Romani.
cu o singura specie N. floribunda R. Br., nu
Lorient, capitala unui arondisment in depare parasit ; Loranthus (v. ac.); a doua subfamilie tamentul francez Morbihan, oras intarit, cu pore
Viscoidee, genuri Arceuthobiutn M. Bieb., Viscum si comerciu insemnat, 41,065 loc. (1891); inTourn., Phoradendron Nutt. s. a.
[S. $t. R.]
semnat port militar, arsenal, scoal de navigatie
Loranthus L., (botan.) gen din familia Loran- si de artilerie marina.
thacee, cu vr'o 200 specii prin regiunile troL'OrienI", v. L'Indpendance Rouniainee.
pica1e ale vechiului continent, patine extraLoris-Meljikow, Mihail Tajnov Tarvielovic,
tropicale, toate parasite pe arbori, dar si cu mod general rus, fost ministru, n. 2 Nov. 1825 in Tiflis,
de nutritie propriu prin frunzele lor verizji ; florile t 24 Dec. 1888 in Nizza. S'a distins in nameMint galbii, portocahi rosii sau vergli ; fructul e roase lupte; invingerea de langii. Kars (1855) e
bacciform sau drupaceu. Pe la noi cresce pe numita Inv. eroicalui comandant L., Pe timpul
stejar L. europaeus L., numit popular Vise resboiului ruso-rom.-turc avea comanda armatei
de stejar, Margritar.
[S.
din Armenia. Pentru luarea cetatii Kars a fost
Lorca, oras in prov. span. Murcia cu 58,327 loc.; numit coote. Dela 1880 ministru de interne, sumine de argint, fabrici de salpetru si praf.
primind cu mare energie conspiratiunite nihiliste.
Lord, (engl.) titlu de noblet englez. InL'Orme, v. Delorme.
seamn senior, stapfin, domn, seigneur. Derivat
Lornieta, un ochian daplu, folosit cu predidela anglo-saxonul hlaforde. Se da ca titlu pai- lectiune in teatre i la excursiuni. In fiecare
rilor si in special baronilor, si prin extensiune tub Mint dou lentile, cea mai mare biconvexa,
fiilor nobili cu alte titluri. Citteva inalte dem- cea mai mica biconcav. Prin invirtirea unui
nitati poart de asemenea titlul de lord : al surub tuburile se pot lungi sau scurta, am6surat
admiralitatii, al finantelor. Primarul Londrei, Du- departrii obiectului, la care privim.
blinului i Edinburg poart titlul de *lordLortzing, Gust. Alb., compositor germ., n.
mayor t, etc. Mamie cancelar ongl. poarta nu- 23 Oct. 1803 in Berlin, t 21 Ian. 1851, a scris
mete de The lord High Chancellor. [0.L.]
mai multe opere intro cari unele devenite poLordosis, (med.) incovoiarea inainte a columnei pulare in Germania, ca : Zar und Zimmermann
vertebrate. L. este numai arareori morb primar, (1837), Undine (1845), Waffenschmied (1846).
mai des se asociaza altor incovoiari ale spinrii,
Los, bilet de loterie (v. ac.).
cercrind a le compensa. Adese e si un fenomen
Los Angeles, cel mai vechiu oras in statul
al barinetei. Cf. si art. Kyphosis.
California (Ammica de nord), situat langa riul
Lorelei, Lurlei, e numele unei stanci, intre cu acelas name; 50,395 loc. (1890); industrie
St. Goar si Oberwesel pe malul Rinultn, de o de fier pi de hrtie.
inaltime perpendiculara de 132 m., periculoas
Losnisor, Lasnicior, Lesnicioartt sau Zirna,
corabierilor i renumit pentru ecoul ce pro- numirile populare ale plantei Solanum Dulcaduce. Dela 1861 trece prin ea un tunel lung de mara L. (v. ac.).
367 m. Dupa traditiune e locuinta unei ninde
Losonc, (pron. Losont), oras in Ung., cott.
sau line de ap, care piin farmecul cfintecului Nograd, 7460 loc. (1891); liceu si preparandie
ifiu atrage pe corbieri si Ii ineaca. Nurnele ei de stat, biblioteca publica (18,000 vol.). 1451
se afl si in vechile legende germane. In sed. XIII lupta lui I. Hunyadi contra Giskra. 1719 docimat
se credea, ca ad i s'a cufundat comoara Nibe- de ciuma, 1849 pustiit de tru pele rusesci : hon-

lungilor. In sed. XVI si XVII se credea locuit, vecjii au atacat (1 Aug.) transportul de bolnavi
de spirite. In literatura mai nou e subiectul al oastei rusesci, omorind cativa din ei ; ca remai multor poesii, din cari cea mai frumoas torsiune L. a fost ars, iar poporatia miicelarit

e a lui Heine, care pusa in musica deveni un (din 500 case au remas 40, din 6000 suflete 1400).
placat ctintec popular. Semana cu vechia leLosophan, (Trijodkresol), un antiseptic introgenda a sirenelor. Un stadia despre L. a pu- buintat contra boalelor de piele. Se obtine prin
blicat Familim 1899, nr. 17 si 18, p. 193 si 210. actiunea iodului in presenta alcalilor asupra aci-

Lorena, Lotaringia, v. Alsatia-Lorena.

Lorenzo, riu, v. San-Lorenzo.
Loretin, sulfatul de iodoxichinolina C9 H4 IN
(OH) SO, H. Un desinfectant puternic, putnd
inlocui iodoformul. Se prepara din orto-oxichiflotilla si acid sulfuric furnant i productul obtinut in urm se iodureaza. L. e o pulbere rosiegalbuie cristalina, greu solubil in apa, alcool
eter.

Loreto, oras in prov. ital. Ancona, aproape

de Adriatica, 4134 loc.; renumit loe de pelerioagiu la biserica de aci, in care se afla la

dului oxitolnoic. Ace incolore, panctui de fusiune 121.50, insolubile in spa, greu in alcool,
usor in eter si cloroform.
[S. M.]
Lostrita, (zool.) numirea poporala a pescelui
Salmo trutta, iar jemluga a pescelui Salmo salar.
Cf. art. Salmonidae.

Lot, nepot al patriarchului Avraam, cu care

impreunft a parasit Haranul si s'a asezat in

Canaan.

Lot, o mica mi5sura de pond de diferite greu-

= circa 18 gr.

Lot, un metal sau un aliagiu de metal, cu care

casa santae, casa Fecioarei Maria, pe care, dupa se loaga doa bucti de metal fara topire.
Lot, 1) L., afluent al rialui Garonne, in lunlegend, au adus-o fingeiii la 1295 din Nazaret.
Lori, (Stenops), un gen de maimute, din or- gime de 481 km., traversand departamentele
dinal Prasimiilor. Pe and genul Maki cuprinde Lozre, A veyron, Cantal, Lot si Lot-et-Garonne;

rnaimute vesele, L. stint trandavi. Traiesc in isvoresce din muntii Goulet la inaltime de 1499m.

www.dacoromanica.ro

126

Lotaringia

Loubet.

2) L., departament in partea sud-vesticl a FranLothar, Saxonul, conte de Supplinburg,

del, 5213 km2., 253,885 loc. (1891).
n. 1060, lupta contra impratului Henri V, resLotaringia, v. Alsatia-Lorena.
pinge pe ducii Vladislav al Boemiei 0 Otto al
Laca, (marina) barca usoara de pescan i in- Moraviei, iar dupl moartea lui Henric V este
trebuintata pe Dunare si pe coastele Mrei Negre ; ales rege la 30 August 1125. Lupta co succes
are forme fine, ascutita la amandouii capetele, contra Hohenstaufenilor, merse la Roma si se
cu carena bine pronuntata; merge bine cu ra- incorona ca imparat 1133, intinse germanismul
niele (babaici) 0 tine foarte bine pe mare agi- dela Elba la marginile Poloniei prin invingerea
cu vela.
[B.]
Obotritilor i Liutitilor, prin favorisarea misiuLoteria, (dela franc. lot = soaite), sortare de nilor de crestinisare si prin cedarea Maroei Norcfistiguri in bani sau obiecte.
dice lui Albert Ursul. Ducele Boleslav al Po-

In genere se practica urmatoareie trei so- loniei Ii facea omagiu si Erich de Schlesvig
primia dela el ca feuda regatul Danemarcei.
1136 face a doua clatorie in Italia, din care

inri: Loteria numerictt ori genuezi (Lotto, Lotera mica), care consista din numeri dela 1-90
$i dintre cari la toata tragerea se scot cinci, ca
numeri distigatori. Jucatorul poste pune pe un
singur numer, extrato, si de iasa, castiga suma

riscata de 14 ori, pe 2 numeri, ambo, ciistiga

de 240 ori, pe 2 si 3 numeri, ambo terno, pe
3 numeri, terno, castiga de 4800 oil, pe 4 numen, 'quaterno, castiga de 19,200 ori si pe 5 nu-

meri, quinterno, de jasa toti 5, castig de 48,000 ori

suma riscata. Loteria mica e de condamnat,

intoreandu-se, moare 1137 in Tirol.

Lothar, rege in Francia, fiul lui Ludovic IV,
lupta MA' succes contra vasalilor mai puternici
ca el pi contra lui Otto II, in folosul canija renunta la Lotaringia. t 986.
Lothar, rege al Italiei, fiul lui Hogo, barbatul Adelaidei, otravit in 930, precum se crede,
de Berengar de Ivrea.
Lotiune, termin medical pentru spalarea
un lichid sau cu un burete imbibat en un lichid

fiindca se primesc sume mici si a$a excita rivna

de cast* in class cea mai saraca a populatiunii. oarecare.
Ungaria a cassat loteria numerica si a inlocuit-o
Lotofagi, popor mitic din evul vechiu despre

prin 2) loteria de clase, care consista din un care si Homer face arnintire. Traditia le pune
flunk mai mare de sorti cu pret moderat, cari teara in partea nordica a Libiei, in jur de Syrtis
se trag in mai multe randuri, Cu castiguri tot minor ai pe insula Meninx.
ai =ate.
Lotru, tear a Lotrului, v. Lytira.
Imprumuturi de loterie cele mai agreate impruLotru, riu in Rom., afluent pe dreapta al 01mutan i ale oraselor, institittelor private, particuisvoresce din muntii Mandru i Slavoiu
larilor 5i statelor. Aceste din urma isi iau re- (culmea Paringu), curge in directie generala dela
fugiu la emisiunea acestor instrumente de credit ca vest spre est si se varsa in Olt linga sattil Godeosebire atunci, cand celelalte mijloace, precum lotreni (j. Valcea), avand o lungime de aproape

urcarea intereselor la rente, sau emiterea acestora sub pari, nu tuai au efectul dorit. Emisiunile se fac cu prevalenta in titluri fait interese (losan); mai rar in titluri producatoare
de interese (oblig. cu prernii). Singuraticele lo-

80 km.; in cursul ski super. pe o mica distanta

formeaza frontiera intro Rom. 0 Trs. 4Afluenti
principali: Lotrita, Voineasa si Pupcoiu sau
Pascoaia.

Lotus L., (botan.) gen din vasta familie a Le-

suri sant de regula impartite in serii si nu- guminoaselor-Papilionaceae, tribal Loteae, cumere; iar tragerile de numere si serii se fac prinde plante erbacee san subfrutescente glabre,

deodata sau separat la intervale mici. La oblig. sericee sau hirsute. Acest gen are vfo 100 de
cu premii tragerea de serii si cea de numere specii, respiindite prin regmnile temperate ale
variaza, dar at3a ca tragerea de numere cade de- globului. In partile noastre cresce prin pasunile
data cu terminul de rescumperare a cuponului. uscate si fnate L. corniculatus L., impreuna
Lothar, 1) Lothar I, cel mai mare fiu al lui Cu varietatile sale, cunoscut de poporul nostru
Ludovic ce! Pios, n. 795, fit asociat de tatal seu sub numinle de: Ghisdei, Visdei Trila imperiu si incoronat ca imparat de papa la foiste, etc.
[Z. C. P.]
823. Punta lupte cu tatal su rand la moartea Lotze, Rudolf Hermann, filosof si fisiolog
lui 840, and pretinse intreaga in-10610e. .13-gut german (1817-81). Bine initiat in invlaturile
de fratii si, Ludovic si Carol, la Fontenay 841, filosofului Herbart, Weisse 0 Leibnitz, si dorind
incheia tractatul dela Verdun 843, prin care pa- a aduce in armonie exigentele inimei si resulstra demnitatea imperiala si erile dintre Rin, tatele sciintei omenesci de o parte, mr de alta
Mensa, Escaut papa la Marea Nordica, Italia 0 ca aparator al mechanismului, dar reducand toata
Burgundia cu cele 2 capitale Roma 0 Aachen. metafisica la etica, L. a devenit representantul
Arabii jefuiau frisa sudul statului Esau, pe cand teoriei, care in istoria filosofiei germane astadi
Normanii nordul, iar clerul superior $i seniorii este cunoscutA sub numele de idealism teleologic.
se considerau aproape independenti. Slabind la Serien: Metaphysik; Allgemeine Pathologie und
corp 0 la minte, imparte statul iutre flu sdi si Therapie; Logik; Allgemeine Physiologie; Mese retrage intr'o inanastire, unde meare 855. dicinische Psychologie; Mikrokosmos (opera prin2) Lothar II, fiul lui L. I, primi teara dintre cipala); Geschichte den A.esthetik; System der
Rin, Meusa 5i Eseaut cu. Frisia, numit dela el Philosophie. Cf. tberweg, Geschichte der PhiLotaiingia. Se sustina Cu greu in luptele dintre losophie III, 439.
[Pl.]
unchii sei, Carol si Ludovic, apoi suprh contra
Loubet, Emile, president al republicei franceze,
sa pe papa Nicolae I, caci alungase pe sotia sa n. 31 Dec. 1838 in Marsanne, depart. Drame,

si luase pe alta contra bisericei. Mari 869 si a facut studii de drept, dupg cari se asezit
fiindca nu Iasi' copii legitimi, statele sale fura Montlimar ca procuror, 1870 primar al acestui
impartite intre Carol $i Ludovic.
ora $
dup un an consilier gen. al depart.,

www.dacoromanica.ro

Louis

Lua Saturni.

1876 deputat, 1885 senator, 1887 ministru al

lucrarilor publice in cabinetul Tirard, 1892 mi-

127

Louvre, (pron. luvr), v. Paris.

Lovelace, personagiu principal in romanul

nistru-president i ministru de interne, 1896 pre- celebru Clarisse Harlowe de Richardson. Numele
sident al senatului, 18 Febr. 1899, dup moartea L. a devenit proverbial si se folosesce pentra a

neasteptat a lui Faure, e ales president al re- desemna un seduce-tor, un tiner de conduita
scandaloasd.

publicei.

Louis, (Saint L.) ordinul, ordin militar in- Lvte, com. mare in Trans., cott. Odorheiu,
stitnit de Ludovic XIV in 1693, destinat a re- 2933 loc. (1891) Secui. Mare fabricd de fierri,
compensa merite de resboiu. Pentru a face parte, ale cdrei producte tree si la Romiinia. La L.
trebuiau 20 ani de serviciu. Crucea avea 8 virfuri, apartine stabilimentul balnear

presarate cu flori de crin: de o parte era Sf.

Lovire, actiunea mechanicl, ce are loe, and

Ludovic cu o coroana de lauri i cu una de spiui; un corp in decursul miscarii sale intdlnesce un

iar de alta o spadd paid cu esarp albd intr'o alt corp. L. se mai numesee $i eiocnire. Legile
coroand de laufi. Panglica era rosie; membrii lovirei sau ciocniroi sfint de mare insemnatate

aveau o pensiune dupa rang. Intrerupt lu timpul In fisich, mai ales pentru teoria undulatiunilor.
revolutiei, ordinul nu se mai confer dela 1830.
Loviturii de stat, (frc. Coup d'tat), act de
violeutii a detentorilor putedi executive in contra
[O. L.]
Louisd'or, numit si Fistol, monetd de aur, legilor, i in deosebi contra constitutiunii. L. de
originara din Spania, Varna in Francia sub Lu- st. este o intrerupere a continuittii legilor, si
dovic XIII dela 1610-43, = 10 livre, fineta cade in afard de sfera dreptului public positiv.
903.65, greutatea 63/8 gr. = cor. 1970..
Lovva, riul lateral in partea dreapta a riului
Louisd'or rpublicain dela 1793 k 24 livre, Congo, indicat de Stanley in scrierea sa: Durch
finesa 8c.)9.74, greutatea 7.6 = cor. 24.
den dunklen Weltteil.
Louisiana, unul din statele sudice ale Uniunii
Lowe, Sir Hudson, general engl , n. 1770 in
nordameficane. liing Golful Mexic, 126,180 km'., Irlanda, 1813 comisar in cartierul general al lui
cu 1.118,587 loc. (1890); ses intins, indrginit si Bllicher, 1815 guvernatorul insulei St. Helena
udat de Mississippi, pe la mijloc prairii, la sud si pdzitorul lui Napoleon I. 1823 guvernator al
balti mate. Clima e asprti iarna, calda si ne- ins. Bermuda; f 10 Ian. 1844. Fiind invinovatit
sanatoasi vara. Producto: bumbac, zahar, ores, de prea mare aspfinie fatft cu Napoleon, L. scrise
porumb, tutuu. Comerciu viu cu centrul in ca- intru aperarea sa: Memorial relatif la captipitala New-Orleans. Constitutia dela 1879. In vit de Napoleon Ste Hlnee (1830, 2 vol.).
congres L. e representata priu 2 senatori i 6 Lwen, v. Louvain.
deputati. L. a fost colonisata dela 1682 si numita
Loxarthrosis, articulatiune strimbl, sinintitd,
dupd Louis XIV, piln la 1763 a fost a France- a oaselor capului.
treat apoi la Spania. 1800 iarasi a Franciei,
Loxodromie, in navigatiuno drumi urmat de
1803 fit cedata Statelor Unite, dimpreun en te- un vas pe suprafata globului astfel, ca directia
zilor'
Moral dincolo de l!tlississippi pani la Oceanul bastimentului s taie toate meridianele ce inPacific, pentru pretul de 15 milioane dotan. La tillnesce sub acelas unghiu. Curba desorisa se
1812 s'a constituit ca stat; 'in resboiul civil a proiecteazdpe charta marind dupd o linie dreaptd,
stat pe partea confederatilor.
ceea ce este foarte comod pentru construirea
Louisville, cel mai insemnat oras industrial si graficd a tuturor problemelor de navigatiune.
comercial in statul nordamerican Kentucky, si- Unghiul constant de drum este urmat de vas
tuat lngd Ohio, 161,129 loc. (1890); fabnci de dupd compas (busol).
Loxopterygium Hook., (botan) gen din familia
tutun si de fier.
Lourdes, (pron. lard), oras in departam. franc. Anacardiacee cu 4 specii din America centrala
Pireneii
arondism. Argels, cu 6182 loc. si sudicd; L. Sagottii Hook. din Guiana, L. Gard(1891); eariere
super.'de marmor. In apropiere la Mas- neri Engl. din Brasilia, s. a. L. Lorentrii Griseb.
savielle are o pastern renumitd, in care se dice, = Quebrachia Lorentzii Griseb. (v. ac.).

c s'ar

fi

aretat Fecioara Maria la 1858; de

atunci a devenit renumit loe de pelerinagiu.

Lourenco Marques, un district al coloniilor
portugheze din Africa orientald, intre Transvaal

Loyal, (franc) leal (v. ac.).

Loyola, v. Ignatiu de L.
Loyson, Charles, v. Hyacinthe.
Lozre, depart. in sudul Franciei, 5170 km".

si Oceanul Indic, 39,000 km3., cu ca. 80,000 loc. cu 135,527 loc. (1891); 3 arond., capitala Meado.
Pament productiv, clima nestindtoas,; la sudul
Lozie sau litichitd de nilajd, numirile populare
districtului e sinul Delagoa, lng care e capitala, ale plantei Salix triminalis L. (v. ac).
orafia L. M., cu abia vr'o 3000 loc.; port bun;
Lozinca, parold, verba de recunoascere.
orasul a fost fundat la 1544; s'a desvoltat mai
Lozna mare, (nog. Nagy-Lezna), coin. mica
mutt de pe la 1890-93, cand a fost legat prin in Trs., cott. Solnoc-Dobaca, 1011 loc. (1891)
cale ferata cu Pretoria, capitals Transvaalului.
L. S., prescrirtare pentru Loco-Sigilli.
Louvain, (oland. Leuven, germ. Lwen), oras
in prov. belg. Brabant, 40,624 loc. (1891); bi- L. St., prescurtare pentru byre Sterling.
Lualaba, nun, v. Congo. Luapula, numirea
serica veche; universitate (intemeiata la 1426,
in secl. XVI cea mai insemnatil in Europa). In riului Congo prin Indigeni intre lacurile Bangsecl. XIV L. a fost capitala Brabantului.
veolo si Moero.

Louvet de Couvray, Jean Baptiste, scriitor

franc., n. 1760 in Pans, 1- acolo 25 Aug. 1797 ca

membru in senatul celor 5 sute. Scr.: romanul
Les aventures du chevalier Faublast (1787-89)
si Mmoires sur la Revolution francaiset.

Loa Saturni, in mitol, romana sotia lui Saturnus (v. ac.), o (Ana a devastarii, (timpul de
iarn) si mortii, pe citnd Ops (v. ac.), o alta
sotie a lui Saturnus, a fost o dina a rodirii
binecuventarii (timpul de vara),
[Atm.j

www.dacoromanica.ro

128

Liibeck

Lucari.

Lucaci, cel nuti inalt piso al muntilor

Liibeck, eat german, 298 km'. eu 83,324 loc.
(1895); constitutie democratica: senat (compus Rom., j. Suceava (1777.6 m.).

din 14 membri alesi pe viata, dintre cari primarul se alege pe efite 2 ani) i comunitatea
(120 membri alesi pe 6 ani). Oraful L., capipitala statului L., cu 69,874 loc. (1895) are in
parte aspect vechiu, numeroase biserici bogate
in comori de arta; bursa, sediul autoritatilor si
oficiilor supeiioare ale statului ; in privintd judiciard se fine de Hamburg; industrie de marachiu; santier; comerciu maritim
insemnat, cu deosebire cu terile scandinave si
baltice. Portul L.-Travemiinde poste primi
cele niai mari pal de mare. La 1895 L. avea
4 nai cu vele de 1959 tone si 29 vapoare de

10,476 tone. 1895 au intrat (resp. iesit) 2312 ndi

de ocean; importul a fost in valoare de 300.9 mil.
Marci, exportul 243.5 mil. M. L. a fost intemeiat
la 1143, 1226 Frideric II 11 Mai oras liber im-

Lucaci, Hrttjiltl, (jupfin), prin transformarea pe

romnesce a numelui german Lucas Hirscher,

(v. ac.) judetul (primarul) sas al Brasovului, care

ca ai predecesorul su Hanes Benkner (v. ac.),

contribue la ltirea de carti luterane printre Romani (a douajum. sect XVI) si paralel cu aceasta
la tipdrirea de carti bisericesci in limba romana.

v. si art. Coresi.
Lucaciu, Vasile, preot, scriitor si om politic
rom. n. 1852 in Apa (cott. Satmar), 1868-74
a sti;diat teologia si filosofia la Roma, untie fir
protnovat Dr. fil. Reintors in tearli se fad' paroch

in
1878 prof. la gimn. reg. din
Er-St.-Craiu'
Samar,
de unde f stramutat la gimn. de stat
din Losont; a renuntat insti la catedra si 1885

s'a fricut din nou paroch, de astadatet in

unde se afld liana astarli. Dela 1887 m. al confer.
perial, ajunse apoi capul Hansei. Cu incepere nationale, a fost ales si in comitetul nat. (dela

dela resboiul de 30 ani L. a suferit mult, pan 1892 secretar gen.) si a stat lu fruntea miscala inceputul secolului XIX.
rilor nat. ale Romfinilor din Trans. pe timpul
Liibeck, principat germ. in Holstein, aparti- ducenii Mernorandului (v. ac.) la Viena. A avut
nfind la Oldenburg, 541 km2., cu 34,718 loc. Ca- numeroase procese politice 0 a suferit mai de
pitala Eutin.
multe ori inchisoare de stat Ctitiva ani a editat
Lubenita, numele vulgar al plantelor : Cucumis 0 o foaie bis., Rev. Catolici.
Citrullus Ser. (v. ac.) i Cucurbita Pepo L. (v. ac.).
teara insemnata in Italia inf., in
Liibke, Wilhelm, istoric germ., n. 1826, t 1893; evul
Lucania'
vechiu, margina.sii cu Apulia, Samnium,

fost prof. de istoria artelor la academia de ar- Campania 0 cu toara Bruttilor. Regiune mun-

chitectura din Berlin, apoi de archeologie ai ist. toasa, cu insemnate podeiuri fi promontorii.
artelor in Ziirich, dela 1885 prof. la scoala de Locuitd de Lucani, de origine samnitti, irnigrati
geniu si director al galeriei de tablouri si statue 420 a. Cb.r.
in Carlsrube. Sor.: Geschichte der Architectur
Lucanus Marcus Annaeus, (39-65 d. Chr.),
(1884, 6 ed.), etc.
fiul lui .Annaeus Mela si nepot al lui Seneca
Lublin, oras in Polonia ruseascd cu 40,000 loc. filosoful, mai tintiliu unul din prietenii lui Neron
mai toti Ovrei. In timpul Iagelonilor centrul co- si apoi dusman crfincen al acestui suveran. Iesind
merciului cu Rusia. Aci s'a incheiat in 1412 un invingeitor la un concurs literar, Nero, care
tractat intro Vladislav, regale Poloniei, si
era adversar, incepe s-1 urascd fi sa-1 persecute.
Sigismund, prin care tractat Vladislav se Implicat in complotul lui Pisone, fit sifit sa se
indatora a impune vasalului seiu, principele Mol- sinucidd la virsta de 26 ani. Talentul ski ffi
dovei, Alexandru eel Bun, sa ajute pe imprat foarte precoce si original, singural su defect
In luptele cu Turcii, iar dacti nu s'ar supune era mania declamrei, defect pe care il gasim
Alexandru, impartiau Moldova intre Ungaria la toti scriitorii decadentei romane. A. scris mult,
si Polonia.
dar nu s'a pastrat decfit Pharsaliag, poema epica
Lubricitate, lascivitate, inclinare pentru viatti In 4ece cfinturi. Quintilian ice ca L. e mai mult
desfrinatii, excesivd.
orator decal poet, aceasta din ()alma fraselor deLuca, Evangelistu; v. Evangelist.
clamatorii ce cuprinde ,Pharsalitm [Caion.]

Luca, episcop de Buzu (1587-1612), un bdrbat

Lucanus corm, vulgar ettrIldafcd, Radafcd,
distins prin calitatile sale morale si printeo in- Rudafcd, Ragace, bout Dlui, bout lui Ddeu,
focata iubire de tear. El a ajutat mutt pe Mihaiu Bourelul, insect coleopter din familia Lame&
Viteazul Cu sfaturile sale; in 12 Maiu 1595 il corniilor, remarcabil prin desvoltarea considegasim ea membru de solie la Sigismund Batori, rabild a mandibulelor in forma de coarne la
spre a inchina acestuia teara. t 1612. (Cf. Iorgu- barbat. Larvele sale, cunoscute vulgar sub nulescu, Dict. geogr. al jud. Buzu, Bucuresci 1892, mele de cari, traiese in tul pina arborilor, facnd
p. 125; Balcescu. Mibaiu Viteazul, Bucuresci gaari mari, pe cari le umplu cu excrementele lor
1887, p. 101.)
numite Mind de cari, pe care teranii o beau cu
Luca, comuna rurald, parochie impreuna cu lapte dulce contra constipatiei. [Dr. N. Leon.]
Costrijiuca, mosie boiereasci in cap. Cotman
Lucarl, familie raguzana, ai carei naembri au
si j. Zastavna in Bucovina, are 988 loc. (910 ort- jucat, in diverse timpuri, rolan inseminate in
or., 44 rom.-cat., 34 mos.) si o acoald primari. vista terilor dunarene. Marcu L. a fost ambaAici a fost o manastioara (schit), fundata pe la sador al republicei Raguza pe 15110. regole Uros

1740 de boierul Aftanase putts' $i inzestrata de el al Serbiei (1323); Nicolae L. a mijlocit ceva

si de frate sea Georgiu, dar secularisati in 1785

dupa ocuparea Bucovinei. [Dr. I. G. Sbiera.]
Luckcesti, comund rur., atenenta la parochia
Mazandiestr, mosie boiereasca in cdp. $i j. Gura
Homorului in Bucovina, are 393 loc. (341 ort.or., 30 rom.- cat., 22 mos.), o scoala primara.
[Dr. I. G. Sbiera.]

mai tftrozliu casatoria Slavei, fica lui Vladislav

Basarab al Munteniei, ou Uros V al Serbiei;

Mateiu L. a fost ban al Slavoniei pe timpul

juniei lui Iancu Corvin de Huniad, ajutand acestuia la formares stralucitei sale cariere ; iar
Giacomo di Pietro L. a scris pe la 1590 nisce
anale ale Raguzei, publicate in Venetia sub titlul

www.dacoromanica.ro

Lucari

129

Luccheni.

Copioso ristretto degli annali di Rag-usa, libri (1067 ort.-or.,86 rom.-cat., 298 Lipoveni, 363 mos.),
quattuor (1605), in care se afirmil existenta lui o scoalA primar, statiune de cale ferata.
Rada Negru. Voda si a ernigratiunei lui din
[Dr. I. G. Sbieral
Ardeal. Acest ultim L. devine prin opera sa de
Lucavita, de jos fi de .9148, comunA ruralA,
o mare insemntate pentru Romani. Antecesorii parochie diunpreun cu Cot-ul Bainschi, mosie
sei trAind prin veciniltatea terilor roman, lAsand boiereascil in cap. si j. CernAutului in Bucovina,
dupil ei diferite insemnri istorice referitoare la cu 1733 locuitori (1612 ort.-or., 35 rom.-cat.,
acestea, insusi acest L. trebaind sA fi petrecut 86 mos.), cate o scoald primarA in L. si C. B.
parte prin terile romne, cci scia romfinesce,
[Dr. I. G. Sbiera.]
cum se probeazil din scrierea sa, servindu-se Lucca, 1) L, provincie ital., plea la 1847 ducat
chiar de cel mai vechiu letopiset romnesc al suveran, apoi incorporatA la Toscana, mrg. cu
boierului muntean Murgu, Ristretto devine Massa-Carrara, Modena, Firenze, Pisa si Marea
unul din cele mai de valoare isvoare pentru AdriaticA; 1493 km.. 284,484 loc. (1892). 2) L.,
primii timpi ai statului muntenesc i moldovenesc. capitala prov. L., residentA archiepiscopeasca.,
[ A guletti.]
eu 76,000 loo.; biserici: San-Martino (claditA
Lucari, Ciril, patriarch de Coustantinopole in 1060-70), San-Frediano, San-Mihail, San-Ioan,

trot randuri (1621-38). Pn la diesel, pro- statue : Garibaldi, Carol III al Spaniei, Maria
testantii incercaseril in zadar sA provoace o unire Luisa de Bourbon, Victor Emanuel II; nume-

a bisericei grace cu ei; acum incercarA calvi- roase institutiuni cultural (3 academii), biblionistii, dac nu cumva ar put ei sa reuseasciti. teci publice, etc.

L. era o unealta nu se poste mai band'. Din

Lucca, Paulina, ctintareatA dram., n. 25 Apr.

copilArie uriind pe Latini, el studi ase si la Geneva, 1844 in Viena, 1861 raporteaza mari succese

apoi remase mereu in corespondent i in contact la opera regala din Berlin, uncle mai troliu e
cu teologi si mireni calvinisti. In 1602 devine numit cntareata de camera, c'astigA lauri prin
patriarch de Alexandria, iar in 1621, dupil otr- Germania, Anglia si Rusia, 1873-74 in America,
virea lui Timoteiu, ajunse pe mult doritul scaun dela 1880 pasi de mai multe ori inaintea pupatriarchal de Constantinopole. Acum nu mai blicului in Berlin si Viena ; casatmitA de dotal'
fac un secret din tendintele sale calviue, si-si ori; triiiesce in Gmunden.
atrase in curled impotrivirea clerului stmt.
Luce, S-te, consulul imperial francez, in Bucnd incepurA sa curg bani in vistieria tar- curesci, pe vremea lui Constantin-V(4a Ipsilanti
ceascA, sultanul nu preget s exileze pe L. in (1803), bine primit i cultivat de acesta spre a
insula Rodos, si s puna pe altul in locul lui. masca politica-i ruso-fila'.

L. manipulit atunci tot cu bani si in 1626 11

Luceaferil, in povestile romfine. De regal/

gsim reintegrat ODA in 1634. In acest restimp se vorbesce de doi 'needed : &ran sau Sari/d,
el compuse faimoasa lui mArtniisire de credintric, cel de seard, si Zoran sau Zorillt, cel de dimiun simbol de tot calvinistic, care a provocat con- neatA. Fetii frumosi, copiii ca Orel de aur, se

damnarea sa la sinodul din Iasi (1642), un an

mai trcliu catechismul mrturisirea credietei
ortodoxec de Petra Movila, mitropolit de Kiev,
iar imediat a doua lui exilare. Banii it puser
a treia aril pe scaunul patriarchal, si deoareoe
continua t3i acum cu eterodoxia lui, fir coed amnat

intr'un sinod local, apoi strangulat de Turci,

pentru uneltiri politice si pentru bani, in 1638.

Viata lui L. av vr'o 30 de ani mar in urniA

prefac in luceaferi. Dup o poveste, o impilrteasil intr'o sear% a nscut copil ea pAr de
aur

i-a pus numele &ran; iar o tigancA Writ;

zori a nscut un copil cu pAr de aur si i-a pus
numele Zoran, i dupe,' ce ei se sfadira, Dgeu
Ii arunc' in eerie, si pe SAran I-a facut L. de
searA, lar pe Zoran L. de dimineat si li-a (lis,
sA nu se mai intlneascil pnd va tine lumea,
pi de atunci nici s'au mai intillnit. In alta poveste L. se numese: Busuioc L. de di* i Se-

un resunet demn de notat pentru istoria romn.

In acel timp calvinistul Claude public in Paris mince L. de noapte. Dar sfint i povesti, in cari si
soriere, in care combate presenta realA a lui din o fat se face L. Dup astronomie planeta
Isus In eucaristia, si invoca in favoarea sa in- Venus (v. ac.) e steaua care infatisazA pe ambii
vetlitura bisericei restiritene, expusti in mrta- L.; dar planeta Venus dupg apunerea soarelui
risirea lui L. Teologii din Port Royal oer atunci numai cam trei oare se vede si dispare, apoi
dela ambasadorii francezi deslusiri asupra lui L. inainte de resrirea soarelui asemenea cam troj
si a bisericei sale ; Pomponne din Stockholm le oare se vede. Aceea planet, seara e L. deseara,
tritnite ca respells o lucrare a sptarului N. dimineata, cel de dimineatd. (v. si art. Lucifer.)
Milescu, care se afla tocmai acolo, si care arat
[Atm.]
cine era L. si cum doctrina bisericei resritene
Luceafdrul", institut de credit si de economii,
de acord cu cart din apus.
Ist. Rom. societate pe actiuni in Verfet, fundati la 1894
IV, 67, 612; Pichler, Der Patriarch
(Xen.' Cyr. Luk. cu capital social de cor. 200,000.
Lucena, oras in prov. span. Cordova (Andau. seine Zeit. Miinchen, 1862.)
LucaVtul de jos, comuna' rural/ dimpreunii lusia), 21,271 loc. (1887); renumita cultura de cai.
ca catunele: Bordeiul, Dubrova, Isari, CusoLucena, un castilian, dela care avem cea mai
vanca, Selistea i SAriltinetul, parochie dimpreunA veche scriere despre jocul de sach. A. trit in
cu clitunul Maidanul, mosie boiereasca in cap. a doua jumtate a secl. XV.
j. Vijnita in Bucovina, are 2064 locaitori
Lucer, in povestile romnesci e numele unui
(1712 ort.-or., 99 rom.-cat., 253 mos.), o scoall viteaz, care aduce legat pe Aman Catcaun (v. ac.).
primar Cu 3 cl. Lucavaful de 8249, come ruLucerna, (botan.) v. Medicago sativa.
rala dim preuell cu catunele: Lipovenii, Maidauul,
Luccheni, Aloisiu, anarchist ital., asasinul jutManastiristea i Vilsecul, mosie boiereascri in pilratesei Elisabeta, sotia impAratului Francis
cap. si jud. Vijnita in Buc., are 1814 locuitori Iosif 1; n. 1873 in Paris din casatorie ilegitima
Enciclopedia romilni. Vol. HI.

www.dacoromanica.ro

130

Luchian

Lucia.

ai crescut la o familie de terani in apropiere de clod a trebuit sit' se retraga din caus de sParma. Lucrator la ale ferate, apoi trecand
natate: Rolurile ei de predilectie erau subretele
Elvetia s'a ocupat Cu Incrari de architectura. si ingenuitatile.
[T. T. Burada.]

10 Sept. 1898, eu o pil ascutit la virf sta.-

Luciditatea spiritului este acel moment in

punge mima impratesei, chnd aceasta voia s procesul si actele aperceptiunii, &Ind o repreplece din Geneva la Territet. 10 Nov. 1898 sentare, o idee, ca un cavhnt o staro psichica
osindit la inchisoare pe viata; inchis in Geneva. este cuprinsa de mintea noastra ca intregul
Luchian, 1) L. Neculai, actor romfin, n. 1821 continut si se presinta in punctul luminos al
In Iasi, t 1893. Inainte de a imbratisa arta dra- consciintoi ca eel mai mare grad de claritate

matica, era elov la clasa de pictura din Aca- posibill.

demia Mihilean. Avnd o deosebit aplicare

pentru teatru, juch cate data ca diletant in

diferite representatii de societate. 1838 se duse

la Paris s se perfectioneze in picturft, dar

acolo el se ocuph mai mult on teatrul. Intor-

[P1.1

Lucienii, com. run in Rom., j. Dam bovita, pe

malul rului Dambovita, compusil din 7 cat. ca
2222 loc. agricultori (Diet. geogr. 1890), 5 biserici $i 1 aerial&
Lucifer, (la Romani stella Veneris, steaua dinei
Venus, eau steaua dinei Venus Urania), lucea-

eh/Ida-se la Iasi in 1844, se devoth cu total artei

dramatice, angajAndu-se ca actor in trapa fran- frul de seara, care pe mireasi o conduce in
ceza a lui Frisch cu 3 galbini pe lima si cu. alti casa barbatului; a avut si numele sail special :
3 galbini la trupa moldoveneascii, caci amAndou6 Vesper, Vesperugo, Nocturnus (Soren, Noptatec).

dedeau representatiuni alternative in teatral

Talpan, acum darimat. L. fir indemnat si incurajat mai ales de V. Alexandri. Piesele, in
cari L. a fost neintrecut, erau mai ales din repertoriul lui Alexandri, unde atilt el cilt 5i sotia
sa Gabriela, aveau rolurile principale, intro cari
Wain: Iorgu. dela Sadagura, Cucoana Chirita,
Cinel-Cmel, etc. In piese traduse a excelat in

Sora lui Jocris, Banii, gloria si femeile, Ulita

lunei s. a. In 1846 f surgunit la manastirea
Casinu, din porunca lui Vod Mihail Sturza, im-

L. se numia si steaua lu Jupiter Lucetius ai

steaua dinei Juno Lucina (luceafrul de dimi-

fleets), care a condus pe Aeneas in Latium. La

Greci Phosphoros, asemenea cu inteles de: par%tor de lumina. L., dui% crtile bisericesci, a
fost fiinta, care a locuit in caria, dar Dcjeu 1-a
trintit in lumea de jos, pi 1-a pus domn preste
intunerec, ai astfel a devenit satan, diavol. (v.
Luceaferii in pov. romfine).
[Atm.]
Lucilia Rob. Desv., musca din familia Muscidolor, ca trompa moale, ca abdomenul colorat

preuna cu colegii sii, actorii Teodorini, Poni, verde cu luciu metalic. Cuprinde mai multe
Teodoru si cu A. Russo, fiiud-ca jucase piesa specii: L. Caesar L., verde aurie, lunga de 7

Provintialul Vadra in Tasie, scris de acest din pfina 9 inm., depune (male pe materii organice
urina, in care se satirisau putornicii cjilei de In descompunere. L. sericata Meigen , verde cu
atunci. Mai tArdiu $i caimacamul Vogoridi
lucia albastru, lung de 8-9 mm., larvele lor
aresta, fiind-ca Cu toata asprimea censurei el produc o myase cutanee. L. macellaria Fabricius,
juctind in piesa Cinel-Cinel, CArit nisce cuplete toracele ca dungi negre longitudinale, colora-

cu alusiune la ocupatia nemteasca din ear&

Pentru ideile de unire, pe cari le manifests necontenit L., caimacamul Vogoridi hotari
surguneasc, ins multniit mijlocirii lui C.
Negruzzi si N. Docan, a fost iertat. Mai thrdiu

anea variaz dala albastru la verde ca lucia

metalic ca cupru sau purpuriu. Ea depune oule

In rancie animalelor domestice $i ale oinului,

sau le introduce in urech si cavittile nasului
phnii in sinusul frontal; larvele cari nasc din
L. isbut a obtine un ucaz dela guvernul rusesc, aceste ou, rup tesutul ca ajutorul crosetilor
prin care i-se dachl voie sa joace au o trapa a bucale, determinhnd in putin timp ravage intense.
sa in limba romneasca in Kisineu si in alte Lucilius Gajus, (180-103 a. Chr.), poet roman,
orase din Basarabia repertoriul sail, care se com- nscut in Suessa Aurunca in Campania; creapunea mai ales din piesele lui Alexandri. Sue- toral satirei romane.
cesul, care ti av acolo in douii ierni succesive,
Lucius, in mitol. rom. predicatul dinei Juno,
a fost mare, el a incAntat prin jocal sea atilt care pe noul nascut 1-a scos la lamina. Mape Romauii basarabieni cAt i pe Ruai. Dupa tToanele au tinut ser btoarea ei in 1 Martie.
representatinni el impartia in public portretul dina Diana, ea ding de luna, kick se numia
poetului Alexandri, fachnd cunoscuta pi figura Luci n a.
autorului favorit, ale carni piese le representa
Lucinul, o serbatoare poporala rominfa pagilna,
printre fratii nostri instrainati. L. a avut in mai se serbeaza prin nelucrare in 18 Oct., in contra
multe rfinduri directia Teatrului National din Iasi. lupilor, ca sa nu vateme vitele, turmele si pe
La 1879 infiintandu-se societatea dramatic, el oameni. De bun sama e remasita din cultul
f numit societar de clasa I, iar M. S. Regele vechiu pagiin, dar s'a legat de 18 Oct., child e
Carol i confer medalia Bene-merenti clasa I. 4hia evangelistului Luca si de aici se deduce,
Aproape 50 de ani L. a jucat in teatral ieaan, el numele L. sta in legatura cu numele Luca.
si &Ile data si prin provincii. Genul sau a fost
[Attu.]
comic-buf, la care Il ajuta foarte mult atilt fisicul
Lucioperca sandra Cuy., rom. qalu, pesce
cAt ei voces lui originall. A proape nimeni din din subordinul A cantopterigienilor ; traiesce in
actorii romiini plina astdi n'a inlocuit pe L. in iazuri i nun. L. este de cebare cenusie
teatrul romnesc, in rolurile sale de capetenie. dungi mai inchise ; aripioarele dorsale presinta
2) Luchian, Gabriela, artist dramatica, sotia pete negre, celelalte aripioare stint galbuiului Necnlai L., prin jocul ei inteligent f obiectul murdar colorate. E foarte gustos. Ajunge pima
simpatiei publioului iesan. A. inceput cariera sa la o greutate de 12 klgr. si o lungime de 1 m.
dramatica in 1846, ei a continuat-o fara incetare
Lueiu, com. rur. in Rom.. j. Ialomita, situata
pe scena Teatrului National din Iasi pAna la 1871, pe coasta de vest a lacului Coscovata nu 1007 loc.

www.dacoromanica.ro

Lucius

Lucrurile minunate.

(Diet. geogr. 1897), 1 biserica si 1 swag. Loc.

se ocupa en agricultura si cu pescuitul. Teritorul com. e udat de Dunare si Ialomita.
Lucius, pontifici romani. 1)Lucius /(252-253),
a suferit martiriu in persecutiunea pornit de
imp. Gallus. 2) Lucius 11 (1144-45). a apiirat
cu multa resolutie drepturile pontificatului fata

131

de a cere daune (clamant), interese (lucrum).

(Cf. art. 1084 cod. civ. Rom.).
Lucrurile minunate,

in mitol. greacd: stint

obiecte cu puteri divine ori magice, prin cari fac

lucruri de mintme. Aripile sat simbolul iutelei,
al calatoriei cu grabi. Deosebi 40111 Hermes,
solul deilor are aripi. Beful lui Hermes, la Greci
cu patricii Romei, revoltati de Arnold de Brescia numit Kerykeon, a avut mai multe puteri, anume:
si Rogeriu, regele Siciliei. Cu ocasiunea unei re- de a adorm pe cineva, de a-1 destepta, de a
volutiuni L. a fost lovit cu pietri, din ce i-a inchide ochii mortilor. Se vorbesce si de un bet
provenit moartea. 3) Lucius 111 (1181-85), Ar- magic (rabdos la Greci), ca simbolul puterii
noldistii au provocat in Roma revolutiune, care magice. Athena cu rabdos atinge pe Odyseus

1-au silit pe L. a se refugia in Verona, unde sil stritmuta in om betriln. Poseidon inci are
(la 1184) in un congres de episcopi 5i principi un bet, ca care atingnd pe viteji, le insufla
lumesci a condamnat pe eretici si a luat m5surile
de a purcede fatit de cei suspitionati de eresie ;
totodati s'a tractat si despre o noua expeditiune
[im.]
in contra Mohamedanilor.
Lu9on, oras in departam. franc. Vende, Janet
canalul L., 6301 loc. (1891); episcopie. Ad i au

curagiu i manile i picioarele lor le face usoare.

(Joiful a fost simbolul invisibilitatii, adeca: cine

avea acel coif pe cap, nu era vii4ut de altii, dar

el vedea pe toti. Acest coif a fost atributul lui
Pluto sau Aides sau Aidoneus, deul hanii de jos.
lnelul lui Gyges, ce s'a aflat intio pestera, avea
invins republicanii 14 Aug. 1793 pe vendei. puterea ca pe stapanul sea sa-1 faca neveriut.
Lucretia, eroind romana, care se ucise de ru- Sandalele dadeau puterea de a se suj in aer.
sine. din causa ca a fost pangrit de un fiu al
Lucrurile minunate in poveftile romdne stint
lui Tarquiniu Superbul; aceasta sinucidere atrase remasite din mitologia greaca.
dupa sine nimicirea regalitatii i intemeiarea
L. m., ce duc pe cm iute ca gandul si unde
republicei la Roma. (509) L. care a preferit vrea. Iuon Busdugan ha dela trei smei batista,
moartea unei vieti Watt:), a devenit sinonima cu care puteai sbura. Sfiinta Dtunineca dada
copilului un brdu, ca care, ca in sbor trecea
cu femeia virtuoasit.
[Caion.]
Lucretius Carus-Titus, (95-51 a. Chr.), s'a preste apa si uscat. Ft frumos cap5t un covor,
n. in Roma dintr'o familie de cavaleri. Rana la ce inteo clipa te duce unde vrei. Un clop (pdL., Roma nascuse numai versificatori, data cu larie) dacd ii puneai pe cap, mide te gandeai,
nascerea lui, literatura latind incepe sit poseadit acolo erai. Un comanac dala sinei, cu care putcai
un adeviirat talent, un poet care sd shntit si sd se s sbori prin vezduh. Fata neagra dadii la
inalte cn gandirea in sferile eterice ale poesiei. In Cenusotca un inel, ca indatd ce se va gand la
opera sa intitulata De natura rerum.t, caut sa
sa fie la el. Fiul lu dela trei draci o
vulgariseze doctrina lui Epicur. Poema sa se corn- mantie, ce ducea ori unde, si de altadata opincile,

pane din sese canturi si din 7393 de versuri. cu cari treci marea, ca pe uscat. Fetii frumosi,
Despre viata lui L. scim putine lucruri; prieten dud pleaca dupa fete, 5i fac opinci de fier
cu nobilul Memmius, ii dedicit poema sa, 5i calla iau bet de otel. Papuci, cu cari treci marea,
Sia arete mare iubire si stima pentru amical
MI% ca sa te ugli, si o nevasta isi facii papuci
In poema sa nu vorbesce nimio despre dinsul, de fier si porn dupa bitrbat. Era o fea, pe care
singurul s5u gaud e sit glorifice pe Epicur, pe unde-ti sbura cugetul, acolo te aflai. Un toiag,
Dumne4eu1 sea.
51, spanzurat inteun acces en care puteai sa sbori prin vzduh.
de nebunie.
L. ni. ce fac pe cineva nevOut. Avea un
[Caion.]
Lucru de mini in fcoald, rocomandat de pe-brdu, care pe el 11 Neil nevelut. Feciorul de
dagogi ca Salzmann, Pestalozzi, Felleuberg, etc., impbrat pacali pe trei draci, cari se certau
se practica fall in rnai toate statele civilisate (in pentru nisce lucruri minunate si hid dala ei
Svedia in mod obligator) cu scopul de a armo- cdciula, care te face nevclut. Fet frumos omori
nisa aptitudinile spirituale cu cele corporate. L. trei smei si gds cdciula, ce-1 face nevelut.
de milnd nu tinde la perfectionarea elevilor in- clop, daca il puni pe cap, nimeni nu te vedea.
teo anumita ocupatie mantled' pand la maiestrie, Iuon Busdugan hid dela trei smei coroana, care
ci are de scop a da dexteritatii manuale cea mai te facea nevedut. Asernenea se amintesce un co-

multilateralitate, pentru a corespunde

astfel scopului general al inviitamiintului educator. Prtncipalele ramuri practicate ast4i in
scoale stint: sculptura, traforagiu, tampldrie, finpletitul de nuele si paie, cartonagiu, lucrari in
metal, piele, etc.
Lucrul de miind I emeiesc e un obiect de inv5taingint special al scoalelor de fete. El are in
vedere aptitudini practice ce se rapoartd la economia si industria casnicii, indeosebi la convariat,

manac, o palatie si un suman.

L. m. cari te faceau ce doriai, saa im-

pliniau ce doresci. Un frdu de ararna, de argint,

de aun, daca il scuturai, se implinia ce doresci.
Fata se rugli de impratul, ca sa-i faca o furcd,
carea singura toarce. Sfanta Duminecl
Ft frumos un befifor, care i-a adus iapa ciumei.
Trifon cer dela tata serpelui mdrgeaua de dupa
mdsea, caciLimargeaua implini ori ce dorinta.

Fratele cumliera o oglindet, carea ti ardt, pe

fectionarea i decorarea rufdriei si a imbra- cine doriai. O pne, daca o aruncai in sus, se

prefticea in ce doriai.
L. ni. cu cari prefaci lucrurile in allele.
castig. Cineva poate sufer o paguba,
sau piercgind un lucru, sau fiind impiedecat de Ft frumos in lumea smeilor cu un biciu lovind
a realisa un cfistig. Acest *fig e lucrum, adeca palaturile smeilor, le prefaca In mere de aun.
L. m. cari singure bat sau amor pe cineva.
beneficial de care a fost lipsit. Suferind paguba
canaintelor.
Lucrum,

sau fiind impiedecat de a castiga, ara dreptul Un be(, care la poruncd bate singur, pe cine
9*

www.dacoromanica.ro

132

Lucullus

vrei. O jiloveata, daca ii

Ed te intorci
si s te suci, lovia in toate partile. Damnecjen
dad saracului o botica, carea daca ii iceai :
invirtesce-te, incepea sa snopiasca, i daca

Ludimagister.

dicerti : opresce-te, sta pe loc. 0 maciuchi(d, la

porunc batea pe cine vrei si birui o oaste intreaga. $erpele da un reteveiu, ce dac Iicjiceai:
sari maciucti, batea tali de mild, s1 dac
()local: opresce nebun, sta pe loc.
L. m. ce impietresc, omoara i invi. Feciorul de imparat luit dela draci un biciu, care
impietresce pe om. Asemenea e despre o (Ada
si o palario. Smeul avea un biciu, cu care, daca
plesnesce la spate, prefcea pe unul in stan de
piatra, iarii dactt plesuesce in fata 11 prefacea

In sup6rarea sa a distrus o masina do Impletit.

Excesele L.-lor an luat dimensiuni mari, heat
parlamentul a trebuit sa-i infraneze cu o lege

special, la a carei desbatere a vorbit Byron

intiliadata in parlament.

Lude sau moda, asociatie de mai multe familii in Muntenia, pentru solvirea impositelor.
In Moldova se numia cruce. S'a desfiintat prin
zRegulamentul organice. (v. ac.)
Liiders, Alexandru Nicolaevici, conte, general rus, n. 26 Ian. 1790 in guy. rus. Podolia,

t 13 Febr. 1874 in Petersburg. Comandantul

ostirilor rusesci, intrate in Trans. prin pasul
Timis, unde (19-20 Iunie 1849) spulberii trupele colonelului Kiss Stindor, 2-5 lulie bate

in finta de mai inainte. Era un covor, pe care trupele secuiesci de sub comanda lui Gil Sandor,
omul amortia de moarte, de nu-1 mai puteai 20 Iulie bate pe Ihrisz Daniel la Talmaciu, 31 Tube
scula. Fat &winos avert un baston, ce invia pe Bern la Sighisoara, 6 Aug. la Sibiiu, 12 Aug.

morti de giepte ani. De altadata un biciu. Fratele imprstie la Sebe s tampele, cari sub comanda cocumperit o floare, ce avea darul, ca prin mirosul lonelului Stein bateau ceratea Alba-Julia, 5i priei sa intoarcti sufletele in trupurile moarte de mesce in Deva (17 Aug.) capitularan colonelului
curand.
Beke cu remasitele trupelor revolutionare ardeL. m. ce fac ostasi. Ft frumos avea un lene. 1861-62 guvernator in Polonia, rechietnat
corn, daca sufla pe un cap6t, venia multime de pentru cruqimi.
[t.]

ostasi, daca sufla pe celalalt cap6t, se faceau

Ludesci, com. rur. in Rom., j. Dambovita,
nevOuti. Eran nisce desagi, din cari iesiau ca- compus din 3 cat. cu 2370 loc. (Diet. geogr.
tane inartnate cata frunza si lark's. Dac suflai 1890), 3 biserici si 1 sward.
in fluerul fermecat, se aduna o oaste mare.
Ludi, la Romanii vechi jocurile publice, ce se
L. m. glut si mesele. Dumne4eu dad' o mug tineau de cultul unei 4eitati si forman o parte
minunat, cA dac diceai : asterne-te masa, esentiala a religiunii roman. L. au fost votivi,
se asterneau tot felul de mrincari i beuturi, si daca s'au votat si aranjat numai pentru o ocadad' ii ()local: stringe-te mas, toate mancarile
si au fost stati, adeca statornici, salt annui,
si beuturile penan. Mart Dumineca fac cruce adecii anuali, daca s'au tinut in fiecare an. L.
preste nisce scandurele, si din aceste se fad' o publici s'au votat, and a fost veun r6u in tear*
mask ca cea de mai sus.
s. e. cium, si s'au tinut spre imblancitrea unei
L. m. sfint si unele animale. Dumnerleu
ori s'au votat si din alte ocasiuni, s. e.
dadi" saracului un asin, i dacti Iiclicea : de- In resboiu prin beliduce ; iar voturile s'au Wirt
stupi-te, asinul blips tot galbeni. Asemenea e de regula prin consulii alesi ; L. s'au publicat
cu un ogar. Alt sarao captit un cal, 0 dad. prin pontifex maximus (archiereu) si spesele
baui, ii v6rsa tot felul de bani.
le-a dat statul, ori au fost acoperite din prada
pitied data de serpe oua tot oue de aur.
cuprinsa dela iniunic. L. eran: 1) Circenses, cari
L. m. sfint i poamele. Toderas in padure au stat din_ alergari cu_carale i ca caii, precum
manca mere roftii, i Ii crescura coarnele ca
lupta gimnica, si fiindca s'au tinut in Circus
la boj, apoi manca pere galbene i ii cOura s'au numit Circenses. 2) Scenici san teatrali,
coarnele.
[Atm.]
s'au Omit in teatro. 3) Gladiatori, cari au stat
Lucullus, Lucius Licinius, general roman care din lupta cu spada (gladius), la inceput dati de
conduce resboiul contra lui Mitridate inainte de oameni privati, mai Valhi aranjati de stat (v.
nurnirea lai Pompeiu ca generalisim. Dinsul Gladiatorii). 4) Gimnici sau giinnastici, pentru
ataca Amisus si distruge incet armata lui Mi- a-si put arta virtutea si tarn barbateasca.
tridate. In 435 patrunde in Pont, cuceresce 5) Musici, pentru de a se produce in arta muAmisus si Sinopa, organiseaza Pontul ca pro- sicei, cu felurite instrumente. 6)Amphitheatrali,
vincie romana i cere dela Tigrane, regele A,r- era o lupta cu animalele selbatice, si s'au tinut
tneniei, pe Mitridate. Tot L. declara resboiu re- In amphitheatrum. 7) Naumachia, sau lupte pe
gelui Partilor si e silit
restringl operatiunile luntri in amfiteatru, unde se slobocjia apa de
militare din causa c soldatii refusara de a se lips. Consulii aranjau aceste jocuri, mai tariliu
triai lupta. In 436 repurteaza o mare victorie Dquaestores ludorume, sub imparati curatores lula Irtaxato si este silit din nou s renunte la dorume. Poporului i-au plant aceste jocuri, si
planurile sale din causa el soldatii nu mai voiau adeseori le pretindea, dar neajungandu-se spesA se lupte. Silit din causa soldatilor, se retrage sele, aranjarea s'a dat intreprintletorilor (editores
scarbit in vastele sale domenii uncle 5i meare. ludorum), cari aveau drept sA incasseze taxe. L.
L. era un mare gurmand si au temas prover- au multime de nume respective de predicate,
biale vorbele clise unui sclav al sell, care pre- imprumutate dela numele 4eitatilor, intru a

parase mancar putine: ,Nu sciai ca L. pran- caror venerare se dedeau, sau si dala alte
zesce aqi la L.e
[Caion.]
imprejurari, astfel erau L. Apollinares, Capi-

Luddlti, nume dat bandelor revolutionare, cari tolini, Cereales, Florales, Romas, apoi Augula 1811 si 1816 atacan fabricele in cott. engl. stales, Magni, Maximi, Plebeii, Romani, SecuNottingham, si nimiciau masinele. Numiti dup lares, Funebres, s. a.
[Atm.]

un cretin, Ludd (pron. 16dd), care traia in

Ludimagister, se nutnia, la Romani, invatatorul,

secl. XVLT1 la Leicester si tachinat de oameni, insarcinat de familii in mod particular, a da

www.dacoromanica.ro

Lud op

Ludovic.

133

copiilor primele element() de instructie, in cetire, scriere si socoteal. L. era pi numele unei
reviste pedagogice romane, aplruta cAtva timp
(dela 1886) in Resits (Banat), sub redactiunea
invetatorului loan Sima.
Ludo, (nagh. Ludas). 1) Ludoful de 11furef,

fra copii. 11) L. IV de preste Mare (Ultramarinus, d'Outremer), caci fusese crescut in

magh. Maros-Ludas, com. rnare in cottul TardaAriep ; 2393 loc. Romani, Maghiari i Jidani. L.
e apezat in valea Murpului i la marginea niched.
a Campiei si este un emporiu comercial de lemne

lui Lothar III, urind tatAlui sell 986, t insd

taniei, apoi din 877 al Franciei. f879. 10) L. III,

fiul lui L. II, primi in 881 Neustria pi muri. 882
Anglia, incoronat rege la 936, se lupta cu Hugo
apoi cu. Otto I, cdruia ii cedeazi. Lotaringia.

Este batut 5i prins de Normandi, apoi liberat.

t 954. 12) L. V cel Lene f (le Fainant), fiul

987 si nu el se stinse familia Carlovingienilor.

cereale; are tirguri rnari de vita. Comerciul 13) L. VI cel Gros (le Gros), fiul lai Filip I.
e ca deosebire in mnile Jidanilor, cari cupriud A purtat lupte cu vasalii pi ou Anglia, de care
tot mai mult teren. 2) Ludo q, protopopiat roman a fost batut la Brenneville 1119, ins n'a pierdut

gr.-cat. apartintor arckidiecesei de Alba-Iulia teritoriu si fiind ajutat de comune a invins pe

si Fagdra.s. Se compune din 21 parochii i cateva vasali. t 1137. 14) L. VII cel Tin& (le Jeune),
filti, cu 13,270 de credinciosi. 3) L., (Nagy-L), fiul lui L. VI. Avend resboiu ca vasalii, arse o
com. mare in Trans., cott. Sibiiu, 1918 loc. (1891) biserica, in care se addpostiserd 1200 oameni,
Romani. 4) Kis-L., (rom. Gusu), com. micti in
cuprins de reinuscdri se decise a face cruTrans., cott. Alba-inferioarti, 838 loc. (1891) Rom. ciada ILI, mide asedia Damascul fr succes. La
Sapi ; nioar ea vapori.
intoarcere Oda prisonier in manila Grecilor,
Ludovic, numele mai multor Domnitori.
dela cari f liberat prin flota lui Robert din
L IMPtRATI ROM.-GERMANI.

Sicilia. Divortandu-se de Eleonora de Aquitania,

cstitorit apoi cu Hearin II, puse inceputul

1) L. I Piosul, al treilea fiu al imp. Carol luptelor viitoare dintre Francia pi Anglia t 1180.
cel Mare, n. 778, t 20 lun. 840 in Mainz. 781 15) L. VIII Leul, fiul lui fillip August, urma
incoronat rage al Aquitaniei, 813 Imp. pi conregent, 814 (dupd moartea tatAlui sea) singur
doinnitor. 817 imparte imperial intre fiii si
Lothar, Ludovic si Pipin. Ntiscendu-i-se fiu din
a doua cdsatorie, face impArtire nouti in favoral
acestuia, prin ce ajunge in conflict pi resboaie
Cu fiii din prima cdsatorie. 2) L. II, fiul imp.
Lothar I, n. 825, t 12 Aug. 875 in Brescia; cu

tatalui sea. 1223. Incep cruciada contra Albigensilor. t 1226. 16) L. IX cel St dnt, fiul lui

alian(a on imp. bizantin a luptat contra Saracenilor. A domnit dela 855 (renuntarea tatAlui
su). 3) L. III, fiul regelui Boso al Burgundiei,
n. 880, t 928 in Arles. A urmat tatlui set" la

1-a trecut in randul sfintilor. El a fost primal

rege *din gratia lui Dumnedeax. 17) L. X cel

bardiei, 901 incoronat imperat. 905 invins

sea 1461. Nemultami contra sa la inceput pe

L. VIII. Minor sub epitropia mamei sale, Blanca

de Castilia, dela 1236 conduse singar statul, fa-

and economii si and justitia nu nepirtinire.

In 1248 facii o expeditiune cruciadO in Egipt

apoi in Palestina. A desfiintat judecata lui Thunnedeue, a dat legi, a aprat regalitatea contra
el s'a stins ramura italian a Carlovingilor (v. ac.). vasalilor, a fticut a doua expeditie cruciadd, in
844 incoronat rege longobard, 850 imperat. In care a murit de ciumd 11:70. Papa Bonifaciu VIII
Resvn.ltit (le Hutin), fiul lui Filip IV ce! Fiemos
(1314-16), a favorisat clasele de jos, a desfiintat

887. 900 da ajutor Longobartfilor contra ndvii- iolidgia. 18) L. XI, fiul lui Carol VII; era fugit
lirilor maghiare t;ii se incoroneazd rege al Lom- la cartea ducelui de Burgundia, nand muri tata!
orbit in Verona de rivalul seu Berengar, markgraf toat lames pi rnai ales pe ducii Burgundiei pi
de Friaul. Scapat din robie 905, s'a retras in Bretagnei, cari facurti o ligd (la ligue du bien
Burgundia. 4) L. IV Bavarezul, fiul lui Ludovic public) pi purtard lupte crancene cu el. 1468
duce de Bavaria, n. 1287, t 11 Oct. 1347 la venO- ca0 la Pronne in captivitatea lui Carol cel
toare de ursi. Dupa moartea Imp. Henri VII ales Indraznet si nu scap decat cedandu-i foarte

imp. de partidul luxenburgian. A avut sO lupte mult. Ins dupa moartea ducelui ocupi L. mai
malt contra rivalului sea Frideric de Austria, pun toate posesiunile franceze ale ducelui. Ocupd
ce s'a pus in dupmanie i cu papa (v. loan XXII). posesiunile vasalilor mari din sud si se retrase

in castelul Plessis les Tours, ande in chinuri

ingrozitoare de consciintd moare la 1483. In,-5) L. I Germanul, fiul lui L. Piosul, n. 804, vetat, prudent, ipocrit, crud, superstitios, amt 876 in Frankfurt. La prima impart-ire a im- bitios, L. XI a fost cel rnai insemnat urzitor al
REGI EST-FRA.NCO-GERMANI.

periului a capetat Bavaria si provinciile estice, Franciei. Isi alegea consilierii din clasele de jos
prie contractul dala Verdun (843) Germania pani cumetrul Tristan4, Olivier le Dain bArbierul;
la Rin nu orasele Mainz, Speier si Worms, dupa era crud, apa pe cardinalul La Balue Il fine
moartea lui Lothar II a mostenit cea mai mare 11 ani intr'o cusca, in care nu se putea ridica
parto a Lorenei. A intemeiat regat german de in picioare (la fillette du roi); a incurajat in-

sine statator. 6) L. II junior, t 882. 7) L. III dustria si agricultura. 19) L. XII (le Pre du
Copilul (900-911), fiel impratului Arnulf, n. peuple), din linia Valois-Orlans. Rege 1498
893, t 911. Sub el tiara a suferit malt de nd- micsoreazd darile pi imblan4esce legile. Pretinde
valirile Normanilor si Ungtuilor. Cu el s'a stins la posesiunea Milanului, pe care ia, apoi imramura gormand a Carlovingilor.
parte Neapolul ca Ferdinand Catolicul, ca care

incepe resboiu si pierde Neapolul. Intr apoi in

liga Venetiei (Agnadello), este batut apoi de liga
8) Ludovic Piosul, fial lui Carol ce! Mare Qi sfantd (Novara). .1. 1515. 20) L. XIII, fiul lui
imperat (v. L. 1). 9) L. II Geingavu/ (le Bgue), Henri IV, n. 1601, conduce statul sub epitropia
fiul lui Carol ce! Plesuv mai anttliu regale Aqui- mamei sale Maria de Medicis, a Ita lianului Concini,
RRGI fa FRANCIA..

www.dacoromanica.ro

134

Ludovic.

apoi a lui de Luynes si in fine a lui Richelieu. populatiei parisiene, care lug Bastille 14 Tulle,
Acesta a condus pe rege ca s nimiceasca pu- dupii care L. declara ca el este una cu poporul.
terea politic a Hughenotilor, sa umileasca pe Lug s i-se
reformele, dar in acelmi
nobili si sa micsoreze puterea casei de Habsburg. timp incuragiazi manifestarile regaliste ale art 14 Maiu 1643. 21) L. XIV (Louis le Grand), matei si da ocasie la o Lima revoltA, care-1 aduse
fiul lui L. XIII, n. 5 Sept. 1638; Lima ea rege din Versailles la Paris. Dupa moartea lui Mirasub tutela Anei de Austria si a cardinalului beau caut. scaparea In fuga, ins nu se tine de
Mazarin, cari tinura puterea si dupa ce regele invoiala, mama cu o di si este cunoseut de un
ajunse major. La moartea lui Mazarin, 9 Mart. postas Drouet, apoi adus la Paris. Jura pe noua
1661, L. conduse singar statul cu multi acti- constitutie (14 Sept. 1791), apoi refus seinnarea
vitate si cu mare pompa. Alese ministri activi legilor contra preotilor si emigrantilor, pentru
si modesti. profita de slabiciunea Germaniei si care lucru Girondinii cer depunerea lui. Palatul
Spaniei, de incapacitatea Stuartilor si se purth ii este invadat de multime. 10 Aug. 1792 se reca un arbitra al Etiropei. Pura resboiul de de- trage cu familia in Adunares nationalit si asculta
volutiane 1668, apoi ncep resboiul Olandei, atacurile oratorilor contra lui, in cjilele urmaterminat 1678. Atunci a fost punctul culminant toare este tinut ca prisonier. Era resignat in
In viata lui L. Comerciul, artele, armata, bogatia, acele dile si se ocupa ca instructiunea fiului su.
sciintele franceze erau cele dintai. Printii copian Conventiunea nationala desfiintA apoi regalitatea,

curtea lui. 'mil L. abush de puterea sa. Camerile de Reuniune rpira posesiuni straine in
timp de pace, protestautii francezi fura persecutati i duserli aiurea industria si activitatea
franceza. Din resboiul german remase ins. cu

Iacobinii cereal.' executiunea lui imediata, pe

cand Girondinii voiau respectarea formelor de
judecat. 11 Dec. inaintea adunrii regele se
presenta ca dernnitate, se apilr Cu liniste, punend inainte suveranitatea sa nemrginita papa
Alsacia si cu Strassburg. Resboiul pentru succe- atunci si isi alese aperatorii. 26 Dec. de Sezes
siunea Spaniei f insa plin de nenorociri. Infran- 11 aperl in mod stralucit, dar fara suecos:
geri urmara dupa infrangeri, aliatii ptrunsera condamnat de tradare contra statului si siguin Francia si L. cer pace. promitnd intoar- rantei natiunei. Yotarea durase 24 de ore. A mina
cerea tuttuor posesiunilor din Germania. Numai sh-si mai revada familia, dar nu i-s'a permis si
mandria aliatilor mantui pe Ludovie, care put la 21 Jan. 1793, ora 10 dim, s'a urcat pe esafod.
lasa pe nepotul sea rege la Madrid, insa la moarte
L. XVII, fiul lui L. XVI, fu proclamat rege
1715 lash Francia slabita i datoare 2 miliarde. de unchiul ski (mal tardiu L. XVIII) si f recunoscut si de patente europene. N. 27 Mart.
22) L. XV, stranepotul lui L. XIV, caruia

arma in virsta de 5 ani sub regenta ducelui 1785. Dupa uciderea regelui f rapit din bratele
Filip de Orleans, 1723 ajunse major si dela 1726 regiuei si dat unui cismar, Simon, ca sa-i dea
lash conducerea preceptorului su, cardinalul de educatiuue. t 8 Iunie 1795. Corpul f aruncat in
Fleury, om pacinic, care insa parta resboiul de groapa comuna si acoperit cu var nestins si de

succesiunea Poloniei in favoarea lui Stanislav aceea nu s'a gasit nici un rest din el In 1815,
Leszczynski, socrul regelui si castiga Lorena 1738. cand L. XVIII 1-a desgropat. Aceasta impreUsor si iubitor de placeri, cand voi s conduca jurare, cum si aceea, ca la 9 lunie 1795, fusese
singur statul, Mai greseli preste greseli, dei viidut un copil cam de 10 ani Cu un Aujardin,
armatele franceze iesiserit biruitoare in Olanda a dat nascere credintei, c fiul lui L. XVI a
sub maresalul de Saxa. In resboiul de 7 ani scapat i de aceea s'au aratat mai multi L. falsi.
pierdsi gloria militara i toate coloniile din
L. XVIII, Stanislau %aver, &stele lui
America si India. In afari umilire, inauntru L. XVI, n. 17 Nov. 1755, conte de Prvence.
imoralitate: metresa regelui, marchisa de Pom- La isbucnirea revolu(iunei parisi pe rege si conpadour, i ingrijia un adevrat harem, $i dupa duces intrigile contra adunarei nationale. 1791
ea alte metrese (Dubarry) exercitau o intluenta emigreaza si mai apoi voiesce sa intro in Francia
desastroas. La nemultamirea tuturor regele avea cu armata prusian. Dupi moartea lui L. XVII
singar cuve-nt apres nous le deluge (dup. lul titlul de rege 51 15i aseza curtea la Verona.
noi fie si potop). t 10 Maiu 1774, lasand Francia
datoare 4 miliarde de livre.
23) L. XVI, nepotul lui L. XV, n. 23 August
1754, era sanatos, bland, putin inteligent si fait
vointa. Casatorit la 10 Maiu 1770 cu Maria An-

1799 merse in Rusia, 1807 trec in Anglia, 1814,

Aprile 26, debarcl la Calais pi la 3 Maiu intra

in Paris. 4 lucio dete o charta constitutional.
El era instruit, bland si poate cti ar fi deprins
din nou pe Francezi ca regalitatea, clack' reactoinette. Simia frica de tron, and i-se anunth tiunea clericall si aristocratica ar fi observat
moartea mosului sett exclamh: 0 Dumnedeule, vr'o mesura in purtarea ei ea imperialistii $i cu.
ce nenorocire pe mine. N'av putere s sustie republicanii. Persecutiunile contra acestora inministri reformatori ca Turgot i Malesherbes, curajard pe Napoleon a veni din insula Elba. L.
cari faceau economii, mean libertatea comer- fugi si nu reveni in Paris de cat la 8 lithe 1815.
eiului i desfiintara corporatiunile. Dupa retra- Lu ca ministri pe Talleyrand si Fouch, regerea ministrilor 5i dupl mai multe incercari sturnati ins de partidul clerical si de Chambr
fara folos, chienitt pe Necker 1777. Resboiul cu introuvabie. Regole disolv camera si parea ca
Anglia mari insa cheltuielile si in urma adu- idei mai liberale isi vor face loo, cand asasinarilor nefructuoase de notabili, trebui sa adune narea ducelui de Berri aduse ministeriul reacIn 1789 statele generale. Condus de aristocrati, tionar Villele. t 16 Sept. 1824. 26) Ludovic
nu av insa nici energia de a lupta contra adu- Filip, fiul ducelui de Orleans (Egalit). N. 6 Oct.
narii nationale, nici prude* de a se pune in 1773, luase parte en Keilermann la lupta dela
capul reformatorilor si prin departarea lui Necker Valmy, 20 Sept. 1792, contribuise la victoria dela
ca si prin concentrarea armatei provoch revolutia Jemappes i trocase cu Dumouriez la Austriaci,

www.dacoromanica.ro

135

Ludovic.

so duse apoi in Elvetia unde se Moil profesor, steaza pe solul turcesc. Sultanul duce oaste
apoi in Svedia si dela 1800 in America. 1809 contra Ungariei i ocupa Sabatul, Belgra.dul tit
veni la Palermo, 1814 la Paris, unde L. XVIII Zemlinul. 1525 Soliman irnbie pace, daca
il primi cu receal. Se ocupa cu ingrijirea averei
cu educatiunea copiilor sei, ins aceste calitti
burgheze Il recomandau partidului liberal, care isi
puse sperantele in el. La isbucnirea revolutiunei
din lulie fit proclamat ca locotenent general al

concede s-si treacti armata prin Croatia in contra

terilor habsburgice. Ref usat, vine asupra Unga-

riei si da lupta decisiva la Mohaci, sfarmitnd

total oastea ungara. Regale cada in parCul Cselle,

umflat de ploaie, unde strivit de trupul calului,

regatului. 9 August lugt filial de rege al Fran- se 'junta. (Cronicarul G. Szermi afirma, ca
cezilor, depuse juramntal constitutional, puterile L. dup.' batalie a fost ucis de George Zapolia
europene il recunoscura. Credea c cunoasce la Szekcs6.) Prin moartea lui L. s'a stins dilumea, umbla eu umbrela sub subsuor i vorbia nastia Jagellonilor in Ungaria, lar prin dezastrul
cu ori cine, sprijinea burghezia, din care isi dela Mohaci s'a inmormtintat independenta Unalegea consilierii, insa se formit un partid, care gariei.
V. REGI IN BAVARIA..
voia s tina guvernul prin corumperea alegerilor

si in smut timp toti erau nemultmiti de gu- 29) L. I Carol August, rege al Bavariei, fiul
vernul au. In politica extern i-se imputa ca
succesorul lui Maximilian I, n. 25 Aug. 1786
n'a fost energio in Belgia, nici in Egipt, i-se in Strassburg, t 29 Febr. 1868 in Nizza. A domnit
imputa preocupari prea mari pentru dotarea dela 13 Oct. 1825 pand la 20 Martie 1848, cand
familiei sale. Succesele din Algeria, ingrijirile silit de revolutie a renuntat in favorul fiului su

pentru instructiunea i pentru imbogatirea terei Maximilian II. Mare sprijinitor al artelor
nu se tineau in sama. Nemultatmrea contra doc- sciintei, a dat capitalei numeroase musee si bi-

trinarului Guizot se ridica Vaud la L. Mai pe serici. A construit canalul L, futre Dunare
urtna nici abdicarea in folosul contelui de Paris Maina. Fiul au al doilea, Otto, a fost rege al
nu mai put retine trouul in familia sa i in Greciei. Are monument in Miinchen i Kissingen.

2 Martie 1848 trec in Anglia, imbracat in haine 30) L. II Otto Frideric Wilhelm, rege, fiul
civile. t 26 August 1850.
lui Maximilian II, n. 25 Aug. 1845 in Nimphenburg, t 13 lunie 1886 in lacul Starnberg. A mo-

1V. REGI IN UNGARIA.

stenit tronul la etate de 13 ani. Era si el iubitor
27) L. I cel Mare, rege al Ungariei 1342-82, de arta, dar itnca de tiner inclinat spre nebunie.
fiul reg. Carol Robert si Elisabetei, n. S Martie Si-a cladit multitne de palate ca din povesti,
1326, t 11 Sept. 1382. A purtat resboaie 1344-46 cari ban costat 131,4 mil, de marce. De afacesi 1357-81 contra Venetiei pentru posesiunea rile terii nu se interesa, traia retras in castelele
Dalmatiei; 1347-51 in regatul neapolitan pentru sale si nu lasa pe nimenea sa intre la el. Mia resbuna uciderea fratelui au (v. Ioana), 1351 nistrii nu dadusera fata cu el cinci ani. 1886
si 1352 contra lithvanilor, 1353-55 contra ta- consiliul casei domnitoare si al mmistrilor horului arbesc Tiros, fial lui Dusan, dup. 1365 tari a-1 supune visitatiei medicate, care conataca pe tarul bulgar Strasimir, cumnatul lui statiind ea e nebun, a fost depus, treand titlul
Vladislav Basarab, il face prisoner tmpreund regal la fratele au Otto. Fiind ins i acesta
Cu sotia lui, pe cari nurnai dup patru ani, dup nebun, in numele lui domnesce printul Luitpold.
impacarea lui L. Cu VI. Basarab, Ii elibereaza In Dumineca Rusahilor din 1886 L. s'a aruncat
repune pe Strasimir In tronul Bulgariei ca in lac si a tras on sine si pe medicul Dr. Gudden,
vasal al au. Pro forma era vasal lui L. si VI. care sanse sa-1 acepe. 311 L. prin( de B., fratele

Basarab, Doinnul klunteniei. 1370, dupd moartea fostei imper. Elisabeta. a Austriei, n. 21 Iunie 1831
regelui Casimir, L. e incoronat rege al Poloniei, In Miinchen. A renuntat la dreptul de moste-

prin ce Galitia i Lodomeria devin iarasi parti

intregitoare ale Ungariei. Pe timpul au a fost
o invasiune de Tatari in Transilvania, cari au
fost insa batuti i isgoniti. Sub el s'a intmplat
prima ciocntre intre ostirile unguresci pi cele
turcesci (in expeditia din Bulgaria). Asemenea
sub el a trecut in Moldova voivodul Maramursului Bogdan, contra caruia Ludovio intreprinde mai multe expeditii spre a-I readuce la
supunere, dar e batut de Bogdan. Pentru serviciile facute in una dintre aceste expeditii L.
doneaza insemnate proprietti in Maramurris

Dire ca sa poata lua in casatorie morganatica

II. 36-51). L. a fost crisaturit (1353) Cu Elisabeta, fica regelui Bosniei. 28) L. II (1516-26),
fiul lui Vladislav Il, n. 1 Iulie 1506, t 29 Aug.
1526 in lupta dela Mohaci. A primit mostenire
o teara sf.siata i slabita de luptele dintre Ligarchie i nobilimea mica, fata cu cari regale
nu avea aproape nici o autoritate. 1508 incoronat rege ungar, 1509 rege al Boemiei. 1522
casatorit cu Maria, nepoata impratului Maxi-

nuel, a avut doi fii: Carol regele de scum, si

pe llenlieta Mendel (baronesa Wallersee) in 1859,

apoi pe Antonia Bart. 32) L. prin( de B., fiat

printailui-regent Luitpold, n. 7 Ian. 1845, casatorit (1868) cu Maria Terezia, archiduces de

Austria, avnd Cu. ea 12 copii.
VI. REGI IN PORTUGALIA, OLANDA SI NEAPOLE.

L. I Filip Maria Fernando, rege al Por-

tugaliei, print de Saxonia, fiul lui Carol de Co-

burg si al reginei port. Maria da Gloria II, n.

31 Oct. 1838, t 19 Oct. 1889 in Cascaes (1.

unui alt voevod roman, anume Bale fiul lui Sas, Lissabona). A urmat la tron in 11 Nov. 1861.
instituit in locul lui Bogdan. (Cf. A. D. Xenopol, Din casatoria cu Maria Pia, Rica lui Victor EmaAlfons.

L., regele Olandei, v. Bonaparte.

Begi in Neapole: L. de Tarento, 1345

complice la uciderea lui Andreiu, fratele regelui

ungar L. I (v. loana), land apoi in casatorie

(1346) pe vCduva ucisului. Dotnnitor energic.

L. de Anjou, fiul regelui francez loan, n.

1339, t 21 Sept. 1384 in Bari. Fugit dela Enmilian si aril a regelui Ferdinand. 1521 are- glezi, undo era ostatic, titbit seu Il numesce

www.dacoromanica.ro

136

Ludovic

loctiitor in Languedoc. 1380 tutor al dofinului

Carol VI si guvernator al Franciei. Adoptat de
Ioana, 1382 intra cu oaste in Neapol, dar tronul
era ocupat deja de Carol Durazzo. Dupa lupte
zadarnice pentru tron, cedeaza dreptul de mostenire fiului seu. Papa Clement VII 1'1 incoronase in Avignon inainte de intreprinderea expeditiei. 37) L. II, fiul celui precedent, n. 7 Oct.
1377, t 29 Sept. 1417 in Angers. Incoronat de
papa Clement VII, a plecat si el en oaste (1390)
sa-si ocupe tronul neapolitan. Dup sbuciumari

Lueger.

stdten L. n'a avut copii. I-a urmat la tron ne-

potul de frate. 47) L. IV, n. 13 Sept.

1837,

13 Martie 1892, socrul Tarului Nicolae II. A

fost casatorit cu Alice, fica reginei Victoria a
Angliei, dela care a avut pe: Ernest (succesorul
la tron), Victoria (m. dupa L. print de Batten-

berg), Elisabeta (m. dupa mare ducele rusesc

Bergie), Irina (m. print Henric de Prusia, fratele

imp. Wilhelm II) si Alice (m. la 1894 dupii

Tarul Nicolae II).

Principi electori de Pfalz.

Nici in 1412 nu i-a succes ocuparea tronului. 48) L. III (1410-36), fiul Imp. Ruprecht.
38) L. III, fiul celui precedent. Papa Martin V Amic al Imp. Sigismund, 1-a representat la condeclarndu-1 mostenitor legal (1-420), Ioana II ciliul din Constanta; el a presidat arderea pe
1-a adoptat (1423) si numit duce de Calabria. rug a lui loan Huss. Universitatea din Heidelde cjece ani a fost silit sa se reintoarca in Francia.

1424 a urmat la tron, trebuind insa a ceda mare berg are sd-i multameasca rnult. Biblioteca Paparte din regat rivalului sea Alfons V de Ara- latina s'a desvoltat din bibl. privatd a lui L.
49) L. IV (1436-49), mare aperator al congonia. f24 Nov. 1434.
ciliului dela Basel pi al contra-papei Felix V
VII. ARCHIMICI IN AUSTRIA.
(mal inainte Amadeu VIII, duce de Bavoya), a
39) L., Iosif Antoniu, fiul Imp. Leopold II, carui flea Margareta Ii era sotie. 50) L. V
n. 13 Dec. 1784 in Firenza, t 21 Dec. 1864 in (1508-44), in certele religionare de pe acel
Viena. Mare aderent al absolutismului. In sfatul timp facea pe impaciuitorul. A luat parte la extainic sub Ferdinand V alturea cu Metternich, pedilia contra lui Fr. Sickingen (1523) si la suColovrat si archid. Francis Carol, numai el mai primarea revolutiei terdnesci (1525). 51) L. VI
era membru. 40) L., Victor, cel mai tinr frate (1576-83), in locul calvinismului a introdus lual Imp. Francisc Iosif I, n. 15 Maiu 1842. Dela teranismul. Dupil moartea lui ins teara iarsi
1899 general (F. Z. M.). Protectorul societatii a trecut la calvinism.
Crucea rosieg. 41) L., Salvator, fiul lui Leo- Duce de Abruzzo, 52) L., Amadeus Iosi(
pold II, duce de Toscana, n. 4 Aug. 1847 in Maria, nepotul de frate al regelui Umberto 1,
Firenza. Bun naturalist, a caldtorit prin Asia, n. 23 Ian. 1873 in Madrid, din parintii Amadeu
Africa, America si Australia, fac6nd cercetari
duce de Aosta si Letitia Bonaparte. In lunie
colectiuni de domeniul sciintelor naturale. Are 1899 a plecat pe corabia Stella Polareg in exnumeroase serien i etnografice si de sciinte na- peditie la Polul nordic.
turale, s. e. Die Serben an der Adria, ihre
Ludovic, canal, (canalul Dundre-Maina),
Typen u. Trachteng (1870-79), Eine Blume aus leaga Rinul cu Dunrea prin riurile Rgnitz
dem Goldenen Landg, etc. Ser. principala : Die Altmiihl, 176 km. lung, 11-17 m. larg, 1.6 in.
Balearen in Wort u. Bild geschildertg (7 vol.). afund.
udoviceum, academie militari in Budapesta,
VIII. Duct i PRINCIPI.
intemeiata 1831 din mai multe fuudatium ; acMarkgrafi i mari duci de Baden.
tuala organisatiune dateaza din 1872. L. este in42) L., -Wilhelm I, markgraf, n. 8 Apr. 1655 stitutul cel mai inalt al honvecjimei ungare,

In Paris, t 4 Ian. 1707 in Rastadt. A urmat la

tron in 1677. Vestit general in resboaiele din
Ungaria contra Turcilor si contra lui Tkli, in
cele dela Rin contra Francezilor si in resboiul
de succesiune la tronul spaniol. In Ungaria a
luptat 10 ani, la inceput sub Carol de Lotha-

consist din 2 cursan: 1) Un curs de 4 ani cu

plan de instructiune analog celui din scoalele de

cadeti. La sfirsitul cursului 2 elevi din cei mai
eminenti inainteazii debe la gradul de subloco-

tenent, iar ceialalti absolventi intra ca cadeti

In honvecjimea ungar. 2) Un curs superior pentru

oficien, care dureaza 10 luni si are scopul a

a repurtat-o la Slankamen in instrua oficieri activi ai honvecjimei in sciintele
18 Aug. 1691. 43) L., Wilhelm August, mare superioare militare. Servesce totodata ca scoal
ringia, apoi ca suprem-comandant. Cea rnai strlucitfi

duce de B., n. 1763, t 30 Martie 1830. 44) L. II, de pregtitire pentra kicoala de resboiu a armatei
n.

1824, t 22 Ian. 1858. A renuntat la tron comune austro-ungare, unde in tot anul intr

(1852), in favorul fratelui s'u Frideric.

8 din elevii cei mai buni.

Ludwig, Otto, poet german, n. 1811 In Eisfeld,
Mari duci de Hessen-Darmstadt.
t 1865 in Dresda. Renume de poet si-a cistigat
45) L. I, (primul mare duce de H.), n. 1753, indeosebi prin tragediile Der Erbfrsterg pi

t 6 Apr. 1830. A urmat la tronul tatalui sea Die Makkabderg. Ser. estetice tinca dint de inare
In 1790 sub titlul markgraf L. X. Titlul de valoare. Op. complete (Gesammelte Schriften)
mare duce 1-a luat ea invoirea lui Napoleon in 6 vol. ed. de A. Stern in Lipsca 1891-92.
14 Aug. 1806 ca membru al federatiunii dela
Ludwigshafen, oras in guvernamentul prus.
Rin. Dupa lupta dela Lipsca a parasit si el pe Pfalz, liinga Rin, 39,799 loc. (1895); camera de
Napoleon. 1820 a dat terii constitutie. 46) L. IlI, comercia si industrie, navigatie si comerciu pe
n. 1806, t 13 Iunie 1877. 1n 1866 a limit ea Rin; fabricatie de anilina si soda.
Austria, pentni ce numai inrudilea cu dinastia
Lueger, Carol, Dr., om politic austr., n. 24 Oct.
ruseasca i-a mntuit teara de catastrofl. Dela 1844 in Viena, a studiat aici dreptul, devenind
1871 11.-Darmstadt e parte a invperiului german. 1874 advocat. 1875 ales in consiliul comunal,
Din casatoria morganatica cu baronesa Hoch- 1885 in parlament si 1890 in dieta A.ustriei inf.

www.dacoromanica.ro

Lugo.

Luffa

137

14 Main 1895 ales *tor de primar, si dupd re- Peno, Sidimirpatak, Tinko, Sydovar, Topsafalva.
tragerea lui Griibl, 30 Main, primar al oraeului La inoeput a fast administrat aceat district de
Viena. Denegandu-se intiirirea acestei alegeri, castelanii din castrul Sydovar (Jdioara) si numai
L. a fost reales din non in mai multe rinduri, mai tardiu se amintesce cite un castellanus castri
ins la interventiunea personal a imperatului s. castelli Lugas, provisor arcis, capitaneus arcis.
(27 Apr. 1896) a renuntat la postal de primer, Nobilimea acestui district se Emma uneori unipestrind col de ajutor de primar. Preste citteva versitas nobilium. Cetatea pi districtul L.-lui dela
luni L. este ales din nou primar si de astdate Matein Incoad i a ajuns mai de multe ori in mini
a si fost ineerit. Antisemit pronuntat; impreund private si in ale principelni. Districtul acesta pe
cu princ. Al. Liechtenstein conduckorul parti- binge' al Caransebeeului a avut un rol mai sedului crestin social. Mare adversar al politicei cundar. Opidul L. (oppidum ac castellum) insusi
maghiare pi amic nationalitatilor Ungariei. A re- numai dupd ce a incetat .banatul severing si s'a
levat de repetite ori causa romanii in parlament. redus la .banatul Caransebeeului si al Lugueului.
Luffa Cav., (botan.) gen din familia Cucur- (1536) devine, imprumutat cu Cai ansebeeul, sebitaceelor, trib. Cudial banulni (cdpicumerineae, cutanului, familiaris
prinde veo 7 specii

noster, comitelni si
banului suprem).

de plante erbacee
anuale aggetoare,
ce creso in regiu-

(V. art. Districtele

valach ice.) [E. Tr.]

nile tropicale ale

Luger sau Lujer

vechinlui conti-

(vlastare), se numen virfurile

ramnrile tinere de
plante, luger de
vita, luger de ha-

nent, iar o specie

crests in America.

Unele specii de

Luffa se cultivil
prin gredini. Fructele verdi de L. cylindrica M. Roem.
se intrebuinteaze

mein, luger de sparanghel, etc.

Lugo, prov. span.

(in Galicia), 9881

km',, ca 432,165
loc. (1887). Capitala L., situat
laugh' Minh, are

la buditiirie ca le-

gunee, iar din fruc-

tale uscate se fac

mint* de frictionat la baie.

19,952 locuitori; is-

[Z. C. P.]

voare de pucioase
de 32s-380 C.

Lugaciu, v. Calderueel.
Lugano,

Lugo, 'Lugo j,),

(germ.
Louie), cal mai
mare oras in cantonul elvetian Tessin,

It Ir

capitala comita-

industrie de mi-

Caray i Severin,
locnit in majoritate

relative' de Romani.

1-

ji

---

Lacul Lugano,

Acest oral; impreun cu Carensebesul au twat rol

situat la poalele sudice ale Alpilor,

situat in canto-

regulat in Banat,
telor impreunate

lnga lacul L., cu

7097 loc. (1888);
tas ; loo de curd
climaticd.

orcif cu magistrat

Binaries catedral gr.-cat. din Lugo,.

nul elvetian Tessin,

insemnat in istoria
terii, 5i desclinit
pentru Romani L.

este insemnat ca

restul in prov. ital. Como, 54 km'., la ineltime contra al districtelor roman banatice. Pomenirea
de 271 m. presto nivelul mrii, avand afurujime lni deriva din timpuri stravechi. Numirea Logoj
pane la 279 m. Termuri inalti de rare frum- se gdsesce si la cronicarii vechi in pronuntarea
setd; pe lac umbl vapoare.
pitstratd in limbs poporului nostru. Din docuLugansk, ora e

in guv. rus. Iekaterinoslav, mentele istorice cunoscute ces dintaiu urml

16,193 loc. (1890), cu mare turntorie de fier, despre orasul L. o Odra sub Ludovic cel Mare
in care se fabric locomotive si maini, si alte la 1369. Regele Sigismund in 1428 opresce pe
numeroase fabrici. Insemnat comercie de cereale, Lugojeni si ia vaine dela Hodoseni: la 1439 oi
vite, pielrii i lanO.
1440 L. este 'limit oppidum (mezvros). In
Luganskij, v. Dahl 3).
luna Main 1451 petrece Huniade in L. In 1457
Lugas (Lugof-Logoj), district valachic, se confirme regole Ladislau privilegiilo Rominilor
amintesce Inca ui.secl. XIV pi s'a extins asupra din districtele: L., Sebe, Mehadia, Altnae, Casatelor el prediilor Mugos, Agres, Bartafalva, rasova (Krassof6), Berzava (Borzaf6), Comiat si
Bndaholi, Binyes, Campony, Chewhaba, Drago- Dadia. Regele Mateiu Corvinul doneazi oraeul L.

tenest, Dragomerfalva, Gedeteleke, Hegyeres, lui loan Pongratz. In 1509 a fost Mina mare
Kastely, Ohabicza, Kulboest, Kuldoffalva, Or- In L. si jar. Regina Isabela a dat (mould L.
sigh (Olohsig), Kvesd, Govestlia, Szpmez6, emblema si a confumat privilegiile Romanilor

www.dacoromanica.ro

138

Lugosanat

Luisa.

In 7 Main 1551. Judii orasului L. eran Romani cu orasul Lugoj. ljrme despre acest sat se afl
pe timpul acela. Asa aflarn la 1529 pe Dim. Luca, abia intro 1690-1700. Poporafiunea este curat
la 1546 pe Martin Luca, la 1557 pe Anca Gaspar roman. In apropiere a fost lupta renumit dela
si la 1570 pe Ioan Gaspar. Dela 1658 ajunge si Tapae intre Daci si Romani.
orasul L. sub domnia turceasca liana la 1699.
Lugowoi, Alexei Alexejevits, romancier rus,
Duna alungarea Turcilor la 1726 este prefect n. 19 Fe br. 1853 in Varnawin, gavera. Kostroma.
suprem in L. loan Rafiu. Banatul era sub regim Numele de familie Tichonow. La etate de 7 ani
militar. In 1779 se incorporit teritoriul comita- orfan de mam, a fost dat in crescere inteun

telor: Caras, Timis si Torontal la Ungaria cu pension de fete, petrecend acolo patru ani, singur
desconsiderarea totala a privilegiilor districtelor biat inteo sut de fetife. Trei ani a studiat
romiluesci. Sistemul comitatens dureaz pane in dupa aceea in casa parinfeasa, apoi la liceul
Oct. 1848. Dupa revolufiune OM la 27 Dec. din Kazan, trebuind s intrerupa studiile din
1860 Banatul formeazil provincie de sine state', causa unm morb tuberculotic. 1878 stabilit in

toare. In 27 Iunie 1848 s'a finut in L. o adunare

mare nafionala a Romanilor b.nafeni, in care
fruntasii insuflefifi de frumoasele principii de
libertate, frafietate kqi egalitate decid a merge
cu Maghiarii, si desparfirea ierarchica do SArbi.
Populafiunea este aproape de 13,000 suflete. L.

Petersburg intra in condifiune la un comerciant

de pielarii, lingerie si cereale. In interesul firmei
milatoresce in Francia si Orient, iar 1880 deschide insusi pray-One pi 1883 devine insolvent.
Atunci se decide sa publice romanul: Altmun

a hotarit soartea, prin care si-a eluptat loo de

are tirguti bine cercetate si desclinit prsirea frunte in literatura romanciera rusa. Intre scrievitelor este foarte inaintata. L. a fost ca un focar rile sale insit, cel mai mare succes 1-a avut ro[t.]
pentru Romanii din Banat. L. este sediul tumi manul Pollice verso.
episcop roman gr.-cat. si are frumoase
Lugubru, trist, jalnic. Lugubre, (ital.) termen

[]

rom. de atnbele confesiuni (v. ilustr).

de interpretafiune musicala.
Lugof,diecesd romdnd gr.-cat., infiinfat prin
Luisa, 1) L., Augusta Willtelmina Amalia,
decretal maiestatic din 12 Dec. 1850 si cano- regina Prusiei fica lui Carol Frideric Ludovic,
nisata de catrit Papa Piu IX prin Bulla Apo- principe de decklenburg-Stu'
elitz n. 10 Martie
stolicum Ministeriumt din 26 Novembre 1853. 1776 in Hanovra, t 19 Iulie 1810. Citsatorita
Este formats din parochii, cari mai nainte apar- (24 Dec. 1793) cu Frideric Wilhelm III, regele
fin eau dieceselor romane gr.-cat. ale Fagarasului Prusiei. Femeie de inalta cultura si devotat
si Oradei mari 5i se extinde preste comitatele: feni i sofului
dupa lupta dela Jena a inTorontal, Timis, Caras-Severin si Hunedoara. tervenit insasi laei'Napoleon (6 Iulie 1807) pentru

Resedinfa episcopului este in L., ande este si condifii de pace mai umane, dar fara succes.

un capitlu constatator din 6 canonici. Diecesa L. Prusia a fost redusa aproape la jumetate ter-avut piina acum a urmatorii episcopi : 1) Dr. Alex. toriul. Memoria ii este eternisata prin fundafia
Dobra (1854-1870); 2) _loan Oltean (1870 pan4 L., institut de educafie pentru fete tinere, in1873); 3) Dr. Victor Mihlyi de Apsa (1875 fiintat 1810 in Berlin prin tordul L., pri'n statua
pana 1895); 4) Dr. Demetriu Rau (1897)1v. ac.]. ridicat pe mausoleul din gradina castelului din
E supusa mitropolitului gr.-cat. de Alba-Itilia si Charlottenburg si prin cea din gradina zoologica
Fagaras. Parochii 161, filii 318; suflete aproape din Berlin. 2) L., Henrieta, fica piinfului Fri95,000. (V. Alba-Iulia i Fagaras, mitropolia
deric Henric de Orauia, n. 1627, t 1667, cabiserica gr.-cat. romana.)
satorit (7 Dec. 1646) cu Frideric Wilhelm, prin[Dr. I. Radu.]

cipe elector de Brandenburg. Ea a intemeiat

Protopresbiteratul gr.-or. rom. al Lugo jului

aparfine la diecesa Caransebesului. Numerul
sufletelor este: 26.710. Comune sfint 31. In
centrul protopresbiteratului Lugoj este 1 scoal

ora.sul Oranienburg si orfanotrofiul de acolo. 3)

L., Amalia, mama regelui prasian Fridelic Wil-

capitalit de baefi si 1 scoal superioar de fetife,

susfinute in coma de
tract si comun.
Sediul protopresbiteratului
diecesa'
dateaza din timpuii
strvechi. Diecesa se numia cand a Caransebesului, and a VArsefului. In L. din vechime, dup

regale Svediei (1744) Adolf Fridenc. Femeie aro-

helm II si astfel strabuna dinastiei de WWII,

n. 1722, t 1780. 4) L., Ulrica, sora lui Frideric cel Mare, n. 1720, t 1782, asittorita ea

ganta 5i intriganta, dar partinitoare a sciintelor

si artelor. A intemeiat din mijloace proprii Acatradifie, era manastire ortodoxa i poporul din demia de sciinfe a Svediei (1753), biblioteca si
aretul L -lui i adi numesce biserica ortodox museul din Drottningholm. A jertfit mult
din loo manastire. Protopresbiteratul se extinde pentru scopuri de biuefacere. 5) L., sore regelui
catra Caransebes in valea Timisului.
Carol VIII al Danemarcei, n. 7 Sept. 1817,
Lugo,ana", institut de credit si economii, so- t 29 Sept. 1898, casatorita (26 Maiu 1842) ea
cietate pe ackii in Lugos, s'a infiinfat la 1889 Christian, fiul ducelui de Schleswig-Holzsteincu capital social de 50,000 fi. La 1897 s'a facut Sonderberg-Gliicksburg, care prin ea a ajuns la
a doua emisiune, urcandu-se capitalul social la tronul Danemarcei sub numele Christian IX. Prin
150,000 fi. Bilanful anului 1898 s'a incheiat cu copiii din aceasta castorie dinastut daneztt s'a
582,808 active si pasive. Fondurile de reserva incuserit aproape cu toate casele domnitoare eustint preste 20,000 fi.
ropene (v. Christian). L. era supranumit soacra
Lugolianu, Octavian, publicist si profesor rom., Europeit. 6) L. de Savoya, mama regelui francez
n. 11 Aug. 1866 in Slatina (Olt), si-a facut stu- Francisc I (v. ac.), n. 1476, t 1531.
[t.]
diile in Bucuresci, made a luat licenfa in sctinfele
Luisa, ordinul, ordin creat in Prusia, de catra
istorico-filologice cu lucrarea Oltenia sub ocu- Frederic-Wilhelm III, in 1814, pentru dame,
pafiunea austriacat, 1889. A. publicat prin mai in special acele doamne si domnisoare, cari se dimulte reviste cercetari si notife istorice.
stiusera prin devotament in timpul resboiului
Lugopl, (magh. Lugoshe/y), un sat invecinat din 1813-14. Cuprinde 100 de membre si o

www.dacoromanica.ro

Luisenthal

139

Lumbricide.

singurti cilia Panglied alba, cu o band neagri timpul in care a &lit si in special : ireligiosi-

pe margini; cruces neagrd.

[O. L.]
tatea, lingusirea si superstitiunea. (Cf. Hartmann,
Lulsenthal, numit de Romani Hondal, colonie Studia critica in Lucianum, 1877.)

svabeasc pe mosie manastireasca, parochie rom.Lukuga, riu in partea vesticit a lacului Tancatoliett 5i protestanta in cap. si j. Cimpulung in ganyica, despre care H. M. Stanley engine ea

Bucovina, are 686 loc. (10 ort.-or., 310 rom.-cat., este unicul canal, prin care se scurge apa din
300 protest., 66 mos.), o set:alit' primar, 2 biserici. lacul Tanganyica. (Cf. H. M. Stanley, Durch den

dunklen Weitteil.)
[Dr. L G. Sbiera.]
Luitpold, Carol Iosif Wilhelm Ludovic, printul
Lulea-elf, riu in Svedia, formind cel mai mare

regent al Bavariei, n. 12 Martie 1821 in Wrzburg, al doilea fiu al regelni Ludovic I. Cu titlul
de regent donmesce dela 10 Itulie 1886 (v. Ludovic). Casatorit (1844) cu Maria de Toscana,
(t 1864). Mostenitor prestunptiv e fiul siziu Ladovic (n. 7 Ian. 1845)
[t.]
Lujenii, comuni rural, tirg, parochie, mosie
boiereascii in cpitanatul i judettil Cotman in
Bucovina, cu 2624 loc. (2254 ortod.-orient.,
121 romano-catolici, S protestanti, 244 mosaici),

cataract in Europa. La 45 km, se impreuna cu

Lilts 5i devine navigabil. Se varad in golful

Botnic. Lungimea 350 kin., basinul 23,648 km*.
Lully, Giovanni Battista, compositor, florentin
de origine, considerat ca fuudatorul operei fran-

ceze, n. 1633 in Florenta, t 1687 in Paris.

Adus in Paris se inrolti in banda violonistilor

regelui Ludovic XIV si 1669 citptit privilegiul
operei in Paris. Operele lui stint: Les fates du
l'Amour et de Bacchus.,(1672), Cadmus et Her-

I.

fi

6.
,

.1'

?i

".1

j_
'

/1.f

44'

id4

1111

Biserica gr.-or. din Lagos.

o scoal primar de 3 clase, post, telegraf, sta- mione (1673), Alceste (1674), These (1675),
tiune de cale ferata.
[Dr. I. G. Sbiera.]
Atys (1676), Isis (1677), Psych() (1678), BelleLukacs, 1) L., Bla, om de stat magh., n. 1847 in rophon (1679), Proset pine (1680), le Triomphe
Zlagna; a studiat dreptul in Pests; a fost oficial, de l'Amour (1681), Parsee (1682), Phaeton (1683),

1872 fit ales deputat si ca atare s'a ocupat mult Amadis de Gaule (1684), Roland (1685), Amide
de chestii financiare si economice. Glad s'au re- (1686), Acis et Galathe (1687). cele mai multe
organisat caile ferate rnagh., fit numit director al pe librete de Luinault, ai apoi un mare numiir
acelora, apoi a fost secretar de stat, iar in ca- de baleturi s. a.
[T. C.]
binetul Wekerle ministrn de comerciu si comuLumbago, (med.) reumatism al musculaturei
nicatinne. 2) Lukds, Ladislau, ministru ung. 5alelor, caracterisat prin ivirea sa vehementa.
de finante, n. 1850 in Zlagna, a studiat dreptul L. cau.seaza dureri crncene la cea mai mica
in Cluj; 1874 prof. la acad. de drept in Jaurin, miscare a musculaturei afitiate. Terapia : asudare
apoi a condus minele fatuiliei sale. Dela 1878 si masagiu.
deputat, iar dela 1895 min. de finanto, avnd un
Lumbricide, familie de viermi anelidi, oligorol de frunte in pertractrile ref. la pactul econ. cheti ; cuprinde genurile : Lumbricus (v. ac.), Hecu Austria si validittind la aceste principtul pa- lodritus, Criodrilus i Allobophora. L. din jud.
rittii perfecte intre ambele state. A. seris despre lasi au fost studiate de Dr. W. Michaelsen:
mineritul din Trans.
Oligochaeten des naturhistorischen Museums in
Lukianos, (lat. Lueianus), scriitor i retor grec. Hamburg, IV Jahrbuch der Hamburgiscben wisDupti mite cltorit &cute in Asia, Italia si senschaftlichen Anstalten VIII. Hamburg, 1891.
Galia s'a a5ezat in Atena. In scrierile sale cu Dr. N. Leon a gisit 3 specii notti : A. Leoni,
mult umor 5i sarcasm sbiciuesce imoralitatea din A. Jassyensis 5i A. Antipae.

www.dacoromanica.ro

140

Lumbricus

Lumina electrica.

Lumbricus, rima, vierme anelid, oligochet din este ,isvorul lumineic (Ps. 35, 10; I Than I, 5),
familia lumbricidelor (v. ac.). Acest gen cuprinde *locuiesce in lumina cea neapropiatat, t.e im-

mai multe specii: L. terrestris L., L. agricola bracat in lumina' pi marirec (I Tim. 6, 16; Ps.

Hoffm. si L. communis Hoffm. Darwin a ariitat 103, 2). Si deoarece Is. Chr. a fost prevestit
importanta acestor viermi in fenomenele geo- ca 3soarele din inaltiinec, care ca pstralucirea
logice actuare. Ei trliesc cliva in primAnt $i nu mrirei 5i chipal statului Tatlui ceresct (Ovr. I)

ies la suprafat decal noaptea. Se hranesc cu

frunze, carne, grasime si chiar cadavre de ale
semenilor lor; ei inghit si terina care le face
obstacol and isi sapa galerii. Noaptea and ies

insusi pe sine s'a nuinit lamina lumeic (Ioan

8, 12), L. intrebuintat la cultul divin si la toate
functiunile sacre este simbolul lui Is. Chr., al
invtturei sale. V. si art. Ceara in cultul divin.
la suprafata solului expuseaz acest pamnt prin
Lumina", societate a cantorilor bisericesci
anus, producnd un fel de viermusi suciti de romani din Bucovina, infiintatii in Cernuti 1892,
parnfint. Asa ca pe fiecare an ei colaborerta la ea continuare a altei societati similare, Psaltul
formatiunea unui strat dela 3-5 mm. Pe de alta din 1890, cu scopul de a desvolta i intretinea
parte frunzele pe cari le duc in pnnint ca s-si spiritul social printre membrii sal, de a se perfaca culcus din ele, se descompun si contribue fectioua reciproc in arta musical vocala, de a-si
la formatiunea pamntului vegetal.
apifira reciproc interesele sociale, de a infiinta
Lume, in limbagiul eomun ceriul i painntul coruri vocale si cabin eta de lectura prin sate si
dimpreuna cu toate fiintele de pe el. In termi- orase. Prin indemoul membrilor acestei societati
nologia filosofica sub L. se intelege: totalitatea si al altor brbati iubitori de cultura nationala
existentei trecute, presente si viitoare, in toate s'au infiintat Vilna la 1900, preste 55 cabinete
manifestrile ei, afara de Dcleu, pe care il con- de lectura.
[Dr. I. G. Slifera.]
cepem ca creator al ei. Aceste manifestari, conLumina electrici sau galvanicll, efectul lusiderfind constitutia lor calitativa, snt sau curat minos al unui curent electric. Sa Warn doi cispirituale (psichice), sau curat materiale (fisice), lindri metalici bine isolati, asezati pe picioare
sau spirituale materiale (psichofisice). Cele din- de sticla, si terminati fiecare ca Ate un con de
formeazii. si se numesc L spiritelor, cele carbune. Punem unul din acesti carbuni in code a doua L. materiala, iar cele de a treia L. municatie cu polul positiv al unei pile puternice,
in mic, care, ca sintesa reala din spirit pi ma- iar celalalt cu polul negativ, i sit apropiem apoi
terie, este omul, microcosmul. Sciinta, al carei unul de altul virfurile acestor carbuni liana and
obiect este L., se numesce cosmologie. Cu privire se ating. Sri le indepartm apoi putin si vote
la originea L. stau 'Etta in fata douii teorii : observa el se formeaza intre ele un arc luminos
a) teoria biblica a religiunei, care sustine ea L. foarte strftlucitor. Temperatura acestui arc este
este creatit de Drleu in timp; b) teoria naturala, foarte malta, putndu-se intfinsa topi si chiar
care poarta numele lui Kant-Laplace. Aceast volatilisa, corpurile cele mai infusibile, precum
teorie invat eft L., precum si toate manifestarile platina si carbonium. (v. si Arc voltaic.) L. electr.
ei, s'au format din o stare caotica in decurs de vine produs i prin un curent care trece prin

veacuri nenumerate si in virtutea miscrii de un fir foarte subtire si rn conductor. Acest fir
rotatiune piovenita din puterea de atractiune si se incalgesce foarte tare cfind trece curentul
repulsiune pe lnga un centra, care e soarele. printeinsul, atilt din causa a e rail conducator,
(Cf. Kant,Allgemeine Naturgeschichte und Theorie cat din causa ea e satire. Prin incalclire dedes Himmels, 1755, $i Laplace, Exposition du vine incandescent, deci lumineaza. (v. si art.

systme du monde, 1796.)

[Pl.]

Lmpi electrice.)

Lumea &IA oi neagri in poveftile romcine.

Luminatul electric se face pin lampile elec-

iar L. neagra e cea subpamnteana, din fundul

parantului, uncle locuiesc smeii i unde duc
fetele frumoase de imprat, rapite de ei.
Lumea ochiului, pupila san lumina, luminita

se awaza unde e nevoe de focare intense de

lumina' si anume la foruri, pe pietele i stradele principale ale unui ora i chiar in unele
magazii sau sali foarte maxi. Pentrn stradele

L. alba e cea panifinteana in care traiesc oamenii, trice (v. se.). De obicein ldmpile cu arc voltaic

ochiului, muschittl, musculittl sau fecioard, des- secundare si chiar in interiorul locuintelor, unde
chigritura rotunda' in rnijlocul irisului, care pare e nevoe de o lumina de intensitate mai mica,
neagr si prin care patrund razele luminii spre vin intrebuintate lampele incandescente. Lnia desemna obiectele pe retina. E o adeviirata pile cu arc voltaic, in raport cu lumina pe care
diafragm ca la microscop, caci la lumina mult o dau, sfint mult mai ieftine, ins au defectul ca

se contractertia, ceea ce se numesce: Myosis, toata lumina e concentrat in un singar punct

si la intuneree se dilata: Mydriasis. Aceste si din aceast causa unde e nevoe de a se subschimbari se pot produce *i prin miele medi- divisa lamina, cum e de pild nevoe de a se
camente.
face uncle sfint mai multe localuri a se ilumina,
[Dr. C.]
Lumina, causa tuturor fenomenelor, ce ajung la vin intrebuintate lmpile incandescente. Elec-

consciiuta noastra prin mijlocirea ochiului. Corpurile, ce dau dala sine raze de lumina, se numesc
luminoase, celelalte intunecoase. Corpurile, prin
cari pot trece razele de lumina, se numesc stravmffi sau transparente, celelalte nestrvergi sau

tricitatea necesarft pentru producerea iluminatului electric de obiceiu se produce prin masini -

eleetrice (v. ac.) cari sfint puse in miscare

prin o masin cu aburi sau de o masin idraulica.

Pentru a face groso modo un paralel letra

netransparente. L. se propagi in linie dreaptit, costal iluminatului cu lampi en arc voltaje si

de unde urineaza, cr, in dosul corpurilor netrans- acela cu lanipi incandescente observam, ca un
pareute se formeaza umbra. (Cf. si art. Iluininat.) cal vapor de fort poate produce electricitate
Lumina in cultul divin, in primal loe este cat e necesara a ilumina o lamp cu arc voltaic
simbolul lui Dumnerjeu, care dupa Sf. Scriptura de o inteusitate lunlinoasa aproximativa de

www.dacoromanica.ro

Lumina de magnesia
1000 lumingri sau 8 lampi incandescente 16 lumineri fiecare.
Lumina de magnesia, lumina obfinuta prin incandescenfa bastonaselor de magnesia carbonice,

prin ajutorul flamei oxihidrice. E analoag luminei lui Drummond. L. de magn. e acea produsa prin arderea insusi a metalului, acesta fiind
sub forme de bandg san pulbere. Aceasta din
urma lumin se iutrebuinfeazg cu deosebire in

Luna.

141

ganisat 5i constituit partidul rom. nat., L.o a

primit programul acestui partid si pang la sistarea

sa a luptat pentru acest program. La inceput

oL.o a aparut de douse', in 1885-86 de trei, apoi
iar de dou ori pe septiimana, pane la finea 1893,

ciad a incetat din cause cti s'a infiinfat in Timisoara oDreptateao. Proprietar al oL.o a fost
Mel. Dreghiciu, editor si redactor resp. P. Rotariu.
Luminita noptii sau Luminita, numele popular

fotografie san la iluminares farelor maritime sau al plantei Oenothera biennis L. (v. ac.).
Luminoasa, numele popular al plantelor: Clea semnalelor militare.
Lumina polarfi, lumina rosie trandafirie, ce in matis recta L., Clematis vitalba L. (v. ac.).

regiunile de care poli se revarsa uneori in

Luna, satelitul pernntulni; dintre toate cornopfile Mfg lane' preste bolta cereasca. La noi purile ceresci L. e mai aproape de pamnt, defenomenul e rar, in terile nordice insa are loe partarea ei mijlocie dela acesta fiind 385,080 km.
adeseori. Razele de lumina par a veni dintr'un (cea mai mice 356,650 km., cea mai mare depunct, ce se aflg sub orizont, si se indreapt partare 407,110 km.). L. se invirtesce in jurul
in sus, unde de multeori formeaza o corona. pamntului, in acelasi timp roteaze sedate si in
frumoasg. L. p. se produce probabil prin scar- jurul osiei sale; de ad urmeaza, ce L. are totgerea electricitafii din pamant. Parerea aceasta deuna aceeasi jum6tate intoarse spre patnnt;
e cu atilt mai probabilti, pentru c eat inainte dupe ce insa osia lunei nu ste vertical pe planul
cat si in decursul fenomenului acul magnetic celii ei, nici miscarea ei in jurul ptidantului nu
oscileaza fare incetare. L. p. se mai numesce e tocmai uniforme, de pe pamnt se poate ved,
si L. boreal sau si aurora boreal.
cand de o parte, cand de alta a lunei, ceva mai
Lunfiniri, mijloace de luminat, fabricate din malt de jumetate din suprefafa ei (libraliune).
diferite grsimi, sleite in jurul unui fitil usor In calea sa in jurul pamntului L. ajunge a av
inflamabil. Sfint L. de seu, steering, spermancet, diferite posifii fate de pamnt si de soare, din
cear si parafing. Procedeurile de preparare si cari posifiuni provin eclipsele (v. ac.) 5i fasele
fabricare sfint diferite (Cf. Viajen oMerceologia ei: luna mud, cand L. se aflg intre panint
1$i Technologiao, pag. 636 sequs. si Enciclopedia scare (in conjuncfiune), deci partea de catra paRota., tom. II, pag. 796). L. in forma de soli da- mnt nu e laminate; patrarul prim, cand L. se
teaze din timpurile persecufiunilor contra ere- afih cu 900 spre est dela soare, si de pe pamnt
stinilor. Romanii intrebuinfau pentru luminat se vede jumelatea din dreapta a perfii luminoase
fire de in impregnate en rin ori cearg. Prin a L.-ei (1/4 din suprafafe ei); luna plinet, dad
sed. II, Apuleus scie despre L. de ceare si L. pamktul se all intro L. si soare, L. deci st
de seu. L. de seu au intrat in us general prin in fate soarelui (in oposifiane), fiind intreage
sed. XV. L. de steering a fabricat primadate partea laminate a ei intoars spre pemnt; paSimonin (1818) si Manjot (1820) in Paris. Per- t/writ& ultim, cand L. se afla la 90 spre vest
fectionarea fabricarii L.-lor de stearin se da- dela soare si se vede jumetatea din stinga a
toresce lui Milly, care 1837 inflinfeaze o mare pgrfii ei laminate.
fabrica in Viena si tot pe acel timp una in Berlin.
Pe suprafttfa laminate a L.-ei se observe* unele
In Ungaria stint dou6 fabrici de L. de steering : parfi mai luminoase 5i altele mai umbroase ; pri-

fabrica Flora in Budapesta (1868) si una in mele stint munfi, cari anima umbrele lor pang
Sibiiu. Cf. si art. Ceara la cultul divin.
pe campii departe. Munfii L.-ei path' seamna
Lumbirica Domnului, Luminaria, numele cu cei de pe pamant; ei au forme conice, cei
vulgar al plantei Verbascum phlomoides L. (v. ac.). alai multi avnd cratere de dimensiuni foarte
Luminat, v. Iluminat.
mari. Pe L. se observg si crepaturi adanci,
Aparate luminatoare medicale stint evi, cari avand lungime de sute de km. si trecand presto
introduse in unele cavitafi ale corpului s. e. nas, munfi si sesuri de o potriva. L. nu are atmosinghifitoare, stomac, etc. si iltuninate eiectric fez* ii lipsesce si apa, deci ori ce condifiune
sau prin reflector, permit a ved internal acelora. de viafe vegetala si animate.
(v. Endoscopia.)
Luna se numesce si timpul, in care L. se
Luminatie, in vechime titalatura Domnilor ro- miscl in jurul pain6utului. Timpul, in care L.

mini si a famihilor domnitoare.

Luminitoare, cantare sacra intocmite si asezeta la Mal Manecarei, uncle cuprinde local
intro 'canon si cantarile numite laude. L. se
numesce parte pentrucg se cinta cam la timpul
dad se reverse' lumina ilei, parte pentruca in
acole centeri acuite se preamresce Sf. Treime,
ea isvorul a toate lumina si viafa spirituale.
LuminAtoriul", foaie politica rom., stigma in
Timisoara 1880-93. Primul nr. din 5/17 Martie
1880 avnd program politic: Starnind cu tome
decisivitatea la riguroasa implinire a legilor sustettoare, cari se inspire si propage adev6ratul
patriotism pe basa principiului de egale indreptafire
popoarelor conloeuitoare pe terenul coroanei Stulni Stefano. La 1881, dupe ce s'a or-

ajunge inaintea aceleia.si stele fixe, se numesce

lund eideria, si e de 27 ile, 7 ore, 43 minute
pi 11.5 secunde ; timpul, in care L. pornind dela
pun ctul equinoctial de primavara se intearce iarasi

in acela, se numesce luna tropia sau perio-

dia, din causa precesiunii punctului equinoctial

aceasta lun e mai acute ou 7 sec. ea cea sidericti; timpul dela o lane noug pang la alta se
dice luna sinodia, din causa inaintarii pamntalui pe ecliptica aceasta e cea mai lunge L.,
de 29 dile, 12 ore, 44 min., 3 sec. Dupa ce L.
trece prin fasele sale cam de 12 ori inteun an
solar, 1/i, a anului solar (30 (file, 10 ore, 29 min.,

4 sec.), se numesce hind solara.

Luna rorietica, luna in intervalul dintre jamtatea lui Martie si inceputul lui Main, stil

www.dacoromanica.ro

142

Luna

Lungulesci.

vechiu, cand cerul e senin. Agricultorii atribuesc lunei ingheturile nocturne (v. ac.), ce au
lee in acest interval, si o gsesc ch are coloare
rosietich.
[--]
Lunile anuirci. Luna anului in genere se numesce timpul, in care luna (corpul ceresc) se

Lunarium. (lat) aparat pentra inftisarea

miscarii iunei in jurul pinfintului.

Lunatism, un fel de maladie psichofisiologich. ce

poarta numele de somnambulism, pi despre care

se sustine c ar proveni din causa pretinselor

influente, ce luna, aflandu-se in o anumita positie, ar put sa le exerciteze asupra ornului.
pentru impartirea anului in luni, adi e de 30 Omul somnambul sau turratie executh, lute
si 31 dile. La Romani in antichitate, anul era stare de completa inconsciinta, acte pe can cite
imprtit in 10 luni, incepand cu Martius, Aprilis, data nici omul cel mai indemanatec in stare
Maius, Iunius, Quintilis (a cincia), Sextilis (a de trezie nu le poate face. Centrele motorii,
sesea), September (a septea). October (a opta), can pun in miseare muschii, lucreazi in mod
intoarce data in jurul phmAntului. Luna

November (a noua) si December (a decea). Eran automatic si cu o precisiune admirabilft, rani, sh

luni pline cu 31 ai luni goale cu 30 de dile. destepte consciinta de sine a individului.

Mai thrdin regele Numa a adaus Ianuarius Cu

Lunatiune, (lat) timpul in care lana trece
29 si Februarius cu 28 de dile, dar ca dilele data intreg sirul faselor sale (dela tuna nod,'
lunilor sh. se Much In consonant cu dilele anului la altri lun noua, ca. 291/, dile).
solar (v. ac.), tot la doi ani s'a adaus o lun de
Lunn, loe de vale productiv; fikat; si poianh.
22-23 dile si aceasta, numitit Mereedonius, s'a

Luncav6tul, riu in Rom., j. Valcea, isvoresce

virit Intre 23 si 28 Februarins. Iulius Caesar
muntii Vaideenilor si se vars in Olt; lung.
la an. 46 a. Chi. reformilnd anul (v. ac.), a re- din
format si lunile, si scotad pe Mercedonius a 60 km.
Luncavita, 1) L., com. rur. in Rom. (Doadaus dile de luna. La an. 45 a. Chr. Quintilis
s'a chiemat Iulius dupa nnmele lui Iulius Caesar, brogea), j. Tulcea, compusrt din sat. L. si Rakel
iar la an. 8 a. Chi% Sextilis s'a numit Augustus, cu 1780 loc. (Diet. geogr. 1896), can se ocupg
duph numele imp'ratului de atunci. Mai thrdiu ca agricultura, prasirea vitelor si pesearitul ;
si numele altor imprirati s'au imprumutat unor are 2 biserici si 2 scoale. Pe teritorul com. se
urme ale unei vechi cetati, uncle s'au gasit
luni, dar acele nume de lturi putin timp s'au vrid
bani din timpul Romanilor.
putut Bustin&
[Atm.]
Luneavita, (ung. Lunkavica), com. mica
Luna, (lat.) dina lunei de pe ceriu, insirath 2)
Ung., cott. Caras-Severin, 1213 loc. (1891)
intre deittile venerate de T. Tatius, regele Sa- In
binilor; cultul ei s'a sustinut mai ales la Sabini Romani.
Lunda, (Ulunda), provincie in Africa sudich,
Etrusci. L. dina a stat fath de deul Sol (scare)
lacurile Moero i Bangveolo, cercetatii mai
a's ca Diana situ lana fat de Dianus sau Ianus, intro
si L. a fost dina luminei de L., a luminei de lu detaiu prin calatorul Livingstone.
Liineburg, 1) L., district in prov. prus. Hanoapte. In Roma, pe dealul Palatin, Luna Noctiluca (lucitoare de noapte) a avut un templu, novra, cu teritor de 11,343 km'. si 445,937 loc.
care toath noaptea era iluminat, si alt templa (1895). 2) L., capitals districtului L., 22,309 loc.
deasupra de Circus, pe Aventin. L. a fost ve- (1895). 2 turnatorii de fier, fabrice de cement
nerath in qiva din uring a lunei lui lifartie; chnd si de chimicale, saline, 2 gimn., preparandie, etc.
era intunecime de L., ca sa se abat spiritele Biblioteca numera 34,000 vol. (500 incanabule,
rele, era datina, ca sa sufle in fluere si trimbite 600 manuseripte). 2 Apr. 1813 lupta intre Ger[t.]
ai ea obiectele de aram sa le bath laolalta, ca mani i trupele franc. ale gen. Moraud.
Luneta, luprt, ochian, ochelari.
spiritele sa se sparie i s fugh. Dup sculpturi,
Lunville, capitala unui arondisment in dedina L. a caltitorit in car, la care an fost prinsi
part. francez Meurthe-et-Moselle, on 20,906 loc.
doi catii.
[Atm.]
Luna de Ariel, (magh. Aranyos _Una), com. (1891); castel mare; fabricatie de manusi, tesiimica in Trans., cott. Turda Aries, cu 1380 loc. torii de bumbac. 1735-36 residenta ducelui lots(1891) Romani. Oficiu postal. 11 Sept. 1848 co- ringian Stanislau Leszczynski. AA s'a incheiat la
mitele Nicolae Thoroczkay, din causa ca Romani' 9 Febr. 1801 pacen de L., pin care Belgia si intreg
nu voiau sa se inroleze in oastea revolutionara termurul stang al Rinului s'a dat Franciei, Istria,
maghiara, Ii convoacrt
capaciteze, apoi avfind Venetia si Dalmatia s'au dat Austriei, iar Milano
in jurul siiu o companie de infanterie, un pluton si Mantua republicei eisalpine.
Lunga, sau i Langa, com. veche artnineasca
de husari sificuiesci si garda nationalh maghiar,
da acestora ordin s pusce in gloata Romanilor. cu 450 loc., situata intre munti inalti nu deTreideci morti si multime de raniti au &Out parte de isvoarele riului ciruip in Albania.
victim acestei capacitrie. (Cf. G. Baritiu, Part
Lungesci, com. rur. in Rom., j. Won cu

alese din Ist. Transilv., t. II, pag. 236 sequs.)

Lunaria L., (botan.) mic gen din familia Cruciferelor, tribul Alyssineae, cuprinde 2 specii,
ce creso in Europa si Asia occidentall; ele stint
plante erbacee bisanuale sau vivace. In prtile
noastre se afla prin pdurile umbroase si umede
din regiunea montand atlit L. rediviva L., cunoseuth de poporul nostril sub numirea de Lo -

1025 loc. (Diet. Geogr. 1893), cari se ocupa cu

agricultura, viticultura si olria ; are 2 biserici :
fosta manastire Mama (v. ac.) si o alta biseric
de lemn, i 1 scoal.
Lungoare, v. Febra tifoid.
Lungulesci, coin, rur. in Rom., j. Dambovita,
situata pe malul drept al riului Dambovita, cu
2760 loc. (Diet. geogr. 1890); aici se afl stap ate a, cat si L. annua L., numita de popor vilarele Dambovitei, pentru a se abate apa riului
Pan a sburatorului. Ambele aceste plante in cas de trebuinta, oa et nu causeze inundatii
dint intrebuintate de babe pentru a face far- In Bucuresci. In com. stint 3 biserici si 1 small.
mece.
[Z. C. P.]
Se produc cereale i pepeni buni.

www.dacoromanica.ro

Lunt

Lupta.

143

Luni, a doua qi a septmanei, numita dupa LupescL com. rural in Rom., j. Covurluiu,
Luna (Dies Lunae). In anal bisericesc (film de compusa din 3 cat. cu 1496 loc. (Dict. geogr.
L. este dedicata intru onoarea ingerilor.
1892), 3 biserici si 1 acoala.
Luni, in poveitile romane e pemonificata ca
Lupinosa, o boala care se ivesce uneori la
o Manta. Barbatul era imbracat cu piele de nutrirea oilor in preponderanta sau excesiv cu
ierpe si dispara, dar fata plecand s-1 caute, lupin, atilt fn cat i boabe sau pstai. Causa
ajunse la Sf. Luni, care i dede o cloaca cu pui ei nu este Aiwa bine cunoscuta, caci ii cad vic-

de aur ai o sfatui ce di fad, cand iai va atla tim data' nutnai unele turme, altele nu. Se
barbatul, etc.

[Atm.]

Luntre, barca de rill cu fundul lat, farti carena; construita din brad sau stejer; servesce
la pescuit sau pentru transportan; n'are rame
nici carma, se manevreaza cu una sau dou lo[B.]
peti late ordinare. (v. si Cin).
Lunula, io anatomie, pata alba, ce se vede la
radacina unghiilor.

Lunes deus, la Romanii vechi (in unele part

ale imperiului) (jeu al lunei.
Lup, un gen din familia Canidelor, ordinal
Carnivoarelor (v. ac.), cuprinde multe specii.
Cel mai insemnat este lupul (Canis lupus), are
botul mot, ascutit ; urechile drept in sus, ascutite, late ; ochii aaezati cam plecat, papila rotunda; picioarele Tnalte coada atirn. Prul
cenusiu-giabbilu on negru. Lungitna corpului

pare cii boala provine din o otrava ce se desvoalt in anumite conditiuni in lupini, inai ca
sam cand ele sfint rau conservate, la locuri
inchise, neventilate in deajuns, jicnite, mucigaite, etc. La not nude nu se nutresc oile cu
boala nu exista, dar se ivesce foarte des
in Germania de nord.
Lupinus L., (botan.) gen de Leguminoase Papilionacee, tribal genistee, cu vr'o 80 specii de
ierburi. Speciile de L. creso in America ai in

regiunea mediterana (L. ham L., L. angustifolius L.). Unele, ca L. albus L., sant cultivate
pentru furagiu; semintele sale amare Ant reputate ca antihelmintice 5i diuretice, dar nu se

folosesc ; in dosti mare silnt otrvitoare, continand

otrava Lupinina ; din aceste seminte s'a scos

vanilina, analoga cu acea din vanilie. L. albus
1.15 m., a codii 45 cm. Triesce aproape in toat ai L. varius L. se cultiv pe la noi ca ornaEuropa, lipsesce mns adi in Enghtera ai in Ger- mentate, cunoscute sub numele de Cafele, Camania nordica i medi. Numai and e foarte felute, poste prescurtare din Catifelute, fiindci
Ilamend, L. devine curagios i afci chiar ai pe frunzele tor cu peri matilsoai seametaa la pipdit
om, altcum e fricos. Are un urlat Deplacut. cu o catifea.
[S. $t. R.]
Face maxi stricticiuni intre animatele selbatice,

Lupa, comun mare in Muntii apuseni, cottul

omorind mai malt decat ii trebue la mancare. Turda-Ariea; e aaezata in Valen Arieaului ga se
De folos este pentru blana lui, pielea se MIA- compone din :5 prti deosebite, cari formeaza
cesce. Cele mai insemnate specii sfint: Lupul tot atittea comune bisericesci an tune: Lupa mare
comun (Canis lupus), Ciangelul (Lupus chango) (central), Valen Lupqei, Hdddrelul i mai intre
din China, C. occidentalis din Grnlanda, C. munti 'asa i Vinta; tot la L. apartin cranpallipes din India resariteana, a. m. a.
gurile: Manastirea i Valea-Sesei. Loc. 3948,
Lupa, un aparat optic, ce are destinatiunea toti Romani. L. este o comuna veche; aici a
s mareasca obiectele mini ca s le putem ved existat pe la 1325 un cneziat romanesc, premai bine. L. e o unte biconvexa, cuprins inteo Moat la 1366 in domeniu feudal. Dintre biserici
rama de amnia. &Arbil se ajut cu L. la cetit, cele mai vechi siint biserica gr.-cat. zidit la
mai ales deed tiparul e mrunt, ceasornicarii, 1421 ai manastirea, la captal din sus al Lupsei
ca s poate ved mai bine mechanismul ceasor- mari, cladit la 1429. Pe la L. valen Arieaului,
nicelor; altii o folosesc spre alte scopuri.
incungiurat in un cerc larg de munti, este foarte
Lupa dichroscopiced, un aparat mic pentru frumoas; dintre piscuri e de amintit puternica
examinaren dichroismului (insuairea unor mine- stanca Melrgaia, pe malul drept al Arieaului.
rate de a arata dou colori, una inteo directiune, (Cf. Kemny, colectie de doc. ; Mernorialul aleg.
alta intr'alta), la minerale ai in specie la pietrtle rom., ed. IL Sibiiu, 1883; Zarandul i Muntii
pretioase.
apuseni, de Silvestru Moldovanu. Sibiiu, 1898).
[Silv. Mold.].
Lupanarium, (lat.) local de petreceri intorale.
Lupia, protopopiat Tom. gr.-or., se compune
Lupeni, (magh. Lupny), com. mica in Trs.,
cott. Hunedoara, ou 864 loc. Romani. Statiune din 27 parochii a't cfiteva filii, cu. 16,194 de erede cale ferata. Insemnate mine de carbuni, cu dincioai. Reaedinta protopopeasca este in Ofenextensiune de 1446.04 ha. ai 60.000 q produc- baia; odiuioara insa a fost in Lama, de uncle
titme anual.
'jai are protopopiatul numele.
Luperca, un predicat al dinei Fauna (v. ac.); Lumni, com. rtu.. in Rom., j. Ialomita, comnumele se deriva dela lupoaica, care a laptat pe pusa din 3 sate cu 2261 loc. (Dict. geogr. 1897),
Romulus $i Remus.
2 biserici i 1 acoal.
Lupta, actionea de a ataca sau de a se apra.
Lupercii, la Romanii vechi preotii lui Lupercus,
un predicat al deului Faunas (v. ac.). Preotii Duel intre dou persoane sau done partide. Ciocforman o societate de inf ratiti. Ei au format nirea miacarilor opuse ale sutletului. (Lupta

dou colegii, nurnite al Fabianilor si al Quintilianilor, stand cate din 12 oameni tineri. La
a. 45 a. Chr. Iulius Caesar, dap: ce s'a reintors
din Spania, a format al treilea colegiu de L.,
numiti lulii. Serbtoarea numit Lupercalia s'a
tinut in 15 Febr. ai s'a inceput in peatera lui
Lupercus, numit Lupercal, ce era in dealul
Palatin.

[Atm.]

pentru traiu, v. Descenden(s.) In inteles militar: incnierare in care efectivele adversarilor

Ant putin considerabile: L. de infanterie, de
cavalerie, de artilerie, L. navala. Cind L. intre
(loan armate devine generala, ia nutnele de bel-

tdlie. In practica, de obiceiu, se confunda cu-

vintele L. a'r batalie. L. se gtice metodicti, cand

se alege punctul de atac ai se fac toate combi-

www.dacoromanica.ro

144

Lupta de tauri

Lupul.

narile pentru a se asigura superioritatea pe acest la univ. din Bucuresci, e numit, 1882, profesor
punct. Intr'o L. metodica se deosebesc 5 fase: la liceul Mihaiu Bravul, apoi la scoala normala
perioada desfasurarii trupelor; perioada intro- Carol I. Ser.: Veacul XVI, Limbs si literatura
ducerii L.; perioada desfasurtirii L.; perioada Romanilor (1889), Studiu de istorie si linguistica
(1888), Exercitiii de compositiune (1895), Chedecisiunei ; urmrirea sau retragerea.
Lupta de tauri, dateaza de pe timpul Gre- stiuni de invetament (1896), etc. Colaborator la
cilor (in Thesalia) si al Romanilor. Acli se mai mai multe (pare si reviste.
ved in cireurile din Spania la Madrid, vara de
Lupul, Dionisie, mitrop. Ungro-Vlahiei (1819
done) ori pe septemana, date in folosul spitalelor. rani) 1821), n. 25 Febr. 1769, fusese hirotonit
LuptAtorii calttri se names toreadores (v. ac.). In 1801, iar mai tanliu se numi episcop titular
Inscenarea L.-lor de tauri se face in modal de Sevastia; la 20 Main 1819, dupti demisia lui
urmAtor: inteun eirc stint inchisi in colivii Nectarie, ()mpg tronul mitropolitan, ealduros inmaxi taurii destinati L.-ei. In fata lor se aseaza cuviintat de boieri, cari se bucurau a av un
10-12 picadores (intepatori, atitatori) ca lanai, candidat roman in acel timp, cand clocotia precalrtri pe cai ordinari. Apoi vin chulos (ajuta- tutindeni in teara elemental grecesc, gatindu-se
torii celor raniti si in acelas timp atitAtori ai la liberarea Fladei. Dar tocmai aceste tulburdri
taurilor), impodobiti cu panglici i esarp str- ii compromisera pstorirea au destivirsire, mai
lucitoare. i in sfirsit vin adeveratii luptatori ales c pdrtinia partida nationalti. La inceputul
numiti matadores (v. ac.), imbracati luxes, cu rescoalei lui Tudor Vladintireseu el remase in
sabia in mana dreapta, iar in stanga ca muleta Bucuresci, primi pe eroul au fala 5i-1 recunosea

(o mica vargl in capetul ciireia se afla prins de guvernator. Clind insa intrarit ostirile tur-

o bucata de panza de obiceiu rosie aprinsA). L. cesci in teard, si Tudor se retrasese, atunci fugi
incepe in arma seninalului dat de corregidor. si L. ca episcopii sei sufragani i ca o multime
Taurul, liberat din colivie, e atitat si intepat de boieri la Brasov, prin mijlocul lui Main 1821.
de picadores. Dupi Matra asaltan, chulos dan De acolo nu mai voi sit se intoarel, chiar dup./
fee la nisce banderillas (nisce bastoane pline au ce se linistiser, vremile, i astfel se alese de
praf de pus*. Taurul se sparie si o ia la fugii mitropolit Grigorie IV (v. ac.) in 1823. De abia
prin circ. Atunci sosesee matadorul si ametind In 1827 gisim pe L. ca egumen al man. Dealul.
privirea taurului au ajutoral muletei, Ii implanta t 7 Febr. 1831 si este ingropat la mitropolie.
sabia in coaste. In fiecare sedintA mor ucisi papa Lui i-se datoresc mai multi buni profesori, for-

la opt si dece tauri. Foarte rar se intempla sa mati din tineri, ce trimisese la studiu in straicad raniti de moarte dintre luptatori. L. de natate. (Aricescu, Ist. rev. 1821. Craiova, 1874,

tauri, fiind un spectacol crud, barbar, e condamnatal a pieta.

[Nigrim.]
Lupton Bey, g-uvernor al provincial sudanice
Bahr et Ghazal. Invins de Mandisti capituleaza
e dus in robie. Aici devine aplicat in arsenalul

p. 186-97, 337; Eniiceanu, Album mitt-. Ungro-

Vlahiei. Buc., 1880; Lesviodax, Ist. bis. Bao.,

1845, p. 410; Xen. VI, 246.)

Lupul, Iancu cavaler de, om politic, descendent

din vechea familie boiereascA a Lupufenilor, n.
din Chartum, uncle t 8 Iunie 1888. (Cf. Feuer 9 Sept. 1836 in Volcinet, in Bucovina, a studiat
mid Schwert im Sudan, de Rudolf Slatin Pascha. In Cernaut. A intrat de timpuriu In serviciu
public la primaria Cernautului. Din 1864 inainte
Leipzig, 1896.)
Lupu, 1) L. Leon, preot gr.-cat. in Hodac f ales necontenit pan. in 1888 in consilitil co(Trs., cott. Mures-Turda), n. 1830; hirotonit ca munal, in care timp functiond gat in consiliul
preot in 1852, t 27 Sept. 1893, lastIndu-si averea administrativ orasenese dela 1864-70, cat si in
pentru scoala din comuna sa.
consiliul scolar oraseneso dela 1869-78. Din
2) Lupu Alexandra, colonel austro-ungar, n. 1866 incoace a fost neincetat ales de catra curia

1838 in Lugos, dupl absolvarea scoalei ma- a doua a marilor proprietati ca deputat in catematice din Caransebes intra ea cadet in re- mera legislativa a Bucovinei, in 1898 illSg de
gimentul roman banatic de granita nr. 13. In catri corpul electoral rural al Gurei Homorului

1859 avansat sublocotenent, ja parte la resboiul ca Solca, iar camera legislativa I-a ales ca membru

din Italia, 1860 e atasat la comanda gen. din In comitetul sea representativ dela 1870-71 si
Timisoara, 1862 e profesor la scoala de cadeti dela 1876-84, precum i in consiliul scolar al
a regimentului nr. 61. 1866 avansat locotenent, terii dela 1878-84. In 27 Aug. 1892 fa numit
ja parte la resboiul in contra Prusiei si ex- cdpitan al Bucovinei si presedinte in camera ei
celeaza in luptele dela Kniggidtz, Biskupitz legislativa pentru restimpul dela 1892-98 si apoi
ai Blumenau. In 1877 avansat capitan, 1887
pentru timpul dela 1898-1904. In 29 Main.
major, 1892 locotenent-colonel i in 1895 colonel 1885 fa ales de catra corpul electoral rural
tot in reg. nr. 64. Dupa serviciu de 41 ani se Cernaut-Storojinet-Sirete ea representant in
retrase si traiesce in Viena. L. este cav. al ord. camera deputatilor a consiliului imperial din
Vulturul alb de Saxonia-Weimars, 5i posede Viena, in anii 1891 si 1897 insa de catra corpul
crucea pentru merite alte decoratiuni
electoral rural Campulung-Suceava-Radaut. De
medalii militare.
acest consiliu imperial fit ales ca membra in
Lupu, 1) L. George, general de divisie, n. 1832, delegatiunea austriaci dela 1886-97, iar in
t 1888. In resb. din 1877-78, cu rang de ge- 1898 si 1899 si ea al doilea vicepresedinte al seu.
neral de brigad cornandant al trupelor de pe L. a participat la toate misedrile culturale,
malul stfing al Dundrii, apoi comandant al Nieconomice ale Romanilor bucovineni. Ca
copolului (Cf. Diet. Cont. pg. 117-118).
om politic s'a tinut si se tine de partidul auto2) L. Antonescu Alexandra, profesor in Bu- nomist si conservator. Peutru meritele sale fa
curesci, n. 15 Apr. 1859 in Lunca frumoasd, numit in 1897 de catr orasul Campulung cedupa luarea licentei in sciintele istorico-filologice tatean de onoare, iar impratul 1-a distins in

www.dacoromanica.ro

Lupulina

145

Lu,stru.

2 Dec. 1898 cu crucea de comandor al ordinului

L. eritematos. Infiamafiunea pielei, care in[Dr. I. G. Sbiera.]
cape in capilarele dermului si ale papilelor, conFrancisc Iosif.
Lupulina, (botan.) princifiiul amar produs de duce la infiltrafia celulara i se termina fie prin

glandele in forma de cupa ce se afla pe toate restabilire, fie prin degenerafie si atrofia cicapartite aeriane ale Hameiului, mai ales pe brae- triciala a pielei. Se disting douii forme de L.
teele conurilor femele. Serv la aromatisarea eritematos : tipul vascular si tipul folicular. Prima
berei, iar in medicina ca tonic, narcotic si se- forma e representata prin pete, placi netede, de

dativ al organelor sexuale.

Lupulov, Petru, pedagog rorn., n. 1804 in Timisoara, a studiat filosofia i teologia in Verona;
1842 profesor la teologia din Zara, iar clupit revolufie director al scoalelor nafionale gr.-or. din
districtul regim. roman banatic. -1- 10 Aug. 1872
In Timisoara. Scrieri: Poesii ale D. Gr. Alexandrescu, Vacarescu i Eliad. Buda, 1845; lstoria
morala. Buda, 1835; Pransul la morm. prinfilor
mei. Buda, 1845; alai povafuit de ininte, din

coloare rosie, cari dispar sub presiunea degetului.

Ea cuprinde trei varietafi : 1) L. eritematos simplu,
2) L. exantematic si 3) L. asfixie. A doua forma,

mai rara, e constituita de placi isolate, confluente, mai mult sau mai pufin regulate. Suprafafa este cenusie, uscata, acoperita de o exfoliafiune aderenta, care se continua in canalele

foliculare. La acest tip distingem douii varietafi :

L. acneic si L. eriternato-folicular. Eritemul este
cate odata influenfat de anotinipurr. Durata poate

limba francezit. Buda, 1846; Recepte despre fi foarte lunga, si L. eritematos are mai multa

varii bucate. Timi$oara, 1846; Teologia naturala. tendinfa spre vindecare decat L. tuberculos, la-

Timisoara, 1869; Despre educafia

sand in loe cicatrice deprimate. Ca tratament

fisica, intelectuala i sociala. Timisoara, 1868; interu se intrebuinfeaza oleu de ficat de morua,
Drepturile parinfilor asupra pruncilor sei si a siropal iodo-tanic; ca tratament local : iodul si
prancilor catra parinfii sei, scos din dreptul na- acidul pirogalic.
[Dr. Eugenia Felix.]
turei. Timisoara, 1871 s. a.
[I. V.]
Lupus, pesce, v. Branzinul.
Lupus, L. tuberculos, L. vulgar, L. Willani,
Lusatia, (Lausitz), prov. in Germania medie,
scrofulide, tuberculosa pielei caracterisata prin 12,800 km2., benita in vechime de Lusifi, un
desvoltarea in piale si in membranele mucoase popor slay ; ajunsa sub stapanire germ. in secl. X.

vecina, a unor mici noduri, produse de bacilul Imparta in L. sup. si inf., in secl. XIII ajunge
lui Koch, care se termina prin ulcerafie ori prin la Brandenburg. 1324 L. sup. trece la Boemia,
atrofia pielei. De obiceiu in cepe in liner*, atinge L. in!. 1364 e cumperata de imper. Carol IV.
mai des femeile de cat barbafii. L. este resul- 1635 trece la principii electori saxoni, iar 1815
tatul inoculafiunii directe in piele a tubercu- L. in!. si o parte din L. sup. trece la Prusia.
losei. Tuberculul lupic este un mic grauute, caro
Lura, numele vulgar al plantei Ornithogalum
se localiseaza in derm, de coloare rosie-galbenie, umbellatum L. (v. ac.).
transparent, acoperit de epiderm. Tesutul tuberLuschka, Hubert de, anatom german, n. 1820
calului este male, pufin resistent, vascular. El in Konstanz. 1849 proseetor si profesor extraord.
sau se ulcereaza, sau dispare. Tesutul din ve- pentru anatomia patologica si chirurgica in Tiicinatatea tuberculului este infiltrat. Tuberculele bingen, 1855 prof. ord. f 1875 in Tabingen.
in casurile rare reman isolate, dar mai adeseori A scris : Die Nerven in der harten Hirnhaut,
se uuesc spre a forma placardele lupice, lupusul 1850; Der Hirnanhang und die Steissdritse des
tipic. Aceste placarde au sediul pe nas, obraji, Menschen, 1860 ; Die Lage der Bauch.organe, 1873.
mai rareori pe membre sau trunchiu. Forma lor
Luscinia, pasere, v. Berbiliu.
este rotunda sau overt, de coloare rosie, eu cenLusiada, epopee, v. Camo6ns.
tral alb, deprimat, care provine din atrofia pielei.

Lusitania, o parte a vechei Hispanii, corespunde

Daca lupusul ulcereaza, mai antaiu tuberculul Portugaliei de astacji.

se inflameaza, se moaie in parfile superficrale,
Lusk, oras in Rusia, faimos prin tratatul co
tegumentele periforice se inrosese si Meant' se s'a incheiat ad (13 Apr. 1711) tare Dirnitrie
deschide la exterior. Daca lupusul este ulce- Vocla Cantemir al Moldovei, prin Luca visternicul,
rativ chiar dela inceput, atunci se formeaza fji Petra cel Mare al Rusiei, pentru asigurarea
abscese mici dermice, cari sant implantate pe posifiunei ferii si doinnitorului roman, in vederea
o bas infiltrata, rosie {4 se deschid mai in urma. incepandului resboiu ruso-ture din acea vreme.
Lustrare, la Romanii vechi au fel de curafire
L. poate da nascere la mutilafiuni monstruoase,
atingand in evolufiunea sa orificiile naturale si sfanta a et-4i, a cetafenilor, a oastei si a cammucoasele. Distingem mai multe forme ale L. pului, care s'a Meat mai ales in cultul lui Mars,
tuherculos: L. plan sau maculos, care la randul Faunas Lupercus, Pales $i a 4inelor Bona, Dea
lui poate fi: exfoliativ, squamos sau psoriasiform. si Ocres. L. e un cavant sinonim cu Februare
L. ulcerat: serpiginos, fungos, vegetant, papi- (v. Februus). L. a stat din o procesiune expielomatos, L. scleros, L. perforant, terebrant. Daca toare, purtand an in ale de sacrifioiui ineungiurand
mersul este foarte rapid, avem forma fagedenica persoanele ori crimpurile, ori parfile de cetate,

sau vorace, care i-a i dat numele de L. (latin. ce doriau ca sa le lustreze. Astfel de L. erau si
[Atm.]
lup). Evolufiunea L. este cronica si dureaza mai A.mbarvalia si Amburbium. (v. ac.).
multi ani, poate reinani) chiar mai multi ani Lustrina, stofa de lana, asprit 5i cu lustru,
stafionar. L. se poate confunda user cu sifilis. fiind intrebuinfata mai cu sama pentru captuseli.
Tratamentul L. este intern: oleu de pesce, arLustru, luciu natural ori artificial, politura. In
senic, iod, fier ; dar adevrat eficace nu este decal sens figurat: stralucire, ce da films*, meritul.
Lustru, (lat.) la Romani interval de 5 ani,
tratamentul extern : prin exstirpafiune, razuire,
searificafie, galvanocaustica, pe de alta parte nurnit L. dupa sacrificiile de expiare (v. Lustrare)
caustice sau agenfi reductori: acid pirogalic, ce se fdceau dupa terminarea censului (v. ac.),
acid salicilic, acid chrisofanio.
adecii. din 5 in S ani.
Enciclopedia romini. Vol. Ill.

www.dacoromanica.ro

10

146

Lustra

Lutherana.

prat jumiitate avea s se trimita papel pentru

Lustru, (vernis), v. Lac de rasing.
Lut, teren de compositie intermediara, compus zidirea bisericei Sf. Petra, iar cealalta parte sa

pe jumiitate din argila i jumkate din nasip.

Uneori contine si malt fier, i atunci poart numires de lut qalben. L. dupa constitutia si calitatile fisice ale lor, trec ca drept cuvnt intro
pamnturile de calitatea prim, fiindca ele se
lucreaza, relativ usor i bate plantele reuses

o capeta principele elector Albrecht de Mainz,

sub a crui ocrotire se petrecea acest comerciu
odios. Invtaturile lui L. au fost bine prirnite in
toat Germania. Pentru fapta sa L. a fost citat
la Roma; la mijlocirea principelui elector, el
f ascultat in Augsburg de inviitatul dominican
Cajetan, care era nuntiu papal; neputfindu-se
pe ele.
intelege, Cajetan a carat dela principe trimiterea
v. si Argila.
Luta, lije, profesor rom., n. 1845 in Horodnicul lui L. la Roma sau excomunicarea lui din teara.
de jos in Bucovina, a studiat in Radut si Car- L. aflandu-se in pericol, ca sa nu fie tractat ca
naut, i filosofia la univ. din Viena. 1874 numit eretic, ea alti antecesori ai sal pe terenul reprof. supl. la scoala reala gr.-or. din Cernaut, iar formatiunii, a ajuns in siguranta cu ajutorul
1875 prof. def. la pedagogiul statului de acolo, principelui elector Friedrich de Saxonia, care
unde functioneaza si astarli, 1900. Din 1875 era amic al ideilor lui L. Pentru a nu se divisa
piing 1897 f translator al foii legilor i ordi- Germania prin invtaturile none ale lui L., tocmai
natiunilor pentru ducatul Bucovinei, din 1878 atunci, cand avea lips de imitate, fiind tronul
'Ana 1882 redactor pentru textul rornfinesc al vacant prin rnoartea imparatului Maximilian, la
foii societatii Amicul Poporuluig in Cernaut; intrevenirea camerariulgi Carol de Miltiz a urmat
a cooperat la lecturarele: Carte de cetire pentru o impacare cu L., care ins n'a avut durata din
al IV, Vi VI-lea an al scoalelor poporane. Viena, causa unei dispute a inviitatului Ioan Eck cu

1890; A treia carte de cetire pentru anul IV profesorul de teologie Dr. Carlstadt si L. la
al scoalelor primare. Viena, 1897; A patra carte Lipsca despre primatul papal, pe care L. nu
de cetire pentru anal V si VI al scoalelor pri- recunoscea a se basa pe dreptul divin, ci-1
mare. Viena, 1897; a tradus Fisica de Schindler privia ea o institutiune omeneasca. Eck mergnd
pentru scoalele prirnare; din 1874 incoaci este dup aceea la Roma si prin o scriere a sa pre-

membru in diriginta Societtii pentru cult. si sentand pe L. ea eretic, a adus o bull papall

lit. rom. din Bucov., functionand i ca presedinte pentxu arderea scrierilor lui L. si excomunicarea
lui. Acosta ins prin scrierile sale noue contra
al filialei g coala Roinfinag in Cernaut.
[Dr. I. G. Sbiera.]
abusurilor papilor si despre transsubstantiatiune
Luterna, numele popular al plantei cultivate
Ifedicago sativa L. (v. ac.).
Lutetia Parisiorum, numirea latin a Parisului.
Luther, Martin, Dr., n. 10 Nov. 1483 in Eisleben, din o familie teraneasca ce se tragea din
Mhra; Tatl sail, Hans L., se stramuta la Mans-

a produs asa mare insufletire pentru sine, mai

ales la tinerime, incat a rupt de tot cu Roma,
arrifind bula papal dimpreun cu cartea dreptului canonic, inaintea unei porti in Wittenberg.

Chiemat apoi L. la dieta din Worms.(1521) si

apdrand cu statornicie si acolo invtatarile sale,

feld, ande din neinsemnatul su etiqtig ca lu- fu excomunicat ca toti partisanii sei si scrierile

crtor de mine sprijini pe fiul slu a studia mai sale date focului. In pericolul non de vista, in
kritaiu la Magdeburg si in Eisenach. Pe larva care ajunsese, L. afla scut in Wartburg, nade
aceasta L. mai ales din munca sa trebuf sit tr- il ascunse protectorul su principele elector

iasca la univ. din Erfurt, ocupandu-se la in- Friedrich; ocupfindu-se acolo cu serien i noue si

ceput ca sciintele generale si clasicii latini, pins/ cu traducerea bibliei in limba germana. Schim-

ce 1505 obtina gradul de magister; infiuintat bandu-se in curind imprejurarile in favoarea

insa in simtemintele sale spre religiositate, prin lui L., edictal de excomunicare nu s'a executat
anumite inamplari, precum repentina moarte si L. continua activitatea sa pentru desvoltarea
a unui amic al sfiu, pericolul de viaja pentru inv6taturilor reformatorice, la care amical sea
sine la o tempestate, a intrat in manastirea au- Filip Melanchton i-a stat in ajutor. Aceste ingustina din Erfurt, primind statul monachal si vtaturi fura formulate in dieta din Augsbuig
se Rica preot 1507. La indemnul lui Staupitz, (1530) in confesninea credintei augsburgiceg,
egumenului mnstirei, a carui incredere o avea, prin ce a fost impregnat pentru viitor caraca mars la univ. din Wittenberg de curand in- terul bisericei lutherane. Credinciosii invetatufiintat, uncle se ocup cu studiile teologice si cu rilor lui L. au primit si numirea de pprotestantig
deosebire ca cele 'Alice, devenind 1512 doctor de cand au protestat in Speyr (1529) contra
In sciintele teologice. La insrcinarea ordului unor restrictiuni ce se jcara fat de nouele

mitastirei sale din Erfurt a calatorit la Roma invtaturi ale lui L. Prasind manastirea, se
(a. 1511), de unde s'a inters desgustat pentru casatori en Katerina Bora, care anc fusese cadecadinta poporului si a clerului. Contrar al lugritd, si a trait in viaja familiar avend
sciintei scolastice, cu predilectiune faja de scrie- copii; t 18 Febr. 1516 in Eisleben, ingropat

rile apostolului Pavel si ale lui Augustin despre la Wittenberg.

[Dr. P.]
adevrata pocainta interna pi despre mantuinta
Luther, Erhard, mare industrias, n. 1841 in
prin gratia divin, contrar al abusurilor cu im- Kainsbach (Bavaria), trecut in Romania, intemeifi
partirea de indulgente, L. pasi pe faja pentru in Bucuresci primal stabiliment mai mare panda
combaterea acestora, afisand la 1 Nov. 1517 pe fabricatiunea de bere ; t 1890. Vduva sa, Sofia, s'a
usa bisericei castelului din Wittenberga, la care casatorit apoi cu alt mare fabricant de bare, M.
tocmai se serba hramul, 95 tese ce cupriudeau Bragadiru, unind astfel cele doua fabrici.
invataturile noue ale lui ; incident la aceasta i-a
Lutherana, Biserica L. Desi Luther la indat abusul calugarului dominican Tetzel, care in ceput n'a intentionat s formeze o biserica noua,
mijlocul tirgului vindea indulgente, din al caror ci numai sa delatare abusurile in biserica ro-

www.dacoromanica.ro

Lutheranism

147

LUXOT.

mano-catolied, totusi incurajat i impins de im- la expeditia lui Schill r$i 1813 formeaza corpul
prejurari prin invtaturile sale de reforme, ce sou de voluntari, care se intaresce din ce in ce,
le-a desvoltat in scrierile sale la deosebite oca- liana ajunge s numere 2800 oameni infanterie
siuni, a ajuns imposibila o impdcare ca papismul. si 480 oameni cavalerie; 1815 L. e numit coRupte dar acum de Roma mai multe ten i ger- mandant al unui regiment de ulani, 1817 al brimane, precum Saxonia, Hanovera, Braunschweig, gadei 13 de cavalerie, 1830 e pus in disponiOldenburg, Mecklenburg, Prusia, Wiirttemberg, bilitate. -1- 1834. Astaqi poarta numele lui L.
Baden s. a., locuitorii lor aveau lipsa a BM de regimental de 25 de infanterie germ. 2) L. Karl,
ce au a se tin in cele bisericesci; de aceea scriitor germ., n. 1832 in Gttingen, 1864 proMelanchton a compus in contelegere cu Luther fesor la academia de arte in Viena, dela 1866
o carticica pentru preoti, ptivitor la serviciul editor al periodicului Zeitschrift fiir bildende
divin biserieesc i twat pentru invtaturile dog- Kunst, autor al mai mutter lucrari referitoare
matice a compus Luther un catechism mai mare la istoria artelor. t 1897 in Viena.
pentru preoti i unui mai mic pentru tinerime.
Lux, in romana in Dacia ; inseamn: lucire.
Invetaturile distinctive ale bisericei celei noue Luci Augusti intr'o inscriptiune (M. J. Ackner,
lutherane, precum s'au desvoltat in decursul Die rin. Alt., pag. 19).

timpului, stint mai ales eu privire la dogme.

Numai Sf. Scriptura este autoritate, traditiunea,
serierile sfintilor parinti i canoanele bismicesci
nu au putere obligatoare ; credinta singura e
mantuitoare, nu si faptele bune ; ca taine se recunosc numai dou : botezul i cuminecatura;
cinstirea stintilor, a maicei Domnului nu e de
lipsa s. a. Cultul divin ce BM' in rugaciune, cantare, predica in limba germana, formeaza liturgia
lutherana; numiirul serbittorilor s'a redus, multe

Lux, in intelesul general, forma sub care se

manifesteaza vanitatea omeneasca si care are
totdeuna de scop ostentatiunea. Economia politic& nu-1 blaineaza cleat and insemneazt gustul
exagerat al fastului sau cfind se resolv in chel-

tuieli improductive, ce iau un caracter ruinator.

In acest din urma inteles se poste dice, ca L.

este curat relativ. Datoria flee-di-Ma este a sci
claseze cheltuielile dup chiar ordinea ne-

cesitatii lor. Deci, in aceasta privintii, bunul

ceremonii bisericesci s' au delaturat, precum postal, simt i datoria fiecaruia aduc, dupa casurile incalugaria, procesiunile, jertfele i milosteniile, dividuale, mai multi lamina deck regulele precise

cinstirea moastelor. Cu privire la cler: fiecare ce sciinta ar cauta sa stabileasca. Sciinta na

crestin poate parta diregatoria preoteasca, pu- condamna L. in mod absolut, caci a-1 condamna,
tersa sacramentala 131 administrativa se da nu astf el ar fi a dori reintoarcerea omenirei la starea
prin sfintire, ci prin ordinatiune simpla din partea de selbatacie. (Cf. N. E. Idieru, Studii de econ.
buperinten den til or sau a deeanilor ; de aceea grade poi. i finante, tom. II, p.120-125. Bucur. 1896.)

ierarchice nu exista. Numirea lutheran se da

aderentilor lui Luther anc dela inceput din
partea clerului romano-catolic in mod despretuitor, dar din partea lor insisi cu inteles bun,
desi Luther nu era invoit a se alum biserica
dupa numele lui. Lutheranii, a caror reformatiune se refera mai ales la dogme, nu \Tian s

se confunde cu reformatiunea lui Zwingli, care

facu schimbOri mai ales pe terenul etic i practic
al vietei, mergnd eu unele puncte mai departe
ca Luther ; astadi numirea de biserici reformate
este comun. Reformatiunea lui Luther s'a latit,
afara de terile germane, si in Anglia, America,
[Dr. P.]
Ungaria ca Transilvania, s. a.
Lutheranism, tot ce se fine de biserica latherana, precum dogme, rit i toate institutiunile
bisericesci desvoltate in decursul timpului.
Luton, (pron. huta), eras in comitatul englez
Bedford, 30,005 loc. (1891). Insemnata industrie
de impletituri de paie.
Lutra, v. Vidra.

Luxatia, scrintirea incheietutilor, adec iesirea

capului unui os din cavitatea celuilalt os, ceea ce
este insotit de durere, deviatiune sau diformatia

contururilor si de lungirea sau scurtarea membrului scrintit. Complicatie este, ctind stint si
striviri, raptan i de ligamente, versiiri de sOnge, etc.

Pentru a reduce bine un membru scrintit, trebue

a cunoasce exact anatomia. Unchesii, cari se amesteel in aceast operatiune, o fac pe dibuite,
unii, carora imprejurarile le-au permis a executa

acest rnestesug, au chiar oarecare experienta,

desi aceasta este lipsita de ori ce cunoscinta
anatomica. Si cristalinul ochiului poste sa se
luxeze dupa lovituri.
[Dr. C.]
Luxembourg, Frangois Henri de Montmorency,

duce de L., maresal fro., n. 1628 in Paris, casatorit cu mostenitoarea casei de L., 1661 ja

numele acesteia, 1672 comandant gen. in Glands,

1675 maresal, 11 Apr. 1677 bate pe principele

de Crania la Mont Cassel, 14 Aug. 1678 la St.-

Denis, 3 Aug. 1692 repurlit invingerea deis

Liittich, prov. belg., 2895 km2., Cu 756,734 loc. Steenkerken si 29 Iul. 1693 pe cea dela Neer-

(1891). Capitala L. (valon. Luik, frc. Lige), winden. t 1695.

are 147,660 loc.; citadela; episcopie ; univer-

Luxemburg, 1) L., mare ducat independent ai

sitate cu scoala superioara technica. Industrie neutral, marginas ca Belgia, cu prov, renana
grandioasa de fier i otel, mai ales arme, apoi prusiaca Lorena si ca depart. francez Meurthe
de !Ana, piele, hartie.
et Moselle ; 2587 km'., cu 211,088 loc. (1880);
Liitzen, eras in guvernam. prus. Merseburg, capitula L. ca 18,187 loc., residentii epp., status
3676 loc. (1895); castel. AM a invins Gustav de bronz a regelui si mare duce Vilhelm II;
Adolf (t ad) pe Wallenstein la 16 Nov. 1632; numerosas monumente architectonice. 2) L., o
iar la 2 Maia 1813 tot aci a batut Napoleon I provincie a Belgiei in partea su.d-estica, 4418 km2.,
pe aliati.
212,171 loc. (1892); desmembrata dela ducatul
Liitzow, 1) L. Ludwig Adolf Wilhelm, baron, L. 1839. Capitula Arlon.
Luxor, (Lukeor), sat in Egipt, in apropiere
eomandantul corpului de voluntari, num-it dupl
dinsul, in resboaiele ca Napoleon I, n. 1782 in de Theba, pe partea std.'ngit a Nilului. Numele
Berlin, 1795 intr in armata prus., 1809 ja parte arabic ucsur provine dela ruinele renumitului
10*

www.dacoromanica.ro

148

Luzern

templa de acolo zidit de Amenophis UI $i renovat de Ramses II. Inaintea stalpilor ridicati
de Ramses HI stau cei 2 obelisci, dintre cari
cel mai mic (20 ni.) fa transportat in 1831 la
Paris, si asezat pe piata Concordia.
Luzern, canton in Elvetia, 1501 km2., cu

135,722 loc. (1888). Cqpitala L., situat 440 m.

presto nivelul marii la ie$irea riului Reuss din
lacul Vierwaldstatt $i la poalele muntelui Pilatus, are 25,721 loc. (1895) Italieni (2472) si
Francezi. Roteluri minunate; arsenal, HMO el
monumental gardei elvetiene, care a cadut la
Paris 10 Aug. 1792.
Luzinski. Lusinski, v. Than, episcop.
Luzon, (Luon, Manila), cea mai mare dintre

Lycopus.

Masa sporilor i capilitiu de L. Batista L., ale

carui fructe ajung 1/2 m. diametru, se folosesce
cu foarte mult succes, ca antiseptic si hemostatic
(opresce curgerea sangelui).
[S. 5t. R.]
Lycopersicum Mill., (botan.) mic gen din vasta
familie a Solanaceelor, tribal Solaneae, cuprinde

ierbtui inalte uneori la bash' frutescente. Acest

gen are vr'o 3 sau 4 specii, originare din America

australl si cultivate deja de malt ca plante culinare. L. esculentum Mill., (sin. Solanum Lycopersicum L). originara din Peru se cultiva $i

prin partile noastre ca planta potager din causa

fructelor sale comestibile, ounoscute de poporul

nostra sub nimirile de: Pa tlgele rosii sau

Paradaise.
[Z. C. P.]
insulele Filipine, 109,206 km2., cu 3.442,941 loc.
Lycopodiacee, (botan.) familie de Lycopodinee
(1887) afara de Tagalii independenti din interiorul (v. ac.) isosporee si eligulate, cu dou genuri
4copodium (v. ac.) i Phylloglosum ; familia
insulei. Capitala Manila.
Luzula DC., (botan.) gen din familia Junes.- se caracteriseaza prin : tulpin monopodiala san
ceelor, au vr'o 40 specii ce creso mai ales in fals dichotoma, cu cilindru central deschis, frunze
regiunile temperate, reci si montane din emisfera simple, dese, solzoase, sporangi cate unul la subnordica, patine din ele in cea de sud; se deo- tioara frunzelor ori sporofilelor, protal tuberculos,
sebesce L. de JUI1CUS (v. ac.), fiindca ovarul
uneori mult desvoltat, si manojo.
[S. Bt. R.]
are 1-boalar i ca 3 ovule. Prin partile noastre
Lycopodinee, (botan.) (corecteaz astfel in Encreso, prin padurile de ses $i montane ori sub- ciclopedie vol. II, p. 57), a 3-a clas de Criptoalpine, L. verttalis DC. (= L. pillosa Willd.), game vasculare. Se subdivide in dou: L. isosL. campestris DC. (= L. multiflora Lej.), numita poree sau eligulate, unde sporii stint de un singur
popular Malaiul cucului, L. albida DC., fel, frunzele n'au liguld, protalul e monoic mult
[S. Bt. R.]
sau putin desvoltat; are dou familii: LycopoL. maxima DC., $. a.
Lychnis L., (botan.) gen de plante din fam. diacee i Psilotacee; a doua subdivisiune e a
Caryophyllaceelor, tribal Sileneae, inrudit cu L. heterosporee sau ligulate, unde intra cele cu
genul Silene, de care se distinge prin 5 stili. spori de dou feltiri, frunzele au ligula. protalul
Cuprinde vr'o 30 specii erbacee din emisfera e dioic, cel mascul foarte redus, cel femel neboreala, distribuite In mai multe subgenuri (dupa liberandu-se din macrospor; are ca familii acaltii genuri): Viscaria, Agrostemma, Melan- tuale Selaginellaceele $i Isobtaceele (v. ac.), iar
drium, e. a. In partile noastre citam ca mai fre- ca familii stinse Lepidodendraceele (3/4 ac.)
quente : L. Flos cuculi L., fi oa re a cuculuit Sigillariaceele.
[S. St. R.]

si L. Viscaria L., lipicioasat. L. eitalce-

Lycopodium L., (botan.) gen din familia Lyco-

imp ns $. a., se cultiva ca plante decorative

picale si temperate. Prin pax-tile noastre creso prin

paduri i pasiuni umede si umbroase sau pe stanci

donica L., arsinict, L. coronaria L., barba podiaceelor, cu vr'o 100 specii din reg-iunile trorustice. Agrostemma Githago L., n e g hi n at,
ce cresce prin semanaturi, contribue la depreciarea granelon
[A. Pr.]
Lycium L., (botan.) gen din familia Solana-

umede din regiunea montana, subalpina $i alpina: L. Selago L., numit popular B radisor,
Cornisor; L. annotinum L., vulg. Corn i$o r;
ceelor, tribal Atropeae, cuprinde tufo sau ar- L. complanatum L., L. clavatum L., 4is vulgar
busculi, la nodun adesea cu spini. Acest gen Branca ursului, Piedicuta, Chiedicuta,
are vr'o 70 de specii, respandite prin regiunile $. a. Aceasta ultim specie in Rusia se da contra
temperate si calde ale globului. In partile noastre turbrii; provoaca ameteala $i varsaturi ; sporii
cresce cultivat si selbatacit prin gradini, pe langa sei, cunoscuti in farmacie sub nunaele de semen
garduri L. barbarum L., cunoscut de poporul Ly copo d
serv la prepararea hapurilor,
nostru sub numirea de Catin a de garduri. ca pulbere absorbanta; fiind foarte inflamabili
[Z. C. P.]
(de uncle si numele de sulf vegetal) se foLycoperdacee, (botan.) familia de Ciuperci Ba- loses in preparatii pirotechnice. Se falsifica pulsidiomycete, caracterisat prin: fruct rotund cu berea de L. cu polen de Conifere sau de Papura.

Dwells (peridia) dublu, papiraceu, in interior L. saururus Lam., numit Piligan, ce cresce
(Gleba) subdivisat in loji mici captasite de hi- In America de sud, confine o resina purgativa
ineniu ; capilitiu abundent. Ca genuri: Bovista si un alcaloid, piliganina, vomitiv FA conDill. (v. ac.), Geaster (v. ac.), Lycoperdon (v. ac.). vulsivaut ; se da in America contra unor catare
[S. Bt. R.]
gastrice. Bi alte specii exotice au acelea$1 proLycoperdon Tourn., (botan.) gen de Ciuperci prietati einetice si purgative.
[S. Bt. R.]
din fam. Lycoperdacee, caracterisat prin fructe
Lycopsis L., (botan.) gen de plante anuale din
aproape sferico, pedicelate, alburii, cand allot fam. Boragineelor, inrudit cu genul Anchusa
tinere, brune la rnaturitate; atunci se deschid (v. ac.), de care se distingo pnn tubul corolei
la virf prin ruperea invaisului lor dublu, lasand curbat. Cuprinde 3 saa 4 spedr respandite in
sa iasa sporii ca un mic nor de praf. Se gasesc mai Europa, Asia occidentala si Africa boreala; dintre

ales toamna prin livedi umede sau prin paduri, aceste L. arvensis L. cresce $i pe la noi, pe loL. piriforme Schaeff., L. gemmatum Batsch., curile cultivate.
[A. Pr.]
L. coelatutn Bull., s. a. Fructele tinere de L.
Lycopus L., (botan.) gen de plante din fam.
siint comestibile, dar nu sfint an aliment pretuit. Labiatelor, trib. Satureineae, inrudit cu Mentha

www.dacoromanica.ro

Lyddit

Lymphatice.

149

(v. ac.), de care se distinge prin numai done' ea fundator al statului lor si ii acordara un cult
stamina perfecto. Cuprinde vr'o 10 specii, ce special.
[Caion.]
creso prin locuri umede in emisfera hernia Lympha, uneori lumpha, in mitol. romana o

temperata. Dintre aceste: L. europaeus L. cer- lina, care a 'omit in isvoare sau paraie, ai e idenvan. $i L. exaltatus L. f. Mint specii respandite tica cu nympha la Greci. L. se inchipuiau ca
[A. Pr.]
nisce femei cantatoare i fermecatoare. Ele,
prin partile noastre.
Lyddit, (chim.) materie explosiva, ce se fa- dup.: credinta poporului, au luat mintile acelora,
brica in Lydd, Englitera. Apartine clasei Pi- cari le-au verlut scaldandu-se $i cari se numiau
cratelor (v. ac.).
tymphati sau lymphatici.
[Atm.]
Lympha, lichidul, care circula in vasele limLydia, v. Lidia.
LyeII, Sir Charles, geolog, n. 14 Nov. 1797 phatice ; el e ciar, palid galben pi de reactiune
in Kinnordy (Scotia), 1831 prof. in Londra, f ad. alcalina'. L. provine din lichidul exsudat din va22 Febr. 1875. Renumit prin teoria sa, clupa care sele sanguine $i care a fost in contact cu ditoate schimbarile, ce se pot (loved' ca se potree pe feritele tesaturi anatomice, astf el, ca L. confine
scoarta pamntului, sant productul unor puteri, ce cateva producto de desasimilatiunea testurilor.
lucreaza in timpul present. Sor.: Principles of L. lasat in coutact cu aerul se coaguleaza, forgeology, Elements of geology, Antiquity of man. mand o gelatina incoloret, din care mai apoi se
Lygeum L., (botan.) gen de Graminee, tribui separa un chiag pi serul, tocmai ca la stinge.
Oryzee, ca o singura specie din regiunea me- Chiagul e format de fibrini (6 la mie din L.),
diterana L. Spartum Loefi , disa prin acele part iar serul din albumina coagulabila: prin caldura
Esparto (v. ac.), Atocha. Se poate caltiva si celelalte principii ale serului sanguin. Microprin gradini pentru fibrele sale textile resistente. scopic se constat in L. un mare limner de luLygodium Sw., (botan.) gen de Ferige, familia cocite (globule albe). L. vaselor limphatice din
Schizaeacee, cu vr'o 22 specii mai ales paleo- intestin confine, in momeutul digestiunei, numetropicale ; mai adesea stint liane volubile prin roase corpuscule grasoase in suspensiune, cari
rachisul frunzelor lor, ce poate ajunge mai multi le dau o coloratiune albie; aceasta L. ja denumetri de lungime. Printre specii citarn pe : L. mirea de Mil.
[Itnerwoll
volubile Sw. din America tropicala, L. palmatum
Lymphadenita, inflamatiunea ganglionilor
Sw. din America nordica, L. japonicum Sw. din phatici, iar lymphangita acea a vaselor lymAsia tropicala ai care se cultiv prin sere $. a. phatic. Ambele pot fi primitive $i secundare.
[S. St. R.]
E primitiva in urma maladiilor infectioase si in
Lykanthropia, la Grecii coi mai vechi numele decursul septicheiniei; iar secundara and in
moo morb iscat din melancolie i fantasie, in urma unei sgarieturi sau ulceratiuni infectate
care morbosul se scula noaplea i fugia, iar glasul a pielei, se infecteaz si se intlameaza pi va.sele
lui imita latratul canelui sau urlatul lupului,
lymphatice din acea parte a pielei; apoi infiamorbosul credea ca e lup: lykanthropos (lup-om). matiunea se comunica dealungul vaselor lym-

Aceasta s'a adus in legatura si cu cultul lui phatic pi ganglionilor, n cari se varsa scale

Zeus Lykaios, fundat de Lykaon (v. sc.). Acestui lymphatice. Pielea la lymphangita e dureroasa,
Zeus i-s'au sacrificat i oarneni pentru expiarea tumefiata, rosa sau brazdata de ((Luigi rosii, iar
unui pecat de sange (omor, ucidere) f3.1 datatorul ganglionii lymphatici silnt dureroai si mariti

de sacrificiu (ucigatorul) a trebuit sa fuga,

velum (Lymphadenitd). Inflatnatianea aceasta

precum se credea, in fuga sa s'a stramutat in lup, poate ceda in urma unui tratament apropiat (redar dupa suferinta de 9 ani a putut si se curete pairs, comprese reci, antiseptice, etc.) sau sa ajunga

$i sa se prefaca lar in om. Oamenii, cari se la supuratie. Ganglionii se pot infiama astf el,

credeau a fi stramutati in lupi, la Romani se nu- cand in teritoriul vaselor lymphatice afferent
mi au Versipelles (intorai de pi ole), la Francezi loup exist o infectiune. La copii lymphatici ganglionii
garou, la Nemti Werwolf si la Romani pricolici. se tumefiaza foarte uaor si e caracteristic lym[Mm.]
phalismului persistenta acestor adenite; ganglionii
Lykaon, un rege in Arcadia, care a fundat aceatia, cele mai adeseori, nu sant dureroai. L.
cultul pentru Zeus pe muntele Lykaios. L. pe poate fi pi de natura tuberculoasa, canceroasa, etc.
altarul ridicat a sacrificat mai anthiu un eopil, In decursul sifilisului constitution al ganglionii
pentru ce Zeus I-a stramutat in lup.
phatici se mares de asemenea.
[Atm.]
[Itnerwol.]
Lykia, v. Licia.
Lymphatic, om cu carne moale, piele alba, fata
Lykurg, legislator spartan, traiesce in Sparta anetnica, temperament indolent. (v. $i Lympha).
prin secl. IX a. Chr. L. era fiul unui rege din Lymphatice, Vase i glande lymphatice. V a-

Sparta, care fusese ucis lute miacare revolu- sele L. sant vase absorbante, cari doc dela petionara. El calatori prin Creta, uncle studih in- riferie catr central circulator, lympha culeasa
stituliunile Dorienilor stabiliti in cetatile din din tesaturi pi chilul wiles din paretele intestiAsia mica, de unde aduse i poemele lui Homer. nului. Sistemul lymphatic se compune din : vase

Tutors in Sparta iai gas orasul natal in prada

unei cumplite disordini, i consultand oracolul
dela Delti, cuceri puterea impreuna cu 30 din
amicii sal j dete patriei sale o constitutiune

pi ganglioni lymphatici. Inceputul vaselor L.,

capilarele L. se face in intimitatea
uncle cap. L. comunica cu lacunele din tesutul
conjonctiv. Din aceste capil. L. se formeaza
foarte aspr. Obtinand promisiunea dela Spartani, trunchiurile lymphatice, cari sant superficiale
ca legile sale vor fi pastrate neatinse papa la pi profunde, iau o directiune dela periferie la
reintoarcerea sa, pleat f3i nu mai reveiai nici centra pl corespund in genere traiectului viodata in Sparta. Asupra lui L. nu se scie aproape nelor superficiale si profunde. Vasele L. au pareti

ba chiar se pune la indoiala si existents fini si transparenti pi compusi din o tunica ex-

sa. Spartanii socotira pe acest personal legendar terni, medie $i interna, fermata din testa con-

www.dacoromanica.ro

150

Lymphom

Lysol.

jonctiv, elastic, muscular, neted i epitelial. AsLyons, (pron. leidns), Edmund, Lord, admiral
pectul vas. 1. e varicos din causa numeroaselor engl., n. 1790. 1835-49 a fost ambasador in
valvule, cari presintd sub valvuld o dilatatie. Atena, 1849-51 in Elvetia, si dupa nuinirea lui
Trunchiurile 1. se aduna in cloud mari trunchiuri: de contreadmiral, in Svedia. In resboiul oriental
canalul toroxic O marea vnd limphaticd, care 1854 a fost al doilea comandant al flotei engl.
se varsd in vinele subclavicularn, in apropierea In Marea Mediterand. S'a distins la transportul
cordului. Ganglionii I. sfint umfldturi situate in armatei spre Crimea, gi la bombardamentul
decursul vaselor 1.; ele stint adunate in grape al Sebastopolului. Dupd rechiemarea lui Douglas
langa vasele sanguine principale ale unui organ a primit comanda asupra flotei engl., gi a consau a radacinei extremitatilor ; coloarea lor e lucrat la atacul Sebastopolului din 18 Iunie. 1856
rosa, marimea e aceea a unui fr de tinte pand numit Peer, 1857 viceadmiral. t 1858. Fiul lui,

la aceea a unei alune si forma lor e elipticd .Richard L., a fost 1858 ambasador in Washington,
turtitd. Vasele 1., cari intr in un g. 1., se nu- 1865-67 in Coustantinopole. 1887 numit conte
mean afferente, cele cari ies din el efferente. L. t 1887.
Istologic g. 1. se compun din: 1) o capsula fibroasa ; 2) un Nut folicular gi 3) un tesut la-

Lyra, v. Lira.

Lyrtioy, o Ilynioy, v. Lytuon.

Lys sau Leye, riu atluent al Schelde-i, isvoLymphom, lymphadenom, un sarcom al gan- resce pe platoul Artois (dep. Pas de Calais in
glionilor lymphatici.
[v. 1.
Francia); dela Air incolo navigabil. Formand pe
Lynch, legea sau justifia lui L., (engl. Lynch 30 km. frontiers terii, trece la Menio in Belgia
law), in America de nord, in tinuhuile de nou si se revarsa la Gent. 205 km. lung., dintre can
sau putin impopulate, justitia Barnard sdvirsit 115 in Belgia. Formeazfl leglitura intre mai multe
la moment de popor asupra culpabilului, prins canaluri. (Cf. Beghin, Le pays de la L., Paris, 1876.)
asupra faptalui ; gi-a prima numele probabil dela
Lysa Gera, sir de munti in guvern. ruso-pol.
cunar.

[Imerwold

John L. din Carolina de nord (sfirgitul sed. XVII). Kjelzy si Radom, 38 km., numit dupa piscul

Lynkeus, (Linceu), in mitol. grec. unul din principal L. G. (muntele Sf. Cruci), 611 in., cu
petitorii fetelor lui Danaos, regele din Argos, o mandstire de Benedictini. Un alt pisc, Lysifa,
care si-a logodit toate fetele, dar le-a dat pum- 605 m., cu o mandstire a Sf. Catarine. Muntii
nale, ca noaptea sd midi pe toti petitorii. Numai L. G. sfint ramun ale Carpatilor, bogate in miHypermnestra nu a ucis pe logoditul sdu L., nerahui de fier. De L. G. se leagli multe legende.

care a scdpat, dar amlind de moartea lui Danaos

Lysandros, vestit general spartan. Invinge

s'a reintors, s'a insurat cu iubita sa si a ajuns 395 a. Chr. pe Ateniani la Aegos-Potamos. Din
pe tronul lui Danaos.
ordinal sdu se acid 3000 de Ateniani, din causa
Lyon, golf ul de L., cea mai mare imbue-a-turd c generalii Ateuei s'ar fi jurat ca in cas de
a Mediteranei la coastele sud-estice ale Franciei, invingere sd taie mana dreapta a tuturor pricu multe orase pe termurii shi.
sonierilor spartani. Plutarch cline cd L. a ucis
Lyon, capitala depart. Rhne, resident ar- 3000 de Ateniani la Aegos-Potamos. L. dupa
chiepp. ; dupa Paris cel mai mare ora. al Franciei, aceastd victoria incunjoard portal Pireu i timp
la impreunarea riurilor Rh6ne i Sane, pe o de trei luni Atena suferi chinurile unui tepeninsula de 51/2 km. lunga IA ca. 600 m. latd, ribil asediu.
[Calm]
438,007 loc. (1891), imptirtit in 6 districte. Cel
Lysias, (458-378 a. Chr.), orator atenian
mai insernnat centru de industrie textila; are unul dintre coi mai invergunati duarnani ai celor
310 fabrici de miltdsarii, cari ocupd 210,000 'n- treajeci de tirani. Vorbirea sa era foarte 'imor-Mori. Productele de matasd se exporteazd in pede gi. elegantd.
[Won.]
America, Anglia, China, Japonia, India, in vaLysimachia L., (botan.) gen de plante erbacee
loare de ca. 400 milioane pe an. 12 fabrici de erecto sau repente din fam. Primulaceelor, trib.
maginerii. Insemnatd gi industria juvelierd (in Lysimachieae. Cuprinde la vr'o 60 specii prepret de 8 mil. pe an), fabricarea macaroanelor (in ponderant temperat gi subtropical boreale, dintre
pret de 12 mil.), hartie, fierarie (cu 16,500 lu- cari, ca mai frequente la noi citim : L. vulgaris L.,
cratori), 15 fabrici chimice, 10 fabrici de sti- ,floarea de lungoare, gi L. Numumlaria L., ,galclarii, 6 fabrici de lumindri, 12 sapunarii, etc. benelele de pdduree.
[A. Pr.]
Insemnat comerciu de vin, rachiu, bumbac, land,
Lysimachos, unul dintre cei mai celebri eftpoame, cereale, etc., sprijinit de bncile Crdit pitani ai lui Alexandra col Mare al Macedoniei.
Lyonnais, Socit Generale, Comptoir d'Escompte Dupd moartea suveranului macedonean devine
de Paris, etc. In oras stint 9 statiuni de cale feratd, rege al Traciei gi mai W4111 al Macedoniei.
numeroase bulevarde, parcuri, vile, 100 piete, t 281 a. Chr.
[Caine.)

26 dockuri, 22 poduii preste riurile Rhne

Lysimetru, nume dat de Ebermayer unui aparat

Sane. Dintre numeroasele biserici cea mai in- pentru determinarea cantitdtii de apd de ploaie,
semnata e catedrala Sf. Ioan, terminata in 1476, ce trece prin un strat de pamant de consistenta
Cu 4 turnuri gi portal pompos. Numeroase cladiri
afunlime anumitd.
civile, de mare valoare architectonicd ; musee,
Lysippos, unul dintre cei mai ilustri artigti
bibliotece, institute culturale si de binefacere. sculptori ai Greciei. Elev al lui A.pelle, produce o
Aici a fost asasinat (24 Iunie 1894) presidentul multime de opere de o mare valoare. Traiesce in
Sadi Carnot de anarchistul Caserio. L. era loc sed. IV a. Chr.
[Won.]
important deja in timpul Gallilor, purtind nu- Lysis, (med.) la morbi febrili disparitia febrei pe
mete Lugdunum, colonisat (43 a. Chr.) de Mu- incetul in decursul mai multor gile. V. Ejii Crisa.
patina Plaucus, la: de petrecere al imp. August,
Lysol, un preparat lichid format din o parte
infrumsetat de Claudia gi ars sub Nero. Primal cresol gi o parte oleu i hidrat de potasiu. Coora g incregtinat in Gallia.
loare brand, consistentd oleoasa, miros creosotic.

www.dacoromanica.ro

Lyssa

Lytuon.

151

Solubil in alcool, eter, cloroform. DisoIva cu al unchiutui su, lord H. Bulwer-Dalling, ammare usurinta substante de origine organic, basador. Dela 1876-80 guverna, ca vice-rege,
ceea ce il face a fi intrebuintat la curtirea India englezii; L. deprins cu pompa dela castestofelor Witte, si in acelas timp e un antiseptic lele piinciare ale domeniilor printesci din Andesinfectant puternic ca si acidul fenic.
glia, desfrisurit la curtea sa un lux si o porop
Lyssa, (med.) v. Turbare.
fra searnn. Mretia naturii din India si strLythrarieae sau Lythraceae, (botan.) famihe lucirea vietii orientate mbogir stilul i cude dicotyledonate-polypetale, cuprinde plante er- getarea sa de poet, dar mostenit dela tatril
bacee, frutescente sau arborescente. Aceasta fa- mama sa, cunoscuti ambii ca scriitori. Dela 1887
ruffle are vr'o 30 de genuri cu vr'o 250 de specii, representant at Angliei in Paris. Operele sale,

respndite cele mai multe prin regiunile tro- o serie de poem in versuri; un roman, Inelul
picale, putine specii creso si in regiunile tem- lui Amasisc; Cronicit 51 Caractert; Orval sau
perate ale globului. Lythrarieele se divid in Nebunul secoluluit $i Fabule ciintatec, toate ar-

urmatoarele dou triburi : I) tribul Ammannieue, tistic cizelate si One de idei filosofice, se adremici ierburi aquatice, flori mici, petalele necorru- seaza mai ales elitei oamenilor de litere.
gate, din cari mentionam genu rile : Ammannia L.,
Lytuon, (gresit Lyrtioy sau Lynioy), voevod

Peplis L., si al II) tribal Lythreae, plante fru- roman in Oltenia, numit in diploma regelui Bla IV
tescente sau arborescente, rar erbacee, flori de al Ungariei din a. 1247 pentru cavalerii Ioanniti.
orchinar mari, petalele de regula corrugate, men- Prin aceast diploma, Bla druiesce ordinului

tionam genurile: Cuphea P. Br., Lythrum L., Ioannitilor toata teara Severinului ca muntii ce
iar din genurile anormale ale acestei familii se tin de ea, impreuna ca cnezatele lui loan
mentionam genul Punica L.
[Z-. C. P.]
si Farcas, pina la riul Olt, afarii de teara lui
Lythrum L., (botan.) gen din familia Lythra- Lytuon voevod, care remane Vlachilor, asa
rieelor, tribul Lythreae, cupriude plante erbacee precum acestia au tinut-o pna aci; de asem enea
sau frutescente, glabre sau pubescent-tomentoase, preste Olt si Alpii transilvani toat Cumania,
cu rarnurile tetragonale. Lythrum L. are vr'o afarii de tears lui Seneslau voevodul V lachilor,
12 specii, ce creso pe aproape intreagl suprafata care remne acestora asa precum ei au tinut-o

globului. lu panne noastre cresce prin fimate pan aci si intocmai in acelea$i conditiuni ca
si locuii umede L. Salicaria L., numit vulgar cele pentru teara Lytuat (= tears lui Lytuon).
Rachitan, L. virgatum L. si L. Hy ssopif olia L. J =Rate din foloasele si veniturile terii SeveL. Salicaria L. posede proprietti adstringente rinului s fie ale regelui, iar jumtate ale ortinctoriale.

[Z. C. P.]

Lytira, terra, (teara Lotrului), erau numite

in vechime regiunite riului Lotiu, locuite de
Roinfini. Se face amintire do L. si inteun document al regelui ungar Bla IV din 1247, ca
teara a voivodului oman Lytuon.
Lyttelton, (pron. hteltn), 1) L., George, Lord,
oin de stat, poet $1 istoriograf engl., n. 1709,
descendent al lui Thomas L. (t 1481), cunoscut
pnin insemnatele sale serien i juridice (Treatise
on Tenures). G. L., dupa mari calatorii pe con-

dinului ; de asemenea i jumtate din veniturile

ce se vor culege regelui deis Vlachii terii Lytua,
s primeasca ordinul. Numitii Vlachi sa fie datori

a sta Ioannitilor in ajutor ca armamentul ion,

cum i Ioannitii sa fie datori a-i ajuta pe Vlachi.

In Cumania (= partea resariteana a Terii Bomnesci si Moldova), dar de teara lui Seneslau,

toate veniturile sa fie, prin 25 ani dela intrarea

loannitilor in teara, ale ordinului, iar dupii 25 ani

ei vor av rift dea fiscului regal jumtate din

veniturile acestei ten. Din teara lui Seneslau,
tinent, intra in parlament, unde combate gu- ordinul va primi, intocmai ca din teara Lytua,

vernul Walpole ; 1737 secretar al princ. de Wales, jumtate din veniturile si foloasele cuvenite re1755 cancelar al tesaurului, 1756 numit Lord L. de gelui. Ioannitii, la rndul lor, se obliga a ridica

Fraukley. t 1773. Sor.: Istoria lui Henric II, armele in contra tuturor paginilor si altor nea4 vol., 1764-67; Poetical works.= se disting muri, cari ar incerca s invadeze regatul sau

prin corectitatea formei metrice.

confiniile lui. Pe Una aceasta li-se mai impune
2) L., George William, al 4-lea Lord L., om obligatiunea de a popula tenle daruite Ion; dar
de stat, n. 1817, a fost 1846 subsecretar de stat sa nu primeasca oameni din regat, fie de ori ce
al coloniilor. A sprijinit infiintarea coloniei model stare si nationalitate, ca sa se aseze acolo, fara
theocratice Canterbury pe Nona Seelanda, a carei de incuviintarea speciala a regelui.
capitala a primit numele lui. A scris despre di- Aceasta donatiune, confirmat de papa in a. 1251,
ferite chestiuni bisericesci si de educatiune. In a fost, in mare parte, ilusorie. In a. 1254 Bla
anti din urna ai vietii sale a suferit de melan- serie papei, ea a asezat pe Ioanniti la hotarele
colie si s'a sinucis 19 Apr. 1876. (Cf. Gladstone, Cumanilor i Bulgarilor, de uncle spera a proBrief memorials of Lord L., wit a biographical paga, prin dinsii i cu favoarea scaunului aposketch, London 1876.)
stoliq, resadul credintei catolice pe toata intin-

Lytton, Edward G., (1803-1873), renumit derea Dunarii pan la mare.t Dar in aceeasi
romancier si poet dramatic englez; cunoscut scrisoare el dice, ca Tatarii au facut tributare

sub numele Edward Bulwer, mai trirdiu Balwer partile ce se hotaresc cu regatul la resarit, anume
Lytton. De repetite ori membru al parlamen- Rusia, Cumania, feara Brodnicilor (in Moldova
tului ; fost secretar al guvernului in India, insa inferioara) $i Bulgaria, cari in mare parte erau
pururea ocupat cu literatura. Opere complete, mai inainte supuse
Cumania, daKnebworth-Edition. London, 1873-75. Lord E. ruit Ioannitilor, era deci supusii Tatarilor. loanRobert Bulwer, conte Lytton, fiul celui dintaiu, nitii nu putea sii poseada decrit teara Severi-

om de stat si poet englez, n. 1831, atudi la nului fttrIt voevodatul rometn al lui Lytuon.

Harrow ; lu doctoratul la Bonn, in Germania; Faptul c dupa aceasta donatiune nu se gasesc

locui mai in toate capitalele Europei ca secretar plina la 1263 Bani unguresci de Severin (con-

www.dacoromanica.ro

152

Lytuon.

statafi la 1233-43), nici documente pentru teritorul Severinului, pare sa indice cd ei au luat
in posesiune, pentru days timp, banatul unguresc de Severin
comitatul Severinului cu o

causd el are resboiu cu Ungarii i cade n lupt

(pe la 1279), dup ce prin, unirea parfii_resantene cu Olterua a dat fimfa pnncipatulin Tern
Romanesci sub dinastia Basarabilor olteni. Lui

parte limitrofa din Oltenia in judeful Mehedinfi). ii iumeaza in do m nie fratele su Barbat, care fiind
La atilta se reduce, in casul cel mai larg, intinsa prins in resboiul cu L., se invoiesce a plti tri-

donafiune din 1247; restul nu era decal o do- butul pi Nine astfel liberarea. L. este probabil
nafiune fictiv, care sa aibd fiinf in casul cand do ninul Vlachieic a carui fich, dupii sciri bi-

eavalerii ar isbuti s-gi cucereasca feara damita. zantine, era prima sofie a regelui sarbesc Stefan

Prin acest mijloc regele Ungariei cauta sd-gi Milutin (1275-1320), oare in 1298, in virsta
afirme pretenfiunile de suveranitate asupra unei de 45 ani, se insoard de a patra oard cu o prinfen ce avea alt stapan. In_n. 1260, child Bul- cesa bizantind. Numele L. (curo se pare, nu
garii nvalesc in Severin, cavalerii Ioannifi nu tocrnai exact reprodus in documentele unguresci)
se mai afia acolo. Dup respingerea Bulgarilor
se reinfiinfeaza banatul de Severin, unde dala
1263 iara.gi se gsesc Bani unguregci.
Voevodul roman L., care stapanea partea 01teniei ce nu aparfinea bnatalui augurase, rea-

se aseamn cu numele slave de persoane : Lytovoi (la Bulgan in sed. XI), Idutov i Luten
(la Slavi), Litavor i Litovoi (in chrisoave moldovenesci din 1374 gi 1407). Teara lui este nu-

mitd 'terra Lytuag dupd numele voevodului

pare apoi sub numele de Lython sau Litua (analog terra Assanie = imperiului lui Asan).
vaivoda . Pe la 1272 el ocupa partea din re- Acegtia mkt cei &mean voevodi ai Terii Rosarit de Olt a Terii Romanesei (voevodatut lui mitinesei pe cari ii aratiti doeumentele in do-

Seneslau, negregit dupa inoartea acestuia) gi re- pendenta de Ungaria. --(Cf. D. Onciul, Originile
fusa regelui Ungariei tributul cenit. Din aceast Principatelor Romane. Bucur. 1899.) [D. On.]

www.dacoromanica.ro

M, este una dintre consonantele labiale ale de Papaver L. (v. ac.). Mac de damp, Papaver
limbei romane. In abreviatiuni inseumeazd: M. dubium L. si Papaver Rhoeas L. Mac de grit(ca nurnar roman) = 1000 (mille). M. (germ.) = dind, Papaver somnifertun L. Mac rapt, Papaver
Marca (Mark). M. (tat) = Marcus, Magister, etc. Rhoeas L. Mac rofu de grildind, Papaver braeM'. (lat.) = Manius. M. (franc) = Monsieur. teatum Lindl.
MM. = Messieurs. M. A. (lat.) = Magister
Mac cornut, v. Glauciutn.
tium. M. A. V. (magh.)= Cule ferate ungare.
Mac, (scot., abrev.
sau Mc), fiu ; se pune
M. D. (lat.) = Medicinae Doctor. M. P. (engl.) inaintea couumelui pentru a pastra memoria
= Member of Parliarnent (membru al parla- unui predecesor celebra.
mentului). M. S. (lat.) = manu-scriptum. m. =
Macabru, (lat. chorea Macabaeoruni, franc.
metro, m2. metru quadrat, m3. = metru cubic. Danse macabre), dantul mortilor, jucat de morti
In musica m. d. (ital.) = mano destra : mina de ori ce virsta si stare ; subiectul mai multor
dreapta ; m. s. (sau m. sin.) = mano sinistra: tablouri celebre din sed. XV si XVI (Holbein
mina stifle.; = m. d. s. (pe recepte) = misce, da, jun.), apoi din sed l XIXI(Rethel, Hans, Mayer,
signa: mestecii, dil, insemneaza; m. pr. (lat) los. Sattler).
= manu propria.
Macao, (Macacus cynomolgus), o maimutd din
[*]
M, in logia este semnul simbolic pentru ra- fam. cynepithecinilor, de coloare bruna-verdie,
tiuuea psichologica a unui silogism, adecii pentru pe partea de jos alb-cenusie, fata cenusie, intro
notiunea intermediara (terminus medias), care ochi alba, manila negre. Marimea corpului cam
ca element constitutiv la structura unui silo- 58 cm., a codii tot data. Traiesce in insulele
gism, are s mijloceasca legatura dintre subiectul Oceanului Indic. Se poate dresa foarte bine, de
predicatul conclusiunii.
[Pl.]
aceea se vede adeseori prin menagerli. Alte

Ma, 1) la Egipteni si Mat, clina adevrului specii mai knit: Macacas sinicus, M. rhesus,
drepttii, fata lui Ra, (jeu al soarelui ; fiindca M. nemestrinus.

se inchipuia ca ochii legati, s'a identificat cu

Mac Adam, John, inventatorul unui procedeu
Themis (justitia) la Greci. 2) Ma, dina lunei
pentru intarirea stradelor publice cu pietris inresboiului la locuitorii din Capadocia si din Pont. desat (Macadamisare), n. 1756 in Scotia, t 1836.
Strabo a identificat-o cu Artemis la Greci, iar
Macalaca, semintie de popor in Africa sudica,

Romanii au numit-o Bellona (v. ac ). Templul mai ales pe terrnurii riului Zambesi, deasupra
ei la Komana, langa rind Iris, a fost cel mai cataractelor Victoria. Unele horde de M. locuvechiu i renumit, si a avut vr'o sese mii de iesc inspre nord infra Bamangrato si Limpopo.
hierodule (v. ac.). 3) Ma, (sau i Ammas), la (Cf. Manch, Reisen im Inueren von Sadafrika.
Greci, amine la Aeoli a insemnat mama. [Atm.]

Gotha, 1874.)

Maarib, (ovr. Arbit), rugaciunea de seara a

Macama, (arab) convenire, adunare, deosebi

a oamenilor de spirit, indeletnicindu-se cu preMaas, riu, v. Meuse.
legeri improvisate, tinute in prosa rimata si ca
Maastricht, (Maestricht), capitala provinciei jocuri de cuvinte. De ad i M. prosa rimata; culolandeze Limburg, langI riul Maas, cu 33,834 loc. tivata deosebi in literatura araba.
(1896); biserica gotica din sed. XI; fabricatiune
Macao, colonia portugheza in China, la gura
de sticla, olarii i hartie.
riului Canton, 113/4 km2., cu 67,036 loc. (4500 PorMab, (engl. pron. meb), numele ul3ei urdi- tughezi). Oragul M. era emporiul principal al
toare in ,Romeo i Iulia de Shakespeare.
comerciului cu China inainte de ridicarea HongMaba Forsk., (botan) gen de plante lignoase kongului.
din fam. Ebenaceelor, inrudit cu Diospyros, de
Macao, joc hazard de carti sau cotca.
care se distinge prin florile 3-mere. Cuprinde
Maca ra, scripete, aparat ce serva la ridicarea
vr'o 59 specii tropicale i subtropicale, dintre cari greutatilor mari.
M. Ebenus Spr., de pe Molucee ne d abanos
Macarie, patriarch de Antiochia, a visitat Roveritabil.
[A. Pr.]
mania intro 1650-60, si prin aceasta a adus pe
Mabillon, savant franc., calug'r benedictin, neasteptate istoriei romans, un serviciu din cele
Israelitilor.

n. 23 Nov. 1632 in St. Pierremont, 1663 fa mai insemnate, cdci secretarul said, Paul de Ale p,

numit conservator al monumentelor de art in a descris cu deamruntul local vadut, cu locuiSt. Denis. A scris : Acta Sanctorum Ordinis S. torii lui, precum si obiceiurile i evenimentele
Benedicti, (Paris 1668); Patera Analecta, (Paris timpului aceluia. Opera lui este documental cel
1675-85) ; Museum Italicum (Paris 1703); Trait mai pretios asupra vietii casnice a Romanilor in
des etudes monastiques, (Paris 1692); De re diplo- sed. XVII. Originalul arab e anca manuscris,
matica, prin care a devenit intemeietorul sciintei dar s'a tradus in englezesce de Balfour (The
diplomatice. t 27 Dec. 1707. [Dr. I. Radu.]
travels of Macarius, Patriarch of Antioch. Lond.,

Mac, numirea popular a mai multor specii 1836), si de aci in romanesce, publicandu-se

www.dacoromanica.ro

154

Macarismi

Mace.

Macaz, aparat pentru trecerea t.renurilor de

partea I in Archiva ist a Rom. I, 2, p. 59 un.,
iar intreg de Emilia Cioran in un volum : 'Ca- pe o linie pe alta. Macagiu, cel ce manipuleaza
Macarie in terile ronnThe..
Bucuresci, 1900. (Cf. si Xenopol, 1st. ROM. IV,
13, 18.)
Macarismi, (grec.) fericiri, imni sacri, cari se
cauta in onoarea fericirei sfintilor.
Macariu, episcop al Romanului, n. pe la sfir-

lua tronul, la care avea mai malt drept, i fit ucis

Neamtului ; prin invatatura sa intra in legaturi

Maccabei, (Macavei), familia eroilor ovrei,

cari au eluptat pe seurt timp (167-37 a. Chr.)

Itoriile

macazul.
Macbeth, (pron. Mecbet), regale Scotiei (1040),

ucise in lupta pe viirul sail Duncan, pentru a-i

de fiul acestuia (1057). Ca erou al celebrei tragedii

a 'at Shakespeare, personifica ambitiunea neso-

eitul sed. XV, se citlugaresce la manastirea cotit, isvor al crimelor ei al propriei sale ruine.

de prietenie cu Petra Raree, care la 1531 il

face episcop la Roman ; la 1560 sau 1551 e
alungat din scaun de catr Iliae Rares, dar e
reinstalat de Stefan Rares. f 1557 san 1558.

M. 'erica ea ieromonacb in mandstirea Neamtului incepe a continua Anuarul Moldovei, ce

era urzit de mai nainte, iar din ordinal lui Alexandra Lpueneanul traduce din grecesce in
rusesce Sintagma lui Mateiu Vlastare pentru
impiiratul rus. loan IV Vasilievici eel Cumplit
Cf. Dr. I. G. Sbiera, Miecari cult. si liter. la
Romanii din stiinga Dunarii in restimpul dela
1504-1714. Cernaut, 1897, pag. 298.
Macaroane, aluat preparat din faina ei din ape,

in diferite modele, mai cu same in forme Ianprate de suluri subtirele, cari uscate se vnd
in comerciu pentru mancare.
Macaronada, name dat unui gen de poesie
burlesca cu cuvinte latinisate sau Inste din diferite limbi. lnventata de Tifo Onasi din Padua

independents Iudeei de jugul sirian. Inceputal

face preotul Matatia, urtnandu-i fiul sau luda,

numit Macabeul, dela care toti urmatorii lui,

cari au continuat luptele de independente, se
numesc M. Dupe. luda au urmat fratii lui: Ionatan

si Simon. Sub fiul acestuia, loan Hircan, se

extinde teritorul ei preste Idumea. Certele interne t3i desbinrile in secte religionare le pre-

Odra jugul Romanilor. Cele done (dup. altii

trei) carti apocrife ale Macabeilor din testamental

vechiu povestesc istoria lui luda Macabeul i a
fratilor lui.

Mac Carthy, Iustin, scriitor engl., n. 1830 in

Cork, traiesce in Londra, dela 1879 metnbru al
parlamentului, conducator al partidei inca (anti-

parnelliste), 1896 se retrage dela conducerea

acestei particle. Serse numeroase romane pline
de o viva fantasia.

Macchiavelli, v. Machiavelli.
(1490), repr. prime. T. Folengo (1491-1554). In
Mac Clintock, Sir Francisc Leopold, explogerm. Die Flohiade..
rator engl , n. 1819 in Dundalk, Irlanda, 1848
Macaulay, (pron. Mecale), Thomas Babington, pana 1859 intreprinse 3 expeditiuni pentru cau-

Lord, celebru istoric, orator ei poet englez, n.

1800, t 1859. Avea o memorie extraordinar,
putand recita o lucrare intreaga dupd o singura
ascultare. Studiase profund biblia si de aceea in
operele sale expresiuni i figuri biblice. Prima
productiune de mare valoare fit studial asupra
lui Milton in Edinburgh Review., undo a publicat i pe cele mai importante studii ale sale
asupra lu Hastings ei Clive. 1830 membru in
parlament, 1834 membra al consiliului suprem
din India, de unde se intoarce foarte bogat

tarealui Franklin, dela 1872 admiral. Ser. Voyage

of the Fox to discover the fate of Franklin.

(ed. V, 1881).

Mac Clure, Robert John Le Mesurier: navigator engl., n. 1807, t 1873, 1850 strabate prin
strimtoarea Baling in America arctica ei descopen asa numita trecatoare nord-vestica (calea
M. C.).
Mac Culloch, John Ramsay, celebra economist

angl., n. 1789 in Wigtown (Scotia); profesit eco-

nomia politica la univ. din Oxford. M. C. este

represinta in camera comunelor ora.sul Edinburg. autorul unui Dictionar teoretic, practic i istoric
1849 ales lord rector al universitatii din Glasgow. al comerciului i navigatiunii ei a mai publicat:

1857 inobilit ea baron de M. Remasitele lui in- Principii de economie politica, etc.; The litte-

gropate la Westminster. A seria History of rature of political Economy (1845). Acest uvragiu
England. in 5 volume, cel din urin in parte este foarte necesar pentru aceia ce doresc sa
neterminat, opera clasica englez6., insa mai malt studieze bibliografia econorniea engleza. t in
elocuenta decal profunda. Discursurile lui stint Londra, la 11 Nov. 1864. El facea parte din
traduse in romanesce de Anghel Demetriescu, institutul Franciei, ea asociat strain, e't din Societatea de economie politica din Paris.
[I. I. Naciani
Macavei, Ion, publicist rom., n. 1859 in NaMacdonald, Jacq. Alexandre, duce de Tarent,
sand, studie la seminarul roman gr.-cat. in Gherla maresal al Frantei (1765-1840), chute() famlie
1879-1883. Apoi fit eapelan al Nasiiudui i ca- de origine irlandeze. S'a distins ca mare general

Bucuresci.
Macavel, v. Maccabei.

techet la ecoala primara de aici. La 1890 fit sub Napoleon. In 1795 batii pe Olandezi, in 1798
numit paroch in coin. Feldru. In viata publica pe Napolitani, cuprincjand Calabria. In 1799 se
M. s'a distills printr'un sentiment national foarte
puternic si o initiativa i activitate mare. A fost
malt timp un colaborator foarte activ al cliarului
Tribuna. din Sibiiu i Gazeta Transilvaniei. din

distinse contra lui Suwarow, in 1800 la trecerea

Alpilor. Dela 1804-9 f disgratiat. La Wagram

capeta dela Napoleon mareealatul ei titlul de

duce. In ultimele resboae ale lut Napoleon: in

Brasov. Un articol din Tribuna. ii cause un Spania, la Liitzen, Leipzig, etc., se distinse. Apoi
proces politic de presa ei osanda la IV, an tern- ocup mari demnitati sub urmaeii marelui imnits la Seghedin. Dupa ieeirea din inchisoare perat t 1840.
[0. L.]
M. fit atins de o cruda boala de plantain ei maxi
Mace, (engl., pron. mes), emblema a puterii
la 26 Maiu 1894 in Naseud.
parlamentare in Englitera; se asearnn en Fasces
oras in Ung. cott. Cenad, v. Mak. a lictorilor rouaani.

www.dacoromanica.ro

Macea

Mach.

155

?Ann, (magh. Mdesa), com. mare in -Ong., Infra 1880-82, etc. (Asupra valorii operelor
cott. Arad. In analele publice apare la 1380 ea sale, cf. critica lui P. Missir in Contr. lit. XVI.)
proprietate a prepositurei din Arad. Are 556 case

cu 3696 loc., Romani gr.-or. 2200. Teritorul e

8316 jug. cat. foarte fruetifer. In gradina contelai Tibor Ktiroly zac osemintele generalilor,
Georgia Lahner 5i Ioan Damjanich, spanzurati
la 1848 in Arad.
[t]
Macedonia, in vechime tear% situata spre nord

dela Grecia, cuprindnd tinuturile riurilor Ha liacmon, Axios i Strynaon liana la Marea Egeica.

1nainte de Filip se extindea pna la Olimp,

Strymon, Tracia pi Iliria. Sub Filip II i-s'a adaugat

MIcelar, Ilia, om politic rom., n. 30 Apr. 1822

In Miercurea, Tra., studiile elem. si gimn. le-a

absolvat in Sibiiu, drepturile in Cluj; in 1847
a practisat la tabla reg. jud. in M.-Oporheiu.
In 1848/9 a fost tribun, ea atare a fost arestat
in Sacel pi excortat la Sibiiu, unde a fost condamnat la moarte, genoralul de honvezi Beni
insa I-a gratiat. In 1850-60 fuuctionar de tribunal, lar de atunci consilier de trib. in Sibiiu.
In 1862 jude reg. ales al scaunului Miercurea,
in care calitate pi-a captigat rnari merite pentru

Pannonia, o parte a Iliriei, intreg teritoriul spre pcoalele i bisericile gr.-or. din acel ere. In 1865
est pan la riul Nestos pi la sud Chalchidicea fu numit consilier guvernial. A luat parte activa
Grecia, avnd un areal de 1200 miluri pa- la toate congresele nationale; a fost membru al
trate. Locuitorii stravechi ai M.-ei, cunoscuti deputatiunii la tron in 1861, deputat in dieta
sub nutnele colectiv Macedonenii, tralau im- din 1863/4 in Sibiiu, regalist in dieta din 1865
partiti in triburi sub capetenli proprii, eran res- in Cluj si deputat in dieta din Pasta in 1867.
boinici, dar de patina cultura. Primul rege, de Este unical deputat care a incercat sa vorbeasca
care se face amintire in istorie si de numele In parlamentul din Pesta romitnesce, a fost
caruia e legata intemeiarea statului M., e Per- impiedecat. In 1868 a convocat pi condus condikkas I (ca. 700 a. Chr.), sub urmapii lui Per- ferenta nationala din Miercurea. A luat parte
dikkas M. ipi intinde hotarele pana la Olimp la toate congresele pi sinoadele gr.-or. biseririul Strymou. Sub Amyntas I lasa (540-489) cesci. A contribuit mutt la realisarea planului
ajungo dependenta de Persia, apoi e teatru de lui Visarion Roman, pentru infiintarea institulupte interne intre pretendentii la tron, in timp tului de credit pi economil Albina., pi a fost
ce Elinii Ii rapes impale litorale i intemeiaza timp de mai multi ani prepedintele acestuia.
Amphipolis. Pe timpul resboiului peloponnesiac
1891 in Sibiiu
[1. St. SI
sub Perdikkas II devine iarapi libera i puternica,

iar sub urmasul acestaia (Archelaos, 413-399)

se hellemseaza. Dupti un al doilea regres sub
Amyntas 11(393-369) si sub succesortll acestuia, Filip II (v. ac.) o ridica la inseinnatate
istorica universald, ajunendu-si apogeul maririi

Macerare, operatiune usitata de ordinar in

farmacie pi care consista in a mentin mai 'unit

timp intr'un lichid si la temperatura ordinara

un corp in scop de a-si da unele din principfile sale imediate, cari sant solubile in acel

lichid. Substantele, cari se extrag cele mai multe

sub Alexandra II eel Mare (v. ac.). Dupa moartea ori prin aceasta operatiune, stint din regnul ve-

lui Alexandra cel Mare ajunse M. impreuna au getal, ea acidi, zahar, gumele, etc. M. se aplica
Grecia sub Antigonos Gonatas (276). Urmapii acolo, Made infusiunea nu poate av loe, aceasta
acestuia Filip 111 pi Perseus fura btuti de Ro- din causa, ca principiile extrase se descompun
mani. 146 a. Chr. M. e declarata provincie romana. prin caldura, ceea ce la temp. ambianta n'are

(V. si art. Rumelia.).

Gaseta Macedoniei, revista septemanala care
a aparut in Bucuresci sub directiunea unui comitet aramanese 1897/98. E scrisa in limba rom.,
dar eontine pi mai multe texte de valoare filologica in limba ararnaneasca.
Macedoneanu, Meletie, egumen al manastirei
Govora i tipograf, prin a carui ingrijire s'a publicat Pravila cea mica dela Govora, 1640.

loe,

s. e. prepararea vinurilor medicinale. M.

mai poate li intrebuintata ca antetnergetoare infusiunii pi decoctiunii. In acest cas dei oarecari
principii nu tree in solutiuni, dar totupi corpurile se ramolesc pi devin mai accesi bile operatiunilor ulterioare.
Macerata, prov. ital., 2816 km2. pi 243,861 loc.

(1896). Oraful M., aproape de Potenza, are

10,063 loc., episcopie, facultate juridica.

Mace sau Mdeief, una din numirile populare
Macedonia, Epir, Albania si Tesalia ; in vremea ale plautei Rosa canina L. (v. ac.).
din urma s'a introdus numirea Aram
dupa
Micelu de jos, com, rur. in Rom., j. Dolj, cu
cum se numesc ei insisi. (v. Aramani.)
1693 loc. agriculton (Diet. geogr. 1896).
Macedonski, Alexandra, poet si novelist rom.,
Kum de sus, com. rur. in Rom., j. Dolj, cu
n. 1854. Si-a facut studiile in Italia pi de finar 2279 loc. agricultori ; resedinta plapii Balta.
a debutat in literatura i iaristica, fundand o
Macfarren, George Alexandra, compositor
Macedoneni sau i Macedo-lionzd ni,Romfinii din

sumii de jurnale si reviste mai mult sau mai engl., n. 2 Martie 1813 in Londra, t 31 Oct.

1887. Obtinnd succesiv titlurile de bacalaureat

pi doctor in musica, in 1875 i-s'a oferit un post
de profesor la univ. din Cambridge. A saris mai
multe opere pentru scena engleza, cantata, musica de camera, sinfonica, religmasa, p. a., lucrari asupra armoniei, si a colaborat mai mult
1882; Excelsior, poesii, 1894; Bronzes, poesii tinip la revista Musical Worldc.
[T. C.]
in litnba franeeza, 1897; Falimentul clerului
Mac Gregor, John, calator engl., vestit prin
ortodox roman, 1898; mai multe piese .drama- bravuroasele sale calatorii pe mari pi riuri (lordan,
Nilul) cu luntrita numita Canoe, n. 1825, t 1892.
tice: Iades, comedie ; Legenda unchiasului,
racie, Trei Decembre, Romeo si Infieta, trad.
Mach, Ernst, fisician austriac, n. 18 Febr. 1838
dupa Shakespeare, presintate Teatrului National In Tunas (Moravia). A studiat in Viena, la 1864
putin efemere ca: Oltul, Vestea, Stindardul Tarii,
Nuvelistul, Plevna, Trasnetul, Dunarea, Literatoral (1880), si colaborand pi prin alte periodice
romiine, franceze, italiene. Printre scrierile sale
citam : Prima Verba, 1872', Parizina, trad. dupa
Lord Byron, 1878; Ithalo, poema, 1878; Poesii,

www.dacoromanica.ro

156

Machaerium

Mackenzie.

a ajuns profesor de univ. in Graz2 la 1867 in poesii de tinerete, nisce povesti spirituale, dar
Praga. A Soria mai multe opere ?I disertatiuni libere, si comedii remarcabile, dintre cut cea
mai insemnata este Mandragora.
fisicale.

Machiavelism, ipocrisie si perfidie. Desi in reaMachaerium Pers., (botan.) gen de plante lignoase din fam. Leguminoaselor, trib. Dalber- litate M. nu a recomandat ipocrisia si perfidia
gieae. Cuprinde vr'o 60 specii tropical-ameri- decat numai ca mijloace pentru intemeierea aucane, dintre cari multe dau un lemn adesea torittii, tot asa precum a putut recomanda cu
odorant i foarte pretios la confectiunea mobi- aceeasi sinceritate i intrebuintarea virtutilor,
totusi numele lui a fost at este intrebuintat
lelor de lux.
[A. Pr.]
Macheta, model in miniatura al unei sculpturi. pentru a caracterisa numai mijloacele rele
[D.]
Machi, (Lemur macaco), maimutd din ordinul despretuite de ratiunea moralit.
Prosiimilor, fam. Lemuridelor. Barbatusul este
Machinatiune, uneltiri ascunse 5i fatarnice.
negru, femeiusa ruginie. Are capul ea al vulpei,
Machsor, (neoebr) carte de ruglciuni.

urechile cu pr lung. Membrele dtnderet mai

lungi ca cele dinainte. Lungimea corpului 40 cm.,

a codii 55 cm. Traiesce in Madagascar. prin

paduri in societti. Isi cauta hrana toaptea, faand mare sgomot prin sbieratele lor. Hrana
consta din insecte i fructe. Alte specii de M.
mai stint: Vari (Lemur varius), Mongoz (L.
mongoz), Catta (L. catta).

Macias, numit el Enamorado, trubadur in

Galicia, sed. XV, dela care au remas putine

poesii (in Cancionero de Baena, 1860). Soartea

lui tragic' a fost cantata de Uhland in o balada.
Maciejowice, sat in districtul Garwolin al guv.
rusesc-polonez Sjedlez. Insemnat prin lupta dela
10 Oct. 1794, in care patriotul polon Kosciuszko
(cu 10,000 camera) f batut i prins de Rusi

Machiavelli, Nicolo, unul din cei rnai mari (16,000 oameni sub generalul Fersen). Cu aceasta
scriitori i politici ai Italiei, n. 1469 in Florenta. lupta independenta Poloniei cade.

Descendent dintr'o familie nobila foarte veche,

dar scapatata, primi o instructiune distinsa dela
eruditul Virgilio Adrian. In 1498 f numit cancelar al consiliului seniorilor, apoi secretar de
stat, in care calitate conduse cu multa pricepere
afacerile republicei florentine. El f insarcinat,
in acest limp, cu multe afaceri diplomatice, pe
cari le descrise cu multe amtinunturi in& o carte:

Macias,

(lat.) slabire.

?Akin, (vechiul Arubium), com. urb. in Rom.

(Dobrogea), jud. Tulcea, situata log Dunarea

veche sau Canalul M.-tilui pe platoul unui mic
deal, are 3360 loc. (Diet. geogr. 1896) in majoritate Romani, cari se ocupa on agricultura, pescaritul, prsirea vitelor si comerciul. Se impoart
coloniale i manufacturale si se exporteaza ceLegaliuni. In 1512 Medici, ajutati de puterea reale, vin, pesce si vite; are 3 biserici si 2 scoale
imperiala i papala. reluara conducerea acestei primare. La sudul M.-ului, intre Greci si Turcoaia
republici, destituira pe M., apoi il exilara si in s'au descoperit in 1865 ruinele citadelei romane
fine Il oprira de a parasi teritoriul florentin. Troesmis, reparat mai tardiu. de Iustinian. DeaTrai astfel retras pana la moartea lui Laurent II supra M.-ului se ved urmele cetatuiei M., 6nre
de Medici (1519) la San-Casciano, uncle scrise f aparat de Turci in 1828-29; fratificatiile
cele mai insemnate opere ale lui : I. Opusculo coroneaz un platea terminat printr'o panta
dei principati (Opusculul guvernelor), cunoscuta repede spre Dunre si e constituita din un pomai malt sub numele de It Principe (Printul), ligon ca 7 latan i si 7 bastioaue i avnd santuri
in care analiseaza i intemeiaza cu o sagacitate cu escarpe preste tot captusite au zid. Citadela
rara, inteun stil concis dar limpede, principiile corona un bloc de granit si forma cheia poside cari trebue sil se conduca un print, pentru ca tiunii Macinului.
sa-si intemeieze autoritatea asupra supusilor. El
Teodor, prof. rom., a fost director
aro in vedere, in aceasta analis, numai reali- al Machin,
scoalelor comerciale din Craiova, t 1900 in
sarea scopului, de aceea nu se sfiesce de a areta, etate
de cam 60 ani; a infiintat prima tipografie
cu o sinceritate care merge paw: la cinism, ca In Craiova
familiei Samitca) i a lasat
mijloacele politice n'au a face cu morala. Pentru Acad. Rom.(remasa
o casa in val. de 80,000 lei.
un adevrat domnitor mijloaceie morale nu stint
bune decat daca il ajuta la intarirea autoritatii, Macis, (botan.) 'loare de muscat, se numesce
iar mijloacele imorale i criminate nu stint rele arilul (v. ac.) fats (arilodul) al setnintelor de Mydecitt daca contribue la slabirea acestei auto- ristica fragrans Houtt (v. ac.). Cand e proaspa
ritati. Sfera politicei este deosebita de sfera mo- e carnos, rosu i spintecat in multe fsii (laciralei, si daca se ating, se ating numai intamplator niat) ; and e uscat e portocaliu inchis. E ofisi numai intruciit prescriptiile celei din urma cinal: arillus Myristicae; destilat da oleum Maar put ajuta intentiile celei dintili. II. Dimas cidis, ce intra in comporatia unor preparate farasupra lui Titu Liviu, unde analiseaza $.1 judecit maceutice. Se intrebtlinteaza 5i ca condiment,
R.]
fapte din istoria roman& In afara de aceste dou fiind foarte parfumat.
MAckeni, com. rur. in Rom., j. Covurlui, comopere capitate in politica, mai serie Tractat
asupra artei resboiului, unde sustine supraio- pusa de 3 cat. cu 1523 loc. (Diet. geogr. 1892).
Maciuca, com. rur. in Rom., j. Valcea, alined
ritatea infanteriei, si e superior lui Vegetfu, pe
care unii sustin ca M. numai 1-ar fi travestit. pe malul stang al riului Cerna; se compune din
Amnestiat de papa Leon X in 1519, M. mai 6 cat. cu 2189 loc. (Diet. geogr. 1893), 4 biserici
are prilejul de a da dovada talen telor sale politice 51 i41coa1a.
si militare (refacerea fortificatiilor Florentei), dar
Mackenzie, (pron. Meckenzi), rill in America
moare pe neasteptate in urbea sa natala la 1527. nordica, colonia britanic, isvoresce in Muntii

In ultimii ani ai vietii el serie Stofie florentini stncosi, purtand numele Athabasca, intra in
(lstoriile fiorentine), opera istorica ce a remas lacul Athabasca, iese sub numele nul Sclavilor
clasica in literatura italiana. Dela M. mai avem
intra apoi in Marele lac al Sclavilor, din care

www.dacoromanica.ro

Mackenzie

Macroscopic.

157

iese cu. numele M. i se varsg, in Ooeanul Arctic fiul sea Diadumimanus este in mod barbar ucis.

prin o deltd mare ; lung. riului e de 3700 km., El domnesce dela 217 OA la 218 d. Chr.
basinul 1.517,000 km'.
[Won.]
Maoris, numirea vulgarA a plantei Rumex
Mackenzie, (pron. meckenzi), Sir Morell, rnedic
laryngolog englez, n. 1837 in Leytonstone Acetosa L. (v. ac.). Macriful iepurelui, Oxalis

(Essex); a studiat in Londra, Viena si Paris. Acetosella L. (v. ac.). Macrif de riuri, BerA devenit mai cunoscut prin tratarea impra- beris vulgaris L. (v. ac).
tului german Frideric. t 1892. Serien: On the
Macrobiotica i Orthobiotica, arta sau aceea
pathology and treatment of diseases of the larynx, parte a sciintei medicale, care aratd regulele,
1863; The hygiene of the vocal organs, 1886. dup care trebue s-si intocmeasca cineva traiul,
Mac Kinley, (pron. meo chinli), Wilhelm, pentru a put!) da vietii o durata cilt mai lunga.
president al Statelor Unite, n. 1844 in Niles (Cf. si Hufeland.)
(Ohio). Ales in congres (1877) de partidul republican, presinta, i congresul primesce (1890),
proiectul de lege cunoscut sub numirea M:-bill,
care intru aprarea industriei americane introduce
imposite de import pentru articole de industrie

Macrobius, Ambrosius Theodosius, functionar

inalt roman si gran-ratio. A trait in sed. V d. Chr.
A scris: Saturnalium conviviorum libri septemc,
compilatiune din Gellius, Seneca, Plutarch, s. a.

Aici in forma, dialogicti se discut felurite instraind pand la 60-800/0 din pretul lor. 1891 trebdri din domeniul literaturei i antichittilor,
1893 guvernator in Ohio. Dela 3 Nov. 1896 mai ales referitor la scrierile lui Virgil. (Cf.
Scrierile lui M. de Wissowa, Breslau 1880.)
president al Statelor Unite. 1900 reales.
Macrocephalia, (grec.) o diformitate a craMackintosh, (pron. mekintos), Charles, chimist

niului. Marire a capului in dimensii presto mesura normal. Se observaluneori in mod normal
la indivifli inzestrati cu calitati intelectuale superioare, la cari i creerul e mrit in proportie.
Mai adeseori ins o gdsim ca anomalie la individi mrginiti, fiind aceasta si causa idiotislor far leac.
Urticaceelor, tribal Moreae. Unica specie M. mului
Macrochloa
Kth., (botan.) subgen dela Stipa
aurantiaca Nutt. este un arbore spinescent ca (v. ac.).
suc laptos, cunoscut de Francezi sub numirea
(grec) lumea cea mare, design eazd
de ()ranger des Osage, cresce in America In Macrocosm,
unele sisteme de filosofie mistica, universul,
boreal 'in regiunea Arkansas, se cultiv adeseori
deosebire de om, care e microcosm, lumea
in Francia si uneori chiar fructified. Fructele spre
mica, reflex al luinii celei marl. M. e concompuse (syncarpiile) ale acestui arbore sfint cea
ceput ca o fiinta vie, cu aceleasi facultati ca
comestibile. Din lemnul soen se extrage o ma- omul,
iar intre M. si microcosm este o strins
terie pentru a colori in galben.
[Z. C. P.1
relatie, pe care au cutat zadarnic s'o stabileasca
Mac-Mahon, Marie Edme Patrice Maurice de, alchimistii si astrologii medievali.
duce de Magenta, maresal de Francia, preseMacrocystis Ag., (botan.) gen de Alge brune,
dinte al republicei franceze, n. 1808 la Sully, familia Laminariacee, en 2 specii din marile au1893 la Paris. A servit aproape 20 de ani in strale : M. angustifolia (Bory) si M. pyrifera Ag.
Algeria, ludnd parte la toate luptele cari s'au Aceasta din urma are tulpina fixata de fundul
dat pentru cucetirea acestei provincii. In 1848 mdrii printeun soiu de chrlige, ramificata dia fost numit general de brigadd, in 1852 de di- chotorn, allele din ramuri ajungnd colosale lunvisie. In resboiul din Crimeea (1855) s'a distins gimi, 2-300 m.; aceste ratnuri lungi au pe de
la asaltul uvrajelor dela Malakoff. In resboiul latan i si pe un singur sir numeroase ratnuri
din 1859 prin interventia lui indrazueata, de- scurte, umflate la basa in basici plutitoare pline
savirst victoria dela Magenta; din aceasta causa
aer ; prin ajutorul lor rainurile cele lung-i se
fu inaintat rnaresal i fcut duce. In 1870 a cu
sustin in interiorul apei, ori plutesc la suprafata.
cornandat armata dela Sedan. In 1873 a fost
[S. St.
ales presedinte al republicei franceze, din care
Macroglossia, desvoltare exagerata a limbei,
post demisiond in 1879.
ce se observa la unele manifestatiuni sifilitice,
Mcon, capitala departam. francez Sane-et- intlamatiuni ale IMAM, cancer, etc.
Loire, Ifingd riul Safine, cu 17,678 loc. (1896).
Macrolepidoptere numesc German ii urmatoarele
Ruinele vechiului Matisco. Se produce vin bun fa mi I ii de Lepidoptere: Papilionidele, Sph ngidele,
(de Burgund).
Xilotrophele, Zygaenidele, Arctidele, BombyciMa9on, (franc., pron. mason), zidar; franc- dele, Noctuidele i Geometridele, facndu-se alumacon (v. ac.).
siune la corpul Ion, care in general este mai
Macpherson, (pron. Mekfrsn), James, scriitor mare decht al: Pyralidelor, Tortricidelor, Tineiscot., n. 1786,
1796, renumit prin editarea delor i Pterophoridelor, pe cari en un singar
poesiilor lui Ossian, in 1765.
cuvnt le numesc Microlepidoptere.
Macquarie, insola cea mai sudicl a Australiei.
Macropsia san Macropie, contrarul dela mi541/2 lat. sud.
cropie, vedere prea mare in raport ca cea obiciscotian, n. 1766 in Glasgow,

25 Tulle 1843.
A inventat (1820) un metod mai practic pentru
productiunea acetatului de plumb, mai departe
procedeul de a fabrica otel din fier batut, ptin
infierbntarea lui in hidrocarbure.
Madura Nutt., (botan.) gen monotipic din fam.

Macrinus, Opilius, Imp. roman, de origine nuita ; se observa la boalele acomodatiunei, find
african, facea parte din ordinal cavalerilor; uci- judecata in vedere e modificata.
gnd pe impgratul Caracalla, dinsul reusesce sa
Macropus giganteus, v. Canguru.
se proclame impgrat. o conspiratiune femeiasca,
Macroscopic, lucru san obiect verlut ca ochiul
avnd in frunte pe Julia .Moesa, presinta le- liber, in opositinne cu cele microscopice, vOute
giunilor siriace pe Heliogabal i M. impreund ca prin ocWan.

www.dacoromanica.ro

158

Macrosomia

Macrosomia, monstru Cu un corp de marime

abnorma in urma unei desvoltri excesivo.
Macrospor, (botan.) sporii mari dela plantele
beterosporee (v. ac.); se formeazii in macrosporangi, t3i au un invelis de obiceiu triplu: endospor, exospor i epispor ; continatul lor protoplasmic e avut in materii hranitoare de reserv:
lea, amidon, e. a.

Madras.

M. se da ficelor regelui, sub Napoleon mantei

impOratului, acum in general predicatul feineilor maritate.

Madarosis, cderea genelor (ciliilor), s. e. dup

o blefarit.
Madefactiune,

actiunea de a inmuia, de a

umecta un corp uscat, dur.

Madega, msura de bucate in Abessynia =

Macrurii, (zool.) v. Decapode.

444.73 gr.

Macuba,
Macula,

zonas in America de sud, 1450 km. lung, basin

burnut cu aroma de viorele.

(lat.) pata, intinare, prihand. In medicina M. stint afectiuni ale pielei, caraoterisate
printeo coloratiune deosebit. Poporul crede c
ele sfint datorite unor impresii morale resimtite
de mame in timpul insarcinrii.
Macula In oftaltnologie: opacitatile de pe
cornea (de pe sticlu(a ochiului), produse prin
inflamatiunile si ulceratiunile ei, se clasificau de
catra scriitori vechi, dup cum eran: nor ufor,
pata pronunfatti sau opacitate densa i perma-

Madeira,

afluent pe dreapta al riului Ama-

de 1.000,000 km2.

Madeira, (span. Madera), insula portugh. situata la coasta vestica a Africei, 815 km2. si

134,040 loc. (1890). M. e insula vulcanicO cu termuri stancosi,

; solul e roditor dar nurnai

1/, parte e cultivat. Clima e placutti. Producto:

trestie de zahr si vin, patine cereale; productia
de vin a scadut la jumetate (ca. 12,000 hl. pe

an) in urma boalelor strugurilor. M., impreuna cu

nent& "in: nubecule, macule i leucome (albeata"). insulele vecine Porto Santo, Desertas si Salvajes,
Macula lutea sau fovea centralis, gropita cen- formeaza districtul Funchal.

tral pe retina, in fundul ochiului, ande se face

Vinuri de Madeira, vinuri tari, dulci i aro-

vederea cea mai find, partea cii care fixam obiec- matice. Soiuri mai vestite: Malvcisia, vin licoric,

tele. Se vede la oftalrnoscop ori autopsie.

foarte dulce, balsamic; Dry Madeira, cu aroma
Maculare, ptare, prihanire, pangarire, in seas fin. contine 16-200/, alcool; Tinto, yin rosu.
etic pierderea curateniei sufletesci si a nevi- Mein, com, rur. in Rom., j. Suceava, comnovatiei.
pusii din 5 cat. cu 1180 loc. (Diet. geogr. 1894);
Maculatura, (lat.) hartie pOtata., coalii sau pe teritoriul comunei se gases isvoare cu apa
exemplar stricat in tipografie; figurat: impri- sulfuroasa.
mate fara valoare.
Madepolon, o specie de panza calicot, tare si
Mada, (magh. Mcida), com. rur. in Trs., cott. groas in fin. Numele panzei deriva dela orawl
Hunedoara, cu 1199 loc. (1891) Romani agri- Mad apol am din Indii.

Mend, v. Magyard.

cultori.

Madich, Emeric, dramaturg magh., n. 1823,

Madia Mol., (botan.) gen de plante anuale din
1864; a studiat drepturile in Pesta. 1843 farn. Compositelor, tri b. Helianthoideae. Capri nde

pana 1848 funcionar, 1861 deputat dietal. Dupa 7 specii boreal-americano, preponderant phcifice
revolutiune f inchis, 1852 eliberat, si-a aflat
una din Chile, aceasta, M. sativa Moll., se
fericirea familiara nimicita. Sub influeuta acestei cultiva de planta oleifera.
[A. Pr.]
catastrofe si a operelor ,Faustc de Goethe, ManMadison, (pron. Medis'n), James, president al
fredc de Byron, serse opul sriu epocal .Az ember Statelor Unite din America nord., n. 1751, pretragoedijac (Tragedia omului), care din punct sident 1809-17, 1812 a declarat resboiu Angliei,
de vedere al conceptiunei este unic in litera- t 1836. Biogr. de Rives (1866) si Gay (1884).
tura universala. M. a fost membru ord. in soc.
Mdler, _roan Henric, astronom, n. 1894 in
Kisfaludy si in academia magh. M. a mai scris Berlin, 1840-65 director al observatoriului din
articole patriotice, cateva drame si poesii lirice Dorpat, t 1874. Impreuna cu Beer a lucrat o
de patina valoare. Scrierile lui le-a publicat Paul excelenta harta a lunei si a publicat numeroase
Gyulai in 3 tomuri. Budapesta, 1880, [
scrieri de mare valoare.
Madagascar, insula in ()usual Indic, una dintre
Madonna, (ital.) nume dat fecioarei Maria,
cele mai mari insule, la coastele estice ale Africei mai ales in representatiuni artistice (pietura,
sudice, ca o lungime de 1570, latime de 560 km. sculptura) eu copilul has. Dup legenda M. cea
si o extensiune de 591,964 km2. Insula este mai dintaiu a fost pietata dupa natura de evang.

malt muntoasa, numai spre termuri se at% o Luca. Cele mai vechi tablouri cunoscute stint
zona de 56-110 km. ses, la termuri se formeaza din sed. II. Cu incepere dela Cimabue (v. ac.)
mari sinuri de mare. Se atla mai multe riuri, toti maiestrii clasici, ital., span. si nordici, au
paraie i unele lacuri, inaltimea muntilor se urc, ales M. de sujet al lucrarilor lor principale. Cele

la cifra de 2500 m. Clima spre terinuri este nesanatoasa, se desvoalta friguri ( febra Madagassica), pe platourile insulei clima este sanitoasa. Se afla multe producto de comerciu, atat
din regnal anitualelor cat si din al plantelor

mai vestite M. sant ale lui Raffael, intre cari :

M. Con estabule (Petersburg), M. del Granduca

(Florenta, Pal. Pitti), M. Tempi (Miinich, Pinacoteca v.), M. della Sedia (Florenta, Pal. Pitti),

M. Sixtina (gal. din Dresda), etc.

mineralelor. Numrul locuitorilor se urea la

Madras, presidentie indobrit., cuprinrland partea
3.500,000. Cunoscuta este insula din 2 Febr. 1506. sadica si sud-estica din Decan i Lacadivele,
Capitala este Tananarivo (Antananarivo) ca 365,665 km2., cu 35 630,440 loc. (1891); statele
100,000 loc. Poporul principal este EIowa, dela tributare au 24,886 km3., cu 32/s milioane loc.
1810 este intemeiat imperial Howa, care se Capitala Madras, pe litoralul Coromandel, are
Oa sub suzeranitatea Francezilor.
452,518 loc. (1891); fort, universitate, obser-

Madame, (franc.) orig. titlul sfintelor, purtat vatoriu astronomic, comerciu inseumat. M. e
si de calugarite. I'e timpul Bourbonilor titlul cea mai veche colonie a Englezilor in Estindia.

www.dacoromanica.ro

liadrepora

Maffei.

159

Madre ora sau madreporide, se numesc ce- partea prima'. Seguidilla consta de comun din

lenterate e, zoanthere, hexacoraliere. ai caror polypi produc prin scisiparitate i gemiparitate colonii cu scheletul calceros i continuu.
Madreporit, (geol.) calcar coraliger, format in
esenta de polipienii genului Madrepora. Din M.

septe versuri scurte cu asonanta. Versul al 2-lea

asoneaza cu al 4-lea si al 5-lea cu al 7-lea. ['I

Madrigal este un mic poem care trateaz o idee
gingasa, delicata, galanta, adese un simplu compliment adresat femeilor. Deja de prin sed. XIII
se compun in partea cea mai mare insulele $i se citeazd musicanti, cari au scris melodii pentru
recifele coraligere.
astfel de poeme, dar M.-ul musical propriu 4is
Madrid,

1) M., provincie in Spania, intro nu apare decal in sed. XVI, sub forma de compositiuni pentru 3, 4 sau mai multe voci, cu

Segovia, Guadalajara, Cuenca, Toledo si Avila,

cu intindere de 7762 km2., 683,000 loc. Partea
vestica si nordica este acoperita de mwati, dintre
cari mai insemnati stint spre nord: San Afartin
de Valdeiglesias, care se ridicl in piscul: Pena

de Penalava pan la inltime de 2405 m.

mehtul spre sud se onboard, formand dilme

sau far acotnpaniament. Cel dintaiu care a scris

astfel de M.-e a fost Arcadelt (1538). Aceasta

form desvoltat inch prin Willoert (1545), e
adoptata anca de multi alti compositori, dar nu
se mentin decat in Anglia, gratie societatei londoneze
fundatii in 1741 in scopul

podes. Este udat de riul Tajo, care ad i primesce perpeturei acestui gen.
[T. C.]
In sine riurile: Iarama ca Manzanares, GuadarMadrilena, numele unui joc spaniol.
rama i Alberch. Clima este aspra, vara seceMadura, 1) M, ora f in presidentia indo-brit.
toasa. Pam6ntul este putin fructifer. Locuitorii Madras, cu 87,428 loc., pagoda renumit. 2) M.,
se ocupl cu agronomia i prasirea animalelor. insuh oland. in Oceanul Indic, la nord-est de
Mara de cereale se cultiva ands oleu, vin, fa- lava, 4570 km'., 1.439,765 loc. (1891); producte:
sole, s. a. Industria fri camel-dui este putin in- orez, sare; eapitala Pamekasan.
semnat si se restringe cu deosebire la capitala M.
Maecenas, Gaius Cilnius, prieten intim al lui
2) Madrid, capitala Spaniei $i a provinciei cu Octavian August, n. 685 dela fundarea Romei
acela.si nume. Este situata in mijlocul Spaniei, In vechiul Aretium, dintr'o familie de fruntasi
pe un platou nasipos de 650 m. inalt, lfinga
etrusci, dinsul facea parte din gens Cilnia. Joaca
letul Manzanares, unde se intalnesc mai multe un rol insemnat in timpul domniei lui August
cai ferate. Are 485,000 loc. Industria fi co- si trece ca mare admirator al literaturei. Se dice,
merciul este insemnat. Dispune de o multime ca la dinsul poetii gasiau un puternic sprijin si
de fabrici mari de tutun, postav, tapete, mobile, ajutor. Prieten bun eu poetul Horatius, care
turnatoare de fier, s. a. M. este un oras frumos, inchina o multime de ode. M. iubia luxul si i$i

ornat de o multime de monumente, palate, bi- Meuse un palat unic in felul s'u pe Esquilin,
serici, strade, piete, parcuri, gradini grandioase aci aveau loe numeroase adundri literare, la cari
si pompoase. Dintre palate amintim: Palacio Real, luau parte fruntasii literaturei. Era casatorit ca
palat grandios al regelui, edificat 1737-64, fie- Teren(ia, femeie mai tin6r ca dinsul si care
care lature patrata este 134 m.; Palacio del Congress ; Palacio de Justicia; Casas Consistoriales,
Panaderia, $. a. Pe main] drept al riului se v6d
cateva castele regale cu parean i foarte frumoase
Casa del Campo, El Pardo, cu paduri frumoase de
stejar ; Villa-Viciosa, in care a murit Ferdinand VI
1759. Dintre institutele SCiirltifiCe amintim: pa-

latid universitatii cu 5 facultati $i 6000 ascultatori; biblioteca nationala' cu 450,000 vol. $i

10,000 manuscript ; biblioteca universitard en
200,762 vol. tsi 3000 manuscript's; Museo del
Prado, sau museul regal, foarte avut in tablouri
si portrete. Dintre 2300 tablouri amintim cele

a avut, chiar cu scirea lui M., relatii de dragoste cu August. t 8 d. Chr.

[Caion.]
Maenadae, (Menade), la Greci: fernet si fete,
cari au luat parte la serbAtoarea lui Dionysos
(v. ac.), tinuta in iva cea mai scurta a anului,
adecd la solstitiul de iamb.' (21 Dec.); ele noaptea

eu faclii aprinse in mina tineau procesiune, iar

dup procesiune se dadeau desfranarii.
Maestoso sau Con maesta, (ital.) = maret, cu
mandrie ; se intrebuinteaza in musica ea termin
de rniscare, sau nuinai modificand sau precisand
mai bine caracterul unui alt termin de miscare:

Allegro m., s. a.

[T. C.]

Maestro, (ital) maiestru, titlu dat in Italia

lucrate de : Murillo, Velasquez, Rafael, Tiziano,
Rubens, Tintoretto, Teniers, Diirer, Claude Lor- artistilor de valoare si in special compositorilor
sefilor condue6tori ai masselor corale sau inraine, $. a. Dintre biserici amintim: St. Francisc,
esa mai frrunoasa dintre toate; Virgen dela So- strumentale. Acest titlu se bucura in Italia de

ledad, San Geronimo, sing,ura edificata in stil o deosebita stima $i unele scoale musicale II
gotic. Este insernnat amphiteatrul, Cu incapere conferri absolventilor Ion numai iii urma unid

pentru 12,000 persoane. M. are 18 spitale si examen cu diferite probe riguroase.

[T. C.]
15 asile. Istoria. Orasul M. este amintit de
Maestre, registru comercial, v. Contabilitate.
Mafeking, oras minier in Africa sudica, coprima data in o diploma din 939 sub numele de
Magerit. Prin veacul al XIV deveni un oras lonia engl. Betschuana-Land, langa frontiera

insemnat. Regele Filip 11 11 ridica la rangul de vestica a Transvaalului. La inceputul resboiului

capitala regala.
intro Englezi i republica sudafricana (1699),
[M. Bodiu.]

Madrigal, numia Petrarca cantecele sale idilice, orasul M. f asediat de Boeri, dar eand abia
ce constau din 5 pang la 11 versan i iambice, cu se mai putea sustin ora.sul, sosi oastea engleza
cate deal san trei tacte ritznice, de o singurit 5i-1 eliberh. 211. e statiune importanta a liniei
strofa cu dou6 sau trei rime. De aceasta se tine ferate, ce pornesce dela Capstadt si merge prin
si Seguidilla, forma de versificatie spaniola, si niijlocul Africei spre nord.
Mondinchos portugheza. M. consta de comuh din
Maffei, Franc.Scipione, (1676-1755), marchis,

opt versuri, repetandu-se in partea a doua, cu celebra scriitor italian. Studia in colegiul nooarecare variatie, cuvintele mai semnificative din bililor din Verona, orasul sin natal. Servi. in

www.dacoromanica.ro

160

Maffia

armat; calaton. vr'o 4 ani in tenle apusene ale

Magdeburg.

Magazinul istorlc pentru Dacia", revisth care

Europei ; apoi se ocupft numai cu literatura. a aparut intre anii 1845-47 in 5 volume sub

A scris: Verona illustrata, 4 vol., prin care se redactia lui A. Treb. Laurian si N. Balcescu si
face cunoscut ca istoric, biograf i archeolog; in care s'au publicat mai multe cronice muntene,
Museum veronense; Istoria diplomatica. Dar un mare numr de documente si mai multe studii
scrierea, carei Ii datoresce celebntatea, este tra- ale celor doi redacted.
gedia Meropa, tradusd in multe limbi i preluMagdalena, Maria din Magdala, (comund lang
crata de Voltaire in mod superior. Are si o lacul Genizaret, adi sato! Madschdel) una din
colectiune de comedii, mai putin reusite.
muierile pie, care a primit cu fidelitate inveMaffia, Mafia, (in Italia), lig de resbunare, taturile lui Isus si s'a alipit cu o iubire sfint,
ca organisatie secreta si atit de puternica, incdt de el (Luc. 8, 2), la moartea lui Is. a stat sub
toate silintele guvernelor intru exstirparea ei, cruce impreuna cu Fecioara Maria (Marcu 16, 1),
mina acurn au remas zadarnice; are membri a asteptat eu incredere invierea lui (loan 20,
chiar si din societatea de elita. Conform parerii 11, 16). Biserica oriented ii serbeaza amintirea
tutora, isi are originea in Compagnie d'armi, In 22 Iulie. "ail sustin, c. M. este identicd cu
inflintdd pe la inceputul sed. XIX de illS11$i Maria, sora lui Lazar din Betania (Luc. 10, 39;
guvernul, pentru exstirparea cetelor de banditi. loan 11, 1 uu.), care a spalat cu lacrami picioarele
Alunectind insasi pe cdi eriminale, Garibaldi a lui Isus in casa lui Simon Fariseul, (Luc. 7, 38).
desfiintat-o in 1860, functionnd de atunci ca
[iml
soc. secreta, sub numele M. Membrii ei se numiau
Magdalena, riul (span. Rio Madalena),
bonachi, sparaglioni, spadainoli, iar in tim- in America de sud, republica Columbia, isvopurile mai noue mafiosi, si stint de troj categorii : resce in Las Papas, isi taie drum prin Cordicapeteniile (bravi), cutitarii (accoltellatori)
lerii, curge spre nerd si se varsit in Marea
cei cari au ajuns in conflict cu justitia. Legile Caribica, formAnd delta. In cursul inferior e
M.-ei se numesc omertlz, stint foarte severe si navigabil; 1570 km. lung.
contin: opreliste neconditionata a denuntarii criMagdaleniane, ord de cdlugarite, infiintat in
rnelor; datorinta fasiunii false in fata judecl- sed. XIII. Prima mnstire s'a ridicat in Martoriilor in favorul membrilor ; ape-I-area bogatilor silia, apoi si in alte cetati din Francia, Germania

In schimb pentru rescumprare scumpa; ata- si Italia. Destinatiunea ordului a fost a primi
carea organelor autoritatilor la toate ocasiunile,
resbunare neconditionata pentru ofensd fie cst
de mica (vendetta), etc. Msurile energice ale
guvernului au redus muff puterea M -ei.

si indrepta femeile moralicesce decadute, avnd

model pe Maria Magdalena (v. ac.). M. se im-

prtiau in 3 clase : cl. I o forman acelea, cari

dupd o prob mai indelungat au fost admise
Mafiti s. Maviti si Masitu, un trib al Zulu- la profesiunea monasticd; in cl. II erau acelea,
cafferilor, supus popoarelor de pe terinurii estici cari nu s'au admis la profesiune, sau pentru ea
ai lacului Nyassa 'Ana la Ruaha. Se deosebesc nu erau vrednice frncrt, sau fiindcd erau casa-

de Negrii Bantu. prin piele de coloare mai des- torito; lar in cl. III erau fetele, cari contra
chisd si fisionomie mai fina. Imbrdcamintea: piele voiei lor au fost duse in mndstire spre a fi in-

de morn* ori impletitura de coaje de lemn ; dreptate ori aprato de coruptiunea morala, ce
femeile poarta si bratare de aramd.

le ameninta, acestea dupd emendare se dimiteau.

[im.]

Mag, intelept, filosof, cunosctor al voiei divine ;

M. forman clasa preoteasca in Babilonia, Media

si Persia; se ocupau cu studii profunde si misterioase, cu medicina si astrologia, i erau consilierii regilor i conducetorii poporului. M. con-

dusi de o stea au venit din resarit, probabil din

Chaldea ori Persia, de s'au inchinat pruncului
Ism in Vitleim, ca representanti ai lumei pdgdne.
(Cf. Dr. V. Sztnigelski, Istoria legei none. Blaj,

1899, tom. I, 9.)

Pa Agar, v. Asin.

[iin.]

Magdeburg, 1) M., guvenzament in provincia

pros. Saxonia, intre Braunschweig, Anhalt, Hannovera si Brandenburg, en areal de 11,504 km2.,
1.072,000 loc. Este impartit in urmatoarele
districte : Osterburg, Salzwedel, Gardelegen,
Stendal, Ierichow I, Ierichow II, Calbe, Wanzleben, Magdeburg, Wolmirstedt, Neuhaldersleben, Oschersleben, Aschersleben, Halberstadt,
tinutul Halberstadt si Wernigerode.
2) Magdeburg, capitala guvernamentului M.
si fortareat de primul rang, pe rnalul stling al

Magarova, v. Megarova.
Magazie, magazin, deposit (v. ac.) de mdrfuri, riului Elba, unde se impreunii mai multe cai

pravalie mare. v. si art. Depou.

Magazine generale (Docuri). In scopul inlesnirei transactiunilor comerciale, statul a infiintat magazine pentru depositarea marfurilor :
Docurile san niagazinele generale vor primi in
deposit mateni prime, marfuri i obiecte fabricate depuse de comercianti sau industriasi si
agricultori.e M. de intreposit pot servi si de
M. generate. (art. 1 si 2 din 1ege.) Avantagiul
cel mai mare pentru comer= consista in aceea,

ferate, ca 203,000 loc, industria si comerciul

este destul de insemnat. Dispune de multe fa-

brici de zandr, tutun, sapunarie, piei, turnatoare

de fier, bere, masini, $. a. Articlii mai insemnati
de comerciu stint: zahar, fier, cereale, vin, carbuni de piatt, tatuo, postav, s. a. Edificiile mai

insemnate: biserica catedrala, bis. Maria, biserici vechi din sed. XII si XIII, s a ; monumente: statua ecuestri a lui Otto cel Mare,
ridicata in 1290; rnonumentul mitropolitului

ea odata marfurile depositate, recepisa liberata in Adalbert, s. a. Istoria. Ca localitate de comerciu,

schimb e negociabila, administratia ce libereaza M. deja in 805 este amintit. Intemeietorul ora-

recepise si warante fiind respundetoare catra sului M. a fost Otto I, care in 937 a ridicat aici
cel de al treilea de regularitatea -acestor titluri o manastire pentru ordul benedictin, care in
pi de pastrarea in buna stare a marfurilor de- 968 s'a ridicat la rangul de mitropolie. In respositate. (v. si Doc.)
boiul de 30 ani, in 1629 a fost asediat orasul

www.dacoromanica.ro

Magelhaes

161

Magiari.

de Wallenstein 28 septiimfini, dar fall. succes. de ajutoral spiritelor bune, iar M. neagrei de
Tilly din non 1-a asediat, cand apoi a fost cu- al spiritelor rele.
Magiari (Ma.ghiari), popor turanic, din rainura
prins i devastat total. Intreg orasul, afar/ de
130 edificii, a fost nimicit i dintre locuitori finno-ugrica. Leag'inul lui a fost teritoriul Asiei,
30,000 au cadut. In 1806, fait' a resista Fran- ce se extinde pe poalele ramificatitmilor muntelui
cezilor, aceptia I-au ocupat. In 1814 Prusia
17ral, intro riurile : Ob, Irtis, Ural, Volga si Kama
Mult timp locuind aici in vecinatatea altor popoare
[M. Bodiul
recapet.
Magelhaes, (pron. mahaliangs ; span. Magal- turartice, M. duceau viata nornada. Incepnd din
lanes, engl. Magellan), navigator portughez timpurile cele mai vechi, tot aici a fost locuinta

(1480-1521). El trea cel dintai din Oceanul semintiilor finno-ugrice inrudite au M. Istoria
Atlantic in Oceanul Pacific prin strimtoarea care a mintesce prima dar pe M. pe la mijlocul secl. IX,
priori numele sin; de am el trecu in Oceania, and locuiesc in Lebedia numita dupi primul

unde explora o multime de insule, (Ana child voevod Lebedias, pe tintaul nord-estic al Mari

isi gasi moartea intfo batalie cu indigenii in Negre, spre est dela Don, lang Hui Molocinaja,
pe care Grecii TI numiau Chidmas sau Chingillos.
insulele Filipine ; unul din locotenentii
comanda misiunei i continua, voiajul in Europa. Aici in vecmatatea Cazarilor pi Bulgarilor, luand
[Const. B.]

exemplu dela acestia, pi-au impartit poporul in

Magendie, Franvois, fisiolog franc., n. 1783 in 7 triburi, in frunte cu 7 duci, si vr'o 108 semintii
Bordeaux ; dela 1831 prof. la Collge de France. mai mici.Dupa Anony,mus (v. ac.), cei 7 duoi au fost:
t 1855 in Sannos langa Paris. M. si-a castigat Almos, printele lui Arpad; El6d, printele lui Szamari merite pentru fisiologie i patologie. Serien: boles; Dind, pdrintele lui Csrsz ; Ond, parintele
Prcis lmentaire de physiologie, 1816; Leons lui Ete; Tas, printele lui Lehel; Haba, strabunul
sur les phnomnes physiques de la vio, 1836 semintiei Szernere ; Tehtitom, priptele lui Horka.

ptin 1842; Lamas sur les functions et les ma- Dap/ Kzai, coi 7 capitani au fost : Arpad, Szabolcs,
ladies du systkne nerveux, 1839.
Gyula,,Ors, Kind, Lehel si Bulcs. Dap-a Const.
Magenta, orasel art 6000 loc. in Italia sup.,_ Porphyrog. cele 7 (triburi) seminti au fost :
langa linia c. fer.
In 4 lun. 1859 Nyk, Magyar, Kiirtgyermat, Tarjn, Jen6, Kara
a fost aci o batalie intre Austriaci i intro FranKaza. In Lebedia M. fiind atacati de Pececezii aliati cu Italienii, in care Francezii au negi, au fost siliti a Wag teara. Impartindu-se
fortat canalul Naviglio-grande si au constrins In 2 parti, o parte mai mica se retrage preste
pe Austriaci, prin ajutorul corpului lui Macalt parte mai mare, insotita de Kabari,
Mahon, care inainta de catra meaza-noapte, a semintie desbinat de Cazan, aimed calea spre
se retrage spre Mincio. Pentru partieiparea glo- vest i in apropierea Dunarii, hare Nistru, Prut,
rioas in batalia aceasta, primesce Mac-Mahon Siret si Bug, se adapostesc in Ateluzu (v. ac.).
dela Napoleon ILI titlul de maresal pi al unui (Cf. Coast. Porphyr. art. 38). Stabilindu-se aici
duce de M.
la sfatul chanului Cazarilor, cei 7 duci ho,taresc
[H.]
Maggiore, (ital) v. Major.
alegerea unui singur principe, si-1 aleg pe Arpid.
Magheran, in poveptile rom. frate gemen Cu Alegerea a fost inttirita prie contractul de Beluga,
Busuioc.
qare consista din 6 puncte : 1) Cat timp traiesce
Magheran, numele popular al plantei cultivate Arpftd familia sa, principele sa fie ales totOriganum Majorana L. (v. ac.).
donna din aceasta familie. 2) Ce se cuceresce
Magheru, familie din Oltenia (Gorj), cunoscuti Cu puteri comune, sa se imparta intre toti in
printre boierii din secl. XVIII. Armasul qerban parti egale. 3) Fiindca, fruntapii triburilor din
Magheru a rnurit la 1817.
voie libera au ales pe Arpad si succesorii sill de
Magheru, Gheorghe, general roman, n. 1804 principe, niel ei, Dial urmatorii lor sa nu fie
in Craiova, t 25 Apr. 1875, a servit mai antai exchisi din consiliul principelui. 4) La cas, daca
in armata rus., facend campana din 1828-29; oarecare dintre urmatorii Ion ar fi fata de
dupa pacea dela A.drianopol infra in magistra- principe necredincios, sau ar urz intrigi intro
tura, ajunse president de tribunal, 1846 prefect constingenii si, celui pecatos si-i carga sangele,
al j.-lui Romanati, ja parte la evenimentele din precum a curs siingele lor au ocasiunea lega1848, devine membru al guvernului provisor, turii de
pe caro au jurat impreuna ca
comisar general in Oltenia, insarcinat cu orga- iirpftd. 5)
sfinge'
eel ce ar calca aceast legatara, fie
uisarea pandurilor i militiilor, adima in lagarul acela priucipe, sau urmator al capilor triburilor :
kin 6000 oameni pi 6 tunuri, dar primesce or- sa fie anatemisat i scos din sinul natiunii. 6)
dinal s licentieze trupele in lima intrrii Tur- Col ce nu se va presenta la adunarile natio-

cilor in Bucuresci; M. trece dup aceea in nale si se taie in douifi. Punctul din lima s'a
Transilvania tfi de aici la Viena; intors in tear& adaus, and au facut pact cu Skuii la intrarea
la 1857, M. face parte din divanul ad hoc pi e in Panonia. Aceastfi legatura au intarit-o piin

unul din cei mai de frunte staruitori pentru jurdm6nt i sloboilindu-si din vinele bratelor
unirea Principatelor.
sange, i turnandu-1 in un vas, fiecare a beut
Mdgherue, 1) .M. (Saj-Magyaros), coin. mica din el. Abia se asezara M. in Atelkuzu, ciind
in Trs., cott. Solnoc-Dobaca, cu 1018 loc. (1891) Leo VI, impkatul bizantin, iiimite o deputatiune
Rom., Germ. pi Israeliti; statiune de cale ferata, in frunte cu Niketas 2Aspruls, cernd ajutorul

posta, telegraf. 2) M. (Szsz-Magyaros), com.

mare in Trans., cott. Brasovului, cu 1392 loc.
(1891) Rom. si Germ.; statiune de cale ferat.
Magia, (lat. ars magica), arta de a produce
prin mijloace supranaturale efecte miraculoase;
in genere e feria ecatoria. M. alba se folosesce

lor contra lui Simeon, principele (tarul),Bulgarilor. (Cf. Const. Porphyr. attic. 40). Arpad

trimite armat contra Bulgarilor, pe cari I-a batut

In trei lupte (895). Invingerea aceasta a adus

insa mare desastru asupra M.-ion. Bulgarii
cu Pecenigii navalesc in Atelkuzu, i niinicin-

Enciclopedia romana. Vol. 11I.

11

www.dacoromanica.ro

162

Magiari.

du-le teara i batndu-i In mai multe randuri, si rugaciunea funebra (1225-30) si Fragmentul
i-au silit sa paraseasca Atelkuzu i sa-si caute de Knigsberga (probabil de pe la inceputul
alta patrie noua. (Despre patria strabuna a M.-lor secl. XIV). Din acest period mai sfint si primele
emigratiunoa lor, gasim inform atiuni si date traducen i biblice (secl. XV) si cateva legende remai bune in opul Imp. bizantin Constantinus ligioase. (Leg. Sf. Francisc, Leg. Sf. Margarete.)
Porphyrogenitus : *De administrando imperioc;
Periodul reformatiunii (1526-1606). ReLeo Inteleptul (886-911), istoricul bizantin: formatiunea d avnt literaturii, care acum prima
Leo Grammaticus; Priscus Rhetor. Acestia amin- all se desvoalta in directiune sciintiflea si estetesc prima data pe M., descriind traiul lor, viata tica, fineses foarte primitiv. Afar(' de traducerile
organisatiunea, impartirea in triburi, biblice catolice (Komjti, Pesti) si protestante
calitatile lor resboinice, amintesc chiar si
(Juhsz, Flegyhzi, Krolyi), si nenumeratele
grarea lor, numindu-i intre altela si *Turci*-4 scrieri polemice religioase (Telegdi, Magyari, etc.),
Dupa Anonymus M. plecand din Scythia, apnea aflam cultivata linguistica (Erdrisi), istoria (Heltai,

cala spre Kiev, capitala Rusiei. Rusii audind Szkely, Mindszenti, etc.), drama (Sztrai, Boraceasta, cer ajutorul Cumanilor. M. batand pe Rusi nemisza, Szegedi), epica si lirica. In epica cele
Cumani, asediaza Kievul. Atunci ducii Rusilor mai multe producto sfint de eontinut biblic. In
cer pace. Srpitd declara, ca este aplicat a in- epica istorica se distingo Tincli, iar in epica
cheia pace si a parsi teara, daci plates M.-lor rornantica cele mai framoase producte sant :

10,000 mar& Rusii se invoiesc si af ade aceasta Volter si Griselde, Eurial si Lucretia, Istoria lui

Pontian, Solomon si Marcalf, Arghir, Francise

Viteazul, Toldi, Szilgyi si Hajmsi. In lirica
exceleaza baronul Balint Balassa (1551-94), ale
crui poesii erotice si adi se pot ceti cu placere.
Periodul reactiunii catolice (1606-1711).
In acest period traiesc figuri mareante, cari se
storii Romanilor. M. condusi de Slavi, treand disting nu numai pe terenul politic, ci si pe cel
prin Lodomeria si Haliciu, ajung la poalele Car- literar. Spiritul catolic isi recastiga hegemonia.
patilor, si intemeiaza aici statul ungar. (v. Un- Barbatii catolici scot la lumina o multime de
gana.) [Lit.: Vertner, *Az Arpdok csaldi ssze- serien i polemice contra protestan(ilor, cari au
kttetsei*, (Turul 1885, fase. 4); *Glosszk az contribuit malt la desvoltarea literaturii si a
le dau si ostasi, conductori, numai t-i base in
pace si sa -Itaraseasea teara; totodata Ii sfatuira,
c trecnd Carpatii, sa ocupe Panonia, care mai
inainte a fost pamntul lui Atila. Primntul Panoniei laudandu-1 preste msura, spun ea este
locuit de Slavi, Bulgari, Vlachi (Romani) si pa-

Arpadok genealogijhoze, (Turul 1888, fase. 2);

Codex Diplomaticus, ed. de Fejr; Codex Diplom.
Patrius si Codex Diplom. Arpadianus, colectiuni
de Rath si Kubinyi; Anonymus ; Irpdkori szemlynevek, de Nagy Gza si 136r Anta!, (Turul
1891), $. a..]
Limba maghiard. Cu privire la originea limbei
maghiare, Hunfalvy,Budenz si discipulii lor silnt

limbei. In prosd se distinge primatele Petra

Pazmny prin scrieri polemice si teologice, Molnar

Stef. Ketone prin opere lingnistice, Csri prin

lucrari enciclopedice, loan Kemeny si Nicolau
Bethlen prin scrieri istorice ; iar in poesie contele Nic. Zrinyi prin excelenta epopee: Zrinyiada,

si poesii lince, Gytiugyrisi prin poetne epice,

apoi Rimai, Kohry si Balint Balassa (al 2-lea)

de opiniunea;ca bimba maghiara, ca limba ce Fain poesii lince.
se tine de familia limbilor ural-altaice, se deriva
Periodul desnationalisdrii (1711-1772).
din bimba finno-ugrica. Dintre acestea cea mai Consciinta nationala strivita, spiritele obosite de
aproape limbei maghiare este limba vogula
luptele cele multe si literatura neglijata; totusi
ostiaca. Limba maghiarl este amestecata insa eu se mai ivesc criteva flguri literare cu nume
expresiuni turcesci, ce le-a imprumutat deba po- neperitor, cum sfint Cserei, Petra Apor, Mafia
poarele turcesei, cand M. au locuit in vecinatatea Bl (istorie), Petri]. Bod (istor. liter.), Mikes
lor, in Rusia de sud. Vambery, faja de aceasta (Epistole din Turcia, pile amusante), Faludi (prosa

teorie, sustine, ca bimba maghiara se deriva din si poesie), Paul Raday, Antonin. si Ladislau Amide
asimilarea limbilor tuno-tatare i ugrice.
(poesie).
IM. Bodiu.]

Literatura maghiard se imparte in 7 periode:

Periodul pagdn, din timpuri necunoscute
pang la primirea crestinatatii ( 1000). Din
timpul acesta monumente serse n'au remas, dar

Periodul renascerii (1772-1820). Numai

acum incepe adevrata lit. magh., sub influenta

literaturilor straine, de sub care influenta se

einancipeaza numai pe la inceputul sed. XIX.

Din imitatiunea literaturilor straine se formeaza:

din unele date se poste conchide, ca M. si in fcoala clasicd noud san francezd (George Besperiodul acesta avura poesie, parte de colorit senyei, regeneratorul epocei, baronul Laurentiu

vesel, parte de caracter religios. Cronicarii vechi Orczy, Avram Barcsay, Alexandru Brczy, Tos.
(Tureiczy, Kzay, Anonymus) au pastrat in operele Pczeli si Paul Itnyos, cel mai simpatie poet
lor urme din poesia acestui period, precurn le- liric din sed. XVIII) si fcoala clasicd veche
gendele hunice despre Atila si faptele sale- si (Szab6 de Bar6t, Los. Rjnis, mai tardiu Belegendele maghiare, despre originea, venires si nedict Virag si Daniil Berzsenyi, eel mai mane
aventurtile M.-lor.
odaist). Alaturea ca aceste scoale infloresce and

Periodul creftinese (1000-1526). Din periodul acesta au remas producto literare, cari
desi primitive si imperfecto, totugi arata un fel
de desvoltare gradatii. In special s'a cultivat

fcoala maghiard (Dugonich, Adam Horvath si

contele Tos. Gvadanyi), cercul dela Dobritin
(Fldi, Fazekas) gi fcoala eclecticilor (Verseghy,

Bacsnyi, Szab6 de Szentjob si Dayka). Figuri

poesia poporala, istorica (de MIA cantaretii re- mai mareante: Krmn (roman), Csokonai (Doregesci) i religioasa (Legenda Sf. Ecaterine, Imnul
Alexandru Kisfaludy (Amorurile lui Himfy,
Sf. Bernard). Producte prosaice si totodata cele Basme), &Way (intemeietorul filologiei compamai vechi monumente de bimba stint: Vorbirea rative), Kazinczy 5i Mosey, cari prin scrierile

www.dacoromanica.ro

Magiresci

163

Magnat.

lor nenumerate poetice si prosaice pusera base

Magistrat, lat. Magistratus, la Romani insemna atat autoritatea, oficiul public, ea emala renascerea limbei ma,gh.
7) Periodul de inflorire, (1820 ). In timpul natiune a suveranitatii poporului, cat si insasi
acesta literatura infloiind pe toate terenele, ajunge persoana investita cu aceasta autoritate. Put,erea
la perfectiune. Academia sciintifica (infiintati ce o avea un M. in urina oficiului sera, se numia
la 1825) devine focularul sciintelor, iar socie- potestas, si numai oficiile cele mai inalte aveau
tatea Kisfaludy central beletristicei. Mara de Imperium, adecit puterea suprem de a ordona
acestea Arica multe alte societati sciintifice si si executa. Numrul si insusirile M.-lor s'au

literare contribuese la inflorirea literaturei. In schimbat cu desvoltarea constitutiunii romane

poesie pana la 1845 domineaz romanticismul ca republica, regat si imperiu.
(cereal Aurora, Ateneul), de atunci incoace desAstdi se inteleg sub Magistratura in tenle
voltarea poesioi este influentata de poesia po- germane de regula numai organele administraporala, avand un colorit eminamente national. tive ale oraselor (v. ac.), in Englitera indeosebi
Dintre poeti exceleaza inainte de 1848 Vrs- judecatoriile de pace si oficiile sup. ale politiei,
marty, Czuczor, Garay, Andreiu Horvath, in iar in Francia si Romania totalitatea judecatoepica, si PetU. in Erica. Dupa 1848 cel mai rilor si procurorilor. V. si art. Judecator, Jueminent poet epic este Arany. Pe langa el se risdictiune i Puterile statului. (Cf. C. G. Disdisting in diferite ramuri ale poesiei, si in spe- sescu, Curs de drept publ. rom., pag. 546 urm.,
cial in liric, Tompa, Coloman Toth, Gyulay, Bucur., 1890 si sConv. liti, an. XX, pag. 721
Carol Szasz, Lvay, Lisznyai, Endr6di, Szelestey, si XXIII pag. 918.)
Zalar, etc. In dramatica ocupa loo de frunte
Magiun, amestee de opiu, mac si aloe; M. =
Katona, contele Ladislau Teleki i Madcs (tra- si lictar de prune, etc.
gedie), Carol Kisfaludy si Szigligeti (comedic)),

apoi Czak6, Carol Hugo, Jos. Szigeti, Grigore

Csiky, Eduard TM h, etc. Ca romancieri se disting, baronul J6sika, cu romane istorice, Fay
baronul Etvs cu romane sociale, pana eand
baronul Kenrany este romancierul eel mad profund pi mare psicholog, iar Jedrai cel mai fe-

Magla, movil de Bare ; in Transilvania: jghiab

si fghiab. Maglaf = lucrator in ocnele de sare.

Maglavit, 1) M., com. rur. in Rom., j. Dolj,
cu 3936 loc. agricultori (Drat. geogr. 1896), 2 biserici si 3 scoale. 2) M, lac pe teritorul com.

M., avand scurgerea in Dunre.

Magma, numele general ce se d masselor to-

cund si mai placut. Alti romancieri si nova- pite, ce vin din intedorul pamantului, si cari

listi cunoscuti snt Petra Vajda, Vas Gereben, rain consolidarea lor daunascere rocelor eruptive.
0 M. poate fi acid sau basica, dupa procentul
Berczy, etc. In prosa sciintifica figuri mai mar- de S1 02 ce confine; deasupra lui 65% stint
eante stint : contele Szcheny, baronul Wes- acide, sub 52 stint basice. M. nu e o combinaselnyi, Deak i Kossuth in literatura
; tiune chimica definita, ci un amestec de soluStef. si Mihail Horvath, contele Teleld, Szalay, tiuni topite cu diferite cantitti de partile ce se
Csengeri, Salamon, Carol Szab6, Alex. Szilgyi amestecit.
si Thaly in istorie ; Budenz, Szar vas, Szinnyei,
Magna Charta, carta mare, legea fundamentala

Mikszth, Nary, Kathy, Degr, Szatmry

Simonyi, etc., in filologie; Bajza, Toldy, Greguss, a libertatilor engleze, aprobata de loan Para Tear
Erdlyi, Bethy, Gyulai, Szchy, etc., in ist, liter., in 15 lun. 1215. In ea regale recunoasce (60 de
estetica si critica. (Cf. Toldy: A magyar nemzet articole) legile lui Eduard Marturisitorul, schim-

irod. trtnete, I-1I 1851. Acelasi: A. magyar bridle regilor urniatori. Regale se invoia a nu
Iniltszet trtnete, 1854; Szinnyei: Magyar ir6k pune imposite fara voia mai marilor regatului,
Mete s munki, 1890; Bodnar : A magy. irod. a nu apasa cu dad pe coinerciantii straini, a nu
trtnete, I-111893; Bethy: A magyar irod. refusa dreptatea cuiva sau a o intardia, a nu
atesta sau a nu pedepsi pe cineva farit judeeata
trtnete, 1.II 1895.)
[Dr. I. Ratiu.]
Magiresci, com. rur. in Rom., j. Bacau, coin- egalilor sei. Pdurile si apele trebuiau sa fie inpusa din 7 cat. cu 2079 loc. (Dict. geogr. 1895), gaduite tuturor.
3 biserici si 1 scoala; pe teritorul corn. se gasesc
Magna Mater la Romani (Megale Meter la
isvoare de apa minerala, pacura, ozocherit, Greci), mama mare, o ding din Phrygia; cultul
ei s'a adus la Roma pe timpul lui Hannibal
chihlibar, 2 fabrici de petroleu.
Magister, (lat) maiestru, inviitator ; in Roma v. (204 a. Chr.). Fiul clinei s'a chiemat Attis (v. ac.).

titlu impreuuat ea mai multe oficii inalte (M. Serbatorile lor se tineau in luna lui Martie pe
census, M. equitum, M. militain, etc.); mai tardiu timpul inceperii primaverei si a ecuinoctiului
dignitate acadeinie, orig. ta toate facultatile, de primavara. Spiritul serbatorii acesteia era
mai apoi numai la a artelor Fji filosofiei (M. liberalium artium).
Magisterium, (lat) In Alchhnia veche era un
praf mineral foarte fin, obtinut prin precipitare
sau sublimare, cruia i-se atribuiau nisce pro-

identic cu cel din cultul dinelor Isis si Demeter.

[Atm.]
(v. ac, si art. Catabasis.)
Magnat, (lat., din magno-nati), se numesc in

Ungaria brbatii din acole familii nobile mai

distinse si dignitari mai inalti ai regatului, cari

compun senatul, numit casa magnatilor, separat

magistrul mate- de casa deputatilor representativi ai legislatiunii.
maticei ; numire data regulei lui Pithagora (in- Intre M. se numerri in puterea nascerii: architr'un triunghiu dreptunghiular hipotenusa = au ducii casei domnitoare, principii, cornitii i baronii,
cari, dup reforma din urrnit a casei magnatilor,
suma eathetelor 2).
Magistrala, (lat) linie de demarcare in planul iau parte la legislatiune numai daca platesc o
unei intarituri. Magistral, ceva facut de- un contributiune de cel putin 3000 fi.; apoi in purnaiestru bun, ceva maret; seriare magistrala; tares dignitatii de functiune coi 13 asa numitii
ton magistral.
baroni ai regatului, precura gait: Judex curiae,
prietati miraculoase.

Magister matheseos,

(lat)

11*

www.dacoromanica.ro

164

Magnesia

Magnetism.

banal Croatiei, governorul Fiumei, ceremoniarii atractiune e mai mare la capote, ce se numeso
curtii regale, precum i archiepiscopii i episcopii poli. Otelul magnetisat i pastreaza magnetismul
romano- i greco-catolici i cei greco-orientali ; timp mai indelungat, pe and fierul moale

In fine ca. 50 barbati cbiemati din partea co- pierde iute, pentru aceea primal se numesce
roanei pe durata vietii dintre superintendentii magnet permanent, al doilea magnet temporal.
(episcopii) protestantilor i dintre cei mai distinsi
Magnetice, elemente. Coulomb a numit ele-

binemeritati pe terenul sciintific, economic, etc. mente magnetice spatiurile insensibile, in cari se
Analog si in Polonia se chiemau magnati
afla fluidele magnetice. Mai fnainte s'a credut
[I. c. d. P.]
senatului legislativ.
ca fluidele magnetice ocupau &care din ele elite

Magnesia, oxid de magnesia (Mg 0), clis si un jumtate magnet. Gilbert a demonstrat mai
magnesia usta. In natura, se intalnesce cristalisat tilrdiu, c prin ruperea unui magnet, fiecare buIn octaedri, iar pe cale artificial preparat prin cata constitue de sine un magnet complet. Pentru
calcinarea carbonatului basic respectiv, se pre- a explica acest fapt santem indusi a admite cu
sinta ca o pulbere usoara, alba, frd gust si miros. Coulomb, ca fluidele magnetice se afla in unele
Foarte putin solubila in ap, usor insa in pre- spatiuri insensibile, numite elemente magnetice,
senta sarurilor amoniacale, si a acidilor minecari siInt dispuse ca magneti infinit de rnici,
raLi diluati. E foarte intrebuintat in farmacie in asezate unul langa altul, ca polurile lor omonime
prepararea de medicamento, cat si in industrie. intoarse In acelas sens i ca axele lor paralele
Magnesia, 1) M., peninsula in Tessalia. 2) M., cu axa magnetalui. Aceasta ipotesa se poate

oras in Lidia; 190 a. Chr. ad au invins Ro- imita foarte usor, wand in un tub de carton
maiiii pe Antiochos. 3) M., oras in Caria lang mai multe bucati de sirma magnetisata, comMaeandres, ca templul Artemisei.
plexul lor se comporta ca un singar magnet.
Magnesita, carbonat de magnesiu, Mg CO3, Prin deranjarea positiunilor magnetilor elemense gasesce In natura in cristale romboedrice, tari, puterea magnetica se micsoreaza i poate

chiar dispr. Din cele expuse ar resulta, ca

cristaline. M. cristalisata se gasesce in talcsi- prin magnetisare moleculele corpului maguetisat
sturile alpine iar cea cristalina formeaza stra- ar vein deplasate i s'ar aseza in modal indicat
albe i foarte sclipicioase, sau in agregate crypto-

turi independente.
Magnesium, metal great. at. 24. Symb. Mg.
Valenta don& Isolat de Dav-y (1808) din oxidul
de magnesie, iar de Bunsen in 1852 din clorurul
de magnesie pe cale electrolitica, si in sfirsit
sistematic de Sainte-Claire-Deville i Caron in
1857. Nu se gasesce liber in natura, dar foarte
respandit in combinatiuni, asa ca Magnesita Mg

mai sus, adeca cu polurile lor omonime asezate

in acelas sens i ca axele lor paralele la axa

magnetului. Dupa teoria lui Coulomb, molecnlele

ar poseda deja in sine puterea de a atrage corpurile magnetic

operatiunea magnetisarii
n'ar fi decat deplsarea moleculelor i asezarea
lor in modal iudicat mai sus.

Magnetice, mg'suri. Msarile magnetismului teCO8, Dolomit Mg CO3 -I- Ca CO3, Olivina silicat, restru siInt troj i spume: declinatiunea pcului

Asbest, etc., in ape minerale ca cloruri, etc.,

inclinatiunea intensitatea. Calatorii
In urme cate data ca amonium magnesium- In
magnetic'
jurul hunii au intreprins a determina aceste
fosfat. In industrie se obtine din descornpunerea trei elemente. Dupa ce s'a obtinut un numr
clorurului topit, prin electrolisa, unde el se de- considerabil de resultate in toste punctele lumii,
pane la polul negativ. Metalul e de un Lucia s'au trasat pe suprafata globurilor terestre liniile
argintiu, fusibil la rosu, greutatea specifica P75. isogonice, cari urmeaza aproximativ mersul meLa aer uscat nu se oxideaza, la col umed se ridianelor painntesci si tree localitatea in care
acopere cu o pozghita de carbonat de magnesia. declinatiunea magnetica este aceeasi. Asemenea
La aer inciildit se aprinde si arde ca o flama se traseaza liniile isoclinice, cari tree prin lointensiva alb, puternica, in ce privesce actiunea calitatile cu aceeasi inclinatiune magneticis, urchimica. Solubil usor in acidi diluati i chiar in mand aproximativ mersul paralelelor terestre,
cloruri de amoniu. Sarurile lui siint incofore sau liniile isodinamice, cari unesc intre ele localialbe, cu gustul amar. Ca metal e foarte usitat tatile ca aceeasi intensitate magnetica. Metodele

pentru producerea unei lumini albe intensive,

la focuri bengale dimpreuna cu alte substante.
El nu precipita din srurile sale nici cu Hidrogenul sulfurat, nici Cu sulfurul de amoniu. Formeaza saruri duble ca cele de amoniu. Cu fos-

pentru a miisura acesti trei factori ai magnetismului pamntesc, stint diferite.

Magnetisare, actiunea de a descompune fluidul

neutra din elementele magnetice ale corpuzilor

ce posed forta coercitiva. Metodele de a ma.gfatal de sodiu precipita sarea amoniu magnesium netisa slint diferite, si se pot reun in troj grufosfat. Se doseaza ca pirofosfat de magnesia. pari si anume: M. prin ma.gneti, M. prin magV. si art. Lumina de M.
netismul pamntesc si M. prin electricitate. S a
LS. 111.]
Magnet, corpuxile, ce au insusirea de a atrage crecjut odata, ea lumina soarelui ar av probucatele de fier, otel, nichel i mai vr'o cateva prietatea do a magnetisa. Dar Pouillet, Riess si
metale, si de a arta cu un cap.& spre nord cu Moser au probat, c lumina soarelui n'are aceasta
celalalt spre sud, daca le dam forma de ace si proprietate, i ea faptul c uneori corpurile magle attirnam se oscileze intr'un plan orizontal. netisabile, supuse actiunii luminei soarelui, arata
Magnetita are insusirea aceasta dela natura, semne de magnetisare, se explica prin faptul,
de aceea se si nurnesce magnet natural, floral si ca caldura soarelui slbesce forta coercitiva
otelul o pot capeta prin frecare cu un M., sau magnetismul pamntesc o descompune.
prin influenta unui curent electric, si In acest cas
Magnetism proprietatea ce au unele corpuri de
se numesc magneti
artificiali a atrage fie;u1 {a alte substante. (v. Magnet).
de coman li-se da forma de rudita sau de baston Aceastii proprietate s'a atribuit mai inainte la
in dungi ori apoi forma de potcoava. Puterea de un agent particular ce se nuluise fluid magnetic.

www.dacoromanica.ro

Magnetism animal

Magni.

165

Cuventul M. seryesce i ca denumire la partea en lumea extern este mai slab, limit individul in
fisicei ce se ocupa de fenomenele produse de acest cas este un instrument far vointa in mina
acest agent. Un mineral, numit magnetitlt, are magnetisorului. (v. Hypnotism.)
[E. F.]
proprietiiti magnetice. Magnetita este un oxid
Magnetism de rotatiune, fenomen de dep1a-

de fier din cele mai putin oxidate, si unul din sare ce presint un ac magnetic chid se afla
mineralele din care vine extras fierul. Dup Ari- In apropierea unui disc metalic in rotatiune.
stotel, M. e cunoscut din timpul lui Thales de Acul magnetic devise/ deis directiunea sa, faMilet, adecii 600 a. Chr. Numele lui (grec), pro- cend cu meridianul magnetic un unghiu, care
vine din acela al orapului Magnesia in Lydia, depinde de natura materialului din care discul
lnga inuntele Sipyl, pe care s'au gisit coi
e compus si de grosimea lui. Acest unghiu se
magneti. Magneti se gisiri si in apropierea ora- miresce cu crescerea iutelei de rotatiune a dis-

pului Heraclea. Plato o numesce piatra din He- cului. Cind aceasti iuteall e asa de mare ca
raclea i Sophocle piatra de Lydia. Se con- acul si deyieze preste 900, acesta se invirtesce
struiesc prin diferite procedeuri magneti artificiali. In mod continuu in sensul discului. Ampere si
(v. Magnetisare si Magnet.)
Colladon au reprodus aceste efecto cu un soMagnetism animal, Mesmerism. Ori ce dife- lenoid in locul unui magnet. Back' discul are
rentiare a corpului are oarecare asemenare Cu nisce deschideturi in sensul radelor lui, atunci
polarisatiunea, intru ct din done prti diferite, efectele sibit nule sau aproape nule.
opuse, unul are predominare dinamicii asupra
Magnetismul plmntului sau magnetismul teceluilalt, incit relatiunea va fi aceeasi ca intro restru se numesce actiunea magnetica a pamenpolul positiv i negativ. Reichenbach, care a stu- tului asupra magnetilor, prin care atrage pe coi
diat aceste fenomene la om, a gsit c cel mai doi poli ai magnetului in directiunea liniei ce

mare contrast il presinti partea dreapti a corpului, fati de cea stingi. El a observat de asemenea, ci polaritatea are done feluri de consecinte : 1) Relatiunile intre diferitii
mai ales ale oamenilor, difer dupd cum polurile de acela.si nume sau de nume contrariu se
afia fatii in fata. 2) Orientarea oamenilor in
spatiu de asemenea este diferit. Astfel persoane
sensitive se afl nisi bine dacii partes lor negativa se indreapta cAtr polul nord al pimentului,
care este positiv.
Cu totul diferit, dar nu Meg oarecare depen-

denta de aceste polaritati glut ineidentele, cari

dela Mesmer (1733-1815) incoace, se numesc
fenornene ale rnagnatismului animal sau vital.
Aceste fenomene in privinta atractiunii pi a
respingerii ne aratii, ci independent de polaritatile de rnai sus, fiecare individ in totalitatea
lui, este atractiv fati de unii individi, respinge
pe altii, pe dud fati de o a treia categorie este
cu totul indiferent. La oameni i chiar la ani-

unesce 2 puncte de pe piment, numite poli

magnetici ai pimentului. Cei 2 poli magnetici
sint: unul In emisfera nordici a pmentului,

numit polul magnetic boreal, si celait in emisfora sudicA, numit austral.

Magnetita, oxidul magnetic de fier, Fe8 04,
mineraiu de coloare neagr i adese ca un luciu
metalic puternic, e foarte magnetic. Formeaza
cristale frumoase, indeosebi octaedre i rhombdodecaedre, dar mai des se gsesce in agregate
compacte. Straturi mari de M. se all in Scandinavia, Norvegia si Rusia. Din M. se extrage
fier de calitate buni.
Magneto-electricitate, proprietate ce au curentii

electriei de a produce efecto magnetice. Prima

experient de acest gen o face Arago in 1820,

introducend in un vas, care continea

de fier, un curent electric. Firul conducetor
acoperit de pilitura de fier, care a remas aderenti pe suprafata lui, piinli la intreruperea curentului. Indat dupi ce curentul incetase, firul

malele superioare, pe ling-a influenta acestor sim- nu mai produces nici un fenomen de atractiune

patii min miros, se mai asociazi i influente asupra piliturei de fier. (v. Solenoid).
Magnetometru, aparat destinat a mesura inprin raportul intelectual. Acest raport, care se

face dela om la om, n'are efect numai prin pro- tensitatea orizontala si verticali a cimpului magcedeuri materiale, ci direct deis intelect la in- netic pamentesc.
Magnetometrul balan(, datorit lui Lloyd, intelect. Fenomenele produse prin influenta intedice' variatiunile intensitatii verticale.
lelectuald nu pleaca cleat dela un individ
depind de puterea intelectuali a lui, toati acti- Magnetometru bifilar. E datorit lui Gauss si
vitatea fiind indreptati asupra individului, care indic cu o sensibilitate foarte mare variatiunile
este a fi magnetisat.
intensitiitii orizontale.
Mesmer a cultiyat mai ales M. animal curativ
Magneto-therapia, intrebuintarea magnetismanipulatiunile pi efectele acestuia se inteleg mului animal pentru scopuri curative. Hipoosa
sub numele de Mesmerism. Daca vorbim de in- sau transferarea in somnul magnetic nu e ne-

trebuintarea magnetismului asupra altor per- cesar, pentru a obtine acest resultat. Mani-

scan e, se intelege influentarea intentionati a unui pulatiunea consta in a sufla asupra partilor bolindivid de un magnetisor. Individul, care trebue sa nave sau in aplicares minei pe aceste parti.
fie magnotisat, este pasiv. Gradul de conceptiune Mai exista un procedeu, in cari se fac trasaturi

magnetice, cari pleaca dela partea bolnavi spre

periferie (centrifugal). Resultatul therapeutic
depinde de simpatiile, cari exista intre cele doue
persoane. Sexul de asem enea joaca un rol, incit
sexe diferite intre magnetisor pi bolnav stint de
preferat, spre a obtine resultatul dorit.
magnetice. In grade usoare de magnetisare indiMagni, Pietro, sculptor italian, n. 1817 in Mividul remne in legiturl cu lumea externa, in lano, acolo 9 Ian. 1877. Op. principal: Mo-

a magnetismului diferi dupl indivicji, precum

usurinta cu care un individ se poate transporta in stare de receptivitate, i depinde de
exercitiul facut de acel individ ; That persoane
adeseori magnetisate pierd o parte din energia
intelectuala i sucomb prea lesne intluentelor

starea hipnotici insa, consciinta dispare pi raportul numental lui Leonardo da Vinci in Milano (1872).

www.dacoromanica.ro

166

Magnific

Mahabhrata.

Magnific, maret, splendid.

Magnificenfa, titlul rectorilor (Rector magnificas) i cancelarilor dela universitti si al primarilor in orase libere. Mai de rault M. (identic
cu Mafia Ta) era titlul principilor in Trs. (in
I. magh. nagysfigos), iar in Ung. al magnatilor
terii. Acum a usitat ca titlu al consilierilor reg. si

din c&t. Ciuta, M. si Unguriu, ca 2270 loc. (Dict.

geogr. 1892), 3 biserici si 1 eeoala. Terenul com.

e bogat in substante minerale si mai mi sama

in ape, din cari mai insemnate snt apele sulfuroase dala Nifon i Ciuta, piatr de constructiuni de o calitate superioara, ghips, arme de

sare, lignit, etc. Com. are 3 tirguri anual.

dela cintile de apel, al canonicilor, deputatilor, etc. 2) M., com, rur. in j. Vlasca, compus din 4 cat.,
Magnoferrit, haematit (oligist) cu continut de cu 2860 loc. agricultori (Dict. geogr. 1890), 6 biserici si 2 scoale. 3) M., schit la vest de Tirguimagnesia.
Magnolia L., (botan.) gen. din fam. Magnolia- Ocna in j. Bac.u, pe un podis al muntelui cu
ceelor, trib. Magnolieae, cuprinde frumosi arbori acelas nume, locuit de 3 ealugari. 4) M., isvoare

sau arbusti cu frunzele alterne, persistente sau

caduca; florile mari, solitare, terminale, sesile
sau seurt-pedicelate silnt hermafrodita. Acest
important gen are vr'o 14 specii, ce cresa in
Asia subtropicall si orientala i in America boreala. In perioada tertiara si in epoca cretacicului cresteau numeroase specii de Magnolia
chiar si prin Europa si Grnlauda. Se cultiva
ca plante ornamentale unntoarele specii : M.
grandiflora L., M. stellata Maxim., M.- Yulan.
[Z. C. P.]
Desf., etc.

cu apa mineral (pucioasa cu sane amara) in

j. R.-Sarat, com. Bicoca.

N'Apura, 1) M., com. mica in Ung., cott. Bihor,

cu 72 case si 866 loc. Rom. gr.-or. Teritorul e

1514 jug. cat. muntos, putin fructifer. La M. se
afla o pasten" de stalactite i stalagmite. 2) Metgura, com. mica in Trs., cott. Hunedoara, cu
472 loc. Rom. gr.-or. 3) M., nutnele mai rnultor
comuna 5i munti in T_Ing. si Trans.
f+1
Migurele, unul din cele 18 forturi detasate ale

cetatii Bucuresci (v. se.), situat in partea de

Magnoliaceae Endl., (botan.) mica familia de sud-vest a orasului intre fortul Bragadiru
plante dicotyledonate-polypetale, ce cuprinde vr'o fortul Broscaria.
MAgurelele, 1) M., com, rur. in Rom., j. Ilfov,
9 genuri cu vr'o 70 specii de frumosi arbori

sau arbusti, adesea aromatici, ce cresa in Asia situata in departare de 10 km. la sud de Butropical& si temperata 5i in America. Frunzele curesci si compusa din 4 catana, cu 1351 loc.
alterne nedivisate; florile mari frumoase, axilare (Dict. geogr. 1892) ; comuna e insemnata prin
sau terminale, solitare sau mai rar subfaseiculate, institutul de fete Otetelesanu, unic in felul
snt de regula hermafrodita. Magnoliaceele se in toat. Romania 2) M., comun rurel in
divid in urmatoarele 3 triburi : I) tribul
j. Telorman, situata pe malul stilng al Minan],
tereae cu genurile: Drimys Forst., Iniciara L. lrtg orasul Turnu-Magurele, en 1800 loc. (Dict.
tribulMagnolieae cu genurile : Talauma Juss., geogr. 1897), 1 biserica si 2 scoale. 3) M., com.
Magnolia L., Matigiietia Blume., Michelia L. rur. in Rom., j. Prahova, cu 4 catune si 400 faLiriodendron L., si in fine HI) tribu' Schi- mili, sfint agricultori si productori de tuic
zandreae eu genurile: Schizandra Mich. si din prune. Comuna are o scoala si patru
[Z. C. P.]
Sadsura Kaempf.
din cari una e manastire de maice, Zamfira.
Magnus, Heinrich Gustav, chimist si fisician
MAgureni, 1) M, com, rur. in Rotn., j. Pragerm., n. 2 Maiu 1802 in Berlin, -I- 4 Apr. 1870. hoya, cu patru sate si 3000 loc. agricultori.
La 1834 prof. de fisica la univ. din Berlin. A pu- fabrica si var alb (gras). Comuna are dou5 biblicat o multime de disertatiuni i studii asupra serici si dalle' scoale. 2) M., catan ce se tina de
coeficientulai de dilatatiune a aerului atmosferic comuna M. Are 1500 loc. si este resedinta pri$i a altor gazuri, asupra puterii expansivo a va- mariei si a unei coale ce exista dela 1835. Biporilor de apa, asupra electrolisei, electricittii serica e fundata la 1646 de domina Pauna Spatermice, $. a. A descoperit acidul aethionic
treasa, sotia lui Draghici Cantacuzino. 3) M.,
isaethionic.
com, rur. in Rom., j. Teleorinan, cu 1507 loc.
Magog, popor vechiu, v. Gog.
agricultori (Dict. geogr. 1897).
Magot, (Inflas ecaudatus), maimut din ord.
MAguri, comuna mica, de mude, resfirata pe
Pithecilor, fam. Cynopithecinilor, pe partea de un platou lnga Somesul rece, cottul Cojocnei ;
sus de coloare tnaslinie-rosie sau bnm-galbena, 1209 loc., toti
pe partea de jos galbenie-sur, fata, urechile si Magyar, numele cu care se numesce poporul
maulle rosii ca carnea, n'are coada. Lungimea maginar.
75 cm. Traiesce in Africa nord-vestica si pe
Magyar Cske, v. Ceica.

stincile Gibraltarului. Este singura specie de

maimute din Europa. Be poate usor imblancji

Magyar Igen, v. Ighiu.

Magyarad, rom. Mdderat, com. rur. in Unsi dresa.
gana, cott. Arad, cu 2196 loc. (Romni). M.,
Magula, sat ce se tina de com. Tomsani, j. Pra- inmute de nimictrea vulor prin filoxera, era
hoya. Are 200 familii, 1 son% si 1 biserica. vestit pnn vinul, ce producea.
Locuitorii se ocupa cu agricultura.
Mahabalipur, un loe in Estindia, cunoscut prin
MAgura se ntunesce inteun sireag de munti tem piale sale suterane, numite septe pagoda.
un muncel mai desprins, mai singuratic, unde
MahbhArata, marea epopee indiana, in limba
se gasesc cte una sau mai multe locuinte. Astfel sanscrita, cuprintjnd mai mult de 200,000 verde muncei sant in Bucovina: Mgura Htrana, suri de cate 16 silabe; e un fel de enciclopedia
M. Calului, iar cattme: M. Ciirlibabei, M. Brezei, mitologic i filosoficil ; dupa cum arat cuprinsul

M. Stulpicarilor, M. Seletinului, ISlagurita Sa- si forma ei, e mai veche dect Ramayana, de
dovei, etc.
[Dr. I. G. Sbiera.i.
prin sed. X sau XV a. Chr. La inceput cuMftgura, 1) M., com. rur. in Rom., j. Buzeu, prindea nutnai 8800 de versan, in cari se posituata pe malul drept al riului Buzu 5i compusa vestea resboiul pentru un tul regat in mijlocul

www.dacoromanica.ro

Mhaciu

167

Mahomet.

Hindustanului, intre doll?) familii princiare in- In 1898 furl invinsi Mandistii de cab* generudite, Corava si Vandava, urrnasi ai lui Bharata, ralul Kitchener, care cuprinse capitula lor Omregale lanai. Numeroase episoade fura adause durman $i nimici rnormntul Mandiului. De tot
In cursul timpului, pan Mitu in era cresting.. pacificat insa nu e Sudanul nici warn.
Autorul primitiv se crede a fi Vyasa, care inMahmud, doi sultani in Constantinopole, 1) M. I
semneaza compilator si e de origine legendara. (1730-54), fiul lui Mustafa II, ajuus sultan prin

Cele mai insemnate parti ale M.-ei sunt r- detronarea lui Achmed III. A sufocat in baie
pirea Draupadiei, sotiei comune a celor 5 fii ai de &Inge rescoala ienicerilor gi a terminat resJai Panda, de &MIA Coravi Facerea ambrosiei boiul contra Persiei, inceput de Achmed III.
minunate ; Intunecimile soarelui, inghitit $i scuipat 1736-39 resboiul contra Austriei i Rusiei, in
de monstrul Raghu ; Potopul lui Manu; Lupta care Austria pierde Mehadia, Orsova i prin pacea
(jailor cc Titanii ; Iubirea Sakontalei si a regelui dela Belgrad (18 Sept, 1739) cedeazi Turciei
Dusmanta, a printului Nala cu Damayanta ; De- Serbia, Bosnia si Oltenia, care a fast sub Gervotamentul Savitrei critra sotul ei; Bhagarad- mani dela 18 lithe 1718 (pacea dela Passarovit).
Gita sau revelatiunea lui Crisna despre tainele 2) M. II (1807-39), fiul lui Abdul Hamid I,
vietii viitoare ; Suirea la cer a lui Argiuna, etc. n. 1785, t 1 Iulie 1839. Ridicat la tron rain
Traduse: Bhagarad-Gita, in englezesce de Wil- ionicen i dup asasinarea lui Mustafa IV. Sub
kins (1785), prima traducer europeana din limba domnia lui M. II s'a desfiintat corpul ienicerilor,
Nalus, in latinesce de Bopp, in nem- s'a intmplat resboiul ea Rasa (pacea dela Bacasanscrit'
tesce
de Kosegarten i Riickert; Nala, de Em. resci 1812), pierderea Basarabiei, revolutia greBurnouf ; Savitri de Pauthier, in romanesce de ceasca i recunoascerea independentei Greciei
Bogdan G. D., etc. 0 traducere a intregii M., (v. Greci) si revolutia lui Tudor Vladimirescu
insa remasa incompleta, a facut H. Fauche in (v. ac.). (Cf. A. D. Xenopol, 1st. Rom. vol. V,
limba franceza.
pag. 60 sagas.)
MAhaciu, sat in regiunea Motilor din MuntiiMahmud Gelaleddin Damat Para, orn de stat
apuseni ai Transilvaniei, central de lumina in- turc,
1884. Casatorit (1858) cu o fica a sultelectual pe la finele sed. XVI si inceputul celui tanului Abdul Magid, a ajuns la mare influent*

al XVII. Ad i f adapostul mai multor preoti car- si la posturi de frunte. 1877-78 comandant

turari din acel timp, ca Popa Grigore $i altii.

Cu mult probabilitate tot in Mabaciu au vedut
minina si manuscrisul schean i codicele voronetian. Tot ceea ce a iesit din peana scriitorilor mlfaceni infatiseaza" particularittile fonetice ale rotacismului.
[Aguletti.]
Mahadeva, la Indi (magnus deus lat.) e predicatul deului Siwa (v. ac.), pentru ca a fost

suprem al artileriei, din invidie lasitate za-

domnitor al lumii.

1896), populatiune amostecat, predominand ele-

darnicia operatiunile comandantilor si Ii denunta

la sultan. Dat de ol dupi resboiu, a fost degradat si expulsat in Arabia.

Mahmudia, com. urb. in Rom. (Dobrogea), j.

Tulcea, situat pe malul drept al bratului St.George, la care mai apartin cat. Carasuhat si
Gorgova, avnd in total 1455 loc. (Diet. geogr.

sau Acaju (v. ac.), numele arbo- mental rus si dup acesta col romn ; in cm.
relui Swietenia Mahagoni L.
este o $coal cu 2 invetatori, 1 biserica ort.,
Mahagoni

Mahala, suburbia.

Mahalci, comuna rurala, parochie imprenna

cu comunele rur. Buda si Cutul Ostritei, mosie
mnastireasca in cap. Cernaut si j. Sadagurei in
Bucovina, are ca com. rur. 2247 loc. (2106 ort.or. 46 rom.-cat., 95 mos.), iar ea parochie 4418

2 lipovenesci, 1 geamie $i 1 sinagoga. Loc, se

ocupa cu agricultura, pescritul i comercial.
Numele si 1-a luat com. dela sultanul Mahmud V;

pe teritorul comunei se gasesc urrnele unei

vechi ceta(i.

Mahmudieh,

(Janalul, situat in Egiptul inf.,

(orl.-or.), o semi& primal% de 4 cl. in M. si una dela bratul vestic al Nilului pana la Alexandria,

de 2 cl. in Cutul Ostritei, statiune de cale fa- 88 km. lung.

rad, cate un cabinet de lectura, Trezvia in M.
Mahmud Nedim Paget, om de stat turn, n. 1810
qi Sentinels in C. O.
[Dr. I. G. Sbieral
In Bagdad, 1875 mare vizir ; inteles cu Rusia, 1876
care expulsat la Lesbos. 1879 iara$i ministru. 1883.
Mandl, profetul asteptat de
dupa credinta lor, va fi trimisMusulmani'
ca s indepliMahnd, pond, V. Maund.
neasca opera lui Mohamed. Numele M. a fost luat
Mahomet, patru sultani turci. 1) Mahmnet
adese de Cara aventurieri si inseltori. Mai in fiul lui Baiezid I, se sustin la Arnasia dup
'Irma a fost cunoscut ca M. un anumit Ahmed- infringerea lui Baiezid, apoi cuceri Asia mica
Mohamed, n. in Egipt i crescut in Cairo. Dup si in urma Europa dela Musa, pe care il ucise
ce fac acolo unele studii, ajunse oficiant de 1413 si reun statul lui Baiezid. t 1421.
2) Mahomet II Buiuc, eel Mare, n. 1430 la
dare in Sudan, dar certandu-se cu guvernorul,
Adrianopole, fiul lui Amurat 11, cartria ii urparasi oficiul si se facir negutator de sclavi
de dinti de elefant. In curnd aduna o oaste de meaza la 1451. Cuprinde Constantinopole, 29 Maiu

Musulmani fanalici $i de dervisi, cari Il venerau 1453. Cuceresce Albania cu greu (v. Scanderbeg),

ca pe un profet adevrat. Cu aceast oaste fa- esto respins la Belgrad de loan Corvin, roman
natic& si seibatica s'a luptat ca succes in contra In serviciul Ungariei (1456), dupa infrangerea
armatei engleze si egiptene, trimisa contra lui. dela Podul Inalt (1475) bate pe Stefan cel Mare
la Vale Alba, (1476), ja Venetienilor Negroponte
In 20 Ian. 1885 M. a cuprins Chartumul,
care ocasiune i generalul englez Gordon- cad si Lemnos, Genovesilor Cafa, obliga pe Tatarii
uds. t in acela.si an 22 Iunie. Ins oastea lui din Crimeea
recunoasca suprematia, ataca
nu s'a descompus, ci sub Osman Digma, sapoi Italia sudica si moare 1481, dupa ce trupele sale
sub Abdullah a continuat lupta contra Engle- cucerisera Otranto, lute oxpeditiune in Persia.
zilor, ajungnd pana la hotarele Egiptului. Abia Era inteligent, crud, a respectat relig. ortodoxa.

www.dacoromanica.ro

168

Mahon

Mailat.

M., III, fiul i urmasul lui Amurat HI. A Maiden, (engl., pron. Ineden), virgine. In limfost contimporan cu MihaiuViteazul (1595-1603). bagiul de turf : cal care fina n'a cistigat la

Crud, a ucis pe 19 frati ai sal. A bOtut pe im- alergari. M. speech, (pron. rneden spiel), cel
periali 1596 la Keresztes.
dinti discurs al unui membru al parlamentului.
M, IV, fiul lui Hraim, pus pe tron din Maidstone, capitula comitatului engl. Kent;
temnit. la 1656. Birth luptd cu Polonezii, no- 32,145 loc. (1891).

rocit mai finttliu.si nenorocit mai apoi din pricina lui Ion Sobieski. A avut mari viziri pe vestitii Mohamed si Ahmed Kiupriuli. Dup asediul
neisbutit al Vienei 1683 ai dupli nenorocirile, ce
urmart, ienicerii se rovolta 5i-1 aruncli in temnitO 1687, unde moare 1691.
Mahomet, fundatorul Islamului, v. Mohamed.
Mahon, v. Acaju.
Mahonia Nutt., (botan.) subgen dela Berberis
(v. ac.).
Mhrisch-Ostrau, oras in Moravia, lng Ostravita si calea ferata Viena-Cracovia, 19,243 loc.

Maienta, v. Mainz.

Maierui (ung. Magyar6), coin, rur. in Trs.,

cott. Mures-Turda, cu 1864 loc. (1891) Romani
si Magbiari.
Maiestate, termin care exprima o ntitietate

cu un fel de nuant religioas, a fost intrebuintat pentru ntia oarii im imperiul roman:
majestas imperii romani; pe urnia s'a dat imparatilor. In evil mediu, in apus, in acte
se gsesce dat vicarilor seniori laici i eclesiastici. Cu timpul titlul a devenit privilegiul exclusiv al regilor i impratilor, in timpiui mai
(1890); mine de arbuni, furnal, topitorii.
noui (Ludovic XI) titlul acesta e legat cu docMaia, com. mur. in Rom., j. Efov, situata pe trina dreptului divin.
malul drept al riului Prahova, avnd 1175 loc.
Majestate catolicd e titlul ce au regii Spaniel
(Diet. geogr. 1892), 2 biserici si 2 scoale; mai dela Ferdinand de Aragon, care a expulsat Maurii
este finca un institut de fete, fundat de d-na din Peninsul. Papa Alexandra VI i-a conferit
Barba Catargiu.
acest titlu de rege catolic san M. c. Diferiti suMaia, in mitol. grec. fata cea mai mare a lui verani ai Europei au alte titluri ; astfel regale
Atlas cu. Pleione, amoreza lui Zeus, care in Franciei pe acela de rege prea creftin (majest6
pesters muntelui Kyllene a nascut pe Hermes. trs chrtienne). Regii Angliei, dela Henric VIII,
Zeus pe M. cu surorile ei le-a ridicat intre stele. de apdrettor al credintei, conferit de Leon X.
Ele fac constelatiunea Pleiadelor (Closca cu pui). Regii Portugaliei au titial de majestate prea
Maia la Latinii vechi i Oschi, o 4in a pri- Meld; in fine impar. Austriei, ca rege al Unmdverii. M. e un alt nume pentru Fauna si Bona gariei pe acel de rege apostolic.
[O. L.]
Dea. In rugciunile veehi se numia M. Volcani,
(engl. pron. mel), posta de scrisori.
ca muierea lui Vulcan. SerbAtoarea cjinei M. se
Mail, (franc. pron. mai), un joc cu bile pe o
tinea in 1 Maiu, and Flamen Volcanalis i-a carare lungO. De aici si numele locului intocmit
sacrificat un pore.
[Atm.]
pentru acest joc.
Milastri, in povestile romline adjectiv ce se
Mailand, v. Milano.
adauga fiintelor, cari se schimba, se prefac, se
Mailat, numele mai multor familii in ling., a
stramut in alte fiinte. M. se derivii din latinul cdror legAturi de consngenitate e probabila,

magistra, si inseam-6.: mAiestros, artificios.

dar &Ica nedeveditO.
Maim Domnului in poveftile romdne. Cresti- .1) Stefan Mailat din familia Basarabilor,
nismul in povesti a inlocuit 4eit4ile pagne cu despre care se sustine c ar fi fost domn al Va-

personificatiuni crestine. M. D. represinta pe lachiei transalpine. B. P. Hasdau admite pe un

knez, Stefan M. din fam. Basarabilor, care pe

Magna Mater (v. ac.).

MAicinesci, com, rtu. in Rom., j. R.-SArat,
compusa din 5 cat., cu 2050 loc. (Diet. geogr.
1896), 2 biserici si 2 scoale.. Loc. se ocupd cu
agricultura si prasirea vitelor.
Maidan, loo viran, adecd loe deschis, and ne-

la 1291 ar fi fortificat cetatea Fagarasului, si pe

la 1292-96 ar fi dat ajutor voivodului secuiesc
Roland, dar nuniai in calitate de loctiitor domnesc.

2) Stefan Mailat, voivodul Ardealului (1535

pfin. 1540). Tatal acestuia a fost boier posesionat

cladit si neingrdit. Locurile virane serviau uneori si econom de vita in Comana inferioara (distr.

pentru depunerea de gunoaie, alteori pentru intruniri si ca loo de intlnire si petrecere. Exist
comune cu numirea de M., locuite de Romdui.
Midan, sat in Banat, cott. Caras-Severin, cu
336 case si 1265 loc., Romni gr.-or., cu statiune de cale ferata. Are o bisericd cu 2 parochi
si 1 scoala infiintat sub Maria Teresia cu 1 invatator. Locuitorii se ocupg cu agron., economia
vitelor, cu mineritul si cu cioplirea de pietri. Are
mine de granit (sienit), tuf, cuart, etc. de cali-

Fagaras) ca numele Mateiu M., (Forgach in

cele mai vechi, iar dealurile stint pline cu tirme

de ocne vechi.
Maidan, sat, atenent parochial/. la Carapciu
pe Ceremus, la Ispas, la Lucavtul de jos si la

nyogszegh), de unde si-a luat apoi si predicatul.

Comment. 301, Il nutnesce pastor oldh), care

avand cinci ticiori, pe Comae., loan, Negoie, Zehau

si Dumitru, a trebuit sa dea la militia insurec-

tionala pe unul din ei, si anume pe Zehan, numit

apoi Stefan, care ajungnd piina la curtea regal
ca cubicular, aci si-a agonisit atitea parale, incat

tatal sea Mateiu a cumprat domeniul din comuna vecing Kirdlyhalma, ceea ce se confirma
prin regale Ludovic II la 1526 iumnte de bataia

tate foarte bund. In botar se vad urme de to- dela Mohaciu, motivindu-se si prin aceea, ca fapitoare de metale in mai multe locuri si mine milia M. a trecut la catolicism Stefan M. a cude spalatoare de aur, de o cetste, din timpurile prins si o parte din boieronatul Tintan i (SzuZdpolya in 1531, confiscnd posesiunea Szunyog-

szegh, i-a dat in schimb domeniul Fagaras in

1535, and Stefan M. f numit si voivod al Ar-

Mihova, mosie boiereasa in cap. si jud. Vij- dealului. M. trecnd in partea lui Ferdinand, Hi
nitei in Bucovina, are 763 loc. (612 ort.-or., asediat si prins in Fagaras (1541) prin Turci si
112 rom.- cat., 39 mos.).
prin Petra .Rares, apoi dus captiv la Stambul,
[Dr. I. G. Shiers.]

www.dacoromanica.ro

Mailcoach

ande muri in 1551. Ficiorul sen Gavriil, vantland

toate posesiunile printesci, s'a retras in Ungaria
superioara sub doninia lui Ferdinand, uncle fiii
sei Gavriil si Stefan s'au sians fra. descendenfi.

169

Maina.

stint mai lungi ca cele de jos. olona vertebra%

o au cevasi curbata, din care causa stau anevoie

drept. Creerul este mai mic ca al omului. M.

se disting prin multe facultafi spirituale. Unele
Ce s'a fcut Cu ceilalfi fii ai lui Mateiu M. nu stint foarte puternice si iubitoare de ceart. Au
se scie. Se scie ins, ca in Tintan, Feldioara, E16- un instinct pronuntat pentru iinitafiune. Cand
patak, etc. se mai anti si scum ferani cu nurnele M. dint atacate arat mare curaj, se servesc de
Majlath de Szkhely in Ungaria superioara,
cari deduc genealogia lor dela Nicolau M., 1646
fost secretar langa judele curiei Ladislau ChAky,
1649 l'anga primatele Georgia Lippay, si 1662
procuror al sfintei coroane ungare. Stranepotul
acestuia losif M., ministru de stat, l ridicat
la demnitatea de conte, iar fiul lui, Janos, a fost
vestitul scriitor ungar, $i fiul acestuia, Coloman,
murI fr descendenfi. Fratele lai Iosif, Georgia I,
a avut fin pe Georgiu II, judex curiae in 1848,

mAnile ion, precum si de bastokme i pietrii. M.

apar in formafiunea kenozoica in Europa, ca

si in alte continente. Adi traiesc numai in terile tropice, in societati, cam 30 grade sere nord

si sud de ecuator. Se acata i sar cu mare dibacie. Se nutresc cu fructe, orez, insecte si cub
de pasen. In Europa se afla adi nurnai la Gibraltar (Spania). Folosul lor este mic pentru out.

Unele se mamba, de catra indigeni. Se impart

in urmatoarele familii: 1) Catarrhinae, M. din
si acesta pe Georgia 1111, judex curiae 1869, omorit continental vechiu (Europa, Asia si Aftica) cu
fiind prin servitorii sal la 1883. Fi acestuia, puntecica nasului Augusta. Au 32 dinfi (ca $i
intro cari si episcopal catolic al Transilvaniei, omul), urechile goale, degetele cu unghii, coada
contele Gustav M., s'au ridicat la demnitatea de le lipsesce de obiceiu. De aceste se fin G ocomiti ereditari ai statului ungar. Din fratele al rilla (Pithecus Gorilla), Orang-utangul (P.
treilea al lui Iosif i Georgia, Cu numele Francisc, Satyrus), Sim pans eul (P. troglod3rtes), Gise atla mai multi nobili in Ungaria superioara. bonii i Siamangii (Flylobates). Acestea se nuMailat de Dessani (distr. Fagaras), boieri mesc si M. antropomorfe. Apoi Cercopithecii,
fosti graniferi, cari au chrisov donational dela Magotii, Pavianii. 2) Platyrrhinae, M. din conVial Vod., cu data din Tirgoviste in ()ma SI. tinental non (America), cu puntecica nasului
George 6960 (1452), prin care se confera lui lat (nas lat si tuttit), au 36 dinfi, au toate
Stanciu M. a treia parte din boieronatul Dezsa- coada lunga, ce le servesce la atirnat. Sant fiinfe
nilor ai munfii Presaca, Isvorul i Zerna, ceea ce mai biande ca cele dintaiu, cu facultti mintale
la 1556 confirml si Ana Ndasdy, veduva lui mai alabe. De acestea se fin: M. urlatoare (MyStefan M., ca doming. de Fagaras. (Cf. Familiile cetes seniculus, M. Beelzebub), Ateles, Cebus
nobile, de I. cav. de Puscariu.)
I. c. d. P.]
capucinus, Pithecia Satanas. 3) Arctopitheci, M.
Mailcoach, (engl., pron. Melcoci), mare trasura cu ghiare, cu 32 dinfi, cu coada, de mariinea

de lux cu 4 cai, inchisa, ca locuri de sedut pe voverifelor, cu pr luug

coperis.

moale. Traiesc in

America sudic.. La acestia apaifin Midas rosalia,

Maillechort, aliagiu is i argentan, Packfong Hapala Jachus. (Un alt ordin de M. sant proconstituit din 8 parfi Capra, 3V3 Zink si 2-3-4 simiile compuso din fain. Lemuridelor, Tarsidelor
si a Leptodactylelor).
parti Nichel.
Maimacin, ora .$ chinez in Mongolia, la graulla
Maimuta de mare, pesce, v. Blennius.
ruseasoa in fata cu Kiachta; comerciu mai ales
Maimuta verde, (Cercopithecus sabaeus), din
cu ceaiu; 3000 loc.
ord. Pithecilor, fam. Cynopithecinilor, pe spate
Maimonides, Rabbi Moses ben Maimun (1135 e cenusie-verdie cu peto negrii, pe burta albieAna 1204), col mai insemnat ai mai de valoare cioas. Fafa, urechile i manila negre. Lung.
inviitat i scriitor ovreu al veacului de mijloc. El corp. 48 cm., a codii 64 cm. Traiesc in Africa
a incercat cu succes a aduce in consonanta doc- de resrit. Se aduce des prin menagerii si in
trinele filosofiei peripatetice (aristotelice) cu doc- grdiuile zoologice.

trinele teologiei iudaismulm, ai a dat teologiei

Maina, sudul peninsulei Morea cu capul Ma-

iudaice forma sciinfificti, &Wand in ordine siste- tapan, parte din vechia Laconie, larga de 8-11 km.,
matic conglomeratul de inviifaturi secrete, cari foarte muntoasi, cu virfuri liana la 1400 m. M.

adi formeaza confinutul asa numitului talmud. este atilt de muntoasa, incat nu este strabatut
Principalele lui serien i stint: a) Comentar asura decat de poteci. Mainotii, se -cred descendenti
lui Mischnah; b) Dalalat al-Hairin, in care in- ai vechilor Spartani, ceea ce nu este dovedit,

stint bine facuti, muncitori, dar si hoti. Eran

inimici neimpacati ai Turcilor, aveau 8 capi si
un consiliu de btrani ; mai tardiu alegeau un
beiu, pe care-1 intriau Turcii. In revolufmnea
dela 1821 erau condusi de Petru Mavromihali.
Casele lor erau construite ca nisce forturi, din
care M. se opuneau guvernului grecesc, pana
[Pl.]
Maimuta, momitele sau patrumanile (Simiae), ce in 1834 s'au facut expedifiuni contra lor si
formeaza Antaiul ordin al mantiferelor. Au capul mai multe tumuli au fost darimate. Mi forrotundiu, fruntea mai malt trasa inder6t decat meaza 2 districte cu 50,000 loc.
la mu, fata de obiceiu goala, ochui indreptati
Mains, (Meenus), cel mm,ai inseinnat riu lainainte, dinfii completi si unii langl alfii. Mem- teral pe nialul drept al Rinului. Este format
brete dinapoi au degetul cel mare miscator, de din M. Alba si M. Rosie. M. Alba isvoresce
aceea au aceeaai dibacie ca si cele dinainte In muntele Fichtel, din Ochsenkopf. M. rosie
(patrumani). Scheletul M. color mai perfecto isvoresce in Jura francon, %Iva Lindenhardt. Sub
este aproape at al omului. Membrele de sus Kalmbach se' impreana i arnbele iau numele de
cearca o interneiare filosofica a iudaismului, publicata mai antai sub titlul Moreh ha-nebuchim
Conducntorul color ratacifi;
Mischne Thora, o
scriere in 14 carti si care ca un fel de compendia
sciinfific confine materille religioase si de drept
ale legii Ovreilor. (Cf. Uberweg, Ist. filos. II.)

www.dacoromanica.ro

170

Maine

Mainz.

M. M. incungiurand Jura francon, primesce in gerac, t 1824. Membru de frunte al scoalei fil.
sine anca Rodach, Regnitz; in cursul siin de spiritualiste. Op. compl. aprute dup.' moartea
mijloc dela Bamberg papa la Aschaffenburg, pri- sa, 1834, 1841 si 1859 in ed. Cousin, Naville
mesce in sine *boa: Sinn, Frank-Saale si Tauber. si Marc Debrit.
3) M., Iacob Summer,Sir, jurisprudent englez,
In ennui inferior priinind in sine inch': Lohr,
Kinzig, Mudau, Erf, Miimling, lang Mainz se n. 1822 in Caversham-Grove,
1888 in Camvarsa in Rin. Lungimea este de 495 km. Dela bridge ; fost membru al guvernului din India,
gura riului Regnitz, in lungime de 330 km. este apoi prof. la univ. din Oxford, 1878 ales master
navigabil. M. formeaza limita intre Germania la Trinity Hall din Cambridge.
de nord si sud.
Maintenon, comun din depart. Eure in Francia,
[M. Bodiu.1

Maine, (pron. Men). 1) M., riu lateral pe malul aproape de Chartres, si unde se all vestitul
drept al fluviului Loir, in Francia, departamental castel al doamnei de Maintenon. Castelul e cladit
Maine et Loir, com pus din concurgerea : Mayenne, In timpul lui Ludovic XI de Cottereau, renu-

Sarthe si Loir. Lungimea este 10 km., navigabil. mitul vistier. In 1674 Ludovic XIV Il cumper
pentru viiduva lui Scarron, devenita apoi sotia
Sub Angers se vars in Loir.
M, provincie de, odinioara a Franciei, intre sa, si care dupri acel castel se numi marchisa
Normandia, Bretagne, Anjou, Touraine, Vend- de Maintenon (Francoise d'Aubign). Paroul e
mois, Dunois, Chartrain, on areal de 10,000 km2., remarcabil prin frumseta si marlines sa, i au
ou capitala Lo Mans. In 1050 s'a tinut de Nor- remas ruinele unui mare apaduct inceput de
mandia; in secl. XII a ajuns in posesiunea An- Ludovic XIV. Acum castelul e al ducelui de
gli ei. In 1204 Filip II a an exat-o din nou la Francia. Noailles.

In timpul resboiului franco-englez de 100 ani

ajunge iar sub domnie engleza, dar din non a
fost reocupata i anexat la Francia, de care se
tine si astadi.
M., stat in Statele Unite ale Americei N.,
intre Oceanul Atlantic, Canada IA New-Hampshire, ca areal de 85,570 km2., 662,000 loc.
Termurii stint foarte sfirticati, deci are mai
multe golfuri, dintre cari amintim : Portland, Ken-

nebec, Penobscot, Frenchman, Pleasant,

s. a.

[O. L.]

Maintenon, Francisca, marchis, amanta si in

urma sotia reg. frc. Ludovic XIV; n. 27 Nov.

1635 in fortreata dela Bordeaux, unde trial ei

Constantin d'Aubigny era inchis din causa vietii

sale destrabalate,
15 Apr. 1719 in St. Cyr.
1652 eds. in Paris cu poetul Scarron (t 1660).
Ajuns la curte (1669) cresciitoare a copiilor lui
Ludovic XIV si madamei Montespan, se introduce in gratiile regelui, care abandonand pe
Montespan, o ia amantri si (1674) ii doneaza domeniul M. (v. mai sus) si titlul marchisa. 1685,
dupa moartea Mariei Teresia, Ludovic se cumin&

Partea spre Canada este acoperita ca paduri

munti, intro cari : Catalidin (1642 m.), este
cel mai inalt. Statul M. este foarte avut in la- cu M. 1715, dupa rnoartea lui Ludovic, M. se
curi, cari stint legate laolalta prin riuri mici, retrage in pensionul St. Cyr, intemeiat de ea.
mai insemnate siint: Penobscot, Kennebec, Saco,
Iohn, A Ileguash, Aroostook, s. a. Dintre lacuri mai mari amintim Moosehead, Chamberlain, Schoodic, s. a. Clima, lama este aspr,
vara calda. Pamntul la ses i platouri este destul

de fructifer. Se produce secar, orez,

ovi5s,

M. ayea influenta asupra lui Ludovic $i in politica.

Mainz, (Maien(a), capitula $i fortareatit de

primal rang a provinciei renane Hessen, la im-

preunarea riului Maina ca Rinul, unde se intalnesc multe linii ferate. Odinioara residenta
mitropofitului, de present a episcopului; are

cartofi, s. a. M. in mine de var este foarte avut, in 73,000 loc. Industria $i comerciul este viu. Are
privintrt aceasta intrece toate statele din Statele mai multe fabrici de piei, mobile, $. a. Este ornat
Unite. Are anca mine de fier si granit. Industria de edificii frumoase, dintre cari amintim : biserica,

si comerciul este foarte viu, atat pe mare cat dom, cu 6 turnuri, dintre cari cel mai inalt este
si pe uscat. Administratiunea: in fruntea statului de 83 m., are 9 capelo si 14 altare; edificata
sta un guvernator, cu senatul de 31 membri, 978-1000, restaurata 1856-79; biserica Sf.

camera deputatilor cu 151 membri alesi pe un an. Ignat, p. a. Este insemnat museul romano-german,

La congres trimite 6 membri. Este impartit in In care se afl biblioteca cu 180,000 volume si
18 comitate (county), capitala este Augusta. Orase 1100 manuscripte. Este frumos palatal princiinsemnate sant : Portland, I3angor, Biddeford, $. a. pelui de odinioara si palatal marelui duce, paVenitele : 5.148,493; cheltuielile: 5.358,098; da- latul de justitie, palatal postelor, $. a. In partea
toria : 2.653,000 dolari. In 1820, ca stat liber, sud- vestica a citadelei se vede Eigelsteinc, muri
vechi romani, pe cari traditiunea spune, ca lea fost anexat la Statele Unite.
[M. Bodiu.]
Maine, (pron. men). 1) M., Bourbon Ludovic giunile romane le-au edificat spre amintirea lui
August, duce de M., fiu natural lui Ludovic XIV, Drusus. Ist ori a: Unde astadi este situat orasul
n. 1670 in Versailles, 1736, legitimisat la etate M., in 13 a. Chr. Drusus a ridicat fortul numit
de trei ani 5i dat in crescere madamei Main- Magontiacum, langa care s'a edificat orasul M. In
tenon. Mai tardiu duce de M. si guvernator in timpul migrdrii popoarelor ins a fost rumat si

Languedoc, casatorit ca Ana Luisa Benedicta de mult timp numai ruinele se vedeau. Carol cal Mare
Bourbon-Cond. Ducesa de Montpensier i-a testat a reinoit normal $i 1-a dotat ca multe privilegii.
ducatul Dombes si comitiatul Eu. 1714 duce 1.a M. s'a infiintat o mitropolie, care limpi de

regal; instituit prin testament tutor lui Lu- secoli aici a avut residenta. In 1803 insa a fost
dovic XV si menabru al regentei. Partas la o stramutata in Regensburg si in locul ei s'a inconspiratie, este inchis in fortareata Doullens. fiintat episcopia de astadi. In resboiul de 30 ani,
Impacat ca regentul Filip de Orleans iEji repri- Svedii (1631), in 1635 ostirile imperiale, in
1644 Francezii, au ocupat orapl. In 1688 din
mesce libertatea si dignitatile.
2) M. de Biran, (pron. men d biran) Fran- nou 1-a ocupat Francezii, apoi castes. saxonacisc Petru Gauthier, filosof fro., n. 1766 in Ber- bavareza 1-a reocupat. In 1792 generalul francez

www.dacoromanica.ro

Maionesa

Custine din non I-a ocupat; Prusia ins

inderet. In 1797 Francezii iar 1-au ocupat

Maier.

171

din Ungaria convocat la Viena in causa imputinarii serbtorilor, cu care ocasiune s'a ho-

ca simbolul credintei s se ceteascA in

bisericile unite, cum a fost si mai inainte, fr.
ocupar si in congresul dela Viena declarl orasul adausul si dela Fiul. M. a fost primal episcop
de fortreat asociativa germana. In 1816 il c- unit, care n'a mai fost silit a-si fin teolog
duce de Hessen ; in resboiul austro- Iona, pentru c tocmai pe atunci curgeau perpt
prusian 1866, ii cfistigh Prusia.
tractarile pentru desfiintarea ordului Iesuitilor,
[M. Bodiu.]
pacea dela Luneville 1-a redat Franciei. In 1814

puterile asociate, dup un asediu cnincen,

Maionesa,

un fel de sos rece, intrebuintat unnat in 21 Iulie 1773. In 23 Apr. 1773 M.

lfinga pesce sau fripturi reci. M. se prepar din f sfintit episcop in biserica curtii Imp. din Viena

galbinus de ou, la care se adaug cu incetul si in presenta imp. M. Teresia, a lui Iosif II
unt-de-lemn, sare, piper, lamhie $i uneori mutar. si a marilor dignitari de curte. La sfirsitul liMaior, 1) Maior Grigorie, episcop unit al turgiei M. binecuvilintri pe impriiteasa, dela care
Romimilor din diecesa Fagrasului, n. 1715 in a capiitat o cruce $i un inel. Imprteasa reTusnad-Srvad, cott. Solnoc de mijloc, uncle tatl mase foarte incfintat de aceast festivitate
seu era preot unit. Numele siiu de botez a fost ca str-si arete bundvointa sa deosebit fata cu
Gavrild, iar Grigorie s'a niunit in cinul calu- biserica unit, infiinth in Viena seminariul greprose. A studiat mai fintiriu in Ungaria, apoi cesc nurnit la S. Barbara, in care din diecesa
in Cluj, unde absolva retorica. Ffi primit in Faggrasului aveau s se intretin 9, iar din a
tagma preeteascI de episcopal Klein si la 1740
trimis la Roma in colegiul de Propaganda Fide,
uncle studih filosofia si teologia 7 ani si din ambele sciinte lu doctoratul. Tot in Roma fa sfintit
preot dupri ritul grecesc in biserica Sf. Atanasiu

OracIii man 6 clerici romilni. Liturgia in bise-

rica seminariului avea s se tiul in limba rotnfin si cea slavii. Imp. Iosif II strmut acest
seminar la Agria in Ungaria. De ad i
strmutat la Lemberg in Galitia, unde se desfiintir, dar

la 1745. In 1747 se intoarse in patrie pe la diecesele respective i$i capta- si astrli partea

Muncaciu, uncle visit% pe episc. rutean Olsavszky, proportionala din venitele fundatiunii semina-

si de ad la Blaj, unde pe la finea lui Iulie 1747 riale. Astfel seminariul din Blaj capiit 1200 fi.

intr in milnastirea Sf. Treimi impreuna cu la an pentru intretinerea clericilor sei. Curfind

Silvestru Caliani 5i Gerontie Cotorea, cei dintfii dupg, instalare M. fir numit consilier intim de
calugri in mnstirea atunci terminat. In si- stat cu titula de Excelenta, care nu o avusera
nodal electoral din 4 Nov. 1751, tinut dup abzi- antecesorii si. Din timpul pstorini lui M. incerea lui Klein, ffi candidat si M. pentru scaunul registrm, c el a regulat asa numitul beneficiu
episcopesc, in local al doilea, dar nu f numit. de pane. Deja episcopal Aron da la o multime

In sinodul dela 12 Nov. 1754 fir numit asesor de studenti din Blaj pane dela domeniul episconsistorial de episc. Aaron (v. ac.). Cnd s'au copesc. Obiceiul acesta laudabil I-a tinut si ardeschis scoalele din Blaj 1754, fir nurnit in- material episc. Atanasiu Rednic, iar M. 1-a re-

vtator limbilor si dup vreme si putint a sciin- gulat astfel, ca domeniul episcopesc s. dea 200,
telore si tot lui i-s'a incredintat i paza biblio- manstirea Basilitilor 200 si seminarial teologic
tecei, care pe atunei avea 350 tomuri. Curiind 200 galete de grhu pentru pane la 200 studenti

insa intre M. si episc. su Aron se ivir nein- saraci. M. s'a ingrijit de restaurarea bisericei
telegeri en privire la administrarea averilor ma- catedrale din Blaj, iar din venitele sale proprii
nstirir. M. si colegul su Caliani se pliinsera a reparat vedija biserica din curtea episcopeasca,
$i in persoan. la M. Teresia, care decise con- si a cumprat mai multe imobile pentru dome-

troversa prin decretul din 7 Dec. 1758, randuind nial episcopesc. Cu ajutorul orfisenilor a prototodat, ca insisi clugrii sa-si aleag preposit, movat desvoltarea Blajului. In Sarvad a zidit

iar ei aleserti pe M. La sinodul elect. din Iunie

1764, tinut dup moartea episcop. Aron, clerul
candid din non pe M. pentru scaunul episcopeso, acum ins in local prim cu 90 votun, dar
nici de est datA nu fa numit. Agitind in contra
episcopului denumit Atan. Rednic si invrajbindu-se i ea unii dintre calugarii din manastirea
Buneivestiri din Blaj, la ordinal Imp. M. Teresia f chiemat de generalul Hadik la Sibiiu,
unde ffi Omit In temnita 3 luni si juniiitate si
apoi transportat la mandstirea din Muncaciu, ca
sa-si petreac testa' viata in pocaintii, iar clerului si poporului s'a intenlis ori ce corespondent cu el. De ad i fa eliberat la 1771 de imp.
Iosif II, i fir numit censor al crtilor, cari se
tipariau in tipografia slava-romanA din Viena.
In sinodul electoral dela 15 Aug. 1772, dupa
moartea episc. Rednic, f candidat a treia oara
la episcopat, acum iarasi in local prim ea presto
100 voturi. Maria Teresia de ast dat Il numi
in 27 Oct. 1772, )Kle care lucru foarte s'a bpcarat testa Romfinimea din Ardeal, cum ne
spune contimporanal Sam. Klein. Dui% denumire, M. lutt parte la sinodul episoopilor gr.-cat.

biserica nou, asemenea si biserica din Sibiiu.

M. a petrecut mai malt in diecesa, decAt la re-

sedinta, silindu-se a intoarce la unire pe Rocari o prsiseni dela episc. Klein incoace.
In directiunea aceasta av succese extraordinare.

Datele statistice arata, cd el a inters la unire

preste 50,000 familii in putinii ani ai pastorini

sale.

Resultatele acestea au starnit ara si in-

vidia reformatilor si luteranilor, atotputernici in

Transilvania, cari incepur a pune episcopului
tot felul de piedeci intru propagaren unirii. Din
causa aceasta, precum si din incidental militiei,

ce era s se trimit in 1779 in resboiul in

contra Prusiacilor, sau ivit mari neintelegeri

intre episcop i guvernul transilvan, si astfel
nu siugura controversa dintre episcopal si calugrii din Blaj, care fusese aplanata prin decretul Imp. Iosif II din 12 Dec. 1781, Di mai
vinos conflictele episcopului cu guvernul au indemnat curten din Viena, sa provoace pe M. a
abqice de episeopie, ceca ce se vede limpede
din scrisorile adresate de M. in 15 Apr. 1782
cancelarului aulic si nuntiului apostolic din Viena.

Episcopal prin scrisorile acestea se supuse pro-

www.dacoromanica.ro

172

Major

Maiorescu.

vocarii din 13 Martie 1782, iar impkatul prin desteptarea simtului national ca Petru M. (Cf.
decretul din 15 Maiu 1782 primi abdicerea si-i Viata i operate lui Petru M. de Dr. At. Maasigna pensinne de 1500 fi. la an dela erar. In rienescu.)
sinodul dela 12 Aug. 1782 episcopal isi hat remas

3) Maior, George, Dr., economist rom., n. 1855

1785 in virsti de preste 69 ani. Corpul lui fa

adus la Blaj i ingropat in cripta episcopilor.
Averea, in mare parte, o testa spre scopuri pie.
(Cf. Acte i fragmente de Cipariu; Acte sinodale de I. M. Moldovan ; Foaia bis. $i $col. din
1889 din Blaj; Protocolul inedit al capitlului

la Berlin si Halle, uncle s'a $i promovat. Practica

agricol a facut-o pe diferite mosii mari in Germania de nord si central. Dela 1887 prof. de
agricultura antaiu la seminariul Veniamin din
Iasi. apoi la scoala centrald de agricultura dela
Ferstrau si la seminariul Nifon mitropolitul din

bun dela clerul i poporul intristat si se retrase In Sercaia din Teara Oltului, a studiat la fac.
In miinastirea din Alba-Julia, unde muri Febr. de litere din Bucuresci, iar sciintele agronomice

din Blaj.)
[Dr. Aug. Banes.]
Bucuresci. Ca lucrari a publicat: Un studiu
2) Major Petru, scriitor roman, n. in Cpusul asupra oaiei tigaie, in limba germana. Romania
de Campie, in Trans., cott. Turda, pe la 1760 Agricola, Buc. 1895; apoi marele op Manual de

sau 1761 M. a fast fiul lui George Maior, agricultura rational in 4 vol., primal in limba
nobil de Dics5-Szent-Mrton, protopop al tinu- romiina : vol. I Agrologia 1897, vol. II Fito-

hilui Capusul de Campie. M. a studiat in Osorheiu, technia 1898, vol. III Zootechnia 1899 si vol. IV
Cluj i Blaj, apoi episc. Grigorie Maior it tri- Economia niral 1900, din cari cel de al doilea

mite 1774 impreuna cu G. Sincai la Roma, ca a fost premiat de Academia Romn.

in instituha de Propaganda Fide, sa invete teoMajo., v. M Major.
logia i filosofia. La 1779 amndoi se reintorc
Maiorescu, 1) M., loan, profesor si publicist
din Roma si M. merge la Blaj, se face calugr, roman, n. 1811 in Bucerdea, aproape de Blaj,
primind numele Paul, si in 1784 devine paroch 1- 4 Sept. 1864. si-a facut studiile in Blaj, Cluj,

In Reghinul Mamie, protopopul Giurgiului, ajunge Pesta i Viena, unde ascult cursuri de filologie
archidiacon al episcopiei Fagarasului i moare
istorie, si termina teologia in institutul Sf.
canonic. Ca paroch al Reghinului a fost numit Barbara. 1836 vine la Cerneti (Mehedinti) 5i in-

revisor s't censor pentru cartile greco-catolice

pe liinga tipografia din Buda sau a universittii
unguresci. Decretul e din 2 Sept. 1808 si M. in
7 Martie 1809 se Oa deja in Buda, unde traiesce 12 ani plini de activitate literara. Oporele
lui tiparite stint: 1) Didachii sau predice pentru

fiinteaza o scoala primara; 1837 este numit inspector si profesor la scoala centrala (gininasiul)
din Craiova; o scrisoare ce o publica in Foaia
literar si o critica contra unuia Papadopol, publicat in Foaia pentru minte inima litera-

turl, la care era colaborator, ajduc multi dusmani

crescerea pruncilor. 2) Propovedanii san predice ai-1 fac (1843) s.-si piardl, pentru scurta vreme,
la morti. 3) Predice de Dumineci si serbatori. postal. 1848 in calitate de insarcinat plenipotent
Istoria pentru inceputul Romanilor in Dacia. al guvernului provisor din Bucuresci pe Tanga
Animadversiones in recensionem de origine guvernele din Pesta, Viena si Frankfurt, se
Valachorum. 6) Reflexiones in responsum do- opresce mai multa vreme in acest din urm
mini recensentis Viennensis ad Animadversiones. ors si lucreaza din toate puterile prin memorii
7) Contemplatio recensionis in Valachicam an- presentate parlamentului federal, prin articole
tecriticam. 8) Intmplrile lui Telemach. 9) Or- publicate in Augsburger Allgemeine Zeitung, etc.,
tografia romana stye latino-valachica una cum ca sa lumineze Europa in ce privesce situatiunea
clavi. 10) Istoria bisericei Romanilor atat acestor politica a
si pericolul ce-i ameninta,
dincoace, precum i acelor dincolo de Dunare. din parteaRomnilor'
Rusilor. Vine apoi la Viena si in
11) A conlucrat la Lexiconul romno-latino- Transilvania si lucreaza, ca Austria sa faca ceva
ungaro-nemtesc. StrAinii fac6ndu-i critic ma- macar pentru Romanii din Transilvania, cari i-au
litioasa la Istoria pentru inceputul Romanilor, fost a$a de credinciosi in revolutia ungureasc ;
M. cu disertatiunile in$irate sub 5, 6, 7,
In acest scop publica in Die Romnen der Osterfacut apkarile, pe cari in prima data le-a scris reichischen Monarchiee, trei rapoarte asupra reromfinesce i apoi le-a tradus pe latina, dar cele volutiunii Romanilor din Transilvania. 1853-56
-roinfinesci nu s'au aflat intre manuscrisele lui. functionar superior in ministerial de justitie din
Iordachi Malinescu a ingrijit de a doua editiune a Viena, traduce in romanesce mai multe codice
Istoriei pentru inceputul Romanilor si a adaugat de legi. 1857 calatoresce la Romnii din Istria,
acele 3 disertatinni i dialogul despre inceputul clatorie al carei rod este Ifinerarul in Istria, cu un
limbei romane. Manuscrisele lui Mint: 1) Istoria vocabular al acelui dialect. Iasi, 1874, Buc., 1900;
bisericei Romanilor, la moartea lui a fost sub se intoarce apoi definitiv in tear, 1859 este numit

tipar, si o parte a remas netiparita, ce a ajuns director al Eforiei scoalelor, apoi profesor de
in posesiunea lui Timoteiu Cipariu. 2) Protopopadichia, care la 1865 s'a tiparit in foaia bisericeasca Sionul romanescc in Viena. 3) Orthographia daco-romana sive latino-valachica, cu
un dialog despre inceputul limbei romane, s'a

tiparit in fruntea Lexiconului numit; compositiunea romana insa nu s'a aflat. 4) Gramatica,
sonsa latinesce, din care se afla numai dome
fragmente, anal de trei, altul de 9 capete ale
gramaticei, mai trdin publicate de Timoteiu
Cipariu in Archiv. Nici un literat roman nu a
contribuit Cu operele sale atat de mutt la re-

istorie la facultatea de litere. Cf. importanta corespondeuta a lui M. din 1848--49 in Convorbiri
Literare 1898 i urmatorii; cf. si G. IonnescuGion, Portrete istorice, 1894.

[]

2) Maiorescu, Titu, (sau Titu-Liviu, cilia vreme

a fost in viat tatal siSu loan Maiorescu), n. 15 Febr.

1840 in Oraiova. In 1848, din causa revolutei,

(tatal stiu fiind trimis In pripa la Frankfurt) parasi impreuna cu mama-sa teara, prin Bucuresci
la Brasov, unde gala patru ant la unclaul
protopopul, mai pe urm episcop, I. Popasu,
urmit clasele primare si prima clasa gimn. la gim-

www.dacoromanica.ro

173

Maiorescu.

nasiul roman de curind infiintat. In 1852 merse

la Viena, ande intrit in ginniasiul Academiei teresiane i urmit din clasa II piina la depunerea
examenului de maturitate (1852-58). In ultitnii
doi ani f primal premiat i primit priutre in-

sittii i demisioneaza dela rectorat; apoi e sus-

pendat din functiune in timpul judecatii procesului. Este ins achitat i reintegrat in 17 Maiu

1865. Dar nu se descurajaza. Ca sa se poata

sustin (e insurat si are doi copii) in timpul
terni. In 1858 isi continu studiile la Berlin, fiind procesului, trebue s faca advocatura, dar in

inscris totodata si la Paris. Isi trec doctoratul acelas timp tina conferente publice i contribue
(tesa: De Herbarti philosophia. Berlin, 1859) la la formarea acelei atmosfere, in care se pun
Giessen, iar licenta in drept (tesa : De jure dotium) temeliile societatii Junimeag (1865), al carei
la Paris in Nov. 1861. In restimpuri tine (Sept. suflet este. Cu eft este mai mare opositia.ce in1859) o conferenta publica la SI. Saya contra timpina si dupa stingerea procesulm din partea
socialismului, iar mai apoi la Berlin, mai multe celor cari iubiau forma goala si despretuiau adeconferente in cerc restrins, i.una publica
cu att se intaresce la lupta mal malt.
favoarea monumentului lui Lessing. In 1861 pu- Trei chestiuni putean destepta iuteresul si cereau

blica Einiges philosophische in gemeinfasslicher Form( (VII, 248 p. in 120. Berlin, 1861),
un mic sistern.de filosofie, in care iese la iveali
caracteristica inh.egei sale activitti : tendenta
de a aplica inaltele probleme ale filosofiei la
viata actualitatii si de a le da astfel o putere
de viata, ce le face interesante pentru toti.
Desi aceast activitate atrage atentiunea cunoscOtorilor, cari vor sii-1 retina in Germania,
se reintoarce totusi in teara (Dec. 1861), unde
In Ian. 1862 face prelegeri libere de estetica
la univ. din Bucuresci. In lun. 1862 e numit
suplent la tribunalul Efov, in Oct. procuror la
acelas tribunal, iar In Nov. director al liceului
si prof. de istorie la univ. din Iasi. In Ian. 1863
trece dela catedra de istorie la cea de filosofie,
In Febr. e munit membru al comitetului de inspectiune scolara din Moldova, iar in Oct. director al institutului pedagogic dela Trei-Erarchi

si rector al univ. din Iasi (cal dinti al acestei

universitati). In acest timp remilne ea membru
al mSocietatii filosoficeg (secretar C. L. Michelet,
iar printre membri Lassalle, Kano Fischer, Vera,

o orientare de directiune: limba, literatura si

politica. Prin Despre scrierea limbii romeinet,

Ia.si (1866) ataca etimologismul greoiu al lui

releveaza insuficienta sciintifica a celor

ce-1 sustin, i indrumeaza evolutiunea spre ortografia Academiei i spre fonetismul de asttli.
Prin Poesia roma'nelt, Iasi, 1867, publicata, ca

si studiile ce va mai serie, mai ntai in m Con-

vorbiri literare( (revista pe care o infiinteaza

impreuna cu Iacob Negruzzi, V. Pogor, P. P.
Carp si Th. Rosetti la 1 Martie 1867). isbesce
In forma goala a literatilor, cari isi inchipuiau
cif e destul cineva sa fie Remit', pentru ca
fie in acelas timp si poet. Si in fine prin 'Contra
pontei Beirnutiuc, Iasi, 1868, nimicesce temelia
teoretica a ultra-nationalistilor, arata absurditatea

lui Barnutiu, care combatea doinnul strain si

sustinea republics, deopotriva impartire a painnturilor intro cetateni si desfuntarea religiunii erestine. In toate aceste critici este calauzit de o ideie: respectul adevrului ori de
unde ar vela el, atilt in viata teoretica cfit si
in cea practica socials, ideie, caro constitaie

David Strauss, Rosenkranz), la al carai organ directia nouet si e sustinuta, incalcjita, desvoltata
mDer Gedankeg colaboreaza din ctind in cand din nenumerate puncte de vedere de membrii
(s. e. in vol. Ill, fase. 1, art. stIber des Herbar- miunimeig.
tianers Cornelius theologische Grundgedankeng),
La atacuri teoretice i-se respunde cu isbiri
fara a se arOta insa discipul fervent al hegelia- practice. I-se contesta calitatea de cetatean renismului, ce era cultivat cu predilectie in acea tail, dar i-se recunoasce in 27 Oct. 1867. E dat
societate. In teal% pe de alta parte se distinga prin In judecata pentruca n'ar fi fost de buna eresustinerea invigamntului clasic i indeosebi al dint in motivarea absentelor, e condamnat de
limbii latine, i anume in disertatiunea: mPentru juriul universitar, dar sentinta nu se aproba
ce limbs latina este chiar in privinta educa- (15 Maiu 1870). In fine e atacat in publicatii mari

tiunii morale studiul fundamental in gimnasiuN

model de disertatie si care nici In privinta fondului nu si-a pierdut Alma actualitatea. O publica
In minuarul gimnasiului i internatului din Iasi
pe anul scolastic 1862-63g, cea dintiliu lucrare do
acest fel in teara, la noi si pe care o intreprinde
ca director al acelui liceu. Acelas spirit de propasire il face sa publice, in calitate de director
al institutului dala Trei-Erarchi, mAnuarul institutului Vasile Lupu (scoala normal's,' dala Trei-

mici, aducandu-i-se cu deosebire invinuirea

absolut nefundata de cosmopolitism, dar toate
aceste atacuri nu fac deait sa destepte spiritele
cinstite spre mdirectia noug. La atacuri de vorbe,

respunde insa cu fapte; la atacan i personate, cu

critica de principii. Cu deosebire duce cu vi-

goare lupta literara prin Convorbiri literareg, In

contra stricarei limbii: Limba in jurnalele din

Austria( (1868), si In contra falselor forme de

cultura fara forma: In contra directiei de acti
Erarchi) din Iasig, pe anul scolar 1863-64. In in cultura romand( (1868), si Observelri poel gasim cea dintai incercare pedagogica ra- lemice( (1869).
tionala la noi pentra predarea limbii roman() : In primavara 1871 este ales deputat 5i sustine
.Regulele limbii romcine pentru incepeltoric, guvernul Lascar Catargiu pentru intetneierea
uncle aplica procederea de a pleca dala exemple monarchiei i ordinei in stat. In aceasta ealitate
pentru a ajunge la stabilirea regulelor. Dar ac- sustine desvoltarea inviitanaktului primar si al
tivitatea do inaintare ce desfasura, atilt pe terenul scoalelor normale, isgonirea politicei din scoale,

soling() fit si pe cel administrativ, nu putea libertatea presei. Dar distingndu-se indata in

trece fait* opositiune. Anul 1864 este un an de oratoria parlamentar, nu lasa in parasire lupta

neliniste si amaraciune. I-se insceneaza un proces literal* cara se intetesce si se intaresce prin
pentru abus de putere. Primesce un vot de blam faptal ea incep sa aparti soriitori de valoare
dela majoritatea consiliului profesoral al univer- sub auspiciile nouei directiuni. In 1872 poste

www.dacoromanica.ro

174

Maiorescu.

sa scrie despre Directia noud in poesia

(1900). Pe de alta parte, in politica interna, sus-

prosa romantic, unde releveaza pe fillip. Ale- tine cu tarie era nouli : organisarea inlauntru a
xandri, cu deosebire pe Eminescu. 0 revista so terii; dupa un program precis, din care o parte
intemeiaza in Bucuresci pentru a combate noul s'a realisat de guvernele junimiste-conservatoare
curent, care se accentua, Revista contemporanac. din 1888-95, iar alta parte remane anca o asIn contra ei serie Betia de cuvinte
Res- piratie a viitorului. Acest program continea intro
punsurile Revistei contemporane (1873), modele altele : tocmelele agricole, monopolul beuturilor
de critica, ironie i spirit. De acf limb) suc- spirtuoase, improprietarirea teranilor, organi-

cesul miscarii, pe care o provocase, este asi- sarea meseriilor, legi pentru adrnisibilitatea in
gurat. Talente tinere se ivese si o sustin. Pe magistratura si administratie, inamovibilitatea

laugh- Eminescu se afirma Iacob Negruzzi, Gane, magistratilor, indreptarea invntamntului spre o
Slavici, Creanga, Carageale, etc. Acuff' poate sa directie practica. Principiile de purtare in susdea mai multa atentiune politicei. In Nov. 1871, tinerea acestor jdei stmt: respectarea ordinei

ministrul Tell nu voi sa-i pun un loctiitor la de stat, dinasticismul, consecuenta, in idei si
catedra dela Iasi in timpul exercitiului inan- principii, si adevrul in manifestatille politice.
datului de deputat, il consider demisionat din Astfel si pe terenul politic se face compionul
profesura si-1 inlocui. Aceasta nu-1 impiedecti acelorasi idei ca i pe terenul literar, negresit
de a sustin mai departe guvernul, punnd mai cu restrictiile ce compoarta deosebirea de esenta
pe sus de tot interesul general. In 7 Apr. 1874 a acestor dou6 terenuri. (Cf, Critice, vol. II,
f numit ministru al instructiunii si al cultelor. pag. 354 si seq.) Aceasta activitate politica
In aceasta calitate dispuse publicarea Colectiunii aduce de douii ori la minister sub regimul conde documente Runnuzaki si o subventionk marl servator. Mai autiiin dela 23 Martie 1888 pan
renta scoalelor din Brasov si dispuse restau- 30 Martie 1889 ai in a doua oara dela 17 Nov.
rarea Curtii de Arges. Incerc si o reforma a 1890 pana 21 Febr. 1891. In aceasta din unna
ilivetamntului public. Prin ea cauta s dea o data incearca o reform a legii instructiunii pudirectie practica invtamintului secundar, vrea blice, in care se vede o deosebita solicitudine
sa introduca inamovibilitatea profesorilor i sa pentru desvoltarea pe o bas noua a invetarecunoascii libertatea invtaruntului privat. mntalui primar si secundar, dar cade asupra
Aceast reform& nu cado din pricina demi- legii din pricina frainntrilor din partidul consionarii sale, in urma unui vot de blam (28 Ian. servator. Tocmai din causa aceasta, si ca un rar
1876), ci din pricina demisionarii intregului mi- exemplu de abnegatie, las locul altora, remanisteriu conservator (3 Apr. 1876).
nnd de ad t incolo O. se ocupe ca desvoltarea
In acest timp editeaza intFun volum criticele invtamntului superior, in fruntea caruia e pus
literare, sub titlul general Critice( (Buc. 1874); ca rector al universitatii din Bucuresci (28 Oct.
apoi Itinerariul in Istria si Vocabularul Istriano- 1892), reales dar apoi demisionat in Nov. 1897
roman de loan Maiorescu( (Iasi 1874) si in fine din pricina violarii localului universitatii de Gate

Logica (Bucuresci 1876), o prescurtare chip

prelectiile dela universitate, fara rival in literatura noastra didactica prin precisiunea cugetarii.
In 1876 e trimis ca agent diplomatic la Berlin

oamenii politiei guvernului din acel timp. Ac-

tivitatea politic din acest timp e sustinuta

prin deosebite publicafii. Amintitul articol din
*Deutsche Revue( apoi Precedente constitutioca s negotieze conventia cu Germania, dar dupa nale (Bucuresci 1886), Reforma instructiunli
incheiarea ei prealabila, i fata cu schimbarea publice (1891), si in fine monumentala publisituatiei politice din teara, demisioneaza (2 lulie catie Discursuri parlamentare, in care edi1876). La 10 lulie acelasi an este dat in judo- teaza discursurile tinute litre anii 1871-88(3 vol.
cata de camera liberalti, dat en fostul minister 1897-99). Ele stint insotite de o schit istorica
conservator. La 24 Ian. 1878, dei acusat, se a evenimentelor politice din aceasta vreme, care
alege deputat de Iasi, i aceasta alegere grabesce impreuna cu publicatia Aus dem Leben 1(i:wigs
retragerea intregei acusad, care paraliseaza timp Ruh, constituie cele dou isvoare de capetenie,
de doi ani puterile partidului conservator. Dela pentru istoria politic a acestei epoce.
aceasta data face parte far intrerupere din Dar bogatia activitatii politice nu-1 impiedeca

camera liberala, mai antliu ca representant al do a continua activitatea literara dublat. dela
opositiei conservatoare, iar niai apoi (dela 3 Dec. 10 Oct. 1884 (cand ministrul G. Chita decla1881, data contra-proiectului de respuns la me- rand nelegala inlocuirea din 25 Nov. 1872
sagiu, en programul junimistilor) ca represen- numesce profesor de Logics si de Istoria Filotant al partidului, care mai apoi ia numele de sofiei contemporane la univ. din Bucuresci) cu
constitutional. In prima perioada joac un o activitate filosofic. Nu e vorba, aceasta actimare rol in chestiunea revisuirii art. 7 din consti- vitate filosofica continuase, desi nu mai era protutiune (privitor la incetatenirea Ovreilor i impus fesor, sa o exercite si mai inainte prin prelegeri

de tractatul din Berlin), si isbutesce sa se ad- libere la univ. din Bucuresci (1874-75), prin
mita incetatenirea acestora cu mai multe re- traducerea 5i publicarea in Convorbiri literare(
strictii decat ar fi voit guvernul. In a doua pe- a multor parti mai accesibile din filosofia lui
noada sustine, pe de o parte, in politica extern, Schopenhauer. (Despre istorie, despre poesie,
apropierea Romardei de tripla alianta, mai antiiin Aforismele( editate in volum Bucur. 1891), si
in mod individual printr'un articol din Deutsche apoi prin indernnul ce-1 dete lui I. A. CantsRevue( (1 Jan. 1881), si mai apoi in unire cu P. Carp cuzin (Zizine) de a face cea dintaiu traducere
ceilalti junimisti, prin actiunea politica din cor- francez a operei capitale a lui Schopenhauer :
paule
Acest punct de vedere e primit Lumea ca vointa si representaret, editatii de

si de guvernul liberal, iar aceasta orientare a N- Socecu. Aceast activitate incepe acum s devina
liticei externe a tern a remas aceeasi pima fuli pentru personalitatea sa mai caracteristica dealt

www.dacoromanica.ro

175

Maisonnabe

activitatea critica Merara, de pe urma areia

avea acum s culeagd numai roade. In adevr
in urma criticelor sale se ivese talente, eari dau
vial& idealului artistic pe care-1 pusese in eriticee. Rind pe rdnd apar, i colaboreazii la Convorbirie, Emineseu, Slavici, mai ntiu, Creangd

generatie, iar pentru a o intr cut s imbine aceastii miscare, cu miscarea pe terenul

istoriografiei nationale, care s'a infiintat prin infiuenta aceleiusi noui directiie ce intemeiase prin
criticile sale (Nov. 1899). In 15 Febr. 1900, implinind 60 de ani, toti admiratorii aetivittii sale
si Carageale mai apoi, nu mai vorbim de Ale- au cdutat sd-i arete sentimentele lor colabortind
xandri, care des in politicii i era opus, con- la un rnare uvragiu Lui Pita Maiorescu, Omagh',
tinua cu sirguinti s dea viaffi noului curent XV Februarie MOW primal uvragiu de acest fel

literar intrupat in Directia noude. Ceva mad In aetivitatea noastrd publica. [D ragomi resell.]

mutt. Ideile sale privitoare la limba si ortografie

Maisonnabe, C., profesor fro. la academia Mise impun Academiei romine, care atlas timp
haileana din Iasi, care incerease, in interesul

dusintinise, ai in 1880 este insrcinat ca un sea, anca din 1839, si fact', ceea ce in 1847 a
,Raport asupra noului project de ortografiet realisat Malgouvern, ca sd se schimbe pe limba

care si servi de temelie sistemului de ortografie frc. cursurile superioare dela academie. S'a opus
adoptat de Academia roman/ si care e in vi- insd mitropolitul Veniamin, si limba national

goare pink adi. Inteun articol In contra neo- si-a pOstrat dreptul, ea in ea sit se faca ori ai
logismelore (1881), preciseazts sub forml siste- ce curs.

matica idei, pe cari alteidatd le formulase in

mod critic agresiv si oare cum fragmentare,
dar ctui scum intrd in simtul tuturor. Literatura cea bun se intemeiase in spiritul public
si ()data ca ea si simtul formelor
Critica, ce incerease ca aka succes, isi jucase

Maissur, (Mysore), stat vasal in sudal Indiei

anterioare, 72,350 km2., cu 4.943,604 loc. (1891).

1799 cucerit de Englezi. Capitala Bangalor.

Oraful M. are 74,048 loc.

Maiu, (lat. Maius), in calendarul antic roman

a fost a treia iar adi e a cincia luna din an,

rolul. Din toat aceastti activitate, care-si ajun- numita dupti Ilina Maia (v. ac.). In popor luna
sese scopul, putea scoate un invOtamOnt filo- M. se numesce Florare.
sofic si aceasta o face in minunatul opuscul
Maiu, Legile din, sub aceast numire se inProgresul adevruluit (1883). Cu aceasta, cri- teleg legile votate in dieta prusiae (1873), cari
tica este oarecum scoasi dela ordinea 4116, si au provocat Kulturkampfe-ul in Germania., lupta
rarele artieole de ma
Comediile lui intro clerul roin.-catolic pentru aprarea drepCaragealee (1885), Poeti i Criticie (1886), In turilor bisericii, si intre Bismarck (sistarea
laturie 1886), Etninescu si poesiile lme (1889), gerintei biserieii asupra iustructiunii publico,
Contradicerie (1892), republicate toate impreuna cassarea sectiei catolice la ministerial de culte,
cu celelalte opere literare in 3 vol. de ,Critieec expulsarea calugarilor iesuiti, etc.). Cloral des(Bucaresci 1892-93), precum i Ioan Popovici voaltd opositie inversunata, Bismarck respunde
BAnateanule (1895) si In memoria unui poet cu represalii (sisteazd salariile episcopilor, inbanateane (Victor Vlad Delamalina) (1898), pu- temniteazd episcopi, s. e. archiepiscopii Ledoblicate in Convorbiri literaree nu stint oareeum chowsky, Martin, Melchers); papa Pin IX publici
decdt probe pentru calea cea bun insemnat encielica Syllabus Errorume. Lupta se di eu
Clued dela 1867, sau rare scuturri pentru cei ce inversunare pilni in 1879, ctind incep intre
na inteleseser indestul insemndtatea epocei li- Leo XIII si Bismarck tratative, cari in 1887
terare, prin care trecea neamul nostril.
due la retractarea legilor.
Dar initiativa activitatii critico odata scoasd dela
Maiu, ficat, unul din cele mai mari viscere din
ordinea cjilei, o inlocuiesee cu initiativa in ae- eavitatea abdominalk situat in desertul (slabia,
tivitatea filosoficd. Pentru a provoca o noud pe- hipocondrul) drept, cam 1500-2000 grame de

rioada de desvoltare in spiritul public, fari a greu, ca o parte superioarti convexa, iar cea
se pierde nimio din ceea ce se etistiffase prin acti- inferioard brazdatii in trei directimii in forma
vitatea criticrt literard, trebuie si intereseze mai lui H. In una din aceste brazde se all beaica
de aproape mintile tinerei generatii cu gindirea
filosofiea contimporanil In cicluri de cjite 3 ani,
In cari trati si continua de a trata rind pe rind
timp de un an fiecare, filosofia germand, englezti si francezi contimporanii, accentueaza cu

fierei (vesicula bifiaris). Printre boalele ficatului

numerdin: ipertrofia, degenereseenta, eirhosa,
atrofia, icter, cancer, kyst, etc. v. Hepatitis. Causele inflainatiunii ficatului pot fi alte boale din
organism, apoi alcoolismul, viata sedentari, stria-

lui Kant, Stuart Mill, gerea prea tare in corset, etc. Tratament: ape
Herbert Spencer si Auguste Comte, si MIA a minerale, schimbarea dietei, a vietii seden tare, etc.
modifica inftaturile acestor maestri, &Nee
[Dr. C.]
deosebire invOtaturile

mijlocul de a intemeia pe ele coneluai con- Maiuma, in mitol. romani o 4itf a primOverii
forme ca toati activitatea intemeiati pe idea si a stat aproape de Venus. Se crede, ort cultul
mai ales din Antiochia.
adefrului ai pe care o desnisurase si inainte ei s'a adus din

simultan pe terenul literaturei si politicei. Astfel Serbdtoarea 4inei

Siria'
se Onus in luna lui Mala.
isbutesce a produce in sinul universittii din
Maius, la Tusculani un predicat al lui Iupiter,
Bucuresci o mica miscare filosoficd, miscare al numit si Deus Mains; se inchipuia ea un pine
etirei efect s'a putut remarca in lupta dusd prin apoi ca (lea de soare, pentruca statua lui glad'

Convorbiri literaree (1892-98) in contra ace- in Picenum, i-a are-tat capuL incungiurat ca
[Atm.]
lora, cari voiau s piing arta in serviciul po- raze de soare.
liticei, si a carei desvoltare n'o putem ruled
Maja, pond comercial = 50 kgr. M. metricd
prove& Pentru a o sustin, mijloci in 1895 = 100 kgr.
trecerea Convorbirilor literaree in mina unui
Magi, (Maia), in mitol. indict's a representat
comitet de redactio compus din tineri din non principiul femenin al cleitatii creatoare. Ea se

www.dacoromanica.ro

176

Majanthemum

Malacca.

inchipuia ca o femeie frumoas cu vl, care in 457-461. Se urea pe tron cu ajutorul suevului
ereturile sale aratd icoanele tuturor fiintelor Ricitner, $i in mijlocul coruptiunii generate se
create.

Majanthemum Wigg., (botan.) gen de plante

din fam. Liliaceelor, trib. Polygonateae, cu flori
2-mere in racem terminal. Cuprinde o singur
specie boreal-temperata: M. bit olium DC. um-

arta ca un suveran virtues, dorind s nimi-

ceased puterea Vandalilor, dar in momentul ciind

voia sd trimit o flota puternica in Africa, este

tradat de generalii si, desperat cluta sd usite
de mijloace aspre contra trdAtorilor, cind piere
bravioarac, o plantd ce cresce la noi prin pd- asasinat de Ricimer in 461.
[Caion.]
durile montane.
[A. Pr.]
Majorisare, (lag) intrecere ou numral; a maMaja squinado, crustaceu, v. Granchion.
jorisa cu votal, a fi mai multe voturi pe o parte.
Majlith, v. Mailat.
Majoritate, 1) viista la care fiecare este caMajolica, faianta sau argila poroas, care gratie pabil a face toate actele privitoare la viata civild
unei glasuri poate lua aspectul si coloarea por- (v. Major); 2) partea mai mare. M. absolutd,
telanului fin.
numiir compus din mijlocia voturilor plus col

Major, (lat) mai mare, mai bkiin.

putin unul. M. relative, nurnr mai mane de

Terminus major, termin logic, care in struc- votan i in comparatie cu cdte un alt numr inai
tura unui silogism denot pe aceea dintre no- mic de voturi.
tiuni, care are sa formeze predicatul conclusiunii.

Majuscule, numirea latind a literelor mari (ini-

seamni cu P. (Cf. Logics de G. Pletosu, p 41).

Major, prin opositie cu Minor, epitete date
in musici intervalelor (v. ac.) scdrei naturale,
unele fiind cu jumtate de ton mai mari dada
altele, mai mici. Prin extensiune aceste epitete
stint intrebuintate i pentru a cualifica intervale

Salzburg; elev al lui Piloty in Mt:Inchon, dela

In urmare ai premisa, cate il contiue, se nu- tiale), in contrast cu literele rnici (Minuscule).
mesce premisa majord. Terminal major se inMakart, Hans, pictor, n. 28 Main 1840 in

1869 se muta la Viena, ande t 3 Oct. 1884.

Colorist genial ; dintre lucrarile lui se amintesc

Cele septe pkate de moarte, Catarina Cornaro,
Cleopatra, Caldtorie pe Nil, liersul triumfal al

lui Bacchus, Intrarea lui Carol V in Anvers,

ce au diferinte mult mai mici ca semitonul; Cele cinci emitan, Vndtoarea Dianei, Vara,
astfel tonul, semitonul i chiar coma poate fi Primvara, etc. Numeroase portrete. M. a avut
major sau minor.

[T. C.]
mare influentd asupra coloritului, decoratiunii
Major, (din pima de vedere juridic), se nu- si modei moderne (roau M., pliarie M., bumesce persoana, care a implinit etatea de ma- chet M., etc.).

joritate (in Rom. 21, in Eng. 24 ani).

Din
Makassar, (Mangkasar), ora a olandez pe insula
moinentul atingerii acestei virste fiecare individ, Celebes, 18,787 loc. (1892); port liber, comerciu

in ceea ce privesce actele sale civile, are o capacitate juridica intreagd. Prin starea de cds.torie, acte politice, etc. se aduc ins oarecari
restrictiuni acestei majoritati. Asa femeia rnaritiindu-se inceteazd de a mai av o capacitate
intreaga, desi este majord, etc. (v. ai art. Etate
si Virsta.)
Major, (franc.) Major, un oficien superior;
de regula comandant al unui batalion de infan-

insemnat; phnd la 1668 a fost capitala imperiului M. Strimtoarea M. despartesce insula

Borneo de Celebes.
Maki, (zoo!.) v. Machi.
Mak6, (Maeda), eras cu magistrat ai capitala
comitatului Cenad (Ling.), 32,663 loc. (1891) Maghiari, Germani, Romni, Slovaci, cari se ocupa
cu agricultura ai grdinaritul ; industrie de caramidi i Ogle, 4 mori cu vapor. In M. se afla
terie (sau divisiuni de cavalerie). In Francia oficiile comitatense, directiune financiara; gimoficier insarcinat cu afacerile administrative ale nasia de stat, scoald infer. de comerciu si inunui batalion.
dustrie; filiala bn cii austro-ungare. Statiune de
Majorat, o proprietate imobiliard ale cdrei ve- cale feratd, postd ai telegraf. 1821 exundfind
nituri sfint afectate la sustinerea unui titlu no- Muraul, oraaul a suferit mult.
biliar transmisibil in descendenta barbateascd a
Makolo, statiune misionar anglican in Africa
titularului, in ordine de primogenitura.
[L.]
estica, spre sud dela lacul Victoria Nyansa, unde

Majorca, (Mallorca), insula span. in Medi- misionarii desvoaltd salutard activitate, latind

terana, cea mai mare din grupa Balearelor, crestinismul i prin el civilisatiunea.

3505 kin2., ca 249,008 loc. (1887); produce cev. Macro .

Makro
reale, oleu, vin, fructe sudice ; clima domoala ;
Mal, marginea riului sau a lacului. and un
comerciu insemnat. Capitala Palma.
mal este rips ai are apa adancd Ifinga el, atunci
Major Domus, (lat.) prefect al palatului, frc. poate serv de cheu natural pentru acostarea
maire du palais; in imperiul Francilor pe timptil vaselor de riu ; in general porturile mici nu au
doinniei regilor din dinastia Merovingienilor titlul altfel de cheu decdt malul riului. [Constant B.]
primului functionar al statului. M. avea influentd
Mal de Naples, (franc) boala neapolitana;
hotaritoare asupra donatiunilor regale, substituia atAta cat Syphilis (v. ac.).

pe regele si sub regi slabi sau rninori usurpa

Malabar, tinut litoral in India anterioard, cuadese intreag puterea. Cele mai de frunte fa- prindnd partea sudia din termurul vestic al
milii

intre sine pentru obtinerea acestei peninsulei; 35,886 km2.

functiuni. Mai cunoscuti M. D. siint: Ppin

Malacassi, (grec) ardm. Malacaf, comund

d'Hristal, Carol Martel ai Ppin le Bref. Acesta ararndneasca ou cam 1000 loc. (pe vremea lui
din urinh detrona pe regele Childnie (Silderic) ILI Ponqueville avea 500 fam.), situat in valea

ai luh titlul de rege, intemeidnd dinastia Carlo- riului Salamvrias In Tesalia in Grecia, aproape
vingenilor; el a fost col din urma M. D.
de granita turceasc.
Majorianus, unul dintre cei mai demni suveMalacca, 1) peninsul. in India post. Partea
rani ai imperiului latin de apus, domnesce dela cea mai angusta este Istmul dela Crah. Are un

www.dacoromanica.ro

177

Malachia

areal de 212,000 km2., 1.000,000 loc. In interiorul

Maladetta, monte in Pireneii centrali, la fron-

peninsulei dealungul se intind munti, precum:

Biclor, Luang, in central caror se ridica piscul:
Gunong Riam, 2450 m. inalt. Riuri mai insemnate : Perac $i Bernam. Clima este fierbinte, dar
limed& Pe peninsula se atla elefantul, tigrul,
cerbul, porci selbatici ; slant mai departe multi
serpi, crocodili, broasce testoase, s. a. Pamntul

tiera dintre Spania si Francia, piscul cel mai

Straits Settlements.

j. Prahova. Are 300 loc. agricultori si o biserica.

inalt in M. e Pic d'Anethou sau Nethou, 3404 m.

Maladia, boalfi, morb, betesug, afectinne, stare
patologica in organism.

MMiescl, 1) M., com. rur. in Rom., j. Prahova, situata la 20 km. spre nord de Ploiesci

ei are 6 sese Mime: M. de sus, M de jos,

este destul de roditor. Se produce: trestie de Co(ofenesci, DumbrIlvesci si Plopeni, cu 3000 loc.,
zahr, tutun, piper, cafea, cacao, s. a. Locuitorii cari cultiva mettle, via, livechle de pruni si fstint: Malaieei ; pe termi locuiesc Chinezi, Arabi, natele. In com. Mkt pi puturi de pacura si o
Europeni, s. a. Partea nordicd a peninsulei se fabrica de petroleu; septe biserici i trei scoale.
tine de regatul Siam. Colonia Englezilor este :
Mtildesci, catun ce se fine de com. Rifov,
M, colonie engleza, ce se tine de Straits E local natal al viteazului soldat Grigore Lou
Settlements, pe termul vestic al peninsulei M., intre din batal. II de vnatori, care in resboiul din
riurile Linggi si Kesang, cu areal de 1657 km2., 1877-78 s'a distins la atacul Grivitei prin marea
unui steag dela Tani.
92,000 loc. Capitala este M.

M., capitala coloniei engleze cu acelasi

Mdlliesci, com. rur. in Rom., j. Dolj, sinume, are 20,000 loo., intre cari si:int multi tuata pe ambele maluri ale riului Amaradia si
Portughezi. In 1511 au ocupat-o Portughezii ; formal din 4 cat., cu 2211 loc. (Diet. geogr.

In 1641 Oiandezii; in 1824 definitiv Englezii. 1896); com. are 2 biserici si 2 qcoale.
M, strimtoare, intre peninsula M. si SuMalaezil, popor, care dupd scrutarile mai none
matra, se intinde dela nord-vest spre sud-est in etnografice se fine de familia mongola, care
lungi me de 778 km. Navigatiunea din causavntu- astadi locuesce nU numai pe peninsula Malacca
rilor inari, este cam anevoioasa. [M. Bodia]
(v. ac.), insula Sumatra si Java, ci imprstiati
Malachia (Maleachl), cel din urma proroc al In partea sud-estica a Asiei, se afld pe insulele
Legii vechi, pe timput lui Neemia. Serierea lui din Oceanul Pacific, deis. insulele Comore, Oa.
contine reprobari si infruntriri, caci Iudeii nu la Rapanui, Vaihu, impreuna cu Polinezii, cari
tineau in curatenie cultul mosaic. Cf. Reinke, asemenea se fin de neamul M.-lor. Din punct
de vedere limbistic si cultural istoric se impart
(1856) rp Khler (1865).
Malachit, mineral, carbonat de cupru (Cu CO, In 2 grupe: grupul de vest, de care se fin M.
-I- Cu [OH],); de coloare verde ca iarba sau sma- $i grupul de est, de care se fin Polinezii. M.

ragdul. M. se intrebuinteaza pentru obiecte de

arta si in pictura ca coloare. Se gasesce in Siberia, Peru $i Chile.
Malachium Fries., (botan.) sectiune din genul
Stellaria L. (v. ac.).

se pot cunoasce de pe statura lor mica, p'rul

lung, barba rara, coloarea fetei galbena-inchisl,
multi se cunosc de pe pielea Ion intunecata, negrie,

oasele fetei -iesite in afara, positia stramba a

ochilor; fisionomie, ce in multe seaniiin en traMalacia, (med.) o reducere a cousistentei unui surile Mongolilor. Polinezii dint de o statura mai
oigan sau mai bine dis a unei prti a unui mare si brachycephali; M. insa stint mesocephali.

organ. Mai obicinuite slant: M. creerului (En- Lim ba M.-lor o vorbesc aproape 4.000,000 suflete,
cephalontalacia), a mduvei spinale (Myeloma- In scriere folosese literele arabice. Administr alacia) si a oaselor (0 steomalctda). M. stoma- tiunea. In fruntea statului sta monarchul, rada,
cului (Gastromalacia) e fenomen de cadavru. maharadsa = rege, cu titlul: dsang di Pertuan.
Malacobdella, gen de viermi din class ane- Pe langa rege mai Mint ai alfi amploiati, cari
lidelor, ordinul hirudineilor (v. Apode). Traiesce poart. titlul: Oran Kaja si cari guverneaza proparasit pe mautaua diferitelor lamelibranchiate. vinciile. Pretendentul de tron poarta nutnele:
M. grossa Blaine) pe Cytherea si M. Valen- Rada Muda (rege tinr). Diatectul cel mai curat
malaic era in imperiu1 de odinioar a M.-lor:
cienni Blain pe Mya.
Menankaban, pe insola Sumatra, care in 1680
Malacolith, mineral; varietate a Augitului s'a desfiintat. M. au ajuns sub domnia Olande-

(v. ac.). de coloare verde, mai rar de cebare zilor, cari i-au despoiat de independenta statului,
alba, brund, galbina sau rosie.
Malacologla, sciinta care se ocupa cix studiul
moluscelor. (Cf. Ion P. Lieherdopol, Fauna malacologica a Romanieit).
Malaconit, mineraiu amorf, de coloare neagra

bruna sau neagra albastra. M. este un amestec

de oxidi hidratati de cupru, mangan si fier. Se
ga.sesce la Oravita (Banat).
Malacostraca se numesc urmatoarele crustacee,

al caror corp este format din 20 de inele: Po-

dophtalmele, Cuinaceele, Lsopodele si Amphipodele, spre deosebire de: Branchiopode, Ostricode, Copepode 5i Ciripede, al caror corp este
format din un numiir variabil de inele, si cari
cu un singur cuvtint se numesc Entomostr ace.
Malacozoa, sinonim Conehylia, Conchozoa,
Testacea i Mollusca (v. ac.).

lisfindu-le libere numai datinele, religiunea $i

legislatiunea. Limba si literatura: limba M.-lor
s'a desvoltat 5i perfectionat pe peninsula Malacca si o parte a insulei Sumatra, nude a fost
vorbitii ea limba domnitoare a statului si unde
si astacli o vorbesce poporul.
In urma emigratiunii M.-lor prin secl XIII
limba bar s'a respandit pi pe insulele Itidiei
Asiei de est, uncle in industrie si comerciu
astadi o intrebuinteaza. Limba malaeza sau malaicti a imprumutat foarte multe expresiuni din
limba sanscrit; este amestecatii finca cu multe
vorbe portugheze pi arabice. Literatura este destul

de avuta si desvoltata. Dintre gramaticile edate

amintim Pijnappel, (Haga 1886) ; Klinkert, Lejd a
1882); de Hollander, (Breda 1874); de Wal, (Batavia 1872); din non lucrata si editata tot acide: van

Enciclopedia romitnri. Vol. III.

www.dacoromanica.ro

12

178

Mala fides - Malaria.

prin fierbere de mai putin M. dedit

der Tunk 1877-84, s. a. Din literatura este rennmita poesia: Bidasari, cea mai renumita si mai la mamaligd in wee* cantitate de apa ; terciul
placuta, editatd de : Favre, Viena 1875 si Klinkert, se milnandi cu branzd, ca zamd de prune si cu
Lejda 1886. Multe poesii stint lucrate din limba din

alte bucate. Pdsatul este un terciu gatit din

Java (limba culta i sof cu limbs malaicd) in fain mai groscioara, fiartd adeseori au lapte sau
limba malaiel, dintre cari mai insemnate amintim : au unt ori cu unturd de porc. Mdlaiu se nu-

Pandara, Rama, $. a. Dintre poesiile de caracter

national aminfim : Ken-Tambuhan, editatd:
kart, Lejda 1886. In dialectul din Menankaban
este insemnat povestea: Balkis, ed. Garth van
Wijk, Batavia 1881. Cel mai respandit mit indian
este : Kalila ve Dimna, (ed. Gonggrijp, Lejda
1876), s. a.
[M. Bodiul
Mala fides, (lat) rea credint, (v. si Bona fides).
Malaga, prov. span. in Andalusia, 7349 km2.,
ca 519,377 loe. (1887), tinut muntos au vi foarte
roditoare. Capitala M, situata langd Mediterana,

mane o turtd de faind de porumb coapta in test,

simpli sau amestecat cu branza ori cu unt.

Cocoloful se compune (dap'. N. Manolescu) din
branzd imbracatit in natunaligit i coaptd pe car-

buni. In Ardeal se face pane din fain de grail

amestecata cu jumdtate faina de porumb ; panea

de porumb se conserva anevoie, mucedesce lesna.
(v. art. Grane, Porumb, Pelagra). Lit. G. Critiniceanu, Higiena teranului roman. Bucur., 1895;
N. Manolescu, Higiena teranulni roman. Bucu-

resci, 1895; I. Neagoe, Pelagra. Bucur., 1899.

[I. F.]
Maki, Mdlaiu merunt, numele romanese al
fortal Gibralfaro). Insemnatd productie de win,
oleu, migdale; topitorii de fier, mashie, industrie plantei cultivate Panicum miliaceum L. (v. ac.).
Mfilaiu Vod, pored-a data de Sasi lui Miliaiu
de bumbac. Comerciu insemnat ; port. Se exporteaza vin (1896: 96.396 hl.), struguri i stafide Viteazul.
v. Malaco
(7.7 milioane kg.), smochine, ldmai, migdale, unt
Malako
de lemn, plumb, etc.
Malakow, Vurn), fort din Crimea, ce aprl
Vinul de Malaga e de diferite specii dupa Sevastopolul, luat cu asalt de Francezi (8 Sepcoloare si aroma, ca$tigate prin diferitele pro- tembre 1855).
Malamoceo, instill angusta infra lagunele Vecedeuri de preparare. La M. brut se adauga anumita cantitate de vino maestro sau vino tierno netiei $i Adnatica; 2 forturi ; bai de mare.
Malandrini, (ital) criminalii, pe cari societatea
amestecat cu putin apa i 170/0 alcool. La M.
de coloare incbisa se mai adaugd arope sau Maffia (v. ac.) ii incredinteaza ea executarea accolor, (must fiert pand scade la 2/9). Originar telor de resbunare. Malandrins (franc.) se nuM. e de coleare galbend-inchisa si cu timpul ia miau in Francia pe timpul regilor loan cal Bun si
Carol V, soldatii vagabundi, cari au devastat teara.
coleare brand.
Malatinetul, comuna rur., parochie si mosie
Malagbel, un ()ea al Romanilor din Dacia. Originea lui e din Palmyra. Amintirea lui se afid boiereasca in cap. 5ij. Cotman in Bucovina, are
inteo inscriptiune (Torma Kandy nr. 44). Dupa 1662 loc. (1583 ort.-or., 27 rom.-cat., 5 protest.,
[Dr. I. G. Sbiera.]
o inscriptiune a lui P. Aelius Theimes, M. e re- 47 mos.), o scoala primar.
Mlar, lac in sud-estul Svediei, 1687 km2.;
gale 4eilor. (v. Malk-bal.)
[Atm.]
In el se afld 1260 insule ; se scurge in Marea
Malaguena, dans spaniol. v. Fandango.
Mfilaiu se numesce in Moldova meiul (Millium Baltica, din el merge canalul Arboga la Hjelmar.
Malaria,Paludismul,Infectia palustrd, Febra
sativum), care era hrana nationald a Dacilor
a tuturor locuitorilor terilor romane pan la finea palustrd, o boala endemica in localitatile balsed. XVII, cand a fost inlocuit en porumb, in- toase san umede, produsa printr'un parasit animal
trodus in lifuntenia sub domnul Serban Cants- infinamente mic de structura cea mai simpla,
cuzino, in Moldova la inceputul sed. XVHI in prin ematozoarni lui A. Layaran. In Europa M.
timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat. Pe la este frecuenta in Italia, Grecia, Romania, Spania,
fines sed. XVIII gsim deja cultura porumbului Ungaria meridionald, Rusia meridionald, mai rar
introdus in Transilvania si in Bucovina. Astddi in Olanda $i in Francia, uncle s'au executat luse dd numele de M. fainei de porumb (de pa- erdri intinse de desecares baltilor. Paludismul
pusoiu, Zea Mais), preciun se numesce in Mun- este necunoscut In nordul Europei $i in Oceania,
tenia si in Ardeal. M. produs prin macinarea foarte intins insit in unele regiuni ale Asiei,
de porumb sankos, bine copt i nestricat, este Africei si Americei. Pentru ca parasitul M.-ei sa se
un aliment hrdnitor; cu cat e macinat mai fin, poat desvolta, Ii &alma pdmant umed $i caldurd,
ca atat el este mai bine digerat $i asimilat, dar conditiuni indispensabile pentru crescerea larvelor
morile sdtesci produc obicinuit faina mai gros- de tintan. In Romania M. este o boala andamios
cioara. Daca deja boabele intregi de porumb se foarte veche, foarte respandit, foarte grava. In
are 134,016 loc. (1887) ; zidiri matinee (citadell cu

stricrt lesna, intra In fermentatiune cand nu literatura timpurilor trecute Romania este deserisa

sfint conservate intfun loe uscat, aerisat, aparat ca focar malaria de Ovidiu (in actuala Dobrogea),
In contra ploilor, M. se descompune si mai lesne, de domnitorul Moldovei Dimitrie Cantemir in
atrage apa din atmosferd, mai ales cand este 1716, de Audi% Wolf 1780-96, de medicii arpstrat inteun loe umed. In porumbul 5i in M. matei ruse, care a ocupat teara in 1828-29,
mucedit, incins, se formeaza o materia otrvi- in special de Chr. Witt, de medicii armatei f rantoare, care produce Pelagra (v. ac.). De aceea cpze, care in resboiul Crimeei din 1854 a ocupat
nu trebue sa se faca provisii mari de M., s se Dobrogea. Natura parasitard a paludismnlui este
macine numai cantitatea de portunb necesara numai de 12 ani constatatii; astdi scim, ca
pentru putine septamani si s se conserve M. microorganismul descris de Laveran, care produce
intr'un loo uscat. Din M. se gdtesc diferite man- M. in Italia, in Francia, in Algeria, in Africa
cari: mdmaligti (v. ac.), terciu, mdlaiu, phut, meridionald, este identic cu acela, care provoaca
la noi diferitele forme ale infectiunii palustre.
cocolof i pne. Terciul este mamliga semi-

www.dacoromanica.ro

179

Malaspina.

Apele steratoare, bltile si apele infiltTate in nivelului ei, ne vom apka contra muacaturei
stratele superficiale ale solului, cari acoper for- tintarilor ai altor parasite animate si vom bea
rnatiunile geologice impermeabile, stint focarele in numai spa curate sau sterilisata prin fierbere.
cari se cultiva tintarii cari adapostesc germii M.-ei Lucratorii ocupati cu asanarea terenurilor pain corpul lor. In globulele rosii ale siragelui oa- lustre vor trebui s ja in periode scurte de cate
menilor bolnavi de paludism se gsesce proto- 3-4 Pe dose profilactiee de chinina de cate
zoarul malaria in diferite forme, pe cari Laveran
gram pe cp. Preventiunea generala cere inle clasifici). in 4 tipuri: corpuri sferice simple, raturarea inundatiunilor prin oprirea teierfi pacorpuri sferice flagelate (Cu bice), corptui se- durilor, prin reimpedurirea muntilor denudati,
milunare i corpuii segmentate sau in forma de prin regularea cursului riurilor, adancirea albiei,
rosetii. Acest ematozoar distruge globulele san- ineltarea malurilor, indreptarea i taierea cotigelui In care traiesce ai produce astfel diferitele turilor, secarea baltilor i terenurilor mocirloase
manifestatiani ale boalei. Focarul boalei este in- prin canale ai aanturi, prin plantarea cu plante,
st.* omul bolnav. Unele specii de tintari (Ano- ale ceror rdacini sug apa ai o evaporeazd prin
pheles) sugand sangele unui om malaria primesc frunze (salci, eucalipti, bras:1i, s. a.), prin umIn stomacul lor parasitul, care este transformat, 'Area ca pamnt sanatos a basinurilor de intransportat in glandele salivare, ai cu ocasiunea tindere mice, prin curtirea regulate a r3 an tuimpungerii unui om sarattos introdus in corpul lui, rilo r. In fine, and mijloacele nu ne permit a
in care iar produce Malaria. Clinicianii disting ur- stirpf o balt, trebue se o incungiurern rat pe-

metoarele forme ale boalelor palustre: febrele dure deasa, sa o inundam astfel ca nivelnl apei
intermitente en tipul quotidian (accese cjilnice), s remana aproape constant tot anal. Aceste lutertian (acceso la cate 2 ile), quartan (la cate creri de preventiune generale stint costisitoare,
3 clile), dublu quotidian (Cu 2 accese pe
dublu dar cheltuielile ce causeaza stint roditoare, atat
tertian, dublu quartan, quintan, sextan, febra din cause, ca prin ele sporim vigoarea si numeral
cu accese anticipate sau intarcliate, febra inter- cettenilor, oprind moartea premature' ei sterimitent regulate cu sau fere Herpes labial, cu litatea, precum si din cause ca transformam tefiori de frig, caldura i sudoare, cu umfltura renurile neproductive, cari otrvesc atmosfera
splinei, febra neregulata in care lipsesce unul prin emanatiunile lor, in pamenturi fertile si sasau altul din aceste simptome ori in care ac- lubre. Ornul bolnav de M. trebue sa fie ceutat nu
cesul este inlocuit prin eruptiune de urticaria chinina pane la vindecarea complete, ceci el con(blanda); febra palustra continua en sau fare stitue focarul boalei. (V. Apa statatoare, Balta.)
varsaturi, la care caldura se poate mentin cu
Literatura: Demetrii Cantemiri, Principis Moloscilatiuni dela 8-10 qlile si care se poate ter- daviae descriptio antiqui et hodierni status Molmina prin moarte ; febra pernicioas cu varsaturi, daviae, 1716; Andr. Wolf, Beitrge zu einer
sudori abundante, delir, lesin, stare soporoas, Beschreibung des Ffirstenthums Moldau. Herscaderea temperaturii corpului, crampe, convul- mannstadt, 1805; K. Karakasa, Topographia tis
siuni i sfirsit letal; febrele larvate in cari ac- Vlachias. Bukurestiois, 1830; Constantinus Nocesele stint inlocuite prin diferite simptome bilis a Verney, Rudimentum Physiographiae Molanormale, niai ales prin nevralgii intermitente; daviae. Dissertatio inaugural is. Budae, 1836; Chr.
cachexia palustra cu anemie si marire insemnata Witt, Lfber Klima der Wallachei u. Moldau u.
a splinei. Lesiunile constatate de anatomia pa- die sogenannte wallachische Seuche. Aus dem
tologica stint foarte variate, anume: anemie, Russischen iibersetzt von W. Thalberg. Dorpat,
melanemie, formarea de pigment negra provenit 1844; C. Istrati, O pagina din istoria contimdin distructiunea globulelor roafi ale stingelui
porane a Romaniei. Bucur., 1880; A. Laveran,
depus in spline, ficat, creen, ipertrofia splinei Du Paludisme et de son hmatozoaire. Paris,
si a ficatului, nefrita cronica. Paludismul con- 1891; S. Posse, Manifestatiunile paludismului.stitue una din causele miseriei a unei parti in- Bucuresci, 1893; V. Babes, Analele Institutului
semnate a populatiunii rurale si pericolul nu de Patologie ai de Bacteriologie. Bucur., 1893
consta in formele treckoare ale infectiunii pa- pane 1898; I. Felix, Rapoartele generale asupra
lustre acute care se vindece lesne, ci in forma Igienei publice i asupra serviciului sanitar ale
cronice a M.-ei, care determine degenerarea fisica Regatului Roman. Bucuresci, 1893-99; Tesele
a teranului, care vatisima interesele statului prin
slabirea fortei muncitorilor pamentalui. Tummile splinei, lesiunile analoge in alte organe,
modificarea compositiunii singelui, perturbatiu-

de doctorat in medicine' asupra paludismului ale

prematura. In contra boalelor malarice posedam

un remediu specific, seruri de chinina, alcaloid
extras din cortices arborelui Cinchona, Chinchona (Linn) sau Quinquina (Condamine) dat
obicinuit prin gura, in febra pernicioasa prin injectiuni subcutanate. Ca preventiune individuala
contra M.-ei, ne vom feri, pe cat este posibil,

M. Saba, secretar al papei loan XXI, care a

scris istoria Siciliei (1250-1276) din punct de
vedere guelfic; si M. Ricondano, care a scris

Dlor E. V. Foulquier 1892, B. Boteanu 1892,

P. Petroianu 1899, S. G. Baroncea 1899; R.
Koch, Ober Malaria. Berlin, 1899; 1. Stefanescu,

nile profunde in tot organismul, provocate de Paludismul. Bucur., 1900.

[I. Felix.]
M., demoraliseaza bolnavul, Il fac lenes, apatic,
Malaspina, familie nobiliara in Italia, care se
steril, incapabil a munci si a cugeta, il imbe- fines de partida! Guelfilor ai a avut parte intranesc inainte de timp, Ii causeaza moartea semnat in luptele ce Hohenstaufii. Remareabili :

istoria oraaului Fiore* (Istoria florentina) pane

la 1282. Un M., nuntiu papal, a fost trimis ins-

inte de inceperea luptei dela elimber de dam

principele Andreiu Bethory in tabera

Mihaitt

sa locuim in locuri baltoase, in localitatile in Viteazul, ca s-i spline acestuia, ca ar fi ordin

cad paludismul este endemic vom alege 'omit* serios din partes imperatului, ca Mihaiu sa se
mai deprtata de bate, mai ridicat. deasupra retrage din Transilvania. M. a fost retinut in

www.dacoromanica.ro

12*

180

Malceano

lagarul lui Mihaiu, unde a avut ocasiune s admire vitejia voivodului roman.
Malceano, lac in Rom. (Dobrogea). j. Ices,
pe teritoriul comunei Jurilovca, lng xnalul
marii, de care e despartit prin o banda de nasip
iezerul Bazelur, Cu care comunica; intinderea
300 ha.
Malcoci, com. rur. in Rom., (Dobrogea), j.
Tutees, situata la 7 km. spre est de consul Tulcea
formata din 3 cat. cu 1269 loc. (Diet. geogr.
1896), populatiune mixtit (Romani, (ermani
Rusi), avend 2 biserici si 2 scoale.
Malcociu, (Beli Beg Malcazoglu), un sef turc
care prin Nov. 1486, dupa luarea Chiliei i Cetatii Albe de catra Turci, pustiesce Moldova, ca
Hroiat. E inn batut de Stefan Voda cel Mare
(16 Nov. 1486).
Malcontent, (franc) nemultamit.

Mlini.

1715 in Paris. Scr.: De la recherche de la v-

rib's (1684), etc. Oeuvres ed. non& 1859-1871

In 4 vol.
Maledictiune, (lat) blstm.
Maledive, (Maldiva), grup de instilo coralice
in Oceanul Indic, 300 km2. en 30,000 loc. Malaiezi moharnedani, stpilniti de un sultan cu resedinta in Mali. Product principal nac de cocos.
Insulele M. stau sub protectorat englez.
Maleficant, facator de rele ; maleficiu, crim.
Malencrav, (magh. Almakerk, germ. Mahnkrog, Melenkrog), comuna mica in Trans., cott.
Trnava mare, situat Janga Trnava mare, ea
1315 loc. (1891) Rom. si Sasi; obarsia familiei
Apafi, biserica dela 1582, unde e ingropat Mihail
A.pafi II si sotia sa Catarina n. Bethien.

Maleola, glesn (nodita) interna si externl,

apartinnd una capetului de jos al osului tibia,
Malczewski, Anton, poet polo, n. 1793 in cealalta al peroneului.
Varsovia, 1- 1826 acolo. Naratiunea epic in
Malesherbes, Chrtien Guillaume de Laspirit byronist Marjo., powies6 ukrainskac (1825) moignon de, ministru francez, n. 6 Dec. 1721
Ii asigura loe de frunte intre poetii poloni.
In Paris; 1750 president al camerei fivanciare,
Maldaenii, com, rur. in Rom., j. Teleonnan, se opuse edictelor curtii, cari instituiau dan apaIn departare de 4 km. de orasul Rosiorii de satoare, 1771 pretinse convocarea staturilor geVede, cu 2582 loc. agricultori. (Dict. geogr. 1897); nerale, din care causa fit exilat la mosiile sale,
In com. este 1 bisenca i 1 scoala.
1774-76 ministru de interne, 1792 dimpreulla
Maldaresci, doue corn, rur. in Rom., j. Valcea, cu Tronchet si Deske primf sa apere pe re-

una in pl. liorezu, compusa din cat. M. de sus gele Ludovic XVI in fata conventului; 22 A.pr.
si M. de jos cu 1350 loc., cealalta in pl. Cerna de 1794 f guillottnat.
sus compusa din cat. M. i Ladesci cu 715 loc.
Malgouvern, Etienne, profesor de limba
(Diet. geogr. 1893); in fiecare com. stint cate liter. franc. la Acad. Miltileana din Iasi, 1847.
2 bisenci i cate 1 scoala.
M. dadea o deosebita aten tiune specialitatii sale :
MAIdrescu, 1) M. George, colonel rom., n. cursul superior al Academiei era un adeverat
20 Oct. 1838, t 1896. In timpul resboiului ro- pensiouat francez.
mano-ruso-turc, M. avea comanda regimentului
Malherbe, Frangois de, poet franc., n. 1555

10 de dorobanti s't s'a distins in 30 Aug. 1877

la Grivita, iar in 7 Nov. acelasi an la Rahova,
ande puscandu-i-se calul, M. conduce soldatii
pe jos pana ce un gloatii strapunge picioarele.
Dupa resboiu a comaudat un regiment de in-

In Caen, t 1628 in Pars. M. e cel mai Vechiu

intro asanumitii spoeti clasicig ai Franciei, poet
Mc, s'a distins prin corectitudinea i eleganta
limbei. *Oeuvresc ed. noua 1862-69 in 5 vol.
Malic, v. Acid malic.

Malietoa, Laupepa, rege al ins. Samoa, ales

2) M., Nicolae, Dr. in medicina' dala univ. 8 Nov. 1880; un partid contrar i-a ales antirege
din Paris, profesor si decaa al faculttii de me- pe Tomasese, si M., care a fost adversar al Gerfanterie pang, la moartea sa. (Cf. Diet. contimp.)

dicina din Bucuresci, medic primar al spitalelor maniei, a.fost transportat de un vapor de resboiu
Eforiei din Bacuresci, fost membra in consilinl al acestei puteri la ins. Maresal, In urma consanitar sup. si deputat, actual membru in con- ventiunii incheiate 4 lun. 1889 intre Englitera,
saint de Igien al capitafei. N. 6 Dec. 1844 in Germania pi Stat. Unite Am., M. a fost restituit,
Bucuresci, dupa ce a urmat studiile secundare dar n'a mai avut rol mai important. t 1899.
si ale medicinei in teara, a terminal studiile Malign, de un caracter primejdios, s. e. morb
sale speciale la univ. din Paris. Profesor, cli- malign. Contrarul e benign.
nician i farmacologist distins, a publicat un
Malin, numele rornanese al arborelui Prunus
numr inseinnat de lucran i sciintifice in limba Padus L. (v. ac.).
roni. si franc., precum i comunicari originale
Malines, rap, v. Mecheln.
la diferite congrese sciintifice natiouale i straine.
Malinescu, Vacile, om politic rom., n. 10 Dec.
Autorul important al Farmacopiei romane actual, 1817 in Valea-Seaca (Bucovina), t 13 Febr. 1866
precum si al unnatoarelor, intre altele: Guaiacolul In Iasi; mutt timp secretar al archivei statului
ca tratameut in pneumonii. Calomelul in afec- In Iasi, pentru ideile sale democratice, sub
tiunile cardiace. Tratamentul Erisipelului cu re- domnia lui Mihaiu Sturdza, e nevoit sa Orapetitd. Tratamentul febrei tifoide2
gi alte lucrari seasca Iasii i sa se stabileasc in strainatate
.
de valoare
terapeutica
chnica.
(la Paris); dupti revolutie se reintoarce in teara
Malder, gramada, iarba cosita pentru nutret.
agit pentru unire; 1857 membra al divaMaleabil, (franc.) mladios, ce se poate fasona nului ad-hoc al Moldovei; 1861 limp scurt
in placi subtiri cu ciocanul sau prin masina de nistru al caltelor.
laminat.
Mlini, com. rur. in Rom., j. Suceava, comMaleachl, Malachia (v. ac.).
pusa din 7 cat., cu 5572 loc. (Diet. geogr. 1894),
Malebranche, Nicole, filosof franc., n. 1638 4 biserici i 1 manastire de calugri, Slatina (v. se.),
In Paris ; 1660 infra in congregatia oratoriului, 1 scoala de baieti, alta de fete si dolt. mixte.
1699 ajunse membru al acaderniei. M. a fost capul Com. e udata de riul Moldova; terenul e muntos,
asa nurnitilor Ocasionaliftie (v. ac.). t 13 Oct. piscuri le prin ci pale Ant : Bivolu-D olia (1534.3 m.),

www.dacoromanica.ro

Malitia

Malthus.

181

Baiseseu (1346 nt.), Poiana Lunge"( (1340.1 m.), pd.mAnt, Mint asemenea intrebuintate pentru bli
Virf cl Goii (12984 m.), etc. de gaz. Boalele pentru cari se visiteaza M. stint :
Muncelu (1308.4
Mo$ia, odinioara a mOnastirei Slatina, face parte reumatismul, afectiunile cailor respiratorice
din domeniul coroanei, care are instalatii fore- digestive, boale femeiesci, lipsa de silage. Tem-

stiere la Gainesci si Esle. Suprafata teritoriald peratura apei este dela 11-16 C., iar materii

a com. e de 20,948 Wei, din cari 15,156 padure. fixe se gOsesc pnd la 14 grame inteun litru.
Malitia, inclinatiunea de a face ru, de a Medic in loc. Lit.: Bolemann, Magyar fard6k
strica cuiva.
itsvanyos vizekg. Budapest, 1896. [Dr. Villa.]
Malk-bal, jeu fenician, in alta forma' Melech,
Maloja, (Maloggia), treceitoare in Alpii retieni,
ce se !vela in numele biblice Adramelech, Ana- cant. Graubiinden, 1811 m. inaltitne; duce spre
melech.
[Atm.]
Chiavenna. Statiune de curd climatica.
Malla, 'loan D., publicist rom. si autor draMaloruli, v. Rusia micl.
matic, n. 16 Martie 1854 in Bucuresci, a studiat
Malotea, mantau fem., scurteica.
in tea* a colaborat la mai multe iare si a Malovilta, com. aramilneasca in Macedonia,

scris 'mole piese de teatru.

cut preste 2000 loc.; e situat. inteo vale pito-

MaIleTn, product chimic al procesului vital al reascd. cam 20 km. dela Monastir spre apus.
bacililor rapciugei; in efectele sale se aseameinO
Malpighi, Marcel, it. 1628 in Bologna, t 1694 la
tuberculinului.
Roma. Anatom renumit. Prin aplicarea microMallet-Dupan, Jacques, publicist fra., n. 1749, scopului in cercetarile sale, cu deosebire prin
in timpul revolutiei franceze M. a fost redac- opul su : Anatome plantarurn, Londra 1675, puse
torul foii Mercure de Franceg in Paris; a aprat basa anatoiniei vegetale.
[A. Pr.]
drepturile regelui. t 10 Main 1800 in Richmond
Tuburile lui Malpighi, organele de excrellune
(Anglia). Ser.: *Considrations sur la rvolution ale insectelor, representate prin douli sau mai
de Franceg, 1793; Mmoires et .Correspon- multe tuburi, cari dau in intestin, la punctul
dance, 1851.
Min de unire ca htomachul. In interiorul lor se
Malleus, termin technic pentrurpciugd.(v. ac.). afia urina in mare parte solida, fortnata din conMall ophaga Nitzch-Nirmide Trosch. (Anoplura), cretiuni ce contin acid uric.
insecte can se aseamend cu pediculidele (v. ac.)
Malplaquet, sat in depart. franc. Nord; ad i au
ata't prin forma exterioard, ct i prin felul lor invins impenalii sub printul Eugen i Englezii
de vista. Se deosebesc Irma fiind-ca pediculidele sub Marlborough pe Francezi sub Villars la
au gura conforrnata pentru impuns si supt, pe 11 Sept. 1709.
ciind M. au gura conformati pentru masticat. TraMalt, orzul germinat i uscat la 600-700 in
iesc pe mamifere si pasen, atac6 epiderma,
scopul preparatiunei berei (v. ac.).
(pilif ere) sau penele (penifere); se nutresc cu
Malta, insula engl. in Marea Mediterana intre
prile epidermoide. Capul lor este deprimat, mai Sicilia si Africa, 248 kin.2 cc 160,000 loc.; e un
larg deal protoracele. Gura este provii(jut. cu platou de stiltici calcare (238 m. inalt), slrac in
mandibule in forma de crosete scurte si dentate;
clim al* prin mijloace artificiale totul
apoi yin maxilele cu palpii i buza inferioara ea apd'
s'a fdcut roditor; se produce bumbac, sesama,
palpii sei labiali biarticulati; buza superioara este trestie de zahOr, vin, fructe sudice, cartoli. Coadesea putin aparenta. Intenele Mint 5, 4 sau 3 ar- merciu viu. Venituri 6 mil., datorie 1.5 mil. la

ticulate. Abdomenul din 9 san 10 segmente. 1895. Insula e a Englezilor si e guvemata de

Poporul romn le cunoasce sub numele generic un guvernator cu un consiliu de 20 mein bri, din
de paduchi; Trichodectes canis, pOduchi de cane ; cari 14 aiesi. M. e statiune principala pentru

Tr. subrostratus, paduchi de mdt4; Tr. sphae- vapoare ; fiind M. principalul punct de razim al
puterii Englezilor in Mediterana, insula a fost
Mallorca, v. Majorca.
prefacut intr'o fortireat neinvinsa. Capitala La

rocephalus.

Mallotus Lour., (botan.) gen de plante lignoase Valetta.

M. (Melita) fusese colonie feniciana,
din fam. Euphorbiaceelor, trib. Crotoneae. Cu- treat in posesiunea Cartaginenilor, 218 a. Chr.
prinde vr'o 70 specii tropicale din emisfera estic, la Romani, apoi la Vandali, Goti, Bizantinii, Arabi,
intro aceste M. philippinensis Mull. Arg. are Normani, dela 1525 in posesiunea ordului Ioaniimportant ca planta tinctoriala i vennifugd in tilor (cavaleri de M.), 1798 f a Francezilor, 1800
[A. Pr.]
a Englezilor.

[]

Malmaison, La, castel in deprtare de 10 km.

Ordinul ospitalier de Malta. Cavalerii ord.
dela Paris spre vest, langl Seina. Loe predilect Sf. loan. Ioanitii (v. ac.) se retrasera in insula
al lui Napoleon I si al Iosefinei.
Malta la 1530, si de atunci luarti numele cav.
Malm, capitala comitatului sved. Main-1511ns, de M. Decoratia cavalerilor din ordin e o cruce
ldnga Sund, 53,869 loc. (1896); castel vechiu alb. si panglica neagra.
[O. L.]
(acrun inchisoare), port si viu comerciu marititn,
Malthus, Thom. Rob., economist englez, n. 1766
1896 au intrat in port 6501 vase, au iesit 5999. in Dorking (Surrey) si t 1834 in Bath. 1805 prof.
Malna9, statiune balneara in Ardeal, cott. Trei- de istorie i econolnia politicl la colegial din
scaune. La o indltime de 545 m. deasupra marii, Haileybury. Celebru prin stabilirea principiilor
in valea Oltului, se gisesc isvoarele cu apA acra a.supra populatiunii, cunoscute sub numire de
alcalina si sratft feruginoas. Are un parc, In Malthusianism. (v. mai jos). Serien: An Essay
care se afld atilt stabilimentul cu basinuri reci on the principle of population, 1798; Principles
si cabin pentru bai incalcllte, cAtsi mai multe of political economy, 1820; Definitions in policase pentru visitatori. In timpul din urm. se tical economy, 1827. Ser. mat mici ale lui M. au
fac si bi de nOmol on nmolul din localitate. fost publ. in 1. germ. de Leser, 1896.
Un isvor servesce la cura intern, iar multimea
Malthusianismul, doctrina lui Malthus (v. ac.).
gazurilor de acid carbonic cari isbucnesc din El sustinea cA productia substautelor alimentare

www.dacoromanica.ro

182

Maltosa

Mama padurei.

nu cresce asa de repede ca populatia lasata in prinde veo 16 specii europene, temperat-asiatice
voia ei, si sfatuia pe oameni, indicandu-le ca re- si boreal-africane, dintre cari citam ca cea mai
mediu, ca precautiune necesara, sa reduca mult frequenta la noi M. rotundifolia L., nalba mica
procrearea copiilor, sa se abtie. Malthusiani, stint sau ,casul popeic, pe lingi drumuri, locuri inpartisanii acestei doctrine. (Cf. N. E. Idiern, Quite, etc., foile ei, cele dela M. silvestris L.,
Studii de econ. polit. si finante, vol. II, Bucu- cdt si florile acesteia se folosesc in medicina ca
[A. Pr.]
(botan.) familie de plante dicotyle
polypetale cu foi adesea palmat-nervate si flori
de comun pentamere, caracterisate prin numeroase stamine hypogyne concrescute. Cuprinde
la vr'o 700 specii preponderant tropicale si subtropicale, mai patine temperate, ce se distribue
cerevisie, drojdia de bere (v. ac.), sufera fer- In urmatoarele triburi: I. Mal veae cu attiti stili
mentatia alcoolica.
ciao loculide sau carpele are floarea, cu mimeMaltratare, tractare rea, neomenoasa, chinuire. roase genuri importante, precum: Kitaibelia,
In dreptul matrimonial M. e motiv de divort. Lavathera, Malva, Anoda, Sida, Abutilon, etc.

resci, 1896).
Maltosa= Cis H,, 0,, -I-H, 0, hidrat de carbon,
un soiu de zahar, ce se obtine alaturea de Dextrina i isomaltosa din amidonul cerealelor sub
actiunea fermentului Diastasa. Cristaliseaza in
ace, gustul dulce, dextrogira = 1400, 6, reduce
cu greu licoarea lui Teliug. Fat de micoderma

Malu, 1)

emoliente.

Malvaceae,

M., com. rur. in Rom., j. Ialomita II. Ureneae cu 10 stili, 5 carpele, gen remar-

situata pe partea stingi a rialui Ialomita si cabil : Pavonia. lilI. Hibisceae cu capsula lo-

compusa din 3 cat. cu 1462 loc. (Diet. geogr. culid dehiscent, genuri de relevat: Hibiscus
1897), 3 biserici si 3 scoale. 2) M., com. rur. si Gossypium. IV. Bombaceas cu columna staIn j. Vlasca, situata pe malul Dunarii i com- mine divisa, genuri remarcabile: Adansonia
pusa din 2 cat. cu 1720 loc. (Diet. geogr. 1890),
Bombax. M.-le stint importante mai ales ca
1 biserica EA 1 scoal.
plante officinale, decorative $i textile. [A. Pr.]
Malu Rosu, &gun in Rom., fine de com. CepMalvasia, vin de M, vin pretios, originar dela
tura, j. Prahova. Are numai vr'o 40 familii, cari Monemvasia sau. Napoli di Malvasia pe litoralul

se ocupd cu via. In acest catun se atla intinse de est al Moreei. M. se produce adi mai mult
deposite de carbuni (lignit) pe proprietatea lui In Portugalia, Teneriffa, Sardinia, Sicilia si ProEm. Gradisteanu.

munte in Rom., intre cdtunele

Predeal i Azuga, j. Prahova. Are o proeminenta ce se intinde Vilna in soseaua nationala.
In acest punct iarna se intrerup adeseori comunicatiile din causa nametilor de zapada.
Malu Ursului,

Malum mortum, v. Lepra.

Malum omen, (lat.) semn

vence. (v. si Madeira, vinuri.)

Malvensis, colonia, capitala provinciei Dacia
Malvensis lu partea sud-estica a Daciei Traiane,
impartita sub Marc Aurel in trei provincii : Porolissensis la meaza-noapte, cu capitala Porolissum (la Moigrad), Apulensis in mijloc, cu capitala Apulum (la Alba-Iulia), si Malvensis Cu

fu; augurii ne- capitala Colonia M., probabil la Celeiu,' loo

favorabile.

Mum, o boald a getului, causata de ciuperca

Tilletia Tritici Wint (v. ac.). Inrudita de aproape
cu taciunele Ustilago Carbo. Se deosebesce de
el prin aceea, ca la M. spied i bobul in aparent nu se disting, ci reman intacte, ins stint
de o coloare suspecta verde inchisa, incdt usor
se pot deosebi de celelalte san atoase. Bobul se
strivesce usor intre degete i drept fain are
o umoare ran mirositoare, ce miroasa a pesce
stricat, si in ea se afla un praf cenusiu (sporii
parasitului). Viiduti la microscop ei nu stint netedi ca cei de taciune, ci brdzdati si la germinatie formeaz un inanunchiu intreg de sporidii.
La spalare granl atacat de M. plutesce deasupra

indicat prin o inscriptie de procurator aflata aici.

Malversatiune, greseala facuta din adins, defraudatiune.
Malvine, Malovine, Falkland), grapa do in sule

engl. in Oceanul Atlantic, spre est dela calea

lui Magelhaes, compusii. din 2 insule mai mari
si 200 insulute mici, 12,532 kink, cu 1953 loc.
(1895), cari se ocupa en crescerea vitelor; insulele au porturi bune. Descoperite 1592 de Davis,

dala 1835 ale Englezilor.

Mama ciumei, o fiint fabuloasd in povestile
rom. Sfintele ii spuserl lui Ft frumos, c M. c.

e smeoaica cea mai afurisit din lume si ca se

hranesce cu carne de om. M. nu era nici oin,
nici cal, caci capul de om era ct un stog de fiin,

apei, prin care se poate usor alego, dar nu si iar picioarele ii erau de cal, dintii ca lopetile,
distruge. Pentru distrugerea sporilor parasitului, ochii in ftmdul capatinei ardeau ca dou5 hopai
gedul se trateaza cu piate vnata sau sulfat rosii. (v. Centauri.)
de cupru. La un kgr. de sulfat de cupru luain
Mama pidurei 'sau Muma pdurei, numele po200 litre de aria si in el muiem 5 hl. de grin, pular al plantelor Asperula odorata L. (v. ac.)
pe care Il lineal 24 ceasuri in saramura.
Lathraea Squamaria L. (v. ac.).
Mama plidurei dupd pov. romli ne e o perMalureni BAdiceni, com. rur. in Rom., j. Arge$,
pe valea Valsanului, compus din 4 catune ca sonificatiune mitologica din cele mai frumoase.
2055 loc. (Diet. geogr. 1888), 4 biserici si 2 scoale. Busuioc (v. Luceaferii) ajunse intr'o padure si
Mains Tourn., (botan.)

sectiune din genul aici a intAlnit pe M. p. (in unele povesti : Baba

Pirus L. (v. ac.).

Malva, oras roman, v. Celeiu.
Malva, beutura indigen africana', un fel de
bere, facuta din banane.
Malva L., (botan.) gen de plante erbacee din
fam. Malvaceelor, trib. Malveae, cu caliciul extern 3-bracteolat i cu numeroase carpele indehiscente caduce, qezate in o sfer turtita. Cu.-

din copaciu, ori Scorbura), care il mined de tot,

iar oasele le-a bgat inteo butoarca a copaciului
si s'a suit in copaciu. Seminoc a pornit in urma

lui Busuioc, si ajunge chiar la copacial acela,

prinde pe M. p., care inspaimiiintata reda pe
Busuioc. Fiind-cl luceaffirul de seara piere din

orizontul oamenilor de pe panint si preste

noapte nu se vede, s'a inchipuit o fiinta, care

www.dacoromanica.ro

Mamliescii

Mamiferele.

183

Mamella, v. Mamma.
il inghite, i aces fiint e M. p.; dar de cu
diu tot acel 'need& se arat de nou i atunci
Mameluci, (Mamlue = sclav) se numiau in
se inchipuia, ca Zoran a mantuit pe Seran. M. p. Egipt sclavii venifi din regiuni straine, cari
in alt basm (RA frumos din lacrima) represinta formau forta militarl a sultanilor. In sed. XIII
pe Minotauros (v. ac.), iar Ft frumos pe Theseus. Gingis-Chan nimici o parte mare a Asiei, si

M. p. in Ardeal se chiama si Mama huciului lu multime de sclavi, dintre cari sultanul din
(uncle huciu inseamn codru). (v. Dioscurii, Egipt Nedsm-Eddin-Ejub a cumprat 12,000,
[Atm.]
in mare parte Mingreliti si Cerchezi, apoi Tani
Dirke, Idas.)
Minfalescii de jos sau M. Noi si MdmItiescii din Kiptschak, i forma din ei o armata (cavalerie) puternica care in scurt timp
de sus sau Vechi, comune rurale, parochii
domnia,
mosii mandstiresci in cap. si j. Cernaut in Bu- dupa ce in 12511 omori pe sultanul Turan Sach,
covina. M. de jos au 2714 loc. (2549 ort.-or., ridicand sultan din sinul lor pe Cibek. Cu acesta
48 rom.-eat., 117 mos.), iar M. de sus 2071 loc. s'a pus temelie dinastiei Mingrelite Bahritice;.la

(1988 ort.-or., 26 rom.-cat., 57 mos.), cate o 1382 urma a doua dinastie a M.-lor, dinastia
Bordsita, al carei intemeietor a fost Berkuk.
[Dr. I. G. Sbiera.]
scoal primara.
Mamaliga se numesce o pasta consistent ga- Durata domniei acestora a fost 266 de ani. Sul-

tita din faina de porumb prin fierbere In apa tanul Selim I puse capt acestor domnii, luand
cu putina sare, ea constitue alimentul principal
al populatiunii rurale din terile romdne, inlocuind panes, care in alta parte formeazd basa
alimentatiunii. Teranul roman prefere niamaliga,
fiindel 11 vine mai usor sa o fiarba ilthc cu putina muncd, far multI pierdere de timp, decat
sa dospeasca i sa coma pane de grau ori de
secara.

capitala Cairo la anal 1517 si puse un pas turcesc

preste Egipt. Mai trcliu M. devin din nou stapani

preste Eg,ipt. In 1786 sultanul Abd-ul-Hamid

subjuga din nou Egiptul. Napoleon Bonaparte

si-a format din M. un escadron ca garda imperial

(1804), care dup caderea lui s'a desfiintat.

Mamercus, in mitol. roman, fiul lui Numa,

In timpurile trecute se gatia M. din al doilea rege. Dela M. si-au tras numele si

mein (Millium sativum), care astacli intra mai originen asamunitii Mamerci, Aemilii. [Atm.]
de rare ori in alimentatia teranului. Se mai
Mamertini, popor de origine italica si retras
face din hrisca (Fagopyrum esculentum) M., care In centrul insulet Sicilia. M. se indeletniceau ea
poseda coloare mai inehisa. Pentru gatirea M.-ei brigandajul si in 264 a. Chr., din causa unui
nu se cere nici bucdtarie nici cuptor, si femeea conflict ivit intro ei si Siracuzeni, la care ia
teranului, care il ajuta la munca campului, fierbe parte si Cartagina, se nasce resboiul col dintai
intr'un ceaun sau inteo mica caldare adusd la dintre Romani si Cartaginezi. Romanii sub pretext
camp M., care se rand insotit de pesce sarat, ca voiau sri dea ajutor M.-lor, intervin in conflict
de ou, de brfinza, de lapte, de ceap, de mu- si de ad i declararea resboiului.
[Caion.]
Mamiferele, (mamma lat. tita, foro = port) sau
ratuti. La transporturile ce teranul face cu carul

en boi, el aseaza intr'un colt al carului un sa=let cu mlaiu, sare si alte provisiuni i leagd
de caruta mica caldare indispensabila pentru
fierberea de M.; combustibilul necesar se gdsesce lesne ori undo si in timpul cand vitelo

animalele sugiitoare, antaia clas din regnul

animal. Sant. animate cu vertebre (ease) tari,

inima este compusa din 4 carnere, 2 auricule
si 2 ventricule, au sange rosu cald de 36 C.
Partea dinapoi a narilor nasului se deschide la
se odichnesc, teranul gatesce M. Asemenea do- partea de sus a gitului. Pieptul e despartit de
banul cand se duce cu vitelo la stiina ja ea sine burt prin muschiul diafragm. M. respira prin
un sac de malaiu si o edictal. si isi gatesce M. plumani si nasc pui vii, cari se nutresc cu lapte
pe care o mama Cu lapte, cu unt, cu branzd. dela mamele lor.
Scheletul M. e compus din cap, trunchiu si
Sateanul nu maned mai nimic far, M., i adesa
ori nu maned decat M. goald. Teranca romand membre (extremitati). Au dinti incisivi (taietori),
gatesce M. virtoasa, punend In apa care fierbe canini si macelo si se deosebesc la diferite madeodat toata portiunea de mlaiu, teranul mama mifere dupa modul lor de viat. Numb-rut dincaldd si rece. Ordsanul prefere M. moale, ga- tilor variaza intre 4 si 106, nedintate sfint putitd dintr'o cantitate mai mica de malaiu in pro- tine M. Acest numOr se exprim prin formule
c. m. = 32.
portiune cu apa si o maned cu unt, cu branza, dentare, astfel la om: m. + c.
l
grumaz e
eu lapte, cu ochiuri. Teranca din Basarabia face Numrul normal al vertebrelor dela

de trei ori pe oi M. proaspeta. M. facutd din de 7, rar 8-9 (la bradip), 6 la chifi, numrul

faina nestricata de poru.mb sanatos constitue un celorlalte vertebre variaza. Membre au 4, nurnai

aliment nutritiv, capabil a inlocui *lea, dada

insa porumbul sau faina de porumb din causa
umedelei si a reloj conservari a intrat in fermentatiune, se nasc in ele materii toxice, cari
nu so nimicesc prin fierbere si cari stint capabile a produce Pelagra. (v. si Mlam.) (Lit.: G.

chitii au nisce rudimento in loo de extr. din-

Clavicula o au numai M. cari sapa, se acata

si sboara. Unele siint digitigrade, altele plantigrade ; unele sboara, altele Inoata. Sistemul mus-

chiular este in general ca si la om. Aparatul

de nutritiune este compus ea si la cm. Cu pu-

Crainiceanu, Igiena teranului main. Buc., 1895; tine exceptiuni,,.toate M. au bazo. La plantivore
Manolescu, Igiena teranului roman. Bucu- stomacul este impartit in mai multe camere.
Intestinele sfint la plantivore mni lungi, decal
resci, 1895.)
[I. F.]
la carnivore. Aparatul de circulatiune si de resMimAruta, insect, v. Coceinella.
Mambunda, (Maruce M.), imperiu al Negrilor piratiune este ea la om. La sistemul nerves
Bantu in Africa centrala sudica, pe la cursul -creerul si milduva spinarii Ant foarte desvolde mijloc al riului Zambesi, 268,000 km2., cu tate, creerul mare ins nu intrece in massa lui
900,000 loc. Popoarele de frunte ale imperiulai pe col mic, cum se intmpla la om. Urechile
au un pavilion miscator, care rar lipsesce.
stint Baroce (Aimee) si M.

www.dacoromanica.ro

184

Mamillaria

Mari.

unora reflecteazii lumina, de aceea stralucesc.

Mamma, mamella, tita feminina, o glandula
Foarte desvoltat e simtul mirosului. Pentru asezata de ambele parti ale sternului deasupra
simtul tactului servesc virfurile degetelor, bu- coastelor 3-6. M. are o structurii, acinoasa, e
zele, la unele limbs. Faculttile spirituale ale impartit in mai multi lobuli, irate cari se afla
M. stint insemnate. Unele Ti fac locuirrte in massa schimbacioasa de grsime. M. e acopamnt, altele in pesceri, altele cuiburi. M. au perita de piele ; cam in centrul ei se atla o provoce, pe care o intrebuinteaza rar. Corpul le e tuberant (mantilla, dire, muc), cu o imprejacoperit cu par de diferite feluri, moale, aspru, muire (Areola) brand. Yana pe timpul pubertatii
ghimpos, unele au solzi sau piaci cornoase. M. e nedesvoltat; atanci se desvoalt, cresce
schimba primtivara $i toamna parul, iarna e in volum. Pe timpul gravidittii cresce ai mai
mai des $i rnai fin. La degete unele au unghii, mutt. M. produce laptele. Poate lipsi una sau si
altele ghiare sau copite. M. simt de dou genuri, ambele tile, dar pot fi pi mai multe (Polymastia),
cari nasc pui vii, i sug lapte. Numrul puilor va- aaezate si in alto regiuni ale corpului.
riazd dela 1-24. In general M. nu traiesc asa Mammea L., (botan.) gen din fam. Guttiferae
de indelungat ca omul. Elefantii si chilii ajung (Clusiaceae), tribal Calo phylleae, cuprinde film*
100 ani $i mai malt, rinocerul vr'o 80, camila arbori cu frunzele alterne, rigide, coriacee si

vr'o 50, cerbul vr'o 40, canii 15-25, $oarecii adesea provadute cu punctuatiuni pelucide ; florile
4-6 ani. Cu cat triliesc mai putin, cu atata se axilare solitare sau fasciculate silnt polygaine.
desvoalt mai repede. M. sant respandite pe tot M. americana L. din India vesticl este mult
pamantul. Triesc pe uscat, in pesceri, pe ar- caltivata in tenle tropicale din causa fructeior
bori, in spa. Unele in familii i societti, altele sale comestibile.
[Z. C. P.]
singuratice. Huele ernigreaz dintean loo inMammon, in limbs arabica inseamna tesaur
tr'altul. Unele petrec iarna intr'un somu i amorteala. Se cunosc foarte multe specii fosile, incepand din epoca mesozoica; cele mai multe in
cea kenozoica i antropozoie. Foloasele si pa-

sau vistierie si in Testamental nou in M. se per-

sonifica avutia si se inchipaiesce ca un idol ;

pentru aceasta omul, care iubesce avutia se nu-

mesce sclavul lui M.

Mamornita, 1) M., comun rural, parochie
om stint primejdioase mai ales fiarele selbatice impreunft tar Turenii, mosie boiereasca in cap.
si miele rodatoare. Nici un M. nu este veninos. $i j. Cernaut in Bucovina; are, ca parochie,
Clasa M.-lor se imparte in urmtoarele ordine 1469 loc. (1396 ort.-or., 16 rom.-cat., 57 mos.),
familii : 1) Ord. maimutelor (Simiae sau Pisward primar.

gubele M. dint in general cunoscute. Pentru

theci) cu fam. a) catarrhine, b) platyrrhine, c)

2) Mamornita, Virg in Rom., j. Dorohoiu,
arctopitheci. 2) Ord. Prosimiilor cu fam a) le- situat la hotarul Bucovinei in pl. Herta, mai jos
muride, b) tarside, c) leptodactyle. 3) Ord. chi- de intrarea Pratului in Rom.
ropterelor cu fam. a) pteropine, b) gymnorhine,
istiophore. 4) Ord. carnivoarelor cu fam. a)
felide, b) viveride,
mustelide precum si melidele i lutridele, d) hyenide, e) canide, f) urside. 5) Ord. pinnipedelor cu fam. a) focide, b)
trichechide, c) otariide. 6) Ord. insectivoarelor
ea fam. a) erinaceide, b) talpide, el tupaiide, d)
centetide, e) soricide, f) galeopithecide. 7) Ord.
rogetoarelor, (rodentia) cu fam. a) sciuride, b)

Mamos, numirea populara usitata in Romania

pentru medical care d ajutor la faceri. Nuntirea
technicii era rnai demult magister obstetriciae

$i se ddea diploma deosebita pentru aceasta

specialitate (v. Accouchement).

[Dr. V.]

Mamu, mandstire in Rom., j. Valcea, C0111.

Lungesci, in deprtare de 3 oare de Dragaani,
zidita de Constantin Brancoveanul la 1696; adi
redus la biseric de mir.

myoride, c) castoride, d) dipodide, e) maride, f) arMAmular, negustor ambulant.

vicolide, g) spalacide, h) saccom yide, i) hystri chide,
Mamuret Aziz, vilaiet turco-asiatic, la Eufratul
1) caviide, ni) octodontide, n) lagostomide, o) le- superior, 34,300 kins., cu 575,300 loc.
poride. 8) Ord. edentatelor cu fain. a) bradypodide,
Mamurius, in mitol. romana un faur renumit
b) myrmecophagide, o) dasypodide, d) manidide, pe timpul regelui Numa. In 14 Madre a fost

e) orycteropodide. 9) Ord. proboscidieelor cu serbatoarea Mamuralia in legatura cu cultul

fam. elephantidelor. 10) Ord. verissodactylelor lai Mars.
[Atm.]
cu fam. a) equidele, b) tapiride, 0) rhinoceroMamut, (Elephas primi genius), mamifer antetide, d) hyracide. 11) Ord. artiodactyle2or cu fam. diluvian, din ord. Proboscidienilor, sennina cu
a) camelopardalide, b) camelide, c) bovide, d) elefantul asiatic de adi, ayes lungimea de 4 m.,
antilocapride, e) cervide, f) moschide, g) tragu- acoperit cu peri 1noi. In timpul diluviului era
fide, h) suide, i) hippopotamide. 12) Ord. sire- respandit in toata Europa. S'a gsit intreg eu
nelor eu fain. manatidelor. 13) Ord. cetaceelor pide ei par in ghieturile Siberiei.
cu fain. a) balaenoptaride, b) balaenide, c) delMamut-cuius, corn. rur. in Rom. (Dobrogea),
phinide, d) monodontide, e) hyperoodontide, f) ca= j. lAnstanta, compusa din 7 cat., ca 2103 loc.
todontide. 14) Ord. marsupialelor cu fam. a) Romani, Turcil Tatari si Bulgari (Diet. geogr.
macropodide, b) phalangeride, c) phascolomyde, 1897), 4 geanui si 2 scoale.
peramelide, e) dasymide, f) didelphyide. 15)
Man, fainilie nobiliarti in Maramura$, se trage
Ord. monotrematelor cu fam. a) echidnide, b) din familia Zaniszlo (Szanisz16) de Dolha, 1340.
ornithorhynchide.
Membrii familiei au fost posesori si preoti. Dala
Mamillaria Haw., (botan.) gen de plante din fam. 1600 Ii aflam in deosebite diregatorii mantaCacteelor, trib. Echinocacteae, cu tulpina adese tense. Iosif M, comite suprem al Maramuresimpla, globoasa sau cilindrica, purtand tubercule eului, 1860-75, csatorit cu baronesa de Stoica.
mameliforme. Cuprinde ca. 300 specii americane, In 1848 a conlucrat cu Gavriil Mihlyi si a
dintre cari numeroase se cultiva la Doi ca plante scapat poporul de jefuirile resculatilor. Dupri
de apartament si de florarie.
[A. Pr.]
revolutiune a fost inchis 8 luni in Muncaciu.

www.dacoromanica.ro

Man

Afanastire.

A fost comite suprem bun, uman, deschis si cu

interesare pentru binele poporului din comitat.
Sub M. s'a infiintat Asociatiunea pentru cultura poporului din Maramurbsc si el a astigat
dela erar locul din piata Sighetului, pe care este
zidit convictul roman.
[T. Bud.]
Man, insula engl. in Marea Mai., 588 km2.,
cu 55,608 loc. (1891), cari vorbesc limba celtia
si au constitutia lor proprie se ocupa cu economia de camp, mineritul (plumb, cositor)
pescuitul. Vechea capitall Castletown, resedinta
guvernului in Douglas.
Mana, v. Lecanora.
Mina, partea a treia a rnembrelor superioare,
desi romanul adesea intelege sub acest cuvint
intregul membru superior. Mina se articuleaza
cu antebratul i consti din pumn si din 5 degate. Scheletul ei osos e format din carp, metacarp si falange. Ea are o fata anterioara sau
palmara si alta posterioara, dorsala. Scrintituri

185

or., 355 rom.-cat. si uniati, 39 protest., 18 mos.),

o scoala primara in M.

Ministire, din grecul liovcarcilptov, adeca casa

singuratia, se numesce locuinta monachilor

(v. ac.), ingradita ca ziduri (claustruni) t adoptatti unei vieti comune (chinoviu). Dca e mica

se numesce schit. M. stint in genere edifiCir

marete i remarabile din punct de vedere architectonice, si Romania nu face exceptie in
aceasta privinta. Numai de nand M.-le au devenit in tearg un fel de asil, in care se retrag
betrani nu averile lor particulare, alaturi cu cladirea principall s'au ridicat casute de tot felul,
dandu-se complexului aspectul unui sat compact,

avind biserica in centru. M.-le au jucat un rol

mare in istorie ; inteinsele s'au pastrat remasitele culturii antice, and migratiunea popoarelor

pustia tot ce-i venia in cale; in linistea vietii

alugaresci se dedau mii de oarneni cu copiarea

manuscriselor, ca arte si sciinte. M.-le roman()
fracturi se pot ivi la ori care din oasele ei. In au si ele un asemenea merit, si este cunoscut,
lepra mutilanta degetele se tot ciuntesc de sine. ca dinsele avura primele tipografti in teara.
Mina anului, tannin calendaristic: ciclu anual. Acosta imprejurari au coutribuit foarte mutt la
Mini moarti. Relativ la persoane, prin M. m. sporirea considerabila a M.-lor si la imbogatirea
se intelege starea unui vasal care nu putea trans- lor adesea excesiva. Nu e deci de mirare, ca
mite bunurile sale nici prin testament, nici prin statele sa fie proces in diferite randuri la convindare, etc., and nu avea copli. Astadi aceast fiscarea aveiilor lor, nutnita *secularisareg, i, din
denumire se rapoarta numai la bunuri si se nu- spirit de persecutiune, la suprimarea directa sau
mesc bunuri de M. tn.. cele ce siint in stapanirea indirecta a M.-lor. Astfel protestantismul gasi
unui stabiliment public, ca eforiaspitalelor, comu- imediat o multime de aderenti intre seniorii
nitati, biserici, stabilimente de binefacere, etc. germani, fiind-ca le permiten secularisarea. ResCum an genera existenta stabilimentelor publice boiul de exterminare s'a declarat insa M.-lor
de binefacere, etc., este de lungl durata, i bu- de abia in secolul nostru, sub influents. francma-

nurile lor netransmitindu-se prin mostenire,

vindare, etc., proprietatile lor sfint scoase din
comerciu (din circulatie) si in special pentru
stat ele inceteaza de a mai fi o sursa de venituri, intru cat, ne mai transmitindu-se in nici
un mod, nu se mai pate percepe nici o taxi

soneriei. Cu toate acestea, vitalitatea lor a iesit

biruitoare din lupta, si astadi M.-le stau mai in
floare deal aft-a data. Nu e tot astfel cu M.-le
din Romania,- cari se afla inteuti stadia de decadenta continua. $aguna (Ist. bis. Sibiiu, 1860,

II, 245-8) enumera in 1857 Mica 149 mana-

de mutatiune a proprietatii. In Rom., prin legea stiri, din cari dup. 12 ani remaser de abia 61,
din 11 Oct. 1860 s'a infiintat asupra acestor iar in 1893 fiintau numai 53, si si din acestea 7
bunuri un imposit de 10 la suta asupra veni- ca simple monumente istorice, fara locuitori.
tului net drept compensare, sub denumirea de
In Romania stint urmatoarele M.:
,taxd de transmiterec. Prin legea din 8 Apr.
'stories: Bistrita, j. Valcea, 1 monach; Branco1880 ins& s'a desfiintat aceasta taxa. Cat pentru veni, j. Romanati, 1 mon. ; Campulung, j. Muscel,
Ung. v. art. Percentuatia.
1 mon.; Cozia, j. Valcea, 1 mon. ; Dealu, j. DamManagua, capitala republicei Nicaragua (Ame- bovita, 1 mon. ; Gorovei, j. Dorohoiu, 1 mon.;
rica centrala), 20,000 loc.
Sadova, j. Dolj, 1 monach.
Manaos, capitala statului brasilian Amazonas,
De monachi: Neamtu-Secu, j. Neamtu, 268;
langa Rio Negro, 14,000 loc.
Cernica, j. llfov, 109; Caldarusani, j. Ilfov, 106;
Minirade, (magh. Monora, germ. Donners- Ciolanul, j. Buzu, 66; Ghighiu, j. Prahova, 38;
markt), com. mica in cott. Albei infer. cercul Vorona, j. Botosani, 36; Dalhauti, j. R.-Sarat, 24;
Blajului, cu 1063 loc. (1891) Sasi (663; si Ro- Horaita, j. Neamtu, 24; Varzaresci, j. R.-Sarat, 20;
mani (381).
Stanisoara, j. Arges, 20; Cheia Teleajenului, j.
Manase, 1) al doilea fiu al lui Iosif, fratele Prahova, 16; Gavanele, j. Buziu, 14; Nifon, j.
lui Ephraim (v. ac.); 2) M., regele Iudeii, 695 Buziu, 12; Tarcaul, j. Neamtu, 11; Rasca, j.
resp. 685-641 a. Chr., care, in urma prigoni- Suceava, 9; Slatina, j. Suceava, 9; Isvoarele
rilor fanatice contra adoratorilor lui Iehova, (Cram), j. Prahova, 9; Gavanul, j. Buzeu, 7;

ajunge in robia Babilonia, unde, pocaindu-se ar Lainici, j. Gorj, 7; Polovraci, j. Gorj, 7; Tisfi scris Rugactunea lui M., un suplement la mana, j. Gorj, 6; Predeal, j. Prahova, 6; Roboia,
cartea a II-a Paralipomenon (Cap XXXIII intre j. Arges, 6; Turnu, j. Arges, ; Bogdana, j.
vers 12 si 13).
Baena, 5; Cosula, j. Botosani, 5; Rafaila, j. VasManasia, com. rur. in Rom., j. Ialomita cu luiu, 4; Pestera, j. Dambovita, 2 monachi.
1390 loc. (Diet. geogr. 1897), 2 biserici sit o scoala.
Demonache:Vdrateculj Neamtu, 447; A gapia,
Ministioara sau
com. rur., j. Neamtu, 330; Tigdnesci, j. Ilfov, 186 ; Adam,
paroclaie impreunaSdnt-Onofreiu'
ca cat. Bancestii sau Ba- j. Tutova, 141; Agafton, j. Botosani, 128; Parautii i Dagosanca sau Dragosenii, mosie ma- sirea, j. Ilfov, 125; Ratesci, j. Buziu, 74; Vinastireasa i boiereasca (Dragosanca) in cap. forita, j. Dambovita, 60; Horezul, j. Vlcea, 48;
j. Siret in Bucovina, are 1824 loc. (1412 ort.- Zamfira, j. Prahova, 46; Samurcasesci, j. Ilfov, 46;

www.dacoromanica.ro

186

Manstirea

Manche.

Cotesci, j. R.-Sarat, 44; Susana, j. Prahova, 40; (1059-1063). Domeniul manastirii mai tmliu a
Barbu, j. Buzeu, 35; Dintr'un lemn, j.Valcea, 25; fost druit acadeiniei din Cluj a Iesuitilor. Acum
Namaesci, j. lfuscel, 23; Valeni, j. Arges, 14; se afla in M. o scoal, agronomica de stat, desRogoz, j. R.-Srat, 12 mon. (Alman. Cult. pe 1868 chisa la 1869. Cursul studiilor e de trei ani ;

de V. Urechia. Buc. dto pe 1893, p. 20-24.) elevii siint internisti. $coala are o mosie in exMantistirile inchinate joac. un rol insemnat tensiune de 742 jug. cat.
In istoria biserieii romane. Domnitorii si boierii

romani infiintasera in ennui veacuritor multe

M., si de cand cu intluenta greceasca, cele mai
bogate se inchinau M.-lor din locurile sfinte,
carora li-se trimitea excedentul veniturilor. Secularisarea tuturor M.-lor provoca din aceast
causa o literatura polemica destul de mare,

Manastyrskl, Ale.vandru, consilier consistorial,

scriitor, n. 22 Iunie 1857 in Lujeni in Bucovina,

a studiat in Cernaut, a publicat rusesee mai

multe brosuri poporale pentru Rutenii din Bucovina, apoi in 1889-1890 done brosuri: Die
Ruthenen in der Bukovina, impreuna cu Dr. R.

F. Kaindl; in 1888 si 1898 cate un tom de

precwn i negocien i diplomatice inasprite, cari predici rusesci sub titlul de Molodei Propovednik

se terminara ca legea din 17 Dec. 1863 (publ. (Predicatorul liner), iar In opul Osterr.-ungar.
in Boerescu, Codicele romane. Bucur., 1873, Monarchie in Wort u. Bild, in tomul Bucovina,
supl. I, p. 44). In virtutea ei, statul afecta lo- un articol : Die Ruthenen. [Dr. I. G. Sbiera.]
curilor sfinte un capital de 51.000,000 lei vechi,
MgmAtarci sau Mindtdrci, numele popular al

cam 20.000.000 franci, si le condona datoria con- ciupercei comestibile Boletas edulis Bull. (v. ac).
tractata inainte, de 31.000,000 lei vechi.
Manatus, (zool.) v. Lamantin.
In Maramuraf au fost multe M. romane, astfel
Manavat, unqeu roman in Dacia, amintit inteo
archimandritura dela Peri, apoi Moiseiu, rese- inscriptiune (Torma Kftroly, Nr. 44). M. se afla

[]

dinta episcopului roman Dwnitru (Miron) Pop si la Arabi si e itieu al lunei.

1637. M. dela Moiseiu s'a sfintit prin episcopul
Minaciosul, (Galo borealis), mamifer din
Transilvaniei Saya Brancoviciu in 1672. Biserica ordinul Carnivoarelor, familia Mustelidelor. Are
alba langa Sighet, unde Mint ingropati episcopii un corp butucanos, ca al ursului, coada scurta,
romani din Maramures si multi calugri, ba
per lung negru-brun, amestecat cu sur, la ambe
preoti din Sighet. Au mai fost M. la Iood, Cuhea, partite corpului cate o dunga suet. Lung. corp.
M. lui Drago, Rozavlea, Betrsana, in care ase- 85 cm., a cocjii 15 cm. Traiesce in tenle nord.
menea a locuit un episcop, despre care face
Mancando, (ital.) sinonim cu Calando (v. ac.)
arnintire i incai. Sdcel, a carei biserica s'a

adus in sed. XVII la Sighet si a servit de bi-

Mincare, v. Aliment.

Minarime, v. Pruritus si Prurigo.

Mincatoare de carne, (zool.) v. Carnivoare.
la Hust-Baranya, resedinta episcopului roman
Mancha, La, (pron. Mancia), provincie veche
Stoica, Bocicau, Lunca, Uglea, Kevesliget. Posesiunile celor mai multe M. au fost secuestrate In Spania, intro Sierra Morena si Montes 'de
serica roinfineasca, i Giulesci. Apoi M. r us esci

sub Iosif II. Posesiunile unora acji siint parochiale. Toledo ; cuprinde intreaga provincia Ciudad Real,
partea estica a provinciei Toledo, partea sud[T. Bud.]

Pentru alte M. rom. v. art. Ortodoxa, Bise- vestica a provinciei Cuenca, uord-vestul provinciei Albacete $i o parte mica a provincial
MAnAstirea, coin. rur. in Rom., j. Efov, com- Guadalajara. Are sesuri intinse, cari produc cepusa din 2 sate cu 1974 loc. (Diet. geogr. 1892), reale in abundanta. In jurul Ciudad Real, riul
rica rom.

Manzanares si Valdapen as, se produc vinuri foarte

2 biserici i 2 scoale.

bane. Din causa, ca partea cea mai mane este

si mosie manastireasca in cap. si j. Gurei Ho- In mfina proprietarilor mari, populatiunea este
rnorului in Bucovina, are 1520 loc. (1389 ort.-or., rara. M. este udata de cursul sup. al riului Gua[M. Bodiu.]
52 rom.-cat., 19 mos.), o $coalii primar. Odi- diana, Tajo si Ewan
nioara manastire zugrvit, cu calugari, fundata
Manche, (pron. Mans), department in partea
in 1427 de fratii Lazar, Stanciul si Costea, fiii nord-vestica a Franciei, intre Calvados, Orne, Majudelui Ion ; pradata i arsa de catra Tatari sub yenne si 111e-et-Vilaine, ca un areal de 5928 km.,
Petru Rare?, rezidita pe alt loe ceva mai la Oat, 515,000 loc. De M. se tin si insulele Chausey.
de catra logofetul Toader Boboiog i sotia sa In toate partite este strataiat de catene de colino,
Anastasia in 1530, f desfiintata in 1785 si a dintre cari cea mai malta este: Saint-Martin de
remas intrebuintata, de atuuci, ca biserica pa- Chaulieu (368 m.). Riurile Ant mici, dintre cari
rochiala.
amintim : Vire, Taute, Divette, Ay si Sienne.
[Dr. I. G. Sbiera.]
MAnstireni, com, rur. in Rom., j. Botosani, Clima este moderata, de multe ori plou. Locompusa din 5 cat. cu 198'4 loc. (Diet. geogr. cuitorii se ocup cu cultivarea pinentului si
prasirea de animate. Pamentul este foarte fruc1895), 3 biserici si 4 scoale.
MinAstiristea sau Mdndstirisca, suburbia al tifer ; 3892 km9. este cultivat. Se produce in abunorasului Cernaut in Bucovina, parochie cu sub- danta mare : gru, orez, secara, oyes, eartofi, prune
urbiul Rosisa, are 2505 loc., o scoala primara. si tot soiul de fructe. Prasirea animalelor &Ica
MAnAstirea Homorului, comuna rur., parochie

Mrastur, rnagh. Kpolnok-Monostor, comuna

mica in cottul Solnoc-Dobaca; 1103 loc. Romani
$i Germani.
MAnAsturul Clujului, comuna in cottul Cojocnei.
lipita de Cluj ; 3099 loc. Romani Eti Maghiari,
Comuna e impreunat politicesce cu instil Cluj.
Aici a fost odinioara o abatie si manastire a ca.lugarilor Benedictini, intemeiata de regele Bla I

este foarte infloritoare. In 1892 erau 82,880 cai,

350,000 animate cornute, 223,747 oi, 120,000 rimatori. Industria kti comerciul este foarte desvoltat. Articlii de export slant: cereale, animate,
piei, pesci, s. a. Importut: flor, lemne $i crbuni
de piatra. Este impartit in urmatoarele districte
St. L. Avranches, Cherbourg, Coutances, Mortain 5i Valognes cu capitala St. L.

www.dacoromanica.ro

[M. Bodiu.]

Manchester

Mandei.

187

Manchester, oras municipal in nord-vestul Engliterei, lng canalul Bridgewater, 505,343 loc.
(1891); episcopie protestant, universitate; edificii frumoase, ca bursa, casa orasului, hala, etc.;
numeroase monumente. M. e cel mai insemnat

nobilis Loar. (v. ac.) [specie considerata de unii

de bumbac, fabrici de mdtasti, masini, de articole de fier i otel, etc.

Manchester, fcoala, se chiam partidul politic
din Anglia, care sustinea libertatea comerciului
cu grAu s't in genere liberal schimb. Capul lui
era Cobden (v. ac.), i numele de Manchester
ii vine dela orasul, mide era central partidului.
Principiile r. M. coincid cu tesa fisiocratilor

mantrin = ministru, numire datd de europeni

botanisti numai ca o varietate a speciei Citrus

Aurantium L. (v. ac.)], C. nobilis Loar., originara

din Cochinchina, se cultiva foarte malt din
causa fructelor sale comestibile.
oras industrial al Engliterei, central industriei Mandarini, (chin. Cvanj, din cuvntul sanscrit
dignitarilor chinezi.
Mandat se numesce: 1) ordiuul seria prin care

oficierii de politie judiciard pun o persoana in

fata, sub paza sau sub maim justiliei. In acest
sens avem patru feluri de mandate: de infatisare,

de aducere, de depunere si de arestare.

Mandat de infIt(ifare, ordinal dat de jadelaisser faire laisser passer, si sfint opuse ori Mirei ctitorul de instructiune unei persoane spre a
interveniri a statului in relatiunile economice. i-se presenta, fiind c planeazt asupra ei o vina.
In anii din unlit chiar in Anglia a inceput sd Mel() instructor e obligat sa asculte imediat
piarda insemntatea ce aveau.
acea persoand. Acest mandat nudpoate fi exeManchester, imitatiune de catifea, tesut din cutat cu forta publicd, persoana urmiind sa se
bumbac, cu firele scurt tiliate.
presente voluntar. Nevenirea d drept judelui
Mancini, familie italiand, devenitti memorabilti instructor sd emite un mandat de aducere, care
in istorie din causa nepoatelor cardinalului de se execut silit. M. de inf. trebue sa fie semnat
Mazarin, regentul Franciei. Un Paul M. fundase
poarte sigilul judelui instructor, fard s
la Roma academia clisl Umoristig. Nepotul sttt fle nevoe a se specifics motivul pentru care perde fiu Laurent M., baron roman, era insurat soana e chemat.

en sora lui Mazaiin. Din acestia se nascurd

Mandat de arestare, ordinal seria, dat de ju-

5 fice, anurne : Laura, sotia ducelui de Mercoeur decatorul de instructiune, ca conclusiunile prode Vend5me, t 1657; Olympia, sotia lui Eugne curorului, pentru arestarea unei persoane care,

Maurice de Savoia, comte de Soissons; Maria dupd ce i-s'a luat interogatorul, s'a gasit cul-

(1639-1714), care in tinereta ei inspirase o mare pabila de o crimd sau delict. Indiviii condamuati

pasiune lui Ludovic XIV, incitt era sa o ja de la inchisoare, stint incarcerati in arma emiterii
sotie. Se marit apoi cu princ. Laurent Colonna, unui mandat de arestare. Acest M. trebue sa

pe care Il ptirdsi; Hortensia, sotia ducelui de fie semnat, sa poarte sigilul autorittii pe care
Meilleraie, duce de Mazarin; Maria Ana, duces persoana ce 1-a emis o represint, s cuprinda
de Bouillon. Toate s'au flcut cunoscute in istotie faptul pentru caro s'a etnis i articolul ce-1 peprin averea i positia lor in Francia, uncle se depsesce. Legea specified casurile i formele in
inrudiser cu cele mai mari familii.
cari se poate *decerne un atare mandat. AreLouis Jules M. Mazarini, duc de Nivernais starea in afard de limitele legii, constitue un
(1716-98), e cunoscut ca ambasador al Franciei delict care, dup casuri, se pedepsesce pdn la
In strindtate i ca scriitor. A fost inchis in 3 ard inchisoare. M. de a. se pot decerne atilt
[O. L.]
timpul revolutiei cei mari.
de procurori, ctsi de judecatorii de pace, dud
Mancipatiune, (lat. prindere ea mina), la Ro- dinsii executd sententele, cari cuprind condamnari
maui o formalitate prescrisi prin lege pentru la inchisoare sau amende transformate in inanumite afaceri de drept (s. e. la emanciparea chisoare, din causa insolvabilittii condamnatulai.
WM de sub puterea pdrinteasel, mancipatiune
2) Mandat sau procuratiune se numesce conla facerea unui testament, etc.). M. era o imitare tractul priu care o persoaua (Mandatar), se

simbolic a unei cumprdri, la care conlucrau insrcineazd gratuit a face ceva pentru percivi romani ca martori si un al 6-lea ca cntarul. soana dela care a primit insarcinarea (Mandant).
Mancipiu, (lat) la Romani starea de transitie Femeile i minorii emancipall pot fi alesi man-

In care se afla o persoana eliberata de puterea datari. Insarcinarea executata in limitele manpaiinteascri sau a bdrbatului ca aceea, c a trecut datului, e considerati ca facuta de acel ce a dat
sub puterea unui alt cive roman, de care a fost mandatul. M. poate fi i cu plata, caci gratuiapoi eliberata pe deplin prin Manumissiune (v. tatea e numai de natura, nu de esenta lui.
Manas). Cine sta sub M., nu castiga pentru sine,
In practica comerciala, M. este canoscut sub
numele de comision mandantul, sub cel de
ci pentru acela, in a crui putere era.
comitent, iar mandatral sub cel do comisionar.
Manco, (lat) lipsd, v. Calo.
Mind:Maui sau Mtindttnaci, numele vulgar al Contractul de cmuision nu creaza obligatiuni
decdt dud are de obiect un luau licit. Tribuplantei Carum Bulbocastanum Koch (v. ac.).
Mandalai, capitals coloniei engleze Birma sup. nalele ar refuza opi ce actiune fie comitentului,
(India poster.), mai nainte a imperiului Birma, fie comisionarului, daca mandatul ar fi fost dat,
s. e. spre a face contrabanda, comert ca negrii
aproape de Irawadi, 188,815 loc. (1891).
Mandament, ordin. Mandamus (lat.= ordonam), sau ori ce altd operatie contrard legilor sau bain Anglia denumire pentru ordinal unei curti nelor moravuri. M. trebue s fie dat de o perde apel.
soani capabila de a contracta.
Mandana, fica lui Astiage i sotia lui Cambyses,
Mandei, aderentii unei secte religioase
nobil persan; din aceasta c.sdtorie se nscit Cyrus, Euf rat, aproape de Basra. M. siint cam 4000 de
care nimici hegemonia Medilor.
suflete, se mai numesc si Sabei, Nasorei i in[Won.]
MAndbaci,
(botan.)- v. Carmn. vtdceii lui loan Botezatorul. Religiunea lor e
Mandarina, fructul comestibil al plantei Citrus o amestecaturd confusd de pagnism (persism),

www.dacoromanica.ro

188

Mandibule

Mandril.

i crestinism. (Cf. Die Manddische Re- si la universitatea din St. Petersburg. A fost
ligion, von W. Brandt. Leipzig, 1889.)
profesor la seminarul Socola. Ser.: D Istoria uniMandibule, apendicele segmentului al doilea versalat, 3 volume, Updraft (1870-1872) dupe;
dela capul insectelor, cari s'au transformat in moartea sa.
guetile; ele stint mobile, cornoase i foarte dure,
Mandingo, (Vangarava sau Vakore), cea mai
situate dedesubtul labrului. (v. Insecte.)M. se dice numeroasa semintie indigeurt in Africa vestica.
numai de falcile insectelor, rar de ale ornului, Originea ei se afla in provincia Manding, 1100 km.,
la care se aplica cuventul
dela termuri intro muile Se'negal si Niger. NuMandicevschi, 1) M., Constantin, profesor, meral celor apartinatori la aceasta familie se
scriitor rom., n. 24 Main 1859 in Batirnesci, a urea la cifra de 8.000,000. Formarea fetei la rassa
studiat in Cernaut si Viena, 1884 profesor la M. este rnai regulat ca la celelatte semintii aragimn. sup. gr.-or. din Suceava ; 1893 la scoala bice, facultatile sufletesci rnai desvoltate. 0 parte
reala gr.-or. din Cernaut, devenind 1896 director, mare se tine de Mohamedani, si acestia sfint cei
in care calitate functioneaza i astadi, 1900.
mai moderati, cei mai lucratori 5i cei mai inteliM., Eusebiu, componist si soriitor musical, genti dintre locuitorii Senegambiei.
n. 18 August 1857 in Cernaut; a studiat in Mandolina instrument musical, cu coarde pisViena 1875-80; 1878 a participat la resboiul cate cu lada de resonantd bombatd, format
din Bosnia ; 1880-82 maiestru coral la aca- din doage. Una din varietatile de M. e usitata
judaism

demia de cantare din Viena, 1887 archivar si (Inca, mai cu same. in Italia, Spania si sudul
bibliotecar la societatea Amicilor musicei de Franciei. Sant mai multe varietati, dintre cari
acolo, 1897 prof. la conservatorul acestei socie- cele mai usitate sant: 1W. napolitand, cu 4 patati pentru studiul instrumentelor, si din 1900 rechi de coarde, acordate ca violina, si 1W. mipentru istoria musicei; apoi tot in 1897 re- lanezlt, cu 6 pdrechi de coarde.
[T. C.]
ferent in ministeriul instructiunii publice pentru
Mandra (Mandra), com. mic in cott. Fastipendii musicale, iar din 1899 si la consiliul gdras, cercul $ercaia, cu 1017 loc. (1891) Romani.
comunal din Viena; 1898 i 1899 presedinte in
Mandragora Juss., (botan.) gen de plante din

societatea artistilor musicali din Viena. Este unul fam. Solanaceelor, trib. Atropeae, foarte inrudit
dintre cei mai harnici si mai productivi componisti cu Atropa, de care diferrt prin lobii corolei sub
musicali ; a publicat pana acum 16 opuri 5-ficli si pediceli fasciculati. Cuprinde 3 sau 4 specii

de compositiuni musicale, continend o multime mediterane, dintre care M. officinarum L., de

de cantece romanesci i nemtesci, cu sau fara aceleasi proprietati medicinale au Atropa Bellaacompaniare de vioara, violoncel i clavir, precum dona L., ale carei radcini au fost mutt usitate
coruri barbatesci si mestecate, i impreuna In timpurile inainte de Linn&
[A. Pr.]
cu Isidor Vorobchieviciu, romrinesce si r*- Mandrea, George, architect, n. 2 Ian. 1855
nesce, nisce cantari liturgice usoare pentru done in Focsani. A studiat la Dresda si Paris; a donvoci. Pe langd acestea a mai publicat nemtesce struit bale dela CAlimanesci; ca architect al
piverse monografii i tratate in Deutsche Kunst
din Bucuresci a zidit 14 scoale priund Musikzeitung in Viena, Nana Freie Presse, prinaliei
rampa de vinuri, etc.; apoi Seminarul cenAllgemeine Zeitung in Manchen, Musikalische mare,
Liceul internat model din Iasi; M. e arRundschau, Sammelbande der Internationalen tral,
chitectul Eforiei spitalelor civile.
Musikgesellschaft in Leipzig, A ligemeine deutsche

Mandrean, Vasile, prof. si scriitor rom., n.

Biografie; si a facut o editiune a cantecelor lui
Schubert. Mai are 45 compositiuni mus. nepu- 6 Iul. 1847 in Turches, cott. Brasov (Trs.), a
blicate, dintre cari 9 liturgii ea text romanesc, studiat in Brasov si Budapesta; fost prof. la
grecesc i rutenesc, etc., pentru cor mixt ; 2 mise scoala reala si inst. pedag. din Caransebes pan
Cu text latinesc pentru.cor mixt si orga ; diverse 1884, cand trece in Romania, unde a fost
cantece romanesci si nemtesci pentru voci sin- numit prof. cu titlu def, la gimnasiul Cantemir
Voda din Bucuresci, al carui actual director este.
guratice, pentru coruri barbatesci, femeiesci
niestecate, cu sau fara de acornpaniare de clavir, Serien: Conductor la gramatica romana pentru
de violina, vioar i violoncel, in particular sau scoalele primare manual pentru invetatori; Elemai multe impreund; a prelucrat Maya cantece manta de grarnalica romana in ocoalele primare,
poporale romanesci pentru clavir, preste 100 de manual pentru elevi; Raport asupra organisarii
cantece poporale : nenitesci, unguresci, rusesci scoalelor normale din Germania, etc.
Mandrescu, Simeon, profesor secundar, a pusvedeze, pentru coruri femeiesci, barbatesci
si mixte, si 6 cantece cu text englezesc. M. a blicat : Elemente unguresci in limba romana,
fost distins in 1897 cu crucea de aur cu co- 1892; Literaturd 5i obiceiuri poporane din comma pentru merite, si de catra universitatea muna Ripa de jos (Transilvania), 1892; Doina,
din Lipsca cu titlul Doctor Philosophiae ad ho- 1893; Gramatica limbei latine; Exercitii, 1897;
nores, 1899 cu crucea de cavaler clasa I al or- Strigaturi sau chiuituri poporane, 1898.
Mandria, v. Fala.
dinului familiar Sachsen-Meiningen-Ernestin.
M., Georgiu, componist, frate cu Constantin

Mandril, (Cynocephalus mormon), maimutd din

Eusebiu M., n. 8 Nov. 1870 in Malogia in ord. Pithecilor, fam. Cynopithecinilor, genul PaBucovina, a studiat la Viena. 1900 suplent de vianilor, este acoperit cu per brun-intunecatmusica bis. si corala la scoalele secundare 1;ii la verdiu, pe burta alburiu, barbia galbenit, faja
semin. archidiecesan din Cernaut. A. publicat o. albastrd nasul si bucile posterioare rosii. Botul
prelungil. Lungimea corpului 1 m., coada de
liturgie romaneasca si mai multe eautece.
vr'o 5 cm. Traiesce in Guinea, prin tinutuiile
[Dr. I. G. Sbiera.]
Mandinescu, loan, profesor, D. 1833 in Iasi, stancoase ale muutilor. Este cea mai urita si
t 5 Maiu 1868; a studiat in seminarul Socola murdard din toate maimutele. (V. si Pavianii.)

www.dacoromanica.ro

Mandrit

Manfred.

189

Mandrit (dela gro Mandra = staulul oilor, lo- Zoroastsu. Fiind invins in o disputii ca Magi, a
cuint de sichastri, mnstire), insamn supe- fost despoiat de piele finch" fiind viu la 276. (Cf.
riorul, grijitorul preste mnastire i vista cri- G. Fliigel, Maui uud seine Lehre. Leipzig, 1862).
Manes, (numai in plural) in mitol. romana
lugrilor.
Mindruloc, (magh..71fondorlak), numirea veche nume dat mortilor, 5i anume Divi Manes au
Bodorlaka, Bandarlaka, com. mica in Ung., cott. fost mortii, cari prin moarte si sfintirea datinelor

Arad. In anale apare la 1471. In secl. XVI. de inmormntare s'au curatit si s'au venerat ea
se amintesce cetatea dela M. Are 293 case, cu.
spirite. Locuinta lor e sub pliant si de
2115 loc. Romani gr.-or. Teritoriul e de 4593 jug. acolo numai in unele anotimpuri i noaptea vin

cat. foarte fructifer. Statiuno de cale fer. Co- pe fata pnfentului. M. stau sub scutul qinei
mma numai la 1825 s'a mutat pe locul uncle Mania (v. ac.) 5i in legturd ca Larii. M. in Dacia
au fost considerati de dei. Mai toate inscripse OA adi.
[t]
Manea, solul lui Mircea-Vod, trimis dimpreun tiunile mormntale se incep cu : Diis Manibus.
ca Roman Herescu (1389) s incheie o slim*
[Atm.]
ca Polonia. A avut asociat si pe solul lui Petra
Manse!, mai multe com. rur. in Rom. 1) M.,
Musat al Moldovei Dugoiu. In tractat numele comuna rur. in j. Dmbovit a, compus din
solilor e redat in fatinesce: Manea =Magnus.
partea unui vestnint, care acopere
bratul pnit la mn. Meinecttri, mineci scurte,
destinate pentru a acopen i mai eu sami incheietura m'nei. M. se pot face din pfinzti, de muselind, de dantel, sau tricotate din
Minecare, oficial divin public de dimineat,
premergator liturgiei. (v. si Utrenia.)
Mineciri, ornate sacre ale treptelor ierarchice
superioare, cari se imbrac pe brate, i represint legaturile cu cari au fost legate Winne lui
Isus Christos, cnd fa dus la Pilat.
Minecitoare, noaptea de 22 Aprile, ciind se
crede ca babele vrajitoare umbl de iau laptele

dela vaci si sporul roadelor de amp.

Manechin, (ppuse) figurti de lemn san de

4 cat. cu 2500 loc. (Diet. geogr. 1890), 5 biserici

si 1 scoal. 2) M., comund rur. in j. Buz en,

compus. din 5 cat. ea 900 loc. (Diet. geogr.

1900), teren avut in substante minerale. 3) M.,

comuna rur. in Rom., j. Prahov a, situata la
16% kin. spre vest de Ploiesci. Are patru sate
ea 1200 loc. toti agricultori, douii biserici si o

scoall. Pe teritoriul acestei comune a fost o

b.talie la 1548 intro domnul Mircea III Ciobanul

boierii munteni, nemultimiti de el si condusi

de Rada Ili*. (Cf. Tocilescu, Istor. Roin.e si
Odobescu, Serien i liter, si istoricet, vol. I).
Minescu, familie mare boiereasc din Valachia,

ratnura din Basarabi, adi stinsa. Stramosii ei

Michnea cel RZu, domnul terii (1508-10)
urmasii acestuia, domni romni Mircea Ojo-

ceara, ce represinta un corp omenesc si servii banal, Alexandra II, Michnea Turcitul, Petra
pictorilor i croitorilor; figurat se dice M. si un Schiopul, Radu Itichnea voivodul, Alex. Coconul,
om fara vointri, care face tot ce i-se cere.
cari domnir intre 1546-1630. Michnea era fiul
MAneciu-PAmnteni, com. rur. in Rom., j. Pra- lui Dracea, marele Arma s din Mnesci, vechia
hova, la 44 km. spre nord de Ploiesci. Are un sat mosie a neamului, de unde li-s'a tras numele.
cu 1600 loc., munteni, economi de vite si putine Alexandra Coconul (1623-30) evil fiu pe beicereale si livedi de pruni, o scoal si o biserici. zadea Radu din MInesci, n. 1635, care av fiu
MAneciu-Ungureni, com, rur. in Rom., j. Pra- pe Udrea logoftul, tatal comisului Barbu M,
hova, la 45 km, spre nord de Ploiesci. Are sese ce trdia in secolul trecut. .cesta av ficti pe
sate: Giuresci, Valea largtt, Ftictleni Chi cioreni, Smaranda Maneasca, sotia doctorului Silvestru
Pltletul i Teleajenut cu 1500 loc., econotni de
si copiii din aceast casatorie luar si
vite s. a., mai toti Romni din Ardeal (cu
numele M.
[O. L.]
necile camesilor largi, de undo vechii loc. au
Manethos, scriitor egiptean, a trait in secl.
dat acestor com. numele de Mdneciurile si Un- a. Chr. la Theba ; a scris in limba greceascii o
gureni.) Com, are done" biserici si o scoala.
istorie a Egiptului. In fragmentele acesteia se
Manej, localuri in cari se invata cilaria. Ele afi listele complete ale dinastiilor si o treime din
stint formate din sale dreptunghiulare; una din numele regilor egipteni. Ed. de Milner: Fragm.
laturi este aproape de 2 mi mai niare ca cea- historicor. graecor.c 1848.
Manevra, (fro. manoevre), modal de a regula
lead. Partea pe ande merg caii, se numesce
jocul unui aparat sau sistem : a manevra mapista manejutui.
M. se mai numesce i virtelnita, de care trag cazul, a conduce un vas plutitor; exereitial prin
vitele pentru a pune diferite masini in miscare. care soldatii stint deprinsi la minuirea armelor
Masini de treerat cu virtej (manegiu) de vite, etc. si diverse evolutiuni; miscdri la cari se deprind
Miner. Sabia militar e compus din 3 parti trupele in timp de pace sau pe cari le executa
principale; lama, mfinerul si garde. M. este ex- pentru a se msura cu adversarul in timp de
tremitatea lamei care patrunde in interiorul resboiu. Fig. intriga.
gardei; el este acoperit cu piele sau pnzO,

Manii, loan, uuul din profesorii ardeleni adusi

pentru a usura apucarea si tinerea lui in mn. de mitropolitul Veuiamin, George Asaki si vornicul Mihaiu Sturdza, la reorganisatul seminar
La sabiile oficieresci in serviciu actualmente
armata romiln, manerul se termina printeun cap dala Socola (1820). Preda limba si liter. latina,
de vultur, preste care este asezat coreana regala. si avea colegi pe loan Costea si Vasile Bob Fabian,
Manes, (Mani, Manichaeus), fundatorul unui iar director pe Vasile Popp.
sistem religios (v. Manichei) in seol. III, n.
Manfred, rege in Sicilia, fiat imp6ratului Fri218 in Ktesiphon. Scriitorii orientali Bustin, eft deric II, n. 1231, t 1266. Legitimisat, a primit
M. a fost Persan crescut in religiunea lui Zo- dela tatfd su Tarentul ; 1254 ja guvetnarea
roastru, apoi botezandu-se i fiind sfintit preot Apuliei. Dup moartea lui Conrad IV, ocupl
a incercat a contopi religiunea cretina cu a lui tronul Siciliei ajutat de saraceni si e incoronat

www.dacoromanica.ro

190

Mangabe

Mangiuria.

in Neapol (11 Aug. 1258). Trebuind sa-si susMangifer, dup o poveste rm. din 13nat, nuOita cu arme tronul fata cu papa, care il ofe- mele unui ostas viteaz, care inteun palat imrise lui Carol de Anjou, cade in lupta dela pertesc invinge spiritele rele. M. = Manua fier.
Beneventum (26 Febr. 1266). Sotia si trei feMangifera L., (botan.) mic gen din fam. Anaciori ai lui mor in prinsoare, iar flea sa Beatrice cardiaceelor, trib. Anacardieae, cuprinde vr'o
numai dupa robie do 22 ani isi recapeit libertatea. 14 specii de frumosi arbori din Asia tropicala cu
Mangabe, (Cercopithecus fuliginosu,$), mai- frunzele alterne simple, intregi si coriacee; florile
muta din ord. Pithecilor, fam. Cynopithecinilor, polygamedioice ; ovarul unilocular, devine la ma-

de coloare neagra. Lungimea 1.25 m., coada

60 cm. Traiesce pe termurii vestici ai Africei.
Mingdierea, actiunea de a usura durerile altuia prin sfaturi, de a consola prin aratarea nimicniciei vietii i prin speranta unor vremun
mai bune pe pament san in lumea cealaltd.
Manual, vas in care se pune jar.
Mangalia, coin. urb. in Rorn., j. Constanta,
si mic port pe Marea Neagra la 43 km., spre

turitate fruct drupaceu (drupa). Dintre speciile

acestui gen mentionam numai pe M. indica L.,
care produce renumitele fructe comestibile numite Mango; el se cultiv foarte mult in terile
tropicale din causa fructelor sale, obtinendu-se
prin cultura numeroase varietati.
[Z. C. P.]
Mangiu, (Mandju) sau Mangiuri, un rain al
Tungusilor, popor turanic, cari originar au lo-

cult in Mangiuria, 1644 au ocupat Peking-ul, desud de orasul Constanta. Are 1300 loc., din can venind stapitni in China. In istoria Chinei &hit

3/, Mohamedani. Portal M. e putin visitat. In M. deja la 925 ca supuai ai imperiului Khitatimpul Genovezilor avea o pop. de 30,000 loc. si nilor. 1114 s'an revoltat ; capetenia lor gata a
mai mare importanta comerciala, fiind pe atunci fost proclamat imperat, numindu-se dinastia sa
protejat printeun mal adi in ruina; imprejurul Kin (aur). Aceasta dinastie a ocupat o parte mare
orasului nriai exist finca urmele fortificatiunilor a Chinei, chiar si capitula imperiului, si a domnit
vechiului port genovez, consistnd inteo incin- 108 ani. Domniei dinastiei Kin au pus capet
gatoare cu bastioane. In apropierea M. se afl Mongolii. M. au emigrat din China, unde apar
o sorginte sulfuroasa si un lac de 5 la 6 mile din nou dupa ciltiva secoli. Capetenia lor Tai-ciu
circurnferint ; iar imprejur se ved numeroase a supus mai multe semintii ale Tungusilor ; 1616
tnovile, cari de altfel fac lant pe ambele parti s'a revoltat contra dinastiei chineze Ming. Dupa
ale lacului si vaii ce prelungesce lacul catr in- lupte indelungate le-a suecas a ocupa (1644)
terior. Ort4elul M, e numele unei plsi a ju- Peking-ul si in fine intreaga China. M. afltori
detului Constanta.
lu partile sudice ale Mangiuriei sant agricultori
Mangan, element, metal. Greut. at. 55. Simbulul
mesenasi, cei din partile nordice stInt 'AnaMn. Valenta sa variaz dela done' la trei. Se ton, pescan si pstori si duo o vista nomada; cei
obtine din reducerea oxidilor prin crbune la trecuti in China si-au insusit civilisatia chineza
temperatura nalt si apoi purificat de carbune s't formeaza majoritatea clasei functionarilor, ysiliciu prin un amestec de carbonat alcalin si merciantilor si meseriasilor.
Mangiuca, Simeon, scriitor rom., n. 2 Sept.
borax. Principalii sei oxidi sfint : bioxidul Mn 0,
sau pirolusita, M n, 04 Hausmanita, Mn, 03 man- 1831 in Brosteui (Ban., cott. Cras), a studiat
ganita. Ca metal se presinta cu aspectul fierului, dreptulin Pesta si teologia in Virset. La 1858
e foarte dur, cu o densitate 7.2. E1 se oxi- a fost numit profesor de limba si liter. rom, la
deaza la aer umed. Prin proprietati in ce pri- gimn. din Timisoara si aplicat ca practicant la
vesce sarnrile (permangana(i) se apropie parte locotenenta c. r. a Voivodinei i Banatului tide olor (perclora(i), parte de crom i fier. Com- misan de acolo. La 1861 a fost ales solgabirau
pusii i sarurile lui: Mangan oxidul (Mn 0) pul- in Run si a servit 8 ani ca atare in Run, Sasca
bere amorfa verdie. Mangan hidroxid Mn (011), si Caras. La 1868 a facut censura advocatiala
precipitat din sararile manganoase prin alcalit si in 1869 s'a asezat ca advocat in Oravita,
hidra. El e basa sarurilor manganoase. Mn, 04 unde, dupa ce in Martie 1890 a fost ales membru
oxid satin de M., pulbere rosie-brun, obtinut onorar al Academiei rom., la 4 Dec. 1890 a reposat.
prin calcinarea celorlalti oxidi. Mn, Os sesgui- Biblioteca sa a daruit-o Asociatiuniic din Sibiiu.
oxid de M., pulbere negricioasa, sarurile cores- M. a publicat urmatoarele studii: De originea,
pundkoare acestuia 4ise manganice stint instabile. vechitatea 5i insemnatatea numelui Vala co (Al.Mn 02 bioxidul de M. (peroxid). La incaldire bina de Viena 1866, 1867); Baba Dochiac (Fo-

acesta da sesquioxid si oxigen; serva la pre- rams 1874). A edat vCalendariul pe 1882 si 1883

paratia clorului. Mn 03 trioxid, anhidnda man- de cuprins folkloristic si spiritistic; a scris Studii
ganica, iar hidratul acidul manganic Mn 04 II, limbistice sau 100 de etnnologii revindecate eleformeaza saruri dise manganati, obtinuti dala mentului rom. contra Miklosich si Cihace (Familia
calcinarea oxidilor in presenta alcaliilor si a subLuminatoriul 1883). Cincideci de etimologii
stantelor oxidante. Manganatii stint pulberi verdi,

cari se descompun la diluare cu apa, treceind

din verdi in rosii, de unde li-se mai dice ai cameleonul mineral, nume dat in special manganatului de potasiu = Mn 04 K,. Permanganati,
stint srurile aciduiui permanganic Mn 0413. Permanganatul de potasiu e sarea cea mai importanta
a manganului. Se presint in cristale rosii inchise
si se obtine dela manganat prin bioxidal de carbon
ori olor. E caracterisat prin proprietatile sale re-

de cuvinte banal. cari nu salt introduse in

dictionare (Familia 1884). Cea mai insemnata

lucrare a sa este Dacoromanische Sprach- und
Geschichtsforschungc (comis. W. Krafft in Sibiiu,

K. F. Khler, Lipsca pi Socec i Teclu Bucuresci 1890), care cuprinde interesante studii
asupra fonologiet F,;i morfologiei limbei ram. si
mai tracteaza despre Cronies lui Hume, despre
Colinda 5i dcspre insemntatea istorica a nu[Tr.]
melui Walachc sau Vlah% (I. Teil).

mareabile de oxidatie, ceea ce face a fi foarte

Mangiuria, teard a Chinei, formand partea nordestica a imperiului, 942,000 kin2. cu 53/4 miliintrebuintat In chimie si medicina. [S. M.]

www.dacoromanica.ro

Manglier

Manifest.

191

oane loc. Capitala Mukden. Port conventional donata are visiuni, halucinatiuni, gesticulari,
Niucivang. Mandjurii propriu isi. un popor res- sbieret, etc. Adese se vindeca, iar care se reboinic de origine tunguzii, au merit 1644 China, peta mai de multe ori, e incurabila.
nude intemeiar dinastia domnitoare pana
Mania querulanta sau de proces, boald minsi-au insusit limbs i obiceiurile chineze si au tal ce face pe bolnav a-si cauta un drept Inremas poporul domnitor, respanditi prin intreg chipuit, fr, sansa de reusita, far temeiu.
imperiul ca soldati, amploiati, comercianti, meManiana, no district in Acarnania in Grecia,
seriasi ; in M. abia mai mint 3/, mil. Mandjuri. aproape de Misolonghi, mide locuesc in septa
Mangliar, numele francez al plantei Rhizo- sate (Suroveli pi Cuciobina silnt cele mai mari)
Aramani emigrati din Albania. (Cf. Globus,
phora Mangle L. (v. ac.).
Mangop, (Maria din M.), a treia sotie legi- tom. XIII, Nr. 6 si Weigand, Aromunen, tom. I,
tima a lui Stefan cel Mare, luata in 24 Sept. pag. 183-185, uncle vorbesce despre calatoria
1472. Era din neamul Comnenilor, din care o sa in Acarnania, i ib. tom. II, pg. 174-184;
ramura se retra.sese, dupa, caderea Trapezuntului unde descrie dialectul lor si comunica cateva
sub Turci, in peninsula M., unde a si intemeiat cilntece.)
o stapinire crestin sub hanul Crimeei. Aceastii
Manichei, manicheism, secta religioasa a lui
casnicie n'a fost feri cita pentru Maria, Mai Stefan Manes (v. ac.). Sistemul rams al M. format

s'a indrgostit de roaba sa, Maria, fica lui Radu

cel Frames. A continuat ins, domnitorul s traiasca legitim cu sotia sa, caci prin moartea tatalui ei, principele Mangopului, Stefan mostenea

din Dualism si Panteism propune, ca dintru

inceput a existat i exista done fiinte eterne,

necreate, vii, siesi opuse, una buna (lumina, spiritul), alta rea (intuuerecul, materia). Lumea

o parte din acea stapfinire. Dar cand in 1475 vduta si omul s'a produs din o amestecare a
Turcii au ocupat Mangopul, Stefan s'a divortat luminei cu intunerecul. Particulele de lumina
de sotia sa, casatorindu-se legitim a patra (Ara constitue in om spiritul rational, iar materia e

sediul poftelor celor role. Substanta divina dup

cu concubina de pana aci, Maria Vochita.
Mangra, Vasilie, vicar eppesc. si scriitor rom., M. se all in toste fiintele vOute. Mantuirea
n. 1852 in Budurasa (Ung., cott. Bihor), a stu- consist, in eliberarea din materie a particulelor
diat gimnasiul in Beius, teologia in Arad si de lumina i reintoarcerea lor in substanta didreptul in Oradea mare. Fost prof. al dreptului vina si imparatia luminei. Morala M. e foarte
canonic la instit. teol. din Arad, a fost suspendat rigoroas. M. s'a latit repede nu numai in Orient,

dala acest oficiu la cererea guvernului ungar

din motive politice, insa biserica i-a sustinut
beneficiile. In acest timp s'a ocupat mai ales
ce politica si a fost unul dintre cei mai zelosi
aranjoii ai congresului nationalitatilor, tinut la
10 Aug. 1895 in Budapesta. Politician patirnas
si intransigent, si in sinoadele $i congresele bisericesci unul dintre conducatorii opositiunii extreme. Cu toate aceste, la 1899 conduce lupta
pentru alegerea de episcop al .A.radului a lui
I. Goldis (v. ac.), care pentru atitudinea sa ea
deputat dietal in chestiunile de politica bisericeasca, a fost atacat si combatut de presa nat.
romana din Trs. Dupa alegerea lui Goldis, M.
este numit de acesta redactor al foii diec.
serica si Scoalac si apoi ales de sinodul diecesan
din 1900 vicar episc. la Oracle. Pe teren literar
M. s'a distins prin publicarea de documente isto-

ci si in Africa si Italia, Galia si Spania; s'a

stins in sed. VI. (Cf. A. Geyler, Das System
des M. Jena, 1875; Dr. A. Grama, Istoria bisericeasca. Blas, 1882.)

[im.]

Maniera, (franc) fel, forma, chip, mod. La

plural: apu.caturi false, prea lustruite. In art
si liter. M. este un rnod anumit de facturii., de
exprimare, al unei scoale artistice sau literare.
M. e constituita din totalitatea trsurilor caracteristice unei scoale liter. sau artistice, sau chiar

numai unui artist mare. Cand aceste trasuri

capat o influentii mare asupra 'ulna dintr'o

epoca oarecare, ele prin proa multe imitatii lipsite de fond devin manierism.
Manierism, afectare, prefactorie mestesugita,
imitarea unor apucaturi straine felului propriu

de a fi. M. in art e cava proa cautat, si deci

fird ciildura spontaneitatii, adesea nepotrivit fon-

rice si lucran i refer. la istoria literaturei, si a dului cugetarii sau al sentimentului. [Nig.]
Manifest, ( lat.) scriere publicata de cineva
fost ales membru coresp. at Academiei Rom.
A fost in mai multe riinduri colaborator si re- spre a-si arka ideile, spre a face cnnoscut tudactor la organele publ. ale diecesei gra-or. de turor ce are de gand sa faca; declaratiune
facuta de un general sau de un partid.
Arad si la alte foi politice. A serie si o bro-

[]

sura polemica in causa mitrop. Ghenadie (v. ac.). M. adiect. = invederat, vedit.
Manifest de resboiu este declaratiunea de
Mania, in mitol. romana mama Larilor ; sub

scutul ei au stat j Manes (v. ac.) si se credea resboiu motivat, data de suverani, sau o expuidentica cu Lara (v. ac.). M. s'a insirat intre nere a neintelegerilor. In general ele confirma
qinele lumii de jos, cari au fost personificatiunea camele justificative pi motivate de resboiu. Un
bunei mame, a pmntului. M. in superstitiunea resboiu far declaratie prealabila,, e o violare a
pop. se inchipuia ca o naluca., care a causat mare credintei publico si un fel de curd): intins: ori
spaima pruncilor, iara in fine a devenit o figura ce act ostil, anterior unei declaratii prealabile,
e condamnat de dreptul gintilor. Puterea atacata
[Atm.]
Mania, furia, board de creeri en inversunare, n'are nevoie sa mai declare resboiu. Puterile
de diferite grade. 1) Exaltare maniaca, far neutre trebue s ia cunosciuta prin notificare,
[O. L.]
inriurire dinafarl, simtire de sine exagerata, de. declaratiunea de resboiu.
Manifestad partidului comunist, redactat de
engetare foarte iute si dwinta de a-si pune planmile imediat in practica, de aci urmeaza acte Karl Marx impreuna cu Fred. Engels, adoptat
nesocotite. 2) Manie grand, turbare- maniaca, la congresal din Londra in 1847. In M. se gacand actiunea suferindului nu mai este coor- sesc puse urmatearele clod; principh socialiste;
grozava in povestile poporale.

www.dacoromanica.ro

192

Manihiki

interesul lucrtorilor este pretutindeni acelas presviteru Mel. Dregici, intitulat care stint
In fata intereselor capitaliste; prin urmare el literile romane. Timisioara, 1856; Disertatiune
trebue s domine chestiunile de nationalitate ; istorico-critica si literara tractanda despre ori-

lucratorii n'au s'a se sprijine dead pe ei insisi ginea Romanilor din Dacia Trajana, 1857; Unipentru a se desrobi, si ei au nevoie, mai antai, tatea latina sau causa romana in procesul nade a cuceri drepturile politice. Ambele principii tionalitatilor din punctul de vedere istoric, juridic
insa stint daunatoare: cel dinti, pentruca se si politic, 1867; Misiunea Occidentului Latin in
pune in vdit si intentionat conflict interesul Oriental Europei, 1869; Monumentul deba Calucratorilor cu al capitalistilor, lucru ce duce la lugaroni, drama intr'un act, 1871; Rpirea Budisarmonie, la desagregare sociala, si peon-nob: covinei, conferent, 1875; Studii asupra
prin el se sterge principiul de nationalitate, care profesorului Dr. I. Jung, intitulata Romanii si
e basa ori carui organism social; al doilea, pen- Romanii din Tenle dunarene, 1878; Proserisul,

truca ptin el se desteapta in massele inculte drama originalti national in 5 acte si 5 tablouri,

pasiuni politice fait fru, cari duc la revolutii. In ajunul evenimentelor din 1848, 1880; Ro[Nigrim.]

mfinii in literatura straitut, studii istorico-critice

Manihiki, insulele, grup de instile engl. in si etnologice, 1883; Conventiunea consularg. ea

Germania, 1886; Septe scrisori deschise catra
Oceania, 137 kini., cu 1850 loc.
Manihot, Manioc, (botan.) fecula dela diverse Maj. Sa Carol I, regale Romaniei, 1888, etc.
specii de Jatropha (v. ac.).
2) Maniu, Aurel, Dr., n. 5 Martie ,1833 in
Manila, capitala insulei Luzon (Filipino), Lugos, t 28 Ian. 1894 in Oravita. 1859 notar
154,062 loc. (1887); cel mai insemnat port co- public c. r. in Lugos, 1860 vice-notar, mai apoi
mercial al Filipinelor; pentru nai mari servesce protonotar al Carasului (Determinatiuneac conapropiatal port Cavite; fabricatiune de fatua; gregatiei din Septembre 1861, referitoare la foloexport de tutun, zahar si cilnep (abaca); 13 Aug. sirea limbei rom. n comitat, este elaboratul
si al ptotonotarului de atunci .A.loisiu Wlad de
1898 s'a predat admiralului arnerican Davey.
Cdnepa de Manila, (botan.) fibre textile scoase Siiliste); 1861, ca advocat, a fost ales deputat
din petiolurile frunzelor de Musa textilis (v. Ba- dietal in cercul Fagetului. 1870 numit Jude la
nanier); se mai clic Abaca, fibre de Sanan, tabla reg. in Pesta, dar n'a ocupat acest post, ci
Plantain-fibre, Siam-hemp, etc. Din ele se fac a fost trimis in misiuni diplomatice din partes
stofe solide, u.soare, elastice, cu stralucirea ma- guvernului; in 10 Apr. 1875 a fost numit notar
tasei ; se impletesce sfoara trainica, sfoara public in Oravita, unde a stat [Ana la moarte.
M. pe la inceputul erei constitutionale a purtat
de M., s. a.
Manin, Daniele, 1804-57, vestit patriot ve- lupte energice pentru drepturile nationale si a
netian. Fiind inchis de politia austriaca in 1848, luat parte activa la demersurile Romanilor pentru
fit scos din carcere si revolutia isbucni. Im- despartirea lor de ierarchia sarbeasca.
Manivela, maner, o bucata de lema sau
preuna ca Tomaseo se puse in capul miscarii si
goni pe Austriaci. Dupa aceea austina asediul metal, cu ajutorul caraia invrtim un corp, Batt

lor timp de un an, in Venetia (1848-1849), de care il prindem ca sa-1 ridicam sau sa-1

In care timp fa dictatorul republicei. Cand Ve- ducem undeva.

Minjina, corn. rur. in Rom., j. Covurluiu, eu
netia ca(lii, el se refugia la Paris, traind din
800 loc. agricultori. (Diet. geogr. 1892); mosia
lectiunile de italienesce.
[O. L I
M. a fost odinioar propnetatea marelui patriot
Manioc, (botan.) v. Manihot.
Manipul (manecare), ornat liturgic, care-I poarta Costache Negri ; casa in care a locuit Negri si
preotii si diaconii la celebrarea cultului divin. in care se tineau sfaturile patriotilor ambelor

ten =fine, exista si

(v. Man6cari.)

Manjema, ( Ma-njuema), popor in Africa cenM. se numia si un corp de trupe la Romani

traits, spre vest dela lacul Tanganjika pina la
= 1/,, a unei legiuni.
Manipulatiune, a administra, a umbla cu ceva, Hill Congo, care apartine semintiei Bantu. Te-

a lucra.
Manipur, stat vasal in prov. indo-brit. Assam,
21,500 kml. cu 221,000 loc.
Manisa, (vechea Magnesia), oras in vilaietul
turco-asiatic Aidin, cn 35,000 loc.; tesetorii de

ritoriul acesta apartine statului Congo. A miinunte

despre acest popor se Oa in opul: Durch den

clunklen Weltteil de H. M. Stanley.

Manliu, loan, pedagog rom., n. 1841 in Tran-

silvania; a studiat la facultatea de litere din

Bucuresci. In 1871 fa numit director si prof.
bumbac.
Manitoba, prov. engl. in America de nord, de istorie si limbs latina la gimnasia! din Pidela 1870 apartine la Dominion of Canada; tesci, apoi se mufti. la gimn. din Giurgiu si la
165,924 km2. cu 203,549 loc. (1895). Capitala 1875 RI trecut ca prof. de limba si liter. rom.
Winnipeg.
la scoala centrala de fete din Bucuresci, care

Maniu, 1) M. Vasile, m. al Icademiei rom., mai tot1Nia deveni scoal normaIii de institutoare.
n. 1824 in Lugo (Banat), a studiat in Caran- Aci functioneaza 5i astaxii. Pentru perfectionarea
sebes, Arad t3i Pesta, unde termink filosofia si sa in pedagogie, visitti in mai multe rfinduri
dreptul. La 1847 se stabilesce in Rom., ja parte
activa la miscarile din 1848, din care causa este
silit sa treaca in Transilvania. Dup. ce a ocupat
acolo mai multe functiuni, se intoarse iarasi in
teara, unde se ocupa cu advocatura i hi ales
deputat in toate legislaturile liberale 1876-88.
A publicat: Amelia sau victima amorului, drama
1849; Respunsu replicativu la brosura dlui proto-

scoalele pedagogice din Austria, Saxonia, Prusia,

Bavaria, Wiirtemberg si Elvetia. M. a desfasurat

o intensivit activitate pedagogicti, ca profesor,

revisor, organisator si scriitor. Serien principale:

Gramatica hin bei rornane (sintaxa) pentru clasele primttre, (la 1871) astacli ajunsa la editia 44.
Gramatica romantt (etimologia) 1875 ed. 66. Stil
compositiuni (1880, ed. 8). Retorica si stilistica

www.dacoromanica.ro

Manlius Marcus Capitolinus

193

Manometru.

(1891). Sintaxa pentru cursul secundar (1884), la o casa de schimb. Reintors la 1865 la Brasov,
ed. 6. Poetica romfinag, (1890). Antologia
deschise o cas de comisiuni, purtand afacen
Crestomatia romana, (1891). Gramatica istorica mari cu Romania. M. a laat parte insemnata
comparatag, (1894). Exercitii de compositiunig, la afacerile publico brasovene si ale Rom. din
(1895). Povatuitor pentru predarea limbei ro- Trans. si Ungaria. A functionat mai multa vreme

mane, (1896). Carte de cetire pentru clasele ca membru al Eforiei scoalelor centrale romine
secundare, (1897).
din Brasov, ca presedinte al gremiului comer.
Manlius Marcus Capitolinus, unul din eroii ro- romani si al camerei comerciale din tinutul Bramani din vremea resboiului au Galii. Lui M. i-se sovului. De asemenea a functionat mai mult
datoresce scaparea Capitolinlui, care era asediat vreme ea membru al sinodului si al congresului
de Cara Gali. Pentru fapta sa curagioas i-se national-bisericesc gr.-or., si ea membru al codete porecla de Capitolinus. In 384 a. Chr. po- mitetului national-politic. Ca filantrop a luat
porul il acusit de fapte grave, fa condamnat la initiativa la o colecta de bani ai de obiecte pa.
moarte si aruncat din inltimea stancei Tarpeiene. seams ostasilor rom. raniti in resb. din 1877-78,
Manlus Titus Torquatus, dictator roman in pi la un fond pentru imbracarea scolarilor romam
365 a. Chr.
saraci din Brasov.
[Caion.]
Manna, (botan.) sucul extras din scoarta de
Manolea, sat in Rom., j. Suceava, apartinkor
Fraxinus Ornus (v. ac.); e medicinal, folosit ca comunei rur. Eridesci, ca 763 loc. in rnajoripurgativ. (Pentru mana Ovreilorg, v. Lecanora.) tate Lipoveni (Diet. geogr. 1894), 1 biserica
Mannheim, eras in Baden (Germania) la vat.- 2 schituri lipov., unul de calugari cu 33 insi, altul
sarea lui Neckar in Rin, 91,119 loc. (1895); adapostind vr'o 44 calugrite.
castel cu colectiuni de arta, observator astroManolescu, 1) M.
medic rom., n. 1850
nomic; gimnasin Iasi si real, scoal reala; fa- In com. aranga, j. Nicolas'
Buzau. A facut studiile mebrici de masine, chimicalii, gummi, tigari, ce- dicale in teara si in Paris. In 1878 a obtinut
ment, etc. Comerciu insemnat, port la Rin si titlul de doctor in medicin. la Univ. din Bucuresci

Neckar.

Mannino, Enric Eduard, archiepiscop de West-.

minster (in Anglia) si cardinal, n. 1808. A lucrat
pentru validitarea principiilor religioase in viata
sociala ; a arkat raportul intre sciinta i religiune, aparand autoritatea revelatiunii divine si
corn5atand amestecul necompetent al regimului

i in 1883 a fost numit profesor de

oftalmologie la facultatea de medicin din capitala si medio primar al spitalelor Eforiei. Intro

scrierile sale cele mai insemnate sant: Conditions de la visibilit des points et des lignes.
Paris, 1880; Studiu asupra miopiei. Bucuresci,

1883; Rolul aglutinativ al Iarnboului conjunctival

in extractia cataractei. Buc., 1884; Brossage des
granulations conjonctivales. Bucur., 1891; Maladiile conjunctivei. Bucur., 1890; Igiena terannlui
roman, lucrare premiat de Academ. rom. 1895;
Mannit, alcool hexaacid, din grupa disa a hexi- distins ca medalia -Benemerenti cl. I.
[-]
telor, respunOnd la formula CFI, OH (CH 011)4
2) Manolescu, Grigore, artist dramatic, n.
CH, OH. El se gasesce in multe plante, mai ales 1857 in
t 1893 la Paris. A. urmat
in Fraxinus Ornus, al carui suc prin aware ne cu succesBncuresci'
cursurile Conservatorului de declada mana farmacistilor. Din aceasta se si extrage matie din Bucuresci. A debutat sub directinnea
prin alcool. M. se presinta cristalin, fusioneaza lui Millo, pe scena teatrului dela Bossel la 1873,

In afacerile bisericii. A lucrat cu succes pentru

cultivarea i inmultirea clerului, pentru ridicarea
de orfanotrofii, scoale i alte institute umanitare
si culturale. t 1892.
[im

la 166, e solubil in apa, cu savoarea foarte in comedia Un poet romanticg, pi s'a relevat
dulce. Are ca principali isomeri pe sorbita
ca un talent remarcabil in comedia Un bal din
dulcita.
lumea mareg. Catva timp in urm, infra in
[S. M.]
Mannus, la Germani fiul 4eului Tuisco, care Teatral national, dar 11 parasi in curnd,
a avut trei ficiori si dela ei au purees trei po- du-se dupa marea tragediana Pezzana. La rein-

poare germane : Ingavonii, Iskvonii si Hermionii. toarcerea sa in teara f reangajat pe scena

Manoach Hillel, bancher din Bucuresci, la care Teatrului national, unde incepa seria rolurilor

se face piimul imprumut al Moldovei, in suma mari, trecand prin Hamlet si sfirsind cu. Drade 2.400,000 lei pe vremea lui Grigore Ghica gomir din Npastea lui Caragerde. Se duse la
(1855).
Viena, unde dada in romanesce pe Printul DaMano destra, (ital) = mona dreapt (prescurtat nemarcei., se intoarse din nou in teara, mai
m. d.), prin opositie cu mano sinistra (ital.) = jucit o iarna, contracta boala ce avea s-i pun
mina stanga (prescurtat m. s.), iudicatiuni ce capat, 5i muri la Paris in arma unei operatii.
se intilnesc in musica instrumentelor de cla- Rolurile cele mai de capetenie, in cari a facut
viatura, precisand mana cu care trebue executat adevarate creatiuni sfint Galas din Fintina
Ruy-Blas, etc. Dar rolul in
un pasaj, pe care executantul ar fi in nedu- Blanduziei,
merire cu care mana sa-1 execute.
care a excelat
Ovidiu'
in toata puterea cuvntului a fost
Manolo, Mefterul, legendarul architect al ma- Hamlet. Din privirea, din miscarile si glasul lui,
nastirii Argesului (v. ac.), necunoscut istoricesce, se revksa toad suprema truda momia a acelut
dar cantat in una din cele mai admirabile balade suflet gigantic din opera lui Sha.kespeare. Ceea
populare. (Cf. Colectiile de poesii populare aie ce a hotarit a face un artist distins din M. a
lui Alexandri si Teodorescu.)
fost mai ...presus de toate dragostea lui de soma,
Manolo, Diamandi, comerciant de frunte si fi- care I-a impins la o munca extraordinar, falantrop, n. 1833 in Brasov, si reposat tot acolo candu-1 sa ating uneori inaltimile artei adein Sept. 1899. M., dup.' ce faca oarecare studii vk ate.
[N. Petrascul,
Manometru, aparat destinat a msura presiunea
la scoalele din Brasov, se aplich la negot in
Bucuresci, uncle mai tir4iu ajunse companion fluidelor. M. eel mai sigur este acel ea aer
Enciclopedia remand.. Vol. III.

www.dacoromanica.ro

13

194

Manopera

Manu.

liber cum 1-au intrebuintat Mariotte, Dulong si interne si 1850 ministru-president ; birocrat reArago. Prin el se mesura direct presiunea prin ac(ions; dimis 1858; 1864 meinbru al sena-

inaltimea unei coloane de mercur. In casul tului. 3) M., Carol Otto, baron, fratele celui
insii and e vorbO de presiuni ridicate-, M. cu precedent, n. 1806, t 1879. Fost ministru de
aer liber este inlocuit prin un manoinetru cu agriculturd in Prusia. 4) M:, Otto Gottlob,

baron, fiul lui M. Otto Teodor, n. 29 Nov. 1844

Manometru metalic, col mai intrebuintat din in Berlin. Sef al partidului conservator, pretoate aparatele manometrice. El se compune sident al adunarii comunale .din Brandenburg
dintr'un tub de metal cu pareti subtiri, i intors si Lusatia.
odata sau de dou' ori in jurul lui insusi.
Mantia, (grec. mandia) palla ce ampere tot
Unul din capetele sale este deschis i poate co- trupul. M. ctllugareascd, denota umilinta si viata
munica cu gazul sau vaporul, a carui presiune contemplativ calugareasa. M. archiereasa, ea
voim sa mesuram. Celalalt capt este inchis ornat bisericesc undulant, infrumsetat in partea
si terminat prin un aratator, in fata aruia se anterioara cu icoanele celor 4 evangelisti, preafl un arc de cerc graduat. Ciind presiunea sint pe archiereu ca saccesoral apostolilor.
gazului sau a vaporului, care comunia Cu M.,
Mantica, (grec. mantike), la inceput a incresce, gitzruzile tubului se desfac i aratatorul semnat darul $i arta de a profeti, iar mai airditt
se misa inter, directiune; and din contra desvlirea, descoperirea viitorului numai prin
presiunea decresce, giururile se string si arta- mijloace artificiale, cari sfint de multe feluri,
torul merge in directiunea opusti. Instrumental intre altele sortii, cartile, cautarea in palma
este graduat prin comparare cu un alt M.
(cheiromantica), etc., in opositiune cu profetia
Manopera, apuatura; ruijloc intrebuintat spre (v. ac.).
[Atm.]
ajungerea unui scop.
Mantinea, vedija eras in Arcadia (Grecia),
Mans, Le, capitala departam. franc. Sarthe, dkrimat 222 a. Chr. Ad i a invins Epaminondas
ca 55,985 loc. (1896); industrie de magini
pe Spartani la 362 a. Chr.
textila, comerciu cu vita.
Mantis religiosa, insect, v. Cdlugarita.
Mansarda, camera situata nemijlocit sub coMantissa, partea lecimala (fractionara) a unui
aer com pri mat.

perisul casei.
logaritm.
Maneta, (mOneedri), bent de pfinz intdrit
Mantova, (Mantua), fost ducat In Lombardia,

cu scrobeala, care se aplica la mnecile camd- acum prov. ital., 2363 km2., cu 313,791 loe. (1896).
silor barbatesci.
Capitala M., fortareat tare, pe o insula in
Mansfeld, fost comitiat in Germania, 1100 km2., Mincio, 28,048 loc.; residenta episcopeasca; ciacum impartit in 3 cercuri ale guvernam. prus. tadel ca forturi si puternice stavilare pentru

Merseburg. Oraful M. are 277'5 loc.; mine de a slobodi apl pe teren. Piete framoase (Piazza
arama 5i argint.
Virgiliana cu statua lui Virgil); catedrala, plat
Mansfeld, Ernst, conte, general in resboiul ducal, Palazzo del Te; academia virgiliana, bi-

de 30 ani, 1618 duse Cehilor resculati trupe aju- blioteca de 80,000 tom., observatoriu astronomic,
tatoare, se lupta In Boemia si la Rin pentru rnuseu, gradina botanica. Pe timpul Romanilor
causa reformatilor, 1623 treca in Olanda, 1625 M. era oras infloritor, 1432 deveni marchionat
aduna oaste noua, f batut de Wallenstein la al familiei Gonzaga, 1530 ducat, 1705 fa unit cu
Dessau (25 Apr. 1626), treea apoi spre Un- posesiunile austriace, 1797 ocupat de Francezi,
aria pentru a se uni ca Gavrila Bethlen, fa 1859 dat la Venetia, 1866 ajunse oras al Italiei.
insa impiedecat de Wallenstein. t 29 Nov. 1626
Mantuire, scapare, rescumperare, se dice inin satul bosniac Racovita.
deosebi despre rescumperarea neamului omenese
Mansiones, in mitologia romana statiuni de rain Isus Christos. MOntuttor. (v. Isus Chr.)

odichna i pentru pzirea preste noapte a anciMantumba, (Mohumba, Mahumba), lac in

lelor la procesiunile Saliilor (v. ac.).
[Atm.]
Africa de mijloc, in statul Congo, la 50 km.
Mansurah, eras in Egiptul de jos, capitala dela lacul Leopold II. Tinut impopulat, sesos.

provinciei Dakahlije, in partea dreapta a ra- Spre nord-vest isvoresce din el riul frebac. L-a
murei Damietta a riului Nil, emporiul negotului descoperit H. M. Stanley in 1883.

din delta Nilului, cu 27,000

fundat la 1222.

loc.

Orawl s'a

Manu, in mitol. indicd protopariutele

nimii i anunie acela, care a introdus sacrificial.

Mantegazza, Paolo, fisiolog i antropolog ital., In tradititinea mai tOrdie apare ca Noah (Noe)
n. 1831 la Monza, profesor de antropologie in al Indiei.
Florenta, unde fundh un museu $i o revist. anManu, (sau Mano), familie boiereascii, in teara
tropologica. A scris : Fisiologia dell' amore, Fisio- din secolul trecut $i de origina ital. Pe la 1400
logia del piacere, Fisiologia del dolore, Igiene se asezit la Constantinopole, ande continu a
dell' amore, Oli amori degli uomini, etc.
da multi oameni distinsi in Grecia si Bizant.
Manteuffel, 1) Edvin Carol loan, general, Fratii Manole i George M. detera nascere,
n. 1809 in Dresda, f 1885 in Carlsbad. Co- venind in tenle romOue, la doua ramuri
mandantul trupelor prusiane in Schleswig-Hol- primal in Moldova, celalalt in Valachia, ande e
stein (1865), guvernator in Schleswig. A. luat cunoscut Marele logofet Mihail M., t 1835, boier
parte si in resboiul din 1866 si 1870-71. Co- al lui Mavrogeni.

mandant al tuturor trupelor destinate pentru

1) Manic, George, on) politic si general roman,
ocuparea permanenta a Franciei. 1879 guver- n. 1833, $i-a facut studille militare io Prusia,
nator in ALsatia-Lorena. 2) M, Otto Teodor, ande a si servit ca sublocotenent la artilerie.
baron, om de stat prusian, n. 1805 in Liibben, Intrilnd 1858 in armata romilna, s'a ocupat mai
t 1882 la Krossen; fost vicepresident al gu- ales de organisarea artileriei, a luat parte en
vernulai in Stettin, director al ministeriului de distinctiune la resboiul iudependentei 1877-78

www.dacoromanica.ro

Mann

195

Manus.

si cit rangul de general s'a retras 1884. Ca om a put urma mai cu succes explicarile
politic, M. e membru al partidului conservator, torului. Calitatile manualului stint: scurtimea,
a fost de mai multe ori ministru de resboiu, claritatea si concisiunea. M. se mai nurnesce, in
5 Nov. 1889 papa 15 Febr. 1891 ministrn-pre- comptabilitate, registrul, in care intrarile i iesident si rninistru de interne in cabinetul asa sirile nu se noteaza dupa ordinea lor cronolonumitei concentrarie junimisto-conservatoare, iar

in ministeriul G. Gr. Cantacuzino dela 11 Apr.

1899 a fost catva timp ministru de finant,e, dar
in Ian. 1900 a trecut la ministeriul de interne,
de unde s'a retras 1900. Dela el: Aritmetica
Algebra. Paris, 1864.

2) Manu, Grigorie, n. 30 Ian. 1843 in Bu-

curesci, v6r cu gen eralul George M., si-a Mont

studiile in teara mai mult ca autodidact ; insa
nascut dintr'o familie de boieri mari, casatorit
cu fata lui C. Kretzulescu, M. gasesce in asa
imprejurari ocasia celei mai felurite desvoltari
intelectuale. Bun cunosctor al istoriei terii, mai
ales al documentelor de familii, M. devine folositor statului ca unul din administratorii domeniilor sub ministeriul Lascar Catargiu dela
1871-76, dar mai ales se distinge printeo neobosit si inteligent activitate ca director general

al monopolurilor statului sub ministeriul Ca-

targiu-Carp 1891-95, dud infiinteaza intre

altele navigatiunea fluviala si marititna romana.
Manu, 1) M., recte Maniu, Nicolae, vicar gr.-cat.

rom. al Fagarasului, n. 1796 in Hepria, cott.

Alba de jos, t 1865 in Fagaras. M. si-a facut
studiile teologice in Viena, dupa a caror ter-

gica, ca in jurnal, ci dupa titluri si capitole.

M. se mai numesce ori ce editie portafiva de

legiferari, regulamentari, notite, expuneri tabelare, etc., inenite a servi scopurilor de utilisare
repede si practica.
Manuductor pentru inalettorii sholasticesti
sau indreptare ctltrIt cuviincisa implinire a
direg
ina(atoresci. Buda, 1818, prima
scriere pedagogica-didactica, aprut in limba
romana, pe o extensiune de 224 pagine, bite
limbl curat romaneasca, folosind expresiuni ca
seriositate, idei, esential, sistematiceasc, formall, ocasiec, etc.
Manufactura, manuf acturier, (lat) cuvinte
sinonime ca cele de fabrici si de fabricant.

Astagli insa cu progresele imense ce s'au realisat prin introducerea masinelor in domeniul
industrial, expresiunea nu mai e proprie decal
pentru industria mica; in fabricile mari manca
m anus' a e aproape toat inlocuita de masini.
Fabrica, sau inteun inteles mai restrins atelier,
numim locul chiar unde lucreaza uvrierii intrebuintati de fabricant. Na trebue 8 facein nici
o deosebire apoi, intro antreprenorul care intrebuinteaza nisce uvrieri, cari lucreaza la do-

minare f aplicat ca profesor (magister) la scoala iniciliul lor, sau care distribuesce munca de facut

normala din B/aj, 1826-51 paroch gr.-cat. in la uvrierii adunati inteun local care i apartine
Sibiiu, iar pana la 1845 si protopop, cand
si care forineaza atelierul sau fabrica.
lipsit de protopopie, fiind si el iinplicat in proManuil, doi imprati bizantini. 1) M. I Comcesul contra episcopului Lemnyi. In rniscarile
din 1848-49 M. ava rol inseinnat, locuinta lui
parochiala din Sibiiu era asilul si loon' de intrunire al conferentelor Romanilor devotati dinastiei si causei nationale romane in frunte cu

nenos, fiul imp6ratului loan II, 'Irma tatalui su

1143 in virst de 23 ani. Viteaz, cavaler, in-

treprindtor, el este una din cele mai alese figuri

ale imperiului din Constantinopole. Visa a cuceri

Italia, Ungaria si a restabili imperiul roman.

Simeon Barnutiu, pentru care atrase asuprasi Purta lupte cu Normandii in sud si cu Germanii
urgia guvernului revolutionar; 1851 e nurnit in nordul Italiei. Castig lupte stralucite contra
rector al seminariului clerical din Blaj, mai tarcliu agurilor cu ajutorul Romanilor, cum declarti
econom al mitropolitului Sulutiu, iar la 1862 o insciiptie greaca, a supus Armenia, a redus
vicar foraneu in Fagaras. M. fined ca profesor la vasalitate pe printii crestini din Palestina, a

in Blaj scrise: Orthoepia latina, latino-valachica, fost insa la sfirsit btut de sultana' din Icehungarica, germanica et serbo-valachica, juxta nium (1176). t 1180. (Cf. D. Onciul, Originile
gustum hodiernae paedagogiae (1826). Pentru principatelor romane, Bucuresci, 1899.)
tinuta sa dinastica M. la 1852 fa decorat cu 2) M. II Paleologos, fiul lui Than V, se urea
crucea de aur pentru. merite.
pe tron la 1391. Strimtorat de Baiezid I, ceril
[nt.]
2) M., Petru, consilier de finante, n. 1800 in ajutor dela crestinii apuseni, insa regele SigisRepria, cott. Alber inf. (Trans.); desi de reli- mund fu batut la Nicopole 1396. In- 1399 pled
giunea gr.-cat., 1823-27 a ocupat oficiul de se- In apus, uncle f bine primit, fara a prirni insa
cretar al consistoriulni gr.-or. In Sibiiu. La adu- ajutoare. Dui:a infrangerea lui Baiezid se innarea din ciimpul libertatii dela 3/15 Maiu 1848 toarse in 1403 la Constantinopole i &if linistit
a fost ales secretar al ei, si membru al comi- din partea sultanilor urmatori. Amurat 11 intetului national rom. Tot in acel an, ca comisar cungiura Constantinopole, dar dupa cateva luni
al districtului Blaj si in 1849 al districtului se retrase sr in 1424 incheie pace on M. II.
Reteag, a aperat interesele natiunii sale. 1850 t 1425.
barbat de incredere in minist. de justitie din
Manumissio, ( lat.) emancipare, iertare, libeViena pentru organisarea tribunalelor, 1851 se- rare din sclavie la Romani.
cretar si 1858 consilier la directiunea financiara
Manu propria, (lat.) ca mana proprie.
transilvana, iar 1859 membru in directiunea
Manus, (lat. mana), la Romani o institutie de
fondului de desdaunare urbarial. M. a luat parte drept, si anume o putero analoga cu puterea

insemnata si la luptele politice-nationale din parinteasca (Cf. Savigny, System d. h. Aim.

anii 1860 ca regalist in dieta Transilvaniei (1863). Rechts, I p. 357). Cand se dice ca cinev a se
atla in M., se intelege c acela se afla iutr'o
1864 s'a retra.s ; t 1876.
V. si Man.
grupare de oameni sub conducerea sefolui
Manual, ori ce carte ce se da in maim sco- acelei M., fie acesta pater familias, fie altcineva.
larilor, ca text de pregatire i deprindere, pentru. Indeosebi se intelege sub M. puterea barba-

www.dacoromanica.ro

13*

196

Manuscript

Maracineni.

tului, sub care a Oat femeia in vechea si riga- intr'un M. al unei iepe dela mama ciumei din

roasa casatorie romana, in care totul ce a marginea lurnii.

eastigat femeia, a fost castigul barbatului.

Manumisiune, scoaterea cuiva din Manus;

formalitatea eliberarii celui dat in mancipiu
sau a sclavului.
M. militaris, execuliune silit, facuta Cu ajutorul fortei armate.
M. tnortua, v. Matra mouth'.
Manuscript, scriptele date in tipografie spre
culegere si tiparire. M. e si lucrul tiprit odata
si dat spre retiprire. Signatura pe tiparituri
tiparita ca M. inseamn, ca nu pentru public
au fost tiparite, ci numai in interesul editorului,
cum si aceea, c editortil isi reserva dreptul de
proprietate asupra lor.
Manus', vestmnt pentru acoperirea manilor.
M. erau mutate fined in vechime de popoarele
Asiei ant., si se amintesc si la Homer. In

Manzanares, 1) M., riu in prov. span. Madrid,

curge prin orasul Madrid si se varsd in Iarama

dupa un curs de 85 km. 2) M., oras in prov.

span. Ciudad Real (Mancha), 9699 loc.

Manzar, tirgusor in Basarabia, j. Bender, se
afla Ifinga orasul Bender, deprtare ca. 30 km.,
aparline principesei Gagarin, find druit acestei
familii de imphatul Alexandru I. Principesa
Gagarin a creat acolo o pepinier de arbori. Poporatiunea tirgusorului se compune din Romani,

Ovrei si Bulgari in num6r de 700 loc, de ambete sexe.

Manzare si miinetiri, se numesc oile Mate

cari se mulg.
Manzat si miinzati, se numesc animalele tinere din acelasi an, vaca de unul, doi, trei manzati, vaca de unul, dei sau trei vitei.
sed. XIII erau deja o parte indispensabila a
Manzoni, Alexandro, celebru scriitor (1785
toaletei femeilor din societatea bun.
pana 1873), intemeietorul si capul rornantismului
Manutania, stabiliment unde se fabrica pane in Italia. Opere principale : I promessi sposi,
pentru armat. Manutanta armatei din Bu- Storia milanese del secolo XVII, roman tradus
curesci, infiintat. in 1877, Map casarma Mal- In deosebite limbi: Inni sacri. Il cinque maggio,
maison ; la inceput cu o instalatie mai primitiva, odrt la moartea lui Napoleon; dramele: Il conte
incetul cu incetul s'a completat si perfectionat Carmagnola, Adelchi, etc.
inteun stabiliment de primul ordin, care pe
Maori, popor indigen in Selanda noun':
langa fabricatia panei necesard clilnic trupelor
numele antic al Mari Asovice.
din garnisoana Bucuresci, mai are instalatiuni
Mape ceresci, harti pe cari se represinta sfera
pentru fabricarea pesmetilor si a panei de res- cereasca, adeca positiunile reiative ale stelelor.
Mar (si Marana, Morana, Morena), clina
boiu. Stabilimentul, care ocup o suprafat de
aproape 4 hectare, mai cuprinde si depositul morlii la Slavi.
Mara, (Dolichotis patagonica Wagn.), numit
de subsistenta al armatei, acesta primesce $i
pastreaza conserve alimentare de tot felul, fa- si iepure de pampas sau patagonian, animal robricate de industria privata. Arrnata mai are cIetor, lungimea corpului 75 cm., inaltimea 44 cm. ;
M. mai mici la toate resedintele corpurilor de &Memel in grupe mici in America de sud, oil
armata 5i divisii, cu tendinta de a se
fiinta in toate garnisoanele. Instalatiunile

in-

cipale stint: I) o magazie de zid cu 18 silo-

deosebire prin deserturile Patagoniei, se nutresce

cu ierburi, e greu de vnat, blana lui e scumpa.

Mara, protopopiat gr.-cat. roman al diecesei

suri cu o capacitate de 3.000,000 chilogr. gran, cu Gherla, in Marannures, se compone din 7 patoate instalatiunile mecanice necesare. 2) 0 moara rechii si 2 filii cu 9900 suflete.

Marabu, (Leptotilus crumenifer), o bard din

cu 5 parechi pietri si 4 cilindre. 3) 0 magazie pentru faine. cu 4 etaje i ascensoare. fain. Ciconiidelor, ordinul Pelargornitelor. Tra-

4) 0 fabrica de pane obicinuita cu 14 cuptoare,

fabricand preste 30.000 ratii de 1130 grame)
pe di. 5) 0 fabric de pesmeti si pane de resboiu.
6) 4 rnagazii pentru pane si conserve alimentare. 7) Pavilion de administratie. 8) Casarma
pentru 250 oameni. 9) Ateliere, remise, etc. M.
centrala are urmdtoarele atributii : a) fabrica si
distribue cjilnio pane trupelor din cpitala, b)
fabrica si distribue panea de resboiu necesara
pentru mobilisare, c) primesce i inmagazineaza conservele de carne. Ea este administrat
de un adjunct cl. I (maior), ajutat de 6 oficien
de administratie.
Manutius, (ital. Manucci), Aldus sen., tipograf, n. 1450 in Bassano; dela 1488 tipograf in
Venetia, undo 1- 6 Febr. 1515. M. a introdus
in tipar literele latine, si a tiprit pentru prima

date. 28 clasici greci. In tipografia lui M. au

iesce in Africa. Penele de M. se intrebuinteaza

pentru garniseala rochiilor si a palariilor.
Marabut, (arab.) preot, sfant (cu deosebire
la Berberi); i mormintele lor se numesc M.
Maracabo, capitala statului Zulia in Venezuela (America de sud), situata la locul uude
se scurge lacul M. (16,360 kins.) in golful M.,
eh 34,248 loc. (1889); santier, export de cafea,
cacao, piei de animale.
Maracinar, pasere apartintoare familiei Saxicolinae ; cu o coloratie in care predomina brun,

negra si alb. Traiesce prin fnate, in apropiere

de ape, pi se nutresce cu insecto. E cunoscut
M. mic (Pratincola sau Saxicola rubetra) si M.
mare (Pratincola sau Saxicola rubincola).
Maricine, (botan.) Pelducel, v. Crataegus.
Maracineanu, Valter, capitan rom., n. 1840,

30 Aug. 1877 la asaltul Grivitei ca coman-

aparut mai ales operele clasicilor (Aldua), cari se dant al batal. I din reg. 8 de linie. S'a distins
drsting prin valoare interna si adjustare frumoasii. prin rara vitejie. In memoria lui, orasul BuManz, cal tiner, (v. Cal). Md nzul in pov. curesci a dat nurnele lui unei strade din capitala.

romine are mare rol, pentru-e fetii frumosi,

Maracineni, com. rur. iu Rom., j. Buzu, sieari ponies sit caute fata de imprat, isi pro- tuata pe ambele maluri ale riului Buzeu, forcura manzi. Cate odata si impratii au M., cari mata din 6 cat. cu 2150 loc. (Diet. geogr. 1892),
mama jar. Un M. solomonar fetat de iapa popei 3 biserici si 2 scoale, 1 amara ca aburi si 1 faa secat toate isvoarele. Puterea unui smeu sta.tea brica de petroleu.

www.dacoromanica.ro

Marafet

Maui.

197

Marafet, apucaturi viclene, fasoane.

Marajo, insula la gura riuki Amazonas (America de sud, Brasilia), 52,800 km2.
Mamma, carpa mare patrata, ca care se leaga
terancele la cap.
Maramur , Marmafia, (magh. Mciramaros,

12 comune mari, 147 commie mici, 217 &aline.

Mcirmarob), comitat la nord-estul Ungariei, rn'arginindu-se la est eti_Bucovina i Galitia, la

nord-est cu GaMitt, incolo ea comitatele Bereg,
Ugocsa, Satmar, Solnoc-Dobacasi Bistrita-Nseud ;
10,354.90 km2.; aproape intreg cornitatul e

dincolo de Tisa.

M. trimite in dieta terii 6 deputati. In privinta

bisericeasca Romilnii au un vicariat apartintor
diecesei gr.-cat. din Gherla; Rutenii se tin de
episcopia gr.-cat. a Muucaciulni; rom.-cat. la
diecesa Satmaralui, reformatii la districtul de

Istoria. Prima mentiane a M.-lui se Oa in-

tr'un domunent din 1199; un document din 1445

afirma, c stramosii unen familii din Viseu ar

fi primit donatiuni deja dela regele Sf. Stefan.
muntos, numai in partea vestica e ses, unde se Monete romane si bizantine, aflate in M., arata,
largesce valea Tisei Liana la latiine de 4-5 km. ca era locuit si pe timpul Romanilor, probabil
Muntii din M. apartin la 3 sisteme: sirul Carpatilor nord-estici, cari se intind in directiune dela
sud-est spre nord-vest, cuprinsi sub numirea de
Munk M.-lui; muntii Vihorlat-Gutin (v. ac.) se
intind aproape paralel ca cei dintai, pe rnarginea
sud-vestica a comitatului, iar spre sud dela valea
riurilor Iza st Borsa se ridica muntii Rodnei si
Tiblesului (v. ac.). Kiwi are M. in abundanta;
riul principal e Tisa, care aduna toate ruiuile basinului in care se afl. M., si anume din dreapta

pentru salinele sale, precum si pentruvnat. Intre

comitii supremi ai comitatului M. se intalnesc

si name romanesci, ca Nicolau, tatal lui Bale,
si Drag pe la 1373-1402, Iosif Alan (1867-76).
Romanii din M. in privinta bisericeasc au
avut episcopia lor gr.-or. stand sub mitropolitul

din Alba-Julia. Originea episcopiei se pare a coincide cu infiintarea manastirei dela Peri, 1391,
sub voda Balo si Drag mester. Numele episcopilor insa nu s'a pastrat; date positive sirmt deprimesce pe Kisva, Soporca, Tarat, Talabor, Nagy- spre episcopii: Dumitru (Miren) Pop pe la 1637,

Ag si Borsova; din strmga pe Viseu i Iza; Iosif Stoica 1692-1711 si Dositein 1720-34.
aceste riuri, la randul lor, aduna riuletele
Dupa acesta episcopia se pare a se fi sistat,
vaile ce isvoresc din muntii imprejmuitori. La caci la 1736 M. ajunge sub jurisdictiunea epis-

marginea estica a comitatului isvoresce Bistrita copului din Mu.ncaciu, caro trimisese act vicari
aurie si Tibaul, apartinetoare la basinul Sire- anca dela 1707. Cernd Romanii scoaterea tor de
tului. Insemnate stint numeroasele (234) isvoare sub jurisdictiunea episcopului ratean, la 24 Aug.
de apa minerallt, ca isvoarele feruginoase dela 1776 Maria Teresia infiinteaza vicariatul gr.-cat.
Poiana Cobilei (Kabola-Polyna), Gyertynliget, al M.-lui; vicari au fost pi Romani si Ruteni.
Visk, Suliguli, Viseu, fsvoarele de apa sarata'dela 1855 s'au despartit Romanii de catra Ruteni
Sat-Slatina, Ocna-Slatina, Cosciuiu (Rrmaszk) s'a infiintat vicariatul roman gr.-cat. in M. Loc.

si Ocna-$ugatag; ap sulfuroasa la Breb, etc. M.-lui anca din timpurile cele mai vechi au
Clima e mai aspra dedit in restul terii, cu deo- primit diferite privilegii, mare parte din ei prisebire la munti; precipitatium multe. Produce mind si diplome nobiliare. Dintre cei 75 mii
minerale: sare (Cosciuiu, Ocna-$ugatag, Ocna- locuitori Romani din M., aproape 50 inii Ant
Slatina) se scoate in valoare de 14.000,000 co- de origine nobiliara. Printre privilegiile date
mane pe an ; putin aur i argint, fier (Budesci), Romanilor era si conditiunea, ca ei sa nu fie
plumb (Budesci, Borsa), apoi anima, var, mar- turburati in exercitial liber al religiunii
mora si cristal de munte sau diamant da M. gr.-or. Nisuintele catolisatoare ale regilor Ung.
(krmez6); insemnate isvoare de petrol la insa au nesocotit acest privilegiu, si Romanii din
Dragomiresci si Frost. Plante: preste 2/, din M. trec 1349 sub Bogdan Voda (v. ac.) in Molteritoriul M.-lui e acoperitii cu paduri: agri abia dova lui Dragos Voda (v. ac.), fundand un stat
1000, se cultiva ovs, porumb, cartofi, putina independent, iar pe locurile remase goale dupa
secara si grau ; pasuni intinse, pomete. An i - Romani, regele lJng.Ludovic cel Mare coloniseaza
in ale selbatice ursi, porci selbatici, lupi, ca- pe Ruteni sub Teodor Koriatovici (v. Iuga K.).
prioare, cerbi, etc.; animale de casa: catari,
M. in documentele cele mai vechi e numit
terra*, fiind pamnt regesc; se intrebuinteaza si
asini, vite cornute, porci, oi, capre, cai.
Locuitorii sfint 305,000, si anume 75,000 Ro- numirea de knezat si voivodat; ca comitat M. figureaza de prin secl. XIV ca cetatea principala
mani, 175,000 Ruteni, restul Maghiaii, Ovrei

Germani. Loc, se ocupa tat crescerea vitelor, Huszt; aceast cetate dimpreuna cu ocnele de
paduraraul, agricultura, mineritul; industria are
o fabrica de soda in Bocicoul mare, fabrici de
sticla la Ferenczvlgy i Trebusa, fabrica de fier
in Dolha, ferestree cu vapor la Sighet, Tcs6,

sare erau domeniu regesc; 1556 M. trece la principatul Ardealului, apartingnd la partes; 1733

drept, 2 girnnasii, 1 preparandie, 1 scoala superioara de fete, 1 scoak civila de fete, 4 scoale
de industrie si comerciu, 1 scoala pupor. super.,
246 scoale poporale ; din 54,894 copti obligati
la scoala, abia jumtate cerceteaza. scoala. Pe
teritoriul comitatului se afla 1 oras cu magistrat,

Maranatha, cea mai grea pedeapsa bisericeasca

(v. Anatema).

a fost reunit cu Ungaria. M. a suferit malt de

invasiuni straine, mai ales ale Tatarilor si Tur-

Buayahza. Cotnerciul, mai ales ca lemnarii, cilor. While principilor ardeleni finca au umblat
e viu. In M. se afla 6 banci, 7 casse de ph- de multe ori prin M., fiind M. partas la soartea
strare si 7 asociatii de credit. Comunicalia o Ardealului. Dupa reanexarea M.-lui la Ungaria
inlesuita min 151 km. ca ferate, 382 km. so- au urmat timpuri mai linistite.
sele, 544 km, drumuid comitatense; pe riuri Maran, ($i Moran), la Slavi 4ou al marii,
umbla pinto. Instructiunea are o academia de identic ca Wodan.
Marani, marrani, (span) cuvnt de batjocura
In Spania pentru ace' Matui si Ovrei botezati,
cari n taina mai tineau anca la vechea lor religiune.

www.dacoromanica.ro

198

Maniniceni

Marca.

MArfiniceni sau Mdrenicesci, comuna rural, multimea prin cuvinte ordinare si prin indetnn la
parochie dimpreuna cu catunele: Biscaul, Boci- jaf si macel. Cel mai cunoscut jornal al lui a fost
caul, Lubocul, Petrasenii, Rosisneii i Jarcinii, L'ami du peuple (Amicul poporului). Indemnit

mosie boiereasca in cap. si j. Vijnita in Buco- la macelul din Sept., fa ales in conventiune,
vina, are 1227 loc. (1101 ort.-or., 22 rom.-cat., unde nu putea vorb de intreruperile membrilor
124 mos.), $coala primara in Gura Putilei.
si de aplausele publicului. In jaral indemna
[Dr. I. G. Sbiera.]
poporul sa omoare 200,000 de partisani ai veMaranon, alt nume al riului Amazon (v. ac.). chiului regim si 3 sferturi din conventiune. Dat
Maranta L., (botan.) gen din familia Maran- In judecata de conventiune fa achitat in unatacee, Cu vr'o 15 specii de plante Cu tulpini nimitate, dus pe utneri de cetateni $i cettene,
scurte ierboase, ori inalte ramificate; traiesc in decorat cu coroane de stejar. Contribu la ma-

regiunile tropicale americane. M. arundinacea L. celarirea Girondinilor si. f ucis In baie do o

fat, Charlotte Corday, stranepoata lui Corneille,

din India vestica, Antile, Maxie, cultivata si in

alte regiuni tropicale, contine in rhizom fecula
multa, clisa arrow-root (v. ac.), amylum Marantae (oficinal).
[S. 8t R.]
Marantacee, (botan.) famine de Monocotiledonate (dupa altii trib din familia Scitaminee);
cuprinde ierbuti perene, tropicale din America
pi Africa. Se imparte in 2 tribari: Phryniee ca
gen. Phrynium WilId., Oalathea G. F. Mey, etc.,

Marantee cu gen. Maranta (v. ac.), $. a.

[S. 8t R.]

MArariu, numele popular al plantel Anethum

graveolens L. (v. ac.).
Maraschino, marasquino, licher fin, limpede
ca cristalul, cut gust de migdale amare; se de-

rnarele poet tragic. Fa considerat ca un martir

al libertatii si pastrat in Pantheon, de unde
aruncat 1795.
Marathi, popor resboinic in India ant., intl.()
Gwalior si Goa; sub Sivad$i (t 1680) a intemeiat

un puternic imperiu. Dela 1818 M. stau sub

domnia Engliterei. Limba lor (Marathi) se deriva din sanscrita, si este vorbita de ca. 19 mil.
&Atka. Din sed. XVII limba literara.
Marathon, (acum Vrana), in vechime
la coasta estica a Atticei; aci au repurtat Atenienii sub Miltiades stralucita invingere asupra
Persilor, la 490 a. Chr.
Marattiacee, (botan.) famine de Filicinee eusporangiate; cuprinde plante de dimensiuni con-

stileaza din fructele de Prunus malialeb. Mai

cunoscut e M. di Zara din Dalmatia.
siderabile ce. trunchiu scurt, gros, tubereulos sau
MirApsci, coin, rur. in Rom., j. Putna, cu.
avut in amidon, tanin ei mucilagiu. Are
1717 locuitori (Diet. geogr. 1897), 1 biserica, 5 genuri actuate dispuse in 4 triburi: G. An2 scoale, gara.
giopteris Hoffm. din Asia tropicala $i Australia,

Marasm, stare generala de shibire extrema $i

progresiva dupa boale cronice. Semne: vas subtire $i ascutit, umerii obrajilor rosii, iesiti afara,
ochii adanciti, fata palida sau livida, muschii
tesutul grasos (adipos) atrofiati, oasele iesite.
Tratamentul se va instala Cu scop de a combate
boalele primordiale, s. e. la cahexie palustr cu
M. luptain contra paludismului, la M. biliar contra
galhina'rii, la catar intestinal cronic ca emaciatiune $.1 M. prin alimente intaritoare, ca carne
crucil tocata sau si cu ou amestecata, iar de nu
e suferita, dietfi laptata, etc.

Marattia Sm. din regiunile tropicale, Danaea Sm.

din Amenca tropicala, Kaulfussia Bl. din Asia

tropicala, etc. Specii de Marattia i Angiopteris
se cultiva in florani calde. M. au fost ca mutt
mai numeroase in timpii geologici din carbonic
liana' in Retian ( Oligocarpia, Astherotheca, Da-

naeites, e. a.); trunehiunle fosile din Rothliegende clise Psaronius se atribue tot M.
[S. 8t. R.]

Maravedi, in evul media pondul dupa care

se cantarea i impartia prada luata dela Mauri.
Ca moneta mauric in Spania liana la 1848 =

Marasm senil, slabire de baranete. La o 0.63 finici germ.

virst inaintata preste 70-80 de ani si mai
Marbach, oras in Wiirttemberg, langa Neckar,

mult, in multe casan i organismul omului se 2296 loc. (1895); local natal al poetulut Schiller,
useaza ca o masin veche, se atrofiaza, pierde caruia s'a ridicat aei o statua la 1876.
puterile, pe cari ca nimio nu le mai poti reda.
Marbod, (Marobodius), regele Marcomakilor
Poporul

catur de om, care e ajuns (v. ac.).

Cu un picior in groapa, la care pi facultatile

Marburg, 1) M., oras in guvernamentulsprus.

militate scad, individul devine uituc, tampit, Kassel, 16,037 loc. (1895); biserica in'stil gotic
luand atitudine copilareasc, ca un cuvnt toate Cu sicriul Sf. Elisabeta; univemitate; gimnasia,
functiunile sant sleite din causa atrofiei de bit- $coal reala; olarie. 1529 convorbirea reformstranete.
torilor asupra cuminecaturii. 2) M., oras in
Marat, Jean Paul, unul din coi mai faimosi Stiria, lng Drava, 19,898 loc. (1890); castel
capi ai revolutiei franceze, n. 1744 din parinti vechiu; monumental lui Tegetthoff. In apropiere
protestanti, stadia medicina, faca mai multe ca- local de pelerinagiu Maria Bast.
latoni, se aaezii in Edinburg 1774, ca profesor Marca, (marche, Mark), se numiau in evul
de 1. franceza, ande publich The chains of sla- media provinciile frontiere ale statului_ Ele eran
very 1774. Intl* in lupta cu Voltaire prin guvernate militar de comandanti: margravi (mark,
scrierea: De Phomme, ou des principes el des
graf), sau marchis (in latinesce marchio). Cu
lois de l'influence de 'l'ame sur le corps et du timpul multe din aceste tinuturi au prima alte
corps sur l'ame (Amsterdam, 1775, vol. 3). In titluri de: comitate, ducate, etc. Numele de M.
mai multe serien fisice: Dcouvertes sur le feu, a remas totti$i pentru unele, precutn coma de
l'lectricit et la lumire, combate pe Newton. la marche in Francia; marcele Italiei $i marSe stabilesce in Paris, unde practia medicina graviatul de Brandenburg.
[O. L.]
pi era doctor al curtii contelui de Artois, eland
Marca, moneta germ., v. Mark.
ishucni revolutiunea. Ca publicist scia a asmut
Marca, timbra postal, v. Timbra.

www.dacoromanica.ro

Mares
Marca (heraldica) sau Arme (Arm oiries, Blason),

seam distinctiv al unui stat, provincii sau familii, si care poart numele de scut. Scutul cuprinde in interior diferite semne simbolice sau
traditionale, de colori difente. (v. Heraldica.)

Marchi.

199

Marcellus Marius Claudius, unul dintre coi mai

mari generali romani din timpul resboiului II

panic. In 212 cuprinde Siracuza, ca ocasia cuceririi acestui eras a fost asasinat de catra un

soldat roman si marele inviitat Archimede. Acest

Deasupra lui se afla cascul i coroana nobiliara, M. a fost de cinci ori consul. t 208 a. Chr.

distincta pentru diferite ranguri. M. unei ten jute lupt contra lui Hanibal.
[Caion.]
sant armele ei nationale, de care statul se serMarcescent, (botan.) se numesce un organ ce
vesee oficial. M. unei familii se el:llama blason, etc. se usuca stand anca pe plantd i apoi cade;
Marca, pedeapset, era palm in secolul nostru s. e. frunzele dela unii stejari, caliciul dela
pedeapsa sau accesorie la o condamnare, care nalba, s. a.
consista in aplicarea pe corp, cu fierul rosu, a Mareesel, com. rar. in Rom., j. Dmbovita,

unor anurne litere, dupa delictul sau crima fap- pe malul stng al Ialomitei, compusa din 2 cat.,
taita. Ea a fost desfiintata din causa caracte- cu 1231 loc. (Die(. geogr. 1890).
rului ei de perpetuitate, chiar pentru o gresal Marcgraviacee,(botan.) numi re sinonima pentru
de mica insemnatate.
Marca de fahria In legislatura moderna (in Ternstroemiaceae (v. ac.).
March, 1) cereal nord-estic al cantonului elRom. (egea din 15 Apr. 1879), manila de covetian
Schwyz, marginas cu lacul Zrich si canmerciu snt considerate ca diferite semne intrebuintate pentru a face sa se deosebeasca pro- toanele St.-Gallen si Glarus; cu 11,307 locuitori.
ductele unui industria; astfel
runnel() sub Capitala: Lachen, cu 1669 loeuitori. 2) M., slay.
forma deosebita, denurninle, intiparirile (em- Morava, la Romani Manas, riul principal al
preintes), timbrele, sigihile, reliefuri, vignete, ci- Moraviei; isvoresce in muntele Schneeberg, in
frele, copertele i alto aseinenea. Ele sant di- cursul sira trece pe la orasele Olnitz, Kremsier,
si se revarsa In Dunre deasupra Pressstincte pentru fiecare comerciant, si nu se pot Gding
burgului.
lua de un altul. Contrafacerea lor so pedepsesce.
Marchantia L., (botan.) gen de Hepatice, fam.
[O. L.]
Marca de Spania se nuini de catra Carol Marchantiacee. Are 67 specii crescand preste
Magna!, teara ce cucerise dincolo de Pirenei, tot global; in Europa erase numai dou" : .M.
paleacea Bert. din Europa sudica si M. polyin Spania, cuprinsa intre muntii numiti si

Ebru. Era divisata in M. Gasconiei, cu morpha L.; aueasta e comuna si in Romania,

capitals Pampelona, si M. Gotiei sau Septimaniei adesea in masse mari prin locurile umede
umbroase din munti si dela ses. A fost introcu. capitala Barcelona.
[O. L.]

Marcanici, Francisc sin Kiprovaci, din Bul- buintata ca oficinala in boalele de ficat, dupa

garia. La acesta se adresit Illateiu-Voda Basarab cum se intrebuinteaz i arli M. chenopoda L.

[S. St. R.]
(1637) ca sa-i trimita un om invetat in limba in America tropicala.
Marchantiacee, (botan) ) familie de Hepatice,
slavona, spre a-i tipari nisce carti bisericesci
in acea limba. Negasindu-se in Bulgaria nici seria Marchantiale. Se imparte in 3 subfamilii,
din genurile fiecareia eitand mai ales pe cele euun crturar dupa cum cerca domnitoral, caci
acei cari erau emu putini i saraci in sciintag, ropene, unele fiind i in Romania: Corsinioidee

M. spre a nu lasa pe Matera Veda sa-si aduca

vr'un cal ugar ortodox din Kiev, Ii trimite pe
parintele croat Rafael si alti frati din teara lui.
Marcant, (franc) cu vaza, insemnat.
Marcasit, mineral, sulfura de fier, rombic,
frecuent in agregate radiare, coleare galbena.
Se intalnesce ea concretiuni in argile, marge,
calcaruri, carbuni. In lignit la Drittmitz si Alt-

(gen. Corsinia Raddi, Funicularia Trey.), Tar-

gionioidee (gen. Targionia L., Cyathodium

Kunze) si Marchantioidee (gen. Sauteria Nees ;

Reboulia Raddi, Grimaldia Raddi, Fegatella

Raddi, Preissia Gorda, Marchantia). [S. St. R.]

Marchantiale, (botan.) serie de Hepatice ; eaprinde pe cele cu thal dorsiventral. Se divide in
dou familii: Ricciacee (v. ac.) i Marchantiacee.
[S. St. R.]
sattel in Boemia, in creta la Wollin, etc. In

Marcheteria, v. Intarsia.
Rom, in margele terenurilor gipsifere.
Marchetti, Filippo, compositor italian, o. 1835
Marcato, (ital.) in musica = bine accentuat.
Marcator, inasina pentru tras randurile si di- In I3olognola, dela 1881 president al academiei
stantele la can yin sadite ori seinenate plantele de musica Caecilia din Roma. Opere : Romeo si
Giulietta, 1865; Ruy Blas, 1869; mai multe
prasitoare ce se seamnk in randuri cu
Masmile de semenat in randuri nu au lipsa de M. antece placate.
Marchfeld, o campie extinsa in Austria de
Marcelline, (franc.) un soja de matase sub(ire i moale, intrebuintata mai cu sama ca jos, langa March si Donare. In 12 Iulie 1260 a
batut aici Ottokar al Boemiei pe Bela IV rege
captusala usoara.
Marcellinus, papa, C296-304), a suferit per- al Ungariei, iar in 26 Aug. 1278 pierde batalla
viata fat de Rudolf de Habsburg. Tot pe M.,
secutiune sub Diocletian.
Marcell, Benedetto, compositor ital., n. 1686 dar mai aproape spre Viena, se afla
in Venetia, t 1739 in Brescia. A fost advocat si de bataie dela Aspern i Wagram, unde 1809
functionar; musica o stadia cu Gasparini si Lotti. a luptat archid. Carol cu Napoleon I.
Comp.: colectiunea de 50 psalmi, Estro poeticoMarchi, Anton de, invetator i scriitor didactic,
armonico, pentru voci ca orga sau clavir, apoi mu- D. in Ardeal, a fost adus 1783 la Cernant ca

sica pentru diferite instrumente, oratorii, mese, sa coopereze la introducerea in Bucovina, de

a. Tot M. e autorul brosurei 11 teatro alla moda,

mind incorporata, a invtamntului primar

satir asupra obiceiurilor mus. ale cantaretilor dup modelul din celelalte ten ale Austriei
publicului teatral de pe atunci.
deveni director la scoala normala din Cernaut,
[T. C.]

www.dacoromanica.ro

200

Marchiz

infiintati in 1784. A tradus i publicat in Viena,

nemtesce i romanesce, un manual de aritmetica pe la 1785 kd 1786. In 1810 a publicat
In Cernaut nemtesce i romanesce, o carte intitulata Auszug aus der fiir Normal- u. Hauptschulen vorgeschrieben en deutschen Sprachlehre in deutscher und wallachischer Sprache,

apoi in Buda in 1815, alta carticica: 3Aftare a slovelor, a impartirii a lor, a semnetor
a lungirii si a scurtaiii, a semnelor tonului, a
impartirii cuvintelor si a desprtirii a lor in
sylabe, a semnelor a tonului de cuvnt si a

vorbei, si a semnelor de deosobiree. f in Cernaut.

(Cf. Polak Dr. I., Die Anfiinge des Volksschulwesens in dor Bukovina. Czernowitz 1891, pag. 54,
61, 74-75, 81-84.)
[Dr. I. G. Sbiera.]
Marchiz, lat. marchio, (franc. marquis, germ.

markgraf, ital. marqueze, engl. marquess), titlu

occ, de nobleta, care ca rang e asezat infra cel
de duce i comte. La inceput se numiau nobilii cari aveau guvernarea unei marce sau pro-

Marcovici.

Marcion, filosof gnostic, n. in Sinopea pe la inceputul secl. lId. Chr. A fost calugar, apoi ridicat
la sacerdotiu,si in arma unei fapte imorale ce i-se
atribuia, a fost excomunicat. S'a ref twist la Roma,

unde a intrat din nou in ordinul bisericesc

din non a fost exclus. El a respandit in public

doctrina gnostica a celor dou principli expuse

de Cordon. M., gnostic si stoic in acelas timp, a
avut de adversar pe Tertullian (v. ac.).

[Nig.]

Marcomani, popor german, care mai antili se

&ewe locuind intre Dunare, Rin si Main. Pe

la a. 8 a. Chr. ei ocup, sub ducele ion Marbod,

Boemia de astadi, de unde fac invasiuni in imperiul roman pe timpul lui Marc Aural (resboiul
marcoman 166-180). $i Dacia a indurat invasiunile lor, atat pe timpul resboiului marcoman

cat si mai in urma. In 270 M. navales si in

Italia ; Aurelian ii bate si-i silesce a tin pace.
Din sed. IV numele ion dispare. In local lor se
gasesce in urmn neamul Baiuvarilor, cari prohabil stint urmasii M.-lor.

vincii de fruntarie, in timpul Carolingilor. In

Marconi, Guglielmo, inventatorul telegrafului
tirnpuri mai noui a devenit un titlu numai ono- lam sirm, n. 1875 in Bologna. A. inviitat fisica
rifle, dandu-se prin scrisori patente ale regelui, la univ. din Bologna, la profesoral Rigid, si a
In rancia, Spania, Italia si Portugalia. In Anglia, avut ocasie a se familiarisa cu aparatele destiMAO M. au fost creati de Richard II in per- nate a produce oscilatiunile Hertziane. Facnd
soana nobililor: Robert de Vera si John Beaufort. unele incercti pentru a transmite semnalele la
Actualmente e purtat de 35 lordi ai Anglioi. distanta, M. a descoperit, eh undele electrice
[O. L.]
produse din resunatoarele electrice (v. ac.), can
Marc', Maree, v. Marca.
le intrebuinta, aveau proprietatea de a pune in
Marcian, domnesce presto imperiul latin de miscare alte resunatoare asezate la distante mari,
resarit dela 451-457. El este sotul faimoasei si aceasta chiar dac intre cele douil resunatoare
Pulcheria. M. s'a distins printr'o cura.gioas pur- exista obstacole, ea de pilda un rnunte, etc. M.
tare Ltd de Atila.
[Caion.]
a fricut cele dintai experiente ca telegrafal fara
Marcianopolis, cetate insemnati in swill' Du- sirma in 1897 in Anglia.
narii pe vremea imperiului bizantin. Astadi e
Marco Polo, v. Polo.
Prsiav, nu departe de Vara.
Marcotagiu, (botan.) operatiune prin care- se
Episcopia Marcianopolis, episcopie veche in multiplica de gradinari plantele de podoaba sau
Dacia transdunreana, infiintata Arica din tim- folositoare; const in a alege o parte, ramura,
purile cele mai vechi, probabil 'Ana la inceputul tulpina, din o planta-muma, si a provoca apaincrestinrii Romanilor asezati in acele parti si ritiunea de radacini adventive pe ea, inainte de
sig-ur deodata cu organisarea ierarchiei bis. dupa a o separa de planta-muna. Daca partea aleasa,
ce Constantin ce! Mare dote bismicii libertate marcotul, se poate indoi, se aduce in contact
deplin, caci episcopii de M. se afl subscrisi cu pamntul umed i miiruntit, se fixeaza prin
intre print conciliilor color mai vechi. La con- carlige sau legaturi si se tine asa liana s'au
ciliul ecumenic I din Nicea (325) a lust parte format radacinile adventiye, apoi se separ. prin
si episcopal Pistus Marcianopolitanus de pro- Were de planta-mum ; asa se poate inmulti
vincia Daciae ; la concil. II ecuin. (381) episc. Vita, Roiba, Garoafele, s. a. Dac marcotul e
Martirius al aceleiasi cetati; Valerian se era' prea departe de pamilnt, ori nu se poate indoi,
subscris in epistola indreptata de sinodul Mesiei se iucungiura cu un ghiveciu special, in care
458 catrli imp. Leon (474-491); Doroteiu a luat e pamnt umed, i se tine asa pan se forparte la concilitil III din Efes (431). Aceast meaza Mclacinile adventive, apoi se separa de
episcopie a reinas si clupa invasiunea i incre- planta-muma, taindu-se sub ghiveciu; asa se pot
stinarea Bulgarilor, cci tarul lor Simeon (893 inmulti Leandri, Ficusi, s. a. In natura multe
plina 927) a intemeiat in M., botezata de Bul- plante, can au tulpinele sau numai unele rainuri
gaii Prslava, o mitropolie, iar pe timpul unirii tarkoare pe pamnt, se multiplica prin M. naRomano-Bulgarilor sub Ioanitiu (1204) episcopal tural, caci din loe in loe pe maman, unde vin
din Prslava f intarit de catra papa Inocentiu
in contact cu solul, se produc radacini advenin delimitates de mitropolit. In veacurile urnia- tive, iar pe fata push- tulpini frunzoase; se fortoare M., sau Praslava, figureaza in continuu meaza adeca in wale locuri plante noui, cari
intre episcopiile bulgaresci; iar in secl. XVII dupa un timp nu mai stau In legatura en plantsa existat acolo si o episcopie catolica, de care
Asadar aceste plante se pot intinde mult
atirnau i catolicii din Dobrogea si Moldova. In suprafata, se pot misca, incet e adeviirat,
(Cf. Petru Maior, Istoiia bisericii Romanilor, dintr'un loe intealtul; asa se multiplica Fragii,
p. 181; Xenopol, Istoria Romanilor. Iasi, 1896, Ranunchioara, s. a. v. si Butsire. [S t. R.]
tom. II, p. 107; Jiredek, Geschichte der Bul- Marcovat, com. rurala in Banat, cott. Carasgaren. Prag, 1876, p.237 i 465; -Dr. Al. Grama, Severin, cu 1210 loc., Romani.
Istoria bis. romanesci unite en Roma. Blaj, 1884,
Marcovicl, 1) M. Simeon, profesor si scriitor
p. 28 si 52.)
[Dr. Iacob Ra.dul
roman, n. 25 Ian. 1802, f 1 Iulie 1877; a studiat

(v. t3i Marca.)

[]

www.dacoromanica.ro

Marcu

Mare.

201

4 ani literele la Pisa si 3 ani matematicele la timp. Muth di se desvoalte institutia de bineParis ca bursier al statului ; 1830 profesor la facere alimentar. Singura gresala a lui M. A.
ginmasiul Sf. Sara in Bucuresci, dela punerea este ca pemecutit pe crestini.
[Caion.]

In aplicare a Regulamentului organic, la a &anti

Mlrcuta, sat in Rom., j. Efov, pe malul drept
elaborare a contribuit si el, liana la 1850 secretar al rialui Colintina, face parte din com. rur.

de stat in ministerial de externe; 1850 Barbu Pantelimon-Dobroesci ; biserica de aici e fosta

firbei il numesce director general al scoalelor ; manstire, zidit la 1587; aici se all institutul
1852 trece ca membru la comisia documental de alienati, intretinut de Eforia spitalelor ci(archivele statului), 1855 primar al capitalei ; vile din Bucureseic.
1858-59 director gen. al telegrafelor ; a mai
Mardariu, ieromonach, a sois pe la 1659 un
functionat ca efor alscoalelor, secretar intim al Lexicon slav.-rom. Manuscriptul descoperit de
lui \Todd Bibescu in tot timpul dotnniei acestuia episcopal Ghenadie Enaceanul, se afl in bibliosi a fost in douil randuri deputat. Serien: Dis- teca Academiei Rom. din Bucuresci. 23/, coale

curs la deschiderea gimnasiului Sf. Sara, Curs din el s'au tiparit in 1893. (Cf. Sbiera, Miscari
de retorica si mai multe traducen, ca: Datoriile cult. si lit. la Romani intro 1504 si 1714, Ceromului crestin, Tritunful virtutii in potriva pa- nut, 1897, pag. 264 nr. 7 si pag. 326 nr. 17.)
timelor omului, Noptile lui Young, Dialogurile lui
Mardocheu, v. Estbera.
Focion, Francesca de Rimini (tragedie), Oresti
Mardonios, general persian, ginerele regelui
(tragedie) i Filip (tragedie).
Dareios I; dupl sufecarea rescoalei ionice a fost

2) M. Alexandra distins medio rom., fiul celui trimis contra Greciei, dar la muntele Athos o furprecedent, n. 26 Id. 1835 in Bucuresci, t 6 Ian. tuna de mare i-a nimicit intreaga oastea. Cadut
1886; dup' terminarea liceului Sf. Saya, la 1853 (479 a. Chr.) in lupta dela Platea contra Grecilor.
Marduk, in Babilonia un deu identic cu Bolos.
merge la Paris pentru a-si completa studiile, la
Mare, vasta intindere de 134)1, ocuptind o mare
1855 ja bacalaureatul i se inscrie la medicina;
elev favorit al lui Velpeau, Ch. Robin, Grisolle, portiune a suprafetei paMantului. Apa ocup

1864 trece cu rnare lauda tesa sa de doctorat, aproape 3 sferturi din intreaga suprafat a pa-

si apoi se rentoarce in tear-a, und e numit medic mntalui : ea formeaz oceanele, marile, lacurile
al politiei sanitare ai dupa scurt timp profesor
fluviile san riurile. Oceanele comunica intre
de medicina legala la scoala nationala de medi- ele toate, asa c s'ar put dice ca e un singar
cina; 1868 profesor de clinica pi terepeutica me- ocean pe tot parniintul, care insd s'a deosebit in
dicaid si medic primar la spitalul Colea; in mai multe parti dupa positiunile Ion geografice.
acest timp, prin capacitates sa castiga repede Pe langa continente oceanele au parti Militate
increderea publicului si devine medical eel mai si deosebite oarecat prin configuratmuea terpopular. M. incepand anca dela 1865, e insdr- murilor continentelor: acestea se numesc mari.

cinat cu numeroaso misiuni sciintifice, iar in 0 mare poate si ea la nindul ei s aib parti
afard il gasim in mai multe randuri delega la deosebite, purtand numiri separate ai numindu-se
congresele medicale europene, unde face onoare tot indri sau golfuri ori bat: dup dimensiuni
terii sale, asa: 1873 si 1874 la Viena, 1875 la si us. Cea mai importanta ai intinsa mare e
Bruxella, 1879 la Amsterdam si la Paris, 1881 Marea Mediterand (v. ac.), din care stint forla Londra. 1879 fundeaza Jurnalul societtii mate altele destul de intinse si importante ea
sciintelor medicalet. M. ia parte la 1866 in con- Marea Adriatied (v. ac.), s. a. Lacurile stint instituant, 1870 era deputat si in ultimul timp tinderi de apa mai mici si cari nu stint in coal vietii sale senator, 1886 functiona ca medic, municare ea un ocean sau altd mare. Cu toate
profesor, inembra in consilitil medical superior
efor al spitalelor civile in local lui Dr. Davila.
Marcu, v. Evangelist.
Marcu Von, un pretendent la trouul Moldovei,

pe vretnea lui leremia Movila, voia s capete

scaunul en ajutorul generalului Basta (1602).
MArculet, Ioan, prof. rom., n. 1844 in Cergdul
mare, Trans., a studiat teologia in Blaj. 1869-78
profesor de matematica la gimn. din Blaj. t 1895

ca preot in Grebenisul de campie. A scris:

Aritmetica pentru scoalele gimn. inf.

Marcus Aurelius, (161-180), era fiul adoptiv
al lui Antoninus (v. ac.), un om virtues din tale

acestea nand un lac e foarte intins i-se dice

tot M.: s. e. Marea Caspica (v. ac.). Oceanele,

M.-le si lacurile stint ape statatoare. Riurile

stint ape curgkoare. Intinderea unui ocean, M.

sat' lac poate fi in toate sensurile ori cum, pe
cand un riu formeaza o suvita lungii pi relativ
fingusta. Oceanele ai M.-le au apa sarata, pe
cand lacurile si riurile au in genere apa dulce.
(v. si art. Lac, Ocean.)
Din punctul de vedere al navigatiunii, M. este
calea larga naturar de comunicatiune internationala, de o potriva deschisa tuturor natiunilor;
In largul M.-ii toate pavilioanele se Mimi de
aceleasi prerogative. Se da numele de M. te-

[]

afara, prieten al pacii, M. A. ins este nevoit

sa-si petreaca vista in resboaie. Are resboaie ritoriala la portiunea M.-ii care e dealungul
ca Marcomanii cu Quazii, merge in Siria s coastei unei ten, avnd o largime care pana
inabuse o revoltii $i apoi pornind contra Germa- acum se fixase la 3 mile marine ai care tinde
nilor, t 180 la Vmdobona. M. A. era un filosof a fi marit la 6 mile. Toate bastimentele au
consumat ai apartinea scoalei stoice, el canta liber acces in M.-le teritoriale si in porturi, cu
in scrierile sale de filosofie perfectiunea mo- conditiune, bine inteles, pentru vasele straine
ral-a farit a neglija insa si datoriile sale de im- de a se supune la legile ai regulamentele de
pkat. Reorganisit finan tele, infiintand asa numitii politie local. Linde M., inchise complot in incuratores, cari aveau insarcinarea sa observe ca teriorul aceleiasi teri, fac parte integranta din
functionarii sa nu delapideze banii statului. Tot domeniul acelei ten i pun armare accesul ei,
lui se datoresce infiintarea asa numitilor juridici, pentru strini, va fi supus la restrictiutii speciale.
[Coast B.]
cari erau judecatofi si administratori in acelital

www.dacoromanica.ro

202

Marecagiu

Marfa.

la 20. Revolutia ii desfiinta, dar furl restabiliti

Marecagiu, pamkt de origine vegetala care In 1804 de Napoleon, care ava 18 M. ai impeinsa este acid, stand mai mult timp sub apa si riului. La 1806 Napoleon urea functinnea de mare
exclus dela actiunea aerului. Flora lui spontane M. al palatului, titlu ce a reinas la multe din
poarta numirea generica de rogoz si se com- curtile europene pentru marele maestru al curtii.
pane mare parte din plante aquatice acide.
Au mai fost si in celelalte ten i titluri speciale
Marecagiu, paludism, aer de baltit, de inla.stin.

Mare cruce, se ntunesce cordonul sau primul de M., cu diverse atributiuni. Acli e cel mai inalt
grad, cel mai inalt, al ordinelor si decoratiunilor grad intfo armata, si e pastrat ca Feld-Marschall
cari au mai multe clase. Se poarta in esarioa. in Austria si Germania, etc.
[O. L.]

[L.]

titlu german care inseatima: senior al unui mare ducat. Mai multe din acestea
erau state independente, altele silnt sub suveranitatea unui monarch, avnd o administratie
distincta, altele stint provincii definitiv incorporate. Astfel mare ducat era Toscana in Italia,
Fmlanda in Rusia, cari stint reunite statelor
zerane. M. d. de Luxemburg, independent. In
Mare duce,

fine 6 maxi ducate, cari fac parte din code-

Maresal,

Archipelagul, v. Adrniralitate, In-

sulele.
Maresiana, cetate veche pe malul Murg$ului,
resedinta principelui Ahtum. Teritoriul dela Cris
[Ana langa Transilvania si liana la Vidin si

verin s'a numit pe atunci (1000) M. Ahturn a

coustruit in M., cu binecuviintarea episcopilor
de ritul grec, o manastire inchinata Sf. loan Botezatorul $i a a$ezat ad t un egumen cu calugari
de rit. gr., mai apoi Cinad, fiul lui Dobuca, nepotul regelui Stefan, care dimpreuna cu acesta
fuse botezat dupa rit. gr., repunilnd pe Ahtum,
zidi o alta manastire inchmata Sf. George, si
aseza acolo tot calugari de rit. gr. La porunca

deratia germana: Baden, Hessa, Oldenburg, cele

douaMecklenburg si Saxa-Weimar. In Germania,
In ordinea importantei Yin : regatele, marile ducate ducatele
principatele. Titlul de M. d.
exista afara de Germania, nurnai in Rusia, pentru regelui Stefan, teara s'a numit de aci incolo
membrii casei imperiale, cari in Austria se nu- Cinadina, si clerul a trebuit sa treaca la bimesc : archiducig. (v. $i Duce.)
serica cat. (T. Laurian, Temisiana.)
[O. L.]
Marele Spitar, tittu sau delimitate boiereasa
Maret, Hugo Bernard, duce de Bassano, pu-

din cele mat importante in terile romane. La blicist $i om de stat francez, n. 1763 in Dijon.
inceput avea sarcina de a purta spada Dimmului Dupa erumperea revolutiei franc. a redactat:
la ceremonii si a comanda annata, in special ,Bulletin de l'Assembleeg, pe carliIl contopi mai
cavaleria, la resboiu. In timpurile fanariotilor tardiu cu Moniteurg. 1796 fa ales in consiliul
i-se atribuira functiunii de politie i civile. M. celur 500. Dupa intoarcerea lui Napoleon din
S. din Valachia avea ea equivalent in Moldova Egipt ajunge intimul acestuia. 1809 fa numit
pe Hatmanul (v. ac.), cornandantul suprein al duce de Ba.ssano; 1811-13 ministra de externe;
armatei, titlu imprumutat dela Cazaci i Poloni. in timpul celor 100 de dile secretar de stat.
M. S. era dintre cei $ese boieri mari de sfat ai Dupa reintoarcerea Bourbonilor a fost axilat si
terii in cousiliu.
[O. L.]
amnestiat apoi in 1820. Regele Ludovic Filip
Maremmen, tinut litoral in Italia de mijloc, 1-a numit 1831 pair; in 1834 a fost pentru ciilamp. Marea Tireniana, se intinde dela gura teva dile prim-ministru. t 1839 in Paris.
riului Cecina [Ana catra Orbitello in lungime de

&Wet, mandru, orgolios, superb, trufas. Ma-

160 km. si latime de 15-30 km.; tinut baltos rgie, mndrie, orgoliu, vanitate, trufie. (v. Fala

nesanatos din causa malarial.

un sat in Italia sup., renumit pentru
victoria Franeezilor sub Napoleon I, asupra armatei austr. sub Melas in 14 lun. 1800. Mafia
aceasta a fost cb.ja ciistigata de Austriaci i armata frc. se afla in retragere completa, and la
3 oare d. a. sosesce divisiunea gen. Dessaix pe
chinpul de lupta $i.se pune cu energie in calea
Austriacilor, pe cari
opresce pe un moment.
In acest stadiu critic al bataliei, Kellerinann
ataca cu 3 escadroane de dragoni aripa Au.striacilor cu o veherneuta atat de mare, incat sparge
Marengo,

$irurile lor $i produce o panica nesposa, care

se latesce mereu preste intreaga armata austr.,
care lasa aproape intreaga artilerie in manila
inimicului.
Maresal,

(frc. marchal), pe timpul Merovin-

gienilor (marescalcus) era un fel de oficier al

grajdurilor (comis), avnd un oficiu asemenea cual

conetabililor sub Carolingi. Conetabilul devenind

cu timpul seful armatei sub primii regi capetieni

ai Franciei, M. au fost loctiitorii lui Mai tardiu
M. de camp ai armatei eran numiti M. ai Franciei, cari in 1627, la suprimarea conetabilului,
devenira eel mai inalt post din armata. Semnul
for distinctiy era un baston de comandament. Pe

Fudulie.)

Theodor, jurisprudent german, n.

1794 in Gttingen; 1837-63 prof. in Leipzig.
t 1873. Scrierea sa principala e: Lehrbuch der
Institutionen, ed. 11 in 1881.
Marfa, producte naturale, industriale 5i artificiale, luate prin comerciu dela produator
puse la indemfma consumatorilor cu un beneMarezoll,

ficiu, fie pentru acoperirea directa a trebuintelor

consumatiunii ori luxului, fie spre a servi in

industrie. Dupa provenienta lor M.-le se impart

in : M. minerale, vegetate si animate, $i stInt sau
producte naturale curatite, conservate (M. sau
producte brute), sau producto industriale (fabricate sau semifalnicate). Dupit grupele industriale
se disting : M. miniere, producte metalurgice,
producto ale industriei chimice, M. alimentare,
M. textile, M. de piola si cauciuc, M. de lemn,
de piatra si cement, de sticla, de tut, de hartie,
M. ale industriei mecanice (motori, instrumente,
oroloage, etc.), productele artelor grafice $i ale

altor arte analoage. In comercia se vorbesce

despre: M. coloniale, materiale, specerie, coluri,

galanterie, lipscanie, etc. Se amintesc adeseon
$i M. reale (materiale), a caror valoare consista
in materia din care se compun, si marfuri ideate,
timput lui Fraucisc I aveau titlul acestei maxi cum stint efectele sau cartile, obiectele de
demnitati 4 nobili; sub Ludovic XIV ajunsera arta, etc., cari au valoare sciintifia, artistica, etc.

www.dacoromanica.ro

Marfori

Mrgritescu.

203

Marfori, Carlos, favoritul reginei Isabella de 1175. Gst. (1186) cu Imp. bizantin Isac Angel II,
Spania, n. 1818; 1866 guvernator la Madrid, luand in botezul de trecere numele Maria. 11)
1868 petrece pe regina in exil. -1. 1892 in Madrid. M. sf anta, fica reg. ung. Bla IV si Mariei
Marga, roca, amestec de calcar sau dolomita Laskaris, n. 1242, -1- 1271 in manastirea de caluca argile (20-600/0) compact sau vistos. Varie- garife de pe insula epurilor, nurnita acum insula
tafi numeroase : M. calcaroase i dolomitice cu Margareta, lng Budapesta. Nu e canonisata,
754 calcar si dolomit, 2504 argill, M. argiloase dar poporul magh. o venereaza ca pe o sfanta.

confinkd pftn la 804 s mai bine argild, M. 12) M, prima sofie a regelui ung. Ludovic de
bituminoase, etc. M. in Romania sfint Route Anjou, fiica Imp. germ. Carol si Biaucei de
respandite. Ele constituesc o parte din terfiarul
romi'm i sfint mai ales desvoltate in elvefian.
Marga, comuna ruralki in Banat, cott. CarasSeverin, cu 1777 loc. (Romani).
Margareta, regine m princese, 1) M. Rana
Maria Terezia, fica ducelui Ferdinand de Ge-

Valois, n. 1335, -1- 1349.

Margareta sfanta, fica unui preot pagan din

Antiochia, crescutii in relig. cretina lava ptirea
tatalui ei. Decapitat 270. Pictorul Giulio Romano o presinta ca fiind in inchisoare i strivind sub picior pe satana.
nova, n. 20 Nov. 1851. Casatoritd (22 Apr. 1868)
Margaric, Acidul. C47 H84 09, nu se gasesce
cu vrul ei, Umberto I, regele Italioi, avnd In grasime cum se credea, ci se propara artifiu pe Victor Emanuil, actualul rege. Femeie de ficial; formeaz cristale albe cu punctul de fuMalta cultura pi de frumsefil rar, nafiunea ital. siune 59.90.
o mbesce [Ana la adorare. 2) M., regind de Margarina, unt artificial; un amestec de grNavarra, (3i princesa de Francia, din casa Valois, simi, amestec de acid stearic, oleic pi palmitic,

fica regelui franc. Henric II si a Catarinei de nu e un product chimic definit. In comerciu

Medicis, n. 1553, t 1615 in Paris. Casatorit cu se infelege grsimi, cari se topesc upor si menregele frc. Henric IV (v. Hughenofi); divorfat finute mai mult timp in lapte pentru a pute
in 1599. 3) M, reginti de Navarra, n. 1492, capta mirosul i gustul untului natural. De or1- 1549; bunica regelui frc. Henri IV. Scrieri dinar se intrebuinteazii seul de vaed in preellptamron des nouvellese (novelete la Boc- pararea
In mare proporfiune intrd acida!
caccio, ult. ed. 1880) si poesii. 4) M., regind oleic. Se presint in comerciu ca o massa galengl. din casa Anjou, n. 1429, -1. 1482. Casato- buie, deosebindu-se prin gust si miros de untul
rita cu neputinciosul si in urm alienatul rage natural si apoi prin mica cantitate de materii
engl. Henric IV, guverneazd ea insasi, provo- insolubile in eter. Confine 10-12 api la 0/8,
cand lupte interne si formarea partidelor rosei 1.5-2-5 sare, i 0.2-0.5 caseina. In comerciu
albe i r. rorie (v. ac.). Invins. de Eduard IV trebue sa se predea purtand marca, margarina,
(1471) in batalia dela Tewkesbury, se refugiazd altfel e taxata de contravenfiune.
S. M.]

a doua oara in Francia. rniftnnd acolo pana

Apostol, inspector acolar pentru
la moarte. 5) M, regind a Danemarcei, Nor- scoalele romanesci din Turcia, n. in Vlachovegiei

Svediei, n. 1353, casatorita, cu Hakon, Clisura in Macedonia, mai antai dascal la scoala

regale Norvegiei. 1375 regenta in Danemarca grec., apoi a deschis o pcoala romaneasa si a
in local minorului Olaf, 1380 reg. si in Nor- reusit a deveni otn de incredere al guvernului
vegia (dupa f lui Hakon), iar 1387, dupd moart,ea roman. Cu mare isteftme i dibacie a invins
lui Olaf, regina in ambele OH. 1389 bate pe chiar i banuiala Turcilor i Cu vreme a castigat
Albrecht al Svediei, i en consensul staturilor sve- o posifie atat de asigurata i influenta la gudeze ocupa dinsa tronul, unind cele trei feri prin vernul turcesc, incat nime n'ar fi fost in stare
legea fund. Uniunea de Ifalmart. 1404 anec- s6-1 inlocuiasca, cwri ar fi dorit multi dintre
teaza la Danemarca ducatul Schleswig. t 1412 compatriofii sei, pentru ca. M. nu totdeuna a
la asediul cetafii Flensburg. 6) M., ducesa de pus interesele poporului aram. mai pre sus de
Parma, fica naturala a imp. Carol V, n. 1522, ale sale. (Cf. Revista Macedonia 1889, p. 123

t 1586. Guvernatora a Terilor de jos sub ea si 140.)

s'au inceput miscdrile religionare si politice, cari

Mirgirita, numele vulgar al plantei Chrysan-

natora a Terilor de jos spaniole. 1529 impreund

Marga'rita, mineral micaceu, silicat aluminos

au provocat desmembrarea Terilor de jos de themum Leucanthemum L. (sinomim Leucannatal Spania. 7) M., ducesa de Austria, guver- themum vulgar Lam.) (v. ac.).
cu Luisa de Savoya incheie pacea damelore de calm. Insofesce corindonul pe Naxos, s'a
sau p. dela Cambray. e 1850 i-s'a ridicat statua mai gasit in Pensilvania, Georgia, etc.
Mirgiritare, se numesc particelele taiate din
in Mecheln. Poesii i narafiuni ed. .sub titlul
panea oferita spre savirsirea sf. Sacrificiu liCouronne Margaritique.e 8) M. sfeinta, regina
patroana Scotiei, n. 1046 in Nfolasd (Ungaria) turgic si apezate pe discos in stanga asa nuori particelele taiate
mide se refugiase tatal ei, print reg. Edward al mitului agnefe sau
Angliei. Reintorsi in Anglia, M. devine sofia re- din pane consacrata, cari apoi ca cuminecatura
se impart calor credinciopi. De aci Margaritum,
gelui scot. Malcolm ILI. Femeie evlavioasa
versat in sciinfele teologice, fiuea ins* dis- vas sacru pentru conservarea cuminecaturii.
MArgAritrel, numele romitnesc al plantel Conpute rel. in sinoadele convocate de soful ei.
t 1093. Papa Inocenfiu IV (1251) a canonisat-o vallaria majalis L. (v. ac.).
Margaritescu, Mikail, compositor si critic muimpreund cu fiul ei David. Scofienii o venereazd
ca patroand a ferii. 9) M., fica regelui franc. sical, n. 27 Febr. 1862. A. studiat musics la
Ludovic VII, n. ca. 1158, -1- 1197 in Ptolemais conservatoriul din Geneva. Composifmni: Gain peregrinagiu la locul sfant. Vduvii dupd fiul votte du Roie, Carmen Sylva gavottee,, Marche
reg. englez Henric II, 1186 casiisorit cu reg. du Prince de Hohenzollerne, etc. si numeroase
ring. Bla III. 10) M., fica reg ung. Bela LLI, n. entice musicale. Servesce In armata romana.

www.dacoromanica.ro

204

Margau

Margin, magh. Meregy6, comuna rural in

Maria.

Mirginit, limitat in toate sensurile, cu di-

Trans., cott. Cluj, cu 1670 loc. (Romani).

mensiuni finite in opositie cu infinitul. Figurat
MArgea, margelele stint boabe gaurite, mai Om marginit, om cu inteligenta limitata, putin
mici si mai mari, intrebuintate cu deosebire de la minte, pi ost.
fernei ca podoaba la gat. Ele pot li din pietri
Margita, com, mare in Ungaria, cott. Bihor,
scumpe veritabile, din imitatiuni de pietri scumpe, cu 4392 loc. Maghiari si Romani (317), cari se
din sidef ori din sticla.
ocup cu olritul. In M. este sediul unui oficiu
Margean, v. Coraliu.
pretorial, perceptorat i judecittorii cercuale; are
Marghiloman, Alexandru, om de stat roman, o awaits' industrial-Et inferioarrt.
n. 27 Ian. 1854 in Buzau, si-a facut studiile
Margrav, inalt titlu de nobleta in Germania.
liceale la Bucuresci si cele juridice la Paris, de Seniorul unei maree (v. ac.). Titlul a remas dela
unde s'a inters 1878 cu diploma de Doctor in Carol ce! Mare. Margravii depindeau imediat de
drept. Intrat antai in magistratura, s'a destinat impratul. Tenle germane cari au avut numele
dela 1884 incoace activitatii politice si sociale. de margraviate stint : Brandenburg, Misni a, Baden,
Om Cu avere, insurat cu o fata a principelui Moravia, etc. (v. si Marchiz.)
[0. L.]
Alex. Stirbei, M. este in privinta sociala unul
Maria, persoane biblice: 1) M., mama lui
din organisatorii alergarilor ea cat in Romania; Isus (v. ac.), logodnica lui Iosif din Nazaret.
in privinta politic, face parte din gniparea conM., din Vitania, sora lui Lazar si a Martei.
dela Martie 1884 a
servatoare *junimistac,
M, Magdalena, dup ce o ta.maduiesce lsus
fost de mai multe ori ministru de domenii. de de duchurile rele, it ajuta din averea ei. (Luca 8, 2).
lucran publice si mai indelungat de justitie, Bis. cat. o identifica cu M., care spalase picioasi dela 1900 de externe. Ca orator parlamentar rele lui Isus (Luca 7, 36-50). Dina comemose distinge prin vioiciunea i prin eleganta ur- rativa 22 lulie. Repres. artistice de Correggio,
banitate a discursurilor sale.
Batoni, Rubens, etc. 4) M, sotia lui Cleopa,
Marginal, ce este la margine. Mrginalii, ob- probabil identica en mama apostolului Iacob
servan serse sau tiprite la marginea unui text. cel Tiner.
Marginai, una din categoriile, in cari erau
Sf. M. mare = Adonnirea Maicei Domnului
divisate familiile de terani birnici ai Olteniei, (15 Aug.); Sf. M. mica = Nam Prase. Fesub Nemti (1718-1739). Erau 7368 farnilii de cioare (8 Sept.). v. i art. Madonna.
acesti terani,- eari locuiau pe la marginile terii,
Maria, numele mai multor imperatese, regine,
expusi la pradaciuni, si de aceea supusi la mai princese,
etc.
putine contributii.
AUSTRIA.
Marginea, comunii rurala dimpreunit cu catunele; Voivodeasa si Fiirstenthal, Huta sau
imperlttese: 1) Maria, ducesa de Burgundia,
Glasshiitte, Arsita, Soarecul i Sucevita, parochie fica si mostenitoarea lui Carol Temerarul, n. 1457
dimpreuna en comuna Dealul Iederii, mosie ma- In Bruxella, t 1482 in unna caderii de pe cal
nastireasca in cap. i j. Radaut in Bucovina, are la o venatoare. Cas. 1477 ca Maximilian, archi3598 loc. (3198 ort.-or., 258 rom.-cat., 142 mos.), duce de Austria (Imp. Maximilian II). 2) M. Ana,
o scoala primara, posta.
[Dr. I. G. Sbiera.]
fica reg. span. Filip Ill, n. 1606, t 1646. CaMrgineni, se flumes in Ardeal locuitorii din satoiita 1631 cu Ferdinand III, Imp. germ. roman
$11

Seliste i satele din jur, cari s'au ocupat si se si rage uugar. 3) M. Eleonora, fica ducelui
ocupa cu oieritul. Satele lor sfint asezate la mar- Carol H de Mantoya, n. 1630, t 1686. Casat.

ginea sudica a Ardealului si de act vine numirea 1651 cu Ferdinand III (a treia sotie a imp&
locuitorilor oieri de M. M. mai inainte se ocupau ratului). 4) M. Teresia (v. ac.). 5) M. Luisa,
in msur mare cu oieritul, cutriernd cu tur- fica reg. span. Carol III, casatorita 1769 cu Imp.
male lor campiile Romaniei, Basarabiei i Rusiei Leopold II. t 1792. 6) M., fica lui Victor Emasudice. Adi oieritul s'a inai redus si multi M. nuel I, reg. Sardiniei i Mariei Teresia de Este,
s'au dedat la comerciu, deschidend pravalii pnn archiducesa de Austria, n. 1803, t 4 Main 1848
orasele Romaniei si prin mai multe sate din Ar- in Hradsin (Praga). Cas. 1831 cu FerdinanA V,
deal ; ei se dovedesc de comercianti harnici.
imp. Austriei i rege al Ungariei. Deosebi la
Mirginenil de jos $i .M. de sus, ambele- co- sfatul si influenta ei a renuntat la tron Ferd. V
mune in Rom., j. Prahova. Prima are un sat cu In 1848.
350 familii, o biserica si o scoala, iar a doua trei Maria Charlotte, impertlteasa Mexicului,
sate: Bratasanca Ungureni, M. de sus si Olarii en fica reg. Leopold I al Belpei i ducesei Luisa
210 fam., avnd i aceasta o scoala si o biserica. de Orleans, n. 7 lun. 1840. Cas. 27 Iul. 1857
Locuitorii (multi Tigani) stint putini agricultori cu. Maximilian, fratele imp. Francisc Iosif I.
cultivatori de print. Mai fac oale i caramida. (v. Maximilian.)
Maria, Henri eta, Ana, reg. Belgiei, n. 23 Aug.
Metrgineni, penitenciar in Rom., j. Prahova.
Tine intro 300-400 osanditi pe can statul
1836 (v. Leopold II, tom. 111, pag. 84).

invata diferite meserii ca cismarie, tabacarie,

Archiducese de Austria: 1) M. Anunci ata,

fierarie, lemnarie, etc. Din vendarea obiectelor, fica reg. Ferdinand II al Siciliei, casatorita 1862
cari aduc preste 200,000 lei anual, statul la cu archiducele Carol Ludovic (t 19 Main 1894)
120/o, iar restul remne producatorilon
fratele Imp. Francis Iosif I, mama mostenito.Margineni, com. rur. in Rom., j. Neamtu, rului de tam Francis Ferdinand. t 4 Main 1871.
compusa din 4 cat. cu 2756 loc. (Diet. geogr.1895). 2) M. Valeria Matilda Amalia, cea mai mica

Mirgineni Munteni, comuna rur. in Rom., j. fic a Imp. Francis Iosif I, n. 22 Apr. 1868
Bacau, compusa din 4 cat. cif 1498 loc. (Diet. In Buda. Cas. 31 Iul. 1890 cu archiducele augeogr. 1895), in niajoritate Magh., 2 bisonci
stria Francis Salvator. 3) M. Dorotea Amalia
1 scoala.
(v. Iosif Lud. Carol, t. II, pag. 873). 4) M. Irna-

www.dacoromanica.ro

205

Maria.

culata, fica reg. Ferdinand II al Siciliei, as. 1867; Campardon, *M. A. et le procs du colierc.

1861 cu Carol Salvator. Mama archid. Francisc Paris, 1863, si *M. A. it la conciergerie, 1862;
Salvator, sotul Mariei Valona. 5) M. Iosefa, *Mmoires sur M. A., 1865; Arnoth, Maria
princes1' reg. de Saxonia, n. 31 Main 1867, as. Theresia u. M. A., ihr Brief wechsel, ed. II.
1886 ea archiducele Otto, fratele mostenitorului Viena, 1866 si. *M. A., Joseph II u. Leopold II,
Fr. Ferdinand. 6) M. Teresia, fica archiducelui 1866, etc.)

5) Maria Luisa, Imp. Franciei, fica impr.

Austriei Francis I, n. 1791, t 1847 in Parma.
Maria Luisa, princesa de Parma, fosta sotie Castorita 1810 eu Napoleon, 1-a prsit dupa

Carol Salvator, asatorita 1886 cu archiducele

Carol Stefan.

a principelui Bulgariei Ferdinand de Coburg.

BAVARIA.

caderea lui si nu 1-a urmat in exilul la ins.

Elba si St. Elena, ci a trait in Viena si prin
Italia, in relatii cu maresalul ei de curte, ge-

Maria, Friderica Augusta Francisca Hedviga, neralul Neipperg, ca care dupa moartea lui Nareg. Bavariei, fica printului Wilhelm de Prusia, poleon a incheiat castorie morganatica. 'Copilul
n. 1825, t 1889 TA Hobenschwangau. Casatotita din aceast castorie a capiitat in urtna numele
1842 cu printul Maximilian de Bavaria (reg. si tidal unui duce de Montenuovo.
Max. II). Vduvit dela 1864, mama reg. Ludovic II.

NEAPOLE.

Regine : 1) Maria Carolina, fica impir. M.

ENGLITERA.

Maria / * The blood( din fam. Tudor, n. Teresia, n. 1752, t 1814. Casatorita 1768 cu
1516, t 1558, fica reg. Henri VIII si a Eca- Ferdinand IV, reg. ambelor Sicilii, a avut interinei de Aragonia. Regina Angliei 1553-58, fluent mare asupra guvernarii.
prigonesce protestantismul; a trimis la rug si
2) Maria Sofia Amalia, sora impr.-regine

pe archiep. Cranmer. Pentru aceste persecutiuni Elisabeta a Austro-Ungariei, n. 1841 in Posseni-s'a dat epitetul *Cumplita.
hofen. Cdstorita 1859 cu Francis II. 1861 la
M. (II) Stuart, reg. Angliei si a Mandel, asediul Gaetei, unde insotise pe sotul ei detronat

n. 1662, t 1694, fic a reg. Iacob II (Stuart), de garibaldisti, a manifestat mare devotament
caatorit (1677) cu Wilhelm III de Orania, si eroism. Dup caderea Gaetei a trait in Roma,
guvernatorul Terilor de jos, care dua 11 ani 1870 s.a mutat in Bavaria.
alungand pe socrul silu, e ales impreutt cu
PORTUGALIA.
M. rege al Angliei si Irlandei.
Maria da Gloria, reg. a Portugaliei, fica imp.
Pedro I al Brasiliei si archiducesei Leopoldina

ETRURIA.

Maria lose fina, reg. Etruriei, fica reg. span. de Austria, n. 1819 in Rio de Janeiro, t 1853
Carol IV si Luisei de Parma, I" 1782, t 1824 in Lissabona. Regina dela 1834. Casatorit ca
In Lucca. 1793 astorita cu Ludovic de Bourbon, ducele August de Leuchten berg. Dup moartea
dela 1801 rege al Etruriei. 1807 Napoleon ocu- acestuia, casat. (1836) eu printul Albert de Coburgpand Etruria, vduva M. se muta in Spania, Eiohri. I-a urmat la tron fiul ei Dom Pedro.
apoi in Parma, dupa aceea la Neapol. Congresul
ROMINIA.
dela Viena a cedat fiului ei ducatul Lucca. Me-

moriile edate de Lernierre d'Argy sub titlul:

Maria, numele mai multor doamne moldo-

*Mmoires de la reine d'Etrnrie. (Paris, 1814). vene din familia lui Stefan cel Mare : Maria,
mama lui Stefan Veda cel Mare, moart inainte

FRANCIA.
de 1466; Marufea (v. ac ), Maria din Mangop
_Regina: 1) M. de Medicis, fica mare ducelui (v. ac.) si Maria sau Vochita, sotiile lui Stefan

de Toscana Francis I de Medicis, n. 1573 in Voda cel Mare. Aceasta din urma era fica lui
Florenta, t 1642. Casatorit 1600 cu Henric IV,
reg. Franciei. Dupl asasinarea lui H. IV regent
langa fiul ei Ludovic Carol. Din causa intrigelor
$i sporirii datotiilor de stat, exilata (1617) la
Blois. 1619 impacat cu regele, revine la Paris,

Rack Voda cel Fiamos al Munteniei (1475). Ea

e ultima sotie a marelui domnitor. A. mai trait

7 ani dua moartea sotului sea; t 1511 inmormntndu-se la mnastirea Putna. Ea e mama
lui Bogdan Chiorul. Dintre concubinele lui Stefan

dar nu rnai are influenta in afacerile de gu- e si Maria liaref, mama lui Petra Rares Voda.

vernare.
O fica a lui Stefan Voda' MI6; se numia Maria.
Maria, prima sotie a lui Petra Rares Veda,
2)M. Teresia, fica reg. span. Filip IV, n. 1638,

t 1683. Casknit 1660 ca reg. Ludovic XIV. luata de acesta Ana' inainte da a ii doinn. La
M. Lescinsca, fica reg. polea Stanislau Les- 2 ani dup inscaunarea lui Rares, M. t (28 Ratio
cinsky, n. 1703, t 1768 in Versailles. 1725 ca- 1529) si se inmormriteaz la mattast. Patna.
satorit cu Ludovic XV, recom pensitn du-se pen tru

Maria, fica lui Constantin Voda Brancoveanu

nefericirea asatoriei prin viata eviavioas si al Munteniei, trece in casatorie (1692) dupa Con-

miluirea saracilor. 4) .M. Antoineta, fica imp- stantin Duca, nou numitul domn, prin startnnta
ratesei Maria Teresia, n. 2 Nov. 1755. Casa.- lui Brancoveanu, al Moldovei. Csatoria s'a ee-

torith 16 Main 1770 cu dofinul Ludovic, mai lebrat eu mult veselie la Iasi, fiind fata si
tardiu rege L. XVI. Cadutil, jertfa revolutiunii, mama doinnitei Maria, Stanca. t 1697, een ce
impreuna Cu sotul ei si numerosi aristocrati, M. a adus o recire intre Brancoveanu si Duca.
indura batjocuti si ultragii in inchisoare, din
Maria Alexandra Victoria, principesa de
10 Aug. 1792 pia la guilotinarea sa in 16 Oct. Marea Britanie si Irlanda, fica principelui Al-

1793. (Cf. Madame Campan, *Mmoires sur la fred (v. ac.) Ernest Albert, duce de Edinburg, etc.,
vie prive de M. A., ed. nouri 1849. trad. germ. si a sotiei sale Maria n. AlexandroVna (sora
1827; Goncourt, *Histoire de M. A., ed. III Imp. Alexandru III al Rusiei); u. 17 Oct. 1875,

www.dacoromanica.ro

206

Maria

ciisatorit la 29 Dec. 1892 cu Ferdinand (v. ac.),

principe al Rominiei.
Maria, principesa Romaniei, fine. regelui
Carol I si a reg. Elisabeta; n. 27 Sept. 1870,

Marian.

oare a numit-o loctiitoare in ITngaria. 1530-56

guvernatoarii a Terilor de jos. t 1558 in Cigales
(Spania). 7)M., fica imp. Carol V, n. 1528, t 1603.

Sotia reg. Maximilian I.

t 28 Martie 1874.
Maria canal, canal in Rusia intro riurile Kovsa
Maria, principesO de Hohenzollern Sigma- si Wytegra. Acest canal formeaz central unui

ringen, sora reg. Carol 1 al Rominiei, n. 17 Nov. intreg sistem de canale, ce leag Volga cu Neva,
1845, maritata cu Filip emito de Flandria.
deci lacul Caspic cu Baltic& Riul Kovsa e legat
Scovr.K.

Maria ./, regina Scotiei, din familia Guise,

mama Mariei Stuart, n. 1515, t 1560. Csatoiita (1534) cu Iacob V reg. Scotiei, dup rnoartea
acestuia (1542) domnesce in numele ficei ei minore. A avut multe resboaie cu Anglia, in urma
contra rescoalei protestante din Scotia. I-a urmat

la tron fica-sa M. Stuart. (v. Stuart.)

SPANIA.

M. Luisa, fica ducelui Filip de Parma,

n. 1751, t 1819 in Roma. Ca.satorit (1765) cu

Don Carlos (1788 reg. C. IV). Femeie urita, de
moravuri foarte laxe, dar inteleapta, avert mare
influinta asupra regelui. 2) M. Cristina (I), fica
reg. neapolitan Francis si reginei Isabella, n.
1806, t 1878 in Havre. A. patra sotie a regelui
Ferdinand VII, a provocat nemultamirea pretendentului Don Carlos (fratele regelui) si formarea opositiei carliste ei dese turburari Regenta Ifinga fica-sa Isabela, 1840 a trebuit sa
renunte $i sa se retrag in Francia. 3) M.
Cristina (II), fica archiducelui habsburgic Carol
Ferdinand, n. 1858. Castitorit (1879) cu reg.

Alfons XII. Dela moartea regelui (25

prin canalul Bjelosero cu $eksna, un afluent al

Volgei; riul Wytegra e legat prin can alul Onega
cu Swir, din care duce canalul Swir si canalul
Ladoga la Neva. Lungimea drumului de apa e
de 970 kin., a caualelor 266 km.
Maria Cristierna, ducesa de Tirol, sora Imp.
Ferdinand II, n. 1574 in Graz, din parintii Carol
archiduce de Austria si Maria ducesa de Bavaria, 1595 casatoritd cu Sigismund Bthory,
principele Transilvaniei. Capritios si nestatornic
cura era, Bthory a urit-o si a exilat-o curind
In cetatea Chiorului ; 1597 Bthory cedind Trs.
In schimb pentru ducatele Oppeln si Ratibor,
M. e eliberata (16 Apr. 1598) si conduce gu-

vernarea in numele impratului. Dup reintoarcea lui Bthory in Trans. in scurt timp o
uresce iar si o exileaza de non la Chior. Dupa

a doua renuntare a lui Bthory, M. (Apr. 1599)

plena' la parinti, iar papa (in Aug. 1599) o divorteaza de Bthory. Retrasa in manistirea dela

Hall, t 6 Apr. 162 t.

Manan, 1) M., loan, pedagg rom., n. pe la
inceputul sed. XIX in Zagra (Trans.), a studiat
in Nasud i Blaj. Sfintit preot de episcopul loan
Bob si numit prof. la gimn din Blaj apoi preot in

No- Zagra pe la 1823. La 1830 l trimis in Galitia sti se

vembre 1885) regenta in numele mostenitoriului specialiseze in pedagogie si inetodica. La 1833

Alfons XIII, (n. 17 Maiu 1886).
f numit director general al tuturor 4scoalelor

din tinutul regimentului I de granitO cu resedinta in Orlat. In 1834 insa f numit vicar
episcopesc si director al scoalelor graniteresci
din regimentul II de granita la Naseud. Ca director si vicar a Mont o multime de lucruri de
mare insemnatate pentru tinutul regim. II de

UNGARIA.

Repine i princese: 1) M., fica printului bizantin Isac i Teodorei, n. ca. 1143. Casatorit
Cu printul Stefan din casa arpadianA, care cu
ajutorul Imp. bizantin Emanuil, ajunge rege al
Ungariei (1162) sub numele Stefan 1V.
granita si pentru Romnii de acolo. M. functiona
Maria, fica reg. Andreiu II si Gertrudei, 23 ani ca vicar dela 1823 pina la t 2 Iulie 1846.
n. 1203, t 1237. Ca.satorita (1221) cu impi5ratul A fost ainestecat in procesul nuor profesori,
romino-bulgar loan Asan. 31M., fica inipratului intre cari i Simion Barnut., si citiva ele riel
nicean Teodor Laskaris si Anei Angela, cas- contra eptscopului loan Lemenyi Pentru meritorita 1220 cu printul arpadian Bla (B. IV). tele lui pe terenul scolar a fost decorat de im-

t 1270. 4) Maria, fica reg. Stefan V si Eli- pratul Ferdinand (1839) Cu medalia de, aun

[J

sabetei Cumana, n. ca. 1257. In urma aliantei pentru merite.

cu regele neapolitan Carol, Stefan o da sotie 2) Manan, Simion Florian, scriitor rom., n.

(1270) printului Carol (Schiopul), fiul regelui. 1 Sept. 1847 in Ilisesci din Buc., dintr'o familie
Prin primul nascut al ei (Carol Martel) a de- originara din Ardeal, se numia Florea, a studiat in
venit strabuna ramurei ungare a easei Anjou. Suceava, Naseud, Beiu i Cornaut si s'a preotit
t 1323. 5) Maria, fica reg. Ludovic I si Eli- in 1876; a fost paroch in Poiana Stampei, in
sabetei, n. 1370. t 1393. Ludovic neavind succe- Cndreni, in Voloca pe Sirete si in Sirete pina
sori de gen barbatesc, M. a fost aleasa (1382) la 1877, nand a fost decretat si catechet la fosta
regina, dindu-i-se coregenta
Casato- scoala reala, in 1883 a fost numit profesor de
rita (1385) cu Sigismund, fiul impratului germ. religiune la gimn. superior din Suceava, si din
Carol IV. 1386 plecand sa pacifice orasele dal- 1887 incoace si membru in consiliul scolar dimatine, excorta-i e masacrat de partisanii lui strictual. Terenul sea de activitate literara esto
Carol II cel Min, iar ea si mama-sa e inchisa lit. poporan i istorica. Publicatiunile sale siint:
in cetatea Novigrad. Aici inama-sa e sugrumatii, 1) Poesii poporale din Bucovina, balade. Botoiar M.. dupa ce i-s'a luat juranuint, ca nu-si $ani, 1869; 2) Poesii poporale rottiiine tom. I,

va resbuna, e eltberat in 1387. 6) M, sotia balade. Cernaut, 1873, tom. II, Doine si hore.
regelui Ludovic II, sora regelui Ferdinand I, Cernaut, 1875; 3) Traditiuni poporale romine,
n. 1505. Casatorita 1522 cu Ludovic. Dupa bros. 1. Sibiiu, 1878; 4) Chromatica poporului
unoartea acestuia in lupta dela Mohacs, a lucrat

Bucuresci, 1882; 5) Ornitologia popomult in favorul alegerii fratelui ei Ferdinand, rank' romina, 2 tom. Cernaut, 1883; 6) Calm

www.dacoromanica.ro

Mariana

Maria Teresia.

207

inscriptiuni 5i documente din Bucovina. Bucu- deric II al Prusiei, contra electorului de Bavaria,
rani, 1885; 7) Descantece poporane romane. contra Spaniei i Neapolei, cari toti ii disputan
Suceava, 1886; 8) Biserica din Pdrhaut in Bu- dreptul de succesiune. Striintorata de acestia,
covina. Bucuresci, 1887; 9) Nunta la Romani. 11 Sept. 1741 se presinta staturilor ungare in
Buc., 1890; 10) Nascerea la Romani. Buc., 1892; Pojon, ceriindu-le oaste. Aici s'a intmplat scena
11) Inmormeintarea la Romani. Bue, 1892; 12) tractata in istoria Ungariei, cu vitam et sanSatire poporane romane. Buc., 1893, 13) Vraji, guinem pro rege nostro M. Intraceea M. isbutind
farmece si desfaceri. Buc., 1893; 14) Sfantul s-si adune si organiseze oaste, alungd inimicul
loan cel Nou din Suceaya. Buc., 1895; 15) Tra- din provinciile sale si ocupO chiar o mare parte
ditii poporane rom. din Bucovina. Buc., 1895; din Bavaria; totusi prin pacea din 1742 trebne
16) Resplata, povesti din Bucovina. Suceava, sa cedeze Prusiei mare parte din Silesia. Fri1897; 17) Serbatorile la Romani, 2 tom. Buc., deric renoind atacul, resb. dureaz liana la pacea

1898-99. A. colaborat cu Dr. I. G. Sbiera la dela Aachen (18 Oct. 1748). 1756 M. incepe
articolul: Die Rumanen, din opal Die sterr.- resboiul pentru recastigarea Silesiei (iesb. de
ung. Monarchie in Wort und Bild, tomul Bu- 7 ani), dar 15 Febr. 1763 trebue so incheie la
covina. In arma spornicei sale activitAti literare Hubertusburg pace pe basa statului quo ante.
a fost ales in 1881 membra al A.cad. Rom. din Terminate aceste resboaie, M. castiga tot mai
Bucuresci si in 1882 decorat de regale Carol I multd autoritate si interventia ei face so inceteze
cu modalia Bene-Merenti clasa I; apoi f numit resb. de succesiuue bavarez (pacea dela Teschen,
membru onorar al mai multor societati sciin- 13 Main 1779).

tifice. A fost unul dintre urzitorii societatii

Scoala Roman in 1883, ai

In afacerile interne regimul M.-ei este in-

Revista po- semnat prin numeroase reforme, intro cari or-

litica 1886-91 si colaborator literar la el; si al ganisarea instructiunii poporale (Ratio EduClubului Roman din Suceava in 1887. Este dirigentul publicatiunii Biblioteca de petrecere si de
invtturA pentru tineret, editatA de Scoala Romana, i prim-vicepresedinte al acesteia din 1897.
[Dr. I. G. Sbieral
Mariana, (Mariamne), sotia lui Irod cel Mare
(v. ac.), osanditA la moarte de bArbatul
28 a. Clir.

catiouis), organisarea scoalei superioare catolice

laverna, a fost iesuit, t 17 Febr. 1623 in Madrid; opera sa principall e: Historiae de rebus
Hispaniae libri XXX (1605) in 30 vol.
Mariana sau Ladrone, grupa de insule in
Oceanul Pacific, cu intindere de 1145 km2.,

tarea torturei si arderii strigoilor (1776), colo-

din Nagyszombat in universitate si stramutarea

ei la Buda, inf. acad. comerciale si reale, crearea
fondului cultural din averile secularisate dela
iesuiti, numeroase rescripte intru usurarea sortii
iobagilor (25 Febr. 1747 reguleazA dilele de ro-

bota; 1769 patenta Carta puneta in acelasi

object; 6 Iul. 1774 Norma procedendi in causis

Mariana, Juan, istoric span., n. 1536 in Ta- subditorum ad removenda gravamina) ; desliin-

10,000 loc. Locuitorii indigeni sirut crestini,

poart nuinele de Ciamon (chamorros). Grupa

aceasta de instil() a fost descoperita de Magalhaes,
care le-a dat numele de insulele hotilor (ladrones).

In 1668 fiind ocupate de Spanioli, acestia le-an

botezat: Mariane, dupa numele viiduvei lui

Filip IV.
[M. Bodiu.]
Marianic, sistem de munti In Spania central,
despartesc Castilia nouA, Estremadura i Alemtejo de catrii Andalusia si Algarve, in lungiine
de 600 km. POrti principale: Sierra de Alcaraz

(1802 in.), Sierra Morena (pana la 1000 m.),

Sierra de Aracena (641 m.), Sierra de Monchique (903 m.).
Maria Radna, v. Radna.

nisdri marl pe Alfld si in Banat; reincorporarea

comitatelor banatice (1778), anectarea orasului
districtului Fiume la con ungara, infiintarea
gardei de nobili maghiari, infiintarea institutului
Theresianum, 1768 pub'. codului penal (convocase 1753 comisiune pentru elaborarea unui
cod general), inf. scoalei de marinA din Triest,
renovarea residentei din Buda, legea prin care
Trs. renunta la dreptul alegerii principelui si recunoascerea de non, ca parte a dreptului public,
a sanctiunei pragmatice; inarticularea dota.tiunii
episcopiei gr.-cat. ca donieuiul din Blaj (dieta
transilvanl din 1744); restabilirea episcopiei
rom.-cat. dela Alba-lulia (aceeasi dieta); 1746
si 1748 conseriptie pentru regularea impositelor,
1754 introducerea sistemului de contrib. dupa
pamnt si vita (nu dupa porti si capete, ca pana
atunci); spre a restringe ingerinta papei in afa(Riffle relig. interne, 1749 interdice visitatiunile
canonice ale uuntiilor si publicarea bulelor pa-

Maria Teresia, impereteasa Austriei, fica lui

Carol VI, n. 13 Maiu 1717 in Viena, t 29 Nov. pale fara aprobarea impratesei (v. Placetum
1780. A domnit dela 20 Oct. 1740. Reg. a Un- regium). 1753 reduce serbatorile; dispune, ca
gariei incoronata 25 lun. 1741 in Pojon. Fe- episcopii sa corespondeze cu Roma numai prin
meie de Farr); frumseta, de spirit inalt si dornicO interniediul oficiului de externe; arondeaza de
a face bine popoarelor de sub sceptrul sou, ar fi non episcopiile rom.-catolice; sisteaza dreptul
Mont poate mai mult, dacit feudalii nu ar fi de asil al bisericelor; 18 Sept. 1773 expulseaza
pus obstacole aproape tuturor intentiunilor sale iesuitii; 1776 opresce din tearg pe calugarii cerintru usurarea sortii jobagilor, la ridicarea in- siton. De urmari binefactoare pentru Romani
structiei publice la nivel coriispundkor timpului, a fost deosebi militarisarea (v. Graniceri), efecsi daca, crescutl in bigotism catolic, prin siiuirea tuitd insd cu mari greutati, din causa opositiei

de a trace la rel. cat. nu ar fi instrainat ea nobilimei si intre grave neintelegeri si scene

fnsasi popoarele acatolice dela multe reforme
salutare. i asa ins M. ocupa loe intro cui niai
mari domnitori ai monarchiei. Prima, ajunsa la
tron pe basa sanctiunii pragmatice (v. ac.), a
trebuit sa-si apere mosteuirea contra reg, Fri-

tragice (v. Todorau Tanase). Pe langa desmn-

tarea din partea nobilimei, care prevedea, ca

prin rnilitarisarea teranilor isi pierde bratele de
munca, mai coutribuise mutt ja provocarea acelor

scene si siluirea, ca militarisatii sa treaca tot-

www.dacoromanica.ro

208

Maria Teresia

odat la bis. attack In 13 Nov. 1766 Iasi se

Marienescu.
Mariazell,

orsel in Stiria, cereal Bruck,

publica statutul imperial al celor dou6 regimente 1152 loc.; cel mai renumit loe de pelerinagiu
confiniare romane (compus din 84 puncte).
al Austriei, cercetat de ciao 200,000 oameni pe an.

Pe cat de en recunoscinta si pietate poate

Marica, in mitol. romana o ninra din Minsa-si reaminteasca ins mai ales teranimea re- turnae, ande Hui Liris a intrat in mare; mama
gimul impkiitesei M. pentru grija ce i-a purtat lui Latinus, sotia lui Faunas i identificat cu
si silintele de a o scoate din starea de sclavie, Fauna si Circe. M. a avut ad i un templu si o
eu atat mai dureroase amintri stint legate de dumbravd, in care a cercat Marius ca sa se asregimul ei in ceea ce privesce chestiunile re- cunda de Salla.
[Atm.]
ligionare. O lungl serie de rescripte, resolutiuni
Marienbad, statiune balneara de rename eurosi ordinatiuni emanate dela M. marturisesce si- pean. Zace in Boemia la o inaltime de 628 metri
lints ei intru a aservi catolicismului religiunile dela nivelul mnii. intr'o vale adumbritd de paracatolice. Dintre cele ce privesc indeosebi pe cuti si pacluri de brad. M. se distinge nu numai
Rotnanii
amintim urmittoarele: 1747 re- prin multimea isvoarelor, ci i prin varietatea
inoiesce decretal lui Carol VI (28 Nov. 1732), lor, care face ca acest loe de curd sa poata fi
ca gr.-or. di tind serbatorile catolice i srt meargii cercetat de felurite categorii de bolnavi. Dupa
la biserica; 1746 o comisiune cat. permanentag, compositia lor chimicA isvoarele din aceast lo-

cu instructie din 7 puncte: cum sa impiedece calitate balneari se impart in trei grupuri prinreintoarcerea dela unire; 1754 o comisiune in cipale : 1) grupal isvoarelor ce contin sare Glaudisttictul Halmagiului, ca sa conserie familiile berian; 2) grupul isvoarelor feruginoase ; 3)
unite si neunite; 1755 alta comisie sub Seeberg;
1757 arderea infinastirii dela ,Secioric si 1761
a schiturilor din districtul Fagirasului si a vechei
rnanastiri dela Si'vas. Toate aceste dadeau aosa

grupul alcalin calcaros. Temperatura lor nu trece

preste 9-110C. Bogatia in gazuri acid carbonice
este atfit de mare la aceste isvoare, incat acidul
carbonic, ce se degajeaza si se adunii deasupra

la necurinate turburari, asa ca la plansoarea nivelului apei, stinge luminarea aprinsa.

protopopului Balomiri, treed inteo manstire cura principal la M. ca la Carlsbad este cea de
din Muntenia, imprateasa Rusiei, Elisabeta, beut, cu toate acestea metoda balneara se prac1770 da ordin ambasadorului din Viena sii in- tica pe o scara intinsa cu folurite resurse baltervina in numele ei la M. in favorul neuni- neo-terapeutice. Acestea sfint: ,bai de apa sera,
tilor. Cu toatO aceasta interventie ins prigo- bal feruginoase, bai de namol feruginos, IOU de
nirile nu au incetat.
gazuri, bai de aburi, bai de aer incaldit, bai reci

Fata cu prisonirile acestea, unitii se bucurau sistematice r3i tratament cu inhalatie. Mara de
de scutul impertitesei, dar aid biserica unit n'a acestea procedeuri balneare se mai fac bai cu
remas scutita de lupte grele. (v. Klein, Inocentiu.) adaus de felurite ingredieutii artificiale : extract
Dou6 evenimente de mare insemniitate istorica de brad, save, tarite, lesie concentrata, produsa
si de politica externa s'au intmplat sub dom- prin evaporatia isvoarelor. Prin asemdea pronirea M.: impartirea prima a Poloniei (2 Aug. cedeu se castiga i sarea purgativa de M., care
1772), anectandu-se la Austria Galitia si Lodo- In timpul din urm face serioasa concurenta
mena, si trecerea Bucovinei la Austria (1775). celei din Carlsbad. Indicate sfint aceste bai la
Gas. 15 Febr. 1736 ca ducele Francis de afectiuni deosebite, cum dint grasimea exageLothariugia, in urma Imp. g.-roman, M. a avut rani, o specialitate a M.-lui; diferite afectiuni
10 copii: Iosif II, Leopold II, Ferdinand, duce de stomac, intestine si ficat, afectiunile din sfera
de Modena si d'Este, Max. Fr. Xaver, archiep. respiratiunii $i a circulatiunii, ea deosebire grade Kln si principe elector, Maria Antoinette, sim ea cordului, inclinarea spre d am bl a (apoplexie),
reg. Franciei, M. Carolina, reg. Neapolei, si alte la boale de femei si de nervi, etc. Stabilimentele
patru fice. Prin aceasta casatorie a devenit stra- balneare din M. sfint proprietatea calugdrilor
buna casei domnitoare de Habsburg-Lotharingia. premonstratensi, carona li-se envine meritul de
(Cf. G. Baiitiu, Paiti alese din ist.
v. 1; a fi deschis aceste isvoare vindectoare spre saMarczali, Magyaroinzag trtnete M. es II Jzsef lutes omenirin intretinndu-le la nivelal balneokorbanc, acelas ,Mria Terziat; M. Conrad technicei moderne. M. este una din statiunile
von Heidendorf, Selbstbiographie, in Archir fiir cele mai visitate din Europa, renurnele ei atrage
siebenb. Landeskunde, v. XV; Josephus Benk6, din an in an mai multi visitatori. Distractii se
,Transilvaniac, v. II ; zDas alte u. neue Kronstadte ; gases in abundanta, aranjate de un club anume
Eud. Hurniuzaki, Documente privitoare la istoria instituit. lntre visitatori sfint si multi Romani, cari
[t.]
gasesc in localitate si medic roman. Literatura
Romanilorg, publ. de Acad. Rom., etc.).
'Dr. Vuia.]
Maria Teresia, ordin militar, fundat de imp.
e scrisa in toate litnbile.
M. Teresia in 1758, in memoria victoriei re- Marienburg, oras in guvernam. prus. Danzig,

purtata asupra Prusienilor in 1757, si pentru 10,738 loc. (1895); gimnasiu, scoala agrouomicii,
acte de vitejie, fara deosebire de nascere. E cel
mai inalt until] militar al Austriei, si e impreunat cu venite considerabile. Statutele s'au
modificat de Francis I la 1810. Sfint 3 clase :
mare cruce, comandor i cavaler. Clasa I se da
nurnai pentru fapte decidtoare in resboiu. Ord.
se poate cere, capitolul propune, iniperatul decide. Imp6ratul Austriei e mare maiestru al ordinului. Panglica alba, cu dungi roii pe margine.
Dintre Romani a fost decorat en acest ordin colonelal baron Ursu (v. ac.).

seminar de inv6tatori si invetatoare, institut de

surdomuti; monumental lui Frideric cel Mare.

Castelul M. a servit 1309--1457 ca resedinta

marelui maiestru al ordinului teutonic, apoi pana
la 1772 a voevodilor poloni.
M., numele germ. al orilselului Feldioara (v. as.)
In Transilvania.

Marienescu, Atanasie Manan M., scriitor

rom., n. 8/20 Martie 1830 in Lipova (Banat).
Tatal sou loan Manan din Lipova, mama sa
Persida $andor din Nadlac, cott. Cianad. M. in

www.dacoromanica.ro

Manila

209

Marina.

1842 a studiat gimnasia" in Arad, Timisoara

anonime, prin munc neobosit si un reclam inBudapesta, iar dreptul la univ. din Budapesta tensiv, au fdcut din acest colt de codru un loo de
si Viena, si 1856 a depus examenul judicial, iar cura climaticd, al carui renurne trece preste
in 1857 examenul administrativ de stat. 1861 a marginile terii. Aranjamentul stabilimentului ca
primit diploma de Dr. utriusque juris, si 1862 bai rele, camero pneurnatice, sala de inhalatie,
diploma de ambele advocaturi. 1861 a fost numit bai electrice, nu las nimio de dorit. Visitatorii
vicenotar al cott. Caras si in 31 Oct. 1862 asesor sant bolnavi de plantara, inima si nervi. Mela sedrie cu resedinta in Lagos, de ande 1868 najul se face dupd sistema' pensionar. Imprefa strmutat la Oravita. Organisandu-se tribu- jurarea, cd atat administratia cat si conducerea
naleie regesci, in 1871 fa numit Jude reg. la medicald sant inteo mana concentrate, fac din
trib. din Oravita monta* 1876 fa stramutat la M. mai mult o intreprindere privat decid o statrib. din Timisoara. In 4 Dec. 1880 fit numit tiune publica.
[Dr. Vuia.]
jude supl. la tabla reg. din Budapesta; 1885 jude

Mirime, in matematica: tot ce se poate m'AH

vetlitorii in maro parte au introdus-o in scoalele

poporale, dar 1876 a fost oprita. 5) Petra Rares,
principele Moldovei, novela' istorica, tiparita la
1862 in Sibiiu. 6) Balada, indeosebi istorice
mitologice din poesia poporala, tiparitd la 1867 in
Viena, respective retipdrire din Albina. 7) Datorintele noastre, tip. 1868 in Viena. 8) Steaua
Magilor, cantece de naseerea lui Christos, tip.
1875 in Biserica alba. 9) Viata i operele lui Petra

la facultatea de sciinte din Bucuresci, ande fdcea

curs de mai multa vreme. Sor.: Astronomie populara, 1837; Convorbiri de geometrie practica,
1839; Principii de mecanica, 1840; Convorbiri

ordinar, dar fcndu-se decentralisarea tablei sau micsora. (v. si art. Cantitate i Dirnensiune.)
regesci, f stramutat la Oradea mare. Pensionat
Marin, Alexiu, profesor rom., n. 17 Aug. 1814
1900. Cdrtile ce le-a publicat sant: 1) Inviita- In Craiova, f 25 Apr. 1895. 1834 prof. la scoala
primara dela colegial Sf. Saya, 1845 se duse la
toral i poporul, tiparita la 1858 in Sibiiu,
prin episcopal Andreiu aguna introdusa ca carte Paris pentru a se perfectiona in sciintele fisicode cetire in scoalele poporale. Cu cdtiva ani mai naturale ; reintots in teara, 1850 fa numit connainte, ca Tima( la noi, incepuse la culegerea servator al cabinetului de fisica si laboratorul de
poesiei poporale romana, si din aceasta a publicat: chimie la museul Sf. Saya, el puse basele pri2) Balade, tiparite la 1859 in Pesta. Pretul ti- mului laborator de fisicit si chimie din Bucuresci,
paririi 1-a platit Andr. Mocsonyi. Cu banii in- a predat sciintele pe la scoalele ce se infiinteaza
trati a publicat: 3) Colinde, tot in acel an si intre anii 60, ca la scoala de conductori, de chiacel loc. 4) Istoria romana nationala pentra ti- rurgie, militar, veterinara, de farmacia, de agrinerimea romana', tipArita la 1861 in Sibiia. In- culturd; 1868 M. fa Llama profesor de ohimie

de mecanicd usuall, 1842; Aritmetica practica

si Tabela de aritmetica practica, 1843; Fisica,
trad. dup. Pouillet, 1852; Chimia, trad. dupa

Pelouze si Fremy, 1853; Cunoscinte pentru

scoalele primare, 1858; Technologia, trad. dupa

Maior, disertatiune de receptiune ca membru Guilery, 1858; Fisica pentru scoalele primare,
ordinar al Academiei romana, tipdr. in Analele 1863; Notiuni de fisica usuald., 1870; Manual
din 1883. 10) Cultul pagan si crestin, edit. Acad. de aritmeticd, 1871; Carte de cetire I, 1872, II,
romana 1884 in Bucuresci. 11) Studiu despre 1875; Prime notiuni de aritinetica, 1874; DeCelti si numele de localitati, ca adaus la topo- senul scoalelor, 1876. A. colaborat la Gazeta
grafia satului Maidan, de Sofr. Liaba si Aur. inv5tatoralui satuluit, iar in 1856-59 publica
lana, tiprita 1895 in Caransebes. M. la noi a Mustia' nationale, foaie ifustratii, milita a resfost primal, care a inceput culegerea basmelor pand sciintele.
poporale si a facut studiu asupra lor. Sub titlul
Marina unui stat cuprinde totalitatea vaselor
de Descoperiri maric din 1870-79 in Albina, de mare sau de riu, cari poart pavilionul naFamilia si Foisoara Telegrafului Roman a pu- tional al acelui stat si sant inscrise in registre
blicat i explicat 14 povesti, urmand scoala speciale repartisate pe porturi; fiecare vas e
mitologistilor germani I. Grimm si I. F. Nork, obligat a inscrie pe corpul stiu numele propriu
si din povestile romano a artat, ca acestea stint al vasului 5i numele portului ande este inremituri veohii uneori intregi, uneori fragmente gistrat. Aceste dispositiuni se referd la vasele
din miturile indeosebi greco-romane. Activitatea M.-ei comerciale. Cea mai mare M. comerciala

lui 'iterara o arat ancd o multime de poesii si din lame este a Angliei, cate numera 8000 de
articole din Foaia pentru minte si literatura, din vapoare din 15,000 cate exista in lumea intreaga,
Foisoara Tel. Rom., Transilvania si indeosebi din si 8000 de corabii din 29,000. Romania (v. ac.)
Familia, atat istorice cat si lirnbistice. Articolele are inscrise 22 vapoare de mara si 24 de corabii;

pe Dunare si Prut numera vr'o 300 vase de

tionale, cari se referesc la datele, ca poportd tot Mal. In ultimii ani guvernul roman a inminan din Dacia a reinas statornic pe loc. Aca- fiintat un serviciu maritim national (S. M. R.)
istorice pertracteaza chestiunile de frunte na-

demia romana in sedinta din 13 Sept. 1877 1-a ca dorm linii principale: o linie de vase postale,

ales membru corespondent, iar in 15 Martie luxoase 5i repedi, cari fac servicial de pasa1881 membru ordinar. Societatea Petra Maior gen i intre Constanta si Constantinopole; o alta
1-a ales membru onorar.
linie de cargoboturi (vapoare de marfa) intre
Marilla, lec de cura olimatica in Balata' Un- Dunare si Rotterdam (Olanda); acestea expoart
gariei, cott. Caras-Severin, la o inaltime de 714m., grane si vite si impoarta carbuni din Silesia.
11/, oara distanta de ordselul Oravita, inteo re- M. de resboiu sau M. militan, este adeviigirme din cele mai pitoresci zace aceasta sta- rata M. national. In ultimele timputi M. de
tiune de vara, abia de 2 decenii cunoscuta. A.er resboiu a luat o extensiune extraordinara in
curat, apa buna, brdclet, positie scutita de vnturi toste statele maritime, mai cu sama acedes cari
nordice sant factorii, cari in mana unei societati au un intins cotnerciu maritim si posedd coEnciclopedia romana. Vol. III.

www.dacoromanica.ro

14

210

Marina

Mark Twain.

lonii. M. cea mai numeroasa si mai puternia ordinei publico. In lipsa de contract de M., legea
este, negresit, cea engleza $.1 credite colosale se guverneaza situafiunea averilor. Siturtfiunea advoteaza pe fiecare an pentru a-i meriting) comanda mis de viitorii sofi pentru averi, se numesce
marilor, pe toata suprafga globului. Romania regim pi unele legislafiuni, in lipsa de contract

posedi o mica M. militara destinata a apera de M., admit ca sota, in privinfa averilor, se
coastele si a face polifia apelor nafionale. (v. si
art. A.-lingerie si Romania.)
[Constant B.]
Marina, Sftinta, serbatoare babeasca, 17 Julie;
considerate' ca li rea pentru. boale.
Marinar, ori ce om imbarcat pe un vas care
navigii, fie in marina de resboiu, fie in marina
de comerciu, de ori ce grad si in ori ce funcfiune.

ail(' sub catare regirn si care atunoi se numesce

legal, spre deosebire de cel conventional, edam

pe care 1-au adoptat sofii in contractul de M.

(v. si art. Castitoria.)

[Scriban.]
Mariteli sau Mereteii, com, rur. impreuna cu
cat. .Marifeica sau Merefeica, parochie impreuna
ou com. Hatna eu Darmanescii, mosie boiereasca
[Constant B.]
in cap. pi j. Sucevei in Bucovina, ca com. are
Marinate, saramura, compusa din ofet, din 1854 loc. (1716 ort.-or., 24 rom.-cat., 114 mos.)
sere, unt-de-lemn si alte condimente, in care
[Dr. I. G. Sbiera.]
se fierbe pescele sau carnea, putnd fi pastrata
Maritim, comerciu, intreg comercial ce o
mai multa vreme.
feara face pe ape'. Ces mai mare parte a coMarioneta, papusa. Teatru de M., in care pa- merciului romanese se face pe rya, avand ca
pusi imbricate bizar feint puse in miscare prin porturi principale de export si import internamasinerie, ori prin mina dirigentalui ammo tional Brila, Galafii, Salina si Constanfa pentru
dupa paravan.
ferile maritime; apoi Severin, Corabia, Calar*,
Marlette, Edme, matematician i fisician frc., Giurgiu, etc., pentru comerciul cu tenle cenn. cam la 1620 in Burgund, t 12 Maia 1684. trale dealungul Dundrii.
[Constant B.]
M. a foot egumenul manastirei S.-Martin-sousMarius Gaius, n. 155 intr'un sat de langa ArBeaune si unul dintre primii membri ai acad. pinum, aparfinea unei familii de cetafeni romani;

franc. M. a descoperit legile de echilibm ale pirintele see era hog foarte sarac. M. s'a di-

corpurilor lichide, apoi legea despre relafinnea stins prin inteliginfa sa la asediul Numantiei si
dintre volume' i presiunea sub care se afta ga- isi atrase protecfia lui Scipio Emilianul, iusa
zurile, (anume c volumul gazalui e invers pro- a fost mai ales la Roma mutt susfinut de
porfionat cu preshmea exereitata asupra lui), catra puternica familie a Metelilor, in 119 reulege numita dupa numele lui.
sesce la tribunat. In aceasta demnitate ineepa
MArire, sporire, crescere ; lauda, glorie, man- se; urasch ideile democratice, si a cautat sa
drie, splendoare. (V. si Gloria si Doxologia.)
remana in ori si ce imprejurare inafarl de
Maris, popor de rassa finnica. (v. Ceremisi.) cercul partidelor. Imbogafit prin felurite speMaris, numirea stmvechia a riului Olt. (v. ac.) culafieni comerciale, reusesce prin ban', sa fie

Herodot IV, 49 dice despre M. ca al patrulea ales pretor, iar in 115 fa numit guvernator
riu al Schitiei, ea siesind din feara Agatirzilor, al Spaniei, apoi se crisatori en Julia, o femeie
se amested. cu IstruLe Strabon dice VII, 3,, bogata din familia Caesar. Devenit consul, se
finviul M. se anima in Dunere treciiind prin distinge printr'o purtare pufin favorabil popofeara Gefilore, acelasi, ca Romanii au trans- rului. Lui M. se datoresce invingerea lui Juportat pe Hal M. toate cele de trebuinfa res- gurta. In 102 bate la Aix pe Teutoni 5i in 101
boinluie, etc. (Cf. Xenopol, ht. Rom.e, vol. I.) la Vercellae pe Cimbrii. In 88 este gonit din
MArisel, com. rtu. in Trans., cott. Cojocna, cu Roma de cara fostul su loeotenent Sella, re-

2156 loc. (1891) Rom. Pe hotarul M.-lui e man- venind in Italia in 87, masacreaza o mare parte
tele Fanta'nelet (v. ao.), unde glotasii Romani din partisanii lui Sella. t 19 Ian. 86 a. Chi.
au nimicit 6 Julie 1849 trupele comandate de M. lasa puterea in mnile amieului seu Cinna.
Vasvry (v. ac.).
[Caion.]
Marisia, until din cele 4 riuri (Marisia, MiMAriuja, (zool.) v. Coccinella.
Rare, Gilpil i Grisia), pornenit de Jordanes, ea
Marivaux, Pierre Chamblain, de, autor dramaic
formand marginile ferii Gepici.ilor. (v. si Maris.) frc., n. 1688, t 1763 in Paris. Este inventatorul
Malta, (anticul Hebros), riu in Turcia, isvo- unui nou gen de comedie : comedia amoroasll,
resce in Ciadir-Tepe, la Adrianopole devine na- in care local principal 11 ocupa amoral cu dife-

vigabil, se versa in Marea Egeica spre nord ritele sale nuanfe. Piesele sale sant spirituale,
dela Enos, dupa un curs de 437 km. M. e unul
din cele mai mari riuri ale Peninsulei Baleanice.
Merits], contract de M., se numesce invoirea
ce obicinuese sa o feed viitorii sofi cu privire
la situafiunea averilor lor in vederea casatoriei.

El, pentru a fi valabil, in Rom., trebue facet

inainte de celebrares casatoriei i autentificat

de o fina analis, insa fipsite de acfiune. Vom

aminti aci : La Surprise de l'amourc; Le Jeu
de l'amour et du hasarde; Les Serments indiscretse ; Les Legs.= ; Les Fausses Confidencese, etc.

M. nu a avut imitatori.

Mark , v. Marc .

Mark Twain, (pron. tven), numele literar al

la jud. de pace pan la 3000 lei, sau la tribunal, umoristului american Clenzena Samuel Langpentru sume mai mari. Contractele de M., numite horne, n. 30 Nov. 1835 in Florida. Invfacel
convenfinni matrimoniale, trebuesc, pentru a de tipografie, apoi matelot pe vasele de pe
fi oposabile terfiilor persoane, ob.' fie trecute in
intro St.-Louis si New-Orleans, in urma
anumite registre finute la judecatorii si tribe- gazetar. Scrierile sale urnoristice, prin cari
nale. Viitorii sofi pot
reguleze ciun voiesc castigat renume universal si avere considerabila,
posifiunea averilor, fiind de principiu ces mai pentru umorul lor grosolan, arneriean, la nafieni
deplina libertate in aceasta privinfa, destul numai en gusturi mai delicate nu ar aye trecerea pe
sa nu se aduca atingere bunelor moravuri sau care o au in America (1872 Roughing ite s'a

www.dacoromanica.ro

Mrirki

trecut in 91,000 exemplare). La crearea rennmelui ark de umorist neintreout a contribuit

mult si reclama. 1895 pierdndu-si intreaga
averea ints'o intreprindere literara, a facut
turnen prin oraaele marl europene, tinand con-

211

Marmora.

prinsa intre Europa si Asia, comunica on Marea

Neagra prin Bosfor si en Archipelagul prin strimtoarea Dardanele; este o mare turceasca. Portal

principal este Gallipoli. In apropiare de Constantinopole se afia faimoasele inside ale Prinferente i regresandu-se binisor pentru pierderile
cari serva de statiuni climaterice foarte
indurate in America. 1897 a tinut conferente visitate. Lungimea aproximativa a acestei mari
in Viena si Budapesta.
nu ajunge la 300 kilometri, iar largimea e mai
Mitrki, Alexandru, istoriograf i geograf
mica de 100 kilornetri.
[Const. B.
ghiar, n. 1853 in Chitihaza, cott. Bichis ; dela
Mrmaros, v. Maramures. IT. Sziget, v. Sighet.
1876 prof. gimnasial; in 1892 Academia maMarmelada, dulceata preparata din zahar si
ghiara 1-a ales membrn corespondent, apoi
fructe pasate in cantitati egale, cari prin fierbere
uumit prof. la nniv. din Cluj. Serien:
in siint reduse la o anumita grosime.
istoria patriei noastre, 1877; Scriitori rornani in
Marmier, Xavier, scriitor frc., n. 1809, 1892.
Biliaria, 1881; George Doaa i revolutia lui, 1883; Dela 1870 m. al Academiei fro. I publicat mai
Nomenclatura localitatilor din Transilvania, 1894; ales descrieri de calatorie si novele.

Partea referitoare la Ungaria a revolutiei lui

Marmita norvegiand, vas micca oala de fier alai

Papin, in care se fierbe mancarea soldatilor, etc.
Marlborough, (pron. malbro), 1) John Churchill,
Marmolit, sin. Serpentin (v. ac.).
duce de, beliduce i om de stat englez, n. 1650
Marmont, August Frid. Louis, duce de Ragusa,

Horia, 1894. v. si Marchi.

la Ashe in Devonshire. A. servit mai antai in maresal frc., n. 20 Iul. 1774 in Chatillon sur
Flandria sub Monmouth, apoi in artnata franceza, Seine, t 22 Iul. 1852. Ca oficien de artilerie s'a
de ande s'a reintors 1677. Cdsatoria sa cu Sarah
Jennings, dama de curte a princesei $i Mai tardiu
reginei Ana, si relatiunile secrete ale surorii sale
cu ducele de York, i-au ajutat mutt, ca sa ina-

inteze in functiuni si ranguri. Regele Iacob II

I-a numit general; 1688 a trecut pe partes printului Wilhelm de Orarria. Suspitionat find, eft
are relatiuni cu Iacobitii, a fost inehis 1692-96
in Tower ; 1701 comandant al trupelor din Flandria. Norocul lui M. si-a ajuns culmea dupa ce
s'a ureat pe tren regina Ana (1702), care statea
sub influents sotiei lui M.; acesta f numit comandant suprem al arrnatei engleze, ce opera

distins la asediul Tulouului (1793), iar dupa succesele dala Lodi si Castiglione, f numit general

de brigada. In 1801 fir numit de Napoleon inspectorul artileriei, iar in 1805 lu parte la operatiunile din jurul Ulmului. In 1806 a fost numit

guvernatorul Dalmatiei. In 1813 lu parte insemnata la batiliile dela Liitzen si Bautzen.

Marmora, diferite calcare si dolomite de diferite colori, cristaline, omogen grauntoase ; in
vorbirea comun ori ce calcar, oficalcit, chiar
serpentine, susceptibile de a fi slefuite pi lustruite. Se gsesce aproape in toate sistemele
geologice pana la neogen. Cristalinitatea e cacontra Francezilor, pe cari i-a batut 1702 la ptata fie prin miscarile scoartei pamntului
Geldern, 1704 la Blenheim, 1706 la Ramillies, (dinamometarnorfisra), fie prin actiunea recelar
1709 la Malplaquet. Ajungand la guvern partidul eruptive vecina (metamorfism de contact). ReTory-lor, M. a fost acusat ca delapidare de bani numite M.: de Paros, de Carara triasica, de Atica
publici si depus din functiile ce ocupa. Abia cretacica, dela Schlanders in Tirol, Hautes Pydupa moartea reginei Ana si clupa urcarea pe rnes, etc., in Rom. Tirnovu (Gorj), Alpii Fatron a regelui George II s'a putut rehabilita, grasului, si multe massive mezozoice. Varietati:

dar fara a mai ajunge la vechea influenta ; re- M. lutnachel, confine pe fond inchis, cochilii
gele 1-a numit 1714 din non generalissim.

t 1722.

irin ate de A.moniti (Bleiberg); *petit Franite e o

Cf. Noorden, Europ. Geschichte im 18. Jahr- M. cu bastoane de crinoiyli (baffles in Belgia),
hundert, 1870-72; Coxe, Memoirs of John, M. de St. Ana (devon belgo-francez), presinta
Duke of M., 1818-19. 2) George Charles Spencer bacati albe de corali in massa inchisa, strabaChurchill, al optulea duce de M., Ia. 1844, s'a tutti de vine albe. M. cu ruine, ne presint Po
distins prin extravagantele sale, cari 1-au silit un fond glbuiu, bucati brune rupte si iar ce1884 BA vanda giuvaerele familiare $i vestita mentate, ce aminteso in dispositia Ion mine.
pinacoteca din palatal Blenheim.
1892. Fiat M. de Brabant e neagra M. neroc, (Dinant
seu Charles Richard John Spencer Churchill, Namur. etc.). Gialo de Bologna, e M. galbena,
piatra cea mai user de lucrat presentand in
duce de M, n. 1871, e casiltorit cn fica milio-

acelaa timp resistenta destula sub forma ce i-s'a

Klan-dui american Vanderbilt.

Marleanu, 1) M., lac in Rom. (Dobrogea), j.

Constanta, pe teritoriul com. rur. M. si Beilicu,
aviind o intindere de 450 ha.; prin un mic brat
comunicl cu Dunarea; pescele aduce un venit
anual de 15,000 lei. 2) M., com. rur. in Rom.
(Dobrogea), situata pe malul estic al laeului cu
acelas nume, on 971 loc. (Diet. geogr. 1897).
Marlitt, Eug., v. John 2).
Marly, (M.-le-Roi), sat in departam. franc.

dat. M. albe sau prea patio colorate se intre-

bninteaza la facerea statuelor: M. statuari; cele

colorate uniform, en pete saa vine de diferite
colori se intrebuinteaza in constractii: la ornamente, columne, balustrade, etc. sau la facere
de table de mese, obiecte, etc. M. statuara rar

carat all* ea presinta de obiceiu o slaba

'manta spre galbuiu san galbenroz (acestea sfint

foarte cantata), uneori in albastru. TranslucidiSeine-et-Oise, langa Sena, 1388 loc. (1896). Fostul tatea e o proprietate foarte insemnata a M. st.,
castel de placere al lui Ludovic XIV a fost da- caci astf el ele presinta efectul, ce ni-1 arata
rimat in timpul revolutiunii.
corpul omenesc viu lovit de lamina, efect ce e
Marly, o specie de gaze, intrebnintat pentru marit si prin nuanta galbuie-rosiatica ce o au
obieute de moda i pentru lucruri de man&
unele M. Cal mai frumos efect par a-1 produce
Marmara, Marea, cea mai mica mare, cu- renumitele M. din insula Paros; Venus de Milo,

www.dacoromanica.ro

14*

212

Marmota

Mars.

Venus din Capitoliu, Venus de Medici, etc.. Mint (1672-1727), care a recucerit dela Spanioli orasul

In M. de Paros. M. dala Pentelikon (tica) e Tanger, a fost insa foarte tiran. Star mai bune
albstrue, dela Hymetus e writ', cea de Carara s'au desvoltat sub sultanul Mulei-Soliman, 1794
cava galbue. Ultima e acli eea mai exploatata. pana 1822. In timpul din arma Spania a fficut

Pretul variaza proportional cu marimea blocului mai insemnate cuceriri In M., ceea ce a Emcees
taiat, ajungnd 00. la 1500 lei ma. M. de numai dupa lupte crancene. O conferenta tinuta

statue se lucreaza cu dalta. M. de constructie la Madrid in 1880 a regulat conditiunile, sub

se taie ca ferastrae, sau fire metalice i nsip, cari consulii puterilor strine pot oxercia puse cioplesce cu dalta. 0 M. se fasoneaza la lucra terea de a veghia asupra intereselor supusilor lor.
prin ferastrae drepte sau circulare, se netedesce
Marochin, piele de capra argasit fin, pentru
cu nasip cu api si se lustruesce cu pote.
prepararea incaltmintei.
Marmota, (Arctomys marmota), minder din
Maroni, riu in America sudica, formeaza graordinul Rodetoarelor, fam. Sciuridelor, are corp nita intre Guayana francezd si cea olandez,
cilindric, coad scurta, Or des, negru-brun, pe 680 km. lung, se vars in Oceanul Atlantic.
latan i cenusiu-glbiniu. Lung. corp. 50 cm., a
Maroniti, o semintie sirica, care locuiesce in
colii 11 cm. Traiesee in Alpi si Pirinei in apro- muntii Liban, Antiliban si in jur, in nuna8r cam
piere de regiunile cu zapada, pe coastele ex- de 300,000. Dupa parerea unor istorici, M. Mint
puse soarelui. Locuiesce in societati prin peste- remasite de ale Monotelitilor, 5i numele Il au
rile sta'ncilor. Se nutresce cu plante de manta. dela primal lor episcop Moron. Ei au avut paVocea lui e un suerat tare, subtire. Preste iarnit triarchii lor proprii, pe timpul resboaielor cruciate
petrece in durmire. Se v'eneaza pentru carnea, si-au *Mat eresiile monotelice si s'au unit en
grsimea i blana sa. Se poate imblandi si dresa. biserica Romei. Politicesce M. stan acli sub un
Marne, riu in Francia, afluent pe dreapta al guvernator numit de catra regimul otoman ; iar
Senei, 525 km. lung, din cari pe 364 km. e na- in privinta bisericeasca au un patriarch cu titlul

vigabil; e legat prin canale cu Aisne, Rinul

de Antiochia. Ritul lor e oriental, dar au inSeine. Dupa acest riu s'a numit departamental trodus in el multe datini latine. Limba liturgica
M. (in Champagne), 8204 km2., Cu 439,577 loc. e cea veche siriaca, ei insa verboso acum cea
(1896), avnd 5 arondism., capitala Chalons ;
arabica. (Cf. N.. Murad, Notice hist. sur Fong.
depart. M. superior, 6258 km2., cu 232,057 loc. de la nation maronite. Paris, 184-0
[im.]
(1896), 3 arondisin , capitala Chaumont.
Maros, v. Mures. M. Torda, v. Mures-Tarda.
Marocco, sultanat, partea nord-vestica din M. Ujvdr, v. Lfioara. M. Vdsrhely, v. Osorheiu.
Africa, intro 27-36 lat. nord. si 6-22 long.
Bogdt, v. Bogata. M. Gzsa, v. Gheja.

est., cu o suprafati de 812,300 km2., percursa

Marotinul de sus fi M. de jos, 2 com. rur. in
de muntele Atlas, caro o imparte in 2 parti, cea Rom., j. Romanati, cea dintai cu 1013 loc., iar
nordica, udata de Hull si cu phrnsnt roditor a doua cu 705 loc. (Diet. geogr. 1889). a
197,100 km2. 5i Sahara-Marocco 547,500 km2.;

Mar0Wit la Slavii wend! (Merovit In alte prti),

partea muntoas are o extensiune 67,700 km2. clea al soarelui apunator, muritor, care se pierde
Din Atlas isvoresc mai multe riuri: Muluia, cu in intunerec. M. e contrarul cjeului Introwit,
o lungime de 520 km., Sebu, Tensist (lungimea cleul soarelui de dimineata.
660 km.). Numiirul locuitorilor se urea la 10 mil.
Marpod, comuna rur. in Trans., cott. Sibiiu,
Popoarele indigene stau pe un grad inferior de ca 1206 loc. Sasi si Romani (234).
cultura, mai distinsi stint Maurii. In cele reliMarrubium L., (botan.) gen din vasta familie
gioase apartin islamului, poligamia nu e cunos- a Labiatelor, tribal Stachydeae, cuprinde vr'o
cutd. Ocupatiunea principal& este agricultura
30 specii, respandite prin Europa, Asia tameconomia de vita. Forma regimului este cea des- perat si Africa boreala. Dintro speciile ce creso
potica, domnitorul poarta numirea de sultan. In prtile noastre mentionin : M. vulgare L.,
Armata regulara consta din 12,000 infanterie, cunoscut de poporul nostril sub utunirile de Ca -

45,000 cavalerie, in timpuri de resboiu cifra tusnica selbatic, lJnguras, Voronic;

miliiei se urea la 375,000. Orasele principale M. praecox Janka, etc.
[Z. C. P.]
&ant: M., Fez, Miknasa (Mekines) ca 50,600 loc.
Mars, (Marte), la Romani dupa Iupiter clout
Tatuan, Tanger, Thesa, Aris, Sela. Marocco, re- cel mai de frunte 5i cal mai national. Dina Juno

sedinta sultanului, si capitala imperiului, pe un s'a atins de o floare miraculoasa de primavara

platou extins intre Atlas si dui Tensift. Orasul s'a si a nscut pe M. in 1 Martie, pentru ce si cliva
zidit in 1062 In locul orasului berberic Mastac; prima i intreaga luna a fost sfintita lui M. Rea
in sed. XII numeral locuitorilor era 100,000, Silvia san Ilia dela M. a nscut pe Romulus si
acum abia este 50,000. Dintre moscheele nume- Remus. Nerio (v. ad.) dina Sabina se credea sotia
roase cea mai renumita este cea ridicat in lui, dar langa M. s'a venerat i dina Here Martea,
sed. XII El-Kutsabiah cu 6 ridicattni de 68 m. probabil o cjinii a amorului, iar Anna Perenna
Clima este sanatoasa. M. (la Romani se numesce amoreza lui M. Dupa miturile mai

Mauritania Tingitana) pe la 700 ajunge sub vechi M. a fost qeul naturei si primaverii, iar
stapanirea Arabilor si devine neatirnatoare sub dupa cele mai tarclii 4eul resboiului, si in aceasta
Almoravi4i. La 1150 domnia trece la Almohacji, calitate s'a asemnat lui Ares (v. ac.) la Greci.

crora la 1273 le urmeazit Meriniclii. Acestora le Cultul lui M. e original italic, rasp. latin i roman.
urmeaza. la 1361 Sanditii, la inceputul sed. XVI M. a representat instinctul brbatese atilt la
domnia vine In manile Berifilor din Tafilet, sub oameni cat si la animale, i pentru aceasta el
cari a avut extensiunea cea mai mare, ajunend s'a ingrijit de conceptiune 5i productiune in toata

In sud Oat la Guinea. In secl. XVII s'a asi- natura. M., ea qeul resboiului, a insufletit pe
gurat domnia dinastiei de ali. Cel mai renumit Latini, Romani, Sabini i alte popoare la lupta
domnitor din aceast dinastie a fost Mulei-Islam si le-a purtat la invingeri i triumfe. M. era

www.dacoromanica.ro

Mars

Marsh.

213

inchipuit ca un june, Cu coif frumos, inzestrat INA'S sci total precis despre ea. Cea ce e mai
cu chitus de pene, si la Latini i Sabini in res- cert adi afar de cele spuse mai sus e, ca M.
boiu a purtat o sulit (hasta, quina sau cuiris), represint o planet imbtranit in raport cu
si pentru aceasta hasta Martia cea sacra s'a depus pamntul si in aceasta e in oposite cu tinrtil
in regia (curtea regea.sca) din Roma. M. in res- gigant Joie. In M. vedem viitorul pmntului,
boiu avea car, la care erau prinsi doi ori patru cai, dupa cum in Joie trecutul. M. fiind mutt mai
si era urinat de Balboa (dina resboiului), de mic deeat pmntul i probabil ai mai de melt
Pavor (frica) si Pallor (paledie, galfedie). Pre- format, rkirea lui pentru a prinde coaje pi prodicatele lui de frunte sant: Gradivus, Cuetos, easel vietii pe el au fost asa dar cu mult mai
Conservator Invictus, Victor, Ultor, etc. M. a timpurii, pe and gigantul Joie desi poste format
fost patronill tuturor militarilor si fabricatorilor inaintea lui M., din causa mrimei lui abia a
de arme si instrumente de resboiu. M. in Roma avut timp sa se fificeascI, iar procesal vietii anal
a avut carnpul si5u (campus Martis), in mijloc n'a inceput sau cel putin abia acum incepe pe
au altar, la care se faceau lustrarile (v. ac.) Joie, pe cand pe pmnt acest proces e deja inscetatenilor inarmati, si n jurel altandui se ti- intat si pe M. poate pe sfirsite, sau in tot casal
neau exercitiile militare; mai tardiu acolo s'a foarte inaintat in raport cu cel de pe panfant.
zidit si temple pentru M., apoi palestr pentru
Mar', miscarea regulat a trupelor; bucati
alergri. Pentru M. s'au tinut multe serbatori : musical al &Arai ritin corespunde miscarii rein 1 Martie era Oust nascerii lui ; in 7 era ve- gulate a trupelor.
nerat au Iupiter si Vejovis laolalt ; in 14 se
Marsala, oras ca port pe coasta vesticit a Sitineau Equina; in 1-19 porniau preotii
ciliei, prov. Trapani, 19,732 loc. Ad i a debarcat
Salii in procesiuni de dans, si intreaga luna
tiaribaldi la 11 Maiu 1860.
era sfintita.
[Atm.]
Vinul de M., se produce in imprejurimea
Mars, Planeta Marte, e planeta ce vine imediat ora.sului M. din un amestec de vinuri naturals),
dupa painkt in ordinea deprtiirii dela soare, must fiert, zahr i alcool.

fiind odata si juinkate mai deprtat de soare

Marvani, com. rur. in Rom., j. Dolj, ca 4178 loc.
decal patuktul. Diametral lui M. e cam jume- (Diet. geogr. 1896), 3 biserici si 2 scoale.
tate cat al parnntului si volumul cam a 6,4 parte.

Marsealeus, titluri de boierie, de origine po-

Se invirtesce imprejurul soarelui in timp de lo* cu cari sant onorati unii boieri moldoveni
687 ile, si din causa rotatiunii lui si a parnntalui pe la fines sed. XIV, in tractatele dintre Po-

in jurul soarelui, M. se apropie si se departeaza lonia si Moldova (1387-89). Aceasta dovedesce,

de pamkt, revenind la aceeasi distant din 26 el in Moldova boieriile titulate apar mai tardiu,
in 26 luni. Cand e mai aproape de noi se vede deoare-ce acei boieri n'au niel un titlu in teara
ea o a.stra de prima mrime, rival cu Venera lor, ci doar Polonii le dau titluri de ale lor.
si Joie. M. se vede totdeuna de coloare rosieticii,
Marseillaise, (pron. marseiez) vestit cantec
intreefind in aceasta coloare pe toate astrele : (mars) patriotic al Franciei republicana de pe
singura steaua Antares (v. ac.) poste intru catva timpul marei revolutiuni. Autorul acestui mars
rivalisa ca M. in privinta colorei sale rosietice. e Rouget de l'Isle.
M. s'a putut bine studia de pe prtmint. E plaMareeille, (pron. marsei), portul cel mai inneta de card avein cele mai intinse cunoscinte. semnat nu numai in Francia, ci dupit London
Incungiurat de 0 atmosfera linistit si absolut si Liverpool in intreag Europa, capitala depart.
pura, deci foarte transpai entii, pe care norii si franc.: Buches-da-Rhone, 42 km. deis delta
furtunile nu o intuneca si nu o turburft decat riului Rhne, ltinga un sin ride al golfului, Lion.
foarte rar; apropiindu-se foarte melt de pmnt Are 406,000 loc. Industria si comerciul este
tocinai in timpul find partea lui luminat foarte viu. Dispune de o multime de fabrici de
de soare e inspre noi : observatorii de pe pl- sapunrie, oleu, 100 mori, fabrici de piale, de

iant au avut putint sa-i vad bine suprafata zahar, santier, fabr. de fier, sticla, hartie,
si sft constate si 86 fixeze multe date 5i fapte
s. a. Positia orasului, precum
asupra ei si asupra planetei in genere, conporturile sale multe inlesnesc inflorirea costruindu-i si harte, in cari sant indicate configu- merciului Franciei atilt pe Marea Mediteran,
ratiunile continentelor i oceanelor lui, precum cat ai ca porturile Asiei si ea coloniile franc.

oarecari anikunte. Astfel s'a constatat ca apa Cu deschiderea canalului Suez, comercial a luat

pe M. nu e asa de mult in raport cu uscatul avkt si mai mare. Istoria. M. in timpuri vechi a
ca pe parnnt, pe cand pe pmnt sant cam fost locuinta Fenicienilor; in 600 a. Chr. Grecii
3 WO apa si una uscat, pe M. stint una si una, au intemeiat aici o colonie numit: Massalietai,

ba pare ca e ceva mai malt uscat. Dupti cum ne-o care a fost cucerit de Romani, numindu-o Mas-

indic coloarea lor, marile pe M. nu par a fi silia. In resboiul civil dintre Iulius Caesar si
asa de adanci. Muritii de asemenea sant foarte Pompejus, stand pe partes celui din arma, a
putini si nu inalti. Marti de acestea s'a mai ob- trebuit s. sufere 49 asaituri. In 1482 regii francezi
aervat pe M. o serie de canale, cari represint o ocupar si o anexar la Francia. M. Bodiu.]
Marsigli, comite, al doilea consilier impkatese
adev6rate retele geodesice. Ce glut aceste canale ? De uncle provine regularitatea lor si de ce din Ardeal, pe vremea prirnilor ani ai domniei
parca dint facute cu scopul de a lega sistematic muntenesci a lui Constantin-Vocla Brncoveanu
intros ele continentele si maxile? Sant oare ele (1689). Mijlocitorul acestuia pentru retnoirea leopera veunei fiinte inteligente ce populeaza gturilor cu Austria (1691), rapte dupa invinaceast planet? M. da astfel melt de gfindit gerea lui Raisler la Zernesci, pentru car scop a
savantilor plmntului, si la cite idei chiar extra- si visitat de cloud ori Bucurescii si pe Domnitor.
Marsil, Sultana, filantrop roar., t 22 Aug.
vagante n'a cousins si nu va- conduce (Inca pe
multi studiul acestei planate, pang ce se va 1871 in Bucuresci. La 1864 a renuntat la des-

www.dacoromanica.ro

214

Marsilia

pgubirea ce i-se cuvenea pentru improprietiirhea satenilor a dou proprietgi. A lsat o rentl
de 500 galbini pentru Asilul Elena Doamna
alte fundatiuni pie. (Cf. Diet. Cont.)
Marsilia L., (botan.) gen de Ferige din fam.
Marsiliacee (v. ac.) cu veo 52 specii mai ales
tropicale, parte numai temperate; traiesc prin
WO, mliistini ori pe malurile lor ndmoloase, sau

Martie.

Ko5tsal (Bretagne). Dela 1882 a publicat sub

pseudonimul Gyp mai multe romane, caracterisate prin spirit de observatie, cari confin ins.
de multe ori si scene picante. Mai cunoscute
sfint: Petit Bob, 1882; Mademoiselle Loulou,
1888; Bob au salon, 1888-89; Madame la Duehesse, 1893.
Martell, v. Carol.

pe pdmant umed; and stint in ap frunzele lor

plutesc la suprafata ei. Tulpina o au tiritoare,
frunzele au limbul 2-4 foliolat; sporii de dou5
feluri se formeaz in sporocarpi asezati la basa
petiolului. In terile noastre cresce M. quadrifolia L., respandita t3i in restul Europei, unde

un mod de emisinne a sunetelor, ataclindu-le cu

putere i intercalnd mici pause intre ele.
Marti, la Romiini numele unei 4ile de sept5-

mai creso: M. pubescens Ten. (regiunea mediterani), M. strigosa Willd. (Volga inferioard), M.
Aegyptiaca Willd. (Astrachan).
[S. St. R.]
Marsiliacee, (botan.) familie de Hydropteridee

sii afle soata ori sotul, ajung si pe la casa

Sf. M., care be da indreptare in cale sau si

Martellato, (ital) ciocnit, in musicd

mkn (din dies Alartis). M. in pov. romfine e

personificatil intre sfinte, si de ad. Sftinta Marti.

Fetii frumopi sau fetele frumoase, caldtorind ca

sfaturi. M. dupd asezamntul bisericii e dedicata

ac,), cuprindnd numai genurile Marsilia intru pomenirea i onoarea Sf. Ioan Botezdtorul.
(v. so.) i Pilularia L.; amndou5 stuit plante
Martial, resboinic; ce privesce planeta Mars.
mici sau mijlocii de locuri mldstinoase, cu rhizom M. (lat. Martialis) in farmacologie: ce contiritor purtfind spre fata lui superioard (lode' fine fier.
serii de frunze ; sporii de dou5 feluri se produc
Martialia, (med.) medicamente ce confin fier.
in sporocarpi pluriloculari cu invlis gros, tare
Martialis, Marcus Valerius (43-104), poet
si proveniti dintfun segment de frunza; la ma- roman, n. 43 in orasul Bilbilis, in Spania, sarao
turitate inviilisul sporocarpului se desface in si muritor de foame in orasul siiu, vine la Roma,
(v.

mai multe valve.

[S. St. R.]
Marsillao, Ulisse, de, profesor de limba francesa si publicist in Bucuresci, n. 1821 la Montpellier, 1- 1877 in Bucuresci. Adus la Bucuresci
de Iordache Slatineanu in 1854 a propus bimba

unde este protejiat de catra imp5ratul Domitian.

Pdrsind Roma, era asa de sdrac, inat Pliniu

cel tin& i-a Oita costul cltoriei. Cisfitorin-

du-se cu Marcella, o Ygduva bogat, este scdpat

de sarlicie si se poate ocupa in liniste de litefrancezI la cele mai insemnate institute si la raturd. M. a fost incontestabil un poet de mare
universitate. Ca publicist a intenieiat: Le Mo- talent, dar i-a lipsit cultura necesard pentru a

niteur roumain (1859), La Voix de la Roumanie put produce opere, cari sa &Masai, vecinic. M.
(1860), Le Journal de Bucuresch (1870). Son : a lb:sat o multime de epigrame, vr'o 1500, diyisate

Histoire de Parme roumainec (1871), Etudes in 14 anti. Limba lui M. este frumoasii, cu toate
sur la Roumanie (1871), etc. (Cf. Diet. Con- ca cuprinde o multime de particularitati ale provinciei in care se niscuse.
timp. 1898.)
[Caion.]
Marspiter (si Mispiter), la Romani numele Martian, Dionisie P., publicist si statistician

de onoare al lui Mars. (Piter din pater, ea in roman, n. 1829 in Poner (Transilvania), f Inn.
forma Tupiter si Diespiter.)
1865. A studiat in Sibiiu, Blaj, Viena, unde
Marsruta, itinerar (v. so.).
termin facultatea de drept in 1857. lntrat in
Marsuin, Phocaena communis sau Delphinus Romnia, ocupd postal de director general al
phocaena, numit si poro de mare, rnamifer din statisticei si introduse studiul acestei sciinte.
ordinal Cetaceelor, fam. Delphinidelor. Seamnti Publicatii : Rapport it la cinquime runion du
cu delfinul. Are lungimea de 1-5-2 m., uneori congrs international de statistique it Berlin, sur

3 ni. Greutatea pfina la 500 kgr., 80-100 dinti

In ambe falcile. Trdiesce in mdri i oceane, mai
ales pe liingd termuii.
Marsupiale, animale cu pungrt, un ordin din
clasa mamiferelor, cari an la burt o pungd, in
care stint asezate titele. Puii lor se nasc intr'o
stare puf in desvoltat. In privinta figurii corpului, a dintilor $i a modului lor de viat siint

foarte deosebite. Unele se aseamnii, in aceastA

privint cu fiarele, altele ou roOtoarele, altele

cu insectivoarele si prosimiile. Toate M. Wiese

l'tat des travaux statistiques dans les Principauts-unies, Berlin ; Economia sociala, 1858;
Colonistii germani si Romfinia, 1860; EsseMplulu essilatei din anulu 1848-65; Proprietatea
si nationalitatea si o ochire in marea chestiune
a Jidanilor, 1866; Analele statistice si economice ale Romaniei, 1860-65.
Martianus Capella, gramatio latin, u. 425 d.
Chr. in Madaura. El e autorul enciclopediei in
forma alegoricd Iutitulat De nuptiis Philologiae et Mercurii, s'a inspirat din Varro. Cartea
lui s'a folosit mult timp prin scoale.
Martici, Grga, poet epic oroat, n. 1822 in
Posugje, Hertegovioa; a studiat teologia si in
tuna s'a Wilt calugdr franoiscan. Cea mai band

In Australia, ea exceptia unor specii de didelphis.

icest ordin are urm. familii : a) macropodidae
(cangurul), b) phalangeridae, o) phascolomidae,
d) peramelidae, e) dasyuridae, f) didelphyidae.
Marsyas, fiul lui Hyagnis, dupd mitufile frigice scriere a sa este: Osvetnici (Resbunatorii), epos

lidice a fost inventatorul si artistul musicei in 7 cfinturi, in cari descrie lupta crestinilor
de fiuier in religiunea 4inei Kybele. [Atm.]
contra Turcilor in 1857-70.

Marta, la Luca (10, 38-42), una dintre su-

Martie, a treia lund a anului. Are 31 (Pie.

In popor e Mdrtifor.
.Revolutiunea din Martie, miscarile politice
Martel de Janville, Gabrielle contesd de, nit's- din Martie 1848, cari in multe state europene
out de Riquetti de Mirabeau, n. 1850 in castelul au avut drept urmare reformele liberale,
rorile lui Lazar (v. ac.) din Bethania.
Marte, v. Mars.

www.dacoromanica.ro

Martin

Martinuzzi.

215

Martin, numele a 5, papi. 1) M. I, Sf. (649 era inarmatd in deceniile trecute armata en-

pfina 655), la ordinal impfiratului Constante II, glezir. In resboiul romfino-ruso-turc dela 1877-78
a fost prins i exilat la Chersones. t 655. Bi- Tamil aveau pu.sca H.-M.

serica gr. i serbeaz amintirea in 13 Apr.

Martinique, insuld in .A.ntilele mici (Vestindia),
M. II, (Marinus I), (882-884), in repetite 988 km2., cu 189,599 loc. (1894); nurnai V, a
rdnduri a fost trimis ca legat papal la Constan- solului e cultivat; exporteazti cafea, zahar,
tinopole spre a comp/ana diferintele iscate pe cacao, tutun; a fost colonisatti de Francezi la
timpul lui Fotiu in bisericii; ca papa* n'a domnit 1635, 1664 incorporatd Franciei. Capitula Fortde-France.
nici doi ani.
M. III, (Marinus II), (942-946), pe timpul Martinovios, Ignatiu, Iosif, om politic si consent o fractiune a nobilimer roman sub Alberic
ducetorul iacobinilor maghiari, n. 20 Iulie 1755
In Pesta. Mai rIntliu cdlugdr franciscan, apoi
rapise toata puterea.

M. IV, (1281-85), de origine francez, suceesive preot militar, prof. la academia din
ca papa a flout multe indemfindri dinastiei de Lemberg, kid la cabinetul de chimie al lui LeoAnjou, provocnd prin aceasta netnultdmire intre pold ll consilier ces. reg. si abate titular de

Italieni. Pe timpui lui M. IV, s'a intmplat (1282) Szaszvar. Trimis de Leopold la Paris pentru stuVespera siciliana (v. ac.).
diarea causelor revolutiei, devine si el iacobin.

M. V, (1417-31), din familia nobil ro- Reintors, dup moartea lui Leopold, isi pierde
postal la curte. Deci se pune in serviciul con-

'nand Colonna, proclarnat papa in conciliul dela

Constanta (1414-18), M. a pus capfit schismer
occidentale (1378-1417) si a restabilit residenta
pontificilor in Roma. Prin tactul i moderatiunea

ventului francez, propa.gnd idei revolutionare

rite serien i economice i sociale.

mai vinovati ffi executat 20 Maiu 1795 pe Cimpul

1896), 2 biserici si 1 scoalii. Aici Turcii sfint

batuti groaznic de Rusi (22 Sept. 1789), In resboiul ruso-turco-austriac din 1786-1791.-92.
Martinez Campos, Alfonso, general pi om de

extrem in toate, in ajungerea scopului nu alegea

In Viena 5i Ungaria. Aici in primavara 1794

constitue Societatea refortnatorilor 5i Societatea

sa i-a succes a complana certele din Roma; a liberttii si egalitatii. M. a voit si steargii reconvocat conciliuldela Basilea. [Dr. Is. Marca.]
gatul si s infiinteze o republic, in care puMartin de Tours, SI., n. pe la 317 in Sabaria terea suprema s fie poporul. Principiile revo(ali Szombathely), in Panonia. M. a fundat prima lutionare si le-a expus in Catechismul omului
manastire in Galia ; la 372 a fost proclamat si al cetAteanului, scris in limba francezd
episcop in Tours; s'a intrepus la impratii Va- respndit sub pseudonumele Dernocrite la Monlentinian I si Maxim pentru crutarea vietii ere- tague. In conjuratiunea sa f iniat si un anumit
ticilor prisciliani. t 399. (Cf. A. Dupuy, Hist. Jeline, dup a carui tradare M. fir prins dimde Saint Martin, v6que de Tours. Tours, 1852.) preun cu mai multi soti ai sdi. Pe basa mdr[im.] turisirilor sale si ale sotilor si pfind la finea
Martineau, Harriet, (1802-76), insemnat 1794 se arestar. preste 50 membri ai conjuscriitoare engleza, are mai multe romane
ratiunii, dintre cari 18 furl judecati la moarte.
serien i despre educatiune i religiune, i felu- M., degradat de ordul preotesc, cu 4 complici

Mirtinesci, com. rur. in Rom., j. R.-Sdrat, de salve de lngd Buda. M. era un talent extraformata din 3 cat. cu 1247 loc. (Diet. geogr. ordinar, politician mare si istet dar ambitios;
mijloacele, dar cind isi vedea causa pierdutd,

atunci era in stare la ori ce, devenia chiar

umilit pi las. A scris mai multe opere din sciintele

stat spaniol, n. 1834. Distins la asedial dela naturale si matematice, din filosofie si politica.
Bilbao, e avansat comandant de corp

Martinuzzi, alias Fra ter, Georgiu, cm de stat,

popularitate atilt de mare, ca 1874 proclama mitropolit-cardinal de Strigon, dup numele fam.

rage pe Alfonso XII, care il face cpitan suprem Utiesenoviei, dupd conumele marnei sale M., n.
al Cataloniei i generalisim al armatei de nord. 1482 in Croatia, t 1551 in Vintul de jos. A fost

1876 suprima revolutia carlista, 1877 rev. din

Cuba, 1879 ministru-president, 1881 ministru
de interne in cabinetul Canovas, 1886 si 1891
president al senatului, 1893 la revista de trupe
In Barcelona s'a facut contra lui un atentat de
bomba, dar M. scapa neatins. 1895 e trimis s

suprime rev. din Cuba, dar neisbutind e rechiemat (1896). t Sept. 1900 in Madrid.

Martinez de la Rosa, Franeise, om de stat

spaniol i poet, n. 1789 in Granada, t 1862 in

Madrid. La etate de 19 ani prof. de filosofie la

calugar paulin {A a stat in serviciul lui loan

Zpolya, care cu ajutortil Turcilor s'a reintors
din Polonia si 1529 s'a proclamat rege in Buda.
1534 M. e episcop de Oradea marelsi ca atare 1538

mijlocesce paces dela Oradea nitre Ferdinand

si Zpolya. Dupd moartea lui Zpolya, M. ca
tutor al lui loan Sigismund, ales rege al Ungariei pe crunpul Rkos, a guvernat tears cu
deplind putero. Dupd ce Turcii au ocupat Buda
1541, M. a incheiat eu Ferdinand pacea dela
Gilau (Gyalu), care ins nu s'a executat. 1542

univ. din Granada, dela 1813 unul dintre cei autonomiseazi principatul transilvan, anexiindu-i
mai de frunte membri ai cortezului. Exilat
partile de lrigii Tisa pdard la tasovia, i gayerAfrica pentru aperarea constitutiei dela 1812,
insusi. De aici incolo face o politicd

scrie acolo tragedia M.onaymat. 1820 ministru.- fatarnic. Se nisuiesce a sustimli raporturi bune
cu Turci, i cu Ferdinand. Ferdinand 11 nupresident, 1823-30 exilat in Paris, 1834 iardsi
ministru-president, apoi ambasador la Paris, etc. mesce 1543 locotenent reg. preste parle, cari

Scrierile sale se disting prin eleganta si puri- eran sub stpinirea sa. M. a avut de gind sa
tatea stilului. Pentru meritele literare ales se- uneascd partite terii neocupate de Turci sub

cretar pe viat al academiei spaniole. Op. com- sceptrul lui loan Sigistnund, dar v4t4nd ea acest
plete editate 1844-45 in Paris_ in 5 volume. plan nu se poate realisa, a inceput tratative cu
Martini, pusea Henry-Martini, pusea cu care Ferdinand pentru cedarea Ardealului si a par-

www.dacoromanica.ro

216

Martiri

Marx.

tilor de langd Tisa, dar Isabela nu s'a invoit,

Rom. cf. art. 192 c. p., 68-83 pr. p., 185-210
sultanul a trimis ostiri in ajutoral ei. M. in- pr. civ. Tom.).

vinge pe principii rornani veniti in ajutorul Isabellei, pe care o silesce la invoire, momesce pe
sultan ca daruri, si astfel castigand timp, incheie
contractul 5i-1 executd in dieta din Cluj 1551.
In sensul contractului Ardealul i pArtile de langa.
Tisa se unesc ca Tjngaria sub sceptrul lui Ferdinand, loan Sigismund capetd fata ma mai tiM5rd a lui Ferdinand si venitele principatelor
Oppeln i Ratibor, intregite la 25,000 fi., Isabella
o despagubire de 100,000 galbini, iar M. gayer-

lifdrturie mincinoasd, afirmatiunea neexactii,

fitcut intentionat de o persoand, sub prestare
de jurmant, inaintea instantelor de judecata,
asupra puncteler esentiale i cari pot influenta

si palria de cardinal. Sultanul inselat trimite

ostiri. M. isi continua, politica de duplicitate.
Simuleaz credinta fatd cu sultanul, ii himite
pe un an si birul terii, dar nu mai afid cre445mgnt, si cu purtarea sa ipocrita isi pierde si

fi considerate ca M. mincinosi. M. mincinoasa

causa in care persoana a fost chiemata sd-si

dea sciintele sale. Cal ce spune neadever la instructie, nu e considerat ca martur minemos,
cdci indrturia n'a fost fcutd dinaintea instantei

de judecatit. Persoanele, cari din causa unei condamnatiuni, nu mai pot fi aseultate ca M., chiar
narea Ardealului, scaunul mitropolitan de Strigon dacd din eroare sant primite sit" depund, nu pot

e fapt penal si pedeapsa variazd dupa cum a

fost facutd in materie civila, politieneasca sau
criminald
MArturistre, v. Fasiune.

[Scriban.]

increderea lui Ferdinand si a cdpitanilor aceluia,

Marturisirea crelinIei, (credeu, simbolul oreeari erau convingi, cti, M. umbra: s. castige Ar- dintei), complexul sumar al regulelor sail al -

dealul pen tru sine. Castaldo in rapoaitele sale cheieturilor de credint, ce ca o norma stabila
catra Ferdinand, nutnesce pe M. necredincios si este a se observa atilt din partes bisericii dotrdator, si care invoirea regelui, ca sd-1 repund. cente, cat si a celei asculttoare (credinciosii).
In acest scop s'a folosit de Ferrari, secretarul Stabilirea acestei norme de credinta, mai ales

M., care a presentat acestuia o scrisoare

spre subscriere, si pe dud o cetia ha strdpuns
cu pumnalul la 17 Dec. 1551 in castelul din
Vintul de jos.

prin dispositiuni sinodale, se dateazd din adatica

ferit de band voie moarte ori chinuri pentru nairturisirea credintei lui Christos. Namele de M. se
deduce dela cuvintele lui Chr.:
veti fi mie
mrturieg (Fapt. ap. 1, 8). In secolii prirni ai crestinismului, M. se bucurau de mare autoritate ;

tand, aceasta din urni, este prescrisa in bi-

lui

vechime a bisericii. Basele aceleia se cuprind

deja in epistolele Sf. Paul. Este cunoscuta marturisirea credintei (sit-111301u cea apostolicel,
Martiri, (mucenics), se qic acei sfinti, cari au su- athanasiand, nicend, niceno-constantinopoli-

ei erau primifi in cler, in cas de lipsd ajutati

serica de rit oriental. M. cred. o depun ndnasii

pentru coi nou botezati, clericii inainte de hirotonire, episcopii ca ocasiunea hirotonirei, coi

ce trec la biserica cretina, s. a.

Mirturisirea pioatelor, partea a doua esentatla

din averea bisericii.
a taiuei de penitenta, intrucat spre iertarea peMartiriu se lice suferirea voluntard a mortii catelor impreunat cu acea tain se recere, ca
ori a altor role pentru credinta, ori vr'un act pe langd pdrere de feu sau contritiunea suflede virtute supranaturald.
[Dr. Is. Marcu.]
tului, sa se descopere, sit fie indrturisite pcatele
Martirologiu, carte eclesiasticd in care se cu- ce apasft consciinta. In vechime era aria inprinde istoria vietii martinlor si a altor sfinti, datinatd si M. publicdg, cdrei totdeuna prepomenirea cdrora se face inteo i anumit a mergea M. in taindc. Cele descoperite in M.
sacramentald formeazd obiectul sigilului sacraanului. (Cf. Menologion sau Minologion.)
Martius mensis, (lat) luna lui Martie, dela mental al penitenfei, ceea ce consista inteaceea,
numele rjeului Mars (v. ac.). In antichitate anal cd preotul mdrturisitor are datorinta absolutit a
se incepea ea luna lui Militia. (v. Calendar).
tine in talud toste cele atulite in M., incat din
Martius, Carl Friedrich Philipp von, n. 1794 acele fdril invoirea penitentulni, nici in viata,

In Erlangen, t 1862 in Manchen, ca profesor nici dupd moartea aceluia na-i este permis
de universitate. Botanist remarcabil mai ales descoperi ceva.
prin urmtoarele (toile serien i importante: HiMarule sau Mamie, v. Lactuca.
MAruntale, nume colectiv pentru organele
storia naturalis Palmarum. Lipsca, 1823-50, si
Flora brasiliensis, o vast lucrare, resultatul ex- (ficat, splind, rinichi, intestine) aflatoare in abplorarii din 1817-20 sub auspiciile regelui Ma- domen. (Cf. si art. Viscer.)
Maruntisu, com. rur. in Rom., j. Buzini, forximilian Josef de Bavaria, la care a eontribuit
o serie de monografi distinsi.
[A. Pr.]
Martolea, in pov. romane o personificatiune a
cjilei Mari, ca in rea, care pedepsesce feineilef
cari lucrit in flitia de Marti, sau le chinuie, san
lo omoara. piu.a Marti, ca personificatiune

e Sftinta Marti.

matd din 9 cat., ca 2120 loc. (Diet. geogr. 1892),

4 biserici 5i 1 scoal; temen bogat in primed.
Marusca, prima sotie legitimd a lui StefanMare, ca care av un fiu Alexandra,
Vod
participdtor dimpreund ca tatal sea la lupta dela
Vales Alba. (1476). t inainte de 1463, &And Stefan

Martur, persoana chiemat sd afirme, sub pre- ja a doua sotie Eudochia dela Kiev (v. ac.).

stare de juramiiint. ce scie in o causa data. M.

Marut, in mitol. svedez numele fiilor si so-

care nu se presentd, in urma cititrii, poate fi tiilor

[Atm.]
Rudra (v. ac.).
condatnnat la amendit, i apoi adus, silit, prin
Marvar, (Djodhpur), cel mai mare stat rasputan

maudat. In materie penala, M. cari, sub un motiv in India est., 95,826 km2., cu 2.522,851 loc. (1891).
neadevrat, nu yin la chiemarea ce li-se face, Capitula Djodhpur are 61,849 loc.; citadeld.
pot fi condamnati si la tnchisoare. (In Rom. maMarx, Carol, revolutionar si socialist ovreu,

ximal 2 luni). M. e dator sk jure, si dac nu n. 2 Maiu 1814 in Trves. A studiat la Bonn
vrea, poate fi condamnat la amend-S. (Cat pentru si la Berlin mai antilia dreptul, apoi istoria, filo-

www.dacoromanica.ro

Maryland
sofia i economia politica. Prigonit pentru denote de presa se refugiaz la Paris, si de acolo
la Bruxelles. Aci publie: Discours sur le libre
change, Misre de la Philosophie, respuns la

Masca.

217

circulanunea in vasele sanguine si limfatice, a

inlesni resorbtiunea unor exsudate, a intari musculatura slbit, a imbunatati nutrittunea unor

organe. Aceste manipulatiuni locale sau generale

Philosophie de la misre, a !Ili Proudhon (v. ac.); preste tot corpul se execut obicinnit ca Ind-

iar in nemtesce cu Engels public Manifestul nile persoanelor can au dobandit experienta in
(v. ac.) partidului eomunist, adoptat la congresul executarea M.-lui. In antichitate el facea parte
din Londra in 1847. Stabilit citva timp in Co- integranta a bailor mai ales la Romani, si astcli
lonia, fund *Nouvelle Gazette Rhnanec, in care el completeaza adeseori actiunea bailor de suisi desvolt ideile sale revolutionare mai ales datinne si de vapori. In cei din urma ani, dupli
cu ocasia unei lovituri de stat. Din aceast caus ce M. a fost desvoltat ca deosebire in Svedia,
gazeta lui fa. suspendata. Dupl multe urmriri aci s'au infiintat in mai multe ten institute <le M.

si la Paris, se stabili in Londra. In 1862-64 ca aparate sistematice pentru masarea metodica,

M. fund marea Asociatie international a 'nerd- puse in miscare prin electricitate sau prin alte
torilor, in care mai tnnu se produce o scisiune forte motoare, la cari se poate msura, marl sau

prin retragerea faimosului anarchist Balcunin micsora in mod precis, forta actiunii
(v. ac.), care fund Alianta democratiei socialiste.

Opera principal a lui M. e Capitahil..

considerat ca fundatorul socialismului sciintific,

fiinde el cel dintfliu ceare a pune pe baze solide conceptia unei societati comuniste viitoare,
sprijinindu-o pe o evolutie istorica a omenirii,

mecanice. M.-ul produce, desi intr'un grad

inferior, acelas efect ca miscarea activ a musculaturei, ea munca corporala : oxidatiune mai
forte, consumatiune mai completa de materie,
schimb mai activ infra zeamurile intracelulare
si cele extracelnlare dedit in timpul de repaus,

ne servim atunci ca prefelinta de M., and

cunoscutd in teoria sa sub numele de Materialismul istoric (v. ac.). Inzestrat cu o putere miscarea activ este imposibild, la bolnavii de
de dialectica putin comun, M. a saint sa dea paralisie, de gata, de alte boale ale articulatiuargumentrilor sale sofiste aparenta unei logice nilor, dind voila s ingrsem un bolnav slabit,
uimitoare. t 15 Mart. 1883. (v. si art. Socialism). s indreptin nutritiunea sclut, cnd voim
prin iritatiunea nervilor unei Tait a corpului
[Nigrim.]
Maryland, republia in Uniunea nord-ameri- s producem un reflex in alta parte. Prin M.
can, Magri bala Chesapeake, 31,620 km2., ca putem modifica, marl sau micsora pentru un
1.042,390 loc. (1890); terenul e ses roditor ; agri- timp scurt, iuteala pulsului si forta presiunii
cultura, navigatie i comerciu insemnat. Con- sAngelui, prin M.-ul pntecelui putein activa
stitutiunea e dula 1867. In congres representat misearea intestinelor i combate constipatiunea,
prin 2 senatori si 6 deputati. Capitala Annapolis; in fine putem sa exereitam prin M. o influenta
asupra sensoriulni, asupra sferei peichiee a siorasul cel mai insemnat e Baltimore.
Mirzescu, George, profesor, advocat i om stemului nervos. M.-ul este contraindicat in boapolitic ronfn, n. 1834 la Iasi, a fdeut studiile lele febrile, la emoragii, la predispositiune pentru
juridice la Paris, de unde s'a intors cu diploma emoragii, la abseese, tumori, traumatisme. In
de licentiat si a fost numit profesor de dreptul tenle romne M.-ul (trsaturile) ocupa un loe
civil la univ. din Iasi, transferat 1896 la cea din insemnat in medicina populara; intrebuintarea
inceput-o ca lui cere ins oarecari precautiuni si in casani
Bucuresci. Activitatea politic
partisan al lui Kogalniceanu i a remas membru dubioase nu trebue s ne servim de el far ea
al partidului liberal, dei adeseori in opositie ca s consult= un medic. (Cf. E. Kleen, Handbuch der Massage, iibersetzt von G. Schatz.
I. Bratianu. Amestecat in conspiratia numit
la Mazar-Pasac (cf. Maiorescu, Disc. parl , vol. II, Berlin, 1890; H. Senator, Bader, Klimatische
p. 7-12), M. public brosura *Spionul prusianc, Kuren und Bewegungstherapie. Leipzig, 1898.)
dar in vremea din urm devine foarte dinastic.
[I. Felix.]
MAsilar, numele pop. al lunei August (v. ac.).
De doui ori a fost ministru de culte, 1869-70

nurnele pop. al plantel Ryoscyamus

si 1896-97, fiecare dat numai pe elite 4 luni.
Ultima oar, in cabinetul Aurelian, a contribuit niger L. (v. ac.).
Masamboni, popor in Africa centred, spre
la aplanarea conflictului mitropolitan, naseut din
destituirea mitropolitului Ghenadie sub cabinetul nord dela padurea cea mare Congo, infra laSturdza, si a platit renta scoalelor din Brasov, curile Albert Nyansa fji Albert Eduard Nyansa,
intreruptir, sub precedentul ministeriu Sturdza. se ocupa ca economia de vita, este foarte resDela el intre altele : Explicatiunea I ntroducerii co- boinic.
Masanlello, ca num ele adevarat Tomaso Ani ello,
dicelui civil (1865), Efectul testamentelor si dona-

tiunilor intre vii (1870), Scrieri diverse (1881). n. 1622 in Amalfi; a trait in Neapole ca pescar
Masa sfint, masa altarului pe care se sa- srac. In revolta dela 1647 contra ducelui de
virsesce sacrificiul eucharistic. M. sf. este cea Arcos, vice-regele spaniol, M. a fost pentru cilteva Ilia conducatorul poporului. Dar si-a pierdut
mai de frunte parte a bisericei.
Masageti, popor scit la meazii-noapte de riul apoi mintile i, vrnd s institue un guvern tiran
Jaxartes. In lupta ca dinsii se dice eti a nciut fan nici un rost, a fost ueis prin asasini.
este persoana principala in opera lui Auber:
Cyrus, regale Persilor, 530 a. Chr.
Masagiu, tratamentul medical mecanic, consti- Muta di Portal. Cf. Saavedra, Insurreecion de
tuit din frecare, comprimare, frmntare, batere, Napoli en 1647, 2 vol., 1849.
fat
Masca, (lat. med., batjocura, ceva
tragere, percusiune vibriitoare intr'o directiune
determinat a prtilor moi ale oorpului i miscarea artificiald pentru aeoperirea fetei adevrate. Ca
pasivil a musculaturii, eu scopul de a excita vita- podoaba a mortilor se intrebuinta deja la Egiplitatea pielei i a prtilor subjacente, a activa teni. La Greci era intrebuintati la bachanalii

www.dacoromanica.ro

218

Masca

apoi pe scena. M. moderna a fost introdusI

din Venetia, uncle se parta nu numai in carneval, ci la ori ce petreceri.
Mapa, magh. Macskamea, comuna rurala

Masina.

pentru motivul, el fiecare meserie reclama o

aptitudine speciald si oarecari cunoscinte anterioare. Deplasdrile de mane& causate de cdtra
M. dau nascere unor crise dureroase si nu unor

In Trans., colt. Solnoc-Dobaca, ca 682 loc. (Ro- perinutatiuni indiferente. Mii de muncitori reman
pe druniuri vremelnic, dar remark. Acesta este
compositor italian, n. 7 Dec. inconvenieard capital al introducerii M.-lor. crtMascagni,
Pietro'Studia musica la Milan, cu timea de forla motrice, aflata la dispositia omului,
1863 in Livorno.
Ponchielli si Saladino, i debuth in 1890 cu este evaluata de unii la 25.000,000, iar de altii
opera Cavaleria rusticana, care obtinfi succes nu la 55.000,000 cai-vapori. Dac la aceasta adaugam
numai in Italia, dar ei pretutindeni uncle a fost si forta motrice a locomobilelor, ajungem la cifra
representata. A seria apoi l'Amico Fritz (1891), de 90 sau 100.000,000 cai-vapori. (Cf. N. E.
I Rantzau (1S92), Guglielmo Ratcliff (1894), Iris Idieru, Studi de econ. poi. 5i finantel. Bucur.,
(1899). Actualmente e director al liceului mu- 1895, vol. 1.)
sical Rossini din Pesaro.
[T. C.]
Maqina caloricd, masina miinata cu aer inMascarene, (Muscarenhas), insulele vulcanice cblit. A fost inventat de svedianul Ericson.
Maqina dinamo-electricd, M. destinata a proReunion ai Mauritius din oceanul indic, spre est
dela Madagascar.
duce curenti electrici, avnd ca sistem inductor
Mascdritul, una din cele 11 dan i indirecte, ce un camp rnagnetic produs din electro-magneti
administratia nemteascd a Olteniei mai aruncase (v. M. electrice).
a.supra locuitorilor, pe langa darea direct a biMaqina de inductiune, aparat destinat a pro-

mani); are bai de siderit i raagnetit.

rului (1718-39). Consta in perceperea a 3 lei

dela fiecare car cu pesce sarat.
Mascat, capitala sultanatului Oman in coltul
sud-estic al Arabiei, 60,000 loc. Comerciu insemnat cu mdrfuri persane i arabe. M. e resedinta imamului i a unui agent englez; orasul
e situat liinga un sin de mare si incungiurat do
turnuri, iar pe insula de lingo, port se afla dou
castele vechi. M., dimpreuna cu invecinatul
Mattrah, locuit de tesetori, fauri i pescan, sfint
emporiile productelor din interiorul terii, ca:

duce curenti de inductiune prin intreruperea

sau restabilirea unui curent electric.
Maqini electrice, maeini destinate a produce
electricitatea. Primele M. elect, au avut de scop
producerea electricitatii statice. M. elect. ordinara, numita si M. lui Ramadem, se compune
din un dise circular de sticla asezat intre doue
coloane de lemn i putfindu-se mieca in jurul

axei sale, prin ajutorul unui manor. In fata

acestui disc se afla don cilindre metalice sustinute pe picioare de sticla si reunite la partea
curmale, bumbacarii, margdritare, sare si pesci. posterioara prin un conduciitor. Fiecare din cilinportul de orez, cafea, zahar, etc. il fac Englezii lindre e provellut la capiit cu ate ur carlig
din India. 1507-1648 M. a fost al Portughezilor. care imbued discul de sticla fara a-1 atinge. Pe

Masculin, in gram. indict)." sexul barbatesc,

genul masculiu al cuvintelor.
C*1
Mascur, (lat. masculus), se intrebuinteaza in
limba romfina in zootechnie $i econornia rurala,

carlige sant, in partea de catra discul de sticla,

sex masculin.

Pernitele slant puse in comunieatie en pamntul

ghimpi ascutiti, de asemenea metalici. Intre coloanele de lemn 5i discul de sticla se afla patra per-

nite acoperite cu piele misa pe deasupra cu o

ca deosebire pentru a designa pe castratii de amalgama de cositor i mercur, sau cu aur masiv.
MAsea, mdsele numire usitatd pentru

premolari si mdari. Cf. art. Dentitiuue.

prin lanturi metalice. Chid invrtim discul de

sticla in jurul axei sale, el se freaca de pernile

Misga, v. Mazga.
si se electriseazd positiv. Electricitatea negativa,
Matiina, aparat, prin mijlocirea cdruia puterea cu care se incaica pernitele, se scurge prin lanpoate lucra in directiune deosebita de direc- turile metalice in pament. Electricitatea positiv
tiunea sa, i prin care efectul puterii se poate marl. din disc lucreaza prin influenta asupra conduM. simple stint: levatorul sau pfirghia, ciga sau ca.torilor isolati, respinge in capul Ion opus elec-

scriptul, sulul cu roatd, planul inclinat, icul tricitatea positiva, iar pe cea negativa o atrage
qurubul. M. compuse saut combinatium de ale pe vrful ghimpilor ascatiti, de ande se scurge
M.-lor simple. Avantajul M.-1r e, ca ele inlesnesc incet Tricot in aer si neutraliseazd electricitatea
folosirea puterii, si ne pun in positie de a in- positiva din disc. Acesta insa fiind necontenit
deplini lucruri mecanice, pe cari direct nu le-am invrtit se electriseaza din nou, ei asa mai deput. In economia politica se intelege prin cu- parte. M.-le elect. cele mai usitate acum serves
vfintul M ori ce aparat, ori ce inventiune, ori ce a produce curenti electrici prin transformarea
descoperire in deosebitele ramuri ale activitatii energiei tnecanice in electricd. Pentru acest scop
omenesci, care are de resultat sa sporeascd forts trebue mai inainte s avem un camp magproductiva a omului. lnfluenta M.-lor asupra netic (numit sistem inductor) si in fata lui
progreselor industriei si a civilisarii, asupra per- trebue sa se pill in miscare un alt sistem, in
fectionarii inteligentei omenesci i asupra ame- care sa se formeze curentii (sistem Indus sau
liorarii morale si materiale a claselor muncitoare, armatura). M.-le elect. de aceasta natura se ima fost in mod evident stabilita de istoricii, de part in douii clase, si anume acele ale caror
moralistii si de economistii cei mai eminenti. sistema inductoare sfint compuse din magneti
Macar c economistii din $coala englezd sustinura permanenti se numesc M. magneto-electrice, iar
odinioara teoria de compensatiune, ca adeca M. acele in cari cfimpul magnetic e compus din magnu face Au muncitorului, caci ea nu face cleat neti timporani sau electrici se numesc M. disa deplaseze munca, iar nici decuni sa o scada, namo-electrice.
totusi in practica lucrul se schimba: un om nu
Marina magneto-electricd, M. destinata a propoate sa-si schimbe meseria dintr'o ci in alta duce curenti electrici i aviind ca sistem in-

www.dacoromanica.ro

Masina de comput

Maslin.

219

dador un camp magnetic produs din magneti care cusea. Incercarea Ion insii a fost infrucpermanent-i. Un exemplu de M. magneto-eleotriad il avem in M. lui Ciar/ce.
M. solard, M. en vapori, dar apa e incaldit
nu cu arbuni sau cu !prune, ci prin razele so-

tuoasd, sistemul neputand fi aplicabil. La 1834 invent francezul .Eleilman din Paris o M. de cusut,
care fiind msA cu un mecanisin foarte complicat,

iarasi nu putir fi aplicatd, avand trebuinta do

lare concentrate on ajutorul uuor oglino concave. cinci persoane pentru functionarea ei. Mai aproMa i ni cu vapori se numesc M.-le milnate piatd de M. de cusut pe care o cunoascem astaffi,
prin puterea vaporilor de apd.. Pi:1.01e principale a fost inventiunea lui Thimonnier i Ferrand,

ale unei M. cu vapori stint: 1) generatorul sau cari inventara deja la 1830 o M. mai simpl,
cildarea ande se produc vaporii, 2)cilindrul motor a cdrei cusaturl forma ochiuri inlantuite, comunde vaporii lucrd asupra unui piston, pe care
puse din un singur fir de ata. Aceasta cusaturd
poartil ctuid inter) parte and intealta, 3) aparatul nefiind trainicd i putandu-se descoase ou inde transtnisiune, care schimbi miscarea drept- lesnire, a gd.'sit putina apreciare. M. de ()mat a
lineard a pistonului in miscarea curbilineard a unei inceput sd fie aplicata numai dela 1848, cilnd
roate, 4) regulatorul care inchide san deschide americanul Elias Howe invente cusatura cu ata
la moment potrivit intrarea vaponlor in pampa. dubld, unul din fire trecend pnn acul de deaUnele M. cu vapori se numesc cu expansiune supra, iar celalalt prin o navetd in forma de
altele tetra expansiune, dup cum adeca vaporii luntrit pus jos. Prin miscarea M.-ei, condusa
infra in tot decursul miscarii pistonului, sau cu picioarele lucratorului, roata se invartesce
numai [And ce pistonul face o anumita cale. si fiecare impunsaturd de ac incrucisazi firele
Unele stint ca presiune mica, altele Cu presiune fficand o cusaturd strinsa. Americaoil Wheeler
mijlocie, altele iardsi au presiune mare, dupa si Wilson, perfectionara acest sistern incercind,
cure presiunea vaporilor e numai de 1/2-11/ 2 la 1850, aplicarea navetei in forma unui disc,
atmosfere, sau 11/.-3 atmosfere sau mai mult ca un mecanism foarte simplu. Mai tdrdiu Singer
de 3 atmosfere. M. cu vapori se impart mai de- perfectioni sistemul Rowe, 5i astadi existi o
parte in M. stabile 5i locomobile, dupa cum multime de sistema foarte perfectionate, ca deostint ziduite ori apoi transportabile dintr'un loe sebite aparate de brodat, ca preturi relativ deintraltul. De locomobile se tine si locomotiva still de ieftine, Inct aproape fiecare isi poste
dela tren, care se mica prin puterea vaporilor procure M. de cusut.
[M. B.]
astfel trage dupri sine vagoanele.
Masina de resholu, se numiau inainte de inCapacitatea de lucru a M.-ei se exprima in ventiunea armelor de foc, toate aparatele destiputeri de cai. Stint M. de 1-100 sau si mai nate in luptele contra cettilor, de a anima la

multe puteri de cai. Cu sigurant nu se scie distant mare corpuri grele, sau de a isbi ca

cine a inventat M.-le cu vapori, practicabile insd ffirie in ziduri. Astadi aceastd denwnire a disle-a facut englezul Watt. Prima locomotivd a pdrut din terminologia noastri. militar; in Gerfacut-o Georg Stephenson la 1814.
mania, M. de resboiu se numesc tunurile, crirora
Masina de comput situ M. de calculat. M. ima- noi le slicem ; mitralieze. Ca M. de resboiu se
ginate pentru a inlocuf operatiunile aritinetice mai pot socoti M.-le infernale, cari stint aparate
chiar algebrice prin operatiuni mecanice exe- ce se aruncd pe apd, in scopul de a distruge
cutate cu ajutorul M.- ei, sau executate de M. picioarele podurilor, cand se vor isbi de ele.
chiar, si cari si ne dea repede si sigur resulMasini agricole se numesc acele instrumente
tatul. Pascal a fost primul care a efectuat o intrebuintate in agricultur, cari stint de o com-

astfel de M., care s'a numit calculatorul lui positie mai complicata si unde forta =trice lu-

Pascal, remarcabild prin simplicitatea ei. Dupl. creazd indirect, prin rotite cu dinti, transmisiuni.
Pascal multi s'au incercat fie a perfectiona, dar Asa plugul, carul, grapa, se numesc unelte, ffindca
n'au reusit decit a complica calculatorul lui Pascal tractiunea se face direct, iar masina de secerat,
(Grillet 1}. a.), fie de a concepe o M. pe afte base, sdpat, prsit, etc., se numesc masini, fiindca

care sa functioneze automatic si sA acre resul- forte motrice la ele lucreaza indirect.
tatele. A stfel au fost construite Calculatorul Mafini de recoltat plantele tuberctiloase si rauniversal al lui Carol Babbage (englez), construit dacinoase stint mai putiu usitate in agricultura
in 1828, oare insd nu aura resultatul, M. lui din causa dificultdtii de a le scoate si a le transGeorge si Eduard Scheutz (svedezi, tatil i fiul) porta fdrd sti. se vateme. Ele sfint mai mult inpresentata la expositia din Paris din 1855, care cercdri nereusite decit unelte cari sd-si ajungd
si imprima resultatele, Balauta aritmeticd si al- pe deplin scopul ion.
gebrica a lni Leon Lalane, M. de alt gen, dtind
Masinissa, rege al Numidiei si aliat al poporesultatele operatiunilor aritmetice pi deslegarea rului roman. El a fost causa provocarii ultimului
ecuatiunilor de ori ce grad, Calculatorul inte- resboiu punic. M. trocen ea unul dintre coi mai
reselor al lui Chambon, care redusii la o forma capabili oameni ai timpului sdu. t 148 a. Chi.
foarte portativii se mai numesce i Tachylemma,
[Caion.]
M. lui Cebicef (rus), Aritmometrul lui Thomas
Masiv, indesat, solid; ce nu e gol inlauntru ;
de Calmar, M. lui Bonk, i Aritmograful lui fig. grosolan; sir de munti.
Troncet, care este cea mai simpld 5i ingenioasii
Maskoki, v. Creek.
M. de calculat, a fost presentat. la expositia
Maslad, fructele dela Anamirta Cocculus W.
et Am., ce se intrebuinteaza spre a ameti si
universal din Paris din 1889.
Masina de cusut, aparat, care inlocuesce us-a- omori pescii.
Maslin, numele vulgar al arborelui Olea euntra cu mna. Prima inventiune de felul acesta,
dateazd dela inceputul secoluffii, and am ericanii ropaea L. (v. ac.). Masline se numesc fructele
Stone 5i James Henderson incercar la 1804, comestibile ale acestui pretios arbore. M. se
sd construiasca un aparat cu o mind artificial, considerd ea simbolul pdcii, (porumbul cu frunza

www.dacoromanica.ro

220

Maslu

de M. dupa trecerea potopului. Cartea Facerei

cap. 8, v. 11).
M'antele Maslinilor, manta in partea esticg
a Ierusalimului, 824 in. Pe acest manta a vorbit
Isus despre risipirea Ierusalimului (Mat. 13, 3);
de aci s'a inaltat Isus la ceriu (Luca 14, 51).

Maslu, IIngerea cea din urmac, taina, in care

prin rugaciunea preotilor (san preotului) impreunata Cu ungere cu oleul sfintit, celui greu bolnav
se imparte gratia sfintitoare spre vindecarea sufleteasca i trupeasca. Este prescris ea taina

Massim.

Massage, (franc). v. Masagiu.

Massai, districtul mantos intre Kilima-Ndsaro,
Kenia ai Victoria Nyansa in Africa centrala
estica. Tinutul e locuit de poporul /ifassai, care
se ocup au economia de vita. (Cf. I. Thomson,
Through Masai Land; G. A. Fischer, Das MassaiLand. Hamburg, 1885.)
Massaretl, dup Pouqueville numirea Aramamlor dela Muscopolie, Perivoli, Samarina, dar
numele acesta e au desaviraire necutioscut in
acele parti.
Massaua, (Massua, Massova), ora a insemnat

aceasta s se confereasca prin 7 preoti, in MS

de lipsa insa sfint destui 3 preoti ori chiar
po termurele vestic al Mari Rosie, unul dintre cele
unul, caro apoi saviraesce cele 7 rugaciuni
mai calde locuri pe intreg pamntul, zace in

golful Akiko, un apaduct vechin provede oraaul

cu apa. Cei 6000 Loc. sant aproape toti Moha-

ungen i prescrise.
Mason, v. Franc-maon.

Masora, cercetare critica facut de savanti medani. M. este centrul comerciului pentru
Ovrei din sect. VIX. d. Chr., ea pe basa tra- Abessinia i pentru portal, care, ea cel mai im-

ditiunilor striivechi ai a observarilor critico gra- portant in Marea Roaie, este de mame insemmatice i exegetice sa stabileasca scrierea al pro- natate politice. Producte principale piei, cafea
nuntarea textului sf. Scripturi a V. T., ca astfel din Wile Galla, tabac ai pene de strut. La 1881
s scuteasca seal text de ori ce schimbare sau suma comerciului s'a urcat la 280,000 1. sterl.
stricaciune in viitor. (V. Cornely, Introductio
Massna, Andr, duce de Rivoii, principe de
in N. T. Libros Sacros, Paris 1885 vol. I, Disp. II, Essling, mareaal frc., n. 6 Maia 1758 in Leven,
Ifinga Nizza, 25 Sept. 1799 invinse pe Huai langa
Lect. 1, Cap. I, 2.)
Masoriti, savantii Ovrei cari s'au ocupat ca Zrich, 1800 comaudant suprem al armatei din
alcatuirea Masorei.
Italia, 1804 mareaal, 1806 ocupii Neapolea, in
Masovia, tinut In Polonia, udat de Vistula, timpul luptei dela Aspern i Essling (21-22 Maiu
Bug ai Narev, ca oraaele Varaovia ai Lodz. 1194 1809) a apiirat trecerea preste Dunare, 1810-11
ducat independent, 1526 unit cu Polonia, 1795 se lapt fama noroc in Portugalia contra Enpfina 1807 al Prusiei, dela 1814 al Rusiei.
glezilor, 1814 pair, t 4 Apr. 1817; a saris
Maspero, Gaston Camille Charles, egiptolog, Mmoirese.
n. 23 Jun. 1846 in Paris, urmatorul renurniMassenet, Jules, compositor frc., n. 12 Majo
tului Rouges la Collge de Franceis in 1880 la 1842, elev al conservatoralui din Paris, unde la
autorisarea guvernului f,rc. infiinteaza in Cairo 1878 ajunse profesor; tnembru al Acaelemiei ;
un iostitut archeologic (Ecole de archologie ori- a saris opere, piese pentru orchestra, cortui,
entale). La 1881 ajunge in fruntea directora- aventure, pulse pentru piano, etc.
tului pentra sapaturile egiptene. In aceasta caMasseter, (anat.) muschiu situat in obraz; el
litate a deschis piramidele dinastiei a cincia
ridica i trage inainte falca inferioard, prin roxa sesea, ai a descoperit locul Deir el baharia, in mare se poate numi muschiul masticatiunii.
care se atlau mumble celar inai renumiti domMassicot, (franc) oxid de plumb foarte usitat

nitori egipteni, tot el a descoperit local de in- In pictura ca coloare galbena. Se obtine deba

mormantare Achniim (Chemmis). La 1883 e ales incaldirea cu precautiune a carbonatului de plumb

membru in academia pentru inscriptinni.

sau a nitratalui.
Masr, nutnirea arabica a Egiptului.
Massillon, Jean Baptiste, renumit predicator
Masrata, (illisratah, in antichitate Mesurata), franc., n. 24 lunie 1663 in Hyres, 1704 preoras in Tripolis, Africa nordica, ca 10,000 loc. dicator de curte al lui Ludovic XIV, 1717 episcop
O secta a Vahabitilor alungati in 1833 din Arabia de Clertnont, 1719 mem bru al acaderniei, t 18 Sept.
s'a aaezat aici ai a intemeiat oraaul.
1742. Oeuvres compltesc, 4 vol. 1886.

Massa, (lat) cantitate, materie, totalitate. M.

Massim, loan C., profesor, membru al Acabonorum, starea averii. M. hereditatis, totali- demiei rom., n. 1825 in satul Gropeni (j. Braila)
tatea ereditatii (moatenirii). M. concursus, massa si-a facut studiile in teara ai la Paris si dela 1862
concursuala, adeca total itatea averii coneursuale. pana la moarte, 2 Iunie 1877, a ocupat postal de
Massa e Carrara, provincie ital. in Toscana, profesor mai Arita/ la liceul Mateiu Basarab,
1780 km', cu 183,233 loc. (1896); odinioara era apoi la Sf. Sava si la acoala normala de invii-

ducat, 1741 treat la Modena, 1860 la Italia; tatori. Publicatii: Etemente de gramatica elenica,
capitala Massa are 8998 loc., residenta episco- in colab. ca J. Badilescu, 1850; Nou abecedar
peasca; cariere de marinora.
romanese, sau elemente de lectura ai scriere,
Massachusetts, republica in Uniuuea nord- 1868; Elemente de gramatica romana, 1870; Ra-

pede idea de gramateca macedo-rumanesca 1862,

tnaut litoral plan, nasipos, la vest deluros (Ana- prelucraro libera in dialectal macedo-romiin ai
americana, 21,540 km2., cu 2.238,943 loc. (1890);

ghani); riuri principale Connecticut ai Merrimack; In bimba greceasca moderna a gramaticei lui

insetnnata industrie de Jna. bumbac, ciorapi, Boiadji. Canten fiind insa scrisa ca ortografia
piinzarii, matasa, maini, ghete, cuie, hartie, etc.; etimologic, nu poate fi utilisata pentru studial
comerciu i navigatie, avnd 10 porturi; con- acestui dialect. Una monstra de istorta critica, 1874.
stitutia dela 1780, revistuta 1821. In congres Insa lucrarea cea mai insemnat a lui M. a fost
trimite 2 senatori ai 13 representanti. Capitala colaborarea la Dictionarul i Gloaarul limbei roBoston.
mane, publicate de academia, asura canora cf.
Massageli, v. Masageti.
Latinist, curentul i Laurian.

www.dacoromanica.ro

Massina

stat in Sudanul apusean, pe ambele

maluri ale riului Niger, pfina aproape de Timbuktu. Loc. Fulbe (v. ac.), cam 414 milioane
suflete, se ocupa cu crescerea vitelor, cultivarea

Mtasa.

22 I.

microsporii stint reuniti prin o substantA intermediard. Tot M. se numesc si grupele de eke

4 grAunte de polen (tetrade) dela miele Orchidee, Mai multe M., la aceleasi plante, for-

de orez, pdpusoiu, bumbac, etc. Capit. Bandjagara. mdnd o polinie.

Massinger, Filip, dramaturg engl., n. 1584 in
Masuri, locuitorii poloni din Masovia, provincie

Salisbury, f 1639 in Londra; maul din cei mai ruseascd, cat i cei din provincia prusiani Ma4
insemnati dramaturgi, ce an urmat imediat dupg zurenc. M. prusieni (105,754 la numr) sant luShakespeare. Operele editate de Cunningham terani, coi supusi rusi (300,000 sufl.) stint catolici.
Maszmann, Hans Ferd., germanist, u. 1797
(ed. III 1872).
Mistacin, comuna rur. in Rom.. j. Neanitu, in Berlin ; a studiat teologia, mai ttirrliu s'a decompusa din 8 cdt., cu 2051 loc. (Diet. geogr. dicat studiului limbei germane. 1817-21 prof.
1895), 3 biserici si 1 ecoali.
in Breslau, Magdeburg si Niirnberg; 1829 fit
v. si art. Mesteacan.
numit prof la universitatea din Miinchen, 1842
Misticani, com. rur. in Rom., j. Covurluiu, la cea din Berlin. M. si-a cdstigat mari merite
compusa din 3 cdt., cu 2225 loc. (Diet. geogr. pentru introducerea gimnasticei n scoale. 1874
1892), 2 biserici si 2 scoale.
In Muskau. A publicat: Denkmdler deutsche'.
Master, (eugl., pron. mastr), mdiestru; intre- Sprache and Litteratur, 1827; Deutsche Gebuintat deodata cu numele de botez este titlul, dichte des 12. Jahrh., 1837; Deutsche Abschwce oamenii de rfind clau bdietilor din case mai rungs-, Glaubens-, Beicht- und Betformeln des
bune. M. of the Rolls este titlul presidentului 8. bis 12. Jahrh., 1839; si altele.
dela Court of Appeal. Cf. si Mister.
Mat, in mitol. egipt. dina adeygrului si a
Ma:per, v. Vitreg.
dreptatii; pe cap poart o peana de strut si e
Mastic, (Mastix), resina dela o varietate de legatO la ochi.
Pistacia Lentiscus L. (v. ac.).
Mat, (arab.) mort. Sella mdt = regele e mort.
Mastica, licher preparat din Mastic.
Mat, mate, intestinele
ac.).
Mastioantia, insectele a cOror gurd este conMatele animalelor de casa se intrebuinteaza
formata pentru masticat (v. Insecte).
la cdrnatarie, la impachetarea unor obiecte, la

Masticatiune, mestecare, se nuniesce actiunea astuparea de vase; din ele se prepard pielea

combinata a gurei, a bucilor, linibei, buzelor, fina pentru foitele de aur si se fac coardele.
dintilor, cerului gurei, prin cari se sdrobesc, se
Mita, M. de casa, v. Pisica.
rnacina, se moaie si se amesteca ca saliva aliM. selbateca, v. Pisica selbatecd.
mentele, ca preparatiune pentru digerarea lor
Matabele, popor, descendent din Caferi si Bet-

in stoma. Se numesce asemenea M. mestecarea suani, in Africa sudick in nordul repubhcei

in gura a foilor de tutun, usitata de unii vechi Transvaal si intro Zambesi, pe un teritoriu de
marinan, obiceiu vdtmator, care poate produce
intoxicatume cu nicotina inteun grad mai mare
cleat fiunarea.
Mastitis, (med.) inflarnatia titei feminine, care
poate fi interstitiald, mdrginita asupra pielii si
grasimii subeutane, i parenchymatoasa, care
se intinde si asupra substantei glandulare si de
regula produce un absces.
Mastix, mestecaturd de ceard cu marmor pisat,

344,083 km2., cu 1.200,000 suflete.

Matador, cel care da lovitura de moarte animalalui vulnerat in luptele ca tauri (v. ac.).
Mata-glop, stare patologicd, de care stint cuprinsi locuitorii arehipelagalui indic, in 'Irma
gelosiei, maniei ori altor star sufletesci agitate.

Coi cuprinsi de M. acid tot ce le cade in cale,

fdra sa aibd consciinta faptelor lor. In I. malaieza M. insearnnd sochiu intunecate; coi cucu aloe, ladanon, timfue, smirna si resina. M. prinsi de M. se numesc .z1.nzok4 si nu stau sub
se intrebuinteazd la sfintirea mesei altarului, scutul legii, putnd fi ucisi de on cine.
cdnd aeea mestecaturd incalrlita se toarna in
Mitihala, colos.
cole 5 sapdturi ale tablei de piatra a altarului,
Mitahuz, in pov. rominesci e numele unui
preste care se aseaza sf. moaste, iar dupa ce im port.
acebo sdpdturi (morminte) se acoper, hermetic
Matamata,( Chelys fimbri ata Sehneid.), broascii
se astupa prin turnarea M.-lui.
testoasa terestra; ajunge lungime de preste 2 ni.,
v. si art. Mastic.
traiesce in Guyana si Brasilia; indigenii Ii maMastodont, un elefant fosil antediluvian cu mined carnea.
eolti colosali si cu mrisele prov&lute cu ridiMatanzas, eras cu port pe coasta nordica a
caturi. Se gsesc resturi in epoca kaenozoicd insulei Cuba, 56,379 loc. (1887); insemnat export
in Europa si in timpul diluvial in America.
de zahar, rum, tigari.
Mastodynia, termin medical pentrudureri in tite.
Matapan, Cap M. (Tdnaron), punchil col mai
Mastoideu, in anatomie numit sterno-cleido- sudic al Greciei la 362 22' lat. nord.

Mitasa, fir subtire stralucitor, produs de o

mastoideust, muschiu important al giltului. In
functiunea lui produce si reguleaza nuscarile specie de yiermi, numiti viermi de M. (v. Bombyx).
AceastO insectO secreteaza prin douo glandule
Masturbatiune sau Mastupratiune, sinonim eu particulare un fir stralucitor infasurat pe asa

Onanie (v. ac.).

munitul sown, de care are trebuinta la metaMalukulumbe, semintie de Negri in imperial morfosa ei in chrisalyda. Coconut, care se compone

Mambunda in Africa sudica, coloarea pielei In parte i din materii gumoase, posede un fir
neagrd-inchisa; popor robust.
de depanat; acest fir este cam de 1500 m. lunMasule, (botan.) sfere formato din reunirea gime, este ins atilt de subtire, Inca abia din
mai multor rnicrospori dela planta Azolla ; aceste 3-4 fire de cocon se poate obtin cel mai subtire

sfere la suprafata au cilrlige sau glochide, iar fir de M. Tratamentul preparator al M. consta

www.dacoromanica.ro

222

Maass broascelor

din trei procedeuri: 1) scoaterea M. din cocon,

2) depanarea firului, si 3) torsul firului pentru
tesut. Cel mai anevoios lucru era inadirea firelor
de moon in tors, astali inso. stabilimentele de
aceasta industrie au o multitne de aparate pentru
tot felul de preparare. Industria tesorii stofelor
de M. este foarte veehe, Chinezii si Japonezii

Mateiu I.

stins au fost: Scrisoarea pierduta, Noaptea fur-

tunoasa, etc., in cari a jucat cu un talent neuitat rolurile ecetteanalui turmentate, al lui Rica
Ventariano, etc.

2) Mateescu, tnaiorul, comandantul batalionului 1 din regimental 1 de dorobanti, a luat

parto la atacul Rahovei. care a avut loo la

cunosceau aceasta a td din cal mai vechiu trecut. 7/19 Nov. 1877; in capul coloanei de asalt el a
Dela ei s'a respandit cu incetal in Asia occi- fost gray ranit, in momentul nand sosise aproape
dentala, iar Romanii dup cuceririle lor impor- de santul redutei.
tara aceasta man ufactura si in Roma. Femeile
Mateiu, apostol pi evangelist (v. ac.), s'a numit
roman(' se gatiau ou cele mai fine gazuri de M. mai nainte Levi, si era vamep in Capernaum.
pi pretul M. era campanit cu aur. La Bizant In evangelize scris de dinsul a avut de scop sa

se fabrica cea mai grea M. brosata, pentru or- arete Iudeilor, ca Isus Christos e Mesia, cel
natele bisericesci. Dupa cruciate strabata se- proinis in legea veche. Si-a seria evangelia mai
cretul acestei industTii si in Europa occidentald. mind decat ceilaiti trei evangelisti, anume intro
Deja la al
secol se incepuse aceast anii 42-45. M. a suferit martiria in Etiopia.
industrie in Francia. La anal 1450 se fca prima
Mateiu din Pogoniania, mitropolit de Myra,
tesotorie in Lyon si la 1470 alta la Tour. Lu- se afla pe la 1617-18 in Tirgoviste, unde a
cratorii eran mai au sama Italieni veniti din saris o istorie a Munteniei, in forma de poema
Geneva si din Venetia. Aceast industrie a luat versificata, dela Radu Serban pana la Gavriil
asa de repede proportiuni mari, lucid abia dup Xiovild (1601-20). El e prtinitor pentra Greci,
dou secole eran deja 9-12 mii de fabrici in dar nu lipsesce s adauge nisce consilii lungi
Lyon. Toate Orb Europei instalar de asemenea cdtra Alexandra Map, cum ail se poarte in domnie,
stabilimente de tesutal M., ins fabricile fran- arotand printr'insele starea jalnicd, in care se
ceze product si astrli mai multO M. dectit toate afla atunci teara. (Saineanu, Istoria filol. rom.
celelalte teri impreuna. Lyonul singar posede Bucur., 1892, p. 91-2; P. llarian, Tesaural de
300 de fabrici i ocupd 210,000 de lucrtori. monum. ist. Bucur., 1862, tuide,poema greac
Jaquard a contribuit foarte mult la perfectionarea a lui M. e pulflicata si tradusa, I, 327-84; cf.
fabricatiunii de H. prin inventarea noului sou 5i11, 6).
rsboia.
[M. B.]
Mateiu Basarab voevod, v. Basaraba.
Mtasa broascelor, numele popular al plantei
Mateiu I Corvintd, regale Ungariei, 1458-90,
Conferva (v. ac.).
a fost fiul al doilea al eroului loan de Hunyad,
Malawi trifoiului, Cuscuta (v. ac.).
(v. Hunyadi), duptt a carel moarte, intmplata
Mitisaru, com. rim in Rom., j. Dambovita, diva stralucita victoria dela Belgradursorbosc
compusa din 4 cat., cu 1425 loc. (Diet. geogr. in contra Turcilor, primal sou fiu, Ladislau, fa
1890), 2 biserici si 1 Scoald.
decapitat in Buda, iar al doilea fiu, Mateiu, dus
Match, (engl., pron. tneci), partie, remsag. In inai in:1W la Viena, apoi la Praga, unde fa detinut

limbagiu de turf : o alergare a numai 2 cai, ai On ce tinorul rege Ladislau Posthiunus muri
caror proprietari au pus prinsoare pentru o sumb," In etate de 18 ani. Atunci se sculara ca preanumitd.
tendenti la tronul Ungariei, intre altii 5i impeMates, coin. rur. in Romania, j. Tecuciu, cu ratul Germaniei Frideric IV, Ins Mihail Szi2260 loc. (Diet. geogr. 1897), 3 biserici si 1 scoald. lagyi, cumnatul eroului loan de Hunyad, voind
Matca sau Regina, albina de sex femeiesc a resbuna omorul fiului acestuia, Ladislau, se
(v. Apis mollifica).
scald din Aideal ca o artnat irnposanta, pi aseMitalau, (Pdscicelele), serbatoare ce cade zandu-se pe campul Racosului, lang1 Budapesta,

Mari dupa Dunlineca Tomii. La M. se impart forta alegerea nepotulai sea Mateiu de rage al
ono fierte, albe pi rosii, ca la Pasci, de pomana Ungariei 1458. Adus dela Praga, undo se camortilor. Atunci se face pi infrtirea copiilor si stori ca Catharina, fica regelui boom Podiebrad,

fetelor, junior si junelor. Copiii, intelesi de mai se asez pe scarmul regal in Buda, de unde

nainte, se a.dun la cel mai botran dintre ei, domni glorios 32 ani. El organisand o militia
aducond cu sine oue, din cari se fac jumeri permanenta, care era simburele armatelor sale,

(caiganI). Merg mai Intai in gradina sub un pom, ava mai multe resboaie, mai malt sau mai putin
si Orland fiecare cu maim de porn, se invirtesc norocoase cu Torch, au Nen4ii, cu Boemii, on
de trei ori in jural lui, oficond : Matcalau, lau, Polonii, si chiar si cu Stefan eel Mare al Moltot tizu (vorul, ortacu, frate) s ne qiceme; iar dovei, i oprimand mai multe revolte, excela si
fetelo: Matcalau, Mu, tot inalcuta, tizd, sofa, etc., In privinta reformelor interne administrative
sa ne cjicerac. Dup aceea mama copilului, la justitiare, apoi a sciintelor, artelor, etc. El funda
care au fost adunati, le aduce jumerile sub pom, universitatea, vestita bibliotec corviniana, i inuncle dupl co lo-au mancat, copiii se saruta, iar tretinea scriitori permanenti pentru decopiarea
de ad inainto nu se mai striga unii pe altii dupa operelor clasice. Dupa moartea lui a remas pronume, ci tizu, tiza, frate, sorb., mdtcuta, ortace, etc., vekbul : a murit Matein, a pierit si dreptatea.
Oda' la moarto, i se considera inruditi.
Desi a fost a doua oara castorit en Beatrice
Mateescu, 1) M, Mihail, artist comic roman, de Neapol, n'a lsat copii legitimi, ci numai un

n. 1866 in Bucuresci, t 1888. A trecut con- fiu natural, pe loan Corvinul, a cdrui descenservatorul si a jacat, la inceput prin teatre de denta se stinse cu fiel sou Christof 1506. 0 maa doua mina; a fost apoi angajat, in virsta de tuse a lui M., cu numele Maria, sera eroului

20 ani, la Teatral National din Bacuresci si mai loan de Hunyad, a fost maritata dup Manoila
tarlia admis ca societar. Piesele in cari s'a di- (nu Manzila) 4e Arges, fiul refugiatului Dan Veda,

www.dacoromanica.ro

Mateiu H

Materialism.

223

al anti fiu, Stoian, a fost primar in Oraatie, si. brcm aceastit M. pentru a lua cunoscint de

tad vestitului primate al Ungariei, Nicolaus dinsa: aceastd formi sfint datele simturilor, adecd

Olahus, care descriind istoria familiei sale $i viata proprietatile lucrurilor nu intrucht fac parte din
regelui M., recunoasce, cit se trag din familia lucruri, ci intrudt sfint cunoscute. M. constitue
Basarabilor. v. Hunyadi. (Cf. Familiile nobile lumea, despre care ludm cunoscintd; forma, con-

[I. c. d. P.]
sciinta cu care ludm cunoscint de lame. In
de Habsburg, rege al Ungariei, acest inteles i fenomenele de consciint, fenon. 24 Febr. 1557 in Viena, t 20 Martie 1619; menele interne, mkt o M., intrucal lutn cu-

romilne de 1. cav. de Puscariu.)

Mateiu II

al treilea fiu al imp. Maximilian. 1593 loctiitor noscint de ele.

M., in sens sciintific, este totalitatea proprieal Austriei inf. A contribuit mult la incheierea
pacii de Viena in rescoala lui Bocskay. Conform tdtilor comune tuturor corpurilor ce constitue
acesteia M. devine guvernator al Ungariei, in universal. Propriettile caracteristice ale M.-ei
locul fratelui sea imp. si rege Rudolf. In acolas snt intinderea i resistenta. La aceste
an (1606) sef al casei de Habsburg in locul de- proprietati se mai adaugd: elasticitatea, combilitatului Rudolf. 1608 constringe pe Rudolf s presibilitatea, greutatea, dilatarea prin caldurri,
renunte la tronul Ungariei t3i la provinciile au- transformarea in deosebite stdri, etc. Esenta
striace, fiind M. 19 Nov. incoronat la Pojon rege M.-ei este divisibilitatea in atomi. Atomii
al Ungariei. 1611 constringe pe Rudolf s re- se unesc in molecule, moleculele se unesc, mai
nunte si la Boemia. Protector al lui Mihaiu strins sau mai putin strins, in deosebite agreViteava. Neavnd copii, i-a urmat la tron ar- gate ce se reunesc pentru a da nascere la nenumeratele corpuri din natura.
chiducele Ferdinand (II).
M. mai are si alte intelesuri derivate $i fiMatejko, loan, pictor polon, n. 1838 in Cracovia. 1873 director al academiei din Cracovia, gurate: Astfel se vorbesce de M. unui discurs =
uncle t 1893. Tablourile sale infatiseaza mai totalitatea ideilor ce constitue acel discurs, sumalt scene din istoria Polonilor. Mai cunoscute biectul; de M. de imprimat = manuscrise, copie
stint: Deputatul Reyten in parlamentul din Var- de imprinnat, etc.
[Dragomirescu.]
sovia la anul 1773; Sobieski inaintea Vienei;
Material, in inteles adiectival $i In opositie
Kosciuszko in lupta dela Macieiovice. M. a edat ca spiritualt i moral denot, cA ceva este
si un album: Ubiory w Polscet, 1860, cuprin- format din o materie (v. ac.) oarecare. In inteles substantival, se nuraesce M. suma de ludnd costume polone dintre anii 1222-1795.
Matelot, marinarul care n'are nici un grad si cruri de ori si ce natur intrebuintate la o innici o functiune speciali; el concurd la toate treprindere oarecare, ori la vr'o exploatare, s. e.
serviciile de punte sau de masind; dupd ve- M. de clddire, etc. In gra m ati c it se nuraesc
chimea si aptitudinea lor M. se impart it di- substantive material acele, cari designeaza luferite clase cu solde diferite progresive.
cran, din cari cea mai mica parte poarta numele
[Constant B.]
intregului, s. e. lapte. In stilistiei: suma de idei
Matematioa, sciinta care are de obiect rapoar- trebuincioase la o compositiune oarecare si care
tele marimilor, a.deca proprietatile marimilor din ii constitue continutul. In arte: tot ce serva la
punctul de vedere al msurei i calculului. Se compunerea 5i producerea unei opere. In iuteles
intrebuinteazd mai mult la plural: M., cci di- figuiat se dice si despre oameuti, la can preversele part ale acestei sciinte au luat fiecare domind poftele trupalui si cari tind la satisfactia
o astfel de extensiune, ca fonneazd fiecare o lor imediatd; oameni lipsiti de avnt catra un
sectiune in parte bine demarcata i cu total ideal mai inalt i mai departat de interesele
vasta, o sciinta. M.-le pot fi pure si aplicate. momentului.
[Pl.]
Materialism, doctrina filosofici, care cauta s
M.-le pure se aplic la allarea rapoartelor abstracte ale marimilor considerate ele insile in explice toate manifestarile, atrit cele fisice ciit
abstract; natura intim, fisic a mdrimii i cir- si cele sufletesci, ca ajutorul materiei in inteles
cumstantele diverse de aceastri natura neinter- sciintific (v. Materia). Dupd aceasta doctrind
venind prin nimio. M.-le aplicate in cont si de Mate inanifestarile sufietesci, simtire, &dire,
aceste i deduc rapoarte si din aceste chiar.
vointa, stint resultatul materiei intinse si re-

Mater, (mama), la Romani un predicat de

onoare pentru unele dine, precum pater (tatd)
pentru unii dei. Predicatul M. l-a avut Mania,
mama larilor, apoi Magna Mater Idaea, si in
fine Mater Matuta, dina luminei de dimineata,
adeca a zorilor, si Mater Terra (patnntal).

sistente, ca si ori ce lucru din lutnea fisica.

Numai extrema lor fineta si modalitatea, in care

ludm cunoscintd de ele, ne opresce de a recu-

noasce fard sovaire aceasta. Spirit nu exista,

crici ceea ce n'are un Ica in spatiu i in timp,

nu poate exista: ceea ce numim spirit nu e

decdt o rnaterie foarte subtild.

M. a fost intemeiat in sect. V a. Chr. de fiMater dolorosa, (lat) nume dat representatiunilor artistice ale fec. Maria, cari o infatiseaza losoful grec Democrit i sistematisat ceva mai
plngnd asupra suferintelor si morth lui Isus tardiu de Epicur. Poetul roman Lucretiu 1-a
Christos.
cdntat in versuri admirabile. Cu venirea crestiMateria, in sens filosofic, este tot ceea ce se nismului doctrina M. este lasata secoli indemanifesteaza inteo forma (v. ac.). Ea constitue lungati in parasire. Ea incepe sa reapara odata
fondul lucrunlor, intrucitt lurtm cunoscint de cu lucritrile lui Bruno, Bacon, Descartes, dar
ele prin ajutorul simturilor. In actul de cuno- nu se atirmri cu sinceritate decdt cu filosofia lui
scinta trebue s deosebirn pe de o parte causa Hobbes. In secl. XVII M. isi gasesce o forma
ce provoaci cunoscinta, excitantul, cum ar dice sistematica in sorierile lui Laniettrie, d'Holbach
psicho-fisiologia; aceast. caus e M. Pe de alta si Helvetius. Impiedecat de a se desvolta de filoparte ixebue s deosebim forma in care im- sofia kantian si hegeliand, el reapare cu putere,
[Atm.]

www.dacoromanica.ro

224

Materialitate

Matilda,

desi lipsit de profuncjime, In scrierile lui Biichner, doselei, a paretilor, a mobiliarului, ventilatiunea
Moleschott ai Carl Vogt. M. este o doctrina tot trebne sit' fie dar activa, diferitele sale si catnere

asa de exclusivi

al spiritualismul (v. ac.). trebue sii se goleasca, chid una, dud alta, pentru
a se curati i desinfecta radical; panzaturile ne[Dragomirescul
Materialitate, insusirea i caracterul lucru- curate se vor pune chiar in camera luzei inrilor ori fiintelor de a fi compuse din materie tr'un vas umplut cu o solutiune desinfectanta,
(v. ac.).
[PI.]
personalul intreg al institutului va observa cu
Materia prima, (bran), produsele pe cari agri- minutiositate regulele asepsiei in toate amnuncultura sau industriile extractive le dau indu- tele ei, mai cu deosebire bleat privesce desinca

striei manufacturiere, ca de pild lana, bum baeul, fectarea necontenit a manilor $i a bratelor.

canepa, inul, pieile, huila, fierul, etc. In multe Pentru acest scop se vor afla in fiecare camera
teri M.-le pr. glut grevate de drepturi in in- si said lighiene cu apa, spun, vase ca solutiuni
terior, ins spre a ita stanjeni exportarea, totalul desinfectante, perii de unghii, stergare, si se vor

acestor drepturi se ramburseaza fabridantului cu pune la dispositia medicilor, moaselor, internelor

prilejul ieairii din teara a obiectelor fabricate ca
infirmierelor bluse 5iaorturi curate. Este neM.-le pr. Acesta e un calcul adesea foarte greu de cesar, ca chiar un spital mic sa aiba cel putin
stabifit, iar impositele asupra M.-lor pr. au fost o camera isolan pentru femei lauze. Timpul
obiectul criticelor celor mai apiinse din partea sederii femeilor luze in M. variaz pentru capartisanilor liberului schimb.
surile ordinare intre 9 si 14 (file; acest timp nu
Matern, ce privesce o mama. Materna, (lat.) este suficient, pentru ca organele genitale sa
ereditatea dup mann Maternitate, calitatea redobandeasd starea lor norniala, pentru aceasta

de mama. Principiul maternititfii, principiul de

drept, dupd care sustinerea copiilor nelegiuiti
cade in sarcina mamei.
Materna, Arialia, cantreata de opera', n. 1847
In St. Georg (Stiria); dela 1869 e angajatil la
opera curtii din Viena. S'a distins cu deosebire
In operele lui Wagner.
Maternitatea, institut de nascere, se numesce
un spital special sau despdrtirea unui spital general, in caro se priniesc si se cautfi feineile la

&elms cel puf in o tuna, adeseori insa mai mult,

din aceasta cans?' este util, ca timpul sederii in
M. s se prelungeasc, sau 14 (file dup facere
luza sa. fie transportata
ospiciu de convalescenta.
(Lit.: N. Kiriakopul, Dousprelece invtaturi

tare special. Curtenia, tratamentul aseptic ai

antiseptic al lauziei inltura febra puerperala,
el nu este insa suficient pentru a preveni boalele
cronice consecutive ale lauziei, mai ales deviatiunile uterului dela positia normala, catarele
cronice ale uterului $i sterilitatea consecutiv.
Aceste boale stint mai frecuente la fetneile sarace, cari au fost suite de imprejurari a pardsi
patul lauziei patine afile dup facere 5i a munci
in casa sau chiar afara din acasa. M.-le ford

taud et W. Douglas Hogg, Etude sur les lipitaux d'isolement en Angleterre. Paris,'1886;

pentru femeile cele ingrecate pentru casal

nascerii ai pentru lehuzie. Iasi, 1827; Postelnicul

G. Cuciuranu, Descrierea color mai insemnate

spitale din Germania, Anglia si Francia. Iasi,

nascere si in lauzie. Eliminarea fetului din corpul 1842; F. Ritter von Gruber, Neuere Krankenfemeii insrcinate este insotit de perturbatiuni, hduser. Wien, 1879; I. Rochard, Rapport sur
cari, pentru ca sti. fie trectoare, reclama o cau- la construction des h5pitaux. Paris, 1883; A. Lu-

femeilor insarcinate adapost ai ingrifire in timpul

facerii 5i al lauziei, fira deosebire dad ele stint

mritate sau nemaritate, ele niai inlesnesc celor
din urma ocasiune a nasce in secret, a sustrage
ochilor lumii consecintele unor greseli ale tineretei, i servd totodatd ca scoale de arta moaitului. Aplicarea corecta a asepsiei in institutele
de nascere ne permite, ca sA renuntarn la isolarea

K. Bhm, I. Felix et S. F. Srensen, Sur les

h5pitaux d'isolement, Rapport au VI-me Congrs internationale d'Hygine. Vienne, 1887;

P. Fiirbringer, Untersuchungen and Vorschriften

iiber die Desinfection der Hnde des Arztes.

[I. Felix.'
Wiessbaden, 1888).
Mates, pasea ovreiasca, compusa ca un fel de

azim in foi subtirele.

Mathema, (grec) sciinta. Methamatica, v. Matematica.
Mathia, v. Mateiu.
fa),
Matica, (pron.

la popoarele slave din

monarchia austro-ungar se numesc a.stfel reuniuni literare si culturale. S. e. M. srpslca, intemeiat la 1826; Matice ceskd, intemeiata 1830;
M. slovenska, intemeian 1862 ai disolvat 1875
prin o ordinatiune a guvernului din Budapesta.
Maties, pasere, v. Gaica.
Matilda, 1) M. Sfd nta, fica lui Thiederich,

sistematica a tuturor femeilor, cari au nascut

In M., $i sa isolain numai acele femei, cari au
intrat deja ca lauze dupd ce au nascut afar-a
din institut, cari se pot dar afla deja in stadiul conte de Vestfalia. 913 casdt. on reg. germ.
de incubatiune a febrei puerperale. M.-le -se Henric I. A intemeiat mai multe manastiri.
compun din un pavilon sau din mai multe pavi- t 14 Martie 968. 2) M, niarchisti de Tuscia,
loane cu camere deosebite cu 2-6 paturi pentru n. 1046, 1- 1115 in Bondeno. Gas. cu Gottfried
femeile insarcinate, cari asteaptd facerea, pentru
parturientele (elate in periodul nascerii), pentru
lauzele si copiii lor; de un mic pavilon de isolare
cu camere individuale pentru casurile suspecte
$i pentru cele de febra puerperala, de o camera
pentru operatitmile mai mari, de locale pentru
administratie, cu magazii, bucatarie, spalatorie,
camera mortuar, . a., ca la alte spitale. In M.
trebue s se inlature ca ingrijirea cea mai scrupuloasa ori ce ocasiune pentru infectiunea par-

Ghibosul, remane viiduva 1076 si aliata a papel

Grigorie VII in luptele contra Imp. Hearin IV,

il ajut cu bani si ostaai, iar la naoarte ii lasa

toate moaiile, chiar ai cele captate ca feud dela

imperiul german. 200 ani a durat cearta 'intro

imp, germani 5i intro papi pentru ,mootenirea
M.e 3) M., fica reg. engl. Elenric I., n. 1102,
t 1167. Cas. deja la etate de 12 ani cu imp.
germ. Henric V. Dupa moartea acestuia (1125)
reintoarsii in Anglia, tatal ei o declara mote-

www.dacoromanica.ro

Matinata

225

Mattbioli.

nitoare si o fidantsaza en Gottfried (Anjou) Plan- buintate in medicing sub forma de infusiune
tagenet. Tronul ajnnge insti la Stefan Blois, si (Ceaiu de musetel).
[Z. C. P.]

numai dupti moartea acestuia ajunge pe tron

Mitrice, termin poporal pentra duren i acute

fiul ei Henric (II), intemeietorul dinastiei Plan- si violente de stomac, career, nevralgii In retagenet. In luptele contra lui S. Blois, M. prin giunea superioara a pantecelui.
[Dr. V.]
crudelittile ei isi instraineaza chiar si pe ce- Matricule se numesc in unele teri registrele
tatenii Londrei, cari o alunga din ora. Restul starii civile, in cari se inscrin ctisatoriile, nascerile, decesele 5i divortmile, cari inregistrari
vietii i 1-a tritit in Normandia.
Matinata, (frc. matine, ital. mattinata), o re- In mai multe state mai silnt increciintate autopresentatiune musicall, teatrala, etc., ce se da rittilor bisericesci, in altele primarilor i oficierilor strii civile, insarcinati cu aceasta lucrare
In timpul ilei. Opusul e: serat.
Matita, 1) M.,lac in Rom. (Dobrogea), j. Tulcea, de administratiunea comurjal. Actele starii civile

avnd intindere de 300 ha. 2) Matila, catun in

Rom., insemnat prin puturile sale de incur%
(petroleu). Tine de com. Incureti, j. Prahova,
si are 1 biserica si 1 semi& v. si Matica.
Matlekovits, Alexandru, om politic magh.
scriitor economist, n. 12 Oct. 1842 in Pesta.

au mare importanta judiciara i administrativa,

ele constitue proba lepl in numeroase chestiuni
de drept i formeaza in demografie instrumental
cel mai important al statisticei dinamice, care
constata reinoirile nelneetate ale populatiunii,
produse prin nasceri si prin deceso.

deputat dietal; 1889 consilier intim reg. 1896

president la comisiunea regnicolarl peniru instructiunea industrian. A seria mai multe opere
din sfera economiei nationale; mai insemnate:

Sess. XXIV, C. 1 si 2) se introduc casurile de

trtenete (1873); Az osztrak-magyar monrkia

vimpolitikja 1850-t61 napjainkig (1876) s. a.
Matlockita, mineral, cloroxid de plumb, se
gasesce rar la Matlock in Derbyshire.
Mato Grosso, (Pridure deasle), stat in vestal
Brasiliei (America de sud), 1.379,651 km2., cu
92,827 loc. (1890); mai nainte avert mine insemnate de aur sr diamante. Capitala Cuyabi.
Matostat, varietate rosie a calcedoanei. Se intrebuinteaza mai ales ca piatra de inele i cercei.
Matra, grup de munti ai Carpatilor centrali,
situat in partea de nord a cott. Heves (v. ac.).

legilor politico-bisericesci (art. de lege XXXIII

din 1894), M. purtate de &art biserica nu mai
au caracter de document public.
Matrimoniu, casatorie. Matrimonial, cesa ce

Matricule bisericesci, registre in cari dup

1873 ales membru coresp. al A.cademiei magh.
1880 secretar de stat; in mai multe randun disciplina ruche bisericeasc (Sinodui Tridentin,
botez (nasceri), de casatorli si de moarte. Datele
matriculare inregistrate in Ung. pna in 30 Sept.
1895, dupa legile terii formeazd documente pu-

N emzetgazdasgtan (ed. 2,1874); A kereskedelem blice, incepnd insa dela timpul introducerii

tine de casatorie. Contract matrimonial: contract de casatorie (v. ac. si art. Maritagiu).
Matrona, la Romani titlul femeilor casatorite
cinstite. M. se bucurau de cea rnai mare veneratiune i atingerea lor era aspru oprita. Costumul lor era Stola alba si lung* i manteaua

numin Palla.

Matronalia, la Romani serbatoarea matroanelor

(mamelor) de origine romain, tinut la calendele

Cel mai malt pise este Slces (1010 m.).

lui Martie in onoarea dinei Iuno. Numai
muntii M. se gsesce argint, arama, p/umb, lunei
fecioarele i muierile de moralitate recunoseuti
petrol, lignin si diverse ape minerale. Pe coastele aveau drept s ja parte la solemnitatea din templul

dealurilor se produce un vin excelent.

inei Iuno Lucina si sa atinga cu miina altarul dinei,
MitrAguna, numele popular al plantei Atropa iar muierile eu nume ru anca prin legile lui
Belladonna L. (v. ac.).
Nu ma erau excluse dela solemnitate.
[Alm.]
Matralia, (din mater, mama), la Romani serMatroz, matelot (v. ac.).
batoarea mamelor, tinutii in 11 Iunie.
Matta, materie intrebuintata la falsificares art.
Matre, parochie ori comunitate bisericeasca de coloniale, e compusa din mixtura' de Min de

mama, centrall, de care se tin mai multe ori noun]; orz si hric, aromata cu coloniale vemai putine alte comune, ea filii, preste cari ritabile. Vndarea de M. e interdisa prin lege.
preotul din parochia matre (de mama) exerciaza

Matterhorn, v. Cervin.
Matthiola R. Br., (botan.) gen din familia CruMitreata, pielea ce se descuameaza in cap. ciferelor, tribal .Arabideae, cuprinde plante erMatriarchat, o fasa de desvoltare a institu- bacee sau subfrutescente, stelat-tomentoase si
tiunii familiare, in care tatal nu jaca decal un ramificate; frunzele oblongi sau lineare, intregi
rol ca totul secundar: mama era seful familiei, sau sinuate, florile mari adesea purpurfi simt
numai inrudirea de sfinge dupd mama era ti- dispuse in raceme. M. are vr'o 30 specii, resnuta in sama. M. a fost rnlocuit prin familia pandite prin Europa occidentala i australa, prin
patriarchald (al carei tip se gasia la Romanii Asia occidentala si prin .A.frica austral. Speciile
primitivi), din care a derivat familia moderna. acestui gen stint plante ornamentale, din care
Matricaria L., (botan.) gen din vasta familie a causti se cultiva foarte mult. In partile noastre
Cornpositelor, trib. Anthemideae, cuprinde plante oresce cultivat prin gradini ei apartamente M.
erbacee anuale sau perene, odorante sau inodore. incana R. Br., cunoscuta de poporul nostra
jurisdictiune.

M. are vr'o 20 specii, respandite mai cu sani sub numirile de Micsunele, Miesandre,

in Europa si Africa, creso insa si in Asia boreala

si in America de nord. In prtile noastre cresce

Viorea rosie, etc.

[Z. C. P.]
Matthioll,Pierandrea, botanist, n. 1500 in Siena,

1577 in Trient ; a largit considerabil cunoprin locuri cultivate si inculte M. Chamomilla L.,
cunoseuta de poporul nostru sub numirile de Ro - scintele despre plante. Comentariile sale asupra

m o nit a, Mus e t el, etc., si M. inodora L., etc. lui Dioscoride, publicate latinesce, cari au fast

Capitulele de M. Chamomilla L. sfint intre- traduse de el italienesce, de alfil in limba fiancees,

Enciolopedia romAnI. Vol. III.

www.dacoromanica.ro

15

226

Matthisson

german, boema, era o carte din cele mai respindite i acreditate pe acele timpuri. [A. Pr.]

Matthisson, Friedr., (1761-1831), poet liric

german, foarte iubit i apretiat pe timpul sou.

(Cf. recensiunea poesiilor sale de Schiller). Trai

mult timp ca profesor particular, pia. &ad fit

Mavrocordat.

Mauretania, partea nord-vestici a Africei, cunoscut din antichitate. Incepnd ca resboaiele

iugurtice, principii i popoarele din M. au intrat
in contact politic en Roma. La 42 d. Chr. imp.
Claudiu preface M. in provincie romana'. M. se
imparte in 2 provincii, M. tingitana, cu. capitula
Tingis (Tanger), si M. caesariensis, cu capitula
Caesarea, (acum Chercheh in provincia franceza
Oran), despartite ambele de riul Muluja, care
e granita de acll intro Algeria si Marocco.
Mauri, popor african, in antichitate locuitorii
din Borbor, mai tiirdiu locuitorii termurilor din

chiernat la curtea regelui din Wiirttemberg, care

ti dete diploma de noblota.
Mattia, (botan.) sinonim cu Rindera (v. ac.).
Mattra, (Muttra), oras in prov. nord-vestice
ale Indobritaniei, Magri. Geamna, 61,195 loc.
(1891). Locul natal al lui Orina i renumit loe
de pelerinagiu.
Africa nordica (Mauretania). Fiind-ca Arabii, cari

Matur, (lat) opt; in virsta, copt la minte. au cucerit Spania, in parte au venit din Mau-

Maturitate, virsta omeneasca dupd tinerete ; ritania Qi erau in parte si mestecati cm M., in
barbatie; desavirsita desvoltare a corpului san istmie nurairea de M. si Saraceni e sinomma.
a spiritului. In botanica fructele ajung la M. Dela ei se deriva' semintia Moriscos sau M.,
mind se coc.
cari au fost convertiti la crestinism la finea
Examen de M., bacalaureat (v. ac.).
secl. XV, si cari la 1609 au fost alungati din
Matusalem, (Methusalah), fiul lui Enoch, a Spania. Presto
milion de M. au *ASH atunci
ajuns, dupa biblie, vfrsta de 969 ani, prin ce a Spania si s'au a$ezat pe coastele Africei de nord.
devenit proverbial.
Mauriciu, (Mauritius), imporat bizantin, de
Matutinum, (lat) de dimineata, matinal.
origine din Capadochia, 579 ajunse comandant
Matveievicl, v. Apraxin.
suprem al trupelor din prov. asiatice, 582 ginere
Mauch, Carol, &Motor african, n. 7 Main 1837 al imp. Tiberius II, canna ii urma pe tron in

in Stetten. In 1863 a mers in Africa sudica, acelas an. In Orient asigurie paces imperiului

prin a$ezarea lui Khosrev II pe tronul Persier,

In 1867 a descoperit crimpurile de aur din Ma- mai grele lupte av cu Avarii si aliatii lor slavi ;
sons. In 1868 trece presto Limpopo, strabate M. &ear Dunarea de repetite ori glorios, pana
rnai departe spre nord s infiinteaza statiunea ce 602 se revoltara trupele, cari detronara pe
misionara Inyati in Matabele. t 4 Apr. 1875 M. 5i-1 uciserri dimpreuna cu copfii si fratii lui,
in Stuttgart.
27 Nov. 602. M. a lasat o scriere asupra tacticei.
Mauritia L., (botan.) gen de plante din fam.
Maule, provincie in Chile, 7591 km., Cu
131,570 loc. (1895). Capitala Cauquenes.
Paltnierilor, tri b. Lepidocaryeae. Cuprinde 6
Mauna-Kea, (eMuntele alb), vulcan stins pe sau 7 specii din Brasilia nordict, Guiana siiintile ;
ins. Have, 4210 m.; spre sud dela el se afla din M. flexuosa L. se prepara is agog, tot din
vulcanul activ Mauna Loa (eMuntele maree), ea, dar mai ales din M. vinifera Mart. evinul
4170 m. inalt.
de palmiere.
[A. Pr.]
strabatnd districtele dintre Limpopo si Zambesi

Maund, Mahnd, Mau sau Mun, pond comercial

Mauritius, (Ile de France), insula engl. in

In Estindia; un M. de factura = 33.868 kg.; un Oceanul Indic, apartine grupei Mascarenelor,

M. de bazar = 37-324 kg. ; un M. de Bombay 1914 km1., cu 378,041 loc. (1895); muntoasa cu
= 12.70 kg.; un M. de Madras = 11.34 kg.; in vat adfinci si roditoare ; se produc toate plantele
Estindia franceza un M. (Mand, Tolam) = tropice i europene. M. a fost descoperita de
11-748 kg.; in Persia (Man, Batman) =2937.6 gr. Portughezi la 1507, 1598 ocupata de Olandezi,
Maupassant, Guy de, scriitor franc., n. 1850 dela 1715 a Francezilor, cari au numit-o He de

In castelul Miromesnil (Seine-Infrieure); a scris France, 1810 cucerita de Englezi, 1814 cedata Ion.
nuirele i romane in directiune naturalista, do-

Mauro, (propr. Arcano), (1490-1536), poet

ital. satiric in felul lui Berni. Satirele sale, qmmite Capitoli, se publica de obiceiu dupa Rime
burlesche ale lui -Berni.
Mauser, Wilhelm, technic, n. 2 Main 1834 in
Oberndorf 1. Neckar, mai tin-0u fit fabricant de
Maupertius, Pierre Luis Moreau de, geometru arme in locul siiu natal ; la 1865 constru, imsi filosof franc., n. 1698 in Saint-Malo, t 1759 in preuna cu fratele km, o pusca nowt, care la
Bale; fit in Francia unul din pritnii promotori 1871 f introdusa in armata germana. M. -1.
ai ideilor lui Newton contra alor lui Descartes. 13 Ian. 1882 in Oberndorf.
Maurer, Georgiu Lud. cav, de, jurisprudent Mausoleus, rege al Cariei (377-353 a. Chr.), cusi om de stat bavarez, n. 1790 in Erpolsheim ; noscut prin mornintul alu, ridicat la Halicarnas
a studiat dreptul in Heidelberg si Paris. 1814 de sotia sa Artemisa, monument care era numorat
a intrat in servicial statului; 1826 prof. la univ. printre cele? minuni ale lumii ; dela zidirea acestui
din Miinchen; 1832-34 membra al regentei in monument se dete numele de Mausoleu tutaror
Grecia; 1847 ministru de externe i do justitie monuinentelor funerare de acest fel. Monumental
al Bavariei. -1. 1872. Serien: Geschichte des lui M. a fost distrus de catr cavalerii din Rodos.
altgerm. und namentlich altbair. ffentlich-miind- Printre mausoleele celebre avem de mentionat
lichen Gerichtsverfahrens, 1824; Geschichte der al Caeciliei Metella, situat pe via Appiana, si al
Fronhfe, der Bauernhfe und der Hofverfassung lui Hadrian.
(Won.]
in Deutschland, 4 vol., 1862-63; Geschichte Mavrocordat, familie princiara de origine fader Stadteverfassung in Deutschland, 4 vol., nariota, care a dat mai multi Domni terilor rom.
1869-71.
In secolul trecut. Alexandru M., cJis Exaporitul,
vedindu-se ca un tnare maiestam al stilului
cunoscotor al vietii psichice. 1892 a nebunit ;
t 1893 in Passy, Iiinga Paris. Serien: La maison
Tellier, 1881; Une vie, 1883; Bel ami, 1885;
Fort comme la mort, 1889, etc.

www.dacoromanica.ro

Mavrofori

227

Maxilar.

e trunchiul familiei, t 1706. Ca mare interpret sub diferite domnii tninisterele de finante pi de
al curtii otomane, negocia tratatul dela Carlovit externe. In vremea Divanurilor ad-hoo (1857
(v. Karlowitz). Cu aceea ocasie prinu titlul de prin- Vilna' 1858) este membru al partidului nationalcipe al Sf. Imperiu. Cei trei fii ai sei au fost: unionist din Moldova. Cele mai insemnate ser1) Ion, Domnul Valachiei 1717, care ceda Ba- vicii financiare le aduce statului roman ca minatul Olteniei Austriei, si fa otrivit in 1718 de nistru de finante in cabinetul Lascar Catargiu
fratele su Nicolae. 2) Scarlat, mare paharnic, dela 11 Martie 1871, cand introduce monopolul
ginerele lui Brincoveanu, si 3) Nicolae Vodd M., tutununlor, impositul timbrelor pi renta statului.
Domn al Moldovei pi Munteniei 1710-30, al- Dela 1881 pang la incetarea sa din viat este
ternativ. Cu toate defectele cari le avea si cari ministru plenipotentiar al Romaniei la Constanau fost exagerate de unii istorici, a fost un bun tinopole si la Viena. (Cf. Jouvenel, Trois annes
guvernator si administrator. La 1716 se intimpla de la question d'Orient, Paris 1897, si T. Mafaimoasa rescoala a boierilor Olteni, ale caror iorescu Disc. parlam., vol. II, pag. 2). Sofia sa,
osti eran conduse de Brailoiu, Bengescu 5i Obe- Olga M., n. Catargiu, este marea doamng de
deanu. Prins, Domnul state la Sibiiu 2 ani, in onoare a Reginei Elisabeta.
care timp guvern fratele su Ion. El a fost si
Mavromiehalisi George, numit si beiul Petru,
un distins scriitor. Murind, f ingropat la ml- luptator eterist in resb. de eliberare al Grecilor
nstirea Vricaresci.

Constantin Vodd, fiul su, domnesce alternand, de 5 ori in VaIschia si de 4 ori in Moldova 1730-69. Reforma ce publici, Elea mult
sgomot, i inteadevr era o lege inteleapt si
bun. Era un pas mai mult spre civilisatie,
arat ca cel ce a fAcut-o era un principe inteligent si distins. In domnia lui, multi locuitori
emigrar din teari, din causa intinsei sari-roil.
Princ. Ion M., fratele lui Constantin, domnesce in Moldova 1743-47. Fiul su Alexandru
domni de asemenea in Moldova (1785-86).
Constantin Vv. av un fiu Alexandru II M.,
Domn al Moldovei (1782-85) si apoi al Va-

(v. Greci); n. 1775, t 1848. President al congresului dela Astros (1822), sef al puterii executive (1824). In camera luptind contra lui Ko-

lokotronis si Kapo d'Istrias, a fost intemnitat

(1831) in Nauplia. Eliberat de noul cabinet, reg.

Otto il nurnesce (1836) vice-president al consiliului de stat.

Mavros, Nicolae, general, grec de origine, n.
1782 in Romania, t 1868 in Bucuresci. 1819
secretar al lui Alexandru Sutu-vod ; plecat apni
in Rusia, revine deodat ca Kisselev si e numit

inspector al carantinelor (1829-1851). A lasat

Museului National din Bucuresci o bogatti co-

lectiune de antichitAti. (Cf. Diet. Contimp.(r pe

lachiei dupa Caragea. Din fratele acestuia, anume anii 1800-1898.)
Dumitru M, se trage o ramur a familiei. Iar
Maxentius, imperator roman, fiul lui Maxi-

cealalta derivi din princ. Alexandru, al 3-lea mianus Herculius. Investit ca titlul augustust
fiu al lui Nicolae Voda, (1719-90) si din sotia de MIA Galerius 5i Constantius
domsa Smaranda Cantacuzino, dand mai multi mari nesce ca conregent (306), dar in Chlorus'
307 trebue
boieri ai teni.
O. L.]
impart domnia cu tatAl seu. Impresurat in Roma
Mavroforl, ostasi heteristi, formand batalionul de ostirile lui Constantin, s'a inecat in Tibru..
sacra in =pata lui Ipsilanti (1821). Erau tot
Maxile, parechea a doua de flci la insecte
tineri greci 5i aveau uniforma neagrd.
Mavrogheni, 1) M., Nicolae, grec din insule,
dragoman al marinei turcesci, apoi Domn (1786
[Ana 1788) in Muntenia, nurnit prin staruinta
admiralului Hasan pasa. Fire de despot oriental,

(v. ac.).

Maxilar, os, sup. pi inf., falca. Falca e for-

mata de dotui oase: osul M. superior si inferior.

Osul M. superior (sting 5i drept) e un os de

forma unei piramide triunghiulare neregulate

confunda capritii le lui cuintentiuni bune, si a trecut situat la partea mijlocie a obrazului, dedesubtui

in ochii contimporanilor drept un nebun curat: ochilor, deasupra gurii si ID afar de cavittile
ordona tuturor s tase nsile descuiate, ca talbarii nasale. El are mai multe fofo: nasali, orbital,
sa fac tAlhni iar el sit aibI plAcerea de a-i bucalA, faciala i zigomatici, cari corespund inprinde 5i spinzura. Mergea prin privalii necu- teriorului cavittilor nasale, orbitale si bucale $i
noscut si &Ind prindea vr'o inselatorie, pedepsia regiunilor fet,ei $i. zigomatice. In bordul gin inpe vinovati cu spanzuratoarea. Ordonase preo- ferior (alveolar) sfint trnplantati cei 16 dinti sutilor s stea in biseric toatA iva ca s scie perion. Fiecare os M. superior are in interiorul
oamenii uncle s-i gseasca., iar credinciosii erau su o cavitate triunghiular numit sinus M. si
obligati s meargi regulat la biseric. In resboiul care comunicA cu cavitatea nasalO.
austro-ruso-tare el fa numit seraschier si ca M. inferior e un os unic, median, compus din
armatA din tear cutn si cu armat turceasc un corp, care are forma unei potcoave, si douii
respinse in cateva ninduri pe Austriaci, mai pe ramuri, cari pleacii din extremitatile potcoavei
unn invins in Muntenia, fa nevoit a se re- si se indreaptO in sus ; fiecare din ramuri se
trage presto Dunare, unde f ucis de marele imparte in doui; apofise, din cari una se anticacavitatea glenoidalA a osului temporal
vizir. M. a fAcut in Bucuresci biserica de lang teaz
sosea si are meritul de a fi indreptat intinderea spre a forma articulatiunea temporo-maxilarg.
orasului spre aces parte de loc. (Cf. A.. D. Xe- M. inf. are o fat extern facial si alta interni
nopol, V. 271 sequ.; Gion, Istoria Fanariotilor.) bucal, precum si doui5 borduri: superior pi in2) Mavroghens, Petru, insemnat brbat po- ferior. In bordul superior (alveolar) stint imlitic, mai ales financiar, al Rominiei, n. 1819, plantatt cei 16 dinti inferiori. Gingea acopere
t 1887. isi face educatia la Paris si incepe apoi bordurile alveolare ale ambilor M.
De M. superior se insereazI muschii fetei, in
cariera sa administrativit in tear, mai antai in
Moldova sub Mihalache Sturdza-Vodrt. In minus id mare parte mimici iar de cel inferior muschii
ajunge a fi numit ministru, i ocupO adeseori masticatori si suprlnoidieni.
[V. I.]

www.dacoromanica.ro

15*

228

Maxim

Maximilian.

Maxim, Mitropoiitid, fiul despotnlui srb Stefan inizegei prov. balcanice. A purtat resb. victosi al Angelinei, fica principelui albanez Aranit, rioase contra Persilor (296-97), cucerind Me-

s'a nascut la Belgrad (?) In Friul. Crescut la zopotamia si alto cinci provincii in valea Ti-

curtea imparatului Austriei i apoi la regale Un- gralui. Dupa retragerea lui Diocletian (305) ia
gariei, 15i insus o cultura insemnata, mai virtos titlul eaugustuse $i stapanesce intreg imperial
teologica, si se intoarse in Serbia. Acolo se re- estic, iimp ce In cel apusean cinci imper. isi

trase intr'o manastire zidita de el, si dupti ce disputau domnia. Sub el au fost ultimele perrespinse tronul stramo$esc, fa silit s fuga in secutiuni contra crestinilor. t 311 in Serdicca.
Muntenia, uncle Radu IV 1'1 prim cu mare buMaximilian, imparati, regi 5i principi.
curie. Un episod frumos In viafa lui este acela,
M. Imp. germani-romani, 1) M. I, fiul lui
cand intirnpini pe Bogdan III al Moldovei, care Frideric III, n. 1459 in Wiener-Neustadt, t 1519
pornise cu resboiu in Muntenia, 5i-1 conjura at' In Wels. asatorit 1477 en Maria, fica si moinceteze ostilitatile, find si el (Bogdan) si Radu $tenitoarea ducelui Carol Temerarul, a capatat

crestini de aceasi semant. Cu drept cavant a zestre Burgundia, pe care insi dupl. moartea
fost deci ridicat pe scaunul mitropolitan al Mun- Maiiei (1482) a trebuit sa o cedeze regelui franc.
teniei, efod s'a depus Nifon. Nimer/ Insrt o si- Ludovic. 1486 proclamat rege roman. 1493 dupft
tuafiune destul de dificill, caci murind Radu, moartea lui Frideric, mostenesce trottul german.

ii coma in 1507 fratele sen Mihnea cel reo, 1508 in Trident ia titlul *imp. roman ales.
pe care temandu-1 M., unelt sa fie trimis in Condus de planuri mari, spre a extinde domi-

Ungaria pentru complanarea oarecarui diferend. natiunea Habsburgilor asupra Europei vestice
Acolo el negoci afiwerea foarte bine, dar nu r3i deosebi asupra Italiei, poarta numeroase resse mai intoarse in ear, ci merse in Serbia. boaie contra reg. franc. Carol VIII (pacea dela
Cladindu-si foci o manastire, si stringnd in Senlis, 23 Maiu 1493), Milano 1496, Burgundia

jurul sau o multime de calugari, pared' in liniste restul anilor si, =rind in 18 Ian. unui
an necunoscut. (Archiva ist. a Rom. II, 65-68;
Xenopol, 1st. Rom. II, 469, 506; Ureche, Le-

$i Champagne 1498, Elvetia 1499, reg. franc.

inceput rotar, apoi masinist, se perfection ca

autodidact ; 1867 luit patente in New-York pe
ma$ini de preparat gaz, inventate de dinsul, a
mai inventat diferite maqini electrice, s'a mutat

dreptul putnnului, a regulat judicatura, s'a interesat Inuit de dtrectia humanista, s'a ingrijit
mutt de universitati $i a colectat multe manu-

automata, care fit incercata in toate terile

de Habsburg), etc. Bun diletaut si in music&

Ludovic XII 1500, In ajutorul papei Iuliu II

1508, contra ligei sfinte 1511, apoi, ca membru in

aceasta liga, contra Franciei, etc. Dupa moartea

topiset, ed. Cogklniceanu. BucuL, 1872, I, 181.) reg. Mateiu a candidat si el la tronul Ungariei,
M., v. si Massim.
dar fiind ales Vladislau II, M. si;a resbunat praMaxim, _Hiram, inginer, n. 5 Febr. 1840 in and teritoriul Unguiei pana la Alba regala; 1491
Sangersville {America de nord, statul Maine), la incheie pace cu Vladislau in Pojon. A cassat

scripte vechi. Scriitor si el, a scris eTheuerdanke,

apoi la Londra, unde constru la 1883 mitrailleusa Der weisen Knige Stamrnbaume (deapre casa

introdusti la unele armate. M. a mai inventat un pictura pi poesie. Din cas. prima a avut copii
pral de pusca fr fum, un tun pneumatic cu pe Filip Frumosul $i pe Margareta; din a doua,
dinamita. M. se ocupa i cu perfecfionarea ba- ca Bianca Sforza n'a avut copii. letona scie insa
loanelor dirigiabile.
de 14 copii naturali ai lui M.
Maxima e o propositie sau o frasa formulata
2) M. II, ca rage al Ungariei M. I, fiul imp.
astfel, incat ea poate fi privita ca o regula ge- Ferdinand I si Anei, sora reg. ung. Ludovic 11,
neral& In filosofia lui Kant M. e o formula, a n. 31 Iulie 1527 in Viena, t 12 Oct. 1576.
carei aplicare in viata e actul. eCondu-te in vist Crescut in Spania sub supraveghiarea unchiului
In asa fel, Theta M. actiunii tale A* poata fi ri- sail Carol V $i-a insuait inalta culturi. 1552
dicata la rangul de principiu de legislatie morala loctiitor In Ungaria, 1562 Imp. rom.- gamut,
universaltt.e Aceast propositie a lui Kant e In- 8 Sept. 1563 incoronat rege al Ungariei. Sub
sasi ea o M.
el s'a intamplat caderea cetatii Szigetvr (ye se.)
[Nig.]
Maximal, ce e mai mare. and o functiune aparata de Ztinyi, o conspiratie maghiara in favariabila crescnd in mod continuu ajunge la vorul lui loan Sigismund, care ji disputa dreptul
o limita dela care incepe a descreme, acea
la &maul Ungariei, o revolta teraneasca in Croatia
se dice un maximum sau maximal al functiunei, (1572), supiimat cu multa crudelitate, si nuiar c functiunea a trecut printr'o maxima. and, meroase resb. cu Turcii (v. si loan II Sigismund).
invers, fuuctiunea descrescand in mod continuu Maximilian, principi electori, regi
duci
ajunge la o limita dela care incepe s crease& de Bavaria, l) M. I, n. 1573 in Miinchen,
aces limita se (lice un minitnum san minimal t 1651 in Ingolstadt. Elev al iesuitilor, era mare

sau ca functiunea a trecut printr'o minima. 0 dusman al protestanfilor. 2) M. (II) Emanuil,

functiune poate av6 mai multe maxima si
principe elector, nepotul lui M. 1, n. 1662, t 1726.
multe minima, si se poate chiar ca o maxima 1683 el e primal care alearga cu oaste in ajus fie mai mica dead o minima, cad' caracte- torul Vienei impresurate de Turci, 1684 ja parte

risarea lor e numai In trecerea dela crescere la asediul cettii Buda, 1686 unul dintre cola descrescere sau vice-versa.
Maximian, Marcus Aurelius Galerius, imp.
roman, de origine ilirica. In tinerete era pastor,
n. in Serdicca (Sofia de adi). Ridicat la tron (293
d. Chi.) de Imp. Diocletian, apoi adoptat 5i cas.
ca Valeria, fica lui Diocletian, concredandu-i
apararea limitei dunarene (limes) si guvernarea

mandantii supremi ai ostirilor cari au recucerit

Buda dela Turci, 1687 lupt sub comanda su-

prema a lui Carol de Lotaringia si ia parte la

lupta victorioasa dela Mohacs. 1688 comandant
suprem al ostirilor impartesci, intro alte lupte
victorioase ocupa dela Turci Belgradul (6 Sept.

1688). 3) M. (III) Iosif, fiul imp. Carol VII,

www.dacoromanica.ro

Maximilian

Mizireanul.

229

n. 1727, t 1777. Sprijinitor si al artelor i sciinMaxim in, (Maximian), lulius Verus, supratelor, a reorganisat univ. din Ingolstadt i (1759) numit ,Thraxt dupi originea lui thracicti, ima infiintat academia din Munchen. A cassat ordul perator roman (235-238), proclanaat imp. de
iesuitilor si a dat protestantilor libertate reli- citr ostasi dupd asasinarea lui Alexandra Sever.
gionari. Ultimul din ramura mai tiner a casei Biruitor in resboaie, dar crud si selbatec. 238

Wittelsbach. 4) M. (I) Iosif, prima rege al asasinat de ostasi impreuni cu tatal sell, la
Bavariei, n. 1756 in Schwetzingen, t 1825 in asediul Venetiei de adi.
Nym phen burg. 1795 urmeazi fratelui sea Carol II,

Maximum, legea M.-lui. Comunelor pentrn a-si

1799, dupti stingerea ramurei de Sulzbach, mo- acoperi chieltuielile, li-s'a acordat dreptul de a
stenesce pi Bavaria. 5) M. (1I) Iosif, fin/ reg. percepe oarecari taxe asupra tuturor obiectelor
Ludovic I, n. 1811, t 1864. A fost mare me- (marfuri, beuturi, etc.) la intrarea lor in comun,
cenat al sciintelor si artelor. Monumente : in precum si asupra unor obiecte produse, fabricate,
Mnchen, Lindau si Beireuth. 6) M. Iosif, duce preparate sau recoltate in interioral comunei, si
de Bavaria, n. 1808, t 15 Nov. 1888. A facut
pentru c legea prin care se acordi acest drept,
In Athena, Constantinopole, Egipt, Nubia fixeszti un maximum de taxe, ce se pot percepe,
si Palestina, despre cari a seria: 2Wanderung s'a numit legea M.-lui.

nach dem Orientc (ed. II Munchen 1840), iar

sub pseudonimul DPhantasuse a scris mai multe

drame i naratiuni. Cas. 1838 cu Ludovica, fica
reg. Maximilian Iosif I, a avut 8 copii, dintre
cari: Elena (I- 1890) cis. 1858 cu printul ThumTaxis, Elisabeta (asasinati. 10 Sept. 1898), cis.

Mixineni, com. rar. in Rom., j. R.-Srat, pe

malul drept al Siretului, ca 1393 loc. (Diet.
geogr. 1896), cari se ocupa en agricultura si

prisirea vitelor.
Maxwell, James Clerk, fisician engl., n. 1831
in Edinburgh, t 5 Nov. 1879 in Cambridge. La
24 Apr. 1854 cu Imp. Franeisc Iosif I, Maria 1856 ajunse profesor de fisici in Aberdeen, la
(fed. dela 1894), cis. 1859 cu Francis moste- 1860 profesor de fisici si astronomie in King's
nitortil regatului de Neapol, Matilda (ved. dela College-ul din Londra. Dela 1865-71 a trait la

1886), cis. Trani conte de Neapol, Sofia (t 4 Main mosia sa in Scotia, de unde la 1871 a fost chiemat
1897 la arderea bazarnlui filantropic din Paris ca profesor de fisica experiments.% la univ. din
de pe Rue Jean Goujon), cis. 1868 en duele de Cambridge. M. a contribuit la desvoltarea teoriei
Aleneon (fiul ducelui Nemours).
mechanice a cildurei, si a cercat sa stabileasci
Maximilian Xaver Iosif Francisc, archiepiscop relatiunea dintre electricitate pi lumina.
si animal principe elector de Kln, fiul imp&
Mayenne, departament in nord-vestul Franciei,
ratesei Maria Teresia, n. 1756, t 1801.
numit dup riul M.; 5146 km2., cu 321,187 loc.

Maximilian Iosif Ferdinand, Imp. in Me- (1896) ; 3 aron dim-flan te ; capitala Laval. Oraful M.,
xico, fratele Imp. Francis Iosif I, n. 6 Iulie MO' riul M., are 9183 loc. (1896).
1832 in Viena, impuscat 19 Iunie 1867 in QueMayer, 1) M., Iul. Robert de, naturalist, n.

retaro. Crescut pentru marina, 1854 sef al flotilei 1814 in Heilbronn ; a studiat medicina. A Meat
austro-ungare, 1857 guvernator al regatului lom- studii asupra influentei climei asupra organisbard-venetian, 1859 neconsimtind cu regimul ab- mului omenesc si a descoperit echivalentul mesolutistic inaugurat dupi resb. italian, abdici
canic al cildurei. t 1878. Serien: Die Mechanik
se retrage in castelul sell Miramar de lngi der Wrme, 1867; Die Toricellische Leere, 1876.

Triest. Cas. 27 Iulie 1857 cu princesa belgiani

2) Mayer, Adolf E'duard, chiraist, n. 1843

Charlotte. 1863, la recomandarea lui Napoleon III, In Oldenburg; 1868 profesor de chimia agricola

primesce ofertul deputatiei mexicane i insotit

de trupe franceze sub comanda lui Bazaine 1864
pleaci in America. Partidul republican ins sub
comanda lui Juarez nu voiesce s scie de im-

In Heildelberg, iar dela 1876 in Wageningen

(Olanda). Serien: Lehrbuch der Agrikulturchemie, 1873; Lehre von den chemischen Fer-

menten, 1882.
Mayo, comitat in prov. irlandezi Connaught,
de Napoleon, si tradat de colonelul siiu Lopez, e linga Oceanul Atlantic, 5506 km'., cu 219,03410e.
invins i facut prisonier, in oraselul Queretaro (1891). Capitala Castlebar.
(15 Main 1867). In timp ce sotia sa implora ziMAzlnaiesei, com. rur., parochie dimpreuni
darnic interventie la curtile europene, tribunalul cu catunul Stejdroaia si cu comuna Lucticescii,

peril.' si dup. lupte de trei ani M., abandonat

martial in 14 Janie 1-a condamnat la moarte mosie boiereasei si rainistireasci (LuctIcescii)

impreuni cu generalii sei Miramon i Meja. In Gip. si j. Gurei Homorului in Bucovina, are
A fost impuseat in 19 Iunie. Sotia sa a nebunit. ea parochie 1224 loc. (1050 ort.-or., 129 rom.-cat.,
Triliesce i scum.
47 mos.), cite o scoala primari in M. si L., posta.
[Dr. I. G. Sbiera.]
Maximilian, ordin. 1) Ord. militar Maximilian
Josef, creat la 1806 in Bavaria. Membrii captit
MAzareanul, Vartolomeiu, archimandrit, n. pe
nobleta personalii, i siint de 3 clase. Panglica la 1720; a seria vr'o 40 opere in limba ro-

neagra cu o dungi alba si una albastra pe margini. mini, pe cind grecismul fanariotic era in apo-

2) Ordinul Maximilian, mat la 1853 in geul sea.. Cele mai insemnate, indeosebi din

Bavaria, de regele Maximilian, pentru distinge

merite in sciinte si arte. Sint 100 de cavaleri.
Panglici albastri cu dungi albe.
[O. L.]
Maximiliana Mart., (botan.) gen de plante din
familia Palmierilor, tribal Cocoineae. Cuprinde
3 specii indigene pe ritil Maranon si pe insulele
St. Kitts si Trinidad, dintre caii M. regia Mart.
se distinge prin un port deose bit de imposant
de aceea se oultivi la noi in flortirii.

[A. Pr.]

punct de vedere istoric, sint: 5 condici ale scrisurilor min. Putna, Bisericani, Solca, Homor
Precista din Roman ; letopisetul dela zidirea min.
Bisericani; letopisetul Moldovei, un fel de corn,

pilatie a cronicelor lui Urechi, Costin si Neeulcea, la finea ciruia se atl nisce tabele originate. Despre viata lui M. scim putin. La 1757,

fiind egumen la Patna, a fost trimis la Kiev ca

s cemasci milostenie, lar in 1769 caltori.

www.dacoromanica.ro

230

Milaird Mechanism.

larasi in Rusia, dar astadata ca membru al soliei

moldovene condusa de Inocentie (v. ac.) epise.

Mazurachi, v. Masar.

Mazurca, (Masurek), dans national polon,

Husilor, spre a Inclina tears impOratesei Ca- tact 3/4.
tarina lila Petersburg. Acestei inriuriri se daMazzini, Giuseppe, revolutionar italian, contoresce rusofilismul stiu pronuntat. In fine, dela ductorul miscarti pentru unitatea Italiei ca reegumen al man. Solos, ce fusese in 1769, 11 publici, n. 1805 in Genua. 1830 s'a asoeiat Cargasim ca inspector al scoalelor domnesci, epis- bonarilor, dar a fost apoi exilat ; M. a emigrat
copesci i manastiresci ale Moldoveig, iar la la Marsilia, uncle a intemeiat clubul la Giovine
Patna chiar ca profesor, predand acolo cursuri Italia, 1833 si 1834 a cercat si provoace redestul de desvoltate pentru timpurile acelea. volutie in Italia, dar fall succes. A petrecut
A. murit pe la 1780. (Urechia, Archim. M. V., *Mt ani in Helvetia; de aici a mers la Londra,
uncle a infiintat 4iarul L'Apostolato popolare.
ed. Acad. Rom. Buo., 1889.)
MAzArel, in povestile romane e numele unui Erumpnd revolutia din 1848, M. s'a reintors
imprat.
in Italia; 1849 a fost ales membru al TriumviMazerIn, (Mazarini), Jules, om de stat fro., ratului republican din Roma. Dap: caderea Romej
n. 14 lat. 1602 in Pescina (Abruzzi), fin al unui s'a reintors la Londra, de unde a condus dinobil sicilian, 1632 preot, 1642 cardinal. Ri- versele rescoale italiane (1852, 1853, 1857) ea
chelieu Il recomandit drept urma, al gal, dapa sef al cotnitetului national. Ultima incercare re-

moartea lui Ludovic XIII M fa consilierul reginei-mame Ana, in Febr. 1651 trebui si fuga
din Paris, fiind exilat de parlament din causa
miscArilor Frondei, se intoarse la 3 Febr. 1653

volutionari a lui M. a fost 1870 in Palermo,

tot fara suecos. 1872 s'a intors pe ascuns in

patrie, dar marl deja in 10 Martie ale aceluia$

an in Pisa. M. era un aderent entusiast al inridica in doll puterea Franciei prin paces stitutiunilor republicane; a contribuit mult la
de Westfalia i prin cea pireneica, iar in Mantra unitatea Italiei, 1882 i-s'a ridicat o statua in
apisa teara en dari mari. t 9 Martie 1661 in Genua. Serierile sale: ,Scritti editi ed ineditig,
Vincennes.
au aparut 1861-86.
Mazas, numele unui mare penitenciar langa
Meandru, (.4fdander, acum Menderes), riu in
Asia mica intre Caria si Lidia, renumit in anParis.

Mazdeism, (pers.) religiune dualista, care pe tichitate pentru cursul sOu serpuitor. De aci in
langs. o 4eitate buni cunoasce si o putero dum- architectura se numesce M. un ornament serpuitor
necleiasca a fului, ca s. e. Ahriman (v. se.)
sau i cu indolturi dreptunghiulare (it la grecque).
Ormuzd in relig. persana. v. art. Medo-Persi.
Mecca, capitala provinciei arabe Hedsas, local
Mazeppa,Ioan, batman al Cazador din Ucrania; sfant al tuturor credinciosilor mohamedani
invins impreuna cu Carol XII, rege al Svediei, oragul natal al lui Mohamed. M. este situati in
la Pultava, fugi la Bender, unde t 1709. Poetul o vale angusta, tare dealuri plesuve, 100 km.
englez Byron 1-a glorificat ca erou al celei mai dela orasul Djidda, pe termul Mari Rooii. In
frumoaso poeme a lui, ,Mazeppag.
mijlocul orasului se all biserica Caaba, ce serMAzrar, (Bruchus pisi), un insect din ordinal vesce ca loe pentru serviciul religios 5i proceColeopterelor. Lungimea 35 mm. Este foarte siunile credinciosilor mohamedani. M. este forrespandit. Larva lui traiesce in fructele pasta- tificata cu cateva forturi si o citadeld ea multe
ioaselor. Este foarte stricacios.
turnuri, si are strade regulate si late, insa neMazere, numele romanesc al plantei cultivate pavate. Loc. stint 40-50,000. M. esto nu numai
Pisum sativuni L. (v. ac.).
central tuturor sciintelor religioase mohamedane,
Mazere, Mazericd, (Linti, Lintifoare), se nu- ci si local, uncle credinciosii mohamedani
mesce in limbagiul poporan si cisticercul, scoli- miile cilatoresc din toate prtile. Cu ocasiunea
cele (embrionul) panglicei (teniei), aflat adeseori procesiunilor se aduna presto 100,000 in &care
an, incat nu incap in or i Ant necesitati a
In carne de poro. (v. Cysticercus.)
Miariche, numele vulgar al plantei Vicia sa- local in colibi in jaral
tiva L. (v. ac.).
In timpul lui Mohamed, ba chiar si ast-4i,
Mizga, (botan.) numire populari pentru sucul mai puternica familie in M. a fost fain. Hassan.
(seva) ce iese, mai ca sama primavara, And se Membrii acestei familii au domnit timp de secoli
taie ori se cojesc tulpini sau ramuri tinere de preste M. i celelalte orase sfinte, purtand numele de mari sorifi. In secl. XIV sultanii Turplante, s. e. de Salcie, Plop, s. a.
Mazgava, virf de munte in culmea Coziei in cilor au ocupat orasul, dar desi oficios este adRom., j. Arges, inalt de 2156 m.
ministrat de guvernal turcesc din Hedsas, totusi
Mazil, (turc.) degradat, ca4ut. In Rom. M. in- serifii veclai exercita astaxli puterea suprema.
seamna Domnul, Principele sau boierul destituit Creslinilor nu le este permis a intra in oras.

din demnitatea lui (prin firman imperial dela

Constantinopole, trimis printr'un aga turc); ori

[M. Bodiu.]

Mecet, mica moscheti (v. ac.).

boierii din functiunea san demnitatea ce ocupau

Mechanica, partea fisicei care se ocupa ea
legile de echilibru si de miscare a corpurilor.
In divan (prin vointa principelui).

Mazili, se numia s't o clasa de mici boieri, Se imparte in statiell si dinamicd, prima se
cari tineau local intro boieri si rnosnenii sau ocupa ca legile de echilibru, a doua ca legile
razesii. Se chiemau a$a pentru ci odinioar ca- de miscare.

4usera din stares de boier mare, in aceea de Mechanism, in opositie cu animism se numesce
mazil, boierina$ de 'Ward, uitat 5i saracit in in genere structura sau intocmirea interna a
arma vr'unei disgratii domnesci. Printre terani unei existente, astfel incat MIA consciinta de
existau si exista anca urmasi ai aceitora. [O. L.]
motiv i scop i numai prin puteri mechanice
Mazovia, v. Masovia.

cum e s. e. presiune, impingere, greutate, etc.,

www.dacoromanica.ro

Mechanoterapia

poate s produca un efect. Ca teorie M. consider de principiu al fenomenelor numai nexul

necesar dintre causa i efect, determinat de actiunea fortei inconsciente a unora asupra altora.
In M. ori ce nex, ori ce causalitate, in fond nu
e decat o miscare provocata anume prin cornbinarea mijloacelor destinate a functiona imprean, s. e. M. unui orologiu, al corpului ome-

Medalion.

231

eu residents in Schwerin. Trimite 6 deputati la

adunarea imperiala.
M.-Strelitz, consta din 2 parti: domeniul

Stargard 5i ducatul Ratzeburg. Ambe au un

area/ de 2929 km2,, 97,978 loc. Stargard zace
intre Pomerania si Brandenburg, ca areal de
2547 km2. Dintre lacar, col mai mare este
Tollensee. Ducatul Ratzeburg este situat intro

nesc, etc., ori prin combinarea factorilor destinati M.-Schwerin, Liibeck si Lauenburg, cu areal de
a produce un efect, s. e. M. unei limbi, al unui 382 km2. Tot ducatul este sesos. Col mai mare Hu
guvern, etc. In psichologia realismului filosofic este Stepenitz. Dintre lacuri, cel mai mare este
(Herbart) se numesce M.: totalitatea proceselor Ratzeburg. Clima este asemenea umeda. La adupsicho-fisiologice pentru conceperea stnlor psi- narea imperiala tri mite 2 deputati. [M. Bodiu.]
chice eletnentare in marginile perceptiunii senMeconiu, o massa bruna inchisa sau ueagra,
sibile.
[Pl.]
ce se gasesce In intestinal grog al fatului, inMechanoterapia, tratament medical ca aparate cepnd dela a 6-a luna. M. se compune din

mechanice puse in rniscare printeun motor, obici- celule epiteliale, mucina, grasime, cholestearin
nuit prin vapori de apa, in stabilimente speciale
haematoidin. M. se evacueaza pe cale natural

de M. si de gimnastica svedeza.
indatti dup nascere.
Mecheln, (franc. Malines), oras in prov. belg.
Medalla, (franc. Mdaille), moneta comemoAnvers, centrul sistemului de cai ferate belgiene, rativa, destinata a reaminti un eveniment sau
54,185 loc. (1896); archiepiscopie, catedrala gotica o fapta celebrit. Originea M.-lor se gsesce in

din sed. XIIIXV 5i alte biserici cu picturi antichitate. M. mai inseam si distinctiunile
de Rubens; tesatorii de in, fabricatie de dantele onorifice sau decoratiunile, cari se deosebesc de
si covoare.
ordine atat prin importanta lor mai mica cat si
Mechitaristi, congregatiune religioasa armeno- prin destinatia speciala ce au adesea, spre a
dupa regula Sf. Antoniu, fundata de recompensa anume servicii. Sant M. de resboiu,
catolica'
Mechitar (n. 1675, t 1749) la 1701. Prima ma- comemorative ; apoi: M. pentru seal*, litere
nastire s'a ridicat in Modon din Mores, pe atunci arte, pentru servicii agricole, industriale, pentru

supusa Venetienilor. In 1715 ocupand Turcii salvare, pentru ani de functiune, etc. In afar
Morea, M. s'au refugiat in Venetia, unde pe de cele de resboiu, din cari exista de obiceiu
insula S. Lazzaro si-au infiinfat manastire noua. una militara perpetua, pe lnga cele comemoMai trdiu si-au fundat M. mnastiri in Triest, rative date la o singur ocasie, si cari stint de
Viena si pe airea. Scopul congregatiunii este a o alta important, celetalte variaza dupa teara,
lumina poporta armean in privinta religioasa si ramuri de activitate, etc. Multe M. au si clase,
intelectuala, a-i eresce tinenmea si a-I aduce de ordinar dou.
In skull bisericii catolice. M. din Venetia au Medaliile roradne sant :
meritul de a fi edat opere clasice armenesci
1) Virtutea mihtar, decorafiune-cruce de
si de a fi publicat la 800 opere de cuprins resboiu, pentru fapte de vitejie si devotament.
religios, sciinfific, literal- etc., in limba arme- Creata de principele Carol in 1872, se conneasca si cam 200 in fimbi straine. (Cf. Le tent in timp de campanie. Are antiietate
Vaillaut de Florival, Les Mechitaristes des St. chiar asupra ordinelor. Are 2 clase: de aur
Lazare. Venise, 1841; P. A. Heinemann, Das pentru oficieri, de argint pentru trupa. Cruce
Kloster der arm. Mnche auf der Inset S. Lazzaro. incungiurata de o coroan de lauri; panglica
[im.] rosie, cu dungi subtiri albastre pe margine.
Venedig, 1864.)
Meckel, 1. Frid., anatom german, n. 1781 in 2) Bene-tnerenti, M. pentru sciinte si arte, creata
Halle. 1806 prof. de chirurgie, iar in curnd de princ. Carol in 1876. Cuprinde doue clase:
dupa aceea prof. de anatomie si fisiologie in 1-a de aur cu roseta, a 2-a de argint. 3) SerHalle. t 1833. Serien: System der vergl. Ana- viciul credincios, cu clod clase, fundat in 1878,
tomie, 1821-33; Handbuch der path. Anatomie, spre a resplati servicial functionarilor. 4) Res1812-18; Handbuch der menschlichen Ana- plata rauncii, fundata 1899, pentru recompentomie, 1815-20.
sarea profesorilor. 5) M. serviciului de 25 ani,
Mecklenburg, tinutul intre Marea Baltica, Po- de aur, i de 18 ani de argint, pentru militarii
merania, Brandenburg, Hannovera, Schleswig- (oficien), cari au servit acest timp in armata
Holstein si Liibeck, cu intindere de 16,091 km2. roman. Creata inaintea resboiului de princ. Carol.
Se imparte in marele ducat: M.-Schwerin si In fine douti M. comemorative din timpul camM.-Strelitz.
paniei 1877-78:
I.
se tine astacji de imp. german,
1) Crucea trecerea Dundrii, de fier, pentru
cu areal
de 13,161 km2., 578,342 loc. M. in mare militarii ce au treout in Bulgaria cu ocasia resM.-Schwerin'
parte este sesos, si are vr'o 300 lacuri, intro boiului. Panglica eu dungi negre 5i rosii. Si 2)
cari mai man gait: Miiritz (133 km2.) si Schwerin M. apardtortlor independentei, pentru toti cei ce
(61 km2.). Riuri mai insemnate sant:
au luat parte la aces cam panie. (Cf. N. Krupenski,
Elde, Stepenitz, Recknitz 5i Peene cuWarnow'
Trebel. Medaliile rom., Buc. 1895).
[0. L.]
Chma este limed& Pamntal cam
este culti vat.
Medalion, (fro. Mdaillon), bijuttaie de forma
Se produce grau, orez, oviis, secara, cartofi, obicinuit circulara sau ovala, in care se inchide
fan, fo. a. Institutiuni culturale: universitatea din un portret, o reliquie, par, ca aducere aminte
Rostock, 7
6 scoale reale, s. a. Forul dela o fiinta scurnpa. Tot prin M. se inteleg
judicial de apel
gimnasii'
al ambelor ducate este in Rostock. si basoreliefurile de ordinar rotunde, representind
[L]
Administratiunea se exerciteaza prin ministrii, un cap, etc.

www.dacoromanica.ro

232

Medan

Medicament.

Medan, Andreiu, n. 30 Nov. 1824 in

tele din 1803 si 1806, furl cualificati de M. Actul
reni (cott. Solnoc-Dobaca), a studiat la gimnasiul de mediatisare a intindea si asupra oraselor li-

din Baia mare, dreptal in Cluj, 1846-48 a fost

judecator la tribunalul partial si filial in local
su natal, 1852-54 a practicat la judecittoria
din Lapu.sul ung., 1861 protonotar in districtul
Cetatii de Piatra, 1867 fu ales deputat la died,
in care calitate s'a distills. Traiesce ca advocat
In Sonicuta mare.
Medea (sau Medeia), in mitol. grec. fata lui
Aetes, rege din Kolehis, nascut de oceanida
Idyia: M. dupa mitul Argonautilor a fost o fermecatoare renumita.

[A.tm.]

Medelnicer, titlu de boierie din vechirae in

terile romane. Cuviint derivat dela magbiarul
medencze = lighian, dupa atributiunea ce avea
cel cu aceasta functiune, de a varsa domnului
ajar], pentru spalat; un fel de camerier intim.
N'a fost nici ()data boierie cantata, ori de vr'o

bere, din cari n'au remas dead 3. Numai prin

confederatia dela Rhin din 1806, se mediatisarit

bunurile cavalerilor, a dou orase (Niirnberg

$i Frankfurt), ale ordinului teutonic al Sf. Dan,
si posesiunile a 72 de Fincipi i conti ai sfantului imperiu, cari se impartira intre

confederatiunii. In limba oficial. a Gernaaniei,

descendentii seniorilor, principi $i conti, cari aveau

scaun in dieta imperiala, sfint numiti: 2Standesherreng.

Mediatiune, mijlocire.

[O. L.]

Mediator, mijlocitor, cel ce mijlocesce cava.

Medic se numesce acela, care posedand cu-

noscintele necesare si dreptul a exercita medicina, ingrijesce de bolnavi. Desi nici o lege
positiva nu-1 oblig, ca s dea ajutorul su ori
carni bolnav care II cere, morala consciinta
importanta.
[L.1
ii impun aceast datorie. Dreptul a exercita
Medesimo tempo, (ital) expresiuni ce se in- medicina se dobandesce prin diploma univertrebuinteaza in musica, indicand aceeasi miscare, sitara de M., recunoscuta ca valabila de autosubintelegndu-se de mai inainte.
ritatea administrativa (ministrul de interne). In
Media, partea muntoasa nord-vestica din Iranul mai multe state diplomele de- doctor in medicina,
de adi (Asia), locuita de .Meclii (v. Medo-Per$i) liberate de universitati straine, devin valabile

de rassa farina, cari se eliberarti, de sub .Assi- numai in arma unui examen de sta.t, examen
rieni la 620 a. Chr. sub conducerea lui Kyaxares, de libera practica depus in teara. In unele state
intemeiara un regat propriu, care ajunse la mare se acordii, strinilor nutnai intfun mod tau total
putere, pilna ce la 559 ultimul lor rege Astyages exceptional dreptul a exercita medicina. Pana
f invins de Cirus ai M. ffi. incorporata Persiei; deunadi in mai multe state s'au format dou
152 a. Chr. Mithridates o un cu Partia.
grade de M., doctori in medicina $i oficien i de
Media, (/at) v. Media. Media/, ce e la mijloc. sanatate, licentiati in medicina, magistri si paMedian, naijlociu ; asezat la mijloc.
troni in chirurgie; astadi se admit la exercitiul
Medianta, nume dat in musica, gradului al medicinei numai M. en cunoscinta medicinei intreilea din gama.
tregi, in care intr si chirurgia si arta mositului.
Media', (magh. Medgyes, germ. Mediasch), In virtutea dreptului comun, M. este respopsabil
orasel sasesc-romanesc, pe tnalul sting al Tar- pentru vatmarea ce produce veunei persoane
navei mari, cottul Tfirnava tnare; loc. 6766, prin faptele sale, sau prin negligenta, imprudintre cari Romani 2283, Sasi 3508, restul Ma- denta, nesciinta, neobservarea regulamentelor.
ghiari $i alte nationalitati. Aici se afla judeca- Morala $i legea opresc pe M. a divulga secretele,
torie cerc., oficiu de dare, notariat publ. reg., pe cari le MIA in exercitiul artei medicale. M.
scoale popor. romane, liceu evang. sasesc, pre- poste fi M. privat, care se ocupa ca clientela
parandie iscoala agronomica, sustinuta de Ifni- privata, ori M. funcionar, platit de stat, de judet,
versitatea saseascae, mai multe reuniuni sasesci, de comuna, de o administratiune spitaliceasa,
o reuniune a femeilor romiine si residents a pentru servicii publice itnplinite in administratia
dou protopopiate romane. Dintre edified e de sanitara, in inv6tamntul medical, la asistenta
insemnat biserica evangelica, incungiurata ca zi- publica, ca expert in medicina legaba, in politia
duri (castel), inlauntrul carora stint scoalele sa- sanitara si igiena publica. Mai distingem M. civili
sesci fA primaria. M. a fost incungiurat cu ziduri si M. militari, cari apartin armatel, M. ai mabastioane, din cari mai sustau unele resturi. rinei militare i comerciale.
In istoria Transilvaniei a avut in rnai multe Medicago L., (botan.) gen din vasta familie a
randuri rol insemnat ; intre altele aici s'au tinut Leguminoaselor-Papilionaceae, tribal Trifolieae,
rnai multe diete ardelene. M. are industrie in- cuprinde veo 40 specii de plante erbacee, rar
semnatit ai mare comerciu ca vinuri, fiind unul frutescente, respandite prin Europa, Asia mai
din centrele vieritului ardelean. Langa oras, pe cu salmi occidental ai prin Africa borealit. In
o mica inaltime, se afla monumentul preotului prtile noastre cresa mai multe specii, dintre
Bases Stefan Lud. Roth, impuscat de unguri cari mentionam : M falcata L., numita de popor
la 1848.
[Silv. Mold.]
M. protopopiat roman gr.-or. se corn pane din
29 parochii cu 11,694 credinciosi (1899).
M. protopopiat roman gr.-cat. are 24 parochii
cateva filfi, ca 8377 credinciosi.
Mediatisati, principi i conti, se numesc se-

Cobelceasca, Cubelceasca, Glaisdein, etc.; M. lupulina L., M orbicularis All.

vulgar Virtejul painntului; M. minima Desv., etc. Unele specii se cultiva ea planta

de nutret, precura este M. sativa L., cultivatii

si cunoscuta de poporul nostru sub numele de

dora germani, sustrasi dela autoritatea ime- Lutern.

[Z. C. P.)
diata a imperiului. Adeca mediatisarea e un act
Medicament, lea, doctorie, este ori ce subprin care un stat german, bucurandu-se de su- stant intrebuintat, pentru a vindeca. Stint exveranitatea teritorialit, e subordonat unui altul. terne tfi interne; primele se aplica pe piele sau
Principii ffi alti seniori germani, cari au fost de- se anjecteaza pe sub piele, iar secundele prin
posedati de stpanirea lor prin actele IA trata- gura, primisedut, prin inhalatie. Intern se dan

www.dacoromanica.ro

Medicastru

cele mai multe M. inainte de mancare, cfind in

stomacul gol se absorb mai bir ; unele, ca feruginoasele, untura de pesce, se dau la maneare.
Un ele M. nu stint tolerate de ori ee organism,
iar altele nu sfint intro sine cornpatibile, incat
nu pot fi date impreuni. M. interne sfint : contra
vermilor intestinali $i contra parasitilor pielei,
antiseptice (ca si extern), anestetice (de amortire
ii adormire), contra carcoilor, contra colicelor,
vasoconstrictoare, modificatoare ale nutritiunii,

Medicina.

233

turala $i economica infloritoare; Cosimo

n. 1640 si t 1723, cunoscut pentru certele sale
familiare; Giovanni Gaston, n. 1671 si t 1737,
prin moartea acestaia s'a stins familia -M.-lor,
(Cf. Famiglie celebri
2 vol.; Perrens,
Histoire de Florence depuis
italiane'la domination des
Mdicis jusqu'a la chute de la rpublique, 3 vol.,

1888-90.)

Medicina, sciinta si arta care se ocup cu conservarea sitnttii si cu vindecarea boalelor. Ca

vomitive, purgative, diuretice, sudorifere si contra aria M. caut un resultat practic i se baseaz
sudorii. M. externe mint: adstringente, emoliente, pe sciintele biologice si medicale, pe cunoscintele
vesicante, caustice. Mai avem apoi : balneote- complexe ale medialui in care triesce omul,
rapia, electroterapia i metaloterapia. Mai de mult ale vietii microorganismilor si ale parasitelor
erau plantele mai malt folosite, acum extrasele macroscopice, ale influentelor fisice i psichice,
lor i producto din regnul zoologic i minera- cari modifici sanatatea, ale structurii si functiologic. E foarte important a se sci exact dosa narii corpului snatos si a celui bolnav, ale cauM.-lor toxice (otravitoare).
selor si manifestatiunilor boalelor, ale mersului
Medicastru, carpaciu, tiron, sarlatan, van- ion, ale terapiei subordonate cunoscintei istoriei

tura teara.
naurale, fisicei, chimiei, ale chirurgiei 5i obMedici, familie celebr. in Florenta, care in stetricei. M. este foarte veche; de$i Hippocrate,
urma xnarilor averi, castigate prin comerciu
care a trait in sed. V inaintea erei crestine,
afaceri de banca, a ajuns sa joace un rol in- este obicinuit considerat ca tatl M., originea
semnat in secl. XIV, XV si XVI; a dat Fran- ei se pierde in primele timpuri istorice. Hipciei dou regine (Catarina si Maria de M.) si pocrate in cartes despre aer, spa i locuri, a
bisericii catolice cativa papi. Cosimo de M, descris bine intluenta mediului in care omul
n. 1389, conduatorul partidului poporal, ajunse triesce, i-au lipsit insa cunoscintele de anatomic),
1434 in fruntea republicei ; prin munificenta sa fisiologie si patologie. Anatomistii scoalei din
a inzestrat Florenta cu zidiri monumentale, a Alexandria art Meat multe disectiuni $i au gasit
promovat artele si sciinta, prin politica sa in- nervii. Galienu (131-200 al erei crestine) a dat
teleapta a ridicat Florenta la loe de frunte intre cunoscintelor medical o forma mai rationala,
orasele Italiei ; 1444 a intemeiat cunoseuta Bi- a avut deja oarecari cunoscinte de anatomie,
blioteca Laurentiana. t 1464. Dup moartea fisiologie si patologie. In evul media numai teacestuia a fost pus in fruntea republicei Piero rapia a Wilt cateva progrese slabe, patologiei
de M., n. 1414 si t 1496, care a avut mult sa tot ii plat lipsia basa: curtoscinta mai solida a
lupte ca familiile Pitti, Sonderini, Acciajuoli +3i anatomiei i fisiologiei. Third ce in 1619 Harvey
Neroni. Lui P. de M. i-a urmat in fruntea re- a descoperit mecanismul circulatiunii sangelui,
publicei Lorenzo de M., numit II Magnifico, anatomistii Morgagni (1682-1771) pi Bichat
n. 1448 si t 1492; ciltva timp a impartit pu- (1771-1802) au indrumat anatoznia spre o cale
terea cu fratele s'u Giuliano. Prin politica sa a mai scinfiic,si Broussais a stabilit in patologie,
sciut s faca pace $i sa restabileasc echilibrul ca boala nu este altceva decat o perturbatiune
intro statele ltaliei. L. de M. a fost un distins a functionrii organismului. Pe la jutnetatea
poet; a protejat artele i sciintele. A domnit, sed. XIX ecoala vienezi a pus fundamental M.
sub forme republicane, ca un autocrat, dispu- moderne. Scoda prin descoperirea auscultatiunii
nand de averile statului ca de ale sale. Fiul
percusiunii a introdus in M. o metoda sig-urd
acestuia, Piero (II) de M., a purtat o politica de diagnosa, Rokitansky la Viena si Virchow la
putin inteleapta; de aceea M. au fost alungati Berlin au fundat anatomia patologic, si In uldin Florenta, unde s'au putut reintoarce abia timul patrar al secolului trecut s'a ndscut bacin 1512. Lorenzo (II) de M., fiul celui de mai teriologia; L. Pasteur a gsit metode pentru cul-

inainte, n. 1492 si t 1519, a fost nurnit duce tivarea rnicroorganismilor, a studiat actiunea ion,
de Urbino de okra unchiul su, papa Leo X; R. Koch a perfectionat technica bacteriologiei,
fica sa Catarina de M. s'a casitorit cu regele
discipolii ion au dat o directiune noua M. infrancez Enric II. In fruntea Florentei i-a urmat tregi. Cunoscinta infectiunilor chirurgicale si

Alessandro de M.; 1527 a fost alungat din ores, obstetricale si a combaterii lor, permite astxli
dar imp. Carol V il restatui in domnie cu drept chirurgilor ca s intreprind operatiuni in reereditar; fix ucis 1537 de catrii vrul su Lo- giunile profunde ale corpului si inlatura una din
renzino de M. Prin moartea lui A. de M. s'a boalele cele mai omoritoare, febra puerperal.
stun ramal mai vechiu al familiei; local ace- Preventiunea boalelor infectioase, basata pe cu-

stuia l-a ocupat ramal mai link., ce se trage noscinte positive, este fructul cel mai pretios
dela un frate al lui Cosimo de M. Dupa asasi- al M. de astacli.
[I. F.]

Medicina legal este medicina aplicat la reduce pe Cosirno I de M, n. 1519; papa Pius V solvarea unor chestiuni de drept civil si de drept
Il numi 1569 si duce de Toscana. Prin con- penal, la constatarea strii fisice si mentale a
struirea de sosele, canale 5i porturi a promovat unei persoane, a responsabilitatii ei, a modului
bunstarea terii; protector al universittii din ptoducerii unor lesiuni, a causei unor bode si
Pisa si al academiei din Florenta. t 1574. Ur- decese, a existentei sarcinei ori lauziei pi a pemasii acestuia au fost: Francesco, n. 1541 si riodului in care se Ola, a urmelor unor crime.
1587; Ferdinand I, t 1608; Cosimo II, n. 1590 Lucrarile de politia sanitara, de inlaturarea causi 1- 1620, care a ridicat Toscana la o stare cul- selor producitoare de boale, nu idea in cadrul
narea lui A. de M., senatul Florentei a proclamat

www.dacoromanica.ro

234

Medicinale

Medjidia.

M. legale. Sub numele de Medicina forensa s'au tali insuficient; putinatate de spirit; lips de
inteles aniiindow5 aplicatiuni ale medicinei, M. patrundere intelectuali.
legala i politia sanitara. Medicul expert, chiemat
Mediolanum, numirea lat. a Milanului.
a savirsi o lucrare medico-legala, depune mai
Meditatiune, cugetare in liniste 5i isolare; ruant& juriungintul legiuit, i dupa tenninarea exa- gaciune in gaud, reverie pioasa. In Psichologia
menului obiectului cu care este insarcinat, serie clasica, M. sau introspectiunea, e considerate
un raport medico-legal (Visum et repertum), care ca unul din cele mai puternice mijloace de tier-

constitue proba inaintea judecatorilon In casurile de otravire incercata sau savirsita, lucrarea medico-legal se cornplecteaza prin expertisa chimico-legala, facuta de un chiniist
insareinat cu examinarea materiei toxice sau a

cetare sciintifte. Validitatea ei insa, fiind variabil dela individ la individ si chiar dela un

poste constata otravire ci numai impreuna Cu

medicul-legist, cad diagnosa intoxicatiunilor se
baseaza i pe patologia si anatomia patologica.
M. chtrurgica, v. Chirurgia.
M. preventiva, v. Igiena.

aprofunda si a-si conforma vista dupa el, he'd

In sens mai strins M. e consideratiunea adevirurilor religioase, instituita spre scopul de mai
sus, dupa un anumit meted.
[im.]
Mediterana, Marea, cea mai importanti din

moment la altul in viaja aceluias individ, trebue

cotoborata cu observatiunea externa. [Nig.]
Meditaliunea pill, nurnit si rugticiune raenunor parti ale cadavrului penioanei otravite sau tala, in sens niai larg este considerarea deosebit
presupuse a fi otravita. Chimistul singur nu a cutarui adever religios en intentiunea de a-1

Medicinale, anttnale, baste animalele cari dau

produse innebuintate in therapeutica, ca: Spongian (v. Bureti), Cantarida, Coseuila, Lipitoarea
(v. Apode), Castorul, etc.

toate marile interioare; prin numeroasele ei porturi 5i prin varietatea terilor ce scald, aceast
mare se poate considera ea centrul comerciului
maritim al globului: prin Gibraltar ea comunica
Medieval, apartinator veacului de inijloc, adecti cu cele clod, Americi, cu Africa occidentala
timpului duatre auii 476-1453.
cu Europa de Apus pi de Nord, iar prin canalul
Medimnus, msura pentru mrfuri la Greci = de Suez ea leaga Europa cu Asia pi Oceania.
52.53 1., la Romani modius.
Clitnatul dulce al regiunilor mediteranee a dat
Medina, (Medinet-Rassul-Allah), eras in pro- naseere la o multime de statiuni climaterice desvincia Hedsas, 200 km. dela portal de langa fatatoare in Francia, Italia, Algeria, Egipt, etc.
Mana Rosie: lanbo; situat pe ves, de trei parti Marea M. are o suprafata de 3.000,000 km2.
ineungiurat cu dealuri. Are 30-40,00U loc. Cen[Const B.]
trul este incuugiurat en inuri de 11.4 m. ivalti,
Meditrinalia, la Romani o serbatoare pinta in
pe earl dint 30 turuuri i patru porti. In geanna 11 Oct. in onoarea lui Iupiter si a 016 MediEl-Harara sau Mesdsid el Nebavi, se alla mor- trina, care a fost dina plantatiunii viilor si a
mantul i sicriul lui Mohamed. M. evil rol in- productiunii de vin.
[Atm.]
semnat, de cand Mohamed a fugit dela Mecca
Mediu, mijlociu. In Aritmetica: inter) .laroporla M. si a devenit capitala imperiului sea. M. tiune termenul al doilea si al treilea se glic terin tot anul este cereetata de credinciosii mo- menii Medii sau Mecji, iar ceialalti 2 extremi.

hamedani, cart Cu miile se aduna act din teal Media numerticd sau aritmetie a 2 ori mai
lumea mohamedana. In 1812 Turcii au ocupat multor numere este suma lor divisa prin nudefinitiv orasul si de atunci pana asta4i se tine mend ion. Media proportionala sau geometrica
[M. Bodiu.]
de imperiul otoman.
a 2 numere este radacina pa.trata a produMedinet Habu, sat in Egiptul de sus, deastanga sului acelor numere. Se nu.mesc medii si terNilului eu adunrabilele ruini ale Thebei vechi. menii introdusi intre dei termeni consecutivi
In apropierea colosului Memnon se afl un palat ai unei progresiuni, sau termenii introdusi intre
de templu, una din zidirile monumentale ale 2 numere oarecari, asa ca acele numere pi me-

Egiptului, zidit de Ramses III in sed. XIII diile introduse sa formeze o progresiune. Astfel,

a. Chr. In apropiere sta un templu mic, i lang sant medii prin diferinta sau aritmetice si medii
el templul eel mai mare si mai fnunos al lui prin cat sau geometrice, dupl cum e si progreflamees Cu numeroase sculpturi pe pareti si cu siunea ce formarn.
desemnuri pe stalpi. Nu departe se Oa un loe Mediu, (biologie) 1) M. exterior, totalitatea facinchis cu zid, 2432 m. lungime, 1000 m.
torilor cu cari omul si celelalte fiinte vietuitoare
nutnit Birket Habu, probabil remasitele unui vin in contact, ca: flora, fauna, lumina, caldunt,
basin de apa, sau ale unui hipodrom vechiu.
umiditate, electricitate, natura solului, a apei,

Meding, I. Ferd. Mart. Oskar, romancier

german; a sells sub pseudonimul Gregor Samarow ; n. 1829 in Knigsberg i. Pr. 1859 a
intrat in serviciu de stat in Ilanovera, unde a
devenit intimul regelui George. 1870 s'a nitras
din viata politic. M. este autorul mai multor
romane, in cari au rol persoane contemporaue.
Astfel: Um Scepter und Kronen, 4 vol. 1872;

a aerului, a alirnentelor, etc. Acest M. difera

3 vol. 1893.
Medio, (tat) la mijloe (la mijlocul lunei).

netisatorul.

dela o regiwae la alta. 2) M. interior, totalitatea

elementelor anatomice cari constitue corpal unui

animal, ca: constitutiunea fisic 5i chimica a

acestor elemente, densitatea lor, temperatura
hydratatiunea lor. Acest M. difer dupa rassa,
[Dr. N. Leon.]
individ, virsta 5i sex.
Medium, (lat.) mijloc; ceea ce inijlocesce; in
Zwei Kaiserkronen, 4 vol. 1874-75; Der Todes- limba elina o forma a verbului, tnijlocie intre
gruss der Legionen, 3 vol. 1874; 1m Banne der forma activ si cea pasiv. In spiritism M. se
Irredenta, 1890; An den Ufern des Ganges, numesce pemoana, ce sta in raport cu. magMedjidia, com. urb. in Rom. (Dobrogea), j.

Mediocritate, ( lat) ce e intro mare si mic, Constanta, ca 1805 loc. (Diet. geogr. 1897), cari
intre bun si reu. Fig. M. inseamna stares min- se ocup ca agricultura si prasirea vitelor ; in

www.dacoromanica.ro

Medjidie

Mduva.

235

com. este o biserica ort. si 6 gearaii, apoi ate insemnata civilisafiune, caracterisati mai ales
o scoala de baieti si de fete intretinute de stat, prin sublime idei filosofico-religioase si prin adcum si 6 scoale musulmane. M. e resedinta plash mirabile notiuni de administrare si organisare
cu acelas nume si e strabatuta de calea ferata politico-sociala. Doctrina religioasft a Medo-PerCernavoda-Constanta. Aici se fac dou
silor, derivata din vechiul cult aric, poarta nuanuale, Cari incep dela 15 lunie si 15 Octobre mere de mazdeism si are un caracter dualistic, -

si tia ate 10 dile.

puntind fata in fata doll principii duamane :

Medjidie, ordin imperial turcesc, crest 1852. binele si rai. Stabilirea acestui sistem filosofico-

Cuprinde 5 clase: M. cruce, M. oficier, comandor, religios, traditia o pune in sarcina profetului

oficier, cavaler. Din ordinele turcesci e al 4-lea Zarathustra (Zoroastru), care ar fi trait intr'o
ca importanta. Panglica rosie ca dungi venh. antichitate fabuloasa, si e cuprinsa in A.vesta
[O. L.}
sau Zend-.A.vesta (Bind scris in limba zenda).
[Moo, tinut in departam. franc. Gironde; Ca observarea stricta a acestei invgtaturi eran
renumit vin roa (de Bordeaux).
insarcinati magii, la origine un trib med, cari
Medopa, fica regelui get Cotelas, luata in cii- au captat printeaceasta o mare autoritate. (Cf.
sitorie de Filip II al Macedon iei (359-336 a. Chr.), J. Darmsteter, Ormuzd si Ahriman). Sub raportul

pentru a av un sprijin in lupta sa ca tribal organisarii administrative, politice si sociale, Mica

Odrisilor. Pe atunci puterea Getilor se intindea de pe vremea lui Kyros datau dispositiuni de
$i pe langi gurile Dunarii.
a.sa fol: se lasa deplina libertate fiecarui stat cuMedo-Per9ii, cel mai insemnat popor ario cerit. Dela Daryos s'a introdus oarecare cenoriental din antichitate; au internerat un pu- tralism : popoarele au fost divisate in satrapii
ternic si vast imperiu in jumtatea occidentala (dela 23 pana la 31), in cari era o autoritate
a Asiei, preste vechile stapaniri semite, si au regala, ranch si superioara. Pe terenul artistic
inlesnit cucerirea greco-macedoneand si resptin- Medo-Pensii s'au manifestat mai ales in archidirea elenismului. Eran douii ramuri de aceeas tectura si in gliptica. Cele mai princi pale moorigine arieft, impartite fiecare in triburi, Medii numente sfint: palatele neispravite ale lui Kyros
si Penrii, si au emigrat de pe langa Oxus si dela Pasargade, ale lui Daryos si Xerxe dela
Jaxarte in platoul Iran, cam prin sed. LX a. Chr. Persepolis si ale lui Artaxerxe dela Susa. SculpMechi s'au asezat in partea de nord a acestei tura infloresce in timpul Achemenichlor si e mai
regiuni, iar Persii la sud, pe larva Golful persic. mult oficiala. Pictura consta din smltuiala poliLa Mech se pomenesce de primal rege Deiokes chroma a carmi4ilor de decoratiune. Gliptica in(708), apoi de Phraortes (655) si mai ales de fiul deosebi propasesce mutt si original. Se cultiva si
acestuia marele Egaxare, (Kashtaritu),
musica pentru ceremoniile divine. [Aguletti.]
ratul intemeietor al statului med (633). La Persi,
Medula, (botan.) m'eduva, testura celulara paAchemenes (Aktiamarash) creaza un stat deosebit, rencbimatosa din inijlocul unei radacini, tulpini

care insa, sub urmasii achemenkii, e facut de sau al altui organ cu simetrie axial. Uneori I i psesce,
Kyaxare vasal Mechlor. De acum inainte soartea
Medo-Persilor e comuna. Sub viteazul Kyaxare
ei atria pe Asirieni, sfarma navalirea barbara a
Scitilor si Kimerienilor (627), apoi aliati cu re-

cand organul e gaunos, fistulos (v. ac.); altadata

e foarte bine desvoltata, ca la Soc, Floarea soarelui, etc. Intro M. centrala si scoarta periferica
stint legaturi, dispuse radial intro fasciculele
belii Chaldei distrug Ninive si impart Asiria conduckoare, formate tot din teskura parenchi-

(608), intindiradu-si stapanirea spre vest pinit matoas si dise raze medulare primare, spre

la Lidia. nil si urmasul (584) lui Kyaxare, deosebire de razele medulare secundare, ce se
Astyage (Ishtuvegu), fiind slab, Persii propriu gases impreuna cu precedentele in tulpinele,
isi cauta stti inlocujascil dinastia ineda ca a lor radacinele, etc. cari cresc in grosime, cari au
nationalft. Regele pers, Kyros II se revolta tesiituri secundare. M. ca si razele medulare, au
contra suzeranului su, II detroneaza si aduce rolul de a conduce gazele ori lichidele dela partite

astfel pe Achemenhh in fruntea poporului medo- centrale spre cele periferice, sau invers ; mai exact
pers (549). Sub Kyros sau Cyr cel Mare Medo- siint intermediare intre tesaturile periferice

Persil enceresc Lidia en toate terile supuse ei fascicolele conducifitoare centrale.

[S. t. R.]
(546), se intind pana la stepele Siberiei si pang
Medusa, in mitol. grec., una din cele trei Gorin India, cuprind in fine Chaldea si Babilonul goane (v. ac.).

(538). liambyse (Kambuzia) II (529), fiul acestuia,

Meduse, animale coelenterate marine. Corpul
incorporeaza si Egiptul staptinirii sale (525). Da- moale, gelatinos, transparent, de diferite colori,

ryos (Daryavus) intreprinde (519) organisarea afectand forma unei ciuperci, a unui disc sau
impenalui dup. un Sistem centralist. Du.pa ace- a unui con ; acoperite la suprafata corpului cu.
stea se fac cuceriri in India, se intreprinde o organe urzicatore (nentatocyste).

Mum oaselor, substauta care umple cavise stabilesce stapanire in Tracia, si se incep tatile oaselor, atilt canalul diafisar al oaselor
apoi cu Grecii memorabilele resboaie persice lungi, unde fonneaza o substanta continua, &it
(500). Xerxe (Kbshayarsha), fiul lui Daryos (485), si micile cavitati ale substantei osoase sponfir nenorocit in luptele cu Grecii si cacti' vic- gioase. M. e de o consistentit pulpoasa sau ditima unui complot dinastio (465). De acum in- fluenta, de coleare rosa sau galbena; rosa e in
colo Medo-Persii dau inapoi. Artaxerxe f silit oasele foetusului si in oasele spongioase ale adulde Greci la o rusinoas pace (449). Expeditia greco- tului, galbena e in diafisele oaselor lungi. M. e
macedoneana a lui Alexandru cel Mare pune capTst compusa din o retea conjunctivald, Mule- adisi lui Daryos si imperiului sa, care se incor- poase, o substanta amorfa, vase sanguine, fibre
poreaza cucerirei elenice (330). (Cf. Maspro : nervoase si celule proprii mcluvei : medulocele
Hist, de l'Orient). Medo-Persii au desvoltat o
tnyeloplaxele.
expeditiune impotriva Scitilor dela Dunare (513),

www.dacoromanica.ro

236

Mduva spinarii

M. plantelor, v. Medula.
Matt spinrii, acea parte a centrului nerv.
cerebro-spinal, care e continutii in canalul raIndian. Ea se intinde dela prima vertebra cervical pana la vertebra a doua lombar, unde
ea se termin, subtiindu-se, in filum terminal,
care e situat in mijlocul radacinilor nervoase,
cari formeaza coada de cal. M. s. are o forma
neregulat cilindrica i presinta done umfiaturi :

Megarovo.

Megalitice, .Mbnumente, monumento de piaba

e marime uriase, cari se all risipite in Europa,

in nordul Africei i in node parti ale Asiei.

Ele au forme felurite, dar mai toate se reduc
la done tipuri mai insemnate i anume: menhire si dolmene. Menhire stint steiuri mari de
piatra infipte in *ant. a clror destinatie poate
fi

sau un morment sau un simplu semi de

amintire. Unele dintre aceste menhire au maumfldtura cervicald sau brachiald, situata in rimi extraordinare, precum este cel din Locsegmentul cervical, si umfl. lombard, situat in mariaker in Bretagne(Francia), care mesura
segmentul dorsal inferior. Suprafata externa a aproape 22 m. lungime,_Eorma lor se aseamn
meduvei presinta done anturi mediane : ante- cu forma obeliscului egiptean, cu care au coman
rior vi posterior, vi patru santuri laterale (2 de
destinatia. Mai caracteristice i mai respandite
fiecare parte): santurile colaterale anterioare' sant dolmenele, adec lespedi mari de piatra,
posterioare. $anturile coiaterale stint abia vi- cari alcatuesc o camera nu o lespede mare drept
sibile i stint determinate prin seria punctelor acoperia. Erneori silnt acoperite cu pameint, alteori
de emergente ale ra.dacinilor anterioare si poste- si mai des glut asezate pe virful unei mguri
rioare ale nervilor rahidieni. Aceste 6 anturi inalte, i atunci au corcuri de piatra imprejur.
permit a se distinge pe fiecare jumetate de me- Aceste monumente au servit odinioari drept
davit 3 cordoane : cordoanele anterioare, late- morminte, fara ca sa putem precisa caror anume
rale i posterioare. Pe o sectiune a meduvei popoare. Cand s'au descoperit si in Europa, ca
spinarii, cordoanele au o forma prismatica
si in Canoas i Indii, asennenea zidiri de piatrii,
stint compuse din substanta nervoasit alba, ele atunci s'a presupus, c ele trebue sit fie semnele
incungiur substanta cenufie a meduvei, din care de cultur. ale unui popor crtor, pornit din
isi iau originea nervii rahidieni sau spinali. Indii spre apusul Europei. (Cf. Al. Bertrand,
Subst. cenusie are forma unei semilune, pentru Mmoire sur les monuments dits celtiques. Paris,
fiecare jumtate a rnduvei, unita prin o comi- 1862; G. von Bonstetten, Sur les dolmens.)
sura centrala. Substanta albd a meduvei e coin[Teohari Antonescu.]
pusa din fibre nervoase albe ca o directiune
Megalokastron, v. Candia.
longitudinal, iar cea cenusie din nevroglie pi
Megalophthalmus, ochiu mare, v. Buphthalmus.
celule nervoase. M. s. e invlita de meningele
Megalopolis, capitala alianfei arcadiene, eras
rahidiene. Din punct de vedere functional, me- fundat 370 a. Chr. de Epaminondas, distrus 222
duva are rolul de substanta conducetoare vi de de catra regele spartan Cleomenes. Ruinele-i se
centru. Ca substantd conductoare fibrele ei veil la satul Sinano.
transmit impulsiunile =trice dela creer la peMegalopsia, vedere mare, v. Macropsit
riferie prin cordoanele anterioare i laterale, iar
Megalosaur, un saurian fosil uri, rpitor,
prin cordoanele posterioare excitatiunile sensitive care umbla pe picioarele dinapoi. Se gasesce in
se transmit dela periferie la encefal. Functiunea formatiunile jurasice. Schelete intregi nn s'au
de centra o indeplinesce in mduva substanta putut gasi.
cenusie, care e un centru principal de acte reflexe,
Megalosplenia, hypertrophia cronica a splinei;
adecit are proprietatea de a transforma excitatiuui era cunoscuta si de vechi autori romani. In teni
sensitive in reactiuni motrice.
ca Romania, plina de friguii baltoase, splina
[Imerwol.)
; se combate ca friMedzliii-il-Ulema, v. Hoge.
mare este la ordinea

Meeting, (engl., pron. miting), in Anglia si gurile palustre ca chinina, arsenic, iar poporul,
America de nord adundri tinute in scopul de a care ii dice r a st, o trateaza tot cu amaraciuni,
se consulta asupra afacerilor publice.
ca pelin, etc.
Mefisto, (Mephistopheles), numele digvolulu
Megara, capitala tinutiflui grecesc Megaris,
in Faust al lui Goethe; reul personificat sub intre Attica si Corint, sedinl scoalei filosofice a
forma unui oin civilisat, schiop ca Byron sau lui Euclides (v. ac.); pang. la 450 a. Chr, a fost
Talleyrand, foarte deosebit de diavolul monstruos oras mare si puternic ; acum are 6249 loc. (1889).

al traditiunilor medievale, prima vesel, ca un

Megra, in mitol. grc. una din Erinii (v. ac.).
ris amar si ironic pentru tot ce e bun si frumos, In limbagiu coman inseamnd o femeie furioasa.
bucurandu-se de durerea si nefericirea omeMegarici, s'au numit in antichitate elevii lui
neasca, sfatuind totdeuna ratacirea, vitiul i crima, Socrate, cari dup uciderea magistrului s'au reinsa fara de a-si ajunge scopul, caci fare" voia tras sub conducerea lui Euclid in orasul Megara,
sa contribue la binele omenesc.
patria acestuia. $coala megarica numit 5i eriMefitls, in mitol. romana o dina, venerata la stied si dialecticd, se caracteriseaza prin faptul

locuri mocirloase, cari au causat miasine i mor- ca. in mod exclusiv cultive. dialectics. In aceasta
buri rele. De aici mefitic, cu miros noplacut, scoala fundatii de Euclid se unbind principiul
nesanatos.
etic al lui Socrate cu teoriile scoalei eleatice deMegaceros, (Cervus curyceros, Megaceros hi- spre unitate ca adeviirata realitate. La aceast
bernicus), un cerb fosil antediluvian, urjas, foarte scoala apartin pe langa fundatorul ei Euclid anci
puternic, Cu coarne colosale. Distanta intre vir- Eubolid din Milet, Alexin din Elida, Diodor din
furile coarnelor era de 4 m. Era respandit preste lasos, Filon dialectical, Stilpo, Bryso, Zeno, s. a.

intreaga Europa, mai ales s'au gasit schelete (Cf. Teodorescu, 1st. filos. 173 seq.; rberweg,
Ist. filos. I, 108.)
intregi in turbariile Irlandei. v. si Cerb.
[Pl.]
Megalesia, (grec.) serbatoare (10 Apr.) intru
Megarovo sau Mdgarovo, comuna armaneasca
venerarea dinei Magna Mater (v. ac.).
cu cam 3000 loc., in apropiere de Monastir in

www.dacoromanica.ro

Megascop

Macedonia, are o situatie frumoasa pe poalele

nordice ale muntelui Peristeri.
Megascop, (grec) un aparat de proiectiune cu
imagini nestravedii, adecd un fel de laterna magica, la care irnaginile in loe de a fi facute spre
sticl, sdnt pe hdrtie, va sa ic sdnt nestravedii.
Megaspnon, (Weston, maree), mandstire greceased in Achaia, aproape de golful Corintului,
Ja o positie romantica loo de pelerinagiu la
icoana Mariei, care se dice a fi remas dela apo-

Mehadia.

237

Weigand) prin colonisarea Pecenegilor in 1091

In M. (ib. p. 97). Este posibil, dar in ori ce

cas trebue s fi fost pe acolo si multi Romani,

altmintrelea Pecenegii nu s'ar fi romanisat. Pe
de alta parte Liumnita, mide tipul mongolic e
mai batAtor la ochi si mai des, nu-i situata in
M. (v. mai sus), ceea ce e in contra asertiunii
lui Iiredek.

In Osin s'a infiintat o scoala romneascl, si

discursul care s'a rostit la acest prilej de catra
invtator, s'a publicat in Gazeta Macedoniei

stolid Luca.
Megatheriu, un animal fosil antediluvian urias, 29 Iunie 1897, Si fiindca textul acesta e singnrul
care se aseamk cu actualul bradip. Era de care s'a publicat in limba meglina afark de acele
marimea unui elefant, capul ins mic in raport din cartea lui Weigand, acesta 1-a publicat, tradus

cu trunchiul. Avea 5 masele in falca de sus, si adnotat, in al 5-lea Jahresbericht d. Inst. f.

patru in cea de jos.
rum. Sprache.
Megies, vecin ; megiefie, vecinatate.

Particularitatile cele mai insemnate ale limbii

Meglena. E cunoscut de mult faptul, ca in megl.: a si d tonic din a se prefac in 9 (a un-

Macedonia sudica este o regiune numita Meglena guresc) s. e. grn = gran, c9ini = dime, mancm
sau Moglena teara neguroas, care e locuitd = mincam, etc., a neaccentuat la inceput cade:
in cea mai mare parte de Bulgari mohametani vom = avem, lantu = alalalt, alant, ut = aud,

(Pomaci) iar in preste 30 sate si de Romani tista = acesta. La pronume se pune un a epi-

mohametani; asa de pilda von Hahn, Barth (care tetic : la = lu, lia = if, na = ne, etc., e pi i dupd
trece in 1865 prin. M.), Gopdevid (in cartea sa labiald se pastreaz ca si aramdnesce: spel =
eMacedonien u. Altserbiene 1889, marcheazd de- spat, vet = vd, via( = Nina, etc., e tonic (WO

stul de bine teritoriul !omit de qintari moha- t, z, s se preface in 9 din a, I, cari sunete se
metanie,.p. 159), Weigand (in Olympo-Walachen afla si in dialecte pe la noi: st = sed, sad;

1888, p. 5, dice ca stint 4 sate arAmanesci la vitl = vitel, iital, de asemenea i originar si seCaragiova), etc. toti mentioneaza pe Rornfinii din cundar: zli = dile, rt =rid, uzi =audii, audii,
M., dar ea toate aceste Weigand e acela care tn = tin, tin, in neaccentuat la incepat se prea descoperit in qiva de 8 Iunie 1889 la Nonte face in an- : angliit = inghit, antrep = intreb,
sau Notie in Vlaho-Meglena, c dialectal Ro- ampliut = umplut din implut. Labialele p, b, in
inkilor de acolo e cu total deosebit de celelalte s'au conservat afara de chiept = piept, chiaptine
trei dialecte romanesci, cd-i de sine sttator, = pieptene si prochi= apropi, dar pert = pierd, etc.
cd nu-i un dialect aramkesc, care se aseamna vi se preface in ghi: ghiarmi = vierme. fi dispare
cu cel daco-romdnesc (cum s'a credut dupa von la inceput, dupd ce s'a prefcut In h palatal:
Hahn, care insa nu ne d nici o singurd pilda a iii = fiu, ierp = fierb ; si h gutural cade uor =

acestui dialect). Atunci Weigand s'a convins, ca hord, streauti din streaha = streasina. li s'a conacest dialect e atdt de important pentru filologia servat : &find., bucurille = bucurie, fratilie =
remand., incit trebue studiat mai cu deamnuntul fratie, etc. p secundar a calut in cateva cusi in 1890, cand iarsi a venit in Macedonia, vinte: stet = astept (distet), fat = fapt = facut.
s'a oprit in Liumnita trei septmni si a adunat Prin aceste particularitati, si prin altele din fletot materialnl filologic si etnografic ce 1-a pu- xiune si sintaxa, prin port, prin tip, prin trai,
blicat in cartea sa: Vlacho-Meglen, Leipzig 1892 prin obiceiuri Meglenitii se deosebesc in asa
cu patru tablouri si o schita topografica.
grad de toti coialaiti Romani (cu toate c in
Cu total stint 11 sate, patru situate in M. mijlocul lor e un sat arainfinesc Livadhi, nu se
propriu is, Nonte sau Notie, Osin, liorislafti, amesteca cu acestia), incat parerea lui Weigand,
Lugunsi, din cari numai unul, adeca Nonte, are adecd ca skt patru rammi ale poporului roman
loc. Mohametani, trecuti la islamism in secolul si patru dialecte principale, e pe deplin justificata.

trecut pentru a se fen de sicanele Mohameta-

niter din Bulgaro-Meglena. Amestec cu Inruci,

Mehadia, comuna mare in Banat, cott. Carascari s'au asezat in Bulgaro-Meglena in sed. XVI. Severin, 2480 loc. (1891) Romanii; mine de lignit,
(Cf. Iiredek, Geschichte der Bulgaren, p. 477), n'a ferestrdu. La M. se afla minele unei cetati roputut avea loe de fel. Celelalte septe sate (Lium- mane Ad Mediam, iar pe un deal ruinele canits, Hums, Cupa, Coinsco, Sirminina, Ternareka, stelului Myhald de pe timpul Arpdianilor. In
Barovita), siInt situate nu in Vlacho-Meglena, M. se afl statiune de cale ferat si oficiu teci pe poalele resaritene ale muntelui Caragiova, legrafo-postal. resit se dice M. si la Baile Hersi se tin de Ghevgheli si de Ghimenge. Spre a culane (v. ac.) din apropiere.
Mehadia, keneziat, care si dupa invadarea
ave o denumire lamurita pentru Romnii acestia,
Weigand i-a numit Megleniti dupa campul M., maghiara se pare, el a remas multa vreme in
en toate ca numai partea cea mai mica merita contact cu partite romanice. Numai pe la 1428
denumirea asta. Ei insisi se numesc Vlasic,
regele ung. Sigismund hdrtuindu-se cu Turcii,
limbs lor ivlaschie dupd limba bulgar, si cum a venit in contact cu districtualii, cand a si conse vede, denumirea asta nu-i potrivit pentru vocat universitatea uobililor in M. Aci exinite
un dialect deosebit, fiind prea general& Numrul. diplome, reguleaza afaceri de domenii, stipuleazd
lor e ca. 14,000 suflete. Tipul mongolic, care se si recunoasce drepturile din addnci betranete
afla foarte des intre ei, se explica dupd Iiredek se consulta u afaceri de aprare. La 1439 reg.
(in Archiv fiir slay. Phil. t. 15, .p. 91-102 serie Albert tot aci face donatiuni eonsiderabile pe
un articol foarte instructiv despre cartea lui sama lui Mibaiu Ciornea, 5i la 1443 reg. Via-

www.dacoromanica.ro

238

Mehadica

Maul.

dislav tot la adresa acestuia pentru merite mili- rale exploatate silnt: lignita la Bahna, piatra de
tare prestate la hotare, Ii Iasi' in posesiune alte constructiuni si de var. Industria e mai mult
domenii si predii in distr. Mehadia. Acest district domestica, iar comerciul e concentrat la Turnu
din causa deselor Mari dusmane nu a putut Severin, portul principal al j.-lui. Caile de cosa se susting, ci prin sed. XVXVI s'a contopit municatie sfint : liniile ferate Bucuresci-Vrou Caransebesul, unde s'a stabilit in permanenta ciorova si Virciorova-Bahna, calea fluvialg pe
si mare parte nobilimea.
[V. Grozescu.]
Dunare, soseaua nationala, ce merge paralel cu
Mehadica, comun ruralg. in Banat, cott. Caras- linia ferata Bucuresci-Vrciorova, mai multe cii
Severin, cu 2032 loc. Rornini. M. a fost des judetene si comunale. Cf. N. D. Spinean, Dic.
amintiti in timpul mai non pentru un conflict geogr. al
[nt.]
M. Bucuresci, 1894.
sfingeros, ivit intro poporatiune 5i autoritatile
Mehemed All, vicerege in Egipt, n. 1769 in
publice.

Kavala (Macedonia). 1805 ffi numit pass al Egip-

Mehala, comuna midi* in Banat, cott. Timis,

on 4965 loc. Romini (1972), Nemti i Srbi.
Romancele din M. stint cunoscute pentru frumseta lor deosebitg.
Mehedinteanu, familie boiereascg din Oltenia,

tului; 1811 nimici puterea Mamelucilor. Prin

intmducerea civilisatiei europene, prin zidirea
de sosele i canal ridica forta economicii a
terii, iar prin infiintarea de monopoluri si re-

adi stinsa, cunoscut din sed. XVI. Din ea s'a

dinstins celebrul boier Lupu M., mare paharnic
(1617), un aspru advemar al Grecilor, contra
caror Mai o rescoali a boierilor, in capul careja se puse. El voia sa cloying domo al terii

galii opon i venitele proprii. In dott randuri M.

A. a purtat resboiu victorios contra Turciei, care

1841 il recunoscil de vice-rege al Egiptului

Nubiei cu drept ereditar, supuniindu-se altfel

legilor imperiului otoman. Catra finca vietii sale

a devenit stupid ; t 1849.

Mehemed All Papa, en numele original Carol

Detroit, general taro, n. 1827 in Brandenburg.
Mehedinti, judet in Rom., situat in partea cea Ca matelot ajunse in Constantinopole; aici fugi
mai occidentala a terii, avnd o intindere de de pe corabie si mai tfirdiu deveni favoritul ma4949.40 km2. si 247,223 loc. (1899), intro cari relui vizir Aali Pasa, care 1846 1'1 trimise in
239,127 Rom., 7751 supu.si straini si 345 ne- scoala militar. M. A. a trecut la mohamedanism;
supusi nici unei proteetiuni; dupa confesiune 1853 fir numit oficier in armata turceasca. Di241,877 ort., 4459 cat. si protestanti, iar restul stingndu-se in diferite resboaie, M. A. fir numit
de alte conies.; din populatiunea totala sciu ceti 1877 comandant suprem al armatei, ce opera
aproape ajunse, cfind fir prins de Gabriel Movilg
predat pasei de Silistra, care Il omori. [O. L.]

si serie numai 34,550. Marca j.-lui este o albina. in estul Bulgariei. 1878 a luat parte la con-

Judetul M. se marginesce la nord cu Trans., la

est cu j. Gorj i Dolj, la sud-vest cu Serbia si
intru cfitva si cu Bulgaria, si la vest cu Banatul
Timisan. In privinta reliefului pamntulai j.-ul
M. se imparte in 3 regiuni : a muntilor, deslunlor si sesului ; muntii apartin sistemului de
munti mijlocii, earn cea mai mare inaltime a lor
nu trece preste 2000 m. Piscuri principale : To-

gresul din Berlin ca al doilea representant al

Turciei. A fost ucis de Albanezi in 7 Sept. 1878.
Mehemet Beiu, v. Mohamet Bey.

Mehterhanea, corp de musica milita71 turceased, format din diferite marimi de oboie
(zurna), trompeta 5i mai cu sama instrumente

de percusiune, ansamblu instrumental, a cgreia

sonori tate corespundea naturalminte caracterului

toaia (1993 m.), Vrful Dobrei (1923 m.), Cracu selbatec cavaleresc al trupelor ce insotea. Dupi
lui Mihoc, Pietrile Albe, Olanul mare, s. a. Apele modelul acestora au fost iuflintate bande anamai insemnate, cari uda acest judet glut: Du- loage si in celelalte teri sub nutnele de musicti
narea, Cerna, Motru, Bfina, Jidostita, Topolnita, de ieniceri, in Polonia, in Rusia, in Prusia.
Drincea, $usita. s. a. In Dunare stint mai multe Chiar in Rom., ande acest gen de rausica a reinsule, ca: insula Golului nutnita Si a Banului, sunat de sigur dela cele dintai navaliri ale TarSimianu, Ostrovu Corbului, Tigana4ii, Ostrovu cilor, bande de M. au fost infiintate prin domnii
mare, s. a. In privinta administrativ j.-ul M. se fanarioti, si n'au dispgrut dealt cu infiintarea
Imparte in 5 plasi Blahnita-Cfimpu, Closani, aa disei Inusici a streijii pelmntesci. Cronicarii
Dumbrava-Motru de jos, Motru de sus si Ocolu, vorbesc de o .111. turceascd si de o M. moldocuprindnd 2 com. urb.: Turnu Severin, capitala veneasal, cari probabil nu se deosebeau decit
j.-lui, si Baia de amnia, si 200 com. rur. Alte prin nationalitatea individilor ce le formau, san
localitati mai insemnate sfint: Vrciorova, Bahna, chiar numai prin aceea a corpului de armata.- la

Plostina si Gruia. In privinta politica j. M. da care erau alipite, ambele constind din zurnale,
4 senatori 0'1 7 deputati, iar in ordinea eclesia- trompete, dobe si darabani de diferite marimi,
stica face parte din eparchia Rfimnicului-Noul- tombelthuri i zimbalare. Un alt corp instruSeverin, numrind 4 parochii urb. si 121 rur. mental era numit tabulhanea, care probabil nu
ea 332 biserici. Instructiunea pub!. se face in- era decat un corp de toboseri, tabul insemnfind
tr'un liceu, 4 scoale urb. de bieti si 4 de fete tob. Saul ce conduces o M. se numea Mehsi in 152 scoale rur. ; mai stint 6 scoale private. terb afa, iar bucatile ce se executau inafara de
Producte : Prin regiunea rnuntilor si a dealurilor marsurile si semnale militare, se numea Nobet
se aflii paduri si pasuni intinse ; pe dealuri
san Nubet, Pestref, fj. a.
[T. p.]
campii se cultiva tot felul de cereale, legume,
Mu!, Etienne Nicolas, compositor franc., n.
plante industriale si pomi ; viile de pe dealul 1763 in Givet, t 1817 in Paris. A scris un mare
Orevita si valea Drincei dan un yin de o cali- num.& de opere si opere cornice, obtinnd vatate mai superioara. Pe psunile i fnatele j.-lui riate succese (1807). Capodopera sa e *Josephs retraiesc diferite animale domestic ; pescele scos presintata Inca si adi ca succes atilt in Francia
din Dunare si din baltile de pe ling ea con- cat si in Germania. Mara de opere a Boris
otitue un insemnat articol de cornerciu. Mine- sinfonii, sonate, p. a. si mai multe cintece pa-

www.dacoromanica.ro

Meilhac

Melampos.

239

triotice (Chant du depart, Chant de victoire, s. a.). scolare. A scris, pe Ifing numeroasele sale ra-

A fost profesor la conservatorul din Paris si poarte, dintre cari unele s'au publicat in Bumembru al academiei.
letinul oficial al ministenulm, diverse articole
[T. C.]
Meilhac, Henri, autor dramatic franc., n. 1831 aparute in reviste, precum i carti didactice,
in Paris, t 1897. La inceput si-a incercat ta- dintre cari citim : Prima carte pentru studiul
lentul in caricatura. In 1855 debut la teatru limbii germane. lucrat in colaborare cu I. Paul.
cu piesele Garde-toi i Satarica, fait mare succes.
Meissonier, Ernest, pictor francez, n. 1815
Apoi publica La Saralande du cardinal, L'Auto- in Lyon si t 1891 in Paris. A devenit mai engraphe, p. a., cari avura un succes real. Mai noscut 1841 cu tabloul su Partida de ahe.
tiir4iu se sweat eu Halvy cu care a colaborat Stint rninunate tablourile sale, cari represinta

Villa la sfirsit. In piesele lor spirituale, picante, musicanti, cetitori de carti, fumatori, beutori de
se gasesc adesea cuvinte de observatiune, cari bere, jucatori de sah, artisti in atelierul lor ;
fac pe moralist si reflecteze. M. a fost unul dar nu mai putin celebre stint tablourile sale,
din colaboratoiii revistei La Vie Parisiennec. cari represintii scene resboinice, s. e.: NapoMeiningen, 1) M., capitals ducatului saxon M., leon I co statu1 seo major in campania din iarna
50 km. departe de Gotha, 12,500 loc.; este in- anului 1814; Lupta dela Friedland; Napoleon HI
semnat castelul ridicat 1682 de ducele Bernard, in lupta dela Solferino. Tablourile lui M. s'au
numit dupti sotia sa: Elisabethburg. In 1682 vfindut cu preturi foarte mari.
Bernard, ducele saxon de Meiningen
Meiszner, Alfredt poet german, n. 1822 in
alege de
reside)* sa. In 1874 a fost nimicit de un foc mare. Teplitz ; a studiat in Praga, Lipsca, Dresda
2) M. Hildburghausen, (Sachsen Meiningen), Paris. 1850-69 a trait in Praga, apoi tu Bregenz,
ducat saxon apartintor imperiulni gentian, si- ande t 1885. M a scris Poesiit revolutionare,
tuat in Turingia, consti din ducatele: M. si eposul lirio Ziskas mai multe tragedii si o serie
Hildburghausen, principatul: Saalfeld ; ducatul: intreagii de romane 5i nuvele, dintre cari mai
Cam burg si domeniul: Kranichfeld. Are un areal cunoscute : Sansara, 4 vol., 1861; Neuer Adel,
de 2486 km1., 234,005 loc. Este acoperit de pi.- 3 vol., 1861; Schwarzgelb, 1862-64; Die Kinder
duri mari, udat de riurile : Werra, Saale, Steinach Roms, 1870; Feindliche Pole, 1878. Autobio-

si Iltz. Ducatul mai cu salmi in vai este fruc- graft lui M. a aparut 1884 in 2 volume.
tifer. Telitoriul 41-904 este acoperit cu paduri.
Meitani, G. G., fost senator. Publicatii: CfinIndustria pi comerciul este viu. Are mai multe turi intime, 1860; Studii constitutionale, 1878;
fabrici, dintre cari mai insemn ate stint : 197 fabrici Studii asupra constitutiunii Romfinilor, 1880-81,
de bere, 14 de tutun, 18 de tesutul materiilor 14 fascicole ; Principiul de nationalitate i secolul

textile, s. a. In fruntea ducatului sta ducele

viitor, 1895.
Meiu, numele vulgar al plantelor: Panicum
camera deputatilor constatatoare din 24 inetnbri;
Venitele : 7.483,980, cheltuielile: 6.622,440, da- miliaceum L. (v. ac.) 5i Milium effusum L. (v. ea.)

tara: 9.485,558 marce.

[M. Bodiu.]
Meionita, mineral din grupul verneritelor. In
blocurile de silicate dela Soma (Vesuv) si Laachenee.
Meissen, capitals districtului en acela$ nume
in capitanatul saxon Dresda, 'ADO impreunarea
riurilor Elbe si Tiiebisch, are 18,000 loc. Este

v. si art. Milaiu.

Mejebrode, calm la comuna rurall Berhomet

pe Sirete, atenenta parochiala, mosie boiereasca

in cap. si j. Vijnitei in Bucovina, are 250 loc.,

fabrici, coal-A primara, statiune de cale ferata.

[Dr. I. G. Sbiera.]
Mekhong, (Mekiang, Cambogea), mare fluviu
insemnat fabrica de portelan, mutata aci in in India posterioarri, isvoresce in Tibet din coa-

1710; mai are turnatoare de fier si fabrici de stele suffice ale muntilor Kiienliin; in cursul
masini, bere, s. a. Orasul M. s'a desvoltat in jurul superior are diverse ntuniri, in cursul inferior
fortretei ridicate de Henric I., 930. In 1447 a e navigabil, se varsa in Marea Chineza de sud,
ars total, in 1637 1-au ocupat Svedezii, cari mare formand o delta mare; lung de 4500 km.
parte 1-au darimat.

Mela Pomponius, geograf roman, n. in Spania,

[M. Bodiu.]
Meissner, Constantin, profesor. n. 1854 la Iasi ; fach parte din familia lui Seneca, compuse in
si-a facut studiile universitare la Viena si Berlin. timpul domniei lui Claudius prima geografie latina
La 1878 cup& catedra de limbs german dela intitulata De situ orbis sive De Chorographiac.

scoala militara, iar la 1881 si catedra de peda- Mela era un savant in adevratul inteles al
gogie dela scoala normala de invtatori din Iasi, euvntului pi operei sale, pe Volga caracterul pur
la care scoala este numit director in 1886. Tot sciintific, i-a mai dat si o nuanta de poesie, fiind
[Won.]
atunci f insarcinat de D. Sturdza, ministrul scris inteo limb admirabil.
Melafir, dupl Rosenbusch roca paleovulcanica
de instructiune de pe atunci, sa studieze organisarea coalelor normale si primare din Ger- de revrsare (efusiva), constituit din plagioclas,
mania, mai cu sama a celar din Turingia. La augit, olivin, adesea cu mass compacta. Acest
1892 este numit inspector scolar, diva aceea nume s'a dat mai inainte la diferite roce, adesea
(1894), pentru scurtii vreme, secretar general foarte striiine unele de altele. In Rom. se gsesc
al ministeriului de instructie, apoi inspector ge- In masivul dala Brosteni (Suceava).
Melaleuca L., (botan.) gen de plante lignoase
neral al invtamntului primar si normal-primar,
post pe care Il oeupa si in present. In aceast sempervirente din fan). My rtaceelor, trib. Leptocalitate M. a avut o inriurire direct si continua spermeae. Cuprinde vr'o 100 specii australiene
tropical-asiatice. Din M. Lecodendron L. ai
asupra desvoltarii din timpii din urma a instructiunii publice primare din Romfinia. In M. minor L. se extrage esenta de cajeput, ce se
special, e autorul regulamentelor relative la in- folosesce in medicina ca anticol erica. [A. Pr.]
Melampos, (picior negra), in mito!. grec. fiul
vitamntal primar si normal si unul din colaboratorii de capetenie la fileatuirea pregramelor lui Amythaon on Eidomene, profet si medio re-

www.dacoromanica.ro

240

Melampyrum

Melancola.

numit. El a crescut doi serpi, i acestia, Vane tina usluinta, memoria, dee conservate, este mai
ce M. a durmit, i-au lins urechile si prin aceasta
M. a priceput sonurile animalelor, cad i-au spus
toate cele viitoare.
Melampyrum L., (botan.) gen de plante parasite anuale din fam. Scrophulariaceelor, trib.
Euphrasieae. Cuprinde 6 specii europene si occidentalasiatice, dintre cari numai una ajunge pine
in America boreala. Dintre cele mai frequente
la noi relevarn: M. cristatum L. $i M. arvense L.,

putin vioae bleat evocatiunea sensatiunilor anterioare, inmagazinate in suvenirul lui, nu se face
on aceeas repecliciune. Sub aceste influente fisionomia bolnavului presint o expresiune tipicii :

tole cu sore.,

lancolicul umbla, picioarele se ridice cu greutate

de pe parnht. In cele mai multe casuri bolnavii
presinte delir, care poste fi: hipocondriac, delir

trasurile fetei, cari trdeaza durerea intern,

siint fixe 5i imobile; capul plecat inainte, ochii
acoperiti de pleopele superioare. Bolnavii vorbesc

putin, rar, incet, cu o monotonie pronuntata,

respund ou greutate la intrebrile puse, ba cite
numite ciormoiag, i granl prepelitei, data nu pronunta nici o vorba; altii sfint agisi M. bihariense Kern., aceasta cu bracteele tati, se piing in mod continuu, fac gesturi descolorato, de uncle poarte numirea poporal f r a - perate. Miscarile se fan incet, bleat nand me[A. Pr.]

Melanaemia, o alteratiune a siingelui si a teseturilor, caracterisate prin continere de pigment

negru sau bran. Acest pigment se acumuleaza
in spline., float, creer, plumeni, ganglioni lim-

de ruing san delir de culpabilitate. Istfel nnii

isi fac reprosuri de a neglija averea familiei, se

fatici si da loo la iliferite lesiuni si tulbureri. acusa siuguri a fi comis sacrilegii, crime odioase;
M. se observe in decursul diferitelor maladii, altii isi inchipuesc ca stint ruinati, c nu pot
cu deosebire inse a febrei palustre. [V. I.]
stornacul 6ind plin nu poste digera, el
M el an chton, Filip, (numele de familie Schwarz- au diferite boale, cari nu se pot vindeca, in
erd), refonnator german, n. 10 Febr. 1497 in fine isi inchipuesc ce stint condamnati s moare.
Bretten (Pfalz). Dela 1510 a studiat la univ. din
Heidelberg Qi apoi a continuat studiile la Tiibingen, unde in 1517 f promovat magistere,
si a inceput a tin cursuri din filosofia lui Ari-

Ideile de persecutiune se intelneso in unele ca-

teologice protestante, 5i pentru eruditiunea lui

a fost numit: Praeceptor Germaniae. Cea mai
buna editiune a operelor sale se afla In: Corpus
Reformatorum. Lipsca, 1844, tom. XXVII.

n'au bani si pleteasca mencarea, nu sant demni

suri, dar particularitatea lor este, c bolnavul

se acuse singur pe sine insu.ei, inainte de a acusa

pe alfil. Delirul este totdeuna secundar, urmend
stotel si din clasicii greci 5i latini. In 1520 a turburarilor emotive. Sensibilitatea este adeseori
fost chiemat la Wittenberg, unde intrit in re- turburate, exist analgesii, hiperestesii. Ilusiuni,
latiuni de strinse amicitie cu Luther. M. a fost sau chiar halucinatiuni se ivesc la melancolici:
intemeietorul teologiei protestante i autorul con- vorbe audite sant insulte la adresa lor, tot ce
fesiunei augustane. In 1546 a mers ca profesor me-nanc are gust de substante otriivitoare, mila Jena t3i in anii urrnatori a luat parte la mai roas a pucioase., pretutindeni ved animale selmulte convente,.
19 Apr. 1560 in Witten- batice. M. refuse mincarea, fie din cause indiberg, undo se retrsese. A scris mai multe opere ferentei, fie din causa ideilor, cari ii preciomine:

de a se hriun. Tendinta spre sinucidere este

aproape regula in M. Bolnavii incearce se se
arunce pe fereastre, sau se spenzuna, mai rar
Melancolia, grec.) inseamn fiere neagrii, apoi se otravesc sail se rnesc ea vr'o arma de foo

stares ori dispositia ce provine din causa ei. Ca san cutit. Functiunile digestive sant turburate :
stare psichica, melancolia este disposi(ia omului buzele 51 gingiile stint uneori uscate, limba albe,
de a se lasa prada ideilor i sentimentelor triste. incercate, saliva este viscoasa. M. sent conCa temperament, M. se caracteriseaza prin putin stipati aproape totdeuua, urinele stint rare.
impresionabilitate, dar printr'o actiune proprie
Des melancolicii presint simptome, cari le
mare. Oamenii cu temperament traiesc pentru sent comune la toti, totusi dupe' starea de desine si sant statornici in actiunile lor, sant in- presiune, natura ideilor delirante, distingem mai
diferenti fate de multe impresiuni externe, chiar multe feluri de M. si anume: 1) M. simple cu
13i fate de viata, pentru aceea stint dispasi spre fenomene de iutristare si depresiune, fare delir.
contemplatiuni profunde 5i spre meditatii reli- 2) M. depresiva cu idei delirante. 3) M. en stugioase. Cf. Pletosu, psichol. 72 si 101. [Pl.]
poare. Aceasta forma este consecutiva celor preMelancolia, lipemania, psichosa, care se pre- cedente. 4) M. anxioas.
sinta sub forma de acme unice uneori, reci- M. se vindeca en atilt mai sigur, cu ct cineva
divend adesea, susceptibile de a se vindeca com- este mai finer. Aceasti vindecare poate s se
plet sau de a trece la stare mince. Fenomenul produce dupe. Maya luni, un an si chiar dupi
primitiv sau constant este turburarea emotiva sau mai mult timp. Recidivele se intelneso destul
afectiva. M. este o afectiune a sensibilitatii mo- de des. Daca M. nu se vindeca, trece la starea
rale si nu devine decet in mod secundar si epi- mole& M. se observe mai des la femei, decet
sodic o boala a inteligentei. M. poate incepe in la brbati. Virsta de predilectiune este intre
mod brusc, dar in majoritatea casurilor se con- 30 si 40 de ani, totusi e destul de frecuenta la
stata simptome antemergitoare: bolnavul devine pubertate. Des ereditatea nervoasa este o causa
mai impresionabil, sufere de duren i de cap, in- predisposanta, totwi gsim totdeuna la inceputul

soinnii tenace, nu digereaze bine ei slabesce. M.-ei o superare mare, depresiuni morale de
Simptomul fundamental este intnstarea $i in- diferit natura.
In primul nind, ca tratament, trebue sa precapacitatea bolnavului, el este cuprins de des-

gust si indiferenta pentru cei can. Il incungiur. cisam mediul si regimul, care convin bolnavilor.
In acela$ timp se pronunt incapacitatea de a Melancolicul tTebue se fie la adpostul sgomovoi pi de a execute vointa sa, nefiind stimulat tului, al preocupatiunilor, trebue deprtat de
in activitatea sa. ldeile se asociaz, on mai pu- persoanele, cari II incungiure. M. trebue bine

www.dacoromanica.ro

Melandryum

241

Melchisedec.

supraveghiati, din causa ideilor de sinucidere, 1854; numeroase Vinci, bazar minunat (Oueen's
cari Ii predomini, chiar atunci and starea lor Arcadea), cale feratii la portal maritim Port M.
pare ameliorat. M. trebue si se ocupe en si Williamstown; comerciu insemnat; export
gradinaria, gimnastica, sa faca plimbari, Bra de aur si Pia. M. a fost fundat la 1837.
insa a se osterd. Aliinentatia trebue si fie abunMelbourne, William Lamb, viscount, om de
dent i hrnitoare; daca bolnavul refusa hrana, stat englez, n. 1779, 1828 peer, 1830-34
trebue sEt recurgem la alimentatia fortata ca ministra de interne, 1835-41 prim-ministru,
sonda. Hidroterapia nu trebue intrebuintat decht t 24 Nov. 1848.
cu prdcautiune. Printre substantele medicamenMelc, Meld, molusce, v. Gasteropoda.
tease Bromurul de potasiu si morfina intrebuinM. de ogor (Limax agrestis L.), gen de motata in mod metodic dau resultate satisfacitoare. lase gasteropod, din familia limacidelor, devoreazi on aviditate oerealele, liveiile artificiale
[E. F.]
Melandryum Rochl., (botan.) dupe: unii botanisti si plantele potagere, mai cu sam in anii ploiosi.
gen, iar dupit altii numai sectiune din genul M. de vie, v. Helix.
Lychnis L. (v. ac.).
Melchisedec, regeleSalimului si preot pe tiinpul
[im.]
Melanesia, cereal interior de insule ce in- patriarchului Avram (Gen. 14, 18).
cungiurit Australia, locuit de Papuani. (v. ac.
Melchisedec, una din falele episcopatului romnesc, s'a nascut la 12 Febr. 1822 din preotul
Oceania).
Melanhlenii, (cei cu haina neagra), unul din P. Stefnescu la Ghrcina, jud. Neamtu, botecele 4 popoare pomenite de Herodot, ca locuind zhndu-se on numele de Mihaiu. Intrind in sela limitele nordice ale Scitiei (Agatirsi, Neuri, minariul din Socola in 1834, il terminit in 1841,
Androfagi t3.1 Melanhleni). Positia lor geografica se fach invtator de scoal ruralii, apoi iar se
se determina a fi fost pe la isvoarele Niprului. intoarse in seminar, ande se si numi in 1843
profesor si se calugari sub ntunele de M. In
Melanippe, in mitol. grec., o fata frumosit
inteleapta, care dela Poseidon, ieul marilor, a 1848 plech la Kiev sa-si completeze studiile teonascut geinenii Aeolos i Boeotos.
logice, si acolo se consacra preot in 1851; putin
Melanit, granat fericalcic galben (Topazolit, in urma reveni ca profesor la Socola, iar cu
Zermatt, Mussa alp), verde (Aplom : Schwarzen- 5 ani mai thrliu fit numit director al semina-

riului din Hui. Acum demnittile urmara pe

rind. In calitate de archimandrit f insrcinat
cu administrarea episcopiei vacante de Hui in
1861, functiune ce puta indeplini cu atilt mai
bine, And se hirotoni archierea un an mai in
arma; la 1864 i-se incredintit administrarea si
build neagra, in care tesutarile apoi pstorirea titulara a dificilei episeopii a

berg Saxonia, Len a Siberia), brun (Arendal, Vesuv),

negru (Frascati Roma, Kaiserstuhl, etc.).

Melanoma, tumoare formata in mare parte de
grauulatiuni pigmentare. Chirurgii exstirpeaza
aceste tumori. La animale se produce mai des
la caii i canii albi. v. Melanosa.
Melanosa,

shut impregnate de o materie coloranta neagr, Dunarii de jos, infiintata atunci ; in fine, la 1879,
cu sau fare tumori (melanoma). Aceasta materie se alese episcop de Roman, in care scaun
neagra se poate produce din shnge situ ca se in- muri in 1892.
troduce in organism din afara. Se vindeca anevoie.
Para sfera activitatii in propriile sale eparchii
i-ar fi fost prea restrinsa, il vedem land o parte
Melanoscop, v. Erythroseop.
Melanterit, mineral sulfat de fier, provine ca adesea decisiva in toate evenimentele politice si
produs de alterare al sulfurelor de fier. Se in- bisericesci ale tiinpului &du, impritandu-le nutrebuinteaza in scopuri technice la vapsirea sto- mele su neruuritor chiar si preste hotarele Rofelor, n imprimene, etc.
-rnitniei. Fiind Inca director al seminariului din
Melas, Mihail, baron, genergaustr., n. 12 Maiu Hui, Cuza 1.1 aural in 1860 ministra sub Co1729 linga Sighisoara, a 1uat7arte la resboml glniceanu, spre a pane la cale secularisarea
de 7 ani, la resboaiele cu Turcii, si a excelat averilor ma.nastiresci, o chestiune foarte com1795 in batalitle dela Mainz si Mannheim. 1797 plicata din causa mlnastirilor inchinate.
M. ocupa Tortona, iar in 1799 chstig impreuna curcaturile diplomatice resultate prin secalacu Suwarow luptele de tinge. Trebia si Novi ; risare durar timp indelungat 5i ocupar pe M.
lupta ou noroc in contra lui Chatnpionet
Ana in 1868 cu oeasia unei misiuni politice la
1800 in contra lui Massena. La Marengo (v. ac.) Petersburg. Atitudinea sa liberala, arkata in
chstigi batalla in contra lui Napoleon, dar fiind afacerea secularisarii, o pastrit si in 1865, and
rank se retrage din lupta si urmasul lui pierde se hotarise numirea episcopilor de catra Doran
batalia. 1803 s'a retras in pensie. t 31 Main dupa presentarea ministrului; mai multi din con1806 in Elbeteinitz
fratii sii se opusera din resputeri, mai ales pro[1:1y.]
Melassa, productul ultim al fabricatiunii za- tectoral sik de odinioarii, Filaret Scriban ; M.
hanilui (v. ac4.
nsa se invrajbi mai bucuros au dinsul, ducat
Melastomacee, (botan.) familie de plante lem- sa resiste guvernului. O intfimplare curioasa
noise dicotyle polypetale, cu foi oposite fara amesteca pe M. bite') afacere privitoare la toate
stipule si flori ermafrodite regulare. Cupriude bisoricile ortodoxo. Ca preludiu al Kulturvio 1800 specii tropical, preponderant ame- kampfa-ulni se formase in Germania Qi in Elvetia
ricane, distribuite dupe.' caracterul fructului, lun- o secta sub numele de vechi catolicia, cari resgimea staminelor, etc., in mai multe triburi. Ca pingean nu numai conciliul vatican, dar si alto
genuri remarcabile relevant numai Melastoma, dogine dupa. plac. Ca sa dea o lovitura senBhexia 5i Bertolonia.
sibila bisericii catolice, ei incercara o fusiune tau
[A. Pr.]
Melbourne, oras in Australia, capitals colonial unirea cu protestantii 5i ortodoxii. Astfel se reaengl. Victoria, 447,665 loc. (1895); episcop an- lise in 1875 congresal delft Bonn, la care luarti
glican, archiep. rom.-catolic ; universitate dela , parte si delegati din Constanstantinopole, Rusia,
Enciclopedia mining., Vol. W.

www.dacoromanica.ro

16

242

Melchiti

Meliaceae.

Grecia, Serbia si Romania, aceasti din urmit

teark fiind representata de Ghenadie de Arges
si M., trimisi acolo de sf. sinod. M. Mai un raport favorabil acestei 'unirie, lucru cu atilt mai
ciudat, cu cat spiritul lui sagace nu putea sa nu
observe, ca vechiut cato/icism e un copil assent

persic. Marti de sideful, care constitue massa

cautatti in aversiunea lui M. pentm biserica catolica, aversiune ce a dobandit-o in Rusia si a

manifestat-o si in urma, in deosebi cu scrierea
'Papismul i starea actual a bis. ort. in Romania.c In fine M. ni-se mai infatiseaza ca sp.&

(v. ac.).

cea mai principal a cochilei 9i care este obiectul

unui comercia important, aceast specie mai

produce perlele fine, boabele de ntltrgItritar,
excrescents sidefii accidentale, cari sikt o secretiune a mantalei.
mort; sorgintea raportului trebue mai virtos
Meleagris, paseri, bibilica (v. ac.) si ciurca
Meleagros,

in mito!. gro. fiul lui Oeneos, rege

in Kalydon, n. de Althaea; prtas cu Argonautii i prin aceea, ca a omorit mistretul din

Kalydon, a devenit vnator renumit.

Melechbel, deu in Palmyra; in templul soamirului la mitropolia din Bucur. in 1882. Pa- relui a fost capul trinittii, de care s'a tinut

ratortil autocefaliei bis. romane cu ocasia sfintirii

triarchul constantinopolitan protest:a energic in Aglibol pi Iurhibol. Simbolica lui M. a fost raze
contra acestei pretinse usurpari, dar f redus de scare. (v. Malagbel).
la tacere prin adresa sinodului, redactat in mod
Meleda, insulti stancoasii la litoralul Dalmatiei,

magistral de M. In acest respuns se arat, ca

Romanii au fost crestinati chiar inainte de a fi
existat Constantinopolul, ai ca prin armare nu-i
gnat supusi bisericesce.
Aureola gloriei o formeaza ins pentru M.

fenomenala lui activitate literara. Ar trece preste

cadrul articolului a insira aici toate operele
sale, a caror lista completa se afla in Kalinderu,
Episcopal M. (Buc., 1894). E destul a cita aici
pe unele istorice, prin cari si-a asigurat pe vecie

un loe intre istoriografii romani, mai ales referitor la biserica: Cronica Husilor si a epis-

cerc. Ragusa. 99 km2., 1623 loc. Vin si oleu.

Melencze, statiune balnear in comitatal Torontal (Banat) abia 1 km. deprtare de ortisel
la o inltime de 80 m. Stabilimentul poartti numele .Rusanda si e proprietatea comunei bisericesci srbe din M. Un lac de 6 km2. avnd namol

negru, gras, clicos foarte concentrat in sruri

de sodiu, dup. analisa profesorului Schneider din

1866 cel mai concentrat din Europa. Abia de

diteva decenii cunoscut, acest lac a inceput a
fi mult visitat de pacientii cu pretentii mai modeste. In timp de secetti apa laclui scade on
desvirsire. Pentru asemenea cas este ingrijit
de un reservoriu, in care se aduna apa trebuincioas pentru bai, cari se iau parte incldite,
parte se amesteca cu nmol. Scrofuloai de tot
soiul, reumaticii, podagroeii e't cei cu boale de

copiei. (Bucur., 1869); Cronica Romanului pi a

episcopiei. (Bnc., 1875); Notita ist. si archeol.
as. 48 man. si bis.; Viata mitrop. Antim Ivireanul, ca prefat la predicele lui. (Bucuresci,
1886); Viata i moastele Sf. Paraschive. Academia romana a editat o multime de memorii piele siint visitatorii acestui lac. (Cf. Bolemann,

de M., cad de cari mai interesante: Relatiuni eMagyar fiird6k s fisvnyosvizeke, Budapest 1896.)
ist. as. Romaniei, extrase din Melysevsky; Te[Dr. Vuia.]
travangelul lui Stefan cel Mare; Viata lui Dio- Melndez Valdez, Don Juan, (1754-1817),
nisie Romano; Viaja lui Grigorie Tamblac; Viata unul din cei mai insemnati poeti lirici spanioli
mitr. Filaret II; Biserica ortodoxa si protestan- ai erei none, dela care dateaza reintoarcerea la
tismul, s. a. Ca opere teologice merita men- modelele nationale clasice. Functioni Antai ca
tiune particular: Introducere in sf. biblie, 2 vol. profesor universitar la Salamanca, apoi ea ma(Iasi, 1860); Teologia pastoral. (Buc., 1862); Ohl- gistrat ai in alte funcpni publice.
stirea icoanelor in Romania ; Lipovenismul, s. a.
(Kalinderu, Episcopul M. Buc., 1894).
Melchip, (adeca regesci, aderenti ai curtii dom-

Moles, v. Bursae.
Meletemata, (gre,c)studii, tratate, disertatiuni.
Meletle, episcop, . Kovacs M.
Meletin, rill in Rom., afluent pe dreapta al

nitoare), s'au numit de att.(' Monofisiti (v. ac.)

In batjocurti acei creatini din Orient, cari s'au Jijiei, isvoresce din j. Botosani, trece in j. Iasi

plecat decisiunilor conciliului ecumenic din Cal- si din jos de satul Vladeni se versa in Jijiea.
cedon, cari decisiuni le-a prtinit curtea din
Melia L., (botan.) gen din familia Meliaceelor,
Bizant, indeosebi impratii Mercian si Iustin II. tribul Melieae, cuprinde vr'o 2 sau 3 specii de
Mai tardiu s'a dat numirea de M. sau Greco-M. arbori, ce creso in Asia tropicala fli in Australia.

orestinilor de ritul grecesc uniti cu biserica

Romei, anume cari in num6r cam de 120,000
looniest: in Siria, Mesopotamia, Caramania
Egipt. M. s'au unit ca Roma in sed. XVII, au
un patriarch (patriarchul antiochian al M.) cu
residenta in Dames, sub care stau 12 diecbse
cu residenta in Aleppo, Emesa 5i Tir (archiepiscopii) Beyrut, Bosra, Heliopol, Farzul, Ierusalim, Hauran, Sidon, Ptolemaida si Tripolis.
Liturgia, ritul ei posturile le fin ca si noi. (Cf.
Le Quien Or. Chr. III, 786.)
[im.]
Meleagrina, gen de molusc lamelibranhiat-asifonat, din familia aviculidelor, caracterisata prin
o cochila oblie sidefie pe fata interna. Acest

M..Azederach L. cresce cultivatii In sudul Franciei.

Scoarts sa este insecticid i antihelmintica.

Azadirachta L. din India oriental(' are proprie-

tati amare si febrifuge.

[Z. C. P.]
Mellaceae Endl., (botan.) farnilie de plante
dicotiledonate-polipetale, ce cuprinde vr'o 37 de

genuri cu vr'o 270 de specii, respandite prin

regiunile calde din Asia, America si din Africa.

Meliaceele stint plante arborescente pi frutescente numai foarte rar subherbacee. M. se divid

In urmatoarele 4 triburi: I. tribal ilfelieae, din

care mention-am genul Melia L. II. tribul Trichilieae, din care mentionam genurile : Cabralea

A. Juss. si Trichilia L. III. tribul Swietenieae,

gen cuprinde intre altele specie M. tnargari- din care insemnam genul Swietenia L. si in
tifera L. sau scoica de margaritar, care trii- fine IV. tribul Cedreleae, din care mentionm
iesce in marile Chinei, Japoniei &la in golful gentil Cedrela L.
[Z. C. P.]

www.dacoromanica.ro

MOlie&

243

/sielodia.

Me!Ica L., (botan.') gen de plante perene din 3 sau 4 specii, respandite prin Europa pi Asia
fam. Gramineelor, trib. Festnceae. Cuprinde ca. occidentala si medie. In pitirtile noastre cresce
30 de specii preponderant boreale, dintre cari prin pacluri i uneori caltivata M. officinalis L.,
M. eiliata L. si M. uniflora Retz. margicac
nuinita de poporul nostru Matti ciune, Iarb a
M. nutana L. cresc mai adese in partile noastre. stupului, Roinif. Frunzele acestei plante
[A.. Pr.]
posed proprietati stimulante, carminative, diMelidon, George, profesor, n. 31 Main 1831 gestive, antispasmodice, din care musts' se si in-

la Roman, t 11 Main 1897; a fost colaborator trebuinteazti in medicina. Cu frunzele de M.

la fliaral ,Zimbruls profesor in Iasi, director al officinalis L., se prepara de calugarii nostri
scoalei pedagogice din Bucur., inspector scolar, etc.
Publicatii : Relgiune statistic-a de starea scoa-

A.pa de melisa.

[Z. C. P.]

Melissos, filosof grec din scoala eleatica, n. in

lelor in Moldo va, 1862; $coala normala Carol I, Samos pi traind in secl. V a. Chr., a incercat
anuar 1867-70; Manualul invtatorulai sau ele- pe cat scim despre dinsul din o scriere a Jul
mente de pedagogie practica, 1874; Istoria na- Aristoteles de Melissoe rA din opera sa despre
tionaliti pentru popor, sau neamul, sapa, arma, fiinta si naturas a confirma doctrina scoalei eleacasa si mintea Romanilor prin toate timpurile tiee, ca ceea ce exista' inteadefer, este unitatea,
locurile, 1876; Invetamktul poporului trad. care este infinita, nelimitata, nemiscata, unica si
dupti. Leon Lebon, 1871; Irod national, 1895.
neschimbtoare. El mai iuvt ca pe ei nu-i putem
Melifer, (lat) ce produce miere.
cunoasce si ca lumea este condusa de necesitate.
Meligethes, insect coleopter din familia nitu- (Cf. Teodorescu, Ist. filos., 96; tberweg,
lidelor. Traiesce pe flori, cuprinde mai mult de filos. I, 70.)
[PI.]
100 specii. M. aeneus, M. viridescens, M. coMelita, mineral de constitutie organica, galben

racinus, etc.
ca ceara sau ca mierea, luciu gras; arde. Se
Melikertes, in mitol. grc., fiul lui Athamas cu gasesce in Artera (Turingia), Luschitz (Boemia),

lao, care persecutat de brbatul sen turbat, Tala (Rusia).

a sarit in mare cu M., de untie ea a iesit ca Melita, Melitare, v. Linnm.
Leukothea (v. ac.) lar M. ca Palamon (v. ac.),
Melittis L., (botan.) gen monotipic din familia
4eitati ale marii. M. e de origine fenicianti
Labiatelor, tribul Stachydeae. Unica specie M.
numele purcede din Melkart (v. ac.).
Melilita, mineral din grupa vernesitelor.
Melilla, (Mida) vechiul Rusadir, oras spaniol
la termurii nordici ai Maroccului, cu 2000 loc.,
cucerit de catra Spamoli 1426.
Melilotus Juss., (botan.) gen de plante anuale

Melissophyllum L., care cresce in Europa medie

si australa, este o plant& erbacee perent, erecta
ca frunzele membranoase, rugoase si crenate;

flori/e mari frumoase albe rosii sau viirgate,

dispuse in verticile de 6 fioii. M. Melisso-

phyllum L., cunoscut de poporul nostru sub nu-

sau biene din familia Leguminoaselor, tribal mirile de Dumbravnic, Dobrovuic, etc.,
Trifolieae, inrudit ca Difolium, de care difer cresce prin tufisuri si paduri.
[Z. C. P.]

prin inflorescenta in racemi laxi. Cuprinde vr'o

Melk, v. Mlk.
10 specii boreal-temperate si subtropicale din
Melkart, a fost Baalul din Tyros, deul naemisfera estica, dintre cari M. alba Lam. sul- tional al Phenicienilor, un den al soarelui, in
cina alba i M. officinalis Desr. suleina gal- care s'a impreunat puterea binefaciitoare i stri-,

bents* sfint cele mai frequente la noi. Ele au catoare a ceriului, adeca representilnd

si pe
aplicatiuni medicinale, herba .Melilotia, ca ern- Baal (v. ac.) si pe Moloch (v. ac.).
liente i carminative.
[A. Pr.]
Melnik, ora In Boemia liIngiti Elba si in fata

Mine, Felix Jules, om politic frc., n. 1838 in gurei riului Moldva, 2336 loc. (1890), yin re-

Remiremont ; a studiat drepturile. 1872 membru n umit.

republican al adunarii nationale; 1883-85 mi- Melnikov, Pavel Ivanovici, scriitor rus, n. 1819

nistru de agricultura, conduce.* al protectionistilor. 1885-89 presid. al camerei deputatilor;

1896-98 prim-ministru.
Melinescl, com. rtim in Rom., j. Dolj, compusa din 7 cat. ca 1527 loc. (Diet. geogr. 1896).
4 biserici pi 1 scoala.
Melinita, o argila feruginoasa galbuie ; materie explosiva intrebuintata la obuze, acid picric

1883 in Nisni-Novgorod. Mai cunoscute

siint dowli romane ale sale: In pacluri, 1872-73;

si

-1-

In munti, 1875-80.
Melo, (Mello), Don Francisco Manuel de,

poet si istoriograf porfughez, n. 1611 pi f 1666

in Lissabon. Scrieri : Historia de los movimientos,

(v. ac.).

separacion y guerra de Catalana en tiempo de

Felipe IV; Apologos dialogaes; Obras metricas:
las tres musas de Melodino.

Melioratiune, (lat.) imbunatatire.

Melioratiuni fonciare sau amelioratiuni agricole sfint operatiuni de duratiti, la cari prin investiri de capital si munca se produce o imbunatatire esentiala in constitutia fisica si chimicrti
a pamntului, si ale cror efecto se resimt multa

din fam. Cacteelor, trib. Echinocacteae, ea talpina scurt-conoidea sau globoasiti. Cupriude ca.
30 specii din Mexico, Brasilia si Antile, putine
din Granada nourt, dintre cari unele se cultivti
A. Pr.]
ca plante de apartament si fiorttirie.

Melocactus Lk. et Otto., (botan.) gen de plante

Melodia, fa studiul musicei ori ce serie de

vreme dupa aceea. Aci se numerti drenagiul,
irigatiunile, canalisitiri i corectiuni de riuri, se- sunete, destinate a fi audite succesiv si produce
cari de mlastine, fixtiri de terenuri mobile, etc. de o aceasi voce sau un acelas instrument. Mai
Melisma, (grec.) cantare dulce; se intrebuin- multe de aceste serii melodice, intocmite astfel
teaza in =gets' in acelasi Bens ca coloratura sau ca s poata fi audite simultaneu, constitue o
armonie, un contrapunct. Cand intro acestea
ornamente.
[T. C.]
Melissa L., (botan.) gen din familia Labiatelor, este una pentru care compositord a pus mai
tribal Satureineae, cuprinde ierburi pi are vr'o multa ingrijire in conducerea ei, evitand inter-

www.dacoromanica.ro

16*

244

Melodion

Membrana.

valele defectuoase sau grele de intonat, ornnd

Melopee se numia la Greci arta compositiunii
mai rnult sau mai putin notele reale ce o compun musicale, raportndn-se la combinatiunile
cu diferite melisme, i factiindu-o astfel sd iese telor independent de ritm.
In evidentil, aceasta ja numele de M. principal
Melophagus vulgar Chiclierild, gen de insect
sau in limbagiul ordinar M. propriu clisti a acelei dipter din grupa Pupiparelor, familia Hipobosci-

compositiuni. In cele mai multe casuri aceast delor; confine o singuri specie M. ovinas L.,
M. principal ocupO partea superioarA a armo- care triiiesce pe oi.
niei, vocea de sopran in corurile mixte, tenor
Meloplastica, (grec.) fortnarea artificial a
in corurile bOrbatesci, violina in quartet, $. a., bucelor.
plutind oarecum deasupra ansamblului. Nimio
Melos, v. Milo.
nu impedea insd a da o M. principal astfel
Melpomene, (efinttoarea), In mitol. grec. una
construitil unei voci sau instrument intermediar din cele 9 muse, anume a tragediei.
ai cbiar basului. Studiarea legilor i conditiuMelusina, in mitol. celto-francezfi o qin, a
nilor estetice ale M.-ei formeazii obiectul unei mrii, jumtate femeie, jumtate pesce.
prti speciale in studiul compositiunei, tratiind
Melville, 1) M., insula la termul nordic al Aurnai nti despre constitutiunea intimii a M.-lor, straliei. 2) M., peninsula: la nordul Americei intro
Periodologie, i apoi despre combinatiunile lor canalul Fox $i golful Boothia. 3) M., instil- in
pentra a da diferitele forme musicale. [T. C.]
grupa Parry, la nord-vestul Americei arctice,
Melodion sau .Melodeon, a fost numit de J. C. 7501at. nerd , nelocuit, descoperit 1819 de Parry.
Dietz in 1805 un instrument cu claviatur, in
Membrana, pielit, piele. Membrana seroaall,
care sunetul era produs prin yibratiunea unor M., ce acopere cavitritile corpului, cari nu covergi metalice, provocata de rotatiunea unui ci- munic inafar. Se compune din un strat de
lindru de cositor. In timpurile mai none acest fibre elastice, abundent in vase limfatice si aco-

nume a fost dat la diferite instrumente: la o perit de un land de epitel.

varietate de armoniu, construit in America, la
Membrane mucoase, M., ce acoper suprafata
O specie de acordeon german pi la o titera cu cavitatilor sau canalelor corpului, cari comunica eu
arena cu lada de resonantO, afectlind forma vio- atmosfera, fie direct, fie prin orificii. Rut provdute
linei, instr. a facturei franceze.
cu M. m.: canalul digestiunii, canalele respira[T. C.]

Melodrama, nume dat mai intai represents- tiunii, beaica ai uretra, conjunctivele, urechia
tiunilor teatrale insotite de musicl, drame mu- mijlocie ai trompa lui Eustach. Structura: Basa
sicale, opere. Apoi s'a reservat acest nume la M.-lor m. o formeazii un strat de fibre elastice,
actiuni teatrale in prosii, de un caracter dra- in care se gsesc vasele siingelui, vasele limmatic, cOrora li-se adOuga intermedii musicale fatice F3i nervii ; deasupra acestui strat se afia
si diferite bucati executate de orchestra a mezza unul sau mai multe straturi de celule epiteliale.
voce, in timp ce pe scen se petrec momentele Din epitel la unele organe (s. e. stomac tO incapitale ale actinnii. Tot M. se mai numesce o testine) s'au format anumite glandnle, cari sespecie de tragedie popularii. In fine in timpii cretioneadi mucin sau sucuri speciale. Coi mai
naai noui s'a dat numele de M. unor poeme de- obicinuiti morbi ai M.-lor ni. stInt inflamatia cataclamate cu acompaniament de piano sau de or- rala, apoi difterita ai ulcere tuberculoase.

[]

Membrana, (botan.) invlisul ai limita celulei ;

Melee, Mamorniei (jud. Prahova), gdndaci uneori ai ctva timp lipsesce, ai pe urmft se diput urofi, gd ndaci negri (Mihaileni), gen de in- ferentiazd. M. e produsi de cytoplasmi, anume
sect coleopter vesicant, din familia moloidelor. de dermatoplasmd, ai tot prin activitatea aceCorpul lungaret moale; capul triangulai ; ochii steia cresce. Crescerea se face in suprafata,
reniformi ; elitrele mai scurte dect abdomenul, celula mrindu-ai volumul, si in grosime. Daci
imbricate la basti; aripile membranoase lipsesc. cresce uniform in suprafati, celula iai piistreaza
Traiesc in iarba, ei Iasi dela incheieturile pi- forma primiti4 de obiceiu rotunda',; claci cresce
cioarelor un fel de zamO galbeni sau alb ole- neuniform, mai malt in unele puncte ca in altele,
aid i puturoas, cu care poporul se unge cfind celula iai schimbd forma, devenind tabulara, cisufere de pecingeni. Cuprinde 70 de specii res- lindricA, fibroasa, etc. Asemenea pentru cresptindite In toate prtile lumii afar. de Australia. cerea in grosime, putnd fi mica, and M. remiine
subtire (parenchimurile), ori mare, M. devenind
[Leon.]
Melofon, (greed specie de acordeon dcsvoltat, groasil (fibrele, tracheidele); sau crescerea in
avnd forma unei chitare. A fost construit de grosime sfi fie uniform-A (cas mai rar), ori neceasomicarul parisiau Leclerc (1837) ai s'a bu- uniforma, cind M. se $i presintii divers ornamentatil, sculptatii pe fats ei extern sau pe cea
curat la aparitiune de o mare favoare.
[T. C.]
Melograf, nutne dat in general aparatelor con- interni. Ornamentele stint foarte diferite: puncte,
struite in scopul de a nota musica irnprovisat tepi, unii, retele, inele, spire, areole, a. a. In
pe un instr. cu claviaturA, sub care se wino:, compositia M. infra celulosa ai compuai pectici ;
musica iesind notata pe o bandO de 'Artie. De poate sit sutere ins ulterior alte modificari chipe la inceputal sect. XVIII mecanicii amatori mice : cutinisare, gelificare, lignificare, suberide musicti au incercat construirea unor astfel ficare, mineralisare. Ca proprietati fisice M. e:
chestra.

[T. C.]

de aparate, pe cari succesiv le vedem aparnd

In diferite ten, sub nume deosebite: Eidomusicon,Phantasier-,Improvisier-sauExtemporierMaschine, Pianograf, Enregistrewri s. a., Mitt
insa a se put ajunge la resultate absolut satisfacifttoare.
Melolontha, v. Clirribus.

[T. C.]

resistenta, putin elastia, mult ductili, hygros-

copicii, imbibabil cu apa, difusibild pentra gaze,

anisotropa, dielectric ai diamagnetica. Are o

structuri stratificat; in grosime e formatii din
mai multe lame, acestea avnd o anumiti strueturd ai compositie chimica. Lamele ar fi compuse,

sau din mai multe cristale paralelipipedice, in-

www.dacoromanica.ro

Mernbrn

visibile, numite micele de catra NAgeli, sau din

foarte mici sfere, dise dermatosomi de &aril.
Wiesner, reunite in fibrile, iar acestea alaturate
si superpuse ar forma lam ele.
[S. St. R.]

Mnade.

245

sniffle de =sonata dimpreung, cu semnele lor,

precum si de a le recunoasce. M. se presinta
in diferite forme. Mai antai din punctul de vedere al felului de representAri, pe cari le refine

Membru, parte a unui intreg, a unui corp; mai bine, event M. de nume, de numeri, de
in anat. se intelege sub M. mai ales intreaga persoano, looalitati, etc. Apoi, din punctul de
extremitate a bratului (brat, antebrat i mana). vedere al calitafii de reproducere a represen-

Intreaga extremitate a piciorului (coapsa, gamba tarilor, avem M. usoarti, greoaie, unilaterala, vie.
picior). Fig. care face parte din o societate In ce privesce pe individi M. variaza dupg virsta
sau corporatiune.
si dupti imprejurarile vietii. Dela M. cereal set
Memel, riu, v. Niemen.
fie perfect& lar perfectiunea ei depinde de urMemento, (kit.) adu-ti aminte, ingrijesce-te, matoarele calitati : de usurtitatea civtigarii pi a

nu uita; mai adeseori in forma proverbiala: reproducerii starilor de =sonata; de fidelitatea

memento mori, adu-ti aminte de moarte; tine In reproducere; de tenacitatea si extensiunea
minte o esti muritor.
Memnon, in mitol. grec. fiul dinei Eos cu Tithonos, regele Etiopiei; a plecat la Troia intru
ajutoral lui Priamos, unchiul su, i a omorit
pe Antilochos, dar a fost ucis de Achilleus.
Memorand, (Memorial, Memoriu), notit sau
insemnare pentru atragerea atentiunii, pentru
reamintire; nota diplomaticl, care cuprinde expunerea sumara a unei chestiuni. Sub memoriu
se intelege niai ales relatiunea eveuimentelor
la cari a lust cineva parte, precum si un studiu
asupra vr'unei chestiuni sciintifice, iar sub Memorial sau Promemoria o scriere adresata unui
superior, prin care i-se atrage atentiunea la ceva,

i-se core sau recomilnda spre apretiare o chestiune sau situatiune.

.Afemorandul Romdnilor din Transilvania

ri Ungaria. In conferintele nationale din 1887
si 1890, delegatii alegtfitorilor romAni din dife-

ritele cercuri electorale ale terii au decis presentarea la tron a unui M., care sa expunA situatiunea politica a Romanilor de sub commas
Sf. Stefan. Comitetul nat. ales la 1890 a ela-

ce are, si in fine de serviciul ce face inteligentei.

Arta de a cultiva M. se numesce mnemotechnicd.
Contrarul M. este uitarea. Dispositia spre uitare
se dice uitucie (v. ac.), M. este supusii i la imbolcari se afla in legAtura cu altertiri in materia

cerebralii. Cf. I. Pop escu, Psichol.; D. Pips,

Psichol ; Pletosu, Psichol., pag. 36.
[Pl.]
Memorial, colectiune de memorii, opera in care
se afl adunate atnintirile cuiva. (v. Memorand.)
Memorisare. Fiecare om nisuesce a-si castiga
cat mai multe stari sufletesci, iar pe cele casti-

gate a le pastra cat se poate de bine, spre a le

av la indemana in fiecare moment. In scopul
acesta fiecare trebue sa cante a si-le imprima
cat se poate mai adanc in sufiet. Aceasta imprimare intentionata se numesce memorisare,
Tot M. este si asa numita invetare pe de rostt.
M. se poate face in trei moduri deosebindu-se
astfel trei forme de M.: a) meehanied, care se
intemeiazii pe asociatiunea intemplatoare a representarilor si independent de continutul lor;
b) judifioasd, care se baseaza pe intelegere sau
pe combinarea represennifilor dup continutul
lor calitativ; c) artificiald sau ingenioasd, care

borat acest M., dar majoritatea lui a fost pentru

amanarea presentarii pan la timp oportunt. In se baseaza pe agerimea sufletului de a atla chiar
jurul acestei chesfiuni s'a desvoltat apoi o lupta si intre obiectele, representariie ori strile, ce de
foarte agitata in sinul partidului nat. roman, altcum stau numai inteun nex contingent, legapang cand conferinta nationala din 1892 a decis turi intime 5i necesare. Cf. Pletosu, Psichol., 38.
presentarea WA- amnaret a M.-lui. Pentra exe[Pl.]
cutarea acestui conclus a fost ales un comitet nou
Memphis, (Mennefer), vechea capitala a Egipomogen, si acest comitet, presidat de Dr. Than tului de jos, ale carei ruine se ved -inert Fingal
Ratiu, in fruntea unei mari deputatiuni a plecat comuna Mitrahineh, Alive km, spre sud dela

in Maiu 1893 la Viena in scopul presentArii Cairo, spre termurii vestici ai riului Nil. CeM.-lui. Regele insa n'a primit deputatiunea
tatea a fost zidita de primul rege al Egiptului,
M. predat sub plic in cancelaria cabinetului regal, Menes, care a destinat-o de residentti. Cei mai
a fost restituit comitelui national in plicul nedes- renumiti Faraoni au emulat in tendenta de a
facut. Pentru publicarea M.-lui guvernul Linger ridica nimbul oravului prin zidiri colosale, mai
a intentat proces membrilor comitetului national, ales prin largirea templului principal, a carui
cari dupa o pertractarea de 3 septemani au fost basa a pus-o primal rege Atones, ri care a concondamnati in 25 Maiu 1894 de curtea cu ju- sacrat-o leului local Ptah sau Hephaestos. Adi
rati din Cluj la inchisoare de stat (dela 2 luni numai unele ruine au mai remas din vestita
pana la 5 ani) i intemnitati parte in Seghedin cetate. Ca monumente memorabile ale pompei
parte in Vat, unde au stet pana la 16 Sept. 1895, de odinioarti servesc Piramidele descoperite in
cand Regele i-a gratiat. Anume au fost con- 1851 in pustiile Libiei la A.bu-Roasch, in fata
damnati : Dr. I. Ratiu la 2 ani, G. Pop de Ba- ora.vului Cairo, si la Fayun.
Mena la Slavi dina lunei. Laiwa, ca 4ini a
sesci la 1 an, Dr. V. Lucaciu la 5 aui, D. Coma
la 3 ani, Dr. D. P. Barcian la 21/, ani, N. Cristea lunei se numia Menule.
Menabrea, Federigo Luigi, conte, om de stet
la 8 luni, I. Coroian la 2 ani 8 luni, Dr. T. Mihlyi la 21/, ani, Aar. Suciu /a 1//, ani, M. Ve- ital., n. 1809, -1- 1896. 1861 ministra de marina',
liciu la 2 ani, R. Patita la 21/, ani, G. Domide 1867-69 ministru-president, 1876 ambasador in

la 2,/, ani, D. Roman la 8 luni, P. Barba la Londra, 1882-92 in Paris.

Menaccanit, minereu de fier si titan.

Menade, bacchante, thyiade, bassaride, bistomirea de M. este puterea sulletalui de a con- nide, etc. se numiau femeile cari serbau pe cleul
Perva vi de a reproduce in forma neschimbata D ionys os(Bacchus) in orgii si procesiuni nebunesci.
2 luni. (Cf. Tribunas 1894, nr. 101.)
Memoria, fenomenul psichic cunoscut sub nu-

www.dacoromanica.ro

246

Menageria

Menechm.

Menagerlai colectiune de animale, intretinate celebra prin stabilirea sistemului periodic al ele-

pentru stadia sau curiositate. v. art. Grdini mentelor chimice oi prin preclicerea pe basa ace-

stuia a existentei unor elemente chimice necuMenagiu, (franc. Mnage), economia de casi. noscute; acest sistem a fost in mind justificat
Menagerd, femeia care ingrijesce de economia prin descoperirea Galliului i Germaniului.
de casi. In limbagiu militar se intelege sub M.
Mendelssohn, Moise, filosof de origine judaicA,
provisiunea de alimente.
n. 1729 la Dessau, t 1786. Lipsit de mijloace
Menageare, a administra cu economie ; a se in copilArie a fost salvat de un manufacturier
modera.
bogat Bernhard, care, dupl ce Ii dadt1 pe
Menam, (siames. Mama apelorg), riu in India copiii sei pentru a-i instru, Il fcil tovariia
posterioarl, se vars in golful Siamului din jos al km. La Berlin se puse in legitturrt cu Lessing,
de Bangkok prin o delta mare ; 1500 km. lung. cu ajutorul cirnia Invt grecesce, studiind pe
Menandru, (Menander), poet comic greo, imita- Platon. Reputatia sa de filosof ai-a stabilit-o prin
toral lui Euripide, discipolul lui Teofrast ai adictul Scrisori asupra sentimentelor, oi mai ales prin :
lui Epicur. A scris preste 100 de comedii, dintre Phedon sau Asupra nemuririi sufletelor. Un rol
cari numai 75 stint cunoscute a't dintre aceste social important a jucat M. prin sarcina ce pi-o
zoologice.

unele numai duprt titlu, altele din citteva frag- luase de a apropia pe Ovrei de creatini in ramente. M. e creatorul comediei de caracter. Mai porturile lor sociale. Doctrina sa filosoficl era
toate comediile lui Plant ai ale lui Terentiu stint un eclecticism (v. ac.) spiritualist, care proceda
imitatiuni dup M. (342-290 a. Chr.).
dela Wolf, Leibniz ai Baumgarten. El a fost un
Mencikoff, 1) M., Alex. Danilowici, principe mare apArtor al libertatii gndirii. [Nigrim.]
t3i brbat de stat rus. E cel dined guvernator al
Mendelssohn-Bartholdy, Felix, pianist ai cePetersburgului (1703); ja parte la lupta dela lebra compositor german, n. 3 Febr. 1809 in
Pultava (1709); joacit un rol important pe vremea Hamburg, t 4 Nov. 1847 in Lipsca. Fiu al unui
domniei Catherinei 1(1725) ai la 1727 prin moartea bancher ovreu, argil de timpuriu dispositiuni
Catherinei devine regentul i tutorul minorului pentru musicl ai deja la virsta de 9 ani debuth
Petru II; lucru ce-i aduce exilarea In Siberia. inteun concert. E ceea ce explicit numrul mare
t 1729.
de compositiuni ce lash' (121), intre ,cari: ora2) M., Alero. Sergetvici, principe, admiral ai toriile Paulas (1836) ai Elias (1847); uverturile
brbat de stat rus. Intre 1812-15 ja parte la de concert: Sommernachtstraum, Hebriden, Finresboiul impotriva Persiei, t3i intre 1828-29 la galshhle, o. a.; coron i musicit pentru Ancel intre Rusia a't Turcia. Trimis la Constanti- tigone, Walpurgisnacht, Sommernachtstraum,
nopole ca atnbasador extraordinar pentru a forts .A.thalie, Oedipus; 5 sinfonii; concerte pentru
poarta s recunoascit protectoratul rasase asupra violinA (op 64) ai pentru piano (op 25 si op 40),

popoarelor creatine, prepar resboiul oriental,

Intorandu-se In Odessa. Comandant-aef al armatei rusesci din Crimea nu poate impiedeca
debarcarea armatei franceze-engleze ai la 20 ai

renumite in repertoriul acestor instrumehte;

musicl de camera pentru instrumente de coarde
sau cu piano ; renumitele Lieder ohne Worte oi
alte cornpositiuni pentra piano ; 83 de lieder ai

21 Sept. 1854 e bAtut. Dup lupta dela Inkerman 13 duete vocale; 49 de coruri mixte sau bar5 Nov. 1854 M. se imbolnAvesce ai in Mart. 1855 bitesci ; mai multi psalmi ai alte bucati corale
se retrage din postal de comandant-oef. In 1856 religioase, $. a.
[T. C.]

numit comandant-oef in Cronstadt, t 2 Maiu

1869 in Petersburg.
Mencius, (Meng-tzeu), filosof i legist chinez,
care a comentat ai a dat mai mare intindere inviititturilor lu Confucius. N. pe la 371 a. Chr.,

trAind la curtea principelui Seven in Tse ca

consilier, a incercat a forma o acoali ai a pane
in sistem doctrinele sale filosofice, cari au avut
de obiect dou marl chestiuni, inmate: Raportal
regentalai sau domnitoralui fat de supuai,
[Pl.)
despre natura moral a omului.
Mende, capitals departam. franc. Lozere, lfingA

riul Lot, 6140 loc. (1896); episcopie; industrie

de litnAri.
Mendel, Hermann, mu.sicograf germ., n. 1834

in Halle, t 1876 in Berlin. A publicat biografiile

lui O. Nicolai i Meyerbeer, a colaborat la diferite reviste musicale (Echo, Tonhalle, Deutsche
Musikerzeitung). Lucrarea sa de cipetenie e insit
marele op Musikalisches Konversations-Lexicon,
in 12 volume, dintre cari insrt, din causa mortii
sale premature, numai 7 le put imprima, restul
fiind continuat de A. Reinmann.
[T. C.]
Mendeleiev, Dimitriu Ivanovici, chimist rus,

Mends, Catulle, scriitor francez, a. 1841 in

Bordeaux. A scris poesii, romane si nuvele,
caracterisate unele prin o frivolitate
Mal cunoscute : Grande-Maguet, 1888; La vie
et la mort d'un clown, 1879; Monstres parisiens,
1882-85; Histoires d'amour, 1868; Coates piques, 1872; poesii.
Mendicanti, orduri religioase, ai ciror membri
au sa &aimed' din ceroitorit ; atari stint franciscanii (minoritii ai capucinii), dominicanii, carmelitii, augustinianii eremiti, servitii 5i paulianii.
Mendipita, mineral, oxiclorurl de pltunb, galbuiu sau roau, la Mendiphfigel in Somersetshire,
Brilon, etc.
Mendoza, provincie In republica Argentina
(America de sud), 146,378 km'. cu 116,136 loc.
(1895). Capitala M, la poalele Ampler, are
28,602 loc.; episcopie.
Mendoza,DonDiego Hurtado, de (1503-1575).
scriitor clasic spaniol ai renumit om de stati ns
la Granada ; admirator al clasicilor italieni, dede
prime modele de epistole poetice; prin istoria
sa, Guera de Granada, merit epitetul de Salustiu spaniol.

n. 1834 in Tobolsk, Siberia; a studiat soiintele

Menechm, (grec.) titlul unei comedii a lui
naturale In instit. pedagogic din Petersburg.
1854 prof. gimnasial in Odessa, 1856 docent si Plautu.s, in care figurau doi frati gemeni, cari
1866 prof. la univ. din Petersburg. M. a devenit semnau malt unul cu altul; de aici M.= alter ego.

www.dacoromanica.ro

Menedem

Menip.

247

Menedem (Menedemos), numele a trei filosofi impArtitu-s'a, le-a interpretat despre regele Val-

greci: unul din Lampsacos de secta cinicilor tazar astfel: numerat-a Ddeu dilele impertitiei
sustinea, a a trai conform naturii insemneaza tale i i-a pus capet; mesurat ai fost tu pe cuma trai conform virtutii, si se apropia mult de 'Ana drepttii si ai fost aflat cu scadere; imcinismul filosofilor stoici; un sit M. filosof din partitu-s'a imperatia ta 431, s'a dat Medilor si
Eretria a fost conducetorul sectei eretriace ; al Persilor (Dan. 5, 25-30). A.nca in aceasi noapte
treilea a fost elevul lui Platon.
Valtazar a fost ucis ; in curfind Medii i Persii,
Menelaos, in tnitol. grec. fiul lui Atreus, fratele sub conducerea lui
au ocupat Babilonul si
lui Agamemnon. S'a casetorit cu Helena (v. ac.) au pus cap& domniei
Cir'babilonice (536 a. Chr.).

prin aceasta a mostenit tronul din Sparta, Sub M. t. ph. in Bens figurat se intelege
Cand Paris a rapit pe Helena, M. s'a dus la dicta, resbunarea divina.
[im.]

si

cearit muierea, dar fiindc nu a

Troia, ca
capetat-o, s'a aliat Cu mai multi principi greci

Menhire, monumente. v. Megalitice.

Meninge, trei membrane, ce inflesc oreerul
si a inceput resboiul in contra Troiei (v. ac.). si mecluya spinarii. Aceste troj membrane stint:
Menelik, (Menilek), regele (negus) Abissiniei, 1) pia mater, membrana vasculoasa, care e in
n. 1842. Sub regele Abissiniei loan si-a inceput contact intim cu creerul ; 2) arahnoidea, care
cariera ca guvernorul provinciei Soa. Dupa adhereaze de dura mater; intro arahnoidea si
moartea acestuia in 1889 delaturand pe arma- pia mater e spatial arahnoideant in care se gitorul acestuia Mangasa, devine el regele Abis- sesce lichidul encefalo-rahidian si 3) dura mater,
siniei. Cuceririle Italienilor in Eritrea 1-au im- membran fibroase, care adhereaza de pretii ososi
pins la resboiu contra acestora. In Martie 1896 ai craniului i ai canalului rahidian.
[V. 1.]
a nimicit total armata italiana sub comandantul
Meningita, inflamatiunea meningelor encefaBaratien. 12,000 de Italieni au remas pe campul lului si a meduvei spinerii (meningita cerebrali
de lupta in valea Adua.
spinal).
Menenius Agrippa, consul roman in anul 503
.Meningita cerebraid acutit se observ in
a. Chr. Se face celebru prin faimoasa fabula urma insola$iunii, in decursul maladiilor infeocunoscute sub numele de Membrele corpului
tioase, in urma unei supuratiuni a urechei, etc.
stomaculc, fabulit povestit plebeilor retrasi in Ea incepe subit cu febrit ridicatit, cefalalgie,
494 a. Chr. pe Muntele Sacra.
[Caion.1
varsturi, fata congestionata, apoi pupile conMean, (Mena), cel mai vechiu rege din Egipt, tractate, hyperestesie delir, convulsiuni, pals
cam pe la 5000 a. Chr. edifica orasul Mernfis. lent si neregulat, parlisia muschilor pleoapei,
Menestrel, (franc) (din lat. Ministerialis = om a altor muschi, precum ai a sfincterilor coma, se
in serviciu), nume dat in evul media mai anted finesce cele mai adeseori prin moarte. Causa M.-ei
la o specie de servitori artistici ai nobililor tru- acute sfint diferiti microbi : ca pneumococi, strepbaduri, avend ca misiune de a-i acompania si tococi, stafilococi, etc.
de a serio rnelodiile poernelor lor. Alai tardiu
M. chronicd e determinata de sifilist alcooM. stint poeti-cantareti, compositori, umbland lism, etc., si presinte cate odat simptome identice
prin castele si orase, si nedeosebindu-se de ade- cu acole ale paralisiei generate (meningo-ence-

veratii trubaduri cleat prin originea lor. Unii falita); e incurabila, au exceptia unor casuri,
din ei stint atasati pe langa curtile regale, unde determinate de sifilis i cari se pot vindeca cu
exerciteaz adesea o mare influent. Astfel e un tratament antisifilitic.
Blondel de Nesle, la curtea lui Ricard inima de M. tuberculosd e en deosebire o afectiune a
leu. Prin sed l XIII numeral acelor ce poarte copilriei si e totdeuna mortal&
numele de M. e foarte mare, confundandu-se sub
Meningita cerebro-spinald epidemicd, inflaacest nume musicantii in general, atilt cantareti matiune a meningelor creerului si a meduvei
cat si instrumentisti, 5i in 1321 ei formeaza in spinrii, e contagioasa i epidetnica. Epidetnii
Francia o mare corporatiune, sub numele de s'au observat cu deosebire n armata si la cola
Menestrandrie, guvernata de un sef puternic, La autopsie se constata o iperemie intensa a
regele M-lor, care mult timp dada directiunea meningelor si o exsudatiune purulenti pe conmiecarii musicale. Aceasta corporatiune fundeaza vexitatea si basa creendui si pe partea postescoale i procura totdeuna personalul musical rioara a meduvei. Simptomele aunt: febrii, connecesar serbrilor publice ai private. Moralul stipatie, cefalalgie, duren de ceaf i spinare,
majorittii membrilor corporatiunii insa deca- contracturi a muschilor cefei i spinarii, apoi
lend continua, si pe de alt parte pretentiunile agitatie, delir, paralisii a membrelor, stupore
exorbitante ale asa numitilor regi, revoltiind pe adeseon moarte. Contagiositatea maladiei neceadeveratii artisti, aduce cu revolutiunea dela 1789 siteazit isolarea bolnavilor. Causa ei stint micompleta disolvare a corporatiunii. Denumirea crobi: meniagococul lui Weichselbaum-Jger,
de M. se transformase in Menetrier, servind a mai rar pneumococul.
Meningita spinald, se observe in urma fridenumi Cu dispret membrii celei mai joase clase
a ierarchiei musicale: instrumentisti ambulan, g-ului i mai adeseori in urma unui absces invecinat, a cariei vertebral. Sirnptomele ei stint:
cele mai de multe ori arleverati cersitori. [T. C.]
Mene, Tekel, Phares, cuvinte misterioase sense rahialgie intense., hiperestesie, slbire musoularit
cu contracturi 5i convulsiuni, apoi paraplegie si
anestesie cutanata, incontinenta sfincterilor, etc.

pe parete de o nainit fara corp, pe and regele

babilonean Valtazar isi petrecea cu boierii sei.
La vederea mnei si a scrisoarei pe toti oaspetii i-a cuprins groaza, neputend nime sit explice lucrul. Alai pe urmit au chiemat pe liana
ovreu Daniil (profetul, v. ao.), care cuvintele

Ea e adesea complicate cu myelita.

Menip, (Menippos), poet satiric si filosof grec
din secta cinicilor, de origine fenician, fost Belay,
apoi discipol al lm Diogene; a devemt cunoscut

meal; tekel, phares = numer atu-s' a, ponderatu-s' a, prin 12 vol. de serien glumete, in cari satirisa

www.dacoromanica.ro

248

Menipee

Mentha.

unele doctrine de ale filosofiei practice, credintele neral ei om de stat austr., n. 1813 in Coburg.
religioase vitiile epocei in oare a trait (sed. IV A lust parte la resboiul din Ungaria (1848-49);
a. Chr.).
1851-52 comisar in Holstein ; 1852-53 mi-

Menipee, (Menippea), nume dat de scriitorul nistra plenipotentiar austr. la curtea ruseascA ;
roman M. Terentiu Varro acelor satire ale sale, 1859 a participat la resboiul din Italia; 1861
cari le-a serie imitAnd pe poetul satiric grec guvernor in Galitia; 1864 - 66 ministru de exMenippos. Satire Menipe, un celebra pamflet terne. 1868 a mostenit titlul i proprietgtile fafranc, din sed. XVI, contra Ligei.
miliei printiare Dietrichstein, din care se trAgea
Menippe, in mito!. grec., fata lui Orion.
sofia sa. f 1871 in Praga.
Menso, lentila concav convexii si convex conMenstruatiunea, (curatenia lunarg, periodul,
cavd. (v. E0 Capilaritate).
regula, sorocul, florile), este curgerea singelui
Menispermaceae, (botan.) familie de plante din organele genitale femeiesci, ce apare in fieperenale adese volubile e lemnoase dicotile po- care lung la dile anumite. In intreg reguul anilipetale. Cuprinde vio 300, dup altii numai malic e necunoscutit M. Genul omenesc este
preste 80, specii preponderant tropicale, distri- singurul care presintA acest fenomen fisiologic.
buite in urmatoarele triburi : I Tinosporeae (ca Ivirea primei M. este semnal maturitatii sexuale
genuri remarcabile Tinospora, Jateorhiza si Ana- a femeii. Etatea la care incepe femeia a menmirta), II Cocculeae (ea genii]. important Me- strut' depinde de climg, rassd, modal de viatd,
nispermum), III Gissampelideae (dintre ale cgrui de muncO, imprejurAri sociale. In zonele tropice
genuri citArn Cissampelos) si IV Pachygoneae M. incepe la epoca de 10 ani, in zonele mode(de mai patina importantig). Unele specii se cal- rate intre 12 si 15 ani. La nord cevasi mai
tivg ca plante decorative, altele au aplicafiuni tArdiu. Un autor a gtisit ca Romtincele incep
medicinale.
M. la virsta de 13 ani, tot asa si Armencele,
[A. Pr.]
Menispermum L., (botan.) gen de plante cg- Ovreicele si Tigancele, pe cand Germanele, Maf.Aratoare ou foi peltate palmat-lobate din fam. ghiarele si Secuicele abia la virsta de 15 ani.
Menispermaceelor, tribul Cocculeae. Cuprinde In genera la orase M. apare mai curAnd deck
numai doug specii nurnite dupd patria lor: M. la sate. Durata unei M. esto de reguld 4-5 ile,

canadense L. si M. Dahuricum DC., ambele dar poate sd varieze intre 1-8 cjile, Ea incecultivate ca plante decorative rustice. [A. Pr.]
teaza cam la etatea de 43-45 ani. Exceptiile
Mennoniti, sectari ai eresiei Anabaptistilor (v. nu sfint tocmai rare asa cd de regula cu cat
ac.). Capul lor a fost Menno Simonis, (n. 1492, mai curAnd a inceput a se ivi M. ea eta mai
-I- 1559) din Frisia (Friesland). El ins,* ca bo- curtind va si inceta. M. v ic a ri antg se nu-

teztil se administreazg numai adultilor poctilti, mesce Ind in locul si la timpul M.-ei normale
di in cuminecAtura nu se primesce trupul ei se ivesce curgere de stinge din alte organeudin
sIngele lui Chr., ci pgnea i vinul numai simstomac, sedut, tile, etc.
[Dr. Vuial
boliseazg bunurile, cari le asteptAm dela DumMensura, (lat.) ceva msurat; vas cu scala
nedeu; crestinilor nu le este iertat a parta arme pentru msurarea lichidelor. M. se numesce
nici a prim' oficii de stet. Aderentii lui M. s'au distant.% dintre dei duelanti, cind se luptil cu sabia.
inmaltit curAnd in Germania, Belgia, Anglia si In limbagiul studentesc M. este duelul cu sabia.
In alte teri europene. Mai multi M. se afld adi
Mensurabil, ce poate fi mesurat, marginit.
In Tenle de jos si in Statele Unite din America
Menta, v. Menthe L.
nordicti (cam 175,000). (Cf. Hunziger, Das ReMentagra, (med.) v. Sycosis.
ligions-, Kirchen- u. Schulwesen der Mennoniten,
Mental sau .Mintal, (lat) cesa ce se rapoarta
Speier 1830.)
[im.] la minte, la inteligentA.
Menologion, (grec.) calendar biseritesc; o carte
Mentana, localitate in Italia, nu departe dela
ritualit in care in ordine lunard se cuprinde bio- Roma; BA au fost batuti Garibaldianii la 3 Nov.
grafia sfintilor. (Cf. Martirologiu). Cel mai vestit 1867 de cdtrd Francezi ei papali.

M. este cel compus in secl. IV la mandatul

Imp. Vasilie Macedoneanul.

hinter, Sofia, pianista, u. 29 Iulie 1848 in

Miinctien, la 1872 castorit cu celistul Popper,

Menopausa, (grec.) incetarea menstniafiunfi 1886 divortatd; altiva ani f profesoara la conIn virsta climatericg.
servatorul din Petersburg; tratesce in tasteful
Menorca, instila mai mica dintre Baleare, Itter liingd Innsbruck.
760 km2., cu 89,041 loc. (1887); capitala Mahon.
Mentha L., (botan.) gen din familia Labiatelor,
Menorrhoea, (Menorrhagia), curgerea men- tribal Satureineae, cuprtnde plante erbacee odostruar mai abundentd cleat cum de regard stint rante, cu frunzele opuse, florile ca 4 stamine
aceste curgtiri periodice la femei. Pierderea situ- aproape egale. M. are vr'o 25 de specii, resgelui ponte fi intensivg sau extensivA. Fiindcd ptindite pe intreaga suprafata globului, mai

in multe casuri M. se petrece fr duren, fe- sama insti in regiunile temperate. In partile
meile mai putin inteligente nu-i dan mare im- noastre creso mai multe specii, cunoscute in
portant, ceea ce poate av urmdri pagubitoare general sub numirile de Is m , Mi nth' sau
Me ntl, dintre acestea mentionam: M. sil[Dr. V.]

vestris L., vulgar Isma selbatecA, Mina

selbateca, Minta calului, Voestnita.
mintea in oreerii copiilor, si mai Cargill a finut M. crispa L., Mintg creatA, Ismti creata.
Menostasis, tmpiedecarea curgerii menstruale.
Mens, (mintea), la Romani o clin, care a produs

In trezire spiritul oamenilor.

[A tm.]
Mensa academica, (tat) mesa studeutilor, restaurant in care studentii dela scoale superioare
primesc masa gratuitA ori ieftina.
Mensdorff-Pouilly, Alexandru, conte de, ge-

M. arvensis L., M. Pulegium L. cunoscutti de

poporsubnumireade Busuiocu cerbilor, M.

aquatica L., vulgar lama broascei, Min ta
b ro as c ei, etc. Toate aceste plante stint odorante foarte aromatice, stimulante, bogate in

www.dacoromanica.ro

Menthol

esente, din care caus se intrebuinteaz1 in medicing. M. piperita L. foarte mult oultivat mai
cu sama in Englitera si in Statele unite, pentru
a se extrage esenta de men* intrebuintatit, in

Meran.

249

un ducat existent la venirea Ungurilor. Dupri

traditia cunoscuta lui Anonymus, ducatul lai M.

se intindea pdna in aceasta parte. (Pia, Der nationale Kampf gegen das ungarische Staatsreeht.
medicinti spre a combate catarele mucoaselor, dis- Leipzig, 1882; Rohonyi, A honfoglals trtnete.
pepsia si diverse afectiuni nervoase. [Z. C. P.]
Budapesta, 1895; Onciul, Originile prineipatelor
[D. On.]
Menthol, Co Hi9 OH principiul odorant al romAne, Bucuresci 1899).
pipermentului, al oleului de piperment, oleu
Menura australici, (Maenura superba), o pa.Menthae piperitae. Se obtine de ordinar din oleul sere din ordinal paserilor strigtoare (elamatores)

japonez prin extractia si recristalisarea massei

ce remdne dup destilarea acestor principii, ce
apartin seriei terpenelor. Cristale prismatice,
incolore, 13. F. 430 si fierbe la 212. Insolubil
In spa, u.00r ins in alcool i oter. Polariseazit

de mrimea unta fasan. BarbItusii au o coada

de pene foarte frumoase de forma unei lire.

Tratesee in Australia.
Menyanthes L., (botan.) gen de plante perene
palustre din fam. Gentianeelor, trib. Menyanlumina in stanga. Ca functiune chimica e un these, cu foi trifoliate si corola infundibuliform.
alcool secundar. Se intrebuinteaza in medicina Cuprinde dou specii, una din America borealca antimigren Si ca antiseptic.
occidental-a, alta respfindit-boreala. Aceasta: M.
Mentholin, praf, atnestec de zahr lactic, cafea trifoliata L. tri f oi ul de la c, ale carel foi
arsa si Menthol. Se folosesee ca medicament la contin menyantina, se folosesce in medicina ca
gutu.raiu.
[A. Pr.]
tonicd, febrifug si emenagogg.
Mention, (lat) pomenire, amintire.
Menzel, Adolf, pictor, n. 8 Dec. 1815 in Breslau,

ora' in departam. franc. Aipii ma- dela 1853 profesor si academic in Berlin; s'a
golful Genovei, 8108 loc. (1896); distins ca desemnator si ilustrator al vietii lui
loc de cura climaticd (temperatura medio 160). Friderie cel Mare; mai are numeroase 'Arne,
Mentor, in mito!. gre., fiul lui Alkimos din aquarele, etc. Cf. Jordan u. Dohme, Das Werk
Ithaka, amicul lui Odysseus, care pornind la Adolf M.'s (1890 In 3 vol.).
resboiul co Troia, lasa pe M. ingrijitor de biMephisto, (si Mephistopheles). v. Mefisto.
nele su si cresol-literal lui Telemach, fiul su.
Mr, numele popular al arborelui cultivat Pirus
Mentone,

Menu, in mitol. indict.' o colectiune de 12 carti Mains L. (sin. Malus communis Lam.) (v. ac.).
din legile lui Menu, respective Manu (v. ac ). Fructele acestui arbore se uumese m e r e.
Menu,

(franc.) mrunt; se intrebuinteaza ca

Marta lupului, numele vulgar al plantei Iri-

subst. i n sens de lista de mancari, ce se servesc stolochia Clematitis L. (v. ad.).

la o masa.

Merele de aur, v. Heracles si Hesperide.

dans i arie, de origine franc., de un
Mera, com. rur. in Rom., j. Putna, compusa
caracter nobil, gray, maestos, in msura ternara din 5 eat., ca 3116 loc. (Diet. geogr. 1897). In
Menuet,

(in general 3/4) si miscare inoderatd (timpul =92). aceastd com se afl fosta manastire .112. sau Mira,

Numele ii vine pare dela pasii si miruntei

(f ro. menuets). Foarte in favoare la curtea lui
Ludovie XIV. Bach si Hndel il introdue in
asa nutnita Suiti, ande ia loe intre Sarabanda
Giga. Haydn ii da loo in sinfonie si in sonata, inainte de final. Mozart revine la caraeterul primitiv, dar Beethoven, reludnd M.-ul lui
Haydn, il desvoltit il transformit in scherzo, de
o miscare mult mai repede. Mendelssohn in 4iufonia in do miuor scrie un M. in 6/
C.]

incungiurat cu zid, construita. 1686 din lemn,

lar la 1706 de Antioch Cantemir reconstruita
din piatra; adi in stare decduta.
Meran, Obermais, Untermais i Gratsch, patru
comune in Tirol (Austria), cati formeaza impreuni complexul teritoriului climatie; cunoseut
sub numele de M. Situat la o inaltime de 300 piaaa

500 m deasupra marii si ineungiurat de un sir de

munti de 2000-3000 metri inaltime, positia

acestui loe de cura climatic este atd t de norocoasii,

Menumorut, numit in cea mai veche cronica ci fard a av o china, ce se nutnesce sudica, prea Ungariei (v. Anonymus) ea duce al terii dintre sinta toate avantajele acesteia. Clima din M. se
Tisa, Mures si Muntii apuseni, eu cetatea Bihor, distinge prin useaciune, ealdurd &tiara, o toamna

pe timpul venirii Ungurilor. In lupta eu Un- calda senind, o iarna scurt, putin geroas, cii
gurii M. pierde partea de meazg-noapte a du- mult soare si putine vnturi, creia urmeazd o
catulla ski ping la Cris, pistrfind numai partea
dintre Cria si Mures eu cetatea Bihor, ca vasal
unguresc. Pe timpul lui Stefan cel Sfant, aceastd
parte meridionala a ducatului Bihorean se gsesce unitft ca ducatul Banatean sub Achtum,

care stapnea teara dintre Dunre, Tisa, Cris

si munti, and fa invins de Stefan si ducatul
lui incorporat in Ungaria (dup 1003). Teritoriile ducatelor cucerite de Unguri, locuite de
Romani si Slavi (cari se contopese in arm-a au
Romanii), pstreaza oarecare autonomie national, sub conductori proprii. numiti cnezi si

primavari scurta si frumoasa. Amsurat acestor

factori elimatiei, bolnavii eari au trebuinta de

aer liber in tot timpul annlut se sitnt in M.

bine. Acestta sdnt in primal loo boluavii slabiti

de cataruri cronice ale organelor respiratoare

cu expeetoratii abundente, apoi coi ea exsudate

pleuritiee eu astma, tuberculos cronicd, cu

afeetii ale cordului si pentru cei reconvalescenti

dupa vr'o boall indelungat. Pe lfinga factorul
principal, aerul, M. mai dispune de o multitne
de mijloace curative, precum este cura de struguri, tratamentu[ pneutnatie, sale de inhalatiune,
voevotli, $i on drept propriu romiinese (jus va- gannastiel svedica, bai de toste categoriile, calde
lachicum), Ora la desfiintarea regatului ungar si reci, aranjament pentru cura de teren Oertel.
(1526). Voevodatul Ronalnilor de Maramures, O ID ultime de hoteluti si vile partieulare i publico
care apune dupa emigrarea mating. in Moldova elegante si ca comfort araujate stau la dispositia
la intemeiarea principatului moldovenesc, pare visitatorilor, cari din an in an mereu se inmultese.
[Dr. Vuia.]
s fie un asemenea rest de teritor autonom din Literatura in toate limbile.

www.dacoromanica.ro

250

Mercadante

Mercurialism.

Mercadante, Saverio, com positor italian, n. 1797

Mercerie, (franc.) negot cu rnrfuri marunte
In Altamura (Neapole) i3i t 1870 ca director al de metal, lemn, porcelan Blida etc., (Kurzoonservatorului din Neapole.
compus vr'o 50 waren, Quincaillerie)
maruntisuri pentru
de opere, dintre cari mai cunoscute : Elisa e imbracat i gatit.

Claudio; D giuramento.; 1.1 Bravo.

Merca, imperiu anglo-saxon In Britania, intre

Mercantil, ce privesce comerciul; comercial. Mares Norduluii Wales, 829 regele Egbert 1'1

Mercantilism sau sistema mercantil, se nu- uni

Cu

Engliter:

mesce in economia politic, ceea ce s'ar put

Merclna,
mica in Banat, cat. Carasnumi sistern protector exagerat. El consista in Severin, cu coniun
1779 loc. (1891) Romani.
a favorisa desvoltnrea industriei nationale In paMerck, I. Enricz scriitor german,. n. . 1741 in
guba industnei straine, prohibind sau lovind cu
1768 fu. nu.mit cassier
s i1774
drepturi exorbitante intrarea produselor manu- Darmstadt;
ru al consihulai de resboiu. Nenorociri
facturate in
prohibind iesirea ma- mem.
fmrh. are
gresite I-au fac.ut de
teriilor propriistrainatate'
manufacturelor aniline. Anglia si s a smucis. rn,,speculatiuni
1791. M. a fost central unur cero
Spania siint primele ten, cari au aplicat aceasta de
savant', intre cari Goethe, Herder i3i altii,
sistema, iar Colbert nu faca decat sa urmeze
cari nu putin i-a influentat prin criticele sale.
exemplul lor, fara a cad totusi in excesele la
Mercur,. cea mai mica din planetele principale
can mai tar4iu a condus mercantilismul. Procea mar apropiata de soare. De 21/, ori mai
grainul sari era astfel formulat: Trebuesc respinse, prin urcarea drepturilor de vama pro- aproape de soare ca pmantul si diametral siia
dusele manufacturelor straine.e El n'a meris '1110. tot de atatea ori mai mic ca al pamntului, vopana la prohibitiune. (Cf. P. S. Aurelian, Cum lumul de 19 ori mai inic. Din causa apropierii
de soare el foarte greu se poate ved
se poste funda indust. in Rom.e, 1881; N. E.
anume numai la 'resrit putin inainte de resIdieru, Studii de econ. pol. si finantee, vol.'
ntul soarelui sau la apus putin dupa apusal soaBuc., 1895).
Mercaptan, sulfidrat etilic, identic cu tioalcool, relui si aproape de orizont in timpul and se
pe

compusi organici, cari contin sulf analogi alcoolilor, vede n.rai deprtat d .e
v. si art. Mercun
cu deosebire
oxigenul acestora e inlocuit prin'

soare.us.

Mercurea, magh. Szerdahely, geim. Reusssulf, sau se mai pot considera ca hidrocarbure
markt, comuna mare in Trs., cott Sibiiului; loc.
in cari un hidrogen e inlocuit cu radicalul
fidric (SH); Cs Hs OH, C2 H SH. Ei se obtin prin 1820 Romani $i Sasi; judecatorie cero., carte
actiunea unei solutiuni alcoolice de sulfidrat 4e funduar, pretura, residents unui protopopiat
potasiu asupra iodurilor i bromurilor alcoolice, roman gr.-or. Mai inainte M. era local central
sau dela destilatia directa a unei solutiuni apoase al scaunului sasesc de asemenea numire. Aici
concentrate de sulfidrat de potasiu cu saran de s'a tinut memorabila conferent nationali roale acidului etil-sulfuric. M. sfint foarte putin mana, la 1869, in care s'a proclarnat pasivitatea
solubili in ap, miros infect, de obiceiu ea al politica a poporului roman fata de alegerile de
usturoiului, au proprietate de acid, unindu-se cu deputati la dieta din Budapest&
Mercu rea, protopopiat roman gr.-or. se commetale si in special de Mercur, de unde si nu[s. M.]
pane din 24 parochii on 26,405 (1899) credinciosi.
mele lor dela Mercurio-aptum.
Mercurl, o di a septrimanei (din dies Mercurii
Mercator, Gerhard, geo- i hartograf, n. 1512
in Rupelmonde (Flandria) si t 1594 in Duisburg. la Sabini). Dupit aseamintele bisericei M. este

E cunoscut indeosebi pentru metodul su de dedicat intru pomenirea si onoarea sf. cruci,

proiectiune intrebuintat la hartele maritime. Lu- deoarece in 41 de M. s'au sfatuit ludeii ca s-1

crarile sale principale sant: Tabulae geogra- prind pe Christos. M. in povestile romane s'a
phicae ad mentem Ptoiemaei restiturae, 1578-84; personificat In Sf. Mercuri. Fetii frumosi ori
ajung
Atlas, sive cosmographicae meditationes de fa- fetele frumoase cautand unul dup
si pe la Sf. Mercuri, iar aceasta le da Indrepbrica mundi et fabricati figura, 1595.
Mercedonius, in initol. remand numele unei tare in cale si sfaturi, apoi i daruri, si anume
luni, introdusd de Numa Pompilius; tot la doi ferelor: o furcti de aur care singura toarce; o
ani era virita dupa 23 Febr., avnd 22-23 4ile. camase de tort de paingene, etc., [Ana ce pe
Mercenar, cel ce lucreaza pentru bani, cel ce feti frumosi ii darniesce cu frail de amnia, ce
cauta numai distig; fig. condus de interesul scutunindu-se venia un cal de arama; sau cu
un mar de aur, etc. In impartia Sf. M. e frig
propriu, coruptibil.
Mercenari se numia si ostirea marilor domni groaznic; apoi are la poarta iadului un dine,
romani. Mircea, Tepes, Stefan si loan Voda cel numit Vede bine. Dupa superstitiune M. e o 4i
cumplit, aveau armata din proprietarii mici ai rea, in care nu-i iertat a semana, a coase eu
[A tm.]
pamantului, numiti mofneni. Dela inceputul acul ori a tlia cu foarfecile.
sed. XVII Insa, teranii mosneni devenind servi
Mercurialia, (med.) medicamente, cti contin
pe moshle boieresci, armatele principatelor in- idrargir; se folosesc cu deosebire contra sifilis-

cepura a fi formate din solda ti platiti, adeci ului si se aplica intern, pe pide si subcutan.

lefegii sau M., acestia erau in mare parte straini,

Mercurialis L., (botan.) gen de plante de corhan
Unguri, Poloni, Greci, etc.
dioice, din fam. Euphorbiaceelor,
Crotoneae,
Merceologia, studiul originei, productiunii, cu foi opposite, fara cyathium. Cuprinde 6 specii
proprietatilor esentiale fisice si chimice, indi- europene i vest-mediterane, dintre cari numai
odor de veritabilitate i bunatate ale marfurilor, una e est-asiatica. M. perennis L. breiul de

precunq {4 a mijloacelor de a stabili aceste ca- p ad urea si M. annua L. brei al de campe

htati si a descoperi alteratiuuile i falsificatiunile sant cele mai frequente la noi.

[A. Pr.]
marfurilor.
Mercurialism, Hydrargyriasis (v. ac.).

www.dacoromanica.ro

Meicurin

Meridian.

251

Mercuriu, (Argint viu), identic cu Hydrar- burgului, 1709 opereaza din nou in Italia si apoi
gyrum, (germ. Quecksilber). Corp simplu. Simbol In tinutul Rinului, in resboiul dela 1716 contra

Hg., Gr. at. 200, bivalent. Singurul metal care Turcilor lupia alturea ca Eugen de Savoys la
la temp. ordinara se presint lichid. Cunoscut Petruvaradin, Timisoara si Belgrad, dupi a aror
din cele mai vechi timpuri. Theofrast descrie recucerire Eugen de Savoys il insarcineaza sa
preparatia lui (300 a. Chr.) din cinabru. Dei asedieze Panciova, Palanca noua i Orova. Inintrebuintat in evul media foarte mult in pre- cepnd dela 1717 guvernator al Banatului ti-

paratele farmaceutice cat si la isolarea metalelor misan, eliberat de sub jugul turcesc, in care
pretioase, totusi natura chimica a lui a fost stu- calitate isi castiga merite neperitoare pentru ridiata pe la inceputul secl. XIX El se gsesce dicarea acestei provincie selbatacit sub stapain natura in mici cantitati, respandit parte ca nirea turceasca ; colonisarea Bnatului mai ales
atare parte in combinatiuni eu alte eiemente ea ea vabi din Bavaria, apoi cu Franeezi, Italieni si
deosebire cu sulful ca in cinabru, cucloru, iodu chiar si cu Spanioli, este opera lui M. precum
(coccinit), si in unire cu argintul si aurul ca amal- scurgerea mocirlelor, regularea Timisului si Begegame. Localitatile sant Id ria in Kraina i Almaden iului, introducerea culturei plantelor industriale, a
(Spania). In comerciu se scoate din cinabru din viermilor de matasa, ridicarea industriei si mineIdria, prin calcinarea acestuia in cuptoare si ritului. Colonia italiand Mercyfalva (cott. Timis)
apoi primirea vaporilor de M. in nisce vase, ce s'a numit dupl numele lui M. 1733 M. e trimis din

se gases in leg-aura cu cuptoarele si in care nou in Italia, si 1734 moare moarte eroica la asaltul
se condenseadt. M. de comerciu contine adesea asupra castelului Crocetta, aproape de Parma.
impuritati, ca plumbu, cupru, staniu, zink si Mer de Glace, ghetar pe partea nordica a grupei
bismut. Proprietti: luciu argintiu, greut. spec. Mont-Blanc.
Morel, com. rur. in Rom., j. Buzgu, compus
13.573. Se solidific la 39.4, cristaliseaza in
aceast stare in octaedri regulati. Fierbe la din 3 cat., cu 1300 loc. (Die;. geogr. 1892),
357.25. Cu toate acestea emana vapori chiar si 2 biserici, 3 scoale si 1 fabrica de petroleu.
la temp. ordinal* de ande poste provoca into- Vinuri de o calitate superioarii.
xicatiuni In manipulatiuni indelungate. Nu se Meretrix, (/at) curtisana, femeie public.*
oxideazit la aer uscat, din contra usor la cel Merghindeal, (magh. Morgonda, germ. Merurned si la incaldire. A.mestecat cu diferite sub- geln), com, rur. in Trans., cott. Tarnava mare,

stante solide ea grafit, creta, zahar, grsimi, ele cu 1163 loc. Sasi si Romani (442).
se lasa a se divisa cat de fin. In asemenea con- Merhei-Vellchi, lac in Rom. (Dobrogea), jud.
ditiuni intervine in preparatele farrnaceutice
Tulcea, avand o intindere de 400 ha. Produce
adesea sub numele de Aethiops. Iusolubil in pesce bun si in abundant.
acid clorhidric pi sulfuric la rece, la cald ins Mericarp, (botan.) fruct cu o singura sen-inti
In acest din urina se disolv degajandu-se bio- si indehiscent, resuitat dintr'un ovar plurilocular,
xidul de sulf. Solubil in aoid azotic, formand care s'a divisat longitudinal (la Umbelifere, Malnitrati, iar in apa. regala. forrntind clorurul mer- vacee, Labiate, Boraginee), sau transversal (lecuric (sublimat). Formeaza 2 oxidi : mercuros gumele de Hedysarum, silicuele de Raphanus)
Hg, 0 si mercuric Hg 0, de unde doua feluri de (v. si Juga, Diachena).
Mrida, 1) M, oras in prov. span. Badajoz
saruri. Insemnate saruri ale lui sant caloinelul
Hg Cl si sublimatul Hg Cls, foarte usitate in me- (Estremadura), langl Guadiana, 10,063 loc.;
dicina. E otrvicios mai ales and se gasesce in vechea colonie romana *Augusta Eineritae; anstare de vapori. Asemenea mai toate sarurile tichitati romane: amfiteatru, apaduct, pod mirespective ant din cele mai otrvitoare, ca s. e. nunat. 2) M., capitals statului mexicau Yucatan,
sublimatul. Toti compusii M.-lui calcinati cn car- 36,720 loc. (1895). 3) M., capitala statului Los
bonati alcalini inteun tub de sticla libereaza Andes in Venezuela, la poalele Sierra Nevadei,
cu wurinta metalul, care se depune pe paretii 12,018 loc. (1889); universitate, episcopie.
Meridian, un cerc mare al sferei ceresci sau
reci ai sticlei. //cesta e unul din mijloacele de
recunoascere a M.-lui. Asemenea el e depus din painantesci, treand prin cei dei poli. M. ceresci,
M. pamntesci. In geo met r ie: dacl Went o
sarurile lui prin clorurul stanos.
[S. M.]

Mercurius, la Romani 4eul comerciului, identic suprafat de revolutiune ca un plan, ce trace

cu Hermes la Greci. Mama lui a fost Maia (v. ac.), prin axa de revolutiune a suprafetei, sectiunea

iar tatal salt. lupiter. Templul lui M. s'a fundat se numesce M. al suprafetei. M.-le unei suprala a. R. 259, serbatoarea lui cu a mamei sale s'a fete de revolutiune stint toate egale si fiecare
tinut la idul lui Maiu, si in cultul lui s'au aflat urme prin revolutiun ea lui in jurul axei nasce suprafata.

de cultul grec. Atributele lui M. au fost btul

Caduceus (v. ac.) 5i saculetul, si el a fost deul
aparato al neguttorilor si colegiilor (cetelor)
[Atm.]
lor, adeseori si scutitorul lotrilor.
Mercy, 1) M., Francisc, baron, general imp.,
n. in Longwy la sfir$itul sed. XVI, 1643 in-

Meridianul locului, planul ce trece prin ver-

ticala locului si axa lumei. Intersectiunea acestui

pian cu orizontul locului se numesce meridian&

In vorbirea ordinar acestei linii i-se dice M.

La cele 2 extremitati ale meridianei ant nordul
si sudul sau meaza-nuapte si meazd-di. 0 per-

vinge pe Svedezi la Tuttlingen, 1644 ocupri Frei- pendicular ducand la meridiana. in planul ori-

burel, 1645 bate pe Turenne la Mergentheim, zontului ne da lints numita perpendiculara, la

iar in 3 Aug. acelas an cade in lupta dela Aller- extremitatile careia sant estul si vestal sau reheim. 2) M., Claudia Florimund, conte, maresal saritul si apusul. Aceste 4 puncte stint punctele
de camp, nepotul celui precedent, n. 1666, 1683 cardinale ale orizontului.
Meridian magnetic, un cene mare al sferei
Oa. 1690 lupt In contra Turcilor in Ungaria,
1701 e trimis in Italia sup. in contra France- pmantului, treand prin polii magnetici ai lui.
zilor, 1704 se distinge ca maior inain.tea Strass- (v. Magnetismul pamntului.)

www.dacoromanica.ro

252

Meridies

Meridian (adjectiv), ce are loo and soarele

trece la M. locului, care este in planul M.-lui.
Meridies, (lat.) meazd-di, sud.
Meridional, ce o situat spre meazi-di, ce lo-

cuiesce in tinuturile meridionale. Ceea ce e

Meroe.

tative ei din care se diferentiaza testurile per-

manente; M. secundar, cel ce se afl intro

testunile durabile sau se diferentiazii ulterior

din ele cum e cambiul (v. ac.) i phelogenul.
[S. $t. R.]

propriu tinuturilor sau popoarelor meridionale.

Merit, demerit, sfint termini etici ei
Cadran meridional, oadran al &Anti plan e Ca M. in genere se considera tot ceea ce poate
perpendicular pe meridian.
s ne fad, demni de stimd, de laudd si de reDistantd meridional, diferinta de longitu- compensa'. Contrarul este demerit. Sub raport
dine intre 2 astre.
etic, meritul i demmitul se intemeiaza pe iniArchipelagul meridional, sau al mdrii rele, o putatiunea morala a omului sau pe responsabigrupa de insule din Polinesia, faciind parte din litatea, ce are pentru faptele sale. Ori ce fapta
archipelagul Pomotu.
este sau bung sau rea. Ca bune se considera
Mrime, Prosper, scriitor franc., n. 1803 in acele fapte, cart resultand din libera vointd, sfint
Paris,
1870 in Cannes. A fost inspector al insotite ei do o curat si bunti intent-Uwe, convechilor monumente istorice, academician ei se- coard adec cu ordinea morala si cu. legea.
nator. A Boris mai multe romane, precum : Co- Contrar faptele sfint rele. Faptele bune siint
tombs, Carmen ei La Jacquerie ; apoi mai multe meritorii i au dreptul la o reeompens, cele
scrieri istorice i archeologice, precum : Hist. rele stint culpabile i trag dupa sine pedeapsa.

de don Pedro I-er; Etudes sur l'histoire ro- Principiul etic cu ptivire la merit si demerit
maine ; Hist. sur la guerre sociale; Hist. des este: tot ceea ce fdptuitorul a putut sa prevada
villes de France. A mai publicat 'La Guzlae, In fapta ca urmare a lucrarii sale, este impu-

colectiune de cdntece iliriene, etc.

tabil, si ce a putut s prevada i-se socotesce ca
Merino, (span) pribeag, calator, bajenar; nurne merit ori demerit (vind), de cumva a trebuit
dat turmelor clitatoare din Span ia, i indeosebi oilor sa prevad.
[Pl.]
cu 'Ana scurta, creata, subtiricii i foarte moale.
Merlin, una din figurile de frunte in mitol. celOile M. au fost introduse i aclimatisate aproape tica, resp. celto-britica, la Walesi munit Merddin
in toate tenle Europei pe la finea sed. XVIII
Myrdhin. M. s'a na.scut far% tata in Caeriar in a doua jumtate a sect XIX in conti- marthen in Walles, si tined,* ca copil aves darul
nentele noui : Laplata, Australia, etc.
profetiei. (v. Uthyr, Pen, Arthur.)
[Atm.'
Merieanu, familie din Valachia, care la origine
Merlin de Douai, Philippe Antoine, conte, Juse numia i Bucsanu, divisfindu-se cu timput in risprudent francez, n. 30 Oct. 1754 in Arleux,
done ramuri deosebite. Un Bdrcan Stolnicul 1789 membru al adunrii nationale, 1793 al conBucsanul dela Merieani, conduse la 1611 res- ventului, 1797-1799 membru al directoriului,
coals boierilor contra lui Radu Mihnea, i pieri
26 Dec. 1838 in Paris. M. a redactat, noul
decapitat. Un alt urmae al acestui vechiu neam cod penal dela 3 Brumaire al anului IV, care
de boieri, adi stins, era: Staico Merisanul, ma- a fost in vigoare piing la 1811; colaboratorul
rele paharnic, personaj bine cunoscut in istoria principal si in mud editorul lui 'Repertoire
terii. La 1693, impreunii cu Preda Proroceanul universe' et raisonn de jurisprudencee.
mare capitan, i alti boieri, se tidied ca preMerlin de Thionviller Antoine Chriatophe, om
tendent al domniei, usurpdnd la Poarta pe Briin- politic franc., n. 1762 in Diedenhofen, 14 Sept.
coveanu. Prins, f adus in Bucuresci unde i-se 1833 in Paris. 1791 membru radical al legistafac un proces celebru, i apoi sprInzurat cu tivei, 1792 al conventului, al carui president
Proroceanul. Nepotul sett Barbu M., mare pitar ajunse dup cliderea lui Robespierre.
ei vornic, fugi la Nemti in 1718 pe timpul lui
Merliton, colorant vegetal extras din planta
Mavrocordat, tot din causa fumurilor deeer- Calendula, intrebuintat pentru a colora untul
taciunei ce-i intrase in cape pentru domnie; in galben.
dar apoi se intoarse fiind iertat de principe.
Merluccius, gen de pesci din familia Gadidelor
(v. ac.), cu trei specii, dintre oari done traiesc
[O. L.]
Meri9or, Merisor de munte, numiri vulgare In apele zonei reci ei moderate ei a treia pe la
ale plantei Vaccinium Vitis idaea L. (v. ac.). termurul Chilei.
Fructele comestibile ale acestei plante se nu- Meroblastice se numesc celulele ou, cari din
mesc nzeripare.
causa multutui deutolecit ce contin, si din causa
Merisor, numele vulgar al plantelor: Vinca repartisarii lui in mod neegal in continutut oului,
segmentatiunea oului in celule fiice e partiald
herbacea W. K., Vinca minor L. (v. ac.).
Merisor tureen, numele popular al plantei ei nu intereseaza decdt vitelusul de formatiune.
Buxus sempervirens L. (v. ac.).
(v. Segmentatiunea, Vitelus si Holoblastice.)
Meristem, (botan.) nume dat de Ngeli test).- Merodach, cleu in Babylonia, domnul planotei
turei compuse din celule in stare de divisiune, lupiter; dupa inscriptiuni se numia domnul ce-

Cu continut protoplasmic abundent, nucleu mare, riului ei al pamiiintului. Sanherib i-a ridicat templu
strins unite intro ele, fait- spatii intercelulare In Ninive.
si Cu paretii subtiri ; se dice ei tesetura embrioMeroe, capitala irnperiului etiopic, pe eare
nara, formatoare. Se Oh la virfurile vegetative Herodot o numesce oraeul mama al tuturor Etio-

terminate ale tulpinelor, radacinelor, etc., unde prior. Diva Strabo M. era si ores, dar si o in-

provine din segmentarea unei ori mai multor suld, ei se crede, ca era in locul undo riul
celule initiate (v. ac.). Multe organo tinere, frunze, Atbara se varsa in Nil, undo si acti se all rui&ride, s. a. stint formate numai din M., care nele unui ora si mai multe piramide. M.etropola
mai tdrdiu se diferentiaz ei da testurile per- a Aethiopiei a ajuns M. numai dupd ce Kammanente. M. primar e cel din virfurile vege- byses s'a sculat in contra Aethiopiei. In M.

www.dacoromanica.ro

Merope

Mesembryanthemum.

253

preotii in vechime erau in mare vaza, dintre Merulius Hall., (botan.) gen de Ciuperci, faei se alegeau i regii. La dorinta lor regii tre- milia Polyporacee, ea mai multe specii saprofite
buiau sii-si ja viata. Datina aceasta s'a delaturat lignicole, s. e. M. tremellosus Schrad. pe Salcii
numai pe timpul lui Ptolemeu Philadelful prin
Plopi betrni, M. molluscus Fr., M. lacryregele Ergamenes (Ark-Amen).
mans Fr. Aceasta din urma twee rar pe arbori,
Merope, in mitol. grec. 1) Fata lu Atlas, una mai des pe lemne umede, piloti, pe sub dusumele

In camerele umede 5i intunecoase, ande formeaza masse mari, albe, moi ca si cum ar fi de
vata, la suprafata si pe margini cu multe picaturi de spa, ce picur ca lacramile (de adi
al Francilor, 448-457, dupe acest M. s'a numit numele speciei); dup oarecare timp substratul
dinastia Merovingilor, care a domnit in impe- pe care a trait abundant M. 1. e transformat in
riul Francilor 481-751. Meravingii au slbit in lichid, e lichefacut. Lemnele expuse atacului
din Pleiade, sotia lui Sisyphos, mama lui Glaukos.
2) Fats lui Kypselos, sosia lui Kresphontes, rege
In Messenia.
Meroveu, (Meroveus, Merovech ), rege legendar

urma certelor familiare, si-au pierdut pe incetul

patena pana co majordomul Pipin cel Mic detrona pe ultimul rege meroving, Childerich
si se puse insusi rege.
Meroxen, v. Biota.
Merseburg, guvernament prus., 10,209 km'.,
cu 1.129,259 loc. (1895). Capitala M, lng
Seale, are 18,827 loc. (1895); bisericti gotica cu
organe renumite ; industrie de masini i Willie,

acestei specii trebuesc unse ea gudron, creusot,

sau bine aerisite.
[S. St. R.]
Merv, (Merw), oazi in Asia centrala la marginea

sud-estica a stepelor turcomane, dela 1883 apartine provincial rusesci transcaspice, 200,000 loc.
Turcomani. Oraful M. are 8727 loc. (1897).
Merveilleuses, (franc., Minunateg), in epoca
directoratului se numiau astfel femeile, cari

purtau tunic greceasce, proviidut cu tale,

fabrica de bere; gimnasiu. Episcopia de M., palarii 5i frizuri excentrice. Cf. si art. Incroyable.
fundat 968 de Otto I, 1657-1738 ducat, dela Mesa, rege al Moabitilor; in timpul tnai nou
1815 apartine Prusiei.
s'a atlat lnge Dhibfm o columna triumfala riMersey, fin in Anglia, isvoresce in High-Peak, dicat. lui M. pe la 850 a. Chr., ca o inscriptie
se varsa in Marea Irica la Liverpool; 137 km. importanta, cel mai vechiu monument de scriere
lung; fluxul mrii se simte pe el Ong, la War- semitica ; explicat de Socia la 1886.
rington. Tunel intre Liverpool pi Birkenhead;
Mesager, (franc.) sol, curter, trimis. Mesacanal navigabil spre Manchester.
geria, un fel de posta de persoane si trsura
Mer 91 Per, in pov. rominesci doi frati ge- acesteia; intreprindere de transport.
meni, identict ca Busuioc si Seminoc; repre- Mesagiu, solio, comunicat, insarcinare.
sinta pe cei doi luceaferi.
Menu!, umbletul, locornotiunea obicinuit la
om si la o parte a animalelor. M. se intempla
astfel : In timpul cand corpul se razima pe un
picior, celalalt il impinge inainte ; in momentul
mind s. e. piciorul drept se pune pe piiment, se
ridica piciorul sting i deodat impinge inainte
corpul, iar dud piciorul stng se aseaza pe
pAment, se ridica piciorni drept i asa mai departe. La fiecare pas se pot deoseb done pe-

made : una mai lunge', dad corpul se razim

numai pe un picior, ei alta mai scurt, cand

Mesa giu politic. In tenle ca monarchie constitutionala, suveranul corespunde ca parlamentul,

la deschiderea acestuia, prin mesayiu, la care

adunarea legislativa respunde prin adresd. La

deschiderea sesiunii parlamentare, discursul tronuluig, cere de obiceiu presenta suveranului, care

il pronunt, si e col mai important mesagiu.

Obiceiul acesta vine din Anglia. In coloniile engleze din America, comunicatiunile guvernului
central catrii camerile coloniale se chiemau astfel.
[O. L.]

Mesalianta, (franc. rnsalliance), se (lice vor-

corpul se razima pe amendoue picioarele. Cu cat bind de o castorie nepotrivita en rangul sau
perioada a doua e mai scurta, en atata e si M. positiunea sociala pe care a are cineva.
mal repede; cilnd perioada a doua lipsesce, adec
Me9cerskii, Vladimir Petrovici, scriitor rus,

and nici inteun moment nu ating pamentul editorul revistei Grashdaning (Cetteanul), n. 1839.
=bete picioare deodate, M. se numesce fugd. A scris mai mult romane cu subiecte din socieM. animalelor patrupede se baseaza pe aceleasi tatea inalta ruseascii; s. e. Femeile societatii din

principii. Unele patrupede pasesc astfel, ca Petersburg, 1885-87; Unul dintre Bismarkii

deodata tnisc s. e. piciorul sting anterior si pi- nostri, 1886; Secretele Petersburgului, 1889.
ciortil drept posterior, altele (camila, girafa) mica
Meschia i Meschiane, in mitol. persica prima
deodata ambele picioare stenge 5i apoi deodatii preche de oameni.
[Atm.]
pe cele drepte.
Meschin, (franc) serficacios, setrcit.
Meted, capitala provinciei pers. Chorasan, cu
Merta, mesura veche de capacitate in Moldova
= 10 banite.
70,000 loc.; moschee admirabile, renumit lee de
pelerinagiu al siitilor ; industrie de matasa, coMertic, banita mica = 20 oca.
Merthyr-Tydfil, oras in principatul englez voare, arme; comerciu viu.
Mesembryanthemum L., (botan.) gen din faWales, 58,080 loc. (1891); mine de carbuni,
mari uzine de fier 5i otel.
milia Ficoideae, tribal Mesembryeae, cuprinde
Meru, in mitol. indica muntele eilor in mij- plante erbacee sau subfrutescente, si are veo
locul
acolo a loouit cieul ladra (v. ac.). 300 de specii, respandite mai cu same prin Africa
M. dup
invetatura Brahmanilor si Buddhistilor sudica. Numeroase specii din genul M. se culpamentului-'

tiva ca plante ornamentale din causa fruma avut 4 latan, de aur, de cristal, de argint
de saphir si 4 catan sau ridicaturi. In cel mai setii florilor Qi a frunzelor asa este: M. crydeasupra troneaz ladra cu 33 de 46 si deasupra stallinum L., cunoscut de popor sub numirea
de M. se ridica mai multe catnri de ceriuri. de G h e at a. M. cordifolium L. este cultivat mai
(v. Albordzsi si Olimp).

[Atm.]

cu sama pentru mosaicuri, etc.

www.dacoromanica.ro

[Z. C. P.]

254

liesencephalon

Mesopotamia.

Mesencephalon, (anat.) acea parte a creerului, ar influenta asupra corpurilor insufletite. erecare formeaz legtura intre creerul mare si dinta In influentele misterioase ale magnetilor,
cerebel si intre creer si mduva spinrii. Este mai ales asupra oarnenilor, era foarte respindit
format de meduva prelungita, Pons Varolii
pe vremea aceea. M. ins pretindea eft mai toate

Corpora quadrigemina. Cf. si art. Creer.

Mesenteriu, e pediculul membranos, pe care
peritoneul il de, intestinului subtire si care are
rolul de ligament al acestui intestin. M. se in-

corpurile : hrtia, 'Ana, pielea, sticla, apa, diferite metale, lemnul, (tot ceea ce eu ting.r),
pot fi magnetisate 5i utilisate in vindecarea boa-

lombar in jos, iar prin bordul s6u anterior, care

e foarte lung, de intestinal subtire.
[V. I.]
Meseria, profesiune; industria manufacturier.
(v. ac.).
Meseria9u1 romin", asociatiune de credit pi

fletite. Practica doctrinei lui a fost declarat de

aprut la Bra.sov, 1886-89 de done ori pe lun,

sub conducerea protop. Bart. Baiulescu, presedintele societatii pentru sprijnirea meseriasilor
romttni. M. R. urmarea scopul de a cultiva la
Ron-lira iubirea de meserii, a-i indemna sit se
aplice la meserii, a apera interesele si a stringe
rendurile meseriasilor romni, a contribu la instructiunea lor, a destepta sinitul de economie
de Walt rinduial, si in acelas timp a destepta
iubirea lor de neam. Foaia a trebuit s-si inceteze aparitia la sfirsitul an. 1889, din caus

Inct pentru sustinerea lui se fundar 24 societati,

numite ,Socits de l'harmoniee. Printre membri
se gesea i celebrul chimist Berthollet, care mai

lelor. Aceast putero o numia el magnetism

sereadi prin bordul sell posterior de pretele animal, mijlocul unei influente mutuale intro
posterior al abdomenului dela a 2-a vertebra corpurile ceresci, pamentul si corpurile insusarlatanie de catra invetat,i, ca.: Jugenhousz,
Klinkorsch, Stork, etc. Din aceast cans& M. a
prasit Viena, cltorind in Europa, mai ales
prin Elvetia, 5i stabilindu-se la Paris. Aci ima-

de depuneri in Bra.sov, infiintati la 1887 de gine faimosul baguet (hirdau) si bagheta magi*
Bart. Baiulescu, cu scopul de a se ajutora me- cu ajutorul careia cerca s linisteascit lumea
seriasii romni, in casan i de nevoie. Aceast agitat. Stabilindu-si un renume stritlucit, el
bancit a incetat in 1894, fiind desflintatit.
vend secretul artei sale unei societti de subMeseria9u1 romiln", primal jurnal relativ la scriitori pe pretul de 340,000 livre (un milion lei).
meserie i industrie, scris in limba rominft. A Mesmerianismul se intinse atit de mutt in Francia,
la urm a declarat, ci arta lui M. e o sarlatanie

curat. De aceea M. a plecat din Francia In

Anglia, iar apoi se reintoarse in Germania, uncle

muri uitat si obscur. M. a seria multe ciirti in

cari isi expune sistemul sea: Memoriu asupra
descoperirii magnetismului animal; Scrisoare catr

un medic strain asupra curei magnetice, etc.

[Nigrn.]
Mesocarp, (botan.) stratul rnijlocin al pericargsit la publicul routines sprijin indeajuns.g
pului ; corespunde mesofilului carpelar; chid e
Mesericiul Valah, numit de Cehi Valasske gros, carnos ori zmos, se 4ice scircocarp.
Mezirici, capitala Valahiei din Moravia, are
Mesocephal, craniu M, acea form a craniului
3482 loc. E centrul politic si cultural al Valahiei omenesc, la care cel mai mare diametru de ladin Moravia. In M. se afl un liceu ceh, o scoal time face numai 75-7904 a lungimii celui mai
dup cum clice redactorul in ultimul limn& : ,n'am

nemteasc, o scoala nationale. ca 5 clase si o

scoala de fete, o scoal special de strugrie
alta pentru fabricarea de panero, o tipografie si
o biseric zidit in 1653. Tot acolo se afla mai
multe societati de gimnastica si culturale.
[T. T. Burada.]

Meseli-Munti, o grup de munti la marginea

estic a Selagiului; stint o parte a muntilor Bihariei si se extind intre Crisul repede si Somes,
In directie dela sud-vest spre nord-est, in lungime de 40 km. Inaltime mijlocie 700 m.; piscul
col mai inalt e Magara (988 m.). M. e acoperit
cu pduri bogate i n'are vai mai mari. lntre

mare diametru sagital. v. Brachycephal si Dolichocephal.

Mesophyl, (botan.) mezo fil, se numesce carnea

frunzei, adecd tesetura parenchimatos cuprinsa

intre cele done epiderme ale ei. E mai desvoltat

la frunzele aeriane dectit la cele ce traiesc in

ap; e orno gen la frunzele groase, carnoase, sau
eterogen la cele mai multe frunzo. In acest din

urma cas, spre fata superioara a frunzei, M. e

compus din parenchim palisadic, format din
celule cilindrce pe 1-3 rnduri, lsand putine
spatii aerifere intre ele, iar spre fata inferioarit,
din parenchim lacunos, spongios, format din
Zelu i Agrie se afl o curmaturii, prin care elute ramificate, lasnd multe spatii aerif ere
se asterne cala de comunicatie intre Selagiu
intre ele. Dac dup acest parenchim mai urUngaria proprie. A.ceasta e o veche cale de co- meaz iar celule palisadice prinit la epiderma inmunicatie intro A rdeal si Ungaria numita si ferioar, atunci M. este etero gen simetric ; in
Poarta M.-lui; pe aici au intrat Maghiarii sub casul contrar, cand parenchimul spongios se raconducerea lui Tuhutunt in Ardeal la 896.
zim direct pe epiderma inferioard, M. este
[SiIv- Mold.]
eterogen asimetric. In celulele M. stint numeMesia, (ovr.fiaf, grec. Christos), unsult, roase chloroplastide (v. ac.), in ele isi are loe
In Test. vechiu Miintuitorul cel asteptat sit vind asimilatiunea clorofiliana. Printre M. stint asezate
din semintia lui David, care sd restitue vechea nervurele frunzei.
[S. t. R.)
glorie a lui Israil, al carei ideal a fost domnirea
Mesophyt, (botan.) se numesce reginnea
lui David.
dintre radacin i tulpin; se mai glice 5i colet;

Mesmer, Frederic Antonin, medic german,

n. 1734 in Itznang (Svabia), t 1815 in Meersburg. A studiat medicina la Viena. Desi om de
sciint, a fost totusi influentat de vechea astrologie. In tesa sa De planetatum influxue pretinde existents unui fluid subtil al astrelor, care

e mai usor de recunoscut pe o planta tiner,

cu mult mai greu pe una betrn.

Mesopotamia, (grc. = teritor situat intre rind)

provincie din evul veehiu, in Asia anterioar,
marginiti la nord ca Taurus fA Armenia, spre
est Tigris si Asira, la vest Eufratul, Siria si

www.dacoromanica.ro

liesosclerometru

Mesto.

255

Arabia, spre sud Babilonia si mural medic. Este

Messalina, sotia impratului Claudius, femeie
cunoscuti sub numele de M. ttordied sau Asiria degenerate si isterici. M. era renumita prin
si M. sudied sau Babilonia, (astadi: Irak Arabi).
ei si reusise se conduce dinsa de fapt inLocuitoiii stInt: Turci, Turcotnani, Arabi, Sirieni treaga politica a Romei. Ea era asa de imoralit,
13i Armeni. Dintre orase mai insemnate in M. lucid mergea pad si in cele mai murdare lu-

de nord atnintim: Diarbekir ; in M. suclicii: panare. In 48 d. Chr. este otrivit in urma inBagdad. M. odinioara a fast foarte fructifera trigilor %cute de Agripina, viduva lui Domitius

si avuta in paduri, ale door lemne se intrebuintau Aenobarbus, care voia s devina sotialui Claudius.

la clidire de di. In istorie a avut rol insemnat M. a murit cand era in deplina maturitate a
tinutul vestic al M.-ei: Osroene, la sud Migdonia. frumsetei, dela diosa au remas doi copii : BriIn M. s'au format cele dintai state ale Asiei an- tanicus s't Octavia.
[Caion.]
terioare. Ad a fost residents imperiului lui Nimrod,
etc. Sub Arabi aici a fost residenta Chalifilor si din
nou a inflorit. Fiind devastate' de Mongoli, Ttari
In urine ajungend in manile Turcilor, si-a pierdut
de tot insemnatatea de odinioarasi astadi seamed
cu un desert fait locuitori.
[M. Bodiu.]

Mesosclerometru, (greed instrument pentru

statorirea durittii medie a mineralelor.
Mesostylon, (grec.) distanta dintre done columne, in stilul grec t)i roman.
Mefotit, loan, Dr., fost profesor si director
la gimnasiul roman din Brasov, n. 1837 in Darstele Brasovului, t Ian. 1878 in Brasov. M. si-a
facut studiile in Brasov, Viena si Bonn, si apoi
s'a asezat in toamna 1861 ea profesor la gimn.
roman din Brasov, al drui director fit ales M.
1870. M. a fost unul din cei mai distinsi profesori romtlni din Brasov si totodati autorul ca-

Messana, oras, V. Messina.

Messenhauser, Caesar, Wenzel, oficier austr.,

u. 4 Ian. 1813 in Moravia. 1848 e numit comandant al gardei nationale din Viena, dar capituleaza in 30 Oct. inaintea lui Windischgratz.

Acusat c nu s'ar fi tinut de eapitulatiune, a

fost judecat la moarte si impuscat 16 Nov. 1848.
Messenia, (neogrec. Messinia), prov. (nomos)
grec. in partea sud-vestica a Moreei, 3341 km2.,
cu 205,798 loc. (1896); capitals e Kalanciata.

Vechea tearll X, un stat donan, f cucerita

de Spartani in urma sangeroaselor trei resboaie

me.sseniene (743-724, 645-628, 464-455 a.

Chr.); 370 isi recapet independenta prin Epaminondas, 146 a. Chr. f cucerita de Romani.
Messiada, epopee religioasa de Klopstock (v. ac.).

Messidor, numele uneia dintre cele 10 luni ale

calindarului republican, introdus pe timpul re-

torva Incrari didactice si istorice de valoare. volutiunii franceze. Corespundea la timpul dintre
Lucririle lui principale sfint: Manual de istoria 19 Iunie pad' in 18 Tulle.
[t.]
universe% pentru scoalele medii, prelucrat dud
W. Ptitz (vol. I., tip. Iasi, 1867; vol. II, Ia.si,
1869; vol. ILI, Bucuresci, 1880); diferite tractate istorice, pedagogice i filosofice, publicate
in Programele gimuasiului roman din Brasov
(Idei initiative despre epigrafia romana, 1862;

Messina, prov. ital. in Sicilia, 3227 km2., cu

527,277 loc. (1896). Capitala M., situata admirabil la poalele muntilor Peloritaui si langa
strintoarea de M., are 78,438 loc. (1896); citadel tare ca 8 forturi; port bun ; strade fru-

Dacii

sedinta unui archiepiscop ; universitate, academie

de sciinte. Industrie de mitasa, coral ii, esente, etc. ;
pescuit. Se exportead fructe sudice, oleu, esente

i resboaiele lui Traian In Dacia, 1863;

Expunerea eatorva fenomene sufletesci ca privire la expresiunile psichologice in limba romaneasca, 1866; Scoalele reale in paralela Cu

moase ; catedrala de pe timpul Nortnanilor; re-

de portocale, nuci, etc. 1896 au intrat in port

gimnasiul, 1873, etc.); diferiti articoli publicati 4029 vase de 1.718,230 tone. M. in timpurile
prin foi i eateva vorbiri ocasionale (Femeia pi vechi se numia Zancle; 628 a. Chr. impopulat
emanciparea ei, publ. in),Albina Carpatilorf, 1877; de Messenieni ref ugiati, dela cari
primit
Discurs tinut en ocasiunea inaugurrii linabei numele Messana; 264 a. Chr. fa cucerite de
franceze la scoalele rom. din Brasov, publ. in Romani. 1282 d. Chr. vecernia siciliana.
Cony. Literareg, etc.). M. a fost in mai multe
Mesta, fluviu in Macedonia, v. Kara-Su.
Mesteacin, numele popular al arborelui Betula
randuri membru al sinodului si al congresului
bisericesc roman gr.-or. Aproape de moartea sa alba L. (v. ac.).
Mesteacan, comuna mica in cott. Hunedoara
el a fost numit membru corespondent al Academ.
romane. Biografia lui M. 'wise' de prof. I. Popea (Trans.) in netnijlocite apropiere de oraselul
Brad, cereal Baia de Cris, cu 605 loc. (1891),
in Progr. gimn. roue. din Brasov pe 1888/9.
Mesothorax se numesce al doilea inel toracic Rom. gr.-or. Aici si-a luat inceputul revolutia
la insecte; pe el se inserl parechea a doua de lui Horia (v. ac.).
v. si Mistacan.
picioare 5i de aripi. (v. Insecte).
Mestecare, actitmea savirsita asupra a doui
Mesotip, mineral, un zeolit acicular. Se topesce usor ; se gasesce in rocele amigdaloide, sau mai multe substante, in scop de a le pune
in contact cat mai intim, fare insa ca ele sa-0
neovulcanice si la unele metasomatosate.
pearda proprietatile lor individuale, ou alte cuMesozoici, grupa v. Secundara.
vinte, fare a infra in reactiuni, ceea ce ar da
Mespilus L., subgen dela Pirus (y. ac.).
nascere atunci unei asa dise combinatiuni.
Messa di voce, (ital) portament (v. ac.).
Messala Corvinus, una din figurile cele mai Exempla aerul e un amestec de azot i oxigen,
distinse din vremea lui August; era soeotit ca apa o combinatie de hidrogen si oxigen. v. Comeel mai cinstit barbat politic ; numit prefect in binatiune, Amestec si Masticatiune.
Mestiti, (franc. Mtis), in America numirea
Roma, dupe 10 glile de functionare demisionead
si se retrage in viata private-, ocupandu-se numai populatiunii mestecate, nascuta din parinti albi
de literatura. In adunarile sale literare si-au cetit mame indiane si vice versa. (v. pi art. Metis.)
Mesto, (ital.) trist; in maid, ca terrain de
operele lor poeti ca Tibul, Emilins Macer, Corexpresiune.
nelius Severas, etc.
[Calen.]

www.dacoromanica.ro

256

Mestom

Metafisica.

Mestom, (botan.) numire pentru fasciculele

Metabola, ea metamorfosa completa. v. Me(v. ac.) conduciitoare vasculare.
tatnorfosa.
Msura, unitate iolosita pentru a compara Metacarp, scheletul partii centrate a pummanmi diverse; ea poate fi stabilit in mod ar- nului, format din 5 oase metacarpiene. Are o
bitrar, ori poate fi basata pe un raport natural in- regiune palmarti sau anterioar 10 alta dorsal
variabil. Basa m'surilor decimate (metrice) o for- sau posterioara
1,44.444,444 parte din
meaza metrul (v. ac.), adeca a/
getacentru, (marina). Un bastiment care pluquadrantal meridianului statorit dup miisurarile tesce inteo positiune data, se afia supus la acfranceze dela 1791. Conferenta metrului, tinuta tiunea a douii puteri: una este greutatea vasului,
1875 la Paris, av drept armare o oonventiune concentrata in centruf lui de gravitate si accu privire la statorirea masurei metrului, precum tioneaa vasul pe o verticala dirigeat in jos;
instituirea unui birou international, care fur- atioua este presiunea apei, concentrat in central
niseaza. metrul original. Dap& natura raportu- geometric al volumului cnfundat in spa i acrilor de marimi, M. stint de diferite feturi : M. tioneazd vasul pe o verticala dirigeata in sus ;
de laugh:lie, de greutate, de capacitate. Moue- aceste forte formeaza cuplu si vasul nu gasesce
tele stint msuri de valori.
[pi o positiune definitiva decat and amendoue fortele

lifsura in musidt, raportarea unui tot la o se egaliseaza ai se exercit pe ace* vortical,

raportarea totului la o unitate, i intrunirea a vasul isi gasesce positiunea lui de echilibru.
doll() sau mai multe de aceste unitati in grape, Daca acum nclinm vasul de un mic unghiu,
In cari conventional unele sa fie mai accentuate directiunea nouei forte de presiune, care e meren
decitt altele. Un astfel de grup ja nutnele de verticala, va face un unghiu ea prima directiune;
tact. Col mai simplu grup, ce se poate forma punctul ande a.ceste dou directiuni se intaluesc
prin imparecherea timpilor, e cel format din se numesce M., ai positiunea M.-lui in raport
2 timpi, unul tare si altul slab, corespundend ca positiunea centrului de greutate determina
troheului poetic (---").Un alt grup simplu e gradul de stabilitate in echilibrul vasului: daca
cel format din 3 timpi, unul tare i doi slabi, M. este deasupra centrului de greutate, posicorespumnd dactilului poetic (
Aceste tiunea vasului este in echilibru stabil. Acest
stint misurile primordiale, simple. Cu aceste punct se determina prin calcul ai se verifica
singure M. se poate capeta un num.& nesfirsit prin experienta pentru toate vasele. Chestiunea
de combinatiuni de accente, prin intrunirea sau M.-lui apartine architecturei navale in teoria
subdivisarea timpitor lor. Diferite circumstante vasului.
[Coast. B.]
insi au concurat la adopta.rea i mentinerea pe
Metachlamydee, (botan.) v. Gamopetalae.
lamp acestea a unui mara numar de M. asa Metachlorit, un ehlorit teros.
unitate de timp. M. in musica comporta pe lama ca alto cuvinte, cand fortele se echilibreaza ai

(Ilse compuse $i mixte, ale caror tacte stint forMetachronismus, (grec) un fel deanacronism;
mate din combinatiunea de tacte in M. simple.
Ele stint compuse cand stint formate prin im- punerea unui eveniment inteun timp, in care
parecherea de tacte de acela$ fel, ai mixte and nu s'a putut intmpla.
Metacritica, (grec) critica unei critici.
stint formate din tacto eterogene. M. se indica
Metadioxybenzol, identic cu Resorcina (v. ac.).
la inceputul compositiunti, punfind pe portativ,
laugh' cheie, o cifra, un semn conventional sau
Metafisica este o ramura a cunoscintei omeo fractiune, numitorul indicand valoarea tim pain:, nesci despre acele lucruri, a caror existent nn

iar numeratorul cati de acesti timpi stint gru- se poate verifica in spatiu sau in timp cu ajupati pentru a forma un tact. Astfel putem ave torul simturilor. Ea se ocupa, precum arata chiar
naesuri simple: 2/i, 2/8, 2/4 2/8, 3/8, 3/8,

3/4, 3/4 si

numele ei, cu ceea ce se petrece dincolo de datele

dintre cari acle cu nurnitor 2 sau simeurilor. Sciinta -se ocupii en fenomenele ce
4 stint cele mai intrebuintate. Gruptind cite dou' se potree In lames externa ai in lumea interna:
tacte dintre cele cu numeratorul 2, putein avea Astronomie, Fisica, Chitnie, Biologie, Psichologie,
chiar 2/88,

tacte in mesun compuse de cfite 4 tirnpi 4/ 4/8, Sociologie, i ca forma ter: Matematica, Logica,
4/4, 4/8, dintre earl 4/4 e cea mai usitata. Gruptind Morala. Dar atat fenomenele cat 8i forma lor cad
cate 2, 3 sau 4 tacte din cele cu numeratorul 3, sub sitnturile noastre, fie ele interne sau exputetn avea tacte in reesuri compuse de cite 6, terne. M. se ocup cu causele acestor fenomene
9 sau 12 timpi, dintre cari cele mai usitate stint: si fbrme, cari cause nu cad sub simturi, ci stint mai
pe sus de ele. Care e causa fenomenelor sufie[T. C.]
9/4 8/4) 9/4) 9/to 12/4) 194Mari electrice 91 magnetice, mesurile elec- tesci? Sutletul. Ce este sufletul? Care e causa
fenomenelor vitate? Vista. Ce este viata ? Care
trice de potential se obtin cu electrometrele
cu voltatnetrele; cele de intensitate se obtin cu e causa fenomenelor externe? Natura. Ce este
voltametrele 5 cu amperometrele, mesurile pa- natura? Care e causa formelor de timp si de
terii electrice se obtin cu wathmetrele si cele spatiu, causa fortnelor gandirii sau conduitei
de resistenta un ohmetrele. Mesurile de inten- noastre ? Care e causa tuturor fenotnenelor si forsitate magnetica de declinatiune si de incline- motor ? Dumnedeu. Ce este Dtunne4en? Acestea
stint chestiuuile cu cari se ocupa 31, Respunthine se fac ca busolele (v. ac.).
Meta, afluent pe stanga al riului Ohio (Ame- surile nu se pot intemeia pe datele experientei,
rica de nord), 1110 km. iung, in parte navigabil. ci pe ipotese ai conceptiuui personale, fiiri caMetabasa, (grec) o eroare logica in contra co- racter universal, si prin urmare sfint deosebite
rectitatii demonstratiunii. M. se nasce mind in de- de cunoscintele pe tali le da sciinta. Cugetarea
cursul demonstrarii cautam a parasi chestiunea M. -e totusi nedespartita de cugetarea sciintifica,
in discutie ai a trece pe alt terco. Ea se mai nu- pentrucii sciinta constand din cercetarea rotamesce i mutatio sau ignoratio elenchi. [Pl.]
tiunii de caus $i de efect dintre fenomene, prin

www.dacoromanica.ro

Metafora

257

Metamorfosa.

ohiar aceasta stintem indreptati i tndreptatiti a bronsului e a fierului, in cea din urmii se
sa ne intrebam de causele ultime ale lor.
incepe timpul istorio.
M. e forma filosofica a religiei. Ori ce sistem
Metalifer, se dice de roce, de sisturi ori de
filosofic are M.
[Dragornirescu..]
obiecte bogate in metaluri.
Metafora, (gree) treoerea unei numiri dala o
Metalline, corpuri cu aspectul si luck' metalic,
idee la alta san dela un lacru la altul pe temeiul

Metalloscopia, v. art. lieta.11otherapia.

Metallotherapia, tratarea partilor paralisate ale
rol la formarea limbilor. Dintr'un mic numr de corpului prin aplicares de place metalice; meted

uuei asemnari intre ele. M. a jucat un mare

cari insemnau lucruri sau fenomene

materiale, s'au format pe aceast cale toate cuvintele, chiar pi cele mai abstracta. Din acest
punct de vedere filologii deosebesc deal; feluri
de M.: radicale tfi poetice. M. radicale stint ns-

despre care se gasesc urme i la vechii medici

egipteni, greci si arabi. Dach pe pielea prtii
paralisate se aplica place de aur, argint, cuprui
fier, plurnb sau zinc, bolnavul simtesce o furnicare si no curent de caldura ai in curnd se
cute din lipsa euvintelor proprii pentru a exprima poate i obiectiv constata o arcare a temperaidee, s. e. judet, pedeapsd, nger, lucre, cari turei ai o sporire a fortei musculare ; dar in
la inceput insemnau tribunal, procopseala, sol, cateva oare aceste simptoame favorabile
(arraog), cliatig (lat. lucrum); si toate omo- dispar. Cevasi resultate se pot obtine numai
nimele, ca broasca, leu, soma, ban, cari au cite la paralisii isterice. Numai prin cercare (Meclod) sau mai multe insemnari. 1W. poetice se talloscopia) se poate set, care metal este cel
fac pentru infrumsetare ; s. e. a umbrelor Mho potrivit in casul dat. Efectul M.-ei se pare a-pi
domnesce in dulce tain, in loc de luna lucesce. afla explicarea in carente electrice, ce se nasc
Tot figuri M. sau subspecii ale M. propriu
prin atingerea pielii cu placa metalied.
stint: prosopopeia, alegoria, alusiuuea, simbolul,
Metaloide, una din cele clod clase in cari se
emblema, mitul, proverbial, fabula, parabola, grupeaza elementele. Elementele acestei clase
paramitul, cimiliturile sau enigmele. Catachresa se deosebesc de acelea ale clasei metalelor prin
e o M. greaita, s. e. dintele timpului, care usuca a.ceea, cd nu poseda starea de agregatiune a ace-

Principii de literatura de M. stora, nici lucid l lor, au o greutate specified mica,

sfint rele conduatoare de caldura ai electriciMetafrast, autor de serien i hagiografice, dupi tate, dau nascere la acidi, pe cand metalele la
un oarecare Simeon Metafrastul, care a compus base. Cu toste aceste deosebiri insd totuai nu
colectie de legend bisericesci (sed. X sau exista o linie de demarcatiune intre miele si
lacremile. (Cf.
Strajan.)

mai tardiu).
altele bine definita. .Aaa cateva elemente ca anMetagenesis, mod de reproductiune caracte- timon, bismut, staniu posada proprietati ai de
risata prin alternanta regulatii a nnei genera- ale metaloidelor ai de ale metalelor. Alaturatul
tiuni sexuate cu una sau mai multe generatiuni tablon indica metaloidele asa dup cum se obici-

asexuate. Acest mod de reproductiune se mai nuesce astagli in mai toate tratatele de chimie.
numesce digenesti, geneagenesl i generatiune
Hidrogen
Oaten Azot
Bismut
alternantd, i se observa la : Celenterate, Viermi
Tunicieri.

Metal, o clasa de elemente caracterisate prin

structur diferit de a metaloidelor, prin o

Bor
Sulfa
Fosfor
Carbon
Brom
Selen
Arsen
Antimon Siliciu
lod
Telur
Fluor
[S. M.]
Metaloxide, combinatiunile diverselor metale
ea oxigenul.
Clo ru

greutate specifica mare, prin un luciu particular,

precum prin conductibilitatea lor mare de calelectricitate. Ele dau nascere la oxidi sau
Metalurgia, sciinta care are de obiect studiul
base. Se rnai numesc ai elemente electropositive. metoadelor chimiei ai mechanicei pentru extracMetal de organe, identie cu comp* organo- tiunea metalelor utile ca argint,
zink,
metalici, oari nasc dela unirea metalelor cu cupru, etc. din minereurile,
antimon'
cari
acestea se
radicali alcoolici. Se prepara din actiunea meta, gd.sese parte inglobate san legate in diferite comlelor asupra iodurilor alcoolice, s. e. Zincetil din binatiuni cum mai ales cu sulftui, carbonati, etc.
2 Zn +2 C., H, I = Zn I -I- Zn (02
Isolarea metalelor prin ajutorul curentului galMetale iodate, identic cu ioduri metalice. Com- vanic ia numele de electro-metalurgia, astricli
binatiuni ale iodului ea diversele instate. Iodu- foarte intrebuintat cu deosebire la extragerea
rile metalelor alcaline stint solubile in apii, cele
[S. M.]
ale tnetalelor grele insolubile, cele dintai incoMetamer, mi cas de isomerie. (v. ac.).
lore, cele de al doilea mai toate colorate.
Metamere, sin. Zoonite (Moquin-Tandon) se
Metale pretioase, un grup de elemente, cari numesc partile constituante ale unui animal, dud

se disting de o parte prin aceea, ca se gasesc

foarte rar in natal* iar de alta prin greutatea
lor specified foarte mare ai mica Ion afinitate
pentru oxigen. De aceea la temp. ordinar ele

ele se repeta in lungul axei longitudinale in

opositie cu antimere, cari se dispun simetric fata

cu un plan median (Haeckel). Cand M. au aceeaai

structura si aceleasi functiuni se numesc ho-

nu-pi schimba luciul lor metalic, nu se oxideazd monome, cand se diferentiazi se numesc he-

ci numai la temp. inalte i atunci in contact teronome.

direct cu oxigenul. &ruffle lor stint putin staMetamorfice, fisturi cristaline, ce provin prin
bile. Numeram ca metale pretioase: argintul, metamorfism din roce detritice sau eruptive.
aural, mercurul, platina, iridiu, paladiu, rhoditun,
Metamorfosa, (grec) schimbare, strmutare;
osmium, etc,

prefacerea aded straformarea unei fiinte in alta.

In mitologia gree., straformarea oamenilor in
istoric, and oamenii folosiaa deja arme ai unelte animale, arbori, isvoare, etc. In poveatile popoade metal; se subdkide iuyerioda arameiv. ac.), relor, M. stint fu de numk. In pov. romane
[S. M.]

Periodo, metalelor, perioda a timpului preEnciclopedia romAnii. Vol.

www.dacoromanica.ro

17

258

Metamorphopsia

Metasperme.

se afla M., s. e. din animale in oameni, armasar inalta ce se poate desvolta, aduc mineralisatorii
in ficior, iapa in femeie, capri in fat:4, orb in continuti In rod"' in stare de a actiona asupra
om; din animale in dine, broasca, bufnita, po- materiei rocelor, transformandu-le in parte sau
rumbita in dine; din animal in drac, cane, in totalitate. Prin dinamometamorfism un calcar
coe,os, peace In drac; din oameni in animal, devine o marmor, o marg, devine un gist pibaiat In porumbel, fata in vulpe, calugar in ronenic atnfibolio, cloritos, etc., un granit devine
cal; fecioare in gascl, paunitd., randunica; din un gneiss sau un sist micaceu sericitos, un diorit
dine in broasca, cerboaica," cinta, turturica; din devine amfibolic, un gabro, un diabras, o porplante, arbori in oameni; arbore In fata, bradi in finita, devin sisturi cloritoase, amfibolice, epicopii, graunte in om; din lucruri neinsufletite dotice, etc., un conglomerat, o gresie, devine un
In fiinte; din altar, basma, hart, etc. [Atm.]
gneiss, etc. 2) M. de contact, datorit contactului
Metarnorfosa in zoologie se numesce tota- unei roce sedimentare cu una cristalina; translitatea starilor succesive, prin cari tree unele formares e datorit mineralisatorilor, ce acornanimale pink' sting forma adulta. Exempla ti- paniaza magma, si temperaturii 5i presiunii easpico de M. ne fora insectele i batracienii. La cute prin ivirea acesteia. M. in acest as poste
insecte stint patru stri: ou, larva, nimfa si in- fi endomorf, &ad roca eruptiva sufere in insect complet (v. Larva i Insecte). Insectele cari terior o transformare prin asimilare din roca

tree prin aceste patru stari se flumes Insecta sedimentara. Un granit devine un diorit sau
metabola, adeca cu M. completa; and insa larva gabro chiar un peridotit. Un gabro devine un
la iesirea ei din ou se aseamna ou parintii si diorit sau un piroxenit basic. Tot un M. endonu se deosebesce decat prin aripi, ca la ortop- morfic e faciesul sistos ce ni-1 presinta rocele de
tere i hemiptere, stand acestea se names In- profunclime la periferie, granite, diorite (v. Piezo-

secta hemimetabola, san cn M. necompleta. In- cristalisatiune i Piezometamorfism); pi M. exosectele, cari stmt cu desavirsire lipsite de M., morf, M. efectuat la exterior : un calcar se inca pediculidele, lepismele i malophagii, se numesc carat sau se transforma in totalitate in roca cu
Insecta ametabola. (Cf. John Lubbock, Metamor- grenat, idocras, epidot, diopsid, volastonit, etc.
phoses des Insectes. Paris, C. Reinwald et C-ie). 0 marga da sisturi micacee, epidotice, cloritoase,
[Dr. L.]

Metamorfosa frunzelor, modificarea incercata

de frunzo in raport cu conditiile de train In cari
se afla i cu functiunile ce le vor indeplini; astfel
pot deveni frunze reproduckoare (stamine, carpele), frunze protectoare (solzi, bractee, sepale),

eclogite, amfibolite, piroxenite, etc. Argil carbunoase dau sisturi grafitoase; gneissuri cu grenat,

staurotit, disten, etc., sant de asemenea datorite

unui M. exomorf.
[Murgoei.]
Metamorphopsia, vedere difortnat, fragmentata, cand liniile drepte apar curbe san in zigzag;
organe sustiitoare (carcei), derme de aprare mai des se arata la deslipirea retinei.

(spini), etc. Indicata in mod vag de Linn

predecesorii sei, doctrina M. a fost precis formulata in 1759 de G. F. Wolff, care dice, ca
organele plantelor cat de variate s fie sant de
natur identica. Mai ales pentru partile floarei
se stabilise de atunci, c dint, frunze mai mult

Metan, identic cu gazul baltilor, htdrogen proti-

carbonat. CH4, gaz incolor aproape insolubil in

spa, arde cu o flam abia visibila ; greut. spec. 0,559.

Cu oxigenul amestecat i aprins explodeaza cu

cea mai mare violent, asemenea i cu clorul

la lumina razelor solare. In natura se gasesce

san mai putin modificate. Aceasta a arkat-o mai In abundant, ernanand din straturile pamandar genialul Goethe in o scriere a sa din 1790 tului, ca in America, Italia, Persia, China si pe
(Versuch, die Metamorphosen der Ptlanzen zu coastele Mara Caspice, undo prin ardores lui
erklren). In aceasta scriere i in altele din constituia in vechime asa ()hell focuri sfinte.
1820, 1831, Goethe a desvoltat teoria M. fr. si In aceste locuri el iese amestecat si cu alte gaze,
din punct de vedere sciinlific, dar mai mult din ca azot, anhidrida carbonic, etc., dupa cum poste
punot de vedere filosofic si poetic. Teoria sa nu iesi gi din unele balti ca resultant din putres'a marginit nnmai la M. fr.; ea cuprinde Eli pe factia substantelor organice, ca deosebire de naaceea cu mnit mai vasta despre M. fiintelor. tura oelulosic, A insotit si de alte gaze, cum e
AL Braun la 1851 si apoi la 1872 a pus basele hidrogenul sulfurat. Se mai gsesce in unele
sciintifice ale M. fr., dovediti adi experimental isvoare minerale, in Fumerole, in depositele
(dupti cum e dovedita si M. tulpinilor
saline si de carbuni, uncle provoaca adesea excinilor). In M. fr. se distingo M. ascendentd, plosiuni mart.

Mani% (grec.) in genere penitent sau ori

regulatd, progresivd, s. e. transformarea frunzelor verdi in frunze florale, si M. descendentd, ce act de penitenta. Deoarece in vechime, coi
pugi in statul penitentei, stand la usa bisericii
neregulatd, regresivd, s. e. modificarea
zelor florale i revenirea lor la frunzo verdi. cu capoto si genunchi plecati se rugau de ere[S. St. R.]

dinciosii,

cari intrau in biserica, ca s ceara

Metamorfumul rocelor, fenomenul de schimbare a stnicturei, a compositiunii mineralogice,

chiar a compositiunii chimice a unei roce. 0 roca
poate deveni in urma nnei actiuni metamorfice,

pentru dInsii iertarea pcatelor: astf el s'a facut,

ca ori ce inchinaciune 5i ingenunchiare pentra

cand transformarea e datorita actiunilor mocha-

Metasomatosa, transformari in roce EA mine-

nasce in asemenea miscari colosale, temperatura

Metasperme, V. Angiosperme si Archisperme.

a descoperi s. e. venerarea sf. icoane oti adorares lui Dumnedeu, s se numeasca M.

din roca dettiticti o ree cristalin, dintr'una
Metaplasia, (grec) transformarea unui tesut
eruptiva compacta o roca sistoasa. M. poste fi de organic in altul, s. e. tesut de legatur in gilldone feluri: 1) Dinatnic (dinamometamorfam), sime, tesut cartilaginos in os.

nice, la cari au fost supuse rocele in timpul rale, ce se fac in urma consolidarii sau nasmiscarilor scoartei pamntului. Presiunea ce cerii lor.

www.dacoromanica.ro

Metastasa

Metastasa, (med.) fenomen in medicin, con-

259

Meteorologia.

Metellus Numidicul, consul roman, protector

form crania un proces morbid dup un timp al lui Marius si invingtor al lni Jugurta, in

oarecare se ivesce si la un loo indeparta.t de cel 109 e inlocuit cu Marius si exilat; -1- 91 a. Chr.
primar. De regul M. se intmpl prin circulifetellus Pius, pretor roman si unul din conlatiune. M. pot forma abscese, neoplasme, etc. ductorii resboiului social, t 63.
Metastaslo, Pietro Ant. Dom. Bonaventura,
.Pletellus Scipion, nepot al lui Scipio Nasica
cu numele adeviirat Trapani, poet ital., n. 1698 si fiu adoptiv al lui M. Pius, dinsul este par-

tisan infocat al lui Pompeiu, dupli lupta dela

Tapsus, vbellindu-se invins, se sinucide la 46.
Familia M. a ocupat un sir indelungat de ani
consulatul si din causa aceasta a avut chiar
on/conflict cu poetd Quintas Nasvius, care in
Metatars, partea scheletului piciorului (v. ac.) versan muscittoare calomniase aceast familie.
dintre tars si degete, format de 5 oase meta[Caion.]
tarsiene. Are o regiune superioarti sau dorsal
Metempsychosa, (grec.) credinta despre miin Roma pi t 1782 in Viena. M. a devenit celebru prin operele si cantatele sale ; prima sa
opera mai mare a fost Didone abbandonatac,
pentru care musica a compus-o Sardi. Operele
lui M. au apirut in preste 100 editii.

5i alta inferioaril sau plantar.

gratiunea sufletului conform careia sufietal inaMetathorax se numesce al treilea inel toracic inte de a fi ajuns in corp, a rnai locuit 5i in
la insecte; ventral poarti prechea a treia de alte corpuri si dup moarte va trece iarsi in alt
picioare, tar dorsal parechea a doua de aripi. corp. Sufletul pribegia mai mult sau mai put,in
timp, dup care trebuia BA ajungi in sinul
(v. art. Insecte.)
Metauro, (vechiul Metaurus), ra In Italia de tleittii, acolo uncle este isvorul a tot ce viemijloc, se varsit in Marea Adriaticti la Fano, tuesce. M. se gasesce in toate religiunile indice

110 km. lung; ad a ciirmt Hasdrubal, fratele (Brahmanism, Buddhism, Jainism), la vechiiEgip-

lui Hannibal, in lupta cu Romanii la 207 a. Chr. teni, la unlit filosofi greci (Pythagoras, Pherekydes, Eaton Empedokles, etc.); astali mai
Mtaux forgs, V. Mokum.
Metaxas, Andreiu conte, om de stat grec, cred migrafiunea sufletului unele popoare inn. 1786 in Kephallinia' a participat la resboiul dice si africane, O urmare a M.-ei e si cultul
pentra independent; 1825 a aprat Nauplia ; unor animale.

1828-40 a fost ministru de resboiu, 1843-44

prim-ministru. 1- 1860 in Mena.

Metazoarl, (Metazoa), se numesce totalitatea
animalelor, al caror corp este constituit din celule diferentiate in feseturi (Histones plasmo-

phagi), 5i anume din eel path' clod straturi

epiteliale: Exoderm si Entoderm. Numire dat

in opositie ou Protozoarii (Protozoa), al diror
corp este constituit numai din o singur
Monobion sau din o grupti de celule, unit nedife-

rentiat ini testuri coenobion. [Dr. N. Leon.]

Meteahna, defect fisic, cusur.

Meteori, fenomene atmosferice sau cari se

petreo in atmosfera pimntului. Dupg causele
cari le produc, M. pot fi calorici proveniti din
causa cldurei, electrici din a electricitatii, si
optici din a luminei. Dup manifestlifile lor M.
se deosebesc in a)
foco fi, M. calorici ori
electrici, cari se manifest pm o combustions
de materii sau stint insotiti de o combustiune
s. e. aerolitele. fulgerul, etc. ; b) M. luminofi,
M. optici ori electrici, cari se manifest prin o

lurnin mai molt sau mai putin intensa san

prin fenomene luminoase de refractiune, disper-

Meted, Metoici, (grec.) san strini, forman siune, etc., s. e. curcubeul, halo, aurora bomajoritatea populatiei la Atena. Recensmntul real, etc. ; c) M. apofi, M. calorici proveniti
facut in 309 a. Chr. arat, cA numrul acestor din vaporii de ard din atmosfera, s. e. nourii,
strilini se urca la 10,000; dar acest numr este ploaia, zapada, etc.; d) M. aerieni, M. calorici,
fari indoial al sefilor de familie, lucru care cari se manifest prin miscarea aerolni, s. e.
ne face s credem c numrul lor se ridica la vnturile, trombele, etc.
45,000. Majoritatea M.-lor se ocupa cu negu- Meteorit, roce si masse de fier, ce cad pe pstoria, ei eran inscrisi intr'un registra special mnt din spatial cores. Se impart in Aerolite,
si fiecare trebuia si plteascii o taxii anuala de cele pietroase, si Siderolite cele feruginoase. In
12 drachme. M. nu aveau voie BA ja parte la viata cderea lor ele devin larninoase, se topes la
politic si nici s poseadd pimnturi in Atica, suprafatii si naso un sunet ca tunetul. Dup vion toate acestea li-se cerea servioiul militar. tesa cu care ele intrit in atmosfera pmntului
Fiecare metec trebuia s-si aili un cettean care (4 mile pe secund), egal cu a planetelor din
sa-i serve de patron, datoriile acestui patron fat sistemul solar, se deduce ea ele stint sfrirmide metecul su, stint putin cunoscute. Gild me- turi de planet, ce se miscii tot dup elipse in
teed aduces servicii statului, el era ridicat la jurul soareld. Compositia lor e foarte
treapta de isotel, adeca era in privinta impositelor fier, nikel, grafit, aroma, bronzit, plagioklas.
asimilat on ceialalti cetteni.
Fierul lor atacat de acidul clorhidric ne d un
[Caion. I
Meteleu, com. rur. in Rotn. j. Buzu, corn- desemn, numit figurile lui Widnianstten. Mapus d din 3 ca. cu 1250 loo. (Viet. geogr. 1892), rimea lor variaz si se cunosc piing acorn deja
2 biserici si 1 scod.
foarte multe. Piatra neagrit dela Meka e un M.
Metellus, fam. ilustr in Roma, insemnat prin
Meteorograf, savant care se ocup in mod
ajutorarea talentelor literare si prin rolul jucat special cu studiul meteorilor. Instrument oare
in politica Romei. Principalii ei membri stint: inregistreazi in mod automatic observatiunile
Metellus, consul roman in 251 si invingtor meteorologice.
al Cartaginezilor in Sicilia.
Meteorologia, sciinta, care se ocup ou coMetellus Macedonicus, nepot al lui M. consuld, noascerea schimbrilor atmosferice cu privire
a fost pretor, consul si a coedit in 148 a. Chr. la presiunea aerului, temperatura, gradul de umiMacedonia.
ditate al atmosferel, electrioitatea atmosfericii,

www.dacoromanica.ro

17*

260

Meteoroscop

procam i cu urmarile Escestora, ca:

Metianu.

destilatia usada a diferitilor alcaloidi i compusi

precipitatiunile; etc. Astfel M. sta in legatur organict ca morfina, codeinit narcotintl, caen climatologia (v. se.). In timpul mai non ob- feina, etc. In laborator se prepar din acotaservatiunile meteorologice se fac pe o scara in- mida Uta de brom potasa. Gaz incolor, intinsa si cu ajutorul rapoartelor telegrafice trimise flamabil, cu mirosul unturei de pesco. Punctul
la o statiune centrar se pot constru harte, cari de fierbere 60.
[S. M.]
dau la fiecare moment sitnatiunea atmosferei
Methylbenzol, v. Toluol.
precum i positiunea depresiunilor barometrice,

Methylbenzoylekgonin, = C19 1119 NO4 4:4H, 0,

nosii). Observatiuni meteorologice si regule privitoare la umblarea timpului se afla si la scriitorii

vechi, ca Aristotel, Teofrast, Plinius, Seneca. In
aval media M. era o ramurl a astrologiei. Duna
inventares barometrulni i termometrului, M.
devine sciinta si e promovata de Saussure, s. a.,
ca deosebire insa de Humboldt, care insista Bit'
se faca statiuni meteorologice. Pentru comunicares datelor in servicial meteorologio national
si international s'au stabilit semne internationale,
cari se folosesc in tabele i rapoarte meteoro-

cand contin apto. si la 1950 cand sant anhidre;

greu solubile in tipa rece, usor in alcool si insolubile in eter.
[S. M.]
Methylchlorid, identic cu clormetil, dorar de

Directia vantulni se indica prin o sageati. Pormele norilor se indica prin presciutarea numelui
Jor latin, ca : cir. = cirrus; cir.-str. = cirrostratus, etc. Gradul de inourare se indictl prin
cifre: O = senin, 1-10; un exponent ranga cifra
arata grosimea stratului de nori. Pentru dife-

Methylenchlorid, identic cu diclor metan, metilenum-bieloratum CH, C12. Se obtine din ac-

cari produc in general schimbarile in starea se gasesce alaturea de cocaina in foile de coca.
conditiunilor actuale ale atmosferei. Din aceste Se obtine din fierberea indelungata a cocainei
date precise si signre se deduce in mod logic cu tipa sau dela ecgonin, lapa si anhidrida benumblarea timpului cu 2-3 dile inainte (progCristale prismatice, cari fusioneazii la 860

metil, metan monoclorat, CH2 Cl. Se obtine dala

incaldirea a 1 parte metilalcool en 2 plirti clorur
de sodiu si 3 parti acid sulitiric de Nordhausen.

In cantitti mari se prepara in autoclave din

metilalcool si azid clorhidric fuinant. Gaz la temperatura ordinara incolor, mires eteric, gust dulceag, arcrand cu flama' verdie. Servil la preparatia

logice. Astfel: cele patrn regiuni: N S E W. artificiala a ghetei si ca anestesie.

[S. M.]

tiunea cloralui asupra metanului sau asupra

metilenului-iodid. Lichid incolor, miros do cloroform, arde cu flama verdie, si fierbe la 400.
Greut. sp. 1.351.
[S. M.]
ritele precipitatiuni i fenomene atmosf erice sant
Methylendlmethyleter, v. Methylal.
semne speciale. (Cf. St C. Hepites, Servicial
Methylether, = CH2. 0. C112, se obtine dela
meteorologic in Europa. Bucuresci, 1884.)
destilatinnea unui amestec de alcool metilic
Meteoroscop, instrument ea care se fac ob- acid sulfuric concentrat. Gaz incolor, miros eteric
servatiunile meteorologice. Vechiul nume al astro- ce se liqueface la 210, greut. sp. 1.617.
balului.
Methylethylether, = CH2. 0. C, H lichid, fierbe

Metes, com. mica pe Ampoiu In cott. Alba- la + 11, serva ca anestesie.

inf., ea 829 loe. Rom. gr.-or.
Methyloxyd, identic ca methylether. (v. ac.).
Methan, v. Metan.
Methusalah, v. iliatusalem.
Methyalacetanilid, v. Exalgin.

Methyloxydhydrat, identic cu alcoolul methylic.

Methylviolet identic ca: Metilanilind violet,

Violetul de Paris, se obtine dala oxidatia diMethylal, identic ca metbylendimethyleter. methylanilinei cu nitratul de cupra 5i clorar
08 H8 09, se obtine dela destilatia alcoolului me- de sodiu. 024 1127 N 1101. Solubil usor in apa si

tilie cu acid sulfuric si bioxid de mangan. Lichid cu un mires aromatic de cloroform i acetat
de etil. Intrebuintat in medicina ca anestesie si
antidot al strichninei.
Methylalcool, identic cu alcool methylicus, alcool ligni, spiritus ligni, methanol, carbinol

CH. OH. Se extrage din lichidele ce provin dela

destilatinnea seaca a lemnelor la o temper. de

5000, care e insotita si de gaze, ca metan, etan,
etilena, alaturea de asa disul otet de surcele,

alcool colorand pe acestea in violet. Acidi minerali, trec aceast coloare in albastru, verde si
In fine galben-brun. Violetul de comercia poart
nnmele de Pioctaninum coeruleum si se intrebuinteaza ca autiseptic.
[S. M.1
Methymna, (acum Molivo), in vechime insemnat oras cu port si productie de vin, situat
pe instila Lesbos.
Metianu, _roan, archiepiscopal fi mitropolitul
bisericei greco-orientale romane din Transil-

cari contin alcoolul M., acid acetic, acetona, gu- vania fi Ungaria, n. 1828 in Zarnesci, cott.
droane fenolice i hidrocarburi benzenici. Prin Fagarasului. Studiile gimnasiale le-a facat in
tratarea cu ap, de calce se retine acidul acetic Brasov, cele filosofice in Cluj, iar cele teologice

prin mai multe verifictiri se obtine prin de- in Sibiiu. Functioni timp scurt ca protonotar
stilatie abedul. E un lichid incolor, mobil, fier- in Bran, iar dupd aceea fa instituit paroch in
bnd la 660, arde en flama incolora, are o odoare Riknov, cott. Brasov, 5i.1858 numit administrator
caraoteristicii si o savoare ardiitoare. Densi- protopopesc al Branului. La 1860 fa ales si chitatea 0,797. E un excelent disolvant de oleuri rotesit infra protopresbiter pentru acel tract.
si grsimi. Cal impar e nsitat mult in industria Dotat Cu o rar agerime a mintii, si inmultinmateriilor colorante, la fabricares vinurilor, du-si cunoscintele prin studiu neintrerupt, M.
desvolta ca protopresbiter o activitate neobosit
precum si la denaturarea alcoolului ordinar.
Methylamin, M. = NH, CH2 aminli primara. Se infra promovarea intereselor bisericei si intru
gasesce in stare libera in gudronul mineral, inaintarea clerului si poporului, iar ca cetatean
animal si vegetal. Ca sare se glisesce in oleul devine conducatoral Rominilor din cott. F.gade pesce precum si in foile de mercurialis annua rasului, si participa la toate actiunile politice
perennis (merearialin). Mai ja nascere si la din acel timp, intretinand cele mai intime re-

www.dacoromanica.ro

Metianu.

261

latiuni ca fruntaaii i barbatii romani de valoare, toreasca, infiintit done ahunnee diecesane, in

ca cari lncreaza mina in mina ca deputat la cari se adapostese ai proved ca cele trebuin-

conferenta nationala din 1861, la congresal na- cioase presto 100 de tineri, partea ces mai mare
tional din 1863, apoi la dieta din Cluj din 1865, g.ratuit; iar penixn crescerea numerului trea'r votul sea e considerat in toate. Principele buincios de profesori pentru aceste institute, a
Sohwarzenberg, principele Montenuovo i alti dig- crest mai multe stipendii pentau candidatii de

nitari de stet din acele timpuri, Ii dau o deo- profesura.

sebita atentiune; i prin vaza 51 trecerea, de Pentru crescerea tinerimei episc. M. activh
care se bucura, contribu mult si la ridicarea cu mari greutti la 1877 fundatiunea Elena
antorittii bisericei. Exopereaza deis comnnele Ghiba-Birtae, care la fines 1899 a incheiat ca
politice portinni canonice pentru preoti, salare active de 62,722 florini, ai din care ca incepere
si imburiatatiri pentrn invtatori, i infiinteaza
In toate comunelo din tractal sen gcoale si fonduri pentru dotares preotimii $i invtatorilor.
In lupta pentru reinfiintarea mitropoliei gi activarea constitutiunii bisericesci, precum ai in
toste actiunile mari ale bisericei, protopopul M.
a fost adesea consultat de fericitul Sagu.na, iar

deis 1877 s'au impartit la cite 12 tineri stipendii

de caste 200 fi. anual. Tot sub guvernul bisericese
al episc. M. s'an mai activat fundatiunile de stipendli : Teodor Papp din Checheac, on active la
finea 1899 de 67,573 fi. 78 cr. si Ana Popovici
Ebesfalvai cu active de 6909 fi. Imbunattirilor

introduse la institutele centrale de episc. M.

dupl reactivarea vietii constitutionale bisericesci, este a se multAmi, ca in eparchia A.ra.dului s'a
este un membru activ ai valoros in toate corpora- sustinut in mod dupg imprejurari destul de satiunile bisericesci. Dinsul a functionat dela inceput tisfciitor caracterul confesional al Ocoalelor conca membru In consistoriul ai sinodul archidie- fesionale din eparchie; ai pe teritoriul apartinetor
cesan, ca membru al consistoriului mitropolitan
la jurisdictiunea consistoriului din Arad toate
al congresului national-bisericesc. Dupa moartea comunele bisericesci au sustinut acoalele lor
lui Saguna (1873), M. conduse, din incredintarea proprii, cari la staruinta lui s'an inmultit Cu
consistoriului mitropolitan pi a congresului na- 160 de scoale non infiintato. La starninta din-

tional bisericesc, prima alegere de mitropolit, sului s'au introdus $i acoale pentrn fetite; iar

iar la 1874 f ales vicar episcopesc i presedinte pentru crescerea invetatoarelor s'ainfiintat acoala
al consistoriului din Oradea mare. La 1875 a fost superioara de fetits en internat in Arad. Pentru

instituit episcop al Aradului. La intrarea sa in

functiune episcopal M. afla eparchia in o situatiune, in care se resimtiau in toata puterea
lor greutatile i necazurile unui txecut de trista
aducere aminte, dar lucrand ca multa preve-

mai buna crescere a tinerimii preparandiale si

clericale a intrevenit la 1882 la fericita baroflesh' Ifigenia Sina din Viena, care don dieeesei

o parte din un intravilan al ei din Arad. Pe

acest intravilan se zid frumosul palat seminarial

dere ai ca o energie neintrecuta, a realisat en bani intrati din o colect intreprinsa de episc.

fapte, cari constituesc basa fundaments% pentru M. in 1883, in care au incurs 55,000 fi., IA din
viafai desvoltarea ulterioara a eparchiei Aradului. alte mijloace ale diecesei, iar pentru infiintarea
Ca archiereu, in cele spirituale M. este in ne- unni gimnasiu romfinesc in Arad a pus bash' unui
intrerupt contact ca clerul ai poporul sdu, ai fond, care la 1899 a representat suma de 9037 fi.
anume prin visitatiunile canonice intreprinse in La 1877 infiintit din mijloacele proprii tipografia
fi.ecare an in diferite parti ale diecesei, 51 prin diecesana din Arad ai o doni diecesei ca menipastoralele ce in tot timpul, cat a functionat ca tiunea de a serv la respandirea literaturei in

episcop, le-a dat regulat clerului ai poporului popor. Din venitele realisate de tipografie, ai

eparchiei sale in fiecare an la serbatorile nascerii din o suma de clece mii florini, donat de dinsul,
Domnului, a anului nou si a invierii.
infiintit fondul pentru ajutorarea parochiilor sIn administratinnea bisericeasca s'au realisat race la zidirea de biserici, care fond astarli atinge
sub M. insemnate imbunttiri. S'a activat intreg suma de aproape 50,000 11.
Pentru ajutorarea preotilor deficienti, a yeorganismul bisericesc inteo forma corespuncli5toare institutiunilor bisericei ortodoxe. Grija cea duvelor 51 orfanilor de preoti, si pentm ajutomai insemnata i-a fost pururea a ridica si intar rarea preotilor deis parochiile on dotatiane mai
invetamentul confesional. Inceputul 1-a facut cu putina, infiintit la 1877 fondul prectimii gr.-or.
organisarea institutului pedagogic-teologic. La din diecesa Aradului, din care s'au distribuit de
intrarea sa in eparchie, vechia preparandie din atunci incoace multe ajutoare, ai care la 1899
Arad era in o stare, care nu mai corespundea re- a avut active de 373,671 fi. Fondul acesta si
cerintelor timpului. Ayes numai done cursuri sporirea lui este pusti pe astfel de base, ca dup
cu trei profesori reu dotati, si era adapostita in timp BA devina fond de ajutorare pentru intreagg

un edificiu absolut necorespuruletor, din care

causa fusese deja admoniata din partea organelor statului, iar institutul teologic ca trei cursuri aves numai doi profesori, si era adapostit
intr'un local inchiriat, care nu corespundea scopului. In fata acestei situatiuni episc. M. knob'.
in 1876 zid prin colecta si din alte mijloace
bnesci ale diecesei un edificiu, in care plash
ambele institute, inmulti numeral profesorilor,
cursurile preparandiale le ridicit mai ant& la
trei, dupa aceea la patru, augmentandu-le 5i on

preotimea din eparchie. Pentru a ven in ajutor

comunelor bisericesci intru acoperirea trebuin-

telor cultnrale, s'a inflintat prin episc. M. la

1887 fondul diocesan pentru asigurarea cldirilor bisericesci ai acolare contra foculni, care
la 1899 a fost de 50,227 fi.
O deosebita activitate a desvoltat episc. M. $i
intru finalisarea despartirii ierarchice de catra
Serbi a comunelor cu poporatiune roman, cari
la realisarea despartirii remaseser sub ierarchia
serbeasca. Sub conducerea dinsului ea viceun curs de pregatire; ai ca sa inlesneasca ti- preaedinte al delegatiunii congresuale, s'a efepnerilor skraci pregiitirea pentru cariera inveta- tuit prin proces despartirea mai multor astorfel

www.dacoromanica.ro

262

Metia

de comune cu o poporatune de preste doadeci

de mii de credinciosi, cart s'au incorporat la
jurisdictunea ierarchiei bisericei roman, si ca
o avere de preste 200,000 fi. castigata dela coreligionarii Sarbi. Sub conducerea lui M. eparchia

Metonimia.

celor castigate si sistemisate inteun mod convingiStor si altora, se deosebesc troj felmi de M.:

euristice, sistematice fi didactice. Ca M. eurislice se considera: analisa i sintesa, abstracfitmea si determinatunea, inductunea si deducfiunea. M.-le sistematice se indeplinesc prin
definifiune, divisiune si clasificatune i prin demonstratune. Cele pedagogice (didactice) au in
vedere parte educatunea (crescerea) prin disci-

a cumparat, pe sama sa si a unor biserici, vr'o

5000 jugare de panAnt. In aceastrt directune
anume: ca ai comunele bisericesci sa-si asigure
averile lor prin investire in paranturi, a staruit
cu succes, atat prin vorbirile sale, cat i prin
$i di rectune, parte instructun ea. (Cf. Wundt,
circularele emise in aceastit directune. Si multe Logica II; I. Popescu, Pedag. pag. 54 seq.; Plecomune bisericesci din diecesa, urmand glasului tosu, Logica, cap. V.)
[Pl.]
archipstorului lor, au cumprat si ele insole
Metoda didactica se divida In forma de
pamntuii din al caror venit dupa timp vor put invgament, proem de inatetnant si ton de
contribu la dotatunea preofilor si invatitorilor, invetament. Ca forma de inviifitm5nt M.
vor pun!) satisface pi alte trebuinfe culturale. e acroamatictl, cand profesorul vorbesce inCa membru al casei magnafilor episc. M. si-a tr'una si elevul ascultit. i erotematica sau
ridicat glasul in toate chestiunile, cari s'au re- catechetica, invafam5nt mijlocit prin intrebari
portat la biserica i poporul roman. Preste tot si respunsuri. Cea din urma se numesce socraactivitatea episc. M., desvoltata in timp de 24 ani, ticet, cand ia forma liberrt a conversatunii. Ca
precum i resultatele obfinute de dinsul formeaz
o frumoasa epoca' in istoria desvoltarii eparchiei
gr.-or. a Aradului.
Dupa moartea mitrop. [iron Romani'', M. fa
ales prin congresal electoral, intrunit la 19/31 Dec.
1898, archiepiscop i mitropolit; i dupa ce

proces de in vat amant, M. didactica e

aceeasi ca M. cercetarii sciinfifice. Ea- poate

fie analiticel, and proceditm dela intreg la part,

si sinteticel, and cercetarea ja calea invers.

Mai deosebim AL inductiva, and cercetarea pleaca

dela casan i concrete si speciale 5i termini in ab-

aceastit alegere prin preainalta resolutune din stractuni i generalitt ; M. e deductivel, cand
18 Febr. 1899 a fost sanctonata, episc. M. in cercetarea urmeaza cala inversa.
sedinfacongresului finutit la 28 Febr. (12 Martie)
Metodie, episcop de Buzan (1740-1749), se
1899, a fost introdus in scaunul mitropolitan. ocup mult Cu restaurarea bisericilor din eparchia
Ca mitropolit M. a regulat incasarea taxelor sa, mai cu semi, ca catedrala 5i man. Vintil.
sidoxiale, creand fondului gen. admin. al archi- A mai cumparat episcopiei diferite proprietafi,
diecesei sale un isvor de venit anual de circa si a obtnut dela Const. Mavrocordat mosia Un40,000 aoroane, a regulat dotatunea protopres- guriu. (B. Iorgulescu, Diet. jud. Buzau, Bubiterilor, asigurandu-le o remuneratune anualti caresci 1892, p. 128.)
de 1000 cor., a conlucrat la finalisarea afacerii
Metodistl, secta ereticit in Anglia si coloniile
cu renta acoalelor din Brasov, si a staruit la engleze din A.merica; se numesc M., fiindca ei
govern, ca intregirea dela stet a dotatunii preo- afirm a viefui dupl metoda statorit in Biblie.
fimei sa se distribue prin autoritatle bisericesci. Fundatorul sectei, care in cele de credinfe mai nu
M. a fost decorat la 1879 cu ordinul Coroana difere de anglicanism, e loan Wesley, n. 1703,
de fiere cl. II i la 1896 cu ordinul Francisc t 1791. M. cred ca lucrarea imediatit a spiIosif Iv cl. I.
ritului sfant in om se poate apercepe prin simMetis, in mitol. grc., prima sots a lui Zeus, firi; nu recunosc deosebire intro episcopat
fiind grea ca dina Athene, Zeus a inghifit-o,
presbiterat; adunarile lor refigioase constau mai
apoi din capul sau s'a nitwit Athene.
mult din predican. M. sant constituifi in socieMetis, in zoologie si botanic: un product a tat, clase si districte, preste acestea, ca cea mai
douii specii diferite. M. se numesc i cei nascuji maltA corporatune, e conferenfa anual, condin tata european si mama indiana', sau vice statatoare din predicatori i laici. M. stint diversa. (v. Mestifi.)
visat in mai multe secte.
[im.]
Metoo,

(gree) se nutnesce o casufa cladita

liinga o manastire de &Etta un monach, care dis-

pune de banii necesari, pentru a duce o viafa

particularit ca pensionar. M. siint in diva de
astadi fowls multe pe langa mnstirile mai insemnate, astfel incat complexul total presinta
vederea unui sat compact. Derivatul metocan
insemneaz insa numai pe un locuitor de suburbie, i este sinonim cu turcescul mahalagiu.
Metoda, greci verbal: cale de urmat. In genere sub M. se infelege: modal de a savitvi intentonat o lucrare dup. un plan bine chibzuit
2i in vederea unui scop determinat. In west
infeles M. se impune ori si carei lucrri omenesci, fie teoretica ori practicii. Cu deosebire
Ina se impune M. la lucrrile sciinfifice, astfel
incat metodic si sciintifiz inseamn tot aceea.
Dup cum lucrarea se refera la astigarea de

Metodiu, v. Ciril si Metodiu.

Metodologia,

(grec) este partea logicei, care

tracteaza despre metode in genere ea procedeuri

sclinfifice, in deosebire de partea elementarit,

care are de obiect teoria notunilor, a jude-

clfilor si a rafionamentului. Sant metode generale $i spociale. Cole dintaiu normeaza actele
gitiThdirei presto tot, iar celelalte privesc mersul

gandirei la resolvirea problemelor ce constitue

o sciinfa particular. De aici si M. e sau genera% sau special&
[Pb.]
Metoici, v. Meteci.

Meton, astronom in Alma, in 433 a. Chr. a

desfasurat ciclul ce poart numele sau si cuprinde 125 luni complete cate de 30 dile si 110
necotnplete de 29 ile, care de altcum e egal cu
12 am cite de 12 luni si 7 ani visect de 13 luni.
Metonimia, (gree.) figurrt de stil prin schimnoue cunoscinfe, ori la ordinarea si sistemisarea bare de cuvinte, s. e. Musele in lee de: antele
color deja castigate, ori in fine la impartasirea frumoase. v. Hipallagia.

www.dacoromanica.ro

Metonomasia

Metternich.

263

Metonomasia, (grec.) schimbarea unui neme urger de singe din mart'', care nu se ivesce
propriu prin traducere, s. e. Samuel Mica in ion in timpul 5i in cantitatea normal a menstruade Samuel Klein.
tiei. Camele cari pot provoca o M. stint multe
Metopa, un membru architectonic in frisa si deosebite: exceso in timpul menstruatiei, s. e.
templelor dorice din vechea HeUeda"; i antune infierbintare, recire, mina' obositoare, dans,
spatiul cuprins intro done triglyphe. La inceput clrit, bicicleta, abus alcoolic, excitri spiriacest spatiu era gol. Mai tfirziu a fost acoperit Wale si sexuale. .A.far de aceste cause direct
en o placrt de marmor, nezugrtivit si nesculp- inriuritoare asupra functiunii mitrei, sfint o
tatii, la urm insti, mai ales in timpurile clasice multime de alte afectii organice in pi afar de
ale architecturei, zugrvit crtimiziu sau ros sfera sexual a femeii, cari pot porn si intreinchis i aviind i reliefe sculptate pe diosa. tin o M. mult-putin abondentti. Continua sau
(Cf. J. Durm, Die Baukunst der Griechen, Berlin, intrerupt, cu sau fr duren, M. este totdeuna
1881).
un simptom ce are a fi luat in serioas consiMateyo, Mezzovo sau ariminesce Minciu, un derare. Un examen amenuntit medical se impune.

oras araminesc cu 3500 loc. la Pind in Epir,

[Dr. Vuia.]

Metrics, (grec) sciinta regulelor versificatiunii.

[A. Pr.]

aproape de granita greceascrt. Aici s'au nscut

Metroscop, ori ce instrument medical, cu care
milionarii Averof, Sturnara Tosita, cari au se examineaz cavitatea intern& a mitrei.
cheltuit pentru grecism mai multe milioane
[Dr. V.]
pentru locul lor natal, unde au ridicat instiMetrosideros Banks., (botan.) gen de plante
tute de binefacere: un asil pentru btrini, un lignoase din fam Myrtaceelor, trib. Leptosperspital ca spiterie (gratis pentru skraci) i coli meae. Cuprinde pin la 18 specii pacifice, dintre
grecesci..
cari una tropical-australiang, alta din archipeMetretes, cea mai mare mesurti de fluiditate lagul indio si o a treia austral-african. M. vera
la Greci = 39.39 1.
Rumph. ne d: xlemnul de fiere de pe Molucce.

M. moderad se interneiazh pe accent; pentru Metrotomia, operatiunea chirurgical ce se

aceea numerul silabelor in versurile regulate e face la mitr. Etimologicesce: taierea mitrei. In
determinat, ca i locul accentului.
inteles mai restrins M. este marea operatiune
M. antictl se interneta pe cantitate; i fiind-c nurnitti sectia cesarett, prin oare se senate fetal,

o silab lung putea tine loo de done scurte, tind pintecele unei femei, care pe crtile norsi vice-versa, numrul silabeIor na era deter- male nu poate nasce.
[Dr. V.]
minat. In versificatiunea modern "incit se inMetroxylon Rottb., (botan.) gen din fam. Paltrebuinteaz ca succes metrul elegiac, eroic sau
alte metre analoage celor antice, in cari adecrt
se numerri picioarele versurilor, iar nu silabele;
ins picioarele, iambi, dactili, etc. se formeadi

drepti cu tulpina robust, adesea cespitoas.

Acest gen are vr'o 6 specii, respindite prin ar-

Strjan).

Mart. sfint specii cunoscute de Germani sub nu-

mierilor, tribal Lepidocaryeae, cuprinde arbori

chipelagul Malaian, in Guinee 5i in insulele Figi.

tot pe temeiul accentului. (Cf. Poetica de M. M. Rumphii Mart., M. Sagu Rottb., M. laeve
Metritis, (grec.) inflamatia mitrei (v. Endo- mirea de Sag o palme n, iar de Francezi sub
numirea de Sag outie r. Miiduva acestor arcardital.
Metrocarcinoma, (grec) cancerul sau racul bori este foarte avutit' in fecul, care se extrage,
mitrei, o boala nu tocmai rar la fernei, care se prepar si constitue o substant alimentari
numai prin operatii se vindeca, frrt garantie c cunoscut sub numirea de S ago . Fecula extras
nu va apare de non. Pericolul este cu att mai din mduva arborelui M. Sagu Rottb. pe tinge,
mare, ctici M. se nasce pe uesimtite asa
c este alimentar, este in acelasi timp si anaadeseori cind se face diagnose deja e tirdie ope- leptic.

ratia. Causele acestei bode, caro secer multe

[Z. C. P.1

Metru, mesur de lungime, a zece nulioana

victime intre femei, mint pn astdi neounoscute. parte din cuadrantul meridianului terestru (dela
poi la equator); M. e unitatea sisteznului de mesuri metrice (sistem decimal). 1 M. = 10 decimetri = 100 centimetri = 1000 milimetri; comMetronom, aparat intrebuintat in musica pentru pusii M.-lui dint: 10 M. = 1 Dekametru; 100 M.
a regula miscarea unei compositiuni sau mai bine = 1 Hektonietru; 1000 M. = 1 Kilometru. Con[Dr. V.]

Metrologia, inviitatura despre mesen.

Metromania, exeitatie genital uterin.

dis a determina gradul de repegiune, cu care tinutul unui decimetru cubic se numesce lam
trebue s se urmeze diferitii timpi ai mesurei
servesce drept unitate a mesurilor de capaciIn executiunea unei compositiuni musicale. De tate; greutatea unui centilitra de apti la 40 0.
pe la inceputul sed. XVIII (Et. Louli din Paris, se numesce gram si servesce drept unitate a
1701) s'au fcut incercri de a se constru astfel mesurilor de greutate. v. si Ar si Mesura.
Metternich, Clemens Wenzel Nepomuk Lothar,
de aparate, (numite; Chronometre, Echometre,
Metrometre, Rythmornetre, Plexichronometre, om de stat austr., n. 1773 in Koblenz ; 1795 s'a
s. a.). De asemenea in Germania spar diferite cIsittorit cu nepoata ministrului Kaunitz, prinTaktmesser, Zeitmesser, s. a. Iparatul cesa Maria Eleonora (murind aceasta in 1825,
introbuintat generalminte astrtdi este M.-ul lu M. a mai avut ulna done sotii). 1797-99 a participat la congresal de pace din Rastatt ca trimis
[T. C.]
Metropola, oras mare; capital; ores cu rep- al colegiului contilor din Vestfalia. 1801 a fost
dint episcopeascrt; centra.
numit ministra plenip. austr. in Dresda, 1803
Metropolia, Metropolit, v. Mitropolia, Mitro- In Berlin, 1806-9 in Paris; 1809 a fost numit
polit.
ministru de externe, 1821 cancelar al Austriei
Metrorrhe, Metrorrhagie, se numesce ori ce si 1826 president al conferentelor ministerial
Mltzel.

www.dacoromanica.ro

264

Metteur en pages

Mexico.

pentrn afacerile interne. A. ocupat aceste posturi gabil, strdtaie A.rdennii tare Mzikes si Liittich,
pAnd la 13 Millie 1848, in care timp a fost trece prin Belgia 5i Olanda si se varsd in Marea
motorul principal al politicei externe si interne Nordului. Lungimea e de 925 km., din cari pe

in Austria. M. a jucat rol insemnat in epoca 574 e navigabil. M. are mai multe legtituri de
luptelor contra lui Napoleon ; a fost aderent al canale. Departam. franc. M, 6239 km2. cn
politicei reactionare si mare contrar al nationa- 290,384 loc. (1896); 4 arondism., capitula Barlismului i liberalismnlui ; in acest sens a scint le-Duo.
s influenteze conclusele congreselor dela Viena
Mevlevi, ordul dervisilor (v. ac.) dansatori.
(1814-15), Aachen (1818), Carlsbad (1819), Mexico, (Republica Mexicana,Estados Unidos
Troppau si Laibach (1821) pi Verona (1822). de Mejico), republia in A.merica, mgrginit la
Erumpnd revolutia dela 1848, a fost silit
nord de Statele unite, spre est de Golful M., spre
se retragd 5i refugieze in Anglia. Dup sufo- sud de Guatemala, Honduras englez, spre vest de
carea misctirilor revolutionare s'a rntors la Viena, Oceanul Pacific ; 1.946,523 kma. cu 12.100200010c.,

uncle f in 11 Junio 1859. De mare valoare isto- intre cari 2024 Mint Albi, 422/4, Mulati i Mestiti,
rid este scrierea: Aus M.-s nachgelassenen 3824 Indiani. Majoritatea este de religiune rom.Papieren, editatd de fiul mkt Richard M. si A. de cat. Orografia. In directiunea termului OceaKlinkowstrm, in 8 vol. 1880-84.
nului Paerfic se intinde o catend de munti, cari
Metteur en pages, (franc.) paginator, culeg- se ridicti piing la o inaltime de 2500-3000 m. ;
torul-tipograf insgrcinat cu arangiaroa culegerii spre est de acestea se intinde Inah.uac, un
tipografice in pagine (Cu preruperea4).
platen gigantic, in partea sudio a lui se afl
Mettray, sisternul M., sistem do case pentru o multime de vulcani, dintre cari multi activi
cdte o familie, aplicat la orfanotrofii, dupd mo- ca: Popocatepetl, (5420 m.), Citlaltepetl (s. Oridelul institutului de corectiune pentru copii din saba) (5582 m.), Cofre de Perote (4090 m.).
M. 'IMO Tours.
In munti se afld aun, argint, porfir, fier, plumb,
Metusalem, Methusalah, v. Matusalem.
aramg, petroleu, cdrbuni de piatr, s. a. IdroMetz, cetate fortificat in Lotaringia, pang la grafia. Col mai mare u ce formeazg totodatti
1870 capitals depart. frc. Moselle, lingd Mosel, limita spre nord-est este: Rio Grande del Norte,
on 60,186 loc. (1890); episcopie, catedralg go- se varsd in Golful M.; San Fernando, Santander,
tick liceu, swab', reed, seminar, institut de Tampico, Panuco, San Pablo, Tabasco, Q. a. In
surdo-muti. Cetatea e una din cele mai tari in Oceanul Pacific se vars, rill! Verde, Moxcala,
Europa, are 12 forturi; arsenal, scoalti de arti- Rio de la Armenia, Rio Grande de Santiago, Rio San
lerie ; fabrici de piei, ace, arme, postav,
Pedro, s. a. Dintre lacuri arnintim: Texcoco, cel
flori artificiale ; filiala bancii imper., camera' de mai mare; Chapalo, Patz cuate si Caitzeo. Clima.
comerciu. In apropiere se afld ruinele unui apa- In M. in general distingem done anotimpuri:
duct roman si ale unui amfiteatru. In vechime unul ploios (tiempo de aguas) si altul secetos
M. (numit si Mediomatrica) a fost capitals (tiempo de secas). De altcum presintg multe
Anstrasiei, dup imprtirea imperiului franc de- variatiuni, spre termuri caldurti abia suferibilg,
veni oras imp. german. in pacea de Westfalia pe platou moderatd, pe virful muntilor aspr.
fa dat Franciei. In 1870 ad i fn. inchis Bazaine, Mexicanii deosebesc : Tierras Calientes, Tempcare capitulit la 27 Oct. ; in pacea din Frank- ladas si Frias. PArnntul este foarte fructifer.
furt M. fil dat Germaniei.
Se produce in abundant trestie de zahtir,
Metzgeria Raddi, (botan.) gen de Hepatice, cafea, cacao, indigo, tutun ; aici este patria strfamilia Jungermanniacee anakrogyne, caracterisat bung a porumbului ; gru, orez, fasole, secard,
prin fronde (thal) %Ai frunze, ramificate de oyes, s. a. Din causa c M. are putini locuitori,
mai multe ori in dichotomie, mai rar pinate, cultivarea pdmntului nu este destul de desvolde coloare mai des verde ; frondele dnguste M tat. M. este foarte avut in tot soial de minetdritoare au pe fata ventrald rhizoidi, alteori
rale. In 1893 produsul minelor de aur a fost:
pe cea dorsalg, in lungul lor si la mijloc mkt 1.326,564 dolari, minele de argint au produs :
strabdtute de o nervur mediang. Are vr'o 64 55.467,431 dolari. Industria M comercial este
specii, 2 stint cosmopolite, 1 in regiunile arctice, destul de viu 5i desvoltat. In 1893-94 exportul
15 in cele antarctice, restul prin Asia, Africa si a fost 79.343,288; importul : 30.287,489 dolari.
America tropical. Toate trdiesc pe scoarta ar- Administratiunea ri cultul. M. in intelesul tracborilor, mai rar pe stfinci, pe frunzo. In Europa tatului din 5 Febr. 1887, deveni republicti fese afl M. hamata Lindb., M. pubescens Raddi, derativ, consttoare din 27 state, 2 teritorii si
M. fui-cata Lindb. si M. conjugata Lindb.; ul- un district. In frunte st presedintele ales pe
timele trei Mint si in Romania.
4 ani; congresul constg din camera deputatilor
[S. St. R.]
Meum Jacq., (botan.) gen de plante perene si senatul. Fiecare stat trimite la senat cdte un
glabre din fam. Umbeliferelor, trib. Seselineae. rnembru, ales pe 2 ani. Deputatii Mint alesi aCuprinpe o singurd, specie central-european : semenea pe 2 ani pi tot 40,000 locuitori aleg
M. Mutellina Gaertn., brioalac san ,chiminul un deputat. Fiecare stat, cu privire la ohestiu-

ursu1ui4, ce cresce pe cele mai bune pasuni nile sale interne, are administratiunea sa proalpine.
prie. Lungimea cilor ferate in 1894 a fost:
[A. Pr.]
Meurthei afluent pe dreapta al riului Mosel, 12,000 km., a liniilor telegrafice 61,000 km. Cele
isvoresce in Vogesi, 170 km. lung. Dupd el e 27 state si teritorii Mint : Tamanlipas, Verannmit departamental francez M.-et-Moselle, Cruz, Tabasco, Campche, Yucatan, Chihuahua,
5275 km2. cu 466,417 loc. (1896); 4 arondis- Coahuila, Nuevo-Leon, Durango, Zocatecas, San
mente, capitula Nancy.
Luis Potosi, Aguascalientes, Guanajuato, QuereMeuse, (germ. Maas) fin, isvoresce in depart. taro, Hidalgo, Mexico, Morelos, Tlaxcala, Puebla,
franc. Marne super., la Troussey devine navi- Baia-California, Sonora, Sinaloa, Tepic, Jalisco,

www.dacoromanica.ro

Mexico

Meyer.

265

Colima, Michoacan, Guerrero, Oaxaca, Chiapas, M. este din non proclamat republica si in 1867
un ter. e un district. Venitele : 43.600,000, chel- ei 1871 Juarez fu ales de presedinte. Local seu
tuielile : 45.610,300 dolari ; datoria: 181.610,243 Il ocupe Lerdo de Tejada, e,are a fost intent si
dolari. Armata. 24,000 pedestrii, 12,000 cala- de congres. Iglesias si Diaz Porfirio, nefiind inr*, 2310 artileristi, 3000 oficien. Limba ofici- destuliti en alegerea, prind arma. Diaz Porfirio,
ease: a statului este cea spaniol. Numarul SCOa- remfinnd inving6tor, in 1877 ocup presidial.
lelor populare in 1892 a fost 7200, cu 432,000 In 1880 Manuel Gonzales deveni presedinte ; in
elevi, are universitati, licee, gimnasii, academii 1884, 1888, 1892 si 1900 din nou tu ales Diaz Por-

de tot ramul de solids in numr de 70, cu fino, sub care, pe langa un guvern intelept, M.
22,000 ascultatori. Cu toate acestea stares cul- se bucure de pace si pe incetal incepe a vindeca

tural& desi instructiunea este obligetoare

ranele 5i calamittile causate de multele resboaie
gratuit, nu corespunde recerintelor. Nanfral civile. Starea financiare fined s'a imbunatatit.
analfabetilor este destul de mare. Este insem[M. Bodiu.]
nat biblioteca nationala ea 150,000 vol. si alte
Mexico, 1) stat in rep ublica Mexico, cu suprafge
16 biblioteci, fiecare Cu 12,000 vol., 22 musee, q. a. de 19,812 km2., 830,000 loc. Pe teritoriul san
Istoria. Spaniolii Pinzon pi Sois descoperind in se ridice Popocatepet1 (5420 m.). Parte mare se
1508 Yucatanul, aduc vestea M.-lui de prima date in tine de Tierras Calientes, pamantul este foarte
Europa. In 1!i19-21 oficierul spaniol Cortez fructifer. M. este avut in minerale : ear, argint,
(y. ac.), cuceresce intreg M. dindu-i numele de plumb, fier, marmora, cerbuni de piatrit, antiSpania mutt. M. devenind provincie spaniolit, mon, s. a. Capitala este Toluca, cu 17,000 loc.
pana in 1810 este administrat de Spania. In 2) M., capitala republicei M., are 330,000 loc.
1810 locuitorii, in frunte ou preotul Hidalgo y Atat comercial cat si industria stint insemnate.
Costilla, se rescoal. Rescoala insii a fost sufo- Dintre institutiunile culturale amintim : Escuela
cat& Hidalgo prins si decapitat; rescoala in 1811 de Medicine, Mineria, 4 teatre, dintre cari cel
a isbucnit din non, find lturbide se proclama mai insemnat este Teatro Nacional. M. este oras
impfiratt A fost insii detronat i adunarea na- frumos, cu strade, piete, parcuri, palate frumoase
tionala din 1823 declare M. republic& Primul moderne. Pieta cea mai frumoasa este Plaza Mapresedinte a fost generalul Victoria, care a sistat yors de la Constitucion, cu parcul foarte frumos
negotul ca sclavii si a ocupat toate forturile spa- El Zocalo, langa care este catedrala si biserica
niole. Dupe mai multe lupte de partid in 1833 Sagrario Metropolitano, palatal national (205 m.),
este ales presedinte Santa-Anna. Isbucnind Palacio del Ayuntamiento i Portales. Palatul
din non rescoala, Santa-Anna ca presedinte si national, cel mai mare edificiu de pe rotogolul
dictator sufoace, rescoala si declare M. de republice centralist& Rescoala din nou erumpe, acwn
intre centralisti si federalisti. Santa-Anna cade
victima revoltei. Este depus i exilat de Paredes
si Herrera. Pe timpul lui Herrera (1846), StateleUnite ataca Texas ; in paces dela Guadalupe-Hidalgo 1848, M. este silit a ceda Statelor-Unite intreg teritoriul de preste Rio Grande del Norte, cu

mantului, cu areal de 1 km2., edificat in sect. XVII;

In el se afla museul national, cu colectiuni de

antichitgi insemnate din timpul Aztechilor ;
observatoriu, s. a. Palatal Monte Pio, eel mai
vechiu palat. Casa de Moneda ; bisericile Santissima Sto Domingo, San Fernando, $. a. Dintre
stradele mai frumoase amintim : Cineo de Mayo,

Avenida Oriente, Calzada de la Reforma, cu o

un areal de 1.650,000 km2. Cu toate acestea pierdeni multime de monumente: Carol IV, Cluatemocin,

mari, certele interne n'an incetat, partidele nu Columbus, $. a. Este renumita biserica Virgen
s'au impecat. Santa-Anna din non este ales pre- de Guadalupe, inchinata patronului dint al casedinte, dar y646nd Statelor-Unite partea sudice pitalei M. M. de astacji este edificat pe local
a teritoriului Arizona cu 10.000,000 dolari si orasului vechiu Tenochtitlan, capitula de odiapropiindu-se de partidul clerical, in 1855 Al- nioartti a regelui Motecuhzoma, ale cared ruine
varez se rescoall si Il depune. Alvarez abglice $i ast&li se vad.
si local san Il ocupa Comonfort, care a fost depus
Mexico, golful, parte din Oceanul Atlantic,
inlocuit en Juarez, care desfiinteazi inane- intre Statele unite, Mexico, peninsula Yucatan
stirile
banurile bisericelor le confisca in fa- $i Florida. Ste deschis ca gura spre insula Cuba.
vorul statului, solvirea datoriei statalui pe 2 ani Diametral eel mai lung este 1760 km., cel mai
o sisteazit. Aceste circumsteri dau ocasiune la scull 1125 km. Spre Cuba este mai afund, 3900m.
intrevenirea puterilor europene. Napoleon III Dintre porturi amintim : New-Orleans in Louiintreprinde expeditiunea mexicana. Armata spa- siana, Pensacola in Florida, Habana in Cuba.
[M. Bodiu.]
niel& franceza si engleze debarce in M. Generaid din M., Almonte, se nisuia, ca Maximilian,
Meyer, 1) M., Iosifl librar, publicist si induarchiducele austriac, sit fie ales imparat al stries, n. 9 Main 1796 in Gotha, uncle mai tanliu
M.-lui. Anglia si Spania, in contelegere en Juarez, fund Institutul bibliografice, ca care 1828 s'a
recbiama trupele in patrie. Francia insa pro- mutat la Hildburghausen ; urmand devisei prin

clami pe Almonte de dictator in M., generalii

francezi Bazaine si Florey reman inving6tori.
Intrfind in capitala M., chiarna pe Maximilian
se ocupe tronul. Acesta primesce chiemarea, pi
In 1864 infra in capital& Juarez fuge, aduntti
armatii si din non erumpe resboiul. Juarez, desi
a fost bald in mai multe rnduni, totusi din nou
ataca pe Francezi; Napoleon a rechiemat armata In patrie. Juarez prinde pe Maximilian si
generalul Miramon i ii execute. Dupti aceasta

culture la libertate a intreprins editarea multor

opere menite a let' ideile liberate (M.-s Uni-

versum, diverse biblioteci ale autorilor germani,

marele lexicon de conversatiune, biblioteci po-

porale din diferiti rami ai sciintelor si economiei, etc.), t 27 Iunie 1856. 2) M., Hermann
Julius, fiul celui precedent, n. 4 Apr. 1826 in
Gotha, a continuat opera tatalui eau prin amplificarea lexiconului la 15 vol., a editat *M.-s
Volksbiicher, 1874 mut institutul la Lipsca.

www.dacoromanica.ro

266

Meyerbeer

Mez&GerebeneS.

Fiji acestuia, Hans si Arndt, sant sefii actuali

ai firmei. 3) Meyer, Paul, literat francez, n.
17 Ian. 1840 in Paris, dala 1876 profesor la
,Collge de Francee, director la ,Ecole des
chartesg, si-a distigat merite prin numeroase
scrieri si editiuni de texte (,Bibliothque franaise du moyen-figee, 1882-90, 7 vol.) privitoare la studiul limbei kil poesiei franceze meridionale. E unul din intemeietorii revistelor

La aceasta perioda apartin operele sale representate in Paris: Robert le Diable (1831), les
Huguenots (1836), le Prophete (1844), l'Etoile
du Nord (1854), Dinorah (1859), si l'Africaine
(1865), toate obtiand succese enorme si mentinandu-se Mica in repertoriul nu numai al teatrelor francezo, dar si germane, italiene, engleze, s. a. In afara de opere M. a seria put-in ;
intre altele musica pentru tragedia Struensee de

,Revue crifiquee i Romaniag. 4) Meyer, Gustav, fratele su, Marches aux flambeaux, oateva imne,
limbist, n. 25 Nov. 1850 in Gross-Strelitz, dala cantate, psalmi, s. a.
[T. C.]
1877 prof. in Graz ; a seria o gramatica elina
Meyer-Liibke, Wilhelm, romanist, n. 1861 in
(ed. III, 1896); ,Albanesische Studien, (1883-97); Diibendorf (Svitera); 1887 a fost numit prof. in

,Albanesische Grammatik (1888); ,Etymolog. Jena, 1890 in Viena. A seria: Gramatica limWrterbuch der alban. Sp ra Ghee, (1890). 5) Meyer, bilor romanice, 2 vol., 1890-94; Gramatica Ha-

Georg Hermann von, n. 16 Aug. 1815 in Frank- bana, 1890.

Meynert, Theodor Hermann, medic german,
n. 1833 in Dresda si t 1892 in Klosterneuburg.
Dela 1870 prof. de psichiatrie la univ. din Viena.
si-a castigat mari merite pentru anatomia 5i biologia creerului. Serien: Klinische Vorlesungen
atomicii a elementelor, etc. Son: ,Moderne Theo- iiber Psychiatrie, 1890; Anatomie der Hirminde
rien der Chemiee (ed. VI, 1896); ,Grundziige und ihrer Verbindungsbahnen, 1865.
der theoretischen Chemiee (ed. II, 1893), etc.
Mezat, licitatie (v. ac.), vnclare
7) Meyer, Oskar Emil, fisician german, n. 15 Oct.
Mezei, loan) (Glimpean), jude la curie, n.
1834 in Varel (principatul Oldenburg). A studiat 20 Oct. 1841 in Turda. In 1861 a flout exam.

furt p. M., 1844-89 prof. in Ziirich, t 21 Iul.

1892; intemeietorul directiunii fisiologice in
anatomie. 6) M., Lothar, chimisti n. 19 Aug.
1830 in Varel, t 12 Apr. 1895 in Tabingen,
wide era profesor; calcul din non greutatea

medicina, dupa aceea fisica. La 1864 a ajuns

profesor de fisica la universitatea din Breslau.
A scris mai multe opuri i disertatiuni fisicale,
asa intro allele despre teoria chinetica a gazunier, a. 8) Meyer, Adolf Bernhard, zoolog,

n. 11 Oct. 1840 in Hamburg, 1870-73 a dilatorit prin Celebes, Filipina, Guinea noua, 1874
director al museulni de istoria naturala din
Dresda. Opere: ,Mitteilungen aus dem zoolog.

Museum in Dresdeng (1875-78, 3 vol.); ,Publikationen des ethnograpischen hfuseums

Dresdeng (1881-93, 9 vol.), etc. 9) M., Viktor,
chimist, n. 8 Sept. 1848 in Berlin, t 7 Aug.
1897 in Heidelberg; si-a castigat merite .pe terenul chimiei organice si teoretice ; a scris nurneroase opere. 10) Meyer, Konrad Ferdinand,
poet, n. 11 Oct. 1825 in Zrich, a scris nurne-

de matur. in Cluj; drepturile le-a studiat in

Sibiiu ; 1865 f numit vice-notar la trib., 1867

a facut examenul de judo, apoi a fost ales judecator la sedria com., in 1871 f numit Jude
reg. de trib., in 1883 jude suplent la tabla reg.,
In 1886 judo ordinar ; in 1895 jude auxiliar la
curie, apoi Jude supernumerar; iar in 1896 jude
ordinar la curia din Budapesta. Este membru in
[I. S. S.]
directoriul fund. Sulutiane.
Meziad, com. mica in Ung., cott. Bihor. Are
312 case en 1535 loc. Romani gr.-or. Teritoriul

e 6193 jug. cat., muntos putin productiv. Pe

teritoriul comunei se afla petera renumita deis

M., impodobita cu stalactite si stalagmite.

Mzires, oras Tut-aril, capit. departam. franc.
Ardennes, ling Meuse, 7283 loc. (1896).
Mzires, Alfred, scriitor franc., n. 1826 la
roase poesii i novele, cari se disting prin bogatia Rehon. Fost elev al scoalei normale, a ocupat
colorilor i spiritul ce transpira din ele. 11) M., mai tArdiu catedra de literaturi straine la faloan Heinrich, pictor, n. 1760, t 14 Oct. 1832; cultatea din Nancy, profesand mai tardiu aceeasi
amic i colaborator al lui Goethe ; son : Geschichte materie la facultatea de litere din Paris. A puder bildenden Kiinste bei den Griecheng, 1824. blicat : Shakespeare, ses oeuvres et ses critiques ;
Meyerbeer, Iaeob, celebrn compositor de opere, Dante et l'Italie nonvelle; Ptrarque; Recita de
n. 5 Sept. 1791 in Berlin, t 2 Main 1864 in 'Invasion ; Alsace et Lorraine.
Paria. Tipul eclectismului musical, ovreu de
Mezo , v. Meso.
origina', fin de bancher, M. apartine $coalei gerMezonoptica, serviciul divin de meaza-noapte,
mane prin primele sale studii musicale (F. Lauska, constatator din psalmi, rugaciuni 5i cantari. Acest

Clementi, Zelter 5i abatele Vogler, la care mix

ca colegi pe C. M. de Weber si pe Gansbacher),
si prin perioda sa de debut: cantata Gott mad
die Natur tji operele Jeplithas Geliibde (1813),
Abimelek (1813) si Wirt und Gast (1814). Consiliat de Salen, pe care il vla in Viena, merge
In Italia, uncle pentru a-si exercita stilul in directiunea melodiei, scrie o serie de opere italiene:

Romilda e Constanza (1818), Semiramide riconosciuta (1819), Emma di Resburgo (1819), Margherita d'Angiu (1820), l'Esule di Granata (1822)
si il Crociato (1:824). Dupii aceasta perioda ita-

serviciu este remasita datinei vechi crestiuesci,

cand crestinii se adunan noaptea la celebrarea
cultului divin.
Mezostichon, v. Acrostichon.
Mez-Berny, comuna mare in Ungaria, cott.

Bichis, cu 12,469 loc., Maghiari, Nemti si Slovaci. In M. se afla o cassa de pastrare, 4 mori
cu vapor si o fcoall industrial a inferioara.
Mezti-Cikud, rom. Cicud, comuna rurala in
Trans., cott. Turda Aries, cu 1842 loc. Romani.
Mezii-Erked, Szcsz-E., rom. Archiud, com.
rural in Trans., cott. Cluj, nu 1115 loc. Rom.

liana, M. se duce in Francia, studiaza stilul ex- (818) si Maghiari.

presiv al vechilor maiestri ai scenei franceze, si" Mea-Gerebenes, rom. Grebeniful de ceimpie,
din aceasta resulta ultima fasa a stilului
comuna rurall in Trans., cott. Turda Aries, cu
In puteros careia e redamat de scoala franceza. 1020 loc. Romani (913) si Maghiari.

www.dacoromanica.ro

Meghegyes

Micale.

267

Mezbegyes, celebri herghelie a statalui ungar, lodica suitoare avand si pe do becar. Alterata
infiintatii la 1784 pe un domeniu al statului suitor ne da pe mi diez, care nu se poste prede 37,000 jugaire, situata in cott. Cenad, mai sinta dead ca grad al unei alte game si mai ca
nti ca deposit de remonti pentru armata
sama ca sensibila a lui fa diez ; gamele formate

apoi ca ferma model si herghelie, care are sa pe mi diez ca tonica Sind avantajos inlocuite
se ocupe exclusiv cu crescerea de buni repro- prin cele formate pe fa ca tonica.
[T. C.]
ductori. Actualmente ferma dela M. este una
Miaoce, popor independent in muntii din
din fermele model cele mai grandioase, pe care sudul Chinei.
total este pus in practica ce sciinta i technica
Miargirit, mineral, sulfoantimoniura de argint.
agricola a putut imagina. Principalul scop este Se gasesce cu mineralele de argint la Hiendeherghelia cu vr'o 3000 cai, apoi vite cornute, lencina in Spania.
oi, porci si o fabric de zahar, 8 fabrici de spirt,
Miascit, un sienit micaceu dela Miask.
o fabrica de prelucrat dinepa, apoi drenagiuri,
Miasma, materia emanata dela bolnavi, dela ca-

irigatinni, etc. In cultura cailor se creso buni davre, d e la su bstan te organice aflate in d es co mposica de munca si strapate i mai putin cai de tiune, soluta ori suspendata in semi unei localitti
lux sau de musa. Cali hergheliei M. se impart si capabila a vatema sanatatea. Se numesc M. emadupg cele 4 mari familii: Gidran, Nonius mare,
Nonius mic 5i1/, siinge englez. Pe terenul culturii vitelor bovine se cultiva atat rassa de Simenthal cat i rassa de campie transilvana
pentru a produce buni boj de munca.

natiunile gazoase ale unei latrine, unui canal, unei

sale ran intretinute de disectii anatomice, ma-

teriile odorante dinteun local ocupat de un

numr mare de oameni, in care local atmosfera

este corupta prin aerul expirat i prin perspi-

Mezti-Kemnytelke, romanesce Chimite2nicul do ratiunea cutanti. In patologia veche, inainte de

ctimpie, com. rur. in Trans., cott. Tarda Aries, descoperirea bacteriilor, a germilor diferitelor
cu 1109 loc. Romani.
boale infectioase, s'au numit boale miasmatice
Mezii-Keresztes, (rom. &estop), numirea veche cele provocate prin emanatiunile unor bolnavi.
Keresthus, Fancsal, com. mare in Ung., cott. Cuvintele vechi efluviu, miasma, cu cari s'au
Bihor. Are 591 case cu 2950 loc. Magh., Rom. desemnat causele specifice ale boalelor transmigr.-or. stint 151. Teritoriul impreuna cu mai sibile dela un individ la altul, nu mai corespund
multe puste e 8525 jug. cat., foarte productiv. cu cunoscintele actuale ale causelor unor boale
Pe acest teritor s'a intamplat prima batalle a virulente si nu slInt identice cu ceea ce numim
lui Traian cu poporul dac. Statiunea call ferate. astali infectiune, coutagiune, materie infectioasa
[-F1

Mezzanin, (ital) frc. entresol, etagiu (v. ac.) de o

contagioasa.

Miaulis, Andr. Vokos, admiral grec, n. 1768

inaltime mai mica, situat intre alte doua etaje. pe insula Negro ponte; a repurtat in fruntea tlotei
Mezzo sau Mezza, (ital.) = jumatate, media, se grecesci invingeri: 1822 la Patras si Spezzia,
intalnesce in diferite expresiuni musicale. illezza- 1825 la Modon, 1826 la Cap Papas. 1831 a dat
manica, la instrumentele de arcus positiunea a foc flotei grecesci, ca sa nu ajunga in mana
doua. Mezza-orchestra, indicand intr'o compo- Rusilor. Regele Otto I-a numit 1833 contraadsitiune orchestrala ca numai o parte din instru- miral si 1835 vice-admiral. t 1835 in Atena.

mentele de anus trebue sa ia parte la execu-

tiune, pentru a se obtin o sonoritate mod erat.

Mezza-voce = cu jumatate de voce, termin de
nuantare = piano. Afezzo-forte, ca termin de
nuantare, o sonoritate moderata, nici prea tare,
nici prea slab. Mezzo-soprano = sopran mijlociu, voce intermediar intre sopranul acut
contralt (v. Sopran).
[T. C.]
Mezzofanti, Giuseppe, (1774-1849), celebru
cunoscator de limbi ; u. din popor la Bologna,

Miazi-41, v. Meridianul locului.

Miazi-noapte, v. Meridianul locului.
Miaztl-noapte in poveftile romdne. 1) LacesHirai de miazanoapte, identic cu Ateciild. O viiduvai nsc seara un ficior si-I boteza: Decuseara ;
la miezul noptii pe al doilea 5i-1 numi
iar
In zori pe al treilea 5i11 chiemit: Zorilii.
2)314.
Mn.'

e identic en Mama padurii (v. ac.), en baba din

copaciu, care pe un fat frumos (luceaferul de
seara) il inghite, dar vine alt fat friunos (lucea-

urea treptele ierarchiei dela preot si profesor, farul de dimineata), omoara pe Mn. (intunerecul)
pana la cardinal. Vestit mai mult prin memoria si reinvie pe primal fat frumos (povestile Busa extra-ordinara decal prin lucrar literare. Cu- suioc i Seminoc, Mar r;li Par, etc.). [Atm.]
Mica, minerale, silicati complexi, ce se clinoscea si vorbia 58 de limbi.
Mezzotinto, (ital) in pictur se numesc astf el veaza usor, reducendu-se in foite foarte subtiri.
colorile, cari se nase din trecerea unei colori Ele glut de mai multe feluri: magnesiene (v.
in alta.
Biota) si potasice (v. Moscovit); apoi: litifere
ca litiu si fluor (v. Lepidolita), cakice, etc., (v.
Mezzovo, v. Metovo.
Mi, a treia silab din seria aretini, gradul al Margarita). Ele sfint minerale primare ale rocelor
treilea al gamei majore tip si al cincilea al celei san de metamorfism.
minore. Poate fi luat ca punct de plecare atilt Micaceu, ce e de natura micei.
Micagraphia, imitatiunea picturei pe Aida prin
pentru o gami majora, mi major, cu 4 diezi la
cheie, cat i pentru una minora, mi minor, cu tipar chromolithographic pe placi subtiri de mica,
un diez la cheie, 5i eu sensibila re diez, in gama ce se fipesc pe sticla.
MicAlaca, ann. mare in Ung., cott. Arad. In
melodioa suitoare alterandu-se si gradul al seselea, do diez. Nota mi, alterati pogoritor ne di actele publice apare la 1135. Are 414 case cu
pe mi bemol, care asemenea poate serv ca to- 2493 loc. gr.-or. Romani. Teritoriul e 3432 jug.
nica pentru 2 game : mi bemol major, cu 3 be- cat. pamant foarte productiv.
[t]
moli la cheie, si mi bemol minor, ou 6 bemoli Micale, munte si cap la inaltime de 1265 m.,
la cheie, cu sensibila re becar si in gama me- In Asia mica, intro orasele Efes si Miletos.

www.dacoromanica.ro

268

Micas

Michoacan.

A.proape de acest munte flota greacti (Leoty- mici, ca. 730 a. Chr., n. in lioreset din seminlia

chides si Xantippos) a nimicit in 479 a. Chr. lui luda. Prevestesce fundarea unei impAratii

pe cea persani. Adi Samsun Dagh.

fericite sub un rege ntiscut in Vitleem din diMicas, Florian, n. in Jueul de jos (diva nas- nastia veche imprtiteasa a lui David.
cerii nu se scie), a studiat dreptul in Cluj, uncle
Miche1,1) M. Franeisgue, scriitor frc., n. 1809
s'a asezat ca advocat si a funclionat OAS' la 1848.

In Lyon si t 1887 in Paris; a fost prof. in

M. a fost pentru tinerimea, care stadia in liceul Bordeaux. A. itigrijit editarea de poesii vechi :

din Cluj, ceea ce a fost Aron Pumnul pentru

tinerimea din Bucovina. AdunArile ce le tinea
tinerimea sub oonducerea lui M., au avut de
urmare arestarea dinsului. El a fost ridicat in
noaptea de 9 Main din asterout i transportat
In temnita din Tirgul Muralui, uncle a stat

Chroniques anglo-normandes, 3 vol.; La chanson

de Roland; a serie: Histoire des races maudites

de la France et de l'Espagne, 1847. 2) M. Louise,

anarchisti francez, n. 1836 in Vroucourt; a

inceput s'A agiteze in 1871. A scris; Mmoires,

1886; La Commune, 1890.
pani in 20 Sept., clod a treia adunare de popor,
Michelangelo, Buonarotti, celebra pictor,
tinut in Blaj, de astdati inarmat, a trimis o sculptor si architect ital., n. 6 Martie 1475 in
deputatiune la guvern pentru eliberarea lui M. Caprese (Toscana), a fost elev al lui Ghirlandajo

Ajuns in Blaj sub excorti militar, ceruti de in Florenta, rival al lui Leonardo da Vinci.
el insusi, pentru c altcum vials nu-i era si- Chiemat 1505 de papa Iuliu II la Roma, unde
poporul roman, care era anc a.dunat in t 1564. A dominat timp indelungat intreaga diBlaj, 1-a primit cu insufletire. In 15 Main 1848 rectiune a artei italiene. Lucrrile sale in toate
poporul din Climpul libertalii 1-a ales membru trei ramurile de art, ce le-a cultivat, se disting
In comitetul national, desi (Brim' in ace/ timp nu numai prin originalitate si puterea concepera in temnit. Intr'aceea Ungurii au nimicit linnii, ci i prin numirul lor mare. Toste stint
toat averea printilor sei, caii s'au refugiat in de un caracter grandios i sublim. Operate sale

munli. Dup ce armata Imp. a fost alungatts mai celebre sfint in architecturft: cupola bis.
preste graniti, s'a refugiat ai M. in Bucovina. Sf. Petru i palatul Farnese in Roma ; in sculpIntors acasi, dupi sugrumarea revolutiunii, s'a
monumentul morm. al lui Ellin II (cu cesustinut in mare sOrcie ca instructor. Prin lebra statuli a lui Moise), monumentele Medianii 1860 fit ales fiscal in districtul NasOudului, ceilor (en cele 4 anotimpuri), etc.; in pictura
si a rescumparat apoi mosia printeascd, din plafondul si pretii capelei Sixtiniane, intre
care a facut o fundaliune, clandu-o in admini- cari frescul *Judecata cea din urinti*, etc. M. a
strarea capitlului din Blaj, ca si infiinteze la scris si poesii in spiritul lui Dante. Biogr. de
timpul siu o Scoal, agronomic/ pentru Romani. Condivi, Grimm, Gotti, Symonds.
t 16 Mart. 1876 in Bistrita.
[I. St. B.]
Michelet, Jul., istoric franc., n. 1798 in Paris.
Micfisasa, (magh. Mikeszdsza, germ. Feigen- Fa profesor la liceul St. Barbe si mai tardiu la
dorf), com. micA in Trans., cott. T'rnava mica, Ecole normale (1827), mude si-a ineeput marea
Cu 1484 loc. (1891) Romani (1187) si Maghiari opera: *Histoire romaine*. Apoi publica *Histoire
(291); statiune de cale feratii, post i telegraf. de France*. Fiind numit suplinitorul lui Guizot
Micas1st, roc sistoasi cristalin, constituit la Sorbonne, se ocupit mai ales on Renascerea
principal din midi, apoi quart, feldspat; acce- si Reforma. Dupi evenimentele din 1851 fit desoriu sfen, grenat, epidot, cordierit, disten, tur- stituit 5i termini!. *Histoire de la Rvolutionc.
malinti, etc. Intr in constitutia muntilor vechi Rand pe rand scoate la luminA *La Pologne et la
(terenarilor primitive), uncle a nOscut prin rne- Russie*; *Les Principauts danubiennes* (1853).
tamorfism. In Rom. se gasesce in Platoul Me- Pe la fines carierei sale M. se consacrit studiului
hedintului, in muntii Lotrului si Figrasului, etc. naturei (l'Oseau; l'Insecte; la Mer, etc.) i se
Micena, (Mykenil), oras strOvechiu in Argolis reveleazi sub un nou aspect nu mai putin atrti(Grecia), resedinta lui Agamemnon; distrus 463 &or. M. e un mare stilist i dupi V. Hugo e
a. Chr.
singurul scriitor, care a avut inteun grad inalt
Micescl, com. rur. in Rom., j. Muscel, com- darul coloarei 5i imaginei bogate.
Micherechiu, magi]. Mhkerk, comunti rural,
pusA din 3 cAt. cu 1064 loc. (Diet. geogr. 1893);

deasupra dealurilor dela M., in partea sud- In Ungaria, cott. Bihor, cu 1521 loc. Romani.
vestica a com., se yid mine dintr'o veche ce- Michigan, stat in Uniunea nord-americanti,
tate a lui Mircea Basarab.
152,585 km2. cu 2.093,889 loc. (1890); se comMichaelescu, M. A., invi3tAtor rom., n. 1863 pune din 2 peninsula: M. inferior intre !acid
In Ploiesci ; a publicat un ours complet de *Istoria M. si Huron, M. superior intro lacul M. si Suterii romitnesci* pentru scoalele primare, s in perior, cea din urnui muntoasti, bogati in cOrcolaborare cu allii un curs de *Probleme si exer- buni, fier si aram Loc. se ocupl cu agricultura,
citii de aritmeticat. A fost distins cu med. *Ser- minerital i comerciul; se produce multi. Mina,
viciul credincios* cl. I i cu ord. bulg. *Meritul 'Ana si sare. Port principal Detroit. Flotila comercivil*. A. fost fundator al sectiunii ligei din Predeal cial numeri 1157 ndi de 319,789 tone (1890).
si al societitii culturaie *George Lazar*.
M. trimite in congres 2 senatori si 12 reproMichailovca, sat in j. Akerman din Basarabia, sentanti. Capitala Lansing.
colonisat la 1824 cu soldati veterani rusi. Se afli
Michigan, latul, tutul din lacurile canadiene
asezat in valea Saratei, la poalele unui deal. Alta in America de nord, lung de 540 km., lat pang
data' pe acest loc a existat un sat titiresc numit la 135 km, supraf ata 61,906 km2., sta in legiHalil-Celibey. Acum satul e locuit de Romani si turii cu lacul Huron prin canalul Mackinaw.
Bulgari, (100 de familii). Lang sat se afla cariera
Michoacan, stat in vestal Mexicului, 59,261 km2.

de piatra calcar, din care se face bun var.

cu 889,795 loc. (1895); platou inalt pani la
unul din cei 12 proroci 2000 m., capitala Morelia.
Micheea,

www.dacoromanica.ro

Micipsa

Microfarad.

269

Micipsa, un rege al Numidiei (149-118), fiul de soli* fisice din Bucuresci, an. IV. 1895,
mai mare al lui Massinissa, caruia Ii urmit im- pag. 4, si *Familia .= din 1889, Nr. 34.)

preun cu alti doi frgi, exercitand impreuni

puterea suprema. Dupa moartea celorlalti doi,

remfingmd singur suveran, domni cu multi slabiciune, ocupandu-se mai mult cu studiul filosofiei. Inainte de nwarte, Iasi ca urmgi pe doi

Miclescu, familie boiereasca din Moldova, do-

veditii Inca dela 1430, ai din care s'au perpetuat numergi descendenti. Printre membrii ei
cari s'au ilustrat in istorie sant: Vol Logofnul,
Gavriil M, 1727, 1701, 1716, printre boierii
ffi proprii i pe nepotul sn Iugurtha, care a lui Grigore Ghika Voda. Mitropolitul Sofronie
purtat resboaie Cu Romanii.

(v. ao.) al Moldovei si Sucevei, fiul marelui vornic

Mickiewitz, Adam, eel mai mare poet po- Constantin M. (1760-1830). Mamie Logoft
lonez, n. 1798 la Nevogrodeck in Litvania. Scarlat M., fratele mitrop. Sofronie, fost canProfesor in Polonia ai Rusia ; dupa revolutiunea didat la domnia terii, e tatl lui Calinic (v. ac.)
polonezi. din 1830, in exil; profesor de lating M. (1822-88), distins prelat, mitropolit al Molin Lausana, de limbile si literatura slav la Co- dovei, apoi primat al Ungro-Vlahiei, jueand un
legiul de Francia in Paris (1R40-42) ai dela rol insemnat in politica, etc.
[L.]
1852 subbiblioteoar al bibliotecei Arsenalului.
Microb, cuvnt sinonim cu bacteria, cn care

Opere principale: Pan Tadeusz, epopee in 2 se desemneaza o grupa de ffinte organice de

vollune, oglindesce vista poporului polonez
natura vegetal& infinamente mici, constituite

frumsetele terii Litvaniei; Serbatoarea mortilor din& o singur celul. (v. art. Bacteriacee).
(Dziady), 2 vol. ; Conrad Vallenrod, roman istoric ;
Microbarometru, (grec) un barometru, ce arata
Poesii, 3 vol.; Poporul i emigrantii polonezi, numai presiunile barometrice mai rniei; teava
prosa in stil biblic; Lectiuni asupra istoriei
este mai scurt ca la barometrul comun. Tot M.
statelor slave, 5 vol. t in Constantinopole, 1855, se numesce si aparatul, care arata
trimis fiind pentru organisarea unei legiuni po- barometrice marite, ca mai uaor s se poati
loneze in contra Ruailor.
observa ai schimbarile mai mici.
com. rur. in Rom., j. Roman, cornMicroblepharia, micime congenital a aripului
pusa din 4 cat. cu 3203 loc. (Diet. geogr. 1891), pleoapelor.
intro cari 1472 Magh., 1 biserica cat., 2 ort.
Microcephalia, (grec., cap mic), viciu de con2 acoale.
formatinne inascut, luandu-5i inceputal ane din
Miele, 1) M. Stefan, profesor rom., n. 1820 starea embrionara a omului. Capul microcephain comuna Feleac in apropierea Clujului, din lilor e mic, diform, ai din causa micului volum
parinti sermani, t 1879 in
; a inceput
al creerului ei mai totdeuna sant si idioti. In exinvete carte in Cluj, dar fiind lipsit de mijloace presia figurei aceati microcephali uneori seae nevoit s intro ca ucenic la un ferar, in ate- mna a maimuta.
lierul caniia timp de 4 ani se ocupa cu lacatria,
Microchimia, studiul corpurilor 5i reactiunilor
ceasornicaria i turnatoria metalelor. In acelaai lor prin ajutorul microscopului. M. Osage apli-

timp e pus si lucreze ai la obiecte de lemn, catie en deosebire in cercetarile chimico- ai

astfel c se perfectioni ai in stolerie i strun- medico-legale.
grie. Ca toati aceasta grea =Inca de ueenic Microclin, mineral, feldspat taiclinic (cu unghiu
mic 5i chinuit, M. gasesce mijlocul si treaca in foarte mic aproape de monoclin) potasic. Ia parte
gimnasiul rom.-cat. examenul de clasa VI-a cu la constitutia granitelor 5i rocelor cristaline acide.
suecas; in urma M. trece la Bistrita, uncle ter- Const din lamele microscopice maclate adesea
mini clasa VII-a si la 1839 11 gasim la Blaj, crucia. In Rom. se intalnesce in diferite granite,
uncle termina in mod eminent cumul de filosofie gneisuri, etc. in Carpati, si in cristale mari
al lui Birnutiu, clup care a studiat la Sibiiu in rose in pegmatitele din nord-vestal Dobrogei.
timp de 4 ani dreptul; ja parte activa la mia- Cel colorat verde din Miask, Pikes Peak, etc. se
carile din 1848, sustinnd in Oct. aceluigi an numesce piatra amazoanelor.
en cei de sub comanda sa o lupti craneena cu
Micrococii, una din cele 3 grupo mari in care
Maghiarii intro Cluj ai Somesfalau; mai trfliu se impart bacteriile: Coci sau Microcooi, bacobtinand o burs iai continua studiile la poli- terii cu forma sferica; bacili cu forma de betitechnicul din Viena. 1856 profesor de fisica, la aoare ai spirali cu forma de aurup san spiliceul din Jai, iar la 1858 Eli la scoala
ral& Din grupul micrococ fac parte: Micrococul
in sfirsit la 1860 profesor de fisicl i chimie tetragenus, Diplococul pneumoniei, Gonococul
la facultatea de &Ante din Iaai, post care il uretritei virulente, Streptococul erisipelului (al
ocupa pana la moartea sa. M. deaf_ nu a pu- brancei), Micrococii piogeni: Stafilococii puroblicat nimic, a ldsat numeroase manuscrise, intro iului, ai furunculelor si carbunculelor, ai panacari: Mechanica agricol, Curs de astronomie, ritiului, ai flegmoanelor pielei, ai absoeselor tonZoologia, Botaniea, Chimia analitica, Chimia or- silare, parotitice, mamare, ai Pleuritei, Piemiei
ganic& anorganica ai experimental& Fisica, etc. puerperale, Endocarditei acute, Artritei, p. a.
2) M., Veronica, poet, sotia lui Stefan M.,
Microcosm, v. Macrocosm.
opositie cu macrocristalin),
n. 1850 in Nasiud ; parintii sig la 1852 se muMicrocristalin,
tar la Igi, unde V. facia cursul acoalelor pri- structura ori carei roce cristaline, ale Arai ele-

mare ai apoi termin scoala central de feto, mente mineralogice constituitive siint foarte
1864 se marita dupa profesorul Stefan M.; dup aaa c numai sub microscop se disting.
Microcyt, global de singe abnorm de mic,
moartea sotului sail (1879), la cativa ani se muta
la Bucuresci. t 4/16 Aug. 1889 la minastirea sbarcit. .Microcythaemia, stare a sangelui, in
Varaticul. Veronica M. a publicat poesii lirice care globulii sant abnorm de mici i sbareiti.
*Convorbiri literareg ai in *Familias iar 1887
Microfarad, se numesce a 1.000,000-a parte
scoase un mic volum. (Cf. Buletinul Societatii din Farad. Faradul este unitatea de capacitate

www.dacoromanica.ro

270

Microfelsit

Micsune.

electromotorica sea capacitates unui conductor microftalm cat aluna de mic, iar ceilalti, ca e
electric incarcat en o cantitate de electricitate printii, cu ochi sanatosi i buni.
[Dr. (3.]
de 1 Coulomb, avend tensiune de 1 Volt. Faradul
e 10-e cm. g. sec., iar microfaradu110-16 cm. g. sec.

Micropil, (botan.) deschideturi, orificiu dela

extremitatea Invdli5ului ovulului (v. ac.).

Microfelsit, massa sticloasa a unei roci porMicropsia sau mieropia, vedere in aparenta
firice ce presint deja un inceput de individua- rnai apropiat si mai mica ea a ochiului siinatos,
lisare (cristalisare), frli a da insli individi definiti. fenomen ce se observa and pupila este mult
Microfon, (greed un aparat auxiliar al tele- dilatat (midriasis).

fonului, aparat ce usureaza reproducerea tonuMicroscop, un aparat optic, en ajutorul caruia

rilor mai debile. M. e inventiunea americanului examinam obiectele sau corpurile mici, pe cari
Hughes. Curentul unei baterii electrice e condus cu ochii liberi nu le putem ved, ori eel putin

la done bucati de carbune, impreunate intre nu destul de bine. Primul M. a fost construit
sine prin un betigas mic tot de carbuue. Beti- de Zacharias Jansen la 1590. M. constil din cel
gasul asa e asezat, incat si miscarile mai nein- putin dole lentile asezate lute() teve de alma
semnate ale aerului inert 11 misc, schimbilndu-i la anumita departare una de alta. Lentila, ina-

contactul cu buctile de cari se razim 5i Cu intea careia se aseazii obiectal, pe care 11 exaaceasta deodati si resistenta, ce o opune cu- minant, se numesce obiectivd, ceealalta, adeca
rentului electric. Schimbarile de intensitate ale lentila prin care privim, ocular. Obiectiva
curentului electric, la rndul lor, produo schim- imagine resift, n positie invers i manta, ocubri in magnetul telefonului, iar schimbarile lara imagine virtual Ana si mai inare. Stativul,
rnagnetului se roanifesta in forma de sunete. pe care se silk' M., are in partea din jos o oglincla,
care concentreaza razele solare asupra obieoMicrografofon, v. Grafofon.
Micrografia, descrierea obiectelor cari numai tului ce-1 examinm, ca sA se .vad' mai bine.
Cu ajutorul microscopului se pot observa, de
Microscopice, Preparate, animale sau plante
altcum scriere merunta.
ori par mid din corpul /or, pregitite,
Microgranit, roc, varietate de porfir quartos dupa cum se arat in technica microscopica, ca
sau liparit, a diror massa compacti consta din- sti poata fi examinate si studiate la microscop.
t-ex:En amestec holocristalin de feldspat alcalin si Preparatele M. de scurta durata, ori destinate
quart; sin.: liparite sau porfire quartoase gra- sa se pastreze mult timp, se fac pe lame dreptnofirice.
anghiulare (76/40 mm. de obiceiu) de sticli;
Microlepidoptere, v. Macrolepidoptere.
Microlit, on ce mineral acicular microscopic,
cum stint cele ce constituesc massele compacte
ale rocelor porfirice.

obiectul se pune pe lama, inteo picatuni de spa,

glicerina, etc., si se acopere cu o lamela patrata
(16/16 mm., 18/18 mm.) foarte subtire, de Okla.

Microlog, cel ce se ocupa ea lucrun mici, de

nimica; pedant.
Micromeria Benth., (botan.) gen din familia
Labiatelor, tribul Satureineae, cuprinde plante
subfrutescente sau erbacee ou foile mici, de tot
intregi, sau cele mediocre dentate, florile mai
adesea mici, stint dispuse in verticile pauciflore,
multifiore sau gramadite in spice. Acest gen are
vr'o 60 specii, respindite prin regiunea mediteraniana, Asia occidental, Africa tropicala, insulele canarice, America australa i boreal-occi-

losesce un anumit media conservator (glicerina

gelatinata, balsamul de Canada, s. a.), iar lamela
se acopere la margini de jur imprejur en o substant. (gomi, lac, etc.), ce opresce intrarea sub

Daca preparatul M. e ea s se pastreze, se fo-

ea a impuritatilor din atmosfer. Se fac preparate M. si de minerale, roce, fosile; se obtin

mai anevoie i prin mijloace teobnice speciale,

pe IMO. cele date de technica microscopica.
Microsomi, numire data la 1880 de Hanstein
corpusculelor foarte mici, microscopice, din protoplasm.
dentala.
Microsomia, corp mic, de pitic.
[Z. C. P.]
Micrometru, instrument servind a mesura
Microspori, (botan.) sporii mici dela plantele
lungimi sau distante de tot mici.
heterosportie (v. ac.); prin germinare dan protale

In astronomie: instrument servind a mesura =smile cu anteridii, in cari se produc antediametrul aparent al astrelor i in genera di- rozoidi; M. se formeaza numerosi in mierospostante foarte mid pe sfera cereasca.
rangi. Polenul dela Fanerogame e homolog cu. M.
Micromilimetru, msura folosit in microscopie
Microsporidii, protozoare din ordinul sporo= 0.001 mm.; seumul p,.
zoarilor, numite si Peorospermiile artieulatelor.
Micronesia, nurnele colectiv al insulelor nordMicrosporon Gruby, (botan.) sinonim pentru
vestice ale Australiei, precum: Ladrones, Caro- Sporotriehum Link., gen de Mucedinee (v. Spoline, insulele Palau. si Marshall.
rotrichum).
[M. B.]
Microorganismo, plantele i animalele uniceMicrosporon furfur Rob., ciuperci microscolulare sau multicelulare, al caror corp e asa mic, pica, care parasiteaza in piele si produce morbul
incit trebue mrit cu instrumente specialo, ca numit Pityriasis (v. ac.).
microscopul, spre a 'mite fi vedute (v. Microb).
Microtom, v. Histotom.
[I. P. V.]
Microzoare, animale microscopice, corespund
Microphotographia, v. art. Photographia.
Protozoarilor (v. ac.).
Micsandra, numele popular al plantelor culMicrophthalmia, ochiu mic din nascere, dela
bobul de linte (Ana la normal, probabil causat tivate: Matthiola incana R. Br. (v. ac.) i Chei-

de intardierea san insuficienta inchiderii des- ranthus Cheiri L. (v. so.).

chhjturii
Micitune, in Moldova numele popular al plantel
a pleopelor in viata intrauterina a fetului san embrionului. In Sa- Matthiola incana R. Br., iar in Muntenia nu.baoani (jud. Roman) am observat inteo familie mele popular al plantei Viola odorata L. (v. ac.).
ungureasca cu 6 copti tot al 2-lea dintre ei cu Miefunele-ruginite, Cheiranthus CheiriL. (v. ac.).

www.dacoromanica.ro

Mica

Micu, 1) M. Simeon, preot rom., n. 1841 in

$ermagel (Tre., cott. Cluj). A studiat gimnasiul
in Blaj, teologia in Viena. Din 1870-1886 prof.
de teologie in Blaj. Dela 1886 incoace paroch
$i protopop unit in Alba-Julia. A serie: Teologia
fundamentala. Blaj, 1876; Teologia dogmatic:a
speciala. Blaj, 1881; Catechism pentru gimnasiul
inferior. Blaj, 1884.

Mierea.

271

la Taif in Arabia saki, unde f 1884. A serie:

La Turquie, son pass, son avenir, 1878.
Midia bunti de meincat (v. ei Mytilus edulis),
o scoica de mare din class Lamellibranchiatelor,
ord. Monomyaria. Are ghioci netede i violate,

animalul e galben. Lung. 6-8 cm. Traiesce pe

langa fermurii marilor europene in mari can; se fixeaz de obiecte ea: lemne, pietrii,
2) M. Alexandru, n. 1830 in Sermrtsel. A corabii si alte scoici. Se mananca fiarta, fript
studiat gimnasiul in Cluj, M.-Osorheiu $i Blaj; sau marinat. Unor persoane produce mancarea
teologia in Blaj Viena. Din 1855-1872 pro- ei friguri, altora otraviri.
fesor in Blaj. Din 1872-1888 vicariu foraneu
Midian, finut la nord-vestul Arabiei dela sinul
archiepiscopesc in Fagaras, uncle a luat parte Akaba pana: la ora.sul cu port El Vedj ; bogat in
la toate mi$carile culturale i sociale ale Ro- pucioasa, sare, argint.
milnilor. Din 1888-1895 canonic in Blaj. A inseminfie araba, odinioara dusmani
temeiat o fundafiune de 4000 fi. v. a. pentru ai Midianiti,
Israiltenilor,
batufi de Gedeon.
studenfi romani gr.-catolici. [Dr. A. Baum.]
Midii, v. Mytilus si Midia bung de mancat.
M. Inocenfiu si M. Samuill, v. Klein.
Mied, beutura preparatii din miere, apa si diMiculescu, Grigorie, v. Grigorie IV., mitropoferite dresuri: scorfisoara, nucsoara, himeiu,
lital ITngro-Vlachiei.
flori de son, coaja de portocala si lamaie, $. a.
Miculet, Than, v. Gestian.
Wag+, magh. Mikes, comuna rur. in Trs., M. este dintre cele mai vechi beuturi artificiale
ale omenimei. Dela folosirea in comerciu a alcoocott. Duda-Aries, cu 1215 loc. Romani.
Midas, in mitol. gro. rage in Phrygia, fiul lului, M. a devenit beutura alcoolica. [E. O.]
Mieg, Armand, maior bavarez, n. 1834 in
lui Gordios cu Kybele. Dupa un mit, Apolion
s'a intrecut in filler cu Marsyas (v. ac.) si a Ulm; a devenit celebra prin teoriile $i cercechiemat pe M. de judecator, dar fiind-ca acesta trile sale asupra armei infanteliei. 1880 a rea judecat, c Marsyas sat( mai bine in fluer, p.$it din armat, dedicandu-se numai cercetarilor
Apollon a facut urechi de asin lui M. Dup alt sale. Scrieri: Die Verwendung des Infanteriemit, M. a spus lui Dionysos dorinfa sa ca toate gewehrs M/71 nebst einer Anleitung zum Distan zce atinge, ea se prefac in aur. D. i-a implinit schtzen, 1877; Theoretische ussere Ballistik,
cererea i atunci si mancarea lui M. s'a pre- nebst Anleitwig zur praktischen Ermittelung der
facut in aur, inctit era s moarrt de foame. M. Flugbahnelemente, 1884.
Miel, v. Oaia.
numai a$a a putut scapa de rinil acesta, ca s'a
Mielarea, numele vulgar al arbustului cultivat
scaldat in Hui Paktolos, care de atunci e purVitex Aguas castas L. (v. ac.).
tator de aur.
[Atm.]
Mielbrita, sinonim 0440, crcel, ceircioabti
Middeldorpf, Albr. Theodor, medie german,
n. 1824 in Breslau si 1- 1868. Dela 1854 prof. v. Capusa.
Mielul", cassa de imprumut $i pastrare in
de chirurgie in Breslau. M. a introdus galvanocaustica in chirurgie. Serien i : Beitrge zur Lehre Poiana (Trs., cott. Sibiiu), fundata la 1891 ca

von den Knochenbriichen, 1852; Die Galvano- capital social de cor. 50,000.
kaustik, 1854.
Mielul lui 1:1(leu, se numesce Isus Chr. pentru
Middlesbrough, ora i municipiu in Anglia, ca dinsul, de$i nevinovat, de bun/ voie si din
75,532 loc. (1891); numeroase fonderii de fier iubire a suferit moartea cracii (Evr. 7, 26; I, loan
si fabrici de ma$ine ; $antier ; comerciu insemnat.

M. a fost fundat la 1830.

3, 4-5; I, Petra I, 19), in acelqi timp cand

In biserica din Ierusalim s'a jertfit

Middlesex, comitat englez, 734 km2. cu 3.251,671 pascilore.
loc. (1891).
Mielul Pascilor. Inainte de iesirea poporului

Middollne, caractere tipografice cu forme ro- israelitean din plmantul si din robia Egiptenilor,
Moise si Aaron au poruncit ca fiecare familie

tundite.

Midgard (si Mannheim), in mitol. nordia a jidoveasca, in 14 lanai Nisan, s taie un miel
de un an si fait macula, au Angela aceluia
stropeasca pragul si stilpul uiIor, ca in noaptea
cand va veni angeral Domnului s omoara pe

fost lumea de mijloc, adecti lumea oamenilor,

care a fost impresuratft de serpele M. (marea).
Midhat Pasa, om de stat taro, n. 1822. Fuad
Pa$a Il numi 1864 guvernor al provinciei du-

cei dintaiu nascufi ai Egiptului, s erute pe aceia

narene (Bulgaria), pe care a administrat-o in unde va fi pragul usei stropit cu sangele

mod exemplar; 1867 a fost ohiemat la Constanscaprii Israelitenilor de ucidere la
tinopole i numit ministru al lucrrilor publico; poporul jidovesc a remas serbtoare si se co1868 guvernor al provinciei Irak Arabi (Bagdad); memoreaza in diva pascilor. In multe locuri se
1872 mare vizir pe timp de dou luni. 1876 observa ca datina, ca la serbtoarea sf. Pasci
ministru fara portofoliu, luand parte insemnata crestinii aduc carne de miel la bisericit spre a
la detronarea sultanului Abd-ul-Aziz. Sultanul fi binecuvntat.
Abd-ul-Hamid 1-a numit 1876, 10 Dec. mare
Mierea, productul albinelor lucratoare. din
vizir, in care calitate a proclamat o constitu- suculdulce, nectarul, al florilor, zaharul poamelor
fiune ; dar M. ctldnd jertfa unei intrigi de palat, si din exsudatul frunzelor unor arbori, precum si

a fost exilat. 1878 a fost grafiat si numit guvernor in Syria; 1881 acusat, ea ar fi luat parte
la asasinarea sultanului Abd-ul-Aziz, si condamnat la moarte; a fost insa grafiat i exilat

din secrefiunea dulce a unor insecte de pe

crangile unor arbori, adunate de catra albine

prelucrate in organismul lor si depuse in celule
de earl, faguri, sub numele de M. Composifia

www.dacoromanica.ro

272

Mierea nrsului

Migratiunea popoarelor.

chimici a M. consta din spa, zaliar de pasme, franc., t 24 Martie 1884 in Paris. Sor.: Hi-

struguri, lactic (C, H, 0), oleinri aromatice,

ceara i materii colorante, cari o fac sa fie un
aliment nutritiv insemnat, nsor absorbeabil.
Greutatea specifica a M. e de 1415-1.440. In
comercin vine M. in faguri sau scurs, dupi
tnetoda primitiva presat ori Inchit, iar in
timpul mai non, scoasa din faguri cu anumite
masinrii in mod rational. M. sauna e fluida
sau cristalisata. Moue alb, galbie ori mai in-

stoire de la Rvolu.tion francaisee (ed. 13, 1880,

2 vol.), etc.

Migratiunea popoarelor

sau invasiunea Bar-

barilor, se chiama asezarea popoarelor germanice

inlauntrul granitelor imperiului roman (secl.

Oita VI). Popoarele nordice totdeuna au cautat

sa se coboare in regiunile sudice, mai aide si
mai productive. Ping in sect. III au fost hnute

In respect de puterea cm mare a Romanilor,

tunecat. M. a fost cunosouti si folosit din cea dela acea data au inceput ins a pitrunde in
mai departata vechime, fiind privita ca nutre- imperiu, fie ca jefuitori (Gotii in Asia mica si

mntul cel mai ales, care nutresce dar nu in- Peninsula Balcanilor, Francii la Rin), fie ca sclavi,
greun. Grecii si Romanii au considerat-o ca ca lucrtori agriooli, ca mercenari. In secl. IV,
nutremfint divin. M. in nrma experientei si a acest proces de patrundere parea a promite cicercetrilor sciinhfice s'a adeverit a fi folositoare vilisarea barbarilor (orestinarea lor) 5i oonsersi in medicina, mai cu Banta la copii, btrni si varea puterii romane intinerit prin sngele
reconvalescenti, in mai multe morburi : de ficat, german. Cal mai frumoas ar fi fost istoria lumii,
bronchitii, anemia, rheum's; si contra insomniei. dac imperiul roman ar fi civilisat restul En-

Pina la fabricarea zaharului, a format articlu ropei barbare si el ar fi remas in putere I In

insemn at de comerciu rn ai au sama in terile orien- 375 navali insa asupra Europei poporul fiche
al Hunilor on o cavalerie infricosati. Romanii
tate, precum i ca obiect de a plti chili la stat,
Gertnanii, cari se luptau mai mult pe jos, se
comunittii bisericesci. Din M. se fabrica 5i beuturi
plicate si cantata ca miedul (v. se.) 5i vinuri pre- ingrozirii de furia nailon navalitori, Germanii
nvlira in imperiul roman cautind ajutor (Vitioase. M. se numesce 5i clupi regiunile si
uncle se produce, precum si dupi florile sigoth in Tracia, apoi in Italia, in fine in Galia
din cari o aduni albinele s. e. M. de rose, sal- si Spania), sau jafuri (Vandalii in Spania, apoi
acat, melissa, roseta-resecia, teiu, baltacim, In Africa, Burgundii in Galia, Suevii in Spania,
rapit, brad, Q. a. S'a constatat ca in comerciu Francii in Galia, Anglii si Saxonii in Bretania).
se afl si M. falsi: meltose, din zahar 5i nas- Aceste popoare n'au putut da caracterul lar (Brepreala, dextrin, oleomargarin, glicerin si alte tania exceptata) terilor romane, caci navalitorii
materii mineralice. Din plante veninoase s. e. erau putini 5i inferiori in cultur. Din contra,
ericaceae, Rhododendron ponticum, Calmia la- ele au petit 5i nurnai prin cuvinte remase in
tifolia si angustifolia, Digitalis purpnrea, Hele- limba populatiunilor romanice si prin intuneborus alba, albinele au adunat chiar si M. ve- carea luininatei civilisatiuni roman au lint urme

ninoasi, mai cu sama in orient pi tinuturile de influenta ion. Acele popoare an infiintat state

(regatul Herulilor, Ostrogotilor i Longobarchlor

[E. C.]
Mierea ursului, una din numirile popular ale in Italia, al Visigotilor in Spania 5i Galia, al

tropicale.

plantei Pulmonaria officinalis L. (v. so.).

Vandalilor in Africa, eptarchia anglo-saxona in

(Turdus merula), pasere din ordin. Bretania, regata! Burgundilor si Franoilor in

Coracornithelor, fam Sylviidelor (cntaretelor), Galia), cari erau ns numai copii barbare ale
are pene negre, ciocul 5i marginea ochilor gal- puternicului imperin resturnat, fr caracter
bena. Femeiusele si puii au pene negre-ca- propriu 5i %di viitor. Unul singur din acele
stanii. Picioarele brune. Lungi m ea corpului 25 cm., state s'a 'Astral., cad a sciut s-si aproprie un
a codii 12 cm. Traiesce in tinuturile mtmtoase element din vechia cultura, propagares crashale Europei. Se nutresce cu seminte, bobite si nismului oatolic, i asimilandu-se cu popoarele
insecte. Cfintarea ei este frumoas, sonora si romanice, a reluat misiunea romana de a stavilf
venirea altor barbari si de a-i civihsa. Regatul
placutii. Se tine pi prin colivii.
Francilor a luptat Cu popoarele germanice, le-a
V. si art. Campul Mierlei.
Mierlipara,
mierloiu,
v. organisat si le-a crestinat, a impiedecat inaintarea Arabilor, a reinfiintat imperiul roman din
Mierla.
Miesrob, (Afesrop) din Chaseeos, in provincia apus in persoana lui Carol cal Mare (800).
Tara, aflatorul alfabetului armenic si traduce- In resarit h.aditiunea romana a pstrat-o imtoral sfintei Scripturi in limba armeana dup periul din Constanstinopole, care a inscris pagini
textul grecesc, cu ajutorul invtaceilor si: Iosif glorioase in luptele pentru aprarea credintei
si Etnac, al patriarchului armean Isaac si al si pentru respindirea ei. Persil, Arabii, Avarii,
Bulgarii si alte nesfirsite triburi finice au simht
istoriografului Moise din Chorene (sed. V).
Mlezila, in povestile rom. luceaferul miezii- puterea artnelor si a civilisatiunii greco-romane.
Lomea slava imbratisa credinta cretina pi se
noptii. (v. Miaza-noapte.)
[Atm.]
Migdal, numele vulgar al plantei Amygdalus inching, orasului imprateso. Dela crearea imcommunis L. (v. ac.1, (sin. Prunus Amygdalus periului de apus incepe ins lupta dintre cele
H. B.). Fructele comestibile ale acestui arbore done mpri crestine. Cruciatele, ultimele trise numesc .Migdale.
bud tnrcesci, dau lovitura cea din urma impeMiglio, (pron. mujo), mila veche italiana, =- riului din resarit.
Resultatele migratiunii popoarelor nu repre1.5-2.5 km.
Mignet, Franois Auguste Marie, istoriograf sinta o victoria a popoarelor germanice contra
fro., n. 1796 la Aix in Provence, studii dreptul Celor romanice, caci la sfirsit acestea au abIn orasul so% natal, 1830-48 archivar in mini- sorbit pe acelea, iar caro dintre acelea si-au pisteriul de externe, 1836 membru al Academiei strat individnalitatea si-au schimbat intelectuaMlerla,

www.dacoromanica.ro

Migrena

litatea, primind oivilisatiunea, organisatiunea

creatinismul roman.
Migrena, v. Hemicrania.

273

Mihail.

ministeriu I. Brtianu prefect de politic) la Bu-

curesci, mai ales in vremea resboialui ruso-

romano-taro, apoi la 1885 ministru al lucrrilor

Dom Maria Evarist, usurpator por- publico

1886 pfiniti 1 Marti 1888 ministru
tughez, al 3-lea fiu al regelui loan VI al Portu- de interne.
Miguel,

galiei, n. 1802 in Lissabona, cresca in Brasilia,

Mihail, inger, v. Archangeli. M., patriarchal, v.
logodit cu nepoata sa, Dona Maria da Gloria, fica Cerulariu. M., episc. de Milcovia (v. ac.).

lui Dom Pedro, care renuntase la tronul Portugaliei; in Febr. 1828 ja regenta, 30 Iunie e

Mihail Asan, v. Asanescii.

Mihail Archangelul,

metnastire din Mara-

proclamat rage; domnitor crudel, 1832 e alungat, mur4 (Archimandritura dela Peri), infiintatiti

iar 1834 e OR si renunte la tron ai e expulsat ai dotat 1391 prin Bale-Voda ai Drag meter,

din teal* 1851 se astoresce cu principesa voivodi romani pi comiti supremi. Din aeest timp

Adelhaida de Lwenstein-Wertheim-Rosenberg, se trage inceputul episcopiilor, ai in Peri au re14N ov. 1866. Fiul sea principele Miguel, n.1853, sidat mult timp episcopii romani din Maramurea.
colonel austriac, e capul dinastiei Braganza.
S'a dotat cu venitele a 7 ceta, adeca 7 tinuturi
Mihlesci, com. rur. in Rom., j. Valcea, si- sau comitate, cari au fost In posesiunea lui Bale

tuata pe valea Oltului, se compune din 8 cat., ai Drag., Averea manastirii a fost o moara,
cu 1804 loc. (Diet. geogr. 1893), cari se ocupa 182 jugere pment artor si 3572 jug. pdure
cu lazuri i locuri de piaunat. Averea s'a concu agricultura ai prasirea vitelor ; 3 biserici
fiscat sub Iosif II ai posesiunea a trecut in maua

1 scoala.

si Mihtlescii de jos, doue erariului. Ruinele manastirii se ved ai acum.

com. rar. in Rom., j. Olt, antaia compusa din Comuna Peri
rusesce Hrufova)
MihAescil de sus

2 cat., cu 1428 loc., iar a doua avend 1300 loc. acum e parochie(Srtvlyes'
ruseasca, dar odinioarg era acolo
(Diet. geogr. 1895).
popor roman. In deceniile trecute au mai existat
MihAescu, 1) M., N. Gr. (Nigrim), n. 21 Mart. cartile romane bis, dala manastirea din Peri.
1871 in Gura-Saratei, j. Buzeu (Rom.); absol- Deoarece episcopii romani din M. s'au numit
vand facultatea de filos. din Bucuresci, a trecut episcopi ai Maramureaului $i nu episcopii dala
doctoratul cum laude la Bruxela in 1896. In- Peri, se poate ea ai locul manastirii candva s'a
stituindu-se acolo in acelaa an actualul Carole numit Maramurea.
[T. Bud.]
Polyglottec, M. a fundat cursul de 1. romitind,
Mihall, numele mai rnultor printi romani.
predandu-1 pang la reintoarcerea sa in teara.
In Muntenia: 1) Mihail 1(1418-20), fiul lui
publicat poesii, novele, articole filosofice
Ifircea cel Mare care 5i-1 asociase la domnie
politice. Autorul unei conceptiuni originale de and din 1392. Contra lui vine verul sell Dan II,
sociologie: Teoria suprematieic. Membru al So- fiul lui Dan I, Cu armata strinsa la Cetatea alba,
cietatii de sociologie din Paris. Dela el: 'Uncle pi M., desi ajutat de Unguri, este batut ai ucis
duce socialismul, trad. dupa Eug. Richter; Filos. dupa 19 luni de dontinie.
socialismulai, lucrare proprie, i Astrale, poesii.
2) Mihail II, M. Viteazul (1593-1601), cea
[A. S. C.]
mai intreprindetoare figura romaneasca, omul
2) Mihdescu, Alexandrina, Gr., n. 20 Aug. care pentru cate-va luni a tinut sceptrul Mun-

1876 in Gura-Saratei, j. Buzeu; talent poetic

firesc, a lsat doue opere postu.me: Flori de
zapada, poesii i prositi, i Culegeri din popor.
t 21 lun. 1895.
Mihal-Bravul, com. rur. in Rom., j. Braila, cu
1138 loc. (Diet. geogr. 1894) infiintata la 1879.
Mihai-Viteazu, com. rur. in Rom., j. Ialomita,
pe campia Barganului, compusa din sat. M.-V.
si 3 cat., cu 2118 loc. (Diet. geogr. 1897), cari
se ocupa cu agricultura i prasirea vitelor ; com.
are 1 biserica si 1 scoala. Numele i-s'a dat dupa

numele moaiei, pe care e situat satul M.-V.;

mai nainte a purtat numele de Bragan.
Mihai-VodA,

Sf. Nicolae,

teniei, Transilvaniei i Moldovei, invingetoral lui

Sinan-Paaa la Calugareni, eroul poporului roman.

Fire de calitatea lui Napoleon, nemultamit cu

posibilul, M. a vrut s realiseze mai malt dealt
se putea, $i daca ar fi realisat planul in care a
&Out, ar fi proiectat altul ai mai imposibil, in
cat soartea lui final ar fi avut acelaai desnodament tragic, sucombarea eroului in lupta sa
cu mersul fatal al naturei. A fost fiul nelegitim
al lui Patraaeu Voda cel Bun si al unei Cantacuzinese, fiica vestitului $aitan-Oglu (y. Cantacuzinesci). Nscut in 1558, s'a ridicat a treptele
boieresci, pand la cea mai mare de Mare Ban

biserictl in Bucuresci, cu hramul al Craiovei (1590). Unchiul seu Iani Cantacuzino,

a fost zidita pe semne de Vlad agentul Ora la Constantinopole, wide avea mare

Dracul la mijlocul sed. XV, impreuna cu o ma- putero la schimbarea domnilor, 11 chiema la Connastire. Mihai-Viteazul, in urma unui vot pentru stantinopole pentru a-i da scaunal, dar domnul
mirabila sa gratiare, restaura biserica din te- de atunci, Alexandra Bogdan, II prime 5i-1 trimelie, ii druiesce multe mosii i inmultesce mise la moarte, de care fiti mantuit, (WO o tranumeral calugarilor. De aceea s'a numit in lama ditie prin frica ce' a simtit &Me a omori un
bisolica M.-V. Manastirea nu prea are renume astfa de om. Alexandra se liniati, and 12 boieri
bun in documentele ei, caci de repetite ori gsim jurara c'a Banul merita credint and asigura
pe egurneni fraudand pe vecinii lor, pana ai mi- ea nu e fiu de domn, (1592). Din nou prigomt,
tropolia; acum servesce pentru archiva statului. M. treca in Transilvania, la Sigismund Bthory,
$i biselica e intretinuta de stat, care cheltu- dela care luand scrisori de recomandatie, se duse
lane cu ea vr'o 12,000 lei pe an. (C. Alexan- la Constantinopole, unde, prin staraintele rudelor
drawn, Diet. jud. Ilfov. Bucur., 1892, p. 63; sale, ale ambasadorului englez 5i prin bani
Ionnescu-Gion, Ist. Bucurescilor. Bucur., 1899, (400,000 talen) da tiliii Sinan-paaa ai celorlalti
p. 200-3.)
demnitari, isbuti sa cumpere tronul Munteniei.
Mihal, Radu, n. 1840, t 1894, a fost sub lungul Fratele poetului Petru Cereal (v. ac.) moatenia
Enciclopedia rominA. Vol. LIL

www.dacoromanica.ro

18

274
dela trill' o imaginatie netermurit, care ajutati
prin continue anccese (din boier domn, apoi invingkor al Turcilor, apoi cuceritor al Transilvaniei), tindea pna In albastnil imposibilulni :
cucerirea Moldovei, a Poloniei, a Ungariei tur-

sa. Sigismund darui Transilvania impratului

mai multe conditiuni ai M. au multumire primi
protectiunea habsburgica In schimbul milli dar
*cuviincios ai potrivit,. Sigismund nemultmit

cu situatia cea noua veni din non in Transiloesci, a terilor de pe malul drept al Dunarii. vania, dar din nou o parsi, de astadata in foIIrmaaul Cantacuzinescilor mostenia iubirea de losul vkului su, Andreiu Bthory, cardinal po-

lux, orgoliul, amintirile vechilor stramoai, cari lonez. Polonii erau amicii Turcilor, pusesera in
dispuseserl de soartea imperiulni de resrit. Un Moldova domn pe Ieremia Movila ai aateptau
astfel de caracter gsi imprejurri favorabile, numai mornentul de a lovi pe M. Acesta vspre a ridica spada lni Mircea cel Mare si a dndu-se incungiurat de inimici, caci Andreiu
lupta contra colosului tames. In urma luptei negocia cu Turcii, indemnat ai de imperiali, cari
dela Lepante, creatinatatea concepuse credinte voiau sA smulg Transilvania dela Andreiu, treca
mari despre sine ai dispret mare pentru Turci: muntii au armata (preste 30,000) ai langa" Sibiiu
se credea ca a sosit sfirsitul puterii musulmane bath armata cardinalului, care fa ucis de un
ai se spars, cii inainte de a se sfirai sed. XVI, pastor, pe cnd fugia prin muntii Ciucului. M.,
se va reinalta crucea pe bolta sfintei Sofii. In- caruia i-se Inftis capul sfingerat al invinsului,
demnul plena dela papa si dela impiirat i gsise puse sa se aduck' i trupul parsit, si ingrop
in Transilvania un copil de 20 ani, Sigismund cu cinste pe cardinal in capitals princiar a
Bthory, care erased de iesuiti, lingu.5it ai in- Albei-Iulii: zfi.orosul soldat fa vfidut petrecnd
doctrinat, hrania zplanuri nebune,. Domnii ro- cut luminarea in Irani trupul lui Andreiu Bmini intrar in curentul creatin, .A.ron de frica thory, (Iorga). M. primi jurrimntul armatei ai
sfi nu fie detronat de Turci, iar M. din pricina al dietei, dote juramkntul sea pentru respecdorului de fapte maxi ai a jafului terii sale. Aliat tarea privilegiilor Ardealului, ai auunta supunerea
on creatinii ai in strinsit dependenta de Sigis- sa impratului, sperfind s fie recunoscut de el
mund, M. indata ce primi ajutor dela Sigismund ca stapnitor al terii cucerite. Acest punct nu
(15 Nov. 1594), chiema garda turceasca ar pe placea politicei habsburgice, care ins nu se da
creditorii constantinopolitani, cari stau in teara pe fata. In Moldova Ieremia cu Polonii 5 cu
spre a-ai scoate singuri banii imprumutati lui M. Sigismund se pregtiau sa vina asupra lu, de
domnilor anteriori, pentru a li-se platic, le aceea, fara sa aatepte incuviintarea itnperatului
dote foc
impuach nu tunurile (23 Nov.). La ipi treca armata (20,000) in Moldova si Ieremia
25 Nov. stack Giurgiul, pe care nu-1 puta lua, batut fugi la Hotin (18 Main 1600). In absenta
la 20 Dec. capitanii ardeleni ard Oraatil. de Floci. lui, starea lucrurilor din Transilvania deveuia mai

Cadura apoi in puterea lui M. cele mai multe rea: Ungurii Il urau, imperialii nu se incredeau
cetati din dreapta Dunarii. Tatarii furl batuti In el, Romnii erau nesocotiti ca o cantitate
de fratii Buzesci (14 pi 24 Ian. 1595), iar M.
Nobilii adunati in Cluj se unir ea
risipi 6000 de Turci, patrunse in Rusciuc, unde generalul imperial Basta pi inaintas contra lui
pen Aga ienicerilor, a't dete foc oraplui (4 Febr.). M., caree aovaind intre a lupt ai intro a pastra
Manta ai Kiraly hurl Braila 15i darimara ce- credint imperiului, fir invins de inimici ai se
tatea. Turcii incepura a face pregritiri mari contra retrase spre Muntenia, nu fara incercari de im.-

terilor rom., hotriti de astdata a le supune la pciuire cu Basta ai cu nobilii. In acelaa timp
beglerbei turci. Pe nand M. era ocupat cn paza Polonii conduai de Zamoisky, mare general si
Dunarii, Sigismund obtine dela deputatiunea tri- om politic, patrunseser in Moldova, uncle re'rasa de M. la el, aaa conditiuni de supunere, stabilisera pe Ieremia Movila ai inaintau spre
incat domnul muntean reminea la rolul simplu Muntenia, ca sA faca domn pe fratele lui Ieremia,
de guvernator in numele lui Sigismund, care Simeon. La 12 Oct. 1600 se incep lupta si
decides ca iobagia ad fie recunoscuta si eranii mai multe dile, 'Ana in fine se termina co insa nu mai aiba dreptul a parasi patnntul ce frfingerea lui M. la Teleajen si en risipirea arlocuiau. Marea expeditie intreprins de Turci matei sale. 0 nouft batalle se dete la Argea. nade
(aproape 100,000) gsi un Termopile romtuiesc M. cu 9000 de ostaai fa invins de Simeon. Atunci
(v. Calugareni), i marele erou, mai fericit decat pleat din teara, urmat de putini credincioai, ai
Leonida, puta ved pe Binan trecnd Dunarea, in cliva de 2 Ian. 1601 se afla gazduit la Cerbul
ca fugar, flea marea armatiti prefacut in fum. de aur, in Viena. Fa primit de impiirat cu atat
Acum M. putea sta de vorbri cu Sigismund, care mai bine, ca cat nobilii departaser pe Basta ai
clack vkda pe Miliai-Vodi cu attits vitejie 5 cu rechiemasera pe Sigismund, fa pus in capul
atata intelepcimie, slobodit-a Teara-Romneasca unei armate, ca impreuna cu Basta s cuceon tot venitul ei, ca sa fie iar pe seama lui reasca Ardealul, i-se dete spera,nte, inciit steaua
Deig expeditiuni mai mini se facura lui parea ca. se malta din um. Impreuna au
necontenit in Turci a (21 Oct. 1596 atacti Nino pole cu Basta bata la Goroslau armata lui Sigismund,
12,000), insii imaginatia lui M. se juca acum pe alte care fugia de pe crnpul de lupta papa in Moldova.

cimpuri de actiune. Deaf fusese primit ca mare

pompa de Sigismund (1597), dei primise steag
de domnie dela sultan si fusese druit de el au
un cal impodobit, ca sabio ai buzdugan, scia ea
Turcii nu-i vor uita nici data stingerea atiitor
vietd bucesci, exemplul de resat:tall i puterea

Dupa lupt M. ai Basta se maid la impartirea

steagurilor i tunurilor luate dela inimic, se cearta
pentru distribuirea oatilor, M. voind sa mearga
spre hotartil Munteniei, iar Basta voind s aaeze

armata prin cetati. M. nu voi 8t1 ia parte la un

consiliu de resboiu ai a doua di, 19 Aug., o ceata

de a birui. Ori ce incercari de pace intro ere- de Gerrnani ai de Valoni, comandata de Beauri

ai Mortagne, primi ordin sA aresteze pe Valah.

sciind bine, Cri Turcii vor dial din nou asupra Pe nand M. trase spada voind sa se apere, calan
atini 5i Turci eran ca o sabie asupra capului

www.dacoromanica.ro

Mihail

275

Mihalcea.

si 11 lovird cu toporul in printece, apoi Ii tdiard doniae, iar acum in timpurile din urmit redacta
capul. Nimeni n'a tras la respundere pe orno- gazeta Peninsula Balcanicae, in care apara drepfitori, iar Basta acusa pe M. de tradare $.1 aducea turile Romfinilor din Peninsula Balcanicd $i in
ca doverii nisce scrisori, de sigur false. Inferior special ale color din Macedonia. Articolele pe
lui Minn cel Mare si lui Stefan cel Mare in cari le publica in aceasta gazeta 1-au costdt
talente politice, M. Viteazul li-a fost inferior $i viata, odd In noaptea de 22 Iulie 1900 a fost
In talente militare. Neputnd sa-si facd arm ata impuscat pe stradd de un agent al unui comitet
nationalii, a fost silit s se sprijine pe cineva, de asasini din Sofia, numit comitetul Macedonean
in timp ce aceia au luptat singari cu state marl. i3i protejat de guvernul bulgar. Afard de revista

Ins mai mult ca aceia, M. a avut indrazneala,

gazeta amintita, M. a mai publicat: Studiu

poesia actiunii, $i a calcat pe unde ei n'ar fi asupra dialectului Romilnilor din Macedonia, 1889,

putut. El a lsat numele su ca o spaima Tur- pi klitologia greacd $i romana dupa E. Econooiler, a Intrat cu triumf in Tirgoviste, in Alba- niopol vol. I, 1897.
Iulia $i in Suceava. Sfirsitul lui tragic Il scoate
Milaileni com. tub. in Romdnia, j. Dorohoiu,
din randul muritorilor fericiti $i-lridicii In rtindul situata in pl. Berhomet, cu 6000 loc., 1 $coala pri-

acelor rari nefericiti, cari pentru o clipa opreso marl de bdieti $i 1 de fete. S'a numit astfel

roata lutnii, ca la sfirsit sa fie aruncati in dela Domnul Mihail Sturdza, sub a Arai domnie
vultoare. Pentru acestea el este eroul Romanilor. a fost capitala j.-lui Dorohoiu.
Bibl.: M. Viteazul, de Iorga. Bucuresci, 1900;
Mihallesci, com. rur. in Rom., j. Buzu, com-

A. D. Xenopol, vol. III; Balcescu, Tocilescu; puta din 3 cat. cu 1400 loc. (Diet. geogr. 1892),
Iorga, Basta $i M. Viteazul, 1895; Dou con- 2 biserici $i 1 $coala.

Mihailescu, 1) M., Stefan C., (1846-1898) pedagog rom., n. In Bucuresci unde a %cut toate
studiile sale, primare, de liceu $i la facultatea de
sciinte a universitatii (maternaticile i sciintele
fisico-naturale). Intrat in corpul didactic a functionat ca profesor, $i in mai multe rdnduri ca
secretar general al ministeriului instructiunii oi
M. I Rhangabe, 811 fa proclamat imprat, ca inspector general al invtamntului primar
ferinte, 1898.

[I. S. F.]

Mihail Racovi(d, v. Racovita.

Mihail u(u, v. Sutu.
In Moldova: 1) Mihail Raeovitd, v. Racovitd.
Mihail .Futu, v. Sutu.
Mihail Sturza, v. Sturza.
numele mai multor imprati bizantini:
.

t 843. M. II, 820-829. M

t
M. V Kalaphates, nepotul celui precedent, 1041
813 detronat,

$i secundar p'auri inainteamortii sale, desfagurdnd

nepotul celui precedent, 842-867. M. IV Pa- o energica activitate intru inaintarea

flagonul, 1034 sotul Zoei $i impkat, 1041.
indeosebi a celui primar. Dintre publica-

tiunile sale amintim Colaboratia sa la revistele

Ora 1042. M. VI Stratiotikos, 1056-1057. Transactiuni literare $i sciintificee, Columna lui
M. VilDukasi arapinakes,1071-78. M. VI. II Traiane $i Revista contimporande, cdreia se da$i M. IX v. Paleologul.
toresc mai multe serien i filosofice, didactice, sciinMihall logoptul, col mai insemnat boier mol- tifice 5i sociologice. Apoi scrierile lntroducere
dovean, pe vremea domniei nenorocite a lui In Psicho-fisicde. Elemente de mineralogiee.
Petra Aron III (1465-67). Acesta e trimis de Convorbiri asupra sciintelor naturalee. Virtej
Veda $i de divan, a inchina teara Turcilor, pla- cu abur, nou motor rotative. Lectiuni de Arittindu-le tributul cerut de 2000 galbeni (1456). meticae $i Carte de cetire a invtatorilor asoMihail Nicolaevici, mare duce rusesc, al 4-Jea
Aceste dou din wing stint pentru invt.
fiu al Imp. Nicolae, n. 1832 in Petersburg; 1857 primar. Incercdri critico asupra invtamns'a cdsatorit cu princesa Olga Feodorovna (Cae- tului primar, etc.
cilia) de Baden (t 1891). 1863 a fost numit gu2) Mihetileseu George, profesor din Galati, a puvernor al Caucasului; 1877 a comandat armata. blicat: Regenerarea moral a Rominilor, 1866;
ce a operat in Armenia. 1881 a fost rechemat Femeia, 1867; Cugetdri istorico-literare, 1869;

numit president al consiliului de stat si di- Armele $i calittile Romanilor apreciate de strami,

rector general al artileriei.

1869; Elemente de retorici, 1874; Geografia RoMihail Obrenovici, principe al Srbiei, n. 1823 mfiniei, 1878; Globul si geografia Romniei $i a

in Kraguievat, cel mai fink fiu al principelui

Milos. S'a suit pe tron la 1839, dar luptele de
partido 1-au silit 1842 sa paraseasca teara. S'a
reintors abia la 1858, crind ajunse pe tron din

Dobrogei, 1879; Chestiunea porturilor france,

discurs In Parlament, 1875; Elemente de geografie intuitivd $i geografia judetului Covurlui,

1888; Note geografice, economice $i statistice,

dup. moartea acestuia, M. 1893; Din teara soarelui in teara dolarului, 1894.
O. iara$i a ajuns la domnie. A fost asasinat la
Mihailovici Constantin de Ostrovita, un sirb,
nou principele

10 Junio 1868. M. O. a fost cel mai popular fost ianicer turc, fugit, recrestinat $i ajuns in
principe al Srbiei.
slujba regelui Mateiu Corvin al Ungariei, poMihailache Ralita, una din cele 5 fete, cari vestesce intre altele $i expeditia lui Mohamed
erau in scoala fundat de societatea filarmonica impotriva lui Vlad Tepes al Munteniei (1462).
din Bucuresci (1834), dimpreuna cu 26 briieti Aceasta povestire a fost culeasa de un contimpentru invtarea artei dramatice $i a musicei, poran, si traducndu-se curfind in 1. polond
$1 care, desi incepnd dela slovenire, cum ()ice boenta, s'a pdstrat pnd arj.i.- Pe vremea expo-

directoral acelei $coale, Heliade, totusi dupa ditiei din Muntenia, M. era otean taro.
7 luni de cursuri ajunsese, ca $i ceilalti elevi
Mihaiu, v. Mihail.
$i eleve, si joace insemnate piese.
Mihalcea Banul, until din fruntasii boieri ai
Mihalleanu, Stefan, profesor $i publicist din lui Mihaiu Viteazul ; a jucat un foarte insemnat
Bucuresci, n. 1859 la Ochrida in Macedonia. In rol in politica eroului voevod, privitor mai ales
colaborare cu Bagav a infiintat revista Mace- la Ardeal. Cfind era vorba ca Sigismund Bithery

www.dacoromanica.ro

18*

276

Mihalcea

al Ardealulni, s 'marg./ la Praga, ca si se in- 1863 si 1864 a propus teologia la teologii exfeleagi on impifiratul Rudolf asupra trecerii Ar- terni. In 22 Aug. 1864 numit rector seminarist
dealului Atli acesta, banal M. Il intovresce, in Blaj. f 26 Iunie 1872. (Cf. Protocolul inedit
ca din partea aliatului Mihaiu, spre a transmite al capitlului din Blaj).
[Dr. Aug. Builea.]
stApanului au cele mai positive sciri in chestie
V. si Mihlyi.
(1597). Cfind in cele din urmii, cesiunea Ardea2) M. Teodor Dr., advooat in Dej, intemeielului efectuatA, Mihaiu incheie tractat ea comi- torul si directoral executiv al inst. de credit
sarii imperiali, banal M. e intermediatorul si Somesanag, factor important al viefii publice si
iscAlesce printre cei dintaiu tractatul (Iunie 1598). cultunle romanesci, n. 15 Mart. 1855 in coIn arma surprinzatoarelor schimbri din Ardeal, muna Prislop (Kisbuny) din fostul district al
prin venirea cardinalului indrein Bthory, M. Chiorului. Studiile elementare si 6 clase gimsfAtuiesce pe domnitor, pe deoparte s ancheie nasiale le-a terrninat in Baia mane; clasa VII
un tractat prefficut au cardinalul (Iunie 1599), si VIII gimnasialA le-a absolvat in Cluj in liiar pe de alta s facA toste chipurile a cuceri neal rom.-cat., unde a Rind 1876 si maturitatea.
Ardealul. Pentru aceasta din urma idee, M. a Studiile jundice la univ. din Cluj, terminandu-le
avut de luptat ea o mulfime de boieri, chiar ca In 1880, promovat de Dr. juris la aceasta uniBuzescii, cart o socoteau nerafionalrt, si cu fa- versitate in 1883. Censura de advocat a depus-o
milia domnitorului. Si dupi ce Mihaiu, ascultand la 1884 In Mufs-Osorheiu. S'a stabilit si isi
gi de .ban, linen Ardealul, si apoi pled s ou- continua' praxa de advocat in Dej. M. a fost
cereascA si Moldova, M. fa lsat ca locfiitor in membru al comitetului national rom. 5i ca atare
Ardeal (MaiuIulie 1600). Ca guvernator-supli- a fost condamnat in procesal memorandului si
nitor al Ardealului, M. a fost cam slab, si n'a a stat n inchisoare la Vat presto un an de dile.
Rututimpiedeca uneltirile ce se feseau de Ungnri
Mihalt, (Lota vulgaris, ord. Anacanthinilor,
impenali, prin venirea lui Pezzen, impotriva familia Gadidelor), pesce lung 'pang la 0.60 in.
lui Mihain. Dupi Mirislau Teleajen, M. insofi
greu panil la 8 kgr., are capul pufin latAref
pe Mihaiu la Viena (Dec. 1600), lar dupl Turda
turtit, corp rotund si cenusiu inchis. Coada
(Aug. 1601), M. incerca s rescoale tabara lui are 2 inotAtoare lungi, una dealungul dosului
31ihaiu pentru a resbuna omorirea acestuia, fa si alta pe partea inferioar a sa, terminandu-se
prins de Basta, casnit si sugrumat In inchisoare cu o inotatoare nebifurcat. Este singurul gen
(1601), impreunA ca alte sute de boien parti- din familia Gadidelor, care trliesce in apele dulci.
sani ai stii.

[Aguletti.]

Mihalcea, comun ruralI dimpreunA cu &Stu-

Foarte respandit in apele din Romania mai ales

in Gorj, Valcea si Mehedinfi. In j. Valcea fe-

nele : Dubova, Perliva, Spasca, TArnauca si La ranii prepai din ficatul sea o doctorie pentru
Voloca, parochie, mosie boiereasca in cAp. si j. vindecarea boalelor de chi.
[I. P. V.]
Cernuf in Bucovina, are 3018 loc. (2760 ort.-or.,
Mihalt, com. mica In Trs., cott. Albei infer.,
160 rom.-cat. si uniafi, 98 mos.), o scoal primar. on 2105 loc. (1891), Romani. 2 Iunie 1848 au
[Dr. L G. Sbiera.]
fast ucisi ad i 12 Romani de Mr soldafii secui
Whale Oglu,

numele tarceso al lui Mihaiu adusi de N. Bnffy, iar 9 insi au fost rnifi.

Viteazul, pomenit de rapoartele turcesci, ca ge- Acesta f baptismal de singe al uniuniig. (Ba-

nial Mu al Turcilor, insofindu-1 totdeuna de rifin, Ist. Trans. II, p. 157.)

epitete de afurisenie pi blstem.
Mihlyi, de Alva, familie strAveche din MaMihilesci, com. rur. in Rom. j. Vlasca, com- ramurgs, se trage deis Iuga Voivod al Marapus din 5 cit. cu 1892 loc. (Vicf. geogr. 1890),
3 biserici i 1 small.
Mihali, 1) M. Grigorie, canonic in Blaj, n. 1803
In Husmezeu, cott. Solnoculai dinlituntru, dintr'o
familie nobil emigrat din Maramunis (Jood)

muresalui. In 1385 se face amintire de membrii

familiei .Mihlyi ca de nepofii voivodului Iuga.
Din aceast familie sub decursul secolilor muifi
descendenfi au fost oficiali, ostasi, preofi, protopopi de frunte. loan M., paroch-protopop in

gimna.siul din M.-Osorhein. Cursul filosofo

inure-se, Victor, archiep. si mitrop. de Alba-Iulia

comisar
inainte de 1700. A inceput a stadia la 1811 in -food dela 1816-61. Fiul su
scoala dela manstirea ,Strambag de mide a reg. al Maramuresalui, apoi septemvir. A avut
treout la scoala normal rom.-cat. din Dej. Dou mai multi prunci, din cari triesc: Petra, declase gimnasiale le-a percurs In 1817 si 1818 putat dietal, Dr. loan, protofiso comitatens al
in Cluj, de ande ajutat de gu.vem a trecut la Maramursului, autorul Diplomelor din Mara-

absolvat In Cluj la 1823 ca alumn al semina-

Fagaras (v. mai jos). Petra M., ca president

riului Sf. Iosifg. Dela 1824-1827 a studiat teo- al Asociafiunii pentru cultura poporului roman

logia In Blaj si Viena. In 1828 fa profesor la din MaramuMs lupt mai bine de trei decenii
sooala normal din Blaj. In 24 Sept. 1828 fa pentru binele poporului i subsistinfa convicsfinfit preot FA numit cooperator paroclaial in tului roman din Sighet. loan M., viala sa
Zlatna, langA soorul su George Angel. In 1829 intreagA a jertfit-o pentru adunarea diplofuncfiona 5i ca profesor in prima clasi gimna- melor maramursene, pe cari le-a publicat; se
sial la gimnasiul montano-cameral din Zlatna, ocup 5i cu numismaticl. Are o colecfiune de
and preofilor .gr.-cat. s'a interdis a mai func- monete si unelte vechi, toate aflate in Marations la acel gimnasia, numindu-se in local lor munis, cari documenteaza existenfa Romanilor
Scui romano-catolici. M. Mgt continua a pro- In Maramuriis. Sub ingrijirile lui s'a zidit conpune la acel gimnasia religiunea gr.-cat. si limbs victul roman din Sighet, un edificiu in valoare
romanil. In 1836 fit numit protopop al distric- de 50 mii floreni. Despre familia M. si Man,
tului Bistrei. In 26 Maiu 1862 fa numit canonic ihrudit cu dinsa, serie Barifin: zch pe langa
la unul dintre cele 3 staltui noue infiinfate de virtufile adevarafilor patriofi eminenfi in acelas
imp. Francis Iosif I., In capitlul din Blaj. In timp au sciut BA fie si buni romani apiktori im-

www.dacoromanica.ro

Mihlyi

Mihnea.

277

partiali sj valorosi totodata i ai intereselor na- tropolitului Vancea (31 Iulie 1892) archicliecesa
de Alba-Julia 5i Fagras fu g-uvernatrt de vicariul
[T. Bud.]
tiunii romane.c
Mihidyi, de Apfa, Victor, archiepiscop si mi- capitular loan M. Moldovan, sub a carui condutropolit roman gr.-cat. de Alba-Iulia iFiggras, care se termina oldirea seminariului Tancean
s'a na.scut 19 Main 1841 in Iood, comitatul Ma- de baieti, amplificarea convictului Vancean de
in fetite si clidirea asilului infantil (grading de
ramursului. Studiile primare
scoalele piaristilor din Sighet, iar gimnasiul su- copii) intemeiat tot de mitropolitul Vancea,
perior 1-a percurs in Oradea mare, Tirnavia
cu bani din fondurile archidiesane si din colect,
Casovia, uncle a depus examenul de maturitate public& se zid un non edificiu gimnasial in Maj.
In 1857. Episcopul Gherlei 1-a trimis apoi pe In sinodul electoral tinut in Blaj la 16 Apr. 1893

cheltaiala sa la Roma, unde mai antai ca convictor, iar mai tarcliu ca alumn in fundatiunea
facuta de Papa Piu IX pentru diccesele mitropoliei romane de Alba-Julia in colegiul grecesc
dela Sf. Atanasiu, a ascultat doi ani filosofia si
4 ani teologia in colegiul Urban de Propaganda
Fide, si a luat laurea de doctor In teologie la
1863. In 8 Nov. 1863 f sfintit preot in biserica greceasca a Sf. Atanasiu din Roma prin
archiepiscopul grecesc Stefan Missir, titular al
Irenopolii. Intorcendu-se in diecesa Gherlei, de
care se tinea, in 9 Apr, 1864 fit numit prefect
de studii, apoi in 1 Oct. aceluias an si profesor
de istoria bisericeascg s de dreptul canonic in
seminariul teologic din Gherla. Aci functiona
pang in 6 Apr. 1869, and mitropolitul Vancea,
care atunci se despart de scaunul episcopesc
al Gherlei, it aduse cu sine la Blaj, nurnindu-1

secretar mitropolitan si referent consistorial, iar

In 15 Iunie 1869 asesor la tribunalul matrimonial mitropolitan de a doua instanta si notar la
exactoratul archiediecesan. In Nov. 1869 insot
pe mitropolitul Vancea la conciliul vatican din

In presenta comisarilor regesci Mihail Pavel, episcopal Orclii mari si Br. Samoila Josika, secretar

de stat in ministerial de interne, chiral candida

cu 82 voturi in local prim la scaunul mitropolitan pe episcopal Lugosului V. Milittlyi, pe care

regale apostolic il num in 9 Nov. 1894, iar

Papa Leon XIII il preconisk in 18 Martie 1895.

In 26 Maiu 1895 se sivirsi instalarea noului

mitropolit cu mare pompg si intro manifesta-

tiuni grandioase de bucurie ale clerului 51 poporului adunat in num.& extraordinar la Blaj.
Ca archiepiscop tin done sinoade archidiesane
In 1896 si 1899. In 23 Iunie adung la Blaj pe
toti episcopii sei sufragani in memorabila conferenti, care hotari, ca provincia mitropolitang
gr.-cat. romang de Alba-Iulia si Figaras nu trimite deputati la congresal autonomic al bisericei catolice latine unere 5i cerii dela regale
apostolic, sit conceada mtrunirea nnui congres
compus numai din Romani gr.-oat., care s organiseze autonomia bisericei romfine unite separat si independent de autonomia bisericei catolice latine din Ungaria. In 14 Febr. 1900 toatii

Boina. In 1872 traduse pe unguresce memo- provincia mitropolitana gr.-cat. de .Alba-Inli a si FArandul conferentei nationale convocate la Blaj giras serb aniversarea a 25-a dela consacrarea
de mitropolitul Vancea la indemnul ministrului- de episcop a mitropolitului Mihlyi, aducendu-i

president Lonyai. In 1873 f numit protopop tribut de recunoscintit pentru tinuta sa barbaonorar. In 25 Nov. 1874 f numit episcop roman teasel 5 corecta in chestiunile mari ale biseal Lugoaului. Papa Piu IX aproba aceast nu- ricei ai neamului sett [Dr. Augustin Bunea.]
mire in 21 Dec. 1874, mitropolitul Vancea
Mihe9u1 de ample, magh. Mezd- Mhes, coconsacr episcop in 14 Febr. 1875 in biserica mma rurala in Trans., cott. Turda-Aries, cu

catedral& din Blaj. In 7 Martie 1875 M. ooup& 1050 loc. Romani.

scaunul episcopesc al diecesei Lugosului si lucri
Mihnea, numele mai multor domni romani.
au zel neobosit pentru cpsolidarea i organifiul lui Vlad-Voda. Califihnea I ce l
sarea internii a acestei diecese tinere. In scopul lugarul si fratele lui Radu-Vod. cel Mare, dome
acesta a visitat 110 parochli si a Vint done si- al Munteniei (1507-11). Cu mare greutate a
noade diecesane, in 1882 si 1883. Sub pasto- reu,sit sit ocupe tronul la moartea fratelui sea,
rirea lui Wan zidit din non, ori s'au procurat, contra unei alte partide, a Basarabescilor. Ajuns
In diecesa Lugosului 30 si s'au restaurat 24 bi- la putero persecuta cumplit pe acestia, chiserici si case de rugaciune ; case parochiale s'au nuindu-i 51 omorandu-i fr crutare. In cele din
zidit din non, ori s'au procurat In 26 comune ; urm se face si papistas, infindand persecutiile
scoale s'au cladit din nou, ori s'au procurat 33 si cruclimile sale pi asupra clerului ortodox al

si s'au restaurat 7, iar prin decisiunea curiei terii, ca prat pentra ajutorul dat do Unguri la
reg. din 13 Apr. 1882, nr. 8512 s'a hotiirit, ca ocuparea scaunului. Basarabescii, in frente cu
neintelegerile dintre biserica gr.-cat. si cea gr.orientala relative la dreptul de proprietate asupra
portmnilor (sesiunilor) parochiale sa se judece
de forurile administrative. In 1886 si 1887 a

Barbu Craiovescul 5i Neagoe Basarab, pribegesc

In Turcia, de unde intorsi cu oaste, gonesc pe

M. la Sibiin (1511), unde in curand e ucis de
un serb D. Iaxyh (v. ac.) dup unelthile aceinsotit impreuna on ceilalti episcopi sufragani lora. Asupra acestui voevod Al. I. Odobescu a
pe mitropolitul Vancea la Roma, iar In 1893 a scris o frumoasa novel istoricrt.
coming primal peregrinaj roman la aceasta ceMilinea II, nepot, dupa Adexandra II Voda,
tate. In 17 Apr. 1888 Papa Leon XIII il numi doamnei Kiajna, voevodul in done randuri al
prelat domestic, asistent la tronul pontificiu
Muntenia' (Aug. 1577 pana Iul. 1583, Apr. 1585
conte roman. Pentru convictul roman gr.-cat. pana Febr. 1591). Era in virsta numai de 11 ani,
din Lugos, care va adaposti tinerimea dela scoa- cand remase mostenitor la moartea tatalui sin
Iola de acolo, a initiat o fundatiune si pentru ai sub energica epitropie a doanmei Kiajna.
casul seu de moarte a asigurat in favorul con- Dintru antai, medicul lombard Rosso era aproape
victului 5250 fi. v. a. In 1894 fa ales membru sa ia cu bani domnia, dad, actiunea Kiajnei n'ar
oriorar al Icademiei romane. Dupa moartea mi- fi facut sa fie inchis. Totusi n'a avut traiu li-

www.dacoromanica.ro

g78

Mihnire

Mildosich.

nistit. 0 parte din boieri se jeluesc la Poart cu comunele rural() Dimes pi Chicera, mosie
pi ridic un alt pretendent (1580). Doamna Kiajna boiereasca In cAp. si j. Cerntiutului, Chicera in

face ins, ca sa nu se des ascultare jalbei, iar al Siretului, in Bucovina, au ca parochie 2404 loc.
pohtitorule de domnie sit fie aruncat in inchi- (2189 ort.-or., 123 rom.-cat. si uniati, 92 mas.),
soare. In urma boierii olteni se rescoal. Mcelul cte o scoal primar in M., D. si Ch.
ordonat de stapnire provoaca o noui jeluire la
[Dr. I. G. Sbiera.]
Poartit. Intervenind i curtea francezit pentra
Mihutiu, loan, pedagog rom., n. in Siclitu,
Petra Cercel, care promisese marea cu sarea din printi economi. El a fost intre primii proregelui Henric III, M. e in fine mazilit. Revine fesori ai pedagogiului aradan, pn la 1816, ()find
a doua oari (Apr. 1585), dup ce luptase con- a fost numit director regesc al scoalelor natinua la Poarta contra lui Cercel. Din causa tionale din districtul Caransebes-Lugo. Stabiapucaturilor sale si a luptei ce trebuia s sustin lindu-se in Lagos, a desvoltat o activitate rodIn Constantinopole contra uneltirilor lui Cercel, nicti pentru ridicarea invetmntului poporal.
si aceast domnie fa jefuitoare. Stars ins de t 1835.
bani, desi isbutise a face s se inece rivalul &Oa,
Milatovici, Cedomil, scriitor i brirbat de stat
e totusi inlaturat t3i inlocuit cu o rudenie a sa srb, n. 1840. A fost ministru de finante in 1875
fiul lui Iancu Sas-Voda, Stefan Bogdan Surdui si 1880-83 si 1894, iar 1883 87 t3i 1895 mi(Febr. 1591). Dupti mazilire M. se duce la Con- nistru plenipotentiar in Londra. A scris studii

stantinopole, unde, dupa ce incearc in zadar s

ja scaunul Moldovei, trece la mahomedanism
dimpreun ca fiul su mai mare, spernd astfel
inteo eventual bunivointa a sultanului.
3) Mihnea III, ids si Gioan-Bey, domn al

economice si financiare.
Mijloace de comunicatiune, totalitatea mijloa-

celor intrebuintate pentru transportul de persoane, bunuri sau semi. M. de com. au menire
economic-a, cultural sau politia Cele mai im-

Munteniei (Ian. 1658 prima Dec. 1659). Pretins fiu portante sfint drumurile, caile ferate, bastimen-

al lui Radu-Vodd Mihnea (1611-16, 1620-23), tele, apoi alte institutiuni de comunicatie, ca
In realitate nu era cleat un grec trigrdean, posta, telegraful, telefonul, etc. (v. toate ac.)
cmatar, care cu bani i daruri isbutesce a lua
Mika, v. si Mica.
scaunul Terii Romilnesci dupd mazilirea lui Const.
Mikania Willd., (botan.) gen de plante din
$erban arnul, cu toat impotrivirea boierilor fam. Compositelor, trib. Eupatoriaceelor, inrudit
fruntasi (Ian. 1658). Intimpin mari greutatd cu Eupatorium (v. ac.), de care se distinge prin
pentru a-pi intemeia si mentine stapnirea, si involucrul cu 4 bractee. Cuprinde vr'o 60 specii
in launtru si in afara (alianta fostului domn ca din America tropical si subtropicald, rannai una
Rkoczy al Ardealului pi Gh. Stefan al Moldovei, cresce si in prtile calde. ale Africei i Asiei.
si acestia inlocuiti de Turci). Se mai intmpl, Sucul dela M. guaco H. B. se folosesce ca un
cd-si pierde santa: incoronndu-se archiduce, celebra antidot contra mupctiturei serpilor vereclmnd alipirea Transilvaniei, Moldovei si Si- ninosi.
[A. Pr.]
listrei la coroana sa intrind
rete relatiuni
Mikes, Clemente. scriitor maghiar, n. 1690 in

cu noul principe al Irdealului pus de Turci, zi- Zgon, cottul. Treiscaune, t 1762 in Rodosto

dind cteva moschee in tear* iar in cele din (Turcia). Mai fintili ea aprod, apoi ca camerier al
urrna intrnd in alianta celor 3 (prin eleminarea lui Francisc Rkoczy II insoti pe domnul
lui Gh. Stefan). Se straduesce a provoca in pribeag in Polonia, Francia 5i Turcia, uncle muri
boieri o rescoal contra Turcilor, si nefiind as- ca ultimul dintre emigrata lui Rkoczy. Are
cultat, face doue groaznice niticeluri. In cele scrieri religioase si narative ; opera sa
din urm devenind pe fat contrar Portii
sfint memoriile sale scrise in forma epistolar
cautind a executa planul aliaior sei, fa silit si cunoscute sub titlul Trkorszgi Levelek.
s fug in Ardeal, caci si Rkoczy e batu.t ia
Miklosich, Franz von, celebra slavist, n. 20 Nov.
Deva i C. $erban in Moldova. Patin timp dupti 1813 la Luttenberg in Stiria, t 7 Martie 1891.
aceea moare.

[Aguletti.]

A fost profesor de limbile slavice la universitatea

Mihnire, (grec) intristare adna, durere su- din Viena, membru al academrei din Viena, etc.
fleteasca., parere de feu.
Lucrrile lui M. sfint nenumrate. Citm anal

Mihova, comun rur, cu cttmele: Bbiciova, pe cele cari se ocupl direct sau indirect cu
Bahna, Leucova, Usolea i Vilescul, parochie Romnii: Die slavischen Elernente im Rumudimpreuna cu comuna Mega (592 loc.), mosie nischen. Wien, 1862; Die Fremdwrter in den
boiereascli in cap. si j. Vijnitei in Bucovina, slavischen Sprachen, 1867; tfber die Mundarten
are 1938 loc. (1508 ort.-or., 51 rom.-cat. si and die Wanderungen der Zigeuner Europas,
uniati, 379 mas.), cite o scoal primar in M. si M. 1872-78; trber die Wanderungen der Rumunen
[Dr. I. G. Sbiera.]
in den dalmatinischen Alpen und den Karpathen,
Mihovenii, comun rural, atenent la parochia 1880; Rumunische Untersuchungen: Istro- and
Buninti (757 loc.), mosie manstireasc: in cdp. Macedo-Rumunische Denkmler, 1881-82; Beisi j. Sucevei in Bucovina, are 1253 loc. (1119 trge zur rumunischen Lautlehre, 1881-83; Die
ort.-or., 98 rom.-cat., 36 mas.), o panda primara. tarkischen Elemente in den siid-ost u. ost-euroMihragan, in mitol. persan serbatoarea lui pischen Sprachen, 1884-90; Die slavischen,Mithra (v. ac.) 4eu al soarelui, s'a tinut pe magyarischen and rumunischen Elemente im

timpul dilei celei mai scurte, si anume se in- tiirkischen Sprachschatze, 1889. Cele mai celebre
cepea la apunerea soarelui din 24 Dec. si tinea 1'110, din lucrdrile lui M. sfint cele relative la

7 dile cu o pompa deosebit, si se tine si adi. M. filologia slavil: Radices linguae palaeoslovenicae.
e identic cu Natalis sofis invicti la Rornani, ea Lipzig, 1845; Lexicon linguae palaeoslovenicae.
craciuuul la crestini, cu koleda la Slavi. [Atm.]
Wien 1850 pi 1865; Vergleichende Grammatik
Mihucenii, comun rural, parochie dimpreunk der slavischen Sprachen, 1852-56, etc. Marti

www.dacoromanica.ro

Mikra-Dili

de aceste luerari, M. a mai publicat o suma de

editii ai de colectiuni: Vitae Sanctorum, 1884;
Monumenta serbica, 1858; Acta et diplomata
graeca medii aevi 1869-70, etc.
Mikra-Dill, insula, v. Delos.

Mikro, v. Micro.

Milcovia.

279

In tear/. M.

-I- 11 Febr. 1901 in Viena; a fost

inmormntat in mrtnristirea Cruaedol (Slavonia),

lng Liubita (t 1847), sotia principelui Milos

Obrenovici. M. a fost un barbat energic, au

putini scrupuli in urmlrirea planurilor sale.
Milano, (lat. Metliolanam, germ. Mailand),

Mikszth Coloman, scnitor beletristic maghiar, capitals prov. ital. (3169 km'. ou 1.295,085 loc.)

n. 1849 in Szklabonya. Mai MAE jurat la co- de aceeas numire i orasul principal al Lombarmitat, apoi ziarist in Pesta i mai tardiu de- diei, 295,543 loc. (1896) ca comuna 456,698 loc. ;
putat dietal, ca atare insa far oarecare rol residents unui archiepiscop; dintre portile oramai deosebit; in urina activitatii sale literare sului rnerita a,mintire frumoasa Poarta Neil,
membru la mai multe societati literare i sciin- Porta Venezia ai Porta Ticinese, dintre strade
tifice. A scris foarte malt cu succes gradat. Are Corso Vittorio Emanuele ; bisenci: domul (innovele ai romane frumoase, ce se distil:1g prin ceput la 1386, terminat 1806-13), San Lorenzo
umor neintrecut, prin limbagiu natural ai prin (sec'. IV), San Ambrogio (secl. IX), Santa Maria
tipuri originale imprumutate parte din viaja delle Grazie (cu Cinag lui Leonardo da Vinci), etc.;
idilica dela sate, parte din viata comitatensa. Brera e palatal sciintelor ai artelor au. pinacoNovelele sale mare parte au fost traduse in mai teca renumita, museu archeologic, biblioteci,
multe limbi. Sor. princ.: A j6 palczok, A tekin- cabinet de numi ai observatoriu astronomic; grit"s. a. Dupa dina botanica ; spital cu 2500 paturi, arena ea

tetes vannegye, Urak s parasztok,

Mai, M. este cel mai de frunte novelist ai loe pentru 30,000 privitori, renuraitul teatru
umorist al Maghiarilor.
Mil, msura de lungime pentru distante mari.
M. germ. = 71/, km. eau 7500 m., mil. austr. =
7586.66 m., etc.
Mila, v. Elemosina ai Milostenia.
Milan I, Obrenovici, rege al Srbiei, n. 1854

della Scala; castelul, acum casarma, odinioara

a fost residents fam. Visconti si Sforza; numeroase institutiuni culturale ai artistice ; academia
artelor frumoase cu pinacoteca, academia

institut technic, scoal de veterinari, seminar teol., conservator de musica",

in Manasia (Romania); a fost educat in Paris. biblioteca Ambrosiana (146,000 vol., 15,000 manuDupa asasinarea principelui Mihail, unchiul
scripte). Fabrici de matasa ai bumbacarii, de
M. a fost proclamat principe de atilt' adunarea masine, vagoane, sticl, etc.
etc.; comerciu cu
nationala in 2 Iulie 1868, conduand domnia
bumbacarii, branzi
orez, etc.

o regenta. La 22 Aug. 1872 a fost declarat major, M. e central cailor ferate din noraul Italiei.
iar in 17 Oct. 1875 s'a casatorit cu Natalia (v. ac.), M. a fost fundat de Celti pe la 400 a. Chr.,
din care casatorie a avut pe Alexandra, actualul 222 oras provincial roman, 569 d. Chr. fa cu-

rege al Srbiei. Dou resboaie (1876-78) a cerit de Longobargli, 1162 f darimat de Imp.
purtat M. contra Turciei, amndou insa

Frideric I, 1167 rezidit, 1395 l capitala ducanoroc pentru armata srba; cu toate acestea tului M., infiintat de Imp. Venzel, si apartin
congresal dela Berlin a recunoscut independents, fam. Visconti, apoi Sforza, dupa stingerea acestei
Srbiei ai i-a marit teritoriul. Ineuragiat de aceste familii (1535) M. trecii la Spania, 1714 la Austria,
succese in 6 Martie 1882 a luat taint de rege, 1797 la republica Cisalpina, 1805 la regatul Italia,
exoperand invoirea marilor puteri. 1885 a pornit 1814 impartit intre Sardinia si Austria, 1859

resboiu contra Bulgariei, dar si de data aceasta unit ca regatul Italiei. (Cf. Cusani, 1862-67,
Srbii au suferit infrangere ; numai interventiei 7 vol. ; Bonfadini, 1883-86, 3 vol.; Beltrami,
diplomatice a Austro-Ungariei este a se mul- 1891-92, 2 vol.).

tan; ca armata bulgara s'a oprit in mersul ei

Milazzo, ora a cu port in Sicilia, prov. Messina,

victorios. Resboiul acesta, enormele datorii pu- 7971 loc.; comerciu maritim, export de fracte
Vice, proceduravolnica fata de mitropolitul Mihail, sudice, oleu, vin. In antichitate se nnmia Mylae.
pe care il destitu, certele en regina Natalia Ltinga, acest ora a au batut Romanii pe Carta(de care a fost divortat in 24 Oct. 1888 prin gineni In lupta naval& la 260 a. Om; 36 a. Chr.
mitropolitul Teodosie, urma.sul lui Mihail) 5i in a Wilt ad i Agrippa pe Sextus Pompeius ; 1860
fine violentele lupte dintre partide, 1-au Meat Garibaldi pe neapolitani.
sa abdice in 6 Mania 1889 in favorul fiului Milcovia, episcopie catolictl, este de origine
su Alexandru (v. ac.), dupa ce mai nti la foarte veche, se (lice chiar fundati de Sf. Niceta
2 Ian. 1889 a dat Srbiei o noua ai mai liberala in secl. V. Ea n'a avut in totdeuna o circumconstitutie. 1891 a renuntat a mai fi cetatean scriptie fixa, dar se scie positiv, ca la 1518 cual Srbiei (scupcina 1-a fost provocat s. para- prindea, pe langa diverse tinuturi in Transilvania,
seasca Srbia cat regele Alexandra va fi minor), din Romania partite Milcovului, ale Siretului,
iar 1892 si de drepturile sale la tronul Srbiei, ale Vrancei ai altele numite Afoldvabanensem
numindu-se in viitor conte de Tacova ai traind
Nesteralbensemg (Cetatea alba ?). Reaedinta a
mai cu sama in Paris. 1893 s'a impacat ca regina fost de sigur in Moldova, pe riul Milcov, langa
Natalia, 1894 sinodul bisericei srbe a anulat care se pretinde a fi existat un oras Mileov. La
decisul de divort; dar ei cu toate acestea nu au inceput episcopia avii de principala indeletnicire
mai trait in viaj. conjugal& 1898 regele Alexandra conversiunea barbarilor din acel teritoriu, mai

il numi comandant suprem al armatei srbe.

Acest post II ocupli M. labia in 1900, cand, in
timp ce absenta din teara, regele Alexandru se
casatori cu Draga Maaina, casatorie neagreata

ales a Hunilor ai a Secuilor. Ungurii 5i Pecenegii o devastar, ai de abia Ladislau I al Unsupuniindu-o primatelui din
gariei o
Gran ai numind
restaunk'de episcop pe un Mi/rail. Lude M., care din aceasta eausii alxlice dela postal crarile Iris. nu eran terminate nici pe timpul
iar regale ii intenlise a se mai reintoarce pa.storirii lui Laurentiu (v. ac.) in 1096. Pri-

www.dacoromanica.ro

280

Ifilcovnl Millard.

matele unguresc Robert schimba in 1228 numele mnt o domnie de o mie de ani. Credinta in

de M. in episcopia Cumanilor, si gag in epis- milenium, foarte respandita in secl. II si HI,

copal Teodoric un instrument devotat planurilor a fost combatut cu inversunare de ctitra scolds
sale, cu toata nemultamirea eparhiotilor. Se vede, din Alexandria in sed. HI, mai ales de Origen.

ca lucrurile au remas astfel si sub urmasii lui In Occident ea a dinuit mai mutt timp, si nu
Teodoric, dintre cari cunoascem pe Toma (1247), a fost definitiv osindita decal de papa Gelasiu
Jobelin si pe Antoniu. Dar Nicolae, intre 1371 si al patrulea conciliu dela Lateran. Ea a mai
liana. 1375, protestit in contra acestei usurpa- reaparut si in timpurile moderne, la anabapti$6
tiuni si cere restituirea titlului primitiv. Papa sed. XVI; In Angla, unde milenaristii comIi recunoscii dreptul, de care ins nu av s plotara' mai de multe ori contra lui Cromwell,
se bucure timp indelungat, cad Tatarii nimicira pe urma In sed. XVIII $i XIX. Acosta visuri
cu foc teara impreunit ca M. Impratul-rege Si- au avut partisani chiar in Germania si Francia,
gismund o restabili in 1435, dar iarasi f devastat si se sprijinird pe nisce talmaciri mai mult sau
ca ocasia cruntului resboiu cu Ioan Hunyadi in mai putin excentrice ale misteriosului Apocalips.
1441, astdata de Turci si pentra totdeuna. ParAdesea M. este numele doctrinei profesate de
ticulari ocupara locurile i 11, disparii far a alti sectari, cari pretindeau ca lumea trebuia
lasa vr'o urnia. E adevrat, ca mai gasim ancti se sfirseasc in anal 1000.
episcopi de M., dar ei purtau acest nume in
Mileniu, Milenar, interval de o mie de ani;

mod titular, servind aiurea in functiuni epis- an milenar, anul in care se implinesc o mie
copale. Astfel se amintesce un G-regorie Intro de ani dela un eveniment oarecare.
anii 1436-62, care va fi fost martorul ocular Milepore, un gen din clasa celenteratelor, cu

al ruinei cumplite, apoi un _loan (1466), an La- suprafata corpului cojoasa-pietroas, provdutit
dislau de Ondola (1469), un Mihail (1471-84), ca o multime de pon. Traiesc pe fundul terun Petru (1484), un Paul de lleva (1504), un mini mrilor, formdnd masse considerabile

Ladislau (1510) $i un Demetriu (1511). Sub &And adeseori nascere la insule. (v. si Madrepora.)
acesta din urmd se opera. incorporarea =Ionia
Milescu, Nicolae, Spatar, v. Mimi.

Miletici, Svetozar, om politic srb, n. 1826 in

prin decretele papale din 1512 $i 1513. Doranul Mosorin din Bacica, a studiat la gimnasiul din
Moldovei ilia, nu era de loe multamit cu ju- Neoplanta si Pojon, pe timpul turburarilor din
risdictia unui episcop strain preste un teritoriu 1848 a luptat in contra Maghiarilor, 1854, ea
romlnesc, i astfel sprijinesce pe ultimul episcop ajutorul unui stipendiu, ce i 1-a acordat prina episcopiei M. in archiepiscopia de Gran (Strigon)

de M., Mihail (intro 1518-21), numit dup cipele Srbiei Milos Obrenovici, a terminat
cererea lui, ca s provoace o reactiune. Se scie dreptul la universitatea din Viena, dupl 2 ani

nunaai, cti Mihail convocase o adunare la Tatros, isi deschide cancelarie advocatiala in Neoplanta,

foarte aproape de Milcovia, ca s se sfatuiasca

de reinfiintarea episcopiei, dar ca nu av nici
un succes, fiind-ca dela 1525 incolo nu se mai
pomenesce nici mcar titlul de M. (Benk6, Milcovia. Viennae, 1781, vol. I, pag. 31-33, 38,

48, 72, 85, 136-37, 226-27, II, 1-3; Xe-

1861 e ales primar al acestui oras, 1865 e ales

deputat, 1866 funda liarul politic national *Zastava.c Ca deputat desfasard o activitate neobosita in favorul mationalitatilor, i indeosebi in
interesul Slavilor de sud, combat basa din 1867,
uniunea .A.rdealului ffi legea nationalitatilor, ca

una care nu asigur drepturile de limba $i innopol, Ist. Rom. I, 555.)

Milcovul, riu mic, dar de trista insemntate teresele culturale nationale ale nemaghiarilor,
in istoria principatelor romdne ; isvoresce din prin ce isi atrase ura si dusmnia Ma.ghiarilor ;
muntele Munteorului, serva de hotar intre j. la 1882 propuse in dieta, ca Austro-Ungaria s
Putna si R.-Sarat, dela isvorul lui liana. la Focsani, iese din Bosnia; in congresal national-bisericeso
de unde intra in j. R.-Sarat $i se varsa in Patna al Srbilor conducea opositia. Pentru ideile sale
din jos de Mandresci, la Rastoacti. Timp de 380 politice, respindite prin diarul Zastavat stete
ani M. a servit ca linie de demarcare intre cele de mai multe ori in fata procurorilor maghiari ;
dou teri surori pang la unirea principatelor 1876 fa arestat la ordinal guvernului in Neo(1859). La Hui M. s'au petrecut in decursul planta, banuit fiind, c ar fi voit sa organiseze
timpurilor mai multe fapte istorice. 1473, aproape o trup de voluntari Srbi In Ungaria; 1878

de M., Stefan cel Mare invinge pe Radu cel f condamnat, dup un arest preventiv indeFrumos, domnul Munteniei. 1475 acelas domn, lungat, la 5 ani inchisoare de stat, din care a
dup ce invinge din nou pe Radu cel Fruinos, e$it sdrobit trupesce si sufletesce ; ultimii ani ai
trage din M. un canal, care sa serve de hotar viefii 5i i-a trait retrae, t 4 Febr. 1901 in
intre Moldova si Muntenia. 1564 Stefan Toma
al Moldovei invinge la M. pe Petru Schiopui al
Munteniei. 1600 s'a int6mplat la M. lupia dintre
Mihaiu Viteazul si Simion Movil. (Cf. Diet.
geogr. al j.-lui Patria. Bucuresci, 1897).
Milde, Iulius, n. 1824 in Breslau, t 1871 in
Meran, botanist remarcabil ca distins cunosator
de cryptogame vasculare. Serien mai importante: Monographia Equisetorum. Dresda, 1865,
Filices Europae et Atlantidis, Asiae minoris et
Sibiriae. Lipsca, 1867.
[A. Pr.]

Vrset.

Miletos, In antichitate ora rnaritim si co-

mercial in Caria (Asia mica), colonie ionianti

sediul celor mai vechi filosofi greci; 494 a. Chr.
fa darimat de Persi. Mori% milesiene, vechiu soiu
de novele erotice, inceputul romanului la Greci.

Mille sau aramtinesce Ameru, sat ardmitnesc

cu 750 loc., sit. la Pind in Macedonia sudica,
aproape de granita greceasmi.

Millar, de mrimea unni grunte de meiu

(milium); tuberculosa miliard, ivirea de tuberMilenarism, doctrina asa disilor milenarifti san cule foarte mini, de mrimea grauntelni de mein
milenari, adeca a diversilor sectari, ovrei sau (cf. art. Tuberculosa).
Millard, = 1000 milioane = 1,000.000,000.
crestini, cari credeau .ca Messia va av pe pa-

www.dacoromanica.ro

281

Millar

Miliare, unul din cele 4 finti (Marisia, Mi- meaza inteun corp dur, alb, globulos, de marimea
bare, Gilpil i Grissia), pe langa cari, dupti Ior- bobului de mein. Aplicam cataplasme fierbinti ca
danes, locuiau Gepiclli.
sA coaa si sA spargii san a se risipeasca, daa e
Miliaria, (med.) apuzeala, morb de piele, ea- la inceput. Altfel se deprteaza prin operatiune.
racterisat prin ivirea de beskute mici pe piele,
Whim L., (botan.) mie gen din vasta familie a
in cari se giisesce un lichid incolor, transparent Gramineelor, tribul Agrostideas, cuprinde vr'o
sau de coloarea laptelui. M. se ivesce de obiceiu 5 sau 6 specii de ierburi anuale sau perene,
in decursul altor morbi, provocat de o asudare respandite prin Europa, Asia temperata pi Ameprofusa. Tratament special nu e de lips.
Mille, comuna rural cu atunele: Bereznita
si Tarim, parochie, mosie boiereasa in cap. si
j. Vijnitei in Bucovina, are 2538 loc. (2048 ort.or., 105 rom.-cat. i uniall, 385 mos.), o scoal

rica de nord. In prtile noastre cresce prin paduri umbroase M. effusum L., vulgar M ei u,

[Dr. I. G. Sbiera.]
primer&
Milino, v. Muselina.
Milion, 1000 mii = 1.000,000.

Miljutin, Dumitru, conte, ministru de resboiu

rus, n. 1816 in Moseys, reform& radical armata
(1862), reorganisatie care isi arat lipsurile in

Meis or, , etc. si M. vernale M. Bieb., care

cresce pe eoaste pietroase si prin tufisuri.

[Z. C. PA

Mili,dutul de sus, comuna rurala parochie resboiul romano-ruso-turc (1877-78), mai cu

sama in servicial asistentei puhlice. Neimpar-

dimpreun cu comuna Badeutul, mosie mnstireasca in cap. s.1 j. Radautului in Bucovina,

are ca comuna politic. 2523 loc. (2429 ort.-or.,
42 rom -cat., 52 mos.), o scoalii primara, post,
telegraf, statiune de cale ferat.
Milifautul de jos sau Slobodia lui Pruncul,
comuna rurala, atenent la parochia Romauesei,
mosie boiereasca in cap. i j. Sucevii in Bucovina, aro 551 loc. (484 ort.-or., 32 rom.-cat.,
35 mos.).

[Dr. I. G. Sbiera.]

Milita, (Despina), sofa lui Neagoe-Voda Basarab, a lost fica lui Lazar Brancovici, despotul
Serbiei. Traditia raporteaza ea, pentru sfirsirea
bisericei Curtea de Arges M. si-a vndut sculele
de aur i pietrii scunme. A mullt dupft 1538.

tsind vederile absolutiste ale impratalui Alexandru III, fit concediat. E autorul unui mare
num6r de scrieri militaresei cu ouprins sciintific
si istorie.
Mill, 1) M. James, filosof 5i istoric englez,
fundatorul in politica al radicalismului filosofics
se Itasca dinteo familie modesta, Mat splendide

studii clasice la Edinburgh, stadia fitosofia mai

antiti ca eles' al lui Dugald Stewart, si apoi al

lui Bentham, ale anti teorii morale le adopta

definitiv. Serse multe articole politice si economice la Edinburgh Revuee. In 1818 Istoria
Indiilor, care ava mare suecas. Dete apoi la bu-

mina in 1829 Analisa fenomenelor spiritului

Militant, care combate; care lupta; politica uman, in care desvoltand directia lui David
mi litanta.
Hartley, reduce cele trei legi ale asociatiunii
Militar, se nurnesce acela care face parte din ideilor, stabilite de Hume, la una singura : legea
cadrele constitutive ale armatei i poarta o uni- de contiguitate. El funda Revista de Westminster,
forma militara.

mai serse Elemente de economie politica si Frag-

Casa militara a M. S. Regelui, (Romaniei), ment asupra lui Makintosh (1835), t 1836. El
se compune din 6 oficien i adjutanll efectivi
se distinse prin educatiunea extraordinara ce
13 oficien i adjutanll onorifici.
dote fiului sea John Stuart Mill, la care calla
conventiune, intelegerea ce se ia s desvoalte de timpuriu numai puterile
intro state pentru a se regula diferite ehestiuni
2) John Stuart M., n. 20 Maiu 1806 la Londra,
militare. Aceste conventiuni se pot incheia atat dala trei ani, gratie sistemului de educatie al

in timp de pace at si n timp de resboiu. tatlui su, incepa sa invete elinesce, catra

Ele au de scop a regula de exemplu trecerea

trupelor pe teritoriul lor, and aceasta se simte
de trebuint spre a ajunge mai lesne pe teatral
de operatiune; de a-si da reciproc ajutor in cas

septe ani compuse o Incereare de Istoria RomanaS iar pan la 13 ani ceti mai toll autorii
greci i latini. Visitit de timpuriu Parisul, iar
la 1822 incep sa publice, mat Arita" articole
de nevoie, precum si de a-pi asigura aprovisio- in Traveller apoi in Revista de Westminster,
narle trebuincioase si transportul materialelor, Revista de Edinburgh, Examiner. La 1843 puaprovisionamentelor, trupele, pe ale ordinare blica monumentala sa Logica, in care cauta sa
cu calea ferata, etc.
dea alta temelie seiintei intemeiate de Aristoteles.
Militarism. Chid diferitele institutiuni ale unei El arata eft silogismul e o petitio principii, deed
teri, precum i difetitele clase sociale Mint con- premisa majorit nu e intemeiata pe inductie,
duse dupti anume idei si regale militare, se dice cA prin urmare proba adeverului o face tocmai
e. predomina mai mult puterea militara, &lea intemeierea acestei premise prin inductiune.
cA totul este basat pe militarism.
Deducllunea n'are nici o valoare de adeviir, dacii
Militia, un element al puterii armatei; in Ro- nu-i premerge o inductiune solida. El stabilesce
mama ea formeaa armata de a treia linie,
cari stint metoadele pnin cari putem sit stabilim
se compune din oamenii cari au f gout parte din propositii generate en ajutorul inductiei: metoda
armata activi dela etatea de 30-46 ani. M. ca concordantei, diferentei, variatiilor concomitante
residuilor. Partea din urnai a logicei e mult
armata activa este organisat tot pe regimente
a ate 2 batalioane. Regiunea regimentelor de infinentata de filosofal francez Auguste Comte,
militii corespunde en aceea a regimentelor de cu care e in corespondents; asidua. In 1848 puinfanterie. Militienii simt concentrati toamna blica Econornia Politicas in care susllne teoria
lui Maltus si causa celor asuprill in organisarea
pentru reinprospatarea instructiei precum
pentru tragere.
actual a societtii. In 1856 fit pus in capul
Milium, Miligociu, Ulcior, degenereseenta glan- companiei Indiilor India Houses dar in curand
delor sebacee ale pleoapelor, cari se transfor- aceasta companie f disolvat In folosul coroanei.

www.dacoromanica.ro

282

Mille

Milne-Edwards.

In acest timp el publica scrierile: Reforma parlamentard i Libertatea (1854), apoi Guvernul
representativ (1860). In aceste serien i isi expuse ideile sale politice sociale. Sustine individualismul, dar in acelasi timp core interventia
statului in privinta instructiunii, in privinta regulamentarii muncii minerilor, in privinta marilor lucran i de cultivare ai explorare pe cari
particularii nu le pot face, dar cari sfint folositoare corpului social. In 1861 publica Utilita-

Mille-raies, (franc., pron. mil-re), o tesatur

Cu vargi foarte dese.

Mili, a inia parte; milligram, millimetru,
1/1000 dintr'un gram, metru, litru = mgr.,
mm., ml.
Millo, familie de origina franc., printre boierii
Mo1dovei din secolul trecut. Enache Millo, 1762,
fost spatar al Moldovei si staroste de Cernut, etc.j

e trunchiul actualei famihi, din cari stint doue

ramure.

[L.]

rismul, unde reia i sustine ca toata puterea Millo, Mateiu, artist gi autor dramatic roman,
argumentarii doctrinele morale ale lui Epicur, n. 1813 in Moldova, 1894 in Bucuresci. Co-

Hobbes, Hume, Bentham. El stabilesce c banal boritor dintr'o familie boiereasca din Moldova,
e ceea ce e folositor egoismului omului. Dala a carei origina se credo a fi fost franceza, Depot
dragostea de sine insusi, omul insa trece la dra- de fiu al poetului satiric moldovean cu acelas
gostea aproapelui, lar scopul ultim al moralei e name, Matei M., dupift ce-si facti studiile ele-

ajuns and oinul lucrand spre folosul sdu lucreaz i spre folosul celoralalti si vice-versa.
In 1865 face sa apara Examenul filosofiei lui
Hamilton, unde criticand sistemul intuitionist
al acestui filosof, cauta sa stabileasca o teorie
generala a lumii. Tot ceea ce cunoascem stint
uumai sensatiile noastre, iar lumea nu e decat
o asociatiune indisolubil de sensatii, intru cat

venim direct in contact cu ea, de posibilitati

de sensatii, intra cat ne-o inchipuim ca existenta independenta de noi. Dar toat credinta
noastra despre lume nu implica nici o canescinta priori, tot ceea ce canoascem despre
lume ne vine din experienta i prin urmare din
sensatiile pe cari le avem venind in contact cu
lames externa. In acelaa an intra in camera
comunelor i se distinge ca orator. In viata lui
M. joaca un mare rol o feineia, D-na Taylor,
. pe care o cunoasce maritata in 1831 si pe care
o ja in casatorie 20 ani mai Orlin. El mrturi-

mentare (li trec prin cancelaria unui minister

la virsta de 17 ani, f atras ca o putere extraordinara ctr teatru. Trinlis, se dice, de Mihai

Sturdza in Francia ca s studieze economia

politick, el se dachl cu total teatrulai, studiind,
tnnp de mai multi ani, jocul artistilor francezi
de pe atunci. Inters in teara, cu toate impiedecarile ce i-le facea familia, el cauta pururea
prilej a-si manifesta talentul. Intro anii 1840
pana 1846, inceputul carierii sale, compunea
localisa piese de teatru; inventa representatii
de societate si de binefaceri, in cari el tinea
primal rol; profesa un cura de declamatie. In
1846 faandu-se deschiderea teatrului national
din Iasi, M. e numit director-gerant al acestui

teatru, in care calitate activitatea lui artistica

se marginesce la interpretarea rolurilor in representatiuni extraordinare, ca scop de binefaceri.

Pentru prima earl vedem pe M. judind pe scena

teatrului non in piesa scrisa de el, Zavistia, vosesce in Autobiografia sa enorma intluenta ce a devil feeric intr'un act, representat in seara de
avut sotia sa asupra desvoltarii ideilor sale. Poate 2 Febr. 1847; cava mai in arma ai tot in acest
de aceea i sustine cu caldura in ultima sa publi- an el interpreteaza rolurile de capetenie din
catie, ,Subjugarea femeiie, sa se acorde drepturi piesele Spiridon si Samson ai Creditorii, date in
politice femedor. El mun in 1873.
beneficial lui Flechtenmacher. In anii urmatori
[M. D.]
Mille, Cone., n. 21 Dec. 1861 in Ia..gi, dintr'o *b. Michel si Cristina, vodevil de Scribe, 0
veche familia de boiernasi moldoveni. Si-a facut =it'd teraneasca, de Alexandri i Boris renastudiile la institutul academic din Iasi. Expulsat mita piesa Baba Harca, representata pentru
In 1881 dela univ. din lasi, sectia literara, ea so- antaia oara in Iasi, in seara de Joi, 27 Ian.
cialist, a plecat in Belgia, unde a studiat dreptul. 1849 si care a fost in tot lungul carierii lui M.
Intordndu-se In teara cu titlul de doctor in unul din succesele sale de capetenie, nand el
drept s'a stabilit ca advocat in Bucuresci. A luat rol! Babei Harca. Mai tardiu M. veni in Bucuparte la propagarea ideilor socialiste chiar dela resci si *It tot repertoriul s'eu din Ia.gi cu un

inceputul miscarii. A fu.ndat in Iaai ca fratii soeces imeps. In mai toate piesele el a facut
Nadejde revista Contemporanul; in Paris si in creatiuni admirabile. Talentul lui M., desi tmBruxelles Dacia Viitoare, iar in Bucuresci Drep- brtisa toate rolurile, fa msS. neintrecut in ceea
tulle Omului, Desrobirea, ildunca, etc. La 1895, ce se numesce comical de salon, gen in care
devenind proprietaral diarului pAdevirule, s'a era ajutat de o inteligenta fireasca extraordinara.
despartit de partidul social-democrat, remanlid El e pana astdi figura cea mai mare a scenei
independent. La 1898, murind Alex. V. Beldiman, rornftnesci. In 1868 Camera i-a votat o pensiune
fundatorul diarului Adeviirulg, M. deveni direc- viager de 600 lei pe land'. M. muri in virsta

toral acestui diar. Temperament mai mult intelectual decat de actiune, M. n'a facut
militanta proprio isa. Aprator al doctrinei
marxiste. In literatura a seria: Versuri, Dina
Milian, Feciorul Popei, Scrisori tiara Iubita
O viata.

[Nig.]

de 83 ani, iftsand o amintire nestearsa generatiilor cari 1-au v6dut.

[N. Petra.gcu.]

Millcker, Carol, componist germ., n. 1842 in

facet studiile musicale. A compus
Viena, unde

o multime de operete, dintre cari cateva sfint

foarte mbite de publicul musical. Mai cunoscute

Millefiori, (franc. Mille-fieurs), un fel de stota stint: Apajune, der Wassermann (1880), Der

tesuta sau impritnata cu felurite flori mtjrunte, Bettelstudent (1881), Gasparoae (1884), Der
In colori vii ; un fel de rozolie compusa din Viceadmiral (1886), Der arme Jonathan (1890).
foarte multe esente de flori.
Milne-Edwards, Enric, naturalist francez, n.
Millefolium, Achillea M, Coada soricelului, v. 23 Oct. 1800 la Briigge, stadia la Paris medicina. La 1841 numit profesor de sedate nat. la

www.dacoromanica.ro

Milo

Mimosa.

283

colegial Henri IV si mai apoi la Museum. La 1864 In poesii, devenite clasice, frumsetele ctunpe-

fa director al museului. Dela 1838 e membru al

academiei franceze. Luerfirile sale sciintifice se
rapoarta la anatomia comparativ pi la zoologie.
Milo, Mateiu, boier moldovean din sed. XVIII,

nesci. Calatori in Francia, Elvetia si Italia. Reintors in patrie, lutt parte activa la luptele parlamentului in contra regelni. In tinnpul republicei

lui Cromwell fa secretar de stat. Dupa restau-

t 1801, dela care ne-au remas cateva poesii rarea regatului trl retras, ocupat numai cn
lince, in felul odor ale lui Conache, dar foarte poesia. Orb deja la 50 de ani, scrise (1655-65)

slabe. (Cf. in .Analete Acad. Rom. XX un studiu celebra epopee Paranisul pierdut, sublima prin

de Tanoviceanu, urmat de toate poesiile cite ideile si zugrvirea caracterelor, prin austeritatea moralei si prin frumseta antica a formei ;

s'au gasit.) v. Millo.

Milo, (vechiul Melos), instill grec., cea mai
vestica dintre Ciclade, 162 km2., cu 4959 loc.
(1889); insul vulcanica cu isvoare sulfuroase,
Ora a principal Plaka, la termul nordic, cu port
1007 loc. Ruinele vechiului oras M. (Afrodita

trad. in germ. de Bodmer (1769), de Bttger (1873)

si de Scholimann (1877), in franc. de Chateau-

briand iv prosa si de Delille in versuri, dupi

care G. Sion a tra.dus si in rom, un fragment.
Paradisul recastigat (1671) si tragedia Samson
din Malos [v. ilustr. tom. I, p. 217] se afla in agonist, mai putin insemnate, pastreaza tonul
Louvre din Paris).
si caracterul clasic ; asemensea scrierile in prosti.
Milon, 1) M., tribun roman, ginere al lui Sylla,
Milu, boier grec de origine francez, In slujba
acusat in 52 de uciderea lui Claudius, este dat lui Grigore Ghica voevod al Moldovei, care saIn judecat i apifrat foarte slab de catra Cicero. lut in numele domnului sau (Aug. 1747) pe
Condamnat se exileaza la Manilla, dup exilarea trimisul lui Ludovic XV la Constantinopole, tilui M., Cicero scrise faimoasa pledoarie intitu- narul marchis Dessafleurs, trecator prin teara
lata *Pro Milonee ki care este una din cele mai Moldovei.
magistrate opere ale lui Cicero. M. t 48 a. Chr. Milutin, Stefan, rege al Serbiei, care a domnit
2) Milon, celebru atlet din sed. VI a. Chr., 1281-1381; a purtat resboaie victorioase contra
de mai multe ori invingator la jocurile ohm- Grecilor 5i Tatarilor. Cf. ai art. Serbia.
pice ; imbatrnind, este devorat de un lup sau
Milvus, pasere, v. Gaia.
de un leu. M. era tot atilt de lacom pe cat era
Milwaukee, eel mai insemnat oraa in statul
si de puternic, ai legenda povestesce, ca a mancat nordamerican Wisconsin, situat la gura riu/ui M.,
singur un bou intreg, dupa ce il purtase 120 de langa lacul Michigan, 204,468 loc. (1890); port,
pasi in spinare i il ucisese cu o lovitura de pumn. muneroase berarii, industrie de morarit, comerciu

M. s'a nascut in Cratona. Sculptorul franeez cu bucate, export de carne de porc.

Puget, in grupul Milon de Cratone*, a imortalisat
,

Mim, 1) o specie de comedii la Romani, care

In marmora pe vestitul atlet; acest grup se Oa adeseori avea subiect liber liana la obscenitate ;
la museul *Louvre* din Paris.
[Caion.j
2) actor care juca aceste piese.
MiIo Obrenovici, principe al Serbiei, de origine
Mimesie, maclare find de lamele inicroscopice,
teran, n. 1780 in Dobrinia; a luat parte la luptele cari prin aranjamentul lor dan mineralului o
de eliberare contra Turcilor; a remas in tear simetrie superioar.
Eli diva ce Karagheorghe s'a refugiat in Ungaria.
Mimetesa, mineral, chloroarseniat de plumb,

1815 a inceput din non resboiul de eliberare, brun sau galben. Se gsesce impreuna cu Picare s'a terminat cu recunoascerea unei auto- romorfitul.
nom
Mimetism sin. mimikry, tendinta ce au unele
Serbia. Adunarea nationl 1-a ales
1827 principe cu drept ereditar ; dar 1839 a fost animate de a imita forma exterioara si coloarea
silit sa abdice. In restimp au delimit Mihail pi altor animate, de cari se deosebesc cu total in
Alexandra Karagheorghevici; 1858 M. O. si-a ceea ce privesce organisatiunea interna, in scop
reocupat tronul. t 1860. M. O. nu a sciut nici de a se sustrage dela oarecari pericole. Exemplu:
serie nici ceti; sotia sa Liubita anca a fost te- Sesia, fluturi inofensivi, iau forma si coloarea
ranca. El este intemeietorul dinastiei, care dom- viespilor, beneficiand de spaima ce aceste hinesce actual in Serbia.
menoptere inspira' paserilor insectivore din causa
Milostenia, indurare, ajutorul ce-1 presteaz acului lor veninos.
Mimica, arta de a exprima stri sufletesci
cineva celui lipsit, elemosina (v. ac.).
Milostiva, numele popular al plantei Gratiola sentimente prin mina si gesticulatiune. De M.
se servesc mai ales uratorii si actorii dramatici.
officinalis L. (v. ac.).
MilreTs, (preso. Milr.), 1000 Reis, moneta
Mimnermos, (din Colofon), poet liric grec,
portughez i brasiliana. Piese de au it 1 Coma primal intre poetii erotici; a Boris elegii frud'ouro (cor. de aur), fineta 9162/e, pondul 1773 gr. moase, din cari abia cateva fragmente au remas.

Mimosa L., (botan.) gen de plante din fam.

= circa cor. 5.50; 5, 2 pi 1 Milr.
Miltiade, general si archon in Atena, invin- Leguminoaselor, trib. Eumimoseae, cu foi bipigtorul Persilor la Marston (490). In resboiul nate ai flori mici in capitole globoase sau spice
purtat contra Persilor, ctiteva insule manifestand
o conduita dubioasa, M. a fost trimis sit le resbune, i nesucceclandu-i intreprinderea, ai fiind
acusat de Xantip, f dat in judecata si pedepsit

cilindrice. Cuprinde ca. 230 specii preponderant

din America tropicala si subtropicali, putine africane si asiatice. Dintre aceste M. pudica L., din

America de sud, *sensitivas se cultiva la noi

adesea in florrii ei e renumita prin particularitatea de a pleca foliolele ai petiolul la atingerea sau sguduirea ion. Acesta e un fenomen
mechanic datorit turgescentei celulelor ce forDupa terminarea studiilor la Cambridge, petreca meaza perinuta dela basa petiolnlui ai a pe-

s plateasc 50 talanti, dar neputnd plati fa

aruncat in temnit, uncle a murit.
Milton, John, (1608-74), mare poet englez,
n. i t in Londra. Primi o educatiune solida.

5 ani la mopia sa parinteasca, studiand si cantand tiolulelor.

www.dacoromanica.ro

[A. Pr.]

284

141imoseae

Mlmoseae, subfamilie de Leguminoase.

Mimulus L., (botan.) gen de plante din fam.

Scrophularineelor, tribul Gratioleae. Cuprinde
vr'o 40 specii extratropicale si montane, preponderant americane, putine in emisfera estica:
dintre aceste mai ales M. cardinalis Dougl.

Minden.

sine nu e adevilrat, dar este presentat astfel

incat s fie luat drept adeviir. Basa M.-li este

totdeuna un sentiment personal egoistic ren in-

teles si in sfera sa intra nu nutnai vorbe dar

fapte, apoi ori ce ambiguitate, reserva, prefactorie, nelciune, ipocrisie, etc. Dupa scoM. luteus L., se cultiv in gradini ca plante purile si intentiunile pe cari le urmaresce M.,
decorative.
[A. Pr.]
se deosebesc mai multe feluri de M. Asa s. e.
mimusops L., (botan.) gen din familia Sapo- a) M din rgutate prin care vrem 5k aducem
taceelor, ce cuprinde vr'o 30 specii de arbori deaproapelui vr'un fen material san moral ; b)
san arbusti lactescenti (cad contin in interiorul M. de nevoie prin care cautifin a Napa de pelor un suc laptos), respanditi prin regiunile tro- deapsa ori alt fail pe noi insine sau pe altii;
picale ale globului. Dintre speciile acestui gen c) apoi M. de ajutor, din complesanta (complimentionam pe M. Balata Gaertn. din Guiana, menta sunt quasi completa mendacia); M. priscare produce Guttapercha.
dentli, M. din Oared, M. diplomatictl pi M. de
[Z. C. P.]
Min, den din Egipt venerat mai ales in Theba; seducere. Ori cum ar fi, din punct de vedere
e identic cu Ammon (v. ac.).
etic, M. e condamnabil pentru cuvntul c tot
Mina, exploatarea de mine, lucrarile pentru omul are drept la adeviir i ca prin M. se slacfistigarea mineralelor utile. Acestea se cauta besc basele societatii.
[Pl.]
prin lacere de transee, sondaje, galerii sao puturi
Minciuni, o prajitur fragedi din one, zahr
de exploratiune. La executarea acestor lucran se
fainti, se taie in diferite figuri.
folosesc masini i explosibili, iar in timpurile
Mincu, 1)M., Mihail, artist dram. rom., n. 1815
vechi se intrebuints i focul. Exploatarea se In Craiova, f 1887 in Bucuresci, oin de caracter
poste face sub ceriu deschis, en galerii (aproape glumet si de un deosebit talent comic, si-a peorizontale) san cu puturi (verticale sao incfinate). trecut tineretele umbiand on trupele de teatru
Metodele de exploatare diferd dup.' natura za.ca- prin diferitele orase ale terii, atasat indeosebi
mintelor. Acolo uncle roca este putin resistenta, la trupele de sub directiunea lui M. Millo. 131campurile de lucru se sustin prin cadre de lemn, tiniii ani ai vietii si i-a trait ca controlor al
ziduri i bolti, sau apoi locurile exploatate se Teatrului National din Bucuresci.
umplu cu material mort. La o exploatare buna
2) Mincu, loan, architect roman, n. 1852 in
trebue sa se alba in vedere sigurants lucrato- Focsani. Studiile umanitare
facut in Liceul
rilor, aerajul, extractia, desecarea minei, etc.
Matei Basarab din Bucuresci, made a absolvat
Exploatare cu etaje, cand zacamntul se ataca si scoala do podan i si sosele. La 1877 'Ana la
prin galerii intimate in diferite niveluri. Aceste Paris si intrit in acoala de Arte frumoase, secgalerii sfint suprapuse una alteia. De regula se tiunea architecturii facnd studii distinse si
aplica acolo unde zacamktul are o incfinatiune obtinfind pe lamp ntile medalii, premiul
preste 50 Se mai numesce E. c. e. si atunci, cietatii centrale de architectur. din Francia. In
cand zacamentul este exploatat cu mai multe 1883 ca.pt diploma de architect pi intreprinde
randuri din causa grosimei lui insemnate (preste o calatorie prin Spania, Italia si Grecia. Intors
5.0 m., de regula la carbuni).
in teal* cu talentul pi cu gustul nu ales, M.
Exploatare cu pat* mari si lungi, sistem de f cel antai architect roman contimporan, care
exploatare minera, ca umplere de material mort aprecia vechile principii de constructie pi de
(mit Bergeversatz). Afia aplicare de regula la ornamentare romaneasca $i incepfi sa le sinfiloane i znaminte en inclinatiune mica.
dieze en dragoste si staruinta. Dupa o jumtate de
Exploat are subterand, ori ce lucrare execu- veac de cladiri ibride, facute de architecti straini,
tata sub galerii. De regula sub aceasta se in- nemti, polonezi 5i fraucezi, pripasiti in teal*
tslege exploatarea cu puturi (Tiefbau).
cari introdukrk la noi banalitatea constructiilor
Minaret, la geamiile turcesci turnul, din care curente, incareate de ornamente fall gust,
hogea chiarna pe credinciosi la rugaciune.
onoarea de a fi incercat o reaktiune daft archiMinargent, aliagiu format din 100 p. cupru, tectura noastra veche, revine lui M. In urma
70 nikel, 5 volfram si 1 aluminiu, asemkator incercarilor sale, astacfi e un curent din ce in
argintului.
Minas-Geras,

ce mai puternic spre desvoltarea unui stil propriu

interiorul Brasiliei, 4is national. Cele mai de capetenie lucrari ale
574,855 km2. cu 3.184,096 loc. (1890); teren sale sfint : construirea Palatului de justitie din
muntos ; producte: aur, diamant, fier. Capitala Bucuresci, Scoala centrala de fete, Carciuma
Ouro Preto.
dela $oseaua Bisseleff, Casa Yemeni', Casa MonMinitirci, v. Manatarci.
teoru, decoratia interioara a Catedralei din ConMincio, afluent pe stanga al Padului, isvoresce stanta, Biserica de la Yalea ealugareasca, Mauin Monte Adamello sub numele de Sarca, trece soleele Ghica, Statescu 5i Gheorghief, Palatal
prin lacul Garda ; 150 km. lung ; are impor- ministeriului de resboiu, iar pentru moment e
tanta strategica.
consacrat Marelui ospel al capitalei, ale crui

stat in

Minciu, nutnele aramanesc pentru Metovo prime schite se v5d deja in atelierul sk.
Mindanao, cea rnai sudica insula dintre Fili-

(v. ac.).

Minciuna, se opune adevijrului si consista in pine, 97,968 km2. cu 600,000 loc. mai ales Magenere intru a vorbi ori a lucra altmintrelea laiezi. Interioral e mantos (vulcanul Apo 2686
de cum ne stint gandirile i intentiunile. In special
inalt), sol roditor, cu multe paduri; se afla
se nasce minciuna totdeuna cfind cineva, serios, sulfur pi ceva aur.

cu sciinta, cu voia, 5i cu gfindul reservat de a

Minden, guvernam. in prov. prus. Vestfalia,
induce in eroare, sustine i afirma ceva ce in 5258 km2., cu 586,130 loc. (1895). Capitala e

www.dacoromanica.ro

Mindir

Minister.

285

vechial oral" M, odinioara fortareata, situat industriei, i ffindca toate aceste desteapti mintea
langi Weser, 22,289 loc. (1895); biserica din
inalta inteliginta oamenilor, templele ori sased. XIII; camera de comerciu, filiala bancii crariele dinei M. toate eran zidite pe inaltimi
imper.; gimnasin; industrie, comerciu.

de dealuri, asa in Roma pe Capitol, Aventin

M indir, (saltea, matrat), asternut de pat, compus Caelius, i dina s'a insirat intro eii mai mari ai

dintr'o panza tare umpluta cu rang, cu calti sau statului roman. Pe Capitel era un templa cu troj
celule, in cea din mijloc sedea Iupiter pe tron,
cu Or de cal.
Mindoro, insult): in Filipine, spre sud dela in cea deadreapta era Minerva si in cea de-a
stings luno, si ca coi trei ei cu autoritatea mai
Luzon, 10,073 km2., cu 120,000 loc.
Mine, rt 1500 Drachme it 10 obole 10 gran, mare, formau triaa-ul, adeca treimea in relim6sura de grentate in Grecia = circa 1,/, kgr.; giunea roman. M. de pe dealul Aventin a fost
primita ca patroana aperatoare a tuturor
100 mine = 1 Talent.
artistilor 5i industriasilor. -phut sfintirii
Cf. si art. Mina.
Mineiu, (grec) carte rituala, care contine in templului de pe Aventin, a fost iva de serbrtordine lunarrt oficiul divin prescris in on oarea sfin- toare a 4inei, tinut in 12 Martie, dar ea a avut si
tilor, pomenirea carora tot in una 5i aceeasi di alte serbtori. Intre predicatele ei era M. Memor
a lunei se celebreadi. M. de regula este impartit (de aducere aminte), si Victoria (au referint
[Atm.]
In dougepredece tomuri sau luni ale anului bi- la minte si spirit).
Mineta, nett filoniana, miirunti la bob sau comsericesc.
pactA, adesea porfirica; urmeazit rocelor de proMineral, corp natural, neorganisat, omogen,
care intr'un oarecare grad ia parte la constitutia fundime granitodioritice si e caracterisat prin
scoartei prnentului. M. constatate in Romania combinatiunea minerala ortoclas-biotit.
Mingrelia, tinut in Transcaucasia, langa, Marea
dint foarte numeroase, aproape toate cele cunoscute. Undo s'au gasit pentru prima data pe Neagr, unde era vechiul Colchis, 4625 km2., cn
terenul Terii Etomanesci sau locuit de Romani. 215,000 loc.; mai inainte principat independent,
anume: Ozocheritul (Moldovitul, Pietricichitul) la 1804 ajunse sub Rusia si face parte din gusau ceara de primant, descoperita de Mayer vernam. Kutais. Mingrelienii, cari se numesc
la Manic; Rumanitul, varietate de Chihlimbar, pe sine Kadsarieh, stInt o ramura a Georgienilor.
numit de Helm; Brostenitul si Badenitul, des- (v. Tipuri asiatice, vol. I, p. 288.)
coperiti de P. Poni in jud. Suceava; Lotritul, Minho, (Entre Douro e M), provincie la norddescoperit de Murgoci la isvoarele Lotrului; Sil- vestul Portugaliei, 7273 km2., au 1.071,936 loc.
vanitul, descoperit de Miller v. Reichenstein in (1890). Capitals Porto.
Miniatura, pintail foarte fina, ce se intreTransilvania la Offenbaia.
[Mur.]
buinta pentru decorarea manuscriptelor, fie ca
Mineraltt, apa, v. Apa mineral.
initiale fie ca ilustratiuni independente.
Mineralisator, gaze si vapori (vapori de spa, litere
se gsesce si in manuscriptele greco si lafluor, clor, acid boric, etc.), continuti in magmele M.
dar o desvoltare mai intinsa a ajuns prin
eruptive (lave) si cari joaca un rol foarte mare tine,
sed.
VII
pi VIII d. Chr. in manuscriptele faIn timpul cristalisatiunii lavei, (land nascere la cute de calugari
; astf el de manuscripte celebre
diferite minerale si stabilind conditiuni, in vir- dint: evanghelierul
lui Carol eel Mare (in bitutea carora nasc anumite structuri. Ele se ma- bliot. din Paris), Codex
aureus din St. Emmeran
nifesta dupa solidificarea rocei prin fenomeuele tanga Regensburg (in bibl.
din Miinchen), biblia
numite fumerole, sulfatare. etc. Actiunea lor in din San Callisto (in blibl. din
Cu introprofundime d nascere la fenomene pneumato- ducerea tiparului a inceput sRoma).
M. din
litice. Petrografii francezi recunosc M. si o ac- manuscripte; in secl. XVII instidispara
ivit un nou
tiune de transformare chiming, a constitutiunii gen de M., apretiat cu deosebire s'a
in sed. XVIII.
rocelor de contact cu roca eruptiva, fixandu-se Mini tablouri sau figuri se pictau pe
hartie
pe roca modificata.
[Murgoci.]
pe !emu, smait, portelan, filde i pergament
Mineralalkali, identic cu natriumhidroxid si Cunoscuti pictori de M. stint : van Blaerenberghe,
chiar nu bicarbonatul de sodiu.
Rosalba Carriers. 5i1. B. Isabey. O pretioasa coMineralogia, sciinta care se ocup cu studiul lectiune de miniaturi se afl in pinacoteca din
mineralelor. Capitolele ei glut : Cristalografia, Dresda. M. se mai nnmesc si mini obiecte luM. descriptiva sau sistematic, Genetica s't Pe- crate fin, delicat.
trografia, Technica mineralogica si M. chimic.
Minimum, Iklinimal, v. Maximal.
Mineralogii elementare romane sfint de : P.
(magh. Mnes), com. mica in Ling.,
Stroescu, V. Butureanu, D. Negreanu, A. Berget, cott. Arad. Apare in analele publice la 1332 ca
S. Stefanescu, Niculescu-Braileteanu, etc. Ca la- parochie. Are 295 case cu. 1246 loc. gr.-or.
crari sciintifice avem : Studiu asupra mineralelor Romani. Teritoriul e 1711 jug. cat. artor, o
romfine de P. Poni (An. Acad. 1900). Mai multe parte apartine la promontoriul Aradului. Se
studii mineralogice de: Mrazec, Istrati, Butu-

cultiv mai ales vieritul, pomaritul si agro-

reanu, Murgoci, etc.

nomia, industria de cas. Statul sustine aici o
Minereu se numesce mineralul ce se gsesce scoala de model pentru vierit. Vinul rosa dela
in mari deposite in scoarta pamntului si ser- M. e renumit.
[t]
vesce la extractiunea tnetalelor.
Minister, oficiu public, (rninistratio, adminiMinerva si Menerva, la Romani clina mintii, a stratio), administratia central 5i politica a unui

cugetrii ea inteles, a inventiunii; ea a fost in- stat, guvernul, la un moment dat, al unei teri,
teliginta personificatti. Identica cu Pallas Athene menit a dirige, conform legilor, usantelor si
la Greci si Nono la Sabini. M. in Roma era in- imprejurarilor, complicata miscare a masinei
deosebi dina sciintei, a artelor, a inventiunii si statului.

www.dacoromanica.ro

286

Ministeriali

Mnistru.

Cu toate di nu poate exista societate fari un legal celor slabi sau nedreptififi, $i si proteagi
guvern oarecare, totugii organisarea politica" si pe tofi aceia cari nu stint in stare a se apera
administrativa am mostenit-o dela Romani, trans- indeajuns; dac el este finut sa menfin 5i si

misa statelor moderne, mai ales celor din occident, prin organisafiunea puternica si ingenioasi
a bisericei catolice. Oamenii de stat francezi,
adapati la sciinfa clerului catolic, introduseri de
timpuriu in fears lor organisarea politica, religioasa i administrativa romana, care isi prim
cea mai mare desvoltare sub monarchia abso-

garanteze, cu ajutorul forfei publice, linistea

sociala $i ordinea publica, prin ameninfarea
infranarea color rid si violenfi, prin descoperirea crimelor si susfinerea acusafiunii inaintea
instanfelor judecatoresci competente, contra criminalilor ordinari, nu este tot asa dud ei susfin
acusafiunea contra delincuenfilor politici. Ad se

lutil a lui Ludovic XIV, in care statul se per- ntmpl adeseori ca rolurile sit' se schinibe;
sonifica: l'Etat c'est moi. Aceasta organisare po- aparatorii acusatului aparand faptele i intenlifici, afard poste de Englitera, serv de model fiunea acestuia sa lupte 5i sa pledeze pentru
mai tuturor monarchiilor din Europa.
drepturile $i libertajile publice ale societafii, iar
Adunarea constituanta din 1791, care puse acusatorul public, procurorul, s lupte si sa plebasele fundamentale ale organisafiunii politice in deze pentru vederile i interesele politice ale
Francia, pi care separa pnterea legislativa de cea partidului si ale guvernului, din care ministrul
executivil, se aduperti s organiseze pe aceast de justifie, al grill subordonat i mandatar de
din nrma, rarnificandu-o in mai multe ramuri incredere este, face parte.
sau departamente si cautand in acelas timp, prin
Reflectfind la imensa importanfi a intereselor
instituirea primului ministru, sii armoniseze
$i drepturilor, ce legea pune in mina ministes pastreze unitatea guvernului, fara care ori riului public, pe deoparte legiuitorul trebue sa
ce putero este defectuoasi san paralisata in caute a concilia, pe cat e posibil, independenfa
binefacitoarea sa acilune.
acestui magister en precaufiunile ce trebuiesc
0 atare distribufiune a rolurilor i atribufiu- luate pentru ca aceasta institufiune si nu denilor ministeriale se impune in mod logic si na- genereze in beanie si sa nu devie un pericol putural, dupa cum divisiunea muncei se impune in blic, iar pe de alta ministrii de justifie said
basa legilor economiei politice. De aceea vedem recruteze personalul destinat parchetului din

di Inca de pe timpul republicei romane avem oarneni seriosi $i experimentafi, si di nu puni

un Praefectus urbis sive Romae, care cores- increderea lor decat in barbafi capabili, integri
punde aproape cu ministerial nostru de interne, si talentafi.
[V. Ur$ianu.]
avem Edilitatea, care se ocupa ca supravegherea

Ministerii comune In Austro-Ungaria

conducerea lucrarilor publice, Pretura sau sant trei : M. de externe, de final* si de resboin.
ministerial de justifie, Consulii cari se ocupau Aceste M. sant oficiile supreme de administra-

In special de resboaie si care constituia cea mai Pane pentru afacerile comune ale statului ungar
importanta insarcinare a afacerilor publice la si ale ferilor representate in Reichsrath-ul din
Roma, etc.
Viena. Ministril comuni mint responsabili deleDistribufunea afacerilor publice $i numarul gafiunilor dietei ung. si ale Reichsrath-ului. (Cf.
deosebitelor ministere depinde de intinderea ferii art, de lege ung. XII. din 1867.)
mai ales de importanfa politic, econornic.
Ministerial!, clasa social germani in evul
comerciala a statului. (v. si art. Ministru.)
mediu, care cuprindea la inceput pe servitorii
Minister public este sinonim cu acusatorul suveranilor, ai marilor seniori si chiar ai tuturor
public. La Romani fiecare cetafean putea exer- marilor demnitari. Cu timpul ajunser la mari funccita acfiunea publici, pe care astadi n'o mai fiuni $i chiar la cele ereditare. Cu organisarea
poate exercita decat procurorul, considerat ca cavaleiismului multi flag incorporafi printre carepresentant si aparator al societafii. In aceasta valen, a.$a inctit in secl. XIV nu se mai scia
calitate el este dator a lua parte la toate jude- de orignea lor.
[L.]
cafile, in cari se desbat interesele minorilor si ale
Ministru. In sensul larg (lato sensu) acest cu.femeilor miiritate, ale interdisilor i absenfilor, vnt insemneaza servitor, intr'un sons restrins
acelea ale statului, ale comunelor si ale stabili- insa i technic se infeleg servitorii unei instimentelor de binefacere $i de utilitate public. tufiuni sau ai unei persoane inalte si speciale.
El este dator sa supravegheze i s urmareasca Din timpurile cele mai vechi principii sau capin ofieiu, in casurile prevdute de lege, res- petenfile popoarelor au avut necesitate de conaectarea si executarea legilor, a decisiunilor (0.1 silieri sau ajutoare, cari sa-i lumineze, sfetnicii
d tot ce intereseazii ordinea publica $i bunele domnului, in conducerea gres a trebilor statului,
moravuri; a.$a ca sub acest raport procurorii de unde si (Ana astadi li-se pastreazii nurnirea
au o atribufiune analogi ca aceea a censores de consilieri sau ministri ai suveranalui. Ei fiind
morum din timpul republicei romane. Ca in- aadar sftuitorii si conlucratorii monarchului,
sarcinat sau mandatar al ministrului de justifie stint respundatori, abstracfie %and de regimul

procurorul este in drept si dator sa suprave- constitutional, de urmrile si resultatul sfatu-

gheze (ti s menfin disciplina intro magistrafii rilor lor. i ca toate ea tu monarchiile absolute,
cercului din care face parte $i sa admonesteze In regula generala, totul inclina si depinde de

pe tofi acei functionari subalterni, cari sant voinfa prinfului, quid quid principie placuit legem
pu$i la ordinile sale, ori de cate ori ei s'ar abate habet vigorermx, i ca ministrii sant presupusi,
dela indatoririle impuse lor de legi, usanfe
ea nu fac dealt si execute ordinele stapanului
regulamente.
ltor, care singur ar trebu sa fie respundtor,
Daca M. p. poate fi cu drept env-ant consi- totusi s'a intamplat din cand in ctind, ca moderat ca representant i aparator al societifii, narchii cei mai aprigi 5i mai trufa$i sa fie silifi,
ori de cate ori intervine sa dea sprijinul
pentru a-pi salva viaja 5i situafiunea lor, si sa-

www.dacoromanica.ro

Minium

Ilinotauros.

287

orifice si sa arunce prada in ghiarele poporului M. trimite in congres 2 senatori i 7 represeninfuriat, and suferinta si nedreptatea il scoate tanti. In sirul statelor Uuniunii a intrat la 1858.

din matca rabdarilor sale, pe cei mai favoriti Minologhion, v. Menologion.

dintre M. lor, ea un fel de expiatiune publica
Minor, acela, care fined n'a ajuns etatea de
pentru o vindicta. publid. Bine ar fi, ca aceste majoritate (v. Major). Virsta la care eineva interibile lectiuni istorice s profite color ce cred, ceteaza de a fi M., variazil dupa. state. (In Roca totul le este permis contra poporului pe care mania, Francia, Germania si Englitera 21, in
Il guverneaza.
Ung. 24 ani.) Regele e M. numai liana. la 18 ani.
In urma consacrarii principiului suveranitatii Dela aceasta data e major. (Art. 87 Const. Rom.)

nationale de catra revolutiunea franceza dela Cat &ales prinii, domiciliul M.-lui e la pa1790 si introducerea sistemului representativ, rintii di; in lipsa lar la tutor, caci M. e sub tutel..
care de secoli exista in Englitera, in mai toate
In privinta adoptiunii, in Romania minoritatea

statele din Europa si din America, M., cari tine pana' la 25 ani, pentru caslitorie, baietii Matt

astadi stint mai mult servitori ai statului decat M. pia la 25 ani, fetele pana. la 21 aal. Pentru
ai monarchului, care are dreptul
numeasca adoptiunea sau ca.satoria M.-lor, e nevoie, dar,
conform legilor si usantelor constitutionale, stint de consimtem6ntul parintilor sau tutorilor. M.
direct respundtori, dupi legea responsabilittii stint: emancipati si neemancipafi. Ei nu pot
ministeriale, catra su.veran: teara legala sau capul contracta, nu pot fi tutori, dar pot fi mandataii,
stattilui. Din nenorocire insa, aceasta responsa- daca stint emancipati. M. de 18 ani, emancipat $i
bilitate a devenit aproape ilusorio prin aceea, avnd autorisatia inserisa a tatalui, in lipsa de
ca ea este acoperita de votul majoritatilor par- tata a mamei, iar in lipsa de parinti a tutorului
lam entere neresponsabile.
[Val. Ursianu.]
cu avisul consiliului de familie omologat de triMinistru plenipotenfiar, agentul care repre- bunalul civil, poate face comercia si e consisinta pe un suveran pe HMO suveranul i gu- derat ca major in toate obligatiunile contractate
vernul terii unde e trimis. Agentii diplomatici ca comerciant 5i in acest scop poate ipoteca M
sunt: ambasadorul (intro marile puteri), mini- instraina imobilele sale, fai sa aib nevoie de
strul plenipotentiar ($i trimis extraordinar), mi- o noua autorisatie (Art. 10 $i urm. c. com. rom.).
nistrul resident, etc., apoi agenti consulari. (v. $i M. mai mic de 16 ani deplini, nu poate dispune
art. Diplomatia, Minister $i Agent di plom.) [L.]
cu titlu gratuit. Cel mai mare de 16 ani, poate
Minium, identic cu Plumbum oxidatum rubrum. dispune prin testament de 1/2 averii de caro ar
Pulbere roMe caramidie, a carei compositie chi- aye drept, de ar fi major ; dar nu poate dispune
mica nu e constanta, dar contine in mare parte prin donatiuni, prin acte intro vii. Parintii respund
compusul Pb, 04. Se prepara in industrie dela de prejuditiul adus de copiii ion M., cari loonies
incaldirea oxidului de plumb galben (masicotul) ou

la temp. de 300-400. Cu acid azotic se descompute in plumb peroxid Pb 01 M in oxidul

(Cf. art. 342 sq., 806, 1000 cod. civ. rout.).

Minor in musicd, v. Major.

Pb O cu acesta trecnd in nitrat. Serva in pictura

Minorca, v. Menorca.
sub numele de rosu de Paris, precum ja parte si in
Minoritate, 1) stares in care se all un minor
compositia glasurelor si a substantelor de incleiat. (v. ad.), in ce privesce capacitatea sa legata. In
Minnesnger, (ccIntdrefi ai iubirii) se numiau timpul
minorii se atla sub autoritatea pupoetii lirici din secl. XII si XIII in Germania. terii parintesci ori a tutorului. Emanciparea

Erau proof, nobili $i chiar prineipi. Mult con- scoate pe minor de sub o asemenea autoritate.

tribuira la desvoltarea acestei poesii cantecele tru- In timpul emancipatiunii, minorul are un curator,

verilor francezi. Ea era de 3 categorii : Cantece

in onoarea damelor, Laude pentru marirea lui
Ddeu, cantate adeseori i la serviciul religios,
Proverbe $i maxime pentru principi, poesie
didactica, ilustrata uneori cu parabole si fabule.
La acestea se adaugeau Cantecele de Maiu si de

numit de consiliul de familie. Emancipatul lucreaza, contracteaza cu asistenta curatorului,

caro semneaza alaturea in act. Emancipatul

poate insa sa fad' singar acte de purl administratiune, cum siint inchirierile, arendarile pe

termen maxim de 5 ani,incassarile de venituri,etc.;

seceris pentru serbatorirea frumsetelor si da- dar nu poate face sett) de dispositiune, adeca
rurilor naturii. Poetii le cantan pe arii (Wise, a ridica capitaluri, nici a intenta procese pentru
ante sau doene), inventate de ei ei acompa- imobile, MIA intervenirea curatorului. In penal
niandu-se cu vioara sau cu ghitara. Dela ei le majotitatea e la 20 ani. (cf. art. 421 sq., cod.
inviitau 5i eantretii ratticitori, cari umblau can- iv. rom.).

tand pe la curtile celor mari. Inmultindu-se

asemenea cantece prin sed. XIII, cantaretii, ca

sa poat tin minte, 5i fceau eolectiuni serse;
pe cand mai inainte unii din coi mai poeti, ca
Wolfram de Eschenbach, nici nu sciau scrie.
Dupa aceste manuseripte a publicat Von der

2) M., in opositiune ca Majolitate (v. ac.),

partea mai mica, numr mai mic.

(Conventuali), un ram. al ordului
Francisoanilor (v. ac.). Numele de conventuali
1-au luat in 1250 pentru el locuiau in manstiri
sub o regul comunfi in deosebire de minorii
Hagen colectiunea sa M., 4 vol., Leipzig, 1838. observan i, cari titian in singuratate si observau
t Traduse in L actuala se afl de Tieck, Minne- cu stricteta regulele stabilite de fundatorul Sf.
lieder, 1803; de Sinarock $i de Stork, Bucb. der Francis de A.ssisi (v. sc.).
Minos, in mitol. gro. un rege pe insula Creta,
Lieder aus der Minnezeit, 1857.
Minnesota, stat al Uniunii nordamericane la fiul lui Zeus ca Europa. M. persecutand pe
dreapta riului Mississippi, 215,910 km2., cu Dadalos pana, la Sicilia, s'a prpitidit, dar dupa
1.301,826 loc. (1890); tinut de prairii si paduri, moarte, Zeus 1-a pus judecator in lumea de jos.
Minotauros, (taurul lui Minos), fiul Pasiphei,
numeroase lacuri. Indianii din M. au incercat
o reseed& in 1898, care ins a foot suprimata. sotiei lui Minos, cu an taur si de aci M. a fost

www.dacoromanica.ro

288

Minovici

Mira.

om en cap de tear. Minos 1-a begat in labirintul sting fate: de atacurile pgganilor. Biografia lui
zidit de Dadalos, 1-a nutrit cu plcatosii judecati M. e putin cunoscutg; se crede a fi nilsout in
si ca junii i fecioarele date de cetatea Athena Italia. A Boris dialogul intitulat
in
lui Minos ca tribut tot la 9 ani. Theseus din care cu eruditiune combate doctrinele
Octavtiust'
politeistice
Athena cu ajutorul Ariadnei, fetei lui Minos, a ale paganilor Cu deosebire ale filosofilor stoici.

intrat in labirint si a emorit pe M. [Atmd

M. a scris pe la fines secl. II ori inceputul

tropologia criminale.

prin o intrevenire specialg a lui Dumnecleu;

sau: un efect sensibil care trece preste puterile
naturei si care in imprejurgtile in cari se pre-

Mlnovici, 1) M. S. Mina, n. 30 -Me 1858 in secl. III. (Cf. Hieronymus, De viris ilustr. 58;
Braila. Doctor in medicina dela univ. din Paris H.Hurter, in eSanctorum patrum opusoula selectee,
1888, licentiat in farmacie 1884 dela univ. din Oeniponte, 1871; B. Dombart (latinesce si germ.),
Bucuresci. Profesor de medicine legalg la aceaste. ed. II Erlangen, 1881.)
[Dr. Is. Marcu.]
universitate (1898). Medic-legist al Capitalei
Minuend, V. Substractiune.
(1890). Directoral instit. Medico-Legal (Morga)
Minune, miracul, lucru extraordinar, ce oausi al serviciului Antropometric. Organisatoral seaza mirare. In sens teologic M. se definesce:
acestor done serviciuri in Romania. Autor al un efect care trece preste ordinea si puterile
numeroaselor scrieri de medicina legala si an- intregei naturi si nu se polite produce decat

Minovici, S. Stefan, n. 23 Iulie 1867 in

R-Serat. Licentiat in sciintele fisice dela univ.
din Bucuresci (1887). Doctor in chimio dela
univ. din Berlin (1897). Fost elev si asistent al
lui Emil Fischer din Berlin. Numit 1896 chimist expert al ministeriului de interne si apoi

sinta dovedesce o intrevenire imediata si extraordinarg a atotputerniciei lui Dumnedeu. Posibilitatea minunilor a fost in tot timpul negate
de cgtrg atei 5i necredinciosi, nici chid insg miin 1900 chimist-legist al ministeriului de justitie nunile nu au avut.dusmani mai mari decal pe
In local doctorului Bernard Landvay. Profesor de rationalistii moderni. (Cf. Mazella, De religione
chimie analiticti la univ. din Bucuresci (1897). et Ecclesia, Disp. I art. a. Roma, 1880; DeNuineroase publicatiuni cu privire la chimie, vivier : Corso di A.pologetica cristiana .cap.
printre cari cu deosebire asupra organisgrii ser- art. II. Venezia, 1891; Bergier, Dictionaire theoviciului chimico-legal si a invetemntului far- logique art. Miracle.)
[.1
Cele fepte minuni ale lumii eran: 1) Piramaceutio din Romania.
Minovici, S. Nicolai, frate Cu coi doi de midele din Egipt; 2) Grgdinile suspendate ale
mai sus, n. Oct. 1868. Doctor in medicing dela Semiramidei; 3) Zidurile din Babilon; 4) Statua
univ. din Bucuresci (1898). Medic legist pe lana lui Iupiter Olympianul; 5) Colosal din Rhodos ;
tribunalul Ilfov. A scris despre Tatuagiurile in 6) Templul Dianei in Ephes; 7) Mormentul reRomania.

gelui Mausol.

mai sus. Fundatorul si proprietarul ziarului

rierul Financiare.

prin o liniut orizontalg (). Cantitatile nega-

lifinovici, D. Mina, ziarist, ver cu cei de

[Nig.]

Minus, mai putin, a se suede ca... In matem.

semnul substractiunii sau scaderii, represintat

Minsk, gu.vernam. in vestal Rusiei, 91,408 km2. tivo siint procese de semnul Minus.
Minuscule, v. Majuscule.
cu 2.156,123 loc. (1897), din cari 190/, Ovrei.

Capitala M. are 91,494 loc. (1897).

Minuta, mesura de timp si de aro si unghiu,
Minta, se numesc in Moldova diverse specii fiind ca timp a 60-a parte din o care, si ca arc
din genul Menthe L. Minta broascei, Menthe si unghiu a 60-a parte din grad.
Mini!, (Miny), popor pelasgo-grec ce locuia
aquatica L. Mintd creafd, Menthe crispa L. (v. ac.).
Minte, (lat) in genere complexul facultgtilor In Tessalia si Beotia; navigatmi indrtizneti.
Mio, v. Myo; Miologia, y. Myologia ; Miopia,
superioare ale sufletului. Sub raport teoretic M.
se descopere in puterea sufleteascg de a cugota. v. Myopia.

Miocenic, sistemul M., subdivisiunea de mijloc

de a cuprinde in mod corect lumea, de a cunoesce realitatea, de a intelege adeverul si de a grupei geologice tertiare. E caracterisat prin
a judeca. Sub raport practic M. se descopere in o mare actiune dinamicg pi prin o climg calda
darul si agerimea spirituall, in virtutea ce.rora (palmierii crescoau in aer liber in Europa conomul scie a se afla si a se orienta ca usurgtate tralti); in aceasta perioade, mamiferele (Elefanti,
in imprejurgrile date, se scie acomoda acelora Rinocerosi, etc.) ating maximal lor de desvoltare.
Miguel, loan, om politic germ., n. 1829, stadia
scie se, lucre in conformitate cu mersul cel
firesc al Incrurilor si al intemplarilor. In acest dreptul 1846-50 in Heidelberg si Gtittingen,
inteles apoi se numesce om cu M. mai cu same apoi advocat in local din urma, 1865 primar
acela, care in lucrarile sale este condus de in- In Osnabriick, 1867-77 depu.tat, 1879 primar
teligent, (v. ac.) si retinue, in asemenare Cu In Frankfurt p. M. si membru in casa seniorilor,
omul de inimti, care e condus in prevalentg de 1890 ministru de &lento prus., 1897 vice-presentimente. In alt inteles M. se mai ia si pentru sident al ministeriului de stet.
Mir, chrisma (v. ac.) materia sacramentului
dreapta judecata. A pierde M. inseamna a innebuni ; a inveta M. inseamna a mustra; a se confirmatiunii (v. au.). M. se preggtesce in septeinviita M. inseamna a se intelepti, a scoate din mane patimilor, din amestecgtura a 35 ingrer
M. este a amegi, a momf. (v. si Inteligenta, Ra- diente de aromate, 5i se sfintesce de catre, artiune, Spirit).
[Pl.]
chiereu la liturgia din Joia cea mare.
v. si art. Mirean.
Minteul Gherlel, magh. Szamos-Ujvcr-Nmeti,

Mira (lungimea de M.) se numesce, la armele

comung rur. In Trans., cott. Solnoc-Dobace, cu
infanteriei, distanta caro unesce cautarea in po1265 loc. Romani.
Minucius Felix, Marcus, primal apologet latin, sitiunea ei cea mai joasg, ou virf al telului armei.
care in o limbg clasica a aperat religiunea cre- In topografie, M. este un aparat necesar pentru

www.dacoromanica.ro

Mirabeau

determinarea diferenfei de nivel dintre 2 pnnote.

Ea se compune dintr'o tablifa dreptunghiularii,
care poste aluneca dealungul unui jalon vertical.
Mira sau Mira nett: (astron.): steaua omicron
din balena, stea periodica remarcabila prin va-

289

Mircea.

domeniul imaginarului sau fantastieului, in

care faptele M. mint faptuite de dei, de smei

sau de fiinfe nesdravane, ca In basme, in epopeele mitice, etc. In credinfa popoarelor aceste
fiinfe au existat in adevrir, iar faptele Ion M.,
riafiunea sa foarte mare de lamina.' inteo pa- desi fantastice, sfint tot* considerate ca reale.
rioda de 11 luni. Variaza dala a doua la a 9-10-a
[Nig.]
marime ; foarte lurninoasa in perioda ei de maMiragiu sau oglindirea, un fenomen optic, ce
ximum, care insa nu dureaz decat vr'o 15 dile; se observa' in locarile nsipoase in ferbinfeala
decresoe asa, ca dup 3 luni devine invisibila cu
si consista in aceea, ca arborii celelalte
ochii liberi timp de 5 luni, redevine apoi iar vi- obiecte
veriii
se viid intoarse ca in apa. M. se exsibila, i dupa o crescere de 3 luni ajunge din plicit' din refracfiunea razelor de lamina si reflenon la maximum.
xiunea totall, ce o sufer ele in apropierea solulni.
Mirabeau, Gabriel Honor de .Riguete, conte
Miramar, castel, v. Triest.
de, scriitor i cel mai mare orator al revolufiunii
Miramon, Miguel, general mexican, n. 1832
franceze (1749-91). Duse o viafa foarte sbn- In Mexico, 1847 s'a distills in resboiul on Statele
ciumata, atilt din pricina relelor relafii on p- unite, 1858 ajunge general si restoarn pe precat {d din pricina necorectei viefi sedintele Comonfort, 1859, cu ajutoral clericarintele
conjugale, fa inchis de mai multe ori i chiar filer, ajunge presedinte, dar e bad de Juarez
condamnat la moarte. In 1789 fa ales deputat si se refugiaza in strinatate. Mai tardiu s'a
din partea starii a treia (tiers kat) in statele reintors si a intrat in serviciul lui Maximilian,
generale i represintil interesele poporului ca o cu care impreunit a fost puscat in Queretaro
tenacitate, cc o verva, cu un avant extraordinar, la 19 lun. 1867.
dar multele datorii ce avea si pe cari nu le
Miranda, stat in Venezuela (America de sud),
putea plati, il facura sit incline in secret pentru form at la 1881 din 3 state anterioare, 011 506,736 loc.
causa regelui. Multi Il banuirl, totusi and muri (1894). Capitala Cura, langa lacul,Valencia, are
tocmai and revolufiunea incepuse sa-si ia avntul 12,198 loc.
ei periculos, Adunarea nafionala ii dada onoruri
Mirandola, eras in provincia ital. Modena, ca
extraordinare. Harbile remase dala el, detera pe 3029 loc. Dela 1619 ducat, 1710 s'a unit cu.
fafa conduita lui, i toate onorurile (intro cari Modena.
inmormantarea in Pantheon) ji fura retrase. M.,
Mirandola, F., Pico della, v. Pico.
Mirare, (lat) e o stare sufleteasca produsrt de
pan a nu se ilustra ca orator, scrisese foarte
multe lucrati politico-economice, paniflete po- cava neobicinuit, extraordinar. M. e conseointa
litice i istorice. Cea mai insemnatit este De la unui contrast sufletesc intre credinfele sau con-

monarchie prussienne sous Frederic le grand. vingerile noastre anterioare si intro unele evenimente, cari se rapoarta la ele pi cari apar pe
[D.]
Mirabilis L., (botan.) gen de plante din fam. neasteptate i in asa fel hick ne isbesc in mod

[]

Nyctagineelor, trib. Mirabileae, cu involucru ca- straniu.

Miratul insdreinatelor, dup. credinfa popoliciform, periant, cu tub elongat si limb explanat,
foi oposite. Cuprinde vr'o 10 specii din Ame- rului si mai de mult chiar si a invkafilor, are
rica calda, dintre cari dour) mexicano: M. Ja- o influenfa asupra fkului atilt de deoidetoare,
lapa L. si M. longiflora L., numite vulgar pbarba lasa urme la formafiunea lui exterioara. Paul

imp6ratuluie, se cultiv la noi ca plante decorative rustice. Florile lor au particularitatea

de a se deschide noaptea, cand exal un odor
putercio, spre a invita fluturii la nectarul lor.
[A. Pr.]

la sfirsitu/ secl. XVIII ori ce secan neobicinuit

in fafa copilului sau ori ce formafiune abnormamonstruoasa (v. Monstruositate) se explica din
M. Cu toste e nici oarnenii sciinfei nu trag la
indoial influenfa spaimei sau a altor afecte sgu-

Mirabilit, (sin. sarea tzti Glauber), sulfat de duitoare asupra embrionului, M. nu mai este
sodiu hidratat, incolor, gust alcalin. Provine in considerat de causa a unor afecte atilt de prosarea gema dela A ussee, Hallstatt, Berchtesgaden, nunfate cura stint explicate de poporul de rind.
alterna' ca straturile de sare la Logrono pe Ebru,
[Dr. Vuia.]
Mirat, (Meerut), una din prov. nord-vestice ale
singurit in Bompensieri,! Sicilia, Muchrewan in
Caucas, etc.

Indobritaniei, intro Ganges pi Dj amna, 29,315 km2.,

Miracul, (lat) ceea ce se pare a fi in awl ca 5.141,204 loc. Gapitala M., ca garnisoana

de legile naturii. Un M. e considerat ca atare mare engl., are 119,390 loc. (1891).

din douii cause psichologice : a) pentru-ca nu ne

Mirbeau, Bd., publicist franc., a dat la lumina
dam sama in mod positiv san sciinfific de camele ,Un nouveau Royaume, la Roumaniee, Paris 1881.

naturale, cari au produs acel M.; b) pentru-cit,

Mirbel, Charles Francois Brisseau, n. 1776

pe /angil aceasta, mai silntera i inclinafi a erode in Paris, t tot acolo 1854; botanist distins ea
In intervenfia unor forte supranaturale, in pro- anatom si fisiolog. Opari importante: Trait d'aducerea fenomenului ce ja numele de M. Adi natomie et de physiologie vgtale, Paris 1802,
numai teologia poste admite existenfa reall a Elments de physiologie *kale et de botanique,
M.-lor, considerandu-le ca produse ale suprana- Paris 1815.
[A. Pr.]

turalului, ale lui Neu. In evul media Curtea

Mircea, 1) M. cel Mare, Domnul Munteniei

M.-lor eran acele locuri, unde intrand cersitorii (1386-1418), fiul lui Radu I, urmeaza fratelui

isi lapedau infirmitafile pe cari le simulasera ski Dan I, t in lupta ccSisman, regale BulIn lume pentru a atrage mila. (v. si Minune.) gariei, pentru cucerirea Silistrei; este cal mai
Miraculos, ceea ce pare a fi prodns in mod mare doran al Romanilor alaturi ou stefan eel

supranatural. M. in arta e ceea ce fine de Mare. El stapania preste Dunre Dobrogea ou o

Enciclopedia romItna. Vol. 111.

www.dacoromanica.ro

19

290

Miroesci

parte din Bulgaria, ocupa Cetatea Alba cu panca In primele dile din 1558, Patrascu ffind otravit
de jos a Basarabiei, iar presto mutrti era hertegc de vornicul Socol spre a-i lua tronul, M. e numit
preste Am1a i Fagaras. A fost un factor de- a 2-a oara Domn. Socol i Oltenii fug in Ardeal;
terminant in politica timpului, a indrumat sta- de aci pritnul merge la Constantinopole a obtine
tele roman() pe o cale, care le-a permis conser- tronul, insii e ncis prin intrigile lui M., ceilalti
varea puterii nationale
f erit de soartea basarabesci stint atrasi de Donin

Serbiei, Bulgariei si Ungariei. Inimic constant Putini scapari preste munti. In 1559 insa ai
al Turcilor, a luat parte la toate luptele purtate M. i dete obstescul sfirsit, fail a lad% incurde crestini contra lor (Plooinic, Campul Mierlei, cate afacerile farniliei sale, caci ele remasesera pe
Nicopole)

i chiar singur nu s'a infricosat a mnile energicei doamne Kiajna. De ce soarte

provoca pe grozavul Baiazid Jilderim, pe care I-a s'a bucurat teara in aceasti vreme usor se poste
invitas la Bovine in 10 Oct. 1394, apoi iarsi in intelege.
[Aguletti.]

1397, desi cruciata cretina fusese striviti la

Mireesei, com. rur. in Rom., j. Roman, spre

nord de orasul Roman in departare de 20 km.;
si asezata in cea mai mare parte pe platoul, ce
separa basenul Moldovei de al Siretului. Com.
este formata din sat. Iugani (Cosmesci), M. si
Tetcani (Stetcani), avgnd 1429 loc. (Diet. geogr.
1891), 1 biserica ort., 2 biserici cat. si 1 scoala.
vede chiar din conditiile, ce i-le pune Sigismund, Resedinta corn, e satul M., devenit celebra prin
deis care venise s ceari ajutor spre a ocupa aceea, cif era proprietatea marelui poet Vasile

Nicopole. Succesele lui M. se explica prin positiunile grelo ce scia sa aleagg, prin virtatea
curag,iul pastorilor Romani, cari isi apiSrau
contra Turcilor saracia i nevoile i neamule,
precum le ap'raser contra paternicilor Carol
Robert si Ludovic cel Mare. Cine era ornul, se

tronal, caci dup. 1394, desf invinsese pe Baiazid, Alexandri.

boierii i sultanul asezasera domn pe un boier
Mireovat, comuna mica in Banat, Mt. Cards-

Vlad Voevod, conditii, cari nu seamiina cu ale Severin, cu 1210 loc. Romani.
unui vasal daca regele va merge in persoana
Mirea, George D., pictor rom., n. 1852 in
contra Turcilor, s mearg si el tot in persoaria; Campulting, si-a facut studiile in } co al a de boledacl regele va &finite numai oaste, sa trimita arte din Bucuresci pi la scoala de bote-arte din
si el numai odstea; armata cretina s fie in- Paris. Dela 1 Nov. 1892 profesor la scoala de
lesnita Cu cele necesare, insa pe plata. Tractatul bele-arte in Bucuresci. 1889 a obtinut medalia
lui cu Polonfi (1391), prin care obtinea, ca Po- de argint la expositia din Paris, la 1894 melonii sa nu porneasca in resboiu contra Ungu- dalia de aur la expositia din Bucuresci. Tarilor inainte de a se invoi ca M. si ca Polonii blouri principale: Caput lui Andreiu Bthory
sa respecte invoiala, pe care el ar face-o cu inaintea lui Mihaiu Voda. Vrful cu don. ProUngurii, ne presintri pe acest om intr'o lumind meten, furand focal din cer. Mercar, recompenincomparabil.. i dup.' prinderea lui Baiazid, sand agricultura si industria. Dansul si musica.
refugiul lui Musa in Tears Romneascri. preste Decoratiunea catedralei din Constant& Portrete.
Marea Neagr. sau Ponta' Euxin, la Mirkes
(Cf. Diet. contimp. din Romania, 1800-98).
brbat foarte puternic i ager,, prin al carer
Mirean sau de mir (lumesc), se numesce deral,
ajutor se sui pe tronul sultanilor, creaza lui M. care nu este legat de nici un vot relativ la cele
o situatiune exceptionala intro Domnii romani. troj sfaturi evangelice ale paupertatii, castitatii
In fine tratatul incheiat cu Turcii, prin care
ascultarii, precum sad calugarii, ci datoresce
pastra autonomia terii, asigura refigia ei i ob- numai episcopului sea o supunere conformadreptinea dela Turci sd nu-si poata face geamii nici tului canonic, intru cele ce privesc functiunea
a se aseza in tear* a fost de cea mai prev6- lui bisericeasca. Cleral big M. sau secolar de
detoare politica' romaneascd.
rit latin se obligg deja ea ocasia htrotonirii de
(Cf. Nicolae Iorga, Studii istorice asupra Chiliei subdiacon la celi bat pe viata, obligatie ce are
Cetatii Albe. Bucuresci, 1900; Eudoxiu de ratiune de vot (Gury, Theol. mor. Romae 1888,
Hurmuzaki, Fragmente din Istoria Romfinilor I. vol. II, nr. 41). In Romania, clerul ortodox este
Bucuresci, 1879; A. D. Xenopol, vol. II.)
mai in totalitate M. i nici un tinitr nu este
admis la diaconat, deed nu s'a insarat mai nainte;
[I. S. F.]
2) Mircea II Ciobanul, fiul lui Mihnea eel celibatul deoi nu este facultativ, ca la biserica
Rau, Domn de 2 ori al Munteniei (1546 pana unit* ci exclus in principia. In schimb, pang
Martie 1554, 1558-59). Trdise multa vreme la mai deunadi, nu se ridican deck preotii calugari
Tarigrad, castigase cu bani pe Turci, i provo- (ieromonachii) la ordinal episcopal; in ultimele
case o rescoal in tear impotriva varului s'u, titnpuri insa clerul M. a facut o cucerire imRadu-Vod Paisie (1534, 1536-46), ocupand apoi portanti prin aceea, ca s'au hirotonit de archierei
scaunul. Domnul detronat i cu boierii Basara- si episcopi mai multi din membrii lui vednvi.
besci ai Olteniei intreprind lupta contra noului Despre organisatia lai generala, v. art. Orientals,
yoevod. Aoesta anide pe multi din ei, ba inert' bis. ort. in Romania. Cat pentru biserica =presto 2 ani, cu tot ajutoral din teara ungureasca, tolled in Romania, archidiecesa de Bucuresci
Basarabescii dint biruiti langh Peri$. Reinoind apartine clerului M., iar diecesa de Iasi e I'mlupta, M. e invins de pribegi la sat la Moinesci WWI intre oler M. ai Franciscani conventuali.
Mireasma, miros placut, parfutn.
fugo la Giurgiu. Dupa putin timp insa revine
Mirediti, semintie albanezit puternica, ce Oa
en ajutor tureen pentru a isgoni pe Paisie (1553).
Nu mai domni malt, caci on toate obiceiurile sub capitani proprii dela inceputul secl. XVIII.
lui turcesci, fiind cilstigat de intrigile germano, Locuiesc in tinutul Miredita, cu o intindere de
In afacerea protivnicului turcese Ain Ardeal, 1440 km3.; siint 30,000 suflete, in prepondeepiscopul Martinuzzi, e mazilit (Martie 1554), st rant de religiunea romano-catolica, numai 3000
Inlocuit ca Patrascu cel Bun, fratele lui Paisie. sant Mohamedani. Sant resboinici, fanatici, res-

www.dacoromanica.ro

Miresul-mare

291

Miscarea.

buntori. Se ocupi cu agricultura FA economia de trupul luat de pe cruce i asezat in mormant,

vite. (Cf. Albania si Albanezi).

canora insit ingerul le-a vestit invierea DomMiresul-mare, protopopiat gr.-cat. in diecesa nului (Mat. 28; Marca 16, 1; loan 20, 11).
Gherlei, cott. Satrnarului, oompus din 9 parochii
(im.)
cu 7732 suflete gr.-cat.
Mires, impresiuni produse de annmite corpuri
Miri, v. Logodui si Insurtei.
asupra aparatului olfactiv, adeci infinfirea evaMina , v. Myria.
poratiunilor dela obiecte asnpra terminatiunilor
Miri9eseu, (Merifescu), Smaranda, actrit ro- nervului mirosului, can se afl in mucoasa fomini, n. 1823 in Iasi ; la virsta de 30 ani, ea selor nasale. Stint mirosuri plicute 5i neplacute;
se devotit carierei teatrale, atrasi de pasiunea iar dupi Linn: aromatics (garoaf, latir), fetide
artei dramatice i Pick cu cel mai mare succes (valeriana, asa foetida san aerel), fragrante, adecit
roluri de mame cornice, nicocherale, provin- odoare dulce (crin, sofran), ambrosiace (mosc,
ciale, etc. A excelat mai Cu sami, in citeva ambra), aliacee (usturoiu), nauseoase sau grecreatiuni proprii, ea Cucoana Chirita in Iasi, toase (castravetele). Citnele are miros foarte desChirita in Provincie, Chirita in Balon, (toate voltat. Exist si oameni orbi, cari mmosc pe
aceste piese din repertoriul lui Vasile Alexandri); dup. miros.
[--1
Musa dala I3urdujeni (de Costachi Negruzzi),
Miroslava, com. rur. in Rom., j. Iasi, pe poCucoana Zamfirita din Piatra din cas (de V. disele din dreapta Bi din stnga riului Bahluiu

Alexandri), etc. Dar cea mai hazlie creatiune

ce a facut-o in timpul din urrni pe scena teatmlui din Iasi, a fost aceea din parodia Naliidalle dramatice (Les folies dramatiques), piesi
tradusa in roinfinesce de Teodor Aslan, IA in
care M., care av un corp colos, juca in tra-

si pe sesul acestui riu; e formatiti din 12 cit.

cu 2455 loc. (Diet. geogr. 1888), cari se ocup
Cu agricultura ai prisirea vitelor; comuna are
9 biserici si 3 scoale.
Mirosidvesei, com. rur. in Rom., j. Suceava,
compusi din sat. M.-Nivripesci, Soci, Ciohoreni,

vestire rolul unui militar roman. M. a fost unica Verseni si Mitesci, cu 4228 loc. (Diet. geogr.
actrit in genul ei in teatrul romtmesc, att ca 1894), 4 biserici si 2 scoale.
infatisare scenicii, cat si ca expresie caractev. Myrth.
Mi
ristici a rolurilor sale. La 1878 M. s'a sevirsit
Mirza, in Persia se adaugii ca titlu dupi nudin vista in Turnu-Mgurele.
mele membrilor dinastiei. Inaintea numelui siMirisliu, al seselea fiu al boierului romn nonim ou Domn.
maramuriisan Ghyula, pomenit intr'un document Mirzapur, ora $ in prov. indo-brit Benares,
din 1349, in chestiunea daruirei unor mosii situat linga Ganges, 84,000 loc., mare comerciu
pentru oredinta br ciitr regele Ungariet Pare ca bumbac.
a fi fost nepot de fiu lui Dragos-Vodit al traMirza Schaffy, v. Bodenstedt.
ditiunei.
Mirza Constantin cat), de, fost mare proprietar
Mirisifiu (magh. Miriszl), sat in Ardeal, pe In Stroesci, Bucovina, t 1894 (?) a testat Sodoamnelor romtine din Bacovinat suma
Mures, cott. Alba inf., (ru)i ou 760 loc.), unde
se dede in 18 Sept. 1600 o memorabilii
de 1000 fi. cu scopul de a se Bustin() din perintre Mihai-Vodit Viteazul si Basta. Tradat de cei centele acestor bani o copili siraci in interromInee i-a
mai de valoare (Moise Szkely, de Sibrik, de natul numitei societati, iar
Secui, de Curteni), fir% sA astepte sosirea in- testat 5000 fi.
tregei sale armate, Mihaiu se intrise pe drumul
Misael, epjscop de Buzau (1732-40).
Ingust dintre dealuri. Basta se prefacii a fugi, Misandria, scarba, ura fata de brbati, o stare
Mihaiu resi la loo larg, cicjii in curia si pierdn patologici.
cea mai mare parte din armati, care fit ucisii Misantropia, (grec.) ura de oameni, felul de
sau se inecit in Murk; (18 Sept. 1600). De atunci a fi, a-1 unora de a nu put suferi pe oameni,
au inceput nenorocirile lui Mihaiu.
cu deosebire in relatiunile sociale, si de a trat
Mirmidoni, popor din Ftiotis in Tesalia, din singuratici. M. poate deveni sistem atunci se
tribul Achailor, tovarsii lui Achile la asediul traduce printeun complex de idei, care linde sit
probeze ci nimio bun nu e in om 5i in omenire.
Troiei, unde s'au aftat luptitori viteji.
[D.]
Misantropi, oameni resociabili.
Mirodenie, numire vulgar a plantei Hesperis
(tnagh. Miske), com. mare in Ung.,
matronalis L. (v. ac.).
Miron, 1) M., domn al Moldovei v. Barnovski. cott. Arad. In actele publico apare la 1332 ea
parochie. Are 320 case cu 1633 loc. gr.-or. Rom.
2) M, mitropolit v. Romanul.
M ironescu, Constantin M., inginer, n. 22 Martie si Magh. Teritoriul impreuni cn mai multe puste
1850. A studiat in Bucuresci si Paris, de uncle e 8087 jug. cat., foarte productiv.
[-H

s'a reintors cu titlul de licentiat in drept, in-

Misoarea, este forma de manifestare a unei

forte vii sau a unei evolutii ale unei energii potentiale. Intreaga activitate, dela forma mineraid oea mai rudimental plink' la vibratia
mai delicati i mai intensi, este datorit mia1881-90 inginer la serviciul hidraulic si apoi carii. Traim gratie unei manifestitri de misciri
sef al acestui serviciu. Dela 1890 pnii in pre- asociate si transformate inteun anumit scop sub

giner de poduri si sosele. Profesor la scoala nationalit de poduri si sosele dela 1882 ping, in
present. Dela 1879-81 inginer-aef de sectie la
constructia liniei ferate Mitrsesci-Buzau. Dela

sent inspector general, membru in consiliul influenta unor conditinni, a ciror origine ne
technic al ministeriului lucririlor publice. (Conf. scapi in cea mai mare parte ai mnrim find
Dict. Contimp. din Romania 1800-98.)
acole miscitri inceteazti de a lucra in oorelatia
Mironosite, muieri purtitoare de mir, anume functionalit adoptat. Minutes nu este incetarea
acele muieri pie, cari au alergat la mormntul miscirii, e nutnai istovirea sau sfarimarea nnei
lui Is. Cht, ca in semn de pietate s-i ungi corelatii de miNitri. Mintea nu poste pricepe
19*

www.dacoromanica.ro

292

Miscella

nimio, in afara de miecare si stares staid e

Misiune.

Miserieordianl, ord religios fundat de cItr

mai mutt, filosoficesce vorbind, un echilibru bare spaniolul Ioan de Deo (v. ac.) in a dona jumtate
miscari cunoscute. Ori ce act de cunoscinta este a sed. XVI, cu destinafune de a deprinde fapte
perceperea unui raport energetic, deci al unei de indurare (milostenie, misericordia) faja de coi
miscari i lames cerebrala, ca si macrocosmul fipsiti, de aici membrii ordului si-au primit nuinvisibil mi isbesc partite mintii dealt sub forma mele de fratres misericordias s. M. Ei pe lfinga

de vibratiuni i miscari. Dela astea ne vine lu- cele trei voturi monastice, mai iau asupra-si si
mina gratie unei lungi vibratii, dupa cum 'eu- obligatiunea de a cara gratuit pe cei morbosi.
forias bucuria noastra de a ne places sit' traim, Partea cea mai mane dintre M. sfint frati laici,
dragostea de viata reias dintr'o prealabila
ffi demind arta chirurgicii respective ces mesubconscient gimnastici a unor forte vii agitate dicaid; pe MITI manastirile ion de comun tin
dupa anumite ritmuri i legi. Originea notiunii spitale bine aranjate si grijite, mide pe morbosii
de miscarec se confunda cu aceea a 'forteic
miseri ii primesc si cureaza gratuit. [im.]
constitue problema cea mai capitala a mintii
Misia, (Mysia), in antichitate o teara pe coanoastre fA a existentei individualit4ii noastre stele nord-vestice ale Asiei mici, cu muntele Ida,
si vietii in general in timp i spatiu. Problema se riurile Granicus si Scamandros, orasele Lampataca continuu dar progresul se reduce in mare samis, Ilion si Pergamon.
parte la schimbarea natuxei oercurilor vitioase.
Misil, dupil Strabon popor amestecat, venit din

[N. Vaschide.]
Asia, in urna resboiului Troiei M lutins, ca
In f isi a M. se numesce uniformd, nand pastori, pang in Macedonia, iar dupa Dio Cassius

corpul In timpuri egale percurge cai egale; uni- intre Duran) yi Remus.
form acceleratd, nand celeritatea in timpuri egale
Misionar, v. Misiune.
ji cresce cu cantitti egale; neuniformd, cfind
Misiones, teritoriu in Argentina intro Parana
crescerile sau scaderile celerittii nu sfint egale. ei Uruguay, 53,954 km2., cu 33,005 loc. (1895);
Miscare uniform accelerata fac corpurile In e - sol foarte roditor; eras principal Posadas. M. e
o parte din teara intemeiata de iesuiti dela 1631
derea lor spre pmkt.

Miparea &dried a mercuriului, fenomen incoace, care a decalut dupa alungarea iesui-

special care se observa la suprafata mercuriului

e,and e In contact cu apa acidulat si un curent
electric trece prin el. Aceste fenomene Ant datorite fortei electromotrice de polarisatiune.
Miseelia, (tat) amestecat, care cuprinde multe
feluri; Miscellanea, miscelanee, bucati literare,
sciintifice, etc., amestecate la un loe; adunare
de carti deosebite prin cuprinsul lor.
Misehil, com. rur. In Rom., j. Dolj, pe ambele
maluri ale riului Tesluiu, commis& din 3 cat.,
en 1680 loc. (Diet. geogr. 1896), 2 biserici `si

titor (1765).
Misir, numele turcesc al Egiptului.
Misiune se numesce o diecesii, ai carei epar-

chioti stint minoritatea locuitorilor, si care in

deobste nu dispute de mijloace suficiente pentru
intretinerea sa. Sub acest mime se cuprind insa
toate diecesele de rituri orientate. Deservirea

M.-lor este cereal principal de activitate al ordinelor si congregatiilor religioase, cari inteadevCr au un personal numeros, mai ales intre
popoarele pagaloe; se gases insa si multe M.
osomas...
ou hierarclaie constituita, cari atunci se admiMise, (franc. pron. miz), ce se pane in joc ; nistreaza de un cler secular (mirean). In ambele
capital vxsat sau investit inteo afacere; la afa- casuri, preotii se numesc misionan. Ei se recraceri de asigurare prima ce se platesce deodata teazi parte in seminare locale, parte in 32 colegii
pentru asigurarea unei rente. M. en pages (pron. speciale dela Roma, Genua, Paris, Lyon, Louvain,
miz an paj), preruperea columnelor de tipar in Londra 5i aiurea. In fruntea unei M. sta un arpagini. M. en scne, inscenare.
chiepiscop sau episcop, adesea chiar un simplu
Misena, (in marina romina se intrebuinteaza prefect sau administrator apostolic, cu sau fara
de preferintrt cuvintul atrinchete), inseamna ca- caracter episcopal. El se alego din sinul orditarget din prova al unui vas arborele trinchet; nului san al congregatiunii, caruia eparchia este
'trincad (franc. misaineg) se munesce plaza incredintata, sau, dac aceasta este pe deplin
cea mare dela arborele ixinchet, care este in- organisata, se numesce, in genere firri amestecul
vrgat pe vverga trincis
clerului local, de Uri patriarchul. care a in[Const. B.]
Miserabil, (lat) cuvint care in frantazesce fiintat M. Aceasta este teoria si chestiunea de
are sensul de same lipit pmgntului, nenorocit, drept; in fapt insa lucrurile se potree altfel.
demn de mili; pe dud in romnesce inseamn: Cei unicul patriarch real si residential de rit
ficalos,
latin fiind cel dela Ierusalem, i acesta nedisMisbre, (franc) miserie, lipsa mare. In jocuri pannd decia de 46 preoti, fundarea de M. a
remas exclusiv in sarcina patriarchului de Ocde carti inseamna: nul.
Miserere, (lat. indurii-te), compositiune de mu- cident, a papel dela Roma. Jata causa, pentru
sica bisericeasca, al carei text este psalmul 57. care puterea papei este atia de mare in M. MiSe cant, in bis. catolica Mercuri i Vineii in nisteriul, prin care le guverneaza, este cel de
postal mare.
Propaganda Fide. El se compune din douifi
una pentru diecesele labile, alta pentra riturile
Miserere, (med.) v. llena.
orientate. Fiecare este conclus de un consista
Misericordia, (lat) indurare, milostivire.
Misericordia Domini, (indurarea, mila lui Dum- de cardinali si consultori, iar oficialitatea de
nedeu), numirea Duminecei a doua diva Pasci; functionari, administratori i interpreti sta sub
se numesce in biserica latina M. D., fiind-ca cu directia unui secretar general. Preste ambele
west(' ouvinte se incepe liturgia;; ea eorespunde sectii insa este pus un cardinal prefect, caruia
la Dumineca mironositelor (v. ac.) din biserica poporul roman cel glumet Ii(lice papa eel rop,
greaci.
In consideratia jurisdictiunii sale considerabile.

www.dacoromanica.ro

Misivria

Missi Dominioi.

293

In adeviir el ocarmuesee (1890) pentru ritul perioara de fete, small industrial de fete pi
latin : 22.326,867 de suflete, sub 337 de episcopi, mai multe alto acoale inferioare; mai multe in-

24,988 de preot si ea 27,460 de biserici subin- stitute financiare. In M. 5i are residenta episVelese si cele 2 diecese catolice din Romania; copul diecesei reformate de dincoace de Tisa.
iar pentru riturile orientale : 5.103,350 de suflete, Industria ai comercial e desvoltat ; mai insemsub 71 de episcopi, 6942 de preot pi 6197 de nate stabilimente stint: atelierul de reparate al
biserici. (In aceste din urma stint euprinsi si caller ferate ungare (cu 400 lucrittori), doua faRomanii unit pi cele cinci patnarchii de rituri brici de masini, fabric, de portelan si maiolic,
speciale : annean, maronit s. a. eu o populate berarie, s. a. Numerul locuitorilor e 30,408, intro

de 556,000 suflete). Daca se reflecteaza la dispersinnea enoriapilor intr'o M., se vede user, ca
inconvenientul principal este numarul prea restrins al misionarilor si al statunilor; de aceea
s'a desfapurat o activitate deosebita In aceasta
si deja in 1895, adecit in 5 ani, s'a

cari 27,700 Maghiari (inclusive 5874 Ovrei),

1223 Germani si 1105 Slovaci. Majoritatea locuitorilor se ocupa eu viticultura. Orapul M.
taimite doi deputali in parlamentul Verii.
Mislea, 1) cabin ce Vine de com. ScorVeni,
pl. Filipesci, j. Prahova. Are aproape 1000 loc.
proprietaii de terenuri petrolifere in exploatare.
2) M., penetenciar de minori in seeks ctitun.
Inainte a fost manastire zidita la 1583, iar la
1883 a ars i apoi statul i-a dat destinata de
penetenciar, ce are si o acoald.
pnmul titlu al Talmudului (v. ac.).

obVinut un spor de aproape 3000 de preot

presto 1000 de biserici. Pe langa acestea mai
depind de M. i o multme foarte mare de scoale
confesionale, colegii, seminare, spitale si orfelinate. Pentra intretnerea tuturor acestor aseamide, mijloacele locale simt in genere insuficiente, i chiar subventunile centrale si ale
Misogamia, scarba, groaza de casatorie.
guvernelor interesate stint departe de a fi inMisogynia, searba, ura fat-a de femei, o stare
destulitoare ; de aceea s'an format felurite so- patologica.
cietat de M., can aduna sume respectabile
Misopitdiatscarba, nra fate,' de copii, chiar si
le repartiseaza unde cred cti stint mai de lipsa. fati de ai sei, o stare patologica.
Asemenea asociatuni exista mai in toate terne;
Mispickel, mineral, arseniura de fier, luck mecea mai importanta insa este cea din Lyon, care talio alb ca cositor, uneori convine argint sau
stringe ai distribue vr'o 8 milioane de franci pe aun. InsoVesce zacamintele de cupru la Mitteran. Literatura M.-lor este foarte bogata, caci berg (Salzburg), la Freiberg, Arzberg, de asemisionanii s'au indeletnicit in toate timpurile pi menea cu minereuri de cositor la Cornwall pi
locurile cu explorari ai studii limbistice, iar rolul in munti metalici.
ion fundamental pentru civilisata lumii, a atras
Misrata, v. Masrata.
asupra Ion atentunea nu numai a statelor, dar
Miss, (engl.) domnipoara; In Englitera prepi a autorilor de tot soiul (Missiones catholicae. dicatul daraelor nemaritate, cari nu au drept la
Romae, 1890 si 1895; Dr. Hahn, Gesch. der titlul Lady (v. ac.).
kath. Missionen. Kln, 1857-65, 5 vol.; PerioMissall, G., n. 1835 in Trifesti, j. Roman dicul septmtmal Lee Missions cath.c Paris).
unul dintre primii elevi ai facultati juridice
Protestanti, aproape numai Englezii i Ameri- Iapi, pe care a frecuentat-o intro anii 1857-62.
canii, se ocupa 5i ei de pe la inceputul secolului A ocupat diferite functuni in magistratura; a
Cu M. 0 multme de societit, larg subventonate fost director de serviciu la ministeriul justitei
de guvern, dispun de mijloaoe colosale si stint (1859-62); prim-grefier al inaltei ciuti de ca-

in stare a plati pe un misionar ea eel putn sate (1862-70); secretar general al ministeriului

10,000 de franci pe an. Proseliti Ion se numera' de justite pi al ministeriului de domenii in dila trei milioane, dar de abia un milion este bo- ferite randuri. A fost ales deputat de oraaul
tezat. Fatt cu acest succes slab, datorit 'inert in Tecuci (1876-80).
mare parte unor mijloace nimic mai pulin cleat
Ca scriitor si publicist a Boris despre diferite

spirituale, chiar si protestanti se plang de ste- chestiuni economice si politico-sociale, dar scrierilitatea sfortarilor Ion si au pierdut mult din rile lui nu stint reproduse in volume aparte.
zelul primitiv (Gundert, Die evang. Missionen. Este membru fundator al Ateneului roman, al
Stuttgart, 1886).
societati pentru invi4atura poporului roman, al
In biserica ortodoxa M.-le Epson cu totul. societati Macedo-romane. La 1867 a conluorat
Singuri Rupii fac din and in cand botezuri prin la fundarea societiVii Transilvania, al carei preSiberia cu Cazaci pi ruble ; tot ei infiintaser pi sedinte a pi fost in vremea din urma.
in biserica rom.-cat. o carte
In Japonia o statune ou un episcop Nicolai.
Missal,
Dar acesta a ai plecat de acolo, fara a-si fi ter- liturgicii, in care se cuprind misele, pericominat bisenca, iar conversiunile intre numerosii
pagini din Rusia e invederat ca lipsese de ori-ce
trainicie. (Cf. sorgintele rusesci in tractatul interesant din Kath. Missionen. Freiburg, p. 136 uu.)
Misivria, (Meaembria), oras in Rumelia or.,
cereal Burgas, en ca. 2000 loo.; arcbiepiscop grec.

pele, etc. preserise pentru. Dumineci i serbatori,

aranjate de Grigore eel Mare pi Pius V. Unele

M. dinainte de inventarea tiparului 'ant foarte

frumos scrise, de ad lit ere M earactere tipo-

grafice mai mari.

Miss! Dominici,

(si: Mimi a latere regia;

Miskolcz, ores, capitala oft Borsod, sitnat in Missi a palatio; legati domini regis), eran,
valea prului Sinva. Central orasului are un dupa cum reiese din diplomele carolingiene, din
aspect modern, e regulat zidit; suburbine insit capitulare, etc., acei seniori sau persoane unite,
stint simple, en aspect de sate. In M. se afla trimipi dela puterea contralti a imperiului, spre
prefecturi, preturit, tribunal, judecatorie cer- a supraveghia administrata provinciilor.

cuala, directune financiara, gimnasiu superior M. incepura a functona de pe timpul lu

reformat, gimnasiu inferior catolic, scoal su- Carol Mantel si a lui Pepin sourtul, ale oaror

www.dacoromanica.ro

294

Missir

Misteriu.

ordini le transmiteau in provincii (missi discur- la Louisiana. 1763 Francezii Il cedeazii Engleroutes). In 802, Carol col Mare regula difinitiv zilor ; 1817 s'a anexat Uniunei. In resboiul cu
institutia lor. Acesti comisan regesci, dupii anal solavii a jucat rol insemnat. Dupd resboiul acesta,
800 avurd o mare important, si se numiau dintre 1867-69 a stat sub administratia unui guvern
episcopi i contii cei mai cu vazl. In funclaunea militar; 1870 s'a anexat din non Uniunei. 2) M.,

lor, M. eran totdeuna ate 2, un episcop 5i un 2 county in Statele-Unite, unul in Arcansas,

conte, represintand indoiti putere saverand. Pro- l700 km'., 10,000 loc., ou resedinta Osceola; altul
vinciile imperiului cuprindeau un numr schim- In Missouri, 1040 km2., 11,000 loc., ou resedinta
bdtor de legationes san missatica, cuprin4nd Charleston. 3) M., riu in America de nord, isvode obiceiu mai multe comitate. In atributaunile rind din lanai Itasca, curge spre nord, pfind ce
principale ale trimisilor intrau: 1) De a impune ajunge in Traverse-Lako ; In cursul su spre est
respectul drepturilor suverane in general. 2) De strdtaind mai multe lacun 5i formtmd mai multe

a proteje pe supusi, kind in samd plngerile cotituri, pe sesul gigantic curge spre sud, in

pe care on cine putea s le adreseze, de a face urm formand o delta mare terminatd in 5 bradreptatea in apel sau in prima si ultima in- tun (dintre cari cel mai mare este South-Paas),
stanti, etc. 3) De a controla administrarea con- se varsd in golful Mexico. Rinri laterale mai

tilor si agentilor regali, a supraveghia pe episcopi mari : Missouri, Ohio, Arcansas si Red; mai mici;
egumeni, a primi jurimntul de credintd, etc. Minneseta, Iowa, Des Moines, Wisconsin si IlliIn fine 4) Ca in adunarea general (Conventus nois. Lungimea M.-Missouri este 7200 km., deoi
missorum) s aminteascd administratorilor laici si cel mai lung riu de pe rotogolul pmntului ;
bisericesci de datoriile ion, exorhind poporul prin basinul 3-1 mil. km2. In lungime 3130 km. este
,admonitionesc la datoriile morale pi religioase. navigabil.
[M. Bodiu.]
Mari de M. ordinari, eran cei extraordinari, Missolunghl, (Mesolongion), oras odinioard incari represintau anume pe imprat pentru o afa- Wit in Grecia, lines golful dela Patras ca
cere oarecare, in imperiu sau in afar& Insti- 9476 loc. (1889); archiepiscopie. In resbohil de
tutia M.-lor se schimbi sub urmasii lui Carol. independent la 1825 si 1826 a fost apiirat eroi-

Chiar pe la 850 ei devenir ,constitutit adecd

stabili, in loo de discurrentes. Puterea lor, ambitinnea si drepturile ce aveau crescued malt.
In Francia la inceputul sed. X nu mai existan,
data cu inceperea marei paten feudale, in Italia

cesce de Notis Botaris. Mausoleo cu mima lui

Byron care a murit ad i 19 Apr. 1824, precum
si o siatud a lui Byron.
Missouri, 1) M., cel mai mare afiuent al riului

Mississippi in America de nord, isvoresce in

&Ain't tined ping pe la 950. Mai tisruin regii Fran- Muntii Stancosi din 3 isvoare, isi taie drum prin

ciei sub diferite titluri, aveau demnitari en aceleas atributii ca si M.

[O. G. L.]
Missir, Petre, om politic si jurisconsult roman,
n. 8 Oct. 1856 la Roman, isi face studiile gimnasiale la Iasi pi cele jivadice la Berlin, de uncle se

munti, trecnd printre preti shine* inalti de

1884 este prof. de dreptul gintilor la univ. din

Iasi, pi (1900) ales senator de colegiul acelei
universitti. Ca om politic este junimist si s'a
distins rnai nti prin articolele sale publicate
in ,Era Noua's foaie septihntinal, redactat de

laturi ale rtului M., 179,780 km2., Cu 2.679,1841oc.

350 m. 5i formeazd. 3 cataracte grandioase. M.

e mai lung si mai bogat in apa decit Hui prin-

cipal, lungtmea 4712 km., basinul 1.341,600 kms. ;

afluenti : Yellowstone, Nebrasca, Kansas. 2) M.,
intoarce 1879 cu diploma de doctor in drept. Dela stat al Uniunei nordamericane, situat pe ambele

el. Ca representant al Statului romin a luat parte

la congresele de drept international privat. Dela
el intre altele Dreptul de succesinne al strdinilor la imobilele rurale din Romania. (BucuL,
1886); Raport relativ la resolutiunile conferintei
de drept international privat dela Haga din 1894.
Mississippi, 1) M., stat in Uniunea nordamericand, intre golful Mexico, Alabama, Tennesee,
Arcansas, Louisiana, 121,230 knal., 1.300,000 loc.
Pmntul, ce se poste cultiva, este abia 16,000 km2.,

celalalt este acoperit cu pIduri si mocirle. Mari:

Mississippi, Yasoon, Big Black, Tombigbee, Pasca-

(1890), dintre cari 150,726 Indiani (v. tipuri ame-

ricane, tom. I, p. 143); la sud teren deluros,

bogat In metale la nord prairii onduloase, in

parte pdmnt rc;ditor ; se cultiv porutnb, gem,

orz, tutun comerciu insemnat Cu centrul in
St.-Louis. 'La congres M. trimite 2 senatori si
15 representanti. M. a intrat in Uniune la 1821.
Missus, v. Missi.

Mister (engl.) domn, (prescurtat Mr.) predicatul dat unui gentleman, care n'are titlu.
Misterios, (tat) ceva care pared ascunde in
sine un secret nepdtruns ; neinteles, swans,
pe Wilts.
Misteriu, (grec.) taind (v. ac.); in genere se
4ice un lucru ascuns, orean, secret on ce trece
presto priceperea oamenilor (ev. Mat. 13, 2;
Marcu 4, 2; Luca 8; Efes. 1, 9); apoi doctrina

goula s. a. Producte. Se produce in mare cantitate bumbac, in care privint ocup local prim orestin revelatti &Ica amintesce sub nu mele
In Statele-Unite ; portunb, ovs, tutun s. a. Prd- M. (I Cor. 2, 7). M. inseamnd si sacrament (v. ac.)
sirea de animale este neinsemnatii. Industria si si adevrurile descoperite de Dleu, cari tree cu

comercial este insemnat. Administratiune. Corpul total preste mintea omeneascil sau dogme (v. ac.).
Misteriile (Mysteria) la Greci, _Romani
legislativ constd din 45 senatori si 133 deputati,

alesi pe doi ani. La congres trimite 7 deputati ; la alte popoare vechi eran tainele in intelesul
la alegerea de presedinte al U.niunei are 9 voturi. religiunii respective. M. eran culturi de taints,
Resedinta guvernului este Jackson; orasul cel servicii divine de specii deosebite, la cari putean
mai mare este Vicksburg ; M. este impartit in an-Abate numai coi dedicati si sfintiti pentru
74 county (comitate). Istorie. Fernando de loto aceste culte. Astfel de M. existan in cultul 4ipi sotii si spanioli au fost cei dinttti cari au nelor Isis, Demeter, etc. si al cleilor Bacchus sau
descoperit acest teritorin. 1682 La Salle in nu- Dionysos, Mithras, etc. M. mai renumite sfint
mele lui Ludovic XIV il cuprinse 5i11 anexa cele samotracice, eleushaice, bachice i corfeice.

www.dacoromanica.ro

MAP

Mithridates.

295

.Misteriile medievale eran drame religioase,

cu subiecte din Sf. Sciiptura, mai ales despre
patimile, invierea, intiltarea la cer pi a doua
venire a lui Isus. Facute la inceput de preoti,

Isi cautd hrana seara. Se nutresce cu

fructe
jir, cartofi, napi); precum si ou
animale(ghind'
mici. Face adese mari pagube agricultorilor, de aceea se vtaieazd precum si pentru
In limbs latin, se jucau in bisericd. Mai terdiu, carnea lui. Pielea 5i perii lui se intrebuinteazd.
amestecate cu elemente profane si cornice, se (V. si Gligan.)
jucau pe strade sau pe pietele publice, de laici,
Mistuire, v. Digestiune.
sau de societeti anume, cum era la confrrie
Mit, (din grecul mythos), in genere o tradide la passion, in secl. XIV, la Paris. In unele thine din timpul preistoric, in specie o povestire,
localitati catolice datina M.-lor se pestreazd Ong in care se aratd faptele unei deitati. Originea
adi si se Peed la Pasti ei la Ruselii. antecele miturilor purcede de acolo, cd oatnenii dala inde stea, Vifieimul, lrodii sau Trei crai dela re- ceput credeau, c fenomenele si liuterile nasrit, la noi stint iiimasite ale M.-lor medievale, turii (soarele cu 4iva, noaptea ca intunerecul;
introduse parte din apus prin Germani, parte cdldura, frigul, etc.) stint manifestrtrile deittilor,
din Orient prin Greci. Ele eran in mare mare cari, dupd resultatul acelor manifestatiuni, eran
ptIn pe la inceputul sed. XIX, dud se jucau bune (soarele si cAldura) ori rele (intunerecul,
finca de fiii boierilor prin casele de frunte, in- frigul). Oamenii dela inceput, neaviiind idea clard
cepnd dela curtes domneased. Adi stint cadute despre 4eitfi, si-le-au inchipuit asemenea oaIn dispret.
menilor, dar nemuritoare pi cu puteri extraMistic, ceea ce este ascuns, tainic, necuprina ordinare divine; deittile mai puternice si le-au
cu mintea, ceea ce poste fi cunoscut i sciut inchipuit ca bdrbati, lar cele mai blnde ca
numai de cei alesi anume si initiati; ceva identic femei. Miturile purcese din efectele naturii, le
Cu misteriu si misterios.
Mistiei s'au numit o grupd de filosofi 5i teologi, cari invtau, cii Dumnedeu, finta absoluta
principiul universului, se poate cunoasce in

putem nurni: &ice, originale. Cu progresul cul-

hull omenesci M. fisice s'au transformat tot

mai mult in ;ace. Din M. fisice s'a desvoltat

basmul (v. ac.) sau povestea.

[Atm.]
mod perfect printeun act de intuitiune si conMita, v. Mituire.
templatiune intelectuald, care trece preste ori
Mitau, capitala Curlandei, 35,011 loc. (1897);
si ce cugetare $i crt perfecta fericire consista castel cu mormintele fostilor duci de Carlanda.
in aceastii extaticd contemplatiune til identificomun rurald, atenent la parochia

catiune cu Dumnedeu, care se poate ajunge si pe Brodoc, mosie boiereasce, in cdp. Cotmanului si
pamnt. Desvoltat si expusa In sistem aceasta j. Zastavnei in Bucovina, are 986 loc. (904 ort.-

doctrinii si aplicate, in viat se numesce mi- or., 23 rom.-cat., 59 mos.), o scoald primard.
sticism. M. se baseazii pe vederile dogmatice
[Dr. I. G. Sbiera.]
cuprinse in scrierile atribuite lui Dionisiu Ario-

Mite, v. Lid&
Mitena, indnuse scurti de dame, ce nu acela cea mai mare desvoltare a ajuns in veacul de pere degetele.
mijloc din causa teologieLscolastice.
Mithra, la Arii mai vechi probabil deul cel
[Pl.]
Misti, El, vulcan in Peru (America de sud) mai mare, iar la Persi (inainte de fundarea culIfinge Arequipa, 6850 m.; aci se afid cea mai tului lui Ormuzd, v. ac.) (leul soarelui si lusus situat statiune meteorologica de pe pdment. minii. Dupd introducerea cultului lui Ormuzd,
Mistificatiune, inselatorie dibace, pact-deed M. a devenit mijlocitor intre Ormuzd si Ahriman.
aireata., tragare pe sfoara. Multa vreme M. a fost Serbtoarea nascerii lui M. s'a numit Mihragan
cultivate ca o art de distractitme.
(v. ac.) si s'a tinut in 25 Dec. Cultul lui M.,
[Nig.]
Mistral, 1) M., mare vint de nord-nord-vest, pe timpul lui Alexandra cel lifare era Idtit in
care bate in valea Ronului si pe marginile Me- tot Orientul, de unde a ajuns 5i in Grecia, iar
diteranei invecinate.
pe la 70 a. Chr. si in Italia. In secolul prim
pagita ; cuprinde veden i platonice 5i neoplatonica;

2) Mistral, riu in Provence (Francia).

Mistral, Frideric, poet provencal, n. 1830 in
Maillane; epopea sa *Mirme (1859), a avut
mare suecas si in urnii a dus la fundarea cer-

dui:a Chr. a fost incuibat in Roma, pe timpul

lui Adrian (t 139 d. Chr.) si al Antoninilor
(t 181 d. Chr.) mai in toate provinciile rotnane,
anume si in Dacia, lar sub impdratul Septimius
cului literar al Felibrilor (v. ac.). Academia frc. Severus (t 212 d. Chr.) cultul lui M. a fost rea premiat acest op al lui M., lar Gounod a pus-o
In music sub titlul Mireille. 1890 H. a distigat
marele premiu dela Acadmie des inscriptions
et belles lettrese. Alte serien:
(1867),

ligiunea curtii impartesci (domus Augusta). Mi-

tologistii I-au asemnat pe M. cu Serapis din

Egipt, cu Baal din Siria pi Babilonia si cu Apollon

[Atm.]
din Grecia.
Lis Iselo d'or (1876), Nerto (1884), La reine Mithridat, (Mithridatium), medicament vechin
de consistenta lictarului; se folosia ea antidot
Jeanne (1890).

Mistress, (engl. pron. Misis), prescurtat Mra., si se pregatia din 54 substante diverse. Se dice,
doatnna, doamna casei ; predicatul damelor mii- cit ar fi fost descoperit de regele Mithridates
ritate, cart nu au drept la titlul Lady.
Eupator.
Mistret, porcul selbatic (Sus scrota), ma- Mithridates, regi din Pontos. Mitridat I, aliatul
mifer din familia suidelor, ord. artiodactylelor, lui Cyrus. Mitridat IV eel Afare Jis si Eupator

are un cap mai lung ca porcul domestic. Co- (120-63). Acosta era unul dintro cei mai mari
loarea perului surie-brun pine' la neagrd. Lun- generali ai vremii, urcat de tin& pe tron, a

gimea corpului 1.8 m., a codii 25 cm., greutatea sciut s infrine printeo energie fare, de seamen,
150-200 kgr. Trdiesce in pdurile beltoase din toate intrigile cari se urzeau in jurtil stk. Dinsul
Europa sudicd si centred, in Africa nordica
era (lumen neimpacat al Romei, resboaiele sale
In Asia vesticti i ceutrala, ale 10-30 individi. cu statul roman tin din anul 90 pana la 63 a. Chi..

www.dacoromanica.ro

296

.Mithridatese

Mitologia.

Pe langa un bun talent militar, mai poseda ai o en M. altui popor, sau 5i asemnarea mai multor
frtunoas culturi; vorbea 22 de limbi ai era un sisteme de religiune ; mai departe cerceteazi
bu.n orator. 0 revolti condusi de fiul Bk. Phar- inchipuirile originale ai cotnune despre

nacius Il impieded si meargi in Italia; pirisit speciale ale unui popor de aceaai origine ai despre
de noroo se ucide. M. s'a luptat cu Sylla, Marius cjeittiie identice ale mai multor popoare, si

pi en alti generali romani mai putin importanti. astfel aseamni isvoarele originale comune ale
[Caion.]
religiunilor genului omenesc.
Mithridates", este numele a dou opere de
Mitologia celticd la Celtii din Armorica (Breeruditie, care sintetiseazi cunoscintele de filo- tagne in Francia) ai la Celtii din Britania (Anglia),
logie comparati ale timpului lor i dau speci- anume in Irlanda, Wales, Scotia pi pe uncle
mene dintr'un mare num.& de limbi i dialecte. insule, s'a desvoltat ca religiune ai s'a sustinut
A.ceste doulii opere stint: M., de differentiis En- pand in timpul crestinititii. Fundamental acestei
guaruni tum veterum, tam quae hodie apud di- M. este 4eul Hu (v. ac.), care represinti soarele,

versas nationes in toto orbe terrarum in usu ai in naturd principiul brbitese, 5i cfina

Ce-

sunt, observationes, Zrich 1555 scris de Conrad ridwen (v. ac.), care represint luna, si in natur
Gessner ai a doua, mult mai insemnati: M., oder principiul femeieso. Mai toate M.-le se baseazd
allgem. Sprachenkunde, 1806-1817 a &grin autor pe ceriul cu stelele, dar cea celticd, indeosebi

este Johann Christoph Adelung. In amndou pe zodiac, pe ursa mare (carul) ai pe dracon

aceste opere se vorbesce ai despre Hiatt romilni. (aerpele). (v. Arthur, Graal). Preotii cultalui s'au

Mitigantia, (med.) retnedii ce uaureaz, li- numit Druili (v. ad. ai art. Bar4i.)
Mitologia daco-romana. Dupti cum dovedesc
Mitilene, (Mytilene Mytilini, Lesbos, hire. inscriptiunile romane afiate pe monumentele din
insuld in darea Egeic, langa termul Dacia, aci au fost venerate toate eittiIe roposesiunea Turcilor; 1750 km2., eu mane din Roma, Italia si alte teri eu populatiune
asiatic
112,0130 loc. mai ales Greci. Pe insul se pro- romani, ce aratd, c Romanii din Dacia aveau
duce oleu, vin, fructe sndice, gogoai de ristic. religiune comun en ceilalti Romani, dar ei
Capitala Kastro. 476-428 a. Chr. M. apartinea aveau ai ceva special in refigiunea lor, intrucit
niatesc, potolesc.

aliantei dela Delos. Lesbienii erau oameni culti, unor lei romani li-au dat predicate none san
dar dedati la pliceri nenaturale (amor lesbian). au introdus i4eitti none. eii ca predicate

In sed. XIV M. f cedati de Bizant familiei none stint Iupiter avnd predicatele Cemenus
genoveze Gateluzzio, dela care o lud Mohamed II Cotnagenus, Dolichenus, Erusinus (ori Prusinus),
la 1462. Pe insul se gismo resturi de antichititi. Heliopolitanus 5i Tavianus. Tuno on predicatul
Mitilineu, Mihail, diplomat romin, n. 1836 in Dea Patria, Diana cu predicatul Leta, Nemesis

Bucurescii si-a facut cariera in ministeriul de cu predicatul Rhamnusia, iar Hercules cu pre-

externe, incepiind ca scriitor 5i ajunggind 1871 dicatul Tibiscanus, Praianus ai conservator domus
Ulpiorum. Ca leitti none apar Azizas, Bonus
Puer, Pherphoros, toti trei representind luceaferii ; Acuinus, Cautis, Glicon, Lux Nehelania,
Priepus Pantheus (Liber Pater), Sol Hierobolus,
tractatele 5i conventiunile Rominiei (1874).
Dea Syria, Sirona, Sulevia, Quadrivae ai Zeus
fAitis, v. Aliagin de M.
Sardendenos. De interes stint : Dacia, Terra Dacia,
Mititel, se names in Rom. nisce cirnitei Dei ai Deae Daciarum. Dintre jeitbe Dacilor
mici umpluti cu carne tocat.
au primit pe Zamolxis, ai de acole se cred a fi
Mito, fratele lui Ivancu (ucigaaul lui Asan), gi Sarmandus, Turmasgada, apoi de prin Asia
cipetenie in timpul domniei lui Ionij, imp& apar Benefal, Bebellahamon, Malagbel ai Mapratul romino-bulgar. Revine la compatriotii narat. (Cf. Dr. M. Marienescu, Caltai pligin
slid dela Bizantini uncle fugise cu Ivancu, ai creatin ; Gr. G. Tocilescu, Dacia inainte de Ro-

ping 1879 secretar general al ministeriului de

externe, apoi ministru plenipotentiar in stillnitate, intre 1889 ai 1896 la Constantinopole,
de unde demisioneazi. Dela el: Colectiune de

impreuni cu acesta, pi mai ales sub condu- mani ; M. J. Achner, Die rmischen Alterthiimer ;

cerea acestuia, poart numeroase lupte cu Grecii. Karol Torma, Inschriften).

Numai prin tridare, mijlocul obicinuit al BisanMitologia egipteand. peii Egiptului au dinatiulni, Mito ai Ivancu stint rap*: primul sur- stiile ai istoria lor. Oraaele Memphis pi Thebea

ghiunit, iar Ivancu ucis (intre 1197 ai 1200). au format dou teritorii de M. Dupg sistema
Mitoc, V. Metoe.
preotilor din Memphis dinastia primi a deilor
Mitocul Armenese sau Hacigadan, suburbiu a stat din urmitorii : Ptah (Phta) ai apoi Ro,
al oraaultti Suceava. Mitoeul Dragomirnei sau Seb en muierea Nut, Osiris cu muierea Isis,
Dragomireseii, com. rur. cu &annul Mitocul Non, lloros ai Schu, Sos 5i Tef nut ca 4ei bnni, iar

parochie, moaie ministireasi in cp. 5i j. Sucevei Seth (Satan, Smi Typhon) ai femeia Nephtis ca
in Bucovina, are 3429 loc. (2507 ort.-or., 452 rom.- lei ri. Dup' sistema din Thebea stint (111'6 dicat. pi nniti, 296 protest., 175 mos.), o acoal pri- nastii de lei. De prima se tin: Seb ai Nut,
mari, un cabinet de lecturi mitropolitul Silvestrn. Osiris ai Isis lloros, Schu ai Tefnut, apoi Seth si.
Mitologia,(grec.Mythologia),invtitara despre Nephtis; adaugndu-se Ammon, Mut (Mouth),
mituri (v. Mit) ; cuprinde toate miturile (pove- Mentha ai Thenenet, Tum ai Anit; iar in a doua
stirile) despre 4eittile si heroii unui popor pigin, dinastie s'au mai inairat Tot, Mat si Annbis,4
deosebi din antichitate
Perai, Egipteni, dar pe Mag toti eii acestia se mai cunoscean
leii speciali, mai ales pentru rave. Cultul
Greci, Romani, Celti, Germam Slavi, etc.). M.
sefintified cautti stabilirea and sisteme de reli- principal a fost cult de soare, adecil de lumin.
ginne la popoarele singuratice, si a *ifs la mare In M. eg. e caracteristica credinta, c 4eii se
desvoltare prin M. comparativd, care e asem- intrupeazi in animale, fiecare in animalul fulu
narea unei sisteme de religiune a unui popor, sacra, precum i c sufletele oamenilor tree in

www.dacoromanica.ro

Mitosa

Mitraillense.

animale, pentra ce uciderea nnor animale sacre

era pedepsita en moarte.
.Afitologia galliett san a Celfilor din Gallia
cisalpin (Italia de sus) si din Gallia transalpinl
(deosebi Francia). Scriitorii rornani au insemnat
pufin despre deittifile Gallilor. Adolf Bacmeister
(Keltische Briefe. Strassburg, 1874, pag. 88), insirri cleitati gallice, pe basa autorilor i inscripfiunilor romane, deasemenea Tocilescu (in Dacia
inainte de Romani, pag. 711) insird 95 de deitdfi
celtice, intre aceste i unele gallica

297

spirit divin al luminii si Ahriman (v. ac.) spirit

rea al intunereculni. Ormuzd si-a impoporat

imperiul luminii ea Ferueri (v. ac.) un fel de
ingeri, dupd cari mai tiirdiu avea s hurl pe
oameni. In fruntea acestont a pus septa Amsaspandi (v. ac.), ca nisce archangheli, chiemall s guverneze lumea si apoi a ()mat 28 de
Izidi (v. ac.). Ahriman &ma si-a crest luptAtori,
pe Deyii (v. ac.).
[Atm.]

.Mitologia romana. In M. rom. lipsesc miturile despre cream lumii, a 4eilor si a oameMitologia germana in sensul grins e mi- nilor ; ea a lintit la o religiune nallonal, dar
tologia popoarelor germane, anume : Teutoni polytheisti (nu multi dei), fu si-a crest mai multi
(Deutsch), Saxoni, Thuringi, Franci, Allemani, etc., cjei decal aveau si Grecii i Etruscii. Religiunea

dar deoarece aceast M., in parte mare e iden- Romanilor a fost de origine Midi, adeci
inf3uenfata insa de cultura Grecilor si
tic& cu cea nordici (norvegiand, si svedezd), ambale laolaltd se mimoso: M. uord-germana. M. g. a Etruscilor. Divinitlfile romane au stat: 1) din
a inflorit ping in seol. VIII, crInd Germanii s'au dei, ce si-au inchipuit ca persoane, s. e. Iupiter,
increstinat S'a constatat aseminare intre deli Iuno ; 2) din demoni, cari se credeau spirite,
germani si nordici, i anmne intro : Wodan si precum silnt: Genii, Larii, Manii, Penafii; 3) din
Odin, Donar pi Thor, etc. De aceasta M. se tin Semoni si Indigell, identificafi en Herves ai OreElbele (v. ac.) i piticofii. Aceastd M. n'are nimio cilor ; 4) din dell servitori ai color mai mari,
despre facerea lumii si a cleilor (v. M. nordicrt). s. e. Faunii, Silvanii, Lymphele, etc. Sistema
Mitologia grata. Dupii Homer Okeanos (v. ac.), era de 12 'lei mari, brbtesci si femeiesci,
amune: Iupiter, Apollo, Neptunus, Vulcanus,
adeort apa, e inceputul tuturor creallunilor
coral i pamiktul a purees din air& Dar theo- Mars, Mercurius, Iuno, Minerva, Vesta, Ceres,
gonia (sciinfa despre crearea 4el1or) la Hesiod Diana si Venus.

Mitologia elaveana e una din cele mai vechi,

(850 a. Chr.) spune, ca la inceput a fost Chaosul
si s'a plamddit and Slavii eran ruicrt in Asia
(v. ao.). Theogonia institue un dualism de

noapte, de lumina pi intunerec, de viafa si sup. si de mijloo, pentru ce in unele seamiin

de moarte. Ageii de frunte la Greci au fost (Poe: celei indice si persane. Dela venirea Slavilor
Zeus, Hera, Hephestos, Athena, Apollon, Ar- In Europa au inceput a se forma mittin si cleitti
temis, Ares, Aphrodite, Hermes si Hestia, apoi none, dar susfindnd multe si din cele vechi. La

s'a mai insirat Poseidon si Pluto si astfel a Lithavi 4eul primitiv e Praratimas (= la Tali
existat sistema de 12 dei. Nu numai miturile Parabrahma), care a crest toate i reirresinta
despre dei, oi si acole despre Herves, s'au susfinut in povestile popoarelor grecesci si vecino
si de aci au trecut la alte popoare.
Mitologia indica. La Indi unica 4eitate a fost
Brahma, dar poporul nu s'a indestulit on o !leitate, ci in Bengalia i in finuturile riului Ganges
a venerat pe Wischnu (v. ac.), iar in ferile nordice ale Indiei pe Schiwa (v. ac.). Brahmanii

universal si nnitatea. Acest cjeu mai ti.cliu se

imparte in trei dei, in Perkunas (den al ceriului), in Potrimpos (deu al color de pe pmnt)

si in Poklus (deu al lumei de jos); iar acesti

trei laolalta s'au numit Triopa (troj forme, troj

figtui), si la Slavii coi vechi a fost un cleu ca
trei capoto. peul primitiv la Slovaci e Praboh
(= Brahma), la Slaveni Swarog (stralucitori), la
Poloni Norma, iar la Rusi Peran. Cultul general
[Atm.]
a fost cult al luminei.
Mitosa, numire data la 1882 de Flemnung
procesului de divisiune indirect a nucleuki; e

(preolli lui Brahma), ca nu cumva Inii sa se

impart in mai multe religiuni, a facut din
Schiwa, Brahma pi Wischnu pe Trimurti (trinitate, treime), respective pe Brahma in trei
fete. Siddhdtha un fia de rege, n. 623 a. Chr., tot una ou Karyokinesd (v. ac.), bipartifinne mi-

a prisit ca reformator ; declardndu-se intruparea totica. M. cuprinde ca fase principale: formarea

lui Wischnu pe pinnt, sub numele Buddha fusului, a asterilor si a chromosornilor.
unul din Aditja (v. ac.),
(v. ac.) a negat existents deilor Trimurti, si a Mitra, in mitol.
cieu al buninii; e identic en Mithras (y. ac.)
fundat buddhaismul.
[Atm.]
Mitologia nordica. La inceput Odin, Wili si la Persi.
Mitra, (grec.) invlitoare de cap. Este ornat
We au format trinitatea. Odin a fost col mai mare
si s'a numit Alfadur (nemf. All-vater). Asii distinctly archieresc in forma' de coroanrt, in(v. ac.) eran 12 si se chiemau : Odin, Frigg, frumsefat ou icoanele evangelistilor si deasupra
Thor, Baldur, Hdr, Bragi, Tyr, Herivodtur, ea cruce. Simboliseaza, puterea i autoritatea
spiritual a archiereului.
Heimdal, Freyr, Freya, Oegir, Lolis 5i HeL
Mitra, (anat.) v. Uterus.
Mitologia pereana purcede dela popoarele
Mitrailleuse, arm de foc on mai multe fevi,
zendice, descendenfele Arilor (Iranii) asezate in
nordul muntelui Hindu-Khu si intro riurile Indus capabil de a trage intr'un minut un num.& fortes
si Amu Darja. Zoroaster pe timpul lui Darius mare de proiectile. Calibrul fevilor poste fi ca a
Histaspis 521 485 a. Chr. a psit ca profetul puseilor de infanterie i atunci numeral fevilor
lui Ormuzd (v. ac.) i reformatorul religiunii poate trece de 12. Mitrailleusele de infanterie pot

persane, avnd biblia sa, numit Zend-avesta trap pina la 1500 gloanfe pe minut, iar cele
(v. ac.). Dupi acesta, a stat in fruntea religiunii de artilerie pan la 400 proiectile. Ele se inZarvana Akarana (v. ac.), care a fost deitate trebuinfeadi in fortificalle, pe cimpul de britaie
primitiv a lumii, domnind in imperiul luminei. si in marina de resboiu. Ast4i done, tipuri isi
Din sinul ei s'au ntiscut douii ffinfa Ormuzd, disputd, intilletstea: Nordenfeld si Hotchkiss.

www.dacoromanica.ro

298

Mitrofan

Mizil.

Mitrofan, episeop, a fost mai Intai tipograf, apoi vinta la as de lipsa pot intreprinde pi visita-

clilugarindu-se, deveni In culi:1nd ieromonach, tiuni canonice. Pe Janga aceste mitropolifii rom.

si in aceasta calitate tipari la Iasi in 1680 in pi gr.-cat au dreptul de a purta paliul ce 11

grecesce cartea patriarchulni de Ierusalim, Do- primen dela Pontificele roman.

sitei, despre s. rnormint. Intre 1681-83 II gsim
Romanii din Ungaria pi Transilvania an 2 mica episcop de Husi (Mitrofan III), ocupat si acum tropoliti. Gr.-oatolicii la Blaj cn diecesele suen editare de carti grecesci. Pe la 1686 a abdicatl tragane Oradea mare, Gherla si Lugos (v. Albape semne compromis prin politici polonofil,
Iulia si Flgrtras). M. gr.-cat. se denumesce dintre

s'a dus in Muntenia, unde a continuat activitatea sa obicinuita. A tradus biblia din 1688 pi
a edat enchiridiul lui Dositei de Ierusalim in
contra luteranilor. La 10 lude 1690 fa ales

3 candidati alesi de delegatii clernlni (v. Alegere)

de catr M. S. Regele si se preconiseazi de ultra
pontificele roman. Gr.-orientalii au un mitropolit

cu resedinta in Sibiiu, care se alego prin con-

episcop de Bazau, mide a pstorit pana la moartea gres (v. Megere) si se denumesce de cidra M.

sa din 1702. Acolo a infiintat o tipografie, ti- Sa Regele. In Romania sfint 2 mitropoliti : in
pirind Pravoslavnica marturisire (1692), Triodul Bucuresci (M. primat) pi in lasi. Romtinii din
(1697), Mineul slavo-roman (1698 si 1700), Molit- Bucovina au un M. ca resedinta in Cernaut.
velnicul gr.-rom. (1690), cele 7 taine (1702), p. a. (Cf. S. Papp, Szilagyi Euchiridion Juris Eccl.

A Incrat si rnult pentru ridicarea scoalelor. (Iorgnlescu, Dict. j. Buzan. Bue. 1892, p. 126--27;
Melchisedec, Cronica Husilor. Bucuresci 1869,
p. 145 48.)
MItrofanoviciul Vaside Dr., profesor univ.,

or. cath ; Conciliul provincial I al proviuciei bis.

gr.-cat. de Alba-Iulia pi n'Oras. Blaj, 1882;

A. Br. $aguna, Dreptul bis.)
Mitscherlich, Eilhard, chimist germ., n. 7 Ian.

1794 in Neuende, j-28 Aug. 1863 in Schneberg.

sera., n. 1831 in Crasna, Bucovina, a studiat A fost profesor de chimie la univ. din Berlin.
liceul si teologia in Cern:114, de unde f trimis Atentiunea generala a fost atras-o asupra sa in

la univ. din Viena ; in 1855 se preoti pi f numit etate de 25 ani prin descoperirea isomorfasmului.
profesor supl. de teologie pastorala la institutul In laboratorul san de chimie a ficut o multime
teologic din Cernut, iar 1858 si spiritual se- de descoperiri, asa s. e. a descoperit acidul
minarial. In 1862 ocupa catedra ca profesor sebnic si acidui hiperinanganic, apoi benzolul,
definitiv. Dela 1875 profesor de teologia practica' nitrobenzolul, azobenzolul. M. s'a ocupat pi ca
la univ. Francisco-Iosefina; functiona 1875/1876 studii geologice.
pi 1882/1883 ca decan al facultatii teologice si
Mittel, litere, v. Caraotere tipografice.
in 1877/1878 ca rector. In 1880-85 a repreMittweida, oras industrial in Saxonia, cercul
sentat in camera deputatilor a consilinlui im- Lipsca, 13,458 loc. (1895); scoal technicti
perial din Viena colegial antiii al marilor pro- real ; teskorii de bumbac, lana pi in.
prietari. f 9/21 August 1888 in Marienbad. M. a
Mituire, faptul de a da san promite darari
publicat: Omelitica bisericei dreptcredincioase unui functionar, pentru ca acesta s faca sau
resaritene, Cernaut 1875, pi avea preparate pentru nu un act, fie chiar drept, privitor la functiunea
tipar un manual de liturgica s altul de teologa sa pi considerat gratnit dup lege. Ceea ce se
pastorala. A fost distins 1874 Cu titila de proto- da san promite, e mita. Condaninatii pentru M.
presbiter, 1879 cu titlul de Doctor Theologiae nu pot fi functionari publici, pierd dreptul la
ad honores si in 1880 cu dreptul de a purta pensie si stint pasibili de inchisoare pana la troj
Crucen de aur (staurofor). (Cf. Revista poli- ani. A.ceasi pedeapsi se aplic arbitrilor si extica Ill pro 1880, ur. 18; Candela pro 1888, pertilor mituiti. Se pedepsesce pi particularul,

pag. 553; Morariu C., Prti din Istoria Rom. care, in numele san ori al unui functionar, va
[Dr. I. G. Sbiera.]
cere, loa sau face s'a i-se promita daruri san
buc. 1893, pag. 236.)
Mitrofor, titlu de onoare, pe care il confe- avantagii, pentru a interven' pe langO un funcresce archiepiscopal pi mitropolitul, mai ales al tionar in scopul amintit mai aus. Cel ce a dat
Bucovinei, acelor calugri archimandriti si acelor M., pentrn ca functionaral s'A facti sau nn

archipresbiteri pOstori de suflete sau consilieri

consistoriali, cari s'au distins prin o deosebita
activitate preoteasck si este impreunat cu dreptul
de a parta coroana, (mitra) pe cap la functinni
[Dr. I. G. Sbiera.]
rituale bisericesci.
Mitropolle, scaunul, resedinta unni mitropolit;
provincie bisericeascii in fruntea careia st mitropolitul ai carui episcopi subalterni se munes
sufragani. (v. Archidiecesa.)
Mitropolit, se numiau in vechime episcopii
oraselor mai de frunte (metropolis) cirora apoi
li-s'an supus ca sufragani alti episcopi din orapele provincial. M. au in general urmatoarele
drepturi : 1) De a convoca pe episcopi in Sinod
provincial pi a presida in acela. 2) A consacra
pe episcopii diecesani. 3) Se primeasca apelatiuni dela forurile episcopesci in toate causele
bis. 4) Ca capi ai provinciei bis. an drept a priveghia preste integritatea credintei, curatia moravurilor pi observarea s. canoane. i pentrn
delaturarea abusnrilor constatate in aceastil pri-

nu se pedepsesce. (Cf. Art. 144-146 o. p. rom.,

pi Leg. pen. nng., 465-470.)

Mixed-pickles, (engl. mixd pida), un fel de
conserva, compusa dintr'un amestec de felurite
legume 0st-rato pentru iarn.
Mixeolyse, anumita metoda, de combinat colorile, pentru a iesi cat mai clare pi mai frumoase.
Mixtum, (lat) amestecat, din mai multe feluri ;
mixtum-compositura, amestecrittua, mis-mas, talmes- bal m es.

Mixtura, operatiune farmaceutic, constatad

din amestecul mai multor droguri in solutiune
administrat organismului in picIturi. In chimie

se intslege un amestec de dona sau mai multe

saruri, s. e. M. de magnesia, amesteoul de sulfatk

de magnesiu, sulfat de amoniu pi amoniac,

trebnintat la precipitares acidului fosforic ori

arsenio.

Mizil, com. urb. in Rom., j. Buzan, formatti

din orasul M. pi cat. Ciresianu, Fefelei pi MA-

fcini, cu o populatiune de 5200 sufl. (Dict.

www.dacoromanica.ro

299

Moult.

Mjiisen

geogr. 1892), 3 biserici si 2 scoale primare, una

de brtieti si alta de fete, gard, farmacie, spits!,
o fabricii, de fajita. Loo. se cup cu agricultura,
industria manual si comercial. Afara de trgul
septminal, mai are trgurile: Dumineca Flo-

en deosebire apoi a fost cultivatii in veacul de

Mlada, Mieldipi, se numesc ratnuri sau ramureie detasate de pe o plant lemnoasii, cari
serves() ca butasi sau la altoire.
Mlijetu, com. rur. in Rom., j. Buz8u, situati
pe ambele maluri ale riului Buzau si compusi
din 11 cat., en 3150 loc. (Diet. geogr. 1892),
4 biserici si 1 ?coati. Teren bogat in minerale

gt scurt are peristom dablu cut cili neapendi-

mijloc si a produs memoriile prodigioase de cari

istoria ne face amintire, ca Mirandola, Leibnitz,
Grotius, etc.
[Pl.]
Mnemosyne, la Oreci o litani, dina memorial;
ri i lor, Dumineca To mii si tergul Drgaicei (29 lun.). prin Zeus, mama muselor.
Com, e strabatuti de ()ales ferata i$oseaua naMnium L., (botan.) gen de muschi acrocarpi,
tional Ploiesci-Focsani.
familia Bryacee; spectile sale, vr'o 67 de obiceiu
Mjsen, lac in sudul Norvegiei, 364 km..
robusta, cresc pe pamnt, putregaiu, stfinci ; frunMliclu, v. ImbliciuL
zele lor sfint mari, nerviate; capsula mare cu
culati; florile barbitesci discoide. Din teara
actun se cunose nrmatoarele specii : M. cuspi-

datum Hedw., M. rostratum Schw.,

affstas
Bland., M. undiaatum Hedw., M. hornum L.,
M. punctatum Hedw., M. sinnosum 8chw.
S. St. R.]

si mai ca sam in ape sulfuroase si feruginoase.

Moa, (la noiseelandezi maori), o pasere fosila,
Mlastina, teren imbibat de apti, ce mare parte ajungend pana la 4 m., ca oase foarte puternice.
din an contine mai multa apa decal este priin- Stint cunoscute o multime de specii. Ele au trait
cioasi i folositoare plantelor. Originea M.-ei in Nona Seelanda i probabil au disparut an

vo

,. ,
.

.. =

- ^-F' ' - n

,
1

"

-'1- ^

'
'..

-1

=1

.4'7.s ' ' '

''

Un stabiliment do monirie in Bu mimed (A. Popovici). La art. Moans.

provine sau din reviirsarea apelor curg6toare ori total in sed. XVIII. Exista in aceast insulli
stttoure pe un ion jos, de untie apa nu se mai multe povesti si poesii despre nriasele Moa.
poate retrage, san din vine de apt), subterane, Carnea ei se nuluca.
Moab, fitli lui Lot (v. ac.).
cari nu pot ea respund direct la suprafat $1
fac terenul dimprejur mlastinos san mocirlos. Moabiti, popor semitic, spre sud-est dela Marea
Pamntul lor, desi este compus mare parte din Moart, descendentii lui Moab, subjugati de David,
vegetale i foatte bogat In humus, dar este acid eliberat de Mesa (v. ac.), la 600 de nou sapos
bituminos din causa ca, apa umplind toate de Nabuhodonosor, pe nrma se contopi cu Arabii.
Moar, stofl sau matase pe care se produce
golurile i capilarele din pinint, impiedeca aerul

si gazurile de a ptrunde si circula in pimint prin o anumit procedur, aparentele ondulate

ca s-1 incilcleasc i oxideze humusul i sill- ale apei.
Moara, =sing pentm sfrimarea sau pulvecatele pentru formarea de siiruri pentru nutrirea
plantelor. Plantele acuatice, ce cresc in ff., stint risarea corpurilor solide, mfinati de regula de
acide, putin substantioase i nenutritoare. Ele apii, vita san abur. Din timpurile cele mai vechi
poart numirea generica de rogoz. Prin secarea, omul a cautat s-si apropie prin mijloacele cele
canalisarea si insanitosarea M.-ei pamntul se mai lesnicioase si in mod placut alimentele.
amelioreaz foarte mult, rogozul si plantele de Astfel a procedat si ca diferitele boabe a unor

balt dispar si se poate face plugarie pe ele si plante; griul, porumbul, meiul, etc., a ciutat
en timpul devin terenuri de o fertilitate extra- al fie sfarimat, pulverisat i apoi preparat pentru
mincare. Aces-slit' sfirimare a condus la maciordinarit.
Mnemonlca sau mnemotechnica, (grec) se nu- nare, si sistemele ontului primitiv au fost inlomesce arta de a cultiva si desvolta memoria prin cuite prin aranjamentele omalui civilisat, care
mijloace mesta$ugite. Ca arta a fost inventati a creat morile. Avem rema$ite de mori &ilea din
mai fintiii de grecul Simonides, a fost apoi cul- timpul Romanilor; gasite in desgroparile Pompeei
tivatit de stoici in scopul dialecticei oratorice; si Herculanului.

www.dacoromanica.ro

300

Moara.

Industriasii romtuii an fricut deja mult in priCam scopul unei mori bane este a produce
vinta morkriei, ei s'au pregatit, s'au instalat ea al se poste de multi' faina alb i frumoasti,
tot ce partea technica ei practice a produs rnai negresit ca curatirea graului este de o imporbun; in scurt timp Romania poseda aproape o tanta oapitala i ca nu s'au crutat nimio ca
suta de mori sistematice. Morile cele vechi dispar, aceasta parte technic-a a morii s fie cat de perabural inlocuiesce apa, sisteme perfectionate fecta i complet.

cele primitive.
Grad bine =Alit ajunge de aci la partes
Dam in urmitoarele deseriptiunea unui mize principal& la transfonnarea sa in fain&
stabiliment de morarit din Bucuresci (v. ilustr.)
Mai nainte, fare a se tine same de structura
In dreapta i stings se gasesc magaziile morei bobului, el era intreg i deodata macinat cum

pentru graul care se descarca pi care nu se de- iesia deis pietri, fans era cernuta, asortat
positeaz in silosuri; aceste magazii contin o pusii in comerciu. Trita, germenulgraului, barba,
cantitate de aproape 400 vagoane. In fund, corpul diferitele epiderme se macinau la un loe si deprincipal al morei avend douii aripi ; in dreapta data cu partea filinoasa amidonica ai continsilosmile pentru grau, in stilUga silosurile-ma- toare de gluten, adec frumseta i bunatatea
gazii pentTu faina. Graul se aduce la silosurile hranitoare ea substantele necurate, nehranitoare,
de gran si se descarcil prin una din cele einei unte si chiar vatematoare.
deschidtun, de acf se ridica de elevatoare in Dup o curatire perfecta a graului el trebue
etajul suprapus, aci trece prin prima curatitoare
care scoate praful, cojile, pameintul, pietrile, s't
apoi prin mijlocul vizelor este depositat inteunul
din cele 56 compartimente din care se compune
intregul complex de silos; capacitatea fiecarui
compartiment este de 6 vagoane gru. Astf el
grail' ate in deposit pim and sosesce momenta'
de a fi micinat; silosurile silnt contTolate Eji
pentru ori ce eventualitate, dace imprejurarile
cer, gran' se poate scoate prin ajutorul vizelor
din etajal de jos, se urea iarsi sus, se curate si
vntura din non si se depositeaza In alt compartiment. Graul depositat in silosuri, nu se poate
inaldi sau incinge nici odatA, nici nu este trebuinta pentru aceasta ea o mina omeneascii sti-1

macinat treptat, i astfel scos numai ce este bun

din el, mijlocul, grisurile. La acest resultat s'a

ajuns prin introducerea cilindrelor de otel alit

la macinat
Trecend acela.s grail prin sese diferite opera-

tiuni de startunare s'a obtinut marele progres

al morariei modern& Cilindrele dintate din otel
alit den acest resultat, ele scot mijlocul graului,
neamestecand cojile, tarita i celelalte part ale
bobului, ele dau gnsurile.

Macinatul grisurilor se face tot de cilindre

de otel alit, ins nedintate; din ele se scoate
a.sa numitele dunsturi, cari iarlsi se macing
fie la cilindre, fie la pietri, si din aceste ope-

ratiuni se scoate Mina; taritele se mai macinti,

dea la lopata, functionarea este automatica. Pentru la pietri.

a ajunge la miicinat grul, trebue s treace

Fiecare data ce productul a trecut pria aceste
curatitoare. Se scie de toti morarii cat este de cilindre sau pietri, un sistem intreg de curtit
periculoasti curatitoarea, un pericol continua de
cernut macinisul obtinut le apartine ; fiecare
foe in edificiul unei mori. Pentru a evita acest cilindru, fiecare piatni are sistemul sea separat
pericol toate cele sese etaje sant boltite in ci- de asortat Masinile necesare stint instalate in
ment s't fier, formand podeala de despirtire a diferitele etaje ale morii.
etajelor; apoi curatitoarea mai este despartita
Asa incepend cu etajul de jos care este reprintr'un zid puternic de corpul morei, iar usile servat cazanelor, masinelor, una de 180 cai, alta
can conduc la ea sfmt toate de fier dublate
de 400 cai putere, transmisiunilor cari pan total
umplute cu cenus sigure in contra focului; lu- In miscare cum s't luminei electrice la al doilea
minatul este electric si o mare reserva de ap etaj avem 15 scaune duble cu cilindrele de otel

Cu conducte in toate etajele o asigura cat se

poate de complet. Aci in curatitoare grni adend din etaj in etaj se curate; astfel in etajul
de sus sfint tararele superpuse si aparatele de
eliminare a corpurilor man, apoi cantarul automatic care arati grul necuratit cu greutatea
sa, apoi trece prin aparatele de scos praful, de
scos neghina, de scos mazarichea, de despartit
secara de grail, prin perii, prin pietrile s't ma-

sinile cari curates barba graului i colturile

galbene, prin aparatul de spalat i uscat graul,
prin aparatele de magnet pentni a elimina bu-

catile de fel, prin ultimul cantar automatic care

alit sistem Ganz ai fratii Seck cum si cinci

pietri mari frantuzesci din La Fin* toste pentru

sfarimat i mticinat gran'; la al treilea etaj avem

curatitoarele de grisuri si dunsturi, 7 sistem

Hagenmacher, 6 sistem Seck-Reform la al 4-lea

etaj o parte din cilindrele de cernut 'Mina si la

al 5-lea cilindrele de cernut faina i sichterile.
Toste etajele sant boltite en ciment si fier, toate
aparatele au ventilatoare speciale i total este
luminat cu lumina electric&
Intreaga moara este aranjat automatic, poate
produce ori ce calitate de fain& pi se macinti
o cantitate de 10 vagoane de grail pe di.

raga greutatea graului curatit, prin aparatul In aripa din stilnga morii sfmt amesteatoarele,
automatic de udat si de aci in silosurile ime- silosurile si magaziile de fainit.
Astfel graul pornind automatic din aripa dreapti
diate inainte de macinare. Din aceste silosuri

trece prin curatitoare, amar, si ajunge &ins in

aripa stanga Linde se cantaresce si depositeazilA
Valoarea acestei mori este de un milion si jumetate lei.
Pe langi aceasta moat& mai stint mori perfection ate in Bucuresci dintre cari: a Fratilor
se aduna tot la un loo i se scoate; ne mai Aman ca sistem de Plan-sichtere a Fratilor 01avend nimio comun cu moara.
mazu, apoi tirbey Buftea, Violatos, Millas, Gatrecend prin aparatele distnbuitoare, elevatorul
conduce gran' in corpul morei unde se macina.
Pentru a evita un rnare inconvenient al morilor
vechi, tot praful care se produce prin curatirea
graului este condus intr'un turn de zid anume
construit, care se nuniesce turnul de praf, aci

www.dacoromanica.ro

Moarea

Moarte.

liatzatos Brila, Motile din Botosani, Dorohoiu,

Galati, Peatra, Q. a.
O lucrare foarte interesanta despre Industria
morariei in Romaniac e datorit dlui ing-iner B.
G. Assan, care evalueaza valoarea morilor perfectionate din teal la suma de 23-25 milioane.
Pe MITI morile sistematice perfectionate Ro-

mania posede nenumerate mori teranesci; ele

serveso populatiunea rural sfint mai cu sama
mori de porumb. Toate riurile i rinletele terii
sfint presarate ou mori de apa, din distant in
distanta apa este oprita de agazul unei mori;
aceste mori represintau odinioara o adevarat
avere. Mai glut morile de vent din Cfunpul Ba-

301

se intind multe mocirle, in unghiul sud-vestic

se vede massa de sare: Dsebel Usdum. In apropierea termilor sfint multe isvoare calde cu spa*

sulfurica, ca Calirr-ho6, in biblie amintit sub

numele : Lahsa. Proportiunea saraturii fata de

sp grata a altor mari este: 26'00 si 40h,.

Apa este de regula verdie pe unele locuri intunecata, pe altele albastrilintunecata. In M. se

versa: Iordanul, Nahr-Zerca, Main, Uadi-elAlodsib s. Arnon, Uadi-Kerak, Uadi-Subarah, s. a.
[M. Bodiu.]

Moarte se numesoe inoetarea vietii a nnei

fiinte organisate. La om obicinuit nu inceteazi

toste actele vitale deodatii in mod subit, ci

Ir-

,..

Intoriorul morii. (v. Moara.)

iraganului cari ins nu presinti nici o insemnatate.

[Andrei Popovici.]
Moarea, (Murit), sau zearna de varza este saramura in care se asaza varza, ce se inacresce

pentru iarna. Aceast saramura prinde dupa

days timp un gust acru si sarat, si se introbuinteaza adese pentru beut i pentru prepsrarea unor bucate.
MoartA, Marea, (Jam-ha-Melah, Bahr Lit),

moartea este precedatii de turburari ale functiunilor celor mai importante, mai ales ale activitatii sistemului nervos, ale circulatiunii pi
respiratiunii, turburari cari constitue boale si in
gradul mai inaintat agonia. Dad% !Imbues unora
dintre functiunile vitale nu este definitiva', deck*

organismul n'a pierclut facultatea de a se in-

toarce la activitatea normal, aceasta stare constitue moartea aparenta. Dupa causa care aduce
lac mare grat, in Palestina, suprafata: 926 km.. terminarea vietii distingem M. natural, M. acLacul de forma lungareata, ce se intinde dela cidentala si M. violent& Prin M. omul si aninord spre sud, prin peninsula de est Lisau este malele tree in starea de cadavru; dupa laceimpartit in o parte mai mare estici alta mai tarea circulatiunii sangele coaguleaza, tesaturile
mica, sudica. Langimea laoului: 76 km., latimea : corpului devin tari, membrele inulexibile, cesa
16-17 km., 4-5 km. lat., unde este mai an- ce constitue rigiditatea cadaverica care precede
gust. Afundimea spre nord: 365 m., spre sud : putrefactia corpului. Semnele mortii reale, prin
5-6 m. Apa este foarte sarat, de aceea ani- care o distingem dela M. aparent, s6nt : lucemale nu pot vietui in ea. In coital nord-vestio tarea batailor cordului, scaderea temperatusei

www.dacoromanica.ro

302

Marte civil

Mobilisare.

Cu aproape 1000 si mai malt, rigiditatea cada- caci proa nsor femeia naseitoare este lsati la
venca, lipsa contract-Lunn mnsoulare, opamtatea 'Tom intemplarn de catra baba ignorant, care
pupilei ochiului, inceputul putrefactiunii. Veri- este chiemat la patul bolnavei. Aceasta este
ficarea decesulni, constatarea M.-ii reale si a una din cansele marei mortalitti a copiilor
causei ei, constitue o atributiune importanti a a vestedirei prea de vreme a tinerelor neveste
politiei sanitare (a medicinei administr., medicinei la tearti.
[Dr. Vaia.]
publice), constatarea martii violente si a impreMomite sau reliquii se names in limbajul
juririlor in care a fost produsa este competinta cultului biser. remitsitele trupesci ale sfintilor,
medicinei legale (medicinei judiciare).
precum si toste acele obiecte, pe cari le-an foMoartea n poveftile romlIne e personificata losit in viata lor sau acele cari au fost in atinprin o femeie inalt si mega, cu o el:mkt pe gere cu ei, s. e. instrumentele de tortura. Este
"'mar; e chioar, nu vede bine pe cine si ia, dogma' de credinti, ca reliquiilor trebue sti li-se
si pentru aceasta e firit de indurare. Ft frumos prestee oult, pentru c trupuille sfintilor stint
revenind la palatele drimate ale printilor, se mdularele lui Taus Christos, biserica Spiritului
scobori in pivnitti si acolo M. iesind dintr'un sf., cari dupti inviere vor fi glorificate, iar obiectron hodorogit, Ii trase o palma si ft frumos tele cari le-au apartinut, fiind-cti sant foarte
c si se fad' terina. Florian e trimis de mama acomodate ea aducndu-ne aminte de persoanele,
sa, ca s aduca [Tit vi si moarti din fantails faptele, virtutile si patimile br. sit ne indemne
de pe virful muntelui negru de langa kcal alb. a le 'Irma exemplul. CuHui reliquiilor e numai

Fanffina e ptizita de insa-si moartea, si and relativ intrucat nu se presteaza rol. in sine

Florian vrii s ja apa, o turning il sfrimi privite, ci persoanelor carora au apartinat, adeoft

In bucati.
[Atm.]
sfintilor cirora le prestm cultul dulieic.
Moarte elvili. Pedepsele criminale perpetue,
Moavia, al cincilea calif, interneietorul dinastiei
adeci pe viata, atrigeau, altadata, M. civil, a Omeiadilor. Fiul lni Abu-Sofian, marele Mimic
card consecuenta era ca, persoana desi traia, al lui Mohamed, n. po la 600 d. Chr. M. fit numit
totusi era socotita ca moart in ochii societtitii, guvernator al Siriei (644) de califul Othman,

cu privire la unele dreptari de cari era des- dupi a nand moarte se declara ca resbunator
bracatti. M. civ. este dar o fictiune: un viu e contra lui Ali si castiga in partes sa pe Amu.

presupus mort. M. civ. avea ca efect: 1) deschiderea succesiunii condamnatului; 2) pierderea dreptului de a primi o mostenire si de a
face testament, de a primi donatiuni; 3) nu
poti fi numit tutor, fi martor, reclama sau sta
ca pirit intern' proces, decat fiind representat

Dupi bittilia dela Siffin nedecisa, f proclamat

calif si recunoscut hate parte a imperiulai pang
la moartea lui Ali (651), &and remase singar
calif. A fost bland, a restabilit pacea 5i ordinea,
a fae,ut califatul ereditar. t 679.
Mobile, subdivisiune a bunurilor (v. so.), adeci
prin un curator; 4) nu te poti castori 5i ca- tot ce poste fi susceptibil de posesiune sau prosatoria contractati anterior, e nimicitti, in ce prietate. Unele bunnri siint mobile prin natura
piivesce efectele ei civile. Toate acestea decurg lor, iar altele pentru ca legea le considera ca

din art. 25 Cod. civ. francez. Astadi M. civ., atari. Prin natura lor sant acole, cari se pot

chip; care condamnatul pierdea proprietatea tu- transporta fie singure, cum stint anitnalele,

turor bunurilor sale, e desffintata pria loges

franceza din 31 Maiu 1854. Romania n'a cunoscut M. civila nici data.
Moasa, o femeie care a primit o instructiune
si diploma la cutare scoala de mosit, de regula
acolo unde e si facultate de medicina, pe temehil careia este indreptatiti a da ajutor la

fie prin o putere stritinit, cum sant lucrurile

neinsufletite. Cele prin determinatiunea legii

singuri indreptatiti a asista la faceri. Fiecare

stat are datorinta a se ingrijt de M. in numir
de ajuns, ca 5i in satele cele mai indeprtate
sa fie la indemana la cas de trebuinta M. Spro
acest scop guvernele dui de cursurile ce se

rumbini, desi toti acestia se misca dela sine.

Actiunea prin caro se revendica atari bunuri e

stint : obligatianile si actiunile, cari au de obiect

sume exigibile san efecto mobiliare, actiunile

sau interesele in campanii de finance, de comercin ori industrie, etc. Animalele afectate la
cultura parnntului inceteaza de a fi mobile si

femei nscatoare. Practica M.-lor este atilt de im- devin imobile. Asemenea iepulli de cast'', stupii
portant, nick prini In sed. XVII era M. femeie cn roiuri, pescele din iazuri, porumbii din po-

si ca mobiliari, dupa obiectul la care se refera.

Importanta distinctiei intro mobile si imobile:
numai imob. pot fi ipotecate; urmarirea mobipredau M.-lor la facultati de medicinit, mai in- lelor e mai usoara; actiunea pentru imobile se
ffinteaza dup trebuint scoale de mosit la deo- intenta la tribunalul locului imobilnlui; pentru
sebite centre ale terii. In Ungaiia afar de Bu- M. la domiciliul datornicului, etc. (Cf. Art. 461,

dapesta si Cluj, mai dint scoale de mosit in 468, 472, 473, 474, 1909 C. civ., 406 sq. Pr.
Sibiiu, Seghedin si Oradea mare, uncle in 6 luni Civ. Rom.)
se pregatesc femede cu cunoscintele necesare
Mobilisare, operatinne prin care o armat

pentru a put asista femeile cari masc. M.-lor toste institutiunile ei trece dela stare de pace

la stare de resboiu, chiemandu-se sub arme toate

instrumente necesare, indatoriri statistice, etc., elementele, cari in timp de pace din lipsa de
cari se recer pentru ocrotirea sntti mamei mijloace sau alte cause nu mai stint in serviciur
si a nounscutului, precum si la respectarea le- activ. Trupele tree pe picior de resboiu prin
diplomate li-se impun toate acole regule higienice,

gilor de ordine juridicit si religioa.sa. La poporul chiomarea oamenilor din concediu si reservii 13i

nostru deis teara fined n'a strabitut simtul de incorporares Ion, pe cat se poste, in corpurile
imperioasa necesitate a M.-lor instruite. Inca uncle au primit instructiunea militara. M. face
prea multe nasceri obvin WA asistenta unei femei obiectul nnei ingrijiri deosebite in armata. In
instruite in ale mositului. Este o nenorocire asta, timp de pace, in fiecare an, se reimprospiiteazi

www.dacoromanica.ro

Mocan

Mocsonyi.

303

m6surile mate, asa ca la un moment dat, trecerea (al lui Kossuth), al carai president a fost ani

de pe picior de resboiu sti se facrt cu regula- de-a randul. Pirerile sale conciliante in cheritate si precisiune. Aceastrt operatie este anal stiunea nationalitatilor 1-au adus in conflict au
din factorii cei mai importanti la inceputul unei partidul kossutbist, din cara a trebuit s se recampanil. M. se face prin decret regal.
trag. In semn de recunoscint pentru ap6rarea
Macan, si no n m cu Muntean =locui to ri la munte

drepturilor nationalitatilor nemaghiare, Romanii

In regiunea subalpina; cari locuiesc in catune din Ung. i Trs. au oferit lui M. la 1885 un splendid

si case reslete pe cele plaiuri i vai ale muntilor. album cu. 2000 subscrieri. La proximele alegeri

Ooupatiunea principala a M.-lor este pistons, nu s'a mai gsit cero electoral maghiar, care
crescerea vitelor i prea patina plugrie fac srt fi oferit mandat lui M.; anulandu-se ins.
dinsii dupti sistema moinelor si tinroagelor. Cava mandatul generalului Doda (v. ac.), alegatorii
grail i secara de primitvari, alac tenchin, orz, cercului electoral Caransebes au ales pe M.
oves, cartofi i porumb scorumnic, verze mini
publicat numeroase scrieri de valoare si de
pietroase i mere, prune de toamna, este tot interes deosebit pentru noi, tare cari: Vista
ceca ce dinsii pot produce in acele regiuni inalte socialrt maghiarl, 1855; Nationalitate, 1858; Desi reci. De obiceiu panea si leguma o camper spre vechiul nobil maghiar, 1888; Adtninistratia

din sill parte dala camp. De ordinar sub M. se

inteleg insti marii economi de oi din Ramie
si alte cateva comune mari dela poalele Carpatilor, Covasna, Bretcu, etc., din Transilvania, cari 5i tineau de secoli vitela lor mari
m6runte in Romania (Priucipatele dunarene)
la pasune sub scutul Austriei si prin tractate
intro Turcia si Austria le era lor garantat migratiunea turmelor si psunatul pe domeniile
statului si ale manstirilor pentru o taxa tare
modesta'. M. orau propnetarii turmelor de oi
catritoare, i altul avea Vilna la 20,000 capeta
de oi, cirecp de vita cornute i herghelii de sate

de stat 1891, etc.

Mocsonyi, (pron. Mocioni) orig. Mucioni, familie macedo-romanti, imigrata in Ungana si

Banat pe la finca sed. XVII din Moscopole (Ma-

cedonia), unde avea case si curti mari si bisering proprie, la al crtrei altar servia totdeuna
unul dintre membrii familiei. In arma parsecutiunilor ce indurau crestinii de sub domnia
Turcilor dup invingerile lui Eugenia de Savoya,

se pornise o emigratiune a familiilor fruntase

crestine spre Dunare ; astfel i doi frati M., intre

cari cel mai mare, Petru, a fost preot csatorit,

si-au incarcat toata averea mobill pe catiri,

de capete. M. sfint atli in deplin decadenta dela si au trecut Dunrea in Valahia, iar de acolo
resboiul vamal 1876 incoace, i cei mai multi au strabtitut in sus panti in capitals Ungariei.
au parisit pstoria nomada, luand mosii in Fratii M., oferindu-si serviciile patriarchului Iliarkida ori cump6rand proprietati dala stat, s'au ricului Arsen III de Ipec, care &liar pe atunci

stabilit pentru totdeuna in Dobrogea i au devenit agricultori.

Mocanu, insula in Dunare, Rom., j. Vlasca,
avand o suprafati de 300 ha.
Mocca, (Mocha), oras ea port in Arabia, prov.
turn. Iemen, langa Marea Rosie, 5000 loc.; comercial cu cafea de M. a decatlut.
Moceanu, George, profesor de gimnastica la

se asezase ca o colonie mare infra Comarom

si Buda, au participat cu Rini in luptele prin-

tului Eugenia. Fratele mai mic si-a pierdut viata

in batalia dela Zenta (1697), iar preotul Petra a
remas in taberit ca spiritual papa la luarea Timisorii si scoaterea Turcului din Banat. Aceast
tovrsie cu. Sarbii i-a adus lui Petra M. supra-

numele ,Popovichc, care a fost susceput si in

lineal Sf. Saya din Bucuresci si la scoala de diplomele nobiliare ale succesorilor sei, numiti
oficien, n. 1838 in Orman (Transilvania), a venit acolo Popovich alias Moosonyie.

in Romania in 1860. In 1863 a fost numit pro- Dup Petra M. au remas troj fii: Petra, Mifesor de gimnasticit la Mateiu Basarab si
hail si Andreiu. Dintre numitii trei fii ai lui
trirdiu la scoala de oficien. El este intemeietorul Petra, cel dintrd, Petra II, a murit Wit desintroducerii gimnasticei in tjcoalele statului si in cendenti, iar Mihail si Andreiu sfint intemeie(cate institutele particulare. A introdus danturile torii celor dou6 unii, fiecare separat nobilitata,
nationale romfinesci in toate scoalele publice, voia- in cari e ramificat familia M. !Ana astarli, adeca:

jand cu elevii si in Europa, America, etc., f aand cunoscut straintatii danturile noastre.
Moceris, comuna rur. In Ungaria, cott. Cara,Severin, ca 1124 loc. Romani.
Mocirla, Mlastina, (v. so.).
Mociu, comunit rur. in Trans., cott. Cluj, nu
1737 loc. Romani (1171) si Maghiari. Tindal
M.-lui e foarte fructifer.
Mocke, un calcar de apa dulce.
Moore, (magh. Apatelek), com. mare in Ung.,
cott. Arad. In antele publice apare deja la 1214.
Are 221 case ca 1148 loc. Slovaci, putini Magh.

linia prima, armalista, descendenta lui Mihail,

si unja a doua, donatario, descendenta lui Andreiu.
seniorul liniei M. de Foen, la 1780 a cerut

si primit dela imparatul Iosif II dominiul Foen

Andreiu'
ca donatiune mixt, data pentru recunoascerea
meritelor si sacrificiilor farniliei sale. La 1782
Andreiu M. a fost impuscat in casa administratorului su domenial prin farms* fad a se sci
prin cine, nici cui a fost destinat glontul. (Pe
piatra lui mormntala din catedrala Barb. din
Timisoara s'a aflat unuatoarea inscriptiune: Rio

iacet in pace nobilis ac perillustris Dominus

si 800 Romani gr.-cat. Teritoriul e 4373 jug. Andreas M. alias Popovich, edilis de
subit
Foen' die
cat. Vinul alb din acest promontor are foarte et quidem scolpeto per fenestram traiectus
9-bris 17 anni MDCCLXXXIlt.) Dupit moartea
bun name. Statiune de cale ferata.
Mocsiry, Ludotrie, om politic magh., n. 1826 lai Andreiu, diploma nobiliar, cu stema fatniin Kurtny, cott. Ngrd. Indata ce a fost re- liara a fost liberat vikuvei sale (n. Ecaterina
staurat constitutiaUngariei, M. a fost ales (1861) Cojoca, t 12 Apr. 1824) si fiilor odi, cu data
deputat, apartinand partidului lui Deal; mai 28 Febr. 1783 (inregistrata la capitolul de Cenad
trinjiu (1865) insti a trecut in partidul din stanga In 19 Aug. si publicata in comitatul Pesta la

www.dacoromanica.ro

304

Moesonyi.

Genealogia familiei de yoe,sontAi.

Petru (I)
Petra (II)

Andreiu (I) t 17 Nov. 1782

Mihail (I)
(Cese.torit cu Marta de Kerala.)

Petra (III)

Dimitxie Mihail (II)

(Gas. ou Ecaterina I Cojoca,

t 12 Apr. 1824).

Petra (IV) Constantin Naum

Gavriil.

Dec. 1814.

loan (I)

1-29 Junin In. 1780, t

s. on Ecate-

1807.

a II de %arilk26
csonyi. t 24 Main
1822.)

25 Main 1854.

cris, cu lu-

lianaPanaiot,
n. 1787

t 18581

Alexandru(I) Mihail (III) Ecaterina (ITI)

n. 25 Nov. 1806,
t 14 Oct. 1890) 1- 19 Ian. 1878
Crtsetoriti la 1836.
(n. 8 Nov.1811,

Alexandra (II)

Petru (V) Andreiu (II) .Antoniu(I)

n. 1807,

asasinat
1 Oct. 1868

n. 16 Ian.

1812

t 5 Main 1480.

1890. CAsii-

Iosefina bar.
Brudem.

Somogyi

Sztray, n.

n. 4 Nov. 1841.

n. 9 Martie 1844. -I-

George M.

10 Lile 1882 en Teresa

n.1842. CU. 1880

cu ved. cont. Bela
SztAray,n. barOn.
Maria Fischer.

Horvath de Zalabr.

Ecaterina (IV) Eugenia Petra (VI) Alexandra (III) loan (II)

n. 24 mimic, 1883. n.20 Sept. n. 26 Ang.
1884.

n. 8 Mart. 1887.

1885.

accident

1887.
Ces. 1859

Zeno

26 Majo 1901. C.

n. 1828.

bruarie

torit 1841 ou
ved. contelni

Eugenia

C. 1891 cc ved. lui

Lucian

a. 1823,

f27 Fe-

1816,1- 6 Deo.

Crisetorit la
1859 cc Laura
de Csemovics.

George

Gaza

,.

Antonia (II)

n.20 Mart.

n. 13 Februarie

1893.

1883.

co llena

t prin

23 Main
1854.

de Gyengy8s.

Livia

Georgina

(n. 1860)
(n. 1867)
(marit. (milr. cont.
contuse. Rudolf BisAndrein singen-Nip-

Bethlen.)

penburg.)

11 Sept. 1783). Aceasta diploma, din eausii, ca. posibile glorioasele lupte ale Romanilor din par-

Imp. Iosif II nu s'a incoronat ca rage al Un- lamentul Ungariei; prin ajutoarele lor aproape
gariei, a fost intrita ulterior prin o not% di- 100 de tineri romam si-au putut termina stuploma liberata de imp. Francisc la 10 Maiu 1805, diile $i pi-au mat o existenta de oameni culti,
publicatil in cott. Torontal la 6 Aug. 1827, inzestrand astfel societatea romana en un valores
iar in cott. Caras la 21 Apr. 1828. Al doilea fiu strat de conductori; al lor este marital prinal lui Petra (I) M., cu nutnele Mihail, s'a tvezat cipal la restaurarea mitropoliei ort. rom. din
la Tokaj si la Budapesta. Prin o diploma din Transilvania, Banat pi Ungaria; din jertfele lor
1 Iunie 1798 a Imp. Francisc I (publ. in com. s'au putut sustin deeenii intregi organele presei

Pastel In 12 Sept. 1798), au fost nobilitati fiii lui nationale romane, au fost sprijinite toate sodaMihail, tot pe basa meritelor familiare, ca nobili- %tile ai intreprindmile culturale romanesci, ai
armalisti, va s (lied fr donatiune si predicat. chiar si incepututile organisarii Romanilor pe

Unul dintre nepotii lui Mihail, cu seal* name teren economic-financiar, prin infiintarea pri(n. 8 Nov. 1811, t 14 Oct. 1890), fiind cel din melor banci romanesci, tot lor sfint a se multami.
urm descendent din linia prima si casatorindu-se

Prin toate aceste familia M. a ajuns la un

Ja 1836 cu o nepoat a lui Andreiu, Beaterina rol providential in istoria Romanilor din Ungaria
(n. 25 Nov. 1806. t 19 Ian. 1878), a reimpreunat ai la o importantli, dupa cum n'a avnt-o pang
ambele linii familiare. Din aceasta casatorie s'au astadi nici o altii familie romanli din aceast tearti.
Petra (V) Mocsonyi de Foen, fiat lni loan (I)
nscut fratii Alexandra si _Eugenia de M. (Cf.
Genealogia familiei M.)
M., n. 1807 in Budapesta, a studiat in SarosDintre fiii lui Andreiu M. de Foen, trei anume : patak si (dreptul) in Budapesta. 1847 prim rePetru, Constantin si Naum (-1- 29 Iunie 1807), presentant al comitatului Torontal in dieta dela
care figureaz in un document din 1790 ea unul Pojon, ande pentru tinuta sa energica se vliit
dintre fundatorii bisericei mac.-rom. din Buda- incureat in duele. In aceast dieta venind vorba

pasta, au murit fr succesori, iar al patrulea

fiu loan, (n. 1780, t 25 Maiu 1854), c&storit
la 1804 ca albanesa Iuliana Panaiot (n. 1787,
t 1858), a lsat dupa sine, din 18 copli ce avusera, dui de Ecaterina deja amintit, pe fratii
Petra, Andreac, Antonia si George, cari an
ilustrat aceasta nobila familie $i au ridicat-o la
o important istorici pentru intreaga desvoltare
pohtie 5i culturali a Romanilor din Ungaria.
Dela 1848 rani in timpurile mai noue, membrii
familial M. au stat in fruntea tuhiror miscarilor
popornlui roman din aceast tearl, ai toate re-

despre congresal bisericei ortodoxe din Carlovat,

deputatul Bihorului Bethy, inspirat de M., si

secundat de deput. Gavr. Mihlyi, a %cut pro-

punerea, ca acel congres sa fie convocat nu

numai pentru Srbi, ci pe base agate pentru
toti ortodoxii, si din aceasta initiativ s'a nascut

art. de lege XX : 1847, dupli care congresal

nat. bis. s'a compus din 100 deputati aleai ca
privire la limbs poporului. Prin aceasta lege,
care a sguduit suprematia bis. a Srbilor, s'a %cut

primal inceput al despartirii ierarchice. Dui%

suirea pe tren a Imp. Francisc lostf I, M. a

sultatele reale ale luptelor acestuia in primal chiemat in Dec. 1848 prin ministrul Stadion la
rand sfint a se multami staruintelor neobosite curtea din Viena ca barbat de incredere al Rogenerositatii lor. Din$ii au condus $i au flout manilor, pentxa a formula postulatele acestora

www.dacoromanica.ro

305

Moosonyi.

la noua constituire a monarchiei. Aioi a lucrat amplificat (Verstarkter Reichsrath.), convocat

luptat impreuna cu ceilalti barbati de incre- pe Main. 1860 la Viena. Aici M. in sedinta XVII
dare ai Romanilor din Bucovina, Banat, Ungaria din 24 Sept. 1860 a desvoltat o sistema politica
si Transilvania, genii la Main 1852, cnd in proprie pentru reconstruirea monarchiei austrofruntea unei deputatiuni a rostit in fata mini- ungare pe basa nationalitatilor. Expunerl anume,
stralui imp. princ. Schwarzenberg memorabilele ca sistema politica-administrativa de pina acurri

cuvinte, ca representantii Romanilor au fast

chiemati si ascultati, ca guvernul s cunoasca
bine dorintele i trebuintele lor, pentru a n
Imp un nisi una, ci a dispune tot contrarul..
In 1853 TA numit referendar la suprema curte

a monarchiei trebue ea fie inlocuiti cu alta,

basata pe dreptul egal al tuturor popoarelor, cu

institutiuni populare autonome, astfel matt: 1) In-

treaga opera de reorganisare, adeca toate insti-

tutiunile, ce se atintesc a fi introduse,

sit fie

de justitie si casatiune in Viena, uncle continua intemeiate pe principiul egalei indreptatiri naa-si validita intreaga influenta in interesul po- tionale, in acel inteles ca: in comuna sa fie
porului roman. Ve46nd Ina ca toate starnin- exact representate nationalitatile din comuna; in
tele sale au fost zlidarnice, i c reactiunea nu comitat, district, tinut, nationalittile din acelea,
putea fi impiedecata a-si face cursul, s'a retras In provincii, resp. terile de coroana, tot asemenea
la 1856 definitiv din serviciul statului, si dupa nationalitatile in mesura, precum stint compuse
ce parintele sea murise
acele teri; la urma, in
la 1854, s'a apacat, imcentra, in senatul im-

preuna cu fratele sea

Andreiu,
Ararat),

perial, tot asemenea nationalitatile prtilor, fie-

de adminiconsiderabilei

care parte represents-

lor averi familiare. La

tiv cu propriul seu ca-

raster national, va sa

1 Oct. 1858 Petru M. VI

asasinat in mod perfid

in Budapesta. Dinsul a
fost adeveratul suflet

ic Germanul ca Ger-

man, Srbul ca Srb,

Romenul ca Roman si
asa mai departe. 2) Justitia sa se simplifice,
inlesneasc i fac mai

al familiei si a desvoltat
In sinul acesteia spiritul
national. Avea o rninte

agora si o erudiliune
Iasi* si era un barbat
foarte serios, care in-

idling prin introducerea sistemei orale si

a publicitatii, ca eontroll. 3) Inviitamentul
de sus p'na jos sa fie

trunia toato conditiunile

unui adevrat om po-

litic. Supremul scop al

activitatii sale era conservarea si nobilitarea
elementului national al

ruijlocit prin institute in

limbs poporului. 4) Libertatea confesionall
sprijinirea deopotriva a

tuturor bisericilor din

Romnilor.

Andreis (II)

1116-

partea statului BA se pro-

coonyi de Foen, frate

cu Petra M., n. 1812,

nunte in principia si sa

uncle la 1832 a Mont

Andr. M., pentru ca si

In Austria si se codifico

se traduca in fapte..
Energica pasire a lui

a studiat in Budapesta,

examenele in drept. La

Mansoleul familial Moosonyi.

dreptul de al mea si al
1836 fir chiemat de vicetea national., a provocat
notar al cornitatului Torontal, ai devotAndu-se ca tot zelul administratiunii o adeverata furtuni in sinul aristocratiei mamunicipale, a fost ales la 1843 protoprotor distric- ghiare si al feudalilor austriaci, astfel ca M. se
tual, si se avntil la rolul de conduckor politic in v indemnat a-si retrage rnernorandul si a-I
comitat. Dupe.' sufocarea revolutiunii, Andreiu M. presenta monarchului in persoana. Dup publi-

in Sept. 1849 fir pus in capul partilor banatice cares diplomei din 20 Oct. 1860, M. a presentat
en titlul ai functiunea de comisar suprem distric- monarchului o petitiune cu preste 12,000 subtual, in care cantata lucrnd la reorganisarea serien i din partea Romnilor, Fin care se oerea,
acestei provincii, a fost totodat si conductorul ea daca Banatul nu s'ar put constitu ea proRominilor. La 1852, dupa esecul representantilor vincie de sine, el sa se incorporeze Transilvaniei,

poporului rom. in Viena, condusi de frate-seu. precum a mai fost si in treed. Vect.end
Petru, Andreiu M. si-a dat demisiunea din in- noul txafic intro curtea din Viena si aristocratia

semnatul post ce ocupa, dar in anal urmator a fost maghiara, care a avut de urmare convocares
induplecat a prim presidentia unei comisiuni dietei pe Main 1861 la Budapesta, M. proclamit

centrale, instituit in Timisoara cu chiemarea

de a introduce cadastrul in Banat. La 1856 se
retrase ins, impreuna cu Petra M., definitiv
din serviciul statului. Casatorindu-se 1859 s'a
asezat la dominiul familiar in Foen. Dupa nefericitele batalii dela Magenta si Solferino, M.
fu chiemat la Viena, pentru a representa pe Romina din Banat si Ungaria in senatul imperial
Enciclopedia roman& Vol. 111.

pasivitatea Romnilor din Banat, dar in urrna

unei conferente a truntasilor romani din Martie
1861, se invoi nu participarea la alegeri. La
aceste au fost alesi 15 deputati rom. din Banat
si Ungaria (intre acestia si M. in cercul Lugo,
dar n'a primit mandatul), cari prin tact pi energie

au eluptat Romenilor un loo distins in parts-

mental Ungariei. Dupi disolvarea dietei in Aug.

www.dacoromanica.ro

20

306

Mocsonyi.

1861, M. se quit din non la Viena, i indemna gresele bisericesci si la sinoadele diecesane dela
pe Romani, ca prin barbati de incredere s sta- restaurarea mitropoliei ort, rom. t 6 Dec. 1890.
ruiasca la gnvernul central din Viena pentru Ant. M. a initiat zidirea unui mausoleu familiar
convocarea unui congres nat. general, prin care in Foen, ridicat apoi de fiul sn si de nepotii
si se formuleze postulatele natiunii romane. Intre si (v. ilustr. p. 305). Aici an fost asezate spre
aceste M. numera nonstituirea tuturor Romanilor veoinica odihna osemintele membrilor familiei,
intfun unjo corp politic,- o tear% coronala cu tip inmormntati pang aci in vechea biserica din
si caracter roman.t Ministrul Schmerling insista Foen si in catedrala srb. din Timisoara.
ca M. sa se multameasca cu autonomia TranGeorge Mocsonyi de Foen, Irate cu coi troj
silvaniei, si-i promitea postal de guvernator. In de mai nainte, n. 25 Main 1823 in Budapesta,
vederea acestor promisiuni representantii rom. nnde a studiat dreptul. S'a ocupat mai ales cu
ardeleni au subscris o potitiune separata si an administrarea dominiilor sale din Vlaicovat si
tinut in Palm. 1863, tot separat, congresal nat. Birchis in Banat. 1865-75 a fost deputat al
din Sibiiu, unde anca in acel an s'a intrunit
cercului Moravita (cott. Timis) in dieta Ungariei.
dieta Transilvaniei. Murind la finea 1861 pa- George M. s'a distins prin o deosebit generotriarchul Raiacici, M. incepil o grandioasa si sitate pentrn tinerimea rom. universitara, imperseveranta actiu.ne pentru emancipares bise- partind numeroase stipendii. t 27 Febr. 1887.
ricii rom. ortodoxe. In Main 1862 o deputatiune
Alexandru de Mocsonyi, fiul lui Mihail de M.
condusa de ep. Saguna presenta monarchului un $i al Ecaterinei M. de Foen, (v. mai sus). Aceasta
memorand in aceast causa, iar in 20 Jul. 1864 din urma s'a distins prin un exemplar spirit faM. tin cu deputatii romani, alesi pentru con- miliar si prin o generoasa insufletire nationala,
gresul electoral bisericesc din Carloyal, o con- si a condus cu deosebita ingrijire educatiunea
ferentit in Timisoara, in care s'au stabilit moda- lui Alexandru si a fratelui su Eugenia, avnd
litatile unei pa.siri solidare fata cu acest congres. ces mai buna influent asupra caracterului lor.
Actiunea inceputii pe aceasta basa condusa N. 4 Nov. 1841, Alax. M. a fcut studiile liceale
de M., dupa multe lnpte ava de resultat reso- tri Budapesta; studiile juridice la universitatile
lutinnea imp. din 24 Dec. 1864, prin care s'a din Budapesta si Viena, iar in primvara 1865
incuviintat mitropolia roman. La 1865 M. in a fost promovat Dr. iuris utriusque la univ. din
vederea situatiunii schimbate si a tinutei cer- Graz. Tot in acel an, toamna, M. a fost ales
cnrilor din Viena, recunoscAnd necesitatea unei deputat dietal in cercul Rittberg (cott. Timis),
intelegeri cu Maghiarii, a condus lupta electorala
fijad reales 1869 in Lugo, si 1872 in Radna,
pentru dieta convocata la Budapesta pe 10 Nov. a fost neintrerupt membru al camerei deputa1865, $i multamita staruintelor sale au fost alesi tilor pang la 1874, cand 5i-a depus mandatul.
23 deputati rom. in partile banatene tri ungu- Aici Al. M. a fost eel mai distins si pan& astali
rene. Dupa evenitnentele din 1866 si incoro- neintrecut representant al causei nationalitanarea din 1867, M. v'adnd zadarnicia luptelor tilor, o somitate parlamentar admirat si reparlameutare, sfatuia pe Romani la o politic de spectat ai de adversari, care in multe randuri
abstinenta, i la 1869 se retrase la Foen, unde a secerat succese extraordinare, necontestate
a reposat la 5 Maiu 1880. Andr. M. a fost un nici de cei mai neimpacati contrari ai Romanilor.
brbat de inalta cultura sociala, care se distingea Primul su discurs parlamentar a fost o improprin agerimea spiritului, prin energie si un ex- visatiune reusita, provocata la a doua desbatere
terior foarte atragiitor. Toga viata lui a fost o de adresa (1866) prin un deputat slovac renegat
lupta plin de abnegatiwm pentru recunoascerea In chestiunea folosirei in adresa a termenului
drepturilor nationale ale poporului roman. Aca- swagyar nemzetc (natiunea maghiara). Dintre
demia rom. 11 numera intre membrii se dela discursurile parlamentare ale lui M. au avut un
prima ei constituire, nu pentru serien i erudite maces deosebit discursurile rostite la desbaterea
si opere literare, ci pentru faptele i sacrificiile legii pentru egala indreptatire a nationalitatilor,
sale, prin cari a contribuit la cultura sclintei, cand M., in numele dubului nationalitatilor, a
literaturei i artei In sinul poporului roman, al presentat votul minoritatii; apoi cuv6ntarile in
carui mare mecenate a fost.
causa reformei comitatelor (1870) si a legii elecAntonin Mocsonyi de Foen, frate cu cei de torale (1872), cand deputatii opositionali maghiwi
mai nainte, n. 16 Ian. 1816, a studiat la uni- au inscenat obstructiune parlamentar. In veversitatea din Budapesta ai a intrat apoi in ar- derea zadarniciei luptelor parlamentare, M. a

mata, servind ca locotenent in regimental de renuntat 1874 la mandatul san. Era ca si ceihusari imp. Ferdinand4. Casatorindu-se la 1841, lalti deputati romani sa se retraga, dar s'a decis
a petrecut mai mult la mosiile sale Prisaca, apoi a nu ceda terenul farl lupt. La 1881,
Verpelt 5i apoi Bulci, purtand o economie de cand i-s'a oferit din nou din partea alegkorilor
model si aeuirand familiei un non dominiu mare: romani din cercul Lugoj un mandat de deputat,

Puszta Szt. Pal in cott. Arad. Pela 1865-75 M. a ref mat, si s'a declarat pentru pasivitate

a fost deputat dietal al cercmilor Vilgos pi Sasca, generala, ins conferenta nat. tinuta in acelasi
roi in aceast calitate a fost ales presedinte al an in Sibiiu, a proclarnat pasivitatea numai pentru
clubului parlamentar al nationalittilor, si a avnt Romanii din partite Transilvaniei. De atunci M.
un rol distins in luptele deputatilor romani de a mai participat numai la conferentele national&

pe acel timp. Un deosebit merit si-a caatigat si din 1892 si din 1893, facnd la 1892, fara sum,
pe terenul organisarii economice a Romanilor, jacareares de a impiedeca fawnt cu preseameat atat prin mari subscriptiuni de actii, cat tarea Memorandului (v. se.), $i numai pe cale
IA mai ales prin autoritatea si influenta sa la publicistica 5i mai validiteaza in moments deguvern a rant posibil infiintarea bancii Albinat cisive infinenta sa asupra tinutei politice a Ro(v. ac.). Ant. M. a fost deputat la toate con- manilor din regatul Ungariei. Pe taren economic

www.dacoromanica.ro

Mod

307

Moderato.

Al. M. si-a castigat merite deosebite on ocasiunea

infiintarii bancii Albintte (v. ac.), al carei primpresedi nte a fost. In vi ate bisericeasca a Romanilor
ortodoxi Al. M. de asemenea a avut un rol distins.
Dela restaurarea mitropoliei a participat la toate
congresele, precum si la sinoadele diecesei Ca-

cand verbul area lucrarea in mod general, nehotrit (s. e. a cet). Infinitivul are done- forme,
una scurt (a cad), alta intreagi (cetire),
cea din urma insa are functiune de substantiv ;
2) participiul, cand verbal are inteles adiectival
(s. e. cetitor, present, cetit, trecut); 3) gerundiul,

ransebes, ilustrand aceste corporatiuni in mo- and verbul arate lucrarea in forma' de adverb
mente mai insemnate prin discursurile sale splen- (s. e. el petrece timpul cetind).
dide, si inaintand activitatea lor prin valoroasa
M. silogistice se numesc in logica deosebitele
lui conlucrare. Introducerea sufragiului universal forme ale figurilor silogistice dupe calitatea si
in constitutiunea bisericeasci, este a se atribu cantitatea judectilor ce constitueso premisele.
staruintelor sale cu ocasiunea stabilirii statutului Nu toate formele obtinute prin vorbirea cantiorganice. Dintre scrierile lui literare amintim: tatii ai calitatii judecatilor duo la o conclusie
Consciinta national, publ. in Almanachul son. ac. logica intern eiata. In figura I, pentru ca conclusia
,Romania Junle (1883) si Libertatea Presei, pub!. sa fie valabila, premisa maiore trebue sa fie

In ,Rom. Revuee (1888). M. s'a incercat si pe universal-a., lar cea minora afirmativ;
terenul compositiunii musicale. Dela 1901 prese- in figura II premisa nu:doll trebue s fie un i
dinte al)Asociatiunii p. lit. Tom. si cult. pop. rom.e

Eugeniu de Mocsonyi, frate ea Alexandru,

n. 9 Marte 1844, a studiat la gimnasia! din
Budapesta si din Timisoara, la facultatea de
drept din Viena, si a fost promovat doctor in
drept la univ. din Graz. 1869-72 deputat dietal
al cercului San-Miclausul mare, in care militate
cu ocasiunea reformei legii electorale, a militat
pentru sufragiul universal. A fost membra activ
al mai multor congreso sinoade bisericesci.
Eug. M., un insufletit nationalist, a dedicat o mare
parte a activitatii sale crescerii fiiior s, cultivand

v er sail si una din premise negativa; in

figura III premisa minora trebue sti fie a fir-

mativ, conclusia fijad totdeuna particu-

lar a. (Cf. Maiorescu, Logica 82-100.)

Moda, (lat. modus), fel de a fi, fel de a face.
Este un us vremelnio, o afacere de gust, de capriciu, care reguleazi forma obiectelor materiale
au deosebire forma mobilierului, a vestmintelor si a obiectelor de &eel& Totusi M. difera
de us ca specia de gen. M. este un us transitor,

vremelnic, de mute durata; usul este o mod

indelungata, permanent, durabila. Ambele time'

cu deosebita ingrijire spiritul national in sinul isi intind puterea lor asupra tuturor manifeste-

nouei generatiuni. t 26 Mala 1901 in Budapesta. rilor activitfii omenesci.

Zeno Mocsonyi de Foen, fiul lui Antonin M.,
Modalltate, exprime modul si forma cum cove
n. Sept. 1842 in Prisaca, 5i-a fcut studiile li- exist si se intgmpl, i modul cum poate fi enceale In Teresianul si cele juridice la universi- getat. In terminologia filosofica M. insemneaza
tatea din Viena, ande a depus i examenele de felul de a fi al judecatilor dupe gradul de cer-

stet. Distins, ca ai ceilalfi membri ai familiei,

pria deosebit insufletire si generositate pentru
causa nationala a Romanilor din tear& a conlucrat aproape la toate actiunile acestora ai le-a
dat sprijinul kin. In vista bisericeasca a participat aproape la toate congresele pi la sinoadele
diecesane. Agronom pasionat, s'a ocupat ea administrarea domeniilor sale, pi a dat o deosebita

ingrijire crescerii fiului sCu in spirit-ill tradi-

titudine in exprimarea realitafii. Astfel avem

dupii M. judecati a) asertos-lee, cand afirma pus

si simplu ceva fAr necesitate stringenta ; b) apo-

dictice, cand afirmit ceva ca necesitate stringent& si 0) problematice, cand afirmarea este
numai posibil& insotita de indoiall. (Cf. Maiorescu, Logica p. 60-61.)
Model, ceva de imitat. Obiect destinat a fi
reprodus prin imitatie. Persoana care poseaza

tional al familiei.
in fata unui artist pentru a-i reproduce sau imita
Mod, in genere forma particularii 5i felul de formele. In sens figurat artistic: o persoana care
a fi si a lucre al unei existente. In unele si- are forme regulate, frumoase, perfecto. Figura
steme filosofice inseamn formele particulare ale ce se face de O'Mara sau de (wadi pentru a fi
substantei ce constitue existente (Spinozza: modi reprodusa intocmai i ca aceleasi dimensiuni,
sive affectiones); iar in limbajul curent filosofic ori in mai mare, sau In mai mic, inteo scalpnot& stare, aflare, etc. In m u- tura oarecare. In turnatoriile metalice pentru
de astadi
sica M. inseamnii dispositia particulara a tonu- a se turna un obiect oarecare, se face un M.
rilor i tipul, in care trebuesc cntate. (v. Gama.) de lemn al obiectului, dupa, care M. se face ti-

Mod, (gram.) acea forma a verbului, prin parul din Want.

care se area felul lucrarii exprimate prin caModena, prov. ital. (Emilia), 2558 km'. on
tare verb. In limba Tom. se deosebeso:
loc. (1896). Capitala M., (vecheaMtaina)
I. M. personale, fiind-ca prin ele se exprima 290,446
are 31,053 loc.; archiepiscopie, castel frumos,
Qi persoana luortirii; stint urmatoarele: 1) inch:- biblioteca cu 123,000 vol., catedrall din sed. XII;
cativul, nand verbul arata lucrarea hotarita, universitate fundat la 1683, acadernie de arte,

algara (s. e astadi cetesc); 2) conjunctivul, (con- instant technic, gradina botanic&
di(ionalul), nand verbul arata lucrarea ca atirModerados, (span) moderatii, nume dat parnatoare de alta sau posibila (s. e. astdi am sa tidului
conservator in Spania, in opositinne ca
cetesc); 3) optativta, nand verbul arat lucrarea
ca o dorinta (s. e. as nett); 4) imperativul, cnd Exaltados (v. ac.)..
Moderantismus, vederi moderate, mai ales in
verbal arata lucrarea ca porunca (s. e. cetesce ;
5) presumptivul, wind verbal arata lucrarea ca poli tica.
Moderatiune, cumptare. (v. Cumpk)
indoiala (s. e. el va fi cetind).

Moderato, Mai.) termen de expresiune

U. M. impersonale, cari nu exprima si persoana lucrerii; stint urmatoarele: 1) infinitivul, musica, moderat, ctimptat.

www.dacoromanica.ro

20*

308

Modern

Moga.

Modern, ce corespunde modei (v. ac.), in con- genul Arenaria L., din familia Caryophyt/eae,
trast cu antic (v. ac.).
tribul Alsineae.
Modestia, virtutea particular a omului care
Moenchia, subgen dela Cerastium (v. ac.).
facjnd ceva, ori cat de bine, nu se &dame s
Moenus, riu, v. Mains.

se compare in aceasta privinti cu ceilalti oameni,

deci nu cauta s exagereze prin vorbe sau

Moere, mitol., v. Moire.

Moero, lac pin care trece riul Congo sub

fapte importanta persoanei-sale. In puterea ace- numirea de Luapula, la 90 30' lat. sud. ce 914 m.

stei virtuti omul isi reguleazi Cu bunlicoviintii preste nivoul mrii. Spre est se intinde imnu numai tot exteriorul si5u, tinuta trupului, periul Casembe. Lacul a fost descoperit de Lidar i gndirile, vorbirile, demersurile i toate vingstone in 8 Nov. 1867.
lucrarile sale, si este nepretensiv i cumptat in
Moesia, teara dintre Balcani i Dunre, nutoate ale sale.
mita astfel de Romani dupa poporul Mysii (la
Modica, oras in Sicilia, provincia Siracusa, Romani Moesi). A fost macerita de Romani in
41,231 loc.; se cultiva' fructe sudice.
nrma luptei dela Actium prin generalul Marcus
Modificare, schimbare (de regula In mai bine). Licinius Crassus, nepotul triumvirului, la anul
Modius, miisur de capacitate pentru corpuri_29 a. Chi. La inceput a fost impartiti In cliensolide mrunte. = 8.754 Litr.

tel intre mai multi printi, dar In anul 6 d. Chr.

ora' in Austria infer., cercul Baden, apare inyernator imperial al Moesiei. Po-

nu departe de Viena, 10,596 loc. (1890); isvoare poarele cari o locuiau erau de origine tracic,
sulfuroase; fabrica de ghete.
pi aflame Bessii pe cursul superior al riului
Modrus-Fiume, comitat In Croatia-Slavonia, on Manta, Dentheletii pe unde adi e SofikNDar-

un teritor de 4879.09 km'. Terenul e foarte danii in partea de sud a Serbiei,\,Tribalii In

muntos; in nord e Sneinik (1506 m.) i RisnIak.. partea Plevnei, dela ei pe amiindou malurile
(1528 m.), in sud-est Bitorai (1383 m.) si Biela Dunarii liana la Mare Aran Getii, cari in dreapta
Lazita (1533 m.). Cel mai insemnat Hu e Kulpa, Dunarii se numiau pi Mysi sau Moesi. M. se
In care se vars Dobra, DIreznita si Korana. imprtia in superioart sau vechie (Belgrad, CoCl im a in *tile deluroase e domoal, in par- stolaci) i inferioar (Troesmis). De M. inferioara
tile muntoase aspra. Pr od u c t e: foarte putin finea i partea de miazil-di a Basarabiei.
carbune de piatr, 5i fier; porumb, cartofi, putin
Mofeta, exalatiunile de gaze sau vapoare ce
gran; In litoral erase smochine, lamal pi se pro- se produo sub forma unor nori la suprafata laduce yin. Econ om ia de vita e neinsemnata; valor vulcanice, tim pe cand dint lichide. Emamai respandite sfint caprele si oile. Numrul natiunea acestora const din acid sulfuros, amo1 o c ui t orilo r e de 220,629; dintre acestia niao si este foarte periculoasii organismului
66.10/0 stint Croati, 32.40/0 Srbi, restul Nemti, vietuitoarelor. Principalele localitati unde se gaIdaghiari i alte nationalitati. Locuitorii in pre- seso M. e provincia Neapole.
ponderant se ocupa cu agricultura pi economia
Moft, lucru de nimio, far important, Ileac,
de vita, mal putini cu industria si comerciul; copilarie.
in litoral bun isvor de cistig e pescaritul. InIktoftul Rcmant, o revist umoristica, care
s true ti a : in cott. M. se Oa numai 136 scoale a aparut scurta vreme in Bucuresei in 1893.
poporale si 2 coale industriale. A 4 min i- Moftangiu, care spune mofturi, care toaci verdi
s tr a ti a : din punct de vedere administrativ M. si uscate.
se imparte in 8 cercuri pretoriale. Capitala e
Moga, Dumitru de Felsdlcdhr, n. 1812 In
orasul Ogulin.

Frata, studiile gimnasiale i juridice le-a absolvat

Modulatiune, (mus.) trecerea dintr'o tonalitate In Cluj. In 1834 s'a inscris la tabla reg. din
In alta.
Tirgul-Mun5sului, la care in 1837 a facut con-

Modus, (lat) M. essendi felul (modul) de a sera de advocat; ca atare a practicat pia la

exista si de a fi al unei fiinte ; M. agendi, modul 1841; in acest an f nnmit controlor la spanatul
sau felul ei de actiune in raport cu un obiect cameral reg. in Campeni. In 1851 fit numit conoarecare.
silier o. r. la tribunalul din Alba-Iulia, 1861 se[Pl.]

Modue ponens ei modus tollens stint douii cretar la gavera; in 1862 jnde la tabla reg.;
moduri de a arata dependenta unei judecati de in 1869 tot acolo president de senat, in care
o alta, in a cared afirmare sau negare consist calitate t in 7 Sept. 1873. In 1863/4 a luat
judecata apa numit hipotetica. Modus ponens parte ea deputat la dieta din Sibiiu si la senatul
aratd, ea Rind judecata dintl (antecendens) ade- imperial. Fratele nia Iosif, n. 1827 a studiat
viratiti, este adevkat 5i judecata dependent gininasiul in Blaj i Cluj, a fost notar comunal
de ea (consequens); Modus tollens arat ca fiind pn la 1848, atunci f numit tribun in Ofen-

falsajudecata dependent (consequens), este falsa baia. Ca atare a luat parto impreuna eu Iancu la
si judecata dnti (antecendens) (Maiorescu, Lo- mai multe expeditiuni. A fost arestat in Sept.1848
gica 20).
impreuna en popa Bafinth in Abrud. In 1854 fit
Moe, Ttirgen, poet norvegian, n. 1815 in Holm, numit cancelist la pretura din Media; iar in
t 1882, ca episcop al mandst. Christiansund. A 1861 h ales pretor, mai tardiu pensionat. t 1879
publicat colectiani de basme i legende popo- la mopia sa in Cocul de Campie. [I. St. 8.]
rale, pi poesii.
Moga, Vasile, primal episcop roman in eparMoeciu, 1) Moeciul inferior, comuna rural chia gr.-or. a Ardealului &ma reintregirea ei in
In Trans., oott. Fagarap, cu 1495 loc. Romani. urma vacantei indehmgate; n. la 1774 in ()rapid

2) M. superior, comuna rur. in Trans., cott. Sebesul slisese, uncle a functionat mai multi am
Maras, cu 531 loc. Romani.
ca preot necasatmit. La alegerea de episcop
Moehringia L., (botan.) dup unii botanipti gen, virsit in Duda la 19 Sept. 1810, intrand pi el

iar dupil altii numai subgen sau sectiune din in ternar intro coi alesi dupi numrul votarilor

www.dacoromanica.ro

Mogadar

309

Mohamed.

in randul al doilea, f numit episcop; iar in in India si stint cnnoscuti sub numele de mull
21 Apr. 1811, dup ce primi in mandstirea Cru- mo "c; familie care s'a stins in 1858. [0. L.]
sedol cinul monachal, f hirotonit do episcop in
Moguntia, (Moguntiacutn), numele latin al
Carlovet de catra mitropolitul sarbese Stefan orasului Mainz (v. ac.).
Stratimirovid. M. a pstorit ca episcop 35 ani,
Moha, 1) M., com. mica In Trs., cott. Tarnava

adeca pan la 1845, cand a reposat. In timpul mare, cu 1206 loc. (1891), Maghiari (812) 0

relativ indelungat al pastoriei episc. M. biserica Rom. (340).

gr.-or. din Transilvania a fost restrinsa in liber2) M., com. mare, cott. Feller (Ung.), 630 loo.
tatea sa prin o instructiune cuprinqnd 19 puncte, Magh. (1891), statiune de cale ferata, posede
ce s'a dat numitului episcop deodat cu numirea done' isvoare de spa mineral, dintre cari mull
sa; de aceea resultatele activitatii lui M. stint Agnes( renumit prin apa sa alcalin-gazoas.
pentru eparchie mai mult negative decat positive.

(Mohaci), com. mare in Ungaria, cott.

timp. M. a donat prin testament bisericei mai multe

Baranya, situata langa Dunare, au 14,403 loc.

(1891), 2 mori cu vapor, fabrici de cirliniqi
masini, statiune de vapoare si de cale feria,.
Localitate vestita in istoria Ungariei mai ales
prin desastrul suferit aici in August 1526 de
ostirea regelui Ludovic II al Ungariei, nimicita
de ostirea sultanului Suleiman II, care av drept
armare caderea Ung. sub stapanirea turceasa
Cu aceasta ocasione a perit insusi regale Lu-

Sub el a facut rnare spor propaganda de unire,

trecand la unire o multhne de comune bisericesci. El a fost un barbat popular 0 un prototip
al bisericei ortodoxe din Transilvania de pe acel

obligatiuni private, cari dupa moartea lui prin

purtarea de procese indelungate realisandu-se
in parte mare, s'a crest fundatiunea ce poarta

[]

numele lui.
Funda fiunea M., infiintat din donatiunea de
29,622 1 facuta de episcopul Vasile Moga. Din
aceastit fundatiune se dau stipendii la tineri Romani gr.-or., cari studiaza sciintele filosofice
juridice ; se salariseaza fiscalul consistorial si se

dovic II, inecandu-se in pariul Csele. O alti

lupti s'a dat aici tot in Aug. 1687 proprie la
Siklos, intre ostirile unite, comandate de ducele
Carol de Lotaringia, principele Bavariei Maxi-

milian si ducele de Baden Ludovie, si intre

am elio reaz salariile ases ori l or consistoriali. Starea ostirea marelui vizir Suleiman, sfiri0ndu-se au

fundatiunii la 31 Dec. 1899 a fost 83,654 fi. 55 cr. nimicirea celei din urma.
[Dr. E. R.]
Mohagir, nume dat Mahornedanilor fugiti din

Mogadar, oral; cu port in Marocco (Africa) Bosnia in urma ocupatiunii austriace.

lnga Oceanul Atlantic, 15,000 lom ; comerciu
Mohair, stofa de ling tesutii cu adausul
spre Sudan.
de capr din Angora. Aceste stofe stint peruse
Mogindeata, fantom. monstruoasa.
si lucii ca matasa.
Dantele M., dantele din
Mogfirzea, in pov. roman's un ficior de imprat Ulna neagr.
(fiit frumos), canna ielele (v. a.c.) i-an luat Mima.
Mohamed, fundatorul religiunii mohamedane

M. se preface in pastor de oi, chtta in fluier, (islam), n. pe la 570 in Mecca (Arabia) din vita
qinele dela lac, respective ielele, joaca, apoi M.
le pacalesee si-si recap5ta inima.
Mogigraphia, (med.) Cheirospasmus (v. ac.).
Moglena, a treia capital
Sofia, Moglena) a patriarchatului bulgar
(Preslav'
intemeiat de
Simeon, tarul Bulgarilor (893-927).
Mogoanii, com. rur. in Rom., j. Dambovita,

Koreisitilor, din o famine araba de frunte, dar FA-

racit. Remanand de mic orfan, f luat de un

unchiu al sell, care era negutator, i 1-a dus ca
el pin cal'toriile sale. Apoi intra ca factor la
o veduva ea numele Khadidsa, pe care o si lua
de sotie si se fad' negutator. Ca atare a intreprins si el calatorii, 5i venind in atingere cu

compusa din 4 cat. cu 1400 loc. (Dio. geogr. Iudeii i cu crestinii, mai ales Nbstoriani (v. ac.),
1890), 3 biserici si 1 scoal. Com, e strabatut se destepta in el instrinarea de catra idolode calea ferat Bucuresci-Pitesci.
latrie i cugetul de a infiinta o noua religiune,
Mogolesci, 1) M., com. rux. in Rom., j. Olt, intemeiat pe credinta in un singar Neu (Allah).
cu 1014 loc. (Dic. geogr. 1895), 3 biserici
Cam in etate de 40 ani se nasc in el cugetul,
1 sward. Loc. se ocupa cu agricultura; se cul- ca e ales de Neu de profet ea s propage oretiv 5i gandacii de mama. 2) M., com. rur. in dinta cea adevbrat, 5i aceasta mai ales dupa ce
Rom., j. Iasi, compus din 5 oat. au 1947 loc. pe la 609-611 se retrsese inteo pester de
(Diet. geogr. 1888), 5 biserici pi 2 scoale. 3) M., langa Mecca, unde licea ca i-s'a aftat archancom. rur. in Rom., j. Roman, compusa din ghelul Gavriil, care i-a spus ca el e ales profet
2 sate, cu 1797 loc. (Dic. geogr. 1891), 4 bi- al lui Neu si Ii descoperi inviitaturile religiunii
serioi, 2 ort. si 2 cat., si 1 small.
ce avea s o intemeieze, pe cari apoi le onMogoimala, unul din cele 18 forturi ale cetatii prinse intr'o carte nurnita Coran (v. a.). In cuBucuresci, la nord-vestul capitalei, intre for- rand primira multi invataturile fanaticului M.;
turile Chitila ai Otopeni si la 13 km. de centrul au fost ins altii multi, mai ales din cei mai
orasului. Fortul e flancat i prin 2 baterii ce bogati, cari nu le-au primit si au inceput a parseocupa mijlocul intervalelor spre Chitila 5i Otopeni cuts pe M., asa Mat acesta a fost silit sA fuga in
si tine impreuna cu forturile Chitila i Otopeni 622 la Medina (Jathneb), ai card locuitori sim-

sectoral cal mai delicat pentru aperarea cetatii patisau ca invetatura lui. Aceast fuga (hidsra,
Bucuresei ; de aceea desvoltarea si arznarea lui
ca 0 a celorlalte done" Mint in raport on situatiunea.
Moguli, Mari M., Baber, sultan mongol, descendent al princ. mongol Djagatai, cacen i Indu-

hegira, v. ac.) a fost apoi puss de &MIA' Musul-

mani ca inceputul erei lor. Inmullindu-se sectarii, a inceput a-si lati religiunea an ajutorul
armelor i dorul de prada de o parte, bar de alta
fanatismul credinciosilor sei i-au condus la multe

stanul la 1605, placard din Bukaria. Toti des- isbanqi, asa inct in curilnd i-s'au supus multe

cendentii si, suverani din rassa mongola, domnir. triburi din apropiere, parte de sila armelor, parte

www.dacoromanica.ro

310

Mohamed - Moise.

de frici. Imbarbittat prin aceste succese, M. in

a. 7 al hegirei a provocat pe regii Persiei

Etiopiei, pe imOratul din Constantinopol Heracliu si pe mai multi sefi de triburi din Arabia
si Egipt, ca s primeasca legea lui. In 630 M.
a cuprins Mecca t3i Kaaba (v. ac.), care apoi de-

veni central religiunii mohamedane, care s'a

l'tit tot mai tare, amenintand Cu pustiire tot ce

ii sta in cale. M. t in 632 si a fost ingropat

In Medina.
Mohamedand, religa intemeiati de call% Mo-

hamed (v. a c.). Principiul fundamental al rel.

M. este: Un singur Dumnedeu si M. e profetul
lui. Pe Moise si pe Isus Ii recunoasce de profeti
inspirati de Dumnedeu, dar M. e mai mare, si
legea lor, desi e data de Dumnedeu, e stricata,
coruptit. Rail promis de M. urmasilor rel. sale
constit in placeri sensuale. Admite poligamia si

Mohel,

(ovr.) cel ce executa oircumeisiunea

(tilierea imprejur).
Mohikani, semintie indiana disparuttt, in America nerd., spre est dela Hudson, apartinea statului Delaware (v. ac.), renumita prin romanul
lui Cooper.
Mohilew, (rus. Mogilew), guvernam. in Rusia
vestica, 48,047 km2., ou 1.708,041 loc. (1897).
Capitala M., langa Nipru, are 43,106 loc. (1897),
din cari 2/8 Ovrei; archiepiscopie ; pielarii, comerciu.
Mohl, 1) M., Roberti om politic
so. politice, n. 1799 in Stuttgart,

si prof. de
1875 in
Berlin. Dela 1824 prof. de sc. politice la univ.

din Tiibingen, dela 1847 la Heidelberg. 1848 ministru rie justitie, apoi mai de multe ori deputat.
Serien: Encyclopaedie der Staatswissenschaften,
(edit. nou, 1881), etc.
2) Mohl, Hugo von, n. 1805, 1872 ca proopresce beuturile spirtuoase i anumite mancari.
Impune adorarea unui singur Dwnnedeu (Allah), fesor la universitatea din Tiibingen. Botanist
rugaciunea de mai multe ori pe di ; supunere ne- distins, remarcabil prin sorierile sale fisiologice
conditionata poruncilor profetului; ajutorarea sa- si anatomice: asa asupra protoplasmei, a tesii-

racilor ; curagiu pana la moarte in lupta pentru

legea profetului i deplina resignatiune i supunere sortii. Aceste inftaturi principale se cuprind in cartea numiti C'oran. (v. ac.) Pe Ifinga

aceste mai sant si alte legi 0.1 prescrieri alcatuite

dupi exemplul lui Mohamed. Aceste se cuprind in
cartea nnmita Sunnac care bag nu e primita de
to mohamedanii, i cei ce o primes se numesc

turilor, pentru cari dovedesce originea lor celular* etc. Dintre multiplele lui scrieri relevarn

Beitrage zur Anatomie und Physiologie der

Gewchse,, Bern 1834 si trber die Vermehrung
der Pflanzenzellen durch Theilung,. El a pastrat

obiectivitatea, basat pe stricta observare in un

timp, &and speculatiuni filosofice erau la ordines

ibei.

[A. Pr.]

*sunnific. Religia lui M. se imparte in nenuMohor, numele popular al plantelor: Setaria

marate secte, cari se mils de moarte, dar ura glauca P. Beauv., Setaria viridis P. Beauv. si
cea mai turbati contra pnecredinciofilort (celor Setaria verticillata P. Beauv. (v. no.) Mohor
de sill lege), ea deosebire a crestinilor, le este gros. Panicum Crusgalli L. (v. ad.) Mohor
ro $11, Digitaria sanguinalis Scop.
tuturor comuna.
Mohorul ca planta de nutre are avantajul
Mohamed, nume a patru sultani turci. M. I,
fiul lui Baiezid I, n. 1374, 1421. M. II, Bujuk c resista bine la seceta pi cu vegetatiunea lui
(cel mare), fiul si urmasul lui Murad II (1451), scurta ne da nutret i dupft recoltele compron. 1430 in Adrianopole, cuceri 29 Maiu 1453 mise si intoarse. Meiuri si mohoare se cultiva
Constantinopolul, subjuga 1473 Crimea si in- multe cu deosebire in campia arida a Romaniei,
1481. M. III, fiul si urmasul Baragan, unde alte nutreturi nu prea reusesc
sulele Ionice.
lui Murad III (1595), n. 1566, 1603. Foarte din causa secetelor indelungate. Dupti calitate
crud. M. IV, fiul sultanului Ibrahim, detronat cositura de mohor este aproape tot asa de buns
de Ieniceri. Luk domnia 1648 in etate de 7 ani. ca si cea de meiu.
Detronat in urma desastrului dinaintea Vienei Mohur, it 15 rupii de argint, moneta de aur
1692 in temnita. din India est. = circa cor. 33.
(1683) si la Mohacs (1687).
Moinescl, com. rur. in Rom., j. Baal; comMohamed-bey, roman din semintia Basarabilor,
dar turcit 5i ajuns pasit. El e trimis cu oaste pusit din 4 cat. cu 3777 loc. (Dic. geogr. 1895),
turd: t sprijineasca pe Teodosie-Vod impo- 2 biserici ort. pi 1 cat., 1 scoalit prim. de WO
triva atacurilor lui Rada Calugarul (1521). Ajun- si 1 de fete, cum 5i1 scoala israelita; pe teriend tarcliu, si Teodosie alungat preste Dunare torul comunei se gasesce isvoare de ape minerale,
murind, M. isi pune in gaud a ocupa el scaunul si pleur in mare cantitate ; stmt mai multe
domnesc, ceea ce nu displaces Portii. Radu fabrici de petroleu, 1 fabrica de luminari de
Calugitrul e invins si ucis, iar turcitul pretins stearina si 1 fabrica pentru lemne de constructie.
domn, introduce ocarmuirea turceasca. InceMoire (Moere), la Greci, fetele lui Zeus cu
putul de malicisare al Munteniei, impaca pe Themis, identice ca Parcae (urzitoare) la Romani.
boieri, cari ridica la domnie pe Rada dela Afu- Clotho, torcatoarea firalui de viata a oamenilor,
mati (1522), ginerile lui Neagoe-Voda. M. in vr'o Lachesis, impartitoarea de soarte si Atropos,
20 de locuri se bate cu Radu, cu victoriile im- hotaritoarea de soartea neevitabilit, adeca de
partite, gala ce in cele din lima M. e alungat oara mortii. Ele se numesc si numai Clothe,
preste Dtmare. E memorabilit aceasta struitoare adecit torctoarele, precum si cantatoarele, si

lupt dintre M. si Radu dela Afumati, apiiratorul atunci prima can% despre present, a doua despre

trecut si a treia despre viitor.

Moise, eliberatorul si legislatorul poporului
germ. Scheinvertrag), contract fraudulos, ce se israiltean, cam pe la mijlooul mileniului al II
face atunci, cand cineva 'rinde altuia un lucru a. Chr., dupa txaditie a fost fiul unei femei
pe credit sub conditiunea (tacitti ori expresa), israelitene din neamul lui Levi. Fad expus ca
ca acelasi lucru sa il reviinda indata pe bani prune de trei luni si aflat de fica regelui Faraon,
gata Cu un pret mai redus.
[im.] M. fit crescut la curtea regeascit, primind o educatie
nationalitAtii romane, in acel timp.

[Aguletti.]
Mohatra, (numit asa de Spanioli, ital. stocco,

www.dacoromanica.ro

Moiseiu

Moldova.

311

de frunte, i instruit in arta si sciinta egipteana. bricarea diverselor obiecte de arta si a earth
Pentru ca omorise pe un egiptean, M. fugi in aspect aduce cu al lemnului lucrat.
Arabia, de unde la chiemarea lui Iehova, dupa
Mol, (Molo), zid puternic de piatra si beton,
o absenti indelungata, se reintoarse la Egipt ; destinat a forma adapost pentru vase in radele
constrinse pe Faraon sa demita poporul lui Israil, de mare, cari n'au adapost natural, suficient

pe care-1 conduce 40 ani prin pustie, dandu-i

pe muntele Sinai cele 10 porunci primite dela
Iehova. M. mur pe muntele Nebo in etate de
120 (84) ani. Cartile lui M., v. Pentateuch.
Moiseiu, (ung. Mojszny), comuna mica in

pentru a constitu un port. Un M. poste s fie

inlauntrul unui port si atunci servesce a se
constru pe el magazii, deposite, cai ferate, etc.

destinate marfurilor ce se imbarca pe vasele

cari yin sa acosteze la M. In proiectul portului

Maramurs au 2500 loc. Romani, (1000 Ovrei). Constanta e preverjut un M. interior destinat
Biserica i coala romana. Aproape de comuna vaselor i stabilimentelor marinei militare.
mnastirea Moiseiului.

famine rom. nobiliara, de origine din

Maramurolis (Mois sau Moys de Fehrhciza) ca
diploma dela regele Matia Corvinul, 1471 si
dela Imp. Leopold I, 21 Martie 1702.
M. Grigore, n. 1814 in Rocna nouii ($ant,
Moisil,

[Const. B.1

Mola, produs iregular desvoltat sau degenerat

al thin fecundat; e forrnat din o massa, 'And

la marimea unui puma, compusa din bevici, ce

contin RA', din sange, bucati de carne, grasime,

con cremento osoase i piele. M. causeaza meTransilvania). Studiile le-a facut in Blaj. La trorrhagii primejdioase.
1859 fa numit vicar episcopesc foraneu al Rocnei,
Mola, judecator mohamedan in cetatile prin-

cu resedinta in Naseud. Aici fit ales totodata cipale.

vi president al fondurilor }colastice granitaresci.

Infiintarea districtului romanesc al Naseudului

precum si a gimnasiului super. rom. din Nasiiud
la 1863, pe care-1 conchae ca director Vila la
1868, stint operele sale. t 1891.
M. luliu, n. 1869 in NasiSud, studi politechnica i universitatea in Viena. Profesor de

Mola di Bari, oras cu port la Marea .A.driatica,

In prov. ital. Bari (Apulia), 12,070 loc.; co-

merciu maritim.
Molares, din fi molari, = maselele. Omul adult

poseda in fiecare jumtate a fiecirui maxilar

cinci M., cu total 20. Din acevti 5 M., 2 sant
M. mici (vecini cu canini) vi 3 M. mari; ulsciintele fisico-naturale dela 1886 in Slatina timul M. mare, e numit dintele intelepciunei.
(Romania), iar dela 1894 in Tirg-u-Jiu, dela 1895 M. mici au o coroan, provgluta cu 2 tubercule,
director al gimnasiului *Tudor Vladimirescug si o radacina, cele mai adeseori simpla sau bifida

din Tirgu-Jiu. A publicat: a) Herbaria pentru numai la virf, iar M. mari au o coroan cubica,
scoalele secund.; b) Corpul omenesc ; c) Higiena groasa, cu 4 tubercule si o rdacina dubla sau
omului, pentru scoalele secundare ; d) *Amicul tripla i cate odata curbata. (v. Dentitiune.)
tinerimiig, revista pentru nobilitarea tinerimii
[Imerwol.]
pesce, mihalt (v. ac.).
Molasa, conglomerate ale formatiunii tertiare
in Elvetia.

romane (1895/96); e) Scopul i metoda sciintelor

naturale in acoalele secundare; f) Baile alcalinomuriatice dela Sangeorgiul-roman (Transilvania).
Colaborator pentru zoologie in *Dacia romiinag.
Dela 1897 cavaler al *Coroanei Romaniei.g In
1900 initilt i nliin, impreuna ea Aurel Diaconovici, inginer-sef al judetului Gorjiu,scoala

Molay, (pron. molle), Iacob Bernhardt de,

cel din urma mare rnaiestru al ordinului tem-

Rola Piekarski, *Museul Gorjuluig in Tirgu-Jiu.

Moisl-Vodi, din neamul Draculescilor, fiul lui

Molda, riu. v. Moldova.

Moldawit, obsidian ce se gasesce in aluviunile

plarilor dela 1298; 1307 dimpreuna cu toti tem-

plarii locuitori in Francia intemnitat de Filip

ceramica din Tirgu-Jiu. In 1894 infiinta, im- cel Frumos, si dupl crude torturi ars de viu in
preuni ea Al. $tefulescu, Aurei Diaconovici si V. Paris la 18 Mart. 1313.

Vladislav-Voda (1524-26), fa cata-va vreme din zona serpentinelor din Bohemia. Unii le

domn al Munteniei (Ian. 1529 'Ana Iunie 1530). cred de origina eruptivi.
Moldova, riu, isvoresce in satul Moldova sau
Trai in duvmanie cu proprial ada neam, ucigand pe ornoritorii lui Radu-Voda dela Afumati, Sulita in muntil miaza-rhuali resariteni ai Bucosi stihid in alianta cu Basarabescii, de sub con- vinei, curge spre resarit pana la Cornul Lunch,
ducerea lui Barbu Craiovescu. In 15 Iunie 1530 unde trece in Romania moldoveneasca, apucand
fiind fugarit din teara de Draculesci cu domnul spre miaza4i-resarit si se revarsa in Sireto
ridicat de ei, fratele lui Moisi, Vlad, revine in langl oravul Roman.
Moldova sau Sulita, sat, expositura parochiala
28 Aug. cu ajutorul generalului ungar Mailat,
si cu al lui Petra Rares al Moldovei. E insa biruit diinpreuna Cu cat.: Aluniciul, Brodina, Cruhta,
de noul domnitor i ucis dimpreuna cu veful Gaina, Hrealienul, Hruba, lzvorul Bobeicii, Lubasarabesc, Barbu Craiovescu. i aceasta inve- cina, Mevul, Sulita, Spinrlioara vi Stirbul, mosie
dereaza ca lupta dintre Basarabesci i Draculesci manastireasca in capitanatul Radautului si in

se prefacuse in acest timp in lupte personate, j.-ul Seletinului in Bucovina, are 1114 loc.
ca partidele boieresci pentru domnie se imbu- (1011 ort.-or., 21 rom.-cat., 92 mos.), o scoala
catatisera in grupo de clientel. personala.
[Aguletti.]

[Dr. I. G. Sbiera.]
primarti in Moldova.
Moldova, partea de miaza-noapte a Romaniei

Mojdrean, numele romanesc al arborelui Fra- (v. ac.), intre Carpati i Prut, unita cu Tearaxinus &tuts L. (v. ac.) [sinonim Ormus eu- Romaneasca (Valachia) in 24 Ianuarie 1859, prin

alegerea lui Alexandru loan Cuza ca Domn al

un aliagiu format din aur, argint, Principatelor Unite, contopite dela 24 Ianuarie
cupru, fier, 5i alte rnetale, care e foarte apt 1862 intfun singur stat Ronania. Fostul prinspre a We fi lucrat cu inlesnire pentru fa- cipat M., intemeiat pe la 1349 de Bogdan, VOQ..
ropaea Pers.].
Mokuni,

www.dacoromanica.ro

312

Moldova.

vodul Romanilor din Maramure*, cuprindea si de Swidrigil, dncele Lituaniei, care pane in MolBucovina (1775 anexata de Austria) si Basarabia dova pe Iuga II Koriatovici (1400) alungat de
(teara dintre Prat i Nistru, 1812 anexatil de Mircea si inlocuit cu Alexandru cel Bun (1400
Rusia). In Bucovina era vechea capital a prin- pang. 1432) fiul lui Roman. Dela 1433-47 fiii
cipatului, cetatea Suceava, pand in a doua domnie lui Alexandra, Ilias si Stefan, se luptit pentru
a lui Alexandra Lpusneanu (1564-68), care soma, pe care Il ocupi sau impreund impEtcati,
math capitala la fart; dar finch: pan la sfir- san separat ; iar in urmatorii 9 ani au fost 13
situl secol. XVII Suceava mai era consideratit schimbri de domnie intro urmasii lui Alexandra :
ca a doua capitalit a terii. In partea nord-vesticit Petra de 5 ori, Alexandra de 3 ori, Boman ocaa terii, udat de apa Moldovei (afluentul prin- pand tronul numai 2 luni, un venetic ungur
cipal al Siretului in aceast parte), stint i in- Ciupor ocupandu-1 chteva dile. Crimele cele mai
ceputurile principatului moldovenesc sau al terii fioroase, fratricid (Bogdan ucis de Petra) si
Moldovei, sub voevodii Dragos si Sas, prede- matricid (Stefan ineaca pe Ringala, mama sa
cesorii lui Bogdan. Namele 2,teara Moldoveic, dat vitregd), paleaza numele urmasilor bunului domn.

mai intaiu numai prtii nord-vestice, s'a intins

apoi asupra intregulai principat intemeiat de
Bogdan, pan la Nistru i Marea Neagr. Ca
nwrie de teal* el este constatat inainte de intemeierea pincipatului, pe timpul stpanirii tatare, child se afld numit, in documente halicene
(din 1334 pi 1335), un Alexandra Moldaovici
(=Moldoveanul) ca martor, dup name, originar
din M. Dupit intemeierea principatului, teara se

Stefan cel Mare (1457-1504), fiul lui Bogdan

nepottil lui Alexandra alung pe Petra si se
face domn cu ajutorul lui Vlad Tepeki din Muntenia. Dup Stefan eel Mare urmeaza Bogdan III

(1504-17), apoi fiul sea Stefan cel Titar (1517

'Ana 1527) si dupd el Petru Bare(' (1527-38 si

1540-46), fiu natural al lui Stefan cel Mare.

In 1538 sultanul &limn vine asupra Moldovei
si Petra fake in Transilvania iar sultanal
afl sub diferite numiri: teara Moldovei (numele domnia lui Stefan n,umit Ldeusta (1538-40),
obicinuit in documentele interne), Moldavia, omorit de boieri si inlocuit ea Cornea, dar dupa
Maurovlachia (= Vlaohia neagr), Moldovlachia, 2 luni Petra Rare lu domnia dela ConstantiVlachia sau Valachia mic (spre deosebire de nopole si o Vail pan la moartea sa. Lui Ii 'Irma
Valachia mare = Teara-Romaneascd), Bogdania
fiul seu crud (1541-51), care la sfirsit se
(dupd numele intemeietorului Bogdan) sau Kara- fc mohamedan si se dase la Constantinopole.
bogdan (turcesce = Bogdania neagra), pan chnd, Fratele sea Stefan .Rareft (1551-1552) ridicii
In cele din urmit, s'a generalisat numele M. Le- asuprit-si pe boieii cari
omorirti si aleseri o

genda formatit in jurul traditiei descAlecatulai

pune originea numelui M. in legaturit en descalecatul lui Dragos, 4iceind: $i au pus nuine
apei de-i diserd Moldova pe numele unei catelb
ce iicticea Molda, care atunci, gonind zimbrul

(venat de Drago), s'a inecat in acea apd,

dupd numele apei se dice acum i erii Mol-

dova.4 (Cronica lui Ureche.) Originea numelui

este germand, deriviind din got. molda (a.-germ.
molta)= pulbere (analog Prahova din slay. prach =

parte pe un Joidct, logodnicul Ruxandei, fica

lui Petru, alta parte pe Petrea Stolnicul

pufneanul, care ucise pe Joldea dup 3 dile de

domnie, se ch.satori el cu Ruxanda si domni de
done ori cu numele de Alexandra (1552-61 si
1564-68) cu mare crudime. In prima domnie
a fost resturnat de un aventurier Iacob Eraclicle
Despotul (1561-63), care veni ea ajutor dub:case si resturnii pe Alexandra, dar f resturnat
si ucis de boieri in cap ca Stefan Tomfa. Acesta
este alungat apoi de Alexandra, la moartea oft-

pulbere), ca si la riurile Moldava in Boemia si

Mulde in Saxonia. El ne-a remas probabil din raja, ii urmii fiul sea Bogdan (1568-72), pe
timpul Gotilor.

[D. On.]

care id alungh loan Vodtt cel Cumplit (1572-74),

Istoria. Ana din secl. XII se pomenesc in care incepu luptele ou Turcii, canora se predete.
Moldova Romani, cari o locuiau impreund cu Petru Schiopul (1574-91) a domnit intrerupt,
Slavi si Cu resturi de Pecenegi sub stapanirea obi a fost resturnat de loan Potcoavit (1577)
Cumanilor, apoi sub stpanirea Ttarilor. Re- si de fratii acestuia, apoi de Iancu Sam (1579
gale Ludovic cel Mare al Ungariei (1342-82) pan 1582) si in cele din lima a prdsit tears.
alungh pe Tatari pi sub suzeranitatea sa un duce Tronal apoi a fost cumperat de Aro n, care luh

roman, Drago, urzesce primele inceputuri ale parte in luptele lni Mihaiu cu Tuna dar
Moldovei, cand la 1349 Bogdan, voevodul Ro- resturnat de Sigismund Batori prin intrigile hatmanilor maramureseni, vednd importanta ei, o manului Stefan Basvan care este fcut domn
lu in stpanire considerandu-o ca parte a voe- de Sigismund (1595). Polonii puserit lush' domn
vodatului sea. Urmasii lui Dragos, sprijiniti de pe Ieremia Movild (1595-1606), pe chnd Rama
Ludovic, se lupt cu Bogda,n, care i invinge
lupta alaturi au Mihaia, Ritsvan este prins
intemeiazit un stat independent, prd.sind pose- pus in teapti.. Ieremia intr in toate intrigile

siunile sale din Maramures, pe cari regele le contra lui Mihaiu Viteazul, care Il alunga din
ditruesce urmasilor lui Dragos. Fiul sea Latcu Moldova (1600), ins Ieremia on Polond vine
(1365-73) lasti o fat Anastasia. _Familia Multat din nou. La moartea lui Ieremia fratele see. Siou Costea M. (1373-74) cup; scaunul, de*i meon ocup tronul Mewl luni (1607), apoi Conturburati de lupta cu. printul Iuga Koriatovici stantin, fiul lui Ieremia (1608-11) este sohimbat

(1374-79), care f alungat cu ajutor dela Man- de Turci ca Stefan Toma (1611-15), resturnat
teni 5i inlocuit cu Petru, fiul lui Costea, dela de Alexandru .Movild (1515-16), fin' lui Ie-

1379-91. Lui Petra Ii urmeazii fratele sea remia, resturnat si el de .Radu Mihnea (1616-19),
Roman (1391-93), bitrbatul Anastasiei. Roman care fusese strAmutat de Tani din Muntenia.
este resturnat de fratele ski Stefan (1393-96), Averile lui Rada Mihnea provocar pofta Tur-

care piere intrio mewed si-i nrmeaz Roman cilor, cari fiind plat* pi de italianul Gaspar
(1399-400) domn a doua card, si prins intr'o lupt Gratiani (1619-20), mazilirit pe Rada i numir

www.dacoromanica.ro

313

Moldova.

pe italian, ncis (le boten i pe clad fugea la Poloni, (1819-21). Revolufia grecease (eteria) 5i cea
cad Turcii voiau si-i ja capul. Tumid trimit romineasci adusera domniile pmentene. loan

pe Alexandra Iliaf, nepotul lui Petra. Rares Sandu Sturza (1822-28) fa arestat de Rusi,
dela 1620-22, mazilit de Turci, caci nu inde- la isbucnirea resboiului en Turcii si. ocupafiunea
stulase armata turcease in luptele en Polonii. Se ruseasca Val. 'Ana in 1834. Mihaiu Stufrza
numesce Stefan Tomfa a doua oari (1622- 23), (1834-49) pierda domnia in urma convenfiei
apoi Itadu Mihnea a doua oarti (1623-26), care dela Balta-Liman. Grigyre Ghica (1849-56),

moare domn i recomand pe generalul suMiron numit pe 7 aui, s'a retrae in 1856, iar ea locotenent
Barnovski (1626-1629). Alexandra Coconul de domn s'a numit Teodor Bale, apoi Neculaiu
(1629-30), fiul lui Rada Mihnea, Moise Movild Vogoride, mari inimici ai unirii ferilor, contra

(1630-31), fiul lui Simeon, Alexandra Iliaf cfirora a triumfat ins patriotismul partidulni

a doua oarti (1631-32) si Moise Myatt (1633

pani 1634) a doua oar trece numai pe scaunul
ferii. Vasile Lupu isbuti a fine domnia dela
1634-53. Gheorghe Stefan (1653-58) este inloeuit cu Gheorghe Ghica (1658-59), apoi cu

national. Locotenenfii (caimacamii) s'au retrae

apoi, conform convenfiunii din Paris, pi in local
lui Vogoride s'a instituit in Moldova guvernul
interimar sau. Cdimdclimia de trei. Din cei trei,

numele lui Vasile Sturza

al lui Anastasie

StefItnifd (1659-61), 6111 lui Vasile Lupu. Ea- Panu, cari au susfinut drepturile ferii in afard

statie Dabija (1661-66) cumperi tronul, apoi

ginerele oSa Gheorghe Duca (1666) pee luni
si Biagi (1666-69), fiul lui Alexandra Iliasi
Gheorghe Duca (1669-72) a doua oar. Stefan
Petriceicu (1672-74), lovit cu buzduganul in
cap de un pas la asediul Hotinului trece la
Poloni. Dumitrasou Cantacuzin (1674-1676),
Antonie Ruset (1676-78) pi Duca Vodd (1678
pn. 1684) a treia oari i Dumitrafcu Cantacuzin a doua oari (1684-85), termini west
non convoiu de domni. Constantin Cantemir
(1685-93), Constantin Duca (1693-96), An-

si au pregitit alegerile de domnie in lawatru,

vor straluci totdeuna in istoria Romfiailor.
diva de 24 Ian., find Alexandra Cuza, domnul

Moldovei, fa ales domn si de adnnarea Munteniei, Moldova politicii incet, precum inceti
pi Muntenia, atunei a inceput Rominia modern&
Mitropo/ia Moldovei fi a Sucevei este si

(Hasa cu malt posterioari descalecirii, fiindci

intimpinm mai nti nisce archierei frS. scann

cunoscut. La 1375 Iuga Koriatovici, on blagoslovenie dela Ohrida, pane mitropolit pe Teoctist.
Aceasta insi supera preste mesur pe patriarchii

tioh, (1696-1701), fiul lui Constantin Cantemir, din Constantinopole, oari pusesera deja mina
Constantin Duca (1701-1703), Mihaiu Ra- pe mitropolia Munteniei, si se incinser acum
covild (1703-1705), Antioh a doua oar (1705 la o lupti inversunat pentru a impune $i Molpini 1707), Racovild a doua oarii (1707-1709) dovei episcopi greci. La 1394 ei trimit ca mi-

au fost adeseori schimbafi prin intrigile lui tropolit un grec Ieremia, care Iasi nici nu e
Brincoveanu din Muntenia. Nicolae Mavro- primit in feira; alunci patriarchal A.nton, dupi
cordat (1709-10), apoi .Dimitrie Cantemir (1710 ce ciutase in zidar a ampica lucrurile prin
pfin 1711) erau cre4ufi oameni de incredere citeva solii, rostesce anatema asupra Moldovei.
ai Turcilor contra Rusilor si contra blinuitului Cu toate acestea, Moldovenii isi sfinfesc doi
Brincoveanu.
episoopLla.Halici, imn urm patriarchal, la
Dupg retTagerea lui Dimitrie Cantemir in 1401, e nevoit a recunoasee pe Ipsif, unul dintre

Rusia, Turcii numesc pe omul lor de incredere

Nicolae Mavrocordat (1711-16), apoi pe Mihaiu Racovild a treia are', (1716-27), pe Grigore Ghica (1727-33), Constantin Mavrocordat,
fiul lui Nicolao dela 1733-35, Grigore Ghica
(1735-41) a doua aril', Constantin Mavrocordat
(1741-44) a doua oarti, loan Mavrocordat (1744
pitnii 1747), Grigore Ghica (1747-48) a treia

ei, ca mitropolit' al Moldovei. Antiia resedinfa

a fost la Cetatea albl; Alexandra col Bun o

mufti latQiceava, capitula ferii; iar la.1564 se

va fi mutat, ampreund cu capitula, la dasi, pastrtindu-si ins titlul Sucevii. Na mai patine
schimbiri a suferit si catedrala din Iasi; la inceput era Biserica Alba la 8f. loan Botez.; Antonia Ruset, in 1677, repard biserica Sf. Nicolae,

oari, Constantin Mavrocordat (1748-49) a zidit de Stefan col Mare, si o declar de

treia oar, Constantin Racovird (1749-53), Ma- tropolie ; Anastasia, doamna lui loan Duca, ziteiu Ghica (1753-56), Constantin Racoviftt desce la 1682 o catedral noti pe local bisericei
; arlnd aceasta
(1756-57) a doua oar, Scarlat Ghica(1757-58), Albe, dotndu-o cu case si
Loan Calimah (1758-61), Grigore Calimah la 1766, mitropolitul a trebuit si oficieze in bi(1761-64), Grigore A. Ghica (1764-67), Gri- serica Sf. George, zidit de mitrop. Gavril Cagore Calimah (1767-69) a doua oar, Con- limah. In fine la 1833, surpfindu-se pi biserica
stantin Mavrocordat (1769). Dela 1769-74 tenle doarnnei Anaslasia, mitrop. Veniamim elidi tot

au fost ocupate de Rusi. Grigore A. Ghica pe acel loo catedrala de scum, care fiind
(1774-77) a doua oari, Constantin Moruzi staurati liana a deveni un monument de fali a

(1777-82), Alexandra Mavrocordat (1782-85) ferii (v. art. Iasi), a fost inaugurati de abia in
1887. (Sincai, Cron. Rom. Buc., 1886 I, 589,
fiul lui Constantin, Alexandra Mavrocordat

(1785-86), Alexandra Ipsilante (1786-88), 591-592. Xenopol, 1st. Rom. II, 139 $i 236
Alexandra .Moruzi (1792-93), Mihaii Sutu pani 240. Eniceanu, Crestinismul in Dacia,
(1793-95), Alexandra Calimah (1795-99), Buc. 1878, 231-40. Erbiceanu, 1st. mitr. Mold.
Constantin Ipsaante (1799-1801), Alexandra
qutit (1801), Alexandra Sutu domn preste =kW:ale ferile in 1802, Alexandra Moruzi (1802
pant,. 1806). Dela 1806-12 Ohio au fost ocupate de Rasa, iar din 1812-19 Moldova a avut
domn pe Scarlat Calimah, apoi pe Mihaiu gufu

Buc. 1888, p. XXXIX-L). Seria mitropolifilor

e urmitoarea dupEniceanu, I. c. p. LV-LVII:
Ioasaf, Calistrat, Macarie ; Macarie, Varlaam,
Mitrofan, Eutimie Munteanul, Stefan Munteanul,

Teoctist I (1375-99), Iosif I (1399-1435), Gri-

gorie I (1435-1439), Damian (1439), Calla,

www.dacoromanica.ro

314

Moldo-Valachia - Moldovan.

Teoctist II (1454), Filotei, Teofan I, George I, favorul nniversitarilor romini din Cluj, disuind
Teodosie I, Ghedeon I, Pahomie, Varlaam I, spre scopul acesta o avere de 35 mii florini.
David, Teoctist HI (1509), Neofit, Mitrofao,
[I. St.
George II, George III, Anastasio I (1541-51),
Moldovan, Stefan, preposit capitular in
Grigorie II (1551-1552), George (1552-1558), Lugos, n. la 1 August 1813 in Cicud (cott. DudaGrigorie II a doua oara (1558-61), Teofan Aries). Scoalele elem. s'r gimnasiul le-a studiat

(1561-62), Macarie cel Milostiv (1562-64), In Cluj, iar liceul si teologia in Blaj wade a
Teofan a doua tiara* (1564-70), George IV fost apoi profesor gimnasial 2 ani. In 1838-1847
(1570-72), Anastasia II (1572-75), Teofil (1575 paroch in Ghiri 5i adm. protop. al tractului

pina 1577), Anastasia II, a doua earl (1577-78), Beiului ; iar dela 1847-1852 paroch si protopop
Eftimie Munteanul (1578-80), Grigorie III (1580 al Mediasului si ca atare in 1848 scurt timp a

pana 1581), George V Movila (1581-82), Nicaner (1582.- 84), George V a dona earl (1584
pana 1590), Anastasia III (1590-1605), Teodosie II Barbovschi (1605-1609), Anastasia IV

fost si adlatusul comitelui scaunului de acelas

nume. In 1852 fa inaintat vicar foraneu

Hateg, iar in 1857 numit canonic lector in nou

infiintatul capitlu al diecesei Lugosului, in fruntea

Crimea (1609-17), Teofan 111 (1617-20), Ana- caruia ajunse apoi in 1859, fiind numit si in-

stasio IV a doua ofira (1620-31), Atanasie tarit preposit capitular. In acelasi timp epis(1631-32), Varlaam 11 (1632-55), Ghedeon II copal Alex. Dobra Il numi vicar general, in

(1655-60), Saya 1(1660-71), Dositei (1671-73

v. Dosoftei), Teodosie 111 (1674-75), Dositei a
doua oara (1675-86), loan, Teofan IV, Saya II
(1691-1702), Mind (1702-1708), Ghedeon III

care calitate remase pawl in 1884. In 1871 f

distins prin numirea de prelat domestic papal.
Ca parocb, protopop si vicar for, a desvoltat

un zel neobosit pentru infiorirea bisericilor, sus-

(1708-23), George VI (1723-29), Nechifor tinerea si protperarea scoalelor gr.-cat. romane,

(1729-30), Antonia (1730-40), Nechifor a doua iar ca canonic si prqposit aproape 1/2 veac a
oara (1740-50), Iacob I Putne-auul (1750-58), conlucrat cu zel si intelepciune la intarirea si
Gavril I Calimah (1760-86), Leon (1786-88), organisarea tinerei diecese a Lugosului. De prin

Ambrosia (1788-92), Gavril 11 (1792), Iacob II archivele si bibliotecile diferitelor curti domnesci
Stamate (1792-1803), Veniamin Costache (1803 din Ardeal a cales mai multe documente imporliana 1808), Gavril II a doua tiara (1808-12), tante privitoare la istoria Romanilor, pe cari apoi
Veniamin Costache a doua oar. (1812-44)1 le-a publicat in 3.Transilvania g din a. 1868-77.
Meletie (1844-51), Sofronie Miclescu (1851-60), Ca partinitor 5i iubitor al literaturii romane 5i-a
Calinic Miclescu (1863-75), -losif II Naniescu format o biblioteca frumoasii de 1500 vol., care
cuprinde aproape tot ce literatura rom, din patria
dala 1875. v. si Episcop.
Moldo-Valachia numele vechiu al Principatelor- noastr a produs in veacul acesta pi pe care
in 1898 a donat-o diecesei. Spre incununarea
Unite.
Moldova veche (Muklava 5i Madava), comuna meritelor sale, a facut spre scopuri culturale

rurala in Banat, cott. Caras-Severin, 31/, km. filantropice mal multe legate. t 4 Nov. 1900.
dala Bosneag (v. ac.), fling& Dun are, 1500 loc.
dintre cari 1/8 sunt Srbi 1/s Romani, cari insa

[Dr. I. Rada.]

Moldovan, M. Vasile, prefect de legiune,

nu sant desprtiti ierarchicesce si-s aproape n. 1824 in St. Paul, Trs. (cott. Tare. mica), a
srbisati.

M. noutl, v. Bosneag.
Moldovan, 1) M. Dimitrie, consilier la cancolana curti imp. trans., n. 16 Oct. 1811 in Deva,
wade tatal siin a fost comerciant. Scoalele normale le-a absolvat in Zlagna, cele gimnasiale
In Sibiiu; a fost 4 ani la politechnica din Viena,
montanistica a absolvat-o in Schemnitz ; pana

studiat la gimnasiul si in seminariul teologic din

Blaj. Evenimentele anului 1848 1-au apucat ca
cleric de cursul al treilea. In 8 Apr. 1848, dupa
ce a plecat din Blaj, a cutrierat nu mai putin ca
50 de comune [oculte de Romani, chiemand poporul la cele douiii adunan i dela Dumineca Tomii

in 3/15 Main, la care insusi in& parte activa.

Dupa adunarea dela 3/15 Main, a organisat priu

la 1848 a condus exploatarea minelor de aur Sept. legiunea III, al carei prefect a fost sub
familiare. In acest an a fost ales jude primar intreaga durata a resboiului civil. In Oct. a
dirig. in comit. Hunedoara, in care calitate si-a participat la luptele dela St. Ioana si Reghinul
cistigat mari merite. Din adunarea de pe Cfunpul sasesc cu Urban. Aici f pi rauit usor. In Fe br.
libertatiit a fost delegat ca sa duca Memorandul 1849 s'a retras si el in Mantii apuseni, uncle
la Impiiratul. In anul urmator a fost silit sa alaturi cu Iancu, Bateman, Balint, Andreica s. a.

se refugieze impreuna cu prefectul Solomon, a luptat vitejesce. Cand Hatvatti cuprinse A brudul,
In Romania. In 1850 a fost numit adjunct la M. fir arestat, dar liberat cand Iancu navli in
comanda distr. in Alba-lulia, in 1853 comisar Abrud cu. ()stile sale si scoase pe Hatvani. In.
al. I la Orastie, ca atare a funclionat la de- 19 Main lua parte la luptele contra armatelor
siircinarea pamintului urb. in Sibiiu. In a. 1861 lui Hatvani, care se reintorsese pentru a doua
fir nunnt secretar la cancelaria aulica in Viena, oara asupra Romanilor. M. se afla in fruntea
iar la 1863 consilier, tot acolo. In anul 1863-4 aripei dela ()emita, de unde Remit:Ili au respins
a fost deputat la dieta din Sibiiu, ca atare a pe comandantul ma.ghiar, silindu-1 a se refugia
fost ales in consiliul imperial in Viena. In 1867
a fost pensionat. In tot locul a desvoltat o antivitate binefacetoare in interesul natiunii si s'a
bucurat de stima generala. t in Sibiiu 10 Junio
1889. Fiica lui M., Ioana mar. Beldild, in acord
cu intentiunea parintelui su, i-a eternisat nu-

in oras. In Junio s'a distins in luptele cu Kemeny

Farkas.

Indat dupii revolutie a fost numit inspector.

In 1851 adjunct la comisariat in Dicio-San-Martin.

In 1862 vice-notar. In 1867 vice-comite. In 1872

presedinte al scawaului orfanal. In 1892 fir pen-

mele prin o generoasa fundatiune facut In sionat. ,Memoriileg lui M. din 1848-49, s'au

www.dacoromanica.ro

Moldoveni

Mola.

315

publicat indata dupa moartea lui ntmplata la

Moldovan, Margareta, novelista, sofa lui
1 Ian. 1895 in Buzias.
[I. St. S.]
Silvestru Moldovan, n. 1872 in Turda. A pulioldovan, M. foant canonic ei scriitor blicat novele ei schite in diferite iare ei re-

rom., n. 13 Iunie 1833 in Varfalau, scaunul

Arieeului (Trs.). A inceput a inviita in ecoala
din locul nascerii. In 1842 infra in class a 2-a
a ecoalei primare din Blaj. Aci si-a continuat
studiile pand la 1848, terminand retorica. In

viste de ale noastre ; a scos in tipar un volum de

novele, cu Hui 'Din tainele vietiic (Sibiiu 1899).
Moldoveni,

com. rur. in Rom.,

j.

situatd pe partea stlingti a riului Ialomita, for-

mata din 3 sate cu 2168, loc. (Diet. geogr.

Ian. 1851 deschidAndu-se iaraei gimnasiul din 1897), 2 biserici si 2 scoale.
Blaj, ea organisatiunea impus de guvernul
MoldovIta, 1) M., rtulet, isvoresce din muntii
din Viena, M. f primit in clasa VI. In 1853 mieduali resanteni ai Bucovinei ei se revarsa in
depuse oxamenul de maturitate i f trimis la stanga Moldovei din jos de tirgul Vama. 2) M,
teologie in seminarul central din Pests. Pe melndstire, fundat in 1401 de Alexandra cel
anul II al cursului teologic a fost trimis la se- Bun, cam la mijlocul lungimii riuletului. Naminarul gr.-cat. din Viena, unde cu inceputul ruitii de o sprtura de nori, ea f reziditi ceva
anului 1855 se bolnavi greu, i astfel f silit a mai la vale in anul 1531 de cad. Petra Ram},
se intoarce acasd. Dupti curd fericita si-a con- Domnul Moldovei ; desfiintat ca mandstire in
tinuat studiile teologice in seminarul din Blaj, 1785, a remas pnd astadi ca biserica parochiala
uncle le-a terminat in 1857. In acest an f In satul format pe langa dinsa sub numele de
numit profesor de lim bile orientale i studiul Vatra-Moldovitei (v. ac.). [Dr. I. G. Sbiera.]
biblic in seminarul teologic din Blaj, ei de reMoldva, riu, v. Moldova.
ligiune in gimnasiul inferior. In anul 1858 trecii
Molecula, cea mai mica prticica in care se
la profesura in gimnasiu, uncle a propus istoria poate divisa un corp, asa incat sa nu-si schimbe
geografia, limba romtma, filosofia, geografia insa propriettile lui chimice. M. la randul ei
fisica, dar mai virtos limba latina. In 1859 fu- e formata din atomi. La elemente M. este consese chirotonit preot. In 8 Iulie 1879 f ales stituita de ordinar din 2 atomi identici, la comcanonic teolog, i infra aceea-ei cji s'a %cut pueii lor, atomii stint diferiti ei in numer vapropunerea, sa fie promovat la stalul de canonic riabil. M. unui corp presinta intre ele spatihri,
cancelar. Promotiunea s'a aprobat in 22 Oct. fapt ce permite a se explica dilatia ei contractia
1879 si instalarea s'a intmplat in 16 Nov. 1879. copurilor. Forta care le mentine strins uneleide
In capital a inaintat pfina la demnitatea cea altele se numesce coesiune. Volumul unei M. se
mai inalta de preposit in 1896. Mai multi ani determina, impartind greutatea meleculara prin
pe linga canonicat a purtat si oficial de director greutatea specified a vapoarei acelui corp. Dup
gimnasial in Blaj. Dela 1893-1901 a fost pre- Clausius, diametral M. unui gaz, ar fi a cincieedintele Asociatiunii pentru liter. rom. ei cult. sutamilioana parte dintr'un centimetru, ei nupopor. roman. Dela 1894 este membru ordinar al merul M.-lor continute inteun cm.3 de gaz s'ar
Academiei romtine din Bucuresci. Dupa moartea urea la cifra 6X10',.
mitropolitului Vancea (1892) pang la instalarea
Moleschott, Iacob, fisiolog, n. 9 Aug. 1822 in
noalui mitropolit Victor Mihlyi (1895) a condus Herzogenbusch, 1845 medic in Utrecht, 1847
archidiecesa unit de Alba-Iulia ei Fagara$ in docent privat in Heidelberg, din causa vederilor
calitate de vicar capitular, in care timp s'a dada sale materialiste fit silit a demisiona, 1856 proun non edificiu gimnasial in Blaj din fondiuile fesor in Ziirich, 1861 in Turin, 1878 in Roma,
archidiecesane si din colecta publica. 1901
t 20 Main 1893 acolo. Adept al teoriei despre
numit prelat domestic. A scris 5i publicat: 1) ueseparabilitatea puterii de materie. A Boris mai
Acte sinodale ale bisericei romne de Alba-Iulia multe opere in cari se ocupa mai mult cu nuFagarae, Blaj t. I, 1869, t. II, 1872. 2) Spi- tritiunea omului.
cuire in istoria bisericeascii a Rominilor, Blaj
Moleskin, (engl) plisa, un fel de postav tuns,
1873. 3) Lectionar latin cu un dictionar. 4) Nu- de aorta mai bund, intrebuintat pentru vestmeroase studii, critice ei documente in Archiv minte de iarna.
pentru filologie ei istorie de Cipariu.
Molla, numele villgar al genului Tinea L.,
[Dr. Augustin &meal
insect lepidopter, din divisiunea MicrolepidopMoldovan, Savestru, publicist, membra terilor, grupa Tineidelor. Tinea stint mici fluactiv al Societ geogr. rom. din Bucur., n. 1861 turaei, ale cdror larve rod blanurile, covoarele,
In Agarbiciu (linga Turda). A terminat liceul in stofele de land si de per; penele ei animalele
Braeov ; studiile universitare in Cluj ei Viena. impiiate. Larvele au 14 picioare si falci puterFost profesor la liceul rom. din Braeov (1885-87) ; nice, ele iei construes un fel de too din ma-

a edat i redactat foaia liter. Randunicat in teriile cu cari se nutresc, pe care il poart in
Sibiiu (1894-95). De present redactor la Tni- spate ca melcul conchilia sa. Genul T. cuprinde
buna 5i ,Foaia Poporulhit ei director al Tipo- mai multe specii : T. tapezella L., T. pelliografieic inst. tipogr. in Sibiiu. Lucrari principale nella L., T. sarcitella L., T. crinella Treits.
in specialitatea geogr.: vTeara noastrt descr.
Cel mai bun mijloc de a ne feri de M., este
cel preservativ, adeca de a impedeca fluturaeii
Transilvaniei sudice, (Sibiiu 1894); Zarandul
Muntii apusenit (Sibiiu 1898), ei mai multe studii sa-5i depund (male lor; pentru aceasta trebuesc
in Transilvanias foaia ,Asociatiuniie, Bulet. Soc. lucrurile bine aerisate, scuturate ei periate, cel

geogr. rom. din Bucuresci, Tribanas Gazeta putin data pe septimana, in timpul verii and
Trans.c, etc. A mai scos in Upar cliteva carp isi depun wale. Se mai intrebuinteazd Arica
ecolare ei bucati din lit. popor. (Cf. Gesell. des substante cu miros tare ca: naftalina, benzina,
rum. Schrifttums, de Dr. W. Rudow. 1892, camforul, tutunul ei praful de piretru.
pag. 205.)

[Dr. N. Leon.]

www.dacoromanica.ro

316

Molibdenit

Moltke.

Molibdenit, mineral, sulfura de molibden, scurtft distanta, Bucovina de Moldova; se reneagra-oenusie, luciu ca grafitul si Iasi urma varsa in stfinga Siretelui mutt mai in jos de
neagra-verdue pe !Artie. Acompaniaz mine- orasul Sirete. Gura Molnitei e un catan la coreurile de cositor in Norvegia de sud, la Miask, etc. muna Ragojesti.
[Dr. I. G. Sbiera.]
Molid, Molift, numin vulgare ale frumosului
Molnar, loan de Milllershezm, renumit medioarbore Picea excelsa Link (v. ac.) [sinonim Abies oculist in Transilvania si literat roman, n. 1749

excelsa Poir (v. ac.)].

in com. Sadu lng Sibiiu; sub influents lojei

Baptiste Poguelin, cel mai mare francmasone din Sibiiu, desfiintat la 1790, al
poet comic, n. 1622 la Paris fiul unui servitor carei membru era, facu prima incercare de a
al palatuhu
tapetier al cultii regale, primi o scoate un diar pentru poporul roman, care insa
Molihre, Jean

cultura clasica in colegial Clermont, astdi Louis din lipsa de fonduri nu isbuti.; mai tardiu (1793)
le Grand, lua doctoratul in drept la Orleans si ca profesor de oculisticft la Academia reg. din

f advocat in Paiis. Dar pornirea fireasca

relatiunea sa ca actrita M. Bejars Il fac sa
imbratiseze cariera teatrului. Actor si director
de teatru, petreca vr'o 12 ani prin orasele din

Cluj, in care calitate f ridicat la rangul de

nobil, M. fad' si a doua incercare in aceasta
directie, dar si aceasta fa zadarnicitti, Limn insa

prin puterea reactiunei pi a urei de rass, deprovincie, compuntindu-0 singur piesele ce juca. steptata prin Supplex libellus Valachorumc la
Recomandat de fostul sea conscolar, principele a cdrui compunere contribuise pi el. La 1788 M.

Conti, doband favorul de a jaca inaintea

Ludovic X1V, care il retina in Paris, si teatrul
lui deveni teatral curtii regale. Comediile sale
sant multe imitate, ca i dramele lui Shakes-

publica in Viena o gramatica romana pentru

Germani, sub titlul Deutsch-walachische Sprach-

lehre (80 445 pag. si un registra; ed. Ill Sibiiu,

1823), la 1798 o retorica, iar la 1800 Istoria
peare, mai ales dup Comdia dell' arte, teatral universalg fn Buda. In revolutia lui Horia, M.
poporal al Italienilor, dupa maxima sa, ,eu iau primesce misiunea important de intermediator
banal mea unde Il gasesc.c Ele mint: Les pr- intre guvern si Romanii resoulati. (Cf. 11. Chendi,
cieuses ridicules, Le coca imaginaire, Le festin Inceputurile diaristicei noastre. Orastie, 1900.)
de pierre, L'cole des maris, L'cole des femmes,
Molo, (marina) v. Mol.
Le Tartufe, Le misanthrope, Les femmes saMoloch, o deitate a Canaanitilor ; original a
vantes, L'avare, George Dandin, Le bourgeois representat fierbintala soarelui din oapul verii,
gefttilhomme (trad. de I. Vaciirescu sub titlul preste tot puterea stricatoare dar si curatitoare
Badaranul boierit), Les fourberis de Scapin, a focului; a fost i (lea al resboiului. M. se inLe malade imaginaire s. a. Cand jaca aceasta chipuia cu cap de taur (v. Minotauros) san ca
ultim piesa, in care avea rolul principal, fa taur ; i-s'au sacrificat oameni, mai ales prunci, iar
cuprins de isbucnirea unei convulsiuni, care o In pericol mare feciorul mai betran al regelui.
ascunse maiestrit sub un hohot de ris. Dus la
Mologhiea sau Molodiea, comund rurala dimlocuinta sa, strada Richelieu, uncle se atla adi preuua cu cdtunele: Cozminul, Derehluiul, La
statua lui, preste cateva oare muri de versare Bainschi si Valea lui Francisc sau Frantzthal,
de sttnge, in a. 1673. Din comediile lui M. stint parochie, mosie manastireasa in cap. si j.-ul
traduse rom. Tartuful de St. Virgolici, Misan- Uerndutului in Bucovina, are 5383 loc. (3645 ort.-

tropul de G. Sion, Medical in contra voiei or., 1488 rom.-cat.

sale $. a.

Molinia Schrank., (botan.) gen monotipic din

familia Gramineelor, tribal Festuceae. Unica
specie M. caerulea Moench. este o planta perena cespitoasa ca frunzele anguste plane. Ea
este cunoscuta de poporul nostru sub numirea
de Iarba alb astr ft i in partile noastre cresce
prin paduri i fenate umede.
[Z. C. P.]
Molipsire, v. art. Contagia i Infectiune.

i uniati, 15 protest., 235 mos.),

trei acoale primare in M. D. si V. 1. F., posta,

statiune de cale ferata in D. [Dr. I. G. Sbiera.]
popor elin din vechiul Epir, aveau ca oras

principal Ambracia. In antichitate cilnii acestui

popor eran vestiti prin ferocitatea lor. [Caion.]
Molotru, numele romanese al speciilor genulai
Melilotv,s Toarn.
Molotra alb, Melilotus

alba Dear.
Molotru galben, Melilotus
officinalis Desr. (v. ac.).

Molitvelnic, (slay), Euchologiu (grec.), carte

Moltke, familie nobiliara din Meklenburg.
rituala in care se cuprind rfinduielele i ruga1)Adam Wilhelm de, ministru danez, n. 25 Aug.
ciunile prescrise pentru conferirea sf. mine, si 1785, 1848 prim-ministru, apoi pang 1850 mia altor functiuni bisericesci, de sfintire $i de nistru de finante, 1854 pres. al dietei. t 15 Febr.
binecuvantare.

1864 in Copenhaga.

Mlk, (Melk), oras (dela 1898) in Austria inf.

langa Dunare, cu 1953 loc.; renumita abatie a
benedictinilor, fundata la 1089. cu biserica frumoasa, in care stint ingropap Babenbergii ; colectiuni sciintifice.
Moll, (inus.), anal din cele cloud game prin-

2)

Hellmuth Carol Bernhardt conte de,

ge-

neral-mare$al de camp al

n. 26 Oct.
1800, treca 1822 din servicial
danez in cel
Prusiei'
prusiac, 1835 instructor al armatei turcesci,

asista 1839 in campania timeasca in Siria,

1848 sef de sectiune in marele stat major,
cipale, in care terta ton alai initial este mi- 1849-55 seful statului major al corpului 4 de
nora (moale).
armat, 1856 adjutant al printului Frederic
Moll, (mull), o tesiitura foarte subtire de bumbao, Wilhelm 1858 seful statului major al armatei,
alba si moale.
1864 seful statului major al armatelor unite
Molla, (arab. domn), titlul preotilor mohame- In Schleswig, 1866 pi 1870/71 $ef al statului
daui la Tani si la Persi.
major pe hinge. regele Wilhelm I, initiator prinMollientia, (med.) remedii ce alina, ce iinnoaie. cipal in planurile de campanie; 1870 oonte,
Mollusca, v. Molusce.
1871 maresal de camp, dela 1867 membru al

Mola sau Molnita, paru care desparte, pe camerei seniorilor al Germaniei de nonl, apoi

www.dacoromanica.ro

Molton

317

Mommsen.

al camerei germane, demisioneazi 1888 din Moluscolde, nume sub care Milne Edwards a
postal de sef al statului major si este numit reunit class Tunicierilor, creata de Lamareth
presedinte al comisiunei pentru apararea terii, In 1816, si seem a Bryozoarilor in un singar
t 24 Apr. 1891 in Berlin. M. a fost un strateg subanbraneament.
abil, conducand campania din 1866 contra AaMomeala, momire, atragere in cursa, ademestriei pi 1870 contra Franciei.
nire, amagire, ineelare, convertire.
Molton, (Molleton), barchentul moale i Oros
Moment, in fond miscare (movimentum). M. deintrebuintat pentru imbritcaminte de dame.
nota ces mai mica cantitate de timp posiMolucce, (Insule de condimente, Goote OM), bill, de uncle adeca ori $i ce succesiune este

&rap de insule in partes sud-estica a

Asiei,

intre Celebes si Guinea Nina, 52,900 km1., apro-

ximative 375,000 loc., Haraforasi si Malaiezi.

M.-le se impart in 3 grape. Odinioara mai toste
vulcanice, pe cari i ast'acji sfint vulcani activi.
M.-le sant patria cuisoarelor. Vegetatiunea este
foarte abundentii. Se produce in cantitato mare
palmierul de sago, nutremntul principal al losfint in posesiunea Olandezilor.
[M. Bodiul
Molura, numele popular al plantsi Foeniculum
vulgare Mill. Foeniculum Adans., gen de plante
cuitorilor.

biene sau perenale din familia Umbeliferelor,

tribal Seselineae, foarte inrudit cu Seseli, de
care se distinge numai prin dintii caliciului ob-

soleti i petale galbene. Cuprinde 3 sau 4 specii

probabil de origine mediterana, dintre care F.

officinale All. se cultiva ca leguml, cunoscuta
sub numirea vulgara de M. sau anison dulce.e
[A. Pr.]

Molusco,

un tip de animale nevertebrate, cu

corp moale, simetric san nesimetric, acoperit Cu

exclusa. Se mai numesce si clip, clipitd. In

es tetic

acel punct in actiune pe care artele

representative trebue s-I fixeze pentrn ca sa

poatrt impresiona. In actele vointei se numesce

M. ratiunea (motivul) care determin sensul unei
[Pl.]
mi$cari: momentul hotaritor.
Mmiers, se numesc aderentii nnei secte pro-

testante din Geneva, fundati pe la inceputul

secolului de catra mai multi pastori. Dupa ce
cu timpul se subimpartise in suma de disidente,
isi recapiSta unitatea la 1848 sub tidal de A3iserica liberc, drept care fiinteaza itnca i astagli.
(Gelpke, Kirchengesch. d. Schweiz, Born 1856
Italia 1861, vol. II, p. 215.)
Mommsen, Theodor, istoric german, n. 1817
in Schleswig. Primele cunoscinte le dobandesce
la gimnasiui din Altona (1834-38), de uncle apoi
trece la universitatea din Kiel (1843). Dupa o
calOtorie sciintifica facutd in Italia si Francia,
se intoaree in Berlin (1847), intlacarat de ideile
liberale, cari framntau tinerimea din acel timp.
Ratficit o vreme in miscarea revolutionara dela

o pelit (manta) de forma until sao. Mantaua 1848-49 din Germania, din care causa pierde
secreteazit o materie varoasa, care art nascere catedra de drept deba universitatea din Leipzig,
unei ghioci simple sau duble. Sistemul nutritiunii isi revine iudata la studiile sale asupra lumii
este com pled. Au organe de miecare, cari con- romane. Chiemat pe temeiul lucfrilor sale la
stau in brate sau un picior lat si muschiulos, universitatea din Ziirich (1852), nu intardie a
sau dintr'o membrana' ce searnn ou o inota- reintra in Germania, ea profesor la universitoare. Aceste ins pot lipsi. Sistemul circulator tatea din Breslau pi mai trdiu (1858) la cea
presintit deosebite grade de desvoltaret o inima
cu vase au in totdeauna. Respiratia se inti3mpla
prin branchii san plumani. Sistemul nervos
consta din un ganglion superior (creerii), unit
ou altele din picioare si dela maruntai. Aproape
toate an ochi, foarte mici, asernenea organe de
pipait in forma de fire (tentacule) i organe de
aue).. Inmultirea lor se intmpla prin ou. Cele
mai multe trines in ape, dint foarte numiiroase

din Berlin, ande, cu mici absente, a Tomas Omit

in timpurile din arm& Timp de 10 ani, dela

1850-60, mate la lumina opere de valoare nepretuit, cari prin metoda cereetarilor $i prin
importante resultatelor dobAndite, au remas si
astcli finea neintrecute. La 1850 apare: *Die
unteritalischen Dialektec, prin care el pane basele

studiului dialectelor italice; la 1852 ,Inscriptiones regni Neapoletanig, undo el iei da' nu

resOndite in toate zonele. Un mare numOr numai masura capacitatii sale epigrafiee, dar si

de specii nu mai exista tali; resturile lor se metoda de publicare a inscriptiilor romane, megaseso in epoca prozoica i stint de mare in- toda urmat de catra editorii corpului inscripsemnatate pentru studiul paleontologiei. Tipul tiilor latine; la 1854 Rmische Geschichtet si in

moluscelor se imparte in I class Cephalo- fine la 1860 Geschichte des rm. Miinzwesensc,
podelo r, cu ordinul 1) dibranchiata (argo- care este un monument de eruditie. Epigrafist,

nautul, cara(atita, sepia); 2) ord. tetrabranchi ata cunoseiltor al institutiilor romane, mai ales cele
(nautilul). Clasa II Gas tropodele cu ord. 1) de drept politic, linguist, nurnismat, M. era frd
Pteropoda, (hyalea, limacea, olio); ord. 2) opistho- indoiall pregatit, ca s serie istoria poporului
branchia, (brillacee, pleurobranchee, doridide, roman. In adever, istoria sa roman& a stirnit
aeolide, pontolimaeide); ord. 3) Pulmonata ( eleii, deis inceput o admiratie generala ei a fost tradusa
limacea, auriculacea, limnacea); ord. 4) Hetero- In mai toste limbile popoarelor culto ale Europei.
poda (paludinacea, cyclostomide, helicina, aci- Lipsit in parte de simt poetic, find om de lege

culide, capulide, vermetus, turritellacee, mar- mai presas de toate, M. despretuesce spusele
seniide, volutacee, oliva,
coroidee, traditiilor si ale rniturilor, pe cari el le sococypraese, tritonium, strombus,
briccinide'
neritee, turbo). tesee drept )nisce foi uscate i risipite de v6ntg,
Clas a III. Scaphop o d a cu familia: dentalium. ei pun aceasta se deosebesee de ecoala lui NieClasa IV. Lamelli branchiata cu ord. 1) buhr, care cauti s explico form area legendelor
Monomyaria (ostrea, lima,
margian, si sa desfaca din ele simburul de adever, care
mytilus, pinna, tridacna); ord.
pecten'
2) Dinwaria, 1-ar contine. M., in locul istoriei traditionale a
(nnionacee, margaritana, anodonta, tellinacee, regalitatii romane, ne zugravesce o alta icoana
saticava, mya, pb.oladele, teredo, cardium).
alcatuita din datele, pe cari analisa materiguld

www.dacoromanica.ro

318

Mom9rdica

Monach.

linguistic pi a religiei putean s i-le dea. Pentru persecutiunii lui Deciu, cam pe la mijlocul
ea said faci idee despre institutiile religioase
sed. III, o multime de crestini au fugit in depolitice strvechi ale neamului roman, el sta- serturi, uncle duceau o vista solitar, nisuindu-se
diaza timpurile mai cunoscute, cari sfint i mai spre a ajunge la perfectitmea creetineasca. Aceapropiate de noi, inlturand tot ceea ce i-se pare stia sau numit eremiti, ei multi dintre ei au

lui adaus cu vremea, de call ce a fost pstrat urmat a duce acel mod de viata 5i dupa iceneatins din timpurile primitive. Din aceasta lu- tarea persecutiunilor. Sf. Antonin (v. ao.) pe
crare au apirut numai volumele I, II, III si la 270 aduna in jurul su mai multi solitari de
V; cel de al IV, care trebue s cuprinda istoria acestia si le dada o regula comunii, de aceea el
impratilor romani, este (Ma in asteptare. Toate
considerat ca printele monachismului in
celelalte lucrari ale sale (chit facute in vederea Orient. Invtaceii si se numiau anachoreti si
limpedirii unora din problemele, cari se rapoarta locuian in celle sau colibi deosebite numite
tot la istoria romani. M. represinta de sigur cea imam. Pe la 325 Sf. Pachomiu intruni pe inmai mnalt autoritate sciintifica pe terenul istoriei sula Nilului, Pebana, mai multi anachoreti inteo

In Germania si bine inteles in Europa.

singura locuint si le prescrise alta regula. Ace-

Su.. mai insemnate: Tesa inaugurala: Ad legem stia fura numiti senobiti. Ceva mai tardiu Sf.
de scribis et viatoribus et de auctoritate (1843); Basiliu col Mare (v. Basiliti) reorganisit eu totul
De collegiis et sodaliciis Romanorum (1843); viata calugreasea, le zidi manastiri in apropierea

Die rm. Tribus in administrativer Beziehung oraselor si prescrise o reg-ull, care in curand
(1844); Epigraphische Anal ekten (1849); Die f adoptat mai de toti calugarii din Orient, ei
observata, cu putine modificari, pang asta.di.
unteritalischen Dialekte (1850); tber den ChroIn Occident monachismal a fost introdus de
nographen vom Jahre 354 (1850); Rmische Urkunden (1850); Das Edit. Diokletian (1851); In- ctr Sf. Atinasiu pe la 340, care fugind de
scriptiones regni Neapoletani (1852); Die rm. persecutiunea arianilor la Roma, a dus en sine
Feldmesser (1852); Rmische Geschichte (1854); doi calugri si vista Sf. Antonia sorisa de el.
Inscriptiones Confcederationis helvetica (1854); La indemnul lui multi se flout% calugri ei in
Die Stadtrechte der latinischen Gemeinden Sal- curand se lat monachismul in tot Occidental.
pensa und Malaca (1855); Die Rechtsfrage zwi- Nu aveau ins toti calugarii aceea.$i regar ping
schen Cesar und dem Senat (1857); Die rm. la Sf. Benedict (v. Benedectin), care pe dreptul
considerat ca printele monachismului in ocChronologie bis auf Cesar (1858); Geschichte
des rm. Miinzwesens (1860); Juris antejusti- cident. Pe urmele lui mai multi barbati sfinti
evlavioei au intemeiat o multime de orduri
niani fragmenta (1861); Verzeichnis der rm.
Provinzen, aufgesetzt um 297 (1862); Corpus calugaresci, ai caror membrii se ocupan ca culinscr. lat. (t. I, 1863); Rm. Forschungen (1863); tivarea sciintelor, artelor pi a industriei; unii
Res Gesta3 Divi Augusti (1865); Digests Justi- se resboiau pentru apbrarea creatinismului in
niani Augusti (1868); Plinii epistula3 et pane- contra paganilor (v. Orduri militare), altii ingyricus (1870); Rm. Staatsrecht (1871); Corp. grijau bolnavii in spitale i rnitii pe cfimpul
men lat. (t. V, 1872); Observationes epigra- de lupt, sau rescumprau pe sclavi 5i captivi
phica3 (in Ephem. epigr. 1872); Corp. inset.. lat. (v. Trinitari). Astadi sfint numeroase orduri
congregatiuni religioase, ai door membrii
(t. III, 1873); Das 'Milian System aesars (1877);
Corp. inscr. lat. (t. VIII, 1881); Jordanis Ro- imprastiati pe toata suprafata pamantului, se
mana et Getica (1882); Corp. inscr. lat. (t. IX, ocupa cu predicarea credintei crestine, instruirea
X, 1883); Die Conscriptionsordnung der rm. tinerimei, crescerea orfanilor, ingrijirea bolnaKaiserzeit (1884); Rm. Geschichte (t. V, 1885); vilor ei a neputinciosilor si adpostirea saracilor.

Das rm. Militrwesen seit Diocletian (1889); CAlugrii sfint parte preoti parte frati laici, ba
Chronica minora sa3culi IV, V, VI, VII (1891). In Occident sant unele orduri ai carer membrii
Cf. M. Zangemeister (Theodor Mommsen als toti stint laici. Cdlugarii occidentali se impart
In mai multe specii. Apa s. e. in privinta voSchriftsteller. Heidelberg, 1887).
turilor stint orduirile religioase propriu dise, ai
[Teohari Antonescu.]
Momordica L., (botan.) gen de plante din fam. caror membri fac votan i solemne; congregatiuCucurbitaceelor, trib. Cucumerineae. Cuprinde nile, in cari se fac voturi simple, dar perpetue ei
ca. 26 specii tTopicale, preponderant africane, congr. impropriu ise, in cari sau se fac numai
dintre cari M. Balsamina L. si M. Charantia L. unele voturi sau toate trei, dar nu perpetne ci s. e.
pe un an. Cu privire la modal de viata sau la
[A. Pr.]
se cultiv ea plante decorative.
Momuleanu, (Mumuleanu), Paris Barbu, poet, ocupatiune iar stint: monachi sau contemplan. 1794 in Slatina (Rom.). t 1837 in Bucuresci; tivi, canonici regulan, mendicanti (cersitori),
clerici regulan, orduri militare, ospitalieri
a publicat : Versuri (1817), Plangerea Patriei
redemtionisti. Calugarii orientali stau sub juiisCaracterele (1825), Ultimele Poesii, 1837.
Momus (Momos), (grec.) eu1 batjocurii si al dictiunea episcopilor diecesani, iar coi occidentali sfint exemti, afara de coi din congregatiunile
cu votan i simple, nu pot insa indeplini in diecesa
Monach, Cd/ugdr, cel ce s'a ia'pdat de lume lor functiuni sacre fara permisiunea episcopilor.
fecioarti sau vduvii consacrat
si s'a obligat prin vot la observarea consiliilor
evangelice a castitatii sau feciorioi, a obedientei lui Dumnedeu prin voturile castittii, saraciei
si a saraciei, i traiesce in manastire, observand si al obedientei 5i obligata s trciasc bate
regulele ordului al carui membru este. Originea manastire sub o anumit regula. Ana in vea-

ocarii.
Mon, v. Sen.

calugarilor se poste reduce la primele timpuri curile cele dintai ale crestinismului erau verale bisericei, in cari se pot considera ca prima gure consacrate lui Ddeu, cari pentru a se deoforma a ealugarilor ascheti (v. Awe*. Pe timpul sebi de femeile laico purtau o haina deosebita si

www.dacoromanica.ro

Monaco

un v51 pe cap, pe care 1'1 impunea episcopul in

serbatorile cele mai mari ale anului. Acestor

fecioare nu le era iertat sit se mai mirite. La
inceput ele.trftiau in casele printesci, dar 'Inca
din vechime au inceput a duce viata comuni
In laure i mandstiri, de earl in Orient existan
mai multe pe timpul Sf. Antonin oi Pachomiu
(sed. III). lar din viata Sf. Basiliu scim ca do

Monada.

319

Atit cAlugArii cAtsi calugaritele din Rom. dint

exclusiv Basiliti (v. ac.), dar regula primitiv a Sf.

Vasile a Wilt loe unor regulamente moderne.

Prima incercare de acest fel a fost a lui Cuza, prin

decretul organio din 6 Dec. 1864, care insii nu

s'a aplicat intocmai, fiind prea draconic. Astfel
se corea pentru calugrirea barbatilor o virst

minima' de 60 de ani, pentru femei 50, afara

data cu fundarea ordului sik pentru barb* de casul unei invaliditati incurabile ; numai dad,
sora sa Sf. Macrina a fundat un ord de calu- o ferneie vrea s se devoteze la serviciul spi-

girite pentru care tot Sf. Basiliu a frescris regule talelor sal" al institutelor filautropice ale statului,
aualoge cu ale basilitilor. In Occident primele ea se poste calugari si la virsta de 30 de ani.
minastiri de cilugArite s'au fundat, ca si cele de Pe linga aceea se recerea autorisatia sinodului
barbati, dupii mergerea Sf. Atanasiu in Roma si a ministrului. Acest decret a fost slabit prin
(v. art. preced.). Mai tirdiu parintele mona- regulamen tul sf. sinod din 29 Mai 1873, care
chismului in Occident, Sf. Benedict, ca i Sf. este inca in vigoare, si hotaresce cu deamOnuntul
Basiliu, a prescris regule pentru ordul cilug- cele referitoare la disciplina monachali. Dupa
ritelor benedictine, fundat de sora sa Sf. Scola- acest regulament, col ce vrea sa se calugareasca,
stica. In timpurile cele vechi calugkitele ficeau trebue si faca suplica episcopului s6u, aritand
votul pe toat viata $i nu le era permis s pii- motivele i dovedind ca nu mai are daraveri in
rAseascA manastirea nici dud (y. Clausura). lume fata de nimeni, si ca s'a despartit eventual
Atari cAlugarite mai stint i acum. Acelea pe de sotul sOu cu consitntire. Episcopul Il trimite
HMO post $i rugaciune se mai ocupau numai la egumenul mandstirii alese, said fang ispitirea
cu lucrul manual, si acesta este oi astadi toata (novitiatul) pe timp de 6 luni ping la 3 ani.
ocupatiunea calugaritelor din Orient. In Occident Apoi egumenul core dela sf. sinod autorisarea

inc prin evul mediu au inceput a se infiinta de a-1 tunde in monachism. Astfel se evit

unele congregatiuni de femei cari triau in comun, chestiunea virstei si amestecul ministrului. Discinu ficeau insa voturile solemne nici pentru toatA plina minstireasca dup acest regulament, este
viat si nu erau obligate la clausuri. Aceste se cea ordinara a vietii monachale ; se permite ins.
pot deci nurni cAlugarite nurnai in sens mai larg. retinerea unei averi proprii, ceea ce nu se vede

Congregatiuni de felul nests acum sfint foarte cum s'ar potrivi cu disa Domnului Daca vrei
multe in Occident, si membrele lor se ocupa mai sa fii prefect, vinde ce ai si di-o sracilor $i
ales nu crescerea i instructiunea fetitelor si a vino de mb urmeaziic (Mat. 19, 21); diva noorfanilor, cu ingrijirea bolnavilor in spitale si a tiuniie bisericei rom.-cat., paupertatea individuall
betrinilor neputinciosi in asilele lor, cu ajuto- perfectri este un caracter esential al monachului.

rarea siracilor, ba unele merg chiar $i pe cfimpul Superiorul se alego de catrA monachii chinovului

do bataie pentru a ingriji pe cei rniti. Cain- dupa o lista alcatuiti de episcop, presidind alegaritele mai vechi erau astfel organisate
gerea un delegat al su. Alesul trebue aprobat
cu putine exceptinni, fiecare manstire cu pri- de guvern. Fiecare manistire are unul, sau mai
vire la disciplina internii si la cele timpurali multi duchovnici (spi rituali), con fi rmati de episcop.
atirna numai dela abatis sau starita proprie, Acestia cu egamenul, formeaza consiliul spiritual,
iar in cele spirituale adman dela episcopii die- care tine o condica de conduit a monachilor,
cesani. Congregatiunile mai none silnt astfel or- din care se trimite copie anuala si episcopulm
ganisate, incit toate mandstirile de acela$ fel silnt
supuse unei superioare generale. (v. art. Congregatiuni religioase, Manastire.)
[Dr. I. Radul
Monachismul oferA stadiul cel mai pronuntat

de decadent in biserica oriental. Multi chiar

dintre cler, i-au declarat un riisboiu pe moarte.
Menit cum este, a presenta in modul eel mai
desavirsit viata evangelica, conform cuvntului Mintuitorului Fiti perfecti, cum este
perfect i Tatal vostru in ceruric (Mat. 5, 48),
a fost deviat din scopul stfiu, (ti proa adeviirat

eparchiot. Oficialii de adrninistratie sfint economul,

casierul (in acolas timp si secretar), eclesiarchul

(paracliser) si archondarul; acesta din urm este

provOdut cu o suma de bani destinata la primirea ai ingrijirea oaspetilor, cari pot sta in
minastire pina la 3 qile. Regulamentul impune
monachilor pi hioni manual, ea fabricatiune de
postav, de luminari, de haine bisericesci $i altele.

In fine se institue cite o biblioteca, un registru.

(sinodic) pentru insemnarea binefackorilor

o cronica manistireasci. (Boerescu, Codicele

spune episcopul Melchisedec (Papismul si stares romine, Buc. 1873, supl. I, p. 141; Alman.
actuala a bis. ort., Buc. 1883, p. 104). In socie- Cult. 1868 si 1893; Saguna, 1st. bis., Sibiiu 1860,

tatea actuald rominal, adeca dupd ideile respindite intr'insa, manastirile nu pot av alt
rol, deck de asiluri pentrn btrni, cari, dupA
ce si-au ispravit rolul in societate, doresc a-si
sfirsi vista in linistea minastireasch.A Se mai
adaugi si miseria cumplia, in care s'au lasat

II. pag. 245-8).

Monaco, mic principat independent, intro Marea

Tirhenica 5i departamental francez Alpes-Maritimes, 21.6 km., 13,500 loc. IV, oras si restdenta episcopeasca aproape de Nizza, 3300 loc.,

are castel pompos, bis. caiedrala, promenade

rnanastirile dup secularisare. De aceea numrul frumoase, mic port, statiune babear maritima;
calugarilor in Rominia a decrescut inteuna clima este snatoasA.
[M. Bodiu.]

Monada, (grec) inseamni in fond unitate. Ca

gi o niultime de mnastiri au fost parasite, sau
prefacute in penitenciare, spitaluri si magazine termin filosofic, i-s'a atribuit pi un inteles meale statului. Din 10.000 chinoviti in 1857, nu tafisic, luindu-se ca principiu al existentei, asa
mai gsim in 1867 decal 4851, iar in 1893 de s. e. la Pythagora si Plato. Cu intelesul de prinabia 2654.

cipiu se intilnesce in filosofia mai nona mai

www.dacoromanica.ro

320

Monaghan

Moneta.

intaiu la Giordano Bruno (t 1600) si en deo- ca. 1 milion suflete, corpul svelt, pielea de cosebire la Leibnitz (1646-1716) (v. ac.). Dupiti loare deschis, apartin grupei de popoare numita
Leib. M. faint substante absolut simple, dotate Nuba; flerari excelenti.
ea fortis- si paten representativa. Desi imutabile
Moncastron, al doilea nume al Cetatii-Albe
eteme, totusi ele slat efulguratiunt ale unei dela gurile Nistrului.
M. primordiale, care este Neu. Aceasta vedere
Moneey, (pron. Mongse), Bon Andrien, Jeannot
despre M. o regasitn apdi ai la Herbart (1776 de, duce de Conegliano, maresal fro., n. 31 Iulie
pan 1841), numai cat H. le numesce realii. In 1754 in Moncey langa Besancon. 1804 maresal
asemkare cu M. lui Leib., realele lui Herb. sant si 1805 duce, comandant in Spania, numit de
fr continut i stau in raport de influentare lunge Ludovic XVIII. Pair, comandant al corpului 4
cu altele, din care raport se nasc conceptele. de armata in*Msboiul contra Spaniei din 1823,
O doctring analogi impartasesce si Lotze (1817 1833 guvernor al casei invaliilor, t 20 Apr.1842.
Vaal 1881), Doctrina despre M., luat ca teorie
Monck, (Monk) George, duce de Albemarle,
expusa in sistem, se numesce monadologie. general engl., n. 6 Dec. 1608 in Potheridge
(Devonshire), sub Cromwell locotenent-general,
[Pl.]
Monaghan, comitat in prov. irlandeza Ulster, 1654 guvernor in Scotia, 8 Mai 1660 faca a se
1294 km2., cu 86,206 loc. (1891). Capitala M. proclama ca Rego Carol II, t 3 Ian. 1670.
are 2938 loc.
Mondinchos, v. Madrigala.
Monarchia, termin general, care cuprinde toate
Moneasa, (m agh. Menyhza), o statiune balneara
guvernamentele, uncle un sin gur om exercita aka in anii din urma de patina importanta, a
autoritatea suprema, si se aplica atat la un stat inceput gratie munificentei noului proprietar a

despotic cat ai la unul, ande puterea suvera- lua un avant imbucurator. M. este o comuna
Dalai e limitat. De aci dou6 feluri de M.: ab- mica in Uhgaria, comitatul Arad. Loo romantic,
soluttl5i constitutionald.
munti cu vegetatie bogata cu straturi feruginoase.
[O. L.1
Monarda L., (botan.) mic gen din familia La- Isvoarele apar inteo vale atilt de strimt, bleat
biatelor, tribal Monardeae, cupfinde plante er- ca s poata fi intrebuintate la bli, trelmiau
bacee, cu frunzele mai adesea dentate. Acest gen conduce la loo mai deschis, ande s'a zidit staare vr'o 6 sau 7 specii, ce creso in America de bilimentul nou balnear. Apa acum vine in abunnord, dintre c,ari mentionam: M didyma L., M. dant dintr'un pu t artesian cu o cIldura de
citriodora Cory. si M. fzstulosa L.

[Z. C. P.]

Monas, gen de protozoar din grupa flagelatelor, familia Monadinelor. Corpul nud lipsit de
pseudopode, proviilut cu un singur flagel. Cuprinde speciile M. vivipara, care traiesce liber

35 C. Caracterul ei este : thernula indiferenta.

O intrebuinteazi cu succes boln.avii de nervi,
debilitate si afectii femeiesci. Presto vara are
medio. Ca loo de cur olimatica final e foarte
recomandabila M.

In ape, M. caviae, parasit in intestinal gros Lit. Bolemann : Magyar fiirc161 68 svnyosla cobay, M anatis, in coecum la rate, etc.
[Dr. Vuia.]
vizek.e Budapest, 1896.
Monastir sau Bitolia, capitals vilaietului M.
In Turcia, care cuprinde partea apuseana a Macedoniei. Autoritatile turcesci, mai multi consuli
(Rusia, Anglia, Austria, Grecia, cu intervale si
Serbia si Romania), episcopal grecesc are rosedinta acolo. Garnisoana e mare, populatia e foarte
mixt, en total vor fi 50-60,000 loc. (20,000 Bulg.,
8000 Ariimani, 4000 Spanioli, ceialalti Mohame-

dani: Turci, Albanezi, Mahagiri). Partidul grecesc, cu toate ca stint numai cateva fam. grec.

Monere sa-a Monerieni, clasa de protozoari

(sau de protiste, Haeckel), lipsite de membrana
si riucleu. Se nutresc prin intisceptiune i inglobare ; se inmultesc prin spori, sciorparitale
san gemiparitale pi se misca prin pseudopode.
Se deosebesc in Rhizomonere 5i Lobomonere,
dup cum pseudopodele sant filamentoase
a.desea anastomosabile sau sant lobate si nu se
pot anastomosa.

Moneta, placi rotunde din aliagiu de aur si

e mare, fiind-ca multi dintre Bulg.
argint, amnia i aliagiu de aram cu nickel, coAram. tin la Greci. In vremea din urmi i ro- sitor, zinc (v. Aliagiu monetar) si apoi presate
manismul a Meat progres, dar e de regretat, ca (batute) cu anumite stampilii. Valearea M.-tei
A.ramanii insisi se desprtesc in particle. Ro- este de 3 feluri: a) V. nominalit, care este inmania intretinea un gimnasia (a fost anc unul dicata pe ea; b) V. intrinseett, care represinta
al efoiielor), o Koala- de baieti si una de fete. continutul ei in metal no bil (aur, argint) si Cursul
$coalele grecesci au case splendide, in parte ri- sau V. de cirbulatiune, care se determina prin
dicate eu bani aramanesci, si stint bine cerce- o anumita tarifare (valvatiuni, ca deosebire
acolo,

tate. Comerciul, mai ca sama cu cereale, e mare, pentru M. straine) sau prin circulatiune. V. no-

ei a crescut diva ce s'a ispravit calea ferata la minal

Salonichi.
[G. W.]
Monaxonia, (zool.) v. Centraxonia.

cea intrinseca este stabilita in toate

statele prin legi speciale (conventiuni monetare).

Partea din fata a M. se numesce avers, cea din

dos revers, inscriptiunea circulara de pe ele, leLauthau, galben, rosu, rosu violet, verde. La gendlt, singuraticele litere sub figura aversului,
Miask in Ural, Norwich in Massachusetts, in arat localitatea undo a fost confectionata. M. cuSchreiberhau in Riesengebirge, etc. Ca nasip de rantd este (laud etalonul fiecarui stat de aur
monazit provine din Carolinele de nord, Brasilia sau argint (v. ac.), iar M. ndruntd, &lea divisionara de nickel, arama, eventual argint. Fasi Australia. Serva la extragerea Thoriului
Ceriului, ce se intrebuinteaza la facerea panzelor bricagunea : barele sau placile de metal tree
dela lmpile Auer.
prin nisce suluri spre a se da grosimea euvenit,
[Mrg.]
Monbuttu, (Mangbattu), popor in partea de apoi se taie in fasii din cari se scot discurile
nord-est a statului Congo, in regiunea de mijloc rotunde, acestea se cantaresc si ou ajutorul u.nei
a Huila Ubangi (U6lle), al:Went al fluviului Congo, tocile anume se reguleaza greutatea ion exacta,
Monazit, (Mengit), mineral de Thoriu,

www.dacoromanica.ro

Monetaria

321

Dionocarpie.

se infierbanti pentru a se muia, pentru a le cate, purtfuld la virfurile !or spori in airaguri.
lustrui se spal, cu acid sulfuric, apoi se freaca
intr'un butoiu cu praf de carbine, trite de lemn,
se mai cantresc odat, apoi vin in presg intre
2 stampile plane si una circular& Baterea sau
fabricatiunea M.-1r este dreptul exclusiv al statelor respective, caci numai ele stint in stare a
garanta valoarea lor intrinseci, adeca realg.
Monetaria, etablismentul unde se confectioneaza moneta.
Monge, Gaspard, geometru francez, creatorul

Dup unii acest gen ar trebui apropiat de cinperca Saccharomyces albicans Reas., care provoacg la copiii de titi, boala numit de Francezi
Muguet, iar de poporul "rostra 2ca la gurdt.

[S. St. R.]

Monism, (grec) sistemul filosofic ori teologic,
care pentru intelegerea i explicarea lumii precum
ei a fiintelor i fenomenelor dintr'insa, nu admite
decat un singar principiu. Dupa cum, calitativ,

acest principia este considerat ca materie, ea

geometriei descriptive prin care a dat archi- spirit ori ca owe al treilea, absolut, care poate
tecturei o adevgrata bask sciintifica pentru partea sa devina in manifestdrile sale gat materie cat
ei geometric& Principalul fundator pi organisator ai spirit, in sfera M.-lui se deosebesc mai multe
al w. politechnice din Paris si al sc. normale forme : materialism, spiritualism, identism (v. ac.).

superioare din Paris, n. 1746 la Beaune. 1780

[Pl.]
membru al academiei de sciinte pi tot in acel
Monitiune, avertisment ce precede excomuan fa chiemat la Paris la catedra de hidraulicg. nicarea (in bis. cat.).
Marea revolutiune francez venind, M. inventa
Monitor, titlu a mai multor (Pare. M. oficial
modul practic pentru fabricarea salpetrului
al Rom., fortia cotidiand oficiala a Romaniei.
a bronzului de tin, fif de cari Francia, in care
Monitor, prototipul vaselor de lupta moderne.
se declarase inarmarea intregei natiuni, nu ar In timpul resboiului de secesiune (America) fa
fi avut nici Mad de puecg, nici tunuri. Fa mi- construit primal vas de acest tip ; Monitorc
nistru de marina 1792-1793. t 1818 la Paris. era un bastiment de fier prea putin ridicat deaMongibello, vtilcan, v. Aetna.
supra apei, cuirasat cu fier atat pe flancuri cat
Mongoli, popor formand marea majoritate a si pe punte ; artileria era cuprins inteo turela
populatiunii din Mongolia; apartin rassei tipice cuirasata mobild imprejurul unui ax. Din west
mongola, grupa mongolic-altaicg, se impart in tip au derivat direct actualele cuirasate paziM. de est san adevaratii M. si M. de vest sau toare de coastt, iar dispositiunea artileriei mari
Calmucii i Buraetii, aproape toti adepti ai dela tMonitor e niai mult sau mai pan adopBuddhismului, odinioara cuceritori
tatd pe toste vasele moderne de lupta ((mireastadi nomadi pacinici, deosebit de cresceroa sate). Slant M. mici de riu (Austriach au 4 pe
vitelor (camile, cai, vite) se ocupd i cu vna- Dunare), cari formeazg adeverata flota de lupt
toare ei pescuit, i stau sub stapanirea a mai pe apele interioare. M. in genere stint putin
mult de 200 princit ereditari, cari platesc apte a naviga pe marea larga (cel dintaiu s'a pi
impar. Chinei tribut in schimbul unor daruri pri- inecat intr'o butane"), dar saut excelente pentru
mite dela el. Resedinta capului spiritual (Bogdo- gurile fluviilor ei pentru coaste.

Lama) este Urge in regiunea Chalcla, rela-

[Const. B.]

Monitor (Varanus niloticus), o eoparl din

tiunile comerciale cu Rusia se fac preste oraeul fam. Varanidelor, ord. Squamatelor, este de cochin. Maimacin la Kiachta (rus.); caravane loare verde-galbinie, en inele verdii

rusesci trec prin Gobi pana la Peking. Istoria pe mad& Lungimea 1.7 m., din care coada e
M.-lor presinta interes numai Cu chanul Djengis de 1 m. Traiesce in riurile Africei. Se nutresce
(t 1227), care i-a dus ca biuitori in ten i strdine. cu anirnale mici (pasen, broasce), cu oug de
Stapanirea lor o intinsera in curand preste pasen i si de crocodil, visiteaza chiar i cotetele
China, Asia anterioara, Rusia pana in Germania paserilor. In vechime se venera ca un animal
deoarece maned ale de crocodil.
(hipta dala Wahlstatt 9 Apr. 1241), ford insa
isgoniti 1363 din China tO in secl. XV din Monmouth, comitat in vestal Angliei, 1383 km2.,
Rusia, pe cand in Asia anterioarg ei medie se cu 252,416 loc. (1891); mine de carbuni, informa sub Timur 1380 o noud impardtie M.-licg, dustrie de fier. Capitala .M. are 6470 loc.
care dui* pang-1468. Un urmae al dinastiei
Monnier, (pron. monie) Marc, scriitor franc.,

Timar, anume Babor, infiinta in India 1519 im- n. 7 Dec. 1829 in Florenza, t 18 Apr. 1885
pgratia Mogulului mare. In secl. XVI se stinge ca prof. in Geneva; a seria drama, poesii, novele
inseninatatea istoricd a M.-lor.
numeroase opere literare i istorico-lit. (cu
Mongolia, provincie chinezti, care ocupg marea deosebire asupra strilor ital.).
Monoadelf, (botan.) Androcen (v. ac.), gamoparte de nord a impgrtiei, dimpreuna cu tinaturile apusene Kobdo i Tarbagatai, 3.543,000 km2., stemon format din reunirea tuturor filamentelor
ca ca. 3 mil. locuitori; formeaza un inalt platou staminelor inteun singar indnunchiu, s. e. ca la
incungiurat de munti, la sud stepti (deeertul Nalbd. Dupa acest caracter a instituit Lim in siGobi), la nord regiunea deluroas. Altai. Locui- stemul lui de clasificare clasa 16, monadelphia.
Monobionte sau Monobion, v. Metazoari.
torii stint Mongoli, putini Mohamedani ei Chinezi. Minerale : teara este avuta in sane, cdrbuui Monocarpie, (botan.) plantele cari infloresc ei
de piatr, fier, p. a. Chinezii ius opreso exploa- fructifica o singura data in viata ion, cum sant
tares, nutnai in putine locuri o conced. Industria toate cele anuale, ori bieno ei unele din cele
comercial stint foarte primitive. (v. Mongoli.) perene, ca Agave, Bambusul, Corypha, Echium
a., se mai numesc hapaxantice.
Monilia Pers., (botan.) gen de Ciuperci Mu- vulgare,
cedinee ; speciile sale traiesc pe putregaiu, lemne, in opositie cu plantele monocarpice siint cele
fructe sau parasite pe mucoasele omului ; specie policariricei cari fnfloresc ei fructifica de mai
mai comuna e M. candida Bon. Toate se pre- multe ori in cursul vietii, cum sant cele mai
sinta ca tufe dense de filamente putin ramifi- multe plante perene, arbustii, arborii, etc.
Eaciolopedia romani. Vol. 111.

www.dacoromanica.ro

21

322

Monpcbasiu

Monogynia.

Monochasiu, (botan.) sinonim cu Cima (v. ac.) Dupa teoria descendenfei 311 toate grupele de
unipara (v. Inflorescenta).
organisme i$i au originea dintr'un singur orgaMonochlamydee, (botan.) sinonim cu Apetal nism, iar dup teoria polifileticd din mai multe.
(v. ac.).
Monofisiti, eretici din sed. V cari qiceau ea
Monochromatice se numesc corpurile, cari re- in Isus e numai o natur (cea divin) deoarece
flecteaza sau transmit numai o singura coloare. dupa Incarnatiune natura omeneasch a fost conAmmo dupa teoria absorptiunei corpurile co- topitit in cea divina'. Corifeul acestor eresii a
lorate retin in sine razele tuturor colorilor din fost un alugar cu numele Eutiche. Contra lui,
lumina incidenta, afara de razele de aceeasi co- Sf. Flavian convoaca in a. 448 un sinod la Conloare cu coloarea lor ; pe aceste le reflecteaza
care fa intarit de ctitra papa Leo I.
intru cat corpurile sfint stravOdcioase, le si stantinopole'
In acel sinod Eutiche a fost osandit, dar nu s'a
transmit. 'Crude corpuri reflecteaza docia colori, linistit si mijloci dela Imp. Teodosiu convocarea
aceste se numesc dichromice sau dichromatice. unui alt sinod la Efes asa numitul latrociniu
M onoclin, sistem cristalografic, din care fac parte dela E., in care, cu inliturarea legatilor papei, a
cristale cu un ax, un centra si un plan de simetrie. presidat Dioscor, patr. Alexandriei, un out deMonoclinio, (botan.) tot una cu hermaphrodit pravat i impiu. Aici E. fa rehabifitat, iar Sf.
(v. ac.); in opositie cu M. e diclinic (v. ac.). Flavian depus si batut de catra calugarii lui E.
Monoclu, o sticla maritoare facial numai incat in smut mud. Pentru stirpirea eresiei,
pentru un ochiu, s. e. ochilari Cu o singura sticla. care causa maid turburari in Orient, s'a conMonocord, instrument antic de musica ou o vocat in a. 451 sinodul dela Calcedon in care
singu.ra coarda.
Eutiche si Dioscor au fost excomunicati.
Monocotyledonat, planta al carei embrion are
Prin aceasta insa eresia nu s'a stins, ci a mai
un singur cotyledon (v. ac.). Acest caracter s'a remas pana adi in Asia td in Egipt. M. si-au ales in
folosit de botanisti spre a deosebi intre plantele Alexandria un patriarch td se numesc adi Copti,
Angiosperme prima clasa a M-elor san Mono- au trecut insa in urma mai toti la catolicism.
cotyledon Ele mai' au $i urmatoarele caractere : In Asia M. se numesn_Iaoctbiti, dela organisamai adesea sant ierburi cu frunze isolate ce au torn]. lor Iacob Borada.
[Dr. I. Radii.]
nervatiune paralela; raclacina principala e de Monoftalmia, (grec) stare caracterisata prin

scurt durat; tulpina nu se ingroase prin te- aceea, ca numai in o orbita se gasesce bulb,
saturi secundare provenite din activitatea cam- pe cand in cealalta bulbul lipsesce de tot sau

biului intrafascicular ; florile stint regulate si tipic

formate din 5 verticile de cate 3 parti (trimere):
2 verticile compun periantul homo- sau heteroclamydeu androceul are 2 verticile de staminel, iar
gynece;31 un singur verticil de carpele ; sementa
are endosperm abundent. Clasa M.-lor se divide
in 11 serii sau ordine, mai principale fiind: Pandanalo, Helobiee, Glurniflore (v. ac.), Principes
(Palmieri), Spatiflore, Farinoase (v. ac.), Liliiflore
(v. ac.), Scitaminee si Microsperme. [S. St. R.]

Monocratia, sinonim cu Monarchia (v. ac.).

Monod, (franc. pron. mrimi), 1) Adolf, teolog
frc., n. 1802 in Copenhaga, 1836 prof. de teologie reformate in Montauban, 1847 predicator
in Paris, t 6 Apr. 1856 acolo. 2) M. Frederic,
fratele acestuia, n. 1794 in Monnaz (Cantonal
Waadt), cointemeietorul bisericei libere reform.

e rudirnentar.
Monogamia, casatoria barbatuliii cu o singura
femeie in contrast cu poligamia (v. ac.). Legile
crestine pi israelite prescriu M., mohamedanii
admit poligamia. In bot. M. e sinonim cu
Monogenesa, se dice de animalele cari nu pre-

data deed un singur mod de reproductiune,

acela de ou sau oval in opositie cu metagenesa.
Monogonie, reproductiune extrasexuala.
Monogeafia, (grec) scriere sau memoria asupra
unui subiect special sciintific (istorie, biogr., etc.).

Monografii istorice. Cele mai bune monografii istorice in limba romana sant: Studiul
istoriei la Romani, de G. Panu, publicata in Convorbiri Literare anul VI si VII; Teoria lui Roesler

de A. D. Xenopol, Itt$i 1884; Dare de sama

critic-a despre "Teoria lui Roesler( a lui A. D.

in Francia. t 30 Dec. 1863. 3) M. Gabriel, Xenopol, de Dirnitrie Onciul, publicata in Conv.

istor. fro., nepotul celor precedenti, n. 7 Martie
1844 in Le Havre, 1880 prof. la scoala norm.
super. (pedagogic) in Paris redactor la 'Revue
historiquec a seria mai mlte lucran i istorice.

Lit. anal XIX; Studiile : Dragos si Bogdan, fundatorii principatului Moldovei, Cony. Lit. XVII;
Chestiunea lui Iuga Vocla ibid. XX; Rada Negra
si Originea Principatului Terii-Romanesci, ibicL
Monodelphieni, nume dat de Blainville mamife- XXIV si XXV, ale lui Dimitrie Onciul cum si
relor lipsite de osul marsupial, si cari compun Originile Principatelor Romane Bucuresci 1899
astadi mamiferele placentare.
de acelas. Studiile lui Ioan Bogdan: O incerMonodia, (grec) crtntec numai cu un singur care de critica diplomatica slavo-roman, Anal.
glas ; in contrast Cu musica polyfona% Din acest Acad. Seria II, vol. XI; Vlad Tepes, Bucuresci
fel de musica s'a format cu incetul stilul mu- 1896 de acelas. Numeroasele si serioasele studii
sical dramatic si in urm opera noastr.
ale lui Nicolae Iorga (v. ac.), dintre cari relevam:
Monodistichon, poesie ce se compune dinteun Basta $i Mihaiu Viteazul 1895 Buc.; Istoria
singur distichon.
Chiliei si Cetatii-Albe, opera premiata de AcaMonodon, (zool.) narval (v. ac.).
demia Roman& 1900. Studiul lui stefan Ora$ann:(
Monodrama, v. Melodrama.
Cronicarii Moldoveni din sed. XVII, extras din
Monoecus, (lat)monoicus, tnonoic, v.Monoicie. Conv. Lit. XXXIII, Buc. 1899.
Monofagia, (grec) unica mancare sau saturare
Monogram, o figura din dou sau mai multe liIn Eli la ora anumita, este o specie a postului, tere cari exprima numele san titlul unei persoane.
mai virtos in Sf. paresemi, afara de Sambata Monogynia, (grec. botan.), flori cu un singur
Duminecrt, cand nu este riinduita M.
pistil. Monogynia, a numit Linn primal ordin
Monofiletic, (grec) cu un singur trunchiu. al claselor

www.dacoromanica.ro

Atomice

323

Monotremate.

Monotee, (grec) plante cu flori unisexuale sau a unor podgorii, a nnei stafiuni balneare, vocea

cari se al% insa pe acelap individ. In unei cantatrice, etc., sfint ekes. M. naturale.
clasificafiunea lui Linn, cl. 21, care cuprinde Cele de al doilea sant exercitate de Writ stet
toate fanerogamele monoice. (v. A.ndrogynie). sau concedate de el in profitul iodviilor. Astfel,
Monolith, (grec.) obiect de al.% sculptat dinteo statul are s. e. M. fabricafiunii pi a vndarii tusingur bucat de piatra, s. e. un obelisc, co- tunurilor, a ciirfilor de joc, a stirii, a ierbii de
lumna, stet)* etc.
pusca, a chibriturilor, etc. Acestea sfint nisce
monolog, vorbirea unei persoane singure, e imposite ; el mai are M. transportului scrisorilor
partea cea mai insemnata a unei drame. Se
si a fabricafiunii monetelor ; acesta e un sermai ales persoanelor principale, in situafiuni viciu public. In Ungaria avem M. asupra tuextreme. Exprim simjeminte i pasiuni pater- tunului, sarii i pulberii de pusca. In liomnia:
M. asupra tutuuului (infiinfat 1864), sarii, pulberii
nice (M. de pasiune), sau reflexiuni asupra
(M. de reflexiune). M. e oglinda, prin de pupa (infiinfat 1888), chibrituiilor i cattier
care privim in sufletul eroului dramatic, ca s-i de joc (infiinfat 1886) si hartiei de figareta (1899).
cunoascem simfemintele i cugetarile cele mai lata veniturile, in lei, a celor rnai piincipale M.
ascunse, cari farti, acest mijloc artificial ne-ar In 1897/8, tutun : 37.389,304, sane 7.586,841, chireman necunoscute. Asemenea M.-lui stint pi brituri 2.795,431, pulberea de pusca ca. 600,000.
vorbele n parte, &ad se all dou sau mai multe Total: lei 50.739,314.
dic,line,

Monopter, (grec. zoo!.), pesci ca o singuri

persoane pe scene%

Monom, expresiune algebrica In care e un aril* M. in archit. = care are un singar rand
singar termin (v. ac.).
de columne : rotonda M.-a.
Monomania, (grec.) furia. Se vorbesce de rnoMonopteros, (grec.) un edificiu rotund, mai ales
nomanie salt cAnd predomnesce o singura idee templu, Incunjurat de un singar Or de columne.
deliranta, precum i atunci, chid exista
Monoptoton, (grec.) cuviiint cu wee* forma
morbide. Dupa cum afectul este trist sau pentru toate muffle.
vesel, M. face parte din starile depresive sau
Monor, com. mare In Trs., cott. Bistrifadin sterile de exaltare.
Nasiiud, cu. 1279 loc. (1891) Romani.
Monosacharide, o grupa de hidrafi de carbon
Monomer's, (grec) proprietatea unui obiect

de a fi campus din tot acelas fel de parfi.

Monometalism, anal din cele (loud tipuri de
dpetenie, cari alcatuiesc sistemele monetare
adi la ordinea cJilei i cari preocupi i desbinti,
atilt pe economisti cat si pe oamenii de stat
pe financian. M. numit (Inca in limba vulgar
etalonul monetar unic, stabilesce cursul legal
numai in favoarea unei singure monete de aur
sau de argint. Bimetalismul, care se mai nu-

cari corespund formulei C O H, numite si

hexose, pi printre cari menfionam glucosa. Ele

fermenteaza transformandu-se in alcool etilic
bioxid de carbon.
Monosilabe,

(grec) in gramatica cuvintele

compuse din o singura silaba.

Monospermlc, (botan.) fructul care are o singura

semen* s. e. achena, caryopsa s. a.

Monostelie, (botan.) se dice de tulpina plan-

mesce etalonul monetar dublu, pi care formeaza telor ca e monostelictl, sau presinta M., and

asemenea o sistema, stabilesce curs legal tA are un singur cilindru central (stel).
pentru moneta de aur i pentru cea de argint.
Monostomide, familie de viermi trematozi din
Uniunea monetara latina a adoptat sistema bi- subordinal Distominenilor (v. ac.), nu au decat o
metalist, In 1865, sistema recunoscuta i In singura ventusa situata in partea anterioara a
Romania, care ilia, mai 'tardiu a renunfat la corpului, cuprinde genurile Monostornum au
ea, introducnd etalonul unic de aun. (Cf. N. speciile M. flavum, care Wiese la paserile
E. Idieru, *Studii de econ. pol. 0.1 fin. c Buc. 1895, aquatice si provine din cercoria ephemera din
vol. I p. 405-458).
N. E. 'diem.]
planorbe ; M. mutabile, traiesc in fosile nasale
Monometru, v. Dimetru.
cavitatea viscera% a palmipedelor i alergaMonomorfe, numire propusa de Laporte de toarelor ; M. lentis, a fost observat In cristalin
Castelnan i in urma de Jacquelin-Duval, di se la dm. Genul Hemistomurn i Holostomum.
dee insectelor aptere, considerandu-le ca interMonoteism, credinfa intr' un singur Ddeu, in
mediare intro myriapode pi celelalte hexapode. oposifie ou politeismul sau credinfa in mai
Monomorfia, faptura dupe' acelap tip, unifor- multi dumnedei, cu ateismul (v. ac.) si cu panmitate.
teismul, care nu admite un Ddeu personal 5i-1
Monoplegia, (med.) apoplexie impreunatii cu confunda cu universal. Irgumentele confirma
paralisia numai a unei extremitilfi.
existenfa lui Ddeu pi unitatea lui. (v. art. DamMonopol, (dela lat. monopolizan, grec. mono- nedeu.)
Monoteleti, eretici din sed. VII cari admip6liota), un privilegiu exclusiv de a vinde una
sau mai multe lucruri. In economia soda% insa teau in 'sus Christos dou naturi, Ins numai
acest cuvnt are o accepfiune mai larg dead o singura voinfa. Principalii autori ai acestei
aceea ce i-o indica, etirnologia sa. El se aplicit eresii au fost Sergm, patr. Constantinopolei
nu numai la casal in care dreptul de a viude Cm, al Alexandriei. M. au fost osandifi In coneste in manile unui singur, dar (Inca tuturor ciliul al VI ecumenic finut la Constantinopole
casurilor, in cari nisce cause naturale sau arti- In 680, dupa care si eresia in curand s'a stins.
ficiale restring concurenfa i pun productunea
Monoton, (grec) totdeuna pe ace* ton ; fara
caracterul celui M.
vndarea in manila unui oarecare numer de varietate.
Monotremate, un ordin de animale mamifere
individi cu exclusiunea altora. M.-le pot fi naturale sau legate. Cele dined stint nisce avan- (cele mai inferioare), au falcile transformate in
tagii fericite conferite de natural chiar, atilt lucru- cioc. Cavitatea creerilor este mica, ochii mici,
rilor cat i individilor. Asa, situafia excepfionala elaviculele dable, ca la pasen, posed si ese

www.dacoromanica.ro

21*

324

Monotropa

Montana.

marsupiale si o cloaca comuna pentru cavitatea

Monstera Adans., (botan.) gen de plante fru-

Masonlii au pinteni Our* la picioarele dindert,

se nutreso cu insecte $i vermi, trajese in Australia sudica i esticil si in Vandiemensland.
In epoca mesozoica erau in-mare numar pe pamnt, insa s'au gasit prea putine resturi fosile.
Ordinnl M. are doud familii echidnidele i ornsthorynchidele. De antilia se tin speciile: Echidna
aculeata (ariciul fumicar) (v. ac.) si Proechidna
bruijnii; de a doua: Ornithorynchus parad oxus
(ciocariul, v. ac.).
Monotropa L., (botan.) gen din familia Monotropeae, cuprinde plante erbacee, lipsite de chlorophyl. Acest mic gen are vr'o 2 sau 3 speeii,
respandite prin Europa, prin America boreala
si in muntii Himalaia. In partile noastre cresce
prin padurile umbroase din regiunea montan
subalpina. M. Hypopitys L., parasita pe rdacinile fagilor s't pinilor. Aceasta planta curioasa este cunoscuta de poporul nostru sub nu-

Calleae cu foi pertuse eau pinatifide. Cupriude

12 specii tropicale din America, dintre cari M.
deliciosa Lib. (Philodendron pertusum hort), e o
planta decorativa respandita. Fructele aromatice
au gustul delicios al mierei.
[A. Pr.]
Monstranta, (lat. monstrantia, ostensoriutn),
vas de metal nobil, care servesce spre a aseza
In el reliqui (moaste, v. ac.) sacre sau eucharistia, ca sti le posta vedea, resp. adora poporul

anal si urinara, picioare scurte cu 5 degete. tescente, eltiratoare din fam. Aroideelor, trib.

mires de Sugkoare.

[Z. C. P.]

Monotropeae Lindl., (botan.) mica familie de

plante dicotyledonate-gamopetale, cuprinde ierburi aphyle, parasite pe rdacinile arborilor.
Aceast familie are vr'o 8 genuri cu vr'o 10 specii,

credincios.

[im.]

Monstruositate sau Monstru se numesce ori

ce abnormitate a organismului, care la prima

vedere demonstra o abatere pronuntatd dala

forma normala a corpului. Dads'. M. este de un
grad mai mic, a$11 ca vietuirea nu este facut
imposibila, ba nici functiunea organismului nu

este prea mult impiedecata, atunci e vorba numai

de o anomalie sau de jocul naturei. M. poste

fi simpla sau dAtbld, daca formatiunea vitioasii

se mrginesce la un individ sau cuprinde dot

indivii mult-putin desvoltati cum au fost s. e. renumitii gemeni siamezi. Foarte rari stInt casurile

de M. tripll. Deosebim (Inca M. prin exces,

s. e. cu sese degete, M. prin defect, uncle liprespandite prin regiunile temperate ale emis- sesc s. e. creerii, picioarele, bratele ; M. prin
ferei boreale. Dintre genuri mentionam numai
Pterospora Nutt si Monotropa L.
[Z. C. P.]
Monreale, eras in Sicilia, prov. Palermo, cu
13,898 loc.; resedinta archiepiscopeasca, biseric
din secl. XII. Fosta manastire
a Benedictinilor.
Monroe, (cit. moenr6), James, presedinte al
Statelor Unite ale Americei de nord, n. 28 Apr.
1758 in Virginia, 1811 secretar de stat, 1817
pana 1825 presedinte ; 2 Dec. 1823 expune doc-

positie transversa, s. e. child inima e la dreapta,

ficatul la stinga. Mai de multa vreme se credea

ca M. e omega prin miratul insarcinatelor,

acum se considera ca causa mai mult alterarea
patologica a germenelor generatiunii, boala getiered sau locala a mantei, insulte externe mechanice, lovituri, cderi ce isbesc asupra pantecelui insdrcinatei. In unele casuri s'a constatat,

ca mostenirea are un mare rol in urzirea M.,

s. e. buza de iepure, hypospadia (v. ac.) s'a gasit

trina sa (doctrina lui M), s nu se permita mostenita din generatie in generatie la anumite
niel un amestec al statelor europene in aface- familii.

[Dr. Vais.]

rile Statelor Unite, nici sa fie imitate. Principial

Monsune, (franc. Moussons), vdntun periodice,
conducdtor in politica uniunii.
v. Musoni.
Monrovia, capitala republicei Liberia in Africa
Montagnards, (franc.) se numiau nnembrii Con-

vestic, la stanga de gurile riului Messurado ventiunei de pe timpul revolutiunei franceze,

(St. Paul), cu port la cap Messurado, cu un liceu fiindcii ocupau in adunare locurile cele nnai
biblioteca, are 3000 loc., cari fac negot cu ridicate (la montagne). Ei stint cunoscuti in
cafea, unt de lemn si os de elefant. Clima din istorie prin mdsurile extrem de violente ce le
causa mocirlelor este pentru europeni nesa- propuneau.

natoasa.
Montaigne, Michel Eyguem de, scriitor franc.,
Monseigneur, titlu franc. al carui sens restrins n. 1533, t 1592. Ftsi consilier la ,Cour des aidesc

nu represint decal persoana Dauphinului (mo- in Perigueux, apoi primar la Bordeaux. Gloria
$tenitorului) Franciei. Cu timpul se respandi neperitoare a lui M. constitue cartea sa vEssaise
terminul de M. la persoane inalte, principi sau (incercri) aparuta in 1580. E o scriere fard
mare demnitar oarecare. Eticheta a stabilit acest plan preconceput, in care autorul isi expune
titlu, in timpul modern, pentru duci si pairi, vederile sale asupra diferitelor chestium de viata,
pentru cardinali, consilieri de stat, mare$alii morala, etc., presarandu-le cu anecdote placute.
Franciei si chiar episcopii si ministrii de stat. In fond M. e un sceptic care nu di o imponRevolutia Il desfiinta, dar reapr sub Napoleon. tanta excesivii ratiunei. Ca prosator M. e un
_Ali se da finch principilor de sange si inaltilor mare scriitor si a exercitat o imensa influenta
prelati.
asupra timpului sdu. Mamie Shakespeare in mai
[O. L.]
Monselet, Charles, literator franc., o. 1825 multe randuri s'a inspirat de scrierile lui.
la Nantes. M., care poseda un talent de versifiMontan, (rnontanistic1), referitor la mine.
catiune, se credea poet si publicit o mica poema
Montan, dreptul, euprinde legile cari repMarie et Ferdinand (1844). 1846 veni la Paris leaza diferite chestiuni privitoare la exploatarea
si seria lungi romane, foiletoane la dif. llare. minelor.
A mai publicat articole de critica. M. av
Montana, stat n 17ninnea nord-americanii,
unti mult noroc in studiile sale literare asupra 378,330 km2. cu 132,159 loc. (1890); teren Enuntos

sed. XVIII. In fond M. e un scriitor spiritual (Rocky Mountains) bogat in aur $i argint, amnia,
fat% pretentie de eruditiune mai &wins&
fier. La congres trimite 2 senatori pi 1 reproMons Pyrenaeus, v. Brenner.

sentant. Capitala Helena.

www.dacoromanica.ro

Montana Valachia

Montesquieu.

325

Montana VaIschia, numele dat de scriitorul

ungur Bonfiniu (1427-1502.) Munteniei.

Mont-Cervin, v. Cervin.
Mont-Colon, v. Colon.

care pe la 157 d. Chr. a inceput a predica,

Monte-Carlo, localitate mica in principatul Mo-

Montanist, minier, adeca persoan, care se

Montebello, sat in Italia, spre sud de Pavia,
ocupl cu studiul i exploatarea minelor.
1219 loc.; renumit prin invingerite repurtate de
Montanisti, eretici din sed. HV, numiti Francezi asupra Austriactlor la 9 Jun. 1800 $i
chip: eresiarchul Montan din Ardaba in Mysia, Maiu 1859.
ca biserica nu are putere de a reprim in sinul naco, aproape de orasul Monaco, cu jur foarte
siin pe cei caduti pe timpul persecutiunilor, frumos langa mare. Renumit prin jocurile de
precum nici pe alti *at* mari, desi ar face noroc la ruleta.
[M. Bodin.]
penitenta. Ei condamna a 2-a casatorie, $.1 invota,
Monte-Cassino, munte in prov. ital. Caserta,
eh i legatura matrimoniala se poate desf ace. 519 ni. alt., deasupra orasului Cassino, pe care in
Primiau in oler 5i fern ei, i cuprinai de un anumit evul vechiu a stat templul lui Apollo. Pe el se afla

extas (pe care unii scriitori li atribue spiritului manstirea intemeiata de Benedict (529), ca teonecurat) afirmau, ch stint organe ale spiritului logie, internat, gimn. si bibliotec. [M. Bodiu.]

dint. M. duph tinutul, in care s'au constituit

mai utiu, s'au numit si Phrygi, Cataphrygi,

Monte-Cavo, v. Albano.
Montecuccoli, Raimund, conte de, general au-

iara dela opidul Pepuza, uncle isi aveau patriarch, striae de bun renume, n. 21 Febr. 1609 langi

Pepuziani. M s'au ltit nu numai in Asia ci

In Europa ai Africa. In sed. V. s'au stins.

[Dr. Is. Marcul

Montare, (dupi franc. monter), se intrebuinteaza ca termin technic ID sens de a adjusta o
masina, etc.. punnd la loo prtile sale constitutive.

(Contrarul e: a demonta = a desface

partite unei ma$ini). Lucratorul ce execut. M.

se numesce montor (frc. monteur).
Montauban, capitala departam. franc. Tarn-etGaronne, 21,872 loc. (1896); castel cu museu ;
episcopie; facultate teol. evang.

Modena, a luat parte la luptele dela Liitzen

Nrdlingen in Germania. In 1645 se lupt innpreuna cu archiducele Leopold contra lui Rik6czy, asemenea in 1657 si Il constringe, impreuna cu regele polen Dian Kasimir, a lega
pace cu acesta. In 1658 lupt cu norm in contra
Suedezilor, in 1660 primesce comanda contra
Turcilor, cari au intrat in .A.rdeal, constringndu-i

a Waal teara. in 1664 castiga o victolie str-

lucit la St. Gathard, fata de numeroasa armata

turceasca. M. a scris mai multe opere de insemniitate militar. f16 Oct. 1681 in Linz. [Herbay.]
Mont-Beuvray, v. Beuvray.
Monte-Felice, v. Circello.
Mont-Blanc, (pron. monblan), cel mai inalt
Montejus, mechanism industrial basat pe premunte i pise in Europa (4810 m.), in Francia, siunea vaporilor sau aerului pentru a ridica

la marginea departamentului francez HauteSavoie si provincia italiana Torino. Solul este

format parte mare din protogin. Catena principala, ce se intinde intre Arve si Dora Baltea
este acoperit de masse intregi de ghetari ;
ramificatiuni spre sud-vest: Aiguille de Trelatle (3932 m.) si Dme de Illiage (3688 in.);
spre nord-est Mont-Maudit (4771 m.),
du Gant (4019 m.), Aiguilles de Talgre (3750m.),

Triolet (3879 m.), Mont Ddlent (3830 m.); spre

nord-vest: Dome du Gouter (4331 ni.) si Ai-

guille Verte (4127 m.). Dintre cei 30 ghetari

mai mari amintim Mer de Glace (v. ac.), Bossons, Trient, de Miage $. a. Cel dintaiu care a

lichidele in reservoare sus puse.

Monteoru, 1) M., munte in Rom., j. Buzint,

inalt de 1388 m. 2) M., com. rur. in acela$

judet, compus din 3 cat. ea 1770 loc. (Diet.

geogr. 1892), 1 biserica si 2 scoale, gar. Teren

foarte bogat in substante mineral pi mai eu
sarn in pacura, sere si ape minerale. 2 fabrici
de petroleu.
Monte-Rosa, dupa Mont-Blanc cel mai mare
munte al Alpilor (4638 m.), mire cantonal elvetian Wallis si provinciile italiane Torino si
Novara. Piscuri mai inalte; Breitliom (4171 m.),
Lyskamm (4538 m.), Balmenhorn (4324 m.),
Zumsteinspitz (4573 ni.), Dufour, in care cul-

ajuns pe pisen! M. a fost Jacques Balmat (1786), mineaza. Cei mai mari ghetari (glecer): Lys,
dupa el Saussure (v. ao.) (1787). De regula se Sosia, Macugnaga, Findelen, Gorner. Apele sale
urca dinspre Chamonix. De pe virful M. poti curg in Po $i Rin. Solul este format din gnais
[M. Bodiu.]
ved un telitoriu de 200,000 km2. Dupa planul si serpentin.
Montenegro, v. Muntenegra.
astronomului Janssen s'a edificat pe M. un ob-

Monte-Santo, Muntele Oak, v. A.thos.

Montesquieu, Charles de Secondat, baron de,
pas in Alpii vestici, la marginea Franciei si znagistrat, literat pi istoric francez (1689-1755).
servatoriu (1893).

[M. Bodiu.]
Mont-Cenis,(pron. mnseni),Moncenisio, 2091m.,

Italiei, intre piscurile Punta Roncia (3620 In.) Neputnd suferi magistratura, la care era presi Pointe Clairy (3165 m.). Probabil deja Ro- destinat prin ins* drepturile familiei sale, se
manu Il cunosceau sub numele Mons Germinus. ocupa mult on sciintele fisice i naturale gi
Drumul de 60 km., construit de Napoleon I sfirsi prin a Buie literaturg. Lettres persanes
1803-10, ce duce dela Modana liana la Sus; din 1721 si Temple de Guide din 1725 avura
prin construirea cii ferate este neglijat. Dela mare atones FA Academia ii deschise portile
pas spre sud-vest la 23 km., sub Col de Frejus sale. Dar puterea sa de munca si de cugetare
(2528 in.), conduce grandiosul tunel: (Grand se concentra in sintesa filosofica-istoric ce
tunnel des Alpes, Traforo delle Alpi), constr. poarta nurnele L'Esprit des lois, (1784) prece1857-70 sub conducerea inginerilor Grattoni, data cu 14 ani mai nainte de Considrations
Grandis 5i Sommeiller ; 8 ni. lat, 6 m. inalt $i sur les causes de la grandeur et de la decadence
12.2 km. lung. I ntrarea la Modana : 1159 m. ; iesirea des Romains. In operele literare M. este htila Bardonnecchia 1292 m. preste supr. marl morist i satiric gi cate odat chiar proa liber,
Construirea a costat 75 mil. frc.

[M. Bodiu.]

oele filosofice se vede seriositatea omului de

www.dacoromanica.ro

326

Monteverde

Monumenta Germaniae historica.

&dire, care cauta 8'6 explico vista istorici a leon I contra aliatilor comandati de Bliicher $i

popoarelor 5i s giiseascI principiile explicative Sacken.

ale legislafiunilor deosebitelor popoare. Opera lui
Montmorency, ore., in depart. franc. Seineeste una din primele opere ale filosofiei istoriei. et-Oise, 4859 loc. (1896); mutt cercetat de lumea
[D.]
parisianii; Mug/ M. e Eremitage,c uncle locuise
Monteverde, Claudio, compositor ital. n. 1567 Rousseau.
In Cremona, mdiestru de capeld in bis. St. Marca
Montmorency, familie veche franc., ai cdrei
din Venetia,
acolo 29 Nov. 1643. Primal membri eelebri simt : Mathieu 1-er, conetabil
maiestru genial al operei, de mare influent in al Franciei sub Ludovic VII; Mathieu II, mare

desvoltarea instrumentatiunei, etc.Opere: Orfeoc, conetabil al Franciei, lu parte la btlia dela

Ariannac, Ulissee, etc.
Bouvines, 1230; Anne 1-er, maresal al FranMontevideo, cap. republ. Uruguay in America ciei, fa rnit de moarte la St. Denis intr'o luptd

de sud, la gura fluvinlui La Plata, 261,182 loc.

(1896); fundat la 1726; port insemnat ; in 1896
au intrat 1262 nave cu 1.991,654 tone, au epit
1153 nave cu 1.942,361 tone.
Monte Viso, munte isolat in Alpii cotieni, la
granita dintre Francia pi Italia, 3845 m.
Montezuma, col din wind domnitor al impi5ratiei mexicane Anahuac. 1520.

contra Calvinilor; Henri 1-er, conetabil al Fran-

ciei ; Henri II, fa decapitat 1632 in urma unei

revolte.
Montpellier, (lat. Mons Puellarum), capitala
depart. Hrault, 69,790 loc. (1896), la 753 km.,dela
Paris i 8 km. dela Marea Mediterand, la con-

fluenta riurilor Lese si Merdanson. Posecla o

celebrd universitate (1289), care astdi numerd
Montezuma, Sapu, (Cassicus Cristatus Daud.), 3 facultti: medicina, litere, sciinte. Tot aici
pasere, 45 cm. lung, America de sud, adesea
museul Fabree, o gradin botanica, fa-

vtemtor.

brici de mama, pnzri, producto chimice, etc.,

Montfaucon, Don Bernard de, inveitat bone- un frumos apeduct, areal de triumf al lui Ludictin francez ; serse itsupra patrologiei si paleo- dovic XIV. Pentru uoi Romdnii M. e memorabil
grafiei.
prin faptul, cd marele nostru poet V. Alexandri
Montferrat, vechiu margraviat (dela 1574 a obtinut aici marele premiu la coneursul pentru
ducat) in Italia super. Capitala Casale.
eel tnai bun cdntec al )Gintei latine.c
Montfort, Simon, conte de Leicester, al paMontpensier, Antoine Marie Philippe Louis
trulea fiu al lui Simon conte de M., memorabil de Orleans, duce de, al cincilea fiu al regelui Luprin crudimile sale contra Albigensilor. Moeteni dovic Filip, n. 31 Iul. 1824, cdsatorit 10 Oct.
dela mama sa co mitatul Leicester ; regele Hen nell 1846 cu infanta span. Luisa (f 2 Febr. 1897),
Ii dete in cdsdtorie pe sora sa. Autoritatea cea a trait 1848-70 in Spania, participd in secret
mare a regelui si infindria nobillior pregatiau la revolutiunea din 1868, far ins a dobindi
o lupt decisiv pentrn desvoltarea Angliei. M. coroana dorit. 4 Febr. 1890 in Sevilla.
In capul nobililor, constrinse pe rege s conMont-Perdu, piso in Pireneii span., 3352 m.,
voace un comitet de 24 membri pentru refor- spre vest de el pasul lui Roland (2804 m.).
marea statului, elabordnd Pro vi siunile dela
Mont Real, oras in prov. anglo-americana
Oxford (Lille 1258). In batlia. dela Lewes Quebec, sitaat pe o insuld din Hut San-Lorenzo,
In Sussex 1264 faca prisonier pe rege pi pe 216,650 loc. (1891); catedrall, episcopie; unifiul sea, Eduard; faca pe multi sa-1 pardseascd, versitate (dela 1814), 2 musee, monumental lui
fa bdtut in urm la Evesham 1265 pi omorit Nelson. M. e cel mai insemnat oras comercial
In luptd impreund ca fiul sea, exclarafind Fie din America britanica; se exporteazii mai ales
voia Domnuluit.
lemne, cereale si blane.
Montgolfier, Josef, Michel, n. 1740 in VidalonMontreuil-sur-Mer, capitala unui arondism.
ls-Annonay, fabricant de hirtie, inventd aero- in depart. franc. Pas-de-Calais, 3565 loc. (1891),
statele en aer incaldit (Montgolfiere, 1783), um- in evul media apartinea hansei.
brela de coborit (1784), berbecul de apti si o
Montreux, complex de sate (Clarens, Vernex,
masind de evaporare.
26 lun. 1810 in Ba- Glion, Territet, Veytaux, etc.) imprdstiate in
larue-ls-Bains. Fratele sea Jaques Etienne, co- cantonal elvefian Waadt, la marginea nord-estic
laborator la inventiunile acestuia, n. 7 Ian. 1745, a lacului de Geneva, 10,696 loc. (1888); renumit
2 Aug. 1799 in Servires.
loe de curd pe timp de iarna, mai ales pentru
Montgomery, comitat in principatul englez bolnavi de piept.
Wales, 2064 km2., Cu 58,003 loc. (1891). CaMont-Saint-Jean, sat situat spre sud dela
pitala Welshpool.
Bruxella; dupd acest sat names Francezii lupta
Montgomery, James, poet engl. (1771-1854), dela Waterloo; monument.
n. la Irvine in Scotia; veni la Londra ca ajutor Montserrat, munti stancosi in prov. span.
apoi ca phrta$ al unei librri si ca jurnalist. Barcelona, 1237 m. inalti; aci e renumita maA publicat Ciilatoria in Elvetia; poemele: India nastire benedictin de M., cu 13 chilli situate

apusan, Lumea inainte de potop, Grnlanda s. a. pe virfuri de stinci.

Monti, Vincenzo, poet ital., n. 19 Febr. 1754

In Alfonsin ldng Ravenna, 13 Oct. 1828 In
Milano. A scris poeme formal bine reusite contra
revolufiunii franc., mai multe tragedii, etc.
Montmartre, indltime spre nord dela Paris cu
cariere de piatra 5i satul M., care apartin$ astddi
la Paris. 30 Martie 1814 luat au asalt de Blitcher.

Mont-Valrien, deal In vestal Parisului, cu

fort; 19 Ian. 1871 ad a incercat Trochus col
enunpere nesucceasd.

Monument, (lat) lucrare de arta (sculpturd,

architectur, etc.) ridicata in memoria unui om
distins, san a unui eveniment insemnat. Monumental, care are proportiunile unui M.

Montmlrall, oras in depart. Marn, Francia,

Monumenta Germaniae historica, publicatiunea
2075 loc. (1896). Luptd biruitoare a lui Napo- isvoarelor istoriei germane din evul media. In

www.dacoromanica.ro

Monumenta Hungariae historica

1819 baronul de Stein fund. o societate istoricd,
care stabili principiile publicaiunii, i incredinth
conducerea ei lui George Henri Pertz. Primul
volum a fost publicat in 1826. Publicatiunea se
urmeaz in subdivisiunile : Scriptoresg, Legess
Diplomatag, Epistolaeg, Antiquitates i Cronicele germ.
Monumenta Hungariae historica, colectiune

mare de isvoare privitoare la istoria Ungariei.

Sub acest lido incepe Ladislau Szalay o colectiune la 1856 si public alai volume ; si alta
sectiunea istoricii a Acadomiei magh. la 1857,
in patru sectiuni: magazin de documenteg,

Morariu.

327

care este adeviSratul princip al moralittii, iar

apoi are sii ne arete condifile fundamentale in
virtutea carora omul poste intra In legaturd
In raport real cu ordinea morald; ea ne apune
in scurt, cum trebue sa fie conduits morala in
genere, frd privire la casuri speciale. Partea

special ne pune in vedere feluritele datorii

morale ale omului specificate dupd deosebitele

sale raporturi reale. Cu alte cuvinte, aceast

parte ne invatit cum avem s ne purtam in
anumite casan i
imprejurri ale vietii. In vederea acestor raporturi, M. special arata
expune: a) datoritle sari obligatiunile morale ale

scriitorig, monumente dietaleg, i monumente ornului cAtra Dumnedeu, cu aratarea modului

diplomaticeg, publicate pnii scum in mai multe cum se pot implini; b) datoriile ce avem de

volume de valoare.
implinit cdtr noi insine, months individuald;
Monumenta Vaticana, Historiam regni Hun- c) datoriile, ce avem de im plinit &grit semenii

gariae illustrantia este titlul unei colecliuni de

documente, care cuprinde toate documentele
aflatoare in archivele Vaticanului, ce privesc
istoria Ungariei. Initiatorul acestei valoroase
publicatiuni a fost Arnold Ipolyi. M. V. se publici pe cheltuiala prelatilor rom.-cat. din Ungana. Au aparut pfin acuma sub diverse titule
7 volume.

Monza, oras in prov. ital. Milano, la sud de

lacul Como, 17,000 loc., odinioard, resedinta regilor lombarcli, catedrald straveche, castel cu
industrie de mdpare mare; fabrici de
tasa. Aici a fost asasinat
phlrii'
1900 regale Humberto
al Italiei.
Moore Thomas, renumitpoet engl. (1779-1852),

nostri sau cdtra deaproapele in genere, apoi

acele cari resulta din deosebitele raporturi sociale, morala socialll. Aceasta iarsi la rilndul
su ne arata datoriile, ce are ormil ca membru

a unei familii, morala domestiell, apoi datoriile

private ce avem catr sernenii nostri, catr alli
oameni ; in urmii datoriile publico: ca membri
ai unei biserici i confesiuni, ai unei natiuni, ca
membri ai statului, ori ai unei societOti pardonlare. Cf. Morariu Andrievici, Morala ; Mironesc,
Teologia moral-; Dal, Etica; Paulsen, System
der Ethik.
[Pl.]
Moral Insanity (nebunie moral.), absenta sari
perversiunea sentimentelor morale, cari constituesc nebunia morala; incapacitatea db a deosebi

la Dublin in Irlanda, fiul unui negutator binele de rriu si de a simti mustrarea de concatolic, invt dreptul la Londra, unde in 1800 sciintd pentru faptele rele. Se disting mai multe
publica o bun traducere a lui Anakreon,
grade de M. I., dup cum inteligenta este mai
1803 o colecliune de poesii erotice. Numit secretar mult sau mai putin desvoltat.
la tribunalul admiralitatii, in insula Bermuda,
Moralitate, calitatea aceluia ce se conformi,
lash un suplinitor si se intoarse prin Statele cu sciinta sau far sciint, preceptelor moralei.
Unite acasa. Scrieri mai insemnate: Melodii (Cf. i Morala, Act ornan, Imoralitate).
irlandeze, din cari o parte Ant traduse i ron.,
Morar, gtindacul (carabusul) de faind (Tenebrio
in prosa, de C. Negruzzi. Melodii nationale, molitor), insect din fam. Melanosomata, ord.
Crintece sacre; i cea mai mare poerrid orientald Coleopterelor, are corpul lat intins, ochii rinichiformi, aripile (elitrele) lungi, negre san brunt:),
Lalla Rookh, s. a. Insusirlle stilului seu
gratia si plasticitatea.
lucitoare, fine si punctate, partea de jos si picioarele rosi, lung. 13-15 mm. Triesce in faind
Moorva v. Sanseviera.
Mopla, locuitorii mohatnedani din Malabar in
prin resturile de One, in grhnare, mori
brutarii. Larvele, cunoscute sub numele de verrni
India est.
Mops (Canis familiaris molossus fricator), cane de faing se folosesc ca nutret pentru paseri.
mic, Cu botul tmpit, coada spirala, corp saurt
Morariu, 1) Andrievieiu Constantin, prof. si
puteruic; neincredittor, supdracios i capricios. scriitor didactic, n. 14/26 lun. 1835 in Mitocul
Mopsos, numele a doi profeti mitici la Greci : Dragomirnei. A studiat teologia in Cernaut;
unul din Tesalia a luat parte in expeditia argo- in 1860 numit profesor de religiune si de limba
nautilor, t in Libia; al doilea, care in emulatie rom. la nou infiintatul gimnasiu gr.-or. din Sua ucis pe Calchas, a fundat orasul Molos din ceava ; 1869 profesor extraordinar la catedra
Cilicia.
de moral la Institutul de studii teologice din
Mora, (lat) intfirdiere. In sans jur.: intar- Cernaut, chnd isi relutt nurnele familiar de M.
dierea, constatat legal, a debitorului in exe- cu invoirea guvernului. A tiparit in Viena in
1866 trei manuale didactice: 1) Manuariu pentru
cutarea obligatiunilor sale. v. Moratoriu.
Moracee sari liforeae, (botan.) dupa unii bo- invttura religionard a bisericei drept-credintanisti familie, iar dupa altii numai trib din vasta cioase a resdritului, pentru ntia clash. gimn ;
2) Manuariu pentru invtatura istoriei testamenfamilie a Urticaceelor (v. ac.).
Morala, (din lat. mos), numit i Etica (grec.) tului vechiu, pentru a doua cl. gimo. si 3) Manuariu
sciinta, care are de obiect conditiunile pe cari pentru inv-tatura istoriei vietii lui Isus Cluistos.
omul are sa le implineasc chnd e vorba ca A mai serie pentru invtceii si dela Institutul
gindirile, vointa i actele sale libere s aibd de studii teologice o carte: Teologia morala
caracterul moralitatii. M. ca sciint filosofica
dar aceasta n'a ajuns a fi tipdrit. In anul 1869
teologica se imparte de obiceiu in dou- parti: fir distins cu titlul de protopresbiter. t 29 Martie
una generalI san fundamentalO si alta speciald. 1875. (Cf. Morariu C., Parti din istoria RoIn partea generala are s constate mai tint:4i, Vinilor bucovinenig).
n.

www.dacoromanica.ro

328

Moratoriu

Moravi.

M. Constantin, preot, genitor, n. 20 Apr.

Moratorlu, suspendarea efectelor sentintei de1854 la Mitocul Dragomirnei, si-a finit studiile claratoare in stare de familent a unui comerteologice la univ. din Cerngut, in 1878 s'a preotit oiant. Falitul poate obtine un moratoriu, dacg

Indathsi a functionat ca pastor sufletesc, mai

tintaiu in Toporout pang in 1886, apoi in Carngut pand 1897, apoi s'a.. stramutat ca paroch
la Ptfaut pe Suceava. Ana ca gimnasiast a
inceput a fi activ pe terenul literar, pu blicand
diverse poesii originale si traducen in Familia

dovedesce, cg incetarea pltilor a fost consecuente unor imprejurtin extraordinare si neprevNute, sau in alt mod scusabile, $i stabilind, cu

documente ori cu dare de ffaranfii suficiente,

c activul patrimoniului ada intrece pasivul. M.

Il admite tribunalul, fixandu-i un termin de

1876, Aurora Roraima din Cernituf, 1883 fA in maximum ?me luni. In acest interval, comerSteluta de acolo nr. 25, Despre cultura natio- ciantul e dator sg dovedeascg c a achitat pe

nal la femei in Calindarul Bucovinei 1883, a creditori san a a obtinut dela ei amanarea plafii.
publicat Hermann si Dorothea de Goethe, tradu- Tribunalul poate revoca M. in cas de frauda.
cere, Gherla 1884, Despre predicamntul din M. poate fi cenit chiar inainte de a se da senBucovina, in Preotul Roman din Gherla 1886-87, tinta declaratoare in stare de faliment, daca
Despre Dr. Silvestru Morariu-Andrievicia in comerciantul indeplinesce conditiunile sus expuse.

Amicul Familiei 1887, 0 rugiciune de Carmen (Cf. C. com. Rom., art. 834 sq.).
Sylva, traducer, Cerndut 1887, Omiliile lui Ioan
Moritul, probabil numele Mun5sului. E poGul de aur la epistolele lui Paul: a) card. menit de cronica anoninia a trei romanesci,
Tit si Filemon, Ghana, 1888; b) cdtra Romani dud raporteazg tradifia despre cucerirea Daciei,
in colaborare cu Dr. St. Saghin, Cernau.t 1899 *and ca Romanii ce s'au desprtit de Romani
si o) catr Timoteiu, in Candela 1892; Kultur- au descalecat unii in feara Ungureascg si pe
historische und ethnogr. Skizzen iiber die Ro- apa Oltulur si pe apa Mordtului si pe apa Tisei.
manen der Bucovina, in Romanische Revue,
Moray, moravuri,-(lat. mos, suetus, consueResicza und Wien 1888-91, si separat; Despre tudo), se considerti in genere: totalitatea delimba romang, &Ora sateni, in Revista Politica prinderilor naturale sau dobandite, cari in modul
1889, si separat; Istoricul scoalei reale gr.-or. de train si de lucrare a unui individ, a unui
din Cernaut In Revista politica 1899, si separat ; anumit cero de oameni, in sfera unei societati
Biografia lui Constantin Morariu Andrieviciu in sau la un popor intreg, s'au introdus pe neAmicul Familiei 1899, si separat; Despre pe- simtite, in mod spontan si farit oarecare imdagogia romang in Bucovina, si despre scoala punere autoritard, i cari; prin obsteascd recude meserii din Cernaut, in Revista politick' 1890; noascere si practicare, au ajuns a fi considerate

Poesii germane, traduse, Gherla, 1890; Parti ca regula de conduitis in anumite casan ale

din istoria Romanilor bucovineni, Cernaut 1893: vietii practice. Stint M. bune si role. M. nu este
Istoria lumii de Dr. Th. B. Welter, traducere, a se confunda cu obicinuinfa, care are caracter
publicata in Desteptarea, i separat, p. 1 Cer- mai mult individual, cu moda, care altereaza
ndut 1896, p. 2, in 1899; August Hermann M.-ul si obiceiurile, nici ca datina, care are ca-

Francke, Cernaut 1899. Ca membru al Soc. ranter mai cu sam local si specific. Se deosepentru cult. i lit. rom. in Bucov. a tinut la ea besc M.-uri individuale sau deprinderi, M.-uri
dona prelegeri in 1890, si este unul dintre urzi- familiare si M-un nationale. M.-rile, mai cu sama
torii fo poporale Desteptarea in 1893, la care cele ale unui popor, stau in strinsg legatur ca
colaboreazg si asticli, 1901, si a compus bro- originea si istoria lui, cu referintele sale natu-

surele 3-5 din biblioteca ei.

rale si alturea cu limba, cu credinfele, etc.;
M. Vasile, jurist, politician, fiul mitro- ele determin caracterul genetic si-i Bustin na-

politului Dr. Silvestru Andrieviciu (v. ac.) Mo- tionalitatea.

[Pl.]
rariu, n. 7/19 Martie 1850 in Ceahor, a studiat
Morava, mandstire in Banat, numit 5i in-rea
dreptul in Viena, uncle a contribuit mult la dela Gamine, situata intre comunele Butiniu si
contopirea societgfilor studentesci rom. intfuna Gamin sau Morava. Din vechime a stat o bisingur, numit Romania Jung. Intorcandu-se sericufg asemenea celei din Varadia, numita de
in patrie a imbrgfisat ramura judecatoreasca, popor mntistire. Fundarea ei (WO tradifiune

in care a ajuns [Ana la rangul de consilier de eade odatg ca celelalto mandstin din Banat.
tribunal 1894 si din 1899 pang. astagli, 1901, se Fiind ruinata s'a reparat la 1721. Mai targiu
afl ca consilier la curtea de apel din Leina cam dup.' 50 axil a pierdut mosiile, trecandu-se la
(Lemberg). Avnd din copilarie predilectiune manastirea San-Giorgiului. Calugarii au mai stat
pentru musicd, a infiintat in 1881, cu alti amatori, aci, trdind din sluj be si cersit, papa la imperatul
societatea filannonica din Cerndut ,Armoniac, Iosif, cand au fost oprifi. Poportil si dupg aceasta

care a contribuit mult la inviosarea gustului a venerat acest loc stant, aduntindu-se la (life

estetic la Romanii bucovineni. Dela 1884 pana maxi acolo, tinnd slujbele sf. cu preoti de mir
la 1890 a representat in camera legislativa a din vecinatate.
Bucovinei un colegiu electoral rural, staruind
Morava, 1) M., fiul principal al Moraviei,
mult pentru usurarea teranilor de plaga cama- isv. in muntii de Glatz, trece prin Olmatz si
tanei. Ca membru in societatea politica Con- Gding (de aci in jos e navigabil) -spre sud
cordia si ca secretar al ei din 1890 a contribuit se vars in Dundre, formand pe un parcurs
malt pentra infiintarea unui organ al ei Gazeta granita intre Moravia si Ungaria; 345 km. lung.
Bucovineie, 1891-97. Casatorindu-se In 1887 ca 2) M., riu navigabil in Serbia, se compune din
o find a poetului basarabean Constantin Stamati- M. bulgard ai M. serbeasett, se varsa in DuCiurea, s'a decis a tipari si romanesce cel putin n.re din jos de Smederevo ; riul M. are lununele din preductiunile sale literare. V. si An- gime de 420 km.
drieviciu-Morariu.
[Dr. L G. Sbiera.]
Moravi, fratii bohemi, reingsitele ereticilor

www.dacoromanica.ro

Moravia

Morb.

329

husiti, earl tuai tardiu s'an unit cu luteranii. nu se mai poste asti totdeuna mentine, cad
(v. Rus). (Cf. Gindely, Geschichte d. ham. chirurgia intervine adeseori pi pentru vindecarea
Briider (1457-1671), Prag. 1857, 2 vol.)
unor boale care afecta organele interne pro-

Moravia, provincie in Austria, germ. Maxon, funde. Diva durata impartim boalele in acute,
boh. Morava, se marginesce la vest cu Boemia, subacute si cronice ; dupa nun-Him' persoanelor
la sud cu Austria de jos, la nord cu Silesia, iar bolnave in boa le sporadice (casuri singuratice)
la est ou Ungaria; ea e despartifii de Silesia si epidemice ori endemice (provenite dela cause
prin muntii Sudeti, de Boemia prin muntii M., locale).

si de Ungaria prin muntii Carpati, supraf ata

M. de copii. Mari" de boalele de cari sant
26,080 km2., populatiunea 2.151,619 loc., din atinse si persoanele adulte, exista o serie de
cari 300,000 Germ., 50,000 Ovrei, 150,000 Va- afectiuni, cari se intalnesc mai ales, daa nu
lachi (Romttni), iar restul Slavi, impartiti in exclusiv la copii. Cele mai insemnate din aceste
mai multe neamuri: Hanaci, Horaci, Slovaci boale stint: spasmul glotei, corea, paralisia inHorvati. Cel mai mare fill e Morava (v. ac.), fantild spilled pi cerebroid, hidrocefalul, medela care a luat numele M., apoi Beciva. Capit, ningita tuberculoasa, tusea convulsiv", crupul pi
M. e Brno (Bran), erase mai principale: Oto- pseudocrupul, gastroenteritaie, scarlatina, pojarul,
mute (Olmittz), Hradiste (Hradisch), Prerov difteria si rachitisuml.
(Prerau), Znojmo (Znaim), Zihlava (Iglau),
infecliofi se numesc imbolnavirile proRoznov (Rosnau), Wsetin, Clabuc, Valassco duse prin introducerea in corpul omenesc ori
Mazerici (TValachisch-Mezeritsch), p. a. Pd- animal a unui parasit virulent foarte mic, a unui

mOntul e productiv in grane; se cultivi mai microorganism patogen viu, si prin inmultirea
malt inul, canepa, hemeiul, vita de vie, arbori acestui microorganism in corp. Boalele infecfructiferi, mai ales nuci ; mine insemnate de fier ; tioase ale omului stint Ciuma, Cholera, Febra
industrie nuoe de postavuri,
galbena, Febra tifoida, Tifosul exantomatic, Varunelte de fier, s. a. atora: M. in timpul Ro- satul, Scarlatina, Pojarul, Difteria, Lepra, Sifilisul,
manilor era locuita de Marcomani, de Ruzieni Blenorea organelorsexuale, Turbarea, Malaria, Tusi apoi de Heruli. La 548 d. Chr. un mini& in- berculosa, Con junctivita granuloasa, unele Pneu-

semnat de Slavi vin si se aseaza pe malurile monii, Influenta, Parotita epidemia, s. a. Boariului Morava intemeittnd regatul M., care ctitlii lele infectioase cari apar la animalele domestico

sub stapanirea Avarilor. 805, Slavii devenind glut: Turbarea, Pesta bovina, Pleuropneumonia
liberi, se pun sub stapanirea lui Carol cel Mare. infectioasa, Febra aftoasd, Emoglobinuria, TuIn 870 M. cuprindea pe langa M. actuala si berculosa, Vrsatul oilor, Dalacul, Rapciuga,
Boemia, Voigtlandul, Misnia, Luzatia, Branden- Branca infectioasa a rimatorilor, Pesta porcina
burn', Pomerania, Silezia, o parte din Panonia pi Pneumoenterita porcilor, Cholera paserilor, s. a.

pi Dalmatia, si se numea M. mare, care in v. Infectiune.

908 fa nimicita de Ungari; 1056 M. propriu M.-i profesionali, boalele causate de unele ocu4is fu incorporata Boemiei, si and aceasta

patiuni si de mediul in care traiesc unii lucratori.

proclamata de regat, M. primi titlul de Margraviat Boalele profesionale pot afecta organs diferite:

(1086). De atunci M. n'a mai fost despartita de scheletul (piciorul plat, turtit, al brutarilor si
Boemia, pi ambele teri trecura 1526 sub sta- chelnerilor), articulatiunile, musculatura, pielea
panirea Austriei. In M. este un mare tinut numit (spdlatorese, copan), sistemul nervos (spasmul
Valasca (Valachia), n pintaa despre muntii scriitorilor), organele vederii. ale audului (teleCarpati, cari o despart de Ungaria, si e ardtata grafipti, telefonisti, fierari, lncratorii din fabrici
pe hartile aushiace cu nurtnele de Walahei. (Cf. de tors), organele respiratorii (pulverile pe cari
S ti e I e r, Hand-Atlas. Fila nr. 23, Gotha 1851. le inspira pietrarii, olarii, lucrtorii din fabrici

Richard Andre e, Allgemeiner Handatlas. de sticla., de porcelan, de obiecte de fier, de

Bielefeld und Leipzig 1887.)

tutun, din mori, din mine de carbuni, din (o[T. T. B.]
Moravita, (Fieru, magh. Vaslcd, germ. Eisen- sOtorii), organismul intreg prin intoxicatiuni (tistein), sat In cott. Caras-Severin (Banat), 1167 loc. pograhi si olarii prin plumb, lucratorii de chi-

Rom. si Germ., bogat in mine de fier pi aur a brituri prin fosfor, lucratorii de oglindi prin
Soc. (Jailor ferate ale statului ung. si a soc. argint viu, lucratorii fabricilor chimice prin gaze
engl. : kityptid, Gold Syndicate Limited. M. zace deletere), prin caldura prea mare a atmosferei,
la poalele munt. Danila, bogat in roce de fier si prin curenti forti de aer, prin diferite lesiuni
aurif ere.
mechanice, s. a. Prevenim boalele profesionale
Morb, boald, se nurnesce ori care modificare prin povatuirea lucratorilor pi prin pazirea rea compositiunii ori structurei unui organ, ori a gulelor de Igiena industriala. v. Igiena.
mai multor organe ale corpului, cari provoaca Morbi sufietesci, alteratiuni ale sisternulni
neregularitati in functionarea lui. Boala se ter- nervos, cari se manifesteaza prin sensatiuni gresite
mina prin vindecare sau prin moarte. Causele si astfel dan loc la o degenerare a memoriei $i
cari produc boale sfint foarte variate, cele mai la actiuni involuntare si nerespousabile. Din
frecuente provin dela mediul fisic si moral in acest pullet de vedere, M. s. stint de domeniul
care traiesce omul; dela influente sociale (boale medicinei (v. art. Boale mentale si Alienatiune

mentale), fisice, meteorologice, chimice (otravuri), mentala, nude se tracteaza pi posi(iunea juridica
organice (infec(iuni, contagiuni), mechanice; dela a unor asemenea bolnavi) pi chiar exclusiv al

parinti prin moptenire ; dela exagerarea activi- medicinei. Caci sufletul, ca un ce spiritual, nu
tatii unui organ ; dela neindeplinire sau dela poate fi supus la nici un fel de morb, si se afla
indeplinirea insuficient a unor trebuinte fisiolo- numai in neputint de a lucra normal, and s'a
gice (alimenta(ie, soma si repaus), p. a. Impar- deteriorat organismul, de care se servesce drept
tirea veche in boalele medicate pi chirurgicale finstrument. Pe de alta parte este pi atievprat,'

www.dacoromanica.ro

830

Morbid

Morfina.

ca din causa legaturii intime intre corp i suflet ori actiunea nu numai de a face culoarea insose ivesc adesea M. s. in urma unor afectiimi lubila, dar chiar a produce pi o schimbare in
curat psichice, ca s. e. jale, ambitie, spaima; nuanta acesteia. M.-i cei mai multi sfint luati
apoi ori ce koala mentala presintti i momente
intelectuale. Dar fiindca psichiatria presupune
cu drept cuvnt, ca nu se poste M. s. fara boala
corporalti, de aceea att mijloacele medicinale
cat si cele psichice rmfin numai la apreciarea

medicului. Preotul nu poate interveni, chiar

pentru nevoile religioase ale sufletului, decal in

intervalele lucide (Dr. A. Stckl, Lehrb. d. Philosophie, Mainz 1892, vol. II, p. 404 uu.).
Morbid, bolnavicios, M.-iditate, in statistica
sanitarri raportul numeric dintre bolnavi i populatiunea sanatoasti.
fragegime; moliciune, ginMorbidezza,
gasi e cu deosebire referitor la intrupari in picturl.
Morbilli, (med.) pojar, morb excuisit infectios,
de o contagiositate intensiva. Contagiul pojarului
nu e cunoscut. Se ivesce cu predilectiune prima-

dintre base si oxicli metalici, precum: oxidul de

aluminiu, staniu, fier, cupru i acetati; printre
coi organici mentionam taninul i oleiurile.
Mordacitate, actiunea fixaril unei oulori prin
intermediul mordantilor.
Mordent, (lat) in musica trill forte invers.
Mordvani, popoare de origine finic (800,000

capete), absolut asimilaji ou Rusii, si-au uitat

propria limba. Particular e la dinsii, ca femeile
rar se mritti inainte de 30 de ani.
Mores, din sed. XIII incoace, numele peninsulei Peloponese. In thnpul fundarii imperiului
roman de resarit (1204), M. era impartita in
parti mai mici vasale, dar 1263 Michael Paleologul VIII ocup Achaia si M. o transforma
In despotat. 1453 M. deveni tributara Turcilor,
1460 insa provincie a lor.
[M. Bodiu.]
vara; epidemiile arata oarecare periodicitate.
Moreau, Jean Victor, general fro., n. 11 Aug.
Ataca mai cu sama copiii dela 2 ani in sus, 1761 in Morlaix (Finistre), 1796 comandant
pe oamenii in virsta mai rar, dar mai gray. suprem al armatei de Rin si Mosel. Era urit
Dupa un stadiu de incubatiune de 8-14 (hie de Napoleon pentru vederile sale republicane
urmeaza: o conjunctivita, faringita, laryngita gloria sa resboinica, 1804 acusat pentru intele(raguseala), tracheobronchita (tug i respiratie gerea sa cu Pichegru i exilat la America, 1813
se duce la Praga la imparatul Alexandru, 27 Aug.
dureroasa) i febra. In cursalid se desvoalta
exantemul caracteristic (pete rosii, cari ici-colea un glont de tun ii rupe ambele picioare. 2 Sept.
contlueaza), mai fintaiu pe obraz, apoi pe intregul 1813 in Laun (Boemia). Biograf. de Beauchamp
corp. Dar deja la cateva (tile exantemul incepe (1814).
a se pierde; in locul eflorescentelor se mai vd
Morelia, (Valadolid), capitala statului mexican
numai pete brune, acoperite cu mici solzi, ca Michoacan, (1895), 32,287 loc.; archiepiscop.
semn ca pielea se jupoaie. Dac decursul morMorelos, stat mexican, intro Mexico si Puebla,
bului e normal, dupa aceasta urmeaza reconvalescenta. El poate fi mns complicat cu deosebire prin o pneumonie sau o laringita impreunatii
cu oedema. M. dispun copiii spre scrofulosa. Mortalitatea de M. e la copii de 3-10 ani de circa 6%,

5253 km2., cu 141,565 loc. (1890). Capitala

Cuernavaca.

Morena, (Sierra 22), munti in Spania, intre

Castilia si Andalusia, in Despenaperros ajung
inaltime de 1000 m., iar la vest in Cumbres de

la copii de titii liana la 50%. Tratamentul este

espectativ, igienic, dietetic; indeosebi trebuesc
ingrijite organele respiratiunii.
Morbus Basedowii, Cachexia exophthalmica,
morb caracterisat prin palpitatiuni cardiace,
struma (gua) i exoftalm (ochi scosi); se desvoalta pe incetul, ivindu-se simptoamele in ordinea expusa. M. B. se crede a fi o afectiune
a nervului simpatic. Tratatnent: dieta i medicatie roboranta, cornbaterea simptoamtelor. Decurge incet i numai rar se sfirsesc bine.
Morbus sacer, .M. comitialis, v. Epilepsia.

Araceua 1600 m.
Morena, depunerile de roce mai mult sau mai

spongios purtat de un picior ; hymeniul captusesce

Morf, Enric, pedagog, n. 6 Sept. 1818 in Breite

putin mari pe cari le face un ghetar in cursul

seu, fie la capiitul siiu (M. frontallt sau terra.-

nalt), fie pe partile lui laterale (M. lateral)

fie in fine, prin reunirea mai multor ghetari
secundan, pe partea mediana (M. mediand).
Morendo, (ital. mus.), murind, stingndu-se.
Moreni, com, rur. in Rom., j. Prahova, com-

pusa din 5 cat. en 1350 loc. (Diet. geogr. 1897),

2 biserici si 1 scoala. Loc. pe MO agricultura

se ocupa si ca industria. Isvoare de apa mine-

Morchella Dill., (botan.) gen. de Ciuperci Dis- rail. M. a fost ocupat 1853/4 (resb. Crimeic) pe
comycete, familia Helvellacee; vr'o 26 specii ; rand de Rusi, Turci, Nemti.
sant caracterisate printeun fruct (peritheciu)
Moresca, (arch.), v. Arabesc.

camerele neregulate ale peritheciului. Cresc pe (cantonal Zrich), dela 1861 director al orfelipamnt gras prin paduri, poeni. Printre spechle natului civil din Winterthur. A scris: Asupra
biografiei lui Pestalozzi (1868-89, 4 vol.), desale comestibile, uncle foarte gustoase,

M. conica Pers., pti la 15 cm. halt. cu pi- spre Milton, Chamisso, Frael, Wehrli, p. a.
lana (peritheciul) mica, bruna-negricioasa; M. Autobiografia: Din viata unui printe al orfa-

esculenta Pers., pana la 12 cm. inalt., cu palaria nilor 1895.

ovala sau rotunda, galbena-cafenie, cunoscuta
Morfeu, (grec) in mitol. grec. fiul somnului
aduckoral de yisuri. Se inchipuia ca un bpopular sub numele de Ciaciulete, Sbirciog ;
trtin au aripi, in rnn cu cornul plinirii, pe cap
M. deliciosa Fr., s. a.
[S. St. R.]
Morcov, num. pop. al plantei cultivate Daucus cu cununa de mac (simbolul adormirii).
Carota L. var. sativa DC. (v. ac.) Morcov selMorfil, (span. Marfil), fildes brut, nelucrat.
Morfina, alcaloid al opiului, formeaza cristale
batic, Daucu.s Carota L. (v. ac.).
Mordant, substantele in cari se inmoaie dife- incolore si far miros, amare, solubile in apa
ritele tesaturi pentru a put fixa culorile. Nu si alcool, nu insa si in eter. M. este un remediu
toate culorile au nevoe de mordanti. M. are tme- narcotic i ipnotic. Incaklind M. cu acid mu-

www.dacoromanica.ro

Morfogenia

Mormiint.

331

riatic se produce Apomorphina, care se folo- ceremonia nuptiala, mana stnga in loo de cea
sesce ca remediu emetric si expectorant. Con- dreapta. Copiii ce nasc din o astfel de caslitorie

surnul abusiv de M. produce pe langa un tremor nu mostenesc puterea nici demnitatea tatalui.
pronuntat simptoame morbide psichice si face
[O. L.]
pe om sclav al M.-ei (Morfinism, Morfinomanie).
Mona, un fel de idiotie, manifestandu-se prin
Morfogenia, v. Morfologia.
nebunii, risuri, joc, etc.
Morfolita, concretiune minerala bulboasa (tuMari Arinori, om de stat japonez, n. 1846 in
berculoasii).
Satsuma, 1870 ambasador in Washington, 1875
Morfologia, partea sciintelor biologice, care Peking, 1879 in
1885 ministru al intrateaza in mod general conformatiunea exte- instructianii. 11 Febr.
Londra'
1889 asasinat din causa
hoard, interioar si structura animalelor si a predilectiunei sale pentru strainatate.
plantelor. (v. art. Biologia.)
Miirike, Eduard, (1804-75), unul din cei mai
Morfologia vegetala, M. plantelor, una din insemnati poeti germ. din scoala vab. Preot
ramurile botanicei. Obiectul siiu este studiarea
profesor. Romanele, novelele 5i poesiile sale
plantelor din punct de vedere al formei lor ex- se distig prin adancimea cugetarii, prin limpeterno, al partilor, organelor din cari }Ant for- 4imea i perfectiunea formei.
mate, al raporturilor dintre aceste organe. eilnd
Morin, Cgg 118 Og, acid organic gash in planta
M. v. se naarginesce a considera plantele numai liaclura aurantiaca.
din aceste puncte de vedere atanci se (lice M.
Morinda citrifolia L., planta lignoasa din fam.
externa; ca o divisiune a sa este organografia Rubiaceelor, trib. Morindeae. Se folosesce in mevegetala. Lisa M. v. mai studiaza plantele pi din dicina mai ales ca purgativ violent.
[A. Pr.]
punct de vedere al elementelor ce le constitue,
Moringa Juss., (botan.) unicul gen din familia
al structurei organelor i dispositiunei elemen- Moringeelor, cuprinde vr'o 3 specii de arbori
telor in ele, al originei 5i desvoltarii elementelor sau arbusti, respanditi Kin Africa boreala, Asia
anatomice i organelor ; de aci si diverse ramuri tropical& occidentala si India oriental. Speciile

ale M. v. corespundkoare punctelor de vedere acestui gen stint M. aptera Gaertn., M. pteryprecedente: istologia, anatomia, istogenia, or- gosperma Gaertn. si M. concanensis Nim. Din

ganogenia (aceste douil la un loc formeazit mor- semintele acestor arbori se extrage oleul de Ben.
fogenia vegetala) 5i embriologia. Partea M. care
[Z. C. P.]
cuprinde toate aceste subdivisiuni se (lice M.
Moringeae Endl., (botan.) mica familie de

interna. Termenul de M. a fost introdus de plante dicotyledonate-polypetate cu un singur

Goethe; astad,i multi ii substitue pe acela de gen, care cuprinde arbori sau arbusti. Fructul e
Organografitt. Ping prin seal. XVI s'a desvoltat o capsull siliquae-forma cu numeroase seminte
mai mult M. externa a plantelor. Pela Malpighi triaripate sau aptere, cunoscute sub numele de

inainte s'a intemeiat si M. interna. ILIS1 pana nuci de Be n. Ele au sub tegumentele lor un
pe la inceputal secolului XIX M v. a fost o embrion carnos oleaginos cu o radicula scurta
sciinta aproape exclu.siv de constatare si inregistrare de fapte. Pela inceputul secolului XIX
si pang, acli M. v. a tins si tinde sa dea explicatia causala a faptelor constatate,
de observatiunile directe si de experientele facute inteun anumit sens.
S. t. R.]
Morfologia, sciinta formelor, impreuna cu
Fonetica constitute partea ethnologic& a gramaticei (v. ac.).
Morfotropia, fenomenul de variatiunea constantelor cristalografice inteun anumit fel; la
cristale fenomen produs prin inlocuirea isomorfa
In constitutia chimica a unui element sau radical
prin altul similar.
Morga, local destinat pentru pstrarea temporala a cadavrelor omenesci pana la inmormintare

supera. Moringeele au un singar gen Moringa

Juss. (v. ac.).
[Z. C. P
Morion, quarz fumuriu inchis, chiar negru,

coloare datorit probabil titanului cu care e

amestecat. Se gasesce in formatiunile cu titan

(pegmatite) si in cele cu cassiteiita.
Mris (egipt. mr-ur = lac mare) lac continental in Egiptul vechiu, pe partea apuseani
a Nilului, intocmit pentru regularea revarsarilor
acestuia de regele Amenemht ILI numit si Suten

n Meri (regele lacului) la 2400 a. Chr.

Moriscos, Mauri, cari chip' caderea Granadei
s'au supus Spaniolilor si la aparenta au trecut la
crestinism, in sed. XVI foarte persecutati. 1609
partea cea mai mare alungati, restul de vr'o 60,000

se mai gases prin Alpujarras si prov. Valencia.

Morlaca, (magh. Martlaka), com. rur. in Trs.,
pentru facerea autopsiilor medico-legale, tu
cas de moarte violenta ori banuita. La M. se cott. Cluj, 1252 loc. Rom., M:, protopopiat gr.-cat.,
conserva cadavrele persoanelor necunoscute pana Cu 13 parochii si 14,244 sutlete.
la constatarea identitatii, si pentru acest scop
Morad, popor de origine croato-srba in DalM. are un aparat frigorifer. Comunele cari n'au matia de nord si Istria (80,000 suflete, in maM. sistematica trebue s poseda la cimiter o joritate rom.-cat.).
Morley, 1) M. Henry, scriitor englez, n. 1822
camera. mortuara.
Morgagni, Giovanni Battista, media ital., in- in Londra. Profesa medicina, dar se ocup mai
temeietorul anatomiei patologice; n. 1682 in mult cu literatura, 1865 profesor de limba
Forli i f 1771. 1711 deveni prof. de anatomie literatura englez la colegiul universitatii in
In Padua. Pe 'taiga medicina s'a ocupat 5 cu Londra. Numeroase serien.
filologia i archeologia. Serien: De sedibus et
2) M., George, (1597-1684), prelat englez,
causis morborum per anatomen indagatis, 1761; partisan al regilor Iacob I si Carol II. A scris:
Epistole si memorii.
Adversaria anatomica, 1706-19.
Morganatici, casatorie, castoria contractata Mormnt, groapa in care se aseazi corpul
de un suveran sau un principe de casa suverana, unui oni mort si se acopere ca pmnt pentru
ca o femeie de un rang inferior, dndu-i la ca sa se transforme i terina, Obicinuit M. Be

www.dacoromanica.ro

832

Mormolooi

Mortalitatea.

aftd intr'un oimitir, &lino de 2 m., lung 2 m.,

3) M., Radia, fruntas slcelean, n.1786, t 1852,
lat 0-75 in. departat din toate prtile de M.-ele anal din delegatii adu.ndrii nationale de pe Cimpul
vecino cu cel putin 0.60 m. si nu se redeschide
cari sub conducerea episcopului Lemny

pentru a addposti un alt cadavru deck dupd au fost insarcinati sit presiiite dietei din Cluj pro-

timpul de 7 pina la 14 ani, necesar pentru descompunerea complet, a partilor moi ale cadavrului pi care depinde de natura terenului. In
timpuri normale se admit numai morminte individuale, pentru o singur persoan, in timp
de epidemii intinse si in resboiu se fac si mor-

minte colective, gropi mai mari, mai adinci,

pentru un numr mai mare de molt. M.-ul
fie departat de fintni ca 20 ni., la aceasta deprtare el nu poate influents calitatea apei.
(V. Inmormntare.)
M, monumentul ridicat

testul Rominilor ardeleni contra Uniuneit. M. R.

a devenit legendar in Scele pentru hrnicia

rara lui energie, pentru care Rominii de acolo
l-au supranumit Radu Fier. Fiica lui M., Maria

mritati Circa, n. 1824, t 1865, femeie de o

inteliginta aleas si de o energie rut", a fost
prima romind. din Ardeal, care s'a dus cu copiii

in teri strine spre a le da o instruct-le supe-

rioard, intr pe la inceputul anilor 1850 cu ficele

ei Elisa Circa Pipo f (v.

ac.)

$i Elena mr.

Densusianu (v. ac.) in mnd.stirea Efrsulinelor

in onoarea unui mort, chiar pe locul ande a fost din Sibiiu, 1859 se duse cu ele la Viena unde re-

inmormntat. M. slant, local unde a fost in- mase ping la 1863. Aici se puserd cu toatele
pe studiul musicei, al picturei si al literaturilor
moace, lingurufi sau vitelar, v. strine. Elisa, care avea un deosebit talent pentra

mornintat Isus Christos.

Mormoloci,

Broasce si Amphibii.
vioard, deveni o artist celebri in cercurile rom.
Mormon, mandril, v. Pavian.
(Cf. Al. Odobescu, Isociatiunea transilvanii.)
Mormon!, sectd religioasd respindit in AmeMoroiu, Constantin, profesor la Sf. Saya (Burica de nord, Anglia si Scandinavia; intemeiatti curesci) pe la 1826; facuse studilie in Apus imde Joe Smith (n. 1805, t 1844) si organisata preun cu Euphrosin Poteca i Simion Marcode catra succesorul sea Brigham Young. M. nu vici, ca stipendisti.
admit deosebirea intre superiontatea lumeascd si
Morph , v. Mori .
bisericeascd, ci theocratia, neaga personalitatea
Morpion, pduche lat, v. Phthirius.
divina a spiritului sf., profeseaza pantheismul si
Mors, Morta, (moartea), la Romani a fost dina
practicd poligamia.
mortii, care mai tirdiu s'a numerat intro Parcae
Mormyrus, (ord. Physostomilor, fam. Mormy- (v. ac.).

ridelor), pesce ce traiesce in apele Africei si

In special ale Egiptului. Cap scurt cu falca de
jos alungita, in forma de cioc intors in jos.
Poseda proprietatea de a produce electricitate,
dar nu e periculos. La vechii egipteni era malt
venerat, fiindca era considerat ca unul din cei

Morse, (pron. mors), Samuel Finley Breese,

electrician american, inventatorul telegrafului

electromagnetic, n. 27 Apr. 1791 in Charlestown

(Massachusetts), t 2 Apr. 1872 in New-York.

La inceput a studiat pictura, dar progresele

electromagnefismului au desteptat in dinsul do3 pesci cari au rnincat o parte din corpul qeului rinta de a face cu putintd comunicarea in deOsiris, impiedectind asfel pe qeita Isis de a pit partare cu ajutorul curentului electric. Planul
aduna toate remasitele barbatului sea. Ca specie su deja 1.1 realig la 1835, dar nu psi in public
cunoscuta e M. Petersii.
[I. P. V.]
[And la 1837. Prima linie telegraficd a facut-o
Moroda, comuna mica in cott. Aradului, ca la 184-4 intre Washington $i Baltimore. La 1849
1352 loc. (1891) Romini.
inventiunea sa a trecut si in Europa, iar in

Moroenii, com. rur. in Rom., j. Dimbovita, din de astiidi telegraful ski e respindit pe instrabatuta de riul Ialomita; se compune din treg rotogolul panintului.
3 cat. ca 1132 loc. (Diet. geogr. 1890), 1 biseMort, individul in care a incetat cu desrici gi 1 $coalit". In munti, mai sus de com., se vir$ire ori ce functiune vital. Semnele mai
afla schitul Pestera si Obirsia.
principale dint: incetarea bataii inimei, a res-

ivirea
Moroi, (Muros). Poporul crede c in oamenii piratiunii, a simtirii, cele mai sigure
si muierile rele, dup inmormntare la 3 dile, dupd 8-12 ore pe spate si picioare a unor peto
infra diavolul si 11 aduce pe la casele lor
rosii-vmete, intepenirea muschilor de regar
ale fostilor lor prieteni si-i inspimnt, ceea ce intre 6-12 ore, care dispare dac trece in puse (lice Moroniu; $i tine un an, iar dupa alti septe trediciune.

ani M. nu mai au putero a face ru cuiva,

Morthciune, cadavrul vitelor, sucumbate in

afara de frica. In unele sate existd datina, de arma unei boale ori molime oarecare.

a desgropa la miedul noptii pe cel facul M., 136.-

Mortalitatea se numesce proportiunea dece-

Moroianu, 1) .M., Dumitru, Nicolae, seful cu-

numen care variazd dup, diferite imprejurari,

dupd mediul social in care traim, dup6, mediul
moral si lisie, dupd prosperitate, cultura, localitate, clim, ocupatie (profesiune), etate, dupa

tendu-i-se prin iniind un cuiu de singer, si selor a unei populatiuni, num6rul anual media
atunci se crede cd nu se mai face M.
al mortilor in raport ca numrul celor vii,
noscutei case de bancd din Bucuresei si unul
din fruntasii partidului liberal, n. 1849 in Bucuresci, dintr'o familie originar din Brasov,
deputat i chestor al cam erei in toate legislaturile liberal dela 1884 incoace, 1881 a facilt
parte fara intrerupere din consiliul de administratie al casei de depuneri i consemnatiuni.
2) M., Oprea, (ca student la universitate cunoscut si sub numele de Aprianu Maroneanu),

numkul nascerilor, cdci acolo uncle se nose

multi copii, uncle populatia intreagg este compusa si de un numk mare de copii, este ai morta-

litatea mai mare. Etatea este dar factorul cel

mai important care influenteazd cifra M.-ei. In

primal an dupd nascere, M. copfilor este in ren. 1827 Sacele, t 1855 in Viena; tribun in gatul Roman de 20 la 100, in primii 5 ani, adecd
revolutia din 1848.
dela nascere pin la 5 ani impliniti de 36 la 100.

www.dacoromanica.ro

Mortara

Morazi.

333

Din 100 morti Mint 27 in etate pima la 1 an, oameni ai timpului s6u, recunoscut ca adev619 In etate dela 1-5 ani; mortalitatea bOtrtinilor ratul sef al iniscarii intelectuale de pe atunci.
este iar aceeas ca in prima copilrie. M. ge- Regale Enric VIII avea o mare stim si admineral, fr deosebire de virst, este In Svedia ratie pentru acest om, caruia el i Incredintit
Norvegia de 18 la 1000, in Marea Britani importante misiuni diplomatice 5iIl ridicit la
Danemarca de 19, In Belgia, Olanda, Elvetia cele mai Inalte demnitati In stat. Astfel M. la
de 20, in Francia de 22, in Germania de 24, triinis in Flandra (1515) si in Francia (1517).
In Italia de 26, in Austria de 28.5 (in Buco- Cativa ani in arm& (1523) fa numit presedinte
vina in parte de 30), in Romnia de 29, in (speaker) al camerei comunelor, apoi cancelar
Ungaria de 31, in Rusia de 34 la 1000 pe an. al ducatului de Lancaster (1525) si in fine mare
La 100 copii nscuti vii, vin in Romania 1.5 nasceri de copii morti.
Mortara, rase' in prov. ital. Pavia, 5058 loc.
Aci a batut archiducele Albrecht pe Piemontezi,
21 Martie 1849.

cancelar al Angliei (1529), in care calitate aduse

importante reforme in administratie si justitie,

pe cari le-an fi continuat, daca n'ar fi venit
chestia divortului regelui spre a se Insana cu
amanta lui, Ana Boleyn. M. n'a voit s recuMortenii, com. rur. in Rom., j. Dmbovita, noasc legalitatea divortului pe care regele it
compusa din 4 cat. cu 1842 loc. (Diet. geogr. pronuntase in contra hotarirei papei. Impreju1890), 3 biserici
rarea aceasta a deslnfuit toata mania regelui
Mortier, Eduard Adolf Casimir Josef, maresal In contra lui M., care fit in chis in turnul Londrei
francez, n. 13 Febr. 1768 in Cilteau-Cambrsis,
decapitat la 1535. M. a remas in istorie un
a luat parte in toate campaniile lui Napoleon I. exempla inlftor de constanta in credintele
Partea glorioas ce a luat in campaniile din 1805, sale politice si religioase. Dinteo intreag serie
1806, 1807 Ii aduce ea recompensa alai de duce de serien i de ale sale de ordin teologic, istoric
de Treviso .si o avere enorma, 1814 a ap6rat cu si filosofic cea mai celebra este Utopia.
indaratnicie teritoriul Franciei contra coalitilor,
Moruzi, familie din nobleta fanariot, cunoscuta
cu toate ca inclina &Ora guvernul restaurrii dela 1204, cAnd era in imperial Trebizundei
nu puta s refuse spada sa finca ()data lui Napoleon suita lui Alexe Comnenul. Adam M. 1671, av
In 1815. Caderealui Napoleon it aduce disgratiarea, fiu pe Dumitru M., mare postelnic, tatal lui

tocmai in 1830 ftl reintegrat i prirni ministerial

de resboiu. t 1835, victima masinei infernale a lui
Fieschi, and insotia pe Ludovic Filip la o revista.
Mortiera, (piu-), gul de foc cu teava scurt,
intrebuintata In tragerea aproape verticala pentru

Const. Vodd M. (1777-82) al Moldovei. Din

ace asta familie, stabi it in Moldova, a mai do mni t

Alexandru M. Vodd, fiul preced. 1792-96, in

ambele
; apoi domo din nou 1799-1806.

E interesant faptul, ca cinci membri din aceasta

a bate cu proiectile partile nevdute ale tere- familie au pierit decapitati de Turci : 1) Mamie
nului i pentru a &Jima boltele cazematelor in dragoman George M, fiel lui Const. Voda, la
fortificatie. Proiectilele M. au o iuteala mic, 1796. 2) Dumitru M., mare dragotnan, fratele
batae relativ mic, putere de distrugere insa
omorit in afacerea ca cesiunea Basarabiei
mare. Variatiunea btaii se obtine variind greu- Rusilor la 1812. 31 Constantin dragomanul, de-

tatea incarciturei. M. poate trage sub o inclinare pang la 650 deasupra orizontului; calibrul
variaza dela 120 mm. 'Ana la 278 min.
Mortificalia gangrena (v. ac.).

capitat la 1821. 4) Panait, fratele lui George

si Dumitru, de asemenea la 1821; in fine 5) Nicolae M., mare dragoman al Portei, tot la 1821.

Mamie dragoman Constantin, avil fin pe Pa-

Morun, Beluga, peace din gotta' Acipenser, ord. nait M., eef de voluntari greci in resboiul CriGanoililor, fam. Acipenseridelor, cu botul ascutit meei, t 1859, al carui fiu este Dumitru M,
si cu 4 mustati, corpul armat cu placi osoase, prefeot, fost militar, etc.
[O. L.]

M. Constantin, doma al Moldovei (Nov. 1777

in numar de 11-15 pe spate, 26-31 pe laturi
si 11-13 pe pntece, lung intro 8 si 15 m. si pna Oct. 1782), introduce o nou odrasl gregreu 'Ana la 1600 kgr., carnea lui se consuma ceased intre familiite fanariote domnitoare in
proasp6t sau afurnat, icrele stInt negre gu- tenle rot/1611e. Fusese dragoman la Poart, in

stoase, se consum in mari cantitati. Gend Aoi- care calitate contribuise la uciderea lui Gr. Ghica
penser are mai multe specii ca: A. sturia, care (Oct. 1777), pentru a-i lua local, si Poarta
traiesce In Marea Mediteran si coastele de vest numesce In scaun, intentional:id a rupe paces
si nord ale Europei; A. huso si A. beluga, cari sdrobitoare de Kuciak-Kainardgi. Om de lucretrajese in apele Mrei Negre i Caspice i nurile dere al Turcilor, M. pe de o parte pune un
cari se vars in ele ; A. ruthenus, A. stellatus etc. deosebit zel pentru aprovisionarea ostilor turcesci, aprovisionare care era tot una cu o pra[I. P. i".]
Morus L., (botan.) gen de plante lemnoase dare a terii, iar pe de alta trimite un emisar
monoice sau dioice din fam. Urticaceelor, trib. la Viena pentru spionarea Austriei si lucreaza,
Moreae, cu foi intregi trinervate sau trilobe si conform inspiratiunii lui Frideric II col Mare,
en inflorescenta femenina in spice, al caror pe- la o apropiere intre Prusia, Turcia si Rusia,
riant devine la maturitate earns. Cuprinde vr'o contra Habsburgilor, ceca ce ii garanta i lui
5 specii boreal-temperate, dintre cari M. nigra L. tronul. In ce privesce ociirmuirea-i din launtru,
agudul sau dudul negrue si M. alba L. agudul ea pare a 11 fost ingrijit de starea economia
sau dudul albc, numite poporal astfel dup co- a Moldovei. Cu prilejul aprovisionarii Ttucilor,
lorea fructelor comestibile, se cultiva adese in el protestase contra abusurilor f acute de acestia;
grdini. Foile lor servesc ca aliment vermilor iar in chestiunea importului rachiului din PoIonia, cu toate protestarile acesteia i cu toata
de m6tasa.
[A. Pr.]
Morus, Thomas, scriitor 5i om de stat englez, pierderea vistieriei domnesci in varni, el inn. 1478, t 1535. Una' din coi mai invetati chide granitele, favorisind facerea de velnite in

www.dacoromanica.ro

334

Morva

Mosoul.

teal% si oprind instrainarea unei mari sume de

Mosalsm, complex-ut principiflor religioase
bani. Aoestea ii dau un loe mai deosebit intre morale ale riturilor i legilor pe cari religia jucoilalti multi netrebnici fanarioti, fare had a-i daic le derive dela Moise (v. ac.).
indreptat ridicarea de osanale, ea nici nnui
adeca ceea ce ar fi la crestini bisedomn din aceasta dureroadi epocg. Cu toata rica.
Moschee'
In Dobrogea stint cate una de comunele uraceasta conducere bung, M. nu e sigur de scaun. bane Constanta, Harsova, Mangalia, Megidia,
Rusia nu-1 cam suferia si s'a si plans la Poarta
Tulcea, Sulina, Babadag, Macin,
de chipul cum fusese primit in Moldova con- Isaccea
Cernavode'Mahmudia. Ele se deservesc de catra
sulul rus din Bucuresci de atunci, iar Poarta un imam (preot ordinar), asistat alocuria de un
nu voia se respecte tractatul de Cainargi, Iii- hatip (preot, care oficieaza numai Vineria) sau
sandu-se de obiceiul deselor schimbari ale dom- un muezin (diacon), pi un ingrijitor, toti retrinilor. In consecinta M. e mazilit (Oct. 1782)
buiti de stat. Pe MO' M. se mai all in Doinlocuit cu Alex. Const. Mavrocordat. Totusi fa brogea o multime case de ruggciuni cu eau fare,
muja lu a continuat a juca rol politic, el in- minarete (turn), numite geamii (v. sc.). (Cf. AIsusi fiind delegat la pacea de Sistov (Aug. 1791). manachul Cult. 1893. Buc., p. 29-30.)
M. C. Dimitrie, fiul Lai Const. M. voevod,
Moschitos, (portug.) tintar din Brasilia. M.
frate cu Alexandru, Gheorghe i Panait, insemnat dimpreuna cu o alta specie jancudos stint pemembru al fam. M., dragoman al Portei t3i delegat ricole pentru locuitori, trebuind a parasi tinuturcesc la incheierea pacii de Bucuresci (1812). turile unde apar.
Pe timpul domniei a doua (1802-1806) a fraMoschos, poet bucolic greo din Syracusa, a
telui seu Alex. Coast. M. in Moldova, Dimi- trait in secl. II a. Chr., dela dinsul stint patraki M. lupte din resputeri a face din M. filo- strate 4 poeme mai mari si alte patru mai mini.
fraucezi, partisani devota ti Rusiior, si a insela Un alt M. sau Moschus a fost discipolul filobuna credint a Portei. In Febr. 1806 el adre- sofului Fedon. el insusi discipul al lui Socrate,
seaz un memoriu Portei, dup ce in Apr. 1805 si important prin faptul, c da numele sea unuia
contribuise la inlocuirea insrcinatului de afa- din cele mai insemnate dialoage ale lui Plato, care
ceri al Turciei din Viena cu un grec devotat tracteaza despre nemurirea sufletului.
[Pl.]
familiei M., caul-end a o convinge de necesitatea
reinoirii aliantei cu Anglia, amica Rusiei, i indepartarea de Francezi. Tot el juc rol de frente
In reinoirea doritg de Rusi a aliantei ruso-turcg:
colosale daruri scumpe i mestesugite sciri ne-

Moscopole, mai cor@ct Mu_sopaie, adecii ctunp

moscusor, e Fnumai un sat mic cu

120 de case arainttnesci si 100 albaneze, situat
18 km. dela Cornea in Albania spre apus. Presto
20 de biserici i gremefli mari de pietrii ne ant
de mosc

linistitoare despre Francezi, impartind i res- cat de mare a fost data. In sed. XVIII nupandind printre marii diregatori turci. In Apr. merit presto 60,000 loc.; o scoala renumit
1806 mai adresk un memoriu relativ la un pretins si chiar o tipografie, era resedinta de yar a

ateo al Francezitor contra Portei. Si cu toate

aceste uneltiri nu incetau de a serie ai Francezilor pi a protesta in contra afirmrii, ca ei
ar fi dusmani lui Napoleon. In cele din urmg
ins Francia a isbutit a demasca rolul lui M.
si al fratelui Ben., si a face s fie surghiuniti.
Ba final pe averea lui M. se aplica secuestru.

episcopului de Berat, comerciul era infloritor.

Avutia locuitorilor a atras pe barbarii Turci si
Albanezi, cari au jefuit orasul mai antai in 1769,
apoi in 1788, iar locuitorii s'au imprastiat. (Cf.
Weigand, Aromunen I, p. 96-106.)

Moscovit, mineral, specie de mica, in care

domina potasa, se desface in foi foarte subtiri
Dar creditul, bogatiile ion, consideratia de care transparente incolore san fumurii, se gsesce
se bucurasera de mult tiny, le-au inapoiat fa- In table frumoase, in filoanele de peginatite gravoarea (1809), i Dimitrie M. e insarcinat cu nitice si ja parte ca mineral primar la constitratarile de paco dela Bucuresci (1812). In aceasta tutia unan granite. Se gsesce de asemenea in
din urma calitate, actiunea rusofila a lui M. roce cristaline ca gneiss, amtibolite, sisturi closi a tuturor M.-lor atinse culmea i produse ritoase, etc., uneori M. predomina si d nascere
terilor romane o sangeroa.sa rang: pierderea micasisturilor. El provine si ca product de desBasarabiei. Cumperat de Rusi, si el si fratele compunere a altor minerale (v. Sericita). In
su dragomanul Panaiotakes, nu pune pe Turci Rom. se intalnesce in toate micasisturile, graIn cunoscinta de resboiul ce Napoleon declarase nitele, pegmatitele, etc. In lamele hexagonale
Rusiei, grabind incheierea pacii (Maiu 1812) se gases in pegmatitele din Masisvul Paringu,
rasluirea frumoasei Moldove resaritene. Aflat, muntii Lotrulai i Dobrogea. Serva la facerea
este decapitat cu fratele seu Panoiataki (Nov. ferestrelor dala vapoare, la astuparea usilor de
1812).
[A guletti .]
soba, in loe de geamuri la felinare, ca isolatori
in electrotechnicii, etc. Se extrage in Statele
Morva, v. Rapciuga.
Morvina, numesce A. Babes, o substantl ex- unite, Canada, Ural, etc., t3i. se vinde pe pretul
trasa din culturi puse de Morva (rapciuga), care de 50 pane 100 lei kgr.
[Mrg.]
injectatg la animate atinse de rapciugg chiar
Moscarul, (Moschus moschiferus),
In primele fase ale boalei provoaca o febra ca- mamifer din fam. lioschidelor, ord. Artiodactyracteristica, permitend astfel diagnosticul boalei lelor, este acoperit en per
de coloare galIn o epoca foarte putin avansata. M. se prepare, binie, rosie sau brung, pe des'
burta mai deschis.
In un laborator special crest de guvernul roman Lungimea corpului 1-15 m., inltimea la numen
si pus sub directiunea inventatorului.
40 cm. Barbatusul are in falca de sus doi dinti
canini lungi si iesiti din gura, de 5-7 cm. La
Mosaic, conform legii lui Moise.
Mosaic, obiecte compuse din bucatele de pietri, burta are o besica cu o rnaterie grasa mirolemn, smalturi, etc., de diferite colori astfel ase- situare, numititi
intrebuintata in partezate ca sa presinte figuri, arabescuri, s. a.
mosc'
marie. Coarne n'are.Triliesce
in inuntii Chinei

www.dacoromanica.ro

Moscusor

Mosnent.

335

ai Tibetului. Vuge si se acafa foarte bine. dupti btlia de lfinga Obor (Cf. G. Ionescu-Gion,
Istoria Bucurescilor.4 Bucur., 1899, la capit.
MoseuvIr, numele vulgar al plantei Adoxa istoria militar a Bucurescilor). 4) Ca. Ant M.,

Este fricos. Se viineaza pentru mosc.

Moschatellina L. (v. ac.).

vechea capitalit a imperiului rus, a

doua resedinfa imprateasca, situata in guvernamentul M., MO' riul cu acelas name, unde
se varsa afluentul Iansa. Const din patru prfi
principale: Kreml, care e pentru M., ceea ce
era capitolul pentru Roma, In el se pastreaza
toate reminiscenfele trecutului; Kitai Gorod
Moseva,

pentru pomenirea color reposafi tfi pomenele de

facut sufletelor lor, cum se face la Stimbltta

mortilor 5i in religiunea ortodoxa si in reli-

giunea catolica.
proprietatea rurala transmis de obiceiu

prin ereditate, si care cuprinde in sine tot felul

de terenuri 5i producfiuni variate ; ea se presint totdeuna ca un tot si chiar i subdivisiunile
(orasul chinezesc); Bjeloi Gorod (ord5u1 alb) si ei in natura poarta numirea de fractiuni de M.,
Semljanoi Gorod (orasul ptimntului), are (1897) jumatafi de M., patrime, o sfoara de M., dar
988,610 loc.; dupa confesiune 920/0 ortodoxi. proprietatea formata din bucafi si loturi isolate,
Industria orasului e cea dintili din imperiu, dupa chiar si dac se alipesc mai multe laolalti, IMP

aceea din St. Petersburg, mai ales e piafa prin- tot nu formeaza o totalitate, o M., ci poart
cipal a Rusiei pentrn comerciul de miere. Ase- numirea de painkturi, locuri, delnife, etc. Mos
zaminte culturale are: universitate (Cu facul- in limbajul vechiu juridic se numia nu numai
tafile de istorie, filologie, drept, fisico-matematice bun sau bunic, ci si o catafime din mosia ce
medicina),un seminariupentru lim bile orientate, se imparfia intro erecti.
o academie de agricultura' i silvicultura, 8 gimstatului in Rom. au clod origini re-

nasii pi 5 scoale reale pentru Weft, 12 gimnasii lativ recente, fiscal a intrat in posesiunea vapentru fete, 500 scoale primare, 5 scoale normale stelor M. a garnisoanelor turcesci, numite raia/e
de institutori, 2 scoale comerciale, un conser- de pe malul stang al Duntirti la 1829, dupa alunvator. Data celebrd e in istorie incendiarea garea Timilor din feara, in urma tractatului dela
M.-ei (1812) de propriul ei guvernator, pentru Adrianopole: domeniul Brailei co vr'o 250 mii
a face imposibila adpostirea lui Napoleon 1, pogoane si alte 55 sate, dom. Giurgiului cm vr'o
sub zidurile ei.
100 mii de pogoane si 35 sate si dom. (Raiaua)
Mosel, (franc. Moselle), afluent pe stings Ri- Turnului cu vr'o 3 sate. Mai *alit statul domenti
nului, isvoresce in Vogesi, curge pe la Toul si vaste la 1864 in urma secularisrii averilor
Metz, se revarsa la Koblenz. 505 km. lung, din mantistirilor inchinate 5i neinchinate, preste
cari pe 344 km. e navigabil (dela Frouard in 3000 de bunuri mari si rnici. Aceste M. ale stajos). Vinuri de M., sfint usoare, al* cm buchet tului au fost viindute parte in loturi si trupuri inbogat, ce se produc pe fermurii M.-ei, mai ales tregi pe vecie, parte parcel ate si vndute in loturi
intre Trier si Koblenz.
mici si mijlocii de cate 5, 10 si 25 ha. exclusiv
Moser, Johann, J acob, brbat de stat i scriitor, la populafiunea rural cultivtoare de pmnt.
aclversar al dreptului natural, n. 18 Ian. 1701 in
Mo,it, mestesugul de a da ajutor in cas de faStuttgart, 1751 consulent regional acolo, pentm cere la nascerea copilului, a griji de femeia leusa
credinfele lui liberate intemnifat (1759-64) in si de copilul no u nascut pana la intram area mamei.
fortareafa Hohentwiel, -I- 30 Sept. 1785. Din v. Accouchement si Moasa.
[Dr. V.]
scrierile sale (preste 500 vol.) de mare interes
Moslimi, (Moslemin), identic cu musulman sau
este autobiografia sa (1777-83, 4 vol.).
mohamedan, partisani ai religiei Islamului (v. ac.).
Mol, tirgul, se fine in Bucuresci data' pe
Mosmol, (Mofmon), numele popular al arborelui
an (MaiuIunie), ou veselia lui exuberant, cu Mespilus germanica L., (v. ac.).
sgomotoasa lui Joie, cu petxecerile 5i apoi cu
Mona, com. rur. in Rom., j. Faiciu, 1510 loc.
potnenele ce se fac pentra cei reposafi; nu se (Diet. geogr. 1893), 2 biserici, o small. Loc. se
scie cu siguranfa cand s'a infiinfat, totusi stint ocupa ca agricult.
cateva versiuni cu privire la stabilirea acestui us.
Mona, (magh. Muzsna), coin. rur. in Trans.,
Inainte de toate este demn de notat, cA Tirgul cott. rrnava mare, 1803 (1891) loc. Sa4i
M.-lor a fcut s se uite numele de Tirgul de Rom., oficiu postal.
afartl, sub care era cunoscut odinioara steinMolneni si Rttzeri, clasa cea mai importanta
aura de oameni, de marfuri si de vite, precum a populafiunii rom. Constituirea lor se pierde
Calea M.-lor a facut sa se uite numele stradei In intunecimea evului mediu. Cele mai mari
stravechi: Podul tirgului de afard. hat ver- glorioase fapte stint legate de prosperarea M.-lor
siunile : 1) Mircea cel Baran, dupa ce se baba dincoace i dincolo de munfi, epoca lui Stefan
odat in marginea Dunarii unde murirti multi din cel Mare Qi Iancu Huniade, Pavel Chinez si
ostenii lui, hotari spre pomenirea sufletelor celor Stefan Mailat. i iarasi decade* material si
molt, serbarea aceasta ou imparfeli de pomeni moral a poporului si ferilor era in strinsa le(Cf. A. Pelimon, Bucur. Istoria fundarii orasului gatura si resultatul fatal al decadenfei si rninei
Bucuresci.t Buo., 1858, pag. 242). 2) M. a fost M.-lor. Racofescii si M. Apafi, prinfii Ardealului,
infiinfafi dupti batalia de lnga colina lui Radu boieriau 5i nobilitau cu clecimile de mii dintre
Voda, colina care pe atunci nu aves nume, si M. romani, dar tot sub ei Transilvania nu mai
deveni in urmrt colina Ofintei Troife, iar in putuse pune nici 8000 de oameni pe picior de
secl. XVII colina lui Radu Voda., de cat% Ale- resboiu, pe cand din incidentut desastrului dela
xandru Vocla Mimeo., in urma luptei victorioase Mohaciu, Zapolia astepta cu 40,000 trape trance purtase cn Vintila Vod, prietenul lui loan silvane la Seghedin deciderea sorfii resboiului.
Vociti cel Cumplit, domnul lIoldovei (Cf. B. P. M. au fost totdeuna oameni liberi, cu proprieHasclu, loan Vocla.g Buc., 1894, ed. II, pag. 174). tato si stare materiala frumusica. Dupa sute de
3) Au fost infiinfafi de Mateiu Basarab la 1632, ani ei i acli txec intre proprietarii mijlocasi de

www.dacoromanica.ro

336

Mosneni

pknfint. Mosioarele lor se cifreazi in mediu intre

30-200 pogoane. Ei singuri stint in Rom. dintre

micii proprietari, cari au avut totdeuna si au

Moti.

Motean, monean v. liosneni.

Mopenire, v. Ereditate.

MoOenitorul tronului. In vederea succesiunii

la tron si vacantei, ce s'ar ivi la moartea susi livefli cu pomi. Pe alocurea aveau i unele veranului, se institue, in vial fiind anc moindustrii desvoltate, cu sate intregi de meseriasi narchul, ca M. fiul s6u, sau in lips fratele,
cu industrie de cas. Cultura vitelor anca era nepotul, sau ori ce radii, etc. La mOartea impar.
sau regelui, M. ja dcadreptul conducerea stala dinsii in floare.
tului pana la incoronare. Ei poartit deosebito
Mo'neni, sat in Rom., v. Bolintin.
Motinicza, (BIlseni), com. mica in Banat, cott. titluri, duprt teat* si se (lie Principi de copan astatli paduri, cele mai multe vii, podgorii

roane (Kronprinz, etc.). In Francia se chiema

Timis, Cu 1175 loc. Romani.
Mosoaia, com. run in Rom., j. Argep, compusI Dauphine, in Rusia Tarevicie, M. Angliei are
din 8 cat., cu 1859 loc. (Dic. geogr. 1888), titlul de Prince of Wallese, al Portugaliei Duce
de Braganzae, al Belgiei Comte de Flandree,

3 biserici si 2 scoale.

Melon, cott. in vestal Ungariei, situat la dreapta al Italiei *Principe de Neapole, al Romaniei
Dunarii, intro aceasta, Laita, lacul Fert6 si Rabta, Principe de &maniac, al Svediei Duce de

2041.34 km2. aproape tot sett, afar de nisce Vermelande, al casei Bonaparte *Prince impr.
ramuri din muntii Laitei, bogati in piatr de francaise, etc. toti purtand, ca distinctie de ceiconstructiune. Loc. 85,050 (1801) Maghiari, Ger- lalti principi de sange, pe langa calificativul de
mani, Slovaci si Croati, se ocup Cu agricultura ; Altetat r. sau imp., pe acel de Principe regal
[O. G. L.]
industria neinsemnata (fabrica de masini agrie. saa imperiale.
a lui Kiihne in M., fabricg de bere in M.-6vitr,
Mostiltea, lac in Rom., j. Ialornita, pl. Borcea;
2 fabrici de spirt $.1 cateva mori cu vapor). Co- produce pesce mult.
inunicatia e servita de 113 km. cai ferate, 70 km.
posele si 256 km. drumuri cornitatense. In privinta administrativi comitatvl M. e impartit in
3 cercuri. Capitula Magyar-0 var.
Motion, (Wieselburg), comun mare in cott.
ca acelas nume in Ung., 4815 loc. (1891) Germani si Maghiari; small industriar inf.; statinne de cale ferata, posta si telegraf. De M. se

tine si pusta Bordacs, de unde se exporteazd

la Viena 700,000 litri lapte pe an.

Mosoriuca, com. rur., expositur parochial,

mosie boiereasca in cpitanatul Cotmanului, jud.

Zastavei, Bucovina, are 702 loc., (593 ort.-or.,

31 rom.-cat., 78 mos.), scoald primara.
Mosquitia, litoral in America, lang Marea
Caribica, apartine republicei Nicaragua, ca.
130,000 km2., ca 15,000 loc., benita de Mosco
(Mosquito), urmasi de ai aventurierilor albi de
toate natiunile, Indiani si Negri, cari 1845-60
aveau un rege cu resedinta in Bluefields.
Mosso, (ital. mus.) duios, piu m. si mai duios.
Mosso, Angelo, fisiolog italian, n. 1846 in
Turin; dela 1879 prof. de fisiologie in orasul
natal. Serien: Circulatiunea sangelui in creerul
omului, 1881; Temperatura creerului, 1894;
Frica, 1889; Oboseala, 1892.

Mosul, (Mossul), vilai et turco-asiatic, de ambele

laturi ale riului Tigris, 84,000 km2., cu 60,000 loc.

Capitala M, langa Tigris, in fata ruinelor vechei cetati Ninive, 57,000 loc. Industrie de
bumbac (de ad i musselinne).

Motol-codrului, dup pov. romane in Bucovina inlocuiesce pe Mama padurii din alte parti.
Moszkowski, Mauriciu, componist, virtuos de
pian, n. 23 Aug. 1854 in Breslau, elev al conservatorului de sub directiunea lui Stern si Kullak.
A scris mai multe opere musicale.
Motfienli, com. nu.. in Rom., j. Dambovita,
pe malul drept al Ialomitei, 4 cat. Cu 2000 loc.
(Diet. geogr. 1890), 2 biserici si 2 1 coale.
Motitei, com. rur. in Rom., j. Dolj, 3799 loc.
(Diet. geogr. 1896), 1 biseric si 2 scoale. Aici

se tin trei balciuri pe an.

Motenebbi, v. Mutanabbi.

Motetta, (ial) pies mai scurta de cant religios, de regard rs acompaniare instr.
Moti, in genere locuitorii din Muntii apuseni
ai Trans.; adevratii M. dint ins numai cei din
satele: Vidra de jos, Vidra de sus, Albac, Neagra,
Scarisoara, Ponorel si Skaturd, uncle brbatii in
vechime purtau p6rul impletit schicie 1$.1 legat

Mostar, capitala Hertegovinei (v. ac.)lang6. fluv. In virful capului mote. Paul la a. 1848 au fost
Narentasi incungiurat de munti inalti, 15,000 loc., iobagii Coroanei (fiscului), renumiti ea brdasi
din cari aproape 6000 mint moham.; are preste (lernnari) si ciubrari, singurul castig al lor.
1000 case de piatrit, 38 moschee, 2 biserici gr.-or., Asji o due mult mai r6u, ca pe timpul
1 rom.-cat. 5i1 claustru. Podul massiv de piatr, tiind strimtorati in folosirea padurilor. Astfel
cladit sub imp6ratul Traian, are o lungime de s'a nscut clicatoarea: Muntii nostri sur poart,

80 pasi si se ridica. 20 metri preste Narenta. noi cen$im din poart in poartd.e M. sant cuPoporatiunea se ocup cu industria de arme si noscuti pentru procesul secular, ce 1-au purtat
de pide, se produce vin bun, tutun mult si foarte spre a-si recastiga libertatea avut ab an tiqu o
bun, are leglturi comerciale cu aproape toate (v. Abrud), pentru rescoala din 1784, si mai
porturlie dalmatine. M. este incungiurat cu o ales pentxu bravura dovedit In luptele avute cu
multime de forturi bine armate si o sediul co- armatele maghiare la 1848/9. M.-ii sfint pacinici,
mandei de divisia c. si r. nr. XVIII, sediul epis- buni lucratori, onesti si seriosi, iubitori de licopului rom.-cat. si gr.-or. 2 Aug. 1878 a fost bertate si curagiosi, ca in genere Romanii din
in M. o rescoala sangeroas, in urma creia Muntii apuseni ; scurti la vorbrt si neincre46tori
Ali pasa parsesce cu 3000 soldati 'Drawl, a carui In strini, se deosebiau in vechime de alti Ropoporatiune se pregatesce a se opune trupelor mani prin rotacismul In vorbire, si fiind oameni
austro-ungare, dar generalul baron Ioanovi6 ina- foarte evlaviosi, blst6mul la ei era necunoscut.
inteaza preste Citluk i ocup orasul in 5 Aug. Ctipitanii revolutiunii din 1784 si 1848, Hmia
Iancu (v. ac.). au fost M.
1878, far-A multe greuttd.
[I. S.
[Herbay.]

www.dacoromanica.ro

Motitme

Movila.

Motiune, (lat.) propunere Barta de vr'un sau a unui capitol, spre a ariita cuprinsul si
membru al unei intruniri publice, constituite tendinta lid.

sau nu.

Motiv, a) causa partiala, care ne indeamni ca

sti voim un lucru sau nu, s urmarim un scop
sau nu; obiectul M. este voinfa, lar lucrarea de
determinare a acesteia se numesce motivare.
Dup natura lor M. pot fi : fisice i psichice.
Cele psichice apoi iarasi Mint teoretice si practice, cognitionale, afective si rationale ; b) In
art se numesc M. insusirile caracteristice ale
productelor de arta, s. e. in music&
[Pl.]
Moto, vomit, moldovean, boier cu multa trecere in timpul certurilor dintre succesorii lui
Petra Rares, cap al partidei dusmane lui Stefan-

Motu proprio, (lat) din propriul Indemn; formula pentru decisiunile papale luate din liberul
seu indemn, contra carora nu se poate obiecta.
Moullnage, (span. Mulinaj), depanarea si resucirea firului brut de matasa asa numit borangic.
Prin M. se obtine din mai multe fire de borangic.

transformares in fir de ibrifin, intrebuintfindu-se la tesut, impletit si brodat.

Moulins, capit. depart. franc. Allier, 22,219 loc.
(1891), resedint episcopeasca.
Mounds, numire engleza data anor maguri din

America do nord, maguri cari in rnajoritate

Vocia flares (1551-52), pribegi in Polonia Cu slujiau drept morminte. Forma si mrimile Ion
altii, de unde, Oland despre uciderea domnului
de ceilalti boieri remapi in teara, vine cu ajutor
polon i cu nou ridicatul la doinnie Alexandru.
Lapusneanul (Petrea Stolnicul). La Sipote se
isbi cu comisul Joldea, ales dome de o sama din
boerii conspiratori, pe care prindndu-1, il inchise inteo manastire. Crit domni Lpusneanu
(1552-61) M. RI atotputernic si credincios tro-

variaza cu localitatea. Unele au forma unor eapatini de zachar turtite la virf, iar altele a unor

piramide trunchiate cu terase in etage, ca

templele chaldee, ca cari de altmintreni se aseameta i in alte privinte; acestea din urm de

sigur nu sfint morminte. Ele siint respiindite

preste o mare parte din basinul fluviului Mississippi. Tot sub aceast numire mai intra si cu-

nului. Numai catra sfirsit, Lpusneanu fiind rioasele intaiituri de piatr, pe cari le gasim

atacat de Iacob Eraclide Despot, M. este corupt mai ales in vales fluviului Ohio. In maguri mai
adus a trada in lupta pe domnitorul sk, care ales, s'au descoperit foarte multe obiecte de creinvins fuge in josul tsrii (10 Nov. 1561). Sub mene, topoare, sageti, ace de os, vase de lut
noul domn desi ajungo mare vornic, dar mi e uneori chiar obiecte de cupru, dar acestea nu
multmit de purtarea acestui voevod aventurier, sfint de ajuns ca sa determine originea si vechimea lor.
care ridicase mai toati teara in potriva-i.
Mousaios, numele dac al riului Buziiu,v. Museos.
curand M. este cfistigat de un complot condes
Mousquetaires, v. Muschetar.
de 5tefan Torna, care bate rA ucide pe Despot
Mousqueton, v. Muscheton.
(Nov. 1563), pentru a-i lea local. Alex. LapusMovila, musuroiu mai mare de pliant cu care
neanul voind a lea a doua oara scaunul domnesc,
cu ajutor turcesc, se incinge lupta intre el pi se delimiteazii i hotarnicesc mosiile i stint totToma ca ai sei, lupta ce se sfirsi ea triumful deuna facute de oameni, in opositie cu magarile
lui Lapusneanul. Atunci pieri pi M., cu Toma si cari sfint naturale.
ceilalli partisani ai acestuia (1564). [Aguletti.]
Movili, leremia, facut domn (1595) in MolMotor, in mechanica tot ceca ce produce mis- dova de Poloni, carora le jura 81 fie pfamulum a
care, precum : 1) masini puse in miscare prin subditum Alajestatis Suaee dupti invingerea
forte omului si animalelor curba (crivac), ma- Rasvan. A. fost mereu in cala lui Mihaiu. Vinegiu, etc.; 2) puterea aderii apelor : roti de teazul, in locul caruia voia sa puna cu ajutor polon
apa, turbine, etc.; 3) puterea curentilor de aer: pe fratele se-u. In dilele lui, Moldova a suferit mult
mori de vnt; 4) puterea gazelor comprimate: de jafurile soldatilor poloni, cad stateau in
masinele de vapor, motori cu aer si alte gaze tear& t 1606. Alex., (1615-16), fiul lui Ieremia,
comprimate, benzini, gaz aerian, etc.; 5) pu- facut dorm in Moldova de mama sa Elisabeta,
terea electromagnetica: electromotorii.
carel! aduse cu arinatspoloneza, nu tinfi domnia

Motru, nu in Rom., j. Mehedinti; isvoresce mult, ffi latut de Radu Mihnea cu osti turcesci

din Carpati (muntii Friunosu, Turcineasa si Bou), si luat prisonier imprenta cu mama sa. M,
primesce mai multe pare() si se versa in Jiu la Constantin, fiel lui Ieremia, domn in Moldova

(1608-11). M., Elisabeta, sotia lui Ieremia, fe-

com. rur. Gura Motrului.

Motru-RAdulescu, C., n. 1868 in Butoesci3Oltenia, meie energies, inteligentii i ambitioas, a purtat

a studiat psichologia la Berlin, Leipzig si Paris,

pretutindeni distingndu-se, studiand in acelas
timp i dreptul. Venit in teara intr.& in magistratura, apoi conducbtor al Fundatiunii uni-

o lupta puternie spre a pastra domnia pentru

fiii si nepotii sfii contra urmapilor lui Simeon,

cuninatul ei. In cele din urn a fost prins in

luptil de Turci i dull la Constantinopole, unde

versitare Carol Ie si apoi numit prin concurs a trecut la religiunea mohamedan, desi fusese

profesor agregat de psichologia experimental foarte religioasa (1616). M., Gavriil, Sul lui
estetica la universitatea din Bucuresci; este Simeon, domnitorul Munteniei (1618-20).
mult apretiat in teara si in strainatate pentru
Movili, George, mitrop. Moldovei, v. George V
lucrarile sale sciintifice, actualmente conduce Movila.
Noua revisti rominae. Din scrierile sale putem
Movila, Moisi, fiel lui Simion Movili si frate cu
cite: Viata j filosofia lui Nietzsche, Valoarea Gavrila i Mihia Movil, domn de douii ori al
silogismuluie, Pro blemele psichologieie, Rolul Moldovei (Apr. 1630 liana Maiu 1631, Aug. 1633
social al filosofieie, Ziu.Entwickelung von liant's papa Main 1634). 5i in primul rand, i a doua
Theorie der Naturcausalitats p. a.
[Caion.]
card, a cap-tat tronul cheltuiud o insemnatoare
Motto, (ital) cuvinte caracteristice scoase din Mime de aura. Nu s'a distins prin nimio, decal

opera unui autor pi puse in capul unei scrieri doar prin perpetua grije de a se mentine pa
Enciclopedia romilni. Vol. 111.

www.dacoromanica.ro

22

338

Movil

Moxa.

tron. Alexandra Iliasi, in local cOrui venise, face de primal prelat al bisericei orientale. Prin
sO fie mazilit in Maiu 1631. Profit:11nd apoi de scrierile sale a dat impulsul cel mai puternic
rescoala nationald conclusg, de Vasile Lupu im- la desvoltarea literaturei si a culturei slavice.
potriva Grecilor, de moartea lui Alexandra la Tot el a contribuit la intemeiarea unei scoale in
Constantinopole si de uciderea lui Miron Bar- nainstirea sfintilor Trei ierarchi din Iasi, care

novski tot la Constantinopole, prin ordinile Sultanului, M. reapucti. domnia. Vasile Lupa, protejat de Abaza Pasa din Silistra, ca i Mateiu
Basarab, e benuit de domo, i fuga. In anul
urmator fiind resboiu tntre Turci i Lesi, si
domnd Romani flint' auxilian Turcilor, M. insale pe Turci, dfindu-le sfaturi i informatiuni
false. Aceasta i intrigile lui Lupu, Ii grabesc
mazilirea (Maiu 1634), si el fuge in Polonia in-

a devenit resadnita celorlalte acoale din Mol-

a Movilestilor, din care in sed. XVI si al XVII

Movili, Simion, fratele lui Ieremia-Voda al

dova, trimitAnd la aceea scoalit, pe care Domnul

Moldovei, Vasile Lupul, a inzestrat-o cu mai multe

mosii, profesori din Kiew, dimpreune cu o tipografie pentru edarea de cOrti. t in virsta de
50 ani la 1647 si inmormentat in biserica Sf.
Lavre din Kiew. Clerul rusesc dimpreun ca

profesorii academiei din Kiew infiintate de Petra

M. serbeazd in tot anal namele acestui mare ararcat de averi.
[A gulettil
chiereu mergdnd in procesiune la mormentul lui.
Movili, Petru, se trage din renumita familie
[Dr. Il. P.1
au iesit mai multi domnitori pe tronul Moldovei. Moldovei, domn al Munteniei (Oct. 1600 Vilna Iulie
Petra M. a fost fiul lui Simio M., si s'a nascut 1602) si al Moldovei (lude 1606 [Ana Nov. 1607).
la a. 1597. Invetaturile cele dintai le-a capetat Pa pus in scaunul Munteniei de generalul polon
In Moldova, iar in urrna certelor de succesiune Zarnoiski, dupti invingerea lui Mihaiu Viteazul

In domnire preste Moldova, trebuind se pare.- la Teleajen (20 Oct. 1600). Armata de sprijin
seasc teara, a mers la studiile teologice in (4000 Poloni si Moldoveni), lsatit dupa retraSorbona ; infra dup aceea in armate, distin- gerea lui Zamoiski. Facia teara in chip nespus

gendu-se in bdtlia cea mare deis Hotin la 1621, de cumplit, mai ales dupii respingerea unui non
purtattt intro Poloni i Sultanul Osman al II-lea. atac al lui Mihaiu (21 Nov. 1600). In scurta-i
La 1625 a mers la Kiew si s'a Meat monach domnie Simion strial toate actele facute de prein menstirea Pecevska, unde la 1628 ajunse decesorul sea, din dorinta de resbunare si setea
archimandritul mandstirii. Patriarchal Chit Lu- de bani. In currInd el nemultdmesce pe cei mai
caris din Constantinopole cunoscend eruditiunea de frunte boieri, cari dupe. Teleajen parasise pe

si meritele lui Petra Movile, cdstigate prin ri- Mihaiu, pe Buzesci, cari venind ca oaste de
dicarea unei scoale in rnendstire, 1-a numit de preste Olt gonesc pe M. din teard, i ridicti in
exarch al sea asupra bisericei ortodoxe din re- locu-i pe Rada Serban Basarab. Detronarea lui

gatul Poloniei, unde familia M.-lor era bine M. fusese determinatit si de uciderea lai Mihaiu
vedut i inrudita cu magnatii cei mai de frunte In Ardeal: Nemtii ajunsesera staptini in acea
poloni. LuAnd parte in Varsovia la alegerea lui teare i puteau deveni periculosi pentru
Vladislav IV de rege al Poloniei ca trimis al muirea munteang plocata Turcilor si Polonilor.

mitropolitului din Kiew in 1632, prin conexiu- Noul domo ridicat de boieri era chiar protejatul
nile sale de prietenie, reusi a fi nurnit mitro- imperatului german si se ciocnise de mai multe
polit al Kiewului, fiind sfintit in Lemberg de ori ca M., ajutat fiind de ostile lui Basta (1602).

cOtr Varlaam, mitropolitul Moldovei, in biserica Cu toste sfortarile ce si el ai boierii partisani

romkneasce cu hramul Nscetoarei de Dumnedeu. lui, pribegiati in Moldova, le fax, Simion nu poste

Ca mitropolit s'a distins prin virtutile sale ar- scoate pe Rada. In cele din urrna =rind frachieresci i prin activitatea sa pe terenul cul- tele sea, Domnul Moldovei, el i ia local in
tural. El a intemeiat o scoald, pe care mai scaunul acelei teri (Julie 1606), facnd prin botArdiu o ridictt la rangul unei academii teologice gate daruri a fi recunoscut de sultan. Cat fa
filosofice; infiintit o tipografie, undo se tipd- domn moldovean tri in dusmanie ca Polonii,
rird o multime de cdrti bisericesci i sciintifice, cari incerefind zdarnic a-1 scoate pila Turci,

jertfind spre acest scop averea sa proprie. La pun de Il otrevesc (Nov. 1607). Dupa el Molcel mai mare rename s'a ridicat Petra M. pentru dova ajunge teatral luptelor &rile dintre fifi si
[Aguletti.]
intreaga bisericit ortodox'a a resdritului atunci,
ai fratelui sea Ieremia.
cnd ortodoxia fiind amenintate prin invetatuMovila-Rupta, com. rur. in Rom., j. Botosani,
rile calvinesci propagate de insusi patriarchal in dreapta Prutului, compuse din 8 cat. cm
Constantinopolei Ciril Lucaris, el a compus mar- 2733 loc. (Dict. geogr. 1895), 4 biserici si 2 pcoale.

turisirea ortodox a bisericei de resritc, care

a devenit carte simbolicd normativ pentru in-

Movilele lui Attila, v. Attila.

Movileni, com. rta. in Rom., j. Iai, situate

treaga bisericd a Orientului. La intrevenirea lui pe dealurile dintre riul Jijiea i Bahluiu ; se
Vasile Lupul, domnul Moldovei (1634-63), in- compune din 4 cat. cu. 1900 loc. (Diet. geogr.
teresat a prevenf pericolului, ce ameninta doc- 1888), 4 biserici si 2 scoale.
oras vechiu in Basarabia.
trinele cele noui reformatorice si in tenle rom.,

se tina la 1642 sinod in Iasi, unde participar Movilita, com, run in Rom., j. Patna, commai multi episcopi ai restiritului, din Rusia, pass din 4 cit. ca 2008 loc. (Diet. geogr. 1897),
Moldova, p. a. In acest sinod presentandu-se 3 biserici i 1 semi&
Moxa, (span., pron. mocha), con sari cilindra
confesiunea compuse de Petra M., si dup censurare aflilndu-se de buntt, s'a primit ca confe- format din materii combustibile. Se aprind pe
siune adeveratd a bisericei ortodoxii. Aceeasi piele ca intentinnea de a conduce la suprafatii un
confesiune s'a prirait in anul urmator in si- morb s. e. reumatismul. Adi nu se nisi folosesce.
nodal din Constantinopole de toti patru patriarchi
Mon, Mihail, oalugr muntean de pe la sfir-

resritului. Petra M. primi astfel renumele situl sed. XVI si inceputul celui XVII, dela

www.dacoromanica.ro

839

Mozambique - Mucilagiu.

care ne-a remas o cronici, purtfind titlul De'n- neralogie si pietrografie la univ. din Bucuresci

ceputul lumiei de'ntiiu,, un fel de istorie uni- (1894). Lucrari asupra pietrografiei Alpilor occid.
.versal, care incepe cu facerea lumii, vorbesce (Mont-Blanc.) si Carpatilor.
despre Asirieni, Egipteni, Persi, Romani, Traian,

Mreaja, unealt de pescuit, impletita din sfoara

fara a pomeni ceva despre luptele acestuia cu cu ochiuri marl.

Dacii sau despre colonisarea Daciei, i ispravesce

Mreana, (Petromyzon fluviatilis), un pesce din
cu luptele Turcilor cu Romanii la 1489. Aceast ord. Cyclostomatelor, fam. Pietromyzontidelor,

lucrare, compilatie dupa mai multi scriitori

corp lungit cilindric, de coloare verclie-negrimai ales dupa o traducere bulgareasca a bizan- cioasa, deasupra argintie, foarte gustoasa la
tinului Constantin Manassas, se pastreaza inteun Mancare, traiesce in apele Europei, Aniericei
manuscris din museul Rumiantov din Moscva
de nord si Japoniei.
a fost salsa la 1620. E publicat de HasclOu in
MS., prescurtare pentru manuscript (v. ac.).
*Cuvente den Bailin,. Acest M. trebue s fie
Msalata, statiune misionar anglicana in Africa
identic cu Mihail Moxalie, traduatorul din sla- estica, aici s'au retras misionarii crestini sub
vonesce al Pravilei, tiparita la Govora in 1640. Makay, dupli ce au fost alungati din Makolo.
Mozambique, provincie portughezd pe termurii
Msgr., preso. pentru Monsignore sau MonAfricei sudice, in fata insulei Madagascar, de seigneur.
care e despartita prin canalul Mozambik (400
Mata, afluent navigabil al lacului Ilmen in
liana' 888 km. ltime), suprafata 991,150 km2., Rusia, 576 km. lung ; prin canalul Visni-Volocu 166,550 loc., intro cari 2000 albi ; indigenii cioc (3 km. lung) e legat cu Twerta, ce curge
se tin de familia Kaffrilor. Capit. e Mozambique, in Volga.

7000 loc., aproape de termurii mrei pe insula

Mtesa, rage puternic in Uganda, intro anii
M., intemeiata la 1508; aici este sediul guver- 1870-90, pe timpul cnd s'au facut marile desnorului si centrul comerciului, mai ales Cu India. coperiri in Africa centrala.
Mozart, Wolfgang Amadeus, compositor ceMuanga, rege in Uganda, care a alungat din
lebru, n. 27 Ian. 1756 in Salzburg, fiul lui Leo- teara misionarii crestini, pe unii i-a masacrat,
pold M. (1719-87), cunoscut ea un eminent
astfel a zadarnicit mutt opera oivilisatoricii
violinist si vice-capelmiestru archiepiscopal. M. In Africa centrala.
'Ana in etate de 6 ani strni admiratiunea lumfi
Muawi, arbore, cresce in Mozambio, au coaje
prin concertele sale Valid si in Londra, ou 12 ani foarte
se folosesce in Africa de est
conduce cOntarile unei liturgii, propria sa com- la farmece
conclamnari pretinse divine.
otravitoare'
positie in Viena, iar cu 14 ani repurth in Milano
Mucareru, dare veche, ce se platia pe timpul
un mare si primul succes ca compositor de opere
(Mitridate re di Pontoe). M. n'a ajuns nici odata
a-si crea o positiuue buna pecuniar ; cu
intreruperi, din causa calatoriilor sale, ocupa panii
1781 postul de maiestru de concerte la Salzburg,

child terile rom'ane erau sub suzeranitatea Portii,

ea era un supliment de tribut, ce se ineassa sub
forma urmatoare: Domnilor instalati in scaun, in

fiecare an li-se facea cfite o noua investire, si

din trei in trei ani o investire ca mai mult

se muta apoi fara serviciu la Viena, se insoara solemnitate, numita M., care ii costa multi bani,
la 1782 on efintareata Constanta Weber, i abia
ei la raudul lor au pus acest bir pe toar sub

1789 fa numit componist cameral. t 5 Dec. aceasi numire.

1791. Ca compositor in musica instrumentala Mucava, v. Carton.

ocupa in grupa clasicilor Haydn-M.-Beethoven
Muceqala, Mucecliald, Mucedea, Mucedicd,
un loo particular, disting6ndu-se prin aline si numin populare ale plantelor: Fdago arvenais L.
melodiile sale flat-mule si nesecate in variatiune,
Filago germanica L. (v. ac.).
imbracate inteo forma ireprosabila. Ca comMucegaiu, nume rom. al coloniilor de armapositor de opere represinta contopirea fiintei toarele cmperci microscopice: Mucor Mucedo L.,
germane cu cea italiana (Idomeneo, Entfiihrung, Penicillium glaucum Link., Penicillium canFigaro, Don Juan, Cosi fan tutte, Zauberflte didum Link., etc. (v. ac.).
si Titus). Alta opere capitale : Requiem, SimMucenic, v. Martiri.
Muchie, (calme, zare), virful unui deal ori
fonii (30), Concerte pentru pian (55), serenade,
niunte, este totdeuna ascutita, in opositiune ca
quintete, quartete, numeroase crintece, etc.
Moznopon, unul din discipolii lui Metodiu si plain' ori poiana, care este tesit.
Muchtfir, (turc) primar al comumei.
Ciril, care se incercase anca de prin sed. IX sa
Muchtar Pava, (Achmed M.), general tuno,
propoveduiase crestinismul slavon in muntii
Romilnilor, fard a-i fi insa sfortarile incunu- n. 1832 In Brussa, 1875 guvernor gen. al Bosniei,
f batut la pasul Duga de catra resculati, 1877
nate de mare isbnda.
M. P., (engl) prescurtare pentru Member of generalcomaudant in Armenia, bata 25 lun. pe
Parliament,.

Rusi la Kprikto si 25 Aug. la Baskadiklar, pentru

M. pr., prase. pentru Manu propria (lat).

care a prima taint de onoare ghazi (gloriosul),

Mpwapwa, (Mpapua), statiune militara insem- pierda insa 15 Oct. batalia dela Aladja si 4 Nov.
nata in Africa germ, de est, langa drumul de la Deweboyun, 1878 restabili linistea in Creta,
1888 comisar suprem turc. in Egipt.
caravan% ce duce la lacul Tanganjika.
Muci, (Manaus), v. Rapciuga.
Mr., prescurtare pentru mister, monsieur ;
Mucilagiu, (botan.) substanta aviind mare anaMrs., pentra Mistress.
logie cu gumele, se gasesce in interiorul celnMramorac, com. rur. in Ungaria, cott.
lelor din bulbii de Ceapa 5 alte Liliacee, tuca 4328 loo. Nemti, Rornlini (1259) si Sarbi.

Mrazec, Ludovic, n. 7 lun. 1867 in Craiova, berculii de Orchidee sau se afl pe extermrul
doctor in sciinte dela univ. din Geneva, membru multen seminte de Crucifere, gutui, in, nalba s. a.,
coresp. al Acad. Rom. (1901), profesor de mi- abundd finca in frunzele plantelor suoulente.

www.dacoromanica.ro

22*

340

Mucha

Miilhausen.

M. are proprietatea s absoarbii multa apa, cnd

Muftiu, (arab) cel ce decide chestiuni jurise ai umfla. M. provine din gelificarea inem- dico-religioase la Mohamedani; v. si Hoge.
branei celulelor, fie e se face in data sau
Muggendorf, oras in Bavaria, 400 loc.; curii
launtru, ori se formeaza in interiorul celulelor ; de apa rece si de lapte ; in imprejurime se era
mai multe celule in sir se pot transforma
24 pesteri de stalactiti.
deveni M. (Canalele mucilaginoase din thalul Mugil, pesce, v. Chefal.

Hepaticelor).

[S. St. R]
Muere,(botan.) boboc(v. ac.), ochiu (lat. gemma),
MMus, Gajus M. Scaevola, liar roman, care corp in genere de forma rotunda, ovala, conica,

in timpul asediului Romei de catra Etrusci a sferica, format dinteo axa, care e o tulpina foarte
ptruns in tabifira dusmana, i crednd ca ucide scurta cu intrenodurile apropiate, tA din frunze
pe Porsena, a ucis pe seeretarul acestuia ; condus tinere foarte mici, cat/ se acoper unele pe altele
inaintea regelui Porsena isi bagii mina dreapta de obiceiu ea solzii pe un pesce. Fiecare frunza
In foci spre a se pedepsi de greseala ce Meuse, in parte este diferit dispusi in interiorul M.,
de atunci dinsul purt porecla de Scaevola, aceasta dispositie a ion numindu-se prefoliafie.
adeca stingaciul.
[Caion.]
Frunzele cele mai din dar ale M. sfint mai
Mucker, au fost nurniti sectarii predicatorilor groase, cleioase, ori proase i slujesc sa apere

Ebel si Dister din Konigsberg, cari in urma pe cele mai din launtru subtiri, fragede. Dupa
nnui proces au fost destituiti, 1842.
Mucov Mich., (botan.) gen de ciuperci Siphomycete-Zygomycete, familia Mucoracee, cu numeroase specii saprofite pe substraturi diverse:
Mega; plante descompuse, pine; myceliul lor
foarte ramificat formeaza o *ma deasa, alburie,
se inmultesce prin spori endogeni, formati inlauntrul sporangilor ce se ridica ea nisce mici
ace en gamble, vertical de pe myceliu. Printre
speciile mai comune, cunoscute in genera de

positia M. pe tulpina se deosebesc: M. terminali

specii, ea M. circinelloides V. Tiegh., provoacl

fermentatia alcoolica a sucurilor dulci (ce contin
&COs sau zahar intervertit), efind se desvoalt
in aceste sucuri si in lipsa de aer.
[S. St. R.]
Mucuna Adans., (botan.) gen de plante volubile din fam. Leguminoaselor, tribul Phaseoleae,
cuprinde ye() 22 specii tropicale i subtropicale,
dintre cari Al. ureus DC. si M. pruriens DC., se
aplica in medicina ca anthelmintice.
[A. Pr.]
Mud, numire olandeza a miSsurii pentru cereale = 111.26 1., apoi = 1 hl.

ea cei ce se desvoalt pe radacini. Artificial se

poate provoca formare de M., cum se intimpla
la arborii tunsi cu scop de a-si indesa ramurile.
(v. si Butisire.)
[S. St. R.]
Miihlfeld, Eugen, Megerle de, politician au-

la virful tulpinei

ramurilor; M. axilari la

subtioara frunzelor ; acestia dan ramurile de diverse ordine de pe tulpina s ei pot sa fie co-

laterali, asezati mai multi pe un sir orizontal

(Prun, multe Graminee), sau superpufi, asezati
mai multi pe un sir vertical (Carpen, Nuc,
Salcim); mai pot fi M. extraaxilari, laterali
fato de insertia fruuzelor; pot fi si sub frunze

(la Muscinee); se die adventivi toti M. cari apar

popor sub numele de mucegaiuri, stint: M. fara nici o ordine pe ori ce parte a plantei.
Mucedo L., M. racemosus Fres., etc. Unele M. de obiceiu sfint exogeni; pot fi si endogeni,

striae, n. 1810 in Viena, 1848/9 membru al

adunarii nationale din Frankfurt, 1861 al dietei
austr., a luptat pentru libertatea religiunei.

t 24 Main 1868 in Viena.

Miihlhausen, oras in guvernam. prusian Erfurt,

(1895); gimnasiu; camera de coMud, (engl. pron. mdd), deposite de sub- 30,115 loc.
fabrici de postav.
stante vegetale descompuse ce se formeaza in merciu;
Muhuadar, odinioara pastratorul sigilului dommari sau la gurile unor fluvii mai mari.
(arab.) oficiant turc, mai marele unui nesc in Romnia, secretarul curtii.
Mukden, (Sin-Iang), oras in Mangiuria, inteun
canton, supus Caimacamului (v. ac.). In Egipt
tinut roditor, mai nainte capitals Mangiuriei,
guvernorul provinciilor (Mudiriehs).

Muereasca de jos i M. de sus, (Jodi com. rur. 180,000 loc.

Mulatru, (span.-arab.), descendenti dintre albi
in Rom., j. Valcea, intiia Cu 600 loc., iar a doua
negri.
format din 3 cat cu 1458 loc. (Dict. geogr.
1893), ambele cu isvoare de spa minerala; in Mulde, afluent pe dreapta al Elbei, in care se
M. de sus se afl schitul Frasineiu cu 9 monachi. vars. din jos de Dessau, 252 km. lung.
Mueriyiu, sat in Rom., j. Dolj, pendinte de Mulder, Gerard loan, chimist olandez, 1802
com. rur. Goesci, eu 370 loc. (Dict. geogr. 1896); pina 1880, a studiat in Utrecht medicina, sciurme de ruine dintr'o veche cetate romana, nu- intele naturale i matematice, a fost numit profesor de fisica in Rotterdam i apoi de chimie
mit de terani 2,Cetatea Mueriie.
la Utrecht. Lucrarile sale cele mai importante
Muezln, (arab) v. Hoge.
Muffel, vase semicilindrice de pamint sau fier se refer la chimia biologica i fisiologia plantelor.
Mulge capre, Mulgettorul de eupre, v. Capricn fund lat inchis la un cap6t; servesc ca in
ele sr, se infierbinte vase de parcelan spre a le mulg.
Mulgedium Cass., (botan.) unii botanisti Il concontopi eu pictura factit pe ele.

Wiling, Carol, cavaler de, (numele de fa- sidera ca gen, iar altii numai ca sectiune din

milie "Weiss), maresal prus., n. 12 Iunie 1775 genul Lactuca L. (v. ac.).
in Halle, 1815 guvernor al Parisului, 1820 seful
Mulgrave, Arehipelagul M, fost nume costatului major al armatei, mijloci 1829 pacea lectiv pentru insulele Maresal si Gilbert in
intre Rusi i Turci, 1832 general cornandant al Oceanul Pacific.
corp. 7, 1837 guvernor al Berlinului, 1841 preMiilhausen, (franc. Mulhouse), oras In Alsacia
sedinte al consiliului de stat, treci 1847 ca super. intre Ill si canalul Rhne-Rin, 82,986 loc.
general-maresal in pensie, t 16 Ian. 1851 in (1895); filiala bancii imperiale, camera de corfurt. A scris mai multe lucrari militare.
merciu ; gimnasiu, scoala industriala, seminariu

www.dacoromanica.ro

Miilheim

Multamire.

341

de invfitatoare, centru pentru industria de bumbac. (engl.), etc. Multe din aceste opere sfint traduse

masine de tesut 5i impletit, locomotive. Lane). si in alte limbi. Toate se disting printeun stR
M. este o colonie de lucratori cu 1200 case, admirabil; In ceea ce privesce fondul tusk auto1798-1871 franc.
ritatea lui M. nu este asa de necontestati in domeMii!helm,

(Mithlheim), 1) M. (pe Rin), eras niul istoriei religiunilor si a rnitologiei comparate

ca in cel al sciintei indianiste. t 28 Oct. 1900.

in guvern. pros. Colonia, langa Rin, 36,001 loc.

(1895), camera de comercio, fabrici de matasarii
sirma. 2) M. (pe Ruhr), ora p in guvern prus.
Diisseldorf, 31,429 loc. (1895), camer de comerciu, industrie de fier 5i pielarii, santier ;
mine de carbuni.
Mull,

una dintre ins. Hebridelor, 909 km2.,

si 4691 loc., capitals Tobermory.

Miillenhof, Carol Victor, germanist, n. 8 Sept.

1818 in Marne (Holstein), 1846-58 prof. in

Kiel, de atunci in Berlin, 1- 19 Febr. 1884.

M., Johannes, de, istoriograf, n. 3 Ian. 1752

In Schaffhausen, 1781 prof. in Kassel, 1786 con-

silier de curte si bibliotecar in Maienza, 1791

ridicat in rangul de nobilime, 1792 consilier de
curte In Viena, 1800 prim-custos al bibliotecei
imp. de acolo, trece 1804 in serviciul prusiac
ca consilier de resbalo i istoriograf, iar 1807
in serv. westfalic ca secretar de stat, apoi director general al inviita.-infintalui. t 29 Main
1809 in Kassel. Serien principale Schweizer-

A scris mai multe studii despre antichitate.

geschichte (5 vol.), Vierundzwanzig Biicher
Miiller, 1) M., Andreas, a publicat Oratio allgemeiner Geschichte (1810, 4 vol.), Samtliche
orationum S. sau Orationis dominicae versiones Werke (40 vol.).

praeter authentic= fere centum, eaque longe

M, loan, fisiolog, n. 14 Iulie 1801 in
emendatius Tiara antehac, et a probatissimis Coblenz, 1826 prof. in Bonn, 1833 in Berlin.

auctoribus potius quam prioribus collectionibus, t 28 Apr. 1858 acolo. Intemeietorul scoalei fisico-

jamque singula genuinis lingua sua characte- chimice. A seris: Fisiologia omului (1841-44,
ribus. Berlin, 1680. Printre specimenelo de ed. 4), care a pus basa fisiologiei moderne; tot
Taal nostru, da si unul romnesc, scris cu el a dat 5i primal impuls pentru cercetarile micaractere latine. (Cf. Istoria filologiei rom. de croscopice in anatomia patologica prin lucrarea
L. aineanu, pag. 12, 24.)
sa Despre constructia fina a umflturilor bolM., Carl August Friedrich Wilhelm, n. navicioase, edit ineepfind dela 1834: Archiva
1815 in Allstedt, a trait in Halle, botanist ce pentru anatomie, fisiologie i medicina sciintifica.
s'a ocupat cu deosebire cu bryologia. Scrieri mai
M., _roan Gottwerth, scriitor, n. 1743 in
importante: Deutschlands Moose (Halle 1853), Hamburg, t 1828 in Itzehoe. A scris romanul
Synopsis muscorum frondosonune (Berlin 1849 odinioara mult cetit: Siegfried von Lindenberg
pana 1851). t 1900.
(1779, edit. noua 1867) si Komische Romano

M, Friedrich, filolog austriac, n. 5 Mart. aus den Papieren des braunen Mannes, (1784
1834 la Jemnick (Boemia), bibliotecar, apoi pro- [Ana 1791, 8 vol.).
fesor de filologia comparata si membru al acaM, loan, de, filolog, n. 20 Maio 1830 in
demiei de sciinte din Viena. A publicat un mare Wunsiedel, 1864 prof. in Erlangen, dela 1893
numfir de memorii si de studii &supra limbilor in Munich, cunoseut co deosebire ca editor al:
iranice in Analele academiei din Viena; apoi : Handbuch der klassischen AlterthuinswissenLi nguistiseher Teil der Reise der sterreichischen schaft, in care a elaborat el insusi Griechische
Fregatte Novara, (Viena 1867); Anthropolo- Privatalterthamer (1893, edit. 2), apoi al scriegischer Teil der . F. N.., (Viena 1873); Allgem. rilor fundate de Bursian: Jahresbericht tiber
Etnographie, (1873); Grandriss der Sprach- die Fortschiitte der klass. Altertumswissenschaft
wissenschaftt (1876-88), lucrare capitala, care
confine pe lang o introducere generala, exponerea radacinilor tuturor limbilor cunoscute.
M., Frederic Max, celebru orientalist, fiul
poetului Wilhelm M., n. 6 Dec. 1823 la Dessau,

(1883-95).
M., Lucian, filolog, n. 17 Mart. 1836 in
Merseburg, dela 1870 profesor in Petersburg,
t 24 Apr. 1898 acolo. A scrip: De re metrica
poetarum lat. (edit. 2, 1894), afana de aceasta
facut studiile superioare la Leipzig si Berlin, mai multe editii ale autorilor lat. (Limit*
1854-76 profesor de istoria literara ai de gra- Horatius, Ovid, elegicii, Phaedrus, Nonius, etc.).
matica comparata in Oxford, membru al mai
Miiller-Guttenbrunn, Adam, scriitor, n. 22 Oct.
multor academii si membru on. al Acad. rom. 1852 in Guttenbrunn (Banat), traiesce in Viena,
Publicatii: Rig-Veda, (1849-72); Hitopadesa, 1893-96 directorul teatrului Raimund. A. scris
(trad. in germ. Leipzig 1844); Despre filologia o multime de novele, romane, biografii, mocomparata a limbilor indo-europene in raport nografii (si despre Romani), etc.
cu intluenta lar asupra civilisatiunii priinitive,
Muls, operatiunea prin care se extrage lap(engl. 1849); Meghadfita lui Kalidasa, (tradu- tele din mamelele vacii si in parte ajuta si secere germ. Knigsberg 1848); Rig-Veda-Sanhita, cretiunea laptelui, deoarece o parte din lapte se
(Londra 1869); Surcele dela un atelier germ., formeaz la si prin muls ; este mai preferabil co
(engl. Londra 1869-76, 4 vol.); intre can mai mina decal cu mapina, fiindca se vatiimi prea
insemnate: Incercari asupra istoriei religiu- usor mamelele.
nilur si Incercari asupra mitologiei cornparate ;
Multimire, afectiunea inimei in virtutea caapoi Schillers Briefwechsel mit Friedrich Chri- reia binefacerile primite le recunoascem, ne
stian Farst von Schleswig, (Berlin 1875); J. B. aducem aminte de ele si dupa putinta cautam
Basedow, (von seinem Urenkel, biografie, Leipzig a le resplati in fapta avand consciinta obligafatift de binefaciStor. M. este un act liber
1877); Incercari biografice, (engl. 1884); Sciinta
gandirii, (englez. 1887); Religiunea naturala, si ca atare un act moral-? a fost totdeuna tinuta
(engl. 1889); Religiunea fisica, (engl. 1891); intro cele mai nobile virtuti si da dovada deLectiuni si noui lectiuni asupra seiintei limbei spre o ingrijita cultura.
[Pl.]

www.dacoromanica.ro

342

Multan

Munca

Multan, ores in Pangiab (India), 757000 loc. imperiu memfltic. Ba chiar dacti lutim in con(1891), citadel& Ice comercial cercetat, 1849 a siderare asemiindrile ce exist intro fetal de
fost cucerit de Englezi.
imbalsamare chaldeu si cel egiptean siintem inMultiplicand sau de inmultit, y. Multiplicatiune. dreptrttiti sit pretindem, c obiceiul i prin urmare
Multlplicatiune, Inmultire, a treia operatiune oonceptia chiar a nemuririi sufletelor fuseser
fundamentala a aritmeticei. Prin ea se face o un bun comun al familiei chaldeo-egiptene pe
aditiune de mai multe numere egale, anume vremea cand aceste popoare triau ancl nedesse ja un num.& dat, numit mul ti p lic and sau partite prin campiile Mesopotamiei.
de inmultit, de atatea ori ca adend sau sumand,
[Teohari Antonescu.]
cite unititti Mint cuprinse in alt numr, dat
Mumificatle, gangrena uscatd, v. Gangrena.
numit m ul ti plicat or san ininultitor. Semnul Mummius, LUCi148, vestit general si consul
acestei operatiuni e x sau un punct pus intro roman, 146 (a. Chr.), inabuse rescoala acheica
rnultiplicand i multiplicator, i clind nu se poate
cuceresce si pustiesce Corintul, care era foarte
da nascere la nici o confusiune, chiar nu se begat in colectiuni artistice.
pune nici un semn, s. e. 3a = 3.a. Resultatul Munca, in genere actiunea faculttilor orneM. se numesce produs, iar roultiplicandul si nesci aplicate la productiune, una din notiunile
multiplicatorul se (lie impreun facto rii pro- cele mai importante din sciinta economic& M.
dusului. Definitiunea teoreticd ce se d in rna- este pentru toate vietuitoarele o necesitate ce
ternatici M.-ei e: M. e operafiunea prin care se impune, este o lege comuna, natural& deta
facem asupra multiplicandului aceeas operatiune care nimeni nu se poate sustrage nepedepsit;
ce trebue facutd asupra unitatii spre a ne da ea flind aplicatiunea fortelor fisice si intelecpe multiplicator.
tuale ale omului la productiuue, este sau inMultiplicator sau inmultitor, v. Multiplieatiune. telectuald sau corporald (manual), dupli cum
omul o savirsesce cu ajutorul inteligentei sau
Multiplicator electric, v. Galvanometru.
Multungule, (v. i Pachiderrnatele), ord. Mami- cu ajutorul puterei sale musculare. Mai in totferelor ca mai multe copite cum stint: porcul, deuna ns aceste &aril forte se gsesc comipopotamul, tapirul, elefantill i rinocerul.
binate in o proportie oarecare, astfel crt se
Mulul, V. Catir.
poate dice, ca in economia politici M. este un
Mumbagir, (turc.) inspectoli ce se randuiau pe element mixt. Prin divisiunea M.-ei intelegem
vremea fanariotilor preste slujbasii pentru strin- fie despartirea ocupatiunilor, -ce isi impart oamenii
gerea darilor. De regula se recrutau dintre Ar- In o societate, fie subdivisiunea operatiunilor din
nduti, Turci, Greci i alte neamuri straine, cari una si aceasi industrie, adeca subimpartirea luca nisce lupi flmndit sau ca nine card le- crarilor unei industrii intre mai multi lucratori,
sinatic tdbarau pe bietii locuitori pentru impli- asa ca fiecare s execute totdeuna aceasi lunirea banilor.
crare. Imprtirea lucrului ascimde in sine un
Mumie, corp mort ferit de descompunere prin principia fundamental : asociatiunea fortelor, coimbalsamare (M. artificiale), dar de acestea operatiunea catrd unul i acelas scup. Celebrul
se gsesc si M. naturale, anume cadavre expuse Adam Smith a fost cel dintai economist, care
unui vnt aspru si rece cari nu se descompun, a analisat foloasele divisiunei muncii. (Cf. N.
ci se used pe incetul, tot astfel se formeaz si E. Idieru, Studii de econ. pol. si finan(e.4 Buc.,
M.-le albe sau arabice, cari nu Mint alta cleat 1895, vol. I, P. 126 si urm., p. 192 si urm.)
corpuii omenesci, cari zdand un timp indelunoriat
Muncaciu, (Munkcs), ores ca magistrat in
In ndsip se used de arsita soarelui. (v. Dubai- nordestul Ungariei, cott. Bereg. langa riul La-

samare.)
torcza, 10,531 loc. (1891) Maghiari, Germani si
M. artificiale (imbalsamate) le gasim cu deo- Ruteni, episcop. gr.-cat., gimnasia, scoala indusebire in Chaldea si Egipt, in care cadavrul striala ; sucursala bancii austro-ungare; statiune
dup un obiceiu aproape identic, era imbalsarnat de cale ferata, posta si telegraf. La 2 km. spre

ca diferite substante si arome. Scopul acestei vest dela oras se Oa cetatea M., zidita pe un
imbalsamdri era ca sa dea trupului celui in- deal isolat de 188 m. inalt; in privinta admigropat o putere de resistentit mai mare contra nistrativa cetatea apartine comunei Vrpalota,
elementelor distrugtoare, cari Mint in pamnt. situat la poalele dealului. Acum cetatea serPentru Egiptean i Chaldeu, credinta c sufletul vesce ca inchisoare de stat, avnd 385 loc. M.
omenesc dupd o lunga clatorie ajunge s tra- e indicat de Anonymusg ca primul loc de des-

iascit in raiul ceresc, era a.sa de puternica, inciit calecare al Maghiarilor, mai trirdiu figureaza ca
toate prefacerile politice si sociale intrimplate cetate reg. Regele Carol I, la 1339, o doneaza
n'a putut s o desrddcineze. Egipteanul credea lui Koriatovici, care impopuleaza rasa' ca Ruinsa, cl din cand in cand sufletul se coboard tenii sei, mai tardiu iarsi e posesiunea regilor ;
pe pamnt pentru ca sd-si vad locurile pe unde 1445-93 e a Corvinescilor, apoi a Iagelomlor.
a petrecut pe lame, precum si trupul in care In timpul ce urmeazd dupit Mohacs, M. are un

a trait o vista intreagd, i ar fi fost o neno- rol de frunte in luptele de partid dintre regii

rocire grozav ea el sa nu-si gseasc

trupesc parasit, in groapa. De ad nevoia de a

da cadavrului aceastd intitrire contra elernentelor de nimicire.
In Egipt aceste M. s'au pdstrat foarte bine, si
astadi putem recunoasce tritsturile fetei unui
Ramses sau unui Tutmes in toata caracteristica

ungari si principii ardeleni. E renumita aprarea

eroica, a cetatii de catra sotia lui Em. Thkly,
Elena Zrinyi. In pacea dela Satmar M. f confiscat pentru fisc.
Munca silnicA, pedeapsd criminal& subdivisatd

In M. s. pe viatd si pe timp marginit, dela

5-20 ani, ea se execut in minele statului

lor personal& Vechimea acestui obiceiu in Egipt sau in penitenciare, condamnatii Mint pusi in

o putem constata pand in tirnpurile primului fiare, cei pe viat se tin separat de cei pe timp

www.dacoromanica.ro

Muncel

Muncitori agricoli.

343

mrginit, ea atTage incapacitates de a administra lumne; palatal de afield, localitate pentru exaverea $i de a o ddrui in timpul vietii, pot insa, positiuni si festivitl4i, universitatea, academia,

face testament. ITnor atari condamnati, justitia teatrul, s. a. Institutiuni culturale. Local prim
le numesce un curator, pentru a le administra 11 cup& academia de sciinte reg. bavareziti, aca-

averea si a da samd de ea. Cei in etate de demia de arte, universitatea cu 5 facultati, museul

60 ani impliniti nu pot fi condamnati la M. s.,

olla reclusiune, pedeapsd tot criminala, dar mal
putin aspra, pe acelas timp pe care ar fi trebuit
condarnnati la M. s. Pe timpul osandei stint de-

universitgii cc 370,000 vol., 60,000 fascicole,

2022 manuscripte, 700 harte, 3200 decoratiuni;

din 5 cit. cc 3328 loc. (Diet. geogr. 1897), 4 biserici si 2 scoale.

Muncelul de sus, sat in Rom., j. Roman, pendinte de com. rur. Mogosesci, cu 1226 loo. (Diet.

in ultimo de tablouri, portrete, cabinetul de desemn

Collegium Georgianum, Maxi milianeum, mai multe

seminare si alte scoale de tot ramul de sciintd.

gradati civic, adecd nu pot vota, fie eligibili, M. dispune de o multime de colectiuni pretioase,
experti, jurati, martori, tutori, militari, etc. In aceasta privinta ocupd locul prim in toata
(Cf. art. 1 si 2, 10-14 si 22 Cod. pen. rom.)
Germania. Mai insemnate: vechia Pinacotheca,
Muncel, com. rur. in Rom., j. Tecuciu, compusi fundat de Maximilian I, cu colectiuni de o

geogr. 1891),

bisericd ort., si alta cat., si

1 scoal. Aici se fac dou iarmaroce in August.

Munch, 1) M., Petru Andreiu, istoriograf

norvegian, n. 15 Dec. 1810 in Cristiania., 1841

profesor acolo, t 23 Main 1863 in Roma. A scris
mai multe opuri despre istoria popoarelor nordului. 2) M., Andreiu, poet norvegian, n. 19 Oct.
1811 in Cristiania, 1860 prof. de literatura norv.
acolo, t 27 lun. 1884. A scris numeroase poesii,
romante si drama.

(22,000 desemne); in 23 cabinete stint asezate

preste 1400 tablouri, s. a.; Pinacotheca noud,
cu tablouri de portelan 5i alte colectiuni de portrete, cari represinta pictori renumiti. In Glyptotheca sant opuri vechi adunate de Ludovic I,
1805-16. Biblioteca regala (900,000 vol.), Time
cari 13,000 incunabulum si 40,000 manuscripte.
Academia sciintifica cu colectiuni paleontologice, s. a. ; museul etnografic, academia de music,
o multime de societati sciintifice, s. a. Jurul
orasului este frumos, acomodat pentru excursiuni

in Alpi, departe numai 40 km. Pe ambule maluri

ale riului Isar stInt promenade si gritidini fru.Miinch-Bellinghausen, 1) M. Ioaching, conte de, moase, pe ambele laturi ale Maximilianeumului

barbat de stat austriac, n. 1786 in Viena, 1823 parcuri si alee. Istorie. M. incepe 1158 sub
pana 1848 delegat presidial in Frankfurt, t 1866. domnia lui Henric Leal, care pe local M. a edi2) M., Eligius Francisc Iosif, cavaler de, ficat un magazin de sane. Sub domnia Wittels(pseudonim Frideric Halm), poet, n. 1806 in bachilor a inceput a inflori repede. Otto alege
Cracovia, 1845 custos la biblioteca curtii in M. de residenta; fiul sdu Ludovic edified anca
Viena, 1867 intendant general al teatrului curtii Alter Hof. Ducele Albert pune basa colectiuiinperiale, t 1871.
nilor artistice, care chiemit la curtea sa pe OrMiinchen, capitala Bavariei, pe ambele rnaluri lando di Lasso si alti artisti. 1806 ridicandu-se
ale Isarului, (1895) 407,307 loc., industria si co- Bavaria la rangul de regat, M. intiori din nou.
mercial foarte desvoltat, 42 fabrici de bere, Sub domnia lui Ludovic I (1825-48), M. devine
multe alte de piele, manusi, ma.ini, turndtorii centrul artelor sciintifice si universitatea f
de fier, spirt, stica, $. a. Articlii principali de transferata.
comerciu: cereale, faina, hemeiu, carbuni de
Miinchengrtz, ora$ la nordul Boemiei, ltingtti
piatrd, lemne, s. a. Orasul este legat preste Isar Iser, 3601 loc. (1890); castel cu morinntul lui
cu 7 poduri, dintre cari cele mai frumoase Ant : Wallenstein.
Maximiliansbriicke si Luitpold ; piete mai fruMiinchhausen, Karl Fr. Hieron., baron de,
moase: piata Maria cu statua de marmor rosie, (1720-97), n. la Bodenwerder in Hanovera. In
Maria, 6 m. inalta; Max Josephsplatz cu statua juneta sa fusese oficier de cavalerie in armata
colosala a lui Josef Maximilian I; piata Odeon cu ruseascd, trai pe ulna toatiti viata la mosia sa.
statua lui Ludovic; piata Wittelsbach ea statua Se Lai vestit prin povestirile ce-i places se
equestra a lui Maximilian I, principe electoral; fac despre calatoriile sale inchipuite si despre
piata Maximilian, Carolinen, s. a. Biserici mai fru- aventuri extraordinare. R. C. Raspe, profesor
moase : Maria, in stil gotic ; basilica Sf. Bonifacius ; de mineralogie si archeologie in Kassel, apoi
bis. Sf. Michael (1597); bis. Spiritului sfant, din scriitor in Londra, publicit in limba engleati
scl. XIV; bis. Tuturor sfintilor, in stil bizantin Povestirea minunatelor calatorii si aventuri ale
$i roman, (1826-37); bis. Ludovic, in stil italian- baronului Miinchhausen (1794); Trad. in germ.
adausa de poetul Barger. Miinchhausiade,
roman (1824-44), $. a. Edificii niai franwase:
palatul regal, consta din 3 parti lainigsbau, aventuri ca ale lui M.
Festsaalbau (1832-42) si resedinta veche, Alter
Munci, (dupa nascere), durerile ce le simte
Hof din sed. XIII, locuinta cea mai veche a fenicia dupa ce a nascut si cari provin the conducilor bavarezi ; Maxburg, din secl. XVI; Odeon, tractiunea paretilor musculari ai mitrei. Obserlocalitate pentrn concerto $i scoald de inusica; valid regulele higienice, nu presintiti nici un pericol.
teatru national cu portic, razimat pe 8 columne;
Muncitori agricoli, cari traiesc numai din plata
Maximilianeum, din timpul lui Maximilian I, cu sau simbria munch lor cu bratele, fara de a
odai ornate frames cu fresco ; casa orasului, in av vite 5i proprietate. Dupa modul ion de an-

stil gotic; vechea Pinacothecd (152 m. lunga) gajare ei se impart in M. stabili sau argati si
1826-36; 24 statue, cari represinta pictori re- M. cu bratele, apoi in liberi si ca angajamente,

n urniti ; Pinacotheca noua (107 m. lunga, 28 m.latd, contract, 0 in M. cu 4iva: cileni, i M. cu ruptul:

26 m. malta) 1846-53, are exterior format de ruptasi, sau in acord, si in M. locali si ambu-

frescuri frumoase ; Glyptotheca (1816-30), cu lanti. M. liberi pot dispune in ori ce moment

exterior in stil ionic, portic, razimat pe 8 co- de bratele si de muuca lor, dar nu si de c,api..

www.dacoromanica.ro

344

Munda

Miinster.

talul necesar si de posibilitatea de a gas munch'

Munk, 1) M., Hermann, fisiolog, n. 1839 in
cand timpul este nefavorabil sau in sesonul mort, Posen, 1869 prof. in Berlin, meritat pentru
dud nu gisesc de lucru i consumii, ce au castigat studiile sale asupra coajei creerului mare. A scris:
In sesonul de munch", triesc din m and in Cercetri asupra naturii iritabilitatii nervilor
gur, i astfel arareori isi pot forma capital. (1868), Functiunile coajei creerului mare (edit. II
Munca cu diva este cea mai nedreaptii i pentru 1890). 2) M., .Emanuil, fisiolog, n. 1852 in Posen,
M. ca si pentru patron ; pentrn patron fiindcd ea 1883 prof. in Berlin, a lucrat despre nutriliune.
produce putin, iar pentru M. ea este nedreapt, A scris: Fisiologia omului si a sugltearelor
cdci se platesce egal si pe bun si ri5u. Mai justd (edit. IV, 1897), Nutrirea muului sultos si
este munca in acord cu ruptul, ea produce bolnav (cu Uffelmann, edit. DI, 1895), etc.
mai mutt i muncitoral cilstiga in raport cu si- Munkcsy, Mihaiu, pictor, n. 10 Oct. 1846 in
unta i iscusinta depus. M. ambulanti sau strAini Munkcs (Ung.), studiile le-a fdcut in Viena,
sfint cei mai fi intre toti, nu sfint conscientiosi Miinchen si Diisseldorf, 1872-97 a trait in
si cinstili, muncesc deci prost i mai putin cleat Paris. Tablourile sale stint renumite prin marea
energie a caracteristicei si coloritul cel viu. De
M. stabili.
Munda, in vechime oras in Hispania Baeticd, remarcat stint: Ultima di a condamnatului, Vaad a invins Gneus Scipio pe Puni la 216 si gabundi, Milton si ficele sale, Cele douii familii,

Cesar pe Pompeiani la 45 a. Clir.

Christos inaintea lui Pilat, dealul Calvariilor,

Mundare, (lat) a scrie in curat, a purisa Christos restignit (Dresda), cele din urniti momente ale lui Mozart, triumful artelor (Viena),
Mundrucu, remiisitele unui trib indigen in Ecce homo, diferite portrete, etc. 1 Maiu 1900.

un concept.

Brasilia (America).
Miinnich, Burkhard, general rus sub Petra col
Mundt, Teodor, (1808-62), scriitor din ?coals Mare, Petru II, Anna, n. 1683, prim-ministru
Junei Germaniee, n. la Potsdam, studi filologia si in timpul regentei lui Iwan, demisionii (1741)

filosofia la Berlin. Suferi mult din causa asprelor fiindca regents inclina spre Austria Ffi Saxonia.

dispositiuni ale guvernelor germane in contra La suirea pe tron a Elisabetei f condamnat la

scriitorilor Junei Germaniee, societate literal* moarte, apoi gratiat si exilat in Siberia. Petra III
filosofic 5i politic, acusatd de ireligiositate, (in 1762) ii puse din nou in posesiunea bunnde idei si tendinte sociale subversive. Dela 1842 rilor si demnitatii. La caderea acestuia, Catadocent privat la univers. din Berlin si bibliotecar. rina II Il numi director general presto porturile
A Boris
: Thomas Miinzer, Carmola, Men- de pe Marea Baffled. 1767 in Petersburg. Din
doza, Matidra, p. a. Istoria literaturei contem- luptele lui insemnati e cea cu Turcii (1739),
porane (1842), Estetica, Parisul si Ludovic Na- pe cari Ii badi la Stawutschau, &Old ocupd fortare* Chotin si Moldova, lucru ce provoac
poleon, Schite italiene, s. a.
Mundus, la Romani in limba comund a in- pacea dela Belgrad 1739, care din fericire iese
semnat lumea, dupd mitologie o groapi ce s'a In favorul Turcilor, si deci si al Romanilor si
sdpat in piata cand s'a inceput a se zidi un M. trebui se ias cu oastea sa din tara.
oras. Groapa a fost afundes si in fund sapat Munoz, (pron. munjculs) Don Fernando, duce

ca o bolta, contrarie celei ceresci. Partea de de Bianzares, n. 4 Maiu 1808 in Tarrancon

din jos a groapei a fost sfititita diis manibus (Cuenca), 1833 ca gardist de corp spaniol ca(v. Manes) si oeilor lumii de jos, anume: lui sdtorit in secret cu regina Cristina, 1844 geOrcus, Ceros si Tellus, si mai deasupra s'a pus neral si ridicat la raugul de duce, t 12 Sept. 1873.
o piatra numit lapis manalis (v. ac.) carea s'a Munro,Hugh Andrew Johnstone, filolog, n. 1819
privit de poarta lumii de jos si a inchis groapa. in Elgin (Scotia), 1869-71 prof. in Cambridge,
Municipiu, (lat.) la Romani orasele depon1885 in Roma. Unul dintre latini5tii noui coi

dente de Roma, ai cror locuitori se bucurau mai insemnati din Anglia. A sods: Lukreze
de dreptul civilor romani cu sau f dr drepturile (edit IV 1886, 3 vol.).
politice depline. Dela Caracalla (212 d. Chr.) se
Munster, provincie in sud-vestul Irlandei,

int,elegeau sub M. toate comunele roman afara 24,554 km2. cu 1.172,402 loc. (1891); se divide
In 8. comitate.
de Roma.

In Ung., conform art, de lege XXI din 1886,

se numesc municipii comitatele (v. ac.) si oraele (v. ac.) investite cu drept municipal. (Cat
pentru cercul de activitate si competenta a M.-lor
v. art. Comitat.)
Munificenti, (lat) dIrnicie mare.
Muniment, (lat) fortificatie, intarire, bastion,
meterez.
Munitiune, aprovisionamentul de tot felul ne-

cesar unei armate pentru tragerea eu armele

de foo (pulbere, cartuse, obuze, etc.). M. unei
armate se transpoarta in trasuri speciale, cari
variazi cu unitatea pe ling care merg, astfel:
la coinpdnii, M. se transpoart In asa ise sa-

Miinster, capitala guvernam. prus. M. (7252 km'.,

ca 594,501 loc.), oras vechiu cu zidiri medievale,

57,135 loc. (1895); dom din secl. XIII, bistrica Lambertus mai inaiute avea pe turn coliviile de fier, cunoscute din timpul anabapti-

stilor, in casa orasului din M. s'a incheiat pacea

vestfalicd (24 Oct. 1648); castel, resedinta episcopeascd, academie cu facult. filos. si teol., camera de comerciu, filiala bancii imper., gimnasia

clasic si real, seminar de invetatori si de inviitatoare ; industrie de tesut, colorit si de ha] tie,

comerciu cu cereale, lanarii si panzrii.

Miinster, 1) M., Sebastian, n. 1489 in lngelheim, 1552 in Basel. A scris un manual foarte

mare de companie; la un batalion intr'un cheson res pandit de geografie (Cosmografiae, 1544; germ.
itlis de batalion ; la divizii si corpuri de armata, 1629). 2) M., Ernest Frederic Herbert, co-

trisurile de M. se reunesc formand coloanele mite imperial de, barbat de stat hanoveran,
de M. de infanterie sau de artilerie, dupd ma- n. 1766 in Osnabriick, 1804-31 ministru de
terialul ce contin.
cabinet al regelui engl. George III, sprijini res-

www.dacoromanica.ro

Munte

Muntenegru.

345

ooala poporului german contra lui Napoleon si consistorial, 1887 director la inst. preparandial,
mijloci in congresul din Viena ridicarea Ha- la scoala primare de beieti si la scoala supenovrei la regat, -1- 1839. 3) M., George Herbert, Hoare de fetite din Blaj. A. scris i publicat:
comite de, n. 1820 in Londra, fial celui pre- 1) Abecedar dupe metodul scriptologiei, care a
cedent, 1857-64 ambasador hanovran la Peters- contribuit la eliminarea alfabetului cirilic din
burg, 1867-73 deputat guvernamental i mem bru scoalele poporale. 2) Manual de comput mental
ereditar al camerii seniorilor, 1873 ambasador
cu cifre. 3) Manual de didactice i pedagogie

al Germaniei la Londra, 1885 in Paris.

generale, toate tiperite in Blaj.

Muntean, _roan, paroch gr.-cat. roman,
preste 300 in. v. si Muntii lunei.
n. 3 Ian. 1808 in Bobda, cott. Torontal, Ung.,
Muntean, 1) M., Gavriil, fost director si pro- t 25 Dec. 1860 in Sarceu, cott. Bator. A studiat
fesor la gimnasiul rom. din Brasov, n. Febr. In Timisoara, teologia ta VOrset, hirotonindu-se
1812 in Vingard, cott. Albei de jos, Transilv., de preot la 20 Iunie 1828, a lucrat ca mare
studiile le face la Alba-Julia si Cluj, unde ab- zel pentru unirea bisericii gr.-or. cu cea rom.solve intre a. 1831-34 cursurile filosofice si ju- cat. 1856-1857 prof. la gitnnasiul roman din
ridice. Treand in Romenia, 1836-48 profesor Bettis. 1848 fit trimis de capelan castrens in
la seminariile preotesci din Buziiu 5i Rimnic, tablira lui Bent, cand devastandu-se bibliotecile
1849 se intoarce in Ardeal si in a. urmetor, la barbatilor mai iusemnati din Blaj, Sibiiu, M. a
steruinta lui G. Baritiu, f chiemat ca primal salvat o parte insemnate din aceste biblioteci,
si singurul profesor la noul gimn. rom. din Brasov. cari prin donatianea lui devenise in proprietatea
1853 M. este ales director al noului gima., in gimnasiului roman din Beius. A publicat in
care functiune remase pen la moartea sa, 17 Dec. Foaia pentru mintee mai multe biografii din
1869. A scris si a dat la iveala felurite lucran, istoria Romanilor, apoi Biografiile celor mai
parte didactice, parte filologice i teologice. Pe vestiti romani si romanet. Oradea mare, 1856.
cand se afla Mice ca profesor la seminariile din
Muntean, Mihail, n. 1777, a studiat teoBuza si Rimnic, a publicat: Meditatii reli- logia in Viena, a fost preot in diecesa Fagegioasee (2 vol., 1838-42), Suferintele junelui rasului, 1813 VI numit canonic in diecesa Oradei
Munte, ridiceturi locale ale uscatului cari trec

Werthere (trad. din Goethe), IIrmarea lui Christ( mari, rector in seminariul domestic si vicar

(trad. din 1. latina); ca prof. in Brasov a scris: episcopesc. A scris teologia morale si o scurta
Manual de Geografiet (dupe. Bellinger), Geo- istorie a diecesei Oradei mari. t 1833.
grafia biblicli,e Dictionar germen-romene (in coMunteana", institut de credit si pastrare, solaborare cn G. Baritiu), Carte de lecture rom.e cietate pe actiuni in Ofenbaia (cott. Turda-Aries),
(2 vol.), Gramatica romfinat p. gimnasii (2 perti), fundat la 1889 ca capital social de cor. 40,000.

Gramatica latina (2 vol.), a tradus si comentat

Munte de pietate, (dela italienescul monte de
urmatotii autori latini: Tacitus, Agricolae, Sue- pieta, = bancd de caritate), stabiliment ande
tonius, Vista celor 12 impOratie (trad. premiate se imprumuta sume de bani pe amanet. Ele
de contele Sc. Rosetti); Tacitus, Germania, Hi- existe prin toate capitalele Europei occidentale

storiae si Annalest; Odele 5i epodele lui Ho- enca de prin secl. XVII, si mai pretudindeni
ratios. ca adnotari, /dare de acestea un minter au fost infiintate de catra diferite state, spre a
insemnat de articole de cuprins bisericesc, acolar preveni abusurile cametei. De aceea nu putem
literar in foile : Vestitorul bisericesce (Buzi5u), considera institutiunea in sine cleat ca fiind

Foaia pentru minte, inime si lit.e, Gazeta de eminamente filantropice,

Transilvaniat i Telegr. romene, precum si mai
Muntele Agriului, v. Agrisul-munte.
Muntenegru, (Montenegro, Crnagora, Caradagh),
multe tractate pedagogice si filologice in programele gimn. rom. din Brasov: Incercare spre principat independent in partea nord-vestica a
a stabili un princip pentru ortografia rom.tr, peninsulei balcanice, intre Hertegovina, Novi1860; Purismul in 1. rotn.e, 1862; Gimnasiul, bazar, Albania superioare, Dalmatia oi Marea
scopul final pi mediile sale, 1864; Studiul limbei Adriatice, 9085 km2., 240,000 loc. Slavi de sud.

materne in gimnasia, 1865; Care se fie genial

sau ingerul conducbtor al educatiunii junimei
noastre acme r;ii in scoale?e, 1866. In chestiunea
ortografiei rornene M. era etimologist moderat.

Munti : spre vest se intinde Crnagora (1000 m.),

spre est Brda (1200-1500 m.) cu piscul cel mai
inalt Durmitor (2528 m.), Comm (2488 m.), vai

si surduci, cari au aspectul Alpilor. $esul cel

Stilul in lucrarile sale alai vechi este carat ro- mai mare este Podgorita, patine Hari cu ape
mines, de multe ori de o putere si frumseta statornice. Lacurile stint mai toate mocirle, cari
deosebite. 1867 M. a fost numit ca membru al acoper 20 km. Orase mai insernnate: Cetinje
Soc. romne academice (astali Acad. rom.). Bio- (capitala), Podgorits, Antivari. Industria, cografia lui Gavr. M. a sons-o G. Baritiu in 1870 mercial si agricultura, din causa pamentului
si a publicat-o in fruntea traducerii : Opuiile stances, mkt neinsemnate; populatiunea se cape
lui C. C. Tacit( (Sibiiu, 1871) Eji Stefan losif in rnai cu same cu crescerea vitelor. M. este prinA c)ecea progr. a gima. rota. din Brasove (1870), cipat, in frunte ca priucipele, in a anti mane
din care s'au reprodus unele parti in A XXXII sta puterea principale executive, i ministrii sei.

progr.e, care contine si portretul lui M.

2) Mantean, George, n. 1840 in Henig, cott.
Albei inferioare, Trans., a percurs scoalele primare, gimnasiul i seminariul teologic in Blaj.
Dupe terminarea studiilor teologice la 1866, a
ascultat pedagogia in institutul pedagogic din
Praga Vane in 1868, and f numit prof. la in-

Corpul legislativ consta din 8 membri, 4 alesi

de principe si 4 de supusii apti de a purta arme.

In realitate si puterea legislativa o exerciaza

principele. Principatul este impiirtit in 80 districte, in frunte cu cate un cnez, care in resboiu este conducetor, in pace administrator.

Armat stabile nu are, dar fiecare apt de a parta

stitutul normal-preparandial din Blaj. 1881 asesor arme este soldat obligat, numeral acestora se

www.dacoromanica.ro

346

Munteni

Muntenia.

urca: 35,870 pedestri, 856 artileristi, 40,000 arme, noastre, din exageratie in exageratie ajunseri
30 tunuri; are 70 scoale poporale, o teologie, un la o limbi care n'a existat nici data. Din ne-

gimnasiu in Cetinje. Muntenegrinii sfint de ori- norocire ins, Eliad n'a remas multi vreine
gine slavi din ramura sarbi de relig. gr.-or. credincios acestei directii sanittoase, iar Go(numai 13,000 stint catolici si 14,000 mohame- lescu rin era destul de talentat, ea aft poati
dani), foarte resboinici i putin oivilisati. M. in av o inriurire mai simtit asupra cartnra-

istorie apare prima data' in timpul taralui sr- iilor nostri.

base Stefan Dusan (t 1356), sub domnia familiei

Muntenia, (Teara-Munteneascd), nume dat do
Balsici, sub numele de Zeta, stand sub protecto- Moldoveni fostului principat al Terii-Rornanesci,
ratul Serbiei. Dupa lupta de pe Campul Mierlei acli partea meridionalti a Romciniei (v. ac.), intro
(1389) protectoratiil acesta incet si familia Carpati si Dunare. Numele este tradus dui%
Balsici isi apra independenta atat in contra lat. Transalpina (= teara de preste munti), cum
Turcilor cat si a Venetiei. 1421 familia Balsici Ungurii numiau Teara-Romfineasca in limba ofistingfindu-se, Stefan Crnoievici fund o dinastie ciala. In texte slavone moldovenesci (cronica lui

nou, care s'a luptat eroicesce contra Turcilor. Macarie), Transalpina se traduce Zemlja Za1516 Georgiu II alichce i preda guvernul mi- gorskuya (= team de presto munti), nume tradus
tropolitului Basilius, astfel M. deveni stat teo- rom. Teara-Munteneascti. Din M. deriv si nu-

cratic si a remas pana 1855. Turcii in zadar mele polen Multany. Romanii indigeni (Muntenii)
s'au nisuit a supune acest mic stat, al anti au numit teara lor totdeuna reara-.Romeineascd,

popor bray in nenumsrate lupte i-a batut. 1697 nume intrebuintat regulat i in documentele invladica Danilo Petrovici-Niegus ajungnd la tren, terne romanesci si in cronicele terii. In docu-

pune basa dinastiei de astacli. Acosta 1702 a mentele interne slavonesci se intrebuint de
lasat sa se ucida toti crestinii devenili moha- reguld numele Ungrovlachia, pastrat inca papa
medani. Domnind plin de glorie 33 ani, apra asta4i in titlul mitropolitului. Acest nume se
independenta sa. Sub succesorul su nepuntincios afli mai antai in acte grecesci, relative la miSaya, un aventurier cu numele Stiepan Mali, sus- tropolia Tingrovlachiei (1359), si la scriitori bitinea cif este taru1 c1is asasinat al Rusiei Petru III; zantini. El este negresit de origine greceasci.

creOndu-se aceasta, a domnit pe langa vladica Bizantinii deosebind astfel Vlachia din nordul
mai pana la moartea sa. Sub conducerea acestui Dunarii, ca tear dependent% de ITngaria, de
aventurier energic, M-ii resping atacul teribil al Vlachiile din imperial bizantin (in Tessalia
Tureilor (1768), (120,000 Turci, 20,000 Venetieni). Epir). De altmintrea, strftinii (uneori si Romanii)

Sub vldica Petra 1782 bat pe pasa Albaniei, intrebuinteaz mai ales numele Valachia (in

Cara Mahmud, i nimicesc 30,000 ostasi. 1805 diferitele forme din limbile respective) sau odiincep resboiu contra Francezilor, ocupand in- nioari Valachia mare, numita astfel ca Para"treaga Bocche di Cattaro, inainteaza pana la Ra- Roinaneasca prin excelenta. Intrebuintarea nuguza; acest teritor hail., la cererea Rusiei, au melui Valachia mare cu restrictiune la partea
fost constrinsi a-1 reda iar Francezilor. 1813 din resarit de Olt a terii, pe langft Valachia
ocupa din nou teritorul Bocche, la pretensiunea pentru partea din apus (Oltenia), numiri adopRusiei Il lasa Austriei. Sub succesorul su tate si de unii scriitori romni, cum si in cirti
Petra II asemenea au resboaie cu Turcii. 1852 didactice romanesci, in forma de M. sau Roajunge la tron Danilo, care 1855 s'a casitorit, mania mare si mica, este de data mai noui
cu aceasta a pus capet teocratiei ; nu mai istoricesce nejustificati. Ea dateazi din timpul
folosi titlul de viadica, ci de tprincipele i domnul ocupatiunii austriace a Olteniei (1718.-1739),
liberei Crnagora i Brda, 13 Aug. 1860 a fost numita atunci, ea parte mai mica a terii, Vaasasinat. Succesorul su, Nicolau I (v. Nichita), Ischia mica, restringandu-se numele Valachia
1861 incepe resboiu contra Turcilor. 1876 din nou mare la partea din resdrit de Olt. Mai inainte,
declara resboiu Turcilor, la Vulcidol Ii invinge, prin Valachia mare se intelegea toata Tearadupa care urina armistitiu pe timp scurt; in a Romaneasca, iar prin Valachia mica numai Moldoua expeditiune contra Turcilor invinge din dova (v. au.). In mod invers, numele Valachia
nou; cuprinde Antivari, Dulcigno i inainteazi neagrel, dat mai ant& numai parlii din resarit
pana la Scutari. 1878 pacea pune capt resbo- de Olt (Kara-Ulag pe timpul invasiunii Tatarilor
iului. Prin pacea dela San-Stefano M. se mar cu 1241) si Moldovei (111aurovlachia in sed. XIV)
dupa numele anterior Cumania neagra (= Mol[M. Bodiu.]
10,000 km2. si 200,000 loc.
Munteni, sat in Rom., j. Tecuciu, face parte dova si partea resariteand a Terii-Romanesci),
din com. rur. TiOnesci (v. ac.), avand 1620 loc. a fost extins de Turci asupra intregei TeriRomanesci (turcesce Kara-Iflak, la Bulgari
geogr. 1897.)
Munteni, gramaticii, cei mai vechi si mai in- Serbi Saravlaka). De asemenea si Ungurii par
semnati sint Ienachita Vacarescu, a crui lu- a fi numit Transalpina (nume intrebuintat in
crare, publicata 1787 la Rimnicul Valcei, poarti urn-% peutru toata Teara-Romaneasca) mai antai
titlul: tObservatii sau Bagan i de sami asupra (in sed l XLII) numai partea din resarit de Olt
regulelor i oranduelilor Gramaticei Romanesci; ca Moldova, in loo de Cumania, pe ciind 01al doilea este I. Eliad Radulescu, a carui gra- tenia se numia feara Severinului. Un alt nume
matica a aparut la 1828 si in fine Iordache Go- vechiu al Terii-Romanesci este Basarabia, nulescu, vornicul, cu ale sale DB agri de sama mita astfel in secl. XIV si XV, dupa dinastia
asupra canoanelor gramaticesci, Bucuresci 1840. Basarabilor. A.cest nume (probabil mai intai nu-

Tustrele aceste lucrari pleacal dela observatia mele Olteniei, patria Basarabilor) a remas, in
obiectivi a limbii reale, vorbite de popor, si se urma, numai partii de langi gurile Dunirii,
deosebesc de gramaticele eruditilor ardeleni, intre Prut si Marea Neagrit, stapanitit odinioara
Basarabi si anexata apoi la Moldova. Diva.
cari avnd in vedere rnai mult originea limbei

www.dacoromanica.ro

Muntenia.

347

anexarea partii Moldovei dintre Prut i Nistru

la Rusia (1812), nurnele Basarabia a fost extins
asupra acestei part intregi. Din diferitele numiri ale Terii-Romanesci, numai Valachia s'a
mai pitstrat cu intelesul de Teara-Rornneascd

tiau tribut. Fiad Tepef taie pe Vladislav IA se

face domn (1455-62), ping co este inlocuit cu.
frate-siu Radu cel Frumos (1462-74), pe care
il restoarnk Stefan si-1 acido Laiot Basarab
(1474-76), care este departat de Stefan si inproprin disa. Numele nationalTeara-.Romd- lucuit cu Vlad Tepef a doua oarit (1476), ucis
neascd se intrebuinteaza acum, in limba obici- de Laiot a doua oara (1476-78), dupa care vine
nuita, mai general pentru toat Romania; iar Basarab cel tinslr, Tepeluf (1478-83), apoi Vlad
M. mai ales pentru partea din resarit de Olt a Vodit Cellugltrul (1483-96). Fiul sn Radu cel
vechii Teri-Romnesci, deosebit astfel de partes .31are (1496-1508). Frate-sk Michnea cel Rau
din
numit Oltenia. In acest inteles pare (1508-11), care fugo la Sibiiu, unde este ucis de
a se apus'
mentinea mai departe numele moldovenesc un sirb i inmormintat in biserica adi evang.
al principatului Terii-Romitnesci.
[D. On.]
lut, de acolo. Vittduttt (1511-12), f taiat de
Istoria. Principatul Munteniei s'a intemeiat Mehemet Bey si-i urinit Neagoe Basarab (1512
incet din mai multe sttulete mici, in cari Ro- pna 1521), constructorul bisericei Curtea de
manii apar constituiti chiar dela venirea Un- Arges. Boierii pun pe Radu C'ellugdrul, dar Megurilor. De asemenea statulete se vorbesce in hemet Bey ucide pe Radu si core el domnia,

diploma lui Bela IV din a. 1247 si un print, boierii aleg intl. pe .Radu dela Afumafi (1521),

Bezerenbam, (Basarab ban) a intimpinat pe Ta- care se bate cu Mehemet (din familia Basaratari in teara d'Ilaoute, in 1241. Voevodul din bilor, turcit) 5i-1 bate in cele din arma. Se duce
Oltenia, pomenit de Bela se chiema Lytuon sau la Constantinopole, f lasa pus la inchisoare
Lython, care, duprt retragerea Tatarilor, a supus in looul lui numit Vladislav (1524-26). Boierii
partes Munteniei din stings Oltului (ande revoltandu-se, alunga pe Vladislav ei. Radu fit

Bela vorbesce in 1247 de Semeslav sau Sze- numit (1526-29), in cele din urmii ucis de
neslaus), pe la 1272, apoi 1'1 gsim in lupta."
boieri, in biserica la Rimnicul Valcii. Hrmara
Ungurii la 1279 ai cade in lupta. El a fost primul Moisi (1529-30), Fiad 11(1530-32), Vintillt

domn preste ces mai mare parte a Munteniei. Lui (1532-34), Radu Paisie (1534), Petru din Argef

Lython Ii urmeazd frate sin, Barbat (1279-90), (1534-36), Radu Paisie a doua oara (1536-46),

care fusese facia prisonier de Unguri i apoi Mircea II Ciobanul (1546-54), Patrapu eel
se rescumpr)ra cu o mare suma de bani. Ace- Bun (1554-57), Mircea Ciobanul a doua oara
stuia Ii wind Tugontir, probabil intro anii 1290 (1558-59), care meare in domnie. Fiul Jai
t3i 1310 $i domnesce recunoscind suprematia un- Mircea, Petra Schiopul (1559-67), frate-siu
easca. Fiul lui Tugomir, Basaraba, probabil Alexandra (1567-77) si fiul acestuia Mihnea
ela 1310 si pia la-1-338, avea resedints la (1577 - 83), au domnii mai stabile, datorite staCurtea de Arge$ si se libera de Unguri in urma ruintelor Kiajnei, sotia lui Mircea i fata ini
unei lupte sangeroase ca Carol Robeit. Fiul
Petra Rares. Cu mare greutate si cu struinta
Nicolae Alexandru (1338-1364), continua a lui Henric III al Franciei, isbutesce Petru Cercel,
domni ca domn independent si ocup, dupd re- fiul lui Patrascu (1583-85), dar in cele din
tragerea Tatarilor din Moldova (pe la 1343-45),
nepotul Kiajnei, Mihnea revine a doua
partile tataresci de Ilinga gurile Dunarii.t A in- oara (1585-91). Stefan Surdul (1591-92) si
temeiat mitropolia din Arges (1559) rA a con- Alexandra Bogdan (1592-93), nepotul lui Alestxuit o biserica in Campulung, uncle este in- xaudru Lapusneanul, ocupara frond inainte de
mormintat. Fiul sin yladislav I (1364-72) Mihaiu Vitearal (1593-1601). In anul 1600
recunoasce suzeran itatea Ungurilor pentru banatul Polonezii pusesera domn pe Simion Movili, inSeverin, pentru Arnla i Fagara$, fundeaza ma- vinsera apoi pe Mihaiu la Teleajen si domnia
nastirea Vodit a ei mitropoha Severinului (1370). remase lui Simion (1600-1602). Boierii aleserrt

Frate-siu Badu I lapida suzeranitatea ungu- pe Radu. qerban (1602-11), care alunga pe
reasca i ducatele de Arnim? fi Falgatraf, de Simion si se lupta in Transilvania. Badu Mihnea
ande iese legends descalecatului din ducatele (1611-16), Alexandra Iliaf (1616-18), Radu
de Amla$ si Fagaraa. Fundeaz rnanastiri, este
inmormntat la Argep. Dan I, fiul silt (1384
pane 1386), reastiga ducatele i moare in lupta
cu
tarul Bulgarilor, dela care Romanii
dreapta Dunarii.
alte puncte
iau Silistra
Mircea I cel Batrein (1386-1418), una din cele
niai maid figuri romnesci, are urmasi nedemni
de el, Mihail 1(1418-20), cado in lupta cu finl

Mihnea a doua oara (1618-23), Alexandru Co-

conut (1623-27), fiul sea, Alexandru Biagi a

doua oara (1627-29), Leon Tomfa numit
Stridie (1629-1632). Mateiu Vodtt Basarab
(1632-54), dona viteaz si intelept se sustine
pe tron prima la moarte. Constantin $erban Ba-

sarab (1654-58), Mihnea (1658-59), caro se

pretmdea fiu al lui Rada Mihnea, Gheorghe

lui Dan 1, Dan II (1420-25). pus de Turci Ghica (1659-60), Grigorafcu Ghica (1660-64)
si tot de ei schimbat cu Radu Praznaglava fiul su, Radu Leon (1664-69), Antonie din
(1425-27), resturnat de Dan II a doua oara Popesci (1669-72), Grigorafcu Ghica a dona
(1427-31), venit cu Ungurii. Dupa el urmeaza oara (1672-74), Duca Vodd (1674-78). Coi
Alexandru (1431-33), un fin nelegititn al lui din mina dintre acesti domni au fost turburati

Mircea, batut i ucis insa de alt fin nelegitim al lui si resturnati prin certele mari dintre dou par-

Mircea, de Vlad Dracu (1433-1446), ucis de

Danciu (1446-52), fiul lui Dan II. Lui Danciu
Ii ulna frate-siu Vladis/av (1452-55). Domnii
acestia erau in strinsa dependenta de Unguri,
carora le dau ajutoare contra Turcilor (Varas
1414, Kossovo 1448) ai de Tani, arora le pla-

tido boieresci, una in cap ca Cantacuzinescii,

cari isbutira in cele din urma s aduca la tron
pe nnul dintre ei, pe $erban Cantacuzin (1679
liana 1688). Dupa el, Constantin Brdncoveanu
tin domnia dela 1688 pana la 1714, cfind fa dus
la Oonstantinopole i cis cu familia sa. Stefan

www.dacoromanica.ro

348

Muntenii

Mur.

Cantacuzin (1714-16), contribuise la ciderea Coponlui, se numesce in loan Neoulcea (p. 449
lui Brancoveanu, av si el insi aceeasi soarte. spud Xenop. V, 82) M.
In epoca Fan.ariolilor domnii se schimba ca
Muntl de piatrl, (Crannoges Holzinseln), coiin Moldova. Nicolae Mavrocordat chiar in lonii preistorice in Irlanda, aseimOnaloare locuanul, in care fa numit, fit prins (1716) $i dus pri- intelor lacustre, in cari s'an gasit unelte de

senior la Sibiiu, unde remase, papa la incheierea pistil, bronz si fier; au fost locuite anc in
pacii din 1718. In acesti ani $i Oda la 1719 sed. XVI.
fusese numit locotenent (caimacam) fratele-sOu
nti ghletosi (M. de ghial), rnasse enorme
loan Mavrocordat. Murind loan, Nicolae Ma- de Mu
' gasesc
g_hlata, can se
mai ales in oceanele
vrocordat ink domnia a doua oara (1719-30). si manle polare.
Fiul su Constantin Mavrocordat (1730) domni
Monti] metalici, v. Erzgebirge.
cateva septmfini, Mihaiu .Racovitd (1730-31),
Muntil lunei. Popoarele vechi si Arabii numiau
Constantin May. a doua tiar
a (1731-33), Grigore
Ghica (1733-35), Constantin May. a treia clad. astfel munfii Africei orientale Kenia, Kilima(1735-41), Mihaiu Racovilli a dona Lira (1741 ndsaro, etc., din regiunea marilor lacar. Aceatia
pan& 1744), Constantin Mav. a patra tiara (1744 sant cei mai inalli munli ai Africei, ajungnd

liana 1748), Grigore Ghica a doua oara (1748 liana la 6000 m. inaltime deasupra nivelului
pani 1752), Mateiu Ghica (1752-53), Con- Oceanului Indian.

Luna desi mai mica decat pamntul (diametrul

stantin Racoon?' (1753-56), Constantin May. a
cincia oara (1756-58), Scarlat Ghica (1758-61), e fijad cam un sfert din al patantului) are
Constantin Mae. a esea earl (1761-63), Con- munlii tot asa de inalli cat ai pamiintului,
stantin Racoon?' a doua oara (1763-64), Steran s. e. Leibnitz 7610 m., Dorfel 7603 in., etc.
Bacoynd (1764-61), Scarlat Ghica a doua oara Aceste inallimi se cunosc foarte precis (apro(1765-66) Alexandru Ghica (1766.-68), Gri- xima(ia fiind de caliva metri), cura nu se poate
gore Ghica (1768-69). Dela 1769-74 In timpul (lice si despre ai parrintului. Intre M. I. si ai
ocupaliunii rusesci inceteaz domnii. Alexandru pamntului exista o mare deosebire ca confignIpsilante (1774-82), Nicolae Caragea (1782 raliune. M. 1. nu formeaza lanturi ca ai pamnpana 1783), Mihail Sup' (1783-86), Nicolae tului, ci stint tofi munli vulcanici, ale carer

Mayrogheni (1786-88). Dela 1787-92 ocu- cratere formeaza vaste circuri.

Muntil rusesci, v. Campulung, district, si Campatie ruseasca. Mihaiu 'utu a dona ark- (1791
pana 1793), Alexandru Moruzi (1793-1796), pulung rusesc.
Munt1 sedimentarl, la a direr conslituire au
Alexandru Ipsilante a doua tiara (1796-97),
Constantin Hangherliu (1797-99), Alexandru parte nutnai rocele sedimentare, adeci rocele
Moritz' a doua oara (1799-1801), Mihaiu Sufi' depuse de api.
Muntjac, matnifer, v. Cerb.
a treia oara (1801-1802), Alexandru Sufi' in
1802 domn preste atruindoue terile. Constantin/ Miintz, Eugen scriitor franc., n. 1845 in Sulz
Ipsilante (1802-1806. Dela 1806-1812 ocu- (Alsacia), dela 1876 prof. la acoala de bele arte

pafie raseasca. Ioan Caragea (1812-18), Ale- in Paris. A. seria preste 50 vol. asupra diferixandru Sutu a doua oara (1818-21). 11Trmeaza telor ramuri ale artelor frumoase.
apoi revolutia greceasca (eteria) ca Alexandru Miinzer, Thoma, revolulionar fanatic in seIpsilante si cea romaneasca a lui Tudor Via_ colul XVI, n. 1490 in Stolzberg, din preot caapoi domniile nafionale. Grigore Ghica toll s'a %cut, ca invOlacel de al lni Luther,
dimirescu' Dela 1828-34, ocupatie ruseasca. Predicator al libertilii evangelice, atactind en
(1822-28).
Alexandru Ghica (1834-42), Gheorghe Bibescu vehement nobilimea, autoritatea bisericeasca $i
(1842-48). Revoluliunea dita 1848 instituesce vials monastca. Ales find predicator de call
un guvern provisoriu compus din: Ion Eliade anabapti$tii din Mhlhausen, a predicat mai deRddulescu maior Christache Tell, preotul Badu Parte egalitatea tuturor oamenilor, comuniunea
SapcIt, Stfan Golescu, capitanul Nicolae Pie- bunurilor, abrogarea autoritalii eclesiastice $i
foianu, care nu line decat pana tomna. Se sta- politice $i fundarea nouei imprlli, care s
bill cannacatnia lui Constantin Cantacurin, care constea numai din drepli. M. on colegul sea
conduse statul pana la incheierea convenfiei dela Pfeiffer si alli reformatori fanatici au provocat
Balta Liman (19 Apr. 1849), apoi se numi domn PoPortil german la revolulie, nimicind $i pradand
pe 7 ani Barbu $tirbeiu. In 1853 Rusii oca- la 300 manastiri si castele nobiliare. Revolupara principatele si $tirbeiu fug la Viena, dar liunea a fost sufocat de armata aliata a prindupa retragerea Rusilor reveal in teara, care cipilor germani, iar M. cacAnd prins, a fost defit ocupata de o$ti austriace oi domui pana la capitat improuna cu alli 24 rebeli la 1525. (Cf.
1856. Se nucal cairuacam Alexandru Ghica, Merx, Th. Miinzer und Heinrich Pfeiffer. (letfestal domn, pitna ce se retrase conform con- tingen, 1889.)
[im..1
venliei din Paris (1858). Se institu apoi o caiMunzinger, Werner, explorator african, n. 1832
macamie de 3, care conduse teara pea la ale- in Olten (Elvelia), caleteri din 1854 Abesinia de
gerea ca donut al Munteniei a domnului Moldovei nerd, 1861 intovarg.si pe Heuglin in expedifunea

Alexandru loan I Cuza (24 Ian. 1859). In sa in Africa central, 1865 consul engl. $.1 1868

aceea (,li incet Muntenia de a exista politicesce franc. in Massaua, 1871 guvernor egiptean acolo,
ai incepa Romania contimporana.
si 1872 guvernor general al Sudanului de est.

Muntenii de jos $i M. de sus, dou com. rur. t 16 Nov. 1875 in una unei rani primite Inteo
in Roto., j. Vasluiu, cea dintaiu fermata din expediliune spre Soa.
6 cat., cu 1281 loc., iar a doua din 2 cat., cu
Monk), afluent pe stnga al fiului Tornelt,
1465 loc. (Die(. geogr. 1889).
formeaza granila intre Rusia si Svedia.

Muntenime, partea Iasilor mai inalta, pe dealul

Mur, v. Dud.

www.dacoromanica.ro

Mara

Itur6san.

349

Mura, (Mur), afluent al Dravei pe partea stringa, general rus n. 1794, 1828 se distinse in lupta

isvoresce in Alpii Stiriei, curge prin Stiria, prin dela Cars si Achalzych, 1854 guvernor in CanGraz, dela Judonburg navigabil, 438 km. lung. casia, cuceri 28 Nov. 1855 Carsul, 4 Nov. 1866.

Murabba sau .Murah, a 25 paras, o raisura 2) M., Mihaiu Nicolajevici, conte de, barbat

turceasca pentru orez in Bombay = 391.79 kgr. de stat rus, n. 19 Apr. 1845, 1873 ambasador
Murad, mane al mai multor Sultani turci la Copenhaga, 1896 ministru de externe. 3) M.,
M. I, al doilea fiu al lui Urchan, n. 1319, a domnit Nicola Valerianovici, ministro rus, n. 1850,
1359-89, a cucerit Tracia, Bulgaria si Asia mica, 1892 procurator su.prem la curtea de casatie,
15 Iunie 1389 invinge pe Serbi la Kossovopolje 1894 ministro de justitie.
(Campul Mierlei), esto insa ucis pe cfimpul de baMurchisan-Bay, sin de mare in lacul Victoria
tilie. M. fiul lui Mohamed I, a domnit 1421-51, Nyansa (A.frica), in partea vestica, unde se
supuse Valachia, Serbia si Peloponesul, bata varsa puternicul riu Katonga.
crestinii 10 Nov. 1444 la Varna si 18-20 Oct.
Murcia, odinioard regat maur in Spania langa
1448 la Kossovopolje. M. III, fiul lui Selina II, Mediterana; cuprindea in sine provincia actuala
n. 1546, a domnit 1574-95. M. IV, fiul lui M. (11,537 km'., cu 491,436 loc.) si prov. AlbaAchmed n. 1609, a domnit 1623-40, crud si cete; capitala prov. M. are 98,538 loc. (1887);
desfranat M. V, fiul lu Abd-ul Medjid, n. resedinta episcopeasca, catedrala.
21 Sept. 1840, 30 Maiu 1876 ridicat pe tron in
Mure, numele popular al plantelor Rubus fru.urma detronarii lui Abd-ul Asis, la 3 Aug. insti ticosus L. (v ac.) si Rubus caesius L. (v. ac.).
detronat din causa idiotiei sale.
Murena, (Muraena helena), pesce din fam.
Murahaz, plenipotentiar taro, ambasador tun. Murenidelor (tiparilor), ord. Physostomilor, n'are
Mura-Indian, tip de indian in Brasilia (v. Ti- inotatoare pectorale, dintii ascutiti si lungi, copuri americane tom. I, pag. 143).
loarea galbena cu pete brune, lungimea 1.5 m.,
Murani, (magh.Murny), numirea veche Moran, greutatea pand 5 kgr., tralesce in Marea Me-

comuna mare in Ung., cott. Timis. 282 case cu

1550 loc. gr.-or. Romani. M. 8 au Murnyalja,
com. mica in Ung., cott. Gmr, 178 case cu
1170 loc. Pe teritorul comunal se aula ruinele
cetgii Murnyc despre care se face amintire
la 1271. Le fa central conjuratiunii Wesselnyi.
Murano, oras situat pe o insul in lagunele
Ven etiei, 3629 loc.; biserica renumita; mari fabrici de Blida i margaritare de sticla.
Murat, Ioachim, rege de Neapole, n. 25 Mart.
1771 in La Bastide 'ADO Cahors, 1796 adjutantul
lui Bonaparte, insotindul 1798 in Egipt,
18 Brumaire 1799 consiliul celor cinci sute, se casatori 1800 cu Carolina, sora lui Bonaparte, 1804

diterana, in Oceanul Indic si Atlantic, precum

si in Australia, se nutresce cu raci, sepii. Stint

pericnlosi si pentra oameni. Carnea e foarte

gustoasa. Romanii ii Vilna aniline in lacuri.
Murq, (magh. Maros, in Herodot Maria_mai

Valhu in antichitate Marisnasau Marisia), afluent

al Tisei, isvoresce in cott. Ciuc ranga Nagyjlagy.nias in Transilvania de est si dupa ce pi:
mesce deadreapta 1.1111 Aries (magh. Aranyos),
deastanga am bele Trnave, Sebesul, Streiul, trece

pe la Zam in Ungaria varsfindu-se din sus de

Seghedin in Tisa ; dela Alba-Julia (Bililgrad) de-

vine navigabil. M. este 876 km. lung si la Seghedin 200 m. lat.

.Dfur'ef, protopopiat in archidiecesa gr.-cat.
guvernor al Parisului, marsal si mare admiral,
comanda cavaleria la Austerlitz, apoi in luptele romfina de Alba-Julia i Fagaras, compus din
contra Prusiei 1806 {ti contra Spaniei 1808, 1806 28 parochii pi 58 filii cu 14,224 suflete ; sediul
mare duce de Berg, 1 Aug. 1808 ocupa tronul M.-Osorheiu.
de Neapole sub numele Ioachim I Napoleon, Mur4an,l)M,Andreiu, poet laureat, n.16 Nov.
1812 si 13 iarrtsi comandant suprem al intregei 1816 in Bistrita (Trans.) din parinti terani, oricavalerii, dupa lupta dela Lipsca se intoarce ginari din Marmatia, -t 24 Oct. 1863 in Brasov.
larasi la Neapole, 11 Jan. 1814 incheie cu Au- In lipsa unei scoale romilnesci, primi prima instriacii o convegiune prin care ablice de domnie; structiune in limbs materna dela granicerul

Danila Debits din Valea-Rocnei, apoi a urmat

cu distinctiune normele i gimnasiul in Bistrita
(1825/e-1831/A iar filosofia si teologia in Blaj
(1832/3-1839/8), uncle intre altii avu profeseni
la Pizzo in Calabria fa piins si 13 Oct. 1815 pe Barnutiu si Ciparia, ale caror principli inimpuscat Despre vaduva lui Maria Anuneiata fluintarii adnc asupra lui, stimind in el sentimental national, care ca un fir rosa Ii cacaoCarolina v. Bonaparte.
Muratori, Ludavic Antonia, erudit preot ital., teriseaza intreaga viata si activitatea. Terminand
'
duprt reintoarcerea lui Napoleon ataca pe Austriaci, insa fiind batut la Tolentino 2 si 3 Main,
fuge in Corsica, de ad se imbarca cu 250 adepti
ca sa redobfindeasca tronul, debarcind 8 Oct.

n. 1672, 1694 superior al vestitului: Collegium studiile devine mai utiu invtator la scoala rom.
Ambrosianume din Milano, apoi biblotecar al dela capela Sf. Adormiri din Brasov (1838-40),
ducelui de Modena. -1- 1750. Intre scrierile salo iar mai Valhi tot acolo profesor la gimnasiul
mai insemnate mint: Rerum italicarum scriptores roin.-cat. (1840-50), publicand ca atare Icoana
(Milano 1723-51, 25 vol.), Antiquitates Italicae, creseerii rele, lucrata dupa Krebsbachlein al
6 vol. (Milano 1738-42), Annali d'Italia, 12 voL lui Salzmann. In tot timpul acesta colaboreaza
zelos la Gazeta Transilvaniei i Foaia pentra
(Mil. 1744-49), etc.
Muritura, (saramuM, saratura), compositiune minte, mima i literatura, redactate ambele de
de apa saratii cu adaus de felurite condimente, G. Baritiu; 1850 concipist si translator la guin care se initcresc diferite legume, precum vernal din Sibiiu, unde safari multe sicane din
varza, castravetii, $. a. 'unite pentru conser- partea superiorilor dela guvern, intercjicfindu-i

vare. M. se poste face si cu otet

de a mai publica ceva prin foile romanesci;

Murawjew, veche familie de nobleta ruseasca 1861 pus in disponibilitate, se stramuta iEwasi
petrece cu traoriginara din Moscva. 1) M., Nicolai Nicolajevici, la Brasov. Aici restul vietii

www.dacoromanica.ro

356

Itursan.

ducerea Noptilor lui Young (din care ins numai libertatea, unirea i virtntea. Limba sa nil este

dupa mane s'au publicat cateva fragmente)

asa de infloriti, ca a lui A.lexandri sau Bolincu adunarea si aranjarea poesiilor sale, cari la tinean, dar este ca malt mai curata si mai putin
1862 le scoate in volum sub titlul: Din poesiile influentata de limbile straine. Stilul gin e plin
lui A. M. (Ed. II. Sibiiu, 1881), lar Asociatiunea $i coreet, lar versificatiunea wadi, si moale.
transilvana in acelasi an le premiazd cu 50 galbini. (Cf. Ar. Densusan, Cercetri literare. Iasi, 1887,
Dupa aceastabucurie, viata sa turburatd in timpul vol. I, II; G. Bogdan-Duica, Revista literal*

din arma prin o melancolie trecuta, in misan- Tribuna 1888, nr. 179; los. Vulcan, Pan teonul
tropism si in urine- in o total& confusiune roman. Budapesta, 1868; T. Maiorescu, Critice.
sufleteasca, provenita parte din suspitiondrile
Bucuresci, 1892, vol. II; Val. Branisce, Mureperseculiunile strainilor, parte din pierderea ilu- sianu Andras. Budapesta, 1891; L Rata, Viata
siunilor sale formate asupra viitorului Roma- si operele lui Andreiu Mursan. Blaj, 1900.)
nilor, se incheie la 1863. A. M. e inmormntat
[I. Ratiul
in cimiterul dela biserica gr.-or. Sf. Adormiri.
2) Mari/fan, lacob, publicist si prof. rom.,
Romfinii din Brasov i-au ridicat, in semn de n. 28 Nov. 1812 in Rebrisoara. Instructiunea
recunoscinta, o frumoasa cruce mormntald.
elementard a primit-o in scoala grnitereasci
1842 M. se casatorise cu fica preotului din Brasov, din Ndsud. Cursul gimn., filos. pi teolog. 1-a
Susana Grecean; din 8 copii ce-i avusera, nici facut in Blaj. Abatele rom.-cat. din Bra.sov,
unul nu traiesce. Vduva dinsului e presidenta Kovacs, a carui mama era romana, se adresase
de onoare a Reuniunei femeilor rom. pentru la episcopul din Blaj, ca sd-i recomande pe un
ajutorarea veduvelor srace din Brasov-Sacele. tinr ea profesor la gimnasiul rom.-cat. ce voia
Activitatea sa literar incepe la 1839 ea poesia sti-1 infiinteze in Brasov. Cal ales a fost I. M.,
Petite i pagruica, dupa care ani dearandul au care si-a ocupat postal in 1837, si timp de 19 ani
urmat multe altele pana la 1857. In poesia sa, ca profesor, iar 20 ani ca director, a desvoltat
combatutii, de catni unii (Maiorescu, Bogdan- o activitate extraordinara., mai ales intru ereDuica) i aprata cu mare insufletire de card, altii scerea tinerilor romni, pentru cari acest gim(Densusan, I. Ratiu), putem deosebi trei perioade: nasiu, in lipsa unui romanesc, devenise un centra

desvoltarea (1839-47), animas (1848-49) si de adpostire, si era frecuentat de numerosi

declinul (1850-57). In perioada I poetul se des- elevi romani. Important rol avuse I. M. si pe

voaltd tot treptat pana pe la 1847; pe la inceput

e nesigur pi nu scie ce este mai acomodat pentru
lira sa, i se lupta cu limba, technica i cu aflarea
ideilor; primele sale poesii slint lincede si pulin

terenul politic: in-ipreund ca Baritiu a calatorit

In 1837 la Viena, cand au castigat concesiunea

suspin, $. a. In perioada II serie putin, dar acel

putin are o valoare inalt. Aici apartin: 15 Main
1848, Desteapta-te Romanee, Omul frumos,
Catra martini romani i Oda la familia Hur-

1878. In acest period Gas. si-a mrit formatul

si a introdus literile latine. Din 1860-75 a luptat
ca mult zel i curaj, ca Romnii s-si sustina
postulatele nationale, si sa nu cedazo nimic. In

pentru aparitiunea Gazeta Transilvaniei (v. tic.),

al carei colaborator a fost dela inceput pane' in

succese, dar cand incepe a crinta obiecte pa- Martie 1850, cand Baria fa oprit dela redaclie,
triotice, atunci talentul sea se manifesta in toat iar iarui sistat. In Sept. 1850 I. M. exopera
frumseta poeticd, e plin de energe, insufletire din nou concesiunea, si a redijat insusi Gaz.
spint national, ca in urmatoarele : Glasul si Pooh, dar nurnai pe langa un reversal impus
unui Roman, 0 privire de pe Carpati, IIn de legea martiala. A condus acele foi prina in

muzachi. Creatiunea sa de forta din aceasta 1868 a fost tras in cercetare criminala pentTa
epoca pi in general din intreaga poesia sa este publicareaPronuntiamentului din Blaj in contra
Defteaptd-te .Rometne, imnul nostru national. In uniuneie, cercetarea insa s'a sistat. In 1877
perioada III valoarea creatiunilor sale poetice i-se facuse preces de presa pentru mai multi
scade tot mai mull Pas de pas vedem depri- art. poi., dar a fost achitat. Sub domnia Nemmares poetului i inmormntarea ilusiunilor sale. tilor (1850-60) i-se cerea, ca articolele nisi inPoetul e desamgit, nemultdmit, desperat, filo- semnate, inainte de publicare, sa le presente la
politie in traducere nemteasca. Marital lui I. M.
sofeazd, mediteazd, uneori e plin de ironie
sarcasm, dar nu mai are Cilia i inspiratiunea pe terenul social sant asemenea foarte mari.
de rnai inainte, lira sa devine timida i lingu- Reuniunea femeilor romane din Brasov, cea
sitoare, se vede ea e fortata i ca aceentele sale dintaiu in Ardeal, isi datoresce, in mare parte,
glut dictate de datorinta; dar pentru aceea
existenta lu I. M. Toate institutiunile romane
in perioada aceasta anca are creatiuni admi- de pe acel timp, la infiintarea lor, au fost parabile, ca urmatoarele: Dorul mea, 0 dimi- ternic sprijinite i recomandate de dinsul; astfel
neata pe muntele Surul, Eremitul din Carpati, Asociatiunea, Albina, s. a. La iniliativa din-

sului s'a infiintat fondul pentru ridicarea unei

M. nu este poetul unei provincii, el este poetul acad. de drept, din care fond s'a zidit scoala
natiunei intregi, el exprim aspiratiunile si idea- civild de fete cu internat in Sibiiu. La infiinlurile tuturor Romanilor, el vrea unirea in cu- tarea gimn. gr.-or. din Brasov I. M. a contribuit
gate si simtiri a tuturor Rornanilor din toate asemenea in grad insemnat, cu graiul si cu conunghiurile. La M. atlam poesii de amor, satirice, deiul; iar numele dinsului se gasesce futre cei
filosofice si narative, dar el nu prin acestea se dinttliu contribuitori pentru acest institut, care
distinga, ci prin cele patriotice, prin oda na- e, ca si scoala civild de fete din Sibiiu, un martined, al carei creator este in literatura ro- garitar al neamului romanesc. i ca sa nu remana. M. nu are o mare varietate de idei, dar mand un singar teren neimbratisat de acest
aceasta vine de acolo, c nici subiectele poesiei credincios diler al neamului romanese, a Milt
sale anca nu sant prea varii, el canta patria, pi pe Choreograful, a compus insusi frumosul,
Locul fericirei, Min tea si Mortii dais Oltenita.

www.dacoromanica.ro

Murtisana

Mur4-Turda.

351

ohiar de striini admiratul contra-dans Romana, de$teptat interesul lor pentrn luptele Romanilor.

care s'a dansat prima data in casa dinsului in M. si-a jertfit toat viata sa causei poporalui
iarna anului 1850. A fost membru onorar al roman, pentrn focal 5i entusiasmul cu care a
Academiei romiine. Pe linga alte !naafi literare, pasit pe arena a fost adese persecutat. Avuse
a publicat multime de poesii, pline de invta- si douii procese de presa in 1888 si 1890, in
tura i entusiasm national. S'a castorit in 1840 ambele casan i s'a purtat cu brbatie aprand
cu Sevastia, fica fruntaaului comerciant Dimitrie dreptul limbei materne cu succes moral, care
Nicolau din Brawv. Din 10 copii, adi mai tra- a produs un puternic echo in presa din patrie
iesc 3 Mori si 2 fete. -1- 29 Sept. 1887. Fiji s'i: si strainatate. In al doilea preces a fost conMurfan Aurel, Dr., publicist, n. 1847 in damnat la inchisoare de 6 septinnani. Tot pentru
Bra$ov, aici a primit instructiunea primara
articoli in cause nationale, a fost admoniat, ba
secundarii, clasele ultimo gimn. leza absolvat in $i pedepsit din partea politiei cu arest de 8 (Ale.
Blaj, sub conducerea lui Cipariu. Anca de liar,
[Iosif Sterca Sulutu.]
tata! sea 1-a initiat in mersul luptelor nationale.
4) Murefan, &cob, compositor si profesor de
In 1863 faces serviciu de raportor la Gas. Tr. music, n. 29 Iunie 1857 in Bra$ov ; a studiat

despre desbaterile dietei. In 1865 s'a dus la gimnasiul in Brasov, technica in Viena si a
Viena, unde a flout cursul filosofic, apoi cel frecuentat conservatorul in Lipsca. A fost projuridic. In 1868 a seria un sir de articoli in fesor de musica Tu Nisud si Brasov, iar acrevista politica Die Reform, redactat de ce- tualminte in Blaj. A redactat foaia musicala:

lebrul publicist Schuselka, aprfind autonomia Mum Romnel (1888, 1894, 1895). Compositor
Ardealului drepturile natiunei romine, articoli, de musicti poporala, a sciut sa imbrace musica
cari au facia sensatie intre Romani, dovada e poporal in vestminte artistice, ca la alte poadresa tinerimei univ. din Viena, predat lui poare culte. Forta sa e in lucrrile sale originale,
Schuselka pentru publicarea acelor articoli, apoi In cari se resimte simtemntul national. Intre
darul ce i-l-au presentat 121 femei rom. din multele sale compositiuni, cari tree preste 200,
Ardeal Luptatorulai pentru drept si libertate. prevaleaza cantarile liturgice si Manastirea ArA. M. a remas un lung sir de ani colaborator gesului, care este unica in literatura noastr

al revistei Reform. In 1868-77 a serie ar- artistica.

[I. Ratiu.]
ticoli intru aprarea causei nationale, in mai Mur'lana", institut de credit ai economii in
multe iare din Austria ai strainatate. Ca pre- Reglainul sasesc (cott. Murs-Turda), fundata la
sedinte al societtii tin. univ. a contribuit mult 1886. Capital social de present con 170,000.
la restabilirea solidaritatii intro tinerime, care
Murtanul", institut rontatt de economii si
se impartise in dou societati ; societatea reunita, credit, soc. pe actinni in Radna (cott. Arad),
la propunerea sa a primit numele ce-1 poart: fundat 1897 cu capital social de C. 80,000 imRomania Jun. In 1872 fac doctoratut in prtit in 400 actiuni C. 200. Profit curat (1899)
drept in Viena si praxa pentra advocatura; si-a C. 6678.24.

intrerupt-o insa in 1877 pentru a se intoarce

Mur6-0orheiu, (Tirgul-Mursului, magh. Ma-

In patrie, uncle avea s inlocuiasca pe tatAl sik ros-Vriscirhely, germ. Neudorf), oras cu muniimbolnavit. In 1877 a lucrat impreuna cu Baritiu cipiu si capitala cott. Mufs-Turda, pe malul
la Gaz. Tr., iar din 1878 incepand [Ana in sting al Mursului, resedinta unei curti de apel
()nut de tuli (1901), e directorul ai proprietarul (tabla regeasca) pentru Transilvania, tribunal
Gas. Tr. In acest timp Gaz. Tr. a luat o des- pi judectitorie cercuala, camera' de comerciu,
voltare puternica, si 1884 a devenit primal liar 14,212 loc. (1890), partea cea mai mare Maghiari,
cotidian la noi. In 1888 a infiintat o tipografie un castel in care se and o casartnd si biserica
proprie rom.; in4iva deschiderii tipografiei Gaz. reform. cea mare In stil gotic. Liceu reform.,
Tr. si-a serbat aniv. de 50 ani dela intemeierea gimnasiu inf. cat., scoala technica pentru inei. In 1889 scoas numiirul de Dumineca, care dustria ceramicl, a lemnului si metalelor, bia contribuit in mod puternic la desteptarea po- blioteca' publica' (a lui Teleky) cu codex-ul de

porului, pentru de a-si cunoasce drepturile si Vsarhely, un manuscris al lui Tacit si 60,000 vol.
ce le are ca cetatean ai roman. $i o colectiune de obiecte de ist. nat., museu
Aceasta a fost prima foaie polit, liter. redactat industrial al terii secuesci, monumental genela priceperea teranului, care a desteptat gustul ralului magh. Bent (1880) si al executatilor (1854)
$i dorul de a ceti. Dela 1885 a fost de repe- Trk, Galfy si Horvath; fabrici de zahar, de
tite ori ales in comit. part. nation. 1892 a re- jucarii, spirt, bere, scanduri, caramidarii si rafin'ril de petrol. In jur cultura de pomi frucfusat mandatul, precum a declarat, pentru
nu consimtia cu curentul co domnia in sinul tiferi, vii, tutun, etc.
datorintele,

partidului in afacerea Memorandului. Cu toate

aceste a aprat Cu caldurd interesele solidaritatii in sinul partidului; mai ales in procesul
Memorandului, ca aprtitor, avnd un rol de
frunte, a contribuit In mod deosebit la succesul
moral obtinut. M. a staruit pentru a canta le-

Mur'ef-Oforheiu, protopresbiterat in archidiecesa ort.-or. romana a Transilvaniei, format din

23 parochii, cu 10,780 sutlete, cu resedinta in
Murs-Osorheiu.
Mur4-Turda, (Maros-Torda), cott. In Transil-

vania, se marginesce la nord ca cott. Bistrita-

gaturi ca popoarele din patrie, cari au asemenea Nasud, la vest cu Turda-Aries si Cluj, la sud
soarte i interese cu Romanii. In acest scop a cu Odorheiu si Trnava mica, iar la est cu. Cinc,
calatorit in 1891 la Praga, and en ocasiunea suprafata 4324 km2. si (1890) 177,860 loc., din
expositiunii nationale a Cehilor, unde in fruntea cari Mara de Magh. stint 62,179 Rom., 6438 Germ.

color 30 Romani a fost prima au multi sinn- si 3735 israeliti; terenut este muntos mai ales
patie. Aceast visita a contribuit mult la apro- spre nord 5i est. In partea vestica, intretaiata
pierea Slavilor din Ungaria catri Romani $i a de riul Mure$, se atilt aa numita Campie

www.dacoromanica.ro

352

Murs-tioara

Muriat.

(v. ac.) lipsit de arbori. Clima este excelentd.. a bombardat un bivuae tutees, care se insta-

Producte principale stint: porumb (cucuruz), lase pe inaltimile dela Codoslui pentru a da
gran, secar, oyes, orz, poame, chiai si vita de ajutor trupelor din Rahova si 1-a silit a se revie si pepeni reuses. Crescerea vitelor este trage spre Vidin, asigurand astfel caderea Rafoarte prospera; minele furniseaza cu deosebire hovei in manile armatei roman. In una acestei
sare gema. Industria este neinsemnata. Co- operatiuni M. a condus transportul trupelor romercia se face cu deosebire ca lemne, vite si mane, cari au ocupat cetatea Rahova, si a luat
producte brute. Capitala acestui cott. este Mures- in primire porta! Rahova; atunci fa inaintat
Osorheiu (v. ac.); de insemnat mai este Re- locot.-colonel si decorat ca Steaua Romaniei in
gradul de oficier. Dup. resboiu
continuat
ghinul sasesc (v. ac.).
Murs-Uioara, (Dena Mursului, magh. Maros- activitatea de instructor si organisator in diIfjvr-Akna), oras in cott. Alba de jos in Tran- ferite servicii pilna in a. 1888, nand e nwnit
silvania, pe malul stling al Muresului, resedinta comandant al flotilei. In acest an s'a sport ma-

cercuala. 3418 loc. (1890) Rom. si Magh. Castel terialul plutitor al flotilei cu importante vase de

herghelie a contesei Miko. Ocnele de sare mare, si campul de activitate al noului pef se
largesce. In 1893 e inaintat general de brigada,
ceea ce da un non prestigiu flotilei, introducndu-o dup sine in toate serviciile mari ale
aperarii nationale. In 1898 prin noua lege de
organisare tlotila este recunoscut definitiv ca
M.-Uioara.
Murex, molusa gasteropoda, apare prima data factor principal in sistemul nostril de aperare,
In era tertiara, in Miocen, si triesce si astadi, si ja nutnele de marina militara, lar seful ei,
bland titlul de contra-amiral, isi transport recaracterisfind fauna marina Moral& [I. P. V.]
Murexid, is 5i purpuratul de amoniu (NH4) sedinta la Bucuresci i ia de aci inainte direeCs 114 N3 06 sarea acidului purpuric, care nu tiunea superioar centralii a marinei, ca inexista in stare liberd. M. se prepara din acidul spector general al marinei militare si director
uric prin acidul azotic i neutralisarea cu amo- superior al marinei in ministerial de resboiu,
cele mai mari din Ungaria (50,000 tone anual).
Mur4-Uioara, protopopiat in archidiec. gr.cat. romana de Alba-lulia si Fagras, compus din
21 parochii si 7 filii, Cu 11,090 suflete;

niac. Cristale verdi, luciul metalic, disolvandu-se pastrand in acelas timp comandamentul executiv.
[Constant. B.]
in apd cald si colorandu-o pe aceasta rosu purMurgill, dupi pov. rom. e Inceafrul de seara,
puriu. Usitat inainte de a se descoper colorile

de anilina ca materie colorant&

Murg, afluent pe dreapta Rinulni, isvoresce in
Padurea Neagrit, 96 km. lung ; valea M. e una
din cele mai romantice vdi din Padurea Neagra.

identic ca Serila. Voinicul umori balaurul si

sangele acestuia stinse focal. Voinicul se sui

in copac, ca ea' vada, cd mide este foc, 5i luau-

du-se dupa zare, in padure intalni pe M. sin

Murgescu, loan, contra-amiral in marina Rom., opri, ca sa mai intarclie noaptea; asa fca eu
n. 1846, 1864 intrat in scoala navala din Brest Miazit-noapte (Mezil) si cu Zorila si mai tirdiu

(Francia), dupa studii stralucite 1866 inaintat reintorandu-se i desleaga pe toti. [Atm.]
Murgu, pomenit de Raguzanul Lacari (1605),
sublocotenent in flotila. In resboiul din 1877
fiind atasat la marina rus cu alupa Randu- eft a fost ambasadorul domnului muntean Dan
nicac, maiorul M., impreund cu capit. Dubasof probabil la curtea regelui Serbieic si ea scrisese
din marina imperiala, a condus faimosul atac de nisce memorii. Cf. Xenop, II, 24, 25.
Murgu, Eftimie Dr., jurisconsult, profesor de
torpile din noaptea de 12 Mani 1877 in contra
escadrei cuirasate turcesci, ce stationa in ca- filosofie, n. in Caransebes (Banat), fiu al unui
nalul Macinului si care se prepara a bombarda oficier graniteresc in Banat, a primit o crescere
a doua ji orasul Braila si a distruge podul stra- aleasa, studiile de drept si filosofie le-a facut in
tegic dela Barbosi ; gratie dibaciei profesionale Pests. Nationalist infocat, vadand ca nu poate
si presentei sale de spirit, monitorul turcesc lucra cu succes in patria sa pentru causa reSeife e aruncat in aer de o torpild, i rema- mand, trecii. 1834 la Iasi ea prof. de filosofie la
sitele vasului se duo la fund impreuna cu tet scoala basiliana si apoi la academia Mihaileana
echipajul, iar expeditiunea se intoarce teafOrd (v. ac.), 1836 a trecut la Bucuresci, (land leela Braila. Multa.mita :acestui stralucit fapt de tiuni private de filosofie; 1839 neconvenind Rusiei
arme, escadra inimica se retrage inspaimOntata apostolatul lui M., a fost arestat i condus la
la gurile Dunarii, si trecerea armatelor rusesci Sibiiu, ande a fost pus in libertate. 1840 s'a
in Dobrogea se face de aci inainte ca inlesnire stabilit in Lugo s (Banat) ca advocat si a lucrat
in deplin siguranta. Pentru acest act de foarte mult pentru liberarea bisericei rom. de
bravura, de o important strategica capitala acolo de sub erarchia sOrbeasca, 1848 arestat
pentru operatiunile ulterioare de mvasiune, ma- ca agitator rom., insa incredndu-se in promiiorul M. este decorat cu ordinal Sf. Vladimir siunile Maghiarilor a trecut in randurile Ion,
cu spa.de si roseta. In Lille, acelas an, flota eliberat, dar trebni s tread).- in Romania. Cu
turc fijad definitiv alungata, M. e chiemat la inceperea erei constitutionale se reintoarce in
cuartierul general din Poiana, de unde e trimis patrie, fa insa rem primit de Romani, mai ales
sa asigure trecerea armatei romane preste Du- de lugojeni, se pima in Budapesta, fiind ales si
nare la Corabia ; apoi a mutat acest pod dela deputat dietal. t 30 Apr. 1870 in Buda.
Muriacit, identio cu anhydrit, mineral din
Corabia la Turnu-Magurele, unde a remas catva
timp insarcinat cu aprarea lui. In Oct. a blocat ordinal sulfitilor, format din sulfat de calciu
cloud monitoare turcesci, cari se aflau la Vidin, anhidru; se gasesce prin depositele saline alaprin mijlocul a don barace de torpile ce le in- turea de ghips.
stalk la Nedeia, i pentru a caror apiirare conMuriat, Muriatic (dela lat. muria), solutie sastru un fort ca cinci tunuri. Din acest fort M. rata ; nume dat acidului olorhidrio, prom= si

www.dacoromanica.ro

Murillo

353

Musat.

apelor cari contin in abundanfii clot= de sodin

Musaca, mancare preparati din patlagele vi(sare de bucdtdrie).
nete, amestecate cu carne tocatd si prjit.
Murillo, Bartolomei Esteban, pictor, primMusaceae sau Museae, (botan.) dui:A unii bomdiestru al scoalei span. de Sevilla, botezat in tanisti familie, iar dup altii numai trib din faSevilla 1 Ian. 1618, t acolo 3 Apr. 1682. Distins milia Scitamineae (v. ac.).
in tablourile sale atilt prin gratie si gingsie, cat
Musachie, cam* intinsd pe lang Marea Ad ria$1. prin pronuntare puternicd, sublimitate i foc tied in Albania de mijloc. Locul principal e Fieri,
pasionat In coloritul sea bogat. MuHale sale ta- orsel aramanesc; stint si alte com. artimnesci,

blouri respandite in toati Europa sant parte cu 7-10,000 de Aidmani, majoritatea locuitoistorice (religioase), parte de genre si portrete. rilor stint Albanezi. (Cf. Rumanische Revues
Cele mai inseinnate sant: Conceptiunea ima- 1892, p. 19 si 109.)
culat a Mariei, Nascerea Preacuratei, Madona,
Musaeos, dupd mitol. grec. fiul lui Orpheos
Visiunea Sf. Antonin, etc.
cu Silene; un cantret, profet i preot.
Murner, Toma, poet satiric, n. 1475 in OberehnMusagetes, predicatul lui Apollon, amical si
heim (Alsacia), franciscan, 1506 incoronat poet
de catra Imp. Maximilian, t 1537 dupd o viatd
putin statornicti.
Murnu, George, poet, prof. la seminariul teologic din Iasi, este macedonean de origine. Publicatii : Stadia asupra elementului grec ante-

conducetorul .muselor.

Mu9ama, panza pe care se aplicd un strat de

ceard sau cauciuc, facendu-o astfel impermeabild

pentru apd.
Musbita, com. rur., atenent la parochia Vlscdut pe Sirete, mosie razeaeascd in cApitanatul
fanariotio in limba roman. Bucuresci, 1894; si judetul Siretului In Bucovina, 419 locuitori,
Ganduri si vise, Iasi, 1898, un volum de poesii (400 ort.-or., 14 rom.-cat., 5 mos.).
drgalase. A inceput in Convorbiri literare 1900
Musa romni", foaie musicald si literati', a

publicarea unei traducen i a Iliadei in metrui antic. aparut in Blaj pentru prima owl 1888; proMuroniu, Moroniu, credinta desart, c oatnenii prietar si redactor Iacob Mursan (v. ac.); seo pul

cari au fost rdi in viatd ar veni noaptea din ei principal a fost respandirea cantecelor pomorminte spre a face fried celor cu cari au pulare nationale, cat 5i prelucrarea lor in piese
trdit bine in viatd.
Murray, (pron. Mrre, Gulba), cel mai mare
rim al Australiei, isvoresce in coastele vestice
ale muntilor Warragong, curge prin Victoria si
Australia sudied si se varsd in lacul Alexan-

de salon si concerte. Cele mai insemnate piese

navigabil; basinul 781,850 km2.; alluenti principali Darling si Murrumbidsi.

Murray, 1)M. Alexand., (1775-1813), linguist
englez, n. din popor, in Scotia, dupd ce primi instructiunea in scoala sdteascd, invttl singur

teze cu totul. M. r. apdrea odatd pe luna, si pe

lang partea musicala avert si parte literar, pu-

din M. sant: Cimpoiul, Olteanca, Ardeleana, Nara

putpuriuri, etc., mai multe piese corale lurnesci

si bisericesci. Din lipsd de sprijin ca fines anului

1888 a incetat; 1894 a reaprut iarsi intr'un

drina, care se scurge in baia Encunter; lun- stil mai usor si s'a editat pang in Iulie 1895,
gimea riului 1680 km., din cari pe 1260 km. cand tot din lipsI de sprijin a trebuit sd ince-

blicand biografii de ale musicilor romani si strdini,

articole, notite, cronice, poesii, etc.

Mu9at, (Mufeitescii), insemnatd familie dommai multe limbi vechi si moderne, fa preot, nitoare in Moldova, din care se trage Alexandra
apoi profesor de limbile orientale la univers. din cel Bun si Stefan cel Mare. Originea ei este
Edirn burg. A scris : Istoria limbilor europene sau munteneascd, dupd cum o arat si numele foarte
cercetdri despie afinitatea lor; Vista si scrierile obicinuit in Muntenia si aproape necunoscut in
lui J. Bruce; CdItoriile lui Bruce.
Moldova. M. erau inruditi cu Basarabii, ceca ce
2) Murray, E. C. Greeville, a publicat o tra- probeaza intre altele marca familiei asemndducere din colectia de poesii populare ale lui toare cu a acelora, relatide strinse dintre ambele
Alexandri sub titian The national songs and neamuri domnitoare i inrudirea lor cu mandra
legends of Roumania. London, 1859; Turcii la familie polon regeascd a Jagelonilor. Din sinul
ei acas, tr. in fr. 1878.
ei pentru Moldova, ca din acel al familiei BaMurrumbk191, (Morumbid0), afluent pe dreapta sarab pentru Muntenia, au iesit cele mai glo-

riului Murray in Australia, 2160 km. lung.

Mursa, (Mum), mici bucatele de blastru negru

ce isi puneau mai nainte femeile pe fat, ca

pelita lor sd apar mai albd.

Mur9idabad, oras in Bengalia (India), lang
un brat al Gangelui, 39,231 loc., 1704-71 capitala Bengaliei.
Mursuk, capitala oazei Fezzan (Tripolitania),

6500 loc.; statiune a caravanelor.

Murta, com. rur. in Rom., j. Dolj, compusd
din 3 cat., cu 1590 loc. (Diet. 4eogr. 1896).
Murten, (franc. liforat), oras in cantonul elvetian Freiburg, 2360 loc. (1888). Un obelisc
amintesce invingerea confederatilor asupra lui
Carol Indrtiznetul din Burgundia, intmplatd aci
la 22 Iunie 1476.
Mus, (lat) soarece (v. so.).
Musa L., (botan.) gen de plante cunoscut sub
numirea vulgara de Bananier (v. ac.).
Enciclopedia mining.. Vol. III.

rioase figuri de voevodi nationali.

M., Costea, sau Musatin, intemeietorul familiei domnitoare moldovenesci a M.-lor, originar
din Muntenia si rudd dreaptd cu Basarabii. Fiii
si, Petru, Roman si Stefan ajunserd pe scaunul
domnesc al Moldovei, aducend prin aceasta
btitranului Costea epitetul de voevod si inaugurandu-se astfel quasi-dinastia musateasca (finca
secl. XIV).
M., Petru, primul domn dintre Mustesci,

f ridicat in scaun dupd Koriatovici, ca fiind

din vita donineasca inrudit cu Ba.sarabii (1375).

In timpul domniei lui de 16 ani, &al in bune

relatiuni cu vecinii i indeosebi cu Polonii. &poi

nand pe tronal Munteniei ajunse Mircea cel Be-

trail (1386), Petru una o politicti intra toate

conform intereselor acestuia. Diplornatiei lui

se datoresce, desi nu pe fati, insemnat de favorabilele tractate dintre Mircea i Vladislav al

www.dacoromanica.ro

23

354

lams*

Muscel.

Poloniei (1389 si 1390), tractate prin cari craiul una yrin Mala pi alta prin Sept., si ataciti att
leseso e lute positio de inferioritate fatii de semenaturile de primavard cat si cele de toamnd:
domnii romfini si mai ales de Mircea. Tot in
secard, orz, ovs. Femela 5i depone dup
interesul pcii terei el se cksitori ca sora re- copulatiane ou'le ei pe foile cerealelor i dupa
gelui Vladislav Jagelon, imprumutndu-I si ca 10 dile ies omidele cele mici, cari se raised printre

3000 ruble, pentru cari i-s'a amanetat tinutul foi si vagina in sus pan unde dau de un nod
Haliciului. f in scaun cdtr, 1391.
si se stabiles acolo definitiv. Omidele maned
M., Raman Costea, fratele lui Petra M., apoi paiul unde sed ascunse, incat acesta nu mai
dornn al Moldovei (1391-94) dupd moartea fra- poate suporta spicul, care se apleacd in jos ca
telui su si pe timpul minoritatii copiilor ace- si dud ar fi fost frant de grinding. Contra lor
luia, Roman si Ivascu. El data s naturaliseze ne putem feri prin parjolirea miristilor atacate
oarecum pi sit legititneze familia sa, inrudindu-o de ele si arderea paielor. Cele de toamna dacil
eu cea stinsi a Bogdanescilor, deoarece se cd- au distrus ()data semndturile, putem semna
sItori cu Anastasia, fica fostului Latcu Vodd. pentru a doua oard, caci ele au intrat deja in
Din aceastil cdsdtorie se nsca pi al 6-lea fiu, pdmnt, prefcndu-se in chrisalide.
Alexandru col Bun. Roman descalecd orasul,
Musca, (magh. Muszka), numirea veche Mezt,
care poart nurnele gut pi tea in bune relatiuni Mezth, Nest, Gest, com. midi in Ung., cott.
eu Polonii. In curand ins intrigile polone Virg Arad, cereal siria, apare in actele publico la
zizania intre Mustesci : Roman e detronat de 1334 ca parochie, la 1444 ca opid proviklut cu
fratele sifiu Stefan.

fortareatd, ale cireia ruini se viid i adi. 1011 loc.

M, Stefan Costea, al doilea Irate al lni Rom. gr.-or.

Petra M., domn al Moldovei (1394-99), care Muscal, (Naiu), 1) fluer de trestie cu 7 guri ;

detrona pe fratele sea Roman en sprijin polou. 2) instrument compus din mai multe fluere imDesi plecat color cari Il ajutaserd la tron, umi- preunate, v. Naiu.
lindu-se prin tractate de inchinare, dar intrigile
Muscardina, v. Botrytis Bassiana.
lesesci, cari alit= sd atragd tot rnai mult MolMuscardinus avellanarius, eoarece din fam.
dova sub influenta lor, il facur sd iese din Myoxidelor, ord. Rodtoarelor, de coleare gal-

si aprinser o lupt pentru tron intre binie inchisd, ga'tul i pieptul alb, regiunea ochilor
fiii
domnie'
si5i Stefan pi Petra. In timpul domniei lui si urechilor rosu-deschis, picioarele rosi, urechile
ha parte in lupta cruciadd dela Nicopoli (1396), 1/2 din mdrimea capului, lungim ea corpului 7.5 cm.,
ca trimis de Poloni, si tot in o asa calitate inteo a codii 7 cm. Trdiesce in Europa centrala, prin
expeditiune contra Ttarilor (1399); ambele ne- iarbd si tufisuri, se hrnesce cu alune, nuci, ghind..
succese.
Muscari Mill., (botan.) gen de plante din fam.
M., Roman Petru, fiul lui Petra M. si Liliaceelor, trib. Scilleae ca flori in racem ternepot domnilor precedenti, Roman si Stefan, minal cu periant globos sau cilindric la gat conisbuti st ia tronul, inlturand dela domnie pe strict. Cuprinde ca. 40 specii din Europa si reg.
fiii lui Stefan, cari insangerau tears cu luptele mediterand, dintre cari
tenuiflorum Tsch.,
lor, injosindu-o tot mai mult Polonilor (1399). M. racemosum Mill. si M. botryoides Mill., ce
Desi si el tines st se umileascd card Poloni, creso si la noi, cunoscute sub numirile vulgare
pentra a-si pdstra scawaul, totusi politica le- ,ciapa cioareic, cocoseig, porumbeic $. a. in-

yeascd, ca un adevrat moloch, cerea tot mai rudite se cultiv, ca plante decorative rustice.
multe victime i schimbri in Moldova. Swi[A. Pr.]
drygello, fratele regelui polon, Il alung si-1 inlocuesce cu fuga Roman Costea (v. Iuga), vkul
sea, care Il si ucide (1400).
[Aguletti.]
Mufoati, larve de mused, v. Larva.
Musca, (Musca domestica), insect din ordinal
dipterelor, de coloare cenusie, cu patru dungi
negre pe piept (torace), jos glbinie, lungimea

Muscarina, 1) Cis 1116 N, 0, o materie colorantd,

care ca basd se presintii rosu-violet, iar ca sare

albastrd. ; nasce dela Nitrosodimetitanilind s't Dioxinaftalind ; 2) C6 1116 NO8 alt compus, se ga-

sesce aldturea de Cholina in Agaricus muscarius

(ciupercd), lichid incolor, frd miros si gust, dar
foarte otravitor.
6-8 mm., daft mari, antenele peroase, clod, Muscariu, v. Agaricus.
aripi lipite de piept, transparente i reteloase,
Mu9cat, Mufcattt, numiri populare ale plan6 picioare provedute cu nisce besici cleioase, telor cultivate : Pelargonium odoratissimum Ait.
cu cari se poate urca si pe obiecte netede ; tit"- Pelargonium roseurn Ait. si Pelargonium beliesce prin locuinte in tot cursul anului. Se in- lulum Sweet. (v. se.).

Muratal dracului, numele popular al planmultesee foarte tare si e supiiracioas pentru

om si animale. Se nutresce cu materii lichide. telor Knautia arvensis Coult., Knautia longiSe intnultesce prin ouii, pe cari le depune prin folia Koch. (v. ac.), Scabi osa Columbaria L. Scagunoaie. Larvele lor seamna cu nisce mici biosa lucida Vill. (v. se.).
viermisori.
Muscaturi, rand produs prin muscare.
Muscel, judet de munte in Rom., avnd o inMusca de cal, v. Gastrophylus equi.
tindere de 2954 km2., cu 113,458 loc. (1899),
Musca de carne v. Calliphora vomitoria.
Musca Columboli, v. Simulia columbacensis. aproape toti romani i ortodoxi. Mares
Musca blastru, v. Mursd.
este un vultur stand pe o ramurd de arbore.
Musca de Rena, (Cecidomyia tritici 5i Ceci- Se mdrginesce la nord en Transilvania, la est
domyia devastatrix), unele din musculitele cele cu j. Dambovita, la vest si sud cu j. Irges. J. M.
mai periculoase; se numesc M. de H. fiindcd au
imparte
mparte in 3 regiuni: regiunea rnuntoasi la
fost importate de card trupele de Hessa din nord, regiunea colinelor in centra si regiunea
Statele-Unite ale Amerioei de nord ; sfint foarte cimpiilor la sud. Din calmes Carpatilor se copericuloase avnd dne generatiuni inteo yard, board ramuri de munti spre sud, pierdndu-se

www.dacoromanica.ro

Mnscheta

incetul cu incetul in central j.-lui. Ramificatiunile principals sant: Mui4ii Dambovitei cu

virfurile Prislopu, Rosu, Algaiu, Rueca i Priseaca ; sirul de inaltimi, ce fortneaza unja de
despartire intro riul Dambovita i Argesel, ca
muntele Papusa, Draxinul, Kra, Tefeleica,
Preajrna, Muntisoru, Capitanu, Plaisoru, Pravatal, Altai:nasal i Mateiasul ; manta Gain*
mare si mic,
Mosoroaele mari
mici, Dobriasul mare si mic, Stramtu, Clabucetu,
Chiciora, Dealul Belarilor, Cucului, Mataul, etc.;
muntii Oticu, Ezerul, Zanoaga, Boldu, llagura,

355

Muscinee.

unele pentru conducerea apei, altele pentru con-

ducerea substantelor plastice; la basa tulpinei

sau i mai sus pe ea se afla rhizoizi; frunzele
n'au petiol, in genere au o nervura mediana,
formad din mai multe strate de celule divers
specialisate, iar restul limbului de obiceiu e

format nuinai dintr'un plan de celule bogate in

grunte de clorofil. Pe aparatul vegetativ se formeaza anteridii si archegoane ; oosfera produsa

in arcbegon dap, ce e fecandata de un ante-

rozoid (formati in anteridii), devine ou, care se

desvoalta pe planta mama in sporogon ; de timIn fine Moldoveanul, care pornesce chiar din puriu acesta rupe paretele archegonului in insirul cel mare al Carpatilor. Apele principale, teriorul canna se desvoalta, il ridica in sus

cari uda j. dela nord spre sud mkt: Diimbo- constituind seufia, care se afla deci la virful

vita (v. ac.), Argeselu (v. ac.), dui Doamna (v. ac.) sporogonului. Sporogonul desvoltat complet are

riul Tirgului, Hal Arges (v. ac.) aria partea un suport (pedicel, seta), la virf ca o capsula;
de sud a j.-lui. In privinta administrativO j. M. inlauntrul acesteia se diferentiaza de regula o cose imparte in 6 plasi Argeselu, Dambovita,
si se form eaza spori, nu si elatere ; capNucsoara, Podgoria, Riurile si Riu-Doamnei, cu- sula matura mai adeseori se deschide la virf prin

prindnd in total 1 coin. urb. si 81 com. rur.

Capitala j.-lui e orasul Ca'mpulung (v. ac.). In
privinta politica j. M. d 3 senatori si 4 deputati ; in privinta eclesiastica j. M. face parte

din eparchia mitropoliei a Ungro-Vlachiei, numerand 6 parochli urb. si 83 parochir rurale,

cu 166 biserici si 2 schituri: Ciocan (v. ac.) si
Namaesci (v. ac.). Invetamflntul public numera
15 scoale de baieti, 2 de fete si 66 mixte-. Din

caderea unui opercul. Sporii germinand dau antal

o protonerna abundenta, uneori de langa durata,

pe care se produce apoi aparatul vegetativ descris. M. se inmultesc abundent in mod vege-

tativ din propagule, sau din ori si ce parte a

corpului lor (frunza, tulpina, etc.), care poate
da noui indivu4i, dacit se afla pus, in conditii

favorabile. M. glut plante cari traiesc pretutindeni la ecuator ca si la poli, in cmpii ca

punct de vedere militar, j. M. face parte din In munti pan la limita zapedilor persistente ;
corpul II de armad. Personal ul sanitar se compune iubesc mutt umedeala, de aceea ei abunda

din 1 medie primar, 2 medici de plasi si 2 vacci- paduri la umbra copacilor, prin vaile muntilor,
natori. Producte: Principalele producte ale j.-lui pe langa sau chiar in isvoare, lacuri; traiesc
M. sant cele raj se fac in toate j.-le de monte, insa i in locuri uscate, pe stanci, coperisuri
mai ales branza buna, lemne de constructii, de case, pamnt arabil, dar atunci siint conf or-

scanduri, poame gustoase si de remarcat gait mati ca sa retina mult apa in ei, si sa resiste
piersecile i strugurii de pe Valea-Btefanescilor si In cas de seceta, si de regula M. sant vivaci
Valea-Mare. Se cultiv porumb, orz, oyes, grail, (traiesc mult timp), pot sal.' suspende viata lor
in si canepa. Ocupatia principala a locuitorilor si s'o reja cand couditii bune le permit. Terenul
e agricultura si prasirea vitelor. Industria e mai pe care traiesc unora le este indiferent, altii
malt de casa. Comercial e concentrat mai ales twit se afla totdeuna pe un acelasi fel de teren,
In capitala j.-lui. Partea de sud a j.-lui e str- humus, nasipos, argilos, calcaros, s. a. M. se

baud de linia ferata Bucuresci-ViIrciorova ; din divid in 4 subclase: Sphagnacee, Andreaeacee,

unja aceasta o linie laterala de 71 km. duce Archidiacee i Bryinee, ultima fiind cea mai
la Campulung. Mai e strabatut j. de calea na- numeroasa in genuri si specii.
[S. Bt. R.]
tionala: Bucuresci-Pitesci, Pitesci-CampulungMachin, (pecie), partea carnoasa dealungul
Frontiera si de alte multe sosele judetene si sirei spinarii la animale, carnea cea mai bung,
comunale. (Cf. C. Alexandrescu, Diet. geogr. al pi mai alma pentru fragedimea ei la prepsj.-lui M. Bucuresci, 1893.)
rarea fripturilor; se intrebuinteaza ca deosebire
Muscheta, arma scurta de foc, care i are pentru beafteak,.
numirea dela cocosul earn ; s'a folosit prima aril,
Muscicapa, (Apocynum androsaemifolium L.),
la inceputul sed. XVI in Spania, iar Carol V planta de ornament din America de noid.
a introdus-o si in Germania. Primele batalioane
Muscide, familie din ordinal dipterilor, clasa
ale fiecarui regiment de infanterie in Prusia s'au insectelor, cuprinde toate muscele ale caror annurnit Odd la 1889 batalioane de muschetari,. tere au articolul al treilea lenticular si prevbdut
Muscheton, (franc. mousqueton), tun mic de la basa de un fir dorsal, trompa terminata prin o
calibra 4.5 cm., cu care erau inarmati dragonii umflatura carnoasa; larvele trajese in general in
la inceputul secl. XVII; in Francia se numia materii organice in descompunere, cadavre, etc.,
astfel si arma de foc a artileriei.
nimfele au forma de butoaie ; insectele adulte ;
EH.]
Mesabi, (botan.)Musoi frondosi arc. Mousses, mai cu sama femelele ataca animalele, pentra ale
germ. Laubmoose), a doua clash de Muscinee. auge sangele sau humorile excretate. Cuprinde
Se deosebesc de Hepatice (v. ac.) prin aparatul Musca domesticli sau comuna (Musca dome-

ion vegetativ, care e o tulpin, ca simetrie de stica L.), traiesce in locuinte, bine cunoscuta
obiceiu axiala, purtand pe ea frunzele, mai dese prin oportunitatea sa; larvele sale traiesc in
or dispuse spiral, mai rar numai pe done serii; gunoiu; Musca albastra san muscoiul (Calliphora
tulpina in general are dimensiuni mici 1-5 mm., vomitoria L.) depune larvele sale pe rani, casau 2-20 cm., rar ajunge la cativa dm. (la davre si carne. Musca verde (Lucilia Caesar),
Sphagnum, Fontinalis, s. a.); in interior talpina depune ouiS pe cadavre.
[Leon.]
nu are vase adeverate, ci elemente specialisate
Muscinee, (botan.) Bryophyte, Cryptogame ce-

www.dacoromanica.ro

23*

356

Mascoiul

lulare; in intreg ciclul lor de desvoltare au urmdtoarele forme : spori de un singur fel, sfint
isosporee; din germinarea sporului iese protonema mult sau putin desvoltatd; pe protonerna
se desvoalt aparatul vegetativ, care e un thal
san o tulpind frunzoaa; aparatul vegetativ produce pe el organele sexuale, anteridii cu anterozoili i archegoane cu oosfera; avnd arche-

Musele.

Muscular,simful, caprinde o categorie de sensetiuni nu destul de bine definite, cari n e incunosciin-

teaa inteun mod particular asupra naturei, sterei

si contractiunei muschilor nostri. In acest grup
de sensatiuni intri 5i acelea cari contribuesc la
cunoscinta positiei membrelor noastre in spatiu,
cfit i acelea ale echilibrului dinamic general.
Expresia de S. m. este recenti in sciinte i cu

goane M. intrd intre plantele Arch egoni ate (v. ac.). total departe de a fi admisd, ca corespunOtoare

Protonema impreund cu aparatul vegetativ se- unui grup ass bine definit, cum un simt special
xuat constitue prima generatiune, cea sexuat le-ar implica. Muschii, desi stint inervati de
sau proembrional, deoarece din ea se desvoalta nervi de origine sensitiva', nu s'a demonstrat
embrionul. In adevr, dupd fecandarea oosferd nici existenta lor nici natura reald a terminatiei
de un anterozoid se produce oul, ce se desvoaltfi lor in muschi. O bung parte din sensatiile ce
intr'un embrion chiar pe planta mama", remit- ar alcitui S. m. siint atribuite dupd multi autori

and in strins legal-11rd cu ea Oa la com- tactului, iar unele din ele sensibilittei generale.
pleta lui desvoltare. Embrionul produce sporii, Chestiunea e Ana in discutie si se asteaptd
de uncle el se mai numesce 5i sporogon, si re- fina lucrarea originald, care va rfindui dupd
presint a doua generatiune, cea asexuatd sau date experimentale precise natura si existents
embrionald. Cele dou generatiuni sfint in strina specified a acestei categorii de sensatiuni. Ex-

legit-11rd, se succed in mod neregulat si au exi- periente sistematice par ins a demonstra, cA oristent neegal: generatia proembrionali e de ginea sensatiilor muscular este periferica, necum
mai 'nogg duratis si e mai aparentd, cleat ge- central (Wundt); Claude Bernard a lmurit de
neratia embrionalli. M. se subdivid in 2 clase : mult problema cu experientele lui limpegi, preHepatice si Muschi (v. ac.). (Lit.: K. Goebel, cisate de atunci de nenumiirate cercetri. De alt
Die Mu.scineen in Handbuch der Botanik von parte din pun ct de vedere histo-fisiologio fascicolul
Dr. A. Schenk, II. Bd. 1882; idem, Bryophyten neuro-muscular e pe cale de a fi anatomicesce
in Organographie der Pflanzen, II. Teil 1. u. 2. Heft delimitat, iar fenomene de ordin psichologic
1898, 1900; Engler Prantl, Natiirliche Pflanzen- psicho-fisiologic par a fixa domeniul si specififamilien, Teil I, 3. Abt. Lief. 91, 92, 112, 169, citatea distincti a acestui nou simt, al seselea
198; in aceste opuri gnat si alto numeroase in- in ordinea acelora, despre cari sfintem pe deplin
conscienti si al aror dotneniu ne este cunoscut.
dicatiuni de literature").
M. din Rominia au fost publicate Oa In Punctul delicat al existentei sensibilitafii muspresent de U. Hoffmann (cf. Monitorul medical culare specifice este hotarul sensatiilor ce apartine
al RonAniei, 1864, si Vegetatiunea Rorafiniei de tactului (pielei), tesuturilor subjacente (senseDr. D. Brandza, 1880); de Dr. D. Grecescu (cf. tiunei aponevrotice, articulare, etc.) si musMonitorul oficial nr. 50, 1869; Revista contim- chiului ; o veche experientd, un prim pas in
porand literard" si sciintifia, anul IV, V, 1876; lmurirea problemei, a lui Claude Bernard a
Enumeratia plantelor din Romfinia, 1880); de demonstrat o diferentiare tipia intre functiunea
Dr. D. Brandza (cf. Buletinul Societatii geo- fisiologia a muschiului i acea a pielei. O broasa
grafice romfine, anul I, 1876). Tate datele au- jupuita, continua fined SA inoate si sA sard in
torilor precedenti despre M. au fost insumate, conditiuni de locomotiune ca total normale, deci
dar necomplet si pe alocurea eronat, de A. Ka- numai gratie aparatului muscular si in Marti de
nitz in Plantas Romaniae hucusque cognitas, ori ce sensibilitate tactice. Patologia continua a

1879-81. In urmi M. din Romitnia au fost pu-

inmulti casuriledesi find. dupi vre-

blicate de prof. K. Loitlesberger (cf. Annalen des murile lui Londry, Gerdy, Bell si Vousseau se
k. k. Naturhistorischen Hofmuseums, Bd. XIII, incepuse a se formula problemele spectficitatet

1898 si Bd. XV, 1900). In total pilni actun se sensatiilor musculare, ce ne preocup In 4ilele
cunosc din teari cam 183 specit de M. (73 de He- noastre. Contractiunea musculard pare a corespatice, 110 de Muschi) referitoare la 84 genuri punde deci unei sensatii distincte i concordantd
(30 de Hepatice, 54 de Muschi).
Muscoiul, v. Muscide si Catir.
Muscopolie, v. Moscopole.
Muscovit, v. Moscovit.

[S.

t. R.]

ea a.ctivitatea musculard EA pe laugh; analisa psi-

chologica, precisatd ca cercetri experimentale,

sensibilitatea muscular, ce o insotesce si pro-

voacd, se presint ca un fapt din ce in ce mai

Muscul, muschiu, organul care prin contrac- dovedit, tinnd samii de diferentiarea pretioasd
tiunile sale produce toate miscdrile animalelor, pe care patologia experimental ni-o pune inIn special si ale omului, se compune dintr'o tmplator la dispositie. In siringomielie, tabes,
multime de celule, cari impreun formeazd paralisii, amiotrofii, ct si mai ales in histerie,
carnea corpului; in urma unui anumit impuls disociarea e doveditoare. Remfine a se determine
din partea sistemului nervos M. se contracteazd, conditiile normale precise de inervare ale acestei
producendu-se astfel miscarea punctelor sale de sensibilitati specifice, spre a inmulti numeral siminsertiune, adea oasele, precuin si alte organe. turilor noastre fined ca unul. [N. Vaschide.]
Din punct de vedere al structurei deosebim: Musculatura, partea crnoasii a corpului omeM. neteli si M. striati (in sens transversal). In nesc, compusa din presto 450 muschi lungi,
general acesti din urmri, prin forte lor mai mare, scurti sau lati. De omul amos se dice a are
produc misarile corpului, cari silnt supuse vo- M. desvoltatd.
intei, pe and M. neteli produc miscdrile orMusculus bicepst v. Biceps.
Musele, la Greci 5i la Romani clinele artelor
ganelor interne (tabul digestiv, organele genisciintelor, 9 fete ale lui Zeus ca Mnemosyne,
tale, etc.), cari nu sfint supuse vointei noastre.

www.dacoromanica.ro

Muselina - Musica.

357

&flume: Erato, Euterpe, Kalliope Kilo, Melpo- surale ; polyfonia i la avant (pane, la 4 voci).
mene, Polyhymnia, Terpsichore, Thalia si Urania. Mara de M. bisericeascrt se cultivi si cea
Muselina,_panza de bumbac foarte striveda- (Troubadurii la Francezi, Spanioli, etc., pi Minnetoare fina. Namele acestei teseturi provine sanger la Germ.). M. compus, (contrapunctul)
dela orasul Mossul; M. se aducea mai inainte se ivesce in cantece originale populare. Intre
din Orient, ande se prepara si adi de o fineta secl. XIV s'a XVI era intloritoare M. compusa.
foarte rara.
Pe card pan acum tactul (mesura) era numai
Museos, numele dao al Halal Buzeu Intalnit In 1/8, prin musica mensural se suspenda acest
in viata Sf. Saya martirul, care cu prifejul per- sablon pentru a da loo la o multime de combisecutiei lui Atanaric contra adeptilor lui Ulfila natiuni si variatiuni. Acura apare eCanonule,
(355) RI aruncat in aceasta spa. Aceasta numire Choralelee in biserica protestant& Instrumentele

e gasita cu litere grecesci, ceea ce isi explice

redarea sunetului primitiv b pain m, cad b in
grecesce nu exista. Probabil cft pi la Daci va fi
swaat ceva mai aproape de numele actual.
Musetel, numele romanesc al plantei Matri-

caria Chamomilla L. (v. ac.).

Muptesci, com. rur. in Rom., j. Gorj, cornpusa din 4 cat., cu 1170 loc. (Diet. geogr. 1892).
M use u,

institutiune publica, destinata scopurilor

sciintifice sau artistice i in special colectiuni

referitoare la ele. Ele se impart in: 1) .31.-ee
ale artelor, galerii de tablouri, pinacoteci, colectiuni de antichitati, sculpttui (gliptoteci)
industriilor artistice, si 2) 111.-ee ale sciintelor

M.-le de asemenea se inmultesc, intro cari

pianele (clavirele). Ca maiestri mai insemnati
din aceasta epoca notam pe Francezii i coi
din Tenle de 3os: Duf ay, Okegem, Josquin de
Prs, Willaert, Goudimel, Orlando Lasso, eto.;
Germanii: Heinrich Isaak, Ludwig Senfl, etc. ;
Spaniolul Morales,
Englerii: Morley,
Tall is, etc. Italienii: Anclr.
ect.' si Giov. Gabrielli,
Palestrini,' Donati, etc. In era noua, cam pe la
a. 1600, ancepe a se reveni asupra compositiu-

nilor M.-le prea mliestrite si se cultiva mai

mult forma M.-ei in estil representative din care

s'au format: opera si oratoriul, cantul multison
Cu acompaniare de M. instrumental-a (concerte,

naturale (colectiuni zoologice, botanice, minera- duette, cantate, etc.), in fine M. instrumentar
etnografice, etc.). propriu is (ouverturi, sonate, simfonii, suite).
Mara de meste M.-ee
paleontologice'
mai sfint de remarcat asa Contrabasul castiga tot mai mult teren on deonumitele 31.-ee comerciale, cari stint nisce expo- sebire in musica bisericeasca. In timpill acestor
sitiwai permanente de produse indigene si straine reforme (1600-1700) notam maiestrii ilustri
in scopul de a promova exportul. Despre M.-le pentru opere: Peri, Caccini, Monteverde, Cavalli,
rom. v. Bucuresci,
Scarlati, Schiitz Lulli, Parcell, etc.; IL biseriMusica, (grec) in general nume colectiv al ceasca :Allegri,davallieri,I.Hammerschmidt, etc.;
artelor i sciintelor (muselor), iar in special al orga: I. M. Bach, Merulo, Reinken, etc.; oratorii:
artei musicale, adeca arta, care prin combine- Cavallieri, Carissimi, H. Schiitz,
cantate
tiunea sonurilor cautii a intrupa idea frumo- concerte: Carissimi, Stefani, etc.;
etc.'M. instrusulai. Elementele esentiale ale ei sfint: melodia, mented: I. H. Schein, Gabrieli, S. Rossi, Learmonia i ritmul. Stadia]. M.-ei se imparte: grenzi, etc.
etc. In perioada olasicilor (1700-1827)
a) In teoria
(acustica, canonica, grama- arta
culmineaza ; toate formele pregatite
tica i estetica) si practica .M.-ei (compositiunea de secoli ajung la destivir*re ; forme noui de
executiunea); b) in ceca ce privesce mijloa- M. instrumentala se ivesc. In opere exceleaza :
cele de a o pune in executare : in M. vocald Bellini, Cherubini, Spontini, Rossini, Donizetti,
si instrumentald; c) aviand in vedere scopul: Keiser, Handel, Gluck, Mozart, Beethoven, etc.;
logice, geologice,

In M. bisericeascd, teatral, camerald, concertald, militard, etc. letona. Avem documente,

ca M. a fost mutt cultivate' la Egipteni, Indi,
Chinezi, Ovrei pi cu deosebire la Grecii antici.
Numeroase instrumente M.-le de diferite forme
au fost in us, cari mai mult sau mai putin se
pot reduce la fluer, citera i flautul de astadi.

in oratorii: Handel, Haydn si aproape toti cei-

lalti compouisti italieni ; cantate bisericesci : Bach

liturghii, etc.: SeSebastian, etc. requieme
bastian Bach, iozart, Beethoven, Cherubini, oto.

In perioada romanticismului (sed. XIX) incepe

sa predomine subiectivitatea pi o tendint de a
desvolta coloritul in sonuri (M. de programa).
In antichitate M. multisona era cunoscuta numai Notam maiestri in opere pe: K. M. de Weber,
In forma de a duplica unisonul sau octavul ace- Marschner, Wagner, Adam, Meyerbeer, Gounod,
leia. Cel mai vechiu sistem usitat a fost cel Verdi Offenbach, etc.; in cantece: Fr. Schubert,
diatonic (v. ac.), desvoltandu-se cu timpul la Mendelssohn, Schumann, Jensen, Rubinstein,
Greoi si col chromatic. In evul media, M. nu a Brahms, etc.; M. coral (cu acorn p. de orproa proptisit in Orient, exceptiune facend la chestra): Schubert, Mendelssohn, Schumann,
Arabi f} i Persi. In Occident s'au format din teoria Gade Brahms, etc. ; M. instrumentala : Schubert,
grec. sonurile bisericesci mutt sprijinite de mire Lachner, 11lendelssohn, Schumann, Liszt, Gade,

papii si episcopii catolici, precum pi de Carol

eel mare. Primele semne M.-le (neume) se introduc. Abia prin secl. IX incepe M. multisona,
si mai ales in cea bisericeasca se introduc si

Beuett, R. Volkmann, Brahms, R. Strauss, etc.;

M. bisericeascti: Mendelssohn. Berlioz, Liszt, Kiel,

Brahms, etc.; M. de pian (clavir): Schubert,

Mendelssohn, Schumann, Liszt, Chopin, Rubin-

melodii in quinta majora si quarta minorit (orga, stein, Th. Kirchner, Ad. Jensen, Saint &tens,
diafonia). Scrierea notelor se face prin
Tschaikowsky, etc. Purificatia stilului musical
apoi combinandu-se ca neume-le (v. ac.) se pune dramatic a fost facuta in timpul mai recent de
basa scrierii de astadi. Cu inceputul secl. XII, genialul si energioul R. Wagner. Toate felurile
tertele si sex tele siint tot mai mutt folosite ; de M. ne mai avend nici o piedece in preocudesvoltarea crescenda a ritmicei discantului
patiuni, se desvoaltft repede, acomodandu-se fantrodus, a adus cu sine inventarea notelor men- tasiei fiecarui autor. (v. Egipt, Arta.)

www.dacoromanica.ro

ltri*r

358

pasg cn trei tuiuri, generalisim.

MuOtA, (Mufatel), v. Larva.
Musiv, aur, un amestec obtinut prin incalilirea
amalgamului de zink (4 p. Zink si 2 p. Mercur)
cu 21/8 sulfu si 1 p. salmiac. Servesce pentru
aurirea neveritabila pe hartie, carton, etc. pi
pentru lucrri M.-e la mosaicuri.

Must*.
nachalg a fost promovat protosincel pi referent
la senatul bisericeso. Dup o activitate indelungate' a fost inaintat (1892), la binemeritata demnitate de archimandrit. In toate afacerile bisericesci a avut rol insemnat in urma ounosciintelor
sale si a caracterului su hot:Ara si onest.
Mustafa, numele a patrn sultani turci.

1) Mustafa, Cara, mare vizir al sultanului

i intrebuintat in Mohamed IV dela 1676, a sprijinit rescoala

Musiv, argint, acelap de mai sus amestecat Cu

albumin sau oleuri sicative

pictura.

TJngurilor sub Tkly contra terilor austriace ;

Musomanie, entusiasmare pentru allele muselor, cu deosebire pentru musica.

Musonl, vnturi periodice in apropierea
si pe maxi in apropierea termurilor, cari
bat vara dela mare la uscat t3i iarna invers, dela
uscat la mare. In special se numesc astfel cele
din sudul Asiei i Oceanul Indian. Celelalte vnturi musonice au multe si numiri speciale, s. e.
vnturile etesiene (v. ac.). Causa M.-lor e deosebirea de temperatura ce se stabilesce intre
mare si continentul vecin. Vara continentul e
rnai cald i vntul bate spre el, iarna e invers,
marea mai calda, i deci i vntul bate invers.
Muspelheim, dup mito!. nordica, in primitiva

jilted cu 200,000 ostasi in Austria jefuind

incepe (14 Iulie 1683) asediul Vienei, care f
scapata de armatele auxiliare germane si polone,

nimicind armata turca. M. fa decapitat, 25 Dec.

1683. 2) M., Bairaktar, mare vizir tare., n.
1755, a insistat in reasezarea in domnie a sultanului Selim III. detronat de eniceri, dispunnd
omorirea tuturor complicilor acestei detronari
gonind pe sultanul M. IV; 28 Ellie 1808 proclama pe Mahmud II (fratele lui M. IV) de sultan
ucide cu ocasiunea unei rescoale a enicerilor

(15 Nov. 1808) pe M. IV, iar el insusi pere in

fiacarile palatului sgu.

Mus-tag, munti, v. Caracorum.
goleciune i afuadime la polul de arneacli s'a
Mustang, cal semiselbatic in preriile Americei.
fortnat un taren luminos i cu flaceri fierbinti,
Mutar, numele popular al plantelor: Brassica
dela Muspel (focal de lwne). Cu M. in oposi- nigra Koch, (sinonim Sinapis nigra L.) si
tiune st Nifiheim (v. ac.).
Brassica alba Boiss. (sinonim Sinapis alba L.),
Mussafia, Adolph, filolog austriac, n. 15 Febr. (v. ac.)Mustar alb sau Mutar bun, Bras1834 la Spalato, din parinti ovrei, treca la ca- sica albaBoiss. (v. ac.).
tolicism i deveni profesor de limbile romanice
Muftar, condiment, v. Brassica.
la universitatea din Viena, 1860. Printre numeMustata, Nicolau, baron, jurist si politician.
roasele sale lucrri citam: Zur rumanischen Numele familiei Il intimpinam in istoria MolVokalisation, 1868; Zur rumanischen Formen- dovei de pe la 1615 incoace cu un Alexea, parlehre, 1869; apoi Zur Geschischte der roma- calab de Hotin. Aceasta familie este originar din
nischen Sprachen, 1862; Zustze zur altfran- Cepelevo de langa lanina in Albania, pi s'a chiemat
zsischen metrischen tbersetzung des Psalters, Cusu inainte de emigrarea sa in Moldova. Atat
1862; tber die Quelle des altfranz. ,Dolopathos, in patria originara cat si in Moldova, membrii
1867; Altfranz. Gedichte, 1864. M. a colaborat la ei se cultivau in hmba greceasca, fiindca pe

mai multe reviste germane si italiane si face atunci ea era si acolo graiu cultural. Un Duparte din comisiunea din Bolonia pentru publi- mitru Mustata era consangean cu familia Pecarea monumentelor istorice italiane.
trino, cu care impreuna posedea pe la mijlocul
Musset, Alfred, poet franc., n. 1810, t 1857. secolului XVIII mopia Vascaut pe Ceremup,
La etatea de 18 ani isi publica primal volum in Bucovina. Curnd insa ii vnda Dumitru
de versuri (Premires Ponsies1. Prin o activi- M. familiei Petrino partea sa de mosie
tate extraordinara la etatea de 30 ani f com- cumprlt altele in Bucovina si in Moldova de
plet epuisat i numai produse decat cateva opere sus. In 1776 se recunosc familiei M. de catra
rare, 1852 fit ales membru al academiei franc. autoritatile Austriei titlul de noblet, acorchinIntTe scrierile sale mai insemnate vom cita: du-i-se in 1821 si titlul de baron. Fiul lui DuPosies nouvelles, Conies d'Espagne et d'Italie mitru M., Toader, se stabill pe mosia Rohozna
plate de colara beata
efecte pitoresci. In in Bucovina. Aici i-se nascura feciorii Ion, NiComdis et Proverbes, a compus un teatru colau, Xenofon ai Alexea, pe cari ii cresca
de o specie particulara, unde mai ales analisa pi-i educh in noua bimba culturala, in cea neinmorale: exceleaz. Calitatile lui M. Ant eleganta, teasca, ne mai cultivfind pe cea greceasca si
upurinta, spiritul, insa ii lipsesce elevatiunea foarte putin pe cea romaneascii. Dintre acesti
lui Lamartine i varietatea lui V. Hugo.
fii, Ni c o 1 au , s'a nascut in 1 Ian. 1839, si-a
Mussumba, capitala provinciei Lunda (v. ac.) facut studiile primare in Cernut, cele secunIn Africa de sud.
dare in Cernut si in Viena in Theresianum,
Must, ori ce suc stors din fructe pang ce nu absolvandu-le in 1856; se inscrise apoi la facultatea juridic la nniversitatea din Lema (Lema fermentat, in special M.-ul de struguri.
Musta, Filaret, archimandrit gr.-or. in Ca- berg), dar in anul 1859 treca la cea din Viena,
ransebes, n. 20 Martie 1839 din familie preo- unde tu introdus in miscarile politice de pe
teasca; dui:4 absolvarea studiilor ginmasiale in atunci de cat% frate-sk vitreg, baronul Nicolau
Beiva a ascultat studiile iuridice la Dobritin, Petrino, si anume ca secretar la clubul format
apoi teologia lu Caransebes, continuandu-pi stu- in 1860 de contele Enric Clam-Martinet, fostul
diile la facult. teolog. din Lipsca. Sosit in pa- presedinte al Cracoviei, club care apra in contrio, fericitul episcop Popasu 1-a aplicat ca pro- siliul imperial intrit din Viena existente istofesor de teol., iar in urma prof. diriginte pang. rice' si politica a terilor din imperial Austriei.
la 1888. Curand dupa intrarea sa in tagma mo- Principiile acestei directiuni politice
't

www.dacoromanica.ro

Mustea

Mutsuhito.

359

expresiunea in diploma imparateasca din 20 Oct. cormane cEui aduna taring forma% in jurul plan-

1860. Tendentele ei furl, pe scurt timp, fa- telor ce voim s musuroim.

tale pentru autonomia Bucovinei. Numai InMusurus, savant grec, n. 1470 la Retomo in
trevenirea energicii a fruntasilor terii delatura reta, dela-linsul ne-an remas pretioase lucrari

pericolul, i autonomia Bucovinei f salvat prin de filologie clasica, dinsul a publicat intre altele
constitutiunea imperiala din 21 Febr. 1861. InEtymologicum magnum, editiuni din Platon,
drumat pe calea politica, M. nu o mai pa- Aristophan, i ca opere de imaginatie avern o serie
rsi; in 1863 f ales membru In consiliul de epigrame i un ornagiu lui Platon. [Caion.]
comunal al Cernautului si in 1869 deputat
Musurus gala, diplomat turc de origine greaca,

in dieta Bucovinei, unde desvli o activitate ambasador turcesc la Londra i om politic inmanoase., mai ales in chestiunea impositelor di- semnat in istoria contimporana a Turciei ; M. a

recta, asa incat f ales de ea ca membru atat ocupat cele mai inalte demnitati in imperiul
In comisiunea terii pentru stabilirea impositelor
directe, cat si in cornisiunea pentru introducerea
cartilor funduare comunale. Credincios
directiunii politice federaliste, iesi in 1872
din dieta Bucovinei, dar activitatea sa energica
fji inteligent ca membru in comisiunile numite,
si cu deosebire, compunerea unui memoria tiparit, care vedea ingerintele oficiale nelegale
care fit confiscat pang la unele exemplare sea-

otoman; a fost printele principesei Raluea, sotia

lui Grigore Brancovan.
[Cajon.]
Mutanabbi, (Motenebbi), poet arab (915-965),

n. la Cufa; considerand entusiasmul ca o inspiratiune profetic, lu misiunea de apostol re-

ligios, pentru care f persecutat; trai in Egipt,

la Alep si la Chiraz, fa ucis de banditi aproape
de Bagdad, reintorcendu-se din Persia. 0 cointiune de poesii foarte pretuite de Arabi. Reiske
pate, ii distigit autoritate printre partisanii
a tradus in 1. germ. Probe de poetica arabli
politici, cari din 1878 incoace, il alesera nein- din Motenabbi. (Leipzig, 1765); in 1. franc. a
cetat ca representant in dieta terii, si din 1884 tradus Grangeret de Lagrange si Silvestre de
si in comitetul ei representativ. In chestiunile Sacy, bucati.
confesionale a aparat totdeuna principiul autoMuta Nsige, (Mouta Nsige) sau Albert Nyansa.
nomist au un congres bisericesc ca organ re- v. Nil.
presentativ, iar in chestiunile nationale romaMutatis mutandis, (lat) cu schimbarea celor ce
nesci s'a tinut de curentul asa numit britrnist, sfint de a se schimba; dupa schirnbrile recerute.
moderat, dar cand se forma, in 1891, prin stMutatiune, transmitere, schimbare, ca deoseruinta guvernatorului de atunci, a contelui Pace, bire schimbarea vocei la inceputul puberttii.
o coalitiune in contra Romanilor bucovineni,
Muttoare, numele popular al plantelor:

baronul N. M. isi sacrifica positiunea sa de con- Bryonia alba L. si Bryonia dioica Jacq. (v. ac.).
Mutenie, neputinta de a vorbi, ce se observi
fondului religionar gr.-or. bucovinean, provoaca la unii copii atinsi de vicii de confortnatiune
pe guvernator i facil prin aceasta ca s fie sau de o piedecli de desvoltare; se mai observa
stramutat din tear& Si in 1899, cand se apara in unele boale cerebrale, la hysteria, nebunie,
preotimea romana de gratuita suspitiune de ne- dar mai des la surdo-muti.

silier la directiunea administrativa a bunurilor

loialitate. N. M. f printre primii patroni bisericesci cari o luara sub scutul lor prin ma-

Mutessarrif, guvernor turc. el. II.

Muth, in Egiptul de sus a fost dina cu inteles
de mani., care la nascere a ajutat femeilor,

nifestari legale.
[Dr. I. G. Sbiera.]
Mustea, Nicolae, cronicar moldovean, neca- si e principiul femeiesc de conceptiune. S'a asenoscut de altmintrea, afara de rangul ce-1 avea : manat cu Juno si s'a venerat langa Ammon (v. ac).
diac star de divant. I-se atribue cronies eve- M. pe cap punta caciula inalt, juvaerul re-

nirnentelor dintre 1662-1729 pastrata in douii

variante, una publicata de Kogalniceanu in Letopisete si a doua in Magazinul istoric. In bung
parte aceasta cronica este prescurtat dupa Neculce si pe ici colo dupa N. Costin. In paitile

gesc de cap in Egiptul de sus; si fiind-ca vul-

turn' i-a fost paserea sacra, M. aparea cite

data cu cap de valtur, i uneori in toata figura

ca vultur.
[Atm.]
Mutilare, pedeapsa criminall care consta in

ei originale, cronica este scris inteun spirit extropiarea, ciuntirea unui organ. Astfel am
anti-grecesc, favorabil mai ales lui Mihaiu Racovit, i cu deosebire in primele sale douii
and carmuia prin pamnteni. (Cf. N. Iorga, Cronicele muntene I, 1899.)

avut Wares manei, crestarea nasului, etc., mesura care servia de a pedepsi membrul cu care
s'a comis crima. Astdi aceast pedeaps a dis-

parut din codicele penale ale tuturor statelor

civilisate.
Mustela, (lat) v. Dihor.
Musteoar, (arab) cel mai inalt consilier in Mutina, numele vechiu al orasului de astadi
ministerele turc., secretar de stat.
Modena. (v. Modena.)
Mutrd, in mod ironic folosit pentru obraz.
Mustie, fica unui alb si unei mulatte.
Mutria, numele dac al rialui Motru. Presto
exercitiu militar.
Musulman, nume ce-si dau Mohametanii = arab. Mutria [A(d)mutria(m)] treca Traian in al doilea
moslem (eapus, adeca adorator al lui Alah si al al salt resboiu cu Dacii, venind dela Drubetis
profetului).
(Severin) i indreptandu-se spre Pons Aluti (la
Muquroit, operatiunea prin care adunam terina Olt), de uncle apoi a luat-o spre nord. Imp&
la basa plantelor in forma de con, nnusuroiu, ratul roman a Wilt chiar un popas ad i pe M.,
pentru a da plantelor mai multa resistenta si a cam aproape de confluenta Motrului cu Jiul,
favorisa desvoltarea radauinilor adventive la popas cu.noscut sub numele romanisat Amutria.
porumb, la cartofi formarea tuberculelor.
[Aguletti.]
Muouroitorul, sap, mechanica care pe langa
Mutsuhlto, imparat (Tenn() sau Micado) al
sapafigi sau brazdare mici mai are si nisce mici Japoniei, n. 1852 in Kioto, fiul lui Micado Osa-

www.dacoromanica.ro

360

Mutual

Mycoderma.

hito, caruia Ii urina 1867, 1868 detrona pe o renta. Necesitatea fundarii unor asemenea

domnitorul Itunesc Sh6gunat (Taiku), introduce societti de M. s'a simtit in omenire din cele
cultura europeana i 1889 di terii sale o con- mai vechi timpuri. Astfel le gsim in Grecia
stitutiune.
veche sub numele de sinedrii, heterii sau er anos

Mutual, nattiment, sistema de invamnt In Asia, in Roma, in Scandinavia, in Dane-

prin care elevii, sub conducerea profesorului, marca, in terile germanice (ghilde) si in mai
se instruesc nail pe altii, mai ales prin mijlocul toate terile de aji, in cari munca, mai ales inmonitorilor. Din timpuri imemoriale se cautase dustriala, e in desvoltare cresanda. [Nigrim.]
mijloacele de a intnin intr'un acela4 local si
Mutuus consensus, (lat) invoire reciproca.
de a supune aceleiasi directii un mare num6r
Muzaffer-edin, sah al Persiei, n. 1852, al doilea
de elevi.

flu al lui Nasreddin, urmit aoestuia 1 Maiu 1896.

Calm urme de inv. m. se gases la vechii Muzila de Buczacz, nobil polon, castelanul CaIni, la Romani si in timpuri mai putin inde- menitei, f trimis de regele seu s intovara-

partate la pensionul domnisoarelor dela Saint- seasca 5i ad sprijineasca pe solul lui Stefan cel
Cyr i prin mai multe scoale manastiresci de fete. Mare, logratul Mihail, care vine 1461 in MunIn Anglia doi institutori Bell si Lancaster se tenia la Vlad Tepq, pentru a lua ultimele inocupara cu mai mult suecos de organisarea
telegeri ca voevodul mantean, privitoare la Chiba
m. Metoda lui Lancaster se respand mai ales cea rivnita de Stefan.
in teara
in Rusia, in Elvetia, in America,
Muzio, jucator de sah ital. al secl. XVII, numit
pe urmii. sa'
in Francia, la inceputul restauratiunei. dupa dinsul cel mai cutezator gambit de rege.
In Francia insii propagatorii inv. in. intimpiMvanga, (M'anga), v. Muanga.
narti o opositiune violent din partea regalistilor
Mvutan, lac, (Albert Nyansa), v. Nil.
si a clericalilor, cari vedean in metoda lancaMy , V. si Mi
steriana apropiata ruina a tronului si a altarului.
Myagrum L., (botan.) gen monotipic din faIn aceasi proportie ins liberalii se ariitati fa- milia Cruciferelor, tribal Isatideae. Unica specie
vorabili ei, i nurnai dela 1830 incoace s'a re- M. perfoliatum L., care cresce si in partile
noscut cu impartialitate i foloasele si neajun- noastre, este o planta erbacee, anual glabr ca
surile acestui inv.
flori mici galbene, dispuse in raceme elongate.

Ceea ce e signr este, ca in aceasta metoda

[Z. C. P.]
Myalgia, termin medical pentrn duren i in musel din unele puncte de vedere ea provoaca culatura.
emulatiunea intre co1ari, totdeuna ocupati, totMyasthenia, slabire musculara.

gasim o chestiune de economie si de discipling,

deuna in actiune. Insa monitorii scolari insrMyceliu, (botan.) aparatul vegetativ al Ciucinati s dirijeze i s instruiasca un numiir percilor. E format din tuburi sau filamente mydintre colegii lor, nu pot avea nici autoritatea, celiaee, glise in genere hyphe (v. ac.). M. poate
nici calitatile esentiale, i ei insisi nu pot pis fi superficial pe un substrat si numai unele filaspre gradul superior de instruire de care au mente sa fie introduse in acesta, sau se poate
nevoie. Pe urrna influenta profesorului, a insti- desvolta complet inteun substrat; mai poste fi
tutorului asupra spiritului pcolarilor este nece- putin desvoltat, ea la multe Ciuperci parasite,
sarmente alab, cand nu este completamente sau mult desvoltat 5i diver$ specialisat. Ca vanul. De aceea mai pretutindeni acji se fac in- riatii ale M. sfint sclerotii si rhizomorpha, cari nu
cercari de a se imprumuta inv. m. si celui Mkt altceva decal M. intrit, resistent, devenit
simultaneu, ceea ce ele contin ca utilitati reale durabil, ca s poata suporta conditii externe nesi practice spre a crea invtamOntul mixt.
favorable desvoltarii lui normale, 5i cari prin
Mutuale, societel(i de ajutor, silnt acelea ai ereditate pot deven forme permanente, nu numai
caror membri se asigura reciproc in vederea in tmplatoare.
[S. Qt. R.]
unor anumite eventualitati; ele au de scop s
Mycetes, gen de mairnute urlatoare din fem.
formeze un capital, care reniOne proprietatea Platyrrhinelor, ord. Pithecilor. Cele mai insemindivisa a tuturor asociatilor si care servesce a nate specii snt: M. seniculus, inaimuta urlainlesn pe membrii lor in cas de nevoie. Ele toare rosa, M. niger, M. urltoare neagra. Trslant snsceptibile a lua formele cele mai diverse ; iese in America de sud, prin paduri, in familii.
asa unele stint g en e r al e, adeca admit indivicji Dimineata si seara se aud sbierand foarte tare.
de ori ce profesiune, sau profesionale, altele siint
Mycetoma, (picior de Madura, Perical), (med.),
compuse exclusiv din barb at i sau exclusiv din inflamatiunea piciorului sau manei cu sfirsit
f emei; altele iar5i siint mixte si admit chiar mortal produsa probabil de ciuperca Chionypbe
si pe copii. (Cf. N. Idieru, Studii de econ.
Carteri Berk., se ivesce en deosebire in India

t. I, p. 233 si urm.)
de est.
actionarii unei societati de asiMycetozoa, v. Myxomycete.

gurare mutuala.
Mycoderma aceti, (Pasteur), tot una (sinonim)
Mutual tate, reciprocitate de servicii, solida- cu Bacterium aceti (Katz.) Lanzi, e o bacteritate si sprijin dela unul la altul. In economia riacee, un microb, format din foarte mici celule
social ti M. e o societate de asigurare, basat pe cilindrice, imobile; e agentul activ sau fermentul

econornifie depuse in coman ca scop de a se figurat al inacrirei, otetird vinultii si altor litrage beneficii in casan i eventiiale. Buriaoara in chide alcoolice, pe cari le transforma in acid
cas de: 1) lipsa de munca. 2) boal; 3) nepu- acetic, apa, anhidrid carbonic, 8. a. Se inmultinta de a munc, infirmitate ; 4) bifitriinete; tesce foarte mult, s. e. la suprafata vinului pus
5) neputinta sustinerii cheltuelilur unei inmor- sit se oteteascri si formeaza un fel de v'l sau
mntari ; 6) nand copiii unui mutualist mort de camase neted, lucitoare. Impreuna cu M. a.
timpuru nu se pot hran singar, li-se acorda triesce uneori si M. vini Desmaz. (sin. dela

www.dacoromanica.ro

Mycorhiza

Myopia.

361

Saccharomycea Mycoderma Rees.), care arde al- theraphosidelor, caracterisat prin directiunea ori-

coolul complect, transformndu-lin apa si anhidrid

carbonic; M. v. e agentul care strica vinurile putin
alcoolice frtandu-le apatoase.
[S. t. R.]
Mycorhlza, (botan.) se numesc filamentele myceliale fine, ramificate, apartinnd probabil la

Ciuperci Ascomycete (din genul Nectria, san

dintre Tuberacee) i cari traiesc in simbiosa cu
rdacinile plantelor fanerogame. M. se intalnesce: pe radacinile ori rhizomele tuturor fa-

zontala a chelicerilor pi presenta a patru saci

traheeni. M. &diem in regiunile calde ale globului,

unele din ele stint voluminoase, ea Avicularia,

Eurypelma, Sasiodora, respandite in America.
Myiodopsie, (Myodesopsie, Mouches volantes),

vedere de mute pe dinaintea ochilor, stare a

ochiului in care corpuscule fine floleaza in
corpul vitros si produce numitul fenomen, adesea

foarte neplacut si in grad mai mare la miopi.

nerogamelor saprofite, fie holosaprofite (lipsite

Mykocephalon, prolaps al irisului prin cornea
complet de clorofila), fie hemisaprofite; pe rada- perforat de ulceratiune.
cinile mai tuturor Orchideelor ; la unele epifite;
Mykologia, ramura a botanicei; are de obiect
pe radii.cinile arborilor din locuri mlstinoase, studiul Ciupercilor (v. ac.).
din turbrii sau. ericeturi, (s. e. Bra4i, Arini,
Mykonos, una din insulele Ciclade, 89.7 km2.,
Saleii, Fagi, Tei, multe Ericacee). M. se presinta Cu 4525 loc. (1889), buni marinari.
In dou feluri: ca o *la' deas la suprafata Mylady, Mylord, (engl) doamnii, domnisoara,
raclacinei numai, mind se dice M. ectotrofd ; sau domn.
In interiorul celulelor epidermei si scoartei rMyll-achary, = kilometrul in Turcia.
dacinei, and se dice M. endotrofd. Primul cas
Myller, Teodor A., publicist, n. 1848 in Bose intillnesce mai ales la radacinilo arborilor tosani, studiile le-a facut in Iasi, 1866 funcamintiti; al doilea la Saprofite i Orchidee ; in tionar tu ministerial de finance unde a servit
ambele casuri organele cu M. se presint de- aproape 30 ani, ajungnd la grallul de insp. fin.
formate, hipertrofiate, noduroase, (s. o. radaci- Pe lng cateva lucrari financiare a mai punile de Arin, Fag). Beneficiile acestei asociatiuni blicat: In 'ask roman (1871); Un vis de biunovel; Zoec, novela (1871) ; Calensimbiotice uneori stint user de constatat i egale:
ciuperca gasesce sprijin i ume4eala pe rada- rocratc'
darul telegrafuluit (1875); Socrul unui ginerec,
cina, ja unele alimente din ea; ii da in schimb comedie ; Fata lui Chir Troancae, comedie (1874);
principii organice, humice, saruri minerale. Alteori Rapirea Bucovinek drama, n colaborare cu.
beneficiile nu si'mt egale : sau M. e consumata de V. A. Urechia, Tineu si Scortescu; Un ginere
celulele radacinei; sau invers, continutul acestor de elitc, comedie, in colab. cu P. Gradisteanu.
Mynherr, (oland) = domntzl meu; in gluma
celule dispare fiind consumat de M. [S. 8L R.]
Mycosis, (gro. mykos, ciuparca, burete), termin se numesce ori ce olandez.
rnedical, se intelegea mai inainte, un grup de Myocarditis, (med.) inflamatiunea tesutului
boale, cari au fost causate de anumiti parasiti, muscular al inimii, consecutiva inflamatiunei tecari prin desvoltarea lor dau nascere la anumite sutului conjunctiv. M aeutd poate da lee la
lesiuni locale ale pielii, a membranelor mu- supuratiune, mai adeseori insa ea se manifesta
cease, etc., mai in urm, cu progresele bacte- prin o degenereseenta a fibrei musculare, care
riologiei, s'a intins smut(' denumire si asupra devine moale, friabila, palid galben (coleare de
celoralalte boale infectioase a caror causa sfint frunza moarta), de structur granulo-gresoasa,
cavitatile inimei se dilata, vuetele cordului si
bacteriile.
Mydriasis, dilatarea pupilei ochiului prin mydri- bltaile lui devin neregulate, puterea inimei slatice (v. a,c.) sau prin lovituri i alte beak) ale besce si asistolia cu sincope urmeaza. M. acut
ochiului i creerului. Se combate prin eserina e aproape totdeuna secundara si consecutiv maladiilor infectioase. M chronied se observa in
sau pilocarpina. Contrarul ei este myosis.
Mydriatica, (med.) remedii, cari picurate in decursul alcoolismului, sifilisului si a maladiilor
chin produc o dilatare a pupilei. M. stInt: Atro- infectioase.
Myodynamometru, instrument pentru mCsupina, Hyoscyamina, Duboisina, Cocaina. Cf. si
rarea puterii musculare a unui individ.
art. Myotica.
Myodynia, (med.) durare musculard.
Myelitis, (med.) inflamatia mgduvei spinale,
Myographion, (med.) aparat pentru a inregistra
care poate fi acut si. cronica. M. se ivesce in decursul morbilor infectiosi acuti (tifus, variola, etc.), si analisa contractiunile muscular. Stint don
dupa receli sau lesiuni, sau ea e numai conti- tipuri de M.: unele cari inregistreaza scurtarea
nuarea unei inflamatii invecinate. Simptome si altele ingrosarea, produsa de muschiul in
contractiune. Cel mai intrebuintat M. e cel conla inceput fenomene de iritatiune sensibila
struit de Marey.
moterica, iar mai tardiu simptome paralitice.
Myologia, partea anatomiei descriptive, care
Myeloma, tumoare In meduva osului i pe os,
contmnd de multe ori celule gigantice poli- se ocupa cu studiul muschilor.
Myoma, (med.) tumoare constituit de fibre
nucleare.
musculare, in uter si in alti muschi, apoi in
Myelomalacia, ramolirea m'duvei

produsa prin trombosa sau embolia vaselor inima, viscera si membre, adesea se asociaza

acestei mduvi. Tratament: tonice pi iodure.

en myxome pi ca sarconze; trebue ridicata prin

Myelomeningita, inflamatiunea inv6lisulai me- operatiune.

Myopathia, (med.) boal de muschi.
duvei spinarii.
Myopia, (pLevo = a clipi, 64) = pchiu), starea
Myeloplaxe, celule gigante cu nucleu mare,
lobat, divisat sau polinuclear in mduva oaselor, ochiului in care razele ce vin paralel dela un
obiect indepartat formeaza focarul lor dinaintea
cari apartin seriei formelor leucocite.

Mygala, nume sub care se designeaza unele retineqadeca ochiu en o axa mai lunga decht
arahnide din ordinul araneidelor i subordinul la cel normal (emetrop) ; se cunoasce pe aceea,

www.dacoromanica.ro

362

Myorrhexis - Myristiceae.

omul M. nu vede bine de departe, iar de palpigeri. Triliesc n regiunile umede ; se subaproape vede foarte bine, dad ochiul nu e si impart in urmatoarele 2 clase: a) Chilopode
bolnav, (it'd gradele mari de M.-e se pot consi- ca ate 1 pareche de picioare pentra fiecare
dera de adefrata boalrt. Miopii de grad mai usor inel ; b) Chilognathe cu cate 2 parechi de pi-

nici nu prea ajung de a fi diagnosticati de doe- cioare pentru fieeare inel.

tori. M. de grad mijlociu nu vede bine de departe,
Myrica L., (botan.) gen de plante din fam.
dar cetesce foarte bine la distanta de 30-40 cm., 111yricaceelor (v. ac.), cuprinde veo 35 specii
pe cnd M. excesivi cetesc si mai aproape de respandite (cu exceptia A.ustraliei) pretutindenea
10 cm. La punerea ochelarilor se va consulta in regiunea caldsi temperat a globului ; frucoculistul. M. au favorul la o virsta inaintat de tele de M. cerifera L., din America boreala ne
a nu rnai av trebuint de ochelari de cetit, dau cearrt vegetall.
[A. Pr.]
cum le trebuesc presbitilor. Vederea scurta preMyricaceae, (botan.)familie anormala de plante
dispune ochii la strabism divergent, iar cea

lemnoase, dicotyle, monochlamideae eu inflores-

la cel convergent. (Cf. Dr. Manolescu, Studiu centa amenthaceae, msA cu fructul o drup. Caasupra M.-ei. Bucuresci, 1883.)
prinde un singargen : Myrica (v. ac.). [A. Pr.]
Myorrhexis, (med.) ruptura' de muschi.
Myricaria Desv., (botan.) mic gen din familia
Myosin, substant. albuminoida extrasti de Tantariscineelor, tribal Tamarisceae, cuprinde

Mane din plasma sucului muscular via si din vr'o 4 specii de plante subfrutescente sau er-

coagulul muschiuhti atins de rigiditate.

bacee, respandite prin Europa si Asia. Frunzele
Myosis, (med.) contractiune exagerata a pu- mici finguste si ingramadite ; fonio rosee sau
pilei ochiului, la presbiti, sau produsa de eserina, albe sant dispuse in lungi raceme spiciforme
pilocarpink opiu sau de meningita, nevralgii, terminale. In prtile noastre cresce pe rnalurile
tumori cerebrale. Contrariul ei este mydriasis.
prundisurile torentelor si a riurilor dela poaMyosotis L., (botan.) gen de plante erbacee lele muntilor M. germanica Desv., cunoseutti de
pubescente san viloase din fam. Boragineelor, poporul nostru sub numirile de: Citi 'Jamie al
trib. Borageae, cuprinde preste 40 specii tem- Catina rosie, Tamarisca.
[Z. C. P.]
perate, dintre cari in partile noastre creso mai
Myringa, (anat.) timpanul urechei, e o mem-

adese M. palustris With., Ochiul serpelui pe brana, care desparte cavitatea timpanalui de

locuri umede, M. silvatica Hoffm., in pduri si conductul auditiv extern.

M. alpestris Schm., io poeni alpine, aceasta se
Myringita acutd, inflamatiunea timpanului, care
cultiva ad esea ea planta' ornamentalk [A. Pr.
e consecutivti unei raceli sau a contactului timMyosurus L., (botan.) gen din familia Ra- panului ca apa (la baie). Simptomele ei saint:
nuncul aceelor, tribal Anernoneae, cuprinde vr'o durere in fundul urechei, vijiituri, surditate tre2 specii de mici plante erbacee, anuale, res- cetoare, febrk M. se poate termina prin resopandite prin Europa, Asia, America, Australia lutie, supuratie sau ulceratia membranei timpasi Nona Zelandia. Frunzele lor stint intregi, nului. M. cronicd, e consecutiv celei acute,
toate radicale. Scapii uniflori nucli ; florile mid la copiii scrofulosi Ina' ea poate alike deodata,
galbui. Fructele sant numeroase achene, ase- ca cronicrt.
[V. I.]
zate pe un lung receptacul. In partile noastre Myriophyllum L., (botan.) gen de plante, cu foi
cresce prin locuri umede nasipoase si argiloase in decomun oposite sau verticilate din fam.
Halorageelor. CupAnde veo 15 specii au flori
M. minimus L.
[Z. C. P.]
Myotalgia, (med.) duren i In musculatura, ca :
carcei la pulpe, rheumatism muscular, la influenta, etc.
Myotica, (med.) remedii, eari picurate in ochi
produc o angustare a pupilei, ca: Eserina san
Physostigumia, Pilocarpina, Morfina.
Myotomia, (med.) operatiune chirurgicalk care
se practic asupra unor muschi contractati (prin

taieturi subcutane) cu scop de a combate efectele contractiunii.

Myoxus, (M. glis), chitcan (gusgan, clotan,

sobolan de munte), mamifer, din fain. Myoxidelor, ord. Rodetoarelor. Pe spate e cenusiu-

tetramere respandite pe intreaga suprafata a

globului, dintre cari M. verticillatum. L. si M.
spicatum L., poarta numirea poporal Prisnel

sau Penit.

[A. Pr.]

Myriorama, un fel de panorama, adecit o instalatiune prin care desemnuri campenesci se

pot alctui in diferite noui chipuri.
Myristica L., (botan.) unicul gen din familia
Myristiceelor, cuprinde vr'o 81J specii, respandite mai cu samti. in Asia si America tropicalk foarte patine specii creso in Africa, una
in Madagascar si una in Australia. Dintre numeroasele specu ale acestui gen mentionam pe

bran, pe burta alb, coada ca per mai mare, M. fragrans Houtt. din insulele Moluce, ale
urechile

cat capul, lungimea corpului 16 cm., carui seminte aromatice, cunoscute de popord

a cola 13 cm. Traiesce in Europa sudie

nostru sub numirea de Nucfoard sau Nuctt-

centred, mai ales in padurile de stejar si fag, se foard, precum si arilul carnos al semintelor
nutresce cu fructe si de aceea strica gradinilor. (macisul), cunoscut sub numirea popularti de

La Romani se considera carnea lui cea gustuoas1 Frunzipard sant malt intrebuintate ca aro-

ea o mancare delicat, de aceea se tinea i ingema in anumite colivii (glirarii).

Myriapode, clasii din tipul arthropodarelor,
compusa din animate terestre, traheate, prevdate cu o prtreche de antene i numeroase parechi de picioare. Corpul divisat In done regiuni : cap si trunchiu ; capul poart ochi simpli

matice $i constituesc un important articol de

comercia. M. sebifera Sw. din America pro[Z. C. P.]
duce o materie grasa.

Myristiceae sau Illyristicaceae, (botan.) mica

familie de plante dicotyledonate monochlamydeae

cu un singar gen, care cuprinde arbori sau arbusei, adesea aromatici ca frunzele alterne de
mai rareori compusi, gura ca trei prechi de tot intregi, uneori proviclute cu punctuatiuni
gnatile din care o preche de mandibule ne- pellucide. Florile mici unisexuale dint dioice si

www.dacoromanica.ro

Myrmecophyte

regulate. Unieul gen din aceast. mica, dar importantrt familie este genul Myristica L. (v. ac.).
Myrmecophyte, (botan.) plante de prin tinuturile tropicale, cari tegiesc In simbiosti cu furnicile ; asa sfint, s. e. specii de Myrmecodia Jack.
Hydnophytum Jack., Rubiacee epifite din ar-

chipelagul indomalaic; specii de Cecropia L.

(v. ae.), ca C. palmata Willd. din Brasilia, a

adenopus Mart., a pelt ata L., ambele din Ame-

rica tropical; Acacia sphaerocephala Cham.

et Schlecht.
Mexic, s. a. Asociatia acestor
plante cu fu.rnicile e Melia contra altor furnici
cari le sfint foarte vdtdmtoare, cad le distruge
In scurt timp toate frunzele. Furnicile cari loonies plantele M. glut foarte resboinice si de
indatti ce planta e invadatd de furnicile
toare de frunzee, ele (rant fugirite de furnicile
protectoare. In schimb acestea gases pe planta
M. hrand, (substante grase si albuminoide produse in umflturi speciale la basa frunzelor).
Asa s. e. tuipinile scorburoase de Cecropia ade-

nopus sant locuite de furnici protectoare din

genul Azteca, iar furnicile vdtmtoare sfint

Myxosporidii.

363

I tribul Maeseae ca gentil Maesa Forsk. II tribul

Eumyrsineae din care mentionfrm genul Myrsine L. si in fine III tribul Theophrasteae din care
mentionm gentil Theophrasta Juss. [Z. C. P.]
Myrtaceae, (botan.) familie de plante de reguld
dicotyle polypetale cu foi sempervirente adesea pelucid punctate. Cuprinde vr'o
Inn-Inoue'
1800 specii tropicale si subtropicale. Dintre celo
mai remarcabile genuii citam Myrtus, Eugenia,
Psidium, Metroside.ros,Melaleuca si Bertholetia.

Myrtus L., (botan.) gen de plante lemnoase

din farn. Myrtaceelor, trib. Myrteae. Cuprinde
vr'o 100 specii din America si Australia, una
mediterand. Aceasta, M. communis L. ,mirtu14.,
se cultivd adesea ea plant decorativ de floerie
$i apartament.
[A. Pr.]

Mystagog, (grec) preot initiator in mistere.

Om misterios.

Mytacism, (grec) repetirea deasd a consonantei m intr un vers sau text.

Mytilene, (Lesbos) y. Mitilene.
Mytilus edulis, v. Midia bung, de mfincat.
Myxoedem, (med.) boal caracterisat prin: un
edem dar al tegumentelor, pieles galbend, anemie

specii din genul Atta sau Eciton.

[S. $t. R.]
Myrmeleon, insect neuropter din fam. Myr- profunda', cdderea pkului 5i slabirea puterilor;
meleoninelor, interesant din causa larvei care la copii se observrt i oprirea in desvoltare
vneadt furnicile. Larva are gura mruntd cu adesea idiotie. Causa e atrofia sau lipsa glandei
mandibule mari perforate si proprii la "supt, ea tirioide, si tratamentul constd in administrare
sapd in ndsip o micrt galerie in fundul cdreia de glandd tirioidd dela animale sau tirioidind.
prinde furnicile.
Myxoma, (med.) turnoare de consistent visMyrmicismus, furnicdturi prin piele, sensa- coasd (gelatinoasd), pe care taindu-o iese un
tiune ca and ar umbla furnicile prin corp.
lichid cleios amestecat ca shnge, i seamind cu
Myron, sculptor si turntor In bronz grec din serbetul de coacazd. Se observa In regiunea
Eleutherae, a lucrat pe la 450 a. Chr. in Atena. umbilical a nouilor ndscuti, in muschi, glande,
Vestit pentru atletii si figurile de animale ale lui. nervi, in fosele nasale, etc.

Myrosin, acid CDH NS2 0,, se gdsesce. in

Myxomycete,(botan.)Myeetozoare (mycetozoa),
semnta mustarului negru, se presintri ca un Ciuperci-animale, Ciuperci mucilagiuoase; sfint
sirop, en gustul acid $i amar; in seniinte se organism vegetale foarte inferioare, foarte
gasesce ca sare de potasiu, aceasta subinfluenta simple, lipsite de clorofil. Unele din ele, Acraunui product albuminos, Mirosina, se descom- sieele i Myxogasterele, &dies saprofite pe de-

pane in emits de mustat, si sulfat acid de po- jectiuni de erbivore, pe putregaiul umed din
tasiu. Pe aceasta se baseazd si actiunea ce o pdduri, pe coaja arborilor intrebuintat la taare asupra pielei faina san plasturele de mutar. bdcarii ; altele, Monadineele, sfint parasite. pe

Myroxylon L., (botan.) gen de arbori din fa- plantele acuatice, mai ales pe Alge, iar Plasmotrib. Sophoreae. Cuprinde diophoreele sfint parasite pe rddacinile de varzd,

milia

6 specii sud-americane; din M. Pereirae

lilo

se extrage balsamul de Perue, iar din M. Toluifera H. B. K., col de Toluc, ambele usitate in
medirina.
[A. Pr.]
Myrrhis Scop., (botan.) mic gen din fam. Umbelliferelor, tribul Ammineae, cuprinde 2 specii
de plante erbacee, vivace, foarte aromatice vi-

loase, dintre cari una respfinditd prin Europa,

in regiunile Caucasice i in America australa
extratropicald, iar alta cresce in America boreald.

Frunzele penate cu segmentele pinatifide

dentate; florile albe polygame sfint dispuse in

producnd boala ilisA hernia ve.rzei. Se Inmultase prin spori externi sau interni (formati

in sporangi); sporii germinand dau amibe (v. ac.)

sau zoospori amiboizi eu 1 cil (myxomonade),

cari devin apoi amibe (myxanzibe) ; amibele se
noes formfind si aparate vegetative de lungd
duratd, adeseori visibile $i chiar voluminoase,
mobile, flise plasmodii ; din plasmodiu se formeaz organele de multiplicatie cu spori. M. se
divid In: Monadizzee, unde intra si Plasmodiophoreele, si n Myxogastere, la cari se alatur
Acrasieele. Prin Monadinee se leagd, M. cu ani-

umbeie compuse multiradiate. M. odorata Scop., malele Protozoare; M. deci par a representa

urmele primelor organisme din cari s'au dife[Z. C. P.]

Myrsinacee sau Myrsineae, (botan.) familie rentiat in decursul timpului pe de o parte anide plante dicotyledonate gamopetale, cuprinde malele, pe de alta plantele. (Literat: W. Zopf,
veo 23 de genuri en vr'o 500 de specii, res- Mycetozoa in Dr. Schenk, Handbuch der Bopandite prin regiunile tropicale ale globului. tanik, III Bd., 2. Hlfte; Engler u. Prantl, NaM. sant arbori sau arbusci ca frunzele alterne, tiirliche Pflanzenfam. Teil I, Abt. 1.) [S. $to R.]
Myxorrhoea, (med.) curgere de saliv (bale).
sparse sau mai rar opuse; florile mici sfint regulate hermafrodite sau polygame dioice. Aceastii
Myxosporidii, aparato sporifere la ciupercile
famine se divide in urnetoarele troj triburi: Myxomycete.
se cultiVg uneori ca planta aromaticti.

www.dacoromanica.ro

N
N, a 12 litera a alfabetului latin, se derivii
din fenicianul Nun (pesce). In antichitate se
seria prin o linie in zic-zac cu trei cotituri din
sus in jos, din care s'a format mai tarcjiu N.
Ca sunet e nasal. Ca abrevigiune indica: N.

cute pang atunci de Europeni (Tibesti), 1873

calatoresce prin Wadai, feat* care dela ornorirea calatorului Dr. Eduard Vogel prin regele
de acolo, nu a mai fost calcat de Europeni,
ajunge la Dar-Fur, de uncle trecand prin Corin gram = 50. N. in lat. =nomen, non, numerus, dofan ajunge la Charhnn. 1884 primesce mineutrum, nominativus ; iar ea numr= 900. N. siunea de a conduce o$tirea Germaniei in Africa
in chimie =Nitrogenium. N. sau N. N.= un ne- vestica, ocupa." cetatea Camerun si contracteaza
cunoscut, sau care nu se numesce (din care se cu principii indigeni in jurul golfului Biafra.

explica: nomen nescio ori nomen notetur). NB. La 20 Apr. 1885, euprins de friguri, moare. (Cf.
sau N.B. = nota bene (bine iti noteaza). N. in geo- Sahara und Sudane. Berlin, 1879.)
grafie = nord. NE. = nord-est, NV. = nord-vest.
Na-cot-barba ei Na-palnal-orn, in pov. rom.
Nabatei, popor arab, intre sinul atlant.
nume de piticofi.
Marea Moarta. Imperial lor a fost nimicit de
Nacrita, mineral, varietate de caolin, se preTraian (105 d. Chr.).
sint in lamele mici micacee, albe, galbuie in
Nabob, dela arab. Nawwab, porecla ce se da cisturi clastice ci mai ales in unele filoane de
acelora, cari au castigat averi In India estia ; minereuri, s. e. Freiberg in Saxonia.
astacli se numesce nabob bogatanul, care duce
Nacu, Constantin, jurist roman, profesor la
o viafg. luxoasa.
Univ. din Bucur., n. 1844 in Bucuresci, ci-a Witt
Nabonassar, babilon. Nabilnasir ; un rege din studiile de drept la Paris, apoi a intrat in ma-

Babilon 747-733 a Ch.

gistratura ferii ci 1876 la universitate ca proBabilon (555-538 a. Chr.), fesor de drept civil. Ales deputat 1881, devine
teal lui Belsazar, dupa moartea Arnia impift- in ministeriul I. Bratianu ministru al justifiei
rafia babilonica eg.a in mana Percilor. Se pre- si al finanfelor 1885-88. In camera liberala
supune, ea Belcazar ar fi domnit alturea en 1896-99 a figurat ca vice-precedinte.
tatal sk N.
Nidab, (magh. Nadab), com. mare in Ung.,
Nabopolasar, rege in Babilon, la inceput gu- cott. Arad. Apare in actele publica la 1241, Nand
vernator asiriac; 625 a. Chr. se elibera de Asiria, multi dintre locuitgri *mud victima hoardelor
nsipi impreuna cu Kyaxares din Media 606 tatare. La 1332 ava cetate, aici s'au finut aduorasul Ninive, t 604.
narile comitatense in mai multe rfinduri, cum
Nabu, qeu in Babilonia, numele lui se raga- ci ssedriag, comitetul ce administra justifia ; mult
sesee in numele domnitorilor, s. e. Nabopolasar, timp a fost loo de vama. Are 319 case, en 2105 loc.
Nebucadnezar.
Romani gr.-or.
Nabuhodonosor (Nabucadnezar), rege in BaNad19, (magh. Nadas), com. mica in Ung.,
Naboned, rege

bilon 604-561 a. Ch., fiul lui Nabopolasar (v. ac.), cott. Arad. In actele publice apare la 1437 ca
bat pe reg egipt. Necho (Neco) la Carchemis pusta. Are 467 case cu 2440 loc. Romani gr.-or.
ltinga Euf rat (605), risipi Ierusalirnul (586) si
Nidasdy, familie, nobila magh. foarte veche ;

duse pe urmatorul lui loachim, dimpreuna cu membrii ei, ineepand de pe vremea lui Carol
annata sa si multi locuitori din impirafia lui Robert, au avut roluri insemnate in istoria Unluda, in exil la Babilon ; N. infrumseta Babi- gariei, ocupand oficii inalte, parte pe cariera bilonul prin palaturi pompoase.
sericeasca, parte pe cea administrativa, politica
Nabulus, (vechiul Sichem), on., in Siria, si militara; pentru meritele sale fam. N. pri13,000 loc.
mesce la 1553 titlul de baron, iar la 1625 titlul
Nacealnic, 1) odinioara" in Rom. seful unui de conte. Dintre to membrii ei cei mai renumiti
biurou din serviciul public. 2) Superiorul unei au fost N. Francis si N. Toma. N. Francisc,
manastiri.
om de stat magh., n. 1625, t 1671. 1633 coNacela, luntrita sau cosul ce atirna in partea mite suprem al cott. Zala, 1646 maresalul curfii
din jos a balonului, si in care iau loe aeronaufii. regesci, 1664 judele ferii ci consilier intim secret;
Nachtigal, Gustav, renumit calator african, pentru averile sale cele multe l numeau Croesus
n. 23 Febr. 1834 in Etchstedt, a studiat me- al Maghiarilor; amestecandu-se in a$a numita
dicina in Berlin, Halle, Wiirzburg si Greifswald, conjurafiune alui Vesselnyi, fit decapitat in

dela 1858 medio militar in Colonia Un morb Viena la 30 Apr. 1671. N. Toma, palatin, n.
de piept 1-a silit sa caute china mai calda, 1863 1498. t 1562; a studiat in strainatate; reintors,
trece la Tunis ca medic voluntar in resboaiele deveni o persoana marcanta In vista politica";
contra indigentlor, 1868 insarcinat Cu misiunea ca om de incredere al regelui Ludovic II, 1526
de a duce daruri sultanului Ornar din Bornu, este trimis la adunarea imperiala din Speyer
pleaca dela Tripolis ci strabate loeuri necunos- spre a exopera dela statele germane ajutor contra

www.dacoromanica.ro

Niidejde

Nagoia.

365

Turcilor; dupi lupta dela Mobaciu el ofere lui turile pielii; pe aceste din urmii cresce cu timpul
Ferdinand I coroana Ungariei, care dupa inco- si pAr; ele Ant si de o coloare mai intunecati.
ronare 11 face capitan al Budei. 1.529 carte in
Nafora, v. Anaphora.
prinsoarea lui Zpolya; scum devine aderent Naft, productele usor volatile, ce se obfin dela
acestuia i primesce dela el cetatea Fdgrasului ; destilarea petroleului brut (pcurei); numire
In urm, persecutat de Gritti, prsesce curtea data odinioar ai lichidelor cari se aprind urr,
lui Zdpolya ai trece iar pe partea lui Ferdinand, cum s. e. eter. v. ai Petrol.
al erui aderent ramble apoi pin la moarte;
Naftalina, o hidrocarburO solida, a ckei forca atare din bu.navoinfa lui Ferdinand se ridica mula e C10 H8. Se gasesce in miei cantitfi in
la cele mai inalte demnitti, devine ban al [Acura din Baca; se obfine la destilafiunea diCroafiei ai Slavoniei, Jude al ferii ai palatin ; s'a feritelor substanfe organice, cfind acestea in stare
mai distills si in luptele cu Turcii, dela cari a de vapori skit trecute prin tuburi inroaite; se
reocupat mai multe cetafi; este cunoscut ai ca gOsesce prin urmare in gazul de iluminat, in
un mare sprijinitor al reformafiunii ai pOrtinitor
[I. R.]
al sciinfelor.
Nadejdo, loan, publicist romfbi, socialist, n.
1854 la Tecuci,
fdcut studiile In eari $i a
fost 1874-81 prof. gimn. in Iaai, 1881 destituit
prin o judecatO universitar din causa respandirii socialismului printre acolari. 1889 deputat;
a redactat diferite gazete socialiste. Dela el avem
infra altele Gramatica limbei romitne, Istoria
limbei $i literaturei romfine.
(Szsz-Ndos), com. in cott. Tknava
mica Trans., 1198 loc. (1891) Rom., Germ. $i
Maghiari.

cdrbuni de piatr, precum si in pOcurt ; sintetic

se obfine dela fenilbutilenbromid C6 E[6. 04H7 Br.,

trecut prin un tub incaldit. Ea se presintd in

foi sau fluturi ca un aspect lucitor i incolor,
fusioneaz la 790, are un gust si miros parti-

cular, se sublimeazd u.sor 5i destild prin vapori

de ap, aprinsA arde cu luminO vie, respindind
fum gros, insolubild in ap'1, usor ins in alcool,
eter la cOldurd; se intrebuinfeazA la iluminat,
carbonisand gazul de iluminat pentru a arde ca
o lumin mai vie, la preparafia diferitelor substanfe colorante.
[S. M.]
Naftholi, compusi analogi fenolilor ai provenifi

Nadir, (astr.) punctul cerului, care este direct

sub picioarele noastre; ctr. Zenit.
Nadir, ah al Persiei, n. 1688 in Chorasan, detronit (1732) pe $ahul Thamasp IL ai lutt doninia

din Naftalin, prin inlocuirea unui hidrogen

in numele minoralui Abbas III, 1736 se proclarni definitiv aah, intinclanduli doinnia prind
la Ind, Marea Caspica ai Eufrat; despot crude!,
f asasinat la 20 Iunie 1747.
Nadivt, com, rur. in Rom., j. Bacau, com-

cu mirosul de fenol, si

serva la prepararea colorilor dise azoice ct si

Nadrag, com. in cott. Cara.-Sevelin, Ban.,

Nagit, (Vanellus cristatus), pasere de balti

printr'un oxidril C,,, H/ OH; ei iau nascere dela

Nafthylamine tratate en acidul azotos ; sant doi

isomeri : anal a Nafthol cu punctul de fusiune 950

Nafthol ca punct de
f. 123, dar care n'are nici un miros ; ambii
in medicina, mai ales cel din 'Irma ca antiseptic.

Nafthylamine 010 11,. N Hs, comp* de ri vat! d el a

pusa din 5 cat. cu 2039 loc. (Diet. geogr. 1895), Naftalina dupd nitrificarea acesteia mai Autiu, $i
4 biserici ort., 2 cat. $i 1 acoalO.
apoi prin reducere; snt doi isoineri a ai 13 co(magh. Nagylak), com, mare in Ung., respunlatori celor doi Naftholi; arnbii serv la
cott. Cianad; apare in actele publico la 1332 producerea de materii colorante.
ca opid cu tliguri regulate; are 2168 case cu NAgara, numele popular al plantei Stipa pen12,800 loc. Slovaci, Rom., Magh., Germ., Sarbi ai nata L.
Ruteni ; Romni gr.-cat. 1095, gr.-or. 4269. Toate
Nagasaki, (Nangasaki), oras cu port pe inconfesiunile au acoale elementaro bine orga- sala japoneza Kiusiu, cu 55,063 loc. (1890), col
nisate. Sediul bAncii rom. Nadlacana. [-1-1
mai vechiu port deschis strainilor.
1726 loc. (1891) Rom., Germ. $i Slovaci; insem- din ord. Grallatores, subord. Limicolae (sitarilor).

nat prin rninele sale de fier ai fabricile pentru

turnarea ai prelucrarea lui (765 lucrOtori); ele
produc anual ea la 24,000 mji metr. fier brut,
13,000 maji metr. fier turnat (fonta), 8000 maji
metr. fier valfuit, etc.

Are un mot negra alungit ai intors spre frunte,

capul, pieptul, aripile ai virful coii negre; spatale vercliu-auriu stralucitor, laturile
pfintecile Mint albe; ciocul e mai scurt dect

Miinchen, botanist distins in anatomie ai fisiologie, prin descoperirile sale despre formarea
libera a celulelor, despre structura i desvoltarea
membranei, a amidonului, etc., in sistematie
prin monografii, dintre cari cittim ca cea mai
important, in colaborare cu Peters, Die Hie-

pede prin vioiciunea lui $i prin strigatul fiuitor

ce scoate. Femeiura depune oule sale mari
mslinii in iarbd ai stint cantata pentru gustul
[I. P. Voitestil
lor placut.
Nagel, Albrecht Eduard, medio germ., n. 1833

capul i drept. N. trdiesce vara prin chupiile

Naegeli, Carol, n. 1817, prof. la univ. din nildatinoase ale Europei, uncle se recunoasce re-

racien Mitteleuropas.

Naenia la Romani ilina plangerii

[A. Pr.]

dupa moik en ocasiunea petrecerii mortului, care

se facea prin rudeniile mortului san prin muieri
platite (praeficae).
Nelenii-Propa, (sau simplu Ntleni), com. rur.

In Rom., j. Buzan, compusA din 3 ct.,

cu.

In Danzig, t 1895 in Tiibingen, uncle a fost

prof. de oftalmologie incepand dela 1867. Sor.:
Das Behan mit zwei Augen, 1861; Die Refraktions- u. Accomodationsanomalien d. Auges,

1866; 1871-78 a redigiat Jahresbericht iiber

die Leistungen und Fortsclifitte im Gebiete der
Ophthalmologie.
Nagiagit, mineral, sulfo-telurur de plumb ai aur,

1340 loc. (Diet. geogr. 1892), 2 biserici ai 1 acoalti. confinnd mai in totdeuna antimoniu; e rar, insoNaevus, (med.) colorare circumscript abnorm fesce silvanit la Nagyg, Offenbnya ai Colorado.

Nagoia, oras pe insula japonezd amain, Cu

fie prin o aaezare de pigment in stra- 170,453 loo. (1890); castel, temple ai palate fru-

a pielii, fie prin o dilatafie a vaselor (N. vasculosus),

www.dacoromanica.ro

366

Nagpur

Nagy-Szombat.

moase; centru de cai ferate; industrie mai ales

de portelan, evantaiuri i lucrdri in email.
Nagpur, (Nagpore), provincie in central Indiei brit., 62,261 km2., cu 2.758,056 loc. Capitala N., are 117,970 loc. (1891); industrie de

1624 ajunse in mina lui Gavril Bethlen, lar

prin pacea dela Linz so dada principelui Georgiu

Rkoczi; 1703 a fost ocupata de Francis Rikoczi II. B. rn. mult timp a fost in posesiunea
principilor Transilvaniei. In mijlocul orasului

bumbac.

acwn st un turn singuratic, remasit din o bi-

ursul ui.

ar fi zidit de =role erou loan Huniade. Acea

biserica a fost uimicita prin foc in 26 August

Na-greul-pimentulul In povestile rotn, numele serica in stil gotic, despre care se sustine,

Nagy, Mihaiu, canonic gr.-cat rom., n. 1818

in comuna Domahida, cott. Satmaralui; tatal sea
a fost paroch rom. gr.-cat. in Dornahida ; scoalele elementare si gimnasiale le-a absolvat in
Careiul mare si Satmar ; 1835-39 a studiat teologia in seminarul clerical rom.-cat. din Oradea
mare, 1840 chirotonit preot, 1839-47 profesor
de limbs magh. $i germ. la gimn. episcopesc din

1769, reminnd din ea numai tumul. Precum se

afl in analele din archiva orriseneascti, in 1703

orasul a fost atacat de Pintea Viteazul, care

si-a aflat ad moartea. In analele ora$ului Pintea

se numesce Hollmezeil (Mogja) Pintye Gregor.

(Cf. Szatmr Vrmegye trtnete, de Szirmay

Antal. Buda, 1809. Nagybnya es krnyke;
Beins, 1847 paroch la Mez5-Terem Liana. la 1853, Palmer K., Die Erzlagersttte von N. B. (Szelcand din nou a fost numit prof. la Bein$, (Ana lemii); Foaia*Gutinule, nr. 32 din 1889. [G. Sz.]
la 1856; ca ocasiunea infiintarii episcopiei gr.Nagy-Becskerek, (Becieherecul mare) v. Beescat. de Lagos (1856), primal episcop Dr. Ale- kerek.
xandra Dobra 1-a luat linga sine ca secretar,
Nagy-Cserged (Cergau), com. in cott. Albei
ca atare la 1857, chid s'a infiintat capitulul de jos, 1032 loc. (1891) Rom.

de Lagos, a fost numit canonic lector, si in

Nagy-Demeter (Dumitrea mare, Mettersdorf),

aceasta calitate a functionat i ca inspector scol. com. in cott. Bistrita-Nasud, 1635 loc. (1891)
diecesan. La 1862 fa pima prelat pontificia, Rom. si Germ.
iar dupa moartea episcopului Dobra la 1870, si
Nagy-Enyed, v. Aiud.
mai apoi (WO transferarea episcopului I. Oltean
Nagy-Ernye, com. in cott. Murs-Turda, Trans.,
dela Lagos la Oradea mare, a fost ales 1873, 1434 loc. (1891) Rom. si Magh., 5 biserici.
de catra capitulul catedral din Lagos, vicar caNagyfalu, (Szilcigy-N.), com. in cott. Selagiu,
pitular, iar 1874 Maj. Sa Regele Apost. al Un- Ung., 1922 loc. (1891) Rom. si Magh.
gariei l-a numit abate (archimandrit) titular la
Nagy-lklod, v. Iclodul mare.

Abatia SI. Marie de Almad. 1- 8 lunie 1879,

Nagy-Kllo, oras in cott. Sabolciu, Ung., 5632 loc.
lsind averea sa pentru fondul preotilor 5i in- (1891) Magh. si Slovaci. Castelul vechiu, ale carui
vtatorilor mai ru salarisati. Pentru calitatile si arme abia mai sant visibile, a jucat un rol incunoscintele sale eminente, cu ocasiunea vacan- semnat in luptele de pe timpul Racotescilor.
telor episcopiei gr.-cat. a Lugosalui atilt la 1870
Nagy-Kanizsa, oras in cott. Zala. flag., pe
cit $i la 1873 a fost candidat la episcopie; ca ambele
maluri ale paraului Kanizsa, 20,619 loc.
canonic in Lagos in mod special a conlucrat la (1891) in
maj. Magh.
infiintarea Societatii de lectura rom. din

Nagy-Kroly, v. Careii mari.

pana 1872 a luat parte activa la viata
Lugosi
soNagy-Keresztes" (Nagy-Krisztolc, Cristoltul
ciala si politic rom. N. a editat la 1868 si 1873
In 2 vol. Ouvintari bisericescic pe Duminecile mare), com. in cott.Solnoc-Dobaca,Ung., 1259 loc.
postului mare si pe alte Durnineci si serbtori (1891) Rom.
Nagy-Kikinda, v. Kikinda.
ale anului.
Nagy-Krs, v. Krs.
Nagyitg, V. Sicarmb.
Nagylak, v. Nadlac si Nojlac.
Nagybnya, (Baia mare), Civitas de Rivulo
Nagy-Margita, com. in cott. Torontal,
Dominarum, cetate libera reg., cottul Satmar,
9838 loc. (1890), dintre cari 3601 Rom. gr.-cat., 1819 loc. (1891) Rom. si Srbi; statiune de
3796 rom.-cat. Magh. si Germ., 125 Slovaci augu- cale ferata.
Nagy Sindor, limit, general de honveli la
stiniani, 1601 h. retormati Magh. si 701 Ovrei;
pe un platou frumos, ce se marginesce la nord 1848-49, n. 1804, t 1849; cariera a inceput-o
Cu muntii
Volga valea Ferneziului ; In arrnata austriac, in care a servit pana 1844,
resedinta unei directiuni montanistice, minele cind se retrage in calitate de capitan de husari,
1848 intr in armata honvOilor ca vice-colonel,
de aim fiind unele dintre cele mai bogate

teara, ele produc pe an in termin de mijloc: apoi ca general a luptat in multe rinduri cu
100 kgr. [tar, 2-500 kgr. argint si 1400 kgr. succes contra Austriacilor, la Szolnok, Vcz,
plumb in valoare de 250,000 fi., iar in minele Nagysar16 si Komar= ; ilia, in a doua jumprivate lucra la 500 lucratori ; totodata ele sant tate a a. 1849 fa batut de catra Austriaci la

si dintre cele mai vechi precum se vede din un Sempte si Rimaszombat, si de catra Rusi la
document din 1347 care da locuitorilor mari Dobritin. In arma fa prins si executat la Arad
privilegii pentru exploatarea minelor; cetatea a 6 Oct. 1849.
Nagy-SikrI6, om. in cott. Satmar,
fost impopulata cu Sasi de regele Gza lila
1142 si mai inainte era locuita probabil numai 1234 loc. (1891) Rom.; pe teritoriul ei se afla
de Romani. Ioan Homolyk serie, ea Maria, mine de amnia.
Nagy-Szalonta, v. Salonta.
fica lui Ludovic cel Mare a locuit in B. in. ping
ce Ludovic pornise contra Sasilor (Pray, cart. 4,
Nagy-Szombat, (Tyrnau, Trnavia), oras in
pag. 3, 8). 1141 ea schimb pentru Belgrad, ajunse cott. Pojon, Ung., foarte frumos cladit; odiIn posesiunea lui Georgia Brankovits ; 1459 avea nioar incungiurat cu zidtui de Oat* foarte
cetate si era proprietatea mamei lui Mateiu Corvin ; multe si frumoase biserici catolice, din care

www.dacoromanica.ro

Naia

Namofire.

causa s'a i numit Roma mica; sediul anni capala rom.-cat. ea seminariu i liceu-internat.
Din industrii de remarcat Mint fabricile de zahar
ai chibrituri. Central cultural al Slovacilor din
Ung., 11,500 loc. (1891), din cari: 6564 Slovaci,

367

lucrurile banale. N. e propriu copiilor, iar in arta,

operelor geniale si in special poesiei poporale.

Naja, gen de vipere. N. tripudians, (serpele
ou ochelari). veninos, lung. 160 cm., e foarte periculos i and Mack se ridica cu a treia parte a
3154 Germ., 1625 Magh.; dupa rel. :9324 rom.-cat., corpului 51 'jai ldrgesce gAtul in forma de disc,
pe acest dise apar de o parte si alta doud peto
593 evang. si 1558 isr.
mari negre unite in form de ochelari, de ande
Naia, v. Bastiment, Corabia.
Naia bisericii, (archt.) v. Naos.
Ii vine si numele. Traiesce mai ales in India
Naia de linie, vasul de lupti din vechea ma- orientald, unde indieenii cu ajutorul musicei
rina cu vele; avert artileria asezat in clod, sau o ademenesc, o prind, ii scot dintii veninosi
trei baterii suprapuse, de uncle numele de: vas o dreseaza. In Egipt se Oa specia N. Haje,
(ara, aspis, serpele Cleopatrei), 2 m. lung, apasat
cu doui3 punti, cu trei punti.
[Const. B.]
pe ceafa, intepenesce ca un baston (Faraon);
Naia de resboiu, v. Bastiment.
Naiadaceae, (botan.) fam. de plante aquatice servea pentru executarea eniniinalilor i chiar
monocotyle, inrudita cu Alismaceele, de care se pentru sinucideri (Cleopatra).
Najades (Unionacea), fam, de molusce lamedistinge prin flori mici si in inflorescente spilibranchiate din ord. Dimyaria. Genurile mai
cate, spicat-racemoace sau spadicee (nu mari
In inflorescente verticilate sau umbelate). Cu- insennate ale acestei fam.: Unio, .Margaritina
prinde vr'o 120 speoii resprendite pe intreaga ai Anodonta (scoica obicinuita). [I. P. Voitesti].
Njdas, com. in cott. Caras-Severin, Ban.,
suprafata globului i grupate in urmatoarele triburi, la cari citam in parantese genurile mai 2610 loc. (1891) Rom.
Najit, infiamatia urechii, durere crilncena de
importante : I. trib. funcagineae (Triglochin,
Scheachzeria); II. Aponogetoneae (Aponogeton); urechi, contra careia se recomanda cataplasme
III. Potameae (Potamogeton, Ruppia); IV. Po- si injectii cu fiertura de nalba. v. Otita.
Nalba. numele rominesc al plantei Malva silsidonieae ; V. Zannachellieae (Zannichelia);
VI. Zostereae (Zostera); VII. Naiadeae (Naias); vestris L. (v. ac.). N. alba sau N. mare Althaea

N. de gradind, Althaea roses

VILI. Cynrodoceae ; aceastd familie cuprinde re- officinalis L.
N. mica sau N. varuntd, Malva
lativ multe specii de plante ce populenza oceanul Cav. (v. ac.).
rotundifolia L. (v. ac.).
atilt de sarao in fanerogame. Cu Zostera
!Whit (Indlbire), actiunea chimica de a deritima L. iar b a de mar e se umplu saltele.
Cele mai comune specii de apa dulce dela noi colora saa a albi diferite stofe mai ales prin
ajutoral unor compusi claimici cum s. e. a hipo[A. Pr.]
apartin la genul Potamogeton.
Naiade, dupd mit. greacti au fost nimfe de chloritului, ori a apei 4isa de javelle.
Nalifka, (rms.) rachiu de poame, cu deosebire
rya; intre N. cele mai renumite se numiau Da-

cal preparat din muro, coact-ad-, sorbe.

naide (v. ac.).
aparitie, halucinatie, umbra, stafie, fanNaias L., (botan.) gen de plante anuale sub- toma. In psichologie
o aparitie exterioara datoritit
merse cu foi lineare oposite i flori monoice unei excitatiuni nervoase
particulare a vi5zului.
glomerate sau dioice sofitare, cuprinde vr'o
deci, nu are o causii extern, i cu ardt mai
10 specii tropieale si temperate de api dulce, N.
e o realitate, cum o considerit superstitia
dintre cari cea mai respandita in Europa e putin
[Nig.]
populara.
N. major All.
[A. Pr.]
Nilueire,
manifestares
unei
naluce;
in seas
Nair), localitate in Galilea, la poalele nordice figurat N. e ceva trecifitor, fara durata.
ale muntelui Hermon; aici a inviat Christos pe
NAmiesei, 1) N., com. rur. in Rom., j. Muscel,
tinrul vriduvei (Luca 7, 11).
situata la nord-est de Climpulung in departare

Nairn, comitat in nordul Scotiei, 556 km., de 8 km. de acest oras; com. e formata din
port, bdi de mare.
(Diet. geogr 1893). 2) N., manastire de caluca 10,019 loc. (1891). Capitala N. are 4651 loe.; 2 cat: N. si Valea-Rominescilor, cu 887 loc.

Nrassus,astarli Nis), oras infioritor In Moesia garite, asezatii pe o frumoasa colind, linga cat.
superioara, mai tilrgiu in 'Dacia mediterraneac, cu acelasi nume; manastirea numera 20 caluinfrumsetat cu deosebire de Constantin cel Mare, garite, cari se indeletnicese cu diferite lucrani
care s'a si nascut aci.
de mana.
Naiu, instrument musical compus din mai
Namaqua, o semintie a Hotentotilor.
multe tevi de trestie de diferite lungimi, aseNamaz, o rugaciune, pe care o reciteaza mozata unele lng altele, deschise sus r3i inchise hamedanii de cicci ori pe 4i.
la paltea lor inferioard; el se numia la Romani
Namila, arritare uriase, colos, o fiinta a carei
fistula 13i syrinx; N. se mai numesce i muscal, manme intrece proportifie obicinuite: o N. de
dela musical, fiind-ca pe acest instrument se om, o N. de cal.
poate produce o musicrt mai complet. In timNamolire, (colma(isne), operatiune de amepurile vechi avea ptina la 8 tevi, astricli are liorare a pamnturilor undo pe locurile joase pi
18-23 tevi si chiar mai multe; din Moldova
mlastinoase cu multe guri 5i hirtoape introBasarabia a disparut cu total, asta4i se mai afl ducem un curs de spa, mai ou sama toamna si
la ldutarii din Muntenia.
primavara crind vine si se duce zapada si ghiata
Naiv, (lat. nativus, lat. medieval naivus), si totdeuna dud apele stint crescute si tulburi,
inascut, ceva simplu si natural, insa contrar pentru ca sa-si depund si base acolo potmoalele
obiceiului. Cele ce se vorbesc si se lucreazi in si namolul Ion adus in suspensiune si disolumod N. ne desteapt surisul, insa prin simpli- tiune si sit niveleze si insanatoseze primntutatea i naturaleta lor siint mai placate cleat rile joase i rovinoase. Daca apa nu este destul

www.dacoromanica.ro

368

Namoloasa

Nap.

de tulbure i inarcata cu potmoale, o putem

si au luat provisiuni pentru cinci ani.
tulbura i noi artificial prin punerea in miscare Ajunsi la lat. 840 nordia, vaporul n'a mai putut
a nasipului i petrisului din fundul albiei cu fur- inainta; atunci N. impreuna cu un tin& tovar$
coaie i sape, ori prin taierea malurilor si arun- Johansen prsesc vasul i pleaca' amndoi in
carea tarinei in RA. Cu aceast metod cu imensitatea desertului glacial, Cu ativa cani Qi

sacrificii mici putem a ameliorm cu timpul provisiuni pentru 110 dile; in mijlocul unor

suprafete considerabile de teren i sa le svintam. greutAti extraordinare, a lipsurilor $i a suferinNimoloasa, 1)N., com. rur. in Rom., j. Putna, telor de tot felul, ei cltitoresc un an $i jumsituata pe inalul Siretului ; se compune din 3 at., tate Oa and intalnesc expeditiunea Jackson,
cu 1481 loc. 2) N., Tirgul, com. rm.., despr- care explora pamntul Franz-Josef ; punctul
OM de cea precedenta prin intinderea
culminant de lat. ce au atins a fost 8615', unde

avnd 883 loc., o bis. parochial si alta filiala nu ajunsese nimeni panit la ei; sosit in Europa
$i 2 scoale. Tirgul N. a fost infiintat in 1818 de a doua 4i chiar dua sosirea vaporului Frame,
logofetul Costache Konachi. (Diet. geogr. 1897.) a fost obiectul ovatiunilor universale. El insusi
Namur, provincie in Belgia, 3660 km2., cu a descris voiajul su inteo admirabil bro$ura
335,471 loc. (1891); mine de carbuni si de fier, intitulata 'emit Pol.*
cariere de piatra; cap. N. (Namen), lang Maas,
30,087 loc. (1891); episcopie, catedrala cu mor-

Nante, V. Nonte.
Nantes, capitala si residenta episcopeasca a
rnfintul lui Don Juan d'Austria; industrie in- departam. francez Loire-Infrieure, 123,902 loc.

semnat de metal si piei.

(1896); industria

si

comercial sfint foarte in-

Nan-din-Gavan, dup pov. rom. un piticot atat semnate ; are o multime de fabrici de fier, aram
de mic, bleat s'a adapostit sub o ciuperc.
cldari, bere, hrtie, . a.; articoli mai in-

Nana Sahib, n. 1825, conduatorul rebelilor semnati de comerciu: vio, zahar, sare ; ca port
in Nepal. ocup locul al 6-lea in Francia; spre usurarea
Nancy, capit. depart. franc. Meurthe-et-Mo- comunicatiunii de comerciu s'a construit canalul

din India est. contra Englezilor 1857;

selle, odinioar capit. Lotaringiei ; residenta. epis- Loire, lung. 14 km.; portal este aranjat pentru incopeasca 93,290 loc. (1896), industria si co- caperea a 200 al ; =portal a fost: 1.261,338 tone

merciul sfint foarte insemnate, are 40 fabrici (1892); exportul: 199,376 tone ; are 5 suburbii,
de broderii renumite, 10 de postav, 23 de ghete dintre cari cele mai frumoase sant cele cladite
si multe allele; institutiuni culturale : univer- pe insulele Feydeau i Gloriette. Institutiuni
sitatea cu 4 facultati, academie de agronomie, culturale: scoalit de idrografie, observator astroconservator de musica, institut do surdo-muti, nomic, conservator de music, bibliotecrt publici
biblioteca universitatii ca 50,000 vol., biblioteca (90,000 vol.), museu de arte (1000 tablouri t)i
publica (1002000 vol.), mai multe licee, musee. 300 sculpturi), colectiuni archeologice, de sciIstorie. N. in 1153 a fost ridicata de ducele de intele naturale, Q. a. In evul vechiu N. a fost
Lotariogia Mathieu, din comun la rangul de oapitala Namnetilor, Condivicuum s. Portas Namcapitala, de and s'a desvoltat repede. 1766 s'a netum, mai tardiu s'a numit Namneta; in evul
anexat la Francia ; 1777 deveni resedint episco- media residenta principilor de Bretagne. Ad i a
peasc. (Lit.: Lallemand, Les maisons historiques subscris 1598, Dario IV, edictul de N., revocat
de N., 1883; Courbe, Les rues de N. (3 vol., 1685 de Ludovic XIV. (Cf. Mellier, Essai sur
1885-86); Lepage, Les archives de N., 1886.) l'histoire de la ville et du comt de N. (N., 1872.)
Bodiu.]

[M. Bodiu.]

Nantes, edictal de, v. Edict.

Wesel (Nnfalu), com. in Maramurs, cu
Nantpng, capitals prov. chineze Xiangsi, cu
600 loc. Roinani, 60 Ovrei, apartine diecesei
100,000 loc. fabrici de porcelan.
Gherlei, cu biseria si scoala.

Nanu, Stelan, n. 1863 la Bod (Brenndorf) in

Naniescu, Iosif, mitrop. Moldovei, v. Io.if
Nanking (Kiangning), capitala provinciei chi- Trans., crescut in Bucuresci, a studiat filologia
neze Kiangsu, situat langa riul Jangakiang, cu modern in Berlin $i in Lipsca, unde a obtinut
130,000 loc. Odinioar capitala Chinei; renu- doctoratal in filosofie cu tesa: Der Wortschatz
din care a aparut numai litera A;
mitul turn de portelan (165 m. inalt) a fost des
Istrischenel
e directoral scoalei comerciale in
daritnat cu ocasiunea cuceririi ora5ului de catra de present
Taiping (1853). Biblioteci marl, renumita indu- Turnu-Severin.
Naos, (grec.) naia bisericii, partea intern
strie de bumbac.
Nanking, teatur de bumbac de coloare gl- de mijloc mai aprofundata a edificiului biseribuie, deasa $i tare in foi ; in comerciu se vinde cesc, situat intro tribunal (presbiteriu) $i rinda
si sub numele anghintt, si se intrebuinteaza bisericii. Dup disciplina veche bisericeasca,
mai cu sama pentru fete de perina, in cari se N. bisericii numai celor credinciosi era permis
a petrece $i a fi de fat:a la celebrarea oficiului
waza penele.

Nanna, dua mit. nord-german muierea lui divin. Naia bisericii in vechime ca i a4i este
imartita in trei Olt : N. de mijloc, uncle se
Baldar, una din cele Wm dine de frunte.
Nanocephalia, (grec) o desvoltare abnorm de
mic a capului si creerului.
Nansen, Fridtjof, mare explorator norvegian ;
n. 1861, a facut clod) mari calatorli de explorare in Groenlanda si apoi celebra ex ploratiune
a regiunilor polare, care a durat trei ani (Ernie

malta amvonul, cea de meaztl-cli pentru barbati

si cea de meaztt-noapte pentru femei.
Nap, (afecla, broasba, Brasaica [v. aci napus

rapifera), plante rdacinoase din familia Cruciferelor, cari se cultiva pentru radacina ingrosata a lor i servesce la hrana oamenilor si a
1893 Oa August 1896); expeditiunea a plecat pe vitelor. Sant toate plante bienale. N. de nutref
vaporal Fram, construit anume, casa poat resista mai poarta numirea engl. de tu rni p s; cultura
la strinsoarea gheturilor; N. era insotit de 12 to- lor este foarte latita in Anglia si sant varietati

www.dacoromanica.ro

Napi

369

Napoleon I.

timpurii i WO, din cari unele ajung ping la Wit in pcoala militar. 23 Aprile 1779 infra in
5-10 kgr. greutate. N. de mirifte depi retrain pcoala militar din Brienne, ande Ewa ca supramai mid, dar au avantajul c ei semnati prin veghitor 5i repetitor pe Pichegrn pi de uncle iepi

Iulie pi Aug. tot se fac 'Ana pan toamna. Incolo cultura N.-lui se aseatnana cu aceea a verdetelor. Se recolteaza toamna tarlin pi se dan
indata vercli la vite. Englezii mn toamna
iarna vitele si oile in culturile de napi pi le
pasc pe loc. Alai mult de preste Boboteaza nu-i
putem pastas, caci nu se tin. Un ger de 3-400.
Il supoart usor far sa degere.

In 17 Oct. 1784, trecand la 23 Oct. la pcoala

militara din Paris; dup.* un an date examen

pentru artilerie 5i iepi al 42-lea. La 1 Sept. 1785

fa numit sublocotenent pi trec prin garnisoanele
Valence, Lyon, Douai (1785-87); cere concedii
In mai multe randuri de alto patru 5i peso luni,
in care timp se incearca in literatura' pi se
jesce de starea Corsicei cu un particularism re-

Napi, numele romnese al plantelor cultivate: marcabil. Depi oficiar in activitate, obtina in
Brassica Napus L. var. esculenta DC. (v. ac.) 1791 gradul de locotenent-colonel al anula din
pi Helianthus tuberosus L. (v. ac.).
cele patru batalioane ale gardei nationale corsiNapi de nutre t pi de zahltr, v. Sfecle pi Zahar. cane. Incercase sa cuprinda Ajaccio pi era ameNa-palmi-om, v. Na-cot-barba.
nintat a fi dat in judecata pentru rebeliune cu
NApirca (Cotuber), in Bucovina pi Transil- armele ; din armata fusese destituit 1792, pentru
vania, gen de perpi din clasa reptilelor, ord. ser- absente nelegale. Admis tar* cu gradul de eapentes (perpilor), neveninopi. Corpul lung 130 cm., pitan, se intoarse din nou in Corsica pi reja cope spate cenusiu putin albastruiu, pe pantece manda batalionului sau de voluntari. Lua parte

solzii stint mai mari ca pe spate pi colorati pi- la inabuoirea rescoalei provocata. de Paoli pi
jumatate alb jumtate negra; pe creptet obtina titlul de inspector general al artileriei

solzi mari 4isi scuturi, iar pe gat in partea din Corsica. Invins, fug1 in Franta sudica, uncle
dorsal 5i imediat Ifingit cap are 2 sau 4 pete atrase atentiunea lui Robespierre, iar dupa cumari galbene-alburii. N. inoata bine, e nevata- prinderea Toulonului fa. numit (22 Sept. 1793)
matoare, pi se nutresce au broasce, poareci, po- general de brigada in artilerie pi preste patra
parle, etc. Puii lor wise din male ca coaje qile general inspector al coastelor Mediteranei.
subtire ce femeiupile le depun in August sub In 1794 fa trimis in misiune secreta in Italia

pamant moale in nurnar dela 20-30. In Ro- de Robespierre cel mic pi se intoarse cu ounces,
mania, jud. Gorj, se 4ice N. la Anguis fra- dar Robespierre fa resturnat, Bonaparte desticlasa reptilelor, ord. saurienelor (poparle), tuit pi arestat ca partisan al lui Robespierre.
numit in Transilvania si Bucovina Orvetul, Cicilizul pi Sfaramaciosul. In Biblie se da numele
de N.: Viperei.
Naparis, vechiu nume dac al riului Ialomita.
(Cf. Xenopol I. 34.)
Nipirlire, desbinarea tesaturilor pi celulelor

Lapdandu-se de tiran, fa reintegrat in gradul

su pi fa insarcinat s. cuprinda Corsica dela
Englezi, dar f bdtut (11 Martie 1795). Refusand 'fa mearga la armata din Est, fa destituit

(15 Sept.). La 4 Oct. Barras Il lu ca ajutor

spre a apara Conventia contra regaliptilor pi N.

invechite in scop de a se forma altele noui intrebuinta tunal fara crutare (13 Vendmiaire).
pentru intinerirea corpului animal ; schimbarea Preste 15 4ile fa numit general de divisie,
penelor la pasen, schimbarea parului la animale presto pese luni general pef al armatei din Italia.

sugatoare, reinoirea epidermei la larvele unor 26 Martie 1796 lull comanda armatei (37,000)
insecte, etc.
pi promise seldatilor inteo proclarnatie strainNApasta, Pleapca (Oltenia), Postovol, Prostovol cita glorie pi bogatii. La Millesimo (13 Apr.) pi
(jud. Vlapca), instrument de pescuit, format din Dogo (14 Apr.) bate pe Austriaci 5i Piemontesi,

o retea de fire de dinepii, in forma unui con la Cava pi Alondovi bate pe Piemontesi pi ii
lung pang la 2 m. pi pe marginile dinspre basa constringe a cere pace. La Fombio bate pe
conului, care e foarte mare, stint prinse alice Austriaci, ja podul dala Lodi (10 Main), resde plumb.

[I. P. Voitepti.I
pinge pe Austriaci, asediazti, Mantua, respinge
NApaste, dare veche, foarte asupritoare, in- pe Wurmser la Castiglione (5 Aug.) pi la Basfiintata de Milmea Vod. Astali prin N. se in- sano (8 Sept.), il inchide in Mantua, respinge
telege calamitate, nenorocire neasteptata, acusare la Areola pi Rivoli incercarile de despresurare
fals, balee.
cuprinde 111antua (2 Febr. 1797). Obliga pe
Napier (pron. Neper), John, matematician en- Papa a cere pace, inainteaza prin Friaul, Caglez, n. 1550 in Merchiston Ifinga Edinbourgh, rintia pi Carniolia spre Viena pi obliga pe Aut 1617. $i-a captigat renumele prin inventiunea stria a incheia pacea preliminara dela Leoben
logaritmilor pi calcularea logaritmilor naturali, pi apoi dala Campo Formio (17 Oct. 1797).
In Paris N. se aratit modest ca sa nu atraga
precum pi prin formulele sale referitoare la trigonometria sferica.
banueli asupra sa, apoi propuse Directoratului
Napita, identic cu nap (v. ac.).
sa fad expeditiunea din Egipt. Directorii priNapoca, vechiu nume dac al cetatii Cluj in mira, voind sa se scape de el. 19 Mala 1798
Trs. (Cf. Xenopol I. 182.)
parasi Toulon, cuprinse Malta, debard (30 Iunie)
Napoleon I, impratul Franeezilor, n. in 15 Aug. 3 n Alexandria, bath (6 Iulie) pe Mameluci la
1769 la Ajaccio (dupa unii in 7 Ian. 1768 la Corte); Piramide pi intra in Cairo. Nimicirea flotei franera al doilea sau fintaiul fiu al lui Carol Bonaparte ceze la Abukir (1 Aug.) pi pregatirile Tmuilor
pi al Letitiei Ram olino. Se subscria Nabulione deciserti a lua inainte. Navali in Siria (Febr. 1799),

de Buonaparte, Napoleone de Buonaparte pi

Napolione Buonaparte. Se crede, ca tatal lui
1-a facut mai mio cu un an, clandu-i locul al
doilea intro fii si, spre a-1 put6 cresce graEnoiolopedia roman& Vol. 111.

inainta ping la Acca, pe care o incunjura pi o

ataca de 14 ori fr suecas. Isbucnind cima

ptintre soldatii sill, se intoarse in Egipt 5i Wit
o armata tuneasca la Abukir, dar gland infrin-.

www.dacoromanica.ro

24

370

-Napoleon.

gerile suferite de Francezi in Europa, pitrOsi tinent contra lui N. Generalul englez Wellington
armata, se imbarca in dour) fregate cu critiva resista cu tenacitate armatelor franceze. N. regenerali, se strecuri printre cordbiile engleze mol alianta sa cu taral Alexandra la Erfurt
debarcd la F r j u s (9 Oct. 1799). Prin Franta (27 Sept. pind la 14 Oct. 1808), apoi merse in
fa primit ca un rege. In Paris cdstigil in partea Spania, introduse pe Iosif in Madrid, respinse
sa pe generali si pe multi oameni politici (Barras, pe Englezi, dar fa rechiemat in Germania, unde

Sieys, Talleyrand, Fouch, fratii si Iosif

Austria se prepara din non. Respinge pe A uLucian), depiirteaza din adunares legislativa pe striaci, intr a doua omit in Viena, sufere o
cei opusi lui si proclami o nourt forma de gu- infringere la Aspern (21 si 22 Main 1809), alvern: Consulatul (10 Nov. 1799).
stigd halt victoria decisiva dala Wagram (5 si

Constitutiunea anului VIII dedea primului 6 Iulie), in urma creia se incheie pacea din
Consul atributiunile unui rege constitutional. Viena (14 Oct. 1809).
Statul f centralisat si efirmuit Cu o mare inN. devenia din di in di mai despretuitor de
telegere a trebuintelor practice, dar ou o mare oameni. Nimio nu i-se mai pdrea imposibil, nimio
strnicie. Presa era incittusat si ori ce ini- drept contra vointei lui, era tiranic chiar cu
tiativrt individuall inlbusit. Resboiul fa ter- cei dimprejurul si5u si ori ce resistenta II excita.
minat cu victoriile dela Marengo (14 Iunie) a Capritiul su dispunea de soartea terilor pi polui N. $i dela Hohenlinden a lui Moreau prin poarelor. Statul papal fir alipit la imperiu, papa
paces dala Lunville cu Austria pi prin pacea f adus prisonier in Francia. Olanda fir incordela Amiens (27 Martie 1802) cu Anglia. In porat imperiului, ca 5i coastele Germaniei,
timp de pace desvoltit o mare activitate. Creit imperial francez cu statele vasale numra preste
o noua decoratiune (legiunea de onoare), im- 100 mil. loo. Spre a av un fin se despart de
pdcit statul cu biserica (Concordatul), fcil con- imprdteasa Eugenia si se cdsatori cu archistructii 5i Ina titlul de consul pe
Corpu- ducesa Maria Luisa, fica Imperatului Francisc I.
rile legiuitoare fura curtite de oposanti, dintre In 20 Marta 1811 i-se nsca un fiu, asa ea dicari multi Lira executati sau alungati, apoi pro- nastia lui pares asigurata.
&rind de un complot Mont contr-i, lu (20 Main
Nerespectarea blooului continental de catr

1804) titlul de simOrat al Francezilor, titlu Rusia determini pe N. s-i declare resboiu.
aprobat de 3.572,329 voturi. La 2 Dec. papa Statele vasale, Prusia pi Austria, trebuirit s-i

Pius VII veni la Paris spre a-1 incorona. El 1'1 dea armate, si cu aproape 600,000 soldati treed

friar sd agtepte o ord, iar la incoronare lug singur Niemenul (24 Iunie 1812). Rusii se retrasar

coroana si si-o puse pe cap. In interior facea

ce voia, in afar& nu respecta dreptul nimenui.
Anglia rupse paces si Pitt form o coalitiune
contra lui compus din Anglia, Austria, Rusia

adeseori invinsi (Smolensk 17 Aug.), dar lipsa

$i boalele Ii inspiran grije. Crecrnd ca va decide
pe Alexandra sit cearit pace prin ocuparea Moscvei,

se indreptit spre acel oras. Ctig sitr.geroasa

Svedia. N. inaintit in Germania sudicd, striv batillie dela Borodino (7 Sept.) $i intr in illoscva
armata lui Mack, pe care-1 obliga sit capituleze (14 Sept.). Ora,gul f aprins ins din ordinal
la Ulm (17 Oct. 1805), intra in Viena pi re- guvernatorului, si fdca imposibil iernatul arma-

purt la Austerlitz o stralucitd victorie asupra telor. Dup o lun se decise a se retrage. De
Rusilor si Austriacilor. Austria inchei paces lip* de frig, de atacul Rusilor (trecerea preste

dala Presburg. N. chi Italia fiului su vitreg Eu- riul Berezina, 25-28 Nov.) peri armata cea

genia Beauharnais, fratelui su Iosif ii d re- mare (la Vilna ajunsera 15,000). De aci N.
gatul Neapolei, altui frate Ludovic Olanda, lui prasi armata si se intoarse intr'o sanie
Murat, ouninat, i da marele ducat de Berg si neascit prin Varsovia 5i Dresda la Paris.
tuturor surorilor posesiuni intinse in Italia. In
Ridicarea Prusiei impuse armatei sit se retragi

Gerrnania inifintd (17 Iunie 1806) Confederatia necontenit pin& in 8axonia. Aci ins& N., care rede pe Rin, al carni protector se declar. Ne- erutase 500,000 soldati, ii Intimpina si-i opuse
naultarnit de sovitirea Prusiei, mane in contra ei aliatilor. Cistigit victoria la Grossgdrschen
invinse la Jena (14 Oct. 1806) armata prusian, Bautzen (21 Main 1813), ins& Austria se un
intr in Berlin (27 Oct.), de unde d Blocul Con- la coalitiune. Cdstiga din non victoria dela
tinental (v. Continental, blocul). Inainteazd contra Dresda (26 si 27 Aug.); digit ins lima de-

Rusilor uniti cu Prusienii si di lupta nedecisi cisiunea de a se fer de lupte cu el $i a ataca

deis Eylau (7 si 8 Febr. 1807), sta cdtva timp pe generalii lui, cari furl invinsi la Grossbeeren
neactiv, apoi 'hiving hotaritor pe Rusi la Fried- (23), la Katzbach (26), la Kulm (30 Aug.) si la
land (14 Iunie) si incheie pacea dela Tilsit, Dennewitz (6 Sept.). N. se retrase la Leipzig.
prin care Prusia era reclusrt la jumtatea teri- Acolo se date marea lupta (16, 17, 18 Oct.),
torului i indatorat a plti mari sume de bani. unde nevoind a se retrage, fata de numeral coN. ajunse a se orada impratul Occidentului
virsitor al inimicilor, sustind lupta ou hotarire,
a considera ca nejustil ori ce resistenta facut ins in cele din urniti f invins si nu put reputeiii sale. Ocupa Portugalia, dui nu voia
trage dealt 100,000 soldati, on oari invinse la
renrinte la comerciul cu Anglia (1807), decise llanau (30 si 31 Oct.) o armed austro-bavareza,
pe regele Spaniei si pe fiul lui a renunta la
isi deschise drumul in Francia. IIrmrit de
corona spaniolii, pe care o dete lui Iosif, pe armate cu mult mai superioare $i nedispunnd
cdnd Murat primia Neapole. Spaniolii se opu- dead de 70,000 soldati, tot genial si toate sueseat ins cu hotarire i luptarit desperati, con- cesele lui N. reman fr efect. Francia Il paras,
stringnd la predare o intreagit armati fran- inimicii il arman pas cu pas. Invins la La Rocez (Baylen 21 Tillie 1808). Spaniolii primir thire, el invinge pe Blitcher la Champeaubert,
ajutoare din Anglia, care in urma victoriei dela Montmirail, Etoges i Vauchamps, pe printul
Trafalgar (1805) pe apit, putea lupta $i pe con- de Wiirttemberg la Montereau. Dupa luptele

www.dacoromanica.ro

371

Napoleon II-- Napoleon III.

dela Laon si deis Arcis-sur-Aube (20 ai 21 Martie au fost publicate in mai multe editiuni. Una

1814) voia s. tread. Rinul i s mute lupta In din cele din urma a fost publicat de Martel.
teara inimica, dar afla c aliaii s'au indreptat Paris, 1887. De mare valoare oorespondenta lui:
asupra Paiisului. Se indreapta grabnic spre Paris, Correspondance de N. I. Paris, 1858-70.e Meand afla cii capitala a capitulat in 30 Martie. morii inultime : ale lui Las Cases, O'Meara, MonAbdica la Fontainebleau ai merse in insula Elba, tholon, etc. Biografii de asemenea, amintim
la.sata lui de aliati impreun cu titlul de im- Jomini. Paris, 1827; Walter Scott, 1827; Thiers;
perat 5 cu 2 nal. franci.
Schlosser ; Laufrey 5i Taine.
In insula Elba se ocupa cu ingrijire de adNapoleon II, fiul lui Napoleon I, n. 20 Martie

ministratia insulei ai era cercetat de numeroai

visitatori. Nemultamirea Francezilor cu Ludovic XVIII il decise a intreprinde o navala
In Francia. Imbarca garda sa, trec printre coribiile engleze i debarca in Francia (1 Martie),
unde teranii il primira cu indiferenta la inceput.
Un batalion regal tredi in partes lui, trecerea lui

1811, primi la nascere titlul de regale Romei,

apoi pe cel de duce de .Reichstadt. Numit de
Napoleon III in decretal din 7 Nov. 1852 N. II.

t 1832.

Napoleon III, impratul Francezilor. Al treilea

fiu a lui Ludovio Bonaparte, regale Olandei, si
al Hortensiei Beauharnais, fica vitrega a lui N. I;
Ney ii asigura triumful. Mergea spre Paris incet, n. 20 Apr. 1808 ai se numia Carol Ludovic N.

ca sa des timp de fuga regelui. In 20 Martie 1815 Diva Adana lui N. I. urma pe mama sa la

intra in Paris. Caut sa impace Francia priuteo

constitutie liberala, iar Europa prin asigurarea
iubirei sale de pace. Puterile ortionasera insti
armatelor ad inainteze. N. inainta. in Belgia
invinse pe Prusieni la Ligny (16 mulo), ataca
apoi pe Wellington la Waterloo (18 Iunie) cu
tarie, dar sosirea lui Blitcher in aripa dreapta
transformit victoria in infrngere decisivii. In
Paris camerele refusara a-1 mai secunda ai
u doua oar& Apoi se duse (15 lidie) pe un
vas englez, Bellerophon, cu intentia de a trece
in Angla. Puterile europene 11 considerara ins

Geneva apoi la Augsburg, uncle urrnii la gimnasiu, W parte in 1831 la o incercare de revolutiune in Romagna, scapti cu greu de Austriaci pi bid. in EivePa, ajungnd capitan de
artilerie in militia elvetiana. A pnblicat atunoi
mai multe carp, iar dup moartea ducelui de
Reichstadt (1832) deveni capul dinastiei napoleoniene
iai desvolta ideile in *Rvelies politiquesc. In 1836 incearc o rescoalti la Strass-

burg, fa insa arestat si gonit in America. In

1837 se intoarse in Elvetia, dar dup cererea

guvernului franc. fa gonit ai se stabili in Anglia.

ca un prisonier de resboiu i it trimisera in Incurajat prin entusiasmul produs la aducerea

insula St. Elena, unde ajunse in 16 Oct. 1815. corpului lui N. I. vela la Boulogne (1840) ai
I-se dete ca locuint o casuta Longwood. Pii- incerch o nouti rescoal, dar fa prins, judecat
zitorul siiu, Sir Hudson Lowe, luit contra lui
inchis la inchisoare grea cinci ani, pin& put
mlisurile cele mai severe, din ordinul marilor soap travestit ca Maur (25 Main 1846) si se
puteri; arnica lui facur necontenite planuri de aaez. in Angla.
fugli, ptina hub.' departati top, afarti de doi.
1848 fa ales deputat ai Ilia parte la adunare,
se hotart, ca nu poate ieal nicairi fra supra- artndu-se foarte modest. Poporul era insa
veghietor militar, N. nu mai pardsi ctisuta. Se agitat de partisanii sel 5i11 alese Presidentul
ocupit a serie ,Mmoires de Ste-Hlneg, in care republicei on 51/2 anilioane de voturi (10 Dec.
idealiseaza faptele i intentiile sale. In urma 1848). Partidele adunarii se luptau intro ele, pe
lipsei de miacare si a umecjelei climei f atins cand N. emplea armata i administratia cu parde un cancer de stomac, in urma earuia muri tisanii
; ctiatiga pe papa prin ajutorul dat in

la 5 Maim 1821. Corpul lui f adus in Paris 1849 contra revolutiunei ai burghezimea prin
la 1840 de printul Joinville, fiul. regelui Le.- promisiunea de pace. In noaptea de 1 spre 2 Dec.

dovic Filip.
1851 arestA pe capii adutairii, intibuai o miacare
N. era sound (1.63 m.), Cu capul mare, piirul republicana in Paris ai in alte oraae, Mai apel

castaniu, ochii albastri, fruntea inaltti ai lata,

barbia proeminent, slab in tinerete, gras la
maturitate. Suporta greuttile resboiului on in-diferenta. N. a fost cel mai mare genii' militar
al popoarelor noui. El avea plastics inaintea
ochilor sei cu intensitatea unei halucinatiuni,
add ce privesce situatia geograficti a terei, cat
ai aaezarea i miacarea trupelor. Mai putin fericit, ea om de stat, ii lipsia justa apreciare a
oamenilor si ai lua total pe sama sa. Statul trebnia sa fie o maaina en un singur maainist, el.
Valoarea morala ii lipsia on totul. Egoist la

msura geniului sea, a luat Maya idei ale revolutiunei

si a exploatat hibirea de glorie a

Francezilor in scopul ridicarii sale. In Europa

a indeplinit rolul unui darimator al resturilor
feudale, dar in Francia a oprit desvoltarea institutiunilor libere. Soartea lui fara seamn, sfir-

aitul lui tragic, i-au atras In prima jumiitate a

sed. XIX un adevrat cult din partea Francezilor strainilor; in anii din urma a inceput

a fi apreciat ca mai muit critica. Scrierile lui

la popor, care cu 71/2 milioane voturi il alese

president pe cjece ani. Desfa.soarti o mare pompa,

face o calitorie prin Franta, in care promite pace

(L'Empire c'est la paixe) si poseaza ea spa-

ratortil ordinei contra partidelor revolutionare.

Senatul Ii dete titlul de Imp5rat, pe care poporul
il recunosc (22 Nov. 1852) cu 7.800,000 voturi.

Fa recunoscut de toate statele, dar nu se pub

casatori cu o principesa ai lai alese ea imprtiteasa o frumoasa spaniolii, Eugenia, contesi de
Teba, care-i nasc un fiu (16 Martie 1856).
N. credea ca greseala lui N. I. a fost de a fi
luptat contra nationalittilor ai contra Angliei,
de aceea a cautat s se fereasca de greaelele
lni i sa traia.sca in pace ca Anglia. Aceasta
teara avea interes a apra Turoia contra Rusiei,
si N. in alianti cu ea poarta resboiul Crimeei
contra Ruailor. Dupti resboiu se arta generos
Cu Rusia in paguba aliatilor jai. Ca sa sprijine
popoarele apasate, a luat el causa Romnilor ai
a Italienilor. Incepe cu Austria resboiul pentru
Italia ai obtine (1860) Nizza i Savoia. N. era in

www.dacoromanica.ro

24*

372

Napoleond'or

Narcotics.

culmea pnterii prin umilirea color dom mai mari ghitind o semntli de naming a remas gres

puteri. Voia s sprijine rassa latind si in America, de aceea intreprinse expeditia in Maxie
(1862-67), uncle cheltui mari sume de bani
In urm prtnisi pe impratul Maximilian; tot
de aceea n'a putut decide pe Rusia a primeasci
interventia sa in chestiunea polo* nici pe Prusia
cedeze vr'un tinut la Rin dupi victoria dela

nisand o fat a botezat-o Nramza.

Naramziu, coloare galben-portocalie.

Naras, v. Acanthosicyos horride.

Naratiunea, e povestirea unei fapte sau intiimpldri. N. e adevgratel, cind ceca ce spune
s'a intmplat aieves, istoried, and faptul sau
intmplarea povestit e de interes general, si
Sadova. Aceste greseli Ii micsorau popularitatea poetica sau &tied, &Ind spune ceva inchipuit
si se decise a da mai multe libertati, totusi in sau modificat prin fantasia povestitorului ; insa8 Main 1870 avn. 11/1 mil. voturi contra. Spre a sirile ori arei bune N. sfint: unitatea, adevrul,
recfistiga popularitatea i fiind condus de imp& sau in ces poeticO verosimilitatea, 5i plasticifateast:, N. declar resboiul franco-german, desi tatea sau frumseta stilului. In retorici N. se
era nesigur de isbindii i bolnav. La 1 Sept. dice partea principal& a discursului, dupii care

1870 se preda la Sedan fdra s aib curagiul unneazd confirmarea prin argumente a ideilor
a face sacrificiile pacii. Dupi incheierea pacii expuse si combaterea ideilor centrare.
(lfartie 1871) f liberat pi se duse in Anglia
Nirav, obiceiu, vitiu, defect, intrebuintat mai

nnde a murit 9 Ian. 1873 in urma unei ope- ales in popor cu sens de obiceiu nrit, ru. Se (lice

ratii. N. era bland, visitor, invtat. Noi Rominii sub form proverbiald: N.-ul din fire, n'are lecuire.
Ii datorim reounoscinta pentru sprijinul si grija
Narbada, (Nerbudda, Narmada), rill In India
ce anita terilor noastre. Intre scrierile lui cea anterioarit, 1280 km. lung.
mai insemnatd este vHistoire de Jules Csar. Narbonne, (vechial Narbo), capit. unui aronFiul au, printul N. a perit in 1879 intr'un res- disment in depart. franc. Aude, aproape de Meboiu cu Zulusii in Africa sudic. [I. S. F.]
diterana, ifinga canalul N. (ce duce in Canal
Napoleond'or, moneta fro. de aur = 20 franci. du Midi), cu 27,150 loc. (1891). In vechime era
Napoleonizi, urmasii colaterali ai rudefor lui infloritor ora roman, dupti care s'a numit
Napoleon I. (v. Bonaparte.)
Gallia Narbonensis.
Napoli, V. Neapole.
Narcissus, o fiintd din mitol. greacd. Echo,
Napradea, protopopiat gr.-catolic din diecesa nimfa dealurilor a iubit pe N. cel frumos, si de
Gherlei, in cott. Selagiu, Transilv., const din aceasti iubire a ptimit atilt de mult, incit
9 comune cu 7747 sufl.
numai glasul i-a mai remas. N. e icoana nnei
Napradl, (Nprighi), Demetriu, episc. al Tran- flori de primivard la [Arai, in care se oglinsilvaniei cu resedinta la Alba-Iulia, numit de Si- deazii, si dupd inflorire scurfa, se vestedesce ;
gismund Bithori; acest scrum remsese vacant pentru ce tinrilor morti primOvara li-se puneau
de mai bine de un secol, &AM episcopii titulan flori de narcis.
au trebuit s se refugieze in Ungaria de furia
Narcissus L., (botan.) gen de plante din fam.
reformatorilors iar dela 1580 incetase chiar Amaryllideelor, trib. Amarylleae cu bulbi tuniseria episcopilor ; numirea facut de Bthori cu cati i periantul cu paracorola. Cuprinde ca.
ocasia nunth sale in 1596 a fost deci destul de 20 specii central-europene i mediterane, dintre
indrOzneat, i daca s'a putut mentine citiva can una isi extinde arealul [Ana in Japonia si
ani, aceasta se datoresce munai domniei cardi- China; multe din ele Mkt respandite ca plante
nalului Andrei Bthori ; de altmintrelea N. era decorative rustice cunoscute sub numirea de

un pastor zelos, care a sciut s disputeze cu coprine 5i zarnacadelec, asa N. poeticus L.,
inversunare terenul sectelor protestante in Trs., N. bifiorus Curt., N. Tazetta L., N. pseudoera insi i un barbat drept: insciinta pe im- narcissus L., e. a.
[A. Pr.]
piratul asupra uneltirilor neleale, ce se petreceau
Narcosa, efectul produs de substantele narin tear pe timpul lui; indignat de donatiunile cotice (v. Narcotica); se numesce si anestesia
risipitoare fticute de Sigismund, decise pe Mihaiu- chirurgical, produa de substante anestesice,
Vod dupl cucerirea Ardealului a le casseze; dintre cari cele mai intrebuintate ant: cloroin fine, and schimbiiciosul Sigismund puse iar formul, eterul sulfuric si bromurul de etil; in
mina pe domnia terii, N. se tinii de acei rnag- prima faa a anestesiei generale, numai funcnati, cari nu gisir de cuviinta a calca jurii- tiunile creerului ant suspendate, acesta este
mntul depus in favorul impratului; toate ace- somnul; intr'o a doua fas anestesia este comstea atitar ura lui Sigismund si a partisanilor plet, prin faptul ci functiumle de conductiune
lui in contra sa. Indatd dupi intoarcerea lui Sigismund, N. abdica deis ori ce demnitate politici si se retrase la Giliiu; iar in dieta din Cluj
dela 21 Ian. 1601 i-se confiscar averile si se
desfiintit episcopatul Transilv. (Cf. W. de Bethlen,

Hist. de rebus Transilv., Cibini 1789, V, 8-9,

III, 578-80; Veszly K., Erdlyi egyhztrt.

adatok. Kolozsvirt, 1860, I, 16 pi 234; Kirchenlexikon, art. Kalocsa. Freiburg i. B. 1891, VII,

939-41.)

de sensibilitate, ale mduvei ant eliminate ; in

fine in a treia fas resolutia muscular se produce prin suspendarea mobilittii; chirurgul
trebue s mentie bolnavul in aceastd period
a anestesiei.
Narcotica, (hypnotica,sommifera,soporifera),
substante medrcamentoase, can au propnetatea,
cind actiunea lor este destul de intens, a produce narcoss cerebrald, adeca a suspenda, mai
mult Ban mai putin complet, activitatea oreerului. Germain See le clasifica in: 1) Depresori
ai iritabilitatii directe sau reflexe a diferitilor
centri nervosi: antipirina, morfina, cloralul. 2)
: uretanul, sulfonalul,
Somnifere propriu

minecari, ornat preotesc, ce se imbract' pe brate.

Naramza sau Portocala, fructul comestibil al
arborelui Citrus Aurantium L. (v. ac.).
Niramza, dupd pov. rom., o femeie, care in- cloralimidul. 3) Sedative, precum sfint bromurele.

www.dacoromanica.ro

Narcotin

Nas, nna5.

373

Narcotin, (china.) un alcaloid, principin ce se (pronaos, vestibulnm) bisericei, adecd partea

gdsesce in pia; se extrage din enema substanta anteipard extremi spre apus a edificiului bialaturea cu morfina; se &one in procente sericesc, din care era intrare in naia bisericei,

dela 4-8; e fail miros, gust si coloare, are cum ar fi acli local de sub turn on tinda mureactiunea alca1in i in contact cu apa trece ierilor. Dupd disciplina veche a bisericei tinda-N.

in. acid meconio; e mai putin otrvitoare ca era local destinat pentru coi ce prin deosebite
morfina. N. este eel mai putin toxic din basele graduri se pregateau la Sf. botez, ori a resusopiului; descoperit in 1803 de Derosne, purta ceperii in numkul credinciosilor prin penitent.
mult timp numele de sarea lui Derosne. Dupa
Narval, (Monodon monoceros), mamifer din
Claude Bernard este mai putin toxic decat morfina, ordinalCetaceelor, familia Monodontidelor, are

nu este somnifer, ci poseda proprietati convul- forma corpului cam ea a unui pesce, bdrbatusul
sivan te.
are la cap un dinte foarte lung, de forma unui
Narda, ores, v. Arta.
surub, care iese din falca de sus; capul mic,
Nardus L., (botan.) gen monotipic din vasta corpul butucdnos, o aripioara dorsald in forma
familie a Gramineelor, tribul Hordeae. Unica unei mini ridicturi de grasime, aripioara codal
specie N. stricta L., cuprinde mini ierburi vi- mare ; coloarea pielei albicioasa cu pete brune ;
vace, cespitoase ; acest gen este respandit prin lungimea 5-6 m., a dintelui cam 2 ni.; traiesce
Europa occidentald, in regiunea mediteraniana In oceanele dintre al 700-800 lat. nordicd. Se
in Asia temperati. N. stricta L., cunoscut de vneazi pentru carnea 5i grasimea lui.
poporul nostril sub numirile de: Tar b a as p r a,
Narwa, ores ca port si fortdreata in guvern.

Paisit sau Teposica, cresce i in partile St.-Petersburg la vifirsarea niului Narowa in

noastre prin plsunile din regiunea alpina

Golful finic, (1897) 16,577 loc. Import in 1897

subalpina.
au fost 4-3 mil., exportal 1.1 mil. ruble, in apro[Z. C. P.]
Narea, fiecare din cele 2 orificii prin care nasal piere tesiitorii insemnate. 21 Nov. 1700 invin(v. ac.) comunicti cu exterioral, anatomicesce fosa gerea lui Carol XII asupra Rusilor.
nasalti.e
[I. Popescu-Voitesti.]
Nas, aparat olfactiv, destinat a primi impre-

Narenta, fill in Dalmatia, isvoresce in Her- siunile odorante si a le transmite creerului. Partegovina si se vars prin o delta in Adriatica; tile de jos ale N.-lui se numesc aripile lui, intro
180 km. lung.
ele se afld dosul N.-lui, care merge ph-at sus
Nares, Sir George Strong, navigator engl.
la raddcina N.-lui; basa N.-lui, jos presinti
explorator al Polului nordic, n. 1831, a condus cloud gauri eliptice : tatrile, cari inlauntru an
(1872-74) expeditiunea IChalengere pentru cer- pdr, cu scop de a opri corpulete ce sboara in
cetarile fundului mrii, iar 1875-76 expedi- aerul inhalat. Ori ce mancare ce primesce gura

Vallee polara in care s'a ajuns pe mare in e mai antaiu explorabi de organismul mirositor;

Baia Smith Odd la 821/,0, iar pe skull pna la N. are o portiune sus osoas si alta jos cartilaginoasa, cdptusite pe dinliuntru cu o membranit
83140 latid. nord.

Narev, afluent pe dreapta al riului Bug mucoasa cu multi nervi iar pe dinafard acoperite
In Polonia, isvoresce in Litvania; e lung de cu piele ca un Aral musculo-fibros. Boalele
425 km. si e navigabil.
pielei N.-lui mai dese sfint: lupusul 5i rosata
Narghelea, (nerghelea), lulea (pipd) oriented (nas aramiu, Acne rosacea), iar intro cele incu teava lunga, in care fumul de titan trece terne : g-uturaiul cronic, ulcerul puturos (ozaena)
printfun vas cu apa parfumatd.
polipi, cari cer tratament medical special; v. si
Narlot de Toucy, vestit cavaler franc. si rudii Epistaxis si Rhinoplastie. Dupa forma extenoari,
cu Ludovic cel Sfant, unul din cipitanii expe- deosebim: N. proeminent cum e cel acvilin,

ditiei franceze, venal pe la 1239 in ajutorul adeca convex, mic, lungret, ascutit 5i cel drept

impifiratului latin Baudouin de Courtenay, atacat sau grec, ce Se continua In frunte fara linie de
de Bizantini. Pentru a determina la o cooperare demarcatiune ; apoi N. ridicat, earn, ca virful
si pe Cumanii din Muntenia, sefii expeditiei in- in sus ; in fine N. turtit, cu dosul apsat i ca
trand in relatiuni de cdstorie ea regii acestora, nrile foarte largi. Dupti rass se deosebesce N.
N. ja pe fica celni mai mare craiu unman, Tones. roman, care dup noi este cel mai frumos
O dovada ca Cumanii nu mai erau asa barbari, regulat ; N. turtit la negri si mongoli; N. ascuns
si c incepusera a adopta crestinismul, toste la care se vd numai ndrile, si care este al calmuaceste fice casatorite dupa Francezi fiind catolice. cikr ; N. de vultur sau ovreiesc ; N. de berbec, etc.
Narrata refero, (lat.) spun numai, ce am auclit.
Narses, general bizantin, n. in Persia; a fost
Nasul, insemnarea lui la Romani. In vechime,
eunucul, eambelanul si in urma vistierul lui Iu- era obiceml traditional ca rivalii la tron sa se

stinian I; bun diplomat, a adus imperiului bi- taie la nas, spre a nu mai put domni; aceasta
zantin o multime de servicii; lui i-se datoresce din causa legendei dupa care un om cu o civictoria repurtata de imperial bizantin la Tagina catrice pe obraz nu putea sa domneasca.
numeroase exemple in trecutul Moldo-Valachiei,
(552) asupra lui Totila. t 568 la Roma.
Narses, rege sassanid al Persiei (294-303) si In care pretendentii au suferit enema ciudat
operatiune.
invingdtor al lui Maximian Galenas. [Caion.]
Narthecium Moehr.. (botan.) gen de plante din
nina9, persoana, care tine copilul

fam. Liliaceelor, tribal Narthecieae, cuprinde

vr'o 4 specii din regiunea borealis' tempera*
dintre cari N. ossifrctgum Had& e o planta veninoasa caracteiistica turbariilor vesteuropene.
[A. Pr]
Nartica, (greo. nartex), Uncle, aula, pidvorul

timpul cat preotul savirsesce actul 5i rugaciu-

nile botezului; N. isi ia asupra, prin aceastii

actiune, a deveni sprijinitorul si parintele
teso al noului increstinat.
Nap; sau nuni se mimosa de asemenea si cele
doue persoane, cari asista in calitate do martori

www.dacoromanica.ro

374

Nasale

la cununia religioasi a unei prechi, primind

totodat insrcinarea a fi sftuitorii tinerilor in
nowt cale a vietii lor.
[M. B.]
Nasale, sunetele, ce se pronunt din nas: vocale N. d, consonante N. m, n.
NAsAlie, piedestal pe care se aeeazi sicriul.

Nassau.

Nascerea Marie] NiscAtoarel de Dumnaleu.

Dupd traditiunea veche, pirintii Sf. Maria au
fost Ioachim din familia lui David, ei din semnta lui Levi, ei Ana. Se serbeazi anual la
8 Sept.
NiscAtoarea de Dumnegeu, v. Maria.
NAsdravin, in pov. rom. milestru, eu. puteri
supranaturale; se amintesce berbece, bou, cal,
dine, ctel, cocos, uncap, leu, mnz, pore, eerpe,
eoarece, tear, vitel, vultur N.; mai departe capr,
catelue, iap, mirtoag, oiti, pasere, vaci N.;
In fine arcae, Wat, ficior, ft frumos, impiirat,

Nasoere, (med.) lat. partus, eliminarea

ei a adnexelor sale din mitr. Mid N. se
ntmpld inainte de finea gravidititii (280 Pe),
ea e prematurit, iar dup acest termin se dice
este executat de contractardiv. Actul
tianile involantare ale musculaturei mitrei, ce
se ivesc tot numai la intervale si stint ajutate urias N. La Poloni zdrowy, la Srbi zdrawa
de contractiunile voluntare ale musculaturei ab- inseamni: sntos, intreg, tare, iar na propodomenului ; el se imparte in dou perioade. In sitiune ca inteles: deasupra, presto, i astfel N.
primal period se lrgesc ciiile, indeosebi cervi- ar &dul si insenme: preste fire tare, supracele uterului, prin cari fkul are s treacrt; in natural tare.
[Atm.]
periodul al doilea se elimineazi ftul i dup
Naseby, sat in cott. Northampton, din Anglia;
acesta placenta. Intreg aotul este impreanat cu renumit pentra victoria repurtat. de Cromwell
mari duren. N. poate intimpina piedeci nand impotriva lai Carol I, la 14 Junio 1645.
basinul e de o constructie neregulat sau cnd
NAseud, opid cu 2697 loc. (1891) in maj. Boforma fttilui ei situatia lui in mitra e abnormi. mni; pink' la desfiintarea regim. II roman de
Institut de N, v. Maternitatea.
graniti din Ardeal 1851, a fost central admiNascerea la Romititi a produs multime de nistrativ al acestui regiment, iar dup aceea
datini i dupi ten i ori prejururi, adeseori fe- central cott. N. Gimnasiul superior rom. gr.-cat.,
lurte. Femeile ingreunate, cnd se apropie qiva infiintat 1863, pani la 1871 s'a deschis in fiede nascere, se due la biseric ei se roaga pentru care an cte o clasi; in 30 Sept. 1870 i-s'a dat
o nascere ueoari. Din acest timp, femeia nu se dreptul de a lua exam ene de inaturitate si dreptul
indepirteaz dela casa ei, ci face pregitirile tre- de publicitate 23 Martie 1871. In N. este sediul
buincioase pentru patul de nascere ei aeezarea administratiei fondurilor gicolare grniteresci ei
pruncului absent in leagn ori bate troaci. anume a fondului ecolastic central ei a fondului
CAnd incep durerile nascerii, moaea vine si pane de stipendii. Tot venitul acestui fond este menit
toate in ordine, ca sa fie la indemni. Durerile pentru: literatura ei cultura poporului romn

de nascere se numesc curmituri ori strinsuri,

toate rammile de sciinti, arte ei meseriig, in
clang nascerea e grea, femeiei i-se d api de pe special pentru sustinerea unui gimnasiu, a unor

icoana 8f. Mariei, sau in cas se afum cu ecoale normale, ecoale elementare de fetite, etc.,
smim ori tam& din cidelnita preotului care In N. ei in alte centre ale fostului district. Al

s'a folosit la serbtori mari. Nascerea in cliva. doilea fond: bfondul de stipendiig, este destinat
de Critciun, Paeti ei alte serbtori mari ei Dumi- s se dea din dinsul ajutoare pi stipendii pentra
need, se vine norocoasil pentru bitiat ei mai ales fiii foetilor griniteri, cari studiazi la ecoalele
dapi miezul noptii, cilnd incep 4onile, pentru.
mai inalte. Tot in N. este o scoali elementaril
s'a nscut deodat cu cjorile ; iar nascerea intr'o de bieti si de fetite, sustinute de fondul central,
Simbiti, e nenorocoasi. In 4iva, in care s'a o ecoal elementarti confesional, de stet, etc.
niscut pruncul se chiam preotul, ca s faci Nashville, capitala statului Tennessee (Un.

sfintirea cea mica a apei, s (pa rugAciuni n.-amer.), lng. riul Cumberland, ca 76,168 loc.
pentru reinsnitoearea mamei si pzirea ei fe- (1890); episcopie cat. ; universitate; acad. de

ricirea pruncului de toate relele ; cu apa sfin- fete; comerciu cu producte. Ad i au Wilt uniotit preotul stropesce pe mama, pe prune ei pe nietii pe confederati la 16 si 17 Dec. 1864.
toti din ca.* ei casa, ei prin aceasta s'a fcut Nasicorn (Oryctes nasicornis), insect din ord.
stobOirea cm& Dap, slobogirea casei vin nea- Coleopterelor, fam. Lamellicornia, de cebare
murile ei vecinele, cari aduc darari felurite neagrii strlucitoare, pe picioare are perieori
mamei i pruncului ei le poftesc sinitate ei viat. roecati ; birbitueul are la cap un corn curbat
In tot local e datina, ea romfincele insii-si s indert ; lungimea 22-36 mm., foarte coman.
lpteze pruncul. Botezul pruncului se face a Larvele lu trdiesc mai multi ani prin pimntul
doua 5i pn in a opta 4i; anainarea atirni dela format din putre4irea frunzelor, lemnelor ei a

sntatea pruncului ei dorinta mamei, ca la botez gunoaielor.

si fie sculati din pat. Mama, in miele locuri Nisip, v. Nisip.
40 de (Pie, in altele pni a esea Durninecii Nasreddin, eah al Persiei, fiul lui Mehemeddupii nascere, nu iasi din casa ei din cartea ei, Safi, n. 1831, urmii acestuia 1848, fiat la 1873,
iar in Dumineca a sesea se duce la biseric cu 1878 ei 1889 cilittorii prin Europa; 1 Maiu 1896

pruncul pe brate, cere si se faci rugiciune ori ucis. (Cf. Morgan ei Burger) v. ei Nastratin.
liturgic* pentru prune, pe care scum Il inchini
Nassau, 1) !Anti 1866 ducat, apoi anexat la
lui Dumnecleu, ca
primeasc sub scutul stt. Prusia. 4708 km2., ca 468,311 loc. In timpul
(Cf. Nascerea la Romini, de S. FI. Manan. Bu- Romanilor N. a fost locuit de Matliaci, mai tArtliu

curesci, 1892.)
[Atm.]
de Alamani; pe aceeti din urruti Chlodvig in 496
Nascerea Domnului !sus Christos, v. Isus i-a supus. 843 provincia a devenit posesiunea
Christos.
Germanilor ; mai titrqiu contii de Laurenburg

Nascerea lui loan BotezAtorul, v. loan Bo- au primit-o ca domeniu feudal; primal domn
feudal a fost contele de Walram. Dupi moartea

teztorul.

www.dacoromanica.ro

Nastasachi

sa familia s'a desbinat in 2 ramnri. Walram II a

'net titlul duce de N., iar succesorii sei au domnit
In N. pana la 1866. In 1890 an eredit Luxemburgul. 2) N., ores in districtul prusian Wiesbaden langa Lahn, 1824 loc. (1890), are ape minerale renumite.
[M. Bodin.]
Nastasachl, bai situate in marginea orasului
T.-Ocna, Rom., j. Bacjin. Isvoarele acestor
apartin clasei apelor alcaline-muriatice-sulfu-

Natalitate.

375

(dies natalis Domini) in 1497. Dnpa ce colonia

din Capland vine in posesiunea Angliei, taranii
olandezi (beers, Buri i) parasesc provincia si tree
in Natal, fundand orasulD'Urban; strabatand mai
departe, zidesc capitala Pieter-Maritzburg (numire

dupe', conduce-torn lor Pieter Retief 5i Geerth

Maritz). In anal 1840 Anglia face pretensiune
de suprematie asupra N.-lui sub cuvant, ca toate

coloniile olandeze in Africa sudica i-a recuroase si au mare asemnare cu isvoarele din noscut suprematia, si in 1856 o supune. Lolntocmiri primitive.
cuitorii trec in provinciile vecino Oranje si
NAstrapA, v. Chivot.
Transvaal, formand aici republice independente.
Nastratin Hogea, titlul unei colectiuni de anec- Teritoriul are extensiune de 48,565 km2., cu

dote hazlii, adunate de A. Pann dela deosebite

popoare si puse in versuri sub acest mime,
schimbat din Nasreddin, un erudit de pe timpul
lui Tamerlan.
Mature!, una din numirile vnlgare ale planfe-i
Nasturtium officinale R. Br. (v. ac.).
Nasturel-Hereseu, una din celo mai vechi
insemnate familii ale Valachiei, din care s'au
ilustrat mai multe persoane in istoria terii; ea

402,687 loc. Clima este ca cea din Europa me-

ridionala. Din cele 23 de riuri nici until nu e

navigabil.

Natales Deorum, adecti clilele de nascere ale

Dacii vr'un beliduce in resboiu, sau se-

natul intro unele imprejurari, s. e. foamete, a

facut vot (fagaduinta), c unui cieu anumit
vor ridica un ternplu, acesta s'a dedicat deu.lui
anumit si s'a consacrat. phut consacrarii a fost
e cunoscuta. printre boierii de frunte ai terii (liva nascerii deului anumit si totodata liva de
lincti din sed. XV. -Pe- mormntul celui din serbatoare anuala a 4eului.
urma N., generalul Constantin N.-H.,
Natalia, regin a Serbiei, sotiaregelui Milan (v.ao.),
1879,
In biserica Sf. Vineri din Bucuresci, se cetesce n. 14 Main 1859 in Rom., fiica colonelului rus
o genealogie a neamului lor; dup. mosie,
Xesco; 17 Oct. 1875 s'a casatorit cu Afilan
N. se mai diceau si ,Herescie. Unnl din cei mai regele Serbiei; 1888 au divortat; 1891 f exvestiti membri aracestariteam a fostUdrifte N. pulsata din Serbia, iar in 1893 s'a imOcat iaras
mare logonit, savant boier, contimporanul lui cu Milan. A scris Memoriie (germ. 1892.).
Mateiu Basarab, cumnatul min.. Elena Doamna,
Natalis solis invieti, (cina de nascere a soasotia lui Voda Matein era o Hereasca, sore lui relui neinvins) la Romani era o di de serbaUdriste. In timpul celebrelor turburari din 1673 toare. O credinta generala a tirnpului aceluia
si 1674 e cunoscut rnarele ban Radu N., fiul era, ca exista o putere mai inane', si diving
lui Udriste. Mai multi alti distinsi boieri, pa- a ordinei naturale, spirihiale si morale, care se
trioti si resboinici au iesit din aceasta familie, presinta prin arbtarea soarelui. De aci, mai
care in vechime a avut titlul comtal al sfiin- toate natiunile de atunci, finta acelei leitati au
tului imperiu, Armele Nstureilor: un leu pe un interpretat-o prin un leu al soarelui, Adonis,
tun, cu o cruce in labe, care bate un serpe ridicat Attis, Apollon, Serapis, Zeus din Syria pi Miimpotriva lui ; scutul sustinut de 2 Romani si thras din Persia erau venerati ca lei ai soarelui.
vulturul cu 2 capete. Devisa: Honor et Patriae, Sol invictus s'a numit, pentru c soarele nein(v. si Herescu, Const. Nast.)
cetat invinge asupra noptii si a iernei, si la
[O. G. L.]

Ndstured-Udrifte, invijtatul cuumat al lui Ma- Fenicieni si Persi s'a serbatorit in dine mai sour*

teiu Voda Basarab, care a contri bait si el prin adeca in qiu a nascerii soarelui, 25 Dec. [Atm.]
sfatul lui la introducerea 1. rom. in biseric,
Natalitate. Prin nasceri se inlocuiesc pierdela care mitropolitul Moldovei Varlaam gsi in rile pe cari le sufere o poporatiune prin deceso;
1644 catechismal.. calvinesc in rom., carte care studiul N.-ii, al nungirului anual al nascerilor,
a deterininat,definitiv tiparirea de anti orto- constitue dar o parte importanti a demografiei.
doxe in I. rom.lif. Nasturel-Herescu.)
Numirul color vii depinde de iaportul intro
Nasturtium R. Br., (botan.) gen din familia nutnrul nascutilor si acela al mortilor; daca
Cruciferelor, tribul .A.rabideae, cuprinde plante aceste numere in termin mediu, luate dup inerbacee, ramificate, glabre sau pubescente, te- registrarile fcute inteun period de cel puta
restre sau aquatice. Acest gen are vr'o 20 de 10 ani, stint egale, populatiunea remane statiospecii, distribuite pe aproape intreaga suprafata ned* daca numArul mediu al celor nascuti lntrece
a globului. In partile noastre cresoe prin locuri pe acela al.rnortilor, populatia cresce, daca nu.umede si mlastinoase N. austriacum Crantz., mijrul mortilor este mai mare decal acela al
N. amphibium R. Br., N. silvestre R. Br., N. nascerilor, poporatia scade. In toate terile romaue
officinale R. Br., cunoscut de poporul nostru se nasce un num.& destul de mare de copii, dar

sub numirile de: Ndsturel, Nasturea, Bo- in timpurile trecute in Romania N. era mai

bilnic, Brancuta, Hrenita, etc. N. offi- insemnata decat astadi. Dup.' Andr. Wolf pe la

cinale R. Br. se cultiva ca planta alimentara finele sect. XVIII femeile din Moldova IAsub numirea de Creson si se intrebuinteaza sceau adeseori 12, 15 pang la 20 copii; cu toate
la buciitaiie ca salata. Cresonul din causa pro- acestea poporatiunea s'a inmultit numai incet,
prietatilor sale diuretice, stomachice si anti- din causa mortalitatii mari provenite din rele

scorbutice afia multiple aplicatiuni in medicina. conditiuni economice, din asupririle suferite de
loeuitori. Dupa datele statistice despre populatia
[Z. C. P.]

Natal (Natalia), colonie engl. pe termurii principatelor romilne culese de Anatol de De midoff
sud-estici ai Africei, numita asa prin descope- pe anii 1832-37 si de Nic. Sutu pe 1832-40,

ritorul ei Vasco da Gama in dim de Craciun crescerea populatiunii prin nasceri dupa scaderea

www.dacoromanica.ro

376

Natan

Natiune.

deceselor era aproape de 10 la 100 suflete. Astacli resci, 1880; C. Istrate, O pagini din istoria eon-

in regatul Romaniei N. este pe an de 40.50 la

cate 1000 locuitori i crescerea anualii a poporatiunii prin nasceri dupa scaderea deceselor
este de 12.0 la elite 1000 suflete. N. din Ro-

timporana a Romaniei. Bucuresci, 1880; P. S.

Aurelian, Teara noastra. Bucuresci, 1880; I. Bibicesen, Miacarea populatiunii in Romania. 13ucuresci, 1880; I. Felix, Geografia medical a Romamania de 40.500/00 este intrecuta numai de cea niei, I. Bucuresci, 1897; I. Felix, Raport general
din Rusia de 480/00, din Ungaria de 44.80/00 si asupra Igienei publico $i asupra serviciului sadin Serbia de 44.40/00, toate celelalte state ale nitar al Regatului Romaniei pe anii 1896 f3i 1897.
Europei au N. mai mica: Austria si Germania Bucuresci, 1899.)
[I. Felix.]
de 38 (Bucovina in parte de 45), Italia de 37,
Natan, profet ovreu, educatorul lui Solomon.

lands do 33, Belgia de 31, Marea Britania de

30, Elvetia de 29, Francia de 23 la cate 1000 loc.

Natatores, (pasen), v. Innotittoare.

Nathusius, Hermann de, (N.-Hundisburg), zoo-

Aceste date se refer numai la copii nascuti vii, technist celebru, n. 9 Dec. 1809 in Magdeburg,
In Romania numirul celor declarati 5i inregi- t 29 Junio 1879 in Berlin. A scris: Shorthornstrati ca nseuti morti este de 16 din cate 1000 nas- rindviehg (ed. II, 1861); Vorstudien fr Geceri, din cari 540/0 in comunele rurale ai 460/0 schichte und Zucht der Haustiere, zunchst am
In orase, comunele urbane dau dar un contin- Schweineschdele, (1864); Vortrge iiber Viehgent relativ mai mare la munrul celor nascuti zucht rind Rassenkenntnissg, (3 vol. 1872-80);
morti decal cele =ale, clici din toti locuitorii vtlber die sogen. Leporidene, (1876); ,Landwirtregatului 1804 apartin comunelor urbane si schaftliche Jahrbachere revista, in colaborare
820/0 celor rurale.
Poporatiunea rurali par- cu Thiel.
ticipa in raport on numiirul ei inter) propor- Nationale", banal de aaigurare in Bncuresci
tiune mai larga decal cea urbana, atat la nu- (v. ac., vol. I, pag. 617 b).
mrul total al casatoriilor precum si la acela al
Nationale, (neolat) consemnare care cuprinde
nascerilor. Populatiunea oraselor din Romania, numele, etatea, religiunea, profesiunea si evenamestecata ca elemento straine, cresce prin nas- tual alto stari si relatiuni ale unei persoane.
ceri in proportiuni alabe i presinta pe alocurea
Nationalltate, v. art. Natiune si Naturalisare.
chiar un deficit al nascerilor la Romani, astfel
National-liberal, este numele ce si 1-a luat
progresul numeric al natiunii se datoreaza sa- partidul liberal din Romania de pe la 1884 intenilor.
In Romania din copii nou nascuti
coace, adeca de and liberalii sub loan Bratianu
6.20/0 copii naturali; aceasta proportiurte este mai s'au indepartat de conducerea lui C. A. Rosetti.
mic decat in cele rnai multe alte state ale Eu- Pentru prima aril apare ,Vointa nationalle la
ropei ; un numOr mai mic de copfi naturali au 10 Iulie 1884 ea organ N.-1., in deosebire de
numai Irlanda en 2-3, Anglia Cu 4.5, Elvetia en vechiul organ liberal Romanulc.

4.6 din ale 100 nasceri, iar in Italia aceasta

Natiune, (lat) in sens genetic un grup de

proportiune este de 7, in Francia de 8.4, in Un- oameni in cari, in urma descendentei comune,
garia ai In Belgia de 8.6, in Danemarca de 94, a infinintelor comune ale pamntului 5i climei,
in Germania de 9.5, in Svedia de 10, in Au- precum si in arma vietii comune, s'a desvoltat
stria de 14.60/0. In cea ce privesce sexul sant ai stabilit o omogenitate oarecare a dispositiula noi din 100 copii nascuti 52 baieti ai 48 fete. nilor ai inclinatiunilor fisice ai psichice $i un
N. nu depinde numai de cause economice ai de tesaur coman e traditiuni, idei si aspiratiuni.
numiirul castoriilor, ei si de moravuri. Unele Cuvntul N. se intrebuinteazi (mai ales in usul
poporatiuni isi impun un numr foarte mic de limbei franc. si engl., in cari N. genetic se
copii (Francezi, Saaii din Transilvania, a. a.) si numesce peuple, resp. people) si in mieles p o in multe orase romane gsim sterilitatea volun- liti c, designand totalitatea persoanelor apartitail a femeilor ; teranca nu cunoasce diferitele niitoare unui anumit stat. Tot astfel ai cuvntul
mijloace intrebuintate de femeile din toate stra- Nationalitate este intrebuintat in dou 'jutetele poporatiunii urbane menite a rnicsora fecun- lesuri diferite, anume in inteles mai larg. deditatea. Mijlocia fecundittii este in Romania signand nationalitatea naturallt, adecit apartide cinci copfi din cite o castorie. N. mare nerea la o N. (geneticiti), ei in sens strict legal,
singurii nu determina prosperarea unei natiuni, juridic, insemand nationalitatea politictl, adeca
ci numai conservarea, mentinerea in viata a legatura care unesce pe individ de stat. In timpul
copiilor nascuti, micaorarea mortalitatii copiilor mai nou s'a obicinuit, mai ales in Austro-Unprin crescerea lor igienicii, mai ales prin alap- gana, a se intrebuinta cuvntul N. pentru- detarea lor naturala, prin nutrirea lor corecta. numirea nationalitatii politice, in opositiune cu
(Literatura: Andreas Wolf, Beitrge zu einer cuvntul Nationalitate, intrebuintat pentru destatistisch-histor. Beschreibung des Fiirsten- signarea nationalitatii naturale, dar acest obicein
thums Moldau. Hermannstadt, 1805; Nicolas nu este decat un joc de cuvinte, o 'mina poSoutzo, Notions statistiques sur la Moldavie. litica; obi nu exist: N. austriacrt, nici N. unlassy, 1849; Anatole de Dmidoff, Voyage dans
ci numai N. germang, celtA, etc. in Austria,
la Russie Mridionale et la Chink par la Hongrie, ei N. maghiarrt, routing, etc. in Ungaria.
la Valachie et la Moldavie. Paris, 1854; D. P.
Proprietatile fisice ale unei N. se cuprind sub
Martianu, Analele statistice $i economice. Bu- notiuuea tip national, iar cele psichice sub nocuresci, 1860-65; V. Agappi, Cercetari demo- tiunea caracter national ; acesta se manifesta
grafice asupra populatiunii Romaniei. Bucuresci, In temperamental national si modul de cuge1876; Miacarea populatiunii Romaniei, publicatia tare, se exprima in limba nationala, in moraMinisteriului agriculturii, industriei, comerciului vurile nationale 5i prin oarea-care directiune

ai domeniflor. Bucuresci, 1880-1900; I. Felix, nationalti a intereselor mari gi constante ale

Despre miparea populatiunii Romaniei. Buou- vietii. Descendenta, locuints ei viata comunA

www.dacoromanica.ro

Nativ

Nanm.

377

stint conditiunile naturale pentru genesa unei neafectat, nemitiestrit; modal de a fi, modal de
N.; tipul si caracterul national stint elementele a &di f Ara multi sfortare. Religiune N., in
reale pi constitutive ale N-ii. (Cf. Al. Mocsonyi, opositie cu relig. positiva (revelat) este care se

Consciinta nat., in Almanachul Ti al soc. ao. intemeiaa numai pe ratiune. Selectiune N. a

Rointinia Junac. Viena, 1888; Alf. v. Kremer,
Die Nationalitiitsidee und der Stmt. Viena, 1885;
C. G. Dissescu, Cursul de Drept publ. rom. Bucuresci, 1890, ed. Sooecu.)
Nativ, (din verb. lat. nasci), starea natural,
neprefticuta a unui obiect, s. e. a unui metal

care se afla aproape carat in interiorul pamktului : aural N., fierul N.

Nativism, (neol. lat.), in genere denotti tot ce
se considera ca iniiscut si propriu natuni ornenesci ; apoi modal natural de gandire si lucrare
al omului intru cat nu se vede modificat de influente educative. In special si in materii filosofice N.-ul cuprinde in sine toate acele sisteme,
can admit, sustin pi invatti, ca ornul se nasce

numit Darwin principiul sustinerii si al desvoltaxii

[Pl.]
speciilor in lupta pentru existenta.
Naturalia non stint turpia, (lat.) = lucrurile
naturei nu stint rusinoase ; de lucrurile din natura nu avem sa ne rupiniim, nu trebue s ne
fie greu; principiul scoalei cinice.

Naturalisarea, calitatea, ce se da unid strain de

a beneficia de drepturile de cetatean al unei teni
oarecare. In Rom. N. se da de corpurile legiuitoare, iar in alte state se O. dupa ce strinul a stat

inteinsul un timp oarecare dupa prescriptiile

legilor. (v. pi Tin pinantenirea.) [I. P. Voitesti.]

Naturalisatia, (zool. si bot.) identic cu. acli-

pentru aceasta innas cute sau aprio ri. Cu

matisatie (v. ac.).

Naturalism, doctrina literarrt i artisticit care
sustine ca finta literaturii pi artei este Eta aib
de vecinic model existents reala, fara sa dea prea
malt precadere, precum face clasicismul,
sufletesci a omului. N. mai poarta nurnele de Realism i a existat in toate timpurile, Bind pus

si intuitionism. v. Empirism 5i Evolutiune.

contra falsului clasicism care da precadere partii

In suflet cu anumite idei. Aceste idei se die

deosebire se considera de unii ca a pri ori idea

de Dumnedeu, de nemurire; daruri ca: limba,
puterea de a cugeta, etc. Kant a inviStat,
ideile de tirnp si spat siltit aprion, pi anume In practicii, cu sau fa% consciint, de ma mai
ca forme ale intuitiunii. Cei ce invata astfel de mare parte dintre artistii pi poetii secolilor. In
doctrine, se names n a ti vist i. Sin: apriorism vremile din urinri Ins's', i ca o reactiune in
[Pl.]

NativItate, y. Natalitate.
Natrium, v. Sodiu.
Natrolit, identic ca mesotip (v. ac.).
Natron, mineral, carbonat de sodiu hidratat,
In cristale monocline incolore sau cenusii, uneon
deposit Winos. Se gasesce pe malurile lacurilor
natronate din Egipt, America, Armenia, in eflo-

morale din om, tinnd prea malt sii imiteze

capod'operele rnai vechi, sub numele de N. a
inceput s se dea la ivealti opere, in cari se
reproduce cu o predilectie deosebit tocmai
partea animalica, fisiologica pi josnica din om.

Din N. in acest sens fan parte multe din ro-

manele celebrului Zola. Intru cat N. consta in

rescente pe solunie sodifere in Ungaria (De- imitarea directa a naturii, in general sau orne-

bretin, Segedin), pe lavele Vesuvului, Etnei, etc. nesci, N. este o doctrinti, sanatoas; intru cat insa
Se intrebuinta mai inainte, astdi ins e inlocuit caut s dea precdere descrierii instinctelor bruprin produsele industnei sodei. Sinonim cu Soda. tale, N. este de condamnat. [Dragomirescu.]
N. lefie identic cu hidroxid, 5i chiar cu lepia Naturalist, cel ce se ocupa cu stadia' naturei.
preparatrt din cenupa care contine hidroxid pi
Natura naturans, princip al filosofiei scolastice
carbonati de sodiu. N. Mesotyp, acelapi cu Na- spre a arata puterea creatoare ca princip primer

trolit, mineral din ordinal silicatilor. Na Al, al tuturor lucrurilor pi in opositie cu natura
Si, 010 -I- 2 1:11 O. N. Plumbat, combinatia oxi- naturata ca complexul tuturor lucrurilor create.

dului de plumb on hidroxidul de sodiu. N. Sal[Pl.]

petru, identio nu Nitratul de sodiu. N. Saruri,
Natura non fait saltus (Natura nu face saacelasi cu sarurile de sodiu.
ritura,), este un princip in filosofia naturii, prin
Natronvale, 10 lacuri cu natron in Egiptul de care se recunoasce stabilitatea desvoltarii in najos, in pustiile Libiei in directiune nord-vestica tura, dupit aceleasi legi constante.
[Pl.]
dela Cairo.
Nature!, firea naive. In psichologie ja numele
Natura, 1) totalitatea caracterelor (v. ac.) esen- de temperament fisiologic, i ca o forma supetiale i origin ale ale unid lucru; 2) totalitatea rice% a acestuia, caracter moral. N.-ul e suma
lucrurilor cari au o existenta. independenta de tendentelor, apucaturilor si a calittilor psichoactivitatea omeneasca ; 3) totalitatea lucrurilor fisiologice mostenite.
materiale, in opositie cu cele morale ; 4) uniNude, stupiditate, stare de slabiciune geneversal intra cat e conceput ca avnd o existenta raid psichica; raro ori primitiv, precum la lidindependenta de causa primordial (Dumnedeu); trani in arma involutiunii senile a creerului si
5) principiul existentelor creatoare (n a tur a n a- in boalele acestuia. In cele mai multe casuri
tur an s) sau create (natura naturata); 6) (in dementa (v. ac.) sau naucia este secundara, ca
Alc hi m i e) N. = substante ; 7) (in A r t a) model termin final al melancoliei si al maniei nevinpe care il ofere artistilor lucrurile N.-le sau arti- decate.
ficiale, iar nu lucrarile altor maiestri ; N. moart4
Naufragiu, pierderea unui vas in piing ntare
sau la noes% pe stanci. In general N.-le au ion:
= tablouri de obiocte sau fiinte inanimate.
[M. D.]
din causa ceturilor, din causa tempestei, din
Natural, este tot cena ce se conforma ou na- grepeli de drum, din ciocniri (v. Abordagiu), din
tura i on ordinea din ea; ceea ce este dat deodatit incendia, din explosiuni, din avarii primite in
au nascerea, in opositie cu ceea ce se castiga 'up% (pentra vaselo de resboiu), etc.
[C B.]
prin culturft; ceea ce e conform cu mintea, cu
Naum, proroc ovreu de pe limpid regelui Ezechia.
ratiunea si cu nsul; N. mai inseamn : simplu, Scriorea lui se distinge prin fruniseta poetica.

www.dacoromanica.ro

378

Naum

Nava.

Naum, ucenic al lui Ciril i Metodiu in Moravia, 2000 m. incepe artileria cert mare; lupta conse retrase dupi moartea lor in Bulgaria, unde tinua cam la distanta mijlocie de 1000-1501) m.

Cand dou vase vrajmase se apropie mai mult de

deveni episcop. (Xenopol, Ist. Rom. I, 448.)
; 500 m. ele arunca torpile automobile; in fine
Naum, Anton, poet, n. in Ian. 1829 la
facut studiile in teara si la Paris; a ocupat clind ocasiunea favorabild se presinta, un vas se
deosebite posturi in invtamnt si dula 1898 arunca ca ciocul (pintenele) asupra vrajmasului
este profesor de limba si literatura francez la
[Const. B.]
Il di la fund prin abordagiu.
universitatea din Iasi. In 1882 la Jocurile floNaumanit, mineral, seleniura de argint, rar.
rale din Provenea tinute in Forcalquier, N. a Se intalnesce la Tilkeroda (Harz), etc.
fost premiat pentru mai multe traducen i din
Naumann, 1) N. Johann Friedrich, ornitolog,
bimba provenali si in special din poema Mireio n. 1780 in Ziebigk langti Kthen, agricultor,
a lui Mistral, iar la 1893 a fost ales membru al mai tardiu prof. in Kthen. t 1857 in Ziebigk.
Acad. Rom. Poesiile lui N., publicate mai toate A scris: Naturgeschichte der "Rigel Deutschin Convorbiri literare, au fost adunate inteun lands (1822-44, edit. 2, 12 vol.); Taxidermia
volum de Versuri si unul de Traducen, Iasi 1890. (1848), etc. 2)N. Emil, compositor mus., n. 1827
In ultimii ani ai Convorbirilor literare N. a publicat In Berlin, dela 1874 prof. la conservatorul din
un poem eroi-comic : PovesteaVulpii. (Cf. T. Maio-

Dresda, t 23 Iunie 1888. A kris: 'Die Ton-

rescu, Poesiile dlui Naum in Convorbiri literare, kunst in der Kulturgeschichte (1869-70);
1 Maiu 1894.)
Deutsche Tondichter (ed. 6, 1895); Italienische
Naum, R6mnicearaul, originar din stramos Tondichter (ed. 2, 1883); Illustrierte Musikge-

ardelean de langa Sibiiu, care venise in Ro- schichte (1880-85), etc. Compositii (oratoni,
mania ca sa scape de unire, n. 27 Nov. 1764
psalmi, etc.)
din protopopul Bucur, la Corbi, jud. Muscel.
Naumburg an der Saale, oras in guvernaAdus la Bucuresci in virst. de 6 ani, N. incepa mentul prus. Merseburg, en 21,202 loc. (1895) ;

si invete grecesce si romanesce, iar cu 15 ani

se hirotoni diacon. In 1784 se tense monach la
man. Horez, f insa turburat in linistea mindstireasca de resboiul austro-turc, care Il sili
fuga, impreuna ca altii, pe la 1788 in Transilvania, unde isi agonisi viata prin dascalie de
limba greceascl. De abia la 1795 se intoarse in

castel, dom din sea! XIII; fabricatie de marfuri de fildes, carti de joc, yin spumant. Episcopia din N. a fost secularisata la 1648.

toate, ci era un infocat patriot. A prinOndu-si

Nut, numirea popular a plantei cultivate

Naupaktos, oras, v. Epakto.

Nauplia (Napoli di Romania), capit. nomarchiei grecesci Argolis si Corint, 5459 loc. (1889),
archiepiscop; citadela cu 2 forturi ; port; pescuit
teard, continuand aci profesia de invtator privat, de sponghii. 1829-34 N. a fost capitula Greciei.
palm dud se hirotoni preot la Buzeu, numinNausea, (lat) greit, searba si board de mare.
du-se la 1802 chiar protosincel. Fara indoiala,
Nauseosa, (med.) remediu, ce provoaca o irica. N. ar fi ajuns la inalte diregatorii bisericesci, tatiune mai indelungati spre vomare, dar nu
daca n'ar fi prins dragoste de viata ratacitoare,
vomarea.
care si de acum incolo o duse papa aproape de
Nausikaa, fata lui Alkinoos, regele Phaeilor,
mormnt. Au fost insa si alte pricini, cari
salvatoarea naufragiatului Odysseus. Dupa o tradepartau dela treptele episcopale: mai antaiu, ditiune N. a devenit muierea lui Telemach.
cum (ice insusi, ca n'avea bani; apoi, ea spunea
Na-uaorul-vntului, in pov. rom. numele ieadevrul fart multi erutare ; dar mai presas de purelni.
arnorul terii sale din scrierile lui Petra Maier, el Cicer arietinum L. (v. ac.)
transport in Muntenia lupta de preste munti in
Nautica, sciinta relativa la navigatiune.
contra asupritorilor neamului romanesc. Aceasta
Nautice, Instrumente, (marina), instrumente
atitudine era de o important colosal in Bin- intrebuintate pe bord pentru diferite acopan i in
purile acelea, in ajunul insurectiunii grecesci, navigatiune. Deosebim: I.-le pentru detenninat
si in aurora avntului national condus de Tudor positiunea (sextantul, cronometrele, compasul
Vladimirescu. Cu o viata atat de agitata, N. sau busola, lochul mechanic sau electric, sonda
ajunse la virsta de 68 ani, i siinti in fine dorul si nisiparul); I.-le metereologiee (barometrul
odichnei. Retras la mn. Cernica, el mai traduse simplu si registrator, termometrul, psychroacolo istwia bis. universala a lui Meletie. t pe metrul, anemometrul); I.-le pentru msurat misla 1839. Fala lui N. este activitatea sa literara. cirile vasului la ruliu i tangagiu; apoi diferite
Mara de serien i didactice i religioase, presarate lunete, binocluri, etc.
[Constant. B.]
ca reflexiuni patriotice, merit atentiune speciala
Nautilus, gen din fam. Cephalopodelor, ord.
operele sale istorice : Epifonematele, dou scri- Tetrabranchiatelor, class Moluscelor; animal
sori intre un Moldovean si un Muntean, cronica marin, are corpul nvlit cu o scoiea invirtita
(1768-1812 si 1812-27) si mai tendriu de toate ea un melc i impartita in casute; animalul lopretioasa istorie a zaverei. N. s'a incercat si in cuiesce ultima casuta, iar prin celelalte trimite
poesie, in caro a reusit destul de bine. Operele o prelungire a partii sale posterioare, numit
lui, parte grecesci, parte romane, siint anca ma- sifon, ce le strbate in lung pe toate, gaurind
nuscrise si proprietatea AcademieiRomane, afara pretii lor despartitori. E singurul animal, care
de cateva, publicate in Biserica ortodoxa. (Cf. a trait toate erele geologice, cam 1600 fosile;
C. Erbiceanu, Protos. Naum Rflinniceanul. Bu- iar acji ca representant al genului N., avem in
curesci, 1900.)
Marea Indiei N. Pompilius, a carui scoica se
Naumachie, lupta intre dou nave de resboiu intrebuinteaza ca obiect de ornament.
sau intre clout) grupuri de nave. Luptele navale
[I. P. Voitesti.]

moderne incep cam la distanta de 3000 ni. cu

Nava, v. Bastiment. Naval, ce se rapoarta
artileria raijlocie cu tragare repede i pe la la marina.
[Const. B.]

www.dacoromanica.ro

Nivalnic

Neagri.

379

Nivalnic, numirea romaneasci a plantei Soo- iecte din istoria romana. El a seria in versuri
saturnice poemul epic )De bello Punicog. In
lopend.rium officinarum Sw. (v. ac.).
Navarino (Neokastro, acum Pylos), oras cu comediile sale de multe ori a piscat fra cruf are
port in nomarchia grec. Messenia, 2128 loc. ctipeteniile romane, din care causa' a trebuit srt

(1889); in sinul dela N. a invins flotila angle- stee in inchisoare i si mearga in exil. t in

franc. asupra celei turco-egiptene la 20 Oct. 1827. Utica la 199 a. Chr. Specimene de drame gsim
Navarra, fost regat spaniol pe ambele coaste la Ribbeck Scaenicae Romanorum poesis f ragale Pireneilor; 1285 se alipi prin alianfa de mentat.
Francia, iar 1441 posesiunea lui Ioan de IraNavlu, china ce se pla.tesce pentru transportul

gonia; dela 1512 N. superioara devine spanioll mirfurilor pe corabii.

actualmente provincie de 10,506 km2. cu Navod, instrument de prins pesce, format din
304,122 loc. (1887); capit. Pamplona. Partea o refea de afa de canepd, lung dela 3-4 m.
de nord a Pireneilor aparfine dela 1589 Fran- lat liana la 2 m., avnd la espete cite un lemn
ciei (depart. Pireneii de jos). .
ce fine refeaua intins, de care prind pescarii
Navigabil, apa (mare, riu, lac, canal) pe care cand pescuiesc.
[I. P. Voitesti.]
poate trece un vas. Stint ape N.-le dela natura.
Naxos, (acum Naxia), cea mai mare intro indar multe.s'au %cut N.-le prin lucrtiri idraulice sulele Ciclade, 449 km2., cu 20,591 loc. (1889);
artificiale. Astfel Duna'rea la gura Sulinei per- insula e muntoasii, bogati in apa si in minerale,
mite acum ed intre vase foarte maxi (24' de sol foarte roditor (yin, fructe sudice). In antipescagiu), pe nand inainte de lucrrile executate chitate N. era consacrata lui Dionysos (tradifia
de Comisiunea Europeana Danubiana4 nu pu- despre A.riadne). Copitala N., cu 1869 loc., are
tear' infra dead vase mici cu 10'-12'. Lu- 20 biserici ; citadela, port.
crarile principale de executat pentru a face o
Nazareni (Nazaricufa), se numiau de Writ'
apt+, N. sant: adlincirea, starimarea stancilor, Ovrei la inceput crestinii ca urmni ai lni Isus
construirea de digan, ecluse, asezarea geaman- Nazarineanul. In sed. IV si V tot asa se numia
durilor (cari indica bancurile), faruri, semnale o secta, care jinn a fi de lipsa a se observa
de centi, etc.
de Cara crestini i legea mosaica' a V. T. De
[Const. B.]
Navigatiunea, comunicafiunea pe apa prin aju- present N. se numesc adepfii unei secte lfite,
torul bastimentelor. Avem de deosebit: N. ma- mai ales in Elvefia. Germania si Ungaria. N.
rifling, N. fluvial si N. interioara (prin cana- admit mai intreg simbolul apostolic; dintre saluri); fiecare intrebuinfeaza tipuri speciale de cramente recunosc numai botezul, pe care ins
vase. N. in general si in special cea maritim, Il administreazd DUMal celor adulti si fin cina
a luat in ultimii ani o extensiune colosala; fie- Domnului ca protestanfii. Nu recunoso nici o
care nafiune cauta a favorisa N. nafionala pentru autoritate; le este oprit a jura pi sa poarte arme.
a asigura debuseuri industriilor sale. Romania In Ungaria secta a fost adusa din Elvefia prin
are actualmente un serviciu de N. maritim, de 1839; ea e lafita mai ales printre calvinh de pe
pasageri i marfuri, Constanfa (si Dunare), Con- pustele Ungariei 5i printre Romanii gr.-or. din
stantinopol, Rotterdam si altul pe Dunare dela cott. Arad, Timis si Torontal.
Sulina la Regensburg; vasele aparfin statului
Nazaret (Nasira), oras in Galilea, odinioari
serviciul se face cu personal technic detasat locuinfa parinfilor lui Isus; 7500 loc. (1891),
dela marina militarti.
3/4 crestini; cu o manastire a Franciscanilor,
Actele de N. (luirtiile de bord) silnt actele fundati la a. 1620.
ce fiecare vas de comerciu trebue si poseada Nazir, vatav de Tigani domnesci ; odinioari
pentru a stabili identitatea sa. Principalele acte comandantul unui oras.
stint: actul de nafionalitate, permisul de plecare,
Nazirei, (ovr. sfinfit) se numiau la Ovrei
rolul de echipagiu, certificatul de navigabilitate, oamenii, cari Wear' legamant, ca in anumit
manifestul marfurilor imbarcate, conesmentele timp ori in toat viafa nu-si vor tunde prul, nu
de imbarcare, jurnalul de bord, etc. si in fine vor bes beutur spirtuoasa, nici nu se vor conpatenta de sanatate, care este cel mai important tamina prin atingerea de vr'un mort. (4 Mos. 6.)
pentru navigafiunea curent.
Atare N. a fost si judecatorul Samson din T. V.

$coala de N., de marina sau naval, este

[im.]

destined a forma navigatori. Fiecare stat are o

Neagh, cea mai lung mare a Irlandei, la Ulster.
scoala naval pent'," formarea oficierilor marinei Ea este 'at:a de 19 km. si lunga de 30 km.
de resboiu ; apoi una sau mai multe scoale speciale Aceastd inane comunici prin canale cu Belfast,
pentru formarea suboficierilor; in fine diferite Nevoij si Lough Erne.
scoli pentru marina de comerciu. Romania are: o
Neagoe Basarab voevod, v. Basaraba.
NeagrA, Marea, (lat. Pontus Euxinus) golf al
x.scoala de aplicafiunee pentru sublocotenenfii din
marina militara, o scoala de m. pentru suboficierii Marii Mediterane cu care se leaga prin strimmarinei militare si oficierii marinei de comerciu; toarea Dardanele si Bosfor, se intinde intro 25
mai multe scoale speciale pentru suboficierii coin- si 390 long. est. (Paris) si intre 400 si 460 lat.
batanfi din marina militara.
boreal cu o suprafafi. de 423,939 km2. Coastele
[Const. B.]
Navigator, ori ce persoani care are de pro- stint imparfite intre Rusia, Turcia, Romania si
fesiune marina militara sau comerciala.
Bulgaria. M. N. se presint ca un vast lighian
Navin, Gnaeus, 269-199 a. Chr. poet roman, marginit de falesele calcare ale Caucasului si
n. in o cetate latin din Campania. A luat parte munfii Asiei mici batufi de valurile mar* cam
In primul resboiu punic; iar la 235 11 gasim aceln caracter Il are si pe coasta vestica; la
in Roma ca poet dramatic. A sods tragedii
nord coastele sant asezate si tluviile Donului,
cotnedii, dupti modele grecesci. A. taunt incer- Niprului, Bugului, Nistrului i Duntirii torment+
care ink" i cu piese origina1e, tractand sub- lagune sau limane prin aluviunile ion, barate

www.dacoromanica.ro

380

Neagr

Neamt.

prin cordoane Morale. Adancimea M. N. merge apus dela Salonichi, ca populatitme arimaneasci.
decrescnd dela maluri spre mijloc 70-1950 m. (Cf. Weigand, Aromunen, tom. I, p. 287).
Pe coastele Asiei mici si Caucasiei fluviile ZaNeajlov, 1) N. plaall in j. Vlasca, Rom., ca
caria, Kizil si Iekil lrmac, Ciurucul i Cubanul, 29 com. cu 55 catune. Terenul undulat. 2) N.
si mai ales Donul, Niprul, Bugul, Nistrul, Miisv. in j. Arges, trece prin j. Dambovita
naret], pe coasta nordicti, in fine Camcicul pe Vlasca, viirsandu-se in Hui Calnistea.
coasta apuseani aduc (mai ales coi mai mari din
Neamt, cetatea, cetate mare sau castelul lui
acestia) dup topirea zapedilor un maro volum Stefan cel Mare, spre sud-vest in marginea orade Nag dulce, ceea ce pe de o parte schimba sului Neamt, cldita pe coasta nnui munte inalt.

nivelul apelor M. N., iar pe de alta contribue Ruinele existente ne arat i astadi miretia
la desararea apelor sale. Coastele Dobrogei, Bul- acestei fortrete. Despre originea acestei cetati
gariei si Crimeei BOLA batnte de vnturile de ne comunica vechile hrisoave, ca pe la 1200
sud-vest, sud si sud-est, cari fac navigatiunea regele ung. Andreiu II chiam in par* acestea
foarte periculoasa la epoca ecuinoctiilor; in pe cavalerii teutoni spre a pune stavila
Bosfor sufl dinspre nord-est boreasul de ase- lirilor Tatarilor prin pasul Tulghes in Ardeal
menea periculos. De aceea numrul furtunilor de ad in Ungaria. Ei se stabilir mai anthiu
M. N. este in termin media 37 pe an. NO co- in nordul Moldovei, apoi se retrag mai inspre
munica tau Marea Mediterana, temperatura M. N. munti, ridicand aceast cetate in mijlocul Cueste inferioar Mediteranei din causa micei adan- manilor. Cam pe la 1220 Teutonii sfint alungati

cimi a Bosforului, ceea ce face ca comunica- de catra Bela IV, reg. ung., fiul lui Andreiu
tiunea sa fie aproape de suprafatit. Gradul de si cetatea remane in posesiunea Cumanilor, cari
salinitate (1.9004) slab la suprafata, ande si den- mai in urma s'au contopit ca Romtuaii, purtnd
sitatea e mai mica (1.0145), cresce cu adfincimea instt pana pe la 1500 tot numele de )Tatarii
din causa contra-curentului de IT'S' srata venind dela N. Aceast cetate a fost martorti la mai

prin Bosfor. M. N. e lipsita de curenti mari; multe Wail ce au avut Rom-Anil on Polonii,
abia se deosebesce nu curent de ap dulce la Ttarii, Turcii, etc. In timpul resboiului intro
gurile Dunrii si un puternic curent (21/2 noduri Stefan ce! Mare i Turci la Resboeni, Stefan a
iuteala) in Bosfor format prin precipitarea apelor fost batut, insi cetatea N. nu a putut fi !natl.

dulci dela suprafata card Mediterana; sub acesta (Cf. Bolintineanu, legenda Pe o stfinctt neagrag);
un contra curent (11,', noduri iuteala), aduce apa la 1598 cet. N. se inchina lui Mihaiu Eroul Voda;
sarata a Mediteranei in M. N. Fauna vechiului la 1691 cuprinde Sobiesky cetatea. (Legends
lac al M. N. era mai malt de apa dulce; iar color 19 pliesi); 1693 a fost pradata de Mari ;
dupa ruperea Bosforului invasiunea apei srate 1698 se di din non Moldoveniler. De ad i ins.-

ucide aceasta faun, silind o parte a cauta re- inte cet. N. este martora la o multime de resfugiu in limanele fluviilor dela nord si in Marea boiri intro strini i bstinasi, pang ce anc de
de Azov. Spectile stint rari in M. N., insa nu- pe timpul domniei lui Mih. Sturza a inceput a
mrul indiviclilor e considerabil. Din antichitate se ruina. (Cf. Dictionar geogr. al j. Neamt;
pescuitul lacherdei atrgea muneroase colonii Xenopol, Ist. rom. I, 559, 563; II, 244, 35211;
grecesci pe termurele M. N., unde morunul si III, 600.)

nisetrul circull si adi in cote strinse. Feni-

Neamt, judef, in nord-vestul Romaniei (Molcienii, Grecii t3i Romanii strabteau ca corabiile dova), numit astfel dela cetatea ca acelasi nume.
lor M. N. pentru a aduna grilnele Scitiei, sclavi Se marginesce la vest cu Transilvania, la sud
obiecte de manufactur. din Caucas. Comerciul ca j.-ul Bacau, la est ca j.-ul Roman IA Su-

pe M. N. era foarte activ in timpul imperiului ceava, iar la ward ca j.-ul Suceava. Supraf ata
bizantin, apoi in secl. XIII in timpul Venetie- 3508 km'. Muntii j. N. fac parte din marele
nilor i Genovezilor. Tatarii ocupa Crimeea, si in massiv Carpati ea vikful col mai inalt: Pionul
curfind Turcii devenind stpfinii M. N., comercial (Ceahlaul). Dintre rfuri si parae cari brasdeaza
situ este anihilat 'pang in timpul Catarinei II si in mare numt5r acest j. notam: Hui Moldova cu.
al lui Petru col Mare, cfind porturile rusesci ale afluentli Neamt si Rioa, rIal Bistrita cel mai
M. N. incep a comercia cu Europa. Tratatul dela torential in massivul oriental al Carpatilor fiind
Paris (1856) impusese Rusiei a nu tine flota de
plutitor, rIal Tazlau, etc. Ca minerale de pret
resboiu pe M. N.; ins& Rusia profitiind de eve- se gasesc fier (fier limoneux, Raseneisenstein) la
nimentele din 1870 si 1877 reusesce a-si redo- piciorul muntelui Rchitis; carbuni de piatra in
band facultatea de a-si crea o flot pe M. N., apropierea satului Larga pe mosia Hangu; sere
a carei valoare cresandi linde a face din aceasta gem la sat. Cala, Svinestii de jos, Srata, Garmare un lac rusesc.
cina, Baltatesci (v. ac.), N. (ca ocne parsito);
Neagra,Padurea,(lat.Savamarciana,Abnoba, piatra aura (alarm) in valea Tarclului din sus
germ. Schwarzwald), munti la sudvestul Ger- de gura parului Bolovnosul, apoi din jos de
maniei; se intind dela cotitura spre nord a mrmst. Bisericani ; Micasiste (Glimmerschiefer)
Rinului in directie nordic, devenind din ce in In apropierea com. Gala; 'Acura in isvoare pe

ce mai ang-asti si mai scundi: pe la mijloc au mosia Doamna. Surse de ape minerale sfint
analtime de 1000 m.; piscun mai inalte: Bel- foarte nunieroase astfel: alas alcalina-muriatica
chen 1415, Feldberg 1494 m., etc. Muntii stint (borviz, borkut), mai ca sama la Terjoasa $1
acoperiti cu paduri dose ; numeroase isvoare de langa com. Mastaanul pana in apele Bistritei,
apa mineral, multe lacari mici dar afunde; in- alte ape min. mai mult saline gasim la Cozla,
somnatit industrie de lemn, mai ales oroloage. Balttesti (v. ac.), mnst. Neamt, Vintorii,
Neagu, preotul, until din deputatii terani din Oglinzi (lang. Tirgul-Neamt), Taslau, Hangu,
1848. (v. -Eni Cojocarul.)

Ciungi, maniist. Horaita, Darmanesci, lapa, Pan-

Neague, munti in Macedonia sudica inspre garati, Streja, Gaxcina, Tarcau, Bistrita,

www.dacoromanica.ro

1st eamtu

cani, etc. Productiunea solv,lui const in partes

cea mai mare in exploatarea pdurilor seculare.
Agricultura propria disa se face prea patina din
causa lipsei de teren propriu ei. Dupe pasuni pi
cosituri cultura porumbului (cucuruzului) ocup
primul loc. Animalele domestice snt represintate in prima linie prin numeroase turme de oi,
vite mari cornute de muntel capre si cal, odidinioara rentuniti, dea de tale mice ins foarte
vikjosi, durabili i iuti. Dintre nnmeroasele herghelii astdi nu mai avem decitt cele dela BudesciGhictii, Mrgineni si la manast. Neamt. Animal ele
selbatice silnt ancti bine represintate prin ursi, lupi,

vulpi, pisici selbatice, r5i, cerbi, caprioare, etc.

Neamtulni.

381

vestia, din care au iesit multi brbati promotori

ai culturii nationale. Pe lng aceea a dat pururea exemplul unei activitti rare intre
terii : afara de diferite fabrici si manufacture mai intretinea douti institute de invalidi
si de alienati. DupA secularisare toate acestea,
afar de ospiciul alienatilor, au disprut,
N. a intrat in stadiul decadentei, ca i celelalte
nfnstiri. La 1868 mai numera 500 de monachi,
la 1893, impreun cu schitul Semi, de abia 268.
(Cf. C. Gheorghiu, Diet. j. Neamtu, p. 269-72;
Alman. Cult. pe 1868 ai 1893, p. 11 Qi 22; Musceleanu, Calendar pe 1863. Buo., p. 76-87.)
Neamtu, oralq in j. Neamtu, Rom. (Mold.),

Industria, din causa lipsei de alte mijloace de situat lng park' cu ace's., nume; 6690 loc.
traiu i procurarea fortei motrice prin nume- (1890); spital mare intemeiat de mn. Neamtu pe
roasele cderi de RA, fiind foarte ieftind, ea vremea lui Grig. Alex. Ghica Voevod ; 3 scoale

este foarte desvoltata; in prima linie torctitoriile prim., 8 bis. ort., mai multe sinagoge ; resedinta
testorfile de postav de Nina dint foarte bine subprefecturei pl. Sus-Mijlocul; fabrici de oleui
represintate prin 3 fabrici sistematice, moderne, tabactirii, ceramic bine desvoltat, brinzatun

din care cea mai insemnata cea dela Buhus renumite, fabrica de fail* mare comerciu ou
(v. ac.), i vr'o 200 alai mici, fabrica de scro- sumane. Odinioar capitala judetului. Spre sud
beard alb, de filing fine si gris, boje de chi- ruinele cettii Neamtu (v. ac.).
brituri, cuie pentrn incaltiiminte, de tricotagiu,
Neamtulul, Cetatea, la Ddmbovita. Regele
o multime de fabrioi de cherestee (150) dela Andreiu II, dupe cum se vede din diplomele

cele mai sistematice pang la cele mai primitive, sale din 1211, 1212 si 1223 (publ. in col. Hur3 fabrici de sipun, turntorie de fier si alam, muzaki I), a daruit cavalerilor teutoni teara
fabrici de spirt si oleu ; olaria mai ordinal% ai Bfirsei cu indatorirea s ridice acolo fortrete
carutria fined este bine represintatil Deosebit de aperare in contra invasiumlor cumanice
de acestea mai avem : varrii, cariere de piatr, eventual se cuprind de aci Cumania pine la
expl. de petrol, etc. Locuitori: 132,000 din cari Dunre. Ins. dupe ce aceati cavaleri se abtur
ca. 15,000 straini, cu deosebire Ovrei. Cultul : deis conditiunile stipulate, regele pe la 1225 i-a
219 biserici, 11 mntistiri si 17 schituri. Instruc- scos de aci cu putero armat. In intervalul poliunea : ecoalele primare urbane ai rurale 89 cu sesiunii lor de 14 ani dela 1211-25, cavalerii
110,000 elevi, 1 gimnasiu real ea 120 elevi. teutoni zidisera in teara Brsei cinci fortarete :
Imptirtirea admin. N., se imparte in 3 pl.5i la Brasov, Reanov, Codlea, Feldioara i Prejmer,
anume : Bistrita, Piatra-Muntele i Sus-Mijlocul, apoi spre frontiers castelul Bran. Castelul acesta
In total cu 52 com., 5 tirguri (2 urbane) si al Branului e ridicat pe o stancii inalt tocmai
327 sate. Ceti de comunicalte pe uscat pi ape, unde praele torentiale dintre Buceci si Piatra
avem: calea ferat Bacau-Neamtu (40 km.); so- Craiului se impreund sub numele apa Turcului,
sole nationale, judetene, vicinale si comunale in care spargnd lantul muntilor iese la larg spre
circulatie aproape 1000 km. pe ap avem riurile Bersa. Din scrisoarea papel Grigorie IX din 1231
plutitoare Bistrita (v. ac.), Bistricioara (v. ac.)
(Cf. Hurmuzaki I, pag. 117) se vede, ca teutonii
parte din Bicaz (v. ac.). Ca locuri istorice inre- acestia ar fi mai zidit un Castrum munitissimumg
gistram : mnstiiile, respective schiturile Agapia, si presto Carpatl spre Cumania. Contele Alex.
Bisericani, Bistrita, Hangu, Neamt,
Bethlen (Gesch. des deutschen Ordens) orede,
grati, Secu i Taslu (v. la art. resp.); apoi lo- cti acest castra ar fi fost acolo, unde se ved
calittile : Bodesci, Precesci cu biseric zidita de ruine pe muntele Tatrk5 la pasul Buzeului.
fam. Racovit la 1650, Buciulesci cu ruinele ca- De alt parte se sustine lesA, ca castrul acesta al
stelului lui Gg. Stefan, Domnul Mold., Gruma- Teutonilor preste Carpati spre Cumania nu poate
zesci 5i Msctesci cu biser. zidite de Stefan col fi altul, dealt asa numita Cetatea Neamtului la
Mare, Potro-Dava ca urmele ruinelor unui oras podul Dimbovitei intro Bran pi Rucar. Aceast
zidit probabil de Romani pe timpul lui Traian prere se confirm& nu numai prin nomenclatura
(110), in fine Bitca-Doamnei, Neamt (cetatea), traditional pastrat la poporul romin Odd in
OlgliUzi, Palanca, Piatra si Resboeni. (v. la qiva de astddi, dar ai prin argumentele auxi-

art. resp.). Capitala j. N. este Piatra (Neamt) hare, c C. N. e departati dela frontiera terii
(v. ac.).
spre Rominia intocmai ca 5i Branul spre UnNeamtu, manelstire, in j. Neamtu, Rom., a gana circa 15 km.; cti ea e ziditi intocmai ca
fost infiintat la 1392 de nisce calugri, carora si cetatea Branului pe o stincii Malta la
Stefan cel Mare le zidi o bisericii de piatr, din nirea Diimbovitei 5i Dimbovicioarei cu valea
care adi nu mai exista dectit clopotnita. Biserica Oretii sau Rudaritii; oil punctul acesta tocmai
cea mare de astdi o cldi tot Stefan, dar nova asa domineaza terenul strategic spre Rominia,
mai in urm, iar in local celei vechi s'a zidit dup.' cum domineaz Branul pe col inspre Unpe la 1725 paraclisul Sf. George. Itnposantul gana, 5i in fine, ca cavalerii teutoni viand a
turn a continut timp indelungat o bibliotec in- prinde positiune spre Cumania (astdi RonaInia),

semnat, dar manuscrisele vechi fusesere di- nu aveau puncte mai potrivite pentru operastruse de Poloni la sfiraitul sed. XVII. Mn. N. thmile lor deceit aceste cloud fortrete surori.
joaca un rol insemnat in miacarea literal% a Ast4i pe urma C. N. se veld numai ruinele ce
Romilniei; avea o tipografie bogat ai o scoala se pot find bine distinge (Cf. J. K. Schaller,

www.dacoromanica.ro

382

Neander

Gesch. Siebenb.; I. cav. de Puactuiu, Date latorice: Bran-Trczvar).

[I. e. d. P.]
Neander Michail, pedagog german (1525-95),
elev al lui Luther si Melanchton, a condus celebra acoala evangelica din Ilfeld ai a scris mai

Necesitatea.

turA multe globurele,

i fulgii stint mai mari,

pe eAnd daca temperatura e sub 0, fulgii sant

mai mici.
Neausta, (Niausta sau Niag-usti), ora a in Macedonia, vilaietul Salonichi, la piciorul muntilor
multe manuale pentru invtainntul in limbi, Neagua, are preste 3000 loc. (Greci, Bulgari,
istorie, geografie $i
Turci 5i vr'o suta de Ararnani). Vinul de N. e
Neapole (Napoli), 1) N., provincie ital., intre cel mai rennmit din Macedonia.
Caserta, Avellino, Salerno ai Marea Tirrhenica,
Nebigav, semintie indiana, v. Cree.
906 km'. t3i 1.156,375 loc.; spre vest de Vesuv
Ne bis in idem, (lat) nu de dowli ori contra

(v. ac.). Producte principale: oleu, vin, grin, aceeaai ; sentintA, ce se aplica ea principia in
canepa, bumbac, a. a. Comercial este foarte viu. procednra penal&

.Articlii mai insemnati de industrie mint: ma-

Nebo, piscul muntilor Abarim in Palestina,

tasa, bumbac, broderii, Q. a. Articlii de comerciu: de undo a artat Dumneden lui Moise pamntul
fier, maaini, manuai, ghete, instrumente musi- promisiunii i ande Moise a ai murit.
cale, Q. a. Are o multime de fabrici pentra ori
Nebraska, stat in Uniunea nord-americanii, spre

ce ram de comerciu. Intre acestea mai insem- vest dela Iowa, 200,740 km'., cu 1.058,910 loc.
nate sfint fabricile de ciocolata, 70 la numr. (1890); prerii minunate, potrivite pentru agri2) N., capitala provinciei cu acelaa nume, odi- cultura; in congres trimite 2 senatori ai 6 re-

nioari capitala regatului ambelor Sicilii. Cladit presentanti ; constitutia dela 1867. Cap. Lincoln.
in forma unui amfiteatru tinga sinul Neapole ;
Nebukadnezar, (Nabacudurussur, Nabu.hodo529,446 loc. (1896). Ramii mai insemnati de nosor), v. Nabukodonosor.
industrie siint: santiere, fabrici de masini,
Nebuloase, (astron.) gramadiri de materie costurnatorii de fier, testorii de materii textile, mica, constituind sori sau sisteme de soni
fabrici de piele, manuai, ghete, palarii de paie, in formatiune ; grupa de stele. N. se observa
macaroni, p. a. Comerciul este insemnat, fiind noaptea in forma de noriaori albicioai de dipiata principala a intregei Italiei de sud. Spre ferite forme.
usurarea circulatiunii, porturile 5i cu deoseNebunarita, v. Masalarita.
bire portal Molo di San Vincenzo pi Molo orienNebunia, Mora, o forma a dementei, care
tate (11-30 m. afund) s'a marit in mod in- provine din delirul furios incomplet desvoltat
semnat. Istorie. N. a fost fundata de o colonie sau din Amonomanie; caracterul vesel al acestei
greed,

din Cumae, care a numitu-o Parthe- din nrma, se manifesteaza in N. prin diferite

nope, mal tardiu Palaeopolis (oras vechiu). Dela jocuri copilaresci, risete, etc.
326 a. Chr., ocupat fiind de Qu. Publilius Philo,
Necesar, in genere se dice de lucrurile de
pe timpul resboiului al II samnitic, a decadut. care cineva nu se poste lipsi ; tot ceea ce este
Ajungnd insa stabil sub domnia Romanilor a indispensabil unei fiinte sau lucru pentru ca s se
intloiit ai mai departe ca oraa grec. Gotii orien- poata sustin in intregimea sa organica ori in-

tali au ocupat maul, dar Belisar in 536 1-a dividual& N. mai este tot ceea ce este indisreocupat. Din 1irnpul acesta a facut parte din pensabil fiintelor organice pentru train. In filoExarchat, Liana ce Roger II 1-a ocupat, si s'a sofie (logicesce) se dice ca e N. tot ceea ce nu
incoronat de rege al N.-ei ai Siciliei. (1130).

[M. Bodiu.]

poate a nu fi. Sin. trebuincios.

[Pl.]

Necesitatea, in mitologia grec. este 4eita

Nearchos, admiral al lui Alexandru cel Mare, puterii ineluctabile care hotaresce, cu pretul ori
a condus flota macedoniana de la imbucatura carei duren i sau nenorociri, fie a cleilor, fie a
fluviului Indus la golful Persic, spre a explora oamenilor, indeplinirea faptelor in lume. Este
oceanul Indian. Descrierea acestei calatorii a o plasmuire mai mult a imaginatiunii filosofilor,
existat pna pe vremea lui Arian care a re- cari si-au dat sama din vreme, e lucrurile se
sumat-o.
desfaaura in lume independent de vointa si de
Nearthrosa, (med.) formarea unei articulatiuni dorinta omului, ai in desfasurarea lor se supun
none 1) in locul unei articulatiuni delaturate legilor ce guverneaza finta tor ai strivesc cu
prin resectiune, 2) intre capetele unui os frac- nepasare ori ce fort-a mai mica ce li-s'ar pune
turat sau 3) in fine intre un os luxat ai altul in cale. Idea de N. se intalnesce in 1 oinvecinat.
gica la acele principii, a caror negare ar diNearticulat, (gram.) fara articol, v. Articol.
struge cu desaviraire puterea de a judeca a
Nearticulate, (zool.) v. Animate si Articulate. mintii noastre. E imposibil sa judecam, daca nu
NeatIrnare, termen popular para indepen- admitem s. e. absoluta N.a principiului de iden-

dent& v. Libertate.
titate, dupa care un lucru este absolut identic
Neaua, (Zapada), se formeaza din vaporii de ca el insuai: A -= A.. Tot in logic mai gasim
apa ai atmosferei, daca temperatura scade sub idea de N. la impartirea judecatilor din punctul
puuctul de inghetare. Fulgii de N., ce cad la de vedere al modalitatii (v. ac.). Din acest punct
pamnt, slant formati din o multime de par- de vedere judecatile sant posibile, contingente,

ticele mici lipite deolaltd, de ande se deduce imposibile i neces ar e. Sant necesare, ciind
ca norii de N. sant asemenea norilor de ploaie, legatura dintre subiect i predicat nu se poate
Cu deosebirea, c in locul beaicutelor sau globu- cu nici un pret inchipui ca neexistenta. Idea
relelor de apa contin globurele de N., cari li- de N. se mai intaluesce in m etaf isi c a, ai
pindu-se deolalta se ingreuneaza ai cad la pa- conditioneaza legatura ce se concepe intro causii,
innt. In decursul caderii fulgii, Ano rnititei, si efect sau intro scop si mijloacele lui de readau de globurele mai putin reci, cari lipindu-se lisare ; en alte cuvinte N. intemeiaza conceptul
se alatuia la ei. Cnd timpul e moale se alb:- de lege.
[M.D.]

www.dacoromanica.ro

Nechit

883

Nectar.

Nechit, schit, pdfrisit in j. Neamtn, com. MtiNecropola, (Nekropolis), numele cimiterelor

din apropierea oraselor vechi; mai renumite
stscan.
Necho,(Necu), rege egiptean 610-595 a.Chr., fiul saint cele egiptene dela Memphis si Theba, apoi
lui Psammetich I, supuse 609-606 Siria, la 605 cele etrusae.
e britut de Nabuhodonosor la Karchemis, incerch
Necrosa, stares unui os sau a unei prti de

construirea canalului de Suez si dispuse ca ma- os lipsit de viat, cum ar fi gangrena pentru
rinarii fenicieni sd incungiure Africa.
partite moi. Partea N.-t a osului se numesce

Neckar, (Nicarus, Nicerus), riu lateral pe seqestru, pe care natura san chirurgia caut
indeparta at mai curnd, spre a se obtin
insdndtosarea. Causa N.-ei poate zace inteun

malul drept al riului Rin, 397 km. lung; isvoresce in apropierea hotarului de WiirttembergBaden, se varsd sub Mannheim in Rin. Afluentii de-a dreapta stint: Fils, Rems, Murr,
Kocher si Iagst ; de-a stiinga: Enz i Elsenz. In
M. Bodiu.]
jurul su se produce vin bun.
Necker, Jacques, barbat politic francez, n.

proces inflamatoriu acut ori odat cu un absces

rece in organism se necroseazd a osul: caries

necrotica. Ca la ori ce mortifiare a unei Oat

din corp, asa si la N., causa imediata este in-

cetarea circulatiunii stingelui. dar nici odat, ori

30 Sept. 1732 la Geneva, fiul unui profesor bran- prearar, suspensiunea functiunii nervilor. Vedem
denburghez. Bancher in Paris, representant al aparfind dupd traume (lovituri), dupd periostite

ostite acute si dap'. osteornielite, dupd peorasului sn in Paris (1768). Se distingo prin
mai multe scrieri, inct Ludovic XVI il ja ca riostite si ostite cronice. Diagnosa este usoard,
director general al tesaurului (1777). Prin cre- cnd osul necrosat se vede, cf e mai alb ori
ditul s'u isbuti s faca imprumuturi en conditii negricios, dar in profundime e alai grea. Mad
usoare, ins prin publicarea Compte rendu au se scurge meduv putredd din oasele mari neroic (Paris 1781) dete pe fat cheltuielile mari crosate, aceasta d un miros foarte neplcut. In
ale milli si fu concediat. 26 Aug. 1788 opi- multe easuri se poste face diagnosa cu ajutorul
niunea publicd il aduse din nou in capul mi- unei sonde, sau la nevoe prin deschiderea exnisterialui i strui sd se chienie statele ge- plorativ a prtilor moi. Opergianea pentru denerale. In 5 Maiu 1789 deschise statele generale, partarea osului necrosat se ownesce s e q e-

ascundOnd adevrata stare a finantelor. In 11 Iulie strotomie.

1789 VI din nou concediat, ceea ce produse resNecrosa fosforicei, (med.) necrosd, ce se obcoala din Paris si ddrimarea Bastiliei. Rechiemat, serv la lucrdtori in fabrici de fosfor ; atac

c repede in discredit prin ideile sale mo- oasele maxilare in decursul unei intoxicatii croderate si in 1790 se retrase batjocorit si ame- nice cu fosfor. (v. si Chibrituri.)

nintat de popor. t 1804. Opere principale: De

Necroscopia, (cuvOnt mai potrivit declt acela
la Rvolution francaise; Sur l'importance des de Necropste sau Autopsie), examinarea and
opinions religieuses; Cours de morale religieuse ; cadavra, facutri in interesul medicinei legate,
Les dernires vues de politique et des finances. al politiei sanitare ori al studiului clinic si anaNeckera Hedw., (botan.) gen de muschi pleuro- tomo-patologic.
Necrotomia, (Sequestrotomie),operatinnea, care

carpi cu vr'o 158 specii, numeroase tropicale,

7-8 europene. Sant potrivit de mari, au frunzele stralucitoare, netede sau cutate transversal.
In Romania s'au gasit pAna scum nrmatoarele
3 specii : N. complanata Hiiben., pe copaci
stnci (indicatd si de Hoffmann la 1864 din
muntii VOIcei si Gorjului sub Hypnum com-

are de scop deprtarea unui sequestru (v. Necrosa) osos.

Nectandra Roland., (botan.) gen din familia

Lauracee, tribal Cinnamomee, cu vr'o 70 specii

de arbori, rar arbusti, din America tropicald,

subtropicald si India vesticd. N. Puchury Nees et

Mart. din Brasilia dd produsul rlis Fabae Piplanatum L.), N. crispa Hedw., pe copaci
stanci, si N. pennata Hedw. mai ales pe trun- chuiim, semen P., nuca de Sassafras, care rechiuri de fagi.
[S. E. R.]
Neconditionat, v. Absolut.
Neconformisti, acei protestanti in Anglia, cari
nu s'au conformat color 39 articoli ai bisericii de
stat din 1662. In Scotia casul este tocmai havers.

presinta cotiledoanele semintei si s'a folosit alt

dat ca medicament aromatic. N. Rodioei Hook.

din Guiana da scoarfa 4is. Bebeeru, Bibiru,

tonicd, amard, dar neputnd inlocui coaja de
quinquina, dup cum s'a incercat a se face.

Neo (non) plus ultra, (lat) neintrecut; care

nu poate fi facut mai bine.

[S.

t. R.]

Nectar, (botan.) suc dulce secretat de glande

Necrobiosa,(m ed.)eliminarea un or prticele mici externe dise nectare. Ele pot fi dependente ale
de tesut necrotic din organismul viu (Virchow). floarei, cand se die N. nuptiale s. e. pe frunNecrolatrie, cultul exagerat al mortalor ; dorul zele periantului (la Fritillaria, Aconitum, Ranunculus), pe stamine ori staminode (Rheum,
nemarginit de un mort.
Necrolog, (ia) se numia in primele timpuri Ranunculacee), pe carpele sao ovar (Umbelifere,
ale crestinisraului cartea pastrata in biserici si Liliacee), pe receptacul and formeaz discul
pe la indnastiri, in care se serian numele si viafa (v. ac.). N-le alteori se produe pe frunze (la
capilor, a membrilor mai insemnati ai comuni- Prunus laurocerasus), petioluri (Fteris aquilina),
tatii si a binefactorilor ei. Mai targliu s'au numit stipuli (Vicia sativa), cOnd se dic N. extra-nupN. colectiunile de notite biografice despre ori oe tiate. Sacra secretat de N. (N.-al), contine zahar,
oameni insemnati, din o epoca, un an, san de gum, dextrind, manit, apl dela 60-850h. N.-le
o profesiune. Adi N. e o scurt notita sao mai secretd ntiu zaharul si celelalte substante dulci,
si apoi, fiindca aceste produse sfint foarte osmodesvoltatd despre vista ai moartea cuiva.
Necromantia, (grec) o specie de divinatiune tice, avide de Ewa, aceasta este atrasd in mare
(v. ac.), prin care se chiamd month, ca sd des- cantitate, secretata de glanda nectaricd. N.-ul
produs de N.-le nuptiale e mai ales un mijloc
fleasca color vii viitoral.

www.dacoromanica.ro

884

Nectar

Negativ.

de atractie pentru insectele cari inlesnesc fecundarea floarei ; in special fluturii si mai cu sami
albinele il cautii j1 aduna Cu mere sirguint.
Alteori N.-ul serva ca mijloc de atractie pentru
furn infle protectoare pentru planta- (v. Myrmecophyte). Studial rolului biologic al N.-lui pentru

profesor de dentistica la aceeasi universitate.

t 27 Apr. 1882.
Nedelea, com. rur. in Rom., jud. Prahova, pe

teresante ale biologiei.

transilvinene. Toat partea de nord si est a

rIul Prahova, la 17 km. spre nord de Ploiesci; are

un singar sat ea 2000 loc., toti agncultori si

economi de vite, o acoalit pi o bisenert. Primii

plante este unul dintre capitolele cele mai in- ei locuitori (1786) au fost mai multe familii
[S. St. R.]

Neotar, (mitol.) in mitol, grec., o beuturti a comunei este cimpie pe care se afli 21 movili.
deilor, ce Je ddea nemurire. (v. si Ambrosia.)
[A. M. M.]
Nedintate, animale, v. Edentate.
Necn, rege, v. Necho.
Nedrepte luiri, ori ce sume percepute in plus
Neculae, v. Nicolae.
Neculce, loan, cronicar moldovean, n. pe la de catre- un functionar sau agent public, insircinat
1672, t pe la 1744. A ocupat insemnate boierii, ca perceperi de taxe sau imposite, preste sumele

intre altele cea de spittar si ces de hablan. fixate prin legi, regulamente, contracte, etc., pro1711 a emigrat cu domnul sea Dumitru Cantemir fitina de nesciinta contribuabililor si apropriin-

In Rusia, de unde trena apoi in Polonia si se du-si-le. Ctuid un functionar palio primesce
intoarse intear abia in 1719. In 1741 era vornic. oarecari sume de bani sau daruri spre a face
Dela el ne-a remas Letopisetul Terii-Moldovei san nu face un act privitor la functiunea sa,
dela 1662-1743 cu o prefat t;ii o colectie de fie chiar drept actul, dar prin lege neprevd6n42 traditiuni sub titlul O sama de ouvintec. du-se vr'o plata, in casal acesta, aceste sume
Deb lipsit de o deosebiti cultura, N. este ce se incaseaza de functionar pentru servicii ja
unul din cei mai insemnati scriitori ai nostri, nuniele de mita (v. so.). Nedrepte luiri, sub
si prin inteligente sa natural', judecata sa lim- ori ce forma s'ar presenta, siint pedepsite de
pede ai dreaptit se poate pune alturea cu Miron lege cu inchisoare, menda i pierderea drepCostin, prin stil si limba ins ii intrece pe toti tului de pensie. (Art. 141-42, 144-46 C. p.)
cronicarii nostri. N. mai mult (leca ceilalti cro-

Nedyi (Nidgcl), tinut in interiorul Arabiei

nicari contemporani sau posteriori, uria pe Grecii imperial Wahabitilor ; 400,000 loc.
Fanarioti, cari devenisera staptimi terilor noastre,
Nedumerlrea, stare sufleteasc de nesiguranti,

si nu scIpa nici o ocasie de a-i infiera.

nehotarire, neliniste, nelamurire.

Necultivabil, pmnt steril, neproductiv, cum
aparat pentru intreraperea
Neef, roatalui
sfint armane, curti, drurnuri, prunduri, vgauni instantanee a curentnlui electric.
erosiuni de ape, etc., can nu dau nici o., proNeemia (Nehemia), ovreu distins, paharnicul

ductiune pe ele. Miele se pot folosi insa in alt reg. pers. Artaxerxes Longimanus, 445-430
chip si s dea foloase i venituri destul de mari, a. Chr. Intervine la cartea persan pentra inca magazii, deposite ori deschicrand cariere, etc. toarcerea poporului ovreeso din Persia la Palestina. Emeritat prin reedificarea si fortificarea
Necumpbtare, v. Intemperante'.
Necunoscuta (matem.), cantitatea cautati in cetaii ai a templului din Ierusalim, precum si
resolvarea unei probleme. In equatiuni se in- pentru colectiunea legilor mosaice. Despre activitatea fui tracteaza Cartea lui N. a test. vechiu,
semneazi de regula cu x, y i z.
Necuratui, nume eufernistic dat diavolului, scrid de N. insusi.
Neerlanda, v. Olanda.
v. Drao.
Neerwinden, sat in prov. belg. Lige, 523 loc.
Nectiviinta, actul de nesocotire sau indicare,
prin cuvnt ori prin fapt, a bunelor moravuri. Aci s'au dat dou6 lupte : 29 Iulie 1693 FranNedee, (Ruga), dalin de origine romea., ce cezii bat pe Olandezi si Englezi (Wilhelm III);
astdi se serbeazi de cara popor in 4iva hra- 18 Mar tie 1793 Austriacii bat pe Francezi.
V. si Neph
mului bisericii. Dupa servicial divin se face peNef
trecere poporali impreunata in multe localitai
Nefas, (lat) faradelege, nepermis, neiertat,
ori ce violare a legii divine.
cu tirg (biilciu).
Nefasti dies, (lat) dile oprite de legea divina;
Nedelcul Alexandru, fost proprietar in Buda-

peste (n. in Lugop) i sotia sa Ana (liase. Haupt- blast6mate.

Negatiunea, (lat) in genere actul mintii ruin
mann), prin testamentul comun din 28 Febr. 1883
au lsat toatit averea lor de aproape 110,000 cor. care se constata raportul de neconcordanta si

comunei bisericesci gr.-or. din Lugos pentru de opositiune dintre elementele gindirii. Sub
acopan de binefacere. Scopul fundatiunii este, raport logic si gramatical, N. privesce calitatea
ca din venitul curat si se intrebuinteze: 50/0 notiunilor si mai cu sama a judecatilor. Negapentru acoperirea speselor de administrare; 500/0 tiva este judecata, care aratrt, o nofiunea presil se imparl la insuratei ; 150/0 pentru saracii dicatului nu concord cu notiunea subiectului.
gr.-or. ; 50/0 si se imparta cersitorilor in diva N. nu este cuprins in vr'unul din elementele
morfi; 50/0 ad se capitaliseze in scopul de a materiale (in subiectul sau predicatul) ale jucrea Fundatiunea Mana% a lui Alexandru
decatii, cl in felul de combinare al notiunilor
a Anei Nedelcut pana se va pute ridica si sus- ca elemente materiale, va si (lid, in copula.
fine in Lugos un institut de orfani, si 2004 sa (Cf. Logica de G. Pletosu, p. 22.)
se capitaliseze 100 ani ca fond de reserva ne- Negativ, fotografia ce se obtine pe sticla senatacabil. Reposnd ambii fundatori, fundatiunea sibila, in care *lile luminoase ale obiectului

a intrat in viat.

i
apar ntunecoase
si cele intunecoase luminoase ;
Nedeicu, Dintitrie, n. la 1811 in Lagos (Ung.); copia obtinutit Upe aneaste.' sticli pe hartia

Eluda la Peste medicina, unde f promovat sensibila ja numele de positiv i represinti fodoctor in medicina" la 1839, iar la 1845 deveni tografia identica a originalului.

www.dacoromanica.ro

Negatoria Actio

Negativ, numer, v. Nurnr.

Negativ, poi, (electr.) y. Electricitate.
Negatoria Actio, una din actiunile reale in
dreptul civil roman, prin care proprietarul vrea
sa stabileascri, c fondul sea nu este grevat de
servitutea sau usufructul ce se pretinde.
Negel, excrescenta pe piele, virtoasa cu

385

Negrii.

cpit. 5i j. Siretului in Bucovina, are 1435 loc.,

(1340 ort.-or., 52 rom.-cat. i uniati, 43 mos.),
1 scoala primar.
Negot, y. Comercia.
Negofin, oras in Serbia, in departare de 7 km.
dela Dunare, aproape de granita bulgarl, 5386 loo.

(1890); cultura de vii; centrul comerciului de

dacind adruica, provenit din ipertrofia papilelor export pentru Serbia orientala.
vasculare ale dermului (pielei), fa.ra ulceratie.
Negrall, (mai nainte Piscu), com. rur. in j.
Chid predomina ipertrofia epidermului, atunci Arges, Rom., cu 2 cat. si 1080 loc.
N. e ca cornul de tare. Nu se scie adeverata Negreala, v. Cerneala. N. de argint, solutie de
caus, care le face al se produca, i adesea dispar nitrat de argint, usitata la insemnarea lingeriei.

far vr'o eau* mai des insa trebuesc distruse

prin retezare i ardere cu piatra iadului sau prin

ardere cu fier rosu.
Negelarita, una din numirile romanesci ale
plantei Chelidonium majus L. (v. ac.)

Negreanu, Dumitru, prof. de fisica la univ.

din Bucuresci, membru coresp. al Acad. rom.,
n. 25 Oct. 1858 in Botosani. Publicatii : *Recherches sur le pouvoir inducteur spcifique des

liquides, Paris 1887; *Mesure de la vitesse

Neghina, numele popular al plantei A grostemma d'etherification l'aide des conductibilits gee-

Gahm. L. (v. ac.). Se gsesce adesea printre triques, Paris 1888; mai multe cercetari asupra
fortei magnetice terestre in Romania, in mai
cu buburuze, aspr, se poate curt prin viin- multe brosuri; *Introducere in sciintele natuturare si la trior.
rate si mineralogie, 2 crti didactice in colab.
Neghinita, in pov. rom. un piticot, mare cat cu Berget, 1892; mai multe memorii presentate
o sernenta de neghina.
la Acad. rom., etc.
Neghiobia, primal grad al idiotiei. (v. ImbeNegreni, com, rur, in j. Olt, Rom., cu 2 cat.
cilitate, Idiotia).
si 1600 loc., 3 bis. si 1 small print
Negligent, cel care nu poart grije de cava,
Negresci, (Avas-Fels6falu), comuna cea mai
care nu-si ingrijosce de afaceri, lasandu-le in mare in Teara- Oafului, cott. Satmar, Ung., aseholde, gran i secara. Semen(a ei este neagra

uitare.
zata pe un platou sub poalele muntelui Petroasa
Negligenta, actiunea de a fi negligent. v. Dolus. (3000 m. inalt), din care isvoresce apa Turului,

Negociabil, tot ce se poate da in comerciu,

pune in circulatiune prin vnclare, schimb, donatiune, testament, etc.
Negociatiune, actiune de a negocia afaceri publice ; afacere ce se negociaza.

ce curge prin sat. Are 2600 loc. dintre cari

j. Prahova, pl. Camp-Tirgsor, la 9 km. spre

sud-vest de Ploiesci. Are 5 sate cu 1000 loc.agricultori, 1 scoald si 1 biseria.
Negoesci, manastire cu 20 calugrite in j.

boierilor

2200 sfint Rom., 311 Ovrei, etc.; biserica framoasa ;

tirg de septemana si de tea* locui-

torii se ocupa cu economia, carriusia si negutatoria, mai ales de porci. Hotarul N.-lor se extinde
Nepoesci, mai multe com. in Rom. 1) N., com. papa la hotarul Maramursului, partea locuita de
rur. in j. Dolj, cu 4 cat., 1250 loc. 2) N., com. Romani.
rur. in j. Ilfov, on cat. Aprodu ; resedinta subNegri, 1) N., Constantin, caimacam al Munprefecturei. 3) N., coin. rur. in j.
teniei (1821-22). Acusat de Turci ca propaga
cu 3 cat. si 1450 loc. 4) N., com. rur. in Rom., spiritul revolutionar in poporul de jos contra

Ilfov, ltinga com. cu acelas nume.

i in legatura cu fratele sea Tudor

ameninta siguranta statului Otoman, fit arestat

de Turci i trimis la Constantinopole unde a fost
decapitat 2 Nov. 1822.
2) N., Constantin (Costache), patriot rom.,

Negoescu, Christu, prof. si publicist, n. 26 Aug. n. 1812 din o familie de mari boieri din Moldova.

1858 in Bucuresci ; si-a facut studiile in teari Studiile si-le-a facut in tear% si Francia. A lusi la Bruxelies. Rand pe rand profesor, sef al crat din prima tinerete in sensul ideilor natiodivisiunii scoalelor 1888, inspector scolar 1892, nale. A contribuit mult la Secularisarea madirector al invetamentului primar si normal nastirilor inchinate, de asemenea la Unirea

1892-95, adniinistrator al cassei scoalelor 1899 Principatelor, fiind membru al Comitetului nat.
Liana 1901; N. este in present profesor titular union. din Iasi si desi unul din candidatii la
la un liceu in Bucuresci. A publicat poesii si domnie (in iarna 1858-59), el devine dupa alediverse articole prin diare si reviste : Jurnalul, gerea si sub domnia lui Caza (1859-66) cel
Resboiul, Renascerea, Alarma, apoi Retorica 1883 mai credincios partisan al acestuia si aduce cele
mai mari servicii terii ca representant la Con(manual didactic). Dela 1888-91 deputat.
Negoiu, com. rur. in j. Dolj, ea 800 loc. In stantinopole. Dupa detronarea lui Caza se retrage din activitatea politic la mosia sa din
apropiere ruine antice.
Negoiu, virf de muute in j. Arges, Rom., in Tirgu-Ocna unde t 1876. A scris: Noptile veapropiere de frontiera. Din acest munte pureed netiane, Strigoiul, Calugarita si a tradus: Mazepa
culmea Comarnicului; inaltimea 2547 m., din de Byron. Ca literati politice pe Itinga discursul
su epocal in Paris card emigratii Rom. 27 Dec.
el isvoresce riul Arges.
Negomir, com. rur. in j. Mehedinti, Rom., Cu 1848, a mai scris importantul op relativ la ma14 cat. si 1300 loc. Insemnata prin cultura pi nastirile inchinate Mmoire avec pieces justiindustria inului si a chnepii. Pe teritoriul ei se ficatives prsent6 a la commission internationale
atla gismente de carbuni de piatra; exploata- pour les convents ddis (1865) si Supplement
au memoir (1865).
tiunea lor lasa lipsesce.
Negri!, popor in Africa, care sta pe gradul
Negoptina, odin. Negrifeni, com, mur., cu cat.:
Ratu i Odaia, parochie, mosie boiereasca in cal mai inferior al culturei. Patria N.-lor este
Enciclopedia romana. Vol. HI.

www.dacoromanica.ro

25

386

Negrileasa

Negra Vod.

itirica centre/ dela Sahara spre sud ping Writ cele mai vechi construcliuni (biserici, cetitti
riul Oranje. Structura oaselor e puternia i mas- curti domnesci) in partea din resdrit de. Olt, pi

sivd, craniul e greu, gros si tare ; creerul mai mic intemeiarea statului. Cronicarii il numesc Radul
ca la Europeni, pi e mai putin desvoltat. Caracte- Negru Voevod, care a fost mare herteg pe Amlas
ristica tipului N.-lor este : gurd mare, nasal si pe Fgaras si a descalecat Teara-Romineascit

turtit, buze groase, barbie mica, put-in scoasd,

barb rard, ceafit puternia, coloana vertebrald
putin incovoiat, pielea neagrd, moale ca catifeaua, totdeuna umed, i ca un miros parti-

cular; Oral cret si nu e mai lung de 8 cm.

Acest tip se an numai in locurile cele mai calde,

este putin desvoltat sufletesce. v. Africa.
Negrileasa, com. rur. dimpreund cu cat.: Arpits Gingei, Cladita mic' i Seatura, expositur
parochiala dimpreuna cu comuna .M Wen:leased
(Schwarzthal), mosie mnstireasa in capit.

in a. 1290; ei spun, a la desc6,1ecare a Molt

fintaiu orasul Cimpulung i biserica (manstirea)

de acolo, apoi orasul Arges, unde pi-au pus scaunul

de domnie, fgand curti de piatra si case dorrtnesci

i biseria mare pi frumoasii. Lui s'au

inchinat i Basarabescii, cari domniau mai de mult

In Oltenia, pi apa el s'a facut domn a toattl

eara-Romdneascd ; si au domnit pang la moarte,

ingropndu-1 la biserica lui din Asges, domnind

ani 24.
In traditia cronicelor, .Radul Negru pare a fie
j. Campulung in Bucovina, are ca expositurd un personagiu combinat din anal istoric, Radul
parochial/ 1209 loc. (551 ort.-or., 615 rom.- domn pe la 1374-84, si altul legendar, Negru
cat., 35 protestanti, 108 mos.), cu ate o scoal Vodd. Radul, venind la domnie dupi fratele sik

prima* fabrica' de scanduri.

Negrilesci,

Vladislav I (1364-74) si nevoind s recunoasa

com, rur. in Rom., j. Tecuciu, suzeranitatea coroanei unguresci, prsesce du-

compusa din 4 at., cu 2206 loc. (Diet. geogr. catele de Amlas si Fag.dras, pe cari predecesorul
1897), 2 biserici si 2 pcoale.
Negrito, popor, v. Papuani i Oceania.
Negroponte, instill, v. Eubea.

este corpul, care absoarbe toate colorile din razele de lumina all* ce cade asupra
lui. In inteles fisic N. nici nu e ooloare, ci lipsa
a ori ce colore.
Negru,

s'tt le dobndise ca feude unguresci in schimbul

recunoascerei suzeranitatii. Aceasta desfacere de

Ungaria pare a fi dat motivul peotru traditia

despre desalecatul lui Radul din Amlap si Fa-

garap. Radul ffind si un zelos fundator de Indnastiri si biserici, aceasta imprejurare, pe langa
faptul desfacerii de Ungaria si al retrocedarii
N. de chrom, pigrnent, produs din infusiunea ducatelor transilvane, a facut ca fundatorul celor
lemnului de stejar cu cromat de potasiu, la care mai vechi manistiri (dupd Vodita, fundatiunea
se mai adaug acid sulfuric pi cremotartar.
lui Vladislav) a fie considerat, mai ales in traN. de Frankfurt, coloare a cdrei basd con- ditia monastica, pi ca fundator al statului. Asa
st din arbune vegetal.
s'a facut confundarea lui Radul cu fundatorul
N. mineral, coloare constilnd din pulberea N. V. al traditiei populare. Desalecatul din Amlap
mineralului is argilita, un silicat de aluminiu. si Edgdrap se raporta numai la Radul, nu si la
N. de olds, produs din funingina resultata N. V. Tradilia despre acest descalecat ca intede la arderea oleiurilor de lamp.
meiare a statului nu este cunoscutd celni mai
Negruld, numirea popular a plantelor Ni- vechiu cronicar al Terii-Romfinesci, Mihail AtIoxa
gella arvensis L. ai Nigella saliva L. (v. ac.). (1620), care insa are scire despre descalecatul
Negrut-Fekete, loan, v. Fekete-Negrutiu, t. II, Moldovei dupd cronicele moldovenesci. Ea este
p. 397.
formats./ dup analogia desc'alecatului Moldovei
N.-F., Nicolae, n. 1846 In Sucutard. A stu- din Maramufp si sub influents titlului de 'duce
diat la Cluj, Blaj i Gherla. A fost archivar, vice- de Amlap pi Fagras al domnilor Terii-Romdnotar in cancelaria episc. de acolo, apoi pro- nesci, inteun timp and amintirea despre orifesor la preparandie i protopop la Dej. A re- ginea acestui titlu era steara. In acest inteles,
dactat Predicatorul apoi Preotul roman, foaie traditia despre desalecatul Terii-Romnesci este
biser, liter, in decurs de 14 ani, asemenea
adeverita pentru prima oara in inscriptia dela
Arnica' Familiei, foaie beletristicd, tot 14 ani, mandstirea din Campulung, pus de Mateiu Basi a tradus i publicat mai multe serien i lite- sarab (1636), nude interneietorul Terii-Romdrare mai miirunte. Om activ si mare filantrop ; nesci dintru Ungurie desalecata este numit
t 11 Nov. 1890 in Abazzia.
Radul Negru Voevod. Traditia populard, ca pi
loan jun., frate cu cel de mai nainte, cele mai vechi mentiuni istoriografice (Luccari,
n. 1855 in Sucutard, a studiat la Gherla i Blaj. 1605), cunose pe intemeietorul statului numai
1880 a fost numit profesor la gimnasia 10 la ca numele de N. V. Confundarea fundatorului
1882 la preparandia din Blaj. A publicat Ma- legendar N. V. ca Radul dela 1374-84, adenualul de stilistia pentru cl. IV pi a V gimo., verit prin mai multe documente posterioare,
preparandfi, scoala real i coalele super. de se constatd deja in a. 1569, and, intr'un chrisov
fete, edit. II; Exercitii practice pentTu inv.& al lui Alexandra Vodd, fundatorul manastirei
area limbei maghiare in usul scoalelor popo- Tismana, (Radul) este numit Negrul Voevod.
rale, edit. IV; Stilistica practica, apoi disertatii
N. V. ca fundator al statului Terii-Romfinesci
poporale despre: cultura cucuruzului, gradina nu este un personagiu istoric, ci o personificare
de legutni, cultura graultli, s. a. si multi articlii mitica a originelor statului in partea resariteand
pedagogici prin foile de specialitate. De present a terii, numitd Vlachia Neagret (= Ifara-(flag
e redactor la Foaia scolastia, care apare in pe timpul invasiunii Tatarilor 1241, Kara-Iflak

Blaj, ca organ al reuniunii invdt. gr.-cat. din la Turci, Kara-Vlaka la Bulgari 5i Sfirbi). In ainte

archidiecesd.
de a se numi Vlachia Neagra, partes resriteana
Negru Vodi, legendarul descaleator al Terii- a Terii-Romanesci yi Moldova se numia, ca teard

Romnesci, aruia traditia popular li atribue supusd Cumanilor, Cumania Neagrd. Epitettil

www.dacoromanica.ro

Negra-Voclii

387

Negus.

negru s'a dat apoi Romanilor din aceast parte, Xoglniceanu, C. N. devine pentra timpul

iar teara lor a fost numita Vlachsa NeagrIt. poste cel mai important initiator al literaturei
Astfel N. V., ye care traditia populara cu- romane moderne. (Cf. introducerea la scrietile
noasce numai in partea din resarit de Olt, este lui, publicata de V. Alexandri, vol. I, 1873.) Na
personificarea originelor la Romanii Negri din atat poesiile, traducerile (din Victor Hugo, etc.) pi

Vlachia Neagra. El represintii probabil epoca inceputurilor politice in partea resaritean a TeriiRomanesci pe timpul imperiului romano-bulgar
al Asanescilor, care se compunea din *Bulgaria
si Vlachiac (Vlachia = Teara-Romaneasca). In
Oltenia exista o orgauisatiune politica mai veche
sub conducerea Basarabilor, despre cari traditia

cotnediile lui *Carlanii* pi *Musa dala Burdujenis

c,at *Fragmentele istoricec (mai ales Aprodul Pa-

chinare pare sit' indice suzeranitatea Asanescilor

asupra Olteniei Basarabilor. Pe timpul invasiunii
Tatarilor (1241), Teara-Romaneasca era boa' impartita in (Imo voevodate romtinesci, ambele in
oarecare leg-aura imperiul Asanescilor: unul

rom., n. 31 Dec. 1842 la Iaai, fiul lui Constantin

N., pi-a fticut studiile gimnasiale si cele juridice
la Berlin, apoi a fost advocat pi prof. de dreptul
comercial la nniv. din Iapi pi Bucuresci. In po-

rice, Alexandru Lapuaneanu) si *A.mintirilet cu

/Scrisoriles impreunate de el sub tithil Ricatele tineretelorc, Ii constituesc insernnatatea literara. O float editie a scrisorilor lui in 3 vol.
a aprut 1873 in editura Bocee din Bucuresci.
apune, ci s'au inchinat lui N. V. Aceasta inN., Iacob, autor roman, rnembru al Acad.

litica e conservator-junimist si a fost adeseori

in dreapta Oltului sub un Ban Basarab, altul ales deputat al Iasilor. Insemnatatea lui consisti
In stings Oltului sub un voevod roman, numit in activitatea literara., prin care a sciut e gruin cronies tatara a lui Rashid,
(probabil peze in jurel revistei *Convorbiri literaree (reforma corupt a numelui Semeslav), voevodate dactata de el Meg, preget dala infiintarea ei,
identice cu *terra Lytuon Woiavodec in Oltenia Martie 1867, timp de 28 ani, pana la 1 Ian.
cu *terra Szeneslai Woiavode Olacorumc in 1895, cand a cedat-o unor adepti mai tineri),
stanga
numite in diploma regelui ungar pe mai toti autorii de valoare dintre Romanii
Bela IV din 1247. Aceste voevodate devin apoi contimporani. In acea revista a publicat I. N.
dependente de Ungaria si se unesc in un singur si numeroasele sale scrieri, poesii, idile, comedi,
principat sub dinastia Basarabilor. N. V. ca per- romanul *Mihai Vereanug, traducerea dramelor

sonificare a originelor statului in partea din resdrit

de Olt, card se inchin. Basarabii din Oltenia, represinta perioada inainte de unirea ambelor voevodate sub Basarabi. (Cf. D. Onciul, Originele

lui Schiller pi schitele *Copii de pe naturas dintre

cari mai ales cele din urmit au avut la aparitia

lor un mare resunet. S cri e rile lui eo mpl et e sfint publicate in 6 vol., Bu.cur., Soceo

Principatelor Roman e. Bucur.,1899 ; B. P. Hapdou, 1893-97.

Negru 17-odd. Bucuresci, 1898.)
[D. On.]
N., Leon, (1840-90), frate cu. N. Iacob,

Negru-Votli, 1) Cetatea tui, dela Stoenesci, fost prefect pi primar in Iapi, cunoscut in litesituata pe malul Dambovitei (com. Badeni, j. ratura prin 6 novele bine scrise, publicate in
Muscel. Rom.), pe
pise de munte greu acce- *Convorbiri literarec. (Cf. Maiorescu, Critica,

Astadi e in ruin. A fost ridicata pro- vol. II.)

babil pe ruinele unei citadele vechi romane
Neguit, v. Nagat.
sibil.

sau dace. Aceasta localitate mai este insemnata

printr'o battilie ce captiga la 1342 Dragoinir,
comandantul optirilor lu Ladislau Vodk asupra
optirei regelui ungar Ludovic I. Cet atea lui
N.-V., so mai numesc ruinele de cetate pe
dealul Grail]. din corn. Saranga j. Buzisiu, Rom.,

Negulici, _loan D., pictor i scriitor rom., n.

1812 in Ciimpulung, Rom., a facut studii de pia-

tura la Paris, ai intors in teara s'a ocupat catva

timp cu aceasta arta, mai ales cu pictura de

portrete : D. Bratianu, C. A. Rosetti, in uniforma,

Cesar Boliac, etc. Dela 1845 insa se aptica de

pe cari legenda le atribne tot lui Radu-N.-V., literatura ai de politica, se asociaza cu Eliad la
des.' par a fi mai vechi. In apropierea ei se ea revista*Curierul de ambe sexet, incepe publicarea
o suterana. 2) Pisc de munte spre vest de unei *Mica biblioteca enciclopedica-religioasaRpila Turnului (com. Berevoesti-Pamanteni, j. morala-literara-petreciitoare-scientificac, etc., In
Muscel, Rom.). Pe langa altele legenda apune care apar mai multe traducen i bunipare: Aim
ca acolo sttea N.-V. dud se lupta cu Tatarij. Martin, Educatiunea mamelor de familie;
Radu-Vodtt, scobit in piatra, toriile lui Gulliver de Swift, on frumoase ilu3) Schit, 4is
(com. Badeni-Pamanteni j. Muscel, Rom.), intfo stratiuni, 1848, etc. La 1848 este numit prefect
positiune pitoreasca pe creasta unui munte de al Prahovei. Dupa potolirea revolutiunii, N. fuga
piatra. El dateaza din timpul lui Radu-Vod. la Brapov i apoi la Constantinopole tmde t
Apr. 1851.
Cf. Diet. geogr. Rom., j. Muscel.
Negruzzi, familie boiereasca din Moldova, caNegura, consta din bealcute mici de apa ce
noscut istoricesce din sed. XVII. Pe atunci se formeaza din vaporii de apk ridicati din rfuri,
traia mareta Logoft N eni u 1, sub Voda Vasile lacuri, blti, etc. Anume cand aerul e mai rece
Lupul, la 1651. Urmapii soi se numira Negruti. cleat apa, vaporii, ce se ridic din ape, se conDin aceasta familie &bit in secolul nostru:
denseaza, adecti se prefac in besicute de atilt*,
1) N., Constantin, celebra scriitor rom., n. deoarece aerul, pe langl o temperatura anumita,

1809, t 1868 la Jai. In Rusia, uncle i-se refu- nu poste tin in sine decat o anurnita cantitate

giaza familia din causa miackrilor heteriei dala

pri1821, face cunoscinta cu poetul Puskin
mesce probabil dela acesta o puternica indemDare spre literatur. Reintors in Moldova, ocupg
sub domuia lui Mihail Sturdza diferite functiuni
administrative. In unire eu V. Alexandri pi M.

de vapori de apa. Tot din besicute de api constau

pi norii, incat intro N. si nori nici nu este deosebire esentiala, decat ea N. e aproape de pamant,

iar norii la inaltime de sute sau mii de metri.

Negus, (Nagast, Negesti = *Regele regilorc),
titlul domnitorulni din Abessinia.

www.dacoromanica.ro

25*

388

Nehalennia

Nemesius.

Nehalennia, numele unei dine la Celti. Mito- specii, una N. luteum Willd, din emisfera velogistii o aseamana dinei Isis (v. ac.), allii dinei stica, alta N. speciosum Willd, plant adorat
Nertha (v. ac.).
[Atm.]
in vechiul Egipt $i India, din cea estid, se cul-

tiv ca plante decorative. Semintele ambelor

com. run in j. Buzau, Rom., cu specii siint cotnestibile.
[A.. Pr.]
19 cat. si 3030 loc., 4 biser. i 1 scoala; pe Nemathelmintii (Nematoda), in zoologie deteritoliul ei se gasesce fier, aur si mai multe numirea clasei viermilor lungi si rotundi, traind
Nehemia, v. Neemia.
Nehoiau,

ape nninerale (Poiana-Berbecului cu ape termale, de regull ca parasiti in animale si plante (limGura-Iadului, Stubeiul-Burlacului, etc.); 58 fe- brici, calbeaza, etc.).
rastrae, moar pe apa, 16 facae (nnorisci pentru
Nematociste, organe urziciitoare, de cari se

macinat), 4 piue pentru dimie, o cadrie, fabri- serves spre aprare unele animale inferioare
catiune de donite, site, etc.; vnat foarte mult. de ad cand stint atacate.
Com, e veche, fiind mention ata Etna din sect. XVII.

In vecinlitate ruinele schitului Arsele.

Neilreich, August, n. 1803, t 1871 in Viena,
botanist ce s'a distins in sistematicl. Upan i importante: Flora von Niedersterreich 1869 (suplement 1866), apoi Aufzhlung der in Ungarn

Nematoda, v. Nemathelminti.
N6MCOVfi,

Baena, (Nymtova Mena), scrii-

toare eel*, 1820-62, una dintre cele dintrtiu in

Boemia care studi poporul (si ca folklore) si
internei novela teraneasca cehicl prin nisce
lucran i

de distins valoare litera* Simt viu,

und Slavonien bisher beobachteten Geflisspflanzen &dire nobil, culturl serioasa (autodidacta),
1866 (pana acum unica flora a Ungariei), si Diag- femeie aleas (o asemanau ca G. Sand). Romanii
nosen. der

in Ungarn und Slavonien bisher beob- cunosc a sa populara Bunicac in traducerea lui

achteten Gefsspflanzen, welche in Koch Sy- I. U. Jarnik (on schita biogr.; Bibl. popor. a
nopsis nicht enthalten sind, 1867.
[A. Pr.]
Tribunei 1883).
Neipperg, familie de con ti svabesci. 1)N., Adam
Nemea, localitate in tinutul grec Argolis, ca
Albert conte, general austr., n. 1775; 1814 pre- templul lui Zeus, cunoscuta prin leul din N.,
fectul grajdurilor imparatesei Maria-Luisa, 1822 pe care ha invins Heracles ; in onoarea acestuia
sotul aceleia. t 1829 in Parma. Fiul acestora a s'au inceput 567 a. Chr. jocurile nemeice, de
fost principele Wilhelm de Montenuovo, n. 1821, douti ori in o olimpiada. Acuin N. e loo parasit,
1. 1896. 2) N., Ervin, conte de N., fiul celui de acoperit cu ruine.
sus din prima casAtorie, n. 1813; general austr.
Nemere, pise in muntii Ciucului la marginea
t 1897.
nordica a cottului Treiscaune, Trans. Tot N. se
Neisse, oras si fortareata in guvernam. plus. numesce si un vint furtunos, ce sufla in TreiOppeln, 22,444 loc. (1890); biserica gotica ; castel, scaune, venind din spre piscul N.
gimnasiu clasic si real, scoala de resboiu. Adi
denumire ce se d unui subordin
s'a intalnit Frideric cel Mare ea Iosit II la al Nemertina,
viermilor din clad Plathelmintilor (viermi
25 Aug. 1769. Principatul N. 1201 dat epis- turti(i).
copiei Breslau, 1742 partea cea mai mare treat
Neme, 1) N., loan, fost invi5tritor la scoala
la Prusia.
Neith, in tnitol. egipt. o did venerata in Sais. gr.-cat. din Abrud; in etate de vr'o 26 ani,
Ea a representat principiul femeiesc in natura Impreud cu Chendi Alexandra din Crimpeni,
asculttor de drepturi la academia din Cluj, de
(v. Iuno).
Nelu, instrument din specia fluerilor. El e 24 ani, dup erumperea revolutiunei din 1848
fault din trestie, avnd septe gauri de ordinar; au intrat ca tribuni in oastea prefectului Balungimea lui e cam de 77 cm.; sunetele lui sant tean, dar au fost prinsi de insurgentii maghiari
[I. S. S.]
dulci i simpatice. Originea N.-lui e din Arabia, si spnzurati fra sentint.
si acolo putem dice ca e instrumental popo- 2) N. Vasile, archidiaconul din St. Margita,
rului, e foarte resprindit in Persia si in Pareja. din 1 Dec. 1797 pAn. la 1807 a fost director
In timpurile vechi N. era until din instrumen- al scoalelor nationale gr.-cat. din Transilvania,
tele cele mai favorito ale boierilor nostri. In Mol- ca succesor lui George Tatu. Lui i-a urmat ca
dova unicul crintator din N. a fost paharnicul director Benedict.
Nemesianus, Aurelius Olympius, poet latin
Andricu Vizanti Terzi-basa. In Valahia eran mai
multi: Caminarul Vlasto, Serdarul Hristu, Ser- din sed. III, n. in Cartagina. Operele sale prindarul Ilie i altii. Astdi acest instrument a dis- cipal glut Cinegeticelet, versuri banale asupra
vnatoarei; Halieuticelec, opera in care vorparut cu totul din Romitnia. [T. T. Mirada.]
Nelidov, Alexandru Ivanovici, diplomat rus, besce despre pescuit, si Nauticelet, interesant
1865 a intrat in ministerial de externe, 1877/8 tratat asupra navigatiunei.

Nemesis, dud mitol. greaca s'a dscut pe

directoral cancelariei din cartierul general, 1879
ambasador in Dresda, 1883 in Constantinopole insula Cypros si a fost amoresa lui Zeus. Ea a
fost dina cantariului si a pazit, ca s nu se consi 1897 in Roma.
Nelson, Horatio, (1768-1806), celebra ad- turbe echilibrul ordinii morale, ci fiecarui
miral engl. i eel mai mare admiral al timpului. dup., vrednicia sa, s i-se impart noroc ori
Principalele sale victorii
btlia dela Saint- nenoroc; dina se credea resbuntoarea si pedepVincent, apoi la Abukir, unde distruse flota tran- sitoarea tuturor pcatelor. Se inchipuia cu aripi
ce* care debarcase armata lui Napoleon, luarea stand in car tras de sgripciori si in mad cu
Copenhagei si distrugerea flotei daneze, si in fine un biciu ori spa* grabind sa pedepseasca pe
[Atm.]
distrugerea flotei franceze la Trafalgar, ande si-a cei ri.
gasit si moartea.
[Const. B.]
Nemesius, episcop din Nemesa in Siria, in
Nelumbium Juss., (botan.) gen de plante aqua- secl. XV d. Chr., filosof patristic ; a scris Despre
tice tropical din fam. Nymphaeaceae. Cele douii natura multi( (nspt cptiossiG ev,(0.pcbnou).

www.dacoromanica.ro

Nemi

Neo-criticismuL

389

Neml, lac In apropierea Romei, are forma de tism, protegand colonisarea deltei Dundrii. Din

palnie, inchis intre munti padurosi, 2.8 km.', serien i amintim poesii: Flori de prim-avail, Soimii
la 325 m. deasupra nivelului marii.
dela Resboeni 5i Pui de lei. Revista: Teara
Nemours, oras in departani. Seine-et-Marne, non& ea pu.blicatii despre Romanii din Mace4507 loc. (1891); dela 1404 ducat dat la 1689 donia, etc. Toate scrierile sale siint inspirate de
familiei Orlans.
un adanc si curat sentiment national. t Martie

Nemrild Dagh, munti in Curdistan, spre vest 1901.

dela Diarbekr; resturile unui grandios mormnt Neo-catolicism, doctrina ce tinde a apropia
regal din epoca elinist, avend inscriptii din catolicismul de societatea moderna.
sed. I a. Chr.
Neocinici s'a numit o secta de filosofi greet,
Nemtipri, una din numirile populare ale plantei
cultivate Tropaeolum majus L.
N. de camp,
Delphinium Consolida L. (v. ac.).
Nemtoaice se nurnesce in Trans. pianta cultivata Tropaeolum majus L.
Nemurirea, special N. sufletului, consista' in
faptul cd sufletul omenesc dupa despartirea sa

cari prin sed. II d. Chr. au incercat a reimprospta doctrinele Cinicilor vechi, aduckidu-le

in legaturl cu doctrine de ale altor sisteme.

Ca N. se consider: D emonax din Cipru,
Cr es c eu s din Megalopolis, Per egrinus din
Parium. Secta N.-lor a remas aproape neinsemnat. Cf. Teodorescu, 1st. fil. a. 408.

[Pl.)

de trup prin moarte, exist si mai departe si, Neocom, (geol.) este primul etaj din seria creca o substanta spirituala i imateriall, nu este tacicului inferior. El se subdivide in Valangisupusi perirei si nu moare nici odat. Sub nian i Hauterivian. In faciesul mediteranean
raport religios, nemurirea este obiect al ere- transitia dela Jurasicul superior la N. se face
dintei, care variaza dup felul credintei religioase. prin stratele de Berras. [Dr. Popovici-Hatzeg.)

La popoarele naturii, credinta in nemurire se

presinta ca credinta in spirite i fantome. La
popoarele culturii se pot deoseb trei veden:
a) vechia credint pe care o aflrn la Homer si
in testamentul vechiu la Ovrei, cd adeca sufletele petrec in Hades, infers; Beol; b) ere-

Neocorii, (grec. maturatorii templuluie), la

Greci, functionarii c.rora le era incredintat in-

tretinerea curateniei in templa.

Neo-criticismul, este numele dat scoalei filosofice franceze contimporane, care inspiratd de
doctrina Kantiana, a cercat sa o restabileascd

dinta Inclilor si a Egiptenilor in metempsychosa conform datelor speculatiilor sciintifice moderne,

(v. ac.) sau trecerea sufletului din o finta in alte; punnd ins in evidenta" intolesul i valoarea
c) credinta cretina care sta in strins legatura nesdruncinata a criticei ratiunii pure, ca starea
cu invierea. Din punct de vedere filosofic ailed psichica cea mai fundamentala i unica, in al
se aduc argumente in favorul acestei credinte. carui cadru si perspective se poate desfasura
Ele se razim deoparte pe imaterialitatea fiintei evolua fen omenalitatea sufieteascd. N.-c. s'a nascut
sufletului, iar de alta pe identitatea consciintei char's) reactie a metafisicei si logicei transcenindividuale. Anume: argumentul metaf is i c dentate franceze din prima jum. a secl. XIX,

sau ontologic deduce nemurirea sufletului din inspirate de un spiritualism netermurit aproape
imaterialitatea, simplicitatea indivisibilitatea de ori ce data.- sufleteascl precisl, si s'a accenargumental teleo logic din considerarea tuat si sistemisat ca doctrina aproape numai in
destinatmnii omului ; argumentul scos din an a - Francia, uncle a fost si formulat. Renouvier, aule gi e conclude dela faptul c in natura nimic torul unor celebre critico filosofice sciintifice, a
nu se pierde; iar cel istoric purcede din cre- fost promotorul si fundatorul acestui sistem filo-

dints tuturor popoarelor in N. (Cf. Pletosu.

sofic

i primul, care a tinut sarna de dictonal

Psichol. pag. 89 seq; Idem Dogmatice, p. 150.) epocei, mai mult dictat de reactia filosofica a
Nenia, (Naenia), cantee funebru, elegie, v. vremurilor decal formulat, ca ne reintoarcem
Bocet.
la Kante. Filosofal francez, reimprosptnd docNenhpri, numire veche a satului Armasesci, trina rationistd a lui Kant, a cercat s dea arIn Rom., j. Ialomita. Localitate insemnata prin gumentarii logice un sprijin cat mai temeinic

lupta dela 1639 intre Vasile Lupu, domn al in faptele sciintifice, subordonfindu-le totusi anaMoldovei 5i Mateiu Basarab al Munteniei, care se lisei pi dogmelor filosofice si amestecandu-le cu

termina cu invingerea celui din una. In amin- o nuanta foarte accentuata de un idealism parfirea isbandei castigate la N., Mateiu Basarab ticular. S'ar put apune cu drept euvnt,
zidi la 1641 o biserica in satul Gherghita, j. metafisica neo-criticist e inainte de toate o
Prahova.

Nenitescu, Dan, n. la 1854 in Galati. Studille secundare le-a facut in Iasi. In resboiul
de independenta (1877-78) s'a luptat ca sublocotenent in regimentul XIII de dorobanti la
asaltul Grivitei, unde a carjut rdnit. Diva resboiu a plecat in Germania pentru terminarea

speculatie logic. N.-c. e putin cunoscut si a

fost departe de a provoca o miscare filosofica

accentuata; in afar de Renouvier, nu s'ar put
cita in Francia dead Pillon, L. Dauriac, etc.,

printre cele mai de sama elemente. In Germania

N.-c., desi resrit din imprejurari identice, s'a

indreptat de timpuriu spre un kantism sciintific
studiilor sale filosofice si pedagogice ; mai tarrliu
spre logica sciintelor fara a constitu o doca ocepat functiunea de profesor la scoala nor- trinti asa omogen ca in Francia. Revista franmala de inviitatori Carol I (in Bucuresci), apoi cezd'Critique Philosophiquee, ce a aprut aproape
fa numit inspector al invtamktului primar si 15 ani sub directia lui Renouvier, este archiva
normal-primar, desvoltiind o intensa activitate N.-c., care poate 5i trebue s fie consultata de
pedagogica intra organisarea invtamntului. ori cine vrea cd priceapa filosofia moderad pi
Chiemat in servicia administratiei politice ea evolutia ei. Actualmente singura publicatie ce
prefect al j. Tules, activitatea lui N. a fost continua a apar in acelas spirit de idei, este
caracterisatit printr'un inalt i luminat patrio- 'L'anne Philosophiques redijat de Pillon. Se

www.dacoromanica.ro

390

Neodamod

Neo-peripatetici.

pare, a metafisica i filosofia clasica' francez, ptel cu desvin$ire. Presedinte al guvernului

cu toata tendinta clasicismului separatist, tinde provisoriu, clupa fuga lui Bibescu, el taxeazi
din ce in ce mai melt la o precisare mai sciin- meinbrii acestui guvern de resvratitorie, indata
tifica a N.-c. si la plinirea sistemului de Mientuirea asa de strinsa dar slaba a metafisicei cu
logica sciintelor, de elementele curet intelectualiste i inlocuirea lor prin aspecto sciintifice.

ce fusesera alungati de partida ruseasca ; iar a

doua i i revoaca proclamatia injurioasa. La
6 Sept. afurisesce chiar in ornat sacra regula-

mantel organic, facndu-se astfel iinposibil fatti,

cu Rusii, singuri iesiti biruitori la suprafata caNeodamod, (greed in Sparta, Heloti eliberati. zanului clocotind al revolutiei romane. Amarit de
Neo-darwinism, ultimele transformari la cari atatea peripetii si setos de repaus dup o vreme
[Vaschide.]

a fost supus darwinismul pentru a se put respunde la obiectiunile adversarilor acestei teorii.
Neo-epicurei stint nurniti in istoria filosofiei
acei filosofi greci si rornani, cari in perioada de

atilt de incordata, el demisioneazt la 27 Iulie

1849, avnd de succesor pe Nifon. (Cf. Enceanu,

Album mitr. Ungro-Vlachiei. Bee., 1880; Xenopol, Ist, Rom. VI, 389, 395, 408. Docum.
decadenta a filosofiei antice incercara a introduce Hurmuzaki, Buc. 1891, supl. I, vol. IV, p. 492
la Romani doctrina materialista a lui Epicur, uu.; G. Bibesco, Nofite jug par ses crits. Ge-

amestecata i premenitii Cu doctrinele altor filo- nve 1894.)

sofi. Ca N. sfint considerati : a) dintre Greci:
Neofit, Scriban, episcop, v. Scriban.
Phaedrus, invfitatorul lui Cicero la Roma si
Neogenul, este unul din cele douti sisteme in
Atena; Zenon sidonianul; Philodemus, etc. ; cari stint inlpartite terenurile tertiare. El cub) dintre Romani : Rabiriu, Catius Lucretius prinde terenurile can s'au depus in timpul mioCarus, Manlius Torquatus, Plinius Coecilius Se- cenului si pliocenului, pe cand al doilea sistem,

cundus, poetul Q. Horatius Fleeces, etc. Cf. mai vechiu, numit eogen, cuprinde terenuri le sell ei

Teodorescu, Ist. fil. ant. 397 seq.

eocene i oligocene.
[Pl.]
[Dr. Popvici-Hatzeg.]
Neo-evolutionism, directia nod lima a teoriei
Neograd, (Nograd), cott. in 'Dug., pe malul
evolutionismuLui mai ales in biologie. v. Evo- stang al Dunarii, 4355 km2. si 215,405 loc. (1890),
lutiune.
terenul deluros. Capitala Balassa-Gyarmat.
Neo-greaca, limba qi literatura. v. Greece.
Neofit, (greed de curand botezat. N.-ii dupa
disciplina veche bisericeasc au fost exchisi dela
Neo-greci, v. Greci si Greaca.
primirea unei tTepte ierarchice mai inane, ca Neo-kantiani, cugetatorii si filosofti moderni,
episcopia, sub cuvnt ca s nu se trufeasca,
cari filosofeaza in spiritul si in intelesul vese considera a nu fi cu cale ca acela s'a invete derilor desvoltate si propuse de filosoful Kant

pe altul, care insusi avea lips de invetatura. In opera sa Critica ratiunii pure*, cum sfint, s. e.
Neofit, 1) N. I, mitrop. Ungro-Vlachiei (1738 O. Liebmann, A. Lange, Helmholtz, Cohen Vol-

pana 1754), este originar din Creta, dar avea kelt, W. Windelband, etc.
[Pl.]
inima curat romaneasc. Ingrijat, ca si anteceNeokastro, ores, v. Navarino.
sorii stii, de prosperarea tipografiei, el o meta
Neo-latine, se 4io popoarele rornanice de acli,
la Bucuresci si se insarcina in persoana
limbile ion, derivate din latina vulgara: itacensura imprimatelor. Meritul lui principal con- liana, francez, spaniola, portughezd, romana,
sista' insa in staruinta lei pentru desfiintarea reto-romana.
iobagiei, impusa teranului de Mihaiu Viteazul,
Neolitica, una dintre cele douii perioade in
ridicatti in 1747 de N. Mavrocordat. Succe- care se subimparte epoca de piatra. Perioda N.
sore] lui a fost Filaret I. (Cf. Enaceanu, Album cea mai recenta se caracteriseaza prin faptul,
mitr. Ungro-Vlachiei, Buc. 1880.)
ea toate utensiliile lucrate in limpet acestei pe2) N. II, mitrop. Ungro-Vlachiei (1840--49), rioade crac poleite, lucrate cu mai mula pria fost un barbat erudit. El fusese profesorul cepere decilt cele din prima perioada, adeca yeprintului Al. Mavrocordat pana ce s'a ales la rioad,a paleolitiett.
[Dr. Popovici-Hatzeg.
1824 episcop de Rumio, in locul demisionaNeologa, reinoire a limbei, de vorbe sau de
tului Galaction. Deja pe atunci f tras in vat- frase; mai ales in inteles
maseala politica, care trebuia sa-i devina atat Neologism, verba sau licere noel. N.-ele stint
de fatala ; caci Rusii se servira de (tinsel spre bune, cfuel stint necesare pentru exprimarea
a gera afacerile mitropoliei in local lui Gri- ideilor noue si nuantelor de idei, pentru cari nu
gorie IV, pe care Il exilasera in Basarabia la se afia cuvinte n graiul poporului, asa stint toti
1829. Patru ani mai in urm mitropolitul reveni, terminii technici de sciinte, arte si meserii; si
dar mini deja in anul viitor, si atunci gerenta stint role sau barbarisme, cand stint de prisos,
s'a incredintat iarsi lui N. In aceasta stare sau centrare firei i legilor limbei roman. (Cf.
provisorie el remase timp de sese ani, cand ir Maiorescu, Orifice* vol. I, Neologismo, si vol. II
fine se aleas mitropolit cu confirmarea patriar- In contra neologismelor ; resumate in *Principie
chului, in 1840. Din nenorocire, N. se amesteca de literatura* de M. Strajanu, la Puritatea limbei.)
acum si mai mutt in politica si lu o atitudine
Neo-peripatetici, s'au numit acei filosofi, cari
ostil fatii cu. domnitorul G. Bibescu. Exista nu- In timpul de reinoire a vechilor sisteme filomeroase scrisori ale lui ciltra ministri rusesci, sofice, incercara a filosofa in model de vedere
In cari atac cu violenta pe acest domn, lucre $i de gfindire al lui Aristoteles, introducand elecare i-a atras chiar o mustrare severa din partea mente potrivite si din alte sisteme. Ca N. se
contelui Kisseleff. Causa acestor uneltiri, cari considerl mai Mattiu comentatorii lui Aristoadesea vatamau adeviirel 5i dreptatea, este o teles, apoi din epoca de decadenta a filosofiei
enigma; dar caracterul lui f jignit Mane de grecesci: Andronicus din Rodos, Sosigenes, Craattita excitatiune. In aceasta stare Il intimpina tippus din Mitilene, Nicolaus Damascenes, XeTevolutia din 1848. Acum N. 5i pierduse cum- narchus din Seleucia; tot ca N. mai trebuesc con-

www.dacoromanica.ro

Neoplasma

Nepenthacee.

391

siderati i acei scolastici, earl in speculatiunile sidem din Gnosus, Herodot din Tars, Agripa de
lor filosofice si teologice, s'au raportat la princi- pe titnpul lui Domitian cei mai insemnati au
piile cuprinse in filosofia lui Aristoteles. [Pl.]
fost ins Sext Empiriculsi
i Lucian din Samosata.
Neoplasma (med.), formatiune morbida a unei Aceasta sect de filosofi a fost prin secl. III
testuri, de regard, in forma de tumori. v. Tumore. al erei crestine. Cf. Teodorescu, Ist. fil. ant.
Neo-platoniel s'au numit acei filosefi ai scoalei 419 seq.
[Pl.]
alexandrine, cari and teoriilor religioase i moNeo-stoici, Neosioicism, filosofii, cari in tirnpul

rale ale hu Plato o interpretare alegorica, se de reinoire a vechilor sisteme, se incercara

incercara a le propaga sub forme populare si a introduce la Romani invtturile scoalei stoice

didactice, aducndu-le in relatiune cu vechile i morala-i severa ca pe unele cari se potriveau

mistere religioase, si In mod eclectic cu doc- mai bine cu firea i Cu modul de gandire si de

trine din alte sisteme anterioare. La aceast traiu al Romanilor din timpul republicei. Insect apartin

Trasil din Mendes, Plutarch din ceput aceasta secta. de Diogene Babiloniul pe

Cheronea,ClaudiuPtolomeu,Claudiu Galenus, s.a. la 153 a. Chr. s'a sustinut pilna pe la finea

(v. art. resp.). Cf. Teodorescu, Ist. fil. ant.

sect. II d. Chr. Ea numera in sinul sti pe M.
Neo-platonism, ca ces din urma forma a filo- Iuniu Brut, P. Corneliu Scipio Africanul, Caius
sofiei eline antice, acel sistem, care s'a nscut Laelius Diodotus profesorul lui Cicero, pe Euius
contopirea doctriuelor lui Cornuttls si pe Dion Chrysostomus; apoi Lucia
din combinares
Plato cu doctrine pitagoreice, aristotelice, stoice, knaeus Seneca si pe Epictet, pe Flavius Aricu doctrine de ale crestinismului t3i cu veden i anus si pe imperatorul roman Marcus Aurelius
religioso-mistice orientale. Acest sistem de filo- Antoninus. Cf. Teodorescu, Ist. fil. ant. 401 seq.
luat inceputul prin secl. II d. Chi.
sofare
Neoterism, (gree) tannin introdus pentru a
si a avut de fundator pe Ammoniu Saccas arta prin dinsul rivna i nisuinta de a face si

(175-250 d. Chr.; v. ac.). Cel ce i-a dat Ins a introduce inovatiuni.

fai cu saml se in-

form i sistem a fost Plotin (254-270 d. Chr. ; trebuinteag chid e vorba de inovatiunile in-

v. ac.). Doctiinele fundamentale ale N. se re- troduse in materii politice, limbistice si in sciinte.
suma in urmatoarele: Filosofia urmaresce scopul
Neottia L., (botan.) gen de plante din fam.
de a cunoasce unitatea (pe D-deu) si de a aduce Orchideelor, trib. Neottieae ; cuprinde vr'o 3 specii
pe filosof in imediata unire cu fiinta divin.. din Europa 13i Asia boreal., dintre cari la noi
Causa primara a tot ce exist este D-deu, pe cresce numai N. Nidus avis Rich. Icuibul panfn-

care Plotin Il numesce Unitate. D-deu ca prin- ad* o planta de padure palidbruni ca tulpina
cipiul tuturor este perfectiunea absoluta, este acoperit cu squame.
[A. Pr.]
simplu, nu are nici cantitate nici calitate, nici
Neo-vulcanice s'au numit roce eruptive efusive
suflet nici ratiune, nu e nici in miscare nIci in posttertiare. Unii petrografi pun insa aici eruprepaus, nici in tirap nici in spat, ci este e xi- titmile dela finitul mesozoicului si cele tertiare.
steutti pura fara nici un accident. Din D-deu
Nepal (Nipal), impeniu independent in India
ca principiul primar eman mai antai inteligenta anterioara, situat in muntiiHimalaia, 154,000 km2.,

(ratiunea, nous-Logos), iar din inteligent sufletul cu vr'o 3.000,000 loc.; bogat in minerale, ca
ca piincipiul de vivificare a universului. Aceste fier, araml, argint, sur. Populatiunea se compune

troi principii formeaza treimea sau cele trei din Indi brahmani, Nevar buddhisti, apoi llagar
ipostase ale lui Plotin. Natura, creatiunea, este si Gulling. E stapauit de un maharagea deso forta intuitiv motora, care impune forma potic. Capitala Cathmandu.
materiei i ii da vista. Fericirea se poate ajunge
Nepalin, Nepallina, (chim.) alcaloid amorf,
prin ces mai perfecta uniune cu D-deu i prm solubil; se extrage din Aconitum Napellus. Cf.
contemplarea unita(ii supreme. In sfera neoplat. art. kconitina i A.conitum.
se numera : a) scoala alexandrin roman a lui
Nepbare, v. Indiferentism.
Amoniu si Plotin (Origenes, Erenius, Origenes
Nepenthacee, (botan.) familie de Dicotiledonate
Adamantius cel crestin, Longinus); b) scoala Archichlamydee, avnd asemnri ca Sarracesiriaca a lui Iamblichus (Sopatros, Eustatius, niaceele i Drosoraceele. Cuprinde un singar gen
Dexipos); c) cea atenian a lui Plutarch cel Nepenthes L. Cu vr'o 40 specii tropicale, mai
fink, Syrian, Proclus. Cel din lima in Ateua ales indo-malaice, toate arbusti cataridon. Cu
a fost Damaschius, sub care la 529 Iustinian a flori unisexuate dioice. Frunzele lor stint caracinchis scoala N. Cf. Uiberweg, Gesch. der Phil. teristice ; cele superioare slant modificate in crcei;
I, 281 seq. ; Teodorescu, Ist. fil. ant. 353 seq. celelalte au petiol dilatat la bas., apoi subtiat
Neoptolemos, 1)N., fiul lui &chile si al Deida- i functionand ca un carcel, iar la virf e umflat
miei, supranumit pi Pyrrhus ; a fost crescut la in forma de urna (ascidie) la o margine a careia

bunicul sea Lycomede in Skyros, in al 10-lea so insera un capac, ce represinta timbal frunzei.
an al resboiului Troian, ia parte la asediares In launtrul urnelor se afli un sue slab acid se-

Troiei, a fost ucis de Oreste. 2) N. I, regele cretat de elel dar in mare parte provenit din
Epirului, (361 a. Chr.) si printele Olimpiei, apa ploilor ; in acest suc se gasesc si cadavre

mama lui Alexandra cel mare al Macedoniei. de insecte, cari ajung aol astfel: marginile urnei
3) N. II, numele detronatorulai lui Pyrhus II. stint glandulare, secreta un suo dulce ce atrage
Neo-sceptici, filosofii din ultima perioada a insectele ; acestea lunec usor pe pretii interni
filosofiei grecesci, cari ca adepti ai scepticismului, netedi ai urnei si cad in fundul ei. Dad aceste
se marginira intru a desvolta si a perfectiona insecto serva ca hran plantei, dac aceasta este
teoriile acestuia, conabinndu-le cu teorii de ale adecit o plant cu adevrat insectivora (v. se.),
altor scoale, dar fr a inventa ceva non. Ei se nu se scie ca siguranta, cdci unii cercetatori

mai flumes 'Arica sceptici posteriori 5i (R. Dubois in 1890, E. Couvreur 1900) au artat,
empiric i. Ca neosceptici se consider: Ene- ca digestiunea insectelor cadute in lichidul ar-

www.dacoromanica.ro

392

Nepeta

nelor de N. se datoresce microbilor ce se afia in

acest lichid; altii (lie, ca. s'ar datori unui ferment
digestiv secretat chiar de plant. [S. St. R]
Nepeta L., (botan.) gen din vasta fam. a Labiatelor, tribul Nepeteae, cuprinde vr'o 120 de

specii, respindite prin emisfera borean in regiunile extratropicale ale vechiului continent,
putine de tot creso i intro tropice, o specie
traiesce adesea in America boreal i in Africa
austral. Unii autori divid genul N. in urma-

Nepulocaut.

lui Seth (Typhon) si *rid e principiul ru. Ea

(Nebtha, doamna casei) e pamantul si cu min
primesce pe molt in sinul su, pentru ce se
numesce i Pin de moarte.
Nepomuc, v. Ioan Nepomuceanul.
Nepos, Cornelius, istoric roman, n.

94, -I- 24
a. Chr., amic al lui Cicero, Atticus si Catullus.
Scrierile sale: Chronica, resumat de istoria universala, Exemplorum libri si 16 carti De yids
illustribus, au disparrit. Din ultima s'a pstrat
toarele 3 sectiuni : Glechoma L., Oxyziepeta Bunge. numai cartea De excellentibus ducibus exterMicronepeta. In partite noastre creso mai rarum gentium, si din alta, De latinis historicis,
multe specii dintre cari mentionam pe : N. Ca- biografiile lui Cato si Atticus, in total 25 de bio-

tana

L.,

numita popular Catusnica, Iarba grail Desi defectuoase in multe privinte, vaIarba mitei, etc., N. pannonica loarea Ion st in cunoscintele ce nu se gsesc

Jacq. vulgar Poala Sf. M arii, N. Glechoma aiurea. Serse inter, limba simpla i corecta,
Benth. sin. Glechonza hederacea L. vulgar Ro- sant mult cetite in small. Altadata Aeinilius
tunjoar a, Pe lungoas a, Silni c. [Z.C.P.] Probus, din timpul imperiului, se credea la inNephalia, la Grecii vechi un sacrificiu de beu- ceput autorul, mai tircliu numai extragatorul
tut* ce consta din apa, miere, lapte si singe, acestor biografii din manuscriseie lui U. N. Ali
mai ales intru venerarea muselor, nimfelor
Unger, in al sail Der sog. Cornelius Neposc
(Miinchen 1881), orede ca ele au fost compuse
de Hyginus, un contimporan al lui C. N. lntre
Athamas, fiul domnitorului Aeolus din Thessalia, editiunile mai vechi, Lernaire, 1820, e cea mai
dela care a nscut pe Phryxos i Helle. N. parasesce bun, resumiind toate editiunile anterioare.
pe Athamas pentru legatura lui cu Lao (v. ac.).
Nepot, copilul fratelui sau al sorei; al fiului
sau al ficei.
Nephralgia, (tried.) duren i la rinichi.
erinnyelor.

Nephele, dupa mit. greaca dina norilor, sotia iui

Nephrectomia,

(med.)

delaturarea unui ri-

Nepotism,

favoarea acordata de papii dela

nichiu prin operatiune chirurgica.

Roma unor persoane in administralia afacerilor
Nephelin, mineral silicat de aluminiu i sodiu, publico. Papii, neputandu-se disatori, nu putean
In cristale albe, hexagonale; se gasesce numai acorda aceasta favoare decal nepotilor sau ruin roce eruptive si mum In fonolite, nefeli- delor mai de aproape. In evil' mediu s'a facut
nite, etc. Varietatea cenusie-albstruie, cu luciu mult abus de N. Sed. XV si inceputul sed. XVI
gras se numesce eleoli t, un mineral principal sant caracterisate printeun N. far friu.
al sienitelor eleolitice din Norvegia, nitro:), etc. prin N. se intelege mi ce favoare acordat de
[Nigr.]
Nephelinit, roca eruptiva mai mult sau mai catra coi ce au puterea in mina.
putin vitroasa, compusa din augit i nefelin.
Nepricepere, incapacitatea intelectuala a unui
Nephrite, (med.) inflamatia rinichilor. 1) N. individ de a put cuprinde ji intelege adevii-

impreunat cu albumintuie (presenta de albumen rurile, ce i-se presintii, ori de a put judeca
In urina) i oedeme e cunoscun sub numirea asupra mersului evenimentolor si a causelor din

Morbus Brightii. La acest morb este inflarnat cari provin. Se mai dice 'Ana i despre viruta
epiteliul itesutul de legatura; el se ivesce acut tin era neajunsti la maturitate intelectuala. [Pl.]
sau cronic. Simptoamele stint: indispositie geNepriceput, subiectiv, denota insusirea celui

nerali; o micsorare a cantitatii urinei, care lipsit de pricepere; obi ectiv: lucrul, faptul
contine albumen, cite odata i singe, uneori e sau adevarul pe care mintea nu-I poate ptrunde.
tulbure ; oedeme (de obiceiu /a pleoape tinniu).
Neprihnit, far stricaeiune, nemaculat.
Daca aceste simptoame nu dispar, atunci urina
Neptun, (astron.) cel mai indepartat plauet al
se imputineaza si mai mult, oedemele se extind soarolui nostru, descoperit teoreticesce de Lebolnavul piere de uraeznie sau oedema pul- verrier in 1846. Diametrul equatorial 48,000 km.

monara. N. se ivesce dupa morbi infectiosi si in termen media 4501 mil. km. indepartat

(s. e. scarlatina), dup." intoxicatiuni (s. e. cu de soare; densitatea sa este //, din cea a pamnclorat de potasiu), la alcoolisti, etc. Terapia: tului. Revolutiunea sa n jurul soarelui este
odichna, dieta ce nu irin, remedii purgative, 164 ani i 280 ile. Are o luna de care este
remedii diaphoretice (Pilocarpina, bi calde). 2) ocolit in 5 c.ile i 21 ore.
supurativa se ivesce in decursul proceselor Neptunism, (geol.) hipotesa emisa de unfi geosepticopyaemice (s. e. endocarditaulceroasa acutd, logi dupa cad rocele ce alcatuese scoarta gloprocese puerperale) join embolie sau inflamatie ce bului terestru s'ar fi format gratie actiunii apei.
s'a intins dela basinul rinichilor (Pyelonephrita).

[Dr. Popovici-Hatzeg].

Simptoamele sant acele ale morbului primar,

Neptunus la Romani (Nethuns si Nethunus la
nutnai duren i in regiunea rinichilor si presenta Etrusci, Poseidon la Greci), fratele lui lupiter,

de albumen si puroiu in urina tradeaz exi- cleul apelor sub a calla dominatiune au stat
stenta N.-ei supurative. Terapia se orienteaza fiintele monstrii de mare. Sceptrul lui a fost
dupa morbul primar.

un furceriu (furca) cu troj coarne (tridens), ce

Nephrolithiasis, (med.), calculi, concretnente i-l-au facut Ciclopii (v. ac.).

In rinichi.

Nephthys, ()jai din Egipt, sora lui Osiris si Isis.

Osiris in intunerec, din rtitiicire, cregnd c' imbratiseaza pe Isis a imbratisat pe N., si aceasta

i-a Insult pe Anubis. N. se numesce i sotia

[Atm.]

com. rur., parochie, mosie boiereasca in capitInatul i judetul Cotmanului in

Bucovina, are 1301 loc. (757 ort.-or., 58 rom.cat., 23 protest., 463 mos.), o small primar,
posta, telegraf, statiune de cale ferata.
NepulocAut,

www.dacoromanica.ro

Neputinta

Nerv.

393

Neputinta, (Impotenta), (med.) irnposibilitatea ribile persecutii contra crestinilor. La finele

de a indeplini actul generic. (v. lnipotenta.) N. nu dornuiei sale inseeneaza faimosul complot
este identich cu sterilitatea, efici cineva poate fi al lui Pison. In a. 66 este ucis, in urma unui

steril, fira si fie impotent.

complot, de catra secretarul su Epaphroditus.

(Won.]
Nrod, Mrodie, v. Prostia.
Nerodire, (botan.) (neroditor, steril) se dice
de fiori, cfind ovarul lor nu chi fruct, sau de
fructul care nu produce seminte, de staminele
In cari nu se produce polen s. a. (v. Fertil.)
Neroditor, pamant (agrio.), v. Pamant necultivabil, steril.
din cari se compun, nu sant egale intre ele.
Neronia, la Romani ludi (jocuri) instituite de
Nereidele, dupa mitol. greaca fetele lui Nereos impOratul Nero pentru indelunga durata a dom(v. ac.); nimfele marii, ale riurilor, oamenilor nirei sale.
binefackoare; ele locuiesc in fundul marii, dar
Nertha (si Nerthus), dupa ntit. nord-germana
inaintea navigatorilor se arata pe fata marii
e dina mama-pmntule, care popoarelor veneNera, afluent pe dreapta al Tibrului, isvoresce
in Monti Sibillini, 135 km. lung.
Nera, riu in Banat, cott. Caras-Severin (v. ac.
pag. 721, a.).
,Nerat, inst. rom. de credit In Bozovici (v. ac.),
fundat 1897, capital soc. C. 90,000.
Neregulate, corpuri (Poliedre nereg.), (geom.)
se numesc acelea, ale caror elemente omogOne,

le ajutl. Dintre N. Amphitrite a fost muierea

lui Poseidon, deul mdrii. Thetis, cea mai frumoasa din ele a fost mama lui Achilleos.
Nereos, dupa mitol. greacit fiul col mai V&
trail al lui Pontos cu Gas, deu de mare, barbatul dinei Doris, fata deului Okeanos. Doris
i-a nascut 50 fete, numite Nereide (v. ac.). He-

ratoare le-a dat rtd si pace. Numele ei e si

Hertha (adi Erde = pitmantul).

Neruda, _roan, scriitor ceh, 1834-91. Alaturea

cu V. Bala, conduckor si in special critic al

scoalei cosmopolite din anii 1860. Dupl ce in

periodul dintaiu al activitatii sale deschisese
poesiei cehice orizonte noue, prime radcini cut

rakles 1-a silit

spuna, ca uncle se afia me- desavirsire pe pamantul national, rand atat
rele Hesperidelor (v. ac.).
In prosa (poveste, genre, foit) cat si in versuri
Noria, cjina sabina, care la Romani se credea (lArica reflex., balade si romaute) nisce lucrari
a fi eand Minerva, caul Venus. N. in limba de prima ordine. Adanc ca gandire si ca simt, eu
sabina inseamna: tare (fortis), i dupa intelesul toate inriuririle strain e el a remas original, cehic.

vechiu identica cu Virtus. N. a fost sotia

In Universalbibliothek: Genrebilder Nrii 1759,
Mars si s'a numit i Neria Mattis. (v. Hersilia). 1893; Kleinseitner Geschichten Nrii 1976-78.
Nene, statiune balneara renumita in depart.
Nerv, un cordon sau filament, care leat
diferite organe cu centrul sistemului nervos
franc. .AIlier, 1432 loc. (189(i). Isvoare
saline (49-53').
(creerul, mduva spinrii, nervul sitnpatic). EleNerita sau Neverita, la Romani o 4eitate a rnentul su este: fibra nervoasii i celula nerapei, venerata impreuna cu Neptun; femeia lui voas. Mai multe fibre nervoase reunite la un
Nereos.
loe constituesc nervii, cari stint invliti cu o
Nerium L., (botan.) gen de plante lemnoase teaca (a lui Henle). Fibra nervoasii are rolul de
cn f pile pururea vercji din fam. Apocyneelor. conduatoare a diferitelor impresiuni, pe and
Cuprinde 2 sau 3 specii respindite din Mediterana pang In Japonia, dintre cari cea mai cunoscut e N. Oleander L. 1 eandru 4, o planta
decorativa de oranjerie foarte respandita. Laptele galben contine doud substante toxice (veninoase): oleandrina i neriina sau pseudocu-

celula nervoas are pe al miscarilor voluntare si

reflexe, incat sensatiunile, gandirea, vointa, etc.,

depinde de celule. Aceste manifestatiuni sant

modificate prin lipsa de sange (anetnie cerebral),
prin beuturi alcoolice, cloroform, opiu, etc. Cam"

aceste celule au obosit, somnul vine; iar dupif,

Mew) oare de repaus ceiulele isi reiau activiNero, Lucius Domitius, (54-66), fiu adoptiv tatea lor intrerupta. 8i in nevrose vedem maal lui Claudius pi fiu legitim al Agripinei si al nifestari intermitente. (Lit. : Boicescu, Centrii
senatorului Domitius Ahenobarbus. N. se suie pe nervosi. Bucuresci, 1882; Petrini-Gala, Tratat
tronul Romei, care dela inceput a fost patat de elementar de histologia umand. Bucuresci, 1881,
rarina.

[A. Pr.]

crime, printr'o nouti Hula, ucidnd pe Claudiu. El p. 348; Kretzulescu, Anatomia descriptiva. Buc.,
faces parte din vestita gens Claudia si s'a nascut 1878-87, vol. ILI, p. 254.)
37 d. Chr. la Antium, a primit o educatiune aleas,
Nervii servesc de conductori ai simtului, ai
avand ca profesori pe Seneca si pe Burhus. Caai actitinilor viscerale, circulatorli, etc.

satorit ca Octavia, fica lui Claudiu, o gonesce

si se casatoresce cu lfoppea, pe care dupa
tina vreme o ucide. Anc din copilarie dinsul
se afta aplecat spre crime, la virsta de 11 ani
noise un actor de circ, el facea mare cas de

Un cap& (central) al N.-lor pornesce din creen

sau din mduva spinrii i celalalt, dupa ce s'a
mai ramificat, se termina in organe (periferic).

Anatomistii imprtesc N. in ai vietii organice, y eget a ti v e (de nutritiune) i in ai

talentul ski; se credea musicant, poet si gla- vietii de relatiune sau ai vietii anidiator neintrecut, si vai de acela care ii era mal e. N. din creen i si din miicluva spinarii consuperior. Calca religia i merse cu profanarea stitueso sistemul nervos al vietii aniei pitn acolo, 'Inca a violat pe vestala Ruleria; mal(); iar marele simpatic singur, sistem ul
ucide Hind pe rand, pe Agripina, cu care voise nervos al vietii organice, alcatuit din
sfi se casatoreasca, dar a fost impiedecat de a o serie de ganglioane legate intro dinsele
savirsi acest incest, printr'o inselatorie a cur- ptin cordoane nervoase, numite N. ganglioapoi pe Seneca, pe Luella si pe n ari, cari de asemenea au un capOt central
tesanilor
Britanicus, cumnatul sea i mostenitorul legitizn si altul periferie. N. stint ca firele telegrafiee
al lui Claudius. Incendiaza Roma si au loo te- numai conducatori i nici ()data initiatori ai

www.dacoromanica.ro

394

NOTVa

Nestor.

presiunilor. Acestea se transmit cu o iuteal Nervositate, (med.) v. Neurasthenia.

mare, ori dela organele centrale la cele periNervurii, in zoologie dungile ce strabat in diferiae, centrifugal, prin N. motori, ori invers, ferite directiuni aripele insectelor 5i dupa modal
centripetal, prin N. sensitivi. Medicamentele nar- cum ele se presinta, serveso ca criteria pentru

cotice fac s diminueze iritabilitatea N.-lor; iar clasificarea lor.

excitarea lor se poate face pe cale mecanic,
Nervuri, (botan.) fire sau cordoane asezate inchimic sau dinamica. N. in botan. v. Nervuri. Mantra' diverselor soimi do frunzo, printre meNervi vasomotori, au chiemarea de a con- sophylul limbului. N. represinta fasciculele constringe san a dilata musculatura vaselor san- ductoare din limb; se compun din lema, liben,
guine, ceea ce se poate constata si experimental parenchim (numit in total peridesna 4ai reprecu ajutorul electricitatii, s. e. asupra urechii sentiod periciclu si mduva), total de cele mai
unui iepuras de casa, la care circulatiunea san- multe ori fiind limitat de un endoderm proprin.
O nervura cu astfel de structur se (lice si
gelui se vede foarte bine.
Nerva, Marcus Coccejus, imprat roman, n. ristel. Sant frunze lipsite de N.: mai toate HeIn a. 25 d. Chr. la Narnia in Umbria, nepotul paticele frunzoase, multi Muschi, frunzele flolui Coccejus-Nerva, acel curios personagiu din rale dela unele Angiosperme, au astfel de frunzo
timpul lui Tiberiu care s'a ucis prin foame. In enerve. Frunzele grase, carnoase de Ala, Crassu96 este proclamat impiirat i dupa o domnie de lacee sfint numai aparent enerve, au N., dar
doui ani, t 98, Illsand tronul fiulai su adoptiv nu stint visibile in exterior, caci sant acoperite
Traian.
[Won.]
de mezofilul foarte desvoltat. Alto frunze au o
Nervatiune, (botan.) modal de asezare al ner- singur nervura, mkt uninerve; ea merge prin
vurilor inn-antral limbului frunzelor. Se deo- mijlocul limbului, e medianit si malt sau putin
sebesce: N. paraleld, striat sau recliners* proeminenta ca o dui:1g sau coast pe fata indud dela basa limbului pana la virful lui merg ferioar a timbului; s. e. la multi Muschi, Lyconumeroase nervuri, cam egal de groase i ca podiacee, Brad si alte Conifere. Alte frunzo au
linii sau arcuri paralele convergente la virful mai multe N. neramificate, sau ramificate dicholimbului; se intalnesce de regula la majoritatea tornic ori monopodic; fetal cum sant dispuse in
Monocotiledonatelor i presint multe variatii; limb se (lice nervatiune (v. ac.). N. formeaz
nervurile paralele sfant sau nu legate intro ele scheletul limbului; ele se baga cu fasciculele
prin nervuri transversal ; N. reticulatd, child din tulpin; servesc la conducerea substantelor
dintfuna sau mai multe nervuri groase, princi- In si din limb; ele mai sant dispuse in limb

pale, ies altele ce se ramifica si ele, ramurile

anastomozandu-se (land o retea cu ochiuri mai
mari sau mai rnici ; inlaantrul ochiurilor se termin liber nervurile foarte subtiri. Ca variatii
la aceasta N. e N. penatd, cand dintr'o singura
nervura median groasa ies lateral, la aceeasi
inaltime si in tot lungul ei, elite dou nervuri

secundare ce si ele se ramifica formand o retea ;

nervurile secundare se sfirsesc la marginea limbului liber ori se anastomozeaza intre ele (s. e.

astfel, ca el s poat resista actiunilor mecanice ale vntului si ploaiei.

[S. $t. R.]
Nervus vagus, (rettacit sau pneumogastric),
a cjecea pareche a nervilor cerebrali i se nu-

mesce astfel fijad foarte intins in corp, caci

merge la intregul tub digestiv, la rtirunchi, la

aparatul respirator si la inima.
Neskturarea, v. Insatiabilitate.
Nesciinta sau ignoranta, lipsa de cunoscinte.
Ignoranti se numiau, in Francia fratii scoalelor
crestine i gratuitec, cari pentru a intemeia mai
cu suecos invtmiintul in bimba material, simulau nesciinta limbelor clasice, indeosebi a

la Cires, Fag, Carpen); N. reticulat se (lice

palmatd, cand dintr'o nervurti mediana sourta
aproape dela basa limbului ies 4-5 nervuri
secundare ce se indreapta divergent spre mar- celei latine.
ginile limbului; nervurile secundare se ramifica
Nesfea, moneta veche turceasca de argint in
si ramurile formeaza reteaua (la Nalba, Topo- val. de 4 lei.
rasi, Alchemilla). N. reticulatii se anti la majoNeslea sau Neslia Desv., (botan.) gen monoritatoa Dicotiledonatelor. Intre forma limbului time din vasta familie a Cruciferelor, tribal
si N. lui e o strinsa legatura: N. paralel aviind Isatideae. 1Thica specie N. paniculata Desv.
limburile lungi si anguste ca nine panglici; cea cuprinde plante erbacee anuale; frunzele inpenata, mai cu sama limburile ovale, eliptice, tregi, caulinare, sagitate; florile mici galbine,
lanceolate; cea palinan, limburile orbiculare, pedicelate sant dispuse in raceme ; cresce in
rotunde, reniforme.
[S. 8t. R.]
Europa si Asia orientala; in partite noastre se
Nervi, (geogr.) orsel in apropiere de Genova afla prin semnaturi si este cunoscutt sub nu,

In Riviera di Levante, 3745 loc. (1881); cercetat mirea vulgarts de D r o b.

[Z. C. P.]
foarte mutt ca stattune de aura.
Nesolvabilitate, v. Deconfitura.
Nervieni, popoare cari locuiau Galia si Belgia
Nesselrode, Carol Robert, conte de, barbat
la nord intre Menopii i Atrebati; teara locuita de stat rus, n. 1780 in Lissabona. 1816-56 mi-

de ei corespunde ca partea estica, a departa- aistru de externe. A jucat mare rol in conmentelor nordice ale Franciei si cu o parte din gresal din Viena, apoi la cele din Aachen,
provinciile Flandrei, Hainaut si Brabant. Cesar Troppau, Laibach si Verona. t 23 Mart. 1862
area pe N. ca locuitori ai Galiei i ca foarte ostili in Petersburg.
civilisatiunii romane; mai biNiu se sepan Romei
Nessos, in mitol. grec. un centaur, pe care
si primes toate privilegiile unui popor liber. Heracles 1-a ucis la Hut Euenos.
Nestor, fiat lui Neleus, devenind principe in
[Caion.]
Nervina, (med.) uumirea general a medics- Pylos a luat parte in lupta Lapithilor contra
mentelor, al ctiror efect este indreptat asupra Centaurilor, asemenea in calatoria Argonautilor,
sistemului nervos. v. Excitantia i Hypnotica. iar ca biitrn a condus pe Pylieni i alte po-

www.dacoromanica.ro

Nestor

Neuchatel.

895

poare in 90 de ni la Troia, ande a excelat ea numai pe Christos omul, in care s'a apezat
erou i sftuitor intelept.
lui Dumnecleu ca in un templu ; de aici urma,
Nestor, ettlugdr in manastirea Pesterii din ca in Christos sfint clod persoane, una divina,
Kiew pi cronicar rus, n. 1056, t 1114. A seria: alta umana. Pe N. 1-a combtut ca deosebire
,Povestire despre Sf. Boris si Glabc si Vials Sf. Ciril din Alexandria; lar sinodul ecumenic
Sf. Teodosiee (egiunenul manastirii Pesterii
deis Efes (431) a osdndit doctrina lai N. ca
interneietoral institutiunii monastice la Ras* eretic, si pe el 1-a depus din dignitatea archiLui se atxibue i cea mai veche maie ru- episcopeasca i 1-a trimis la o mAnastire din

seascii, cunoscut sub nurnele Cronica lui N.4 Antiochia. (Cf. Dr. A. Grama, Istorie bisericeasc.
In realitate, aceasta cronica contine vechile anale Blaj 1881, 50).
de Kiew cu istoria Rusiei din cele mai vechi
Nestorovici, Stefan Cros, consilier reg. ung.,
' timpuri, scrise de autori necunoscuti, si cu unele 1810 numit inspector general al scoalelor gr.-or.
sciri din cronicari bizantini, pe care probabil N. din Ungaria, in care calitate a functionat pana la
le-a unit inteun corp i continuat pand in timpul moartea sa 8 Aug. 1825. N. a publicat la 1822
sea (1110). Cel mai vechiu manuscript al acestei ,Viata mantuitoriului nostru Isus Christosc. El
cronice este de monachul Laurentie din 1337 ; un a propus infiintarea a trei institute pedagogice
alt manuscript rnai posterior este din manastirea pentru Romanii, Sarbii i Grecii din Ungaria,
S. Ipatie in Kostroma (cronica Ipatiand). cari s'au si infiintat, si stmod s'a deschis pentru
Cronica lui N. contine cea mai veche marturie Rom. institutul pedagogic aradan.
directa despre R o a nii din Da ci a pe timpul
Nesupunerea, ori ce fapt al omului prin care
venirii Ungurilor. Ea (lice: ,Ungurii, venind din- se contravine prescriptiunilor formale ale legii.

spre resarit, au navalit prin muntii cei marl pi Din punct de vedere al legilor militare, N. se

au inceput a face resboiu Vlac hilor i Slo- pedepsesce foarte aspru.

venilor ce triau acolo. Aceasta scire din veNetam-nesam (nitam-nisam, nisam-nitam),

chile anale de Kiew concorda perfect si cu total fard temeiu.
marturiile unguresci, niai ales cu cronica lui
Netotii, com. rur. in Rom., j. Prahova, la
DAnonymusc (v. ac.). Incercarile de a infirma 16 km. spre sud-est de Ploiesci. Are 3 cat. ca.
aceast mrturie de incontestabild autenticitate, 1300 loc. agricultori, o sward si o biserica.
fcute de adversarii vechimii Romdnilor in Dacia
Netto, greutatea unei marfe dupa ce s'a
(mai ales Sulzer pi Roesler), cad fata cu critica scaflut greutatea ambalagiului (tara). Profit net,

obiectiva. Dup Miklosich, carui datorim cea profitul carat, ce remane scadand cheltuielile
mai bun editie a cronicei lui N., Vlachii lui din profitul brut.
N. stint fara indoial Rornanii. (Editie : Fr. Miklosich, Chronica Nestoris, Viena 1860. Traducere franceza de Louis Leger.)
[D. On.]
Nestor, logofttut, unul din sfetnicii lui Grigore
Ghica-Vod al Munteniei (1822-28) cu privire
la trebile interne.
Nestor, Silvestro, profesor si scriitor rom.,
n. 1848 in Intregalde, a studiat teologia la Blaj ;
la 1871 numit profesor, la 1873 chirotonit preot

si la 1895 numit viceprotopop onorar. E unul

dintre cei mai distinsi profesori ai gimnasiului
din Blaj ; specialitatea sa e I. romand si germana. A. publicat: ,Compendiu de 1. rot-nand,
dup Tim. Cipariut, edit. VVII; *Gramatica
germauac (in colab. ea Nic. Popescu), ed. III;
,Geografia fisicie, dupa Dr. Schmidt, edit. II;
Geografia topicag.

Nestorianl, aderenti ai invetaturilor lui Nestoliu (v. ac.). Dupa concilial Efesin, N. persecutati in imperiul roman, s'au resltit pi castigat Darner* aderenti in Persia, Siria, Media,
Cbaldea, Arabia, Egipt, India si China. Regii

Neuburg, oras in guvernarn. bavarez Schwaben,

langa Dunare, 7507 loc. (1891); dela 1503 capitala principatului N.-Pfalz (2753 km2.), unit
apoi (1685) ca Pfalzul renan si in urina (1777)
cu Bavaria.
Neuchatel, (Neufchatel, Neuenburg), 1) N.,
canton in Elvetia, intre Bern, Fribourg, Waadt
si departam. franc. Doubs ; 80781E0.410,0001m,

intre caii 85,000 Francezi, 23,000 Germani,

1600 Italieni. Multi: Jura cu catenele sale de
est, cari se intind intre lacurile Bienne si N.,
in rnuntii Boudry (1388 m.) si Creux du Van
(1465 m.) ajung cea mai mare indltime. In lacul
N. se varse Reuse pi Seyon. Locuitorii se ocupa

cu agricultura si prasirea de aaimale. Comerciul si industria stint insemnate. In 1888 a avut

70 fabrici, cu 3200 lueratori. Articlii mai insemnati industriali oroloage, ciocolat, ciment, s. a.
Cu orologeria se ocupa presto 16,000 persoane.
Guvernul i administratiunea. Pe basa legii
din 1858 are guvern democratic; puterea legislativ este in mana senatului, ai &Arai membri

persani prtiniau pe N. Mai in floare au fost N. se aleg pe 3 ani. Daca 3000 cetateni pretind,
In sed. XIXV, cdnd patriarchal lor (catho- legile cad sub sufragiul poporului. Puterea exelicos) avea sub sine 25 mitropoliti; in sed. XVI cutiv se examine: prin consiliul de stat (Cono parte s'a unit cu biserica Romei. Ai se mai seil d'tat) care sta din 5 membri, alesi de senat
afla cateva (jai de mii in Curdistan. (Cf. Asse- pe 3 ani. Foral suprem judiciar este curtes de
mani, Bibl. Orientalis; J. Silbernagl, Verfassung apel. Capitala este N. Instruc(ionea. In 1893
und gegenwrtiger Bestand smtlicher Kirchen a avut 406 scoale poporale, 68 asile de copii,
5 scoale medii de industrii, (cole secondaire
des Orients. Landshut 1865, cap. 1X.)
Nestoriu, archiep. in Constantinopole (428 industrielle), un gimnasia superior, o scoala supand 451), brbat elocuent si erudit 5i iniinic perioar de fete, 3 preparandii, p. a. 2) N., caneimpacat al ereticilor ariani si macedoniani, pitala districtului cantonului cu acelas nume,

.contra crora a aparat divinitatea Fiului si a Jana lacul N., fluvial Seyon, la poalele manSpiritului. N. inveta ea Preacurata Fecioara telui Jura; 19,000 loc. Are mai multe fabrici
Maria sa nu se numeasca Maim lui Dumnefleue, de oroloage, de palarii de paie, ciocolata, p. a.

ci Maim lui Cluistosg, pentra ea ea a nascut Imtitutiuni. Academia ea 4 facultati, (teologie,

www.dacoromanica.ro

396

Neuenburg

Neurasthenia.

drept, istorie, filosofie i sciinte naturale), eu de puncte, virgule, mici linii curbe, carlige $. a.
40 profesori si 134 ascultlitori; museul Leopold In prima perioadd a acestei notatiuni, numit
Robert, cu efiteva tablouri insemnate de Gleyre e unii autori notatiunea N.-lor lom b ar de,
si Calame; museu archeologic, foarte insemnat semnele siint serse deasupra textului, la inltimi
din punet de vedere preistoric, muse% etnografic, deose bite, si intonatiunea depindea dela deprtarea

bibliotec ca 100,000 vol., colectiuni de istoria acestor semne de linia textului. Dup indicanaturald; dintre cele mai frumoase monumente tiunile vechilor autori pare ed N.-le primitive
amintim: status reformatorului Farel si David erau mai de grabi un ajutor pentru memoriPyry. 3) N., lac in partea vesticd a Elvetiei, sarea rnelodiKor cunoscute, mai mult sau mai

intre cantoanele Waadt, Fribourg si Bern, la

inltime de 428-435 m., lung 39, lat 3-8 km.
Suprafata : 230 km2. Afundimea cea mai mare
este 153 m. In vechime a fost mai extins decrit
astadi. Contine pesci multi, iarna rar ingheata.
Neuenburg, v. Neuchtel.
Neuhusel, eras in Ung., v.

Ersekujvr.

putin traditionale, decht o notatiune hotarit,

dupd cano ar fi putut cineva intona o melodie,
pe care n'ar fi audit-o nici ()data. Cu secl. X incepe o a doua perioadd, N.-le cu p aneto
supra puse, cari fined din causa neregularittii
scrierei presintd aceleasi inconveniente ca
N.-le lombarde ; pentru a inltura pe cht e po-

Neuilly, oras in depart. franc. Seine, la 4 km. sibil aceasta, s'a imaginat a se raporta indltimea

dela Paris, lngd Seina, preste care este un re- relativ a N.-lor, nu la unja textului, ci la o
numit pod de piatr; 29,444 loc. (1891); nume- anumitd linie tras in pergament, fie simplu en
roase vile.
unghia sau cu un instrutnent ascutit, fie cu cerNeumann, 1) N., Francisc Ernst, fisician, neala, rosa san neagr. Aceast linie, ce servea
n. 1798 in Joachimsthal, 1829 prof. in Knigs- ea punct de sprijin si de rectificare a intonaberg, t acolo 23 Main 1895. Etneritat in studrul tiunei e originea portativului modern. Cea dinelectricitititii si opticei. Prelegerile sale mai in- Ulu hnie tras in acest scop a fost pentru a
semnate : Theorie des Magnetism's, (1881); fixa locul sunetului f a, , crireia i-se adaugh in
Einleitung in die theoretische Physik, (1883); acelas secol chiar o a doua linie, fixind locul
,Elektrische Strme, (1884); Theoretische Optik, sunetului do., una tragndu-se de obicein cu
(1885); Theorie der Elastizitat, (1885); Theorie ropu, alta cu galben. Cu timpul portativul
des Potentials(s (1887); Kappilaritt, (1895). inmultesce liniile, nesiguranta in privinta
2) N., Carol, istoriograf, n. 1823 in Knigsberg,
sunetelor dispare, dar greutatea cetirei
1863 prof. in Breslau, t 29 Iunie 1880; a scris : provine tocrnai din excesul contrar, abuudenta
Geschichte Roms wahrend des Verfalls der Re- prea mane a liniilor. Ori cum insa, introducerea
publik, (1881-84, 2 vol.); Zeitalter der Pu- liniilor portativului face, cd adevratele N. nu
nischen Kriege, (1883), etc. 3) N, Carol Gott- mai au ratiune de a fi, si ele sfint inlocuite prin
fried, matematician, n.1832 in Knigsberg, 1869 simple puncte, sau mai bine jis prin mici pprof. in Lipsca. A scris: Riemans Theorie der trate, representnd fiecare un sunet isolat. CauAbelschen Integrale, (1884, ed. II); Hydro- tiinclu-se a se aduce amelioratiuni pi in privinta
dinamische Untersuchungen, (1883); Unter- duratei sunetelor, s'a parvenit la asa numita nosuchungen fiber das Newtonsche Prinzip der tatiune proportionald (nota quadrata
Fernwirkungen, (1896), etc. 4) N., rideric sau quad riquar t a). Autorii moderni, cari s'au
Iuliu, economist, n. 1835 in Knigsberg; 1871 ocupat mai special cu studird N.-lor, au fost:
prof. in Basel, 1873 in Freiburg si 1876 in Tii- Lambillote, Coussemacker, Schubiger, H. Riebingen. A seria cu competentd despre legislatia mann s. a., dar mai cu samd. Benedictiuii din
fabricilor i impositelor.
Solesmes in frunte cu D. J. Pothier, cari stint
Neumayer, George, hidrograf, n. 1826 in principalii campioni al paleografiei musicale moKirchheimbolanden (Pfalz), a explorat Australia, derne.

[T. C.]

1857-64 director la Flagstaff Observatory in

Neuralgia, (durere de nervi, nevralgia), exalMelburne ; 1872 hidrograful admiralittii ger- tarea sensibilitafii in mod neplacut, dureros a
mane; 1876 directorul observatorului marin din nervilor sensitivi. N.-le stint duren i bine deterHamburg. Foarte apreciat in geografia fisic
minate s. e. N. dentard, N. faciald, N. intermeteorologie.
costalti (junghiul sitnplu), N. sciaticd, etc. Ele
Neume, nume dat in cfintul plan unei figuri s nu se confunde cu durerile ce le produc alte
melodice intonat frd text, pe o singurd vocaltt lesiuni, ca lovirea, frantura, inflamatia tesula sfirsitul unui psalm, imn, s. a., facfind prin telor, etc. La N. durerea e numai pe traiectul neraceasta o cadentd hotdrita in tonul in care s'a vului. Unele stint foarte rebele. Tratam entull
cntat. Cuvntul derivd dela grec. rcvstiacc= suflu.

In evul mediu s'a dat numele de N. unor semne

intrebuintate pentru orientarea melodia a musicei bisericii occidentale, specie de notatiune,
care trecir si la musics profana, adevdrat scriere
ieroglificd usitatii deja anterior sed. VIII si pfin
dupa sed. XIII. Aceste semne, representnd de
sigur inteun mod incomplet intonatiunea, accentul, legtura si aproximativ chiar durata sunetelor, se raportau unele la sunete unice, altele
la grupdri de sunete. Numrul lor se urcd pnd
la 55, dintre cari mai principale sfint tined 17,
celelalte nefiind dead sau sinonime ale acestora,

antipirina, sau in N.-le palustre: chinina,

massagiul, bile calde, opiaceele, belladona, cicutina 5i alte calmante ; in casuri extreme:
neurectomia.
Neurasthenia, (Nervositate, slbirea forteinervoase, sleirea nervoasti, sin.: Maladia lui Beard),

este o maladie a sistemului nervos central cu

manifestatiuni variate, incepnd dela o stare de

iritabilitate nervoastt, poria la cele mai grave

forme de sleirea nervoasd (Epuisement nerveux,

Nervenschwche). Charcot considera ca stigmatele N .-ei: durerea de cap, rachialgia, dispepsia,
atona gastro-intestinald, depresiunea cerebral,

sau combinatiuni ale lor. Aceste semne iau forma o oarocare stare mentald, slbirea (asthenie)

www.dacoromanica.ro

Neurectomia

Neurosa.

397

neuro-mnsculara, insomnia, alteori somnolenta. care incungioara membrana substantei modulare

Galion confunda N. cu hypochondria; limpedirea a myelinei. Se observa' numai la microscop
acestei boale din chaosul nevrosismuluic incepe s't pe langl techuica speciall.
la 1767 la Robert Whytt, lmurirea o da insa
Neurita, (inflamatia nervului), se da aceasta
Beard la 1868.
numire nutnai alteratiunilor tesutului nervilor
Causele N.-e: 1) ereditatea neuro-arthriticl, periferici cerebro-spinali, asa c degenerarile

nervoase In arma lesiunilor centrale nu intra

intre N.-te. Causele: a) ranirile nervilor prin
lovire, tiere, amputarea regiunei inervate; b)
alteratiune chimica prin injectii subcutane de
aether; c) compresiune mare asupra nervului
clinice ale N.-ei: N. cerebro-spinala, forma ca in tumori, anevrisme, s. a.; d) forme procea mai comuna cu turburri cerebro-spinale
fesionale in cari anumite WO ale corpului dint
viscerale. Semi- N., modalitate rara, dar exi- puse proa mult in joc.
2) surmenagiul cerebral (sfortarea muncei intelectuale) si 3) pasiunile depresive; se mai dan
ca cause: frica intensd, spaima, abusul de alcool, cafea, boalele infectioase ca febra tifoida,
gripa, sifilisul, febra puerperala, etc. Formele

stent cu fenomene N.-ce numai a unei jumtati

stange sau drepte a corpului. N. c e r eb r al

sau c ere bras th en ie cu fenomene predominante: cefalalgia constrictiva, insomnie, depreslime psichica, slabirea memoriei, frica, preo-

I N. interstifiald are sediulinfiamatiunii in tesutul conjunctiv interstitial al trunchiului nervos ;

poate ajunge la supuratiune sau induratie (N.

nodoasa). 'lake (Beri-beri) pare a fi o N. multipla microbiend si epidemica, lepra determin

cupatii hypochondrice ; este efectul surmenagiului nodul : fusifornia trunchilor nervosi.

intelectual. N. spinala sau myelasth enia

Il N. Parenchitnatoasd, intereseaz fibra ner-

ca fenom. predominante: rachialgie, hyperesthesia voasa EA ea este degenerativa. Se observ in

coloanei vertebrale, dureri thoracice i abdo- intoxicatiile saturnine (otrvire ca plumb), boale
minale. TJneori duren i fulgertoare in mom- infectioase.

brele infer., strinsura de core la basa toracelui,

III Degenerescenid Walleriand, stint lesiusetnnele periodului preataxic al tabesului, aaa taile cari survin in cordoanele nervoase sepaca acesti N.-ci se cred a fi atinsi de o boala rate de centrii lor trofici.
a mduvei spinrii. .Alteori N. spinala se traNeuroglia, tesutul conjunctiv cimentos al nerduce prin nisce duren i periarticulare, sau dureni vului, care leag intre ele fibrele nervoase spre
fixe (topoalgie), Umbel dureroaad (glossodynie), a forma fsii 5i treanguri nervoase.
coccysalgie, obsesiuni dentare, etc. N. disNeurologia, sciinta care trateaza despre stup e pti c a, in care predomina turburdri gastrice diile si descoperirile facute asupra nervilor
sau intestinale. N. cardiac A, in care turbu- a boalelor nervoase. Cel mai celebra nevrolog
raffle inimei stigmatiseaza boala. N. genit all a fost Charcot, al carui elev distins este neeste produs la barbati de excese si perversi- vrologul roman prof. G. Marinescu din Bucuresci.
tati generice, de boalele organelor genito-urinare;
Neuroma, (sin.: gliom dur, sarco-gliome a lui
N. genitala duce pana la spermatoree (pierdeni Virchow, nevrom ganglionar), o tumoare la a

de semana), care face pe bolnav a crede in caret formatiune nevroglia ia parte important, iar
boall de mduva spinal* de aici tristeta, aba- celuleie nervoase WI tip caracteristic, formand

tere profunda. La femei fenotnenele N.-ei ge- cuiburi de celule inegale, stelate inchise in renitale nu se ridica asupra altor fenomene din tele (traversele) de nevroglie. Aceste tumori,
complexul nevropatic.
rnici cat fasolea papa la marirnea unei nuci,
Tratamentul: a) suprimarea causei ocasionale sant greu de distins de hypertrofiile si sclerocare a provocat nevrosa; b) supunerea paeien- sele locale.
tului la oarecari regule de igiena; c) exercitii
Neuroparalysia, (paralisia nervului), caractefisice ca gimnastica, massage, electricitate, hy- risata prin slabirea sau ridicarea completa a
droterapie, bai de mare ; d) ridicarea moralului inervatiunei (activitatii nervoase), unei regiuni
bolnavului, puterea sugestiva a medicului are oarecare din corp, in urma &Arai reactiuni nermare valoare ; e) preparatele farmaceutice pot voase, miscarea respectiva e marginiti sau sufolosi in combaterea unor simptoame ca durerea, primati.
constipatia, insomnia, etc.
Neuropathia, (suferinta de nervi), boala ner[Dr. Talasescu.]
Neurectomia, (resectiunea nervului), voasa nemanifesta, si confundatif mai nainte ea

operatiune chirurgicali consistand in taierea Neurastenia si Hysteria (v. ac).

unui nerv Cu scop de a provoca o intrerupere
Neuropathologia, intreaga sciinta care tramai indelungata in cursul acelui nerv, deose- teaza despre boalele nervoase atat clinicesce cat
bindu-se de neurotomia sirnph, prin excisarea si experimental prin cercetari in laboratoare.
unei mici portiuni de nerv, avnd ca urmare
Neuroptera, ordin din clasa Insectelor, caracfinala regenerarea nervoasit si vindecarea
terisate prin dou parechi aripi far solzi si
bolnave excisate. N. se practic la nervii prea rnenibranoase i aparatul bucal intocmit pentru
sensibi, in nevralgii rebele, neuritide, trismus, sfarimat 5i foarte rar pentru supt. Metamor-

cicatrice vicioase a nervilor rnotori i sensitivi. fosa complet.

Varietati: N. ramurilor Trigeminului, N. alNeurosa, o turburare nervoasit zentrala speveolar, N. lingual..
cific-a, la care pang acum nu este bine cunoscut
Neuri, popor atnintit de Herodot, ce a mar- sediul si natura lesinnei, adeca lesiunile sant
ginit Scitia spre apus dela Istru in sus. Cf. Xe- foarte intime si fine, este o boala functionalac.
nopol, Ist. min. I, 29.
Grupul N.-lor este compus din: hysteria (cataNeurilem, partea anatomica a nervului numita lepsia, somnambulismul), epilepsia, neurasthenia,
teaca lui Schwann, descoperita la 1839; este chorea; unele forme de psychose ea: melano membrana elastica, transparenta a nervului, cholia, paranoia, mania idiopathica, cari uneori

www.dacoromanica.ro

398

Neurosa articular

depind chiar de N.-ele susnumite, alteori apartin

unor lesiuni cerebrale pronuntate (v. Psychosa)
atanci sfint simptomatice.
Neurosa articular, o stare de predispositiune

Never&

hartiei de turnesol, adec nici nu o albastresce,

nici nu o rosesce cum fac de ordinar srarile

dise acide ori basice. Se raai (lie N. si srurile

provenite dela acidi in care tot hidrogenul acepentru neurasthenie si nu o boalg de sine sta- stora e inlocuit prin metal s. e. (SO4 K2) sultatoare. v. Neurasthenia spinal&
fatal neutru de potasiu, spre deosebire de (SO4 HK)
Neurosa profesional, tipul de nevrosa (neu- sulfatul acid de potasiu.
rasthenia, isteria, V. se.), provocat de ocupatiunea
Neutralisare, (chim.) transformarea unei soobieinuita., ea ocupatiunea intelectual excesiva lutiuni, care e acidg ori alcalina inteuna neupentru cerebrasthenie si aecese de istero-epi- tral& adeca inteuna care nu mai are nici o
lepsie, catalepsie la prostituate, cusfitorese cari aetiune asupra tincturei de turnesol. N. unei
coase la masing Cu piciorul.
solutii acide se face prin adgugarea unei base
Neurosa traumatick Prin enfundare de os, s. e. potasiu, amoniac, si invers a unei solutiuni
presandu-se creerul, provoaca accese epileptice. alcaline prin aditionarea unui acid. (v. si NeuTratament: trepanatiunea eraniului si eliberarea tralitate.)
creerului de sub presiune. v. Epilepsia trauNeutralitate, in dreptul publ. internafional
matic&
neparticiparea unui stat inteun resboiu dintre
Neurosism, (Neuricale), v. Neurasthenia.
alte state, renuntarea la sprijinirea uneia dintre
Neurotomia, v. Neurectonlia.
prtile ce stau in lupta. N. trebue sa fie neNeusatz, oras, v. Ujvidk.
conditionat si depling, 5i poate fi voluntarg
Neuschotz, Iacob, bancher evreu, n. 1809 la ori contractual& La con din urm apartine neu-

Herts (Dorohoiu), t 1889. A zidit la Iasi un tralisarea unor anumite state sau teritorii prin
templu israelit si a fundat tot acolo o casa de contracte internafionale, spre a eschide folosirea
orfani israeliti, care posed preste 200,000 lei lor ca bas de atac ori spre a asigura integriproveniti din donatiile lui N. A mai lgsat Acad. tatea lor in mod durabil $i in interesul totaliromane 20,000 /ei, al caror venit este afectat tatii statelor (s. e. N. Elvetiei prin seta/ de
In premiul bienal N. de cfite 1500 lei.
Paris din 20 Nov. 1815, a Belgiei prin cony.
Neustadt, numele al mai multor orase in Ger- de Londra din 15 Nov. 1831). Cf. Hautefeuille,

mania, dintre earl amintim urmatoarele: 1) N.

ltingd Hardt in Bavaria, 13,735 loc., cu sward'
realg si alte institute de invetmfint; comerciu
insemnat eu vin si lemne ; 2) N., capitala cercului Oppeln in Prusia, 17,577 loc.; teseturi
insemnate de damast; girnnasiu.
Neustrelitz, capitala marelui ducat Mecklenburg-Strelitz, 9481 loc. (1890), zidit in forma

Des droits et des devoirs des nations neutres

(edit. 3, Paris. 1869, 3 vol.).
Neutru, (chim.) sare care nu este nici acid,
nici alcalin. In gram. se ()ice verbal care nu
are o complinire directa; in unele limbi substantival care nu se tine nici de gen masculin
nici de cel femenin.
Neuwied, ora$ in guvernam. prus. Koblenz,
unei stele cu opt raze. In castelul de ad se Ikea' Rin, capitals comitatului mediatisat de
aflii o eolectiune de antichitti obotritice.
Neustria, partea vestica din vechiul imperiu
al Francilor, in contrast cu Austrasia (v. ac.).
Neutra, (Nyitra), 1)N., comitat ung. in stanga
Dunarii, situat intre Moravia si intre comit. ung.
Pojon, Trencin, Turot, Bar? si Strigon. Are o

Wied, 11,062 loc. (1890); castelul principilor de

Wied cu o colectiune de antichitati romane aflate
In apropierea orasului ; gimnasiu, coal realg,

seminar de invfittori si de invetatoare, instant

de surdomuti ; usine de fier, fabrici de tutun,
stealing, sgpun, etc. Spre nord-est dela N. se afla
suprafat de 5723.59 km2. cu 396,599 loc. (1891). castelul Monrepos, in care s'a nascut Elisabeta,
Pmntul e mai mult muntos $i numai in partea Regina Romaniei, apoi castelul Segenhaus.

sudic ?esos. Inspre nordul cottului se intind

Nev , v. si Neu si New .
Neva, scurgerea lacului Ladoga in Golfa! Finic,
vai roditoare, si e bogat in ape curgetoare. Are
si ape minerale, indeosebi de pucioas. Clima curge prin Petersburg. E intreagl navigabila
in general moderata. Dintre minerale se gg- 7 luni desghetat.
sesc : piatrg de var, pmkt de poreelan, creta Nevada, republicg a Uniunei nordatnericane,
cgrbuni de piatrg. Dintre productele agricole desprtita de California prin muntii Sierra Necel mai insemnat este orzul. Ocupatiunea
vada; 286,700 kinl., cu 45,761 loc. (1890); tecipalg a loc, este agricultura si crescerea vitelor. ritoriu mantos intro Sierra Nevada si Rocky
De remareat este insemnatatea ce se d indu- Mountains, bogat in mercuriu $i plumb, apoi
striei de cas in acest cott. Industria se des- argint, aur. N. trimite in congres 2 senaton
voalta incet. In ce privesce comerciul, numai 1 representant. Capitala: Carson-City; s'a coneel de bucate e mai vioiu. Cottul consta din stituit ca stat la 1864.
12 cereal./ pretoriale. 2) N., orar in cottul N.,
Nevstuica, (Putorius vulgaris), ratunifer din
13,538 loc. (1891), resedintaunui episeop rom.-cat., ord. Carnivorelor, fam. Mustelidelor, acoperit cu

mai multe biserici si claustre, gimnasiu, seminar, per roscat, rareori iarna alb, pe grumazi, piept
casa comitatului, tribunal reg., dir. financiara si burt alb. Lungimea corpului 17 cm., a codii

$i celelalte oficii cottense. 3) N., riti lateral in 4 cm. Traiesce in Europa si Asia nordicg prin
stanga Dunarii, isvoresce in partea nord-esticg paduri.
a cott. N.
Neveasta, v. Nevesca.

Neutral, (lat) care nu apartine la nici un

Nevera, (vechiul Noviodunum), capitala depart.

partid (v. Neutralitate); care are caracterul Ne- franc. Nivre, 25,062 loc. (1891); episeopie; cautTului (v. ac.).
tedral, castel; fabrici de fayence, email, fierarii;

Neutral, sdruri (chim.), se numesc acelea fabric de tunuri pentru marina; comerciu cu
cereale si manufacturi. Comitatul N. (Nican in solutiune nu au niel o reactiune asupra

www.dacoromanica.ro

Nevertebrate

New-York.

399

vernais) la 1538 deveni ducat; ultimul duce

New Mexico, teritor in Statele ITnite ale Amefleet de nord, la cursul sup. al riului Rio Grande
Nevertebrate animate, dupa Lamark, care la del Norte, 317,470 km2., ca 182,392 loc. (1890),
clasificarea animalelor a tinut sama de presenta din can aproape 29,000 Indiani; teren mantos,
sau absenta scheletului osos $i coloanei verte- putin potrivit pentru agricultura, dar bun pentru
brate, acest grup a intrunit toate acele animale, economia de vite; bogat In minerale (argint,
carora le lipseso aceste insusiri caracteristice. sur). Capitula Santa Fe.
v. Animate.
New Orleans, oras cu port in Louisiana (AmeNevesca, (Neveasta), sat carat ararrianesc in rica de nord) lng. Mississippi, 242,039 loc.
Macedonia, vilaietul Monastir, dela Vlahoclisura (1890); orasul e incungiurat de balti, dar e apiirat
spre nord, cu 2000 loc.; are o situatie minunata In contra exundrii rialui; uaiversitate (dela
la poalele muntelui
1849); archiepiscop. N. O. e primal port la
Nevoia, termen poporal al Apoplexiei (v. sc.). Golful Mexicului si al doilea in Statele
New Albany, oras in statul Indiana (America stand prin vapoare in legaturri cu porturile Amede nord), langa Ohio, 21,059 loc. (1890); santier, ricei de nord si ca Europa. Se exporteaz bumbac,
comerciu insemnat.
orez, papusoiu, gru, carne de poro in valoare
Newark, 1) orar important in New-Jersey, de ca. 80 mil. dolari pe an. N. O. a fost fundat
din Statele Unite, cel dintai oras din cott. Essex, de Francezi la 1718, 1862 a fost ocupat de truinsemnat prin fabricele i docunle cele in- pele si flotila Uniunii.
tinse ; locuinta lui Edison, precum i fabricele
Newport, 1) ora i cott. cu acelas name in
sale; 2) capitala cott. Licking in Ohio ; 3) sud-vestul Angliei, are o biserica din epoca noro r a $ in New-York.
mantra si an castel ruinat. 54,707 loc. (1891);
New Bedford, oras cu port in Massachusetts docuri inseminate. 2) capitula insulei Wight ca
(America de nord), Lang& Oceanul Atlantic, 10,216 locuitori; castelul numit Carisbroke, ande

de N., Mancini-Mazarin

.1-

1798.

40,733 loc. (1890); industrie de bumbac, pes- Carol I a fost tinut prisonier in 1648.
cuit de balene.
New South Wales, colonie engl. la sud-estul
New Brunswick, 1) N. B., ora' in statul NewJersey, ca 18,603 loc. (1890), semin. reform. 2)
N. B., colonie engl. In America de nord, la gura
riului San Lorenzo, 72,413 km2., cu 321,294 loc.
(1890); bogata In lacuri riuri, cu paduri dese.

Capitala Fredericton; la 1867 a fost unita cu

Dominion of Canada.

Newbury, oras in Anglia, langliKennt,23,087 loc.

(1890); 20 Sept. 1643 si 27 Oct. 1644 lupte intre

tupelo parlamentului fji ale lui Carol I.

Newcastle, oras in comitatul ca acelas nunie

Australiei, 799,139 km2. cu 1.134,207 loc. (1891),

cari se ocupa rnai ales cu agricultura, crescerea

vitelor, mineritul (amnia, aur, carbuni), Colonia
are 3623 km. cal ferate, 17,204 km. linii telegrafice. Capitala Sydney.
Newstead Abbey, a fost manastire a ord. Augustin, in cott. Nottingham, Anglia; intemeiat
la 1170 si desfiintata 1540. Aceasta localitate a
fost mult vreme proprietatea lui Byron, astatli
apartine lui Webb, ginerile lui Livingston, exploratorul african.
Newton, (pron. niut'n) hac, fisician si maternatician englez, n. 5 Ian. 1643 in WooLsthorpe,

in nordul Angliei; 186,300 loc. (1891). Insemnat

prin comerciul de carbuni, ce se gsesc in mare
cantitate In imprejurimile lui ; fabrici de ma- 1. 31 Martie 1727. In 1669 numit prof. de matem.
pine, sticla, etc.
la univ. din Cambridge; 1672 ales membru, deis
Newfoundlanda, insula, v. Fundlanda noua.
1703 president al acad. de sciinte Royal SoNewgate, cea mai veche Inchisoare din Londra. cietyg, 1701 membru extern al acad. de wilt*
New Hampshire, stat In Uniunea nordameri- din Paris. N. a aflat largirea formulei binomice
cub:, 24,100 km2., cu 376,530 loc. (1890); teara numit dupa numele lui, mai departe calculul
deluroas, udat de Merrimak, numitti si
infinitesimal. Mental principal a lui N. e desvetia Americeil (Mount Washington 1917
coperirea legii de atractiune a corpurilor, asa
pitorescul lao Winnipiseogee); clima sanatoas, numita legea gravitatiunii. N. ca multa
dar asp* industrie (burnbac, ln, fier), eras- predilectiune se ocupa cu optica. Intre altele a
explicat fenomenal dispersiunii, inelele colorate
cerea vitelor. Capitala Concord.
Newhaven, oras in cott. Sussex, din Anglia, ale lamelelor subtiri, si a stabilit 5i apiirat ipo4955 loc. (1891). Are o biseric din epoca nor- tesa emanatiunii, carea abia la inceputul sed. XIX
manda. Port de mare.
a fost resturnata de Fresnel. Opul principal a
New Jersey, stat al Uniunii nordatnericane, lui N. e: Philosophiae naturalis principia ma20,240 km2., cu 1.444,933 loc. (1890); la nord thematics (London 1687, ed. II in 1713).
teren deluros, la sud ses si litoral nasipos. Loc.
New-York, 1) stat al Uniunii nordamericane
se ocupa cu agricultura, gradinaritul i crescerea situat Janga Oceanul Atlantic, 127,350 km2. cu
vitelor; industna [Inca e insemnat. Capitala 5.997,853 loc. (1890); acoperit cu ramuri din
muntii Alleghanilor, udat de fiat Hudson, lacul
e Trenton, ca. 58,000 loc.
Newmann, han Henric, cardinal si distins Champlain, etc.; Itinga tennure e insula Longscriitor bis, engl., n. 1801 In Londra, 1- 11 Aug. Island ; N. e cel mai populat, cel mai bogat si
1890 1828 ajunse pastor in Oxford. 1845 s'a influent stat al Uniunii ; agricultura e insemIntors la catolicism si a intrat In congregatiunea natii ; industria admirabill; comercial e cel mai
calugarilor oratoriani din Roma, unde apoi a fost insemnat in Uniune ; flotila comerciala foarte nusfintit de preot In 1847. In 1851 ajunse rector meroas. Capitala oficial: Albany. 2) Oraful N.,
al univ. catolice din Dublin, de unde se retrase cel mai mare si principalul emporia comercial
la Birmingham, infiintand un institut pentru al Uniunii nordamericane, situat la gura riului
crescerea tinerimei inattei nobilimi. 1889 papa Hudson, 1.515,301 loc. (1890), impreuna cu. suburbiile Brooklyn, Jersey City si Hoboken na,
Leo XIII it nurni cardinal,

www.dacoromanica.ro

400

Nex

Nicaragua.

mera preste 21/, milioane loc.; numeroase piete

Niagustl, oras, v. Neausta.

promen4; la nordul orasului un mare si

Niam-Niam, semintie de popor in Africa cenframes paro, admirabile strade in centru, ca trala; se deosebesc de Negri sau Arabi prin o

Broadway (artera principal a a comerciului), South constructie mai puternica a corpului, nas ltmg,

Street, Wall Street, Fifth Avenue, etc.; edificii: g-urii mica, barb& deasa si par lung, pe care il
City Hall (casa orasului), bursa, casa vlimilor, pepteng si impletesc cu multrt maiestrie ; selposta, biserica Treimei in stil gotic (436 biserici), batici, anthropofagi, de aici si numirea N.-N.,
arsenalul, hoteluri grandioase, etc.; institute de in limba indiano-arabica insemneaza canibal ;
invatam ant : universitate, Columbia College, 25 se- foarte urgisiti de celelalte semintii indigene. Au
minarii teologice, 10 scoale de medicina, small locuinte de paie zidite in forma rotunda, barde arte, de industrii, 3 conservatorii de musica, batii locuiesc separat de femei. &hit foarte dibiblioteci insemnate. Industria la 1890 numera baci in lucrarile din pamnt si de fier, mai ales
25,403 stabilimente cu 354,291 lueratori si pro- se disting in fabricarea de arme. (v. ilustr. la
ductie anuall de 777 milioane dolari (masine, art. Africa).
lucrari de msari, pianuri, niii, etc.). In privinta
Nibelungenlied, (canteen' Nibelungilor) sau Nicomerciului N. urmeaza dup Londra; in portul belungenn6t (agonia Nibelungilor), e cea mai
din N. se all totdeuna 600-800 MU sub toate insemnata epopee poporald germ.; are ca obiect
pavilioanele ; flotila conterciala are 3955 nag de catastrofa eroicei familii a BurgunOilor, numiti
ocean, intretinkd comunicatia directa cu toate Nibelungi, ucisi de aliatii lor, Gotii si Hunii, cu
porturile mari ale lumii. Imprejurimea orasului ocasiunea unei serbatori la curtea lui Attila,
e admirabila si plina cu vile fruit-lease.
unde fur invitati. (Krietnhild, sera lui Giinther,
Nex, (lat) inseamna in fond legatura, inno- regele BurgunOilor i vaduva lui Siegfried, ucis
dare, combinare, si deneata legatura in care prin intriga de Hagen, omul sau de incredere,
se aduc in mintea neastra done' obiecte ale devenind sotia lui Etzel (Attila) si voind
gandirii, cari atan inteun raport analog cu acela resbune moartea lui Siegfried, naijloci cumplitul
in care se arid causa cu efectul.
mace') Germanii au o literatur mare despre
[Pl.]

Ney, Michel, duce de Elchingen, hint de acest ctintec, care si pentru Romani e de inMoscva, general francez, n. 10 Ian. 1769; la teres istoric, deoarece in el se arnintesce de
inceput scriitor la un notar, 1788 soldat, 1794 Attila, regele Hunilor, si in imita acestuia de
capitan, 1796 general de brigad, 1799 cup& Ramung (Roman), principele Valachilor.
i ajunge general de divisie. La
intemeierea imperiului primesce bastonul de
maresal. 1805 bate pe archiducele Ferdinand si
contribue la capittilatiunea dela Ultn, de aceea
fticut duce de Elchingen. Dup Jena urmresce
pe Prusiaci, contribue la victoria dela Eylau
Mannheim-ul

Nibelungli, erau in traditiunea germanii un

neam legendar de pitici eroi ai nordului, numiti

astfel dupa regele lor Nibe/ung.(Fiul negurei).
Ei aveau o mare bogatie, numita Gemara N.-lor,

cucerita de Siegfried $i trecuta impreuna cu

numele lor la BurgunOi. (v. si Germana lite-

Friedland (le brave des braves). Se lupti in ratura.)

Spania, mai ales in Rusia la Smolensc si BoNica, Teodor, financiar roman, n. 26 Febr.

rodino, mide castiga titlul de Print de Moseys.

La retragere salveaza resturile armatei la Beresina. Comanda in luptele unnatoare, este invins ins la Dennewitz, de Billow. Indeamna
pe Napoleon I s abdice. Ludovic XVI il face
pair. Trimis cu 4000 contra lui Napoleon, dupli
ce asigurase pe rege de fidelitate, trece in partea

1846 la Brasov, si-a facut studiile gimnasiale in

Brasov si cele juridico-politice la univ. din Viena.
Trecand in Romania, a inceput profesiunea de
advocat, a intrat lusa curand in politica, si fiind
conservator-junimist a fost in cabinetul L. Ca-

targi, sub ministrul caltelor T. Maiorescu

acestui ministeriu1874-76 si dala 1884

directoral

lui Napoleon. Se lupta desperat la Waterloo. incoace de done" ori ales deputat. Astatli e de mai
Dupa a doua Were a lui Napoleon voia s fuga, multi ani unul din directorii Bancii nationale a

f .insa pins si adus la Paris (19 Aug.). Fa Romfiniei. Dela el: Agiul si politics noastra mo-

judecat de camera pairilor si condatnnat. Im- netara. (Bucuresci, 1886.)

puscat in 17 Dec. 1815.
Nicander, medic si poet grec, n. in Colofon,
Ngami, lao in Africa sudica, in prov. Baman- a trait cam pe la 140 a. Chr. A petrecut rnai
guato, spre nerd dela pustia Kalahari, 774 km2.; mult la curtea din Pergam, unde si-a scris cele
descopmit 1849 prin Livingstone si Murray.
mai multe din lucrarile sale poetice. In special
Nganhuei, (Nganlivez), provincie a Chinei la merita atentiune poesiile sale didactice, comencursul infer. al riului langeekiang, 142,000 km2., tate de filologii si poetii romani de mai tarcliu.
Lucrarile sale de capetenie ,Heteroiumenas in
cu 21 milioane loc. Capitala Nganking.
Niagara, (pron. najeggere), riu langa hotarul 5 totnuri de care s'a folosit pi Ovid, Georgicag

Brit-Canada si New-York, care leaga 'azurite folosit de Virgil, s'au pierdut. AM remas douil
Erie si Ontario; dup un curs dela lacul Erie poeme din domeniul istoriei naturale: ,Theca. 10 km., se imparte in 2 ramuri, imbratisand riakat, si Alexipharmakax.
insula Grand Island si incungiurand dupa, un
Nicaragua, republica in America central,

curs de 15 km. pi insula Navy, se impreuna din 123,950 km2., cu 312,845 loc. (1888), intro cari
nou. Mai in jos, ca la 7 km., formeazii cote- vr'o 30,000 Indiani selbatici; la nerd teren asezat,
ractele renumite, col estic 322 m. lat 50
cu lacurile Managua si N. (care se scurge in
halt, cel de vest (numit dupa forma sa de pot- Atlantic prin riul San Juan), incolo deluros;
coava Horseshoe) este 372 m. lat si 48 m. Malt. clima calda, temperatura intre 25-30 C.; proPuterea tnotorica a cataractelor se constata a ducte : trestie de zahar, cacao, bumbac, tot felul
fi egal cu puterea a 17 mil. cai, din care de plante tropicale; se DIM si aur si argint. Con120,000 se folosesce prin turbine. [M. Bodiu.]
stitutia dela 1858. President ales pe 4 ani, senat

www.dacoromanica.ro

Nicarus

401

Nicoara.

si camera de diputati. Cal ferate 153 km., linii dinteun motiv politic. Inume atunci rusofilismul
telegrafice 1696 km. Arm ata numera 1200 oameni. ajunsese la calme in tearii, astfel brad mitroTeara e impartita in 8 departam.
politul Antonie isi parasi chiar scaunul si se
duse ca ostirile muscalesci in Rusia. Spre a
Nicarus, riu, v. Neckar.
Nicea, in antichitate oras infloritor in Bitinia evita o alta desertiune de acest fel, se credA
(Asia mica.), 1097 fa cucerit de cruciati, 1206-61 mai bine de a numi pentru moment un greo

capitala imperiului grecesc intemeiat de Th. de mitropolit, insa cu reserva expresa, ca sucLaskaris, dela 1330 e al Turcilor, cari Il numesc cesorul lui sa fie iara-si un pamentean. De altIsnik. In N. s'au tinut done sinoade: la 325 in mintrelea N. era un barbat demn ; el fusese
contra Arianilor (simbolul nibean), iar la 787 in invetatorul lui Gr. Ghica, pi in functiunea lui
contra iconoclastilor.
Niceta, (Nichita) Sfantul, episcop, dis apostolul
Besilor, Gotilor, Scitilor i Dacilor, fiind-ca le-a
predreat evangelia prin partile Munteniei si Mol-

inalt a purtat multri grije de instructiunea acolara si religioas. Un act sinodal din 1 Ian. 1752

regele Goplor. plus comemorativa 15 Sept.

[Dr. I. Rada.]
Nicetas, A cominatus, numit i Choniates, n.
la Chonae, in Frigia, (1150-1216), mare demnitar al curtii din Constautinopole i insemnat
istoric bizantin. Scrierea sa principala: Istoria
imperatilor grecesci, dela 1118-1206, pang la
infiintarea imperiului latin, e publicata cii traducere latina de I. Wolf, 1557 la Basel, si tradus in limbs franc. de Cousin in a sa Histoire
de Constantinopelg, Paris 1672.
Nichel, metal, simbol. Ni., greut. at. 58.7. Se
gasesce in natura ca arseniura si sulfura de N.
Ni As2, Ni 89. Principalul minereu din care se
extrage, si care e foarte respandit prin America
de nord ai Norvegia, e silicatul si magnetita

Mold. LVIII, 15-26. Xenopol, Ist. Rom. V, 501).

Nichita, .Romanul, v. Neceta.
Nichita, cunoscut sub numele de Badea Nichita; a fost vanatorul principelui Austro-Ung.

il acusa ins, ca ar fi cautat s vnda dreptul

de succesiune unui alt grec, lucru care ridica
dovei. Despre el se dice ea ar fi infiintat epis- o atare furtuna in contra betriinului N. bleat
copiile Argesului si a Milcovului. N. a fost ars a fost paretisit a inlocuit prin Iacob Putneanul,
de viu pe la a. 372 la porunca lui .A.thanarich, roman de obirsie, la 1750. (Cf. Erbiceanu, 1st. mitr.

de coroana Rudolf, in revirul Gurghiu in Trs.

Dinsul aranja toate goanele la ursi; el insusi
puscase 30 de ursi. A fost omorit de un taur
si inmormentat pe spesele principelui de coroan en mare pompa.; i-s'a ridicat un monument.
[I. St. S.]
Nichita, principele Montenegrului, v. Nicolae I.
Nichitici, Gedeon. La rugrile Romfinilor or-

todoxi din Transilvania si la intrepunerea mi-

tropolitului serbesc din Carlovat, s'a conces din

partea regimului imperatesc, ca eparehia ortodoxa din Transilvania sa-si capote episcopal
mai ales garnierita. N. e de coloare argintie, propriu, si la 6 Dec. 1783 s'a numit episcop al
Cu luciu metalic, ca proprietti magnetice si acelei eparchii cu sediul in Sibiiu G. N., archi-

foarte resistent la aer. Se intrebuint,eaza din mandrit sarbese in manastirea Sisatovat. El a

causa duritatii lui la baterea monetelor in pro- pastorit sub grele imprejurari pand la 1788,
cent de 2504, si 75% cupm. Apoi la aliage ca distigandu-si merite peutru ridicarea scoalelor
argentan care contine 2 p. cupru, 1 N. si 1 zink. la Rominii ortodoxi din Trans., incfit se sisteSe mai usiteaza foarte intins la acoperirea in- miseaza 25 posturi invtatoresci, se institue col
strumentelor de fier, operatie 4isa nichelare. dinttriu director acolar preste acole scoale in
[S. M.]
persoana lui Dimitrie Eustatieviciu. Pe timpul
Nichelina, minereu (arseniura de nichel) cri- pastorirei lui N. cade revolutiunea lui Horea,
staliseaza in sistemul hexagonal, dar se presint In care, prin positiunea sa, a conlucrat pentru
mai ales in masse cristaline de coloare aramie- pacificares spiritelor revoltate. Episc. N. a incenusie, care Cu alte minereuri de nichel inso- treprins si o visitatiune generala in eparchia sa,
tesce mai ales minereuri de cobalt si argint la land notite protocolare in fiecare comuud deFreyberg, Schneeberg (Saxonia), la Rioja (Ar- spre resultatul visitatiunii. Acest protocol se
gentina), etc. v. Nichel.
pastreaza in original ai este instructiv ca priNichifor, (Nicefor, aducator de victorieg), im- vire la stares culturala a clerului si a populaparati bizantini. 1) N. I din Seleucia, capul te- tiunii. Acest archiereu zelos si activ reposa dupa
saurului sub imprateasa Irena. Alunga pe im- pastorire de 5 ani si fir inmormentat in comuna
parateasa si ja coroana imperial (31 Oct. 802). Resinariu, Trans.

Pune dan grele si tine biserica in ascultare. Nicoari, Moise, n. 1785 in Giula magh., cott.
Nenorocit in lupta cu Arabii, este invins de Bichis (Ling.); studiile gimnas, si le-a facut la
Harun-al-Rasid, care Ii impune o pace rusi- Sarvas si Oradea mare, iar cele filosofice la Viena.
noasa. Moare 811 intfo lupta nenorocoas cu Ca absolvent de filosofie a fost chiemat ca inBulgarii.
structor al archiducelui Ferdinand, imperatul
2) N.-Phocas, din Capadochia, general mai no- de mai taroliu Ferdinand V. Terminnd ca succes

rocos, cuceresce Creta dela Sarasini (961) si o

parte din Siria; este proclamat (963) imparat
dupa Romanos II. Mari puterea imperiului, lutt
dela Sarasini Cilicia si Siria, luptir cu succes
contra Bulgarilor si contra imparatului Otto I.
Era econom si mrgini daruirile ctra biserica.
A fost ucis 969.

aceast misiune, a intrat in armata si a fost

inaintat la treapta de capitan in garda imperial

din Viena. In aceasta calitate a fost trimis in

Ung., ca sa aduno voluntari pentru resboiul in
contra lui Napoleun 1; aci s'au inrolat o multime de Romani ca voluntari din cott.-le: Bichis, Arad si cele invecinate. Vaza si trecerea
Nichifor, mitropolitul Moldovei (1740-50), era de care s'a bucurat la curtea imp.-regala din
grew pi unicul strain, care a ocupat un scaun Viena a folosit-o si in interesul bisericei si neaepiscopal in Moldova. Aceasta se intemplase mului sett; la staruinta dinsului, Imp. si reg.
Fareiolopedia romini. Vol. Ill.

www.dacoromanica.ro

26

402

Nicobare

Nicolas.

Francis I a conces a se infiinta cea dintaiu biografie e lipsit de un control critic (Biografia

scoal romaneasca pentru crescerea de inviitit- publicat de ep. I. Bobulescu, Buc. 1882; Al. Stetori, vechia preparandie romaneasca din Arad. fulescu, man. Tismana. T.-Jiu 1896, p. 11-15).
Dupa congresul national srbesc, tinut in Ti- Nicolae, Sfd nt mult veuerat de biserica ortomisoara la 1790 a luptat din toate puterile pentrn doxa, n. probabil in cetatea Patera a Lyciei, pe
despartirea ierarchicl de Srbi i pentru rein- la sfirsitul sea. II. Alegnd dinsul statul preotemeiarea mitropoliei rom. In arma staruintelor tesc, a fost ales episcop in Myra Lyciei. FA
sale neobosite, curtea din Viena a dispus, ca intemnitat pe timpul persecutkii crestinilor sub
pe viitor in eparchia Aradului sa se instituie domnia imp. Diocletian. Fijad eliberat de Imp.
numai episcopi nascuti Rom., ceea ce se realisit Constantin cel Mare, a lust parte la sinodul I
numai la 1829, and fa instituit de episcop in deba Nicea (325), combtand pe Ariani. Intru meArad, Nestor Ioanovici. Paul la data aceasta, moria lui biserica a asezat o serbatoare
dela moartea episcopului Pavel Avacumovici, ce se celebreaz in 6 Dec.
intmplata la 1815, episcopia Aradului s'a admiNicolae, biserica sf. N. domnesc din Iasi, a
nistrat prin episcopii skbesci din Timisoara
fost zidit de Stefan cel Mare in 1491. La 1676
VOrset. Dupa multe lupte cu Skbii, in decursul Antonie-Voda Ruset a rezidit turnul si a reparat
carora a fost arestat in dou6 randuri, dar dupa biserica, facOndu-o In acelas timp catedrala miscurt timp eliberat la ordinal curtii Imp. din tropolitului Moldovei. Ea pastra lasa numai scurt
Viena, N. a trecut in Romania, unde a film- timp aceasta onoare, caci deja cu 5 ani niai in
tionat ea profesor la Bucuresci pana la moartea urm doamna Anastasia, sotia lui Duca-Voda,
sa intOmplata la 1862. N. intr'un timp de grea recladi din temelie o biseric veche a Sf. loan
incercare a contribuit cu mult succes la rede- Botezatorul, i dedicandu-o intimpinarii Domsteptarea simtului bisericesc national in poporul nului (Stretenia) o declara de mitropolie. De atunci
roman din partile ungaro-banatice.
biserica Sf. N. a remas simplu parochiala. (ErNicobare, grupa de insule in partea sud-esticii biceanu, Ist. mitr. Mold. Buc. 1888, TN XVII

a Golfului bengalie (Asia), compus. din 8 insule si 3; Melchisedec, Notite as. 48 man. si bis.

mai marisoare si 12 mai mici, 1772 km2. cu Biro. 1885, p. 250-6.) (v. si art. Brasov.)

6000 loc. malaiezi; sol foarte roditor, lima ne- Nicolae, mai ntulti papi : 1)N. /(Sfant) 858 pana
stinatoasa; pang la 1848 au fost sub suzerani- 867, n. in Roma din o familie patrician6.. El a
tatea Olandei, de atunci incoace siint sub a En- excomunicat pe Fotie, pentru ea a alungat pe Si.
gliterei.
Ignatie si s'a introdus in scaunul patriarchal al
Nicoditn, Sftintud, de origina slavil i ruda cu Constantinopolului. Pe timpul sOu s'au lucrecneazul arbesc Lazar. Avu deci prilegiul de a stinat Bulgarii. 2) N. 11 (1058-61) a osandit doc-

capka o educatiune ingrijita, dar firea lui

trina lui Berengar despre Sf. Eucharistie si a

trase catr viata monachala, ce o si imbratisa pe regulamentat alegerea papilor, (land dreptul alemuntele Atos; se hirotoni repede preot si fa gerei numai cardinalilor. 3)N. III (1277-80) din
ales chiar staret. In aceast calitate el mijloci vestita familie Orsini. A. impacat pe Rudolf de
impacarea lui Lazar cu patriarchul din Con- Habsburg cu Carol de Anjou pi a recastigat testantinopol, care rostise anatema pe toat teara ritoriul pierdut al statului papal. 4) N. 1V (1288
skbeasca, pe semne din aceleasi motive inte- papa 1292). 5) N., antipapti contra lui loan XXII,
resate, ca mai tardiu in Moldova in 1394. Drept caruia 5:ma i-s'a supus. 6) N. V (1447-55) prin
resplat, cneazul umbla cu gfindul, sa numeasca recunoascerea lui de okra antipapa Felix V a
pe N. de mitropolit al Siiirbiei; dar acesta prin- incetat schisma occidental.. A ajutat en bani pe
dOind veste, i despretuind onorurile, fug in Greci in contra Turcilor ai s'a ostenit malt, dar
taing i isi fund o mica mnstire HMO Cla- In zadar, pentm infringerea Osmanilor. A fost

dova, fata cu Severin. Astfel el se apropia de un mare mecenate si intemeietoral vestitei biRomania, in care i treca putin mai in 'Irma, blioteci din Vatican.
dup ce lusese Mont archimandrit de okra paNicolae, imperati si mare duci rusi : 1) N. I
triarch. Antaia manO.st. ce o fund in tear* era Pavlovici. Al treilea fiu din casatoria a doua
Vodif a. Destinul sett de ctitor de manastiri insa a Imp. Pavel I, n. 6 Iulie 1796 in castelul
Gacina langa Petersburg. Fratele sOu Constantin
renuntand la tren, um& la 1 Dec. 1825 lui Alexandra I, inabusind conjuratiunea rnilitar. a
Decabristilor, isbucnita cu aceast ocasiune, si

na-i lasa mult repaus, caci punnd in locul lui

alt egumen la Vodita, el infiintit o manstire
nouil, la confluenta riurilor Jiu si Moira. Nemultamindu-se nici cu aceasta, el dete in fine
de un loo admirabil in muntii Gorjului,

sci sa sus(ina de acl inainte au multa censealese pentru vestita innstire Tismana. Cu quena autoritatea sa de domnitor ; largi teriajatorul voivodului muntenesc Radu Basarab, el toriul terii sale la 1828 prin paces dala Turcintemei aceast manast. la 1372, care se impopora mancin ea Persia si prin cea dala Adrianopole
repede Cu foarte multi calugri. Acolo N. muri in cu Turcia; Polonia o declar provincie rus, si
26 Dec., iar moastele lui nu se scie cu siguranta, impune rusificarea celorlalte nationalitati, precurn
und e stint; se crede MO, c. ar fi acele ce se conserva si convertirea catolicilor i protestantilor la or-

liana adi in biserica cea mare. Din causa vietii todoxism ; intervine in Europa ca apkator al
sale perfecte si a minunilor, ce i-se atribue, s'a legalittii contra revolutiunei 5i intr.& Iunie 1849
numerat intre sfintii bisericei ort. roman. Avem in Ungaria in favorul Austriei; 1853 incepe
despre N. o biografie amanuntita, 'tiered de resboiu de cucerire (resb. de Crimeea) contra
ieromonachul Stefan din Tismana pe la 1839 Turciei. t 2 Martie 1855. 2) N. 1I Alexandupil cea tiparita la 1763; din nefericire, aceast, drovici, n. 18 Main 1868, fiul cel mai mare al
din urma a dispkut irnpretma cu multe hrisoave lui Alexandra III, a calatorit 1891 prin India si
domnesci reproduse de Stefan, astfel incat acea Asia resariteana, Bind rnit in Japonia de atilt'

www.dacoromanica.ro

Nicolae I

403

Nicoresci.

un fanatic. 1 Nov. 1894 urmit tatalui sea pe iova. A fost pe rand redactor la 4iarul*Rominule,

tron. Incheie alianfa ca Francia si in 1898 provoaca puterile la o desarmare general& 3) N.

Nicolaevici, mare duce rus., al treilea fiu al lui
N. I, n. 8 Aug. 1831, 1855 inspector gen. al
corpului de geniu, 1865 inspector gen. al cavaleriei si comandor al gardei, 1876 comandant
supr. al armatei rusesci dunarene, exopereaza
In Iunie 1877 trecerea preste Dundre si a dovedit

o mare nepricepere inaintea Plevnei. Memorabila va reman telegrama ce a adresat de pe

campul de lupta regelui Rom. ca sa-i vina in
ajutor, causa cretina fiind pierdut. Dela suirea
pe tron a lui Alexandra III fard influinfa, 1882
din causa starii sale mintale pus sub curatela.
25 Apr. 1891 in Alupca (Crimeea). 4) N.
Nicolaevici, mare duce rus, n. 18 Nov. 1856,
fiul celui precedent; in resboiul ea Turcii din

director al liceului din Iasi, secretar la archiva

i
ef de biurou la ministerial instrucfiunii. f 1870. A colaborat la cliartil umoristic
*Satirule si a publicat un vol. de poesii 1865,
pline de simfire poetica realii, de melancolie si
pesimism, dar cam obscure si nu de ajuns de
artistice. (Biogr. de St. Velescu in Rev. Nouli I,
p. 441. Cf. si Noua Rev. Rom. nr. 5 din 1900.)
Nicolesci, com. rur. in Rom., j. R.-Sarat,
compus. din 2 cat., ca 1428 loc. (Diet. geogr.
1896), cari se ocupa ca agricultura si prasirea
vitelor, 2 biserici si 1 scoala.
Nicolinl, Giambattista, (1782-1861), critic
literar ital. si poet tragic de scoala clasica,
semnalat prin liberalismul ideilor literare si politice, desvoltate, prhnele, in studiile sale (*ascorsi sulla tragedia greca*, Sul sublime e Mistatului

1877-78 oficier in statul maior, 1890 comandor chelangelo*, *Lezioni suLla Mitologia*, s. a.) si
unei divisii de cavalerie, 1895 inspector general cele politice in tragediile sale, mai ales in *Aral cavaleriei.
noldo da Brescia*.
Nicolae I, prinful Muntenegrului, numit
Nicolint, comuni mica in Banat, cott. CardsNichita Petrovici Niego, n. 7 Oct. 1841. In Severin, ea 1312 loc. Rom. (1891).
14 Aug. 1860 incepe a domni i intra in resNicolitel, com. rur. in Rom., j. Tulcea (Doboiu (1862) cu Turcii, cari ocup Cetinie, si numai broged), ca 1167 loc. (Diet. geogr. 1896), loc.

prin intervenirea marilor puteri obfine condifiuni mai favorabile. S'a alipit de Rusia, dela
care primesce o renta. In resboiul din 1876 ia
parte, si prin paces din Berlin Nine independenfa i largirea teritoriului (v. Muntenegru).
In anii din urni a devenit mai insernnat prin
casatoria ficei sale Elena cu actualul rege al
Italiei i prin protecfinnea Rusiei. E si poet.
Nicolae, loan, major rom., n. 2 Dec. 1827,

se ocupd cu agricultura, prsirea vitelor i ca

cultura viilor, cari produc vin usor de bung calitate ; com. are 2 biserici si 1 sward ca 2 invfatoii. Urme de ruine vechi.
Nicomedia, capitala Bitiniei (Asia mica), scum

Ismid.
Nicon, Sfantul, Armeanul, supranumit Popentru exerciarea i vestirea cu zel a virtufilor de pocainfl. A trait pe la finea sed. IX.
-1- 7 Nov. 1877; intrat in armat la 1850, a fost
Nicopoli, cetate in Bulgaria, la revarsarea
avansat la gradul de major in 1868. In resb. inde- riului Osem in Dunre, in fafd en portal roman
pendenfei a comandat batalionul 2 din reg. nr. 15 de Turnu-Magurele, 4652 loo.; episcopie ; comerciu

pe Dunare. Aceastft cetate a fost ridicata de

marele imprat Traian, in amintirea victoriei
repurtate contra Dacilor. Ad i se dede in 1396
faimoasa lupta intro Turci si aliatii crestini,
port de resboiu, resedinfa admiralitafii pentru dimpreun cu Mircea, care se sfirsi atat de
dorobanfi, care s'a distins la asaltul dela Grivifa.
A cadut mort in sanfurile redutei. (Diet. Cont.)
Nicolaev, oras in guvernamentul Cherson din
Rusia sudica, la gura riului Bug, 67,249 loc.,

Marea Neagra ; port comercial ; export insemnat ru pentru acestia, grafie nerabdarii Francezilor.
de bucate (622,000 tone in 1890); importul e In resboiul ruso-rotn.-turc a fost ocupat de Rusi,
de patina insemnatate.
16 lulie 1877.
Nicolaevici, mare-duci ai Rusiei, 1) Alacandru
Nicopoll, Episcopia, erau foarte multe in Eu-

N., v. Alexandru II (vol. I, pag. 103); 2) Mi- ropa, Asia si Africa. Unica ce st in relafiune
hail N., v. Mihail N., 3) Nicolae N., v. Nicolae. cu istoria romana e cea de pe Dunre in BulNicolae-Voevod, fiul lui Mihaiu-Voda Viteazul, garia, fafa cu Turna-Magurele. Acolo era o epis-

care e lasat catva timp domn al Munteniei, pe

child tatal su cucerea Ardealul (Nov. 1599), si
dela care au remas mai multe documente.
Nicolau, Dobre, intreprincietor de lucrari de
architectura, 13. 1821, f 6 Iulie 1894. Fail instrucfiune special, s'a distins prin numeroase
zidiri importante, intro cari : Biserica Doamna
Balasa, Ateneul roman, Ministeriul Domeniilor,
Hotelurile Bulevard si Imperial, etc., toate in
Bucuresci. (Diet. Cont.)

copie striveche, ocupata de Romani, dup, cum

judeca Petra Maior, avnd in vedere numele

si subscrierile latinesci, dar nu grecesci, ale mai

multor episcopi de acolo. Cu timpul scaunul incetase de a fi, si episcopii titulan i aveau resedints aiurea. Chiar administratorii apostolici ai
Munteniei purtau dela inceputul veacului acest
titlu. Dupa ce find: f infiinfatii archiepiscopia
latin de Bucuresci, episcopii titulan i ai N.-ei stau
la Rusciuc. (Cf. Erbiceauu, Ist. mitr. Mold. Buc.,

Nicole, Pierre, unul din cei mai insemnafi 1888, XXIV; A. Abt, Die kath. Kirche in Ru-

conductori ai Jansenismului din Port-Royal, manien. Wiirzburg 1879, p. 19.)

cari au fost insarcinafi, pe la inijlocul secoNicoresci, com. rur. in Rom., j. Tecuciu, com-

lului XVII, cu combaterea eresiei calvinistului pusA din tirgul N. si 'Ana 6 cat. cu 3869 loc.

Claude cu prhire la presenta reala a corpului (Diet. geogr. 1897), dintre cari presto 300 Ovrei ;
si sangelui lui Christos in taina imparrasaniei, 9 biserici si 3 scoale. Loc. se ocupa ca agripentru care combatere a fost ajutat si de in- cultura si vieritul; podgoriile dela cdt. Piscuvfatul spatar N. Milescu.
Corbului 5i Coasta-Lupei produc yin negra de
Nicoleanu, Nicolae, poet, n. 1833 in Sacele calitate superioara. Com. N. e resedinfa plasii
(Trans.), venit de mic in &gm i apoi la Cra- cu acelasi nume ; oficiu postal, farmacie, spital.

www.dacoromanica.ro

26*

404

Nicorete

Nicorete, numirea popular a a ciupercei comestibile Lentinus cochleatus Fr. (sin. Agarims cochleatus Fr.)
Nicot, Jean, anabasador franc. la curtea portugheza, n. 1530, t 1600. Se presupune eti el a
introdus tutunul (nicotiana) in Francia.

Nietzsche.

Nicovala, ilttu, unealta a lucratorilor de metal;

servesce ca suportla ciocnirea pieselor de lucrat ;

de regal& de fier btut, arareori de kin* montar pe deasupra en o placa de otel. Dupi menire are diferite forme si marimi.

Nictheroy, (Nitheroy), capitala statului brasilian

Nicotiana L., (botan.) gen de plante din fam. So- Rio de Janeiro, la intrarea in sinul Rio 20,000 loc.,

laneelor, en speciile N. tabacum L., N. macro- numeroase vile, fabrica de iarb de pusca.
phylla Spreng.si N. rustica, numite rom. tut un,
Niculescu loan, actor comic, societar al teatabao, baconita, duhan, plante anuale cu trului nat. din Bucuresci. Misc. 20 Aug. 1863, a
foi mari, cultivate in o multime de varietti. urmat mai nti cursurile scoalei de comercia,
Se cultiva piing la 50 lat. nord., cele mai fine apoi la conservatorul de mus. k declaim. din
varietati reusesc ins mai bine intre 15 si Buc. Prin jocul sea fires, a isbutit sa capeta
350 lat. nord. ; recolta 900-2000 kg. pe hectar. un loe printre fruntasii teatrului nat. si s'a distins
Conline materia foarte veninoas Nicotina (0.68 cu deosebire in rolurile din repertonul lui Mopan& 4.50/0), nicotianina, corpun resinoase, acide lire, precum si in rolurile de malialagii, babaorganice, etc. Pentru fabricatiunea tutunului foile lici, etc.
uscate la aer se pun in grdmedi pentru a ferNicusia, Panaite, primul dragoman al Portii,

menta, cu care ocasiune prin infiuenta unor care deschise prin aceasta drum de marire Grecilor
bacteni se produce o schimbare a aromei, apoi din Fanar (t 1683).
se usuca repede, $i se moaie intr'un amestec Nidhggr, In mitol. nord.-genn. serpele, care
de sirop, extract de stafide i difente sruri
roade la radacina arborelui lumii, nu mit Yggdrasil,

materii aromatice, apoi stint iarasi uscate si re- si pentru aceasta partes roas putredesce.
sucite in suluri pentru a fi taiate in fire pentru Niebuhr, Barthold G., (1776-1831), istoric
tigarete, sau se folosesc pentru ligri de foi. german, de origine danez, n. in Copenhaga; reTabacul de prisat se preparl din Mile mai formatorul istoriel romane. Opera sa principaid
grase i grele, uscandu-le i traffindu-le ca di- Istoria roman, 1811, refacuta in a II-a ediferite materii i apoi fermentate lung timp in tiune, revarsd o mud Jumin asupra primelor
a.sanumite papusi bine legate. In fine se usuca veacuri ale Romei. Are fined': Lectiuni de istorie
si se macina. Bligetul sau tutunul de me stecat si filologie, 6 vol.; Mici scrieri istorice si filo(Kautaback) se fabric din foi sublin de tutun logice, 2 vol., Istoria eroilor greci, s. a.

resucite. Productiunea anuar a tutunului in

Niederwald, panes vestica din Taunus, ca

1000 tone este in termen mediu in terile extra- monument national in amintirea resboiului din
europene 795. In Europa 239, din care: A. u- 1870/71.
st ro-Ung. 63, Rusia 52.6, Turcia 36-4, Ger- Nillo, (ital) gravuri pe sur, argint, urania,
mania 33, Francia 22.8, Grecia 8, Belgia 4.5, bronz, cositor si desenurile umplute ea un email
Romania 3-8, Bulgaria 3.4, Bosnia 3.2, Tenle negra. Arta foarte veche practicata cu deosebire
de jos 2-9, Italia P9, Elvetia 1.4, Srbia P4, In evul mediu in Italia (Florenta), astadi mai
Svedia 1. Consumatiunea tutunului de persoand ales in Rusia (argint rusesc).
si an in kgr.: Tenle de jos 3.311, Belgia 2.150,
Niemen, riu in Rusia vest., isvoresce spre sud
Elvetia2.100,Grecial-790,Aus tro-Ung.1-732, de Minsk, trece sub numirea Memel, nu departe
Danemarca 1.704, Germania 1.500, Francia 1.076, de Schmalleningken, in Prusia; 788 km. lung
Srbia P000, Bulgaria 0.950, Svedia 0.949, Nor- (din cari 112 km. in Prusia); basinul 90,548 kma.
vegia 0.846, Rom nia 0.800, Italia 0-690, An- Pe N. se face comerciu insemnat.
glia 0'670, Rusia 0565, Portugalia 0.455. Istoric.
Niemeyer, Aug. Hermann, (1754-1828), rector
Fwriatul era in us in Amenca anca mult ina- perpetuu al universitatii din Halle si director
inte de descoperirea ei. In 1558 se aduse in al seminar. pedag. si al institutelor Franke-ane.
Europa pentru prima card semnta de tutun si Distins teolog si pedagog. Serien: Principii de
f semanat in Portugalia, unde tutunul fa in- educatie 5i instruclie, Manual pentru catechetii
trebuintat la inceput numai pentru prisat 5i ca crestini. Poesii religioase.
medicament. Jean Nicot (v. ac.) l-a introdus in
Niepce, (pron. nieps),Josephe Nicephore, fisician
Francia i numirea tutunului s'a lust dupb. numele franc., n. 1765 in Chalon sur Sane, t 1833 in

su (euvantul tabac apartine limbei vechi din Gras langa Chalon. 1789 a intrat in armata,
Haiti sau San-Domingo). Olandezii au cultivat mai tardia ins s'a retras in viata privat, detutunul in Europa pentru prima oar la 1615, dicandu-se sciintelor. Dela 1811 se ocupit cu
Saxonia 1631. Toate legile riguroase de a opri litografia, dela 1814 eu fotografia. La 1824
fumatul au fost zadarnice.

succede s fixeze imaginile camerei obscure pe

Nicotianina, materia aromatica in foile de tutun. placi de anima. La 1829 s'a insotit cu Daguerre

ea sa lucreze impreund la perfectionarea fotografiei, dar moare inainte de a put afia o procedura mai practica.
Nietzsche, Friedrich Wilhelm, filosof si poet
german, de origine polon, n. 1844 la Bocinen,
1869-79 profesor de filologie clasica la univ.
din Basel, ducand o viat singuratic in prieeter, mai greu in cloroform si sulfur de carbon. tenia lui Richard Wagner si Burckhardt. ImE unul din toxicele cele mai violente. Se in- bolnavindu-se, se duce in sudul Franciei $i in
trebuinteaza in medicina in dose de 0.001 pana Engadinul de sus (sato! Sils-Maria), uncle, re0003 gr. contra palpitatiunii.
nuntand cu desfivirsire la prietenia adand ce-1
Nicolianism, mania de a fuma mult; otravire
prin tutim.
Nicotina, (Cie 11,4 N,) alcaloid, basa puternica, principiu organic gsit in tutun in proport.
de 0.68-4.5. E un lichid incolor uleios, inbrunndu-se in contact cu aer, miros neplacut, iu.te,
ametitor, gust ardtor. Solubila in apa, alcool

www.dacoromanica.ro

Nieuport

Nifon.

405

legase de Wagner, sorie operele lui mai in- de aceea tTebue s le despretuiasca pe toate,
semnate, in cari filosofia lui lu o forma definitivii (1881-88). In 1889 fa atins de nebunie,
in care stare isi tr.& ultimii ani ai vietii, ingrijit de mama pi de sora sa, in Weimar, unde
mur in 1901.
N. nu este un filosof sistematio. Poet pi mu-

desvoltand forta fireasca in afaril de ele 5i deasupra lor. Aceasta este partea de anarchism in
filosofia lui N.
In a treia perioad N. isi intemeiaza definitiv

teoria supra mului, schitatii in scrierile

anterioare, 5i anume prin analisa istoric pi printr'o

sicant, el nu se poate adstringe la disciplina unei teorie asupra cunoscintei pi a evolutiunii. Ceea
compositiuni sistematice. El judeca cu mima, ce face originalitatea lui N. nu stint totupi aceste

afirmrile lui sfint aforisme t3i imnuri, iar de- teorii (caci acestea se gasesc cu deosebire in
monstratiile i polemicele lui sfint poeme si Spencer si Darwin; astfel de pildl in loo de sesatire. Toate scrierile lui stint in prosit, dar lectiunea prin lupta pentru existen(?, ne vorbesce de selectiunea prin lupta pentm domistilul su este atilt de stralucitor i impetuos
In acelap timp atat de original, inctit necontestat na(iune), ci conclusiile la care ajunge si pe care
este cel mai mare scriitor german dela sfirsitul be vOrluram, analisand scrierile-i anterioare.
sed. XIX. Desvoltarea cugetarii lui N. presintli Scrierile din aceasta perioadA' sant Wiederkunft
mai multe perioade. In prima perioad (1869-76) des Gleichen*, Die frhliche Wissenschafte,
se afil sub influenta lui Richard Wagner pi Jenseits von Bose und Gut*, Zur Genealogie
Schopenhauer. Operele sale se refere ca deo- der Moral*, Der Fall Wagner*, Gtzendamsebire la materia cursului sea, ceea ce nu im- merung oder wie man mit dem Hammer philopiedecA, ca ideile sale filosofice, in prima lor sophierte Der Wille zur Machte, Versuch einer
schitare, s iese la lumina. Astfel in Die Phi- Umwertiing aller Wertee, Der Antichrist* pi ca
losophic) im tragischen Zeitalter der Griechenc, deosebire poema in pros, *Also sprach ZaraDie Geburt der Tragdie oder Griechenthum thustra*, capod'oper a prosei germane.
und Pessimismus* si in IInzeitgeruitsse Be[Dragomirescu.]
trachtungene (in cari se cuprind pi studii asupra
Nieuport, (Nieuwpoort), or in prov. be/g.
lu David Strauss, Richard Wagner pi Schopen- Flandria vestic, 3300 loc (1891). 2 Iulie 1600
hauer), N. adoptA pesimismul lui Schopenhauer, inviAgerea Olandezilor asupra Spaniolilor.

sustine ca si el, c lumea nu e decat o fort

N ivre, departament frc. (Nivernais), 6887 km.,
oarba care, desfpurandu-se, isbesce in om 5i-1 ca 343,581 loc. (1891); capitala Nevera.
face sa duc o viatO de suferintet; inset, in loo
Niewiasta, in mit. slay. ciunta in chip de
s indemne la suicid ca maiestrul sell, el din femeie. Ea apare inalta, invelita in panzarii.
contret propoveduesce lupta inverpunata 0 enNifiheim, in niit. nord-germand, teara norilor.
tusiast in contra fortei oarbe pi redutabile a La facerea lumii in ambii poli ai chaosului s'au
lumii. Nu toti insii pot lupta, ci numai cei alesi. format douii imperii; in nord a fost N. un teren
Acestia se pun mai pe sus si de legile naturii intunecos, ghetos si rece, iar in sud a fost
si de legile oamenilor, se lupt, fetrO mustrare Muspelheim (v. rte.).
de cuget in contra tuturor, si inving. Nu reNifon, patriarch de Constantinopole, mitrop.
semnarea crestineasca, nu renuntarea buddhista, Ungro-Vtachiei. Sub Baiazet, pe la 1500, gsim
ci indrzneala plin de viata a Elenului de di- pe N. ea patriarch, din care demnitate insa a
naintea epocei socratice sail a barbarului blond, fost destituit chiar de &grit' sultanul, fiindca
care a pus stApanire pe Europa, este legea lor. uneltise sa-si aproprie averea decedatului paPentru ca ei sa isbuteasca, trebue toti ceilalti triarch Simeon, cu care se pretindea ruda prin
set lucreze pentru dinpii. Sclvia este una din metrturii mincinoase. Radu IV cel Mare curiosconditiile esentiale ale inaltei culturi, catr care cuse insa pe N. de mai inainte, 0 din compitrebue s tind, omenirea. Artistul, care i-se timire ji chim in tear, dupa ce obtinuse dela
pare ca realiseaza tipul omului ales pi pe care saltan eliberarea lui din Adrianopole, ande fumai tar4iu il va num supra-om (Cfbermensch), sese exilat. Radu if num indat mitropolit, pi
este Richard Wagner in tragediile sale musicale. adunandu-se un sobor mare, se hotAri prefaIn a doua perioad (1876-81) scrie aforisme cerea mitropoliei Severinulni intr'o episcopie
bucati Mfg legatur, in care predomin analisa sufragan la Ramnicu-Valcea (de aceea se dice
psichologica si critica sincer i fara milk'. In a noului Severin) i infiintarea unei alte episMenschliches Allzumenschliches, ein Buch fiir copii sufragane la Buzetu. Chiar N. hiroton pe
freie Geister*, in Vermischte Meinungen und coi doi titulan. In curand inset se iv o adancit
Spriichee, In Der Wanderer und sein Schatten* neintelegere intre dinsul si Radu-Voda. Anume
si In Morgenrte* el accentueaza deosebirile acesta voia
mArite sora dup, Bogdan, lodintre ideile sale si ale mAiestrilor sei. Condamnet goftul su cel mare, si deoarece Bogdan era

cu violenta resemnatia cretina a lui Wagner, insurat, trebuia mai 'Antrim sa se pronunte
care se manifest cu deosebire in Parsif al, vortul. N. nu se intelese la una ca aceea, si
condamn resernnarea Schopenhauriana. El pune atunci a trebuit sa Orb-seam-A teara. El se retinta vietii in actiunea eroica i in triumful trase la muntele Atos, unde t 1508. Neagoe-Vocla
fortelor noastre pentru satisfacerea placerii. Cri- ins, celebrul ctitor al bisericii dela curtea de
Argos, voind set satisfaca oarecum pentru purtarea lui Rada, aduse cu cheltaieli colosale moastele lui N., care inteaceea capetase epitetul de
sfant. Capul pi o mfinet a lui furit depuse in caideal, strain de om pi de propriile sale tendente. tedrala de Arges, iar amintirea i-se serbtoresce
A credo in cele ce spun religia, metafisica, moraba, la 11 Aug. Avem o biografie a lui N., scrisa de
este a fi sclav. Dar omul trebue s fie liber,
Gavril Protul, egumenul mAn. Atosului. Cineva
tica religiunea, care indeamn la resemnare, metafisica pi pe toti filosofli, cart vor sa rationaliseze
lumea si sa o reduca la o aparitie ilusorie*, critic morale., care incatupeaza activitatea printr'un

www.dacoromanica.ro

406

Nifon

Nil.

a intercalat alocnrea notite asupri domnilor conNihil (nil, lat.) e tot una cu tsimic si denotrt
timporani, si astfel a ajuns rind la noi sub tidal negatiunea ori $i cdrei existente.
de cronici anonimii publicat in Mag. ist. p.
Nihilismul (lat) sal) raport filosofo este teoria
Dacia, IV, 234-67, Buc. 1847. (Cf. Xenopol, Ist. care neagd: a) existenta reald a existentelor din
Rom. II, 466-69, 477-82; III, 451; IV, 623 naturd: N. metafisic ; b) valoarea obligatoare a
pfind 624; Lesviodax, Ist. bis., Buc. 1845, p. 397; ori 5i card legi morale : N. etic ; c) ori ce poincai, Cron. Rom., Buc. 1886, I, 146.)
sibilitate de a put cunoasce lucrurile din lume
Nifon, mitropolitul Ungro-Vlachiei (1850 si de a ajunge la adevr N. logic; d) basele
prina 1875), administr dela 1843 ca simplu ar- istorice ale societtii $i ale statului si care intfun
chieren episcopia Rilmnicului, dela care mitro- mod pesimist pune la indoiald realitatea bipolitul Neofit nu abdicase. Duprt demisiunea nelui public si a ordinei sociale: N. politic. Doc-

acestuia, intreg episcopatul Munteniei Hi re- trina aceasta a luat nascere printre studentii
inoit, pi cu aceastit ocasie se alese si N. de mi- universittilor rusesci ai f descoperitrt in 1869

tropolit. Prtstorirea lui cade in timpurile recente, la Moscva. Ea f incAldit de ideile anarchistului
cari au schimbat fata Romfiniei, ca nici o alt Bakunin (v. ac.). Acji ea e foarte respndit in
epocd antecedent. Influenta lui insd ca mitro- Rusia chiar in riindurile armatei. Adeptii acestei
polit deveni neinsemnat fat, cu representatia doctrine se numese Nihilifti.
nationald i respiindirea ideilor liberate. A luat
Nihilum album, acelas cu oxid de zink.

si dinsul parte la Unirea Principatelor si la reNijni-Novgorod v. Novgorod si Nisni-Novgorod.

generarea tronului printeo dinastie strding, dar
sat curat ardmilnesc en 2000 loc.,
av si durerea
vad opositianea neputin- In Nijopolie,
apropiere de Monastir in Macedonia, cu scoli
cioasti in afacerea secularisarii averilor mn- romnesci.
stiresci, cu care nu s'a putut impca nici odatd.
N. I. K. A. (grec. Invingtor.) Dupd trat 5 Main. 1875, dar amintirea lui va reinfin ditiune,
impratului Constantin cel Mare i-s'a
vecinicd prin fundarea marelui seminar *Nifone, ariitat pe ceriu semnele crucei pe cari era seria:
cdruia lash mai toatrt averea lui foarte insemXtos, Ni/ca. De atunci inscriptiunea aceasta
natl. (Cf. EnrIceanu, Album rnitrop. Ungro-V1a- s'a inceput
a se aplica pe cruci.
chiei, Buc. 1880.)
Nifon, schit de alugdri in com. Mdgura, j. Nika, rescoala din Constantinopole (13-19 Ian.

Buzint, Rom., fundat la 1811 de ierodiaconul

N. Aldturea bdile N. cu apit sulfuroasi, cu iod
si sare. Astrtdi in prsire.
Nigella L., (botan.) gen din fam. Ranunculaceelor, ea mai multe specii cunoscute sub nu-

532) contra lui Iustinian. Msurile luate contra

turburtorilor din circ, unesc pe cele dou partide, Verdi si Albastri la o miscare comuna contra
impratului. Cu strigdtul N. (victoria) dau foc

oraaului, vor s depue pe Iustinian si atacd pa-

Armata f invins., dar Belisar isbuti a

male rom.:Nigeluta, Negrnsca, Chimion latal.
negru, Barba boierului, Boarza, etc. atrage pe Albastri, inchise pe Verdi in hipodroin

mdcelri la 30,000 din ei.

Nikaria, (17caria), insula turc, la termurul
plante de ornament.
Niger, dupd riurile Nil $i Congo cel mai mare nord-estic al Asiei mici, 140 km'., muntoasti
fin din Africa, isv. din troj ramuri Tamin- (Melissa 1033 m.), capitala Xothelo.
Nike, in mitol. greacd dina invingerii, identicd
cono, Falico si Tembi, iesind din reg. muntoas.
',landing si Bambara, d de sesurile Sudanului, cu Victoria la Romani. N. a fost fats lui Pallas

N. damascena L., N. sativa L., se cultivd ca

unde devine navig. la Marabu. La inceput ja gigantul, ndscut de Styx, si fiind-e in lupta
directiune nord-esticd, apoi ja spre nord, atin- Titanilor a ajutat deultd Zeus, acesta a dus-o

giind marginile Saharei, ja directiune estic, apoi in Olimp.

Nikephoros Phokas, impgrat roman de est,
est-sudicd, pand unde primesce Hut Binue; strrtbate muntii Congo, ja directiune sud-vestic si v. Nichifor 2).

se varsd in sinul dela Guinea in mai multe

Nikias, general atenian, care a luat parte la

brate fonnnd delta estinse. Lung. 3940 km. Rini resboiul peloponesiac, numele su s'a dat

1796 nici un european nu a avut cunoscint de dela 425 a. Chr. El era unul din putinii brbati
[Caion.]
acest riu. La 1832 i-a fost descoperitii vrsarea cinstiti ai decadentei aline.

lui in sinul dela Guinea si atunci au plecat

Nikolsburg, oras in Moravia, 8210 loc. (1890);

de Rutgersius Variae lectionesc.

Nil, (mitot.) tjeul riului Nil. Grecii 1-an flout

primate corabii cu abur pentru cercetarea lui. posesiunea principilor Dietrichstein, cu castel
Niger, teritoriul, locurile, prin cari trece riul zidit pe o stand; vii multe. Ad i a iucheiat
N. Francezii si Englezii au exploatat mai mutt pace Gavril. Bethlen cu Ferdinand II la 1621;
teritoriul riului N. $i fabricate de tot soiul de pe 26 Iulie 1866 Austria incheie ad i armistitiu si
termurii riului pang, uncle e navigabil au devenit pace preliminar cu Prusia.
un bogat isvor de venite pentru aceste teri.
Nikel, v. Nichel.
Nigidius Figulus, Publius, erudit roman, amic
Nikon, patriarch in Rusia 1652-66, n. 1605,
al lui Cicerone, t 45 a. Chr. in exil; a seria trac- t 1681 in Iaroslav ; prin imbunttirea cartilor
tate despre animate, ciei, vnturi, auguri, gra- bisericesci N. (Mil ansa la apostasia Rescolmaticd. Au remas numai fragmente, colectate nicilor (v. ac.).
Nigrim, pseudonimul lui Mihaescu N. G. (v. ac.). fiul lui Okeanos, tleul inrii, si al dinei Tethys.

Nigrosin, materia colorant din grupul in- O statud colosal il presinti ca pe un bdrbat

dulinilor, preparat sintetic din Nitrobenzol, puternic, zdcnd dealungul, i incungiurat de

aniling, acid chlorhidric si rdzaturd de fier. Se 16 copii mici. Aceatia represintd cele 16 isvoare

intrebuinteazd la fabricarea cernelei $i la yap- ale Nilutui. Statua de marmord se did in Vasirea stofelor in negra.
tican (Roma).

www.dacoromanica.ro

Nil

Nil, cel mai mare fluviu al Africei, Intrecut

Ninive.

407

Nlmfe, (Nymphae), la Greci gine, cari per-

ca lungime numai de fluvial Mississipi-Missouri, sonificau puterile naturei ai se arlitau pe tot

el se forrneazii la orasul Chartum in Nubia din terenul ei, and de sine stttoare, and in

douii butte puternice: 1) Fluviul alb (Bahr el suita altor gei, mai ales in a lui Dionysos, ArAbiad), care isi are originea din lam' Alexandra
(Akenjaru) si se vars sub numirea de N. Alexandra (Kagera) in lacul Victoria (Ukereve), pe
care il par.'sesce indreptandu-se spre nord sub
numele de N. Somerset, trece cataractele Ripon,
apoi prin Ghita-nsige (nsige = lac) si lacul Kodja
(Kioga), apoi preste cataractele Murchison si in
fine prin lacul Albert (Montan), din a carui parte

themis si Aphrodite; N. erau considerate ca spirite binefaciitoare si eran de multe feluri: Oreade
(ale dealurilor), Driade Hamadriade (ale arborilor si padurilor), Leimoniade (ale livegilor),
Nap& (ale \Tailor), Limnade ei Naiade (ale lacandor pi apei), Nereide (ale riurilor), Oceanide
(ale mrilor). N.-le se numeau i dela locurile,
pe unde se credea ca locuiau, astfel : Peliade (de
nordica iese sub numele de Bahr el Djebel pe muntele Pelion), Ideice (de pe muntele Ida).
(Bahr =fluviu); bifurcandu-se mai inspre nord N. se inchipuiau ea nisce fete tinere si fruramura estic, ja numirea de Bahr el Sera f. moase, cu p'r des si lung, impodobit cu flori
Primind de partea stfingii riul Bahr el Gazal de primavara. (v. pine.)
[Atm.]
(riul Gazelolor) si de dreapta 1.1111 Sobat, ia nuNimes, (Nismes), vechiul Nemausus, capitala
mirea de Fluviul alb (Bahr el A.biad). 2) Fluviul departam. franc. Gard, 68,735 loc. (1891); ca-

albas tru (van5t) (Bahr el Azrak) sau N. abe- tedral; citadel, folosit acum ca inchisoare;

sinian (Abai), isvoresce in muntii Godsam, trece episcopie; fabrici de matasa si ciorapi, covoare,

prin lacul Tana si intr'un arc rnare se indrepteadt spre nord, unde se impreuna la Chartum
cu N. alb. De aci inainte ja numirea proprie
de N. In tot parcursul s5u de aci inainte pri-

articli de metal, etc.; comerciu cu vin de Lan-

guedoc, cocos si matasa. Numeroase antichitati romane : amfiteatru pentru 24,000 persoane, templu

corintic, tomplul Dianei, apaduct.

Nimigean, _Vie, prof. si scriitor, n. 1841 in
trece preste 6 cataracte 5i ajunge la Assuan in Tereblecea in Bucovina; studiile univ. filosofice
Egipt, se imparte din jos de Cairo in douii brate, le-a facut in Viena, cualificandu-se pentru istorie
vrsandu-se in Marea Moditerand la Damiette
geografie in 1869; fa numit prof. la scoala
in est si Rosette in vest, formand o delta ro- real din Cernaut wade a remas pana la moartea
ditoare, intretiata de o multime de brate se- sa Sept. 1893. A publicat in programul scoalei
m esce.numai un singur afluent, Atbara (in dreapta),

cundare si canale. De insemnatate mare dint reale in 1875: Ist Wallenstein ein Verrter

exundrile anuale ale N.-lui pentru Egipt, aduand solului umegeala necesar pentru cursul
anului intreg. N. este aproxirnativ 5920 km.
lung, din cari pe 5200 km. navigabil. Problema

gewesen? in 1879: -Cher die Herkunft der Romanen, si in 1883: Die Festfeier der gr.-or.
Oberrealschule anlsslich des 600-jhrigen Ge-

denktages der Begriindung der glorreich en habsb.

pentru descoperirea isvoarelor N.-lui dateaza de Dynastie, si in 1888 un op separat: Imp5ratul
aproape dou mii de ani si abia in ultimii ani Francisc Iosif I. Vigil, unui domnitor nobil. (Cf.
a fost resolvata prin Speke si Grant (1860-63) Morariu C., Parti din istor. Romanilor bucov.,
[Dr. I. G. Sbiera.]
si Baker (1863-65). Isvoarele lui Kagera an Cernaut, 1893, p. 251.)
fost descoperite de Baumann 1893.
Nimirov, localitate, uncle se deschise, dupii stNil, lacurile, situate pe ambele par* ale ecua- ruinta Austriei, un coragres (A.pr. 1737), cu scopul

torului, din earl se credea ca isi are origines real de a se darapana Turcia in favorul Rusiei
fiuviul N., si anume: Victoria Nianza, Albert si Austriei. Tratarile neisbutind, s'a inceput resNianza i lacul Albert-Eduard. v. N. fluviu.

boiul sfirsit prin pacea dela Belgrad (1739), fo-

Nil admiran, (lot) a nu admira nimio; sen- lositoare Turciei.

tint de Pitagoras, comentata de Horat in Nimrod, descendent din semintia lui Ham (v.
Epist. I, 6, 1.
Noe), fiul lui Cu., vanator dibaciu, dupa traNilles, Nicolaus Enric, iesuit, profesor la ditia biblic fundatorul Imprei babilonice.
Innsbruck, erudit, n. 1828111 Rupweilerben (Tirol). (1 Moise, 8-10).

Nimrud, ruine in apropiere de Ninive.

Nimwegen, (oland. Nijmegen), oras in prov.
ricorum accomodatum, Oeniponte 1879. Sym- oland. Gelderland, 32,101 loc. (1890); casa orabolae ad illustrandam historiam ecclesiae orientalis sului ea antichitti romane ; port, numeroase
in terris coronae Sancti Stephani, Oeniponte 1885. fabrici ; comerciu cu bucate si de transit. Aci
De principe Ioanne Stephan Moldaviae et no- s'a incheiat pace la 12 Aug. si 13 Dec. 1678
mine Voivoda ritus graeci, 1885. Calendrier do intre Francia, Spania i Terile de jos; la 5 Febr.
1679 intro Francia, Germania si Svedia.
l'Eglise copte d'Alexandrie, Paris 1898.
Ningpo, eras comercial in prov. chineza CeNimb, coroan de lumina zugrvita in marl
capetelor sfintilor si ale qeilor. In iconografia kiang, 250,000 loc.; port bun; centrul industriei
crestin sant mai multe feluri de N.-uri: t r
chineze de matasa.
unghiular (pentru Dgeu), cruciform, cir- Ninive, oras pe malul stang al Tigrului, la
intalnirea lui cu afluentul Coser, este unul din
cular, etc.
Nimfa, (Crisalida), se numesce un stadiu in cele mai vechi centre culturale, ea toste
desvoltarea nietamorfosei insectelor i anurne: asupra originelor sale nu se outman() nimio. Era
din oul de insect nasce larva (omida), dupa celebru insa pe timpul regelui Samsi-Ramman
catva timp larva se transforma in N. (Crisalida, (1821 a. Chr.), pentru templul strvechiu al geitei
gogoase, ppusa, pupa), iar N. dup ce sufere Istar. Cu regele Sinacherib, N. ajunge la linea
and: cateva schimbari ne da animalul adult sau sed. VILI a. Cbr. capitala imperiului; atunci
publicat: Kalendarium manuale utriusque ecclesiae, orientalis et occidentalis, Academiis cle-

iasectuldeplin cleavoltat.

I. Popescu-Voiteati.]

orasul s'a recldit dupa un plan or totul non,

www.dacoromanica.ro

408

Ninos

Nitscovu.

intarit cu santuri largi i cu ziduri puternice

Nips fruticans Wurmb., (botan.) palmierul N.
infrumsetat ca palate ai cu temple, a cror ca fructe oomestibile din care se prepar vin
strAlucire n'a fost intrecuta deck numai de cele de palmier, cresce in Archipelagul Malaic si
cladite mai in urma de catrit Assurbanipal. La 606 India posterioara; din frunze se confectioneazit
oraaul este luat cu asalt de can% armatele Me- rogojini.
zilor i Babilonienilor i prefcut in mine. De
Nipon, insula principalit i cea mai mare in

atunci incoace nici urme vdute, nici amintiri Japonia (v. ac.).
nu mai remaser despre aceasta. cetate. Tocmai

Nippes, (mero.) miei obiecte i figuri de deco-

(Austen Henry) intreprinse sapaturi prin partea

locului 5i reusi srt desgroape intreg palatal lui
Sinacherib, ale crui ruine forman colina din
Buyungik. Mai tardiu Hormuzd-Rassam, tovarii$ul lui Layard, scoase la lumina ramisitele
palatului lui Assurbanipal. Aici descoper el biblioteca acestui rege cultivat, bibliotec.
tuit din tblite de lut ars cu scriere cuneiforma
ai cari contineau o intreag comoara de cunoscinte ommiesci. Ora.sul avea forma unui patrulater cu fete neregulate, dintre cari cea de resrit cu santuri cu mult mai adfinci si ziduri
cu malt mai puternice deck ale celorlalte fete.
Portile de sud-est si de nord-vest eran cele mai
monumentale 5i aveau la intrare de o parte pi

Niprala, planta Lupinus luteus L. (v. ac.).

Nipru, vechiul Borysthene, riu in Rusia sudick isvoresce in padurea Volchonskij ; din guvernam. Smolensk devine navigabil si se vars
in Marea Neagr, dupa ce a fcut an parcurs
de 2036 km. Afluenti de-a dreapta: Berezina,
Pripet ai Ingulez ; in stanga: Desna si Samara.

la jumkatea veacului trecut englezul Layard ratie, ce se aseada pe masa, dulapuri, etc.

Canalul Nipru-Bug leagrt Marea Neagr cu

Marea Estica.
Nirdu, in mitol. germ. pamntul sau dina pit-

mntului, ce st in opositiune cu cerul. De o

parte de Germani se numea Nertha (Erde = pamnt), ai a fost dina 1%6.

Nirwina, in Efera buddhismului, inseamnit
finta suprema a tuturor nisuintelor religioase ai
de alta eke un taur inaripat, cari sprijineau morale ale omului, care insrt nu se poate ajunge
capetele unei bolti uriase. Mite largi ai case deck prin cea mai inalta cunoscinta ai prin
inalte, unele de trei ai patru etage, lipite unele practicarea tuturor virtutilor. N. dupa explicarea
de altele, temple numeroase in forma de pira- celor mai competenti filologi sanscriti $i misiomide cu trepte colorate, palate cu colurnne de nan denota nimicirea persoanei urnane ai transpiatrit $i cupole aurite, iata care trebue sa fi punerea ei in stare de un absolut quietism in

fost infatiaarea mandrei cetati, inainte de a fi

prefacut in cenus de mania popoarelor dimprejur. (Cf. Layard, Discoveries in the ruins of
Niniveh and Babylon. London, 1853; ai The
Monuments of Niniveh; prima ai a doua serie,

cerul ultim, untie nu exista nici consciinta nici

neconsciint 5i extasul devine lesin.
[Pl.]
Nil, oras ai fortreata in Serbia, ltIng Hui

Niaava, 19,970 loc. (1890) ; reaedinta unui episcop ;

contra de ci ferate. In antichitate Naisaus, a

London, 1853; .Monument de Ninive, dcouvert fost patria lui Constantin cel Mare.

et dcrit par M. Botta, mesur et dessin par

Nisam, (id.) 1) titlul lui Rada din HaidaFlaudin. Paris, 5 vols. in 2, 1849-51; V. rabad. 2) in Turcia: armata regulata, contrar
Place, Ninive et Assyrie, avec des essais de re- celei neregulate: Baaibozuci.
stauration par Felix Thomas. Paris, 1867,3 tomes.)
[Teochari Antonescu.]

Nisami, poet, v. Nizami.

Nisan, a 7 luna a anului civil si cea dintai

Nines, intemeietorul legendar al impitratiei a anului bisericesc evreesc (MartieAprile).

(ordine), 1) N.-I ftikar (ordinal gloriei),
asiriene, sotul Semiramidei, ca. 2000 a. Chr.;
se presupune a fi fost intemeietorul ora.sului turc., fond. de Mahmud 111e 1831. 0 singura
Ninive.
clasa. In 1852 a fost inlocuit cu Medgiclie. 2)
Ninsoare, identic Cu neaua (v. ac.) pi cu ca- N.-Imtiaz, tare., fond. in 1879 de Abdul-Hamid.
derea ei.
Are trei categorii. 3) N-i-Shefkiat, taro., fond.
Niobe, in tnitol. greacit fata lui Tantalos, sora in 1878 de Abdul-Hamid pentru doamne 5i fapte

lui Pelops, sotia lui Amphion, rege in Theba, caritabile. 4) N.-Iftikar din Tunis. Fond. 1837
caruia i-a nscut 50 fete si ficiori. Faloasa cu de Beyul de Tunis, Ahmed, spre a se confer
atatia prunci se tinea mai presus de Leto (lat. la stfaini. Reorganisat in 1844, 1855 ai 1857.

Latona), care avea numai doi prunci, pe Apollon Are cinci clase.
[O. L.]
Nitiapur, ora a in prov. pers. Chorasan, 11,0001m
pi Artemis. Aceatia au pedepsit pe N. ai cu sagetile i-au merit toti pruncii. Atunci Amphion Odinioara oras infioritor 5i capitala Selgiucilor.
s'a sinucis, iar deii au prefcut-o pe N. inteo
Nisard, Dsir, istoric franc., n. 1806 in

stand., care pentru durerea dupa prunci nici Chatillon-sur-Seine, 1844 prof. in Paris, 1850
atunci nu a incetat de a yarn lacrami. N. a membru al Academiei, 1867 senator; t 1888.
fost ai numele unui isvor in Argos si dupb." alt
mit., N. ca 4inii de isvor a fost prima amoresa
a lui Zeus ai cu el a nascut pe Argos. Pruncii
ei se die a fi fost riurile, cari vara (Apollon cu

,Etudes de moeurs et de critique

sur les pokes latins de la dcadencec (5 ed. 1888,
2 vol.); Histoire de la littrature francaiseg
(8 ed. 1881, 4 vol.), etc. Fratele situ Charles,
Serien

sagetile) sang.
[Atm.]
n. 1808, t 1889, membru al Academiei, de aseNiobiu, metal, simb. Nb., gr. at. 94.2, se gasesce menea a fost un scriitor cu rename.
prin minerale dise Columbita ai Tantalita de prin
Ni/covu, afluent pe dreapta al riului Buzik
Norvegia pi America de nord; coloarea otelului, (Rom., j. Buziiu); iai ja nascere in com. Lapoa

greut. spec. 7.06. Element foarte rar.

ai se vars in Buzu in com. Vernesci. Valea
Niort, capitals departam. franc. Deux-Svres, ce o strabate N., din punct de vedere istoric si
22,313 loc. (1891), biserica gotic; industrie de archeologic presinta un deosebit interes; aici se
manuai; gradintirit.
gases rake de cetali, urine de fortificatii,

www.dacoromanica.ro

Niscovului, Gura

Nitrate.

409

nastirile: Grajdana, Barbu, Isvoranu, Ciolann, Emporiul comercial intro Europa si Asia; ar-

Bradu, din cari unele ineungiurate de ziduri tari. ticoli principali: bumbac, lfin, matasa,
Niloovului, Gura, com. rur. in Rom., j. BuzOu, fier, aram din Rusia, apoi: articoli de modl,
situat pe ambele maluri ale riului Niscovu; masinerii, cereale si speterii din Europa, tel din
teren accidentat de nurneroase dealuri, din cari China ; 1895 a fost schimbul de 155.5 mil. ruble.
Sasenii si Crlomanescii siint renumite prin 1896 ex-positie. In apropiere se afla o manastire
viile ce le acopar si calitatea vinului ce produc. renumita.
Com. e fermata din 8 at. Cu 2100 loc. (Diet. Nistoiul, (geogr.) lac in Rom., j. Dolj, pl. Amageogr. 1892), 4 biserici i 1 scoall. Intre anii radia, com. Talpasiu, en o suprafat de 800 ms.,

1823-34 com. Gura Niscovului era centru de e 10 m. affirm

cultura, cu renurnita scoala a lui Codru.
Nistru, fluviu (la coi vechi Tyras, Danaster,
Nisetru, pesce, v. A cipenser.
Danastris, turc. Turla), isvoresce din Carpatii
Nishne Tagilsk, localitate cu bl i usine in galitieni, curge spre rearit, desparte Bucovina
guv. rus. Perm, in apropiere de Tagil, 30,000 loc.; de Galitia dala satul Babin pn la satul Onut,
cele mai insemnate mine din Ural (aur, platina trece la orasul Hotin pe teritoriul ruseso, desarama).

parte si aici guvernamentul Podoliei si al Cher-

sat in vilaietul turco-asiatic Aleppo, sonului de al Basarabiei, si se varsa intro Celanga 1.1111 Eufrat; aci au batut Egiptenii sub tatea Alba. si Ovidiopolea in Marea Neagra,
Nisib,

Ibrahim pasa pe Turci sub Hafis pass, la 24 lun. flefind acolo un liman de 28 km. lung si 7 km. lat.

1839.
Cu cotituri cu tot are o lungime de 1040 km.
Nisip, rod, deposit elastic necimentat, format si este navigabil in partea lui mijlocie pi info-

de graunte mici, isolate, aparlinand in majoritate quartului. Marimea gr. e variabil, forma
lor rotunda, unen i colturata. Pe langl quart se
gases mai intotdeuna lamele de moscovit si gr.
de feldspath, apoi minerale resistente ea zircon,
grenati, turmalina, rutil, epidot, etc. Uneori N.
contine afar de mineralele citate si pietri scumpe

rioara ; curge repede si are o multime de stand

In albie ; ici colo e foarte antic si plin de pesci
feluriti. Ca riuri laterale mai mari are in stinga

sa din Podolia pe Podhona, Racica, Irva si

Smotrita, si din Cherson pe Iaurlicul 5i Curciuganul, iar in dreapta, din Basarabia, pe Rental
si Botna.
[Dr. I. G. Went.]
Nisuinte sau nelsuinie devin fenomenele volitionale and, indreptate fiind asupra unui efect,
sfint impiedecate in acliunea lar. N.-le sfint stri

rninereuri, ce pot fi chiar exploatate. N.-uri

ca pietri scumpe (diamant, diferitele varietti
nobile de corindon 5i spinel, beril, etc.) se cunose din Brasilia, India, Ceylon, 17ral, Africa psiehice subiective, dar cu pornire obiectivh;
de sud, etc.; N. aurifer in Klondyke, Africa sfint sari active a aror actiune se afirma totde sud, California, Australia, etc., cu platina mai deuna in tendenta de a inltura causa impiedeales in Ural, cu casiterit la Cornwal, Malaka, catoare infra ajungerea efectului. Efectul, ce
Sumatra, etc. In Rom. si Trans. aurul se ga- N.-le tind a ajunge, se numesce obiectul Ion.
sesee in N. pliocenic, pleistocen si in cel mo- N.-le sfint de done' feluri, positive si negative.
dern al riurilor actuale. Cantitatile sfint de obi- Cele positive tind a procura o stare de placere,
ceiu prea mici pentru o exploatatie. N. e un ce nu era, si astfel, multamind trebuinte fisice
deposit fluviatil, rnarin sau aeolian. N. mobil ori morale, promoveaza interesele vietii. Cele
sau sburettor este format do grunte rnici, ro- negative tind a deprta dela sine si a se sapa
tundite si cari pot fi usor transportate de vnt. de tot, ce se pare striccios. (Cf. Pletosu, Psichol.
N. vukanic este format de capili foarte mici. pag. 74.)
Prin cimentarea grauntelor N.-ul se transforma
Nitraria Schoberi L., planta din fam. ZyoIn gresie. N.-uri se gases mai ales in depo- phyllacee, cresce prin deserturile Rusiei de sud,
sitele actuale ale riurilor, pe bordul marilor, in ale Asiei, Australiei, node aduce mari foloase
stepe i deserturi; e foarte respandit in tertiar oamenilor si animalelor priu fructele sale zamoase.
(Romania pliocen, chiar oligocen), mai rar in
Nitrate, (Nitrite), se numesc sarurile acidilor
cretacic 5i jurasic; dar se cunosc N.-uri si in azotic ori nitric, respective a acidului azotos sau
permo-carbon, In cambriu si silur inferior. In agro- nitros. N.-i se obtin direct dala tratarea metalogie se numesc terenuri N.-oase acelea, cari contin lelor ori a oxidilor lor cu acidul nitric. Ei toti
presto 600/e N.; ele in genere tanjesc de seceta, siint solubili in apl. Unii au reactiunea acida,
fiind-ca nu au o putere de absorbtiune deosebita ca N.-ul de plumb si de cupru, altii neutrati,
pentru anti si disolutiuni, niel consistent, prin ca N.-ul de potasiu. Cei mai intrebuintati in
urmare nu formeaza bulgari si nu tin umedeala. industrie si laboratoare sfint cel de potasiu numit
Ele preste tot sfint terenuri srace, si putine salpetr u, apoi de sodiu si de plumb. Stint
plante reuses peale; reusesce bine numai secara, corpi oxidanti. N -i se obtin dela calcinarea azolupinul, cartofii si cateva ierburi de o calitate tatilor. Ei sfint asemenea far exceptie solubili
inferioar; dintre copaci reuses in N.-uni me- in flit&
steachnul, pinul silvestru, vita si cu deosebire Nitratul de Chili (pron.
(salpetru sau salitra
salcatnul (acatul), care se si planteazi anume de Chili), ingrsamnt chimic in forma de sare,

pentru a lega N.-urile sburatoare.

Nisipuri, com, rur. in Rom., j. R.-Srat, situat pe malul drept al riului Buzau si compus
din 3 cat., cu 1302 loc. (Dict. geogr. 1896),
2 biserici si 2 scoale.

ce se impoarta in cantitati mari din America

de sud, unde se gsesce in pamant sub nutnirea

de Cali che. El contine 14-16% azot in forma
usor solubill pi se (la la toste plantele fr
deosebire. Avantagele lui sfint solubilitatea usoar,

efectele momentane ce le obtinem in urma

Cu 1.600,304 loc. {1897). Capitala N. (Nishe- lui. Dat ins in mOsurii prea mare, plantele se
gorod) la confluenta riului Oka cu. Volga, 95,124 loc. desvoalt proa malt in foi i cerealele cad. Pe
Ninij Novgorod, guvern. in Rusia, 51,274 km'.,

www.dacoromanica.ro

410

Nitroacetonitril

Noble.

terennrile nasipoase se disoalvi prea repede e 'naafi geodesice mai insemnate se aplica la o

se strecoara ou apa in subsol ori in tuburile luneta (diopter). N. au apag se baseazi pe prinde drenagiu.

cipiul vaselor comunicante. A. nivela se mai fo-

Nitroacetonitril, acid care en metalele for- losesce ca termen inpropriu pentru netedirea
mesa saruri explosibile numite fulmingi s. e. terasamentelor intro douii puncte, cari insa nu
trebue sa fie in acelas plan orizontal.
de argint, de mercur, etc. CAg3(NO2)CN.
Nivernais, cioadva provincie franc., actualul
Nitrobenzol (08 Hs NO2), oleu de mirbana sau
de migdale amare artificial. Se olifine dela Benzol, departament Nivre si parti din Loiret si Cher.
Nixe, in mitol. germ. spirite barbatesci
tratandu-1 co acid nitric fumant. Lichid galbeu,
miros caracteristic de rnigdale amare, insolubil femeiesci ale apei, de origine spirite ale apelor
in ap dar usor in alcool, eter, cloroform, etc. ceresci (nori cu ploaie). (v. Nimfe, pine.)
E usitat mult in parfumerie si in fabricarea
Nizam, v. Nisam.

Nizami, (1100-1180), celebro poet persan, cel

mai popular intre scriitorii orientali, considerat
Nitrofosfat, un amestec de superfosfat de ca creatorul epopeei romantice. Opera sa princalcia i salpetra intrebuinfat ca ingiasam6nt cipall: Cele cinci comori, e o reunire de chid
In agricultura.
mari poeme.
Nitrogelatina, (Abeliti), un amestec de piroxiNizza, (franc. Nice), capitala depart. franc.
lina (fulminat) co nitroglycerina.
Alpes-Maritimes, pe marginea Golfului Genua.
76,263 loc. (1896); se imparte in orasul nou si
Nitrogen, v. Azot.
Nitroglycerina, un eter al glicerinei cu acidul vechiu dimpreuna cu mai multe suburbii lang
azotic, is si trinitroglicerini (NO3), C8 H. Se mare; stafiune climaterica de primal rang, nu
sapuntuilor.
Nitrocelulosa, v. Celulosa.

prepara co mare precautiune dupa o anume deosebire de iarna pentru bolnavii de piept (temp.
prescripfiune dintr'un amestec de acid azotic med. an. 15.60, dile de ploaie in sesonul de
(1004), acid sulfuric (2504) i glicerina' (404). iarna (Nov.Aprile) 36, inourate 42, lar cele
E un lichid oleios, inodor, galbui, se solidifica cu soare 103); bai de mare, terase ca aprala

200, solubil usor in eter i alcool, insolubil toare contra furtunolor de rnare

promenadi

in spa. Prin ciocnire ori incaldire produce o splendide. Fabricatiuni de esenie, conserve de
mare explosie. Amestecata on nasip formeaza
dinamita (v. ac.), care explodeazt numai prin
aprindere si serv ca deosebire la spargerea
stancelor. Ea a fost descoperita de Nobel, inginer svedez.
Nitroleum, identic cu. Nitroglycerina (v. ac.).
Nitrolignose, amestecul de nitroglicerina cu
nark* alcalini pentru prepararea capselor dela

fructe. Export de unt de lemn, parfumarii, flori

naturale, mai ales pentru Europa nordica, peace
(anchovis si. thun). Piinti 1860 capitala provinciei
sardinice N. (4179 km2.).
Njam-Njam, popor, v. Niam-Niam.
Njego, numele familiei domnitoare Petrovici

in Montenegro din neamul N. Strabunul lor

Danilo Petrovici N. in 1711 ales vhidica al

terii ; N. cumulan atilt puterea bisericeasca cat

Nitromannit, un derivat nitric dela manita, si cea lumeasca (dela 1516).
Njeshin, oras in govern. Tsernigow, Rusia,
C8 H8[0 NO1]8.
Nitroprusidi, derivati obtinuti dela compusi 32,108 loc. (1897). Catedral., cultura de tutun,
cianhidrici si in special dela tratarea Ferocia- comerciu.
Njordr, In mitol. nord-germ. tata (jinei Freyr
nurei de potasiu co acidul azotic fumant. Cel mai
important e Nitroprusiatic de sodiu Na, Fe (CN), sau Frena, (jeu din vita Wanilor, pang ce ceiNO + 2 H, 0, care cristaliseaza in rosu rubin; lalti 4ei eran din gintea Asilor.
arme.

solubil in spa si care e un reactiv special pentru

sulfuri, colornd solufia acestora in purpuriu.

Noac-Moise-Soranul, v. Sora-Noac-Moise.
Noapte, restimpul intre un apus de soare pan

Nitrum, identic Cu salpetru, nitratul de potasiu. la un resarit imediat.

N.polard, in regiunile polare restimpul ce trece
Nitzulescu, Nicolae, teolog, n. 19 Sept. 1837
In com. Burduseni, j. Ialomifa, Rom.; doctor preste 24 ore fara a se ivi soarele preste orizont.
in filosofie si licenfiat n teol., prof. de limbs Noaptea Sf. Bartolomeu, v. Bartolomeo.
Nobel, 1) N., Ludwig, mare industrias, n.
ebraicii, de exegesa si de archeologie bibl., numit

la facult. de teol. din Buc., a fost decan al ace- 1831 in Stockholm. Organisator al mai multor
stei facultati. Serien: Compendiu de ist. bise- fabrici de vapoare si de alte vase de marina,
ricei (1875), Contra pseudo-ortodoxiei (1876), cu deosebire de resboiu, pe langa si a numeElemente de gramatica ebraica (1877), Noul ase- roase fabrici de petrol atilt in Europa la Baca
cat si in America. 2) N., Alfred, inventatorul
zam'nt (1897).
Niucluang, oras in prov. chineza sinking, langa nitroglicerinei si al dinamitei. Averea acestuia
constand in mai multe milioane, a liisat-o ca
sinul Liatong, 60,000 loc., port conventional.
Nivel, instrument, ce servesce a fixa o linie premii pentru descoperiri sciintifice.
Nobil, Nobilime v. Noblefa.
sau un plan inteo stare orizontal. Col mai priNobili, Inelele lui, (chim.) fenomene de inmitiv este asa numita cumpna zidaruluic, un
triunghiu isocel de lemn sau metal in al &Arai terterenta analoage inelelor lui Newton, obtinute
crescet este aplicat un fir cu plumb. Mai exacte pe cale electrolitica intr'o solufie de acetat de
sfint N.-le cu bola de aere, (libels); un tub de plumb, care in presenta curentului electric se
sticl umplut nu deplin cu ETA sau alcool, etc., oxideaza fat de oxigenul aerului si peroxidul
laslind un gol min pentru aer, se inchide erme- format se depune in stratu.ri foarte fine coloticesce si se fixeazi pe o placa de alma in rate in sensul curcubeului.
sens orizontal. Bula va fi totdeuna la mijlocul
Noble, (Nobel), moneta en&l, deaur, 1343-155Q
tubului caud N. st pe un plan orizontal. Pentru echivalent zgalbinuluit,

www.dacoromanica.ro

Noble Leon

Noble Le9on des Vaudois, parafrasa de maxime evangelice, unul din cele mai vechi monumente de limba romana, cam de pe la 1100.
Mai vechi stint numai Juramantal lui Ludovic
Germanicul si nisce glosse i fragmente.
Nobleta, calitatea nobililor. N. e representat

Negnid.

411

Nocturnus, la Romanii vechi steaua de noapte,

adee luceaferul de searrt, identic cu steaua

Vesper sau Vesperugo (Hesperos la Greci).

Nod, in manin, este unitatea de msurrt

pentru a determina iuteala navelor; un N. are

lungimea de 14.52 ni. si corespunde la o diIn istorie prin casta celor privilegiati, cari aveau stanta parcursa de una mill = 1852 m.; astfel
de drept puterea i averile. Acevtia acaparasera and dicem a un vas fileazi 10, 20, 30 de N.

armata, preotia si magistratura. La Greci N. era 'inseam* ca el percurge inteo ova 10, 20, 30 mile
representata prin aristocrati; la Roma prin pa- marine. Cea mai mare iuteala actual e de 36 N.

tricieni. La Roma N. a fost distrusa de atilt

plebe in timpul celor dou secole dupa retra-

[Const. B.]

Nodul Gordian, v. Gordios.

gerea poporului pe Muntele Sticru. In Galia N.
Nod tvital, un punct la inceputul maduvei
exista chiar Inaintea cuceririi romane. N. a spinrii, la originea parechii a 7-a a nervilor

-inceput in Francia ca si in intreaga Europa cranieni, a arui lesiune omoara numai deal
prin ingenuitate (v. Ingeniu). N. a devenit hie- omul sau vietuitoarea Anita. Acest punct gurarchia indat ce s'a organisat regimul feudal, verneaza toate misarile respiratoare, si o simpla
transformtindu-se inteo institutie armat. N. tieturti in el nimicesce numitele miscari.
pierdut ori ce important,/ militarl, cand
Nodier, Charles, (1780-1844), scriitor franc.,

regalitatea a reunit sub un sceptTu marile domenii crescut In ideile revolutiunii din 1791, deven
feudale (fiefuri) ale monarchiei. Richelieu o In- pe urm regalist. Cunoscator al literaturei germ.

genunche la picioarele lui Ludovic XIV, iar revolutia din 1790, prin decretul din 17 Iunie, o
suprima en total. N. IA mai apoi creat de catra
Napoleon I. Titlurile nobilare au fost sterse de
republia in 1848 t3i restabilite de catr Louis-

Napoleon la 24 Ian. 1852. Atli in Francia ca

IA in Romania N. nu mai e decat posedarea unui

simplu titlu ereditar farrt nici un privilegiu.

[Nigrim.]

Nobleta romand, v. Boieri.

Nocrichiu, (magh. Ujegyluz, germ. Leschkirch), com, mare in Trs., cott. Sibiiu, 1061 loc.
(1891) Rom. vi Sasi, cu pretur, judec. cerc.,
post i telegraf. N. a fost sediul scaunului Cu
acelavi mune, ea un teritor de 287 km2., care

In urma art. de lege XXXIII ex 1876 a fost

impartit parte la cott. Sibiiu, parte la cott. Tarnava mare.
Noctambulism, este o forma particular de

si engl., contribu mult la respandirea acestora

si la introducerea romantismului in Francia.

Operele sale, in 12 vol., cuprind romane, studii

estetice, filologice si de zoologie, memorii si suvenir istorice.
Nodule de minereuri, stint nisce concretiuni
ce se gasese in diferite strate geologice 5i eari
stint alcatuite din diferite minereuri, ea fierul,
pirita, etc.
Noe, dup traditia evreic al doilea protoptirinte al omenimei ; N. a sapat on ai sei de

potop In corabia flcut de el la porunca lui

Dumnedeu ; el a descoperit vita de vie; teal

lui Sem, Ham vi Iafet, protoparintii popoarelor

semitice, africane si indo-germane.
Nols, cantece sau idile religioase pentru eraciun, in limbs francezit.
Noema, (gree) sciinta, ratiune, notiune.
Noemin, (ist. bibl.), v. Rut.
Noetica, (lat.) sau Gnoseologia, (gree) disciplina filosofica care are de obiect conditiunile,

Imbolnavire psichofisia si care se manifesta

prin faptul c cel cuprins de el, nu numai se
misa vi umbra noaptea i dormind, ci i savir- principiile si legile dupl cari se produce cuvesce lucran, pe cari omul numai in stare de- noscinta vi dup cari se intemeiaza certitudinea
steapta, in deplina cunoscinta ar putt) sit le faca, si adeverul (teoria cunoscintei). Cf. Wundt.,
ba 'Ana si mai cutezatoare. Lucrrile svirsite Log. I, Absch.
[Pl.]
In N. se caracteriseaztt prin faptul, c fiind lipsite cu totul de consciint, ele totuvi se presinta
ca voluntare vi intentionate ; chiar vi vorbirea nu
e lipsit de legatura logia. Noctambulismul se
ja identic cu somnambulismul (v. ac.), cu lunatisnaul (v. ac.), des prin anumite particularitti
se deosebesce de acestea, deoarece noctamb.

Nogaianl, semintie tatar in guv. rus. Tauria

vi Caucasia, 57,000 capete. Stepele N.-ne. sesuri
secetoase insa fertile la partea de jos a Niprului.
Nogiorid, (magh. Nagy-MAO), uumirea veche

Irugd, com. mica in Ung., cott. Bihor, cereal

Orslii mari. Apare in actele publice la 1273.
Are 870 loc. Rom. gr.-cat. Langi comun, se afiii

nu Iinpiedecti desvoltarea organica si nu are ruinele unei biseriei vechi zidit in secl. XIII.
din* letal.
Ngrd, comitat ung. in parten stangrt a Du[Pl.]
Nocturna, compositiune musicala, vocal sau narei, se marginesce cu cott. Zlyom, Gmr,
instrumental-a destinata a fi executat seara sau Heves, Pest-Pilis-Solt-Kiskun i Hont. Supranoaptea, 5i astfel e acelavi 1ucru cu Serenada. fats de 4355.18 km'., este muntoas vi deluroas.

Cum scopul acestor bucati nu poate fi altul decat Riur mai Insemnate Dundrea vi Ipoliul. Dintre
a mari farmecul unei frumoase nopti, ele trebue minerale se atl in mesura mai mare carbuni
sa fie de un caracter linitit, dulce, de o facturd de piatra; dintre cereale se cultiva: gran, secar,
melodioasit. S'a dat anca numele de N. uuor mici orz, owes vi cucuruz, apoi cartofi, napi de zahar,
canepa, rapit, pastaioase, tutun si vita de
compositiuni serse In acest caracter, uneori chiar
triste, destinate pianului (Field, Chopin, v. a.); viie. Loc. 214,444 (1891) Maghiari, Slovaci si
nu au o forma hotarita, dar constau cele mai Germani. Ocupatiunea principal a locuitorilor

de multe ori din desvoltarea a done teme con- e agricultura. Cott. N. se imparte in 7 cerouri.
trastante.
Capitala Balassa-Gyarmat.
[T. C.]
KNocturna,e nunnirea ce sdalluturilordenoapte,

Ngritd, comuna mica In cott. Nagrdi 1507 loc.

ca fluturele gindacului de matas, Striga, etc. (1891). Magh.

www.dacoromanica.ro

412

Nohl

Non plus ultra.

Nohl, C. Fr. Ludwig, musicograf german, n.

1831 in Iserlohn, -I- 1885 in Heidelberg. A studiat dreptul si inusica, si a saris mai multe volume, biografii, s. a., ale diferitilor compositori ai
scoalei germane, mai au samg consacrilndu-se
lui Mozart si Beethoven.
[T. C.]
Noir, Ludwig, filosof germ., n. 1829 in Alzey
(Hessa renang.), t 1889 la Mayence, unde a fast
profesor de gimnasiu. Sprijinindu-se pe filosofia
lui Spinoza, Schopenhauer si pe teoriile naturalistilor moderni, N. a autat sg stabileascg o conceptiune monistic a lutnii. A pubficat Lumea
ca desvoltare a spiritului, Basele unei filosofii

Nominalism, (neolat.) teoria filosoficii, care sus-

tine cit notiunile generice, ca producte ale abstractinnii, nu au realitate obiectiv, ci sfint
numai pure numiri (nomina rerum, flatus vocis);
realitate au numai
Intemeietorul N.-lui

a fost loan Roscellin (v. ac.). Formula N.-lui

sung: universalia post rem.
[Pl.]
Nomina sunt odiosa, (lat) numele sfint odioasec (unte); va sg
and e verba de o
faptg slabg, numele fgptuitorului causeazit neplcere.
Nominal's, figurg oratoricit, chid in locul nnui

name de persoan situ de localitate, se pune o

moderne, Idea monisticg, Dubla caus a eau- caracteristicg a aceluia.
[*]
salitgtii, Fundamental unei teorii monistice a
Nominatio auctoris, (tat)institutiune de drept,
eunoscintei, etc.
in sensul chreia posesorul unui lucru este inNoirmoutier, insulg la coasta Franciei, dep. dreptiitit ca apiirarea in contra pretensiunilor
Vende, 68 km2., 4 ni. sub nivelul mgrii, apii- altera sg o cedeze acelei persoane, dela care a
ratt prin zitgazuri; loc, se ocupg Cu pescuitul primit posesiunea lucrului.
de stridii.
Noisseville, sat spre nord-est dela Metz ;
timpul asediului cettii Metz, s'au dat la N. lupte
intre Francezi (Bazaine) i Germani (Manteuffel),
31 Aug. si 1 Sept. 1870.
Nojlac, (Nagylak), comnng rater), in cott. Alba
de jos, cero. Mureis-IJioara, an 1048 loc. (1891),
617 Rom., 373 Magh., 58 de alte nat.

Nominativ, v. Casan.
Nomocanon, colectiune de legi, cari pe rang/
legile bisericesci cuprinde i legile civile date

de cgtrg mprafi in causele bisericesci la cari

se referesc canoanele. N. esto compilat din:

Concordia canonume, o colectiune a lui loan
Scolasticul, preot in Antiochia apoi patriarch
in Constantinopole (564), si dintio altg colecNola, ora., in prov. ital. Caserta, 7496 loc.; tiune a aceluiasi, care pe scurt, in 87 capete,
unul din cele. mai vechi orase ale Campaniei; cuprinde cele tractate in 10 novele ale lui Iusal a nnurit impiiratul August (14 d. Chr.). In stinianc. N. se nnmesce i partea II a Pravilei
N. s'au folosit prima data clopote la bisericg.
(v. ac.). (Cf. Dr. I. Ratin, Dreptul biser. Blaj
Nolens volens, (lat.) viind nevrElnd.
[Dr. Iacob
1877, p. 33.)
Noll me tangere, (lat) nu te atingo de mine;
Nomocratie, (grec. domnia legii), forma de
lasa-mil di te las, lasg-n-iii in pace.
domnie, in care se fine samg de legi i toate

Nollendorf, sat in cercul boem Aussig ; 30 Aug. se execut numai in cadrul lor.
Nomol, v. Nimolire.
Nomos, (grec) lege; ordine, origine; in Grecia
damme.
de acji provincie (v. Nomarchie).
Noma, (med.) proces gangrenos, care se ivesce
Nona, la Romani parca (urditoarea) care s'a
dupit morbi gravi (pojar, scarlating tifus, etc.) de ingrijit, ca pruncul sit se nascg in a nona lung.
preferintg pe mucoasa garei, i nimicesce rapid
None, la Romani a cincia ori a septea cji a
toate tesuturile invecinate, chiar i osul. N. se

1813 invingerea Prusienilor sub Kleist (de aci

numit de N.) asupra Francezilor sub Van-

observg cu deosebire la copii mai mrisori. Terapia: cauterisiri, remedii antiseptice, nutremnt
aer bun ; defectele ulterioare se pot deltura
prin operatiune plasticd.
Nomad, (grec., popor de pstori), popor care
se ocup in prima linie cu crescerea vitelor
trece ca ele dela o pg.sune la alta. Ce privesce

fiecgrei luni, totdenna era a noua i in lun,

numereindu-se dela Idus (v. so.) inderk.
Nonet, (ital. Nonetto), nume dat unor com-

positiuni musicale scrise pentru 9 voci sau 9 instrumente concertante.

[T. C.]

Nonius, instrument cu care se pot miisura

exact dimensiuni mai mici decal un milimetru

starea culturall a N.-lor, ea este superioarg sau parti de arc mai mici decal un grad ori
pop. ce triesc numai din veinat i pescuit,
este inferioarg pop. agricole i industriale. In
Europa ii mai ggsim prin stepele din jurul AWE
Negre i in nordul extrem (Laponi).
Nomada, (Nomada .Roberjeotiana), albing din
ord. Hymenopterelor, clasa Insectelor.
Nomarchie,Nomos,(grec.) numele unui cero de
administratie in Egiptul vechiu i in Grecia de acji.

chiar dect o minutg. Numit dupg inventatorul

instrumentului, prof. portughez Nonius.
Nonius, Marcellue, gramatic latin, a saris in
sed. LII d. Chr. Compendiosa doctrina per litteras, ad Hum, un fel de lexicon enciclopedia,
cu putine cunoscinte, insg foarte insemnat pentra

resturile din operele de literaturg lating dispgrute. Ultimele editiuni mint de Gerlach rA Roth,

Nomenclator, (lat) la Romani salami care Basel 1842, Quicherat, Paris 1861 si L. Mailer,

insotia pe stpfinul siiu la plimbare avnd sg-i Leipzig 1898.

Nonnus, poet grec din secl. V d. Chr., a saris
spunti numele celor ca cari se intlnia. Asttii N.
este titlul crtii, care insirg cu numele pe toti o epopee, Dionysiaca, In 48 do carti, fitri simbrbatii, cari s'au distills intr'un tinut oarecare. tem6nt poetic, nici religios, despre expeditiunea
Nomenclatura, totalitatea numirilor intrebuin- lui Bachus in India; Parafrasa evangeliului dela
tate in vr'o specialitate a sciintei, industriei sau Than (MeTotpoXt), in hexametro, dup biblie, traartelor. (N. geografica, [v. Toponomastica], chi- dusg in franc. de contele Marcellus.
micit, agricolg, musicall, s. a.)
Nonpareille, litere, v. Caractere tipografice.
Nomen et omen, (tat) nume i cobire; citt
Non plus ultra, (lat) neintrecut; care nu
din Persa (IV, 4, 74), a tui Plautus,
poate fi, fitont mal bine; nu poate fi intrecut.

www.dacoromanica.ro

Non possnmus

Nordamerioa.

413

Non possumus, (lat) nu putem, nu se poste. spre nord Chatam gi Gravesend, impreunti cu
Formula de care se servesce curia romanii, mind insula de odinioara Thanet, cuprind jurul deltei
nu incu.viinteaza pretensiunile vre-unei puteri Tamisa. De ad spre nord termurii Angliei descriu
lumesci.
forma de semicerc pana la sinul Wash. Dela
Non scholae, sed vitae discimus, (lot) 'nu Wash pana la delta Humber, termurii mint for-

invtam pentru scoalti, ci pentru via*, citat mati din piatia de var. Pana la delta Tees stint
din Seneca junior.
mai multe golfuri mai mici, cu mici insule. GolNon sens, (tat) flea infeles ; prostie; neghiobie. furile termilor scotieni: Firth of Forth, Atioray
Nonte, (N'nte, turc. Note), com. rur. cu Firth, Aberdour, s. a. Porturi. Pe termri M. de
3900 loc. Romani mohamedani, in Vlaho-Meglen Nord se Oa ca. 400 portan, dintre cari cel mai
in Macedonia. N. e singura com. romana, ai insemnat si totodat eel mai mare de pe rotecarei loc. stint Romani mohamedani. Se crate, golul pamntului este portal orasului Londra,
ea N. e aceeasi localitate cu 'Epdyrra, mentionata apoi New-Castle-Upon, Tyne, Hamburg, Anvers,
de Kedrenos, (ed. Bonn. 11. 462), dar aceasta Liibeck, Bremen, Amsterdam, Rotterdam, p. a.
nu e probabil. (v. Meglena.)
Cu vr'o 92 fare.
Nord, Resboiul de N., resboiul dela 1700-21
Noologia, (grec) directia filosofica, care susfine, ca cunoscintele noastre i au originea intro Svedia de o parte, Polonia, Rusia, Dane-

numai in ratiune si in dar de ori si ce ex- marca, Prusia si Hanovra de alta parte, fji in
perient. Ca teorie, aceasta directie se numesce
Noologism. Noologist, care impartsesce vederile noologismului pi profeseaza in acel inteles.
N. insemnati au fost: Plato, Leibnitz, Berkley,
Fichte.
[Pl.]
Noosulita, v. Novoselita.
Nopal, planta, v. Opuntia, Coccus si Cosenila.
Nor, aglomerri de picaturi marunte de apa
sau firicele de gheata suspendate in aer; se deo-

urma caruia Svedia a pierdut preponderanta in

nordul Europei. In Svedia era rege Carol XII,
care merge in contra Danemarcei si o constringe

a incheta pace (18 Aug. 1700) la Travendal.

Bate pe Rusi la Narva (30 Nov.); intra apoi

In Polonia pi dupa mai multe victotii face dieta

sa alunge pe August si sa dea coreana lui Stanislas Leczinski. Se indrepteaza apoi prea tardiu

contra lui Petra cel Mare, apne gresit spre

sebesc de negura prin inaltimea la care stau. Ucrania si pierde totul la Pultava (8 Iulie 1709).
Daci condensarea vaporilor inainteaza, atunci Se refugiaza in terile roinane, unde provoaca
se formeaza picaturi mai mari si cad la pamnt un resboiu intro Rusi si Turci 5i intarcliaza Irani
sub forma de ploaie. Dup.' clasificatiunea inter- in 1714. Cand se intoarse in tear* posesiunile
el crea a se despagubi ocunationala deosebim urmtoarele forme princi- fuseserti
pale ale N.-lor: 1) Cirrus, N. singuratici, rari, pand Norvegia,
pierdute'dar peri la asediul cetatii Freasemenea unei pene de pasere si de coloare alba; dericshald, 11 Dec. 1718. Lupta se urmit Deno2) Cumulus, gramegli mari de N., intunecati, rocoasa pentru Svedezi, cari lsar Hanovrei
eu basa orizontala, acoperind adese intregul cer, Brema si Verden, primind 1 mil. talen i (pacea

mai ales iarna; 3) Nimbus, N. de ploaie, strat din Stockholm 20 Nov. 1719), Prusiei Pomegros de coloare inchisa, diforma ca marginile rania anterioara pan la Peen, primind 2 mil.
sdrentuite; 4) Stratus, cu stratificare orizontalti,
observm adeseori spre vest la apunerea soarelui.
Nord, (miaztt noapte), partea orizontului, in
catro cade umbra la amiazi; unul din cele patru
puncte cardinale.
Nord, (Dpartament du Nord), depart. franc.
In Flandria, 5773 km'., on 1.736,341 loc. (1891),
7 arond., capitula Lille.
Nord, Marea de, (Oceanus Germanicv,s, Nord-

talen i (pacea din Stockholm 1 Febr. 1720), Rusiei Livonia, Estonia, Ingria cu tinuturile Kexholm si Viborg (paces din Nystad 10 Sept. 1721),
Nordamerica, America de nerd, v. America.

Literatura Nordamericand, are 3 perioade:

timpul colonisarii (1620-1775), timpul de transitiune (1775-1820) pi sed. XIX. Prima epoca
nu cuprinde decat serien i religioase' cronice
monografii istorice,
prea putine de alt gen.

See), sin al Oceanului Atlantic intre Francia, In epoca a dona se publica mai mult serieni

Belgia, Glands, Germania, Norvegia ta Anglia, din politice, cari vulgariseaza ideile lui Rousseau si
care Skager Rak conduce in Marea Baltica, Pas ale enciclopedistilor francezi si contribuesc mult

la intemeiarea republicei. Foarte populare stint

de Calais insa in Canalul La Manche. Ca
spre nord se privesce cercul de ltime 610 dintre din acest timp operele lui Franklin (v. ac.), traUnst si Sognefjord, uncle latimea este 300 km. duse in toate limbile culte europene ; la noi de
Termurii de est, stint sfirticati de fjorduri (si- I. Riureanu, *Opere alesee. Adevarata literatur
nuri mici) in o multirne de insule pi peninsule. nationala, independer.ta, in care se oglindesce
Fjorduri mai mari : Hardanger, Bukke, Lyse, Li- spiritul fi caracterul poporului american, deoster, s. a. Insule: Uthland i grupul Halligen. Dela sebita prin urmare de literatura engleza, desi
west grup spre sud stint peninsulele: Eiderstedt scrisa in aceeas limba, incepe cu independenta
Dithmarschen. Dealungul termurilor de sud, Ameticei, pi mai ales dela 1820. Notele ei ca!Ant insule mai mari : Wangerooge, Spiekeroog, racteristice stint originalitatea, francheta, umorul
Langeoog, Baltrum, Norderney, Juist, Memmer, vesel si vioiciunea simtemntului ; iar din punctul
Borkum si Helgoland, s. a. In termurii Olander de vedere moral, altruismul ,san iubirea deaproastrabat 2 sinuri: Zuidersee si delta Rinului. Zui- pelui in mai mare masura cleat in literatura eudersee este marginit de un grup de 7 insule mici; ropeana. Dintre scriitorii mai insemnati amintim
insulele deltelor Rin, Maas si Schelde, Rosen- aici pe urmatorii: in istorie: G. Bancroft, W.
burg, Ysselmonde, Pulten Schouwen, p. a. Spre H. Prescott, J. L. Motley si Francis Parkman ;
Belgia i Francia termurii descrin o linie aproape In roman F novela: Washington Irving (1783
dreapta. Termurii de vest. In sud-estul Angliei 'Ana 1859), cu care incepe epoca actuala, I.
peninsula Kent, unde se varsa Stour in mare; F. Cooper, Harriet Beecher Stowe, al carui

www.dacoromanica.ro

414

Nordan

Norfolk.

Uncle Tom's cabin a contribuit la desfiintarea semnarea lor. Ele se deosebese de limbile ger-

sclaviei Negrilor, 1$. a. Cei mai renumiti poeti manice de sud si vest prin bogatia vocalelor,

lirici sfint: Longfellow, W. C. Bryant, R. H. care le face mai putin aspre, prin postpunerea
Dana, distins prin intimitatea si adancimea sim- articlului care se contopesce cu numele, prin
temntului, I. G. Percival, pesim ist, Edgar Poe, lhic o declinare mai simpld, prin forma simpld a
FA novelist fantastic. F. Greene HaHeck, unul din conjugarii pasiva si deponente, ca si cea latin
cei mai popalari si mai realisti, quackerul I. si elind; ba in norvegiana poporan s'au pstrat
G. Whittier, care pentru puterea si adancimea multe forme nemodificate din sanscrita. Ele se
simtemintelor morale, e privit de unii, poste ca despartird pe incetul de dud incepura a av o
mai mult temeiu deck Longfellow, ca primul literatura scrisd, prin influenta literaturei germ.

poet american. Epopeia si drama siint putin cul- anca de prin sed. XIII, si mai ales prin reforma
tivate. Bine representate stint aria jurispru- religioasd din sed. XVI, si prin influenta liter.
dents, cliaristica, filosofia, sciintele si mai ales franc. Monumentele vechi ale liter. si limbei
pedagogia si economia politica (Carey, Horace scandinave sant Ed d a (v. ac.), colectiune de
Man, Fi. a.). Americanii se disting insa mai mult cntece mitologice si eroice ale Scaltlilor Scanprin initiativa 5i spiritul practic dealt prin teoria dinaviei, reunite in islands in secl. XI, si Saga,
colectiuni in pros de traditiuni istorice, legende
sciintei.
Nordau, Max, scriitor, n. 29 Iulie 1849 in
basme poporane. Afara de acestea sfint unele
Pests, fiul unui ovreu erudit; studitt acolo me- cronici, omilii, carti religioase, ciirti de legi
dicina. Dupa mai multe eldtorii, stabilindu-se documente, din cari cea mai veche Gra gas
ca medic in Pests, se flea cunoscut ca foile- (Grane Gars), si o interesanta carte filosoficatonist al cliarelor Pester Lloyd, Frankfurter morald de prin secl. XII, Speculum regale.
Zeitung, Vossische Z. A scris in limba germ.:
Nordics, mitologia, germana, scandinava. Trei
Din adevrata teard a milioanelor, 2 vol. 1878; silnt eii principali ai acestor popoare : Odin sau
Besici de sapun, 1879; Parisul sub a treia Wotan, identificat de Tacit cu Mercur, Tyr, Tiwas
republicti, 1880; Minciunile conventionale ale sau Zio, identic cu Zeus sau vedicul Dyaus, dupa
civilisatiunii, 1883; Paradoxe psichologice si Tacit sodas cu Marte si in fine Thor sau Donar,
sociologice, 1885; Degenerarea, $. a., cele din la Tacit Hercule. Dup cei mai noui pi mai au,
urma publicate i in romiinesce.
torisati mitografi, Tyr este printele celorlalti
Nord-canal, (Nordbollandischer Banal), unul dei, dar a fost mind deposedat de Odin, ca si
din cele niai importante canale ale Olandei, dala Chronos de Zeus. In ce privesce atributiile,
Helder pfina la Buiksloot pe Y; 52 km. lung, Odin este cleul furtunei, al resboiului, al intelepciunei si al bogatiei. Tyr al resboiului si Thor
38 m. lat.
Nord-cap, promontoriu pe insula norv. Magerd, al trasnetului si al furtunei. Afara de acestia,
cel mai nordic punct al Europei ; situat sub Germanii mai adoran pe cjeitele Nerthus = Terra
712 12' lat. nord.
mater, Freia -= Venus si Holda, pe 4eii Freyr,
Beowulf, Aegir, Loki, Heimdallr. Mai cunoscute
Nord-carolina, v. Carolina.
stint Walkiirele, ficele 5i tovarsele lui Odin, cari
Nord-Dakota, v. Dakota.
Nordenskjld, Adolr Elit de, explorator polar ajut pe eroi in lupte si duc in Walhalla pe cei
svedez, n. 1832 in Helsingfors, a studiat geo- catJuti. Principalele isvoare pentru mitologia N.
logia ;

in expeditiunile sale intre 1858-1876 stint Eddele si Nibelungenlied. Intemeietorul

a explorat ins. Spitzberg, coasts vestica a Grn- acestor studii este lacob Grimm; locrari mai
landei, Marea Carica i gura fiuviului Jenisei, noue stint cele ale lui Bang, Bugge, Hoffory,
prin cari s'au dovedit posibilitatea comunica- H. Meyer.

tiunii pe ap intre Europa si Siberia; 1878-80

Nordkyn, eel mai nordic punct al continena resolvat, prin incungiurul Asiei, vechea che- tului Europei, sub 710 6' lat. nord.
stiune a asa numitei : trecdtori de nord-est
Nordland, comitat in Norvegia, 40,724 km2.,
(trecatoarea Behring); 1883 exploreaza interi- cu 132,588 loc. (1891); capitala Bod ; bogat in
orul Grnlandei dinspre coasta vesticd a ei. A stfinci, fjorduri i instile.
scris: Ocolirea Europei i Asiei pe (nava) Vega.

Nordmann,Joh., (Rumpelmeier), scriitor austr.,

n. 1820 in Landesdorf langd Krems. In 1848

Nordhausen, oras in guvernain. prus. Erfurt, membru al legiunii academice, apoi redactor al

Grnlanda (1886).

26,847 loc. (1890) ; gimnasio clasic si real; filiala 4iarelor Der Salon, Der Wanderer (1859-69),

bancii imperiale, camera de comerciu ;

grandioase, etc.
Nordholland, (Olanda nordica), prov. oland.,
2770 km2., cu 829,489 loc. (1890); capitala
Haarlem ; oras comercial: Amsterdam.

Neue freie Presse dela 1869, Die Illustrirte

Zeitung. Autorul mai multor romane.
Nordvest Provincii, nume dat de Englezi unui

district administrativ in Estindia, cuprinOnd

partea de mijloc a Hindostanului, 274,816 km2.,

Nordica, literatura fi limba. Sub nume de ca 46.922,690 loc. (1891); la N. mai apartin

limba N., in opositiune cu limbs gotica, din care state tributare de 13,273 km2., cu. 799,160 loc.
se trag limbile germanice sudice si apusene, se Capitala Allahabad.
cuprind limbile danez, svedezd, norvegian
Nordvestica, trecdtoarea, calea maritim, care

islandezii. Ele erau la inceput dialectele unei

singure limbo, numita N., normanti, norren,
scandinava sau islandeza, pentru cd in Wanda
s'a ptistrat mai bine limbs vechilor monumente
literare ale popoarelor scandinave, desi aci ele

duce din Oceanul Atlantic pe la nordul Americei la Pacific, cantata de prin sed. XVI, dar
descoperit abia la 1850 de .M.'Clure ; acum sant

cunoscute cleat astfel de trectori, dar ambele

nepracticabile din causa masselor de ghiat.
s'au introdus dup compunerea lor. Asembnarea
Norfolk, 1) N., comitat engl., 5488 km2., co
limbilor N. co gotica se vede in tulpine si in- 456,474 loc. (1891). 2) N., oraf In Virginia

www.dacoromanica.ro

Norfolk

(America de nerd), 34,871 loc. (1890), una din

statiunile principale ale flotilei Uniunii; comerciu insemnat.
Norfolk, Toma Howard, duce de, n. ca. 1474,

Nome.

415

rectiuni deosebite spre a devasta si priida Francia.

Ocupara de trei ori Parisul (845, 857, 861),

inaintari spre Garonne in sus pia la Toulouse

859 strabatura st preste Rhne. Carol Plesuvul

sub Henric VIII om cu mare influentl, catolic numai cu sume rnari de bani RI in stare a-i
zelos, a stat 8 ani in Tower, t 1554. Nepotul indupleca la retragere. Sub Carol Grosul au

sea ca acelas nume fa executat 1572 pentru atacat si Germania, cu deosebire orasele Aachen,
conjurare en Maria Stuart. Casa ducilor de N.
acum e sprijinul principal al bisericii catolice
In Anglia; capul ei e Henry Fitz-Alan-Howard,
al XV-lea duce de N., n. 27 Dec. 1847.
Norla, (span) un aparat destinat a urea apa;
el e format dinteun lant continua (interminabil),

Kln, Ther, Metz, Bingen, Worms. Acesta Ana

numai pnin bani 5i prin cedarea unui teritor a
scapat de ei. Impratul Arnulf (891) i-a infrant

inarcate Cu ape, i coboara goale.

dupe, ce s'a inerestinat si depus juramentul de

vasal, i-a cedat un teiitor (Normandia, v. ac.)
spre a se stabili cu oamenii sei. De aci incolo

ns si a sapat imperial de invasiunile ion.

Acum navalira din nou in Francia, Carol Simplul

(912) a sapat numai asa de dinsii, c pi-a ma-

pe care stint fixate nisce g1ei, cari se ura ritat fiica sa Gisela diva ducele Ion Rollo, aruia,
Nono, (geol.) sau Norianut impreuna Cu Carnianul, stint dou subdivisiuni ale etajului Tyrolian din Tryasul alpin.
Norioi, Alpi, v. Alpii.
Noricum, in antichitate tinutul Alpilor estici
(Salzburg, Carintia si Stiria de adi); capitala
Noreia, acum Neumarkt.

Norita, rod, eruptiv fermata de plagioclasi

piroceni rombici; ate data confine si olivin.
Norma, in Ung. name dat cursurilor de invetamnt de 6 septemtini tinute in vacante, pe

la inceputul secl. XIX, cu invetatorii scoa-

N. servira spre aperarea Franciei si in scurt

timp insusind limbs franceza, se amalgamisara.

Anglia a fost de N. pradata si mai des. Dap

moartea regelui Egbert se asezara in Northumberland si Murcia. Alfred cel Mare i-a retinal
dela devastarea terii, dar dup moartea lui ca
atilt mai des devastare Englitera. Dua moartea
lui Eduard Confesorul, se urc pe tronul Angliei
un urna s al lui Rollo din Normandia (1066).
Deci Vilhelm, principele Normandiei anexa Englitera la Normandia. In urma N. se contopira

lelor poporale, sub conducerea inspectorilor districtuali scolari si in cari li-se propunea: Doc- si ad, disparandu-le numele de N. In sed. IX
trina religiunii, Interpretarea Sf. Scripturi, Istoria strabatura Oa la peninsula iberica, Baleare,
biblia, Aritmetica pi Metodica. Ca ocasiunea termii Africei, Italiei, Asiei mini, devastand pe
acestor cursuri se conferiau i posturile inve- tot local. In Italia s'au intrit mai stabil(secl. XI),
and principelo de Neapole, Sergius, din recutatoresci.
Normal, (lat. norma, model, regale, mesura), noscinta pentru ajutorul dat contra rivalilor
tot ceea ce e facut dupe regula 5i mesura; N. li-a dat un teritor, unde au fundat un ducat cu
orasul Aversa. Cad Grecii le-au refusat partea
ca subst. mesar normala, contr. anormal.
Normala, mal, organisat astfel ca sa poata de prada castigat cu ocasiunea ocuparii Siciliei,

servi de model altor scoale, indeosebi pentru ocupara Apulia si o impartia intre ei. Dupa
se extind
prepararea personalului didactic (preparandie, aceasta, in legatura strinsa cu
fata de curtea
seminar pedagogic). In Austro-Ungaria numele tot Ina' tare, primind vasalitatepapii'
acesta S'a pa.strat pentra scoalele primare ur- papala. Robert Guiscard (1056-85) ocupit testa
bane, eu o programi mai desvoltata. In Francia peninsula, fratele seu Roger I, Sicilia. Roger II
si Romania se deosebesc $. N. primar si su- unesce toate posesiunile normane sub sceptrul
p e ri o a r a, cari tin local unor institute sau se- su si 1130 fa incoronat rege al Neapolei si
minarii pedagogice, pentru pregatirea corpului Siciliei de pontificele Anaclet 11; stingendu-se
semintia Normanilor, toate acestea tree in podidactic primar ei secundar.
Normalil, o colectiune de acte relative la des- sesiunea Hohenstaufilor. Sub ducele Rhos, au
atacat N. si termurii marii estice, subjugand povoltarea bisericei bucovinene. v. Calinescu.
Normandia, veche prov, franc., cuprindnd ti- poarele din jurul Mara Baltice, cunoscuti sub
natal dela gura Seinei, acum impartit in de- numele Varegi (Wareger). Rusii se supun lor.
partamentele Seine infer., Eure, Orne, Calvados De aci au facut invasiuni dese si in imperial
si Manche, 29,545 kma. Capitala Rouen. Ducii roman de est, primiti mai tardiu in armata sub
de N. dela 1066 incoace (Wilhelm Cuceritorul) numele .pocpcmov. In jurul Oceanului Atlantic
au fost si regi ai Angliei pail ce Henric ILI la ocupar insulele Orkney si Shetland, descoper
1529 abdia de N. in favorul lui Ludovic cel &ant insulele Farer si Islands. De aci strabat spre
Normani, popor de origine germana, care in Grnlanda, ba chiar pana la termii Americei,
secl. LIC

i X pleand din patria lor strbuna, prin Scotia ma., s. a. Prin sal. XIV si XV

peninsula Scandinavia, fac invasiuni in Europa aceste colonii, atacate de Indiani si Eschimosi,
Bodiu.)
vestic ai sudica, mai tia.diu chiar pang la mij- au disprut.
Normanice, insule ins. engl. in La Manche,
local Marii Mediterane. N., constrinsi de lipsa
mare, in sal. IX pleaca din teara lor spre fer- la termurul vestic al Normandiei, 195 km'. en
muni
Conduatorul lor a fost contim- 92,272 loc..(1891); importante puncte strategice.

Norne, in mitol. nordica dinele timpului pi

moartea lui Carol, care si-a aperat teara contra sortii in flamer de trei: Urd (trecutul), Verlor prin forturi, intrarg in Francia, o devastara dandi (presentul) si Siculd (viitorul), cari petrec
si clusera eu sine multi locuitori ca sclavi sau la fantana date a cjinei Urd, sub arborele
Ii ucisera. Sub domnia neputinciosilor Carolingi Yggdrasill in Asgard, si spun soartea oamenilor,
se intarira in Francia, cu deosebire pe insula ba si a cleilor; ele sunt i genii aperatoare ale
Oissel, in Noir-Montier, de unde plecara in di- mailer.
poranul lui Carol cel Mare, Ragnar Lodbrok. Dupe

www.dacoromanica.ro

416

N-OTOC - Norvegia.

Norm, In inteles o biec ti v mersul independent de vointa omului a intmplarilor externe,

incat resultatele lor sfint in consonanta cu dorintele si sperantele unui anumit om. In inteles

subiectiv N. insemneaza fericirea (v. ac.).

Christiania,cul300 ascultatori.Administraliunea.

N. este regat independent, stand ca Svedia in

uniune personal& Puterea legislativa o exerciaza rnerubrii din camera deputatilor (storthing);

Regele are dreptul de veto. N. este imptirtit in

eroul unei povesti, v. Fortunatus. 20 comitate (amt) si 56 districte (fogderier),
Noroiul, (agrio.) ca si praful de pe drumuri acestea in 39 orase si 511 comune. Serviciul
sosele si namolul de prin blti fined da un militar este obligator si dureaza 13 ani; in timp
amendament bun pentru diferite terenuri, de- de resboiu cel apt de a purta arma, este indaoarece el contine atilt saruri minerale provenite torat dela 18-50 cad a lupta pentru patrie. In
din sfarimarea rocelor, cat si resturi organice timp de pace armata consta din 180,000 militari.
Norocosul,

(humus), provenite din fecaliile vitelor ;fi resturile

Istorie. N. joacal rol in sed. IX (navalirea

plantelor ce au ajuns in el. Unde insa N. a stat Wikingilor). Loc. erau popor de mare, in care ca-

mutt timp sub apa poate sa contini

corpi litate au infiintat ducate mid in Irlanda si Scotia.

toxici, vatmittori plantelor. Do aceea namolul

si N. scos de sub apa nu se intrebuinteaza numai
decat, ci se pune gramadit pi se lasa mai mult
timp s stea la soare i aer, ca 0, se usce i oxideze si sci se reduca corph toxici din el. Pentru
a grabi uscarea i oxidarea lui se sapa pi amesteed de 2-3 ori, inainte de a-1 cara pe araturi.
Praful de pe sosele se poate indat& cara pe terenwile arabile, fiind deja uscat.

Imperial N. fir infiintat de Harald Harfagr, care

in lupta dela Hafrsfjord (872) a supus toate

voevodatele mai mici. Fiul su, H. Hakan Bunul

(936-960), a imptirtit teara in 4 districte legislative. 0 lege uniforma pentru intreaga N.

s'a introdus numai sub Magnus Lagabte (1263

pana 1280). Cu finea sed. X strabate in N. crestinismul sub regele danez Harald Blaatand. In
1000, sub Olaf Tryggfasson si Olaf Haraldsson,
Norrbotten, cut mai nordic 5i mai putin populat der Digre, (der Dicke) Grosul, paganismul s'a

comitat (Lan) sved., 106,818 km2., cu 104,783 loc. stins cu totul, astfel ca sub Olaf Kyrre, N. are

primate si crestinismul se organiseazit pe basa

independenta nationall In urma constituliunii,
Norrkping, ora p in Svedia, 32,826 loc. (1891); ca si fiul legitim sa aiba drept la trot), inceputul

(1891); bogat in tier. Capitals Lulea.

Norrige, (aced) Norvegia (v. ac.).

insemnata industrie de postav, hrtie, zahar, evului mediu al N. este plin de lupte pentru
tabac, bumbac; santier; cornerciu maritim.
tron, ceea ce slabise autoritatea regelui si drt
Norters, Whit de nord de iarna, dela Missouri nascere partidelor aristocratice si hierarchice.
pane in Golful de Mexic.
Luptele acestea se curma numai sub domnia
Northampton, 1)N., oras in Anglia cu 61,016loc. lui Sverre, care a supus aristocratii, a pters feu(1891); locul principal al fabricatiei engl. de in- dalismul si a organisat teara din non. 1319 s'a

caltarninte. Ad a invins Richard de York pe stins familia lui H. Harfagr 5i tronul trece in
regele Henric VI la 10 Iulie 1460. 2) N., orap mane regelui de origine svedez, Magnus Eriksson.
in statul Massachusetts (America de nord), Ring& In secl. XIV N. prin luptele sale interne sin-

geroase cade in letargie, aristocratia, drub:era

Connecticut, 19,990 loc. (1890).
Northamptonshire, comitat engl., 2549 km2., atat de puternica, se nimicesce. Cu ea se nimica 202,238 loc. (1891).
cesce si simtul national pi astfel N. devine in uring
Northumberland, comitat in nordul Angliei, dependent& de Danemarca. Eriksson (1319-43)

ca 506,030 loc. Mare parte compus din coline

neroditoare ; nutresce numeroase turme de oi;
industria de masini foarte desvoltata.
Nortia, la Etrusci si la Romani cjina sortii;
In templul ei in tot anul se batea cate un cuiu.

Cuiele numerau anii dela consacrarea templului.

Norvegia, (ved. Norrige, dan. Norge), regat

situat in partea nordica i vestic, a peninsulei
Scandinavia, intro Marea ghetoasa de Nord,

Marea Norvegica, Marea de Nord, Skager-Rak,

Svedia, Finlanda (3i Rusia, err o suprafatet de
322,304 km2. si 1.988,674 loc. (1891), (6 pe
1 km2.). _Relief si Idrografie, v. Scandinavia.

abdica de coroana in favorul fiului su Hahn.

Acesta (1343-80) ia de sotio pe Margareta, fica
regelui din Danemarca, Waldemar Atterdag.
Margareta, ca unica ficrt, unesce N. pi Svedia
err Danemarca, prin faptul, ca cfistiga tronul
Danemarcei fiului ei Olaf. Uniunea aceasta a
produs suprematia Danemarcei, de care Svedia
seal* N. insa nu. Cu acestea se incepe in N.
epoca danezd. 1450 N. pierOnd lupta de di-

berare din aniline, este constrinsa se recunoascit

de rege al siiu (in contractul de Bergen) pe Christian, regele Danemarcei. La inceput pare a av
oare care independenta, dar dela 1536 devine o
Producte: Solul stancos, campii de ghiatd, si- simpld provincie daneza. Suprematia daneza a
tuatia inalta fac N. mare parte o teara nefruc- amenintat nu numai independenta N.-ei, dar era
tifera, adeca 7504, 220/o paduri pi numai 30/e sa suprime si limba, cultura ei. In sed. XVI
este pamnt cultivat i pasuni. Marile din veci- biserica devine daneza prin intluenta reformata ;
natate fiind abundante in pesce (hering, ostriga, in secl. XVII prin legislatiunea daneza, limba
raci de
foca, chit, p. a.), pescantul aduce danez devine chiar limbd a aristocratiei. 1813,
venit anual
rnare'de 41 mil. (1896). In minerale N. chid Napoleon pierde lupta la Lipsca, regele
este saraca, se exploateaza: argint, anima, fier, Svediei, loan Carol, asigurandu-si sprijinul Rupiatra de var, pirit, etc. industria este primi- siei, Austriei i Engliterei, spre a ocupa N. dela
Eva ; comerciul insa, fiind loc, navigatori buni pe regele Danemarcei, Frideric VI, aliatul lui Napomare, este infloritor. Centrul comerciului este leon, ataca pe acesta i prin conventiunea deja
capitals N.-ei : Christiania, apoi Bergen si Frond- Kiel (1814) It constringe sa predee N. Svediei.

hjem. Importul in 1896, 240% mil. cor., Ex- Astfel N. intra in o nourt epoca. Dupa o lupta
portul 1472/4 mil, cor. lastructiunea este desvol- de independentl ca Svedia, condus, de admianalfabeti siint foarte putini, universitate in nistratorul Daneruarcei, Christian, 1814 se . re-

www.dacoromanica.ro

Norvegiana

Nostradamus.

417

inoesce pactul dela Kiel, N. se unesce cu Svedia, Drum bun, doba batee. (Cf. Foaia Societatii
obtine dreptul de independenta in cele interne, pro 1869, p. 215.)
[Dr. I. G. Sbiera.]
avnd numai rege comun si un storthing (parNosocomiu, @rec) ospital, spital; Gangrena
lament) comun ou Svedia. Relatiunile dintre N. nosocomialti, G. ospitala.
si Svedia nefiind ciar stipulate, in N. s'au ivit
(grec) originea morbilor.
des curente contra uniunii. Acestea n'au in- Nosogenesis,
Nosogeografia, (grec) expunerea respandirii
cetat nici cand regele Oscar I (1844-59) a in- geografice si climatice a morbilor.
fiintat un ord norvegian, stindard si pajuri
Nosografia, (grec) descrierea unui morb.
separata pentru N. 1859 storthingul N.-ei resNosologia, (grec) sciinta, care se ocupg cu
pinge dreptul regelui de a numi pontru N. administrator, tot atunci respinge proieetul, care desvoltarea morbilor.
Nosophthoria, (med.) extirparea morbilor prin
tintea la consolidarea uniunii. Luptele acestea an
o igiena si profilaxie consequent, energicl.
avut resultatul, ca N. a pretins revisiunea
Nossairi, secta moh.amedana intre Libanon si
tului de uniune. Aceasta dupa multe incercari
zadarnice, s'a resolvat in 1872, cand regele Antiochia, care se pare inrudita cu Druzii. AdeOscar II a abclis de dreptul de a nurni admi- rentii sal (ca. 80,000) se flumes Mu'mixum
(credinciosi). Consta altcum din siitismul mohanistrator in N.
Norvegiand, literatura. Pang la infiintarea universitatii din Cristiania, In 1811, si pana la despartirea Norvegiei de Danemarca si unirea ei cu
Svedia, in 1814. scriitorii de origine norvegiana,

medan i gnosticismul crestin si din alte ele-

mente necunoscute. (Cf. Niebuhr, Reisebeschreibungen nach Arabien; De Sacy, La religion des
Druzes. Paris, 1838.)
[M. Bodin.]
Noss1-136, (Nosti-Varin), insula mare, 136 km.,
ca Arreboe, Holberg,lliu, Wessel s. a., scriau
In limba daneza. Lucrarile filologului I. A. Aaseu 9000 loc. in partile nordice din Madagascar; din

si traditiumle si cantecele poporale, culese de 1840 in posesiunea Francezilor; foarte fructi-

I. Moe, sant primele producto, cari arata tendinta fora, se cultiva orez si cafea.
de a forma o literatura nationala, in care s'au Nostalgia, (grec) tristeta produs prin plecarea
distills apoi poetii H. Wergoland, I. Welhafen, de pe pamantul natal, insotit de dorinta impeAndr. Munch. Ace$tia avura mai multi imitatori. rioasa de a se intoarce acas. Sufer de prefe-

Astadi Bjrnson si Ibsen (v. ac.) fac epoca in rinta adolescenti, individi blni, sensibili si de
literatura dramatica. Camilla Collet si Magd. un temperament nervos ; terani, soldati si oameni
Thoresen sfint bune romantiere. Asemenea istoria putin instruiti sant mai predispusi. N. e consi-

geografla N., filosofia, teologia, jurisprudenta, derata de unii drept o monomanie, de alfil drept
sciintele exacte, toate au representantii lor. Dar o novrosa a imaginatiunei; in realitate ea este
limba literati N. se deosebesce putin de cea o tulburare psichica, care in formele grele poate
(lane* mult mai putin decat limba vorbita, fi originea unei depresiuni considerabile morale
si fisice, si sa fie insotita de astfel de disordine
foarte asemenea celei islandeze.
Norwich, ora $ si comitat in estul Angliei. N. grave ale nutritiunei, heat sa se termine prin
posede un castel normand, o primarie zidita la moarte. Suferintele morale duc pe nostalgioi la
1453 si vr'o 34 biserici, dintre cari ces mai re- sinucidere. Multamita progreselor civilisatiunei,
numita este catedrala construita 1096-1510, pi a respandirii culturei si a tratamentului mar
palatul episcopal, zidit 1318, o scoald inte- bland in casarme, formele grave ale N.-ei stint
meiata 1325, un museu si o biblioteca. N. are foarte rari. Tratamentul rational const in Intoarcerea la camin si daca aceasta nu e posibil, in
100,970 loc. (1891).
Nosce te ipsum, (lat) (cunoasce-te pe tine sustinerea moralului, distractiuni, exercitii musinsuti), era inscriptiunea pus la intrarea in culare, tonice si idroterapie. [V. Imerwol.]
templul lui Apollo din Delphi; se considera ea
Nostoc commune Vauch., alga din fam. Cyanocel mai bun indemn pentru inceputul inte- phyceelor, se ivesce in toat Europa pe pamant
lepciunii.
[Pl.]
umed, mai ales dupa ploaie, ca o massil gelatiNosean, mineral, silicat aluminos si sulfat de noasa de coloare verde.
sodiu, in cristale cubice, cenusii [Ana negre. Nostocacee, (botan.) familie de Alge SchizoSe gsesce in roce eruptive, insotind mai ales phycee (Cyanophycee, v. ac.), cu mai multe geleucitul si nefelinul.
uuri, Nostoc (v. ac.), Anabaena Bory, CylindroNosema bombycis Nag., ciuperca saprophyta spermum Kiitzing, s. a. Trajese prin locuri umede,
parasita in sfingele si tubul digestiv al ganda- malurile mba.tinilor, baltoace, ape dulci ori putin
cilor (viermilor) de matasa, producand boala sarate si lin curgtoare, asociate cu Lichenii sau cu
Pebrina (v. ac.) sau Gattina.
alte plante (Asola, Cycas, Guanera, Sphagnum).
Nosieviciu, Stefan, prof. gimn. si componist,
[S. St. R.]
n. 1833 in Sad agura, Bucovina; a studiat teoNostradamus, (Michel de Notredame), vestit
logia in Cernaut, apoi filosofia in Viena, califi- astrolog franc. (1503-1566), n. la Saint-Remy,
candu-se ca profesor pentru studiile maternatice in Provence, din o fam. ebre, creltinata. Medic
si sciintifice. 1864 numit prof. la gimn. gr.-or. si astrolog, publich primul almanach cupredicerea
din Suceava, uncle t 1869. Avea un rar talent vremii, dupa care se facura apoi alto calendare
musical ; a infiintat In Suceava o societate mu- asemeni. N. insa se faca celebru prin Prosicala, a comps o multime de cantece dup fetiile.t sale despre faptele si intampl.rile ornemelodii nationale rom. A. publicat in Foaia So- nesci,. publicate in 1555, in strofe de one 4 vercietatii pentru cultura si literatura roman in suri runate, impartite In 7 ,Centuric, pe urma 10.
Buctiresci in 1868 un comentar asupra poesiei Edit. cele mai bune sfint cea deis Lyon, 1568,
,Tatarulc de V. Alexandii si o melodie pentru si cea dela Amsterdam, 1668. Urmatoarea epicantarea ei, si in 1869 alta ineloclie pentru poesia grama din acei timp arata, ca nici atunci nu
Enciclopedia romanii. Vol.

www.dacoromanica.ro

418

Nostrificare

Nothnagel.

credeau toti in asemeni profetii: *Nostra damns, totdenna avand langli ele oliniut verticala nucum falsa damus nam faller nostrum est.t
sau r ) , Numai in muFratele acestuia, t. de Notredame, magistrat, mit coada
a sobs: Vietile celor mai renumiti i mai vechi sica veche a bisericei occidentale (cant plan) s'a

poeti provensali. Un fia al sau, Cesar de N., pastrat forma patrata a N.-lor si la figura exa saris intro altele : letona (;i cronicele Pro- ceptional intrebuintata, valorand doua intregi.
vansei. Un alt fiu, Michel de N., un tratat de N.-le au dublul rol de a representa, prin positiunea
astrologie.
relativa ce li-se art pe portativ, inltimea saneNostrificare, procedura de indeplinit pentru telor, i prin figura Ion durata acestora. Acestor

a se recunoasce valoarea legalCunui document figuri de durata li-se d numele de intreagit (o ),

liberat de un alt stat sau institutiune strain. jumdtate

pdtrime
optime EN), s. a.,
N.-a diplomelor can dau dreptal la practicarea
nnei profesiuni liberate e conditionat adeseori nume cari arata si relatiunile de valoare intre
td de supunerea candidatului la un nou examen. aceste note.

in tratatele vechi gsim adese cuvantut N.

Notii, in genere este semnul distinctiv (insusirea), prin care un obiect se pate deosebi imparechiat cu diferite calificative, astadi evite
de altul. La Beare obiect de gandire se pot din us. Asemenea in studiul compositiunii gasim
deosebi dou6 grape de note: a) esentiala i acci- intrebuintat cuvantul de N., insotit de diferite
dentala, b) comune si proprii. Esenti ale sant epitete, dupa rolul armonio ce indeplinesce sau
acole, cari fac pe obiectul care le are sa fie dupti casal particular in care se presinta su[T. C.]
ceea ce este si dela cari atirn existenta, va- netul representat de aceasta N.
Nota bene, (lat., scurtat NB., nb.) inseamnati-o
barca i insemntatea lui. Ace id ent al e se
bine, grijesce.
numesc acele, cari pentru esenta obiectului
Notabil, (lat) fruntas.
pentru cugetarea lui, ce e drept, nu stint abNotalgia, (med.) dureri in spinare.
salut necesare, serveso insa la caracterisarea
lui, deosebindu-1 in mod individual de catra Nota notae est etiam nota rei, inseamna
titbit. N. esentiale luate laolalta constitue esenta nota P a notei M, care apartine subiectului S
sau substanta obiectului. Dintre aceste pe unele este totodat i nota a subiectului S. Acest
le are indecomun cu alto obiecte de acelas fel. principiu logic este o alta formulare a princiAceste se numesc N. c om une. Sant apoi unele
pe cari le are numai pentru. sine ; aceste se die
p r op rii. (Cf. Maiorescu, Logica; Pletosa, Logics, pag. 9.)

piului dictum de omni et nullo, a carui formula

este *quidquid de omnibus valet, valet etiam de
quibusdarn et singulis.* Ceea ce are valoare fa(
de gen, are valoare i fata de speciile cuprinse
Not mai insemneaza and.: a) explicatiune In el, precnm i fatti de individii cuprinsi in
sumara a unui pasagiu scris sau tiprit; b) gradul specii.
[Pl.]
de clasificatiane ce se da unei prestatiuni luteNotar, 1) persoana insarcinata ca redigiarea
lectuale i insemnarea gradului de merit In procesului verbal al unei edinte; 2) functionar
scoala;
comunicatiune scrisa cu caracter ofi- public, caro primesce spre pastrare i redigeaza
cial, s. e. N. diplomaticl; d) memorial comer- acte (v. ac.) despre afaceri de drept sau relatiuni
ciantilor si a profesionistilor; name dat biletelor de drept privat, pentru a le da un caracter de
de band): (v. Banca de emisiune).

[Pl.]

autenticitate.

Rota diplomatied. In diplomatic) N.-le siint Notar comunal, in R o m. secretarul

modal de corespondentl cel mai intrebuintat, riilor rurale, ales de consiliul comunal si conIn deosebite imprejurari, atat pentru afacerile firmat de prefect, este caput cancelariei sicontracurente at i pentru a trata pe cele mai im- semneaz. toste actele i tunable primariei; in
portante. N.-le co nf id enti al e dint cele ne- Un g. alegerea notaralui se face (pe via(a) prin

semnate, sau N.-e verb ale, ce se usiteaa consiliul comunal, avnd pretorele a nomina cel
pentrm afacerile lsate in uitare, sau afaceri a
caror important presinta vreme a o relevam.
Totusi in acest cas nu i-se d un caracter oficial
san imperios, nici urgent.
[O. L.]
Notd, (mus.) nurne dat in notatiunea musicall in special semnefor prin cari se represinta
graft sunetele musicale; N.-le in musia stint

pufin trei candidati dintre concurentii cualificati

conform cerintelor legii.

Notar public, in U ng. persoaurt incredintata
din partea autorittilor statului ca redigiarea
autenticarea actelor. Aceasta institutiune a fost

creata prin art, de lege XXXV: 1874 (modif.

prin art. de lege VII: 1886). N. publ. este numit

prin urmare ceea ce siint literile in scrierea de ministrul de justitie si are sa primeasca dela
ordinara. Cuvantul latin Nota
semn) a fost par anumite taxe pentru interventiune i lu-

intrebuintat in acest Bens pentru pima oara de ()raffle sale. In anumite afaceri de drept interscriitorul Fab. Quintilianus (secl. II). Mai tk.diu ventiunea N.-lui publ. este obligatoare, s. e. la
Boctius (secl. VI) nnmesce astfel litenle grece acte intre fidantati, distoriti, la ale orbilor,
intrebuintate ca notatiune musicala. La apari- surdilor, mutilor, etc.
tinnea neumelor (v. Neuma), intro altele li-se
Notara, Hrisant, archimandrit al sf. mormnt,
da acestora si camele de N. romana si tot ca- care a intrat in cereal istoriei roman din causa
mele de N. se d semnelor mici patrate, ce relatiunilor sale cu eruditul spatar Niculae Miinlocuiesc neumele (N. quadrata sau quadri- lescu, ambasador rusesc la Peking. Dup indiquurta). Aceasta ne arata a in cursul secl. catiunile acestuia (1693), N. a scris o carte asupra

numele de N. a fost dat la semne foarte deo- cuceririi Chinei de Md. Tatari. (Xenopol, Ist.

sebite intre ele, pana ce a ajuns a fi dat la Rom. 1V, 617.)

seinnele de adi. Acestea snt in general rotunde
Nothnagel, Herm., medic germ., n. 1841 in
sau putin ovale, pline sau desarte (
) i mai Alt-Lietzeerike (Brandenburg). 1872 prof. de

www.dacoromanica.ro

Nothocordul

419

Noumenal.

medicina interni in Freiburg, 1874 in Jena, iar si Africa sudica. In reginnea mediteran pi in
dela 1882 in Viena. Serien: Diagnostik der Ge- oriental Europei cresce N. Marantae (L.) R. Br.;
hirnkrankheiten, 1879; Beitrge zur Physiologie
und Pathologie des Darmes, 1884; in colaborare
ca alti cliniciani a publicat, incepand dela 1894,
,Spezielle Pathologie und Therapiee.
Nothocordul, v. Chords dorsal.
Notificatiune, notificare, (lat) insciintare,

ea se ell si in Romania la Varciorova pi in

nnurtii dela Greci (Putuiatu, Consul) din Dobrogea. In Europa, tot in regiunea mediterana,
se mai afla si N. vellea (Ait.) R. Br. [S. $t. R.]

Notorhize, (botan) anal din cele cinci triburi

in care imprtea De Candolle Cruciferele, acelea
aducerea unui lucru la cunoscinta calva, sau: la cari radicula embrionului e indoita si se aplica

aducerea la cunoscinta a unui lucru. (v. Nota.) pe spinarea 'Innis din cotiledoane, cari se die
Notig, (Naoy-Szeg), protopopiat gr.-cat., apar- atunci ineumbente (v. ac.).
tintor diecesei de Gherla, compus din 12 paNotoric, cunoscut de toti; invederat; public.
rochii si 8 filii, cu 9438 suflete gr.-cat.
Notos, la Greci vdntul de ameadi, la Romani

Notiunea. Asupra unui obiect de &dire se Auster.

pot exprima mai multe judecati. Prin aceasta
Notre-Dame, (pron. notr-dam), la Francezi nueste posibil, ca si se constate tot ceea ce se tine mires Sf. Vergure Maria.
de substanta lui. i de substanta unui obiect se
Nottara, 1) N., Constantin, artist dram., sotin i o formeaza acele note, cari Ii fac si fie cietar al teatrului national din Bucur., n. 5 Iunie
aceea ce este atit in sine i pentru sine, cat si 1859 in Buc. a urmat la liceu panti la class V.
In report ca alteeva i aceste stint notele sale 1877 a intrat in conservatorul de mus. si declam.
esentiale. Ca atari se consideri mai antai notele din Buc., ande si-a terminat studiile land prepe cari le are comune Cu alte obiecte de felul miul I in class prof. Vellescu. A fost trimis
gar, apoi notele sale proprii i specifice. Toole apoi de directia teatr. nat. din Bucur. la Paris,
aceste se pot afla isoland cu mintea mai antai ande a urmdrit cu mult rivna representatiile
prin abstractiune notele comune de toate cele- dela comedia franceza Odeon si alte teatre inlalte, iar apoi prin un act de reflexiune combi- semnate. N. e un stilp puternic al teatrului
nindu-le inteo nouri imitate notionall. Resul- nostru, el a contribuit mult ca si ridice nivelul
tatul acestor operatiuni, ca product, este si se artistic al scenei rom. Posed o dietiune clara;
numesce N. Deci a) sub raport psicholo gi c gesturile, miscarile figurii sale, intregul joc al
N. nu e decal representare, ce contine partea scenei dela cel mai simplu pana la cel mai comcomun mai multor representan i relative la o plicat, sfint lamurite i analisate. El a %cut o
anumit clasa de obiecte.4 De coman se dice sunlit de creatiuni: Pe Rada din Fata dela
ci avem N. despre vr'un obiect atunci, dud, fie Cozia; Horatiu din Fantilna Blandusiei; P y gpe calea experientai, fie prin cugetare i cer- rn a li on; Don Juan; Tartuffe Petra cel
cetari sciintifice, am ajuns ca si-i cunoascem
Mare din Tarima; Hamlet, a. in fine putem
si-i intelegem fiinta, substanta i insusirile. Deci dice eg astadi din toti artistii dramatici ce pob) sub raport 1 o gic numim N. ace' continut sea. Teara-Rontin., N. este cel mai de samit.
al consciintei, castigat prin cugetare, in care
2) Nottara, Elena, n. Bogdan, artista dramacunoascem realitatea substantiald a unui obiect tica, sotia lai Const. Nottara, este o actritit de
dupa notele sale esentiale. In procesal de formare merit, jucand ingenuitati i amorese.
al N.-lor, cugetarea aplica armatoarele operatiuni
Nottingham, capitala cottului Nottinghamshire
particulare : a) comp ar ati unea, in virtutea In central Angliei. 229,775 loc. (1896); multe
careia multele i variele obiecte de &dire, fie biserici vechi i frumoase, cum e bis. Sf. Maria;
ca stint date prin experienta ori sfint castigate universitate, biblioteca, musca; multe fabrici de
prin ougetare san sfint producte ale fantasiei, dantela renumita, ciorapi, velocipede, masini.
se pun in raport unele cu altele in scopul de Nottinghamshire, comitat in centrul Angliei,
a constata rnomentele de asemnare i. diferinta 2184 km., cu. 445,823 loc. (1891). Capitala
dintre dinsele, adecd notele comune si cele Nottingham.

proprii; b) a b s tra ctiun e a, prin care notele

comune ale mai multor obiecte asemnate se
isoleaza si se consider in parte;
c o in b i natiunea, prin care notele comune, castigate
prin abstractiune dela mai multe obiecte asemhate se combina inteo unitate notionall, care

Notturno, (ita/.) v. Nocturna.

Noua Revisti Romini" pentrn politica, lite-

ratura, sciinta si add; publicatiune periodica

bimensuall, apare in Bucuresci en incepere dela

1 Ian. 1900. Fundatorul si directoral sail este

C. Radulescu-Motru, prof. la facultatea de litere

va contin numai partea comuna acelor obiecte

filosofie din Buc. N. R. R.", este o publiva representa idea despre fiinta sea substanta Ion. catinne care tine in curent pe cetitori cu toate
La fiecare N. se deosebesce continutul i sfera. chestinnile de actualitate. Pastreaza o direc-

Continutul i formeaza totalitatea notelor, pe tiune independenta atit in politica' cat si in licari le are si prin cari devine obiect de gandire. teratura'. Pablicit cu preferint studii referitoare
Sfera unei N. tesa o formeaza totalitatea obiec- la originea si caracteristica poporului roman.
telor, cari au pe acea N. ca o nota in conti- Noumenal, (gree) termin filos. introdus si in-

nutul lor. Semnul exterior al N.-lor sau echi- trebuintat de Cara Kant pentru a arks, ei subvalentul litnbistic siint cuvintele dupd deosebitele stanta lucrurilor nu este ceva dat prin expeion categorii. (v. Art. Nota ; apoi cf. Maiorescu,
Logica ; Pletosu, Logica 7.)
[Pl.]
Notochlaena R. Br., (botan.) gen de Ferige din
fam. Polypodiacee, cu presto 25 specii xerofile,

rientd, i prin armare nu este obiect al intuitinnii

(fenomen), ci este product al ratiunei, dedus

prin cugetare. Drept-aceea se si face deosebire
intre realitatea fenornenald, in care cunoascem
adeca de locuri uscate si stancoase expuse la obiectele dup a lor infatisare externa', pi intro
soare; cele mai multe creso in America vestica realitatea noumenala sau substantiald, in care on-

www.dacoromanica.ro

27*

420

Noumenon

Novo Cercase.

sclimbd debitoral, sau in fine ereditorul, prin

substituire. Conditiunile principale ca o N. sti
fie valabild mint: ca partite s fie capabile a se
obliga, ca obligatiunea ce se stinge id fie vaKant pentru a designa existenta in sine labild i vointa pdrtilor de a face N. s resulte
(Das Ding an sich) si a o deosebi de existenta evident din act.
f en omen al d (Phenomenon), care cade sub
Nova Zagora, ordsel in Bulgaria numit turc.
simturi. v. Kant.
[Pl.]
Jeni-Zagra. 17 Iulie 1877 invingerea Rusilor
Novae, brasda lui, numitd fj.1 Troianul sau (Gurko) asupra Turcilor.
Valea lui Traian, urmele unui val de pmant
Novela, e o povestire poeticd In prosd. Se
cu ?ant, incepe in j. Olt $i Rornanati i &nand deosebesce de roman numai prin scurtimea ai
Oltul continua in j. Teleorman spre nordul ora- simplitatea sa. Pe cand romanul ne da tabloul
sului Alexandria si intr in j. Vlasca. Largimea unei vieti intregi, N. ne da numai un episod,
lui variaza intro 14 si 16 m. Provenienta lui numai o intamplare din viata eroului gu. Ca
fined nu este bine definitd, daci a fost destinat
romanul, N.-le pot fi istorice (Asachi, C. Nepentru cale de comunieatie sau ca aprdtor contra gruzzi, Odobescu); de moravuri (N. Filemon);
inimicilor. Legenda spune cd, un urias ea nu- psiehologice (Slavici, Vlahu(a); filoso fice (Volmele Novae ar fi tras aceasta cu un plug tras taire); morale (Fr. Soave); satiriee (Copii de
noascem substanta, adecd aceea ce inteun obiect,
en toate schimbdrile calitatilor sensibile, remane
neschimbat.
[Pl.]
Noumenon, (gree) termin non intrebuintat de

de doi bivoli albi.

Novae Baba, v. Baba Novae.

pe natarle, de I. Negruzzi), $. a. Maiestrul novelisticei e Boccaccio (v. ac.). Intre novelistii rom.
Novaci, com. rur. in Rom., j. Gorj, situat mai amintim pe N. Ganea, Delavrancea, Leon
pe ambele maluri ale Gilortulai i compusd din Negruzzi, V. A. Urechie, e. a. N.-le isi au ori4 at. ea 1484 loc. (Diet. geogr. 1892), 5 biserici ginea in basme i in naratiunile versificate ale
si 2 scoale.
trubadurilor.
Novae Moise Sora, v. Sora Noac Moise.
Novele, legi, v. Corpus juris civilis.
Novacoviciu, Dionisie, episcop sarb. in Buda
Novelor, (Novae, ad Novas), Episcopia in Inprimul administrator episc. al eparchiei ort. esia, era ocupatd de Romani, dupa cum permite
rom. a Transilvaniei, remasa vacantd deis unirea a se judeca numele mai multor episcopi si
unei parti a Romanilor la 1700 sub mitropolitul pasagiu din Teofan (Chronographia). (Erbiceanu,
Atanasie. El a fost numit adm. al acelei epis- Ist. mitr. Mold. Buc., 1888, X X IIIXXIV).
copii in 1759, dar si-a inceput functiunea numai
Novembre, (lat) a unspreflecea luna in an.
In 1762. data ea numirea sa de adm. caut La Romani a noua, de ad i numele. v. Calendar.
mai mult a promova interesele unirei, ordonand
Novgorod, guvernament rus., 122,339 km2. ca
In scris preotimei, sub urmare de pedepse grele, 1.392,933 loc. (1897); cuprinde platoul waldaic si
a nu se impotrivi unirei, produce-lid mare des- lacul limen. Capit. N. (N. Weliki) la ie$irea riului
amdgire in poporul roman. Mitropolitul srbesc Wolchow din lacul limen cu 20,095 loc. (1897).
Nenadovil, nemultdmit cu purtarea necorespunNovibazar, (Novipasar) fost sangeao in viOtoare i ambigud alai N., a intrevenit la curtea laietul tare. Bosnia, acum ocupat nnlitaresce de
imp6r. pentru delaturarea lui din eparchia Ar- Austro-Ungaria, 7350 km2. ca 153,000 loc. Cadealului. Episcopul N., ca sd-si salveze posi- pitala N. ca 12,000 loc., loo strategic important.
tiunea sa, s'a aruncat in bratele episcopului latin
Novietunensis, oras vechiu in Dacia, dela care,
din Ardeal, Baitay, care a staruit ca In interesul dupa istoricul got Jordanes, spre est si nord
unirei N. sd nu se delature din eparchia Ardea- pan la Nistru si Vistula se intindeau Sclavint.
Novi Ligure, oras in prov. ital. Alessandria,
lului. Cu toate acestea N. vefland positiunea sa
nenaturala, in care ajunsese, a renuntat a mai 9917 loc. Ad i a invins Suworow pe Joubert la
administra eparchia Ardealului si s'a rnarginit a 15 Aug. 1799.
fi numai episcop in Buda, uncle retrdgndu-se,
Noviodunum, numele roman al oraselor Isaccea
a inutit nu dupd mult timp.
[Dr. I. P.]
si Nevers. (v. ac.)
Novitiat, gradul prim de pregtire pentru
Novaja-Semlja, (Nova Zembla, teara noud),
insuld in Marea ghetoasd de Nord, apartin-nd statul calugdresc, iar cel ce in acest grad hideguvernamentului rus Archangel, 91,070 km2.; plinesce actul de pregatire spirituala se numesoe
este impartita in done prin strimtoarea Ma- Novitiu.
toskin; populatd cu reni, ursi de ghiatd, vulpi, etc.
Novius, Marcellus, poet comic lat., contentporan cu Sulla, anal din cei mai renumiti auStatiune meteorologic. Colonii de Samoje4i.
tori de A.tellane. Fra.gmentele pastrate de N. M.
Novalis, v. Hardenberg.
Novara, prov. ital. in Pietnont, 6614 km2. cu se afla in Fragmenta pat, scenic. latinorume.
732,359 loc. (1890). Capitala N. are 19,577 loc.;
Novo Cercase, un orasel in teara Cazactlor
resedinta unui episcop; caste!, catedrald din de Don, insemnat prin remasitele de arta antica,
sed. XI. Ad i a repurtat Radetzky invingere descoperite prin movilele din preajma locului.
decisivd asupra Sardinienilor la 23 Martie 1849. In una din aceste movile, cea numita Hollad,
Nova Scotia, colonie engl. in America de nord, s'a aflat pe la 1863 o suma de podoabe i unelte
apartine la Dominion of Canada, 54,146 km2. cu de aun de o importanta archeologica extraordi450,523 loc. (1891). Capitala Halifax.
nard. Invetatul Al. Odobescu, studiand Cununa
Novatiune, (drept.) unul din modurile prin de aunt din acest tesaur, ajunge la conclusia,
care se stinge o obligatiune, si consta in a stinge In sudul Rusiei a luat nascere in primele veacuri

o obligatiune prin crearea alteia. N. are loo in

trei moduri: sau se schimbd obiectul datoriei,
o datorie noud inlocuind pe alta veche, creditorul i debitorul remanend aceia4i; saa se

ale erei noastre o intreaga sated artistica ca

un sistem de decoratiune a giuvaerelor, cu pietri

de diverse colori incastrate i alipite in foite

de aun, sward nascutd din elemente locale sci-

www.dacoromanica.ro

Novogeorgievsk

Nuclen.

421

tice, preschimbate sub influent's, persane i eline. Hammed. Intreg teritoriul este pustiu, numai
In sudul Rusiei, Gotii au facut cunoscinta cu termurii Nilului, afar% de provincia Dar-Dougola,

aceasta arta dis a aurfaurariei ingradite,

formeaza o fasie de pamnt roditor, unde se

adoptand procedeurile i elementele formale des- intinde un ses fertil in lungime de 220 km.

coperite aici, au purtat-o cu dinsii pretutindeni Dintre popoarele indigene cel mai puternic este
prin calatoriile lor deprtate in Europa. (Cf. Al. pop. Barabra, celelalte stint parte Hamiti, parte
I. Odobescu, Cununa mare din tesaurul dela Arabi. In sed. VI popoarele N.-ei s'au increstinat
N. C. in Analele Academ. rom. t. XI, sect. II,
pana in sed. XIV a inflorit bis. crestin., de
pag. 197 urm.)
atunci a inceput preponderanta araba. Adi N.
Novogeorgievsk, (mai nainte Modlin), fort- apartine Sudanului.
reata puterniea in guv. Varsovia, Rus., la vrNubil, col care a ajuns virsta de a put fi
sarea riului Bug in Vistula. 1830 ocupat de insurat.
Polonii revoltati, 7 Oct. 1831 cucerita de geNuc, (Iuglans regia L.), arbore din ordinul
neralul rus Golovin.
Amenthaceelor, fam. Iuglandeelor. Frunzele peNovoselita, (Noosuli(a), odinioar Stroieftii nate-compuse ; florile monoice, cele masculine
de jos, com. rur., atenenta la parochia Gogolina, In amente (matisoare), cele femine cu ovarii
mosie boierea.sca in calk. Cernaut, jud. Sada- subpuse si 2 stigmate. Se cultiva mult in Europa
gura in Bucov. ; 719 loc. (507 ort.-or., 60 rom.-cat. de mijloc si sud si in Asia. Miezul fructelor lui
uniati, 152 mos.); scoala prim., posta, tele- (numite nuci) se mananc i sfint folosite si
graf, stat. de cale fer., vama.
pentru extragerea untului (olerului) de nuca
Novoselo, (Noselo, slov. Novavas, ital. Villa- (35-500/,), intrebuintat ca comestibil si in picnova), sat cu 37 fam. rom., pe langa lacul Cepici tura. Lemnul N.-ului este foarte pretios pentru
in Istria.
mobile. Frunzele verdi sau uscate siint intreNovum organon, numele uneia dintre princi- buintate ca medicament cu deosebire in bai.
palele serien ale filosofului englez Baco de VeNucariu, (Nucifraga caryocatactes), pasre
rulam (v. ac.), intemeietorul empirismului filosofic. din fam. Corvidelor, ord. Canttoarelor. Penele
In acea.sta scriere, aparuta 1620 la Londra, Baco brune cu pete albe; coada neagr, la capt alba;
desvolta vederile sale metodologice cu privire ciocul si picioarele negre. Lung. corpului 36 cm.,
la cunoascerea naturei si a lucrurilor din ea. a aripelor 19 cm., a coadei 12 cm. Traiesce in
Dupa aceste veden, omul pentru a put studia padurile de bradi din Europa, Asia i Africa.

intelege natura, trebue s se desbrace mai

Nucel, (botan.) o parte a ovulului (v. ac.);
antai de toate falsele representari, idei i in- inlauntru N. se formeaza sacul embrionar nude
chipuiri, cari nu-si au isvorul in realitatea obiec- se produce oosfera, apoi oul, embrionul 5i albutiva. Aceste representad Baco le numesce xidola. menul sau endospermul permanent sau tranSi anume: acele cad provin din natura ome- sitoriu.
neasca se ()lc idola tribus; cele ce provin din
Nucet, fost nfanstire in j. Dambovita, Rom.,
natura individuala a omului, idola specus ; cele apoi o herghelie a statului, adi in urrna ivirei
ce ii vin omului din comerciul dilnic i prin rapciugei intro cai, desfiintata. Amin o scoala
limba, idola fori ; iar cele ce provin din traditii, inferioara de meserii si agriculturd. Statiune de
idola theatri. Tot in aceasta scriere se cuprind cale ferat.
si vederile lui Baco cu privire la inductiune ca
Nuci de Tahiti, (N. de Tagua, Cerosos, Cometed euristic.
rusco), sfint nucile mari cat un ou de gaina ale
[Pl.]
Nowairl, celebru istoric si jurisconsult arab plan tei sud am ericane Phytelephas macrocarpa,
(1281-1331), n. la Atawaireh, in Egipt. A scris precum si ale palmierului brasilian Manicaria saco enciclopedie istorica. .Nihayat, insemnata mai cifera Grtn., si ale unor pahnieri de Sago de pe
ales pentru antichitatile arabe; resumat de malul Mari de Sud (Sagus amicarum Wendl.).
Reiske in Prodidagmata ad Hadgi Calefae ta- N.-le de T. ne dau asa numitul fildes v ebulas, tiparite dupa Abulfedae tabulae Syriae, ge ta 1, o mama alba asemenea osului, ce se fode Baler. Leipzig, 1766. Canonicul Gr. Rosario losesce cu deosebire la confectionarea nasturilor.
a publicat in a sa Collezione di cose arabe, in
Nuclei complicati, nomenclatura lor, in ge1. araba si lat., partea relativa la domnia araba neral se inteleg in chimie aceia can se deoIn Sicilia, trad. ital. de Caussin de Perceval, in sebesc de ai Benzenului, fie prin faptul unirei
Voyage en Sicile a baron ului Riedesel. Paris,1802. acestuia cu un altul, fie prin introducerea chiar
Noyade se numiau executarile in mass prin in nucleu a altor elemente in afard de carbon ;
inecare a acusatilor politici in timpul revolu- asa avem N. Piridinei, Chinoleinei, Purinei, etc.
Nucleina, substanta albuminoida ce contine
tiunei prime franc., s. e. in 1793 in Nantes.
Noyon, oras in departamentul franc. Oise, cu fosfor, amorfa, incolorl, insolubila in ap
acidi minerali diluati. In contact cu alcaliile se
5812 loc. (1891); locul natal al lui Calvin.
Nuanta, diferitele grade ale unei colori; deo- descompune in albumin si in acidi disi nucleici.

Ea ia parte constitutiva la formarea celulelor

sebire foarte mica ce abia se observa.
Nubia, un teritoriu de 864,500 km'. dela ca- animale i vegetale. (v. Chromatina.)
taractele Assuan pan. in Sudanul nordic, va sa
Nucleu, (botan.) parte fundamentala din corpul
4ica paralel dula Chartum si dela Marea Rosie tuturor plantelor. Impreuna cu protoplasma con-

pana in Abessinia nord-vestica, apoi prin pustia stitue cea mai siinpla unitate morfologica si fisio-

libica dela Nil spre oaze. Riul Nil percurge logica, 4isd de Sachs Energidd. Cand, in earl,
acest teritoriu in forma unui S dela sud spre energida isi formeaz o membrana limitanta, innord, care in sud atinge deserturile Baiuda, in vlitoare, ce cuprinde inlauntru protoplasma si
nord pustiile nubice. Prin pustia din urma trece N., atunci devine o celuld (v. ac.). Exista plante
drumul caravanelor dela lioroko spre Abu- sau parti din plante cari contin mai multi N.

www.dacoromanica.ro

422

Nucleus

Numidia.

(s. ex. tuburile cn latex dela Euphorbiacee, TJr- pe care o credea imprumutata din biblie. clectic,
zicri; Algele Siphonee; thalul mucegaiurilor, s. a.). predecesor al neoplatonicilor. Fragmente din

Atunci elementele multinucleate se chime pies- scrierile sale s'an pstrat la Origene si Eusebiu,
modii, sifobii sau articule, dupe cum se presint editate in urma de Thedinga. Bonn, 1875.4j
4
cit anumite caractere. Rare sfint plantele (unele
Numenius arquatus, were, v. Culiciu.
Bacterii, Alge albastre) la cari Nina ai nu s'a
Nuttier, este o adunare de mai multe unittil
dovedit en siguranta existenta N. Rolul N. este parti de imitate sau chiar unitatea singura. N-1
mare, in nutritia, crescerea i reproducerea ce- stint de mai multe specii: a) N. concreti, dud
lulei sau energidei, si acest rol nu 5i-1 poate exprima specie de cantitate care represmta; b)
indeplini in absenta protoplasmei dupe cum N. abstracts:, cand nu expiate: specie de can-

nici ea nu poate viettu in lipsa N., incat am- titate ; 0) N. intregi, and exprime un namifir
bele aceste Nit, N. si protoplasma, apar
exact de unitiiti; d) N. fractionari, cand exabsolut spocialisate si intim asociate pentru indeplinirea fenomenelor caracteristice vietuitoarelor. (V. si celula animal, bipartitiune, amitos,
chromosome, mitosa, diaster.)
[S. St. R.]
Nucleus, (lat.) simbure miez.
Nucvoara, (botan.) v. lliyristica. N., (zool.)

v. Codoros.

Nud, Nuditate, gol, desbracat, goliciune.

Nuevo-Leon, stet In Mexico, 62,381 km2. cu
236,074 loc. (1890); sol roditor, bogat in metale.
Capitala Monterey.
NufAr, (pluman galben), este planta Nuphar
luteum Smith., face parte din Nymphacee. Cresce
In Europa pe locuri mlstinoase radecina lui

prim unitti i parti de unitati sau numai parti

de unitati; e) N. rationali sau comen.surabili,

cand au o mesura comuna cu unitatea; f) N.
irationali sau incomensurabili, and nu au o at&

sure comuna cu unitatea; g) N. pdrechi sau

nepdrechi, dupe' cum stint sau nu divisibili cu 2

h) N. primi sau simpli, cand nu siint divisibili

decat prin ei insusi sau prin unitate; i) N. ne-

primi sau comp*, cand sent productul mai

multor numere; j) N. complexi, cand cuprind

mai multe specii de unitati, cari depind unele
de altele, si cari pot fi reduse la aceeasi specie
de unitate; k) N. positivi, in calcul obicinuit
si algebra, represinta catimi de felul celor ce
se intrebuinteaza la argasit i la ingrasarea avem in vedere sa dram, lar cele negative, de
porcilor.

Nulaua, batca, verges; sinonim cu rchita de

impletit dela Salix viminalis, S. purpurea, etc.
Nuits, ores in departam. franc. C5te d'Or, cu
3562 loc. (1891); renumit vin de Burgund.

felul opus sau de seas opus cu cele dintaiu.

N. negativ se mai poate considera: mai mic

decat zero (nula), insa nu prin marimea ci prin

felul lai; 1) N. reali, in algebra dint expresiunile, cari represinta numeri positivi sau neiar cei imaginan, cari nu posed aceast
Nul, nula, zero, in aritmetica attita cat: ni- gativi
insusire, cum este reclacina Nitrate a unui N.
mica ; diferints intre dom marimi egale.
a2), care nu poate exista,
negativ (s. e.
Nulificare, nimicire, scoatere din valoare.
deoarece fiecare N., fie pos. sau neg., are patratul
Nulitate, nimio; fare. valoare.
Numantia, in antichitate ores al Celtiberilor in sea totdeuna pos.; m) N. figurat, v. Figurate
Spania, langa Hal Darius (Duero), Ira:TA Soria numere (vol. II, pg. 414); n) N. ludolfic, v. Cerc.
de tuli; N. a fost drimata de Scipio cel Tiner Numerale, in gramat. vorbele, cari arat nula 133 a. Chr. (resboiul N.-ei).
m5rul sau sirul fiintelor ori lucrurilor.
Numa Pompilius, al doilea rege legendar al Numeralia, (matem.) este de douii feluri: vorRornei de origine Sabin la 714 a. Chi., se suie bit i scrisa. N. vorbitd se ocupe cu nomenpe tron la virsta de 46 ani; N. este un rege clatura numerilor, adeca ca metodul dupa care
In timpul domniei sale se construiesc se poate da numire la toti numerii posibili ca cat
o multime de temple si se intemeiaza multe se poate tnai patine cuvinte. In N. decimala, cu
asociatiuni religioase. Legenda ne arat pe acest care sfintern obicinuiti, se a.dmit mai multe ordini
rege primind sfaturi dela nimfa Egeria bite() de unitati astfel, cA (pee uniteti dinteun ordin
padure vecina cu Roma. Critica moderna' crede formeaza o unitate de un ordin imediat superior.
ca acest rege n'a existat si ca personifica namai Prin acest mod lista numerilor este nemarginitti,
o epoca rodnice cu legi, si dupe' aceasta teorie adeca numerii nu au sfirsit si ori cat de mare
numele lui N., se derive; dela grecescul nomos, ar fi un numiir i-se poste da numire. N. scrisd
care inseamn lege. Pentru prima era aceast are de scop de a se serie toti numerii cu cat
teorie a fost exmis de catra Niebuhr si Beaufort. se poate mai patine semne sau caractere nu-

Nume, verba prin care se fixeaza o persoani mite cifre. (v. ac.).
sau un lucru. In gramat. cuvnt, ce exprime
Numritor, v. Fractiune.
notiunea de fiinte sau de calitati. N. de botez,
Numeril, (ist. bibl.), v. .A.rithmi.
de familie (porecla).
[*]
Numelt, mineral, v. Garnierit.
Numen, la Romani se credea a fi ariitarea pu-

terii untu 4eu in natura. Pe timpul impftatilor,

acestia aveau numenul lor, s. e. N. Augusti.
Mai indatinat era intelesul cuvntului, ca o activitate nevOutti, a 4eilor. Inscriptiunile de pe

Nu m ulta, plante, v. Myosotis palustris With.

Numida, pasiire, v. Bibilica.

Numidia, in vechime o imNirtitie in Africa.

Spre nord se marginea ca Marea Mediteran,
in est cu riul Tusca (adi Wadi el Berber), care
o despartia de Carthago, in vest en riul Muluchat

(acli Malaya), spre sud muntii Atlas si Libia.

momunentele romane din Dacia uneori arat de- Popoarele N.-ei ca si cele ale Mauritaniei s'au
[Atm.]
dicarea Diis et numinibus.
sustinut in Berberii de acji. Regele Masinissa
Numenius, filosof gm. din sed. II d. Chr., a intrunit deosebitele rasse nomade inteun stet
n. la Apameia, in Siria maul din primii, cari puternic, ai carui regi intre altii au fost Jugurtha
incearca a impaca cresaismul ca filosofia elinit, si Juba I, 46 a. Chr. Cesar invinse pe Juba I i.

www.dacoromanica.ro

gumismatice.

N. devine provincie romana. Orasele principale

erau Hippo lingi riul Ubus (ach Lebus), Lambese i Cinta, care dupi Constantin a primit numires Constantine.
Numlsmatica, dela cavfintul numisma, este
sciinta, care studiazi monetele fie in ele inssi,
valoarea, grentatea i raporturile lor metTice,

423

sine, ci vom lisa de o parte toati pelioada

veche a formrii nationalitatii noastre. Prin ur-

mare nu va fi verba aici nici despre minunatele

giurele de aur din cotnoara dela Turna-MIgurele,
nici despre ori ce alt obiect din timpurile pre-

istorice sau pre-romane, cari au avut odati o

valoare oarecare monetari 5i asupra cirora in-

fie in raport cu societatea si cultura in sinul vtatul numismat M. Sutzu a publicat mai acum
canora au apirut. Prin mijlocul ei, multe pro- 15 ani asa frumoase studii. (Sutzu M. C., Tesaurul
bleme de mitologie, iconografie, politic, art:A si dela Turnu-Migurele ; Lantul de aur dela Grii-

chronologie stint resolvate i limpedite. N. deci distioara si Tesaurul din Maramures, in Revista
este o ajutatoare minunat a istoriei. De ad si pentra Istorie, Archeologie si Filologie, de Gr.
importanta i interesul ce se pune astidi in G. Tocilescu, anal I, vol. I, faso. I si II. Buformarea colectiilor de monete i medalii. Se curesci, 1883). De asemeni vom lisa de o parte
cere multi agerime de minte pentru descifrarea si perioada vietii poporului nostru, care st cuclasarea tipurilor monetare, remase din vre- prinsi intro colonisarea Daciei de citrii Romani
mile trecute i pentru intrebuintarea lor la des- si fundarea Principatelor rominesci. Toati atentia
lusirea raporturilor interne si externe ale statelor. noastr va fi indreptate numai asupra monetelor
Mai ales asupra lumei entice N. ne clii sciri si- cu adevrat romnesci, cele cari apar deodat
gure, cari mint Cu atilt mai pretioase, cu ciit cu primii fundatori.
celelalte sciri ajunse pn la noi silnt nein- Faptul cel mai curios, care ne isbesce studiind

destuliitoare. De altminteri si din punctul de N. noastri, este existents unei bnrii foarte
vedere al frumsetii artistice, N. antici este
active la noi Anc din primele timpuri ale sta-

cut/ sd ne atragi. Uneori tipunle sipate pe tului nostru, ceea ce dovedesce inc de pe atunci,
monete sfint de o perfectiune desvirsita, si nu
rareori se intimplit ca lacune simtitoare in desvoltarea sculpturii si fie implinite prin modelurile gravorilor de medalii $.1 chiar de monete.
Nu tot acela$ lucru putem spun e insii despre
N. medievala i modern. Pentru aceste tunpun documentele silnt foarte bogate, inctit monetele nu implinesc nici un gol in cunoscintele
noastre ; iai pe de alt parte tipurile monetare
imobilisfindu-se sfint uniforme i Uri interes
pentru desvoltarea artistici.
Asupra N.-ei s'a scris foarte mult, incepfind

precum spune D. Sturdza, o stare de lucruri

inaintati. Tot aceast sciint a N.-ei rom, ne
arati, el din punctul de vodere artistic, monetele

noastre formeazi un grup a parte, cu total

deosebit de acela al popoarelor resiritene, eari

ne inconjoari, precum s. e. pe alt teren de aetivitate architecture bisericeasci medievali romini are un caracter de frumsete propriu sie-si
si cu desivirsire superior architecturii contimporane a popoarelor dimprejur. Acestei superiorititi, precum si faptului raporturilor intinse

corn erciale Cu statele din oriental si sudul Europei,

cu archeologii din timpul Imperiului roman si sfir- se datoresce respindirea cea mare a monetelor
sind Cu cei din timpurile noastre. Dupi publi- noastre pe la popoarele dimprejur ; asa se explici

catiile extravagante i pline de fantasie ale in- pentru ce monetele noastre Mica pe timpul lui
vetatilor moderni din sed. XV, XVI, XVII si Mircea cel Bitrin aveau curs in Polonia, Ungaria

chiar al XVIII., apare in fine opera capitald a

lui P. Joseph Eckhel, Doctrina numorum veterum, Viena, 1792-98, 8 volume in 40, care
astidi este socotit nu drept cuvnt ca o lucrare de prima ordine. In N. greaci i romani

si chiar si in Italia.
Pe de alti parte aceast activitate a visteriei
statului nostru n'a durat numai in timpurile de
independent, ci s'a urmat si pnd tirdiu sub
stipinirea turceasci. Asa de pild, Neculai Mustea,

mai ales, avem operile lui Brandis, Das Miinz-, ne spune lmurit, vorbind despre domnia lui

Mass- und Gewichtswesen in Vorderasien. Berlin, Ilias-Vodi (1667-69), feciorui lui Alexandra

1866; Tb. Mommsen, Histoire de la monnaie Vocli Hies, ci era banirie in cetatea Sucevei,

romaine, trad. par Blanes et de Witte, 1866-75 ; care era dela Dabija-Vodi si facea stala de

Fr. Lenonnant, La monnaie dens l'Antiquit. arami, cari numai aici in teari umblau, patru
Paris, 1879, in 3 vol., cari impreuni cu De- sialai la un ban bun.4 Numai cu domnii strini
scription de medailles antiques, de T. Mionnet fanarioti inceteazi pentru multi vreme aceast
(1806-37, 15 vol. cu suplement), Cu Description activitate, pentru ca s reinceapil in timpurile
des monnaies de l'Empire romain de H. Cohen noastre on mai multi viat. Cu toati aceasti
(1880-92,2 ed. in 8 vol.) si Cu Monnaies grecques (lanai lunge' de viata a vistieriei noastre, si cu
si Griechische Miinzen, de Imhoof-Blumer (1883 toate scirile riimase dela cronicarii nostri asupra
$i 1890, in 40), formeazii ciliuza cea mai siguri monetelor bitute de domnii romitni, nimeni to-

pentru studiul rnonetelor entice. Academia din tasi n'avea pin in timpurile din aria vr'o

Berlin de altminteri este pe punctul de a in- scire exacta asupra aeestor rinite pretioase
ale trecutului nostru. E drept ci Melchisedec,
treprinde un Corpus numorum.
Atilt in ce privesce studiul monetelor entice, fostul episcop al Dunrii de jos, in Cronica
cat $i al celor medievale si moderne, avem astidi Husilor, intemeindu-se pe documente, pe Le-

aproape mai in fiecare teard mai civilisat a topisete, etc., gesise denumirea multora dintre
Europei reviste de N. t;li cataloage ale colee- aceste monete, eari umblau prin Moldova, dar
tiilor mai bogate din Berlin, Paris, Viena, Londra asupra tipurilor lor si asupra legiturilor lor Cu
si Petersburg, cari imbogitese pe fiecare di cu- domnii nostri nu spusese nimio precie. Audiam

noscintele noastre asupra acestei ramuri de stadia. vorbindu-se despre ort, ugru, jolt, talen de argint,

Numismatica romdntl. Vorbind in rindurile florint, costanta, patronic, leu biltut, leu prost,
urmtoare asupra N.-ei rom., se intelege dela ziot, zlot titrsc, zlot bitut, rubld, aspru,

www.dacoromanica.ro

424

Numistnatica.

copeica, datca, simf, sialu, ban, etc. MIA deslusire asupra legendelor i tipurilor de pe monete.
Dintre invi5tatii strini au fost totusi trei mai
de seam, cari si-au dat osteneald sii introducd
o ordine in N. romand, i anume acesti invkati
sant
directoral museului Numismatic

(1360-74), Radu I Negri]. (1374-83), Dan I

(1383-86), Mihail Radu (1418), Mihai Viteazul

si Brncoveanu ; restul glut numai cu inscriptii
slavone. lar literile de cari se folosesc gravorii
sant mai intai literile monachale, descoperite si
intrebuintate de calugari pentru inscriptii, si mai
din Petersburg, care publica un memoriu in- In urrn cele lapidarii. De altmiuteri in aceast
titulat: Die Miinzen der Moldau und Walachei, privinta nu gash)] nici o deosebire intre inande descrie un numk destul de mare de scriptiile monetelor noastre si acelea de pe momonete atat moldovenesci cat i muntenesci. netele popoarelor contimporane, sasesci, unguApoi F. de Tirnoni, un fost consul general al resci si germane.
Austriei in Bucuresci, care nu numai a scris
Cu total altfel std lucrul, indata ce consideram
o monografie, 'aria netiparitii, asupra monetelor tipurile monetelor romanesci, cari stint asa de
romanesci, dar chiar si-a alcdtuit o colectiune caracteristice terilor noastre, incat cu toata in-

frumoasfi de monete, ast proprietatea gim- fluenta strdind ungar, totusi ele formeaza o grupa
nasiului Schottenstift din Viena. In fine Ouvaroff a parte in N. popoarelor din Oriental Europei.
(Comte Alexis), presedintele soc. archeologice
Tipul monetelor moldovene constd dintr'un
din Petersburg, care face descrierea amnun- cap de bour ca o stea intre coarne; cele mai
tad a multor monete romanesci. Totusi sistemi- multe ins, mai adauga de o parte a capului o
sarea numismaticei noastre era greu de facut, stea, iar de cealalt patrarul lunei. Cele cari
si aceasta din pricina lipsei de material studiat. poart urmele influentei maghiare, anume cele
Colectii bogate nu apar declit tocmai in timpurile mai vechi dela Bogdan I pana la Alexandra ce!
din urmii, i anume avem: Colectiile Academiei Bun, au pe revers si scutul casei de Anjou, adeca
romane, ale museelor din Berlin, Bucuresci,
un scut impartit in douil: de o parte cu trei

Londra, Pests, Petersburg, Viena, ale lui Do- gringli, de alta parte ca douil sau mai multe
boczky la Pesta, Montenuovo i Schottenstift la flori de crin. Pe cele dela Bogdan II, tatal lui
Viena, si Sturdza Skeieanu la Skeie.
Stefan cel Mare, incoace gasim crucea patriarIn urma formirii acestor colectii a putut in- chal, adecd cruces cu doua bare.
treprinde D. A. Sturdza studiile sale asupra N.-ei
Tipul monetelor muntene const din : aquila
rom., studii cari, prin valoarea lor, lasd Cu de- pe un coif de cavaler mai mult san mai putin
stivirsire in umbr tot ceea ce s'a scris mai ornat si scutul casei de Anjou fara fiori de crin.
inainte atilt la noi cat si in strdinatate &supra
In urma cercetarilor lui D. A. Sturdza cunoascem
acestui subiect. Pe temeiul acestor studii ne re- cu total 65 tipuri diferite de monete i medalii
zimm
noi in expunerea noastrd.
si aflame; 38 dela domnii din Moldova si 27 dela
Metalul intrebuintat de Mai domnii terilor doinnii din Muntenia. lata descrierea acelor
noastre la baterea monetelor, era de preferinta cateva mai inseinnate dintr'insele:
argintul, ceva mai rar arama si din cand in
cand aurul pentru medalii comemorative. Totusi

sa nu nitam c monetele de anima, pe cari le

PETRII MIIEAT (1374-90).

Moneta. de argint a colectiunii soc. Academice rom.

cunoascem sant mai ales dela Bogdan I, IonascuAV. * SI M PETRI WOIWODI, intre dou5
Vod, Alexandra cel Bun pi Stefan Locustd, toti cercuri de perle; tipul monetelor moldovene

domni moldoveni, pe cand in Muntenia exem- descris mai sus.

plarele in acest metal sant printre cele mai rare.
Rev.* SI MOLDAVIENSIS, intre dou cercuri
Sri fie aceasta un semn de stare economica in- de pule; in mijloc un scut despartit in Ilona,
ferioara la Moldoveni, precum pi de raporturi In dreapta gnini, in stanga fiori de crin.
comerciale externe mai restrinse, decat la fratii
lor din Muntenia? Nimio positiv nu putem spune
ALEXANDRII CEL BUN (140]-33).
In aceast privintd. E drept ca Rusii, lib-tram6nd
Moneta de argint a colectinnii son. Academice rem.
in principate la 1771-74, in raporttuile lor cu Av. t MONE (TA) ALEXANDRI, acelasi tip
locuitorii au intrebuintat monetele de arama, ca si mai sus.
cari fusesera batute la Sadagura din tunuri Rev. t WD: MOLDIVIENSIS, ideal cu returcesci, precum ne spun nottele cronicarilor versul monetei lui Musat; se adauga deasupra
nostri; un semn c in vremuri grele oarnenii scutului un cap de bou.
se multamesc i cu metal mai ordinar.

IrtAs I (1433-34).

Mai instructive stint legendele spate pe monete.

Acestea, cu cat nionetele stint din timpii mai

apropiati de fundarea principatelor noastre, au

Moneta de argint a colectiunii son. Academice rom.

Av. t ELIAS WOIWODA, tipul identic cu

legende latinesci, cari far a fi cu total inlocuite aversul monetei lui Muaat.
nu cele slavone, pierd totusi mult din imporRev. t ELIAS WOIWODA, intre dodi cercuri

tanta lor. Pe de alfd parte, santern isbiti si de de perle ; in mijloc un scut, in care un semn
faptul, cii. domnii Moldoveni, fiind mai apropiati in forma de U deasupra careia o cruce. Un A
de cultura apuseand prin atingerea Ion cu regii deasupra scutului si in dreapta scutului o cruce.
poloni, sau din alte motive necunoscute none,
se folosesc mai des de inscriptiile latine cleat
BOGDAN II (1454-55).

domnii din Muntenia. Totusi numkul monetelor

Moneta de argint a colectiunii sac. Academice rota.
cu legend:1i latineasci a trebuit sd fie si in MunAv. t 10 BOrd,fiil R08110,3,ff roo,
tenia cu malt mai mare decal ni-1 arata colecfile existente, desi astiigi nu cunoascem monete tipul identic cu aversul monetei Itu

muntene en legende latine decal dula Vla.d I

Rev. t 1104findifildH tliOdikfiliGKOI,

www.dacoromanica.ro

Iqumitor

Numuliti.

425

unite in neus); iar in mijloc, A(nno) D(omini) VIGILAN

monograme ; in mijloc un scut ca crucea pa- TIA : ITIRTUTE : ET : ARMLS : VICTORIAM :
triarchald.
NACT
VS 51600.
intre dou cercu_ri lineare: AF

STEFAN OEL MARE (1456-1504).

Monea de argint a colectinnii soc. Academice rom.

MIHAI-RADII sau MIRNEA CEL BAR (1658-59).

Av. t 10 MICHAEL RAD D G VL TR PR

1v. * MONETA MOLDAV, tipul ca la Musat. = Ioannes Michael Radul Dei Gratia Valachiae
Rev. * STEPANIIS VOIEV, tipul identic ca Transalpinae Princeps, bustul principelui, capul

reversul monetei lui Bogdan II.

STEFAN LocusrX (1538-40).

incoronat, tiind sceptrul cu dreapta, sabia ca

stnga; in camp la dreapta 16, in stanga 58.
Rev. t SI DEVS (nobisc) VM QVIS CON(tra)

A.v.t 10 GTHebfiffil HOHE04,11*TOGHO, NO(s), in mijloc aquila cu dou capete, deasupra

o coroan deschisa.
tipul monetei Iui Musat.

Rev.t Afip Beirmg no ALAR* GKOH,

tipul monetei lat Bogdan U.

IOAN ERACLIDE DESPOT (1561-63).
Monea de aur a colectinnii Doboczky din Peste.

CONSTANTIN BRANCOVEANII (1688-1714).

Modalie de aur din colectiunea soc. Academice rom.

Av. CONSTANTINVS BASSAR A.BA DE.

BRANKOWAN in mijloc hasta' printului spre
stanga, caciula de blana cu surgiuc pe cap, de

Av. * HERACLIDIS * DESPOTE PATRIS * amere manta cu guler de bland, incheiatd la

PATRIAE * 1563, in mijloc capul barbos pi in- gat ca agrafd.
coronat al lui Despot, spre stanga, la 0.1 si pe
Rev. D G VOIVODA ET PRINCEPS VAum eri Cu lorica de fier, in dreapta 6, in stnga 3, LA.CHLA_E TRANS ALPINAE, in mijloc un
adecd anal 1563.
scut oval, decorat ca flori si ca doi balauri, in
Rev. VINDEX ET DEFENSOR LIBERTAT mijloc o aquild ca o cruce in cioc, in dreapta
PATR, intre dowli cercan i de perle, in inijloc are soarele, in stanga luna, iar jos in dreapta 17,
un scut impartit in 4 i avnd pi el in centra in strusga 13. Sub scut in dreapta C, in stanga H,
un scutipor cu un cap de bour, in dreapta sus deasupra scutului coroana princiard.
un turn, jos un leu pdpind spre dreapta, in Din aceasta expunere scurt a N.-ei romastanga sus un arbore cu un perpe imprejur, jos nesci, reiese pentru ori ce minte importa* si inun pesce spre stiinga ca un inel in gura. Preste teresul col mare pentru trecutul nostru national.
scutul principal o aquila ca dou capete i ca
Bibliografia: Mime (Dr. B.),
der
aripile intinse, preste care o coroana deschis. Moldau und Walachei, in ZeitschriftMiinzen
fr Miinz-,
Imuscu-VonI (IVONIA) (1572-74).
Monda de aramil a colectiunii soc. Academice rom.

Siegel- und Wappenkunde. Berlin, 1841-42;

F. de Timoni, Essai d'une monographie sur les
monnaies des Volvodes de Moldavie et de Va-

Av. OTCD, ificmoser, cercan i perle lachie, manuscript din 1847; Ouvaroff (Comte

In mijloc capul barbos al lut 1uila4cu ca cdciula Alexis), Recherches sur les Antiquits de la
de blana spre stanga, imprejural gatului lorica. Russie mridionale et des ctes de la mer Noire.
Rev. IfKile rxercrre MOAX011el, Paris 1860, 2 vol.; Sturdza, bersicht der

und Medaillen des Fiirstentums Racercmi de perle, in nujloo un cap de buur, Manzen
intre coarne o stea, in dreapta , in stanga llg, miinien. Wien, 1874; Id., Memoria asupra Nu-

misinaticei romane. Bucuresci, 1878; Numisadecd 7081 sau 1573. Otet Moldovei inseamna matica romana, in Convorbiri literare. 1878,
tatal Moldoveic, iar acce ghereghie Moldovei, p. 101 pi 117; Bibliografia Numismaticei rom.,
se traduce prin Db an ca marca Moldoveig.
in Analele Academiei rom., t. XI, p. 105 sq.
[Teohari Antonescul

Monete muntenesci:

Numitor, dupd legendd despre fundarea Romei

printele Rheei Silviei i mos al lui Romulus

si Remus.
Numitor, (mat.) in fractiunile ordinare numrul
Av. t IO gelff/i, HGriff BOH,A,, in mijloc
un coif pa care sta o aquila spre dreapta ca ce arata in cate parti egale s'a imprtit unitatea ;
se serie dedesubtul numratorului, despartindu-i
capul spre stanga.
linioata orizontald. v. si Fractiune.
Rey. t IO RditITIGAti EOHROA, TH printr'o
sant foraminifere lentiliforme sau
Numuliti,
tipul monetelor muntene de._.cris mai sus.
In forma de monetd, de mide numele lor. Cochilia Ion, a carei mdrime variazd intre 2 mm.
VLAD V (1479-92).

1.1onetil do argint a coloctiunii soc. Academice rom.

MIRAI VITEAZIIL (1593-1601).

mijloc bustul principelui, manta ca guler de

si 6 cm., are interiorul impartit inteo multime

de mici camere dispuse pe mai multe taran i de
spirald. Cei mai vechi N. se canosa din epoca
carbonifera. Desvoltarea lor mai mare a avut
loc insd in timpal eocenului, cand aceste foraminifere forman numai ele aproape in totalitate

surgiuc Ca pietre scumpe.

(Romania), din care s'a construit mndstirea

Medalie de aur In cabinetnl imperial din Viena.

Av. MICHAEL : VAL(achiae) : TRANS(alpinae) : WAIW(oda) : S(acrae) : C(aesareae) : RE

(giae) : M(ajestatis) : CONS(iliarius) : PER, in

bland pe amere, pe cap adula de bland ca roca, cum e s. e. calcarul numulitic dela Albesci

Rev. 3 TRANSYL(vaniam):LOCVMT(enens): Cartea de Arges. Astdcli mai traiesce o singurd

CIS:TRAN(sylvaniam):PAR(tesque):EI(usdem): specie. Ei se subdivid in dou grupuri : Assilina pi
S VP(remus) : EXER(citus) GE(neralis) CAP(ita- Namulitii propriu Jii. [D. Popovici-Hatzeg.]

www.dacoromanica.ro

426

Numus bigatus

Niirnberg.

la mask'. Tot in iun aceasta se face aqa numita

Numus bigatus, v. Bigatus.
Nun, v. Nas.
imbrobodire a miresei de &MIA nase. La aceasta
Nun, unul dintre ramurile riului Niger, la viir- ceremonie mireasa se impotrivesce i numal Cu
sarea lui in mare.
greu primesce si fie acoperita cu gimbir sau cu

Nun, Wad-Nun, oras in Marocco de sud la

40 km. de Oceanul Atlantic. Locul de plecare
al caravanelor spre Timbuktu. N., promontoriu
In vestul Africei, in fat cu insulele Canare.

ftergar la cap. La Romanii cei vechi se infa-

dupa nascere a noua di, cind pruncul cpata

numele. N. inseamna a noua
Nundinae, la Romani septifimina. care Mil
fines seal. II dela fund. Rornei, era de non
I:jile. Romanii lucran septa dile, a opta di era
serbatoare, indeosebi la patricii, iar in a noua
cji mergeau la Roma sau si la alte cetati, ca sa

Nunta din Cana, v. Cana.

Nuovina, (Zina) pseudonimul artistic al prirnadonei Margareta Iamandi, n. 1865 in Iasi.
A. fost crescut la Sacr-coeur din Lemberg,
de unde s'a rentors la Iasi; studiile musicale
si le-a flout la Paris, dupl care a debutat patru
ani in Bruxelles, creind rolurile principale de

sura mireasa cu o panza numita fl a m eu m. In

Rominia se numesce si hobot sau vi5 1. Ru-

dele si toti asistentii dan daruri tinerei parechi.

Nunlu, (Nonce), se chiama ambasadorii papei A doua di se face transpertul zestrei mai totIn strainatate. Pima in 1870 rolul lor era analog deuna intr'un car incarcat cu asa numita lada;
cu al trimisilor diplomatici ai unei puteri, dar tot atunci pleae si nnireasa insotita de rudenii
de and papa nu mai compteaz ca un suveran la casa noului ei tovars.
[M. B.]
temporal, misiunea lor e simplu eclesiastica, reNunta de argint, implinind sotii aniversarea
presentind pe papa ca sef al bisericei catolice. Mi- a 25-a (Lola diva casatoriei, serbeaza aceast
siunea N.-lor se chiama nunciatura. (v. si Inter- solemn in mod intim, incungiurati de familie,
nuntiu.) Nun ciaturile din Paris, Madrid, Lisabona sub numirea de N. de argint. Ospatul se presi Viena se dic cardinalice, pentru ca titularal lor cede mai totdeuna prin mergerea la biserica
e desemnat a fi creat cardinal.
[O. L.]
unde se svirsesc anumite rugaciuni.
Nundina, la Romani a fost clina care se venera
Nunta de sange, v. Bartolomeu.

vand i sa cumpere, i astfel N. (a noua di) era di primadona in Lohengrin, Cavalleria Rusticana,
de tirg. Si insusi tirgul s'a numit N. v. Calendar. Armide, L'attaque du moulin, apoi a trecut la
Nunquam retrorsum, (lat.) nici data inderatg, opera cornica din Paris; 1889 a eintat pe scena

devisa casei de Welf si a ordului George din teatrului national din Bucuresci.
Han overa.
Nuphar, v. Naar.
Nunta, serbatorirea solemna a actului reliNuptial, (lat) ce se tine de nunt, de csatorie.

gios al casatoriei.
Nuptialitate, se numesce numarul casatoriilor
Nunta, /a .Romani. Una din cele mai insem- coutractate intr'un timp determinat in raport cu
Date traditiuni, prin care se poate dovedi ori- numartil total al locuitorilor; in regatul Rominiei
ginea i latinitatea poporului rominese, este N. si acest numr este de 8 casatorii (de 16 casatoobiceiurile ce se fac la aceasta ocasiune. Pentru riti) pe an la cite 1000 locuitori, mai mare dealt
ca ail se insghebe o csatorie, de obiceiu se trimit N. poporatiunii a Marei Britanii de 7, a Italiei
de catra feciori sau parinti la casa fetei asa numitii de 7.45, a Belgiei de 7.60, a Germaniei si Aupetitori (lat. petitores), cari se due sa ispiteasca, striei de 6.90 casatorii la 1000 locuitori; egal
si sa propuna castoria. In cas favorabil cel mai cu al Franciei de 8 la 1000; mai mic decit al
fruntas dintre ei propune casatoria. Daca se Ungariei cu 9.50 $i al Serbiei on 11 castorii
face invoiala in mod defmitiv, se stabilesce si la 1000 locuitori. Proportiunea castoriilor nu
diva logodnei (la Romani Sponsalia), serbare ce determina singura crescerea populatiunii prin
preceda nuntii. Aceasta solemnitate avea tot ca- nasceri, caci fecunditatea familiilor variaz foarte

racterul unui contract, ca i la noi Rominii.

Atunci se alcatuiesc toate conditiunile zestrei,
ce o va pritni fata, tot atunci se savirsesce si la
noi ca i la Romani, schimbarea inelelor. Pentru
serbarea cununiei se trimit asa numitii chiematori sau coldceri pentru invitri si pentru preparatiunile nuntii. In qiva oununiei ambele familii atilt din partea rnirelui, cat si din partea

mutt dup rass, conditiunile economice, obiceiuri,

Cantemir in descrierea Moldovei atnintesce, c

Niirnberg, ora s in distr. bavarez Franconia

media, ling Pegnitz ; 162,336 loc. (1895). In-

si ea depinde si de vointa femeilor. Nu posedam

statistica concubinatelor, ele sint insa numeroase in multe com. rur. si urb. La noi in com.
urb. proportiunea casatoriilor este mai mica, si
ele Ant mai putin roditoare decal in com. run
Din numeral total al casatoriilor din com. urb.
numai 730/0 se celebreazi in legea ort.

miresei se intrunesc la biserick unde se sa- Nureddin Mahmud, sultan din dinastia Seldsuc,
virsesce de catra preot actul cununiei ca asi- n. 1116, 1146 sultan de Mosul, 1154 cuceresce
stenta nunilor sau nasilor (v. ac.). Principele Damascul, 1169 Egiptul, t 1174.
la punerea cununilor nuntasti arunca in jurul
lor ouci, alune, parale me-mute, spre a areta
timpuri roditoare. Intoarcerea dela biserica se
lace cu slain, cu chiote si cu impuscaturi. Luminrile de cununie se poart aprinse 'Dina la
casa miresei, tocmai cum se ducea la Romani
facha de nunta ca emblema consacratiunii hi-

dustria si comerciul este insemnat. Artichi

principali de industrie: lemnarii, (juarii, re-

numitele mrfuri de N.), instrumente mechanic

si optice, ultramarin, margarin, ghete, bronz,

brocate, s. a. Articoli principali de comerciu:
hemei (40-80 mil. marci), cereale, fier, pemenului, ce intovarti$ea pe soti, dup cum spune troleu, p. a. Institutiuni culturale. Afarii de diVirgil, Oratiu i Ovidiu. La masa cea rnare, uncle feritele scoli medii si poporale amintim : muse asaza mirii alturi cu nnasii si socrii, se ro- seul national german, biblioteca orasului, cu
stesc apoi cuvntariile asa numite orl4ii. In 80,000 vol., nmseul industrial, cn o multime de
multe parti se aduce pina astadi un cocos fript colectiuni. Istoria. Documentele istorice fao

www.dacoromanica.ro

Istyctaginaoee.

427

amintire de N. numai la 1050. Frideric II, 1219 autophyte (v. ac. 5i Alimente la plante), sau cu
investesce orasul ca privilegii foarte insemnate. mod de nutritie adevarat vegetal, holophytic.
In seal. XV i XVI N. ajunge culmea desvol- Din aceasta prima categorie fac parte arborii,

tarii sale. In resboiul de 30 ani a fost de mai ierburile, cele mai multe plante din ape dulci

multe ori silit a solid tribut, ceea ce a fost si din man. 2) Ake plante stint lipsite de chlocausa decadentei sale. 1806 a fost anexat Bavariei si de atunci a inceput a inflor de nou,
devenind astfel orasul cel mai insemnat industrial al Bavariei.
[M. Bodiu.]
Nus, (grec.) ratiune. (v. ac.) Cf. si Intelect.
Nut, o ding la Egipteni (tertimul), sotia lui
Seb (pamantul), mama lui Osiris pi Isis. N. e

rophyla, nu pot sintetisa compusi organici, ca

malelor domestico. Ali avem si intrebuintam

la vite N. verdi (trifoiu, lucerna, porumb verde
de nutret), N. uscate (fan 5i cosituri diverse,
uscate la soare, apoi paie 5i coceni), in fine N.
murate si indulcite (v. Ensilagiu). N. verdi se
cosesc dilnic, se taie marunt si se clan verdi

in tears Manjema. De aici plecau caravanele

cu negot spre Carema la tennurii lacului Tan-

cele din prima grupa. Ele traiesc pe corpuri

moarte de animale sau de plante, stint adaptate
sa ia compusii organici gatiti deja, parte sti-i fo-

loseasca la crescerea lor, parte sa-i reduca in

compusi mai sitnpli, apa, anhidrid carbonic, 1. a.
Acestea sfint dise plante saprotrofe, saprophyte

personificatiunea boltei ceresci.

(v. sc.). 3) Alte plante traiesc pe socoteala aniNutatiune, (lat) oscilatiunea periodica a axei malelor sau altor vegetale vii, simt parasite
pamantului ; este a se atribu influentei lunei (v. ac.). 4) In fine, sfint alte categorii de plante
asupra suprafetei turtite a pamantului.
cari sfint mai special adaptate pentru a vietui si
Nutafiune, (botan.) curbur de crescere a prin armare pentru a se nutr. Asa Mint cele cari
membrelor dela plante; result dintr'o crescere tratesc in synibioset (v. ac. si Licheni), cele hemineegala a diferitelor axe longitudinale ale lor. saprophite (v. ac.), insectivore (v. ac.), myrmecoN. poate fi revolutiva (v. Circumnutatiune) sau phyte (v. ac.), ca mycorhiza (v. ac.). [S. Bt. R.]
Nyangve, odinioar cea mai expusa colonie
plana (v. Epinastie, Hyponastie).
Nutreturi, producte cari servesc la hrana ani- arabica spre vest, pe malul drept al riului Congo
ganyica. Mi apartine statului Congo. (Cf. Durch

den dunklen Weltteile de H. M. Stanley.)

Nyanza, (Nyansa = lac), numirea a trei lacuri
mari in Africa ecuatoriala. 1) Albert Eduard N.,
la vite, pure ori amestecate Cu pate si fan uscat. la ecuator intre gradurile 1 lat. nord. t3i i lat.
Farad si cositurile se clan la vite vara si iarna sud. si 29-31 long. estich, 1008 ni. altitudine.
si ele se fac prin cosirea si uscarea plantelor O multime de riulete, cari vin din partea sudvestica a muntilor Ruvenzori nutresc acest
la ware si 'Ant.
Nutria, (Coipu), piele de Bibru (Castor), v. ac. lac. Numirea indigen e Mut a- Nsig e. Din

Nutrimnt, ouviint astadi sin. ca aliment ; in

trecut acest din urmii cuvant era intrebuintat
numai pentru materiile hranitoare cari stint digerate in stomach, iar en ctivantul N. s'au insemnat corpurile capabile a fi asimilate fr

partea nord-vestica a lacului A. E. N. iese riul

Semliki, care dupa un curs de 240 km. se

vars in lacul: 2) Albert N., (Mwuta-Nsige),

intro 30-32 long, est. si 1-30 lat. nord.,

829 m. altitudinea. In partea sud-vestica pri-

ca aft treacti prin tubul digestiv, s. e. peptonele mesce riul Semliki, si in ces nord-estica riul
Nil, care vine din lacul: 3) Victoria N.,
injectate direct late \Tana. (v. Alimente.)

Nutritiunea, (Nutrirea), are un sens indoit, descoperit de Baker, la 14 Martie 1864, (nupe de o parte se intrebuinteaza ca sinonim en mirea indigena Ukerev e), intro 050' lat.
hranirea unui vegetal sau animal, cu ingerarea uord. si 2 14' lat. sud. si 31,/,-35 long. est.,

san ca absorbirea de alimente; pe de alta se descoperit prin capitanul Speke la 30 Iulie 1858.

intelege sub N. numai procesul de endosmosa Ocoht jur imprejur prin calatoriul H. M. Stanley
exosmosa a elementelor anatomice, a celulei in 1875. Cel mai mare din cele trei lacuri, prin
organice, prin care proces ea absoarba si asi- cari trece riul Nil. Suprafata este 215,000 mile
mileaza materiile ce Ii stint necesare pentru engl. ptr., altitudinea 4168 urme. Granitele
viat," se combina ou substanta celulei corpurile acestui lac stInt: in sud Usukuma si Usinsa, in
cari patrund inteinsa si se elimineaza din ce- vest Caragve si Uddu, in nord Uganda si Ugana
lule materiale, devenite netrebuincioase in urna in est Ugejeja si Ururi. Riuri cari se varsa in
compositiunii 5i descompositiunii chimice petre- acest lac Mint: dela sud-vest Kagera sau Kacute in celula vie. N., act vital al celulei, consta tingula (Nilul Alexandra), despre vest Katonga,
dar in absortiune 5i secretiune.
care isvoresce din muntii Ruvenzori.
Nyassa, lac in Africa de sud, intre 140 25 si
Nutrifiunea plantelor. Din punct de vedere
al N. lor, plantele se pot deoseb in mai multe 9 30 lat. sud. si 510 55' si 5320' long, est., lacategorii. 1) Cele mai multe au in corpul lor timea lui de 96 km., lungimea de 355 km.; f
chlorophyla (v. ac.). Acestea pot, in anumite descoperit la 1859 de can/ Livingstone, care
conditiuni (v. Asimilatorie), sa sintetisese, in i-a percurs termurii spre est; in 1875 a fost
frunzo mai ales, corpuri organic tornare san explorat jur imprejur de oficierul engl. C. D.
cuaternare dintre cele mai complex (s. e. al- Young. Din lacul acesta spre sud isvoresce riul
bumina), aviand la dispositie numai elemente mi- Schire, care se varsa in Zambesi. (Cf. 'Duch
nerale, (carbon, oxigen, hidrogen, s.ruri mine- den dunkleu Welttheilc de H. M. Stanley.)
Nyborg, ora., ea port, intiirit, pe insula darale disolvate in apa). Aceste plante mint deci
capabile, mai bine lis adaptate, ca sa organiseze neza Fiinen, langa Beltul Mare, 6049 loc. (1890);
prin sintesa materiile minerale. Ele nu depind 20 Nov. 1659 invingerea Olandezilor, Danede alte organisme; dimpotriva, animalele herbi- zilor, etc. asupra Svedezilor.
vore si indirect cele carnivore, depind si dato- Nyetaginaeee, (botan.) fam. de plante dicoresc existenta lor acestor plante, dise autotrofe, tiledonate, din ord. Centrospermelor, herbacee,

www.dacoromanica.ro

428

Nyctalis

- Nyx.

se gsesc on deosebire in America tropicala. landa, -1- in Martie 1899 la Paris. Post profesor
Plante de ornament.
de botanica la Helsingfors. Dela 1863 isi paNyetal is Fr., (botan.) ciaperca din fam. Agarici- rasise patria si se stabilise la Paris. A fost cel

neelor; are vr'o 10 specii, cari trajese pe alte Agari- mai prof und cunoscetor al Lichenilor, din punct
cinee vii, fara s le vatme, mai ales pe specii de de vedere sistematic, i dusmanul cal mai elfin/con

Agarieus i Russula. Asa N. parasitica (Bull.)Fr.,

traiesce pe Bussula adusta, N. nzierophylla Cda.
pe Russula nigricans s. a.
S. *'t. R.]
Nyctalopia, (med.) contrarul dela Hemeralopia
(v. ac.); morb la care suferindul vede mai bine

al teoriei lui Schwendener, teorie sustinuta de

acesta 5i Koala sa, dupa care Lichenii (v. ac.)
sfint plante resultate din asociatia, pentra un
traiu coman si in basa mutualismului, a unei

nervului optic, la cataracte.

Nycteos, (Noptatecul), in mitol. grec., fiul lui
Poseidon, qeul marii, cu Kelaene (intunecoasa),
fratele lui Lykos (luminos). Numele N. din
Nyx (noapte).
Nyctitropice, (botan.) milcdri partiale executate

dica Lichenum (vol. I 1858-60, vol. II necompl.

1888), Lichenes Scandinaviae (1861), Lichens
des environs de Paris (1896 supl. 1897), Addenda
nova ad Lichenograpbiam europaeam (1865-88),
[S. t. R.]
Lichenes exotici (1888) s. a.

rase variatiei de turgescenta (v. ac.) din launtrul

organului ce se mica, iar rostul lor e sa micsoreze
pierderea de apa i de caldura din frunze, flori,
In timpul noptii.
[S. $t. R.]
Nyn, com. mica, v. Teliu.
Nyerges, manta in Secuime (1128 m.) preste
care duce o cale serpentina din Cason in Ciucul

Simptom comun mai multor boale, foarte dife-

Ciuperci cu o Alga. In operele sale licbenola intunerec deck la lumia. De obiceiu se ob- logice N. a descris un foarte mare numer de
serva la albinism, mydriasa, afectiuni ale retinei specii. Opere mai principale: Synopsis metho-

Nymphaeacee, (botan.) fatnilie de plante dicoti-

de frunze sau de flori i provocate de succe- ledonate din ord. Renalelor ; plante aquatice, ressiunea dintre 4i i noapte ori de alternanta intre pindite in zonele temperate, mai putin in cele
lumina pi intunerec; variatia de lumina trebue tropicale. De remarcat este genul Nymphaea L.
insotita si de o variatie de temperatura. Un cu speciile N. alba L. (Plumana alba, Plumiera
exempla de miscari N. e la frunzele tinere de alba, Nufarul alb, Plata, Titva de apa), oresce
Salcam : diva sed intinse fat de petiolul prin- In Europa; radcinile ei se mnanca si se focipal, au positie diurna, de veghe ; seara se lasd losesc si la argasit si vapsit, semnta prajit
In jos, isi apropie fatale Ion inferioare, iau po- ca surogat pentru cafea i ca afrodisiac. N.
sitie de somn, nocturna. Aceste dou posttii se Lotus L. si N. coeru lea Sav., Cu rfalacini fji
obtin
qiva, daca ducem planta la intunerec seminte comestibile, cea dintaiu consacrata
raceala. Se mai observa la frunzele de Tri- Isis, iar cea a doua lui Osiris.
foiu, Luterna, Mimosa, Macris s. a.; la florile
Nymphomania, inclinatie iresistibill i nesade 8ofran, Lalea, etc. Aceste miscari se data- tioasa catra saviqirea actului veneric, la femei.
rite prin sediul si natura Ion. N. se desvoalta
in cursul boalelor, care ocupa mitra, organele
vecino de aceasta, precum si unele regiuni ale
a.xului cerebro-spinal.
Nyrop, Christofor, romanist danez, n. 11 Ian.

1858 in Copenhaga. Publicatii: Istoria epopeei

inf. Pe terasa din coasts resaritean a acestui franceze in evul media. Copenhaga, 1885, trad.
manta a fost asezata artileria insurgentilor ma- si in ital.; Gramatica istorica a limbei franceze,
ghiari, comandati de Gl Sndor (Iulie 1849) spre 1899 trad. si in franc.; Studii asupra adjectivelor
a opri inaintarea armatei concluse de Clam Galias. din limbile roil-Janice, 1886; Alai multe studii
Istoricii maghiari (Orbn B., A szkelyfld le- istorice i literare asupra Romaniei si Provenai
irsa II, 1869), sustm ca nisce pastori romani, moderne, 1885. Mai multe studii de etimologie
(in adevr insa corporalul Tima, a carui familie populara si de folklore.
exista si adi in Cason-Impr), a condes armata
Nystad, oras cu port in guvern. finland. Aboaustriaca la spatele insurgentilor, cari apoi au Bjrneborg, situat la Golful botnic, cu 3984 lac.
fost alungati. (Cf. Balitiu, Patti alese II, 596.) 10 Sept. 1721 s'a iucheiat aici pacea Tatra Svedia
Nyer, (Dugoselo), com. mare in Banat, cott. si Rusia, prin care s'a terminat resboiul nordic.

Torontal, cu 1511 loc. Rom. (886) si Germ.

Nyk

V. Nyc

Nyiregyhza, oras cu magistrat regulat, dela

1876 capitala cott. Sabolciu (Ung.), cu 27,014 loc.

(1891), afara de militia; loc, se ocupd mai ales

ca agricultura si prasirea vitelor, dar industria
si comerciul finca e destal de desvoltat; gimnasiu ev.-aug. subventionat de stat, sward
comerciala, orfelinat, mai multe reuniuni si in-

stitute de credit. N. e unul din cele naai frumusele si desvoltate orase pe Alfld.
Nyitra, v. Neutra.

Nystagmus, (med.) miscari treinuratoare involuntare, asociate, ale allot Miscarile pot fi
dela dreapta la stanga, din sus in jos (N. oscilatoriu), sau rotatoare (N. rotatoriu). Causele
N.-lui sant anomalii de inervatie. Se observa
des la minen. Terapia e fara
Nyx, la Greci, (Nox la Romani), o dina care
personified noaptea, carea cuceresce pe (lei,
precum si pe oameni prin somn. N. e fata les
Chaos (v. ac.) i sotia lui Erebos (v. ac.), caruja i-a nascut pe Aether (aer) si Hornera (diva),

iar din sine a nascut cjinele Borth (v. Moerile,

Nyland, guvernam. finland. la litoralul Golfului Parcele, Urditoarele), pe Thanatos (moartea)

finland., 11,872 km2. cu 264,243 loc. (1896), teri- somnul i visul. N. cliva locuiesce in palatal siftu
torul eel mai impop. al Finlandei. Cap. Helsingfors. din Tartarus (iad), ce e incungiurat de non i in-

Nylan der, William, botanist, n. 1822 in Fin- tunecosi, iar noaptea se arata pe pamant.

www.dacoromanica.ro

o
Q, vocal deschisa' in limba rom., a 13 litera pabile a fi solute in acidele continute in alimente
In alfabetul latin, de origine feniciana. La Grecii si beutnri. Tocmai 0.-le de p., pe cari le intreantici s'a diferentiat mai fa:1.4W in o scurf (omi- buinteaza oamenii mai saraci, produc cate odata
cron) si to lung (omega). Ca numr la Greci: intoxicatiuni. Aceste O., dupa ce au fost formate,
o =70, co= 800. Ca prescurtare in chimie: O = se usuc, se presar cu pulvere fina de oxid de
Oxigen.
plumb ori de carbonat de plumb, sau se toarn
[K]
0 in logid este simbolul judecritilor parti- preste ele oxid de plumb diluat cu Ewa, apoi ele
cular-negative dupti formula SoP sau 1/s < P, se asead in cuptor si se ard. La ardere plumbul
aded unii S nu snt P., s. e. unii oameni nu se combina' cu lutul (cu argila) pi 0. se imbrad
sant crudeli.
cu asa numitul smolt, cu un strat subtire de
Oaia, (Ovis L.), gen rnamifer, fam. Rumega- sticl construita din silicat de plumb si de alntoarelor. Speciile selbatice mai insemnate sfint: miniu, insolubila In acidele alimentelor si beuMulloni (O. Vignei Blyth, in Tibet si Persia, si tufilor. Acest smalt, aceast imbradminte stiO. musimon Mar& in Sardinia si Corsica) prod uc cloasa este indispensabila, caci oala de Jut

bastardi (corcituri) cu O. domestica si ne dan nesmaltuita este poroad si nu se poate fin

carne, EWA si corn, tot asernetAa si Argali cele curat, poni ei se imbiba cu particele din bucate

de tale mare (O. Ammon L., Asia de nord si

medie; O. nivicola Eschsch. In Kamciatca; O.
montana Geoffr., Bighorn in America de nord).
Din aceste si alte specii se crede a av originea

cari fermentead. 0.-le nu se fabrica' totdeuna

In mod corect: din causa de economie de combustibil ori din causa calitiitii rele a lutului,
care nu supoarta temperaturi inalte, olarul nu
O. domesticd (O. aries L.) ca o rnultime de rasse, produce totdeuna in cuptor caldura suficienta,
dintre cari notrn: oi cu deposit de grsime pana pentru ca tot plumbul cu care a prestirat O. sit
la 20 kg. cu coada scurta In Asia si Africa de se combine cu lutul si sa formeze sticla, si partea
nord; buclae, cu coada lat i gras in Asia din plumb nevitrificata, netransformata in slid-a
anter., Africa de nord, in col. Cap si Europa se poate disolva in acidele alimentelor i beutude sud; cu coada lunga in Siria, Egipt, Abisinia; rilor si poate produce intoxicatiuni. Plumbul
cu coada scurta in Islanda, Scandinavia, Ger- reinas liber pe suprafata intern a O.- ei se poate
mania de nord-vest (Heidschnucke, etc.), Olanda; deprta, daca se fierbe inteinsa timp de I/2 oarii
O. turcana in intreg sud-estul Europei cu va- otet tare (de 4 504 acid acetic). Lucratorii
rietatile: barsane, ung.-serbeasca, ruseasca ; 0. ocupati cu pulverisarea si cu alte manipulan cu
bleaga (de Bergamasc) in Italia de nord; 0. de preparate de plumb, trebue s ia precautiwai
Frisia, foarte prolifid; O. merinos (spaniola, speciale, sa observe curatenia scrupuload, pentra
span*, cu lana creata, originar din Spauia, se im- ca sa nu se otraveasc, prin pulverea de plumb
part in trei grupe: Electoral (0.7-1.2 kg. lana si inspirat ori depusa pe corpul lor. 0.-le de p.
25-30 kg. carne); Negretti (Infantado 1-2.5 kg. mai resistente, numite O. de piatra (Steingut,
Mug si 30-40 kg. carne) si .Rambouillet (2-3.5 kg. Steinzeug), stint totdeuna nevatmatoare, fiind
Mug, numit in Germania Kammwolle); O. figae, arse la temperatura mai inalta si smaltuite obiciproprie teritoriului locuit de Romani, (2-3.5 kg. nuit ca silicat de sodiu produs prin presararea
lana de finet mijlocie); O. Leicester (6 kg. laid 0.-ei crude cu sare de bucate (chlorur de sodiu).
si 60-70 kg. carne); O. Southdorns (2 kg. land v. Vasele de buchtirie. (Cf. I. Felix, Rapoarte
$i pang 150 kg. carne). Masculul se numesce: generale; Buletinul directiunei generale a serberbece ; cel castrat : berbece batut (batal); fe- viciului sanitar a. V; N. Manolescn, lgiena temela: oaie. Fetii pan la un an: miel; in al ranului roman. Bucuresci, 1b95; G. Crainiceanu,
doilea: mior, mioara si carlan, carlana; oile b- lgiena teranului roman. Bucuresci, 1895; D. I.
trane: babane; iar cele ce nu an fatat: sterpe. Buiu, Igiena si arta media Bucuresci, 1897;
O. se crede sa fi fost primul animal domesticit S. Argesianu, Notiuni de igiena si de medicina
[I. Felix.]
pentru lana, carnea $i laptele ce ne da. (Cf. Dr. populara. Bucuresci, 1898.)
Oancea, com. rur. in Rom., j. Covurluiu, siG. Maier, Zootechnia. Buc., 1899.)
Oaie sea* bir scos de Alexandru-Voda III, tuata pe malul Prutului si compusa din 2 sate:
fiel lui Mircea Ciobanul i domnul Munteniei O. si Slobozia Oancea sau Onesci, cu 2231 loc.
(Diet. geogr. 1892), cari se ocupii cu agricultura,
(1568-77).
Oajaca, (Oaxaca), stat in sudul Mexicului, prasirea vitelor si putin cu comerciul; femeile
cu 882,529 loc. cultiva pe o scarti antinsa viennii de matasa;
coin. are 2 biserici si 2 scoale. Satul 0. are inkm*.'loc.
(1895); caTitala O. are 32,641
Dale de pan:at, oale de lut (higiena). Vasele fatisarea unui rase' $i servesce ca inic port pe
de cari ne servim pentru gtirea si pastrarea Prut si ca trecatoare in Basarabia.
Oannes (Oan) in mitol. babilonica o fiinti
rnandrilor si benturilor pot deveni vatmatoare,
dad siInt fabricate din materii otravitoare, ca- jumetate pesce, jumittate om, care iesind din
langa Oceanul Pacific, 91,664

www.dacoromanica.ro

430

Oara

mare a inftat pe Babilonieni 1imb

soare, sciinta, arta i agriculturi.

[A tm.]

Obedeanu.

sori- gresci, Gamiirdana, Bicsad, Tivsolt, Calinesci,

Racaa 5i Certeze. Sant $i douil sate anguresci:

Oara, (Coas), este a 24 parte a unei 4ile (v. so.). Ujvros pi Remetea.

[G. Szabe).]

Cele mai multe popoare oivilisate inoep a nu- Oastea, reunirea tuturor eettenilor validi,
miira oarele cu cea dintl dup miezul noptii educati si instruiti in vederea resboiului 5i innumai pana la 12, si la amiazi incep dela in- tocmiti pe arme ai serviciu. Intern] sens mai
ceput ; astfel diva cuprinde de douil ori ate restrins se dice 0. la un corp de trupa de toste
12 oare. 0. se imparte in 60 minute si minuta armele, dirijat prin vointa unui aef unic. In
in 60 Secunde. Stint un ele popoare cart anal nu Rorn. tot cetateanul valid la etatea de 21 ani,
cunosc imprtirea 4i1ei in 0.-e. Astronomi ea si este dator sa fac parte din 0. Servicial
Ptolomeu incep a numka 0.-ele dela amiazi. in 0. permanent dureaza aepte ani, din cari
Impartirea Vet in 24 oare o gsim deja in trei in activitate ai paten in reserva. La truantichitate la Ovrei i Babilonieni. Vechii Greci pele ca schimbul, servicial militar dureaz oinci

si Romani imparteau 4ma propriu 4is in 12 ani la infanterie 5i patru la War* (cavalerie).
i noaptea deasemenea in 12 oare, astfel C in Dupri reserv tree in gloate. In Ling. militarii
diferite anotimpuri ai 0. era de diferita durata. servesc trei ani in aclavitate, apoi aepte in reOare de rugdciuni (Ceasuri). Dup norma serva', doi in teritoriala $i in fine tree in gloate
impartirei dilei in anumite parti sau sectiuni pan la virsta de 40 ani. v. )3i art. Armata,

la Romani si Israiliteni, creatinii dintai urrnand Militar.

si mrturisirei psalmistului, ca. De aepte ori pe
Oastea in dobdndtic sau gloatele, unul din
te-am laudat Doamnee (Ps. 118, 164), s'au elementele cari compuneau oatirile romane in
indatinat ca rug'ciunile publice si private sa le primii timpi ai Principatelor. Se forma la vreme
sviraeasca in anumite oare ale dilei. In cele de nevoie din tot fetal de oameni, cari n'aveau
dou secole dintai ale creatintatii pentru raga- ea resplata de cat prada facuta de la duaman.

ciuni publice erau destinate oara

VI ai
)0astea de teareit, den umirea data oatirii
IX-a a dilei. La aceste, in sect. III, s'a mad romane de baatina, spre deosebire de lefegii,

adaus rugciunile de sears, de noapte, de miazii- adeca strinii pltiti cu kola, Mica din cel dinnoapte t3i. de dimineata (utrenia) ca oara I. Oara I Ulu timp al intemeierii Principatelor.
de rugaciune corespunde la 6 oare dim., oara
Oaxaca, stat, v. Oajaca
la 9 oare, oara VI la 12, cara IX la 3 p. m. Oaze, locuri fructifere i locuite, situate in mijOarda de sus, (Felsii-Maros-Vdradja), com. iocul deaertului (ea deosebire in nordul Africei)
mica in cott. Albei de jos, Trans., cu 1350 loc. ea nisce instil in marea de nasip.
Romani.
Ob, (Obi), riul principal al Siberiei, isvoresce

Oas, reara Oafului, (Ayas, magh. = vechiu,

bStran), se nurnesce teritorul din nord-est al
cott. Satmar, un platou de 204 m. inalt, de
preste cinci mile patr., incungiurat de munti
ampaduriti, remfinand deschis numai de catr.
sud. Aici locuesc preste 17,000 Romani, despartiti de secoli de ceilalti frati de sange ai lor,
sustinandu-si totuai legea, graiul, portal 5i datinile lor stramoaesci si caracterul national routines. Cand s'a aaezat aici acest popor, nu se
scie; dar ca acest popor a trebuit s aib mare
grea parte in sustinerea si apSrarea patriei
ai a tronului, cu tot dreptul se poate deduce

din multimea familiilor nobile, ce locuesc aici,

intro cad s. e. fam. Keesks alias Bere,se iai are
diploma nobilitara din 1500 de sub Vladislau II.

in Altai, se vars in sinul O.; in mare parte

e navigabil, dar numai 146 dile pe an e liber

de ghiata; lung. 5200 km., basinul 2.980,650 kml. ;

talent principal Irtia.

Obada, buc.tile curbate ale colacului rofilor
de car. Se fac de regula din lema de fag.
Obadja, profet ovreu, pe timpul darimarii
Ierusalimului de Nabucadnezar.
Oban, (Obang, Ohoban), cea mai mare moneta
de sur in Japonia, un aliagiu de aur cu. argint.
Kioho-0.= 329.884in-0. = 122.45,Tempo-Gori-0.

= 80.60 mane germ.

Obar,ia, 1) 0., munte in Rom., j. Dfimbovita,
aproape de granit, al crui virf it formeaz.
piscul Omul. 2) 0., corn. rur. in Rom., j. Mehedinti, pl. Campa, cu 1400 loc. (Diet. geogr.
1894), cari se ocupa cu agricultura pi prsirea
vitelor; trei balciuri anuale. La 1854 Ruaii au
fost btuti aici de Turci.
Obductiunea, in medicina leg al disecares

Familiile Finta, Tatar, Danu s'au distins in luptele

cu Tatarii. Apoi: Berende, Fanea, Pop, Stetz, etc.
Graiul, portal osanului glint toate originate romanesci. Accentuarea graiului rom. neamestecat cu
gye ori tyc maghiar. Prima numire oficioasa a unui cadavru pentru determinarea causei mortii;
Terii Orraului se afl in o diploma donational

In farmacie irnbracarea pilulelor cu foi de

a lui Leopold din anal 1668, in care daruiesce aur sau de argint, ea un balsam, un gumi
contelui Stefan Csky ,Districtus Avassghc, cu o alta substant care sa: inlesneasc conseradeca acele 16 comune, cari formeaz i adi Oa.sul varea lor $i sa le dea un aspect mai plcut.
cari pe atunci se tineau de eetatea Zothmr
Obedeanu, veche familie boiereasca din 01(Satmar). Ocupatiunea principala a loc, e eco- tenia, uncle iai avea reaedinta din sect. XVII.
nomia de camp, avnd hotare infirm, prsirea Armaaul Parvu O. traia pe la 1650, i 1668
vitelor, pornritul, lucratul viilor. Poporul e re- Feint O. se distinse ca apitan mare pe timpul
ligios, destept, vinjos, snlitos, dar trecut preste lui Vod Brancoveanu, ai apoi la 1716 ca
foarte multe experiente triste, are patina incre- mare serdar in capul trupelor oltene, imdere in inteligint. Brbati de valoare nationala preuna cu Bengescul i Brailoiul, fa unul din
n'a avut. Tot teritoriul e plin de isvoare $i riuri promotorii acelei celebre revolutii, care ava de
precum; apa Turul i Talna, etc., apoi ape mine- resultat detronarea lui Nicolae Mavrocordat. Tot
rale la Bicsad, Tur, Varna, Certere si Ifjvros. el a rezidit celebra biserica Sf. Damara din
Comune cu locuitori de preste 1000 stint Ne- Craiova si a fundat mn. Cioelovina din Gorj.

www.dacoromanica.ro

Obedenartt

Obicinuinta.

431

Nicolas O., fratele su, fa Ban al Craiovei la les plus rcentes: Gographie, tat conomique,

1716. Constantin O., fiul lui Petra, a fost con- authropologie, aye une carte de la Roumanie,

silier imperial in timpul cesaricescei administratii 1876. La religion chez les peuples latins: la rea Banat-dui Olteniei de Austria (1732). La 1740 ligiosit des Roumains, Montpellier 1878. L'arera cairnacam al Craiovei. El zidi ca sotia sa ticle dans la langue rournaine, Montpellier 1884.
Stanca Brailoi, man. Stanesci, si la 1748 biserica Necrologul lui Al. Parisotti, Roma 1885. Le

Obedeanu din Craiova, pe Iiinga care se alipi

la 1774 de catr Voda Ipsilante, o scoali care
poarta tot numele de Obedeanu. A mbele fura
inzestrate cu 9 rnosii din cele 100 ce poseda
fundatorul. Din aceast familie se trage: Colo-

cinq Mai, ode sur la mort de Napoleon par

A. Man zoni, traduction littrale en roumain, 1885.

Texte Macedo-Romane, basme i poesii poporale

dela Crusova, publicate de I. Bianu, 1891. (Cf.

St. Orsanu, Al. Obedenaru, 1891.)
nelul Vasile O., militar i om politic. S'a distins in
2) 0., Alexandru, publicist, n. 13 Iulie 1865
resboiul Crimeei in armata turca, i apoi la 1878; In Bucuresci. A colaborat la Convorbiri literare,

fiul acestuia Oscar Obedeanu pictor, n. 1868 Revista nouti, Literatorul. A publicat: Spleen
in Bucuresci. Talentul lui se pronunt deja in (1891)1 Rondele (1892), Poesii; a scris satire pofrageda copilarie. In 1878 a pus pentru prima- litico in cateva diare cotidiane (1884-88).
data mana pe penel in atelierul lui PredeleanObedenii sau Obedeanca, com, rur. in Rom.,

Sincai din Botosani. Pe cand se afla in elasa III j. Vlasca, compusa din 5 cat., eu 1279 loc. (Diet.
liceal Berlad, i-s'a acordat dela expositia coop. geogr. 1890), subprefectur, judeatorie de ocol
tinut in Iasi medalia de bronz pentru portretul si serviciu telegrafo-postal.
in oleiu a M. S. Regelui Carol I. In 1886 a Obedienta, ascultare, supunere, subordinatiune
intrat inscoala de arte frumoase din Bucuresci, la vointa i mandatul altuia; ascultare de supepe care o absolve 1889 cu recompensa : medalia riorii legitimi si de legile i preceptele emanate
de argint. In acelas an a expus vr'o 20 tablouri dela autoritatea legitima.. 0. canonicd, este reIn A teneu, aproape toate subiecte militare, dintre cunoascerea faptie a legitimitatii cutarei percari done furd alese de juriu pentru expositia uni- soane eclesiastice in oficiul ce-1 ocupa; 0. mona-

versala din Paris. In acelas an, Regele si Re- chal, este votul prin care monachul se obliga
gina Romaniei au luat pe O. sub protectiunea inaintea lui Dumnecjeu de a asculta de mai marii
lor, tritnitandu-1 la studiu in Miinchen, acor- ordului religios, in care e pritnit. [i.m.]
dndu-i o bursa. Academia regala din Miinchen
Obelisc, colummi inalt de regul dinteun
a absolvat-o cu succes, dobandind 1893 pentru singur bloc de piatra in forma de piramida trunoperile sale medalia de argint pentru arta de a chiatti, o specie a monumentelor antice egiptene.
compune i executa. De present atelierul
Obelos, (Obeliskos), semnele orifice ale grase all in Miinchen si este acelas care era odi- rnaticilor greci, representate printr'o linioar

nioara al renumitului Kaulbach. Lucrarile prin- orizontala.

Oberammergau, com. in Bavaria super., langa
cipale : Regele Carol I in fata Grivitei, (propr.
Stat. rom.), Muma Ranitilor (Carmen Sylva, propr. Ammer, 1340 loc. (1895); renumita pentru reM. S. Reginei), Portretele principilor: Dimitrie presentatiunile teatrale (Passionsspiel) ca subGhica, George Cantacuzino, MihaiuRravul (ori- iectul patimilor lui Chr., cari se dau tot la 10 ani
entat dup.' o miniatura de Franken, Praga 1600). (mai in urm la 1900) si cari dateaz de prin
Triptic : In transeu, la atac, etc. In lucrare: Stefan sed. XVII; teatru nou; monument urias (Chrieel Mare la Rahova (tablou istoric, 8 m. lung, stos pe cruce).
Oberhausen, oras in guvernam. prus. Diissel5 m. inalt), supunerea lui Soliman dup btalia
dorf, 30,154 loc. (1895); proginmasiu real; indela Racova.
Obedenaru, 1) 0., Georgiade Mihail, medic, dustrie de fier, (01 si zinc; mine de carbuni.

publicist si diplomat min., n. 5 Nov. 1839 in

Bueuresci, t 9 Iulie 1885 la Atena. si-a facut
studiile in tear% si la Paris, unde ajunse intern
al spitalelor in urma unui concurs stralucit.
Dela 1866-74 practica medicina la Buouresci,
f medic primar al spitalului de copii si prof.

la scoala de medicina. Dela 1874 int in diplomatie, ocupand pe rand posturile de primsecretar de legatie la Roma, la Constantinopole,
iarasi la Roma si in fine ministru la Atena. O. a
fost i membru al Acad. rom., creia i-a lasat

Oberon, in mitol. celtic, regele Elfelor (v. ac.),

barbatul Titaniei; se amintesce mai antitiu in

poesia franc. Hum de Bordeaux, dupa care a
compus Wieland poema sa Oberon.; e identic
eu Alberich la Germani.
Oberzell, fostii mnastire in guvernam. bavarez Unterfranken, langd satul Zell; renumit
fabrica de prese tipografice.
Obesitate, stab% cat corpulent (v. ac.).
Obiceiu, v. Obicinuinta.
Obiceiuri morale, sfint un complex de cali-

intreaga sa avere de aproape 500,000 de lei, tti sau de vitii sufletesci, prin cari se maul-

precum si o bogat colectiune de manuscripte, festeaza individualitatea orneneasca. and in

una de vr'o 200 de arii romanesci si alta de acel manunchiu de calitati sufletesci, cari fordocumente istorice. O. a tradus pentru teatru meaa fondul caracterului distinctiv al omului,
Amoral doctor, al lui Molire si a publicat o infra mai ales spiritul de online, prevederea
sum de articole prin reviste sciintifice franceze, cumpetarea, atunci ne aflam fata de asa numicum si mai multe brosuri: Region du Ras-Da- tele O. m. bune; cand din contra, gint vitiile

nube: la Roumanie, la Serbie et la Bulgarie,

indeosebi neprevederea, desordinea, lacomia

Paris. Cercetri asupra intoxicatiunii palustre, risipa, in acest cos, avem a face ca O. m. rele,
Bucuresci 1873. Despre frig-uri: Mic tractat po- cari duc pe om in pritpastie. (Cf. N. E. Idieru,
trivit pe intelegerea poporului roman pentru a Studii de econ. pol. si fin. Buc., 1895.)
Obicinuinta, devine in genera dispositia, carea
Beryl in loealit(ile made nu sfint medici, 1873.
La Roumanie conomique d'aprs les donnes nascut din repetita inceroare i deprindere in

www.dacoromanica.ro

432

Obiect

Obligatiune.

acelas mod a unei lucrgri, ne pune in positie fixe. La grupa acestor sentimente, cari sfint

ca tot aceeasi lucrare s o putem de nou incepe

cu placer i s o ispravim far. greutate. O.
se extinde atilt asupra luerarilor trupesci cat si
asupra celor spirituale, si ea devine un fel de

deosebite de grupa sentimentelor subiective, nu-

mite si formale, universale si vagi, apartin urmatoarele specii : Sentimentele seusuale, cele in-

telectuale; sent. estetice, religioase si morale;

a doua natura prin faptul ca introduce in lu- apoi sent. egoiste 5i altruiste; sent. de onoare;
crari un fel de mechanism. Se poate extinde sent. dreptului si al echitatii. (Cf. I. Popescu,
asupra lucrarilor bune ori role, morale ori ab- Psichol.; Pletosu, Psichol., pag. 63 seq.) [Pl.]

jecte, etc. Cand O. se extinde asupra unei grupe

Obiectiva, (optic), se numesce lentila cea mica
mai mari de individi si asupra unor generatiuni dela microscoape, asemenea si lentila ces mare

urmatoare, atunci devine datind sau obiceiu, dela telescoape, sau presto tot lentila asezata
us sau consuetudine; i,;i dac ea, pe Ifinga acestea, catra obiectul fixat.
mai cuprinde i anumite norme intemeiate In
Obiectivitate inseanina mai antai calitatea lumod nemijlocit In consciinta unui intreg popor crurilor obiective, ce preste tot exist afar
si prin cari se reguleaz i auumite referinte de noi. In sens ontologic, 0. este complexul
de drept, atunci devine si se numesce drept existente/or ce au realitate afar de noi si inconsuetudinal (obiceiul pamentului). Puterea 0.-ei dependent de voints noastra. In sens estetic se
se descopere aproape In toate lucrrile omenesci numesce obiectivit ate expunerea, care coresaproape in toate domeniile de activitate, fie punde pe deplin realitatii. In sons etic se nufisica, fie spirituala.

[Pl.]

mesce obieetivitate tinuta i conduita omului in

(lat) 1) in genere Inseamna tot ce gandiri, vorbe i fapte intru cat se arat libera
are si se pare c are existent de sine Mara de ori si ce dispositie subiectiva, de ori ce preObiect,

de noi; tot ce st in fata cu actiunea unui subiect, ocupatiune fara de nici un interes i lipsit de
se ofera sensurilor i poate fi perceput; apoi partinire fie aceasta fdit ori ascuns. [Pl.]

inseamnii anca ori ce lucru, In genere nede- Obilesci, com. rur. in Romania, j.
terminat. 2) Introdus in cercetarile sciintifice compusii. din 2 cat., cu 1600 loc. (Diet. geogr.
yobiecturne, se pare a fi traducerea grec. &v.st- 1896), 2 biserici si 1 scoala.
xetasvov, ceea ce insearnna opositie, pe caud dup

Obilesci-Vechi, coin. rur. in Rom., j. Bfov,

intelesul de adi ar corespuude la ercoxetp.evov cu 941 loc. (Diet. geogr. 1892); la 1807 s'a dat

cdcrOircbv, adecii ce este substrat al perceptiunei aici o lupt intro Turci, Rusi si Romani. Pe
sensibile. Studiat filosoficesce i anume : a) sub dealul Beciului de pe teritoriul com. a avut pe

raport psichologice se numesce 0. acea caus la 1712 Coust. Brancoveanu un palat, din care
permanenta diutr'un anumit loe al spatiulai, care
adi se mai ved urine.
provoaca deosebitele noastre stdri psichice (senObitus, (lat.) serviciul divin in biserica casatiuni, intuitiuni), iar empiriec luat 0.-ul nu e tolica inainte de inmormntare.
decal conglorneratal compus din deosebitele sale

insusiri; b) in sens logic se considera si este 0.

tot ce cugetarea recunoasce ea de sine statator,
fie aceea fiint ori lucru, fie actiune, $tare ori
insusire, fie 0. al credintei ori al speculatiunei,
indiferent dacA are un echivalent real in lumea
real externa; c) in sens zontologicg 0.-ul este
insasi realitatea substantiala, adeca ceea ce 0.-le
(fiintele i lucrurile) sant ele in sine, indepen-

brine, partea dinainte dela o sea, avnd o

forma rotunditi i convex in exterior; el acopere greabanul calului, cand simile este asezath
pe el. 0. formeaza corp comun ca seaua, este
de lemn si imbracat ca piele.
Oblatiuni, (jertfe, daruri), se dic lucruri, pe
cari poporul credincios le ofere pentru cultul
divin, pentru sustinerea clerului, ajutorarea saracilor si pentru alte lipsuri ale bisericei crestine.

dent de vointa noastr, ba chiar s fie perce[ini.]

pute, simtite, representate sau cugetate ; d) 0.
Oblic, positiunea unei linii fata de alta linie
se mai numesce i tinta finala spre care tind sau a unei linii sau plan fat de alt plan In asa
toate lucrarile omenesci. 3) In gramat. 0. se mod, ca punctul sau linia Ion de intretaiere sa
numesce partea propositiunei, caro designeaza nu formeze un unghiu drept sau egal cu zero.
finta san lucrul asupra caruia este indreptata
Obligat, (lat) neaprat de trebuinta. In musica

si trece actiunea unui verb activ transitiv. 4) In acompaniamentul vocei ca instrumente.

inteles pedagogic si noetic, O. se numesce tot
Obligatar, posesor de titluri sau obligatiuni.
ceea ce poate provoca o cercetare sciintifica, Obligatiune. a) In genere inseamna ori ce inori ce 0. de studiu sau material de predat datorire, pe care si-o impune cineva de bunavoie
dintfo discipline sciintific, in fine tot ce serva
pentru a carei Implinire so leaga, spontan ;
ca substrat al unei conversatiuni ori al unei com- inseamn apoi expresiunea raportului de indapositiuni stilistico.
toriri imprumutate, ce se afi intre dou6 per[Pl.]
Obiectiv, este i se numesce mai antai tot ce soane, cari pe temeiul unui drept au devenit
se rapoarta la un obiect, tot ce Ii apartine ; apoi factori ai acelui raport; inseamna apoi o hidetot ce exista in afara de subiectul cugetator si torire impusd priu vr'o necesitate naturala
observator, In opositie cu subiectiv (v. ac.). Mod morale'. ; in fine ori ce indatoriri impuse prin
O. de a ved si judeca lucrurile i faptele este legi, fe naturale ori positive, dumnedeiesci ori
acela, care e liber de ori si ce dispositie sub- omenesci. b) Sub report etic, 0. reiese din in-

lectiva. 0. se mai dice ai despre tot ceea ce datorirea de a asculta de legea moral. Caci legea
are valuare pentru toate fiintele rationale.

moral, naturala ori positivii, ca norma, ce re-

Obiective, sentimente, salt acelea, cari constan galeaza faptele libere, impune ornului necesi-

In anumite si determinate stari de consciinta si tatea absoluta de a-si implini cele ce se rostese
se pot reduce la anumite representan i sau idei. prin lege, si nu sta in banal sea plac a se
Ele se mai numesc i calitative, particulare
sustrage dela implinirea acelora, dei, in vir-

www.dacoromanica.ro

Obligativitatea

tutea libertafii sale, poate ta le calce, dar 'in

ori ce cas remannd respunOtor. Aceastd necesitate se numesce 0., iar acele lucrari, spre
a cdror saviraire omul este obligat prin lege,
se lie 0.-i morale. 0.-i morale, dupd natura lor

sfint sau stricte sau numai sfdtaitoare; stint 0.-i

ale dreptafii, cari pe temeial unui drept se cer
dela noi si le cerem noi dela alfii, i stint apoi
0.-i ale dragostei crestinesci (frafesci). c) 0. mai
inseamna tinca i ori ce indatorire de platd,
titlu de renta emis de o persoanii ori societate
platibil la un termin, i indeosebi : un titlu la
purtator, produand un interes fix, garantat, in
general, prin bunuri imobile ale unei societafi
sau ale statului, care pane in circulafiune asemenea 0.-i.
Obligativitatea inveillmntului, este disposifia

433

Obregia.

strumental care numera mai multe pause. In

musica religioasa 0.-ul a fost tntdenna preferat

clarnetei.

In dial de 0.-ul ordinar, instr. sopran, s'au

mai intrebuinfat in diferite timpuri altele mai
mici, sunfind quinta sau chiar octava notei serse.

Altele mai marl, ca:

0.-ul de amor, instrument mezzo-sopran, in
la, sunfind o terf mai jos.
0.-ta de vdalltoare, sunind o quinta mai jos,
instrument care transformat a dat instrumental
numit corn englez.
Instrumental favorit al multor virtuosi, multi
compositori i-au dedicat concerte i composifiuni speciale, incepnd dela marele Handel ai

Ora in Vele noastre. Metode celebre de 0.

snt acole de Sellner, Barret, Garnier,

a.

a.

legala, prin care statul impune ingrijirea de

In orga se numesce 0. un joc cu tuburi ciinstrucfia i educafia copfilor. El prescrie, pfina lindrice, de ancie ai pavilion ; e continuat in

la care virst i in cari materii copiii au si gray prin jocul numit fagot. In armoniu aseprimeascd instrucfie. Spre acest sfirait statul menea se da acest nume unui semi-joc aminaduce legi acolare, ingrijesce de pregdtirea
find mai malt sau mai pufin timbrul 0.-ului.
Oboist e ori ce instrumentist ce cnta din 0.
intrefine insuai acoale, cari servesc instrucfiei In Germania inteun timp se Wes acest nume
de interes public si general. Obligat. privesce oricarai instrumentist Nand parte dintr'o banda
examinarea corpului didactic, subvenfioneaza sau

numai inva.mntul primar. In Romania ea e musicala militar.

[T. C.]
pronunfata prin art. 1 al legii actuale despre
Obolos, moneta greceasca antica, batuta in
invfamentul primar ai normal-primar, votatd aur, argint sau arama, avnd o greutate de &72;
In 1893 ai modificata in 1896 si 1898.
cilt despre valoarea ei in raport cu monetele
Obligator, ce este cineva silit sd faca.
de astagi, se poate chce ca prefuia 16 centime.

Obligeana, (Calm, calmeana, speribana, apeteaza pestritd, trestia mirositoare, rildlicina de

papurt1), name romfitiesc al plantei Acorus calamas L. (v. ac.).
Obligo, (ital) obligamnt, garanfie ; termen
usitat in limbagiul comercial. Felrlt obligo,
v. Gir.

Moneta numita haihus avea valoarea unei optimi

dintr'un obol, si era de amid.
Obongo, (Abongo, Mbongo), locuitori pitici in
provincia africana Congo francez, in paduri din
sudul riului Ogove.
Obor, (de vite), se numesce un loo mic inchis
cu gard ori cu stobor, lemne lungi puse orizontal,
Obliteratiune, astuparea unui conduct sau canal pentru repausul i inchiderea vitelor.
prin adunare de substanfe solide, sau prin ade- Oboseala, v. Fatiga.

renfe intre parefii canalului; stergerea cu in-

Obradovici, Grigorie, pe la 1806 director al

cotal a manuscriselor; anularea vre-unui timbra. scoalelor nafionale din districtul Caransebea, iar
Oblojeala, cataplasma; invelirea unei parfi mai apoi in al Timiaoarei. El are cele mai fruinflamate a corpului cu o materie caldd,
moase merite pentru inaintarea Scoalelor rom.,
sau groscioara ca aluatul sau cu burniene
nisuind a le inmulfi, organisa i sistemisa. Dela

calde. In Banat se lice acestei operafiuni el avem: 1) Carte de mnd pentru bine orfinpdlituric, ceea ce in Moldova ar insemna duita economie, lucrarea campulai i pentru pialovituri.
inddirea i pdstrarea vitelor ai a paserilor color

ifLOblomovism, numirea naturelului rusesc, ca- casnice, spre mare treabd a plugarilor color Roracterisat prin o lene vistoare {ti nehotaritd; mnesti tradusa de pro limba cea serbeasca prin
numire data dupd romanul 20blomovc de Gond- Grigorie Obradovici a scoalelor director la an 1805
aarov.

Oblon, se numesce o fereastra la grajd, astupata cu o sclindurd, pe care se da hrana vitelor

din fafa aurei (arie), care serva totodat de camera de nutref.
Oblong, in planimetrie un patruunghiu dreptunghiular (paralelogram), in care Joni)" laturi
dint mai lungi ca celelalte dou.
Oboare, manta in Rom., j. Dmbovifa, numit

La Buda 1807. 2) Indruinare catra inviifatura

tinerimei coi rominesci, ca un dar de anal non
prin Grigorie Obradovici crdescul al scoalelor
de legea res. in banat director daruita in Timiaoara 31 Decembre 1810 Buda 1811. 3) Alitmetica, Buda, 1805. 4) Ortografie sau scrisoarea
dreapt pentru folosul scoalelor nemcesti. Sau

tiparit in Imparateasca cetate Viena prin booriul Iosif Curtibek Tipograful carfilor Iliricesti

Pietroaita, al carui yid Il formeazd piscal anal 1784.

[Iul. Vuia.]
Obrate, (Obrafuri), se numese livechle cu pomi

Virful cu dor.

Oboi, instrument musical, desafiare, cu tub conic roditori, cari servesc la producfiunea de Ma

ancie dubl. Timbrul sau caracteristic, campe- iarba ai de fructe.

nesc oarecum, ceva cam nasal, cere ca partia

ce ii e incredinfata ad aibti un caracter hotarit,

bazar, v. Masca.

Aceasta e causa pentru care 0.-ul prim joaca

Obregia, Alexandra, medic rom., n. 26 Iulie

Obraznle, acel care lai permite proa mult, deexcludndu-se banalitafile cari nu-i convin de loc. pdsind respectul si bunacuviinfa. Sin. insolent

un rol asa de important in musics asa (Asa 1860 in Iaai, fia al lui Alexandra 0., fost subdescriptivd, i in acelasi timp cel seem' e in- director al divanului Moldovei inainte de 1859i
Enciclopedia romang. Vol. ILL

www.dacoromanica.ro

28

434

Obreja

Observatoriulue.

apoi advocat in 'qt. Studiile medicate le-a el nu stria Sciinta spune, ed toate beuturile,
facut la facultatea de medicina din Bucuresci, cari inferbanta sangele, pot blind o rang.
ffi institutul de fisiologie (prof. Vitzu). 1888 obObrutcev, Nicolae, general rus., n. la 1829,
tina diploma de doctor prin o lucrare asupra intrat in servicial armatei la 1848. In 1852 absLocalisaritor cerebrate', care a fost premiat solveaza ocoala de stat major, unde in 1857
de universitate. Pentru studii de specialisare fre- deveni prof. General-maior in 1866, oi numit
cuenta movers. din Berlin, si apoi clinicele
preoedinte al comitetului sciintific de resboin.
spitalele, mai ales Magnan i Charcot din Paris. In 1881 deveni seful marelui stat minor al arIntors in teara, obtina prin concurs catedra de matei ruse. Este un panstavist infocat oi partisan
istologie i embriologie a facultatii de medicink convins al aliantei franco-ruse.
In Apr. 1893, oi in Dec. 1895, tot prin concurs,
Obscen, (Ica) farii ruoine, mascaricios, murdar,
postul de medic primar al ospiciului Marcutat. necuviincios.
In 1897 e nurnit medio-primar-director al aceObscene, publicatiuni, acele publicatiuni, cari
luiao ospiciu i in 27 Apr. 1899 director gen. sting bunele moravuri. Legea opresce asemenea
al serv, sanitar. Membru al societtii sciintelor publicatiuni, i contravenientii sant pedepsiti.
medicate, a fost ales secretar general in 1895
Obscur, intunecat, incalcit, necunoscut, nelavicepreoedinte in 1897. Membru. al Ateneului murit, de rand.
rom. Scrieri : 1) Contributie la studiul experiObscurantism, sistemul obscurantistilor de pe
mental al centrilor cerebro-corticali, motori si timpul Restauratiunei (v. ac.), cari 5i propuvisual Bucuresci 1888; 2) -Nor Augenbewe- sesera regenerarea moravurilor oi a institutiilor
gungen auf Sehspharenreizung, in asociatie cu In folosul bisericii oi al regalitatei, urmarind ca
prof. Munk, Berlin 1890. Du Bois Raymond, ultim scop absorbirea puterei de governament
Archiv ; 3) Serienschnitte mit Photoxylin (oder sub cea clericala. 0.-tii erau contra respandirii
Celloidin), Neurologisches Zentralbl. Berlin 1890; culturei in masse oi contra intinderii libertatei
4) Fixierungsmethode der Golgischen Prparate, individuate.
(Virchows Arch. 1890); 5) Nervenendigungen in
Obsecratiune, figura retorica prin care se cere
den glatten Muskelfasern des Hundedarmes. ajutorul deilor sau a unei persoane.
(Berliner Kongres 1890, Mitteilungen); 6) ToObservanta, obiceiu, datina (ju.s consultudixicitatea urinara in Psychose, comunic. societ narium), conformarea cu legea. O. e oi virtutea
so. med. 1894; 7) Studiu chimic i isto-patologic morala, care ne induplecit a da onoarea caveasupra paralisiei generale, a) Fenomenul Cubital, nita persoanelor aoezate in dignitati, ori di-

b) Lesiuni corticale fat on teoria neuronelor; stinse prin sciinte, pietate, intelepciune oi alte
8) Influenta excitatiilor electrice asupra
calitti alese. O. defarttl, o specie de superstinervoase, in asociatie cu Dr. Besnea. Spitalul tiune, care consista in aplicarea de mijloace
1897; 9) Asupra asa 4isului pigment al celulelor neproportionate spre a afla viitorul, spre a desnervoase ; in asociatie cu Dr. Tatuoescu. Spitalul copen lucrurile ascunse, sau spre a se scapa de
1898; 10) Iperchromatosa in Paranoia; in aso- cutare morb. La O. deoarta se reduce magia,
ciatie cu Dr. Stunda, 1899.
descantecele, cercarea in pascalie i alte mijloace
Obreja, comung rural in Ungaria, cott. Carao- superstitioase, de a da de noroc oi a descoperi
Sevenn, co 1808 loc. Rom.
lucruri ascunse oi cele viitoare.
[im.]
Obrenovici. Familia regala serbrt actuall, isi
Observatiunea, in genere este o lucrare psichotrage originea din Techo Michailovici din Do- fisiologica, pe care o indeplinim de eke on, inbrinie (1780), care se casaton ca Vionia, sotia tentionat oi cu incordare, no indreptam atenviiduva a lui Obren. Unriaoii lui Teco i ai Vio- tunea asupra unui obiect ca gandul hotarit de
niei luara numele de Obren-ovici. (Vionia
a-i afla si cunoasce fiinta, natura pi insuoirile
Obren nu avusera decal un fiu Milan, t f 'Ora ce are. De aceasta O., care servesce numai secunnaoi). Ceilatti copii ai Vioniei i ai lui Teco purile comune ale vietii, se deosebesce O. meau fost: 1) Dan, 0. 2) Milag I 0., (1780-1860), todica sau sciintifica, c,are se intmpla dupit
principe al Serbiei 1817-39; ai calla doi fii anumite oi determinate principii oi regule oi in
domnira asemenea: Milan in 1839, i Mihail vederea scopurilor de studiu ale sciintei. O. oi
(1823 t 1868), principe dela 1839-42 oi apoi experimental Mint naijloacele principale i faciorii
1860-68. 3) Efrem O. Sneajul, (1790-1856), cercetarilor empirice 5i exacts. In psichologia
e trunchiul actuatilor Obrenovici, regi ai Serbiei.
Fiul Ban: Milo.; II 0., (1830-61), se casatori. cu
Maria din familia rom. Catargi; avurrt de fiu pe:
Milan I O., (v. ac.); abdic pentru fiul s6u Ale-

empiric O. este mijlocul oi calea, pe care putem

ajunge, ca sa attain i s cunoascem in mod

nemijlocit starile de consciint; ea deci se considera ca isvorul psichologiei. Este observare
xandru I O., rege al Serbiei, actual (v. ac.). [L.]
proprie oi stair* subiectiva i obiectiva. Pr o Obreptiune, (lat) ca eroare contra corectei prie e, pe care o facem, sub i e ti v asupra
argumentan i este o forma de paralogism ori so- noastra, obiectiv asupra altora; strina e,
fisma, care se nasce atunci and se retace ceea ce pe care o face altul, subiectiv asupra so, obiectiv
de attcum am fi indatorati a impartaoi.
[Pl.]
asupra altuia. Terenul de aplicare a 0.-ei preste
[Pl.]
Obretin, balt insemnata in Rom. (Dobrogea), tot sant sciintele naturii.
j. Tulcea, avand o iutindere de 6 km2.; produce
Observator, (neolat) institutiune cu scop de
pesce bun oi in mare cantitate.
a observa oi inregistra toate fenornenele fisicale

Obrinteala, inflamatia unei rane san a unei ivite in univers sau numai pe pamntal nostru.
bube fie prin receala, ori ea a um blat suferindul Astfel avem O. astronomice, meteorologice, magcu panes ranit prin ap sau s'a lovit preste netice, etc.
ran, etc. Poporului ii e frica a bea vin, cand Observatoriulu", (liar politic national-economic
are vr'o rani pe corp, pe nand ceva rachiu crede
literar, infiintat de George Baritiu (v. ac.) in

www.dacoromanica.ro

Obses

435

Ocarina.

Sibiiu cu inceputul anului 1878 cu urmatorul magnesin, prafuri Seidliz, ()pa de Buda); laxaprogram : )2,0.) va tracta chestiuni politice, national-economice si literare. Va insista pentru
egalitatea de drepturi si egala indrepttire jute
toste imprejurarile, fra distinctiune de clase
sociale, de nationalitati, confesiuni si provincii,
prin urmare va lucra pentru paciuita convietuire a tuturor cetatenilor statului. Chestiunile

tive (tamarinde, rhabarbara, graunte de mustar);

drastice (aloes, scamoniu, jalapa, gumig-uta). Ca
medicament evacuant se poate administra si oleul
de ricin, podofilina, cascara sagrada; i in fine

tionalii si compatriotii s'eli va conlucra cu dili-

Obstructiune, obstipatiune (v. ac.), impiedecare.

clismele intestinale stint adese de efect, and

celelalte nu reuses, precum si aplicarea
Trebue mentionat, c abusul purganational-economice le va discuta in sensul i la tivelor poate fi daunator, caci poste agrava 0.
[V. I.]
inaltimea sciintei moderne. Pentru inaintarea
invOtamantului si a culturei genuine la conaObstruantia, (med.) rernedii obstipante.

genta atiit mai mare, cu cat lipsa lui se simte 0. se numesce i atitudinea partidelor opositiomai tare preste tot in patria noastrit. Eveni- nale in parlament, care abusand in mod siste-

mentele 4ilei le va inregistra dup informatiuni matic de dispositiunile regulamentului desbate-

cat se poate mai sigure, i le va comenta In

mod obiectiv.c )0.) a aparut 8 ani (1878-85),
de clod ori pe septiiman, (wand in acel timp
pentru tinuta sa 3 procese de presa, In cari
ins juriul sibiian a achitat cu vot unanim pe

rilor, cauta a impiedeca lucrrile corpurilor

legiuitoare, i indeosebi votarea budgetului si a

contingentului de recrufi (1879 in parl. Angliei,

inscenata de Irlandezi, apoi in casa deputatilor
din Ungaria i Austria).
[nt.]
Obstructionilti, sant partisanii obstructiunei,
editorul si redactorul s'u.
Obses, indracit, cuprins, iinpresurat de spi- membrii rninoritatii cari useaz de acest mijloc.
ritul necurat, nand demonul numai din afara inObturatiune, astupare. Starea unei cavitti sau
festeaza pe energumen. (v. ac.).
canal astupat prin o substanta oarecare. O astfel
Obsessi Daemoniaci, termin latin pentru acei de O. este plombagiu dintilor. v. si Plombagiu.
bolnavi, cari suferiau de epilepsie, atacuri ma[V. Im.]
Obtus, in geometrie se numesce unghiul mai
niace, melancolie, crampi i alte alteratiuni,
despre cari pand in sed. XiX se credea, c mare decat unul drept (900) sau un multiplu al
stint cuprinsi de diavolul.
acestuia.
Obuz, proiectil de fonta Intriti sau de otel,
Obsidian, o roca eruptiva acida, sticloasil, contine elite odata i ceva fenocristale ; O. e liber de o forma cilindro-ogival, 'incarcat cu pulbere
ordinara sau cu alt materie explosibila. 0 are
de apa. v. si Lava.
Obsiga, numele popular al plantelor: Bromus la virf un ochiu sau lumina in care se insarubeaza un dispositiv numit focos, prin care se
secalinus L. si Bromas sterilis L. (v. ac.).
Obsignatiune, (lat) sigilarea judecatoreasca comunica foc incare.turei interioare. Pe corpul
a unui lasainnt (mosteniri).
0.-ului Mint unul sau dou brauri de arama, cari
Obstacol, piedecii ; ce sta in cale; fig. greutate. se impreuna in ghinturile tunului pentru a Ina
Obstetrica, arta de asistare la nasceri, atat la o rniscare de rotatie. O. se sparge sau dud a
faceri norrnale, precum 5i intervenirea la faceri lovit parantul cu Vidal i atunci se (lice )0. cu
anormale prin ajutarea actiunii naturei sau prin focos percutante, sau in tirnpul mersului sOu In
operafiuni chirurgicale, cu scopul de a apra aer i atunci se (lice 0. cu focos cu timpi.(c TJnele
mama 5i copilul in contra accidentelor pericu- 0. au paretii cptusiti In interior cu o serie de

loase cari pot insoti facerile. 0. se exercita in inele stelate, cari se imprastie in momentul
casurile obicinuite de moase, in castui grave de spargerei, altele sant incarnate cu gloante sfemedici-obstetrici, mamosi. 0. a facut in cei din rice ; acestea au focoase cu timpi i cand se
arma 25 ani progrese insemnate, datorite mai sparg in aer, gloantele se imprastie, formlind
Cu deosebire asepsiei si antisepsiei. v. Luzia. un snop sau con de imprstiere; aceste 0.-e se
Obstinat, ( lat.) incapatinat, cerbicos, inda- numesc ferapnele. Deosebit de aceste 0.-e se Intrebuinteaza in contra cuiraselor metalice 0.-e
rtnic.
Obstipatia, (Constipa(ia), raritatea evacua- de otel turnat, forjat si alit, cu virful de otel;
tiunilor intestinale $i invirtosarea ion, din causa acestea se numesce 0.-e de ruptura.
retentiunii in partea inferioara a intestinului Oca, in Rom. veche mesura de capacitate si
gros, si care causeaza o suma de tulburari ca: greutate, care diferea insa In Muntenia de cea

balonarea pantecelui prin gazuri, colici, entente din Moldova. Astfel 1 0. de Muntenia era egal
muco-rnembranoase, voricasitati, hemoroide, pro- ea 1.288 litri, respective 1.272 kg. si 1 0. de
lapsul rectului, inapetenta, varsaturi, ametealii, Moldova egal. cu 1.520 1., respective 1.291 kg.
durere de cap, congestii cerebrale, melancholie,etc. 0.-ua cuprinde 4 litre sau 400 dramuri. Great.

Causele 0.-ei sant diferite: inertia musculaturii =128205 gr.

Ocana, oras in prov. span. Toledo, 6046 loc.
intestinale, diminuarea secretiunii intestinale si a

bilei, mai rar compresiunea intestinului prin o tu- Aci au batut Francezii pe Spanioli la 19 Nov.1809.
Ocara, cuvnt insulttor, batjocuritor, rusine.
moare intraabdominala, spasmul sfincterului anal
(hemoroide, fisura anala, etc.). Ori ce 0. txebue A face de 0. sau de rusine, a insulta pe cineva
ingrijita. Mijloacele la inceput stint simple: pro- In fata lumei.

Ocarina! (ital) instrument musical inventat

vocarea unei evacuatiuni alvine prin mergerea
cjilnic oi la aceeas (gird la privata, regularea In timpurile moderne de un oarecare Donati din
alimentatiunii, miscare pentru cei cu o viata Budrio ; e de ordinar de o forma ovoidala, facut
sedentara, luarea unui pahar cu apa zaharita de din teracot i aerul e introdus printfun
dimineat; apoi tratamentul medical prin me- analog cu acel al fluierului. E de sigur o imidicamente purgative satine (sulfat san citrat de tatiune a instrumentului chinez numit Hi v en,

www.dacoromanica.ro

28*

436

Ocasionalism

Ochi de gainii.

caruia i-se atribue o antichitate fabuloasii. In apelor imprejmuitoare, care modereazg caldura
timpurile mai noui s'au adaptat chiar chei, s'au tropica a soarelui. Vegetatiunea insulelor de coscrig metode i s'au scris music& speciala papa rale e sarcacioasa, constand din putine soiuri
la potpuriuri pentru 8, 9 si 10 0.-e.
[T. C.]
de plante (mai ales palmieri de cocus), a caror
Ocasionalism, (Systema causarum occasiona- semnta a fost dusk' acolo de apa sau de pasen.

lium), acea teorie metafisica, care fa ta de raportul dintre trup si suflet sustine 5i invatti.,
conceptiunile in suflet s miscarile in trup, desi
deodat, dar se produc independent unele de

Cu atat mai bogata i framoasa e flora insulelor

altele 5i numai ocasional prin o nemijlocita asistenta divin. Aceast doctrini a iesit din scoala
lui Cartesiu, fiind sustinut cu deosebire de Alfa
Greulincx (t 1669) si de catra Malebranche s. a.
Ocasionalisti, sustindtorii i propagatorii oca-

industriala importanta e inul de Seelanda Nona.

Fauna 0. anca presinta specialitti; mai bogat
e in Guinea Nona (marsupiale, paserea paradisului); paserile caracteristice ale Nouei Seelanda sant Kiwi si papagalii; pe insulele mai
mrunte 5i rnai indeprtate, dintre sugatoare
abia se afla cateva roollitoare i lilieci. lnsulele
vulcanice au si bogatii minerale ; In Seelanda
Nona sfint grandioase mine de carbuni ; aci se
afla i aur ; admirabile sant gaisirele acestor
insule. Populatiunea indigena se compune din:
a) Papuani, ca coloarea pielei inchisa, aproape
neagrii, buze camoase, nas lat, 'incovoiat, prul
negra, cret; oameni vioi, isteti, viteji i flosi,
buni marinan. Ei locuiesc pe Guinea Nona, Ar-

sionalismului cu sistema causelor ocasionale. Cele

dinti urme se afla la arabicii Motu KaMilian,

apoi la Duns Scotus, dar rnai cu sama in scoala

lui Cartesia. Aceste inviitattui le-au cultivat

apoi filosofi ca Clauberg, Luis de la Forge si le-au
asezat in sistem Geulincx i Malebranche (v. ac.).
(Cf. Iliberweg, Gesch. der Phil. III; Eisler,
Wrterbuch.)
Occam, Wilhelm, calugar franciscan si renumit
teolog si filos. pool., n. 1270 in ()warn, in Anglia,

vulcanice, unde se aft- si num eroase specii proprii ;

plante nutritoare siint palmierii de cocus, arborul 1)&10, taro, batata, banane, etc.; planta

t 1347. Numit de catra gcolastici doctor invin- chipelagul Bismarck, Hebridele Noue, Caledonia
cibilis 5i singularis, 0. a fost acela, care a ca- Nona, Figi, etc. b) Maori, ca piele de coloare
stigat nominalismului victoria asupra realismului. brun ruginie, prul negra. moale si noted, nas
Dintre scrierile sale, cari au caracter politic- scurt, lat, buze groase, oclii stralucitori si dinti
bisericesc, mai insemnata este Summa totius frumosi ; oameni docili, blni, buni de inima,
logicese sau )Tractatus logices in tres partes marinan i excelenti. Ei locuiesc pe Seelanda Nou
divisust (1488).
si pe insulele situate dela aceasta spre est-nord[P1.]
Occident, apus, indeosebi apusul Europei. est. c) Micronesienii, asemnatori Malaiezilor,
V. Apus.
cu coloarea pielei mai deschisa ; ei locuiesc pe
Occipital, ce se refera la partea posterioara a insulele din apropierea equatorului. Numrul
capului (cep.%) ; osul craniului ce formeazi ceafa. total al populatiunii indigene este ca. 2-5 milioane. Europenii expansivi au ocupat aproape
Occitana, limba, v. Provensala.
Ocean s'a numit In antichitate 2marea luniiie toate insulele 0.-ei, Americanii i imiteaza, asa
ce se credea c incungiura uscatul pe atunci ca ai numai ins. Hebridele Noue si Tonga mal
cunoscut. Astacli se recunosc numai trei 0.-e si au oarecare independent fat de suzeranitatea
anume: eel Atlantic, Pacific, si Indio (v. ac.) ca co si-o aroagi Olandezii asupra lor. Olandezii
de sine sttatoare, iar celelalte maxi se consi- stpanesc teritorii de 397,204 km2. ca 238,000 loo.,
dera ca apendice ale acestora. (v. si Mare.)
Germanii 251,420 km2. cu 403,000 loc., Englezii
Oceania, (cu harta), numirea colectiva a gru- 612,225 km2. ca 1.521,000 loc., Franc. 24,193 km2.
pelor de insule situate in Oceanul Pacific intro cu 94,700 loc., etc.
Istoria descoperirii. E interesant, ea desi
Australia si America, intre gradele 1341/, long.
est. si 109 long. vest. (Greenwich), 320 46' lat. Australia e legat de Asia prin o punte de innord., 55015' lat. sud. Teritoriul ocupat de aceste sule, totusi descoperirea ei i a insulelor 0.-ei
insule e de ca. 66 milioane km2., en toate acestea s'a inceput din alt parte, nu dinspre Asia.

suprafata lor abia face 1.255,240 km2. Dupa Prima descoperire in 0. a fticut-o portughezul
marimea si situatia lor, aceste insule din 0. se Magelhaens, care la 1521 descoperi Marianele;
grupeaza astfel: 1) Melanesia, sau cercul intern
(fata de continental Australiei), cuprinde Guinea
nouii, Archipelagul Bismarck, Insulele Salomon,
Nonele He bride, Noua Caledonia, Noua See-

Guinea Nona a fost descoperit la 1527 de catra

Menezes, a urmat apoi descoperirile lui Saavedra
(Carolinele), Mendana (ins. Salomon, Marquesas),
apoi la 1601 Eredia descoperi termul nord-vestic

landa, etc.; 2) Micronesia, sau cercul extern, al continentului austral; de ad incolo descopecuprinde Maiianele sau Ladronele, Ins. Caroline, ririle urmar in sir una dupg. alta (Quiros,
Maresal, Gilbert, Laguna, Figi, etc.; 3) Polinesia Torres, Hartog, Nuyts, Tasman); col mai incuprincland restul insulelor 0.-ei resfirate prin semnat explorator 5i descoperitor a fost englezul
Oceanul Pacific, ca: Hawaii, Samoa, Tonga, Ins. Cook, care primal a statorit conturele contiSocietatii, Tuamotu, etc. Insulele Me- nentului. In sed. XIX s'a explorat interiorul

lanesiei sfint aproape toate de provenienta vul- Australiei. (Cf. Descoperiri geografice mai in[I. P.]
canica, de aceea sfint mai Mahe, muntoase, semnate vol. II, pag. 140.)
bogate In ape si vegetatie, pe cand insulele Oceanide sau Oceanine, (mitol. grec.) cele
Micronesiei i Polinesiei in cea mai mare parte 3000 fete ale lui Oceanos on Tethys, sora lui;
stint scunde, plane si siirace n spa (Hawaii e ele au representat teste cleittile apei de sub
vulcanic), Rind ele de provenient ammala (in- pmnt.
sule de corale, atoli). Hawaii are si acji doi vulOchelarita, nurnele romanesc al plantel Biscani activi: Mauna Loa si Mauna Kea. Clima cutella laevigata L. (v. ac.).
rn presinta mad variatiuni din causa influentei
OW de painA, v. Batiittal.

www.dacoromanica.ro

--

110 E.d.Greenwich

IW

_____

WI

Nankin
50

.1111

keu

lir
,,,

...,,,,

Su-

--..
_.

-4.v.

sy,....-

,......,i,"3"

,,,/

FAiu,

*
la

Formiisa

1 ..,6at
UIIIU

.;.,

r.j.,

\'-'

Ar chip el agul

r
Id ai.. alli ate- s-

livrae.Vklex.

...pe,..,1.4.,....t.

)Iiii9hin.

M an0
biuls.n.
lt

,V'

; hi na 0

..

,,

',
rer
'

r. .0

"

,:

to

'2...

,,,5;

II,

_Bikini

IN

4. ,a

.a.,% .

- n,

,-

0''''''''

,14

J'iNj

(., _wait.

-,....

.b

"e);

4:

....-"

;.1..

14.1
Gol

k. 9,..

414

' .P..:..'4.
t

eu

44....,n

.4,.

-..

e.,
../

1.

datrt,

Hz/no...

I.

11iI

liondesSItsal..

ioi, X

'..",---

str al i

44........R....
I

\coign,Pt 4,/ .-o.

1...

Ke

-ARK.,

s ,,-

c )1
.,.yelg
,...c. ,- ,i,
O 8.,
N'''"
',Lt...
50

R'

.,k

it,.

T
r&&

.i.,.....,,v

BO

.M. ilk e

."

ka - C......,

ew South

. ,.

Mi: sma. 10 1000000.

'I

L.

"ir

pal,'

,.

....

,,y,.,,,,

..

Ialli
aka.

'1**

,L.L.L.

-,,,,

.:,.<

Kailud,t
K....-.
... ,
.olukealcua PO*40
o

._,,,,

cleP..,,,,,
-a-7r
Prue. "`"
)fra,......aiati
1-".id ''' - -

Enciclopedia. Romana...

Ilawni,j

01-P
4.0

r'

..

.Hon.
la

r=nudi

...

'

4,.

.o

it
i

), '

!'./

"

- .

1. s'.

/7.-- '''''''+""

/e

4.14,9.

..a

ofb,,,,,ehoM,
'4'1,
v0
ifrs1::,.

SEELan.n

4 0),

LL,,,,,

it.
NOUA CALEDONIA] -. _j.
.
Miiinura 1: 9 000 000.1

' 7"

X astddre
Sadih
ranAdt
,

e-"'

t''

u'i'

i'.

411110

ka,

Inometri-

'

I ,e4 OM

ilt

....

(Arc

................... ........

.,..

- . ....

11,1

oto

'......

. ,,,,..,vi,

_1I

s.

.,,,

""'

17.1.;-

.............

dung,

* In

yucum It ni Port.

R2 1

%.,

WA

.4,1ifirxi

..--Est 180

www.dacoromanica.ro

9,... '

......-_-=-....,
Vest . -.- d. Go . 170

Ma,

di!

.
patua-Tottoo

mo,,,

'

'

Xt. SABIOAMAIGN
1 ALISsurn 1: 9000 000.

AW
;;;Mr1.10Mj
-4C06,-kitilar,-...;:a
Lt, nwt

--

,du
,,

..7,4,

,St.14

1.0-14.,,

,,

,,t, r

tapitaaa.

i,..h.

Li.,;,-,.........e,

,,,,

I.

......94_0_,r,
-,16.410

...mi.".

-.-

Noritf

tint/
'

ht.
.1, SOCIET
.,
dontra. 1,000

,,,,,plyemuka

0,...,0,5f

oolot

Up . u(0.)

,
12.' Cr Ua p

'Sola..

.1'411,..

`r.

VItrost.ha.

0 Late

*0

II

nalln.

..,6

Gr.

,.,..

mint.

0A iL,,,,,an

4...

fra,Tolon- 4,

-,

A'
Len:
-"'ir
Gr.VTau

,,,NS9

,x kirtiig-,

4.11.7,1%,,,

I,

Duku-Lenurt

,,t

o..-

,y

0.

o.,,,,.

-I- g 9.--T -0.91--.- -

t,eS-.:',..
,_;san IOde-Lent
e-

-.04,,,''
,,,skanda,it.a..

`':'n. ..,,.

* I,

...

4
.-,

4---'1,

'.6.4,7...,,,,41. ,, at..r.,T..,,,,

1,....'

sa-vaii G. ,

20

.r

.17

..

,.

it

.76,....1

*44, ,

:.

-4.4' ,

,,",',.

'

pas l'ait

Insula,
,....in,
Sudic

ortcnn.

ti

' ,,3.1.

...111ce.kor. ,n4M igoi,.,

t .IMI
%Af
atureovasvad

.................... ...."'

,0
1".
r.o,....0

.k

-s.

....

I.
v90, ......-T,
INS. FIGI WITI). ., Yaoya
-.".
M., i.: 0 000 000i &;i
VI.

Nordic&

'

y
Pal.

Insula

Itarhonnes1

'.

...

rMtii

-,

...

,._..._..!_ti.,,...4,.-oti-:,....,,,477:::::

.......k.

II

Rukisil...

170

-1172FeeP,,,,,,D,

II

8
, ,'

, -,..,.....0%.
' utehnten
.-."-. ,
lamia,

'

Co

...9- -1",;,,V..". -

10

leaolraaj

...

tti=",

IL-railseif,

...rbtn-lTi naa.

,...i."' ..............

I ilr to
011ineon

i
-., ..."
0t
IStertm...d.
c

t-,

-,.

...Qatar

.., oars

fin
,

NOUA '1,T.

000

.. 'to ota....Lva.
.?flin.e.a,
JiLiceues. 1,3,,,au.

hl

poi.0

,o t

./ ',4.11

/_

1"'''"--i,t

rt
if _,.,0,1
,.,

AV It

lloot
.11! roc

nsoao-ol

1,
1/

4Yed"'"
n. 40,,

NOUA.
.0 WO.

Meisin. 1 : 18 000 000.

o a am

.... ......

flbrrapa
..0. rostor

',goof,
A,,,nr: .7...i.:
74, apriorufw. -

0,..:,
',,V)

..S.'

SEANDA
EL

,..,,,,,,,. ........... .

jto .....

.111'1,-:"'" i /1/ ,,ail

Thrte

---..

,,,,..1wuao
, 37,...4_,

"i

al.. , ,

fi,

'

- ''

G.'"--.

_R. -

,a!, ,i;

)0J(.it',

V'

hu

:
I
0drpendowte

Agt,,,

cs-.

'

ma

.....

'

-,.

14.-

r OW

'''''':

Stidca".
i

A USati e .jii"
Kai.

8.14.

i.'.. t
&Pau.

-.1 0

. I bet&,

WV 0

yi12.4

:1Idi i ,,

21
-.3raboria.

,....

i,........

'4It

7.

..

S''
1,,.,.

Pl.

.....y.rko

- ... ......4,,.....,: ....

3,0I-i-!:,;.. '

..its._,

-X .w4'

.11 },11.19,.

"Z

-2,-',,-,-,:;-

.,..t1.. lb,,,......a

.,....V.I....:

04.

ick,aigo.',...I''''''"" 'iss-Ors,
II9.- Ste AlAto C,,,,,,,,Is oi..,,,
Matzke ,4145,42:,
,,
Mho/
Hunlal+' ,a,,,,,..d

o'f4ifr
aikr,:- . ,

IV
l_

1.

,..

Vo'

'

RU.... j

Ei*.2.1 ''... " , ,

Go It

*.S.%P

"re '

.,

c,,
llukapu ,,,,,t .,,,00*
.....v,
......k t.0 cr'''

g....-

Honolulu si jurul.

1 i.

--

1: Oahu

IMP

*'-

",.,,.
4..4..-,

,anniller dig i

se , I.

. . ...-

,,,

'i =I!'
na,.,
Pi- tot 4,".',4,
' , ' alinear
, i"Pb.
_
.
,t
_
I
G,,...Jae,
,,,,g,,r,., ..il ,m1A-tr, r"
stt. ,. %Y. ...J.
.C..7.T.w...13
...,.........t,
..g.

Luno

In s ..1 a -

..,,,,
.4,---.
.,,.....t-t-ec.1.
,,,,,,

ii41 iii
,

...,f,,,,, Enoisrivo,
4,11,
-.4,

iZa"''-'. 'Mr'''.
..., -,i.,;,,,.,
..... 'Tali, .u.

1,,,..16/....Falfd
ni4
.:-......- ( v :hi:,

z"rzliarh1:._

.....

-, lteItan
A.,,,'''
l'''"
j,,,,,

:,,,..,.,:.a
.n.... '

.t, -Oro. Lit.,, .,,

V...

'

Msurn 1:9000000.
0W

'

....11
a--:,
,ar.o.
4.P..
.
.
,
..,
94
/ ......philieph 1,1, , V itnen.. L
.A 119,6H SI..)
.,...."-:. :,,
.,4-1
..
, ,,
..,..
. .. ....... - .. :Morgue jr,,,, .. r
b
i-a ,,,, ,,,..
lictilorrilo.
' , -.I., 40.,i .....i..4.:!- , 1,.. ' ea
''.,
Taiil7a - ,
1.,
4, "'kJ.6 :-.---.Cua.:4riti.
VlieLevuZ
'al.
-t.',"'i.Ptei
%7":
fir "-'41'
'nonfat/70 ...mitt
tan .."Tr. ;T:a fn.
, .,..
t. .,.. ,
1,...., -Gin.),I.,

..:. aid, c.

1INSULELE

.1

rat

/,

4, e....
C Gol,

,. , ---e,
,7-1,,;461.;.........--:41;11:77:::,..,:::::

au b6gate depostte -

..

"f

I-SANDWICA, .- '
.ialruel

...

ul ,....L.

1 ''''.'gri0.(

. el

nnL''
rfq.ee
put.

4LII).

ttlril
t5
.c.f c/u.{. ta

o
hnlmenr
Mi",
Otu.,
,ja.f,14-tt.
'
unodin .1.
' A.4"I'grigi. ' ' ''' ..." ... ;,1'. a-'id(allanaran

*1,-

,,,.,..e.
, 40,.,..iun
er
26. '1,,,, -.06,

.,,,
-...,....
3,,,,,A1 2 11,rd"'
en.i.

Hal.- ltila

',reni o..
idton.
gip.

-a,;,b>,(
t-,,./M

'
, ..,ot
a

,,

,rnee

a.
o

'

''''

ele crittralpotine dice

Spor

atarot,..t,
e.
;
I rornIkaro
t ...i..a.k,
/ annaIninx0.
, 1.7.-'....7'.

r. a 1

id, 1, .
-:',K1

7- 1#4e
. IQ t urZu

........h

'

611

L.

30

'
.

ria,-.111,1
.11,,,,,
est
"est

, ,,,L.'

'Brk.JW

IB

...4

., It
c. ,.,., i'

nt

7006

, .;t,
'4 ' '''''.

.,

-21pur,

,,
,,

1111lilllet,,,L0,,,,,,#),.... II

11

'

ead,o

40

-1

'

'

..

//
ri /i

.... , .

.4.,,,,;.vic.....
n Doo 1,

,. . ..

,,

, , efi e

'

.,,,,

hr

eDi Shutt.
...5

..,

"

.1)14...

,,,

ra

ex

N. vest

G;;
C,

,,,;
..1 .,

.,,,...i

'

'

L 1.

-...i

j r ,,

A LV/./ .11

i4-,e'

....,

V3,

o, IS
- .. -..
.. ' " tol..,,,,
i,_,

,'
I

,,

A C

pl ','",

,.

e'
14141.''... 7.:"'N

.;;;Iik

4 -,

tio,,

- ..-----/,'Iti-.
'4.2:

- -, ..

rs
,,a

'

,..,

4:411.11,,)

at

'

,,

;2" g

..

2396
.....r.
ahla
lerEgn10111
311Eimout
,--...
Wanilnu - vivrit
6't
,,,,,,i,:41:1111.
912.
,,, i ox L
=_,
;,....g,tdi,
6,,
C.1,-ore . S3
Croa
. I 1,
et
,oramtp. J,,,, ',ion
rstanYarda.
Yost&

Mamma

YorPlyrnort

-. -_, _,Xiilur.s. oil _01.1'

-?.

--/* - 7-- - leaaehir

'011,

,-..p.i."'''

Nordica
c,.
e.,n,
azia..,jo
N.T.......,,c,

.,,...I. j

I.",-1

(St.t4

...4., a. ,.1.1.

st4:

In s ul
u IaaH.01i
Handi
Ins
4.4! I'll't," E'.. i.
arida J
Konrkia....'
.....,,,,,

sandwiiNFM,g1t,
i1-4,...
,,,,,,,,,0 Item .s.

..

ini.t. )

.orr

.... in_

'

ores . .

-..a-c,

-4

liar e a '

i,

.11,

ILATUO

Awn:idea.-...,
-4,-,
,,,sakz.,,,tai-..,--.45,at I '''..R,,,Aat.,ia'.. r
" wd,
,,,,,,,,,..:,,,,,
...nuatta4,o4- - -.- _
.....r.i'...., )
1-, x--,
' 21,- .' _
.
o 4-;
'
07,
''...1'
-.76,..7i,:-,
f ulau-1.1"_. :
-. '
.144,,,,
4i."2"- -,..- - - 4.
...an, . .11'''' uk.
S
O
, (,) nteusta.1/..t..../tr.
o 41`.s
-. ' . *
. .........
....) ..: ......r....
1.'7.
- ..
' l'`,TT.!'''"'%
1
,,,,', ".4'7.
--1.'
1
ii.0."
e......
cantor IMe arrosoy(osi.
1.:rl'...........,'...
..
ina.,44,,i.
'...
e
el. el, e s ,44.-P.. 7,, N''
...,
- ..... =1.0;./s
. ii, is.li
:,:,
.
..0.....
;
S. gIrsei,J,
.
11,4'""4 Gilicact,
giitre ,
... .........
x....a. et oRli mat/
...)
E u rotor
''..i.i
`.
,------:.
.7' z''..
chip la01 ..
"aaralPentrapial
''''
Z
i
.
'
c',
..."- 1
_..,00.-.....?..4.,
'.. Pr' 1 :,,,,,S a..:0,..;
:::.3...4;:
..s.. ---.,.r id
. i,a.
0: ...,.-7 '
- --ett.a......,.
'
,
B'sariar '...'4"4",....1d..bg ...,..1.. ....
Bur,. ,,, ' . n
PAIN,-,, .,7eat(P . ..4
-..
......,,,
II,.
A
o Am
,9.
d'
/
P
argek. 3 ava. 4
A
S nre,... aura.a
s" N
a
a.
....
07.,4,,,
....,_
ins.,
II
,
..
4
tu'o,
.
A.L. Olskru it,
,
st...'
' (11.1
4' .
... t'u ..... 1. n,
A aU

ifialsert.lterreP

'x;,,

Tounge,

- .--7

--,_

,, ., uasi,,,t
, ( .9.1,
,,,t.
,,,,,,
.91,

k.-......

WInocouon
2.1....,...,,..,
1,4 Widkata,
tf...tiridkate,v,

sanutnicatie repdahl..

Frruhro-igartel.

."

r1,,,,iras

''

C.. ..

-u.i.

Belennall
Aue

Suai. telegraffee
telegrafiee internalioaale.

Sane-.

,,

&-Snmnr

,
Pi

elite linii en

1
7efirr

,.7713:'''''. 1:,,rah'"'llOtea.'
7,,,,Iilnecur
1
::: it'
* M:Creril:
,.4).17..
('' .,,':
Port.4
.1.7:
1,,,..t(
7: ,7l:
::,..1.,
P. 111,pol...

Amerinv de
deArarat
Nord (St.t1.)
(St.U.)

attic

rz.

liolelor,..9
,,,,,,

. t e..

a or

tt,

14.. '

200

..

fr.

partughese ce)
partugheze
(2

1.6

/.70,71.0.121,)

...:

31. linungotoni

fends
intlifirau in m,n-i,.
feral,.
--:--bu.GI.
de
gemiest..
derapar
rapar.571brealioitate de imperialgaman

.4"1"43co

130

germane (0.)

..
.,

Po
fosesinni.
sasinni alaudese
alandeze.

'

. francnTe ( E)
I=:1 Pasesiani de Statelar
Stalelor Milt

.-- -

100

*lama

Idar..aa.
:Soorio.nr

e.s.res

--

,30

Lob :
n.r., Au,,,,,,,,

,.r.ro

I "..'4,4r.. '.9- "'..,;,,g

O
.,CI
...I
t --1

. ,. tr)

,:lrot.r.)

LAM -

efferddIdellrIMIIMINIIIIIII
SO

zoo

ISO

O
I!~ N

(11.)

:,,micare_ki.
,,,,,y,51....,.

1so

160

Imi Posrshatt englese

Milmi ileagr. germane, 15.111,3 Iliontatri JOrad al egtudarului .

'Sebozst '

-,, .,,,,,,,,,

too

11101MMIL
IIIMME.111111
'IMIIMENI1111.-....

MI

ton

ao

sidereIVAWIIIIIIIIIII

..

B., :'..d...'',7

LU7,0

IL

,_

.3far, .L.
, ,,..12 ,,,,,,.

a,

o aa
.3.
in

ii"

.,,

....,,

M0sura pentru progreshmea. latitudinei.

i'.

ro

onnan
_ "I' ____
-- - - - - -

[rail' .'''".7.:- - s,,s,

.

+-Est 180 Vest. --,I.Gr. 170

- - -.

170

M 6 sura equatoriald 1 SO 000 000.

yo,r1siana.
M21.1.

Iautkiu

1301'..11".

160

...nip

-I ulel e

.....

". ____....--

20

in

130

140

tv

s;,,CI

un

'

(;.'

flievehe

:Hi,

vs

130

.=.

OCEANIA.-

VI

11.11.,:

, '''''''

RUTthl

Institut geogc - artistic F A-Brock/taus, Lipson-

Ochian

Oclusiune.

437

Ochi de rac, v. Lapides.

Dr. Crainicianu; ,Ochiule, de Dr. Urdireanu,
Ochian, luneta, telescop, perspectivi, instru- Buc. 1900, 55 pagini.)
[Dr. C.]
ment compus din douii sau mai multe sticle,
Ochiu de mare, v. Iezer.
cari mires si apropie obiectelo. v. si Telescop.
Ochiul boului? (botan.) numele popular al planOchila, in basmele rom. un tovariis al lui Harap telor: Aster alpinus L., Aster Amenas L. si LeuAlb. Acesta intrilni un om co un singur ochiu canthemum vulgare Lam. (sin. Chrysanthemum
mare, mi care si daca Il inchidea, vedea pina Leucanthemum L.) (v. ac.).
si in miiruntaiele pmntului, acesta era O. Fata
Ochiul boului, pasere, V. Bourel.
impOratului inteo noapte s'a prefcut in p- Ochiul piunului, (Saturnia Pyri), un fiuture
sericg. O. a vdut-o.
[Atm.]
mare din fam. Saturnidelor, are aripile cenusiichilar!, constau din lentile pi au menirea
brune ea margine alba si cu cite un punct (ochiu)
ving intr'ajutor celor ce na ved dedil de aproape albastriu-negru, incungiurat de un cero ro$u.
sau numai de departe, adecti miopilor i pres- Lungimea 4.9 pina la 6.8 cm. Omida este verde
biopilor. La miopi lentila ochiului e prea bulba- cu globurele albastre provdute cu perisori. Omida
cata' si razele trecute prin ea se concentreazg trtiiesce pe meri, pruni, s. a., in Iulie si August.
inaintea retinei, la presbiopi lentila e turtitg
Se ggsesce prin Romima, Transilvania, Ungaria,
razele se concentreazg dupg reting. Cei dintili Austria.
folosesc lentile concave, ca s imprstie razele
Ochiul serpelul, numele rominesc al plantei
$i astfel si se impreune pe retina, cei din urm Myosotis palustris Roth. (v. ac.).
lentile convexe, ca srt adune.razele asupra retinei.
Ochlocratie, se numesce domnia plebei; deOchlu, organul vederii la om i la animalele generatiunea statului democratio.
rnai superioare. Partea lui principala este globul
Ochrea, (botan.) minecutg, manson mic ce acosau bulbul ocular. Acesta este ca pi camera ob- pere pe o oarecare dista* basa intrenodurilor
scurg a fotografului, in fundul &rela (p e re - tulpinei dela plantele Polygonacee, cari din causa
ti n = B) se formeazg imaginele obiectelor ex- existentei acestui
terioare, cari prin mijlocirea nervilor optici se organ constant la
comunica'. creerilor. Nedescrlind prtrtile lui pro- ele s'au numit si
tectoare, ca: orbit, pleopele, genele i sprin- Ochreate. O. e
cenele, vom enumera dela partea sa anterioarg constituit din sti-

spre cea posterioara: C= cornea sau sticluta puli concrescuti

ochiului, Cu totul transparentri, din ale cgrei intre ei si In jurul
margini pornesce s clerotica= S, 4isA i albul basei intreno(albusul) ochiului, care este foarte resistent
dului. Se mai informeazg invlisul protector al globului, si a tilnesce la Platan.

cgrei parte visibilg, ca si faja intern a pleo-

Ochrlda, oras in

pelor, este invlit de c o nj un ctiv a = Ci. Sub Macedonia, v. Ohscleroticg se gsesce o a doua membrana, c h o- rida.

r oidea= Ch, si sub aceasta o a treia retina Ochroma Lago= R; acestea sint asezate in forma foilor de pus Swartz, arceapg. Choroidea san membrana vaselor se con- boro din fam. Maltinuit in iris= I, cam la locul unde sclerotica vaceelor, in India
se continua in cornea, si tot la acest loo se aflO de vest si America
produce plutit $i
a5ezat, pe dinlguntrul scleroticei, corpul si vegetalg (Edrdon vegetal,
mijl.' Patte de livre).

mus chi ul ciliar = Cc. Retina se continua

inspre creen i

Ociakof, oras din guvern. Herson, malul li-

nervul optic = 0, iar ina- manului Bug-Ingul, unde se revarsg in Marea

inte ea merge ping aproape de corpul ciliar, Neagf. Altdati a fost o fortreat turco-tatarg,

unde marginea ei se numesce ora serr ata dar sub Ecaterina II a fost cucerita de Rusia 51

= Os. Inapoia corneei se afig umoarea apoas desfiintat; 6984 loc. Despre O. snt multe amea camerei anterioare= A; vine apoi irisul nunte istorice In letopisetele noastre nationale.
Ocimum, (botan.). v. Ocymum.
cu gaur la mijloc, pupila sau omufor, apoi cain era p o st e rio ar = B, tot ca umoare apoasg,

apoi lintea cristalina sau cristalinul

Ocina, com. rur. in Rom., j. Prahova, compus

din 3 cAt., ca 1342 loc. (Dict. geogr. 1897), cari

=L, in forma bobului de Ente, aviind impre- se ocupg mai ales ca doggria; 2 biserici 5i1 secar.

jurul seu ligamentul suspensor. Acest din In com. se ~seo un isvor cu ap de pucioasg.
Oclusiune inteetinald, (vulg. Incurcturg de
mate), se numesc accidentele morbide produse
prin un obstacol pe traiectul tubului digestiv,
care opresce complot cursul masselor fecale.
Aceste obstacole pot fi causate; prin torsiunea
intestinului in jurul sea, prin oompresiunea
exercitat de o ansg intestinalg sau o tumoare,
prin o bridg oioatricial, prin introducerea indreapta. Fovea centralii=Fc sau macula testinului in un orificiu, prin invaginatiunea unei
lut e a este aceea parte a retinei, Cu care vedem portiuni de intestin in o portiuue invecinat
mai distinct obiectele si ca care de obiceiu le (valvulus). Portiunea de intestin asupra dzeia
fixam. (Cf. Helmholz, Physiologische Optik 1867 obstacolul are actiune, se infiameazg i apoi se
(edit. II, 1896); Lumina pentru totit, an. I. gangreneazg, (latid loc la peritonitg. Massele fecale
Colectie de proverbe despre ochi; $Convorbiri si gazurile siint oprite in cursul lor si se adunI
literarec 1889, p. 929 Din imperiul ochilor de deasupra obstacolului, destincland aceast parte
urm impreun.", cu muschiul ciliar poate ingrosa

subtia cristalinul (v. Acomodare). In fine in

golul mare al bulbului este corpul vi tros sau
s ti los = v. Toate aceste medii, dela cornea
ping la reting, trebue sg fie absolut transparente pentru ca vederea sg fie perfecta. Imaginea ce se desemneazrt pe retina este resturnatO (inversO), dar creerul o transformeazg in

www.dacoromanica.ro

438

Oena

de intestin. Simptoamele 0.-ei int. stint : constipatie rebela, lipsa de flaturi, balonarea ptintecelui
duren i mari. Prognosticul e gray i terminatiunea adesea mortal. Tratamentul : clisme mari,
clisme electrice, laporatomia (deschiderea abdome[V. Dm.]
nulni) pentru a inlatura obstacolul.
Ocna, mine. (v. ac), mai ales de sare; loe

Octava.

Ocolire, (militar.) schimbarea de directie a

unei trape, fr sA pardsease formatia primitiva'; 0. se face in jurul unuia din flancuri care
serva ca pivot de invertire.
O'Connell, Daniel, celebru om politic iriandez,
n. 1775. Membru al camerei comunelor la 1828,

el a luptat din resputeri pentru stergerea legii

uncle se inchid facatorii de role, osanditii la din 1801, care imia Irlanda la Marea Britanie.
mulcts: silnic. O. pardsittl, neexploatata, servea In 1835 alegerile generale aducend in parlamai paint ca inchisoare tillharilor color mai ment un !limier aproape egal de liberali si eonservatori, 0. cu Irlandezii si, devenirl arcumpfiti.
Ocna, com. rur. in capit. Cotmanului, j. Za- bitri camerei comunelor, imprejurare de care a
stavnei in Bucovina, are 2071 loc. (1717 gr.-or.,
138 rom.-cat. si gr.-cat., 216 mos.), 1 scoal
primara, post.
Ocna de fler, (Fieru), v. Moravita.
Ocna Dejului, v. Dej.
Ocna-Sibilului, (Vizakna, Salzburg), oras in

profitat el facend s se voteze mai multe billuri

in favoarea Irlandei. La 1840 0. incepa marea
agitatie contra uniunii Irlandei au Anglia, prin

meetinguri monstre, in urma carora guvernul

emotionat Ii frase inaintea justitiei sub cuvent

de conspiratie contra constitutiuniig. El fa con-

cott. Albei infer., Trans., en 3772 loc., din damnat la 1844 la un an inchisoare EA la o mare

cari 2414 Rom. Saline cu productiunea anual amend, dar camera Lordilor la care apelit, it
32,000 kgr. sare; ocnele vechi, deschise finch de achita. In urma acelui preces popularitatea, si
Romani, parasite, si scum pline cu apa, servesc mai ales autoritatea lui 0. asupra Irlandezilor
ca bai de aprt sarata. In jurul acestor lacuri, se micsorara; iar meetingurile monstre incetara
generalul magh. Bem a fost batut la 4 Febr. de atunci de a mai fi un obiect de toreare pentru
1849 de armata austriaca, cu care ocasiune Anglia. t 1847 la Genus in Italia ; 0. poate
300 honvedi (soldati magh.) au fost ucisi i apoi fi privit ca unul din cei mai mart oratori poliarancati in salinele parasite, dintre cari (1890) tici ai Angliei. (Bibl.: Discursurile lui politice au
insi au fost ridicati din profundime prin is- fost publicate in 2 vol. (Dublin, 1846). Asupra
bucnirea apei.
vietii si activittii lui avem intre altele : Percival,
Ocna-Slatina, saline. in Maramures, numita de ,Tribute to O'Connell.g Dublin, 1844; Ludwig
popor si Handal, in apropierea Sighetului, se Schipper, O'Connell. Sein Leben u. Wirkeng,
exploateaza dela 1789. Salinele parasite i acum 1844; Francheville, O'Connell. Paris, 1848; Gladstone, Daniel O'Connell, etc.)
Ocra, (Ocru), mineral; de obiceiu se intelege

pline Cu ap, au fost exploatate si in timpurile

Romanilor; productiune anual de sane in valoare de 12-14 mil. cor., lucrand cam 900 baiesi
(sogai), toti Romani. 0.-S. apartine com. SatSlatina, cu 2174 loc.
Ocna-Sugatag, salina in Maramures, exploatata dela 1777. IIrme de expl. veche romana.
470 baiesi rom. Productiunea de sare anuala in
valoare de 8-10 mil. cor. Comuna
cu
1842 loc. gr.-cat. si rom.-cat.
Ocnatb Omar, baies, segau sau sovagau Caietor de sare (maghd), numirea lucratorilor in

un oxid de fier rnai mult san mai putin impu-

rificat en materii argiloase ; O. galbentt contine

limonit, O. rofiu oligist. 0. e foarte respandit, se
intilinesce in toate rocele feruginoase si in toate
gisemintele de fier alterate. Variet. fine argiloase

stint intrebuintate ca colori. 0. fine se gasesc

in Dobrogea la Defcea, uncle insotesc deposite
argiloase. Numele de O. se d'a si unor minerale
cari prin coloare sau structur aduc aminte 0.

de fier. Asa e 0. de antimon, 0. de bismut, 0.

ocne (mine); criminal osandit de a Oh sare de telur, etc.
din oat.
Ocrotlre, patronagiu, protectiune, prtinire.
Ocnele, unul din veniturile domnesci, yendarea sarei fiind un monopol al domnului, in
vechile timpuri ale terilor romane.
Ocnele Mari, (Salinele Mari, Ocna, Tirgu
Ocna), com. urb. in Rom., j. Vlcea, numit
astfel dela ocnele, ce sant in localitate; e situata intre done lanturi de dealuri, unul la nord
numit Licura i altul la sud numit Dealul Ocnei.
Corn. numer 4059 loc. (Diet. geogr. 1893); resedinta unei subprefecturi, scoale primare, 13 biserici, penitentiar, bAi cu spa sarata.
Ocnita, com. nu.. in Rom., j. Dambovita, si-

tuat la 10 km. spre nord-est de Tirgoviste;

com. se compune din cat. 0. si Gorgota, avnd

in total 3946 loc. (Diet. geogr. 1890). Teren

bogat in sare 5i pleura.
Ocol, (in Rom.), impartire de teritoriu din
punct de vedere administrativ, judecatorese, mi-

litar sau religios. Autoritatile unui 0. (circumscriptiune), in general, au limitat competenta

ion numai pe intinderea 0.-lui uncle functioneazi, 5i munai in mod exceptional pot intinde
puterea lor in cuprinsul altor 0.-le.

Octactinia, ordin de animal inferioare (pomulte laolalta in colonii.

Specii mai insemnate stint: corals rosie, corala
lipi), reunite mai

nobil sau margeanul, peana rosie de mare. Tra-

iese in marl.

Octaedru, (geom.) corp geometric marginit de

8 triunghiuri equilaterale, iar O. piramidal, and
aceste triunghiuri stint isocele cu basa mai mica
decal celelalte done laturi.
Octametru, v. Dimetru.
Octant, (geom.) a opta parte din periferia unui
cerc ; instrument pentru mesurares unghiurilor.
Octav, (in O.), format de tiparitura care cuprinde 8 file san 16 pagini de coala.
Octava (Eji Ottava), in versificatie ital. forma
usitat pentru gruparea versurilor in strofe, de
cate 8 versuri, dintre cari primele 6 versuri rimeaza variat, de obiceiu rima incrucisata, iar

cele 2 din urma cu rima imparechiatl,

s. e.

Epopea lui Tasso.

Octava in musictl, interval pe 8 grade, relatiune dintre fundamentala si prima armonica,

cuprindnd 6 tonuri (diatonic 5 tonuri si 2 semi.

www.dacoromanica.ro

Ootavia

tonuri) i cu raport numeric 1/, calculat pentru

prima (Ara de Pitagora. E intervalul cel rnai conso-

Oda.

439

Octuplire, (dela latinul octuplex), de opt ori.

Ocular, ce se fine de ochiu; in opt ic a este

nant, calificat de perfect, singurul interval pur sticla sau lentila prin care privesce ochid la
intrebuidat in sistemul temperat modern (v. microscop sae la ochian. (w. si Ochilar.)
Temperament). Cate data notele ce formeaza
Oculare, v. Altoire.
O. se presinta una ca naterala si alta alterata,
Oculi cancri astaci, v. Lapides.
druid ceea ce se numesce o O. crescuta san o
Oculist, (oftalmolog, doctor de ochi), la RoO. micsorat, intervalo disonante.
mani medici oculariit, cari se ocupa numai cu
Tot numele de O. se da uneori seriei diatonice tratarea boalelor de ochi. Acestia erau inteun
naturale cuprinsi In limitele a 8 grade; de aici timp vraci, parlatani, vantura feara, iar in sediferitele specii de O. dupa locurile ce, ocupa colul din urma si-au luat demnitatea sciinfei adesemitonurile in ele: O. majorii, O. miner, O. vOrate. In Transilvania tria la finele secl. XVIII
derica, O. frigiano, s. a. (v. Mod).
[T. C.]
inceputul celui trecut oculistul Dr. Than Molnar.
Octavia, 1) 0., sera lui Octavianus (in urrdi imp. In Craiova practica ca oculist Dr. Iosif Fabricius
August), mai antaiu sofia lui Claudius Ifarcelles dela 1859 pan la moartea sa 1888.
si apoi a triumvirului Marcus Antonins. Femeie
Oculistica, (Ophtalrnologia), sends despre

frumoasi si de o cinste extraordinara in so- boalele de ochi, care aci s'a alipit si ad s'a secietatea corupt en care &Ma. t 11 a. Chr. 2) parat de chirurgie. Facultafile de medicin abia
0., fiica lui Claudius, imprat roman pi a Messa- cu inceperea secoldui trecut au primit catedre

linei, sofia lui Nerone, care o ucise la a. 62.

de O., cea din Bucuresci la venires actualului

Octavianus, impifirat roman, v. Augustus.

domnitor, cea din Paris abia la 1881, cea din
Octet (germ. Oktet, ital. ottetto, fro. Octuor), Iasi e tot numai suplinita. 0.-i romfini stint la
composifiune vocala sau instrumentala pentru Bucuresci : Manolescu, Petrescu i Crainicianu.
8 voci sau instrumente, &date Ins ca un grup
Ocult, (lat.) secret, tainic.
compact si nu ca un dublu cor sau ca un dublu
Ocultism, (lat) in fond ceva amens. Ca teorie
quartet.
[T. C.]
inseamna doctrina despre cele ascunse, necunosOctobre, din lat. October, luna a opta a anului cute pi tainice si se denoan cu acest nume toate
roman, inceput cu luna lui 31artie. [Atm.]
acele cercetari, cari, pe temeinl puterilor naOctobre, diploma din 20 0. 1860. Calamita- turale cunoscute, se ocupa ce fenomene in apafile monarchiei austriace, ce au urmat dupi ne- rent neexplicabile, oum e s. e. hipnotismul,
fericitul resboiu cu Italia in 1859, Ora pe gu- somnambulismul, telepatia. 0.-ul se deosebesce
vernul centralist la concesiunile ce le reclaman de spiritism prin aceea, di pe cand acesta in
diferitele popoare alo rnonarchiei Austriei. Spre arnintitele fenomene vede oarecare manifestafie
constatarea acestora se convocii senatul imperial a lumii spirituale, 0.-ul caut explicafia faptelor

inmulfit, la care se chiemara barbafi de in- si a fenomenelor in ins* firea ascensa pi tai-

credere din toate provinciile, si intre acestia si nica a individului. Representantul principal al
dintre Romani episcopal Seguin din Ardeal, 0.-ului modern si care voiesce, ca pe cale expeAndreiu Mocsonyi din Banat si baron Petrino din rimentall sui cerceteze lucrurile suprasensuale si
Bucovina. Din desbaterile acestui senat imperial subtrase dela experienfa, este Du Prel. [Pl.]

a resultat Diploma din 20 Octobre 1860,

In sensul careia toate afacerile comune imperielui intreg se Poem de competinfa senatelui
imperial, iar cele de interes special, de activitatea dietelor respective, ce se vor convoca in
ferile aparfingtoare de coreana Ungariei, in
sensul constitufienilor sale de mai nainte, iard
In celelalte provincii in sense] statutelor sale
speciale. Partida germana voind a da acestei

Ocultatiune, (astron.) trecerea unui corp ceresc

dinaintea altuia, pe care ill ascunde cu. total.

Ocupant, care ocupa, care se ea in posesiune.

Ocupatiuni laterale, se names, in invilifamantel scolar, toate lucriirile ce ocupa pe scolari sau pe inv6fatori in ore libere, si c,ari nu
sant impuse de planul de inviifamant, de programa sae de orarul scoalei. Ele au in vedere
perfedionarea invfatorului sau a Scolarului in
diplome o directiune centralista, exopera Patenta sciinf ele ori artele ce corespund de preferinfa
din 26 Februarie 1861, in sensul careia aveau inclinafiunilor lor personale, dupil liber alegere.
a trimite in Reichsratul din Viena, Ungaria 85, In unele locuri, infiinfarea de biblioteca ori ateCroatia si Slavonia 9 si Ardealul 26 represen- here, pe langa scoale, au scopul, nu de a regutanfi. Pe basa acostar acte de stat, Ardelenii lamenta, ci a inlesd nejleacele pentru 0.-le 1.,
finura dieta din Sibiiu 1863-65, din carea tri- indeosebi ale scolarilor.
Ocymum Rivin., (botan.) gen din fam. Labiamisera si in Reichsrat contingentul lor de representanfi. lingerie ins i Croatia denegara telar. 0. Basilicum L. (busuiocul,
aceasta, pain ce
dupa desastrul resboiului ci n a), cresce selbatic in India estica si Africa,
pruso-italian din 1866, se inaugura in 1867 si- la noi cultivan prin grdini ca plann aromastemul dualist de astAli, prin care diploma din tic. 0. sanctum L. (Tulsi), cea mai insem20 Oct. 1860, cu toate consecinfele ei, deveni nata plant medicinala in India.
obsoleta.
Oda, (grec. ode, lat. carmen), cantec, numele
[I. c. d. P.]
ce se ("Mee de coi vechi tuturor poesiilor
Octoralieri, identic cu Octactinia (v. sc.).
cu excepfia celor scrise in distich elegiac. MoOctofor, purtator de litiera.
Octogon, (Octagon, Octangle), (geom.) figura dernii infeleg prin 0. poesiile cari exprima: senInchisa de 8 laturi.
timente de laudd, admirafie si entusiasm pentru
Octoich, (grec.
opt tonuri), carte ritual in Neu (0. sacra, peas* imn), pentru fremsefile
care se cuprind eantArile sacre /ntocrnite dupO naturii, pentru faptele mari ale and popor san
8 glasuri si pe 8 septiimani dupit olalt; a fost barbat (0. eroica). Vestifi autori de ode: Pindar
compus de I. Damascea in secl. VII.
la Greci, Horafiu la Romani, Victor Hugo la

www.dacoromanica.ro

440

Oda-basi

Francezi, Al. Manzoni la Italieni, la Romani se

poste cita Alexandri. v. i Peasna.
Oda-ba91, (turc.) intendant al osptriilor sau
caravauseriilor turcesci.
Odagaciu sau Odogaci, numiri populare ale
plantei Saponaria officinalis L. (v. ac.).
Odaia, com. rur. in Rom., j. Teleorman, Una
T.-Mgurele, cu 1346 loc. (Diet. geogr. 1897),
1 bisericrt pi 2 scoale.
OdAjdii, (ornate sacre), vestmintele bis. cu
cari se imbrad preotul, dud indeplinesce cultul
dumnedeiesc. (v. Paramente.)
Odalisca, numele servitoarelor din haremul,
indeosebi al sultanului; dintre acestea isi alego
sultanul septe endino.
Odnathus Septimius, regele Palmyrei, la 261
dobandi independenfa, 267 fa ucis. I-a urmat
sofia sa Zenobia.
Odd Fellows, numele societrifii filantropice,
intemeiat la Liverpool in 1780, dupti modelul
ordului francmason. Dela 1870 incoace i in

Odobescu.

nediferind in nimica de teatrele ordinare. Astfel

este O. din Paris, construit la 1781, s. a.

Odgon, (marin) cuvant popular intrebuinfat
de plutasi 5i insemnand franghie (v. Parftme).
Odihna, stares de nelucrare fie a corpului intreg fie a unui organ singuratic.
Odin, cel mai mare cjeu in mitologia scandinavd, considerat in special ca ilea al resboiului.
Toole virtufile si calitafile omenesci superioare
deriva dela el, care e principiul revelator al tuturor lucrurilor. In mitologia scaudinava lui O.
i-se atribue o mulfime de aventuri.
Odiseu, v. Odysseos.
Odisea, v. Homer si Odysseos.
Odia, (Odessus), eras vechiu al Moesiei infer.,

situat cam in local orasului bulgaresc de

Varna. In O. era in vechime o episcopie ro-

man& supusii patriarchului Romei celei vechi,

dui% cum se vede si din o epistol adresat de
catr. episcopii Moesiei impfir. Leon (474-491),

In causa uciderei Sf. Proterie Alexandrinul.

Germania.
Acea epistol, intro alfii, este subscrita, in limba
denburg, numirea germana a orasului i cott. latin, si de &Ara: Dittas sau Dizzas, (grec.)

Sopron (v. ac.).

episcopus Odyssae Moesie. (Cf. Potra Maior,

Odnse, capit. insulei daneze Fiinen, 30,26810e. Istoria biser. a Rom., p. 177.)
(1890); episcopie, dom (cu morminte regesci);
Odiu, (odios), demn de ur si scarb, respingbitor.

caste', topitorii de fier, port.

Odera, riu in Germania, 905 km. lung, isvoresce in Moravia. Sub Oderberg, parrtsind Austria, trece in Prusia, parcurge Silesia, Brandenburgul si Pomerania, in 3 brafe se varsit in
Marea Baltic& Lang Fiddichow se imparte in
2 brafe, dintre cari braful estic: Reglitzul mare,
In apropierea orasului Stettin, se vars in lacul
Daram; braful vestic, care poartil numele de O.,
se imparte din nou in 2 brafe: Parnitz si Danzig,
cari asemenea se varsa in lacul Damm ; braful

principal, care se numesce Papenwasser, in partea

nordicti a lacului Damm, intrunindu-se cu brafele

sale laterale, dupii un curs de 8 km., ajunge

In Hafful Pomeraniei. Din acesta, in 3 brafe :
Dievenow, Swine si Poem, se varsd in Marea

Odoaker, fiul lui Edecon, ministrul lui Attila,

devenind seful Herulilor, cuceresce Italia in

anal 476, dup ce detroneazrt pe Romulus Augustulus. O. guverneazI Roma cu titlul de patrician, in 489 Theodorik nvlind cu. Ostrogofii,

dinsul se aprit doi ani inchis in Ravena. In

493 se precis& rugilad pe Theodorik srt-i eruto
viafa,

acesta Ii promite 5i invitandu-I la un

banchet, il ucide. Mormntul lui O. s'a descoperit la Ravens in 1854.

Odoare bisericesoi, sfint vestmintele ornate
si requisitele sacre liturgice, destinate si intrebuinfate exclusiv la servicial divin.
Odobasca, com. rur. in Romania, j. R.-S.rat,
compusb din 4 ciit. eu 1425 loc. (Diet. geogr.
1896), 3 biserici si 1 coal'.

Baltic& Afluenfi pe malul stang: Oppa, Zinna,

Odobesci, com. urb. in Rom., j. Putna, siHotzenplotz, Neisse de Silesia si Glatz, Ohlau, tanta pe malul stang al Milcovului si incungiuLohe, Weistritz, Katzbach, Bober s. a.; pe malul rata de viile, ce formeaza vestita podgorie O.,
drept: Olsa, Buda, Birawca, Clodnitz, Malapane, renumit and pe timpul lui D. Cantemir prin
Stober, Weida, Bartsch, Warthe ; afluentul col mai calitatea 5i cantitatea vinurilor, ce produce. Com.

mare: Mietzel, Ihna s. a. Navigarea se incepe

In Silesia superioar, langa Rattbor, pentru nai
mai mari langd Breslau. Este legat cu Havel
prin canalul Finow, cu Spree, prin canalul Fri-

se compune din Tirgul-0. si cat. Grozesci

Vinesesci, avnd in total 3594 loc. (Diet. geogr.

1897), 2 biserici paroch. si 5 Hale ort. si 2 qcoale
primare, spital comunal, farmacie, baie ca aburi,
deric-Vilhelm i O.- Spreelcanal, numit si canalul judeclitorie de ocol, gar, birou telegrafo-postal.
Farstenberg, leag. O. cu Berlinul i Hamburgul, Erg septamfinal se face Marfia. Viile dela O.
ca i canalul Frideric-Vilhelm.
[M. Bodiu.]
au o intindere de 896 ha., iar productiunea

Odessa, oras din guvern. Herson in sudul medie la hectar este de 30 hl. vin.

Rusiei, asezat pe malul Ward Negre, avand un

port deschis vanturilor si furtunelor, Qi din
aceast causi incomod pentru adapostirea unei
flote. Cu toate acestea foarte important pentru
comercial Rusiei. 405,041 loc. (1897); resedinfa
unui episcop, universitate, museu istoric pi de
antichitafi, gradin botanic& Malurile intrite
cu baterii; stafinne balnear.
Odeum, (lat., grec. Odeion), la Greci cldire
rotunda destinata concursurflor musicale. Ca
cele mai renumite se citeaz cele zidite de
Pericles Qi Herod Aticus la &tens, de Apolodor
Domitian la Roma, s. a. In timptuile moderne

Odobesci, com run in Rom., j. Dambovifa ca

1500 loc. (Diet. geogr. 1890), cari se ocupa cu
agricultura.
Odobescu, 1) 0. _roan, general, n. 1793 in

Craiova, t 1857 in Bucuresci. Cariera sa militara a inceput-o prin a aduna cete de panduri,
cu cari a participat in resboaiele din 1812 in

Rusia. Apoi a intrat in armata rus., facnd

campaniile din 1828-29. data' Rusii intrafi in

loar, se reintoarce 5i O. si f numit adjutant
al lui Voda Alexandru Ghica, dela 1834-42. La
1848, ca ocasiunea miscIrii revolufionare, aresteazI (19 Link) pe Eliade Radulescu si pe toand: s'a dat numele de Odeon unor edificii varkii lui, carora le succede a soap 5i fugi la

www.dacoromanica.ro

Odogaciu

Tirgoviate. Tot in west an a fost ministru al

cultelor keys luni.
2) 0. Alexandru, primul prosator roman, distins prin artnonia, dulce* i farmecul poetic

Odontologie.

441

structivul raport despre modal cum trauma

flout traducerile. In 1874, pe temeiul studiilor

sale archeologice, cornunicate in conferinfe la
Ateneu i In articole prin (liar si reviste, T.

al stilului, prin rornimitatea, bogfia i frumsefa Maiorescu, ca ministru al instrucfiunii publice,

limbei, pi in acelasi timp prin o intinsa i variat infiinfit pentru dinsul catedra de archeologie la
erudifiune clasic. Nascut la 1834 in Bucuresci, universitate. Atunci publicit: Istoria archeolofiul generalului I. Odobescu, si-a facut studiile
antichitatea 5i rena.scerea, pana la jumfrliceale in colegial Si. Saya din Bucuresci; la tatea sect XVIII, opera premiata de Academie
1851 a trecut la Paris, undo a lust bacalau- cu marele pretniu Nasturel-Herescu de 12,000 lei.
reatul pi a urmat cursurile facultafii de litere. Intre 1876 si 1878 publich deosebite articole poCa student Ana publich in Romania literarat litice, relative la resboiul de atunci, i dou fma lui Alexandri studii fiterare ca Sabra latina, moase conferinfe Mofii si Curcaniit (cu Gr. Borsi clupa intoarcerea in teartt dourt novele jeto- govan), f$i Carte de cetiret (cu I. Slavici). Apoi
rice *Mibnea cel Ruc i *Doamna Chiajnat. Ca functiona catva timp ca director al scoalei noradevr istoric, ca forma poetica i ca limba po- male superioare. La 1874 un amic al sOu, C.
porana i
aceste done novele, fAcute Cornescu, cerndu-i o prof* pentru un manual
archaicrti
duprt modelul
celebrei novele Alexandru Lpus- de vOnatoare, in loe de o prof*" serse o carte
neanut, a lui C. Negruzii, stint nisce mrgritare intreaga, publicat sub taint de Pseudokynegein literatura noastr. Intors dela studii, O. fit, tikost (Fals tratat de vntoare), istoria vnatoarei,
scurt timp, procuror al cur-0i de apel in Buc.; inteon sir de tablouri si anecdote amestecate cu
apoi membru al comisiunii documentale, post vorbe de spirit, nu alusiuni la deosebite inti5mmai potrivit cu vocafiunea sa. Atunci, In ex- plari politice oi literare, ea notife despre artisti,
oursiuni pe la deosebite mAnstiri, fad' cercetari ea descrieli de opere de pictura si architectura,
studii despre felurite documente i antichitafi ca minunate fragmente de literatura poporana;
ale terii. Dela 1861-63 publicit, in asociafiune un admirabil mosaic fiterar, plin de erudifiune
cu mai mulfi literafi *Revista romana, in care si scris intr'o limba poporan plin de fume.
scrise Despre poesia poporant, Poefii Vtica- Scrierile sale stint publicate in ultima edifiune
rescit, despre *Psaltirea lui Coresit, din care el de Socec, 3 vol. t 8 Nov. 1895.
gag singurul exemplar ce mai exista, i despre
Odogaciu, planta, v. Saponaria.
alte carfi tiparite si manuscript. Dup unirea
Odolean, plant., v. Valeriana.
ministerelor celor dou principate, la 1861, fiind
Odometru, instrument pentru mOsurarea dinurnit director al ministerialui cultelor, Jar la stanfelor
parcurse.
1862 ministru al acestui departament, se curia
O'Donnel, Leopoldo, conte de Lucena, brbat
In special ca studiul manastirilor inchinate,
cu revendicarea lor pe seama statului. Tus., ne- de stet spaniol, de origine dintr'o familie celebra
primindu-i-se propunerea de a se destina venitul irlandeza, n. 1809. t 1867. Presedinte al conacestor manastiri numai pentru scopuri de cul- siliului de ministri dela 1856-58. In 1859 a
tura i binefacere, conform dorinfei donatorilor, fost insarcinat cu conducerea unei expedifii
demisiona din minister. Atunci, pentru convin- contra Marocului, pe care sfirsindu-o norocos,
gerea colegilor sei, publicit, sub pseudonimul de primi titlul de duce de Tetu an. O'D. deveni
Agaton Otmenedect, interesanta scriere Etudes din nou presedinte de consiliu din Ian. 1863
sur les droits et les obligations des monastres pana in Far. aeelas an gi din Innie 1865 prIn
roumains dclis aux Saints Lieux.t La 1867, in Iulie 1866.
Odontalgia, (durere de din(i), se nasce la copfi
numit comisar general al Romfiniei la exposifuries din Paris, obfinfi deja guvernul francez din esirea grea a dinfilor, care se pare ea e mai
dreptul Romaniel de a figura la aceast exposi- milt o mAncarime decal durere. Se dau copillor

fiune aldturea cu statele independente i, im- lucran i tari de finut intro gingei ca BA ajute
preuna cu P. Aurelian scrise Notice sur la esirea dinfilor. O. la un dinte sau msea gau-

Roamaniet, in care se arata pentru /walla data

pe larg starea agricola i economic. a Romaniei
si se dan primele nofiuni larnurite despre antichitafile ei, mai ales despre frumoasa manastire
dela Curtea de Arges 5i despre tesaurul dela
Pietroasa. Despre acest subiect incepil a publica
mai Orlin (1882-85), ca secretar al legafiunii
din Paris, monumentala scriere Le tresor de
Petroasat, care ins a rrimas neterminata. La
1870 ales membru al Academiei romane, cand
curentul directiunii latiniste, sub Laurian si
Maxim, era in vigoarea sa, propuse revisuirea
dicfionarului i glosarului Academiei, i provoch

un curent centrar celui latinist, din care iesi

Iowa (cariate) provine ori din inflamafia

(pulpei) dintelui, ori din lovitura cu alim cute, corp strain, apl, etc. a nurnitei pulpe.
O. exista si la inflamafiunea racRicinei dintelui

si a imprejurimii sale (periostit alveolo-dentarA).

Se aplica contra durerii medicamente amorfi-

toare, iar cnd s'a format materie, i-se da drumul

prin infepare. In casan i cronice se plombeaza.
Mai este si o odonta/gie nervoasA fail carie.
Odontine, medicament ori preparat contra durerilor de dinfi ori pentru curafirea lor. In acest
din urmrt cas se prepara din pulbere de piatr
ponce, ori din codillo de stridii amestecate et'
sapun si extract de violete, esenfa de piperment
(isma) si colorate ca carmin.
Odontograf, (mechanic), aparat pentru desemnarea dinfilor pe roatele dinfate la cordonfionarea acestora.
Odontologie, (grec) tratat despre dinfi (Den-

ideia unui dictionar, propus de M. S. Regele, in

care sa intre limba poporana, 5i care-1 incepuse
P. Ha$deu subt titlu de *Magnum Etymologicum
Romaniaet. Intre lucrarile sale ca academician,
menfionam discursul despre Petre Poenarut ca
ocasiunea aniversrii a 25-a a Academiei i in- tistica).

www.dacoromanica.ro

442

Odonthornite

Odenthornite, (Ichthyornite), grup de paseni

cu mandibule dintate, perite. Rmsitele lor se
gsesc in form. Cretacee din America de nord.
Odontotechnia, arta dentistului de a conserva
dintii (plombfindu-i), de a-i eonfectiona i pune
artificiali In local celor stricati cari se scot.
Odontotherapia, tratares dintilor.
Odor, (odoratus), lucru scump, juvaier, fiint
iubit ; miros, ca mires plecut.

Oedogoninm.

Odos, (botan.) v. Avena fatua L.

OdrasIA, germen, mldit, urmas, progeniturl.
Odrisii, populatia indigenii a Traciei, a arei
rescoalO contra Romanilor, fiind intibusitft prin

consulul Sabinus in 26 d. Chr., aduce prefacerea si a Traciei in provincie romana.

Odvol, com. rur. In lingerie, cott. Arad, on
1087 loc. Romftni.

Odysseos, la Romani Ulixes, dup mit.

Odorant, (botan.) care respOnd. miros, parfum rege in Ithaka, fiul lui Laertes cu Antikleia,
precut. Parfumul florilor, fructelor sau frunzelor fata lui Autolykos, berbatul Penelopei, tata lui

se datoresce de obiceiu unor uleiuri esentiale Telemach. and Agamemnon, Menelaos si Pa-

(v. Esenta),
produse in anumite organe lamedes au venit la Ithaka, ca sri-1 roage pe O.
glandulare ale
volatile'
plantelor mirositoare.
a participe la resboiul on Troja, pentru de a
Odorheiu, (magh. Udvarhely), cott. In Trans. sapa pe Helena cea frumoas, O. s'a preflicut
(IIng.), 3417 km2. si 110,132 loc. (1891); din nebun, dar descoperindu-i-se preffiatura, a plecat

Geri 9310/0 Scui, iar restul ca. 6000 Rom., la resboiu conducnd 12 luntri, si in timpul
3000 Germ. si 1000 Ovrei ; se mrginesce la asaltului a excelat prin faptele sale eroice. (v.
est de maul Ciucului, la nord Mur-Turda
si Homer.)
Cinc, la sud Treiscaune si Tornava mare i la
Oe , v. si E .
vest TOrnava micA i Muros-Turda. Se imparte

Oecologla, v. Biologia.

In 3 cercuri adm. si un ores ca magistrat re- Oeconomu, Ciru, jurisconsult, publicist, n. 1848
gulat: cercul Homorodului, al Cristurului sii- In corn. Lunguleti, Rom.; studiile si le-a recut
euesc, Odorheiului si orasur Odorheiul acuesc
(v. ac.), resed. cottului. Suprafata O. e delurortamuntoasti ca paduri extinse de stejar si badet, eu
piscuri de inaltimi dela 835-1798 m. Aici isvo-

resc nlurile mai insemnate Trnava mare, care

striitaie cott. O. dela est spre sud; la nord Tornava

In Bucuresci si Paris. 1873-75 procuror la tribunalul Ilfov, 1876 procuror la curtea de apel
din Buc., 1878 consilier la aceasi curte, 1879
secretar general la ministeriul justitiei, 1882-84
procurer general pe liing curtea de apel si dela
1884 procuror de Beetle la curtea de casatie,
post care Il ocupti si in present. Scrierile sale:
Istoria dreptului roman ; Penalitatile in condica

mica, la est Homorodul mare si mio, Vargyas,

Kormos si Baraoltul. O. e bogat in ape minerale arate, feruginoase, cu acid carb., bicarb., lui Mateiu Basarab 5i Vasile Lupa; Legislatiunea
de natriu, magnesia, calciu si hidrate de sulf.; lui Lycurg ; Vechile aseaminte judeatoresci;
bile si isvoarele de curd mai insemate la: O. Apele de domen public ; apoi: Cronici 5i Legende;
Ocuesc, Korond, Homorod, Prajd, Szejke si Sz- Resbunarea lui Anastase, roman istoric. O. a
kely-Fiired. Mine de sere la Prjd, de fier la mai colaborat si la *Revista Contimporanite.
Oedema, infiltratie de serositate in tesutul ceLvete si Szentkeresztbnya. Lacuri
ochiu
de mare de lng4 com. Nagygalambfalva si lacul lulelor, limitat la o portiune a corpului ; serosrat (sost6) de lfinge orasul O. Pesteri la: Ho- sitatea poate umplea atttt tesutul celulelor subrnorod-Alms 5i Prjd. Poporatiunea se ocup cutanat ct si cel profund, precum si acel al
cu agricultura si in mare parte si ca industria, viscerelor (plumini, creen, etc.). O. generalisate
mai cu sani ca industria de cas, si comerciu la toat suprafata corpului ia numirea de anade export in toata teara si chiar si In Romtmia. sarca. In cas de O., apesarea pielei ca degetul
Centrele rnai insenmate in cott. stint O. scuesc lase' o impresiune in ea; pielea este moale, pa(v. ac.) si Cristurul s6cuesc (Szkely-Keresztur). Ede si pastorts. Serositatea din tesutul celular
(Cf. Geografla Ardealului. Blaj 1866, de I. M. Mol- vine din stinge sau vasele limfatice. Causele padoyen ; Tears noastr. Sibiiu 1894, de Silv. Mol- thogenice ale 0.-ei stint: 1) tulburri in circudoyen ; Szkelyfld 1879, de Boszma Ferencz ; latiunea sanguin prin hyperamie arterial sau
Orbn Balzs: Szkelyfld leirsa 1869; Hank6 stash venoaa (O. stenice si astenic); 2) tulburri in circulatiunea limfatia; 3) alteratiunea
[E. C.]
Szkelyfld 1896.)
Odorheiul Secuesc, (magh. Szkely-lirdvarhely), discrasia a sOngelui, determinat prin o hy-

ores ca magistrat propriu pe termurul stfing al dremie (stare apoasd a sengelui), care maresce
Thrnavei mari in cott. Odorheiu. Cel mai insemnat exosmosa serului din capilare in tesutul subeuloe al Skuilor dela asezarea lor in Trans., ceea tenet. 0. se observe la maladiile r.runchiului, a
ce aratO numele magh., traditiunile si documen- inimei, ande poate fi generalisat la tot corpul;
tele istorice. Fiind sediul cott. O. si ultima statiune apoi la inflamatiuni din profunditatea tesuturilor

de cale ferata In aceste parti, e totodat si cen- (oaselor, etc.), in pieles corespundtoare acelor
trul cultural, industrial si comercial al S'cuimii. inflamatiuni (0. colaterall) sau in cas de obstacol
Biseria pompoas rom.-cat., seminar, scoale de in vasele sanguine (thrombos, embolie). Tratafete rom.-cat., ginmasiu complet rom.-cat. si mental variazd dup causa, care a determinat O.
Oedem pulmonar, colectiune de serositate In
ev. ref. (colegiu) din 1672, cu bibliotecd vestit,
claustru franciscan ca biseria frumeas, scoal alveolele pulmonare, transudate din angel. Excivilft de fete, scale inf. si sup. comercial- pectoratiunea e rosie spumoaa, dispnea e adese
industrial& Bi srate, ale. feruginoase renu- foarte pronuntata si la auscultatiune se aud raluri
mite. Sediul protopop. rom. gr.-cat. Loc. 5476 crepitante. Se observ in decursul boalelor de
(1896) aproape toti Scui, intre cari si multi inim si de arunchi, si e adese de un prog[V. Im.]
Romni maghiarisati, 191 Germani, 71 Romani, nostic foarte gray.
Oedogonium Link., (botan.) gen de Alge chlo81 Ovrei. Fabrici de spirt, cherestele, teatorii,
carmidrii.
rophycee, familia Oedogoniacee. Corpul sea e
[E. C.]

www.dacoromanica.ro

Oegir

Oficaloit.

443

format din filamento celulare simple. Se in- in Trans., cottul Turda-Aries, en 961 loc. Rom.
multes prin zoospori, de forma, ovala, la capul
Magh.; odinioara brti renumite de aur, argint,
mai subliat avnd o coroana de cili vibratili. plumb si telar.
Reproducerea se face la O. prin oa resultate Ofensa, injurie, insulta (y. ac.) adus.1 ouiva
din fusiunea unui anterozoid mobil cu oosfera prin vorbe sau fapte.
imobila; oul germinfind da 4 zoospori din cari
Ofensiva, una din cele doa atitudine ale lupiese cate un non aparat vegetativ. Cele 138 specii tatorului. Atitudinea generar a acelui ce ataca.
traiesc pretutindeni in ape dulci sau slab Arate; Tacticesce in lupta O. se cauta a se scoate ini-

s. e. O. curroum Pringsh., O. capilare (L.)Kiitz. p. a. micul din posifinnea ce ocupa, contrar luptei
[S. 5t. R.]
defensive (v. ac.). O. da atacatorului cu inifiaOegir,

v. Egir.

Oeland, 1)

0.,

insula svedea in

tiva posibilitatea de a-si determina mult mai

Baltica, bine scopul si mijloacele de actiune ; ea inalfa

1320 km2., cu 38,300 loc. 2) 0., insula daneza

in Limfjord, 24.7 km2.
Oenanth-ether, numire data eterilor, acidilor
caprinici i caprilici, i cari se gsesc in vin.

forfa monda a acestuia. O. cauta a strica coesiunea adversarului, a distruge figura tactica
adoptat de armata inimica inainte de lupa

O. cuprinde de obiceiu patru fase: recunoascerea

inimicului, preparafiunea atacului, executarea
(CH9)5. CO H; se gsesce in oleul de ricin.
atacului, urmrirea sau retragerea.
Oenanthe Phellandrium Lam., (botan.) planta
Oferta i Cererea, fac obiectul unei legi ecodin fam. Umbelliferelor, cresce prin Europa pi nomice in virtutea careia affit marfurile cat si
Asia nordica. Seminfele se folosesc in medicina. manca
care este si ea un soiu de mara
Cotoarele pi foile ant veninoase pentru cai. ant cu ata mai ieftine cu cal se gases oferite
Numirile rom.: mate, m'Araras, manual blfilor, in mai mari catafimi, si cu affit mai acampe cu
chimion de tipa.
ct se cer mai mult. Richard Cobden a dat astui
Oenanthol, identic Cu aldeheido hiptilica CHs.

Oeneos, (Eneus), in mito!. grec. regele din princip

ca privire insa la salan" muucitoPleuron i Kalydon in Aetolia, renumit, pentru rului
formula ca: salarul se coboara cand
ca el a fost cel dintaiu, care a plantat via. O. doi muncitori alearga dupa un stapfin si cA saintfirdind a face sacrificiu 4inei Artemis, aceasta larul se urca, cfind doi stapni alearg dup un
a trimis un gligan asupra ferii lui, dar Herakles muncitor.c (Cf. N. E. Idieru, Studii de econ.
(v. ac.) 1-a omorit.
polit. pi fin.e Bucuresci, 2 vol., 1895 si 1896).
[Itm.]
Oenomaus, (mito!.) v. Hippodamia.
Offenbach, oras in prov. hess. Starkenburg,
Oenothera biennis L., (botan.) planta dicoty- aproape de Frankfurt pe Main, 39,408 loc. (1895);
ledonee din fam. Oenotheracee, originara din castelul Isenburg; camera de comercia, gimnasia,
Virginia, la noi selbatacit. Se cultiva pe alo- scoala real, scoala comerciar; industrie inflo-

carea pentra radacinile sale comestibile (Ra- ritoare de portofolii, pungi, utensilii de cal&

pontica). Numirea rom.: luminifa, luminifa nopfii, torio, etc., apoi de chitnicalii si masine.
iarba asinului. Alte specii se cultiva i ca plante
Offenbach, Jaques, compositor franc., n. 1819

de ornament.
Oersted, kan Christian, fisician danez, n.1777
In Rudkj5bing, -I. 1851 in Copenhaga. A fost
profesor la univ. din Copenhaga, mai tirdiu di-

In Colonia, f 5 Oct. 1880 in Paris; elev al con-

servatorului din Paris, cunoscut prin operele sale

burlesco (ca la 100): Orfeu in infern, Frumoasa
Elena, Viafa de Paris, Genoveva, Marea Ducesi
rector al politechnicului de acolo. La 1808 a de Gerolstein. Povestile lui Hoffmann, etc. (Cf.ajuns rnembru al acad. de Rafe din Copen- Biografia de Martinet, 1892.)
haga, la 1842 al acad. de sciinfe din Paris. MeOffenburg, ora in Baden, 9727 loc. (1895);

ritul au principal e descoperirea (la 1820) le- camera de comercia, gimnasia; industrie de
gaturei dintre electricitate i magnetism. O. a bumbac i pAnzarii ; mai nainte oras liber imper.
mai %cut studii amaunfite si relative la comOffertorium, ofertoriu, aducerea darurilor la
presibilitatea lichidelor.
Liturgie, sau partea prima a Liturgiei credinOesophag, v. Esofag.
ciosilor, in caro dupa ritul bisericei noastre Sf.
Oesophagotomia, operafiune, care consta in a daruri, adeca !Anea si vinul, destinate spre a se
deschide prin o incisiune oesophagul in porfiunea consacra, se iau de pe masa de proscomedia (v. ac.)

sa cervicala. Ea se executa sau pentru a extrage si cu mare oeremonie se duc pe altar, anume
un corp strain fixat in oesophag, sau pentru a In decursul acestei incungiurari solemue, coral
trata o strictura (ingustare) oesophagiana care canta cheruviculc, iard preotul pomenesce pe
resista tratamentului prin sonde, sau pentru a episcopal s5u, pe domnitorul ferii si pe ere-

crea o deschidere destinata alimentafiunii in dinciosii vii ori morfi pentru cari se servesce
cas de strictura a porfiunii superioare a oeso- Liturgia (v. ac.) (Cf. I. Boros, Ritualul bisericei
phagului.

[V. Im.]

Oesophagoscopia, examinarea oesophagului cu

un instrutnent (oesophagoscopul), care confine o

sorginte luminoas si care se introduce in
oesophag spre a-1 lamina,
Oeta, eir de munti in Grecia. continuaren Pindului pn la sinul malic (Zituni), ande formeazI
pasul Thermopilelor ; acum Katavothra, 2158 m.

[im.]
gr.-cat. Lagos, 1881, 98.)
Officium, (lat) obligament, indatorire, slujb,

funcfiune. O. divinum, slujba D-deiasc in bis. cat.

De officiisg este numele unei serien i a lui

M. T. Cicero, in trei carfi. Ea are confinut filosofic-didactic pi tracteaza despre datoriile etice

ale ornului. Scrierea a fost adresat de autor

fiului seu Marca pe cnd studia la Atena pi are

insemnatatea de a fi determinat limitea la care
Ofanto (anticul Aufidus), riu in Apulia, se se opresce momia inainte de creptinism.
varsa in Adriatica, 100 km. lung.
Oficalcit, roc, un calcar compact cristalin
Ofenbaia, (Offenbnya, Offenburg.), com. mica confiand vine si cuibnri de serpentin, coloarea

Of , v. si Oph

www.dacoromanica.ro

444

Oficiar

Oglinda.

e un alb cenusiu cu pete vercli sau un verde din cultul principiului riin, care este adorat de
deschis. O. e piatra de ornament cunoscuti sub multo popoare pagne, ca sa nu-i vatiime, parte
numele de verde anticoe.
ca personificatie a fortelor misterioase ale naOficler, (milit.) conducatorii sau aefii diferitelor turii, simbolisate aaa de bine de firea ai efectele
unitati tactice. Sfint trei categorii de O.: a) O. in- aerpilor. Antia acceptatiune e fundata probabil
feriori, dela gradul de sublocotenent [Ana la pe tra.ditiunea genului omenesc despre chipul
capitan inclusiv; b) O. superiori, dala gradul de serpelui, ce a luat diavolul in paradis si in alto
maior ping la colonel inclusiv i c) O. generali. imprejurari; din aceast causa gisim mai la
Sefii diferitelor servicii auxilare ale arrnatei, sfint toate popoarele spiritele sau divinitatile rele in
cunoscuti sub denumirea de O. asimilai sau ne- trup de aerpe. Astadi O. se cultiv mai ales in
combatanti.
India, de ande yin ai in Europa formecatorii de
Oficial, tot ceea ce emana dela o autoritate aerpi ca s dea representatiuni. Este curios, ca
legal constituita : act oficial. Gel ce represinta intimpinam r,4 o sect gnostie read* cari se
pe o autoritate: delegat oficial.
nurniau Ofiti ai se inchinau la aerpe. Aceasta
Oficina, loo undo se luereaza; laboratoriu de aberatiune se datoresce dualismului, pe care
farmacie.
multi creatini din Orient cautau sa-1 amalgameze
Oficinal, produse naturale sau artificiale, cari ca doctrina evangeliei. (Cf. Fr. Schulze, Der
se usiteaza in medicina si, conform dispositiu- Fetischismns. Leipzig, 1881; Kircbenlexikon,

nilor legale, trebue sa se gseasca in fiecare Freiburg i. B. 1895, vol. IX, art. Ophiten.)
farrnacie.
Ofir, (Supara), tear% bogat in aur, de care
Oficios, indatoritor, servitor; (liar oficios, 4iar se vo;besce in biblia. Probabil Arabia de sud
sustinut i inspirat de gavern insa nu pe fati, sau India anterioara.
nu in mod oficial.

Min, (lat.) quantal de activitate, pe care

Ofis, decret doranese, regesc.

Ofita, roca, nnmele ce a fost dat diabaselor

cineva, in virtutea vocatiunii sale, a pregatirii din Pirenei; astdi neintrebuintat.
anume ai a aplicarii, o indeplinesce in vederea
Ofranda, dar in onoarea lni Ddeu (v. Oblaajungerii unor scopuri de interes public. In fie- thine); donatiuni pioase.

care oficia se poate deosebf o lature 3subiectivat

Oftal , v. si Ophtal
pi alta obiectiviie. In sens subiectiv se intelege
Oftat, respiratiune puternici., adinca ai prosub O. insgi obligatiunea celui angajat la im- lungit, provocata in nnod refiectoric de un senplinirea lucrrilor in conformitate ca chiemarea timent dureros.
sa; iar in sens obiectiv se intelege cereal de
Oftica, v. Tuberculosa.

activitate pentru care s'a angajat in mod obliOg, dupa traditia israelita un rege al Basagator. Sfint O. publice, in serviciul statului ori nului, invins la orasul Edrei de Israelitii navilal corporatiunilor, ai O. private, O. in servicial litori sub conducerea lui Moise in Palestina
justitiei ori al administratiunii; stint apoi O. ci- (Moise IV, 21, 33).
vile ai bisericesci. De regula ca O. publ. este
Ogar, rassa de cane pentru viinitoare, ca trup
impreunat ai o plata oarecare. Acele O., cu lung $i subtire, picioare lungi ai vilnjoase, ca
cari nu este impreanati nici plat-a nici remu- cel mai iute in fuga. Deosebim mai multe vaneratiune, se lie O. de onoare sau onorifice. rietati Cu Oral scurt $i lung matasos putin buGel ce ja asuprali un O. se numesce oficiant. clat, si in fine cei en p5r aspru. Pe la noi
In inteles etic se numesc O. toate obligatiunile ntoarea cu 0.-i fiind interdisa, se tine mai
ai actele, pe cari omul, ca finta rationala
malt ca dine de lux.
subiect al moralitatii, este tinut a le indeplini
Oger la Celti, (Ogre la Francezi), un uria.,

In conformitate cu legea moral pi cu referin- mfincator de oameni ; fem. Ogresse.

tele sale sociale.
Ogiac, odinioara corp militar in Rom.; prin
Oficiu bisericesc se numesce cfite ()data can- un ele tinuturi numirea cosului (hornului) dala
celaria vicarului general sau capitular, dar in soba (captor).
dilele noastre s'a restrins la tribunalul contentios

Oginski-canal, legatura infra Nipru pi Niemen.

suflare, ea chei, derivat din vechiul instr. nwnit

Serpentone, foarte intrebruntat n bisericele occidentate, cari nu dispuneau de o orga pentru a-si
sustin cantul plan. In prima jumiitate a sed. XIX
O. era principalul instr. gray al musicelor mi-

sitor; in urm oglinda astfel pregatit o aaezasa

in positie plecat, ca mercurial de prisos sa se

bisericesc. Preaedintele are titlul de oficial ai Oglinda, o tabla de stiel poleit ai cositorit
judeca singur sau cu asesori, dupa natura pro- pe deoparte astfel, ca resfrhinge imaginele obiecceselor ai constitutiunile locale. O. se mai nu- telor dinaintea ei. In acest scop turnam pe o
mesce 5i partea dilnica din ceaslovul (orologierul) bita de cositor intinsa ai netedit mercuriu, pe
latin, Jis breviarum (v. ac.).
care Il latim in toate prtile, apoi aaezlm tabla
Oficleid, (Ophicleide), instrument musical, de de sticla ai prin ponduri o apasam bine de co-

scurgd n jos. In local foitei de cositor ea fati

reflectatoare, se folosesce cu suecas ai o ptura
de argint depus pe Ada' pe cale chimic, vir-

litare franc. si germ., ai a fost intrebuintat

sfindu-se pe sticl o solutiune de nitrat de argint.
in orchestra de teatru. 1848 a fost inlaturat De regula 0.-ile se fac pe sticla ca suprafata

prin aparitiunea instrum. din fain. saxhorn-ilor. plana; dad ea este convexa atunci imaginea re[T. C.]
flectata devine mai mica decfit obiectul de diOfidieni, ord. de animale din clan Reptilelor, naintea sa i invers, daca este concava, atunci
cuprindOnd toti
ne dan aaa numitele O. mritoare, 0. concave,
Ofincus, (Serpentarius), constelatiune pe emis- cari intro anumite imprejurri dan imagini mar
fora nordica a globului ceresc.
mari dectit corpul laminator. In special la 0.
Ofiolatria sau cultul aerpilor, isvoresce parte sferice concave irnaginea e mai mare decat corpul

www.dacoromanica.ro

Oglindi

Ohnet.

445

luminator, in casul find corpul luminator se neni gi fostii ciao* (iobagi). Ei avean parnnturi
afl intro centrul geometric si intro oglind.
ca drepturi de proprietate 5i facultatea de libera

Oglindile lui Fresnel, aparat optic pentrn dispositie asupra lor (ptimnturi ohabnice si hay-

aratarea interferintei luminoase. Numirea si-au

capiitat-o dela fisicianul francez Fresnel, inventatorul aparatului. Done) oglinji negre, una fixd
cealalt mobila, stint puse Ifingl olalta sa for-

nice) ; aveau insa sa dea unele daturi i angarale

WM' staptInii mosiilor. Amintim aci veo 26 sate

cu numele de Ohaba in Transilvania, Banat si

In jud. Gorj, Rom., apoi terani ohavnici pe maid

Borcei, lalomitei, i proprietati ohavnice la lolasam lumina trecuta prin o unte, lumina cuitorii din Dirstele Bragovului.

meze unghiu aproape de 1800. Daca asupra

reflectata de ele in locurile de intalnire sufere

Ohio, 1) 0., afluent al fluviului Mississippi in care
interferinta, adecti lumina alba aratti fage colo- se varad la Cairo. Este format din riurile : Alrate, lumina colorata fage negre.
leghany gi Monongahela, impreunate langd Pitts-

Oglimp, ape minerale in Rom., j. Nearnt, com. burg. E navigabil pe toatd lungimea lui pi e legat
Raucesci (v. ac.), situate aproape de tirgalNeamt, cu lacurile Canadei i cu Oceanul Atlantic prin
inteo positiune foarte frumoas, avnd mai multe canale ; din punct de vedere comercial este foarte

isvoare. Aceste ape se recomand tuturor afec- insemnat. 2) 0., stat In Uniunea Ainericei de
tiunilor, in cari se recomanda apele de MO- nord, intro Indiana, lacurile Erie gi Michigan,
tesci (v. ac.).
Pennsylvania, Virginia de vest si Kentucky,
Oglio, ailment pe stanga al Padnlui, isvoresce 106,340 km2., 3.672,316 loc. (1890). Riurile se
in Al pii Ortler, form eazd lacul Iseo, 280 km. lung. varsa parte in lacul Erie, parte in 0. Col mai

mare este Maumee, in 0. se varad Scioto si

Ogor, (O. negru, O. eterp, toloaell), se nu- Miami. Clima este snatoas; parantul este frucmesce lasatul unui pamant slabit in forta lui tifer. Se produce porumb, grau, ovas, cartofi,
de productiune un an intreg nesemanat, in scop tutun, vin s. a. Prasirea de animale Mica este
de a-1 put ara de mai multe ori in decursul insemnata. 0. este abundant si in minerale. Are
verei, pentru a-1 curati bine de buruieni si in- 700 mine cu 20,000 lucrdtori; se exploateaza
secte, si de a-1 readuce in starea de fertili- carbuni de piatra, fier, petroleu, sare s. a. Intatea de mai inainte. 0.-le insa serva des pi dustria si comercial este insemnat; cala ferata
ca loo de pasune pentm vite. Prima ardtura a de o parte, de alta canalul 0.-Erie pi Miami-Erie
Oglu, v. Mihale Oglu.

lui se numesce ogorire sau. f cutal 0.-lui, a doua contribue mult la prosperarealor. Corpul legislativ
intorsul 0.-lui. 0.-ul negru obligator tot al treilea este format din un guvernator, 36 senatori

an, la sistema trienala sau de trei campuri, este

irrational si necompatibil cu progresul timpului,
fiindca este numai o sarcinit pentru plugar, ctici
elli frusteaza de V, parte din mosia sa, care lui

camera deputatilor din 114 membri, toti alesi

pe 2 ani. La congres trimite 2 senatori si 21 deputati. La alegerea de president are 23 voturi.

muna. 0. deci s urmeze at mai rar, la 6-10 ani

odatd. Semi-ogorul este mai de folos, and in 0.
semantim o planta de nutret oarecare : trifoiu,
mazdriche, porumb de nutret, meiu, etc., pe care
le cosim de timpuriu 5i ne dau mari cantitati
de nutret verde si uscat pentru vite, i putem

hlenschlger, Adam Gottlob, (1779-1850),

celebru poet danez, n. la Fredericksberg, langa
Copenhaga, fial intendantului unui castel. Studi
limbile si istoria popoarelor nordice, in ale caror
legende (Saga) cauth subiecte de poesie. Prima
publicatiune (1805), care intemeiii reputatiunea
sa literara, cuprinde poema sa Aladine, insemnat prin bogatia si coloritul kill oriental, apoi
o miie si una de nopti i Poemele nordului.
1810 f numit prof. de estetica la Copenhaga,
si mai tardiu consilier de stat. Mai serse opere

Este impartit in 88 county, cu capitula Conu-i produce dar el trebue sa plateasca fon- lumbus. Orase mai mari: Cincinnati pi Cleveland.
ciera 5i toate impositele cat% stat, judet si co- 1803 0. a fost anexat ca stat la Uniune.

face si 0. la timpul cuvenit pentru semanaturne de toamna.

Ogovr, rill in Africa vestic, in Congo franc.,

isvoresce diuspre sud-vest de Franceville si se

varsa in Oceanul Atlantic prin mai multe ramuri,

formand o delta cu o suprafata de 4800 km2. dramatice, comedii, cari sfint adunate sub numele
In ennui sea trece pin lacurile Eliva-Jonanga, de Tragedii in 10 vol. (1835); celelalte opere
Eliva-Anenge 5i Asingo. Delta riului o au ocupat poetice : romane, nuvele, legende, calatorii, poesii

In 1873 Francezii. Tinuturile riului sfint ex- diverse, etc., formeaza alte 10 vol., dal% de
ploatate, cu deosebire se expoarta cauciuo in Autobiografia sa, de Suveniri din viata sa
de traducerea germana a operelor lui Holberg.
cantitati insemnate.
Ogretin, com. rur. in Rom., j. Prahova. Are
Ohlocratia, v. Ochlocratia.
un singur sat cu 900 loc., cari se ocupa cu de- Ohm, George Simon, fisician i matematician

german, n. 16 Martie 1787 in Erlangen, t? Iulie

stilarea tuicii; o gcoala si o biserica. [A. M. M.]
Ogulin, capitala cott. llodrus-Fiume in Croatia- 1854 in in Mnchen. La 1817 prof. de fisica

matematica in Kln, 1828-32 prof. la gcoala

Slavonia, langa riul Dobra; 4870 loc. (1890).
Ogyges, in mitol. grec. un rege autochton in militara din Berlin, 1833 director al politechBaotia. Pe timpul lui a fost un potop numit Ogygic. nicului din Nrnberg, iar la 1849 a trecut la

univ. din Miinchen ca prof. de fisica. Dupa 0.

intensitatea curentului electric inteun conductor
inchis e drept-proportional cu puterea electromotorica a elernentului sau bateriei i inversOhaba-Forgaci, comuna rur. in Ung., cott. proportionali cu resistenta. Aceasta e renumita

Ohaba, comunti rur. in Trans., cott. Alba inferioari, cu 1468 loc. Romani. Alto comune cu
acelas mime se gsesc in cott. Caras-Severin,
Fdgaras pi Hunedoara.

lege a lui O.
Timis, cu 1790 loc. Rom.
Ohnet, George, romancier franc., n. 1848 in
Ohabnici, (Ohttbeni), in Rom. o categorie intermediara de mid agricultori intro fostil mos- Paris; se facii cunoscut ca colaborator la deo,

www.dacoromanica.ro

446

Ohrida.

sebite jurnale, apoi la 1876, prin o drama in Romfini, ei en intreaga Ior tear arm]. supusi
6 acte, Regina Sarpi i prin o comedie, Marthe, Bulgarilor, si acestia nu dan inapoi de nici un
(1877). A poi urmara, sub titlul general Bat- mijloc, fie cat -de draconic, pentru a-i slavisa
taffies de la vieg, o serie de romane, intre cari: si a le contopi soartea ca a lor proprie. A.stfel

Serge Panineg (1881), premiata de Acad. franc.; o traditie comuna ambelor popoare, traditie cu

Le maitre de forgesg (1882 ) in preste 200 edit., etc. fond istoric adev6rat, dupa cum area Xenopol,

O. e col mai cetit din toti scriitorii contempo- ne (lice cd un rege bulgar, pe semne Bogoris
rani, mai ales de clasa rnijlocie a burghezimei, sau fiul i urmasul siin Simeon (893-927), a
care nu si-a putut forma prin culturd supe- nimicit toate cartile latinesci la Romani, impurioara un gust mai rafinat, si pe care O. vrea nand cu forta limba slavoneasca. Mai malt Ana.
s'o arete moralicesce superioara clasei aristo- Pentru ca nu cumva sa se iveasca vr'o impocratice. Putin original, stil si conceptiune vul- trivire serioas, Bulgarii lasara pe Romani timp
gari, opus curentului naturalist si fara idei mai de secoli fr episcopi proprii si supusi deainalte si psichologicesce mai adanci, O. pe cat e dreptul mitropolitului bulgaresc. fat& in ce mod
desconsiderat de critici si scriitori, pe atilt era Romanii au fost desprtiti dela Roma, ai carei

iubit mai nainte de publicul pentru care seria. fii erau ca natie si ca religie. In acest restimp

Ohrida, (grec. Achrida, odinioara Lychnidus), resedinta mitropolitan era in capitala regatului,
ora f in vilaietul Monastir in Macedonia, aproape la Prastav, vechia Marcianopolis (v. ac.) in But-

de granita Albaniei, pe malul nord-estic al lacului O., cu 12,000 loc., in cea mai mare parte
Bulgari, in al doilea rand Albanezi moh.
ca. 700 de Arimani, cari locuiesc in dou6 mahalale ca dou6 biserici (slujba se face in 1. romaul) si o scoala rom. bine cercetata, fundata
in 1868 de Tomara. Elemental turcesc afara de
functionari si militari e foarte putin, si cel gre-

pria resriteana. Spiritul cuceritor al Bulgarilor

inviase in mind vrajmasia cu Bizantiuii, si

astfel Simeon core dala papa coroana imperiala,

care i-se si acoarda, bine inteles cu conditiunea
reunirii bisericesci. In ambitia sa, Simeon merse
mai departe, dead pare a-i fi permis concordatul.

Deoarece, dup ideile de atunci, un impiirat

trebuia s aib 'ADO sine si un patriarch, el

cesc lipsesce aproape cu desavirsire. In vechime se folosi de imprejurarea, ca mitropolia bulgard

O. era cunoscut sub numele de Lychnidusg se putea considera ca succeiyand celei din Prima
prin situatia sa ltinga Via Egnatiag era de Iustiniana, careia papa ii acordase oarecari pri-

mare important militara si comerciala. Multe vilegii patriarchate, si declar deci mitropolia

frumoase amintiri de imperiul Romanilor s'au sa de patriarchat. Nu se scie, daca papa a

gasit acolo si imprejur. (Cf. von Hahn, Boise, contestat acest fapt; in on ce cas era mai
Drin u. Wardar.) In secl. X era in mina Bul- mult o chestie de vorba decal de faptft, caci in
garilor, cari au remas acolo, apoi veni sub curand isbucni un resboiu crancen cu imp6ratii
'd-omnia Bizantinilor, Bulgarilor, Epirotilor, S6r- bizantiui, si acestia cucerind provincie dupa pro[G. W.]
vincie, farol bulgaresc isi muta resedinta terii
bilor si a Turcilor dela 1374 incoace.

Patriarchatts/ Ohrida. La inceput Lychnidul sale tot mai restrinse dupa nand la Sofia, Mo-

era o situp% episcopie, i antaiut titular cunoscut glena, Veden si Prispa, ducand dupa sine si pe
este Zosim pe la 344. Din intmplare, imp6ratul patriarchul &du. In cele din urma impratul grec

Iustinian se nasal nu departe de acolo, la Tau- Tzimisces ocupa chiar Bulgaria dunareana,
resium, i voind s onoreze satul lui natal,
atunci tarn! Samuil se retrase in muntoasa Maprefac in oras sub numele de Prima Iustiniana, cedonia, si isi fad" capitald din vechiul Lychnid,
ninth acolo pe episcopal Castelian al Lychnidului, schimbandu-i numele in O. Astfel gsim pe padeclarilndu-1 in acela$ timp de mitropolit pi su- triarchi intitulandu-se din nou dupa Lychnid si
pun6nd jurisdictiunfi sale, pe langa alte teri,
ocarmuind de acolo si biserica romana diva Bitoate Daciile locuite de Romani. Ii obtin chiar stemul sovinist inaugurat de intemeietorul lor.
dela papa Vigilia drepturi patriarchate, dar Se whites doi patriarchi din acel timp: Filip
nurnai in limitele diecesei. Decat cd noua pa- pe la 1010 pi David intro 1015 si 1018. In acest
triarchie nu av train lung. Urmasii lui Ca- din urma an, imp6ratul bizantin Vasile II Bulstelian, Benenat (550) si loan I (592) v64ur garoctonul isi supuse i restul Bulgariei. Acest
teara cotropita de A.vari i Bulgari, astfel heat eveniment, in contra on carei asteptari, nu proPrima lustiniana a disparut fara une i cu duse mai niel o modificare pe teren religios. Se
Erma episcopia ei impreuna ca cea a Lychni- recunosc chiar autocefalia patriarchului din O.,
Mai. De abia dupa 300 de ani navalitorii Bul- numai ea so puse in scaun un grec, loan de
gari se crestinara, i principele lor Mihaiu Bo- Dibra. In special pentru Valachig nu se schimba
goria obtin dela papa misionan, episcopi si un absolut nimio, cad ei fura lsati sub dependenta
mitropolit. Deodata insa acest principe, mai de- acestei patriarchii, MIA episcopi si en liturgic,
unagli vrasma.$ inversunat al Grecilor, deveni bulgareasca. Schisms ins !inns radacini tot
prietenul Ion cel mai devotat, si rnerse asa de mai adanci. Patriarchiul Leone I lu parte acdeparte in condescendenta lui, incat goal din tiva la desbinarea definitiva a lui Mihail Ceteard pe mitropolitul numit de Roma impreuna ralarie, si dintre urmasii siii au serie de aseco colegii si cu tot clerul lui, punand Greci in menea mai multi in contra Latinilor. Astfel al
local lor. Politica lui Bogoris, in aparenta ne- X1V-lea si cal mai vestit dintre patriarchii din
insemnatzi, av de fapt nisce consecinte uriase O., exegetul Teofilact (pe la 1078), unnasul lui
nu numai pentru Bulgari, dar si pentru Romani loan II; apoi, pe la mijlocul sed. XIV, Antim,
In adevr, acest eveniment intamplandu-se in care a publicat o disertatiune De processione
ajunul schismei lui Fotie, este foarte natural ca Spiritus Sancti.g Constantinopolul insusi a avut
Bulgarii di fie fost trasi i dinsii de clerul gre- puf in folos din aceasta conivent, caci nu a reusit
case pe partea bisericei orientale. cat pentru niel odatA sa-si intinda jurisdictiunea preste ri-

www.dacoromanica.ro

Ohrwa1der

valul SU, cu toate ca din splendoarea acestuia

nu mai remilsese deal o umbrd. Exista numai
intre ambele patriarchii un antagonism tot mai
pronuntat, de care vom ved biserica romind
trIgnd folos cu multi dexteritate. Rind atunci
Rominii infiintaseri dou state infloritoare la
nordul Dunarii aveau de mutt episcopii tor.
Huntenia incpu fdr resistent in minile patTiarchilor din Bizant, cari nu lipsird ad inunde
teara de Greci. Nu era insh tot astfel ca Moldova. Acolo nu roja nimeni s scie ceva despre
cler strain si cu toatd afurisenia din Constan-

Okeanos.

447

In forma unui mucigaiu pe lapte, vin i bere

acritd, si care gresit s'a creclut mai nainte,
ar pricinut fermentatiunea acidi a laptelui; O.
Tuckeri Beck, care produce boala vitei de viie
numita: mana viilor; ea atae foile i boabele
necoapte incilt cad de pe vit. Ca mijloc in
contra ei se folosesce prafuirea foilor 1 boabelor cu pral de pucioasd sau chiar i pral de

pe drumuri ; acestea LISA s'au constatat ed lucreaz mai mutt mechanicesce. In timpi mai noui

se usiteazd cu succes stropirea partitor atacate

eu o solutiune de sulfat de cupru i var ars.
tinopole, Voldovenii i ehirotoniau episcopii cfind
Oiem, tax, de reguld in natur, pentru
la Ratio, chid aiurea. Era insd evident, c de(yleciuiala).
pendenta dela patriarchia din O. avea un funOieritul, era taxa, care se pldtia inainte in
dament istoric i deci mai solid, si de aceea o Rom. pentru pdsunatul oilor, in special mocanii
gsim in adevr consfintitd de domnitorul higa
tutuienii ardeleni pentru turmele de oi ce le
Coriatovici pe la 1374. Aceast miisiu. a fost tineau in Principatele rom.
decisivi pentru patriarchul bizantin; el se grbi
Oiepa, una din numirile populare ale plantei
de a recunoasce dreptul unei natiuni de a av Urtica urens L. (v. ac.).
episcopii pimnteni, i atunci, deja dupd un sfert
Oinone, sotia lui Paris (v. ac.).
de secol, luga II, nu rnai v4 nici un obstacol
Oise, riu, afiuent pe parten dreaptit a Senei

de a supune in mod oficial biserica Moldovei in Francia; isvoresce din Ardennii estici, la

patriarchului constantinopolitan. Astfel inceti Chauny devine navigabil si se revars din jos
ori ce relatiune cu O., i numai spectrul ei obligii de Pontoise; 305 km. lung. 2) 0., departament

pe Greci si se tini de cuvntul dat.

In Francia, 5885 km'. si 404,511 loc. (1896).
(It pentru patriarchia din O., ea de acum 4 arond.; capit. Beauvais.
incolo trgea o existenta precar. Incerarile de
oaie tindrd; nouras aducdtor de ploaie;
unire cu Roma sub Porfiriu, urrnasul lui
apoi sub Atanasie (1659), Abraham $i unul necunoscut, nu avur nici ele trainicie. In cele de
pe urm, patriarchul bizantin obtind succesul
stdruintelor secolare ale scaunului siiu, si un
ordin al sultanului Mustafa desfiint pe la 1767
autocefalia bisericei bulgare, al cdrei ultim pa-

botan. unul din numele plantelor : Anemone nemerosa L. si silvatica ; zool. numele paserei: scatiul.

Oituz, 1) 0., afluent pe dreapta al Trotusului,

isvoresce din muntele Musat, cott. Treiscaune
(Trans.), trece prin pasul 0.-lui in Rom., j. Bacau,

si la Onesci se varsi in Trotus. Valea 0.-lui in

general strimtd i incungiurat de indltimi pdtriarch a fost Arsenio. Mai este de adaus, ca duroase i foarte putin accesibile, pruid la satul
dala secl. XIV se aflau la O. i archiepiscopi de Grozesci, e strabtut de calen nationala Onescirit latin ca s. e. Nicolae pe la 1320. Seria ace- Poiana srati (Trans.) 2) 0., punct vamal

stor prlati a fost intrerupta si in sed. XVII treciitoare din Tians. in Rom. 3) 0., masiv
a incetat cu totul, remiland [Ana a4i numai muntos intre riurile Uz, Trotu$, Oituz pi Paraul
titlut de O. in partibuss conferit de al. &sun. Negru. 4) 0., calme de munti intro riturile
(Xenopol, Ist. Rom. Ia$i 1888, I, p. 449-59; Slnic i O., despartind basinurile lor. 5) Pasul
toata parten
II, 236; Le Quien, Oriens christ. Paris 1740, 0.-lui (din punct de vedere

II, 282.300; Farlati, Illyricum sacrum, Venetiis regiunei in care soseaua ce unesce Onesci (T.
1751, vol. VIII, 18 si 158 uu.; Moroni, Dizion. Ocna) cu Bretcu se atl strinsd in defileul format
storico-eccl. Venezia 1849, vol. 48, art. Ohrida.) de Valen 0.-lui, incepnd chiar dela seaua Mgherusului, deasupra Bretcanilor. 0.-ul, Poiana
Ohrida, balta, supra* 269 km'., lungimea sarata, Grozesci sfint puncte de interceptare ale
de 20 km. dela O. pildi la Sveti Naum, cu mg- defileului, mide existA urme de intdrituri (Turnul
nstire veche i renumit. Acolo este si isvorul Racoti lnga satul 0.; lucrdrile dela Poiana sariului Drin, care trece prin balta de O. i iese rata construite in 1877 de Austiiaci; bateria
la ordselut Struga. Balta aceasta abundi in pesci din satul Grozesci in Moldova construitd de Rusi
mai cu samd in tipar, dar cel mai bun e letnita. pentru inchiderea gurii defileului). Pasa! 0.-lui
[G. W.]

Ohrwalder, Iosif, misionar, n. 1856 in Lana

lingi Meran, conductorul Aatiunei misionare
austr. in Dejen, provincia Kordofan; dupa ocuparea Sudanului prin mandisti a ajuns (1882) in
captivitatea acestora, scitprind la 1890. 1892 s'a

e una din trecdtorile seculare $i cele mai in-

lesnicioase ce au legat Transilvania si Moldova.

Ojogeni, sat pe apa Prahovei, unde in Deo.

1639 Vasile-Vodd Lupul al Moldovei fu cumplit
bdtut, dupd cinci (file de hdrtuieli, de Mateiu-Vocil

Basarab al Munteniei, cu tot ajutorul capfitat

stabilit ca misionar in Kairo. (Cf. Feuer und dela Tdtari si Turei. Dup aceastd luptd se incepe o perioadi de finiste intre cei dei voivo4i
Schwert im Sudan de Slatin Pascha.)
Mum Link., gen de Cryptogame, al crtror mi- rivali (1640-52).
Oka, &fluent pe dreapta al Volgei, isvoresce
celiu produce hyphe purtitoare de conidii (v. ac.)
oviforme ca cele ale Perisporiaceelor (v. Pyreno- In guvernam. Orel, la Kaluga devine navigabil,
myeete) i sfint insirate in formit de lant. Specii la Nisni-Novgorod se varad in Volga; 1495 km.
mai insemnate stint : O. albicans Rob., care lung, avnd alluent pe stiinga pe Moscva.
produce la copii mici a.$a numitii bureti (afte)
O-Kanizsa, v. Kanizsa.

In gura i cari dispar prin intretinerea curdOkeanos la Greci, (Oceanus la Latini), anal
teniei in gura copilului; O. lactis Frei, se ivesce din Titani; prin sera sa Tetys a fost protopii-

www.dacoromanica.ro

448

Oklahoma

Olanda.

rintele a 3000 de Oceanide (deitatile ve"nelor de cu scopul de a aduce pe pietele Europei toate
ape de sub pament). O. in lupta fratilor lui in productele coloniilor din India estica. Pietele mai
contra lui Uranos, tatal lor, ca feciorul cel mai insemnate de comerciu: Amsterdam, Rotterdam,

mare, nu a luat parte. Dupe Homer si Hesiod, Utrecht, s. a. Importul este mai mare cu de0. e riul mare al lumii, care incungiura pa-- osebire in cereale si carbuni de piatra. Colonii.
mental $i marea si din sine curge in sine, si e In Asia: India esticii olandeza, cuprinde in sine:
inceputul tuturor 4eilor de apa.
[Atm.]
Sumatra cu ins. mici din jur ; Bingtang sau Riau,
Oklahoma, teritoriu al Uniunii nordamericane, grupul Lingga, Carimon, Tambelan, Anamba,
101,080 km2. cu 61,834 loc. (1890).
Natuna; grupul: Banca $i Billiton, o parte din

rom. Ucurif, com. rur. in Ungaria, Borneo, lava cu Madura si insulele mici din jur,
cu 1063 loc. Romani.
Celebes, Sundele mici, dare, de partea estica a
Oktastylos, (grec) Mire ou opt columne in insulei Timor; Moluccele, partea vestica a ins.

Guinea none; Ara, Kei si Tenimber cu areal

frontispiciu.

Oktiilalcool, identic Cu alcoolul caprilic, se 1.873,061 km2., 33,000 loc.; in America de sud :

gesesce ca eter in planta Heracleum spondylium. Guyana olandeze sau Surianam $i Curaao. Ad(magh ) = Ronfan, romanesc. Se gsesce ministratiune. Pe basa legii din 1815, modifi-

in multe nume de localitti din Ungaria:

Oldh-Bogat, v. Bogata.
Oldh-Csaholy, (Cehalul rom), com. mica in
cott. Selagiu, Ung., cu 1010 loc. Rom. gr.-cat.
Olcih-Girbo, com. mica in cott. Albei infer.,
1191 loc. Rom. gr.-cat.
Oldh-Homorog, v. Homorog.

Oldh-Ketzel, (Cdtelul rom.), com. mica in

cott. Selagiu, Ung., cu 1382 loc. Rom. gr.-cat.
Oldh- Kocsdrd, (Cucerdea ram), com. mica
in cott. Ternava mic, Ung., ca 1024 loc. Rom.
gr.-or. si gr.-cat.
Oldh-Ldposbdnya, (Mint), com. mica in cott.

oath" 1848 si 1887, 0. este regat. Pretendentii

de coroana Ant descendentii in linie berbateasce de primogenitura din familia regeasca

Wilhelm I, stingendu-se aceasta, dreptul il are

unja femeiasca. Stingendu-se ambele unii, corpul

legislativ are dreptul de a designa rege. Corpul
legislativ consta din camera superioara cu

50 membri, alesi pe 9 ani, si camera inferioar

Cu 100 mombii, alesi pe 4 ani. Puterea supreme
o exerciaza regele prin ministrii sei. Admini-

strativ teara este impartit in 11 provincii :

Brabanral estic, Geldern, Olanda sudica, Olanda

nordica, Zeeland, Utrecht, Frizland, Overyssel,
Solnoc-Dobilca, Ung., ca 1186 loc. Rom. gr.-cat. Groningen, Drente si Limburg. Institutiuni culOldh-Szt.-Mikl6s, v. Sanmiclaus.
turale: preste 4320 scoale poporale, aproape
Olanda, regatul Terilor de jos in Europa de 1000 $coale pentru incepatori, 60 sc. industriale,
nord-vest, intro Hanovra Prusiei, Vestfalia, Pro- 62 element., 12 so. sup. de fete s. a.; 29 gima.,
vincia rename., Belgia si Marea Nordului, corn- 4 univ. (in Leyda, Utrecht, Groningen, Ampusa din O. de nord, 2770 km2., 933,692 loc. sterdam), dela 1880 o univ. private.", 3 academii
(1896), cu capitala Amsterdam si O. de sud, de agronomie, musica $i arte; mai multe semi3022 km2., 1.082,987 loc. cu capitala Haaga. nario, $c. militara s. a. Cu toate acestea cultura
Idrografie. 0. este o continuare a 8esului german nu st pe un grad inalt, numeral analfabetilor
de nord, pentru ca mai toate teara este sesoas. intre recruti (1892) 5.4%; copii dela 6-12 ani
Spre nord este incungiurata de mare cu. golfu- 10%. V. si Terile de jos.
[M. Bodin.]

rile : Zuider-zee, Dollart pi Lauver-zee. Riuri:

Rinul, Maas $i Schelde. 0 parte a 0.-ei fiind

mai joasa ca nivoul marii, este des expusa exundarilor marl Bancile de nasip inse, ce se
intind dealungul termurilor 5i intriturile artiMale, ridicate pe unde bancile de nasip stint
intrerupte, impiedece exundarile dese. Clima
In partile mai superioare este sanatoask in
perfile mai inferioare, mocirloase, este nesanatoasa. Flora este asemenea cu a Germaniei. Producte. Relieful, precutn $i pamentul 0.-ei este
acomodat mai malt pentru industrie, cleat pentru
agriculture,. Ou toate acestea, sirguinta mare a
poporului, partea cea mai mare o prefc line
teare productive. Se produce gem, secara, oyes,

Istoria. Olanda se chiema la inceput Holtland (Holzland), din pricina zevoaelor din in-

sulele dela gura Moselei. La inceput fcea parte

din Lotaringia, apoi din Lotaringia inferioare

apare in istorie in sed. X. Pena atunci teara

fusese impertita inteo multime de seniorii (abatii,
episcopate, comitate, ducate) $i comunitati (ru-

rale si urbane). Comitele Dietrich I pritni in

a. 922 dela Carol cel Simplu manastirea dela

Egmond cu bunurile ei si aduse sub ascultarea

sa pe locuitorii hotomani dintre Zuiderzee si
Escaut. Succesorii lui au purtat lupte crencene
contra Frisonilor din nordul 0.-ei. Dietrich ILI
(1004-39) se intinse spre sud si intement cetatuia Dordrecht, apoi beta cumplit armata duorez, oyes, in, cartofi, tutun, $. a. Totusi locuitorii celui Lorenei inf. Dietrich IV VI nenorocit in
sfint avisati a importa cereale din alte teri. Pra- lupta contra imp. Henric III. Dietrich V se
sirea de animale race este insemnata. Pend- sustin cu multa greutate contra atacurilor episritul asemenea aduce un venit insemnat. In copului din Utrecht. Sub Florens II (1091 pane
Marea Nordului prind multe scumbrii (haringi), 1122) 0. s'a bucurat de o pace binefacetoare.

strain, s. a. Industria r comercial. Fiind putini carbuni de piatre, industria nu este asa
desvoltata ca in Belgia vecina. Ara gasim tesetorii de postav, odinioara renumite, fabrici

Dietrich VI (1122-57) incepe luptele contra

Frisonilor si moare la o intoarcere din cruciada.

Fiul i succesorul sea Florens 111 poarta un
resboiu nenorocos cu Flandria, cade prisonier pi

de sapun, portelan, vinars, tutun, cacao, zahr, se obliga a ceda o parte din posesiunile sale.
bere, otet, s. a. Comercial deja in evul media Apoi piece in cruciada $i t la Antiochia 1190.
a jucat rol insemnat, mai cu same pe mare, Frail sea Dietrich VII t 1203 dupe resboaie nespre a carui inflorire, in deosebire cu India, 1824 fericite contra fratelui sea Wilhelm, care-i urma,
O. a fundat societatea de comerciu: liaatschappij,
aliat cu Ioan-fara-Teara eta& pe Filip August,

www.dacoromanica.ro

449

Olanda.

regale Franciei. Invins la Bouvines, se alit,. cu rechiemat, Requesens nu isbut mai mult ca el,
Filip August contra Angliei, plecit apoi In era- la provincille din nord se aclaogara cele de sud
ciail, iar la intoarcere t 1228. Fiul 63.11 Flo- (1576). Don Juan D'Austria nu isbuti sa atraga
rens IV ha parte la o cruciada si marl intr'un In partea Spaniei provinciile catolice, ns isbut
turnen (1234). Fiul sliu Wilhelm II
Alexandra Farnese. Contra ligei catolice Olanminor, apoi in 1247 fir ales de partidul papal dezii facura (1579) uniunea din Utrecht, aleseril
rege german si se tired intr'o bait* pe And rege pe Francisc d'Anjou, care, aratandu-se inpuna resboiu cu Frisonii (1256). Fiul su Flo- capabil, pars teara. Wilhelm f omorit (1584),
rens V, r6mas minor de doi ani, la majoritate Olandezii cerura ajutorul Elisabetei din Anglia,
conduce statul cu succes. Supune Frisia vestica, care le trimise 6000 de soldati. Norocul resajut la prosperitatea comunelor prin acordarea boiului fir insa contra Englezilor, cari se inde libertati. O parte din nobili, nemultamiti de toarsera in Anglia. Moritz de Orania, fiul lui
el, il omorira (1296), apoi fiul sliu minor t 1299, Wilhelm, fir recunoscut guvernator, pi prin taiar O. trecir la Ioan de Avesnes, cornite de Hen- lentele sale militare reastigh cetate Cu cetate,
negau, care un, astf el, O. cu Hennegau. Fiul pe cand Spania incepea resboiu deodat cu Anglia
acestuia, Wilhelm ILI supuse episcopatul Utrecht pi cu Francia. In 1609 se indocile un armistitiu
pi ridic orasele, pe ai cliror delegati Ii chiernii pe 12 ani. Republica olandeza era o republica
la conducerea statului. Dup el urma fiul s'u oligarchica, conclusa de barbati distinsi. La reWilhelm IV (1337-45), care poarta lupte cu inceperea resboiului, care se confund cu col de
Frisonii. Stinendu-se familia de Hennegau, O. 30 de ani, Spania fir invinsa si prin paces vesttrecil la Margareta, sotia impkatului Ludovic falica (1648) 0. f recunoscut ca stat indede Bavaria. Iscandu-se lupte intre Margareta
pendent.
fiul ei Wilhelm V, O. a suferit mult de resboiul
In prima jumOtate a sed. XVII O. este cea

intern, pe care le inaspri moartea Margaretei

pi boala (nebunie) lui Wilhelm (-1- 1389). Sub
Albert (1389-1404) se continua: resboiul civil
(Rocks si Kabeljaus). Wilhelm VI (1404-17)
lasa o fata Iakobea, a crei succesiune fir disputata de unchiul su, loan, duce de Bavaria.
Acosta nentelegeri furl)", folosite de Filip eel
Bun, ducele Burgundiei, care isbutise prin cisatorii si negocien i sa ocupe toata Belgia si o
parte din O., si cniia Iakobea ii (land O. si

Zeelanda, pastrand pentru ea numai Hennegau.

La moartea ei (1436) Fdip lu si Hennegau. O.
impartasesce acuin soarta Burgundiei. Intre cele
11 provincii neerlandeze cea mai insemnata era
Brabantul, pi ducele Apusului tines in Braxel
curtea sa stralucia. Dup.' moartea lui Carol cal
Indrasnet (1467-77), 0. trec la Maximilian de
Austria au_ Maria de Burgundia. Urmar dese
rescoale contra lui Maximilian. Dupd moartea
lui Filip, fiul Mariei (1506), 0. fir administrat
de sora lui Margareta iu numele lui Carol, mai
tardiu impiirat. In timpul lui Carol, O. si pro-

mai bogata pi cea mai comerciaLteara din Europa.

Avea 35,000 de corbii comerciale In 1635. Se

gasiau bani cu procent de 2 si 3 pe an, sciin-

tele pi artele eran cultivate cu ardoare. La

moartea lui Wilhelm II, partidul aristocratic, in

cap cu loan de Witt, voi sa inlature familia de
Orania si desfiinta statuderat-ul. De Witt sustin contra Angliei don resboaie (1652-54 si
1664-67), provocate de actul de navigatie, care
lovia in comerciul olandez si recunosc actul.
In alianta cu Anglia si Svedia impuse apoi pace
lui Ludovic XIV. Acosta se pregat, castiga de
partes sa pe cele dou6 puteri si navali in Olanda
cu 100,000 de ostasi (1672). Partidul aristocrat
cer pace oferind multe cetati, insa Ludovic in
mandria sa nu prim si Olandezii inundar teara

si cerura ajutor la statele europene. Ioan de

Witt fir omorit cu crudime si Wilhelm de Orania

f ridicat sstatudere. La incheierea pacii nu pierdura nimio. Wilhelm ajungand (1688) apoi rege
si in Anglia, Olanda urma politica lui de a lupta

contra Franciei. Lisa fructele infrangerii le-avincille neerlandeze s'au bucurat de o mare cules Anglia, care s'a ridicat in paguba coprosperitate. Anvers devenise un centra co- merciului si navigatiunii olandeze. Cu moartea
mercial al Europei ; artelO, agricultura si sciin- lui Wilhelm III (1702), iar se desfiinteaza statutele eran cultivate cu ardoare. Dar reforma a derat-ul. Spiritul resboinic slabesce, flota se mic-

fost persecutat cu asprime. Filip U atitit 0. sores* armata de uscat era inferioara, ceea ce

contra sa prin calcarea privilegiilor provinciilor se vii4 in resboiul pentru succesiunea Austriei
si prin asprimea persecutiei contra reformei. (1741-48), cand Francezii cucerira o parte din
Filip numi guvernatoare pe sora sa Margareta, teara. Poporul se revolta din non, alunga pe
careia i date consilier pe cardinalul Granvella. aristocrati pi ridica pe Wilhelm IV din casa
Nobilii pi fruntasii terii inaintaril regentei o Nassau-Dietz, ca statuder (1748-51). Wilhelm V,
plangere contra inquisitiunii. Plangerea nu f care fusese mult timp minor, f nevoit s sustie
IWO." in sarna si isbucni resboiul. Filip trimise un resboiu contra Angliei (1780). La sfirsitul
pe ducele de Alba ca 10,000 de soldati. Acesta resboiului (1784) 0. lash Angliei o parte din
institu un tribunal, care trimise la moarte mul- India. Aceast pierdere si altele earl Austria
time de inocenti (Egrnond). In Germania fugise provoaca o rescoala popular* chre ja lui Wilhelm
Wilhelm de Orania si multime din popor. Acestia demnitatea de guvernator (1786). Cumnatul
ocupa ora.sul Brielle (1 April 1572) pi apoi treptat regele Prusiei, Frederic Wilhelm II, interven

cele rnai bune porturi ale O. La 18 Iulie 1572 ca armele, ocuph Olanda si-1 ridicit la stab).deputatii

a 12 orase din O. recunoscurfl pe der-at (1788).

Wilhelm ca guvernator al 0. si proclamar liberarea de ctra Spania. Pe uscat Olandezii cucerira pas de pas teritoriul lor din manile Spaniolilor, iar pe mare flota spaniola fir batuta pe
Zuiderzee la 12 Oct. 1573. Ducele de Alba fir
Enciclopedia romani. Vol. III.

In tirnpul revolutiunei, Wilhelm V se all cu

statele europene contra revolutiunei, insti infringerile deja Hondschoote (1793), Fleurus (1794),
dotar O. Francezilor. Pichegru si patriotii olandezi declarara statuderat-ul desfiintat si republica

www.dacoromanica.ro

29

450

Olanda noui

Oldham.

Batava infiintata (1795). 0. dete .Angliei insula In evul mediu la Arabi, Indieni, in Persia pi in
Ceylon in 1802. In 1806 Napoleon o faca regat Spania (Alhambra, Brussa, Damasc, Ierusalim,
si o dete fratelui s'u Ludovic, care abdica in Ispahan), apoi in Valencia si insula Majorca (de
1810, din pricina pagubelor ce aducea comerciului ande numirea majolica). Palissy vestit ceramic,
olandez blocul continental. Napoleon alipi atunci in Francia (Fayence) apoi in Germania (N4rnO. la Francia. In acel timp s'a desfiintat multe berg), Elvetia, Rodos, Persia. In China pi Jaabusan, s'a inlesnit egalitatea provinciilor si s'a ponia O. ajunse la mane important tined' inadesavirsit unitatea nationala, totusi O. a primit inte de Chr. Cele mai vestite localitti acli siint
cu bucurie scirea despre cderea lui Napoleon. Svres (lhnga Paris), Meissen (Saxonia), Delft
Fiul lui Wilhelm V, Wilhelm I (ca rege), intra (Olanda), Berlin, Bunzlau, Znaim, s. a. In Roin O., fa primit de locuitori i recunoscut rege mania O. incepe s ja o desvoltare sistematica
de congresal din Viena (1814) al O. si Belgiei la Tirgu-Jin prin crearea ,scoalei ceramicee,
unite. Olandezii perdeau insa. Africa sudica, pe (Oct. 1900), subventionata de minister. instr. pucare o luit Anglia (1815). Noul stat primi o con- blico, a orasului Tirgu-Jin si j. Gorju. Initiatorii
stitutie cu dou6 camere, buna stare se riding, insa acestei scoale au fost ing. A. Diaconovici si I.
deosebirile de interese si de religiune adusera Moisil (v. ac.).
[I. M.]

In 1830 o revolutie a Belgiei contra O. Bel- Olariu, Julia, Dr. in sciintele teologice, n.
gienii furii batuti, dar intervenind Francia cu 5 Febr. 1859 in com. Maidan, cott. Caras-Seinvoirea puterilor europene, Olandezii fura res- verin. Doctoratul in sciintele teologice 1-a dopinsi, Anvers fa ocupat, coastele blocate si O. bindit la facultatea teologica din Cernaut. Dupa
trebui sti respecte noul stat, pe care ins nu-1 co a ascultat un an si la alte univ. in Germ.

recunosca decht in 1838. Wilhelm I abdica 1840 cursuri, a fost numit prof. si apoi director la inin folosul fiului su Wilhehn II (1840-49). In stitutul teol. din Caransebes. Scrierile sale slant:
timpul lui Wilhelm III, fiul lui W. II, se pro- In troducere in cartile Test. Vechiu si Non; Scriedusera mari miscari din pricina progreselor cato- rile parintilor apostolesci ; Evangel. dupa Mateiu,
licismului, apoi din cheltuelife mari reclamate Marcu si Luca; Manualul de Epinal bisericesc.
de colonfi si din lipsa unui mostenitor barbtesc. O. este membru ord. al sect. scolare a 'AsoSe regul succesiunea in folosul ficei regelui, ciatiuniie din Sibiiu.

Wilhelmina, actuala regina. v. si Tenle de jos.

Olbertin, sat in Pocutia, unde in 22 Aug.

Olanda noui, numele de odinioara al Australiei, 1531 Petru-Vodli. Rares al Moldovei fa invins
dat de Pasman (1644) pe basa descoperirilor clan- de Poloni, pierOnd toate trofeele chstigate in

lupta cu Nemtii, dela Feldioara (1529). Aceasta

deze, facute deja la finca sed. XVI.
com. rur. in Rom., j. Vlcea, com- victorie polon a fost colebrata i cfintata prin
pusii. din 4 cat., cu 1459 loc. (Diet. geogr. 1893), o suma de serien, alegorii si poesii.
Oldenburg, 1) O., mare ducat apartintor imp.
3 biserici si 1 small. Loc. se ocupa nu agricultura i prsirea vitelor. In deprtare de 5 km. germ., consta din ducatul O. cu principatele Ltide com. se Oa stabilimentul balnear O., asezat beck i Birkenfeld. Areal 6427 km2. si 373,739 loc.
pe un platou incungiurat jur imprejur de dealuri (1895). Mamie ducat O. zace intro Marea Norinalte si acoperite de o avut vegetatie. Isvoarele dica (golful Iade), Hanovra si Brema. Riurile
minerale dela O. se clasifica intre apele saline cu se vars parte in Weser, parte in Ems. In
iod, brom si sulfo-metalice. Stabilimental balnear Weser: Hunte; in Ems : Haase, Soeste si Mark&
actual se compune dintr'un mare hotel cu douii Lacuri mai mari: Zwischenahner Meer, s. a.
Parte mare a locuitorilor se ocupa cu agricultura
etaje pi alt hotel mai mic.
Olineseu, familie veche originara din j. Valcea si prasirea de animale. Pmntul este mare parte
unde se afl satul Oldnesci. Boieri din acest nefructifer (42.4624). Se produce cu deosebire:
neam mint cunoscuti anca dela 1500, dintre cari secara, ov.s, orez, fasole, s. a. Industria $i code unii se vorbesce in cronici. (Cf. Lecca, Fam. merciul este primitiv. Administra(iune, instrucboieresci rom.) Genealogia lor se continua 'Ana liune. Descendentii la tron sant succesorii de

in dilele noastre.

primogenitura in linia barbateasca din familia

Oldnescu, Constantin, om politic rom., n. 1845 ducelui Petru Ludovic Frideric (t 1829). Corpul

In Bucuresci, a studiat la Paris sciintele exacte,

indeosebi ingineria; intors in Romhnia, a lucrat
in serviciul cailor fer. 1891-95 a fost ministru al
lucr.rilor publice in ministeriul Catargi-Carp,
1899 president al Adunrii deputatilor, apoi ministru de interne in cabinetul P. Carp dela 7 Iulie
1900 (Ana in primvara anului urmator. (v. si
011anescu.)

legislativ const din camera deputatilor, in care

O. alege 26, Liibeck 3 si Birkenfeld 4 deputati.

Tot la 3 ani convoaca o adunare provinciala.

Puterea principala o exerciaza marele duce cu
ministrii si. Are 301 scoale evang. si 124 cat.
2) 0., capitala marelui ducat cu acelas nume,
lhngei Hui Hunte ; 25,472 loc. (1895); turnatorie
de fier, fabrici de tutun, piei, tupan $. a. Edificii

Olanu, com, rur. in Rom., j. Arges, compusa mai insemnate: biserica evang. Lambert, din
din 5 cat., cu 1309 loc. (Diet. geogr. 1888), 4 bi- sed. XIII; castelul marelui duce din secl. XVII
serici si 1 Koala. Loc, se ocupa mult cn plu- pi XVIII, biblioteca marcial duce nu 55,000 vol.
tires lemnelor pe Olt.
si colectiuni de decoratiuni, museu cu colectiuni
Olirit, (Ceramica), arta de a fabrica, arde, archeologice, de sciintele naturale, s. a. Monusmaltui si pieta oale si obiecte de lut (panint), mente statua lui Herbart, statua de bronva lui
terracotta, faiante, majolica fji portelan pen tru sco- Petru Ludovic Frideric, s. a. 3) 0., resedinta

puri practice, avnd forme estetice 5i impor- districtului cu acelas nume, in Holstein, in detanta artistica. 0.-ul este foarte vechiu. In ve- partamental pru.sian Schleswig, 2485 loc. (1895).

Oldham, oras in Anglia, 143,442 loc. (1896),

chiul Egipt, Asiria, Etruria, Grecia (la Corint si
Atena), Italia, 0.-ul ajunge la mare perfectiune. industrie de bumbac i masine.

www.dacoromanica.ro

(Mea

451

Oleiuri.

otea L., (botan.) gen din fam. Oleaceae, tribu"

Oleiu de cedru, extras din lemnul de JuniOleineae, cuprinde arbori san tufo cu frunzele perus virginiana.
opuse de tot intregi, mai rar dentate. Florile
Oleiu de citronelld, extras din iarba Andromici in general albe hermafrodite dioice sau pogon nardus, originara din Ceylon ; mirosul
poligame. Fructul este o drup ovoidd, oblonga' placut si contine ca principii chimice Camphora,
sau globuloasd. Acest gen are vr'o 35 specii, si Limonese.
respdndite prin Asia tropical si medie, in reOleiu de cocos sau de cocois, extras din miin Africa tropicala au- cele de Cocos nucifera. El confine acidi grasi
giunea
mediteranianai
strala, in
insulele Mascarense si in Noua-Ze- cu palmitic, myristinic 5i lauro-stearinic.
landia. Dintre speciile acestui gen mentionm ea
Oleiu de cognac, extras din oleiul de cocos.
pe cea mai importanta:
Oleiu de cohesiune, compus din O. de repita
Olea europaea L., cunoscut sub numirea po- si O. de resina, intrebuintat la lipirea placilor
pulara de Mas 1 i n. Acest arbore, originar din de sticle, Nr a le lua ceva din transparenta
regiunea mediterana, se cultiv in o multime acestora.
de varietati pentru lemnul san pretios cdt si
Oleiu de coji de portocale, dis si Oleum aupentru fructele sale comestibile numite masline, rantiorum corticum, obtinut din destilatiunea
din cari se extrage a.sa numitul unt-de-lemn.
cojilor de portocale. El e galbui si se mal numesce
Oleacee, (botan.) familia de plante Dicotyle- si 0. de Lambiccato. Col obtinut prin presare
donate, cuprinde arbori si arbusti foarte pretuiti e galben-verdui.
!pentru produsele lor in lemn, fructe, materii
Oleiu de copite i maduvd din oase, dis
medicinale, etc., cum este s. e. rnaslinul, ias- oleum animale, extras prin destilatiunea acestor
minul, frasinul, etc. Oleaceele se divid In ur- organe, precum si a altor ca: per, piei, hina, etc.
matoarele 4 triburi : 1. tribul Jasmineae, men- El se presinta insotit de amoniac si carbonat
tionam genul Jasminium L. II. tribu! Syringeae, de amoniac, cu un lichid sirupuos, de natura
mentionam gen.: Forsythia Vahl 5 Syringa L. pacurei, cu miros infect, si e intrebnintat de
tribu' Fraxineae, cuprinde nutnai genurile: obiceiu in practica medicinei veterinare. Acest
Fraxinus L. si Fontanesia Labill. i in fine O. confine nurnerosi i variati principii ca: amine,
tribu! Oleineae dintre cari mentionam ge- acidi grasi, hidrocarbure superioare i alte base

Olea L. si ligustrum L.
piridinice si chinoleice.
Oleandrul, (botan.) leandrul. v. Nerium.
Oleiu de culpare, dis si Oleum Garyophylorum,
Oleina, product obtinut dela fabricarea stea- se obtine prin destilatiunea Cariophili aromatici.
rinei dis si acid oleic brut pi care e format din El se recomanda contra durerilor de dinti.
acid palmitic si stearic, precum si din altii mai
Oleiu de iarbd, identic cu cel de citronella.
grasi. E un lichid brun oleios, cu mires ranced
Oleiuri eterice, nume dat in general corpunurile

si se intrebuinteaza la facerea plasturilor in rilor de natura oleioasa, insolubrle in tipa, ce

farmacie eta si la curatirea metalelor.
se gases in plante. Aceste O. se mai numeso
Oleiuri, in genere sant grasimi naturale de si eterice, deoarece sfint usor volatile, deosebinconsistentd fluida si unsuroasa la pipait si la- du-se prin aceasta de 0.-le grasa. Ele se extrag
siind pete pe hartie. Dupd provenienta lor 0.-le in genere prin destilatiune ca vapori de apd;
pot fi impartite in mineral animale si vegetale. sfint ca si cele grase insolubile in apti. si 'asa
Cele dintdiu sfint constituite in majoritate din pete pe hiirtie, dar cari dispar in curind din

hidrocarburo superioare ca oleiul de parafina, va- causa volatilisarii lor usoare. Cele mai bogate
selina, etc., cele animale sint combinatiuni ale plante in O. eterice stint cele din familiile
glicerinei cu acidi gra.si, precum stInt oleiul de beliferelor, Labiatelor, Compositelor, Aurantiapesca, de ou', etc., si ultimele sfint constituite ceelor, etc. Ca functiuni chimice O. stint alde-

In mare parte din sdruri de ale acidilor grasi,

in special O. cu glicerina, pi se pot deosebi in
dotf clase : O. vegetale graso si O. veget. volatili sau esente.
Oleiu de ambra, product extras din Liquidambar Straciflua, ce cresce prin Mexico

hide, alcooli, fenoli, eteri, etc. Cele mai multe

sfint lichide la temp. ordinarl, la ricire depun
insa uisce corpuri solide, dise stearoptene ori
canfore. La aer ele se inbruneaza, se oxideaza,

Guatemala.

cupreferinta In eter, cloroform, alcool metilio, etc.

Oleiu de anacardium, extras din fructul Anacardium occidentale.

Oleiu de anilina, un amestec de anilina si de
orto- si paratoluidita, care servii la prepararea
substantelor colorante dise rosanilina.
Oleiu de Ben
extras din nucile
de Moringia, e !ara
(Moringa)'
mires, fard gust si format
din diverse Gliceride.

si se pastreaza in vase inchise si la adapost de

razole solare. O. et. se impart in O. et. oxigenate 5i neoxigenate. Printre cele dintaiu notm

devin groase si se transform in resina'. Greutatea

lor spec. e mai mica ca a apei. Ele so disoalvd

O. de anason, foenicul, cinamoni, amigdalanum, etc.

Printre cele de al doilea avem O. de terebentina

de jenuper, citric de portocale, de lavendula, etc.
Oleiu de ficat de morun, e un oleiu gras dis

si 0. pecor asseli, Oleum morrhuae, extras In

Oleiu de Bergamotte, extras prin presarea Anglia si Norvegia din ficatui proaspil al pescojilor proaspete de Citrus Bergamia. Se intre- cilor Gadus morrhua, iar in Francia din specia
buinteaa de obiceiu in parfumerie si la sapunuri. numita Lotus molva. In comerciu se presinta
Oleiu de brad (molid), 4is si Oleum Abietis pur alb, si. crudum emphyreumaticum. Cel ofiPini, cu mirosul mai placut ca cel de terebentina. cina' e de o coloare alb-galbuie si cu mirosul
Oleiu de cdnepd, lis si cannabis, extras din caracteristic de pesco. Principial predominant e
presarea semintelor de &tic,* are gusta' si Trioleina 5i lod
Brom 0004010. Densimirosul neplacut.
tatea acestui oficina' trebue s fie de 0.93, s'a
Oleiu de calamina, v. Calamina.
aib o reactiune acida si un gust putin iute

www.dacoromanica.ro

29*

452

Oleiuri.

Oleiu de mutar, extras din semintele de

de 1-3 linguii de masa pe qi contra scrofu- mutar negru (Sinapis nigra). Acestea se prelelor, rachitismului i tuberculosei pulmonare. seaza si la rece se storc, iar 0. devine liber si
Oleiu de flori de portocal, (Oleum auran- se obtine dupti. 12 ore de sedere prin destilatiorum floruum, 01. Neroli), obtinut din desti- tiune. La 100 parti mutar se extrage 1 parte
amar. El se intrebuinteaz in medioini In dose

latiunea florilor de portocale; se intrebifinteaza O. Procesul chimic explica ca planta contine un

la parfumuri si la balsamul vitae Hoffmani.
glucosid, acidul myronic combinat cu potasiu,
Oleiul de fosfor, format din fosfor disolvat in care in presenta apei se descompone prin fer80 parti de oleiu de migdale si serva In medicina. mental Myrosina, continut de asemenea in conOleiu de gudron, obtinut din destilatiunea star, in sulfat de potasiu, Glycosa $i 0. de m.,
seaca a carbunilor de piatra, care acesta la rfindal care singurul e causa iritatiei ce produce musupus unei destilatiuni fractionate, se obtin starul calk e aplicat pe piele. El se intrebuindone; alte producte cu greutati specifice diferite. teaz In medicina nu ca atare, ci in solutiuni

Din eel mai usor se scoate benzina.

Oleiu de in, dis si Oleum lini, scos din semintele de in, Linum usitatissimum ; e un O.
sicativ. E foarte usitat in medicina, la clisme,
amestecat cu girl de calce la arsuri.
Oleiu de juniper, extras din boabele de ju-

alcoolice. Hdrtia de mutar se obtine, daca pe o

hrtie neteda bine cleita se pune o solutie de

5 parti cauciuc, una de colofoniu in 100 parti
benzin si preste care se a.sterne un strat de
praf de mutar.
Oleiu de nucoard, extras din fructele Nuniper, and acestea Mint nc verdi si proaspete; cleia myristica moschata prin presiune la calmirosul s6u caracteristic e cel de brad. Se in- dur, are un miros aromatic placut si e de co-

trebuinteaza in dose de 3-6 picaturi pe di loare galbena-bruna.

contra hidropsiei, maladiilor de besica urinar,

Oleiu de oase, v. Oleiu animal.

Oleiu (unt) de palmier, cPs Oleum palmas,
Oleiu de Kajaput, extras din foile Mealeuca se obtine din fierberea si presarea fructelor carLeucodendron pi M. Cajaputi, plante apartingnd noase ale arborelui Palmae oleica africana, Elais
fam. Mirtaceelor; are un miros de camfora si la guianensis. El e de consistenta untului, de o cogust e iute. E putin usitat in medicina.
loare galbena-rosietica si Cu miros de micsuOleiu de lamdie, extras din cojile de
nele ; confine palmintina si oleina. Fusioneaza
guta, etc., ;;.i la prepararea unguentului de juniper.

(Citrus Limonum), cari crew cu deosebire in la 27-37C.

Oleiu de parafintt, producte oleioase ce se obtin
Messina, Palermo si Nizza. El se obtine prin
descamarea tesutului celular si apoi presarea ca accesorii la extragerea parafinei din ierburi
acestuia si destilarea cu vapori de spa. E un de piatra si stint identice cu 0.-rile minerale.
Oleiu de pesce, se obtine din grasimea aniamestec de mai multe terpene, ca citral, aidehida, citronel 5i citronelal.
malelor marine ca balena misticetus.
Oleiu de lemn, v. Unt-de-lemn.
Oleiu de petit grain sau esenfa de petit grain
Oleiu de mac, cjis $i Oleum papaveris, se scos din foile 5i fructele necoapte ale plantei
obtine din presarea semintelor de Papaver somni- Citrus vulgaris si C. Bigaradia.
ferum, care il contine in proportie de 50%.
Oieiu de piste, v. 0. animal.
Oleiu de mandarine, extras din cojile frucOleiu de rapilet, is Oleum Rapae, coutinut
telor de Citrus Bigaradia sinensis si care se In semintele speciilor de Brassica si se extrage
aseamiina cu cel de portocale.
din specia Napus si Rapa. E ciar, galben, dens si
Oleiu (selpun) de migdale, dis 5i oleum amig- miros neplacut. Se intrebuinteaza ca combustibil.

dalarum dulcium, extras din migdalele dulci,

care il contine in aproapo 400/0. Migdalele se
sdrobesc Qi se supun la presat. E de o coloare
glbuie fr miros, la gust placut si contine ea
principiu predominant oleina. Mai avem si 0.
de M. amare. Acesta contine si ucme de acid
cianhidric si se intrebuinteaza numai la usul
extern, pe and cel dintaiu se usiteaza 5i ca medicament intern. Se mai intrebuinteaza la s.punuri, unguente, etc.
Oleiu (aptl) de migdale amare, v. Oleiu de

Oleiu de apintl, obtinut dela destilafiunea

colofoniului sau a fqinei dela terebentina. E
un amestec de terpene grelo.
Oleiu de ricin (jis Oleum ricini, Palmae christi
sau castoris, obtinut din presarea semintelor de
Ricin us communis. Aceste seminte contin 45 panti
50% O. E incolor, semifluid, fr miros si gretos;

contine ea principiu glicerida acidului oleo-ricinic. Se intrebuinteaza in medicina ca purgativ

in dose de 15-30 gr.

Oleiu de rose, obtinut din destilatiunea florilor

migdale. Aqua anzigdalarum amararum, se pre- de rose sau trandafiri. Preparatia lui are lee de
parii din migdale amare, cari dup.' sdrobirea lor, ordinar in Bulgaria, Turcia si Persia, e de o copresarea si scoaterea 0.-lui, pasta remasii se leare galbenti deschisa cu miros tare de rose, la
usuca i apoi cu apa, alcool pi acid sulfuric se gust dulciu; din 100 kg. floii se obtine 10 gr. 0.
distila, si destilatul se dilueaz, a$a ca sa contin
Oleiu de Ruta, extras din Ruta graveolens.
ce! mult 0.10/0 acid prusic.
Oleiu de schist, extras din asa disele schisturi
Oleiuri minerale, sfint acele ce se extrag din bituminoase, Boghead, Tura' sau Turba, etc.; e
regnul mineral, in special din destilatiuneacarbu- un O. cu proprietatile celui mineral.
nilor de piatra si din pacura (titeiu). La destilatia
Oleiu de scorfiloard, dis si Oleum Cinnamacestora se obtine mai itntaiu un 0. brut, care momi sau Cinnamomi casiae, se obtine din detratat cu soda se separa de fenoli, i prin de- stilatia coajei arborelui de scortisoara. Acesta
stilatiune se obtin diverse calitati mai usoare da 104 O. Ca principii contine aldechida cinamicl
sau mai grele, dupa temperatura la care destilam. si ia parte la preparares balsamului Hoffmani.

Unele, cele aware, servii la iluminat, lar cele

Oleiu de semi* de bumbac, extras din semai grelo la unsul masinilor.
mintele bumbacului dis Gossypium herbaceum.

www.dacoromanica.ro

Oldron

011anescU.

453

Ca principii chimice confine gliceride ale acidi-

Oligomerle, (botan.) se dice despre un verticil

factice se numesc acele, cari se produc prin perceptiunea sfimulilor ce provin dela corpuri odorante sau mirositoare. Organul de perceptiune
este sensul mirosului, iar conductor este nervul
O. Conceperea acestor seosatiuni se baseaza pe

curesci, 1885 si 1890; Tribuna din Sibiiu, 1885;

materiile odorante. Mirosul este sensul adulmecarii ei pazitorul plumnilor, ei este la animale
mai desvoltat de alit la om.
Olfactor(-ius), nervul O. sau narval mirosan.
[P
Olfactus, termin latin pentru miros.
Olga, Sfanta, teranca rusa, sotia rnarelui duce

n. 1829 la Capul Bunei-sperante, a chltorit

Nepal, Rusia, America de Nord, China, Japonia,
-I- 23 Dec. 1888 in Twickenham. Numeroase de-

zilor palmitic ei chic si indeosebi ale acidului de frunze florale, &n'Id are un numr de parti
linolic. Se intrebuinteaza la ars, la sapunuri, citt mai mic dectit in celelalte verticile; aea gyneei la falsificares unt-de-lemnului ei a grsimei ceul de obiceiu are un numer de carpele mai
mic decat numrul de petale din corola. Daca
de poro.
Oleiu solar, extras din destilatiunea crbu- intr'un vertiml floral sant mai multe parti (lea
nilor de piatsa; are o densitate 0.825 ei e in- In celelalte, atunci e pleiomerie.
trebuintat ca un petroleu la iluminat.
Ohm, v. 5i Olym
Oleiu de terebentind, extras din destilatia
Olimpianul, v. Iordache.
terebentinei. Din causa ce siint mai multe feluri
Olinschi(Olinescu),Dionisiu, archeol.,n. 8 Apr.
de terebentine i O. extras e de asemenea de 1852 in Hliboca (Bocoy.), a facut studii iuridice
mai multo calitati, unele terebentine contindnd in Viena, Innsbruck 5i Cernaut; intr 1878 in
numai 5, altele prole la 340/, O. Mentionam: servicial statului in Cernaut, unde dupa nou
O. de t. de Austria din Pinus Austriaca, cu ani ajunse la gradul de concipist ei neavdnd
puoctul de fierbere 1550 C., O. de t. francez din auspicii de inaintare, emigre 1893 in Romnia,
Pinas maritime, O. de t. englez din Pious Palu- unde functionit scurt timp la biroul statistic din
stris, O. de t. venetian din Latix europeas DC., Buouresci, apoi la Fundatiunea universitario,'
O. de t. polonez din Pinus Silvestris. In general Carol I, dup aceasta ca prof. de lamba germ.
O. de t. consta dintr'un lichid incolor transparent, la gimo. din Vasluiu, din Foceani si din S'atina;
foarte mobil ei care refracta foarte mult lumina, se incetateni acolo, faca la univeisitatea din
cu un miros caracteristic ei g-ust ardtor. Acesta
examenul de libera praxit iuridica ei se ine O. rectificat. E insolubil in epa ei ueor in serse in baroul advoca(ilor din &atina, ande
alcool, eter, cloroforrn, etc. Cu acid clorhidric se afta ei astadi, 1902. :inca ca student se ocupa
gazos se obtine canfora artificiala. El se intre- la indemnul profesorului sdu I. G. Sbiera, cu
buinteaza intern dela 5-15 picaturi contra fim- culegerea i studiarea antichitatilor din Bucovina
bricilor, duren i de rinichi, apoi in industrie la ei infiint in 1886 in Cernaut o societate arprepararea lacurilor, colorilor, etc.
cheologica, din care causa fa numit in acest
Oleiu de vitriol, v. Acid sulftiric.
an membru coresp. al Soc. geografice din BuOlron, ins, frena in Golful Viscaya, 172 km'. curesci, iar in 1891 de catre guvernul austriao
cu 16,656 loc. (1896); dreptul de O. (Lois 'nombra in comis. imp. ei reg. pentru conserd'Oltron), e o colectiune veche de norme pri- varee monurnentelor artistice ei istorice. A puvitoare la dreptul maritim.
blicat articole archeol. in foile: Familia din
Oleum, (lat) Oleiu, uleiu. v. ei Gr4simi.
Oradea mere, 1884 si 1889; Amical fannliei din
Olfactic, identic Cu mirositor. Sensatiuni ol- Gherla, 1884; in Buletinul soc. geogr. din Bu-

Vointa Nationala din Bucuresci, 1886; iar in

brosuri: Tesaurul dela Pietroasa, Gherla, 1884;
Actiunea Pauliciana in dreptul roman ei romn,

Iaei, 1899; Mormntul lui Stefan col Mare,

o reactitme chimica, caci stimulii sau impre- Slatina, 1899, etc.

[Dr. I. G. Sbiera.]
siunile vin in forma de vapori sau gazuri dela Oliphant, 1) 0., Laurenfiu, caltor engl.,

serien.' de caltorii. 2) 0., Margareta, celebr

romanciere engl., n. 1818 la Liverpool. Debutit
cn mare soeces prin : Preumblari in viga Mar-

Igor de Kiew, care dupi moartea sotului ei a garetei de Maitland 1849, carui i armare o
lunga serie de alte romane. Are ei serien i istointrodus (945) oreetinismul in Rusia. f 969.

liban, resina, v. Boswellia.

rice ei biografice ca: Francisc d'Assisig, aMeOligaemia, diminuarea cantitatii totale a san- moria contelui Montalambertg, etc.
gelui. (v. Anemia).
Oliv, maslin, v. Otea.

Olivette, (franc) corale sau margaritare de

Oligarchia, sistem de guvernament, in care
autontatea este in mana unor familii puternice, sticla de forma olivelor, se intrebuinteaza indeosebi in negotul cu schimb din Africa.
a clasei aristocratice. (v. Aristocratia.)
Olivie, C14 H 06 H, O, substanta ce se gitOligist, oxid de fier, Fe, 0,, mineral de coloare rosie inchisa sau cenueie ca a otelului, in sesee in reina maslinului. Prin oxidatie in sopulbere insa totdeuna rosiu; cristaliseaz in lutie alcalina trece in Vanilina.
Olivia, mineral rombic, silicat de fier ei magromboedri si pristne hexagonale; ca varietati are
pe hematita roeie cu structura concretiona* ei nesio, coloare verde. Var. transp. Crisolit oriental e intreb. in bijuterie ei vine din Orient;
pe ocre rosu, varietate amestecata cu
O. bogat in fier se nurnesce faialitg. O. infra
Oligocen, (geol.) v. Tertiare forrnatiune.
In compositiunea multor roce basice s. e. basalt,
Oligochaete, v. Chaetopoda.
Oligoclas, mineral, feldspat calco-sodic. (v. gabro, peridotite, etc. El se transforma ugor
Feldspati ei Plagioclas.) O. e foarte resplindit mai in Serpentin.
Olivina, v. sub Art. Emulsina.
ales in roce eruptive (Graniti, Syenite, Andesite,
Olivinite, v. Peridotite.
Trahite, etc.), e mai rar in eisturi cristaline.
011anescu,Dumitru C., poet, publicist, di plomat,
Var. piatra soarelui sau feldspat-avantu.rin e un
n. 21 Alarde 1849 in Foceani. Si-a facut studiile
O. roeietic cu inch de oligist.

www.dacoromanica.ro

454

011ivier

Olt.

in Rom., Franta, Germania si Belgia. Intors in

teard la 1873, intr in magistraturd, este apoi
ales primar al orasului Tecuci, dupti aceea intr
In diplomatie, ca prirnsecretar la Legatiunea
din Constantinopole, secretar general al ministeriului de externe i in fine ministru plenipo-

apoi un sinod cu vr'o 50 preoti rom., propunnd

Curtii imperiale, ca rnijloc spre a linisti spiritele,
reintoarcerea lui Clain in diecesd. 1740 ffi numit

comisar general al guvernului roman la expositia din Paris, 1900. 0. este membru al Acad.
rom. i pentru a dona oard membru in comitetul
teatrelor. A publicat: Odele, Epodele, Carmen
seculare, Arta poeticd, trad. din Horatiu, pre-

(Cf. Basilovits, Brevis notitia fundationis Th.

Horiathovits, Cassoviae, 1799. Pars. III; Nilles
Symbolae ad illustrandam Historiam Ecclesiae
Orientalis, Oeniponte, 1885. Vol. II. Dr. Aug.

comisar Imp. la sinodul convocat in Sibiiu pe

15 Maiu 1748. In 1751 s'a fcut presiune din
partes regimului asupra clerului rom. ca 81-1

tentiar la Atena; in timpul din urm a fost aleagri pe O. de episcop, ins fard succes. t 1767.

Bun ea, Inocentiu M. Clain. Blaj, 1900).

[im.]

miata de Acad. rom., de asernenea i dam saOlt, rim, nasce in Transilvania in muntii Gurtire ale aceluias poet in revista Convorbiri Li- ghiului, unde isvoarele sale stint cuprinse intro
terarec. Teatru (6 piese), 1893. V. Alecsandrig, ale Mursului, Bicazului i Putnei, afluentul Bidisours de receptiune la Acad. rom. 1894. In stricioarei ; curge mai antai in sensul Carpatilor
colaboratie ca T. Serbnescu a tradus dupd Fr. mientali i dela nord la sud culegnd apele baDam: Le rve de Dochia, pome dramatique, sinului de prdbusire, numit Cmcul superior si
1894. Satire, Pe malul grlei, comedie inteun Ciucul inferior, strdbate pitorescul defileu dintre

act, 1896. Teatrul la Romani, partea I Datine, basinul Ciucului si al Brsei, apoi incadreazii
ndravuri, jocuri, petreceri, spectacole publice, ca cursul sea captul muntilor Barotalui, ale
1897. Sub pseudonimul Ascanio mai multe studii cdror pante expira spre sud in campia Barsei.
In Convorbiri Literaree, apoi mai multe novele Din campia Barsei 'And la Turnul rosu urmeazi

poesii. O. mai dirigeaza de cativa ani si revista Literatura si arta romandg.

011ivier, .Emile, om de stat franc. si publicist,
n. 1825. Fiul unui infocat parlamentar. Advocat
si parlamentar distins la rndul sea; 1870 president al consiliului, si in aceasta calitate lupta

directiunea generald nord-estsud-vest, in care

parcurs descrie intro Feldioara i Heviz o
curbti simetricd Cu aces ce a desemnat deis
iesirea defileului Tusnad la Feldioara. Intro
Feldioara i Heviz curirn muntii, cari inchid
la vest din masivul Calimanului pana in creasta
pentru realisarea imperiului liberal al lui Na- muntilor Fagrasului, sesurile inalte, basinupoleon III. Evenimentele resboiului din 1870 il rile de prabusire ale Muresului, al Ciucului,
fdcurd sd se retragd. In 1870 f ales membru al Barsei si al Scuilor (Treiscaune). Dela Halal Academiei. El a dat la lumina scrieri iuridice magiu la Turnul rosu aluvioanele muntilor inalti
brosuri politice de un vadit interes. [L.]
ai Fdgdrasului il silesc a curge la picioarele coOlmiitz, oras in Moravia, lang dui Morava, linelor ce acoper interiorul Transilvaniei. Intro
19,761 loc. (1890); resedinta unui archiepiscop, Turnul rosu i Calimnesci O. strabate rnuntii
biserici frumoase; facultate teol, cat. itnai de ii Alpii Transilvaniei, prin cunoscutul defileu
mult universitate); comerciu cu cereale, vite, etc. al Turnului rosu, urmand aproape directiunea
La 28 si 29 Nov. 1850 s'au tinut ad conferentele meridian; iar la R.-Valcei se poate socoti ca
ministrilor Prusiei, Austriei i Rusiei pentru de- total iesit diu munti. Intre R.-Valcei i Islas
Idturarea pacinicd a incurcdturilor din Germania. (T.-Mgurele) O. percurge o regiune colinard,

apoi in partea lui de jos sesul Romaniei din

stanga Dunarei, in care percurs descrie un arc
Ologii, com. rur. in Rom., j. Teleorman, cu deschis spre resdrit, cu capetele lui pe munti
1537 loc. (Diet,. geogr. 1897), 2 biserici si 1 3coal.
Dundre, i cu o ward deviatiune dela meOlograf, se dice de un testament scris pe d'a ridiana card sud-est. O. strabate regiuni geoOlocaust, sacrificiu la Ovrei.
Olofern, v. Holoferne.

intregul de mana testatorului.

Oloisa, (botan.) v. Sedum.
Olonet, guvernament in Rusia, 148,764 km2.
cu 366,715 loc. (1897), tinutul lacului Onega,
cu imense pduri. Capitala Petrosavodsk.
Olovit, localitate in Bucovina, ande se dice
cfi Dragos-Vodd, primal domn moldovean, ar fi
ridicat o bisericd de lemn in care apoi ar fi fost
ingropat.

logice diferite : depresiunile Ciucului superior

inferior sfint basinuri de prabusire cu fundul

acoperit de deposite lacustre din epoca tertiard,
incungiurate la vest de rocele vulcanice ale muntilor Arghita (v. ac.); la nord-est de rocele eruptive ale masivului archaic bucovinean; la est de
formatiunile cretacee, cari acopen basinul 0.-ui
de altmintrenea i spre sud si vest pand la iesire

din defileul Feldioara-Heviz. De ad 0. curge

Olpret, (Alpart), com. mica in Trans., cottul In terenurile tertiare ale interiorului TransilSolnoc-Dobaca, cu 1146 loc. Romani. O. a fost yaniei piing aproape de intrarea sa in defileul
centrul unei revolutii terdnesci dela inceputul Turnului rosu, unde strdbate un masiv de tesed. XV (1434). (Cf. Monogr. cott. Soln. Dobaca.) renuri cristaline, intre cari se tine pand la iesirea
Olsavsky, Emanuil, episcop titular de Rhosos din disele
0.-ui4. la Cozia; ad incepe
(in Cilicia) si vicar apostolic al diecesei gr.-cat. a strabate formatiunile tertiare cari constituesc
rutene de Muncaciu (1743-67). 0. a fost sfintit dealurile cele mai inalte ale Romaniei ; dela gura
episcop de cdtra episcopal roman Ioan In. Clain Pesceanei pan In Dunare 0. strabate formala 1743 in bis. indnastirei dela Maria Pociu. funile cuaternare ale terasei aluvionare a DuIn 1745 din ordinal Imp. Maria Teresia a vi- narei. Deis Cozia la Dunare vales 0.-ui e consitat diecesa Ftigarasului, care era turburata dupd stituita din terenuri aluvionare. $esurile inalte
depdrtarea episcopului Clain (v. ac.). Misiunea prin cari curge, ale Ciucurilor, al Barsei i celor
implinit-o in iarna a 1745/6. La boboteaza Treiscaune, al FAgarasului stint toate fundurile
#. 1746 a sfintit apa in Clus-Mndstur, tingind basinurilor de prabusire; ele constituesc trep-

www.dacoromanica.ro

455

Olt

tele unei imense san pe cari le scoboar 0., drumului de fier 375 m.; podul umbltor la
cacland ,dela altitudinea de aproape 800 m., ce Stoenesci are cablul de 105 m.; iar podel pe
are in sestil superior al Ciucului, la altitudinea
de 355 m. in aesul Fagarasului, la Boite, pe distante de 300 km. Intre Boita i R.-Valcei, pe
mai putin de 65 km., 0. cade cu 118 in.; lar de
aci. la Dunare cu aproape 90 m. pe distante de
160 km. Nivelul apelor la cresceri ale 0.-lui se

ridica uneori pana la 3 m. deasupra etagiului. Resulta de aci o mare fuga a apelor sale, cari impinse
cu precipitare ruineaza cand un mal and altul in
percursul seu prin frujlocul terasei dundrene. In
strinitorile din tre Lotru Cozia, la Armsarul,
Clopotul i Cozia, impetuositatea apelor 0.-ui este

ata de mare, inca el devine mai de temut plutasilor decat furioasa Bistrita a Moldovei. 0.,
dupe ce a adunat apele basinurilor inalte ale
Ciucului, mai este alimentat in Transilvania de

vase dintre Turnu-Mgurele i Islaz are 145 m.

lungime. In defileu, mai ales dela confluente Lo-

trului, 0. serv pentru transportul plutelor la

vale. In timpul crescerei apelor 0. devine impetuos si apele sale trec adesea preste maluri

inundad valea, mai cu sam in apropierea Du.narei ; in timp de seceta indelmagate apa 0.-ui

devine a.sa de mica inca se poeta trece prin

vad cu carle.

In diferite timpuri 0. a servit ca cale de

transport in josul s-u pentru proisiuni i materiale de resboiu. Romanii trocean 0. cu burdufuri prin plutasii lor (utriculari). Carol VI,
Imp. Austriei, a orgenisat un serviciu de navigatiune pe 0. si a restabilit drumul lui Traian
in defileu pentru folosul transportului armatei;

Paran' negru (r. s.), Tarlunga (r. s.), Balsa (r. s.), cat timp Oltenia a fost sub Austriaci (1718-36),
cari culeg apele basinului Barsei si al Treiscau- defileul 0.-ui servia ca cale de transport. In 1877

nelor, de Varghias, Homoroade (r. d.), $inca (r. s.), Rusii aveau ateliere la S'atina pentru confec-

Pirul (r. d.) si Cibinul (r. d.), cari string in de- tionarea pontoanelor pe cari le trimiteau pe 0.
presiunea carnpiei Fagarasului apele colinelor la vale catre Dunare. Vetee 0.-ui atat in Traninterioare ale muntilor Fagarasului, Barotului, silvania cat si in Romania poseda numeroase
Arghitei si ale colinelor din sudul Ternavei mari. une de fortificatiuni din toste timpurile :
In Romania culege apele basinurilor Brezoiului,
Landskron la gura defileului cu redutele
Titescilor prin canalele Vaii Titescilor (r. s.) si dinspre mala! Sibiiiilni i Turnul in zidarie dela
al Lotrului (r. d.) inchise In inima regiunei gura defileului, Cainenii eu citadela de deasupra
inuntoase; iar in regiunea deluroas i in a se- satului, urmele de fortificatiuni romano dela Rasului dau succesiv in 0.: Govora (r. d.), Ota- covita si dela Bivolari, etc.
saul (r. d.), Topologul (r. s.), Luncavtul (r. d.),
Hasdiu pretinde, c numele 0.-ui este scitic
Pesceana (r. d.), Beica, Oltetul, Tasluiul si 0. mic. (alt =aur, dela greuntelele de aur aflate in albia
Lungimea 0.-ui in Transilvania, fara a tin sama riului); Tocilescu crede, ea mai de grabd s'ar

de coturi, este 270 km.: 65 in regiunea Ciu- put deduce numele 0.-ui din latinul lutum

cului, 30 ai defileului Tusnad, 45 defileul Fel- (plante' galbend, coloarea aurului), deci de prodioara-Heviz, 100 in Teara 0.-ui. (Fagaras), veniente latina.
30 in ampia Barsei. Intre Boite Dunare 0.
0. este un fetis pentru populatiunea de pe
m'escara 230 km. impartiti: 55 km. pentru 0. ripele sale. Poporul nu s'a putut pdtrunde, ca
de sus dela Boite (Turnul rosti) la Gura Vaii 0. e numai un riu; el vede in violenta sa
(spre nord de Rmnic), 80 km. partea rnijlocie pana mania ai a recunoscut un monstru in furia
catre Slatina, cat tirnp el strabate regiunea dea- undelor sale. In partile muntoase, strecurandu-se
lurilor, 85 kin. partea de jos pana la Dunare. Pe printre stenci, face sgomot mare, care se aude
marginea0.-ui sau in basinurile ce el dreneaza se departe in timpul noptei linistite. 0. ca Rinul
ella localitatile Domocusul, Sepvizul, Ciuc-Sereda, a dat nascere la o suma de balade i anteco
Cozmasul, Tutpaad, St.-Ana, Sangeorgiul (r. d.), eroice. El a inspirat pe coi mai mari poeti ai
Tirgul Scuilor, Brasovul, Feldioara, Heviz, Fa- neamului rom., mai ales pe acei poeti fara nume,

garasul (r. s.), Stbiiu, Boite (r. d.); la intrarea can formeaza geniul natiunei.... (Cf. Bibl. Dict.
defileului: Caineni, Titesci, Calimanesci (r. d.),
Dragasani, Slatina, Caracal, Islaz, T.Magurele, cari intrupate in sfera geograficd de
influenta 0.-ui rechiamd, unele prin situatiunea
lor, altele i prin situatiune i prin populatiunea
lor, principalele centruri, cari resuma legaturile

soc. geogr. rom.; lamiesen, Geografia militara.)

Olt, iudef in Rom., numit astf el dupd riul ca
acest nume, care Il uda de-a lungul slai; are o
intindere de 2825-10 km. si 142,496 loc. (1899),

apropiare de gura sa 0. formeazit lacuri intinse.

In regiunea muntoasa a Romaniei largimea mijlocie a albiei se socotesce la 70 ni. Cu o adancime dela 3-5m. si o iuteal dela 2-3 in. pe 1".
In regiunea dealurilor i esului albia 0.-ui se
largesce: podul dela R.-Valcea are 180 ni. lungime ; podul dela Slatina pe cele doutS brate ale
0.-ui me-Board. 170 ni. respective 250 m.; pedal

unde se all campii intinse. Regiunea dealunlor

aproape toti Roniani ort. Marca j.-lui este un

turn. J.-ul 0. este situat cain in central Mun-

vaii 0.-ui cu tinuturile vecine. Panta 0.-ui la teniei, fdra se' atingd nici muntii, nici Dunrea.
ande Hui a iesit din defileu, este apro- Se rnarginesce la nord cu. j. Arges, la est cu
ximativ de
i Teleorman, la sud ea j. Teleorman
; iuteala de 0.888 ni. pe 1"; j. Arge
debitul 99,480 me.; mai la vale panta cresce la si la vest cu j. Valcea i Romanati. Teritoriul
1.20 m. pe chilometru i cu ea si iuteala cu- j.-lui 0. este cuprins intre basinul Oltului la
rentalui. In milete curentul e foarte repode; vost ai al Vedei la est si presinta dou zone,
dela Riimnic in jos 0. se imparte adese in mai a dealurilor spre nord, unde se intind ultimele
multe brete i isi micsoreaza inteala, iar in ramificatiuni ale Carpatilor, si a sesului spre sud,

ocupa mai mult decat a treia parte din supra-

fata j.-lui. Aici parnentul este foarte accidentat,

brdzdat de multe vdi, si in cea mai mare parte
acopen t cu paduri si livecli de pruni ; celelalte dou

part le ocupa regiunea sesurilor. Apele principalo ale j.-lui sfint Oltul in partes de vest,

Vedea, care ude partes de est a j.-lui, i C41-

www.dacoromanica.ro

458

Oltean

matuiul, care tali partea de sud a aceluia. In

privinta administrativa j.-ul O. se imparte in
8 plasi: Mijloeul, Oltul de jos, Oltul de sus,
Serbanesci, Siul de sus, Siul de jos, Vedas de

Olymp.

din 1247 pomenesce mai multi 'printi romani. Unul

din acei prinfi, probabil Lytuon (v. ac.), a reunit

toat O. sub sine $i a intemeiat principatul Manteniei. Dupl. intemeiarea Munteniei, O. a remas
jos si Vedea de sus, numerand in total 102 com. ca un tinut privilegiat. Banal 0.-ei era in capul
Capitala j.-lui este Slatina. In privinta biseri- tuturor demnitarilor civili ai terii si nu rareori
ceasea j. 0. aparfine eparchiei Curtea de Arges considera b an i a ca ultima treapta spre a ajunge
si numera in total la 233 biserici. Instructiunea la domnie.
publica se face intr'un gimnasiu real in Slatina,
Oltenia sub Germani. Prin paces dela PasIn 4 scoale primare urbane si in 70 scoale ru- sarowitz (1718) Turcia dete Austriei, intre alte

rale. In privinta politic acest judet (la 3 se- ten i si O., care remase sub Austriaci panti la
natori si 4 deputati pentru corpurile legis- pacea din Belgrad (1739), mind fa din nou unita

In ordinea judifiera are un tribunal cu restul Munteniei. Romfinii in scurt limp v6judetean, o curte cu jurati, 3 judecatorii de glura la ce se pot astepta din partea Getmanilor
ocol (Draganesci, Slatina i Spineni), 5i in &- crestini : contributiile se stringeau cu exactitate
lative.

care com. ate o judecatorie comunal. In privinta militar j. O. face parte din antaiul corp
de armatii cu reeedinta in Craiova. Bogatia
principal a j.-lui o formeaza productele vege-

si ca severitate, adrninistratiunea era riguroasi,

credinta ortodoxa era despretuitl, se Wars keened de colonisare cu straini. Romanii sperasera s aib capii lor si Germanii ii considerau
tale. Padurile curia aproximativ o suprafata de ca pe nisce supusi. De aceea multi Romani
18,941 ha. Dintre pomii roditori se cultiva in emigran, considerand tot mai bunit suprematia
partile de nord mai ales prunul. Via se cultiva Turcului barbar.
in partile de vest si sud. Pamentul j.-lui O. proOltenita, com. urb. in Rom., j. Ilfov, situata
duce tot soiul de cereale. Industria e putin des- la gura riului Arm, aproape de Dunare in fats
voltata, iar comercial este concentrat mai ales orasului bulgresc Turtucaia, cu 5801 loc. (1899),
In capitala j.-lui. Citile de comunicatiane sant : cari se ocupa ca agricultura, industria 'A colinia feratit Bucuresci-Varciorova, care strabate merciul ; 2 biserici si 2 scoale primare, spital,
j. pe o intindere de 45 km., avand in acest j. resedinta unei subprefecturi Si unei judecatorii
3 gri: Corbu, Potcoava s't Slatina; calea na- de ocol, oficiu telegr.-postal, farrnacie, singurul
fionala Craiova-Bucuresci, strbatend j.-ul pe o port al j.-lui Ilfov la Dunre, unde se face codistant. de 42 km., apoi mai multe sosele ju- merciu mare cu grane. Orasul 0. s'a ridicat pe
detene i vicinale. (Cf. C. Alexandrescu si I. G. ruinele vechei cetati Constanta, zidit de imper.
Sfintescu, Diet. geogr. al j.-lui O. Bucuresci, Constantin eel Mare la confluenta Argesului en
1895.)

Oltean, -roan, episcop roman gr.-cat., Inmanu

fundator al Aso. transilvanec, n. 25 Dec. 1839.
Studiile gimnas. i le-a facut in Lugos, cele
teologice in Viena. Abia absolv teologia, epis-

Dunarea. Aiei a fost cea dintaiu episcopie a

Daciei sub numirea de Dafnes. 1855 Rusii fura

batuti aici de Poni. O. e legate cu Bucuresci

prin sosele bune. (Cf. C. Alessandrescu, Diet.
geogr. al j.-lui Ilfov. Bucuresci, 1892.)
copul Lugosului Al. Dobra Il aplica secretar
Oltenita ruralet, cop. rur. in Rom., j. Ilfov,
$i notar consistorial. La 1870 fa numit episcop situata pe termal stang al Argesului, cu 1804 loc.
la Lugos, apoi preste trei ani la Oradea mare. (Diet. geogr. 1892), 1 biserica si 1 scoala.
Oltina, com. run in Rom. (Dobrogea), j. ConAici serbeaz 0. aniversarea de 100 ani a infiintrii diecesei, recladesce castelul dominal din stanta, compusa din 2 cat. cu 1238 loc. (Diet.
Beius, apoi mresce resedinta episcop. din Oradea geogr. 1897), cari se ocupa cu agricultura, pramare. t 29 Nov. 1877.
sirea vitelor si pescuitul; are 2 biserict
Olteni, com. rur. in Rom., jud. Prahova. Are 1 scoala. Pe teritorul acestei com. si al coat.
3 cat cu 1200 loc., a caror ocupatie e mid- Satul nou si Lipnita se gsesce lacul O., care
varea livelilor de pruni i destilarea tuicei. comunica cu Dunrea prin dou6 mici brate;
1 scoala si 1 biserica.
acest lac produce pesce mult si bun, a.ducand
Oltenia, (Yalachia midi, Rona nia midi), se statului un venit de 80,000 lei la an.
numesce astali partea Rom. marginita la nord
Oltoire, v. Altoire.

de Carpa, la sud de Dunare, la est de Olt si Oltului, Teara, insemneaza la istorici regiunea
la vest de Carpa fi si Donare, cuprinland ali din Transilvania, udat de Olt, si mai ales partea
j.-le: Mehedinti, Gorj, Valcea, Dolj i Roman* din stfinga riului, in deosebire de Oltenia, care este
Oltenia, vechia Dacia Malvensis, plina de ce- regiunea Munteniei (Rom.) din dreapta Oltului.
tati i statiuni romane, a remas dupa parasirea
Olvlopol, mic ()rase' din guvernamentul Kerson ,
Daciei simburele elementului romanic in Dacia. din sudul Rusiei, poseda o poporatiune de 6700 suEa este leaganul familiei Basarabilor, in ea flete, mane parte Ovrei. in apropierea oraselului

trebue sa fi fost ducele Ramune, pomenit in stint nisce ruine, cari se presupun a fi rem-

Nibelungenlied, si existents ducatului 0.-ei (Ba- sitele vechiului ores genovez Olvia.
natul Basarabilor, dupa traditia noastra), trebue
Olymp, (Olympos astali Elymbos), munte in
s fi fost anterioar venirii Ungurilor si simi- nordul Greciei, nitre Macedonia si Thessalia si
lar ducatelor gasite de Unguri in partite trans- desprtit de muntele Ossa prin valea Tempe,
carpatice, i ca si acestea vasale regatului bul- 2973 m. ivalt. Grecii antici credeau, ca ajunge

Ores. Dupa desfiintarea regatului bulgar de pang la non si ca pe el au locuit le lor,

imperatul Vasile II (1018), 0. remfine indepen- cari se adunau la consultare si osptare in padenta, si prin sed. XIII se arata in ea mai multi latul lui Zeus. La imprtirea lumii intre lei,
printi. Unul din acei printi, Bezerenbam, poarta numai O. a ramas comun tuturora; din jos de
o lupta en Tatarii in 1241. Bela IV in diploma sa locuinta 4eilor, e regiunea norilor, pe c.ari Zeus,

www.dacoromanica.ro

Olympia

457

Om.

dupi placers, fi aduna ori resfira, iar mimes armare el formeazi o unitate specifie pentra
0.-lui e totdeodat i ceriul in care locuiau sine, regn deosebit, sub numirea de genul ornedeii ; mai sus Zeus, iar locuintele celorlalti, nesc. (Quatrefages, l'espce humain, trad. si in

pe coastele muntelui (v. 0 Albordzsi si Meru). germ. 1878.) Notele caracteristice, prin cari 0.
llunte cc numele 0. mai exist 0 in Mysia, in inod specific se deosebesce chiar si de cele
Lykia i Elis
mai perfecte anirnale, de moime, se reduc la
Olympia, oras in Pelopones (Grecia), consacrat caractere fisice pi psichice. Sub raport fisic, O.
4ealui Jupiter, unde se celebran in vechime are cea mai perfecta organisatiune, cea mai desjocurile olimpice. Atli e renumit pentru ruinele voltata nervatura, eel mai desvoltat creer; raemtemplului vechiu dedicat tieului Jupiter, intre brele sale, ordinate simetrie, condition eaza mersnl
cari ruine, archeologii germani in a. 1877 au oblu si Ii garanteaza cel mai extins us de ele.
aflat stat ua lui Hermes, cioplit de vestitul sculptor Sub raport psichic, O. este singar care are inteantic Praxiteles.
liginta i ratiune, care cuget si voiesce spontan ;
Olympiads, la Grecii antici un timp de patru el este singur care poate sa faca combinatiuni
ani, socotindu-se dela tinerea ludilor (jocuri) logice. Singar O. are capabilitatea de a articula
olimpice, pang la terminal ludilor olimpice vii- sunetele, a le face eu insemnatate, el singur vortoare, adeca tot in anul al patrulea. Timpul cu besce, are grain sau limba. O. are consciinta
0. a inceput a se socoti din Dille 776 a. Chr. binelui si a rSului, de drept echitate, se depi s'a incheiat la a 293 d. Chr., resp. 394 d. Chr., termina liber, are consciinta despre responsaand a iesit din us.
bilitatea pentru faptele sale. El are consciinta

Olympias, sotia regelui Macedoniei Filip, mama faptelor trecute si poste face deductli pentru
lui Alexandra cel Mare. Mull timp a trait des- viitor, el singur avnd consciinta de sine, este
partitil de barbat ; a fost banuit de conspiratiune persoana si are istorie. El are credinta in fiinte

eu uci4torii lui Filip. Dupa moartea lui Alexandra supreme, credinta in Neu si in nemurire. El

a ucis pe fratele regelui Filip i sotia lui. In este capabil de cea mai inalta perfectionare,
316 a. Chr. a fost prinsa i ucisa de Mil si in aceasta recunoasce finala sa destinatiune.
Kassandros.
El poate s intemeieze cele mai extinse raporOlympics, jocurile, cele mai renumite din cele turi sociale.

patru jocuri de frunte la Grecii antici. Nutnele

1-au primit dala valea Olympia in Elis, unde
se tineau; au fost jocuri de lupt, i.ntroduse in
onoarea lui Zeus, si se tineau tot in al patrulea
an, adeca: la Olympiada (v. ac.). Timpul introducerii lor ar clid pe timpul lui Lykurgos (pe
la 880 a. Chr.) 0 al lui Iph3rtos; s'au executat
pe timpul, and Grecia f euceritii de Romani,
cari de asemenea le-au introdus; unii
mai ales Nero a nisuit s capeta cununa olim-

3) 0. ca organism psicho-fisic rational si ea

obiect al experientei este obiectul tinei Belli*
partieulare, a antropologiei (v. ac.) care are sa-1

studieze in toat aparitiunea sa reala atilt ea

individ cat si ca gen. Dupa problemele, ce re-

soalv, =tr. este

fisica, psichica, si istorica.

Antr. fisica are sa ne arete structura anatomica

a O. (Anatomia, v. ac.), apoi conditiunile fenomenelor vitale (Fisiologie), este deci sciinta despre corpul manes ca obiect al experiontei
pica. O. s'au serbat cinci dile in timpul lunei pline al observatiunii externe. Antr. psichica concade
dupa solstitial de yard (21 Iunie) i constau din eu psichologia, luat aceasta in cel mai larg inmai multe jocuri speciale.
tales al si5u. Antr. istorica are s resolveze inOlynthos, in antichitate eras grecesc in Ma- trebarea despre originea 0.-lui pe pamiint; incedonia (peninsula Chalkidike), 432 a. Chr. a fost trebarea daca oamenii se trag dela o singura

capitala aliantei de Chalkidike, 348 distrus de pareche (monogenistn) ori dala mai multe (pocittra Filip al Macedoniei ; la acest evenituent se ligenism); unde s'a ivit cel dintaiu om pe parefer cele trei vorbiri olintice ale lui Demostene. miint si cum s'an latit apoi oamenii preste tot
pamntul; intrebarea daca in sfera genului omeOm , V. si Hom
Om, Homo sapiens. 1) Determinarea fiintei nesc se pot admite rasse (v. ac.) umane diferite,
0.-lui i prin urmare notiunea me ni-se pre- cari sant conditiunile sub cari acele au putut
sinta diferit dupa cum diferit este si punctul sa se formeze, care este numrul lor ea tipuri
de vedere, din care el este considerat. Pentru caracteristice si cari sfint caracterele prin cari
un zoolog, 0 preste tot din punctul de vedere al s'ar deosebi unele de altele? (Lit.: Quatrefages,
sciintelor naturale, 0. este un animal si anume L'espce humain, trad. si in germ. 1878; Ranke,
cel mai desvoltat din clasa mamiferelor. In fata Der Mensch; Fr. Mailer, Allg. Etnografie; Hau-

sciintelor teologice O. este cea mai perfecta rowitz, Die organ. Entwiklung des Menschen 1871;
creatura a lui Neu, compus din trap material Haeckl, Schpfungsgeschichte; Waitz, Alithrop.
muritor 0 din suflet nematerial, nenntritor der Naturvlker, t. I.)
[Pl.]
0m, Anatomia. La studiarea corpului omesi rational, creat dupti tipul i asemnarea lui
Ddeu. Din punct de vedere filosofic, O. este or- nese din punct de vedere anatomic, trebue a-1
ganism psicho-fisie rational. Si intr'adeviir ob- trata dupd functiunile ce indephnesce fiecare
servatia nepreocupata afid la 0. o dupla forma aparat, tesiitura sau organ, ce-1 compune. Ca la
de viat: fisica i psichiel, pe care apoi o ai toate animalele deosebitn si la om trei categorii
reduce la douii diferite cause, trup i suflet, su- de functiuni : I. de nutritione cu aparatele: a) dipuse fiecare legilor, ce stplinesc categoria for- gestiv, b) circulator, c) respirator, d) urinar si
melor de existent, la care apartin, trupul le- e) pielea; II. de re/atiune ea a) aparatele de
gilor fisice, iar suiletul celor psichice.

locomotiune, b) nervatiune, eu organele de sitn-

2) Ca organism, 0. este cal mai perfect in tire, adeca al tactului, gustului, mirosului,

sfera organismelor ; se deosebesce in mod spe- si auclului, 5i III. de reproductiune eu aparatul

cific chiar si de cele mai perfecte animale, si prin reproductor.

www.dacoromanica.ro

458

Omag

Ombrometru..

I. a) .Aparatul digestiv se compune din tubui pm% si a elimina din el materiile descompuse
digestiv i glandele (ghindurile) digestive. Tubul ale festurilor din corp. El se compune din 11-

digestiv este un tub in unele locuri mai larg

iar in altele mai august, el comunica cu exteriorul prin dou'e deschideturi, unul bucal marginit cu doud buze (v. ac.) si celalalt anal
(v. Anus). Intre aceste dou orificii deosebim

runcbi (v. ac.), uretre (v. ac.) si besica udului

(v. ac.). v. i Drina.
Pielea (v. ac.) fined contribue la purificarea sangelui ca si pldmfinii si rrunchii; ea
este constituiti din epiderind (v. ac.) pi derma
urmatoarele pdrfi : Cavitatea bucala (Gura, v. ac.) (v. se.); pe suprafafa ei gasim mulfime de pori
cu cerul gurei, limba (v. ac.), obrajii, vlul pa- cu glandele sudorifere (v. Asudare).
latului (platusul)si dinfit (v. Dentifiunea omului) ;
LI. a) Aparatul de locomotiune servesce pentra
inderkul vlului palatului faringele (v. ac.
locomofiunea (miscarea) omului sau nutnai a unei
Giit), care comunicti lateral cu urechile prin trom- part din corpul su. Deosebim douii parfi ale
pele lui Eustach, in sus cu orificiile posterioare acestui aparat: organele de miscare pasiva, adeca

ale nasului (v. ac.), iar in jos Cu gitlejul (v. ac.) oasele (v. ac.), a cd.ror totalitate se numesce
esofagul (v. ac.) care se scoboar priu dia- schelet (v. ac.), i organele de miscare active,
phragms (v. ac.) i da in stomac (v. ac.) prin adecti muschii (v. Muscul, Muscular simful).
orificiul cardia (v. ac.). Din stomac se prelungesce
Aparatul de nervatiune (sistemul nervos)
tubul digestiv prin pilora (v. ac ) in intestinul reunesce intre ele diferitele organe ale corpului
subfire (7-8 m. lung) apoi in cel gros (1.65 in. si reguleaza funcfiunile lor. El se compune din
lung) si in fine in colon si rectum, care se ter- sisternul nerves central si periferic. Cel central
min Cu orificiul anal (v. Intestine). Intestinele cuprinde encefalul (creeri, v. ac.) i mduva spigramadite la un lee in cavitatea abdominala mint narii (v. ac.); cel periferic se compune de nervi
invilite 'lute membrana numita peritoniu (v. ac.). (v. se.), cari iau numirea de nervi cranieni and
Glandele sau ghindurile digestive (v. Glanda) pleaca din encefal; ei stint in numk de 12 paslant nisce organe, cari prod uc diferite sucuri rechi, dintre care nottim : nervi olfativi (al mice servesc la disolvarea alimentelor. In cavitatea rosului) in nas (v. se.), optici in ocbi (v. ac.),
bucald avem qese la tamer si an urne: glandele acustici in urechi (v. ac.), etc., lar nervi rachi-

parotide, in partea posterioar a falcii dinde- dieni snt aceia, cari pleacd din mduva spirtul urechilor, glandele subrnaxilare asezate sub nrii in numiir do 31 parechi prin
maxilarele (falcile) de jos si glandele sublinguale cini, una anterioara si alta posterioara; cele
sub limba. Secretul acestor glandele se numesce anterioare (centrifuge sau motrice) conduc vosaliva (v. se.), si confine o materie particulara infa dela centro la periferie, iar cele posterioare
numit ptyalind. In parefii stomacului gasim (centripete sau sensibile) conduc sensafiunile deis
glandele gastrice (v. ac.), cari secreteaza sucul periferie la centru, (v. si Pipaitul, Simful). Tot
gastric. lntestinele deasemenea presinta mai mduva spinarii mai da nascere i la o gramada
multe glande, intre cari stInt de remarcat glan- de nervi numifi ai marcial simpatic (v. se.),
dele lui Brunner si ale lui Lieberkiihn (v. ac.), cari reguleaz miscdrile iuvoluntare in corpul
secretand sucul intestinal. In intestin se mai omenesc.
scurg canalele a dou ghinduri asezate in afard
Hl. Functiunile de reproductiune se indede parefii lui anume : ficatul (v. ac.) care se- plinesc de organele reproduckoare ale omului
creteazd fierea i glycogenul (v. ac.), i glandula (v. ac.).

pancreasul (v. ac.), care secreteaz sucul pancreatic. Afara de aceste glande mai gasim in
camera abdominala split's (v. ac.), al carei secret

Omag, plantd, v. Aconitum.

Omagiu de vasalitate, v. Feudalitate.

Omagra,

(grec) termin medical pentru reu-

se vars direct in vasele sanguine. Ce privesce matisin in regiunea umdrului.

funcfmnea aparatului digestiv, v. Digestiune.
Omaha, oras in statul Nebraska (America de
Aparatul circulator este acela, prin care nord), langa Missouri, 140,452 loc. (1890); fundat
alimentele absorbite de singe (v. ac.) sant re- la 1854. Topitoare de aur, argint si plumb.

pede purtate in toste partite corpului; el se

Oman,

singurul stat mai insemnat al Ara-

compune din patru prfi: inima (v. ac.), arte- biei, situat in partes sud-estica a peninsulei,
rele (v. ac.), vinele (v. ac.) i capilarele (v. ac.). 194,200 km2., cu ca. 1 milion loc. Principele
Funefiunea acestui aparat se numesce circula- (imam) stapanesce de fapt numai litoralul. Cafiunea sangelui (v. ac.).
pitala Mascat (v. se.).
Aparatul respirator este acela, prin ajuOmanul, planta, v. mula.
torul caruia sangele se incarcd cu oxigen din
Omar, numele a doi chalifi. 1) O. I (634-641),
aer i se descarca de acidul carbonic ce 1-a luat a purtat resboaie victorioase, respfindind legea
din diferitele parfi ale corpului. El se compune lui M.ohamed pand i in Persia. Pe tirnpul domdin 1) trachea artera, care este un tub prin care niei sale a capitulat si Ierusalimul. 2) 0. II
aerul intrd si iasit din plannini. Partea de sus (717-720), a fost un donmitor drept si bland.
a ei se numesce laringe (v. ac.) i comunicti cu A murit de otrav. v. Chalifi.
faringele prin asa numita glota, si este organul
Ombaii, una din insulele Sundelor mici, langit
vocel, apoi urnmaza trachea (v. ac.) 5i in fine Timor, 2500 km2., muntoasti; locuitorii sfint un
bronchiile (v. ac.); 2) planianii (v. ac.), doi la arnestec de Malaiezi si Papuani.
numr, deasupra diafragmei sfInt asezafi in caOmbrometru sau Pluviometru, este un aparat
vitatea toracica (v. Torace). Funcfiunea acestui destinat sa mdsoare inalfimea ploii, adee indlaparat v. Inspirafiune (Respirafiune) si Caldura fimea ce ar fi avut-o apa de ploaie deasupra
pamlntului, dacd locul asupra cnula a cadut
Aparatul urinar servesce pentru a filtra ploaia ar fi plan orizontal si din apa nici un
necontenit sangele, spre a-1 menfine in stare picar nu s'ar fi sbeut in pftmnt. O. const din

www.dacoromanica.ro

Ombrtt

Omor.

459

o Oh& en diametru cam de 0.5 metri, in- lipsele lui spirituale. Cuvantarile acestea la

dreptatit cu gura in sus, si dinteun vas cilin- ceput eran tinute in un ton confidential si fadric, in care se yard apa de ploaie adunata in miliar, cu timpul ins s'au indreptat predicaMara de partile aceste facute din ti- torii in tinerea lor dupit toate regulele retorice.
nichea, mai este un vas cilindric de Aida, in
Omladina, (iTinerimea), 1) Asociatiune pentrn
care miisurm spa de ploaie din O. Cilindrul de unirea si neatirnarea natiunii sarbe. La inceput
sticla e proviiilut cu add, ce arata totdeuna (1848) asociatiune fundata la Pojon (Ong.) de
inaltimea ce ar fi avut-o spa pe HMO condi- studenti sarbi, 1866-78 activa politicesce in
tiunile sus numite. O. se int.-dread pe nisce Srbia si Banat ; astcji fad important& 2) Asostalpi de lemn sau de metal, si se pane in curte ciatiune secreta ceha cu tendinte socialisticesau gradina inteun lee fiber, departe de citiva radicale.
metri dela arbori sau edificii, ca sit-1 ajungit (Mat}, v. Amlas.

ploaia, iar buza cilindrului art fie cel putin 1.5 m.

Omlet, (jumari), mancare preparata din oua
deasupra nivelului pamntului.
batute si coapte in tigaie.
Ombru, un fel de joc in drti.
Omne nimium nocet, proverb latin, ce-i prea
Omdurman, inainte cu 20 ani era numele unui mult e nesanatos.
sat neinsemnat pe malul stling al Nilului, in fata
Omnia mea mecum porto, (lat) = tot ce am

orasultu Chart= ; dela 1884 incepand, deodati Oft cu mine; respunsul filosofului grec Bias.
cu ivirea Mandismului, s'a pus temelia orasului O.,
Omnia vincit Amor, (lat) = Amor toate le in-

care acum are o extensiune extraordinara. Dupd vinge ; citat din Virgil Eclogaec 10, 69.
moartea Mandiului, urmatorul acestuia Califa
Omnibus, (lat) (pentru toti), trasura pentru
Abdullahi, a facut din acest ora $ capitala impe- multi insi, pentru ori si cine.
riului Mandismului. Aici s'a ridicat o capela imOmnigraf,masini inventata de Becker in Londra

posantli, in care s'au asezat osemintele profe- la 1841, cu care se poste grava pe piatra.
tului Mandi. Dupa recucerirea Sudanului (2 Sept.
Omnipotent, (lat) atotputernic.
1898), lordul Kitchener a demolat mausoleul si
osemintele profetului le-a aruncat in Nil. (Cf.
Feuer und Schwert im Sudan, de Rudolph Slatin
Pascha. Leipzig, 1896.)
Omega, (grec. 2, co), v. O.
Omen, aretare, presemn, care prevestesce vii-

torul fericit ori nefencit; de comun O. e un

Omnium, (lat., genetivul dela omnes, tofi), in

Anglia totalul obligatiunilor ce le primesce un
subscribent pe basa subscriptiunii %cute.
Omnivor, (lat) termin de zoologie pentru animalele cari mananca atat nutremnt animal cat
si vegetal.

Omodynia, (grec) termin medical pentru dureni

presemn ren (malum omen); ominos, lucru care In umer.
poate aduce ceva rifu, ori nefericire.
Omofor, ornat sacrii archieresc, folosit numai
Omenbonum, Paul, solul republicei venetiene la functiuni sacre, cu deosebire la liturgie. O.
catra Sahul Persiei Lizun Hassan (1474). Fusese are formatal patrachilului si se imbraca de artrimis, ca sa se inteleag cu Perpii spre a da chiereu pe amandoi umerii. Vechimea folosirei
o comuna lovitura dusmanului tuturor, admit acestui ornat se reduce la timpii dintai ai crestiTurcilor. La reintoarcere a trecut pe la Stefan- natatii.
Yoda col Mare al Moldovei, tot in chestia aliOmoplat, spata; os lat, triunghiular, care ocupa
antei crestine.
partea superioad pi externa a spatelui; imOmentum, (med.) epiplou. v. Peritoneu.
preuna cu clavicula formeaza umrtil.
Omor, (lat. homicidium), otnucidere stvtrsit
Omer-Pasa, (MM. Lattas), (1806-71), general
turc. De origine din Croatia; fa mai audit] in cu voind. 0.-ul comis cu premeditatiune se nuarmata austriaca. Fugi apoi in Bosnia unde se mesce asasinat (in limb. trans. ucidere, v. ac.).

fad musulman. Dupa numeroase aventuri, intrand In armata turca, el faca campaniile din
Siria, Albania, Kurdistan; fu comandant al tiltpelor residente in Valachia la 1848; pi pacificit
Bosnia. La 1853 ca Seraskier, fit comandant al
armatei de operatie a Dunarii, contra Rusilor.
El Ii bata in acel an (Octobre) la Oltenita;
apoi apra Silistra de asediul lor. In resboiul

Dupti, drepttli penal rom. 0.-ul se clasifica:

stitue o crimil, se judec de curtea cu jurati

se pedepsesce cu munca silnica pe timp marginit. 2) 0. fetret voie, acel in care lipsesce intentia de a omori., constitue un delict, se judeca
de tribunalele corectionale pi se pedepsesce cu

verde; se gasesce cristalin in eclogite.

fiului su (pruncucidere), de fiu asupra Orintelui (parintucidere) sau prin otravire. In toate

1) 0. pur, cel savirsit cu vointa, care con-

inchisoare dela trei luni Vilna la un an si jumtate

Crimeei, el comanda trupele turco si repurta vic- si cu amenda. 0.-ul en voint se poate agrava
toria dela Eupatoria.
[L.]
atunci, dud este comis en precugetare san *dire
Omfacit, mineral, piroxen monoclinic, coloare (asasinat), MIA este comis de parinte asupra

Ornida, v. Larva.

O mie si una de nopti, v. Halima.

Omiletica, (Homiletica), este disciplina teologica, care expune principiile 5i regulele, dup
cari are s, se indrepte oratorul sacru (omiletul)
in cuvntarile public. O. este retorica elo-

aceste casuri pedeapsa e munca silnica pe viata.

(Art. 225 si urm. c. pen. rout.)

Dup legea penal. ungar O. se clasifica:

1) v,cidere (asasinat), dad a fost savirsit cu premeditatiune. 2) 0., daca a fost savirsit cu vointa

cintei sacre.
de a omori, Ins inteun moment de iritatiune
Omilia, (grec. Homila), e cuvntare sau pre- grava". Omuciderea neintentionata, savirsitti cu
dica populara. Anume in secolii primi ai cresti- intentiune de a vatiiina, dar nu cu vointa de a
nismului la cultul divin public se cetea o pe- omori, este cualificata ea vatrimare corporala
ricoprt din Sf. Scripturrt, care apoi se interpreta (rdnire) cu sfirsit mortal. O. se pedepsesce cu

s't explica la intelesul poporului si se aplica la 10-15 ani robie (=lid silnica). Dad O. s'a

www.dacoromanica.ro

460

Omortag

slvirsit intre ascendenti i descendenti, intre

soti kau clack au fost omorite rnai multe persoane, cu robie pe viatd. O. culpo s (v. Culpa)
este calificat ca delict si se pedepsesce cu inchisoare liana. la 3 ani. (Cf. leg. pen. ung.
278-292.)

Onciul.

le-a facet In Cluj; 1862 vicenotar com.; 1871

notar la tribunal si in acelas an a depus examenul de jude si advocat; 1872 jude la trib.;
1889 jude la curtea de apel, iar in 1898 ina-

intat jude suplent la curie in Budapesta. Ina

ca finer a pubficat in Familia g mai multe novele,

Omortag, (Mortagon, Critagon), chat] bulgar dintre cari una Marti searac a fost premiatd. Ca
820-836); dup suirea sa pe tron incheik en jude a publicat in diarul A jog( mai multi articli
imperatul bizantin Leo un armistitiu de 30 ani, refer, la chestiuni juridice.
[I. S. $.]
ceea ce i permise a da mai mult atentiune
Onagracee, (bot Oenotheracee), plante dicoOrientelui. 827 ocupa. Banatul care remane sub tiledonate, in cea mai mare parte ierboase, din
stpanirea Bulgarilor pand la venirea Maghia- fam. Mirtifiorelor, cresc mai ce samd in zonele

rilor. O. a persecutat foarte melt pe propaga- temperate. Multe din ele se cultivi ca plante
torii crestinismului ; intr'o singur di lash a fi de ornament.
ucisi archiepiscopal Drinei dimpreuna cu
Onagru, (Asinus onager), gorcur (in India),
trei episcopi si 374 prisonieri crestini.
gaur (in Persia); mamifer din ord. PerisodactyOmousion, (grec.) de o thine, consubstantial. lelor, fam. Equidelor. Un asin mai mare decat
Biserica in urma eresului vestit prin Arie a cel comen. Dela el avem pielea numit chagrin.
statorit in sinodul ecum. dela Nicea (325) ca (v. si Asinul.)
incheieturl a credintei adeverate, ce Christos este

Ddeu acleverat din Ddeu adeverat, ndscut

nu %cut, si de o finta cu Tate! (omousion).
Omphale, in Assyria dind a lunei, de aceeasi
finta cu Astarte si Aphrodite Urania, stand in
fate- cu Sandes, deul soarelui.
Omphalitis, inflam. umbilicului (buricului).
Omphalocele, hernia umbilical& Se combate
Cu legatura.
Omphalos, partea dela mijlocul pantecelui, buricul. Dupe' traditiunea religiunii Grecilor antici

nurnele acesta il purta o seined sacra din apropierea orasului Delfi, care se considera de buricul deitei primntului.
Ompoiu, riu, v. Ampoiul.
Omsk, oras in guvern. Akmolinsk din Siberia,
este asezat la 540 59' lat. nord. si 91 2' long.
estic& 37,470 loc. (1897); centru administrativ
sediul g-uvernatorului; orasul posedd o temnita mare pentru condamnatii exila ti in Siberia.
Omul, cel mai inalt virf de mente din ramura
Bucegilor, in Carpatii Romaniei. E situat in vecinatatea cdtunului Busteni, (j. Prah.), de unde

Onania, (sin. masturbatie, la femei tribodism

Si clitoridism), vitiu, care consista in a-si procura artificial placeri sexuale. O. e mai frecuenta in penitentiare, la marinan, soldati in
campanie si alienati; ea se constatd insa si la
copii, oameni tineri si adulti de ambele sexe ; cele
mai adese ori insa cu virsta acest obiceiu dispare.
La acei individi la cari acest vitiu persist& el este
sau expresia unei aberatiuni psichice, sau simptomul unei alienatiuni mentale (paralisia gener.).
Accidentele determinate de O. sfint numeroase si

grave (neurastenie, hysterie, anemie, etc.), din

causa sguduirii nervoase si a usuriutei, cu care
excitatiile sexuale se pot repeta. O. e cu deosebire periculoasd la copii si la femei. Tratamental e in prima linie preventiv ; copiii sa fie
supraveghiati si sa se evite a-i interna inteun
pension; apoi o igien morald, i dac e posibil
casatoria tirnpurie. Tratamentul general prin tonice, hydrotherapie, electricitate, etc. Exista deasemenea o suma de aparate orthopedice, pentru
a impiedeca O.
[V. Im.]
Oncesci, com. rur. in Rom., j. Tecuciu, com-

vara e visitat de vilegiatori si turisti. E pro- pusa din 10 cat. cu 663 oapi de fam. (Diet. geogr.
prietatea particulara a Regelui Carol I. Poalele 1897), 4 biserici si 3 scoale.
Oncicesci, (magh. Vcincsfalva), com. rur. in
lui spre nord-vest fac hotar intre Rom. i Ung.
Virful e format din o grupa de trei stanci (pis- Ung., cottul Maramurs, cu 1238 loc. Romani.
curi) asezate cu directia dela nord spre sud. Cea In apropiere se gasesc isvoare de petroleu.
mai mica e spre sud, de pe ea se fed muntii
Onciul, 1) 0., Isidor, cavaler de, prof. univ.
Rucirului, Piatra Craiului i Strunga (j. Muscel); si scriitor bisericesc, descendent dintr'o veche
alta cea mai mare, la nejloc, 2508 rn., de pe ea familie boiereasca moldoveand, n. 1834 in Frase ved Bucurescii, si a treia mai micd spre nord, tutul Non in Bucovina; studiile liceale si cele
dela care se vede Predealul, Timisul i Brasovul. teologice le-a facet in Cernauti ; in 1858 a fost
Din Predeal acest virf se vede ca un om urjas, trines la univ. din Viena spre a-si continua stuculcat pe spate cu picioarele spre nord i capul difie biblice ale Testam. vechiu i limbile orienspre sud, de unde i-s'a dat numele, foarte vechiu, tale ; a intrat apoi ca prefect in semin. dieo.
de O. Asupra acestui munte, Carmen Sylva, poets- din Cernduti ; s'a cdsatorit si preotit in 1862,
regina, a scris in Povestile Pelesuluic o mine- a pdstorit parochia Vicovul de sus pang in 1867,
nata legenda. (Cf. I. G. Babes, Din plaiul Pe- cand f chiemat ca prof. pentru studiul biblic
al Testam. vechiu la institutul de studii teololesuluie. Buc., 1893.)
A. M. M.]
Omul bolnav, porecl data Turciei antaia oard gice din Cernduti, functionand din 1874 inainte
ca consifier onor. in consist. archid. in 1875
de Tarul Nicolae in 1853, &and propunea An-

gliei impArtirea statului otoman intre Rusia, prof. univ. pentru studiul biblic al Testam. vechiu
Austria si Anglia. Este o expresie figurate spre
pentru limba evreiascd la facult. teol. dela
a elite stares de decadere, aproape de ruin& univ. Francisco-Iosefina din Cerneuti ; In 1876
a Turciei.
f insdrcinat i cu suplinirea catedrei pentru
limbile orientale; fa ales in cinci rfinduri, pe
Omulet, v. Homunculus.
Onaciut Alexandra, jude la curie (curtea de cate un an, decan al facult. teol., declink insd o
cassatie in Ung.), n. 30 Martie 1844 in Recea- alegere ea rector magnificus; in 1889 f numit
Cristur, Trans.; studiile gimnas. si cele iuridice membru. in consiliul polar al terii. t 2 Martie

www.dacoromanica.ro

Oncologia

1897. A publicat in 1868 i 1878 done' opuri

rilmase deis, unchiul su Vasile Ianovicin: Ermenentica biblic i Critica verbalft a textului
cartilor Testamentului nou; apoi din lucrarile
sale : Legea veche ca pedagog spre Christos (in
foaia Candela. 1882); Ceva despre mersul
desvoltamantul culturii tool. pi clericale in Bucovina (Candela, 1883); Manual de archeologia
biblica. Cernauti, 1884; Manual de introducere
In sfintele carti ale Testam. vechiu. Cernauti,
1889; Fondul religionar gr.-or. al Bucovinei
(Candela, 1889-91 si separat in 1891); Biserica
Mirautilor din Suceava (Candela si separat, 1892);

Cartea Psalmilor, traducere si explicare. Cernauti, 1898; Volintirii, o episoda din istoria
Bucovinei (Candela 1899). Pentru meritele sale

- Ongln.

461

mosus in traditia noastra istoricg (in Lui Titn

Maiorescu, Omagiu, 15 Fehr. 1900*), Rua 1900.
3) Onciul, Aureliu, cavaler de, iurist si scriitor,

fiul lui Is. cav. de O., n. 29 Febr. 1864 in Vicovul de sus in Bucovina; a studiat liceul la
Institutul Teresian din Viena 5i dreptul parte
In Cernauti, parte in Viena. 1885 a intrat in
serviciul statului la procuratura de finante din
Viena; in 1886 fix promovat ca doctor in drepturi ; in 1887 treca ca funetionar la minist. de
culte si inv6tament, iar 1889 fa numit translator pentru textril romanesc la Foaia legilor
imperiale dela minist. de interne, unde deveni
secretar ministerial in 1893, in 1896 se stramute. ca capitan districtual in Moravia, stabilindu-se ca docent pentru dreptul de asigurare

fit distins in 1874 cu titlul de protopresbiter, si administrativ la tjcoala technica superioara din
iar in 1880 cu acela de archipresbiter staurofor. Briinn, unde functioneaza si ca referent la gu(Cf. Candela 1897, pag. 118; Gazeta Bucovinei vernul local. A publicat: Dictionar iuridic-po-

1897, Nr. 16; Czernowitzer Zeitung 1897, Nr. 53). litic germano-roman impreund cu Dr. FI. Lupul,
[Dr. I. G. Sbiera.]
In Viena; Studiu asupra reformei administratiunii

2) milli, Dimitrie, Dr. phil., prof. de istoria

Romanilor la 'Univ. din Bucuresci si director al
archivelor statului, membru coresp. al Acad.
rem., nascut 26 Oct. (7 Nov.) 1856, la Straja in
Bucovina. (Tatal Dimitrie O. [t 1892], fost protopresbiter al decanatului Vicovilor si autor de

In Romania; Sistemul dreptului administrativ

roman, partea generala, 1899; Zur Geschichte,

in sea. XVI tji XVII se gasesc mai multi O. in

functiuni publice, precum staroste de Cernanti,
poltuz de Cernauti s. a.). O. D. a facut studiile
la liceul si la univ. din Cernauti, apoi la univ.
din Viena (in Institut fiir ster. Geschichts-

Onega, 1) 0., lac in guvernam. rus. Olonez,

9752 km2., 180-400 ni. afund ; bogat in pesce ;

Organisation und Statistik der gewerblichen Fortbildungsschulen ; Kommentar des ICrankenversicherungsgesetzes ; Der Versicherungsvertrag
nach sterr. Rechte, pi Die Invaliditat- u. Alterspredici [Din predicele protopresviterului Dimitrie versicherung der Arbeiter. [Dr. I. G. Sbiera.]
Onciul, Cernauti 1894], n. in Cernauti [1831],
Oncologia, (grec.) sciinta despre tumorile mordin o vechie familie rom. din acest ora, unde bide. v. Tumore.

in O. se scurge riul Wytegra. 2) 0. fits in

nordul Rusiei, 425 km. lung, se varsa in Marea

Alba. 3) 0., finut In guvern. Archanghelsk dela
forschunge) pi Berlin. Dupa trecerea examenelor nordul Rusiei. Oras principal al tinutului este
de doctorat si de capacitate (pentru istorie
Onega, ea 2758 loc.; tinutul e ocupat de o poFeografie, apoi i pentru lirnba romana), a intrat poratmne rara de pescan, economi de vite
in invetment (1885) ca suplinitor la liceul din exilati; clima aspra, nu se samena decal secara.
Cernauti, apoi fit numit profesor la scoala de
Oneiromantia, (grec) explic. visurilor, precum
invetatori si invetatoare si docent de istorie la si increderea ce se pane in ele. Oneiromantia isi
[Pl.]
cursul superior pentru invtatori de scoale civile, are originea in Egipt.
in Cernauti. Primind apoi propunerea de a ocupa
Oneiros, la Grecii antici deul visurilor. Oneirii,
noua catedra' de istoria veche a Romanilor la pruncii Noptii (Nyx) ca personificatiuni.
Onesci, com. rur. in Rom., j. Baciu, situata
din Bucuresci, a fost numit, fiind recornandat pe basa publicatiunilor sale, la aceasta in vales de pe dreapta Trotusului si a celor dei
catedra, (1895). Dela 1 Apr. 1900 ocupa
afluenti ai sei: Oituzul 5i Casioul; se compune
postul de director al archivelor statului. Serien: din cabin.: O., Filipesci, Racautu 5i Buciumii,
Studii istorice in revista Convorbiri Literaree avend 3468 loc. (Diet. geogr. 1895), 5 biserici
(Iuga Voclii, 1884; Dragos si Bogdan, 1884; ort., 1 cat. si 3 scoale, gard (unja ferata AjudTeoria lui Roesler, 1885; La chestiunea lui Ocna). In aatunul de resedinta O., care singar
Iuga Voda, 1886; liadul Negru $i originele numera 1560 loc., se fac pe an 5 iarmaroace.
Principatului Terii-Rornanesci, 1891-92; PopuOnest, (tat) este atributul, ce se poate da
la(iunea Ungariei si Ardealului in 1720-21, omului, care in gandirile sale, in intentiuni,

1897); Titlul lui Mircea cel &Aran si pose- vorbe si fapte, precum si in tinuta si in con-

siunile lui, 1901-1902); Zur Gesch. der Buko- duita sa extern urmeazii strict si constant legile
wina (Programm des k. k. Ober-Gymnasiums in probitatii, ale onoarei si ale bunei cuviinte soCzernowitz, 1887); Zur rumanischen Streitfrage ciale. (Sinonim cinstit) Onestitate se numesce
(Mitteilungen des Instituts fr sterr. Geschichts- dispositia constanta a omului O. $i fiindca omul
forschung, 1887); Zur Gesch. der Rumanen in O. este totdeuna deschis, are fruntea senina si
Marmarosch (Roman. Revue, 1890); Indreptar inima sincera, de aceea factorii, cari constituesc
pentru ortografia romana in usul acoalelor din 0.-itatea sfint sinceritatea, probitatea gi onoraBucovina, Viena 1893; Acte si documente (in bilitatea.
[Pl.]
revista Candela*, Cernauti 1890; in *Revista
Onglu, (Olgos), numirea bi zan find a regiunei unpentru istorie, arch si filol.*, 1894; Cony. literareg, ghiulare dintre Nistiu, Dunare si Marea Neagra.
1901); Gesch. der Bukowina vor der Vereinigung N.fai tardiu Turcii numira aceasta regiune Bugialc,
mitOsterreich (in Die ster.-ungar.Monarchie in ce inseamnii tot regiune unghiulara. Coincide cu

Wort und Bildi, Band Bukowina), Viena 1899; Basarabia actuala. Ad i fa patria Bulgarilor lui
Originile Princip. Romane, Buc., 1899; Papa For- Asparuch, de ande trecurii In Moesia (678 d. Chr.).

www.dacoromanica.ro

462

Discus

Onorar.

Oniscus murarius, animal din tipul Artropo- Cresce prin Europa. Ridticina se folosesce in
delor, clasa Crustaceelor, ord. Isopodelor, fain. medicing.
Oniscidaeelor. A.cest animal lung de 1 cm., lat
Onopordon Acanthium L., ( Scaiu, Scdiete, Spin
cm., cu corp oval alungit, de coloare cenusie mdgdresc), plant' din fam. Compositelor; fruninchisk avind la cap o preche de antene ; pe zele tinere se folosesc ca 0.101. 0.este floarea din
partea inferioar i lateralii are 7 pr. picioare ; emblema Scotiei.
iar pe panes dorsal, pe fiecare din cele 7 segOnoare si Onor, (tat) mint cuvinte cari se
mente principale ce formeaa corpul, se gasesc intrebuinteaza, eel dintii din ce in ce mai rar,
cite 2 pete mai deschise. O. tritiesce in locurile spre a designa un fenom psichic si situatie ideali,
umede, pe sub pietri, lemne, sub vasele cu flori, care isi afl explicatia in tendinta de a cituta
e animal nocturn, nestricticios, se nutresce cu intregirea sentimentului personal 5i in cereal
materii vegetale. Unele specii tidies in apele representativ 5i ce! de &dire al altora, precum

riurilor si mrilor si se pot face ghem. Altele si in iniltarea presto nivelul normal al contritiesc ca parasite pe pesci si pe chiti. In popor sciintei sociale. i aceast tendinta este pe cat

se num.: Cinele babei, mita popei, cloportul, etc. de natural pe atit si de indreptittit, numai
&it ea ne impune apoi si indatorirea de a vietui
Ca specii m ai citrn : O. Scaber. [I. P. Voitestil

Onliiu, Virgil, prof. si scriitor rom., n. 1864 si de a lucra cu adeviratit demnitate moral,

in Trans. ; a studiat teologia in Sibiiu si filosofia cdutind O. nu atilt din partea celor multi, cat
In Budapesta si Viena ; dela 1890 prof. si dela mai virtos din partea oelor buni. Se face deo-

1894 director la gimnasiul romin din Brasov. sebire intro O. in sens subiectiv, O. interni,
1900 ales membru ord. al sect. literare a Aso- si in sens obiectiv, O. extern. a) In inteles suciatiunii din Sibiiu, si 1901 membru coresp. biectiv O. se baseazi in dreapta judecatit a omului
al Academiei rom. Scr.: De toatee si Clipe de despre sine si despre valoarea sa personal,
repaose, schite orig.; Straturi in poesia noastr consciinta ce avem despre faptul, eft sentimental

popor. (Vatra, 1893); Carte de cetire pentru nostru personal are existenta si in cereal recl. III (1893) si alta pentru cl. IV gimn. (1895); presentativ al altora nu numai inteal nostru.
Manual de limbs rom. pen tru gimn. (1894 Brasov). Formele de manifestare ale 0.-ei in acest inOnix, a) mineral, varietate striatit de calcedon, teles stint: sentimental de 0., adeca consciinta
intrebuintat in bijuteria si ca piatrit de orna- ce liven) and scim ca i altii tocmai asa tin si
ment. b) rod:, marmor sau mai ales formata de
aragonit, coloare alb, rosie, galbuie sau verduie,
transparent sau cu vinisoare. Piatr foarte citutat
de ornament. O. alb si glbuie vine mai ales din
Africa (Oran), cel verd.ui din Brasilia si Mexico.

judecO despre noi precum ne tinem, ne credem,

ne judecam si ne pretuim noi insine, precum

si plcerea ce simtim vdindu-ne obiect al atentiunei i consideratiunei altora ; iubire de 0.,

carea se nasce ctind santem in posesiunea

Onlik, monet de aur turceascg. = 4-46 cor.

dorit si vedem c acela exerciti o inriu-

reazit 3-6 ani si se poate cos si de clod) ori pe

an, and un fin bun si nutritor asemenea lucernei.
Onolatria, cultul asinului, de care erau acusati crestinii de catr Romani.
Onologia, (grec.) invittura despre cultivarea
vitei de vie, si manuarea vinurilor.

in dreapta judecatI, ce au altii despre noi si

= 4.65 lei, moneta de argint = 2.16 cor. = 2.25 lei. rire fericitO asupra vietii si dispositiunei noastre
Onobrychis sativa Lam., (Sparceta, Esparseta), sufletesci. Preste aceste forme morale trec apoi
Papilionacee, planta de nutret cultivata si alocurea altele, cum e pofta de 0., ambitiunea si orgoliul.
selbatrwit in Europa medie si de sud si Asia In fata acestora stau ca forme vitioase rusinea,
anter. Foarte apreciatii de agricultori; recere un indiferentismul, servilismul, cinismul i demapa'mfint mai uscat si pietros bogat in calcar. Du- gogismul. b) In inteles obiectiv, 0. se intemeiaza

in recunoascerea valoarei personale din partea

acelora, ceea ce se intimpla cand gindirile si

faptele noastre glut gindite si urmate si din

partea altora. Aceste gndiri, fapte ori prefe-

rinte, cari pot s ne asigure un loe In aten-

tiunea socialA, sant obiectul 0.-ei. Onor devine

Onolzbach, v. Ansbach.
Onomasia, una dintre fig-urile de cuvinte, cind 0.-ea ce ni-se oferrt din partea societtei, cind

poetul sau oratorul in loe de pronumele per- e insotitti de toate acele semne exterioare, cari
sonal ea( sau tu, folosesce numele su propriu, simboliseaza dovada vidut despre atentiunea,
consideratiunea si respectul ce moralicesce ne
san numele persoanei agraite.
datoresc pentru conduits, faptele ori chiar positia
Onomastica, (grec.) liva numelui.
Onomasticon, (grec.) o colectie de name; un noastr. d) Se mai face apoi deosebire si este O.
fel de dictionar, in care vorbele nu sant insirate politica, 0. sociald si anume 0. familiar, natiodupO ordinea alfabetic ci dup neam sau familie. nail, 0. de costa (aristocratie), de stare (studenOnomatologia, (grec) studiul numelor, in spe- teasca), de positie si branse, esprit de corps, etc.;
cial a numelor de persoane.
O. brbatului, O. femeii. e) Onoruri stint functiuni
Onomatopea, imitatiuuea sunetului natural, onorabile arkate unei demnitati. f) Onoruri fufigura poetica., foarte deasa in fimba romin, nebre : ceremonii de inmormintare. (Cf. Lazarus,
[Pl.]
s. e. tunul tuna', bomba sboar.
Das Leben der Seele, I, 127 seq.)
Onon, unul din isvoarele riului ilka in TransOnorabilitate, caracteral unei persoane onobaicalia (Asia); 800 km. lung.
rabile. v. Onoare.
Onorar, 1) titlul persoanei, care conserva titlul
Ononin, C80 H84 0,8, principiu extras din riprerogativele onorifice ale unei functiuni, ce
dcina Ononis spinosa. E un glucosid descom-

punindu-se cu aci4i in glucosa si inteun alt a incetat a o exercita : profesor 0.; 2) care
corp formonetin.
poart un titlu onorific fara fun ctiune membru 0.
Ononis spinosa L., (Asudul calului, Drmotin. al unei soeietati; 3) retributiunea profesiunilor
Selletfitoare), planta din fam. Papilionaceelor. liberal ; 0. unui medic, advocat, profesor.

www.dacoromanica.ro

463

Ontario

Ontario, 1) 0., cel mai mio dintre cele 5 laOosfera, Oosphera, (botan.) garnet (v. ac.) san
cuti canadiene, la 76 m. preste nivelul mrii, celula reproductoare femeiascl, care intru19,823 km2., are afunfiime pftnd la 225 m., plin nindu-se cu cea bdrbateasca va da oul. O. se

de insule; in el se yard Niagara, se scurge fortneazd in oogon (v. ac.), ori in archegon (v. ac.),

prin riul St. Lorenzo. 2) 0., prov. in Dominion sau in sacul embrionar din lit'untru ovulului (v. si
of Canada, numit dupd lacul 0., 577,550 km2. Heterogamie, Isogamie).
cu 2.112,989 loc. (1891). Capitala Toronto.
Op, (lat.) operd, lucrare Meru& carte.
Ontogenesa, (Ontogenia), (biolg.) este studiul
Opac, se (lice eorpul, and nu este transparent
desvoltarii organismelor din ou (embrion), pe and sau translucid nici in sectiuni subtiri, adec and
ocupd cu formarea speciei, ge- nu permite razelor luminoase s'd treac prin el.
Phylogenia
nului, etc. (v. si Biologia).
Opait, legdtur de lemne uscate si subtiri,
Ontogenie, cunoscintele relative la desvoltarea aprinse (sau o fclie de resin& aprinsd); se fovietuitoarelor dela stadiile cele mai simple, prim- losesce noaptea la prinderea pescilor; ciob cu
ordiale, pand la complecta constituire a corpului sea ai festild, servind de lampd.
lor matar; e tot una cu Ernbryologia (v. ac.
Opal, mineral, ainestec de anhidrid, silicid
si oxid de siliciu hidratat, amorf, incolor, alb,
Embrion).
Ontologia, (grec.) disciplind filosoficd, care %- galbuiu, etc. Mineral concretionar, care se in-

and parte din metafisied si ea partea prima a

ei, are de obiect existenta reala si insusirile.
O. deci are sd respundd mai ntiu la intrebarea dad exist ceva cu realitate obiectiv;
apoi la intrebarea ed ceea ce exist& ce este in
sine, substant ori accidenta? Pe liingft acesto
mai are di ne arete pi modul cum trebue s

talnesce de obiceiu in regiuni vulcanice, fiind un

product al actiunilor post-vulcanice (geiseri, etc.).

mogonied aded de creatoare a lumii.

Onus, (lat) povar, sarcind, greutate.
Onut, com. rur. cu cat.: Dibina, Fusteica
Mnastirca, parochie dimpreun ca com. rur.
Sdmusenii, mosie boier. in capit. Cotmanului

Se disting multe varietati in bijuterii, ca S. e.

Var. numeroase: Geiserit, depositul isvoarelor

termale (geiseri) in Islanda, Yellowstonepark in
America de nord, N.-Zelanda, etc.; Hyalit, incolor, transparent in agregate mici rdrunchioase;
0. nobil, caracterisat prin un joc de colori splen-

cugetdm realitatea, precum i nexul causal dintre Ede, datorite unor fenomene de reflexiune
existentele reale. In sistemul filosofic al lui Ari- refractiune, odd miner. e de obiceiu incolor;
stoteles O. a fost numit ,philosophia prima. rar stInt O. nobil galbui, rosii in diferite nuante
si foarte rar albastri, vercli sau negri. 0. nobil e
[Pl.]
Onuris, (uneori Anhur), 4eu la Egiptenii vechi, o piatr scumpa foarte cantata ai al cdrei pret
o aretare a lui Schu, represintiind o putere cos- depinde de coloarea sa i apoi de jocul de colori.
O. auriu, girasol, opalonix, etc. Gisementele cele

mai importante ant la Cervenita (Vrsvgfis)

In com. Sros, Ungaria, si cele din New South
Wales si Queensland in Australia. Pietri mai
j. Zastavnei in Bucovina, are 10801oc. (860 ort.- putin frumoase vin din Mexico, Statele Unite,
or., 30 uniati, 190 mos.), 1 ecoala primar.
Honduras, Urugay, N.-Zelanda; O. de foc, 0. de
[Dr. I. G. Sbiera.]
soare, varietate de O., caracterisatd prin o coOnychia, (med.) si Onyxis, inflarnatia tesutului loare rosie de foc foarte strlucit. Piatrd scum pd,

de sub unghie.

rard. Se gsesee la Zimapan in Mexico, Hon-

Onyx, mineral, varietate a ealcedonului. (v. ac.). duras, Telkibdnya, etc. ; 0. ordinar, di ferit colorat;

Oogon, Oogonium, (botan.) celula mumd in giserninte la Tokaj, Telkibnya, Islanda, Faroer,
care se formeaza una sau mai multe celule re- Hanau, in regiunile vulcanice din America de
productoare femeiesci, oosfere. Se intftlnesce 0. nord, Amer. central& in unele serpentine, etc.;
la Fucus, Vaucheria, Oedogonium i alte Alge; Hydrophan, var. de O. poroasd netransparent,
dintre Ciuperci la Peronosporee, Saprolegniee, etc. care pas in ap, absoarbd aceasta si devine
Oolit, roca, formata de graunte rnici rotundo transparent:A' ; atunci poate lua jocuri de eolori ca
concretionate, cu structur radiald sau concen- 0. nobil. Cu O. ord. in Ungaria, Islanda, Satric& Existd calcaruri 0.-tice, fier 0.-tic (Li- x onia, etc. ; Cafolong (Kachelong) galbuie-rosietic,
monit), etc. Calcarele ca si fierul pot fi depuse putin poros, lucia sidefos, intreb. ca piatr de
din isvoare mineralisate.
ornament si in bijuterie, vine dela Faroer, IsOomycete, (botan.) ciuperci cari se reproduc landa, etc.; 0. lignitos, e un lema opalisat, Meprin ou resultate din fusiunea a doi gameti (v. ac.) nelit, o varietate care se intillnesce in marge,
neidentici, imobili, sau cel barbtesc mobil; Pe- sisturi argiloase la Menilomaut ltingd. Paris, in
ronosporeele, Saprolegnieele, Monoblepharideele, Moravia, etc. ; Tripoli (Kieselguhr) format de teste

toate ciupercile parasite sau saprofite, ant 0. de Diatomee, e nisipos. Se intrebuintead pentru
curatit metate si unele variet. fine pentru fabriOophorectomia, (gree) v. Ovariotomia.
Oophoritis, (med.) infiarnatia ovarului, care carea divamitei. Se intdInesce in Hanovra, etc.
poate fi acutii $i cronica. 0. se ivesce in deOplreala, (med.) termin poporal pentru schimcursul proceselor puerperale ai multor morbi bdrile ce se observ la pielea preste care s'a
infectiosi. Totdeuna este combinata cu o Pe- armacat apd fierbinte. Aceste schimbri simt,
rioophorit, care poate causa dislocatiuni si fiza- tocmai ca la arsuii, de troj grade. La gradul
tiuni abnorme ale ovariilor. Simptomul principal prim se aratd numai o rosat a pielei, la gradul
al 0.-ei sfint durerile intensive. Terapia: la in- al doilea se formead besici, iar la gradul al
ceput liniste, cataplasme reci, lipitori sau sea- treilea se desvoaltd gangrena. v. Combustiune.
rificatii ; mai tdr4iu, and 0. a devenit cronid:
Oparitil, com. rur. in Rom., j. Prahova. Are
injectii vaginale calde, bai calde, medicament() 3 cat., ea 1500 loc.; cultivatori de livegli de
resorbante, masagiu, in casan i extreme extir- pruni, economi de vite si exploatatori de pepatia_ovarului bolnav.
troleu. 1 scoala 0 2 biserici.

www.dacoromanica.ro

464

Opera

Opereta.

Opera musical, insemnand in general ori ce

Desvoltarea ce ja musica insizumentald earl
lucrare, dar consacrat pentrn a denumi genul de inceputul sed l XIX isi are ecoul in musica drarepresentatiuni teatrale insotite de musica. Astfel maticti. Prin Beethoven (Fidelio, 1803), sinfonia

O. e o actiune dramatica destinatd a fi inter- ia in drama musicalti un rol de o importanta

pretatd pe scene unui teatru, Cu decoruri, costtune necunoscuta Nina atunci si influents lui se simte

si alte accesorii, si acompaniata in total sau cel la toti maiestrii scoalei moderne, inceptoid dela
putin in cea mai mare parte de musicd; este Weber. Prin acesta isi face aparitiunea in musica
prin urmare o dramtlmusical, nume ce s'a si de O. un nou element musical, acel al motivelor

dat chiar la inceput acestui gen de represen- populare, care in urm formit basa stilului scoalei

tatiuni scenice, neadoptandu-se acel de O. deck none. Tot prin Weber se inaugurit in O. era r o-

mai tdrcjiu, and s'a inceput a se deosebi di- m a n ti sm ului, care ma in R. Wagner cm

ferite speed dupti caracterul subiectului tractat,

cualificandu-se O. de seria, buffa s. a.
Forma artistica s'a desvoltat in timpurile moderne ; dar abstractiune facnd de gradul de des-

voltare al musicei acompaniatoare, O. isi are

adtinc implantate In antichitate raddcinile sale.
Teatrul indian, cel anamit, ne presinta specimene de adev8rate drame musicale; dar lsand
la o parte aceste productiuni exotice, cdrora in

fond nu li-se poate flxa o data signed, tragediile

lui Eschil, Sofocle, Euripide, erau recitate musical, si asa numitele coruri, deed erau cantate
omofon, nu erau mai putin cntate. Dramele si

comediile latinifor ancit erau acompaniate de

musica. Din ultimii secoli ai evului media se

citeazd un mare nutnr de piese, in cari di-

ferite personaje aveau a intona cantece in genul

popular, la cari se alipea coral Cu diferite ma-

drigale. Mai cu Kona in a doua jumiitate a

sed. XVI numiirul pieselor Cu cantece si in-

termedii musicale devine mare. Dela aceste productiuni antemergatoare, ori cdt de monstruoase

mai inalta expresiune, si din care resulta o nourt

reactiune in contra suprernatiei melodiei, in

acelas Bens cu ideile florentinilor si ale lui Gluck,
reactiune, care nu-si marginesce efectele nurnai

la Koala germana.

Cu privire la stilul musical intrebuintat, la

observarea riguroasa a formelor clasice, sau la

neconsiderarea lor, la caracterul subiectului ce
tracteazii s. a., s'au deosebit diferite specii de O.
Astfel: O. mare, cm subiect nobil, serios, tragic,
In care toate situatiunile sant acompaniate de
musicii, in recitative, arii, duete, bucati de
ansamblu, finale s. a., fdra nici o intrerupere in
tot timpul cdt dureaza un act. Poste fi eroica,
romanticd, fantastica, istoricit, legendarit
a.
O. buffIl asemenea are tot textul cintat, numai
subiectul ce tracteaztt e de un caracter vesel,
comic. O. comica franc. ayes la inceput aceeasi
semnificatiune ca si O. buffa italiand; mai tar*
insa s'a dat acest nurne la piese cu tot felul de
subiecte, chiar 5i tragice, numai deosebindu-se
de O. maro prin faptul, ca intre diferitele parti
musicale sant scene dialogate in prosa, neacom-

ar 01.6 ele, si pana la drama musicall propriu

clisd, nu era cleat un singur pas, si acest pas paniate de musica. Un gen intermediar intro

se face prin adoptarea stilului monodic, care in- acestea e O. semi-seria, care aviind in ansambln
troduce prin recitativ t;C arie puterea de expre- un caracter dramatic, confine totusi situ.atiuni
siune dramatica atdt de lipsitit stilului madri- mai mult san mai putin cornice.
galesc usitat pentru musica pieselor anterioare.
Pentru partile constitutive ale 0.-ei, v. art.
Aceast reformit se realiseazd prin rninunata Arie, Duet, Ensemble, Final, S. a.
[T. C.]
scoal florentind card inceputul Red. XVII si Opera supererogationis, adecd opere bune pri0. tot land un mare aviint in Italia, nu in- sositoare, se numesc in teologie meritele infinite
tiirclie a trece si a se aclimatisa in celelalte teri, ale lui Chtistos i meritele resultate la obserasa oil deja in a doua jumiitate a sed. XVII varea sfatuiilor evangelice de catra sfinti, cari
vedem incercari de 0. nationald in Francia, toate impreuna formeaza tesaurul bisericii, de
Anglia, Germania.
unde se scot indulgenfe (v. art.).

Creatorii operei cdutard, a da prin musicd

Operat, (lat) lucrare literard; operat scripdramei moderne puterea de expresiune a tra- turistic.
gediei antice ; e finta ce-si pro pun i drutnul ce
Operatism, nisuinta de a dolidndi multamirea
nrmeaza matestrii scoalei florentine (Caccini, dunmedeiasca prin. asanumitele 'opera operatac.
Cavalieri, Peri, Monteverde s. a.) Desvoltarea V. Opus operatum.
insa a artei asa numitului bel canto si sueOperatlunea, 1) actiunea unei puteri, a unei
cesul nernarginit ce obtinea in public virtuo- facultati, ce produce un efect (0.-a sirnturilor);
sismul vocal al castrafilor, nu intlinliara a trans- 2) totalitatea mijloacelor intrebuintate in vederea
forma stilul 0.-ei, care deja in a doua jumiitate uuui resultet (O. financiara, electoralit); 3) mija sed. XVII devine prin scoala napolitan o loace intrebuintate spre a cunoasce proprietafile
serie de arii de concert in care totul se reduce si natura corpurilor (O. chimic, fisic,); 4) lu-

la trilurile si ruladele cntaretilor, nimenea ne crare normald a chirurgului; 5) miscarea unei

mai facend nici o atentiune la rest, care in armate n campanie; 6) sir de calcule in matecurand nu mai valoreaza osteneala unei aten- maticd.
tiuni. Aceasta perioada funest a asa clisei 0.
Operativ, (lat.) termin in chirurgie, ce priseria, ava o consecint salutard, compositorii vesce operatiunea; cu influinta; cu efect.
creard un gen secundar, 0. buff a, cu subiecte
Opercul, (botan.) capacul ce se desface la macornice,. cari realisind o reactiuue in favoarea turitate dela virful capsulei (v. se.) Muschilor.
textultu, presinta un stil plin de viatd si de
Opereta, (franc. operette, dimin. dela opera),
expresiune. Dela aceste done directiuni se nsca titlu dat la inceput la opere de dimensiuni mici,
o luptd continua, care latentd in Italia, ava cu textul de un caracter comic, si cu rnusica de
perioade cu adevkat revolutionare mai cu
un stil mai liber, mai usor. Offenbach, Lecocq,
in Francia.
Strauss, Supp s. a. au fost principalii represen-

www.dacoromanica.ro

Ophidia

465

Opitz.

tanti ai acestui gen, care ins. degenera. V. ai dura luni si ani intregi. In veterinarie, la cal
alte solipede, O. periodic& este o inflamatiune in-

[T. C.]

Opera.

terni a ochiului, care ad trece, aci iar se ivesce,

v. Ofidieni.
Ophikleide, v. Oficleid.
Ophidia,

pan& ce ochiul orbesce. Chinchina la interior, frictii

Ophiodonti, dinti de serpi fosili.

Ophioglossacee, (botan.) familie

de Filicinee
isosporee, Cu protal subteran, tuberculos, fara
clorofila. Sant plante vivace cu rhizom ; frunze
cu vagina desvoalta si limb intreg, linear, cordiform, sau divisat, impartite in o parte steria,
asimilatoare si una fertil cu sporangi; acestia

mercuriale imprejurul ochiului n'au resultat.

Ophthalmologia, (oculistica), partes de anatomie, fisiologie i patologie care trateazi despre ochi.
Ophthalmometru, instrument pentru a msura

partea anterioara a globului ocular, ca cornea,

camera i cristalin. Astfel de instrumente au
stint eusporangiati si n'au inel. Cuprinde trei ge- construit Petit, Helmholz, Coccius, Javal, etc.
nuri Ophioglossum L., Botrychium Sw. i HelOphthalmoplegia, paralisia muschilor ochiului.

minthostachys Kaulf.
[S.
Ophthalmoscop, oglinda pentru a vedea in
Ophioglossum L., (botan.) gen de Filicinee din fundul ochiului, inventata de Helmholz la 1851.
fam. Ophioglossacee (v. ac.), cu vr'o 30 specii
Ophtalmotonometru, v. Tonometru.
de plante ierboase, terestre sau epifite; sporangii
Opiate, medicamente, cari contin opiu, sub

se deschid prin o crepatura transversala. in forma de extract, tinctara sau pulbere de opiu
Europa creso: O. vulgatunz L. aflat si in Ro- sau alcaloidele opiutui (morfina', codeina., narceina).

mania la Comana, j. Vlasca, de Dr. D. Brandza ;

Opilionide, (zool.) ordin de paiangeni, cari nu
in Bucegi in dreptul Pietrei Craiului, de Dr. M. fac panza de prins prada lor. Cele mai matte
Vladescu ; la manastirea Duru, j. Neamt si la specii traiesc in America.
Azuga, j. Prahova, de D. Pantu i Procopianu.
Opimius, Lucius, in calitatea sa de consul a
[S. St. R.]
condus (121 a. Chr.) cu malt succes resboiul
nobilimii contra lui Gaius Grachus. 115 a. Chr.
Ophiolatrie, v. Ofiolatria.
Ophiolit, roca, mune astadi neintrebuintat, ce fa trimis in capul unei deputatiuni in Africa
s'a dat serpentinelor, eufotidelor, etc.
pentru a face impartirea Numidiei intre IuOphiomorfa, (zool., Cecilient), ordin din clasa gurtha i Adherbal, 113SA lastinclu-se a fi mituit
Anaibiilor (v. ac.), serpentiforme, neaviand pi- fa exilat la 110 a. Chr.

cioare. De remarcat este genul Cecilia, care Opinca, incaltaminte lucrata din o humid de
traiesce in regiunile trop. din America si India. piete, care se leaga pe picior cu curele subtiri,
Ophiophagus, numirea unui serpe veninos din numite nojite. O. este portal teranului roman si a

India, lung de 3.40-4.25 m. Face parte din fost cea mai vecho incaltaininte (v. ac.) la Romani.

genul Naja, fam. Colubridelor, ord. Squamatelor.

Ophiuchus,

(Serpentarius), constelatiune

emisferei nordice a ceriului.

Ophiurae, (zool.) ordin de animate de forma
stelei, din clasa Ophiuridelor. Cele mai insem-

nate specii sant: Ophiura laevis, de coloare

verdie sau bruna; nnarimea 20 cm., in Marea
Mediterana; Ophioglypha albida, rosie, dupa
moarte alba, diametral corpului P4 cm., lun-

Opiniunea publick parerea generala format&

de majoritatea populatiunii consciente asupra
unor ordine de lucruri. In tenle civilisate si in
orasele mari O. p. e representata prin presa.
O. p. e adesea un factor important in evolutia
sociata, caci in actele ion guvernele, mai ales
cele democratice, tin seama de ea.

Opintici, v. Agaricus.
Opisthobranchia, un ordin al moluscelor ; melci

guinea bratelor 5 cm., in mrile nordice euro- marini, cari au branchiile mai mult sau mai
pene ; Ophiotrix fragilis, de diverse colori, diam. putin libere asezate dinderiit de Mira..
corp. 1.6 cm., lung. bratelor 8 cm. in marile Opisthocomus cristatus, Hoazin, Sasa, o paeuropene; Gor:gonocephalus arborescens, diam. sere din ord. Alectoridornithelor, fam. Opisthocomidelor, formeaza un singur gen ; pene brune,
corp. 2.5 cm., in Marea Mediterana.
Ophrys L., (botan.) gen de plante terestre din lunga 62 cm., coada 29 cm. Traiesce pe HMO
familia Orchideelor, inrudit cu Orchis de care riusile din Ward Americei sudice. Are un

se distinge prin labelul fail calcar si polinii miros neu. Puiul cand iese din ou, are 4 picioare,
separate, fiecare inclus in bursicula sa. Cu- &litre cari 2 dinainte se transforma in aripi.

prinde vr'o 30 specii preponderant mediterane,

patine si centraleuropene, ca ilori deosebit de
frurnoase in forme varii, astfel intre altele imihind forma albinelor (O. apifera), muscelor (O.
muscifera), a paiangenilor (O. Arachnites), etc.,
de aceea multe din ele tocmai in timpul recent

bloats foarte bine.

Opisthotonus, (grec.) termin medical; intin-

derea cramponatii a corpului inapoi ; astfel culcat

nu se mai razimi de cat pe ceafa

Opitz, Martin, de Roberfeld, intemeietorul
primei scoale poetice silesiane, nurnit parintele

incep a se cultiva ca predilectiune ca plante restauratorul poesiei germane, ; n. 1597 la Bunzlau

in Silesia, dupl terminarea studiilor la Frankornamentale rustice.
[A. Pr.]
Ophthalmia, inflamatiunea ochilor, care cu- furt langa Odera si la Heidelberg, petreca doi ani

prinde si pleope i ochiu, pe caud conjunctivita in Terile de jos; la 1622 fa chiemat de Beth len
e mai mutt pe pleope. Cea relativ mai usoara Gabor, principele Transilvaniei, la gimnasiul inO. este cea catarata, am* care trece cu ape fiintat atunci in Alba-lidia; la 1623 a fost numit
adstringente (de plumb, colir galben, etc.), in consilier al ducelui de Liegnitz si incoronat poet
cateva (tile sau septmani. O. nou nascutilor este In Viena, prima curama de mur data, pentru

mai adeseori asa de grea ca cea blenoragica la

adulti, causa fiind cam aceeasi (infectiunea cu
secretiune de sculament). Grea este si O. difterica; dar tenace este cea egipteana, care poate
gucialopedis wining. Vol. III.

poesia germana. In 1628 primi dela impratul

Ferdinand titlul de nobleta. Ca secretar al burggrafului Dohna f trimis in misiune politica la

Paris, uncle devem amical lui Hugo Grotius.

www.dacoromanica.ro

30

466

Opin

Oppert.

-I- 1639 la Danzig in timpul nnei epidemii. Operele si acelasi timp si sa fie, si s nu fie; b) un act

sale, sorise in limba curata germ. a lui Luther, de gandire data sAvirsit nu poate fi considerat
si in naetrul prosodiei clasice, cu o rara corec- ca nesavirsit; c) dou judecati, dintre cari una
titate i elegant, sant: Mangdiere in neferi- afirma despre un subiect un predicat, pe care
cirile resboiuluig (1621), cea mai !mina scriere a cealalta Il neaga, nu pot fi amandou adevrate.
sa; sZlatna, sau despre linistea sufletuluig, in care O. logica este contradictorie i contrara: a si
vorbesce cu multi caldura despre Romani si non a, alb si nealb, intelept i neintelept stau
descrie hora romaneasca (1622); Vielguet sau In raport de O. contradictoria; alb si negru,
despre adevrata fericireg (1623); Lauda 4eului rosu i galben in 0. contralti. 2) In jur.: O. inresboiuluit (1627); Vesuviulg, poema piina de seamna piedeca legala ce se opune la executarea
eruditiune ; o colectiune de poesii lince (Poe- unui act sau proceduri. 3) In politica: partidul
tische Walderg) mai putin reusite; traducerea calor ce combat politica guvernului. 4) In etica:
In limba germ. a poemei amicului su FI. Grotius ; deosebire insemnata in modal de a fi, de a gandi,
Despre adevratul cult al lui Dumnedeug; prima de a voi si de a lucra a done' persoane. 5) In

retor.: figura in care se impreuni don idei ce

incercari dramatice si traducen. O alegere din par a se contradice.
[Pl.]
operele sale publica. W. Mller in Bibliothek
Opositiune la cdsatorie, actul prin care o perPo eti c a germ an at (Von der deutsche n Po te reyg);

deutscher Dichter des 17 Jahrh.g, tom. I. Leipzig, soan, in basa dreptului ce-i da legea, opresce pe ofi1822, i alta I. Tittmana. Leipzig, 1869.
cierul starei civile (primarul) de a celebra o casaOpiu, (Laudanum, Meconium, Afion), sncul torie (v. ac.). Au dreptul de a face O. la casatorie:
lptos i uscat, extras din planta Papaver somSotul unuia dintre viitorii soti, and cask"-

niferum. El contine alaturi de doi compusi or- toria anterioar n'a fost desfiintata.

ganici indiferenti ca Meconoisin i Meconina, un

Ascendentii : tatal, in lipsa mama si in lipsa

foarte mare numr de alcaloidi legati de acidul

meconic si sulfuric. Acesti corpi numiti in basele
0.-lui stint urmaloarele mai principale : Morfina,
Codeina, Thebaina, Laudanina, Papaverina, Narcotina, Narceina, etc. Dintre acestia aceia

de parinti, bunul pi buna. O. nu se poste face

de ascendenti decat numai in aceasta ordine
o pot face chiar si in casul and viitorii soti an
virsta legiuita (25 ani barbatul, 21 fata).

Oponent, (Oposant), care se opune, face opositie ; care combate o opiniune.

Opongo, popor african in Asango.
Oporto, oras, v. Porto.
Oportunism, denota vederea, tinuta i conduita

gimnasiu.

se ga.sesc in mai mare cantitate e morfina in

proportie de 10-140/e. Pe langa aceste principiuri active, 0. mai contine rsina, grdsime,
un colorant, zandr i albumina vegetald. Cele
mai mati cantitati de 0. ne yin din Asia mica,
Turcia i Egipt precum si din India, Persia si
Indochina, uncle se si consuma in mari canti-

Colateralii: frate, sora, unchiu, matuse, vr

si yard primara, fiind majori si numai in lipsa

de ascendenti, pot face 0. pentru lipsa de consimternnt la casatorie al consiliului de familie
si in casul and O. e basat pe starea de smintire
(nebunie) a viitorului sot.
In aceste dou casuri au dreptul de a face O.
la casatorie si tutorul sau curatorul, in timpul
tati la fumat. In terapeutica se utiliseaza aproape tutelei sau curatelei, cu autorisatia consiliului
500,000 kgr. pe an. El e o 'Amyl puternica, in- de familie.
trodus ca atare in organism.
Cel ce face 0. trebue sa arete calitatea ce-i
Opiu extract, (Extract= opii, Extract tebaic), da acest drept, alegerea de domiciliu la local
format din 1000 gr. opiu oficinal si 12 kgr. apa undo csatoria urineaza a se celebra, locul ande
casatoria urmeaza a se celebra si motivele 0.-ei.
destilata rece.
Opiu tinctura, (Tinctura opii simplex, Tine- Ascendentii sfint scutiti de a arks motivele.
tura tebaica), const din un gram extract de In cas de 0., oficierul starii civile nu va put
celebra casatoria pang ce nu i-se va face cuopiu si 12 gr. alcool de 60.
Oplit, militar pedestru greu inarmat la Grecii noscut formal, ca O. s'a retras de cel ce a facoi vechi. Dupa imigrarea Dorilor in Grecia 0. cut-o, sau c s'a anulat de catra tribunal. (Art.153
erau fruntea militarilor, caci caldrimea (Hippeis) si urm. cod. civ. rom.)
numai mai tiu'diu s'a desvoltat.
Opossum, v. Didelphis.
Oppeln, guvernament in prov. prus. Silesia,
Opodeldoc, (med.) liniment (v. ac.) solid, volatil la caldura; e compus din camfor, sdpun, 13,217 km2., cu 1.577,731 loc. (1890); capitala O.,
amoniac, spirt si oleiuri eterice.
langa Odera, are 19,206 loc., vechiu castel;

mai cu sarna politica a omului, care, neavnd

un sistem formulat pentru gandiri i lucrdri, in
toate resolutiunile i actiunile sale se conformeaza cu imprejuraiile. Omul care impartasesce astfel de veden, se numesce oportunist.
Oposiliune, in genere inseamn piedeca sau
greutatea ce se pune in fata unei intentiuni san
a unei lucran. 1) In log.: raportul de O. are In
intre actele gandirii si se intemeiaza pe principiul (sau axioma) cugetarii numit al contradictiunii combinat cu cela al exclusivittii, in
virtutea carora acest raport exprima ca a) unul
acelasi obiect de gandire nu poate in unul

Oppenheim, oras in Hessa renana, langa Rin,

3594 loc. (1895); renumita biseric in stil gotic,

zidit in sed. XIIIXIV; scoal real; vierit ;

navigatie; ruinele Landskron.

Oppert, lulius, orientalist, n. 1825 in Hamburg. Diva terminarea studiilor universitare a
trecut in Francia, uncle la inceput a fost prof.

de limba germ. 1851 a fost thmis, impreun

cu Fresnel pi Thomas sa cerceteze si studieze

ruinele din Mesopotamia. Dela 1854 s'a ocupat

cu descifrarea scrierii cuneiforme. 1857 prof. de
limba sanscrit, 1869 profesor de assyriologie.
Scrieri: Expdition scientifique en Mesopotamie,

2 vol., 1857-64; ttudes assyriennes, 1857;

Grande inscription du Palais de Khorsabad, 2 vol.,

1863; Documents juridiques de l'Assyrie et de

la Chalde, 1877.

www.dacoromanica.ro

Opranu

467

Oracol.

Opranu, Petre, barbat politic, n. 1815, t Iunie toate neperfectiunile ce fir av, este cea mai
1885 in Isalnita, j. Dolj, Rom. Pupa terminarea perfecta, cea mai bunk' si care poate garanta
studiilor la Pesta, a facut o calatorie mai lunga fericirea fiintelor vietuitoare. Aceasta vedere se
in Italia si reintors in Craiova fa numit pro- reduce tocurai la stoici, a fost sustinuta de Plotin
curor la tribunalul de acolo, post pe care 1-a $i Scotus Erigena $i a fost formulata in sistem
ocupat Oda 1848, and a dernisionat. De aci de cart Leibnitz (t 1716) in a sa yTheodicee.x.
inainte se ocupa in special cu chestiunile so- Sub raport practic se numesce optimist acel om,
ciale
deosebire cu acea a improprietarirei a crui dispositie psichic este astfel, incat el

satenilor. A representat in mai multe randuri toate intmplrile le vede numai din laturea
colegial II de Craiova in camera si senat. El a lor blind si luminoasa, are speranta si curaj,
seria: Chestia proprietatii in Romania (1859); fiind-ca toate sant bune asa dupa cum le da

Patriotismul (1857); Chestiunea navigatiunii Jiului Dumnerleu. v. si Pesimism.

[Pl.]
(1871); Agronomul din teara noastr (1874);
Optimus Maximus, supranumele lui Jupiter.
Viitorul Ronianiei (1881).
Optiune, dreptul de alegere intre douti lucruri.

Oprea-Cirtisoara, com. mica In cott. FAO- In anumite casuri legea d dreptul de O.: morasului, Trans., 920 loc. Romani.
stenitorul are facultatea de a opta (de a alege)
Opris, loan, vnatorul baronului Wesselnyi intre acceptatiunea si renuntarea mostenirii.

Mikls, a fost omorit de un urs in muntele

Tibles in 1798. Stapanul su i-a ridicat un monument de marmor si i-a fcut un parastas cu
10 preoti. (Cf. Bp. Hirlapt din 20 Sept. 1889.)
Oprienii, (Panitrii), com. rur., parochie dimpreuna cu mica com. run SloboVca-Berlint sau

Optometru, aparat optic, ca ajutorul carnia

se determina facultatea de acomodare a ochiului,

va sa qica distanta cea mai mica si cea mai

mare, intre cari putem ved obiectele. Distantele

aceste la diferiti indiviii dint diferite.

Opulent, bogat, imbelsugat.

Opuntia Tourn et Haw., (botan.) gen din fain.
si j -ul Siretului in Bucovina, are ca parochie Cacteelor. O. vulgaris Mill. se cultiva in Africa
2103 loc. (1822 ort.-or., 186 rom.-cat., 95 'nos.), de nord, America de sud si Europa de sud pentru
1 scoala primar..
[Dr. I. G. Sbieral
fructele sale gustoase (smochiue de Spania) si
Opritura, termin silvic folosit pentru a indica ca gard viu. O. Ficus indica Mill. (sinochinul
locnrile, unde nu este permis a pasce sau a cos de India), cultivat in Europa de sud pentru fruciarba. Drept semne se folosesc table, folomoace tele sale. O. coccinellifera L. (Cactus opuntia,
de paie sau adeseori cruci de sindile fixate de nopal), de origine din Mexico, se cultiva acolo,
tulpinile arborilor.
In Spania, Algeria, pe Canare, lava si India de
Sloborlica lui Goian, mosie ma'nastireasc in capit.

Ops, la Romani sotia lui Saturnus, lina fructuositatii $i apratoarea semiinaturilor; identica
cu Bona Dea, Fauna, Fatua i Maia la Romani,
cu Rhea, Demeter la Greci, cu Kybele la Phrigi.
In onoarea ei se tines serbatoarea Opalia. Predicatul ei de frunte era Consivia (Semnatoarea).
Optare, alegere intro dou san mai multe lucruri ; exprimarea dorintei.
Optad, com. rur. in Rom., j. Olt, situata pe
am bele maluri ale riului Vedea si compusa din
3 cat. cu 1500 loc. (Diet. geogr. 1895), 4 biserici i 1 coala.
Optatiunea, figura oratorica, ce exprima o do-

rinta pentru dobandirea unui lucru de pret.

vest pentru prsirea insectei cose ni la (v. se.).

Multe alte specii de O. se mai cultiva ca plante
de ornament.
Opus, V. Op.

Opuscul, opera mica de literaturil sau sciinte.

Opus operatum, termin teol., care exprima

acea actiune sacramentaba, ce produce in sufletul milli gratia divina supranaturala, in virtutea instituirii ei prin Christos, independent
de bunatatea ori pietatea persoanei, care indeplinesce respectiva actiune, in opositie cu O.
operantis, and adeca gratia divina se vars in
sufletul nostru din partea lui Neu pentru pietatea noastra ori bunatatea morala a ministrantului, care indeplinesce cutare actiune sacra.
Ora, (lat) roaga-te.
Ora pro nob* un fel de ectenie in biserica
cat.: roaga-te pentru noi.
Oran!, (lat) respunsul dat de nisce divinighiceau viitorul; epitetul ce-1 purtau
tti
ele. 0.-ele se dedeau in anumite locuri. Cele

Optativ, v. Mod.
Optic, numire atributiva insemnand tot ce se
refers la lumin pi vedere.
Optica, e partea fisicei, care tracteazii fenomenele luminoase i legile lor (reflexiunea, refractiunea, dispersiunea si celelalte insusiri ale
luminei) si despre aparatele i instrumentele basate pe ele si aplicarile lor practice.
mai celebre eran: Meroe, Teba, la Egipteni; DoOptician, (opticar), fabricaut de instrumente dona, Delfi, in Grecia; Cume, in Italia. Multi
Apollon, Bacchus, Hercule, aveau fiecare
optice, ca ochelari, ochene, etc.
Optima fide, (tat) in cea mai Una credinta. locurile lor anumite pentru O. Persoanele cari

Optima forma (lat) in cea mai blind forma. dedeau O. erau nisce preotese. La Delfi ele purtau

Optimates, aristocratii sau partidul senatului numele de Pythie, Pythonise sau Sibyle. Ace(nobilimea) in Roma, in opositiune cu partidul stea, inainte de a preglice, trebuiau s posteasca
apoi mestecau frunze de laur al caror
poporal (Populares); luptele intro aceste dou trei
partido (133-31 a. Chr.) au facut sa cada re- suc, probabil, le exalta imaginatia. Dupa aceea,
publica.
suite pe un triped, in prada convulsiunilor deOptimism, (lat) se numesce teoria, care se deau respunsuri. In alte locuri 0.-ele erau date
intemeiaza in chspositia omului de a ved lumea, de catra nisee porumbite, sau de sgomotul produs
lucrurile din lume si mersul intmplarilor numai de vnt. Adesea, respunsurile erau in versuri,
in lumina favorabil. Se face deosebire intro O. in ori ce cas in asa fel incat puteau avea mai
teoretic practic. Din punct de vedere teoretic multe interpretan. 0.-ele devenisera cu vreinea
O. sustine, ca lumea asa clupa cum e, pe Janga instrumente de guvernament. Mr ele au disparut

www.dacoromanica.ro

30*

468

Oradea mare

sau mai bine s'au transformat in vraci, ghicitoare, cartuarese, etc.

[Nig.]
Oradea mare, (magh. Nagy-Vdrad, germ.
Grosswardein), capitala cottului Bihor, Ung.,
situatA pe am bele termuri ale riului Crisul re-

Orangutan.

canonisat de atrd' papa Pin VI prin bulla Indefessumg in 16 Iunie 1777. E format. din parochiile rom. gr.-cat. din cottul. Bihor, cari
mai inainte erau supuse episc. cat. de ritul lat.

din O. m. S'a mdrit prin ldtirea unirii si prin

pede, ca 38,557 loc. (1890), din cari 4500 Rom. bulla memorabila din 1823 a lui Pin VII, ImO. e central vietii politice, culturale si econo- posita humilitati Vestraeg, prin care 72 parochii
mice a cottului. E sediul episcopatelor si capi- rom. din cottul. Satu mare s'au dismembrat de
tulelor rom. si gr.-cat., vicariatulni gr.-or. rom. ; diecesa ruteand de Muncaciu si s'au unit cu
tribunal, tabl regeascrt, procuratur, juritz de diecesa O. m. Agi diecesa rom. gr.-cat. de O. m.
presti, s. a., camera' de notan i publici si advo- constd din 169 parochii si 571 fui; are preste
catiald, de comerciu si industrie, directiune finan- 200 preoti si 132,000 credinciosi. Se extinde
ciar* postald si telegrafia Comandament mi- preste cottele Bihor, Arad, Bichis, Cianad, Cionlitar 5i jandarmresc, etc.; academie de drepturi, grad, Hajdu, Heves, Sabolciu, Sdtmar si Selagiu.
teol. rom.-cat., gimn. sup. premonstratens, liceu Diecesa O. m. a avut pdna acum urmatorii episreal, preparandie rom. si gr.-cat. pentru tineri copi: 1) Moise Dragossy, (1776-87); 2) lgna(iu
de ambe sexele, scoald sup. si inf. comerciald, Darabanth, (1788-1805); 3) Samuil Vulcan,

si scald industriald, sc. de mosit, mai multe (1806-39); 4) Vasiliu Baron Erdlyi, (1842
Sc. primare, intre cari 2 rom., gr.-cat. si gr.-or.;
seminariul gr.-cat. Leopold II; gfundatiunea ZsigaianAg gr.-or. rom. cu :lutenist; 7 institute de
credit si economii, intro cari institutul romdn

[An/ 1862); 5) Iosif Papp-Szildgyi, (1862-73);

6) loan Oltean, (1873-77); 7) Mihail Pavel,

(dala 1879) (v. ac.). E supusd mitropoliei gr.-cat

rom. de Alba-Julia si Fagaras. Resedinta epis-

gBihoreanag cola loo de frunte. Industria: copului este in O. m. unde are si un capital
fabrici de spirt, oleiu, otet, ardmitli si chibrite, constadtor din 6 canonici.
2 mori de vapor renumite. Dintre edificiile mai
Oral, din gurti, prin viu graiu ; examen oral,
pompoase amintim: bisericile episc. romano- si probd
gr.-cat., bis. gr.-or., ref. si sinagoga isr.; edificiul
Orale, Oat.) odajde bisericeasc la catolici,
monumental resedinta episcopeasa rom.-cat. cu corespunde felonului din biserica reariteand.

365 ferestre la strad. In O. se concentreazd

6. linii ferate. Locuitorii se ocupd cu comerciul,

industria si agricultura, cultivd viile si prasesc
vite. Tirgurile O. silut vestite. In apropierea O.
se all termele episcopului latin gPiispkfiird6g
si ale ordului premonstratens Felix', cari glut
recomandate contra reumatismului.

Oran, capitala provinciei cu acest name in

Algeria franc. lting. Marea Mediterand, pe ter-

murii riului El-Rahhi, a 80,941 loc. (1896).

Are legturd cu Alger prin drum de fier, crag
regulat, resedinta unui episcop ; port, comerciu

insemnat O. (arab. Wehran, Wahran) s'a in-

temeiat la 903 prin Mauri, apartinnd dinastiei

lstoricul. O. s'a fundat dupd prerea unor Fatimiglilor; 1082 RI ocupat de Almoravitji ; 1146

istoriografi prin Sf. Stefan sau Sf. Ladislau si a cade in mlnile Almohat1ilor; 1512 este ocupat
fost un loc de pldcere pentru unii regi din casa de Spanioli. La 1708 cade in mfinile Turcilor,
arpadivand, dintre cari mai multi s'au si ingropat se pustiesce, si dup1 ce Francezii au ocupat
aici (Sf. Ladislau, Stefan II, Andreiu II, La- provincia (1831), incepe din non a se ridica.
dislau IV, Beatrix sotia reg. Carol I, Maria sotia
Oran, provincie in Algeria, are extensiune de
reg. Sigismund si sotul ei.). Sf. Ladislau a in- 115,585 kms., cu 1.028,248 loc. (1896), este imtemeiat episcopia si capitulul rom.-cat. Orasul pdrtit in 5 cercan.
aves un caracter preotesc, avend pe timpul lui Orange, (Orense, vechiul Arausio), capitula
Sigismund 73 biserici fundate si zidite de mai unui aroudism. in dep. franc. Vaucluse, 6768 loc.
multe orduri religioase de ambe sexele, dintre (1896); testorii de mdtasa; antichitati romane.
cari aji se mai sustin ordul premonstratensilor, Fostul principat O. (Orania) 1530 a trecut la
al franciscanilor si misericordianilor; iar pentru linia otonia, prin paces deis Utrecht treat la
femei al ursulinelor si misericordianelor. O. a Francia.
fost nimicitd de invasiunea Tatarilor si a suferit
Orangitl, (Orangemen, Orangelogi), numele
prin dui Curnanilor. Abia s'a ridicat din raine si dat partidului politic, care in 1689 remase fidel
a inceput a mai inflen i sub regele Matia, la 1474 causei lui Iacob II. El era compus din proteiar f ruinatil de Turci. La 4 Febr. 1538 in stantii din Irlanda, cari recunoscuse pe Guilom
O. s'a legat pace intre regele Ferdinand si Za- de Oranje. O. eran numiti si torii, cari se opupolya Ioan, recunosandu-se ambii de regi. La neau in parlament la concesiunile in favortd
[L.]
1556 f asediatd de Turd, ins/ frd resultat; catolicilor irlandezi.
la 1557 ajunse in posesiunea principilor din
Orangutan, (Pithecus Satyrus), mamifer din

Transilvania, cari des locuiau atci. In 1558 ajun- ord. Pithecilor, fain. Catarrhinilor. Aceasta mai-

end calvinismul 5i in O., a fundat scoale sup. mutit e acoperitd ca per brun-roscat sau bruntipografii, cari infloriserd pfiLla la 1660, and negriu, pe laturi des si lung, pe spate si piept
pasa Ali ocupand crawl, tineretul treat la Do- mai rar. Fata este cenu.sie-alastrie. Capul cam
britin ande fundar colegiul reformat, care a conic, nasal turtit, botul iesit, buze groase,
dat atatia brbati renumiti poporului maghiar. In urechile mici, bratele ajung piind la glesne.
1836 0. &Oil jertf unui incendia inflorator, iar Inalt de 1.35 m. Tediesce singuratic prin codrii
1848 a fost refugiul guvernului maghiar sapat mlltstinosi din Sumatra si Borneo. Se acata cu
din Dobritin ; astfel ajunse 0. unul dintre cele usurint pe copaci. Este fricos i pacinic. Cnd
mai insemnate orase ale Ungariei.
este atacat se aprd cu dintii sei cei puternici
Oradea tnare, dieces d romcind
In- (32 la numr) i cu bratele sale cele lungi. Se
flintat de atrd Imp. Maria Teresia in 1776 si nutresce cu fructe 5i prtile mai delicate ale

www.dacoromanica.ro

Urania

469

Oratio.

arborilor. 1$i face cuibul pe firful copacilor, din tate mai mult istorich, care in timpuri vechi
craci si frunze. (v. $i Maimuta.)
aye) i inteles administrativ i autonom ; astii(li
Orania, casa princiarli, care ocupi tronul insa drepturile de autonomie comunali nu mai
Olandei. Numele ii vine dela principatul Orange, glut legate de numirea O. In Romania se deoin sudul Franciei, unit cu Francia la inceputul sebesc numai comune (v. ac.) urbane si rurale,

sed. XVIII. Primul comite de O. a fost Gerald iar in Ungaria comunele urbane pot fi O. cu
Adhemar (1086-96), ai crai descendenti barbati drepturi municipale (v. Municipiu i Comitat)
se sting In 1174 $i o fat& Tiburge, fa castorith ori O. cu magistrat (v. ac.).
Cu Bertrand de Baux, intemeietorul liniei a OrAoanu, Nicolae T., poet satiric, n. 1833 In
doua a casei de O. Cu Raimond V (1340-73) Craiova, 1890. 21 nett' dela 1854 a inceput
lash iar numai o fath, Maria, care se chsatori publice prin diverse gazete satire politice $i
cu Ioan de Chalons, intemeietorul liniei a treia personale, si mai ales, duph venirea domnitoa casei de O. Cand ultimul descendent al ace- rului Carol, satire antidinastice (1871-1876).
stuia, Philibert (1502-30), se stinse, principatul A ocupat pentru scurth vreme o functiune la
treca la fiul sorei sale, Renatus de Nassau-Dil- regia monopolurilor statului 1878, si postal de
lenburg, intemeietorul liniei a patra. Renatus, director al Monitorului oficialc, 1880. Publicatii:
neavnd copii, designa ca succesor pe viirul jam Tirgul cu idei sau buletinul Cismigiului, 1857;
Wilhelm I de Nassau-Dillenburg, primul sta- Floricele de primavara, 1854; Botezul lui Filtuder al provinciilor neerlandeze. Wilhelm fa Fil-Son in balta Ciomigiului, 1857; Trei feti lo-

(t 1625), gofeti sau povestea lui Fil-Fil-Son, 1857; Cainta

apoi alt fiu, Frideric Henric (t 1647). Fiul ace- lui
1857; Istoria Moldovei si a Rostuia fa Wilhelm II (t 1650) si fiul sea Wil- maniei, trad. duph Carra, 1857; Misterele mahelm III (1702) ndicit familia de O. la cea mai halalelor sau cronica scandaloa.sh a oraoului,
mare insemniitate. Wilhelm III murind fara 1857, 1858; 0 fata de maritat, 1858; Instruccopii, lash prin testament ca mo$tenitor al fa- tiunea procesului intmplat la 28 Sept. in sala
miliei O. pe nepotul lui Frideric Henric prin lui Bossel, 1859; Panorama sau mineele lui Nifata lui Albertina Agnes, pe Roan Wilhelm Friso chipercea, 1860; Cale ndarul lui Nichipercea,
de Nassau-Dietz. Urmash acestuia ajunser din 1860, 1861; Intemnitarile mele politice, 1861;
nou la statuderat dela 1747-95, apoi dela 1815 Ilustrii contemporani, satire si epigrame poliregi in Tenle de jos, $i dupa separarea Belgiei tice, 1861; 0 pagina a vietii mole sau 22, 23
(1830) regi in Olanda.
si 24 Ian. 1859; Talme$-Balme$ dela- nasul meu
Oranienbaum, ora $ in guv. rusesc St. Peters- Nichipercea, 1861-63; Colectiune de versificari
burg, langa sinul finnic, in fata on Kronstadt, umonstice, publicate in 1869 si 1870; Opere
5333 loc. (1897); castel imperial.
satirice I, II, III, 1875; Poesii dedicate armaomorit (1584) $i-i unnh fiul sau Moritz

Oranje, (oland. Oranje Rivier, hotent. Kai telor romane, 1877. Toate satirele lui O. sfint din
Garib, rill mare), unul dintre cele mai lungi genul celor numite pasquinade.
riuri ale Africei (2018 km.); isvoresce din doua

ramuri, unul sudic Nu Garib (riu negru), sub

care numire se intelege riul principal in cursul
superior, $i unul nordic Hai Garib (riul galben,
Vaal-Rivier). Ramul Hai Gaiib desparte republica Oranje de republica Transvaal. Desi este
unul dintre cele mai lungi riuri ale Africei,
tot*, afarh de timpul ploilor, are ap putin

OrAleni, sat in Rom., j. Botosani cu 1014 loc.

(Diet. geogr. 1895), 1 biseric. si 1 scoala. Loc.
se ocupa cu agricultura pi prdsirea vitelor.

OrAoenii, com, rur, cu catunul Hazura, parochie, mosie boiereasca in cpit. si jud. Cotmanului in Bucovina, are 3082 loc. (2757 ort.-or.,
83 romano-catolici si uniati, 242 mos.), 1 $coal,

primarl.
OrAstica, una din numirile populare ale planOranje, republich in Africa de sud, tntemeiath de telor Orobus.
colonisti olandezi (Buri). In nord se marginesce
OrAotle, (germ. Broos, magh. Szdszvdros), oras
cu republica Transvaal (v. ac.), de care o desparte In cott. Hunedoarei, Trans., cu 5650 loc. (1891),
riul Vaal (Likva), in est prin muntii Kahlamba majoritatea Rom., liceu ev. ref., scoal super. de
$i nu e navigabil.

se desparte de provincia Natal, in sud-est se

marginesce cu provincia Vasuto, in sud cu colonia Kap, are o suprafath de 131,070 km'. cu
207,503 loc. (1890), din cari 77,716 albi. Are

stat pentru fete, owed inf, de meserii, 3 Una

de credit si economii din cari 2 rom. (Arde-

fontain, presidentul se alege pe cinci ani. Legislativa se compune din 54 deputati. Nu are
armata pormanenta, ci fiecare barbat e dator a
purta arme. O. s'a fundat (1842) de catra buri

ca din interesele lui eh se dea stipendiu unui

leana oi Dacia), societate rom. agronomich, fabrici de spirt si ghips (ipsos); comerciu intins
clima sanatoasii, vegetatiune bogat, comercie cu vite ; statiune de cale fer. O. a fost odat $i
insenanat cu Mug $i piei. Provincia se imparte resedinta cercului O., 435 km'. $i 22,479 loc.
in 16 districte. Constitutiunea ei s'a proclainat (1891). In 1861 comunele acestui cero au in1854 $i revisuitil la 1879. Capitala este Blm- fiintat un fond, depus la mitropolia din Blaj,

emigrati din provincia Cap. In 1854 recunoscuth

de Britania ca independent&
Orar, (lat. Orarium), ornat sacru propriu diaconesc. Are forma angusta $i lung& se imbraca
pe umhrul stang al diaconului.

tiniir roman de religiunea gr.-cat. O. este sediul

unui protopopiat roman gr.-or. en 62 comune

si 39,285 credinciosi.
Oratiile, vale prapastioash, pe drumul ce duce

dela Commie spre Sinaia, in Rom., j. Prahova.

Valea e udati de un parau ce isvoresce din

muntele Doainnele $i se varsh In Prahova in

lata garii de drum de fier Valea Larga. PosiOra, comunitate pus sub conducerea unei tiuni pitoresci, frumoase dar selbatice.
autoritati emanate proprii (magistrat) si a unui
Oratio, (lat.) vorbire; O. pro domo, vorbire
consiliu orsnesc. Numirea O. e de insemnit- pentru interesul propriu; O. dominica, ruga-

www.dacoromanica.ro

470

Oratorio

Orbis.

ciunea Domnului, TatAl nostru; O. recta, vor- In Rom., j. Teleorman, cu 1825 loc. (Diet. geogr.
bire direct; O. obliqua, vorbire indirect&
1897) agricultori, 1 bisericii. si 1 scoalat
Oratorio, ce se fine de oratorio sau eloquentA:
Orbenl, com. rur. in Rom., j. Putna, compusA
genul O. Oratoria, v. Eloquenta i Retorica.
din 2 cAtune Cu 1560 loc. (Diet. geogr. 1897),
Oratoriu, (lat. Oratoriurn), in musicii e o lu- 3 biserici i 1 $coalA.
crare poeticA musical"' cu an text tratand un
Orbigny, Alcide Dessalines d', paleontolog,
subiect biblic, religios. Numele e modern dar n. 1802 in Coueren (Loire-Infrieure); 1853 prof.
originea e aria' indoialA in vechile Mistere de paleontologie la Jardin des Plantes in Paris.
ale evului rnediu. Un timp acest fel de produc- I- 1857 in Pierrefitte Ifinga St. Denis. Serien:
tium nu erau altceva dectit o actiune dramatia, Voyage dans l'Amrique meridionale, 7 vol. 1835
cu personaje biblice, sau cu idei simbolice per- pan 1839; Palontologie franoise, 6 vol. 1840
sonificate ; ca musica, ariile si duetele cu acorn- pana 1860.
paniament instrumental, conditiunea inevitabil
Orbilius Pupillus, gramatic lat. din secl. I
a noului stil, alternau cu corurile a cap ella a. Chr., n. la Benevent, unde profes. La etatea
sau acompaniate. Astfel au fost primele oratoria de 50 ani deschise o scoalA in Roma si fia inde Cavalieri, Landi, Kapsberger, $. a. Numai mai vtAtorul lui Horatiu, care pentru asprimea lui
tarcliu, prin Carissimi apare rolul recitantului 11 numesce pl ago gu s (batausul).
(historicus), care nareazA actiunea i astfel face
Orbire, pierderea vederii sau luarea ei pentru
sA dispara execuliunea scenic. Dela Carissimi un moment (eblouissement, Blendung). Causele
incepe o frumoas perioda pentru O., care ocupa pot fi diferite: ori c piedeci se opun la intrarea
atat sfirsitul sed. XVII cat si prima junolitate a razelor in ochi, ori cA nervul optic nu mai poate
secl. XVIII, si in care compositmi ca A. Scar- conduce aceste raze la creen i astfel omut delatti, Stradella, Legrenzi, Durante, Leo, Pergolesi vine orb.
Orbit: sfint obiectul asistentei publico $i pricautand a un artificii le savante ale contrapunctului
cu gratia melodiei si puterea de expresiune crear vate ca i alto persoane incapabile a se hrani
adeverate capodopere in acest gen. De pe la prin munca proprie. Nu exist motive pentru
mijlocul sed. XVIII Ins stilul teatral ridvalesce ca 0. adulti sA fie internati in institute speciale
deosebit de alti neputinciosi si astadi in toate
In O. cu genul sail de arii de bravura, asa
periods de glorie a 0.-lui a trecut. Aceasta ins terile numarul asilelor speciale peutru O. adulti
pentru Italia, cad tocmai in acest timp O. ia este mic, caritatea publicA i privata ingrijesce
In Anglia un superb avant prin marele Handel de ei de o potrivit cu alti infirmi. De instructia
care creaz o serie de capodopere dintre cari 0.-lor tineri $i de invttura lor profesionala
unele i aci provoach un adevrat entusiasm in ingrijesce in made teri administratia publica.
lumea musicalA englezA, mai ales pentru Messiah $coalele de 0. timen, sant internate i extereste un adevrat cult. Scoala germania presinta nate, mai exista ici colea scoale pentru O. adulti
ateliere pentru O. cari nu sant mult frecuenfinc alti maiestri autori a nemuritoare capodopere in acest gen: Bach (Pasiunea), Graun (Tod tate si in general este rnic numerul scoalelor
Jesu), Haydn (Schpfung, Jahreszeiten, Sieben speciale pentru O. si al elevilor lor. Creatorul
Worte), Beethoven (Christus am Olberge), Alen- instrucliunii metodice a 0.-lor a fost institutorul
Valentin Haug 1746-1822, care in 1785 a desdelssohn (Paulus, Elias), $. a.
[T. C.]
chis la Paris cu ajutorul societatilor filantropice
revile, 1) 0. montand, magh. Oraviczabdnya
sau Nmet-Oravicza, com. mare in Ung., cottul prima scoal. de O. Materialul didactic il conCaras-Severin, cu 4115 loc. Germani si Romani stitue crti plastice cu litera ridicate ; Haug s'a
(1409). In 0. isi are sediul: pretura, judecatorie mai servit de panza cu diferite obiecte brodate.
cercuala, perceptoratul de dare, protopopiatul Metodica i technica acestui invtamant au fost
si gr.-cat., mai multe institute de bani, perfectionate de Zeune, care in 1806 a deschis
antre cari cel rom. *Oravicianat. O. este central o scoala de O. la Berlin, si de Klein, care in
minier al Ungariei de sud si al marelui domeniu 1808 a infiintat o $coald de O. la Viena. Asttli
al Societatii cailor ferate austro-ungare. 2) 0. se intrebuinteaza pe langl dirti ca caractere
romand, magh. Romdn-Oravicza, com. rur. in- relief, harte geografice plastice. Meseriite pe cari
vecinat cu cea de sus; are 2237 loc. Rom. le invata 0. sant: toarcere tricotare, fabricarea
si Germ. (1664). Aici se gasesce steamp, rafinarie de covoare si de pantofi din petece de postav,
de petroleu, moar de cirnent, fabric de sape. de obiecte de paie, de perii, cosuri, maturi, de
In apropiere e Marilla, stabiliment climateric. panglici si de obiecte de ciapraserie, de funii,
3) 0., protopopiat -or.
gr. rom. cu 23 comune de obiecte din sirma impletit, strungArie, lemsi 30,445 suflete. 4) 0., protopopiat gr.-cat. rom. nrie, acordarea de piane. Dela 1873 se aduna
cu 9 comune i 6776 suflete.
la cate 2 ani un congres international al institutorilor de O. In regatul roman se atla 2700 0.;
Orb, v. Orbire.
Orbalt, (erisipel, orban(, foc viu, brancd), panA astAtli Romania nu posed nici scoala niel
aprinderea pielei rnite, cu rosat vie, umfil- asil special pentru 0., ei saint insa primiti in
tura si adesea si besici, de unde i bra ncd be- nutriar mic in asilele de infirtni. Ungaria are

neat& Causa este o infectiune microbiaua, cAci 18,000 0. $i posedA un institut al statului pentru

suferindul are in acelasi timp si clduri mari.

Adeseori O. este ambulant, ivindu-se pe tot
corpul. De obiceiu fine cite 10-15 400.
Orbeasca, 1) 0. de jog, com. rur. in Rom.,
j. Teleorman, cu 1600 loc. (Diet. geogr. 1897),
cari se ocup cu agricultura s prasirea vitelor;
1 biseric i 1 scoalii. 2) 0. de sue, com. rur.

educatiunea 0.-lor cu 100 elevi. Austria are

16,000 0. si 12 institute peutru invatatura 0.-lor

cu 850 elevi; Bucovina in parte a avut in 1896

422 0. Prusia are preste 20,000 0., din cari

[I. F.]
1150 in institute.
Orbis, (lat.) cerc; O. terrarum, rotogolul

mantului.

www.dacoromanica.ro

Orbits

Ordin.

471

Orbits, gaunositura (cavitatea) in care este sau tuberculoasa. Tratament: odihna, cataplasme
apezat ochiul. In astron.: drumul co descrie o reci sau calde, unguente resorbante (iod), panplaneta; prin miscarea sa.
Orbona, la Romani dina, care stingea lumina
ochilor, adeca orbia.
Orbul gdinii, v. Hemeralopia.
Orean, (Uragan), v. Viint.
Orcheiu, v. Orheiu.

sament compresiv, avandu-se totdeuna in vedere

causa 0.-ei.
Orchomenos, ora' stravechiu
Boiotia, odinioara centrul Minylor pelasgi, cu renumitele

comori ale lui Minyas. Thebanii au darimat oragul

/a 367 a Chr., 85 a. Chr. a batu.t act Sulla oastea

Orchestra, in teatral grec se numia o por- lui Mitridates. Ilituri de ruinele orasului O. se
tiune de teren situat 'intro scena i locul re- afla acum satul Skripu.
servat spectatorilor, portiune in care stateau Orcina, 06 118. Cas (OH)2, Dioxitoluol, un fenol
musicantii, in care se executau dansurile EA pantomimele i in care se faceau evolutiunile corului. (se se gsesee ea atare in plan tele Rocela si Le-

canora. Chimic se poste obtine din cresolul sau

Teatral roman era construit in acelas mod ca toluol
bromat tratat ca hidratul de potasiu. Corp
cel grec, i partile lui purtau acelap nume ; cristalin,
ca gustul duleeag, fusioneaza la 1070;
la Romani ancrs in O. se puneau cateva randuri
ea amoniac da; o materie colorant.
de scaune reservate personajelor mareante, noOrcus, la Romani a) lumea de jos, adeca jada!,
bilimei, de uncle numele de foteluri de O. date
primelor randuri de staluri in teatrele moderne. imperial lui Pluto: b) numele eu1ui lumii de

and apoi in Italia s'au flout primele incercari jos, adeca ins* Pluto.
de o renascere a tragediei antice, care dada ca Ord calugaresc se numesce o comunitate reresultat genul Opera (v. ac.), musicantii acom- cunoscut de biserica, ai carei membri emit pe
paniatori eran apezati inderatul decorurilor, astfel vista voturile solemne ale paupertatii, castittii
ca erau nevduti de public, imprejurare care si ascultarii. De aci se vede deosebirea intre 0.
trebuia sa mareasca farmecul musicei. Cum insa pi Congregatiune (v. ao.), in care voturile leaga
prin aceasta dispositiune sonoritatea instrumen- numai pe cat timp cineva sta inteinsa, iar pau-

telor era din cale afara inadusita, in primal pertatea este simpla sau imperfecta, deoarece
teatru pentru opera, deschis publicului la Ve- congreganiptii renunta numai la usufructul averii

netia (1637) se reserva in fats scenei, intre lor, pastrandu-si domeniul ei direct. 0.-le se im-

aceasta i spectatori, un loo pentru musicanti, partesc: 1) in Monachi (v. ac.) ca Basilitii (v. ac.)

care loo ja naturalmente numele de O. Orchestra si Benedictinii (v. ac.), cari au de scop servicial

se da 'Ana numele grupului instrumentelor ce divin contemplativ. Dar mai ales aceptia din

ocupa acest loo, FA in general ori carui complex urm. au inceput de titnpuriu sa se ocupe de

numeros de instrumentipti ca instrumente de cultura sciintelor pi a artelor, i numai unele

coarde, de suflare, de percusiune, ce executa fie ramuri ale lor au remas curat contemplative, ca
o music& de acompaniament a unei opere sau s. e. Cartusianii, Trapistii i putine calugarite
a unei alte luerari poetica-musical, fie musica ca clausura perpetua;; 2) in O. militare, ca
Templarii, Teutonii; 3) in Mendicanti, ca
pur instrumentala sonsa; sau dispusa pentru un

astfel de complex. Dupa speciile instrumentelor Franciscanii, Dominic,anii i Carmelitii (v. toate
ce o formeaza putem avea: O. de coarcle, for- ac. art.); se numesc astfel, flind-ca; trdau din
mat numai din instrumente de coarde; O. de cersire, cesa ce insa astadi s'a restrins la Franarznonie, instrumente de suflare si pereusiune; ciscanii observanti pi la Capucini, ale caror
O. de alania sau fanfara; dupa destinatiune putem nastiri nu pet poseda bunuri imobile; 4) in

avea: O. de teatru, de opera sau de acompa- Clerici regulan, cari se ocupa cu tot flul de
niament, O. militara, O. sinfoniel sau de sin- functiuni pastorale, ca Iesuitii pi Barnabitii (v. ac.).
Disciplina moderna; nu permite profesul sofonie s. a.
[T. C.)
Orchestrion, nume dat la sfirsitul secl. XVII lemn, decat clupa un novitiat de col putin un
unor instrumente de forma orgai sau a pianului, an, si premiterea pe troj ani a voturilor simple
cu dou san mai multe claviaturi pi Wand da (ca la Congregatiuni); in special la Iesuiti se
timbre variate pi o sonoritate puternied (Rack- admit foarte putini la profes solemn, si anume
witz, 1789, T. A. Kunz, 1795 p. a.). Mai tardiu la virst inaintata si dup un examen teologic
s'a dat acest nume unen mari instrumente me- riguros. Or g an i s a ti a 0.-lor c. prevede inchanice Cu suluri dintate, cu puternice jocuri de deobste un general la Roma; dar unele O. stint
aneje pi Cu tuburi de metal, amintind mai mult constituite dupa manastiri mai mult ori mai
sau mai puf in timbrele instrumentelor orchestrei

putin independente de ;Italia% (Kirchenlexicon,

pe care tind a o inlocui. Instrumente de acest Freiburg i. Br. 189, vol. IX, art. Orden.)

Orda, capetenia Tatarilor, care din nordul Trangen au fost anca numite Apolonicon, Pansinfodicon, Sinfonicon, s. a. Un instrument cu mult silvaniei apucti spre teara FOgarasului si de ad
mai redus, cu manivela, executand musica no- in Oltenia, batend pe Basarab Ban, care it intata pe bande de carton perforate and a fost tiinpinase ca ostire.

numit 0.-Kaliston sau Orchestrionette.

[T. C.]

Ordalle, (ang1.-sax. ratty, proba judiciara

Orchidee, (botan.) farm de plante dicotiledo- intrebuintat in evul media sub numele de ,junate din ord. Microspermelor, perene cu foi decat Ddeascac
simple pi flori marete de cele mai diferite forme
Ordessus, veche numire a riului Argo (v. ac.).

S' culori; exista cam 5000 specii, dintre cari

Ordin, (sacrament), este rani, prin care ou
rnajoritatea creso in America tropicala, archi- chirotonire (v. ac.) se sfintesc membrii hierarpelagul indic pi Australia, ca. 100 specii in Europa. chiei bisericesci, singmii depositari ai legii lui
Orchita, (med.) inflarnatia testiculilor, causata Christos. In ritul latin se deosebesc 7 ordini:
de contusiuni, infectiune blenoragica, sifilitiea cele 4 inferioare dupa tonsura, si anume osti-

www.dacoromanica.ro

472

Orclin.

ariatul, lectoratul, exorcistatul i acolitatul,

cele 3 superioare, subdiaconatul, diaconatul

Ordinele adevrate de cavaleri nu trebueso

confundate cu decoratiunile sau 0.-le pe cari

preotia. Ritul grecesc recent a pastrat numai fiecare stat le concede particularilor. 0.-le,

lectoratul, subdiaconatul, diaconatul i preotia. cari se dau numai la suverani, sau anule la perDupa ambele rituri ns plenitudinea ordinului soane ilustre si pentru merite inalte, sfint 0.-ul
consista in e pi scopa t, care singur codera Elefantului al Danernarcei, 0.-ul Anonciadei al
caracterul de urmas al apostolilor, calitatea de Italiei, Jartierei al Angliei, Lana de aur al Spaniei
membru al bisericei invttoare i puterea de
Austriei, Serafinilor al Svediei, Vulturul negra
a chirotoni. Ori ce ordin, care nu deriv dela un al Prusiei, Sf. Andreiu al Rusiei, Sf. George
episcop, este nul, si de aceea protestantii n'au bavarez. Tot printre 0.-ele de cavaleri vom nota
nici preoti, nici episcopi. Aceasta este traditiunea pe acelea cari se confera persoanelor de rang
apostolica, dupa marturia celor. mai vechi
si din nobilime, pentru cari se cer anume probe;
rinti bisericesci, si chiar opiniunea cea mai pro- unele ca Sf. loan de Ierusalim, altele conferite
babil admite, ca O. episcopal s fi fost anterior de suveran, sau religioase. Tenle in cari aseO. preotesc. R i t ul conferirii 0.-lor are de ma- menea 0.-e de c. mal exista sfint: statele Gerterie i forma esential chirotonirea, uneori
maniei, Spania, Austria, Danemarca, Anglia, etc.
atingerea instrumentelor corespundkoare, si cu- Unele 0.-e contera nobleta ereditara, altele pe cea
vintele rostite de episcop in acolas timp. Restul personar. Acestea ar put fi clasate ca intersfint numai nisce ceremonii amplificative. Nu mediare intre cele de mai sus si ordinele obicipoate fi admis la un O. oarecare cel ce n'a primit nuite, desi in fond fac parte din acestea. Unele
pe cel imediat inferior, si anume dupa un in- au numai un numk fix si restrins de membri.
terval de timp (interstitia). Pe lang aceea se 0.-e obicinuite ea care fiecare stat sau suveran
recere o instructiune imprtita astfel, incat can- recompenseaza meritele diferitelor persoane, sfint
didatul la preotie s'a' fie terminat un gimnasiu foarte numeroase. Fiecare stat din lume poseda
(liceu) si un curs universitar de cel putin trei mai multe.
[0. G. L.1
ani de teologie. Minimul absolut al virstei pentru
Conferirea 0.-ion si medaliilor este reservata
subdiaconat este de 21 ani impliniti, iar pentru exclusiv capului statului, in statele constitupreotie, farsa dispensa, 24 ani ; pentiu episcopie tionale insa, ea are lipsa de contrasemnatura
se recer cel putin 30 ani. (Kirchenlexicon, Frei- unui ministru. Organisarea 0.-lor este regulata
burg i. Br. 1895, vol. IX, art. Ordo).
prin statute spociale, cari preved conditiunile
Ordin de eavaleri. Origines vechilor 0.-e de c. conferirii si retragerii decoratiunilor i priviledin evul mediu se leaga de cruciade, cand crestinii giile impreunate cu decoratiune. Conferirea este
ajunsi la pamntul sfant se ocupara de organi- sau de tot libera san restrinsa numai la unele
satia militara de cavaleri pentru paza sfintelor categorii de persoane, s. e. la savanti, la mililocasuri i inanastiri. .A.stfel se nscura succesiv, tari. Retragerea 0.-lor are loe de rnd in casal
ordinul sffintului mormnt, al Sf. kan de Ieru- unei condamnari difamante. La cele mai multe
salim, al Sf. Laziir, al Templului. 0.-le acestea ordini, decoratiwna dupa moartea decoratului
devenira independente, nerecunosand alta au- are s se inapoieze cancelariei ordinului. Pritoritate decat a bisericii. In ele nu putean infra vilegiile impreunate cu conferirea unui ordin
deck cei din nobleta cea dinti. 0.-le ajung cu cuprind dreptul de a parta decoratiunea cutare,
timpul la o mare putere i bogatie; marii ma- de a fi primit la palat, de a asista la unele fegistri ai lor sct egalt cu suverani. Regulele stivitati, de a obtin nobilirea si cate odata de

les vdeuxt facute de membrii 0.-lor diferiau

dela unul la altul si sant in general cunoscute.
Filip cel Frumos, regele Franciei, ordena in
sed. XIV judecata si condamnarea lui Jacques

a percepe pi o renta oarecare. Mai toate 0.-le

cuprind mai multe graduri. Gradurile cele mai
usitate sant cele de mare cruce, de comandor,
de oficier pi de cavaler. Decoratiunea gradului
de Molay, mare magistru al Templierilor, cari tara- antalu consta dintr'un celan de aur cu insemarsi pe rug si bunurile lor confiscate. Aceasta fa o nele ordinului, ce se poarta la festivitati mari,
mare si neasteptata lovitura pentru celelalte O. iar de alta dintto cordea pusa preste piept si
Cu timpul puterea i importanta lor scada,
dintr'o distinctiune mai bogata, de rand in forma
desi cele mai multe exista i adi, siint reduse de stea cu rae, aplicat pe piept. Decoratiunea
la rolul de simple asociatiuni aristocratice. 0.-ul de comandor se poarta atirnata de gt, iar deSf. loan de lerusalim, are anca titlul de O. su- coratiunile de oficier si cavaler, cari se disting
verant. Inca din evul mediu, unii suverani, prin marime si ornament, se pun pe partea
spre a forma grupe de cavaleri devotati si uniti stfinga a pieptului. Pe piept decoratiunile se
lor, instituir ordine de cavaleri peutru a distinge rnduiesc (lupa rangul ce li-se acorda. Toste
pe nobilii lor. Astfel se formara in Spania or- statele civilisate au 0.-e de diferite feluri. In
dinele de Alcantara, de Avis, Notre-Dame de Austro-Ungaria exista; 0.-ul mielului de aur,
Montesa, etc. In Francia, Jean II institu 0.-ul al Sf. Stefan, Leopoidin, al coroanei de fier,
Stelei la 1351, care cad in parasire si fa in- Francisc Iosif, canija ii sfint afillate decoratiulocuit de Louis XI prin al Sf. Michel. In Anglia, nile crucilor de merit, cu sau fara coreana, mai
Eduard III, fonda 0.-ul Jartierei, etc. Henri IV, departe pentru militari 0.-ul Mario, Teresia, iar
institu in Francia 0.-ul SI. Spirit, pe care-1 pentru dame 0.-ul crucii stelate si cel Elisabetin.
confunda ou al Sf. Michel. 0.-ul de St. Louis Romania confera 0.-le Steaua Romanieig i Cof cel dintaiu care se conferi nenobililor, ro- roana Romanieig. Pe langit 0.-e exista ca decoturierilor. Obiceiul se observa si in diva de ratiuni un sir de medalii, acordate pentru meastadi; din marele numr de 0.-e existente in rite, san pe basa unui serviciu special, de catra
diversa state, siint foarte putine cari se con- capul statului sau de corporatiuni privilegiate.
tera la anume persoane si cer probe de noblete. Astfel de medalii sant in Austria signum laudis,

www.dacoromanica.ro

Ordin

Orenburg.

473

medaliile de resboin, de iubileul imprtese, etc.

ce se conferti de impratul-rege si medalia Sf.
Salvator ce o acorda comuna Vienei pentru merite deosebite. In Romania exist medalia Bene
merentic i Virtutea militarac.

Ordonator, cel ce da ordin ca comptabilul (casierul) s faca o plata. Ordinal e totdeuna scris,
se emite dupa anumite reguli i poarta numele
de ordonanld de platd, cand se emite direct in
profitul creditorilor statului si ordonantd de deOrdin, In istoria nat. se numesee reunirea legatiune cand 0.-ul primar (ministri) autorisi
mai multor familii de anitnale, plante sau mi- pe o persoana (director de serviciu, prefect, etc.)
nerale cari se aseamna, adeca au caractere co- de a dispune de un credit sau de o portiune din
mune. (v. si Familia.)
credit pentru plata creditorilor. Aceste doa feOrdinar, (lat) obicinuit, vulgar, coman.
luri de ordonante prin cari ministri dispun de
Ordinariat, oficial cornpus din clerici (even- creditele budgetare, se nutnesc ordonank mitual si din unii laici), de care se servesce epis- nisteriale. 0.-i sfint ministri pentru stat, pricopul diecesan (Ordinariul) in administrarea die- marul pentru comuna, prefectul pentru judet, etc.
cesei. In fruntea 0.-ului st ins* episcopal 0.-i primari stint acei ce dispun direct de crediecesan sau vicarul sifiu general. In unele diecese dite prin ordonante de plata sau de delegatiune :
sub O. se intelege consistoriul (v. ac.).
ministrii, primarii, etc. 0.-i secundan i sunt aceia
Ordinate, (matem.) linii drepte paralele, cari eari dispun de un credit numai pe basa unei orne indica distantele perpendiculare sau oblice donante de delegatiune, i actele (ordinele) ce
ale unui punct dela o linie dreapta Sara numit ei le emit in profitul creditorilor, in limitele
creditului prevdut In aceast ordonanta de deaxa absciselor.
Ordin de i, (milit.) in principia eontine seria legatiune, poarta numele de mandate de plata.
hotaririlor dictate la ora raportului Cara pentru Functiunea de O. e incompatibila co functiunea

a se comunica trupelor sau serviciilor cea ce de contabil (easier) manuitor de bani publici,

le poate interesa. De aci citatiunile pe O. de cji (Cf. art. 10, 85 i urm. legea compt. publice rom.).
ale corp. de armata, divisiei, brigadei, etc. pentru
rdiings-Filzes, rom. Fizeft, comun rur.
acte de resboiu, de curaj, etc., ea si numele de Trans., cott. Solnoc-Dobaca, ca 1502 loc. MaO. de ji dat proclamatiunilor Monte de catra ghiari si Romani (607).
comandantii de capetenie in circumstante soOr doubl, (franc) aratn suflata ca aur. Or
lemne. De obiceiu comunicarile nu se fac prin moulu, bronz aurit in foc. Servesce la fabricaO. de cji decal pentru chestiuni in raport ca ser- tiunea de juvaeruri.
viciul curent i pentru executarea stricta a
Ordie, (archaic) tabitra
regulamentelor sau a ordinelor superioare. La Dreads, la Greci nimfele dealurilor ; numele
corpurile de trapa se deosebesc O. de qi de ion are inteles de : deloasele, muntoasele.
comandament ca referinta la tinuta, instruc- Oregon, unul dintre Statele Unite ale Ametiunea si disciplina trupei, si O. de i admini- ricei de nord, intre Idaho, Washington, Nevada,
strative cu referint la intretinerea trupei sau California {d Oceanul Mare, 248,710 km2. ca
serviciilor.

313,767 loc. (1890). Multi : Coast Bange (756m.),

Ordine, 1) disposi(iunea lucrurilor dupa rang Diamond Peac (2950 m.), Thielson (2828 m.), $. a.
sau locul cuvenit; 2) functionarea regulat a Spre nord-est: Blue Mountains. Riuri: Columbia,
unui stat sau administratiuni ; 3) lege, regula Rogue si Umpqua. Locuitorii mare parte se ocupa
stabilita de natura, de autoritate ; 4) rang ce ca agricultura. Clima este umeda, moderata,
ocupa intre ele spiritele, talentele; 5) disposi- spre est continentala. Solul este fructifer. Se
tiunea unei trape; 6) regularitate, exactitate, produce in abundant mare grau i alte cereale.
economie. Cts. anarchie, confusiune, disordine. Central industriei si al comerciului este Portland
O. dilei, lucrarea ca care o adunare trebue s (v. ac.). Constitutia dela 1857.
se ocupe in sedinta presenta.
Oreithyia, la Greci 4ina negurei de dimineata
Ordonanta, actul prin care un magistral sau de pe dealari si riuri. Boreas (eal vntului
tribunalul dispune o msurii oareeare. Astfel, rece, nordic) a rpit-o si a dus-o in Thracia,
in Rom. presidental ordon inscrierea unei per- facndu-o regina preste toate vnturile.
soane ca aprator pe lana judecatoriile de pace
Orel, guvernam. in Rusia, 46,727 km2., cu.
(art. 123, legea jud. de pace); ipotecele se inscriu 2.050,749 loc. (1897). Capitula O., lfinga Oka,
In virtutea unei O. presidentiale (art. 1782 civ.). are 69,858 loc. (1897); central comerciului de
Tribunalul poste da O., cum e in casal art. cereale in interiorul imperiului.
66 bis pr. civ., in procedura numita rfr. Oren% Antoine I, rege, v. Arauco.
Ori ce msu...ii a judelui-instructor se ia nutnai
Orelli, I. Gaspar, filolog, n. 1787 in Ziirich,
in virtutea unei O. Asa, prin O. dispune citarea unul din primii filologi ai sed. XIX, preot si
martorilor, emiterea unui mandat de aducere, profesor antiliu de elocuenta la colegial Caroinfatisare, depunere sau arestare. O. se mai nu- linum in Zrich, apoi de literatura antica la
mesce ai actul final prin care judele instructor, univ. de acolo, -1- 1849. Opuri mai alese a editat
term:land cercetarile, gasesce ca este sauna cas ale lui Horatiu, Cicero s't Tacit. O. a scris:
de urmarire, pentra un fapt penal, ce se Im- scriptionutn latinarum amplissima collectio ad
puta cuiva. O. de adjudecare se numesce actul illustrandarn romanae antiquitatis disciplinam

ce se dft partii care a cumprat un imobil la accommodataec (Ziirich, 1828, 2 vol.), completata
O vndare publied, la licitatiune. [Scriban.]
Ordonantd, (rnilit.) soldatul dat oficierului
pentru serviciu. In timp de resboiu se numesce
O. gradele si oficierii atasati pe langa marile comandamente, cartiere generale, etc., avnd ca
rol principal transmiterea ordinelor.

prin vIuscriptiones helveticae.c, 1844; Poesii filo-

sofice de Campanella, Ierusalimul hberat al lui

Tasso, Satirele lui Ariosto, etc,
Oremus, (lat.) Donmului s ne 'warn.

Orenburg, guvernam. in Rusia resariteana,

191,179 km2., ca. 1.609,388 loc. (1897), din mud

www.dacoromanica.ro

474

Oreodaphne

Orga.

300,000 Mohamed.; mine de arama, aur, mag- nistratiunea in general si serviciile caritatei
netit, argint, sare. Capital O., langa Ural, cu publico in parte, ingrijesc de asemenea copii in
72,740 loc. (1897); locul principal al comerciului diferite state in mod diferit. In Romania legea
intro Rusia si Asia centrala.
comunall si legea consiliilor judetene obliga pe
Oreodaphne Nees., (botan.) sin. Ocotea Aubl., comuna si judetul ea sa ingrijeasel de acei mini;
gen din fam. Laurineae, tribul Perseaceae, cu- pe de alta exista institute publice pentru orfani
prinde vr'o 200 speed arbori sau arbusci, res- si copii gsii, intretinute de stat despre care
panditi cea mai mare parte prin America tro- am vorbit in articolul: Copii gasiti.
picald i subtropical, putine cresc in Insulele
Orfeon, (Orpheon), nume dat in Francia atat
Canarice, in Africa austral& si tn Insulele Mas- societtilor corale populare, executand musica
carense. Semintele acestor arbori au un embrion fara acompaniament, a cap ell a, cat si corpogros i crnos, adesea avut in materii grase. ratiunei generale formata din totalitatea acestor
Dintre nunrieroasele specii ale acestui gen men- societti.
[T. C.]
tion am : O. guianensis Aubl., etc.
[Z. C. P.]
Orfeu, (grec. Orpheus), cel mai renumit din
Orscu, Alexandra, n. 1817 la Bucuresci, poetii legendari ai Greciei, presupus a fi existat
t 1894, profesor si architect, a inceput cariera in secl. XIII sau XIV a. Chr. Necunoseut lui

profesorala prin a preda un curs de inginerie Hesiod si Homer, e pomenit mai antaiu de Ibycus,
si la infiintarea universitatii din Bucuresci (1864) secl. V a. Chr. Fiul musei Calliope i al lui Apollo,
a devenit prof. de geometria descript. la facultatea de sciinte. Pela 1885-94 a fost rector al
universitatii, pe care a representat-o si mai
nainte in senat. In Apr. 1876 a fost pe 3 septemani ministru al cultelor. Ca architect a con-

care ii dete lira, dap altii al tracului Oeagros.

Prin cantecele sale imblandia fiarele selbatice,

misca pietrile, arborii si riurile, i civilish Tracia.

Cand muri sotia sa Eurydice, muscata de un

serpe, O. se cobori in infern si prin glasul si
struit edificiul universitatii din Bucuresci, hotelul lira sa, induiosa atilt de mult pe Pluton si ProCarol din Constanta, ei a restaurat mitropolia serpina, incat ii ingaduira sa readuc in lume
din Iasi. A scris: Geometria descriptiva.
pe Eurydice. Insa nepute'nd resista dorintei de
Oreste, pseudonimul sub care Stroe D. Brd- a o privi inainte de a iesi la lumina si calcand
tianu (fiul lui Dumitru Bratianu), isclea fai- astfel ordinul deului, o pierda iarsi pentru vecie.
moasele sale articole adresate Doamnei Adam Dup reintoarcerea din expeditiunea argonautica,
dela Revue des Revues( din Paris si cari au la care luit parte, voind a se opune cultului diohotOrit pe aceastd fanaticii maghiarofila sa ja api5- nisiac, fa sfasiat de Menade sau bacantele trararea Romanilor subjugati din Ungaria. S. D. B., ciene, pe cari le despretuia. Capul si lira sa
n. 25 Nov. 1872 in Bucuresci, studi dreptul la furl duse de undele marii Oda la insula Lesbos,

Paris. Ajuns aici isi consacra tot timpul ski mai tardiu patria celei mai bune poesii lince.

liber pentru aperarea drepturilor Romanilor din Pentru multi O. e numai un mit, sau mai bine
Transilvania. Reorganish cu totul Liga cultural o alegorie, care simboliseaza tneeputul si desromana din Paris, a crui suflet devenise el. voltarea progresiva a poesiei si culturei. Un alt

B. reusi sa castige presa franceza pentru chestiunea roman din Ungaria si publich o intreaga serie de articoli in aceasta chestiune.
[Dr. Popovici-Hatzeg.]
t 14 Aug. 1892.

O. se credo a fi fost intemeietorul Imisterelor

orfieec, institutiune religioasa, secreta, care writ

influenta asupra literaturei si religiunii eline.

Scrierile atribuite lui O. sant: a) Orficelec,

Orestes, diva initol. greaca fiul lui Agamemnon serien i religioase, despre originea deilor, inceon Klytmnestra, fratele Iphigeniei. Aegistos se- putul lumei, curtirea sutletelor; parte de prin
ducand pe mama lui, O. i-a omorit pe amndoi. seel. VI si V a. Chr., parte de prin secl. I, II
Acest fapt, spus de Omer in Odisea, fa des- si III d. Chr., remase numai fragmente, al caror

voltat in deosebite moduli de poetii Aeschil, cuprins e resumat de Goethe in Orphischesc;

Sofocle, Euripide, la Romani de Seneca, la moderni de Voltaire, Alfieri, Goethe, A. Dumas,
Leconte de Lisle, s. a., cari au luat pe O. ca erou
principal al tragedillor Ion, sub titlul de O.,
Electra, Eumenidele, Choephorii, etc.

b) Argonauticac, poema despre expeditiunea in

Colchide; 0) *finnuric; d) Lithicac, cea mai bun
didactica despre pietrile pretioase, are-Lind pu-

terea Ion tainica. Publicate mai ant-ilia la Florenta, 1500, fuel tiprite fintiliu de Alde, Ve-

Orevita, com. rur. in Rom., j. Mehedinti, netia, 1517; apoi editate de H. Etienne in Po6tae

compusa din 3 cat., cu 1800 loc. (Diet. geogr. graeci principes heroici carminist de Gessner si
1894), cari se ocupa cu agricultura, prsirea Hamburger, Leipzig, 1764, si ameliorat de G.
vitelor si indeosebi ca cultura viei, care d Hermann, cu o traducere in versuri latine de

vinul renumit de O. Ruine vechi, numite de Gribelli.

locuitori eetatea Latinilorc.
Orfevrerie, (franc) aurarie, argintarie.
Orexina, CHig N, un derivat dela ChinaOrga, (lat. Organum, franc. Orgue, germ.
zolina, intrebuintat ca medicament al stoma- Orgel), instrument musical cu claviatura, in
cului. Pulbere amorfa abia solubila in ap.
care sunetul e produs prin actiunea unui curent
Orez, (Oriz, Urez), nurniri populare ale plantei aerian asupra unei serii de tuburi. Dimensiunile

exotice Oryza sativa L. (v. ac.).

Orezu, manastire, v. Horezu.
Orfan, cel remas pe urma unuia sau ambilor
parinli. Acest termin se aplica numai minorilor.
Orfanal, tot ce e privitor la protectiunea orfanului, legiferat in toate statele civilisate.
Orfelinat, (Orfanotrofiu), institut pentru erescerea de copli orfani si gasiti, lapclati. Admi-

variaza dele un instrument la altul, dela mici

instrumente portative [Ana la monumentale instrumente ale catedralelor occidentale. O. ea si
celelalte instrumente cu claviatur poste da si-

multaneu un mare numen de sunete, dar in

acelas timp poate da si acelas sunet inteo mare

varietate de timbre, astfel ca cu drept euvant

poate fi considerata ca o aglomeratiune de in-

www.dacoromanica.ro

Organ

Organum.

475

strumente si comparata orchestrei. In O. sfint organelor, iar Plutarch sufletul instrument in

trei prti principale: 1) Mechanismul de insu- mfina lui Neu. O. au numit ordinatorii operelor
flatiune, foile, reservoriile de aer si canalele lui Aristoteles scrierile lui logice pentru cuconduciitoare. 2) Mechanismul de manuire, cla- vntul, ca logica ar avea valoarea unui organ
viaturele si registrele pi 3) aparatul sonor format sau instrument pentru dreapta cugetare -Acest
dintr'o nenumrata multime de tuburi, de di- 0. cuprindea scrierile : despre categorii, asupra
ferite forme, si cu diferite mijloace de provo- interpretarii, analitica priora $i posteriora, apoi
catiune a vibratiunei sonore. Principiul forma- topica. Novum 0. a numit Baco de Verulam
tiunei sunetului in O. e foarte simplu. Deasupra studiile sale asupra gnoseologiei, de asemenea
unui reservoriu plin cu aer comprimat prin foi, Lamben. Kant numesce O. complexul de indrue o serie de tuburi sonore, in care intrarea cu- mari, cari ne arat calea cum putem ajunge la
rentului e impiedecata prin o serie de supape; cunoscinta, iar Fries complexul de reguli, dupa,
[Pl.]
dad prin intermediarul tastelor claviaturei, des- cari trebue s construim o soli*.
chidem supapele corespunOtoare, nimio nu mai
Organotherapia, (grec., med.) tratarea mediimpiedeca curentul ingramadit in reservoriu, cal a morbilor unor organe prin introducerea
de a strabate in tuburile deschise si a le face In corpul omenesc a substanfei organelor coresT. el puntitoare dela animale. O. se baseaza pe exs sune.
Organ, (grec) inseamna instrument si are ca perienta, ea imbolnavirea sau lipsa unor organe,
sinomme cuvintele metnbru i medular. 0. este in special a glandulei tyreoide, provoaca conaceea parte din un intreg natural, care avndu-si turbatiuni in organism, ceea ce se poate evita,
existenta prin functiunea celorlalte 0., singur, ca liana la un grad oarecare, prin consumarea orparte, este si scop darsi mijloc spre ajungerea sco- ganelor corespunOtoare dela animale.
pului. Fiecare O. isi are ratiunea existentei numai
Organozoare, (grec.) parasiti ce Wiese in inprin intregul, caruia apartine, squid singar desti- teriorul organelor animalelor.
natia de a implini anumite functiuni. Combinarea
Organsin, firele de matase cele mai bune, cari
organelor inteun intreg incat s corespunda ra- se folosesc ca urzeal la tesutul matasii.
porturilor i functiunilor vietii, se numesce orOrgantin, stofa de bumbac rar tesuta si apre-

ganisafiune. 0. se mai numesce vocea, inai cu tata tare, servind mai cu sama la captusirea
sama la cantareti. 0. se numesce si o persoand rochiilor de dame.
prin mijlocirea careia se declara o voint ori se
,,Organulu Luminarel. Gezeta Beseridsca, Poface ceva. 0. se ilice la foile periodice de publi- litica, e literaria , infiintata in Blaj de Timoteiu
citate menite a fi mijlocul de manifestare a unor Cipariu cu inceputul anului 1847 ca dovisa:
veden. O. de simtire. O. stint si partile unei masini. pacea, unirea mintilor si a iniinilor, bunul inOrganic, este atributul fiintelor provclute cu teles intro fratii de un sange si o limba.c
organe. In chimie se numesc substante 0.-ce anal I a aprut in fiecare Smbt, in anul II
ce nu se pot extrage decilt din fiinte 0.-ce (1848) in fiecare Mercan. Dupa memorabila
(plante, animale), insasi sciinta ca atare se nu- adunare nationala din 3/15 Maiu 1848, foaia isi
mesce : chimie organic&
schimbi titlul in Organu Natiunatee, iar cu
[Pl.]
Organisatiune, modul cum este organisat un erumperea revolutiunii din acel an isi sisteaz
corp, starea lui 5i totalitatea partilor ce-1 con- aparitia. In aceast foaie se gsesce descrisa mai
stituesc; constituirea unui stat, unui asezmnt fidel adunarea din 3/15 Mani 1848 de insusi T.
[nt.]
public sau particular. v. Organ, Organism.
Cipariu.
Organism se numesce un intreg natural cu
Organum, (lat) organon, (gree ) nume dat mai
complexul unui num.& de organe, unde combi- antaiu in general ori carui instrument musical,
natitmea este astfel incat fiecare parte servesce si apoi pe la inceputul crestinismului In special
atilt ca scop cat si ca minoe spre ajungerea sco- instrumentului nurnit toga (v. ac.).
pului comun. Precum fiecare organ al unui 0.
Tot numele de 0. s'a dat celei mai vechi
isi are ratiunea existentii nuinai prin functiunea $i mai primitive forme a polifoniei. Acest O.
intregului, tot a,sa functiunea lor, a tuturor, ga- consta in acompaniarea unui cant dat executat
ranteazi 0.-lui existenta. Ca 0.-e se considera $i de o voce, prin alte voci mergind in quarta,
stint dintre fiintele existente: plantele i ani- inferioara, in quinta superioar sau in combimalele. In asemiinare cu rnechanismele si indu- natiuni de ale acestora. Mid 0. era numai in
strismele, 0.-ele se desvoalta din intern prin doui voci, se numia in special diafonie, reser-

intussusceptiune, creso ai se sustin prin schimbarea $i premenirea materiilor, pana cand isi
ajung scopul sau sfint nimicite prin fort. Pe
langa aceasta toate 0.-ele mai au si o anumita
spontaneitate. Caracteristica principala a 0.-lor
este puterea de viat.
[Pl.]
Organist, instrumentist ce canta din org. In

vandu-se expresiunea de O. propriu 4is pentru

cel in trei sau patru voci (triplum sau quadrupluin). In aceasta stare O. se mentine pana in

sed. XI. lErn pas mai departe se face prin asa

numitul falso bordone, care se basa pe miscarea

paralela in terte si sexte, Si apoi prin parasirea
paralelismului si amestecul intervalelor. Acea,sta
sed. trecuti se dadea numele de 0. in general se face mai antaiu la 0. in dou6 voci, diafonia se
compositorilor, atilt din faptul ca orga era instr. transforma in discantas, $i apoi calm sed. XIII
favorit al acestora, cat si cu privire la specia de si la cel in trei sau patru voci. Dei principiul
armonie primitiva nurnita organum (v. ac.).
vechiului 0., miscarea paralela in quinte, quarte
Organogenia, Organografia, v. Morfologia.
si octave e radical transformat prin aceste
totusi numirea de 0. persista fined pentru
Organolite, se numesc roce de origine organica, s. e. chihlibar, petroleu, etc.
aceste specii de polifonii primitive, si tidal de
Organon, (grec) in fond inseamna instrument. organist echivaleaz pe mete timpuri cu acel
Aristoteles a numit milna organul (instrumentul) de compositor.
p. c.j

www.dacoromanica.ro

476

Orgasmns

Oriental, resboiul.

Orgasmo, (grec) aflux mare de sucuri catea

un organ ; iritafie sensuala.
Orgii, (grey) petreceri destrabalate si serbari
sgomotoase date in onoarea lui Bacchus. Adi
ori ce chef sau chiulhan facut fartf. masura
rusine.
Orheiu, (Orcheiu), oras, capitala jud. O., Ba-

sarabia, asezat pe malul stang al rialui

Actualul O. e un orasel trist, murdar i plin de
Ovrei habatnici. Orasul este zidit in apropiere
de antica cetate daca Petrovada, ale carei ruina

se numesc vechiul oras. In sed. XIII si XIV

O. a fost resedinfa rdarilor Basarabi. La in-

1821 rescoala lui Tudor Vladimirescn puna capta

acestei usurpafiuni, i toril isi aleg iar domnii

lor. Resboiul din 1853-56 (al Crimeii v.

aduce tractatul dela Paris 1856, in care putenle Europei, desi 'as, legaturile anterioare
turco-romana, le garanteazif integritatea teritoriului si administrafiunea interna, cunoscand deci
importanfa ferilor romana ea posifiune geografica
In Orient, le iau sub protectianea ion. La 1858
aceleasi puteri convin la Paris organisarea definitiva, a acestor dou principate si ele ca urmare isi aleg un singar domn pe I. Caza, fcand
o singur feara. Caza abdica; Rornanii pentru

ceputul sed. XIX O. era un orasel deja ne- a-si garanta mai mult existenfa, la 1866 aleg
insemnat, incungiurat de paduri si livedi. La domn pe principele Carol I de EL-Sigmaringen.
1835 Rusia il fcil central judefului. 0.-ul are Acestui eveniment, urmeaer, progresul Romaniei

7340 loc., parte Romani, parte Ovrei. Are 2 bi- In interior si crearea de armate bine organisate.
serici ort., 1 biserica arm. si 1 sinagoga. Bi- Tractatul din 1856 prescrie imbunatafirea sorfii
serica catedra% a orasului cu hramul Sf. Dumitru intregului crestinism din imperial Otoman. Turcii
a fost zidita de catr Vasile Lupa, domnul
nu respecta aceste condifiuni si nemulfmirile
dovei, pe la 1632. Deasupra usei, la intrarea in se manifesta in Peninsula Balcanica, prin rebiserica, s'a pastrat pana acum o inscripfie in scoala Herfegovinei in 1875, careia urmeaza acelea
limba slava, pe care Zamfir C. Arbore, autora' din Muntenegrut si Serbia. Puterile Europei nu

crei Basarabia in sed. XIX, o traduce in ajuta rescoalele, ins in 1876 trimit Porfii

urtnittorul mod : Cu voia Tatjui, ajutorul Fiului memorandum prin contele Andrasy. Resculafii
si savirsirea Sf. Duch a inceput si a zidit aceasta nu se mulfamesc numai cu promisiunile Porfii

biserica in numele sfantului slavit si marele si in 1876 incep mai cu Lujo, atacurile, la cari
martir Dumitru, factor de minuni, Io Vasile se mai alipesc si Balgarii. Turcii respund ea
Voevoda, cu mila lui Dumnedeu Domn al Alol- acta de crudimi si barbarii. Anglia se alarmeaza,
dovei si Domnifa sa Todosia si fiul su han apoi Germania, Francia prin ornorirea consuVoevod. Marca orasulm, precum si a judefului lilor lor dela Constantinopole, in urm. si Italia
0. este urmatoarea : pe camp albastru un arbore. vdnd continuarea crudimilor, fac un memoTud. O. din Basarabia are o intindere teri- randum Turciei in Maiu 1876 spre restabilirea
toriala de 10,102 mile patr., cu o poporaf. de ordinei. Sultanul Abdul-Azis irisa moare, armapreste 242,000 loc., majoritatea covirsiteare Ro- toral Murad V voiesce impciuirea, dar e conmani, iar restul Ovrei, Rusi, Rusneaci.
trariat de guvernul sOu. Suferinfele crestinilor
Oribasius, n. 326 d. Chr. in Pergamos, me- continuand, Serbia (Milan) in Tulio 1876 declara
dicul imparatului fallan; dup moartea acestuia resboiu Turciei, Muntenegra o imiteaza. Romania
a fost exilat, dar in curan(' a fost rechiemat la primesce indemnuri a ajuta pe crestini, totusi
Constantinopole; pe la anul 403 d. Chr. avea ea milano neutra ca si in trecut avand legamare trecere. La incredinfarea lui Iulian a pu- turi cu Turcia, drept care trimite in Iulie un
blicat un vast extras din toate operele medicale, corp de observafiune la frontiera Serbiei, evice erau cunoscute.
tand intrarea si formarea bandelor pe teritorial
Orient, partea de ande rasare soarele, rasara, roman si cera puterilor garante si chiar Porta
est, in opos. cu Occident. Pentru noi de regula: neutralitatea Dunarii. Poarta accepta. Calad opefeara in Asia ; extrema! O.: China, Japonia, etc. rafiunile Serbo-Turce ajung la Vidin, Romania
maresce corpul de observafiune intindnd reOriental, care e spre O., ce fine de O.
feaua pana la Calafat. Turcii protesteaza ca RoOriental, stofa deasa, v. Satin.
manii invoiesc fortnarea de banda bulgare pe
Oriental imperiu , v. Roman imperiu
teritoriul lor si inlesnese trecerea munifiunilor
Orientalit biserica, v. Ortodoxa biserica.
Oriental, resboiul. (Resboiul romd no-ruso-turc In Serbia. Apoi insulta, relativ la suveran, pe
1877-78.) Romana isi aveau independenfa na- Romania prin o nota; totusi Romanii Ii menfin
fional in prima perioda dela aparifiune: Mun- linia de conduita inceputa. Puterile Europei
tenia pana la 1460, Moldova pana la 1516. In la finea anula! 1876 impun Turciei armistifiu
a doua period capituleaza suzeranitgii Turciei. pentru infelegeri pacinice, cari incep in codeSuveranitatea interna irisa si-o pastreaza pana ra* la Constantinopole in 31 Dec. 1876. Aceasta
la 1716, ferisoarele avand dreptul
alega domnii pace dorindu-o si Rusia, a fost anunfata Turciei
lor, a-si crea arm ate, legi, etc. S uzeranitatea consta prin consulul respectiv.
In plata unui tribut, in schimbul careia se buRomania protesteaza contra umilirei aduse sucuran de ocrotirea Turciei cand erau atacate, veranului prin nota, cum si ca o considera ca
astfel ca terne romana n'au fost nici data sub ad- provincia turceasca, iar puterile Europei recumin istrafiunea sau incorporate Turciei ca: Grecia, nosc de bun protestul. Negocierile in conferenfa
Serbia, Bulgaria. Turcii nu se fin de acest an- nu sfint primita de Poarta si conferenfa se ingajament si cautand chiar a le incorpora, Ro- chide. Tractatul din 1774 dela Kuciuc-Kainargi
manii cu armele in mana isi susfin causa, co- indreptAfea pe Rusia a proteje crestinismul in
laborand chiar la menfinerea ordinei in Peninsula Balcani si astfel spre a intimida pe Turcia
Balcanica si opresa pe Turci
mai intinde cedeze cererei puterilor, se armeaza din vreme.

dominafiunea. La 1716 Turcia trimite in tarife Serbii sfint batufi i prin protecfia Rusilor reuromano), contra tractatelor, domni fanariofi. La sesc incheierea unei pci serbo-turca. Rusia ob-

www.dacoromanica.ro

477

Oriental resboinl.

fine pe lngfi puterife Europei a impune Turciei, este respins, retrgndu-se prin pasul Haniprin protocolul din Martie 1877, sa-ei pun ar- Kioi la 27 Iulie f Ara a fi urmrit de Turci. Abia
mata pe picior de pace. Turcii refus. Iat dar la 9 Aug. Suliman atac Sipca ocupat de putini
conflictul ruso-turc de care RomAnii ingrijindu-se, Ru.si ei neisbutind remne in positiune. Corpnl
mobiliseaz la 1 Aprilie 1877. Scopul Romginilor Marele duce Nicolae se indreapta. in A.ugust cu
era de a impiedeca teatrul resboiului pe teri- cloral; coloane la Rusciuc pi Rasgrad, ajutat ei de
toriul lor i deci cu armata compus din 4 di- corpul XI ce trecuse Dunarea la Pirgos. M. duce
visii (47,000 oameni ei 180 tupan) ocup, mai cauta a impresura Rusciucul si neprimind ajutor,
multe puncte pe Dunre. Rueii declara resboiu atacat de Turci, se retrage. Corpul lui Krudner,
Turcilor la 12 Apr. 1877 cu 6 corpuri de armat ajutat de bateriile romne de pe stnga Dunrii,
concentrate in Basarabia efectiv de 140,000 oa- ocupa Nicopole la 4 Tulie. Trupele rom. observa
mern ei cu 4 corpuri de armatti concentrate in malul Dunarii ei chiar fac recunoascere asupra
Caucaz cu efectiv de 60,000 oameni. Turcii fac Vidinului. Guvernul romn cere Rusiei particifofa pe teatrul de resboiu din Europa cu 3 gru- parea armatei rom. contra Turcilor, ins siint repuri de armat la Rusciuc, Varna ei Vidin i ca fusati, Rueii considergind acceptarea ca o injosire

puncte de observatiune pe intreaga dreapta a pentru armata ion. Krudner dup luarea NicoDunrii, cu efectivul de 400,000 oameni si 684 polului primesce ordin a merge la Plevna unde
tunuri, iar pe cel din Asia cu 150,000 oatneni, se stabilise Osman-Pasa, neputnd ajunge la timp
600 tuntui de cetate ei 252 de ciimp. Armamentul in ajutorul Nicopolului. La 9 Iulie corpul 1X
rusesc era: arma Kfinca si carabina Berdan, tu- ilder-8uldner atac Plevna succesiv, infra' chiar
nuri de bronz incrcate pe la fund ei putine de in ea, ins neprimind ajutoare se retrage neotel Krupp. Armamentul turcesc: arma si cara- urmrit de Turci. Tot acest corp ataca din nou
bina Henry-Martiny, tunuri otel Krupp. Arma- Plevna la 18 Iufie, insa stInt infrAnti de Turci
mentul romAnesc: arma Krinca ei Piabody, cara- ei a doua cara. Suferind acest mare eeec, Rueii
bina Dreys, tunuri Krupp ei de bronz incarcate mobiliseazii noue corpuri aduand si garda impe la gura. Romfmia prin nota dela 11 Apr. 1877 perial, Si fiind inspimntati de avntul Turcilor,

e invitati de Poart a lupta contra Rusiei.

can de est data incep urmaririle, cer ajutorul

RomAnia refus 5i veclndu-se abandonat ei RomAnilor prin urmtoarea nota a M. duce Nide sprijinul puterifor Europei, incheie cu Rueii colee adresat Principelui Carol I Vino in ajuo conventiune pentru trecerea armatelor lor prin toral nostru, treci Dunrea ori unde vei vol,

teard. Rusii la 11 Apr. trec Prutul cbiar Tus- cum vei voi, sub ori ce conditiuni vei vol, dar
intea incheierii convenfunii ei ocupa Brboeii, vino grabnic in ajutorul nostru. Turcii ne praiar trupele romine pe miSsurd ce Rueii inaintau, pdesc. Causa creetini e pierdutd., La 16 Iulie
se retrgeau spre a evita conflictele, spre Bu- o brigada-, romana trece Dunarea ei ia Nicopolul
curesci. In 60 de chle trupele rusesci se gaseau in primire. La 20 Iulie trece si restai arrnatei

desfasurate in interiorul Romniei Cu puncte de Cu domnitorul, care merge la Gorni Studena ei

observatiune in lungul Dunarii pgin la Turnu- presentAndu-se Tarului, este pritnit afectuos ei
Magurele, iar de ad la Turnu-Severin se gseau numit comandant. Mehmed-Ali, noul comandant
trupele romgine. Malul drept al Dunrii era ocupat al Turcilor din esta.' Bulgariei, trimite un corp
de Turci cu trupe de observatiune. Romnii for- la nord aprnd Valul lui Traian ei dora; corpuri
tific malul stng cu deosebire Calafatul afitor contra M. duce Nicolae, Il atau, il respinga ei la

in fata cethi Vidin ocupat cu 50,000 Turci.

La 11 Apr. incep bombardamentele Turcilor pe
malul stng. Romilnii respund. Taren se decid
pentru defensiva, iar Rueii pentru ofensiva ei
la 10 Iulie trec cu un corp de armatii Dunrea
pe un pod construit la BrAila. Turcii se retrag
acest corp rusesc Zimerman la 17 ajunge la
linia Cernavoda-Constanta.

21 Sept. noul comandant al acestor trupe Soliman-Pasa esitnd urmarirea, M. duce ia din
nou ofensiva. Soliman care fusese in Muntenegru

vine cu 50,000 ei ataca ipcit la 9 Sept., dup,

dorai atacuri nu pot respinge pe Raen ce eran
intdriti la Sir.%
Principele Carol ja comanda artnatei de Plevna

In susul Dunrii la 18 Aug. ei la 29 ei 30 Aug. bombardeazii

Rueii demonstreaz trecerea la Flmnda ei o

iau Grivita

ei

o pastreazgi,

fac la Zimnicea in 16, 17 ei 18 Iulie. Imp- Rueii cu Scobelef iau troj redute, pe cari le
ratul Rusiei trece ei el in Bulgaria pe la ietov. pierd din non. In aceste atacuri Rusii pierd

Rueii imptirtindu-se in trei corpuri de ad ope- 12,000 oameni si 300 oficien, iar Romfinii 2500
reazd in contra Rusciucului, Nicopolului 5i spre cu 56 oficieri. A tacurile fortate nereueind, inteun
trecatorile Balcaniler. Corpul lui Gurco la centni consiliu de resboiu presidat de Principele Carol
ocupa pAnd la 25 Iulie Biela, Tknova, Gabrova se hotaresce impresurarea Plevnei. Prepara-

Drenova, iar Turcii se retrag. Krudner cu tiunile incep, generalul Totleben este chiemat
Scobelef inaintit la Nicopole, pi intririle dela a conduce lucrarile. Roinginii impresor la nord
Turnu-Magurele se ocupa de divisia 4 minina. si nord-vest spre Vid, dupa ce colonelul SlaniGurco cu mare energie trece Balcanii la 30 Tulio ceanu ei generalul Meendorf luard Rahova, iar
prin treckoarea Hatai-Bogaz, ei voiesce a ataca Rueii restul, avnd pe Gurko la sud, caro ocupa
pasul 8ipca pe la sud odat cu corpul Stoiletof Lovatul, Dubnicul ei Telis. Astfel blooarea e
la nord. Ambele atacuri nu au avut loe in aceeaei terminatii, in timpul careia Turcii se apkar cu
dar Turcii neputnd resista, predau $ipca la Wirbatie. Sachir-paea cu un corp de armar pe
7 Iulie. In 16 (lile Rueii strbat ambele linii de la sud-vest incearca deblocarea, ins fr succes.
resistent ale Turcilor, cari desmetecindu-se dau La 27 Nov. dimineata Osman ca 20,000 oameni
ordin de concentrarea trupelor spre a face fat cearcii ieeirea spre vest, lsiind ordin, ca dup
operahunilor ruse. Turcii se aduna la Eschi- 2 oare s ias ei restai de 40,000. Turcii reueese
Zagra ei Eni-Zagra i Gurco, fr a mai fi ajutat, a respinge pe Ruei, le iau Meya baterii, ins

www.dacoromanica.ro

478

Oriental

Orientate.

asteptand sa iasa restul din Plevna, reservele supuse Turcilor ii permit s provoace in Tanta
ruse alearg i resping pe Osman in Plevna. furtuna sau liniste, dup plcere. Austria si GerTurcii decimati de artileria investirei depun mania vor a pastra status quo, si mai ales cea
armele, capituland 40,000 oarneni cu Osman in din urma sprijinesce desvoltarea Turciei spre a
frunte, 200 oficien si 77 tunuri. Dupd caderea o introduce intre statele europene. Anglia pi
Plevnei, sultanul trimite pe Soliman-pasa cu toata Francia se sforteazii a-si marl influenta lor coarmata la sud de Balcani spre a inchide drama' mercial in Turcia si a lua bucati din ea, desi
spre Constantinopole. Gurko, cu tot frigul, trece nu vor desfiintarea ei. Prima ingrijire pentru
la 19 Dec. din nou Balcanii. La 4 Dec. Serbii mostenirea Turciei s'a ivit din partea Austriei.
declara resboiu Turciei. La 22 Dec. Gurko ataca In primal resboiu al Caterinei II cu Turcii, Autrupele turcesci la Sofia in front si &Irbil in stria incep s trateze cu Poarta si Rusia inspate si astfel ocupa Sofia. Rusii cu Radetzky cheie pacea dela Kuciac-Kainargi (1774). Apoi
nu mai asteapt reluarea pasului Sipca si-1 ataca Anglia Ii dete ajutor contra lui Bonaparte in
pe la nord la 28 Dec., face 25,000 prisonieri ca expeditia Egiptului (1798). Intervenirea Europei
81 tunuri. Gurko i .Radetzky uniti (150,000) apusene se simti mai malt in resboiul de ininainteaza spre Adrianopole, dupa ce Gurko
dependenta al Grecilor, in atacurile lui Mela Filipopole pe Soliman-pasa, uncle ajung la hemet-Ali contra Turciei si atinse culmea in
8 Ian. Dupa luarea Plevnei, Romanii ne mai resboial Crimeei, carat, spre a pstra integriavnd ce cauta la Constantinopole, i fiind pro- tatea Turciei, Anglia si Francia purtara impreuna
vocati de pradaciunile Turcilor la Dundre, se resboiu cu Rusia. C. o. se puse din nou cu resdespart din armata de Plevna, iau o nou ordine boial din 1877-78, cand tratatul din San Stede bataie i indreptaodu-se spre Dunare eu- fano desfiintft aproape cu total Tunda europeana.
ceresc succesiv: Cibru-Palanca, Lom-Palanca, Congresal din Berlin (1878) modifica dispositiunile
Arcer-Palanca. Turcii respinsi se concentreaza Rusiei, mitri puterea Austriei in Balcani, dar
la Vidin ca 20,000 oameni si o artilerie name- chestiunea Egiptulai (1881) ocupat de Anglia,
roasd. Turcii respinsi se inchid in Vidin, iar chestiunea Rumeliei orientate alipitd la Bulgaria

invetesc, string cereal de investire

incep un botnbardament puternic in 12 Ian.
La 22 Ian. inceteazd bombardamentul, anuntati
fiind de incheierea armistitiului de o lunit intre
Turci i Rusi. Urrneaza apoi pacea dela SanStefano (v. ac.), unde marele duce Nicolae se
duse cu toat armata, impunand prin amenintarea Constantinopolului, conditiunile de pace.
Romanii

Pacea e intarita de congresal dela Berlin. In

urma acestui resboiu, Romania capeta independenta, ne mai fiind tributar Turciei si pe nedrept
si contra promisiunilor Rusiei, i-se ia Basarabia,
dandu-i in schimb Dobrogea. Serbia si Munte-

(1885), chestiu n ea Cretei i resboiul Greciei (1897)

au fost aproape de a provoca noue resboaie mari.

In dilele din arma turburarile din Macedonia

intretinute de excitatori bulgari, cari vor ali-

pirea provinciei, inspira mari ingrijiri. Ronninii

au in C. o. mari interese, caci nu numai soartea
fratilor lar, a Romanilor macedoneni (Aramani),
se joacd acolo, ci chiar viitorul Romfiniei va fi
atins prin crescerea si unificares Slavilor, cari
formeaza majoritatea populatiunei din peninsula.
De aceea Romanii doresc pastrarea Turciei si
civilisarea ei.
Orientate iimbi, se names limbile popoarelor

negra captit iari independenta, Bulgaria se Asiei si celor mahcnnedane din Africa si Europa.
formeaza in stat tributar Turciei, Bosnia si Her- Arabica si ebraica incepura a fi studiate de Eu-

tegovina tree la Austria, iar Rusia ja o despa- ropeni anca din evul mediu, atiit din motive
gubire de resboiu de 1410 milioane ruble. Res- religioase pentru respandirea crestinismului si
boiul se caracteriseaza prin lipsa unui plan de dela reformatiune pentru esegesa bibliei, cat si
campanie bine stabilit din partea Rusilor, neso- pentru stadia' operelor literare pi sciintifice ale
sires la vreme a trupelor de ajutor, etc. Pentru Arabilor pi a filosofiei lui Aristoteles tradusa
Turci, o naoleciune extraordinar in comanda- in limba araba. Inca din sed. XIII si XIV
mente, inactivitatea si lipsa de initiativa a co- erau catedre pentru aceste done limbi la Paris,
mandantilor de armate, esitarea in urmariri. Bologna, Roma, Salamanca si Oxford. Papa
Pentru Romani reiese necesitatea a da annatei Urban VIII funda la 1627 in Roma institutul
o nouit organisare pentru a fi mai bine pregatit de 'Propaganda fidec, in care se invtau limbile
de resboiu. Ordinea de bataie, dispositiunea, me- O. pentru rnisionarii catolici. Misionarii iesuiti
todica in conformitate ca organisatiunea unei din China si Japonia facur. cunoscute Europei
armate, prescriind compunerea i constituirea
aceste litnbi. O directiune nisi sciintifica printi
marilor comandamente, dupi cari o annat este studiul limbei O. din sed. XVIII, dela descoaranjat a merge inteun resboiu sau pentru a perirea literaturei indiene. Englezul Wiliam
Jones internent la 1784 in Calcuta Societatea
da diferite lupte.
Oriental, chestiunea. Turcia a fost comparat asiatictic pentru studiul limbei i literaturii sanca un om bolnav, al carel sfirsit se asteapta in scrite si al derivatelor ei. Adi aceste studii ajun-

fiecare 4i si ai cdrei mostenitori stint multi si sera la o mare insemnatate pentru cultura si
neintelesi intre ei. Mostenitori de drept ar trebui filologie. Francezii Galland, Anquetil du Perron
sit fie popoarele supuse de Turci, insa ele nu (sed. XVIII), Silvestre de Sacy, St. Julien, Quase inteleg intro ele si puterile mari restate nu tremre de Tassy, Burnouf, Langlois (sed. XIX);
le 'as& sa se inteleag, in speranta de a lua ele Englezii W. Jones, Wilkins, Colebrooke, M.
mostenirea. Intre puteri Rusia se considera cea Minter ; Germanii Bopp, Grimm, Kuhn Ad.,
mai indrepttita in pretentiile ei. Ea se pri- Hammer, W. Humboldt, Benfey ; Ital. de Guvesce ca mostenitorul imperialui bizantin si vede bernatis A., 1}. a., stint cei mai renumiti orienin Constantinopole viitoarea sa capital.
talisti. (Cf. Benfey, Geschichte der Sprachwisei de origine si de religie cu popoarele senschaft und oriental. Philologie, 1869; Zenker,

www.dacoromanica.ro

Orientalism

Bibliotheca orientalis, 2 vol., 1846-61; Oriental

Literary Record dela 1865 incoace.)
ocupatia sciintificd cu tot ce priOrientelism'
vesce
popoarele din Orient (Asia) vechi j noue :
literatudi, art, istorie, religie, etnografie, etc.
Orientalist, cel ce cunoasce si se ocup sciintificesce cu popoarele orientale (Asia) vechi
si none.
Orientare, determinarea, recunoascerea punctelor cardinale ; cercetarea cu deamenuntul spre

Orissa.

479

2) 0. filosoful, contemporan cn O. de sub

1) cu care unii il $i confund.. A fcut parte

din filosofia neoplatonicd si dupd mrturisirea

lui Porphirius sd fi scris done serien asupra
demonilor.

[Pl.]

Originalitatea, in arte $i liter., e ceea ce are

farmecul noutatii, opus imitatiunii sau copiei;
in viata practica cea ce se abate dela datinele
at conventiunile sociale. Insd O. in liter, nu std
att in inventiune sau in noutatea subiectului,
at in conceptiunea si forma ce i-se da. Toate
a sci cum s apuce lucrul.
creatiunile liter. sau artistice sent, rnai mult
literar, social sau mai putin, imitatiuni dupd alte modele, si
Orientulu Latinu", liar
politic'Densusianu in arta este in intregul ei imitatiune a naturei,
si economic, intemeiat de Aron
colaborare cu Nic. Densusianu, Teofil Frincu si modelul ei etern si purcirea nou. Epopeile holoan Al. Ltipedatu. A aprut in Brasov doi ani: merice sent fdcute din crintecele poporale; poetii
1874 (23 Febr. y.) si 1875 de done ori pe sep- greci 5i-au luat subiectele deartindul din lliada
feinting : Mercuria si Simbata.
[nt.]
si Odisea, $i s'au imitat unii pe altii, ceea ce
Origanum L., (botan.) gen din vasta familie a cl liter. eline caracterul sell national, care
Labiatelor, trib. Satureineae, cuprinde plante lipsesce liter, latine, imitat in mare parte dup
subfrutescente sau ierburi perene cu frunzele cea greacii. La moderni nimeni n'a imitat mai
mici integerime sau dentate, cele tlorale toate mult decfit Shakespeare, Lafontaine, Molire,
reduse la bractee erbacee sau colorate. Acest care spunea sincer: eu iau bunul mea ande-I
gen are vr'o 25 specii, respndite mai cu samil gases. Fau.st, cea niai mare operd a lui Goethe
In regiunea mediteraniand, una cresce in In- si a secl. sea, este imitat dupl o legend nasulele Canarice, done san trei mint imprd.stiate tional ai dup o altd dramd cu acelasi subiect;
prin Europa san Asia extratropicald. In prtile asemenea Don Juan, Infernal $i alte opere cla-

noastre cresce O. vulgare L. var. Barcense sice. Superioritatea acestor glorioase monumente

Simk., plant aromatica, cunoscutd de poporul ale geniului omenesc :Ad in noul mod de vedore
nostru sub numirile populare de: Sovir f, So- al autorilor, in adincimea cugetdrii, in nobleta
viro, Soloviry, etc., O. Majorana L., cu- si indltimea simtemintelor, in puterea pasiunilor,
noscutd de poporul romanesc sub numirea de $i in elegantd, frurnsetd i perfectiunea modului

Magheran, cultivat mai cu sarnii din causa de expresiune sau a stilului. Acestea constimirosului sea pldcut.

[Z. C. P.]

tuesc O. lor. Itnitatiunea pierde din valoarea sa

Origene, 1) 0. scriitor bisericesc, n. pe la si remfine simpl imitatiune, cdnd fie ca fond,

185 in Alexandria, din pdrinti creatini $i avuti.

Tata! lui Leonida ii dete prima instructiune, dar
muri ca naartir in 202, dupd ce i-se confiscaser toate averile. O matrona nobillt se indurit
de veduya $i de cei septe copii ai ei, iar 0.15i
continud studiile in casa ei. In verstd de 18 ani
el renuntd la cariera lui literara i deveni profesor la vestita scoald catechetica din Alexan-

fie ca form, este inferioard modelului sea.

[M. Strajan.]

Orinoco, riu In America de sud, isvoresce in

Sierra Parime, in indltitne aproape 1600 m.

Scoborinclu-se dintre munti, pilna la Esmeralda,

In departare de 230 km., ja directiune spre

nord-vest; de aici ca la 40 km., in inaltime de
280 m. se incepe bifurcatiunea sa renumitd,
dria. Acum incepa actiyitatea lui fenomenal (v. Bifurcarea riurilor); mai la vale ia in sine
de scriitor. Multdmita ddruiciei unui prietin, el lateralul Ventuari si se intoarce spre vest, sub
ocupa septe stenografi, tot atti copisti $i mai delta lateralului Guaviare, Irisa face o cotiturd

multe caligrafe. Studiul lui de predilectie era mare spre nord. In cursul sea mai ia in sine
biblia, pe care o aprofunda prin compararea lateralul cel Mai mare : Rio Meta, apoi Arauca
diferitelor codice, ai o interpreta cu mult aparat si Apure (v. ac.), sub a cdrui delt incepe cursal

sciintific. Din nefericire s'au strecurat in lu- seu de jos, in care luand directiunea spre est,
criirile sale mai multe erori in contra credintei,
din care causa a fost excomunicat de episcopul
Alexandriei atacat cu inyersunare pentru eft
se hirotonise preot de earl un episcop din alt
diecesd. O. se aperit de ortodoxia lui $i se ex-

mai ja in sine lateralele : Caura pi Caroni pi se

yars in Oceanul Atlantic. Lungimea sa intreaga:

2225 km.; O. se varsd prin septe brate si canale,

dintre cari cel mai insemnat este cel de sud:

Imataca. Deis delta sa in lungime de 1500 km.

cusa cdtrd papa Sabian prin aceea, cd multe este navigabil.

Bodiu.]
serien ale lui fuseserd publicate fdra scirea sa.
Orion, in mitol, grec. un urias $i vendtor frumos,
In 249 isbucni o noud persecutiune, a cdrei fiul regelui Hyrieos ci Hyria din Btiotia; altii
victimd devoid si O.; dup o lungd incarceratie il tin de fiul lui Poseidon. Eos (Aurora, zorile)
felurite chiuuri, mud probabil din causa acestor se amoreseazd de el, de aceea ded s'au maniat

maltratri. Dupd istoricul Epifaniu, O. scrisese pe el si Artemis (dind de lund) 1-a sdgetat, insd
pe la 6000 tractate si opere. Putinul, cat ni-s'a mai tirdiu Zeus la rugarea ei a pus pe O. intro
conservat dintrinsele, a fost publicat intre altii, stele. De ad O. se numesce constelatiunea cea

de Migre, in Patrol. gr. vol. XIXVII. Ope- mai mare si frumoasd cu steaua oc numit

rele lai de clpetenie sfmt: Hexapla, cod biblic Beteigeuze. Lfinga el e constelatiunea clinelui (cu.
comparativ ; De principiis, tractat mare dogmatic ; steaua Sirius) simbolul venatorului.
[Atm.]
Contra Celsum, o polemica; 3 vol. fragmente de
Orissa, prov. in presidentia indobritica Bencomentare biblice (Kirchenlexicon, Freiburg in galia, 23,446 km2., cu 4.047,352 loc. Capitala
Br. 1895. vol. IX, art. Origenes).
Kattak.

www.dacoromanica.ro

480

Oriz

Oriz, v. Oryza sativa.

Orizaba, eras in statul Mexican Veracruz,
20,000 loc.; lfingd el se afld vuleanul dela O.
(Citlaltepetl), 5450 /n., stins dela 1566.
Orizont, (Cm visual), cereal aparent in care

se intillnesee panintul cu ceriul, in realitate

insa intersectiunea planu/ui orizontal, ce trece
prin statiunea observatorului, cu bolta cereasc.

Orizontal, linie sat plan ce stint paralele cu

suprafata unui lichid linistit, sau mai exact :

care formeaza ea verticals un unghiu drept.

Orkhan, (Urehan), al doilea sultan turc, fiul
si urniasul lui Osman I (1326-59); cuceritor

OrMans.

Orlans, (vechiul Cenabum), ora in Francia,

residenta districtului cu acelasi name, a depart.
Loiret, a episcopiei cat. si consist, protest., pe
malul drept al riului Loire, litng canalud O. ai
calea fer.; 64,492 loc. (1896); comerciu foarte
viu, cu articli princip.: cdrbuni de piatr, bere,
bind, cereale, vin, fructe s. a. Din orasul vechiu
preste Loire conduce un pod frumos spre sub-urbial sudic St. Marceau, spre nord dela pod,
Rue Royale conduce spre piata Du Aiartroi, in
centrul orasului, unde se vede status ecuestra
din bronz a Jeannei d'Arc, pe al carei piedestal
stint 16 reliefe din bronz. Strada Banuier con-

insemnat, el lua pe rtind Semendra, Nicomedia; duce spre piata cu acelasi ame, uncle se Oa
distruse pe Greci in luptele Pelecanon, i lua biserica St. Paterne, in stil gotic, dela care spre

Nicea (1830). In 1337 ameninta Constantino- est si vest pane-. la Loire se intind bulevarpolul, ai una din ficele impr. Cantacuzen de- dele frumoase. Din Rue Royale se ramified spre
venf sotia lui in 1347. El a fost supranumit est strada Jeanne d'Are, ce conduce spre piata
sNuma al Orientuluig. Fratele stiu, Ala-Edin, care St. Croix, pe care se vede catedrala imposanta
nu voise sa imparta domnia cu O., se multami St. Croix, in stil gotic. Tot aici este casa orasului
a fi vizir. El se distinse ca un mare reformator din 1530. In strada Jeanne d'Arc este statua
al imperiului otornan, al armatei, etc.; impreuna republicei, Heitel Cabut cu museul istoric s. a.
cu fratele su creara renutnele domniei acestaia. In apropierea Loirei este Notre Dame de ReOrkneys, (Oreade), grup de insule la coital couvrance, in aducere aminte a eliberrei prin
nordic al Scotiei, 67 insule, din cari 28 locuite, Jeanne d'Arc, biserica St. Aignan, prefectura,
palatal de justitie, IWO de Dieu, aproape cel
1004 km2. cu 30,453 loc. (1891).
spital al Franciei; biblioteca are
Orlindo furioso, (ital) eroul epopeei cu acelasi mai frumos
vol., gradina botanica, multe societti
titlu a lui Ariosto, caro intoarce in ridicul acest 60,000
t). a. O. deja inainte de Iuliu Cesar a
ideal al cavalerismului medieval, trimitnd pe sciintifice
capitala unei semintii gallice, Carnutes; prin
elute inintea in lima; O. in- fost
cavalerii lui
adunarea aici a Druidilor deveni totodata locul
amorato, epopee de Bojardo.
sffint al Gallilor celtici. 52 a. Chi. a isbucnit
Orlat, com. Tom. in Trans., cat. Sibiiului. rescoala contra lui Cesar. Impratul Aurelian
1701 loc. (1890), din cari 1583 Rom. Locuitorii i-a dat numele de Caritas Aureliani. In resb. cu
se ocupa cu lucrares ptnntului, cu crescerea Englezii 1429 aici au Wilt Francezii in frunte
vitelor si indeosebi cu lemnaritul. O. are 2 bi- cu Jeanne d'Arc pe Englezi si au eliberat forserici, are scoala cu bun renume dela infiintarea treata de asediul acestora. In mesh. cu Hugenotii
regimen. rom. I de grauita (1763), al cdrui centru O. a fost apratorul principal al reformatilor. In

a fost O. Nita pe la 1878 in O. a fost o ve- resboiul 1870-71 in jurul O. asernenea a fost
stita berrie, este fabric de !Artie si de cldari, lupte saugeroase.
[M. Bodiu.]
fabrici de tors si searminat Ulna, mai multe
Orlhans, numele mai mailer ramuri ale famori, pine de postav t3i de oleiu, i ferestraie miliei regale franceze, din cari done' au ocupat

(joagre). La O. glut cariere de piatra, de var. tronul Franciei. Numele vine dela ducatul O.,
este un institut de credit si econ. ca numele care dela 1344 f daruit de rage ca apanaj fiului
,Bradetule, statiune de cale ferata. (Cf. Mono- mai tiner. Primal duce a fost Filip, al patrulea
grafia com. Orlat de Romul
fiu al lui Filip Vi (1344-75). Alt duce a fost
Orlea, com. rur. in Rom., j. Romanati, situata Ludovic I, fratele lai Carol VI si intemeietorul
i
in
apropiere
de
Dunare;
langa balta Potelu
merit in Paris (1407). Carol,
familiei
se compune din satele O. i Orlita, avnd in fiul lui, f capa! partidului Armagnac si face,
total 1701 loc. (Diet. geogr. 1889), caii se ocup pe ducele Burgundiei s se alieze cu Anglia in

cu agricultura ai prasirea vitelor, 1 bisericd

resboiul de 100 ani. A fost poet. Fiat acestuia,

Ludovic, s'a suit pe tron en numele Ludovic XII
Orlean, (Attallo), o substanta colorant din si a unit O. cu coreana. Francisc I l-a dat fiului
regnul vegetal si amune extras din planta Bixa su Henric, care mai pe urm f rege si tot
Orellana (v. ac.). Ea se disealva in alcool si eter astfel s'a dat viitorilor regi fraucezi, pant's ce
Cu o coloare portocalie; in alcalii se solva cu o Ludovic XIII il dote fratelui sea Jean Baptiste
coloare rosie; servesce la coloratul lnei, m- Gaston (1626), amestecat in intrigile contra lui
tasii, hartiei, brdnzei, ant-alai, etc.
Richelieu si Mazarin si care a murit fdra a av
Orlankti, partid politic francez devotat soartei un fiu. Ludovic XIV dete O. fratelui sea Filip,
familiei de Orleans. Dateaza din timpul revolu- intemeieteral familiei de O. existenta si adi.
tiunei, avnd de scop substituirea ramurei cadet Fiul sea Filip s'a distins in resboaiele lui Lula cea dntaiu nascuta a Burbonilor, ce se
dovic XIV si a fost regentul lui Ludovic XV.
la 1830. Dupi 1848 0. persistar ca partid Fiul situ Ludovic muri la 1752 si lash ca fiu
politic alaturf ea cel republican, bonapartist si pe Ludovic Filip (-I- 1785), iar acesta pe Ludovie
legitimist. Astadi ins, dup moartea contelui Filip Iosif Egalit, cunoscut prin opositiunea sa
de Chambord (1883), partidul e confundat in contra lui Ludovic XVI, a cdrui moarte a vocel regalist.
[L.]
tat-o. A murit pe esafod, pentru intriga de a se
Orlans, stofd usoara tesutii din ln ameste- face rege (1793). Fiul seu cel mai mare, Ludovic
Filip, a fost regele Francezilor (1830 48). Fiul
cata cu bumbac, unicolora, irnprimata, etc.
1 scoala.

www.dacoromanica.ro

Orleanu

su cel mai mare, t 1842, a lsat un fiu, Ludovic Filip, comite de Paris, in folosul chruia a
abdicat reg. Lud. Filip. El a lasat un fiu, Ludovic
Filip Robert, n. 1869 si actualul pretendent al
regalistilor francezi.

481

Ornithophil.

Ornamente, impodobiri, infrumsetari. In archi-

tectura se numesc O. piesele adaose la cladiri,

cari prin frumseta, plastica si coloratura lor want

menite a le impodobi sau a arta menitiunea

lor. Ornamentica este arta ce ne invata
Orleanu, A. G., capitan, a publicat: Patru trebuintarea rationala a 0.-lor. Fiecare popor

chestiuni militare. Focsani, 1886; Suprimarea isi are 0.-ca sa caracteristicl in diferitele epoce

articolului ca parte de avant si a lui u mut. ale vietii lui. La noi Romanii este de remarcat
Craiova, 1895.
cea bisericeasca in cldiri si cusaturile de pe
Orlesei, com. rur. in Rom., j. Valcea, situata odoarele sfinte.
pe valea Oltului si fermata din 3 cat. cu 2064 loc.
Ornat, podoab, costum, imbracamant serba(Diet. geogr. 1893), 3 biserici si 1 $coald.
toresc.
Orlov, veche familie aristocrata in Rusia.
1) Grigorii O., general, n. 1734; a cooperat
la detronarea tarului Petra III si a ajutat Caterinei II sa ocupe tronul; favorit al acesteia,
pang ce nu a fost inlocuit prin Potemkin. Din
relatiunile lui G. O. cu Caterina II s'a nascut

Ornate biserleesel, imbracamintea mai alma

mai scumpa ce imbraca slujitorii lui Thunnedeu cu ocasinnea sfintelor slujbe. Liturgistii
sustin, ea la inceputul orestinattii, nici apostolii
si succesorii lor, nici preotii n'au avut 0. sacre
proprii, destinate numai la servicial divin, sau

familia contilor Bobrinskii. t 1783. 2) Alexei O., deosebite de cele din usul comun, ci acelea dupa

fratele celui de rnai inainte, n. 1737; el a su- forma erau asemenea celor din viata publica,
grumat pe tarul Petru IV. Ca admiral al flotei numai cat erau mai frumoase si mai alese. Ca
rus, a nimicit 1770 la Cesme flota turceascl, un motiv al acestei afirmad se face provocare
dup care a fost numit Cesmenskii. t 1808. la imprejurarea, ca ornatele sacre biser. de adi,
3) Fedor O., fratele celor de mai inainte, ge- in fond au forma vestmintelor purtate de vechii
neral, n. 1741; s'a distins in resboiul contra Romani. In constitutiunile apost. (Lib. VIII,
Turcilor. t 1796. 4) Alexei Fedorovici O., fiul c. 12) numai atata se dice, ea archiereul a stat
ilegitirn al lui Fedor O., n. 1787; ca colonel al la sf. altar in vestminte splendideg. Se deosegardei a contribuit mult la domolirea revoltei besc ornate archieresci. preotesci, diaconale
acesteia; a avut mai multe misiuni diplomatic ale altor trepte ierarchice mai inferioare. Coin Constantinopol, Londra si Paris (congresul loarea fundamentala a 0.-1or este alba, rosie
de pace dela 1856); ca intim al tarului Nicolae sau neagra.
petrecut in toate cal.toriile sale. 1856 a fost

Orne, du in nordul Franciei, se varsa in Canal,

ridicat la rangul de print. t 1861. 5) Nicolai dela
Caen in jos e navigabil, 158 km. lung. DeAlexeievici O., unicul fiu al celui de mai inainte partamentul O. in Normandia, 6143 km2. cu.
n. 1820; a participat la asediarea Silistriei (1854), 339,162 loc. (1896), 4 arondismente, capitala
unde $i-a pierdut un brat si un ochiu ; a fost Alencon.
apoi ministru plenipotentiar in Bruxel, Paris si
Ornis, (gree) fauna paserilor unei ten.
t 1885 in Fontainebleau. Serien: Cam-

Ornithogallum umbellatum L., (botan.) plant/

pania din 1806 (1856); Memoria asupra stergerii
perenala monocotiledonata din fam. Liliaceelor.
pedepselor corporale, (1858).

Se cultiva ca plant de ornament. In multe

Orme, Filibert de 1', v. Delorme.
Ormenis, ung. Mezd-Ormenyes com. rur. in prti ale Europei centrale selbatacita pe livedi
Trans., cott. Cluj, cu 1067 loc. domani (783) si si campuri. Se cunoasce sub numirile romane:
Maghiari ; sediu de pretura, posta, cass de pa- Lusca, Laptele paserii, Balusca.,
Pliso pasaresc.
strare postala.
rmnyszkes, rom. Armeni, com. rur. in Ornitholite, nume ce se (la resturilor fosile
Trans., cott. Alba inferioara, ca 1449 loc. Romani. ale paserilor. Aceste resturi se gasesc nu nuraai
Ormindea, com. rur. in Trans., cott. Hune- in epocile mai noui, dar si in epoci destul de
dioara. cu 1087 loc. Romani; pe teritorul acestei departate. Astfel celo mai vechi pasen fosile
cunoscute pana astdi, dateaza din timpul Juracomune sant mine de mu si pesteri.
sicului si Cretacicului. In periods eocenicii fauna

Ormuz, insul, v. Hormuz.

Ormuzd, (Ormazd), in mitol. Persilor pi a ornitologica este deja mai bogata. Gipsul pariArilor (jeul cel mai mare si mai puternic. Cultul
lui a avut influenta asupra religiunilor din Orient.
O. in zendavesta (biblia Persilor) s'a numit
Aura-mazda (Malta intelepciune), la Greci Or-

sian i phosphatele dela Quercy ne-au dato fauna

care este de aproape inrudit cu aceea care

traiesce astadi. In timpul Miocenului aceasta
fauna devine mult mai bogat, iar in timpul

s'a nscut din glint lui Zarvana Aka- Pliocenului apar paserile din ord. Ratitae, ordin
rana (infinita!) ca geniu de lumina divink re- care presinta forme noui (Dinornis, Apteryx
mazdes ;

presentand lumina primitiva spirituala, din care A epyornis) in timpul Quaternarului, forme cad au
s'a impartit si minte oamenilor; pe angerii disparut insa astadi. [Dr. Popovici-Hatzegl
luminei i-a Mont creatori de puteri ale na- Ornithologia, sciinta care se ocup ca studiul
turei. O. se credea a fi creatorul lumii si al tu- paserilor.
turor lucrurilor celor bune, iara in inscriptiunile
Ornithophil, plante la cari fecundatia e inleslui Darius se numesce cel mai mare al deilor. nita i indeplinita prin ajutorul paserilor, si
O. e inimicul mincinosilor, resbunatorul paca- anume paserile transpoarta polenul dela o planta

tosilor, inimicul lui Auromenyus, mai tardiu la alta. Asa Colibri din America sudica ajutii

Ahriman (v. ac.), spiritul reu si al intunere- polinisarea multor specii de Abutilon, dela Marc-

cului, si a dat omului voint ca

partinitor pe unul dintre ei.
Enciclopedia rointinii. Vol. ILI.

aleaga de gravia, nepenthoides, s. a. visitlind florile ion ca

[Atm.]
SA suga nectarul ce-1 produc.

www.dacoromanica.ro

31

482

Ornithopus sativus

Orsova.

Ornithopus sativus Bros., (botaa., Serradella), 1862 f numii jade, 1863/4 a fost depn tat in dieta

papilionacee din Europa de sud. Se cultiva ca din Sibiiu. 1868 fa pensionat; 1871 fa din nou
numit subjude, iar ea atare a fost transferat prin
plant de nutret de putina insemntate.
deosebite parti ale Ungariei, in urea, pensionat.
Ornitorinc, v. Ciocariul.
Ornus Pers., (botan.) sectiune din genul Fra- Adi traiesce pe mosia sa in locul natal. [1.8. S.]
xinus L. (v. sc.), de care se deosebesce prin floOroscop, predicere dupa intocmirea stelelor.

rile sale hermafrodite cu 2-4 petale.

Astrologii pretindeau, ca puteau ghici soartea

Orobanche Beck., (botan.) gen din fam. dico- cuiva dup.' felul cum erau ortinduite stelele la
tiledonata al Orobanchaceelor, ord. Tubiflorelor. nascerea lui. Toata 0.-ia veche n'a remas adi
Plante parasite foarte stricacioase i lipsite de cleat ca o curiositate intelectuala istorica.
clorofila, pe radacinile papilionaceelor, etc. NuOroshza, com. mare (mai inainte a fost oras cu
male rom.: V erigel, Crailici, Iarta un- magistrat) in Ungaria, cott. Bichis, cu 19,956 loc.
tului, Floarea untului, Sgeata lui (1890) Maghiari (19,395), Germani i Slovaci;
Dumnede u. O. speciosa Dec. pe mazare, O. sediu de pretur, judec. cero., perceptorat ; are
ramosa Coss. pe tutun i anal* O. minor Sutt. patru institute de bani, scoala industriala, 5 mori
pe trifoiu, au deosebire. prin tenle mediterane. cu vapor. 0. e o comuna bogat, populatia e
Orobus L., (botan.) gen dupa unii botanisti, foarte sirguincioasa.
far dup altii, infra cari si Bentham et Hooker,
Orosius, Paulus, istoric crestin, n. in Catalogna,

numai sectiune din genul Lathyrus L. (v. ac.) la finea sed. IV, discipol al Sf. Augustin, se
de caro se deosebesce prin frunzele sale fara arata fervent partisan al lui Christos, si publich :
crcei.
[Z. C. P.
Apologeticus de arbitrii libertates opera sa caOrodel, com. rur. in Rom., j. Dolj, cu 2396 loc. phalli.. este insa: Historiarum adversas paganos

(Diet. geogr. 1896), 1 biserica si 2 scoale.

Orografia, (grec) descrierea muntilor.
0.-ce stint acelea, in cari stint in special tratate
munti isirurile lor. Oronzetria, sciinta de a mesura muntii (Julia inaltimea virfurilor, coamelor
si pasurilor.
Orologier, (Orologion), carte liturgica, in care
se cuprind rugaciunile si psalmii, cu cari au sa
laude crestinii i indeosebi preotii i calugarii
pe Ddeu. Fiind-ca aceste rugaciuni e prescris

libri VII (pe la 417), prin aceasta opera 0. voia

sa arete, ca imperial roman nu decade din causa
crestinismului, care nu poate fi causa calami-

*nor, cari bntuiau statul roman.

Orpheos, v. Orfeu.
Orpiment, v. Auripigmeut.

Orsatsch, aparatul, servesce la analisa gazurilor de combustiune, mai ca sama la incaldirea cazanelor de abur.
Orseille, o substanta colorantrt a citrui prina se recita la antunite oare din di, ele se nu- cipia e orceina. Ea se mai numesce si purpural

mesc oare si oare canonice; de aici cartea a francez, si se prepara din Algele dise Roccella si
primit numele de 0. sau Ceaslav.
Lecanora. Ea se poate presinta si sub alte coOrologiu, (Cats, ceasornic), e un aparat pentru lori ca de earmin, albastru, etc.

imprtirea i masurarea timpului. In timpurile

Orsini, familie princiar ital. din statele ro-

aparat pentru a determina adeverata omit solara.

Consta dintr'un baston (gnomon) paralel cu axa
universal i infipt inteun plan pe care isi
arund umbra. La 0.-le equinoctials planul acesta
este paralel cu equatorul, i unghiurile cari in-

membru cunoscut in istorie din aceasta familie

e Iordano O., care aduse ca general mari ser-

vechi nu erau cleat 0. de nasip si 0. de apd magma, si una din cele mai ilustre ale peninsulei.
(v. Klepsydra), in cari o anumita cantitate de Rivala ca Colouna (v. ac.), ca putere teritoriala si
nasip sau de apa se scurgea dinteun vas in- politica. In evul mediu era sustinetoarea causei
tfaltul. 0. cu roate, (v. Ceas). Orologiu de 80 are, papale, in capul partidei Guelfe. Cel dintrtiu
vicii Romei. La 1147 fa creat cardinal, si in

1152 era legat papal pe MO imperatul Conrad.

Mateiu 0., nepotul seu, a fost prefect al Romei
in 1153. La 1277, Gaetano O., deveni papa sub

dica oarele, sant egale intre sine.

Orolus, rage al Getilor, a purtat multe res- numele de Nicolae III. Papa Benedict XIII,
boaie cu Bastarni. V. Geti. (Cf. Xenopol, Istoria din 1724, a fost tot din familia 0.
[0. L.]
rom. I, 59, 105.)
Orsini, Felice, conte de, n. 1819 la Meldola
Oroma, popor in Africa estica, numit i Galla. In Italia. 1844 ea membru unei societati secrete

Oros, loan, alias Bussu, n. 4 Martie 1824 in Vi- osiindit pe viata la galore, 1848 guvernor in
drasu, studiile medii le-a facut in I1.-Osorheiu, Ancona; dupa inabusirea revolutiunii refugiat
filosofia i sciintele fisice in Cluj, iar dreptul in In Angla. In tovarasie cu Radio 5i Pieri in-

M.-Osorheiu, ande a practisat ca cancelist la

tabla reg. in a. 1848. 0. a luat parte impreunit
cu. Iancu i ceilalti tineri rom., la toate intreprinderile pentru emanciparea pop. rom.,
parte activa la adanarea de pe Ximpul fibersi fa ales intre cei 100 trimisi Cu Me-

morandult la dieta. In 16 Sept. 1848 a fost ales

prefect pentru cott. Cetatea de Baltd. In thnpul
revolutiunei a luat parte la mai multe lupte singeroase, alaturea cu armata lui Urban, cu care

cercit la 14 Ian. 18:58 atentatul contra lui Napoleon III au o bomba speciala (bomba 0.), insl
nu reusi. 13 Martie executat dimpreunti cu Pieri.
Orova, (Bufava), oras in cott. Carag-Severin
Ung., (Banat), cu 3564 loc. (1891), din cari preste

1000 Rom., statiuue de cale ferata si port dunarean. Situat pe margines Dunarii in susul
gurei Cernei pe marginea sesului ce insotesce

ambele ripe ale riului Cerna. Regiunea 0. a

presintat intotdeuna mult interes militar prin

s'a retras in Bucovina, ande lovit de o grea agezarea ei la impreunarea caii navigabile a Duboard a fost adapostit de familia Hurmuzachi.
Dupa sugrumarea revolutiunei, intors acasa, a
fost numit inspector (szolgabireu) hug salar.
1850 f numit adj. de subcomisar, apoi actuar,

narii cu calea, astadi i feratl a Portii orientale, ce

conduce la Timisoara prin Caransebes si Lugos.

Pe muntele Alion, din stnga Cernei, se gasesc

urmele bateriilor gener. Laudon din 1789. In

www.dacoromanica.ro

Orsted

483

Ortodox.

josul gurei Cernei, insula Adakaleh, poart find

uvragele vechei cetati a Rusavei, care tinea debusoarea defileurilor Banatului, constand in 2 bastioane casematate unite printfo curtina servind
de casarma defensiva i stapanita de un turn
maximilian cu 4 etaje. Pe dreapta Dunrii fortul
Elisabeta, acji in ruine, f construit de Astriaci
in 1736 pentru a completa actiunea cetatii Rusavei. O. veche, corespunde pare-se vechei ceTierna ale carei ruine se ved
tdi
In timpul voivodatelor, O. era o cetate tare, clisti
Urseia, pe care o rad Mongolii, insa o restabi-

Orthoptere, (zoo].) ordin din clasa insectelor,

cu aripi drepte, organele gurii puternice, inelul
antai al toraxului miscator, aripile dinainte subtiri ca pergamentul sau pielea, aripile dinapoi
mai subtiri ; metamorfosa necomplet. Ord. orthopterelor are urmatoarele familii: 1) Cursoria

rand pe rand de Romani, Turci i Austriaci,

pana in ilele noastre. Tratatul dela Berlin da
Austriei insula Adaltaleh cu cetatea Rusavei.
rsted, .Hans, Christian, fisician, n. 1777 in

cu vr'o 30 specii, ierburi vivace, subarbusti,

cu speciile urechelnita, libarca (Blatta orientalis);

2) Saltatoria, cu speciile lacustele
lcusta cltitoare, greerul de camp i greerul de

cas, conopisterita; 3) Libeiludidae cu speciile

calul dracului. libelula mare, efemera; 4) Termitidae cu speciile termitele.
lesce regele Bela IV. O. fa disputata in urnna
Orthosiphon Benth., (botan.) gen de Labiate,
arbusti din India oriental, Archipelagul Malaic,

Australia. Frunzele uscate de O. stamineus

Benth., arbust originar din lava, se folosesce
Rudkj5bing pe Langeland, 1806 prof. si 1829 di- in contra boalelor de rinichi.
rector al institutului politechnic in Copenhaga,
Orthotonus, (grec) termin medical; cramp tet acolo 1851. Descoperitorul electro-magnetis- tanic, ce produce o intindere oabla a corpului.
Orthotrichum Heft., (botan.) gen de Muschimului (1820).
Ort, mesura monetari veche in Rom., a patra Acrocarpi, caracterisat prin capsula sesila sau
parto dintr'un leu vechiu.
scurt pedicelat, scufia conica, cutata longituOrta, (turc.) ceata de solda, de slujitori; re- dinal si pe ea mai adesea Cu peri drepti. Nugiment de ieniceri.
meroasele sale specii creso mai ales pe copaci,
Ortel, Max Joseph, medic germ., n. 1835 In mai rar pe stanci. Din Romania se cunosc
Dillingen a t 1897 In Miinchen; 1867 docent, O. pallescens Bruch., O. stramineum Hornsch.,
1876 prof. de laryngologie la universitatea din O. fastigiatum Brach , O. affine Schrad, s. a.
Miinchen. si-a ca$tigat merite prin cercetarile
[S. St. R.]

sale asupra difteritei i prin stabilirea unui metod

Orthotrop, (botan.) organ (tulpina, frunza,

de tratament a morbilor de inini, care consta ovul), care se desvoalta si cresce vertical, perIn miscare (indeosebi urcare) metodie. Serien: pendicular In raport cn suprafata solului, iar
Die epidemische Diphtherie; ITher Terrainkur- plagiotrop se chiama cand cresce in directie
orte zur Behandlung von Kranken mit Kreis- paralel cu suprafata solului.
laufstrungen, 1886.
Orthrina, v. Utrenia.
Orth, loan, v. loan Salvator Nepomuk. (11, 860.)

Orthita, mineral din grup. epidotului, contine

anca Cerin, Didim, Lantan, Erbiu, Yttriu i Toriu.
Foarte respandit, insa in cantitati mici, asociat
mai intotdeuna Cu epidot, in pegmati i granit.
(grec) in cuvintele compuse insemOrtho
neaza: intocmai, exact, corect.
Orthobioticl, (grec.) arta de a trai corect.
v. Igiena i Macrobiotica.
Orthocephali, oarnenii cari au formatiunea capului astfel, ca raportul intre diametrul de lun-

gime a capului (linia dinainte Inderet) st in

raport fat.% de diametrul de latime (linia dela
stanga la dreapta) ca 100 la 72 pan la 81. La
dolichocephali (v. ac.) raportul e ca 100 la 73; la

brachycephali (v. ac.) ca 100 la 81.

Orthoceratite, cefalopode fosile caracteristice

Ortler, Alpii, grupa sudica a Alpilor Tirolului,

intro Oglio, Etsch i lacul Garda, piscul O.

3905 m., Knigsspitze 3854 m. si pasul Stilft,
cel mai jilt& situat drum in Europa.

Orto , v. si Ortho

Ortodoxfi, biserica, (orientald, a resdritului).

La inceput biserica era una, precum si intemeietorul ei unul este. Numirile biserica de
resarit i biserica de apus eran numai nisce notiuni geografice. Mai tarcjiu insti aceste numiri
au inseinnat desbinarea bisericei in done" WO,
in partea de resarit si in partea de apus. Aceasta
desbinare s'a produs in urina desfacerei politice
a imperiului roman in partea de apus si de resarit si s'a nutrit prin tendintele de centralisare
suprematie ale papilor.

La staruintele papilor de a li-se recunoasce

sistemului geologic siluric din grupa paleozoica. suprematia preste intreaga biserica s'au impoOrthoclas, mineral identic cu ortosa (v. ac.). trivit dela inceput patriarchii de resarit cu toad's
Orthopedia, partea medicinei, care are de scop tria, sustinend paritate si egalitate in drepturi
prevenirea sau corectarea diferitelor deforma- si jurisdictiune intre cei 5 patriarchi ecumenici:
tiuni ale oaselor, articulatiunilor i a muschilor, din Roma, Con8tantinopole, A.lexandria, Antiochia
fie ca aceste deformatiuni sfint congenitale sau si Ierusalim. Lupta pentru aperarea bisericei recapetate in urma unei boale. Corectarea se poate sritene fata de pretensiunile papilor s'a purtat
face prin interventii manuale, prin aparate or- prin patriarchul Fotie din Constantinopole, care

thopedice sau prin operatiuni chirurgicaie (os- a combatut tendintele absolutistice ale papilor
teotomie, osteoclasie). Deformatiunile cele mai si novatiunile din biserica apuseana. Polemia
frecuente, cari necesiteaza interventii orthope- sustinut cu vehementa si din partea papilor,
dice, dint morbul lui Pott, scoliosa, cyphosa, in urma intrarii In legaturd cu biserica apusean
lordosa, piciorul strimb, torticollis, coxalgia, etc. a lui Boris, regele Bulgarilor, cari fur adusi la
crestinism prin preoti grecesci, a degenerat in
[V. Im.]
Orthopnea, respiratie ingreuiata, exagerata, cearta si a tras dupa sine desbinarea bisericei
In timpul carei bolnavul nu poate respira dealt de apus si resarit. Incerckrile repetite de imin positie qelenti.
pacare au remas fara &woes. 0 atare incercare

www.dacoromanica.ro

31*

484

Ortodoxii.

s'a Moat pe and era patriarch in Constanti- Christos; in aceast limb s'a seria sf. Scripturil

nopole Michail Cerulariul, iar la Roma Leo IX. a noului Testament ; in limba greceasca s'a tradus
A ceste incercari au remas WA succes, din causil Testamentul vechiu de 70 barbati inviitati din
ca papa a insistat ca tarie, ca i biserica din Alexandria sub Ptolemeu Filadelful la 270a. Chr.
partile resAritului sii primeasca invtaturile cele Blirbatii cei mai insemnati ai bisericei au fost
none introduse in biserica apusean, precum era coi mai multi din sinul natiunii grecesci si au
purcederea Dachalui sfant si dela Fin!, asima scris invtaturile bisericesci in limbs elinti. In
in cuminecAturl, primatul papei s. a. Fiind-ca primii secoli, ai ca deosebire in sed. IV Oita'
patriarchal din Constantinopole nu numai n'a In al VI-lea, sciinta teologicii si literatura bise-

primit aceste invtatuii, dar le-a si combat-at

ca argumente din sf. Scriptura, incercarea
aceasta de impaciuire s'a terminat ca enuntarea
anatemei de ambele prti (a. 1054).
Incercarile ulterioare de impAciuire au mrit
desbinarea tot mai tare. Purtarea Cruciatilor in
Orient si intemeierea imperiului latin in Con-

stantinopole au produs ura nationaliti intre Greci

Latini. Aroganta Cruciatilor, cari au umilit si
au apAsat biserica greceasca, au facet imposibila
ori ce apropiere. Numai impratii bizantini,

strimtorati de Turci, recurgnd dupa ajutor la

apas, incercar mai targiu a supune biserica din

Orient suprematiei papale; ins i incercrile
de felul acesta, Vacate la Lyon (1274), in Florenta (1439), au remas Third resultat. Cea din
armi incercara se facii in a. 1452, cand armata
turceasca se apropiase de zidurile Constantinopolei. Ca semi] al impaciuirei intre biserica de
resarit i apus slujira legatii papali liturgia in
biserica Sf. Sofii; insa poporul grecesc scandalisandu-se de aceasta a provocat o revolt formala. In 29 Maiu 1453 cticift Constantinopole
In mnile Turcilor i pompoasa biserica a Sf.
Sofii f prefticutA in moschee turceascA. Multi
invtati i artisti din cetate se refugiar in Italia,

riceascl s'a desvoltat la resrit mai malt ca la

apus. Iutre scriitorii clasici ai bisericei orientale se numera Teodoret i Dionisie Ariopagitul

pentru literatura dogmatca ; Eusebie si Epifanie

in istoria bisericeasca; Vasile cel Mare, Grigorie
din Nissa si Grigorie de Nasians, Ioan Gura de
aur,
a. cari au stralucit ca omiliile, cuvnttirile bisericesci si serien i liturgice ; mai tardiu
Ioan Damaschin ca scrierile sale dogmatice-litargice ca cari se termin literatura clasicA bisericeasca.
Resaritul a fost leagnul crestinismului, ande
s'au desvoltat institutiunile fundamentale pentru

intreagi biserica. Biserica in resarit a stralucit

cu frumseta ritului ei, care s'a conservat pan
astacji in toatti curtenia sa. Spiritul liberal al
bisericei orientale concede fiecarui popor a folosi limba sa in bisenic, ceca ce a atlas cu sine,

ca bisericele particulare ale orientului se aibii

caracterului unor biserici nationale.
De biserica oriental-a se fin: 1) Ronulnii din
regatul Romaniei ca dou mitropolii, in Bucuresci (ca un mitropolit primat) si in Iasi, ca
8 eparchii, ca atfiti episcopi si tot atati archierei
titulan, cari compun s. sinod al Romaniei ; 2)
Romanii din Ungaria ca prtile Transilvaniei si
unde duserti cu sine sciinta si arta.
ale BAnatului cu un mitropolit in frunte, care
Pe cand biserica de resArit se afla in, stare are res edinta in Sibiu' si 3 eparchii: a Tranapasat i disolat prin jugul turcesc. isi cercara, silvaniei (archidiecesa), a Aradului si a Caranprotestan tu norocul a cfistiga biserica orientala sebesului, cari ghat organisate pe basa canoanelor

pentru reformatiune, insa farti succes, pentru prin un statut organic. Se observeaza, ca o parte
di patriarchal Ieremia II din Constantinopole a Romanilor din Ungaria dint uniti ca biserica
primind dela teologii din Tbingen o traducere apuseana; 3) biserica ruseasca, care dei se dia confesiunei protestante ca rugarea a se declara stingo prin bunastarea ei din afara si se impune
asupra ei, a respuns in mod evasiv, sustinnd ca numerice fat de celelalte biserici de resarit,
adevrate invetaturile bisericei ortodoxe (a. 1581). totusi este aservitl in mare mesur scopurilor
Cand Ciril Lucaris, patriarchal din Constanti- politice ale. statului; 4) biserica din regatal grenopole, ademenit de corifei reformati ai tim- case, emancipandu-se deodata cu c4tigarea inpului su, sub euvnt a regenera biserica orien- dependentei politice a noului regat grecesc de
tal, edase in Genf o confesiune a credintei sale sub despotismul turcesc, in arma revolutiunii

in spiritul reformatiunei, nu numai A a fost

stigmatisat ca tradator al ortodoxiei, dar a dat
ans, ea invtatul mitropolit din Kiev, Petra
Movila (v. ac.), roman din familie dotnnitoare

dela 1821, se constitu la 1833 in sinodul din

Nauplia ca biserica independenta de patriarchia

din Constantinopole, ceca ce se recunoso in

1850 de insusi patriarchal, sustinndu-ae numai

din Moldova, sA compuna confesiunea credintei o legatura dogmatica; 5) biserica srbeasca a

bisericii orientale, care in sinodul din Iasi dela avut in Ipec din vechime patriarchia sa, care
a. 1642, apoi in anal urmator in sinodul din dupa caderea regatului srbesc sub stapanirea

Constantinopole, a fost primit ca carte simbolica Turcilor incet a exista (1767), emigrand un
a bisericei orientale.
monk insemnat de familii srbesci ca patriar-

Biserica orientall cuprinde in general popoa- chal for in frunte in Ungaria, ande biserica s'a
rele crestine din Orient, si e represintat prin constituit ca mitropolie national cu resedinta
patru patriarchi ecumenici, adecii al Constanti- in Carloviit, bucurandu-se de insemnate privi-

nopolei. Alexandriei, al Antiochiei si al Ierusa- legii. Dupa emanciparea politica a Serbiei de sub
limului. Dela ea a emanat crestinarea popoarelor Turci din vechia bisericl srboasca sustau astacli
slavice : a Rusilor, Serbilor, Bulgarilor, ba chiar mitropoliile din Belgrad in regatul srbesc, din
si a Cehilor, cari in secl. X au intrat in leg- Sarajevo in Bosnia, din Mostar in Hertegovina,
tura ierarchica ca biserica apuseanti.
In Cetinje in Montenegro; 6) biserica Balgarilor
Biserica orientala se uumesce si biserica gre- si-a castigat in 1873 independents de patriarchia
ceasca, fiindca limba greceasca calla: a fost fo- din Constantinopole; iar dupa resboiul ruso-taro
losita mai malt la desvoltarea invtaturilor lui in arma tractatului din Berlin (1878), liberan-

www.dacoromanica.ro

485

Ortodox&

Despre biserica orientali se afl, serien i de

constituit ca biseric independentd national&
editate in limbagermand de Schiel, Viena
Afarii de aceste se mai all astadi in imperial 1857; de Pichler, Orientalische Kirchenfragec
musulman multi crestini ortodoxi, Greci macedo- Miinchen, 1862; tot de acesta Geschichte der
romani, Bulgari, $. a. cari depi in urma tracta- kirchlichen Trennung zwischen dem Orient u.
tului din Berlin din 1878 ar trebui sa se bucare dem Occident( Miinchen, 1864 $i 1865, 2 tom.,
de o egald indreptatire confesionald, totusi cu (carte oprit prin index prohibitorum librorum);
dor asteapta deplina lor emancipare politie i Gass, Symbolik der gr.-ort. Kirche. Berlin, 1872;
du-se poporul BuIgar de stpanirea turceased s'a

bisericeasca.

Numral crestinilor greco-orientali in Europa

se urcd la 85 milioane. Afar-A din Europa sa afld
creatini ortodoxi in Asia mind, Armenia, Palestina, Siria, Egipt, Persia, p. a.
Imprekutrile nefavorabile in care a ajuns biserica orientului dupd caderea ei sub stapanirea
turceascii, a impiedecat ori ce desvoltare ai progres, neputand sustinea singuraticile biserici nationale intre sine unitatea din afard i legatura
canonicd. Cu toate acestea bisericile orientale

Saguna, Istoria bis. Sibiiu, 1860; Puscariu, Istoria

bis. Sibiiu, 1893.
[Dr. IL P.]
Biserica ortodoxa din Bucovina, v. Bucovina.
BISERICA ORTODOXI ROMINX DIN ROMANIA.

Organisatiunea actuald a primit-o prin legea

din 14 Dec. 1872 (pub!. in Alman. Cult. Buc.,
1893). Printeansa bis, se declar din nou auto-

cefal, se infiinteazd si. sinod, ca ultimd instanta spirituala, se preciseazd inodul alegerii

episcopilor, si se delimita atributiunile eparchio-

din diferitele state fin co tiirie la unitatea in- tilor. Art. 8 declar, cd sf. sinod al bis. autoterna, care o fac dogmele comune neschim- cefale ort.-rom., fiind membru al sf. bis. ecubate si ritul uniform. Biserica oriental baseazd menice i apostolice a resdritului, al carei cap
inviitattuile sale pe sf. Scripturd i traditiune ; este Domnul nostru Isus Christos, pdstreazd ai
iar aceste invetaturi se cuprind in o forma si- va pstra unitatea in privinta doginelor si ca-

stematicain cartea Confesiunea ortodoxd, noanelor ecumenice cu bis. dela Constantinopole

compusa de mitropolitul din Kiev Petra Movila.
cu toate bisericile ortodoxe.c Membrii acestui
Aceea confesiune s'a primit in sinodul din Iasi sinod allot cei doi mitropolifi, cei sese episcopi

la 1642 de normativd pentru lutreagd biserica eparchioti i toti archiereii romini. Sinodul se
orientala, iar dogmele bisericei orientale se cu- aduna de doui ori pe an, primvara i toamna,
prind in o forma prescurtata in simbolul cre- conf. can. 37 apostolic. Ministrul cultelor asist,
dintei Niceo-Constantinopolitan. Biserica gr.-ort. la deliberdrile sinodului, dar numai cu vot conin materie de drept canonic fine la canoanele sults& ; iar dad, el nu e ortodox, atunci se
apostolesci (80), la canoanele celor 7 sinoade eon- inlocuiesce printeun coleg ortodox. Atributiunile
menice i ale celor locale (9 + 3), la in vdtdturile sinodului sfint afacerile spirituale, disciplinare
s. parmti si preste tot la traditiunea bisericeasc.
judiciare, curat bisericescit; in asemenea ma-

ort. a resdritului se deosebesce de biserica

apuseana In punctele dogmatice despre pureederea Duchului sf. si dela Fiul, pregtirea oucharistiei cu azimd, purgatorul, primatul papei,
nascerea imaculata a fecioarei Maria, infalibilitatea papei, cari nu sfint acceptate in biserica
orientaba. De o insemnatate secundar stint di-

ferintele ce se refer la cult si rit, intre cari se

terii sinodul judecd ai pe membrii si in ultund

instant& dar nu se poate pronunta in

cleat dupd ce se vor fi fdent inculpatului chiemdrile prescrise prin can. 74 apostolic. In cas
ea decisiunile sinodului ar comporta ai efecte
vremelnice, se recere spre executare sanctiunea
regala.
Guvernul superior al bis, se alcdtuesce dintr'un

numer forma botezului, care in biserica orien- mitropolit primat cu resedinta in Bucuresci,
tala se face prin cufundarea de trei ori in apd, avand titlul de *Axclaiepiscop si mitropolit al
iar n biserica apuseand e de ajuns stropirea; Thigro-Vlachiei, exarch al plaiurilor si primat al
ungerea ca mir in biserica orientald se sitivir- Romfinieig; si la Idgi, de =Archiepiscopul si mi$esee la prunci indatd dupa botez, asemenea se tropolitul Moldovei si al Suceavei, i exarch al

cumineca pruncii indatd dupd botez; in biserica de apus se impartd$esc aceste taine la o
anumitd etate; la liturgie se admite in biserica
orientala la cuminecare poporul, iar la apuseni
se comunicd numai preotul ; la apus e introdus
celibatul pentru preott, in biserica orientald se
cere numai dela episcop s fie monac,h, iar dela

preot si se castoreasca numai ()data cn o fecioard ; in ornamentica bisericeascstatuele scalp-

tate snt acceptate in biseiica apuseaud, iar

ces de iesarit dint exchise i acceptatti pictura.

plaiurilor.eSufraganii niitropohei Ungro-Vlachiei

sant: episcopal Ramnicului i noului Severine
(cu resedinta la R.-Valcea), episcopal Buzdului
si episcopal Argesului (cu. resedinta la Curtea
de Arges); lar sufraganii mitropoliei Moldovei
sflnt: episcopal Husilor, episcopal Romanului
episcopal Dundrii de jos (pe atunci cm resedinta
la Ismail). Fiecare mitropolit i episcop are cate
un archiereu loctiitor. Titlurile lor sfint: Ploiesceanul, Craioveanul, Rainniceanul (dela R.&drat), Pitesceanul, Botoseneanul, Bacdoanul
(Banda), Barladeanul i Galateanul. Pe langd

Liturgia se face in biserica de resdrit numai

odata in cJ.i in o anumitd biseric, ir in bise- aceea, fiecare eparchie mai are un consistoriu

ricele apusene se face si mai de multe ori; mu- judiciar de cel puf in trei preoti diecesani, pentru

sica instrumentald e acceptat in biserica de afaceri curat bisericesci, ca apel la s. sinod.

apus, nu insii i in aceea de resdrit ; in aceasta Ca organe subalterne functioneaza preste fiecare
formeaza cantarea o parte insemnatit a servi- judet cate un protoereu sau protopop; ajutat de
ciului divin. Edificiul bisericei orientate II fac nu un subprotoereu, iar diferitele biserici, afara de
altarul spre resdrit, iar apusenii cu altarul spre catedrale $i minastiri, se administreazii de cate
apus ; la resiriteni altarul e separat prin o tampl, un paroch din clerul mirean, asistat de doi cande naia bisericoi, la apuseni altarul nu este separat. tdreti, i dupd imprejurdri, de un diacon, de

www.dacoromanica.ro

486

Ortodoxa.

un paracliser si de alti preoti. Positiunea acestui cndu-se refinerile de leafa conf. legii pensinoler s'a fixat in definitiv prin legea din 29 Maiu nilor. Afarti.de aceste retributiuni, preotii au si
1893 (publ. in Alm. Cult., 1893). Dupe aceaste venituri stolare.
lege se foreazti 297 parochii nrbane si 2734 ruOrganisatiunea date bisericei prin legislatiunea
rate in toat Romania; pentru cele dintaia s'a noue are de caracter fundamental o prepondetuat ca norme unitarii numeral aproximativ de rante a statului.
400 familii, iar pentru cele rurale, comuna. Pe
$coalele bisericei, adece seminarele si fatinge bisericile parochiale s'au alipit, fare per- cultatea de teologie. Seminarele, cari au fost
sonal propriu, bisericile existente Miele. Un mai nainte cate anal de fiecare eparchie, s'au

diacon se admite numai in biserica principala

din capitala de judet, dace nu e deja acolo o
catedrale. La mitropolii deservesc patru preoti
si palm diaconi; la episcopti trei preoti i doi
diaconi. In fiecare parochie se institue, pentru

redus prin legea dela 1893 numai la patru si

anume doue inferioare la Curtea de Arges
Roman si (hue superioare, la Bucuresci si Iasi.
Pe lenge ele mai fiinteaze la Bucuresci si se-

sirile ce trebuie se le poseada candidatii la diferitele ranguri clericale, precum i modal lor
de alegere. Mitropolitii se a/eg dintre episcopii
eparchioti, iar acestia dintre arehicrei, fii de parinti romthii, miscuti in Romania, in versta de
preste 40 ani; dela 1892 incoace se recere titlul
de Iicentiat sau doctor dela vr'o facultate de
teologie ortodoxe. Alegerea lor se face de co-

tului consiste in obiectele usuale din liceele

al mitropolitilor. episcopilor, archiereilor, deputatilor i senatorilor ortodoxi. Regele

confirma alegerea i da investiture (legea cit.
din 1872). Archiereii se aleg dintre monachi sau

dintre absolventii scoalelor primare. Directoral

minarul Nifon, sustinut din fondurile particulare,

administrarea bisericii, o epitropie, compuse din legate de reposatul mitropolit, al carui name
paroch, un membru nutria de prefect, sau, in
poarte. Causa acestei reducen i era name:rut
erase, de primer, si un al txeilea membru ales mereu decrescend al elevilor. Seininarele infede enoriasi pe cinci ani.
rioare au trei clase, iar cele superioare continua
Cu incetul s'a putut precisa mai apriat insu- cursurile pe alti cinci ani. Programa invetamen-

legiul

clasice, ca diferite restringen, la cari se mai

adaugli agrenomia, horticultura, viticultura gi

pedagogia, iar ca obiecte specifice, teologia dogmatice, morale si pastorale, ist, bis., confes. ort.,
dreptul canonic, omiletica, liturgica, exegesa

patrologia. Elevii stint toti interni, bursieri sau

solventi si se recruteazi pe cale de concurs

trebue se fie cleric si cu incepere dela 1898,

ca grad academic. El, ca si profesorii, se numese direct de care ministeriu: episcopal epar-

vduvi (cari mai antaiu trebue s'a se celuga- chiot are numai dreptul de visitare. Seminaristii
reasc), in versta de 40 ani impliniti, Romani de ori ce confesiune sfint scutiti de serviciu misau naturalisati; el trebue sa se hirotoneasca in litar, dace siint hirotoniti la 25 ani.

Facultatea teologica s'a infiintat la Iasi in 1861,

Pentru alegerea lor, sinodul stabilesce o
lista din candidatii propusi de mitropoliti si epis- apoi in 1890 a fost mutata la universitatea din
copi ; din acea listft se propun guvernului trei Bucuresci, prin legea din 25 Ian. 1890. In 1895
persoane, remanend ca acesta sa aleaga in de- pane 1896 functionau 9 profesen i pentru 106 stu-

finitiv pe noul arcbiereu, i se-1 supuna sane- denti, dintre cari au prima licenta 16. Studiele
tiunii regale. (Regalement ad-hoc al sf. sinod stint repartisate pe trei ani i cuprind urmadin 23 Nov. 1874 si 13 Iunie 1875, publ. in toarele obiecte: limbile latinA, elina si ebraica;
Alm. Cult., 1893). Legea citate din 1893 cere ist. bis., romene, a dogmelor i a filosofiei; teol.
dela un paroch sau diacon urban se fie Roman dogm., simbolica, morale i pastorale; exegesa
licentiat sau doctor in teologie; la parochie si archeologia biblice; logica, drept canonic, lirural se admit deja absolventii unui seminar turgica, apologetica, patrologia, omiletica, cateea opt clase. Nurnirea se face de catr episcop chetica, enciclopedia, metodica si ermeneutica. Pe
in intelegere cu ministrul cultelor. Monachii stint lange facilitate e anexat un internat ca 40 burse,
cu deseversire exclusi dela parochii. Situatiunea pentru care s'a cladit do curand un local nou.
materiale a clerului este anal foarte deplorabil,
Instittgiunile bis. mint bisericile i rnanasticu toitt secularisarea averilor enorme mane- rile. Domnitoiii i boierii terii au cautat pururea
stiresci. Imbunatatirea Kula clerului mireane se-si *age un merit inaintea lui Dumnerjeu
a remas timp indelungat teara fagaduintii ; de si a posterittii, cldind ate o biserica, astfel
abia legea din 1893 are menirea sa resoalve incat numeral lor, Marl do catedrale i mena-

chestiunea inteun mod definitiv. Prin mesuri tre- stiri, numai in Muntenia la 1857 a fost de
cetoare, ea caut s reduca mai antam de toate 4517 (aguila, 1. c. II, 246), iar ca ocasia legii
numeral preotilor i diaconilor mireni, care pe din 1893 sca4use in toata teara la 6761, dintre

la 1857 era numai in Muntenia de 6984 (a- cari 596 in orase, un numen destul de bine
guna, Ist. bis., Sibiiu 1860, II 246), iar in 1893 proportionat ca populatia Romaniei, care nasceduse in toate tears la 6571 (Alm. Cult. 1893, mere 983,214 familii cu 4.327,761 suflete orto-

p. 89), la cel strict necesar de 4475, inwertind doxe. Aceste biserici erau deservite in 1893,
apoi salarele in proportie mai large. Astfel un In orase de 297 parochi, 309 preoti ajutori,
paroch sau diacon urban, en titlul universitar, 123 diaconi, 981 cantereti si 588 paracliseri;
e retribuit cu 200 lei lunar; dace are numai iar la sate de 2734 parochi, 1343 preoti ajutori
seminar de opt clase, eu 100 lei ; iar cu studii si 9605 cantareti (Alm. Cult. 1893, p. 89). Dupe
inferioare numai cu 60 lei. Un paroch rural cu ultima lege, multe din bisericile actuate se vor
seminar complet are 80 lei, altfel numai 50. Cu lasa in parsire, ins cele de importruit istoinaintarea verstei, se face si un spor de leafa; rice simt restaurate; asa s. e. s'a restaurat catelar dela 70 ani incolo, sau in lama unei inva- drala din Ia.si, catedrala cea vestit din Curtea
liditati incurabile, se acorde o pensiune, f- de Arges, biserica Trei Erarchi din Iasi, Sf. Da-

www.dacoromanica.ro

Ortodoxi.

mitre din Craiova, catedrala din Tergoviste, mitropolia i biserica Stavropoleos din Bucuresci.
(Cf. Restaurarea monument. istorice 1865-90,
Gabrielescu, Privire asupra monument. istorice
lasi, 1889.)
Istoricul bisericei romane din Romania. Toti

487

Drepturile prirnatiale ale papilor, fate. ca cele

patriarchale, mai concrete i directe, ale episcopilor de Bizant, trecura in umbra si apoi disparurii. H*1 cand Fotie, 5i mai tardia Cerularie

(1054) se despartirii de biserica romana, atunci

se gasi i Romania in partea Orientului. Xeautorii, earl de cei slavi, admit ca crestinarea nopol (1. c. I, 452 uu.) arata cu invederare, ca
Daciei s'a intmplat deja in primii secoli ai erei panii pe la infiintarea imperiului bulgar se increstine. Probabil, ca Sf. apostoli Andreiu si trebuinta in cultal divin limba latina; de abia in
Pavel sa fi predicat evangelia chiar in Moesia, timpurile acelea, pe la inceputal sed. X, s'a
adecti dincolo de Dunare. (Cf. Grama, Ist. bis. introdus cu forta limba slavon in biserica si
rom. Blaj, 1884, p. 19-20), de uncle apoi ere- oficialitatea Romaniei. Acest fapt a fost funest
stinismul se propaga negresit i intre Dad, cari pentru teara. Pe cata vreme in Occident limba
adeseori navaliau in Moesia. Viata sfintilor amin- latin. VI o scoala pentru limbile poporale, la
tesce la 20 Iunie pe Sf. mu, Pinu si Rim nu, tustrei noi slavismul, timpit, orb si lipsit de ori ce ideie,
Dad, cari trecend Dunarea, sa fi fost crestinati
inficlusi gandirea romaneaselc. (Xenopol, I.
de catra Sf. Andreiu, i intorcendu-se in patria c. I, 459.) Mai greu este a se fixa, dad" la in-

lor, sa fi propagat aici evangel* murind atai ceput, in biserica romana, exista ritul roman
tardiu moarte de martiri. (Cf. Petrescu, Martini sau ritul grecesc. Avert(' insa in vedere, ca
Crucei. Buc., 1856, p. 43-45). Ori si cum ar partile principale din liturgie si din orologier
fi, atilta se poate deduce ca siguranta, ca pe stint in fond comune ambelor rituri, se poste
timpul lui Traian crestinismul era foarte res- admite, ca ritul primitiv, tare simplu, a fost ca
pandit in tot imperiul roman. Astfel deci, atat incetul completat dupa reforma Sf. loan Criintre soldatii, cat si intre colonistii din Dacia, sostom si Vasile, 5i apoi stabilit definitiv prin
vor fi fost multi crestini. Intre altii se amin- introducerea cartilor slavone.
tesce comandantul roman Eustatie Placida, care
Bis. intra in perioada a doua prin descalea servit in Dacia sub Traian. De aceea intim- carea principatelor Munteniei si al Moldovei.
pinam de timpuriu i episcopi in Dacia Traianii, Mitropolii pentru ambele teri nu intargliara a
ea s. e. Teofil, cel iscat in soborul din Nicea, se funda. (V. istoria intemeierii la art. mitrovestitul predicator St. Niceta, s. a. (*aguna, 1. c. II,

56). Vista religioasa insa a inflorit cu mult'mai

imbelsugat dincolo de Dui:tare, mai ales dupa
retragerea ostilor romans, de dincoace sub Aurelian (275); did pe cata vreme Dacia Traiana
remase expus nvaliiiior barbare, si fard nici
o comunicatiune ca celelalte teri, Dacia A urelian era la adapostul Dunarei, pe care anevoie o
puteau trece barbarii, si contactul cu imperiul
roman se putea conserva ca mai mare inlesnire.

polia Ungro-Vlachiei si mitropolia Moldovei, uncle

se amintesce i infiintarea celorlalte episcopii

sufragane.) Alexandra cel Bun fundase o episcopie si la Radauti (Gr. Ureche, in Cogalniceanu,
Letopis. Mold. Buc., 1872, I, 137); dar aceasta
episcopie fit anexata cu Bucovina de Austria in
1777, se desfacii de mitropolia Moldovei si isi

mutit resedinta la Cernuti in 1789. La 1592

se mai adause o episcopie sufraganti la Hui.
Se amintesce, pe la jum. sed. XV, Roca' o miDe aceea intimpinam acolo preste 20 episcopate, tropolie a Proilaviei (Brailei), infiintata de pacari au luat mai mult ori mai putin parte la triarch pentru tinuturile de lang mane si Duafacerile crestinatatii in perioada aceea. (Grama, nare, ce se aflau, impreund cu Braila, in mana
1. c. p. 27-29.) Din Romania de adi nu s'a con- Turcilor. Acest mitropolit resedea cede ()data si
servat alt nutne de resechnta episcopala, decal la Galati sau la Reni, si era supus nemijlocit
Tomis (Constants), unde a ocarmuit biserica, scaunului patriarchal ; la 1713 capettt 5i o episintre altii Sf. Bretannio, un aperator aprig al copie sufragana la Hotin. Pare ea doinnii romani
religiunei in contra imperatului aran Valente nu recunosceau pe acest mitropolit, cel putin
(Martyrol. rom. ad 25 Ian.). Dintre sfintii terei pe cat timp puteau dinii sa ocupe Braila, caci
sa mai pomenim pe mult celebratul martir Sf. se pomenesce un decret domnesc din 1544, care
Saya, un Got, aruncat in riul Museu, pe care confera jurisdictia preste crestinii Bradei epistoti autorii Il identifica cu riul Buzeu (Xenopol, copului de Buzeu (N. Blarennberg, Essai sur les

1st. Rom. Iasi, 1888, I 301-302).

instit. de la Roumanie. Buc., 1885, p. 388). In
La inceput ambele Dacii depindeau de pa- fine mitropolia Proilaviei a incetat deodata cu

triarchatul Romei, dupl cum o demonstra archim. alungarea Turcilor din Braila de catra Rusi (1828),

Oh. Enaceanu in cartea sa intitulata Cresti- iar episcopia Hotinului o loase Rusia la 1812
nismul in Daciie. Buc., 1878, p. 36 uu. (cf. si impreuna ca Basarabia si o transform inteo
p. 26 nota 2, j p. 30 nota 1), i imediat mai archiepiscopie a Chisineului si a Hotinului, cu
tIntaiu de mitropolitul Sirmiului, apoi de cel din
Tesalonica. Prin faimosul canon 28 al soborului
ecumenic din Calcedon (451), episcopii Bizantului reusira a li-se recunoasce rang patriarchal,
fatit

resedinta la Chisineu, i supus nemijlocit sf.

sinod dirigentc din Petersburg. Cand apoi Basarabia, prin tractatul din Paris (1856) se redete

Moldovei, atunci se infiintit pentru tinuturile

i cu Dacia; iar imperatul lustinian, prin dela gurile Dunarii o episcopie nouti (1864), nu-

novela XI (publ. in Magazin ist. p. Dacia. Buc., mita a Dunarii de josc, cu resedinta la Ismail ;
cu toste di Rusia Mutt, prin congresul din
1846, p. 103-108), fundand un scaun mitropolitan la locul nascerii sale, Prima Iustiniana Berlin (1878) Basarabia, totusi episcopia cu acest
(probabil Ohrida), ii supuse imediat toate Daciile. titlu reinase si in urn* i anume pentru juAstfel teara se desfacii si in mod oficial de Occi- detele Covurlui, Braila i Dobrogea, mutndu-si
dent si fit lipita de Orient. De acum incolo, resedinta la Galati (C. Coca, 1st. bis. Cernauti,

soartea ei a fost legata de cea a Orientului. 1891, p. 245-46).

www.dacoromanica.ro

488

Ortodoxi.

Aceasta este deci istoria fundrii eparchielor

actuale. Scaunele mitropolitane au fost ocupate
de urmatorii mitropoliti mai vestiti : 1) al UngroVlachiei : de Nifon, expatriarch din Constantinopole (1487-99); de Stefan, reforrnatorul bi-

sericii (1649-69), $i succesorul su Teodosiu

(1669-1705); de Antim Ivireanul (1709-16);
de Grigorie IV (1823-34). 2) al Moldovei: de
Varlaam (1632-1655); de invtatul Dositeiu
(1671-86); de Iacob I Putneanul (1750-58);
de Iacob II Stamati (1792-1803); in fine de

dar a se serv de limba romn, in care existau

deja manuscrise rituale, ce era user a le res-

pand prin tpografia cultivata anca de mai Inainto in teara. Ce e drept, avt3ntul acesta national,

ori cat de inconscient s'ar lice, a fost sprijinit

si de atnbii mitropoliti Stefan si Varlaam. Acesta
tipar vestitele gHespunsuri la catechismul calvinese tiparit la Belgrad in 1642g, o cazanie in-

titulata Carte romaneascii de invatatura Duminecilor preste ang si scrierea dogmatica *Septa

taine.g Tar acela a contribuit mult la traducerea

urmaaul su Veniamin Costaki (1803-42) (Coca, si tiparirea codicelui de legi numit Pravila mareg
1. c. 250-53). Biografia acestor prelati sa se vad (Adamescu, Ist, liter. rom. Buc. 1894, p. 139 pang
la numele lor.
143). Un merit mare si-a castigat si man. Govora
Supunerea bisericii moldovene sub patriachie in eparchia Ramnicului, caci acolo se infiintase
sufer o sguduire oarecare dupa conciliul din prima tipografie. Aviintul luat a fost si in urtna
Florenta (1539), unde subscrise unirea cu bi- secondat de unele capetenii ale bis.,ca de Dosiserica occidentalk si patriarchal constantinopo- teiu si Antim Ivireanul. Dar mai ales operele lui
litan. Acest sobor a fost o incercare solemn S. Mica, P. Maior pi G. Sincai, crescuti la Roma,
pentru a un i biserica romana cu cea romana infipser in mintea Rornanilor idea originii si a

Deja in 1371, Latcu-Voda au o parte din Mol- nationalitatii lor, si preparara natia indeajuns,
doveni abjurase schisma, se desfac de mitro- pentru a nu se had* de potopul graces, ce
polia din Halici si infiint o episcopie proprie avert s vie asupra ei prin domnia Fanariotilor.
la Seret. In acelas an se convertise in Muntenia
Domnia aceasta a fost fatala si pentru bis.
Clara, vdava lui Alexandra Basarab, si promise Astfel, Romanii in tot timpul inchinara o mal-

papei Urban V sa lucreze pentru unire. Mai time de miinitstiri, adeca veniturile lor, locurilor
multi misionan dominicani i franciscani pre- sfittte din Orient (Xenopol, 1. c. III, 453 uu.);
dican in acelas sans. (Hurtnuzaki, Fragm. zur dar sub Fanarioti, aceasta instrainare a averii
Gesch. d. Rumanen. Buc., 1878, 1 207, 284-45). bisericesci ajunse la o institutie fixa si se puneau

Toate acestea ins 1311 avarl succes stabil, precum numai egumeni greci, ca nu cumva cei pamk-

nu 1-a avut nici conciliul din Florenta, la care

a subscris si Damian, mitropolitul Moldovei;
obi la 1454 Ii urrait srbul Teoctist, un discipul
al lui Marcu Efeseanul, adversarul principal al
unirei, i noul mitropolit isi lult blagoslovenie,
nu dela Constantinopole, ci dela scaunul din
Ohrida (v. ac.), care nu luase parte la concilia.
Fatala pentru tear a fost chiemarea ca mitropolit a expatriarchului Nifon, depus de sultan
in urma unei acusan de neonestitate ; el trase
dupa sine o droaie de' Greci, si nu din cei inviitati, cart mersera in apus, ci Arojdia socieRita bizantine, care adusera numai moravurile
cele infautatite i stricate ale acelei putrede societati, fr nici un avnt de cultura. Fit acesta
primul pas, prin care gpredomnirea greceasca in
terile romane f asigurat, i deveni numai o
chestie de timp.g Cu toate c Nifoo trebue
paraseasc teara, totusi influenta lui remase si
pe viitor, caci i-se aduserft moastele ca o satisfactie si o recunoascere a meritelor sale, declarfindu-se si de sfant. (Xenop., 1. c. II, 161-63.)
O epoca importanta pentru bis. este cea a lui
Matein Basarab i Vasile Lupul, din causa introducerii limbei romfine In oficiul divin. Xenopol (1. e. IV, 66 uu.) combate far-a replica
posibila opiniunea midi de unii, c propaganda
calvina, prin respandire de carti roman% ar fi
provocat o reactiune analoaga in principate; el
expune cu invederare, ea causa acestui fenomen

teni sa scurteze loctuile sfinteg de banii lor. Si

cum se intgimpla la ori ce exces, un extrem

aduse pe celalalt : se secularisara nu numai ave-

rile inchinate, ci toate bunurile manastiresci in

genera. In zadar se opuse chiar ministrul de

atunci al cultelor, Odobescu, printeo brosur
publicata sub pseudonimul Otmenedec, Bucur.
1863, cerfind cel putin destinarea banilor pentru
scopuri bisericesci si culturale ale terii averile
mantistiresci fura pur i simplu confiscate. Aceste
averi eran pi proa batatoare la ochi ; ele con-

stittriatt a treia parte din teritorial Romaniei.

Din aceast causa chestia pr destul de importanta pentru a suscita o polemica nsemnata,

avnd ca resultat final legea secularisarii din

17 Dec. 1863 (publ. In Boerescu, 1. c. supl., p. 44).

In virtutea ei, statul afecta locurilor sfinte un capital de 50.000,000 lei vecb.i, earn 20.000,000 fr.,

si le condonit o datorie contractata inainte de

31.000,000 lei vechi. Natural, ca partile intoresate incercara toate calla pentru a scoate o

sum mai mare; dar afacerea f in fine aplanat

In mod definitiv spre marele fotos al terii. Chestiunea autocefaliei nu se desvolta nici dinsa in
mod pacinic. Pang. la 1882 patriarchia ignora
bis., iar la ocasiune data nu lipsea s-si arete

viva sa nemultamire cu starea cea noua a lucrurilor. In acest an diferendul se infispri la

culme, cand episcopatul roman se puse a sfint

mirul. Patriarchal loachim adresit mitropolitului

important a fost nevoia momentana, si nici decum primat o protestare energica, la care sf. sinod
patriotismul celor doi voivo4i. In timpurile acelea respunse in mod analog, cautand chiar a de-

calugarii greci isbutiser in fine a inltura cu monstra, c Romania n'a fost nici data sub padesavirsire pe cei Bulgari nu numai in Romania, triarchia Constantinopolului. (Cf. periodical Bis.

dar pi in Bulgaria, astfel 'Rion, la un moment ort. rom.g Bue. 1882, nr. 12.) In fine in 1885
dat, nu mai exista cine s propage limba sla- se regalit cu desavirsire si relatiunea aceasta,
voila. Pe de alta parte, grecismul anca nu putuse astfel cum este astacji.
prinde raciacini asa de &lanai, incat sa introduch
Literatura bis. Cum s'a amintit deja mai sus,
limba sa in liturgia terii intregi. Trebaia a$a ftnttia tipografie romana se infiintase la ice-

www.dacoromanica.ro

Ortodoxii.

489

putul sed. XVII in mn. Govora, tiptirindu-se contestabil adevgrul acesta despre vechea oriacolo de egumenul Melesie Pravila mica (1640)
si Cazania (1642). Mitropolitii Varlaam si Stefan
deterA apoi literatutii un avtint mai mare, pfinft
cand domnia Fanariotilor inadusi toatd viata ro-

gine a bisericei rom. preste tot, urmeaza de sine,

c acest adever are valoare si in privinta vechimei hisericei rom. ort. din Ung. si Trans.
Aceasta, precum intreaga bisericd rom. si din

nifineasca In principate. Noroc, cA tocmai in celeialte state, cu pu(ine intreruperi din vechime
acest timp neferice se ivirO tu Transilvania br- s'a at:at in legAturd ierarchicd en patriarchia
batii aceia, cari conservar firul literaturii ro- din Constantinopole. LegAtura aceasta,

tame, prin care provocar rescoala nationalA din pentru biserica din Ung. si Trans. se exprimd in
1821 si 1848, de ctind dateaza epoca infloririi aceea, cit mitropolitii rom. din Alba-Iulia (B61literaturii Fang in ilele noastre. Pe terenul grad) primeau sfintirea Ion dela mitropolitii din

t eo lo gi c se presinta ca prima lucrare Respunsurilee sus mentionate ale lui Varlaam

cele septe tainet. Tractate generale an aprut
de abia in secolul nostru. Astfel avem Teol.
dogm. a bis. ort. de Melchisedec (1855); mai
cantata e opera lui Macarie in 3 vol., tradus
din rusesce de G. Timus, Buc. 1885; s'a tradus

Bucuresci, cari in calitatea de exarchi ai patriarchului din Constantinopole indeplineau aceastit

functiune. Legatura bisericei ort. rom. cu patriarchia din Constantinopole a devenit in thpul
din urini numai spiritual si formal.

In fruntea bis. ort. din Ung. si Trans. a stat

din vechime un mitropolit ca resedinta in Albasi tractatul asupra tuturor dogm. rt.( ale 8f. Si- lulls. De ea se tineau mai multe episcopii rom.,
meon archiep. Tesalonicului, Bu.c. 1865; mitro- ca resedinte in deosebite locuri si cuprindea
politul Iosif a seria Expunerea doctr. bis. ort.c., pe toti Romnii din Ung., pOrtile Trans. si ale

Buc. 1887; de curfind, in Buc. 1894, s'a pu- Hanatului. Dei existenta mitropoliei rom. din
bhcat de D. G. Boroianu i ist. dogmelor. Trae- A.lba-Julia deriv din timpurile cele mai vechi,

tate particulare exista foarte putine; se poate totusi o serie mai completa a numelor mitrocita Teol. pastorala de G. I. Gibescu, Buc. 1894 politilor, cari au stat pe scaunul ei, ni-s'a psi una mai veche de Melchisedec, Husi 1878. strat abia cu inceputul sed. XVI ptind la finea
Ist. bisericeasca este mai mult cultivatd. secl. XVII, cfind, in urma unirii a unei prti a
Astfel, afarit de ca40 scolare, ca acea a lui Ni- Ronulnilor cu biserica apuseana, mitropolia ort.
tulescu (Anti la 1453), Buc. 1875 si a lui E. rom. din Alba-Julia a fost suprimat, pe un titnp
Benescu, Buc. 1858, se pretuiesc mai vfirtos ope- de 166 ani, adec Liana la 1864, la care an de
rele episcopului Melchisedec, ca cronica episco- nou a fost restauratd.
piei de Roman, Buc. 1875, cronies Husilor, Buc.

Treand preste istoria poporului rom. dela in-

1869, si multe disertatiuni publicate parte in ceputul existentei lui liana la linea sect. X, in care

Analele Academiei romilnew., ca viata lui Filaret II, timp, afara de continuitatea existentei lui, putine

a lai Gr. Tanablac, luptele bis. ort. cu protestan- urme istorice au remas, mai corespungetor se
tismul, s. a., parte in periodical Bis. ort. rom.4 poate impArti istoria bisericei rom. din Ung. si
Istorii bis, mai vechi stint de Lesviodax, Buc. Trans. dela anul 1000 incoaci in patru perioade

1845, pi de F. Scriban, Iasi 1874, care a scris de timp si adecl:

o istorie midi a bisericii romine de putin vaa) Dela Sf. Stefan, primul rege al Ungariei,
loare, Iasi 1875. Se mai poate cita G. Enaceanu, pelnd la beltaia dela Mohdcs (1002-1526)
Crestinistnul in Dacii, Buc. 1878, Ist. mitrop. Bis. rom. din Ung. si Trans. a fost in acest
Mold. de C. Erbiceanu, Buc. 1888, si cilteva period asuprita de biserica latina din apus si la
i persoane staruintele acesteia si pe calea legislatiunei terii.
A. fost lucru natural, ca dupO nefericita despasa din opere originale si din traduceri.
binare intro patriarchul din Reina i ceilalti
avem predicele lui A. Ivireanul, Buc. 1886, patriarchi dela resarit, inceputa sub patriarchul
predicele lui I. Moisiu, Hui 1872, cazaniile lui Photie din Constantinopole (867, v. Photie)
Varlaain, Buc. 1895, predicele de Dr. Em. Elef- indeplinita sub patriarchul Michail Cerulariul

monografii despre unele mAnstiri

mareante ale bis. Literatura omiletica e com-

(1054, v. Cerulariul), ura papilor din Roma. asupra

terescu, tiparite la Gherta 1894, si diferite
vntiri in periodice bisericesci, ca citata Bis. bisericei de resAiit s se descarce cu toat pu-

Ortodoxulc, Predicatornly Lamina terea, de care dispuneau papii si asupra bis.

(Dr. Em. Elefterescu), s. a. 0 traducere nhne- rom. orient. Desi poporul maghiar ocupfind in
ort.

rita este cea facuta de Melchisedec a 60 predice

ale Sf. loan Chrisostom, Buc. 1883. COrti ecola re, ca ist. biblicA, catechistne, s. a. exista un
unmer foarte mare. Un catalog complet al scrierilor relative la bis. lipsesce. Bibtiografia cronol.
remand de D. Iarcu merge numai pfina la 1873,

sed. IX terile mide locuiesc astacli, primird

crestinismul dupa ritul oriental si la inceput
au stat in legatur ierarchicii cu patriarchia din

Constantinopole, cu toate acestea tincii sub Stefan,

primul rege al Ung., intrind ei in legatura

ierarchica cu biserica apuseanA, regii Ung., la
iar Bibliografia roinfina de A. Degenmann aparti insistenta papilor, persecutara biserica orient.,
cautand a o extermina cu totul de pe teritorul
numai dela 1879-87 si nu este completa. []
Ung. Urme despre atari persecutiuni an remas
BISRRICA. ORTODOILI ROBLLNI DIN UNGAINA

en deosebire de sub regele Bela IV, pe care papa

Gregor IX (1234) ca provocare la juramentul

Despre existenta bisericii in Dacia "gilc din depus, il adrnoniazit sa aducA pe Romtinii din
primii secoli ai erei crestine atestit numele mai regatul Ungariei la supunere si ascultare de
multor martiri romani in Dacia si existents unei episcopul latin ; apoi regele Ludovic cel Mare
TRANSILVANIA.

ierarchii, ai arei representanti, ca episcopi si a cercat ca puterea armelor a extirpi biserica

mitropoliti s'au ptistrat in istorie cn numele lor. ortodox a Romanilor, cari orau stigmatisati de
(v. Ortodoxa Bis. rom. Istoricul). Dacti este ne- sismatici si eretici. Mai tare insO a fost apdsati

www.dacoromanica.ro

490

Ortodoxa.

biserica ort. In ling. pe calea legislatiunei terii, constrinsa a solv dan, decime si alto ta.xe princonstringndu-se Romanii gr.-or. a pad impo- cipilor i domnilor feudali; teranul roman era
site grele, clecime, $. a. la episcopii si preotii iobagiu si in rand cu teranul se socotia si preotal
latini. Aceste persecutiuni religionare au tras dup roman. A. urtnat si unele scutinte ale preotimei
sine si decadenta politica a poporului roman. din partea unor principi, ins si acelea numai
Starile de nemultdmire provocate prin neto- ca sa nu se respecteze.
leranta religionar, rescoalele teranilor, certele
Pe 'Aiwa toate asupririle si umilirea ce a suinterne au avut de urtnare pierderea luptei dela ferit biserica ort. rom. din Trans. in decurs de
Mohacs fatii de Turci (1526), ceea ce a causat 150 ani din partea principilor domnitori calvini,
schimbari mari politice si religionare in patrie, ea totusi nici and nu si-a pierdut individualib) In al doilea period de timp (dela 1526 tatea ca biserica ort. cu mitropolitii ei in frunte.
pan 1700) cade introducerea reformatiunii in Ea a fost degradat prin punerea sub tutoratul
Ung. si Trans. Sub tinerul rage Sigismund o parte superintendentului calvin, ea a fost silita sa

din Maghiari a priatit o al vinismu 1, altii u ni - invete dupft crfi calvinesci, dar nici cand n'a
tarismul, iar Sasii din Ardeal 1 ut e r an ismu I. rupt legaturile cu bis. ort. a resaritului ; miPartea cea mai mare a pop. magh. a remas tropolitii ei se chirotoniau de mitropolitul terei
catolie. In a. 1557 s'a inarticulat in dieta Trans. rom , dogmele credintei s'au pstrat in curtenia
confesiunea luterana, in a. 1564 cea calvina
lor si pentru ele au suferit tnartiriu mai multi
In a. 1571 cea unitar. Poporul roman ins a mitropoliti, iar daca vr'un mitropolit, precum a
remas credincios in religiunea sa stramoseasc, fost Stefan Simeon, a si cedat in urma presiucare era greco-orientala, des aceasta prin lege nilor calvinesci, invittaturile calvine au remas
nu a fost recunoscuta de religiune recept. Bi- departe de inima poporului rom. $i nici data
serica reformata ajungnd la patera in Trans. nu au fost primite de biserica rom.
castigand preponderant chiar si presto bic) Periodul al treilea (1700-1848). Schimserica rom.-cat., apestt in modal cel mai siintit baffle noue politice din Trans., produse prin ajunbiserica gr.-or., cautand pe calea legislatiunei si gerea acestei ten sub casa domnitoare habsburgica
prin asupriri de tot felul a sili pe Rotn. sti-si au provocat schimbari $i in privinta religionara.

paraseascii religiunea si s treac la reformstiune. Indeosebi sub priucipii magh. calvini ai

Ardealului s'au adus legi umilitoare pentru bis.
rom. din patrie. Astfel sub Stefan Bthory s'a

Delaturandu-se din domnire preste Trans. regimul netolerant al principilor calvini $i ajungnd

la domnirea terii dinastia humana habsburgica,

Romnii eran in drept a spera o imbauatatire

adus lege ca": cei de secta Romnilor sau Gre- a sortii lor politice si bisericesci ; in loo insa de
cilor numai temporal s se sufere In patrie. pana o mangaiere, pe bis. ort. rom. o asteapta o noua
va place principilor si regnicolarilorc. In legea lovitura; in local propagandei calvine isi ridic
numita Constitutiuni aprobatet art. 1, capal din nou propaganda rom.-cat. S'a credut
t. 8 se dice: Dei natiunea rom. nu s'a numerat a fi in interesul coasolidarii bisericei rom.-cat.

nici intre staturi, nici religiunea lor intre reli- in teard si pin ea $i in interesul consolidarii
giumle recepte, totusi pentru folosul terei, pana partidei dinastice, daca Romanii se vor induvor fi suferiti, Mile bis. sa ceara dela prin- pleca sa se uneasca ca bis. apuseana (v. pi Grecocipele

astfel de episcop, pe care il vor afla catolica, Biserica rom.). Mai tintaiu mitropolitul

preotii rom. de apt dupa placul lor ai pe acela,

pe care principele il va Oa bun sa-1 inttireasca,
sub conditia a fi credincios dommtorului, s. a.e
Sub principal Christofor Bthory (1597) dieta
terei a decis a se da Romanilor episcopal lor,

daca i vor lasa religiunea greceasc si vor

pnm dogmele calvinesci in limba lor rom., cu

aceea in* ca episcopul rom. sa fie subordonat
superintendentului calvin. Astfel mitropolitii ort.

din Alba-Iulia furti pasi sub tutoratul superintendentului calvin; sinoade si alte lucruri mai
insemnate nu putean face fara numai sub controla acelui superintendent.
In biserica gr.-or. introdusera catechisme cu
invtaturi calvinesci. Pe acei mitropoliti, cart
aprau biserica de attita umilire $i tineau cu
tarie la dogmele bisericei ort , nu numai ii delaturara calvinii din scaunul mitropolitan, dar
ii persecutar 'Yana la moarte, precum s'a in-

Teofil (1697) si dupa moartea lui mitropolitul

Atanasiu (1698) cu o parte a clerului rom. ademeniti prin promisiuni a li-se ameliora soartea
au declarat, c primesc unirea ca biserica apuseana. In poporul rom, s'a produs prin aceasta
nemultamire s't tulburare. Actului de unire se
impotrivea si nobilimea terii, care fiind calvina
nu vedea cu ochi buni c religiunea rom.-cat.
se intaresce in Trans., prin tragerea Romfinilor

pe partea ei, si de alta parte aces nobilime

prin scutirea Romanilor de imposite, ce li-se

promisese din partea stapnirii, dacti se vor un,

se vedea scurtata 5i pgubitii in privilegiile

venitele sale. In fata acestor greutati sciura ea

multa dibacie se conduc idea unirii primatele
Ungariei, archiepiscop al Strigonului, cardinalul

Leopold de Colonits, un barbat cu mare vaza

si influenta, sprijinit in sus de insusi imparatul
Leopold I, iar jos de instrumentele sale, iesuitii
templat sub principele George Rkoczy I (1643) Hevenesi si Baranyi, cari cu promisiuni facute
ca Ioreste (v. ac.) si sub Apaffi I (1680) cu Saya mitropolitilor si intro preotimea rom, setoas
Brancoviciu (v. ac.). In urma acestor persecu- dupa o soarte mai bull, preparara terenul la
tiuni aristocratia rom. pram biserica si natio- realisarea unirii. Primal sinod in causa unirii
nalitatea sa; poporul rom. ins a reinas cre- s'a tinut ca preotimea, sub mitropolitul Teofil,
dincios bisericei sale ; dar politicesce decda tot la 21 Mart. 1697, luandu-se de basti la unire
mai tare, parsit fiind de aristocratia sa, care patru puncte, adecl: recuuoascerea papei de cap
treat la calvinism, ca s poat ajunge la onoruri al intregei biserici, panes nedospita. (azima) in
deregatorli de stat. Teranului ii era interdis cuminecatur., focal cunititoriu (purgatorul)
trimite copiii la $coala; preotimea rom. era purcederea Duchului sfant si dela Fiul.

www.dacoromanica.ro

Orto1ox1.

Introducerea unirii s'a continuat in decursul

timpului prin mijloace silnice, continuandu-se
acte de violentd prin luarea bisericilor dela Romftnii gr.-or. si darea lor in posesiunea Romanilor uniti, prin batai i intemnitarea acelora,
cari se impotriveau unirii. Aceste fapte se intamplarri sub scutul stpanirii politice, careia

491

o suplic la dieta terii pentra eastigarea unor

drepturi politice pentru Rom. din Trans. Con-

gresul sfirbesc din 1790 la intrepunerea lui Ada-

moviciu, a indreptat o rugare catrti itnpratul

pentru scoaterea bisericei ort. rom. din Trans.,
din positiunea ei umilit, Wit episcopul Adamoviciu insugi a dat la dieta terii din 1791 o
pentru propagarea unirii ii sta intr'ajutor ar- cerere de acelasi cuprins, in urma creia dieta
mata imperial. Ca actul unirii s se indepli- a adus art. de lege 60, prin care biserica gr.-or.
nease mai cu inlesnire, puterea statului nu a se scoate din starea ei tolerata i i-se garan-

conces a se mai intregi scaunul mitropoliei teazg exercitiul liber. Episc. A damovieiu reposand

gr.-or.; ba nici episcopi nu s'au mai dat Roma- In 1796, s'a ingropat in comuna Rsinar langa
nilor neuniti, cu toate c acestia nu erau putini la antecesorul su, episcopal Nichiticiu.
numer. Manstirile cele multe rom. &sedate pe In decursul vacantei de 14 ani a scaunului
la poalele muntilor au fost darimate, averile episcopesc, in care timp a administrat eparebia
confiscate, si calugrii, cari se socoteau impie- ca vicari, protopopii loan Popovici 5i Nicolau
deciitori ai unirii, expulsati preste granita.
Hutovici dela Hunedoara, Romanii ort. n'au inRomanii gr.-or lasati astfel fra de pastor cetat a se ruga de Impiiratul, ca s le dea dreptul
sufletese, in titnp de 83 ani se ajutorau in lip- a-si alego episcop din sinul ion, dup usul vechiu
sele lor sufletesci, prin preoti, cari se chirotoneau al bisericei.
de episcopii srbesci si de cei din terile rom.
La 13 Aug. 1810 urmand preainalta %ongi cari cu multe greutati si sub aspre persecu- yiintare, la 19 Sept. acelas an s'a ales in Turda,
tiuni se sustineau printre Romani pi it imbr- prin protopopii adunati, de episcop, preotul nebatau la statornicie in credinta stramoseasca. cstorit, Vasile Moga din Sebesul sasesc, care
Intre preotii, cari sub astfel de imprejurari grele chirotonit in 1811 de episcop la Carloviit, pstori
s'au distins prin zelul lor card ortodoxie se nu- panii la moartea sa (1845) pe credinciosii rom.,
: Popa Mailat din Soria liingl Fagarag pe cu putin sporiu pentru biserica ort., restrins
la 1728, pustnicul Visarion pe la 1744, ieromo- bind in libertatea functiunilor sale pin o instrucnachul Sofronie pe la 1759, Than Molnar din tiune de 19 puncte, in care se cuprinde cea mai
Sadu, numit si popa Tunsu, care fa prins si dus mare umilire FA degradare a bisericei rom ort.
la Blaj la episeopul unit Aron si spre batjocur din Trans.
i-s'a tuns prul, apoi protopopul Nicolae Balod) In periodu a patrulea dela 1848 pant%
astticti s'a deschis pentru biserica ort. rom. din
mm, s. a.
Pe laugh' toate ca pentru propagarea unirii Ung. si Trans. o er nou mai favorabil. Curand
se foloseau mijloace silnice, totusi aceia la in- dup incetarea revolutiunei anilor 1848 si 1849,
ceput nu au facut progres inare. Dup o sta- anumit in 1850, s'a intrunit sinodul diecesan
tistica oficiald din 1762 intre Romanii din Trans. pentru antilia oari dup 150 ani dela suprimarea
se aflau 128,653 familii gr.-or cu 1365 preoti mitropoliei ort. rom. si a facut cei dintiu pasi
si 25,223 familii unite cu 2250 preoti. Num- pentru recastigarea drepturilor biseticesci, pentm
rarea aceasta a poporatiunii rom. din Trans. s'a emanciparea bisericei din starea umilit de pan
facut in acel timp, cand la energicele intre- atunci i pentru restaurarea vechei mitropolii
puneri ale mitropolitului srbesc in favorul Ro- rom. Provedinta dumnedeiasc a trimis in 1846
mfinilor ort. s'a decretat prin imprateasa Maria In fruntea diecesei ort. rom. din Trans. pe un
Theresia (1758) a se pune eparchia Trans.-ei barbat inzestrat cu eminente insusiri in persoana
veduvita de atilta timp sub administrarea epis- nemuritorului Andreiu Saguna (v. ac.), care prin
copului srbese din Buda cu numele Dionisie rara sa inteligenta si activitate deobosit a scos
Novacoviciu (v. ac.), care abia in 1762 incepand biserica Romanilor ort. din Ung. si Trans. din
functiunea sa in eparchia Trans.-ei, a pastorit starea anormal pi umilitii in care ajunsese, si
aici pan la 1768, nu rnult spre multmirea Ro- i-a asigurat dreptunle autonomice ce-i compet.
manilor ort., ci mai mult spre multamirea staIn acest period de timp s'au infiintat pentru
panirii politice, care prin instructiuni secrete Romanii ort multe institutiuni culturale, scoale,
corea dela el, ea sa nu impiedeee propagarea tipografie pentru edarea de carti bisericesci
unirii. Dup Novacoviciu a fost numit de ad- de scoale, s'a dat bisericei o constitutiune caministiator preste eparchia ort. rom. a Trans.-ei nonic prin introducerea sinodalitatei, s'a re(1768) episcopul din Varset Ioan Georgeviciu, staurat vechea mitropohe a Trans., aduandu-se
care ins se pare, ca n'a inceput fwactiunea episcopiile ei istorice, a Aradului si Caransebesa in eparchia Trans.-ei, caci n'a lsat nici o sului in legaturii organicl i canonic en mitrourm dupii sine ; jara in 1770 e numit do administrator, episcopal sarbesc din Buda, Sofronie
Chiriloviciu (v. ac.).
In 1783 a cptat eparchia Trans. episcopul sea

polis, se ridicit seminariul teologic si pedagogic,

se crear fonduri pentru scopuri culturale, s'a
lucrat la imbunttirea dotatiunei clerului, s. a.

In acest period de timp s'a succedat in scaunul

propriu in persoana archimandritului Gedeon mitropolitan troj mitropoliti, i adech Andreiu
Nichiticiu (v. se.) dela nfnstirea Sisatovat, de baron de Saguna deis a. 1848-64 ca episcop,
nationalitate sarb, care in revolutiunea lui Horea iar dela 1864 pand la moartea sa (1873) ea mi(1784) a avut o positiune dintre cele mai grele. tropolit; apoi Procopiu Ivacicoviciu, care abia
Dup moartea lui Nichiticiu (1788), urma ca trei patrare de an a stat in fruntea mitropoliei
episcop Gerasim Adamoviciu (v. ac.), archiman- rom., stramutandu-se la Carlos* ca mitropolit
dritul Bezdinului, care in contelegere cu epis- al Serbilor on titlul de patriarch; dela 1874-98
copal unit din Blaj, loan Bobu, a intrevenit cu a codus ca mitropolit ales prin congresul na-

www.dacoromanica.ro

492

Ortodoxia

tional-bisericesc Atiron Romanul, lar dela 1898

pand astlli loan Metianu, provincia mitropoliteam a Romttnilor ortodoxi. (Cf. Sa.guna, Istoria
bisericeascd. Sibiiu, 1860; Eudoxie Hurmuzachi,
Fragmente zur Geschichte der Romnen, tom. II,
ed. Academiei RomiIne din Bucuresci ; Baritiu,

Ortografia.

Fonda! general mitropolitan initiat fined in

congresul din 1868, dar s'a infiintat numai prin
conclusul congresual Nr. 238/878, avnd menitiunea a provedea trebuintele pentru sustinerea
organismului rnitropolitan. 8e alimenteazil din
contribuirile dela eparchii, din venitul discului

Pdrti alese din lstoria Transilvaniei, 3 tom.; ce se poart in toate bisericile din mitropolie
Dr. Puscariu, Istoria bisericeascd. Sibiiu, 1893.)
Mitropolia Roma tailor ort. din Ung. fi Trans.
cuprinde astach trei eparchii ca episcopii lor diecesani si adeca: a) archidiecesa Transilvaniei cu
un archiepiscop in frunte, care este totodatd
mitropolit cu resedinta in Sibiiu; are la 708 mii
suflete, 967 comune bisericesci matere, 264 filii,
1064 biselici; b) diecesa Aradului cu districtul
Oralii tnari ; are la 520 mii suflete, 544 comune
bisericesci rnatere, 221 filii, 628 biserici; c) die-

la eAretarea Domnuluie, apoi din taxele pentru

cause apelate si din daruiri benevole. la 31 Dec.
1901 starea fondului a fost 96,34224 cor.
Fondul congresual infiintat prin conclusul
congresual Nr. 167/881 pentru acoperirea trebuintelor congresului. Se alimenteazil din contribuirea de 5"/, din competintele de ditane pi
viatic ale deputatilor congresuali. La 31 Dec.
1901 stares fondului a fost 846514 cor.
Ortodoxia, (grec.) cugetare dreaptd in materie
cesa Caransebesului, are la 369 mii suflete, 311 co- de credinta, adeca credintd dreapt, adeverati.
mane bisericesci rnatere, 29 filii, 327 biserici Ea este nota caracteristica a bisericei crestine
(dupd datele stat. din 1890). Ea cuprinde epis- pe restimpul dela inceputul ei pfind la 783,
cophle istorice din Ungaria si din partile tran- adecd 'Ana la ultimul (VII) sinod ecumenic; de

silvane, cari s'au tinut adndva de mitropolia atunci incoace ea este denutuirea ce si-a pdveche din Alba-Iulia. Titulatura istoricd a mi- strat-o biserica oriental, numita i greceascd,

tropolitilor din Alba-luba, cari in secl. XVII se

chirotoneau de initropolitii (Ungro-Vlachiei) din
Bucuresci, ca exarchii ai patriarchiei din Constantinopole, era ea patine variatiuni urmatoarea:
archiepiscop i mitropolit al sfintei mitropolii al
B6Igradului, al Vadului, al Silvasului, al Fagdrasului fji al episcopiilor din teara Ungureasca.
(Cf. Precuvntarea Molitvelnicului tiparit in ffi-

sub cuvnt c nici n'a adaus ceva la invtaturile

lui Isus Christos, nici n'a omis ceva din ele, ci le-a

interpretat si explicat tot asa cum le-au inter-

pretat si explicat biserica antica in sinoadele sale

ecuinenice. (Cf. Introducere in Teologia ortodoxd
de Alacarie, trad. de G. Timis, Bucuresci, 1885.)
Oortoepie, v. Ortologia.
Ortogon,

(grec) dreptunghiu; 0.-al, drept-

lele principelui Ardealului Mibail A paffi la 1689.) unghiular.

Alitropolia restaurata in 1864 s'a constituit ca
Ortografia rontand, este pang acum cea mai

intreg si in partile ei in congresul national bisericeso din 1868 pe basa canotmelor bisericei
gr.-orientale si s'a inarticulat in legile terii prin
articolul dietal 9 din 1868. Representanta cea
mai inaltd in mitropolie este congresul national
bisericesc, care consta afard de archierei, din

arbitrara si inai putin stabilita chntre toate ortograile limbilor cunoscute, ca pretentii de limbi

literare. Causa acestui fapt destul de trist nu

poste fi gasita cleat in imprejurarea ca toate
inceputurile de scriere romlineasca s'au facut in
alfabetul cirilic, un alfabet cu 47 de semne din

90 deputati alesi din cele trei eparchli, in numr

egal de (Ate 30 si adecd o tertialitate preoti
dou tertialitti mireni.
Congresal national bisericesc se intrunesce in
mod ordinar tot la trei ani si afard de regularea
afacerilor bisericesci peutru intreaga mitropolie

care aproape jumtate eran de prisos pentru

scolare si fundationale o poart consistoriul mitropolitau, care constd din trei senate : strins bisericesc (numai preoti), scolar 5i epitropesc. In
lucrurile dogmatice si de rit decide sinodul archieresc, care consta din episcopii diecesani.

feluri pe aceeqi pagin. Introducerea alfabetului

latin s'a facut de catra deosebiti filologi, cari
aveau si ei fiecare ideile sale proprii, s't fiind-ca
acest alfabet era si mai insuficient cleat eel ci-

sunetele limbei noastre, si care ca toate acestea

tot era lipsit de unele semne indispensabile male%

De aceea in timp de sute de ani, scriitorii nostri

s'au deprins a intrebuinta nenumeratele semne,

ce le stateau la dispositie, cu totul arbitrar,

are dreptul in cas de vacanta a alege pe mi- chiar in cele mai ingrijite tipdlituri se gasesce
tropolit. Administratiunea afacerilor bisericesci, until si acelasi cuvnt ortografiat in dou. trei

Prin restaurarea vechei mitropolii, Romnii

gr.-or. din Ungaria i parthe Bnatene s'au subtras de sub jurisdictiunea bisericeascd a mitropoliei sarbesci din Carlovt si s'au adus sub
mitropolia lor proprie national; iar prin noua
organisatie a mitropoliei cuprins in Statutul

rilic, fiecare filolog a nascocit elite un sistem

personal de notare a sunotelor pentru cari nu
se gaseau semne in alfabetul latin si astfel s'au

ndscut clod) mari sisteme; cel al etimologistilor

din Transilvania, al caror principal representaut
era T. Cipariu, i cel al fonetistilor ca Aron
Pumnul din Bucovina. Intro aceste dolt sisteme
organice al ei, s'a asigurat bisericei ort. rom. din principal si numeroasele lor variante, s'a ivit
Ungaria si pdrtile Transilvane autouomia cei com- un sistem intermediar, intemeiat de Titu Mapete dupd canoane.
iorescu in opera sa Scrierea limbei romane,
[Dr. II. P.]

cea mai serioasd, mai sciintificl pi alai de bun

simt lucrare ce s'a produs in aceasta chestiune
la noi. Sistemul lui Maiorescu a fost urmat de
revista Convorbiri Literare si a dat nascere, ce
neinsemnate moddicari in reu, sistemului ortoce se are in vedere a se mai infiinta in nutropolte. grafic al Acad. rom. dela 1881. Ins din aceasta
La 31 Decemvrie 1901 starea fondului a fost neintelegere intre Maiorescu si Acad., cum
din exageratiile fonetistilor, din care eel mai
539,885'49 cor.
Mitropolia gr.-or. rom. din Trans. si Ung. are
urmatoarele fonduri:
1) Fondul a 2 eparchii, creat prin legatul de
50,000 fi. al tnarelui archiepiscop si mitropoht
Andreiu baron de $aguna pentra dou episcopii,

www.dacoromanica.ro

Ortologia

Os.

493

cu autoritate dung Lambrior, era H. Tiktin (1u- O. sativa L. (urezul, orizul, orezul) e de cea

crarea sa este publioatii in Archiva din Iasi an. I), mai mare important ca aliment in tenle troau resultat neintelegeri noue, i scum ne afldm picale si subtropicale (cu deosebire in India si
cu ate o ortografie deosebit aproape pentra fie- China). Cultura acestei plante reusesce si in teri

care revistd, gazet sau carte, ba chiar cu mai

multe ortografii pentru unul si acelasi scriitor.
Isupra diferitelor sisteme ortografice cf. Romulus Ionascu, Sisteme ortografice ou litere latine, 1889; G. Adamescu, Istoria limbii i literaturii rominesci, 1899.

mai nordice, asa in America de nord pfind in

sudul Statelor Unite, la noi in Europa fine& in
Italia boreald i Rnat. Filina de urez foarte fin
rncinat se folosesce ca pudrii inofensivd pudr

de urezg. Orezul se seamting in noroiu si apd

bltuitd, foile lui plutesc pe luciul apei si numai

Ortografia Academiei romdne. Acad. romdnd spicul se ridia deasapra apei. Delta Dundrei
a avut cloaks- sisteme ortografice: eel al lui Laudiferitele ostroave ale ei s'ar potrivi de mi-

rian, sistem care n'a avut nici cel mai mic re- nune pentru cultura orezului, numai lipsa de
sunet in tear& si cel aproape fonetic dela 1881, brate si frigurile palustre au impiedecat introderivat direct din sistemul lui Maiorescu si al dueerea culturei lui in Romfinia.
Convorbirilor literare. Acest al doilea sistem se
deosebesce de cel fonetic numai in urmdtoarele
puncte : sunetele a i i se noteaz nu cu un
singur semn, ci u una din vocalele a, e, i si
un semn diacritic, si anume cu vocala care apare
nemodificata in flexiune si derivare ; sunetul z

Orz, (Hordeum vulgare L. v. ac.), cereald din

familia Gramineelor, cu o singurl floare inteun
spicusor, dar cu sese spiculete la acelas nivel,
ins nu toate florile fecundeazd, de uncle 1.1 im-

prtim in O. cu sese randuri, cu patru rfinduri

cu cloud rdnduri. La O. ell dou rfinduri
se noteaz cu 4, atunci and se descopere un d mai ()ice in Moldova si orzoaica sau or z de

In familia cuvntului, iar ea si oa Cu si cfind s I ad , pe and in Trans. sub numirea de orstint derivate din e si o. Aceste ultime trei puncte zoaia se intelege O. ca sese ninduri, ca mai
deosebesc O. Acad. rom. si de ceea a lui Maio- productiv. O. are mai totdeuna bobul imbrIcat,
rescu. Mari de acestea, in timp de ativa ani dar stint fji varietti golase.

Acad. rom. a niai pistrat si pe u mut, isgonit

(dela 1895) definitiv din scriere.

Orzeszko, Elisa Pawlowska, scriitoare po-

lond, n. 1842 in Grodno. cdstorit ca un bogat

Ortologia, (grec. ortapia), este partea gra- proprietar !Ryan O., care a fost deportat in
maticei (a partii analitice), care ne invat co- Siberia dupd 1863. 0. fund. 1880 la Vilna o
recta rostire a sunetelor si deci si corecta ex- tipografie si o librdrie, dar dupd ce publich traprimare a euvintelor. 0. intru cdt se extinde si tatul: Patriotism si cosmopolitism, stabilimentul
asupra coreetei rostiri a cuvintelor, atinge sti- i-a fost inchis si ea insasi internat.& A publicat
listica, statorind regulele despre corecta dictiune numeroase novele si romane politico-sociale, in
stilisticd.

[Pl.]

cari descrie cu un deosebit talent vista tera-

Orton, ( Orthoclas), mineral, feldspat potasic, nilor, Ovreilor si a micei noblete din Litvania;
silicat aluminos de potasio, e monoelin, se pre- printre romanele sale se disting: Eli Makower,
sinti in macle caracteristice: macla de Karlsbad 875; Istoria unui Ovreu, 1887; Soartea unei
si macla de Baverio. Durit. 6. Ineolor, alb ping" ro- feniei, 1886, etc.; multe din ele shut traduse si
sietic. Variet. Adula r, incolor, in cristale libere in alte limbi.
In sisturi cristaline ale Alpilor centrali si occidepOrzoaica, v. Onz.
tali (Gotthard), Pegm at oli t, 0. eomun albiiOs, oase, prtile compacte ale corpului verrosieticd, care in cristale mari se intdlnesce in tebratelor ; ele servd ca razim al corpului si ca
graniti, Sani di n variet. sticloaa din trahite, organe pasive de comotiune. Dupd forma lor se

P i a tr a lu n ei, eu reflecte albdstrui. 0. prin impart in O. tabulare Oungil si late, cu difedescomp. se transformi in Caelina, alcaliile shut
in acest eas disolvate si eliminate, ce dd o mare
valoare 0.-ei in agricultur ; altfel se intreb.
ceramic& Exploat. mari stint in Scandinavia si

ritele forme de transitie. 0.-le tubulare ant

traversate de canalul medular ; capetele ion siint

provdute cu fatete articulare, aceperite cu un

strat de substantd cartilaginoas. 0.-le se compun

din dead straturi de substantd osoasd compact,
Ortyx, un gen de pasen, prepelite americane. intre cari se gasesce un strat de substantd spon-

Canada.

Orvet, (ciciliz, ferpele sfetraatcios, Anguis

fragilis), un reptil din ord. Squarnatelor (Saurienflor), fam Anguidelor, are corp cilindric ca
al serpelui, frg membre. Pe spate brun cu deosebite dungi, pe burta negricios. 0. tiner este
pe spate alburiu, pe de laturi si pe burta negru.

ghioasd. Toate 0.-le unui corp siint legate intre

sine, formand laolalti scheletul. Legdtura dintre
O. este sau mobild (prin articulatiuni) sau imo-

bild (prin suturi sau ligamente scurte). Basa

0.-Ion o formeazI o substantti elastic& impregnat cu fosfat de calciu, care conditioneazd thria

Lung. corpului 32 cm., rar !Ana la 50 cm.; si greutatea lor. Toate 0.-le ant inveluite

coada de lungimea corpului. Tritiesce in Europa, o membrang fibroasd, numitd periost; aceast

Africa nordicd si Asia vestic prin tufise. In membrand ingrijesce de nutrirea si crescerea
Alpi se gdsesce prind la indltimea de 1000 m. In volum a 0.-lor. Crescerea in lungime a 0.-lor
Iasd sears din ascumlisul lui si cautd dupa rime tubulare se intfimpld dela capetele lor. 0.-le
si melci. lama se afincesce in pdmnt, adese non-ndscutilor se compun in preponderant din
ate 20-30 impreund. Nasce vara elite 8-26 pui tesut cartilaginos, care se transformg. in 0. prin
vii. Este neveninos.
impregnarea fosfatului de calciu. In canalul meOryza L., (botan.) gen de plante palustre pre- datar al 0.-ion tabulare, amiutit mai sus, precum
ponderant anuale din fam. Gramineelor, trib. si in substanta sponghioas a 0.-lor late se gdOryzeae, caracterisat prin spicule errnafrodite. sesce mduva, o substantd moale, grasd, de coCuprinde specii de origine est-indica, dintre cari loare rosieticg sao, ga,lbnie, care pace' un rol

www.dacoromanica.ro

494

Osagi

Osman.

important la toate inflamatiunile 0.-lor; in m- doua generatiune, care isi depune oule pe spiduva se formeazg globuli albi. Structura micro- cele granelor, etc. Larva se nutresce cu conscopica a 0.-lor e caracterisata prin straturi tinutul fined moale al gruntelor, cari devin la
concentrice de o substanta intercelular, tra- coacere usoare de tot (sved. Frit4). A treia geversata in toate directiile de it$a numitele canale netatie din Sept. i8i depune oule pe semnaale lui Havers, si prin mici cavitati numite celule, turile de toamn, ierneaza ea chrisalid pentru
impreunate intro sine prin ramificatiuni fine. a se ivi in forma de musculit in Apr. vittor.
v. i Articulatiune, Cartilagiu, Periost, Schelet. Aceasta musca a causat adeseoli mari pagube
Os mort, v. Necrosa.
In Svedia si Austria.
Osculation, (bat) in geometrie atingerea unei
sag!, semintie de Indiani in America de nord,
1509 suflete /a 1890.
curbe plane cu o circonferenta, sau a unei curbe

Osana, (grec) exclamare de bucurie ai de de dom.; ori indoita cu un plan aga, ca ambele

preamrire. In legea veche la serbatoarea cor- aiba trei puncte de atingere comune.
turilor, Israelitii, spre inchipuirea preamarirei
cona, rur., parochie, mosie boiereasca
lui Mesia, pe care Il asteptau cu entusiasm, cantau in cpitanatul si jud. Cottnanului in Bucovina,
cuvintele psaltnului mesian (112-117) Osana are 1980 locuitori (1795 ort.-or., 69 rom.-cat.
'infra coi de susc. Cu aceast aclamare de bu- $i yniati, 115 mos.), o scoala primara.
curie si de preamrire a fost intimpinat Is. Chr.
Osel, insul la intrarea in sinul de Riga,
Cu ocasiunea intrarei sale in Ierusalim (Mat. 21, 2618 km. cu 61,212 loc. (1897); dela 1721 apar9; Marca 11, 10; Luca 19, 38; loan 12, 13). tine Rusiei ; navigatieconomie de vite, pescuit.
Tot aceast cantare o canta $i poporul crestinesc
Osia, se numesce lunja dreapt, in jurul ca-

al sf. noastre biserici la partea aceea a sf. li- reja stint simetric asezate toate partile unei
turgii, unde in consacrarea sf. daruri se qteapta figuri sau unui corp geometric. In mechanica
scoborirea Domnului pe altarele sf. biserici.

O. e linia dreapta, in jurul creia se mica toate

Osborne, castel regal in Anglia pe insula Wight, punctele unui corp rotitor, pe cand ea remane
langa Cowes. 11 Aug. 1857 intrevederea lui Na- nemiscat, iar in optica e directiunea in carea

poleon III cu regina Victoria a Angliei in causa razele de lumina trec nedeviate prin lentile, sau
unirei principatelor romane. Act a intuit regina se intorc pe aceeasi cale dela oglingi.
Victoria in 22 Ian. 1901.
Osias, profet ovreu din secl. VIII a. Chr.,
Oscar, 1) a I, rege al Svediei $i Norvegiei primal din micii profeti. Stilul su e viu $i co(1799-1859), fiul lui Carol XIV Bernadotte, lorat, insa laconic, si prin multele alegorii prea

caruia ii urina la 1844, se distinse prin mai obscur.

multe reforme intelepte. 2) 0. II, regele actual Osiris, (mitol.) la Egipteni era 4eu de frunte.
al Svediei, n. in 1829, succesor al fratelui su Deal Seb cu femeia Nuth a ntiscut pe O., geu
Carol XV, in 1872.
de geniu bun $i pe Seth (Satana, Typhon), geu
[L.]

de geniu rea. O. se insoara cu sera sa Isis si

guverneaza ea binefackor, insa Seth omoara
pe O. si trupul il baga inteo lad, ce o arunca
pe riul Nil. Isis Il cauta si a treia i il afla
mnatoare celei latine, era unul din dialectele in Byblis, pe trup cu tamarisca crescutii, 5il
principale ale vechei ItaIli. 0. aveau o liters- ingroapa in Phil.; dar pana ce Isis a cautat
08Cii, popor vechiu in Campania, formand Cu
Auruncii si Opicii trunchiul poporatiunii primitive a Italiei i amestecati pe la 425 a. Chr. cu
Samnitii veniti dela nord. Limba lor, foarte ase-

tura $i cultivan artele. Atellanele (v. ac.) jucate pe fiul ski lloros, Seth tal. trupul lui O. in 14
pana sub imperiu in Roma si scrise in parte in partiai be arunc prin teara, 0. insii nu a murit,
dialectul ose, erau de origine mica. Limba oscica, pentru ca s'a scoborit in lames de jos $i a domnit
se vorbea (-Inca pe timpul lui Varro; ea se poate acolo. lloros ca sa-si resbune moartea tatalui
ved in Tabla bantinat, aflata in 1793 la Bantia, sea, orooara pe Seth, si remane domn in lumea
In Apulia, (cupringnd nisce legi agrare), si de sus, dar e neincetat in lupta cu Seth gi acusi
in cateva inscripfiuni de pe medalii si monu- invinge unul, acusi altul. 0. e soarele cand a
mente.
trecut din zori si lumineazI, Seth e spiritul inOsciMinn, se numesce calea pendulei dela tunerecului, e noaptea care omoara pe O., /sea
un punct extrem pan la celalalt i inapoi; sub lloros fiul e soarele 4inei, care iese din intu-

O. de multe ori se intelege and. $i mi$carea nerec. Astfel 0. e invius sau omorit de Seth,
pendulei.
and soarele apune, pi Seth e invins and lloros
Oscillatoria Vaucher, (botan.) gen de Alge se arat., in toga dimineata. 0. se numesce
Cyanophycee, cu corpul format din filamente Apis (taurul) cand soarele e in zodia taut-alai,
de celule puse in sir, de coleare albastra; for- $i se (lice, ca atunci sufletul lui 0. e in Apis.
meaza suprafete membranoase pe pamnt
0., Isis si lloros la Egiptieni au format o treitne.
prin ape statatoare dulci sau skate. Fi!amen- Mormntul lui 0. s'a arkat in mai multe ora$e.
tele de O. executa prin capetele lor miscari de Cultul lui 0. a strbatut si la Romani. [Attn.]
4luca, una din gloabele sau amengile la care
minei. Specii comune pretutindeni: 0. limosa erau supusi locuitorii Principatelor romane, inaoscilare eliptice sau helicoidale sub influetata

Agardh., 0. tenuis Agardh., $. a.

[S. St. R.]

inte de Fanarioti. Era o pedeapsa baneasc pentru

Oscinis frit, (zool.) (Musca frit), este de co- acei ce nu ascultau de poruncile ocarmuirii.
leare neagra, lucitoare si 2-3 mm. lungime. Ea
Osman, (Othman), sultani turci. 1) 0. I, numit

are trei generatiuni pe an. Cea dintaiu o in- Al Ghasi (cuceritorul), primal sultan al Turcilor,
Minim prin Aprilie $i depune oule sale pe ierburi fiul lui Ertogrul, urma dupa tatl su in capul
tinere ; larvele se sfredelesc in inima acestora hordei turcesci nomade din Frigia, care hat nu-

si o nitnicesc. La inceputul lui Junio trece in mole siiu, Omani. In 1299 se declara indepenstare de chrisalid $i preste opt gile se ivesce a dent, luit numele de sultan si cuceri vestal Asiei

www.dacoromanica.ro

Osman Digna

Ossian.

495

mici. t 1326. 2) 0. Il, fiul lui Ahmed I, se urea

Osmundaceae, (botan.) fain. de Pteridophyte
pe tron in 1618, fa nefericit in resboiul cu Po- (Cryptogame vasculare) cu sporangii longitudinallonii $i omorit intr'o revolutiune a Ienicerilor
dehiscente, fara" inel propriu, in local acestuia
Maiu 1622. 3) 0. III, sultan dela1754-57.
o grupti particulara de celule cu pareti ingroaati
Osman Digna, (Digma), negutator de sclavi din (inel ruditnentar). Cuprinde plante respandite
Suakin. Pe timpul revolutiunii lui Mandi (v. ac.) pe intreaga suprafata globului. Genuri imporlui i-a fost data misiunea s lateascii rescoala tante Osmunda (v. ac.) si Todea.
[k. Pr.]

in *Ilia estice ale Sudanului. In resboiul su,

Osnabriick, 1) 0., departam. in provincia prus.

danic, pang la recucerirea Sudanului sub Lordul Hanovra, intre Oldenburg ai Olanda, 6205 km2.,
Kitchener, joaca un rol important. Caderea Char- 312,322 loc. (1895). Format din episcopia de
tumului (sub Gordon) este a se atribu lui O. odinioara O., ducatele Lingen si. Bentheim. 2) 0.,
Osmanfaci, com. rur. in Rom. (Dobrogea), capitula districtului on acelas nume si residenta
j. Constanta, compusa din 3 cat. cu 1407 loc. episcopeasca, 45,137 loc. (1895), en comerciu
(Diet. geogr. 1897) in majoritate mohamedani, viu. In orasul vechiu sant strade strimte
1 biserica ort., 7 geamii $i 1 $coala.
edificii vechi patio frumoase. Edificii mai inOsman!, (Osmanli), numirea oficiala a Tur- semnate : catedrala, cladita de Carol cel Mare;
cilor, dupa Osman 1.
bis. evang. in stil gotic; casa orasului in stil
Osmania, ordin sau decoratie imperial turc., gotic, cu front ornat, cu statuele impratilor
creat de Sultanul Abdul Asis la 1862. Cuprinde germani; status ministrului (J. Stiive ai a lui
5 clase obicinuite. E considerat ca superior celui Iustus Mser; museul de sciinteIe naturale, coal Megidiei.
[L. J
lectiuni de antichitati, $. a.
Osman, Imperiul, v. Duels.
Osorheiu, v. Murifis-Osorheiu.
Osman Nuri Pap Ghazi, general turc., n. 1837
Ospel, osptarie; casa si re$edinta unei autoin Ama.sia (Asia mica), invinse 1876 pe Srbi rib:0,
0. comunal, primaria comunei.
la Saitaar, comanda 1877 armata bulgara de vest,
Ospht, v. Banchet.
respinse 20 si 30 Iulie si 12 Septembre atacurile
Osphromenus, pesce, v. Gurami.
ruso-rom. asupra positiunilor sale dela Plevna
Ospiciu, (Asil), institutiune pentru ingrijirea
si prim titlul de Ghazi (invingtorul), cu toate
acestea trebu sa se predea la 10 Dec.; 1878-88 de copii gsii, infirmi, btrani, alienati, alcoolici ;
difere de spital, destinat numai pentru adpoministru de resboiu. f 4 Aprile 1900.

Osmanu, (Osman-Aga), com. rur. in Rom., stirea de durata mai .scurt a bolnavilor pang
j. Braila, cu 1400 loc. (Dic. geogr. 1894), 1 bi- la vindecare. si are o organisatiune speciala diva
scopul special. 0.-le stint intretinute de stat, de
serica si 1 scoala.
Osmerus eperlanus L., un pesce din fain. comund, de administratiuni spitalicesci cu veSalmonidelor,ord.Physostomilor, de coloare verde- nituri proprii. v. Asil.
albastrie pe partea de sus a corpului, pe de la- Ospitalitate, gazduire. La toate popoarele se
turi alb-galbiniu. Lungimea 8-30 cm. Triesce observ mai malt sau mai putin obiceiul
In marile nordice ale Europei, in riurile Elba, dar mai ales la cele orientale din causa marei
Odera si Weser, si pe langa termurii estici ai necesitati de noue raporturi sociale, ce se stabileau pria mijlocul 0.-ii. La unele popoare
Ameficei de nord. Se mananca.
Osmiu, metal tetravalent, simbolul Os. Greut. chiar, 0. era legiferata, cum s. e. la vechii Gerat. 1900.. Se cunoasce sub forma unei pulberi. mani, la Visigoti, etc.
Ossa, 1) 0., (scum Ilissabos), munte in TeE un metal rar. Din causa mirosului particular
i-s'a dat acest name. Cu india formeaza un salia, intre Olympos si Pelion, 1953 m. inalt.
aliagiu ce se intrebuinteaza la facerea virfurilor 2) 0., riu, afluent pe dreapta Vistulei, 120 km. lung.
de condeiu. Din principalele sale combinatiuni
Ossarium, (lat) loo de pa,strat oasele in ciavem pe acidul osmio (Os 04). Acest corp serva mitere.
ca reactiv in preparatele microscopice pentru
Ossl, (Oseti), popor de rassa aria in Caucas.
inegrirea acestora.
Ei se intindeau asupra stepelor pang la Don ai
Osmologia, (grec)sciinta ce se ocupa cu studiul Volga, dar Batuchan i-a impins in muntii Caucas,

rnirosului ai al materiilor mirositoare.

unde se afla pe la pasul Daniel in numr ceva
Osmosa, (Diosmosa) se numesce amestecarea mai mare de 100,000. Prin limba se aseamna
fluidelor despartite prin o membrana poroasa mai mutt de Persi, originea le este nesigura.

sau un parete poros, s. e. amestecarea apei si Unii cred ca silnt restari de Alani. Sant in

a alcoolului, a apei kti a sulfatului de arama, s. a. urma celorlalte popoare caucasice, si deaf ocupa
Fluidele nu trec in aceeasi msura prin mein- cele mai insemnate ,trectori ale Caucasului,
branele poroase sau prin paretii porosi, astfel n'au opus niel o resistenta cucerirei rusesci.
volumul unui fluid scade, al celuilalt cresce. Religiunea lor e un amestec de crestinism, moIntrarea fluidului din vasul din afara in vasul hamedism si paganism. N'au temple.
din launtru se numesce endosmos, iesirea Ossian, (Ossin), bard legendar celtic, de prin
celui din vasul din Mantru exosmos a.
sed. III d. Chr., fiul lui Fingal, regelui din Morven,
Osmosa la plante, v. Diosmosa si Endosmosa. si rege el insuai. Dula lupte indelungate cu RoOsmunda L., (botan.) gen de plante perene din manii si alti inimici, pierdnd pe tatal $i fratii
faim. Osmundaceelor, cu sporangii numeroase, si si pe fiu) su Oscar, remas la btranete singar,
formand panicule din foi metamorfosate. La 0. numai cu Malvina, credincioasa sotie a fiului seu,

regalia, cea mai respandita specie (mph' spolipsit de vedere, ca un alt Homer, cantit pe
rangiile portiunea suprema a foilor; planta in- emit neamului su, incepnd dela strabunul situ

trece adesea inaltimea de un metru si se cultiva Trenmor pana la Oscar. O. deveni celebra dupa
uneori ca planta decorativa rustled.
[A. Pr.]
ce scotianul J. Macpherson publica, In 1760-65,

www.dacoromanica.ro

496

Ossib Schubin

Ostiar.

poernele Fingal si Temora, atribuite lui O., si

Osteola, (botan.), deschiderea, gura, dintre
alte poesii gaelice. Resultatul discutiunilor de celulele stomatice, dela intrarea unei cripte sau

And acum asupra acestor poem e, cd sant conceptacul, etc.

'

serse in limba modern a locuitorilor din Wales

Osteolithe, v. Coprolit.
(Wei1s), ou putine archaisme, c publicatiunile
Osteologie, partea anatomiei descriptive, care
lui Macpherson nu slant traducen i adeverate, ci studiazd oasele (scheletul).
mai mult prelucrdri dupit textele primitive, ale
Osteoma, tumoare osoasd, in afard de locul
caror original nu mai exista. Poemele lui O. unde silnt de obiceiu oase. Astfel s'au gdsit O.
avur un mare efect in toatit Europa, si furl in piele, in ganglioni limfatici, in ochi, in matraduse In toate limbile literare. La noi Eliade mele, etc. (v. Enostosa, Exostosa, Hyperostosis.)
R., sub titlul de 2.0sianicee, a scris o frumoa.sit
Osteomalacia, muiarea oaselor, mai cu samii
imitatiune dupg Fingale, (in cursul de poesii), a celor lungi, din causa lipsei de sdruri (fosfate
din nenorocire in o limb prea latinisatit. Lit.: de calce, etc.), inciit nu-si mai pot indeplini
Windisch, *Die altirische Sage und die Osiani- functiunea lor. Suferindul trebue sfi stea intins
schen Gedichtee, 1878.
[M. Strajanu.]
orizontal. Aceastii suferintit se vede rar si std
Ossib Schubin, pseudonim, v. Kirschner Lola. in legdturd, cu nutrire rea, traiu miser, etc. si
Ossificatiune, impregnarea tesuturilor animal cu constitutia unor localitti, s. e. in terile de
eu fosfat de calce. Se intompld in mod normal jos, unde se ivesce mai des. Medicamentele nu
la tesuturile cartilaginoase, iar abnormal la car- folosesc. A nu se confunda cu rachitis.
Osteomyelitis, inflamatiunea moduvei oaselor.
tilagele laringelui, a coastelor, la Dura mater
din canalul coloanei vertebrale, la rae, sarcome, Poate fi acutO si cronica. Cea acutd se ivesce
dupd rdnirea oaselor ciind microbi de ai puroiulai
fibroide. etc.
potrund pana la moduvd. Cea cronicd insotesce
Ost, v. Est.
Ostath (germ. Soldat, ung. katona), se numesce boale vechi ale oaselor sau sifilisul tertiar; tra-

tot cetateanul apt de a face serviciu sub arme,

si este inrolat in armata terii. (v. Militar.)
Ostatic, persoand lsat in puterea alteia
pentru a garanta executarea unui angajarnent
sau unei promisiuni. In antichitate, and se facea
pacea intro doud natiuni vrdjmase, se fIcea un
schimb de un numr oarecare de 0.-i, ca garantie de bund credinta reciproca. In cas de ueexecutarea angajamentelor luate, 0.-i erau con-

tamentul acesteia nu prea reusesce, far la cea

acutd se cere liniste, comprese cu ghiat si morfind pentru amortirea durerilor. Mad sfint calduri mari trebue s intervind chirurgia.
Osteophyt, prelungirea osoasd ce resare cite-

data din lamele profunde ale periostului, in

apropierea portiunii de os cariat.

Osteoporosis, mrirea porositatii oaselor,

rirea tesutului Ion, ldrgirea conductelor lor vas-

siderati ca prisonieri de resbom i supusi pedepsei culare.

Osteosclerosis, induratiunea osului la fel cu
eu moartea.
Ostealgia, (grec.) termin medical pentru du- osul de elefaut (eburnatiune) sau crescerea lui in
launtru, 'final cuprinde toatit cavitatea mduvei.
reri la os.
Osteotomia, tierea osului, s. e. cdnd e strimb,
Osteitis, (med.) inflamatia substantei proprii
spre a-I face, ca dupa fader s se fiarbit drept.
a osului. v. Periostitis.
Ostende, capitala unui arond. in provincia bel- O. partiala, a unui clin, se numesce in chirurgie
pe malul Marii de nord, punct resectie. O. se face si in anatomie.
gian
Ostermann, Bar. I. Brid., (rus. Andrei Ivade transbordare spre Anglia, 30,730 loc. (1896);
dig grandios, port excelent ; fabric, de drill, tutun; novict), diplomat rus, n. 1686 in Bochum (Vestcomerciu viu ; sautiere ; statiune balneard renu- falia); 1704 a intrat serviciu maritim rus ;
imp. Catarina I 1-a numit vice-cancelar si membru
mitii. 120,000 oaspeti).
al regentei pe timpul minoritatii tarului Petra II;
Osteneala, v. Oboseala.
imp. Ana Ivanovna 1-a facut conte. Urciindu-se
Ostensorium, v. Monstranta.
Ostentatiune, fald, lauddrosenie, ingdmfare, pe tron Imp. Elisabeta, a cadut in disgratie, fu
condamnat la moarte, apoi gratiat 5i exilat in
miindrie prea mare, fudulie.

t 1747 in Beresov. Ambii fii ai soi nu

Osteoblast, (grec.) termin anatomic pentru Siberia;
au avut urmasi; ei au adoptat un nepot de sora.,
pe Alexandru Ivanovici Ostermann-Tolstot,
conte, care s'a distins in resboaiele cu Turcii,
Polonii si Francezii, indeosebi la Kulm (1813).
eonstit in fracturarea oaselor cu scopul de a t 1857.
corecta deformatiuni osoa,se sau articulare sau
Ostgotland, (Osterg6tland), comitat (Ldn) la
de a indrepta o fractura vicios consolidat. In- sudul Svediei, 10,977 km2., cu 272,949 loc. (1896);
stru.mentul, ce servesce este osteoclastul. 0. se cel mai bogat si rnai productiv tinut al Svediei;
poate executa si cu mitnile (0. manuala). 0. fit- mine de araind pi fier. Capitala Linkping.
curd, membrul se pune intfun bandaj de gips,
Ostia, jertfa, v. Hostia.
unde se tine 1 sau 2 luni, pentru ca oasele sd Ostia, in antichitate oras cu port in Latium, la
se consolideze in noua positie. 0. se practicd gura Tibrului, fundat de Ancus Mucha ; ruinele
mai adeseori la copii i adolescenti pentru a in- lui se afla acum la 1 km. departare dela mane.
celulele, din cari se forrneazd tesutul osos.
Osteocarcinom, carcinom (rae) al oaselor.
Osteoclasia, operatiunea chirurgicald, caro

drepta deformatiuni osoase rachitice.

[V. Im.]
O. de coli, cu 640 loc., e resedinta unui episcop.
Osteogangrena, identie cu Necrosa (v. ac.).
Ostiar, (Ostiarius, Ciperiu), cleric, care are
Osteogenesi, studiul desvoltdrii oaselor ; ea gradul ierarchic al ostiariatului. 0.-rii aveau

studiazd WI form ati un ea tesutului osos in general, chiemarea de a pdzi uile bisericei, precum si

At si modal aparitiunii punctelor de osificatie, de a griji, ea s nu se conturbe cultul divin.

epoca contopirii acestor puncte de osificatie. (Cf. I. Boros, Ierarchia bisericeasca. Gherla, 1894.

www.dacoromanica.ro

Ostie

497

Otet.

Ostle, e un instrument de prins pesce, format si fiind locuiti de 120 familii; apartine com. ran

din fier, avnd la un capk 4 sau 5 dinti as- Gogosu, j. Mehedinti. Teritorul kin este acocutiti, iar la captul opus un mailer gurit, in perit ca vii, *lure, agrii i balti cu pesce. Aici
care se pune o coada de lemn. Este ca o fur- se afla i 1 biserica si 1 small. S'an gasit si

culita lunga, si in unele localitiiti se dice chiar

furculit. Pescarul cu O. merge prin apri cand
e limpede si dud vede pescele Il impunge cu.
[L Popescu-Voitestil
dintii 0.-ei.
Ostilitate, actul dujmnos, pe care un stat
exercit fata cu altul. In resboiu, populatiunea

antichitti din timpul Romanilor.

Ostrovul mArii, in povestile rom, e un loo

renumit, pentru ca acolo e locuinta unor babe,
cari au iepele fetilor frumosi, uneori gi ale smeilor.

Baba Relea cu iapa din O. m. avea un gard in

jurul casei si in fiecare par se afla cate un cap
terei inimice este ostila armatei, actele de 0. de voinic, care n'a putut s afie iapa asounsi
se produc in toate imprejurarile ta cari popu- de baba. In povestile romana se mai amintesc :
latiunea vine in contact cu armata.
O. qinelor, O. fermecat, si uneori cu. nume
Elating% (ital)=obstinat, indrtnic, se dice O. Buian, O. Rupangea (v. Aea, Ciru si Baia
pentru a indica persistenta unui motiv melodic de lapte).
[Atm.]
la o voce, pe cand celelalte au contrapuncturi
Ostrya Scop., (botan.) mic gen din vasta favariate. Frumoase exemple de compositiuni cu milie a Cupuliferelor, trib. Coryleae, cuprinde
acest artificiu artistic lucrate se pot ved in operele frumosi arbori cu franzele alterne ; ilori molui Bach si Handel.
[T. C.]
noice, bracteele secundare inchise in forma de
Ostium, (lat) poarta, use, intrare, deschid& sao conic. Acest gen foarte inrudit cn genul
tura ; vestibul la casa romana.
Carpinus L., are numai douii specii, ce abia
Ostra, com. rur. cu cat. Baiesescul, Muncelul, se deosebesc intro ele si trades in regiunea

Poiana Flocii i Pradigariul, atenentii la parochia temperat a emisferei boreale. O. carpinifolia

Gemenea, mosie manast. in capit. i jud. Campu- Scop., cresce spontaneu in Europa sudica, uneori

lungului in Bucovina, are 727 loc. (487 ort.-or., cultivata prin parcuri ca planta decorativa.
206 rom.-cat. si nniti, 34 mos.), o scoal pri[Z. C. P.]
marl, o biseric
0Szent Anna, com. mare in cott. Arad, (Ong.);
Ostra pe Prut, com. nu., atenenta la paro- 4458 loc, in majoritate Rom.
chia Zeleneu, inosie boier. in *At. StorojineOtagra, (grec.) v. Otaleia.
tului i jud. Stnestilor pe Commis in Bucovina,
Otalgia, (Otagra), durere de urechi, cu vuet,

are 219 loc. (210 ort.-or., 9 mes.), o biserica urlet, tuituri, causata de raceala san vr'o infilial.

[Dr. I. G. Sbiera.]

fiamatiune in ureche. Se da morphina san cloral

Ostracism, judecata prin care Grecii antici pe dinluntru spre amortirea durerilor, iar in
exilau pe 10 ani pe cetatenii al clror renume, ureche picaturi de cocaina.
popularitate ori opositie in unele afaceri publica
OtaetinA, in Rom. dare pe yin; terminal perputean deveni un pericol pentru libertate ori ceperii darii pe yin.
pentru desvoltarea pacinica a statului. Voturile
Otava, se numesce productiunea a doua 5i a

se scrieau pe o 0.1310 de argilii (ostreikon), de treia a fkatelor si pasunilor, care da inspre

unde i numirea. Exilarea se facea au pastrarea toamn. O. este mai fraged si mai substantiall
in intregitate a onoarei si averii exilatului. (V. decat fnul.
Heliaia).
Otcup, antreprisa acciselor dala orase, termin
folosit mica prin Moldova.
Ostrea, V. Stridia.
Ostrita, odin. Ciiodutii, com. rur., parochie, Otecinic, colectiune ca descrierea viet sfinmosie mnast. in capit. si jud. Cernautului in tilor parinti.
Bucovina, are 2065 loc. (1951 ort.-or., 22 rom.-cat.
Otel, se obtine sau prin decarbonisarea fierului
si uniati, 92 mes.), o scoala prim., un cabinet crud, sau prin carbonisarea celui bastonat. Primal
de lectura Sentinelac.
[Dr. I. G. Sbiera.]
procedeu este al lui Bessemer. O. este de coOstrogoti, v. Goti.
loarea alba-gris fractura cristalina. Este cu mult
Ostrolenka, oras in guvernam. ruso-polon mai dur ca fieLl. Dac este incaldit la rosu
Lomsha, langa Narew, 8679 loc. (1897). 26 Main apoi aruncat inteun vas ca apa rece, capet o
1831 invingerea Rusilor asupra Polonilor.
astf el de duritate, incat sgarie sticla si se nu-

Ostropel, un fel de tocana de puiu sau miel mesce olit. Incldit la diverse temperaturi ia

ca usturoiu.
Ostrov, insul, ca deosebire in fluvii.

Ostrov, 1) 0. (Silistra noutt), com. tub. in

Rom. (Dobrogea), j. Constarte., situat pe malul

Dunarii, cu 2802 loc. (Diet. geogr. 1897), cari
se ocupa cu agricultura, prasirea vitelor, industria si cu comercial; 1 biserica si 2 scoale ;
regedinta plasii Silistra notia. 2) 0., com. rur. in

felurite colori, galben, bruna, purpurie, albastr,

neagra albastr.

O tempora, o mores, (lat.) 0 timpuri, o moravuri k exclamatie din vorbirile lui Cicero (s. e.
In Catilinamc I, i.).
Net, condiment si medicament constituit din

acid acetic si putin atar acetic, solvite in apti;

O. mai contine alte materii accesorii, diferite
acelagi j., se compune din 2 cat. ca 1359 loc. dup originea lui: saruri, substante colorante,
(Diet. geogr. 1897), cari se ocup cu agricultura, acid malic si alte acide de fructe. O. se produce
prasirea vitelor, pescuitul si comercial; 2 bise- prin oxidatiunea alcoolului etilic (al spirtului)
rici ort., 1 geamie si 2 scoale.
sub influenta formentului acetic, a bacteriei nuOstrovul Corbului, insula in Dunare cu o supra- mite Micrococcus aceti. Toate lichidele al000lice

fata de 2400 pogoane, locuita de 60 fam.; spartine com. rur. 13atotii, j. Mehedinti (Rom.).
Ostrovul mare, cea mad mare insula a Romaniei pe Dunare, avnd o suprafatti de 4400 pog.
Enciclopedia romanii. Vol. 111.

dau la oxidatiune O.; 0.-ile mai fine se produc

din yin, bere, must de fructe, prin simplul contact ca aerul atmosferic, O. de yin este caracterisat prin presenta tartratului de potas gi de

www.dacoromanica.ro

32

498

()toter

Ottava.

calce. 0.-ile ordinare se fabrice din alcool de niane; dupe o domnie de 98 de cjile, este decereale si de cartofi, care se toarni foarte incet tronat si in locul seu e proclamat imperat Vipreste surcele de lemn sau preste paie, asezate tellius, legat al Germaniei inferioare; O. se ucide
intenn butoiu, ale carui doage au &in mici pentru de superare la 14 Apr. 69.
a inlesni mead aerului. Acest 0. se coloreaza OtiatrIca, (med.) sciinta ce se coupe cu morbii
ate odata cu caramel (zahar ars), coloare ne- urechii.
vatamatoare. La destilarea uscatti a lemnelor se
Otita, (grec) 1) 0. extrema, inflamatia cirnasce acid acetic pirolignos, adeca amestecat en cumscripta sau difuse a canalului audului. 0.
materii empireumatice. La fabricarea metodica circumscripta provoacti duren intensive; obvine
de ciirbuni de lemn, s. e. in Bucovina in pe- la indivili anemici 5i clorotici, in forme acute
dunle fondului bisericesc, se culege acest 0. piro- si cronicti; se trateaza cu cataplasme calde
lignos, se purifice, departandu-se inatenile em- unguente narcotice si antiseptice. 0. difuse, capireumatice cu ajutorul de calce f3i de Bode s't racterisat prin productiunea mini ser mucos
se produce esenta de 0. (acid acetic concentrat) sau purulent, este de obiceiu o urmare a recelii,
si 0. Un asemenea 0. nu este admisibil pentrd se observe' insa des la individi scrotal*. Se
consumatie dada nu este perfect rectificat. 0. din trateaz en remedii antiseptice 5i adstringente.
comerciu trebuie s contie 406-50/0 acid acetic. 2) 0. media, inflamatia urechii mijlocii, in forma

Emote de 0. este caustica si nu se poate vinde

decal Cu oarecari precautiani. Falsificarea cea
mai important)", a 0.-lui conste' in adaugere de
acid sulfuric, care se poste lesne recunoasce.
0.-ul se intrebuinteaze si in unele industrii. (Cf.
Regulamentul pentru priveghiarea sanitara a alimentelor i beuturilor, Bucuresci, Imprimria
statului 1895; A. Poltzer, Analisa alimentelor
beuturilor. Bucuresci, 1900.)
[I. Felix.]
Otetar, numele rom. al plantei cultivate Rhus

i cronice, ca secretiutie mucoase sau

purulenti, dureri mari si alteratiunea audului.
Causele 0. m. sent varii: receale, cataruri de
acute,

nas sau faringe, scrofulose, tuberculose s't sifilis

0. m. poate trece asupra meningelor pi creerului,

causand moarte. Tratament: lipitori, perforatia

artificiala a membranei tympanice, irigatiuni cu
lichide desinfectante, apoi adstringente.
Otlaca, (numirea veche Athlaka), com. mare

In cott. Arad. Apare in actele publ. la 1438.

typhina L.
L (v. ac.).
Are 688 case cu 3769 loc. gr.-or. Romani, putini
Otetelisanu, veche familie boiereasce din 01- Maghiari. Teritorul foarte productiv. Loc. se ocupe
tenia. Pretinde a descinde dintr'o familie comtald en industria de case, agricultura, prawn vite,
venit, odata, cu descalecarea. In secl. XVI, pe porci si cai foarte frumosi. Stet. de cale ferata.
la 1550 trade. postelnicul Raolu dela Otetelif.
Oto, v. Otto.
Vornicul Preda O., t 1730, boier distins
Otolit, otoliti, concremente ce se gsesc in
sed. XVII. Era insurat en fiica lui Dumitrasco besicile audului multor pesci si la animale averPoenaro. Vomicul Barba O., consilier in timpul tebrate.
administr. austTiace (1720), fiul lui Radu, e acel
Otomacl, popor indian in Venezuela, Hinge
din cari derivau actualii prin trei branse: Fra- Orinoco ; au obiceiul s menance pdment.
tole su vornicul Bie O. t 1733, e fundatorul Otomykosa, (grec) termin medical pentru
bisericii Sf. Ilie din Craiova, pe care a in- ivirea de bureti (mucegaiu) in canalul extern
zestrat-o cu averi insemnate. In secolul actual al urechei.
au trait, intre
: fratii Iordacheai Gregore O.
Otopeni, fort al cettei Bucuresci, situat pe
Marele clucer Iordache O., insurat cu o Soco- marginea
a soselei Bucuresci-Ploiesci, la
teance, avea pe la 1830 la Craiova, tmpreuna 13 km. deestice
centrul capitalei, intre forturile Moen nepotul sim Const. Lecca o tipografie particu- gosoaia pi Tunari.
lare in care s'au imprimat mai multe ctirti,
Otophon, tub pe care 11 folosesc oamenii cu
intie cari publicatii si traducen ale fratelui ski:
greu.
Aga Gregore O. i ale nepotului lor C. Lecca. audOtorrhea,
scurgerea din ureche, este seroase
Dela Gregore 0. au remas mai multe piese
culegeri filosofice traduse din grecesce. Din ra- si purulente, dud de Weeka si timpana este
Dupe o spalature cu ap &aid* din
mars aceasta au remas descendenti barbatesci. perforate.
injector cu balon de gumd, materia din ureche
Dintr'o alt ramuri a Otetelisenilor avem pe: un
curate, incat astupandu-si suferindul narile
loan O., n. 1795, t la Bucuresci 1876, im- segura
si umflandu-si bucile obrazului, aerul iese
bogatit intre altele prin contractul de exploa- si
tisnind
urechea cu timpana spar* care
tare a ocnelor statului (1838-41); a fost mi- spxtureprin
se poate constata si cu otoscopul.
nistru de finante in ultimele 12 4ile inaintea
Otoseop, oglinde de examinat urechea. In acest
resturnerii lui Cuza-Vodd dela 11 Febr. 1866.
Prin testament I. O. si sotia sa Elena au in- scop se cere un reflector mare cu o gdurice in
fiintat marele pensionat dela Magurele (hinge mijloc si 1-3 palnii de diferite calibre pentru
Bucuresci) pentru crescerea fetelor romane, pu- a se introduce in conductul auditiv.
and de executor testamentar pe Ion Xalindern Otpust, ecfonis, ecfonesis, demisiune. Ruggsub ingrijirea Academiei romane. Dintre ac- ciune dise ca voce inaltit, en care se termini
tuali : colonelul Petra Otetelegan, comandant de un anumit serviciu divin ori functiune biseribrigade, s'a distins ca oficier de geniu in cam- ceasce.
Otranto, oras in prov. ital. Lecce (Apulia),
pania din 1877 pane 1878, in diferite ocasiuni.
Othman (Osman), al treilea Calif (644-656). 1893 loc., archiepiscop. Strimtoarea O. leaga
Otho, Marcus Salvias, impdr. roman, n. 32, Marea Ionice cu Adriatica.
favorit al lui Nero, a curnperat domnia cu pretul
Otrava, venin, substanta toxica. v. Intoxiumilirei sale ; lingusea multimeasi armata; regnul catiune.

sea fit socotit ea o reinviere a domnik nero-

Ottava, (ital) v. Octava.

www.dacoromanica.ro

Ottilienberg
Ottillenberg, pise

499

Ovidius Naso.

In Vogesi, 820 m. inalt; tritor (albu i galbinus) care e suficient pentrn

pe virful lui e mantisdrea Otiliei, zidita 680 in

onoarea Sf. Otilia, patroana Alsaciei.
Otto I cel Mare, imigrat romano-german, fiul
lui Enric I, n. 912, incoronat la 936 in Aachen,
951 invinge in Italia pe usurpatorul Berengar II,
se cunun ea Adelheid, viiduva regelui Lothar

hranirea embrionului, fara ca s fie nevoite al

stee in comunicatie cu mama. (Ovipare.)
Ou, (botan.) celula resultata din unirea a donti
Mule polarisate, de sex diferit, ()Aso gameti (v. ac.).

Are o mem brand celulosica extorna ce limiteaza

nucleu, protoplasma si reservele nutritive interne.
si se incoroneaz, de rage al Italiei, bate in 0. se produce sau prin isogamie (v. ac.), sau prin
10 Aug. 955 pe Unguri la Lechfeld HMO Augs- heterogame (v. ac.). O. este germenal, celula ini-

burg, la 2 Febr. 962 se las a fi incoronat la tiala a unei noui plante, de unde i-se mai (lice
Roma impbrat al Italiei i infiinteaza imperial
oospor. Plantele cari fac oue, se lie en reroman al natiunei germane. f 7 Main 973 in producere sexuatii prin oogamie; asa stint multe
Memleben, ingropat in Magdeburg.
Ciuperci i Alge, Muscineele, Criptogamele vasOtto I, Wilhelm Luitpold, Adalbert Wal- culare si Fanerogamele.
IS. Ht. R.]

demar, rege al Bavaria, al doilea fiu al lui

Maximilian II, n. 1848. dela 1873 atienat, rege

dela moartea fratelui stiu Ludovic 11 (13 Iunie
1886), traiesce in castelul Fiirstenried.
Otto I, Frederic Ludovic, rage al Greciei, fiat
lui Ludovic I de Bavaria, n. 1815, f 1867. Prin
protocolul din Londra dela 1832 f chiemat la
tronul Greciei cu o regent de bavarezi. La 20
ani tuft autoritatea in mana. Dupa revolta din

Oudinot,

Nicolas Charles, duce de Reggio,

maresal fro., n. 1767 in Bar-le-Due, dep. Meuse;

1783 a intrat in armata franceza. A luat parte

glorioas la luptele dela Zrich, Austerlitz, Ostrolenka i Wagram; dupa lupta dala Leipzig a comandat ariergarda franceza. Dupti abdicatiunea

lui Napoleon, O. a intrat in serviciile lui Lu-

dovic XVIII, care 1-a numit guvernor al Metzului.

In timpul calor o sut de ile, O. a trait retras.

1843 trebui s acorde o constitutie Greciei. In resboiul din Spania (1823) a comaiadat corput
Caderea sa dela tron se intmpl in 1862. [L.]
prim de armata, in fruntea caruia a intrat in
Ottokar, numele mai multor regi ai Boemiei: Madrid. t 1847. Fiat cel mai mare al acestuia,

O. I Przemysl, duce al Boemiei la 1192, Mr la purtand meta., name, n. 1791 In Bar-le-Duc

1198 numit rege de impratul Filip de Hvabia. t 1863, au incepore dala 1809 a luat parte la
1- la 1230.
toate resboaiele lui Napoleon, 1835 a intrat
Ottokar II Victoriosul, urmasul lui Ven- armata din Algeria, luand parte la luptele dala
ceslas I. In 1253 reun Austria i Stiria la Boemia; Makta i Maskara. 1849 a cornandat trupele franIn 1262 cuceri o parte din Prusia; in 1270 ob- ceze, cari au ocupat Roma, ce era apiirat de
tin prin mostenire Carintia i Carniolia; dala Garibaldi. Dup, lovitura de stat a lui Napoleon LLI
1275, cand se alia contra imptiratului Rudolf de (1851), parlamentul l-a numit comandant al truHabsburg, pana la moartea lui in 1278, av pelor i gardei nationale; f arestat, dar Napoperioada de nenorociri in care pierda multe din leon ii redete in curand libertatea.
posesiunile castigate. El pert in Walk' dala Ouro-Preto, (mai nainte Villarica), capit. stat.
Marchfeld.
brasilian Minas Guilds, central unor bai de aur
[L.]
Otz, Alpii, partea Alpilor dintre Inn, Brenner, rnai nainte bogate ; acuma numai cu 8000 loc.
Eisack i Etsch... in Wildspitze ajung inaltime
Ousorul, munte in Bucovina, 1642 m. inalt, in
de 3776 m. Otzthal (valea Otz), valea riului ramura muntilor dintro nul Bistritei si al Dornei,
[Dr. I. G. Sbiera.]
Otz in Tirol, in partea ei superioara se afl cele 'LTA satul Candreni.
mai sus situate sate din Europa, ca Gurgl (1910 m.)
Ovariotomla, (med.) operatiune, care se execu 127 loc. si Vent (1892 m.) eu Si b.
cuta prin laparotomie (v. ac.) in scop de a inOu, (zool.) celulti femenina animala, care con- departa ovariile sau cisturile din ele.
tine in sine rnaterialut trebuincios pentru for- Ovar, v. Carpel, Gyneceu i Uterus.
marea unui nou individ. 0. tiner este o celula Ovatiune, (lat.) un triumf mai mic la Romani.
a caroi protoplasma se numesce vital, nucleul: In limbagiul de astali O. e primirea on onoruri,
vesicula germinativa, nucleolul: macula germi- ce Ii se fac cuiva.
Oyes, (Avena sativa, v. ac.), servesce aproape
nativa, iar invlisul membranos: vitelin. Prin
segmentatiune O. se transforma intr'un numr exclusiv la nutritiunea animalelor. Numai in timai mare de celule cari, toate se intrunesc la nuturi de tot sarace i cu clima aspr de munte
un loo, formand o masstt mica numit: morula. se intrebuinteaza i consum pane de oviis. O. are
Celulele din morilla se lipesc apoi intre ele, for- panicula sau resfiratii in toate partite, Rau Tate()
mand o sfer desarta in interior, numita bla- singur parte, de ande aceasta din urnatt se mai
stula. Blastula incepe intr'un punct oare care numesce i O. drapel (Avena orientalis).
pe suprafat a se prabu.si din ce in ce mai tare
Ovidiopol, orasul asezat pe malul drept al liliana ce se transforma in& un sac cu pareti manului Nistrului, tocmai in fata vechei cetti
dubli, unul extern (ectoderm) si altul intern a lui Stefan eel Mare, Cetatea Alba (Akjerman),
(entodorm); acest sac se numesce gastrula. Pa- posedii o poporatie de 6452 suflete, parte Ruretii lui dau nascere embrionului i add celulele teni, parte Ovrei. Numele lui se datoresce greectodermului cat si cele a entodermului se des- sitei presupuneri, cd Ovidiu Nasone ar fi fost
part apoi in grupuri, avnd fiecare rolul lor exilat pe malmile Nistrului.
Ovidius Naso, Publius, poet clasic, cel mai
La om si la toate mamiferele O. remane in sincer i mai spiritual, insi superficial si ne-

determinat.

interiorul mamei panti se desvoalta fiitul. La alte statornic. O. f poetul de predilectiune al Romei.

animate, ca la pasen, etc., 0.-le nu au nevoie N. 43 a. Chr. in Sulmo din o familie equestra,
s se desvoalte in interiorul mamei din causii studitt la Roma, apoi la Atena, &Maori in Asia
ca confin

pantitate considerabilti de vital nu-

Grecia ; ocupa treptat fanctiunile de triumvir,

www.dacoromanica.ro

32*

500

Oviedo

centumvir i decemvir in Roma, e apoi s'a retras

in viafa privata, devotat cu totul muselor. O. la
etatea de 42 ani f silit, prin ordinul lui August,
s plece indata in exil la Tomi. In ultima
noapte (a crtrei elegie e frumos tradusi rom. de
St. Virgolici), O. in desperare arse toate operele
sale, ale caror copii din fericire eran respindite
In Roma. Causa exilului era o simpli greseali,
probabil divulgarea prin imprudenfi a unei scene
intro August, Livia si Tiberiu, adoptat ca fiu
mostenitor al tronului. Cogilniceanu spune,
feranii rom. din parfile Moldovei povestesc
astacji despre un om extraordinar, care a venit
odinioara dela rnalurile Tibrului pe aceste locuri

Ovreii.

prinsi cn resboiul. Din timp in timp inert aparea

cite un erou local, care in capul unui clan sus-

fines lupta cn inimicii fr s aibi ns vr'o

influent asupra celorlalte clanuri. Pericolul extern desteptit consciinfa de unitate si Ierubbaal,
primul rege ovreu unesce toate clanurile. Fiul
sir]. Abimelee susfine autoritatea sa, dar urmasii
o pierd; anarchia reincepe i cu ea si pericolul
extern, mai ales din partea Filistenilor, cari

fin sub stipinirea lar cam o jumitate de secol,

and se simfi necesitatea unui rege. Un seic,
Saul, prin lupte mici ajunse la reputafie mare
In poporul su, f recunoscut rege si salvit feara.

Un alt seic insi din tribul lui luda, care resi care avea blind* unui copil si bunitatea misese strain de aspiraOunile nafionale si era
unui parinte. Acest om suspina Ufa incetare
mai amestecat en strinii, intra in negocien i cu
vorbea singur, iar and vorbea cu cineva, vorbele Filistenii, cari incep din nou resboiul si Saul
curgean ca rnierea de pe buzele lui. Aproape meare in resboiu, pe cind David se declara rege
8 ani trii O. intre GO, a diror limbri o in- dupa un resboiu indelungat nimicesce toatrt
vifase si cari il onorau, incoronindu-1 de poet. familia lui Saul. David a fost cel mai glorias
Intristarea si clima i ruinarit sinatatea. La rege al 0.-lor, victorios prin talentul generalului
a. 18 d. Chr. muri. Principalele scrieri ale
Ioab, a infiinfat un regat mai puternic deck
O. sint: Metamorfosele, numite altidatii biblia micile regate siriene, inteun timp and Egiptul
poetilor, o colecfiune de tradifiuni mitologice, decaduse, iar Asiria nu se ridicase. Asirienii
insirate on miiestrie inteun tot, comoari de 0.-ii au fost cele mai crude popoare in istorie,
imagingiune 5i frumsefe poetice; Fasti sau Ca- cci credeau c jertfa necredinciosilor este pialendarul roman, scriere plini de erudifiune ar- cut eilar lar, astfel David pe Amonifi i-a
chaici asupra originei serbitorilor, tradifiunilor, ornorit cu ferastrae si cu grape de fier 5i eu
datinelor i asezimintelor religioase, de mare in- securi de fier si i-a bagat in cuptoare, in cari
semnitate pentrii infelegerea antichittii clasice; se arde carimida.t Solomon fiel sill (1000 a. Chr.)
Amornrile, Arta iubirei, Medicarnentele fefei, pe a dat splendoare cuceririlor tatalui seu, a chellingi toate defectele lar, afard de frumsefa poe- tuit mai mult cleat trebuia si a intrat in retica, ne dau o icoani credincioasi a moravurilor lafiuni cu Fenicienii. Cheltuielile lui adusera

timpului; Remediul amorului, pe Tanga valoarea insa slabirea ferii, old cea mai mare parte a

literari i istorici, are si un interes psichologic poporului, cea care scapase fears de Filisteni,
prin observafiunile fine asupra inimei ornenesci; recunoscu un alt rege i isi alese alta capital.
Tristele 5i Ponticile, scrise in exil, desi arat iar pe Roboam il ascultau numai pufini. Incep
decade* poetului, glut frumoase (ca s. e. mi- apoi luptele dintre cele doui regate Israel si
nunatul tablou tradus de Hasdik, sub titlul Ovidiu luda si cu micile regate vecine, apoi yin Asila gurile Dunrei) si de un interes special pentru rienii 5i distrug regata! lui Israel, drima Saistoria noastra nafionali.
maria (722), risipesc pe Israelifi in mulfimea
Oviedo, prov. in nordvestul Spaniei, mai nainte popoarelor lor supuse, iar regatul Jada und-

principatul Asturia, 10,595 km2., Cu 595,420 loc. lindu-se 5i platind tribut, mai dainuesce pina la
(1887). Co.pitala O., lingi Nora, cu 42,716 loc., 586, &ad Nabuhodonosor distruge Ierusalimul,

duce pe Iudei in captivitatea babilonicat, din

care Cyrus le-a permis si se intoarci. Desvoltarea ulterioarrt a 0.-lar nu mai are nici o insemnatate politica, are ins insemnatate religioas. Sub influents preofilor se compune
se arangiazi o literaturi religioasa adrnirabila,
care prin crestinism a ajuns patrimoniul omenirii, ciici carfile rnicului si injositului popor
cu Dumnedeut), cum si Iudei mai ales dupd cuprind rugaciunea a 500 milioane oameni, cei
are universitate fundata la 1574; opiscopie.
Ovipara, numire ce se d tuturor animalelor,
cari nasc puii din ou, in oposifie Cu Vivipara,
numire ce se di animalelor ce nasc puii vii.
Ovreii, (Ebrei, Israeli(i, Jidovi, Ilan), numifi astfel
erau de dincolot, de preste
Eufrat (Ibrim), se numiau si se numesc Israelifi
dupi numele lui Iacob Israel (eel ce se lupta

captivitatea babilonici, din care s'au intors numai mai superiori ai omenirii. Supusi de Macedoneni,
membrii regatului lui luda, asa ca Israelifii au apoi de Ptolemei, de Seleucizi si de Romani,

disparut cu total.
Probabil c O. in primele timpuri ?fair stat
delco in relafiune cu Egiptonii, ci se numeran
printre triburile nomade din nordul Arabiei
(Sinai locuinfa lui Iahveh, ca Olimp a lui Zeus),

de unde pitrund incet si nebigali in sama ca

pastori si ca tihari in feara Canaan, unde absorb poporul mai vechiu; adopta obiceiuri si
cultura 5i leaga originea lar cu religiunea celar
invinsi, adoptimd pe cieii acestora (Avram,

Iacob) ca parinfi ai lar. Pastori nedeprinsi cu

viafa de stat, ei nu ascultau de un conducitor

0.-ii au fost viindufi sclavi de Hadrian in imperial roman sau singari s'au risipit printre popoarele straine, pstrand cu tarie ideia de unitate. Persecutafi dese ori, urifi totdeuna au
contribuit la cultura materiald si mai apoi moraft a popoarelor moderne, iar dela jumkatea
secolului trecut, treciind preste prejudecafile religioase, au inceput a se asimila en popoarele
europene si au devenit un insemnat factor cultural si economic.
In Romnia se pomenesce despre un ovreu
pe timpul lui Stefan cel Mare, mai apoi in re-

si de aceea au suferit multe umiliri 5i infrsa'ngeri petate rinduri se vorbesce de ei ca s'au in-

din partea vecinilor mai puternici Qi mai de- mulfit in orase, multi au venit ins din pri-

www.dacoromanica.ro

Oval

Owen.

501

cina persecutiunilor din Rusia in secolul nostru. si anume lui Jabal cele de coarde 5i lui TubalO. nostri i coi rusi sent cu total departe insd cain cele de Buflare. Diferitele pasage In cari

de nivelul cultural al fratilor lor din apusul se face mentiune despre musicti in Biblie ne
arat aceast artd malt intrebuintat la O., in
Europei.
Limba ebraictl, vorbit de 0. pe timpul ne- cult, in resboiu, si la ori ce fel de serbdri proatiirndrii lor politice, face parte din familia limbilor semitice. Carta() vechiului testament (v.
Biblia), precum si unele inscriptiuni i monede
stint singurele documente remase din acea epoch.
Ca limba serviciului divin 0.-eso pi a cdrtura-

fane sau religioase. Biblia ins'Isi era cantata- pe

o specie de recitativ. In mare onoare pe timpul
judecdtorilor, acompanifind totdeuna inspiratiunile profetilor, musica ia o mare desvoltare prin

riana sau pdtrat, usitatd in tipalituri pi in manuscriptele rituale ale 0.-lor, din care au iesit
apoi varietatile scrierii rabinice 5i curente. Sant
doue feluri de pronuntare a ebraicei: cea porprimita si de filologi, si cea polond, in
us la 0. germani si ca patine
tughesd'
la cei
din Europa rsaritean. (Gramatici
modificdri'
de Ewald,

lelalte popoare ale antichittii.

Musica intrebuintat adi in templurile israelite e foarte variata. Alturea de repertorul traditional, format pe de o parte din melodii de un

Solomon. Dupd Solomon insd incepii o decarilor 0., ea se propagd ins pfind in present. dent& care muse tot crescend pkii se comEbraica se serie dela dreapta la stinga. Alfabetul pleta prin imprdstierea 0.-lor in lume. S'a staebraic se compune din 22 litere, toate consoane, bilit o bogatii list de instrumentele musicale
la cari dela sect. VII. se adaugii i semne vo- usitate la 0., dintre cari cele mai caraoteristice
calice. Scrierea veche, Lib:strati in inscriptiuni dint: harpa trigong. (Kinor), trompeta dreapti
pi monede si care diferea numai putin de cea (atoterah), cornul intrebuintat si adi in templa
feniciand, e curilnd inlocuitd prin cea is asi- (Keren sau ofar) Q. a. intrebuintate si de ce-

caracter antic, pi pe de altd parte de alte melodii a cdror bogitie In ornament indicri
gduit influenta arab, si unele si altele adese
Gesenius Si Ngelsbach, dictionare de Gesenius armonisate in 4 sau 5 voci, se ved composi-

tiani datorite mdiestrilor moderni.

[T. C.]
Ovul, (botan.) aparatul in care se formeazd
raturii 0.-lor este aceea care a vedut ndsciiindu-se oul, mai pe urrad embrional si care va deveni
diferitele serien i ale vechiului testament si care in fine Berne-11 la majoritatea Fanerogamelor.
Fiirst.)

literatura. Epoca cea mai strdlucit a lite-

se intinde cam pnd la sed. II a. Cbr. Cdrtile Se desvoalt pe carel, unde e purtat de plapoetice ale acestei culegeri apartin toate poesiei centa, pi e Inchis in ovar (la Angiosperme)
lince si se compun din ininuri religioase (Psalmii, sau nu e protejat inteo asemenea camera' (la
margritarul literaturii ovreesci), elegii (Pln- Gimnosperme). 0. complet are un nucel, dou6
gerile lai Ieremia), poesii erotice (Cntarea an- tegumento, cari lasii la virful lor deschiderea
tarilor), didactice i filosofice (Proverbele lui
micropil (v. ac.), un funicul (v. ac.), iar ca
Solomon si ale lui Sirah, cele din urrad pastrate regiani speciale are hita! (v. ac.) si chalaza (v. ac.).
numai in traducere greceascii, by, Eclesiastul). Unele Fanerogame (Santalacee, Loranthacee, Q. a.)
Cartile profetilor, dintre cari se distmg mai cu au O. mai simple sao proa putin diferentiate ;

sama Isaia si Ieremia, cuprind cuventdri politice, exhortatiuni morale si prorociri asupra
viitorului poporului evreesc. Dintre diferitele
serien i biblice cari trateazit istoria O.-tor, cea
mai important,. este Pentateucul, in care se
affit in5irat legislatia mosaicl, fundamental religmnii Israelitilor. Poesia veche 0.-ased nu ea-

noasce nici ritmul nici rima. In sed. II a. Chr.

'Ana in sed. IX d. Chr., productiunea literard
a 0.-lor e inai exclusiv consacrati exegesei
biblice (Midrasch), teologiei (Talmud) si liturgiei

(Siddur, Piyutim).

Sect. XXV pi mai ales

altele au 0. numai cu un tegument, etc. Ca

forme de 0. Ant: orthotrop sau drept, ca

nucelul in prelungirea funiculului si micropilul

opus hilului (la Hriscd, Gimnosperme); anatrop
(v. ad.); campylotrop (v. ac.); epinast (v. sc.);
hyponast (v. ac.). In ovar sfint 0. patine, unul
singar sau numeroase (Orchidee, Cactee). Nucold contine o celul speciald, sacul erabrionar,
in care se formeazd endospermul (v. ac.) pi din
acesta oosfera. O. e homolog ca macrosporangi,
sacul embrionar au macrospori (v. ac.) dela Criptogamele vasculare ; la Fanerogame 0. e homolog,

secl. XI si XII represint o a doua epoc de cu antera, nucelul, cu sacul polinic.

[S. t. R.]

Ovul, (anat.) v. Uterus.

stralucire a literaturii 0.-sci. Familiarisndu-se
Ovulum Nabothi, (med.) v. Uterus.
In Spania, pria mijlocirea Arabilor, cu cultura
Owen, (pron. oen). 1) O., Sir Richard, naapuseana, 0. cultivd, pe lfingd teologia si disciplinele inrudite, i poesia (Solomon Gabirol, turalist engl., n. 1804 In Lancaster; s'a ocupat
lahuda Halevi), astronomia, geografia (Benjamin cu sciintele naturale pi cu studii anatomice si
de Tudela, care visita i erile dundrene), filo- palo ontologice ; a fost pi prof. de anatomie
sofia (Maimonide), etc. In sect. XVI pi urm., fisiologie. t 1892 in Londra. Scrieri: Lectures
0. se dedau comentarii bibliei si a talmudului, on the comparative anatomy, 1843-46; On the
codificdrii dreptului talmudic pi desvoltdrii doc- anatomy of vertebrates, 1866-68; On the fossil
trinei mistice a cabalei. Ultimii secoli in fine mannuals of Australia, 1877. 2) 0., Robert, sose deosebesc prin lucrdri remarcabile in diferi- cialist englez, n. 1771 in Newtown (Montgomery)
tele doinenii ale literaturii estetice (mai ales pi t 1858. De profesiune a fost comerciant. 1800
poesia lirica si romana!), oare se razimd de mo- a prima conducerea unei mari bumbcirii in
deluri apusene. Pe Mg acestea, numeroase Newlanark; a desvoltat nu numai fabrica, ci s'a
serien i didactice tind a face accesibile 0.-lor re- ingrijit si de propsirea material-it pi morald a
lucratorilor. Succesul dobitadit in Newlanark i-a
sultatele sciintei moderne.
[Ti.]
MusicA 0.-ii afribuiau inventiunea instrumen- sugerat idea de a pg..si ca reformator al misetelor musicale la doui meseriasi, ffi ai lui Lameh, riilor sociale. In curiind ins a ajuns in conflict

www.dacoromanica.ro

502

Oxalate

Oxytropis.

cu preofirnea i burghezimea engleza, de aceea

Oxid de carbon, CO. Gaz toxic (veninos),
a trecut in America, unde a intemeiat o colonie care produce asfixia, resultat din combustiunea
comunista. Atat Cu acest plan cat si cu intro- incompleta a carbunelui.

prinderea de a colonisa Texas a Meat fiasco.

1827 s'a reintors in Anglia. Prin cuvntiiri
brostui a sciut
distige un cero de aderenfi
(Oweniti), cari l-a ajutat a pane bash' asociafilor cooperative. Ideile sale le-a desvoltat cu
deosebire in scrierea: Revolution in the mind
and practice of the human race, 1849.
Oxalate, sarurile acidului oxalic. Ele pot fi

Oxid de cupru, 1) (Cus 0); se gasesce in

natura cristalisat in panda rosii sub numele
de Cuprit. Artificial se obfine in forma unui

precipitat rosu sau cristalin, daci o WO alcaling de sulfat de cupru se fierbe ca o solufie
de glucosa.

2) Oxid de cupru (Cu 0), se giisesce in natura in forma de soldi negri metal-lucitori sau
acide s't neutre.
in masse teroase sub numele de cupric negru.
Oxalideae, (Oxalidaceae), (botan.) dupa unii Insolubil in Tit; cu acijii formeaza sartui cobotanisti familie, iar dupa alfii, intre cari
respundatoare.
Bentham si Hocker, numai trib din familia GeOxid metalic, obfinem, daca dintr'una sau mai
raniaceae (v. ac.).
multe molecule de Oxi-Base se extrage o moOxalis L., (botan.) gen din fam. Geraniaceae, lecula de spa.
tribal Oxalideae, cuprinde plante erbacee vivace
sau mai rar subfrutescente. A.cest gen are vr'o

220 specii, imprastiate pe mai toata suprafafa

globului. In parfile noastre cresce prin padurile
umbroase i umede din regiunea montanti
subalpinii. O. Acetosella L., cunoscuta de poporul nostru sub nutnirile de: Ma crisul c a-

Oxidhidrate, hidrafii corespund'tori

Oxidul, termin prin care se desemneazti

un
grad inferior de oxidafie al unui corp ce poate
da nascere la dou feluri de saruri, maxime si
minim.

Oxigen, simb. O., gr. atom. 16, gaz incolor,

intrefine arderea, dar nu arde. Indispensabil
pr ei, Macrisul iepurelui, Maoris pa- respirafiunii, se gasesce in natura amestecat

seroso, etc.

[Z. C. P.)

cu Azot in proporfie de 21 procente si constitue

mineral, oxalat de fier hidratat, rar aerul atmosferic. Se prepara in mai multe feinsofesce lignit. Sin. Humboldtin.
luri, dar mai usor prin incaldirea cloratului de
Oxalit,

Oxalium,

oxalat acid de potasiu.

Oxalurie, expresiune urinologica prin care se

denota o eliminare abundenta de oxalate.

potasa inteo retorta speciala; gazul ce se degageaza e primit printr'un tub lateral intr'un sac
de cauciuc. O. se combina' cu toate corpurile

Oxford, capitala ducatului englez Oxfordshire, cunoscute i compusii sai poartd numele de oxi(ti.
residents episcopiei anglicane, Ian& impreunarea Cu fiuorul insa nu s'a semnalat anca nici o com-

riurilor Cherwell si Temse 45,742 loo, (1891); bingiune. Purificat, O. se intrebuinfeaza in inmulte colegii i biserici vechi in stil gotic, ca- halafii cu succes in diverse maladii de cord si
tedrala, cea mai renumita universitate a Angliei, de plmani.
In care deja in sed. XII au propus invefafi Oximoron, (grec) v. Antitesa.
Oxitonon, (grec) in gramatica greed cuvinOxford, Robert Harley, conte de, om de stat tele, cari aveau accentul acut pe silaba ultima,

renumifi.

engl. (1661-1724). Saul partidului tory in camera comunelor. El surp influenfa lui Marlborough pi in 1710 fit numit primcancelar. La
1713 era printre negociatorii tratatului de Utrecht. In 1714 cadn in disgrafie, iar anal urmator acusat de tab:dare i inchis in turnul
Londrei, de unde fa scos i declarat nevinovat.

s. e. liacalsk

rege.

name antic pentru Amu-Darja. (v. ac.)

Oxycoccos Pers., (botan.) gen de plante glabre
Oxus,

fruticoase sempervirente, ce cresce pe turbariile emisferei boreal. Cuprinde don't!) specii im-

portante ca aliment pentru ferile arctice si sub-

arctice. La noi cresce pe turbarii O. palustris

Bogatele colecfiuni de manuscrise i carfi ale lui Pers..rechifeauac, care se recolteaza dupa bruma:

Harley se gasesc la Biitish Museum( pe nu- cand se mureaza (in unele parfi s. e. la Dorna)
mele de Colecfia harleianae.
im preun a Cu merisoarele(Vaccinium Vitis Iclasa)
[L.]
Oxfordshire, comitat in Anglia, 1957 km'. cu si afinele (Vaccinium Myrtillus), dandu-le un
gust picant ecru.
185,938 loc. (1891); capitala Oxford.
[A. Pr.]
Oxyd, v. Oxid.
Oxichloride, combingiuni in cari intra oxi-

cloral si un metal oarecare.

Oxid, (chim.) se numesce combinatiunea unui

corp simplu sau campus cu oxigenut Combina-

Oxymel, (med.) preparat farmaceutic, ce se

compune dintr'un =eaten de ofet i miere.

Oxyneurin, v. Betain.

fiunea aceasta inst.* se numesce oxidare sau Oxyria Hill., (botan.) gen monotipic din fam.
oxidations. Cand aceste oxidafiuni se fac cu Polygonaceae, tribul Ruraiceae. Unica specie
desvoltare de caldura si lumina (foc, Racal*, O. digyna Campdera, cuprinde mici ierburi
In mod violent, se numesc oxidafiuni iufi, com- perene cu frunzele radicale orbiculat-cordate
bustiune sau ardere.
sau reniforme, de tot intregi. O. digyna, singura
Oxid de calcio sau varul ars (Ca 0). Su- specie din acest gen este respanditii prin Ord
punand piatra de var la o temperatura inalta, aretice si subarctice ale emisferei boreal, frepierde bioxidul de carbon pi remane O. de c. quenta in munfii rnai inalfi ai Europei i Asiei.
Calcinarea se face in cuptoare speciale numite In parfile noastre cresce prin locuxile stancoase
cuptoare de var, unele intermitente, altele con- s't umede din regiunea alpina.
[Z. C. P.]
tinue. Varul ars tratat ca apa se incaldesce Oxytropls DC., (botan.) gen de plante peremult si se transforma in var stins, care ser- nale din fam. Leguminoaselor, trib. Galegeae,
vesce in prepararea mortarmilor (tencuelelor) foaxte inrudit cu Astragalus (v. ac.) de care
In amestecare cu nasip.
se distinge prin carina acuminata sau seta.

www.dacoromanica.ro

Oxyuris

Ozon.

503

Cuprinde vr'o 100 specii alpina din regiunea se ridica la preste 1 milion, se ocupa cu eresboreal., dintre cari citm ca mai caracteristice cerea vitelor (mai ales a oilor) pi putin cu agriCarpatilor: O. sericea DC. pi O. carp atiza TJechtr. cultura. Se hranesc mai mult cu carne de berbece pi beau Kumis. Sfint Mohamedani.
Ozocherita, mineral hydrocarbur, seamiSna cu
mathelminti, ord. Nematodilor, fam. Limbricilor. ceara (ceara de pamant), col. galben-brunl, struc[A. Pr.]

Oxyuris, animal parasit, din cl. vermilor Ne-

Este un verme mic ce tritiesce parasit in in- turi compacta, ceva fibroasa, uneori solzoasa.
testinele copalor, provocandu-le duren. Specia Devine in general plastic la caldura manei, se
mai obicinuit e O. vermicularie.
topesce intre 56 i 100. 0. resulta prin o destiOystermouth, baie de mare in Glamorganshire latie partiere a unor petroleuri bogate in parafina
(Wales), langa golful Swansea, cu 3675 locuitori. pi benzina. Ea se intalnesce in toate regiunile

Ozaena, buba (ulcer) putreda, puturoasa a petrolifere, a caror pacura satisface conditiunea
nasului, care oxee un miras foarte gretos. Se de mai sus.
trateaza cu ioduri de potasa intern pi spalaturi
0. a fost Matan 1833 descoperit, in Rom. de
in nas cu hypermanganat de potasa.
Dr. de Meyer in vales Tudorache aproape de
Ozanam, Antoine Fredric, (1813-53), scriitor Slanic in Moldova, apoi s'a rnai gsit la Solont,

franc., fost prof. de literatura straina la Sor- la Campina, Mosoare (pe Trotup), pe Basca mica,
bona, (univers. din Paris), in locul lui Fauriel. Grozesci, Predeal (Valeni de munte), Podeni (PraTalentul de expunere i coloarea poetica, ce da hoya), etc. Se exploateaza irisa numai la Bocursurilor sale, Ii atr'geau un public numeres ryslaw in Galitia. Din O. se extrage parafina.
simpatic. Serien i principale ; Dante i filosofia Variet. Pietricikit, Moldovit. (Cf. Dr. C. Istrati,
catolice in sed. XIII; Bacon de Verulatn pi S. Bulet. soc. de sciinte 1897.)
Tomas de Cantorbry (1836); Etudes germaniOzon, (Os), oxigen condensat. Stare olotropica a
ques (1847-49), coronate de academie; opere oxigenului. Se formeaza citad trecem un curent
lent de electricitate printr'un tub plin cu oxigen.
complete, 8 vol. 1855, Paris.
Ozbegi, (Uzbeci), popor turo din Turchestan, Gaz cu miros propriu, poseda o putere de oxioriginar din Altai. S'a amestecat mult cu Iranii, datia superioara oxigenului.

www.dacoromanica.ro

P, a 14 liter in alfabetul latin si una dintre stabilire de societati de paco, prin adunare de

consonantele labiale ale limbei romane.

PI , v. Pae

si Pe .

congrese de pace.. Amandou caile s'au dovedit

nepracticabile. Monarchiile universale intemeiate

Plan, (si Piton), in mitol. grec. medien!, vin- cu sabia au trebuit sa tie meren ridicat sabia
decatorul cleilor din Olimp; predicatul unor dei,
starea de resboiu a fost permanent& Regatul
mai ales al lui Apolion.
penan a luptat necontenit, regatul lui Alexandru

Mall, in povestile rom. un om comic; are cel Mare s'a prtibusit in lupte sangeroase, im-

multe aventuri, face multe glume si sooave

pe cari ii pcalesce.

Pacatianus, imprat roman in Panonia sau

Retia, pe vremea lui Gallienus. O moneta de
aur de pe vremea lui, aflata de curand, poarta
inscUptia urmatoare: Imp. T. C. C. Mar. Pacatianus Aug.; iar pe revers: Romae aetern. an.

periul roman represinta in twilit marirea ei idea

de monarchie i pace universala, totusi paces

n'a realisat-o nici in interior nici la gran itele

sale. Mai putin au realisat paces eterna imperiile crestine si califatele arabe din evul mediu,
precum 5i imperiul lui Carol V, al lui Napoleon
si Sfanta Aliant, care i"si propunea sa procure

mill. (esimo) et primo (1001 dela fundarea Romei pace lumei crestine. Pe calea ideilor, cel mai
sau 248 d. Chr.).
cunoscut propagator al pcii eterne a fost Charles

Pacatiantic, consul dimpreuna cu Mechilius Irne Castel, Abb de Saint-Pierre, cu scrierea

Hilarianus la a. 333 d. Chi. in timpul imp- sa Projet de paix perptuelle entre les poten-

ratiei lui Constantin cel Mare.

tats de l'Europec (1710), lucrare ce a provocat
Milian, 1)P., V. Teodor, publicist si scriitor mare miscare. Dupa el scrierea lui Kant Zuni
rom., n. 28 Nov. 1852 In Ususeu, in Banat. ewigen Frieden procura principii tuturor celor,
facut studiile la gimn. din Lugos si liceul cari lupta pentru P. e. Kant credea ca introdin Arad. A redactat in Timisoara liarul Ti- ducerea sistemului representativ, dand putere
`misana, mai tardiu Gazeta Poporului. A serie
un studiu despre Catastru si modul introducerii
sale in Romania (1895); Flori de toamnas poesii
(1882); Lupta pentru drepte, dup Jhering (1898);

Scopul in drepts dupa Jhering (1898); Libertateas dupa John Stuart Mill (1899); Principiile politiceic, dupa Holtzendorff (1899); Judecatoriile cu. jurati (1900); Istoria politiceic,

de a decide asupra resboiului acelora, cari

sufera toate urmarile, are sa faca imposibil ori
ce resboiu. Aceasta idee a fost ns contradisa
de mersul istoric in revolutia franceza, in imperiul lui Napoleon III, and multimea cerea resboiu cu Prusia, in Anglia dela sfirsitul sed. XIX,
cand reinvierea ideilor de cucerire si de impe-

rialism corespunde ca intinderea dreptului de

dupa Polock (1900); Buns chiverniseala (1900) vot la o mare parte a populatiunii engleze. Kant

Sambata mortilor, drama din popor, dupg. mai propune federalisarea statelor, desfiintarea
Raupach (1900). In manuscript: Dogmele drep- armatelor, micsorarea datoriei publice, neinter-

toduic, 1 vol., si Cartea de mire, 8 vol. A fost

redactor si colaborator la mai multe foi rom., director la Tribuna, iar de present (1902) al diarului Telegraful Roman in Sibiiu. 2) Pactifian,

venirea unui stat in afacerile interne ale altui

stat, adeca tocmai contrar de ceia ce s'a petrecut in sed. XIX, caci lumea reala este altfel
decal ces rationala, mai apropiata de pasiunile

V. Dimitrie, fratele celui precedent, droguist animalului decat de ratiunea filosofului. Inainte
In Bucuresci, n. 1856 in Saliste, cott. Arad, si dupa Kant s'au declarat pentru P. e. Hugo

Ung., 30 Nov. 1900 in Bucuresci. A publicat: Grotius, Leibnitz, llontesquieu, Rousseau, VolDe pe la noi, novele in dialect banatenesc.
taire, Lessing, Herder, Bentham, Buckle.
Paccanaristi, ord caugaresc numit si ConFoloasele resboiului au fost artate de scriitori

gregation du Sacr Coetu, infiintat de un ca- insemnati si mai ales de general Tacit consilugar cu numele Paccanari in 1798, s'a contopit
cu un altul, infiintat la 1794 de catra unii dintre
ex-iesuiti i incetat la 1814.
Pace, (engl., pron. pes), pas; mgsura de camp
= 152.4 cm.
Pace, in general contrariul resboiului (v. ac.)

dera resboiul ca un corector al popoarelor, Hegel

crede ca prin pace indelungat popoarele se cufunda in mocirla. Pe cand Voltaire ilisese Res-

boaiele nu siint opera lui Dumnedeu ci a draculuic, Moltke serie: P. e. este un vis si nici
chiar un vis frumos. Resboiul este un element
sau al unei certe; de regula ii pretnerge un in tocmeala lumii asezata de Dumnedeu. In el
armistitiu (v. ac.) 5i preliminare de P., adeca so desfasura cele mai nobile virtuti ale omuluic.
stabilirea conditiunilor de P.
In starea de adi a lumei resboiul inteun cas
Pace eternd. In istoria ideilor omenesci pe este chiar o mare datofie morala, in acela nand
don cai s'a incercat pacificarea lumii, pe calea existenta noastra ne este amenintati, and frati
resboiului prin stabilirea unei singure monarchii de ai nostri si plmnt de al nostru vor sii ni-1
universale, ca sti remana o singurii turma cu un ia altii. i fiind-ca cei slabi nu-si pot apra
pastor, si pe calea convingerii prin serien, prin drepturile, de aceea toti se inarmeaza: si vis

www.dacoromanica.ro

Pace religionara

Paco.

505

pacem, para helium. La fines hi Aug. 1898, ran, iar in 1545 a erupt resboiul, numit schmalimpratul Rusiei Nicolae II a Meat tuturor sta- kaldic, In care la inceput norocul a fost pe
telor propunerea unei desarmitiri generale. 0 partea Impratului, care a invins pe aliati la
conferinta s'a adunat la Haga in anal urmator, Mahlberg in '24 Apr. 1547. Dupiti ce insi Maudar hotaririle ei au remas Uteri moarta, Anglia
ducele Saxoniei,
intors armele in
a inceput contra Boerilor un resboiu din cele contra impratului, acesta a fost silit s incheie
mai neomenoase in intreaga istorie i statele pacea dala Passau in 2 Aug. 1552, prin care s'a
civilisate se prepara de resboiu mai malt ca garantat libertatea religiunilor catolice si lutetotdeuna. Aceast stare de pregatire pentru rane, ceea ce s'a confirmat apoi trei ani mai
resboiu formeaza paces armat, costisitoare
tardiu, adecti. in 21 Sept. 1555 prin rentunita
ruinatoare pentru toate statele. Cu toate pregtirile de resboiu, el este insiti mai gran de purtat
acum, caci in arma inlesnirii comunicatiunilor,
relatiunile dintre state sfint mai strinse adi
decat eran alta data" relatiunile dintre provinciile aceluiasi stat. Comerciul, navigatia, institu-

tele de credit siint atat de impletite dela stat

la stat, incat ruperea lor ar causa pierden mai
mari decal folosul ori carei cucerin. Apoi sisternal obligator al arrnatelor de adi trimite in
lupta atat de multi tineri, fariti a milts pe descendentii celor mai inalte case, incat frica de

pace religionari dela Augsburg. (Cf. Cesar Cante,

Istoria univ., c. 15, c. 18; Vascotti, Hiptmair,

Histor. eccles. Viena, 1895, t. II, 43. ID.
[Dr. Iacob Radu.]

Pace tuturor, formula, liturgiciti de binecu-

vantare i de salutare, ca care, amsurat exemp-

lului dat de Christos (loan XX, 19, 26; Luca

X, 5), persoanele ierarchice mai inalte bine-

cuvnta si saluta pe credinciosi la administrarea

sf. sacramente si la alto functiuni.
Pacfong, (Pakfong), v. Acioae.
Packetbot, vapor cu mers repede pen tru transnicotine a ior procura lumii pacea armat. Pantru port de persoane i mesagerii.

umanisarea resboaielor s'au tinut congrese f3i

Pacht san Past, in mitol. egiptean personis'au incheiat con ventiuni, cari au fost recunos- fica ardoarea patimei de iubire; e representata
cute de statele civilisate (conventiunea dela Ge- ca cap de mata si a fost venerat cu deosebire
neva). Pentru evitarea resboaielor, deseori sta- in Bubastis.
tole au facut us de judecata arbitrilor alesi de
Pachyaemia, Pachaemia (grec), terrain meele (Anglia si Brasilia aleg in 1863 ca arbitra dical pentru ingrosarea siingelui.
infra ele pe Leopold I regele Belgiei, Germania
Pachydermate, (zool.) identic cu PachyderSpania aleg in 1886 ca arbitra pe papa in mele i Multunguie (v. ac.).
chestiunea insulelor Caroline).

Pachyderme, (zool.) ord. de ani male rnainife re ea

Societati i congrese pentru pace s'au facut m ul- pielea groasa (cum este rinocerul, elefantul, etc.).

time, dela prima intrunire provocata in Londra

de William Allen si mai multi Chuakeri. Elihu
Burritt desvolta o mare propaganda in favoarea
P. e. in Atnerica si Europa. Cobden si Ducptiaux au fost insetnnati iarasi in animist& directiune. Exista adi multe societati, dintre cari una
compus din metnbrii parlamentelor, se credea

Pachydermia, (med.) induratiunea pielii, provocata de o proliferatie a tesutului conjunctiv

si o infiltratie celular, cum se observa la Elephantiasis Arabum (v. ac.).
Pachymeningita, (med.) inflamatia meningei
dura mater. Se observ in legaturl en lesiuni
ale craniului, ca boale mentale, la alcoolici.

ca va contribu malt la pastrarea pacii. Frac- (v. Meninge i Meningita.)

tele lor insiti nu se veld.
Pacient, (med.) morbos, bolnav, suferind (in
I. S. F.]
Pace a augustantl, v. Augustana pace.
Romania se dice mai des : client).
Pacer' damelor, v. Cambrai.
Pacific, Oceanui, este cuprins intro Asia,

Conventiunea de pace este o conventiune so- Oceania E}i America. Cea mai mare largime a lui
larium, incheiata matra state beligerante in scopul este de 7400 km. aproape de ecuator; cea mai
tertninarii ostilitatilor (v. ac.).
mare adancime mesurata este de 9400 m. Panes

Pace religionark in istoria biser. pacea incheiata 23 lulie 1532 la Niirnberg si 21 Sept.
1555 la Augsburg (v. Augustana pacea) infra
impr. Carol "V i protestan. Impel.. Carol V,

de apus a termurilor sale (Asia, Oceania) este

foarte accidentata de taieturi, presentand name-

roase adposturi pentru navigatie, pe cand coasta

de resarit (America) este aproape intinsti, ca

desi era ostil protestantilor, voind totusi sit auda prea patine porturi ; in schimb, partea asiatica
inviitaturile lor, a convocat dieta la Augsburg e bantuit de furtuni teribile (tifoane), iar partea
In 1530, unde a fost discutie intro protestanti americantti este malt mai pacifica. Oceanid P.
catolici in privinta doctrinei lui Melanchton, are vnturile regulate, alizee, ca i Oceanul Atnumit ,Confessio A ugustana (v. Augustana lantic; in partea sa australa BOA iarasi in mod
conf.). Impratul insa a oprit ori ce inovatiune statornic vnturi tari de vest. Curentii princireligioasa i apoi a dat un edict contra prote- pali sant: curentul ecuatorial de nord, curentul
stantilor, numit Edictal dela Augsburge. Atitati ecuatorial de sud, con tra-curentul ecuatorial,
prin acel edict, protestantii au incheiat in 1531 curentul Japoniei, curentul Californiei, etc.
alianta dela Schinalkalden pentru apiirarea pro[Const. B.]
testantistnului, aceasta, apoi i imprejurarea,
Pacingli, v. Pecenegii.
Turcii amenintau imperial, au induplecat pe imcalclur mare, inabusitoare la aer liperatul sa incheie pace cu protestantii, ceea ce nistit; negura.

Miele, com. rur. in Rom., j. Buzik, cornprin care pace au fost revocate edictele dala pima din 3 cat. Cu 1480 loc. (Dict. geogr. 1892),
Worms si Augsburg, kri protestantii au dobandit 3 bis. ai 1 scoala in manastirea Berea (v. ac.).
libertate religionara deplina. Pacea insa nu a Terca bogat in sare si pactut
durat mult, ci in curand s'a iscat noue turba- Paco, (zool.), v. Lama..
s'a i intmplat in 23 Iulie 1532 la Niirnberg,

www.dacoromanica.ro

506

Pacorus

Pdure.

Pacorus, 1)P., principe part, fin mai mare al lui

Plidlna mare ei P. mice', douii com. rur. in
Orodos. In anul 40 id slid cu Lobienus, gonit Rom., j. Mehedinti, ca cite 1000 loc. (Diet. geogr.
din Roma, $i merse in Asia, unde inspiminti 1894), caii se ocupd ca agricultura 5i prdsirea
pe Decidius, locotenentul lui Antonius. In 38 vitelor; cite 1 biseric si cite 1 scoal.
este asasinat.
Padieah, titlu turcesc al Sultanului; seful
2) Paco rus, rege al Partilor, putin cu.noscut pina Musulmanilor.

la suirea pe tronul Daciei a lui Decebal. Prietin

Padovana, (ital.) dans vecbiu asemenea poaliat al suveranului dac; el a fost un dusrnan lonesei.
neimpacat al imparatului Traian.
Padua, (ital. Padova), provincie ital. (Venetia),
Pacotille, (franc) bagagiu liber de taxa de 2133 kml. ea 452,618 loc. (1896). Capitula P.
transport pe bastimente, cum este aceea a cd- Iftugd Bacchiglione, 72,174 loc.; piazza Vittorio
pitanului, a marinarilor si chiar a pasagerilor. Emanuele (cu 82 statue); dom (zidit 1552), BiPact, se numea, in dreptul .rornan, ori ce serica 8f. Antonia (Basilica, zid. 1256-1307) ;

unire a vointelor menite sd producd un efect

juridic. Contractul el insusi, e o specie de P.,
insd, de ordinar, cuvntul P. e luat ca opusul
termioului coutract, chci, dupa vechiul drept

palazzo della Ragione (sal colosald, 87 m. lunga,

27 m. latd r)i. 24 ni. inalt), ling' el primaria

(sed. XVI); universitate (fond. 1222); resedinta

episcopeased; fabrici de masini, tesatorii de macivil, P.-ul nu producea o obligatiune inzestrata tase, comerciu via cu vite, yin, oleiu, etc. In
cu o actiune proprie. Un pact e o conventiune, antichitate P. se nuinia Patavium, orasul Vanedar nu un contract, cdci numai acesta e ga- tilor 5i local natal alai Livia; in sed. II a. Chr.

rantat cu o actiune; totusi, simplul P. e ga- municipiu roman; in sed. XIII stapinit de
ghibelinul Ezzelino; dela 1406 in stapinirea
Venetiei, apoi 1797 al Austriei si 1866 al re-

rantat cu o exceptiune. In dreptul modern insi,

contractul se confund cu conventia, pentru cd
astadi skoplul consimtemnt e suficient pentru
a da nascere unei obligatiuni. Totusi legiuitorul
intelege, uneori, prin P. cansa adausii la un con-

gatului Italiei.

PAducel, arbust (v. Crataegus), care se intrebuinteaza des in agricultura pentru a face

tract, cum e in art. 1372 cod. civ. rom. In dr. roman, gard viu ca el. Uneori serv si de suport pentru
P. e sinonim eu conventie.
[Scriban.]
altoit men $i par pe el, insd atunci trebuesce

Pleura, v. Pcura.
PAcurar, feintiina lui, iocalitate lingd

altoit jos de tot dela pdmnt, cdci altfel el remiuand mai subtire dect maral, Il rup vnturile

unde Stefan Toma-Vod bail la 1615 pe boierii si zdpada. Gardul viu de P. nu cresce asa de
resculati asupra sa. Dela fintina lui P. se trage iute ca col de salcilm, dar este malt mai des si

numele mahalalei Pacurari din Iasi.

PAcureti, com, rur. in Rom., jud. Prahova.
Are 2500 loc.; se compune din at.: Pcureti
Matita. In com. se afla 1 scoald si 2 biserici.
Locuitorii se ocup cu agricultura, cultiv via,

usor de tinut in bund stare si ca spinii sei nu

munei.

singe de om; poate trai ka un an far a se hrni.

lasd animalele mari si marunte s treacd prin el.

Much', (zool.) insecte din ord. Hemipterelor,

parasiti nearipati cu gura transformatd in tub

propriu de a sage. Speciile mai insemnate: P.

fabrici tuici de prune si exploateazd pcura de lemn, etelnita, plofnita (Acanthia lectularia)
din preste 30 puturi ce se afi pe teritoriul co- este castanie ruginie, se hranesce numai ca
Pacuvius, Marcus, dramaturg roman, (220
pina 130 a. Chr.), n. la Brandusium, nepot de
sorit al lui Ennius, tadi mai malt in Roma, renumit ca pictor $i primal poet tragic roman,
mult apreciat de contemporani si de Varrone si
Horatiu. Imitit pe tragicii greci, mai ales pe
Sofocle si Euripide. Din tragediile sale, intre
cari numai una era *Praetextat, adecd cu subiect roman, au remas numai fragmente, publicate in *Fragmenta veterum poatarume a lui
Estienne, (Paris 1564); *Tragicorum veterum

Ea 04 ascuns prin crepaturile scindurilor $i

ale paturilor si noaptea iese dupd hrana. P. de
cap (Pediculus capitis), 2 mm. lung, galbdncenusin
n di n I); o femela poate av
in 8 septa-mini o progeniturii de 5000 exemplare. P. de haine (P. vestimenti) ceva mai
August si mai lung decit col de cap, triliesce pe
partile lipsite de par ale corpului omenesc si
vestminte. P. lali (Phtirius pubis), 1 mm. lung,

se tine intre perii din jurul partilor genitale,

la subsuori, in sprincene. Combaterea P.-lor

fragmenta' a lui Scriverius, (1620); *Corpus pai- se face prin curtenie scrupuloasa $i expunerea
tarume a lui Maittaire, (1713); *Tragicorum lati- imbrficdmintei la o temperaturd inaltd. P. lati
norum reliquiae' a lui Ribbeck, (Leipzig 1871). ii stirpim prin spdldturi ea petroleu sau ca
Padang,

oras olandez pe coasts vestic a alifia numit unguentum praecipitatum album.

Deosebit de aceste specii de P. mai &lira si

Sumatrei, 12,000 loc.; resedinta guvernoruki ;

port, export de cafea.
Paderborn, oras in cercul prusian Minden,
19,980 loc. (1895); dom in stil gotic (terminat
la 1163), capela lui Bartolomeu (seol. XI); resedinta episcopeasc. Comerciu mare cu grne.
Padina se numesce un loo ceva cam jilav
umed; mai cu sam in regiunile muntoase sfint

pe animalele noastre cu deosebire la porci, cilni,

apoi la paserile domestice. Mijloace contra lor
curt-genie i spdlarea pdrtilor atacate cu petroleu,

decoct (zeama) de tutun, oleiu de terebentina

subtiat ca eleiu ordinar, apoi ori ce oleiuri aromatice. P. parasiti pe plante v. Aphide 5i Phyloxera.

PAdure se numesce un teritoriu mai mare

des pante duki in cari transpird vine de apd, invescut ca arbori; nesupusd anc culturii
cari poartd acest mime, fiind terenul tot umed rmasd in stare naturald se numesce P. virgintl.
adesea invescut cu muschi.
P.-ile din regiunile tropicale dint compuse din
Padina, comund rur. in Rom., j. Buzau Cu multe i variate specii de arbori, FA cu cfit mergem
2820 loc. (Diet. geogr. 1892), 2 bis. si 2 scoale. mai spre poli, munarul speciilor scade; ele se
Are 6 tirguri anuale.
presint tot mai singaratice i speciile foioaso

www.dacoromanica.ro

PIdurea Ileagf
se despart de cele ipinoase. Prin cultura P.-ile
s'au restrins aproape numai pe acole terenuri,

Pagaba.

507

Pagament, (ital) plata.

Paganalia, la Romani o serbtoare terneascl

caii nu mai stint proprii pentru agricultura. a lucratorilor de pamnt. Nema, organisand te-

Stattil inca are interes a mentine in mare parte ritorul terii, 1-a impartit dupa pagas, adeca sate,
P.-ile, deoarece se scie, ca ele servesc ca un anume comunitati teranesci, impreunate prin
regulator al climei locale pi teritoriale, domolind serviciu divin pi administratitme comuna. Loexcesivitatea ei atit ce privesce temperatura, cuitorii unui pagos se chiemau pagani. Aceste
cit si umiditatea atmosferei ; ele apra coastele sate tineau serbatoarea P. in Ianuarie, indata
de surpare pi contra spalarii pturei de pamiint dupa ce s'a incheiat lucrul de semnat, si veroditor prin torenti de alai proveniti din ploi nerau ffeitatile agrioulturei, mai ales pe Ceres,
topirea zapeffii. Niunai prin P.-i putem folosi Tellus si Terra Mater. P. se tineau cu mare
terenuri, cari pentru alte culturi stint improprii festivitate i veselie. (v. Cerealia, Saturnalia.)
putem lega nsipurile. Ce privesce cultura
[Atm.]
exploatarea lor v. Silvicultura si Impdurire.
Paganini, Nicolo, cel mai mare violinist, virPeldurea in poveytile rom. e un teren ca ar- tuos neintrecut i neegalat, n. 27 Oct. 1782 in
bori miraculosi. Se vorbesce despre P. cu frunze Gonna, t 27 Mai 1840 in Nizza. Studiile sale
de anima, argint, aur si de diamant, P. de fier,
inceput cu maiestrul Costa din Genua
de cutite i sabii, P. legat cu funja, blastemata, si a debutat in public la virsta de 13 ani. Toate
neagra, apoi cu numele : P. dela Mrul-rosu, P. calitatile ce concura la formaren unui violinist
a Miaffa-Noptii, a Porcului mistret, a Scorpiei virtuos erau intrunite in el in cel mai inalt

pi a Sarnodivelor.
grad; cele mai mari greutti eran o jucarie
PAdurea NeagrA, (germ. Schwarzwald; roman. pentru mina pi arcupul lui, cari parveneau

Silva marciana, Abnoba), munti in Gerrnania

sud-vestica; se intind dela Rin prin Baden pi
Wrttemberg spre nord, fingustindu-se i seaffind inaltimea !Ana in valea Enz; in termen
mediu 1000 in. inalti 5i acoperiti ca o padure
deasa de brad; virfuri rotunffite, putin inalte;
coastele spre Rin repecji i stancoase, intretaiate

cu vai admirabile; numeroase isvoare de ape

minerale ; multe lacuri de munte (iezere), insa
putin adinci. Dou6 cal ferate tree preste P. N.:
Offenburg-Singen 5i cea prin pasul Itllenthal.
Cultura de vita de vie, industrie de lemn (mai
ales until pentru ceasornice).
PAduret, toti puietii 5i lstarii de pomi iepiti
prasiti din simbuzi, fie aceia proveniti dela
soiuri nobile ori soiuri acre de padure, ca unii
cari dau roade de mai patina valoare decit au
fost fructele (znerele i perele, etc.) din cari au
resultat ei. Ei se pot ameliora i mentine in
aceeapi calitate, gust pi valoare, numai prin altoire (v. ac.).
PAduretu-Ciesel, com. run in Rom., j..A.rgep,
compusa din 3 cat. cu 1236 loc. (Diet. geogr.
1888), 3 biserici si 1 pcoala.
Padus, fluviu, v. Po.

a realisa chiar imposibilitti aparente, usurate

de altmintrelea prin modificaren acordului. Un
mare num6r de compositiuni au aparut sub nu-

male lui P., dar multe din ele simt apocrife.

El a scris mai cu sama capricii (24), sonata (12),

3 quartete, concerte pi variatiuni, intre cari sfint
celebre: Le streghe, Carnavalul in Venetia, aria
poporal Barucaba s. a.
[T. C.]
PAgAnism, (Enoteism, Fettfism), complexul
religiunilor cari, contrar religiunei creptine, ju-

daice EA musulmane, se inchin la mai multi

dumneffei; se mai numesce si idololatrie pi politheism. Pagfinismul isi ia numele din faptul, ca
dupa ce Constantin cel Mare a dat libertate deplin religiunei creptine, idololatria a fost oprita
In ()rape 5i astfel inchinatorii idolilor numai pe
la sate (pagan) mai puteau deprinde cultul idolilor ; de aceea apoi s'au numit pagfini, iar cultul

lor P.

PAginitstea, (butnesce Pohaneftie), munte in

Bucovina, 1153 ni. inalt, in dreapta riului Suceava, langa satul Izvor. Numele Il are dela paganii Tatari, infranti acolo de catra Romani. Tot

de aici si numele paraului Pllganicioara ce

curge sub poalele P. si se revars in dreapta

v. pi Pe .
Sucevei intre satele Sipot i Seletin. (Cf. /lariat],
Paedatrophia, (med.) sinonim cu Tabes me- S. Fi., Traditii. Bucuresci 1895, p. 224).
seraica (v. ac.).
[Dr. I. G. Sbiera.]
Paediatria, specialitatea de medicina, care se Pagasae, oras cu port in Tesalia, langa Golf al
ocupa cu boalele de copii.
P. (Volo).
Pagina, fata unei foi tiparite sau serse.
Paegnia, grec) mici poesii lince Cu continut
glumet.
Pagiu, v. Aprod.
Pae

Paenula, la Romani un fel de mantle fara Pagliasso, (ital. Pagliaccio, frc. Paillasse), paiat,
mineci, care se punea preste tunic& P. era comediant ambulant.
Pagoda, la Inffi 5i alte popoare din Asia sud.
mult purtat la Roma si era facuta din postav
gros sau de piele; acest vestmint se fcea tot- templu, casa sfanta.
Pagode, monet de aun in India est. = 9.90 cor.
deuna de coloare intunecoas pi se prindea ca

O agrafa la piept.
Pagodit, (Agalmatolit), mineral, varietate comPaeonia, (botan.) gen din familia Ranuncula- pacta magnesiana de pirofilit; alb-verffui, foarte

ceelor, P. officinalis L., Bujorul, Ruji de moale; se gsesce in China, etc.

rusalii, Rupio are, de origine din Europa de

sud, planta de ornament cu seminte mari negre,

cari inpirate pe o ata pi de gal se credea, Mica
din antichitate, c inlesnesce dentitiunea.
Paflagonia, tinut in Asia mica Ifinga Marea
Neagra, capit. Sinope. Paflagon, proverbial: om
netrebnic i palavragiu.

Paguba. E un principiu de drept ca, ori cine

aduce cuiva o P., o &tuna, trebue sa-1 despagubeascii. P. ponte fi morala sau material& In
ambele casan, prejuditiul se repar prin bani.
P. mai poate fi si social (cam ar fi cfind un
primar ar falsifica un act de nascere). P. sau
daune ouprind atat perderea suferita de partea

www.dacoromanica.ro

raguride - Palaeo.

608

cht si beneficiul de care ea a fost

Dauna poate fi causat'i de un fapt negativ

(n'ai Mont ceea ce eral
culpa in omittendo
obligat s faci), de o simpl reticenti sau de un
culpa in comittendo. lndeplinirea unei
fapt
obligatiuni legale nu poate da nascere unei P.,

mele de P. se aplica principalilor vasali ai seniorilor, conform ierarchiei feudale. La ciutea

regali a Franciei, P. erau 12, din cari 6 seculari (sculiers) si 6 eclesiastici. Dela 1789
pini la 1814, organisatia aceasta f desfiintati.
Dela 1814-31 exista camera P.-lor ereditari,

precum nici executarea ordinului unei autoritti iar dela 1831-48 P. numiti de rege. Pentru
superioare. De asemenea, cine useazi de dreptul P. in Anglia v. Peers.
[O. G. L.]
Pais, (frane)peies, perciunii ovreilor orientali.
sifiu, nu aduce dauni nimenui, cu conditiune
Piilita, (botan.) v. Nardus.
ins, ca el sit nu lucreze din r6utate si si fie
Indus, (bodln.) v. Festuca.
de bung credinti.

Paguride, (zool.) raci eremiti, fac parte din Paixhaus, Henri Iosef, inginer, n. 1783 in
clasa Crustaceelor decapode, grupa Anomura; Metz, t 1854 ca general in Metz. El este inventatorul tunului cu bombe.
au o particularitate c coada lor nu este

In =slit", ci rernhce moale, ea care apoi

Pajura, (Pajerea), v. Griper.

se vira in scoici deserte de rnelci, ca scut contra

Pajura, (herald., L'aigle, aguila, vulturv2 cu
inimicilor lor. Trajese prin apele marilor. Genul data' capete), mare emblema heraldicii, pe care
o gasim la imperiul roman, remasi. Bizantului,
cel mai respindit este Pagurus.
Paharnic, Mare, titlu de boier in tenle ro- conservata de Carol cel Mare si dupil el de immine ; derivit dela vechiul slav Pacharnikg, cu periul german. (Ca semn al fortei si maiestatei
insemnate atributiuni la curtei principelui, in gasim in afara de Romani, la Persi 5i la Egipteni
vechirne (fra. equiv. cu grand Echansone). Avea sub Ptolomei, ins vultur sirnplu cu un cap.)
la inceput insarcinarea de a turna vinul princi- Astarli aquila cu dou6 capete e marca imp. a Aupelui, pe care il gusta el ntiu. Prin sed. XV striei, imp. german (Prusia, ea un cap) si a Rusiei.

pina XVII era printre marii boieri de divan. Cumaquila cu dou capete represinta vechiul
Pe urmi importanta lui se reduse, Sind a doua impenu roznan, continuat prin sf. iinperiu, si
demnitate din boierii de clasa II (sed. XVIII si e un semn al puterei cesanane, se olivine de
XIX) Ca toate celelalte demnitti boieresci, drept Austriei, intru catva ji actualului im-

[O. L.]
periu german, pe cind Rusiei, imperiu cu totul
Pahomie, Sfnt, inv6ticelul Sf.-lui Antonin modern, i-a venit numai prin usurpalie si prin
(v. ad.), aduna mai multi anachoreti pe insula equivalarea titlului de Tar, cu cel de Caesar(
im prirat.
[O. G. L.]
Nilului Tabenn i Ii ded la vista comuni sub
Pak , v. Pac
regule foarte aspre. t 348 d. Chr.
Pala, sabie scurti, lati i on dou6 tiisuri, inPala, boieri fr functie. In vechea organisatie
boiereasca sub Fanarioli, se intelegea sub numele trebuintat de pedestrime in antichitate si evul
de P. acei boieri cari ocupaser o demnitate, mediu.
dar cari pentru moment nu mai erau in func- Palacky, rancisc, istoric ceh, n. 1798 in

ajunse la urm un simplu titl n onorific.

tiune. Spre deosebirea de halea sau cei cu dem- Hodoslavitz din Moravia; dupit absolvarea studiilor juridice in Pojon si Viena, f numit ar[L.]
nitate activa.
Paiangin, v. Arachnide. Ceinzafa de P., (mitol.) chivar si castos al museului nat. din Praga, unde
a editat jurnalul acestui museu (1827-1838) in
v. Cimasa.
Paianta, constructiune in lemn, compusi din limba germ. ai cehi; 1839 f ales din partea
talpa, stilpi, contrafise si grindil de sus, campu- staturilor boeme de istoriograf, in care calitate
serse istoria Boemiei in 5 vol. in limbs germ.
file umplute cu zidirie de cdramida sau lut.
cehri (1836-1864). In 1848 fir trimis in parMenu, familie boiereasa din Oltenia, cunoscuta din sed. XVII in persoana lui Vasilie lamentul germ. din Frankfurt, dar el se declant
Cdpitan P., care tria sub Antonie Vodi la 1676. In contra competentei acestuia in trebile Boe-

Pale, cotoarele cerealelor dup ce au fost miei si deveni cap al grupului national slay.

treerate ; servesc ca nutret si asternut vitelor, P. impreun cu ginerele su Rieger (v. ac.) s'au
la diferite impletituri (palarii, cosuri, etc.), ca luptat pentru validitarea coroanei lui Wenzel si
material de umplut asternut i mobile, material federalism. t 1876, lasind in urma sa o mullime
de impachetat, conibustibil, etc. Prin tratarea de opuri istonce privitoare la natiunea, biserica
Ion cu alcalii ne dau o celulos intrebuintat la reformatA si literatura cehic.
[I. c. d. P.]
Palade, v. Pallade si Pallady.
fabricarea hirtiei.

Paladin, nurne ce se da in evul media, in

Peplum, (Pdjane), lac in Finlanda sudici,
1576 km'., se scurge prin Kymmene-Elf in romanele cavaleresci, tovar6silor legendari ai lui

Carol cel Mane, si prin extindere la toti cavasinul finic.

PAinginel, (Liliu(d), (botan.) numele rorninesc len rtcitoni, eari mergeau prin lume ciutind
al plantei Anthericum ramosum L.

aventuri eroice. Cuvnt P. e o alteratie din pa-

dateazi obiceiul regilor franc, de a alcritui cartea

Paladiu, (chim.) Pd, gr. atomica, 1065; metal

alb lucitor ca greut. spec. 11.8. Moale si foarte
ductil ; incalclit in contact cu aerul pina la rosu
devine albastru pe suprafati, insi ridicind temperatura isi recap6-t din nou coloarea. P. are o
mare afinitate pentru Hidrogen, pe care il primesce 5i Il tine atilt in stare compacta cit 51 in
stare fin pulverisati. P. este tetraatomic (Pd IV).

Pair, (Pairs frc., si Peers). Din secl. XII latin (palatinus, comite al palatului).

lor de inalta justitie, din marii seniori de cari

erau incungiurati. Cind un senior puternic apirea

inaintea curlii, spre a fi judecat, trebuia con-

form vechiului principiu feudal germanic, s fie

judecat de egalii lui in demnitate si rang. Se

dedea in special prin aceasta, numele de P.
celor mai puternici vasali ai regelui, in aj ores
pare s. In curtile acestora la nindul lor, nu-

Palaeo , v. Paleo

www.dacoromanica.ro

[O. L.]

Palaginm

Paleografia.

509

Palagium Blanco, (botan.) gen de plante din Tele P. In Ungaria mai eran comitate sau pa-

familia Sapotacee, cu mai bine de 50 specii indo- latinate teritoriale, in capul canora se afla un

malaice, toate stint arbori. P. Gutta Barak (sinonim Dichopsis Guita Benth. Hook) din Singapur, P. borneense Pierre, s. a. dan Guttapercha (v. ac.).
Palagonita, road', tuf basaltic dela Palagonia
(Sicilia); se gasesce si in Nassau, etc.
Palais royal, edificiu istoric la Paris, a fost
cladit de cardinalul Richelieu, din care causa

P. special. 3) P.-ii Poloniei, era titlul care se

da guvernatorului general al unei proviucii, (palatinat san voevocjii). P.-ii Wean parte deadreptul din senat, si se numiau de rege, printre
cei mai insemnafi nobili ai regatului.

O. G. L.] '

Palatina, vestingnt femeiesc in forma de sal

lung, care cade de pe 1.111101i cu capatdiele inainte.

P. se face de bland pentru sesonul de iarna,

malt timp se numia Palais Cardinal. Mai tfinliu, si din fes'turi fine pentru sesonul de vara.
Richelieu Il da-rui regelui Ludovic XIII. GraPalatinli, biblioteca, se numesce biblioteca din
dina care e incungiuratii de acest palat servea Heidelberg, adunata de principele de Pfalz, care
de focar de agitafiune pe timpul marei revolu- a fost transportata in 1623 la Roma si incorfiuni. Astadi e un loe de preumblare care, afartt porata bibliotecei din Vatican. 1815 a fost rede cilteva statui i basinul dela mijloc, nu ofere stituita in parte.
interes.
Palatinus, Muntele, colina pe care a fost funPfillmar, (paraelisier, crisnic, fat crestenus), dat. Roma si unde s'au cladit in urmd palatele
servitor bisericesc care se ingrijesce de curafenia, imperiale.
frumsefa i bunk" Anduiala intern a bisericei.
Palatoschisia, (med.) Palatum fissum, diforPalamedes, in mitol. grec. fiul lui Nauplios mitate congenitala a cerului gurei, formata de o
cu Klymene. S'a cjis ca P. a fost descoperitorul fisurfi. (crepaturd.) a palatului. P. poate fi marliterelor, msurilor si pondnrilor.
ginit numai la palatal mu.sculos, adese
PAIAmida, numele vulgar al plantei Cirsium trace si asupra palatului osos, chiar si asupra
arvense Scop. (v. ac.).
buzei superioare. P. impiedeca mnc,area i vorPalmon, (mitol.) Ilea al marii, venerat cu birea, se poste delatura numai prin operafiune
deosebire pe Istmul de Corint. Provenit din qeul plastica.
Melikertes (v. ac.).
Palatum, (anat.) Cerul gurei, paretele orizontal
Palanca, (magh. Ghimes), punct vamal lnga ce desparte cavitatea gulei de cea a nasului,

satul cu asemenea numire (Rom., j. Bacn) si format in partea sa anterioara de oasele maxiaproape de strimtoarea, pe uncle infra Trotusul lare superioare i oasele palatine, iar in partea
in Rom. (Moldova).
sa posterioara de un vl musculos (velum paPalanca, Ar , fort bulgar pe Dunre latinum), menit a inchide faringele de catra nas
intre Vidin i Lom-Palanka, insemnat din res- la vorbire si inghifire. Vlul palatin se termini
boiul romlino-ruso-turc.
prin un apendice conic (uvula), iar de ambele
Pilria cucului, numele popular al plantei laturi formeaza ate dou'd indoituri (arcas paGeranium phaeum L. (v. ac.).
latini), intre can stint asezate tonsilele.
Palavre, vorbe mincinoase, seci, ludaroase,
Palat, 1) cladire mareafa, pompoasa, destinata locuinfei vreunui suveran sau altei persoane fieacuri. Palavragiu, flecar, fulu, guraliv.
Palaz, com. rur. in Rom. (Dobrogea), j. Coninsemnate, sau ca resedinfa unei autoritafi. 2)
In anatomia vertebratelor partea superioara a stanfa, formed din cat. P. mane, Canana, Horoslar, Anadolkioi, ea 1749 loc. (Diet. geogr.
interiorului gurei. v. Palatum.
Pafatale, consonantele limbii romne, ce se 1897), 3 geamii si 1 scoala. Loc. in majoritate

rostesc razimfind virful limbii de palatal (coral) sfint Mohamedani.

gurii, s. ex. 1, n, r, s, etc.
Palencia, provincie spanioll (Castilla veche),
Palatin. Cu acest titlu avem mai multe feluri 8434 km2., cu 188,845 loc., parnnt foarte fertil.
de demnitari nobili in Odle europene. Astfel : Capitala P. cu 15,028 loc., raed. unui episcop,
1) Comti palatini in Germania. Eran inalfi catedrald gotica, vinicultura, festlitoni de Ulna.
oficien i feudali, insarcina(i cu jurisdiefia imperiala
Palenqua, localitate in statul mexican Chiapas;
in provincii Si cu supravegherea veniturilor fin- ruine curioase ale unui oras vechiu indian (Pomperiale. Ei representau drepturile Cesarului in peial lumei nouec, descoperit 1750).

fiecare ducat al Germaniei, fafa de ducii su- Paleo g era, formatiunea (geol.),v. Terfi aril, form.
Paleografia, sciinfa scriptelor vechi. In inverani. Demnitatea complor p. deveni, curand
dupa infiinfarea lor, un oficiu ereditar. Ei lo- tales larg P. cuprinde in sine si epigraphia
cuiau anal din palatele imperiale din provincia
uncle eran trimisi, si de uncle le vine numele.
Erau comfi palatini In: Bavaria, Bvabia, Saxa,
Lotaringia i in Bourgonia (Franche-Comt).

(v. ac.), care se ocupa ea studiul inscripfiunilor

si diplomatica, care se ocupa cu studiul documentelor si in special cu insusirile launtrice ale

acestora, cum silnt: mai ales insusirile exteJurisdiclia celui din Lotaringia se intinse in rioare ale scrierilor vechi, datele si folul actelor,
Franconia,

i el lull

titlul de R-ul de Rin. scrierea, stilul, ortografia, nomenclatura, forma-

Fiindca era elector, ii ramase numele de elee- lele, sigilele, s. a. In infeles restrins, P. stu-

torul P., unul din cele mai inalte titian

ale diaza mai ales insusirile exterioare ale scrierilor

Germaniei. Casa de 1Vittelsbach a P.-ilor elect. vechi, cum stint : materialul scnerii, papir, perde Rin, domnesce acji. in Bavaria. 2) Marele P. gament, hrtie, cerneala, colori, uneltele de saris,
al Ungariei, cel dinthl dintro magnali. El era deosebitele caractere ale literilor, modal scrierii,
representantul regelui, comandant al armatei, punctuafiunea, prescurtarile, fj. a. (Cf. P. arabica,
fjef suprein al justifiei si regent in cas de boala, de Marcel; P. indica, de Burnell; P. graeca, de
moarte sau minoritate. Din patra candid* pro- Montfaucon ; P. critica latina, de Kopp (1817);
pusi de rege, adunarea nafionala alegea pe ma- Le neuveau trait de diplomatique, al benedic-

www.dacoromanica.ro

510

Paleolitica

tinilor (1750-65); Bibliothque de l'cole des

chartes, revista societatii acestui institut, fond.
In Paris 1821, care incepU se aparil dela 1839.
PaleoMick, perioada, este cea mai veche din
cele dou5 perioade : P. si Neolitica, in care se
subimparte epoca de piatra. Ea este caracterisata prin faptul, cd obiectele ce ne-au remas
din aceasta epoca nu Gant sfirsite, adec nu
sfint poleite, ci cioplite in mod grosolan. Ornul
din aceast perioad grava en ajutorul unor silexuri ascutite si cu oarecare dibdcie diferite
figuri, in special de animale, pe ease sau pe

Palestina.

nocer si a unui poro. Resturile lui fosile ad gseso In periods tertiara (eocm).
Paleotypi, identic en Incunabula. (v. se.).
Paleovuleanice se flumes rocele eruptive mai

vechi decat tertiaruI. Imprtirea rocelor eruptive in P. si neovulcanice are o insemnatate pur
geologica, deoarece petrograficesce nu exista in

general nici o deosebire intro ele.

Paleozola, forniatiune, (geol.) numit si for-

matiune primara, cuprinde cele mai vechi strate

sedimentare, in care s'a constatat primele urme
de fiinte organisate. Intre acestea Trilobitii cari
fragmente de fildes.
iau o desvoltare foarte mare, impreunati cu CePaleologu, (Paldologos), numele unei familii phalopodele din familia Goniatitilor i Nautiloibizantine vestite. Ca prim representant al ei se delor an o important deosebit. Formatiunea
amintesce Nichefor si George P., sub domnia paleozoic se subimparte in cinci sisteme: .Pre-

lui Nicheror III, de prin sed. XI. Familia P. cambrianta, Situricul, Devonicul, Carbonicul

a format ultima dinastie a imperiului bizantin.

Intemeietorul ei a fost Mihail VIII, n. 1224, a
ocupat tronul la 1261 si si-a aprat cu succes
imparatia sa contra numerosilor inimici, cari 11
amenintau cu deosebire dinspre apus, cu Carol
de A.njou, in frunte. Deosebit de acesta au rnai
domnit din aceasta familie Andronikos II, III
fi IV (Mihail EX fiu/ lui Andronikos III a murit
mainte de a se incorona), loan V, VII fi VIII,
precum si Emanoil II si Constantin IX. Gasim

si Permicmul.
Paleozoologia, v. Paleontologia.

Palermo, capitala insulei Sicilia si a provinciei P.,

cu 283,742 loc. (1896); stradi i piete marete ;

catedrala Sf. Rosalia (clddita 1169-85), palat
regal de origine saracena, cldiri publica grandioase; port mare intarit; universitate, cateva

acadernii, museu renumit; fabrici de masini,

esente, chimica.lii, mobile; mori cu vapor. Banca

de Sicilia ei B. nationala. Comerciu foarte via.

Pales, la Romani o deitate veche, Inchipuita
cand ca in asemnata cu Vesta si cu Anna
babil descendenti ai acestei fam. P., astfel:
Dimitraki P., mare postelnic sub Const. V, v. Perenna, cand ca deul pasunei si al pastorilor.
Movil al Moldovei ; la 1739 in Valachia un P. Serbatoarea lui s'a nurnit Palitia sau Parilia,
era mare anima. Cert este ca Iancu (loan II) si s'a tinut in 21 Apr., cand pstorii treceau cu
Sasul (1579-82) se csatorf cu Maria P., prin- vitele lor preste un foc de paie, ca O. le curete
ei in Romania boieri cu numele P. cari mint pro-

ces& de sfinge impiiratesc.

de toate relele; ca sacrificiu aduceau malaiu
Paleologu, _roan, pictor, desemntor cunoscut si lapte. Tot in acea di a fost pi serbatoarea

sub pseudonimul Pal. N. 1855 in Bucuresci,

ilei fundarii cetatei Roma.

dup ce a urmat &Alva tirnp cursurile $coalei de
Palestina, (ovr. Pelefet,reara Filistenilor, v. se.)
bale arte sub di rectiunea pictorului Aman, a plecat e situata spre est dala Marea Mediterana in
la Paris si Londra, uncle a terminat studiile sale. Asia; suprafata 29,120 km2. P. se in'arginesce

1890 a intrat in atelierul tipografului Dupont la nord cu rnuntii Libanului, de cari se tine $i
Hermonul, in sud de pustia Arabiei pietroase,

dela Asnires (Francia) uncle se gasesce 5i astadi,

facndu-si renume prin afieele sale colorate,
remarcabile prin coloritul lor ales si finetea executiunii.
Paleontologia, sciinta care se ocup cu studiul
animalelor ei plantelor fosile, adeca a acelor
cari au trait pe pamnt la elm() anterioare epocei
actuale. Dupa cum aceste fosile apartin de regnul
vegetal sau animal, paleontologia se subdivide in
Paleophytologie $i Paleozoologie, la care s'a mai

adaus de unii si Paleoantropologie.

Paleontologia vegetal, Paleophytologia, Phytopaleontologia, Paleobotanica, sciint care studiaz vegetalele cari au populat suprafrata glo-

In vest de Marea Mediterana, iar in est de pustia

siriacti; prin riul Iordan (care curge din nord

spre sud si se vars in Marea Moat* se im-

parte in douil parti; cea vesticii, care se numia

in vechime Canaan (dupl locuitorii sei), iar cea
estica Galaad. P. se mai numesce si teara promisiunei (fagaduintei), fiind-cd Dumnedeu a promis
poporului celui ales (Ovreilor), teara sfanta, teara

lsraelitilor. Pe timpul lui Christos partea de

dincoace de Iordan a P.-ei se impartia in Iudea

(partea sudica) cucettile Ierusalim, Viflaim, etc. ;

Samaria cu cetatea principal Sichem, Samaria;

Galilea In nord, cu cetatile Nazaret, Betsaida,
bului in timpii geologici, artfind cum erau, efod Cana Capernaum, Tiberiada, Nairn. Partea de
au aprut, cum s'au desvoltat, cum erau distri- preste Iordan se munia Perea. Clima P.-ei e
buite in latitudine, ce legaturi de inrudire (filo- temperata; solul e productiv. In vechime P. era
genetice) sant intre ele si plantele actuale. P. v. locuit de mai multe popoare, precum de Cananei,
e de mult folos, cum se vede, pentru botanist, Hetei, Iebusei, Amorei, Ferezei $i Gergesei, deis
dar si pentru geolog, cdci din studiul planteloi cari au ocupat-o Ovreii. Dupd resboiul mdaic
fosile se pot deduce aproape cu certitudine multe (67-70) t3i ddrimarea Iernsalimului, Jidovii
cunoscinte despre imprejurarile climatice, de- s'au imprstiat ai P. a devenit provincie roman.
spre distributia continentelor si apelor in timpii In sed. VII au ocupat-o Arabii. 1098-1187 a
geologici. (Literatura mai reoent: Potoni, Lehr- fost posesiunea Cruciatilor; apoi iar au ocupat-o
buch derpflanzenpaleontologie, Berlin 1897-99; Arabii. Deba 1516 incoace P. e in posesiunea
Zeiller, Elements de Palobotanique, Paris 1900; Turcilor. Poporatiunea P.-ei pe timpul ocuparii
Scott D. H., Studies in the fossil Botany, 1900.) de catra Ovrei era cam de 21/, milioane, pe
Paleoteriu, mamifer fosil de forma unui tapir timpul regelui David de 4 mil., pe timpul lui
si a carui marime varia intre aceea a unui rhi- Christos 21/2-3 mil. ; aj P. are cam 700,000 loc.,

www.dacoromanica.ro

Palestrina

Pallade.

511

intre cari cam 50,000 crestini si 50,000 Iudei, mai ales ictre sed. VI:Id XIII. Saracenii ocuptind
[im.] Egiptul, si Europa fiind lipait de planta papirus,
iar restul Musulmani.
Palestrina, Giov. Pierluigi da, unul din cei calugrii, aproape singurii scriitori pe atunci,
mai mari compositori italieni ai perioadei contra- radeau prefioasele opere clasice si scriau pe ele
punctului vocal, t 2 Febr. 1594 in Roma. Nu viefile sfinfilor, cronici religioase, $. a Dupa inse scie nimio despre copilaria sa, 5i chiar data venfiunea hartiei de bumbac in sed. IX, $i mai
nascerii sale variaza intro 1514 d 1529. Orga- mutt ana a hartiei de sdrenfe in secl. XIII,
nist si maiestru de capela, mai antaiu in orasul acest funest obiceiu se rar pi in fine incetd.
su natal (Palestrina), dela 1551 se stabilesce Lui i-se datoresce pierderea a o mullime de
in Roma, unde devine in curand mdiestru al serien i antice, din cari unele fura reatlate in
celebrei capele sixtine, loo ce-i dada ocasiunea P. prin mijloace chimice, s. e. : De rep ubli c a,
a scrie neprefuita colecfiune de composifiuni re- a lui Cicero de &MIA I. Mai, in P.-le boneligioase, ce-i flea numele nemuritor. Dar mai dictinilor din biblioteca Vaticanului.
cu samii contribu la aceasta asa numita mina
Palindrom, cuvnt sau vers retrograd, care
papae llefarcelli, pe care o serse in fafa alter- adea este acelasi, cetit drept sau inapoi. S. e.:
nativei ameninfatoare pusa de conciliul tridentin

(1545) compositorilor de musia: sau de a-si

Roma si amor; san urmatorul vers latin :

Signa te, Signa, temere me tangis et

schimba stilul sau de a ved musics polifonicd an gis =

cruce, inzadar m atingi i ma

isgonitit din biseria. Producfiunea lui P. avii chinuiesci.
un astfel de succes, c faca s tacl toste amePalingenesa, (grec.) a) dupd insemnarea etininfatile, 5i musica polifonia remase bine sta- mologicit: renascere, regenerafinne; b) ca teorie
bilita in biserica. In afara de musics religioasd,
P. a saris un mare numr de madrigale in 4 si
5 voci. Composifinnile lui, parvenite liana la noi
parte in edifiuni primitive, parte in manuscripte,
au fost parfial reeditate de diferifi editori; un
frumos monument ins i-a facut casa Breitkopf

filosofica, P. denota vederile filosofilor stoici si

Palestro, ordsel in Italia de nord, ltIngd Vercelli ; 31 Main 1859 biruinfa Francezilor d Piemontezilor sub comanda lui Cialdini asupra armatei austriace, comandat de Gyulay.

sociale dintr'un stat (P. sociala); d) in sons moral:

a unora mai noi (Bonnet si Herder), cari cred

c lumea 5i toate existenfele, dupd o perioda de
viata, pior, si apoi regenerate si perfectionate
revin intr'o nona viafa, imprta.sind intru toate
soartea celor mai de nainte ; c) in sens metafisic

si Bartel din Leipzig, publiand operele com- inseamni reimprosptarea si reinoirea a tot ce
plete in 34 volume.
a fost invechit, cum dint s. e.: institufiunile
[T. C.]
indreptarea si reintoarcerea omului din stadial
de corupfiune morald in cela al virtufii si moralitafii.

[Pl.]

Palinodia, retractarea celor dise, in versuri

Paleta, (franc) disc de lemn sau mai rar de
porcelan, provdut cu o gaura pentru degetul sau in prosa.

Palinurus, in mitol. grec. capetenia visla.silor

cel mare, care il folosesc pictorii spre a-si vrsa
pe luntrea lui Aeneas, and acesta a scdpat din
coloiile din tuburi i spre a le amesteca.
Plffy, Albert, novelist maghiar, n. 1820 in Troia si a ajuns la Latium; P. durmind a &Out
Gyula (cott. Bks), t 23 Dec. 1897 ca membru din luntre in mare.
al societafei Kisfaludy tA al Academ. maghiare
Palinurus, (zool.) v. Salinurus.
Palisada, (milit.) pari de 3-4 m. inalli, ascude soh*. A scris: Milionarul maghiar (1845),
Cartea neagra (1846), Mama i contesa (1886). fifi la vrf si batufi unii 'Aiwa alfi in pmnt,
Plffy, famille de principii i confi. v. Poth. pentru a servi ca scut contra inimicului otivalitor.
Palisandru, lemn de, provenit din arborele sudlimba sftinta a Buddhaistilor din India
sudica, mide Buddha in secl. VI a. Chr. a pro- american Jacaranda brasilians Pers.; 1 emn ul
pagat religiunea sa. In limba P., prin preofii d e P. este foarte virtos, de coloare violeti cu
monachii buddhaisti, s'a produs o literaturd vine rosii ai binemirositor. Se cauta mult de
masari (tmplari).
foarte ldfita.
Mite, se numesc cerealele si diferite alte
Palia, poporul numesce P. serbarea Sf. Maria

Magdalena, care dimpreuna cu amintirea Sf.

martir Foca se fine in 22 Iulie v. V. Pales.
Pilla, se numesce de obiceiu planta parasita
Erysiphe communis, care ataca diferite plante
d se presint sub o cebare alba fainoasa pe
suprafafa foilor si vrejilor. v. si Palite.
Pallativ, (med.) medicamentul, care combate
simptomele unei boale (ca febra, durerea), dar
nu causa ei.
[V. I.]
Paliditate, impufinare de angel, v. Anemia.
Palillogia, v. Anadiplosis.

plante de cultura, and in arma ivirii pe ele

de ciuperci si alte plante parasite ca : Erysiphe

communis, Puccinia graminis, Peronospora, etc.
planta de cultura nu se mai poste desvolta in
mod normal, de oarece parasitul ii detrage toata
seva si bobul ei reinane mic $i sbarcit.
Paliu, ornat sacru, care in bis. orientala, Ana
din sed, primi se considera ca un simbol al dignitafii episcopesci. In bis. catol. P. e un iusemn
al dignitafii mitropolitane, si constii din o fase
fesuta din Pang alba, providata cu 6 cruci de
coloare neagr. P. il ia mitropolitul in grumaz

Palimbachius, vera antic de trei tacte, cu urmtitoarea succesiune a silabelor:

V. preste toste ornatele sacre (in bis. gr.-cat. si
[Dr. Is. Marca.]
preste omofor).
Antibachius.
Palk, strimtoare de mare intro virful nordPalimpsest, (grec., lat. Codex rescriptus).
Manuscript pe pergament, care spdlandu-se se vestic al insulei Ceylon si fermul sud-estic al
poate intrebuinfa pentru alta scriere. Obiceiul Indiei anterioare.
Palla, vestmant, v. Matrona.
de a rade manuscriptele ai intrebuinfa pergaPallade, 1) P. Teodor, until din discipolii lui
mentul sau papirul pentru altceva, cunoscut si
de Romani, era foarte respandit in evul mediu, George Lazar, a introdus in t;icoalele din Ro..

www.dacoromanica.ro

512

Palladium

Palmerston.

metoda invtmt!mtului mutual (Bell-Lan- diplomati, guvernatori, cardinali, scriitori, arcaster), prin scrierile: g0 scriere &Mr ton iubi- tisti. etc. Marchisul P. di Priola, Emiliu, n. 1824
torii de lumin compatriotig (1824) si tablele de in Genua, general ital., a fcut prisoner pe Ga-

parete (1826), cuprindnd : Abecedarul, Silabismul, ribaldi la Aspromonte 28 Aug. 1862, comanLectura, Aritmetica, Gramatica, Geografia, Istoria dantul corp. IX de anima din Roma, primul

alte ramuri de cunoscinta.

adjutant al regelui in 1890. In Ung. primir des-

2)P. Gheorghe, ministru rorn., n. 1858 la Brlad. cendentit P. la 1803 indigenatul. Caput acestei

fcut studiile atat semi& ciit ai cele univers.

in teard. Licentiat al facultatii de drept din Bucuresci. A intrat in politic in 1884, fiind ales
deputat. Reales in ambele alegeri generale din
1888 ai appi in cele din 1891. In 1884, aldturi
cu C. A. Rosetti, a sustinut colegiul unjo i libertatea absoluti a presei. Post colaborator la
4iarul lui C. A. Rosetti, gRomfinulg. Prof. de
economia politici la acoal liber de sciinte de
stat, advoeat, 4iarist. Fost membru al disidentei
liberate (1888). In urma concilierii tuturor elementelor liberate (1891) a reintrat in sinul partidului ai a fost, in timpul regimului conservator,

unul din cei mai energici campioni ai opositiei

liberale. Director politic al organului liberal Oa-

zeta Poporuluig (1895) pan la intrarea sa in

minister. La venirea la guvern a partidului Dat.-

liberal, in Oct. 1895 a intrat ca ministru al

agriculturei, comerciului, industrial i dorneniilor,

linii este Alexandru, margraf, n. 1853.

Pallium, mantie des imbrdcatO de coi vechi,

ornainent ce papa Il trimite cardinalilor.

In istoria bisericei creatine, P. apare in vista
Sf. Bonifaciu, care mentioneazi trimiterea unui
P. de ctitrO. papa.

Pall-Mall, (engl. pron. pel-mel), stradi in cea

mai elegant parte a Londrei, format in mare
parte de casele diferitelor cluburi.
Pallor gi Pavor, la Romani un fel de demoni
lu lupta; se tineau de suita lui Mars, deul resboiului. Pallor inseamna spaimii, iar Pavor inglbenire de fricti in lupt. Identici cu Demos
si Phobos la Greci.
Palma, (anat. anim.) in anatomia omului suprafata anterioar a minei. La formares ei
parte cele 19 oase ale mOnei, precum ai prtile
ei moi (ligamente, muschi). Muschii P.-ei mint
aceia, cari pun in actiune flexiunea

in cabinetul presidat de Dim. A. Sturdza $i a

Palma, (geogr.) insula ces mai spre vest a
fdcut parte ai din cabinetul Sturdza dela 1901. insulelor Canare. 726 km2., co. 32,000 loc.
Demisionat 9 Ian. 1902.
Palmae, Palmierit, (botan.) mare ai imporPalladium, in initol. grec. a fost o statui de tanta familie de plante monocotyle spadiciflore,
trei metri inltime a deitei Pallas Athena (y. ac.),
cridutii din ceriu in Troia, unde era considerat
ca un sacrariu apPrator al oraaului. Odysseus ai
Diomedes a rApit-o, i indepOrtarea statuei a
adus nenorocirea asupra Trorei.
Palladius, episcop din Helenopolis in Bitinia,

eu tulpina lemnoas, de regul simpla $i erect.

Foile palmate sau pinate in roseta terminala.

Cuprinde numeroase (ca. 1000) specii, aproape

toate tropicale 5i subtropicale, distribuite in urrnatoarele triburi: 1) Araceae (Cu genurile importante Areca, Ceroxylon, Chamaedorea, Arenga).
n. 367 in Galatia, t 430. A trait in pustiul 2) Phoeniceae (unic gen Phoenix). 3) Corypheae
Nitriei (Egipt), prietin cu Sf. loan Chrisostom, a (Corypha, Copernicia). 4) Lepidocaryeae (Caseria Istona pustnicilorg, dedicatd unui prefect lamus, Metroxylon, Raphia, Mauritia). 5) Bodin Lausus.
rass ea e (Borassus). 6) Coccineae(Elaeis,Coccos).
Pallad y, famine boiereasc din Moldova, unde Imposante la port, numeroase specii se cultiva
se afla pe timpul lui Vasile Vod Lupul. Leto- ca plante decorative de florrii (aaa s. e. Chapisetele terii vorbesc de mai multe persoane isto- maerops humilis, palmierul de mediterana, adose)
rice din aceastii, familie, incepOnd din sed. XII. ai au servit ca motiv architectonic la creatiunea
Astfel: Teodor spdtarul P., fost caimacam al columnelor. Folosul lor pentru terile calde este
Moldovei; fiul siu Teodor P. vel vistier, nepotul imens: cdci radcini, tulpini, foi, flori ai fructe,

lui Mihai Voda Racovitd, care a jucat un rol

politic insemnat intro 1725-40. Apoi: Dumitraifu P., mare clucer, ai marele spIttar Ion P.,
cumnatul lui Mihai Voda Racovita, in tfinpul
domniei ciiruia s'a distins, ai al carui fiu din

toste afl intrebuintAri varii, asa: ca nutri-

ment, foile tinere ca legume, mcluva ca

(Sago), zahanil se extrage mai ales din sucul

tulpinelor (ai servesce si la confectionarea de
beuturi alcoolice) ai fructe (este cunoscutO im-

Domnita Anita, f Constantin P., m. stolnic, 1765. portanta curmalilor pentru deserturi, cum e

Pallanza, capitala provinciei ital. Novara, pe Zahara, Arabia, etc.). Oleiul si ceara de palmier
coasta lacului Maggiore. Cladiri si gradini fru- stint articole importante de comerciu. Lemnul
moase. Rnine dela vechea cetate Palantia. Port.
foile servesc ca material de constructie
Statiune climatericii. 3254 loc. (1881).
ca textile excelente. Mai citrn nc ivoriul
Pallas, Petru Simon, naturalist, n. 1741 in vegetal, siingele de nou frati, ca producte reBerlin, a studiat medicina ai sciintele nat., 1768 marcabile ale acestei familfi.
[A. Pr.]
a fost chiemat de Catarina lila Petersburg ca Palmarium, (lat) pretul victoriei, premiu;
academician ai asesor de colegiu ai pus in capul onorar ce se da advocatilor and astigau vr'un
comisiunii ai expeditiunii pentru a observa tre- proces.
cerea planetei Venus pe dinaintea soarelui, cu
Palmerston, (pron. pemersen) Henry John
care ocasione a facut multe explorOri In Rusia Temple, viscount, om de stat engl., n. 1784
asiatica. A scris o multime de opuri de valoare in Broadlands (Hampshire), din vechea familie
zoologica, topogr. 5i etnogr. t 1811 in Berlin. Temple, 1807 lord al admiralitatei si membru al
Pallas Athene, la Romani Minerva (v. Athene). parlamentului; 1809-28 secretar de resboiu, la
Pallavicini, famine de origine italiau, ai carei inceput Tory, apoi Whig, Nov. 1830-41 $i

membri au avut timp de o mie de ani rol im- 1846-51 rninistru de externe, 1851 silit s se
portant in istorie ca generali, oarnent de stat, retragi, t 1865.

www.dacoromanica.ro

Palmetta

513

Pamntul.

Palmetta, ornament in forma nnei frunze de

Paltar, la Germani un cleu intelept si
palmier, intrebuintat ca deosebire In stall greo care a dat legi 5i dreptate. P. dupa mitol. nordica
la infrumsetarea cladirilor.
se numia Baldur, fiu al tatalui tuturor si al leitei
Palmieri, v. Palmae.
Frigga.
Palmipede, pasen i inottoare. Cele mai insemPaltin, numele rominesc al arborelui A.cer
Date specii glut: fiamingulry. ac.](Phonicopterus Pseudoplatanus L. (v. Acer).
ruber), triiesce pe 'Ana Marea Mediterana, lePiltlneni, com, rur. in Rom., j. Buzi5u, pe
beda (v. ac.) muta (Cygnus olor) in ferile nordice ambele maluri ale riului Buzifiu, format:I din
ale Europei si Asiei, lebeda cu ciocul galbin (can- 12 cat. ca 1920 loc. (Diet. geogr. 1892), 3 bitatoare) (C. musicus) in Germania de nord, gI8ca serici si 1 scoala; se fan 4 tirguri pe an. Toren
(v. ac.) selbaticd (Anser ferus), rap selbaticd avut in substante minerale.
(Anas boschas), rafa Eider (Somateria mollisima)

Piltinis, (germ. Hohe Rinne), loo de curi

In tenle nordice, s. a. v. si Larnellirostres.

climatica, nu instalatie de idroterapie, In cott.
Palmoseopia, (grec) observarea pulsrii ou Sibiiu, pe hotarul oomunei Cristian, la 1420 m.
ajutorul stetoscopului.
inaltime deasupra marl Se recomand pentru
Palmyra, cetate in Siria, fundat de regele reconvalescenti, neurastenici si toti cei ce au
Solomon, numiti in vechime Tadmor. Sub domnia lipsa de recreatiune. v. si Cibin.
Romanilor ajunse la o stare foarte infloritoare ;
Paltinoasa, com. rur., atenent la parochia
sub Caracala f declarati colonie romana
Capul Codrului, mosie manast. in capit. i j.
inzestrat Cu

italicume. Pe timpul lui Galien Gura Homorului in Bucovina, 1360 loc. (915 ort.-

senatul roman a ddruit P. si titlul de rege se- or., 364 rom.-cat., 28 protest., 53 mos.), 1 scoala
natorului Odenathus, in semn de recunoscint prima,* 1 biserica Haig, telegraf, statiune de

pentru serviciile prestate in resboaiele cu Sapor I, cale ferat.

[Dr. I. G. Sbiera.]

regele Persilor. Dupa moartea lui Odenathus

Paltinu, corn, rur. in Rom., j. Putna, formata
sotia lui Zenobia, care pe taiga dignitatea re- din 4 cat. ca 1281 loc. (Diet. geogr. 1897), 2 bi-

gala obtine titlul de impaateasa romanl, concepe serici si 1 scoal.

planul de a funda o impiiratie palmirianti: ea
Paludamentum, mautie pe care generalul roman
cuprinde o mare parte a Orientului, opunndu-se o punta preste armar, ea era de purpuri sau
Cu sueces armelor romane. Sub Aurelian (273) de postav simplu si prins on o agraf la umaul
Zenobia f nvins si P. darimata de Mfg Ro- stfing.
[Won.]
mani, iar locuitorii ei uoii. Ruinele ei si piina Paludan-Miiller, Frideric, poet danez, n. 1809
astall vestesc splendoarea si mareta de odinioara. in Kjerteminde, t 1876 in Copenhaga. Son :
[im.] Adam Homo( (8 ed. 1893) poesii, dramele .KaPalmitina, combinatiunea acidului Palmitic (C lanuse, Ahasveruse s. a., romanul Imo Lykke's
1332 02) Cu Glycerina. Ia parte important la com- Historiec (1866-73, 3 vol.) p. a.

positia grasimilor vegetale si animale.

Palude, v. Apa staatoare pi Balta.

Mill, (turnar, leicd), aparat pentru trecerea
marecagiu, miasonele locurilor bltoase
unui lichid in vase on gura strimt.
ce provoac febra palustra.
Palnotoki, erou danez in a doua jum. a secl. X;
Paludism, Impaludafiune, Infeclie palustrd,

despre el s'au format mai multe traditiuni, intre

cari una asemenea celei cu mbrul lui Tell.
Pak% spada tuna, dreapta sau putin curbat
la viiirf, proprie pentru atac si lovit, ca cos si
teacit de otel.
Palpebra, (anat.) v. Pleoape.
Palpitatiune, (med.) bdtaie de inimd, simptom,
care const in o frequenta exagerata, insotita
cite data si de neregularitatea batailor inimei,
cari devin sensibile si produc o stare displacuta,
penibila si cu totul speciala. P.-le pot fi simptomul unei boale organice a inimei, sau de natura nervoas. CAnd stint simptomul unei boale
organice a inimei (cum e miocardita, lesiunile
valvulare, degenerescenta gresoasa, etc.), exist
Pe 'IMO: P. si alte simptome, proprii boalei organice a inimei. P. nervoase, numite i idiopatice, se observ la indivicll nervosi, anemici, slbiti, ca tulburari dispeptice, funiaori. Ele glut

v. Malaria.
Pimatuf, unealta trebuincioasii pentru spoirea
si vapsirea pretilor $.1 lemnariilor; este compus

dintr'un inkier de lemn, la care se aplica un

manunchiu de peri desi sau o perie mai mare.

P.-le glut de diferite mrimi, se intrebuinteaza

si pentru stersul prafului si pot fi facute si din
pene.

Pimintos, (mineralogie) structura 5i aspectul

ce il presint unele minerale amorfe sau fin

cristaline ou coherenta foarte slab si de obiceiu mate.
PAmntul, corp ceresc, al treilea planet al soa-

relui, de forma aproape sferica, ceva turtit la

poli. Axa polar (diametrul) 12,713 km. ara

ecuatoriala 12,756 km., periferia unui meridian

40,007 km., a celui ecuatorial 40,076 km.; suprafata P.-lui 510 milioane km3., volumul 1.1 bili-

oane km3.; densitatea mijlocie de 5-6 ori mai

niaite sub influenta unei spaime, a unei sfor- mare ca a apei. P. se invrtesce in jurai axei
tari, abusului de alcool si cafes. Medical trebue sale dinspre vest la est in curs de 24 oare (ro-

intotdeuna sa examineze cu atentie pe un bolnav tatiune) si in 365 (pie, 5 oare, 48 min. si 46 sec.
de P., pentru a sci causa Ion, caci P.-le datorite In jurul soarelui (revolutiune), descriind o cale
unei tulburiiri de iuervatie nu siint grave, ca eliptica; Indepartarea mijlocie a P.-lni dela soare
acele datorite uuei boale organice a inimei. Tra- este 149.5 milioane km. P. parcurge pe secundi
tamentul P.-ei de inima consta in medicamente in termin mediu 30.4 km. Axa P.-lui este plecordiace (digitala, etc.), iar a celor idiopatice in cat pe planul call sale, formAnd un unghia de
tratamentul anemiei (preparate de fier), a tulbu- 66V, grade; de aceea ecuatorul 5i eliptica P.-lui
rarilor dispeptice, medicamente antispasmodice formeaza un unghiu de 231/, grade. Din causa
rotatiunii P.-lui si a positiuriii oblice a axei sale
(bromar), comprese reci pe inima.
[V. I.]
Eaciglopedia romitn4,

www.dacoromanica.ro

33

514

Pamflet

Panathenaia.

fat de eliptic, avern diferentele de di i noapte

Pamperos, Vnt echivalent cu Norters (v. ac.)
si a anotimpurilor. Suprafata P.-lui o impartim in America de sud.
In cinci zone : 1) zona ealdtl, toridel sau ecuaPamphylia, tinut la termtu.ii sudici ai Asiei

torial, adeed intre 23%0 lat. nordica si sudied mici, spre est dela Lykia.
(tropicul cancerului si capricornului); cuprinde
Pamplona, (Pampeluna), ora$ cu port a prov.
400/0 din suprafata P.-lui ; la acuator diva si span. Navarra, la poalele Pyreneilor si langa
noaptea sfint totdeuna egale ; temperatura foarte riul Arga, 26,663 loc.; episo.; fabrici de piele
ridicat si anotimpuri numai dou, adeca cel $i postav; comerciu insemnat de vin.
ploios si cel uscat. 2) zonele (2) temperate dela
Pan , (grec.) folosit adeseori la compositia
cele doue tropice pand la cercurile polare (dela cuvintelor ; insenmeaza: in total, totalitate.
23%0-66 lat.) cnprind 520/, din toatii supraPan, in mitol. grec. a fost fiul lui Hermes,
fats P.-lui ; au diva si noaptea de diferite lun- cleu de pddure 5i pdsuni. P. s'a inchipuit ca un
gimi si 4 anotimpuri. 3) zonele (2) reci sau om ca coarne picioare de tap, a fost aperaglaciale (cea de nord arctica, cea dela sud ant- torul turmelor si al pastorilor, dar in paduri a

arctica), ocupd 8% din suprafata P.-lui si se fost inspaimantator. De act spaima mare se dice
all in cuprinsul celor done" cercuri polare, in

cari intfun anotimp 4iva este perpeturt (la

Panaeee, remediu, care ar fi capabil s vin-

700: 65 ()He, la 800 134 dile, la poli 186 dile), dece toate boalele.

iar restul cu noapte perpetud cu cloud ano-

timpuri : o iarnd lung, geroasd, cdreia urmeazd

o vat% Kura de multe ori destul de calduroasd.
Din suprafata P.-lui 73% sfint acoperite Cu apa.
Din useat revin asupra insulelor cant 1/6 parte ;
suprafata continentelor este pentru Europa
9.730,576 km2., America 38.473,138 km2., Asia
44.680,850 km2., Australia 8 952,855 km., Africa

Panaghia, piscul cel mai inalt al muntelui

Ceahlau (Rom., j. Neamtu), nutnit si Fecioara.

Panagia, (grec) De tot sfantd, epitet, ce

apostolii ar fi dat vergurei Maria dup moartea

ei. Numirea aceasta a trecut apoi la partea de
pane tdiat in forma treiunghiular, care, mai
ales in mandstiri, ca o particicii reservata pentru
Is. Chr. std, pus pe o masut inaintea icoanei
29.823,253 km2., Regiunea polar 4.478,200 km2. Mamei Domnului. Panagia se mai numesce si
Pe emisfera estica aflarn do 21/, ori atata uscat ornatul archieresc infrumsetat cu Pr. Sf. Maria,
ca pe cea vestica, pe cea nordich de trei ori pus in locul Encolpionului,. Panagier, taier sau
mai mult ca pe cea sudica. Populatiunea P.-lui mdsutd pe care este pusd partes de pane a panagiei.
este aproximativ 1480 milioane suflete:
Panakeia, la Greci dina insanatosarii, fata lui
Pelmntul in petroqrafie insem neaz stratul cel Asklepios. Numele ei inseamnd a tot vindecatoare.
Panama, (Istmo), depart. in republ. Columbia,
prin metamorfosa mai mult sau mai putin intens 82,600 km2. si 285,000 loo.; aprope intreg teria rocelor, prin actiuni organice (animale, plante, toriul e necultivat. Capitala cu acelasi nume, langa

mai superior al coafei globului terestru, produs

mai ales bactetii).
Petmentul din punct de vedere agricol este un
corp complex, compus din sfrimaturi de roce
(pietri). P. me-runt (terina) compus din argild $i

golful de P. a Oceanului Pacific, cu 25,000 loc.,

renumita ca punctul de plecare a liniei ferate,

76 km. lung., ce duce preste Istmul de P. catra
Colon, si ca centrul de comunicatiune din Oceanul

odsip, apoi din substante organice trecute in Pacific; port liber. Fundat de Spanioli 1518,
putrefactiune, numite humus, din sdruri, gazuri 1670 drimata de Ffibustri. 1881 s'a inceput
pi apl. P.-le se deosebasc intre sine dup ma- Wares unui canal preste istmul P. dela ormul
teria predominantd in ele si care este in stare P. pang la Colon. Canalul era sit' fie 75 km. lung,
s le imprime caracterele sale: P. pietros, ar- 8.5 m. afund. Planul 1-a conceput Lesseps, care
gilos, nasipos, calcaros, humos, apei dupd modul in acel scop a fundat o societate pe actii. Lude cultur $i plantele ce creso pe el.
crdrile au fost sistate 1889 din lipsa de mtjloace,
Petrnentul, (mitol. grec.). Chid lumea s'a im- dup ce se cheltuisera 1171 mil. fr. v. si Herz.

prtit intre Zeus, Poseidon $i Aidoneos, P. a remas

Panaritium, buba, inflamatie la deget, imcoman tuturor deilor, cari apoi au impartzt unele preunat cu duren i mari $i supuratiune; infla-

teri 5i orase intro sine. Hera a cal:lb-tat Argos,

A thene cetatea Atena, Helios insula Rhodos,
Apollon insula Delos, etc.
Pamflet, brosura satiricd mai tnult san mai
putin violentd. P.-le au fost si sant mai cu saind
politice, si degenereazd foarte adesea in grosolane insulte personale si falsificdri ale adevii-

matia poste pureed() dela piele sau tesutul subcutan (P. cutaneum sau P. subcutaneum) si dela
tendoane sao periost (P. tendinosum sau P. peri-

ostei). P. de regula e localisat la o unghie si

imprejurimea acesteia, dar adeseori trece asupra

degetului intreg, ba poate trece si asupra bratului. P. pornesce dela mid lesiuni, (sgarieturi,
rului. Acesta este Misr intelesul obicinuit al impunseturi, etc.), prin cari au intrat bacterii
cuvntului P. la noi.
(Streptococcus $i Staphylococcus pyogenes) ce

Pamir, (Coperisul lumei), platou de munti la provoacd puroiare. Tratarnent: cataplasine reci,
coastele vestice ale Asiei, 141,000 km2., cu. ca. cat mai =lad o incisiune pentru adeschide drum
500,000 loc., in mare parte apartinator Turke- puroiului $i a put aplica remedii antiseptice.
stanulni rusesc, impreund Tiensanul, Kuenliinul
Piratiu, com. rur. in Rom., j. Buzau, pe
gi Hirnalaia cu Hinducus, muoti cari se ridica malul sting al riului Buzifiu, compus din 12 cat.
preste acest platou, ajung o inaltime de 7000 m. cu 2140 loc. (Diet. geogr. 1892), 4 biserici si
Mai multe 'scud, ca Caracul mare, la o indl- 2 $coale

time de 4190 m.

Panathenaia, serbri panegirice celebrate la

Pampas, sesurile, cu deosebire stepele statelor Athena in evul vechiu in onoarea deitei Pallas

La Plata din Atnerica sudica; glut parte livedi Athena. Dintre 4ilele festive cea din urm era
goale, parte mla$tine de siiratura $i stepe de sare. mai solemna, cand un conduct festiv mergea la

www.dacoromanica.ro

Pantios

515

Ranee.

Akropolis, ca s duce' haina sfanti (peplos) cleitei, martiriu. Biserica noastr serbeaz amintirea

a carei statue pompoasa era in Parthenon. De lui in 9 Iulie. (Cf. Nilles, Kalendarium manuale
utriusque ecclesiae, Oeniponte 1879, tom. I.)
Panitios, filosof grec din scoala stoic, n. in
Pancreas, (anatom.) glandula situate in abRhodos, a trait dela 180-104 a. Chr. mai oil domen in dosul stomacului, inaintea columnei
same in Roma, unde a fost foarte activ intru vertebrale. P. produce un suc (Succus pancrearespandirea filosofiei stoice. Reintors in patrie, a ticus) cleios i alcalic, ce se reversa in duoden
condus feoala stoica din Athena. Opera sa prin- prin un canal propriu (ductus pancreaticus sau
cipale a fost despre datoriie, de care s'a folosit Wirsungianus). Acest sac e de mare insemnamai targiu Cicero la scrierile sale 3de officiise. tate pentru digestiune, intocmai ca si saliva, el
P. este considerat ca intemeietoral eclecticis- transformeaza amilul in dextrine' si zahar, emulmului in filosofia romane. El invafe in psicho- sioneaze grsimile si disoalva albuminatele coalogie, ca sufletul, esenfa incaklita a viefii, este gulate. Pan cr e at i t a, inflamafia pancreasului.
niuritor. In morale reprobe luxul sj vanitatea. Pancreatina, preparat chimic, ce se extrage
(Cf. Teodorescu, Ist. fil. ant. 291.)
[Pl.]
din pancreasul de pore si de animate cornute.
Panca, com. rim, parochie cu atenenfa Za- El confine un ferment, ce digereaza albuminate.
babna, mosie boiereasca in capit. si jud. Storo- Se intrebuinfeaze pentru proinovarea digestiunei.
jinefului in Bucovina, are 2329 loc. (1883 ort.-or.,
Pinda se numesce local, unde vanatoral pan331 rom.-cat. i uniafi, 115 mos.), eke o scoale desee trecerea venatului, pentru a-1 impusca.
primara, stet. de cale fer. [Dr. I. G. Sbieral
P. se alege la un loc, unde venatorul a conPancatantra, Pantchatantra, Pantschatantra statat, ca venatul hi are trasura (trecatoarea).
(adeca cele cinci cerfi sau secfiuni), celebra co- Se pandesce sau de pe un copaciu, sau de jos,
lecfiune de fabule indiane, prelucrat in limba In apropierea urmelor descoperite. Venatul
sanscrita de Visnu-Sarman, mai cunoscut sub nu- runt se pandesce dupe apusul soarelui, cand
mele Pilpai sau Bidpai, dupe o colecfiune mai ias din padure la camp pentru nutrernent. Porcii
veche in pali, limba sacra a buddhistilor. Din P. selbatici tot astfel, numai dupe inserate. Ursul
s'a extras Hitopadesa (v. ac.). Ed. in text san- inainte de zori de 4i, mind se intoarce dela exscrit de Kosegarten, 2 vol., Bonn 1848-49; de cursiunea nocturne. Cerbut dimineafa i seara;
Kielhorn i Bahler, Bombay 1868-69; tradusa cand e ,bataia cerbilors, la diva Crucei. Cocosii
in limba germ. cii o importanta introducere de de inunte tot asa, pe la Sf. George. Lupii se pot
inclieiare aduceau jertfe mare (Hekatomba).

Benfey (v. ac.), 2 vol. 1859 si de Fritze, Leipzig mai usor impusca din P. sears titrtliu, dace vane1884.

Panceri, Paul, anatom i celebra zoolog italian, n. 1833 la Milano. t 12 Mart. 1877.
PAncesci, 1) P., com. rur. in Rom., j. Back',
compusa din 6 cat. cu 1624 loc. (Dic. geogr.
1895), 2 biserici si 1 scoale. 2) P., com. rur. in
Rom., j. Patna, formate din 3 cat. cu 2069 loc.
geogr. 1897), 1 biserice si 1 scoala.
Panchatantra, v. Pancatantra.
Panciova, ores in Banat, cott. Torontal, pe
termul gang al Timisului, aproape de versarea
lui in Donare. Gitnnasiu de stat, scoale civil,
scoala superioara de fete serbeasca si de stat,
scoala pentru elevii de meserii, numeroase asociafiuni, institute financiare, fabrici, mori de

torul scie se-i chieme prin imitarea urletului.

La moment respund din toate partite $i pornesc
spre local unde au autlit urletul. [I. St. $.]

Pandaemonion, local unde se credea el se

adunau toate filnfele supranaturale, indeosebi
fiinfele rele sau demonii.
Pandanacee, (botan.) plante lemnoase monocotiledonate, din ord. Pandanaceelor ; specii: Panda nus odoratissimus L., arbore pe insulele Mari

sudice, se cultiva in Ostindia si China pentru

fructele lor asemenatoare ananasului, cari se ma-

nand:. Tot asemenea este si P. utili,9 Bory.

Pandataria, insure, v. Ventotene.
Pandecte, v. Corpus Juris civilis.
Pandemie, epidemie foarte intinsa, care cu-

vapor si marea fabrica de tors matasa a sta- prinde mai multe feri, lames intreagg.
tului. 17,948 loc. (1891), din cari 7713 Rrbi,

[V. I.]
Pandocrator, icoana principala de pe icon ostas,

7284 Germ., 2055 Magh., 319 Rom., 242 Slov. ce represinte pe Isus Christos ca Dunanelleu
si 159 Croafi.
imperat.
Pandora, He tofi deruitee), in mitol. greo. o
Pando, com. urb. in Rom., j. Patna, pe metal
sting al Susifei, resedinfa unei subprefecturi; ferneie create de Rephestos dupa ordinal 4eitor,
2190 loc. (Diet. geogr. 1897), 2 biserici si 2 maniosi pe Prometheus pentru ea a rapit foc
scoale, spite!, farmacie, biilciu la 24 Iulie, iar din ceriu si a creat oaineni. peii au inzestrat-o
cu toate plhcerile, dar i-au dat si o cutie, din
tirg septet/Anal in &care Duminecl.
Pancota, comuna mare in Ung., cott. Arad, care curgeau toate relele asupra pamentului; de
4896 loc. (1891), 1790 Romani, 1711 Maghiari, aci cutis P.-ei are infeles de isvorul tuturor
1213 Germ., etc.; scoala infer, de meserii, cor- relelor.
Pandurl, corp de trupe pedestre si neregulate
porafiune industrial, banca poporal, felurite
asociafiuni, fabrica de spirt, mori de vapor, sta- din vechea organisafie a ostirei pemntene rofiune de cale ferat, oficiu de posta si telegraf, manesci. P. (prob. din lat banderiam) se numiau
comerciu via de vite, producfiune excelenta de orig. servitorii armafi ai nobililor maghiari. (v. si
bucate.

Trenck.)

Vann, aliment foarte vechiu, &it din faine

Pancratiu, 1) P. Martir, n. in Frigia, a venit
ca prune cu un unchiu al sea in Roma, undo de cereale si din spa, este simbolul tuturor alila 12 Maiu 304, abia in etate de 14 ani, a suferit mentelor, precum o indice raged/wee prin care
martiriu, teindu-i-se capul. 2) P. sf., episcopul tot crestinut solicita ,ptInea noastra cea de toate
Tauromeniei (in Sicilia), unde trimis fiind de olitelee; Egiptenii au cunoscut-o, in Testamental
ctra Sf. Petra a predicat evangelia si a suferit vechiu se face deja deosebire intre P. dospita
33*

www.dacoromanica.ro

Nun.

516

cea preparatg frg ferment. Arta panifica- se amestecg bine cu un ferment alcoolic, Cu

lianei a trecut din Egipet in Grecia si la Roma, drojdii de bere sau en aluat deja fermentat (maia)

uncle pita in al doilea secol al erei crestine si cu sare, se WI Melia oare intr'un local algrtlul nu se panifica, ci se ferbea dintfinsul un
fel de mgmligii numit pulmentum, pulmentaiium. Dupti ce arta coacerei de P. s'a generalisat in Roma, impiirafii au ingrijit a da poporului pan e m et circenses. Cei cari au visitat
ruinele desvilite ale orasului Pompei, au putut
ved acolo brut,Orll, cuptoare, P. carbonisate.
Este probabil, c legiunile romane au adus arta
panificafiunei in toate coloniile pe cari le-au
fundat (B. P. Hasdki). Rotngnii au copt P. de
gran in timpuri foarte vechi; in sed. XVI ostirile moldovene s'au hrgnit Cu brfinzg si P. albg,
in sed. XVII se coace P. la Pitesci i la Ciimpu-

dicel, pentru ca sg fermenteze, apoi se adaugg

treptat restul fiiinei pi apa necesarg, se friimntg
bine toatg pasta, se formeazg dinteinsa P., cari

se aduc in cuptorul incldit la 2000-2500 C.

La fermentarea aluatului, parte din amidon s'a
transformat in dextrin i glucosg, zahArul finei

s'a descompus in a/cool $i acid carbonic, gaz

care uinflg coca, o face poroast, astfel aldura
din cuptor intr mai lesne In interiorul P.-ei.
In cuptor se volatiliseazg alcoolul i acidul carbonic, nisei* la fermentarea aluatului, si parte

din sin evaporeaz, amidonnl ca 5i glutonul

ferbe, se lafesce 5i devine inai solubil, pe su-

lung. Pe ltingg P. de gru s'a menfinut insg prafafa P.-ei se formeazg coaja bogatit in glicosti,

mult timp, ca basa alimentabunei, mgmgliga de dextring pi o substanfg aromatic, osmazon. Lumeiu, preferit deja de Daci, tuturor celorlalte strul coajei provine din dextrini. Dacg din causa
mncgri, i Mihaiu Viteazul cu ostirile lui au aldurei prea mari a cuptorului coaja s'a nscut
mfincat si mein (malaiu). (A. Xenopol, G. crai- repede, atunci se opresce evaporarea apei si P.,
niceanu). Pe nogg mdmgliga de mein s'a in- in loo sg deving usoar, poroasg, remiAne grea,
trebuinfat si cea de hrisa si de orz, rang la
indigestg. Asemenea refine P. malta apg,
introducerea culturei de porumb in secl.
and cuptorul n'a fost destul incaldit. P. de gru
and treptat meiul a fost inlocuit prin porumb. dupg scoaterea din cuptor nu trebue sg confin
In ferile romne predomnesce 5i astgdi la po- mai mult cleat 3504 apg. Dadi fermentul inpulaliunea ruralg porumbul, ca basa alimenta- trebuinfat la fabricarea de P. a fost vechiu, aflat
fiunei, si afar de craw se mgancl puling, P. In fermentaliune inaintat, atunci se formeaza

Prin sate se giisesc foarte pufine cuptoare si In P. acid acetic si acid lactic, P. devine acra,
ate odat se coace P. in test. P. este un aliment se diger mai greu. P. de secar, precum pi P.

hrnitor, bogat in materii carbo-idrate, ea confine de porumb amestecat cu grail ori de secar, resi substanfe albuminoide 5i sdruri minerale, este mne mai multe 4ile gustoasg, nu se usa asa
insii sgrac in materii grase. Valoarea nutritivg curnd ca P. de grail. Pentru a se intArdia piera P.-ei depinde de calitatea fOinei si de metoda derea de apg si a se menfin la P. de grin mai

panificaliunei. Ca material sera faina de grill,

de secar, rareori cea de orz, In unele regiuni
nordice 5i cea de ovs. Edina de porumb nu se
poate bine panifica singuri si i-se adangg fing
de griu ori de secar. In Transilvania se face
P. din pgrli egale de finti de porumb FA de
grin, in Italia superioarg din Ming de porurnb,
la care s'au adugat 150/0 Mina de secar, la

multe dile gustul de P. proasp6tg, se adaugg

fdinei de gran o midi cantitate de cartofi ferfi,

carea de P. din 50 pOrli secar, 25 prfi

mult gluten, oleiu i celulosti dectit P. mai alba,

cari opreso uscarea repede a P.-ei. Brutarii din

Bucuresci depOrteaz la mgcinarea grifului a
sesea parte a lui ca trife, 5i produc din 375 kgr.

grim, 460 kgr. P. albg (jimblg); cei din Paris

scot din grtlu a patra parte ca trife, si produc
din 100 kgr. finO, 130 kgr. P. alb. P. de co-

Berlin s'au facut in 1881 incerari cu fabri- loare mai inchis confine mai pufin amidon, mai

care represinti un aliment mai pufin perfect,

dar mai digestiv. Nu ne putem hrni mai mult
timp exclusiv cu P. albg, si pe Ifing ea trebue
s mai ingergm alte alimente albuminoide
cotiledoanele boabelor, foaite bogate in oleiu, grase : lapte, carne, pesce, unt, banzi, ou. In
si inlesneso astfel fabricarea de P. de poru.mb; cei din urm ani s'au fOcut din nou incerari
frafii G. Assan din Bucuresci, industriasi In- cu fabricarea de P. integralg, din grAu macinat
isi propun a introduce fAr deprtare de Wife, astfel ca sg remng
vtati 5i
aceastg procedare americana in frumoasa lor in P. tot glutenul, dar si toatg celulosa; aceste
inoari. Cu at fina este mai ath, cu cgt la incerari n'au dat resultate satisfditoare. P.
mgcinarea grnelor s'a departat o proporfitme integran nu se asimileazd in totalitate, produce
mai mare de nrife, cu ant ea confine mai multe o cantitate mare de materii fecale, apoi tarifa
carbo-idrate (ainidon, dextrin, zandr) 5i mai nu este pierdutg pentru om, daa o intrebuinpufine materii azotate (albuming, gluten). Faina feaza pentru hrana vitelor si o transformgni in
mai confine celulosd, oleiu si s'ruri minerale, carne. Este mai bine de 50 ani, de and Justus
intre cari cele de fosfor sfint mai importante. von Liebig si unii urmasi ai lu au volt sa ecosi 25 prfi porumb. Causa panificafiunei dificile
a porumbului fiind marea cantitate de oleiu ce
el confine, multi moran i din Statele Unite ale
Americei deprteazi la mAcinarea porumbalui

In regate! romn Regulamentul de privegherea nomiseascl o mica cantitate de zahr din faints,
sanitarli a alimentelor si beuturilor prescrie, ca care la panificalie se pierde, transformndu-se
Mina destinat' pentru gatirea de P. 8 nu coating In alcool si in acid carbonic ; ei au produs P.
deck cel mult 1.7004 celulos. Pentru P. mi- uwarg, poroas, Mil ferment, amestectind fuina
litar romitn se scoate din grill ce! pufin 80/0, cu sgruri carbonate $i acide, cari se descompun
cel mult 150/0 Wife si se adaugO filinei de grin lesne si dau nascere acidului carbonic; allii la
15-300/0 Ming de secar. La prepararea P.-ei forrnarea cocei (a aluatului) au inlocuit apa orse adaugg la o parte din fdinti o cantitate de dinarA prin apa gazoas. Toate aceste procedeni
apg aldicicg spre a forma o coca' subfire, care n'au valoare practicg, n'au putut inltura me-

www.dacoromanica.ro

Panegiric

Pana.

517

toda veche de fermentare. Mai important este 1895), cari se ()m'O en agricultura si mai ales
inlocuirea unora dintre manipulatiuni ale fabri- eu plutria; com. numera 4 biserici t3 i 1 t3 c o al ii
catiunei de P. prin ma5ini, frrimantarea cocei Cu Pe teritoriul acestei com, se gasesce murtstirea
masina este mai curat decat cea en rana. P. cu acelasi mune, ce dateaza de prin sed. XV,
Graham (Schrottbrot) este P. fabricata tara fer- situar in mijloc de codrii pustii; adi se afl
ment si fara sare, din secara macinata gros, Lira aici un penitenciar. Tot pe teritoriul acestei com.
separarea de t'arito, de aceasta P., care nu se se gasesce si un isvor cu apa sulfuroasa.
digera bine, se servesc vegetarianii. Deosebirea
Panglica, v. Cestoda.
intre P. de grau 5i cea de secar nu este mate;
Panglica de flor, crep, zabranic, o fasie anP. de grau alba, fina, entine in termin mediu din gusta de crep negru, care se poart in semn de
100 parti 35.60 prti apii, 7 albuminit ai gluten, doliu ca banda in jurul palariei sau imprejurul
0.46 oleiu, 4.02 zata'', 52.56 substante extractive bratului.
libere de azot, 0.32 celulosrt i 1-09 sitruri miPangolinul, (Manis Teminkii), inamifer din
nerale ; P. de gran ordinara 40.45 apa., 6-15 al- ord. Edentatelor (v. so.), fam. Manididelor. Are
buinia si gluten, 0.44 oleiu, 2.08 zahar, 49.04 sub- solzi pe corp. Lungimea 1P30 m. Traiesce pe
stante extractivo Vara azot, 0.62 celulosa. si termurul vestic al Africei centrale, prin gauri
1.22 sartui minerale ; P. de secar 42.27 tipa', in painnt. Este animal nocturn, se hanesce
611 a1bumina si gluten, 0.43 oleiu, 2.51 mirar, cu furnici si termiti.
47 substante extractive libero de azot, 0.49 cePanica, spaima, fria mare. (v. 5i Pan.).
lulosa si 1.46 sruri minerale. FaLsificatiunile
Panicula, (botan.) un fel de infloreseenta comintentionate ale P.-ei snt foarte rari, nu sant pusa, in total de forma piramidala sau ova% ;
insa rari procedrile gresite la panificare, coa- e un racem ramificat, en ramurile laxe; s. e. la
carea insuficient, producerea de P. acida. In Vit, Liliac, Oviz, p. a.
Anglia si Francia s'a observat, c unii brutari
Panicum, (botan.) gen din fam. Gramineelor,
adaugg aluatului cantitati mici de sulfat de cupru en specia P. miliaceum L., Meiul, Malaiul,
(pia tr vllela) ori de alomen (piatra riera), pentru de origine din Asia, se cultiva mult pe la noi
a-1 face mai poros, pentru a inlesni umflarea pentru cotorul ei ce se folosesce ca nutret pentru

cocei din faina araca in gluten, de fin in- vite, lar semintele necojite ca hrand la aniniale
cinsa, muceda. AM:64i nu se mai observ ea in domestice, iar descojite ca nutremnt oamenilor.
tinmurile trecute otravirea P.-ei prin secara cor- Meiul (v. ac.) a tinut locul porumbului pana la
nuta, parasit foarte toxic, care in anii ploiosi introducerea lui in Europa.
cresce pe boabele de secar si de gran, si care Panidrosis, transpiratie (sudoare) permanent
a provocat epidemii teribile de Rafanie, de Er- pe tot corpul, dita odat la boale de nervi i de
gotism ; asemenea sfint astrtdi foarte rari otra- aira

virile prin neghin ai alto asemenea serninte

amestecate co gran. P. cea mai buna se stria,
daca este pastrata inteun lec umed, inteo atmosfer murdarl. P. se deosebesce de covrigi
ai de galeti, fcuti din coa de faina nefermentata. Lipia este P. turtit, putin crescuta. P. de

gluten san de Ileuronat se fabrica' din Mina din

care s'a departat amidonul, ea serva pentru hrana
bolnavilor de Diabet zaharat. (Cf. : I. Felix,
Tractat de lgiena publica si de Politia sanitara,
t. I. Bucur., 1870; A. Bernad-Lendway, Analise

Panier, (franc) steag, drapel.

Panini, cel mai insemnat gramatic indian, pru-

babil din sed. III a. Chr., autorul uneia din

cele mai interesante opere indiano, in 8 arti,
ed. Colebrooke, Calcuta 1810, de Bhtlingk 1839

pana. 1840, si de Gooretilleke, ca traducere engleza, Bombay 1882.

Paniscii, in mito!. grec. pruncii oeului Pan

(v. ac.); ca 5i tatal lor, se inchipuiau cu carne,

barba, nas striinb, codati, en picioare de tap si
treceau ca spirite de padure. Ei traiau in pesceri,
de pane 5i de Mina, 1870-1900; Studii ana- cutrierau dealurile pi vaile, vnand 5i jucandu-se
litice asupra faimlor si derivatelor lor. Focsani, cu nimfele (v. ac.). Sant identici cu Faunii (v.
1891; Ernani Caplescu, Notiuni practice asupra ac.) la Romani.

Pana, Anton, scriitor rom., n. 1794 in Bulfabricatiunii pfinei. Roman, 1893; G. C. Ursachy,
Studii asupra pilnei de munitiune. Bucur., 1893; garia, trece dupa 1806 in Basarabia en familia,

C. V. Minciu, Studii asupra hanirei trupelor. servesce ca musicant in armata ruseasca, inai
Bucur., 1893; Regulamentul de privegherea sa- trdiu ins fugo de acolo si vine la Bucuresci.
nitarit a alimentelor si beuturilor. Bucur., im- Dupa aceasta, P. a fost rallad pe rand, paracliser
primoria statului, 1895; G. Crainiceanu, Igiena /a vfo doub biserici, elev in tipogratia lui Petru
teranului roman. Buc., 1895; N. M. Frangulea,
Hrana militar de reserva. Bucur., 1897; S. G.
Cerkez, l'anea 5i brutariile din espitara. Bucur.,
1898; A. Poltzer, Analisa alimentelor, Bucur.,
1900; I. Felix, Povete despre hrana teranilor,

Efesiu, director de tipografie, dascl domnesc la

serninarul din Ramnicul-Valcei, cantaret la biserica Sf. Nicolae din Bra.sov, profesor de musica vocala la seminarul din Bucuresci ai psalt

la biserica Lucaci. f 1854. Mara de activitatea

Biblioteca popular a administratiunei domeniului sa ea profesor de inusica bisericeasca 5i ca ticoroanei. Bucur., 1901')
paritor de cal-ti religioase, P. a fost unul din
[I. Felix.]
Panegiric, elogiu sau discurs serbatoresc de cei mai meritosi barbati ai nostri prin publicarea
lauda pentru cineva, tinut inaintea unei adunari. numeruaselor sale lucrari de literatura populara.
Panem et circenses, 'Parre i petreceri (jocuri Se poste dice a lui P. i-se datoresce mai mult

publice in circ)e, losinca poporului roman in decat ori carui altuia, c atatia si atatia baieti
timpul decadintei.
de pe la prvlii, din toate orasele terid si-au
Pingarati, com. rur. in Rom., j. Neamtu, si- dat silinf sa in vete a ceti, numai ea a posta
tuat pe ambele maluri ale riului Bistrita ; se cetf hazliile productii ale acestuia. Dar 5i afaa de
cornpune din 11 CM., cu 2191 loc. (Dict. geogr. acestea, operele lui P. Ii au valoaf ea Lar real,

www.dacoromanica.ro

518

Panniculus adiposus

Pantazi.

rat ca material folklorist, c'dt si ca lucrdri de Teodosiu II, iar acesta o pierd cItr Huni. Dupd
talent. Iatri lista operator lui P. (numai I editie): moartea lui Attila (453), ea f ocupatd de OstroVersan musicesci, 1830; Poesii deosebite sau goti ca federati ai imperiului roman de resdrit,
cntece de lame, 1831; Indreptatorul betivilor, cari o titiara si dupd mutarea lor in Italia, pfina

1832; Christoitie sau scoala moralului, 1834;

Noul Erotocrit, trad. din originalul grecesc al
lui Dionisie Fotino, Sibiiu 1837; Fabule si istorioare, 1839; Povestire arabicd, 1839; Shinto
evanghelie ce se dice in akita i lumin ata di a

Pascilor in opt limbi, Sibiiu 1840; Noul Doxatar,

I, II, 1841 ; Basal teoretic i practic al musicei
bisericesci sau gramatica melodicd, 1845; Poesii
populare, 1846; Irmologhion sau Catavasier, 1846;
Epitaful sau slujba inmormantrii Domnului

chid o luard in stiipanire Longobardii (527).

Dupd mutarea Longobardilor in Italia (568), P.

fit ocupatd de Avari, iar dupti risipirea acestora

prin Carol cel Mare, ea fit unit cu imperial

Froncilor (796). In timpul stripfinirii avare s'au

asezat in P. neamuri slave (Croati si Sloveni);
in partea de miazei-di de Drava se infiinta apoi
statul croat, iar in partea de miazd-noapte
principat slovean in dependentd de Franci, care

parte mai pe mina fit unit, ca marele prin-

mfintuitorului nostru Isus Christos, 1846; Me- cipat moray al lui Svatopluk. In lupt cu Svamoria focului mare intmplat in Bucuresci, 1847; topluk, regale Est-Francilor, Arnulf, chiemtt in
Povestea vorbei sau culegere de proverburi, 1847, ajutor pe Unguri (892), cari apoi ocupara P.;
opera sa principald. Proverbele stint clasificate ei o cucerird dela Franci, cfind acestia, dupd
dupd materie si fiecare grupd este unnatii, de moartea lui Svatopluk (894), abia o luase iarast
Me o anecdot. Rnduiala sfintei liturghii, 1847; In stdpfinire. (Cf. Jung, Rimer und Roman en i n den

Prescurtare din basal musicei bisericesci si din Donauldndern, edit. II, 1887; Die romanischen
Anastasimatar, 1847; Paresimier, 1847; Hera- Landschaften des rm. Reiches, 1881; Hunfalvy,
vico-Chinonicar, 1847; Dialog in trei limbi, 1848; Ethnographie von Ungarn, 1877.)
[D. O.]
Priveghier, 1848; Pocainta omului desmierdat,
Pannus, inflamatiune a corneei, en formatiunea
1849; Inteleptul Archir, 1849; Spitalul Arnorului, unei retele vasculare, care acopere o parte din
1850; Gfinttorul betiei, 1851; Tipic bisericesc, corned. Se desvoaltd in urrna unui traumatisin, in
1851; 0 sezatoare la tear, 1851-52; Proschi- decursul conjunctivitei granuloase. Tratamental
nitarul sau inchindtorul sfintelor locuri, 1852; constd in a combate causa, care 1-a produs, apoi
Triumful betiei sau dieta ce o Ias un betiv po- in cauterisare, scarificare.
[V. I.]
cit fiului sail, 1852; Nzdrdvaniile lui Nastratin
Panonianul, Daniil Andreiu, a tradus si tiHogea, 1853; Culegere de povesti si anecdote, pdrit : Indreptarea legii; sf. Pravila cea mare
1854; La sflinta liturghie a marelui Vasilie, 1854; a lui Mateiu Basarab 1652, cu ajutorul a doui
Noul Anastasimatar, 1864; Calendar pe 1838, dascli greci din Chios, Patrizzi si Ligaridis.
1839, 1846-54. Multe din aceste publicatii au
Panophthalmita sau flegmon al ochiului, este
iesit in foarte multe editii. (Cf. Teodorescu G. inflarnatiunea supurativa, propagatd de cand choDem., Viata i activitatea lui Anton Patin, 1893; roidti sau de cdtr retind, conttnutului globului
acelasi : Operate lui Anton Pann, recensiune bi- ocular, pe care il perforeaza, atrofiindu-l. Este
bliografick 1891.)
Panniculus adiposos, (anat.) tesut compus din
celule de grsime si conjonctive ; el formeaza
legdtura dintre piele i organele ce aceasta aco-

cea mai grail boald de ochiu, si se nasce din

mijloc, Saya si Culpa, liana la poalele resdritene

ale Alpilor, cuprindnd adi partea Ungariei din
dreapta Dundiii, Slavonia, partea de miaza-noapte
a Croatiei, partea resdriteand a Carnioliei, Stiriei
Austriei inferioare. Vechii ei locuitori, Panonii,
erau un popor de neon) illyric, in parte amestecat
en Celti. P. a fost cuceritd de Romani sub Augustus (9 a. Chr.) pi anexatd la provincia
risum (teara Illyrilor din miaza-di de Sara de-a
lungul Mani Adriatice). Sub Vespasian, P. a fost
intocmita ca provincie proprie; iar sub Traian,

Panorama, mare tablou circular, care cuprinde

icoana tuturor obiectelor ce se pot ved dela un

lovituri 51 dupd diferite inflamatiuni ale ochiului.

Ajutorul medical la timp poate scapa, uneori,

ochiul de a se atrofia (scurge).
pare. P. a. este de o grosime varie, ce cresce Panoptic, localitate, in care se pot ved diferite lucruri, s. e. figurile de cear ale unor barau grsimea corpului preste tot.
Pannonia, provincia romand dintre Dundrea de bati vestiti, preparate anatomice, etc.

punct fix. Primele astfel de tabloun snt dela

finea sed. XVIII. Cele mai multe represintd
scene din resboaie.
Panormos, numele antic al orasului Palermo.
Panou, (franc, panneau, pron. patio), o suprafatd incadrata cu o bordur sau cadru profilat.

Pansa, prima desprtitur a stomachului la

rum egatoare.

Pansament, aplicatiunea metodica a unui topic

ea a fost imp'artit in P. superioard (partea (medicament extern) sau a unui aparat pe o

apuseand) si P. inferioard (partea resdnteand). parte de corp bolnavii. v. Bandagiu.

Sub Diocletian, P. superioard a fost impartit in
Panta, v. Plan inchinat.
P. prima (la miazd-noapte) si Savia (la miazd-di),
Pantalonari, v. Bonjuristi.
iar P. inferioar in Valeria (la miaza-noapte) si
Pantazi, Grigorie, n. 1824 in Brasov. Studiile
P. secunda (la miazd-cji). Sub dotninatiunea ro- universitare le-a facut in Pesta, unde a depus
man, P. s'a romanisat mai ales in partea din doctoratul in filosofie, iar dupit aceea a absolvat
miazd-4i de Drava, iar in panes de miaza- teologia in Viena. Dela 1848 prof. serninarial
noapte mai putin ; ea a dat imperiului mai multi si secretar episeopesc in Sibiiu. Intrfind in tagma
imprati in epoca militarismului.
monachall, a inaintat liana la rangul de protoDin secl. II, P. incepe a fi nelinistit de bar- sincel. t 28 Nov. 1854. In memoria lui P. G.
bari : de Marcomanni dinspre miazd-noapte, de archiepiscopul-mitropolit Andreiu baron de aIazygi dinspre resdrit. In sed. V, imparatut occi- guna a crest la 30 Ian. 1855 Fondul Pantatian,
dental Valentinian III a cedit impratului oriental cu suma do 2000 fi. m. conv. Tot acest archi-

www.dacoromanica.ro

Pantece

Pantu.

519

episcop-mitropolit a testa pentru acest fond

Pantometru, instrument geodesic pentra
suma de 25,000 .6. prin testamentul sail din surarea de lungimi si de unghiuri orizontale si

1 Aug. 1871. Acest fond al archidiecesei gr.-or. verticale.

roman() din Transilv. are menitiunea, ca dupa
Pantomima, (grec.) drama sau comedie muta,
o capitalisare de o suta ani, adeca incepflnd din representata numai prin gesturile nnilor, ati30 Ian. 1955, interesele sa se intrebuinteze tndinea i miscarile corpalui si ale fetei. Actorii
pentrn dotarea protopresbiterilor i preatilor din se cfic pantomimi, piesele pantomime sau
archidiecesa gr.-or. rom. din Transilvania. Starea m into dram e. P.-le inflortr la Boina sub
acestui lond la 31 Dec. 1900 a fost 307,603'35 cor. August, prin tragicul Pylades, si comicul Bathyllus, din causa marimii teatrelor, in cari glasul
Pfintece, bale, v. Abdomen.
Pantelematism, (grec.) teoria filosofica care actorilor anevoie se atutia, si mai ales din causa
sustine, cO substanta tuturor estimilor este vo- lipsei de libertate necesar poesiei dramatice.
inta. P. este caracteristica particulara a filosofiei Persecutati si adese ori alungati de auto ritate, panlui Schoppenhauer (v. ac.). Dupti dinsul lnmea, tomimii erau foarte iubiti de poppr si de patricii.

ca fenomen, este representare, iar considerata Feluritele roluri ale poesiei erau representate,
in sine, ca aceea ce este si dupa cum noi o mai ales in Ronia, de un singar actor, ca masca
este vointa. Marti de vointa si de repre- si costum potrivit rolului, si era acompaniat de
sentare noi altceva nu putem cunoasce, fiind-ca musicd (flaute, citnbale, psalterii, harfe, q. a.).
altceva nu e ougetabil. Vointa este principiul P. incepea prin un cantec, executat de cor pe
activ pontru tot ce exista si se intfimpla. V. si meta, sau la Greci, de un corifeu in orchestra.
Voluntarism.
Pantelimon-Dobroesei,

[Pl.]
lJn e nu n clot or, explica cuprinsul P.-ei
com. rur. in Rom., j. cantecul dela inceput, cand era in limba greca.

Ilfov, situata la est de Bucuresci, intro eapitalft

forturi; se compune din sat. Alesi-Pasdrea,
Dobroesci, Mara* i Pantelimon, cu 1355 loc.
(Diet. geogr. 1892), 4 biserici si 2 scoale. Resedinta coin, e sat. Pantelimon, tot aici e si re-

sedinta subprefecturei plasii Dambovita-Mostiste.

Biserica Pantelimon pe apa Colintinei s'a zidit
la 1736 de Grigore Ghica-Vodd care este inmormntat acolo. Tot in acest sat infiintit Gr. Ghica

si un spital de sdraci 5i-1 inzestrit cu mai multe

mosii. In 1865 Dr. Davila infiint aici o scoala
de surdo-muti.
Pantelimon se numesce unul din cele 18 forturi ale cetatii Bucuresci, situat intro forturile
A fumati si Cernica in partea de nord-est a orasului Bucuresci. Fortul P., departat 8500 In. de
marginea orasului Bucuresci, este construit inaintea padurii P. si la 2000 m. de valea Paserei.
El este fiancat de bateriile nr. 6-7 si 7-8. Linia
fared Bucuresci-Constanta trece pe la sudul fortului P.
Pantelleria, (vechia Bossyra), insuld ital. intre

P.-le se intrebuinteaza si in timpurile inoderne.

Din ele s'au nascut baletul.
[M. S.]
Pantopode, (zool. Pycnogonide), animals articulate (insecte), de regula foarte mici si cu picioare foarte lungi, traiesc pe fundul marilor ;
masculii poartd able cu sine (ca dou din picioarele lor) pana la desvoltarea acelora.
Pantu, 1) P. Constantin, n. 1824 in Turchesul
Sacelelor langd Brasov, si-a facut studiile la

Brasov, Pesta si Cluj. Terminand studille iuridice,

a intrat in 1847 ca practicant cancelist la tabla

reg. din M.-Osorheiu impreuna ca alti tineri

Romani. In 1848 a venit acasd, aduand la Brasov

si in Teara Barsei hotaririle luate de tinerime.

In 19/7 Aprilie a intrat ca practicant la magistratul Brasovolui itnpreuna ca colegii jai C.
Seicareanu si Costi G. loan ; acestia sant primii
Romani primiti in slujba la magistratul din
Brasov. La 15/3 Mani a participat la adunarea
dela Blaj. A intrat apoi In slujba statului si mai
pe urma a fost judecator in 11.-Osorheiu pina
la 1867, cand s'a pensionat. A luat parte la viata

Sicilia si Africa, prov. Trapani, 83 km'. si 7315 loc. ; culturala i politica a Romanilor, ca rnembru al

terme calde vulcanice. Capit. P., la termurul sinoadelor din Sibiiu si ca deputat in dieta Arnord-vest, 3167 loc.; port.
dealului la 1863-65. La 1868 s'a retras la Brasov
Panteon,

templu consacrat calor 12 lei din ea advocat. t 1885. 2) P. C. loan, prof. la

Olimp; rnai inseamng i totalitatea oeilor

scoala comerciald super. din Brasov, liul lui Conpopor pagan. Mai tarfliu se numia locul ori templul stantin P., n. 1860 in Brasov, si-a facut studiile

unde se ase4au osmintele ori statuele barbatilor in Brasov si Viena. A scris mai multe schite
binetneritati fata de patrie; monument la Roma si novele, pe cari le-a publicat in Gaz. Trans.(,

si la Paris.

Pantera, v. Leopard.
Pantiri, odinioard ostasi

In Familia( si in Convorbiri literaret. Publicatiumle priucipale : Logofittul Matein, Brasov

imbracati in zale, 1887; Schite si Novele, Brasov 1893. Pe te-

adeca in camasi i cioareci de sirinii ca pldci de

metal; astinli numele unui sat in Bucovina,
numit si Opriseni.
Pantof, (dala ital. pantofola), incaltarninte
usoar la care pielea de deasupra acopere numai
jumtatea de dinainte a piciorului. Pantofar, fa-

renal sciintelor comerciale a publicat scrieri spedale, bine apretiate la noi, precum : Corespon-

harti si deseznne in diferite znarimi.

naturalistilor din Romania: Plante vasculare

denta. comercialaii, Sibiiu 1897; Teoria conturilor

curente, Sibiiu 1898; IIn capitol din contabi-

litatea dupla, Sibiiu 1898; Al doilea capitol din

contabilitatea dupla, Brasov 1900; Contabilibricant de patitofi, in inteles mai larg fabricant tatea in partida sin-10dt,, Brasov 1901. 3) P. C.
de incaltaminte in general.
Zacharia, conservator al colectiunilor i biblioPantograf, (grec.) instrument de reprodus de- tecei institutului botanic din Bucuresci, fiul lui
semne si harti in marimi deosebite. Inventa- Constantin P., n. 1866 in M.-Osorheiu, si-a facut
torul P.-ului este iesuitul Christof Schreiner. La studiile la Brasov si Bucuresci, licentiat In sciin1635 a publicat Pantographia sea ars delineandi tale naturale. Relativ la Flora Rotnaniei a pures quodlibeti. Pantografte, arta de a reproduce blicat in nr. 1 si 2 din Publicatumile societatei

www.dacoromanica.ro

520

Panu

Papa.

dela Caldaru.sani pi Pasrea; Plante vasculare care la cununie se acopere capetele mirelui i
dela Ciorogarla ; Ophrys cornuta Stev. forma ale miresei.
banatica Rchb., monografia nnei plante indigene,
Panzd de vele, (marina) pentrn bastimente
impreuna ca A. Procopianu-Procopovici. In ,Bu- se face din canepd si are diferite grosimi nuletinul ierbariului institutultti botanic din Bu- merotate deis 0, ces mai groasa, la 5 cos mai
curescic Contributiuni la Flora Ceahlaului, re- subtire. Ea servit nu numai pentru vele ci si
giunea alpina i subalpini, impreuna cu A. pentru feude de soare, cortan i de ploaie, capoate
Procopianu-Procopovici ; Vocabular botanic, con- pentru invlit diferite piese, etc. [Const. B.]
tinand numirile sciintifice i populare romane
Paolo, moneti de argint in vechiul stat biseale plantelor.
ricesc. Un P. (= 10 Bajochi sau iho Scudo) = icor.
Panu, 1) P., Anastasie, renumit brbat poPion, (grec) in versificatiunea inetricri (antica),

litic roman, n. 1810 la Iasi, 4i face studiile, patru tacte versificationale, constatittoare din eke
elite se puteau face pe acel timp, in teara
patru silabe, una lungd si trei scurte, in urmaapoi intra in magistratura, unde isi area' ca- toarea succesiune :
ranter independent. Amestecat in miscarea revolutionara Iesanti dela 1848, Anast. P. ajunge sub
Paos, panea de gran i coliva de grin fiert,
Ghica Voda 1852 ministru al justitiei. Membru mestecat cu miere i infrumsetat cu zacharicale,

In divanul ad-hoc at Moldovei (1857), infocat

partisan al unirei, P. este numit impreuna on
Vasilie Sturdza si cu Stefan Catargiu caimacam
al Moldovei (1858); in iutelegere cu cel dintaiu
In contra celui din lima lucreaza pentru realisarea scopului national, conform caruia se alego

la 5 Ian. 1.859 colon elul Alex. Cuza domn al

Moldovei si la 24 Ian. al Munteniei. Sub noua
domnie P. a fost presedinte al camerei din Iasi,

precum si alto minctiri 5i beuturi presentate

spre binecuvantare bisericeascd in memoria pi
odichna sufletelor color repausati. v. si Coliva.
Pap, (botan.) Pappas, egretti (v. ac.), coroana
de peri fini, lungi, mata.sosi, ce insotesce florae si
apoi fructele dela multe Composee (Papadia, Seaieti, Barba caprii, Laptuca, s. a.) si Valerianacee ;
represinta caliciul florilor persistent si la fruct.
Papa, titlul episcopului din Roma si dupd religia catolica capul viRtut al bisericei i vicarial

insa putin dup aceasta a ctictut in alienatie

mentald, i frti a se mai insandtosa, a incetat lui Christos pe pamant. Numele de P. pang in
din viatd la 1867.
secl. VI it purtau toti episcopii, de atunci in-

2) P., George, (tiarist roman, n. 1848 la Galati, coace, si mai ales din sed. VII, insa acest nume
face studiile gimnasiale la Iasi si cele juridice s'a dat numai episcopului Romei vechi. P. se
la Paiis si la Bruxelles. Catva tirnp procuror la intituleaza : Summus Pontifex, Sanctissimus et
tribun. Iasi, P. devine 1881 sef de cabinet al Beatissimus Pater, Sanctitas Sua, Apostolica
ministrului C. A. Rosetti i apoi advocat iari in Majestas, Beatitudoe, iar in scrisorile oficiale :
Iasi, de mide este ales in camera revisionist& Servus servorum Deis dela Sf. Gregoriu I, care

1883, si se arat ultraliberal si partisan al cole- s'a numit asa din umilint si pentru a combate
unic. Adversar al lui I. Bratianu, P. se pe patriarchul din Constantinopole loan Ajundincungiurd de un grup de *radicalic i redacteaza torul, care se numia pe sine Patriarch ecumenic.
organul lar aLuptas prin care, atacand pe regele Insemnele distinctive ale P.-ei stint: inelul (anCarol, 5i atrage (Maiu 1887) o condamnare la nulus piscatorius), toiag cu cruce si coroand
inchisoare de 2 ani, dar se sustrage deis pe- tripl de aur, numit .tiarag. P.-ii in vechime,
inaintea lumei intregi se bucurau de un cult
deapsa fugind in strainatate. Opositia unitag
alego deputat in Ian. 1888 si, fiind gratiat de deosebit. Astfel impiratii romani dup.' ce erau
rege, isi ocupa locul in camera. Pe la 1897 se alesi, trimiteau indata legati la Papa, ca
apropie de vechii conservatori, in al caror partid incunosciinteze despre alegerea lor ; ei ii incoinfra on desvin3ire, dar dupd 4 ani Ii Ora- ronau, (Mean principilor si domnitorilor titula
sesce i, ales la 1 Martie 1901 in noua camera
coroana i judecau in cause internationale. In

liberall, pare acum a se apropia mai mult de timpurile cele mai vechi P. se alegea, ca toti
Dimitrie Sturdza. Dela 2 Nov. 1901 redacteazd episcopii, de earl clerul si poporul din Roma
singur revista Septmanag. Dela el avem intre si jur si se sfintea de card episcopal Ostiei.
altele : Portrete i tipuri parlamentare. (Bucu- Dupl ce Ines o asemenea alegere adeseori deresci, 1892).
genera in turburdri, mai ales din causa ingePinura, postav ordinar. v. art. Postav si Te- rintelor demnitarilor Iwnesci, P.-ii au regulat
modal de alegere, asa heat incepnd din sed. XIII

&Ruh.

Pinza, testiturd sadea si deasd obtinutti din numai cardinalii aleg pe P. (v. Conclave). P.-ii
fire de urzeala pi fire de bataturd, de bumbac de vro 300 ani incoace au fost toti Italieni.
sau de in, sau amestecate. P. se tese in mod Wind' acuma au fost 258 P. (v. si Papat.)
simplu pe resboaie de mind, iar in fabrici pe
[Dr. Iac. Radu.]
resboaie mechanice. P. tesutti pe resboiul de mand
Papa, com, rur. in Rom., j. Teleortnan, cu

se chiama P. de cas, iar ces fabricatd in 1000 loc. (Diet. geogr. 1897), 1 biser. i 1 small,
industria mare P. de pr Iv al i e. P. scoas de
pe resboin se pune la italbit, intinclandu-se la
scare ; in fabrici n.lbirea se face in mod artificial cu mijloace chimice. In sfirsit se mai
da P.-ei 5ia:pretura.

gara la nord-vestul comunei pe unja feratti Costesci-Mdgurele, care strabate teritoriul com.
Pipa, oras cu magistrat in U ng., cott. Vesprim,

sediul preturei cerc. cu acelasi nume, are judectitorie cerc. reg., notar public reg., academie
Pdna, (WU, ornat bisericesc, cu care se reform., gimnasiu infer., un pedagogin pentru
acoper sf. daruri, &sedate pe sf. disc si potir. invttori si altul pentru educatoare, numeroase
Numire de P. se da si perdelei ce alma la asociatiuni de binefacere, statiune de cale fer.,
usile impratesci ale sf. altar. Apoi valului cu oficiu postal si telegraf, industrie bine desvoltatii.

www.dacoromanica.ro

Papabiles

Papat.

521

Papabiles, se numesc acei cardinali, cari au Pipiruga, (Pdpdluga, Pltpdruda). Dac in

mai mare slinsa de a fi alesi papa.
capul vorei nu pima si seceta ameninti buPipidia, una din numirile populare ale plantei catele 5i fructele, se aduna fete si ficiori de
Taraxacum offieinale Wigg. (v. ac.).
8-12 ani, ai de regula pe o fata o imbraca P.
Papadopol, Calimach, Alexandru, fost ministra cu listare i frunze de soc (boz) si o invillesc
de externe (1865-66) si de culte (1868), a fost de abia se cunoasce, apoi 2-3 insi o insotesc,
unul dintre marii lgsbati ai Moldovei, cari au si pornind dela cask- la casa cant& un vers anumit
facut Unirea. S'a ocupat mutt Cu studii istorice salteaza, iar muierile din casa varsti alai preste
si a fost ales la 1876 membru al Academiei ro- P. si die: 'Asa Ira ploan, din cerine; apoi o damane. A scris Despre expeditia lui Igov Svea- riese cu. ceva. Prin alte parti P. o face o fetoslavici ; Despre Gheorghe Stefan Voevodul; meie saraca, si colinda cu alto femei in ilium de
Dunarea: in literatura si in traditiuni; Generalul Ispas, recitand un vers. Obiceiul acesta este

Pavel Kisselef in Moldova si in tear* Sofia vechiu. Se crede ca a fost un solomonar Cu aripi,
Paleolog. In manuscript: Istoria tipografiei in anume Joie, si pe acesta Il facuse Neu stipan

Romania. N. 1833 in Teeuci. f 1898.

presto ploi. (v. Pirperuna.)
[Atm.]
Papagalul, face parte din fam. de pasen i din
Papat, demnitatea, oficiul de papa sau de cap
ord. Acatatoarelor (scansores); mandibula do sus al bisericei catolice.
a ciocului e curbata in forma unui carlig, limba
Primatul papel. Biser. catolici crede ca P.
groasi, carnoasa, picioarele scurte i puternice, deriva dela Isus Christos, care a pus pe Si. Petra
ea 4 degete, 2 inainte, 2 inapoi; panela de di- de cap nu numai al Apostolilor, di si de fundaferite colori vii. Trajese in tenle calde. Sant ment si de cap suprem al bisericei sale, ca si
pasen i de pdure, destepte i viclene, cari se o guverneze cu putere si autoritate deplina. (Luca
acata ca dibcie, ajutandu-se de cioc la actare c. 22, v. 31; loan c. 21, v. 15 si 17). IIrmaSe nutresc Cu fructe, pe care le rup cu ciocul torul legal al Sf. Petra este episcopul Romei
sau en picioarele. Multe specii se pot imblandi. vechi, unde Sf. Petra si-a striimutat scaunul dela
Sant o multime de specii. Mai insemnate: 1) Antioehia si a murit martin Autoritatea papei
P. amazonic (Psittacus amazonicus) de coloare au reeunoscut-o la inceput toate bisericile si
verde, pe fata galbin, aripile i coada rosie. papa dela Roma era recunoscut nu numai ea cel
Traiesce in pidurile Brasiliei. 2) P. ara (Ma- mai de fruute intre cei 5 patriarchi, ci chiar ca
crocercus macao), un P. mare, cu pene rosii, autoritate supremi i jurisdictionali. S'au facut
albastre i verdi. Lungimea 85 cm. Traiesce in in toate timpurile incercri de a se subtrage
America de sud. 3) Ararauna (Sittace coerulea), de sub autoritatea ponteficilor romani intre cari
cu pene albastre deschis pe spate, galbine aurii desbinarea lui Fotie (v. ac.) si reformatiunea
de desubt i grumazi; lungimea 97 cm. America (v. ac.) din secl. XVI.
Drepturile papel. Papa are asupra bisericei
sudica. 4) Melopsittacus undulatue, fruntea,
partea de sus a capului galbine cu pete negrii, primatul jurisdictiunei, in puterea canna, dupi
grumazii, umerii i aripile verdi cu dungi negre, dreptul divin (jure divino), are putere sau jaspatele i hurta verdi. Lung. 18 cm. In Australia. risdictiune ordinar nu numai asupra tuturor

5) P. cenufiu sau Iaco (Psittacus erithacus), credinciosilor, ci este superior si episcopilor atilt

de coleare cenusie, coada rosie. Lung. 36 cm.

In Africa centr. i vestie. 6) P. cacadu (Cacatua tu4ilturea), cu pene albe si mot galbin.
Ciocul negru, picioarele cenusii. Traiesce in
ins. Moluce. 7) Inka-Cacadu sau I acul (Plictolophus leadbeateri), ca pene trandafirii, aripile

singuratici, cat si adunati in couciliu. In special

colorate si stralucitoare, ciocul mare; trrnesce

in Guinea nona.
Papahagi, Pericle, scriitor roman din Macedonia, a publicat jocuri copilresci culese dula

legi, judeca si pedepsesce in cause bisericesci,

convoacii concilii, le presideazi 5i intaresce,
dispune de averile bisericesci, numesce pe demnitarii bisericei, etc.
Domeniul temporal al papilar. Papii 'Ana in
1870 au avut i domeniu temporal ai astfel erau
domnitori civili. Domeniul temp. al papilor
luat inceputul de pe timpul lu Constantin
eel Mare, asa clicnd pe nesimtite, caci dupi ce

drepturile papei sant: 1) ca invitator, invata,

decide si judeca infalibil (v. Infalibilitate) in
causele credintei si ale moralei, infiinteaza si
supraveghiazd institutele intemelate pentru propagarea credintei, etc.; 2) ca archiereu suprem

albe, motul alb Cu pete rosii. Traiesce in Australia. conduce si reguleaza toate afacerile spirituale
8) Eckctus Wagl., P. nobil, cu pelle frumos ale credinciosilor; 3) ea pastor si carmuitor aduce

Romanii din Macedonia. Bucur., 1893; Romnii

din Meglenia (texte si glosar), 1900; Din literatura poporala a Aromanilor (materialuri folkloristice), 1900.

Papal ce se tine de papa din Roma eistem

P e doctrina despre superioritatea ponteficelui resedinta imperialui s'a mutat la Constantinopole,
roman fata cu toti episcopii bisericei crostine ; mpratii aveau tot mai patina grije de Italia,
in opositie e sistemul episcopal, care sustine, lsandu-o prad barbarilor, i astfel popoarele
ca papa e subordinat conciliului ecumenic, adeca numai in papi aflau scut si aprare. Asa s'a inadunarei intregului episcopat, prin urmare dela ceput suveranitatea papei asupra Rornei si a
papa se poste apela la conciliul ecumenic.
jurului ei. Dom. temp. astfel inceput s'a mark,
Papkluda, numele romilnesc al paserei Capri- cu deosebire prin donatiunile lui Pippin, regele
mulgul (v. ac.).
PapArada, Jumari (v. ac.).

Francilor (a. 755). In sect tirmitori acel domeniu s'a intins tot mai tare prin donatiuni de ale

Paparrigopulos, Constantin, istoric grec., n. domnitorilor, si culmea si-a ajuns-o pe la mij1815 in Uonstantinopole. A fost profesor in local sed. XVII; dup aceea ins mai multe

Atena. Opera sa de capetenie ,Istoria poporului orase s'au subtras pe incetul de sub domnia
grecesce (5 tom.), 1- 26 Apr. 1891.
papei. Dom. temp. a fost suprimat si incorporat

www.dacoromanica.ro

522

Papaveracee

Papiu.

Franciei de &ail Napoleon I in 1809, a fost dicina la univ. din Angers, dar mai tardiu a
insa restaurat in parte iardsi la 1814 si a dnrat facut cunoscintl ea Huyghens, cu Leibnitz si
pand in 1870, &and impreund cu Roma a fost en Boyle si s'a dedicat fisicei. P. a construit

ocupat d cAtrii guvernul italian. (Cf. Dr. Ratiu, prima pompl de aer cu 2 pistoane, a fAcut maDrept bis. p. 223 ss.)
[Dr lacob Radu.]
sina de vapori, la care vaporii se condensan prin
Papaveracee, (botan.) familie de plante dico- ap rece si astfel pistonul se intorcea in urma
tiledonate din ord. Rhoeadalelor, erbacee cu presiunii aerului.
sue laptos, comune in zona temperafg a hemisPapinianus, Aemilius, (150 sau 140-212 d. Chr.)
ferei nordice. Genul Papaver cu specia P. som- cal mai mare jurisconsult roman. Ocupd mai
niferum L., Macul alb, M. de grading, de multe functiuni inalte si, sub Septimiu Sever
origine din Asia mica', eu seminte albe i negre, prefectul pretoriului. A cest imprat ii recomandd,
se cultiva pentru castigarea opiului (v. ac.), cap- la moartea sa, pe fiii sdi Caracalla i Geta, intre
sulele de serninte intrebuintate in medicing
cari 1'. se sili sa intretie unirea. msA Caracalla
il deprta din functiune i dup.' ce ucise pe
pentru olitiul extras din seminte (500/).
Papazoglu, Dimitrie, n. 28 Martie 1811 in Geta, pretinse dala P. sA justifice aceast fapta.
Bucaresci, intrat in ostire 1830 ca iuncar, a P. respunse, ca e mai usor a comite un omor de
ajuns patta la gradul de locot.-colotiel. El a po- frate decat a-I apra, caci ar fi al doilea omor
pularisat prin creionul su tigurile domnilor si a inegr memoria unui nevinovat. Aceasta
oatnenilor de stat at Romaniei, si a lug mai causa uciderii sale. In Pandecte (cf. Corpus juris

multe serien, intre cari Istoria Bucurescilor. civilis), se ad 595 de. fragmente din operele
t 1893.
lui P., insemnate prin un stil lamurit, concis si
Papetorie, comerciu cu tot felul de hartie ; elegant si prin o rard prudent si inalt equitate.

Male si carton; eutii elegante ca hartie de Cujas (v. Cujacius) a cotnentat intr'un volum

scrisori si cnverte, etc.

in folio fragmentele lui P., pe care Ii numesce

Papfalvi, Constantin, n. 1804 Tn Popfalau, cott. neintrecut si neegalat de uici un alt jurisconCluj. Numele familiar i-a fost PApuciu, dar i-l-au sult. Moartea lui P. e titlul unei tragedii a lui
sthinibat profesorii din Cluj, wide a studiat scoa- Gryphius (v. ac.).
[M. S]
lele primare i gimnasiale. Absolvand teologia la
Papiniu, loan, diplomat rom., n. 9 Nov. 1853

Blaj a fost numit profesor la gininasiul si scoa- In Ploiesci. A fdcut studiile lieeale in teara

lele normale, unde a functionat si ca director

substitut; 1827 chirotonit preot celibe; 1833
numit paroch in Hunedoara si ajutor de vicar
al Hategulni, iar dela 1841-51 vicar. 1851 f

facultatea de drept in Paris. 1879 a intrat in

diplomatie in calitate de cancelar al consulatului din Salonic, devine secretar de legatiune

la Constantinopole, 1884 consul gener. la Salonic,

ales canonic la Blaj, inaintand pilna la dignitatea 1885 sef al divisiei consulare din minister, de
de preposit. t 1892 la Blaj, in .virst de 88 ani. externe, apoi secretar de legatiune cl. I, 1891
Farm ce a fost tined in viata a facut o funda- secret. gener. al ministerului, iar in Nov. consul
tiune frumasa, care acji trece presta 40,000 cor. gener. la Budapesta. 1893 agent diplomatic si
si ca mare adept al episcopului Lemnyi, a dispus, consul general la Sofia, 1894 ministru plenipoca osemintele acestuia sa se readuca din Viena, tentiar, in 1896 trimis in aceasta calltate la
pe eheltuiala fundatiunii sale, ceea ce s'a si in- Belgrad.
[Diet. Cont.]
tmplat in 1901. P. a luat parte in miscarile din
Papirius, Cursor Lucius, magister equitum

anii 1848-49, la dietele din Pesta si Dobritin, In 340, consul in 325, 319, 318, 314, 312, dictator in 323 si 308, invinge pe Samniti, Prenestini i Sabini. P. sterse rusinea infrangerii
dela Furcile-Caudine pi este socotit in istoria

s't mai targlin la dieta de ineoronare.

Paphlagonia, tinut in Asia mica Ingd Marea
Neagra, eapit. Sinope.
Paphos, colonie feniciana pe termurul vestic
al insulei Cipru, cu renumitul ternplu al Aphro-

ditei, care aici ar fi iesit din msre.

Papias, Sfntul, episcopulHierapoliei in Frigia

.5i until dintre invtaceii Sf. loan Evaughelistul.

t ca martir pe la 163. A sorts 5 carti intitu-

tulate *De explanatione oraculorum Doininicortunt. Despre P. sustin unii scriitori vechi, ea

Romei ea tipul soldatului disciplinat. Face parte

din gens Papiria, renumita familie plebeiana.

Papiu, Alexandru Ilarian, fost ministru, renumit istoric ei jurisconsult, cunoscut si iubit
de poporul ardelean, ea unul din organisatorii
si conductorii revolutiunii dala 1848, sub numele Alexandru dala Budn, un sat pe Campie,
uncle tatal siliu era atunci preot. N. la 1828,

in bona fide ar fi fost aderent al Chiliasmului. fac studiile secundare la Osorheiu, Blaj si Cluj,
(Cf. Eusebiu, Hist. L. III, c. 39.)
unde la 1847 terming si studille iuridice. lar
Papiermach, (franc) coed de hartie ante- istoria nationall si inflacirata iubire de neam
stecata eu argila, ghips, cleat, creta, etc., pre- le inveta dela Petru Mawr si dala pgrintele seu
wad in diferite forme, apoi uscat i lustruitd; om cu studii superioare care pentru patriotism"'
intrebeintat pentru cutii, figuri, etc.
su f ucis la 1848 de Unguri. Intre 1845 si

Papila, papilla, (anat.) miei ridicaturi ale pielii 1847 redact in Cluj, ea student Zorilee, o foaie
(coriului) sau mucoasei limbei. Se mai numesce literard, care contribu tnult la desteptarea spi-

P. si discul uervului optic in bulbul ochiului. ritului national intro tinerime si la pregatirea

v. si Pielea, Limba, Ochiul.

Papilio, (zool.) insemneaza fluture; se mai inteleg sub numirea de P. si numai fluturii diurni.
Papillote, o bucaticd de siting infasuratO cu
piele, destinatd pentru a increti perul.
Papin, Dionisiu, fisician francez, n. 22 Aug.
1647.in Blois, t 1710 in Londra. A studiat me-

ei pentru evenimentele ce urmar. Cu inceputul

anului 1848 fit numit practicant sau scanceliste
la Tabla regeascAg (Curtes de Apel) din Osorheiu, unde se aflau pe atunci Iancu, V. L. Pop,
Buteanu pi altii, pand la 30 Romani. Entusiast
tribun al poporului, la 15 Main 1848 f ales in
comitetul national, lar in Oct. 1848 f ales se-

www.dacoromanica.ro

Papal

rapuc.

523

cretar al acestui comitet, numit acum comitet a publicat tom. IV de Cuvntari bis. si narade pacificatiune cu resedinta in Sibiiu. Dela 1850 tiunea istoricrs Preotul din Noenie. In 1895 a
piina la 1854 continua studiile iuridice in Viena tiparit ePreotul ca ministru in sacramfintul pesi Padua. Reintors din Italia, la 1855 se pre- nifinteie; la 1897 a serie Reflexiuni fugitive la
gatea pentru advocatura, intrand in cancelarla cap. I din cartea lui Rthy L. Az olah nyelv
unui advocat in Viena, cand fa chieinat de Gr. s nemzet megalakulsae si in 1898 brosura eCuGhica, domnul Moldovei, ca profesor in Iasi, gete i consideratiunie, toate aceste patru sub
uncle propuse dreptul penal si statistica, iar pseudonimul eArghirobarbe. P. de present este
mai tarcliu dreptul roman la facultatea
director prep. si inspector scol diec., presedinte
infiintata la 1851. Apoi fa numit juris- al reun. invet gr.-cat. din jurul Gherlei, pres.
consult (advocat al statului) in Moldova, iar la onor. al reun. invifit. din cottul Satmariu-Ugocsa
1861 procuror general al curtii de casatie in si membru 000r. al reun. ins*. din cottul BiBucuresci, si sub ministeriul Cogalniceanu mi- strita-Ndsud si al celei din archidiecesa Blajului.
nistru al justitiei. La 1868 fa ales mern bru. al
Papp, Pepa Pavel de, n. 17 Dec. 1827 in
Academiei romane, cu care ocasiune serse eViata Bezne, sat in cottul Bihor (Ungaria). In 1848,
si operele lui G. Sincaie, ca discurs de receptiune. cand a isbuonit revolutia, era elev in liceur din
Lui i-se datoresce infiintarea societatii Tran- Oradea mare. Tatl set; Popa Mihaiu, care pe
silvania e (v. ac.), al carei presedinte i zelos atunci era invatator in Bezne, voia sa-1 faca
conductor a fost pand la 1873, cand s'a im- preot, el ins& cu mai multi tineri din Bezne

bolnvit de paralisie cerebrala, n urma unei

incordate activitati, inchinate binelui public si
idealului national, pentru care trdia. Dus de
amicii sal la institutul din Dbling lava Viena.

Borodul mare s'au fnscris ca voluntari la batalionul 55 de honveclie, compus mai tot din
Romani. 21 Ian. 1849, dupa lupta dela Sibiiu,
fa numit oficien. Dupa inabusirea rescoalei

iar in ulna in Sibiiu, se stinse la 1879. Un frag,i1 depunerea armelor la Vilgos enligrit

straina-

monument de marmor arata aji locul, mide tate, bland parto in resbdul ()dental contra

zace trina sa in cimiteriul bisericei gr.-cat. din

Sibiiu. Dar un monument mult mai pretios, mai
durabil decat marmora i arama, si-a ridicat el
insusi prin faptele i scrierile sale. Mare nationalist, caracter de o tarie anticd i generos

Rusiei ; mai targiu a luat parte in resboiul pentru

unitatea i independenta Italiei. Frant de bull

si batrnete s'a retrae ca colonel in pensitme

la Chiavari (Italia).

Pappenheim, Gottfried Henric, conte de, gepatron al tinerimii studioase, pe care o ajuta neral imperial, n. 1594 in castelul P. in MittelCu sfaturi intelepte si adeseori ca bani, P. a franken, 1614 treca la catolicism, 1623 seful
lasat o suvenire scumpa tuturor cati 1-au cu- unui regiment de Cuirasieri asa numitii Pappennoscut, si un nume nemuritor in istoria noastr heimere; sub comanda lui Tilly in calitatea de
politica si literara. A scris: eIstoria Romanilor general al cavaleriei imperiale, dada asalt 1631
din Dacia superioarae, 2 vol. (1851-52), din asupra Magdeburgului si-1 ocupd. Prin vehecari al doilea cuprinde evenimentele din 1848 menta atacurilor lui produse desastrul dela Brei'Ana la 15 Main; eIndependenta constitutionald tenfeld (17 Sept.); t Bind rank la Liitzen,

a Transilvanieie (1861); Tesaur de monumente Lipsca, 17 Nov. 1632.

istoricee, 3 vol. (1862-65); Responsabilitatea
Pappos, matematician grec din Alexandria, a
ministerialtie (1866); ,Viata i operile lui Sincaie trait in sed. IV a. Chr. Din opera sa eMatie(1870) ; Scrisoarea adresatalui Cuza despre eIdealul maticae Synagogae., s'au putut deduce meto[M. Strajan.]
national al Romanilore p. a.
dele rnatematicianilor vechi.
Papiu, P. loan, preposit, sciiitor roman, n.
Papp Szilgy de Illysfalva, Iosif, Dr., numit

24 Aug. 1836 in Sas-Uifalfiu (Noeni) Trans., episcop gr.-cat. al Oradei mari in 1 Nov. 1862,
cottul Doboca; a studiat in Nsiitid, Cluj, ab- asistent la tronul pontifical, consilier intim de
solvand gimnasiul in Blaj, iar teologia in Viena. stat, cavaler al ord. Francis Iosif I. In 1869
1865 ales profesor si apoi director gima. in si 1870 lu parte la conciliul ecumenic vatican.
Ndsdud, a propus limba rom. i greed pana la Partea cea mai mare a averii sale a lasat-o spre
1869. Activitatea literara si-a inceput-o in 1869 scopuri diecesane. t 5 Aug. 1873 in s. 61 al
cu Cartea Sf. Than Chrisostomul despre preotie, etatii sale.
tradus do pe originalul grec. In 1870 a pa- Pappus, (botan.) v. Pap.
blicat Viata dupa moarte sau nemurirea suPaprica, v. .9 rdeiu.
fletului, in 1871 Abcdarul si Legendarul pentru
Paprical, milncare ungureasca preparata din

scoalele conf. rom., cari au aparut pand scum carne prajita cu ceapa si cu putin ardeiu rosu
in IV edit. La 1872 a inceput eirul predicelor in tint sau in unsoare. La urm se adauga si

sale cu tom. I de Cuvntari bis., aparute in smantand.

II edit. La 1874 a editat tom. II, la 1875 un Papuan', (Papua,Negrito,Melanesieni), popor

tom de Predici funebrale. A scris apoi : Gra- apartintor rassei oceauice, ca. 800,000 capete,
matica limbei romane pentru Maghiari, Dreptul care ocupa interiorul insulelor ce incungiur
canonic in extensiune de 620 male, cari au remas Australia (Guinea noud, insul. lai Solomon, Heinsa in manuscript. La 1883 a lucrat Gramatwa bridele none si Caledonia nou).; coleares pielei
limbei romane pentru sooalele inf. dupd Cipariu, este bruna-vnat inchis, capul e angust si Malt,
pe care la 1899 a intocmit-o in edit. dup si- Cu par lung; P. au fost tinip indelungat cunoscuti
stemul fonetismului moderat. In 1885 a lucrat ca canibali ; aproape goli, dar nu cu totul lipsiti

si tiprit opul Orions cath.e in limba rom.

de oaresi care cultura (econornia de camp, vlatind. Tot atunci a editat si tom. III Cuvntari natal; credinta in nemurire).
bis.; a tradus din italiana Resultatele filosofiei
Papua, incaltaminte usoara de casa. (v. Inpropuse in mod poporal de I. Fraporti. In 1888 cltamiute.) Papvgiu, aarlatan flecar si siret.

www.dacoromanica.ro

524

Prima

Parileanu.

Papura, numele popular al plantelor: Typha meaza trecerea dela figurile metaforice la cele
de cugetare, in special la comparafiune.
latifolia L. si Typha angustifolia L. (v. ac.).
[M. Strajan.]
Papurl-Vodi, porecl data de popor domnitoParabola, (geometrie) linie carba, ce resulta
rului moldovean Stefitnifa-Vod-Lupal (1659 pang
1661), din pricina foametei cumplite ce bantui din secfiunea unui con printfun plan in seas

team in timpul ru, asa ca oarnenii Macan paralel cu o lature a sa; ea seamn cu o jupapunt uscat si mcinata.
PApu9a, piso de munte pe culmea Ghezera,
in Rom., j. Mused, inalt de 2426 m.
PApuga, mica figuni de om facut din lemn,
porcelan, ceard, etc.; servil la jocul copiilor mai
mici. Papuetrie, fjarlatanie, insellitorie.
Pipu9oiu sau Populsoiu, se numesce in Moldova planta cultivata Zea Mays L. (v. ac.), porumb in Muntenia, cucuruz in Transilvania si

mtate de elipsa ce se prelungesce la infinit.

Paracelsus, Philippus Aureolus Theophrastua
de Hohenheina, numit si Bombastus, medic pi
natural ist renumit, u. 17 Dec. 1493 in MariaEinsiedeln (Elvefia), a introdus chimia in far-

made, a indemnat pe medici sa se reintoarca

la observafiuni si experimentan, si a cercetat
dupa medicamente specifice. Scrierile sale au
fost publicate la Basel 1589, 10 tom. Asupra

lui au scris: M. B. Lessing, Marx, bilook, HartPapyrin, identic ea hartia de pergarnent; in mann, Schubert si Sudhoff. t 23 Sept. 1541 in
mod gresit se di acest nume si shirtingului de Salzburg.
Paracentesis, operafie, care const in punchartie.
unui organ sau a unei cavitifi seroase,
Papyrograph, aparat de a reproduce scrisori fionarea
pentru a scoate lichidul patologic ce-1 confine.
In 200-300 copii.
Cuvntul de P. se intrebuinfeazi indeosebi pentru
Papyrus Wi11d., (botan.) secfiune din genul puncfionarea cavitifii abdominale, in casuri de
Cyperus (v. ac.); P. antiquorum Willd. = Cy- ()suit& P. se face cu un instrument numit t r operus Papyrus L., e planta din care Egiptenii, c a r t, care consta din un tub de metal, de lunRomanii i Grecii cei vechi confectionau papi- gimea si grosimea unui creion subfire, in care
rusurile pe cari scriau.
e introdus un ac, care ample complet tubul. Cu
Ungaria.

Para, monet. turceasca, iho parte dinteun instrumental astfel adaptat se infeapd abdomenul si se scoate soul, astfel cA prin tub poate
Park (Grao P.), stat in Brasilia nord-est., curge lichidul din abdomen.
[V. I.]

leu vechiu.

1.149,712 km'., 328,455 loc. (1890). Capitala P.

numit si ,Beleme, langa Rio P., 65,000 loc.;

reved episcop.; port de export pentru finutal

Parachronism, identic cu Anachronism (v. ac.).

Paraclase, (geolog.) litoclase insofite de fail.

Paraclesia, (grec) bisericuf, capela
riului Amazon.
lou de inchinaciune alipit de edificiul principal
Para, _roan, antiial vicar episc. foraneu din fi- al bisericei.
nutul Nitsudului, vicariatul Rod n ei, regimentul11
Paraclet, atributul Spiritului dint, ca mande granit romanesc, n. in Silvasul de sus, cott. Hu- gaitorul ai patronul oamenilor si intrepunatorul

nedoara, pe la finea secl. XVIII. Studiile le WI lor la Ddeu LAM; aceste atribute se cuprind si
In seminariul catolic Pasmaneum din Viena. Era In rugaciunea Amprate ceresce.
un om cult, roman zelos i infocat. A luptat
Paraclis, rugaciune de invocare a Domnului
foarte malt in contra nedreptAfilor ce se fauna
ajutorului cues pentru departarea
Romanilor graniferi din partea autoritafilor minefericirilor publice ori private.
litare austriace. In unna a fost vicar la Fa- Paraclisier, servitor si cantriref la biserica.

garas, iar la 1807 numit canonic in Blaj. [M.]

Parada, convoiu sau reunire pompoasa, cu
Parabasa, (grec.) (digresiune s. transgresiune), deosebire de trupe; desvoltarea de pompa. In

o parte a comediei vechi, de obiceiu la inceput, scrima se numesee P. aprarea corpului contra
in care autorul insusi sau corifeul corului, pu- atacului sau loviturei adversarului.
nand jos masca, se adresa publicului ea unor Paradigma, exempla (sablon) gramatical.
cetilfeni, iar nu ea privitori, si filcea apologia Paradis, loe de desfatare, grdina fericirii, in

comediei, combtea pe critici sau spunea ve- care a asezat Ddeu pe cei dintalu oameni; ea
derile sale despre felurite afaceri publice, cri- era spre resdrit, plantat cu tot felul de flori, si
ticand pe oamenii politici; cum se vede in Vespiig, udata de apa ce se vrsa in patru rind : Phison,
Nonii,Paserile( si alto comedii ale lui Ari- Gehon, Tigris si Eufrat. De oarece prin diluviu
stofane. Prin P. comedia veche rivalisa in in- fafa plimntului s'a schimbat, adi nu se mai poate
fluent-A Cu tribuna, Ora cand 404 a. Chr., dupa staton local undo a fost gradina P.-ului. (Cf.
introducerea celor 30 de tirani, P. fa oprit.
Dr. Lorenz Emil, Gratz, *Schauplatz der heiligen
Parabola, (grec) asemnare, Oda, figur me- Schrift.4) In sens translat P. se numesce si local
taforica, e povestirea unei intmplari sau fapte fericirii vecinice unde se duc sufletele celor adorornenesci inchipuite. Scopul i insemnittatea P.-ei inifi in deplina curafenie.
este de a face cunoscute oamenilor, sub icoana
Paradox, v. Antitesa.
vie a vr'unui exempla din vigil, adevruri si Piriteanu, Emanuel, descendent al uneia din
precepte morale cad, fiind prea abstracte, ei nu cele mai vechi familii din banii Olteniei, n. 1860
le-ar infelege altfel. P.-le sant foarte nutueroase
in invfitturile lui Christos si ale lui Buddha. In
literatura moderna se afla mai ales la scriitorii
germani Lessing, Herder si Krummacher. Prin
explicarea adeviirurilor, ce silut destioate a ilustra

in 1svoarele, j. Gorj, Rom. A publicat: Nicu Ste-

luti, novele; timbre si lumini, au vol. de poesii

sociale; Cartea sateanului, in fascicole pentm
popor, pe urmil publicate inteun vol. Aprig luptator, ca si mow' su Dam. Plesioeanu, continua

si cari de multe ori se pun ca termini de coin- lupta pentru instruct-la feranului roman. Este caparafiune, la sfirsit sau la inceput, P.-le for- pitan in regim. de Gorj Nr. 18. (v. fd Parilianu.)

www.dacoromanica.ro

Paraesthesia

Paralipsa.

525

Paraesthesla, sensatiuni abnorme in piele, ca din Oltenia, ounoscut din sed. XV, la 1430. Un
mncarime, furnicaturi, amorteal.
banal Hamza P., trdia pe la 1600. Din aceasti
[V. I.]
Parafa, trsatuii adause la semoki de nume familie, din care se trage 5i ilustrul savant molpentru a le deosebi de altele i pentru a ingreuia dovean spdtar Mileecu (v. Carnul), s'au mai
distins: Mamie postelnic Danciu, in ilele lui
imitarea lor.
Parafernal, se numesce dreptul femeii mari- Mateiu V. Basarab, fundatorul manast. Polovraoi

tate relativ la averea sa ce nu e dotal. Cand din Gorj (1650). Acesta fa outwit la 1659 de
femeia stipuleaza un regim dotal, bunurile ei Mihnea III, impreunit cu alti boieri, si impreun
le administreaza sotul. Averea necuprinsa in ca fiul ski Preda logofkul.
foaia de zestre, e parafernala sau extradotala $i o
Din ramura Milescilor: Barbu Milani, mare
administreazif. femeia. In vechile legiuiri aceast ban, fiul lui Danciu de mai sus, numit asa dupl
avere se numea exo pri c I. Veniturile para- mosia Milesci. Era un mare boier celebru, de care

fernei apartin femeii i creditorii brbatulur nu vorbesc adesea cronicele muntene. Din neamul
le pot urmri. In Rom. daca toatit averea femeii R-ilor mai dint veo dei descendenti, din cari
e P., ea contribue ca o treinie din veniturile capitanul Emanuil Pltraeanu (v. ac.). [0. L.]
sale la sarcinile ciisatoriei (art. 1284 cod: civ.).
Parajd, com. rur. in Trans., cott. Odorheiu,
Sotia nu poate sa instraineze averea P., nict
cu 2093 loc. Magh., fabrica de chibrite si ocn,
se judece pentru dinsa, deck cu autorisatiunea de sane, din care se scot la an 40,000 q. Pe
brbatului sau en permisiunea justitiei, daca - el dealul numit &Elegy sanea ias pana la supranu consimte. In Romnia, regimul matrimonial fata pamantului; prin acest deal trece un park],

obicinuit e eel dotal; paraferna e o raritate.

care mijlocit se revars in Tarnava mica, pu-

stiind pescii din acest fin.

[Scribal]]
Parafina, substantO albrt de consisteuta cearei,
Paralaxa, unghiul format de clod diferite linii
en structura cristalin fusibila intre 300 si 650. visuale in raport la acelasi obiect, mai cu sung

Contine seria hidrocarburelor saturate de ea In astronomie. In oculistici deplasarea para-

lacticd, servit la determinarea excavatiunii nerParafrasa, figura de stil, expresiune tenden- vului optic (la glaucoml.
tioasit, ce tinde a intuneca adevrul.
Paraldehyd, (COI, 0) 3 --. 132. Se prepari ameParafulger, Paratoner, aparator de trrtsnet. stecand aldehida etili el ca acid sulfuric, clorhidric,
P. e o vergea de fier de 2 m., ce se pune in clorur de zinc, etc. La o temperaturit joasa P.
virful edificiului, ca s-1 apere de trasnet. Ver- cristaliseaza. P. se topesce la 10.50, fierbe la
geaua in partea deasupra se termina inteun 1240. Lichict este incolora, aromatic 5i ea un
virf de antrm aurit sau platinat, ca sit nu ru- gust acru. Se solv foarte usor in alcool si eter,
gineasca Dela partes dinjos a vergelei duce o ceva mai greu in apd. P. 6 sedativ $i hiporotica.
sirmil de fier sau de amnia paralel ca coperisul
Paralel, se dice de don linii drepte sau dou
ca zidul pang &lino in painnt, unde se ter- suprafete plane egal indeprtate una de alta in
mini' inter) tiblita de arama Daca edificiul e toat intinderea lor, astfel ea ori cdt le-am premare, trebue sit aplickn mai multe P.-e, fiindca lungi, ele nu s'ar intretdia nici odat.
Paralela, o specie de descriere, care expune
P.-ul nu apar deck numai suprafata circumscristi cu o razi egalit la P., sau cel mult de alturea insusirile a dou persoane, a dotter podou ori cat P. Prin P. electricitatea, ce se poare, a douii lucruri, arittand contrastul sau
adung in edificiu, se scurge spre non, de alta asemnarea lor. Celebre stint ca opere: Vietile
parte la ca.' daci electricitatea din nori s'ar paralele, de Plutarch, Paralela intre antici si
desckca spre edificiu, P.-ul o primesce in sine moderni, de Perrault, si mai recenta: Superiori$i o conduce in pamant. Inventatorul P.-lui e tatea artelor moderne asupra antelen antice, de E.
americanul Beniamin Franklin (1752). (Cf. Ba- Veron (1862), Paralele intre Remiada si Lutria,
de Batteux, Paralela intre Romani si Francezi,
caloglu: Anal. Acad. 1X.)
de Mably ; iar ca P -le mai scurte : P. intre CorParagina, pdmsnt remas necultivat.
Paragoga, accident gramatical, ce adaug o neille Qi Racine, de la Bruyeres (in Les Caractres), intre Buffon si Linnaeus, de Cuvier, s. a.
silaba la linea cuvntului.
Paragonit, mineral, mica sodic Se gsesce Paralelepiped, (geom.) prisma formata din 6 paralelograme, din can ate dou stint egale si palaumai in sisturi cristaline.
Paragraf, mica sectiune a unui capitol, re- ralele intre sine.
Paralelism, forma de stil si de ritm in poesia
presentat cu semnul .
Paragramm, (grec), adaus, suplement. schim- hebraica, araba, chinezd si a altor popoare orienbare de itere prin care ajungem la un joc de tate. P. e sinonimic, cOnd allturri imagini asemenea, cu acelasi inteles; antitetie, dud alatura
cuvinte cu inteles glumet.
Paraguay, 1) P., riu, afluent al riului Parana idei opuse, pi eintetic, cand produce ritmul prin
in America de sud; isvoresce aproape de Dia- asezarea simetrica a ideilor.
mantina, in statut brasilian Mato-Grosso. In Paralelogram, patrulater plan ale anti laturi
lungime de 2600 km., se varsa in 3 brate in opuse sfint parade, prin urmare si egale intre
Parana, 25 km. de Corrientes. Mare parte navi- sine: patratul, dreptunghiul (oblonga!), rombul
gabil. 2) P., republicd in America de sud, iutre si romboidal.
Bolivia, Brasilia si Argentina; 253,100 km2.,
Paralipomena, (grec) cele trecute cu vederea,
430,000 loc., 70.000 Indiani s'lbatici, ceilalti adaus la fine; in Septuagintat numele cirtilor
Portughezi, Spanioli, Italieni, Francezi, s. a. cronicei.
Paralipsa, (gree) figurti retoric. prin care se
Clima este semitropical., sanatoasa. Pdurile gigantice acoper mari teritoare.
previne observarea adversarului, ca s fie resPdrfilanu, (Milescu), veche familie boiereascti pinta mai inainte.
C,7 H88 Oda' la C88 1148.

www.dacoromanica.ro

526

Paralisia

Parasit.

Paralisia, acea stare a corpului sau a nnei

P arapetale, (botan.) foite accesorii ale petapart a corpului, clind activitatea musculaturei lelor deba flori.
e nitnicitd- P. incompleta se numesce parea Paraphasia, tulburare a graiului, care consta
in pronuntarea unui euvnt in bocal altuia, din
P. poate fi provocata de afectiuni cerebrale
spinale (P. centrald) sau de afectiuni ale ner-, causa, cd, cuvintele presinta oare care analogie
[V. I.]
vilor $i musculaturei (P. periferd). v. Hemiplegia de inteles sau de pronuntare.
Paraphimosis, strangularea glandei (membrului
si Paraplegia.
Paralog la, (grec) se numesce in genere ori viril) prin deschidetura prea mic a preputului.
ce eroare formal-logia, care se opune postula- Se dice si numai fimos.
telor dreptei cugetari si corectitudinei rationaParaphrenitis, inflamatia diafragmei, adeed a
mentului. Daed astfel de eroare n'a fost facutd cu membranei, care desparte cavitatea toracied de
intentiune de a seduce $i a ineela prin dinsa, abdomen (pantece).
ci a urmat in mod conclusiv din oarecari preParaphronesis, alienatie mintal temporal,
mise false, atunci ea se numesce i paralogism, iesire din minte.
Paraphyse, (botan.) peri simpli sau ramificati
iar daca a fost fdcutd intentionat cu scop de a
induce in eroare si a insela piin dinsa, se nu- cari insotesc organele sexuale din conceptaculele
de la Fucus, basidele i ascele din fructul Ciu[Pl.]
mesce sofisma (v. ac.).
Param, (Parom si Baram la Slovaci, Perun percilor si Lichenilor, sporangii de la Ferige,
indeosebi la Boemi i Rusi Piorun la Poloni. organele sexualo dela Muechi, etc.
Paraplegia, sau paralisia partii inferioare a
Perkun la Prusii vechi, 13erkunos la Litvani),
deul fulgerului si singurul domn al universului. corpului, adeed a picioarelor, adesea si a recSlavii deduc numole dela Brahma, deul Indilor, tului si a besicii udului, inat suferindul nu
poate mala $i scap, fard voie, excrementele
identifica cu Iupiter la Romani.
Parima, (nutrir* ftinghiile intrebuintate pe $i udul. Causa zace in imbolnavirea meduvei
Prognosa in general e rea. Se recobordul vaselor, fie pentru manevra panzelor, fie
pentru legeturile vasului. P.-le sfint in general menda bi sulfuroase, mai tirdiu electrisare, etc.
de cnepd i sfint mai totdeuna cdtrdnite. In
Paraschiva, Sfnta, (Sf. Vinerea), n. in
timpurile din urni s'au intrebuintat din ce in Epiphate, aproape de Calicratia din Serbia. La
ce mai mult P.-le de sima de ofel si P.-le 1221 moastele ei au fost transportate la Tirnova
usoare de manild. Dup grosimea lor P.-le in- Bulgariei, de aci la Constantinopole, de unde
trebuintate in marina de resboiu sfint: garlinul, la 1641 voivodul Vasile Lupul al Moldovei le-a
adus in Iasi si le-a aaezat in nidnastirea Sfincea mai groasd, lanfaua, &gula i merlinul.
albe (needtranite) stInt mai tari, dar mai putin tibor Trei Ierarcbi, unde cu deosebiti pietate se
venereazd. In onoarea ei e asezatft serbatoare
trainice la umedeala.
[Const. B.]
Paramagnetism, echivalent ca Magnetismul pe diva de 14 Oct. st. v.
(v. ac.).
Paraschivescu, loan Alexandru, pictor rom.,
Paramente, identic cu ornate bisericesci (v. ac.). cunoscut sub pseudonimul Alpar (v. ac.). 1Parametrita, (med.) inflamatia tesutului con- 24 Oct. 1901 in Bucuresci. Afara de operele sale

junctiv din jurul mitrei.

Paramithia, (grec) mingaiere, convingere,
(macedo-rom. pdrmit = basm), e o specie de
Parabola (v. ac.) introdusd de Herder, in care
persoanele i faptele stInt luate din tnitologia

de arta a ldsat dup sine o frumoasd colectiune

de teseturi si cusaturi romtlnesci, si o bogatd
colectiune de fotografii luate dupd sculpturile in
le= de p1-in mdttastiri si biserici vechi.
Parasin, (botan.) Tremurdtoarea, Iarba epuveche.
relui, Driza, nume romanesei al plantei Briza
P aramon, (grec ) priveghere petrecutd in ru.- media L.; este o iarba scurtli irisa foarte apreciata prin fenatele noastre.
gdeiuni, efintdri de serviciu divin.
Parana, fluviu in America de sud, isvoresce Parasit se numesce un vegetal ori animal care
In statul brasiliap Minas-Geraes, dupd ce se im- se nasce, cresce si triesce pe corpul ori in
preund cu Paranahyba formeaz granita intre corpul unui alt vegetal ori animal viu, se lirastatele brasil. Sao Paulo si Mato Grosso, apoi nesce din sucurile lui si vatem adeseori sanaintre Paraguay, Brasilia si Argentina, primesce tatea si viata lui prin producerea de boald padin sus de Corrientes fluviul Paraguay, indrep- rasitard, board de invasiune. Nu consideram ca
tAndu-se spre sud prin Argentina pana din sus fiinte parasitare acei vegetali, cari, desi lipsiti de
de Buenos Aires, unde se impreund eu Uruguay, chlorofil si incapabili a trage hrana din materiale
land numele de La Plata. Lungimea 3282 km. anorganice ale solului si ale atmosferei, se nuParnese, (grec) scriere moralisdtoare, care trese din substante organice aflate in putrefacindeatnn la virtute.
tiune, din cadavre ammale 5i vegetale. Parasitii
Parangina, una din numirile populare ale sant foarte numerosi, botanistii, zoologii, patoplantei Anthoxanthum odoratum L.
logitii
desciis in cdrti voluminoase, in traeParangon, (Solitair, Nonpareils), se numesc tate de P.-ologie. Dintre P.-ii vegetali cari tradiamantii mari.
iesc tu corpul omenesc si animal sant cele mai
Paranoia, (med.) terminul medical pentru o importante bacteriile. Unele bacterii traiesc ata
boala mintald, al cdrei simptom principal e o pe materii animal descompuse (Saprofiti), precum
idee fixd (inania persecutiunii, grandomauie, si in organismul animaL viu. Cunoascem deja
erotomanie, etc.) impreunatd en halueinatiuni multe bacterii, cari constitue germii de boale

si ilusiuni sau frd de acestea; poate decurge

cronic sau acut.
Paranomia, calcare de lege.
Parapet, v. art. Fortificatiune.

infectioase, precum bacilii ciumei, cholerei, februi

ti fo i d e, tuberculosei, difteriei, rdpciugei, dalacului,

pneumoniei, leprei, septicemia, S. a. Unele boale

ale pielei sant produse de ciuperci parasiti mi-

www.dacoromanica.ro

Parasitism

Parcalabi.

-5

27

croscopici : diferite pecingini, tineele, cari distrug Bucuresci, 1887; V. C. Budurescu, Cisticercosa
peral; asemenea este provocatii de o ciuperca la poro. Bucuresci, 1887; T. Babes, Die Wandaparasitara Stomatita alb, boala periculoasa a rungen des Pentastomum denticulatum, Centralbl.

copalor, manifestata prin pate albe pe buze, pe fiir Bacter. und Parasitenkunde. Kassel, 1888;
limba, pe ceral gurii si pe tnghititoare. Mai toate V. Babes, Studii asupra Hemoglobinuriei bacte-

animatele ca si omul finales pe corpul 8i in nene a boului. Bucur., 1889; T. G. Starcovici,

corpul lor numerosi parasiti animal Dupa locul Hemoglobinuria bacterien a boului. Bucur., 1899;

unde sant asezati se impart parasitii in Ecto- C. Starcovici, Bemerkungeo iiber Harnoglobinurie
parasiti si Entoparasiti. Ectoparasitii trajese pe des Rindes, Texasfieber und Caren& Centralpartite externe si periferice ale corpului, precum blatt fiir Bacter. Kassel, 1893; V. Babes, Be-

unele insecte : Pediculus capitis, Pediculus ve- inerkungen fiber den Parasiten des Carceag der
stimenti, Phthirius inguinalis, dipterele cari se Schafe. Virchow's Archiv. Berlin, 1895; V. Babes
adapostesc pe pielea animalelor, Pulex al tuturor et D. Gheorghiu, tude sur les diffrentes formes
climatelor, Sarcopsitta penetrans a tenlor mar du parasite de la malaria. Archives de Medicine

catch); apoi Arthropodele cari produc diferitele experimental. Paris, 1893; I. Felix, Paludismul
Sarcoptes scabiei, Demadex fol- In istoria higienei. Analele Academiei romfine.
feluri de
liculoruln ; 1xoi, parasiti timpurari ai animalelor Bucuresci, 1901.
[L Felix.]
domestice. Entoparasitii petrec viata in in teriorul
Parasitism, se numesce modal de traiu al unei
corpului animalului in care an imigrat, ei se fiinte orenisate, care se hrnesce din sucul altei
recruteaza din toate clasele anirnalelor infe- fiinte vii.
rioare, incepnd dela cele mai primitive, ca
Paraspadia, deschidtura canalului armar la
Protozoarele si Antibele cari trkiesc in intestine, o lature a membrului viril, inascut.
in organele genitale, ca Coccidiile din celutele Parastas, functiune sacra asezat intru poepiteliale, din tasutul muscular si conjunctiv, menirea mortilor, in care biserica se roaga pentra
ca Sporozoarele sangelni: Haematophyllum Ma- odichna sufletelor color adormiti. La P. de regula
lariae, gamete Paludismului, Ematococul al se face : serviciul sfintirii apei (sfestania cea
Emoglobinuriei vitelor bovine (al Febrei de Texas) mica), binecuvntarea panei de gnu si a colivei
si al carceagului oilor; dela Infusorii flagelati, de gran fert amestecat ea miere, si ridicarea
ca Trichomonas vaginalis, Trichomonas hominis pausului. El se face a 3-a i dupa moarte, a
si Lamblia intestinalis can causeaza diaree cro- 9-a, a 40-a di, apoi la an.
nice, Infusorii ciliati, ca Balantidium coli care
Paraurama, in mito!. indica numele eului
produce asemenea entero-colite, pan la vermii Wisnu in intruparea a sesea, ca om.
intestinali, din cari unii Trematodi stint twosParatoner, v. Parafulger.
Petriu, in Bucovina un riulet mic, cu
cuti de mutt: Fasciola hepatica a fost descrisa
deja 1758 de Linn, Distomum de Retzius 1786; an genetiv sau altul calificativ dupa el insa
foarte numerosi stint Trichocefalidele, din cari arat un loe langa acea Ewa: P. Barcului; P.
face parte Trichina spiralis a soarecelui, pisicei, Cailor, lngi satul Pojorita; P. Corlatenilor ; P.
rimatorului si a omului, vermii cestoidi, variatele Lelei, lang oraselul Campulang; P. Mazerei,
panglici, vermii Nematodi : Anguilulide, Filaridee, langa satul Sadova; P. Niorei, langa Campulung
langa Sadova; P. Race, langa satul Slatioara ;
Stroogilide, din cari are o deosebit importanta
Ankylostomum duodenale, descris deja in 1789 P. Rusului, lauga satul Sadau; P. Zbrancei, langa
ca Uncinaria duodenale, care traiesce in ma- Sadova, etc. P. Negra s. Ciornipotoc, com. rur.,
tenile fecale ale omului, care produce Anemia parochie. mosie boiereasca in capit. Cotmanului
jud. Zastavnei in Bucovina, cu 1494 loc.
pernicioasa a lucratorilor din mine si caramidarii, boala care se intinde treptat din Italia, (1361 ort.-on, 14 roin.-cat. si uniati, 119 mes.)
[Dr. I. G. Sbiera.]
Elvetia, Germania spre Oriental Europei, a 1 scoal primara.

Paravan, mobilii de casi, compusa din una

aparut deja in Unguria, Banat, Transilvania;
mete acestui parasit se introduc in intestinele sau mai multe table incheiate, cari formeaza
omului cu apa de beut, en alimente manjite de un mic parete. P. se Intrebninteazii pentra a
mina nesplata a lucratorulai. Apoi vin Asca- apt:1ra de caldura sobei, la patul bolnavilor, sau
ridele, linibricii : Ascarislum brie. Oxyuris vennic, ca obiect de lux in saloane. P.-le se fao din
bine cunoscute in toat lumea. Unii P.-ti petrec lemn si din fier, adeseori stint obiecte de arta
viata treptat in mai multe animate, fcend mi- lucrate cu broderii si picturi pe matasa. [M. B.]
gratiuni active si pasive, cele din unna ciad
Parcas, (la Romani) ei te de nascere. La inanimal al care adpostesce pe parasit este nuincat ceput a fost una, numita Parca, dela nascere, mai
de alt animal ori de orn. (Cisticercii si alti em- trdiu alta Nona (a noua) si alta Deciina (a ecea),

brioni ai panglicelor, Trichinele s. a.) Unii parasiti nu traiese niel data in libertate, afara de
coypu' altui animal, ci se nasc, vietuiesc si mor
in corpul diferitelor animate, in care tree prin
diferitele fase ale evolutiunii lor, precum s. e.
ematozoare ale omului, vitelor, paserilor. (Cf.
D. Grecescu, de l'Acherion Schoenleinii. Paris,
1868; 1. Felix, Tractat de lgiena si de Politia

cu considerare la lunile in cari se nasc pruncii.

Ele sfint trei surori, cari toro soartea nounascutului. Pe langa P. au mai fost si Fats (v. ac.)

cadeite de soartea omului. La GreciMoire (v. ac.).

Parcalabi, (Mari castelanz), una din cele mai

insemnate deninitati boieresci, inai ales in Moldova. Ei corespundeau cu guvernorii din provincii

si mari castelani. In Moldova eran urmtorii,

dap/ importanta: P. de Hotin,'Neamtu, Reinan,
Suceava, Radauti. Dup logoftul cel mare, P.
de &tin era boierul cel mai insemnat al terei.
Gasim aceasta demnitate din sed. XV. In cele
curesci, 1879; A. I. Provianu, Raja demodectica. din urma puterea i importanta lor decresca,

sanitara, tom. I. Bucuresci, 1870; N. Iowan,

Despre Me. Iasi, 1872; D. Blindza, Trichina
Trichinosa. Iasi, 1874; St. H. Grandea, Trichina si Trichinosa, tesa de doct, in med. Bu-

www.dacoromanica.ro

528

Parcela

Parga.

Parenchym, in botan., tesitur vegetal forconfundandu-se Cu ispravnici (prefecti) din secl.

actual. Gsim i in Valachia acest titlu, dar mati din celule tot atilt de lung,i ca late sau

numai pn in sect. XVI. Astfel P. sau castelanul de Poenari, etc.

[O. L.]
Parcela, parte de sine sfittoare a nnui teren.
Parcevici, Petru, numit si Pejacevici, epis-

aproape asa, cu pereti subtiri si celulosici, inliuntru lor squid :TA (p. aquifer), aniidon (p.

amilifer), oleiuri (p. oleifer), grunti de clorofila

(p. clorofilian) s. a. Celulele de P. pot av forme
copul catolic de Marcianopole, unul din princi- diferite, cubice, rotunde, stelate, ramoase, etc.
palele instrumente papale in Oriental balcanic dupii aceste forme numindu-se 5i parenchynul ;
prin a doua jumtate a sed. XVII si indeosebi el mai poate fi omogen sau heterogen, dacti are
in tenle romane.
celule de acelasi fel sau de feluri diferite, etc.
Parchet, (archit.) scandurile 'Auguste din lema
Parenesa, exortatiune, agriire, euvintare sacra
de stejar, fag, etc., asezate simetric, formfind adresat poporului crestin ori persoanelor sinplanseul (pardoseala) unei carnere.
guratice, cu anumite ocasiuni mai solemne.

Parchet, (jur.) se numesce institutiunea so- Parentalia, la Romanii vechi serbitoarea

cialii instireinati en reprimarea faptelor penale. lelor mortii pfirintilor. 'Mete mortii se numiau
In Romania, P.-ul fieclrui tribunal cu o singurif Dies pareutales, 5i atunci morrantul mortilor
sectiune, se compune din un procuror si un se incununa i 4eilor li-se aduceau sacrificii, srasubstitut. Daci tribunalul are mai malt de o sec- cilor daruri de mili. Pentru moartea printilor

tune, P.-ul se compune din un prim-procuror era si o serbtoare anual, 7 cjile inainte de
si atfitia procurori eke sectii are tribunalul. La 21 Febr., un fel de serbatoare a tuturor suflecurtile de apel avem un procuror general 5 unul telor si (Pus de 21 Febr. se Marna: Feralia
sau doi procurori de sectiune. La curtea de ea- (v. ac.), apoi in 22 urni Caristia.
satie este un procuror general si un procuror de
Parentela, rudenie, ascendenti.
sectiune. Numai P.-ele tribunalelor au dreptul
Parentesa, figura de stil, prin care se introde a urmri crimele si delictele, sub privigherea rape sensul frasei prin alti frasii intermediara.

P.-elor curtilor de apel. P.-ele formeazti ceea ce se P. e Qi semn grafic (....) pentru cuvinte sau
numesce ministeriul public (v. ac.). Caput suprem propositii intercalate in text.

al ministeriului public e ministrul de justitie. In

Parergon, (grec.) adausuri, accesorii; scriere
materie penal, procurorul pune, totdeuna, con- mai mica.

clu.siuni ; in civil, numai and sunt in causa

Paresa, (med.) paralisie (v. ac.) incompleti,

minori sau intehjisi. Crimele se judecii de jurati. slibiciune motorica.

Oficiul ministeriului public il fine aici un procuror de curte apelativii si, numai prin delegajame, un procuror de tribunal. In cas de flagrant

Paresemi, Patrudecime, Quadragesimae, se

postul Pascilor.

Mete, constructiune de zid sau lemn, serdelict si de materie criminal, procurorii pot vid la inchiderea sau divisiunea uoui spatiu.
aresta. Toste P.-ele sunt am ovibile. [Scriban.]
Parfum. Acest cuvnt are dou acceptiuni.
Parchwitz, ores in districtul prusian Liegnitz, Exphrnd sau odorea aromaticii plicutti care se
laugh Katzbach, 1240 loc. (1890). In 15 Aug. exhald dintr'o substanti oarecare sau din flori,
1760 Friedrich cel Mare invinge aici pe Austriaci
sub Laudon (Lupta dela Liegnitz).
Parcival, (Parsifal), eroui unei traditiuni din
evul mediu, care purcede probabil dula Celtii din
Wales sail din Armorica (Bretagne in Francia)
si mai tarcjiu s'a adus in legatur cu traditiunea
despre Graal (v. se.). Wolfram de Eschenbach
a folosit traditiunea pentru o epopeb., iar Wagner
pentru o operd dramatic&
Pardo-Bazan, Emilia, scriitoare spaniol, n.

sau desemneaza corpul insusi care exhali odoarea.

Grecii vechi priveau P.-urile nu numai ea un

omagiu datorit 4eilor, dar Ana ca un semn de pre-

senta Ion. P.-ul era foarte pretuit si la Romani,

dar de sigan c cei mai avicli dupi dinsul au fost
si stint Orientalii. Literal se si explic: In terile
calde nervii sfint mai delicati, sensatiile mai vii
oamenii mai predispusi spre voluptate. P.-le
Indiei si A rabiei au fost totdeuna cele mai sti-

mate. In compositia Ion intr florile cele mai

1857 in Coruna; a scris romane si chestiuni mirositoare si mai aromatice. Astfel sfint floistorico-literare, editeazi re vista lunarO poeticti rae de portocale, de trandafir, de iasomie, de
*Nuevo Teatro chticoc.
thym, lavenduld, etc. Preparatia P.-utui este
Pardon, (franc) iertare, gratiare. P. cere col astruji de domeniut industriei mari prin ajutorul
invins in resboiu sau cel ce a deranjat, mo- alambiculni. P.-urile se pot divide in P.-uri de
lestat pe cineva.
Arabia, de India si de Europa. Thiele si altele
Pardubitz, capital de judet in Boemia cen- pot fi simple sau compuse, lichide sau solide.

trala, langa viirsarea riului Chrudinica in Elba, P.-urile au influenti asupra organismulid si produc
12,367 loc. (1890). In apropiere herghelia Kladrub. o stare de sensatie pleut. S'au vidut adeseori
Pareira, raddcina de P., product farmaceutic afectiuni nervoase vindecate prin P.-uri, dar nu
(radix Pareirae bravae), dat de Chondoden- mai putin s'au observat afectiuni ale aparatului
dron tomentosum Ruiz et Pav., plantd lemnoas respirator si chiar asfixii avind P.-ul de causi.
urctoare din familia Menispermacee ; traiesce
Varga, Primitiae, produetele, cereale, poain Peru ; rdcina sa se folosesce contra f rigu- mele si strugurii, cari se coc mai intaiu; grfiul
rilor, durerilor de rinichi, calculelor vesicale, se secer in P., cfind e destul de copt spre a
musciturilor de serpi ; e foarte amar. So fal- fi secerat, desi nu e tare grOuntul. In legea
sifica inlocuind-o cu hdiicini de Cissampelos veche primele producte se oferiau ea sacrificiu.
Pareira I.. din Antile.
La poporul nostru Audi e datina pe unele locuri
Paren chym, in zool. tesitura moale, apfitoasd de a duce ca jertf la biseria primele producto
din diferite organ e cum este din ficat,
din cae, poame si struguri (in 6 Aug. st. v. la
rinichi, etc.
serbitoarea schimbrii la fati).
[im.1

www.dacoromanica.ro

Ptirghia

Pfirghia, este una din cele 6 masini simple

ale mechanicei. Forma oea mai simpl a P.-ei
e o rudit rzemata inteun punct si supus actiunii a don puteri, oari tind s o invirtit in
directiuni contrare. Stint P.-ii pu doui5 brate
P.-ii cu un brat, dupi cum punctul de razemare
e intre punctele de operatiuni ale puterilor sau
afarti de ele.
Pirhaut, com, rur., parochie, mosie boiereasa

529

Paris.

Apostoli, ce se oeteso la inserat, la oficial oarelor

si la alte functiuni sacre.

Parini, Giuseppe, (1729-99), poet clasic ital.
din secl. XVIII, n. in Bosisio, langl Milan, din
popor ; preot, apoi prof. de liter, si eloquenti in
Milan si in Brera. Renurnit prin poema sa
II giornoc, in care ridiculiseaza moravurile aristocratiei italiene. A scris si deosebite

poesii lince si studii literare. Opere complete ed.

In cpit. si j. Sucevei in Bucovina, are 1244 loc. Florenta 1860, cu un discurs despre scrierile lui
(1169 ort.-or., 29 rom.-cat., 3 protest., 43 mos.), P. de G. Giusti; alta de Salveraglio 1882, Bologna.
titlu de onoare dat preotilor
1 scoalit primara, statiune de cale ferat.
PArinte,
Pari, (ital.), in comerciu, egal cu pretul no- calugrilor ; P.-le poporului, cel ce a facut mutt

minal farit adaus sau sciidamant; o hartie de bine pentru el si grijesce de prosperarea lui ;
valoare (not de bands, obligatiune) st al P., P.-ii conscrifi, senatori in Roma anticii; P.-ii
(v. ac.) cand cursul, adedi pretul comercial, este apostolici.
Pirinti sfinti, in serfs mai larg se dic toti
egal nu pretul nominal.
Parias, popor in India sudica, Cu deosebire in
si invatatorii primi ai bisericei (intro cari
Sf. Apostoli). In sens mai strins sf. P. numim
Madras (2.2 mil. loc. 1891); in mod gresit se
numesc P. clasele de jos ale poporatiunii Indiei. pe acei scriitori bisericesci, cari se disting: a)
Pariatiune, (tat) plat In bani gata, rafuire prin vechime, b) sciint (ortodox5.), c) sfintenia
de datorie; egalitate in mostenire pentru copii vietii si d) cari au fost onorati de catriti biseacest nume. Ceilalti scriitori din secolii
din diferite cununii.
ric
Paricid, se numesce omorul comis asupra pa- primi, cum au fost Tertulian, Origine, Lactantiu,
rintilor legitimi, naturali sau adoptivi, ori asupra Eusebiu din Cesarea, Teodoret, etc., desi au fost
ori citrui ascendent legitim. P.-ul se pedepsesce brbati foarte eruditi, totusi nu se numer intro
in Rom. cu munca silnici pe viat, cea mai sfintii P., ci numai intre scriitorii biseficesci.
grea pedeaps din cod. pen. roman, si nu e nici Linn socotesc epoca P.-lor sf. de apus ()anti la
data scusabil, adec pedeapsa nu poate fi redus, papa Gregoriu M. (t 604), iar in Orient papa
nand faptul a fost provocat de loviri sau vio- la Sf. loan Damascen (t 754), altii ins (And
lento mari ; el insti poste fi justificat, in cas de In secl. XII, numernd pe Sf. Bernard ca ul-

legitim aparare. In acest din limit cas, ornoritoral scapiti de pedeaps. Romanii intelegeau
prin P. ori ce omicid. Dupli, L. celor XI1 table,
P. era numai omorul tatlui de cittrii fin. (v. si
[Seri ban.]
art. Omor.)
Paridae, Fi(igal; Pitigufi, fam. de ()mini din

timul sf. P. Acelor cf. P., cari au excelat prin

sciint si zel apostolic li-s'a dat numirea de doctori ai bisericei. De doctori ai bisericei stint declarati : in biserica grecii Sf. Atan asiu, Vasilin

M., Gregoriu Naz., I. Chrisostom, Ciril Ales.,

8f.
si Sf. loan Damascenul; iar in biserica
ord. pas. ctintarete. Sant mici, vioaie, cu cioc lun- Ambrosiu, Augustin, Ieronim, Leo I papa, Gregret, virful limbei crepat. Sboarit repede, dar gorin M. papa. (Cf. Alzog, Grundriss der Patrope mici ntindeii. Titieso pe arbori si in tu- logie, ed. 4, Fieiburg 1888.) [Dr. Is. Alarcu.]

Paris, (initol.) numit si Alexandros, Elul lui

ranee. Se nutreso cu insecte si materii vegetate. Priamos (regele Troiei) si al Hekabei. Mama sa
Cele mai insemnate specii stint : 1) Pitigoiul visase, cti a nascut un tciune, ce a aprins Troia.

fise in societti, ins In tirnpul clocirii singu-

(Parus major), galben-verdiu, capul si gatul Priamos avand fric, c visul se va implini, a
negru cu pete albe, burta galbena, aripile si dat pe P. unui (Astor, ca s-1 expun pe muntele
coada negre. Lung. 16 cm. Tritiesce in Europa
si Asia mic. 2) Pitigoiul albdstriu (P. coeruleus), cu pene verclii pe spate, capul, aripile si
coada albastre, burta galben. Lung. 11 cm. In
Europa. 3) Pitigoiul mo(at (P. cristatus), capul
cu pete albe si negre, spatele brun, gusa neagrii,

Ida, o ursoaicit a lptat pruncul, din care caus

pstorul a numit pe pruno P. si

crescut.
Eris (sfada) Cu ocasiunea unui ()spat, uncle eran

de fat Hera, Aphrodithe si Athene, a aruncat

un mar de aur cu inscriptiunea Celei mai frumoaseg. pinele au rugat pe P. s fac judecati

burta alba. Lung. 13 cm. In Europa central, si P. a dat marul de aur Aphrodithei (Venus), care
prin ()Muffle de conifere. 4) Pitigoiul de bean apoil-a ajutat s rtipeascii. pe Helena cea frumoas,
(P. palustris), spatele brun-ruginiu, crescetul sotia lui Menelaus. Aceasta rtipire a dat ans la incapului negru, grumazul alb cu pete negre, burta ceperea resboialui in contra Troiei (v. ac.). Troia

alb. Lung. 12 cm. In Europa pe 'LTA ape, in s'a aprins si a fost cucerit de catr Elini,
astfel visul Hekabei s'a implinit.
[Atm.]
tufise, pcluri, grdini.
Paris L., (botan.) gen din fam. Liliaceae, trib.
Parietale, (botan.) serie de plante angiosperm,
cu mai multe familii Theacee, Guttifere, Ci- Medeoleae, cuprinde plante erbacee perene, are
stacee, Violacee, s. a., caracterisate prin carpele vio 3 sau 4 specii bine distincte, distribuite prin
unite (sincarpice), inteun ovar cu o loje pi cu Europa si prin Asia temperat sau montand. In
placentele pe pretii ovaralui (placentatie pa- prtile noastre cresce prin locurile umbroase
rietala).
din pdurile montane si subalpine Paris quadrifolia L. cunoscut poporului nostru sub numiParima, sir de munti in Venezuela de sud

Guyana britanicii, intre Orinoco si fluvial Ama- rile de: Bobita, Bobita lupului, Dalac,
[Z. C. P.]
zonas; virfuri mai inane Duida (2475 in.), Ma- Rdsfug, etc.
rahuaca (2508 m.).
Paris, (lat. Luteda Parisiorum), capitala FranParimie, (gree.) excerpte din sf. Scriptur ciei, situatilangit Seina in forma unui cero marcat
A testamentului vechiu ori din epistolele Sf. prin un sir de coline (Montmartxe 128 m., BelleEnciclopedia ronAni. Vol. III.

www.dacoromanica.ro

34

530

Paris.

ville 101 m.); periferia orasului are 34.5 km., viloane, un aro triumfal ea poartrt si gradina
arealul 78 km2., diametral eel mai mare, dela frumoasa, 1871 ars de comunisti, 1883 demolat);
nord-est spre sud-vest, e de 11.8 km.; are Louvre, zidit de Francisc L cu grandioase co2.536,834 loc. (1896). P. e taiat de Seina in clod lectinni de art si antichitati (10 sale sculpturi
par, in centrul ormului, pe o insul a Seinei, antice, intre cari i Venus din Milo, 12 sale lue Cite, vechiul simbure al P.-lui, de aci se lr- crri de arta mai noue, apoi antichitti egiptene,
gesce orasul in 3 zone concentrice marcate prin; etrusco. assiriene, americane, pinacoteca, de1) bulevardele interioare, facute 1670 de Lu- semnuri, museu etnografic, etc.); Palais-Royal,
dovic XIV pe locul vechilor fortificatiuni; 2) bu- zidit 1629, 1871 ars, in timpul mai non relevardele exterioare (barriere) $i 3) bastioanele staurat, resedinto consiliului comunal; Palais de

santurile (E nceinte, care cuprinde multe l'Elyse, zidit 1718, locuinta presedintelui republicei ; Palais Luxembourg, zidit 1612-20,

orase si sate de odinioara, ca Belleville, Batignolles-Monceaux, Passy, La Villette, La Chapelle, Montmartre, Gentilly, Bercy, Auteuil). Intinderea R-lui pfin la Enceinte, si cea mai mare

resedinta senatului, cu museu al artistilor fran-

cezi in via* Palais Bourbon sau Palais du

corps lgislatif, zidit 1722; Htel de Ville sau

desvoltare 5i infrumsetare a lui s'a intmplat casa orasului, zidit 1533-1628, 1871 ars, apoi
sub Napoleon III. Orasul e impart-it in 20 arron- rezidit si terminat 1884; Palatul justitiei ; Pa-

dissemente cu cate 4 quartiere; ca toate acestea

se rnai sustin in us unele numiri vechi ale suburbiilor, ca s. e. Faubourg St.-Germain, Quartier
latin, Faubourg St.-Honor (resedinta financiarilor si diplomatiei exter.), St.-Antoine (locuinta

latul industriei, zidit pentru expositia dela 1855;

Htel des Invalides, zidit 1671-74, cu 3600 locuitori, cu domul Invalidilore, ande se atla osemintele lui Napoleon I; Palatal legiunii de onoare ;
Palais de l'Observatoire: observatoriu astronomic

lucrtorilor).
zidit 1667-72; Palais de l'Institut; Archiva,
Stradele P.-lui au in total lungime de 964 km. monetaria, banca (zidit 1620), bursa (zidita

Artera principal a orasului o formeaza cele 1808-27 In stil antic); palatal Trocadro, zidit
73 bulevarde (lungi de 64 km., late de 28.34 km. pentra expositia dela 1878; bazarul cu 300 locu alee duple si triple, cu palate splendide, ca- caluri de vndare; halele centrale zidite 1851
fenele, restaurante, vitrine ce iti iau ochii), ca 'Ana 1853 cu 3200 desparteininte pentru legume,
Boulevard Montmartre, Bonne Nouvelle, Poisson- pesci, hoare, etc. ; abatorii mari.

nire (cu comerciul de lux), Boulevard des ItaBiserici stint in P. vr'o 115, intre cari caliens, B. des Capucins, B. du Temple, B. Se- tedrala Notre Dame pe insula Cite, in stil gotic,
bastopol, B. Malesherbes, B. Preire, etc. Alte fundat la 1163, cu 5 nai, 2 turnuri de 68 m.
strade mai insemnate: Avenue de Vincennes, inalte; Sainte-Chapelle, gotici dela 1242; St.Rue Montmartre, Rue Rivoli, Avenue des Cham ps- Germain des Prs din sed. XIXII; Pantheon
Elyses, Rue St.-Honor, Rue Richelieu, Avenue sau bis. Genoveva, zidit 1764, cu columne coVictoria, Rue St.-Denis, Avenue do l'Opra, Rue rintice si cupola de 83 m. malta, in criptele ei
du 4 Septembre, Avenue de la Republique.
zac ose mintele barbatilor celebri ; bis. St.-SulPiefe, grddini publice sfint 136, intre cari pice, Madeleine, etc.

Place de la Concorde inaintea grdinei TuilleTeatre sfint 44 in P., intro cari : noua Opera
riilor (locul de executare al lui Ludovie XVI, mare (1861-1875); Theatre lyrique (1862),

obeliscul dela Luxor de 23 m. inalt, 8 statue

colosale ale oraselor franc.), Pieta Caroussell,
Place Vendme (cu columna lui Napoleon, de
44 m. inalta), Place des Victoires (ca statua

equestra a lui Ludovic XIV), Place des Vosges

(en status equestr a lui Ludovic XIII), piata

Grime (mai nainte loo de executiune), piata Bastille (columna Iulie de 50 in. inaltA), Place du
Chtelet, Pl. Sulpice, Pl. du Trne, Pl. du PalaisRoyal, Pl. de l'Arc de l'Etoile (central a 12 bule-

Thatre-Francais, Opera micii (ars 1887), Opera

italiana, Odon ; apoi : Vaudeville, Varites, Gym-

nase dramatique, Theatre de la Gait, Arnbigu

comique, Theatre du Palais-Ruyal, Bouffes parisiennes, Folies Bergres, etc.; mai silot 4 case
mari de concert, 9 panorame, Theatre Sraphin
(teatru de ppusi), etc., 6 circuri, 45 casarme,
15 spitale mari publico (Htel-Dieu, Pike, Charite, etc.), 8 spitale speciale si 5 spitale de copii,
cas de sanatate, asile, etc.
Institufiuni culturale : Institutul de Francia,

varde si strade), cam purile Elysee (v. ac.) (locul de

preumblare al lumii elegante), padurea Boulogne areopagul sciintelor in Francia, consista din
si Vincennes, campul lui Marte (cu turnul lui 5 academii independente ea 225 mernbri ; fa-

Eiffel inalt de 300 ni.), gradinile dela Palais- culttile de teologie protestant, de drept, mediRoyal si Palais-Luxembourg, Jardin des Plantes
(gridina botanica ca museu zoologic, parcul
dela Monceaux, 46 cheuri.
Poduri stint 28, intre cari: Pont d'Austerlitz,
Pont St.-Louis (dela 1862), Pont St.-Michel (re-

cina, matem. si sciintele natur., de filos. si istorie

(ambele reunite in Sorbonne), dela 1896 poart
laolalt numirea de Universitate, eu 11,755 stu-

renumit, 229m. lung, 23m. lat (zidit 1578-1604

pe 12 arcuri), Pont des Arts, Pont Royal, Pont
de Solferino (zidit 1859), Pont de la Concorde
(zidit 1787-90), Pont des Invalides (dela 1855
de piatra), Pont de l'Alma (dela 1855), Pont de

vatoriul de musicci (concerte renumite); scoala

contralti de arte si manufacturi; scoala de arte
frumoase si ea de arte decorative; Conserva-

denti; College de France (dela 1529); College

des hautes kudos; COle des chartes; tcole

zidit 1857), Pont d'Arcole sau de l'Htel de normale; universitate libera catolica (dela 1875) ;
Ville (dela 1855 de fier), Pont Neuf, cel mai scoala militara St.-Cyr, fundat 1751; consertoire des arts et mtiers (pentru industriasi);

politechnic, acoala de montanistica, 3 scoale co-

Jena (zidit 1806-13) p. a.

merciale superioare, institute de surdomuti $i de
Palate: Tuileriile pe piata Caroussell (zidire orbi, etc.; 11 licee, 12 acoale industriale, nuinceputa la 1564, 346 m. lung cu 2 etage, 5 pa- meroase institute private pentru

www.dacoromanica.ro

Paris

531

Parma.

superior; 1239 scoale poporale, intre cari 386 pu- urea 20 Nov. 1815 a dona pace dela P. Revo-

buce; biblioteca cea mare (3 milioane volume lutia din Iulie 1830 si cea din Febr. 1848 se
si 100,000 manuscripte), biblioteca Mazarin porni mai ales din partea muncitorilor locuitori

(200,000 volume), biblioteca arsenalului, St.-Ge- In suburbiile resaritene. Pacea de P. din 30 Martie
nevive, a Sorbonnei, etc.; numeroase musee, 1856 puse capt resboiului oriental ; 28 Ian. 1871

intre cari 17 in Louvre, colectiunile din Palais

Luxembourg, din Htel Cluny, din Htel Carnavalet, etc.
Industrie comerciu, comunicaliuns, etc. In
privinta industriei i comerciului P. e primul
oras al Franciei ; specialitati parisiene sad asanumitii articli de P., articli de moda, jucdrii,
mi5run(isuri de tot felul, excelente obiecte de
bronz si articli de lux. Renumite sikt mnusile
fine, margelele de aur, florile artificiale, instrumentele musicale, ghetele fine si pieile de lac
fine de P.; P. ocupti primul loc in fabricatiunea
de oroloage in Francia; industria P.-lui d
covoare, gobelin, lanarii usoare, bumbdcarii.

dupa lupte desperate si indelungate, silit prin

lipsa de alimente, P.-ul capitula in fata Germanilor ; 18 Martie 1871 revolutia comunistilor,

suprimatd abia la 29 Main aceluias an. In anii

1855, 1867, 1878, 1889 si 1900 s'au aranjat in P.

expositiuni universale. Cf. Joanne, Paris, Geogr.,
administration, etc. (1898); Annuaire statistique

de la ville de P.; Histoire gnrale de la ville

de P. (1874-94, 31 vol. oficiala), etc.
Tratatul de Paris se numesce conventiunea
incheiat la congresal european, intrunit in P.
la 30 Martie 1856 (v. Congres).
Paris, Gaston, distins romanist francez, dela
1872 prof. la Collage de France.= din Paris,
1876 inembru al Acad. franc.; n. 1839. P. e un
cunosciitor al limbei rom. $i sub directiunea sa
se publica Romania importanta revist de filo-

in 1894 s'a exportat din P. marfa in valoare de

preste 350 mil. cor. si s'a importat (pene de lux,
lesturi, piei, hdrtie, carti,
etc.) In valoare
de 250 mil. cor. In P. auntvin'
26 bnci pe actii, logie romanica.
intro cari banca de Francia (fundata 1803 cu
Paritate, egalitate numerica intre obiecte de
capital de 185 milioane cor.). Navigatia pe Seina acelas fel.
si canale e foarte vie (se transporta anual 8 miPariu, (franc) rmsag, prinsoare.

lioane tone mara). P. e centrul retelei cailor

ferate franceze; mare retea de omnibuse, tramcare, navigatie pe Seina; cale ferat oraseneased
In constructie. Chniterii renumite Pre Lachaise
(pe Mont Louis la est), cel de pe Montmartre si

Parlament, in Anglia din secl. XIII adunarea

baronilor tereji si a prelatilor; dela 1343 intregit eu representantii oraselor i comitatelor

si imprtit in dou cainere: house of peers si
house of commons (senat si camera); la 1707

Montparnasse. Apa de bent se cilstiga prin 3 apa- impreunat cu P. Scotiei, iar 1808 cu al Irlandei,
ducte mari. Canalisatie. In fruntea administratiei si numit de aici incolo Imperial parliament. In
st prefectul departamentului Seina, consiliul co- Francia s'a dat numirea P. curtii pairilor, trans-

munal are 8 membri P. are 20 primari (mires) formata inteun tribunal superior (desfiintat la
cu cafe 2 ajutori, 6800 politisti si 6000 oameni
garda orasului. Budgetul la 1896 avea la venite
ca si la cheltuieli suma de 336.75 mil. franci.
Fortificarea P.-lui la 1870 consta dintr'un val
(Enciente) cu fjant afund de 6 m. i lat de 15 m.
si 16 forturi detasate, cu 13 redute. Dela 1874
s'a mai facut o a treia linie de apkare constand
din 18 forturi pi 27 redute ; inlauntrul acesteia
stint 3 tabere intarite (la St.-Denis, intro Marne
si Seine $i la Versailles).
Istoria. Pe timpul lui Caesar P. purta numele
Lutetia ai era un oral al poporului gallic al Pari-

1790). Astadi se inteleg sub P. corpurile le-

giuitoare ale unei teri (v. Legislatiune).

Parlamentar, ce privesce corpurile legiuitoare;
ce corespunde demnitatei unei corporatiuni representative sau usurilor unui parlament.
Regim P. sau sister' P., sistem de guvernare
representativ (v. se.), la care guverneazi nu monarchul sau presidentul, ci parlamentul, si astfel

regentul isi ja ministri din majoritatea representantei nationale.

Parlamentarism, sistein de guvernare, la care

parlamentul are influenta preponderanta $i se

siilor, de ad i Romanii i-au dat numele Lutetia Pa- pot sustin numai guverne sprijinite de majorisiorum. Ajung8nd sub Romani, acestia au asezat ritatea parlamentului.
Parlamentar, sol (de comun oficier) trimis iniaci un castru stabil, au ridicat un palat imperial si
P. deveni un insemnat oras comercial. Mai tiirdiu micului in timp de resboiu cu comuuicate sau

P. f resedinta Merovingilor, in urm a Cape- propuneri de pace, armistitiu, etc. Semnul de

tingilor. Prin industria sa si prin influenta uni- recunosscere al P.-lui este un drapel alb. Dup
versitatii sale, in sed. XIII P. devine unul din normele dreptului international P. este imun.
Parlando sau Parlante, (ital) vorbind, excele mai insemnate rage ale Europei, aviiind la
150,000 loc. Din sed. XVIII incoace P. juch presiune raportlindu-se in musica la o arie sau
rolul principal in toate fasele prin cari a trecut la un recitativ, en intonatiuni usoare, naturale,
Francia, mai ales incepind cu marea revolutiune fiind oarecum ca o declamatiune notatd. A fost
dela 1789, si ea opera parisienilor, cand popu- unul din factorii cei mai reusiti ai operei bufe
T. C.]
latia P.-lui organisata si inarmata ca garda na- italiene.
tionala in fruute cu consiliul municipal exercit
Parma, un mic scut al Tracilor si Geto-Dao intluenta decisiva asupra aduniirii nationale $i cilor, cu care se aprau in toate partite invira conventului si prin asaltul Bastillei (14 Iulie tindu-1 repede in jurul lor.
1789) si al Tuileriilor (10 Aug. 1792) pregati Parma, fost ducat in Italia pan. la 1860,
caderea regatului. 31 Martie 1814, dupd resi- compus din ducatele P. $i Piacenza $i din prinstenta de douii dile, prima capitulare a P.-lui, cipatul Guastalla, 6158 km'. P. actuala e procare civil de urmare abdicarea lui Napoleon I vincie in Emilia, 3238
cu 274,210 loc.
si 30 Maiu 1814 prima pace dala P.; 7 Iulie (1897); capitala P. are 53,421 loc. (1897); ca1815 a *doua intrare in P. a aliatilor, cdreia tedral zidit 1059-74 in stil lombardo-reman,

www.dacoromanica.ro

34*

532

Parmelia

Parotis.

citadel, palat regal, Palazzo della Pilotta cu puterile ca si faca pe opositia irlandeza (comcolectiuni de arta, biblioteca i teatral Farriese; pasa in bulla parte de partisani de ai fenianistipografia Bodoni (car(i in preste 200 limbi); mului) se. infra in legalitate, ceea ce i-a si reusit.
universitate intemeiata la 1512, academia de arte ; Astfel prin luptele angajate in parlament penttu
residen% e piscopeasca ; industrie de matasii, usine autonomia Irlandei, opositia irlandeza a adus rnult

de fier, fabrici de ghete, etc. P. e de origine rnai mari servia acestei teri decit partisanii
celticrt, 183 a. Chr. devine provincie romana sub fenianismului, cari reusiseri sa ridice impotriva

numele Julia Augusta. In secl. XVI ajunse la

Milano dimpreuna cu Piacenza, 1511 la statul
papal, 1545 papa Paul III le faca ducate pentru
fiul s'l' natural Pietro Luigi Farnese, a carui
somanta se stinge la 1731, P. ajunse in pose-

principiilor pentru cari luptau pina si pe coi

mai moderati Englezi.

Parny, Evariste Dsir Desforges, vicomte

de, (1753-1814), poet francez epicurian, mult
apreciat altadata de catea coi mai mari scriitori

siunea infantului Don Carlos, care o cedeazi lui francezi; astadi uitat. Les dguisements de Vnus

Carol VI. In pacea dela Aachen (1648) P.

$i Posies rotiques, sant principalele sale scrieri.
dat infantului Don Filip, 1805 fa incorporata Paroch, (grec) preotul unei anumite coma-

impelialui francez, 1815 toate troj ducatele ajun- nitafi bis., ande cu dreptul primit dela archiereu
sera in posesiunea archiducesei Maria Luisa, poate sa savirseasca toate functiunile sacre preosotia lui Napoleon, 1847 in a lui Carol II, duce tesci si de guvernare. Parochia, comunitate erede Lucca, a crui familie a domnit pina la 1859, atineasca, institaita 5i supus pastoririi 5i juriscind a trebuit sa fuga, si 18 Martie 1860 P. se dictiunii unui preot.

un cu regatal Italiei.
Parmelia Ach., (botan.) gen de Licheni, familia Parmeliacee, cu thal foliaceu i apotecii
vitite in thal. Speciile sale &Cese pe arbori
(Polivacea L., P. caperata DC.) sau pe stinci,
pietre (P. saxatilis Ach.).

Parodia, o specie de poesie satirice.. P. imiteazI o opera Merar serioasa si o intoarce in

ridicul, clindu-i un ton eroi-comic sau burlesc
(v. ac.). In primal cas se dice P. in infeles re-

strins, s. e. Batrachomiomachia (v. ac.); in

al doilea se clice Travesti e, s. e. Eneida lui

Parmenides, filosof grec din ?costa veche alea- Virgiliu, imitata in limba franc. de Scaron. Cele

ba, originar din Eles, n. pe la 518 a. Chr. inai numeroase P. sfint de drame si opere.

Doctrina sa in care continua si cauta a puna Parodos, cele (loa intrari de frunte in teatral
in sistem invtturile lui Xenofanes, o depuse antic, prin cari liara publica] si coral ; de aici
in unica sa opera intitulat Despre t'aturde si-aa luat mai tirdiu numele i cintarile coricompasa in versuri hexametrice si din care se stilor teatrului.
afla insemnate fragmente, adunate de Karsten,
in Philosophorum graecorum reliquaec, 1835.

Parola, lozinc, cuvnt de recunoascere ca deosebire la sentinelele militare. P. de onoare, pe cu-

Parmenion, general macedonean in servicial vntul de encare, o afirmatiune facut cu tarie.

regelui Filip i al lui Alexandra ce! Mare. AjuParonim, vorb ce seamna cu alta dup forma

toral su fa pretios pentru cistigarea luptelor sau origine, dar nu si (lupa infeles, s. e. condela Granic si lisas, lui i-se datoresce cucerirea tusiune si confusiune.
Damascului si Syriei. Parmenion este una dintre
Paronomasa, intrebuintare de vorbe, analoge
cele mai simpatice si insemnate figuri din istoria dalia forma si diferite dup sens, in aceeasi
Macedoniei. El este asasinat din ordinal lui Ale- 4icere.
xandru, banuindu-i-se credinta catra tren.
Paronomasia, figura de cuvinte, ce adauge sau
Parmesan, brinza italian, fabricat din lap- omite o litera, s. e. din Pavel-Avel, s. a.
tele vitelor tinute numai la pasune. Depositul
Paronychia, (med.) inflamatie de unghii.
principal al acestei brinze a fost mai inainte
Paropamisos, nume vechiu al muntilor HinParma.
incas (v. ac.), in arma al continuarii spre vest
Parnahyba, riu de 1040 km, lung in Brasilia a acelor munfi.
(A merica), se varsa in Oceanul Atlantic.
Paros, insul grec. in Marea Egeica, 165 km2.,

Parnassiens, semi& literara in Francia, care

a urmat scoalei romantice a lui V. Hugo. Parnassienii (astfel numitl diva prima colectie de
poesii: Parnasse francaiseg) profesau impersonalitatea in poesie, contrar poesiei subiective a
predecesmilor lor. Capul acestei acoale e Leconte de Lisle, care se distinga prin o perfecfie
de forma ne niai pomenit pina atunci.
Parnassos, (Parnas), manta in Fokis (Grecia),
In antichitate consacrat lui Apollon si muselor,

2459 m.; la poalele-i sudice se afla oracolul dela

Delfi si isvoarele castaline.

Parnell, Charles Stewart, agitator ir1andez1

n. 1846, 1875 ca membru in parlament se alipt
de partida' Homerulerilor desi era protestant,
fuma in 1879 Liga terii, 1880 conducetorul opositiunii irlandeze in parlament, 1881-82 inchis,

1890 fa prasit de cea mai mara parte a partisanilor si in urma procesului do divort intentat de amauta lui sotiei sale d-na O'Shea.
t 6 Oct. 1891 in Brighton. P. a lucrat din toate

cu 7928 loc. (1889), in antichitate renumita

pentru marmora sa alba si fina; capitala actuala

Parikia are 2338 loc.

Paroseop, sin. baroscop, (v. ac.) sau barometru (v. ac.). Sub P. se mai intelege un tub
de alioli de 15 cm. lung si de 2 cm. larg,

care se afla salpetru, salmiao si camfor, solvite

In spirt. Daca temperatura se recesce, inlaun-

trul tubului se arat cristali, ca nisce fulgi de

neaul, iar dacii. temperatura cresce din nou,
cristalii se solvesc si dispar. Din aratarea sau
disparifiunea cristalelor nu se poste face deductiune la schimbarea timpului, chipa cum ar
crede omul la prima privire.
Parotis, Parotida, (astfel mamita din causa
vecinatatii conduetului auditif extern), cea niai
voluminoas dintre glandele salivare, care se
desvoalt pe traectul tubului digestiv si varsa in
cavitatea lui lichide speciale, destinate la elaborarea substantelor alimentare. P. este asezata
inapoia ramurei ascendente a rnaxilat-atui infe.

www.dacoromanica.ro

Parotita

Partenie.

533

rior, trite excavatie profund, loja parotidiana. sciind $i putere, el locuiesce in infern ai e causaFata externa este acoperit de pielea corpului, toral picatului, al rnortii ai al tuturor relelor.
extremitatea superioar acopere articulatia ma- Amindoui principiile an sub sine cate o ierarxilarului inferior si este aaezata inaintea por- chie de spirite ajutatoare, cari se lupta intre sine;
tiumi inferioare cartilaginoase i osoase a con- lupta dureaza 3 perioade de cate 3000 de ani

ductului auditif extern. P. este tipul glandelor si se va termina cu caderea lui Ahriman.
in forma de ciorchina, formnd masse glanduPars pro toto, un trop in stilistica numit einelare dispuse in jurul ramificatiunilor caualului crocd, cand intrebuintam partea pentru intreg.
central.
Partant pour la Syrie, antec frc., in favoare
Parotita, inflamatia glandei parotide (parotis). la aparitiunea sa (1810); devine imn national
Se presint sub cloud forme : 1) P. epidemiel, in in timpul imperiului al doilea.
care conductul excretor este infiamat, pe find
PArtq, asociat la vr'o intreprindere sau sotesutul glandei nu ja parte deck in mod se- tiune, impartind resultatul material, respective
cundar. Adeseori ea este insotit de orchita sau purtfind consequentele morale dimpreuna cu asomastit. 2) P. metastatica, probabil o localisa- ciatul
tiune a virusului specific al boalei (scarlatina,
Partea legitimA, se numesce a,cea portiune din
febra tifoidft), care produce inflamatia celulelor averea unei persoane ce nu poate fi instrainata,
glandei i poate conduce la supuratie, in opositie fiind-ca au drept la dinsa descendentii in infinit
cu epidemica, care nu supureaza decal foarte si ascendentii numai din prima linie: tatl
rareori.
mama. Astfel art. 841 c. civ. roman (lice, ca
Paroxitonon, (Fee) euvint ce primesce tonul liberalitatile %cute prin acte intro vii sau prin
(accentul) pe silaba penultima.
testament nu pot trece preste 1/2 averii dispuParoxysm, mersul rescind sub forma de ac- natorului, daca la moartea lui lasa un copil lecese al unor simptoame unei boale: P. durerii ; gitim ; preste 1/8, daca lasa doi copii; preste 1/4,
perioada cea mai acutit a unei stari morbide : dacit lasa trei sau mai multi. De asemenea
P. febrei, sau chiar al unei boale determinate, art. 843 spune, ea liberalitatile prin acte intro
tinind cont de toate simptoamele sale: P. pneu- vii sau prin testament nu pot trece preste 1/,
moniei.
daca, in lipsa de copii, defunctul lastt tati
Parrhasius, unul dintre cei mai de renume mama; iar dacd remne numai unul din parinti,
pictori ai Greeiei antice, fiul lui Evenor din Efes; portiunea sa e o treime din succesiune (art. 673
a trait in epoca lui Perikles si era mare rival civ.). Aceast parte din avere, pe care defunctul
al lui Zeuxis. Zugravia tablouri eu multa viata zu o poate instrina, se numesce P. 1. sau realta.
servd ; iar cealalt parte, portiunea disponibild.
Parry, Sir William Eduard, explorator engl., Daca cu donatiunile at legatele sale defunctul a
n. 1790 in Bath, insoti mai fintfti (1818) pe atacat ai partea legitima, moatenitoril reservaRoss in expeditiunea sa; intreprinse 1819-27 tari (tatal, mama ai descendentii defunctului)
anca alte patru expeditiuni spre poi, descoperind pot ataca, prin actiunea in reductiune, actele
in prima sa expeditiune calea Barrow ai ca- ce le sting reserva. (v. ai Portio legitima.)

nalul Wellington, t 1855 in Bad Ems. Ser.:

*Four voyages to the North Pole( (1833, 4 vol.);

[Scriban.]
Parte eivilA, se nnmesce persoana vatmata

Memoirt 1857.
de o crimit sau delict $i care cere repararea
Parry, grupa de insule in America arctica prejuditiului suferit. Cel vatimat poate cene

spre nord dela calea Banc ai Golful

daune sau chiar cu ocasiunea judecarii procecele mai mart stint : Cornwallis, Bathurst, Mel- sului penal sau separat, prin o actiune facuta
ville ai Prinz Patrick.
inaintea instantei competente. In acest din Irma
Pfir8COV, com. rur. in Romfinia, j. Buziu, cas, procesul pentru daune nu se va judeca cleat
compusa din cat. Bdila, Lunca frumoasti ai P. dacl s'a terminat cel penal. A se constitu P. c.
cu subdivisiile sale, avind 3400 loc. (Dict. geogr. inseamna ca, cu ocasiunea judecarii unui fapt
1892), 4 biserici i 1 coal. Biserica frumoas penal, sa se cearit a fi despgubit de prejuditiul
din cat. P. s'a rezidit de episcopul Chesarie la adus prin acel fapt.
[Seri ban.]
1844.
Partenie, epiecop, o. la 1847 in Clinceni, jud.
Parsifal, v. Parcival.
Ilfov, Rom. La 1868, terminfind seminariul suParsii, aderentii religiunei lui Zoroastru (v. ac. perior, s'a castorit si apoi f hirotonit diacon
ai art. Parsism).
pentru biserica Mihaiu-Vodit din Bucuresci. Ellyn&
Parsimonia, erutare, buna economisire, e o lui de studiu insa nu 1-a lasat multamit cu sucvirtute, care tine mijlocul intre risipirea de averi cesele dobandite pand acum. El se inscrise deja
si avaritie (v. ac.).
In 1870 la facultatea de teologie din Bucuresci,
Parsism, inseamna preste tot religiunea ai ai dobiindind prin concurs o bursa pentru concultura Persilor, iar indeosebi religiunea po- tinuarea studiilor la universitatea din Atena, se
poarelor iranice, care religiune iai marturisesce intoarse de acolo ea licentiat n teologie la 1877.
de fundator pe Zoroastru. P. admite doui prin- Dupa ce se ealugari, *eh la Lipsca cu gradul
cipii (dualismul), unul bun, care e 4eu1 suprem de protosincel ea superiorul capelei romfine de
Altura-mazda (domn intelept) sau Ormuzd, care acolo, dar tot cu scopul de a-ai continua stue finta spiritual, locuiesce in ceriul cel mai diile. La 1880 fit transferat la capela din Paris.
de sus are toate insuairile bune, e creatorul pi Astfel bine pregatit pentru cariera suporioara, se
sustinetorul lumei ; al doilea e principiul cel alese archiereu cu titlul de Bacloan la 1885 $i
rifiu angro-maynin (spiritul distrugkor, omoritor) deja cu un an mai tfirtfiu episcop al eparchiei difinumit dupa Greci Ahriman, care se opune lui eile a Dunarei de jos. 8/21 Febr. ales mitropolit
Ormuzd? desi II este inferior cu respect la al Moldovei. (Alum. cultelor pe 1893, p. 17.)

www.dacoromanica.ro

534

Partin.

Parto.

Parter, 1) inctiperile unei case, cari zac la caci statul Ion fa desfiintat (226) de Persi, cari
nivelul solului; 2) partea gradinei plantata cu sub Artaxerxe I distrusera in 3 lupte puterea
plante ornamentale scunde ; 3) partea salei de Pal tilor si inffintara statul neo-persan (226).
teatru in spatele orchestrei si sub nivelul scenei.
Partial, partinitor ; numai o parte.
Pirtegtil, Solonetul de jos, com. rur. Cu cat. Particele, numite i mrgaritare, bucati titiate
Bucovetul 5i Strigoaia, parochie, are 2753 loc. In forma de triunghiu din panile oferite sau
(2628 ort.-or., 94 rom.-cat. $i uniati, 6 protest., adose de cittra credinciosi spre celebrarea sf.
25 mos.), iacoal primara, statiune de cale fer. sacrificiu eucharistic.
P. de sus, com. rur. cu cat. Dealul Cojocului,
Particula, partile invariabile ale vorbirii.
parochie dimpreuna cu tirgul Cacica 5i cu SoParticular, inseamna : a) in general tot aceea
lonetul nou, are ca com. 1268 loc. (1194 ort.-or., ce apartine nuinai unei parti din un intreg, ce
56 rom.-cat. i uniati, 18 mos.), 1 $coai. pri- este propriu, ce este separat, deosebit sau remar. Ambele sate sfint mosii rnanrtstiresci in servat. b) In logica se numesc P.-e in aseincapit. Gurei Homorului $i jud. Solcii in Bucovina. nare ou cele umversale, acele judecati, in cari
[Dr. I. G. Sbiera.]
intreaga sfera predicatului se rapoarta numai
Parthenogenesa, desvoltarea unui ou fr de la o parte din sfera subiectului, cum e s. e.
a fi fost fructificat. Se ivesce atat la unele plante judecata: unii oameni sant invtati. c) P. se
cat 5i mai ales la unele animale mai inferior mai intrebuinteazi $i pentru a denota o perorganisate, Cu deosebire la unele insecte, cru- soana privat $i singular-A,
[Pl.]
stacee inferioare, etc.
Partide politice, grupari politice ce nasc din
Parthenon, templul Ilinervei la Athena, ridicat varietatea ideilor asupra organisatiunii sociale,

de Perikles prin architectii Iktinos i Kallikrates

decorat prin sculptorul Phidias. E una dintre
cele mai clasice cladiri ale architecturei entice,
Si pana in present servesce de cel mai pompos
model de architectura in stilul doric.
Parthenope, vechiu name poetic al Neapolei.
.Republica Parthenopei, stat Meat de republica
franceza la 23 Ian. 1799 din regatul neapolitan,
a sustat numai pang la 21 Iunie aceluiti.$ an.
Parthla, tinut la nordul Iranului (Asia). Partha

asupra sistomelor de guvernament 5i asupra me-

ritului acelora cari guverneaza. In liniamente

mari se deosebesc P. conservatoare (v. ac.),
cari gases ca organisatiunea politica dintr'un
moment dat este destul de nimerit, si P. liberale (v. ac.), cari vorbind in munele unui progres continua, voiesc srt schimbe situatiunea.
P. cons. represinta resistenta, P. liberal miscarea.
Duse la extrema, P. cons. produc P. absolutiste,

iar P. lib. pe cele radicale. P. politice, ca

(Partii) erau soldati viteji $i arc* iscusiti, merite acest nume, trebue s aiba o organi-

256 a. Chr. au format sub Arsakidi (v. ac.) un satiune ($ef, organ) si ta represinte un p ri nstat propriu, care cuprindea in sine toate terile ci piu, sa aiba un scop, iar pentru a pate
situate intre Indus si Eufrat si intre Lacul Caspic lupta, au trebuinta de disci p lin a. (Cf. C. G.
ei Marea Indica. P. era marginita spre vest de Dissescu, Curs de drept public roman, BacaMedia, spre nord do Hyrcania, spre resarit de resci 1890).
Ariana si Margiana, spre sud de pustiile CaraPartisan, aderentul unui partid, al unei permaniei cu capitala Hekatompylos. Era pustie $i soane sau doctrine.
fail Hari, producea cal vestiti, i Partii au fost
Partit, (botan.) se numesce bulbul frunzei
eei mai vestiti calareti in antichitate. Ei erau cfind are marginile adanc incisate, incisiunile
de origine turanica, popor nomad. Adoptasera mergiind 'Ana la mijlocul si basa lui, s. e. la
limbs popoarelor arice sapuse, fusesera supusi frunza de ciinepit.
Asirienilor, apoi Medilor $i Persilor. Dupa moartea
Partitiune, a) in logicd: operatiune metodica
lui Alexandra cel Mare supu.si Seleucidilor, se inrudita cu divisiunea. P. desface un intreg in
despartira (256) de ei sub un rege Arsakes
partile sale constitutive sau intregitoare ta vecare intinse stapttnirea sa pana la fiat Indus si derea scopului, ca prin aceasta sa fie cunoscut
Oita la Caspica. Fratele sea Arsakes lI, apoi Ti- In toate partile sale, b) in retoricd, P. are de
ridates, Arsakes III, Artabanoa I, Arsakes IV, scop a arata gandirile particulare cuprinse inteo
Arsakes V, Phraates I, Aroakes VI au sustinut temit stilistica i cari apoi yin a fi desvoltate,
pastrat indepen- confirmate i argamentate diva succesiunea lelupte cu regii Siriei si

denta. Illithridates I (175-136) ridica statul gaturii logice.

I Pi.]
partic la mare insemnatate prin cucerirea mai
Partitura, (Partitiune), in m us fat" dispaa intreg Iranului. Fiul su Arsakes VII, apoi nerea pe o serie de portative suprapuse a diferitelor partido vocale sau instrumentale ce
Phraates II, Arsakes VIII, Artabanos
Arsakes IX, Mithridates II Bustin lupte cu concuri la formarea unei compositiuni polifonice,
Sirienii si cu popoare barbare turcesci. Sub Ar- astfel ca ochiul sa poata cuprinde simultaneu

sakes X si Arsakes XI isbucnesc certe interne, toate sunetele cari formeaz diferitele acorduri
cari permit ridicarea Armeniei $i a Pontulai. ale acelei compositiuni. Putem aye, astfel o P.
Orodes I lu tronul pe la 60 a. Chr. $i distruse de reheard, P. corald, . a. Tot numele de
armata romana sub Crassus la Carrae (53). P. se da fine& reductiunilor facute pentru piano,
O noua victorie castigara Partii la 36 contra lui de ordinar dup. P. mare de orchestra a unei
Antonius sub Phraates IV. Regii urmatori dont- opere, oratoriu sau alta compositiane de mare
nira farit glorie, ridicati sao alungati de partide durata. In fine name de P. II dan acordorii seriei

sustinute de Romani. Chosaves I fa detronat de 12 quinte temperate, cu ajutorul card ei

de Traian. Avidias Cassius darimit Seleucia $i reusesc a acorda instrumentele de claviatiu.a.

patrunse in Ctesiphon. Septimius Severus Ii in[T. C.]

vinse din nou 5i cucert Ctesiphon. In a. 217 d.
Parto, este una din cele mai vechi manastiri
Chr. Romanii sustinurrt ultima lupta cu Partii, in Timisana. Astadi exista numai ruinele acestui

www.dacoromanica.ro

Parturiunt montes

Pascali.

535

monument crectinesc. Infiintarea mandstirei se trece unja vamal fra plat ori sa fie transpresupune in secl. XIII sau XIV. Vrednic de portate in alte locuri fr pedeci.
amintit este morm8ntul unui mitropolit, Iosif
Pasaport de vite, certificat liberat de autoridin Timiaoara, ce se MU intre remdsitele ma- tiitile comunale in scopul de a dovedi propriendstirei. Acest mitropolit trdia inainte de timpul tatea i sandtatea vitelor cornute, a cailor,
organisrei ierarchiei siirbesci i dupd probabi- asinilor, cattlrilor, oilor, caprelor si a rimdtorilor,
1itatt3 inainte de pustiirea mnastirilor prin Turci and se transporta pe calea ferattt, cand se maul

in jumiitatea sect. XVI. Manastirea P. a fost la tirg ori trec in proprietatea altuia.
parasita catrit finea sed. XVIII, stramutiindu-se
Pasargadae, vechia capitala a Persiei, zidit
calugarii la Sangeorgiu si Voilovita. Reducndu-se 555 a. Chr. de Cyrus in tinutul PasargOilor ;
mnastirea, in schimbul bunurilor ei confiscate, ad i e monumental lui Cyrus ; ruinele se vd
primia mandstirea Mesici in tot anul 400 nieti langa Murghab.
de gran dela ciimara din Dota. De notat este,
Pant, v. Malaiu.
in biserica noud a P.-ului se afl i mormOntul
Pasca, (grec) inceamni: trecere. Cand infamiliei natal, din care inainte de 1747 Marcu gerul a merit pe toti cei antaiu nscuti ai
Matul a fost jude magistratual in Timisoara.
Egiptului, nu s'a atlas de Israilteni, ci a tre cut
Parturiunt montes, nascetur rldiculus mus, inamtea caselor lor, stalpii cdrora erau stropiti

(lat) sit screm muntii, i nasc un soarece amarit, cu sangele mielului jertfit dupa porunca Domadeca: multa vorbd i putina isprav. Citat din nului. In semnul acestei scdpari s'a randuit
batoarea P. Pascha, altcum inseamn. i ()spaHoratius Ars poeticac, 139.
ParuIfs, (med.) tumore ce se desvoalta in tarea sau cina paschald, la care dupa randuiala
urma unei inflarnatii cronice a periostului ma- legii vechi intre anumite ceremonii se ma'am

xilar; inflamatia do regul e provocat de un mielul paschal taiat in atriul sanctuarului la

dinte emir's. V. pi Epulis.
14 lunei Nisan. Numirea aceasta apoi a trecut
Parus, v. Paridae.
la colacul ce in unele locuri in serbatoarea
Parusia, (gree) amintirea celor repausati la sf. Pasci (v. ac.) il aduc credinciosii in bisetoate liturgiile de preste an.
ricti spre binecuvntare, care apoi se imparte
Parvenit, (franc, parvenu), om de And care intro casnici, inainte de ce s'ar atinge de alte
prin noroc s'a ridicat si a ajuns la stare.
infincari.
Parwati, in mitol. indict). sotia 4eului Siwa; Pa,ca, George, preot, scriitor bis., n. 1841
se chiema i Bhawani, mama de origine, care in Satuuou de jos, cott. Satmar; a studiat la
toate le nasce pi produce, )3i va tit' i la ni- gimnas. din Beius, apoi teologia in Viena. 1878
micirea lurnii, pentru-c e inzestratti cu puterea prof. de teologie in smith). din Gherla. Pe tecreatoare a lumii. P. sub numele Kali (v. ac.) renul liter, a servit cu notite referitoare la biare 8 ori 16 mini, si flintIca inaintea ei nimic serica gr.-cat. rom. lui Nic. Nilles, a tradus
nu e asouns, e ai resbunatoare asupra pacatosilor, tiparit o parte din tratatul Sf. Cyjnian: De unidin care causd i-s'au adus i sacrificii de om. tate Ecclesiae si la 1879 a lucrat i ttpdrit bioPas, trecetoare Augusta printr'un lant de munti
sau mare. (v. Delileu.)
Pas, spatul ce se gsesce, la mers, intre ambele picioare, cand acestea ating piimntul, sau
miscarea picioarelor la mers. Marimea si durata pasului este diferita i atirna dela lungimea
picioarelor si a individului presto tot. P. militar
in Germania are o lungime de 0.80 m., in Romania pi Austro-Ung. 0-75 in. V. si art. Mersul.

Paa, numele general in Turcia al inaltilor

demnitari cart guverneazd un pasalic; pe langa
aceasta titlu militar si titlu onorific. Ei stint de
trei feluri en o coada, cu drag) cocji 5 Cu trei
coi sau tuiuri, cari stint cele mai inalte in-

grafia Sf. Ioan Chrisostom. Dela 1890 transferat

administrator in locul stiu natal.
Pascal, Blaise, matematician si filosof franc.,

n. 19 Iunie 1623 in Clermont, t 19 Aug. 1662

in Paris. P. a inavutit mateinatica ca nun multe
teoreme, iar fisica cu mai multe descoperiri. El
a compus seria de numeri numita triunghiul lui
P.c, ei tot el a descoperit legea propagarii uniforme a presiunii exercitate asupra lichidelor, s. a.

In timpul din urinti s'a ocupat cu chestiuni re-

ligioase, a trait in atiugere cu iansenistii,

a scris contra iestutilor.

Pascal, Aristide, jurisconsult rom., n. 1827
In Bucuresci. A studiat iu teara pi in Paris, de

signii de demnitate la Turci, si se poarta inaintea ande s'a intors doctor in drept. Profesor de

cortegiului P.-lor. De obiceiu P. cu trei tuiuri drept civil la facultatea din Bucuresci Ana in
e marele-'yizir. P. care comanda un plivahl se 1894, apoi profesor onorar, si la 1896 decan.

climma Bey (Beg); cel ce guvemeaza un elayete Deputat sau senator aproape in toate corpurite lese chi am a Begler beg (Beiul Beilor), etc.

[O. L.]

Pasagiu, 1) in orasele mari, galerii acoperite

sticla, destinate nurnai pentru pietoni. 2) o bucat& dintr'o scriere, care se citeaz sau se indica.
Patmlic, provincie turceasca, guvernat cu autoritate
militar de un pas.
[L.]

giuitoare dela unire pana in present. 1867-69 a

redactat (Pant' Tearac impreun cu P. P. Carp,
si N. Blarem berg.
Pascall, 1) P., Mi/rail, n. 1831 in Bucuresci,
t 1882 acolo. Terminand clasele gimnasiale s'a
dedicat artei dramatice, jucand pe scenele teatrelor din Bucuresci. Merse apoi la Paris, unde

Pasaport, (franc. passeport), certificat de legitimare peotru

cu descrierea persoanei se perfectiona in arta dramaticd, 5i intorandirectiunea teatrului national
acestora. AstOi frontierele celor mai multe teri du-se in teara,
conduce 'Ana la 1877. Atunci se infiint
apusene pot fi trecute farts P. Autoritritile ungare
113S4 pretind P. dela toti cltorii cari sosesc din societatea dramatica, al chrei societar f primit
Romania sau Sgrbia, oli trec in aceste teri.
s't P., de care lasa se desfaca, si in fruntea unei
Pasaport de marfd, e document public despre trupe juca la Daciat si prin provincie. P. a jucat
originea i provenienta marfurilor, ca s poata rolurile cele mai importante din repertoriul tea-

www.dacoromanica.ro

536

Pasch-Ha

Paseri.

trului national. A tra.dus insusi o parte a co- 1875 oficier sup., 1884 colonel, 1896 general de
mediilor lui Sardou, iar pe altele le-a localisat. brigada'.
2) Panel:, Matilda, n. 1840 in Bucuresci, Pascull, said, adresati unei permane singut 1872, artista dramatica, sotia artistului Mihail P. ratice.

A jucat pe scena teatrului national si pe dife- Pas de Calais, (engl. Strait of Dover), strimritele scene din provincie rolurile principale de toare de mare, cea mai ingusta parte a canacochet, prima amoreza, etc.
imalia, carte ce cuprinde indicatiuni astrologice, dupa' oari se poate hotri data serbatorilor Pascilor pentru ori ce an. Se mai numesce
P. cartea din care se poate predice viitorul.
Palican, loan, Dr., preot i scriitor, n. 7/19 Ian.
1861 in Ilisesci (Bucov.), a studiat in Suceava
Cernaut, unde f promovat doctor in teologie
1895; in 1899 devent administr. parochial tot in
Cern'aut. A publicat mai multe novele si povesti
In foaia Familia (1887, 1889, 1895 si 1896),
In Foaia Sateanuini din Cernaut (1891), iar in
Gazeta Bucovinei de acolo, pe 1896, o comedie
[Dr. I. G. Sbiera.]
intitulata Chiralina.

lului La Manche intro Calais (Francia) pi Dover

(Anglia), 42 km. lat. Dup aceast stritntoare

de mare s'a numit departamental francez P.,
6750 km2. cu 906,249 loc. (1896), cu 6 arondism.,

capitala Arras.

Pas de quatre, (franc) dans modern cu musica in miscare moderat, i rniisuni 4/4, avnd
analogia cu aria gavotei.
Paserea, minastire de calugrite in Rom., situata in departare de dou oare de Bucuresci.
S'a zidit la 1813 de archimandritul Timoteiu
dela manstirea Cernica. La 1848 darimandu-se

biserica din causa unui eutremur, s'a ridicat

din temelie actuala biserica de Calinic, archi-

A9cani, com. rur. in Rom., j. Suceava, pe m and ritul nittnastirei Cent ica. Minastirea num era
Siret, compusa din tirgusorul P. si satele: Gara 129 calugarite, cari se ocup eu facerea de inoP., Fantanelele, Brtesci, Sodomeni, Brosteni, haire si alte diferite panzeturi.
Ofiscesci, Tonile, Valea Seacti, Contesci, Blfigesci

Pasere de Paradis, (Paradisea apoda), din

Lunca, avnd in total 10,498 loc. (Diet. geogr. ord. paserilor cantatoare, fam. Corvidelor. Bar1894), 8 biserici ort. i I cat., si 7 scoale pri- batusul are pe cap, grumazi si pe de latan i pene
mare. In tirgusorul P. se afla resedinta comunei de coloare galbena inchisa, fruntea, barbia verdepi a subprefecturei pla.ii Siretul de jos, jude- auriu, celelalte parti, aripile 5i coada brune si
calorie de ocol, 1 farmacie si 1 fabrica de sapun. o multime de pene foarte lungi galbene-aurii,

Alai se face Wain in fiecare Dumineca, iar la stiff albe. Femeiusa are pene brune-cenusii

iarmaroace se fac de 6 ori pe an. Data gara P. sus, galbenti jos. Lung. 45 cm., aripile 24 cm.,
pornesce linia ferata in trei directiuni, spre coada 18 cm. Barbatusii mai au 2 pene lungi
Roman-Bucuresci, spre Iasi pi spre Burdujeni- de vr'o 63 cm. Traiesce in Noua Guinea, in
Suceava. La gara se afil un atelier pentru re- insulele invecinate si in Australia nordestica,
pararea vagoanelor si masinelor cu o turntorie prin piiduri. Panele se folosesc ca podoabe.
Pasere miastr, in poveftile romanesci. Una
sistematic.
Pascanu, Constantin, vistiernicul, unul din era in muntele de sticl, i and canta, se clamembrii, numiti de Kisseleff, in comisiunea mol- tina ceriul 5i pamantul 5i apoi and vedea pe
doveana pentru intocmirea Regulamentalui or- cineva, i-se panes pe cap si II prefIcea in
ganic (1830), dimpreun cu vornicul Mihaiu piatra; alt pasere era pe termal celalalt, si nu
Sturdza si cu cei alesi de obsteasca adunare se putea edifica o mantistire, pia.' nu i-s'a pus
pentru acelas scop: vornicul Costache Conache paserea in turn. Lumea se mira de frumseta
ei, pentru ca penele ei erau in Ifni de colori
pi vistiernicol Iordache Catargiu.
iscanul, musite in Bucovina de 1483 m. inalt,
straluceau ca oglinda la soare.
Pasen, (lat. Ayes), a doua clasa de animale verin ramura muntilor dintre riul Moldovei si al
Sucevei, mai sus de satul Breaza, intre riul tebrate din regnul animal, on singe rosu i cald
[Dr. I. G. Sbiera.1
(inima formatti din 2 auricule si 2 ventricule),
Moldova si praul Breaza.
Paschalis, doi papi, P. I (817-824) a in- respira prin plumani, se inmultesc prin oue
tretinut raporturi amicale cu regale Ludovic. cu goace tare, membrele dinainte stint transforP. Il (1099-1118) a domnit in timpul primei mate in aripi, copal le este acoperit cu puf si
expeditiuni cruciate si a fundarii regatului de pene. Trunchiul oval sta pe 2 picioare. Capul sta
Ierusalim, precum si al certelor dintre scaunul pe un grumaz foarte mobil. Scheletul e compus
papal pi impratii germani din causa investi- din oase goale, ceea ce face corpul usor. N'au
timid. 1102, tinnd un sinod in Roma, a exco- dinti, ci numai crestturi la cioc (plise). Pimunicat pe Imp. Henric IV. Asemenea a exco- cioarele sint intocmite pentru mars, acatat sau
municat i pe Filip I din Francia pentru casatoria inotat. Ciocul sau pliscul e de diferite forme 5i
acestuia. P. III (1167-1168) a fost antipapa. marimi pi e format din materii cornoase, be ser[im.] vosee la prinsul si ruperea hranei. Aparatul diPaso!, (grec) serbtoarea cea mai luminatii. si gestiv are la esofag o umflatura numit g u
manita in biserica, asezatti dintru inceputul ere- la captul eau esofagul e largit, ventriculul susstinatatei intru memoria invierii din morti a centuriat, apoi urmeaza rinza sau pipota. Intelui Isus Chr. Este serbatoare mutabil, annme: stinul gros si tuburile urinare dim preuna cu
poate cad infra 22 Martie ping in 25 Apr., dar tuburile dela ovar se terming, inteun buzunar
dupti hotrirea sinodului nicean I, totdeuna este comun, cloaca. Aparatul circulator e ca la maa se Barba in Dumineca prima ce urmeaa duna mifere, asemenea circulatiunea sangelui. Apaluna piing a equinoctiului de prima:yard, ca asa ratul respirator e mai simpla ca la mamifere.
sti nu coincida cu Pascile jidovesci. (v. Pasea.) Plumanii comunic cu 9 saci aerieni. Capetele
Pascu, Serban, general nun., n. 15 Dec. 1844. bronchiilor comunica prin tuburi cu deosebite
1861 elev al scoalei militare, 1863 sublocotenent, goluri ale trunchiului si ale oaselor. Respiratia

www.dacoromanica.ro

l'aserile stymplialioe

Pasiune.

537

se intampl foarte repede. Temperatura sfingelui e) troehilide (oolibrii); f) cypselide (drepneaua,

este de 37-440C. Nutritiunea se intarnpli ca salangana); g) caprimulgide (caprimulgul san lila om si rnamifere. Unele se hritnesc cu ali- pitoarea). 5) Ord. cantdrefelor (osemos) cu fam.
mente animale, altele cu vegetale, altele cu a) hirundinide (rfindunelele); b) laniide (berbeamandoub felurile. Sistemul nervos are organe celul sau lupul vrbillor); c) turtide (sturdti,
centrale i periferice ca i la mamifere. Orga- mierla, pscarelul negru, paserea lira); d) Sturnele simturilor sfult desvoltate in moduri foarte nick) (graurii); e) convide (corbul, cioara, cotofelurite, mirosul i gustul adese lipsesc. P. n'au fana [tarea], gaita, stanca, paserea paradisultu);

pavilonul (scoica) urechii, locul urechii e indicat f) fringilide (vrabia, canarul, sticletele, cintita, seala unele cu un mot de pene; au aud foarte tin!, forfeceaua, ciresarul, calddrasul, presura);
bun, unele aratA multd pldcere pentru musicd, g) paride (pitigoii); h) sylviide (privighitoarea,
altele o memorie deosebit pentru melodii. Or- filornela, pitulicea, ochiul boului (impiiratelul);
ganul mirosului incepe dela fosele (gdurile) na- i) alaudide (ciocarlia). 6) Ord. porumbilor (cosale. P. au multe facultitti spirituale: memorie, lum bae) cu fam. columbidelor (toate speale de
instinct de imitatiune, se pot dresa, isi con- porumbi apoi turturica). 7) Ord. rasorss (gainile)
straiesc cuiburi, unele mdiestrite, isi
cu fam. a) tetraonide (cocosul de munte (tdtarall,
hritnesc puii. Thiele pene le lapdd data' (primdcocosul de pddure, pdturnichea, prepelita,
varal sau de dou ori pe an (primdvara i toamna). nusa); h) phasianide (cocosul-gdina, curcanul,
Penele de vard au colori mai vii ca cele de iarnd. bibilica [cata], pdunul, fasanii). 8) Ord. pas. de
Colorile peuelor difor dupd etate ?I sex. Bdr- baltll (grallatores) cu fam. a) alectoride (dropia);
biltusti i paserile pe deplin desvoltate au colori b) ardeide (barza, cocostircul, cocorul, bfitlanii,

mai vii ca fetneiusele i puii. La coedit unele flamingo, loptitarul, ibis); c) charadriide (nagatul) ;
au o glandulit cu grsime, cu care i ung pe- d) scolopacide (sitarii, becatinele); e) rallide (linele (gasca). La picioare au 2-4 degete cu sitele). 9) Ord. pas. inoteltoare (natatores) cu
ghiare. Se inmultesc min ou, depuse in cuiburi, fam, a) larde (porumbeii de mare); b) procelclocite prin crildura corpului. Cele mai multe laride (pas. furtunelor, albatrosul); 0) anatide
clocesc odatd pe an. Puii, cand ies din ou', stint (gfisca, rata, lebdda, rata Eider); d) steganopode
sau goli i slabi, si printi insisi ii hrdnesc (pelicanul, pas. fregatelor); e) colym bide (ea(vultuti), sau sfint cu fulgi s't mai puternici
funddtorul); f) alcide (alcea mane sau pinguinul
se hranesc ei singuri (gaini). Oul e format din nordic); g) impenne (pinguinul patagonic).
un invalis tare vros (calcaros), din slims, un
Paserile stymphalice, (mitol.) numite dupd
spatiu cu aer i glbinus. Numsa'rul oufilor e de lacul dela Stymphalos. In antichitate s'au adunat
1-30, ovale-rotundii. Clocirea o face femeiusa aici multime de pasen i selbatice, cu aripi de
sau impreund cu bitrbdtusul, rar se clocesc de fier, iar penele in aripi ca virfuri ascutite ca
soare (strut. Durata clocirii 12-45 dile. Prin sitgettle i mfincau i oameni. Heredes, dupti poo ctildurd constantii si o umedeald potrivitti se pot runca a patra, omoard paserile, parte le sparie
loci ()wife si artificial. (v. Avicultura.) Multe P. de sboard in alte WO; 5i dup cum au povestit
ajung o etate inaintatii (bufnitele 30 ani, papagalii Argonautii, paserile s'au asezat pe insula 4eului
50-60, corbii si vulturii mai mult). P. se afl Ares la Marea Ponticti.
in toate zonele ; cele mai frumoase sfint in Nude!, Nicola, politician sarb, inginer, n. 1846,
zona fierbinte. ITnele caldtoresc (emigreazd) 1878 meinbru al scupcinei, conduatorul radidin clime mai reci in altele mai calde (toamna). calilor moderati, 1891-92 ministru president,
Se cunosc vr'o 200 specii fosile, cari au trait 1893-94 ambasador la Petersburg, dup mesa
in epoca mesozoicd, mai ales insii in cea ke- primarul Belgradului, 1898 condamnat pentru
nozoicd si diluvial. Foloasele P.-lor stint foarte inaltd tradare.
uteri. Nimicesc cadavre si materii putrede, aniPasigrafia, arta de a serie prin anumite semne
male nocturne stricdcioase (soareci, sobolani), astfel, ea fiecare cunosciitor at acestui sistem
insecte, reptile, scoici. Ne dan carne, oue, pene sd poatd ceti textul in limba sa. Pentru un mic
(pentru infrumsetare, perini, desemn, imbrtici- numr de comunicatiuni, cum e s. e. in teleminte [la popoarele selbatice]), grdsimi, gunoiu grafia navald, se poate Introduce; este ba im(guano), servesc ca postit (porumbei), la \rand- posibil a-1 generalisa.
toare (soimi), la prinderea pescilor (pelicanii) si
Pastphae, (ntitol.) fata lui Helios cu Peneis,
ca pazd pentru gfisce, rate, etc. (Chauna cha- sotia lui Minos. Aphrodite atitfind pe P. la iubire
varia de langd Hui La Plata). Clasa P.-lor se cu un taur, P. a ndscut pe Minotauros (v. ac.).

imparte in urmatoarele ordine

si familii: 1)

Pasiune,

(lat) acel fenomen psichic, care

Ord. alergittoarelor (cursores) cu fam. a) strata provenind din stdri nedumerite deja existente

(strutul african, strutml american [Rhea], ca- in suflet, se manifest ca o permanentd tensuarul); b) Aptergyde (Kiwi, Dinornis fosil). dintd, ce prin continua'. deprindere s'a desvoltat
2) Ord. rtipitoarelor (Raptatores) cu fam. a) vul- si a ajnns pfind la o astfel de fortd, incat nu
turide (vulturii, condorul); b) falconide (aquila, mai poate fi perceputi, ci singurd ca grapd
soimii, uliul, eretele); c) strigide (bufni(ele, eiu- apercipAtoare predomnesce consciinta. P. deci
hurezul). 3) Ord. acalatoarelor (scansores) cu poste deveni ori care dintre tendente (nisuinte),
fam. a) psittacide (papagalii [v. ac.], ara (cacadu); cum sfint s. e. boldurile, poftele, aplicdrile, precum
b) picide (gheunoaia sau ciocnitoarea, viirdarea);
celelalte fenomene volitionale. Basa psichorharnphastide (tucanii din America); d) cu- logica.si conditiunile de nascere ale pasiunilor stint
culide (cucul). 4) Ord. strigatoarelor (clainatores) tot acelea ca si ale fenomenelor volitionale preste

cu fam. a) coracide (dumbravanca sau corabatica); tot, adec stArile nedumerite deja existente in
b) alcedide (piisciirasul, v. ac.); c) buceride (bu- suflet si cari asteapt sd fie multdmite; causa
cerul din lava si Sumatra); d) upupide (pupdza); mai apropiatii insi a nascerii lor este chiar feld

www.dacoromanica.ro

538

Pasiv

cici o pasiun se, poate

nasce tot asa de bine din continua multimire
si din deprinderea in acelasi fel de a pofti ca
si din totala si consecuenta denegare a multa; ba chiar si din multimirea intarnplata
intfun mod nefirese. (Jbiectul P. este diferit,
dupe cum ea tinde la conservarea
si a societatii ori la distrugerea lor si la multamirea poftelor sensuale. Sub acest raport s'a
si modul

Passau.

de scurtil duel, pentru-ca Turcii neastampirati

si dornici de resboaie, Wand pretext refusul
Venetianilor de a extrada nisce trupe montenegrine, cari se refugiase in Cataro, atacil Morea,

posesiunea Venetiei. Marele vizir Ali, in butul

representatiunii trimise Portii de printul Eugen
de Savoie, pornesce cu o armati puternica spre
Belgrad. Austria sub impilratul Carol VI (rege

ung. III) in alianta ofensiva si defensiva cu

fcut deosebire intre pasiuni mobile i abjecte, signoria Venetiel, i pregetita cat se poste de bine
desi epitetul de nobile nu prea convine P., caci de bataie, sare in ajutorul aliatei sale, sub coori care ar fi obiectul, P. prin faptul ea pre- manda printului Eugen, lovesce cu isbande ardomnesee consciinta si intunece lumina intelec- mate turceasca la Carlovat si Petruvaradin ;
tului t$i a judecitii, face pe om sclavul ei. Ori insusi marele vizir cade si cu el pier la 6000

care P. se caracteriseaza prin aceea, c intu- Turd (5 Aug. 1716). Printul Eugen pornesce
necfind ratiunea, ja mijlocul drept scop, il anti apoi spre Timisoara si silesce, dupi 40 de (file
sustine chiar si ctind nu mai corespunde sco- asediu, pe pasa Mustafa la capitulare (13 Oct.

pului natural, ha chiar cand lucreaza contra lui. 1716), dand voie Curutilor, cari slujau in tabira
Considerand insa felul tendintei de o parte, iar turceascii, s mearga unde voiesc (La canaglia
de alta obiectul pasiunilor, le lantern reduce la ur- pub andare dove vuole). In anul urmator (15 si
mtoarele grupe : a) individuale san ideopatice: 16 Iulie) Eugen trece Dunarea pe la Panciova
betia, gelosia, nesatul, violenta, haia Belgradul dela Turoi in 18 Aug. 1717, iar
zardul, temeritatea, avaritia, orgoliul, pofta de Banatul Il preda in administratia contelui Mercy,
domnie, intriga, pisma, reutatea. b) altruiste sau ea provincie de coroana a Austriei, fiind causal
sociale: iubirea si ura excesiva i nechibzuita, de prere, ea Banatul nici acum nici in viitor
nepotism', sovinismul, etc. c) pasiuni numite se nu se incorporeze la Ungaria. Dupe atatea
ideale: pasiunea studiului, bibliomania, proseli- infringeri Poaita imbie pace; prin uneltirile pletismul, fanatismul, etc. P. nu sant absolut rele, nipotentiatilor turcesci, intre cari era si loan
dace' mai pastreaze in catva si lumina conduce- Mavrocordat caimacamul (locot.-administrator)
tome a intelectului. Cand insa aceasta s'a pie rdut Munteniei, care in Febr. 1717 incheiase cu gede tot, P.-le devin patimi. Patima este absolut neralul Steinville un tractat prin care recurea. Cf. I. Popescu, Psich.; G. Pletosn, Psichol. noasce stepanirea inipratului asupla Olteniei oi
pag. 82.
se indatorase a plat'. Nemtilor cato 100 pungi
[P1.1
Pasiv, care sufere actiunea, care ail in ne- tribut anual, pertractarile s'au traganat mai inactivitate. In gram. forme; gramatical pentru delung. Ca si la pacea dela Carlovet posesia
verbele pasive, cari arat, ca subiectul sufere rotnanesci, indeosebi a Munteniei, pe care o relucrarea, ce se exprime prin verb. Limba noastra clania impiiratul cu eonsensul unei parti innu are forma proprie pentru exprimarea pasi- semnate a boierimii romane, a format obiectul
vului, precum au alte limbi, s. e. limba latina, s. a. principal al negociatiunilor. Dar in fine paces
P. se mai numesce in limbagiul comercial to- se inchee intre Poartil de o parte si intre Austria
talitatea datoriilor. (v. 5i Activ.)
si republica venetiani de alta la Pojarevat (PasPasivitate, starea in nelucrare. In fisici starea sarovitz) in 21 lulie 1718. In urmarea acestui
fierului in care resista influintei acidilor si al- pact Austriei se cedeaza Belgradul ca partea
caliilor. In inteles politic resistenta pasiva fate nordica a Serbiei, teritoriul de dincoaci de Saya,
cO actele guvernului sau legislatiunii. A.cest si- Banatul si Oltenia. i scum dupe 165 de ani se

stem de lupta politica a fost adoptat fate cu sfirsesce pentru totdeuna dominatiunea turlegislatiunea Ungariei de Romanii din Transilvania in conferenta dela Mercurea (1869), iar
de cei din Ungaria in conf. din Sibiiu dela, 1890,
pstrat pane in 4iva de astadi. In timpul mai
nou vederile asupra foloaselor politicei de P.
sant diferite.

ceasca asupra provinciilor ungare.

Passatl, vanturi cari bat in zona tropicala in

mod constant, si anume in emisfera boreal

(de nord) din directiunea nord-estica, si in emi-

sfera austral, (de sud) din directiunea sudestica ; ei stint despartiti prin calme, adecit regiuni

Pasolini, Giuseppe, n. 8 Febr. 1815 in Ra- unde nu bate vantul debe. P. se produc prin
vena, f 4 Dec. 1876, 1848-49 ministru, 1862 ridicarea atmosferei incallite dela equator si
pana 1864 ministru de externe, 1876 president inlocuirea ei prin aerul mai rece din regiunile

al senatului. A scris: Memoriie.

mai recoroase. Aerul ce se ridicti, si curge spre
Passah, serbatomea cea mai mare la Israeliti. poli se numesce antipassat, si se scoboara cam

La inceput a fost serbarea secerisului, apoi a pe la 300 lat. la pamnt.

fost serbatorita in memoria emigrarii din Egipt.

Passau, ora o in Niederbayern cu 17,516 loc.
(v. Pasca).
(1895), centra al caii ferate Viena-Regensburg,
Passaro, Cap, coital sudestic al Siciliei.
situat la revarsarea riurilor Inn si liz in DuPassarovitz,(Pojarevd( sau Pofarevaf), un mic flare, preste care are un pod de 201 m. lung.;
oresel in Serbia. vestit prin pacea in cheiata acolo la castel, episcopie; fosta fortareata Oberhaus acum

21 Iulie 1718. Pacea dela Carlovilt (v. ac.) incheiata e inehisoare militare; gimnasiu, scoale real,

intro Austria, Venetia si Polonia cu Turcii, uncle camera de comercio si industrie; industrie de
la insistenta Poloniei sprijinit. de Francia era tabacerit, portelan 5i lernn, santier, beririe;
se se puna cap& Moldovei i Munteniei inmor- comerciu 5i navigatie. In lulie 1552 s'a incheiat
mentand istoria poporului roman ;Inca din acele aici intre Imp. Carol V si aderentii conf. augstimpuii de neagra intunecimet, a 'fost numai burgice convenliunea d,ela P.

www.dacoromanica.ro

Passementerie

Pasteur.

539

cea dintdi, lush' de o calitate inferioarti. Sticla

Passe-partout, (franc), cheie cu care se pot astfel obtinuti e colorati in verde si e ces mai
Passementerle, y. Ceapraz.

deschide diferite broaste. Se mai numesce astfel ordi nar.

un ornament de carton, care se adapteaza imPAstale, (botan.) fruct (v. ac.) de plante, identic
prejurul unui tablou, fotografie, etc.
on legum. Pttstaioase, plantele ce au de fruct
Passepied, (franc. treci piciorul), vechiu dans de o ptistaie, identic cu Leguminoasele (v. ac.)
origin& bretond, in mesar ternarti, de un caracter
PAstArnao, numele popular al plantei cultivate
vesel, avnd analogie cu menuetul, dar de o mis- Pastinaca sativa L. var. edulis DC.
care mai vie, cea ce-1 apropie de valsul vienez.
Pastel, in picturt desemnurile fAcute pe Millie,

Foarte in favoare la curtea lui Ludovic XIV. carton sau pima cu ajutorul creioanelor Mate
E introdus nc uneori in asa numita Suite, din colori pulverisate. Acest gen de picturd era
land loo ea parte episodicd intro Sarabanda In floare cu deosebire in perioada rococoului
[T. C.]
mai ales pentru portrete.
si Olga.
Passiflora L., (botan.) gen de plante din fam.
Passifloraceelor, cuprinde ca. 120 specii preponderant tropical americane, importante pentru
noi numai ca plante decorative de flordrie, s. e.
P. coerulea L., P. guadrangularis L. 0. a. numite
poporal Nciasornice. Florae specioase poartd in
amintirea Mdtituitorului numirea de %fleur de la

Pastel, (botan.) numele francez al plantei din

care se scotea alt datd indigo. Isatis tinctoria L.
(v. ac.).
Pasteta, 'marl aleas preparatd din alnat fin,

In care se pot coace cdrnuri, pesce, raci sau

alte toaturi cu diferite ingrediente fine. P. de
ficat se prepard din ficatul gilscelor ingrAsate.

Passione, %Passionsblumee, deoarece discul imi- Modul de preparare este destul de complicat si
teazd o coroanti de spini, iar staminele au forma este o specialitate a ora.sului Strassburg.
unor cioctinase i3i stigmatul a unor cuie. [A. Pr.]

Passifloracee, (botan.) fam. de plante polypetale, respindite pretutindene in tropi i subtropi.

Cuprinde ca. 250 specii de plante erbacee sau
arbusti adese volubili cu foi simple lobate sau
palmate si flori decomun mari. Ca genuri mai
remarcabile citm Pasisflore, Barleria o Carica. Dintre specii unele au importantd ca plante
decorative, altele pentru fructele lor come[A. Pr.]
stibile.

Pasteur, Louis, mare chimist si biolog, experimentator ingenios, fundator al Bacteriologiei,

s'a nscut 27 Dec. 1822 la Dille in Francia, a

dobilndit in 1847 titlul de doctor in sciintele
fisice, a fost numit 1848 profesor de fisia la
liceul din Dijon, 1849 profesor suplinitor de
chimie la facultatea de sciinte din Strassburg,
In 1854 decan si profesor de chimie la facultatca de sciinte in Lille, in 1856 a lust directiunea sectiunii de sciinte a scoalei normale su-

Passionale sau Passionarius liber, cartea li- perioare din Paris, 1867 a devenit profesor de
turgia, care contine acteie martirilor.
chimie si 1868 director al laboratoriilor de chimia

Passionato, (ital) Cu pasiune, cu aldurd, fisiologica la scoala studiilor inalte dela Sorbonna,

intrebuintat in musici ca termin de expresiune. P. a distrus teoria catalisei introdust in chimie

Passus, (lat) pas, miisurti de lungime ro- de Lavoisier, a dat o basd precia teoriei german = 1.479 m.; 1000 P. = 1 mild roman ; melor, a confirmat in mod exact ipotesa, c ferP. se mai numesce ei un loo inteo scriere.
mentatiunea si putrefactiunea sfint provocate de
Pasta, medicament preparat prin topirea de organismi inferiori. Este adevArat c teoria gerzandr i giund in apti sau in vr'un lichid medica- melor este mai voche decdt bacteriologia momentos. Mai cunoscute sfint: P. de Altee (gurnd derni, Leeuwenhoek deja in 1680 a viRlut cearabia, zahr si apa destilatit ate 500 gr., lulele drojdiilor de yin, in 1765 Spalonzani a
6 gdIbinuse de ou si 64 gr. de apd de flori de combdtut ipotesa generatiunii spontanee accepportocale); P. de liquiritie (1 parte suc de li- tatd de &iron, in 1836 Cagniard Latear a descoquiritie, 2 prti de gumil arabia i zahar
perit germele fermentului pilnei (al aluatului),
In 1837 a constatat Schwann, cd substantele or-

4 pdrti apd destilatd).

Paste, (ital) se mai numesc si copiile de ganice nu pot infra in putrefaetiune, dacit mint

pietri cioplite, monete si medalii ; copiile fdcute apArate in contra contactului aerului atmosferic,
din diferite aluaturi, mai cu (Am din aluat de In 1840 patologistul german I. Henle a vorbit
ghips i pucioaa.

pentru prima aril despre %Contagium vivum,

rnodd de intrebuintat toate principiile nutritive

ale fdinilor de grdu. Ele se fabricd de altcum
din gris de grin dur sau semidur, i contin in
termen mediu 76-7704 amidon pi 90/,, gluten.
Ca P. a. avem fideaoa, macaroanele, paste de
sunk, etc.

explicares actiunii virusului. Dar experientele

incomplete ale lui Schwann au fost confirmate
prin experimentele importante executate de Hel-

Pasta alimentard, (de Italia), constitue un Contagium anitum% pi putini ani in urmi A.
aliment complet, presentiind sub o formd co- Bouchardat a adoptat ipotesa parasitar pentru

mut, L. P. si I. Tyndall, si dupd ce in 1857

P. a probat, c fermentatiunea berii depinde de

viata si de desvoltarea celulelor fermentului,

Paste de stick; sfint cele din cari se obtin teoria germelor a incetat a fi o simplA ipotes,
diversele sticle. In genere ele sfint constituite a devenit un fapt adeverit. In 1863 P. a condin silicato dable; printre cele mai importante statat, c unii microorganismi se pot nasce si
sfint cele din cari se obtin: sticla boemiand, desvolta in lipsd de aer (anaerobii), el a pufrancea, de sodiu. Prima se prepard prin to- blicat in 1868 studiile asupra vinului si boalelor

pirea nd,sipului (Si 02) cu carbonat de calciu

lui, in 1870 resultatul studiilor asupra boalelor
de potasiu. Este incolord, greu fusibil si durd. parasitare ale viermilor de matase (la Pbrine
Secunda prin topirea ntisipului ca earbonat de si Flacheiie), in 1876 cercetiile asupra berei,
calciu pi de sodiu. Este mai putin clued. Cea 1877 cele asupra bacteriilor arbonoase (dMac),
din urmt se prepara din materiale identice ca In 1878 in unire ea Tyndall cartea %Le Microbes%

www.dacoromanica.ro

540

Fasteurisare

Fastrama.

si n unire en Joubert e Chamberland Ja thorie ins identic cu acela al sterilisarii, adec al

de a germes et ses applications A le mdicine et incaldirei la 1100-1150C, timp de cel pulin

la chirurgieg; tot in acel an, dupa ce gsise

deja mai inainte vibrionul septicemiei (al infefltiunii 'Inflo; al febrei puerperale), P. a constatat ca acel vibrion este anaerobiu. Pentru a
explica causa pentru care unele boale infectioase

afecta pe cm ori pe animal nw:nai o singura

data, P. a admis teoria imunistini prin sleirsa

15 minute. Laptele sterilisat se conserva mai

mult timp decat cel pasteurisat, dar coloarea
gustul lui se modifica prin sterilisare, de vreme
ce laptele pasteurisat isi conserva coloarea si
gustul si se mai poate intrebuinta pentru fabricarea de unt.
Pasti, v. Pasci si Pasea.
Pastile, buctele de zahar, ciocolata, etc., cari
cuprind o anumita si exacta cantitate de oarecare medicament (morfina, santonina, saruri de
isvoare minerale, etc.).

In . corp a elementelor necesarii pentru desvoltarea acelor microorganismi, gthone de l'puisementg, care in urmii a fost inlturata de alte
ipotese. In 1880 P. a descoperit baccilul cholorei
paserilor, acela al furuncului omului, in 1882
Pastinaea L., subgen dela Peucedanum (v. ac.),
acela al brfincei infectioase a porcilor. Deseo- la care apartine specia cultivata ca legurna : P. saperirea ces mai importanta a lui P. a fost aceea tiva L., Pastarnacul.
a metodei do slabirea virulentei bacteriilor paPastis, (ital. pasticcio, pastet, placint), e
togeni prin cirldurti, prin lumin, prin trecerea imitarea stilului altui genitor, s. e. P.-le lui
lor treptat prin corpul diferitelor auimale, prin Lamennais in Les paroles d'un croyant i 'La
punerea lor in contact ou materii antiseptice, voix de prisong, in care imiteaza stilul bibliei.
si a intrebuintririi rasselor slabite ale microorga- Insa, fiindca stilul nu se poate imita, P. e o
nismilor patogeni pentru inoculatiuni preventive, rea forma de scriere. In sens ironic P. e parodie.
aperatoare ; studiile cari au condus la aceastA
Pastor, in exploatarea agricola se numesce
descoperire au fost incepute de P. in 1882 mai omul care este insfircinat cu pzirea si ingrifintfiiu la cholera paserilor, la dala:, la brinca jirea vitelor la-pastme. P. se subdivid dupa specia
rimatorilor, si continuate de el impreun cu Du- vitelor in : herghelegii si stAvari, apoi in boari,
claux, Toussaint, .Roux, Chamberland, Strauss, vacan, vitelari, porcan, pAcurari, etc.
Galtier, s. a. Tot pe principiul virusului slabit,
Pastor, in biserica este persoana ierarchicd,
atenuatg, se baseaza inoculatiunile Pasteuriane creia este incredintata ingrijirea credinciosilor.
ale oamenilor muscati de animale turbate, pentru
Pastorali, poesia, identic cu Idila (v. ac.).
a se preveni aparitiunea turbarei. Dup ce mai
Pastorale, (baetatts pastoralis), bOtul, toiagul,
ntiu constatase ca virusul rabio se afiri in si- ce-1 folosesce episcopul la serviciul divin, ca
stemul nervos, P. a inceput inoculatiunile anti- sernn al puteni sale de a ocirmui pe credinciosi.
rabice in 1882 la cfini, in 1885 la oameni mus- Pastorale, epistole, se clic cele don eprstole
cati de cini turbati, in 1886 la oameni muscati ale apostolului Paul catra Timoteu si cea catra
de lupi turbati, cu substanta nervoas a anima- Tit; nurnirea o au dela continutul lor, cuprinlelor turbate slabita in virulenta ei, si a imbu- dnd indreptare pentru viata si purtarea pastonttit treptat motodele ti atamentului antirabic. rilor sutletesci. (v. 5i Teologia pastotala.)
Pistrame, este o conserva de carne de vacI,
In 1888 s'a inaugurat la Paris institutul P., asezamant dotat cu numeroase laboratorii pentru de oaie, de capr, produs prin sustragere de
studii de microbiologie, chimia biologica, pentru lipa si aclogire de sare. P. se fabrica obicinuit
cercetarea causelor boalelor infectioase si a pre- in lunile Sept. si Oct. in zalhanale, mcelarii
ventiunii lor, in care institut P. a mai lucrat speciale, situate la margines apelor curgetoare,
pina la 28 Sept. 1895, cfind
murit si cernd ande vitele se ucid, se jupoaie, carnea se taie

directiunea institutului a fost incredintatii di- in bucati de grosime de 6 lana. la 10 cm., se

stinsului chimist E. Duclaux ; in unele orase presara cu cantitati mari de sare, se aseaza
principale ale Europei s'au creat instituto ana- inteun local recoros in teascuri, bucate preste
loge, in altele institute mai modeste, constituite bucate Vana la inaltime de un metrn si jumnumai din servicii pentru vaccinatiunea antira- tate, se acopere deasupra cu o scandurA, preste
care se pun pietTi grele spre a exercita o prebicti a celor muscati de anim ale turbate. [I. F.]
Pasteurisare, se numesce conservarea unor siune asupra carnii si a inlesni scurgerea parbeuturi si alimente lichide dupi metoda inven- tibor ei lichide. Dup cateva dile se scoate carnea
tata de L. Pastear, aprarea lor prin incalclire din aceast sarmura, se intinde la aerul liber,
in contra stricarii prin numerosi microorganismi pentru ca sa se usuce si dup. uscare P. este
intrati in ele din atmosfera, cari microorga- gata. Seul anirnalelor se topesce in cazane
nismi produc muceclirea, acrirea, fermentarea, se toarnii in burduse. In timpurile trecute si

putredirea matenilor organice. Vinul i berea

se pasteuriseaza, se preserva de fermentarea
ulterioara si de acrire, prin incallirea repede
la 500 C, (lupa care se receso repede. Laptele
se pasteuriseaza prin incildirea la 68-690 0,
mentinerea lui la aceast temperatura filil) de
20 minute, dupa care se recesc repede ; aceasta
temperatura: este suficient pentru nimicirea fermentilor cari produc acrirea i coagularea laptelui, precum si a bacililor tuberculosei, difteriei,

pana' la jumtatea secl XIX, cand in Ron-Ibis

agricultura finca 011 ocupase cea mai mare parte

a tentoriului, cand pasunile erau foarte intinse,

se fabrica multa P., si pe lng ea seul de bun
calitate constitu un articol de export insemnat.

P. constitue un aliment hrnitor, ea are ins

o valoare nutritiva mai mica decid carnea proaspata; la fabncarea P.-ei pe de o parte se scurge
din carne mare parte din materiile solubile in apa
srata, din alburninA si din s'Oran minerale, pe

febrei tifoide ori cholerei, cari s'ar puta afla de alta fibrele musculare uscate cer dinti buni
in lapte. Efectul pasteurisArii laptelui, care sa- si se diger mai greu decAt fibrina proaspiita.
tisface cererile obicinuite ale higienei, nu este Pe suprafata i in interstitiile P.-ei se desvoalta

www.dacoromanica.ro

Pstrav

Patelarie.

541

obicinuit parasiti vegetali, cari tub; devin

volta Srbilor (1804), Sultanul face pace en P.,
fmatori prin frigerea P.-ei. Teranul roman m- care nu mutt in urma muri (1807). El a exercitat
manca P. fripti Po cirbuni, la acest mod de pe malul Dunarii pana la Rusciuc o autoritate
gatire se mai scurge dinteinsa parte din mama. independentri militareasca, avand si moned proP. fiind foarte srata provoaca multi sete, si din prie. Jafurile Olteniei din partea Pasvangiilor an
aceasta caus ea nu constitue o conserva mili- remas ca o groaza in populatiune. [Aguletti.]
tar buna.
[I. Felix.]
Pat, in Bens mai larg ori ce loo destinat pentni
Pfistrav, (Salmo fario), peace din ord. Teleo- odichniti in positiune culcata, 5i indeosebi cel prostenilor, ajunge pawl la 60 cm. lungime, pe spate vdut cu asternut si destinat pentru dormit. Dupi
negru-masliniu, pe laturi galben sau cenusiu cu cultura si obiceiul popoarelor, P.-urile diferrt atilt
pate negre incungiurate cu albastru. Coloarea In privinta materialului dio care stint construite,
nu este constantri, ea varieazi dupa coloarea cat si inltimea la care sfint asezate dela supraalbiei riurilor in care tritiesce. Se gsese numai fafa solului. Daoa P-ul este destinat si pentru
in prae si dun limpedi i reci din munti. Au sedere, ia diferite numri, dupa con structia si ado carne foarte gustoasa i mult apreciata.
justarea lui, precum banci, chaiselongue, sofa
PAstrAvenl, com. rur. in Rom., j. Neamtu, com- san canapes, etc. Pat de "god, se numesce
pusa din 7 cat. Cu 4202 loc. (Dict. geogr. 1895), suportul de lemn al puscei.
cari se ocupa cu agricultura si prasirea vitelor.
Pata albA, (Syntomis phegea), un fiuture din
In com. se alai 4 biserici, 3 scoale prirnare
ord. Lepidopterelor, fam. Syntomidelor. Aripile

1 fabric de spirt.

de coloare neagra-albastrie cu pete albe. Lun-

PAstruga, pesco, v. Acipenser.

gimea 1-7-1.9 cm. Prin padurile rari; sboari
Pistum, (Poseidonia), oras la malul vestic al in Iunie 5i Iulie. Omida lui apare in Apr. si
Lucaniei, colonia Sybaridei ; a fost distrus in Maki pe piipdie (Leontodon taraxacum).

sed. IX de Saraceni, in secl. XI de Normani; Pata de &Inge, (Zygaena filipendulae), un

abia la 1730 au fost descoperite ruinele lui flutur din ord. Lepidopterelor, fam. Zygaenidelor.
(Templul lui Poseidon, al lui Demeter, etc.).
Aripile stint d cebare neagra-albastrie ca pate
PAgune, se numesce un teren, care-i invescut rosii. Lungimea 1.3-1.6 cm. Se gsesce des
totdeuna cu iarba si are reveneal continua, care prin iarba. Otnida lui traiesce pe trifoi.
asigura productinnea spontanea de iarba. menit Pataca, (monet), talen levantin, triter Maria
sa fie recoltata (pascuta) de vite in stare frageda Teresia.
si verde. Alte ori se mai Iasi de P. si terenuri
Patagonia, panes cea niai sudici a Antericei
superficiale, accidentale, greu accesibile, on in intro 39 si 5401at. sud., 793,980 kino., cu 23,000 loc.;
lunci terenurile ce stint expuse revarsarii tem- este traversata pe larva coasta vestica de muntir
porale regulate si neregulate a apelor, eari din Andi spre est platouri inalte lipsite de pduri,
causa nesigurantei lor si a putioei fertilitati nu intrelb.late de vi cari se pierd nsesuri intinge.
se pot folosi altfel, deck ca P. pentru tinerea Termurii P.-ei stint presarati cu numeroase invitelor pe ele.
sule. Partea cea mai mare a R-ei apartine dela
Pelfunarea vitelor, in toate tenle unde exista 1881 incoace republicei Argentina, iar teritoriul
pasune comuna in basa unor drepturi castigate, Magellanes, dim Kenna. cu republica Punta Arenas,
este regulamentata prin legi. In Ung. este con- Chilei. Colonii europene lipsesc aproape cu de-

tienta in art. de lego XII din 1894. Ce pri- svirsire. Patagonii (Tehnelchii), stint Indiani
vesce legiferarea psunatului in padurile Roma- impartiti in mai multe triburi ; inalti la corp,
niei, v. Silvicultura.
selbatici, viteji si pradatori.
Pataki, Loan, episcop, v. Giurgiu Tom.
Pasvangiu, identic cu Carjaliu (v. ac.).
PAtfirlagi, com. rur. in Rom., j. Buzu, siPasvanoglu Osman, vestit bandit-pasa dinWidin

pe la finele secl. XVIII, originar din Bosnia. tuatit pe nialul drept al riului Buzu ; com. se
Descendent din o familie de banditi turci, el fir compune din 9 cat. avnd in total 2020 loc.
iertat de pedeapsa on moarte, ce o suforisent (Diet. geogr. 1892), 6 biserici, 1 scoald de baieti
predecesorii si, pentru participarea-i inimoasit si alta de fete, judecatorie de ocol, statiune tein resboiul turco-austriac (1786-91), captand legrafo-postala. Aici o resedinta subprefecturei
si cateva sate pe Itu3git Widin. Nu rnult in urm, plaiului Buzn. Se fac 6 tirguri la an.
sub pretext ei s'a schitnbat traditionalui mod Patavissa, vecbiu sat dac alturi de cetatea
turcesc de recrutare, isi face o ceata de vaga- Napoca (Cluj), cum o da tabla Peutingerian
bundi, talhari, nemultamiti, se revolta contra (sub Sever 222 d. Chr.). Se ridica pe locul acPortei, ia Widinul (1794), si prada banditesce tualului sat Pata.
impratia si indeosebi Muntenia (1795). Sul, Patavium, vechiunume al orasului Padua (v. ac.).
Patelarie, Atanasie, patriarch de Constantitanul trimite mai multe ostiri, sprijinite si de

nopole, n. pe insula Candia si acolo si-a insusit

o eruditiune extraordinara, deoarece contimporanii si il flumes filosof, teolog, poet si orator
de frunte. Chiemat la Constantmopole de catra
vestitul su compatriot Ciril Lucari, se faci acolo
eunoscut ntai ales prin talentul sriu oratorio, si
si s multamesc numai cu pradaciuni. Domnii in curnd fa consacrat rnitropolit al TesaloniMunteniei Ii platesc bani si Ii dau nutrimente, cului. P. insa nu era destinat sa duca o vigil
far a inlitura prin aceasta cumplitele jafuri ticnit, cunt era cea din mitropolia lui. El treale pasvangitlor. In 1802 se face un crud atac buia sit fie tras in valmseala cea cumplit a
al Olteniei, al-0nd Craiova, 5i amenintiind Bu- scaunului patriarchal grecesc. La 1621 se alese
ourescial, de undo lumea fugo. De cand cu re- patriarch protectorn1 kin Lucari; dar deja dup.

mai ales in 1797, dar

inzadar. P. biruie si i-se acorda titlul de KO
cu troj tuiuri. Incurajat, se revoalt din nou si
face planuri politice si diplomatice, intetit la
inceput de Francezi si mai apoi de Rusi. De
pe la 1801 apogeul su da inapoi si pasvaugii
domnitorii Munteniei

www.dacoromanica.ro

542

Patella

Patenta.

un an f isgonit. Atunci sinodul a$eza in scaun se magnets', &aim pe stancile din apele marilor
si se nutresc cu alge.
intoarse mai de vreme decat se credea, i relua
Patena, vas sacru, v. Dise.
tronul in posesie, pe cab". vreme P. se instal Patent, (lat.) document prin care se aduce
din nou la Tesalonic. Chiar aceasi sceng se pe- la cunoscint publica un act al domnitorului terii
tree dupi 12 ani, dud P. deveni iaragi patriarch (lege, constitutiune, numire) sau annmite dis-

pe P. pentro. 28 de elite. In adevr Lucari se

pentra o lun, de cjile, preces si urmat iar de positiuni ale unei autoritti. Indeosebi se inLucari. Si para stilts hal n'ar fi fost de ajuns, telege sub P. un document public, prin care se
Lacari fu de a treia oarii resturnat si inlocuit asigura dreptul exclusiv de exploatare al unei

tot prin P. Adevrati ca P. remase scum in inventiuni (brevet de inven(iune) sau un monopol
scaun un an de (file, dar in schimb, la expi- industrial. Sistemul P. stimuleazil geniul inventiv
rarea acestui termin, nu i-se mai ingadui in- al locuitorilor si s'a dovedit o institufiune fericita. Cele dintain P. au fost acordate in Englitera la 1623. (v. si art. Brevet si Inventiuni.)
Patenta, se numesce in Rom. un imposit caruja sant supusi toti comerciantii, dr care atinge
si unele profesiuni liberate, asa ea poate cineva
fi supus la plata impositului patentei fra a fi
pentru noi mai interesant, deoarece P. a pe- comerciant. Impositul de P. se divide in doua
trecut din el 12 ani in Moldova. Causa era, ea parti : una fixii si regu1ata dupa feint negotului,
mitropolia lui fiind foarte indatoratti $i urma- combinata, afara de unele excepfii, cu populatia
rirea datornicilor fiind la Turci cam aspra, ex- orasului ande comerciantul isi exercitii industria
patriarchul a trebuit sa c,aute rnila, unde spera sa; alta proportionald si calculata asupra chiriei
sa o gaseasca; si o asemenea speranta avea tot caselor de locuit, uzinelor, atelierelor, magaziilor
rbstul pe langa Vasile Lupul, &mull Moldovei, sau prvaliilor ocupate de Patentabil. Nimeni nu
care daruise suma pe atunci enorm de 42,000 gal- e obligat sa plateasca mai mutt de o P., ori cart
bini numai pentru sfantul mortnnt. In adeviir, ar fi diversele ramuri de comerciu sau de inP. f bine primit de Vasile Lupul, care ii darui dustrie ce ar fi exercitand in acelai timp. In
biserica cea noua a Sf. Nicolae
episcopie) acest cas, P. este datorita pentru comercial sau
din Galati, impreuna cu casele dimprejur. Ase- industria care da loe la dreptul cel mai ridicat.
Acest imposit dateaza din timpul marei revomenea i-se puserii, la dispositie si incaperile bisericei Sf. Vineri din Iasi, de cate ori caltoria lutiuni franceze. In Romania, infiintarea taxei
acolo. Nu scim catti pomani va fi primit P. dela de P. isi are obrsia in regulamentul organic
toarcerea la mitropolia sa, ci vizirul il exilit pe
insula Rodos. Aici el se gasi ea exilatul Lacar,
on care se intoarse in 1637, Lucari la Constantinopole, P. la Tesalonic. Soartea reservase lui
P. pentru a patra oan scaunul patriarchal dupa
15 ani, la 1651; dar tocmai acest restimp este

domnul Moldovei ; dar ca nu-i ajungeau acei bani care, la art. 67, intro veniturile statului enu-

pentru datoriile sale vedem de acolo, ea a intretinut din Galati o corespondent activa cu
farul rusesc, verndu-i ajutor in toate chipurile
posibile si cu in ingeniu fecund in combinatie
de motive. La 1651 f de a patra oar inaltat
pe scaunul pabiarchal pentru 17 clite. Aceste

mera, si: Dares pentru P., care se va implini

dela toti negustorii si mesterii sl1uitori prin
orase si tirguri, impart-4i pe corporatii $i trebuind a avea negresit ceruta P. ca sa fie ala-

turata," la o asemenea corporatie si ta aib drept

de a unelti negutbtorie sau mestesug...t Art. 90
ciudate si inexplicabile intronisari se terminard imparte pe mestesupri in dou clas : 90i 50 lei
de astadata cu o demisie formala dela patriarohie P., lar pe negustori in trei stri. Prima aid-

si de fapt dela mitropolia Tesalonicului. Bii- tuita din cei cari aveau dreptul sa se negustotranul P. veni atunci ca un simplu pribeag iarasi reasca cu aridicata (en gros) 5i cu amkuntul
in Moldova. Pe semne avea scum mai multa (en dtail) in teari si afarii din tear& Acestia
nevoie de bani decat odinioar, caci deja in 1653 plateau 240 lei P. pe an. Cei cari faceau coit gsim chiar la Moscva, ande sci s obfind mercial numai in teara, plateau 120 lei ; lar
dela familia imprateasca, in diferite randuri si negustorii de detatiu 60 lei. Pentru inlesnirea
moduri, sume considerabile si daruri pretioase. platii contribaliunii si urmririi, regulam. orDin nefericire odoarele druite nu aveau s, so- ganic confine dispositiuni prin cari meseriasii
seasca pe solul Moldovei, ctici P. a murit pe cale formeaza corporatiuni, avnd fiecaro o capeIn miinastirea Lubensk din Rusia mica. El a tenie insarcinat cu supraveghiarea intereselor
fost declarat dint de sinodul rnsesc in 1862, si ei precum si cu incasarea P. Aceasta capetenie
moastele lui se venereaza ne si acji in acea se numia staroste. Aceste corporatiani, insghemanastire.
bate de regul. organic nu trebuiesc confundate
Biografia lui a fost scrisa in rusesce de Mu- cu cele din Francia, cari aveau o fiinta mai mutt
ravieff dupa documente contimporane si auten- organica decat un scop fiscal. Aceasta stare a
tice, lar Papadopol-Calimah a publicat un extras regulamentului a durat pan& la 1863, dud s'a
din aces lucrare in Convorbiri literare. vol. 23 votat legea care impartia pe P.-ri in 8 clase,
si 24, p. 1015-41 si 30-42, de ande siint luate lege care a fost modificatii, in 1877 si 1878.
si notitele de sus Cf. Xenopol, Ist. Rom. 1V, 15; Astacji, avnd in vedere dificultatile financiare
Cltoriile patriarchului Macarie, trad. de Emilia ale terii, este vorba de o modificare, dad nu
Cioran. (Buc. 1900), p. 1-2.
chiar de o refonta completa a acestei dri. (Cf.
Patella, (anal.) rotula, osul rotund asezat in N. E. Idieru, Studii de Ea. pol. si fin. vol. II,
dreptul articulatiunii dintre femur pi tibia (la p. 256-258.)
[N. E. Idieru.]
genunche).
Patenta de sandtate, (marina) actul prin care
Patella, (zool.) gen de molusce din class La- un bastiment certifica in mod oficial starea de
mellibran chiatelor, grupa Cyclobranchia, cu scoica sanatate a bordului si a portului de ande vine.
intinsa adesea prevcluta on dungi. Unele specii Cand pe P. se aratii ca portul de uncle vine e

www.dacoromanica.ro

Pater

,Patria,

543

Mutua de boale contagioase san epidemice (ciuma, Scoalele elementare le-a absolvat in Campenl

holerti, friguri galbene, varsat, etc.) so oice ca si Neagra, a studiat dreptul in Sibiiu. La 1866
vasul are patenta bruta, si e supus la desin- s'a aplicat ca practicant la tabla reg. din Tirgulfectare sau la carantina. P. se libereaz pentru Muriisului. In 1867 a fost ales notar la sedria
mai multa vreme si se vizeazil in toate porturile comitatensa in Abrud, iar In 1871 asesor tot
atinse de cpitania portului. (Servicial sanitar.) acolo. In 1872 a fost ales senator la magistratul
din Alba-Iulia, in care calitate a functionat
[Const. B.
pater, (lat) tata; numire, ce srt d clugarilor 1878. In acest an si-a descbis cancelaria de adordinati (sfintiti), P. regens, priorul unui colegia vocat. A luat parte activa-, timp de 18 ani, ea
de iesuiti ; P. familias, la Romani stpfinul casei. deputat sinodal pi congresual la afaeerile bisericei

Patera, (lat.) vas sau capa de lut sau bronz gr.-or. Ca membru al comit. partid. national, a
Intrebuintata de Romani la beut si la sacrificii. fost condamnat in procesal Remorandului (v. so.)
Patenta, (grec) toiag archieresc, ca semnul la inchisoare pe 21/2 ani.
[I. St. S.]
autorittei si iubirei parintesci a archiereului,
Patlagele roii, amuele popular al plantel cut-.
are forma unei bat, deasupra representfind un tivate Solanum Lycopersicum L: (v. so.).
Serpe cu dou6 capeta i coada lui este incorliicit
Patlagele vinete, nunaele popular al plantei
pe partes inferioara, jara cn cele dou6 capeta cultivate Solanum Melongena L. (v. ac.).
incungiura de ambo prtrti crucea atirnata in Patna, divisiune in presidentia indo-britica
virful toiagului.
Bengalia, 61,243 km2., cu 15.811,014 loe. (1891).
Paternitate, este legatura ce unesce pe tata' Capitala P., situatit lfinga Gangas, are 165,192 loc.,
ou cophi sei. E o presumptiune ca copilul nscut export de opiu, oleiuri pi sare.
In timpul casittoriei e al sotului, ceea ce se exPatogenia, partea patologiei care trateaza. deprima prin adagiul celebra: Pater is est quem spre modul cum se desvoalt boalele.
justae nuptiae demonstrant. Aceasta resulta de
Patognomonia, diagnostieul boalei prin unul
acolo ca maternitatea se manifest prin semne sau mai multe simptome caracteristice. [V. I.]
materiale: mama e totdeuna cunoscut; pe cfind
Patognostic, semnele cari caracteriseaza oaretatal nu. Gestatiunea cea mai scurt e de 180 dile; care beata.
cea mai lunga de 300. Copilnl nscut in 180-a
Patologia, sciinta, care se ocupa de disordinele
di dela citsatorie, fara a se numera diva cele- materiale san functionale ale organismului, cone al sotului, fimd considerat ca conceput siderate in toate modurile si sub toste formele.
In timpul casatoriei. Un atare copil va fi deci Deosebim o P. interna, chirurgicala saa externa,
legitim. Cind l'usa, copita' s'a nascut in 179-a dupa cum sediul si manifestatale boalelor sfint
dup celebrarea castoriei, va fi nelegitim, in interiorul corpului sau la suprafata /al; P.
ca i acel nascut in a 301-a di dupii desfacerea generala, cfind studiaza boalele din un punct de
J v. I.)
casiitoriei, intru cfit e presupus conceput in vedare general si le claseaza.
afara de castorie.
Patos, (grec.) a) in psichologie P.-ul se nana
[Scriban.]

Pater patriae, printele patriei, epitet ce se din turburarea subit si emotionall a starii

da barbatilor meritati pentru patria;

introdus normale sufletesci sau a dispositiunilor inimei,

provocat prin atingerea si conlucrarea unor

Pater peccavl, (lat), Printe, am pacrituit; cause psichofisiologice; b) in retoric P.-ul sau

Cicero.

o forma de mrturisire.
Palesel, com. rur. in Rom., j. Patita, situata
pe malul stfing al Milcovului; se compune din
6 entizne cu 1592 loc. (Dict. geogr. 1897); are
2 biserici parochiale, 3 Hale si 2 scoale.

Pateticul este complexul de mijloace oratorice,

prin cari ()ratonil tinde a emotiona, adica a
atinge *i a misca intr'un mod intentionat
positiile inimei asculttorilor in scopul de a provoca in dinsii stari sufletesci, cari s'A poata
Paterson, ora* industrial in New-Iersey (Ame- deveni motorii pentru lucrari vtitoare. (Cf. Pie,rica de nord) cu 78,347 loc. (1890).
tosa, Retorica, pag. 76.)
Pitrar (sfert), a patra parte dinteun intreg.
Pite sur pite, (franc.), un fel de decoratiune
Patras, (Rara), capitula nomarchiei grecesci
pe porcelan s't faians.
Patetic, (mus.). in masic se dice P. despre Achaia st Elis, langa yoqui P., ca 37,958 loc.
frasele ce tind a exprima momento pasionate
(1896), archiepiscop grec, cultura' de vin (sociemai ca sama melancolie si durere. Notele cari tatea pe acta Achaia), port, comercia insemnat
concurrt a da acestor frase un astfel de caracter In antichitate P. era un membru insemnat al
iau un accent particular, care poate sa nu cores- aliantei achaice, 1205 capitala ducatului Achrtia ;
panda nici cu cel metric, nici cu cel ritmic, si 1822 a fost ars de Turci.
Para, (mat.) paralelogram cu 4 latan i egale
care insusi ja nutnele de accent P. (v. si Patos.)
si 4 unghiuri drepte, servesce ca unitate de m[T. C.1
sal% pentru suprafete. Un matra patrat este o
Patima, v. Pasiune.
Patimar, (slav., Strajnic), carte titilar ce con- suprafata a carei lungime citt si latime este de

tina ordul serviciului divin prescris pe dilele cate 1 matra. Semnul pentru inasurit este D.
Suprafata unui P. o talara inmultind lungimea
septamfinei patimilor (septamfina esa mare).
de aceea in aritmeticii
incltaminte pral/adata pe de- unei laturi ca ea
Patini,
desubt ca o lama de otel spre a so da pe gheat. P.-ul este puterea (potenta)
insusi' a doua a unui mimar.
Patres, (lat) patura nobil a poporului roman,
Pentru sesonul de vara aceste P. pentru gheat
s'au inlocuit prin cele ca rotite, cari perita pa- din care se recrutau senatoiii.
tinatul pe un taren tare si neted.
Patres apostolici, v. Apostolic.
Pitisserie, produsele cofetarului, in prima linie

Patria, teara in care ne-sin nascut. (v. Patriot.)

prjiturile si in general aluaturile mai fine.

Patria", institut rotn. de credit in Blaj (v. ac.),
Patita, Itubin, n. 21 Aug. 1841 in Cfimpeni. fondat la 1886. Capital social 220.000 cur.

www.dacoromanica.ro

544

Patriarch

Patrologia.

In 1100 actii a 200 cor. Revirement (1900) lestin de a increstina pe Iri. Dupg ce a ajuns on
multe pericole In Irlanda a predicat evangelia
13.295,256.48 cor.
Patriarch, (gree) cel dintai si mai mare inteo cu atata zel si succes, incilt se intoarse partea
familie, preste un neam ori natiune, sau un ha- cea mai mare a poporului la crestinism. P. a
triln venerabil. Asa a avut poporul jidovesc pe fundat episcopatul de Armagh, precum si mai
P.-ii
Avram, Isao, lacob i Iosif. In bi- multe ecoale, seminarii si mitnastiri, cu ajutorul
series cresting., cam 'Ana' in secl. IV, multi cftrora s'a savirsit inorestinarea Irlandei, numita
dintre episcopi s'au numit P.-i. Din vechime *tears sfintilorg. P. dupg o aotivitate apostolica
[im.]
adanci cu numele, dignitate, jurisdictiune i an- de 33 ani, -1- 465 in etate de 92 ani.
Patriciu, Grigore, prof. la scoala normala de
taietate, ca P.-i s'au distins archiereii din:
Roma, Alexandria, Antiochia si Ierusalim ; prin Invatatori din Barlad, fost inspector scolar, a
can. 3 al sinodului constantinopolitan I, epis- Witt studii pedagogice in Germania si este aucopul cetatei impiritesci din Constantinopole s'a torul scrierilor :*Friedrich Eberhard von Rochow
und dessen padagogische Bedeutung* (Lipsca,
ridicat la rangul de P.
Patriarch ecumenic, adeca universal, este titlul 1892); *Didactica generala ou privire la inv.&
pe care si 1-au insusit patriarchii din Constan- tatantul primal. (Bucuresci, 1895); *Didactica
tinopole, ou incepere dela loan II Capadochianul speciali sau Metodica invatimantului in scoala
(518-19). Mai ales Ioan IV Postitoral (582) cauta primarle (Galati, 1894).

si i-se recunoasca au atta drjie, incat con-

Patrimoniu, se numesce In drept, totalitatea

Servus servorum Dei. Patriarchii bizantini nu

se multamiau on simplul titlu, ei se nisuiau a-i
da i o insetnnare realg, cutropind tot mai mutt
drepturile, mai virtos ale patriarchilor orientali.
Ei au retinut pomposul titlu si dupa schisma,
en toate ca nu recunosceau nici un cap visibil
al bisericei intregi. (Cf. Hergenrither, Xirchen-

presupusi og an un P. si de aceea, clacti vor sft

Ratiu, Dreptul bis. p. 285 ss.)

(pentru opositiunea contra ministerului Walpole).

timporanul sail papa Grigorie cel Mare s'a numit : bunurilor ce le posedi o persoana. Toti slant

se judece gratuit, trebue s producg un certificat de paupertate. Un P. se compune din bunuri active si pasive (datoriile). Asa fiind, dud
mostenesci pe o persoang in totalitatea P.-lui,
esti dator sa platesci pi datoriile ce le are defunctul. Pentru a soap de acest neajuns, poti
lexicon, art. Constantinopel. Freiburg i. Br. 1884.) primi mostenirea sub beneficiu de inventar, si
atunci, platesci datoriile numai Oda la concuPatriarchat, v. Matriarchat.
Patriarchia, provincia san eparchia asupra ca- renta activului succesiunii. Sofia, daca isi vede
reia se extinde puterea si autoritatea patriar- zestrea sa periclitatg, poate core dela justitie
chilor si care cuprinde nu numai mai multe separatiunea de P. Acelasi lucru II pot face creepiscopii, ci t}i mitropolii. In vechane ori care ditorii si legatarii defunctului, pentru ca sd imepiscop se numia patriarch. P.-ii adevirate piedece ea, suocesiunea sit se amestece cu averea
insa, prin sed. ILI, erau numai trei, in Roma, mostenitorului. In acest cas, ei sfint platiti, au
Alexandria si Antiochia, la cari s'au adaus in preferintg, din bunurile cuprinse in succesiune.
sed. IV P. din Constantinopole si in sect. V Bunurile, drepturile oari compun P.-ul, se nucea din Ierusalim. R-le din Orient au incetat mesa patrimoniale.
[Scriban.]
Patriot, om nascut in teat* cetatean care isi
prin ca'derea teritoriului lor in manila Arabilor
si ale Turcilor; au fost insg reinfiintate in sed. iubesce teara. In inteles politic numirea P. a fost
trecut, dupti ce s'a mai sldbit puterea pi I'm- Intrebuintata prima datg in Olanda (sed. XVIII)
blanclit furoarea Turcilor, asa incat astatli in si apoi in revolutiunea franc. pentru cele dintaiu
Orient stint mai multe P.-ii de diverse rituri batalioane trimise 1792 dela Paris la frontiera,
atilt catolice cat si gr.-or. In Occident tineft au pentru soldatii republicei in luptele din Venda
avut si an si acum titlul de P. unele scaune mitro- si preste tot pentru aderentii ei. In Englitera
politane, s. e. din Venetia si Lissabona. (Cf. Dr. I. se intrebuinta la inceput In inteles batjocoritor
[Dr. I. Radu.]

Patricieni, la Romani nume pe care il purtau In timpul mai non au luat acest mime diferite
sefii gentelor (patres), familiile aristocrate, pe partide politice. Patriotism, iubirea terii. (v. si
cari traditia spune cd ar fi venit la Roma din art. Liga patriotilor.)
Alba-Longa. P.-ii, pdrintii gentei (gens, aduPatristica, v. Patrologia.
nare de persoane uniti prin legaturi de whip
Patria, stampilia de sus a unei stampilii dable,
sau de (lientela) indeplineau in numele familiei cum o gisim s e. in masini de bdtut monede;
diversele datorii, sacrificii, etc., si autoritatea lor instrument pent ru a tala suoitura (gertn. Gewindt)
era absoluta. In primele timpuri ale regalitatei In matricea (mutelcd) unui surub; originalul pe
P.-ii au fost in luptA au regii ; &Adana ace- care se alipesce metalul galvanoplastic.
stora la 510 se datoresce lor. Demnitatile roPatrocinium, (lat) protectiune, patronare, pamane erau apanagiul exclusiv al P.-lor: consu- tronat ; aparare.
latul, magistraturile, dictatura. Cu incetul insa
Patrokios, amicul pi sotul de arme al lui Achiprerogativele incepura sa se dea si plebeilor, a leus ; a fost omorit In resboiul in contra Troiei
cgror putero incepu a cresce, astfel cft egalitatea de Hektor, fiul lui Prisms.
cetateneasca nu intartlie a se stabili intre ambele
Patrologia, (Patristica), sciinta despre Sf. pg-

olase, mai ales ca R-ii erau foarte putin nu- rinti si indeosebi despre literatura eclesiastica mai
merosi spre a put mentine pretentinnile lor. veche. Istoria vechei literaturi bis. a primit nuCatra sfirsitul republicei cele mai multe din fa- male de P. in sed. XVII. Serien i de P. mai
miliile patriciene disparuserg, i astfel se in- insemnate sfint: I. Fessler, Institutiones Patrolocuira cu altele.
[O. L.]
logiae, Oeniponte 1850-51, 2 vol.; I. Allzog,
Patriciu Sf., fiul diaconului Calpurnius din Pi- Grundriss der Patrologie oder der iltern christoardia, n. 372, primi autorisatiune dela papa Ce- lichen Literargeschichte, Freiburg 1866.

www.dacoromanica.ro

Patron

545

Patti.

Patron, protector (v. si Client); proprietarul feudarea bunurilor. IV Drepturile patronului.

unui atelier. Se mai d numele P. gi cartugelor P.-ii au mai multe drepturi, cari se resuml in
(v. ac.).
aceste versuri:
Patron, persoana fisicti sau morala, careia
Patrono debetnr honor, onus, ntilitasque

Praesontet, praesit, defendat, alatar egenns.

compete dreptul de patronat. Patronagiu sau
patronat (jus patronatos), in bis, se numesce
Agadar sfint drepturi onorifice: a) de a preacel privilegiu pe care 11 d biserica fundato- sinta persoan vrednica i apta la beneficiul varilor sau binefacatorilor vr'unei biserici sau be- cant; b) de intilietate in biserica ; c) de a fi

neficiu bisericesc, i cu care privilegiu sant im- pomenit la cultul divin, etc. Mai departe drepturi
preunate unele drepturi, onoruri, foloase i obli- utile, adee and P.-atul se baseaza pe fundare

gatiuni. I Istoria. Biserica Mica din titnpurile sau dotare, daca ajunge in miserie 5i biserica
cele mai vechi din recunoscinta &WI fundatorii dispune de averi, poate pretinde, ca acea
binefactitorii bisericilor i ai beneficiilor Age- sustina. V Obligatiunile patronului sfint: s
ricesci, le-a dat lor si urmasilor lor unele drep- apere averile si interesele bisericei, sa repareze
turi si distinctiuni, s. e. dreptul s saza la local biserica si casa parochiali si sa provada biserica
de frunte in biserica, numele lor se pomenea cu cele de lipsti. VI Amisiunea sau pierderea
la culhil divin, se scria pe biserici t3i in dicti- dreptului de P.-at se intmpla iarasi in mai
cele sacre, etc. Mai targliu apoi, prin sed. V, multe chipuri, s. e. prin renuntare sau cesiune
mai fintaiu in Galia s'a dat P.-ilor i dreptul de voluntara, prin nefolosinta, ruinarea bisericei,
a presenta pe elerici la beneficiile vacante; acest incetarea dotatiunii, stingerea familiei patroane,
drept insa competea numai episcopilor. In Orient prin delict prevdut in lege. Mid se nasce

impratul Iustinian, in sed. VI, prin done novele ale sale (Nov. Iust. LVII e. 2, a. 537;
CXXIII, c. 18, a. 546), a dat dreptul de a presenta 5i laicilor. Tot cam in acelasi timp au
prima laicii si in Occident acel drept, cafe mai
tiirdiu a devenit apoi ereditar si s'a latit cu
deosebire in Occident. In Ungaria regele, ea
rege apostolic, pe basa unor drepturi stravechi,

proces in privinta dreptului de P.-at judeca biserica. In Ungaria dreptul de a judeca in asemenea cause il are regele, prin judecatori anume

design* Biserica gr.-or. nu recunoasce dreptul

de P.-at. (Cf. Dr. I. Ratiu, Dreptul bis. p. 439;
Dr. Szeredy I., Egyhzjog v. II, p. 853.)
[Dr. Iacob Radu.]

Patron, (marina) seful unui vas mic, al unui

dobandite dela sf. scaun apostolic, este P. suprem remorcher,

al unei barci de pescuit sau de

al bisericei catolice si ca atare nu numai pre- transport prin porturi, in Marea Mediterana.
sinteaza ci i denumesce archiepiscopii i episPatronagiu, protectorat.

copii rom.- si gr.-cat., apoi canonicii, abatii reali

Patronimic, (lat) de familie, nume patronimic.
sj titulan i atat seculari cat i regulari, cu excepPatrudeci de cruel sau Petresci, com. rur. in
tiunea celor ce sfint sub libera conferire a epis- Rom., j. Vlasca, computa din cat. P. d. c. pi
copilor ori sub P. privat. IT Speciile. Dreptul Mona din Groapa, cu 518 loc. (Diet. geogr. 1890).
de P. este: 1) bisericesc, eare compete vr'unei In cat. P. d. c., numit astfel dup.& cele 40 cruci

biserici sau persoane bisericesci ca atare; 2) ce erau puse la intrarea catunului intru aminlaical, care compete veunni laic en drept pro- tirea celor 40 de mucenici; s'au gasit obiecte

priu sau clericilor, insa nu pe basa positiunii lor din epoca preistorica.
bisericesci; 3) mixt, cand si titula sub care
Patrula, (milit.) mic detasament de soldati
compete este mixta, adecd dud compete inteo trimisi pentru recunoasceri (v. ac.), inforinatiuni
forma unei persoane bisericesci i laice ; 4) si controla sentinelelor proprii.
personal, care nu este legat de vent) lucru
Patrumane, v. Maimute.
PAtrungel, (botan.) numele popular al plantel
sau object ci compete numai persoanei; 5) real,
daca este impreunat cu posesiunea vr'unui do- Petroselinum sativum Hoffm. (v. ac.).
miaja sau fond, acesta iaragi este ereditar, Patrupede, animalele mamifere cu patru. picare trece la toti eredii patronului, si familiar, eioare.
Patru-unghiu, (Patrulater), ori ce figuri marcare trece numai la acei eredi, cari sfint din
familia fundatorului; 6) privat 5i regiu, dupd ginita de patru linii drepte (paralelogram, trapez,
cum compete oamenilor priva ti ori domnitorilor; trapezoid).
Patti, com. rur. in Banat, cott. Caras-Severin,
7) activ si pasiv, dup cum adecti. P.-ul este liber
de a presenta ori ce persoanti bisericeasc, sau cu 1123 loc. (1891) Romani.
Pattelin, o renumit farta franc. din sed. XV,
este obligat sa presinte numai dintr'o anumita

familie. III Acuisitiunea. In biserica catolica atribuit lui P. Blanchet, poet satiric gi furnidreptul de P. nu-1 pot aye decat catolicii, acestia sorul tropel Les clercs do Basoche. Eroul ei e
insa fat% deosebire de sex i etate. P.-atul se P., advocat ca ru nume, tipul ingelatoriei linpoate cstiga in mai multe moduri, precum : gusitoare.
Patti, Adelina, una din cele mai mari canin mod primitiv si derivat, adecti dupa cum se
chstiga un drept care nu exista sau se stnpune tarete de opera ale timpurilor moderne, n. 10 Febr.
utiul care exista deja. Modurile primitive sfint: 1843 la Madrid, fica unui musicant, Salvatore
1) ordinar, sau fundatiune canonica, adeca donarea P., tenor. Debuta 1859 la New-York, in rolul
locului pentru edificare, cladirea si dotares (pa- Luciei, gi uimi apoi Europa si A.m.erica prin agitronum faciunt: dos, aedificatio, fundus). 2) ex- litatea supranaturall a vocei sale. Mtiritata si ditraordinar: a) prescriptiunea sau dreptul de P. vortata de mai multe ori, adi tralesce in Anglia,
practicat din timp imemorabil ; b) privilegiul papei. milionara, renuntand la scen pi neaprfind decat
.Modurile derivate sfint: a) succesiunea ereditar; arareori in concerto de binefacere. O sor mai
b) contractul, adecti donares, cumpararea, per- mare a ei, Carlotta, (n. 1840 in Fiore*, t 1889
miterea ; 0) prescriptiunea; d) confiscarea 5i in- In Paris) ancit a fost o cantareata apretiata mult,
Enciolopedia romlni. Vol.

www.dacoromanica.ro

35

546

Ritalele

Paulownia.

care Ins din causa nnui defect in mars, se flictul s'a aplanat prin intrevenirea Franciet

consacrase numai concertelor, renuntand la sue- P. V fiind un mare aderent al dinastiei Habscesele scenice. A fost maritata cu violoncelistul burgice, a ajutat-o in resboiul de 30 ani $i a
[T. C.]
indemnat ai pe alti principi catolici sa o ajute.
Demunck.
[Dr. Is. Marcu.]
PAtulele, com. rur. in Rom., j. Mehedinti, Cu
4050 loc. (Dict. geogr. 1894), cari se ocupa cu
Paul de Alep, archidiacon din Antiochia, unul
agricultura si prasirea vitelor; 2 biserici si 2 acoale. din scriitorii cei mai importanti pentru istoria

noastr cultural din sed. XVLI, e putin cuAici se fac 2 balciuri pe an.
Piturnioa, Paturnichea,Pdtriniche, PlIturnea, noscut ca personalitate. El era fiul patriarchului
Potd rnichea, Fugelu, Perdica (Perdix cinerea), Macarie (v. ac.), pe care 1-a insotit in caltopasere din ordin. Galinaceelor (rasores), are pe- riile, ce ni-le-a descris. Intr'una din aceste
nele pe deasupra corpului brune deschis cu pete
mai inchise si mai deschise, pe dedesupt cenusii
Cu dungi intunecate. Barbatusii au pe burta cea
alba o pati mare brunit Coada ruginie. Coloarea
penelor insit variazi. Picioarele cenusii-rosietice

16torii in Iberia, P. a fost otrvit, nu se scie

din ce causa, pe la 1670. Cartea lui *Calatoriile

patriarchului Macariee a scris-o in bimba araba,
din care a fost mai antaiu tradus, dupit un singur
exemplar, in englezesce de Balfour. Traducerea
sau brune. Lungimea corp. 26 cm., a aripilor romana a Emiliei Cioran (Bucur. 1900, 269 pag.)
16 cm., a coclii 8 cm. Traiesce in Europa, mai contine totul, ce se refer la Romania. Acolo
ales pe campii in carduri. Se viineaza pentru se descriu nu namai orattele terii si asezarnincarnea ei cea gustoas. Se nutresee cu insecte tale religioase, dar ai fapte istorice petrecute sub
diferite fructe, mai ales de cereale.
ochii scritorului, ca s. e. resturnarea lui Vasile
Pau, capit. depart. franc. Pireneii inferiori, Lupul Grecul de catra partida nationala, moartea
31,614 loc. (1896); castel, industrie insemnat.', lui Mateiu Basarab i alegerea lui Constantin
comerciu cu yin; ion de cur de iarnd; odini- Serban, detronarea acestuia prin Mihnea, S. a.
oara resedinta regilor Navarrei inf. (Barn), Caracterul scrierii lui P. este o desaviraita sinlocul natal al lui Henric IV ai Bernadotte.
ceritate, ca a unui strain ca total neinteresat;
Mica, (rnagh. P6Icafalva), com. run in Trans., de aceea constituesce o sorginte autentica pentru
cott. Alba infer., cu 1175 loc. (1890) Rom. si Sasi. Me a ',glut el insuai. Este insit natural, ca
Paul,
Paul,

apostol, v. Pavel.

formatiunile sale si svonurile, ce inregistreaza,

numele a 5 papi. 1) P. I (757-767). trebuesc supuse unui control critic. Adesea si mePentru a-si asigura domnia asupra exarchatului, moria il nal, mai ales daca ar fi adevarat,
atat fata de imporatii bizantini, cat t}i fata de dupii cum sustine Papadopol Calitnah (Convorb.

Longobar(P, s'a aliat cu Pippin, regale Francilor. lit. XXIV, 38-40), al ai-ar fi scris cartea dup

(Cf. Schniirer, Entstehung des Kirchenstaates, plecarea lui din teara. Este insa regretabil, ca
Kln 1894). 2)P. 11(1464-71), din fam. Farnese, numele proprii salt schimonosite piina la neina ajutat popoarele crestine in lupta lor contra Tur- telegere. Dar baste aceste defecto nu iau scrierii
cilor ; incercarea sa de a castiga Rusia la unire cu lui P. caracterul unei sorginti nepretuite pentru
biserica catolica a remas Wit succes ; a fost un istoria romana. (Cf. Analele Acad. rom. seria II,
mare partinitor al artelor ai al monumentelor sectia ist., tom. XX, p 230-237, si tom XXI,
clasice. 3) P. III (1534-49), un brbat de o p. 209-210. Xenopol, Istoria Rom. IV, 13, 18,

cultura inalt, deja in etate de 25 ani ajunse 57, 272.)

cardinal ; ca papa a pregatit actele pentru conPauler, Teodor, ministru ung., n. 9 Apr. 1816
ciliul ecumenic, pe care, dupit delturarea mul- in Buda (Ungaria), 1848 profesor de drept in
telor dificultitti puse de Francisc I, regale Fran- Pesta, 1872-75 ministru de justitie, t 30 Apr.
ciei, pi de Imp. Carol -V, 1-a ai convocat la Trident 1886. A saris in bimba magh. mai multe opera

in 1545 spre a efeptui reformele de lipid in iuridice.

biserica. A luptat cu energie in contra prote- Piulesci, com. mur. in Rom., j. Putna, comstantismului; pe Henric VIII, regale Angliei, pusit din 3 cat. cu 1671 loc. (Diet. geogr. 1897),
1-a excomunicat. Papa P. III, a aprobat in- 1 biserica parochial, 2 filiale si 1 scoala.

stituirea societatii lui Isus, a infiintat rnai multe

Paulleiani, (Pavliciani), secta gnost.-manicheica,
episcopate in America, a psit in favorul nefe- format pe la 660 in Armenia, incepe a dispar
ricitilor Indiani si la 1537 a amenintat on exco- cu inceputul sed. XI. (v. ai art. Bogomili.)
municare pe toti acoja cari i-ar mai face sclavi.
Pauli', comunii rur. in Ung., cott. Arad, cu
El a infrumsetat Roma au mai multe edificii 2265 loc. (1890) Rom., Germ. si Magh.; statiune
pompoase, servindu-se de Michael Angelo ca ar- de cale farad. In P. se produce yin excelent ;
chitect al Vaticanului. 4)P. IV, (1555-59), ajun- pepiniera a statului cu vita arnericanit. Aici ingind de tinr, in 1494, la cartea papala, Leo X cape pasul Muraului.
I-a trimis ca nuntiu in Spania si Anglia spre a
Paullinia, (Cupana Kunth) L., (botan.) gen
mijloci o aliantO contra Tarcilor. In 1524, in de plante frutescente cateratoare tropicale preconlucrare cu Sf. Cajetan, a fundat ordul Tea- ponderant americane din fam. Sapindaceelor.
tinilor. Ajuns papa in etate de 79 ani, a lucrat Cuprinde vr'o 70 specii dintre cari citatn numai

au foc tineresc, i-se imput insa nepotismul. P. Cupana, Kth., care precum si unele specii
Spre a impiedeca corumperea moravurilor a con- inrudite ne dau Guaranat de importanta mestrips pe Ovrei s locuiasca in Roma in loe dicinal.
[A. Pr.)
separat (Ghetto) de crestini ai i-a oprit de a tin
Paulownia S. et Z., (botan.) gen monotip din
servitori creatini. EL a editat antaia <Ara ,Indicele cartilor oprite. 5) P. V (Borghesiutt), a avut
conflicto acute cu republica venetiana, pungind
in 1606 intreaga republioa sub interdictie. Con-

fam. Scrophularineelor, trib. Choloneae. Singura

specie P. imperialie S. et Z., un imposant arbore decorativ rustic din Japonia, se aseamn
la port cu Catalpa (v. so.).
[A. Pr.]

www.dacoromanica.ro

Paulus Diaconus

547

Pavel.

Paulus Dlaeonus, (720), orig. Paul Warnefried, nuantele alabe. In notatiunea moderna semnele

n. la Cividale, a fost secretar al regelui lom- pentru P. sant: o linie grasa orizontala trua
bard Didier, a trait la curtea lui Carol cel Mare sub linia a patra a portativului represint o P.
si la ducele de Benevent. Spre btranete se re- de durata unei note intregi; o linie analoaga
trase la manastirea Monte Cassioe, ande mur trasa deasupra liniei a treia a portativului se ra-

pe la ineeputul sed IX. Sor.: ,Historia mis- poart la durata notei jumatate. P. de 1/4 e reprecellac,x,Gesta episcoporurn Mettensiumg,Historia sentati prin /, iar 1/4 prin
Longobardoru me.

semn care servesce

pentru tacerile mai mici, ca 2, 3 sau 4 cal.PAun, (zoo!.) Puna, Petunet, Ptlunel, Petunia, Pdunifd (Pavo eristatus), pasere din fain. lige sus dupa valoarea ce represinta:
Phasianidelor, ord. Rasores. Barba-astil are capul, corespundnd la 1/16, Va, 1/84. O linie
grumazul si hurta albastre ca lucia auriu-verdiu, grasa vertical tras pe portativ represinti o P.
aripile alburii cu vergi negro, spatele albastru de atatea ori cate douilt tacto, cate spatii a trainchis, coada lunga cu pene verde-aurii cu pete versat; in general anca pentru ticeri de o durati
(ochiuri) albastre-verdii. Ciocul i picioarele mai lunga se indica P. ou cifre puse deasupra
brune. Pe cap are un mot de pene. Femeiusele portativului cu un semn conventional oarecare.
silnt de coloare bruna, la pept si burta albe. P. generaltt se numesce in compositiune rnoLungimea corpului la biirbatus 110-125 cm. mentid, cand toate vocile tac simultaneu, intre(femeiusa 95 cm.), aripile 46 (40), coada 120 pana rupand oarecum curentul sopor. E un efect in133 cm. Traiesce selbatic in paclurile din India trebuintat mai ca sama in musica sinfonica, in
orientalti si Ceylon. Se cunoasce din timpul lui crescendo.

[T. C.]

Paupl, swna stabilita prin invoiala pentru

4eitei Innona. Se tino prin gradini ca frumusete. remunerarea unui anumit soiu de servicii sau
Sta bucuros pe case, arbori. Are o voce ne- peutru acoperirea unui anumit fel de cheltuieli
placuta. Este foarte simtitor la recealti. In ve- (s. e. P. de calatorie, de cancelarie, etc.).
Pausanias, 1) P., mare barbat de stat si gechime 5i in evul media carnea lui, mai ales
insti limba i creerii, se mancau. Exista si neral apartan, invingatorul Persilor la Platea
Alexandra cel Mare. La Romani era dedicat

(497 a. Chr.), a munt de foame inchis in tempauni albi.

PAun, Vasile D., prof. si dir. al liceului Lazarc plul Minervei. 2) P., istoric si geograf grec din
din Bucuresci; n. 9 Febr. 1850 in Bucuresci, sed. II d. Chr. CaliStorind prin Grecia, Asia mica
si Italia a scris opul *Periegesisc in 10 vol., un
Studiile superioaro le-a facut in Bucuresci

Berlin. La 1883 P. a fost insareinat sa predea fel de itinerar, cel mai de frunte isvor pentrn
limba romana principelui mostenitor al Ro- istoria antic, si topografia Greciei.
maniei, t3i in aceasta calitate a remas mai multi

PAusiesei, com. rur. in Rom., j. Iai, compusa

j straintate pe Muga elevul sea. P. a din 9 cat., ea 2497 loc. (Dict. geogr. 1888),
publicat Momente de misantropie, Fecioara 5 biserici, 2 scoale si o fabrica de teracoti.
ami

Plutpsei-MAglagl, com. rur. in Rominia, ud.

adormita, Umbra lui Mihaiu 5i alte poesii prin
revistele Albina Pindului, Traian, Columa lui Vlcea, compusa din 5 cid. cu 1951 loc. (Diot.
Traian. Oda la resbelu, dedicata martirilor ob- geogr. 1893), 4 biserici si 1 scoall. Pe vales
scuri ai Independentei,1877; Ferdinand de Hohen- Petrosi se all carien i de piatra de prima cazollern, principele Romaniei, schitti biografica, litate pentru constructii.
PAupsel-OtAsAu, com, rur. in Rom., j. Valcea,
1889; Catastrofa Nibelungilor (Analisa 'iterara
critica), Craiova, 1896; Fictiune, imagine si com- compasa din 4 cat. cu 1516 loo. (Dict. geogr.
paratiune ; Studiu comparativ de literatura poe- 1893), 3 biserici 5i1 gemir. In raionul coman&
tica; Sihastrul, poveste poeticti, 1896; Inrudirea sant mai multe isvoare cu ala minerala.
Pausias, pintor grao de renume din timpul
poesiei cu celelalte arte frumoase (musics, piclui Alexandru ce! Mare, apartinea scoalei din
tura, plastica pi architectura), 1898.
Plunesei, con] rur. in Rom., j. Putna, com- Sikyon.
acoperemfintul suprafetei drumurilor
pasa din 2 cta. en 3662 loc. (Dict. geogr. 1897);
bucati de piatra san lemn asezate una Janga
2 biserici parochiale, 1 Hala' pi 2 scoale pri- ca Pavagiu'
mare. P. e cea mai populatii com, rur. din alta, sau facut din asfalt, ciment, etc.
intreg jud.
Pavecernita, (slav. idup cinat), servia' divin
Pauperism, saracirea unei teri, saracirea po- de seara, compus din psalmi, cantad si rugaporului in massa. Causele P.-ului sant In iva ciuni deis Sf. Vasile si Manase, in care se aduce
de astadi multiple. Prin aplicares vaporului si aminte despre somnul vecinic ce asteapa pe toti.
a electricitatii s'a luat mijlocul de oztig dela
Pavel, Paul, apostol, n. in Tars din Cilicia
milioane de individi. Capitalistii cu ajutorul va- (Asia mica) din parinti ovrei, oari erau inzerielor masine si intreprinderi lucrativo isi in- strati cu dreptul de cetatean roman. Ca aderent
multese ayeres din di in di ; concentrares aceasta infocat al Fariseilor (v. se.) a fost initnio nea averii in miini patine (milionari) maresce nu- impacat al crestinilor. In a. 36-37 mergnd
mrul celor siraci sau P.-ul. P.-ul este un perico], spre Darnasc, ca a prindl pe crestini, fa intors
are ameninta, mai ales in terile industriale, or- pe cale prin o minune, aratandu-i-se Christos
gan isatiunea actual a societatii civile. [im.]
chiemandu-1 la apostolie. Dus in Damas s'a
Pausa, suspendarea momentana a unei actiuni. botezat, apoi s'a retras troj ani in Arabia, pePausa, in music A e porti anea mai mare trecand in singuratate. Reintorcandu-se in Da-

sau mai mica de timp, in care una saa mai masc si de acolo in Ierusalim predica pretu-

multe voci satt instrumente au a Ostra tcere. tindeni invitturile lui Isus. Spre a convert pe

In crescendo si in nuantele tari P. are mai pgani, P. intreprinse trei cale-toril. In caltoria
multa importanta decat in diminuendo sau in prima, in insula Cipru, a oonvertit pe proconsulul

www.dacoromanica.ro

35*

548

Pavel

Pavilion.

Sergiu Paul (de aici si el isi In numele de P., curare de vestminte pe sama studenfilor din seobi mai inainte se nuraia Sau/). In 62 a luat minarul din Oradea. A. restaurat i infrumsefat
parte la sinodul apostolilor in Ierusalim. Re- biserica i zidit casa parochialit din Bahia. A
intors din a treia cilatorie la a. 58 a fost acusat ajutat pe profesorii din Beius ca
poata
de catra sinedriul jidovesc ca revolufionar ; P. face examenele de cualificafiune. A imbunatafit
a apelat la Imparatul ai fa dus in prinsoare la salariile acelor profesori 5i a pus basa la fondul
Roma, unde a petrecut doi ani (61-63). Eliberat lor de pensiune. A restaurat, si in parte mare
fiind, continua predicarea pima la 67, and din a clddit din nou gimnasia! din Beiva si 1-a pronou fa prins i condamnat la moarte, impreunti vdut cu toate cele de lipsa. Langa acest gimen ap. Petru, (fiind-ca era cetafean roman, i-s'a nasia a ridicat pomposul internat Pavelians, in
taiat capul cu sabia [in 29 Iunie], pentru aceea care se intrefin 134 studenfi, parte gratuit, parte
se infafiseaza' cu sabia in mat*. Versat in pe Alva o taxi moderata. A infiinfat si Yacht
invfaturile jidovesci, inzestrat au cultura' gre- scoala civila de fete cu internat tot in BMus ;
ceasca 5i cu dreptul de cetafean roman a co- a fcut in instit. Francisc-Iosif I din Budapesta
respuns deplin misiunii sale de a predica evan- fundafiune pentru crescerea unui liner rom.
gelia lumii greco-romane. Agerimea lui de spirit gr.-cat. A imparfit numeroase ajutoare in bani
$i cultura alma se vede si din cuvntarile la preofi i studenfi. A infiinfat grandiosul fond
cuprinse in Faptele apostolilor, precum si din subsidiar Pavelians. In Nov. 1882 a finut sinod
cele 14 epistole scrise clitra comunitafi ere- diecesan. (Cf. Schetnatismul archidiecesei gr.stinesci (10) si persoane singuratice (4). Cuprinsul cat. de Alba-Iulia i Fagaras pe a. 1900).
epistolelor pauline presto tot e o teologie inalta.

Stilul in care stint serse e avantat si energic,

care strabate ca fulgerul mintea i inima cetitorului (Cf. Ieronim, ep. ad. Pammoch.). Sf.
Chrisostom (v. ac.) a scris comentarii la toate
epistolele lui P., asa in cele 7 ornilii despre

[Dr. A. Bunea.]

Pavelescu, Cincinat, poet, n. 20 Oct. 1873;

a facut studiile la liceul Sf. Saya $i la facult.
de drept in Bucuresci. A publicat versuri (1891)
in revista Biblioteca Familieic sub pseudonimul
Dela Mileov, apoi in Literatoruls; a colaborat

laudele lui P. Ii glorific virtufile. Despre viaja la Lumea nouas pi Convorbiri literares si a
ai operele lui P. all aparut numeroase mono- scris dimpreuna ea Macedonschi tragedia biblica
grafii, (Cf. Vidal, St. Paul, sa vie et ses ouvres, DSaulc, care a fost representata pe scena teaParis 1863; G. Patin, Paulus in seinen aposto- trului nafional din Bucuresci.
Pavia, provincie ital. in Lombardia, 3343 km2.,
lischen Tugenden dargestellt, 1881; Dr. Victor
Szrnigelski, Introducere in sf. Scriptura a N. T. 509,697 loc. (1897); capitala P., situata langa
Blaj 1888, pag. 50-105). piva comemorativa Ticino (cu pod asezat pe septa arcuri de mar(Petra Q i Pavel) 29 Iunie.
molt); resed. episcop., dom in stil renaissance
[Dr. Is. Marcu].
Pavel, Mihail, de Peteritye, episcop gr.-cat. neterminat, basilica San-Michele; palatul Malasrom. de Oradea mare, n. in Recea (Lnardfalva) pina cu pinacoteca; univers. renumita internedin Satmar la 6 Sept. 1827, a studiat in Baia iata 1361, biblioteca cu 130,000 vol.; fabrici de
mare, Satmar ai Casovia. Primit In lend die- fier, raasine, instrumente, chinnicalii, etc., cocesei Muncacialui, fa trimis la Viena in semin. mercia cu producte. In antichitate P. (Ticinum)
St. Barbaras spre a studia teologia, de unde, era municipal roman, 572-774 capitala Longopentru turburarile din 1848 fa silit a se re- bardilor. In evul mediu fa stapanita de familia
intoarce in patrie ai-ai continua studiile teo- Beccaria, apoi de Milano, 1736-1859 de Austria.
logice in Ungvar si Satinar. In 21 Martie 1852 24 Febr. 1525 in vingerea imperialilor asupra
f sfinfit preot celibe ai apoi numit notar con- lui Francis I, care fa prins.
sistorial la Muncaciu pe seam Romfinilor din
Pavian, (Cynocephalus, natimutet cu cap de
acea diecesa. Dupa aceea funefionli ai ea paroch cane), gen de rnaimufe cu nas lingust, (Cynopi-

In Apsa de jos, pang and, dupa infiinfarea thecini) Babuinut (C. Babuin) lung de 1 m.,

diecesei Gherlei, fu numit notar consistorial in foarte docil, traiesce in Africa de mijloc, AbeGherla la 1856. In 1860 f numit paroch in sinia. C. Harnadryas, 70-80 cm. lung, Abesinia,
Slatina si vicar foraneu al Maramnfsului. In Nubia, Arabia, devasteaza campurile; in vechiul
aceasta calitate starui pentru scoaterea Romfi- Egipt adorat, il gsim adese reprodus pe moJailor din Siget de sub jurisdicfiunea episcopului nuinente. Mandrilul (Necuratul padurii, Mairatean dela Muncaciu i asezarea lor sub juris- monul, C. Mormon),Iung de 1 m., Guinea, scarbos,
dicfiunea episcopului roman din Gherla. In foarte temut.
Pavili, Andreiu Spiru, vestit banchier in Molscopul acesta intreprinse in 1870 o cblitorie la
Viena ai Roma tocmai pe timpul conciliului Va- dova pela inceputur secl. XIX, dela care Aletican. In 1871 fa ales deputat dietal. In 11 Sept. xandra Ipsilanti, capul zaverei grecesci din
1872 numit episcop la Gherla, in 23 Dec. 1872 1821 imprumutase 600 mii lei. Tot la acesta
preconisat, in 26 Ian. 1873 consacrat in Blaj imprumuta o mare suma i domnitorul Ion Sandu

de mitrop. Vancea, ai 23 Febr. 1873 instalat Sturdza pentru indreptarea vistieriei ferii, dandu-i
In scaunul episc. din Gherla, unde a lucrat pentru aceasta titlul de caminar.
Pavilion, (marina), stindardul ca colorile napentru intocmirea invefamlintului poporal si

pentru administrarea bun a averilor parochiale fionale pe care il arboreaza un bastiment pentru
diecesane. In 29 Ian. 1879 fa numit episcop a-si arata nafionalitatea. P.-ul da bastimentului
al Oradei mari 5i in 8 Iunie acelasi an instalat dreptul de exteritorialitate si ori ce act de vioIn scaunul acesta episc. Alai a inzestrat bise- lenta sau ofensa adusa bastimentului se resfringe
rica catedrala cu lucran i de arta; canonicilor direct si integral asupra nafiunii al Arai P.
le-a cladit case, precum $i o scoali primara in poarta. In general P-ub vaselor de resboiu difera
Oradea. A intemeiat o fundafiune pentru pro- de acela al vaselor de comercia; vasele de co-

www.dacoromanica.ro

Pavlovici

Pecenegi.

549

marcha romine poart P.-ul tricolor national ca bacterie numit Nosema bombycis. Boala este
si cele de resboiu cu diferint c cele dintiiiu molipsitoare i ereditara.

nu au marca terii. Numele de P. se mai da si

la casute din gradini si la un fel de cort militar, etc.
Pavlovici, v. Alexandru I (vol. I, p. 102).
Pavogad, nume dat exercitiolui de solfiare in
rnusica bis. orientala, care se face prin silabe
p a, v u, g a, di, k e, z o, ni. Acelasi lucru se
nuniesce i Paralaghie.
Pavonazetto,

Mat, in genere ori ce defect sau scadere.

In sens moral, cum se folosesce mai des cu.vantul P., este calcarea legii dumne4eiesci ori
a altor legi, cari obliga in consciinta, cu sciinta

si vointa libera. P. se impart in P. original si

in P. personal, dupa cum ne nascem cu el, ori
Il facem insine ; P. actual este insisi lucrarea
sau omisiunea contrard legii, si P. habitual sau

varietate de marmor anti* statul vinovtiei, in care se all canul, dup ce

Marmo P. sau Pavonazzo incolore, e o mar- a pctuit, papa" se mantue de pcatul min; P.
mora alba-lucitoare cu vinisoare fine rose sau greu sau de moarte, care lipsesce pe om de

negricioase, P. brecciato ca parti violete si albe.

Se exploata in Phrygia.
Pavor, (mitol.) v. Pallor.
Pawlowska, EU8a, v. Orzeszko.
Pax, (pacea), la Romani a fost venerata ca o
divinitate. Prin P. s'a inteles starea de indestu-

gratia sanctificanta, principiul de viat supranatu-

rala, si de care P. omul se poate elibera numai

prin marturisire, si P. usor, care nu despoaie

pe om de statul gratiei, si de care se poate corati si dar de marturisire prin prere de ru.
(Cf. Dr. Is. Marcu, Catechismul religiunii crestine.

lire si liniste a terii, cand agricultura si artele Blaj 1894, partea II, 26-30.)
progreseaza si nu e resboiu. Imparatul August
Pgcatul strdmogesc eau original e P. comis
i-a ridicat altar pe campul lui Mars, unde in tot de stramosii nostri Adam si Eva in Paradis prin
anul, in 30 Ian., 30 Mart. si 4 lulie i-se aduceau clcarea poruncei dumnecjeiesci, mncand din
sacrificii. (v. si Eirene.)
pomul sciintei binelui si al rigailui, din care a
Paxos, insul apartintoare nomarchiei grec. manes le-a fost oprit. Acest P. ha comis Adain
Kerkyra, 19 km'. Cu 4025 loc. (1889); se cultiv ca capul si parintele intregului neam omenesc,
i olivi, capitala Gaion.
Paxton, Sir losef, horticultor si architect,
n. 1803 in Milton-Bryant (Bedfordshire), a conceput (1850) planul parcului Hyde din Londra,
ma' targiu a administrat mosiile ducelui de Devii

dela el, prin nascerea naturald, trece ca si o mostenire la toti descendentii lui Adam, adeca la
toti oamenii. De acest P. omul se mantuie prin
botez (v. ac.).
Peceneaga, numele unui pichet de granitti pe
vonshyre. t 8 lime 1865 la Sydenham.
Donare, lang. satul Tufeni, si a dou paraie din
Payer, Julius de, explorator al regiunilor po- Dobrogea, afluente ale Dundrei, Now- si Star-P.
lare, n. 1 Sept. 1842 la Teplitz, 1859-74 oficier Aceste numiri geografice stint singurele arme
austriac, a explorat grupa Adamello-Presanello remase in twile noastre dela poporul Pecenedin alpii Order, 1869-70 a luat parte in a doua gilor sau Pacinatilor.
expeditiune germana la polul nordic, 1872-74
Pecenegi, popor nomad de neam turc, care in
a condus dimpreuna on Weyprecht expeditiunea limba sa se numea Kangar sau Kangli; la Rusi
polara catra Franz Josef-Land si a ajuns pe sanii Pecenegi; la Greci Patzinaci; la Unguri lat.
pana la 82 5' lat. nord.; dela 1882 se ocupii Bisseni, ung. Besenyg. P.-ii spar mai antaiu pe
ca pictura.
la inceputul sed. IX, intro Volga si fiuv. Ural,
Payerne, (Peterlingen), oras in cantonul elvetian Vaud, 3673 loc. (1888); in evul media
adesea residenta a regilor Burgundiei i loe de
incoronare al mai multor mpdrati germani ca

regi ai Hurgundiei.
Pazardjic, (Dobrici), oras in Bulgaria, cercul
Varnei cu 11,087 loc. (1893).
Pazarli, com. rur. in Rom. (Dobrogea), j. Con-

de ande fac incursiuni in teara Chazarilor de

langa Don. Atacati de Uzi (Cumani), vecinii lor

resariteni, ei se mut apoi intre Don si Nipru,

de uncle scot pe Unguri (pe la 889), cari locuiau
acolo in dependent.% de Chazari. Ungurii se aseaza

atunci intre Nipru i gurile Dunarei, in teara

numita Atelkuzu, unde P.-ii continua a-i ataca.

Pe la 892-894, cand Ungurii eran in o expestants, compusa din 4 cat. cu 1350 loc. (Diet. ditie in afard (892 in contra Moravilor, 894 in
geogr. 1897); cultul ort. nu numeril nici o bi- Pannonia), P.-ii ocupa tears Ungurilor din apus
serica, desi populatia crestin este mai nume- de Nipru si-i silesc a se muta in Ungaria de
roasa, decat cea mohamedana, care are 4 geamii. astdi. Tears dintre Nipru 5i Carpati, dealungul
Instructia se face in 2 scoale rur.
riurilor Bug, gistru, Prot si Siret, se alla apoi
Pearl River, riu in statul Mississippi (Ame- In stapanirea P.-lor pan in a doua jumtate a
rica nord), se varsa in golf ul Mexico, 480 km. lung. sed. XI, cand ordele lor principale tree presto
Peary, Robert, explorator polar american, 1886 Dunre, unde parte sfmt decimati in lupte
a intreprins o exploratiune a ghetarelor din in- Byzantinii, parte asezati mai ales iu Bulgaria.
teriorul Grnlandei de sud, iar 1893-95 la nordul Teara P.-lor dintre Nipru si Carpati trece apoi
ei, unde a descoperit la 8111,0 ainul Indepen- in stapanirea Cumanilor dintre Don si Nipru,
dence. Alte calatorii la 1896 si 1897; la 1898 a cu cari se contopesc resturile P.-1er, ambele poplecat din non inteo expeditiune spre polul poare fiind de acelas neam. Alta parte a P.-lor
nordic.
se muta (probabil retragndu-se de clitra CuPeasna, (Oda), cantare, care formeazii parte mani) in Ungaria, unde stint a.5ezati in diferite
constitutiva din seria cantarilor sacre adunate comitate. In partea meridionalli a Transilvaniei
In asa numitul ,Canonc.
ei siint nurniti, pe la inceputul sed. XIII, alaPeatra, v. Piatra.
Pebrina,

turea cu Romiinii, facandu-se mentiune de pa(Gattina), boala foarte frecuentd la durea Vlahilor i Bissenilorc. (Cf. Neumann, Die

gandacii (vermii) de matasa;

se

produce printr'o Vlker des siidlichen Russland, ed. II, 1855; Go-

www.dacoromanica.ro

550

Pecete

Pedagogiu.

lubovskii, Pedentigi, Torki i Polovci. Kiew, 1883; Romani mai ales la vite; asti avere in general,
Hunfalvy, Ethnographie von Ungarn, 1877; Pie, bani in special.
Pura, residiul alterat ce curge nand se ard
Zur rumen.-ungar. Streitfrage, 1886.) [D. Ond

inchis inteun fund far curent de aer diverse

Pecete, v. Sigil.
Pechea, com. rur. In Rom., jud. Covurluiu, specii de lemne. P. de huild (cerbuni de piatr,

compus din Tirgul-P. i Satul-P., avend in total engl. coaltor), se gsesce in panilint, uncle for2295 loc. (Diet. geogr. 1892), 1 biserica si 2 scoale ; meazit adevrate basinuri subterane la adencimi
resedinta subprefecturei p1aii Siret, judecatorie mai mult sau mai putin considerabile. Ea e de
de ocol, infirmrie judeteana i birou telegrafo- coloare neagre, respendesce un miros aromatic
greoiu, este insolubilti in ap si e constituit din
postal.
Pecica, (magh. O-Pcska), com, mare in Ung , diverse carbure de hidrogen si posede reactie
cott. Arad,IfInge Mur, are 1508 case nu 7743 loc. alcalina'. P. medieinald (Lignor Pieis Nor(1891) (5843 Rom., 1305 Magh., restul Germ., vegiae), este obtinuta prin destilatia uscat inceatii i imperfecta a pinilor ce nu mai produc
Croati i Serbi); moare en vapor.

Pecie, muschiul principal dela vita, vitel sau terebentin. Ea se presinta colorata in negru
pore; este carnea cea mai frageda din care se de consistenta gliceiinei. Se intrebuinteaza la

prepararea Gudronului (v. ac.). (v. si Petrol).

preparti beefsteak, filet, Ej. a.
Pedagog se numea in antichitate sclavul, care
Pecili, prov, in nord-estul Chinei, 300,000 km2.,
cu vr'o 29.400,000 loc.; capitala Peldng. Dupe supraveghea pe fiul nobilului atenian sau roman,
aceaste prov, s'a numit i golful P., parte a 5i-1 insotea presto tot local, unde acesta mergea
ca s primeascl instructie. El supraveghea buna
Mrii Galbene.

Pecingine, termin popord pentru morbul Li- purtare a elevului, dar nu.-1 instrua. In institutele de educatie moderne P.-ul mai are si inchen (v. ac.).
Pcs, (germ. Fiinfkirehen), oras liber reg. Cu sarcinarea de a da elevului ajutor la instructie
municipiu in Ung., cott. Baranya, unul dintre cele pi supravegheaza in acelas timp mai multi elevi.
mai frumoase orase din Ungana, cu 34,067 loc. P. in inteles mai inalt se mai numesce cel ce
(1890); resed. episc., direct. finan t. si de geniu, profeseaze sciinta si arta pedagogic&
Pedagogia se numesce sciinta despre educatia
camera' de comerciu si industrie; garnisoana batal.
1-3 a reg. ung. de infant. 52. Dom pompos omulu.i. In mesura in care destinatiunea si firea
bogat in altare de marmord, sinagoge frumoase; omului au fost obiectul unor cercetari mai aprogimn. i seminariu, osariu din secl. III. Bise- fundate, P. a putut dobendi din etica si antro-

rice orasului si a spitalului, cu minaret, au fost

pe timpul Turcilor (1543-1686) moschee. P. are
5 manstiri, preparandie, academie de drept,
gimn. d scoal sup. real& etc. Comercial si industria e inaintat, cu deosebire in fabricatiunea

pologie indrumri din ce in ce mai sciintifice

mai pretioase pentru constituirea ei. Etica si
antropologia cu partile ei: somatologia si psichologia, se considera dar ca sciinte auxiliare

ale P.-ei, n vreme ce P. este o sciinte aplihartiei d de majolica. Vinul de P. excelent. cativ, ce se servesce de cunoscintele din etice

Minele de lenge P. dan anual ca. 610,000 tone pentru stabilirea scopului educatiei (teleologie),
carbuni, ocupind la 6500 lucrtori.
iar de cele din sornatologie i psichologie pentru
Pecatszeg, com. in Trans., cott. Solnoc-Do- organisarea mijloacelor de educatie trupeascii
sufleteasce (metodologie). Sciinta despre educatia
btica, cu 1948 loc. (1890) Rom.
Pectina, substant amorfa, formend cu apa o trupeasce se numesce dietetic& Ea se divide in
solutiune din care alcoolul o separa sub forme igiene, sciinta despre educatia corpului senatos,
de filamente mucilaginoase. Se extrage din sucul si medicine, sciinta despre tratarea corpului
de pere coapte. Sub influenta alcalilor diluati d bolnav. Cu privire la educatia sufleteasca, metodologia pedagogia se divide: in didactica sau
la frig P. se schimbe in acid pectic.
Pectinibranchiate sau etenobranchiate, sub- sciinta despre educatia inteligentei pi in sciinta
despre discipline. (v. Educatiune). Serien: Peordin din ord. Prosobranchia (v. ac.).
Pectorale, partea din armura destinate in an- dagogia( de I. Popescu (Sibiiu, 1892); Corntichitate a preserva pieptul, ca arme defensiva. pendiu de pedagogiee de Dr. L. Petroviciu (Arad,
Pectoralia, (med.) identic cu expectorantia 1880); Pedagogia( de Simeon Barnutiu
(v. ac.).
1870); Curs de pedagogie teoretic si practice(
Pectus carinatum, (lat) terrniu technic pentru de G. Compayr, tradus de Mateiu Radulescu
o diformitate a pieptului, caracterisate prin pro- (Bucuresci).
eminenta sterntilui si a partii anterioare a coaPedagogiu, institut de educatie, indeosebi instelor. Este o nrmare a rachitismului.
stitut de instructie pentru fdi de familii inai
Peculat; (lat) instrinarea averii publice (pe- inalte, impreunat cu internat, care none. Romacunia publica).
nilor ne lipsesce aproape cu desavirsire. In Ung.
Pecullu, Peculium, cuvent ce insamnd, in
Trans. se canoso sub acest nume, sau prepadreptul roman, patrimoniu, avere. Asa, P. ca- randie (in Rom. scoale normale), institutele unde
strense se compunea din bunurile ce fiul de fa- se instruiazti si se pregetesce tineretul pentrn
rnilie le dobandea in calitatea sa de militar. In cariera de inviittori d sent alipite de regula pe
privinta acestui P., fiul are drepturile unui pater range consistoarele eparchiilor bis. respective.
familias. In dreptul modern, cuventul P. inPedagogiul rom. gr.-eat. din Blaj isi are inseamne patrimoniu, averea ce se afle sub libera ceputul seu pe la 1833, ctind sinodul bisericesc
dispositiune a cuiva, bunurile ce le ctiotigam prin vegend totala lipsti de invetatori pentru scoalele
munca sau industria noastra.
[Scriban.]
poporale a infiintat pe langa seminariu cursuri
Pecunia, (lat., dela: peens = animal, vita), nu- de 2-4--6 luni pentru pregtirea tinerilor meniti

mirea dat averii i proprietatii ce consta la pentra ahem de invitatori. Aceasta stare de

www.dacoromanica.ro

Pedals

lucruri a durat pang' la 1865, cand sub mitrop.

Alex. Sterca Sulut se infiint inst. ped. de astadi
cu durata cursurilor de 2 ani pana la 1880, adugndu-se fined un curs de un an ; la 1899 s'a

deschis si un curs privat pentru fete menite

a deveni invbtatoare. Dela 1897 are si un internat pentru 82 elevi.

Pedagogiul rom. gr.-or. din Arad, s'a in-

Pedeapsa.

551

delor deplina lor sonoritate; poate fi intrebuin-

tata tot asa de bine in forte ca i in piano;

P. de surdind (stanga), care deplasand mechanismul ciocanaselor da o mai mica sonoritate;

P. de prelungsre a sunetului, s. a. O alta sernnificatiune ia cav6ntul P. in
si
anume aceea de nota prelungit.
compositiune'
in tunpul duratei mai multor acorduri. In fine numele de
P. so mai da la o specie de clarnet contrabas

fiintat prin inaltele resolutiuni din 9 Febr. 1811,

13 Sept. 1811, Nr. 11,093, si din 19 Sept. 1812, In si 12sunand doua octave mai jos de clar-

Nr. 10,573. S'a inaugurat la 3 Nov. 1812 in neta 4dinarti.

[T. C.]
Pedant, om pedant, cel ce tine mai mult la
Primii profesori au fost: Dim. Tichindeal, loan formalitali neesentiale. Pedantism, tinerea la
Tuhuti, Iosif Iorgovici si Const. Diaconoviciu forme riguroase sau pareti marginite.
Loga. Dela 1812-15 cursul a fost de 15 luni, Pedeapsa, (drept penal). Ori ce fapt penal sodela 1815-76 incl. de 2 ani, 1877-84 de 3 ani, cietatea ib reprima pe cale materiala sau moiar de atunci de 4 ani, avnd si un curs preInfractiunile se impart in crime, delicte
casa donata de apitanul orasenesc Saya de Aisici.

parator. Institutul aviind caracter de institut re-

contraventiuni. Ele se disting unele de altele

gesc, profesorii isi primeau retributiunea din prin msura pedepsei. Ideia de P. a evoluat. Ea
fondurile gr.-or. din Pests, Nina' la 1875; des- nu mai cuprinde ideia de resbunare sau de refiintandu-se acele fonduri, profesorii isi primeau parare baneasca a prejuditiului adus prin inretributiunea dela epitropia fondurilor comune, fractiune ci de amendare i exemplaritate; de
institutul trecand la 1869 sub jurisdictiunea au- aceea ai societatea pedepsesce urmrind pe
toritatilor bisericesci, av6nd caracter de institut infractori prin organul sat' numit minister puconfesional. Limba oficiala a institutului a fost blic. In Romania, ces mai grea P. e munca sildela fundarea lui pang la 1845 cea latin, papa nica pe viaja; ces mai usoard, amends do 5 lei.
la 1850 cea maghiara, iar dela 1850 incoace Cand o persoana condamnita la amenda e inlitnba roman. La 1877 s'a fundat prin episcopul
amenda se transforma in inchisoare,
diecesan Ioan Metian, si s'a infiintat pe langa in- soc otindu-se 10 lei drept o di de arest. In lestitut si un alumneu, in care se intretineau gra- gislajiunile
P.-le nu se pot cumula,
tuit la inceput 30, iar mai in urm 80 tineri. La adeca P. cea mai mare absoarbe pe cea mai
1876 s'a stramutat institutul in edificiul anume mica. (And dar, o persoan a comis mai multe
cladit din mijloacele diecesei, iar la 1885 in lo- crime sau delicte, nu i-se aplici states P. cate

calul nou setninarial, ridicat la struintele epis- fapte a comis, ci pentru toate faptele la un loo, o
copului loan Metian. Acest institut, care a fost sing-ura P. Contraventiunile re primandu-se cu P.-e
primul instant pedagogic roman din intreaga mici, ele nu se cumuleaza, ci se execut separat
monarchie, a dat natiunei, numai intro anii fiecare pedeapsa in parte.
[Scriban.]
1814-86, 2589 absolventi romani. (v. AradDupa (Jod. penal roman se deosebesc urmaDiecesa. Cf. Fragmente din istoricul pedagogicului toarele pedepse pentru c ri m e: 1) Mama silconf. gr.-or. din Arad, de Iuliu Vuia, 1887.)
nicd (v. ac.), minimal 5 ani, maximal pe vista;
Pedagogiul din Ndsaud, infiintat F}i deschis 2) Reclusiunea (v. ac.), inteo casa de munca

In Ian. 1859, la struintele episcopului loan 5-10 ani- 3) Detentiunea (v. ac.), 3-10 ani;
Alessi, pentru diecesele gr.-cat. Gherla si ar- 4) Degradatiunea civicd, 3-10 ant, adecit ex-

chidiecesa Blajului. La inceput cursul a fost de cluderea deis functinni, pierderea dreptului de
6 luni, iar dela 1860 reorganisandu-se, s'a ridicat alegere, de a purta o decoratiune sau arme, de

la 2 ani. Institutul s'a sustinut din fondul de a fi jurat, martor, etc. si de a servi in armata
montura al fostului regiment II roman de gra- roman& (cf. si art. Moartea civil); pentru d enitti, conform resolutiunilor locotenentei ces. reg. li c t e: 1) Inchisoarea (v. ac.), dela 15 lile 'Ana

din 23 Dec. 1859. La 1868 s'a stramutat la la 5 ani; 2) Interdic(iunea (v. ac.), deis 6 luni
scaunul episcopal in Gherla, deoarece graniterii Oda la 6 ani a unora din drepturile politice,

au refusat a-1 sustin din fondul lor, care dela civile ori de familie ; 3) Amenda (v. ac.), dela
desfiintarea granitei a fost menit, prin ordinul 25 lei in sus; pentru contraventiuni: 1)
guvernial din 18 Febr. 1851 Nr. 3598, de fond Inchisoarea (v. ac.), dela 1-15 dile si 2) Amenda,
stipendiar al tinerilor graniteri.
[Iuliu Vuia.]
dela 5-25 lei.
Cod. penal un g ar cunoasce urmatoarele peDespre inst. pedagogic din archidiecesa gr.-or.

a Transilvaniei si din diecesa Caransebesului depse pentru -crime: 1) P. cu moarte (v. mai
v. art. Sibiiu si Caransebes.
jos); 2) P. de libertate, gi anume:
InPedala, mime dat in musica mai antaiu ori chisoarea de stat, Temnita (despreRobia'
aceste v.
can't mechanism pus in actiune prin ajutorul pi- art. Inchisoare), si 3) Amenda ca P. secundar,
cioarelor. Asfel P. este in orgit fiecare tasta a (v. ac.); pen tru delicte: Inchisoarea de stat (sub
claviaturei speciale, destinate a fi pasa in se- 5 mi), Inchisoarea (v. ac.) simpl, si Amenda ;
tune de picioare, pedalierd, i jocurile cores- pentru contraventiuni: Reclusiunea pana
pundetoare acestei claviaturi iau numele de jo- la 2 luni gi Amenda pan la 600 cor.
Pedeapsa corectionald, T. Corectiune.
curl de P. Tot in corgi se da numele de P. de
combinaliune unui mechanism care proveaca Pedeapsa de moarte, liana la mijlocul secl. XVIII
functionarea simultanee a unei intregi grupe de treces ca o P. legitima si corespundatoare seo- jocuri. O alt categorie de P. avem la piano, a pului cu Beccaria (v. ac.) se incepe lima o lupta
'
in jurul acestei chestiuni, pana astacji
anti sonoritate o modifica. P. mare sau de forte agitat.
(dreapta), care ridicand inaclusitoarele, dh coar- neresolvata. Contrarii P. Cu moarte sustin ca e

www.dacoromanica.ro

552

Pedel

Peganum.

rea, pentru a nu poate av de urmare corectiunea individului, nu e gradabila si e ireme-

Pedlculide i Pediculus, (lat) v. Paduche.

Pedometru, (grec) aparat pentru numerarea

diabill, adecti nu se poate reveni asupra ei. P. cu pasilor. P. din afar samena cu un ceas de

buzunar, iar din luntru are un ciocan mic,

moarte este dellturata prin lege in Romania,

Portugalia, Olanda fA Italia. In celelalte ten ea
se aplica aproape exclusiv numai pentru omor
incercarea de a omori pe capul statului,
se execute in Francia si Germania prin decapitare (v. ac. si art. Ghillotina), in Angla si

rezernat prin nisce arcuri subtirele de col. De

cate ori pesesce omul in mers, ciocanul in urna
scuturaturei provenite de eel, se misce si indicele inainteaza cu un grad. Astfel numeral
gradelor, cu cari a inaintat indicele, area% nu-

executa prin ardere, cu roata, etc.). Cf. Gruber,

Der Stand der Todesstrafe in der Gesetzgebung
u. in der Praxis, in Gerichtssaale, vol. 44, 1891.
(Mai v. art. Beccaria, Inchisori, Penal dreptul,
Penitenciar.)
Pedepse biaericesci se (lie acelea, can se dicteaze de cane autoritatea bisericea.sca crestinilor
delicuenti. Ele sfint sau s piritu al e, cand adeca
lipsesc pe delicuent de un drept ori bun de nature' spirituale, sau t em porale, cand prin ele
crestinii se lipsesc de un bun temporal (poena

loan VI, n. 12 Oct. 1798 in Lissabona; in urma

invasiunei lui Napoleon I se refugii dimpreuna
cu parintii siji in Brasilia; dupe reintoarcerea
tatlui sea la Lissabona remane in Brasilia ca
regent (22 Aprilie 1811), 7 Sept. proclama independenta Brasiliei, 12 Oct. 1822 imperat. Dupe
moartea tatelui sett (10 Martie 1826) cedeaza
tronul Portugaliei &lei sale Maria da Gloria,
abdica si in Brasilia (7 Aprilie 1831) in favorul
fiului sea Dom Pedro II. 1832 alung pe fratele

Austro- Ungaria prin spfinzurare, in America prin meral pasilor facuti.

electricitate, etc., iar in cas de crime militare de
Pedro, (portug.= Petra), imperati ai Brasiliei.
regale prin finpuscare. (In timpurile vechi se mai 1) P. I. d' Alcantara, fiul regelui Portugaliei

[]

privativa) ori sfint constrinsi a suferi un rea

temporal (poena positiva). P. stint vindicative, cand tintese la resbunarea legii vatemate
si de odat la infricarea celor ce ar voi a vagina legea. Ele incat mortifica i tortureaza

sea Dom Miguel usurpatorul i reaseaza (23 Sept.

1833) pe fica sa iarsi pe tronul Portugaliei;

23 Aug. 1834 ales regent de Cortes;

t 24 Sept.

1834. 2) P. II d' Alcantara, n. 2 Dec. 1825 in

Rio de Janeiro, fiul celui precedent, dupe abdicares acestuia (7 Apnlie 1831) se urce, pe
tronul Brasiliei; 23 1ulie 1840 deveni de sine
stttor. 1843 se cestori cu Teresa Christina
Maria (t 28 Dec. 1889), fica regelui ambelor
Sicilii Francis I, 1865-70 punk victoriosul

corpul, se die pedepse corporale; mai insemnate

sfint carcerul, ajunul, denegarea inmormnterii
bisericesci i amendele ; in specie pentru clerici
suspensiunea deis ord, oficiu i beneficiu, depunerea, i degradarea. Ina" prin pedepse se tin tesce resboiu contra Paraguay-ului, 15 Nov. 1889 deemendarea delicuentului, ele se 'lie ntedicinale sau tronat.
5 Dec. 1891 in Paris.
.Regi ai Portugaliet 3) P. I, n. 1320, fiul
censuri (v. ac.). (Cf. Dr. loan Ratiu, Institutiunile
dreptului bis. Blaj 1877, p. 749 ur.)
[im.] lui Alfonso IV., 1357-67 resbuna asasinarea
Pedepse golare ca i remuneratiunile fjcolare sotiei sale Ines de Castro. 4) P. II, n. 26 Apr.
snt mijloace extraordinare de care se servesce 1648, al treilea fiu al lui loan IV, 1667 regent
discipline scolarit pentru mentinerea ordinei. Ele In urma abdicerii fratelui ski Alfonso VI, 1683
trebue se fie de preferint de nature morale si rege, 1705. 5) P. III, fiul lui loan V, sotul
se nu se aplice decat in casuri de absoluta ne- reginei Maria. 1786. 6) P. 1V, identic cu P. I.,
cesitate. P. trupesci tind a fi eliminate, din co in imperat al Brasiliei. 7) P. V d'Alcantara, fiul
ce mai mult din sistema miisurilor disciplinare. reginei Maria II da Gloria din casatoria ei cu
Pedel, se numia mai de malt portrelul sau Ferdinand, ducele de Saxa-Koburg-Gotha-Kosola autoritatilor judectoresci. Astdi, P. se nu- hary ; n. 16 Sept. 1837 in Lissabona, se urea
mesce de preferinta servitorul autoritatilor sco- pe tron ca minor 15 Nov. 1853, iar la 15 Sept.
lare, indeosebi al celor universitare.
1855 hie definitiv domnia; 1858, se castoresce
Pederastia, (med.) relatiune sexuala, contrar cu princesa Stefania Friderica Wilhelmina Annaturii, intre individi de sexul barbetesc. P. era tonia de Hohenzollern-Sigmaringen (t 1859);
11 Nov. 1861.
si este respanditli in Orient, de unde a petruns
Peduncul, (botan.) axa sau coeds floarei, partea
la vechii Greci si la Romani. (v. Psychopathia
care vine sub floarea propriu Ilse; poate fi lung
sexualis.)
sau putin desvoltat i atunci floarea e mile;
Pedestrime, v. Infanterie.
Pediatria, (med.) sciinta care se ocupa cu tra- poate parta pe el prefrunze sau nu; se gesesce
tares boalelor de copii. .Pediatru, medic special in virful unei tulpini principale, ori este ca o
pentru boale de copii.
ramure laterale.
Pedunculat, (botan.) care are un peduncul san
Pedicularis L., (botan.) gen din familia Scrophularineae, tribal Eupluusieae, cuprinde plante pedicel.
Peebles, (Tivedale), comitat in mini Scotiei,
erbacee perene, rar anuale cu frunzele alterne
san verticilate. Acest gen are vr'o 120 specii, 922 km2. ca 14,761 loc. (1891). Capitala P. are
respandite prin regiunea montane., alpina sau 4704 loc.
arctica din Europa, Asia medie pi boreal, in
Peer, cu.vent englez care insamne egal, pair
America de nord ; patine cresc intro tropice in (franc. spair4). Peer of England (pairii Engliterei)

muntii Americei australe sau in India orien- stint nobilii lordi, egali intre dinii, membri ai
tale. In partile noastre creso mai multe specii, camerei lordilor, cari parte acest name (v.

[L]
dintre cari mention-am : P. exalt ata Bess. numit Pair).
de popond nostru Dari e, si P. verticillata L.,
Peganum L. (botan.) gen de plante din fa-

numit' popular Paducheriu, Virtejul pa- milia Rutaceelor, cuprinde vr'o 4 specit pre-

mntului.

[Z. C. P.].

ponderant mediterane i asiatice, dintre cad

www.dacoromanica.ro

Pegasos

Pelagra.

553

citiim P. Harmala L. intrebuintati de turcoaice Jue-tan, tempi. Ta-ciung-sse; palatele de vari

[A. Pr.1
ale impiiratului : Van-ciou-san, Jii-ciian-san cu
la culorarea unghielor.
Pegasos, in mitol. grec. un cal cu aripi. Cind o pagoda foarte mare, s. a.
[M. Bodiu.]
Perseus (v. ac.) a tiiat capul gorgonei, numitO
Peklabog, la Slavi deal iadului sau lumii de
Medusa (v. ac.), au iesit din trupul ei Chrysaor jos. Numele se afl. si in formele: Pekollo, Pi(v. ac.) i Pegasos, care indat a sburat la tronul kolos, Pikal, Poklos, dedus din peklo, iad. Pokol
lui Zeus. Dupii alt mit P. se nasce la isvoarele la Maghiari inseamn iad.
Pelagiani, eretici din sea V. Autorul eresiei
Oceanului i apoi cu copita sa deschide isvorul
muselor de pe Helikon, de unde P. s'a dis si a fost Pelagiu, un monach din Irlanda, venit
calul muselor, mai tirdiu si al poetilor.
la Roma pe la 384. P. nega, cA pcatul

oras in Italia, aproape de Genua, cu mosului Adam ar trece si la noi. Eresia P. a

7066 locuitori ; are bdi de mare ci.utate si vile fost osindit in sinodul tinut la 416 in Cartafoarte frumoase, intro cari local prim II ocupa gena. Semipelagiani a fost o sect mijlocie intre
Villa Pallavicini.
P. si intre doctrina ortodoxa. (Cf. Dr. Alexandra
Pegmatita, roca eruptivil granitoid, format Grama, Istoria bis. univ. Blaj, 1881, p. 173-183.)

In penetratiune caracteristicd de quart si un

feldspat potasic, numitd structurd grafica. Quartul

[im.]

Pelagius, numele a 2 papi. 1) P. I (555-560),

se presintd cuneiform. De obicein se dd numirea la insistenta impr. Iustinian fa ales papa,

de P. ins la graniti cu muscovit, ale cliror ele- din care caus Romanii nu-I priveau cu ochi

mente stint foarte desvoltate. P. se intlnese buni ; iar episcopii din nordul ltaliei si cei din

mai ales in filoane. Ele contin adeseori turmalin. Galia amenintau cu schisma; i-a succes
In Romnia se cunosc P. in muntii Lotrului i imblndeascA pe contrari. 2) P.11(578-590), pe
Cernei, in platoulinalt al Mehedintulai, in nordul timpul lui, Italia era incalcat. de Longobardi. In
cele bisericesci a venit in diferente cu patriarchal
constantinopolitan, fiind-ca acesta isi luase titlul
Pegmatolit, v. Ortosa.
Pegnitz, societate germana de poeti, infiintat de patriarch ecumenic.

Dobrogei, etc.

in sed. XVII in Nrnberg, numita astfel dela Pelagosa, insul in Adriatica, spre sud dela
Hal ce trece prin acest oras; de patina' insem- Lissa, apartine Dalmatiei; are un far.
natate. ExistO i adi.
Pelagra, (Maisismul), este o board generall,
Pehlevi, limba scristi in Persia po vremea Ar- cronica, cachecticd, necontagioasii, de care su-

zakidilor i Sassanidilor, en deosebire in sea III fere mai ales populatiunile rurale, boall care se

pink VII d. Chr.; este o amesteedtufd de ea- manifestO la inceput printr'o afectiune a pielii,
vinte pers. si semitice, numitd i Buzvaref.
urmatd de perturbatiuni grave in tubul digestiv
Pelho, riu in nordul Chinei, se varsa in Golful 5i in centrele sistemului nervos; ea se terminA
Pecili; pin el comunied Pekingul cu marea; la dupa ctitiva ani prin marasm, smintire i moarte
gura lui stint forturi.
prematura. P. incepe obicinuit pe la finele iernei
Pelpus, lacul, (Tschudokoje-Osero), lac in cu slabiciunea extremitatilor, greutate de stomac,
nord-vestul Rusiei, in legaturd cu lacul Pskow, lipsa de poftd de mfineare, durere de cap, ameavnd impreuna o suprafat de 3513 km'.; bogat teal, apoi apare in primOvard un eritem pe
in pesci; se seurge pita Hui Narova in sinul pArtile neacoperite ale corpului: pe dosul miFinnic.
nilor, pe partea sternald a pieptului, pe obraz,
Peirithoos, regele mitie al Lapithilor, invin- la cei cari umbld desculti si in partea dorsala
&oral Centaurilor si amical lui Theseos. Cnd a picioarelor, cite data se formeazd pe aceste
a voit si rapeasci din lames do jos pe Per- parti besici, dupi patine septmOni epidermal se
sephone, a fost silit si remini in iad.
descuameazI, simptoamele catane dispar, spre
Peltho, la Greci dina presfatuirii, petreckoarea a reveni in primavara viitoare, dud diva dispadeitei Aphrodite si a lui Hermes. La Romani Suad a. ritiunea rosetei pielea remine atrofiat, pigmen-

Peking, capitala imperiului chinez, latitudine tata, cite odatd ingrosatd, scortoas. Membrana
nord. 39036', longit. est. 1160 28', 150 km. dela mucoasd a intregului tub digestiv se bolnavesce,
mare, 900,000 loc. P. este irnprtit in orasul bolnavul simte gust sarat in gur'd, are rigdeli,

War si chinez. Partin nord-vestica a orasului arsurd In esofag si in stomacul lipsit de acid
attar este incungiarati ca un zid de 239 km. chlorhidric, colici, cite ()data vOrsaturi, obicilung, 13 m. inalt si 11 m. lat.; deasupra celor nuit diaree cu singe si fdra singe. Fenomenele
9 por ti si in cele 4 unghiuri stint mai multe principale ale boalei privesc sistemul nervos,
turnuri de 30 m. inalte; portile stint aparate pe lOngd ameteal si tremuraturd spar dureri
prin santuri si bastioane. Orasul ttar spre sud arsuri in toate pOrtile corpului, neregularise impreund cu cel chinez, ale crui 7 por, tali ale vederii si audului, convalsiuni. Aceste
ziduri 5i turnuri stint cu ceva mai mici. In simptoaine pot in parte inceta in timpul iernei,
central orasului ttar stint palatele si templul spre a reveni primdvara eu putere mai mare.
impratului, uncle isi are resedinta. Palate si Dupts efitiva am perturbatiurale psichice insotite
temple mai insemnate: Cing-san cu 5 paviloane, de spasmuri epileptice i tetanice devin mai protempi. Iung-ho-kung, tempi. Ti-vang-miao, tempi. nuntate, iau diferite forme: intristare, mutism,
Lung-fu-sse; palatele consulatelor europene, bi- halucinatiuni, mania de persecutiune, mania re-

serici catolice, mai multe societdti de misio- ligioas, dementa paraliticl. Bolnavul moare de
nari, s. a.; orasul chinez este mai mandar gi cachexia pelagroas, de scurbut, de o exacerneregulat. Este interesantii si universitatea Tung- batiune febrila care dureazd cateva qile pina la
ven-evang, unde se propun gi limbile si sciintele doua septemini si care ca nedrept a fost deeuropene. In apropierea P.-lui asemenea stint scrisi ca tifus pelagros; multi din bolnavi se
edificii insemnate, ca : pagoda ca 13 etage, tempi. sinucid. Iu primele stadii boala se poate yin-

www.dacoromanica.ro

554

Pelagra.

deca prin regim potrivit, prin hrana substantiala, a fost introdus din Turcia sub domnia lui $erban
nu se vindecti insa acei bolnavi, la cari sistemul Cantacuzino 1678-88, in Transilvania tot pe la
nervos a suferit prefaceri anatomice mai adanci, 1686, in Moldova la inceputul sed. XVIII (A.

amd fibrele centrelor nervoase sad atrofiate, Xenopol, Phillipides, N. Iorga, Teutsch, P. S.
scleratice, and substanta cenu.sie a creerilor
Aurelian, G. Crainiceanu). Cam tiirdiu a fost re-

a mcluvei spinale a degenerat prin atrofie, prin cunoscut de observatorii P.-ei raportul care exista
stramutarea part-m.1a in substanta alba, in care intro mancarea de porumb si intro P. 0 excepse all insulele cenusii descrise de V. Babes si tiune au facut in aceasta privinta medicii din
G. Marinescu. P. nu este o boala veche, ea a republics Venetiana, in 22 Nov. 1776 magistratul
fost observata pentni prima oard in Spania in de anatate din Venetia a interdis vndarea, ml1735 de Gaspar Cazal, a Mimi scriere despre cinarea si maucarea de porumb stricat. Dupa ce
P. a fost imprimat. in 1762, dupa ce continutul raportul intre porumb si P. nu s'a mai putut
ei fusese deja publicat in Francia de Thiry nega, pelagrologii s'au impartit in doui tabere,
In 1755. In Italia P. a fost descries in 1750 de una care acusa porumbul in general, prin
Terzaghi, in 1771 de Fr. Frappoli, in 1784 de urmare si porumbul stinatos ca causa boalei,
Gaetano Strambio senior, medicul primului ttsil fiindca ar fi un aliment sarac in materii azotoase,
de pelagrosi, infiintat la Legnano ; in Francia cealalta taber a recunoscut, ca P. este produsa
P. a fost observata in 1818 de Hameau, 1842 de numai de porumbul stricat. Dintre pelagrologii
Th. Roussel ; In Romania ea a apitrut mai itntaiu cari considera porumbul in general ca causa P.,
in mod sporadic pe la 1830, apoi in mod en- unii se baseaza pe examinri chimico gresite ale
demic dela 1850; tot la inceput numai in mod porumbului, pe analise nu ale porumbului santos,
sporadic s'a observat P. in 1792 in litoralul ci ale celui alterat, descompus, altii pe impreAdriatic al Austriei, 1795 fa Tirolul meridional, jurarea, c porumbal nu s'ar asimila in corpul
in 1858 in Algeria, 1867 in Corfu, apoi in Un- omului de o potriv cu celelalte cereale, c glugana, Transilvania, Slavonia, Bucovina, Serbia, tonul porumbului n'ar fi identic ca acela al graului,
Bulgaria. In literatura 'Tanana prima constatare secarei, orzului, ovsului. De fapt porum bul normal
a P.-ei din Moldova o gasim in *Rudimentum contine materiile nutritive intfo proportiune care
Physiographiae Moldoviae.c Tesa de doctorat in Ii confer calitatea unui bun aliment, numai pomedicina a lui Const. Varnav, imprimata la Buda rumbul stricat, fermentat, devine adeseori sarac
In 1836. In 1852, cand P. luase deja in Mol- in albumina, gluten si amidon. Majoritatea pedova un caracter epidemic, guvernul a infiintat lagrologilor considera P. ca consecinta mancarii
la Darabani in j.-ul Dorohoi un spital temporal de porumb roliu conservat, stricat. Deja in prima
pentru pelagrosi; in 1858 I. Theodori, in tesa jumtate a sed t XTX au fost acusati ca causa
de doctorat in medicina imprimata la Berlin, a P.-ei numerosi parasiti vegetali ai porumbului:
descris P. observata in spitalul din Roman. Mucor, Credo, Lycoperdon, Reticularia, VerdePrimal autor care a descris P. in llduntenia este rame, Sporisorium rnaidis, Oiditun lactis, EuSt. V. Episcopescu, in *Practica doctorului de rotium, Bacterium mesentericum, Penicillium
cas, Bucur. 1846.c In 1859 I. Felix a constatat glaucum. Acesti epifiti nu sant otrvitori, dar
in j.-al Muscel aparitiunea endemica a P.-ei si presenta lor pe suprafata porurnbului india o
a publicat observatiunile culese in acel judet in stare patologic, care a putut da nascere la preMonitorul medical din 1862. In 1862-61 s'a faceri chimice si in miezul bobului. Este aproape
constatat a P. este endemica in mai multe ju- sigur ca, pe langa materia toxica, desvoltata in
dete ale Romaniei si c in ospiciile de alienati porumbul necopt, umed, ru conservat 5i ferse gasesc bolnavi de mania pelagroasa ; medicii mentat, joaca in otiologia P.-ei un rol si terenul,
au facut cunoscinta cu diferitele fase prin care stares fisicit a omului expus la intoxicatiune, si
trece P., numbrul casurilor observate a crescut, aici inanitiunea, ca i paiudismul i alcoolismul
s'au studiat treptat formele clinice ale P.-ei de pot juca un rol predisponent, prin slabirea reI. Theodori, I. Felix, A. Sutzu, I. Antonin, D. actiunii fisiologice, prin marirea receptivitatii
Sergia, I. Neagoe, T. Luca, N. Kalenderu; ana- pentru materia toxica. La cercetrile bacteriotomia patologia a P.-ei de V. Babes, G. Ma- logice ale porumbului stricat si ale bolnavilor
rinescu, V. Sion ; etiologia si prevenirea P.-ei de P. nu s'a putut descopeti un microorganism
de A. DA; I. Felix, M. G. Obedenaru, C. Istrati, specific al P.-ei. Noi consideram dar P. ca o
D. Sergiu, I. Munteanu, N. Manolescu, G. Orai- intoxicatiune cronia prin porumb stricat, a osniceanu, N. Kalenderu, I. Neagoe, V. Babes, menilor cari posed o predispositiune mostenita
A. Urbeanu, A. Babes; terapia P.-ei de O. T- ori dobandita, i basrn aceasta opiniune deolasescu, V. Babes, Elena Manicatide. Poporul a camdatit pe simptoamele clinice, cari corespund
dat P.-ei diferite numiri, in Moldova buba tan- ca cele ale intoxicatiunilor sistemului nervos si
jilor, rana tranjilor, leprica, pecingine rea; in pe datele anatomo-patologice, pe lesiunile cenMuntenia jupuiala, parleala, buclaret; in Tran- trelor nervoase comune la intoxicatiunile crosilvania boala saracilor, boala saraciei. In tot nice, cari lesiuni au fost gasite in mduva spi-

regatul roman s'au aflat in 1888 10,626, in nalti de Fr. Tuczek, P. Marie, G. Marinescu,
1892 16,488, in 1896 17,912, in 1897 19,796, V. Sion, V. Babes, si asteptam ca chimitii sa
in 1898 21,272, 1899 32,237 pelagrosi. Italia are isoleze materia toxica care se formeaa in poastacji preste 100,000 pelagrosi. P. bnntue numai rumbul umed, ra conservat, fermentat. Expetenle unde predomnesce porumbul ca basa ali- rimentele facute cu extracte ale porumbului
mentatiunii, ea n'a aparut nicairi indatit dupti stricat nu le putem considera ca solutiunea cheintroducerea culturei porumbului, ci dupa res- stiunii, si Lombroso, Husemann, V. Babes repandirea lui ca aliment a trecut un timp oare cunosc, c 5i extractele altor cereale, ale graului
care pinta la ivirea boalei. In Muntenia porumbul
searei stricate, posed& calitati toxice, simi-

www.dacoromanica.ro

Pelargonium.

'are cu acelea ale porumbului. C. Lombroso

si V. Babes mai afirmi, c porumbul cel mai
bun contine o mica cantitate de substantd toneindestulatoare pentru a imbolndvi un
organism resistent, c in porumbul stricat se

555

1846; I. A. Theodori, Dissertatio inauguralis

medica de Pellagra Berolini, 1858; I. Felix,
Observatiuni asupra pelagrei din districtul Muscel,

In Monitorul medical. Bucuresei, 1862; I. Fa-

bricius, Raportul asupra spitalului de alienati din

gdsesce o mai mare cantitate a acestor otrvuri, Craiova, iltIonitorul medical, 1864; Th. Roussel,
dar ei n'au putut isola aceste substante toxice. Trait de la Pellagre. Paris, 1866 $i 1878; A.
Nu putem considera P. ca simpl inanitiune, Sutzu, Relatiuni clinice 5i medico-legale din spifiinde la populatiunile foarte rOu hrdnite din talul Mrcuta. Bueur., 1869; I. Felix, Tractat
tenle undo nu se maned porumb nu se aratA. de Igiena publica $i de Politia sanitar.

simptoamele P.-ei. Prevenirea P.-ei consta in 1870; A. Ftu, Manual de medicina practicd.
imbundtgirea situatiunii economice si a traiului Iasi, 1871; Chr. R. Ciobanoff, Despre pelagr,
teranului, in povtuirea lui asupra causelor cari tesd pentru doct. in med. Bucuresci, 1874; N.
produc P., cari inlesnesc stricarea porumbului, Anastasiad, Memoriu asupra pelagrei. Bucur.,
asupra necesitatii ca porumbul s se searnene 1875; A. Sutzu, Alienatul in fata societatei
de timpuriu pentru ca sd aibd timpul necesar sciintei. Bucur., 1877; Gr. Christescu, Cdteva
a se coace, sa se culeagd numai dupd ce a fost consideratiuni asupra pelagrei, tesd. Bueuresci,
copt ea desdvirsire i inainte de a incepe ploile 1878; C. 'strati, O pagind din istoria contimde toamn pi bruma, ta se conserve la un loe porand a Romiiniei. Bucur., 1880; C. Codrescu,
aerat i uscat, ca asemenea ta se pdstreze fdina Compendiu de igien. Brlad, 1880; I. Felix,
de pormnb intr'un loo uscat, ca in localitatile Rapport au IV. Congrs international d'Hygine,
unde porumbul nu se coace in toti anii, din causa sur la prophylaxie de la Pellagre. Genve, 1882;
cd acolo este prea mic numrul iielor calde
I. Felix, Profilaxia pelagrei. Bucuresci, 1883;
senine, mai ales in vli inguste, in infundaturi A. Hirsch, Handbuch der histor.-geograph. Palipsite de actiunea indelungat a razelor solare, thologie, 2. Aufl. Stuttgart, 1883; E. Neusser,
sa se cultive in loc de porumb cartofi, orz, vbs. Die Pellagra in Osterreich und Rumdnien. Wien,

In regatul romin in 1893 s'a inseris in legea 1887; I. Antonia, Trait de la Pellagre. Bu-

sanitard interdictiunea culegerii, mcindrii i vOn- karest, 1887; C. Constantinesca, Contributiuni

cjarii de porumb necopt ; in 1888-89 si 1893 la studiul pelagrei, tesi. Bucur., 1887; Philidoctoral I. Neagoe a fost insdrcinat ea sd stu- povicz, Beobachtungen iiber das Vorkommen der

dieze in alte ten i bantuite de P. msurile intrebuintate pentru combaterea ei. S'a recornandat
usearea porumbului inainte de asezarea lui in
hambar, usearea porumbului la soare este folositoare, dar cuptoarele s alte aparate de uscarea porumbului nu sfint practice. I. Neagoe
a propus infiintarea de brutarii cooperative comunale, de bucitrii economice, de locande sanitare, de asile de pelagro$i. Idealul nostru ar fi
largirea cantinelor scolare, intrunirea lor eu bu-

Pellagra in der Bukowina, Wiener medicin.

Blatt, 1888; D. Sergiu, Raport general asupra
pelagrei. Bucur., 1888; Rna, Pelagra in Ungana, Orvosi hetilap, 1889; I. Neagoe, Raport

asupra misiunei sale in straintitate, pentru a

stadia mijloacele de combatere ale pelagrei. Bu-

curesci, 1889; N. Popescu-Giurgiu, Pelagra in

Vlasca. Bucur., 1891; I. Neagoe, Raport asupra
instalArei si functionarei asilelor de pelagrosi si
a cuptoarelor de pine peutru coin baterea pe-

ctrii economice S cu brutdrii, care sd serveascd lagrei. Bucur., 1894; I. Neagoe, Estratto dal
de scoale de bucatiirie pentru fete, dar mai sfintern Rapport ufficiale al Minister dell' Interno della
departe de realisarea acestui ideal. Dintre m- Rumania sulla Pellagra in Italia. Treviso, 1895;

surile propuse de I. Neagoe s'a pus in lucrare I. Felix, Rapoartele generale asupra serviciului
infiintarea unui asil de pelagrosi de 40 paturi, sanitar si igienei publice a regatului roman. Bualipit de scoala de agricultur PAncesci-Drago- curesci, 1893-99; I. Bea, Despre pelagrd,
miresei in j.-111 Roman. In cei din urmd ani s'au Transilvania. Sibiiu, 1899; V. Babes si V. Sion,
fdeut mai ales in Statele Unite ale Americei Lesiunile nervoase in pelagra', Rom. medic. VII.

incercAri pentra preservarea fdinei de porumb

contra fermentatiunii prin departarea oleiului.
Cotiledonul bobului de porumb contine rnai tot
oleiul acestui cereal, la fermentarea oleiului
acidele grase devin libere, ataci substantele albuminoide si produc din ele toxine ; deptirtarea

Bncur., 1899; I. Neagoe, Pelagra in Rominia,

conferentd. Bucuresei, 1899; I. Neagoe, Studiu
asupra pelagrei. Bucur., 1900; V. Babes, Pato-

genia pelagrei, Rom. medic. VIII. Bucur., 1900;

V. Babes et Hlne Manacatide, Sur certaines
substances spcifiques produites par l'organisme
oleiului din porumb este dar indicati pi ea se exe- des pellagreux, Compte rendu de l'Acadmie de

cut in dou moduri: pe calea chimicd si pe sciences. Paris, 1900; A. Sutzu (junior), Concea mechanie.. Metoda chimied a fost incercatA tributiuni la tratamentul medical al pelagrei,
de fratii G. Assan din Bucuresci, eari au extras tesd. Bucur., 1900; Elena Manicatide, Contricu benzind tot oleial din porumb si au reusit butiuni la studiul pelagrei, tes. Bucur., 1900;
perfect. Aletoda mechanicd intrebuintat in V. Babes und V. Sion, Die Pellagra, Handbuch
Statele Unite este cos urrndtoare: indat dup.' der Pathologie und Therapie von II. Nothnagel.
recoltd porumbul se steriliseaza prin vapori de Wien, 1901; I. Felix, Pelagra in istoria igienei
ap fierbinti, se used prin curenti de aer uscat, din seel. XIX, Anal. Acad. rom. Bucur., 1901.
printeo masin special se taie cotiledonul si se
departeazd, restul se unwind 5i dd o fdind care

[I. Felix.]

Pelargonium L'Hrit., (botan.) gen din fam.

se conservd mult limp fard ca sd fermenteze. Geraniaceae, tribul Pelargonieae, cuprinde plante
Literatura : C. Vdrnav, Rudimentum Physio- erbacee, subfrutescente sau fruteseente, glabre
graphiae Moldaviae. Budae, 1836; St. V. Epis- sau pubescente, adesea viscoase-odorante 5i carcupescu, Practica doctorului de casd. Bucuresci, noase. Acest important gen are vr'o 170 de

www.dacoromanica.ro

556

Pelasgi

dintre cari 3 creso in Africa boreala si

In Orient, 2 sau 3 specii creso in Australia si
Noua-Zelanda. Celelalte bate triliesc in Africa
australa. Multe specii de Pelargonium se culiv
plante decorative, dintre acestea men: P. odoratissimum Ait., P. roseum Ait.
si P. bellulum Sweet, Aceste 3 specii originare
din Africa australd, stint cultivate prin casele
oamenilor si cunoscute poporului nostru sub nu-

Pelimon.

si tot ad i s'au nascut principii Carol II (1893) si

Elisabeta (1894), fiii principelui Ferdinand, mostenitorul tronului Romftniei. Pe o pitted de marmord
alba, fixat in zid d'asupra intrarii principale,

se all inscriptia funddrii ca litere aurite:

aEu Carol ei al men popor,
anicnt-am inteun gtmd ei dor
>In timp de lupte-al men regat
.In timp de pace al men palat..

mirile de: Indrusaim, Mnacat, Muacatfi. versun datorite lui Alexandri. i in urmd:
[Z. C. P.]

Pelasgi, cel mai vechiu popor al Greciei, de

origine arica (e falsa parerea ca ei ar fi fost semiti). P. constituiau poporul grecesc, inainte de
venirea Ionienilor si de stramutarea eolic si
deficit. Grecii vechi ii socotiau ca pe un popor
deosebit, dar de aceeasi origine cu ei si multe
familii ale lor le scoborau din P. P. erau statornici, se ocupau en pstoria si agricultura. Au
curtat padurile au secat balti, au construit
cetati cu cetatu; infante, numite Larise. Cele

Eu Carol I, cu Elisabeta Regina, dupd

neobosita de doui ani, in luptd cu un tdrim

nestatornic, strabdtut de isvoare, isbutit-am a
pine la poalele Bucegiului temelia acestei cla-

din, in anal nilintuirei 1875, iar al domniei

noastre al noulea. Zidirea s'a oprit pe timpul
resboiului pentru neatirnarea Roniniei. Intrat-

am in asta casa a noastra in anal mantuirei

1883, iar al domniei noastre al 17-lea. Datu-i-am

flume ,Castelul Pelef.

Cladirea e incaldit prin calorifere si ilumi[A. M. Michaelescu.]
mai vestite locuri ale lor au fost Dodona in nat en electricitate.

Peleus, in mitol. grec. fiul lui A.eakos, regele

Sicyona. Adorau ca cel mai mare deu pe Zeus, din Aegina, si al Endeisei, fratele lui Telamon.
eterul, cerul luminos, fara tempie si fard Una- P. dupa multe aventuri ajunge pe muntele PeFini, pe virful muntilor. Numele lor a dispdrut lion, aci se insoarl cu Thetis (v. ac.), insa Eris
inaintea nurnelut de Helleni, care designa pe (v. ac.), cjeita de cearta, aruncd un mr de aur
intre oaspeti. P., dela Thetis, a avut pe fiul
cele patru triburi grecesci.
Achilleus.
[Atm.]
Pelea, v. Pielea.
Pelias, (mitol.) fiul lui Poseidon, deu al marii,
Pelendava, ruine de cetate romand, v. Bedcu Tyro, indepartibid pe fratii sei Neleos i Aeson
desci.
Peleos, barbatul cleitei Thetis, tatal lui Achi- de pe tron, a ajuns domnitor in Iolkos, 5i apoi
ca sa scape de Jason, fiul lui Aeson, l'a trimis
leos, domnitorul Myridonilor in Thessalia.
Pelerina, (franc.) haina femeiascit in forma ca sa aduc lana de aur, crednd ca se va prade guler incheiat la gilt, cadnd mai lung preste padi, dar lawn s'a reintors i atunci P., la indemnul Medeei, sub pretext ca sa intinereasca,
umeri.
Pelerinagiu, visitarea sau cautarea locurilor a fost ucis de fetele sale.
sfinte mai indepartate cu scopul de a dobandi
Pelican, (Babita, Pelecanus onocrotalus), pafoloase spirituale, a destepta si cultiva simte- sere din ord. Inotatoarelor, fam. Steganopodelor,
mintele pie si religioase in suflet. Intre locurile are ciocul mult mai lung cleat capul si incoEpir, Orchomenos in Beotia, Mycenao in Argolis,

la cari peregrineazd crestimi local dintaiu

ocupa locurile sfinte din Palestina, unde tined
de prin sed. 11 au inceput a peregrina crestinii.
P. a fost una din principalele cause care a dat
nascere resboaielor cruciate. Afard de locurile
sfinte din Palestina, crestinii anca din timpurile
cele mai vechi au inceput a visita locurile unde
au petrecut sfintii mai tnari, ori se aflau moastele
ion. Locurile cele mai insemnate de peregrina.giu
sfint Coin postella si Monserrat (Span ia) ; Lourdes

voiat la vrf ca un carlig, sub cioc un sac de

piele galben-alb6striu. Penele albe trandafirii,

cele dela aripi negre. Ciocul galben-cenusiu ca

puncte rosii si galbene. Picioarele ros deschis.
Degete 4, unite ca o pielita. Lungimea corpului
1.40-1-50 m., a aripilor 55 cm., a codii 18 cm.
Traiesce in Europa sudicti (Romania, Ungaria
de sud), Asia si Africa, pe langd termurii
rilor si al marilor (Marea Neagra, Lacul Caspio).
Sboard si inoatd foarte bine. lsi face cuibul in
pamnt. In sacul de sub cioc adund pesci pentru

(Francia); Loretto si Pompei (Italia); Einsiedeln (Elvetia); Maria Zell (Stiria); Kis-Zell si puii FA. E foarte mancacios. Se poate lesne
Maria-Radna (Cfngaria). Romanii, cu deosebire
uniti, peregrineaza la Biksad, Vinila si Prislop
(Hateg).
[Dr. Iacob Radu.]
Pele, 1) P., pelretu ce curge in partea de nord
a orasului Sinaia (Romania), dela vest spre est.
Obiirsia lui se afla la basa stancilor ce formeaza
coama muntelui Furnica (v. Bucegi) si se varsi

Pelimon, Alexandru, publicist, n. in Bucuresci 1820. Numeroase publicatii fdra vr'o deosebita valoare liberar: Poesii fugitive, 1846.
Poesii, 1847. Suliotu sau Grecia liberatit, 1847.
Batalia dela Calugreni, 1848. Fiul mazilului
(drama), 1851. Act* din Moldova (drama), 1852.

In riul Prahova. P. a inspirat augustei poete, Curtea lui Vasile Veda (tragedie), 1852. Roth
Carmen Sylva, o serie de povesti si legende.
si hagiu, 1853. Tandalida, 1854. Crimea si ca2) Peleq, castelul de vara al regelui Carol I al derea Sevastopolului, 1855. Avuttil si saracul,
Romniei, e situat in partea nord-vestica a orasului 1856. Faptele eroilor, 1857. Bucur sau istoria
Sinaia pe un frumos platou marginit de paduri Bucurescilor, 1858. Impresiuni de calkorie in Rode brad si fag si strabatute prin fata castelului mania, 1859. Traian in Dacia, 1860. Memoria,
de apa Pelesului. Castelul e cladit in stilul re- descnerea sfintelor mandstiri, 1861. Jidovul eftnascerei. In acest castel au fost primiti i ospl- matar, 1863. Flori de Moldo-Romania (poesii),
tati impratul Francisc Iosif I, principele Fer- 1864. Epoca glorioasa a lui Mihaiu-Viteazu, 1867.
dinand al Bulgariei, regele Alexandra al Serbiei Revolutia din 1848, 1868. Mateiu-Voda la mnit-

www.dacoromanica.ro

Pelin

Pempflinger.

557

stirea Sadova, 1871. Catastrofa intmplati bole- cuprindea Arcadia, Achaia, Elis, Messenia, Larilor in muntele Gavanul la 1821, etc.
conia, Argolis, Corint, Phlius si Sikion. Achaii,

pelin,Pelin alb, Pelin bun, numirile vul- vechea populatia P.-ului, a fost alungat ori supusa
gare ale plantei Artemisia Absinthium L. (v. ac.). (1104 a. Chr.) prin imigranti dorieni, cari forPelioma typhosum se numesce exanteruul ti- mara mai multe state, intre cari cel mai pu-

foid, pete rosii de mrimea unui bob de

cari ternic era Sparta. 146 a. Chr. P. fa subjugat

apar pe la a opta di a febrei tifoide pefinte'

pantece, de Romani ai dimpreun eu Grecia mijlocie forma
eke odat pe partea inferioara a toracelui si pe provincia Achaia.
Peleponesiac, resboiul, (431-404), lupta necoapsti.
Pelion, (Plessidi Oron), munti padurosi (1618m. norocita intre Sparta si Atena, pentru efistigarea
inal(i) la *mural estic al Tessaliei, pe peninsula hegemoniei elenice, resboiu care a isbucnit sub
presiunea afaceitilor din Corint, Potideia si PlaMagnesia.
Pellosis, eruptiunea de pete livide cari apar teia. In fruntea Spartanilor si ligei din Pelopones,
pe corp in unele boale, in Eritemul nodos, in se afla Archidamos, iar generalisim al Athenei
Purpura reumatismal, Purpura cachectica, in si ligei delice, marele Pericles. Locuitorii din
unele intoxicatiuni medicamentoase, ca cea de Atica, fiind cu totii adunati in Athena, a fost
iod, acid salicilic, chinina, sacara cornut.
destul ea s intre in portul Piten un vas pe
Plissier, Amable Jean Jacques, duce de .Ma- care murise cineva de cium, ca intreaga melakow, maresal de Francia, n. in 1794; t 1864. tropola atica sa fie pustiita de groaznicul f agel.
In 1846 gen. de brigada, in 1850 gen. de di- Din causa certurilor interne, Athena nu puta
visie, apoi guvernor general al Algeriei, uncle realiseze visul lui Pericles : o mare Grecie. Resorganiseaza intilia expeditiune a Kabyliei, ja boiul acesta nenorocit tinii 27 de ani, slbind
Laghuatul i supune trib. Algeriei meridionale cu desavirsire puterile Greciei i pregatindu-i
(1852). In 1855 inlocuiesce pe generalul Can- moartea.
robert la comanda primului corp de armatii la
Pelops, (mitol.) fiul lui Tantalos, care 1-a taiat
Sevastopol, uncle prin impetuositatea lui obici- si I-a dat de mancare deilor, dar acestia sand
nuita ia Malakofful, in urma cdrui act obtina toate, 1-au inviat, 5i apoi P. pornind din Phrygia
taint de maresal de Francia si apoi de duce s'a asezat pe peninsula, care a luat numele
de Malakoff (1856) si o pensiune ereditara de Pelopones. Aci s'a casatorit cu Hippodameia,
100.000 lei. Vice-presedinte al senatului, am- care i-a nascut pe Atreos si Thyestes.
basador la Londra (1858), apoi comandant al Pelta, (grec.) scut in forma de semiluni, pe
unei armate de observatiune la Nancy. Cancelar care artistii antichittii if pun printre armele
al legiunei de onoare (1859), e numit din nou Artazonelor.
Peluciditate, proprietatea mineralelor de a fi
guvernor general al Algeriei i pastreaza aceasta
functiune pana la moarte.
strabatute de lumina'. V. Transparenta.
Pelusium, vechiu oras egiptean, la punctul
Pelita, membranl (v. ac.).
Pella, capitala Macedoniei antice, local natal nord-estic al deltei Nilului, pe un teren mocirlos,
al lui Alexandru cel Mare.
in apropierea portului Port-Said. Dupa acest loo
Pellerin, Alfons Fr., inginer-constructor franc., s'a numit pelusic bratul estic al riului Nil. Pon. 1833 in Laigle (Francia), absolvent al seoalei sitia orasului a fost de importanta deosebita,
de arte din Chalons, 1852 pana 1878 inginer la fiind el pentru Palestina si tenle vecine cheia
societatea des Batignollest din Paris; ca re- Egiptului. Dintre bataliile deis P. ces mai vepresentantul acestei societati in Romania (1872), stita este ces dela 525 a. Chr. in care Kambyses
a eonstruit podurile liniei ferate Pitesci-Craiova a supus impiiratia Egiptului.
(1872). La 1885 se stabilesce in Bucuresci, conPelvimetru, oned.) instrument medical pentru
struiaza podurile preste Ialomita, Jiu, Bistrita, msurarea diametrelor basinulni (v. se.).
Siret, etc., tunelul deia Epureni (2000 m. lung)
Pelvis, (lat.) basin (v. ac.).
linia ferat Comanesci-Palanca (1897).
Pelvoux, (Grand P., Alpii Oisans), manta

Pellico, Silvio, poet si prosator italian, n. 1789 In Alpii cotieni in Dauphin, 4103 m. inalt ;
la Saluzzo, t 1854; celebra mai ales prin ser. spre nord dela el e pasul preste Col de Lautaret
intitulat: Inchisorile mele ; profesor de limba (2075 m.) ca drum dela Grenoble la Brianon.
Pemba, insul la termurul estic al Africei,
franceza in Milan ; redact cu Manzoni, Monti,
Poscolo, $. a. foaia II Conciliatoret, in cate apartine sultanului de Zansibar, 964 kml. cu.

sub forma de lupta in contra clasicismului, lupta 40,000 loc., sta sub protectorat englez.
Pembrocke, 1) P., comitat englez in Walesul
in contra domniei austriace, pentru care, dup
un an, 1820, fa osandit la moarte, apoi la in- de sud, 1599 ktni. en 89.133 loc. (1891); cachisoare pe 15 ani, la Spielberg. Gratiat la 1830, pitala Haverfordwest. 2) P., ora f in comitatul
serse Le mie prigionit (Inchisorile mele) ; engl. P., 14,978 loc., 12 forturi, arsenal de maIdoveri degli uominbt (Datorintele oamenilor) rina, (tan tier.
Pempilinger, Marcus, originar dintr'o fatnilie
in prosa; iar in versan i tragedia Francesca da
svabica naturalisat in Sibiiu; 1521 ales primar
Riminig; apoi drama si poesii lince i epice.
Pelopidas, barbat de stat si general teban, al Sibiiului si comite al natiunei sasesci. Sub
amic bun nu Epaminonda, a scapat Teba de sub el fa introdusa si sprijinit doctrina lui Luther,
jugul Spartanilor (397 a. Chr.). t 364 in lupta care dup pasirea resoluta a ltii Honterus din
Brasov, 1533, fa acceptata de intreagii natiunea
dela Kynoskephale.
Pelopones, (Peloponnesos), marea peninsula Sasilor. Dupa adorer) Ungariei la Mohacs, 1526,
sudica a Greciei dela evul media incoace numit intrevenind lupta pentru coroana intre FerdiMores (v. ac.), legat de Helada proprie numai nand $i Zapolya, si P. luand partida imperiaprin istmul Corintului (acum taiat); 22;206
listilor, se lupti in fruntea Sibienilor contra lui

www.dacoromanica.ro

558

Pemphigus

Peninsula.

Zfipolya pepte ani, pn ce in 1536, predndu-se chiarni P.-d. El conduce sufletele In lumea de
Sibiiul, ou acesta ajunse intreg Ardealul in sti- jos preste curcubeu, puntea sulletelor, si cele

pinirea lui Zitpolya. In urma acestors P. retr- curtite le retrimite tot pe curcubeu in lumea
gndu-se la Viena, curfind dupd aceea moare, de sus.
pierdandu-i-se si urma. (Cf. G. Teutsch, Gesch.
Pendul, ori ce corp, care se mica in jurul
der siebenb. Sachsen ; Heinrich Wittstock, Zur unui punct fix, numit punct de suspensiune, sau
Biographie Marcus Pempflinger's, in Archiv des In jurul unei axe fixe orizontale, numit axd de
Vereins fiir siebenb. Landeskunde, neue Folge III, suspensiune. De ordinar se represintO printT'o
124, IV 127.)
mam metalicti sfericil sau lenticular atirnat
[Icdp.]
Pemphlgus, (med.) morb de piele, ce so ma- de un fir inextensibil. El se folosesce cu deonifest in pete roii, deasupra odrora se for- sebire la ceasornine pentru regulares mersului
meaz4 besici, ce contin un lichid apdtos. Aceste lor. Un P. oscilator nu-si schimbi nici dud dibesici creapti in 2-3 septiimini, apoi se used, rectiunea oscilrei sale si acest fapt inci a servit,
remfinand in urma lor pete intunecate, cari pe prin experientele lui Foucault, pentru a deincetul se inilbese. Cdte odatd P. dureszti cu monstra rotatiunea pgmktului nostru in jaral
lunile, cu anii chiar. El este causat de o sl- axei sale.
biciune general a corpului. P. al noundscufilor
Pendul electric, este cel mai simplu electro(P. neonatorum), adeseori e un simptom al sifi- scop ; se compune dintr'o bobitrt de mcluv de
lisului ereditar. Tratament: intarirea organis- soc, atirnatri printr'un fir de ciinep la un picior
mului, aplicarea de pudre sau pansamente nscate. de sticlI, al carui cap de sus este adus, de rePen, in limba celticd inseamnd cap, cpetenia. gul, in forma de cdrlig. v. Electroscop.
Dupd mitol. valisco-bretona Artus e fiul lui Uter,
Pene, imbrdcdmintea paserilor, compusti din
care dup mitul despre Merlin devine cpetenia P. mari, mici si puf. P. sfint compuse din o
bdlaurilor (dragon) $i de ad Uter = Pen-dragon tesv si din fire mini subtiri nurnite steag. P. deo(v. se.).

Penal, dreptul, este acea ramurti a sciintei

dreptului, care se ocupa cu organisarea pedepselor. AstOdi D. P. e in plinA evolutie, caci
teoriile filosofice ii sgudue temeliile. Codul P.

sebitelor pasen i au deosebite forme si colori. La

unele paseri P.-le cad primvara 5i toamna orescdnd altele (npdrlesc). P.-le sant asezate in mod
simetric, dupd anumite legi. Crescerea P.-lor se

efectuiazg foarte repede. P. de vara sant mai

presupune vointa liber, admitnd liberal arbitru. frumos colorate, ca cele de toamnii si iarn. CoFilosofia explica insd, crt vointo e totdeuna de- loratura P.-lor atirn si de virsta paserilor.

terminatd, ceea ce a dat nascere teoriei determinismului, care nu trebue Is& se confunde cu
a fatalismului. In gradares pedepsei, C. P. are
In vedere faptul comis, nu pe individ. Scoala

italian, cu Lambroso in frunte, sustine, cu mici

variante, n trebue s se aibd in vedere nu faptul,
ci autorul ; c &Mt diferite speoii de criminali:
unii nscuti incorigibili, altii de ooasie, etc. 0
nona scoald, cea germani, considerd pedeapsa ca
necesard din causa utiliftii sociale. In scurt, D.
P. se reslinte de loviturile filosofilor, si in toate
statele se vede necesitatea reformrii lui. Codal

Barbitusii si paswile litrdne au colori mai vii

es femeiusele si pas. tinere. P.-le apoliTO paserile de frig in timpul iernii. Oamenii le folosesc
In perini, plapome, saltele, la serie, ornament
(podosbO); dela o gfiscO se poate lua pe an pfln

la 14 dgr. de P.

Peneios, 1.1'111 principal al Tesaliei, cargo prin

vales Tempe; acum Salamoria. Un alt P. era

In Elis, acum Gastuni.
Penelope, (mitol.) fata lui Ikaros, sotia lui
Odysseos si mama lui Telemachos. Cdt timp br-

batul ei a fost dus in resboiu contra Troiei, ea

P. romfin e tradus in 1865 dupd cel francez, nu mai avea liniste de multimea petitorilor incu imprumuturi din cel prusian. (v. $i art. Drept
si Pedeapsa.)
[Scriban.]
Penates, la Romani eii apOrkni ai casei, in
special ingrijau de penus (cmara ca bucate

drzneti, dar le-a respuns, c nu se mrit pang

nu terminit un vestmdat de intnormiintare pentru

Laertes, sacral sau; ea inad ca sa trgneze

timpul, strica noaptea ce diva esea ori coses

beuturi) si deoarece bucatele se pregateau pe $i asa a amdnat toate pdni ce Odysseos s'a re-

ei eran 5i ei ai vetrei. Cultul lor se intors din resboiu, tocmai mind petitorii indrisamintesce laolalt ca al Larilor (v. se.) si al neti se osprItau in casa lui. Odysseos atunci a

vatr.,

deitei Vesta (v. ac.). Se amintesc si P. ai statului ucis chtiva din ei.
si poporului roman.
[Atm.]
Penetrabil, (lat) ce se poste pAtrunde, std.Pencovicl, Eustafiu, general romdn, n. 1836, bate, trece.
a fost trei luni ministru de resboiu in cabinetul
Penetralia sacra, la Romani sacrificiile fami-

loan Ghica, demisionat la 11 Martie 1871; in liare in onoarea Penatilor (v. se.).

resboiul independentei 1877-78 sef de stat major

Penia, (mitol. grec.), personificatiunea sOrkiei
al corp. II de armatO, P. functioneazi 1879-1901 $i inventatoarea artelor si mdiestriilor.
ca delegat al Romniei in comisiunea europeang
Penibil, (franc.) neplcut, dureros.
a Dundrei la Galati.
Penicillium Link., (botan.) gen de Ciuperci
Pendente lite, (lat) nefiind terminat procesal, Ascomycete fam. Aspergillacee, nu numeroase
fiind procesal in decurgere, neisprOvit fined.
specii, cari Iriesc pe plante vii ori moarte, pe

Pendentif, (franc) bucata de bolt, plasatO substante organice de natur animal-a sau veintre arcurile mari, suportnd o cupola.
getala, constituind ceea ce se dice popular M uPen-dragon, (apetenia bdlaurilor), dup mitol. c egai uri. Ca specii mai comune: P. glaucum
ceiling Ha (v. ac.) si-a clAdit o naie, a incOr- Link., P. candidum Link., $. a.
cat-o, cu bucate; ea era tinut deasupra spei de
Penin, v. Chlorit.
serpi (dragoni, balauri). Hu e totodatd principele
Peninsula, (geogr.) uscat incungiurat de troj
lumei de jos (Pluton) i in aceast calitate se prti ou apa (mare).

www.dacoromanica.ro

Peninsular
Peninsular,

Pensa.

559

resbaul, se numesce cel purtat cardinalii cei mai de frunte; b) P. minores,

de Englezi pe teritoriul Spaniei si Portugaliei cari spovedesc pe credinciosi in cele mai mari
in contra Francezilor (1808-13).
troj biserici din Roma (SI. Petru, Sf. loan din
penis, (lat) membru viril; e de forma ci- Lateran si Sf. Maria llaggiore) si desleagri pe
lindrica si compus din trei corpuri cavenaoase, coi ce se spovedesc dela casurile reservate papel.
dou numite Corpora cavernosa penis si unul P. este si titula unora dintre canonici.
numit Corpus cavernosum urethrae; acesta din
Penjabian, subdivisiunea media a sistemului
urmii invluie uretra; acestea se termina in glans Permian, corespunde la gresia rosie (Rothliepenis, ce este acoperita de pielea praeputium. gendes) a geologilor germani.
v. art. Coit, Corpus cavernosum si Erectiune.
Penn, William, intemeiatorul coloniei engleze
Penitenciar, (Inchisoare, Pwarie, Gros), se Pennsylvania, n. 1644 in Londra, fiul admiranurnesce locul uncle cei condamnati pentru in- lului William P.; aderent al quakerilor. 1668 a
fractiunf pena/e, isi executa osanda In aceasta fost arestat pentru scrierea sa The sandy founprivinta sant diferite sisteme. Biserica, cea din- dation shakene; in Tower a scris No cross, no
taiu, ordona inchisoarea solitard, in celule se- crowne si Innocency whit her open face& Dela
parate, care fir admisa de Anglia in 1790. Ben. tatal still a mostenit o considerabila avere. Ne
Franklin Introduse sistemul celular In America. mai putand suporta asprimea cu care eran perIn sistemul P., a devenit celebra inchisoarea din
Auburn (v. ac.) din America. Aicr condamnatul
e inchis in celula noapte'a, iar diva lucreaza in
coman, dar fara a verbi. Acesta e sistemul A uburniau sau din Filadelfia. Cod. pen. roman pre-

secutati quakerii, s'a decis s intemeieze in

America un stat liber; spre acest scop a cumparat (1682), in schimbul unei pretentiuni mostenite, un teritoriu numit Sylvania, mai tardiu
Pennsylvania, unde au emigrat o multime de

vede c femeile vor fi inchise separat de bar- colonisti. Acestei colonii P. i-a dat o constitutie
bati ; ca cei condamnati la muncd silnic vor fi in 24 articole (1683), care in 1776 a servit de
supusi la un regim aspru, arkd lanturi ;
basi la constitutia Statelor Unite. P. a intemeiat
acesti condamnati noaptea vor durmi cu fiara orasul Philadelphia. Scapiitturd, 1712 a vandut
la picioare. Pentru cei condamnati la munca sil- coroanei dreptul s6u de proprietate asupra Pennnica sau la reclusiune, manes e obligatoare. In sylvaniei. t 1718. Scrierea sa ultima a fost
Romania s'au construit caters penitenciare si- Fruits of solitude4., 2 vol. 1718.

stem celular, dupa ultimele date ale sciintei.

Dupa legea inchisorilor din 1874, in Romania
stint inchisori preventive : a) pentru delicte;
b) pentru crime; inchisori de osanda: a) pentru
pedepse corectionale si politienesci ; b) pentru
munca silnicii;
pentru reclusiune; d) detentiune. Aceastit lege consacra sistemul celular,
dar permite lucrul in comun, sub conditiunea
tacerii. Cei condamnati la munc, silnicd, pot fi

partea Alpilor cenPennini, Alpi, (Al ph

trali dintre Mont-Blanc si pasul Simplon, cu piscurile Matterhorn (4482 m.), Weisshorn (4512 ni.),
Mischabelhorn (4554 m.), Monte-Rosa (4638 m.),

s. a.; pasul principal duce dela Martigny preste

marele St.-Bernard (2472 m.) la Aosta.
Pennini, munti in Anglia, culme de ape intre
Marea Nordului si cea Inca; un sir de munti
calcarosi de ca. 600 m. inaltime, bogati in pesten
de stalactiti.
Pennisetum Pers., (botan.) gen de plante din
familia Gramineelor, trib. Paniceae. Cuprinde

intrebuintati in saline. Actualmente, sistemul

P., modul executarii pedepsei, e in plind revolutiune. La diferite congrese speciale si prin
serien, idei none resar i indrumeazit sciinta vr'o 40 specii preponderant tropicale si subdreptului penal sa gaseasca mijloace mai bune tropicale, putine mediterane. P. Longistylum
Hochst., P. latifolium Spr. (Gymnotrix latipentru corectarea condamnatilor.
[Scriban.]
Penitenta, (lat. Poenitentia ), durere interna si folia Schult.) s. a. se cultiva ca plante decora[A. Pr.]
suprare, ce cuprinde pe om, fiind consciu, ca a tive rustice.
fricut, resp. a omis catare lucru bun ori r6u. A face
Pennsylvania, stat al Uniunii nordamericane,
P. inseamna a suferi pedeapsa meritata pentru p- situat langa Oceanul Atlantic, colonisat 1681
cate 5i deodata a medita asupra acelora si a con- prin W. Penn (v. ac.) i constituit ca stat al

cepe hotarirea de a se indrepta. In sens mai strins 1776, astfel P. e unul din cele mai vechi 13 state

P. e parerea de rau i mustrarea consciintei ale Uniumi; 117,000 km'. ca 5.258,014 loc.

(v. Cdinta), fiindca am facut o faptii ori am intrelasat eel's contra legei. In sens si mai strins
P. sau pocainta e aceea virtute morala, care ne
nlin sa ne para fair pentru pacatul &cut,

(1890); munti are Alleghanii, ape Delaware,

Susquehanna si Alleghany. Loc. se ocupa cu
agricultura rationala, oieritul, mineritul (fier,
carbuni, sare), scoaterea de petroleu, industrie

urim din inima si sd ne hotarim a ne in- de fier si bumbac; comerciu yin: flotila comerdrepta viata. Ca sacrament P. insemneaza Mar- ciala la 1890 numera 1061 ni de 390,845 tone;
canale In lungime totala de 1011 km. Datorie
turisirea pacatelor (v. ac.).
Pen itentiaria romana, oficiu adnexat curiei 4 milioane dolma ; in congres tritnite 2 senatori
romane prin care se dan, in forul consciintei, $i 30 representan. Capitala Harrisburg, cel mai
deslegiiri dela casurile (pacatele) reservate papei, insemnat ora s insd e Philadelphia.
dela pcate gi crime ascunse; dispensari deta irePenny, in plural Pence, moneta martintii engularitati, piedici de cis-atone si censuri ascunse. gleza din bronz ; la inceput a fost din argint,
In fruntea penitentiariei sta Poenitentiarius apoi din ararna, 12 Pence = 1 Shilling (v. se.).
major (v. ac. v. si Curia romana).
Pensa, guvernament estic in Rusia, 38,841 km'.
Penitentiarius, (lat) confesariu, cel ce este si 1.491,215 (1817) loc., fructifer, cu paduri f ruindreptatit s asculte marturisirea pacatelor. De- moase de stejar. Capitala P., langa Sara. 61,851
osebim a) P. major, care este prefectul congreg. loc. (1897); episcopie; fabricatiune de postav,
romane: Poenitentiaria romana $i se alege dintre piele, sapun i !Artie.

www.dacoromanica.ro

560

Pensionar

Pensionar, functionar n retragere, trecut la

pensie. Pe alocurea se (ice i pensionist.
Pensionat, institut de educatie i instructie,
impreunat cu alumneu (v. ac.). In timpul mai
nou instructia se da de preferint in scoale pu-

Pepsina.

din cei mai frumosi ai terei. Massivul su e cu.prins intre paraiele Basca mare si Bttsca mica,
presentand cinoi ramificatiuni Cernatu, Miclausu, Piciorul Caprei, Viforita si Zanoaga, intro
cari se ridica virful P.-Ini, acoperit preste tot de

blice, rernanand pensionatelor numai sarcina edu- iarb, afara de partea nordica, unde e stances ;

catiei si a corepetitiunei. (v. si Internat.)

Pensiune, resplat acordata prin prestatiuni
periodice, dupa incetarea functiunei, functionarului, event. viiduvei sau copfilor lui. Contra
P.-lor se observ, c stint nedrepte, pentru ca
nu fac deosebire intre functionarul bun si fu,
si c prin urmare ar fi de preferit, ca functionarii s se ingrijeasca insisi de asigurarea viitorului lor, remfinnd P. numai pentru casuri

la poale are vaste paduri de bracji. Ceea ce il

face unic, sfint bogatele sale pasuni de o calitate superioara, din care cansa laptele oilor, ce
paso aici, produce cel mai bun cascaval.

pag. 1130.)

de motiv mult usitat in drama eling.

Pentellkon, (Brilessos, ileum Mendeli), munti

In vechea Attica spre nord-est dela Athena, bogati in man:noel.
Penthesileia, (mitol.) regina Amazoanelor, can
s'au luptat inaintea Troiei, uncle P. f omorit
exceptionale (merite deosebite, nenorociri, etc.). de Achilleus.
Pentheus, in raitol. grec. fiul lui Echion
(Pentru P. functionarilor publici cf. C. G. Dissescu, Curs de drept public rom. Bucur., 1891, Etrera, fica lui Kadmos. Soartea lui P. a servit

Penta, (grec) cinci.

Pentada, (grec) restimp de cinci

Penumbra, margines spalacita a umbrei. Anume

luni, In dosul corpului opac, inteun anumit spatiu, nu

ajunge nici o raza deis corpul luminator, apoi

ani, etc.).
Pentaedru, (grec) corp marginit de cinci fete jur imprejur urmeaza un spat-hi in care ajung,

dar numai putine raze. Intunerecul din spatial

plane.

prim se numesce umbra. puna., intunerecul din

Pentagon, (grec) fig-urd inchisa de cinci
Pentagonaldodecaedru, (grec) corp regulat spatiul din urma, penumbra.
Pepelea sau Pipelcufa, nume folosit in unele
inchis de 12 pentagoni.
Pentametru, forma de vers antic, compus din povesti romfinesci pentru Cenusareasa ori Cenudoi emistichun, de cate doi dactili, urmati de sotca (v. ac.).
elite o silaba lung, la moderni accentuat. DacPepene, P. galben, munin populare ale fructilii primului einistich pot fi inlocuiti prin pi- telor comestibile de Cucumis Melo L. (v. so.)
cioare de cate dou silabe. In versificatiunea P. verde, numele popular al fructului de Ciac.).
moderna P. se (lice un vers de cinci silabe. trullus vulgaris Schrad.
(v. 5i Dimetru.)
Peperino, roca, tuf vulcanic ca cristale mari

Pentastemum, Pentstemum sau Penstemon cenusii-rosetici de mica, augit, leucit. Muntii

Mitch., (botan.) gen de plante perene boreal- Albani aproape de Roma. Se intreb. ca piatra
am ericane din fam. Scrophulariaceelor, trib. Che- de constructie, mai ales in vechime.
Pepiniera sau coala, se numesce o extindere
loneae. Cuprinde veo 66 specii, ce se aseamna
la port cu Digitalis (v. ac.); multe din ele se destinata pentru cultivarea exclusiva a plantelor
cultiva ca plante decorative rustice.
lemnoase tinere Wind find ating etatea and le
A. Pr.]
Pentateuch, cele cinci carti dela inceput ale trecem la locul lor definitiv. Ele se aseaza de
sf. Scripturi a Test. vechiu, serse de profetul regula in straturi si sire pentru economie de
Moise, anume: Cartea facerei (Genesis), Cartea timp si spatiu, fiind totodat supuse pentru iniesirei (Exodos),Leviticon, Numerii si A doua lege treg intervalul de timp celui mai rational tra(Deuteronomion). P. contine istoria creatiunei, tament (altuire, tundere, etc.). Locul uncle se
istoria cea mai veche a neamului omenese
face sembnatul formeaz scoala de sernnatc
istoria poporului ovreiesc liana la ocuparea Pa- (and nu se face in resadnite san gropite chiar

lestinei ; mai departe legile, cari reguleaza viata pe locurile destinate); exemplarele de une pima
religioasa. politica, civila si familiara a poporului la dei ani se resadesc in prima P. sau scoal,

israelit (Teocratia); de aici se numesce P. si dui)/ acelasi interval de timp se reresidesc in

lege, cartea legii (Deut. 28, 61; Luca 24, 44). a doua, s. a., marind succesiv pi distanta intro
P. e cea mai veche carte dintre cate exista..
Dupi felul de plante cultivate distingem :
(Cf. Dr. Victor Szmigelski, Introducere in sf. pepiniere (scoale) de arborie i p. (so.) de pomie.
Scriptur a Testam. vechiu, Blaj, 1889, p. 4-12). In cadrul color dintaiu cad pepinierele silvicec,
Pentathlon, (grec) are iutelesul de cinci jocuri in a celor din urma P. pentru vita de vieg, amsan ernulatii. La jocurile olimpice, cari constan. bele de cea mai mare importanta economica.
din cinci emulatii, P. se numia emulatia deci[A. Pr.]
Otoare.
Pepita, grauntele de aur de diferite dimenPentecosta, (grec.) cincilecile sau serbatoarea siuni. ce se gasesc in terenurile mobile.
pogorirei Spiritului sfant preste apostoli, intamPepoll, Joachim Napoleon, marchese, om poplat la 50 4ile clupa invierea lui Isus Chr. litic ital., n. 1825 in Bologna, unchiul lui Murat,
(Rusalii).
sotul unei princese din fam. Hohenzollern-SigPentecostar, (qrec) carte rituala a bisericei rnaringen, 1859 capetenia regimului provisor in
resaritene, in care este cuprins ordinea savirsirei Romagna, din Marne liana in Dec. 1862 minicultului divin pe restimpul dela serbatoarea Pas- stru al agriculturei si comerciului, 1863 ambacilor liana la Dumineca tuturor sfintilor san Du- sador in Petersburg, 1868-70 ambasador in
mineca prima dupa serbatoarea Rusaliilor.
Viena, t 1881 in Roma.

Penteleu, munte in Rom., j. Buzn, comuna

Pepsina, ferment secretat de membrana =-

Goidesci, cel mai inalt al j.-lui (1753 m.) i unul coma a stomacului, care in amestec cu acid

www.dacoromanica.ro

Peptica

muriatic disoalvi substante albuminoide si le

561

Perczel.

Per aspera ad astra, (lat.) gpe dean neum-

transforma in peptone. Artificial se extrage din blate la steleg, adeca prin lupta la invingere;
stomacul de pore, miel san vitel. P. e o sub- proverb din Seneca.
stanta amorfa, de coloare alba, fr miros oi fail
Percal, testur de bumbac, foarte fina oi Want&
gust; se intrebuinteazd ca medicament menit a
Per cassa, v. Cassa.
usura digestiunea.
Percent, v. Procent.
Peptica, remedii ce promoveazI digestiunea.
Percentuatia dare ercentual ce o incaseadi
Peptone. -Daca albumina se amesteci cu 1 statul dela e;soanePiuridice dupl averea lor
pana 2 WO de acid chlorhidric sau sulfuric kii mobile' M imobila.
(v. art. Equivalent de taxe
P
tot pe atata pepsina, oi apoi se expune la o tem- si Mana moart.)
peraturd de 30-40, albumins se hidrateazii oi
Perceptiune, strangere, culegere: Impositele
trece mai antaiu in proteostt ai apoi in peptontl. se percep (string, adune) de agentii fiscului. PerPepturaii, pasere, v. Codoroo.
captor, functionar prepus sa incaseze impositele,
Pr, comund rur. in Trans., cott. Selagiu, cu contributiunile datorite fiscului.
1849 loc. Magh. oi .Rom. (381). Are pepinier. de
Perceptiune, (filos.) v. Aperceptiune.
vita americand.
Perceval, Percival, V. Percival.
Per, numele popular al arborelui Pirus cornPerch, mesur engleza de lungime = 5.029 m.
munis P. (v. ac.).
Perche, msur, veche franceza pentru camp
Per, perii animalici sfint formatiuni opider- = 5.847' pentril pduri 7.146 m.
filiforme,
elastice,
ce
se
compun
din
moidale
Perche, La, fost prov. francezii in sudul Norcelule de diverse forme, aproape lipsite de ori ce mandiei, cunoscuta prin panza sa M prin o rass
suc. Partea din mijloc a perilor o formeaz sub- proprie de cai (percherons); acnm depart. Orne
stanta medulard, compusa din celule pline cu oi Eure-et-Loir.
suc sau aer M aoezate lang olalta fard o legPerchisitiune. Constitutiunile moderne sustin
tur mai strinsa; substanta medulard este aco- principiul cd dotniciliul e inviolabil, oi ca. nici o
perit de substant fibroas sau corticald, conipusit. visitare a domiciliului nu se poate face cleat in
din celule lungi, preste cari se afld un strat de casurile anume prevedute de lege M potrivit forcelule late M subtiri asezate ca tiglele pe case. melor de ea prescrise. Astfel, s. e. art. 35 Pr.
In substanta corticald se afl pigment ce cla co- pen. romne da drept procurorului sa intro in
loarea (galben deschis, galben, roou, brunet, domiciliul persoanei bnuite de o crim sau de-

negru) P.-lui. P. ioi are raddcina sa in stratul lict, pentru a face cercetari, cutari de naturd
de mijloc al pielei, in o adancitura a coriului a OM proba faptului penal. A.somenea cercetari
numita sacul P.-lui (folliculus pili). Capetul din se numesc P. Procurorul poste loa obiectele oari
j os al radacinei st in legaturd organica cu o ar constitu o probl de vinovtia sau inocenta perpapil, prin care P. primesce nutrimentul ne- soanei bnuite de o crim sau delict. Acest drept
cesar. In sacul P.-lui se versa glandulele se- il are procurorul numai in cas de flagrant deliot.
bacee. P. cresce prin formarea de celule noue Acelaoi drept de P. 11 au 4ti auxiliarii procuroin radacina se; indata ce ajunge la o lungime rului, dar tot in cas de fla.grant delict. In speanumita, cede, remane insa papila din care se ojal, judecatorir de instructiune au dreptul de a
desvoalta un nou fir de P. P. variazd nu n ai face P. Ei pot delega acest drept altor auxiliar i
dupd coloarea sa, ci oi dup marime si forma; ai ministeriului public. P.-le Mode inafara de
indeosebi pe corpul copiilor nounascuti se ga- casurile prevute
d de lege, supun pe functionar
sesce un P. (numit Laungo) de o fineta speciala, la pedeaps. Pentru descoperirea unoi crime san
care insd in curfind cade, Wend loo altuia rnai delict, P.-le, in cas de flagrant delict, stint perputin fin. P. acopare aproape intreg corpul ani- mise chiar in timpul noptii.
[Scriban.]
malelor sugtoare, numai anumite regiuni stint
Perchloriti,
(Perchlorate),
chloratii
incalditi
libere de P.; la om numai palma, talpa picio- preste 3500 se descompun in P. oi chloruri,
derului si dosul falangei medii oi terminale a de_ gajfind in acelaoi timp oi exigen. Astfel Cl Os
K
getelor. Dela o vreme incolo, la unii individi
K + Cl K + 20.
mai timpuriu la altii mai tardiu, P. ioi pierde = Clo,
Perder, Charlea, architect franc., n. 1764 oi
coloarea sa naturala, ioi pierde pigmentul, inalP. a credit impreun ca Fonbind, surind. Ca toate partite corpului, astfel oi t 1838 in Paris.
arcul triumfal din camP.-ii glut expuoi la boale. Acestea se manifesta taine (n.Eiysee,
1762, at 1853)
lucrat la Louvre oi la Tuilerii.
prin aceea, ca P.-ii cad preste tot sau in parte purile
valoare glut publicatiunile lor Palais,

ori se rup. Parasiti animalici se incuiba bu- De

mare
maisons et autres difices modernes, dessins fi.
curos in partite acoperite de P.-i.
Romeg, 1798.
v. si art. Pen (botan.).
Perciuni, bucle de Or, indeosebi cele ce le
Pera, suburbie a Constantinopolei, locuitd mai
ales de Europeni, situat spre est dela Cornul Poartd Ovreii ortodoxi la urechi.
Percuslune, (milit.) aprinderea unui preparat
de aur.
Perea, partes Palestinei (v. ac.) situat in explosiv prin lovitura; la armele de foo oi pustauga Iordanului.

[H.]

terea strabdtatoare a proiectilelor.

Perahta, in mitol. Germanilor vechi o ding Perczel, 1) P., Mituriliu, general maghiar,
a lunei. La P. locuiesc sufletele pruucilor, cari n. 1811 in Bonyhad, 1840 conducetorul stiingei
extreme in dietd, 1848 general, 1849 luptit cu
aired nu s'au nand (ident. cu Holda).
Perama, (marina) vas mic marin, folosit cu norm in Banat; dupe" revolutiune se refugi In
Turcia oi Anglia; 1867 deputat, general de hondeosebire in Marea Mediteran.
Perambulator, aparatul, care indicrinumerul in- vedi si presidentul reuniunilor de honvedi. t 1899.
virtiturilor, ce le fac roatele sau osiile maoinilor. Biogr. de Kuppis (1868).
36

Enciclopedia ;mini. Vol. III.

www.dacoromanica.ro

562

Perdica

2)Perezel,Bla, ministru ung., n. 1819, t 1888;

fost jude la tabla reg., apoi deputat. Hi ales 1872
president al camerei deputatilor i dupe fusiunea
dela 1875 numit ministru de justitie; sub dinsul

Pergolesi.

1867-93 intendantul teatrului de curte in Miinchen. Sor.: Cantece, Povesti dramatice (Dornrtischene s. a.), opere ()Sakuntalac, Raimondine,
*Junker Heinze), etc.

Perfect, forma gramaticala, ce exprim lus'a creat Cod. pen. negar. Dela 1878 viceprecrarea verbului in timpul trecut.
sident al curtii de casatie.

3) Fermi, Dezed, ministru ung., n. 1848,

dela 1887 deputat, mai tarcliu vicepresident al

camerei. 1895 numit ministru de interne ; sub
dinsul s'au introdus matriculele civile si s'a infiintat judecatoria administr. Demisionat 1899,
a fost ales president al camerei deputatilor.
Perdica, v. Pturnica.
Perdikkas, numele mai multor regi din Macedonia, dintre cari cel mai de rename era P.,
amicul 5i generalul lui Alexandra cel Mare. A

Perfectiune, (lat) se atribue unei estimi (ffinta

sea lucrul atunci, And atat cantitativ cat i ca-

litativ, intrunind in sine, in cea mai mare posibila msur, toate calittile interne si externe,
materiale si formale i pe deplin corespunltoare

firei si destinatiunei sale, prin acele a devenit

ceea ce dupe firea i destinatiunea sa trebuia

devini. Dupe' felul estimilor este P. fisica, psi&ice* sau spirituali si morala. Sub ori ce forma
twit. P.-ea creaturilor este numai relativa ; singar
fost ucis de catra militarii si in Egipt (321 Neu este perfect in mod absolut fiind el insasi
P.-ea. Sub raport etic P.-ea este complexul
a. Chr.).
tuturor virtutilor 5i ea atare principiul suprem
Pereat I (lat) s piar; contr. Vivat
tinta finalii a moralittei.
Pereceiu, (nagh. Perecsen), com. rur. in cott.
[Pl.]
Selagiu, Ung., cu 2181 loc., Romani si Magitiari.
Perfid, nota ce caracteriseaza pe omul care
Se produce ceapa bunk'. P. protopopiat gr.-cat. nu-si tino cuvntul dat 13i care nu pazesce erecu 8348 suflete, 9 parochii si 6 filii. Sediul in dinta, ci intentionat o calc, vaternand obligementele ce i-se impun prin aceea. Sin. DeereSiciu.
Peregrinagiu, identic Cu Pelerinagiu (v. sc.). dincios, infidel.

Peregrini, strdini, se clic acei indivi4i, cari

Perfidie, este lipsa de credinta, &edam incaltoresc ori petrec in cutare loc, nu cu in- tentionattt i insotit de viclenie. Perfidia isi are

tentiunea de a riiman acolo stabil (v. Domiciliu), basa in vadimarea si calcarea intentionata a unor
ci numai pe un timp oarecare mai scurt, oil pan obligamente morale si de drept 5i prin urmare
ce hiplines anumite afaceri; atari indivicli sfint in abusul de increderea primita.
[Pi.]

negutatorii, cei ce cerceteaza locurile

[im.]

sfi nte.

Peretrinus Proteus, filosof cinic de origine din

Parion in Myssia, a trit in seal. I pi prima ju-

Perforatiune, in medicine' gaurirea spontang.

(prin ulcere) sau artificial (prin instrumente)
a paretilor canalelor i cavitatilor corpului.
Pergament, piei de animale, cu deosebire de
asini si miei, neargasite, puse in var, curatite
de per, iutinse pe nisce pervazuri, uscate si in

rnetate din secl. II d. Chr. Dupti traditiune, insusi

si-a pus capt vietei, aruncandu-se in foci la
168 cu ocasiunea jocurilor olimpice. Eroul unei fine frecate cu piatra pumice', creta, spa de cleiu,

oleiu, cerus, etc.; servea pentra scris pe el.

naratiuni de Lukianos.

Perekop, (tatar. Orkapu, poarta de awe), Prepararea lui se cunoscea deja pe tiinpul lui

oras in guvern. rus Tauria, pe strimtoarea dela David ; in Pergamon s'a atlat un procedeu meP., care leaga Crimea cu uscatul; P. are 5285 liorat al fabricatiunei P.-lui (de aci numele P.).
(1897) loc.
Prin sed. IIIIV a inceput sa inlocuiasc. PaPeremptlune, (Perimare). Pentru ca judecatile pirosul ca material pentru saris.

sa nu fie nesfirsite, procedure civilti a organisat Pergament vegetal (Papirina, Hdrtie de P)

calea P.-i, prin mijlocul canna un preces lasat se prepar din hartie necleita, tratandu-o foarte
in nelucrare doi ani in materie civil si un an scurt timp en acid sulfuric concentrat; e transIn cea comercial, remfine inchis. Deed, insa, lucid, tenace, se moaie, task' nu putrecjesce in

insusi dreptul nu s'a prescris, se poste intenta ape', nu este expus roaderei prin insecte ai e
nona actiune.

impermeabil pentru ape% Inlocuiesce cu succes

Peremptoriu, se numesce un mijloc de ap- P.-ul animal pi basica, si serva cu deosebire la

rare ce are de efect a impiedeca o lucrare sau astuparea vaselor cu conserve, la impachetarea
judecat.
[Scriban.]
obiectelor ce nu sufer umecleala, in local maPerene, (botan.) vivaee, se olio plantele cari telor In cernaterie, in medicin, farmacie, la
dureaze mai multi ani, Wiese si dupe ce li-s'au fabricarea de portofolii, la legarea cartilor, etc.
copt fructele; asa snt in general arborii, ar- Pergamon, (Pergamue), ores in Mysia (Asia
bustii, plantele cu bulbi, tuberculi sau rhizome. mica), capitals imperiului de P., infiintat 282
Pereskia Mill., (botan.) gen de plante lemnoase a. Chr. de Philetros ; intro urmasii acestuia au
din fam. Cacteelor, trib. Opuntieae, foarte inrudit fost Eumenes I, Attalos I, care a lust titlul de
Cu Opuntia (v. ac.) de care difera prin foi bine rege, Eumenes II a infiintat renumita biblioteca
desvoltate, carnoase caduce. Cuprinde 13 specii de P. cu. 200,000 manuscript si a zidit renutropicale americane dintre cari unele se cultiv mitul altar, desgropat in timpul mai nou; Atca plante decorative de florarie.

[A. Pr.]

Peretu, com. rur. in Romania, j. Teleorman,

cu 3520 loc. (Diet. geogr. 1897), 2 biserici si
2 scoale, se tine tirg la iliva de In'ltare. E una
din cele mai prospere si populate comune ale
judetului.

talcs II si Attalos III au Infrumsetat orasui ;

cest din urma la 313 a. Chr. a testat imperial
su Romanilor, sub a caror stapanire P. mult
vrame a fost capitala provinciei Asia. Acum se
numesce Bergama.
Pergolesi, Giov. Battieta, compositor, n. 4 Ian.

Perfall, Carol, conk de, componist, n. 1824 1710 in Neapole, t 17 Apr. 1736, autor al mai
iu Manchen, elevul lui Hauptmann (Lipsca), multor opere, (mutate i compositiuni de musica

www.dacoromanica.ro

Perhorrescare

bisericeasch, intre cari e celebru un vStabate.

Opera sa buf La Serva padronais trecuta in
Francia, mil un astfel de succes, c provoch
primul resboiu de diletanti, amatori ai operei

563

Periderm.

membrane (P. mach), sau cu producerea unui

exsudat lichid seros, hemoragic sau purulent in
cavitatea perieardului (P. exsudativa). Simptomete subiective, adese putin pronuntate, stint:

italiene de o parte, cei ai operei nationale de alta. junghiu si opresiune in regiunea precordialit, pal[T. C.]
pitatii, febra. P. e o maladie foarte serioasa 5i cea
Perhorrescare, (lat.) a se inflora de ceva; a exsuclativa poate determina, prin asfixie, moartea.
respinge persoana, care e pusa sa judece pe Tratamentul : revulsive, digitala, tonicele, resorcineva.
bientele, paracentesa pericardului.
[V. I.]
Peri, (grec)in cuvinte compuse=jur, I mpreju r.
Pericardium, (anat.) sac serofibros, in into-

Peri, dup mito!. persica sau zendic spirite

rele, socotite intre Dewi din serviciul lui Ahriman. La popor au avut rolul asemenea feielor
(v. ac.) din Europa.

riorul caruia e situatit i ma. P. e compus din

o foaie fibroasa exterioara, care e in raport cu

Peri, (botan.) Pili, Trichomi, formatiuni si dependente ale epidertnei tulpinilor ai frunzelor ;
cei de pe rdacini, ii P. absorban fi, depind
sau de epiderma sau de scoarta rdcinei. Dup.'

fibroase si care la nivelul basei inimei se res-

organele invecinate (plumni) si o foaie seroasa

interioar, care acopere supraf ata interna a foaiei

fringe asupra ei, criptusind toat supraf ata inimei.

Intre foaia fibroas si inimit se gasesce cavitatea
P.-lui in care inima se mica.
[V. I.]

structur se deosebesc: P. unicelulari simpli

Pericarp, (botan.) invelisul fructului (v. ac.);
(Urzica) sau ramificati (Harneiu, Alyssum); ei provine din paretele ovarului ai are 3 zone :
pot fi foarte scurti si indesati, child se dicpapae, epi-, meso- si endocarp (v. ac.).
suprafata organului fiind ca un plus (petale de
Periceiu, com. rur. v. Pereceiu.
Micsunele, Mixandre); sau P. sfint articulati,
Perichondrium, (anatom.) membrami fibroas
formati din un sir de celule, la virf ascutiti sau care imbracii cartilaginele nearticulate, proem

umflati in maciucii (capita(i) si glandulosi (Do- periostul imbracit oasele.

view, Muscata); sau P. stint pluricelulari rami- Pericias, mineral, oxid de rnagnesiu, cubic,
ficati (Verbascum), ori ca nisce solzi, discuri rar, la Monte Somma i in unele dolomite.
(P. masivi dela Pinguicula, Salcia mirositoare);
Pericles, (494-429 a.Chr.), coboritor din neamul
ori pot fi ghimpoai, i5i aculei (v. ac.) si purtati Pisistratilor, fiu al lui Xantippos, invingiitorul dela
pe emergente (v. ac.). Dupa densitatea P.-lor pe Mycale, si al nepoatei lui Clistene; deaf aristoun organ si dupa structura lor, organul Oros crat prin nascare, devine seful partidului demose dice: pubescent (s. e. petalele), larsut (v. ac.), crat din Athena. Unit cu Ephialtes, repurteaza
hispid (v. ac.), setos, vans, lanat, tomentos, multe succese politice, in dauna lui Kiinon si a
sericeu, etc. Rolul P.-lor e de a intari si ajuta partidului oligarchic. P. nici data n'a cdut in
epidemia in functiunile sale de aparare contra demagogie; pururea a fost politician cumptat
excesului de lumina, de temperatura rece sau cinstit. In timpul shu, Athena devine cea mai
calda, de transpiratiune ; alto ori serva spre ab- civilisata putere din lume. Rind pe r(a'nd se ridica
sorbirea apei din primikt on a vaporilor de apit Parthenonul, Odeonul, se inalt statue mandre
din atmosfera.
ca Athena Parthenos si cleft se cinstesc de catra
[S. 8t R.]

Periandros, tiran In Korint, unul dintre cei art si poesie. Viata lui P. a fost sobra; despartit de prima sa sotie, dinsul gsesce in misepte intelepti ai Greciei. f 585 a. Chr.
Periant, (botan.) invelistd floarei, format din- lesiana Aspasia, o bunit i inteligent tovaresa.

tr'unul sau douh verticile de frunze florale Era un orator plin de persuasiune si prin sfamodificate putin, dise anthofile. P. poate fi turi luminate si reci, facea s inteleagri poporul,
simplu, floarea e monoperiantattl sau monochla- case este calea ces dreapta. A fost acusat de

mydee (v. ac.); ori dublu, floarea e diperiantatel partidele reactionare, raelicale si religioase, ca
sau didaamydee, primul verticil extern daca e inovator i ca ateu, a fost dat in judecat, acusat
verde numindu-se caliciu (v. ac.), cel d'al doilea ea a risipit banii publici $i a mai vadut adusa
cu alt cebare decat cea verde, numindu-se la bara justitiei si pe Aspasia, invinuit ca hecorold (v. ac.); ori P. lipsesce, floarea e nutlet, tair $i praxeneta. A mai avut nefericirea sti-si
vadd propriul shu fiu, pe Xantippos, unindu-se
achlamydee sau apetald (v. ac.).
Perlarterlita, (med.) inflamatiunea arteriilor cu dusmanii politici. Reformele sale politice au
In general, sau mai precis, a paretelui exterior stitngenit puterea areopagului si au Introit puterea democratiei. Sub dinsul s'a facut expeal arteriei.
Peribola, (grec) figura oratorich, pentru expri- ditia Samosului ai s'a inceput mutt nefericitul
resboiu peloponesiac. Istovit de suprari muri,
mares unei idei eft se poate mai impodobit.
Peribolos, un spatiu incungiurat cu zid, unde dupit o boala de un an de ile, la virsta de 63 ani.

la Grecii antici de multe ori se afla un templu Personalitatea politica a lui P. a facut s se
incungiurat cu foisor columnat ai ornat Cu in- nasca acea Eninunata perioda de strlucit civi-

lisatiune, care in istorie, poartft numele de epoca

trari pompoase.
Peribronchita, inflamatiune a tesutului in jurul lui Pericles.

Periclin, mineral identic cu Albit (v. ac.).

Pericopa, (grec) sectiunea sau bucata prePericardita, (med.) inflamatiune primitivh sau
secundara a poricardului, care apare in decursul scrisa a se ceti din sf. Scriptura (evangelie, aporeumatismului articular, a febrelor infectioase, stol) la serviciul Ddeesc.
a rnorbului lui Bright sau consecutiv unei pleuPericystita, (med.) inflamatia tesutului conresii, pneumonii, miocardite. Din punct de ve- juncti v si a peritoneului ce acopere betiica urinarit.
Periderm, (botan.) complex de tesiituri secundere anatomic se observft: o rosata a seroasei
cu prOdaCerea anui exudat gelatinos sau de false dare din scoarta tulpinei plantelor vivace, mai
bronchielor.

www.dacoromanica.ro

36*

564

Peridie

ales a celor lemnoase; se intalnesce si in scoarta

rdlcinilor biittine. P. e alcatait din suber (v. ac.)
sau plutd 0 din feloderm sau scoartii secundar;
amandouii aceste testuri secundare nasc din activitatea unui meristem (v. ac.) secundar (lis

Perinea.

anteridiilor dela Muschi, iar dacg impreung cu

anteridiile stint si archegoane, atunci inveilisul

comun de frunze protectoare pentru ambele

soiuri de organe sexuale se (lice perichez.

Perigueux, capitala depart. franc. Dordogne,

felogen, care nu are un loe fix in scoartg, pu- cu 30,577 loc. (1896); resedint episcopeascg;
tndu-se stabili in toate zonele acesteia, ba chiar antichitati romane (bi, amfiteatru, apaduot);
si in epiderma sau i in pericicla. Din divi- catedralg in stil bizantin.
siunea celulelor felogenului nasc in mod cenPerigynie, (botan.) sepalele, potable, staminele
tripet celule externe lui, cari se diferentiang. in presintg P., and gnat inserate in jurul ginesaber, i in mod centrifug, celule interne, cari ceului pe marginea unei cupe putin Wand, forse diferentiaza in scoarta secundara.
matg de axa florala (si adecii de receptacul); in
Peridie, (botan.) invlisul de hiefe sterile al acest cas ovarul e super sau semi-infer. S'a
fructului dela multe Ciuperci Basidiomycete (Ly- considerat cupa receptacular ca format de calice
atunci se ()ices., cA staininele snt inserate pe
coperdacee, Nidulariacee) i Ascomycete (Pezizacee, Q. a.).

Peridotite, ( Olivinite), roce eru.ptive basice

compuse principal din olivin cu piroxeni, amfiboli, mica. Un corilin feldspatic. Dupg compositia lor se impart in: Wehrlite comp. de olivin
si dialagiu, Harzburgite oliv. cu piroxen rombic,
Lherzolite oliv. cu bronzit pi dialagiu, Dimite
oliv. ea aroma; afarg de aceste se mai disting
P. micace qi amfibolice. P. silnt de obiceiu mai

marginele caliciului, iar acole plante ea atare

dispositie se numeau ealicifiore (v. ac. si epigyn,
hypogyn).

Periheliu, ptinctul col mai apropiat de soare

In calea veunai planet san comet. (v. Aphelia.)
Perihepatita, (med.) inflamatia peritoneului ce
acopere ficatul.

Peril, mandstirea dela P., (Krtvlyes, Hru-

sova) in Maramufs, din jos de Siget, s'a infiintat

malt sau mai putin transformate in serpentin prin prin Bale Voda pi Drag Mester, domni romani,
fenomene metamorfice. Ele, sfint insotite ade- in 1391 Qi s'a inchinat Sf. Archangel Mihail, doseori de minereuri de crom si de plating. In t-Lida-se cu venitele celor septe cetati posesiunea

Rom. se cunosc P. in muntii Lotrului.

lui Bale Veda. In mgnitstire a locuit un archiPeridrom, (grec) coridorul dintre columnele mandrit, caro era dator sa tina un episcop, care
si zidul unui templu.
sti hirotoneascg preoti pentru Maramufs. De
Prier, 1) P., Casimir, om de stat franc., aci dateazti episcopia roman din Maramurs,
n. 1777 in Grenoble, 1802 bancher in Paris, care a durat pang la 1723. Episcopal roman Iosif
1817 deputat liberal, 1828 ministru de finante, Stoics (1692-1711) pe un antimension se subscrie
1831 presidentul consiliului, t 1832 de cholera..
P., Casimir, om de stat franc., fiul celui precedent, n. 1811, 1846 membru al camerei, 1849
pang 1850 al adunarii nationale, 1871 pan& in
Febr. 1872 ministra de interne, t 6 Iulie 1876.
Descendentii lui poartg numele de Casimir P.

ea episcop al celor septe tinutari. Man. P. a avut

avere : 1 moara cu dou roti, 182 jug. tuatara

si 3573 jug. pdure. Ea s'a ruinat in bgtliile

dintre regii Ungariei 5i principii Transilvauiei.
A.verile ei le-a secuestrat principele Mihail
Apafi, iar in 1756 le-a cumperat erariul. In
Casimir P., Jean Paul Pierre, politician P. a fost resedinta multor episcopi romani din
franc., n. 8 Nov. 1847 in Paris, nepotul lui C. Maramurifis. Ruinele mangstirei se vd si actun.
Prier, 1876 membru republican in camera, 1893
[T. Bud.]
presidentul aceleia, Dec. 1893 pang Maiu 1894
Peril, com. rur. in Rom., j. Mehedinti, compresedintele ministeriului, Iunie 1894 pang Ian. pusg din 5 cgt. cu 1578 loc. (Dict. geogr. 1894),
1895 presedintele republicei.
1 bisericg si 1 scoalg.

Perieti, 1) P., com. rur. in Romania, j. Olt,

Perim, insulii stincoasg In strimtoarea Babcompus din 3 cat cu 1146 loc. (Diut. geogr. el-Mandeb, la intrarea in Marea Rosie ; fortift-

1895), 3 biserici i 1 scoalg.

catii de Englezi la 1857; 12 km., cu 151 loc.; far.
2) Perieti, com. rur. in Romania, j. lalomita,
Periman, haing calugreascg.
situati pe partea stangg a riului Ialomita; se Perimare, (jur.) v. Peremptiune.
com pane din 4 cat. cu 1898 loc. (Dict. geogr.
Perimetrita, (med.) inflamatia peritoneului ce
1897), 2 biserici si 4 swede.
acopere mitra. Cf. art. Parametrita.
Periferia, lungimea circumferintei cudeosebire
Perimetru, lungimea totala a liniilor ce mara cercului sau a unei alte figuri curbe.
ginesc o figurg.
Perifrasa sau cireumscrierea, figurg de stil,
Perimysium, teaca membranoasg. caro Inmance se exprima prin mai multe cavinte, desi s'ar gioarg un muschiu intreg sau mai multe fibre
put prin mai patine, dar nu cu atta gratie gi mu.sculare primitive.
nobleti. Se intrebuinteaza de cate ori e consult
Perina, parte din astenautul patului. Sac de
a se ()coif terminii proprii, ce ar put sa destepte pAnza patrat sau lungtiret, umplut cu pene sau
idei nepotrivite.
cu puf, imbracat in fata de P.; P. se introPerigeu, punctul cel mai apropiat de pgmnt buinteazg pentru culcat saa pentra rezimat.
al eAu lunei. (v. Apogeu.)
P. se poste umpl si cu pr de cal, facandu-se
Perigon, (botan.) se (lice periantului (v. ac.) P. de canapea, care este mai totdeuna imbriidichlamydeu, cand coloarea celor dou verticile cata in broderii.
ce-1 compun e identicg, e adec homoiochla- Perinephrita, (tned.) inflamatia tesutului ce inmydea (v. ac.). [De corectat aci p. 717 Encicl. cungioari rinichii.
rom. vol. II, randul 18, in loe de sepale (sepala)
Perineu, (med.) in anatomie aces regiune a
cetesce tepale (tepala)J. (v. i Heterochlamydeu). corpului, care se dig intro anus si genitalii, de
P. se numesce i invlisul de frunze din jurul mare important la nasceri.

www.dacoromanica.ro

Period
Period, Periodd, revenirea vreunui eveniment
la restimpuri anumite i intervale regulate. Se
mai numesce P. i insusi acest interval de timp.
In cronologie P. e sinonim cu ciclu (v. ac.);
de regul intelegem sub numirea de P. numai

acele cicluri cari cuprind un restimp mai in-

Peritonita.

665

origine deal albumenul. Semi*le de Canna

au P.; cele de Piperacee, Nymphaeacee, Zingiberacee si albumen si P.

Perispomenon, in limba greaci antic se numia
cuviktul, care avea circumflexul pe silaba pen-

delungat, cum este s. e. P. chaldeicI ce se cornpune la Egipteni din 223 luni lunare, sau P. constelatiunii clnelui de 1461 ani; in fine mai multe
ciclari combinate laolaltd, cum este P. Iulian.
de 7980 ani. In istoria universald intelegem sub
cuvantul P. un spatiu de timp, a crui inceput
sfirsit este deterrninat prin vr'un eveniment
ce are influenti hotaritoare asupra desvoltrii
istorice a omenirei (v. si art. Preistoria). In gra-

Perissodactyle, .(zool.) ordin de animale mamifere, cari au degete nepftreche (1, 3, 5), acoperite cu copite. Cuprinde fam. cailor, tapirilor,
rinocerilor si a hyracidelor.
Peristaltica, (med.) miscarea normall a canalului intestinal prin care se imping massele
fecale cdtrd anus; este conditionat de contractiunea fibrelor musculaturei intestinelor, care se
urmeaz din sus in jos.
Ynatied P. este o fras constttoare din mai
Peristeri, munte in Macedonia (2599 m.) in
multe prti. In matematicel fined avem P.-e la apropiere de Monastir. La poalele lui sfint aseo specie de fractiuni (v. ac.), numite periodice. zate satele ardmdnesci: Tirnovo, Megarovo, MaIn fisiologie, P. inseamnd menstruatiunea (v. sc.) lovista, Nijopolie.
(Cf. si art. Era).
Peristil, (grec.) galeria in jurul nnui edificiu
Periodenti, (Circuitores, visitatori), oficiali bi- format de o colonada; coloanele ce impodobesc
sericesci, cari aveau misiunea de a visita die- fatada unui edificin.
cesele in locul episoopilor. Acest oficiu s'a inPeristom, (botan.)aparat dela gura urnei multor
stituit in conciliul dela Laodicea. Balsamon
Muschi (v. ac.), vizibil dup cdderea operculului
numesce pe P. exarchi.
ce inchide urna. E simplu sau dublu, format
Periodicitate, (lat.) intoarcere sau int6mplare dintr'un numiir variabil de dinti; pArtile P.-lui
din nou la timpuri hotrite.
intern se (Pc cili 5i lamele (procese) purtate de
Periost, (anat.) membrand fibroas ce acolamii basilar. Gratie proprietatilor hygroscopere oasele.
pice ale P.-lui, el ajutd la impra.stierea sporilor.
Periostita, (med.) infiamatia periostului.
Presenta sau absenta P.-lui, faptul c poate fi
Peripatetic', in antichitate acei filosofi, cari simplu sau dublu, numrul, structura dintilor,
apartineau scoalei filosofice fundatd de cdtra si alte caractere ale lui sfint folosite in clasiAristoteles (v. ac.), numit i paripateticd, pentru ficarea Muschilor pentru distingerea familiilor,
cuvantul, cd Arist. impdrtasia discipulilor cu- genurilor i speciilor.
[S. St. R.]
noscintele sale filosofice nu elland sau de pe
Periteatma mare i P. mid, 2 lacuri in Rom.
catedra, ci vorbind in mijlocul lor sau preum- (Dobrogea), j. Tutees, pl. Babadag, avdnd cel
blndu-se cu dinsii prin umbroasa gradind a lo- dintdiu o intindere de 300 ha., jar al doilea de
calului nurnit liceu. Se face deosebire intre filo- 180 ha.
sofii P. vechi i Neo-Peripatetici (v. ac.). Intre
Periteca, (botan.) fructul Ciupercilor Ascomycei dintdiu se numerii afara de fundatorul scoalei oete-Carpoascee, ca Perisporiaceele, PyronomyTeofrast, Eudem, Aristoxen, Eraclit Pon- cetele, etc.; de forma rotund sau de butelie,
ticul, Straton, Licon, Ariston din Ceos, Demetriu In afard, mrginit de hife sterile invlitoare, in
Talereul, Ieronim din Rodos, Critolau din Ta- interior fiind hymeniul cu asce 5i parafise. Prin
selis i Diodor din Tir.
P. se mai intelege numai invlisul extern al fruc[PI.]
Peripetia, (grec) o int6mplare sau un eve- tului dela Ciupercile Ascomycete, iudiferent de
niment, care, in o drama, roman sau epopee, forma fructului ; In acest cas P. e tot una cu
schimbl situatiunea persoanelor i interesul peridia (v. ac.), lar hifele interne can supoartil
poemei. P. decisiv e catastrofa (v. ac.).
hymeniul forrneazd atunci hypotecitti.
Periphlebita, (med.) infiamatia stratului extern
Peritiflita, (med.) v. Peritonita.
al membranei venelor.
Peritoneu, este seroasa abdominal& care dipPeripleurita, (med.) infiamatia tesutului con- tusesce paretii abdomenului (P. parietal) si Injunctiv din dosul pleurei.
valesce viscerile abdominale (P. visceral), P.-ul
Periproctita, (med.) inflamatia tesutului con- par. e format din o foaie fibroasit, acoperita de
junctiv ce acopare intestinul numit rectum.
epiteliu, pe dud P. vise, e format aproape numai
[V. I.]
Peripter, o clddire incungiuratO jtr imprejur de epiteliu.
de coloane isolate.
Peritonita, infiamatiunea peritoneului. Ea poate
Periscopice se numesc lentilele convex-con- fi acutO sau chronicd, generalisat la toat secave sau concav-convexe, deoarece prin ochelari roasa, sau partial, ocuptInd numai o parte din
cu lentile de aceste putem ved bine atat obiectele el (perihepatit, perisplenitd, perimetrit., pelvi-

ce sfint drept inaintea noastr, cat si cele ce peritonit, perititlit, etc.). P. acutd e rar pristint mai de laturi, pe cdnd s. e. cu lentile bi- mitivit (din receard), cele mai adeseori e secunconvexe obiectele mai de laturi nu se pot ved dar i consecutiv unei perforatii intestivale,
destul de bine, fiind-cl imaginele nu se concen- unui absces al ficatului, inflamatiuni a mitrei,
treazif pe retina ochiului.
unei incarceratii intestinale, scarlatinei, unui
Perisperm, (botan.) tes6turd de reservi ami- proces puerperal, unei plagi a abdomenului (prin
donat din sem6nta; insotesce acf embrionul
rdnire sau in urma unei operatii asupra abdoresultd din nucel. Acesta de reguli la desvol- menului, etc.). Agentii patogeni ai P.-ei stint mitares ovulului in sem6nt se resoarbe; numai crobii: pneumococul, colibacilul, streptococul, staarareori persistO i d P., care are deci alta filococul. Simptoatnele ei simt: febra, varsaturi,

www.dacoromanica.ro

666

Perivoli

Perpetnum mobile.

duren i ingrozitoare in abdomen, sughit, balonarea bonifera. Clase adevratelor reptile face apariabdomenului, constipatie; apoi stare general& tiunea in aceastA formatiun e prin genuri de Rhyn-

proastd, fat descompus, puls filiform, sudori

reci. Simptoamele se arnelioreaza sau se agraveaza si se termina prin moarte. Prognosticul
P.-ei generalisate e foarte grav, al celei parVale mai benign. La autopsie se constata: peritoneul congestionat, ingrosat, infiltrat de puroi,
acoperit de false membrane, cari lipesc intesti-

nele intre ele; in cavitatea peritoneal lichid

chocephales 5i Theromosphes; am phibiile sfint

representate prin Stegocephales; pe sci prin Ga-

noidi; brachi o podel e prin Productus. Flora'

are ca representan t: Walchia, Ullinania, Gingko,
Collipteris, Schizopteris, etc. F. P. dupa modul

cum se presint in Saxa se divide in don:

Gresia roeie (Rothliegendes) ei Zechstein.
Permisiune,

(tat) invoire, ingaduinta.

tulbure sau puroi. Tratamentul consta, in : ghiata

Permutatiune, in matematica schimbarea sipe abdomen, hapuri de ghiata, opiu, diet foarte rului elementelor date.
restrins, laparotomie. P. chronicd e aproape
Pernambuco, stat la termurul estic al Brasiliei
totdeuna de natura' tuberculosa. Peritiflita e o (America de sud), 128,395 km'. cu 1.030,224 loc.

P. localisata la peritoneul intestinului coecum

si e causata din o infectiune (cele mai adeseori
alimentara) a coecului sau a apendicelui vermiforra. Simptoamele sfint identice cu ale peritonitei, numai ca durerile sfint localisate in partea
dreapt si inferioard a abdomenului, care regiune se $i inpasteaza.
[V. I.]

(1890). Capitala Recife, numit si P.

Pernio, (lat) degeraturd; inflamatie cronich
circumscript, indeosebi la picioare, caracterisat prin paralysia vaselor -sangelui. Degeraturile se agraveaza iarna. Se trateaza ou remedii
spirtuoase, tinctura de cantaride ei iod.
Pernicios, (lat) primejdios, vatiimator.
Perivoli, com. aramaneasca la Pind, cu 2000 loc.,
Peron, platforma, acoperita sau nu, intre sine
ami se ocupa in cea mai mare parte cu
ei gara, ceva mai inalt ca nivelul sinelor.
de aceea numai vara &diese acolo, jarca petrec
Peroneu, (anal.) osul din afara dintre cele
in Tesalia.
dou, cari formeaza fluerul (gamba) piciorului.
Perjanik, (pl. Perjanici), purtatori de pene,
Peronospora Cda., (botan.) gen de Ciuperci
nume ce s'a dat de vladica Petru II, 1833, gardei
calarete a printulni de Muntenegru; in present Sifomycete, parasite pe plante vii, din familia
Peronosporaceelor. Speciile acestui gen sfint nu-

100 oameni.
Perjuratio, juramnt fals.

mercase pe Crucifere (P. parasitica De By.),

Perkunas, (mitol.) deu slavic identificat cu Leguminoase (P. Trifoliorum De By.), Chenopodiacee (P. effusa Rabh.), s. a.
deul Perno sau Piorun (Iupiterj la Lithavi.
Peronosporacee, (botan.) familie de Ciuperci
Peri, !itere, v. Caractere tipografice.
Perles de 'ther, (franc) capsule gelatinoase Sifomycete Oomycete. Myceliul lor e ramificat,

umplute cu eter ; se intrebuinteaza ca rnedicament. tubulos. Se inmultesc prin conidii si prin ou;
Perlita, roca- eruptiva acida vitroas, caracte- acestea sfint prod use de un oogon cu oosfera,
risat
o separatiune concentric. Structura care se unesce ca continutul unei anteridii; din

germinarea oului ies zoospori, cari propaga Ciu-

sferolitica frecuenta.

(lat) gluma, joc, numai la apa- perca ; zoospori ies ei din germinarea conidiilor.
Toate P. sant parasite foarte pagubitoare. Printre
renta.
Periustratiune, (lat) patrundere cu ochii, exa- genurile sale sfint: Peronospora (v. se.), Phytophthora De By. (specia Ph. infestans imbolminare exacta.
Perm, guvernam. in estul Rusiei, 332,061 km2. navesce i distruge Cartofii), Bremia Regel
cu 3.003,208 loc. (1897); mine de aur, platina, (specia B. Lactucae Regel parasit pe Comcarbuni pi fier. Capitala P., situata langa riul posee), Plasmopara Schrt. (specia P. viticola
llama, are 45,403 loc. (1897), usine de fier, co- Berl. et De Toni ataca frunzele de Vita de vie,
Periusiune,

rnerciu spre Siberia.

tot aceea ce dureaza inteuna

fr intrerupere ce remalle statornic.
Permanent,

dand boala disa mildew).

[S. St. R.]
Peroratiune, partes din urma a discursului, in
care oratorul, dupa resumarea argumentelor, face

Permanenti, durata constanta $i neintrerupt. apel la simtemintele auditorului.

A se declara in P., s. e. o adunare represen- Perowskita, mineral, titanat de calciu, pseudo-

tativa, inseamna ea-si sustine functiuuea in cubic, galben, ro5u, brun, negru. In $isturi docontinuitate si preste perioada constitutional ritoase i unele roce eruptivo basaltice.
Per pedes, pe jos; per pedes
[PI.]
Permanganate, saruri corespundatoare acidului calfitori pe jos ca apostolii.

de alegere.

apostolorum, a

Perpendicul, (plum bina, firul cu plumb), un

permanganic. Mn 04 H derivat din acidul manganic Mil 04 Hy. Cele mai importante sunt so- globurel sau un con mic de plumb sau alt metal,

iurile de potasiu ei calciu, ambele de culoare suspendat de un fir de ata. P. intinde firul de
violeta, foarte intrebuintate in chirurgie ca ata $i arati directiunea verticala sau a liniei ce
desinfectante.
prelungit ar trece prin central parnntului,
Permeabile, so numen straturile de pamnt, adec o perpendiculara pe orizontala; l folo-

prin cari poate trece sau strabate apa. Ctr. seso mai ales zidarii.
impermeabil (v. ac.).
Perpendicular, P.-, se dice de o linie dreapta
PermianA, formatiunea, (geol.) numit astfel sau plan, cand formeaza cu o alta' linie respec-

de Murchison, din causa ca are o mare intin- tive plan un unghiu drept.
dore in guvernam. Perm in Rusia. Formatiunea
Perpetuu, (franc.) in continuu, neintrerupt.
aceasta prepara trecerea intre epoca primar
Perpetuum mobile se numesce masina ideal,
pi epoca secundar. Fauna, flora si grosimea care pornita data s'ar misca pentru totdeuna
sedimentelor mai putin importante ca in car- fara a av lips
dam energie din afara. S'ea

www.dacoromanica.ro

Perpignan

Mont o multime de incercari de a constru o

astfel de maainl, dar firesce Uri resultat.

Persia.

567

Perseus, (mitol.) un heros renumit din Argos,

lui Zeus ea Danae (v. ac.), fats regelui
Perpignan, capitala depart. franc. Pireneii estici, Akrisios (v. ac.). Cf. si art. Andromeda, Gorliinga Tit, oras fortificat, 28,384 (ca comuna goane 5i Pegasos.
[Atm.]
Persia, tearit in partea vesti ea a platoului Iran in
35,088 loc.) (1896); episcopie, catedrala; gradina botanica, insemnat comerciu ca vinuri Asia, 1.645,000 km2. en vr'o 9 milioane loc.; la
nord se malta muntii Elburs cu piscul Demavend,
Roussillon, cu oleiu si Kula".
Perplexitate, starea de incurcatura i nesigu- la nord-vest tinutul mantos dela Aserbeidsin,
rants causata prin o neasteptata surprindere. la vest mantii Curdistanului si Luristanului, iar
Perrault, Charles, scriitor franc. (1628-1703), la sud muntii Farsistanului si Laristanului ; pe
renumit ca unul din primii culegatori de basme platoul incadrat de acesti munti solul in mare
poporale, prin colectiunea sa Contes de ma metre parte e argilos continnd si sare, din care causa
POyeg. Prin o poema a sa mediocri., gLe sicle
foarte sarac in privinta vegetatiunii, dar vaile
de Louis le Grandg, a dat nascere celebrei cello longitudinale dintre airurile paralele de munti
fiul

despre fintiletatea celor moderni in arte si li- nu arareori au fost aseminate ca paradisul din
teratura fati cu cei antici. A scris anca 'Les causa frumsetii i bogattilor lor. Riuri : Kercha,
hommes illustres en ce sicle (XVII)g; Me- Karun (curs spre $at-el-Arab), Ares, Sefid Rud

(spre Caspic), numai primele done) stint navi-'

Perrone, Giovanni, teolog celebru, n. 1794 gabile; riurile din interior se versa in lacuri sau
In Chieri (Piemont), profesor de dogmatica la balti sarate (IIrmia, Barnum) si vara seaca;
colegial roman si consultor la diferite congre- multe din vechile canale adi srint negligeate.
gatiuni din Roma. Scrierea teol. mai insemnata: Locuitorii in preponderanta Tagik, urmasii vegPraelectiones theologicae, quas in collegio ro- chilor Persi, Medi, Bactri, etc. amestecati
mano S. J. habebatg, Romae 1833-1842, 9 vol. alte popoare imigrate, se ocupa mai ales Cu
moiresg, s. a.

t Perry,
1876.
Matthew Calbraith, explorator am erican,

agricultura (orez, poame, opiu, tutun, etc.), mi-

nerit, comeroiu de caravaue $i ca industria

n. 1794 in Newport, in resboiul mexican din 1837 (saluri, covoare, matastirii, chindisituri de aur si
comandri Iota mexicana in sinul de Mexico, argint, colori, pielarie, arme, oleu de rose,

1852-54 seful expeditiunii americane spre Asia

estica (Japan). Descrierea exped. in 3 vol.;
1858 in New-York.
Persano, Carlo, coste Pellion, de, admiral ital.,
(n. 1806, 1883 in Turin), deveni celebra prin
pierderea bataliei navale dela Lissa (1866), uncle
flota italiana comandatit de dinsul fa complect
batuta de flota austriaca, comandata de Tegetthoff, deai cu mult inferioarti, ca numifir. Judecat
In urma de Senat, a fost condamnat pentru nedestoinicie si negligentit la pierderea gradului.

[Const. B.]

Persea Gaertn., (botan.) gen de plante lemnoase din fam. Laurineae. Cuprinde ca. 100
specii in Asia si America tropicall i subtropicala (o singurti specie pe insulele Canare).
Fructele dela P. gratissima Gaertn. din America tropicala sunt comestibile.
[A. Pr.]
Perseo, v. Piersec.
Persecutiune, prigonire, asuprire pe nedreptul,

impiedecarea nedreapta si violenta a unui individ ori corp moral de a-si exercita drepturile,
ce i-se cuvin.

Persephone, dup rnitol. grec. fats lui Zeus cu

Demeter (Ceros la Romani). Pe crimpul dela

Enna din Sicilia, jucrindu-se cu nimfele livedilor

esente, etc.); e popor inteligent si ca spirit, de

aceea Persii actnali au fost numiti i Francezii
Orientului ; oameni iubitori de arte si sciinte,
de pompa si splendoare, dar pi infideli si stricati ;

stint mohamedani siiti pi dusinani de mane ai

vecinilor sunniti. Adeviratii stapinitori ai
sfint Iliiat (Cagiari, carona apartine i dinastia
actuall, apoi Curdi,
semintii nomade de
origine turcomana si curda, oameni resboinici
si rapaci, vr'o 2.5 milioane capete, lu preponderanta 134; cavaleria ion iregulara formeaza
simburele armatei persane. Afara de acestia inai

stint Parsi vr'o 8000, creatini armeni si ne-

storiani vr'o 66,000, la vest, si Ovrei vr'o 19,000.

Comercial e in minile Armenilor, Indilor pi

Europenilor; aci s'au introdus mai rintaiu bazarole; se exporteaza margaritare ai lrinarii ; se
importeaza bumbacarii, hrirtie, fier, zahir, ceaiu.
Principale piete : Tebris, Busir, Lingeh, BenderAbbas. Constitutia e despotici., ca toate acestea
hanii 5i guvernatorii provinciilor se bumf% de
positie destul de independenta. Domnitorul
poarta titlul de gsah in satig = regele regilor, el
totodata i capul religios. Venituri ca. 30 mil.
coroane; datorie 500,000 lire sterl.; dari grele
$i directe pe producto (20-252/0. Armata 60,000,
timpul de serviciu 12 ani. Cai ferate abia vr'o

si culegind flori, a fost rapita de Pluton i duet

in lumea de jos, unde a facut-o regina. Mama 60 km., scum se lucra la clii ferate noui intro
sa Demeter o citutii cu facha aprinsa si nu o Caspio si Golful Persic, etc., bull telegrafice
am, dar Helios (deul soarelui) i-a spus cine a 6650 km. la 1892. Administrativ P. e impartiti
rapit-o. Mama se duce la Zeus si a.cesta ja- In 26 guvernamente generale si 5 guvernamente.
ded., cri. P. in 2/8 de an sa fie la mamii-sa si Mai nainte teara era impartiti in 12 provincii.
1/8 de an la barbat. Intelesul e, ca Ong semnta Colorile Ora sunt: verde, galbin ai alb. Capitala

e in pamnt, P. e la Pluton, lar pina planta Teheran.

se desvoalta i da roduri, P. e la mam-sa. P. e
Istorie. Vechiul popor al Persilor de origine
simbolul vegetatiunii anuale i identicit cu Pro- erica dimpreunii cu Medii, inruditi ca ei, au
serpina la Romani.
fost supusi Assirienilor de prin sed. VIII a. Chr.,
[Atm.]
Persepolis, odinioari splendida capitala a Per- 606-558 au apartinut imperiului Medilor. Cirus
siei, distrusa de Alexandru cel Mare. Ruinele (Kyros, 558-529) ridica pe Persi la rolul conpalatulu regal vestesc si adi splendoarea de ducitor ei fundit vechiul imperia persan.
odinioarti celor ce cerceteadt valea Araxes.
masul Kantbyses (529-522) cucer Egiptul,

www.dacoromanica.ro

568

Persiana

522-521 'Irma rescoala magilor si domnirea lui

Pseudo-Smerdis, Darius I Histaspe (521-485)
restabili imperiul i dupd expeditia contra Scitilor (prin Romttnia de adi), cuceri Tracia si
Macedonia. Incercarile sale si ale urmasului sin
Xerxes (485-465) de a subjuga libera Grecie se
frinsera de iubirea de patrie i libertate a Grecilor.
Sub Artaxerxes I Longimanus (465-424), Darius II (423-404), Artaxerxes II Mnemon

Persoana.

in 479 si in 449, sub comanda lui Kimon,

Grecia pane capiit resboaielor persice.

Persigny, Jean Gilbert Victor Pialin, duce

de, om de stat franc., n. 1808. 1836 fin parte

la rescoala lu Ludovic Napoleon din Strassburg;

condamnat la 20 ani inchisoare, fa eliberat in

arma revolutiei din Febr. 1848; din Ian. 1852
'Ana Junio 1854 ministru de interne, 1855-58
si 1859-60 ambasador in Londra, Nov. 1860
(404-362) si Artaxerxes III Ochos (362-338) pima Iunie 1863 de nou ministru de interne,
imperial fa sguduit de rescoalele continue ale 13 Sept. 1863 duce; f 1872 in Nizza. ,Mmoiresc
satrapilor, iar sub Darius III Codomanus (336 (1896).
pina 330) P. fa cucerita de Alexandra. cel Mare.
Persinaril, com. rur. in Rom., j. Dimbovita,
(Despre istoria veche a P.-ei v. si art. Medo- cu 1053 loc. (Diet. geogr. 1890), 1 bisericri si
Persi.)
1 scoala.
Dupa cderea imp. macedonian domnira in P.
Persistenta, (lat) stiruint, neclintire.
mai intiiiu Seleukidii (312-256), apoi fundara
Persius Flaccus, Aldus, (34-52), poet roman,
Orsakidii imp. Paqilor (256 a. Chr.-226 d. Chr.). n. la Volaterrae in Etruria. -P. era un poet de
226 Argir-Babechan (Artaxerxes) intemen im- geniu, sufletul sn curat nu cunoscea vitiul
periul media al Persilor sub dinastia Sassani- de aceea Il combate cite odat ca multa naivitate.
Von Imperiul inflori sub Sapores (Bapur) I Persoana, (lat) 1) P. acel individ omenesc, care,
(240-270), Sapores II (362-381), Sapores III avind conscrinta de sine, in puterea ratiunii se
(385-389), iar Chosru I Nusirvan (531-579) poate determina liber si ca subiect al propriilor
si Chosru II (591-628) largird frontierele im- sale actiuni, si pentru acestea poarta responsaperiului dela Mediterana pana la Indus i dela bilitatea i 11 poate da sama de ele. Fiecare

Iaxartes pina la Arabia, Egipt si Libia. Iesde- P. poart in sine tinta existentei sale si in asegerd HI fa 636 btut de Arabi la Cadesia si minare cu alte estimi este capabila precum de
de aci. incolo P. deveni o parte a chalifatului, drepturi asa si de datorinte ; prin armare nu
iar Persii primird islamul. Loctiitorii insa,
poate fi luat ca mijloc pentru alte scopuri strdine.
cistigara independenta si principi persi si turci P. isi ia inceputul deodata cu omul; prin urfundar state independente sub Thahiridi, Sofiaridi, Samanidi, Ghasnavidi i Ghoridi. In secl. XI
cucerird teara Selgiucii, in al XIII Mongolii, cari
o stapinird papa in secl. XV. Ismail Safi reun
dela 1502 Aserbeidsin, Diarbekr, Irak, Fars, Chorasan i Kirman, lu titlul de sah i introduse
.

siitismul. Cu el se incepe imperial neopersan.

Sub urmasii acestuia imperial decade, e reorga-

nisat fusa de sah Abbas (1587-1628) si mai

trdiu de salt Nadir (1735-1747). Dupd asasinarea acestuia, unused revolutii pink ce cagiarul

mare P. nu se poate nici pierde nici abandona;

ea este temeiul drepturilor si datorintelor ornenesci, ratiunea de a fi on'. 2) Notiunea P. mai
aro "inert si urmatoarele insemnari: a) In sens
logic, P. insearnna un subiect care nu se poate
cugeta ca predicat al altuia; b) in sens metafisic,
inseamna o substant perseveranta si avind consciinta propriei sale identitafi; c) inseamna un
subiect, care independent de ori ce mechanism
natural, isi poate da siesi legi, isi stabilesce scopuri, le poate arma si poart, responsabilitatea
pentru faptele savirsite ; d) P. absolutd, este
Neu ca singurul care nu este supus conditiu-

Aga Mohammed isi supuse aproape intreaga

parte vestica a Iranului i intemen dinastia cagiarilor, care domnesce i adi. La 1797 ii urni nilor psichofisiologice de desvoltare.
nepotul su Fath Ali, care in acelas an pierda
P. in gramaticet, se numesce in conjugatia verDerbentul, in 1802 Georgia, 1813 Tenle Cau- belor raportul, care determind si limiteazd subcasului, la 1828 Armenia persand, cari toate furrt iectul vorbitor (activ) de catrd acela cdtra care
cucerite de Rusi. Unul din urmasii acestuia, vorbesce si de acela despre care este vorba.
kiahul Nassr ed din (1848-1896) a calgtorit prin

[Pl.]

Europa in mai multe rinduri fara sa fi facut

Persoandiuridicet se numesce o ffinl abstractl,

Eroul luptei dela Marathon a fost Miltrade. Xerxes,

nrmasul lui Darius la fronul Persiei, vine stistearga
infringerea dela Marathon, dar n en orocul Il urm aresce necontenit. Dupa victoria dela Thermopyle,
unde invinge 300 de Spartani, Grecia repurteaza

morale. Un statt prin simplul fapt c e recu-

acasa vfo reform salutard. Dupd asasinarea lui intelectuald, creata prin fictiunea legii, inteun
Nassr ed din (1896) urma fiul sea Musaffer ed interes social si inteun scop de utilitate publica,
din, actualul sah.
avind un patrimoniu deosebit, capabilti de a av
Persiana, obloane de ferestri compuse din scin- drepturi si datorii. P.-le iuridice se mai numesc
durele dispuse oblic.
civile sau morale, si numai legiuitorul are dreptul
Persic, golful, parte a Marii Arabe, se vira de a le crea, pentru ca nici o ficfiune nu poste
prin strimtoarea Ormuz intre Arabia si Persia. exista fara o anume lege. Asa fijad, crit timp o
Persice, reeboaiele, (490-449), resboaiele Per- asociatiune n'a fost recunoscuta, prin o lege,
siei contra Grecilor, cunoscute in istorie sub nu- ca P. iuridicd, ea nu exista, 5i deci, nu poate
mele de medice. Primul resboiu P. se termina sta in judecata, nu poate primi donatiuni sau
prin victoria dela Marathon (490), and toata su- legate. P.-le fisice insa exist prin singurul fapt
fiarea greac lupta contra dusmanului coman. ca se nasc. Statul, judetul, comuna sfint persoane

noscut ca atare in dreptul international public,

e privit ca persoand iuridic. P. iuridice lucreaza

prin representanti. Cfind P.-le iuridice se sprijinesc pe insasi persoanele cari le formeaza,

isbfinda dela Salamina in 480 sub comanda lui cind substratul ideei stint chiar persoanele fisice
Themistocles. IIrmeaza apoi victoria dela Mycale determinate, atunci avem o corporatiune. Daca

www.dacoromanica.ro

Personal

insa substratul ideei nu mai silnt P.-le fisice,

Perty.

569

Perspectiva, arta de a representa obiectele in

ci insusi scopul ce-1 urmilresce P. iuridick atunci formele for dupd aspectul ce-1 au, prin

avem o fundatiune (Stiftung). Corporafiunea, tare si posifiune, in raport cu. ochiul.

dar, e o reuniune de P.-e (tres faciunt collegium)
Perspicacitate, (lat) istefime, ptrundere ca
cari lucreaz pentru un scop determinat; pe dud mintea.
fundafiunea e o cantitate de bunuri consacrate
Perspiratiune, respirafiunea cutanata (prin
la un scop util i destinate la o peel. Asa Banca piele), astfel la batraciene un schimb cousidenafionall e o corporafiune; Eforia spitalelor Sf. rabil de gazuri se face la nivelul pielei ; la om
Spiridon din Iasi, o fundafiune. In Romania,
aceastd exhalafiune este insensibilA pe suprafafa
biserica fiind superioarti statului, putea pielei sau a unei membrane seroase, insO tot asa
crea persoane morale : mndstiri. Acestea erau de importanta casi cea prin plumani.
[V. I.]
fundafiuni, adecd un complex de bunuri &Amite
Persuasiune, (lat) convingere.
lui Neu. Istoria dreptului roman poseda docuPerth, comitat in Scotia medie, 6736 km2. cu
mente cari dovedesc cd fundafiunile nu puteau 126,199 loc. (1891), loe devenit clasic prin canexista dealt in arma autorisafiunii domnului. tecele lui Ossian, castelul lui Macbeth si monuLocasurile religioase de rit crestin en existeufd mentele druide. Capitala P. in evul media era
anterioara (Cod. civil din 1865), stint considerate capitula Scofiei, acum are 29,919 loc. (1891),
ca P. iuridice. P.-le iuridice ins, fiind o fic- port ; fesOtorii, santier.
fiune, nu pot exista decilt in eara unde au fost
create prin lege, afard numai dacd ele stint reounoscute de statul strdin. Art. 27 din constitufiunea romilna (lice el Rordanii au dreptul de
a se asocia, conformandu-se legilor cari reguleadi exercifiul acestui drept. De aici nu result
ca ori ce asociafiune permanent e o persoand moral, iuridica sau civil, termini ce se
intrebuinfeaz unul in local altuia. Particularii

Perth, capitala Australiei vestice, langa Hui

Lebedelor, 19,533 loc. (1897), port.

Perthes, Johann Georg Justus, intemeitt la

1785 in Gotha o librarie, care se augment la
1793 prin o tipografie pentru harte geografice.
In editora lui P. au aparut o mulfime de serieni
si harte bine lucrate. Dela 1889 ultima firma
*Friedrich Andreas P.e este trecutd in mantle

unei societafi anonime.

Perthit, asociafiuni prin penetrafiune a feldpot infiinfa prin autoritate privatO. Nutnai o lege spafilor ortosa cu albit.
poate da acest caracter unei asociafiuni de fapt.
Pertinax, Publius, Helvius, fiu de carbunar,
'Chili autori ins, Bustin cd personalitatea mo- la virsta de 66 ani, silit, primesce imperiul (193).

nu pot crea persoane morale, caci ele nu se

rald e o consequenfO natural a dreptului de Voind sd introduc in afacerile imper. men, o blind

asociafiune, asa ca, o asociafiuue, prin faptul c administrafie, sufere o vie oposifiune. Nevoind
exista, e considerat ca persoang morala. Alfii sO plateasca donativum, pe care il promisese precred cd particularii pot crea persoane morale, torienilor, dupd 87 clile de domnie fit asasinat.

cu condifiune namai ca s incunosciinfeze pe

cei de al treilea, prin publicitate, prin o declarafiune fOcuti la tribtuiale sau la autoritafile
administrative. In fine, ultimul sistem, e acel
care admite c nurnai legiuitorul poste confer
personalitatea iuridicd unei asociafiuni.
comerciale, ins, constituesc P. morale,
far a mai av nevoie de o lege speciald, caci
Cod, comercial le recunoasce aceast calitate.
Acest principiu e adevrat pentru societdfile

Pertinentli, (lat) lucruri de a doua man,

cari in disposifiunile iuridice adeseori stint hotaritoare asupra lucrului de capetenie.

Per tot discrimina rerum, (lat) prin atatea

greutfi, necazuri; adec a ajunge la ceva cu
multa trudd.
Pertractare, desbaterea, tratarea unei afaceri

sau star din partea mai multora i ea scopul

de a gtisi o infelegere asupra vederilor si intereselor diferite. Lasand la o parte discufiunile

merciale in nume colectiv, in comanditd, fie sciinfifice, se deosebesc mai ales: P. politice, ce
fie pe acfiuni, i anonime. (Art. 78 Cod. se refer la chestiuni de politich internd, cum
com. rom.) P.-le morale cari stint asociafiuni stint in primul rand desbaterile parlamentare;
sau fundafiuni cu scopuri banesci, daci stint apoi P. internationale, negocian i diplomatice ce
strdine, nu pot dobandi ituobile rurale in Ro- privesc relafiunile intre don sau mai multe
mania. SocietAfile pe actiuni, civile sau comer- state si urmeazd de regul prin note (v. ac.),
ciale, constituite in fearti strida, de asemenea procese verbale, ori conferinfe si congrese (v. ac.),
nu pot dobandi imobile rurale in Romania, chiar si in fine P. judeetttoresci, adecO tratarea afadacd si-ar av acolo sediul i obiectul principal cerilor litigioase, a proceselor, inaintea Judeaal intreprindefii. Societtifile anonime constituite toriilor ; aceste P. siint regulate prin diferitele

in feat* au acest drept, caci ele fiind asociafiuni proceduri (v. ac.).
de capitaluri i acestea neavand nafionalitate,
Perturbatiune, emofiune profundO, turburare
stint presupuse routine.
mare; in cosmografie infelegem prin P. deviarea
[Scribau.]
Personal, (lat.) ce privesce o persoan; par- drumului planetelor, sateliftlor si comefilor din
ticular unei persoane; toate persoanele cari stint calea circularii in jurul corpurilor ceresci pe
in acelas serviciu.
cari le ocolesc, din causti cd si alte corptui cePersonalism, rnodul de a ved, de a judeca
resci influenfeazti mersul lor.
a aprefia lucrurile i intamplArile nu dupl vaPertussis, (med.) y. Tusa convulsiv.
loarea lor obiectiv, ci pe temeiul preocupafiu- Perty, Maximilian, naturalist, n. 1804 in
nilor ce are oarecine NA de o anumit persoana. Ohrnbau, 1833-76 profesor in Bern, t 1884.
Personalitetti insemneaza, alusiuni personate.
Serien: *Die mystischen Erscheinungen der
Personificare sau Prosopuora, figurti de stil, menschlichen Nature (2 vol.); *Seelenleben der
crin care lucrurilor neins elite li-se atribue Tien( (2 ed. 1875); *Anthropologiee (2 vol.);
insusiri personale.
*Der jetzige Spiritualismuse (1877), etc.

www.dacoromanica.ro

570

Pertz

Pes.

Pertz, Georg Heinrich, istoric, n. 1795 in aduse finanfele ferii la mini. Balta fit asasinat

Hanovera, 1842 bibliotecar la bibl. reg. si inembru de frafii Gutierrez (22 Iul. 1872), insa $i ei fura

al Academiei din Berlin, 1823 incep publica- sfasiafi in bucafi de atilt' popor. Noul president
fiunea : sMonumenta Germaniae historicag (v. ac.), Pardo s'a incercat a imbunatafi finanfele ferii,
-1- 1876 in Munchen. Scr.: "Leben des Ministers ins& in zadar. 1876 Ii urmeaza Prado ca preFreih. von Steing (1849-54, 6 vol.), etc.
sident. Ivindu-se nisce carta pentru depositele
Peru, republica in Am erica sudicii, langa Oceanul de salpetru dela Antofagasta, P. in alianf cu
Pacific, 1.137,000 km2. si 2.980,000 loc., intre Bolivia in cape 1879 resboiu contra statului Chile.
cari 350,000 Indiani necivilisafi. Topografia : Chilenii debarca in P. de sud, bat pe Boliviani
trei regiuni 1) fermurul angust si aproape desert; si Peruani la Dolores (19 Nov. 1879) si Tacna
2) regiunea Cordileriilor (v. ac.); 3) Montana, (27 Mala 1880) si cacareas Anca. Pierola recoastele estice ale munfilor, acopeiite cu plduri stoarn pe Prado si continua resboiul ptin ce
dese, cursul superiora! riului Maranon si afluenfii Chilenii debarc.1 la Callao si bat pe Peruani la
lui (Huallaga, Ucayali, Yavari, etc.). La granifa Chorillos (13 Ian. 1881) si Miraflores (15 Ian.).
sud-estica lacul Titicaca. Producte: aur, argint, Pierola fuge, iar P. remane nearmata la voia in-

arami, mercuriu, carbuni, petrol; arborii din

cari se scoate chinina si terebentina (balsamul
de P.), bumbac; in regiunile mai inalte : cereale, cartofi, legume (se cultiva pna la inlfimi de 4000 m.); animale de casit europene,

vingetorilor. Prin pacea dela Amon (20 Oct. 1833)

P. pierde provincia Tarapaca pentru totdeauna,

iar Tacna si Anca pentru 10 ani. Dictatorul

Iglesias hind sprijinit de Chileni, este (1886)
alungat prin generalul Cacres. Lui ii urm ca

Lama, Vicaria si Alpaga (piieuni excelente pima president (1890) M. Bermudez, iar 1895 Pierola.
in apropierea regiunilor glaciate, 5800 in.); Peruca, imitafie a partilui natural, ca copereguano, etc. Industria neinsem nata. Populatiunea : mant pentru chelie precum si ca impodobire;
Albi 122/0, corcituri (Cholo $i Sambo) 232/0, In- folosita deja in antichitate; P. Cu plate lungi
diani 574 (Puri, Omagna, Magna, etc., ca deo- pana preste umeri era la moda sub Ludovic XIII

sebire in Montana, in mare parte independenfi al Franciei; cu fine& sed. XVIII a iesit din us.
ei pagani), Chinezi 12/4% (lucriitori la guano),
Perugia, prov. ital. en Umbria, 9709 km2. cu
Negri 224 (la coaste). In Cordilerii loonies des- 609,692 loc. (1897). Capitala P., nu departe de
cendenfii vechilor Peruani en limba lor Quichua. Tibru, are 17,395 loc.; resedinfa episcopeasc;
Biserica dominant e cea cat. Archiep. in Lima bis. San-Lorenzo dela 1437; arcul triumfal al lui
Cu 7 episcopi. Constitufia din 1856, revdutit August; universitate libera (dela 1276), biblio1860, president pe 4 ani (de present Nicolas teed, pinacoteca, museu de antichitfi si de istoria
de Pierda); congres, compus din senat (48) si naturala. In antichitate Perusia, era unul din
camera (108 inembri). Finanfele 1897: intrate cele 12 orase ale Etruriei, cucerit 40 a. Chr. de
10.721,523 sol; iesite: 11.308,243 sol. Armata Octavian.
6307 ficiori inclusive gendarmeria, in cas de
P6rul porcului, (botan.) numirea rom. a plantei
resboiu 12,660 oameni, Wit garda nafionala. Equisetum arvense (v. ac.).
Marina: 3 bastimente. Export 1894: 14.7 mil.;
balsam, negru, este un fichid viscos
import: 11.7 nil, sol (Sol= 2.40 cor.). P. se im- cuPeruvian,
odoare
vie
pi agreabil pi de un gust amarparte in 20 depart. Capitala Lima (v. as.).
foarte pronunfat. Se extrage din plante MyIstoria. Pe la a. 1100 Manco Capac, 'fiul acru
roxylon Peruifera, din faun. Leguminoaselor. Se
soareluig, fund& statul poporului Inca ca capitala intrebuinfeaza
in parfumerie.
Cuzco, care cuprindea $i Chile si Ecuador. 1531
Pervers, pornit la rele, corupt, intors, sucit.
descalecit Pizarro si prime pe Inca Atahualpa,
care se rosboi ea Huascar, Il ucide 1533 pi Perversiune, Perversitate, agravare, deviare dela
cuceresce P. intreg. Pizarro mai targiu venind normal, intortochiare. P. sexual, satisfacerea
in cearta cu Almagro 5i partisanii set, fa ucis, impulsului sexual in mod abnormal.
Pervigilium, (lat) privighere indelungata.
pi 1546 feara este ocupat de coroana Spaniei.
Pervova, com. rur. in Ung., cott. Cara4-Se1810 incep a se manifesta tendinfe de independenfa, care se si proclamit in 1821, si este sus- verin Cu 1121 loc. (1891) Romani.
finut prin mai multe resboaie victorioase contra
Pes, (lat) picior. 1) Pes calcaneus, diformitate
Spaniolilor. 6 August 1825 se separit P. de sus congenitald sau acuirata a piciorului, in urma
ca republic independenta (Bolivia). Trecator au careia piciorul nu calca, pe tali* ci pe Wain.
mai fost P. si Bolivia reunite de Santa Cruz insa Tratament ortopedic sau operativ.

totdeauna s'au separat

Paul 1864 s'a

Pea elephantinue, diformitate a gambei,

schimbat de opt ori constitufia republicei, in care provocata din morbul Elefantiasis (v. ac.); se
an a isbucnit si un resboiu ca Spania, din causa manifesta in o ingro$are abuormit a pielei.
c aceasta a ocupat insula Chincha. Presedintele
Pes equinus, diformitate a piciorului, in

Pezet incheie 27 Ian. 1865 ea Spania o pace urnia creia piciorul calca numai pe partea din
nefavorabila republicei, in urma careia fa re- jos a degetelor. Tratament ortopedio i operativ.
sturnat de ultra Prado, care in coalifiune cu
Pea plantaris, abnormitate a piciorului,
Chile, Ecuador $i Bolivia reluit resboiul. Born- care are o talp prea arcuat, ridicat.
bardamentul flotei spaniole asupra orasului eallav
Pea plan= sau valgus, diformitate a pi(2 Main 1866) fa respins si Spaniolii intrerup ciorului, care are o talpa prea plan, astfel ca
resboiul. 1867 Prado fa ales president, abdicii calca mai mult pe margines interna a talpii;
ilis in anul urmator; lui ii urmeaza colonelul causeaza obosire repede $i duren i mari. E conBalta, care amanetit casei Dreyfus din Paris de- genitala sau se desvoalt la oameni cari poarta
positele de guano pentru un imprumut, incepa poveri (moran, covrigari etc.). Tratament ortocladiri grandioase de cal ferate, porturi, si astfel pedic $i operativ.

www.dacoromanica.ro

Pesao

6) Pes varus, diformitate a piciorului, conform

careia piciorul calca pe marginea externd, talpa
dosul piciorului au o positie perpendicular.
Tratament ortopedio t3i operativ.
Pesac, (magh. Pesdk), com. rur. in Ungaria,
cottul Torontal, cu 3139 loc. Rom. (2369) si Germ.

Pesoi.

571

Sever, este proclamat de legiunile Iliriei ca im-

pdrat. El insa e ucis in 194 la Cyzic.

Peace sirat, o conservii alimentara care se
mai fabricii. in Romania intr'un mod primitiv:
se arunc pescele in cosuri si se toarna preste

el sare pima, numai pescele mai mare se

Pesante, (ital) greoiu, apsat; intrebuintat taie, iar keys anumite specii se sareaza in
saramurti i se lasa sit stea, nu la recoare, ci
In musica ca termin de expresiune.
Pesaro e Urbino, provincie in Italia de mijloc, in cherhana ende adeseori se stria. P.-le sarat
2895 km'. cu 239,745 loc. (1897). Capitula Pesaro bine conservat constitue un aliment hrdnitor,
(vechiul Pisaurum), la gura Fogliei hingit Ad riati ca, dar se gdsesce adeseori in comerciu P. srat

12,547 loc.; reved. episcopeasei; comori de arta descompus, putred, in care s'au format materii
antichitti romane; tesetorii de mata.* rafi- toxice din fermentarea albuminei si a grasimei.
nerie de pucioas, fabrici de masini. Locul natal Importanta P.-lui sarat consta in faptul, c la
o parte insemnata a populatiunii rurale i inteo
al lui Rossini.
Pescagiu, (marina) distantii liniar verticala mare parte a anului P.-le sdrat represintri sindela lima de plutire a unui vas liana la unja gurul aliment animal, caro se mina facut ciorba
cea mai de jos a fundului lui, in apii; cu alte ori fript si care insotesce mdmaliga. (Lit.: Gr.
cuvinte : adncimea de apa, necesara vasului ca Antipa, Studii asupra pescariilor din Romania.
s nu atinga de uscat. P.-1 vaselor mari ajunge Bucur., 1895; N. Manolescu, Igiena teranului
pfina la 8.50-9 ni. Pe bratul Sulinei, in urma romin. Bucur., 1895; G. Crainiceanu, Igiena telucrkrilor executate de comisiunea europeana ranului roman. Bucur., 1895.) v. si art. Pesci.
danubiana, pot intra acum vase cu 24' = 7.30 in.,
Peschel, Oskar, geograf, n. 1826 in Dresda,
pe dud inainto de a se face aceste lucrari, 1854-71 redactorul revist. A.uslandg, dela 1871
adineimea era numai de 9' = 2.76 m. In noul prof. in Lipsca; t 1875 acolo. Scr.: gGesch. des
port Constanta adancimea este de 8.50 in., astfel Zeitalters der Entdeckungeng, (1858); Gesch.
ca vasele cele mai mari vor put incarca acolo. der Erdkundeg, (1865); Neue Problerne der vergleichenden Erdkundeg, (1870, 4 edit., 1883);
[Const. B.]
Pesarel negru, (Cinclus aquaticus), pasere gVlkerkundeg, (7 edit., 1897); gAbhandlungen
din fam. Turdidelor, ord. pas. Cantarete, lung de zur Erd- u. Vlkerkundeg, (1877-79, 3 vol.), etc.

vr'o 20 cm. Capul i grumazul sfint cenusii,

penele celorlalte prti ale corpului cenusii, cu
margini negre, gitul jos alb, pieptul i burta
brun inchis. Traiesce in Europa.
Pesarie, se numesce in prima linie stabilimentul uncle pescele este oferit spre vnclare;
se mai intelege sub acest nurne (cherhana in
delta Dunarii, v. ac.) i boul unde se inmagazineaza pescele prins i apoi preparat pentru
conserve prin srat san afumat ; in fine se mai
intelege sub numele de P. totalitatea marfei

Peche, dar, v. Haraciu.

Pesci, (zool.) oca mai inferioar clas a vertebratelor ; au sango rece; respira prin branchii;
cordul Ion are cloud camero, o auricul si o ven-

triculd, in loo de extremitti au aripioare, san

acelea lipsesc cu total; in majoritatea Ion depun

oud; pielea in genere e acoperita ca solzi, dar

poate fi si golasii. Nici un P. nu e fdra schelet;
acesta insa nu totdeuna e osos, ci poate fi
cartilaginos. Prin besici speciale, numite befici

inotIttoare, cari de regula sfint pline cu un amestec de gazuri, P. isi pot maxi san migora greucompus din pescr si din preparatele Ion.
Pescar rilletor, (Porumbelut de mare, Lame tatea specified; besicile inottoare ins& nu sfint
ridibundus), pasere din fam. Laridelor, ord. indispensabile, multi P. nici nu le au. Soleii au
pas. Inottoare, de rndrimea unui porumbel, de diferite forme; unii sfint rotundi (cicloidi) sau
coloare alba cenusie. Capul i gatul glut prima- dentati pe margini (ctenoidi), altii stint ososi ea
vara si vara rosii-brune. Ciocul rosu, curbat la spini deasupra lor (ganoidi) san ososi cu tubervirf. Degetele picioarelor mint unite printr'o pie- cule deasupra lor (placoidi). Branchiile mkt nisce
lita. Lungimea corpului 42 cm., aripile 31 cm., lamele bogate in vase sanguinifere, a.sezate de
coada 13 cm. Traiesce pe laugh- termurii mdrilor ambelo prti ale capului; aici sngele ajunge in
europene, precum pi pe langft lacurile din con- atingere ca apa, co contine aer, si de aici trece
tinent. Se hranesce cu viermi, insecte, pescisori. in Aorta, care il imprascie in corpul intreg.
Cand branchiile se usca, circulatiunea inceteaz;
Are un strigat care seamdna cu Hsu!.
(Halkyon, Aleedo ispida), pasere din acest motiv pier P. scosi pe uscat. P. au in
din ord. pas. Strigatoare, fam. Alcedide. Are majoritate sexuri deosebite ; femeile produc
ciocul mai lung decat capul, corpul scurt i gros, (icre), cari in cele mai multe casuri se fruccoada scurta, penele de coloare albastra, .pe de- tifia in apa; barbatii au un fel de ghinduri aldesubt rosu-ruginiu, sub barbie albe, picioarele bicioase numite lapti. Productivitatea P.-lor este
rosii, ciocul negru, la rdacina ros. La picioare foarte mare; o singura femel produce sute de
are trei degete inainte, unul ndert. Lungimea mii de mid. Capul P.-lor se compune din o malcorpului 17 cm., aripile 7 cm., coada 4 cm. time de oscioare, cari nu stint concrescute. In
Traiesce in Europa, Asia centrald vestic., pe crania se gsesce un creer foarte mic; anona
lng riuri. Se hrnesce cu pesci, insecte de lipsesce cu totul. Oehii stint relativ mari 5i struo-

spa. Cuiburile si-le face in termurii riurilor. tura Ion are multe insusiri caracteristice; in
unele rare casuri lipsesc. Urechile mint ascunse
Stria pescilor.

Pescenius Niger, general roman originar din In craniu, au o constructie simpl. P. aud foarte
Aquinium, guvernator al Siriei. Dupa asasinarea bine. Mirosul e binisor desvoltat, dar nu tot asa
lui Pertinax i urcarea pe tron a lui Didius Iu- gustul. Forma P.-lor e foarte varie, asemenea
lianus, pe and ocupa tronul roman Septimiu
coloarea unii P. isi schimbii coloarea. Clasa

www.dacoromanica.ro

572

Pescuitul

Pests bovina.

P.-lor se imparte in ordinile: Teleostei, Cu branchii productelor organismului atins de boalii. P. bov.

libere, acoperite de un capac, cu schelet osos, a urmat totdeuna populatiunile, cari au parcurs
gura nu e de-a curmezisul. Ganoidei, scheletul marginele Marei Caspiae pentru a trece spre
acestora adese e cartilaginos, au mai multe ven- Occident, ea este originar din Asia centran,
tile in Aorta, gura nu e de-a curmeziaul. Dipnoi, unde are un caracter bland in mare parte pi de
formeazit trecerea dela P. la amfibii, au ai branchii ande s'a transportat in Europa, luind ad un
si plumfini. Selachii, au branchii concrescute fara caracter vehement. Simptomele boalei. In prima
capac, schelet cartilaginos, gura de-a curmeziaul. ai a doua 4i vitelo stint triste, nu manila* nu

Cyciostornata, au gurd rotund i branchii concrescute. Leptocardia, P. mici, fait craniu, farii
creer ai cord, cu branchiile in abdomen, sange
incolor. Aceste dou ordini din urnitt stint con-

rumegii, pOrul sbirlit, atan sgribulite, nu ntai

dan lapte. pantecele umflat. In urm starea de
prostire mare, merg suite si se impletecesc;
spinarea incovoiat; tremuraturi; ochii lacrasiderate ai ca clase separate. P. stint cele mai rneaz; curge nasul; curg bale din gut* balega
vechi animale vertebrate. Urine de P. se gasesc moale cu mucositti cenuaii, apoi apoasi cu miros
deja in straturile silurice. Pentru in P. stint, urit, ver4uie, se intinde i amestecat mai in
chip animalele sugbtoare, cele mai folositoare; urma ca stinge. Vita geme la balegat, are dureri
pescuitul este pentru multe popoare un isvor de se Incovoaie, pilntecele ajunge supt de tot.
bogatie nationan. In statele civilisate pescuitul gura pete roaietice ai afte. -In 4-8 (file vita
e regulamentat prin legi speciale; legea asupra moare. Studiul microbiologic. Semmer, pi multi
pescuitului in apele Romaniei a fost votata
altii, au semnalat microorganisme in sange in
promulgata in 1896. In ten i mai putin populate organe, in saliva, pe cari le-au isolat. Verifibitri
se produc destui P. in nun i lacuri, mai cu ulterioare au dovedit, c toate acele forme misama daca pescuitul e regulamentat ; unde ins crobiene nu puteau fi socotite ca factori ai pestei.
populatiunea e deasa i se consuma mult P., Koch, neisbutind s obtinit germenul pestos, a
productiunea natural-a nu ntai e suficienta. De ajuns la convingerea, ca ca metoadele actuale,
secoli s'au cultivat P. in lacar; in timpul din de care dispune technica hacteriologica, nu se
urma s'a introdus o adevOrata cultura artiflciala poate isola agentul special al P.-ei bov. Nti poate
fi insa indoiala, ca este un element figurat,
apoi se fructific' aducndu-se in atingere cu deoarece sfingele defibrinat, dilecat aho, trecut
laptele stors dela masculi ai se clocesc in apa- prin filtral Chamberland sau Berkefeld, este
rate speciale. Cultura artificial a P.-lor nu re- lipsit de virulenta. Virusul se gasesce in sang,
cere localitati coatisitoare, e suficient un spatiu limf, bale, scurgere din nas, lacremi, urina,
ferit de frig, in care se poate introduce apa lapte, serositatea cefalorachidian, in balega. Bila,

a ion. Pe cale artificiala se scot male din femele,

dupa Koch., nu este virulenta. Virusul se stinge

curgfitoare.

Pescultul, prinsul pescelui cu undita sau cu repede prin uscaciune ; se pstreaza 4-6 sepplasa (mreaja). In toate statele civilisate P. este tmfini in singe, in mina, in lapte. Inghetat
regulamentat prin legi, in prima linie pentru traiesce preste aese luni ; la caldura, la lumina
protejarea progeniturii, oprindu-se prinderea pes- soarelui (in 340) piere in cel mult dou oare. In
cilor in timpul ouatului, i stabilindu-se dimen- cadavrele ingropate virusul traiesce pana la 58 de

siunile ochiurilor la plasele de prins pesci.

411e. P. bov, atinge cornutele mari, rat-ante,

Peseta, unitatea sistemului monetar span. Cen- cerbi, antilope, gazele1 caprioare, bivoli, porci,
timos, egal cu franca' francez.
porci selbateci, mistreth Nu se bolnavesc oamenii,
Pevito sau Perita, nurnele celei dintaiu tra- caii, canii, pisicile, iepurii, coboii, aoarecii, poduceri a Test. vechiu i nou in liniba siriaca. rumbeii. Infectiunea se face prin calea digestiva
Pesmet, 1) P. cozonac preparat dintr'un aluat ai prin cea respiratorie, o prima atingere stabicompus din fainti, lapte, oua pi ant, indulcit cu lesce imunitate pentru totdeuna. Vaccinatiunea,
zahar mai mult, adaugndu-se r3i putin fincen. Vaccinatiunea contra P.-ei bov. s'a incercat mai
Cozonacul copt se taie in felii ai se rumenesce antai de Seamier prin atenuarea virusului la 500;
a doua earl in cuptor. Se pot prepara si P. de animalele capta imunitate, dar metoda este in-

post. 2) P., pane rescoapt in felii, servind ca aplicabila in practica. Seroterapia a fost utiliprovisiune de drum pentru militari i alti

sata de asemenea. Koch a dovedit, ca un animal

Guatemala.)

indestulitoare, P. boy. invada adeseori teara liana

Peso, (P. duro, P. fuerte), in cele mai multe se imuniseaz, dacit se infecteaza cu un amestec
state spaniole din America, numele unitatii mo- de sange virulent cu ser dela un animal vinnetare a valutei de argint, corespunde piesei de decat de pesta. Masurile de politie sanitard.
5 franci, trecut i in circulatia estasiatica a Eu- Din causa insuficientei mOsurilor preventive din
ropenilor, ca moneta comerciala, Piastru (Dollar) Rusia, Turcia si Bulgaria, pi din caustt cit ai in
= 4.367 marce germ.; moneta de aur 10 P. (in Romania mOsurile de lima la frontiera nu eran

Pessarium, Oat) instrument, de obiceiu de la 1886. Multmit inset' mOsurilor riguroase ce

forma anular menit a tin in positie normala s'au luat in Rusia i in Bulgaria contra unor
o bepica dislocatii, un uter sau rectu.m dislocat. eventuale invasiuni pi gratie mOsurilor prevenPesta, Pestis, v. Ciuma. P., orar, v. Buda- tive dela frontiera ai din interiorul terei romapests. Pesta Naud, ora., v. Ujpest.
nesci, nu mai poate fi teami de navalirea unei
Pesta bovina, (lat. Typhus contagiosus bourn), asemenea epizootii. Ultimele casan i reslete de
boan tifica, virulent, epizootic-a, foarte molip- P. bov. in Romania au fost in 1882, 1884 ai

sitoare, determinata de un agent microscopic 1886; ele s'an limitat i sting repede pe loc.
special, caracterisata prin lesiuni congestive, ul- Parlamental roman a votat in 1882 o lege de
cerative ai necrosice ale mucoaselor, prin viru- politue veterinara, care cuprinde msurile prelenta siingelui, a celorlalte testuri ai a tuturor ventive pi represivo cele mai riguroase contra

www.dacoromanica.ro

Pestalozzi

Pestera.

573

boalelor epizootice EA cu deosebire contra P.-ei RimItorii nu se bolnOvese pi nu mor asa de rebov. Prin acea lege este oprit importul i tran- pede ca de brines. infectioasti (rouget, Schweinesitul din Rusia, din Bulgaria si din toate statele, rotlauft ; mersul pestei este ceva mai lent, cam

unde se ivesce adesea P. bov., al cornutelor dela 5-25 (Ale; pot muri

(0 in dou6 dile, si
mari si al productelor brute in stare proaspot ; dupO 2 41uni. Tristete, somnulentit, nemfincare,
iar dealungul frontierei spre Rusia si Bulgaria tremurtituri, tusa, respiratie grea, ochii murdari,
s'a infiintat in regatul roman un serviciu ve- diaree; prci negricioase pe corp si la urechi, etc.
terinar special insarcinat, pe o lArgime de 30 km., RimItorii mor dela 50-900/0 din efiti se imbolcu marcarea, cu catastrarea vitelor albe indigene mivesc. Cei cari se vindecO stint mult vreme nisce
cu visita lor sanitar in fiecare Ian& P. bov. focare permanente pritnejdioase si ambulatorii,
mai bantuie din limp in timp Turcia din Asia si cari dispenseazg virulenta si asigurl permanendin Europa si Rusia transcaucasianO.
tisarea epizootiei. S'au intreprins multe incercitri
[I. St. Furtuna.]
pentru atlarea vaccinului contra P.-ei pore.
Pesta porcina, cholera porcilor, ciuma por[I. St. Furtuna.]
eilor, pneumoenterita infectioadi a poreilor. OriPestalozzi, loan, celebru pedagog elvetian,
ginea acestei epizootii pare a fi in America de n. in Ziirich la 1746, a Meat studii de teologie
nord; ea a al:drat in statul Ohio pentru prima
drept, apoi s'a dedicat cu total instructiei si
oar in 1833, si extensiunea cea mai insemnat educatiei poporului. A infiintat institute in Neu-

a avut-o intro anii 1850-90. Pagubele, dupd hof, Stanz, Burgdorf, Miinehenbuchsee, Yverdun,

calculele acelui departament al Americei de nord, Clindy, apoi iar s'a retras la proprietatea sa din

se ridicau anual dela 60.000.000-150.000,000. Neuhof. A murit in Bragg la 1827. Serien:

Numai Oita la 1885 Statele Unite au suferit o *Orele de seara ale unui pustnic* (1786). *Leopierdere de 1.130,000,000 lei. Raporturile strinse nard si Gertruda* (1781). *Christoph si Elsa*.
dintre America de nord si Anglia contribuir la *Figurile la abecedarul tneue (1797). *Cercetri
importatianea Hog-cholerei in Europa; in 1862 asupra mersului naturei (1798). *Cum Gertrada
P. pore. se constar pentru prima matt inteo invatl pe copiii soi* (1801). In ultima scriere
fermit vecinti cu Windsor, in Anglia. Lail din se gsesc principiile metodei pestalozziane.
ce in ce mai multi extensiune, cuprinse mai
Pesterk (geologie) o cavitate in coaja pOmntoat Anglia si in 1876 gavernul se voclii silit
tului. Ele se pot nasco : 1) din causa gazelor ce
o treaca in act sub numirea de Schweine-fever. se adunau in o bula colosali in lava topir ce
In cursul anului 1882 P. porc. s'a transmis in curge din vulcani : P. de kcal. 2) Prin actiunea
mai multe state din Europa prin porcii amelio- mechania 5i chimica a apei: P. de erosiune.
ratori englezi. Mai Antaiu se ivi in Svedia si 3) Fiind sapate de oameni : P. artificiale. P.
Norvegia, constatat de Salander. Tot in acel din class a doua stint celo mai numeroase: Din
an se ivi si in Germania, unde in mai curnd causa miscarilor, la cari e supus6 coaja globului
de doi ani a invadat in 2000 de comune, bOn- terestru, nasa in roci crepturi, prin can circula
tuie de atunci continua cu oscilatiuni. In Elvetia ape ; acestea rod si corod rocele formnd: galerii,
s'a ivit in 1886, ctind a constat-o Zschokke. In bolti, culoaruri, canale, precipirOuri, puturi, etc.
1887 s'a transmis in Glands, Danemarca, Rusia, foarte variate si bizare. P.-ile se pot forma in
Italia, Spania, Francia si Austro-Ungaria. In ori ce roc, de obiceiu mns in cele solubile ca:
aceast teara P. porc. a avut si continua de a calcar, gips, sare, ghiat, etc. Stint renumite
av extensiunea cea mai ingrijitoare si pagubele pesterile: Mamutului (America de nord). Vanau fost imense. AM cultura ritnOtorilor se face cluse, St. Marcel, Bramabian, Padirac, de Mipe o sem mare, largd si se intelege de aci,
remont (in Les Caunes, Francia), Adelsberg
epizootia a avut si populatiune numeroasd Si (Carniolia), St. Cantian (Istria), Kapsia, Palococalitate superioarO de animale. In Romania s'a chori (Pelopones) $i multe altele in Dalmatia,
ivit pentru prima oar in 1891 intl.' o comund Hertegovina, Serbia, etc. In Romania stint de
din j. Tutova, in 1892 s'a semnalat in 14 comune semnalat: P. Closani (Mehedinti), Polovraci, Baia
din 4 judete, in 1893 o coma* in 1894 13, in de fier (Gorj), Bistrita, Stop]. (Villcea), Schitu
1895 45; cel mai mare numor de comune in- Ialomicioara, (Diimbovita) Dtimbovicioara, etc.

fectate a fost in 1899, cnd s'a ivit in 836, In timpul epocei quaternare P.-ile serviau de
imbolnOvindu-se 13,539 de rimatori, dintre cari adapost animalelor, de aceea gsim in ele oase

8606 au mmit, 3893 s'au vindecat si 928 s'au de: ursul pesterilor (Ursus spelaeus), hiena p.
restul au remas bolnavi la fines anului. De (hyaena spelaea), etc. si chiar omul a locuit pe
atunci dad si &id se mai ivesc casuri isolate. atunci, 5i in timpul preistoric P.-ile, prob urEtiologia. Microbul P.-ei pore. se infatiseaz mele de foc, 5i mai ales instrumentele de piatr
sub form de bastonase, se miscd, nu sporu- eioplita ce se gsesc in unele P.-i. Adi finc
leazit. Laptele servesce ca reactiv diagnostic ; stint oameni ce locuiesc in P.-i naturale (Trodupit sese dile baccilul P.- ei porc. face laptele gloditi) in America, Australia, etc., sau sapate artimai lichid si en reactie foarte alcalina; colibac- ficial de obiceiu in Lss: China, Boemia, Platoul
cilul face laptele foarte acid ; suiseptieul nu-1 face central al Franciei, Grenada, etc.

[Murgoci.]

nici alcalin, nici acid. Caldura utned de 580

Petera, schit in Rom., j. Dilmbovita numit si
acide dupl 20 minute microbul pestei; la cal- Isvorul Ialomitei, sau P. Obdrfiei, e situat la
dura uscar chiar de 800 resista preste 15 minute. gura unei pesteri sub muntele Betrana, in o lunLa uscciune trdiesce i dou luni ; inghetul nu gime de 150 m., litrgime de 15 ni. si inltime

acide microbul si virulenta lui. Se pstreaz in de 30 m.

apa pOna la 25 de dile, in apa de riu 5i patru.
Petera sau Caverna, pester in Romania, j.
luni. Calea de infectiune mai sigur pentru porci, Wilma, pe matca riului Bistrita, la o inaltime
la pasta, este ces digestiv. Simptomele boalei. de 80m. deasupra nivelului apei Bistrita. Pestera

www.dacoromanica.ro

574

Pestere

are mai multe ramuri de subterane. In aceasta

Petersen.

Petarda, mortiere umplute cu praf (iarba) de

per3terti se afla 2 bisericute, una sapata in piatra, pu.sca, intrebuintatti In resboiu pentra darimarea
iar cealalta e situatii la gura cea mare a pesterei. portilor si zidunlor fortaretelor. Se mai numen
Aici se conservan in timpuri de nevoi reliquiile P. si capsulele pocnitoare, folosite la jocuri.
Sf. Grigorie Decapolitul si alte odoare.
Petasites Gaertn., (botan.) gen de plante pePegtere, com. mica in Ung., cott. Blhor. Are rene din fam. Compositelor, trib. Senecioideae,

107 case, cu 473 loc. Romani gr.-or. Tontera'

muntos, pe care se afla pestera Tgriti pulpa de
oseminte de animale din timpul preistoric. Locuitorii se ocupa u industria de casa, agricultura, pomaritul si prasesc vite frumoase.

so.), de care se
foarte inrudit cu Tussilago
distingo prin scapii pleiocephali pi fiori de coleare alba sexi purpurie. Dintre cele 12 specii

boreale citann ca cea mai frecuenta la noi pe

P. officinalis Gaertn., Brusturele sau Cap-

Pegterea Bolil, v. Bolii.

talan ul o planta de primavera, ce cresce adose
Pegteg, comun rur. in Gag., cott. Bihor, cu pe locurile umede din pticluri si lunci. [A. Pr.]
1722 loc., Romani (877) si Slovaci.
Petasos, un fel de palada la Elini, pentru
Pestilenta, sinonim cu Pesta, Ciuma (v. ac.).
gatita din materie dura. Astfel de palarie
Pestis, (lat) v. Ciuma.
(petasus) purtau si Romanii in teatru si cu ocaPestigani, com. rur. in Rom., j. Gorj, compasa siunea jocurilor publice.
din 4 cat. cu 2230 loc. (Dic. geogr. 1892), 6 biPetavius, Dionisius, teolog, n. 1583 in Orleans.
serici si 1 scoala.
La 1605 a intrat in societatea iesaitilor funcPest-Pilis-Solt-Kis-Kun, comitat in Ung., intre tionand ca prof. de teologie. Filip IV ha numit
Tisa si Minare, cu o suprafata de 12,605.25 km2., prof. la Madrid (1629), iar papa Urban VIII la
In cea mai mere parte ses; in partes de nord Roma (163R si 1639); 1644 s'a retras, ocupana cott. se intind ultimele ramificatiuni ale Cser- du-se cu editarea monumentalului s'ea op *Opus
ht-ului, formate irisa numai din dealuri mai de theologicis dogmatibuse, Paris 1644; a mai purnici dela 2-300 m. inanime; aceste dealuri blicat clasicii si scriitorii bis. grec. en adnotatiuni
numai in partes nord-vestica a cott. iau forma In limbs latina, etc. t 1652 in Paris. - [im.]
unui sir de munti, ce deasupra Vatului in piscul
Petechli, (med.) mici extravasate de sango,

Nagyszl ajune inaltimea de 652 m. Pe malul asemenea muscaturilor de purece; apasate cu

drept al DunEini se inalta muntii Pilis, atingnd degetul ele nu dispar. Se observa dupi leculinea princip. Dunarea intre Visegrad Leny- siuni, la marasmul senil, in decursul tifusului
falu ; piscul cel mai inalt, Pilis, e de 757 m. De aici si scorbutului, Id la Purpura (morbus maculosus
se intind eiruri mai mici si mai maride munti ctra Werlhofii).
Visegrd 5i Bogclany, unde Cu muntii Brzsny
Petelea, (magh. Petele), com. rur. in Trans.,

din Uta formeaza frumoasa strimtoare a Du- cottul Mufs-Turda, cu 1726 loc., Sasi si Ronarii dela Visegrd. De catra Pili In directiune mani (397).

sud-est. se intinde grupul de munti Nagy-KePeterhof, oras in guvern. rus St Petersburg

vly (537 m.). In imediata apropiere a capitalei
resedinta de vadi a curtii impenale, la sinul
se imita muntii pitoresci dela Buda cu piscurile dela Kronstadt, 11,300 loc. (1897); prin frtimseta
Jnoshegy (529 m.), Hrmashatrhegy (496 m.) gradinilor sale *Versailles al Rusieie.
Nagy-Kopaszhegy (558 m.) i Gellrthegy (235 m.).
Petermann, Iulius Henric, orientalist, n. 1801
Apele principale ale cott. sfint Dunarea si Tisa. in Glauchau, 1837 prof. in Berlin, a facut 1852
Insulele mai insemnate din Dunre snt Sf. pana 1855 intinse caltorii plin Asia ; 1867-68
Andreiu, Margareta, instila dela Pesta nona, dela consul nordgerman in Ierusalim. t 10 lun. 1876
Buda veche si marea insula Csepel, pe care se In Mannheim. Celebru mai ales pentru chestiunile
gasesc 10 comune. Isvoare cu ape minerale de armene, scriind intre altele si o gramatica a limbei
renume universal se gasesc in mere numr pe arm ene.
teritoriul capitalei. in privinta administrativa
Peters, 1) P., Christian August F., astronom,
cott. se imparte in 14 cercuri protopretoriale, n. 1806 In Hamburg, 1849 prof. in Knigsberg,
numra 6 orase cu magistrat regulat si 2 orase 1854 directoral observatorului in Altona si 1872
municipale, 181 com, mari si 24 com. mici. Ca- in Kiel, t aici 1880. A facut cercetiiri asupra
pitala cott. e Budapesta (v. ac.). Numeral total lui Sirius, etc.; a redigeat *Astronomische Nachal loc. cottului impreuna cu ai capitalei da cifra richtene. 2) P., Christian Henrich F., astronom,
de 1.224,724 (1891), plus 16,224 ostasi. Comer- n. 1813 in Koldenbiittel (Schleswig). 1858 diciul si industria e concentrar in capitala. Cottul rectoral observatorului in Clinton (New-York),
dispune de numeroase cal de comunicatiune, linii t 1890; descepen 48 planete mici si lucra 20 harte
ferate plecand din Budapesta 11 strabat in toste astronomice. 3) P., Carol, caltor african si
directiunile.
politic colonial, n. 1856 in Neuhaus hInga Elba,
Petal, (botan.) frunzele modificate can alca- colonisit Germani in Africa de est, internei sofuese corola (v. ac.).
cietatea germ.-est-africand, intreprinse (1889) o
Petallt, mineral, silicat albuminos de litiu, expeditiune in ajutorul lui Emin-Pasa. 1891-92
monoclin. incolor, alb, rosietic. Rar. In granit stabili granit intre posesiunile germengleze
de Elba, la Ut, etc.
din Africa estica.. Scrise: *Die deutsche Emin
Petalodie, (botan.) cas de metarmofosa la flori, Pascha-Expeditione (1891); *Das deutsch-ostcand sepalele iau toste caracterele petalelor (me- afrikanische Schutzgebiete (1895), $. a.
tamorfosa progresiva), sau staminele si carpelele
Petersburg, v. Sanct-Petersburg.
castiga" prin transformare toate caracterele pePetersen, Eugen, archeolog, n. 1836 in Heitalelor (metamorfosa regresiva); acest ultim cas ligenhafen (Holstein), 1873 prof. in Dorpat, 1879
se observa la fenle batute sau invoalte: &an- in Praga (membru al expeditiunei austriaca in
claran, garoafe, s. a.
Grecia 1880 si Asia mica' 1882, 1884 si 1885),

www.dacoromanica.ro

Petrovaradin

Petrarca.

575

1886 secretarul institutnlui germ. de archeologie art. 28 si 50 din constitutiune. (Cf. Dissesou,
in Athena. 1887 de asemenea In Roma. &rise: Curs de drept publ. rom. Bucur., 1890.)
Die Kunst des Pheidiase (1873) i Vom alten
Petit mal, (franc) ainet.eala epileptic& v. Epi-

Rome (1898); cu F. v. Luschan: Reisen in lepsie.

Lykien, Milyas und Kibyratise (1889), cu Nie-

mann si contele Lanckoronski Die Stdte Pamphyliens und Pisidiens (1890-92, 2 vol.); scoase
impreun cu Domoszewski i Calderini Die
Marcussule in Rome (1896, 128 tabele).
Petrovaradin, (magh. Ptervdrad, germ. Peter-

Petnehzi, Stefan, om de incredere al lui MihaiuViteazul, trimis de acesta impreun Cu Petra

Armanal in a doua solie la impr. Rudolf II cu

scopul de a fixa terminal expeditiei pentra cu.cerirea Ardealului. P. cu sotul su tug inselati
de secretarul lui Mihaiu, care Ii intovrsa
wardein), oras In Slavonia, cott. Sirmiu, in fatti era cumprat de Bfithory, stint adusi a se incu orasul Neoplanta; are 3777 loc., in majori- tiara ea principele in drumul lor dela Praga
tate Srbi i Croati. P. se compune din o for- spre Muntenia, pentru ca acesta (Bthory) s ja
treatti si dou suburbii (LjudevItev dol 5i Rokov cunoscinta de tratitrile lui Mihaiu cu. Rudolf.
dol); in fortareat pot av loo Vilna la 10,000 P. surprins i neputnd astfel nimici scrisorile,
soldati. Pe timpul Romanilor P. era cunoscut le inghite, iar sotul su Armanul isbutesce s
sub numirile Cusum si Acumincum. In timpul le ascund. (Cf. Xenopol, Ist. Rom. III, 259.)
resboaielor cu Turcii P. a avut un rol destul de
Petnic, com. rur, in cott. Caras-Severiu, Ung.,
Insemnat.
cu 1059 (1890) loc. Rom.
Petinet, resboiu de fmpletit anurnite testuri,
Alexandru, poet maghiar, n 1822 in
formnd o bransa particular industriala.
Kis-Krs, cottul Pesta, fatal sea a fost macePet o I, (botan.) coada, suportul limbului frunzei ; larul Stefan Petrovics, de religiunea evangelic&
de forma cilindnic, sau e convex pe fata in- P. a cercetat scoalele din Flegyhza, Kecskemt,
ferioari i scobit in sghiab pe fata superioara. Szabadszllas, St.-Lrincz, Pesta, Aszd si Selmec,
Mid frunza e compusa, P. care se ramifica' e dar far sd termine nici studiile gimnasiale. 1839
jis P. principal sau rachis, pe el stint P. se- a intrat la militie, de uncle insa, din caus de
cundare, pe acestea tertiare, etc.
morb, a trebuit s fie concediat In 1811. Dupl
Minn de Villeneuve, revolutionar franc., n. iesirea sa dela militie si-a meat norocul la mai
1753 in Chartres, 1789 membru al adunarii na- multe trupe teatrale. Cu toat viata sa aventutionale si al clubului jacobin, 1791 presidentul rioas, P. a cutat sa-si inmulteasca cunoscintele
tribunalului criminal in Paris, 18 Nov. Maire de studind literatura maghiar, mai cu sam aerieParis, provoca 20 Iunie 1792 rescoala plebei, trecii rile lui Gvadnyi, Csokonai si Vrsmarty, si pe
In convent pe partea girondistilor, 2 Iunie 1793 cea universala, indeosebi operele lui Schiller,
arestat, fugi, in Iulie 1794 P. a fost aflat mort Lenau si Heine. Deja in 1842 au aprut in cfla.liinga Bordeaux. (.0euvres de P.e, 1793, 4 vol.). rele maghiare poesii de P.; 1844 a publicat o
Petit, litere, v. Caractere tipografice.
colectiune din ele in brosura, care a fost foarte
Petit i Dulong, legea ior, important lege In bine primita. In anii urmatori a publicat un
chimie. Greutatile atomice a 2 corpuri stint in- numen inseinnat de poesii lirice, cari in curnd au
vers proportionale cn caldurile lor specifice, cu devenit adevrate poesii poporale, apoi un poem
alte cuvinte productul dintre greutatea atomica comic (Ciocanul satuluie), un epos-basm (4anos
si cldura specifica e totdeuna constant. Aceast viteazule), romauul Funja gideluis drama 3Tigru
constanti e 6.4. Exceptie dela aceasta lege par
hiena, mai multe novele, $. a. In 1848 s'a
a face numai 3 element() anume Carbonul, Borul pus in fruntea tinerimii maghiare i prin poesille
si Siliciu, unde constanta e mai mica ca cea data. sale revolutionare, cea mai cunoscut bTalpra,
Se crede insa c aceasta se datoresce erorilor in naagyar le (Sus, Maghiaree), a devenit factor inoperatiune in determinarea caldurei specifice cari semnat al miscrailor acelui an revolutionar. P. a
nu pot fi evitate din causa metoadelor. Aceasta luat parte activa, cu sabia, la luptele date in
lege servii la determinarea greutatilor atomice acel an; a luptat si in Trans. ca adjutant al lui
din moinentul ce se cunoasce caldura specific& Bem. A &Out in lupta dela Sighisoara (31 Iulie
1849), sigilnd ca sfingele su spiritul profetit
[E. M.]
Petitio principii, eroare impotriva corectitatii prin miuunatele sale poesii lince i resboinice.
formale a demonstratiunii logice, care se nasce Poesiile lui P. stint i astaqi foarte iubite ; ele
and in actul argumentarii se ia ca premis, din stint productul unui om genial si exprima in mod
care ar av sa resulte couclusiunea, o judecat, clasic sentiroentele specifice maghiare. Multe din
ce pentru a put fi admisa ca adevrata, sin- ele stint traduse si in romilnesce.
Petrarca, Francesco, n. 1304 In Arezzo, t 1374
gait are trebuinta chiar de aceea conclusiune.
la vita sa Argua, liinga Padova, celebra poet si
[Pl.]
Petitiune, cerere, rugare, jaiba; indeosebi ce- erudit italian, intemeietorul umanismului prin

rere adresata in scris unei autoritti publice.

Dreptul de P. e facultatea ce o are ori ce persoana de a se adresa autorittilor, pentru a le
aduce la cunoscinta cutare fapt si a le cere interventiunea. Dreptul de P. este asigurat cettenilor prin aproape toate constitutiunile mai
moderne. In ordine judiciar, dreptul de P.

se exercit sub forma actiunilor. (v. ac.) Dreptul

de P. de naturft politica e un drept public,

care a fost recunoscut in Englitera aural din
sed. XII, In Francia din 1789, in Rom. prin

descoperirea literaturei clasice antice, si al limbei

italiene prin poesiile sale. P. e primal care in-

cep iarsi a serie in o latineasca corect si

elegant& Operele sale latine stint: cea mai insemnat, Al rica', epopee, in care glorifica pe
Scipioni si pentra care a fost incoronat de poet
in Roma, 1341; apoi Poernata minoras 3 vol.,
Milano 1824-34, cuprinOnd: *De contemptu
mundi, De vita solitaria, De vera sapientia, De
remediis utriusque fortunae, De sui ipsius et
aliorum ignorantia, De rebus memorandis, De

www.dacoromanica.ro

576

Petrarii

Petri.

viris ilnstribus, s. a. Insemnate sant i episto- 12 protest., 36 mos.), o swan prim., un cabinet
lele sale, cea mai buna ed. de Fracassetti, Flo- de lectura Viitorul. Aici a fost o manastire de
renta 1859-70, 7 vol. ca comentare. Populari- calugarite, pentru cari Stefan cel Mare in 1487
tatea sa tug o datoresce P. poesiilor sale italiene, zidi o biserica de piatra. Aceasta se mink pe
Rime in vita e in morte di Laura (v. so.), pentru nrina, dar fu restaurata de Calistru, episcop al
care Schopenhauer Il numesce cel mai mare poet Radautului, futre 1709 $i 1724. Manastirea de
liric. (Cf. Bibliografia Petrarchesca de Ferrazzi, calugArite fu desfiintata in 1786, remannd biBassano 1877; Francesco P. de Bartoli, Flor. serica ca biserico. parochian'. (Cf. Vickenhauser
1884; Die Wiederbelebung des klassischen Alter- F. A., Geschichte der Klster; St. Onofri, Hotams, de Voigt 1880; si P.-s Leben und Werke, rodnik und Petroutz. Cernaut, 1881; Orient I.,
de Krting, Leipzig 1878. Le rime (poesiile ital.) Fondul religionar. Cernaut, 1891.)
comentate de multi, ed. cea mai burn' e cea
Petrefact, (geologie) animal sau planta, ale
[M. S.]
carui parti organice sant inlocuite prin subPetrarii, com. rur. in Rom., j. Dambovita, stante minerale (calcit, aragonit, quart, opal, etc.).
computa din 6 cat. eu 2287 loc. (Diet. geogr.
Petrele Albe, munte in Rom., j. Mehedinti,

mentan de Leopardi.)

1890), 2 biserici r3i 1 $coalii; cariere de pietri pl. Clooani, la granita.

de moara; 2 tirguri anuale.

Petraril de Jos $i P. de sus, 2 coin. rur. in
Rom., j. Valcea, ces dintaiu en 822 loc., 3 biserici si 1 scoald, ces de a doua cu 1290 loc.,
1 biserica si 1 ocean. (Diet. geogr. 1893.)
Petraseu cel Bun sau Petru II, a fost domn
In Muntenia (1554-58), fiut lui Radu Ganging.
El a fost trimis de Turci Mt' sprijineasca pe regina Isabela contra lui Ferdinand, $i Ardelenii
se supuserd reginei. A fost otravit de un boier,
Socol, care a si luat domnia putin, pain a foot

Petresci, comuna rur. in Rom., v. Patrudeci

de cruci.

Petrescu, Zaharia Dr., medio militar, in-

spector de brigada, $eful spitalului militar central,

profesor de terapeutica la facultatea de medicina
din
membru coresp. al Acad. rom.,
n. 25Bucuresci'
Apr. 1841. Publicatii: Elemente de pharmacologie, 1870; Hydrotherapia contra in fectiun ei

tifice, i878; Raport asupra expositiunei internationale de igien1 din Berlin in 1883; Elemente de terapeutica i materie medicall, 1884;

gonit de Turei. P. a fost un domn bun. El e Raport asupra lucrarilor antaiului congres pentru
tatal lui P. Cercel $i al lui Mihaiu Viteazul. studiul tuberculosei, 1888; Bryonia alba, ein neues

Fiul acestuia anca a purtat numele de Petrascu. A ntihaemorrhagicum und die Behandlung der
Petrascu, Nicolae, scriitor roman, n. 5 Dec. Pneumonie mit Digitalis in grossen Dosen, 1888;
1859 in orasul Tecuciu.
Mont studiile li- 'Cher die Methode um der Contagiositat der tu-

ceale in Brlad si cursurile de drept in Bu- berculosen Sputa vorzubeugen, 1888; Recherches

curesci. La 1885 a intrat in cariera diplo- cliniques et experimentales sur l'antisepsie m-

matica ca atasat la ministerial de externe; la dicale, 1889; L'action hypercintique de la di1888 e fj ef de cabinet al ministrului Carp ; la gitate et son action antiphlogistique dans la
1889 secretar de legatiune la Paris $i preste un pneumonie, 1889 13i diferite rapoarte.
an la Constantinopole. In 1892 s'a retrae din
Petrescu, Vangeliu, invatator la scoala rom.
cariera diplomatica. Ca scriitor a debutat in Con- din Cru$evo in Macedonia, care s'a facut =-

vorbiri literare cu studii de istoria literara eontimporana. A tiparit apoi treptat 4 vol. de entice
intitulate: Scriitori roman contimporani ; Vasile
Alexandri 1 vol.; Alihail Eminescu 1 vol. ; T.

nosed prin publicarea unui op in limba aramaneasca sub titlul: Mostre de dialectal macedoromane.Buc. 1880. Vol. I confine un basm. Vol.

1881, contine 25 de cfintece, pi alto.

Maiorescu, Delavrancea, D. 011Anescu, Th. $erPetrestli de jos, com. rur. in Rom., j. Gorj, cu
banescu, Naum, C. Mille, G. Sion 1
B. P. 1311 loc. (Diet. geogr. 1892), 2 biserim 5i1 $coala.

Haodhu, loan Ghica, Caragiale, Duiliu

vol.'ZamfiPetrestii de VrsAturi, com, rur. in Rom., j.
rescu, Grigore Poucescu 1 vol. A scris in Con- Gorj, compusa din 4 cat. cu 1101 loc. (Diet.
stitutionalul, revista Ateneul roman, etc. Alte geogr. 1892), 3 biserici.
Petri, Vasile, organisatoral ocoalei moderne la
monografii artistice si politice ca: Pictorul Grigorescu, Th. Aman, C. A. Rosetti, D. Bratianu, etc. Romanii din Trans. si Ung., n. in 2/14 Febr. 1833

A fundat si dirige de cinci atai revista Litera- in com. Mocod., Trans. Studiile pedagogice le-a

tara si arta romana, in care serie regulat ar- facut in Praga. Piing la 1860 invittator al $coalei
ticole atat sub numele s'ou cat si sub diferite capitale, iar dala 1860-69 prof. la pedagogiul din
pseudonime. (v. Costin A.)
Ptrapni, com, rur. ea &Annul Tovarenca
PAraul alb (Biliipotok), atenenta la parochia Mareniceni, mosie boiereasca in capit. si jud. Vij-

Nasitud, apoi prof. al pedagogiului de stat din

Deva. Dela 1871-75 director al $coalelor grani-

taresei din fostul reg. rom. I dela Orlat. Ca prof.

In Deva $i inspector al calor 41 scoale rom. facuse

nitei in Bucovina, are 524 loc. (512 ort.-or., prin vastele sale cunoscinte pedagogice si prin
tactul 5i rutina sa pedagogica din acel institut
4 rom.-cat., 8 mos.), 1 bisericA filiall.
o singura
rtrAuful pe Sirete, dejos fi de
com. rur., dar douo parochii, mooie
sus'boiereasca
In capit. si jud. Storojinetului in Bucovina, are
ca com. 3554 loc. (3160 ort.-or., 167 rom.-cal.
si uniati, 227 mos.), cate 1 $coala primara, stathine de cale feran. Patrdutul pe Suceava, coni.
rur. cu eat. Bunintul, Cruceana, Florinta, Lipo-

o adevorata academia pedagogica, la care alergau

invtitorii spre a-5i completa studiile. Dela el

avem: 1) Elementar sau Abcdariu 1864. 2) Scriptologia, indreptar la tractarea Abcdarului, 1872.

3) Instructiune privitoare la tractarea crtilor

scolastice, 1872. 4) Nou Abcdariu Romanesc.

5) Legendar. 6) Sistemul metric. 7) Plan de leevenii, Mihovenii, Mitocul sau Prisaca oi Racova, tiuni. 8) Legea de pensiune. 9) A. redactat patru
mosie tuOnastireasca in cApit. 5i jud. Sucevei in ani cele mai bune foi pedagogice: z$coala roBucovina, are 2638 loc. (2538 ort.-or., 52 rom.-cat.,

$coala practick

www.dacoromanica.ro

Petricani

577

Petrino.

Petricanl, com. rur. in Rom., j. Neamtu, corn- in 1855 isi cump6rti. mosia Budinitul in Bucopusa din 16 ciit. cu 3334 loc. (Diet. geogr. 1895), vina si infra in curentul autonomistilor romani

6 biserici si 2 scoale.
bucovineni; in 1861 fa ales deputat in dieta
Petrleeieu, $tefan, domnul Moldovei (vara Bucovinei si in camera deputatilor a consiliului
1672iarna 1674), ales de boieri, cu invoirea imp. din Viena, mide verbi in favoarea RomaSultanului, dupfi a doua mazilire a lui Duca-Vocla nilor din imperiul austro-nngar; participa apoi
si dup re fusul lui Ilie Sturdza de a primi scaunul. la toate miscarile autonomiste bisericesci pentru
Era tocmai vremea r6sboiului turco-polon $i dupa reorganisarea diecesei Bucovinei si pentru introluarea Camenitei (30 Aug. 1672). P. avea sit isco- ducerea unui congres compus din preoti 5i lumeni.
deasca misarile politice lesesci, s ingrijasca Sub ministeriul Alfred Potocki (Apr. 1870Febr.
aprovisionarea garnisoanei din Camenita si a ar- 1871), fa ministru al agriculturei comerciului

matei tabrit. la Hotin, $i s. intocmeasca podurile necesare trupelor. Greuttile acestea si

insultatoarea purtare a comandantilor turci fat/
de popor, boieri $i domn, apropie pe Voda de

si al lucrrilor publica. Dup ciiderea ministeriului Potocki, A. P. fca obstructiune in nona

dietti a Bucovinei ; starui in 1872 pentru infiintares unei societati politice, numite a autonomiPoloni. In Nov. 1673 acestia yin la Hotin. In stilor nationali i pentru editarea unni (Par germ.

toiul luptei P. prasesce ftis pe Turd, cari sub titlul de ter Patriots din care apii.rurtinumai

pierd marea batalie (10 Nov.) si se retrag in cea

mai mare parte preste Dunre. Polonii totusi nu
profita indeajuns de victorie, caci generalul Sobieski spera un ajutor bnesc dela Turci ca
ocupe tronul Poloniei. Din aceasta pricing multi
boieri rnoldoveni, in frunte cu Miren Costin, p-

rases pe P. Acesta planula sa intro in intele-

35 de numere, dar negasind sprijinul dorit, parasi terenul politic si remase activ nuinai pe cel
economic, infiintand pentru Bucovina un institut
de credit fonciar, al carui presedinte fa pana la

moartea sa (Iul. 1898). A staruit mult pentru

aducerea Ali ferate dela Lema (Lemberg) prin

Bucovina la Iasi si pentru desvoltarea unei revele
de cal fer. locale. Fratele s6u mai mare
Petrino Niculae, n. 1817 in Vigcriat pe C.,
t 1890, a audiat in Cernu i apoi din 1835

gere cu Moscovia (Mart. 1674), and e mazilit,

iar dupa lupta dela movila Riibaei, gonit din Iasi
si teara. Urmasul stiu fa Dimitrascu Cantacuzin
inainte a administrat moshi phrintasc, a lui
Grecul.
[Agulettil
Petriceicu, y. si Hasd6u.
Apostol P.; in 1860 fa chiemat ca representant
Petrifalau, (germ. Petersdorf; magy. Peter- al Bucovinei in consiliul imp. inmultit, iar
falroa), com. mare in Trans., cott. Sibiiu, cu promulgarea constitutiunii imp. din 21 Febr. 1861
1999 loc. (1891) Sasi si Romani. Loc. se ocupti Cu fa ales deputat in dieta Bucovinei, in care remase
agricultura, vieritul si impletitul paielor pentru Oda in 1866. De ac inainte tea retras la mosia
palarii. In P. se afla o fabrica de !Artie, care Vscaut. Al treilea frate
ocupa la 300 lucratori, in mare parte si Romani.
Petrino P. Oto, n. 13 Febr. 1834, a studiat
In apropiere de P. se afia urme de-ale Romanilor ; In Cernaut gimnasiul, In Wiirttemberg agriculP. este granita etuografica intre Romani si Sasi. tura, deveni din 1856 incoace administrator de
Petrificatiune, inlocuirea materiilor organice ale mosii si in 1875 fa nutria consilier domenial
unui animal sau ale unei plante prin substante mi- la directiunea bunurilor fondului bisericesc,

nerale (v. petrefact). Structura orgaoicti, uneori

si forma corpului in general, reman neschimbate.
Petrila, com. rur. n Trans., cott. Hunedoara,
cu 3471 loc. Romani (2688) si Maghiari, cari in
majoritatea lor sfint minen. Pe hotarul acestei
com. silnt mine de ciirbuni.
Petrini-Galatzi, Mihail, medic, n. 1846, a facut
studiile sale parte in Romania, parte in Francia.
1881 prof. de istologie la facult. de medicina in
Bueuresci, 1891 prof. de clinical dermatological
si sifilitica la aceast facultate. A scris: Tratat
elementar de histologia- umana (1881), Istoria
anatomiei generale (1881), Le traitement de la
syphilis (1889), Lectiuni chimice asupra boalelor

care calitate t 27 Ian. 1884. Dintru inceput

era in curentul cultural al nationalistilor rota/1i

si publici in Foaia societtii pentru cult. pi lit.
rom. in Bucov. in 1868 un articol: Opt eile in
Moldova; dar pe urm a seria munai in litnba

germana. A publicat in Jahrbuch der geolo-

gischen Reichsanstalte 1) pro 1868, Petrefacten

vom Dniester-Ufer bei Onuth ; 2) pro 1875,
tber die Stellimg des Gypses in Ostgalizien und
Bukowina, $i 3) in Mitteilungen der anthropologischen Gesellschaft, Wien 1871, Steingeriithe
aus der Bakowina, s. a.
Petrino, .Dumitru, poet, n. 1846 in Rujnita

In Basarabia. In 1870 publica in Cerniut un

de piele (1892), Lectiuni de clinica dermatologica volum de poesii intitulat Lumine si Umbre i in
(1891), etc.
1875 un poem frumos, intitulat Raul. In acelasi

Petrinjel, P6trunjel, Patrungel, Pe- an trece in Moldova, unde fa primit cu bratele

trinj ei, numirile romanesci ale plantei culti- intinse de fare junimea insufletita pentru ideavate Petroselinum sativum Hoffm. (sin. Carum luri nationale. In urmii mai publicase in ConPetroselinum Benth. V. ac.).
vorbiri literare din Ia.si pro 1875 dam poesii

Petrnjelul cdnelui, numele popular al plantei

Aethusa Gynapium L. (v. ac.).
Petrino, I) P. Alexandra, baron, om politic,
descendent dintr'o familie din Cepelevo de HMO
Ianina in Albania, venita in Moldova intre 1769
si 1774; n. 1824 in Vascaut pe Ceremus in

si in 1876 in foaia Familia din Ungaria un poem

In trei canturi, intitulat La gura sobii, apoi i-se
dete postal de director la biblioteca statului din
Iasi $i mai pe urma i-se incredinta si supletura
catedrei vacante pentru istoria limbei si literaturii rom, dala universitatea de acolo. t 29 Apr.
Bucovina, absolvit studiile gimnasiale si filosofice 1875 in Bucur. (Cf. Sion G. in Revista noui de
in Cernaut, iar cele iuridice in Viena $i Paris; Hasdu pro 1891, pag. 46-54; Morar C., Parti
1848 se intoarse in patrie, petrec catva limp din istoria Romanilor bucov. Cernaut, 1893.)
prin Iasi si particip acolo la miscarile politice;
[Dr. I. G. Sbiera.)
Enciclopedia rominli. Vol. Ill.

www.dacoromanica.ro

31

578

Petris

Petrol.

Petris, numirea veche Petterche, corn. mica s'au consolidat in orepOturile solului sau in caviIn Ung., cott. Arad. Apare n analele vechi la ttile sale (Daubre, Mendelejen, Abich, Herteau,

1337 ca prediu, 1384 loc. Rom. gr.-or. Teritoriul Ringlay, Gr. Cobalcesou, C. R. Minces, Gr. Filit).

mantos, put-in fructifer. E posesiunea contelui Pe MO aceasta ipotesa a originei initiale inKinszky Zdenko, care pentru exvloatarea pddu- terne a idrocarburelor, mai exist multe alte, din
rilor seculare a instalat o cale feratii prin vaile cari vom mentions numai douii mai importante
muntilor. Loc. se ocupa nu industria de cas ipotesa lui Berthelot a originei chimice a P.-lui,
si de lemne, agricultura, pomaritul, prsesc vite dup care in interiorul globului terestru, din
lucrarea simultana a metalelor alcaline, a apei
frumoase.
Petrit, Ignat, dascal, amintit de Daniil Pano- $i caldurei asupra acidului carbonic, care a pdneanul, traducdtorul Pravilei celei marl (tiparitg truns dela suprafatd, s'ar produce acetiluri alla 1652 in Tirgoviste), *and ca dela P. I. si Pan- caline, acestea in presenta vaporilor de apd,
telimon Ligaridis, dascali desdvirviti amndoi din a idrogenului ar da nascere la idrocarbure conHio, a invtat putinell gramaticii i sintaxicul.e densate : petrol, bitumen, catran; dupa a treia
ipotesa idrocarburii stint de origine organica,
(Cf. Xenopol, Ist. Rom. IV, 166).
Petroaia, com. rur. in Rom., j. Dambovita, iesiti din descompunere de materii vegetale
compus din 7 cat. cu 2114 loc. (Diet. geogr. animale, de numero$i pesci, cari au murit din
1890); 5 biserici si 1 $coalI. Tirg la 29 Iunie. causa cantitatilor enorme de sare de mare ce
Petroasa, (magh. Petrosz). 1) P., com. mica s'a depus in unele mdri inchise (Engler, Dieuin Ungaria, cott. Bihor, situat intr'un loe ro- lafait, Oxenius, Jacquard). P.-ul este intrebuintat
mantic sub poalele muntilor Bihor. 814 loc. din timpuri foarte vechi, Strabo sio Dioseoride
Rom. gr.-or. In muntii dela P. s'au exploatat relateazd, cd el a intrat in compositia materiilor
min ele de aram i fier, cari erau posesiunea de cari s'au servit Egiptenii pentru conservarea
episcopului roman gr.-cat. de Oradea mare, afli si marnifiarea mortilor,
Herodot vorbesce de pu..
Zacyantha, Diosinsa stint ruinate. Teritoriul muntos. Loc. se rificarea P.-lui usitata in nsula
i
ocup cu industria de casl, pornaritul, agricul- conde 5i si Pliniu arat, cd in Sicilia P.-ul se intrebuinta la luminat, in Babilonia smoala mtnerala
tura, prsesc vite, oi, porci, capre.
[A-1
2) Petroasa, com. mica in Ardeal, cott. Hune- (bitumen) a servit la constructiuni. In timpul
doara, cu 980 loc. Romani gr.-or. Teritoriul modern Englezii au inceput cu destilarea si ramuntos, putin arator. Loc. se ocupfi cu industria finarea P.-lui in 1847. In Romania P.-ul este
de casa, lemnaritul, agricultura, pomaritul, prd- cunoscut de mult, rnai multe sate cu numele de
sesc vite frumoase. Intre muntii romantici se Pdcuretii indica vechimea lui. Principele D. Canafld un cataract, cum si o pester de stalactite temir, in 1716, in Descriptio antiqui et hodierni
t}i stalagmite. In aceast pestera se afla ose- status Moldaviae, vorbesce de plicura, care isminte de Ursus spelaeus Blumb. (Cf. Tgls voresce amestecata ca apa ta apropierea satului
Gdbor, Egy uj csontbarlang a dli Kiirptok sze- Moinesci, in tinutul Bacitului, si care servesce
gelyzetbal).

Petroasa, tesaurul dela, v. Pietroasa.

[4-]

pentruungerea carelor ;.o mai mentioneaza Anatol

de Demidoff in descriptiunea caletoriei facute in

Petrogenesa, sciinta care se ocupa cu originea Romania in 1840. In satul Pacuretii din distr..
si genesa rocelor.
Prahova s'a extras P. in anii 1835-40. Industria
Petrograte, sciinta care se ocupa cu studiul P.-lui a inceput a se desvolta in Romania in
rocelor. Tratate de P.: Zirkel, Lehrbuch der 1856; pe la 1860 s'a facut primul export de P.
Petrographie, 3 volume; Rosenbusch, Physio- brut si rafinat la Marsilia, dar productia primigraphie der Gesteine, Rosenbusch, Elemente der tiv din acele timpuri n'a putut concura ca cea

Gesteinsiehre, Loewinson-Lessing, Lexikon d. P., americana; tocmai in cei din urma 16 ani industria P.-lui a luat in Romania o desvoltare mai

Jannetaz, Les roches, etc.

Petroiu, com. rur. in Rom., j. Ialomita, for- mare; in unele exploatdri se inlocuiesc treptat
mata din un singur sat, situat pe termal tang sdpaturile de puturi dupa metoda veche prin sonde
al bratului Borcea, cu 1277 loc. (Diet. geogr. moderne. In 1897 s'au produs in tot regatul

1897) 1 biseric si 2 $coale.

Petrol,

roman 1.795,447 hectolitri sau 12,000 vagoane

(Petroleu,leurd, Pecurd, Theiu, de P. Densitatea P.-lui brut variaza intro 0.770

Oleiu mineral, Nafta, Unt de ntift, .F'otoghen,

Oleum petrae), este un idrocarbur (carbur de
idrogen) lichid, oleios viscos, opac de coloare
galbend, verquie, roscat, bruna, bruna-neagrO,
inflamabil, care se Oa in piimant si pe langa
care se gases si idrocarbure solide, semilichide

si 0.968, el nu se intrebuinteaza in stare bruta,

ci se supune la destilatiunea fractionata $i se
rafineaza in fabrici speciale, in can se separa
diferitele grupe de idrocarbure din cari el este
compus si cari sfint constituite in termin rnediu
880/0 carbon si 120/e idrogen. Unele din aceste
$i gazoase. P.-ul isvoresce pe alocurea singar din idrocarbure se volatiliseaza $i se aprind la tempamnt ori se extrage prin stiparea de puturi peratura ordinar a aerului. Idrocarburele mai
de adfincime diferifft; el se gasesce in Italia, ware ale P.-lui, cari destileazd intre 00 $i 150 C
Francia, Rom finia, Ungaria, Austria, Rusia, Persia, si cari au densitatea de 0.702-0.780, se numesc
China, India, Canada, in Statele Unite ale Ame- Benzine, li-se dan insd si alte nwniri, dupa temricei. P.-ul are origine plutonica (eruptiva); peratura mai joasd la care destileaza: Eter de P..
presenta lui In scoarta globului terestru este Esenta de P., Cimogen, Rigolin, Gazolin, Nafta,
datorita marilor dislocatiuni terestre, ca erup- Ligroin. Intre 150 si 300 destileaza oleiul lutiuni violente si prelungite prin seria unui mare minator, Korasenut, avand densitate de 0.780
numeir de secoli, ca emanatiuni de felurite ma- pana 0.810. Oleiurile grele, cart destileaza la
terii, ce n'au putut proveni decat din plasm in- temperatura mai inalta cleat de 300 C, conterna i topita a globului, si dintre cari unele stitue materialul pentru prepararea oleiui.ui mi-

www.dacoromanica.ro

Petroman

579

Petronius Arbiter.

neral pentru unsul de masine, de roate, pentru rivatele si aplicafiunile lui. Bucur., 1881; Gr.
extragerea de Yaselin si Parafina". Cokul, care Cobdlcescu, Memoriile scoalei militare din Iasi,
remarie ca residuul destilafiunei, este un bun 1883; Tietze, Notizen fiber die Gegend zwischen
combustibil compus din carbon carat. Destilatul Plojeschti und Kampina in der Walachei, Jahresdestinat pentru iluminare se rafineazd pnn adao- bericht der k. k. geol. Reichsanstalt. Wien, 1883;

gire de acid sulfuric si neutralisare cu soda Olszewski, Studien iiber die Verhdltnisse der

causticl; el trebue sd fie liber de constituantele Petroleum-Industrie in Roma:lien, 1883; Gr. Cocele mai volatile, cele rnai explosibile ale P.-ului, balcescu, Despre originea i zdcarnintele P.-ului
sd nu confina decat cel /unit 5/0 benzine, nici In Carpafi, Anal. Acad. rom. Bucuresci, 1887;
mai mult deciit 100/0 oleiuri grele, parafinate, C. 'strati, P.-ul impur ce se vinde in comerciu,
cari nu ard complet in lampa ordinara i stricd Anuarul Facult. de sciinfe din Bucuresci, 1889;
atmosfera, produand un fum greu, begat in C. Burki, A. O. Saligny, N. Cucu si C. Istrati,
oxid de carbon din care se depune funingine Cercetari asupra pacurilor din Romania. Bucur.
pe orificiile cdilor respiratoni si pe obiectele 1891; A. Bernad-Lendway, St. Cucu, I. Felix,
aflate in localul iluminat.
C. Istrati si A. O. Saligny, Raport asupra meP.-ul laminator de build calitate fierbe la 2000, surilor necesare pentru priveghiarea industriei
are greutate specified de 0.81 si nu emite vapori
comerciului de P., cu un proiect de regulaexplosibili la temperaturd mai joasd de 210-2300. meat. Bucur., 1892; C. Istrati, Sur les ptroles
Pentru coustatarea temperaturei, la care se in- de Roumania Bullet. de la Soc. de Chimie de
flameazd P.-ul, ne servim de aparatul Abel- Paris, VII, 1892; V. Bufureanu, Raport asupra
Pensky, in cate se incaldesce incet P.-ul in- P.-urilor din comerciu, 1896; C. I. Bratianu,
chis, papa clad o scanteie, care trece 5-6 mm. Principii pentru cautarea i exploatarea fifeiului,
deasupra suprafefei lui, produce o explosione. Bulet. soc. politechn. rom. Bucur., 1896; C. R.
P.-ul mai ser vosee pentru fabricarea de gaz la- Mircea si Gr. Filiti, P.-ul, studiu sciinfific fA
minator, pentru punerea in miscare de diferifi economic. Bucur., 1898; A. Bornad-Lendway,
motori, ca combustibil pentru incaldirea de sobe Analisele P.-urilor romane si a derivatelor lor
EA de cazane a masinilor motrice, a diferitelor din cotnerciu, 1880-99; A. O. Saligny, Analidestilani. Rafinariile de P. ale Stelei Romane sele P.-unlor romane si a derivatelor lor, 1885
se servesc ca combustibil de residuele destila- pana 1899; I. Felix, Rapoartele generale asupra
fiunii P.-ului amestecate cu benzind; unele va- Igienei publice i serviciului sanitar a regat. rom.
poare romane i multe locomotive ale cailor f e- Bucuresci, 1893-99; C. Istrati, Cateva cuvinte

rate romfine se incaldesc cu un amestec de asupra P.-ului ce se viudo in capitald, Bulet.

lignita si de P., injectandu-se P.-al in picaturi soc. de soli* fisice V, 1899; L. Edeleanu
fine in lignita aprinsd. Benzina se mai intre- G. A. Filiti, Contribufiuni la studiul P.-ului.

buinfeaza in industrie pentru extragerea oleiu- Bucur., 1899 si 1900; P. Poni, Cercetdri asupra
rilor din seminfe graso i in parfumarie.
composifiunii chimice a P.-urilor romane, Anal.
in medicina omeneasca si veterinara P.-ul ser- Acad. rom. Ser. II, t. XXIII. Bucur., 1890;
vesce din vechime ca medicament, in unele Far- C. Burki, tudes sur les ptroles routnaines,
macopee niai figureaza si astadi Oleium petrae Bulet. soc. de soli* din Bucur. IX. Bucur., 1900;
rubrum, intrebuinfat in contra unor boale ale V. S. Gutzu, Rafinarea P.-ului crud in Statele
cailor respiratoni, ale pielei ; N. Kalinderu
Unite ale Americei. Bucur., 1898.
[I. Felix.]
alfi medici il prescriu contra Leprei ; benzina
Petroman, com. rur. in Banat, Ung., cott.
omoara parasifii pielei i vindeca raia omului Timis, cu 1818 loc. Romani.
si a animalelor.
Petromyzon, fluviatilis, (zool.) v. Lamperto.
In regatul roman Regulamentul asupra faPetronius Arbiter, scriitor din secl. I d. Chr.,
bricafiunii i vndarii produselor destilafitmii foarte probabil acel Galas P., despre care serio
P.-ului din 1894 prescrie precaufiunile nece- Tacit in anale, cartea 16, cd a fost consul, prosare pentru inlaturarea pericolelor sanitare
consul in Bitinia, i apoi figurft la curtea lui
igienice ce se pot nasce la destilarea, transpor- Nerone ca arbiter elegantiae, prima autoritate
tarea i depositarea P.-ului, i preciseaza cali- in aprecierea frumosului i placerilor estetice. In
tafile ce trebue sa insuseasca P.-ul laminator, urma, caqut in disgrafie prin intrigile lui Tigeliat. Regulamentul pentru msurile de aprarea linus, se sinucise deschidendu-si vinele. Siensanatafii publico fafa de exploatanle de P. din kievics, in romanul sea Quovadis, representa pe
1899 prescrie precaufiunite necesarii la insta- P. ea tipul ideal al viefii antice, etice i estetice.
larea de sonde si de pufuri de P. pentru preve- P. in romanul sen Satirae, povestind aventunirea de incendii, de explusii, de infectarea apelor. rile unui Encolpius in Italia de jos, zugravesce
Liter.: Coquand, Sur les gites de *role de la cu mult talent t3i spirit ironic corupfiunea moValachie et de la Moldavie. Paris, 1867; Capellini, ravurilor si a gustului estetic in societatea roGiacimenti petroliferi di Valachia. Bologna, 1868; mana de atunci. Seria in prosa amestecata cu
Foetteiie, Verhandlungen der k. k. geologischen versuri, parte inteo latineasca clasica coreotd,
Reichsanstalt. Wien, 1890; Fuchs und Sarasin, parte in lingua rustica adeseori obscend, acest
Das En161 von Kampina, 1872; I. Felix, Hy- roman e foarte important ca oglindt a societafii
gienische Studien fiber Petroleum, in Deutsche romane cum si a limbei literare i poporane din

Vierteljahrschr. far 6. Gesundheitspfiege. Braun- acel timp. A remas numai in fragmente. Col mai
schweig, 1872; I. Felix, Studii igienice asupra insemnat fragment, Cina lui Trimalchion, tiparit

P.-ului, in Revista sciinf. H. Bucuresci, 1872;

C. D. Hide, Uber das Neogenbecken
von Ploiesci, Jahresber. der k. k. geologischen
Reichsanstalt. Wien, 1877; N. Cucu, P.-ul, de-

si separat, s'a gasit de abia in 1650 la Trau,

In Dalmatia. Cea tnai band ed. a operei lui P.
e de Biicheler 1862, a II ed. 1871; in trad.
germ. 1874.

www.dacoromanica.ro

[ff. S.]
37*

580

Petrosani Petra.

Petrosani, com. rur. in Rom., j. Vlasca, si- Petru, apostol, Sf., s'a numit Simon, Christos
tuata in rnarginea baltii cu acelasi nume ; are i-a schimbat numele in Petra sau Cepha (ce
1151 loc. (Diet. geogr. 1890), 1 biserica si 2 In limbs siro-chaldaica inseamna: piatra). P. de
scoale. Loc, se afla in stare bun.
profesiune a fost pescar din Betsaida, ca si tatal
Petroseni, central anal basin situat intre muntii R611 lona, si fratele sea Andreiu. Locuia in CaVulcanului, ai Parngului, ai Sebesuiui i ai Ha- pharnaum si era casatorit. El a fost unul dintre
tegului, 610 m. alfitudine. Basinul P, Mid cu cei dintaiu chiemati la apostolie ai a remas netotal in Transilvania, comunicl cu Romania prin deslipit de Isu.s; a fost de un temperament sanangustul dar pitorescul defileu al Jiului, format guinic, si de ad se explic unele fapte pripite
de muntii Vulcanului i ai Parangului ; defileul din viata lui, cum a fost folosirea armai, cilnd
lung de aproape 80 km. tine din Livezeni [Ana trimisii sinedriului au prins pe Isus, si lapdarea
la Bumbesci. El rnai comunica ea Romania si lui de Isus. P. a insotit pe !sus chnd a inviat
prin pasul Vuleanului (1624 m.), situat la 7 km. fata lui Iair, cu ocasiunea schimbarii la fata pe
la vestal Jiului, pe unde trece o poteca ce duce muntele Tabor si in gradina Getsemani, inainte
dela Vulcan (Trans.) la Cartin (Romania). Cu de patina; el e amintit intre apostoli totdeuna
Transilvania comunica basinul prin pasul Meri- In local prim, si el s'a considerat pe sine totforului (800 m.) pe uncle trece soseaua i cales deans de principele ion. P. a propus sa se aleage,
ferata ce unesce Petrosenii cu interiorul Tran- alt apostol In local lui luda; el a predicat mai
silvaniei. Basinul Petrosenilor poseda gismente antaiu dupa pogorirea splritului sf.; pi a piimit
de antracita in plink' exploatatie. El formeaza si pagfini in biserica (pe centurionul Cornelia,
ca o cetate asvirlita chiar pe granita romana, Fapt ap. 10, 1 ur.). P. in a. 42, alungat din
din care se observa trecerile prin defileul Jralui Ierusafim, s'a dus in Antiochia, uncle a fundat
prin pasul Vulcanului, pe unde Austriacii con- episcopatul ; de acolo in Roma, intemeiand bistruisera o osea, care le servi ca linie de ope- serica de acolo. La 52 a condus sinodul apostoratiune Cat timp ei an avut Oltenia in stapnire lilor in Ierusalim ; apoi a cercetat mai multe
(1718-1736). Valoarea lui strategica o denot' biserici; la 67 impreuna cu ap. Pavel s'a renu numai situatiunea sa pe o linie mare de co- intors la Roma, unde, sub Nero, a suferit marmunicatie preste munti, dar si urmele de fortifi- tiriu, restignit fiind cu capul in jos, la 29 Iunie 67.
catiuni aflate in basin, la intrarea Jiului In defileu, P. a scris 2 .epistole.
ca si cele din teara (Porceni), ori numele de Cetatea
Petru, (Calopetru), domn al Bulgarilor si Ro-

Boleit de langa Merisor. P. insusi e o com. mnilor, v. Asanescii.

mica' in cott. Hunedoara. Are un prediu Dil$a
Petru, Domni ai Moldovei:
si 3774 loc. Rom., Germ., Magh. i alte natioPetru I, Mufat, v. Musat
nalitati. Statiune de cale fer. i mai multe oficii.
P. e central exploatarii minelor de carbuni din
vales Jrarilor. La P. si innprejurime sant bogate
straturi de carbuni. Exploatarea s'a inceput pe
la 1840, iar din 1867 se exploatesza in msur
rnai mare. In acest an a deschis aici o baie societatea de mine si usine din Brasov ; statul
asemenea are bai. Productiunea societtii de
mine este anual cam 21/1 milioane maji metrice,
In valoare de 2 milioane cor.
In P. se eta sediul unui protopopiat gr.-cat.
roman, la care apartin 16 parochii, Cu 13,315

Petru II, (1448-49), fiu al lui Alexandra ce!

Bun (deosebit de P. III Aren). El lu domnia
cu ajutorul cumnatului sea loan Hunyadi,

lupta cu Roman II (fiul lui Ilias), care era ajutat

de Poloni, si cedh Ungurilor Chilia, pe care Aloldovenii o luaserii mai inainte dela Teara-Romilneasce.. Desi ajutat de Unguri In contra Polonilor, P. recunosch. suzeranitatea Poloniei, dupa
obiceiul predecesorilor
; parasit apoi de Unguri, el f resturnat de Alexandra II, fratele
lui Roman II.

Petru III, (supranumit Aron), 1455-57, fiu

natural al lui Alexandra ce! Bun, (deosebit de
Petrosilex, ma' ; mai inainte se desemnau ca P. II, pe care il numesce ca predecesor si frate).
P. roce fin cristaline eruptive si metamorfice, ca Ca pretendent la domnie, P. are lupte mai rattail
unii porfiri, halleflinta, etc. Astgi petrogr. fran- cu Bogdan II, pe care il ucide la Reuseni (Oct.
cezi numeso P. massa compacta a rocelor por- 1451), apoi cu Alexandra II, pe care il invinge
fifice, cari presinti fenomene de devitrificatiune la Movile (Martie 1455) si il silesce a se retrage
(microfelsit a autor. germarai).
la Cetatea Alba. In Oct. 1455, P. trimite regelui
Petrosita, com, fur. in Rom., j. Diimbovita, Poloniei obicinuitul omagiu de fidelitate, pe care
compusb. din 2 cit. ca 1900 loc. (Diet. geogr. it inoiesce in Iunie 1456, cand confirma 5i pri1890), 3 biserici si 1 scoala ca doll puteri di- vilegiul comercial al tatalui sea Alexandra pentru
dactice. E strabatut de dui Ialomita.
negutatorii poloni. In 1456, P. se invoi sa plaPetrova, com, rur. in T.Ingaria, cott. Mara- teasca Turcilor un tribut de 2000 galbeni, spre
mares, cu 3061 loc. Romani (1417), Ruteni
a inlatura pericolul ce Il ameninta din aceasta
Germani.
parte. El Hi resturnat de Stefan cel Mare, fiul
Petrovici, Lazar, Dr., n. 4/16 Nov. 1856 in lui Bogdan II, care il invinse In done lupte,
oredinciosi.

Boca rom., studiile filosofice le-a facut in Pests, Apr. 1457. P. se refugi in Polonia, apoi in
uncle obtin diploma de doctor in filosofie, in Ungaria, undo provoaca ostilitatile lui Stefan
etate de 21 ani. Din Oct. 1877 profesor al se- cu. Mateiu Corvin, pana and, in cele din urm,
minarului pedagogic-teologic din Arad, pan in el ca4a in mnile lui Stefan si f decapitat.
9 lun. 1881, cfind a riiposat in Sibiiu. El a scris:
[D. On.1

Iubirea fate, de coral ; Compendia de pedagogie, s. a.

Petru IV liaref, a fost fiul lui Stefan cel

Petrovoselo, com, rur. in Ung., cott. Torontal, Mare cu Maria Rares din Hiirlau. A. domnit

cu 6018 loc., Romani. In P. se 41 banca rom. doue randuri (1527-38 si 1541-46). Profitand
)Steauat (v. ac.).
de turburirile Ungariei dupi Mohaci, el treat

www.dacoromanica.ro

Petra

Petrus Lombardas.

581

de mai multe ori in Transilvania jefuind, iar in preot bacalaureat in decrete, fusese admis, din
1529 batik la Feldioara armata archiducelui Fer- toleranta religioas i dibacie politica, in divanul

dinand, luandu-i tunurile. Cuprinse mai multe

orase, apoi se intoarse in teara. Incepta apoi
resbom cu Polonii, insa la Oberlin f Mat din
pricina prea mare' increderi in numrul pi in
tunurile sale (1531). Pentru ca intrase in ne-

terii, dimpreun eu eonfratele au Cataneu Ianuensul. Tot atunci e trimis, ca acesta-si,

cearli ajutor banes dala papa pi dela Venetia si
sa dobandeasca recunoascerea de episcop. Alentiunea data de Stefan-Vod catolicismului, i-a
gocieri ca Germanii i omorise pe Ludovic Gritti, atras laudele papei i acordarea cererei, precum
om de incredere al Turcilor, trimis spre a potoli si cedarea veniturilor episcopiei catolice.
rescoala Ardelenilor, Soliman H veni asupra lui,
Petru I cel Mare, Alexievict, imparat al Rusiei,
pe &ad de celelalte parti il atacau Tatarii,
fiul impratului Alexe si al Nataliei Kirilovna
a.steptau Polonii i Muntenii. Petra nu se lupta Nariskin, n. 30 Maiu 1672 in Cremlin la Moscva.
ca Turcii, caci boierii i poporul de jos Il pa- Dup moartea fratelui sea mai mare Feodor
rsi. Atunci fugi singur prin codri i prin munti, (1682), RI departat dela tren de sora sa Sofia,
trec in Transilvania (fuga lui descrisa admi- pand ce fadodu-se mare, o constrinse a se carabil de cronicarul Ureche) si se inchise in ca- lugari (1689). Intreprinde in 1697, sub numele
stelul Ciceu, de unde dupa un an si jumtate de P. Mihailov, o calkorie in Olanda si invi5ta
merse la Constantinopole, dobandi iertare 5i primi ca simplu 'aerator tmplAria. Trecti in Anglia
doninia a doua oarl. Luk parte la potolirea res- (1698), se intoarse prin Viena, i desfiinta arcoalei lui Mailat, intra apoi in marea aliant mata strelitilor, civilisnd poporul ea de-a sila.
crestini contra Turcilor, ca indatorirea s dea Schimbh imbrIemintea, ordonit ca toti s'A se tunda,
crestinilor pe Soliman, dete 100,000 galbini lui intrii in resboiul nordic contra lui Carol XII. InIoachim de Brandenburg, ins expeditia nu s'a %ins la Narva (1700) el nu se descurajA, cuprinse

facut, iar Petru a murit la 1646. A. fost om Ingria si puse temeliile St.-Petersburgului.
viteaz, dar fard plan si fara consecuent.
Petru V, v. P. Schiopul.
Petru, domni ai Munteniei:
Petru I din Argef, intro anii 1534-36. A fost
resturnat de Radu Paisie.

Pultava (1709), trebui sa poarte resboiu cu Turcii

de teal sdu, Mircea Ciobanul, cu toate acestea

se tin pe tron dala 1559-67, &tad Turcii 11
inlocuira cu fratele sn Alexandra, iar mai apoi
il numirii in _Moldova in local lui loan-Voda
cel Cumplit, ca care poarti lupte si este invins.

chia

ridicati contra lui de Carol. Invins la Stanilesci

incheie paces dala Hui (1711), prin care in-

torcea Turcilor cetatea Azow. Continua lupta cu

Svedia, si prin pacea dala Nystad pastr Estonia,
Petru II cel Bun, v. Ptrascu cel Bun.
Livonia, legra, Carelia cu Wiborg i Kexholm
Petru III Seltiopul, cu numele de Petru V (1721). In 1722 cu 100,000 luptatori ataca Persia,
domn si in Moldova, a domnit in Muntenia sub
obtin Derbent, Baca, Gilan, Masenderan
epitropia mamei sale, Kiajna (v. ac.); el trebui Astrabad (1723). Inlauntru introduse reforme
sa lupte necontenit contra partidului persecutat in administratie, in biserica (desfiintit patriar-

Diva sfirsitul trist al lui loan, P. S. ocupl

domnia Moldovei dela 1574-91, in patru randuri, fiind resturnat cu armele Qi recastignd

tronul cu bani, pan ce ne mai putbd plati,

parasi domnia i trec in Austria cu toate averile

sale. In 1588 el a incheiat ca Elisabeta, regina
un tratat comercial, puntind asupra mar-

dede conducerea unui sinod condus

de el), in finante, in economie. lntemeht scoale,

academia de sciinte. Era violent, betiv, dar cu
consciinta de datoria sa ea impiirat. El este a.devratul intemeietor al statului rusesc. Pretinsul
dill testament este o lucrare posterioara, Metal
sub influenta lui Napoleon I.
Petru din Ravena, v. Chrysologus.
Petru Stolnicul, numele inainte de domnie al
lui Alexandra Voda Lpusneanu (v. ac.).
Petrus Anglerius, istoriograf, n. 1459 in Arena
Magi Lago Maggiore, capelan regesc si prior in

furilor engleze vama de trei la suta.

Granada, -1- acolo 1525. Su.: De orbe aovo'
Petru IV Cercel, v. Cercel.
(1516, prima descriere despre descoperirea AmePetru de Amiens sau Bremitul, predicatorul ricei); Opus epistolarume (1530); De legatione

resboaielor cruciate. Papa Urban II I-a indemnat babylonica libri III( (1516).
sit' predice cruciata, ceea ce P. a si facut cu Petrus de Vines, (corect Pietro della Vigna),
mare succes prin Italia si Francia si cu deo- jurisconsult, n. 1190 in Capua, marele judecator
sebire la sinodul din Clairmont, presidat de papa la curtea imp. Friedrich II, dala 1232 lucre(1095). Fara sa astepte organisarea unei armate dintat eu misiuni politice importante ; 1247 proregulate, pleac in fruntea unei multimi nedis- tonotar al Siciliei. Incercand a invenina pe imciplinate i conduse de earl aventurierul Walter Oratul, P. ft1 orbit si incarcerat; t 1249 prin
von Rabenichts earl Coustantinopole; dar oastea sinucidere. Ser.: Epistolarum libri
stint de
lor, care pe drum s'a dedat la excese i cru- mare valoare ca isvoare istorice.
dimi, a fost in parte nimicita de catra Maghiari,
Petrus Lombardus, teolog scolastic, numit
iar cei ajunsi la Constantinopole, trecnd Bos- Magister sententiarum, n. in Lumelogno langa
forul, au fost tiati de catrA Turci. P. a stat in Novara; dela 1159 a fost episcop de Paris pana
Constantinopole, pang ce a sosit oastea lui Gott- la moarte in 1164. Ca discipol a lui A.belard, si sub
fried de Bouillon pe care 1-a insotit ptuati la influenta aceluia, a scris un op sistematic asupra
luarea Ierusalimulu, apoi s'a intors in patria problemelor teologice-dogmatice in patru calf :
sa. t 1115 in mantistirea din Guy, intemeiata Libri sententiarumc, cerctuad a sustin dogmele
de el.
[Dr. Iacob Radu.]
bisericei apusene cu sentinte din sfintii parinti.
Petru, Catolicul, preot si mai tardiu episcop Scrierea aceasta a fost malt timp normativa
catolic al Moldovei pe vremea lui Stefan-Voda materii dogmatice. Edit. 1477, iar in patrologia
cel Mare. Pe la inceputul anului 1476, ca simplu lui Migne t. 192.
[Pl.]

www.dacoromanica.ro

582

Petrus Mauritius

Phaedon.

Petrus Mauritius, numit Venerabilis, abate

consenmarea stelelor fixe. Ser.: Theoricae
in inanastirea Cluny; din osta$ s'a facut ca- novae planetarum (1481); Sex priores libri

lugar si anal din scriitorii de frunte din secl. XII. systematis Almagestie (1496); Tractatus super
A scris : tractate in contra Iudeilor si a Sara- Propositiones Ptolemaei de sinubis et Chordis
cenilor ; i a tradus in limba latina mai multe (1541). (Cf. Schubert, 1828.)
pill din Coran. -I- 1157.
Peutinger, Conrad, savant jurisconsult i arPetru9ca, munte in Bucovina de 1145 m. de cheolog. fundat. archeologiei romane si germane,
inalt, in ramura muntilor dintre nul Sucevii n. 1465 in Augsburg, t 1574. Serien i principale:
si al Siretului, mai in sus de satul Crasna.
Inscriptiones vetustae romanae, Augsburg 1505,
Petruszevicz, A. S., canonic din Lemberg,
Sermones convivales de Gerrnaniae antiquion. al Acad. rom., a publicat in rusesce
tatibus ; Tabula itineraria Peutingeriana, culesesce numeroase lucran i de eruditie.
prinde drumurile militare din imperial de jos
Pettenkofer, Max de, farmacist si doctor in (deci pi din Dacia); ed. cea mai recenta e a lui

medicina i chimist distins. A contribuit la asa- Ern. Desjardins, 1875 La table de P.

narea Berlinului i Mfinchenului ; el a fost supraPeyer, Glandele lui P., v. la art. Glanda

numit Parintele igienei. Asistent in laboratorul lui Liebig din Giessen, mai targiu (1865)
profesor de igien la univ. din Miinchen ; P. a
lucrat foarte mutt in directia chimiei. La 1850
el comunic, tratatul sen asupra equivalentilor,
lucrare care conduse la emiterea sistemului pe-

I ntesti n.

Peytral, Paul Louis, om politic f re., n. 1842

in /garseille, 1881 deputat radical, 1888-89 si
1898 ministra de finante.

Peziza, (botan.) gen de Ciaperci Ascomycete,

fam. Pezizacee ; au fructul crnos ca o cupa, ca
riodic al elernentelor. Tot lui se datoresce, gratie un
pahar larg la gura sau ca o urechie, de unde
unui anume aparat inventat de dinsul, stabilirea
numele popular al unor specii de Urec h i a

proportiumlor de principii, de care un om are babe i. Ca specii mai comune cari traiese pe
nevoie pentru a se hrani. Din causa unui diabet, parnnt prin paduri, gradiui stint: P. aurantia
care i supra ileie, el s'a sinucis in virsta de Pers., P. cochleata L., s. a.
83 ani printr'un glonte de revolver (1900).
Pezzen, Bartholomeu, doctor, trimis extraPetunia Juss., (botan.) gen din fain. Solanaceae, tribal Salpiglossidae, cuprinde plante er- ordinar al Imp. Rudolf in Ardeal, ca sa reguleze
bacee mai adesea viscid-pubescente, ramilicate; positia lui Mihaiu Viteazul in aceasta teara
aduca banii necesari trupelor (1600), in
frunzele de tot intregi ; florile violacee sau s-i
iar in fond sa puna la cale o rescoala
albe. Acest gen are vr'o 12 specii, respandite aparenta,
a nobililor unguri contra lai Mihaiu spre a-1
prin America austral pana in Mexico. In partite

noastre se cultiva ca plante decorative P. nyctaginiflora Juss. si P. violacea Lindl. ambele

originare din Argentinia.
[Z. C. P.]
Peucedanum L., (botan.) gen de plante din
fam. Umbelliferelor, trib. Peucedaneae. Cu-

goni din Ardual.

Pffers, com. rur. in Elvetia, cant. St. Gallen,
cu 1634 (1888) loc., trei kin, departe de .Ragatz.
In apropiere se atla baia de P., ale carei isvoare
calde (37 C) ies din vagauna Tamina. Aceste

cu speciile: Anethum graveolens L. mararuhsi

Pfalz, (Palatinat), dome principate germane

prinde vr'o 80 specii preponderant boreale, la care isvoare au fost descoperite la 1038, dar Ala
dap/ unii autori apartin ca subgenuri i Anethum dela 1242 se intrebuinteaz ca bai la afectiuni
(v. ac.), Imperatoria (v. ac.) i Pastinaca (v. ac.) reumatice, nervoase i serofuloase.

Pastinaca sativa L. pastarnacule. Dintre speciile cari pana la 1623 apartineau laolalta: I) Oberselbatece mai frequente la noi citam pe P. Cer- pfalz, ducat, 7158 km2. cu ca. 280,000 loc.;
capit. Am berg. 2) Unterpfalz, Rheinpfalz, (pavaria Case. i P. Oresselinum Mnch. [A. Pr.]
Peucer,

Gaspar, prea inteleptul Mtn( ur- latinatul renan), pe am bele laturi ale Rinului,

masii lui Asclepeiade, ginerele lui Melanchton, 8260 kin2., compus din Palatinatul propriu gis
faimosul partisan al lui Luther i prietenul lui sau electoral, principatul Simmern, ducatul Zwei-

Despot-Voda, n. 1525, t 1602. Fusese chiemat

de acesta ca profesor la scoala protestanta dela
Cotnari, menit a convert pe Moldoveni la luteranism, dar refusase de a veni.
Pbucescu, Grigore, advocat si fost ininistru,
1842, t 1897; si-a facut studiile iuridice la

bracken, principatele Veldenz si Lautern, etc.

Capit. Heidelberg. Cf. si art. Palatin, Palatinat.
Plait, (Rheinpfalz, Rheinbayern), guvernament bavarez la stang Rinului, 5928 km'. cu

765,991 loc. (1895). Capitala Speyer.

Pforzheim, oras industrial in Baden, 33,345 loc.
Paris, a indeptinit in teard diferite functii ju- (1895); castel vechiu ; camera de comerciu, gimdecatoresci, iar dela 1871 s'a ocupat de advo- nasiu, scoal real si de industrie artistica ; incatura si de politica', mult vreme ca conservator, dustrie de bijuterii, chitnicalii, ma$ini, !Artie,
treaind spre sfirsitul vietei sale la liberali. 1889 fier; conierciu cu vite si lemne.
si 1890 a fost ministra al domeniilor in cabiPfyffer, Ludovic, n. 1524 dintr'o familie nonetele L. Catargiu si general Manu. P. a fundat bird din Luzern, a luptat contra Hughenotilor
revista Dreptul (1873) $i a colaborat mult la in calitate de colonel al unui regiment elvetian,
4iarele conservatoare limp! i Epoca. Dela 1569 seful lanskenetilor (Landsknecht) in Luel intro altele: Tratatul obligatiunilor (2 vol., zern, el a chiemat iesuitii in teara. t 1594.
1878), Despre partidele politice, etc.
Pha
v. si Fa .
Peuerbach, (Peuerbach, Purbach), George de,
Phaedon, filosof grec si discipul al lui Socrate,
matematician si astronom, n. 1423 in Peurbach a fost fuudatorut scoalei eliace. numit asa dup
(Austria), 1454 astronomul regelui Ungariei, apoi local nascerii sale, Elis. El a desvoltat inv'tprof. in Viena, t acolo 1461. Reformatorul tri- turile lui Socrate mai malt din panda' de vedere
gonometriei, compuse o noua tabela a plan etelor teoretic. Numele lui il poarta faimosul dialog al

www.dacoromanica.ro

Phaedra

Phanerogame.

583

lui Plato, care tractesza despre nemurirea sufle-

Phagedaena, (grec) se numesce in medicina

un ulcer ce se intinde i roade in imprejurime;
Phaedra, in mitol, grec. fata lui Minos cu un ulcer gangrenos.

tului. (Cf. Teodorescu, Ist, fil. ant. 184.)

[Pl.]

Pasiphae, sora Ariadnei. Theseos a rdpit pe Phagocyti, (med.) celule, leucociti (v. ac.),
atnndou surorile, dar Phaedra i-a remas de dupa Mecinicov au un rol insemnat in lupta

sotie si i-a nascut pe Akarnas $i Demophon.

contra bacteriilor. P. apace; bactertile si le fao
Phaedrus, fabulist latin, fost sclav din Mace- imposibile. Aceasta teorie este malt combtutd.
donia, liberat de August, adeseori persecutat sub
Phakita, (med.) intlamatia lentilei ochiului;
Tiberiu pentru fabulele sale; multe imitate dupd Phakomalacia, reducerea consistentei lentilei ;
Aesop, altele originale, in versuri iambice secare, Phakoscierosa, invirtosarea substantei lentilei,
stil placut, limba nu totdeuna corecta. Cele mai cataracts; Phakoscotoma, turburarea lentilei.
bane editiuni de Bentley 1726, Orelli 1832,
Phalacrocorax Garbo sau Cormoran, o pasere
Miiller 1877; cea mai nona de Riese 1885. Ed. din fam. Steganopodelor, ord. paser. Inottoare.
scolare: Richter 1871; traducere german de Penele pe cap, grumazi, piept si burt verdiiSiebelis, franc. de Parisot, si in ed. Nisard de negre stralucitoare, pe spate si umeri brune.
Fleutelot.
Ciocul pi picioarele negre. Lung. 90 cm. Preste
Phaenakistoscop sau Plantoscop, un aparat tot parnktul. Strich pescilor. Se cufunda inotand.
optic, care produce in noi ilusiunea ca si cdnd Se odichnesce si isi face cuibul pe arbori.
imaginile de pe un disc ar fi vii si s'ar misca.
Phalacrosa, (med.) pleuvia partii anterioare
Anume pe un disc e representata o figurd in de- a capului. v. Ple$uvia.

osebite positii de miscare (in ordinea lor na-

Phalanges, (anat.) oscioarele din cari se compun

turala), iar intre figuri sfint aperturi. Dace discul degetele. v. Milne" si Picior.
se invirte repede $i prin sperturi privim intfo
Phalanx, Falangtl, 5ir, ireag; sirul de table
oglinda
vedein figura misciindu-se. Fe- la Greci si Macedoneni (v. Falange").
nomenulopusa'
se baseaza pe aceea, ca imprestunile Phalaris L., (botan.) gen din fain, Gramineae,
repedi in ochi se contopesc si nu mai vedem tribal Phalarideae, cuprinde vr'o 9 sau 10 specii
singuraticele figuri in deosebitele lor posiii, ci de ierburi anuale sau perene en frunzele plane,
figura in miscare naturald.
respdndite prin regiunea mediteraniana din inPhaenologie, ramura a meteorologiei si a geo- sulele Canarice ptia in Afganistan precum si in
grafiei botanic ; se ocupa cu durata perioadei America extratropicala atdt boreal& cat si auvegetative la plante 5i aratd cum variaze" in strala. In partile noastre cresce P. arundinacea L.,
raport cu climatal. Asa, in Ph. se studiaza du- numita popular Ier baluta, i P. canariensis L.,

rata inflorirei, din acest punct de vedere fiind vulgar Iarba can arasului. Se cultiva ca
uuele plante euchrone, toti individii unei specii planta decorativa. P. arundinacea L., var. pieta
iuflorind cam in acelasi timp, s. e. Margarita- Koch. sin. P. pieta L. nutnita popular: Tar b a

relul ; plante achrone, cari infloresc mai tot anal, albd, Ierbaluta, Panglicuta. [Z.C.P.]
ca Papadia; plante polychrone, fac flori succesiv.
Phalaris, tiran, originar din Creta, exilat niMai studiaza timpul, epoca inflorirei, unele plante meresce la Agrigent, unde In anul 566 a. Chr.,
inflorind primavara de vreme, ca ghiocei, altele ajunge tiran. P. era un distins mechanic si letoamna., ca Briindusele de toamna, s. a.; daca genda i atribue inventiuni minunate. Crudimea

florile apar inaintea frunzelor, in acelasi timp,

ori pe urma si data aparitiunii acestor doue soitni de organe; in fine noteaza desvoltarea si
procesal de maturatie al organelor de multiplicatiune (fructe, sporangi).
[S. 5t. R.]
Phaeophycee, (botan.) Alge brune, clasd de

lui era mare, supusii si exasperati 1-au ucis

cu pietre.
Phaleron, cel mai vechiu port al Athenei, inainte de formarea portului Piren.
Phallos, (grec) la vechii Greci membrul viril,
care ca siinbol al puterii de procreatiune in na-

Alge caracterisate prin presenta in chromatoforii ture', a jucat mare rol in religiunile ofientale;
lor a unui pigment brun phycopheina, asociat se purta in diferite reproduceri la serbarile
cu chlorophyla. Majoritatea Ph. traiesce in mari, procesiunile publico. Mai malt s'a sustinut acest

patine in ape dulci; cele mai insemnate shut simbol in cultul lui Dionysos.

Laminariaceele (v. ac.) si Fucaceele (v. ac.). Ph.

Phallus impudicus L., (botan.) sau Ithyphallus
au zoospori si auterozoizi monosimetrici; repro- impudieue Fr., Ciuperca Basidiomyceta. fam.
ductia prin heterogamie sau isogamie. Se divid Phallacee ; are un picior (reeeptacul) tubalos, la

Phaeosporee, la cari organele multiplicatoare se fac din partile periferice ale corpului,
Cyclosporee, unde aceleasi organe se fac in
partile profunde ale corpului. Alaturi de Ph. se
afla .Dictyotaceele, alp tot de coloare brand,
marine, dar cari n'au zoospori, ci spori imobili
formati die patru la un loc.
La St. R.]
Phaeton, (mitol.) fiul lui Helios (deu al soa-

relui) cu Klymene ; mandnd si el odata caii soa-

relui, s'a apropiat prea tare de ceriu si de pa-

mkt si le-a aprins, din care causti Zeus l-a

aruncat in riul Eridanus (Padus, Po). lleliadele,

surorile lui, 1-au plus si Zeus le-a prefacut

virf cu o palarie cornea, sau campanulat. Se

desvoltd pe parnnt, prin pasuni, s. a. La in-

ceput receptaculul si palria se afla inchise intio

peridie ovala, mare, care la maturitate se rape

prin alungirea receptaculului, care ridica astfel
palaria in sus; de aci sporii sfint diseminati. In
aceste momente P. respdndesce un miros cadaveric, infect.
[S. 5t. R.]
Phanagoria, colonie pe malul asiatio al bosforului chimmeric (strimtoarea Karel), resedinta
regilor bosporani.
Phanerogame, (botan.) Fanerogame, tipul cel
mai diferentiat, mai superior de plante. Mai in

in plopi. Cind cineva se apace sa facti ce nu genere au o radacin, tulpina, frunze si totposte, se dice: (Magna petis Phaeton( (mari lu- deuna flori, ea organe de reproducere evidente,

crun ceri P.).

de unde li-se trage si numele de Ph. Ca alt

www.dacoromanica.ro

584

Phaneromer

Philemon.

caracter special e ca produc seminte, stint Spermaphyte. In fine, ciclul lor evolutiv e complect,

Phaseomanit, substanti chimica, v. lnosit.

ratie, cea embrional, e representati prin aparatul

vegetativ sexuat (Cu tulpina, radacina, frunze
flon), si e mai de lung durat; pe ea se produce
cea dintain si numai dupa ce s'a format semanta
se rape aceasta legatura dintre cele 2 generatii.
Ph. din causa ca au embrion stInt Embryophyte ;
se divid in Angiosperme (v. ac.) i Gymnoeperme (v. se.).
[S. t. R.]
Phaneromer, se numesce o roc& ale carei ele-

Phenacodusprimaevus, un animal antediluvian,

de marimea unei caprioare selbatice. In privinta

Phe

v. si Fe .

dar generatia proembrional e intim unita Cu

Phenacetina, (chirn.) substanta chimici ce forcea embrionall. Prima din aceste generatii se meaz cristale incolore, fare'. miros si gust, sodesvolta Inluntrul microsporilor (aci (Psi graunti lubile in alcool. Are efect antipiretic si linide polen) si in macrospor (ad i sac embrionar) tot stitor; se Intrebuinteaza contra neuralgiilor,
ad i desvoltandu-se si embrionul. A dona gene- migrenet si altor afectium nervoase.
formatiunei picioarelor apartine la cai, 0 pare
a fi punctul do plecare al desvoltrei Ion.
Phenocol, amido-acet-para-planetidin chlorhidrat. Cristale incolore aciforme. Antiptretic; dosa

0.5-1 gr.

Phenologie, (botan.), V. Phdnologie.

Phenylurethan, (Euphorin), cristale mici incolore, greu solubile in spa rece, mai usor in
Phantasos, (mitol.) la Greci a fost deal vi- esa cald i foarte usor in alcool si eter. Antisului, fiul somnului.
piretic ; dosa 0.4-0-5 gr. Pharmacodynamica, (grec) sciinta despre inPherekyde, Mihail, What politic roman, n.
fluents medicamentelor asupra organismului.
1842 in Bucuresci, isi Mai studiile huidice la
Pharmacognosia, (med.) sciinta care se ocupti Paris si se ocupa in teara de advocatur si de
mente constitutive se pot usor distinge.

cu examinarea plantelor si substantelor vegetale

Membru constant al partidului liberal,
cari se intrebuinteaza ca medicamente.
Ph. devine in Apr. 1876, pentru 3 luni, miPharmacologia, v. Farmacologia.
nistru al justitiei, apoi (Nov. 1878 pna in Iulie
Pharmacopaea, v. Farmacia.
1879) al lucrarilor publice, in 1881 pe 7 luni

Pharnaces, 1) Ph. I, rege al Pontuliii dela iar al justitiei, Dec. 1885 liana in Marte 1888
190 si pill 157, fiu al lui Jklithridates IV si al afacerilor straine si in fine Martie 1897 pang
bunic al lui Mithridates cel Mare. Viteaz, isi In Martie 1899 ministru de interne In eabinetul
intinse regatul sok preste Paflagonia gi Sinope; D. Sturdza. Ph. a fost (1881-84) si ministru
isbucnind intre el si Eumene, regele Pergamului, plenipotentiar al Romaniei la Paris, iar acum
un resboiu, Roma intervine si il silesce sa re- (Ian. 1902) este president al camerei liberale.
stitue toate cuceririle sale (197). 2) Ph. II, Phersala, v. Pharsalos.
(97-47); rege al Bosfortilui-Kimerian, fin al Phi , v. pi Fi

lui Mithridates cel Mare, tradand pe parintele

Phidias, eel mai renumit sculptor la Elini, ausk Romei, primesce ca recompensa regattil Bos- torul statuei lui Iupiter din Olympia, al Athenei
forului-Kimerian. Dup.' resboaiele civile ale lui Parthenos 5i A. Polies, prectun si al sculpturelor

Caesar si Pompeiu se rescoalti contra Romei. Parthenonului din Athena (498-430 a. Chr.).
Caesar mergand contra lui, la localitatea Zela,

invinge in anal 47, cu aceast ocasiune Caesar

serse faimoasele sale cuvinte : Veni, vidi, vici.
Pharos, insula in vest de Alexandria, In estul
cireia Ptolomeu Philadelful a zidit pfin Sastratos
din Knides vestitul far, care era considerat ca

(Cf. Baumeister, Denkmler des klass. Altertums.

Miinchen, 1889.)

Philadelphus L., (botan.) gen din fam. Saxifragaceae, tribul Hydrangeae, cuprinde tufe eu
florile albe sau galbui, adeseori odorante. Acest
gen are vr'o 12 specii, imprstiate prin Europa
opera de minune. Dela insula Ph. s'a dat in medie, America boreala temperat, prin Japonia
limbile romanice turnului numirea de far (v. ac.). 5i prin muntii Himalaya. In partile noastre se
Pharsalos, oras in vechia Tessalia. Ad i a batut cultiva ea plant ornamentald Ph. coronarius L.
Caesar pe Pompeius la 9 Aug. 48 a. Chr.; iar in cunoseuta poporului nostru sub numinle de:
5 si 6 Maiu 1897 Turcii pe Greci. Acum Phersala.
Pharyngita, inflamatianea mucoasei faringelui,

Lamaita sau Sirinderica.

[Z. C. P.]

Philae, instile in rid Nil, spre sud dela primul

namit si angina faringiara. (v. Angina.)
cataract, in timpurile mai noui formau granitele
Pharyngologia, este sciinta care se ocupa cu spre sud ale Egiptului. Numele vechiu era Pilak,
studiul boalelor faringelui.
5i scriitorii arabi si adi Ii dau munirea Bilak.
Pharyngoscopia, examinarea faringelui en o Pe timpul domniei grec. se vede a fi avut acest
sursi luminoasti; se practica cu coada unei lin- mime mai multe insule, de aici pluralul Ph.
gure, cu care se apasa limba in jos, iar razele Primele monumente, dela cari si adi mai aflam
de lumina infra prin orificiul bucal deschis.
ruine, sant de pe tirnpul lui Nectanebus II
Pharyngotomia, operatiune, care consta in a (361-345 a. Chr.). Vestitul templu al cleitsi Isis
incisa i deschide faringele dela partea ante- s'a ridicat sub Ptolomeu II. Mai vechi docunosed a gatului.
mente se afl pe insula vecina Bigeh si pe coa[V. I.]
Pharynx, faringe (v. ac.).
stele Conosso, la cei vechi numite Abaten, uncle
Phaseolus L., (botan.) gen de plante volubile se ea. ingropat Osiris. Astadi e locuita insula
san prostrate din familia Leguminoaselor, trib. de Arabi pi se numesce Gesiret-el-birbe (instila
Phaseoleae cu foi trifoliate. Cuprinde ca. 60 specii templelor).
respandite in toate terile calde, dintre can unele,
Philemon si Baukis, (mitol.) un mos si o baba,
P. vulgaris L. fasoleat din Estindia mai adese, se cari au primit pe Zeus si Hermes in casa lor.
cultiva ca plante alimentare. P. multiflorus Lam.
Philemon, scriitor grec din Syracusa, im-

din America de sud si alte specii inrudite ca preun en rivalul sk Menandros au cultivat
plante decorative rustice.
[A. Pr.]
comedia noutt Mica. t In Atena la 262 a. Chr.

www.dacoromanica.ro

Philibert de Xoailles
Philibert de Noailles, unul din fruntasii cavaleri
francezi trimisi de regale Carol VI, la lupta dela
Nicopole (1396), unde, sub conducerea lui Sigismund al Ungariei, lupta i Mircea ce! Btran.

Philidor,

familie franc., care in sed. XVII

liana XVIII numrit mai multi musicanti, dintre

cari cei mairenumiti au fost: Andr Danican P.,
(t 1730), compositor de music instrumental,
si mat cu sama de marsuri i sernna1e

Phlebotomia.

585

ligula in Roma. t 54 d. Chr. Scrierile sale au

fast editate in 8 tom. 1851-54. (Cf. Teodorescu,

Ist. fil. ant.; tf berweg, I; M. Heinze, Die Logoslehre bei Philo.)
[Pl.]
Philodemos, filosof grec din scoala lui Epicur,
originar din Gadara in Coelesiria, discipul al lui
Zeno si contimporan en Cicero, a compus epigrame erotica si alte serien, cari complete s'au
publicat in colectiunea numita Herculaneum in

Franois .Andr Danican P., compositor de 8 tom. 1793-1855.

[P1.]
opere (intre multe altele : Tom Jones, Ernelinde)
Philodendron Schott., (botan.) gen de plante
incornparabil sahist. t 1795.
[T. C.]
lemnoase din fam. Aroideelor, trib. PhilodenPhilippi, oras in estul Macedoniei cu renumite dreae. Cuprinde ca. 120 specii tropicale amemine de aur ; 42 a. Chr. ad a invins Antonius ricane, ce se aseamna la port on Monstera
si Octavian pe republicani sub Brutus si Cassius. (v. sc.), dintre cari unele se cultiva la noi ea

Sf. apostol Pavel a infiintat aci 53 d. Chr. o co- plante ornamentale de floririi.
[A. Pr.]
munitate cresting, careia mai in urma Ii adrePhiloktetes, (mitol.) fiul lui Pas, a mostenit
seaza una din epistolele sale.
arcul i sgetile inveninate ale lui Herakles.
Philippide, Alaxandru, profesor de filologia Fiind-ca Troia nu se putea cuceri fara de acele
romtina la Univeisitatea din Ia.si, m. al Load. sageti, in al 10-lea an al resboiului, Ph. a fost
rom. Afarti de mai multe studii filologice si li- chiemat la luptri, a omorit pe Paris, fiul lui
terare, publicate in Convorbiri literare si prin Priamos, 5i atunci Troia a fost cuceritg.
reviste germane, P. a mai publicat: *Introducers
Philomela, (mitol.) fata lui Pandion, rage in
in istoria limbii si literaturii romanee, Iasi 1888. Athena. Ph. in limbs greceascg inseamng priIstoria limbii romine Ic. Principii de istoria vighitoare.
limblie, Iasi 1894. ,Incercare asupra starii soPhliomne, fecioarg si martir cresting, al cgrui
ciale a poporulai rominesc in trecute, Iasi, 1897. corp se gsi in 1802 la Roma, fuli resturile sale
,Gramaticii elementarti a limbii romanee, Iasi, pannintesci se ggsesc la Mugnano, rase' italian.
1897. In present, P. este instircinat de Acad. Asupra acestei fecioare nu se scie aproape nimic.
rom. s lucreze Dietionarul limbii romanee.
Moastele sale stint socotite de catolici ca fie&
Philippovich, Iosif de Philippsburg, baron, ge- toare de minuni.
neral de artilerie austriac, n. 1818 in Gospich in
Philopoimen, beliducele aliantei achaice, inCroatia; a participat la luptele din 1848-49 sub vingnd Sparta ajutat de Romani, a silit-o ca
Iellachich, a excelat in 1859 sub Benedek la San sg se afieze cu Achaia. A murit in virsta de
Martino, iar in 1866 la Blumenau. In 1878 a fost 70 ani, fiind otravit de Mesenieni.
comandantul suprem al armatei austro-ungare,
Philostrat, 1) P., Flaviu,s cel Baran, retor
care a ocupat Bosnia. t 1889.
si Bast renumit, care &Al pe la finea secl.
[I. H.]
Philippson, Ludavic, savant israelit, n. 1811111 si inceputul .celui al treilea d. Chr. El inDessau, 1833-61 rabin in Magdeburg, t 29 Dec. vtit elocinta la Roma si Athena. Serse: Viata
1889 in BOOM A seria mai multe opuri reli- lui Apoloniu din Tyana, Vietile sofistilor, Hegioase. 1837 fund revista: Allgemeine Zeitung roica (naratiuni eroice), Descrierea pinacotecei
des Judentumse.
din Neapole, etc. 2) P. cel Tian de asetnenea
Philippus Arabs, (244 249), fin al unui sef de retor si sofist, nepot al celui de sub 1). A trait
talhari, dupti ce revoltg armatele romaue contra pe timpul lui Caracala, t 264 d. Chr.
[Pl.]
lui Gordian LII si Il ucise, dinsul ocupii tronul
Philotas, comandantul gardei equestre a lui
facind pace ea Persia, cediindu-i Mesopotamia. Alexandru cel Mare, unicul, care era neindeSub dinsul, in 247, se celebrara mari serbari stulit cu tractarea lui Alexandra fat de popoarele
pentru implinirea a 1000 de ani dela fundarea subjugate. A fost ucis 329 a. Chr.
Romei. In 249 Decius este proelamat imprat Phimosa, clicem cand deschicletura preputului
de catr legiunile din Mesia, Ph., mergind contra este a.sa fingusta ca acesta nu poate fi tras inapoi
acestuia, este ucis la Verona.
preste gland/. Ea este mai des intiscuta, sau proPhilistos, istoric din Syracusa, a scris istoria venita din diferite inflamatiuni, mai cu sama dupg
Siciliei in 11 vol. Cicero il numesce al doilea boale lumesci.
Thukidides ; 356 ucis.
Phineos, (mitol.) rage pe tertnurul dela SalPhilo, (Philon). Cu acest nume se cunosc mai rnydessos in Thracia, la gura Marii Negre, uncle
multi insi, cari s'au ocupat cu filosofia. 1) Ph. stancile si viforele erau periculoase pentru navidialecticul din seoala megaricii, care a trait gatiune. P. s'a insurat cu fata lui Boreas (v. ac.),

pe timpul lui Zeno stoicul tsi era adversar al dar isi lapda sotia si a luat pe nimf a Idaea,
si care orbesce pruncii dela prima sotie i Ii ininvtit in Alexandria pe timpul lui Ptolomeu groapl de vii.
Physkon. 3) Ph. din Larissa, triii la Roma Phintias, v. Damon.
pe timpul lui Cicero, pe care Il av discipul.
Phlebectasia, dilatatiunea anei vine sau a unei

lui Diodor. 2) Ph. din Bizan(, care trai

El se considera ca fundatorul academiei a patra. parti ale acesteia.

4) Ph. din Thyana, unul din ultimii neopi- Phlebita, inflamatiunea membranei interne a

tagorici. Dar cel mai renumit a fost 5) Ph. vinelor ; dup raniri grave sau du pg operatiuni chiEbreul san Alexandrinul, teosof iudeo-grec, rurgicale, Ph. este o complicatiune adese mortalg.
n. pe la 25 a. Chr., a trait si inftat in Ale- Phlebotomia sau venesectie pentru a lua singe.
xandria. Spre sfirsitul vietii a fost trimis ca Astafli medicii o practica foarte rar, iar poporul
representant al Ovreilor din Alexandria la Ca- prea din cale afarii des.

www.dacoromanica.ro

586

Phlegeton

Phokria.

Phlegeton, (lUtcdratorulc), in mitol. grec.,

Phlogosis, inflamatiune usoara, locala, superun riu in lumea de jos, care se revarsa in riul ficiala.
Acheron.
Phlomis L., (botan.) gen de plante sufrutesPhlegmasia, sinonim ea inflamatiune (aprin- cente salt frutescente din fam. Labiatelor, trib.
dere), v. ac.
Stachydeae. Cuprinde preste 50 specii, cele mai
phiegmon, infiamatiunea tesutului celular. El multe caracteristice stepei 5i regiunei estmedipate fi superficial, and e sub piele sau pro- terane. In partile noastre cresc pe baragane: P.
fund, and e sub aponeuros; privit din punctul tuberosa L.Solovirfita si P. pungens Willd.
de vedere al extensiunii lui poate fi: circum- Scorog ojal; arnbele si specii inrudite se cultiva
serfs sau simplu, and inflamatiunea e limitat, uneori ca plante decorative rustice.
[I. Pr.]
sau difus, cind are tendinta de a se intiude si
Phloroglucin, isomer al Pyrogalolultli, Ce H3
a produce mortificatiuni. Ph. e causat de o in- (01:1)8, obtinut prin topirea Phloretinei cu hifectiune microbiana (streptococul, stafilococul, dratul de potasa.
vibrio septic. la Ph. gangrenos, etc.) a pielei, Phlox L., (botan.) gen din fam. Polemoniaceae,
provenita dela o plaga sau julitur infectatri,
cuprinde plante erbacee pereue sau mai rar
are ea punct de plecare o inflamatiune a va- anuale; frunzele intregi; florile frumoase
selor limphatice (lymphangita) sau a ganglionilor. violacee sau albe ant mai adesea mari. Acest
Anatomo-pathologic se constata la Ph. congestie, gen are vr'o 27 specii, ce creso prin America
si infiltratia tesutului conjuctiv a un exsudat boreala si rain Asia mean& Se cultiva ca
galben, gelatiniform, care se poate resorbi sau plante docorative: Ph. Drumondii Hook. pi Ph.
se transforma In puroiu, puroiul se colecteaz paniculata L., cunoscutft de poporul nostru sub
formeaa un absces. La Ph. difus colectinnea nurnirea de: Brumarele.
[Z. C. P.]
puroiului se face mai incet si e insotita de morPhlyctaena, (med.) besica cu serositate, adutificatiunea pielei, a tendoanelor si a aponeu- nata sub epiderm, semaand besicilor produse
rosei. Simptoamele Ph. superficial ant turne- de spa clocotita. In oculistica Ph.-le ant ori pe
fiare, rosata 5i caldura la nivelul pielei, precutn cornea, ori pe conjunctiva din apropierea acesteia.
durere, adese intens. El se termin pin rePhocaena communis, (zool.) v. Marsuin.

solutie si supuratie, rareori prin induratie si

gangrena. Ph. superficial, ca putine exceptii, nu

e periculos. La Ph. prof und se constati dela inceput: o inpastare profundi 5i foarte dureroas,
un edem al pielei si fenotnene generale ca febra,
delir, etc., si colectarea puroiului se face mai
That. La Ph. difus sau gangrenos pe lnga periods inflamatorie e urmata de o period de mor-

Phocas, gram. tA poet latin, probabil din sed. IV

d. Chr.; autorul a dou opuscule in prosa: De

aspiratione si Ars de nomine et verbo, in colectiunea lui Putschius, Grammaticae latinae

scriptores antiqui, si al unor fragmente poetice,

Vita Virgilii, s. a., in hexametre, in Anthologia
latina a lui Barman.
Phoebe, (mitol.) 1) Ph., fata lui Leukippos, pe
tificatiune 5i eliminare a escharelor de tesut, care au rapit-o Dioscurii. 2) Ph., fata lui Uranos
bucati de tendoane si aponeurose mortificate ; ca Gaea, femeia lui Koios, mama Asteriei

fenomenele generale ant mult mai grave si Letonei, dupti Themis 5i Apollon a treia camoartea, prin hemorogie sau pyemie, e adese petenie a oracolului din Delphi. 3) Ph., (strasfirsitul. Tratamentul: comprese reci, cu alcool lucitoarea), predicatul cjinei Artemis, ca
pentru a facilita resolutia, apoi comprese calde, a lunei.
cataplasme pentra a favorisa colectarea puroPhoebos, (lumintltoriut, mitol.) un predicat
iului ; indat ce puroiul e colectat, incisie, drenaj al lui Apollon, ca cjeu al soarelui.

si pansament antiseptic. La Ph. gangrenes, se fac

Phoenix, (mito!.) la Egipteni numit Bennu, o
mai multe incisiuni cu scalpelul sau termocanterul pasere mitologica, sacra lui Ra, qeul soarelui.
In piele, Oa la tesutul cutonat, deja inceput, Tot la 500 de ani se ardea pe sine, ca din cenusa

inainte ca, puroiul sft se fi colectat, se fac

antiseptice si se aplica un pansament antiseptic ;

tratamentul general consta in tonice. [V. I.]
Phleum L., (botan.) gen din vasta familie a
Gramineeior, tribul Agrostideae, cuptinde vr'o
10 specii de ierburi anuale sau perene ca frunzele plane, respndite prin Europa, Asia medie

sa s intinereasca. La Egipteni planeta Venus

se chiam asemenea Bennu (stea) a lui Osiris
si unii cred, c periodul de 500 ani se refer
la cursul de 500 ani al planetei Venus.

Phoenix L., (botan.) gen de plante din familia

Palmierilor, tribal Phoeniceae, ca foile pinatisecte, &wile dioice si fructul o butt. Cuprinde
si boreala, Africa burealit, America boreala
vr'o 12 specii tropicale din Asia si Africa. Cea
australd. In partite noastre crew mai multe mai important& este P. dactylifera L., C arspecii, dintre cari mentionm : Ph. pratense L., m al u lg sau F i ni cule, ale arui fructe c u r-

numit popular Iarba lui Timofti, Simof- m al e I Etc (un important articol comercial), forflea san Timof boa, Ph. alpinum L., Ph. mesa basa alimentatiunei pentru populatiunea
Boehmeri Wibel., etc.
[Z. C. P.]
Phidm, (botan.). v. Liber.
Phlogistic, adecii infiamabil sau plin de materii arcitoare, dupa teoria doctorului Stahl.
Phlogiston, (Phlogisticum), teorie emisit de
Stahl (1660-1734), dup. care fiecare corp consta
dinteo substanta necombustibila si una combustibill numit Phlogiston. Corpul ardnd desvoaltit Ph., care se degajeazit, iar partea incombustibila remne ca cenuse. Aceast teorie a fost
inlaturata de Lavoiaier.

si animalele domestice din pustiurile Zaharei si

Arabiei. Ea este totodatft specia de palmieri mai
proprie ca planta decorativa de apartament, fiind
cea mai putin exigent& in privinta umiditatei

aerului; impreun ca atolls specii inrudite se

numer intre cele tnai frumoase plante orna-

mentale de florririe.
[A. Pr.]
Phokiia, (acum Phokia), colonie atheniana in

lonja, pe malul Lydiei, nu departe de Smyrna.

Phokdanii erau navigatori indfazneti, ei au intemeiat numeroase colonii.

www.dacoromanica.ro

Phokion

Photografia.

587

Phokion (402-317), om de stat si general

Photogalvanografia sau Heltiografia, meted de
athenian, elev al lui Piston i Xenoponte. El a produce clich-urile de anima pe cale phototraiesce in vremea lui Demostene, si cu toate hernia 5i prin galvanoplastic.
c nu este partisan al resboiului, predicat de
Photografia, arta de a olifin imaginile obiecmarele orator, Demostene sciindu-I oinstit, nu telor prin actiunea luminei asupra unor substanfe
cuteaza nici sa-I binuiasca ca ar fi cumprat de chimice. Ph. cuprinde dou serii de operafiuni
Macedonia. Se distinge in resboiul social, face deosebite. In prima serie se obfine un clifeu
parte din deputafia trimisa la Alexandru spre negativ, adeca un cliseu cu imagines inversa,
a cere menfinerea picei. P. este model pentru in care parfile albe ale obiectului de fotografiat
cinstea sa. In 317 concetafenii siii il condamnara siint iesite negre, iar cele negre stint iesite albe.

la moarte, mai trjiu vdnd ca P. a fost ne- In a doua serie de operafiuni se scoate dup.'
vinovat, ii inalfara o statua.
negativ, pe hArtie proba positivd, care
Phokis, finut in Grecia veche, cu munfii Parnas este imaginea identica cu obiectul. Pentru a put
(Oracolul dela DeIfi) si nul Kephisos. Dup res- executa o Ph., avem lips de o asa numit ca-

boaiele fokiene sau sacre (355-346 a. Chr.) mera obscurd. Ea oonsta dintr'o cutie dreptparasit total. Aoum formeazii o nomarchie cu unghiulara, formatit din clod parfi, cari se pot
Phthiotis.
Introduce una intealta. Fundul cutiei este o
Phonautograf sau Vitrograf, aparat pentru re- afield mat& care se poate ridica i Ian in jos
presentarea vibrafiunilor sonore ale unui corp, dupa vole. In fafa acestui fund pe fafa vertical
s. e. ale unui diapason. De diapason se lipesce dinainte are un obieotiv, compus din dou len-

fasie dintr'o peana de gasca si in stare de

vibrare o punem sti se aliaga de un disc sau
de un cilindru de stela' obdus cu funingine.
Fiecarni ton Ii corespunde o anumit linie un-

tile convergente. Mimic se obfin, in scurt, in

armatorul mod : se ja o strati bine neterlita
se acopere pe una din fefele sale ca colodiu
(v. ac.), albumin sau gelatina. Prin aceast ope-

rafiune se forrneaza pe sticIa o pelicula foarte

Phonograf, aparat pentru intiprirea si re- subfire i transparentri, pe care se va fixa ioproducerea sunetelor, s. e. ale unei vorbiri, can- durul de argint. Sticla astfel preparata se intari, s. a. linume din o placa de metal elasticri troduce citeva minute la intunerec intr'o soiese un cuiu ca virf ascufit, care conform vi- lufiune de azotat de argint. In modul acesta se
brafiunilor executate de lamela, face puncte si formeaz un iodur de argint care se fixeaza pe
linii pe un cilindru obdus cu o lamel de staniol. pelicula de colodiu. Acel iodur de argint este
dulatoare.

Cilindrul e minat de un mechanism si face sensibil la lumina, adeca se descompune: se Themiscare rotitoare 5i progresiva. La P.-le mai gresce la lumina solar& Placa de grail astfel
noue in loo de staniol se folosesce o mama de prepare% se expune in camera neagrii la acfiunea
cear. Dac readucem cilindrul in posifia sa luminei, care descompune iodurele de argint.
originall 5i11 punem s se invirte, recta' toate Dup aceasta, placa se introduce inteo camera,

intunecoasa. Daca observam placa nu vedem niel

tonurile primite, va s (kg vorbirea sau
tarea intreaga. P. a fost inventat de Edison o lima de imagine, desi lumina a descompus iodurele de argint. Peutru a face sti apar imala 1877.
Phorkys, (mitol.) la Greci (Ion al marii, frate ginea, se toarn pe sticla o solufiune de acid pirogalic, care continua reducerea iodurului de arcu Nereus si Keto, care i-a niiscut Graeele

gint in punctele uncle au fost impresionate de

Phormium Forst., (botan.) gen din fam. Li- lumina. Sub influenfa acidului pirogalic figura

Gorgonele, precum pi pe drakonul Ladon.

apare indata si ciind se observ cii este destul

de ciar, se opresce actiunea acelei substanfe,
spalandu-se oliseul cu multi ap. Pentru a fixa
imaginea trebue s inlaturm iodurele de argint
landa. Ph.tenax Forst., este specia cea mai impor- nedescompus, ce se afla deasupra picii i care
tantri, caci din frunzele ei se prepara fibrele tex- s'ar inegri la lumina. In acest scop spalm ehtile, cunoscute sub numirea de I nul de Noua seul cu hiposulfit de sodiu, care disoalv iodurele
de argint nedescompus de lamina. Pentru a se
Zelanda.
[Z. C. P.]
obfine proba positivd pe hirtie, asezam cliseul
Phosphene, imagine luminoasa ce se produce negativ intr' o presa de sticla sub care este pima
cand comprimitm globul ochiului.
foaie de hfirtie imbibatit ca clorura de argint
Phosphoros, purtatorul luminei, (rnitol.) la care, ca si iodurele de argint, se inegresce sub
Greci luceafrul de dimineafa, fiul 4eitei Eos influenfa razelor solare. In acest mod foaia de
(Aurora) cu Astraios ori Kephalos; ca fiul ace- hArtie se inegresce in dreptul prfilor transpastuia se numia Phaeton (v. ac.), pe care Aphro- rente de cliseu si remlino alba in dreptul pardite 1-a rapit i fcut pazitorul de noapte al filor negre.
ceriului. P. e planeta Venus. Luceaforul de seara
Cromophotografia sau Heliocromia, este o Ph.
Hesperos (v. ac.).
preparata ca chlorure de argint, uran, bitumen,
Photisme, imaginafiuni colorate, produse prin cromate, etc., care fiind expus luminei, are prosensafiuni sonore, la unii oameni susceptibili prietatea s, primeasc i sa reproduca colori.
liaceelor, trib. Hemerocalleae, cuprinde 2 specii
de plante erbacee perene cu frunzele radicale
lungi, linear-ensiforme, coriacee si foarte solide ;
ambele specii ale acestui gen cresc in Noua Ze-

pentru aceasta.

Photografia cu recede .Rdntgen, v. Rntgen,

Photoceramlea, arta de a face chiptui foto- razele lui.

grafice pe poroelan, email, Blida, metal, etc.
Photografia astral. Aplicafiunea fotografiei
Photochimia, sciinfa asupra acfiunei chinnice la astronomie este foarte important& Primele
a luminei.
incercari dateaza abia de vr'o 40 ani si gradul
de perfecfiune la care a ajuns in asa de sctirt
Photochemigrafia, v. Zincografia.

www.dacoromanica.ro

588

Photogravara

timp e uimitor. Ph. a. a devenit adi unul din

cele mai pretioase mijloace de investigatiune de
astronomie fisica; ea constitue nu numai un
mijloc de a fixa anumite imagini ci ei o adeverata
metoda de descoperire. Stratul sensibil al apara-

tului fotografic se poate socoti ca o adevrat.

retina, Irma in care imaginile ce se succed nu
eterg pe cele precedenti ; o retina neperitoare

care va trai i dupa moartea astronomului ei va

da viitorului imagines exacta de tot ce a veclut
el, fait nici o alterare sau modificare. Gratie ei,
incatalogarea stelelor, fixarea positiunilor lor actuale, intensitatea lor relativa si deci recunoascerea oricarei variatiuni in viitor devine un ce
de o ultima rigoare. De aceea astronotnii s'an

Phyllocactus.

Phototechnica, arta luminatului.

Photothropism, v. Heliotropism.
Phototypia, v. Heliotypia.
Photozincografia, v. Zincografia.
Phragmites Trin., (botan.) gen de plante parenale inalte din fam. Gramineelor, trib. Festaceae.
Representat prin dou specii respandite pretutindene in regiunea temperata si subtropicall, dintre
cari Ph. communic Trin. Aresti at formeaza la

noi stufaniile uneori foarte extinse s. e. pe

locurile umede dealung-ul Dunarei.

[A. Pr.]

Phrenalgia, (med.) durere neuralgica in diaphragma (v. ac.).

Phrenesia, cuvnt neintrebuintat, care la medicii vechi insemna inflamatiunea tuturor orga-

hotarit s faca o harta fotograficii a ceriului. nelor continute in cavitatea crania* cu delir

Optspreqlece observatoare astronomice situate in violent ca caracter principal (Meningita de

cele 2 emisfere 5i-au impart-it intro ele aceasti
[V. I.]
imensa lucrare. Fiecare din ele s'a angajat a
Phrenita, diafragmitii, inflamafia diafragmului,
lace dela 1000 la 1500 clieee de o poza de 5 mi- se ivesce san in mod secundar in urma parenute ei un acelaei punier de o poza de 1 era. phrenitei (inflamatia seroasei, care acoper diaFiecare clieeu msoara 2 grade; placile stint de fragmul fie in torace, fie in cavitatea abdominala),
16 cm., insa partea lor in adevr utila se reduce adeca in casurile in cari exista pleurita sau

la 13 cm. Minuta de arc corespunde aproape la peritonita diafragmatica, sau in casurile in cari
1 mm. Toate cliseele reunite vor acopen i o sfer unele afectiuni se transmit prin grosimea diade o raza de 3.44 m. Trebuesc pentra acoperirea fragmului.
ceriului intreg 11,027 clieee. Prima serie de poze
Phrenosin, v. Cerebrin.
de 5 minute cuprinde stelele pank la 11 mArime
Phrixos, (initol.) fiul lui Athamas. Ca sa: scape
In numr aproape de 2.500,000. A dona serie de Ino (v. ac.), mastihoaia sa, a fugit cu sora sa
va cuprinde aproape 30.000,000 de stele.
Helle pe berbecele cu lana de aur si trecnd
Photogravura, v. Heliogravura.
preste Marea Neagra a ajuns la Kolchis, unde, in
Photolitografia, este identica cu photografia, padurita lui Ares, a acatat lana de aun pe un
care se face pe piatra litografica ei de aci apoi se arbore (v. Argonaufii).
face tragerea imprimatelor prin metoadele obiciPhryne, o hetera in Athena, a devenit renunuite ale litografiei. La Ph. se intrebuinteaza mita
prin aceea, ca servia de model celor mai
ca substante impresionabile chromale si gelatina.
Photometrla, se numesce partea acea a op- renumiti sculptori pentra statuele cleitelor.
Phtalic, acid, v. Acid.
ticei, care se ocupa cu mesurarea intensitatii sau
Phthiriasis, paduchioeire, betejire, de care
triei luminii.
Photometria gelelor. In astronomie in local cineva se ample de paduchi, fie pe tot corpul,
modului ordinar de Ph. se intrebuinteaza Ph. fie la organele genitale (paduchi lati) sau la cihile
fotografica. In o fotografie, opacitatea mai mare (genele) ochilor, etc. Tratament cu alifie mercusau mai mica a depositului metalic pe care-I riala (neapolitanA), atingere cu petrol, raderea
provoacii pe stratul sensibil un obiect luminos perului, etc.
Phthurius, v. Paduchi.
sau luminat e un mijloc sigur si de altfel e sinPhthisia, in general topirea, consumptiunea
gurul mijloc de a judeca intensitatea acelei lumini si tnnpul variabil necesar pentru a obfine vr'unui organ, s. e. a lasingelui (gatlejalui), a
un deposit de aceeaei opacitate, este o basa siguri intestinelor, ficatului, etc. Ali P. desemn mai
ei lesnicioas pentru comparatiunile Ph.-ice. Cu mult distrugerea plumanilor, tuberculosa sau

privire la stele, cercurile stelare, sant un oftica.

Phycologia, runnel' a botanicei, studiaza Algele

mijloc perfect de Ph. In focarul lunetelor sau
telescoapelor stelele formeaza pe placile foto- sau Phyceele; termen neusitat a4i.

Phyle Damian Elinii aces parte de popor, care

a pane placa fotografica chiar in focar, J. Janssen, avea origine comun sau care eat politicesce
directorul observatorului din Meudon, a propus cat si din punct de vedere geografic era in

grafice puncte greu de cotnparat. In loo insa de

a se pune placa senstbila nitel mai nainte, ceea oareei care comunitate. In Sparta eran trei vite:
ce da pentru fiecare stea, in loo de un punct, Itylleis, Dynames i Pamppyloi.
un mic cero uniform luminat si timpul pentru
Phyllanthus L., (botan.) gen vast de plante
a obtine dela 2 stele cercuri de aceeaei inten- tropicale si subtropicale din familia Euphorbiasitate, este invers proportional cu intensitatea ceelor, tribal Phyllantheae, caracterisat prin raluminoas a lor.
murile foliacee, iar foile reduse la squame, din
Photophobia, (fereall de lumina.), aversiune care causl dintre cele ca. 450 specii miele se
contra luminii la diferite stAri nervoase ei mai cultiva la noi ca plante decorative de fiorarie.
cn sama la boale de ochi.
In patria lor multe din specii afla aplicafiuni
[A.. Pr.]
Photophon, aparat pentrn transmiterea sane- medicinale.
tului prin mi]locirea razelor de lumina. P. a fost
Phyllit, v. Filite.
itrventat de Bell si Tainter.
Phyllocactus Link., (botan.) gen din familia
Photosfera, atmosfera luminossa a soarelui. Cacteelor, tribal Echinocacteae, cuprinde plante
A.ceea ce vedem noi soare luminos. v. Soare. frutescente ca tulpinele t3i ramurile comprimate

www.dacoromanica.ro

Phylloclade

Phylloxera vastatrix.

foliaceu-dilatate; florile axilare, adesea stint mari,

rosee, albe sau rosii. Phyllocactus are vr'o
13 specii, respandite prin America tropical din
Mexico pang in Brasilia, dintre cari mentionam :
Ph. Ackerrnanni Walpers., Ph. HookeriWalpers.,
Ph. guyanensie Brong., etc.
[Z. C. P.]

tot una on cladode (v. ac.); un

exempla de Ph. e la Sparanghel, Ruscue aculeatus, etc.
Phyllod, (botan.) lama 1'40. in Bens vertical,
care ja local limbalui frunzei cand el se desvoalt
sau nu se mai desvoalt ; provine
Phylloelade,

589

risen radacinile i vin la suprafata pamantului

si astfel molipsesc i alto vite alaturi de cea infectata deja, depun pe dosul foilor cite 2-4 ode,
din cari ies 3) masculi si femele minuscule cu o
trompe sug6toare degenerate', lipsindu-le aripile.

Ei tree pe coaja vitei, se imparecheaza si femela depune in o crepatura in coaja vitei un

singur ou, destinat pentru a ierna. Din oul de
iarna se ivesce in primavara urmatoare 4) o
femela nearipatii, care produce nodositati pe

frunzele vitei, depunand ou nefructificato, din

cari iese prima generatie a Ph. do rdacina. De
din petiol ; se observe la specii de Oxalis, Acacia. multe ori aceast forma a Ph.-ei lipsesce, si in
Petiol latit putin in sens vertical, phyllodinat, casul acesta oul de iarn este insarcinat cu prose vede la frunza de Plop tremurator.
ducerea Ph.-ei de rad. Multiplicarea Ph.-ei nu
Phyllogenie, a numit E. Haeckel partea bio- este josh restrinsi numai la generatiunea iesita
logiei care studiaza inrudirile probabile sau po- prin oul de iarna, ci ea are de base' cu deosesibile ale vietuitoarelor actuale cu cele dispa- bire in 5) forma de iarnit a Ph.-ei; ea se oomrate, cari au trait in timpurile geologice. Se pune din individi miirunti de cebare bruni, cari
sprijina pe datele geologiei, paleontologiei si em- en scaderea temperaturei in oursul toamnei
briologiei. Conclusiile Ph-ei au adus mare sprijin reman stationari in desvoltarea lor, cauta adeteoriei lui Darwin si teoriei evolutiunii in ge- posturi prin crepaturile coajei de pe rachicina
nere. v. si Ontogenesa.
vitelor si cad Intr'un somn de iarna indat ce
Phyllotaxie, (botan.) dispositia frunzelor pe temperatura pamiintului scade sub +100 C. Ei
tulpini i reguiele cari presed la aceest avezare. supoarta in aceaste stare si un frig de 8-10 C
Etta caten: frunzele fie ca sant isolate, adeca fara a se prapadi. Primavera urmatoare, indata
cite una la fiecare nod, fie ca sa'nt verticilate, ce temperatura incepe a se ridica preste +10 C,
cate done' (and se dic opuse) sau mai multe la se desteapta din somn, incep a se nutr si dupg
acelasi nod, stint alterne (v. ac.), asezate in si- ce naparlesc de troj ori se apnea de oust. Din
ruri longitudinale echidistante si in lungul tul- acest mod ciudat de a se reproduce se poste

pinei pe o linie spirala, spirala foliar, pe care ved cat de dificila este stirpirea Ph.-ei. Prese repeta intre frunzele superpuse un anumit senta Ph.-ei se observa abia dup. 2-3 ani pe
cichr (v. ac.) de frunze; intre clou' frunze ve- vita'. Vita insusi capt un aspect bolnavicios,
cine exista un anumit unghiu de divergent ex- foile ingalbinesc prea de vreme, boabele struprimat prin o fractiune din circomferenta tulpinei gurilor se sbarcesc; rdacinile, mai ales cele
caracterisand mai multe serii fundamentale de subtiri (mustetile), presinta pe suprafate nododivergent 1/e, 1/3, 1/4. Dispositia frunzelor se da sitati produse de impunsaturile Ph.-ei si cari
grafic in diagrame (v. ac.).
[S.
R.]
siInt semnul col mai sigur al presentei Ph.-ei.
Phylloxera vastatrix, Ftloxera, un paduche In regiuni mai calde vita piere dupe' 3-4 ani,
ce traiesce pe vita de vie; a fost descoperita la. In regiuni mai reci mai tardiu. Dupe' cum am
1854 in America de nord, iar 1868 pentru prima amintit, Francia a fost mai antaiu infectata de
data in Europa in depart. franc. Hrault hinge' Ph., adeca in 1868; dupe aceasta au urmat PorSt. Remy. De atunci s'a respandit cu o rapiditate tugalia 1870, Austria 1872, Germania si Elvetia
uimitoare, distrugnd milioane hectare de vie. Ph. 1874, lingerie 1875, Spania 1877, Italia 1879,
e atat de mica', incat abia se poste distinge cu Rusia 1880, Serbia 1882, Romania 1883, Bulochiul liber; are o lungime de 0.5-1.2 mm. garia 1884, Turcia 1885, astfel ca dintre fenilo

Intregul cup seamifina cu al unui piduche de

frunze. Ea este ovala cu abdomenul ceva turtit,
eonstatator din 7 inele, are 6 picioare subtiri
scurte, capul mio retras in piept, provedut cu
o teec din care ies trei peri aspri in forma de
tevi. Coloarea ei este de regale galbena, cite
data rosietica sau verdue. Ca la toate speciile
de paduchi, asa si la Ph., multiplicarea lor este

europene cultivatoare de vin numai Grecia se

crede ca a remas scutita de Ph. Suprafata viilor

cue nefructificate, si constau din femele, cari

au facultatea a se multiplica mai departe. Deosebim urmatoarele forme: 1) Ph. de rddlicind
propriu ise, cari nu mint altceva decal femele
nascute prin partenogenesa; ele traiesc in anotimpurile mai calduroase pe rialacinile vitei de

gsit imposibile la intinderi mari. In schimb

insa se replanteaza viile distruse cu vite americane, cari sant mai resistente contra Ph.-ei si
cari se altoiesc cu vita indigena. Cele mai re-

distruse de acest parasit se urea la milioane

hectare. Mijloc sigur pentru distrugerea acestui
insect pang astdi nu s'a putut gsi. Intrucatva
s'au afirmat urmtoarele mijloace: 1) submersiunea (purterea sub ape) viilor, cari mns numai

in putine localitati este posibili; 2) intrebuin-

foarte complicate', deoarece un sir intreg de ge- twee materiilor insecticide ca deosebire sulfura
neratii urineezei una dupe alta cu prea putine de carbon si sulfocarbonat de potasiu; 3) aplideosebiri in faptara lor. Cele mai multe din carea ingrasemintelor concentrate, prin cari se
acestea se nasc prin partenogenesa, adeca din fortifice vitele de vie. Toate aceste mijloace s'au

sistente stint varietatile : Vitis riparia, V. r. sau

vage, V. Solonis, etc. Singura posibilitate de a
vie si depun cate 30-40 a, din cari ies tot cultiva vite indigene nealtoito este a se planta

Ph. de rad. si cari iarasi sant apti a se re- In nasipuri, chiar si nasipuri sburiitoare. Aci

produce, asa incat se succedeaza din ele 6-8 ge- Ph. nu pote s se misce pe radacini, fiind imneratiuni pe an. 2) De prin Iunie se ivesc intre piedecate de firele merunte ale nasipului, cari
se alipesc de radacini. Incercarile in acest sena
acestea si Ph. aripate namite Nimfe, cari

www.dacoromanica.ro

590

Physalis

Piacenza.

In Francia ai Ungaria de sud au dat reaultate noscut sub numele de Ivoriu vegetal, oare
foarte favorabile. Pentru a impiedeca transpor- este un pretios articol de comerciu. [Z. C. P.]
Phyteuma L., (botan.) gen de plante perene
tarea acestiai flagel dintr'o localitate in alta, toate
statele au legiferat msurile necesare pentru a din familia Campanulaceelor, foarte inrudit ca
impiedeca dislocarea Ph.-ei din locurile infec- Campanula de care diferi prin corola 5 partiti.
Cuprinde ca. 50 specii europene, din reg. metate deja.
Physalis L., (botan.) gen din fam. Solanaceae, diterani 5i central-asiatice. Dintre speciile mai
tribu! Solaneae, cuprinde plante erbacee anuale frecuente la noi citam din reg. alpin si subsau perene cu frunzele intregi sinuate sau mai alpina: P. orbiculare L., blinica si P. Vagrar pinnatifide; flori mai adesea mici axilare, neri Kern., carbunii, pe dud P. canescens
[A. Pr.]
solitare, pedicelate, violacee, galbui sau albe; W. K., e o planta de stepa.
Phytoblologla, tot una cu Biologia vegetal&
fructele stint bacce globuloase, inchise in caPhytochimia, tot una cu chimia vegetal; cuBohai umflat. Se curioso vr'o 30 de specii dintre
cari cele mai multe dint americane, in Mexico prins, in chimia biologic&
Phytogeograila, geografia vegetal& (v. ac.).
sau in A.merica boreal& putine creso prin rePhytognosia, cunoascerea plantelor.
giunile calde ale globului. In pirtile noastre
cresce prin pduri, prin locuri umbroase, pe Magi

Phytografia, descrierea plantelor, botanica de-

garduri, drumuri si prin vii Ph. Alkekengi L., scriptiva.

numita popular: Cireasa ovreilor, Papele, Phytolacca L., (botan.) gen din fam. Phyto-

Papalau, etc.

[Z. C. P.]

Physeter macrocephalus, v. Cachalot.

laccaceae, trib. Euphytolacceae, cuprinde plante

frutescente, erbacee, rar arborescente. Acest gen

10 specii tropicale sau subtropicale, mai

Physiatru, (grec) medic care toate boalele are
adesea americane, putine creso in Africa, Asia
vrea s le vindece prin tratament dietetic si oriental!): in muntii Himalaya si in Asia mica. In

aplicarea metodica a apei.

Physicus, s'a numit si se numesce pe alocurea
astali medicul aflat in functiune publica, insarcinat cu luceari de Politia sanitar, de Igiena
publica si de Medicina legal&
Physiokratia, a fost totalitatea ideilor einise

partile noastre cresce cultivata 5i subspontanee

Ph. d,ecandra L., numita popular Car m z;

fructele (baccele) inchis-rosii ale acestei plante

sfint intrebuintate la colorat in rosu. [Z. C. P.]
Phytologia, tot una ou Botanica.
Phytomorfosa, morfologia plantelor.
Phytonismul, o specie de divinatiune ce consta
In aceea, ca dernonul ocupand corpul cutarai om,
graiesce prin el, descoperind lucruri ascunse.
Phytonomia, taxonomia, botanica sistematica
sau clasificarea plantelor dupa asemnarile

In sed. XVII de ciitra Quesnay, (1694-1774),

medicul lui Ludovic XV, idei publicate de el in
Encyclopediec la 1756; grupate si coordonate
apoi de earl Dupont de Nemours, sub numele
de Ph. Ph. sau sistemul agricol physiocratic,
cum s'a mai numit, sustinea ca painiintul
deosebirile lor, dup gradul de inrudire si de
numai el (agricultura) poste fi considerat ca sin- perfectiune al lor.
gura avutie adevrata; acest sistem a fost o rePhytopalaeontologia, paleontologia vegetala
actiune sciintifick contra doctrinei mercantile,
ac.).
care sustine ca aurul ii argintul, fiind singurele
Phytopatologia, studiul boalelor la plante, boale
boglitii reale, agricultura, comercial si artele nu provocate de parasite animale, de bacterii, de
insemnau nimio decfit intru cat aceste ocupa- ciuperci sau de fanerogame parasite. E una din
tiuni puteau procura posesiunea calor mai mari ramurile botanicei aplicate, de mare importanta,
catatimi de numerar metalic. Ambele erau doc- avnd in vedere numeroasele plante cultivate
trine eronate, i economistul scotian A.dam Smith de om si multele boale de cari pot fi atacate;
le-a spulberat aratand lumei mai tnjiu, cu mai sa Ham nurnai cliteva: mana, mildew pi filomulta dreptate, ea bogatia consistfind in valoarea xera vitei de vie; rugina si taciunele cerealelor;
de schimb a lucrurilor, manca este sorgintea ori hernia verzei, 0. a.

[N. E. Idieru.]
carei bogatii.
Phytoteratologia, teratologia vegetal& studiul
Physiologus, (cal ce se ocupa cu sciintele na- diformatiunilor dela plante pi al canselor cari
turale). Titlul unei serien i celebre din evul mediu, le provoaca, aceste cause fiind mai de obiceiu
care tracteaza despre regnul animal, dupa cum externe: animate sau vegetale parasite ori epifite
se all expus in simbolica biblicl, in mitnrile cari determin o formatiune monstruoas, local
antichittii si in fabulele evului media.
pe frunze, flori, tulpini sau radacini; asa sfint
Physostigma Balf., (botan.) gen monotip de coecidiile, gogosile sau gallae (v. ao.).
plante din familia Leguminoaselor, tribal PhaPhytotomia, anatomia vegetal& studiul strucseoleae ; ouprinde o singura specie volubila tro- turei plantelor prin ajutorul disectiunei, micropical africana: Ph. venenosum Balf., a carei se- scopului i tuturor mijloacelor technice date de
minte toxic b o bul de Calabar se folosesc in istologie. Intemeietorii Ph.-ei dint englezul N.
[A. Pr.]
medicina ca contractant al pupilei.
Grew si italiana! M. Malpighi in sed. XVII
Phytelephas Ruiz. et Pav., (botan.) gen din fam.
Palmae, tribal Areceae, cuprinde veo 3 specii de
mini Palmieri, fara spini, cu frunzele termioale
elonete, pinnatisecte, ea florile dioice, dispuse in
spadice interfoliacee, compacte. Speciile acestui

gen creso in America tropical (Peru si Noua

Grenada). Albumenul cornos al semintelor de

Ph. macrocarpa Ruiz. et Pav. si Ph. microcarpa Ruiz. et Pav., constitue productul, cu-

(1671), iar insemnate descoperiri in acest domeniu au flout in sed. XIX Brissean-Mirbel

(1808), Hartig, Hugo von Mohl, Unger, Naegeli,

Strasburger 5i altii.
Piacenza, fost ducat in Italia super. impreunat
cu Parma; dela 1860 provincie ital. in Emilia,
2471 km2. cu. 229,830 loc. (1897). Capitala P.
(vechia Placentia) e fortreat cu 11 forturi
lng Padu, 34,987 loc.; resedinta episcopeasca;

www.dacoromanica.ro

Piaffe

Piatra.

591

castel; catedrali zidita 1122-1233 in stil lomPiastru colonial, v. Gurd.

biserica bogatrt San Sisto, in
Plata. La nefiunile moderne P. publica nu
care a fost madona sixtinica pana la 1764; fa- mai e decit centrul orasului; la popoarele vechi
brici de masine, mtasa, ciorapi, etc. In apro- $i mai ales in marile republici, P. era chiar si
piere campillo roncalice.
mima orasului sau a cetafii. Pe P. publica poPiaffe, (franc) ludarosie; miscarile pe loe porul traia, delibera asupra afacerilor comune,
si agitate ale unui cal Cu mult temperament sau judeca procesele, delega pe imputernicifii
foarte iritat.
intfun cuvnt, pe P. publica poporul isi exerPie meter, membrana interna', din cele trei cita suveranitatea. La Athena, cele dona P. puce invlesc creerul i meduva spiniirii. Ea este blice, Agora si Pnyx, vasta incinta, invecinand
ca o refea vasculara foarte subfire; inteinsa Acropola, servia in acelasi timp ca loo de inse impart vasele arteriale pana a nu ptrunde trunire pentru finerea comifiilor, de camera de
in creer si tot dinteinsa ies vinele.
chibzuire si de tribunal. Acolo, in filfa tuturor
Pian, 1) P. de jos, vnagh. Szdsz-P.), com. cetafenilor adunafi, se ceteau proiectele de decrete
rur. in Trans., cott. Sibiiu, cu 1602 loc. (1891) cari interesan afacorile publice pi trebuiau ca
Romni $i Sasi. 2) P. de sito (magh. Oldh-P), ele al' fie ratificate prin seso mii de voturi cel
com. rur. in Trans., cott. Sibiiu, cu 2022 loc. pufin. Tribuna era libera pentru ori cine aves,
(1891) Romani.
sau credea ca are, si dea o parere folositoare;
Pianino, v. Piano.
dintr'o di intfalta un individ se putea revela
Piano, (ital) in niusic termin de imantare, ca orator. Forum (v. ac.) al Romanilor evoacil
echivalent cu incet, linistit, prin oposifie cu nisce amintiri identice. Acolo asemenea se conforte (v. ac.) = tare. Superlativul e pianiseimo centra, timp de mai mulfi secoli, tosta viga pusau preso. pp. Numele de P., Piano-forte sau blica a unui mere popor. Acel spafin vast, acoForte-piano, s'a dat inca instrumentelor poli- perit de ruinele monumentelor disparute, era
bardo-romanic

in cari sunetul e produs de o serie de pentru Romani obiectul unei venerafiuni supercoarL metalice puse in vibrafiune printfun stifioase. Forum-ul, impresurat de edificii, de
sistem de ciocanase ce !ocult de degetele execu- basilici, de temple, de tribunale, de portice, ca
tantului prin intermediarul unei claviaturi. P. si Agora, avii si el tribuna sa nu mai pufin cemodern resulta dintr'o modificare a vechiului lebra pe care se ilustrara. Grachii, cei doi Caelavecin, pe care cerinfele expresiunei Il &len toni, Cicerone, Hortensius; Demosteni si Isocrafi
insuficient, neputnd in de ajuns a-si varia so- ai Romanilor. Acolo, marii oratori prontinfau
noritatea. La inceputul sed. XIX apare asa nu- discursurile lor, in ajunul veunui resboia san
initul Pianino, cu lada de resonant&
tratat ; acolo ridicau vocea tribunii in numele
Necontenitele perfeefionari aduse in factura fac poporului ; acolo se %cmu si se desfaceau leel P. suplini cu totul vechiul clavecin ; deja in gile, in presenta poporului adunat. Civilisafiu1767 apare in orchestra ca acompaniator, si fa- nilor moderne nu le inai place acest complot
voarea lui creme necontenit. In timpurile mai exercifiu al suveranitafii populare in loe deschis;
noui P. ia o astfel de importante', ca e o ade- P. publica, si-a schimbat caracterul si, daca ea
vareta excepfie compositorul care nu e pianist a mai fost pe ici-colea, in evul tnediu, locul de
mulfi sfint aceia, cari au fost de primul rang; intrunire al cetafenilor chiemafi sa delibereze
e de ajuns a cita mime ca Meyerbeer, Mendels- asupra afaoerilor comuna, ea n'a intaidiat insi
sohn, Schumann, Rubinstein, Saint-gaks, s. a. sa devie ceea ce a remas, adeca simplu loe de
E incontestabil, ca P. a adus si aduce reale ser- plimbare. Inriurirea P.-ei publice. &supra afavicii composifiunei si ca a fost propagatorul prin cerilor dispar, necesarmente, in acelasi timp
excelenfa al partifiunilor de opera si al musicei cand si puterea treca din maulle poporului in
sinfonice. Marea popularitate de care se bucura ale aristocrafiei sau ale suveranilor. Totusi, P.
P. a faca pe factori a cauta neincetat
educa publica &remas mult tinip, si pe alocurea chiar
modificad, unele de o utilitate practica, altele re- pana adi, centrul ora.5ului, a cetadi, inhumemase in domeniul curiositafei numai inteun op fati cu edificiile cele mai remarcabile, in acelasi
special si-ar put gasi loc detaiiarea lor. [T. C.]
timp : tirg, loe de executare, teatru petreceritor
fono

Pianoforte, v. Piano.

Piarlsti, ord calugresc fundat 1621 de Sf.

Iosif Calasantiu in Italia pentru instruirea si
crescerea tinerimii (Congregado Paulina oledcorum regularium Pauperum Matris Dei seho-

larum pianun). Membrii acestei congr. s'au lefa

curtmd in toati Italia, in Spania, Austria si

Ungaria. Adi ordul P. este in stiugere.

Piasti, fam. princiarii polka, a carei protoparinte a fost Piast, un 'Oran din Xruswitz in
Kujavia, care sa fi ajuns in secl. IX principe
al Poloniei. Potestatea P.-lor a intemeiat-o Bo-

publice si al emofiunilor populare. Cuvntul P.

mai are si o alta accepfiune in limba rominavulgara si 113SerrilleaZti locul de adunare, incint

patrat, sau simpla strada a unui oras al precupefilor, zarzavagiilor $i in genere a tuturor vndtorilor de merinde, obiecte $i substanfe alimentare, etc.
Piatra, (mineralogie si geologie), corp neorganisat, solid, ce 'filtr in constitufiunea coajei
pamktului.
Pietri artificiale, sfint diferite amestecuri, cari
solidificandu-se ca P.-le naturale, se folosesc ca
surogat in locul lor. Ca P. artificiale pentru ola-

leslaw Chrobry, care se numi pentru prima clara

(1025) rege al Poloniei. P. se ramificara in mai din este cea mai usitat P. artif. ndsipoaset,
multe fam.; se stinsera in Polonia cu Casimir III computa din un amestec de ciment, var ars,
(1370), dorunira in Idoscovia ca principi suzerani pietris mrunt i nisip arnestecat si bine frmntat cu epa, asezate apoi in forme si finutii
pana 1526, in Silesia pana' 1676.
Piastru, monea span-mexicani, v. Peso ; turc.- patru septmani tot umeda pe deasupra. Caraegipteana, numit Gerf.
si liglele arse *anca se pot numera intre

www.dacoromanica.ro

592

Piatra.

P. artif. Alte P. artif. avem P. Cendrin din cenuse si var, Marmora twig. din sfaritmaturi de
marmorrt si ciment, Cajalithul din magneziaciment, Xylolithul din magneziaciment si trite
de lemn, Lava metalicti din var, nsip, 'Acura

In forme mai mult san mai putin rotunde (en

cabachon). Valoarea unei P. s. depinde in general de mrimea sa, foarte mult de calitatea
sa, insit e tare influentati de bogtia gisementelor in exploatatie, de modit pi de conditiunile
si ceva earl, etc. Se mai fabricrt in 4iva de economice atat ale terilor produceitoare, cat si
astadi si o multime de P. artif. ea itnitatiune ale celor ce cumpr.
ale P.-lor scumpe, (v. so.).
Piatrel,eultul de, e venerarea unei pietri anume
Piatrd de construetie, care servesce pentru alese, asa cum se all in natura', sau cioplit.
constructii diverse. Ori si ce piatr, care are P. s'a venerat ori ea un obiect, in care a intrat
un grad oarecare de resistentit, poate fi intre- atare spirit (v. Cultul de animanism sau fetibuintatit ca P. de c. Ca sit fie blin trebue pe sism), ori ca idolul eithfii anumite (v. Idol),
larva resistenta s fie greu alterabila prin at- ori ca piatra de sacrificiu, adecit de altar. Acest
rnosfera (s nu contin intercalatiuni argiloase, cult a fost cel mai latit la popoarele selbatice
vine carbunoase, minereuri, crepaturi), s tad In antichitate, ba se afli si acji in Asia, Africa
o structura cat de uniforinit, cimentul la cele si America si e un material vast al cercetarilor.
clastice si fie bun; absorbtiune de apa slab&
Piatrel, perioada de, v. Period.
Apoi mai intervin frumseta i coloarea strucPiatra, com. urb. in Romania, capitals j-lui
turei, 5i daca se poste lucra si exploata usor. Neamtu, situat pe valea riulai Bistrita, intre
Pentru constructii de locuinte, acolo uncle piatra muntii Cernegura, Cozlasi Petricica, cu 17,361 loc.
inlocuiesce caramida, se intrebuinteazit P. de c. (1899), intre cari 8365 Rom., 559 supusi straini

poroase. P. de c. se exploateaza in cariere. P. si 8467 nesupusi nici unei protectiuni (Ovrei).

de c. pot fi granite, sienite, diorite, diabase, tra- P. e resedinta prefecturei j-lui, a subprefecturei
hite, basalturi 13i tufuri, gresii, calcare diverse, plii Piatra-Muntele, a comitetului permanent,
marmora Si uneori gneisuri.
a corpului technic, a revisorului scolar, a nnui
In Rom. piatra cea mai bunit i resistenta de tribunal de I instanta si a timid judecitorii de ocol,
constructie e gresia dela Gura 'Vail (Vrciorova), a protoerului, a regimentului 15 de dorobanti si
nude conglomerate si gresii din Dobrogea, gresia a 2 escadroane de calarasi, etc. Instructiunea
dela Albesci, Ruck. (Muscel), granit dela Tur- numr. 3 scoale primare de baleti si 3 de fete ;

coaia, Greci (Dobrogea), calcare la Tulcea, pe 1 gimnasio real, 3 pensionate private de fete si
Vales Oltului, etc. Gresii tertiare prin continutul o scoala de musica bisericeascd. Biserici sfint 7,
lor argilos 5i prin pirite nu intrunesc conditiile dintre cari biserica Sf. loan, clisa i Domneasei,
unei bune P. de c.
este zidita de Stefan cel Mare la 1497. Mai stint
Piatrtl de moarel, o rodi dur cu suprafata 2 tipografii, 4 librarii;T spital, 2 farmaeii, faaspr, care servii pentru macinatul cerealelor, brici de chibrituri 5i cuie de cioboate, fabrici de
cimentului, colorilor, etc. In industria mare in- postav, de sapun si multe deposite de lemnarii.
locuit in parte prin cilindre de metal. Varietti Orasul Y. este declarat de statiune balneara
numeroase, cari depind de scopul de intrebuin- poate Beryl in acelasi timp ca statiune climatericrt,
tare. Ca P. de m. se intrebuinteazit rnai ales aflandu-se la o inltime de 390 m. deasupra niquartul de apa dulce (Hidroquartite) in Francia velului miirii. Temperatura aerului in lunile de
si Ungaria. Gresii si conglomerate in Romania. varii este in termed media de 200 C. Vegeta(gresii quartoase liasice in jud. Gorj), America de tiunea orasului si a imprejurimilor e formata pe
nord, Elvetia, etc. Lave diverse (Trahite, Riolite, latiga multirnea arborilor fructiferi si de bra4i,
Porfire) in Ungaria, Germania, etc.
mobifti alte specii de arbori, ceea ce face, ca aerul
Piatra lard, roca cloritoasi uneori ceva tal- sa fie imbalsamat si propriu pentru succesul unei
coasa, verquie, moale. Insotesce roce calcaroase statiuui climaterice. (Cf. C. D. Gheorghiu, Diet.
metamorfosate, unele 'roce eruptive basice si geogr. al j-lui Neamtu. Bucuresci, 1895).
sisturi cristaline.
Piatra, com, rur. in Rom., j. Romanati, comPietri scumpe, minerale, cari !min duritatea, pus din sat. P. si Criva en 1374 loc. (Diet. geogr.
inatacabilitatea, frumseta j raritatea lor stint 1889), 2 biserici si 1 scoal. Com. e strablituta
intrebuintate in bijuterie. Marrs de cele dinttl iu de soseaua nat. Corabia-Riu-Vadului ; la apus
dou calitfi, cari stint indispensabile, mai in- de P. se all statiunea de cale ferata Piatra-Olt,
tervin in apretiarea P. s., dupa mineralul consi- unde se incruciseaza calea fer. Corabia-Turnuderat, transparenta, coloare, irisatiune, luciu, etc. rosu Cu linia Slatina-Craiova.

Gisementele cele mai bogate in P. s. sfint alu-

Matra, com. rur. in Rom., j. Teleorman, si-

elms mai mare cantitate de P. s. rari: India,

Birma, Siam, Ceylon, Africa de sud. Brasilia,
Columbia, Australia si Ural. Miele P. s. s'au
reprodus artificial, cum s. e. e rubinul. Reproducerea in.s e foarte anevoioasa, inciit n'are
nici o influenta sensibii asupra pretului. P. s.
se falsified foarte mult. Se intrebuinteaz mai

geogr. 1897), 1 biserisa si 1 scoalk Aici se tin

2 balciuri la an. La 1594 Mihain Viteazul bate
pe Turci si la P. si-i respinge panit la Nicopole.
Piatra, lithiasa, (med.) calculi, concremente.
Se formeaza in cavitatile, canalele sau parenchimul corpului, din sedimente, secretiuni in-

viuni vechi 5i moderne. Tenle urmatoare produc tuat pe vales Calmatuiului, cu 3251 loc. (Diet.

grosate, puroiu si alte produse patologice, precum

si din corpi straini. Se pot compone si din produsele secretiunii, precum se observa in rinichi
si bilk Calculii salivari se formeaza in glandele
salivare, calculi renali, calculi vesicali (v. Pietri
urinare), calculi pulmonari, calculi biliari iau
iar cele netransparente (s. e. turcoasa) se taie nascere in rinichi, besica udului, plumani, fiere.
ales o sticla plombifera, numita Strassc, si care
se poate colora. P. s. se taie si se slefuiesc insinte de a fi puse in comerciu. Formelo cele mai
obicinuite la cele transparente (s. e. Diamant)
sfmt: briliant, roseta, forma tabulara i brioleta,

www.dacoromanica.ro

Piatra Amazoanelor

593

Pie.

Rhinolitii dint calculi nasali, cari de obiceiu se si pielite sticloase. P. p. e o varietate spumoasd
compun din deposite calcare formate in jurul a lavelor din eruptiuni submarine. Se intrebuincorpurilor striine introdusi in fosele nasale.
teaza uneori ca pistil de constructie, in industrie
[E. F.]
Piatra Amazoanelor, mineral, v. Microlin.

(ca isolator, p. slefuit), in labor. chlinice, etc.

Piatra Tiiati, surs de at)/ mineral, v. Carol

cariere de piatri, exploatdri de lernne, fabrici

de var, toate legate prin o linio funiculard cu
cala feratd. (Cf. Carmen Sylva, Povestile Pelesuluic (legendk) si I. G. Babes, Din plaiul

din elemente normale sau abnorme ale urinei,

desvoltandu-se in tesutul rinichiului sau in ba-

Piatra-Arsi, munte din ramura Bucegilor, Davila.

langd com. Sinaia (Rominia). Are 2334 m. inlPiatra urinal* (med.) in casurile mai rare
time si este proprietatea partieulard a regelui se formeazi in besica udului (cystolithias), de
Carol I. Are o pester de 40 in. lungime, 20 11- obiceiu insa sant de origine din rinichi (nephrotime si 15 m. inaltime cu stalactite si stalagmite ; lithiask lithiasd renal). In rinichi coustituese
Distanta dela Sinaia la pe$terti se poate percurge concremente, ce se elimineazd sub forma de
cu piciorul in 2-3 ore. La poalele muntelui sfint nsip, sau sub forml de calculi si sfint formate

Pelesului.)

[A. M. M.]

sinet. Prin iritatiune calculii pot da nascere la inflamatiunea basinetului (pyelita"), sau acesta poate

fi atins in acelasi timp cu rinichiul (pyelone-

phritS). Cat timp nu se elimineazii en mina

Piatra lui Aron, v. Aron, Piatra lui.
Piatra de cazan, este o crust, ce se formeazd decat nsip, nu se produce nici o turburare in
pe paretii interiori ai unui vas, cu deosebire in organism, dar din momentul ce s'au format calcazanele dela masinile ca vapori and se fierbe culi, duren i foarte violente insotite de turburdri
si se vaporiseazd ap calcaroas in ele. Ea consta ale mictiunei (colici nefretice) precum si hemaIn cea mai mare parte din carbonat sau sulfat turii (uring amestecata cu singe) fac aparitiunea
de calce si poate produce explosiunea cazanelor. lor. In be$icd cele mai multe ori calculii stint
Se usit diferite rnijloace chimice cat si me- liberi si se deplaseazd cu miscirile bolnavnlui.
chanice pentru a impiedeca aceasti depunere. Calculii se desvoalt sub influents cistitei (inPiatra Ceti!, una dintre cele mai inseninate flamatia be$icei) si al retentiei urinei. Simptoa-,
inltimi ale Transilvaniei, 1236 m., in apropierea niele principale prodnse in aceste casuri sant:
com. rur. Cetea, cott. Alba infer.
hematurii provocate prin diferite mi5cdri; duPiatra Craiului, (germ. Kanigstein, magh.
Kirdlyk5), un colos de munte, apartidtor muntilor Terii Birsei, dar despdrtit de sirul lor prin
pasul Branului. Este alcdtuit din stnci in prevalenta de calcar $i are coaste pretipise, pesteri
$i abisuri. Piscurile mai inalte whit: Piscul Baciului (2241 m.) si Piatra sau la Cruce (1814 m.)

ren, cari insotesc sau preced hematuriile 5i turburari in mictiune. Concrementele se compu.n

Crepatura. Pe Piscul Baciului este un ecou, care

redd 15 silabe. (Cf. Teara noastri, de Silvestru
Moldovan. Sibiiu 1894, p. 213-217).
Piatra Craivii, 1083 m., in apropierea coin. rur.
Cricau, cott. Alba infer. Pe culmea ei se afl o
cetate, una dintre eels mai vechi din Ardeal. La
inceputul sed. XVI s'au incuibat intre zidurile ei

ghelul, macrisul), se intrebuinteazd cure de ape

din urate, oxalat de calciu, cistink xanteind,

fibrin-A, fosfate, etc. P.-le vesicale se intdInesc
la copii mici $i. la betrini. In lithiasa renal pe
lngl regimul alimentar bine instituit (a nu face

abus de carne, de beuturi alcoolice; a lasa cu

Intre aceste dou se afla prapastia romantici totul la o parte unele legume precum: sparanminerale: Carlsbad, Vichy, Neuenahr, Vittel,
Vals, Cdciulata, prectun $i medicamento interne:
bicarbonat si benzoat de sodli, si carbonatul de

lithini. Din besica udului P.-le se extrag san pe

cdile naturale, dupd ce au fost reduse in bucAti (lithotritia sau lithotripsi a), sau printr'o deschidiiturd
[E. F.]
1100, cari priidau si jefuiau satele ditnprejur. Reg. facut in besici (litbotomia).
ung. Ladislau II a poruncit ddrimarea ei (1512).
Piatra de vin, v. Cremor.
Piatra dintilor, v. Leptothrix.
Piatra vulturului, (Aetite, Geode), siderit argilos cu o structura lameloas cu un simbure la
Piatra filosofal, v. sub art. Filosof.
Piatra iadului, sinonim dela azotatul de argint mijloc. Bilin, Teplitz.
(Az Os Ag). Cristaliseazi in lamele romboidale
Plauhy, stat in Brasilia nord-amer., 301,797 km'.
incolore foarte solubile in ap. Coaguleazd al- si 267,609 loo. (1890) Capit. Therezina.

buminele, e toxic si caustic. v. si Lapis.

Piatra nasctoare, (mitol.) (lat. Petra Genitrix), se tine de cultul persico-roinan al lui Mithras (v. ac.) 4eu1 soarelui. Acesta a avut sacrariile (altare cu cele sfinte) intfo pester de
stand, simbolul intunerecului, din care Mithras

Piave, rin in Italia super., isvoresce din Monte

Paraiba, in Alpii carnici, se varsd spre nordest dela Venetia in Marea Adriatici ; 215 km. lung.

Piazzi, Guiseppe, astronom italian, n. 1746

In Ponte; 1779 profesor in Roma, 1781 in Palermo, 1817 director general al observatoriilor
In toata qiva iese, ca sd lumineze luinea. In regatului ambelor Sicilii in Neapole; t 1826.
Carnuntum s'a descoperit o pester cu 6 altare, A. descoperit 1801 steaua Cenes. I seria: Lezioni elementari di astronomia, 2 vol., 1817.
5 eran dedicate Deo Invicto Mithrae, lar
[Atm.]
Petrae Genitrici.
Pic, (marina) o vergoa care se aseazrt cu un
Piatra Nilului, mineral, varitate brun de jasp, cap& pe catarg, iar capiitul superior este in sus,
vergeaua fiind inclinatd pe catarg de 40-500; pe
ce se intalnesce in deserturi egiptene.
Piatra plutitoare, rock vaiietate de opal; con- P. se a.$eazt velele numite raude. [Const. B.]
Pi6, Iosif Ladislau, erudit cech, profesor la
cretiuni silicioase do obiceiu poroase, usoare in
roce sedimentare, s. e. in pdmiiint cu diatome universitatea din Praga. Publicatii; tber die
Abstammung der Rumdnen. Leipzig, 1880;
(tripoli), etc.
Piatra ponce, rood eruptivd vitroas, alb, Der nationale Kampf gegen das ungarische
foarte poroask constituitii de un tesut de fibre Staatsrecht, ein Beitrag zur Kritik der Alteren
Enciclopedia ronnlni. Vol. DI.

38

www.dacoromanica.ro

594

Pica

ungarischen Geschichte. Leipzig, 1882; Die rumnischen Gesetze und ihr Nexus mit dem byzantinischen und slavischen Recht, 1885; Die
dacischen Steven und Csergeder Bulgaren, 1888;
Zur rumnisch-ungarischen Streitfrage, 1886.
Pica, unul din numele Bibilicei (v. ac.).
Picadores, v. Lupta de tauri.
Plead, bucate cu gust original deosebit, acricor,
piparat sau aromat, care deschide pofta de mncare ; atitator, intepator, fin, spiritual, intere-

Picior.

motiv in architecture gotice. El se cultiv dimpreun cu specii inrudite ca arbor ornamental

[1. Pr.]
rustic.
Picenati, Piceni, v. Pecenegi.
Picenum, in antichitate tinut in Italia de mijloc,
binge' Adriatica, cu resole Ancona, Firmum, Asculum, etc.. loouit de Picentii sabelli, 268 a. Chr.

cucerit de Romani.
Pichegru, Charles, general francez, n. 1761,
1804 in Paris. La 1783 intra in un regiment
sent. Picanterie ceva ce este P.
de artilerie; in 1791 se semnaleaza prin actele
Picard, Louis, autor dramatic ci romancier si discursurile lui revolutionare, din care cause
franc., n. 1769 in Paris, t 1828. Dotat on spirit e ales president al clubului iacobin din Besaneon.
de observatiune EA de un adevrat talent mimic In anul urmittor e proclamat de voluntarii base decise pentru teatru. In acelaci timp publica talionulni de gardl de cef al lor, apoi in fruntea
un mic roman Eugene de Sennevil1e i piesa aoestora aduce reale servicii armatei de Rin

Badinage dangereuxg. Apoi Masque, comedie (1793), din care caus este numit general. El
In dou acte, Le pass, le prsent et l'avenireg, sci sa-5i atribue meritul operatiunilor efectuate

comedie in 3 acte, etc. Talentul dramatic al lui

P. este incontestabil. El posede mai ales cele
dou calitti esentiale poetului comic : naturalul
veselia. A saris un mare numar de piese, ci

impreuna cu Roche, comandantul armatei de

Mosela, ci intrigheaz pe tinge comitetul de

salut public pentru arestarea lui Hoche, si Wee

comanda celor douii armate. In anul urmator

cn toate astea, lucru de remarcat, n'a imprumutat (1794), in capul armatei de nord el reia Vanimio dela nimeni.
lenciennes si Conde, lupta la Cassel, Courtrai,
Picardia, in vechime tinut in nord-estul Fran- Menin, preparind astfel victoria dela Fleurus,

ciei, acurn hat:tarp intre departam. Pas-de-Ca- datorit mai ales lui Jourdan 5i lui Moreau. La
lais, Somme, Oise, Aisne tai Nord; capit. Amiens; inceputul anului 1795 in capul armatei fraoceze
forma un guvernament cu Artois.
desparte pe Anglo-Olandezi de Austriaci prin
ocuparea insulei Bomel, ia Amsterdamul ci
Picituri de Batavia, v. Lacrimi de alien.
Piccini, Niccol, compositor ital., n. 16 Ian. prinde flota olandeze, profitend de imobilitatea
1728 in Bari, t 7 Main 1800 in Patis, faimos ei in Marea Inghetan, dupe care, pus in capul
nu numai prin fecunditatea lui (in 15 ani nu a armatelor de Rin si Mosela, ja Mannheimul. Tirit
produs mai putin de 130 partitiuni de opere), dar de o ambitiune neinfriinata, el devine instruprin luptecu Gluck, chiemat fiind la Paris de de- mental agentilor regalisti, a caror incredere o
tractorii acestuia (v. Gluck). P. repurn on aceasta wan compromitnd prin manevre militare, cari
ocasinne un frumos (maces cu opera sa Rolandg biinuiesc tradarea, mersul inainte al colegului
(1778), care fiat pe Gluck a renunta la pare- sau Jourdan, lsandu-se s fie batut la HeidelVanes sa inceputa pe acelaci text; Gluck ins berg si inchis in Mannheim. El promisese se
isi tuft revanca prin Iphigenie en Taurideg (1779). inainteze cu un corp de elite asupra Parisului,
Dupe' o vista atfit de active' t)i de productiv, nude era sit' proclame rege pe Ludovic XVIII,
P. muri tat* in miserie.
pritnind in schimb gavernul Alsatiei, recom[T. C.]
Piccolo, (ital) instrument musical, v. Piculina. pense' baneasca, titled si onoruri de tot fetal.
Piccolomini, Octavio, duce de Amalfi, bel- Planul cade prin imprejurari contrare; insa el
duce in resboiul de 30 ani, n. 1599; isi are remne bnuit si se retrage la Arbois; iar dupa
originea din familia P. din Siena, din care se un an este ales in consiliul celor oinci sute ci
trgea ci papa Pius II. Mai fintAin a fost in ser- ales precedinte de majoritatea regalist. Cu diviciu spaniol; a participat la luptele din Tenle rectoratul este deportat la Sinnamari, unde conde jos Efi Italia; 1627 a intrat in armata lui stitutia atletice ii permite se resiste climei si

Wallenstein. S'a distins foarte malt in lupta apoi s evadeze in Anglia. In 1799 intra in
dela Liitzen 1632. Desi era om de incredere al Prusia, de unde fa indan expulsat, ci revine la
lui Wallenstein, totu.ci a contribuit malt la ca.derea acestuia. 1642 a fost prta la infringerea
dela Leipzig. t 1656 in Viena. Max P., amintit
in tragedia Wallensteing de Schiller, este fiul

Londra, node ja parte la conspiratiunea lui George

Cadoudal si eve indrzneala sa vine la Paris

pentrn intelegeri secrete. Ad i este descoperit ci

aruneat in inchisoare, unde gasit sugrumat

nnui frate al lui P., pe care 1-a fost adoptat. pe timpul ciind i-se instrua procesal.
Picea Lk., (botan.) gen de plante arborescente
Pichere, Pichiri, identic cu Brbilica (v. ac.).
din fam. Coniferelor, trib. Abietineae, co. foile
Pichet, 1) mic detacament de soldati insarsempervirente concolore acicalare dispuse in spi- cinati de regale on paza granitelor unai stet;
rare, florile monoice si conurile erecto sau ori- 2) un joc de carti.
zontale. Cuminde ca. 12 specii extratropicale
Picineaga, com, rur. in Rom. (Dobrogea), j.
din regiunea boreala. P. excelsa Lk., molidnl, Tulcea cu. 1250 loc. (Diet. geogr. 1896), 2 biformeaa complexe mari de pduri in Europa serici t}i 1 coalA cu 2 invtatori.
nordici i centrala, aici in regiunea montana
Picioarca, una din numirile populare ale plantei
(mai ales subalpina). Lemnul se folosesce ca ma- Helianthus tuberosus L.
terial de constructie, catarguri, instrumente muPicior, partea cea mai de jos a membrelor
sicale (lemn de resonanta), la prepararea de inferioare ; la om partea piciorului dela glesne
hirtie, etc. Resina de molid se intrebainteaza in jos. Picioral articuleaza cu gamba. Are douii
mai ales la confectia periilor, la calafatarea co- fete ; cea din sus se numesce dorsal, cea din
rbiilor, etc. Molidul prin portal sau a servit ca jos plantara. Se compune din tars co. septe oase,

www.dacoromanica.ro

Picior

595

Picture.

metatars Cu cinci oase 5i cinci degete., dintre earl

Picrati, sarurile corespuncltoare acidului pidegetul cel mare are (lea falange, lar celelalte cric (Tnnitrophenolul). Toti P. &ant explosibili
patru cate tre) falange. Cele $epte oase ale tar- prin incalclire, cel de potasiu in special este
sului glut astfel asezate, c formeaza un arc, foarte vtmtor, cei de Barin i Strontiu mint
concav ctr fats plantara a piciorului ; acest intrebuintati la fabricarea focurilor bengale.
arc garanteazti elasticitatea mersului. Partea poPicric, acid, V. Acid.
sterioari a tarsului se numesce calcalu. Toate
Picromorita, mineral, sulfat de potasiu 5i magoasele piciorului sfint legate intre sine prin ar- nesiu hidratat; monoclin, rar. (Vesuv, Stassfart.)
ticulatiuni.
Picrotoxin, principiul activ al gogogielor de

Picior, msura de lungime cu subdivisiuni decimale sau mai des duodecimale ; in Prusia si
Danemarca= 0.314 m., Anglia, Rusia si Statele
Unite -=- 0.305 m., Austria =0.316 m., Elvetia
= 0.283 m., P. vechin de Paris = 0.325 m.

pesci (Comilla Levanti). Alcaloid toxic.

Piola, Raoul Petru, fisician elvetian, n. 1842
in Geneva ; renamit pentru condensarea gazurilor flea numite permanente, a oxigenului si hidrogenului (1877).
Picior de ma se numia in versificatiunea Picti, (lat. Picti =pictati, tatuati), vechii loantica (metrica) o unitate ritmica din cuprinsul cuitori ai Caledoniei (v. ac.), probabil de neam

unui vers, ceea ce in versificatiunea modern&

(ritmicii) se numesce: tact versificational. Cea
mai scurta unitate ritmic san P. de vers const
dio o silabl lunga si una scurta, s. e. trocheul:
etc.

celtic. In unire cu Scotii imigrati din Irlanda,

ei fac incursiuni pradalnice in Britannia romana.

Dupa retragerea trupelor romane din Britannia,

provincialii brito-romani chiamiti in ajutor, in

contra P.-lor $i Scotilor, pe Anglo-Saxoni (449),

Piciorui caprel, (botan.) numele vulgar al cari se fac apoi stapani pe Britannia. In secl. IX,
plantei degopodium Podagraria L. (v. ac.). Pi- P.-i devin supusi Scotilor, intre cari numele ion
ciorul cocoplui, (botan.) numele vulgar al mai se pierde apoi.
multor specii de Ranunculus L., precum: R. car-

Pleura, arta de a representa pe suprafete

paticus Herb., R. mediterraneus Gris., R. pe- plane imagini de fiinte, de scene ale vietii, de
datus W. et Kit., R. polyanthemos L., etc. (v. ac.). lucruri si fenomene ale naturei. Mijloacele ei
Piaiorul vifelului (botan.) v. Rodul pamntului. stint liniile, cari ne area forma lucrnrilor ; luPicknick, (engl) masa la care toti invitatii mina si umbra sau amestecul lor, numit clarcontribuesc cu partea lor, mai cu semi masa obscur, care ne da aparenta celor trei dimensiuni
aranjata la petreceri si excursiuni, unde fiecare ale corpurilor solide ; si colorile, cari exprima
aduce felurite bucate de emit.
vioiciunea 5i insulletirea. Cind arta intrebuinPico, insula in grupa Azorelor, 455 km2., teazi numai liniile i clar-obscurul, se (ice in
28,921 loc. si un vulcan de 2320 m. inalt.
special desemn (v. ac.); el e fundamental P.-ei.
Picot, Auguste Emile, filolog i bibliograf lar P. in inteles propriu e inviorarea desenului
franc., n. '23 Sept. 1844 in Paris, a fost secre- prin colori. Legea generala a P.-ei e armonia
tarul principelui Carol al Romaniei (Sept. 1866 sau proportiunea elementelor ei, ea s corespfina Dec. 1867) si apoi consul al Franciei la pund realitatei san visiunei artistului. 0 parte
Timisoara (1869-72). Dela 1875 este profesor esentiala a ei e perspectiva, intemeiata pe rede limbs roman la coala de limbi orientale gulele geometriei, prin care lucrurile spar la
din Paris. Publicatii: Les Serbes de Hongrie. distanta, cum stau in natura'. Dupi subiectele
Paris, 1874-75 (anonim). Alexandre le Bon, ei se disting: P.-e de natura moarta, de fiori
prince de Moldavie. Viena, 1882 (in colabor. cu qi fructe, de animale, de limituri (peisage)
G. Bengescu). Chanta populaires des Ronmains de fiinfe omenesci, cea mai malta treapti a P.-ei.
de Serbie, 1889. La question des Israelites rou- Aceasta se imparte iar in P. istorica, de pormains au point de vue du droit, 1868. Docu- trete (ale persoanelor particulare, existente), de
ments pour servir l'tude des dialectes rou- caractere sau ideala, de genre (scene ale vietii
mains, 1873. Les Roumains de la Macdoine, de toate ilele) 5i alegorica, care represinta idei
1875. La chronique de Moldavie de Grgoire morale, abstracte; dar alegoria e mai la locul ei
Urechi, text, traducere, note istorice, glosar, in poesie decal in P. (v. Alegoria). P. se mai

1877-79. Mara' de acestea, P. a mai publicat poste imparti, diva' locurile pentrn cari e demai multe lucrari relative la bibliografia tea- stinat, in P. de tapete, de pttrete, de casd, de
trulni franc. P. este si membm onor. al Aca- biserictl, de teatru, Q. a.; dupit materialul pe
care se zugravesce, in P. pe pan* pe carton,
demiei rom.
Picot, 1)P., Franois Edouard, pictor franc., pe lemn (xilografich), pe piatra (litografica), pe
n. 1786 in Paris, t 1868 acolo. Lucrari princ.: arama (chalcografica); dupa substantele cu cari
Amor si Psyche, Raffael $i Fornarina, Orest, s. a. se amesteca colorile, deosebim P. in wads, in
2) P., Georges, istoric franc., n. 1838 in Paris, fresc, in oleiu, aquarela, pastel, s. a. Aquarela
judecator tot aci, 1878 membru al institutului. (v. ac.) e genul cel mai non de P., dateaza de
Sor. princ.: ,Histoire des Etats gnraux 1355 abia din sed. XVIII. Pastelul (v. ac.) imiteaza

mai credincios realitatea..A.quarela si P. in oleia

A 1614, (edit. noua 1888, 5 vol.).
Picquart, George Maria, locot.-colonel fro., se disting prin fineta, transparenta i vioiciunea
n. 1854 in Strassburg, devenit celebra in procesul colorilor; ele idealiseaza lucrurile. Frescul se
Dreyfuss (v. ac.). Dela inceput a sustinut ca intrebuinta in timpul renascerii pentru tablouri
borderoul pe basa caruia a fost acusat si con- mari i pentru inframsetarea operelor de ardamnat Dreyfuss, este un falsificat. Din aceasta chitectura. Fondul pe care se zugravia, se precausa a fost improcesuat si el (pentrn publicarea gabs prin o fin tencuiala de var stins, de nasip

de documente secrete), dar in fine a fost

habilitat.

rasuri de tiglit' sau de portelan, repetata de

trei ori; apol se zugravia on colori pe acest fin

www.dacoromanica.ro

38*

596

Piotura.

pe pretii templelor si palatelor, pe columne, in

se uscau deodat cu cimentul i deveniau du- camere monteare, etc. India: P.-ri pe pareti
rabile. Din causa fragilitatii, care face ca ase- in templele buddhistice. Tot asemenea in China,
menea capod'opere sd se steargit cu tin-ipul, aceasta ande P. a luat nascere inca inainte de era creP. monumentala se face astatli in cear, ame- tina, iar in Japonia abia prin sed. V d. Chr.
stecat cu r5in, si in olein. Pentru portrete In Grecia g'Ssim inceputuri ale P.-ei cam prin
si opere mici, pentru P. disit miniaturi, se in- sed. VII a. Chr., de continut religios, eroic si
trebuinteaza de preferinta aquarela si pastelul. de animale, mai cu salmi' pe pareti si vase. PerMosaic se dice P. in care colorile siint supli- spectiva si umbra necunoscut. Scoala atticd (P.
nite prin puncte sau tinte mici de marmora sau in temple): Polygnotos (470-430), Apollodoros
de slid& in felurite colori, aplicate pe splint, (pe la 420). Scoala Ionicd (P. dupa natur):
pe fildes, pe lemn san pe stint& astfel ca tre- Zeuxis, Parrhasios. Scoala dela Sikyon: Eucerea dela o coloare la alta sit fie nesimtit
pompos, Pamphilos Pausias (floii, pe la 360).
ad producit o perfecta ilusiune opticti. Dela mo- Apelles (t 308, ApIrodite), Protogenes, Antisaicul de BEd& efectuit prin asezarea tintelor phylos. Mosaic (podele): Sosos. Etruria, P.-ri
bite compositiune de plumb, arta a trecut inci pe morminte $i vase. Roma : P. imprumutatrt
ciment jinni umed si proaspt, i astfel

din sed. XIV la P. pe sticla, in care se im- dela Greci (P.-rile din Pompeji i Herculanum);

bibeaza colorile prin caldura ca i in encaustica P. originalrt ornamental& Timomachus, Fabius

Pictor, Ludius, etc.
din antichitate.
Istoricul picturei. In antiohitate, in Egipt, II Evul mediu: Pictura creftind veche,
India, China, P. avea un rol secundar pentru (seal. IIIVI). Tablouri simbolice de pdrete prin
infrumsetarea paretilor i columnelor din temple catacombe ; cu deosebire in Roma in secl. III
pi palate. P. adevratit s'a nascut $i a avut o $i IV. Mosaicul, in secl. V si VI, cu deosebire

epoca infloritoare in Grecia, desi P. in oleiu in Roma (San Paolo, San Cosma si San Da-

nu era cunoscut:9.". Despre frumseta ei se poste miano) $i R,avenna (San Giovanni in Fonte, San
judeca numai dup picturile de valoare inferioarit Vitale). Era bizantina (600-1200). Stilul bi-

de pe vasele antice i dupa cele murale, des- zantin, incepiiind cu sed. VII (cea mai inalta
coperite in Pompei i Herculanum. Romanii cul- expresiune a magnificentei. P.-ri pe fond aurit,
tivara putin P. In urma barbarismului din evul formele teapene conventionale); stilul romanic,
mediu P. incepil a se desvolta in mod rudi- P.-ni de parete cu figuri serioase, inaltatoare ;

mentar, caci i unde se mai aflau modele antice, exemple : biserica din St.-Savin In Poiton (secl. XI),
clang nu eran sfarimate, erau despretuite ea pa- cea din Schwarzrheindorf ling./ Bonn (1152),

gane. P. medievala Ink un caracter religios- domul din Braunschweig, etc. Avntul P.-res
crest:in, fintliu in catacombele Romei, apoi in
Bizant, en forme tipice, fara vista si fad frumseta. De abia in timpul renascerii, prin studiul
operelor antice, P. incepii a fi mai naturala
mai adevkata, intliu in Italia, unde in sect. XVI,
veacal ei de aur, se inaltit la cel mai inalt idealism, in scoalele: florentina, roman& lombarda

pi venetian& In terile nordice P. a luat o directinne mai realista, fintalu In Flandra catra
sfirsitul sed. XIV, unde intemeietoiii ei stint
fratii Eyck (v. ac.), apoi in sed. XV si XVI

(1200-1500). In Italia numeroase 5i splendide

mosaicuri ; se observa o directiune mai liberal
In arta prin influents lui Giovanni Cimabue (t pe
la 1302) ; era infloritoare a P.-rei pe sticla in

Francia (secl. XIII) si in Germania (secl. XIV

si XV; domul din Colonia). gcoala de Praga
(sub Carol IV). Nicolae Wurmser. Scoala de
Nitrnberg (dela 1350), icoana altarului de Imhof

(1380), altarul de Tucher (1385), etc. Wolge-

muth (t 1519). qcoala de Colonia. ifaiestrul

Wilhelm (t 1378), Stefan Lochener (tabloul doajunse la cea mai mare desvoltare in Germania, mului, pe la 1445). &Oda fvabeascIl (influentati
in $coalele: svaba, francona $i saxon. Pe and de scoala flandra). Martin Schongauer (t 1488),

in Germania, in sed. XVII, prin resboiul de Bartolomeiu Zeitblom (t pe la 1520), Martin

30 ani cap impreunti cu sciinta si P., ea luit Schaffner (t pe la 1535), 11. Holbein sen. (t 1524).
un nou avent in $coala olandeza i cea flamanda. Flandra. Hubert van Eyk (t 1426) si Ian van
In Spania P. ajunse la culmea desvoltrii in Eyk (t 1440). Urmasii lor : Roger van der Weyden
sed. XVII in scoala dela Sevilla. Caracterul ei
distinctiv e expresiunea simtemntului religios
Oita la fanatism, (patria lui Loyola $i a inquisitiunii). Tot in secl. XVII inflori P. in Francia

(t 1464), Dirk Bouts, Hans Memling (t 1495).

$coala de Floren (a (influentata de directiunea
germana). Giotto (t 1337) si Orcagna (-I. 1376),
Simone Martini (t 1344), Angelo da Fiesole

secl. XVIII prin P. de genre si cea satiric& In

Germania, in sed. XVIII, P. lu un non avnt
cu inceputul sed. XIX. In Francia, dup marii
pictori din sed. XVII, se desvolt, ca si in lite-

frescele in Santa Maria del Carmine), Filippino

raturi, mai Intinu clasicismul apoi romantismul,

dupi el naturalismul sau realismul. In aceasi
directiune s'a cultivat P. 51 in alte teri. (Cf. A.
Woltman, Geschichte der Malerei von den Al-

$coala veneliana. Giovanni Bellini (t 1516), Conegliano (t pe la 1509). $coala paduana. Mantegna

prin mai multi pictori. Anglia s'a distins in (t 1455). Scoala toscand. Masaccio (t 1428;

testen Zeiten bis auf die Gegenwart.)

[M. S.]

Lippi (t 1504), Cosimo Rosselli, Benezzo Gozzoli

(t 1498), Ghirlandajo (t 1494), Luca Signorelli

(t 1523), Pier degli Franceschi (t 1492), etc.

(t 1506). $coala umbrica. Perugino (t 1524),

Pinturicchio (t 1513), Francia (-1. 1517).

III Perioda de in/Zaire a P.-rei (1500-50).

Despre istoria 5i diferitele Scoale ale picturei Italia. Leonardo da Vinci (1452-1519). Elevi
representantii acestora, drun urmatorul con- si imitatori (scoala lombardica): Bernardo Luini,

spent :

Cesaro da Sesto, G. Ferrari (t 1546), Andr. Solario,

I Timpurile antice. Egiptul: representatiani Sodoma (t 1549). Michelangelo (1475-1564). Urdin viata 4eilor i domnitorilor, resboaie, etc., ma$i si contimporani florentini: Seb. del Piombo

www.dacoromanica.ro

Pietura.

597

1547), Dan. da Volterra, Marc. Vennsti, Fra Poussin (j-1665), Phil. de Champaigne (portrete),
Bartolommeo (t 1517), Andr. del Sarto (t 1531). Le Sueur (t 1655), Mignard Lebrun, Rigaud
Rafael (1483-1520). Elevi : Giulio Romano (portrete). Anglia. Jam. Thornhill (t 1734). Ga(t 1546), P. Caldara (t 1543), Perino del Vaga leria Sheakespearec. I. Reynolds 1795), Benj.
(t 1547), etc. Correggio (1494-1534). IIrmasi : West (t 1820). Portrete : Peter Lely (t 1680)
Parmegianino
1640), Baroccio (t 1612). Ve- si G. Kneller (t 1723). B) P. Genre. Terlle de

netianii: Giorgione (t 1511), Palma Vecchio jos. Intemeierea si perfectiunea P.-rei Genre.
(t 1528), Tizian (1477-1576), Moretto (t 1555), Genre inferior: Peter Brueghel jun. (t 1638),
L. Lotto (t 1555), Pordenone (t 1539), Tinto- Dav. Teniers jun. (t 1690), Isaac si A.drian van
retto (t 1594), P. Veronese (t 1588). Bassano Ostade (t 1685), Adrian Brouwer (t 1638), Jan
(t 1592, intemeietorul P.-rei Genre). Tenle de Steen (t 1679), Peter van Laar (t 1674). Genre

jos. Gerh. David (t 1523), Quentin Massys (t 1530), superior : Gerhard Terborch (t 1681), Gerh. Don
Hier. Bosch, I. Mabuse (t 1541), Lucas van (j-1675), Gabr. Aletsu (1667), Fr. v. Mieris (t 1681)1

Leiden (t 1533), Ioachim Patenier (t 1524, in- Netscher (t 1684), G. Schalcken, Adr. van der
temeietorul P.-rei nordice de peisage), P. Brue- Werff, Peter de Hooch (t pe la 1681), van der
ghel (t 1569). Germania. Scoala rvabeascl Meer (t 1675), etc. C) Peisage. Italia. Fr. Grillana Burgkmair (t 1531), Hans Holbein jun. maldi (t 1680, peisagist al scoalei Bolognese),
(1497-1543), Nic. Manuel (t 1530), H. Baldung Paul Bru (t 1626). Peisage eroice : Nic. Poussin
Grien (t 1545). Scoala frame! (modelare pro- (t 1665), Caspar Dughet (t 1675), Claude Lorn untata), Albrecht Diirrer (1471-1528), Sebald rain (t 1682), H. Swanevelt, lob. Both, Salv.
si Barthel Beham, Altdorfer, Hans Schduffelein, Rosa (t 1673). los. Vernet (t 1789). Peisage arKalmbach, M. Griinewald. Scoala saxontl. Lucas
Cranach (t 1553). Spania. Directiune flandricd:
Luis de Morales (t 1586), Pedro Campana (t 1580).
Directiune italica : Alonso Berrugnete (t 1561),
de Vargas (t 1568), Vicente Ioanes (t 1579),

A. Coello, Fern. Navarrete, etc.

IV P. epocei baroce ri rococo (1550-1800).
Arta se cultiva cu multa ardoare si devine multilaterala. P. tablourilor istorice devine o sectiune

chitectonice : Ant. Canale si elevul su B. Belotto

(numit Canaletto t 1780). Tenle de jos. Inceputuri : H. de Bles, Jan Brueghel (t 1625), R.

Savory (t 1639). Terminat: Rubens. Scoala olan-

dezet (representarea naturei indigene). Ioh. v.

Goyen (t 1656), Sal. Ruisdael, Rembradt van der

Neer (t 1677), A. Waterloo (t 1670). I. Ruisdael (t 1682), Hobbema (t 1709), A. van Everdingen (t 1675). P. marina: I. van de Capella,
aparte ; pe lngli acestea se cultiv ancli si genre, lob. si Bonaventu.ra Peters, W. van de Velde
peisagele, animale si natura moart ca sectiuni (t 1707), Lud. Bakhuizen (t 1708). Architec-

deosebite. Apogeul P.-rei in Terile de jos (prima turd : Peter Neefs (t pe la 1660), Steenwyk sen.

jumtate a sed. XVII). A) Tablouri istorice. si jun. Contopira Genre-ului cu peisajul: Ph.
Italia. Dou directiuni: Eclectici (studiul ma- Wouwerman
1668). Idila : A. Cuyp, Nic.
rilor maiestri mai vechi). Lodov. Caracci (t 1619, Berchem, A. van de Velde, H. si Ph. Roos.
intemeietorul scoalei dela Bologna), elevi: Ago- Germania. Ph. Hackert (t 1807), Ferd. Kobell
stino (t 1602) si Anibale Caracci (t 1609), Do- (t 1799), E. Ridinger (t 1767, piese de van-Amenichino (t 1641), Guido Reni (1- 1642), Guer- toare). :Francia. Jacq. Callot (t 1635), Ant.
cino (t 1666), Sassoferrato (t 1685), Crist. Allori Watteau (t 1721), Boucher (t 1770), Chardin
(t 1621), Carlo Dolci (t 1686). Naturalirti. (Caut (t 1779), Greuze (t 1805). Anglia. William Ho-

a reproduce adevrul naturei in mod drastic). garth (t 1764). D) Animate fiori. Tenle de
Caravaggio (t 1609), Spagnoletto (t 1656), jos. Animale : Rubens, P. Potter (t 1654), Fr.
Salv. Rosa (t 1673), G. Elonthorst (efecte lumi- Snyders (t 1657), Ioh. Fyt (t 1661), Iohann

noase); pictori de tablouri resboinice Cerquozzi -Weenix (pasen i domest.), M. Hondecoeter (gdini).
si Bourguignon (t 1676); L. Giordano (t 1705). Flori si natura moartd al:1 Brueghel (t 1625),
Spania. Epoca infioritoare a P.-rei. Scoala dala I. D. de Heem (t 1684), W. van Aelst (t 1679),

Sevilla. Juan de las 'Roelas (t 1625), Fr. de A. Adriaenssen, Rachel Ruysch (t 1754), Jan
Herrera (t 1656), Fr. Zurbaran (t 1662), ma-- van Huysum (t 1749), van Os, etc.
iestri de cdpetenie: Diego Velazquez (t 1660)
si Murillo (1618-82). Scoala de Madrid. Ant.
Pereda (t 1669) si I. Car. de Miranda (t 1685),
Claudio Coello (t 1693). ,Fcoala de Valencia.
Francisco de Ribalta (t 1628). Terile de jos.
Desfasurare bogat in art. Scoala de Brabant.
(Contopirea stilului italian cu forme indigene.)
estri : P. P. Rubens (1577-1640) si
Primi
elevul su van Dyk (1599-1641, si portrete),
lac. Iordaens, G. de Crayer, etc. Scoala- olandezel (reproducere fidela a realitAtii), Fr. Hals
(t 1666); prim miestru: Rembrandt (1607-69,

-17 Sed. XIX. Germania. Directiunea antichisanttl: A. Karstens (t 1798), E. Wachter (j-1852),

H. Fiissli (t 1825), G. Schick (t 1812), B. Genelli (t 1868). Directiunea romantico-religioasd:

Fr. Overbook (t 1869), Phil. Veit (t 1877), Ed.
Steinle (I- 1886), Fhrich (t 1876), Kupelwieser

(t 1862), H. von Hess (t 1863), Schraudolph

(t 1879), E. Deger (t 1885), P. Cornelius (1783

pang 1867), Iul. Schnorr von Carolsfeld (t 1872),
W. Kaulbach (t 1874), M. von Schwind (t 1871).
Directisnea istorico-realistia. coala din Miin-

chen : Piloty (t 1886), Lindenschmit (t 1895),

portrete); Eechout, Ferd. Bol, G. Flinck, I. Li- Makart (t 1884), G. Max; Genre si resboaie:
vensz, Sal. Koninck, van der Helst (t 1670), etc. A. Adam (t 1862), P. Hess (t 1871), F. Adam
Germania. Eclecticism al domineazd. Sandrart (t 1886), Kirner
1866), Biirkel (t 1869),
(t 1688), Chr. Dietrich (t 1774), Tisch bein (t 1789)1 Hago (t 1898), Ramberg (t 1875), Defregger,

Raph. Mengs (t 1779), Angelica Kauffmann M. Schtnid, Gabl (t 1893), Griitzner, Raupp, W.

(t 1807). Portrete : Kupetzky (t 1740), B. Denner Diez, Lfftz, Klaus Meyer, F. A. Kaulbach, I.

(t 1747), Ant. Graff (t 1813). Francia. Direc- Brandt. Portrete: Winterhalter (t 1873), Stieler
tiune academicit combinat cu cea italic. Nic. (1858), Lenbach. In timpii mai noi aparitiunea

www.dacoromanica.ro

598

Piotura.

natnralismului: F. von
F. Stuck. coala Animale: Landseer (t 1873). In timpi mai rede Diisseldorf: SchadowUhde'
(t 1862), Bendetnann centi sew& de picturti in Glasgow ca tendinta
(t 1889), Th. Hildebrandt (t 1874), K. Sohn naturalistico-impresionista (Lavery si Guthrie).
(t 1867), 1. Hiibner (1882), Lessing (t 1880), Olanda. Alma-Tadema, Israelo, Bisschop, Ten
A. Rethel (t 1859), Leutze (t 1868), lanssen ; Kate (t 1891), Bosboom, H. W. Mesdag, Therese
Genre : A. Schrdter (t 1875), Iac. Becker (-1'1872),

Schwartze. Spania. Goya (t 1828), Fortuny

R. Iordan (t 1887), Tidemand (t 1876), Hasen- (l 1874), Pradilla, Benlliure y Gil, Villegas, Gal-

clever (t 1853), L. K.naus, Vautier (t 1898), legos. Rusia. Bogoljubow (1896, peisage), SiemiBokelmaun (t 1894); pictorii de batlii: Bleibtreu radzki, Weresagin, Repin, W. Makowsky. Dania.
(t 1892), Hanten, Camphausen (t 1885), etc. Ierichau-Baumann (t1881), Bloch (f1890), Tuxen.
Genre natura1istic
i istorice: A. Kampf.

Berlin: A. von Kloeber (t 1864), K. Begas

(t 1854), Wad. (t 1845), Fr. Kniger (t 1857),

PICTURA LA ROMINI.

Ca la toate popoarele asa si la noi P., arta

1872), Ad. Menzel, 1. Schrader, principala a tirnpurilor rnoderne, isi are originea
Ed. Magnus
Ed. Meyerheim (t 1879), Kretzschmer (t 1890), in icoanele bisericesci. Cele dintaiu inceputuri
K. Becker, Hosemann (t 1875), A. von Werner, in aceasta directiune le &an in perioada sla-

Gust. Richter (t 1884), P. Thumann, Gussow,

Knille (t 1898), v. Heyden (t 1897), Geselschap
(t 1898), Vogel, Scheurenberg. Naturalismul:
Liebermann, Skarbina, etc. Viena: P. Krafft
(t 1856), F. Waldnuiller (t 1865), I. Danhauser
lt 1845), K. RAE (t 1865), Matejko (t 1893),

vonismului a bisericei noastre. P. bisericeasca

pana in cliva de astacii a remas aproape aceasi,
representiind figuri de sfinti tji sfinte lipsite de

(t 1850), Fr. Preller (t 1878), I. W. Schirmer

(t 1863), W. Schirmer (t 1866), Ch. Morgenstern (t 1867), A. Weber (t 1873), 0. si A.
Achenbach, Gude, E. Hildebrandt (t 1868), E.

de acestea mai gsim si altele in legatura cu

ori ce expresiune, afar poste de evlavia eau-

taturei. Celebre prin legendele lor poporale sfint

din acest timp cele 17 icoane in fiinta in ma-

Passini, Angeli (portrete), Munkcsi, Brozic. etc. niistirile i bisericile din Romania ale Sfintei
Peisage: I. A. Koch (t 1839), K. Rottmann Fecioare 5i amintite de ep. Melchisedec. Deosebit

sculptura bisericeascii in o multime de localitati

din toate terile locuite de ROMaLli. Ca artii ne
presinta foarte putin interes. Deosebit de icoane
Scleich (t 1874), Lier (t 1882), Baisch (t 1894), sfinte propriu cllse, mai gasim i P.-ri pe paLudwig, Hertel, Ruths, Krner, Lutteroth, etc. retii bisericilor, cu sfinti si scene biblice, si mai

Francia. Clasitiemul: I. L. David (t 1825), tarcjiu apar tot aci si reproducerea portretelor
Regnault (t 1829), Grard (t 1837), Girodet intemeietorilor de biserici i manastiri. De pe
(t 1824), Gros (t 1835), P. Gurin (t 1833), acestea s'au putut aduna in cea mai mare parte

Ingres (t 1867), Flandrin (t 1864). Romantica: figurile diferitilor domni si ale familiilor lor din
Gricault (t 1824), H. Vernet ("i" 1863), Ary Romania. Ca si figurile din icoane asa 5i acestea

Scheffer (t 1858), E. Delacroix (t 1863), P. nu presinta nici o valoare artistica. Pe langa

Delaroche (t 1856), L. Robert (t 1835), A. G. reproducerile picturale mai gasim in Romania
Decamps (t 1860), R. Fleury (t 1890), L. Cog- multe ornate bisericeeci lucr ate in cuselturi,
niet (t 1880), Conture (t 1879). Realismul: fcute in cele mai multe casuri de sotiile domCourbet (t 1877), Millet (t 1874). Tablouri nitorilor sau ale boierilor. Ca arta stint (a mai
istorice ft portrete mai noui: Cabanel (t 1889), alabe decal P.-le bisericesci din timpurile vechi.
Baudry (t 1886), Bouguereau, Bonnat, Laurens, P. profana a aparut la noi atmliu de tot, abia
1882),

prin a doua jumatate a sea. XIX, si a inceput

Troyon (t 1865), Rosa Bonheur, etc. Impresionism si naturalism : Manet (t 1883), Monet,
Besnard, Carrire, etc. Elvetia. Peisage Calame
(t 1864) (3.1 Bcklin. Animale: Koller. Genre si
istorice: Stiickelberg. Italia. Milano : Appiani
(t 1817), Pagliano. Roma: Camuccini (1- 1844),
Maccari. Venetia: Schiavoni (t 1868), Liparini

tate. Productiunea lor insa la inceput nu a avut

caracterul national roman, ci strain. Abia prin

Carolus Duran, etc. Genre : Biard

Meissonier (t 1891). Peisage: Daubigny (t 1878), sa fiinteze numai odat cu venirea in teara a
Th. Rousseau (t 1867), Gudin (t 1880). Animale : unor pictori formati prin scoalele din strainti-

1840 Mihaiu G. Sturdza Voevod decretesza Mae

altele, ea: la academia din Iasi sit se urzeasci

pi o qcoald de zugratriturde, $i din documente

aflatn, ca: la Miinchen gi Roma se fin doi elevi
pentru indeplinirea in arta zugraviturei. Pang

(t 1856), Busi, Tancredi, etc. Genre: Vines, la 1860 nu s'a facut insa mai nimic de Banta.
Corelli, Michetti, Nono. Peisa.ge: Brancaccio, pentru P., intocrnai ca i pentru celolalte arte.
Serra, Segantini, Boggiani, Carcano. Belgia. Di- Aturtci pe lng gcoalele de bde-arte din Iagi

fi din Bucuresci (6 Dec. 1864),

s'a infuntat i cate o catedrel de P. Tot in 1860

rectiune realistica pronuntat: L. Gallait (t 1886), (29 Aug. 1860)

E. de Bitifve (t 1882), Wappers (-1- 1874), N.

de Keyser ("t 1887), -Mertz (t 1865), etc. Leys
(t 1869, genre), B. C. Koekkoek (t 1862, peisage), E. Verboekhoven (t 1881), Schelfhout
(t 18701 animale). In timpi mai noui directiune
archaica (I. de Vriend, van Hoven) si naturalistic(' (qourtens, Meunier). Anglia fi Scotia.

s'a fundat la Iasi, s't probabil tot atunci si la

Bucuresci, cate un museu de P. Prin aceste institutiuni s'au ivit in urmit o serie de artigti-

pictori, inzestrati cu calitati eminente. Cel dintiu

roman pare a fi fost loan D. Negulici

(v. ac.), apoi avem pe Gheorghe Nastasianu,

Tabloun istorice : Ch. Eastlake (f 1865), Leighton n. in Iasi, a studiat P. mai Malin in tearii la
(t 1181,22, P jcm.
.faldlean4
((coala de P., organisata de Gh. Asachi, fa apoi
G.13nourelitDon
trimis de guvern la Roma, nnde ajungnd tocmai
Burne-Jones (t 1898) si Wg. Oran' e. Por in timpul revolutiunei contra guvemului papal,
trete: Lawrence (t 1830), Herkomer, Richmond. fa rnit, si se duse la Paris. Reintors in teara
Peisage: Turner (t 1852), Bonington (t 1828). In ultimii ani ce precedara unirea i Italia la

www.dacoromanica.ro

Piculina

Pielea.

599

1861 s'a ocupat ou P. de portrete spre a put Tirg-a-Jiu. Intemeia dimpreuni on Al. Stefulescui
trai. Opera sa capital. e *Cavalerul evo-median, Aur. Diaconovici si I. Moisilu rnuseul distr. al
care ai se afig, in museul naf. din Iasi. Muri Gorjului. Actualmente este directoral scoalei de
In Roma (probabil la 1864), unde fit trirnis de
gavern spre a-s completa studiile. Constantin
Lecca (v. ac.), n. in Brasov. Gheorghe Panaiteanu-Bardasare (1811t?), a stud iat gimnasiul,
filosofia 5i cursul academic de P. pi bele-arte
din Manchen, ca stipendist al statului. A prat>

juarii din Novaci (Gorj).

Pielea, la om se presinta sub forma unei vaste

membrane, care invelesce tot corpul i protegeaza organele contra lesiunilor de diferit natura. Grosimea ei variaza dela 1/, mm. liana

la 3-4 mm. Astfel ea este en mai subfire la

beat in atelierul pictorului regal din Berlin: pleoape si devine foarte groas la palma minei
genreul, portretul, litografia, fotografla si pano- si la planta piciorului. Colorafia pielei variaza
tipia ; a predat studiile academice la scoala de dupa virstli, regiune si rasa... P. este in contact

bele-arte din Iasi, undo a fost numit profesor

pi director chiar dela infiinfarea ei in 1860.
Gheorghe Teitarescu (v. ac.), Mihaiu (Mifu)
Popp (v. ac.), Theodor Aman (v. ac.), Saya
Hentia (v. ac.), Const. Stanceecu (v. sc.). Ur-

cu organele pe care le acopera, prin interme-

diarul unui strat de grtisime 5i esut conjanctiv:

paniculul adipos. Din punctul de vedere al structurei P. se cornpune din epidermul i dermul sau
corionul. Dermul este format de fesut conjunctiv,
fibre elastice, fibre musculare si esto acoperit la
suprafafa de papilele dermice ale lui Malpighi.
Epidermul, care formeazil stratul superficial al
P.-i se compune din cinci (Atari suprapuse, cari
sant incepnd de jos in sus: 1) Stratul basal san

meaz dupit acestia un sir de pictori, parte deja

cu renume stabilit, parte gnat in formafiune,
promitnd mult pentru viitor. Astfel avem pe:
Nic. Grigorescu (v. ac.) cel mai renumit pictor
roman. G. Demetrescu-Mirea (v. sc.), Alpar (Paraechivescu) (v. ac.), Const. Artachino (v. ac.), generator; fiinda aci este central generator, de
Andreescu (v. ac.), Cost. Jiquidi (v. ac.), Oscar unde deriva celelalte celule ale epidermului, el
Obedeanu (v. ac.), apoi Titus Alexandrescu, poart acest nume din urm. 2) Stratul lui MalConst. Aricescu, .Radu Aurelian, loan Belr- pighi sau corpul mucos, confine intre al te celule
bulescu, Anton Dimitriu, Ed. Grant, Nic. Gro- si unele ca pigmenta! (materia coloranta), care
peanu, Stef. Lukian, Filip Marin, Const. Pee- determina coloraba pielei. 3) Stratul granulos.
caly, G. Popovici, V. Ravici, M. Simonidy,
4) Stratul lucid si in fine 5) Stratul cornos, cel
Tincu ; in fine mai amintim pe: D. Serafim, mai superficial din toate. Ca anexe ale pielei se
A. Vintilescu, I. Woinescu-Docusesci, Vermont, considera: 1) Glandele eudoripare, cari secreEug. Voinescu, etc.
teaztt sudoarea. Ele au forma unui tub lung, care
Piculina sau Piccolo, nume dat in special flan- se deschide la suprafafa pielei, pe and extretelor mid (v. Flaut).
mitatea inferioara inchisa, formeazi un ghem,
Pious, (mitol.) la Romani fiul lui Saturnus, care se terming, in parble profunde ale dermului
tata lui Faunas; se venera ca glen al agricul- si se munesce glomerul. 2) Glande2e sebacee,
turei i padurilor. Dupa un mit latin, a fost rege cari secreteaza materia sebacee. Aceasta din
In Latium si f prefacut in paserea P. (cioca- urmit se varsa sau direct la suprafga pieloi Batt
nitoare, v. Circe).
inteun felicul al paralui. 3) Unghiile siint o
producfiune epidermica, ele fac parte din sistemul
Pious major, (zoo!.) pasere, v. Ciocanitoare.
Pidalion, colecfie de canoane bis. aprut mai defensiv, rudirnentar la oameni, dar foarte desantgiu la 1800 in Lipsca. P. s'a retiprit
voltat la un mare numgr de mamifere. 4) Perii
Athena la 1841. Autorii ei au fost ieromonachul stint de asemenea o producfiune epidemia, cari
Agapiu i Nicodin, Doroteu predicatorul bise- se desvoalta in mai mare sau mai mica cantitate
ricei patriarchale din Constantinopole i ierom. la suprafga libera a pielei.
Teodorit din muntele Athenei. Aceasti colecfie
Boalele de piele, se imparfesc In: 1) Diforcuprinde canoanele sinoadelor de dupa Fotie
mitettt: cutanate: a) circumscripte (naevi vascaZonara si ale sf. Pttrinfi, insofite de comentarele lari nevasculari, limfangiome si cistadenome);
lui Zonara, Balzamon i A ristenus ; din dreptul civil b) difuse (ichtiosa, keratos pilar, albinismul).
confine numai acole Orb, cari consun cu ca- 2) Erup(iuni cutanate artificiale: a) de origin
noanele bis. P. a fost tradus i in limbs romanti externa (medicamente, electricitate, agenfi atsi este cunoscut sub numele de P. ronuineec. mosferici); b) de origina interna (medicamento
Traducerea a fost inceputa 1842 prin Beniamin, ingerate si alimente). 3) Dermatose parasitare:
mitropolitul Moldovei i terminat de cittrii pro- a) de origina animal. (insecte diferite, riia, citosincelul Neofit Scriban. S'a tiprit la 1844 in sticercul fesutului celular, etc.); 19 de origina
tipografia manastirei Neamf si a Secului.
vegetai (Trichofibit, favus, pelagra, pitiriasis
Piedeaulul, com. rur. cu at. Isvorul si To- versicolor, erithrasma). 4) Dermatose micropenii, parochie, mosie boiereasca in apit. Cot- biene si neoplasii: Tuberculosa cutanata, lupus,
manului si judeful Zastavnei in Bucovina, are lepra, pustula maligna, impetigo, ectima, sicosis,
1295 loc. (979 ort.-or.), 87 rom.-cat. i unifi, psorospermosele, epitelioma, etc. 5) Dermatoae
229 mos.), o scoala primar.
infiamatorii: Vesiculoase (eczema, herpes, zona),
Piedestal, picior, temelie pe care se riding ceva. buloase (pemfigus), squamoase (psoriasis, pitiaPiekarski, V. Bola, n. 1857 in Smolensk, risis), afecfiunile glandelor sebacee (acues), eriRusia. Studitt la academia de bele arte in Var- tenele. 6) Dermatose de origind nervoasa :
sovia si la univ. in Ziirich. Pe la 1889 veni la pruriginoase (prurit, lichen, prurigo de Hebra,
Bucuresci. Cel mai bun caricaturist din Romania. urticaria), dermatite herpetiforme, sclerodermia,
Desemnit pentru foile: Ghit Berbecu, Tocila atrofia cutanat, gangrena, vitiligo.
[E. F.]
Ardeiul. 1890-1892 fit profesor de desemn
Pick preparatel, pieile rumegatoarelor i altor
In Slatina, dela 1892-95 la gimnasia! din animale, cari se prelucr i servesc ca material

www.dacoromanica.ro

600

Fielea

Pietrile Doamnei.

pentrn eurelarie, cismfirie, papuerie, minuserie.

P. p. se obtine prin argasirea P.-lor brute, adecit
prin tratarea lor eu diferite substante de argsit
sau en grsime, prin cari ffir a-si pierde flexibi-

membra al casei representantilor, 1837-42 al

senatului, democrat; 1847 general de brigad in

resboiul cu Mexico, 4 Manic) 1853-57 president, devotat statelor sudice. t 8 Oct. 1869 in

litatea, devin tari si impermeabile la spa. Diva Con cord.

modal diferit de preparatiune se deosebesc Pierdere, privatrune de un luern de care
diferite sorte de P., intrebuintate pentru diferite ne folosim. In comptabilitate euvntul P. ne
scopuri.
aratit un cont particular, care este corelativul
Pielea, comunii rur. in Rom., j. Teleonnan, unui alt cont, care se numesce contul de profit.
compush din 4 cit. Cu 1846 loc. (Dict. geogr. Aceste douit cuvinte stint mai totdeuna intru1897), 4 biserici si 1 scoal.
nite, &Ind nascere contului asa numit al profiPielase!, com. rur. in Rom., j. Dolj, situat turilor fi .P.-lor, cont care se tine prin debit si
pe ambele maluri ale Tesluiulai; se coalmine credit in acelati mod ca ori ce alte eonturi. Dedin 6 catune on 2767 loc. (Diet. geogr. 1896), bitul represinta P. si creditul represinta profitul.
4 biserici i 3 scoale. Comuna e strabituti de
[N. E. Idieru.]
cales ferati Bucuresci-Vrciorova.
Pieride, (mitol.) la Greci predicatul muselor,
cari locumu in Pieria, o terisoara in Macedonia.
PieInk membrana (pellicula).
Plemia, (med.) infectiune generalit a organisPierron, Alexis, n. 1814, elenist franc. Are
mului, caracterisat prin supuratiuni multiple inseninate traducen din grec.: Metafisica
in viscere, cavitatile serose, tesutul conjunctiv. Aristotele ; Teatral lui Eschil, premiat de AcaDe asemenea microbii puroiului piitrund in cir- demia franceza; Cugetarile lui Marcu Aureliu;
cnlatia generala, cfar se localiseazit in urmit in Viata oamenilor ilustri de Plutarch. Originale :
diferite regiuni, produciind focare de supuratruni. Istoria literaturei eline, Istoria literaturei latine,
P. nu exista singura, aproape nici ()data, ci aso- Voltaire si maiestrii si, . a.
ciata septicemiei propriu dise, in care microbii
Piersec, Persec, Persic sau Chersic, numirile
septici piltrund in organism prin circulatia sfin- rom. ale pomului cultivat Prunus Persica Stockes.
gelni, producnd moartea fr ea si se formeze sin. Persica vulgaris Mill. (v. ac.). Fructele co-

focare infectioase in nnele organe, ca in P. mestibile ale acestui pom se names : PierAceste tipuri constitueso septico-piemia. Ca formele cele mai comune ale P.-ei, astadi malt mai

sece, Piersice, Persece sau Chersice.

Capitala Torino.

deiesci 5i bisericesci, cat si in implinirea tutaror

Pierson, Henry .Hugo, compositor engl., gerrare in urma autisepsiei, se cunoscean: infec- manisat,
n. 12 Aprilie 1815 in Oxford, t 28 Ian.
tinnea purulenta, febra traumatica, febra puer- 1873 in Leipzig, autor al mai multor partitiuni
perala Mara de tratamentul antiseptic si simp- de opera si oratorii, s. a. Adeviiratul sea sume
tomatic se intrebuinteaza in infectrunile produse era Pearson.
de streptococi, un ser preparat pentru prima
Piesa, bucata, parte singuratica dintr'o ludata de Marmorek in 1895, la institutul Pasteur crare musicali sae teatrala; bucat de monet ;
din Paris.
[E. F.]
camera ca parte a unei locuinte.
Piemont, fost principat in Italia super., scum
Pietas, (mitol.) la Romani dina virtutii, evlaparte integrant a regatului Italia, 29,378 km2., viei,
cuviosiei naturale fat de datorinta catra
cu. 3.362,288 loc. (1897); partes cea mai mare dei, parinti,
ainici i toti oamenii. P. a avut
e ses la poalele Alpilor vestid i
pennini, udat templu langa Circus
de Padu si afinentii si5i: Dora Riparia, Dora sacrificii la 1 Dec. flaminicus si ad i i-se aducean
Baltea si Sesia pe stings, Moira si Tanaro pe
Pietate (lat) sau evlavie se numesce dispodreapta. Producto: cereale, porumb, orez, vin,
masline, castane, poame, etc.; productivitatea sitia sufletease in virtutea carols oinul nu numai
naturala a solului e potentatit prin canalisari. ea se simte pi crede in absoluta dependenta de
Insemnatit industrie de matasa. P. e impartit in Neu, ci se si poarta ou o respectuoasa devo4 provincii: Alessandria, Cuneo, Novara, Torino. tiune eat fata de toste asezamintele dumne-

datoriilor sale morale: individuale, sociale

(ital. mus.) = plin, complet. Organo P. religioase. P.-ea adevrata nu e legat de o auu= toate jocurile orgi intrunite. Coro P. = cor mita forma de credinta, ea totdeuna se afirma
[Pl.]
complet prin opositie cu un cor de voci egale insa prin fapte ale caritatii si moralei.
Pietipti, o secta protestanta, al carei autor a
san numai de solisti.
Piept, torace, partea anterioara a trunchiuki, fost Philip Iacob Spener (1635-1705), caro a
de care sfint prinse, la cele mai multe animate intemeiat asa nwnitele collegia pietatia en scopul
vertebrate, membrele anterioare. La mamifere, de a propaga bunele moravuri in popor. P. se
P.-al contine cavitatea pectorala cu organele ei, adunau la inceput in case private, apoi in biplumfini i inim. E separata de cavitatea abdo- serici, unde se explica sf. Scriptura si barbatii
menala prin diafragma, iar suprafata-i interi- aveau drept sa-si faca observarile lor. In 1675
oarit e captusitit en o membrana numita pleura. Spener a publicat o carte ea titula: Pia deScheletul P.-lui se compune din vertebrele spa- sideria, in care expunea ideile si doctrina sa.
telor, osul P.-lui si coastele. La om cosul P.-lui Invtaturile sau reformatiunea lui Spener a
diferit dup sex. La femeie P. e mai scurt, mai produs intre luterani indelwigate turburari, cularg in partea de sus, iar in partea de jos mai noscute sub numirea de: lites pietisticae.
angust ca la bfirbat.
Pieton, pedestru, col ce umbl pe jos.
Pieptilaca, sin. ca Prepelita (v. ac.).
Pletrile Doamnei, munte in Bucovina, 1648 m.
Piemontit, mineral, v. Epidot.
Pleno,

Pierce,

Franc/in, al 14-lea president al Sta- inalt, ca stanci inalte si detunate pe virful lui,

telor Unite din America de nord, n. 1804; 1833 spre sud-est dala Cimpulung; loo de excursiuni,

www.dacoromanica.ro

Pietrile Miderilor

601

Pietroasa de jos.

Numele 1 are, dupd traditiane, dela soda nnui cu dou toarte croite din figuri de pantere sau
domnitor moldovenesc, care se adpostise acolo de leoaice, Roate chiar animale fantastice.
mai mult timp la o navalire de Tatari.
Partea cei mai curioas a acestor giuvaere
Pletrile Muierilor, munte in Bucovina, 943 m. insa nu sta atfit in forma, sub care sfint infamai in sus de tirgul Solca, numit asa dela tisate figurile de animale, cat mai cu 8am-A in
adapostirea acolo a muierilor si a copiilor, cand procedeele technice, intrebuintate de acel artist

nvliau Ttarii prin secl. XIIIXIV. (Cf. S. necuuoscut al tesaurului. Procedeele technice
11. Manan, Traditii. Bucur., 1895, p. 255-259.)
Pietris, roc formata de elemente mari rotundite prin spa, provenite prin desagregarea rocelor ; compositia P.-ului depinde de structura
geologicii a regiunei considerate. P.-ul nu este
totdeuna de origine fluviatila si formeaza conuri
de dejectie, terate, etc. Este intrebuintat pentru
impietrirea soselelor.
Pietroaia, comund rur. in Romania, j. Dolj,

consta in incastrarea de pietri pretioase

si

sticle

colorate in ochiuri sau alveole de felurite desemne formate din fsioare de aur anguste si
subtiri, asezate vertical pe placa de metal. Aceste
alveole poart numele in frantuzesce de cloison,

ingradealti, de unde si numirea acestui fel de

lucrare de orfvrerie cloisonne, iar pe romanesce de orfaurarie cu ingradiri.
Aceasta and se regsesce pe (Alecto felurite
compusa din 2 cat. cu 2027 loc. (Diet. geogr. 1896). descoperite presto tot intinsul Europei, precum
Pietroasa de jos, com. rur. in Rom., j. Buzu, stint: pieptarul regelui Odoacru fa Ravena, fesituata pe coasta de sud-est a muntelui Istrita ; recatura evangeliarului din Monza a reginei Theoe compusa din 2 cat. cu 860 loc. (Diet. geogr. delinda, cununa regilor Svintilla si Recesvintns
1892), 1 biserica si 1 scoala. Com. e insemnata la Guarazar (Spania), sau armatura regelui franc
prin urmele unei cetati vechi, probabil ale cetatii Childeric I, s. a. Totusi T. dela P. este farii indacice Comidava si prin tesaurul gasit aici.
doiala unul din cele mai insemnate produse ale
Tesaurul dela Pietroasa, numit in popor si acestei orfaurani cu. ingradiri.

,Clofca Cu puit, dupa figura unei paftale in

In general ori unde au ptruns eletnentele

forma de swill, care se gsesce printre obiectele gotice pe teritoriul roman, acolo apare si aceast
sale de aur, a fost descoperit la 1837 sub un arta, prin urmare 5i giuvaerele dela P. am fi de
bolovan de piatra in apropiere de muntele Istrita origine gob* dup. unii resturi din bogata co(Buziiu), langa satul P Tesaurul se alcatuia din moara a lui Athananc, regele. Visigotilor, sta20 bucati de aur, toate ticsite cu pietri scumpe, biliti final din secl. III in campiile manease ale
granate si cristaluri rosii si a caror valoare trecea Romaniei si Transilvaniei. Aceast presupunere
de 100,000 lei. Vnduta pe suma de 4000 lei vechi ar av in sprijinul sea faptul, c atat Closca cu
unui pietrar arnaut, Anastase Verusi, care sparse pui, cat si toata orfaurria ca ingradiri, contine

si topi aproape jumtate din giuvaerele afiate, In sine elemente, cari nu se pot gsi reunite
comoara ajunse in fine, prin cercetarile energice cleat nurnai in prtile dela Duntirea de jos sau
ale banului Mihalache Ghica, in museul din Bu- din sedal Rusiei, unele mostenite direct din arta
altele nascute din influentele orientale, si
curesci. De ad pe la 1875 a furat-o faimosul
Pantazescu, care a stricat-o si mai tare decat mai ales cele venite din Persia, si in fine o suma
Verusi. Din fericire aceste giuvaere au fost re- de elemente produse in partile nordului de spigasite si reconstituite dupa plansele colorate ale ritul rasselor germanice. Reposatul archeolog
invtatului Al. I. Odobescu, care le studiase cu Odobescu, a &grin opera' postum, Le Trsor de

multrt pricepere si sirguinta !Inca mai inainte de Petrossa. Historique, description, Etude sur l'orfurtul lui Pantazescu. Astadi aceasta comoara fvrerie antique, Paris, Rotschild, 1900, este un
alcatuiesce una din cele rnai pretioase remasite monument de eruditie si de ptrundere de spirit,
ale trecutului nostru artistic, caci ea este mani- sustinuse chiar intemeiat pe aceste motive eline,
festul poate cel mai reusit, daca nu si cel mai persane si gotice, la can adaugase si pe cele

vechiu, al unei bogate scoale artistice, a carei uralo-altaice, ca T. dela P. a fost un produs al
formula a dominat in Europa intreaga dupl ca- popoarelor scitice stabilite lang Don, de unde
Gotii land primele indemnuri si desvoltandu-le
derea imperiului roman.
T. dela P. confine urmatoarele giuvaere : O pafta au format aceast artd cunoasa 5i interesant,
sau chiotoare in forma de soim, eel numit Closes, care s'a respandit ca o formula noua preste toata

d. Chr. i cu
ale carui aripi sfint ca totul strinse de corp, iar Europa din timpul sed.
intreaga lui fat rotundita stralucea odinioard de atat este mai adevitrat aceasta, cu cat in tinunumeroase pietri nestimate : safiri, granati, sraa- turile noastre, sau poate ceva mai spre resrit,
ragde, topazuri, mrgaritare, cristaluri si altele, in Crimea, exista de secole o scoala artistica
ce stateau toate ingradite pe gusa, pe gatul, pe infloritoare. La aceast scoala au fost educati
aripile, pe picioarele si pe atirnaturile luic (Al. Gotii, al cror gust pentru obiectele de aun imOdobescu); alaturi de aceasta fibula avem alte piestritate cu pietri nestimate sau in sticle codoub mai mici tot in forma de pasen ou gatul lorate in difente chipuri, s'a imparechiat milung; o tava mare ca ornamente geometnce nunat cu dragostea pentru formele sculpturale
pe margini si In rotogolul dela centru; o sinie eline, mostenite din timpuri anteromane dela
cu un mailer la mijloc lucrat in form de femeie, industria acelor popoare civilisate. Acestei scoale

iar de jur imprejurul ei pe paretii siniei siint artistice, la care au fost formati Gotii, isi dasapate in relief un sir de imagini, cari ar re- toresce existenta sa faimoasa Close& cu pui,
presenta divinitati ale unui panteon eleno-barbar; precum si o suma de alte produse industriale,
ibrice in forma de fus cu manuse, colane de pe cari Gotii, dupa fuga lor din Dacia in fata
gat, verigi groscioare, adevrate bratare, una din invasiei hunice, le-au respandit preste Europa
ele poarta o inscriptie cu caractere runice ; in dela Don si liana la Atlantica, dela Baltica si
pani la Gibraltar.
fine o cildruse sau un paneras Uri picior

www.dacoromanica.ro

602

Pietroyani

(Bibliografie: M. I. Odobescu, Notice sur la

Roumanie. Paris, 1868; idern, Tesaurul dela
Novo-Cerkask. Bucuresci, 1879; idern, Pia desideria, in Serien i literare yi istorice, vol. III,
p. 619 sq.; idern, Le Trsor de Ptrossa. Histo-

Pileati.

o barti de otel de prima calitate i proviRlut la

suprafa(l cu crest-Atari mai mutt sau mai putin

adanci; 2) in fisica intelegem sub P. reunirea

mai multor elemente pentru producerea

rique. Description. Etude sur l'orfvrerie antique.

Pilaf, (turc), o mancare Oda din carne cu
Paris, 1900; Ferd. de Lasteyrie, Histoire de l'or- urez.
fvrerie. Paris, 1877.)
[Teohari Antonescu.]
Pilarino, /acob, protornedicul lui Serban-Vocl

Pietroasa, v. si Bddenii de jos.

Cantacuzin (1678-88) si mai apoi la BrancoPletropni, com. rur. in Rom., j. Prahova cu veanu-Vodd (1688-1714).
1000 loc.; este intemeiata la 1713 de banul lorPilastru, stilp ea sectie oblongd, scos din planul
dache Cantacuzino. Locuitorii sad agricultori; unei
P. are 1 scoala si 1 bisericd.
Pilat, Ponfiu, procuratorul Iudeei pe timpul
Pietrosul, munte, spre nord dela Toplita (Trs.), lui Isus ; cu toate c a fost convins despre nevi2083 m. inalt.
novtia lui Isus, de f fiat ea BO nu piar gratia
Piezocristalisatiune, formatiunea absolut pri- Cesarului i instigat de catra farisei i popii Jimara a rocelor massive sub intluenta simultan dovilor, l-a osandit la restignire. P. este descris
a presiunilor profunde necesare genesei rocelor de ditr Iosef Flaviu ca om tiran si viclean, care
intratelurice i presiunilor accesorii datorite oro- prin cruirni1e lui a produs nemultmire. Pregenesei, suferite in timpul consolidarii. Carac- fectul Syriei Vitelius 1-a trimis la Roma, iar
terul rocelor formate in aceste conditiuni stint impratul Tiberius 1-a destituit. Dupit Eusebiu, P.
diferite de ale celor formate in mod normal, t3i s'a retras in Galia si s'a sinucis.
se manifest mai ales in nascerea i desvoltarea
Pilat, (Yasiliu) Constantin, general de disilicatilor hidratati.

visie roman in retragere dela Apr. 1901, n. 1838

Plezometamorfism sau Piezocontactmetamor-

la Botosani, fa insumat cadet in reg. 4 inf.,

fenomene de contact produse de rocele made obtine gradul de sublocot. in 1858. In 1862
fism'
granitice,
cristalisate i consolidate sub mari obtine gradul de locot. in reg. 1 artilerie dupl
presiuni.

aparat cu ajutorul diruia se data

si se mesura compresibilitatea lichidelor.
Piftie, (cotoroage, aspic, raCituri, tremurici,
aite), bucatd rece, preparata din picioare de vita
sau de pore, fierte cu apa. Prin fierbere zeama
aceasta se incheag dapa ce se recesce. P. se
fac dare prin strecuratul zeamei.
Pigment, principii colorante ce tapiseazd diverse tesuturi animale sau vegetale.
Pigmeu, pitic; fig. om fara insemnAtate,
merit; in mitol. oameni mrunti, inalti de un
lat de palmti.
Pignerol, oras, v. Pinerolo.
Pignotti, Lorenzo, toscan, (1739-1812), fisician, nattralist, istoric; renumit mai ales ca faPiezometru,

ce termina studiile scoalei de artilerie dela Metz;

iar in 1863 este incorporat in bat. 2 geniu; in

1865, ca capitan, trece in statul major de geniu.

1866 e numit sef de cabinet in administratia

central a resboiului, unde dupti cdeva luni e
nuinit sef de divisie. In 1868 obtine gradul de
maior, iar in 1868 trece in neactivitate prin retTagerea functiunii. In 1870 inrolat in armata

francez, P. ia parte la resboiul contra Germaniei,

de unde revine in teat cu gradul de locot.-colonel. In Iulie 1877 reja serviciul in armata rom.

cu gra.d al de locot.-colonel, oomandant al reg. 1 dorobanti ; iar in Deo. 1877 inainteaz la gradul

de colonel in corpul de stat major; in 1878 e

numit comandantul reg. 16 dorobanti la Botosani; iar in Martie 1883 fa inaintat la gradul
bulist italian. Opere : Poesie, Storia dells Toscana. de general de brigad si ntunit comandad al
Pigrum sophisma sau Fallacia pigritiae (so- div. 5 la Galati; gener. Pilat comand succesiv
fisma trandaviei), sund astfel: Tot ceca ce e ca divisia 7 (1883), divisia 6 (1888), div. 7 (1891)
sa isprivese eu prin activitatea mea, sau trebue in fine corpul 3 al armatei ca general de div.,
stti se intample sau nu. Dacit trebue sd se in- grad ce il obtina in Nov. 1895. P. a fost in
tmple, atunci n'ain sa mai fiu activ ; nu are s mai multe randuri senator si deputat. El a fost
se intarriple, atunci activitatea mea este de prisos. care impreun cu alti doi oficieri au intrat in
Deci n'am sa fac nimio, ci am si astept pan noaptea de 11 Febr. 1866 la Cuza-Vodg, silindu-1
se va intampla ceva de sine. Aceast, sofisma sti subscrie actul de abdicare. Comandor al ord.
duce la fatalism.

[PI.]

Steaua ai Coroana Romaniei ; cavaler al leg. de

Pik, misuri, v. Dhra'a.

onoare franceze i oficier al leg. de onoare Sf.
Pike's Peak, (pron. paics pie), pisc in Rocky Ana cl.
Mountains in Colorado (A.merica de nerd), 4312m.
Pilatus, masiv de manti in Elvetia (Luzern),
inalt; tren dintat, observatoriu.
divisat in mai multe piscuri ca: Tomlishorn
Pikol, (Pikul), pond, in China= 100 Catties (2133 m.), Esel (2123 m.) ca ospatrie ; tren

= 60 479 kgr., in Siam = 58 51 kgr., in Singapur, dintat, dela 1889; sus se afld micul lac P., dup
Pinang= 64.713 kgr.
legend, mormntul lui
Pil, (magi". Nagy-Pl), numirea veche Pyl,
Pilda, V. Exemplu.
Pel, Pywl, Pyli, com. mare in Ung., cott. Arad.
Pileatl, numirea dati de scriitorii latini i deci
In analele vechi apare la 1280 ca com. cu drept de Romani clasei nobile geto-dace. Grecii ii nu-

de vault', 1332 ca parochie. Are 302 case, ca miau pilofori, iar in limba dac se (Pew ta1697 loc. Rom. gr.-or. Are mai multe predii, solul rabofti. Ei purtau capul acoperit cu un fel de
e foarte productiv. Locuitorii se ocupd cu indu- fes far ciucuri, iar ranguiile mai inalte, rudele

stria de cas, agricultura, prdsesc vite frumoase. regelui, preotii coi mari, purtau tiare mai inalte.
Pila,

1) instrument pentra netezirea 5i

lu.-

Centrar acestei clase era cea de rand Comafi

Struirea metalelor san lemnalui ; este compus din (v. ac.).

www.dacoromanica.ro

Pili

Pinerolo.

603

spontaneu: P. magna L. si P. caxifraga L.,

Pilitura, pulvere sau buced mid de fier re- numite popular: Pet'. 'it njei de camp; iar
inase dupti pile.
cultivate cresce P. Anicum L., originare din
Palau, oras si fortereate in guvernam. prus. Orient si cunoscute poporului nostru sub nuPill, (botan.) v. Peri.

Knigsberg, 3192 loc. (1895); progimnasiu real, mirile : Anason, Anason romtinesc, Anis, Anison.
small de navigatiune ; P. e avantport la Knigs- Semintele aromatice ale acestei plante sant inberg si Elbing ; pantie; fabricatiune de pAnze trebuintate ca condiment si in medicine mai cu
(vele), de caviar; pescuit ; far; baie de mare. same, contra dispepsiilor.
[Z. C. P.]

Pillnitz, sat si castel regal spre sud-est dela

Dresda (Saxonia), 796 loc. (1895); aci s'a incheiat la 27 Aug. 1791 conventiunea dela P.

)in, (botan.) v. Pinus-

Pinacoteca, museu (galerie) de tablouri.

Pinang, (Penang), insula la ooasta vestica a

intro imperatul Leopold II si regele Prusiei Fri- peninsulei Malacca in India posterioafa, 278 km2.
deric Wilhelm II pentru a lua in coman rnsuri cu 235,618 loc. Capitals Georgetown.
fate de revolutiunea franceze.
Pinassa, (marine) tip din vechea marin cu
Pilocarpina, substanta chimice ce se ext rage din vele, ai disparut. Era un vas mio, lung i subtire,
Pilocarpus pennatifolius; ea este lichida dextro- putend merge cu vele si ca rame.
[Coast. B.]
gird, solubila in apa si cloroform, ea acid muPinaster, subgen dela Pinas (v. ac.), cuprinde
riatie 5i nitric de, skiruri bine oristalisate. P. toate speciile cu elite douei foi in fascicol (ambele
produce transpirane abundenta si salivatie, si specii de Pinus citate din partite noastre).
contracteaze papila.
Pinchbeak, aliagiu din doue pert cupru si o
Pilocarpus Vahl., (botan.) gen din fam. Ru- parte alame, foarte maleabil, de coloare aurie,
taceae, tribal Zanthoxyleae, cuprinde vr'o 5 specii durabil.
de arbusti ou frunzele petiolate, opuse sau alterne
Pincio, Monte, coline in partea nordice a Romei,
cu punctuatiuni streve4ii (pellucid-puoctate); cu vilele Medici si Borghese, promenad..
florile veri sau purpurii stint glandulos-punetate
Pinciu, loan, tribun la 1848, n. 16 Martie
si dispuse in raceme san spice elongate. Speciile 1824 in Resinar (Trans.), t 1882 ca presedinte
acestui gen creso in America tropicala si in la tribunalul comitatens in D.-St.-Martin. Pentru
India occidentale. Frunzele de : P. pennatifolius faptele !La stivirsite la 1848/9 a fost decorat de
Lem. i P. Selloans Engl. sant intrebuintate in dare imperatul Austriei ca crucea de aun pentru
medicine' sub numirea de: Folia Jaborandi merit.
[I- S. S.]
mai ou samd ca sudorific.
Z. C. P.]
Pinck coulor, coloare ropie ce se obtine prin

Piloforl, v. Pileati.
Pilora, (anat.), v. Pylorus.
Pilot, (marina) marinarul insarcinat cu manevra vasului la intrarea sau iesirea din port si
in interiorul portului. P.-ii formeaza o corporatie
oficialii in fiecare port sau eel putin recunoscutti
si controlate de autoritatea portului. In cele mai
multe portan i pilotagiul este obligator si se piatesce o taxii stabilita pentru fiecare mauevre. In

calmarea oxidului Cu zinc, crete, acid silicio

chromat de potasii, intrebuintata la colorarea

porcelanelor si faiantelor.
Pindar, (521-441 a. Chr.), n. la Cynoskefale

In Beotia, hinge Teba, cel mai mare poet al

Eladei. Unchiul sea Scopelinos, flautist, Lasos si

Corinna, fare maiestrii sei in musica si arta

poetica. Trai ctitva timp la curtea lui Hierone I

Siracusa, visit sanctuarele din Olimpia si

Romania la Constanta, Galati, Braila, P.-ii stint ai In
Delphi ; serse in toate speciile poesiei lince. Intre
[Const B.]
statului si serviciul ion este gratuit.
mai recente stint: Didot, text grec si
Pilsen, oras in vestal Boemiei hinge riul Be- editiunile
Th. Mommsen, 1864; Bergk in Poritae lyraun si calea ferate Viena-Eger ; 50,221 loc. latin,
graeci, trad. germ. de Tycho Mommsen,
(1890) dimpreuna cu suburbiile ; fabricatiune de rici
1846; M. Sclunidt, 1869, p. a.
articole de metal i lut; renumite fabrici de bere (800,000 hl. pe an), comerciu insemnat. In apropiere mine de carbuni de piatra,
minereu de fier i vitriol.
Pilule, Hapuri, (med.) forme farmaceutice de
o consistenta pastoase, ce nu se lipesce de degete, avend o forma sferica pi a caror greutate
nu trece preste 40 centigrame.
PsZule de Blaud, v. Blaud.
Pilule de Moricon, se intrebuinteaz pentru
curatirea stingelui; se compun din: aloe, colocinta, guma-guta, jalapa si tart ; stint periculoase, de oarece purgeaz prea vehement.
Pilum, (lat.) arme de attic la Romani. Consta
dintr'un manunchiu de lemn, in care era infipt
un fier ascutit. Seamiine cu sulita.
Pimelosis, (grec) sin. cu Lipomatosis (v. ac.).

Piment, termin de origine francez pentru

piper (v. ac.) pi ardeiu (v. Capsicum).

Pimpinella L., (botan.) gen din fam. Umbelliferae, trib. Ainmineae, cuprinde plante erbacee
perene, rar anuale cu florile albe sau galbene.
Acest gen are vr'o 70 specii distribuite pe mai
toata suprafata globului. In partile noastre oresce

Pindemonte, Ippolito, poet veronez (1753 pine

1828), intrase in ordinal cavaterilor de Malta,

din causa sanatedi lasa i/ para.% si fret retras ;
caletori. in Francia, Germania, Anglia. Cele mai

insemnate opere, distinse prin addncirnea eugetarii si nobleta simtemiotelor, sant : Prose e
poesie campestri ; Elogi di ietterati; Epistole in
versi ; Sermoni, chestiuni de morale pi literature; Odissea, tradusa in versuri albe. Opere
complete 3 yol. Literature: Della vita e delle
opere di I. P., de Montanari.
Pindos, munti in nordul Greciei intre Tesalia

si Epir, 2200 m. Acum nnmirea de P. se de

sirului de mind dintre lacul Ochrida si cap Kolonnas, care formeaza culmea apelor in peninsula greceasce..

Pima, numire pentru Pinas Pinea. (v. Pinus.)

Pinerolo, (franc. Pignerol), ora p in prov. ital.
Torino, la poalele Alpilor, 12,000 loe.; resedinta
unui episcop ; pana 1713 fortareata inseninata si
inchisoarc de stet; comerciu ca mtasti, bninza,
bucate ; pas preste Mont Genvre spre Briancon.

In imprejurime sant valdensi.

www.dacoromanica.ro

604

Pinet

Pionier.

Pinten, instrument adaptat la calcaiul cismei

pentru imboldirea cailor la mers accelerat sau si
Pinguecula, (med.) mici pete, tubercule, de co- pentru pedepsirea lor. P. a fost cunoscut deja in
loare galbena in conjunctiva ; stint formate din antichitate ; la inceput avert numai forma unui
grasime i esnt de legatura.
spin, in evul media s'a adaptat rotita dintatti.
Pinguicula L., (botan.) gen din fam. Lentibu- P. de aur a devenit mai targiu un insemn al
larieae, cuprinde plante erbacee terestre pi in- cavalerilor.
Pinten (in marina), bastimentele de resboiu
sectivore. Se cunosc vr'o 30 de specii, ce cresc
prin locurile umede din regiunile extratropicale poarta la prova sub spa o enorma piesi de fier
ale emisferei boreale, cteva creso si in Ame- masiv, solid legata de corpul vasului si destirica occidental in Ancji pana in regiunile ant- nata prin forma ei de cioc sa sparga vasul inimic

Plnet, termin ce se aplica la pepinierele (v. ac.)

In care se cultiva numai Comfere.

arctice. In partile noastre cresce prin pasunile si sa-1 dea la fund: aceasta este P. Manevra
umede din regiunea alpin i subalpina P. al- tactica a P.-lni este foarte grea, foarte delicat
pina L., numit popular Foai e gras si P. si periculoas, atat pentru vasele dimprejur, pe
vulgaris L.
[Z. C. P.]
cari le poate lovi fat% voie, cat si pentru vasul
Pinguin, (Aptenodytes patagonica), pa.sere din insusi, care da lovitura, caci lovitura poste fi
ord. pas. Inotatoare, fam. Impenelor, are aripi, fatala pentru ambii luptatori.
[Const. B.]
ins fr pene de sburat. In general penele stint
Pintena, una din numirile populare ale plantei

scurte, dese, netede, pe burt albe, pe gat si Delphinium Consolida L. (v. ac.).
Pintic, magh. Pintdk, com. rur. in Trans.,

piept galbenii, preste celelalte parti ale corpului

cenusii. Lungimea corp. 1 m. Traiesce in marile
polare sudice. Se nutresce cu pesci. Folositoare
pentru penele i grasimea ei.
Pini, consul rusesc in Bucuresci in timpul lui
Grigore Ghica-Voda (1822). Dup eterie se re-

cott. Bistrita-Isrsiiud, cu 686 loc. Sasi si Romani.

In o vale apropiat se gasesce un isvor de apa

sarata, folositor la boale scrofuloase, ca o mica

instalatie balneara.
Pinus L., (botan.) gen de plante lemnoase serntrsese si el la Brasov, uncle atita pe boierii pervirente din fam. Coniferelor, trib. Abietineae,
pribegi s dusmaneasca pe domnitornl ales Gr. cu foi primare mici squameforme, cele secunGhica, sub cuvnt ca s'ar fi calcat, cu alegerea dare mari ate 2-5 in fascicol. Cuprinde vr'o
sa, tractatul dintre Turcia si Rusia. Staruintele 70 specii preponderant boreal extratropicale,
sale n'au produs nici un efect. A cest P. ins dintre cari citam ca cele mai respandite in partile

In 1823 sfatuesce pe boierii moldoveni, cari

condusi de Mihaiu Sturdza pareau c vor s
restoarne sttu.ea de lucran i creata de tractate,
id se impace cu Ion Sandu Sturdza.
Pinnipede, (Foce), un ordin de animale ma-

noastre pe P. eilvestris L. pinul (in regiunea

montana) si P. Pumilio Hcke jepiie sau ,catiniit,

caracteristic pentru regiunea alpin. Fructele

comestibile dela P. Finca L. sfint un obiect de

comerciu *coconariic. Terbentinul 5i colofoniul

mifere cu picioarele transformate in inotatoare, sau sacazul se extrag mai ales din representanti
cele dinderlit indreptate inapoi. La unele se mediterani ai acostui gen. Multe din speciele de
deosebesc foarte bine degetele unite prin pielite. P. se cultiva la noi ca plante decorative rustic.
Dintii ca la carnivore sfint: taietori, canini
[A. Pr.]
ntasele. Pielea acoperit cu per. La burt au dou
Pinxit, (lat) Da pictat( (pe portrete 'tuna nuprechi de tite. P. trajese in marile i oceanele nutnele pictorului).
zonei temperate $i friguroase. Se nutresc en
Pinzgau, (Langenthal), vale frumoasa in muntii
pesci, raci, molusce i unele plante marine. Ord. Salzburgului (Austr.), care se distinge prin culP.-ion cuprinde: 1) fam. Focelor, cu speciile tura intensiva a vitelor cornute si a cailor, asa
Canele sau Vitelul de mare (Phoca vitulina). apoi heat si-a format rassele proprii. Vitele cornute
Ph. caspica, Ph. groenlandica, Cystophora cristata de rassa P. stint introduse si la noi cu bun reMacrorhinus leoninus; 2) fam. Tricheehidelor, sultat. Ele sfint de tale mijlocie de 1.35 m. inalte,
cu speciile: Trichechus rosmarus (calul de mare 312 m. lungi. Coloarea lor este roscata, rosie-

sau morsul) si 3) fam. Otariidelor, ca speciile:

Otaria jubata, Ot. ursina (ursul de mare) si Ot.
stelleri (leal de mare). v. si Foca.
Pint* com. rur. in Trans. v. Pintic.
Prntea, Viteazul, vestit haiduc roman, n. in
com. Magoagea, cott. Bolnoc-Dobaca, din fain.
nobil Bota resp. Cuppa. A. luptat alaturea cu
curutii lui Rkoczy pentru libertatea maghiar

bruna, avnd uneori o pata mare alba pe spi-

rarea bisericei ortodoxo contra unirii, iarasi alitturea cu curutii lui Rkoczy, cari $i ei isi ape-ran
In acelasi timp biserica lor reformata contra propagandei catolice. A murit impuscat la Baia mare
In 1703, voind s'a ocupe acest oras pe sama lui

mitei ; se compune din 2 cat. en 1578 loc. (Diet.

geogr. din 1897), 2 biserici si 2 pcoale.

flare si foale. Greutates vital medie la vaci este

de 400-500 klgr., la boj de 700-750 klgr. Productiunea anual de lapte este de 2400-3000 litri.

Caii de P., supranumiti si caii norici, sfint de

tale inane, avnd o inaltime de 1.65-1.73 m.
si corpul lung ciolnos. Ei stint mai mult cal
de tractiune decat de calarie.
contra lobontilor (Nemtilor), dandn-i-se ocasiune
Pioa-Petrei, com. rur. in Rom., j. Ialomita,
si pentru jefuit. Tot a.5a a luptat i pentru ape-- situat pe malul stang al Dunrei si al IaloPiombino,

fost principat in prov. ital. Pisa,

360 km3. cu 25,000 loc. Capitala P., oras in-

Wit langa sinul P., 2763 loc. Strimtoarea P.,

Rfikoczy. (Cf. loan Pop-Roteganul, Pin tea Viteazul despartesce insula Elba de Toscana.

[dupa mi multi autori]. Brasov, 1898; Gavriil

Rango, Anca ceva despre Pinter). Viteazul, in

pise de munte, v. Ceahlau.

figura cea mai mica in jocul de $ach;
Telegr. Rom.c Sibiiu, 1898; Samosch- u. Theiss- piesele jocului de table.
Dialekte, von G. Weigand, Prof. Leipzig, 1898.)
Pionier, (milit.) trupe instruite 5i adjustate
pentru executarea lucrarilor technice in resboiu.
[G. Hango.]
Pion,
Pion,

www.dacoromanica.ro

Pipa

Pipoq.

605

In America nordicii, cei dint& colonisti ai te- Piperin, Piperina, alcaloid slab, descoperit in
ritoriilor nelocuite, de undo fig. P., insemneaz : 1829 in piperul negru. Cristaliseaza iu prisme
cel ce preparti calea spre progres.
oblice incolore sticloase insolubile n spa. ForPipa, miisura de vin, in Porto =534, in Ma- mula de constitutie C17 H19 Az 0,.
laga= 566.44, in Alicante =485.1, in Barcelona Piprug, in povestile rom. se dice P. un copil
cfit un bob de piper. In unele povesti, P. are $i
= 482.304 litri.
PipAit, actiunea san procesul si organul prin numele P. Petra.
Pipirig, (botan.) numirea populara a plantelor:
care dobndim seosatiunile de tact sau pipit. Ca
organ are energia specifica de a respunde acelor Heleocharis palustris L., Scirpus lacustris L. si
stimuli, cari venind sub forma presiunii, afecteaza Scirpus silvaticus L. (v. ac.).
Pipirig, com. rur. in Rom. j. Neamtu, comprin atingere i astfel causeaza sensibilitatea tactill, extinsa preste suprafata trupului. Ca organ pus din 8 ct. cu 2582 loc. (Diet. geogr. 1895),
al acestui sens se considera anumite glandule 3 biserici si 1 scoala.

sau papile, ce se afla in piele, numite corpuscule tactile. Nervul conductor este eel numit
trigemin. Ca proces, simtul piplirii se produce
in urma schimbrilor moleculare provocate de
atingerea cu corpurile externe si de reactiunea
pielei fata de presiunea lor. Resultatul acestui
proces sfint sensatiunile tactile, cari, ca s se
poata produce, este eonditie indispensabil ca
actiunea stimulului sa nu fie atilt de mare, inat
sa causeze durere. Sensatiunile tactile ne dau
scire despre insusirile corpurilor de netedime
si asperitate, de tare si moale, de cald, rece,
fierbinte, de ascutit i timpit, de virtos, moale,
fluid si apoi in legatura ea sensul muscular ne
da cunoscinta despre insusirea corpurilor de a
fi grele ori u$oare, etc. In legatura cu sensul
vederii si al autjului, tactul este care ne orienteazil si in spat, pentru aceea s'a numit si sens

Pipits, (Pepita), teskur cadrilata in carouri

mkunte cu linii negrii pe fond alb.
Pipo, famifie rotniini din Muntii Apuseni ai

Transilvaniei.

Pip* loan, comite

n. 7 Ian. 1822

in Hondol, a studiat dreptul

suprem'
la Cluj pi montad
nistica la Schemnitz. 1847 intl./ ea practicant
la tribunalul montan din Zlatna, 1848 este mutat

la tesaurariatul din Sibiiu. La adunarea de pe

Gampul libertatiic dela 3/15 Maiu este ales
membru in cornitetul national. In 1849 se refugiaz cu ceilalti membri ai comitetutui in Teara

Romilneasca. Dupa revolutiune P. a foet mai

ntiu comisar adjunct al districtului Deva, dela
1852 adjunct la tribunalul din Fag-drag, apoi secretar de consiliu la tribunalul din S.-S.-Georgiu.
1854 obtine postul de prefect al distr. slcuiesc
Ciuc-Cozmas 1861 P. este nuntit comite suprem

local. Centralisatiunea activittii acestui sens se al cott. Zarand. In 1865 a fost chiemat in casa
intiiimpla in aceea parte a creerului, care se nu- magnatilor. A pus mult silinta pentru organimesce thalami op ti c i. (Cf. Pipo, Psich. Ple- sarea seoalelor in Zarand. Gitnnasiul roman din
Brad este, in prima linie, opera sa. 1867 P.
tosu, Psichol. pag. 21 si 48.)
[Pl.]
Pipalaca, Pipttlac, identica cu Prepelita (v. ac.). este pus in disponibilitate. A luat parte aproape
toate miscarile politice si cult. ale Romanilor.
Pipe, msur engl. de fluiditate, it 2 Hogsheads tla10
Oct. 1888 in Alba-Julia.

= 126 Gallon (v. ac.). Imperial-P.(nou)= 572.491,

Pipo, Petru, jude la tabla regeasa, n.
veche in America de nord = 476.949 lit.; in teara 16 Main
1829 in Hondol. Distins legist si cu.Cap = 416.384 litri.
noscetor al limbei diplomatice, P. in 1858 este
Pipelcuta, alt nume pentru Cenusereasa (v. ac.). aplicat la agentia si consulatul general austriao

Piper, (botan.) numirea romaneascit a semintelor de Piper nigrum L. (v. se.). Aceste seminte
constituese productul vegetal intrebuintat ca condiment.

din Bucuresci, unde in 1859 fa numit actuar,

iar in 1863 inaintat la postul de vice-cancelar.
In 1864 e numit president al tribunalului din
Fagaras; 1865 prim-secretar de consiliu si totPiper L., (botan.) gen de plante din familia data secretar presidial la tribunalul suprem
Piperaceolor, tribul Pipereae. Cuprinde preste transilvan in Viena, de unde apoi in 1867 a
600 specii tropicale, dintre cari citain P. ni- fost numit jude la tabla regeasca din Tirgulgrum L., din Asia tropical, care ne
i - Mursului. 1891 fa pensionat. Dela 1894 domiperu 1e. Tot ca condiment important se fo/osesc ciliat in Sibiiu. La 1867 s'a castorit cu
fructele dela P. longum L. Foile dela P. Betle L.,
Elisa Circa, artist in vioar, n. 1844 in
Betleg, se intrebuinteaza in Estindia impreuna cele din parintii George Circa si Maria n. Moen fructele de Areca catechu ca masticator.
roianu (v. ac.). A. studiat in Brasov la scoalele
[A. Pr.]
ev. luth., unde a inceput a invta 5i vioara. In
Piperacee, (botan.) familie de plante dicotyle 1859 a urmat cursurile do vioar in Viena la
monochlamydeae. Cuprinde de reguld plante er- directorul conservatorului Jos. Hellmesberger
bacee catratoare cu foi stimple in spiral $i ca timp de patru ani. Dup aceea a dat concerte
flori bracteate, fructul o baca. Cele ca. 1000 specii in Bucuresci, in orasele principale din Tranaproape toate tropicale si subtropicale stint di- silvania locuite de Romani, apoi in Budapesta
stribuite in doui; triburi 1) Saurureae, eu mai si Karlstadt, desteptind admiratia tuturor. In
multe carpele pluriovulate (Cu genul important 1866 principele Carol al Romitniei i-a acordat o
Saururus) si 2) Pipereae, cu ovarul unilocular bursa spre a se perfectiona in art la Paris sub
uniovulat (Piper si Peperomia) P. sfint impor- conducerea lui Vieuxtemps; dar nu s'a folosit

tante din causa fructelor lor, cari servesc ea de acea bursa, cad in 1867 s'a cununat ea

condiment.
[A. Pr.]
Petra P. S'a ocupat si cu studiul compositiunii
Piperazina, sin. hexo-hidropyrazina C, Hi, A z,,. in scopul de a publica melodii nationale, dar

Cristale incolore solubile in apa. Medicament In 1878 fit cuprinsa de alienatiune mentala. La
foarte reputat pentru combaterea reumatismului. concursul dela Montpellier pentru Itnnal giutel

www.dacoromanica.ro

606
latineg

Pippi

Pirot.

a obtinut mentirme pentru poesia sa. navigatiei; putem cita ca pirati celebri pe Ar-

gonauti. In marile grecesci, apoi in Mediterana

Pipo, Petru, Dr. in filosofie, profesor, n. P. a fost in floare pan cdnd fa distrus de
29 Aug. 1859 in Alba-Julia, a studiat la uni- Poinpeiu. Mai tardiu prin sed. XI. P. luit iardsi
versitatea din Cluj. Dela 1881 este profesor la mare avdnt in Moditerana, avdnd ca centru portul
(Biografia cf. Familia g nr. 4 din 1865.)

institutul pedagogic din Arad. Scr.: Metodicag, Alger ; de ad i plecau faimosii pirati movesci sau
barbanni, cari au ingrozit terile mediteraneane
Didacticag, Istoria pedag.g i Psichologiag.

Pipo, Pompiliu, publicist, n. 1857 in attttia secoli, pina nand Francia cuprinse AlHondol, si-a facut studiile iuridice la univ. din gerul. Acum se mai gasesc pirati numai prin
Cluj, ande a fost si presidentul societfitii acad. China, pe coastele Marocului, prin Guinea, insa
rom. Julia. 1884 intrit in redactiunea Tribuneig ea o exceptie raft Dreptul international con-

din Sibiiu si colaborit la acest jurnal sese ani, sidera pe pirati ca MIA de natiune 5i prin ur-

in care tiny a fost si deputat la sinoadele

mare ori ce vas are dreptul de a-i prinde

congresele biserieesci gr.-or. romine. In 1891, preda autoritatilor. Un vas atacat, care invinge
chiemat de societatea polit. Concordia, se duse pe pirati, i nu-i poate transporta, e in drept
la Cernaut, primind directiunea diarului Gazeta a le aplica legea martiali 5i a-i executa pe loc.
Bucovineig. Prin zelul si isbanda ca care a condus

[Const. B.]

.Resboiul contra P.-lor, in a. 67 a. Chr., tri6 Febr. bunul Gabinius, cera ca Pompeiu, timp de trei

acest 4iar, P. a contribuit mult la consolidarea

partidului national rom. din Bucovina.

1893 in Cernut.
ani s tart o autoritate nemarginita pe conPippl, pictor si architect, v. Giulio Romano. tinental italic pi pe o raza de 70 km. departe
aleaga 25 de
Pippin, 1) P. de Landen, majordom in Au- de coast. Avnd si dreptul
strasia,
639 in Landen. 2) P. de Herstal, ne- locotenenti, s inarmeze 500 de vase si 120,000 de
potul celui premerg., majordom in Austrasia, soldati spre a nimici puterea P.-lor, fiorosi bancastiga prin victoria sa dala Testri (687) si dem- diti de mare. Dupa trei luni, Pompeiu nimici pinitatea de rnajordom in Neustria, t 714. 3) P. rateria de pe litoralul Mediteranei si merse
cel Mic, n. ca. 715, fiul lui Carol Martell, urind Cilicia, distrugnd ca desdvirsire cuibul P.-lor.
acestuia 741 ca majordom In Neustria, aduse, Legea caro acorda lui Pompeiu drepturile de
dup ce fratele sem Karimaun, majordom in Au- mai sus, e cunoscutif sub numele de lex Gabiniae.
strasia, se fame (747) calugar in Monte Cassino,
Pirenei, munti i peninsul, v. Pyrenei.
Piretus, numire greceasca, intalnita in Heintreg imperiul Francilor sub sceptrul sdu, 751
ridicat la demnitatea de rege in Soissons ; cu rodot, a fluviului seitic Porata, acji Prutul. Biajutorul lui Bonifacius i-a succes a introduce re- zantinii Ii mai 4iceau Vrutos, cum se si gasesce
forme si a subordona bis. franca papei, invinse In Constantin Porfirogenitul (952 d. Chr.). Sensul
pe Aistulf regele Longobardilor (764 si 765) si etimologic al cuvntului in intreaga familie arica

darui exarchatul luat dela el scaunului papal, e: a trece, paraug, pode, )(frame, malg.
Pirgari, numirea dat odinioar, in ambele teri
t 768 in Paris. 4) P., regele Italiei, al doilea fiu
al lui Carol cel Mare si al Hildegard-ei, n. 778, romilne, consilierilor comunali orsenesci. Erau
bata pe Avari, 806 rege, 1. 810. 5) P., regele 6 sau 12, si aveau efi, in Moldova pe rabic,
Aguitaniei, fial lui Ludovic Piosul, 814 rege, iar in Muntenia pe judet. Institutiunea si nu830 Ind parte la rescoala fratilor sdi contra im- mirea a fost imprumutatd dela Sasii, cari aveau
paratului, 838. Fiul siliu P. a fost exchis dala colonii dincoace presto munti chiar inainte de
tron, 1- 864 in career.
descalecare si cari numiau pe sfetnicii carPique, stofii de bumbac deasd, cu desemne muirei municipale Burger (Biirger). Sfatul P.-lor
in relief ; se intrebuinteaza pentru toalete,
avea s hotarasca partea de constitutie a fiecdrui
ruidrie de dame.
ordsan dap,' cisla, s adune banii 5i sii-i inaPiquette, (franc. Pigueton), vin de tescovina; inteze visteriei dotnnesci; apoi eft execute invin acru, ordinar.
datoririle cettenilor fata de ocarmuire ; sa juPir sau Chir, numirile populare ale plantei dece procesele mici si sa incaseze amendile
Agropyrum repens P. Beauv. sin. Triticum re- s legaliseze diferitele acte dintre oraseni.
pens L. (v. ac.).
Pirmasens, oras in Rheinpfalzul bavarez,
Piraeus, (Peiraeus), portul vechei Athena, pe 24,548 loc. (1895); odinioar resedinta contilor
ruinele caruia s'a zidit dela 1835 incoace noul de Hessen-Darmstadt; fabrici de incaltaininte.
oras cu port P., 42.169 loc. (1896); $coald de 14 Sept. 1793 Prusiacii bat ad i pe Francezi.
marina, scoald militara, bursa, mori cu vapor ;
Pirogov, Nicolai Ivanovici, vestit chirurg rus,
industrie de bumbac, fabrici de masini ; cotnerciu n. 1810 in Moscva $i t 1881 in Peters-burg.
insemnat.
1837 prof. de chirurgie in Dorpat, 1841 in PePiramida, 1) corp cu basa poligona, laturile tri- tersburg. A luat parte ca medio la resboaiele
unghiuri, cari se unesc inteun singur punct, din 1854 in Crimea, germano-francez 1870-71
numit crescetul P.-ei. 2) Piramidele, monumente si romano-ruso-turc 1877-78. A publicat mai
gigantice, construite in Egiptul vechiu de Fa- multe serien, indeosebi referitoare la servicial
raoni, servind ca morminte regilor, cele mai ce- sanitai In resboiu. Dupa nutnele lui P. se nulebre: ale lui Cheops, Chefren si Mykerinos. Cf. mesce un meted de amputatie al piciorului.

Pirouette, (franc) in arta dansului, invirtiPirat, talhari de mare, crui cutriera marile turd pe virful unui singur picior fr a-I schimba
isolate si atacii vasele de comerciu, err mna ar- din loe; se fac chiar P. duble si triple.
mata, pentru a le jefui.
Pirot, oras in Serbia, Magi Nisava, 9930 loc.
Piraterie, meseria de pirat, a fost foarte in- (1890); industrie de covoare. Aci au bdtut Bultins in vechime, !Wind nascere dela inceputul garii pe Siirbi la 27 pi 28 Nov. 1885.
si

art. Cheops, Gizeh 5i Egipt istoria (add. vol. II.).

www.dacoromanica.ro

Pirotechnia

Pistacia.

607

dinainte si 4 la cele dinapoi, ca ghiare retracPirotaanat, Milan, ministro stirb, n. 7 Ian. tile. Ochii mint intocmiti spre a ved 5i noaptea.
1837 in Iagodina, 1873 deputat, conductitorul Calcd pe degete (digitigrade). Sant aninaale pupartidului progresist, 1874-75 ministru de ex- ternice si lacome de [range, isi cautiti hrana mai
terne, 1880-83 prim-ministru, t 14 Martie 1897 mult noaptea. Prada si-o prind srtrind asupra-i.
in Belgrad.
&nit respandite pe aproape intreg pamntul
Pirperuna, la Grecii de adi Pyrperouna, iden- (afard. de Noua
Cele din terile tropice

Pirotechnla, v. Pyrotechnia.

tied Cu Priptiruga (v. ac.) la Srbi Dodola. v. si au Or de colori mai vii, in terile mai friguAquilicium.
roase silut unicolore. Blana lor are mare pret.
Pirula, v. Gangur.
Cele mai insemnate specii stint: P. de casd
Pirus L. sau Pyrus L., (botan.) gen din fam. (Felis domestica), se trage din P. egipteanti (F.
Rosaceae, trib. Pomeae, cuprinde arbori i ar- maniculata) fi P. selbaticd (F. catus) din Eubusti, si are vr'o 35 specii distribuite prin re- ropa. Aceasta tritiesce prin pOdurile Europei.

giunile temperate ale emisferei boreale. Pirus

se divide in mai multe sectiuni, cari stInt considerate de unii botauisti ea tot atatea genuri
deosebite, astfel siint: Cydonia Tourn., Mespilscs L., Malua Tourn., Sorbus L., etc. Dintre
speciile genului Pirus mentionm ca pe cele
mai importante: P. communis L. vulgar P r

Alte specii stint: risul (F. lynx), triesce in

pddurile muntilor din Europa centrala, Rusia si

Scandinavia; P. de Angora (F. maniculata domestica angorensis); tigrul (F. tigris) din Asia;
leul de Berberia (F. leo barbaras), leul de Senegal (F. leo senegalensis); letil din teara Cap

(Felis leo capensis); leul din Persia (Felis

selbatec, din care priu eultur s'au obtinut leo persicus); /eopardul (F. pardus); pantera
numeroase varietti horticole; P. Malus L. vulgar (F. panthera); pantera de Sunda (F. varie r, din care prin eulturd derivit numeroasele gata) ; pantera neagrd (F. melas); P. piticd
varietati de meri; P. Aucuparia Gaertn. vulgar (F. bengalensis) ; puma (F. concol or) ; iaguarul

Scorns; P. Cydonia L. vulgar Gutui,

(F. onza); ozelotul (F. pardalis), s. a.
Pisistrat, nobil athenian; fiind bogat reusi
aioare; P. germanica Hook sin. Mespilus
germanica L. vulgar MO$M011, etc.

[Z. C. P.]

sO-si formeze un puternic partid, prin marea

Pisa, prov. italiand (Toscana), 3055 km1. ou lui drnicie. Grdinile si ogoarele sale erau des313,621 loc. (1897). Capitala P., lfing Arno, chise tuturor. Domnia lui P. nu se intemeia
in depOrtare de 12 km. dela mare, 37,704 ica imediat in tica, de multe ori fit silit sit se exicomunO 53,957) loc.; resedinta unui archiepiscop ; leze din causa dusmanilor si politici. Ca s desdom admirabil (zidit 1063-1118, 5 ndi cu 58 co- arnieze partidul Alcmeonizilor, se edidtoresee
lumne antice) ca baptisterio renumit; langd el cu fica lui Megakles, seful acestui partid. Prin
e renumitul 1.turn piezise (zidit in formrt eilin- tot felul de viclenii, reuses s devie cel mai
dried la 1174-1350, 54 ni. inalt, cu 8 caturi, puternic cetatean din Athena. Sub dinsul Athena
partea de sus trece presto verticalit cu 4.3 ni.); se infrumset si se adunara la an loe rapsouniversitate, academie de arte cu pinacotecit; diile homerice. Constitutia lui Solon tu pdstrat.
gr./Wind.' botanicii; industrie de bumbac;

de alabastru. In antichitate Pisas era unul din

cele 12 orase ale Etruriei, dela 180 a. Chr. co-

t 527 a. Chr.

Piskitelep, (magh.) v. Simeria.

Pisma, aceea dispositie vitioasti a inimei, care,
lonie romanrt. In evul medio republics puternicti. ca afectiuue antipateticO, se manifestii in nemultamirea surleteascl impreunati cu necaz, pe
Piso, virf rnai ascutit al unui manto.
care o sinite cineva fatd de modul cum glut
Piscanflori, Pifcdnfloare, v. Gangur.
Piscicultura, arta de a prisi pesci. v. Pesce impOrtite altora si preste tot deapreapelui anumite bunuri. Basa psichologici a P.-ei snt senPescgrie.
Pigcolt, com, mare in Ung., cott. Bihor. Apare timentele numite antipatetice. P. poate deveni
In analele vechi ea vilft la 1329 in posesiunea patimit fji ca atare este caracterstica sufletelor
prepositurei de St. lob, 2330 loc., Rom. gr.-cat. mici si ordinare. In eticd P. este numeratO intro
[Pl.]
1350, ceilalti rom.-cat. si ref. Teritoriul foarte pcatele capitale. v. si art. lnvidie.)
productiv. Loc, se ocupl ca industria de casO,
Pisoderi, sau arm. Pisudere, sat ardinanese
agricultura $i prsesc vite frumoase.
ca 600 loc, la muntele Nerecica in Macedonia.
Piseu, 1) P., com. nu.. in Rom., j. Covurluiu, Prin P. trece soseaua dela Monastir la Castoria.
Pisolit, rocl identica cu Oolit (v. ac.).
compusti din ct. P. si Vames cu 1536 loc. (Diet.
Pisoski, Nicolae, locot.-colonel, om politic, n.
geogr. 1892), 2 biserici $i 1 Scoald, garb, de cale
ferat. 2) P., com. rur., in Rom., j. Dolj, pl. In Moldova; 1834 revisor pe langti minist. de
Camp', cu 1564 loc. (Dict. geogr. 1896), 1 bi- interne in Moldova, 1840 casar de judet in Bosericl si 1 scoalO.
tosani, 1849 prefect in Botosani, 1854-56 prePis, un metod de elddire, in care paretii unui fect al judetului Iasi. El lucreazii pentru unirea
edificiu se ridica din argila amestecatd ca ndsip principatelor, si mai ales pentru alegerea lui
lapte de var i btucit intro dou randuri de Cuza ca domu al Moldevei. DupO abdicarea lui
scanduri, cari dan forma si directiunea zidurilor. Caza, P. demisioneazti (1866) din armatI. (Cf. A.
In loe de aceste materiale se mai folosesce eu D. Xenopol, Istoria Romanilor, tom. VI, p. 635.)
Pistacia L., (botan.) gen din fain. Anacarmai mult succes un amestec de nfisip grOuntos
cu lapte de var.
diaceae, trib. Anacardieae, cuprinde veo 6 specii
Pisici, (Mite, Felidae), famine din ord. Car- de arbori sau arbusti ce cresc in regimes menivorelor. Au cate 8 masele ascutite in falca diteraniand, in insulele Canarice, in Asia occide sus si cate 6 in cea de jos, 4 dinti ineisivi dentall si in Mexico Ca specii mai importante
si 2 canini in fiecare fated. Gura mare si pu- mentionlm: P. Lentiscus L., care exsudeazrt
ternicO, limba asprO, au 5 degete la picioarele resina eu.noscutit sub numele de Mast ic, cu

www.dacoromanica.ro

608

Pistazit

Pitici.

care se fabrica licherul Mastica, obicinuit mai cresce P. elatius Stev. vulgar Ma zere 861 cu samil in Grecia. P. Terebinthus L., care bat eel; iar P. sativum L. se cultiva ca planta
produce gale avute in tanin, i in fine P. vera L., alimentara' sub numirea de Mazere. [Z. C. P.]
ale carui seminte comestibile siint cunoscute t$i
Pitac, ordin princiar. P. de boieriu, act sau
de poporul nostru sub numirea de F isti c u ri. diploma min care domnul (secl. XIX) nutnia sau
malta in rang de boieriu pe o persoana oarecare.
[Z. C. P.]

Pistazit, mineral, v. Epidot.

Pitar, titlu de boieriu; el era la inceput inPistia L., (botan.) gen rnonotip de plante din sarcinat cu inspectarea panilor si a hranei prinfamilia Aroideelor, tribul Arineae, cu o singura cipelui. Era si un mare pitare efectiv la curte.

specie P. stratiotes L.. ce cresce flotanta in Din sed. XVIII titlul decala ca total si in al
apele dulci din tropi (Cu exceptia insulelor din XIX era un mic i cel din urma titlu onorificc
Oceanul Pacific si Australia), ea se cultiva uneori ce se da de doinn.
[L.]
In aquariele florariilor noastre.
[A. Pr.]
Pistichii se chiama nisce Aramani, pastori din
Acarnania in Grecia, probabil remsite din Aracari in evul media au format Valachia
micht in Etolia i Acarnania. A nu se confunda

acesti Aramani cu cei cari astfuli locuiesc in

districtul Maniana, tot in Acarnania. v. si Maniana.

Pitesci, com. urb. in Rom., capit. j.-lui Arges,

per malul drept al riului Arges, cu 15,570 loc.

(1899). Oras comercial, servind de intreposit pro-

ductiunilor j.-lor Muscel, parte din Viilcea

Arges. Resedinta tuturor autoritiatilor administrative ale j.-lui, precum: prefectura, comitetul
permanent, tribunalul de I instanta, primaria,
creditul agricol, posta, telegraful si statia principala a all ferate Bucuresci-Vrciorova; resedinta divisiei a II-a a corpului I de armata.

Pistil, (botan.) tot una Cu Gynecou (v. ac.);

P. simplu, P. eompus, tot una cu Gyneceu apocarp (v. ac.) i Gyneceu syncarp.
P. poseda un gimnasio, 1 scoala de meserii,

Pistola, (la Romani Pistoria), oras in prov. 3 scoale primare de baieti si 2 de fete si mai

ital. Firenze, 20,190 loc.; resedinta episcopeasca, multe institute private ; 11 biserici ort., 1 bis.
catedrala bogata in comori de arta; fabrici de cat., 2 bis. protestante, 1 armeneasca i 1 sifier, masini, sticla, teskorti de matasa. Ad a nagoga; 1 gradina publica', 1 bulevard frumos
invins C. Antonius pe Catilina la 62 a. Chr.
plantat, care duce dela gar in central orasului;

Pistol, arma de foe, scurt, cu pat recurbat, 1 fabrica de postav si una de producto chi-

confectionat pentru prima data' in Pistoia, folosit mice ; 1 spital. Se tin mai multe balciuri, din
mai des din sec/. XVI incoace. Astgli este malt cart cele mai principal& sUnt la Sf. George, la
inlocuit prin carabina si revolver.
Inaltarea Dornnului, la Dumineca tuturor SfinPiston, (mechanic:a) cilindrul masiv pe care
tilor si la Dragaica (24 Iulie). (Cf. G. I. Lahopun in miscare vaporii unei masini si dela care vari, Diet. geogr. al j.-lui Arges. Bucur., 1888.)

miscarea trece in motor. Tot P. se numesce

cilitidrul masiv dela pompele de aer sau de apa.

Piston, (musica) nume dat la o specie de dop
mobil ce se aplica unor instrumente de suflare
care sub actiunea degetului executantului pune
in comunicatie tubul principal al instrumentului
cu un alt tub mai mic, i modificfind astfel lunguinea colonei vibrante, il schimba instantaneu

Pitici, oameni mici de statura (contr. uriefa),

ceva preste un metru inaltime. Unii au devenit
celebri prin micimea lor. Causele de au remas

inapoi in crescere se presupun a fi diferite

morburi in copilrie. Se gasesc ins triburi in

Africa centrala, cari dela natura se caracteriseaza

prin mica inaltime a corpului lor.

[-1
P. in pove.ptile rom. P. de regula stint infundamentals si prin urmare toad seria armo- telepti si vicleni i uneori foarte tari; ei stau in
nica Cu un semiton, un ton sau mai mult, mai sus opositiune cu uriesii cei grozav de mari, dar de
sau mai jos, i transform astfel instrumentul regula prosti si pacaliti de P. In povesti nume
natural in instrument aromatic. Factura mo- de P. sfint: Ghemis, Barbu-cot, Barba" de un cot,
derna construiesce instrumente (corni, cornete, Nan din Gavan, Neghinita, Nuculita, Natii-cot,
trompete, trom boni, saxhorni, s. a) cu 1, 2, 3 Piperus, Piticot, Prihiduth, Salcotea, Staticot,
si Mina la 6 P.-ni, reusind astfel a da instru- Statupalma, Statpalma, Sfredelus, Tartacot
mente de alama capabile a rivalisa in agilitate alte nume compuse.
si puritatea intonatiunei cu cele mai bune in- P. primitivi in mitol. nordied, au fost viermii
strumente de lemn sau de coarde.
iesiti din carnea lui Ymir, uriasul primitiv. Ei se
[T. C.]
Pistoriust aparatu/ lui, aparat pentru desti- chiemau Austri (resarit), Westri (apus), Nordri
latiunea spirtului, provedut si cu aparatul de (miaza-noapte), Sudri (miaza-ci) i apoi au ca.rectificatiunea alcoolului. Aparatul consta din pbtat dela (lei figurl de oameni mici, dar inte-

dou cazane, ea cite o retorta, un apazat de lepti i vicleni pi au fost pusi in cele paint unghiuri
reoire, etc.; in cazane se all amestecatoarele; sau coarne ale paniktului, ca sa-1 tina sus in
indat e vaporii prasesc rectificatorul se si aer; inmultindu-se foarte rnult au fost pusi en
incepe destilatiunea. Lichidul condensat se adunk locuinta sub pmnt, in stanci si in dealuri
In cilindrul cu aeronaetru i apoi cargo in re- li-s'a in cred intat grij a asupraacestora. [Atm.]
servoarul de spirt.
Pitici, pomi, (horticult.) se numesc aceia, a
Pisudere, v. Pisoderi.
caror talie min tratament acomodat (tuns) se

tine in miniatura. Scopul ce Il avem in vedere,

folosindu-ne de un spatis limitat, este sa producen) fructe (poame) cat mai curand, deja dela
3-4 ani dupa altuire inceOnd, i aceste de
are vr'o 2 specii, dintre cari una deja de mult frupasete deosebita. De aceea cultura P. p. fiind
cultivata, cresce spontaneu in regiunea medite- intensiva se recomanda in apropierea centrelor
ranianl si in Asia occidentala. In partile noastre mari de consum (orase importante, capitale).
Pisum L., (botan.) gen din fan). Leguminosae,
Vicieae, cuprinde plante erbacee, glabre ;
frunze penate, terminate pnnteo seta sau carcel ;
florile mari, purpurii, rosii sau. albe. Acest gen

www.dacoromanica.ro

Pitigoi

609

Pius.

Formele ce li-se dan de comun saint: cordonul rime, deci scgrpinare. Se recomandg spalaturi
cu nnul san doufi brate orizontale (dupg numorul
ramurilor principale); chid positia acestora este
oblic avem evantaiul. Palmeta e formata din
o ramuril principalg s'a prechi inserate la distante. Toate aceste forme slant plane, dar cultura P. p. se face de regula pe sirme. Alte forme

antiseptice.
Pityuse, grupg de insule In Mediterana, 697 km'.,

24,544 loc. (1887); insule principale Iviza si

Formentera. Capitala Iviza. Apartin provinciei
span. a Balearelor.
mai mult), se intrebuinteazg in
Piu,
dint piramida (de forma conica), globul, etc. musica pe lfingg un termin de miscare sau de
Pifigoi, Pitig-us, v. Parus si Paridae.
nuantare, dandu-le mai multa putere, ca P. forte
Pitizita, mineral, arseniat i sulfat de fier, ca =mai tare decal pana acum, P. allegro = mai
incrustatiuni la Freyberg.
repede,
a.
[T. C.]
Pitman, Sir Isaak, stenograf engl., n. 1813
Piva, vas Intrebuintat la pisat; indeosebi
In Trowbridge, I- 1897 in Barth. Inventatorul instalatiune, unde teskurile groase de ling stint
(1837)unui sistem stenografic (Phonografle), basat supuse la o btaie nu nisce ciocane mari, fiind
pe scrierea vocalelor curate, si a unui sistem de in continua udate cu apg cal* prin aceastft proscriere fonetica pentru scrierea comuna.
cedura tesonuale devin de o structura pitsloas1
Pitot, (evile lui, aparat cu ajutorul crania se ca postavul.
mosurg vitesa de curgere a apei. Tevea lui P. Piud, pivd, treasc, v. Mortiera.
e curbatg in forma de unghiu drept. Panes mai
Plum desiderium, v. Desideria.
sound se aseazg in apg orizonta1 in directiune
Plus, numele a 9 pontifici romani. P. I, sfant,
de unde curge aprt, celalalt brat Il tinem in sus. (140-154); P. II (1458-1464), Aeneas SylCu crit e mai mare celeritatea de curgere a apei, nius, din familia Piccolomini, n. 1405, scriitor
cu atilta se ridin ea mai sus in tevea vertical, bun, poet, orator, literat si diplomat; in contact
si invers; dela inaltimea coloanei de apa con- continua cu cei mai celebri barbati ai tirnpului
chidem la celeritatea ei.
sou; a luat parte la conciliul din Basel; mai
tgrdiu f uumit consilier reg. si prin prudenta
Pitpalac, Pitpdlo,cd, v. Prepelita.
Pitr, Giuseppe, scriitor si etnolog italian, n. sa diplomatica i-a succes la 1445 sg disoalve
1845 in Palermo. Ser. princip.: *Biblioteca delle pactul principilor electori indreptat contra papei
tradizioni siciliane4 (1870-97, 20 vol.); dela Eugeniu IV. In 1445 infra in oler i inain1882 coeditor la *Archivio per lo studio delle teazg repede ; in 1456 cardinal. A. incercat sr,
tradizioni popolarit.
induplece pe principii crestini la expeditiune in
Pitt, 1)P., William, senior, conte de Chatham, contra Turcilor, dar farg succes. Dintre operele
om de stat engl., n. 1708 in Boconnock (Corn- sale mai memorabile stint: *Commentarius de
wall), nepotul lui Toma P. (1653-1726), care rebus Basileae gestise; *Historia rerum Fridea adus Diamantul-Pitt in Europa, 1735 membru rici III imperatorise; *Descriptio Germ aniae apoi
al casei de jos, 1756-61 secretar de stat, sprijini Descrierea Asiei si a Europei. P. III (1503),
pe Frideric cel Mare in resboiul de 7 ani, rgpi a domnit numai 4 septomfini. P. IV (1559-65),
Franciei Canada, 1761 ajunge in fruntea opo- sub el s'au tinut ultirnele sedinte si s'a terminat
sitiunei, 1766-1768 prim-ministru i totodat conciliul tridentin (1563); P. a inceput cu inmembru al casei de sus. t 11 Maiu 1778.
troducerea reformelor decretate de acest concilia
2) Pitt, William, junior, fiul celui de mai si a publicat formula de marturisire a credintei
nainte, n. 1759; 1782 cancelar al tesaurului, numita *professio fidei tridentinac, care au sti o
1783 prim-ministru; neimpacat contrar al re- faca persoanele, cari primesc oficii ecclesiastice
volutiunei franc., a luptat dela 1793 contra ei, In bis. lating. P. V, sfeint, (1566-72); a fost
devenind sufletul coalitiunei antirevolutionare. cllugar dominican, din ordinal lui s'a editat cat 1806.
techismul roman catra parochi (tradus in limbs
Pittakos (650-579), unul dintre cei septe in- rornting de Dr. Ioan Pop, Gherla, 1891). Pe retelepti ai Greciei, n. in Mytilene. Om politic, gina Angliei Elisabeta a excomunicat-o pentru
militar, filosof si poet, se distinge ca un suflet persecutarea bisericei cat.; a ajutat pe Austriaci
energic
iubitor de teara. Parte din poesiile In contra Turcilor, cari In 6 Oct. 1571) au fost

sale s'au pgstrat in fragmente, cari Ant pu- WO la Lepanto. P. a dus o viat ascheticg;
blicate in lucrarea lui Sclaneidewin: Poetii lirici
ai Greciei, aparuta la Gttingen in 1839.
Pittsburg, oras in Pennsylvania (America de
nerd) liingrt Ohio, 238,617 loc. (1890); unul din
cele maz Insemnate orase imiustriale si comer-

Clemente XI (1712) 1-a inscris in catalogul sfin-

tilor. P. VI (1775-99), n. 1717, a domnit in

timpuri foarte entice. Spre a impiedeca pe imp.

Iosif II In reform ele sale contrare bisencei, P.
s'a dus 1782 /a Viena, uncle a petrecut o lung
ciale din Uniune; mine vaste de cgrbuni, fa- (22 Apr. Ong 22 Main. 1782), insii fr resultat.
bric' de sticla, industrie de flor 5i otel ; santiere ; In 1793-97 Francezn an ocupat cele ma' multe
navigatiune pe Ohio pang in Mississippi ; piatl provincii ale statului papal, formand din ele rede petrol.
publica cispadana si cisalpina, iar in 1798 au
Pituitos, (lat) = mucos.
ocupat Roma, declarg.ndu-o de republicg. CardiPitulice, (lat. Sylvia), gen de pasen i ofintgrete, nalii parte au fost expulsati, parte inchisi, iar
cari seamong cu privighitoarele. SiInt mai multp P. excortat la Siena, de ad i la Cetosa (lbpi Flospecii, precum : P. surd (Sylvia hortensis), P. renta), apoi la Parma, Turin, Briancon, Grenoble

neagrd (S. atricapilla), etc.

si in urmg la Valence, de unde era sg fie dus

Pityriasa, boala cronicrt de piele, mai totdeuna la Dijon, dar muri 29 Aug. 1799. Francezii au

pe cap, unde se vd pete mici rosii, urmate de dus din Roma si din Italia o multime de macojirea (desquamatiunea) pielei, in forma de ta- nuscrise si obiecte de artg. P. VII (1800-23),
rite (mitre* bolnlvicioas1). Provoaca mama- Chi aramonti, la alegerea lui s'au adunat 35 carEnciclopedia romlni. Vol. 111.

www.dacoromanica.ro

39

610

Pivotant

PlacOtum regium.

dinali in Venetia; fiind Francezii constrinsi de ca sunetele sit se producd piscfind coardele ca
celelalte puteri sit evacueze Italia, P. s'a dus virful degetelor si imitind astfel instrumentele
la Roma in 3 Iulie 1800. Reintorandu-se Na- de coarde piscate. Acest efect e intrebuintat
poleon din Egipt, Francezii au reocupat Italia mai ca samit in acompaniamente.

nordicI. La anul 1808 Napoleon a dat ordin

sit se ocupe Roma inchidnd pe P. in Quirinal;

la 1809 prin un decret dat din Viena anexeaza
la imperiul francez intreg statul papal, asigurdnd papei o renta anuald de 2 milioane franci.
P. a fost excortat la Savona apoi la Fontainebleau, dar tot nu a voit sd-si dea consimtemntul

Placa, foaie de metal, furnir din lema de

stejar, nuc, etc., aplicat pe un lemn moale (mobild placat); P. de marmori servind la pardoseli

sau cdptuseli de ziduri, etc. P. turnanttl, con-

structiunea sub nivelul $inelor cu o platforma de

scnduri i sine, servind pentru schimbarea directiunei rnaterialului rulant al cAilor ferate, etc.
la reformele lui Napoleon. In 1814 pierdand Placat, V. Afise.
Place, Victor, consul francez la Iasi pe vremea
Francezii Italia, Napoleon da voie .lui P. a se
reintoarce in Roma, unde s'a ocupat cu reor- alegerilor pentru divanurile ad-hoc, fit unul din
trimis delegat la cei rnai mari sprijimtori ai Romitnilor in acel
ganisarea statulni papal ;
congresul din Viena. t 20 Aug. 1823 in etate timp. Incungiurat de unionisti, rugat de acestia
de 81 ani. P. VIII (1829-30), a domnit numai si luctind in conformitato cu ideile imperatului
20 luni, fiind un bdrbat moderat. P. IX (1846 Napoleon III, P. ajunse centrul partidei unioniste
pdnit 1878), n. 1792. Mid P. s'a iniiltat la dem- moldovene. El ademenf pe mitropolitul Sofronie
nitatea de papa, intreag Europa era in fier- Miclescu si determinit atitudinea unionista a clebere ; la 14 Martin 1848 a dat statului papal o rului ; el dclit sfaturi administratiei lui Grigore

constitutie rnai liberala, dar spiritele atitate de Ghica (1856) cum sit asigure triumful unioniMazzini nu s'au multmit cu aceasta; P. pre- stilor ; in fine lupt continuu s ocroteasca $i
vestit a fugit (24 Nov. 1848) la Gaeta, si Roma s'a sa realiseze idea unirei.
declarat republic& P. ajutat de Austria, Spania
Placenta, (med.) sinonim vulgar casa (copiNeapole, dup.' 17 luni s'a reintors la residentl ; lului in ptintecele mamei), organ temporar inpace deplin insii n'a mai avut. liiscarea ince- termediar intre mamii i copil pentru nutritiunea
putA pentru unificarea Italiei a provocat si
acestuia in timpul vietii intrauterine. P. este
statul papal turburAri, cari au avut de urmare un organ extraembrionar, presentAnd o portiune
pierderea domniei lumesci a papel, Italienii ocu- foetala (P. foetall), care provine din transforpfind Roma la 1871. P. in 1854 a enuntat dogma marea chorionului cu vilosittile sale, si o alta
despre inmaculata conceptiune a Preacuratei Fe- portiune maternA (P. materntt), care nu este
cioare Maria. In 1869 a convocat conciliul va- altceva decat o transformare a mucoasei uterine,
tican, In care s'a enuntat ca dogma infalibilitatea In local undo P. foetal prin vilositittile sale se
papei. A lucrat Inuit pentra latirea misiunilor imbuca in mucoasa hypertrofiata. Forma si adcatolice. El a canonisat provincia mitropolitana hesinea P.-ei variazi dup specia animalului.
Placenta, (botan.) marginea ingrosat a ovagr.-cat. romdurt de Alba-Julia, t 1878.
[Dr. Isidor Marcu.]
rului unui carpel; pe ea se afla ovulele (P. marPivotant, (botan.) in forma de fus, de pivot ginalO), rar si pe restul pitretelui ovarului (P.
sau osie, cum e raclacina pivotanti (palarii) dela difus, la Mac, Nufr). Positia P. in gyneceu,
Ptrunjel, PpAdie, Stejar, Salciim, s. a., unde sau placentatia, variaza; dacii ovarul e uniloritclicina principal (pivotul) e lungd, cilindro- cular, placentatia e parietaltt (Prun, Rozeta,
conic& iar raddcinile secundare, tertiare, etc., Coacdz. s. a.), dacd e plurilocular, placentatia e
de pe ea cu mult mai subtiri, mai scurte. Pi- axiallt (Crin, Stanjenel, etc.); e placentatie cenvotul poste fi mult umflat, tuberisat si alungit trallt primitivd (Primulacee) sau secundat. (Ga(Morcov, Sfeclit); ori rotund (Ridiche, Gulie, roafd, NeghinA), cdnd dela basa ovarulm si inlauntru se ridicA o coloanit liber median& pe
Brojba), and se dice napiform.
[S. St. R.]
Pizarro, Francisco, descoperitorul si cuceri- care sitnt ovulele.
[S. St. R.]
torul Perultti, n. 1478 ca fiu ilegitim al unui Placere, ca fenomen psichic este stares afecclpitan. Porear, apoi scrldat, pled in lumea noua. tivd a sufletului, care se nasce in om din conFar instructiune, dar indraznet si stOruitor, fluxul mai mare ori mai mic al sentimentelor
insoti pe mai multi descoperitori (Balboa). In plcute. Iar placute stint $i se numesc acele sen1524 se uni cu Hernando de Luque $i ou Diego titnente, cari se produc in noi cdnd ceea ce se
de Almagro spre a descoperi teara aurului, dincolo intdmpl corespunde cu dorintele si a$teptarile
de Cordilieri si descoperi 1524-25 si 1526-27 noastre, contribuind astfel la desvoltarea vietii
coastele Ecuadorului i Peralta. Reintors in noastre sufletesci sau trupesci. P. este deci o
Spania fit numit (1529) guvernator al Perului stare, pe care omul meren o cauta $i tinde a o
pi in 1531 plecit sit cucereascd aceast tearit cu av, iar avndu-o, cauta a o pastra $i mri.
200 soldati. 1532 se intari in valea Tangarara Ea poart in sine $i desvoaltil energia de actiintemei orasul San Miguel de Piura. PO- vitate a organismului nostru psichofisic. Tot P.
trunse in interior, profitlind de cearta celor doi se numesce si ori ce multAmire sufleteasci ori
Incasi, Atahualpa si Huascar, prinse pe cel din- trupeasca, desfatArile vietii precum si distractitiu i, de$i li cer 5i primi sume mari pentru tiile, ce omul isi poate procura prin petreceri.
rescumperare, Il sugrumit (1533). Puse temelia
[Pl.]
orasului Lima, invinse pe fostul sOu aliat AlPlacetum regium, (Ius placeti regii), acel drept
magro
omori (1538), f insusi omorit de al statului, in puterea cdruia bulele si brevele
arnica acestuia (1541).
papale se putean publica si executa si aveau puPizzicato, (ital.= piscat), se intlnesce in mu- tero obligatoare pe teritoriul statului, numai dap&
sica instrumentelor de coarde i arcus, indicdnd ce acesta le-a provdut cu clausula de aprobare.

www.dacoromanica.ro

Placidia Galls

(Placetc.) Introdus in Ung. sub reg. Sigismund

la 1404 pentru bulele de dotatiune i procesuale,
farit a privi cele dogmatice. Dela 1870 decisiunile si constitutiunile conciliului roman si ale

611

Planete.

a &anti ba.s concava zace pe diafragma (v. ac.).

Tieturi adanci impart P. stfinga. In doi, P. dreapt

in trei lobi, cari iarasi se impart in o multime

de lobuli. Substanta proprie a P.-lor se compune

papei se pot publica in Ungaria numai avand din ramificatiunile dichotomice ale bronchiilor,
concesiunea regelui. P. r. astrli se observa numai cari, dup ce au ajuns la un diametru minimal,
in Rusia, Francia, Bavaria., Saxonia si Elvetia. se lrgesc in forma unui cornet, ce se numesce
Placidia GaIla, fica lui Theodosiu I si sora lui infundibulum ; in jurul fiecrui infundibulum se
Arcachus si Honorius, n. 388 la Constantinopole, grupeaza 20-60 alveole, numite 5i besioi pul-

t 450. In asediul Romei de catra Alaric, este monare. Alveolele sant acoOerite de o retes de
luatd prisoniera si devine sotia principelui got vase capilare. Dupit Huschke P.-le omului au ca.
Ataulf (414).
15 milioane de alveole. P.-nii stint acoperiti la
Pllcinta, prjiturit coapt in tigae, compusa suprafata lor de o membran. seroasit cunoscuta
din foi de aluat intre cari se aseaz fructe, carne, sub numele de pleura% v. art. Bronchi, Lob,
branza sau alte feluri dup plac.
Pleura si Respiratiune.
Placitum, (lat) opiniune, prere; P. imperil;
Plan, o suprafata plan; representarea unui
decisiune a dietei imperiului.
obiect in mic pe hartie; descrierea unui teren
Plafon, Lavan, suprafat de obiceiu dreapta, pe !Artie; proiect; hotrire.
garnisita uneori eu ornamente in ipsos, lemnarie
Plan de incidingt se nurnesce planul ce trece
geluit, etc., formiind partea superiearit a unei prin raza de incidint si normala de incidintit.
carnere, sali, etc.
Plan de ore sau orariu este tabloul num6Plaga, ran ; pedeaps diving, calamitate; lucru rului de ore destinate fiecrei materii de inviivatm ator.
tamnt. Orariul este general, dud indica pentru
Plagiat, (lat. plagium = vancJare de oameni, fiecare materie numeral de ore pe septmilnit;
de sullete), furt literar, sciintific sau artistic. el e special, cand arati pentru fiecare i maNu trebue confundat cu imitatiunea, cu asem6- teriae i orele in cari au s, fie tratate.
narea intamplatoare sau imprumutul marturisit
Plan de polarittatiune se numesce planul in
al autorului. (v. Originalitatea). P.-ul se poate care vibreaza eterul in raza de lumina. polarisatil
constata si urmri prin lege numai cand i ideile
Plan de situatiune, planul orthografic al prosi forma sant identice cu ale autorului anterior ; iectiucei orizontale unui teritoriu de pe suprafata
sau i cand numai fondul este identic, daca au- globului terestru, executat in scarit redus sub

torului posterior i-au lipsit conditiunile de a 1: 100,000, avand si indioatiuni asupra undu-

i and latiunei, culturei, etc., a lui.

ideia tined nu e trecuta in domeniul comun al Plan de studii sau program de studii se nusciintei, sau efind se da ca originala. Plagiator esce expunerea, mai mult sau mai putin analitica,
sau plagiar, cel ce face P.
a materiilor de inv6titmant, alese si distribuite
Plagioclas, minerale, v. Feldspat.
pe anii de studiu (clase).
face aceeasi in ventiune sau descoperire

Plan inclinat, plan ce formeazit un unghiu mai

mare sau mai mic ca linia orizontal si a crei
Plagiotrop, (botan.) v. Orthotrop.
Plagoscop, steag de vant, adec aparat ce arata inclinatiune se exprima prin proportiunea inaldirectiunea, in care sufl vantul.
timei (adeca distanta cap6tului ridicat liana la
Plaid, (engl., pron. pled), un fel de manta orizontala) la lungimea ei si se exprima de regul
scotian ; se numesce insa P. si o bucat de In procente. Puterea ce trebue s. aplicam pentru
Plagiostomi, ord. de pesci, v. Chondropterygieni.

a misca in sus o greutate oarecare este egalit

panurit, ce se poarta ca haini invelitoare.
MO, in Rom. pazitorii granitei in partea cu inclinatianea impartita la greutatea corpului.
muntelui, graniteri.
PlAinesci, com. rur. in Romania, j. R.-Sarat,
compusti din 3 cat. cu 3040 loc. (Diet. geogr.
1896), 3 biserici si 1 schit, 1 scoal de baieti

De aceea eu et inclinarea (panta) va fi mai mica,

batut de linia ferata si de eoseaua nationala

Planconcave se numesc lentilele, la cari o flab.' e

plan a, cealaltit e concava, ad ecrt curbat in lituntru.

en atilt va fi puterea de miscare mai mica, si

incl.
viceversa. Ca aplicatiuni practice ale
avem drumurile ce merg la deal, surubul, pana
si 1 de fete, en 3 inviitatori si 1 invtatoare; (icul), etc.
com. rur. cea mai populata din judet; e stra- Planaria, un gen de vermi Plathelminti (v. se.).
R.-SArat-Focsani.

Planconvexe se numesc lentilele, la cari o fata

Plaiu, (dela plan), carare sau drum 'august
presto crestetele muntilor sau deacurmezisul for ; e pia* ceealalt e convex, adecaiesit la mijloc.
Planete,corpuri ceresci, cari se invirtese aproape
subdivisiune administrativ a judetelor de munte.
circular in jurul soarelui, deis care prinieso
Sinonim pla.sa, ocol (v. ac.).

Plaiul Tatarilor din muntii Bucovinei este mina si ciadura. Ele ne apar cu lumina si nici
calea pe uncle treceau Ttarii in Ardeal si Un- decum schinteietoare. In ochian ni-se infatiseazit
gana spre a priida, cu deosebire partea dela ea discuri, al citror diametru se poste m6sura.
Runcul Pojoritei pe partea dreapta a riului Mol- P. principale, aranjate dupa indepartarea lor de
dovei pana din sus de satul Breaza. (Cf. S. Fi. soare, stint: Memo, Venus, Pmantul (cu 1 saManan, Traditii. Bucuresei, 1895, pag. 230-239.)
[Dr. I. G. Sbiera.]
PlAminare, una din numirile vulgare ale
plantel Pulmonaria officinalis L. (v. ac.).

telit, tuna), Marte (cu 2 sateliti), Iupiter (cu

5 satel.), Saturn (cu 8 satel.), Uranus (ca 4 satel.),

Neptun (cu 1 sate!). Intre calea lui Marte si

Iupiter eircul o multime de P. mrunte, nu-

(anatom.) organul respiratiunii, e ntite Planetoide sau Asteroide) din cari in 1896
asezat in torace ; se deosebesce o P. dreapti si se cunosceau deja 432. Ele stint mult mai mici
una stanga, avand &care forma unui semi-con, cleat luna noastrit si numai unul singur (Vesta)

www.dacoromanica.ro

39*

612

Planetoide

Plantatiune.

este visibil en ochiul liber. Cei din antichitate Planimetria, partea geometriei, care se ocupa
cunoscean numai 5 P. si socoteau intre ele adesea numai cu studiul punctului, liniilor i planului.
si soarele i luna. Egiptenii 5i Chaldeii veneran
Planimetru, instrument pentru calcularea me-

P. ca deitati de primul ordin pi Romanii Linea chanica a suprafetelor plane; se intrebuinteaza

le puneau in legatara cu cieitAtile lor. Numirea la msurari geodesice, catastrale, geografice, etc.
4ilelor din sepaimana Romanii tot dupa P. o au
Planogameti, v. Gameti.
alcatuit.

[]

P. observate de pe pamikt, se constata ca

Planorbis corneus, mein, v. Discos.

Prins, secretiune abondenta de lacriimi, pro-

ele descriu nisce curbe complicate compuse din vocata de duren i fisice sau diferite emotiuni.
zigzaguri ce nu urmeaza nici o lege; pentru un
Plans convulsiv, exagerarea plansului sub
obsevator din soare insit ele descriu elipse, putin forma de accese, mai ales in historie.

turtite, In jurul soarelui a carui centru ocupa

Philip, (franc) desemn pe hartie.
unul din focarele elipsei. Orbitele acestea stint
Planeta, (franc) mtisuta pentru arpentagiu
continute in plane putin inclinate pe acel al (agrimensura); verges de metal sau os de ba-

eclipticei, sant parcurse Cu iuteal constantit si lena din corsetele femeilor.

si dela occident spre Orient. Distanta planetelor
Planta, Martin de, pedagog, n. 1727, t 1772,
deis soare e cam ca numerile: 0.4, 0.7, 1, 1.6, inventatorul masinei electrice cu dise.
(2.8), 5.2, 10.0, 19.6, 38.8, (regula lui
Plantagenet, numele casei de Amon, domniBode), 1 fiind distanta pam6ntului la soare. Timpul toare in Anglia dela 1154-1485, provenit dela
de revolutie in jurul soarelui e dat de legea
planta genetat care era pe coiful i scutul lor.
a lui Kepler: ptratul timpului de revolutie e Familia a dat 14 regi Angliei, dela intemeietorul
proportional cu cubul axelor mari. P.-ele se in- ei Henric 11 (1154-891 si paint la Richard III

virtesc ffl in juro! lor ; timpul de rotatiune in mort in lupta deba Bosworth cu Heinric VII
jurul axelor lor variaz dela o planeta la alta. Tudor, care ridica la tronul Angliei familia Tudo-

Se credo crt Mercur $i Venus stau totdeuna Cu rilor. Cei mai insetnnati regi, afara de Henri II,

aceeasi fata spre soare (cum e luna spre pa- au fost Richard Inima de leu, loan far teal*

mi5nt), adeca timpul de rotatiune e egal cu cel

de revolutiune. P.-ele cant corpuri ceresci constituite din materie ca i pamOntul; la cele mai
multe s'a observat o atmosferii probabil cam de
aceeaci natura cu a pamntului; observatiunile
au condus la admiterea existentei apei in stare

care a dat vestitul act Charta magna, Eduard III,

care a inceput resboiul de 100 ani ca Francia,

Henric IV si Henric V, invingOtorul dela Azincourt (1415). Infrilngerile din resboiul de 100 ani
provocara lupte intro dou ramuri ale easel (resboiul color dowli rose), in urma caruia intreaga

lichida si solida pe Marte. Chestiunea daca P.-ele familie se atiese ea Richard III.
stint locuite de fiinte asemenea en oamenii e Plantagineae, (botan.) fam. de plante dicotyle

anca de domeniul romanului. Marte ci Venus gamopetale, caracterisati prin corola scarioasa
presinta multi analogie cu pamntul in privinta si flori tetramere. Cuprinde vr'o 200 specii ale
conditiunilor de desvoltarea si intretinere a vietii. regiunilor temperate, cu douri genuri remarcaIn vechime se credea a fi o relatiune intro apa- bile : Plantago (v. ac.) si Littorella.
ritia planetelor 5i viata oamenilor, v. Astrologic.
Plantago L., (botan.) gen de plante din fam.
Plantagineelor cu inflorescenta in apio adose
[Murgoci.]

Planetar, ceea ce se refera la planete ; v. purtat de un scap. Dintre speciile mai frequente
la noi citam: P. major L., P. media L. si P.

Sistem planetar.

lanceolata L., cunoscute sub numirile poporale

Planetoide, v. Asteroide.
Plingere se numesce actul prin care o per- Platagine sau Patlagine. Semintele dela

soand se tanguiesce unei autoritati. In Rom., in P. Psyllium L., se intrebuinteazi in medicina.

penal, P.-le pot fi acute la judele-instructor, la
[A. Pr.]
procuror sau direct la tribunal. Termino! P.-ei
Plantaje, termin ce se aplica la culturile din
e special materiei penale. P.-le se pot face si terile calde cu deosebire din tropi ci subtropi.
prin procurator. In acest cas procuratiunea se Asa distingem P. de trestie de zahr, de cafea,
va alatura la P. (Art. 30 c. pr. rom.). Daca cel de ceaiu, oto. Odinioara se intrebuintau sclavii
care a Molt o P. s'a constituit parte Ma', se pentru executarea acestor culturi.
poate lapOda de aceasta calitate in timp de 24 ore
Plantatiune, (silvic.) cel mai vechin mod de
dela constituire, remiinnd totusi respuncltor de a inmult arborii, este inmultirea prin sedaune sau pentru calomnie, daca P.-ea e ne- mgrita ; dar mai rational este plantarea de arfundata, temerara sau pornita cu intentiune de bori fineri crescuti in anumite pepiniere sau
a calomnia. Col care aduce o P., se poate con- scoale silvice. Deosebim: 1) P. in gropsoare,
stitu parte civila pan in mornentul inchiderii 2) P. in gauri, 3) P. in movile, 4) P. pe candesbaterilor; odata sententa pronuntata, desi- turi. P. in gropcoare se face asa, c arborii tistarea nu mai e valabil. Chid P.-ea a fost data neri se sadesc in gropi facute cu saps, cu lojudelui-instructor competent, acesta o inainteaza pata ori si cu sfredelul; in casul al doilea arborii
procurorului respectiv pentru a da rechisitiunile se sadese in guri %cute cu ajutorul unui par
necesare (a deschide actiune public's.), de va fi sau fier ascutit, precum e fierul lui Buttlar; in
adecri sa dea in judecata pe acel in contra casal al treilea arborii se sdeso in movile facaruia e indreptat P.-ea, caci judele-instructor cute din pamnt adus din alt loe; in casul al
nu se poate sesisa singar, el avOnd putere numai patrulea arborii se sadesc in pamtntul, ce se
de a aduna probele crimei sau delictului. (Cf. scoate din sant-uri sapate paralel. Cebe dona moart. 60-67 pr. pen. rom.).
duli din urma se aplic, cand primntul e umed
[Scriban.]
Planiglob, representarea suprafetei globului si radacinile arborilor cant expuse pericolului de
nostra pe un plan.
a sufer de apa subsolata.

www.dacoromanica.ro

Plantator

Plantator, un betigas de 30-50 cm. lungime

incovoiat pentru a putea apsa pe el cu cl$i care servesce la stidirea resaeiul
dului a diferite plante: tutun, morcovi, chimen,
verze, etc. Uneori drept oti ce P. ne servim de
degetele manei.

Plastid.

618

colorata, din stofa de lana sau de mama, ca

captuseala, in care se pune 'Ana san btunbac
scarmnat. De obiceiu este cusut cu diferite
modele de flori.
Plagues opalines, (franc) pets albe, indeosebi

pe membrana mucoasti a gurei; se observa la

Plante, vegetale, sfint fiinte vii, organisate; Syphilis.
au unele caractere proprii, altele comune cu ale
Plasa, (geogr.) subdivisiune administrata a juanimalelor. Totalitatea plantelor formeaza regnul detelor in Romania, cari zac in ses; in tinuturi
vegetal. P. se definesc prin: a) Structura cor- muntoase se numesc plaiu. v. Placa.
pului lor, cu numeroase grade de complicatie
Placa, retea, plasa pentru prins pesci.
externa i interna, dar in definitiv redus ca
Plasceinta (slay) sf. aer, icoaua punerii in
parti esentiale la protoplasma, nucleul si o mem- mormnt a lai Is. Chr. P. la oficiul nseratului
brani limitantfi celulosica, membrana care nu din Vinerea patimilor se a$eaza in mormntul
o au nici odat animalele, pe cand celelalte
Domnului $i st acolo pana la solemnitatea inparti sant si la ele; membrana corpului P.-lor vierii, and cu procesiune se readuce in sf. trifiind rijida, putin elastica, se explica pentru ce bunal $i se depune pe masa altaralui, uncle reele sfint itnobile, ori au miscari 'imitate, lar de mane Oita la serbatoarea Inltarii.

deplasare numai atunci nand Mica nu s'a format

Plasma se numesce partea lichid a stingelui,
la periferie membrana celulosica (asa e la My- cand animalul e viu, in care inoata elementele
xomycete, Bacteriacee, la Gametii mobili); din figurate: globulele rosii si albe. Ea e compusa din
contra, animalele au miscari mult desvoltate fibrina si serum, cari se separa imediat ce vine
tocmai din causa absentei unei asemenea mem- sttngele in contact ca aerul, sau moare aninaalul,
brane. b) Nutritiunea P.-lor (v. ac.), in mod serumul remfinnd singur, iar fibrina si globulele
general considerata e mult deosibita de aceea and chiagul sangelui.
[I. P. Voitesti.]

dela animale; in special P. verdi organiseaz,

Plasma embrional, starea primordiala a tetransforma in substanta vie substantele mine- sutului embrional in formatiune.
rale, sfint deci flints sintetisatoare; din contra
Plasma, mineral, v. Calcedon.
animalele sfint fiinte analisatoare, ele descompun
Plasmodiophora Vror., (botan.) gen de Ciualimentele mate in definitiv dela P., peutru ca perci Myxomycete; are 3 specii, din cari P.
prin aceasla sa product"' energie: mi$care, sen- Brassicae Wor. traiesce parasita pe radacini de
sibilitate. Cu alti termini: P. ofera animalelor varza, pe cari le umfl si le distruge; boala se
energie potentiala sau aliment, pe care anima- chiama hernia verzei, vatiirn culturile de aceste
lele o transforma in energie actual sau travaliu
muscular, nervos; P. verdi sintetiseaza alimentul
folosind radiatiunile solare i elementele minerale ale solului; asa dar ele fixeaza o parte din
energia solara. Nutritiunea deosebita a P.-lor
de acea dela anirnale, explic si miscarile si

plante.

Plasmodium, (botan.) v. Myxomycete, Amiboidal.

Plasmogonia, generatiunea spontanee organica

In opositie ca Autogonia care interesa starea

primordiala anorganica. Generatiunea spontanee

seusibilitatea mai reduse la primele, decat la poate exista' ea, dar nu se scie finca sub ce forma.
cele de al doilea. (v. si articolii: Arbori, BotaPlismuire, (Falsificare, Fah?), alterarea ade-

nica, Cereale, Cryptogame, Epiphyte, Burniele, varmint inteun act ce poate aduce un prejuditiu.
Liana, Phanerogame, Colori, Alimentele P.-lor. Aceasta P. poate fi material sau intelectuala,

Alpine P., Colla vegetala, Circulatia P.-lor, de unde si distinctiunea de fals material si fals
Crescerea P.-lor.)

[S. St. R.]

intelectual. In primul cas,

rade,

agentul$terge'
o litera, o data; in
Plante comerciale in sens larg sant toate inlocuesce, etc., un cup:lilt,

acelea, ale caror producte formeaza articole de al doilea cas, constata un fapt inexistent, cum

negot, fiind transportate preste ten i $i continente. ar fi ciind un comisar ar constata ca a fella
In sens strict, in antitesa cu. P.-le industrials pe cineva lovind o persoaug,, sat" and un primar

(v. ac.), cuprind numai acelea, ale caror pro- ar certifica ca a inmanat o citatiune, pe and,
ducte se transpoarta fart" sau la cea mai simpla In realitate aceste fapte nu s'ar fi intmplat.
Pentru exislenta falsului, e suficienta numai popreparatie anterioara s. e. presate, uscate,
rate, murate.
sibilitatea de prejuditiu, si acest prejuditiu poate
Plante industriale san de fabricd stint toate fi chiar moral ori social, nu numai decat madupa natura
acelea, ce trebuesc supuse unor proceduri com- terial. Sant diferite spoon de
plicate spre a ne ofer productul dorit, s. e. fa- obiectului la care se aplica: fals in scripte pribricarea ceaiului din forte arborelui de ceaiu, a vate, comerciale, falsificare de bilete de band",
de moneta, de pasapoarte, etc. Legea romina pezaharului din sfecla, etc.
cu bun sciint, se
Plante insectivoare, v. la art. Insectivoare, depsesce chiar pe acel
servesce de un act fals.carei
Materia falsului e cea
plante.
Plantigrade, animale mamifere, cari calca pe mai grea din tot dreptul penal. (Art. 112-139
Cod. pen. rom.)
[Scriban.]
intreaga lor talpft.
Plastic, ceea ce place prin armonia liniilor si
Planton, (milit.) soldat a$ezat inteun anumit
loe, pentru a exercita o supraveghere, a mentin formelor ; se rapoart deci mai mult la forma,

ordinea, a asigura executiunea unui ordin, a la frumseta exterioara a corpului, pe aunt co-

serv ea introductitor, etc.

Plantoscop, aparat optic, V. Phaenakistoscop.
Plapoma, parte din a$ternut, intrebuintata
pentru a se coperi. P. este compusa dintr'o fgt.);

lorile exprim mai mult viata sutleteasca. Plastica: in general se numesc astf el architectura,
pictura $i sculptura, cari exprima' ideile lor prin
imagini materiale visibile (v. Arta). In inteles

www.dacoromanica.ro

614

Plastide

Platina.

mai restrins se dice P. numai sculptura, si in se cojesc in fiecare an (se desfate ritidomul);
special arta de a plsmui tipuri de fiinte vii si frunzele alterne, petiolate, palmatinervate si lode lucruri din rnaterii moi: lut, ceard sau ghips. bato; flori monoice, dispuse in capitule globu-

Audi din antichitate P. se intrebuinteazd ca

artil decorativd in architecturii. Efectul P.-ei
stii in jocul luminei i umbrei. Dupii gradul
contrastului intre acestea se disting trei feluri

loase unisexuale. Speciile genului P. siInt distribuite prin regiunile temperate sau subtropicale
ale emisferei boreale. In *tile noastre se cultiv

ea arbori decorativi: P. orientalis L., originar

de relievuri: basso- mezzo- si alto-reliev. Ana din Europa &WWII' si Orient si P. occidentalis L.,
dela Egipteni i Greci s'a intrebuintat niai tot- originar din America boreal, ambele specii cudeuna si coloarea, in total, sau numai in unele noscute sub numirea popular& de Plata n.

prti ale figurei, in ochi, in fatd, s. a. Prin

aceasta P. se apropie de picturd, de care in

[Z. C. P

Plateau, (franc., pron. platou), ses, plan oriarabescuri i grotescuri (v. ac.) e nedesprtit. zontal pe virful dealurilor sau muntilor.
Olariul grec, Dibutades, se crede a fi primal,
Platen-Hallermiinde, August, conte, n. 24 Oct.
care a facut pe vasele sale figuri plastic ; si 1796 in Ansbach, t 5 Deo. 1837 in Siracusa.
Lisistratus, fratele seulptorului Lysippus, primal Renumit poet lirio si dramatic german. Crese
care a plsmuit figuri omenesci din ghips. In in scoala de cadeti ; luit parte la campania din
epoca renascerii s'au distins in deeoratiunea pla- 1818 in contra Franciei, ca locotenent. Trai mult
stied a architecturei Lucca della Robbia i ne- In Italia. Unul din capii reactiunei in contra
potul seu. Andrea, in Italia.
scoalei romantice, desi incepuse a aerie sub inPlastica in chirurgie, este operatiunea, care fluents ei. Odele, imnele, sonetele, gazelurile si
are de seop a inldtura oarecare defect, s. e. al baladele sale Morm6ntul din Busentog si "Penasului (rhino-P.), al pleopelor (blepharo-P.), al regrinul din St. Justg, acestea traduse in romibuzelor (cheilo-P.), al vilului palatin sau ceriului nesce de Miron Pompiliu, se disting pnin simpligurei (urano-P.).
tatea si armonia fortnei si prin energm cugetatii.
Plastide sau Organisme elementare, numesee Intre dramele sale cele mai reqite siInt comeHaeckel celulele, impartindu-le in Cytode, ffird diile 'Furculits fataldg si 'Romanticul Oedipusg,
nucleu, i celule veritabile, ca nucleu.
indreptate, prima in contra tragedillor fataliste,

Plastids, (botan.) tot una ca leucite (v. ac.

a doua in contra raticirilor romantistnului. In

genul epic a scris Abassidiig.

i Chromatofori).
Platforma, o suprafat de teren, nivelat oriPlastllina, o materie cenusie, pregAtit ca
remina totdeuna moale, pentru modelarea figu- zontal, situat mai inalt ea imprejurimile, o terasa, etc.
rilor plastice.
Plastograf, falsificatorul scrisorii sau semndPlathelminti, o clasd a viermilor cu corp
Leucoplaste, Chloroplastide

turei vr'unei persoane. (v. Plasmuire.)

Plastron, imbrcdminte de piele groasd sau
panzd dtptusitd Cu lnA, acoperind pieetul impotriva loviturilor. Se intrebuinteazd in exercitiile de scrimii pentru a indulci atingerile violente ale floretelor sau spadelor.
Plata, euv6nt spaniol, ce insemneazd argint,

si dela care derivd nutnele metalului Platina;

se namesce astfel din causa asemenrei ce o
are eu argintul.
Platit, (Platea), oras in Beotia, la poalele

turtit, mai mult sau mai putin lungit, fard vase

sanguine, adeseori fdrii sistem respirator i fara
intestine. Se reprodue prin ou6, rar prin divisiunea corpului. Din ou6 tree prin metamorfose
complicate. Trdiesc mai mult ca parasiti prin
corpul animalelor superioare, uneori in nmol

sau in ap. Aceast clasii se imparte in trei

ordine: a) Cestodi (cum este tenia sau panglica,
hotriocefalul); b) Trematodi (cum este Distom um

hepaticum, parasit din ficatul rumegatoarelor,

porcilor, etc.); a) Turbelarii.
nordice ale muntelui Kythiron, aliat al Athenei,
Platica, un gen de pesci din fam. Cypriniddrimat de Thebani la 479, 427 ai 372 a. Chr. delor, ord. Physostomilor, lungi de 20-30 cm.,
Ad i au biitut Grecii la 479 a. Chr. sub Pausa- greutatea pia% la 1 kgm. Pe spate este albastrunias si Aristides pe Persii condusi de Mardonius. brun, pe burtd alb, aripioarele dela OW, hurta
Platalea leucorodia, (zoo!.) rom. Lopdtariul, siInt rosii la rdacin. Triesce ca pesce ord.
pasere din fam. 1bidelor, ord. Pelargornithelor, In apele noastre si in lacar. Servesce ca hrana
are un cioc negra, lung, lat, turtit, ca o lopdtea, pentru alti pesci, special pentru pstrvi.
penele albe, picioarele negre, in jurul ochilor si
Platina, (chim.) simb. Pt, greut. atomica 1974.
gtul galben-verdiu. Brbdtusii btrni au pe Se gasesce in stare nativd sau aliatd cu alto
cap un 1114 de pene livagi galbene. Lungimea metale. Este un metal gri-alb lucitor, gr. spec.
80 cm., aripile 44 cm., coada 13 cm. Triesce 21.45, bucurandu-se de o tenacitate ai o ductiIn Europa sudicri, Africa si Asia.
litate foarte mare. Insolubild in acidi, se diPlatage, (mus.) v. Crotale.
soalv
in slid regalti. Aerul nu o atacii la
numele popular al arborilor cultivati: nici o temperaturd. Obtinut din tetrachlorurul
Platanus orientalis L. si Platanus occidentalis L. respectiv prin ajutorui chlorurului de Amoniu,
(v. ac.).
ea formeazil la incaldire o mass. de coloare
Platanaceae Endl., (botan.) familie monotipicii poroasii, numit burete de P. P. este tetraatode plante dicotyledonate motiochlamydeae cu un mica Pt IV. Din causa inalterabilitdtii sale servd

singar gen Platanus L. (v. ao.).

Platangina sau Pdtlagina, numirile popular
ale plantelor: Plantago major L. $i Plantago
media L. (v. ac.).

la prepararea diverselor utensilii pentru labo-

ratorii. Formeazil mai multe aliagiuri, proa putin

limb; intrebuintate. Carbuncle de P. sau P.
neagrd, este obtinut dela calcinarea chloroplaPlatanus L., (botan.) gen din fam. Platanaceae, tinatului de amoniu. Se intrebuinteaz la facerea
cuprinde vr'o 5-6 specii de frumosi arbori, cari vaselor, in care pot resista diferitelor substante

www.dacoromanica.ro

Platinarea

Platonie.

615

chimice, precum si la aparate de precisiune. existi anterior ori card perceptiuni; din punct
Chlorul de P., corp cristalin de coloare galbena- de vedere estetic i etic se impun ca principii
serif, intrebuintat la fotografie si ea reactiv in perfecte in sine, iar din punct de vedere logic
chimia analiticd pentru recunoascerea i dosarea si ontologic ca obiect real al notiunilor si ca
amoniului.
substanta lucrurilor. Ele se numesc idei i sfint
Platinarea, este operatiunea prin care invelim perfecte in sino, independente, neschimbate
diverse obiecte ca un strat subtire de plating. exista pentru sine. In raport cu lucrurile parP. se poate face pe trei cal.. 1) Pe cale umedd- ticulare, ideile stint tipurile originare si eterne
calda se face astfel: Obiectul destinat P.-ei, de ale lor, rnodeluri, iar lucrurile copii ale ideilor.
obiceiu cele de cupru i alma, se cufunda intfo Cea mai inalta intre idei este ideea bunului,
solutiune ferbinte de tetrachlorur de platina
pe care P. o identified cu Dqleu. b) In fisica,

chlorur de amoniu. 2) Pe cale umedd-rece: P. invata ea materia inerta i amorfii a fost

Obiectele metalice perfect de curate se freaci modelata." de catr. Neu dupd tipul ideilor eterno

cu o mictiune humida de tetrachlorur de platind,

immutabile. Multimii de idei corespunde mulchlorur de amoniu t}i tortarot de potasiu acid. timea de obiecte in natura.
Sufletul este o
3) Pe cale galvanicii: Obiectul se pune inteun forta activa, se raisc, de sine si are sensibiliaparat galvanic, in care se gasesce o solutie tate. In unire cu corpul are 'built" parti: una diapoasa de tetrachlorur de plating, chlorur de vina, rationala i neperitoare; alta nerationala,
amoniu i arnoniac.
animald, pasionata, irascibila. Sufletul este nePlatinoid, aliagiu compus din nichel, zinc, muritor. d) In etica, P. aprofundeaza chestiunea
cupru si volfram ; posedd o mare resistenta elec- despre binele suprem, care consta ate comtrica si serva la confectionarea aerostatelor.
pieta si armonica activitate, intru a lucra in
Platinotypie, fotografie in care se face us de deplind libertate i numai pentru iubirea binelui.
saruri de platina.
Tinta oinului este de a se apropia de idealul perPlatinsalmiac, e chlorura dubla de platina
fectiunii, Ddeu. Din realisarea continua' a acde amoniu.
tiunilor in conformitate cu ratiunea i ideile
Platitudine, (ncola) in fond inseamna : la- divine resulta virtutea. Ea e una, dar se presint
tare, turtit, trivial, vulgar. In genere P. denota sub patru forme corespunOtor functiunilor sufielipsa de varietate in sentimente, in productiuni, tului : prudenta, bdrbatia (constanta), temperanta
In conversatie, in purtare. In stil P. denota in- si justitia. Acestea se numesc virtuti cardinale. e)
trebuintarea de termini dialecticali si deveniti Educa(iunea se indeplinesce in cultivarea spiritriviali.
[Pl.]
tului si a inimei prin conducerea tinerimii ca
Platnerit, mineral, bioxid de plumb, cristali- s lucreze toate cele ce prescriu legile i sa-si

seaza in sistemul tetragonal; e foarte rar. Se insuseasca acel mod de traiu, pe care cei mai
gasesce la Leadshill in Scotia, Idaho.

luminati dintre oameni (filosofii) 1-au recunoscut

Plato, pe langa Aristoteles, cel mai mare filosof de cel mai bun. Mijloacele gait: sciinta, cultura
al antichitatii i intemeietorul rationalismului, estetica, gimnastica. f) Politica este aplicarea le-

n. 429 a. Chr. in Athena. El s'a numit la in- gilor morale tutu.ror oamenilor. In scrierea s'a

ceput Aristocles, iar numirea de P. i-s'a dat din despre legic ne apune cum ar trebui sa fie statul
causa ca avea fruntea i pieptul foarte late. De ideal. Organisarea statului trebue sa corespunda
tiner s'a ocupat cu musica, poesia, pictura, etc. virtutilor cardinale. El consta din cei buni si
La etate de 20 ani faand cunoseinta ca So- luminati, din luptitori, din lucratori si din agricrates, care-1 nwni lebd academia', Il asculta cultori. Sant cinci forme de guvernare : demo8 ani. Dupd moartea lui Socrate se retrase la craticif, aristocratica, oligarchica, dinastia (elecfilos. Euclid in Megara. Faca apoi caltorii sciin- tiva ori ereditard) i absolutistica sau tiranica.

tiflce prin Sicilia, Egipt pi liana prin Persia;

treca si pe la Dionisiu, domnitorul Siracusei.
La virst de 40 ani se stabili in Athena si incepa a invta in asanumita academie, un fel de

gimnas, earl de oras. t 348 a. Chr. Scrieri.

Operile ce poarta numele su, fiinda se pare
ca nu toate sfint autentice, sant 36 la num6r
In 56 carti, si cea mai mare parte sfint serse

Poetii n'au loe in statul sea pentru ea stint

mincinosi. P. a intemeiat o scoala filosofic a

carei influenta s'a resimtit in toate timpurile
posterioare. Insemndtatea sa consista infra a fi
stabilit el, cel dinti, legile cugetdrii si reg-ulele
rationamentului; lui se datoresce prima incercare de a crea o limba filosofica, prima determinare a unui scop final pentru faptele morale,
prin demonstrare a spiritualitatii i nemuririi

in dialog. Dupa influenta ce predomina in ele, se

poate reduce la trei
socraticd, heraclito- sufletului. (Cf. Teodorescu, Istoriafd. ant. 187 seq.;
eleatica si pitagoreica. Editio princeps lat. de Tenneman, System der plat. Philosophie; berMarsilius Ficinus (1483-84; grec. la 1513 in weg, Gesch. der Phil., t. 1118 seq.; Zeller, Gesch.
[Pl.]
Venetia. Edit. completa la 1781-87 bipontin). den griech. Philos.)
Filosofia. Dupa P., filosofia cuprincjand princiPlatode, (zool.) viermi turtiti, neinelati sau
piile tuturor sciintelor, transmite cunoascerea a inelati superficial (Cesto4ii), tub digestiv lipsesce
tot ce e necesar, universal si absolut. Desi P. sau de exista nu are anus (Turbelariati i Tren'a intreprins o subdivisiune a sistemului fiu matodi) din causa vietii parasitare; cu anus la cei
filos., totusi el se poate subdivide din punct de liberi (Nemertieni). P.-le cuprind patru clase : Cevedere teoretic in dialectica (logicd), in fisica si stodii, Trematodii, Nemertienii si Turbelariatii.
[1. P. Voitesti]
psichologie, iar din punct de vedere practic in v. Plathelminti.
Platonic, denota' mai intai modul de a giindi
etica, politica si pedagogie. a) Dialectice. Cenrations dupli inv6taturile lui Plato. Dragoste
trul filos, plat. il formeaza doctrina despre idei.
In sufiet maul are anumite notiuni, cari proprii platonicd se numesce afectiune card o alta

Rind numai ratiunii, sant inniscute. Acestea persoand, mai Cu saina de alt sex, care desin-

www.dacoromanica.ro

616

Platonism

Plesteelt.

teresati i liberi de ori i ce pornire sensual, ifirfliu sub Diocletian. Ins deja Horatiu i mai
se intemeiaza numai pe cele mai inalte idei ale mult Quintilian desaprobau grosietatea si obsceadevrului, bunului i frumosului. Isi trage nu- nitatea glurnelor lui P., foarte gustate pe timpul
Ritschl a edat o editiune a operelor lui P.
mele din faptul, di Plato considera dragostea sexual
ceva de rnd, i purceasa numai din in 1848-54, 3 volume, explicate de acelas in

Parerga Plautinas 1 vol., 1845, si Opusculag,

[Pl.]
Platonism, se numesce modal si nisuinta de 1 vol. Un instructiv stadia a facut fined Lessing
a ved lucrurile 5i fenomenele, de a cugeta In *Disertatiuni despre viata si operele lui
asupra lor, a le inteloge si de a filosofa conform in scrierile sale.
motive materiale i sensuale.

cu doctrinele cuprinse in sistemul filosofic al lui

Plavalar sau Ru{rii lui Plavaral sau Bus-

Plato ; cu alte cuvinte: filosofare in modal lui Plavalar, com. rur. cu cat. Rusi (Rusi-Mana[Pl.]
Plato.
stioara sau Rusii Mantistioarei), atenenta la pa-

Platoga, testuri de metal in forma de ca- rochia Rusi, mosie buiereascti in capit. si jud.

ma* asigurtind corpul impotriva loviturilor de

arma alba (sabie, lance, sgeti, etc.).
Platow, Mattvei, Ioanovici, conte, hatinan de
Cazaci, n. 1751 in Azov, 1801 hatman, 1812-14
a comandat o armata de cazaci contra lui Napoleon; t 15 Ian. 1818.

Sucevei in Bucovina, are 1026 loc. (947 ort.-or.,

17 roin.-cat., 62 mos.), 1 scoala primara.
Piaban, paroch rom.-cat. rural.
Plebeolat. Plebeji) se numia poporal de jos la
Romani in timpul regilor si la inceputul republicei.

P.-ii erau o clasa fra dreptuii si separata de no-

Platte, riu de 1450 km. lung, din cari pe bilii numiti patricieni. Se llicea, ca ei au fost adusi

300 km. e navigabil; isvoresce in Rocky Moun- de catr regi ca prisonieri de resboia, mai ales
tains (America de nord) si se varsa in Missouri. dintre Latini. Deosebirea lor de patricieni i-a
Platydactylus muralis sau Gecko maurita- fcut sa poarte lupte pentru egalisare, si acesto

nicus sau Tarentola mauritanica, reptil din lupte umplu primele secole ale republicei rofamilia Geckonidelor, subord. Lacertiliilor, ord. mane. Treptat au isbutit sti cucereascti drepSquamatelor, o sopiirla lunga de 12-16 cm., de
coloare cenusie, bruna sau neagra. Traiesce in
tenle mediterane, mai ales in Spania, insulele
Italiei si Africa nordic. Familia Geckomlor are
preste 270 specii, respandite si in alte regiuni
calde. Sant singurele sopiirle ca voce (pronuntnd 2iecog sau itokie). Se urea ca u.surinta pe
obiecte lucii si pe zidurile sau stfincile perpendiculare. Se nutreso cu paiangeni, tintari si alte

turile politice, si luptele lor stint un model de

intelepciune politica, deoarece far sa verse

veche, cari se names i Catarrhine.

N'au aripioare ventral sau au numai ghimpi.

stInge, stand totdeuna in legalitate, au dus o lupta

continua pnti ce la 286 a. Chr. au isbutit s

se faca egali cu patricienii. P. insemneaza tuli
popor de rind.
Plebiscit, la Romani decisiunile adunarii numite Comitia tributa. In 449, prin lex Valeria

Horatia, P. dobandesce caracterul general de lege.

animele mici.
Plectognathi, un ordin de pesci. Au pielea
Platyrrhine, maimutele cu nasal lat, cum stint
cele din America, in opositie cu cele din lurnea goal sau prov&I.uta cu placi osoase sau ghimpi.

osos. Aproape toti traiesc in mrile

Plaudit, (lat) aplaudati, bateti in palme; Scheletul
mai calde. Acest ordin cuprinde doll familii :
forma de incheiere a comediilor romane.

Clerodertni, cu genurile Balistes i Ostracion.

Plauen, oras in Vogtlandul saxon, 55,191 loc.
G-ymnodontes, cu genurile Diodon, Tetrodon,
(1895), camera de comerciu si industrie, gimnasiu, scoala real, seminariu de inv6tatori ; in- O rthagoriscus.
Plectranthus L'Hrit., (botan.) gen din fam.
dustrie de bumbacarii, gardine, perdele.
trib. Ocimoideae, cuprinde plante erPlausibil, (lat) evident, care merita de a fi Labiatae,
bacee, subfrutescente, mai rar frutescente cu
apro bat.
Plautus, Titus Maccius, 254-184 a. Chr. in florile de ordinar mici 5i pedicelate. Acest gen
Sarsina, un sat in Umbria, plebeu. Venind in are vr'o 70 specii imprastiate prin Africa troRoma inviit a cunoasce literatura greaca si limbs picall i austral, Asia tropicall i subtropicala
latinit. intiiu fa actor si conduckor al unei trupe 'Ana in Japonia, in archipelagal Malayan, in
de comedieni. Se faca apoi neguttor, dar pier- Australia si in insulele Oceanului Pacific. Dintre
olAnd banii cstigati, intrit iu serviciul unui morar. speciile genului acestuia mentionam P. fruti[Z. C. P.]
Sarkis 11 sill a se face poet. Serse comedii, pe cosus L'Hrit.
Pledare, pledoarie, este cuviintarea ce o percari edilii, ingrijitorii jocurilor publica si teatrului, i-le platiau foarte bine, fiind mult plcute soanti o tine in sustinerea unei cause. Acest
poporului. Contimporan cu Livia Andronic, termin e sinonim cu apkare. Numai prtile liNaeviu, Enniu, insti Uri patroni ca acestia, P. tigante in persoana si advocatii au dreptul de
numai prin genial solia deven cel dintitiu poet a pleda. Partile au dreptul sl ja cuvnitul, sa
comic al Romei si cel mai insemnat interne- pledeze de regula de douse) ori: replica-duplica,
ietor al limbei literare latine. Desi silit a imita dar judectorii pot permite mai multe pledari in
pe poetii greci, neputflnd pune pe scen cet- afacerile grele si cari reclama desbateri intinse.
Ple, Leon, unul din insemnatii francezi flloteni romani, P. scia da comediilor sale o coloare
locall si o vie expresiune caracteralui national romini, care prin serien i eminente sustinuse
roman. 40 de ani el f staptinul scenei si des- idea unirei principatelor roman.
fiitarea poporului roman. Din 130 comedii, ale
Pleeteev, Illihail, boier rus trimis de ducele
i-se atribuiau, gramatical Varro a recunoscut ca Moscvei lwan Wasilievici Ill ea o stralucit
autentice numai 21, pastrate toate, afarti de suita s logodeasca si s aducti in Rusia pe fica
Vidularias insa unele stirbite, far prolog sau lui Stefan cel Mare Elena, data' in Maori
fara unele scene. Ele se junta]. in Roma Vida dupa fiul tarului (1481).

www.dacoromanica.ro

Pleiada

Plesiopsia.

617

Plelads, in mitol. cele 7 fice ale lui Atlas brane mucoase, numiti conjunctiva, care se consi Pleionei, fica Oceanului si a Tethydei, moarte tinua si asupra bulbilor.
de durere pentru soartea parintehu lor si prePleocroism, proprietatea unor minerale bireschim bate de Joe in stelele numite astfel, sau fringente de a absorba inteun mod inegal la-

rom. Closca. In literatura name dat unei mina in diferitele directiuni, de unde result eft
grupo de scriitori insemnafi din aceasi epoca,
de obiceiu in numr traditional de 7, un fel de
constelafiune literara. In antichitate era vestita
P. din Alexandlia, in Egipt sub Ptolomeu Fi-

aceste minerale privite in diferite direcfiuni apar

diferit colorate. La unele minerale, s. e. Cor-

dierit, Turtnalin, Beril, P. e usor visibil, la altele

se intrbuinfeaza pentru a-1 stadia dicroscopul
ladelful, in care straluciau Teocrit, Aratus, Apol- lui Haidinger, sau la secfiuni subfiri de minerale,

lonius din Rhodos, Lycophron; in oval media microscopul.

P. erudifilor din jurul lui Carol ce! Mare; in
Pleogamla, (botan.) tot una cu Proterandria
secl. XIV si XV P. celor 7 poefi din Tulusa; si
Proterogynie. (v. Dichogarnie.)
cea mai renumita
franc.e a lui P. Ronsard
Pleomorphia sau Polimorfism, (botan.) indin sed. XVI, cari aspirau s ridice limba si searnn ca un acelasi organ al plantei poate s
literatura franc, la stralucirea celor antice, elina se inffiseze sub diferite aspecte; a.$a stint &si latina.
rile in casul dud stint unisexuate, cele mascuPleiade (astron.) (Gdinufa, Clofca Cu pui), o line diferind de cele femenine, sau cind stint

grupa de 7 stele foarte apropiate intre ele, situatit

iutre constelafiunea Perseu si Taurul. Sint usor
de recunoscut 5i stint cunoscute de toatft lama.
Poporul se servesce de momentul resrirei P.
sau al inallimei deasupra cnizontalui pentru a
socoti timpul, mai ales in nopfile de vara"; in

fertile si sterile; asemeues frunzele de pe aceeasi

planta pot fi P. (v. Heterophyllia); aceessi plant

chiar se poste presinta sub diferite forme, aparent cu total deosebite, cum se observa in special la Ciuperci (exemple v. ac.).
Pleonasm, ca defect de stil, umpluturit, vorbe
luna lui Iulie ele resar cam pe la 2 ore dimineafa. sau frase de prisos; ca figura retorica mijloc de
Plelocen, geolog., v. Pliocen.
infrumsefare si de vio expresiune a simfemin-

telor si pasiunilor, in ori ce scriere, dar mai

Pleione, (mito!.) fata lai Okeanos si mama ales in poesia lirica si dramatica. (Cf. Principii
Pleiadelor (v. ac.).
de literatura de M. Strajan).
Pleiophyllia, (botan.) pleophyllia, arata ea" un
Pleonast, mineral, spinel negra, un feroaluverticil de frunze are mai multe frunzo cleat minat de fier, cubic, verde, brun sau negru; in
de regul sau decit verticelele vecine; se ob- roce eruptive, calcaruri de contact, la Vesuv,
servit la fiorile batute sau invoalte, etc.
munfii Albani; in nasipuri de pietri scumpe pe
Pleiochasium, v. Infloresconf.

Pleistocen dis si Diluttiu, este cea mai veche Ceylon, etc.

din cele cloud grupari Pleistocen (Diluviu) si
Pleophyllia, v. Pleiophyllia.
Aluvia, in cari se subimparte Quaternarul.
Pleospora Rabh., (botan.) gen de Ciuperci AsPlektron, (grec) un befisor drept ori inco- comycete, ordinal Sphaeriacee, Cu foarte namevoiat din lemn, din os de elefant sau din metal, roase specii cari trajese pe plante vii sau moarte;
cu care cintarefti cei vechi bateau ca mina ca mai comune: P. herbarum Rabh., pe Sfecla,
dreaptit coardele instrumentului musical.
Acacia, si alte nutneroase Fanerogame; P. vulPlen, plenar, (lat) complet, intreg.
garis Niessl., pe Curpene, Prun, etc.
Plener, rood, calcar sau margl, aparfinnd crePleotaxia, (botan.) inseamna, crescerea nutacicului; de coleare deschisit, separat in placi mrulai de verticile frunzoase, ori din fioare,
relativ subfiri.

mai mult dee,ilt e de obiceiu; se observa la fiori

Plenipotenta, puterea ca care se investesce invoalte, uncle in loc de un rind (verticil) de

un agent diplomatic, advocat, etc.
petale se pot desvolta 2, 3, 4.
Plenipotentiat, cel investit cu plenipotent.
Pleroma, v. Gnosticism.
v. Agenfi diplomali, Ambasador, Consul, Diplomafie si Ministru plenipotenfiar.

Pleromorphosa, v. Pseudomorfosa.

Piero', com. rur. in Rom., j. &ne., situatil

Plenison, vocal rostita ea sunet deplin. Vo- Po malul sting al riului Buda' ; se compune din
car& P.-na si semi s o n (i-i, u-d).
4 cat., cu 1710 loc. (Diet. geogr. 1892), 2 biPlenita, com. rur. in Rom., j. Dolj, cu 6050 loc. serici si 1 sward. Resedinfa subprefecturii pla(Diet. geogr. 1896), 1 biseric si 3 scoale. &kilt iurilor Pirscov-Slanic si a unei judecatorii de
la 16 lulie.
ocol. Stafiune telegrafo-postal.
Plenitudlne, inseamnit in fond : abundanfit exPlesesci, com, rur. in Rom., j. Suceava, cu
cesivd, totalitate. In sensul filosofiei gnostice P. 2268 loc. (Diet. geogr. 1894), 6 bis. si 2 scoale.
(pleroma) denota imprafia grafiei si a bunittaPle9ioeanu, Dumitru, n. 1811 in Cernefi, a
filor divine, care singura are existenf realit. servit in armata $i a iesit cu gradul de porucic
Pleoape, (anat.) palpebrae, snt duplicaturi ale (locotenent), ocuplindu.-se in urma cu ingineria.

pielei si servit de scut bulbalui; fiecare ochiu Prin indemnul lui s'a infiinfat o scoal normal
are o P. superioarit $i una inferioari; arnbele de inviifatori in Tirgu-Jia si s'a inceput tijoseaua
siint inzestrate la marginea lor inferioara, libera,
cu nisce peri numifi gene (cilia). Deasupra P.-lor
superioare, pe frunte tined, se gasesc sprdncenele,
dout5 grape de peri scurfi. Din punct de vedere
anatomic se compun din piele, fesat conjanctiv
subcutan si o placa cartilaginoasa semilunarft cu

nafionalft, din pasul Vulcan. In mina presedinte

al comitetului permanent al j.-lui Gorj. A publicat: Privire asupra instruclianii publice romnee; a tradus: Stadiu asupra civilisafiunii
judaicee. t 1880,
Plesiopsia, (med.) un fel de miopie causati
diferite glandule. Pielea de pe partea internft, de privirea indelungata a unor obiecte mici; se
intoarsa catrit bulbi, ia caracterul unei mem- explica pnin un cramp al acomodafinnii.

www.dacoromanica.ro

618

Plesiosaur

Pleuronectidae.

Plesiosaur, o specie de soparla fosila Cu grumaz 9 Ernie 1848 in Chintelnic, Trans.; a studiat
foarte lung, trunchiul insit relativ scurt. Lun- gimnasiul in liaseud, teologia in Sibiiu si filo-

gimea pana la 6 m. S'a gasit in formatiunea jura- sofia la univ. din Lipsca i Budapesta. Dela 1878,
sic-a i cretacica, in lias din Englitera.
profesor la gimnasiul din Naseud. La 1900 ales
Plelulu, com. rur. in Rom., j. Dolj, compusa membru in sectiunea scolard a Asociatiunii din
din 4 cat., cu 4300 loc. (Diet. geogr. 1896), 2 bi- Sibiiu. Ser.: Dogmatics ortodoxa Sibiiu, 1899;
serici si 2 scoale.
Educatiunea i instructiunea in gimnase si ConPises, principat mediatisat in guvernam. pru- centratiunea in invetam. secundar s in raportul
sian Oppeln, 1100 km3., cu vr'o 100,000 loc. tri gimn. din Naseud ; Retorica si carte de cetires
Cu orasul P., 4631 loc. (1895), gimnasiu.
1896; Propedeutica filosofica4 pentru invtam.
Plessimetru, instrument ce serv la percusiune; secuudar (Psichologia si Logica), 1899-1900.

e o mica plac, de diferite forme, din sticl,

cauciuc sau abanos. V. Percusiune.

muntii (rahlengebirge), ramificatia
nord-estica a Alpilor orientali, care se intinde
pfina la Dunare si. in parte poart numirea dp
Wiener Wald (Padurea Vienei); cel mai inalt
pise (542 m.) e Hermannskogel. Kahlenberg,
de 438 m. inalt, situat langa Viena, e cercetat
pentru priveli$tea minunat ce se ofer de pe
virful
(Phalacrosa), chelie, calvitie, lipsa
totala sau partiala a *alai capului, congenitala
sau dobandita. P. senili (la betrani), P. provo-

Pleura, membrana seroasa dupla, ce acopere

cu o foaie plumfina cu alta partea interna a paretelui toracelui; se deosebesce o P. pulmonala
ai o P. costall. Ambele foi formeaza un sao, in
care se afl Maya picaturi ale unui lichid seros.
Pleurita, (med.) inflamatiunea pleurei. P. poste fi

dupa natura ei: seaca si exudativa; iar exudatul

poste fi: seros sau sero-fibrinos, purulent $i hemorgic. Dupa durata ei P. poate fi acuta $i chronica. P. seacti e caracterisat anatomic prin o
congestie cu formatiune de membrane, $i ade-

rente intro pleura parietali si viscerall, iar P.

exu,dativel pe langa aceste cu producere de exudat

cata de matreata (Alopecia pityrodes). P. circum- In cavitatea pleural. P. acutd incepe adese cu
scripta, pelada (Alopecia areata, Area Celsi), ca- frisoane repetate, febra, junghiu duremos, tusa

derea prului in regiuni marginite ale capului seaca, inadgeald; in alte casuri aceste simpfarts lesiuni anatomice cunoscute ale perului. toarne subiective mint mai putin pronuntate si

P. sifilitica. Caderea pentlui se poate observa in constan numai in tusa si inaduseala. Durata
urma inflamatiunilor acute ale pielei capului P.-ei e dela cateva septeimani, pana la catevaluni;
precum i dupii boale infectioase ca febra tifoida. cele mai adeseori vindecarea se poate face prin re[E. F.]
sorptiunea exudatalui sau punctiunea toracelui;
Plerovul, (Vulturul cu capul alb, Vultur poate devenf chronica sau se termini cu moarte
fulvus), pasere rapitoare din fain. Falconidelor, (cu deosebire cea tuberc.). P. survine foarte
ord. Pelargonithelor, are capul i grumazul aco- adese in urrna unei receli, sau insotesce pneupen it cu pene albe scurte. In jurul gtului pe- monia (pleuro-pueurnonie) sau apare in decursul
nele formeaza un guler alb. Penele in general unei alte maladii. Tratamentul consta la inceput
brune, cele de sburat negre. La picioare are in: revulsive pe torace, diaforetice, resorbante,
4 degete puternice cu ghiare tari. Lungimea calmante; dac resorptiunea exudatului intardie,
112 m., distanta intre aripile intinse 2.56 m. se scoate lichidul prin toracocentesa (punctie).
Traiesce in Transilvania, Ungaria suflica, Ro- In P. purulenta insa toracocentesa nu e sufimania, Peninsula Balcanici, Spania, Sardina, cienta i trebue recurs la pleurotoniie san reSicilia, apoi in Egipt, Africa nordica si Asia su- sectii costale. P. chronied urmeaza pe cea acuta,
died. Se nutresce cu morta'ciuni, din care causa cand exudatul nu se resoarbe sau se tot reproduce.
este folositor.
[Imerwol.]
Plethomelia, Polymelia, (grec) numer abnorm,
Pleurocarp, (botan.) cu fructificatia
prea mare al partilor corpulin, s. e. 6 degete, cum sent M.uschii Bryacei-Pleurocarpi, la cari
3 tite, etc.
archegoanele si mai apoi sporogoanele se afla la
Plethora, Polyemia, hyperemia generallf, cres- subtioara frunzelor, pe tulpinile principale sau
cerea massei totale a sangelui, dupa altii numai pe ramurile lor, lateral nu terminal, ca la Icroa globulelor rosii. P. propriu 41:811 produsa prin carpi (v. ac.).
transfusiune, P. apocopticel in urma pierderii
Pleurodynia, o durere a mu$chilor toracelui,
unor regiuni mai voluminoase ale corpului, P. causat prin rheuinatism; presiunea acestor
seroasd dac numai semi sangelui este in can- muschi e foarte dureroasa, de asemenea $i restitate mai mare decat in stare normala, P. po- piratiunea. Tratamentul: salicilatul de sodiu, salilycithemictt daca globulefe rosii ale sangelui mint pirina etc., frictiuni calmante, etc.
[Im.]
inmultite (hyperglobulie), P. hyperalbuminoaset,
Pleurogyne Eschsch., sin. Lomatogonium A.
albumina sangelui remanend mal multa in urma Braun, (botan.) gen din fam. Gentianeae, tribal

pierderilor de mari cantitati de apa. P. abdo- Swertieae, cuprinde plante erbacee delicate anuale
minalll, dilatarea vaselor sanguine din cavitatea mai adesea ramificate; frunzele opuse, flori
abdominala, mai ales hyperemia sistemului Venei putme sau numeroase. Acest info gen are abia
Portae, care parvine pe de o parte rain vista vr'o trei specii, ce cresc prin muntii Europei
sedentara i alimentatia prea abundenta, pe de orientale i arctice i prin Asia $i America boalta prin scaderea tensiuuei, paretii abdominali ned. In prtile noastre cresce prin locurile piedevenind mal laxi.
[E. F.]
troase si pe marginea torentelor din regiunea
Plethron, mesura de lungime la Grecii antrci, alpina P. carinthiaca Griseb. sin. Lomatogonium

lunga cam de 30-83 m., Rotnanii au numit P. carinthiacum Al. Braun.

[Z. C. P.]
Jugerums care de 2% ori era mal mare.
Pleuronectidae, sub-familie a pescilor ososi
Pletosu, Grigorie, prof. $i scriitor rom., n. (Teleosteeni), ce cuprinde pescii asa numiti tar-

www.dacoromanica.ro

Pleuropneunrionia

Ei irides mai prin toate mrile, tiirindu-se

Ploaia.

619

Plinlus, 1) P., Gaius Secundus, senior, 23-79

pe fundd apei. Din causa carnei lor gustoase d. Chr., naturalist si soriitor roman, n. la Comum
sunt foarte cautati. Ca gen principal avem (adi Como), luit parte la cam paniile din Germania,
Pleuronectes.
Pleuropneumonia, (med.) inflamatia pleurei

a fost procurator al Hispaniei, in urma co-

inandant al flotei dela Misenum. t in isbucnirea

a plamilnei deodatii; inflamatia primar e la Vesuvului din 79. Scrierile sale istorice si filoplan-Ian& care insil trece i asupra pleurei. v. logice perirft; a remas numai Istoria natural&
un fel de enciclopedie, in 37 carti, compilata
Pneumonia.
Pleuropneumonia la trite, este o boala con- din o multime de seiiitori, parte dispruti,
tagioas ce se ivesce des la vitele bovine in mod tati in prima carte. Edit. insemnate: Lemaire.
diferit; uneori o capta toate vitele dintr'un Paris, text si note latine ; Nisarol. Paris, text
grajd, alte ori numai o parte din ele. Vitele ata- latin rA traducere franceza de Litt* Strack,
cate tusesc des in sec, au friguri, mai tardiu le traducere germana. 2) P., C. Caecilius Secundus,
ies puroaie ru mirositoare din gura si din nas, junior, nepot de sora si flu adoptiv al lui P.
respiratia le este dificila. Undo scapa de boala senior, n. 62 d. Chr. la Comm, f introdus in
dupa 5-8 4ile, altele stau in amortire Ora ce studiul literaturei si filosofiei de unchiul dd.
cad de nu se mai pot scula mai mull Natura A fost tribun militar in Syria, apoi questor,
boalei hog DU este destul de bine studiat. Ca tribun, pretor in Roma ; sub Traian consul si guinijloc de combatere este uciderea tuturor vitelor vernator al Bithyniei si Pontului dela 111-113.
din grajdul unde s'a ivit ea. In genere pierderea t probabil 114. Scrieri: Panegiricul lui Traian,
In vite atiese do P. este considerabila; 15-200/0 la inceput o simpl vorbire de multamita in
rmn neatinse, 50-600/0 cad ori stint tiiiate
senat, dind f numit consul, pe urma adaus si
restul Napa, dar si ele raman ca defecte.
infrumsetat; Epistole, 10 carp, instructive pentru
Pleurosigma W. Sm., (botan.) gen de Diatomee, ounoascerea diravurilor, obioeiurilor si vietii par-

cu multe specii prin ape dulci si mri; Pl. ticulare a timpului. Editiuni iusemnate Lemaire,
balticum Ehrenb. e cosmopolit; Pl. angulatum text si note latine. Paris; Panckoucke, trad.

W. Sin., in microscopie serv spre a proba putares maritoare a obiectivelor.

Plevna, 1) P., com. rur. in Rom., j. Ialomita,
compusa din '2 cat. ea 331 fam. (Diet. geogr.
1897), 1 biserica (A i coalii. 2) P., easel cu
11,100 loc. in Bulgaria, situat pe nisce coline
spre stnga riului Wid. A jucat un rol decisiv
in resboiul ruso-romino-turc din 1877. (Cf. art.
Grivi(a si Oriental, fsboiul).
Plexus solaris, (anat.) o retea considerabila
de nervi formata de ramurile marelui simpatic
si nervul pneumogastric (vagos) drept. El este
situat in jurd tru.nchiului coeliac si al aortei abdominale super. Are mai multi ganglioni.

franc.; Keil. Leipzig. 1870; si Epistole Dring.

Freiberg, 1843; Trad. germ., ambe operele de

Schott si Klussman. Stuttgart, 1827 si 1869.

Studii : Gierig, Despre vista, caracterul moral
si valoarea literara a lui P. col tinare, 1798;
Held, Despre epistolele lui P.e, 1833; Mommsen,

La biogralia lui P.e in Hermes, 3 vol., 1869.

[M. Strajan.]

Punta,i basa *raft' si neteda pe care este

asezata o coloana.

Pliocen, (Pleiocen), seria, (geol.) este ultima din

grupa terti art. Ea este caracterisat in Europa prin
ornare regresiune a marii spre sud : Italia, Spania,
Algeria, Grecia, etc., astfel el in nordul Europei

ea nu ocupa decal Anglia de sud, Belgia si mici

parti din Francia de nord. In resaritul Europei
existau imense lacari foarte puf in salmastre cu
o fauna ce se aseamnit cu aceea, care traiesce
astdi in Marea Caspica. Fauna P.-iert terestra
este caracterisat prin presenta unor mari Proboscidiani si in special a lui Elephas meridionalis si Mastodon ; Rhinocerosii si Hippopotamii
placere, care ne cuprinde din causa lipsei de dint la apogeu, iar genul Equus isi face aparitia.
ocupatiune spiritual& A ceasta stare se poate nasce Fauna molusca marina, ca ai ces de apa dulce,
cand cele none, ce ni-se ofer dint sau proa putine presint putine diferinte de cea actual. Flora
Phase, sat arimnescaproape de orasul albanez
Corcia (Corita) ou 540 loc., cari se tin de tribul
Farserotilor. Celnicul lor este cunoscutul Balamace. P. are o scoal romneasca si la biserica
se slujesce romnesce.
Plica polonica, (med.) numire pentru eczema
squamosa a cupului. V. Eczema.
Plictiseali sau urn, se numesce starea de ne-

sau prea multe si prea grele in proportiune ou

fondul nostru intelectual si aparceptional. P. se
combate prin activitate sistematic sau prin distractii. (Cf. Pletosu, psichol. 64).
Plimbare. Exercitiul corporal in aer liber,
produce o actiune mai igienica dad" nu ne preumblm numai pe loe ses, ci daca ne suim si
ne coborim pe un teren accidentat, daca umblarea alterneazil ca alergare. La P. punem in
miscare mai ales musculatura extremittilor inferioare si in general foloasele plimbaiii dint
mai mici dead ale exercitiilor corporale la cari
participa inteo masura mai larg si partea superioar a corpului, ca jocurile ou minge, cu
popici, ca lopat (Cu luntre), scrim& natatiuue.

P.-ica presint raporturi strinse cu aceea care

triesce astadi in regiunea rnediterana.
Depositele P.-e in Europa se presint sub faciesurile urmtoare: 1) Faciesul marin cu subdivisiunile sale in Plaisantian, Astian 5i Sicilian ;

2) Faciesul lacustro-salmastru oriental sau Levantin, caracterisat prin desvoltarea enormii ce

au luat Congeriile, Paludinele si Unionidele in
imensele lacari din Romania, Bulgaria, Dalmatia,
Croatia, Slavonia, Grecia, etc.
numirea catifelei de bumbac ; intrebuintat

mai cu sama de popor.

Pliso, v. Cioc.
Plivit, (agrio.) smulgerea burnienilor si plantelor vatmatoare dintre ceroale si plantele de
P. metodica constitue un exercitiu indispensabil gradina cultivate.
pentru tupelo pedestre, spre a le deprinde cu Ploaia, se produce prin condensarea vaporilor
marsuri fortate i ou alergaturi prelungite.
de Iva din atmosfera. Aniline din mri, rturi,

www.dacoromanica.ro

620

Ploceidae

Plotonita.

lacar, blti, etc., neincetat se ridica vapori de (v. ac.). P. de munte, numele popular al arboapil in aer. Mid temperatura scade, vaporii relui Populus tremula L. (v. ac.). P. negru, nuacestia se prefac In besicute mid de apd, si dan mele vulgar al arborelui Populus nigra L. (v. a.).
nascere la negurd si non. Dacd in straturile Plopar sau Scripcar (Saperda Carcharias),
mai supenoare ale aerului, unde se afl norii, insect din fam. Capricornia, ord. Coleopterelor,
ajunge un curent rece, besicutele de apd se are antene firoase, lungi ct corpul, coloare
adun. i formeazd picuri si cad in forma de neagni. Lungime 24-30 mm. Trdiesce pe Midi
P. Picurii de P. in calea lor spre pdmnt sbeau
plopi.
in sine besicutele sau vaporii de ape., ce ii inPloppru, com. rar. in Romania, j. Gorj, in
tffinesc, i astfel creso. Aceasta e causa c vara, partea stngl a riului Jiu, compusd din 2 cat. ca
Mind in aer sfint multi vapori de apd, picurii 1420 loc. (Dict. geogr. 1892), 2 biserici si 1 scoald.
siint mai mari, si ploaua, cum se (lice in unele
Plosca, com. rur. in Romania, j. Teleorman,
WO, cu bulbuci.
cu 2429 loc. (Diet. geogr. 1897), 1 biseria si
Ploaia de stinge, ploaie de spit inrosit prin 1 t3coald.
presenta unor alge rosii, uneori pulbere feruPlosca, pe Putila, com, rur. cu
Comarnica,
ginoas, ridicate de venturi.
Crasnodilul, Ialovicioasa pi Vovcina, parochie,
Ploi equinocliale, ploile ce cad in zonele calde mosie boiereascd in cdpit. Vijnitei i j. Putilei
pe timpul cdnd soarele e in apropierea punc- In Bucovina, are 1184 loc. (934 ort.-or., 76 rom.telor equinoctiale; ele se succed cu o mare re- cat. si uniati, 9 protest., 165 mos.), 1 soma
gularitate, i stint o consecintd a variatiunei de
Plonite (Heteroptera), un subordin al Hezniptemperatura evaporatiunei mari i schimbdrii terelor, au anpile pieloase, au apendice bucale
directiunei venturilor.
in forma de cioc cu care sug sdngele si alte
Ploceidae, familie de pasen din ord. Pds- sucuri animale cu cari se hriinesc. Respfindeso
relelor, ce tritiesc in regiunile calde ale Asiei, un miros neplftcut. Exista o multime de familii,
Africei i Oceaniei. Cuprinde 3 subfamilii: Plo- genuri si specii, cari traiesc pe uscat (geocore)
ceinae, Viduinae si Spermestivae. [I. P. V.]
si pe ape (hidrocore). Criteva specii: plopita
Plod, termin popular pentru sementa sau sper- legumelor (Cimex oleraceus) trdiesce pe varzft,
matozoe, dela om i ani male la partea brbateascit. lungd de vr'o 5 mm.; P. de case sau paduchi de
Ploesci, comuna urb. in Rom., asezatd pe o lemn, stelnita (A.canthia lectularia); P. de arbori
dim* intro riurile Prahova i Teleajenul. Ca- (Peutatoma grisea); P. de bayi (Hydrometra

pitals j. Prahova cu 44,000 loc. Sediul autori- lacustris) inoatd pe suprafata apelor; P. inotittitilor judetene, comunale, al unei brigarli. Po- toare (Notonecta glauca), inoata pe spate; scorsede un tribunal cu dout5 sectii, 1 liceu complet pionul de apd (Nepa ciuerea) p. a. v. Hemiptere
cu sectiunile clasic, reald si moderna, 1 gim- si Paduchi.
nasiu, 1 scoal comerciala, scoal secundara de Ploptita de casd, stelnita, plIduchele de lemn
fete, 1 scoald profesionald de fete, 1 scoald de (Acanthsa lectularia) insect din fam. Acanthiaarte si meserii, 9 scoale elementare de baieti, delor, ord. Hetnipterelor, este de coleare rosie,
8 scoale elernentare de fete. Bulevardul ce con- lat.* turtitd, subtire. Lung. 6-7 mm. Are
duce dela ar la centra orasului, de 1 km. lun- 2 ochi, antene filiforme, la gurd are un cioc pe
'me, e nnul din cele mai frumoase din teard. care il infige in pielea omului. Traiesce prin
rintre clidirile i monumentele demne de re- case, cuiburi de paseri. Se inmultesce prin oure,

levat stint imposanta clddire a liceului, cu amfi- depunndu-le in crpdturi de mobile, prin ziduri.

teatru, musee, laboratorii, sali de desemn, de Diva stau ascunse. Noaptea isi cauta hrana.

musica, dupri ultimele sisteme, palatal sCooperativac, gara, bisericile Sf. Vineri i Sf. Imprati, monumentul vnitorilor in amintirea eroicului batalion II de venatori cariuti la Grivita,
statua libertatil. P. e punctul de junctiune a liniilor Bucuresci-Predeal-Galati-Iasi, mai de mult
era un centra comercial foarte important, mai
ales prin faptul positiunii sale apropiate de frontiera Transilvaniei.
Plomba, (med.) placd de metal, massil de cement sau guttapercha, cu care se umple (plumbuesce) un dinte canos, dupe: curAtirea partilor
morbide, pentru a scud nervul dintelui si a impiedeca stricarea dintelui mai departe.
Plombires les Bains, baie vestitd in depart.
franc. Vosges, arond. Remiremont, la 430 m.
inaltime ; are 2 isvoare reci (isvorul feruginos
Bourdeille pi Source savonneuse) si 27 isvoare
calde (20-740C), indiferente, can se intrebuinteazd contra unor morbi gastrici, scrofulosei
reumatismului.
Plon-Plon, (franc) V. Bonaparte 8).

Suge sfingele oameuilor. Poate ritbda foamea

frigul mutt timp. Fetneiusa depune cam cite

50 oue albicioase de 3-4 ori pe an, in Martie,
Maiu, Iulie si Septembre. In 11 luni sent pe deplin
desvoltate. Numai curdtirea oddilor si mobilelor

ne pot solpa de ele. In Rusia exist o specie:

Cimex Hiatus de 3-37 mm.

Ploftina, com. rur. in Rominia, j. Mehedinti;

formeaz com. cu cdt. Merisu si 2 mahalale,

avend 1200 loc. (Diet. geogr. 1894), 3 biserici

si 1 scoal. Aici se fac doue bdlciuri anuale. La

cdt. Merisu so gsesc carbuni de piatrit.
Plotin, cel mai insemnat dintre filosofii neoplatonici, n. in Lykopolis la 204 d. Om A Btudiat filos. sub Amoniu Saccas, a invtat in Roma,
t in Campania la 270. Scrierile sale consist din
mai multe tractate speculative, pe cari discipulul
sea Porphirius le-a ordonat in sese Eneade (adecl
In fiecare eneadd cite none tractate). Sistemul
filosof. a lui P. este emanatistic. Principiul sea

este ldentitatea intro subiectul 5i obiectul eanoscintei. (Cf. G. Tdusan, Filosofia lui P.; Teo-

Plop, numele popular al arbonlor: Populus dorescu, 1st. ffios. ant. 366; tfberweg, Gesch.
alba L., Populus canescens Smith, Populus tre- der Phil. I.)
[Pl.]
mula L. pi Populus nigra L. (v. ac.). P. alb, Plotonita, com, rur. cu ct. Doroteea si Tarina,
numele popular al arborelui Populus alba L. atenents la parochia Bucsoaia, mosie

www.dacoromanica.ro

Plozk

Plutarch.

621

maw/ in capitanatul ei j. Gura Homorului in subtire de oxid. Se intrebuinteaza la tuburile

Bucovina, are 882 loc. (852 ort.-or. 15 rom.-cat., de spa. E usor solubil in acid azotic, nu Ina*
15 mos.), 1 biserica filial si 1 ecoala primara in acid Chlorhidric si Sulfuric. E bivalent ei tein Doroteea.
Plozk, (Flock), gavera. ruso-polon, 9446 km'.,
cu 556,877 loc. (1897); capitaia P., laugh' Vistula, are 27,073 loc., episoopie, comerciu cu
bucate ei cu lemne.
Plug, instrumental cel rnai important in agricultura, caci pe el se baseaza intreaga meserie

travalent; formeaza doi acidi importanti Lit arga

si Miniul. Srurile lui mai principale stint; Sulfatul si Chlorurul de P. insolubile in ap. Chlo-

rurul solubil in apa calda. Tot insolubil e si

Carbonatul de P. Sruri solubile ca Nitratul ei

Acetatul posed(' un gust dulceag ei sant foarte
toxice producand colici, mai cu sarnii luertosi activitate a agricultorului, plugaria. P. este rilor cari opereazii mult ca acest metal.
superior altor instrumente aratorii prin aceea,
Plumoslt, o varietate de Jamesonit.
la el tdiatul, invrtirea si resturnarea brasdei (pamntului), se face instantaneu in unul si acelaei
moment ei nu in 2-3 rnomente consecutive. Pr-

ant: fierul lung sau cutitul. fierul lat

sau brasdarul, apoi cormana, plasul, !Jim, grindeiul, coarnele i potingul sau regulatorul ei in
fine rotilele. Dupl constructia lor sfint P.-uri
obicinuite, grele i ueoare ; de obiceiu cele mai
multe P.-ri glut cu rotile ; iar P.-rile farri rotile se numesc r a r it e. Dup material P.-rile
sant de lemn, de fier, de font ei de otel. Cele
de fier ei fonta au fierul lung ei lat otelit. Diferinta intre P.-rile de fier ei de lemn ce a existat inainte, a4i a cadut, caci pana ei ferarii de
pe sate copiaza 5i imiteaza P.-rile de fabric
Oita ei cele din fabricile cele mai renumite.
le

Plumppudding, v. Budinca.
Plumula, v. Gemula, Embrion.

Plural, (lat.) termin gram. care denot multimes, ctr. singular.

Plurale tantum, (lat) nu cuvnt, care are

numai numbrul plural: Ploesci, Bucuresci.

Pluralism, (Eat) din punct de vedere metafisic se numesce teoria, care admite mai multe
principii de existent, care sustine ca existenta
este compus din mai multe substante indepen-

dente. Din acest punct de vedere in sfera P.

se cuprinde: atomismul, monadologia ei realismul

lui Herbart-Lotze. P. cosmologic admite mai

multe lumi existente. Contr. monisin, dualism.
Pluralitate, (lat.) multiple.

Plus, in aritmeticg .ei cug. Semnul siiu este -I-,

Apoi dupa numifirul brasdarelor deosebim P.-rile care se pune intre coi doi sumandi (adendi). In
in unibrasdare i polibrasdare, cele unibrasdare algebra semnul marimei positive.
sfint fixe sau schimbatoare; polibrasdarele le
timp
Plusquamperfectum, in gramatica
subdividem in bi-, tri- ei tetrabrasdare dup nu- ce arat o lucrare trecut, insotita de alta de
mrul brasdarelor lor.
asemenea trecut. Corespunde perfectului an-

Plugova, comund mica in Banat, cott. CaraeSeverin, Cu 1057 loc. (1891) Romani.
Plumiini, V. Plrnani.
Plumb, v. Plumbum.
Plumbagineae, (botan.) fam. de plante dicotyle
gamopetale erbacee, caracterisata prin ovar 1 !o-

terior simplu din bimba romana.

Pluta, (marina) corp plutitor format din impreunarea mai multor piese mari de lemn, ghile,

scanduri, ei uneori completate cu un rand de

butoaie goale ei bine astupate, cari mresc forte

de plutire a intregului sistem. P.-le se intrebucular, 1 ovariat cu albumen fainos. Cuprinde inteaza ca mijloace de salvare pentru echipagiul

vr'o 200 specii ce cresc mai ales pe locurile unui vas naufragiat in largul mrii, precum ei

[Coust. B.]
pietroase sau sarate din tropi pana in regiunile pentru transport pe fluvii.
temperate. Ea se imparte in done triburi: 1) Pluta, numirea populara a plantelor: Populus
Staticeae cu genuri remarcabile Statice (v. ac.) alba L. si Poplins canescens Smith (v. ac.).
Plutarch, celebru biograf ei moralist elin, n.
pi Armeria (v. au.) si 2) Plumbageae cu genul
Plumbago (v. ac.).
46 sau 50 la Cheronea, in Beotia, t intre 120
Plumbago L., (botan.) gen de plante de regula ei 130 d. Chr., &scull& lectiunile filosofului Amperene din fam. Plumbagineelor, trib. P.-eae, cu monios la Athena, a fost de clod, ori in Roma,
caliciul glandulos. Cuprinde vio 10 specii carac- uncle a dat lectiuni publice de filosofie i liteteristice regiunilor caldo, dintre cari chain : P. ratura in limba elin, si dupl nnai multe cal&
Larpenthae Ldl., o plant decorativa rustica din tot-1i se stabill, la etatea de 44 ani, in Cheronea.
China. P. capensis Thbg., P. rosea L., $. a. se Ocupit functiunea de archon ei preot al lui Apollo ;
cultiv la noi in florarii.
Traian Ii dete demnitatea de consul, Adrian ces
[A. Pr.]
Plumbuita, sat in Rom., j. Ilfov, face parte de questor al Achaiei. Numeroasele sale serieni
din com. rur. Colintina-Fundeni; 288 loc. (Diet, se impart in dowi grupa: Vitae parallelae si

geogr. 1892). lntre P. ei Dudesci s'a dat la 26 Oct. Morelia. Sub acest titlu se cuprind felurite serieni

1632 lupta intre Radu, fiul lui Alexandra Iliae, istorice, literare, filosofice ei morale, in forma
si intre Mateiu Basarab. Bismica de aici a servit de disertatiuni, dialoguri sau simple insemnri
mai inainte ca manastire; are de jur imprejur populare sau mai sciintifice. Scopul lor e, nu de
ziduri mari ei case cu dou randuri astadi da- a expune teorii sistematice de filosofie, ci de a
rpanate, asa ca pare a fi o cetatuie.
predica o morala snStoas si de a intarf simPlumbum, (Plumb), metal al crui shnbol este temntul religios ei credinta in eii vechi. Mult
Pb, gr. atotnicd 206. Se gsesce in minoreuri mai renumite sant cele 44 Vieti paralele, numite
numite Galena (Sulfur de P.), Cerusita (Carbonat de unii admiratori ,una din cele mai frumoase
de P.) si Cromat de P. Se extrage de ordinar opere din lumee, atrgtoare prin plasticitatea
din Sulfurul de P., prin prjirea sa. Curat po- imaginilor si vioiciunea sitntemintelor, prin zused o coloare alba-albastruie, e foarte moale grvirea caracterelor si multimea anecdotelor
ei maleabil, la incaldire se oxideaza, formand istorice, in cari releveazii cuvinte ei fapte caPb O (Oxid de P.). La aer se acopere cu un strat racteristice si scene din viata particulara. Sha-

www.dacoromanica.ro

622

Plutire

Pneumatometru.

kespeare, Corneille, Racine, Voltaire ai alti poeti ap. &Out in formA de ploaie sau ninsoare, e. a.,

au luat multe subiecte pentru operele lor din aaa numita precipitatiune atmosfericii. P. con-

cartea lui P., ei ea a avut o mare influent asupra sist dintr'un vas cilindric de tinichea, terminat
educatiunii multor persoane istorice. Criticii atld inteun gAt scurt, si dintr'o pllnie de tinichea
stilul adeseori prea cdutat si bombastic. Cea mai cu diametru de 5 decimetri. .A.pa de ploaie ctinouti si mai bum% editinne e a lui Didot, de dutA in tinichea se scurge In vasul cilindric, de
unde in fiecare li (dimineata) se ja ai se toarnii
Dnker ei Dtibner, text grec si traducere

5 vol. Paris, 1841-45. Cea mai buni traducere intr'un alt vas (de sticlA) cilindric provdut ca
francezii e de .Amyot 1559, 5 vol. Trad. ger- scull de msurat. Ploaie sau presto tot precimanii de Klaiber, Fuchs $i Kampe, 19 vol. mici, pitatiune atmosfericiti de 5 milimetri inseamnA
1827-29. Literaturl. Volkman : Leben, Schriften cA: dac solul ar fi avut faf plan, orizontal,
und Philosophie des P., 2 vol. Leipzig, 1869. 5i nu ar fi sbeut nici un picar, apa cdat, ar fi
Sub titlul de P. apArur in timpul mai nou co- format pe el o pturi de 5 milimetri de groas.
lectiuni de biografli franceze, engleze ai germane.
Plymouth, oras rnaritim intrit ai port militar
Una din cele mai noue si mai insemnate este la coasta suclicti a .A.ngliei, 90,276 loc.; episcopie
Der neue P.c al lui Gottschall, 11 vol., oameni cat.; loo principal pentru construirea ai echiparea
politici, scriitori artiati. Leipzig, 1875-85.
navelor de resboiu; mol de 1554 m. lung;
P. e ai ;nuncio unui renumit representant al dout5 porturi, aantiere mari, acoal de marini,
neoplatonisinului in Athena, pe la captul sed. IV arsenal maritim, dockuri, spital de marinti.
[M. Strajani
si inceputul sed. V d. Chr.
P. M. sau p. m., prescurtAri pentru: Pontifex
Plutlre, (fis.) se numesce fenomenal ce are Ion, Maximus, pro memoria = intru aducerea aminte,

dud punem un corp solid inteunul lichid cu piae memoriae = de fericit memorie, pondus

greutate specificA mai mare, anume: corpul solid medicinale = masurA medicinalA, pro mense = pe
se cufundA numai in parte, iar cealalt parte lunA, pro mille = pentru o miie, post meridiem
FAA afarA. S. e. lemnul plutesce In apA, pe cAnd = dupti amiadi.
sticla, fierul, arama,$. a. se cufundI, avnd greuPneuma, (grec) aer, spiritul aerului, despre
tate specificA mai mare deck apa. Dar se poate care Pneumatistii credeau c modificit corpurile
s pluteasc si corpurile cu greutate specificA solide $i lichide, 1 cu cari explican fenomenele

mai mare deck apa, daca nu stint massive, ci

goale pe din launtru, s. e. o butelie de stic11,
nile obduse ca place de fier, a. a.
Plutire, din punct de vedere al dreptului, P.-ea
pe riurile nationale se face dupA regulele stabilite de statul cdruia apartine riul, iar pe rillrile internationale, cari sfint acelea a caror parte
navigabilit nu trece numai pe teritoriul unui stat,

organice. Pneumatiftii au format o acoalli medicaid, fundat de Ateneu din Cilicia in sed. I

d. Chr., au atribuit spiritului aerului, P.-ei, causa

vietii ai a boalelor.
Pneumathosa, (med.) ori ce aglomeratie de aer,

fie in intestine (meteorism), fie sub piele (emphysema), fie in sacul pleural (pneumothorax), etc.

Pneumatic se numesce tot ce se rapoart mai

ci pe nmi multe (fluviile), P. se face dura re- Antliu la aer, apoi ce se rapoartA la suflet, la ingulele stabilite prin tractate sau conventii intre spiratie ai respiratie. In fisictl se numesce P.-A
natiuni. (v. Mare si Navigatiune.)
acea parte care trateaz despre proprietAtile fisice
Plutocratia, (grec) sistemul de guvernare in
aerului 5i gazurilor. Maaina P.-A e aceea
care cei avuti au preponderant. Sinonina : ar- ale
ca care se scoate aerul dintr'un loe perfect ingirocratie.
[Pl.]
chis. In figiologie se numesce organe P.-e orPluton, (mitol.) la Romani, la Greci nutnit si ganele de respiratiune.
Hades, lint lui Kronos, la inceput deal binecuPneumatiea, aeromechanica, acted,* mechanica
vntarii plinntului (de ad si deal avutiilor), gazurilor.
mai tArdiu domuitor in lumea de jos, a rdpit pe
Pneumatici, s'au numit a) prin sed. I d. Chr.
Persephone (la Romani Proserpina) si a fAcat-o cei din $coala medicinald, care admitea de causl
domnitoare in lames de jos. S'a identificat Cu a shnttti si a boalelor un fel de spirit aerian.
Orcus si Dis (v. ac.).
b) Tot P. s'au numit 5i aceia dintre gnostici,
Pluton, (milit.) o subdivisiune a companiei sau cari se credeau c ei stau numai sub iufluenta
escadronului, comandatA de un oficier. Compania si stdpnirea spiritului, iar nici dectlt sub a made infanterie are dotal). plutoane, iar escadronul teriei ai a sulletului.
[Pl.]
patru plutoane.
Pneumatocele, (med.) ingr.mAdire circumPlutonism, (geol.) teoria care explica forma- script
de aer in casal lesiunii unei cavitti a
tiunea scoartei pArniintului prin actiunea focului craniului,
care confine ser, s. e. sinul frontal.
intern. Aderentii P.-lui se 4ie Plutonifti.
Pneumatograf,
aparat care represint grafice
Plutonite, numire veche data de Scheerer ro-

celor eruptive si cristaline silicioase ; astddi se mersul respiratiunei. P. a fost construit de Marey.
Pneumatologia, a numit mai tidal' Crusius
inteleg roce eruptive de adAncimi.
Plutos, (mitol.) la Greci deul avutiilor; dupi psichologia metafisicti ca sciint despre fiinta, ince avutale nu sfint imprtite dupA dreptate, cieul suairile si faculttile spiritului, iar dupti el Hegel
a numit P. acea parte din sistemul sea filosofic,
care le imparte se credea a fi orb.
Pluviale, ornat bisericesc al preotimei bisericii care trateazit despre spirit, despre fenomenele
apusene, avnd formatul unui palliu. Se poartA vietii sufletesci si despre functiunile sufletului.
[Pl.]
numai la functiuni sacre, ca la: inserat, pro- Sin. Psichologia (y. a.).
Pneumatometru, aparat pentru determinares
cesiune, inmorinntAii, binecuvntri, nu ins-A
$i la liturgie.
presiunii sub care aerul se inspira 5i expiri.
Pluviometru, (Hietometru, Umbrometru sau Par tea principal a aceatui aparat o forrneaza un
Udometru)aparatcu care se determin cuantal de manometru (v. ao,) 011 mercar,

www.dacoromanica.ro

Pneumatotherapia

Po.

623

Pneumatotherapia, (med.) tratarea nnor morbi cursul P.-ei si e mai frequent cu ciit bolnavul
(s. e. Bronchita cronica, Emphysema pulmonara) e mai In virsta, slabit prin o boala acuta an-

cu aer comprimat sau ririt pe cale artificiala. terioarii, e alcoolic sau bolnav de inim, etc.
Pentru un tratament general sfint aranjate ca- Astfel mortalitatea P.-ei lobare la copli e foarte
binete sau camere speciale, iar pentru trata- mica si la bifitrini foarte mare. Examenul piepment local aparate transportabile.
tului ne indica la nivelul regiunei bolnave: subPneumobiomantica, (med.) experiment pentru matitate 5i matitate la percusiune, raluri crepia constata, daca un copil nou-nscut a respirat
ori nu; nand plarnana, in intregul ei san numai
In parte, ai netrecuta fora in putrechre, inoata in
ap, atunci copilul a respirat, in casal contrar
insti nu.
Pneumococcus, agentul causal al pneumoniei
lobare, a fost semnalat 'Anna in 1881 de catra

tante, suflu tubari bronchofonie la auscultatiun e,

exagerarea vibratiunilor toracice la palpatiune.
Din punct de vedere anatomic se disting urm-

toarele stadii: a) ingorjarea, caused prin o

congestio a plamnei bolnave; b) hepatisatia
rosa, in care plmiina bolnav e transformati
in un bloc fibrinos rosu, lipsit de aer, din care
Pasteur in saliva unui copil mort de turbare, la sectiune curge sange si c) hepatisatia cenufie,
dar in sputa pneumonicilor a fast descoperit de nand coloarea plamanei e cenusie si din sectiune
Talamon si descris in mod precis, dandu-i nu- curge puroiu; in aceasta stare incepe a se remele de coc lanceolat. In 1884 Babes it gasesce sorb exudatul din plamilni (stares de resolutie).
in 40 casuri de pneumonii, iar Fraenkel confir- Complicatiile pot fi: pleuresia, meningita, icterul,
mind cercetrile lui Talamon, a descris modul bronchita i congestia pulmonara. La btrani P.
de cultivare al acestui microb, numindu-I pneu- are adesea un decurs insidios si simptoamele
mococ. El are o forma ovala cu o extremitate subiective sant putin pronuntate, adinamia (slimai ascutita, semannd cu o lance sau cc fia- biciunea) insa e mare. 2) Pneumonia hipostacara unei lumanari; e inconjurat de o capsul. Rar tied e o P. a lobilor inferiori, cari se observa la
se gasesc isolati, ci cate doi, sau in lanturi. P.-1 bolnavi, cari au stat mult culcati sau la cardiaci.
se coloreaza bine prin procedeul Gram, pe cand Tratamentul consta in tonice, tonico-cardiace si
pneumobacilul lui Friedlander, care se credea a expectorante ca: digitala, cafeina, alcool, prefi microbul specific al pneumoniei si care nu este, parate do chinina, de amoniac, polygal. ipecanu retine coloratiunea Gram. Se cultiva' pe Agar- cuana. alimentatiune usoara, etc., in contra jun-

Agar, pe gelatini, in buion. In culturi dupii 4-5 ghiului (revulsive) ca: mutar, etc.. calmente.
(hie meare, in sputa ins traiesce multa vreme,
Pneum. chronicd, urmeaza P.-ei acute, nand
chiar daca sputa a fost uscata. El se gasesce in resolutia exsudatului din alveolele plarnanei nu
nas

i in gura omului sanatos. Pentru ca el sa se mai face si se poate termina prin P. ca-

provoace boala, trebue s intervie r6ceala sau trau- seoasd (tuberculosa) sau sclerosa pulinonard.

P. acutd lobulard, v. sub art. Bronchita.

[V. Imerwol.]
lelor de aprare din aparatul respirator sub
Pneumonometru, aparat pentru determinarea
influenta recelii se paraliseaz si microbii vor cuautului de aer, ce se poate expira dup.' o inptrunde liberi in plamani, provocand pneumonia. spiratie puternica. v. art. Spirometria.
De altfel i aici ca in cele mai multe infectiuni,
Pneumonomycosa, (med.) desvoltarea in piaasociatiunea microbiena a lui Babes, Hricourt, milni a ciupercei numite Aspergillus (v. ac.).
joaca un mare rol.
[Dr. A. TaMsescu I
Pneumorrhagia, (med.) emoragie in plamani;
matismul pultnonului, adeca o causa debilitanta
a resistentei organismului. Cilii vibratili ai celu-

Pneumoconiosa, (med.) morb causat prin ajun- obvine mai cu sani in decursul ftisiei pultnonare.
Pneumosiderosa, pneumonia chronic-a. causata

gerea de pulbere (de crbune, de diverse Iranerale) in plamani; este asa dar in legatura cu
diferitele ocupatiuni ale oamenilor. La inceput
prevaleaza simptoamele unui catar bronchial,
care insii usor se poate transforma in o pneumonie periculoas ori in o tuberculos pulmonarli. v. si art. Anthracosis.
Pneumolith, (med.) calcul pulmonal, impreg-

pnn inhalarea de praf de fier sau otel, ce se

observ la lucratori din asernenea fabrici.
Pneumothorax, intrare i acumulare de aer

san gasuri in sacul pleural, e determinat de

o perforatiune a pleurei pulmonare, unui traumatism exterior sau cel mai adeseori in urma

unei tuberculose, gangrene puhnonare sau a unui

[V. Im.]
narea unor mini particele din plmani cu carbonat absces pulmonar, hepatic sau renal.
fosfat de calciu.
Pneumotyphus, (med.) drip scoala germ. e o

febra typhoid, ca simptoame morbide foarte

(grec.) plamana.
Pneumonia, infiamatiunea platmlnei. Se deo- pronuntate din panes plamanilor dela ince[V. I.]
sebesc mai multe forme de P.-ii: 1) P. acutd putul boalei.
fibrinoasd, franfd sau lobard. Se observa cu
Pnompenj, (Panompeng), orasul principal al
deosebire la adulti in urma unei receli, ate protectoratului francez Cambogea, in India poodat inssi in decursul unei maladii generate sterioarii, Iturga Mekong, 30,000 loc.
NI, (in antichitate Eridanus i Padus), cel
(febra eruptiv, diabet, etc.). Ea e causata prin
un microb: pneumococcus. P. incepe prin un rnai mare riu al Italiei. isvoresce in Monte Viso,
frison, urmat de ferbinteala de 390-400, junghiu, curge spre est prin sesul lom bardo-venetian, ramidispnea, tusa penibila, expectora(ie viscoasa ei ficandu-se mai de multe ori, si se varsa prin o
sanguinolentii, rosie, mai Valhi safranie. Aceste delta in Golful Venetiei; lungimea riului 650 kin.,
simptoame se mentin sau se agraveaza timp de basinul 74,907 km2. Afluenti pe shinga: Dora
7-9 ile, chid P. face crisa, adeca febra dispare Riparia, Dora Baltea, Ticino, Idda, Oglio, Mincio,
brim, dispnea si junghiul slabesc 5i toste simp- pe dreapta: Tanaro, Trebbia, Panaro, oto. Liinga
toamele se amelioreaza, bolnavul apoi jilted in acest fin s'au format orase puternice, ca Turin,
convalescent. Moartea poate s survie in de- Piacenza, Cremona, Guastalla, Ferrara, etc. Dela
Pneumon,

www.dacoromanica.ro

624

Poa

Poarta oriental.

Turin in jos P. e navigabil, pentru vapoare lush'

numai dela Pavia in jos.
Port L., (botan.) gen din fam. Gramineae, trib.
Festuceae, cuprinde ierburi anuale sau perene
ca frunzele plane sau convolute; spicule pauci-

Golubaci, pe o stance' ascutin, se die un vechiu

castel, din care adi n'au mai remas cleat Disco
ruine, cari fac admiratiunea caTtorilor. In clisura superioara, Dunarea strbate treciitoarea
periculoase a Grebenului, preseran cu enorme

bului, in regiunile temperate ale emisferei boreale sfint foarte frequente, intro tropice sfint
ins(' patine. In prfile noastre creso mai multe
specii dintre cari mention= : P. annua L., nu-

de 1400 m., basinul MilanovAtului, dupe care

flore, dispuse si ele la rendul tor in panicule benci de quart. Acest loo poart numele de Mica
laxe. Acest gen are vr'o 80 de specii, bine di- poartd de fier i canalele de navigatiune, se
stiocte, respandite pe mai toad suprafata glo- strimteaza eel pane la 10 m. De acf pane la
clisura inferioare se formeaza o expansiune large

apoi la o intorsatura brusca ctr nord, Du-

narea petrunde inter) stritntoare, asemenatoare

mite popular: Firusor, Firicea, Hiruvor, unei gigantice porti, cunoscut sub numele de
P. nemoralis L., P. pratensis L., vulgar: Pi- Poarta Cazan. Ad i fluviul se stringe la 150 m.
ruta, etc.

[Z. C. P.1

Poala albit, (med.) v. Fluor albas.

intre formidabile stanci verticale acoperite ca

verdeat in perfile lor superioare. La Orsova

Poarta de ter, nume care se de uneori strim- defileul este intalnit de o comunicatie important,

torilor in munti, de cate ori trecerea de pe o care vine dinspre Poarta Orientate (v. ac.).
parte pe cea opuse a muntelui presint greutti data cu largirea vaii, Dunarea este spintecate

neobicinuite. Anturi de vorba P. de fier, se mai

intrebuinteaze in Peninsula Balcanica (foci cuventul elisurd sau cel turcesc de Demir Cape,
care insemoeaza mai acelasi lucru. 0 P. de fier
disk' 5i Transilvand se gsesce pe drumul, care
leage Caransebesul cu Hategul in muntii dintre

de insula Adacale, si coca mai in josul ei, patul

fluviului este accidentat de un adeverat platou, ce
se intinde sub ape dinteunul In celalait termure,

reducend la eativa metri adancimea fluviului;

acestea sfint gherdapurile (Pee si Portile de ;Ter

infer., in opositie cu accidentele clisurilor, cari

Trans. si Banat, intro valea Bistrei si campia constituesc P. de fier superioare ale Dunrii.
Hategului, unde calea trece la altitudinea ma- $esul Orsovei cu insula Adaeale si baricadele
xima' de 656 m., alta P. de fier, Demir Capu, Fherdapurilor, au avut in toate timpurile rol
se afla pe drumul de preste Balcani al Slivenului, insemnat in aperarea intrarii defileului. Pe inintre trecetorile Cazan (est) si a Elenei (vest); sala Adacale fu construit Cetatea Rufavei, cheia
valea Vardarului, altA P. de fier, intre gura Cernei defileului spre Romania si Serbia. Pe termal
si lacul Darien, etc.; cele mai cunoscute lust's drept, in fata insulei Adacale, se mai ved ei astedi
din aceast categorie de strimtori salt: P. de ruinele vechiului fort Elisabeta; iar pe munti
fier ale Dundrii, cari se gesesc in mijlocul de- intre Bahna i Or$ova se ved urme de baterii.
fileului de 150 km. dintre Bazia 5i T.-Severin, Dela Orsova in jos spre Verciorova si T.-Severin
prin care se scurg apele Dunrii din basinul de defileul presinte acelasi caracter general in pri-

mijloc in cel de jos al marelui fluviu, croindu-si vinta constitutiunii si naturii sale ; Inca ceva mai

trecerea de-a curmezisul baricadei ce ii opun jos de Verciorova, in dreptul satului serbesc
intro cele doue basinuri muntii Bainatului ei ai incepe Marea poartd de fier, de care s'a vorbit
Serbiei. Afunti sta.ncosi, de presto 500 m. foarte deja, care tine pane in apropiere de Gura Vaii.
apropiati de fluviu, se inalte pentru a forma Curentul apei este acf foarte repede; local pe
maiestoase termuri; iar soseaua din stanga flu- mal este restrins pane la 200 m.; iar $oseaua
viului, renumita in tot Oriental prin numeroa- si calea ferate au in general spatiul just necesar

sele si indrasnetele sale podan i $i viaducte, adesea pentru lergimea lor. Navigatiunea pe Dunere in

trebue se urce si scoboare stanca. Calea de pe

termul drept (serbesc), este mai modesta ei pe
alocurea intrerupt pentra a firma comunicatiunea in teren natural. Dela Bazias la Columbaria, (Golubaci) inAltimile dinspre Serbia ale
defileului sent mai Inuit nisce coline fertile ai
cultivabile; lar acele din stanga fluviului, formate din muntii Locvei, dint inalte, stancoase
si acoperite pe alocurea de paduri. Dela Columbaria unde inltimile opuse se apropie brusc,
defileul pane. la Orsova presinte paretii aproape
preste tot srancosi; ace$ti pareti in susul ei la
josul Paretiului (Porecica) capeta un caracter
de a.speritate exceptionall, prin repediciunea si
apropierea coastelor opuse in punctul de a se
impreuna: aceasta este Clisura superioard

toate timpurile a fost grea in defileu din causa

stancilor din clisuri i gherdapuri. Romanii aveau

un canal pe dreapta pentru evitarea gherdapurilor ;

iar in susul Dunarii, se ved ei adi, in

clisura inferioar, urmele drumului de halaj, care

servea pentru trasul la edec al vaselor. Con-

gresul dala Berlin, da Austriei sarcina de a rectifica cursul Dunerii ; aceste lucrAri se gesesc
ali terminate si vasele tree adi fare pericol ant
P. superioare (clisurile), cat $i P. inferioare (gher-

dapuri) ale Dundrii.

Poarta orientall, trecetoare in Banat din
valea Mehadiei in valea Tirniului; pe ad trece
eoseaua si cal. fer, ce unesce Austro-Ungaria ca
Romania prin Or$ova-Verciorova. P. 0. corespunde just locului uncle se leage massivul Banatie

Clisura inferioard. In dreptul $i la nord de cu. muntii Negrii. Drumul, urmand spre nord,

Golubaci, Dunarea se desparte in done brate intre in strinitorile Armenisului cari

pentru a incungiura insula Moldova. Lergimea string Timisul I.ntre Criva $i Sadova; spre sud,

fluviului in acest defileu se mic$oreaza simtitor ; din jos de confluenta Mehadiei ca Cerna, drurnul

lar in clisuri ajunge pane la 120 rn. si adan- e strins in un defileu de 13 km. pane aproape
cimea intre 50-60 m. Fuhdul (patul fluviului) de Or$ova, partea centraba e un platou larg,
este accidentat mai ales in elisuri, la Greben, populat ei incunjurat de munti. (De notat:
Tachtalia, Cazane, etc., ande apar adeverate ar- hadia, Grusovetul, Doma.$na si Clive). Pe partea
chipelaguri stancoase pe timpul apelor mici. La nordica a platoului i la intrare in valea Timi-

www.dacoromanica.ro

Poarta sublima

625

Podiebrad.

sului se at% P. 0. care da numele ei intreg platoului. P. 0. a format in totdeuna o mare linie
de operafiune intro Oltenia si Banat; ea pare a
fi jucat rol chiar in timpul resboaielor lui Traan

achitata, si aceasta reclamafiune dada nascere

josul Dunarei. In resboaiele dintre Turci si Austriaci (1737, 1738, 1778) Baia P. 0. Cu posifiunile Rusavei, Mehadiei platoul dintre strimtorile Cernei si Timisului au fost staruitor
disputate de beiigeranfi.
Poarta sublimi, in relafiunile diplomatice de
tractate oficiale, se designeaza cu acest nume
curtea si cabinetul imperial al sultanului.
Pocainta, v. Penitenfa.
Poceiu, coni. mare in Ung., cott. Bihor. Apare

Bucovinei. Anume au pretins, cft Bucovina facuse

parte din P., si luandu-se P. in 1772, trebuia sa ja
si Bucovina. Si au si luat-o 1775.
[Aguletti].

unor lupte, culminate prin cea dela Obertin (1531),

nenorocita pentru Bares. La renunfarea definitiv,

asupra P.-ei se obliga Hie Bares, fiul lui Petra

cu Dacii. Ungurii la asezarea lor in Panonia, Bares, printr'un tratat incheiat cu Sigismund al
apoi cateva secole mai tfirdiu, Ion Corvin, in- Poloniei (1546). Aceasta renunfare a fost intrebuinfeaza aceasti linie pentru a pitrunde in vocata mai tardiu de Austriaci, ciind ea ocuparea

Pod, 1) partea cea mai Malta a unei

ce vine imediat sub acoperis; 2) construcfiune

de limn, fier sau piatrA preste vr'o api sau

vale in scop de a lega comunicafiunea drama-

rilor, a cailor ferate, apaductelor, etc.; P.-ul poate

fi statator, miscator, umbltor, etc.; 3) pardoseala din bucafi de lemn.

In analele vechi pe la fines sed. XIII; iar la Pod flotani, v. Ponton.
1332 ca parochie. 2990 loc. Romani gr.-cat. 1790,
Podagra, localitate in nordul Moldovei unde
ceilalfi ref. si rom.-cat. Teritoriul foarte productiv. se dote lupta intre Ilie, fiul lui Alexandra cel

In apropierea comunei se impreun& fluviile Ber- Bun, ajutat de Poloni. si fratele sik Stefan (1433).
caul si Eriul ; in acest loe a fost odinioarit cetate
Podagra, (med.) artrit, localisata in articula(fldvr), proprietatea familiei Rkoczy. Locui- fiunile picioarelor. v. Arthritis.
torii se ocupa cu industria de cash, agricultura,
Podan, com. rur. in Rom., j. Dolj, cu 1725 loc.
prasese vite frumoase si soiuri alese de porci.
(Diet. geogr. 1896), 1 biserica si 1 social& Com.

Pociatski, Sofronie, ieromonach la Kiew, fa e strabatuta de calea ferata Craiova-Calafat.

Podbal sau Podbeal, numirile populare ale
cercrea lui Voda Lupu, ea profesor la scoala de plantei Tussilago Farfara L. (v. ac.). P. de munie,
slavonie dela Trei-Erarchi (1640) In Moldova el numele popular al plantei Arnica montana L.
devine egumen si e unul din cei mai invefafi (v. ac.). P. de apd, una din numirile populare
dascali slavoni; fost bursier al lui Petra Movila ale plantei Alisina Plantago L. (v. ac.).
prin strainatato si fost rector al scoalei din Kiew.
Podeala, o serie do scanduri asezate pe giindi,
Poco, (ital) = putin, se intrebuinfeaza in mu- formand dusumelele camerelor si desparfind etasica pe langa un termen de miscare sau de nuan- gele caselor ; pardoseli de ciment, mosaic, marfare, slabindu-i puterea. P. a P.= pupil cate pufin, mot-A, caramida in lat, etc.
gradat. P. meno = ceva mai pufin ; P. pi= ceva
Podeni-Noui, com. rur. in Rom. j. Prahova,
Mai mult.
compusa din 9 cdt. cu 3700 loc.
geogr.
Pocruia, com. rur. in Rom., j. Gorj, compusa 1897), 6 biserici si 1 scoal. Tereu sarat, care
din 3 cat. co 1864 loc. (Diet. geogr. 1892), 4 bi- confine si picura. Isvoare cu ap de pucioas.
serici i 1 scoal.
Podeni-Vechi, com. rur. in Rom.. j. Prahova,
Pocsaj, v. Poceiu.
compusa din 3 cat. cu 2185 loc. (Diet. geogr.
Poesy Alexiu, episcop, n. 1753 in comuna 1897). 3 biserici si 1 scoald. Resedinfa
Kokad (cott. Bihor), a studiat teologia in Viena, Podgoria. Aici este o fabrica de gaz, o fantina
In 1789 hirotonit preot; a fost paroch in cu aria mineral& fi cariere de piatra.
Arad, capelan militar (1790-1794), apoi paroch
Podesta se numiau in miele orase ale Itsin Macau i in 1800 canonic la Oradea mare; in liei, unii magistrafi investifi cu autoritatea su1817 prin episcopul Sam. Vulcan fa consacrat prema. Frideric Barba rosie Ii confirm& pentru
episcop ratean al Muncaciului. In 1824 calto- prima cara in Lombatdia, la 1158, delegandu-le
rind la Oradea mare, a resignat la 72 parochii autoritatea judiciara pentru Imprat, in fiecare
din diecesa sa, cari s'au alipit diecesei oradane. diecesa. Puterile le erau foarte intinse. Milanul
obfin in 1183 dela Frideric, privilegiul de a-si
t 1831.
Pocufia, provincie polon in jurul cetafei Ha- alege un P. P. Sind depositarul forfei armate,
consulii principalelor ora.se fura inliciul, in nordul Moldovei. Ea fa amanetatft de cu
regele Vladislav al Poloniei cumnatului siu Petru locuifi prin ei. Florenfa nu ava decal in 1207.
Musat al Moldovei pentru suma de 3000 ruble La inceput sarcina lor era anuald si atribufiude argint, imprumutata dela acesta (1391). Mai nile ea si puterile lor, variau dup. oras. P.-ii
ava aceeasi soarttl, dimpreuna cu alte cetafi, pe eran in totdeuna nobili, militari si straini. In
vremea lui Alexandra Vodii ce! Bun, care im- sed. XIII, in Provena, consulii oraselor Arles,
prumutase (1411) pe acelasi Vladislav cu 1000
Marseila fura inlocuifi de asemenea
ruble de argint. Aceasta parte fa restituita Polo- Avignon'
cu P. straini.
p. L.]
niei de Ilie, tiul lui Alexandru cel Bun (1436), drept
Podgoria, vie cultivat pe deal; regiune derecunoscinfa pentru sprijinul dat de Poloni intru luroasa acoperit cu vii si potni fructiferi.
trimis de mitropolitul de acolo Petru Movila, dupa

redobandirea unei parfi din domnia Moldovei, pe

Podiebrad (Podd'brady), Gheorghe, regele Boevremea luptei aceluia cu frate-sou Stefan. Faptul miei 1458-71, n. 1420. La 1444 a fost ales con-

acesta a provocat totdeuna cearta intre Poloni

Moldoveni si a produs viitoare incurcaturi.
Petru Bares ce! dintiu reclani P., lasand la
o parte faptul cA i domnii anteriori lui ridicasera asa pretenfii, de oarece datoria nu fusese
Enciclopedia roman/. Vol. 11.1.

ducker al partidei husite, mai tardiu a devenit

guvernatorul ferii in loca! lui Ladislau, dupft a

and moarte a fost ales rege. 1466 excomu-

nicat de papa, 1469 silesce pe regele Ungariei

Mateiu Corvin a incheia pace. t 25 Martie 1471.

www.dacoromanica.ro

40

626

Podina

PodIna, sinonim Cu podeali (v. ac.).

Podiu, (roman Podium), un zid mic, care incungiura arena amfiteatrelor, o parte a circului
uncle sedeau senatorii i principalii magistrati
romani. Astadi o mica' substructiune servind ea
platforma pentru a plasa diferite obiecte.

Poenara.

pastie, iar Stefan isi atrase laudele papei $i ale

intregei creatinitti.
[Aguletti.]
Poduridele, familie de insecte din ord. Orthop-

terelor. Traiesc pe ape (Podura aquatics), Po

frunzo, pe coaja urneda a arborilor, prin zapad

si gheat. Depon oat microscopice. 0 specie

Podoaba, infrumsetarea unei persoane prin interesant este Desoria glacialis (purecele ghehaine scumpe, juvaere, p. a., sau a unui obiect tarilor), gasit de naturalistul Desor pe Monte
prin ornamente, lucruri de art, s. a.
Rosa. Triesc intre temperaturile dela 110 pana
Podobie, melodie speciala singulara, dupa care la +38C. Pot sari foarte bine in sus si in latan.
se canta unele cantri bisericesci, ca s. e. Ir- Lungimea cam 4 mm.
Podurile, 1) P., com. mur. in
mosaic in serbatori mai mari.
j. Baca;
Podocarpus L'Herit., (botan.) gen din familia compusa din 5 cat., cu 2416 loc.Rom.'
(Dict. geogr.
Coniferae, tribal Podocarpeae, cuprinde arbori 1895), 7 biserici si 1 scoala. 2) P., com. rur. in
totdeuna verdi, mai rar tufe cu frunzele diverse Rom., j. Dambovita, v. erbanesci-Podurile.
In diferitele sectiuni ale genului; flori axilare Podu-Turcului, com. rur. in Rom., j. Tecuciu,
monoice sau dioice; fructul globules, ovoid este compusa din tirgul cu acelsi nume si din cat.
drupaceu sau nuceu. Icest gen are vr'o 40 specii Dmacu$a, cu 1973 loc. (Diet. geogr. 1897), in
bine distincte, respandite prin America australa, majorita.to Ovrei, 1 biserica, 2acoa1e .oficiu teAfrica tropical i austmla, Asia tropicala man- legrafo-postal. Aici se MIA resedinta i-uturor
tan., Australasia, Japonia. Dintre speciile acestui toritatilor pla$ii Zeletin EA a judeciitoriei de ocol.

gen mentionam : P. Mannii Hook., P. macro- Tirg in fiecare Luni.

[Z. C. P.]
phylla Don., etc.
Poema, in inteles larg, ori ce opera poetica;

Podol, sat in cereal boem Turnan, Ifing Iser, mai restrins, o poesie epic mai mame deck ba-

268 loc. 26 Iunie 1866 ciocnire intre Prusiaci lada si mai mica cleat epopea. Obiectul ei poate
fi istoric sau traditional, ca*Dumbrava rosiec sau
Dan capitan de plailic de Alexandri; filosofic, religios sau umanitar ca in Joceline de Lamartine,
velopotult de Schiller ; idilio ca in Miron $i Floricas de I. Negruzzi ; didactic ca Georgicele lui
din fain. Berberideelor cu foi peltate. Cuprinde Virgilitr Arta poetica a lui Horatiu si Boileau, $. a.
dou specii: una din Himalaya, P. Emodi Wall., (Cf. Poet-lea de M. Strajan.)
Austriaci.
Podolia, guvernam. mnRusiavestic, 42,018 km3.
cu 3.031,513 loc. (1897), intre cari 13.3% Ovrei.
Capitala Bamenez-Podolsk. Sol roditor.
Podophyllum L., (botan.) gen de plante erbacee

alta boreal-americana, P. peltatum L., ce se

Poenari, sat in Rom., in j. si pe riul Arge$,

cultiva uneori ea plante decorative rustice. Rhi- face parte din com. rur. Corbeni; aici se lied
zomul dela cea din urma se folosesce in me- ruinele palatului domnesc, zidit de Tepes-Voda.
Poenari-Burchi, com. rur. in Romania, j. Pra[A.. Pr.]
dicing.

Podu-Calului, munte in Rom.,

v.

Calului, hova, langa rul Ialomita, compusa din 2 cat.

cu 1359 loc. (Diet. geogr. 1897), 2 biserici

(tirgusor), com. rur. in Rom., 1 sward.
j. Ia.i, situat intre Bahluet i Bahluiu in dePoenaru, 1) P., Constantin, general de divisie,
*tare de 22 km. de Iasi, cu 2736 loc., din n. 8 Apr. 1842 in Bucuresci, intra in 1856 in
cari dou parti sant Ovrei, ocupiindu-se cu co- scoala militara din Bucuresci din care iase in
merciul, iar o parte Romani, cari se ocup cu 1861 sublocotenent. Deba 1862-66 urmeaza cu
pod u

agricultura si prasirea vitelor (Diet. geogr. 1888). succes cursurile scoalei imp. de stat-major dela

Resedinta subprefectuni plash Bahlthu; aici se Paris. Reintors in teat* ocupa serviciu in statMitt 1 farmacie, spital, 1 biserica, 1 scoal de major pana in 1872, cand e nutnit maior in
baieti si alta de fete; se face tirg septmanal geniu, unde pane principiile organisrii actuate
in fiecare Dwnineca, iar iarmaroce se fac 4 pe ale armei geniului. Locot.-colonel in 1876, e

an. Comuna e stribatut de calea ferata si de trecut in statul-major (operatiuni); in titnpul

resboiului obtine comanda reg. 8 linie si consoseaua nationala.
Podul-inalt sau Podul lui Stefan cel Mare, duce, in 30 Aug. 1877, coloana de atac aruncat
zidit din plated i foarte solid, preste peraul Ra- asupra redutei Grivita nr. 2, uncle av calul
covital, afluent al Barladului, in satul Canta- ranit. Dup cderea Plevnei, ia in capul regilareasa (Vasluiu). Inalt de 6 m. deasupra

mentului parte la asediul Vidinului. In 1880 ca-

el era pe vechiul drum ce ducea dela Vasluiu rnal:Ida reg. 21 infant., in 1882 comanda reg. 1
din genio; in 1881, e numit profesor al cursului
la Iasi, la o departare de 100 m. dela apa
ladului. Ad 1 se dede in 10 Ian. 1475 memora- de artii militar la scoala de artilerie pi geniu
bila lupta intro Stefan cel Mare si Turci. Acestia, de curand infiintata, unde in curand devine diin numr de preste 100,000, si cu ajutorul mun- rectorui coman al acestei scoale ca $i al acelei
tenesc al lui Laiot Basarab si al Tatarilor, erau de cavalerie, dup care trece ca subsef de statsub comanda lui Soliman Pasa. Stefan avea major 'Ana in 1888, cand este numit secretar
40,000 Moldoveni i vr'o cativa lefegii Scui si general al ministeriului de resboiu. In 1889 se
Poloni. Folosindu-se de local clisos $i angust, insrcineaza au cursul de tactica infanteriei la
neprielnic marei armate turcesci
de o ceat $coala superioarl de resboiu. In 1891 obtine
deas, intrebuintand $i o strataderna de a face gradul de general de brigada; iar in Iunie 1894
ineredinteaza portofoliul resboiului in cape Turci sa apace prin lunca mocirloas unde
dup.' sgomote de buciume se parea a fi idoldo- binetul Catargiu; in 1895, dupti cadorea cabinevenii, Stefan Ii sdrobesce Cu desavirsire. So- tului Catargiu, trece comandant al divisiei active
liman de, abia puta sciipa din periculoasa pra- din Dobrogea; in 1897 ia comanda corpului 1 de

www.dacoromanica.ro

Poeni

627

Pogliceaua.

alma* in 1899 e chiemat la functiune de Q ef

al stat-majorului general al armatei, func(iune
pe care o parasesce in 1900 din causi de boala.
2) Poenaru, Petrache, n. 1799 in Craiova,
treca scoalele grecesci in local seu natal si in
Bucuresci sub Lazar. La 1816 fa chiernat ca
dascal la scoala grec. din Bucuresci, spre a urma
lui E. Poteca, care fir trimis ca stipendist In strai n-

tate. El impreunii invetamentullimbei grecesci cu

al limbei romane, o inovatiune ce faca bung impresie. Intors din strinatate, unde si el fa trimis
ca stipendist, fa numit profesor de matematica

director de scoale, in care calitate, sub patriotics domnie a lui Alexandru Ghica, ava ocasie
a lucra la opera mare a infiintarii scoalelor satesci. Ca profesor de matematica contribu a
pune basa facultatii de sciinte din Bucuresci.
Impreuna cu Aron si Hil, lucra Prima) Dintionar francez-romant; in unire cu Aron r3i Marcovici publica *Museul nationalt. El mai serias
Geometria, dupa Legendre (1837), Algebra de
Alpentaufer (1841), tInvetaturi pentru prasirea
dudilor i crescerea gandacilor de matasat (1849).
El deven membru al Eforiei scoalelor $i la 1871,
membru al societatii acad. 1- 1875 in Bucuresci.
Poeni, com. rur. in Rom., j. Iasi, compusa din

tirgusorul P. si cat. Comana de jos si Comana

de sus, cu 2891 loc. (Dint. geogr. 1888), 2 brserici si 2 scoale. Coro. e strabatut de soseaua
nationala Iasi-Vaslui.

Poesia, in cel mai larg inteles, intreaga creatiunea si mai ales frumsetile naturei 5i partea
placuta a vietii; in inteles mai restrins, once
opera de art si in special expresiunea frumosului prin cuvinte. Dupa originea sa, P. e po-

pot clasa la aceste trei genuri. (Cf. Poetica

Chestiwii literare de M. Strajanu).
Poet, cel ce are darul poesiei, care st. inteo
fericita impreunare a unei simtini i imaginatiuni bogate cu o judecata sairatoasa i cu
bunul gust. El trebue cultivat prin studiu si deprindere; trebue a nu serie decat In adevratli
inspiratiune si a nu se grabl cu publicarea productelor. lar nand nu trece cineva de nivelul
mediocritatii, sa cultive alt gen de literatur.;
caci poet si poesie mediocra nu exist.
Poetastru, poet reu sau pretins poet.
Poetica, tratat despre poesie cu feluritele ei
genuri si specii, i despre regulele versificatiunii.

V. Metrica, Estetica si Frumosul. Ca in toate

sciintele, teoria poesiei i versificatiunei e poste-

rioara practicei si formulat dupa modele existente inaintea ej. Cele mai vechi teorii despre
frumos j siniterantul estetic le aflam in dia-

logurile lui Plato: Phaedru sau despre frumos,

Bauch etul sau despre iubire, Ion sau despre lijada

lui Omer, Theaetet, Phileb, Hippias, s. a.; in

neoplatonicii Longin: Despre sublim, Plotin: Despre frumos. Intre scriitorii si filosofii moderni,
cari au scris despre arta i fiamos, amintim adi
pe Muratori : Della perfetta poesia; Baumgarten;
Kant in Critica ratiunii practice; Schiller si
Goethe ; Lessing in Laokoon, Dramaturgie, s. a.;
Herder in Spiritul poesiei ebraice, Glasuri ale
popoarelor, Q . a.; J. P. Richter in Die Vorschule
der Jisthetik; Schlegel in Lectiuni despre arta
dramatic& ; Heine in Scoala romantica; Schopenhauer in Metafisica artelor, in cartea III a Lumei

ca voint; si in Parerga; la Francezi d-na de

Stag in Corinna, sau Italia; Guyaut in Pro-

poranel sau a poporului nesciutor de carte, popu- blmes de l'Aesttique contemporaine ; Taine in

lard, facuta de cantaran i in spiritul si limba Philosophie de l'art; la Englezi H. Spencer:

poporului, i artistica,literara sau culta, ai carei Despre filosofia stilului, a musicei, a gratiei, in

autori simt poetii hterati. In acest inteles P. cuprinde intreaga literatura estetica, iar dupa naturalisti numai operele versificate. Dupa timp
curentele dominante in anumite epuce, P. se
imparte in clasicet anticd i clasiclt moderna

Incercari. Cel mai vechiu tratat despre formele

poesiei sau despre P. il afldm la Aristotele, parintele P.-ei ; apoi la Horatiu in Ars poetica;
la Italienii Vida in Paticorum libri III t3i Scaliger in o P. in 7 carti; la Francezi Boileau Art

sau clasicista, care adeca privesce ca modele ope- poritique ; la Germ. Opitz, Breitinger, Gottsched ;
rele clasice ; romantica medievala $i roman- mai noui Gottschall, Kleinpaul, W. Scherer, s. a.
tica moderna, in cari predomina miraculosul
La Romani Poetica de Cipariu, Poesia roman de
imaginatiunea; naturalista sau realista, care pre- T. Maiorescu, Poporul roman dupa cautecele
tinde nu numai a imita, ci a copia natura, insa sale nationale, in limba franceza, de Craciunescu,
care i ja subiectele mai mult din partea rea Chestiuni literare si Poetics i Estetica de M.
a naturei si vietei omenesci ; idealista, care imi- Strajanu, premiate de Academia romana; alte mateaza natura perfectionand-o ; i idealista in nuale de Manliu, Gion, Anastasiu, etc. (v. a.)
sens reu, care pretinde a-si lua modelele numai
Pofta se numesce nisuinta sau volitiunea condin imagniatiune i doctrinele religioase. Dupl scienta, care tinde spre un obiect sau efect, ce

cuprins si forma se disting trei genuri de P.: ni-1 representm ca placut. P. este insotita de
epica i dramatica. Prima tie d floarea un sentiment de nedumerire, impreunat cu convietii sulletesci, avsnd ca Went principal simtemintele i cugetarile ; P. epica i dramatica ne
dan icoana intregii vieti, fintaia prin povestirea
poetului, a dona prin actiunea i dialogul persoanelor dramei. Alta data so cultivau ca genuri
deosebite si P. descriptiva, al carei obiect glut
imaginile vietii vegetale i animale i ale tuturor

Bchnta mijloacelor prin care acest sentiment s'ar

put inlatura. Basa P.-lor sant inclinrile din

care se nasc printr'o satisfacere anterioara. Astfel
invtam a cunoasce obiectul prin care inclinarea
a fost multamita i i-a procurat sentimental de
placere 5i-1 poftun din nou. De aici dicala:

ignoti nulla cupido. P.-le stint make si varii.

frumsetelor naturei ; P. idilicd sau pastorala, Se pot insa reduce la P. fisice san sensuale

care canta. viata campeneasca; P. didacticA, tra- la P. spirituale. (Cf. Pletosu, Psich. 81.) [P1.]
Lind idei de sciinta sub imagini placute ; si chiar
Poftoresce, repetirea unei cantari, cetiri sau

P. elegiac& Els toate aceste P.-ii pot av ceremonii.

forma lirica s. e. Pastelurile lui Alexandri, sau

Pogiiceaua, (magh. Meell-Pagocsa), corn, rur.

in cott. Murs-Turda ca 1545 loc., sediul scans. e. Miron i Florica a lui L Negruzzi; deci se nului protopopesc gr.-cat.

dramatica ca Aminte a lui Tasso, sau

www.dacoromanica.ro

40*

628

Poggendorff

Poiana.

P., protopopiat gr.-cat., se compune din 17 paPohorloutul, com, rur., parochie, mosie boierochii si 3 filii, situate parte in cott. M.-Turda, reasca in capit. Cotmanului sij. Zastavnei in Buparte in cott. Cluj si Turda-Aries, cu 18 preoti covina, are 2168 loc. (1331 ort.-or., 714 rom.-cat.
si 13,560 credinciosi.
si uniati, 121 mos.), 1 parochie uniata, 1 scoala:
Poggendorff, loan Ch.ristian, fisician germ., primara.
Poian, (magh. Kzdi-Polydn), com. in
n. 29 Dec. 1796 in Hamburg, t 24 Ian. 1877

in Berlin. A studiat farmacia, apoi chimia si cott. Treiscaune, cu 176 [loo., dintre cari 138 Rom.,
fisica in Berlin, unde la 1834 ajunge prof. la sediul scaunului protopopesc gr.-cat.
P., protopopiat gr.-cat., cu 11 parochli si
universitate. A. Boris mai multe disertatiuni
opuri, si cu deosebire si-a ca$tigat mari merite 3744 sufiete.

Peda* loe fra arbori intr'o pOdure de pe

prin redactarea revistei ,Annalen der Physik
vr'un munte sau de pe ses.
und Chemiee dela 1824-77.
Poiana, numele mai multor comuna in Romnia:

Poggio Braceiolint, Gianovo Francesco, urna-

nist ital. ; 1380-1459; renumit prin cutarea si 1) P., com. rur. in Rom., j. Dolj, pl. Campul,
colectares vechilor serien din literatura latina cu 7734 loc. (Dict. geogr. 1896), cea mai mare
si ale scriitorilor clasici latini, pe cari le-a parte Bulgari si Srbi, 2 biserici i 2 $coale.
adunat de prin mOnastirile Elvetiei si ale Ger- Com, are (ji de tirg Vineria si 3 balciuri anuale.
maniei. Mara' de aceasta a mai scris si lucran Pe teritoriul com. se gasesc multe balti, cari
de sine sttatoare, apoi traducen, si sub titlul contin ap mineral. 2) P., com. rur. in Rom.,
Facetiae, o colectiune de istorioare glumete. j. Dolj, pl. Jiul de sus, compus din 4 cat., en
1708 loc. (Dict. geogr. 1896), 5 biserici si 1 scoala.
Operele sale au aprut in Strassburg 1510.
Pogoanele, (Tuguiatu-Pdm6nteni), com. rur. 3) P., com. yur. in Rom., j. Ialomita, situata pe

in Rom., j. Buzu, cu 4200 loc. (Dic. geogr. patea dreapt a riului Ialomita ; se compune din
1892), 2 biserici si 2 scoale. Cea mai mara com. 2 sate, cu 1722 loc. (Dict. geogr. 1897), 3 biserici si 3 scoale. Partea de sud a teritoriului
rur, a judetului.
Pogon, suprafata de msur usitat in Mun- com. este strabatut de cales ferat Bucuresci-

tenia = 0.54 ha., aproximativ cu jugrul catastral Fetesci, avnd statia Ghimpati. 4) P., com. rur.
ungar, care este de 0.57 ha. Hectarul se ja apro- in Rom., j. Olt, compusa din 2 cat., cu 1700 loc.
ximativ ca egal cu ("out). P., falcea de Moldova (Dict: geogr. 1895), cari se ocupa cu agricultura

prasirea vitelor; com. are 2 biserici. 6) P.,

ca egal cu trei P. muntenesci = 1.43 ha. Apoi
coin, rur. in Rom., j. Prahova, situata pe termul
mai sant si P. mari $i mici la vii.
Pogondrit, dare veche in Rom. pus asupra drept al riului Prahova; se compune din 4 cat.,
pogoanelor de vie si introdusa, la 1662 in Mol- cu 1317 loc. (Dict. geogr. 1897), 3 biserici
scoald. In raionul com. sant isvoare de apa
dova, iar in Muntenia la 1716. In Mold. a fost
definitiv desfiintat la 1764, iar in Munt. la 1744. santa si renumite carien de piatra. 6) P., com.
In Mold. proprietarii de vii trebuiau s'a pla- rur. in Rom., j. Tecuciu, situata pe malul Sireteasca cate un leu de pogon, iar in Munt. cate tului $i compus din 3 cat., cu 1884 loc. (Dict.
geogr. 1897), 3 biserici si 1 scoali. 7) P. Cdrdoi lei {ti opt parale de pogon.
com. rur. in Rom., j. Vasluiu, compulsa
Pogor, Vasilie, n. 1833 in Ia5i, fiul traduc- nului,
9 cat., cu 2439 loc. (Dict. geogr. 1889), 4 bitorului Henriadei lui Voltaire, si-a facut stu- din
serici pi 1 scoala. 8) P. Lungd, com. rur. in
1

diile iuridice la Paris si a fost mult titnp membru Rom., j.Botosani, compusa din 7 cat., cu 2411 loc.
si president al curtii de apel din Iasi. Intrat

geogr. 1895), 5 biserici si 2 $coale. Tot

1871 ca junimist-conservator In politic, P. a (Dict.
aceasta com. mai este manstirea de calafost adeseori deputat, vice-president al camerei, In
Vorona i schitul Sehastria. 9) P. tanga
primar si prefect al Iasilor. Impreun en Ma- gari
jos, com, rur. in Rom., j. Dmbovita, en
iorescu, T. Rosetti, P. Carp $i I. Negruzzi a de
loc. (Dict. geogr. 1890), 1 bis. si 1 scoala.
fundat societatea literar Junimeag la Ia.$i si a 1070
10)
P.
de sus, com. rur. in Rom., j. Damparticipat la ,Convorb. lit. Dela el si o traducere bovita,lungd
compusa din 3 cat., cu 1208 loc. (Dict.
a lui Faust de Goethe, in colaborare ca N. Sche- geogr. 1890),
1 biseric si 1 scoal. 11) P., Pleletti. (Iasi, 1862.)
ni(a, com. rur. in Rom., j. Dolj, cu 1247 loc.
Pogorirea Duhulul ef., serbtoare. In cliva a (Dict. geogr. 1896), 1 biseric si 1 scoald.
50 dupa inviere, si la 10 flile dup inaltarea lui
Poiana, numele mai multor comuna in TranIs. Chr. la ceriuri, fiind invtaceii adunati inteun silvania ai Ungaria: 1)P. (magh. Nyirmezb), com.
loe, Spiritul sfkint s'a anitat in limbi de foc si s'a mica rom. iii cott. Alba inf. cu 732 loc.; 2) P.
asedat pe fiecare dintre ei. (Fapt. apost. c. II). (magh. Pojdna), com. mica rom. in cott. CarasAmintirea acestei minuni bisenca o celebreazA Severin en 1071 loc.; 3) P. (magh. Pojdna), com.
ca serbatoare luminat, numit 5i Rusalii.
mare rom. in cott. Sibiiu, cu 5274 loc., oficiu
Pogostemon Desf., (botan.) gen din fam. La- postal si telegraf, institut de credit si economii
biatae, trib. Satureineae, cuprinde ierburi cu (Mielule) i don" tirguri la an ; 4)P. (magh. Pojn),
fruuzele opuse. P. are vr'o 30 specii, respandite com. mica rom. in cott. Turda-Aries cu 1163 loc.;
prin Archipeisgul lialayan i prin China t3i Ja- 5) P.-Ariefului (rnagh. Aranyos-Polydn), com.
ponis. Mentionam ca pe cea mai importanta mixta rom.-magh. in cott. Turda-Aries cu 924 loc.
specie pe P. Patchouly Pell., originara din China, dintre cari 391 Rom., pe hotarele comunei P. in
din care se extrage parfumul, cunoscut sub nu- tirnpurile vechi se afla o alta comuna, cu numele
mete de Patchouly.
[Z. C. P.]
Lisca, care ins: pe vremea Tatarilor a fost
Pogrebanie, (slav) inmonnntare.
pustiita:, punnd Meya familii remase basa coPoho, oleiu de menta piperata, ce se atine munei de asta(ji; 6) P.-.3Drului (magh. Almdsdin foile proaspete de Herbae menthae piperitae. lifezb), com. rom, in cott. Fagara.9 cu 2168 loc.;

www.dacoromanica.ro

Poiana-Rusca

Pol.

629

7) P.- Sttrattt (magh. Ssmez8), com. mica rom. in Solul fructifer, dar ici-colo se afle si nasip sbu-

cott. Treiscaune ca 1126 loc. pi 4 firguri pe an. rator; se produc articoli obicinuiti pe la noi, in
Poiana-Rusca, grupd de munti in Banat, cott. repel mineral se atilt aur, mangan, plumb, anima,

Caras-Severin ; piscuri mai insemnate: Busca marm ore, granit, etc. Locuitorii in majoritate titbit

(1359 m.), Bghesci (1380 m.), Virful-Lotrului Slovaci, apoi urmeaze Maghiari, Germani, etc.,
(1260 m.), Chiciova (1159 ni.), Fata-Tiganului laolaltd 331,370 si 5156 soldati. Locuitorii in cea
mai mare parte se ocupa cu agricultura pi cu
(884 m.) si Prisaca (832 m.).
Poiana-Stampei, com. rur. cu cat.: Gura Copnii, prsirea de vite. Industria pi comerciul stint proLa Runcu, Muncelul, Piluganii, Pralenii, Roma- movate aproape de 70 fabrici de toat specie, pi
nescii, Tatarul sau Poiana Tatarului pi Tesna, pa- prin mai multe case de pastrare si reuniuni. In
rochie, mosie manast. in capit. Campulungului privinta culturei domineaza raporturi deshil de
pi j. Vetra Dornii in Bucovina, are 1124 de loc. bune, cu total are 399 institute de inviitemnt.
(1085 ort.-or., 73 rom.-cat. pi uniati, 13 protest., Intreg cott. este impartit in 7 cercuri pretoriale,
53 mos.), 1 scoala primara, 1 cabinet de lecture 1 cetate lib. reg., 7 orase cu magistrat, 35 com une mari si 258 comune mici.

Vulturult.

[Dr. I. Refill.]

Poieni, name de com. in Bucovina: 1) P. pe

2)P., cet ate lib. reg. in cott. Pojon, cu 52,411 roc.
Sirete, com. rut atenent la parochia Stanescii in rn aj ori tate Gennani, apoi Maghiari, Slovaci, etc.
pe Sirete, cu 603 loc. (544 ort.-or., 18 rom.-cat., P. este situat pe un loe frumos de-a stfinga Du41 mos.) 2) P. lcIngtt Solea, com. rur., parochie, nerei. P. este sediul cottului P., cu diferite ofimopie manast. in cdpit. Gurei Homorului 5i j. ciolate inalte, precum tabla regeasca, tribunal,
Solcii in Bucov., are 1553 loc. (1538 ort.-or., judecatorie, camera advocatial si a notarilor
7 rom.-cat., 8 mos.) o scoala primara. 3) P.-Rufi, publici, camera industr. $i comerc., directiune
Rufi-Poieni, com. rur., atenent la parochia Rupt- financiara, directiunea supreme de pcoale, inManastioara, mosie boier. in cdpit. si j. Sucevii, spectoratul de scoale, ofic. archit. de stat, silvenal, vernal, catastral, comandd militara pi de
are 217 loc. (203 ort.-or., 14 mos.).
[Dr. I. GSbiera].
gendarmi. Industria si comercial stint bine desPoikilotherme, animale cu siinge avend tempe- voltate, are o multime de fabrici: de tutun,

ratura inconstant, dupe cum este mediul am- mashie, mobile de fier, cuie de potcoave, elecbient in care traiesc ; precum sfint pescii, am- tronica, champagne, gaz, dinamit (in hotarul
fi biile, ee rpii, etc., asa ilisele anim ale cu singe rece. orasului), gloante, postav, panzeturi, posoman,
Poitiers, (in antichitate Lentonum), capit. de- vat* petroleu, etc. ; in special a luat avnt mare
part. franc. Vienne, 36,712 loc. (1896); episcopie, industria de lemne si de testuri, precum si excatedrala, academie cu 3 facultati ; rn useu, gradina portal de yin; comercial este sprijinit de mai
botanica; tabaearie, comerciu cu vin. Intre P. si multe benci. Institute de inviitdmnt de toata
Tours a batut 732 Carol Martell pe Arabi; 19 Sept. bransa Mica are multe : academie de drept, gimn.
1536 invingerea Englezilor (la Maupertuis) asupra super. cat. si evang., seminariu teol. cat., acad.
Francezilor. Edictal dela P. (17 Sept. 1577) puse teol. evang., scoald de cadeti, pcoala de fete

capat celui de al seselea resboiu hugenot.

super., preparandie de stet pentru invtatoare,

Poitou, veche provincie (ducat) franc. laugh' At- 3 scoale civ., 2 scoale popor. super., 26 pcoale
lantic, 20,049 km'. cu 1.126,543 loc. (1896); cu- elem., pcoald de tesut, de vierit, 8 asile de copii

prinde depart. actuate Vende, Deux-Svres, pi 3 orfelinate. Are un museu bine adjustat, mai
Vienne ; capitala Poitiers.
multe reuniuni culturale 5i sciintifice, si apar
Polar, (med.) termin poporal pentru Morbilli mai multe foi. Importanta sa a fost mare si in
(v. ac.).
trecut. Incepnd dela 846 d. Chr., P. figureaza
Pojarnita, se numesce in Moldova planta Hy- ca o cetate, in jurul careia pi in care se petrec
pericum perforatum L. (v. ac.).
multe si mari evenimente. Sigismund lid dreptul
Pojon, (germ. Pressburg, magh. Pozsony). de cetate lib. reg. si tine aici in mai multe ran1) P., conzitat in nord-vestul Ungariei in vecina- duri adunrile terei ; Matia infiinteaza prima
tatea imediata a Moraviei. Teritoriul 4216.17 km2. academie (Acad. Istropolitana); tot ad t stramutd

Prin catena Carpatilor mici se divide in dou6 Ferdinand I, dupe lupta dala Mohaciu, repedinta
semi neegale : cel mic din vest aparpne sesalui sa, tinndu-se de atunci si pane la 1848 toate
Moraviei, iar cel mai mare din ost cfimpiei celei dietele terei in P., si curtea regale cand venia
rnici ung. Cest din urma dela Dunarea mica spre in Ung. de regale aici petrecea. Sub Maria Tenord catr Tirnavia este cunoscut sub numele resia P. medieval se transforma inteun ores
de Mtyus fldec, iar spre sud catrd Dunarea frumos modern. AO P. nu mai are rolul cel
mare se numesce Csalikzir. Cel mai mare du vechiu, dar fiind-c aici se intalnesc granitele
este Dunarea, care la P. se bifurce in Dunarea limbei germane, slovace 5i maghiare, remane
mare pi Dunarea mica; cea dintaiu formeaza o totusi un centru de impOrtanti.
multime de insule mici, cart pane acum au imPojorita, com. rur. cu catunele: Frumosul,
piedecat foarte mult comunicatia pe Dunare. In Fundul Pojoritei, Fundul Putnei, Giumalaul,
vest ete cu mai multi atluenti riul Morva, care Gura Pojoritei, Hirna, Isvorul, Praul Cailor,
desparte cott. de Moravia. In est P. este atins Pecestii, Poduretil, Runcul, Sprtura, Valea Pode riul Vag, ca care curge pe teritorial cott. joritei pi Valen Stralerilor, parochie, mosie maHui Dudvg, in care se varsd toate apele ce nstireasca in capit. pi jud. Ciimpulang in Buisvoresc din partea esticd a Carpatilor mici. covina, are 2305 loc. (1495 ort.-or., 371 rom.-cat.,
Sant renumite isvoarele sulfurice dela Szent- 268 protest., 171 mos.), 2 scoale pritnaro, caGyrgy pi cele feruginoase dela 13asiu si de 'dive:P. binet de lecture Munteanult.

Clima, pe pes, vara este foarte caldd, iarna foarte

Poi, (geografie), punctele unde inchipuita axe

rece; in partile muntoase este mai uniforma. a panintalui strabate suprafata lui; P. nordic e

www.dacoromanica.ro

630

Pola

Polaritate.

cel din emisfera boreal, P. sudic col din cea au- port militar al Austriei, intarit ca 28 forturi;
strala. Regiunile polare n'au putut fi studiate in arsenal de marina, santiere, docuri si magazine
total din caus c stint acoperite ca gheata. mari; la nord are si port comercial. Antichitati
Nansen (v. ac.) a inaintat cel mai departe spre romano ca amfiteatrul colosal, templul Romei
P. nordic, pana la 8615' ; se crede c in jurul si al lui Agustus, Porta aurea.
P. nordic e o mare lipsit de gheat. Regiunea
Polabl, o semintie slava, ce locuia In Lauenaustral e si mai putin cunoscuta; se crede ea burg si Mecklenburgul vestic; in sens mai larg
In jurul P. sudic e un continent acoperit de gheata. toate semintiile slave ce locuiau in nordul Ger[Murgoci.1

maniei intre Odera, Baltica, Havel, Spree si pang.

Pol, (cosmografie), punctul unde axa Omen- preste Elba si Ieetze. Coi mai cunoscuti P. au
tului prelungita, intrdnesce bolta cereasca, si care fost Bodrizii si Obotritii.
in timpul rotatiunei diurne a boltei ceresci rePolar, ceea ce se referesce la poi, ce-i apartine
nulne fix. Cel visibil de locuitorii emisferei bo- sau e in apropierea lui ; cerc polar, o paralela
reale e P. nord sau boreal, iar opusul e P. sud de pe suprafata pamntului sau de pe bolta cesau austral. P. nord e acum aproape de steaua reasca, departe cu 23 27' de polul pamntesc,
polara la distant numai de 1028'. Din causa
respectiv ceresc; cercul P. de nord sau boreal
axa pamniului are o miscare conica in jurul se mai numesce si arctic, cel de sud sau austral
perpendicularei pe planul eclipticei, resulta ca se mai numesce si antarctic. v. si Steaua polara.

P. se deplaseaza pe bolta cereasca: pe timpul

lui Hipparch P. nord era departe cu 120 de

Polar?, lumina , v. Lumina polara.

Polarisatiunea lutninei se numesce schimbarea

steaua polard; de atunci continuu P. s'a apropiat ea o sufere raza de lumina, trecnd prin mide aceasta stea si se va apropia mereu timp finch' neralul numit spat de Wanda sau prin alte corde 700 ani, child nu va fi departe deefit de 1/2 grad ; puri cu refractiune dupla, $i intre anumite imapoi va incepe a se departa de steaua polara; prejurari i prin reflexiune si refractiune. Anume
preste 8000 ani va fi aproape de cc (claya) Le- intr'un spat de Islanda raza de lumina se despica
bedei ; presto 11,500 aui, adeca cam pe la In (Jodi, afara de casul c merge in directiunea
13,000 ani, P. va fi deprtat cu 470 de actuala axei optice. Back razele trecute prin un spat

stea polara si numai cu 50 departe de stralu- de Islanda ajung la un alt spat, nu se despica
citoarea stea Vega, care va servi atunci ca stea nici in directiunea osiei optice, dar nici atunci,
polara pamntenilor; preste 26,000 ani P. nord
va reveal iar ca acum in apropierea stelei polare.
Pol magnetic, regiunile opuse ale unui magnet
In cari atractiunea e mai pronuntata. Ciind magnetul are o forma lungit, P.-rile se afla la extremittiile lui. P.-rile magn. slant de dou feliuri.
Acele cari se atrag se numesc de mum contrar,
iar acele cari se resping se numese de acelasi

and sectiunile principale ale color doue spaturi

se afla intr'un plan sau planurile lor se incruciseaza. Va sa ic razele frecute prin un spat
de Islanda se deosebesc de razele comune, si
at:at ele cat si altele asemenea lor se flumes
raze polarisate, iar schimbarea din raze comune
In raze polarisate se numesce polarisatiune. Dupa

teorie in raza comuna eterul vibreaza perpensemn. P. magn. este punctul prin care trece dicular pe directiunea de propagare, dar in toate

resultanta puterilor magnetice de acelasi nume. directiunile posibile, in raza polarisata tot perLa magnetele lungite aceste P.-ri se afla in pendicular, dar nu in toate directiunile posibile,
apropierea extremittiilor lor. P. nordic al uoui ci inteun singur plan, care so si numesce plan
magnet este acela care se dirigeaza spre P. nordic de polarisatiune. Raza se poate polarisa si prin
al pamntului, de asemenea P. sudic este acela rellexiune si prin refractiune 8impl. Daca raza
care se dirigeaza spre P. sudic al parnntului. comunl ajunge la o tabla de sticla sub unghiu
P. nordic al unui magnet se numesce si P. au- de 570, raza reflectata va fi polarisata. La alte
stral, iar P. sudic se numesce si P. boreal, si corpuii se recer alte unghiuri. Aparatele cu ajuacesta pentru c numirile boreal si austral au torul canora polarisam lumina si o analisam so
fost reservate pentru a indica natura magne- numesc aparate de polarisatiune.
tismului acului magnetic. E natural ca de oarece
Polarisaliune electrica (galvanica), este starea
P. austral al acului are fluid de aceeasi natura electrica a unui corp reu conduckor al electrica aceea a P.-lui austral sau sudic al pamn- citatii, supus actiunei unui corp electrisat. Motului, deci Il respinge si se indreapta spre nord. leculele corpului isolant presinta electricitati conP. nordic se numesce si P. positiv si cel sudic trare in dou puncte deosebite ale lor. Aceast
P. negativ. P.-rile magn. sfint cele douii puncte stare electrica este identica cu starea magnetica
ale pamntului asezate in apropierea P.-rilor lui, in care se Oa fierul, and e supus actiunii unui
unde se intalnesc toate liniile isogonice sau me- magnet.
ridiane magnetice. P.-ri unei pile glut extremiPolarisatiune dielectrica, desvoltarea electrittile ei, si se deosebesc cu numirile de P. po- citatei polare ce se produce in corpurile dielecsitiv si P. negativ. P. positiv in acest cas este trice. Aceast electricitate se produce evident in
acela in care potentialul e mai mare. Turmalina substants isolanta, care, in casul inductiunii elecsupusa unei temperaturi variabile se electriseaza trice, separa corpul inductor de cel indus. Acest
polar, adeca jumiitate din ea positiv i jumiitate corp isolant s'a cre4ut ea are un rol pasiv, lima
negativ. Electrisarea se produce in sens invers, acum e demonstrat, ea" acest corp are un rol
and ea vine incaldit sau recita. Din cele dou activ din causa electricitatli polare, ce o ia sub
P.-ri se numesce omolog acela care isi ja semnul influents corpurilor inductoare si induse.

variatiunii de temperatura, iar celalalt se numesce antilog.

Polarltate diamagnetica, proprietatea ce au

corpurile diamagnetice de a presenta o polaritate

Pola, (la Romani Pietas Julia), eras in Istria, deosebita, dud ele fiind de dimensiuoi mici se

Ifinga Adriatica, 31,623 loc. (1890); eel mai mare afl suspendate la diferite distante dela extre-

www.dacoromanica.ro

Polca

Polianthes.

631

polare ale unui electromagnet. Asa de renascerii P.-ele admiratorilor lui Platone in
pilda un ac diamagnetic, care isi ja directiunea contra scolasticismului Imbtrnit, dominat de
equatoriala intro doue fete polare verticale ale filosofia lui .A.ristotele; in secl. XVII P. literara
unui electromagnet, va lua directiunea axis* intre antici i moderni, provocata de Perrault;

and el se afla la o indepartare oarecare dela in secl. XIX P. romantismului in contra claaceste poluri.

sicismului, continuarea vechei P. intro antici si

Polaritate molecular. Se explica ca prin- moderni. La noi e demna de insemnat P. pro-

cipiol polarisatiunii electrice (v. ac.). De pilda vocata de Criticile lui T. Maiorescu intre direco lama de zinc in presenta apei pure, tinde cu tiunea literara si culturala, dominanta Villa pe
moleculele sale a atrage moleculele apei, si de- la 1866 si caracterisata prin lipsa de spirit critic
carece moleculele apei stint compuse din oxigen pi de obiectivitate sciintifica, i prin entusiasmul
si idrogen, moleculele de zinc, cari siint electro- pentru idealul na(ional, si intre noua directiune
positive, atrag atomul de oxigen din rnoleculele inaugurata de societatea literara Junimea, prin
apei, care este electronegativ, si resping ato- organul sea Cony. literare.
[M. Strajan.]
murile de idrogen, cari stint electropositive, deci
Polemoniaceae, (botan.) fam. de plante dicotoate moleculele de spa se dispun ca atomele tyle gamopetale cu fiori mari 5 mere, trilocular
de oxigen spre zinc si acele de idrogen jade- superovariate; cuprinde vr'o 150 specii preponpartate de el.
derant temperat boreal-americ. Genurile Phloa,
Polea sau Polka, dans modern, in doi, po- Collomia, Gillia, Polemonium 5i Cobaea stint
pular in Boemia, si pus in mod pe la 1830 remarcabile, fiindca cuprind nurneroase plante
prin I. Neruda din Vodolka. Succesul ce a obtinut decorative.
[A.. Pr.]
in saloancle parisiene a facut sa i-se dea numele
Polemonium L., (botan.) gen de plante poredo P. franceza. M(isura e 3/4 si miscarea vioaie, nale din fain. P.-eelor. Cuprinde 8 sau 9 specii
dar mai moderata cleat in galop.
[T. C.]
respandite in intreaga regiunea boreal-tempePolcovnic, numirea gradului de colonel in ar-. rata, dintre cari P. coeruleum L., ce cresce pi
mata rusa (pod polcovnic=locot.-colonel). Titlul la noi scars domnuluk scaricea, P. reptans L.,
acesta e de origina cazaceasca' si in vechime se din Virginia, s. a. se cultiva ca plante decorada sefilor de cete cazacesci. Astfel a trecut in tivo rustice.
[A. Pr.]
secolele trecute si in terile maim, niai ales
Polen, (botan.) gram:4e de P., stint rnicroporii
In Moldova, dandu-se comandantilor diverselor (v. ac.) dela Phaneregame. Se presintii ca un
trupe, dar cu o importanta mai mica, fata de praf galben, rosa sau brim, fiecare graunte fijad

[L.]
o celuld, cu dimensiune in diametru de 0.01
(lustruire), acoperirea diferitelor pima 0.20 mm.; cu o membrana dub* cea exobieete, ca lemn, piatra sau metale, cu un strat terna (exina) ornamentala variat cu tepi, cute,
fin de un metal, care se distingo prin un luciu pori, cea inter?* intina (v. Etc.), subtire ; cu
particular. Asa de pilda poleirea diferitelor obiecte continut protoplasmic si cu anal, doi sau mai
prin foi de aur sau de argint fixat prin inter- multi nuclei. P. se formeaza in antera staminei,
mediul nnui lao, sau prin ajutorul galvanoplastiei. In nisce saci polinici (microsporangi) din anuPoleiu, una din numirile populare ale plantei mite celule mame de P. Prin deschiderea anMentha Pulegium L. (v. ac.).
terei P. e pus in libertate si prin diversi agouti
Polek, Ion Dr., istoriograf, n. 1843 in Bautah (v. Polinisatie) transportat pan la stigmat. A.c1
in Moravia, a studiat la univ. din Viena, custode germineaza, dd un tub polinic ce mergo prin
la biblioteca univ. din Cernaut. Scr.: Die Lippo- stil panii la oval si prin acesta pana la oosfera.
waner Kolonien in der Bukowina. Wien, 1885; In tubul polinic se gasesce celula fecundanta
Statistik des Herzogtums Bukowina. Wien,1889; barbateasca sau anterozoidul, fara cili (la An-

Rusia.

Poleire,

Erwerbung der Bukowina durch sterreich. Cernaut, 1889, etc.

Pole! 9i Lel, dupa mito!. slaveana doi gemeni,
baiat 5i fata, fiii deitei Lado ; se identifica' ca

giosperme), ori ciliat (Gingkoacee, Cycadee), caro

se unesce cu oosfera, o fecundeazii, faandu-se

astfel oul, apoi embrionul. La Angiosperme un
al doilea anterozoid din tubul polinic se unesce

Castor si Pollux. Dupa alt mit Lado a avut cu un nucleu din sacul embrionar; din acest
trei prunci, pe Lel (Eros), pe Did (Anteros) $i nucleu fecundat se desvoalt apoi albumenul.
Polel (Hymen).
Polemarchos, titlu ce Il avea al 111-lea archon

[S. $t. R.]

Polenta, (ital) m'mliga, nutremsntul prinin Athena, care totodata era si primal general. cipal al teranului roman i italian, preparata din
Polemica, lupta de idei, in politica, sciinta sau faina de cucuruz (porumb) fearta in e.t.a cu sane
In literatura. P. este un puternic indenin pentru pana la o anumit consisten* Se miincii cu
cautarea si scoaterea la lamina a adeviirului. lapte si cu branz, inlocuind panea. (v. MamaScanteia adeviirului iase adeseori din conflictul liga si Malaiu.)
[M. B.]

ideilor; si in aceasta st folosul P.-ei. &hit ei

este, ca aprinde pasiunile si da nascere la felurite invective si persecutari. Importanta P.-ei
atirna dela valoalea chestiunilor ei. In istorie
stint renumite P.-ele religioase intro crestini si
filosofii neoplatonici, cari au contribuit malt la
intemeiarea crestinismului ; P.-ele intro resariteui i apuseni, cari adusera desbinarea color
dou biserici si pentru noi alungarea cartilor

Poli , v. si Poly .

Polialit, mineral, sulfat de magnesiu, de calciu

si de potasiu hidratat, monoclin, formeaza regiunea P. a zacamintelor de saruri potasice dela

Stassfurt ; se mai gasesce la Stebnik in Galitia, etc.
Polianthes L., (botan.) gen monotipic din fam.

Amaryllideae, trib. Agaveae. Unica specie P.

tuberosa L. este o planta erbacee peren originarl din Mexico, se cultiva deja de mult prin

literilor latine si influenta slavona; in evul media, gradinile din Ainerica, Asia si Europa din causa
P. filosofica intre Realisti si Nominalisti ; in thnpul tlorilor sale frumoase si placut mirositoare. In

www.dacoromanica.ro

632

Policandru

Polon.

partile noastre se cultiva aceasta planta si este tiva i discretionara, intrucat cauta sa impiecunoscuta de poporul nostru sub numirile de dice fikl, nu sa-1. astepte, i intrucht trebue
Chiparoase, Tiparoase, etc. [Z.C.P.] sa aiba libertate de apreciare. P. administrativet
vegheaa la mentinerea ordinei publice; cea juPolicandru, v. Candelabru.
Policarp Sf., parinte apostolic, invkacelul Sf. diciarti urmaresce faptele penale ce P. adm. nu
Ioan evang. EA episcop in Smirna, unde a suferit le-a putut impiedeca. Distinctiunea intre aceste
martiriu cam la 167. Amintirea lui P. o ser- don P.-ii e moderna. P. adm. poate fi: politia,
beaza biserica rom. in 23 Febr., iar cea latina sanitard (v. Igiena), comercialet,municipalet, ruIn 26 hm. Dela el au remas cateva epistole de raid, etc., dup scopul ce-si propune. P. o exercuprins religios, can se afla publicate la Migne, cita : fiecare ministru, prefectii de judete si orase,
[im.] comisarii de politie, primarii, etc.
Patr. gr. t. V, pp. 1005 seqq.
Polichinell,ital.Pulcinella (din pulcino = puisor),
Politica, luata in intelesul larg, care i-se di
persoana comica, introdus in comedia acll acestui cuvant, este totalitatea regulelor, cari
populara italiana de neapolitanul Silvio Fiorello trebue s dirige purtarea guvernelor in raporIn sed. XVI; trecut la Francezi sub numele turile lor cu cetatenii i cu celelalte state. Dupl
de P., la Englezi de Punchinella sau Punch, unii scriitori, P. este in acelas titnp o putere,
la Germani ii corespunde Hantrwurst. In Italia o sciinta i o arta. (v. Stat.).
are si alte numiri: Meo Patacca, Marco Pape,
Politura, lustruire, poleire (v. ac.).
Polizu, Gheorghe A., Dr., membru onor. al
Sitonio, g. a. Ca gi Arlechin, P. isi trage origines dela Buceo, Macolla i alti glumeti ms- Acad. rom., fost prof. la scoala. apoi la faculcrici
vechilor Atellane (v. ac.), si are loe tatea de medicina, de anatomie, n urmn decan.
numai in farsele populare.
t 18 Oct. 1886. A tradus in rom.: Fisiologia de
Policiori, com. rur. in Rom., j. Buzu, compusii Budge (1861), a publicat apoi: Carticica altoiului
(1859), Prescurtare de anatomie descriptiva(1859).
Mica chirurgie (1859).

din 6 cit. cu 1710 loc. (Dict. geogr. 1892), 6 biserici si 1 scoala.

Polieleu, (grec) (Psalmi alefri), cantare bis.,
care se execut la serviciul Manecdrei in serbatori impratesci si ale sfintilor, precum si in
anumite Dumineci, ca in Dumineca Vamesului
si a Fariseuluie, a Fiului ratacit, a Lasatului
de carne( i Dumineca
Polinii, (botan.) don masse fonnate din toate

Mihail, autor dramatic,

pictor, musicant, n. 1846 in Bucuresci. Si-a
fcut studiile in Germania si apoi a imbratisat

cariera annelor, pe care insa a prasit-o in

scurtl vreme pentru a se ocupa en musica si

pictura. Ca pictor are tablourile: Pe termul marii,

prerniat la expositia din 1874, si Un militar din
grauntele de polen dintr'o antera a floarei de evul mediu. Ca musicant a compus ariile pentru
Orchidee sau Asclepiadee. La Orchidee cele doult poesiile lui Eminescu: Somnoroase paserelec
masse se continua Cu cate o prelungire, cau- Lasa-ti lumea ta uitata. Pentru teatru a bcris :

dicul (v. a.c.), pana la o gland de pe stil, xe- Lacramioare; Lizi; La 30 de ani; Judecata EA
tinaclul, inchisa si ea inteo punga, bursicula osanda. Cf. Rosetti, Dictionarul coutimporanilor.
Pollinia Trin., (botan.) gen din fain. Grami(v. ac.). Lichidul consistent produs de retinaclu

unesce eapetele caudiculelor, si fiind si lipicios, neae, trib. Andropogoueae, cuprinde vr'o 25 specii
P.-le se prind astfel de spinarea insectelor, cari de frumoase ierburi cu panicule terminale, dile transporta la alte flori.
stribuite prin Asia, Africa si Australia tropicala
[S. St. R.]
Polinisatiune, (botan.) urtul din actele fecun- si subtropicala. Acest gen se divide in sectiunile:
datiunei; consta in transportul polenului dintr'o Eulalia gi Leptatherum. -Cruel specii se cultiva
floare pana la stigmatul aceleiasi flori sau al ca plante decorative.
[Z. C P.]
alteia din aceasi specie ; la gymnospeime polenul
Pollione, orator, poet si ist, roman, partisan
trebue sa ajung la ovni in camera polinica. P. al lui Cesar si, prin infiuenta si averea sa, patron

se indeplinesce de factori diversi, cari favori- al scriitorilor. Virgiliu, caruia i-a mantuit pa-

seaza allogamia (v. ac.): vantul (v. Anemophile), trimoniul, Il serbatoresce in ecloga a 4. P. a
insectele (v. Entomophile), melcii (plante mala- infiintat in Roma prima biblioteca. I scris discursuri, tragedfi i epigrame; Istoria resboaielor
cofile), paserile (plante ornitofile).
[S. St. R.]

Politi, numele unui fel de calugari daci. Ei civile in 27 carti; irisa n'au remas deck fragnu mancau carne si traiau In celibat. Pare ca mente.
se dedeau i la nirvana lui Buddha, chi PumPollux la Romani, Polydeukes la Greci, v.

poniu Mela ne dice ca unii Geti, firesce cei ntai Dioscurii i Castor.
fanatici, cred ca per, dar ea aceasta ar fi mai Pollux, (cosmografie), o stea importanta din
bine decat a bit Asta e totul ce scim despre constelatiunea Gemenii, cornpusa din Castor si
aceast curioasa institutmne. Asemenea calugri P., ca stele de marimea anttliu si altele secunerau insii in fiinta la toate popoarele trace sub dare. Coloarea lui P. e galbuie ; lumina ne vine
numirea de Ctis ti. (Xenopol, 1st. Romanilor. dela P. cam in 57 ani.
Iasi, 1888, I, 101.)
Polo, Marco, calkor renumit, n. pe la 1254
In Venetia, se duse en tatal sea Niccolo P. in
Polita, v. Cambia.
Politeta, modul de a observa atat in conver- 1271 la chanul tatar Cublai in China si se insatie cat si in purtare deprinderile persoanelor toarse la 1295. t 1323 in Venetia.
bine crescute si a se conforma lor. Cand P. se
Polog sau Porlog, se 111.1MeSCE, cositura de
conforma cu usul lurnii, devine urbanitate.
iarba sau manunchii de cereale secerate, lsate
Politia, este partea puterii publice, executive, intinse pentru uscare rapida.
insarcinata cu apkarea persoanelor i lucrurilor,
P01011, popor slav, (Levi, Polacy), Cu aproape
contra relelor ce prudenta uman le poate im- 15 mil. sufl., apartine grupului estic al Slavilor
piedeca san slbi in efectele lor. P. e prevenlocuiesce in Rusia, Austria si Prusia.

www.dacoromanica.ro

Polond

Polonia.

633

Polo* literatura, cea mai insemnatd intre Istoria. Intemeietorul statului polon se dice
literaturile slave, dar 0 cea mai pufin original cd ar fi fost un Oran Piast din Kruswiz, pe
in veacurile trecute, pFntru ca Polonii fiind ca- la 840 d. Chr.; in realitate statul P. s'a intotolici si avnd o educaffune clasic, literatura lor meiat prin preponderenfa tribului P.-ilor (Les'a desvoltat sub infiuenfa limboi latine si litera- chi) asupra celorlalte triburi. Micislav, al paturei antice clasice. Ostrowski o imparte in troj trulea Piast dupd legendd, se supuse imp6ratului
mari perioade: perioada cdlugrilor, dela Martin german (963) $i Ii plti tribut. El se botezh la
Gallus (1110) Find la cronicarul Stanislas Orze- 965 si episcopatul Posen fa intemeiat de preofi
chowski 1543. Scrierile acestei perioade, toate in germani. Urmasul s6u Boleslav I cel Inditznef
1. latind, sant imnuri religioase, crouice i lucr- (992-1025) cuceri Danzig, Cracovia, Polonia
rile calugdrilor, prin cari au fcut cunoscut tot ce
se putea sc atuuci din literatura latind, si cirri au
exercitat multa influenfd asupra literaturei posterioare. In aceast perioadd Casimir cel Mare a infiinfat universitatea dela Cracovia, cea mai veche
In nordul Europei, pi I. Dlugos a saris Historia po-

mica si Silesia, iar dup moartea lui Otto III

seal. XVI., sub domnia celor doi Sigismundi, se

aseamend cu secl. XVII al literaturei franceze.
Operele poefilor Kochanowski, Grochawki, Janitius, Saymonovicz, ale istoricilor Karnkowski,
Cromer, Strikowski, Bielski, ale filosofilor 5i teologilor Gornicki, Skarga, Herburt, a. a., servesc
de modele literare clasice pi-in puritatea, eleganfa si armonia limbei. In secl. XVII si XVIII,

seu cal mai mare Boleslav II (1058-1.81) caceni

nvlf in Germania, cucerf Lusacia (1002) si

Boemia (1003). Henric II ii recunosca indepen-

del*, iar la sfir$itul viefii lu titlul de rage

(1025). Fiul sea Micislav 11 (1025-34) fa atacat

de Rusi, de Danezi si de Unguri, patrunse in

lonica. A doua e perioada cavalerilo r, epoca Gerinania, dar trebuf sd recunoascd supremafia
de aur a literaturei, dela I. Kochanowski (1550) germanii (1032). Casimir I, fiul seu (1034-58)
pfind la Niemcevicz (1800). In aceastd perioadd av necontenite resboaie i pierden, dar fiul
Kiew si se incoronh cu pompd ca rae. Fratele

sea Vladislav I (1081-1102) prdsi titlul de

rege si purth lupte cu fiii sal, cari la rnoarte

impArfira statul fiilor lor. Acestia incep lupte

interne si Frederic I Barbarossa intervine in
Polonia. De atunci s'a pierdut Silesia si a inceput instrinarea Pomeraniei. Atunci s'au stabilit pe coastele Balticei cavalerii teutoni, cari
aveau s intemeieze Prusia rivald cu Polonia.
In feard se stabilira Germani, parfi din ea furl
luate de statele veeine, limit Polonia pdrea a
avea soartea Silesiei, cdnd un print, Vladistav
Lokietelf (1306-33), se intdri in Cracovia si
cacen i feara bucata cu bucata. In 1320 isi puse

mai pufin insemnate, se disting poefi ca satiricul Opalinski, pedagogul Konarschi, istoricul
$i poetul lirio Naruskewicz, dramaticul Bogulawki, s. a., si In felurite genuri literare Stanislas Potocki, Czartoryski, d-na Kowalska si
geniul universal Niemcewicz. Perioada a treia,
numit a poporului sau a renascerii, cuprinde
sec'. XIX pand asfadi, si se distinge prin studii coroana de rage cu invoirea papei

si o lasd fiului

filologice, literare 5i istorice relative la Polonia, seu Casimir ce! Mare (1333-70). Lash Boemiei
prin pardsirea imitaffunii clasicisrnului si prin Silesia si cavalerilor Pomerelia, cuceri Ins dela

reinoirea literaturei dupd geniul nafiunii si al

poesiei poporane poloneze

Rusi

Galifia $i Lodomeria. Faca un codice de

dupd modelul ma- legi dupd obiceiurile provinciilor (1368), interilor scfiitori moderni ai Europei. Aceast pe- mai universitatea din Cracovia.
rioadd incepe cu Woroniz si Brdzinski (1800-20)
Cu Casimir se stinse familia Piast si coroana
si e continuat in mod glorios p1-in Adam Mi- treca la fiul fetei lui Casimir. Ludovic, regale
chiewicz, Bogdan Zaleski (1824-50) si adi prin Ungariei, care fusese recunoscut de Poloni in
Sienkiewicz, autorul celebrului roman Quo vadis. 1355. Ludovic (1370-82), neaviind fi si voind a
Afard de acestea sant de insemnat poefi ca asigura tronul Poloniei fetei sale Hedviga, acordd
Bernatovicz, Karpinski, Slowacki, Ostrowski, privilegii nobililor (Szlachta): scutirea de conChodzko, Czaykowski, erudifi ca Czacki, Kol- tribufii aproape cu totul, guvernatorii provinciilor sd fie alesi dintre cei nascufi in ea. Hedlovtay, Felinski, $. a. (Lim ba P. v. Slavice, lim
Poloneza, (franc. Polonaioe, ital. Polacca), viga se cdsdtori cu Tagello, marele principe din
nume dat unui dans national polon, mai mult Lituania, numit la botez Vladislav 11 (1386). Cu
si

o specie de defilare in pareche, de un caracter unirea Lituaniei P. luh un mare avnt. Rusia
nobil 5i mar* originea acestui dans pare a fi Rogie fa alipitd in 1387, Podolia in 1431, orchiar defilarea nobilimei poloneze la incoronarea dinal german invins ca desavirsire la Tannenberg (1410). In interior nobilii primird mari priregelui Enric de Anjou (1574).
[T. C.]
Polonia, prov, rus. cu titlu de regat, 127,319 km2. vilegii, desp'agubiri pentru resboaiele interne,
cu 9.455,943 loc. (1897); ses roditor udat de plata pentru resboaiele din Mara, inch-A puterea
Vistula si afluentii sifii Bug, Pilifa, etc.; un pd- statului cdda in Manila lor. In diet orasele
trar din teritoriu o acoperit cu paduri, lacuri si n'aveau representanfi, cdci orasele erau pline
balfi. Loc. se bcupd cu agricultura, inineritul de de strami. Regale cauta sa resiste nobililor, dar
carbuni, fier, calamina. Industrie de !find, bumbac, dad fa s recomande pe fiul seu, nobilii sfazahr, fier, oleiu, stearina, piei. COM erciul e siara cu sabiile in dieta actul de recunoascere,
In manila Ovreilor. Populaffunea se compune din
700/5 Poloni, 5/e
13.52/5 Ovrei, 5.54 Germani, 50/5 Litvani. In P. sant 19 gimnasii $1 o universitate (in Varsovia), cu Mate acestea 4/5 ale po-

si regale se supuse Fiul set]. Vladislav 111 (1434

pdria 1444), ales rege si al Ungariei (1440) prin

staruinfa papei, incepa resboin cu Turcii

gas' sfirsit la Varna (1444) Fi-atete seu Capulafinnii nu sciu nici ceff nici serie. In fruntea simir IV (1444-92), primi coroana cu marginiri
ferii st guvernatorul general in Varsovia; feara si mai mari. El supuse Prusia vestica si impuse
e imparfit in 10 guvernamente 0 85 districte. cavalerilor supremafia sa asupra Prusiei estice.
Fu sal loan I Albert (1492-1501), Alexandra
Capit. Varsovia.

www.dacoromanica.ro

634

Polonia.

(1501-1506), Sigismund I (1506-48), pierdura

parte din domeniile regale si dreptul de a decide asupra resboiului. Sigismund invinse pe
Rusi la Orsza (1514), pe Tiitari la Wisniowiez
(1512) si respinse pe magistral Albert, care incerca s recucereasca Prusiavestia. Sigismund II

purt victorii stralucite asupra Turcilor la Lemberg (1675) si Viena (1683), dar fiul su Iacob

nu puta fi ales, ci se alese rege electoral de

Saxonia, Frederic August.

August 11 (1697-1733), cOstiga Podolia prin
paces dela Carlovitz (1699), dar intrind in resAugust (1548-72), fiul i urmaaul lui Sigismund I, boiul nordic, f biitut de Carol XII ai nevoit a
a cautat sa mgreasca puterea regall si s uneasca renunta la P.-ia prin pacea dela Altranstadt

provinciile statului prin Uniunea dela Lu blin (1706). In urma infringerii dela Pultava load,
(1569). Sub el P.-ia atinse culmea intinderii, pe armatele rusesci $i saxone alungara pe Stanislav
suprafata de 940,000 km'. lush puterea no- Leczinski si acluser din nou rage pe August.
bililor resat atitt de mult, incat P.-ia fit in El planuia si mareascii puterea regala, 5i spre
urma o republica oligarchic* iar la neintelege- a fi lasat in liniste, dete tinuturi Rusiei, Prusiei
rile politice se adaugara neintelegerile religioase, si Austriei. Dar el mini in 1733 si partidele in
caci reforma castiga in P.-ia multi partisani. favoarea lui Stanislav Liczinski si in favoarea
La moartea lui Sigismund (1572) tronul deven fiului lui August cautarti ajutor la straini. Francia
electiv si se stabilira principii in pacta con venta, sustin pe Stanislav, Rusia si Austria pe August.
pe care trebuia s'A jure regale c le va respecta In urma resboiului de succesiune, des Fransi cari sunau, ca regale nu poate pune imposite cazii invinsera pe Austriaci, August remase rage
MIA invoirea dietei, nici declara resboiu sau in- (1733-1763). El dete Curlanda Rusiei $i in
cheia pace. La alegerea regelui erau convocati resboiul de 7 ani se artit ca total neputincios*
toti nobilii poloni, cari incepura a-$i vinde votul a aptira neutralitatea P.-iei. La moartea lui se
pe bani sau pe foloase. Primul rege ales Henric alese prin intrigile Rusiei Stanislav Poniatovski
de Anjou (1573-74) promise a constru o flota (1764-961, cel din urtna rege al P.-iei.

cu bani francezi, sa aduca in contra Rusilor

4000 soldati francezi, sA primeasca din Francia

o mare suma de bani anual. Henric parasi P.-ia
dupa 4 luni dela incoronare. Dupa mai multa intardiere dieta alese pe Stefan Btory (1575-86),
principele Transilvaniei. El purtit lupte strata-

Rusii intervenira indatti ca armata i exilara

in Siberia pe cei cari voiau sit desfiinteze fiber= veto si s propuna miisuri contra disi-

dentilor. Cu sprijinul Franciei si Austriei se faca

confederatiune la Bar (1768) pentru aprarea
catolicismului. Senatul P. cera ajutor dela Rusi,
cite ca Prusia, invinse cu desavirsire pe Rusi, cari intrara si risipira pe confederati Turcii luara
cacen i Polozk $i Livonia ca Riga, dar nu isbuti aptirarea P.-iei, dar fura invinsi. Rusia, Prusia si

sa umileasca trufia nobililor. Non rege fa ales Austria se invoira atunci la prima impartire a
Sigismund III (1587-1632), fiul regelui loan din
Svedia. O alta partida alesese pe Maximilian de
Austria si resboiul civil incep. Sigismund persecuta pe reformati $i dete iesuitilor conducerea
statului. Voind sa supuna Svedia si s catoliciseze Moscovia, incept' lupte nenorocite. Invins de
Gustav Adolf pierd Livonia ai o parte din Prusia.

Fiul su Vladislav IV (1632-48), fa ales, dar

noincrederea nobililor era atfit de mare Inca

impuserti sa nu aiba alte trupe decal o garda
de onoare de 1200 oameni. Lui ii urmit fratele

silu Than Casimir (1648.69), mai inainte iesuit

P.-iei (1772). Rusia Wit Lituania, Austria Galitia

estica $i Vladimir, Prusia lutt Prusia vestica fara
Danzig si Thorn. Dieta recunosca aceste cesiuni.

Aceasta nenorocire destept spiritele pi le fad'

accesibile la propuneri de reforma. In 1791 se
primi o noul constitutie, prin care se desfiintit
liberum veto $i dreptul de confederatiune. Monarchia f declarata ereditara. Insa cativa nobili
cerurd ajutor dela Rusi. Des Kosciusko repurtit
la Dubienka o victoria renumita, Poniatovski se
supuse, ai atunci Prusia spre a nu lasa Rusiei
intreaga P.-ie, ocupa P.-ia mare Cu Danzig, pe

$i cardinal. Sub el se revoltara Cazacii (cu Hmel- and Rusia luit 250,000 km2. (1793). Patriotii, in
niski) i Tatarii, cari uniti ca Rusii piitrunsera cap ca Kosciusko $i altii, resculara poporul

In P.-ia liana la Lemberg (1654). Atacat de Carol incepura lupta, dar neintelegerile dintre radiGustav, pe care nu voia a-1 recunoasce, el pierdit cali $i aristocrati, cari nu voiau s audit de li-

P.-la mare si mica, precum ai orasele Varsovia berarea teranilor, micsora entusiasmul national
si Cracovia, fa invins de Svedezii aliafi cu Bran- in fata armatelor covirsitoare ale Rusiei, Prusiei,
denburghezii la Varsovia (1656) si numai inter- si de aceasta data si ale Austriei. La Maciejoventiunea Austriei soap. P. de impartire, desi wice (10 Oct. 1794), cu pierderea luptei $i ca

prin p.acea dela Wehlau (1657) renunta la su- caderea lui Kosciusko in manila Rusiei, incet
prematia asupra Prusiei orientale, prin pacea P.-ia de a mai fi un stat. In Ian. 1796 se faca
dela Oliva (1660) pardsia Livonia, iar prin pacea a treia imprtire a P.-iei. Prusia lutt Varsovia
dela Andrusov (1667) cedti Rusiei Smolensk, (38,000 km2.), Austria Cracovia (46,000 kin2.) 5i
Siewierz i Cernigov. In interior situatia era mai Rusia Lituania (120,000 km2.).

rea, liberum veto (v. ac.) permitea fiecarui uobil

Multi Poloni se refugiard' in Francia, ea al
sa anuleze hotaririle dietei, iar dreptul de con- carui ajutor sperau sa restabileasca statul lor.
federatiuneg, prin care majoritatea sau minori- Napoleon, in adevbr, dupa pacea dela Tilsit (1807)
tatea cauta sa irnpuna parerea sa adversarilor, formit din Polonia prusiana marele ducat Vardaces la resboiu civil. loan Casimir se retrase sovia, pe care il dete regelui Saxoniei si la care
intr'o manastire in Francia $i urtn resboiu mai adaugit in 1809 Galitia vestica impreuna cu
intre partide pan ce fu recunoscut Mihail Vis- Cracovia luate dela Austria. In 1812 o confeniowiecki (1669-73). Atacat de Tatari i Turci, deratiune decretit restabilirea P.-iei, pe care ins
cu toata vitejia lui loan Sobieski, incheie cu zadamici nimicirea marei arinate 5i nenoroTurcii o pace umilitoare, prin care pierde Ca- cirea lui Napoleon. Congresal din Viena faca o
inenita si Podolia. loan Sobieski (1679-96), re- a patra impartire a P.-iei (1815). Prusia prim

www.dacoromanica.ro

Polovraci

Polygamia

635

Prusia vesting si Posen, Austria prim1 Galitia, femei cu mai multi barbati deodata. S'a afiat a

iar restul cu numele de regatul P.-ieigcM fi in us la popoarele de pe insula Ceylon, apoi

Rusiei. Alexandra promise a da P.-iei o consti- in Estindia, mai cu sama la grumnile Toda si

tutie. Aces constitutie era imitata dap(' cea fran- Nair, apoi in Tibet, la Eschimosi i Aleuti; printre
ceza din 1814 si P.-ia se bucurd de o semi-inde- vechii locuitori lane'. Orinoco si la vechii Briti.

pendenta in timpul lui Alexandra. La moartea

lui (1825) se arifitari nemultamiri, cari in 1830
provocara o mare revolutiune. Tarul Nicolae I
trimise armate numeroase contra lor, Polonii se
luptara IDA cu desperare, invinsera pe Diebici
In mai multe lupte, in cele din urma fura in-

E un fel de comunism si la unele grupuri din

Tibet si Ceylon, fratii din aceasi familie au o
singurd nevastit. Dreptul de alegere 11 are cel
mai btran. v. i Polygamia.
[Pl.]
Polyandrie, (botan.) v. Androceu.

Polyarchia, (grec.) doinnia celor mai multi

vinsi de Paskevici, care cuprinse Varsovia (1831). inteun stat, contr. monarchia.
Constitutia f. desfiintata i P.-ia alipit la restul
Polyartrita reumatick v. Rheumatismul ar-

Rusiei. In P.-ia prusiana, in Cracovia, s'au Meat ticulat acut.

necontenite rescoale, dar n'au isbntit nici In 1836,
Polyaxonia, (zool.) v. Centrostigma.
nici n 1848. In Rusia cea din urmi rescoala din
Polybazit, mineral din grupa sulfului, format
1863 a fost mai malt fapta unei societati secrete, din sulfura de argint si antimoniu, care mai
care ucidea in secret pe inimicii P.-iei, aduna contine urme de fier, cupru si zinc.
cete mici prin !Mud i ataca trupe rusesci putin
Polybios, istoric de rename in timpul antic
nurneroase, dar n'av urmari serioase. 0 inter- (204-122). A petrecut mult timp in Roma, unde
venire a Angliei, Franciei i Austriei f respinsa a scris o istorie universala in 40 vol.; dei era
de Rusia si Polonii lsati in propriile lor forte elin, totusi si-a scris opul s'tt in spiritul, ca
nu se putur sustine. Guvernal rum; ca sd se- Roma e doainna lumei. L-a insotit pe Scipio in
pare clasele poloneze, exilit pe nobilii compro- Africa, unde a fost present la darimarea Carmisi in Siberia, iar mosiile lor confiscate flied' tagenei.
impartite la terani. P.-ia f impartitd in 10 guPolycarpia, (botan.) v. Monocarpia.
vernii, bimba i legislatia ruseasc impusa in
Polychaeta, (zool.) ordin din clasa viermilor
scoale si in administratie. Numai in Galitia Po- inelati. v. Chaetopoda.
lonii au inseinnatate politica, insemnatate, care
Polychroit, v. Crocus.
decide politics austriaca, insa cea mai mare inPolychromie, (grec.) pestrititura; decorarea
sernnate numerica o au in Rusia si cea mai monumentelor architectonice si de sculpturd cu
mare putero econornicd o au in Germania, ande colori pestrite.
nu numai nu se germaniseaza, ci poloniseazd pe
Polychromografla, (grec) arta de a se put
Germani cu toate ajutoarele date de imperin co- tipari cu mai multe colori in acelasi fillip. Se
lonisarii germane.
poate obtine 5i in tipografie ca si in litografie.
[I. S. F.]
Polovracl, com. rur. in Rom., j. Gorj, cu o
Polycotiledoane, v. Cotiledon, Cotiledonat.
mandstire veche de calugdri, fundata la 1633. Polycythaemia,(med.) inmultirea globulilor rosii
In apropiere de mituastire (veo 25 minute) pe In ship ; contrarul dela Oligocythaemia.
valea Oltetului se gasesce pestera (grotta) nu- Polydactylia, monstruositate simpld, heiniteria
mita a lui Pahomie, in Peatra Oltetului sau relativa la augmentatiunea numerica a degetelor
Peatra Manastirei. Gura pesterei este de 8.5/6 m. (clasificatiunea lui Geoffroy Saint-Hilaire) in
Lungimea preste 400 in. Stalactiti i stalagmiti contralicere cu ectrodactylia (absenta de dede ate 1-1.5 m., apoi coloane de 1 m. grosime. gete). Rar este supradactilia mai mare de un
Pe villa' Petrei Oltetului se Oa asa numitul deget; mai frecuent e policele, apoi auriculorul
Oborul Jidovilore cu cirnitere preistorice in Po- In dublu exemplar, in diferite stri de desvoltare.
iana lui Padesg.
Polydeukes la Greci, Pollux la Romani, v.
[I. M.]

Polska, nume dat in tenle scandinave unui Dioscurii.

Polydlpsia, e o sete exagerata, co se observ
dans analog prin caracter cu poloneza (v. ac.).
Un exempla celebru de astfel de dans e asa atat la diabetul zaharat, cat si la diabetul insipid
numita Neckens P., a carel melodie A. Thomas sau polyuric. Cantitatea do apa beut se poate
ridica pana la 20-30 litruri pe 4i. (V. I.]
a introdus-o in opera sa Hamlet,.
[T. C.]
Polydium, larva viermilor Nemertina (v. ac.).
Poltava, (Pultava), guvernament In Rusia
Polydoros, sculptor grec In evul antic, elevul
mica, 49,896 km1. cu 2.794,727 loc. (1897); ses
foarte roditor. Capitala P. are 53,060 loc.; aci scoalei din Rhodos. Impreuna cu Agesandros si
a invins Petru cel Mare pe Carol XII al Svediei Athenodoros au facut grupa Laoconilor ( Laocoon),
la 8 Iulie 1709. In amintirea acelei invingeri care s'a aflat in termele lui Titus din Roma, afii
s'a ridicat un monument.
8 in museul vaticanului.
Polyedru, (geom.) corp geometric in colturi,
Poltron, neologism frantuzesc sinonim cu fri cos.
Deosebirea intro P. si las e, ca cel dintaiu nu marginit de fete plane.
asteapta atacul, fuge; acest din urina nu se ap6r1

si se da inapoi.

Polyembrionia, (botan.) v. Embrion.

Polyemia, (med.) v. Plethora.

Polygala, (botan.) planta numit rom. Iarba

PolunosnitA, serviciul divin de miaza-noapte.
Polutiune, emisiune involuntara de sperma.
laptelui.
Polygame, (botan.) plante cari poartd in acelasi
Poly, (grec) = malt.
Polyaestesia, (med.) simptom in decursul ta- timp fiori hermafrodite si unisexuate (v. si Hebesului, care se manifesta prin aceea, ea pa- terogam, Homogam).

cientii simtesc dupla sau si mai Iliumltit chiar Polygam la (Polyg(nia) faptul de a av mai multe
si numai o simpla atingere sau impunstura. neveste legitime. Coranul permite acest lucru.
Polyandrla, (grec) forma de convetuire a unei Motive de ordin moral si soilage au determinat

www.dacoromanica.ro

636

Polyglot

Polypi.

condamnarea acestei institutii, care degradi fe- o musts' cantareat ; leita cntrilor pentm comeia si slbesce puterea omului. In Europa numai remoniile divine.

Turcii skit poligami, dar si la ei P. tinde

dispara din motive economice. In statele

derne P. nu e permis, codurile organisnd si
ap6rand numai monogamia. Biserica cretina e
In acest sens. Dupa legiuirile Romaniei acel
care fiind castitorit legitim, mai inainte de desfacerea primei casatorfi prin moarte sau divort, contracteazd o noua casiitorie, comite delictul de bigamie care, dup codul penal roman,
se pedepsesce cu cinci ani inchisoare corectiopaid. Acest fapt, pana la 1874, era considerat
ca crima, si se judeca de curtile cu jurati. Se
pedepsesce, tot cu cinci ani, i acel care nefiind
casatorit, se casatoresce cu o persoan pe care
o scia c e casatorita (art 271 cod. pen. rom.).

Polykleitos, pictor grec, era magistrul scoalei

din Pelopones. A fost primul, care a cioplit

statue de atleti. Productele mai remarcabile ale

daltei lui P. au fost statua Iunonei din aur si

fildes, atletii: Diadumenu.s 5i Doryphoros si alto

multe statue. Statua din urma s'a numit de

Kanonc.

Polykrates, tiran in insula Samos, de uncle

alungnd pe Geomori si pe doi frati ai sei a

remas singur domnitor. Pe timpul domniei lui P.

insula Samos era una dintre cele mai puternice
insule in Marea Egeica. A fost ucis de satrapul
persian Oroetes in Magnesia (522 a. Chr.).
Polylemma, (grec. ; lat.: Syllogismus multicornis), un silogism facut din premise disjunc-

tive in forma unei dileme, dar in care premisa

[Scri ban.]
v. f3i Polyandria.
Polyglot, (grec) cunosator de mai multe limbi; majora contine mai mult decat dou6 disjunctiuni.
cel ce vorbesce sau serie in mai multe limbi. Polymastia, numk abnorm de tite. v. Mamma.
Polygnotos, pictor grec, impreuna cu Mikon
si Panoinos a pictat Stoa Poikile din Athena,

apoi templul din Delphi si templul Minervei dio

Platea. A fost in prietenie cu Kimon, bunaoara
ca Phidias cu Perikles.
Polygonaceae, (botan.) fam. de plante dicotyle
monochlamydeae cu foile ochreate si sem6nta
erecta cu albumen fainos. Cuprinde vr'o 60 specii
respandite pe intreaga suprafata globului (preponderant temperate) $i distribuite in urmatoarele

Polymathie, (grec) eruditiune vasta.

Polymelia, (grec) v. Plethomelia.

Polymer, ( grec) v. Isomer si Heteromorfism.

Polymeria, insusirea corpurilor cari desf se

deosebesc prin numrul atomilor elementelor ce

intra in constitutia lor, totusi compositia procentica remane intotdeuna aceeasi.

Polymnia, v. Polyhymnia.
Polymorphism, proprietatea ce o au unele cor-

puri de a cristalisa in mai multe sisteme.

triburi: I. Erigoneae, II. Kbenigiae, III. CocPolyneikes, lat. Polynices, (mitol.) fiul lui
colobeae i 1V. Triplarideae (toate aceste fru- Oedipus cu Iokaste, fratele lui Eteokles, care
tescente sau sufrutescente americane), apoi V. I-a alungat din Theba. Adrastos, ca sa readuca

Eupolygoneae (cu genuri remarcabile Polygonum pe P. pe tron, a pornit resboiul color 7 in contra

$i Fagopyrum) $i VI. Rumiceae (cu glraurile cetatii Theba, iar P. cade in lupt dimpreuna
Rheum, Oxyria, .Rumex, Emex). Genul Rheum cu fratele s6u.
are important medicinala, Fagopyrum alimenPolynesia, totalitatea insulelor din Oceanul
tara; un ele specii de .Rumex ca legume. [A. Pr.]

Pacific. v. Oceania.

Polynom, (matem.) mOrime compusi din mai

Polygonatum Adans., (botan.) gen din fam.
Liliaceae, trib. Polygonateae, cuprinde plante multi membri impreunati prin semnul sau
Polyopia, vedere multipla; v. Diplopie, care
erbacee perene cu rhizomul orizontal sau repent ;
frunzele alterne, opuse sau verticilate snt ovale, e mai frecuenta dead P.
Polyotia, (med.) numire pentru existents a
lanceolate sau lineare; florile nutante sau pendule ; fructele bacce globuloase. Se cunosc vr'o dou6 scoici ale urechii pe aceeasi parte, una e
23 specii din acest gen, cari stint respandite prin de regula rudimentard.
Polyphagia, stare care consista in a mama
regiunile temperate ale emisferei boreale. In
partile noastre creso mai multe specii, dintre cari mutt; ea e phisiologica, cilnd e in raport cu nementionam: P. officinale All., numit popular : cesitatile organice ale individului si e un simptom
Coada cocosului, Cercelusi, Pecetea morbid in maladia numita pica sau bulemia.
[V. I.]
lui Solo ni
etc. P. latifolium Desf., P. verticillatum All., etc.
[Z. C. P.]
Polyphemos, (grec. )cu multe glasurie), in
Polygonum L., (botan.) gen de plante perene sau mitol. grec. un ciclop, fiul lui Poseidon ; a mincat

anuale din fam. P.-aceelor, tnb. Eupolygoneae 7 ostasi de ai lui Odysseos si cnd a voit s
cu nuci comprese sau 3-gone. Cuprinde vr'o malice si pe acesta, Odysseos 1-a imbkat si cu
150 specii respandite pe intreaga suprafata glo- un par aprins 1-a orbit.
bului. Dintre speciile mai frequente la noi rePolyphonia, (grec) in general ori ce anmarcatn : P. Bis torta L. narligat
zn o- samblu armonic, in care dou6 sau mai multe
durarc; P. aviculare L. troscotulg, o plant voci sau instrumente canta simultaneu produand
de pasuni; P. Persicaria L. arba rosi si sunete deosebite, prin opositie cu Omofonia,
P. Hydropiper L.*piperul de baltas ambele cntarea unei aceleia.si melodii de mai multe
adese si in semanaturi umede; P. Convolvulus L. voci in unison. Epitetul polifon sau polifonic,
iv01 bur ac, o planta volubil de tufiouri si P. se da ori carui instrument ce poate produce mai

viriparum L. din reg. alpina. P. orientale L., multe sunete in acelasi timp, ca orga, piano,
P. cuspidatum Sieb., P. sachalinense Schm. se armoniu, s. a., prin opositie cu orno fon care nu
cultiva ca plante decorative rustice; ultima a poate da dealt sunete succesive. Asemenea se
fost recomandata ca planta furajera.
[A. Pr.]
(lice si despre bucatile musicale serse pentru
[T. C.]
Polygynia, (botan.) floare cu rnai multe car- mai multe voci sau instrumente.
Polypi, fonnele fixe ale Coelenteratelor (v. ac.)
pele si stile, v. si Polygamia.
Polyhymnia sau Polymnia, dupa mitol. grec. in opositie cu formele libere, Medusele (v. ac.),

www.dacoromanica.ro

Polypodiacee

cari de multe ori nu sfint dedil polipi modificati

desfcuti de colonia fixI.

[I. P. Voitesti.]

Polypodiacee, (botan.) familie de Ferige, ca

sporangi cu inel vertical, necomplet. Numeroasele sale specii, aproape 3000, stlnt tropicale,
subtropicale, sau temperate, rar arborescente,
mai des ierboase. Ca triburi i genuri principale
snt: Gymnogrammee (g. Gymnogramme v. ac.),
Polypodiee, Pteridee, Aspleniee (g. Blechnum
v. ac., Asplenium v. ac., Athyrium v. ac.), Aspi-

Pomaci.

637

rioara cu menirea de a da aceste cunoscinte pi

abilitati. Absolventii cu diploma ai acestor pcoale

se numesc ingineri (v. ac.).

Polytheism, (grec.) credinta in existenta
multor Dumnedei si adorares acelora. P. este
caracteristica particulara a religiunilor naturale
p.1 preste tot a religiunilor pagine. Op. Monoteism (v. ac.).
[Pl.]
Polytrichum Dill., (botan.) gen de muschi A cro-

carpi, familia Polytrichacee, caracterisat prin

diee (g. Aspidium v. ac., Cystopteris v. ac.). frunze pe fata lor ventrala cu numeroase lamele
[S. $t. R.]

Polypodium L, (botan.) gen de Ferige, fam.

Polypodiacee, tribal Polypodiee; speciile sale,
preste 500, sfint caracterisate prin son %l indusiu, apezati pe dosul frunzei si pe nervurile
ei libere sau anastomosate. In Europa si in tenle romane cresce prin regiunea muntoasa pe

longitudinale verdi; capsula prismatica ca 4 pana

6 muchi, purtat de un pedicel (seta) lung; caliptra *usa. Dintre speciile sale, cari creso prin
paduri, la sesuri, mai des insd prin munti, citara
din teara: P. commune L., P. juniperinum Willd.,

P. formosum Hedw., etc.

[S. $t. R,]
Polyuria, o emisiune exagerat de urina. Ea
stanci. P. vulgare L., popular munit I arb se observa la inceputul nefritei interstitiale, la
diabetul zaharat, la azoturie, phosphaturie, dar
dulce.
[S. $t. R.]
Polyporacee, (botan.) fam. de ciuperci Basi- si ca maladie proprie (P. esen(iald sau diabetul
diontycete, caracterisat prin fruct carnes sau insipid), si e caracterisat prin polydipsie si polemnos, purtnd hymeniul pe paretii interni ai lyurie, ca o etnisiune de unna pana la 20 pi
unor tuburi, sau pe nisce adancaturi, ori cute. mai multi litri pe di. Causa acestei din arma
Principale trib.: Meruliee (genul Merulius v. ac.), trebue cautata in o lesiune a sistemului nervos
Polyporee (v. ac.), Fistulinee (g. Fistulina v. ac.), (comotie, hemorag,ie, inflamatiune sau tumoare
cerebral, hysterie). Cl. Bernard a produs P.
Boletee (g. Boletus v. ac.).
[S. $t. R.]
Polyporee, (botan.) trib din fam. Polyporacee, experimentald prin inteparea podipului ventricaracterisat prin fruct cu hytnenofor fortnat din culului al IV cerebral, punnd astfel in evidenta
tuburi contigui. Ca genuri mai principale Fomes influenta sistemului nervos. Tratamentul P.-ei
Fr., din speciile sale se prepara lasca (v. ac.); esentiale consta in: dieta azotoasa uscat, hyPolyporus (v. ac.), Polystietus Fr., Trametes Fr., droterapie, exercitii gimnastice si tnedicamente
antispasmodice (valeriana, opiu).
[V. Im.]
Daedalea Pers., Lenzites Fr.
[ S. $t. R.]
Polyxena, fata lui Priamos, regele Troiei
Polyporus Mich., (botan.) gen de Ciuperci, fam.
Polyporacee, trib. Polyporee, caracterisat prin a Bekabei; mireasa lui Achilleos; dupa caderea
fruct carnos si viscos. Principale specii, cari cresc Troiei sacrificat la mormantul mirelui.
Pom. Sub aceasta numire se inteleg, in anpe copaci in paduri: P. destructor Fr., P. squarnosus Fr., P frondosas Fr., P. ovinas Fr., s. a. titesa cu copaci, arborii fructiferi; fructele lor
se numescpoarne. Poamele se recolteaza san de
r
[s. $t.
Polyptychon, (grec) in vechime mai multe table pe poinii selbateci (ea smeura, afinele, coarnele)
de lema acoperite cu ceara, pe cari se seria, si sau mai ales se cultiva in grddini speciale, nucari aveau forma unei carti. Sita P. antice, cari mite de polla (in antites cu gradinile de ornament pi de zarzavat sau legume). Pomdritul
consista' din pepte tabie.
ne invata nnetodele cele mai raPolysarkia, desvoltare excesiva a tesutului (pomologia)
grasos. Tesutul grasos se acarnuleaza nu nuinai tionale de cultura a pomilor, precum alegerea
pregatirea terenului, semnatul 5i altoitul (v.
sub piele, dar si sub aponeurose, in muschi, sub
Pepinterd),
resaditul (transplantarea) in gradina
seroase, viscere, chiar singele confine o proportie
pomi pi toate ingrijirile ce trebuesc adminimai mare de grasime. Sin, cu obesitate (v. ac.); de
prin P. se intelege insa un grad mai excesiv de strate aici pana la terminarea recoltei, precum
modurile de conservare (pastrare) a poamelor,
obesitate.
[V. I.]
apoi i uscatul acestora sau transformares lor
Polysilabe, in gramatica cuvintele compuse din in lictar (magiun, povidla), vin pi ofet. Gradina
mai multe silabe, de coman preste trei silabe. de potni poate av diverse scopuri. Pentru ecoPolysindeton, Asindeton, figura de stil, cea nomia casnica cauta sh obtinem cele mai diverse
dintaiu acumuleaza conjunctiunile, cea din arma poame pentru intreg decursul anu.lui. Gradina
le omite sau reduce, pentru ca s produca vi- de pomi pitici (v. ac.) are in vedere productia
vacitatea in stil.
de poame deosebit de alese si lit mai emitid.
Polysintetic, (grec.) sintes (compunere) in- Gradina de poame pentru comercia are in vemultita.
dere o cultura extensiva, ea cauta a produce pe
Polystil, (grec) gen de architecturi cu mai extinderi mari cantitati cat mai considerabile de
multe seni de eoloane.
unul i acolas soiu de poame (calitate homogena)
Polystomum integerrimum, (zool.) vierme din s. e. mere, prune, nuci, p. a. Acesta e modal
ord. Trematodilor, lung 8-10 mm., traiesce in cel niai potrivit de productie pentru gradinile
corpul unor scoici si in vesicula urinar a dela teara departe de centre mari.
[A.. Pr.]
broascelor.
Pomaceae, (botan.) numire sinonima pentru
Polytechnic, este calificativul obicinuit pentru Rosaceae (v. ac.).
a nota suma de cunoscinte i abilitti necesare
Pomaoi se chiama Bulgarii, cari s'au Wat
la practicares feluritelor industrii i arte prac- musulmani, dar vorbesc anca limba lor. Coi mai
tice. P. sau P.-a se munesce i coala supe- multi locuiesc in districtul Meglen, in Macedonia.

www.dacoromanica.ro

638

Pomana

Pomana, (8lac) impartirea de mncari, de bani,

vestminte 5i alte de asemenea la saraci, in amintirea celor reposati.
Pomirit, un ram al economiei rurale. (v. Porn.)

Pom de staniu, precipitat arborescent, ce se

produce cand in o solutie de chlorur stanos se
introduc fire de zinc.
Pomeae, (botan.) trib, dupa alti autori familie
inrudita cu Rosaceele (v. ac.).
Pomenire, (slay) amintire, mai ales a celor
reposati, la sf. liturgie, la Mal parastasului, la
ingropaciuni.
Pomerania, (Potnnzern), prov. prus. Magri Bal-

Pompilin.

In care indata la intrare dam de in&lperea numit Atrium, care odinioari era acoperita, si lamina o primia printeo deschidlurri patrata in
acoperisnumit
prin aceasta cadea
ploaia intfun basen
compluvium'
asezat la centra numit imThorium. In jurul atriului erau 8 incaperi mai
mici cubicula. In locuintele bogatilor atrial era
mobilat cu mobile de natura decorativa, Maki,
candelabra, scaune, s. a. Aici se aduna familia
cu sclavii si libertii. Linga Atria era odaia seoperita numit tablinum; aici erau asezate imaginile stramosilor si biblioteca. Dupa tablinum
urmeaza peristylium, o incapere incungiurata

tica, 30,112 km2. cu 1.574,147 loc. (1895); la ca columue de stil ionic, intre aceste se Oa

sud-est are ceva dealuri, incolo e ses udat de odile destinate pentru membrii familiei, la mijloc

Odera si numeroase riuri Morale. Loc. se ocupd un basen numit piscina, care odinioara era ornat

jur imprejar cu diverse plantatiuni. v. si Hercu agricultura, economia de vita, navigatia

pescuitul; in P. se Oa o universitate (Greifs- culanum.
Pompejus Gnus, n. 106, orator popular foarte
wald) si numeroase scoale medii si poporale.
Capitals Stettin.

Pomerania noud, v. Britania mug..

Pomeranul, (Canis familiaris domesticus pomeranus), cane de casa din familia Canidelor,
ordinal Carnivoarelor, de marime mijlocie, pu-

iubit la Roma impreunii cu parintele si6u, ja parte

activa la resboiul social. Se distinge in Africa, si

In 76 este trimis ca proconsul in Espania. In

cursul anului 71 impreuna cu Crassus devine
consul. Pe la 66 inlocuiesce pe Luculus in resteruic, are urechi mici si stau in sus, bot as- boiul contra lui llditridat. In 60 formeaza imcutit, picioare scurte, coada lunga, (Aral des preuna ea Caesar si Crassus primal triumvirat.
luog, alb, galben, rosu, cenusiu, rar negru. P. La sfirsitul vietii se ceart cu
si in urma
este vioiu, foarte ascultator, bland, privighetor. invingerii dela Pharsalia, fugo
Caesar'
in Egipt uncle
v. si Cane.
este ucis (48).
PomArla, sward pentru invttura copiilor de
Pompieri, individi de a caror chiemare se tine
terani, infiintata pe mosia cu acest name, de totalitatea disposithlor necesare pentru localiproprietarul Anastase Basota (1838). F prima sarea si stingerea unui incendiu. Aceasta trebuie
scoal sateascl de sistem nou in Moldova.
sa se faca dupa anumite regale, ca heat se poate
POmi, (magh. Remetemeed), com. mica rom. ajutorul sa fie grabnic 5i pagubele sa se evite.
De aceea P. Mint de regula organisati, i aflame
in cott. Satmar (Ung.) cu 1418 loc.
Pomi de metal, figuri metalice, ce se obtin prin se deosebesc: 1) P. priva, la fabrici, teatro, etc.
depunerea unui metal in solutie asupra altuia 2) P. voluntari ori obligati (dela 18-40 ani) cari
solid. S. e. arborele lui Saturn, obtinut din fire siint constituiti in reuniurn i mint cei mai resde zinc, puse in o solutie de azotat de plumb. pilnditi in toate terile culte; 3) P. de profesiune,
Pomologia, schnta care se ocupa cu cultura cari n'au alta ocupatie si stint salarisati. In Ropomilor (v. ac.) si arbustilor fructiferi.
mania, Francia sfint si P. apartintori militiei.
Pomona, (mitol.) la Romani 46ta poainelor, Din acestia P. de profesiune si militari dint cei
sotia lui Vertumnus. (v. Ops.)
mai bine echipati si disciplinati. P. isi au nuPompa, masina pentru ridicat apa cu ajutorul mete dela pompd (tulumba), principalul lor inpresiunii atmosferice i hidraulice. V. Tulumba. strument. Poporal prin Ardeal se numesc si
Pompa, (lat) insemna la inceput festivitatile Focari. Un fel de organisatie de P. aflim si in
intownite cu splendoare si lux, pe cari Grecii vechime la Egipteni, apoi la Romani (impiir.
Rornanii le aranjau la dile mari de serbtoare, August), organisatia Ion moderna insa are un
s. e. la serbrile 4eilor, la jocurile publice, la con- trecut abia de doi secoli. Prima data au fost

ducerile in triumf, la inmormntari, etc. Acest organisati P. in Paris la 1675, iar la 1846 s'a
inteles 1-a pastrat 'Ana astadi. Sinonim ne- format reun. de P., voluntari si obligati, in Gercomplet alaiu.
mania. In Ungaria s'au organisat P. intre 1860
Pompadour, Jeanne Antoinette Poisson, mar- 'Ana 1870. Adi in Ungaria sfint la 4000 de reun.
chisel de, favorita lui Ludovic XV, regele Fran- si trupe organisate, intre cari si citteva romane,
ciei, n. 29 Dec. 1721, fiica unei M-me Poisson s. e. in Seliste, Resinar, Rodna veche, etc.
Cu un Lenormand si casntorita cu un functionar.
Pompieri, (corpul), in Romania grup de sol-

A stapilnit cu total pe Ludovic, a numit mi- dati instruiti in scopul de a lupta impotriva
nistri si generali; i-s'a atribuit alianta dintre incendiului. In Romania in orasele principale
Francia si Austria contra lui Frederic ce! Mare.
t 1764 la Versailles.
Pompeii, oras roman la poalele Vesuvului, ingropat impreuna ca Herculanum sub cenusa acestui vulcan la 79 a. Chr. Sapaturile incepute la

serviciul de P. este facut de trupele de artilerie,

pentru aceasta comunele plates ministeriului

de resboiu o anurnita sum cat costa intretinerea acestor trupe. In comunele mai mici ser-

vicial se face de pompierii comunali.

1748 si continuate au scos la lumina aproape
Pompiliu, Mtron, publicist, n. 1854 in
intreg orasul P. care asa cum se afla in pre- (Bihor). Si-a facut studiile la Beius, Oradea mare,
sent ne da dovada despre civilisatia puternicului Pesta, Iai i Bucuresci. Profesor la semis mipopor roman. P. e un 'nasal' pastrat sub cenusa litara si apoi la liceul internat din Jai, unde
ai lava Vesuvului. Intre multele cladiri scoase t 1897. Publicatii: Balade populare, 1870; Anla lumina in P. e de remarcat: Casa di Pansa, tologia roman pentru usul scoalelor secundare,

www.dacoromanica.ro

Pomponne

1877; Poesiile logortului Konaki, 1888; Studii

oritice; Doine populare $i poesii proprii, aprate In revistele *Cony. literarec, *Albina Pin*Familia, *Traiang. (Cf. Rosetti, Dictionarul contimporanilor.)

Pont.

639

cercarile facute de Gh. Asaki pentru a introduce

teatrul in Iasi, I-a impins ca sh imbrtiseze ca-

riera teatral. A seria mai multe poesii, intro

cari se distingo *Monachul dela Slatinac, in care

descrie pe mitropolitul Veniamin in axial' dela

Arnauld de, ambasadorul franc. Slatina, unde fusese trimis de Mihail Sturza
Ja Stockholm pe vremea lui Ludovic XIV. Cu Voda. Poesiile lui au fost tipitirite in diferite foi
acesta fad]. cunoscinta Niculae Milescu, care fu- literare. El a tradus mai multe piese de teatru.
seso triads la curtea regelui svedez de fostul Rolurile, in cari juca, eran tragedia si drama. S'a
domn, Georghita Stefan, ce traia in Pomerania, distins in dramele: Clopotarul dela Sf. Pavel,
Pomponne,

proteaga interesele. El insrcinit pe Mi- Egumenia di Castru, Cutremurul dela Martinica,

ca
lescu siti fac un memoriu asupra presentei reale Robert seful banditilor, Familia de Moronval, $. a.

a corpului si sitingelui lui Christos in taina im- In timpul domniei lui Mibaiu Sturza s'a distils
partaseniei. la ortodoxi, ceea ce servia catolicilor ca patriot si liberal, din care causa a fost exilat
dela Port-Royal in combaterea ereziei calvini- la manastirea Soveja. Apoi i-s'a interglis dreptul
stului Claude, care se bazase in sustinerile lui pe de a mai sta in Ia5i. La 1848 a luat parte la
ereticul patriarch al Constantinopolei, Ciril Lucari. miscarea revolutionara din Iasi, si neputnd scapa

lui Adam), partea suPomum Adami,

perioara, proemmenta a laringelui, desvoltata,
mai cu sama la barbati.
Ponce de Leon, n. 1527-91 la Grenada, unul
din cei mai renumiti poeti spaniolt, admirat si
numit de Cervantes geniu sublim. Calugar din
ordinal Sf. Angustio sr profesor de teologie la
universitatea din Salamanca, fa inchis de in-

quisitiune 5 ani pentru traducerea

si expli-

In Bucovina, impreuna cu ceilalti conducatori

ai miscarii, a fost inchis la criminal, de unde
n'a scapat decal dupa cialerea lui Mihaiu Sturza
1854 in Iasi.
Voda.
[T. T. B.]
2) Poni, Petru, profesor si barbat politic rota.,

n. 1841, si-a facut studiile la Paris si a fost

numit 1866 prof. de chimia minerala la univers.

din Iasi, apoi ales membru al Acad. rom., al

011.6 prektedinte fa in 1901-1902. Patru luni

carea *Cantecul cantecelore de Solomon. Cea mai In 1891 in cabinetul generalului Florescu si dela

liana editiune a operelor sale poetice, publicate 4 Oct. 1895 panii. la 21 Nov. 1896 in cabioetul
de Quivedo, 40 de ani dupa moartea sa, e cea Dim. Sturdza a fost ministru al cultelor. Sub
dela Madrid 1804-16 in 6 vol.
ministerial lui s'a intrnplat judecata sinodului
Poncelet, loan Victor, matematician i fisician impotriva mitropolitului-primat Ghenadie. Dela
franc., n. 1 Iul. 1788 in Metz, 22 Dec. 1867 el intro altele: Curs de chimie (1887), Elemente
In Paris. A studiat ingineria, a lust parte la de fisica (1891).
expeditiunea din 1812 in Rusia, mide a stat Poniatovski, 1) P., Stanislau, conte, rage al
prisonier tirnp de doi ani. Ajuos acastti a ina- Poloniei, v. Stanislau. 2) P., Iosif Anton, prinintat repede [Ana la gradul de general. A serfs cipe, n. 7 Maiu 1762 in Varsovia, 1792 comandespre proprietatile proiective ale figurilor, despre dant suprem al armatei polone, 1807 ministra de
roatele ladraulice, etc.
resboiu al marelui ducat Varsovia, 1809-13 coPond, se numesce apasarea ce o exercitti un mandant suprem al trupelor polone, 16 Oct. 1813
corp asupra altui corp, ce Il impiedeca in ctti- Napoleon I Il nutni maresal, 19 Oct. se inech
derea spre pam6nt. Ca unitate de P. se ia spa- In Elster Ifinga Lipsca. 3) P., Iosif Mihail Xaver
sarea ce o exercita un centimetru cubic de spa Francois, principe, fiul principelui Stanislau
destilata cu temperaturl de 4 C. P.-al acesta (1754-1833), care a intemeiat in Viena o coinse numesce g r a m.
tiune de arta, n. 21 Febr. 1816 in Roma, 3 Tulle
Pond (Ponderea) molecular, suma greutatilor 1873 in Londra; a compus mai multe opere.
atomice a elementelor ce constituesc un corp
Ponor sau Ponoard, terenurile (coastele) ple-

com pus.

Pond monetar, greutatea bruta a unei monete,

precum $i milsura care se folosesce in monetarii.
Ponderabil e tot ce poste fi cantarit, iar Ponderabilii se nutnesc acole dintre elententele $i
corparile naturii, cari au insusirea de a putt')
fi masurate 5i citintarite.
[Pl.]
Pondicherry, capit. posesiunilor franceze in

suve, ale cror masse s'au pus in miscare, se

maciniti de ploaie si apa, in urma devastarii
padurilor.
Ponor,

numire a mai multor comune: 1) P.,

comuna mica in Trans., cott. Albei inf., 1183 loc.

Rom. 2)P., comuna in Hug., cott. Bihor, 1118 loc.

3) P., com. mica in Trans., cott. Hunedoarei,

521 loc.
Estindia $i a unui district de 291 km'. cu
Ponsard, Francois, autor dramatic franc.
188,526 loc. (1895); orasul e situat pe coasta (1814-1867). A fost unul care a luptat cii succes

Coromandel ai are 40,000 loc.; resedinta gayer- contra exceselor dramei romantice care, precuru
se scie, a impins proa departe coloarea locala $i
natorului general.
Pondoland, district al posesitmilor engl. in a negligiat caracterele. Tragedia sa *Luepke(
Africa de sud, cu 150,000 Cafferi Anca necivi- data la teatrul *Odon. din Paris (1843) a marcat
lisati.

Districtul f ocupat de Englezi in de- o reintoarcere la tragedia simpla si severa. A

cursul resb. din 1878 si capetonia tinutului ITm- mai scris : *Charlotte Corday( (trag.); *Ulysse(
quikela a fost destituit, 5i cu (Pun. de 31 Aug. (trag.), excelenta comedie *L'houneur et l'argente.
1878 pe termurele string al riului Sant JohnPont (Pontos), in vechirne teara in Asia mica,
River fa asezata sentinela engleza.
partea nordica a Gapadochiei, la malul audio al
Mari Negro ; timpul ei de glorie a fost sub MiPoni, Matilda, v. Cagier.
Poni, 1) P., _loan, artist, n. 1818 in Roman. tridate cel Mare (t 63 a. Chr.); dupa aceea s'a

Studitle le-a facut in academia Mihaileana din dividat, si de prin sed. I d. Chr. a devenit proIa$i, de uncle a iesit cu titlul de advocat. In- vincie romana.

www.dacoromanica.ro

640

Pontbriant

Pop.

Pop, Benjamin, prof. rom.. n. 1846 in M.

Depa (Trans.), a studiat teologia in Viena; 1868
profesor la ginm. din Blaj ; 1873 protopop in
Mures Uioara. f 1897. Ser.: Istoria Transilvaniei si a terilor din jur pentru adulti pi gimn.
sup.e, Blaj 1872.
Pop, Dumitru, episcop al Maramurepului cu
resedinta in Moiseiu. Se afll insemnri despre
dinsul in protocoalele cougregatiunilor comitatense din 1637. P. cere s, fie sustinut in drepturile avitice episcopesci 5i s se pedepseascrt
preotul din Borsa, care 1-a difamat. P. a fost
Orient. Ea se intindea de aci preste Romania [And antecesorul episc. Serafirn pi Iosif Stoica.

Pontbriant, Raoul, vechiu prof. de limba franc.

A publicat: Noua gramaticri roman; Cheia autorilor latini; Prosodie; Abecedar; Dictionar romano-francez (1862). (Diet. Cont ).
Pontes, castel roman pe Dunre, lava podul
lui Traian intro Zanes (Egeta) pi Ad aquas; numire intalnitit in scriitorul Procopius (secl. VI).
Pontevedra, prov. span. in Galicia, 4391 km2.
ca 443,385 loc. (1889). Capitala P., langii sinul
P., 20,000 loc.; port.
Pontianul, ultimul termen al seriei Miocene.
Marea pontica ocupa o intindere foarte mare in

la Barcelona si era in afar de ori ce comuniPop, Gavril, canonic, m. coresp. al Acacare cu Oceanul. Fauna, care nu traia decat in demiei romfine, n. 4 Nov. 1818 in Selipte, cott.
ape foarte putin sal-ate, era caracterisat prin Duda. A studiat gimnasiul in Cluj pi teologia
genurile : Prosodacna, Myocardia, Lymnocardiuni, la Blaj, uncle a fost numit 1843 prof. supl. de
.Monodacua. Didacna, prin numeroase Congerii istoria universalI. In 1862 fit nutnit canonic la

precum i prin genurile Dreissensgomya si Va- Lugop. 9 Main 1883. A publicat diferite lucrari
lenciennesia. In nordul Europei (Anvers) intilnim contra teoriei lui Rssler. Dela el au remas mai

deposite pontice caracterisate piin o fauna rece,

in parte boreala, cu: Cyprina island ica, Isocardia
sulcata, Astarte mutabilis, etc. Intre mamiferele
cari traiau in timpul acestei epoce citm : Machairodus cultridens, Dinotherium giganteum,
Rhinoceros Schleiermacheri, Hipparion gracile,
Helladotherium Duvernoyi, Mesopithecus Pentelici, Mastodon longirostris, etc.
[Dr. Popovici-Hatzeg.]

multe manuscrise istorice, cari se pastreazit in

biblioteca diecesan din Lugop.

[Dr. I. Radii.]

Pop, Gavril, canonic si scriitor bis., n.

20 Nov. 1830 in Barei, cott. Cluj. A studiat gimn.

In Cluj si teologia in Blaj pi Viena. In 1858 fit

numit prof. de teologie. De preser.t (1902) e ca-

nonio custode in Blaj. Serien: Istoria revela-

tiunei divine, 2 tom.; lstoria biblic pentru scoalele

elementare; Predici poporale 4 tom.; Dictionar

Pontifices, (lat., sing. Pontifex), in Roma co- mitologic 1 vol. 1902.

legiul cel mai inalt al preotilor, cari au avut in-

Pop, George, director de finante pi consilier

spectiunea suprema asupra tuturor sacrelor. reg., n. 1842 in Vajdacuta (Trans.), a studiat
Primul dintre ei se numia Pontifex maximus ; P. dreptul In Sibiiu si a intrat 1867 ca practicant

la inceput au fost 4, mai targiu 9, sub Sulla 15, la directiunea financiara din Sibiiu. In 1870 fir
apoi sub Caesar 16. Impratul a purtat pfina numit concipist la directiunea din Cluj, iar 1875
la 383 d. Chr. titlul Pontifex maxims. Acurn secretar si peful oficiului pentru mesurarea competintelor in Alba-Julia. In 1889 fir numit conPapa (v. ac.).
Pontine, insule, grup de insule in Marea Tyr- silier pi director de finante in Aiud, iar in 1894
rhenica cu 3828 loc.; insule vulcanice, stancoase: transferat la Nyiregyhza pi acolo in 1897 inaPonza, Palmarola, Zannone, Vantotiena (Panda- intat la gradul de consilier reg. A publicat mai
taria), etc. Pe timpul imperiului ronian aceste multe scrieri referitoare la dreptul financiar in
insule serviau drept loe de exil, cea din urm in 1. rom. i magh., intre cari lndreptar practic in
special pentru femei imorale ori disgratiate ale toate afacerile financiarec, 1878; Ecuivalentul,
1880; In 1. magh. a publicat cele mai bune comdinastiei Iulia.
Ponton, (Pod) vas plutitor servind de suport pendii referitoare la darile directe Egyenes
podurilor plutitoare de campanie. P-ul poate fi de &la pi la timbre pi competinte Blyeg es jogtabla de fier sau numai de lemn. Trupele insr- illetkekt, cari au aparut in mai multe editiuni.
cinate cu intinderea podurilor militare se nuPop, de Belsesci, George, n. 1 Aug. 1835
mese pontonieri; in Romrua P.-ierii bunt alipiti in Bsesci, cott. Salagiu ; a absolvat gimnasiul
la trupele de geniu pi formeaza un batalion pi academia de drept in Baia mare pi Oradea
compus din 4 companii, fiecare compauie are mare in 1845-1855. Paul la 1860 s'a ocupat ca
material pentru a intinde pana 195 ni. de pod.
economia, dup publicarea diplomei din 20 Oct.
Pontus Euxinus, ntunele dat in vechime Mari 1860 a luat parte la afacerile constitutionale in
Negre (v. Neagra Marea).
adunrile municipale; a fost ales prim pretor,
Pontus Euxsnus, chestiunea, o parte a chesti- jude la forul onfanal, apoi la sedria comit. In 1872
unii orientale. La 1856 puterile mari au transat-o a fost ales deputat dietal in cercul elect. Cehul
decretand Marea Neagra de neutrals. La 1871, Silvaniei, pe care 1-a representat Omit la 1881;
la insistenta Rusiei, s'a casat aceasta decisiune ca atare a fost membru al clubului deputati/or
pi Rusia pi-a eehipat pe Marea Neagr o flot.
romani. In 9 Aug. 1880 in conferinta tinut in
a fortificat mai multe porturi pe malurile ei.
Turda, a propus unirea tuturor Romanilor din
Pony, specie de cai, avnd talia foarte mica'; Transilvania pi Ungaria inteun singur partid
orig. din Scotia si Svedia.
national, in urma carei propuneri s'a convocat
Pop, 1) P. Basilla, preot rom, de origine din pe 17 Oct. 1880 o conferinfa de 30 frunta.pi, cand
cott. Satumare, a fost vicar al Maramurepului pi apoi s'a decis convocarea conferintei nat., tinuti
paroch in Siget dela 1806-1808. Sub &mull s'a in Sibiiu la 1881, in care s'a decretat solidarizidit cu concursul Romanilor biserica rom. din tatea tuturor Romfinilor de sub coreana Sf. Stefan.
Siget, care mai tfir4iu a trecut cu parochia cu tot A luat parte activa la toate luptele nationale; in
in posesiunea Rutenilor. P. Basiliu a fost canonic procesul Memoranduluig a fost condamnat la un
pi rector seminarial la Ungvr.
an temnita de stat; aceast pedeaps a suferit-o in

www.dacoromanica.ro

641

Popa.

temnita din Vat. A fost ales vicepresident

tatea vicarilor NOstiudului, dela finea sed. XVIII

comit. partid. national. De present (1902) triiiesce pfin la 1859.
[I. M.]
la mosia sa din Basesci. [Iosif Sterca 8ulutu.1
Pop, Mateiu, de Grid, n. 1820 in Grid,
Pop, George, Dr., prof. rom., n. 29 Dec. 1864 cott. FOgAras. In 1848 fa ales deputat in dieta

in Ludosul mare (Trans.). Studiile si-le-a %cut

la liceul si inst. teologic in Sibiiu, apoi la univ.
din Budapesta. Numit profesor de lirnba rom.
si germ. la liceul rom. din Brasov, cu ocasiunea
unei serbdri scolare a tinut o prelegere despre
consciinta nationala, pentru care guvernul ung.

din Pesta, ea atare a luat parte si la dieta din

Dobritin, apoi a ocupat diferite functiuni, ajungOnd 1861 secretar la guvern, iar 1863 jode de
apel in M. Oporheiu. In 1865 a fost regalist in

dieta din Cluj. In 1868 a representat cercul

Fgarasului in dieta din Pests. De present pre-

a cenit eliminarea lui din corpul profesoral. sident de onoare al camerei advocatiior din M.
Treand in Romania a obtinut un ajutor pentru Osorheiu.
[I. St. 8.]

a se specialisa in filologia germ. La 1895 lutind

doctoratul in filosofie, s'a reintors in tearg
a fost numit prof. de limba germ. la liceul Mihaiu Viteazul i inshrcinat cu tinerea unui curs
liber de limbs si liter. germ. la univers. din Bncuresci. Decorat cu Cor. Romanieie, gradul de
cavaler. A publicat mai multe serien i esteticeliterare in reviste rom. si germ. Apoi Horia,

Pop, Nicolae, fost profesor si conrector la

gimn. roman din Brasov, n. 1840 in Ghimbav,

preparandia in Gherla si Deva. A fost invtator.

La 1892 se pensiona. A redigiat la 1886 Cartile
stiteanului romane si Convorbiri pedagogicee, la
1898 Revista ilustratae. Serien pubficate: Trandafiri i viorele, poesii poporale; Chiuituri; Starostele ; Leonat cel tinr; Inimioara si Buchetul
(poesii nationale); Prietenul sateanului roman ;
Opsaguri; Tiganii; Povesti ardelenesci; Pomritul

le-a terminat in M.-Osorheiu, iar filosofia i teo-

cott. Brasov, t 1888 in Brasov. N. Pop si-a

fcut studiile medii la giinn. roman IA la cel
evaug. lut. din Brasov, iar cele superioare /a

univ. din Viena, uncle a luat doctoratul in filosofie. Din 1866 liana la moartea sa a functionat
ca profesor la gimn. numit (din 1878 conrector

tragedie istorica in 5 acte si in versuri. Buda- gimn.). A lOsat dup sine diferite lucari dipests, 1891; Gramatica limbei germ. Bucuresci, dactice si istorice Elemente de ist. 5i geogr.
1897; Limba germ. pentru primul an de studiu. evului vechiu si media pentru scoalele rnedii
Bucur., 1899; Povtuitorul la predarea limbei infer., Elemente do ist. general pentru scoalele
germ. Bucur., 1899; Limbs germanti pentru al poporale, Geografia Ungariei Si elem. de geogr.
doilea an de studiu. Bucur., 1901; Geografia generald pentru scoalele poporale, Schitd din
Peninsulei Balcanice, pentru scoalele romne istoria Brasovului, etc.
din Macedonia. Bucur., 1902.
Pop, Petru, preposit capitular si vicar gePop, loan Reteganul, n. 1853 in Reteag, neral episc. la Lugos, prelat papal, n. 15 Dec.
(Trans.). Studiile gimn. (2 cl.) le fad]. in Nagud, 1821 in Sanpetrul de Campie. Scoalele liceale
logia in Blaj. 1850 f numit profesor de fimba
greac i germana, iar In 1852 constituit director al gimnasiului din Blaj. In 1854 f dispus

de paroch, iar 1859 numit profesor de limba

rom. la gimn. din Lugos. In 1862 a fost numit
vicar foraneu la Hateg, in 1875 canonic si 1901
preposit.
[Dr. I. Rada.]

practic; Cartea poporului; Povesti din popor,

Pop, Stefan, n. Ian. 1845 in Silvasul de
(premiate si edate de ,Astrac); Pintea viteazul; Ctimpie Trans.), a fcut studii pedagogice i ecoNovele si Schite ; Pilde si sfaturi; Povestiri din nomice in Praga. Reintors la Blaj a fost numit
viata teranilor romani (I i II premiate si edate profesor preparandial; 1882 treca in Romania.
de Astrae); Novele.
In Romania a fost numit profesor la seminariul
Pop, _Twit, jude la curia reg. din Budapesta, central, dup aceea la scoala normala Carol I

n. In8ard (Trans.), a studiat dreptul in Sibiiu, din Bucuresci si in fine subdirector la scoala
1861 practicant la directia financiar, iar in 1862 agron. dela Herestru. Scr.: Metodul pertrac-

vicefiscal; in 1863 asesor la trib. com.; in 1864 tOrii abcdaruluit, Legendar pentru scoalele pojude singular; in 1872 fa numit jude cero. in porale ...e, Masurile metricee si Economia luBrasov; in 1883 jude la trib. de apel ; in 1892 red, a redactat revistele Foaia scolastice (v. ac.)
jode la curia reg. A scris mai multe opere de si Economule (v. ac.), Invtmntul agricol la
valoare: Instructiune pentru jud. coin. in limba tearge. Decorat ou Benemerenti cl.
t 26 Ian.
rom. si magh.; Indreptar pentru artile fund.; 1890 in Bucuresci.
Manual de prooedura in causele mer. procePop, Teodor, de Ujfalu, n. 1782 in Cutca
suali, in limba rom. si germ.; Legea comunald (Trans.); a studiat teologia in Viena; 1804 pro-

(comentar).
fesor de studiul biblic la seminariul din Blaj;
10) Pop, Macedon, n. 1809 in Sangiorgiul Na- 1809 canonic; t 10 Main 1835 ca preposit.
sudului (Trans.). Faca gimnasiul in Bistrita, teo- A tradus Psaltirea sau cartea psalmilor din
logia in Blaj. La 1834 fa profesor, apoi capelan bimba ovreiascdt. Blaj, 1835.
si profesor de religie i istorie la scoala primarii
Pop, Traian H., publicist rom., n. 1864

si la institutul militar din Nastiud, in fine numit in $ard (Trans.) A studiat teologia n Blaj. Dela
preot al Ndstmdului si administrator al vicaria- 1889 celaborator intern la Gazeta Transilvanieie.
tului din Nasifiud, la 1847 vicar episcopesc foraneu In vara anului 1890 a fost tras in judecata pentra
liana la 1858, cand fa numit preposit la episcopia doi articoli si in 14 Aug. osandit la un an indin Gherla. t la 1875. Activitatea lui s'a extins chisoare de stat. De present redactor resp. la
asupra organisarii scoalelor roni. din fostul re- Gazeta Transilvanieie. A scris numeroase
giment ronninesc al II de granitO, asupra orga- novele si schite.
[I. S.

nisarii fondurilor, cari nisi triu s'au numit

granitdresci. A publicat un catechism mic, un

catechism mare, Galeria icoanelor sfinte i ActiviEneielopeclia romini. Vol.111.

Pop, v. si Popp.
Popa,

George, Dr., pedagog rom., n. 22 Iulie

1841 in Campanii de jos, t 4 Ellie 1897 in

www.dacoromanica.ro

41

642

Popant

Popescu.

Viena. A studiat dreptal in Budapesta si filo- serviciile sale acestui institut timp de 35 ani,

sofia In Viena, unde redactase *Albina, (y. sc.); liana in 1900, cand se retrase in pensiune.
la 1870 ft1 ales referent scolar la consistoriul din Serien: Carte de cetire pentru clasa I ai H
Oradea mare, la 1872 trec in aceeasi calitate gimnasiali 5i real, 1885-97, 4 edit. Religiunea

la Arad. In 1878 obtina diploma de doctor in cretina, mai multe editiuni. Influents binefadrept. Prin normativul dat pentru administra- ckoare a casei parintesci asupra caracterului
tiunea invtiimantului, planul de invtmant si indivichlor. Greaelile in crescerea copiilor. Cullu.orfirile lit. pedagogice a produs reforma dorita tura adevarata. Cum trebue sa fie crescerea cope terenul invtamntului, a't a lsat un teren piilor in casa parintease, ca scoala sa-si ajung
nivelat pentru toti aceia, cari vor fi chiemati a mai cu inlesnire inaltul ei scop ? Idealele
cresce si conduce invttorimea. A avut rol in- dentului roman, s. a.
setnnat ai in viata bisericeasca, in congresele Popelina, (franc.) tesiiturii usoara cu lustra
si sinoadele eparchiali. Lucrrile literare mai puternic. Popelines de laine, tesaturi de
mareante: Rev. *Lumina, (Arad, (1872-1874); pieptn sta.. (Kamrngarn).
*Robinson Crw3oe, diva Ioachim Enrich Campe,
Popesci, com. rur. in Rom., j. Iai, compusa
cu ilustratiuni; Norme pentra administratiunea din 8 cat., cu 2736 loo. (Diet. geogr. 1888), 7 biinvtamOntului, (1877); Astoria universala Edema, serici pi 3 scoale.

istoria natiunii romanesci si a regatului Ungarias

Popesci-Palanga, com. rar. in Rom., j. Te1879; *Merinde dela acoala,.
leorman, compusa din 3 cat., cu 1318 loc. (Diet.
Popant, figura ce inspira groaza i spaima. geogr. 1897), 2 biserici pi 1 scoala.

Popasu, loan, episcop, n. 20 Dec. 1808 in

Popescu, 1) P., Ana (Anicuta), actri(a ro-

teologicrs in Viena. La inceput a fost secretar

episcopesc, la 1837 promovat de protopresbiter
In Brasov, iar din 31 Oct. 1865-89 episcop al
Caransebesului. Scoalele din Brasov shut monumental lui neperitor. In diecesa nou infiintata a Caransebesului a crest total ce exist adi.
A luat parte la toate faptele mari nationale si

cam pe la 1873-74. A jucat roluri de ingenuitate, exceland mai cu sami in Scanteia de Pailleron, Bucaria casei si alte piese. S'a casatorit
cu Grigore Manolescu, devenind impreuna directori ai unei trupe, ce juca la teatrul Dacia

Brasov. Gimnasiul 1-a Wilt in Blaj i facultatea mand, a debutat in Bucuresci, in trupa lui Pascali,

bisericesci din epoca sa. Ridicarea statulai preo-

din Bucuresci. t in urma unei caderi dela al

doilea rand al hotelului Dacia.
Popescu, Eufrosina, artist dramatica, n.

tesc, a inviitamntului poporal 5i statului inv. 1828 in Craiova, de present pensionara, dela
In deosebi, precum si aproape a tuturor institu- 1891, a teatr. nat. din Bucuresci. Ea a jucat la
tiunilor publice din diecesa Caransebesului glut inceput (1845) pe mai multe scene din Europa
legate de numele ski. In representarea bisericii (sub numele de E. Marcalini), apoi a intrat ea
s'a distins ca un infocat aparator al drepturilor societara la teatrul nat. din Bucuresci.
Popescu, Ghenadie George, teolog rom.,
nationale si bisericesci. t 5 Febr. 1889.
Pope, (pron. pop), Alexandru, poet englez, n. 17 Apr. 1808 in blurani (Ban.), a facut studii
n. 1688 in Londra, t 1744 in Twickenham. Ca- iuridice in Budapesta ai teologice in Arad. Depetenia scoalei pseudo-clasice sau franceze in dicat statului monachal, a ajuns protosincel, dupa
ce mai nainte functionase 7 ani ca profesor de
poesia engl., distins prin eleganta, claritate
umor; didactic insemnat. Su. princ. poesiile di- teologie in Arad. El a fost pe la 1849 adminidactice : *Essay on criticism, ai *Essay on mac; strator al manastirei Hodos-Bodrog. La 1852 a
eposul comic *Rape of the locks (1712); poesia
comico-satirica *The Dunciades (1728). P. este
traducatorul Iliadei. Edit. noua 1871-80, 10 vol.
Popes, 1)P., Nicolae, episcop, n. la 17/29 Febr.
1826 in Satulung. Ciaseis liceale le-a terminat

fost internat Tate manastire din Sirmiu, fiind-ca

In calitate de representant al diecesei aradane

s'a expus pentru despartirea ierarchica a Romanilor si dobandirea unui episcop roman in Arad.

Scpat din temnita, la 1853 devine parochul co-

in Brasov si Blaj, dreptul in Cluj, teologia in munittei grecesci-romane din Budapesta, de

Viena. La inceputul erei absolutiste a intrat in uncle, la chiemarea lui Grigorie Ghica, trece in
administratie. Dupa moartea lui Pantazi, mitrop. Romania ca director al nou infiintatului seminariu
Sagana 1-a angajat ca secretar cons. si profesor din mnstirea Neamtu, de uncle a trecut apoi la
de teologie, a fost inaintat apoi protosincel, archi- seminarial central din Bucuresci. t aici la 27 Ian.
mandrit si in fine episcop la Caransebes in 1876 ea archimandrit.
[Iulia Vuial

2/14 Iulie 1589. A lucrat foarte mult pentru

ndicarea bisericei ortodoxo din Ungaria t}i a
luat parte ai la luptele politice si actele culturale nimble. La 1863 a fost deputat in dieta
transilvand 5i in senatul imperial; iar la 1881
a presidat conferenta national ai a fost presidental comitetului national. La 1900 a fost ales
membru al Acad. rom. Serien mai insemnate:
*Vechea mitropolie a Romanilor din Trans. ai

Ungariae. *Biografia archiepiscopului 5i mitrop.

A. br. de Sagunas *Memorialuls colectie de documente, etc.
2) Popea, loan, prof., n. 2 Iulie 1839; a studiat
gimnasiul in Brasov ; cursul teologic in Sibiiu ;

Popescu, loan, pedagog rom., n. 1832 in

comuna Cata (Trans.), t 3 Martie 1892 in Sibiiu.

A studiat teologia in Sibiiu si filosotia la Lipsca.

La 1860 a fost numit profesor al seminariului

*Andreiane, unde a functionat pana la 1892. Ac-

tivitatea sa literara a facut epoca in literatura

pedagogid. romana'. *Orga.nul pedagogics *Compendia" de pedagogies *Antaia, si *1 doua carte

de leotards apoi *Psichologia empirica, si *Pedagogias sfint tot atkea opere de adevkata valoare literara cari i-au creat o frumoasa ai me-

ritata reputatiune literara. Mara' de acestea a

mai saris multe lucrri pedag. in *Educatoriuls

In programul anual al seminariului *Andreian,
filosofia la univ. din Lipsca. La 1865 profesor si in *Transilvanias al carei redactor a fost, ca
la gimnasiul rom. gr.-or. din Brasov, prestfind prim secretar al DAso ci atiunii 4. In 1877 Acad.

www.dacoromanica.ro

Popescu-Candiano

643

Popor.

rom. 1-a ales membru coresp. A fost unul dintre cat. din Orade. Aici a Incrat cu mare zel pentru
cei mai valorosi membri in comitetul partidului desteptarea sentimentului national in elevii
national in 1881-84. A. condus ca director scoala fiind si presedinte al societatii acad. de lectura

civilii de fete a Asociatiunii trei ani, 1888-91, din Orade. A functionat ai ca spiritual in seiar in comitetul Asociatiunii a lucrat cu mult minariul gr.-cat. din Ora.de si prof. de teologie
zel liana la motu-tea sa. [Iosif Sterca Sulutiu.]
pang la 1879, nand s'a retras la parochia Lita
6) Popescu, Nicolae D., publicist, n. 1843 in mane. P. a desvoltat o activitate literara insemBucuresci. Studiile le-a fcut in Bucur. Func- nata; a publicat mai multe scrieri prin diare
ionar in minist. de externe. Serien: Radu III a avut succese pe terenul oratoriei sacre. Lucel Frumos, si multe alte novele, in Calindarul crari mai insemnate: .Amvonult foaie oratorica
pentru toti, cu subiecte din Ist. nat.
bisericeasca. Ceremoniile la inmorm'entarea crecronicar muntean, n. pe stinilor celor dintaiu. (Poesie ai Prosat (1870).
Popescu,
la 1670, t pe la 1728 la manstirea Radu-Voda *Emlkbeszd( asupra bar. Vas. Pop (1875), etc.
din Bucuresci, unde se calugrise. apovestesce In manusciipt a remas (Carte de rugciunee,
evenimentele dela 1700-28, incepsnd ca Bran- (neterminat).
[t]
coveanu, continuand cu. Stefan Cantacuzino
Pop Florentin, loan, prof., n. 1840 in Topa
cu cei doi Mavrocordgi, dintre cari pe Nicolae (Trans.). Studiile gimn. le-a Mat in Cluj, filos.
aseamn 5i-1 inrudesce ca Alexandru ce! Bun. In Viena. A fost prof. de linen la Botosani
Popescu, Simeon, n. 1848 in Rips de jos Brlad, iar la 1870 numit prof. in Iasi. Scrieri:
(Trans.). A facut liceo! in Blaj, teologa in Sibiiu, Cantece voinicesci (1870). Integritatea educatiei

studiile univ. in Lipsca. Prof. la sem. ortodox (1871). Romeo, roman (1873). Estetica (1874).
din Sibiiu, la 1883 protop. al Sibiiului. La 1888 Decebal, novel ist. (1882). Jocuri froebeliane
a trecut in Rom., unde a fost numit prof. la (1884). Avram Imam (1891), etc.
facultatea teol. din Bucuresci, apoi dir. al bibl. Popivnic san Pochivnic, numiri popular ale
centrale, prof. la scoala norm, de institutori, plantei Asarum europaeum L. (v. ac.).
prof. la sem. central. Serien: Genesa evanghePoplaca, comuna mare in Trans., cott. Sibiiu,
liilor (1880), Catechism (1880), Desvoltarea pri- 2376 loc. Rom.; comerciu insemnat cu vite, carrnatului papal (1882), etc.
nuri, etc.
Popescu, Virgil, prof. rom., n. 1860 in
Pop Liviu, Andreiu, canonic, n. 1816 In
Lugos. Studiile super. le-a facut in Roma ai Barei (Trans.), a studiat gimn. in Cluj, iar teo-

Budapesta. La 1883 a fost numit prof. in Plo- logia in Blaj, unde dupa absolvarea studiilor
iesci, la 1892 subdir. al inviitmi5ntului primar, teologice fn numit profesor la gimnasio, 1848
la 1894 prof. la liceul Sf. Saya. Sedan: Sgar- prefect de studii in seminariul teologic 1850
citul, Cain Grach, Magda, etc., piese teatrale profesor la gimnasiul rom.-cat. din
trad., apoi Curs practic de 1. germ., Crestomatia apoi la cel din Sibiiu, mai tardiu capelan eagerm., etc.
strens, in care calitate asculta filosofia in Praga,
Popescu-Candiano,Mihaiu, general de brigada, apoi protopop in Sacaramb de wade la 1857
n. 1841, t 1901. Ca capitan ja parte la miscarea numit canonic in capitlul dela Lugo. In aceasta
dela 11 Febr. 1866; in anul urmator pant"- calitate papa Piu IX il nnmesce prelat papal,
sesce armata, se alege deputat si fundeaza doll iar regale Il decoreazii cu ordinul Coroanei de
liar : Perseverenta i Detnocratia. La 1868 este fier cl. III, pentru merit. A lasat don funarestat ai inclais in cetatea Arad ca agitator datiuni pentru stipendii. t 26 Sept. 1898.
roman in Transilvania. La 1870 este amestecat
Popo, (Litlle-Popo), o mica localitate in Africa
bite miscare antidinastica ; arestat si trimis in vestied, in Guinea de sus. Are stabilimente de
judecata la Ploesci, dar apoi achitat. La 1877, industrie fundate de negustori din Hamburg si
redevenit dinastic, ia parte la resboiul pentru Brema.
Popocatepetl, vulcan in Mexico, pe platoul
independenta, si la 30 Aug. se afla in fruntea
batalionului 2 de vnatori pe care II conduce Anahuac, 5420 m.
in foc ca inare eroism. La 1880 este numit adPoponti, com, rur. in Rom., j. Botosani, comjutant regal, la 1894 general de cavalerie; In pusa din 5 cat., cu 1451 loc. (Diet. geogr. 1895),
timpurile din unn comanda corpul 3 de annata. 3 biserici, 2 acoale, 1 fabrica de bere i 1 de
Remarcabil prin alocutiunile sale, pline de energie spodium.
Popor. Cicero in opera sa .De Republica( definesce Poporul (populus),coetus multitudinis juris
consensu et utilitatis communione sociatusg. Dela
aceast definitiune au plecat ai s'au inspirat poate

si patriotism.
Popescul, Orest, Dr., n. 1853 In Horodnicul
de jos (Bucov.), a facut studii de teol. si filos, la
univ. din Cernut i Viena, 1882-92 prefect
de studii la seminariul clerical diecesan din Cernaut ai profesor de limba romaneasca la scoala
cantorala, in 1895 ftl distins cu titlul de exarch,
iar in 1897 co cel de protopresbiter. A publicat
In Cernaut: Istoria catechumenatului bisericei

aceia, cad voiesc s dea statului ca fundament,

(WO cum este J. J. Rousseau, un Contract social.
In antichitate toti cetatenii formal' cetatea, adecti

poporul, dar nu si oraaul (urbs), in care se putean gag 5i locuitori, cari nu erau cetateni. In

vechi, 1889. Catera documente moldovene in 1895 timpurile medievale prin popor se mai intelegeau
si mai multe predici In foaia bisericeasca Candela. clasele muncitoare, mai ales teranii, in raport
[Dr. I. G. Sbiera.]
cu clasele nobile sau privilegiate. Aceasta stare

Popfiu, (Pappfy), Iustin, prof. ai scriitor rom., de lucruri, noblota sau boiena, a durat in tenle
camerar papal si protopop, n. 23 Oct. 1841 in ronulne pana la 1858. Mai stint teri in Europa,
Disir, t 1882 in Lita mare, cott. Bihor. A stu- ande sub deosebite forme se mai piistreaza ai
diat gimn. in Oradea; teologia in Viena. La liana astdi acest privilegiu. In timpurile mo1864 fii numit prof. de limba romina la gitnn. dern largindu-se cercul politic dela cetate la

www.dacoromanica.ro

41*

644

Poporal

stat i aplicandu-se principille de egalitate po-

Mica la toate clasele unui popor, intelegem prin

acest cuvi1nt pe toti locuitorii pti'minteni, cari
locuiesc un teritorin politicesce determinat.
Astfel putem intrebuinta ambele cuvinte: popor,
natiune ca sinonime. Ar fi o eroare ins'a 5i s'ar
face confusiune din punctul de vedere interna-

Popovici.

Popovieti, Eusebiu, profesor de teologie,

n. 15 Febr. st. v. 1838 in Cerniut, a studiat
teologia si a ascultat 1861 la univ. din Viena
prelegeri asupra istoriei bisericesci si a dreptului
canonio. Fil numit 1862 profesor de studiul biblic

al Testamentului vedija si de limbile semitice

la institutul de studii teologice din Cerniut, apoi

tional, daca am dice stat in loo de popor sau profesor de istoria bis. si de dreptul biser. din
natiune, pentru ea un stat poate s cuprinda in 1866-75, cand trec la facultatea teologica dela

sinul s'eni mai multe nationalitati, duptit cum este nona univ. Francisco-Iosefina ca profesor ord.
Austro-Ungaria, Elvetia, Q. a., si o natiune si de istoria bis., cu dreptul de a prelege si asupra

dea nascere la mai multe state, dup.' cum este

natiunea germana'. Statul are un caracter mai
mult politic, iar poporul sau natiunea are un
caracter si etnic si politic.
[Val. Ursianu.]
Poporal, poporan, ceea ce se tine de poporl
s. e. carti, datine, etc. (v. Literatura pop. si

dreptului canonic. Fa ales de patru ori decan

al facultatii teologice si de done" ori rector al
universitatii. Dela 1861-71 custode la biblio-

Poesia.)

a cirtilor oficiale in scoala primar', 1874; Studiu

teca centrali a Bucovinei, pe care a organisat-o;

In 1874 i-se confer titlul de protopresbiter.

A publicat: Despre purtarea corespondentei

Popota, masa.' luati in comnn de un grup de pregititor pentru antaiul congres bisericesc, 1885;

oficien i sau suboficieri in interiorul casarmei, in Das Schlusskapitel den Kirchengeschichte, 1898;

talArti san alt local. De obiceiu P. se administreaza de un oficier sau suboficier.

Popovicl, 1) P., Andreiu, n. 1856 in Brasov,
facut studiile la academia comerciala si. in
urma la semita academica de comerciu din Viena.

P. a lucrat in laboratoriul chimic al academiei

comerc. si a publicat mai multe lucrari in Analele
cabinetului mineralogic imp. din Viena. Instalat

In Bucuresci s'a ocupat cu afaceri indu.striale.

Este proprietarul unei rnari fabrici de spirt pi
de borhot uscat, si-a elida cea dintaiu moara
automatici in Bucuresci. De done ori a fost ales
deputat, apoi vice-presedinte al camerei de comerciu si industrie. A seria diferite brosuri
despre Banca nationali; Valuta de aur pi chestiunea argintului; Valuta noastra; Reforma
Bancei nationale ; Politice noastra economicti;
Industria spirtului, cum si diferite articole eco-

mai multe disertatiuni teologice In difer. foi si

Offener Brief an den Verfasser der Broschiire
Apologie der orthodoxen gr.-or. Kirche der Bu-

kowina Nr. 1 und 2. Cernaut, 1891.

Popovici, Constantin, junior, fiul lui C.
P. sen., prof. de teologie, n. 10/22 Sept. 1846
In Cernaut, a studiat teologia; ftii un an prefect
de studii la seminariul clerical din Cernaut; in
1870 se duse la univ. din Viena, unde ascultit
prelegeri asupra teologiei pastorale pi a dreptului
canonic ;

1873 fu numit profesor suplent

la

institutul de studii teologice din Cernaut la ca-

tedra de istoria bisericeasci si de dreptul canonic; in 1875 trec ca prof. la facultatea tealogia deis univers. Francisco-Iosefina pentru
dreptul bisericesc; e director al seminariului
pentru dreptul canonic. In 1880 i-se acorda dernnitatea de protopresbiter. A. publicat mai multe

disertatiuni in Archiv fiir kath. Kirchenrecht si

Popovici, Aurel C., publicist, n. 1863 in In rev. Candelac.
Lngos. A facut liceul in Brasov si Beius, stuPopovici, George, Dr., iurist, politic, fiul
diile univ. (medicina si sciintele polit.) in Viena lui E. P., n. 20 Nov. 1863 i n Cernaut; a facut
si Graz. Este autorul Replicei (v. ac.) tiner. studiile iuridice in Cerniut si Innsbruck, si se
univ. rom. din Trans., o scriere polit, de mare promovi doctor in drept In Cernaut 1894. In
valoare, care a fost trad. in 5 limbi. Fost membru 1897 ftii ales representant in camera deputaIn comitetul nat. din Trans. La 1893 a fost osandit flor a consiliului imp. din Viena si In 1898 si
nomice.

de catea trib. din Cluj pentru publicarea Re- deputat in dieta Bucovinei. Aici a vorbit in
plicei, la 4 ani temnitti de stat. El s'a refugiat contra abusurilor electorale si in chestiunea scoIn Rom. Aici a fost director al revistei Liga !ara in 1899, iar in delegatiunea consiliului imromana; unul dintre intemeietorii instit. tipogr. perial din Maiu 1900 in chestiunea romanaMinerva si al cliarului Romtitnia Junat; de pre- ungara si despre tripla alianta. In Aprilie 1898
sent prof. in Bucur. Scrieri (afar de Replica): fi numit redactor al Poli legilor imperiale din
Principiul de nationalitate (1894); Chestiunea de Viena, dar iscandu-se conflicte politice intre denationalitate pi modurile solutiunii sale in Un- putatii romani si guvernatorul Bucovinei, P. degana (1895), etc.
misiona in 1899 din acest post. A publicat in
Popovici, Constantin, senior, profesor de Candelac din Cernaut pro 1884-86: Index Zolteologie, n. 3 Iulie st. v. 1807 in Slobodia Co- kiewensis ; Opt documente romne privitoare la

mrescilor in Bucovina; a studiat in Cernut manastirea Putna; in Con vorbiri Literare o

teologia si fa nurnit profesor de istoria biseri- scriere asupra vechilor asezaminte, a. XX, Nr. 8;
ceascii la Institutul de studii teologice din Cer- Mihaiu-Voda si mosnenii din Subarul, a XX,
naut 5i dupti un an si de dreptul bisericesc, Nr. 12; Cronica lui Ureche despre ocoalele
In care calitate remase pana In 1866, cand se gaene, a. XXIV, Nr. 12; Runc, glosa la o coretrase. El suplini calva timp pi catedra de teo- lectiune de documente moldo-campulungene,
logie pastorali. In 1861 Hl deputat in dieta Bu- a. XXV, Nr. 9 si a colaborat la diarele politice
covinei. Dela 1866-73 consilier consistorial on. din Bucovina: Revista Politica, Gazeta Bucovinei,

si 1869-77 membru in consiliul scolar pro- Patria si la Tribuna din Sibiiu; a pornit anca
vincial; 1860 numit protopresbiter catedral; in ca student univ. o actiune pentru infiintarea de
1866 decorat cu crucea de cavaler al ord. Fran- cabinete de lectura si de banci dupa sistemul
cia Iosif ; 19/31 Oct. 1890. Fiul su
Raiffeisen, si a luat parte vie la infiintarea in-

www.dacoromanica.ro

Popp

Popricani.

645

ternatului de baieti romani din enfant. Ca de- Carte de cetire oi gramatica magh., oi Manual

putat se tin de curentul nurnit al tinerilor. pentru propunerea limbei magh., 1902; etc.
[Dr. I. G. Sbiera.]

Popovici, George, episcop la Timiooara

dela 1745-59. El a purtat si titlul de mitropolit.
De nalionalitate a fost Roman din Biserica Alba
dupa cum atest un liturgieriu-manuscript.
Popovici, George, Dr., n. 25 Marti 1862
in Cliciova. Studiile univers. le-a Mont la facultatea teologica din Cernaut, unde a obtinut
si titlul de doctor in sciintele teologice, oi le-a
perfectionat la facultatea filosofica din Viena.
In 1886-87 a funclionat ca profesor la institutul
teologic din Caransebeo. In toamna anului 1887
a fost ales protopresbiter ort-rom. al Lugojului.
Este membru al tuturor corporatiunilor bis, din
mitropolie. A publicat mai multe scrieri literare
In jurnale periodice si in volume separate. intre
cari : Uniunea Romanilor din Trans., etc. Caransebeo, 1901.
Popovici-Hatzeg,

Popavici, Stefan, episeop la Vroet dela

1843-53, Roman de origine. A fost foarte zelos

ierarch, avgnd a pastori diecesa sa in grelo oi

furtunoase timpuri.

Popovici, Vichentie, episcop la Caransebeo,

dela 1769-86, uncle a strainutat el reoedinta

dela Varoet ; dupa traditiune a fost de origine
Roman.

Popp, 1) P., Swain Ladielau, baron, n. 6 Ian.

1819. t 17 Febr. 1875. A studiat liceul oi dreptul
In Cluj, teologia in Viena. La 1842 numit prof. de

maternatica oi geometrie la liceul din Blaj. El

a fost cel dintai, care a introdus in Blaj propunerea geometriei practice. In toamna a. 1845.

a intrat practicant la tabla reg. din M. Ooorheiu, unde faca la 1848 censura de adv. Dupa
revolutie a fost numit la 1849 comisar districtual pentru Reteag, apoi la 1850 consilier la ju-

n. 11 Nov. 1868 decatoria crim. dio Bistrita pi in toamna aceluiao

In Hateg (Transilvania).
Valeriu'
Licentiat oi doctor in an membru la judecatoria apelatorie din Sibiiu.
sciintele naturale dela universitatea din Paris. La 1852 numit consilier la tribunalul apelator
Director al nou infiintatului laborator de geo- prov. in Sibiiu apoi la 1854 definitiv ; la 1859 conlogie din ministeriul domeniilor (1898) in Bucu- silier de sectie in ministeriul de justitie; la 1860
resci. Are mai multe Incrari de geologie o't paleon- consilier de curte la cancelarla aulic trans. La
tologie asupra Carpatilor.
1861 numit vicepres. al guvernului reg. trans.
loan (Bandleanul), poet oi no- In Cluj, iar la 1865 president la tribunalul supr.
velist,Popovici'
n. 1869 la Lugoo ca fiu al unui meseriao pentru Trans. in Viena. La 1867 president al
scapatat, oi-a terminat liceul in oraoul su natal senatului trans. la curia din Pests. La 1863 a fost
Si apoi a intrat in institutul de teologie si pe- numit de monarchul consilier intim oi cav. al ord.
dagogie din Caransebeo, pe care 11 parasesee
*Coreana de flora el. II, iar la 1872 i-se confer
1892; t 29 Aug. 1893. P. promitea a fi unul din titlul de baron. P. a facut mai multe servicii
coi mai talentali scriitori ai nostril daca moartea poporului rom. oi patriei, a luptat pentru autonu 1-ar fi secerat aa de timpuriu. A publicat nomia bis. rom. unite (1871). A. fost president
in *Cony. lama novelele: In lame oi Dupa un al *Asociatiuniia din Sibiiu (1867-1874) si pres.
an de jale, oi a mai lasat o sebita i cateva poesii, de onoare al societ. p. cult. pop. rom. din Bupline toate de o adanca i sincera melancolie, covina. A seria mai multe tratate despre chestia
de o deosebit originalitate de fond oi perfectie ortografiei, a portului national, etc.
de forma. (Cf. T. Maiorescu in *Cony. literarea
2) Popp, Mihail, (cunoscut sub numele Mifu
XXIX (1895) pag. 879.)
P.), pictor roman, n. 1827 in Braoov. Tidal se;

Popovici, loan, protopop in Hondol, a loan Moldovan Popp de Galati, anca a fost pictor,

funclionat ca vicar episcopesc si preoedinte al

consistoriului eparchial dupa moartea episc. Gedeon Nichitici (20 Nov. 1788) pana la intregirea
scaunului episcopesc (10 Iunie 1789). In acest

sculptor oi poleitor, stabilit in Braoov pe la 1818,

M. P. frecuenta pe rand ocoala romaneasca, greceasc oi catolica din Braoov i intra 1842 in

ocoala militara din Kezdi-Ooorheiu, pe care o

an a publicat in Si blin o carte sub titlul : *Preotiaa, parasi dei ani in urm spre a se dedica ca totul

care este o traducere in romanesce din limbs picturei. Tritnis 1845 la academia de bele arte
slavona de Rada Duma, dascalul i cantaretul Sf. Ana din Viena, fa elev al profesorului Gselbisericei Braoovului, dupa cartea lui Calinic, pa- hofer oi realisa in doi ani de studiu progrese

triarchul Constantinopolului. Dupa moartea episc. insemnate. Reintors la Braoov, M. P. emigra in

Adamovici (Apr. 1796) P. functiona ca vicar pang urma revolutiunii din 1848 in Romania, unde in
tovaraoie ea pictorii Constantin Lecca oi Barbu
la moartea sa urmata in 1805.
[Dr. I. P.]

Popovici loan, advocat, director provisor Stanescu zugrav mai multe biserici. La 1855
la institutul pedagogic gr.-or. roman din Arad ; zugravl biserica Domneasca si cea din Garbov,
n. 12 Aug. 1819 in Beiuo, t 10 Oct. 1864 in In anii urmatori cea dela schitul Friisinet, Ra.du
Arad. Absolvand dreptul In Oracle, deveni ad- Veda din Bucuresci si Sf. Nicolae din Campuvocat. La 7 Ian. 1852 fa numit dirigent provisor lung. In 1864 inters in Transilvania, zugravi bila pedagogiul din Arad; sub conducerea lui ener- sericile din Satulung si Cernat (Sacele), Toderita,
gica s'a organisat acest institut La insistenta Rionov, Tintari oi Arpatao. t 1892 in Braoov,
indemnul lui s'a facut fundatiunea Elena- ca profesor de desemn la gimnasiul roman.
Ghiba-Birta.
Popp, v. oi Pop.
[t]
Popovici, loan, prof. rom., n. 1861 in
Poprad, 1) P., lao in Tatra mare, 1503 m. inalB000rod (Trans.), 1886-91 prof. la ocoala civ. time ; 2) P., riu, isvoresce din lacul P., afluent al
de fete a *Asociatiuniia in Sibiia; apoi paroch riului Dunaiet (v. ac.), cu care se impreuna in
in Gelmar. A publicat mai multe manuale di- Galitia. Lungimea 135 km.
dactice : Elemente de constitutia patriei, 1894;
Popricani, sat pe Jijia lang Ias, uncle se dada
Istoria univ., apoi Geografia pentru sc. civ.
lupta intro Vasile Lupu, ajutat de ginerele
super. de fete (ambele dup A. Mrki), 1899; Timuo, hatnianul Cazacilor i Gheorghita Stefan,

www.dacoromanica.ro

646

Popularisare

ce se ridicase pretendent contra Lupului-Vode

(1653). Gheorghe Stefan fa beta i fugi.
Popularisare, lucrarea de a face ware de intales ai placate poporulni ideile i parole de
sciinfe, literature' t3.1 arte, sau idei politice, religioase ori morale, prin serien i si conferinfe sau

Porcius.

P. spinos, (Hystrix cristata), mamifer din fam.

Hystrichidelor, ordinal Rodetoarelor. Este mai
mare ca viezurele. Luugimea corpului 65 cm.,
a coc)ii 11 cm., greutatea 15-20 kgr. Pe spate
are pe langa perul cel tare ghimpi elastici lungi

de vr'o 40 cm., de coloare neaged, bruni cu inele

lecfiuni publice. Astfel de intreprinderi s'au albe. La picioare are ghiare puternice pentru

%cut la noi de librariile Mller, Samitca, Saraga sapat. Coada scurta si ca ghimpi. Grohotesce ca
$.1 astacji *Minerva( in Bucuresci; iar peste muni porcii. Traiesce in Europa sud-vestica (Italia $i
de libr. *Aurorae A. Todoran, in Gherla; Insti- Grecia) apoi in Africa nordica (deba Marea Me-

tutul tipografic in Si biin ;*Biblioteca noastree, sub diteran pang in Sudan si Senegambia). Este

direct. lui Enea Hodos, in Caransebn ; de societ. animal nocturn. Isi face locuinfa rn pament, se

de lecture., de atenee si de bibliot. ambulante. hranesce cu raddcini 5i fructe. Carnea KU se

Popularltate, favor public, iubire din partea mane& Ghimpii se intrebuinfeaza pentru condeie.
poporului.
Porcitrit, dare indirect in Romania si MolPopulatla, totalitatea indivkilor cari locuiesc pe dova (sed. XVI $i XVII), dupe numeral porcilor ;

un teritor oarecare. Sciinfa care studiazd nu- era platita de boieri, ca si de ferani; asemenea
meral, imperfirea, miscarea populafiei, nupfialitatea, natalitatea, mortalitatea, modificarea ei prin
imigrafiuni $.1 emigrafiuni, se numesce Demografie. v. Demografia.
Populus L., (botan.) gen din fam. Salicineae,

cuprinde mari arboii cu mugari squamni mai

adesea rnino$i; frunzo alterne de ordinar late ;
florile siint dispuse in =ante laxe. Acest gen
are vr'o 18 specii, respndite prin Europa, Asia
media sau montana i boreala, in America bomale $i in Mexico. In parfile noastre cresce
P. alba L. numit vulgar Plut, P 1 o p, Plop
al b, P. canescens Smith., P. nigra L. numit de
popor PI op negra, P. tremula L. vulgar Plop
pe munt e, iar P. pyramidalis Rose. cresce

acesteia erau: oieritul, albindritul, etc.

Porcelan, o argill compactd ca deosebire de

faiand, care e o argile poroasa. La preparafia
lui se intrebuinfeaza caolinul foarte fin pulverisat, la care i-se adaugit diferite substanfe, s. e.

quat feldspat, creta, gips.

Porcesei, com, rur. in Rom., j. Roman, cu
1545 loc. (Diet. geogr. 1891), 2 bis. FA 2 $coale.

Se fac 2 tirguri anuale $i tirg septemanal in

fiecare Luni.

Poreesci, com. mare, cott. Sibiiu, 144.4 loc.

Romani. Aici e stafiunea de vain' ung. pentru

unja de cale ferata in pasul Turnului ron, in

comunicafie cu Romania, numita magh. V6rasTorony; gare, oficiu postal si telegr.

Porcia, fica lui Caton din Atica $i sofie a lui

numai cultivat.
[Z. C. P.]
Poraniciu, Porcrinic san Poroinica, numiri po- M. Junius Brutus; se siuucide inghifand carpulare ale plantelor: Orchis fusca Jacq. Orchis bnni apnin5i, dupe' moartea eroic a lui Brutus,

Mono L.

In lupta dela Philippi (42 a. Chr.)

Porcia, ginta latina, din care s'a nescut

din ordinul Artiodactylelor. P. are per aspru, M. P. Cato.
Perdue, Florian, botanist roman ardelean,
4 degete, calcd numai pe 2 mijlocii. Capul ascufit, botul lung sgarcos trunchiat. Ochii mici. n. 28 Aug. 1816 in ornelul Rodna veche, diUrechile mari. Coada subfire adese de forma strictul Nanudului. A studiat scoala militar
Pore, (lat. Sus), familie de animale Mamifere

spirala. Are dinfi puternici, 2 dinfi canesci ie$ifi germana din Nseud, gimnasiul in Blaj $i Cluj.
afara (colfi), 12 dinfi incisivi $i 28 masele ; in La 1844 f trimis de comanda regimentului al

total 44 dinfi. P.-ul are o mulfime de genuri, II-lea roman de granite. la Viena spre a stadia
scoala superioara de pedagogie. In nabs timp
varietafi, rasse.
P. domestic, (Sus scrofa domestica), mamifer unite. $i la universitate cursante de botanica
din fam. Suidelor, ord. Artiodactylelor. Are capul $i economia rurala. Dupa intoarcere fit numit
mai scurt ca la mistref. Urechile lungi $i atir- invefator la scoala primar sup. din com. Zagra,
ntoare, rareori ridicate. P. d. se trage dela cel mai ter4iu la $coala milit. din Nan-ad. Dupa
selbatic. Se selbtecesce nor. Rassele porcului revol. dela 1848 treca la administrafie. La 1861
se deosebesc pnin coloare, mdrime, inelfimea (la infiinfarea districtului romanesc al Ntisaudului)
picioarelor, s. a. Folosul lor este foarte mare. fa ales judo cercual sau pretor (subprefect in
Se inmulfesce foarte tare. Imparechiarea P. se Romania), la 1862 asesor (Jude) la sedria geinternpla de 2 ori anual in Sept. si Apr. Sar- nerala (tribunal) din Nesaud, iar la 1867 vicecina dureaza 16-18 septemtuki. Fat cate 6-15 capitan (vice-comite) al distr. Nseud. La 1877
chiar 24 purcei. Porcii sug veo 4 septiimani. treat la pensie. La 1871 fa decorat cu ordinal
Dupe 8 luni porcul poate reproduce din non. Coroanei de fier cl. III (titlu de cavaler), la 1882
P. mistret, in pove$tile romanesci. tin vnator
lash cu limba de moarte pruncilor si, ca sa nu
veneze in muntele P.-ului m. Ei plecarl la venat
$i pe col mai mare era rtindul ca s pndeasce;
iati la minul nopfii vine P. m., se iau la lupt
mistreful f invins. Se amintesce si de pa-

durea P. m. Aceasta e remnife din mitologia

greace, in care se afla amintire de trei mistrefi,

unul in Calydon, ncis de Meleager, altul in Erymanthor, ucis de Ercule, pi al treilea in Kromyon, ncis de Teseu.
[Atm.]
P. selbatic, v. Mistref.

ales membru al Acad. Tom. din Bucuresci. P. s'a

ocupat cu mare rivne cu botanica, descoperind

specii $i varietafi non' de plante. St in cores-

pondent cu cei mai insemnafi botanisti din

Austro-Ungaria $i strinatate. Numele lui P.

poart urmatoarele plante noue: Drabs carinthiaca var. Porciusii Star.; Festuca Porcii ; Hieracium Porcii; Thymus Porcii. Herbariul sea cel
dintaiu a ars in 1848. Herbariul actual e foarte
bogat in plante ml munai din distr. Neseadului
si al Transilv., ci $1\ din alte feti europene. 0
parte insemnata din itc:Ist herbar este astali in

www.dacoromanica.ro

Porfir

647

Poroschia.

proprietatea institutului botanic din Bucuresci.

Publicatiunile principale : 1) Enumeratio plantarum phanerogamicarum districtus, quondam
Nassodiensis (premiat. de *Asociatiunette din
Sibiiu la 1880). Aceasta este lucrat de D. P.
si in limbs romdna. 2) Diagnosele plantelor
fanerogame si cryptogame vasculare, edat de
Acad. rom. Bucuresci 1893. A colaborat la Flora
Dobrogei a drului Briinza, etc. De present teaiesce in Rodna veche.
Porfir, roca eruptiv, acida, efusiv cu done
timpuri de consolidatiune. Cristale mari (feld-

cu cele mai aleas tablouri imorale. Ovidiu si

Propertiu, poeti de altfel cu moravuri destul de
libere in tinerete, se plfingeau c femeile i fetele

din timpul ion se demoraliseazi prin vederea

obscenitatilor, can acopereau zidurile caselor lor.
Mitologia

i insusi cultul religios al unor dei,

erau pline de asemeni scene. (V. Bacchus si Bac-

chanalia.) Aristotele, in *Politics, sa, sfatuesce

pe guvernatori, s inlture dela ochii si urechile
tinerilor operele 5i scrierile imorale, insi face
exceptiune pentru cultul unor dei, in care eran
traditionale asemeni obscenitti. *Anaideiat (Ne-

spate, quartz, mica, eventual amfibol, pirozen) Mint rusinarea personificatd) era divinisati ca multe
o massa fin cristalinft (P. quarziferi); alto idei abstracte 5i ayes un templu in Athena.
asezate

structure P. poate sa fie sferolitic, ctind in massa Intre pictorii elini se distingea prin asemeni
exista sferolite de quarz situ feldspat, globulard tablouri Parbasius, ale crui *Libidinese, *Ata-

and quarzul massei ja o structure' spongioas, lantat, *Archigalluse, s. a. erau celebre. Dintre
vitroas, Wind o parte din massii e inlocuit prin scriitori multe pasagii pornografice se afla in
sticlii. Echivalentul modern a P.-ului Mint rio- comediile lui Aristofane, in scrierile lui Lukianos;
litele. P. far& quarz al unor autori corespunde In Alotp.ivotat (Pastoralia) a lui Longos, roman,
trachitelor, ortofirelor sau chiar porfiritelor. P. In care zugravesce amorul lui *Daphnis M Cloee;
este foarte rospfindit in regiuni vulcanice mai la Latini, in epigramele lui Catullus si Martialis,
vechi ; eruptiunile lor coincid mai mult cu pa- In Satyrikon al lui Petroniu, in *De asino aureoe a
leozoicul superior sau mesozoicul inferior. In lui Apuleius. Asemenea, in evul media si la moRom. acktninte mari de porfir Mint in judetul derni, in povestile numite *fabliauxe, in novelele
Tulcea, s. e. muntele Consul hinge'. Ortakioi, etc. lui Boccacio, in *Gargantua i Pantagruelt al lui
Porfirita, roce eruptive basics vechi cu douo Rabelais ; adi in romanele si novelele curentului
timpuri de consolidatiune. Cristale mari stint pla- realist sau naturalist; iar la noi, in literatura
gioclasi, amfiboluri, piroxeni, mica neagra; massa poporana in multe cAntece, in chinitnri si snoave,
e microlitica. Microlitii stint plagioclasi, i acce- mai ales din ciclul lui Pacala ; 5i in unele ver-

soriu pot fi biotit, piroxeni, amfiboluri. Se di- suri $i novele naturaliste. Intro scrierile in insting : P. andesitice ai diror microliti feldspat. trepl lor pornografice Monte cu scop de a inMint princip. oligoclas-andesin ; P. labradorice ai fanta sensualitatea si desfrilul, amintim aci:
caror microl. feldspat. Mint labradori-bitownit M
P. anortitici ai door micr. feldsp. stint un anortit.
Echiv. modern a P. Mint andesitele $.1 labradoritele. In Rominia P. formeaza, massive M filoane
In jud. Tulcea (Niculitel, filoane la Niacin, in-

*Parnasul satirice, *Meursiuse, *Theresa filosofe,

*Iustina sau nefericirile virtutiie, *Julieta sau fericirea vitiuluie. Asemenea acestora erau in trecut
cintecele si snoavele pline de mscarii, spuse sau
cdntate la petrecerile boierilor nostri de indivicli

dionala a Carpatilor (s. e. la Dobrita, pe mantele

Romanu-Gorjiu, in muntii Fagarasului i Musoelului, etc.).
Porfiroid, rocrt cristalin compacta cu struc-

carici, asemenea bufonilor deis curtile europene.

sula Popina, etc.) in Klippa orientala i meri- intretinuti anume pentru aceasta, numiti mas-

Lisa P. in arta si literatura modern nu numai

nu e primita' si chiar cantata cu acea lips de

pudoare caracteristied antichitatii, dar e criticata,

ture aproape porfirica, ins usor gneisica. P. e privit ca infamant; si nand nu e oprit de cenresultatul metamorfistnului regional sau dinamic snr, e urrnariti de legile penale. lar in operele
a tuftuilor porfirico.
mari, de arti, Monte dupd modelul celor entice,
Pori, spatii mici, pline cu gazuri sau lichide, nuditatea si scenele amoroase desteapt mai mult
ce intrerup massa unui corp. P. se gsesc
admiratiunea prin frumsetea si gratia lor, decat
In corpurile anorganice (chiar si in aur) cat si sensualitatea.
[M. Strajan.]
In cele organice (s. e. in paretii vaselor san- Poroia, dou sate in Macedonia, P. de sus si
guinifere). Marimea lor e variata; unii P. se pot P. de jos, cel dintitiu are o populatie mixta
ved cu ochiul liber, altii se pot constata numai (2000 Bulgari, 800 Aramani, 500 Turci), eel din
cu microscopul.
urm, e turcesc 5i bulgaresc.
Pornire, inseami in fond actiunea de a se pune Poroina mare, com. rur. in Rom., j. M.ehesi de a pune in rniscare. In sens psichologic i etic dinti, coin pusa din 4 cat. cu 3000 loo. (Dict.
pornire se ia ca un f el de aplicare fireasca dar geogr. 1894), 4 biserici i 1 eon&
patimasa. In acest inteles este identica pornirea
Porolissensis Dacia, una din subimpartirile
ou patima (v. ac.). De aceea patimile se numesc Daciei romane, incepend dela Marc iturel; avea
ca resedinti Porolissum, din sus de Cluj. Aceasta
porniri rele.
[Pl.]
Pornografie, (grec) tratat despre prostitutiune, subimprtire era &cilia, in fruntea ciireia era
desenuri, tablean i
serien i obscene. Era foarte un procurator. Dacia Porolissensis, in care se
respfindita in antichitate, cdnd simtemental pu- aflau minele de aur, se mai ntunia i Auraria.
doarei, introdus la popoarele moderne prin crestiPorolissum, adi Mojgrad, statiunea esa mai
nism i prin traditiunile germane, nu exista sau din nordul Ardealului si ultimul ores al Daciei
era putin desvoltat. Artistii si scriitorii antici se entice. Mai ttIrdiu capitala Daciei Porolissensis ;
distingeau in asemeni opere, cari erau foarte cau- P. era municipiu.
Poroschia, com, rur. in Rom., j. Teleormani
tate i impodobeau paretii multor case particulare. Tiberiu, Reliogabal si insusi poetul Horatiu cu 1438 loc. (Diet. geogr. 1897), 1 biserica
isi impodobeau catuerile si chiar cupele de but 1 scoald. Se produce yin de calitate foarte bun.

www.dacoromanica.ro

648

Porositate

Portar.

Porositate, inswirea aceea a corpurilor, cif fiune; cand va fi oomplet terminat va fi nnul din

materia in ele nu e continua, ci intro mole- cele mai frumoase porturi din Marea Neagr. Deja
culele lor se atilt spafiuri mid. v. Pori.

&CUM poate prim{ 15-20 vase mari.

[C. B.]
Ceipitan de port, comandantul portului, avend
Porotipie, proceden de a copia efigiile in arami.
Porphyrion, (foo cu flacara), la Greci regele atribufiuni militare, polifienesci $i judecatorosci.

Giganfilor. Se considera de inimicul leitei Hera, C. de p. e oficier din flotilit in activitste, nutnit

provisor la comanda unui port. In Romania se

regnleazt prin decret regal din 1896 atribufiunile 0.-lor de p. astfel: *Porturile, a ctiror importanfti din punctul de vedere al aprdrei este
recunoscutit, vor av organisata o apkare fixi
$i mobil, cuprindnd torpilori $i tunari cu malimbs patriei sale s'a numit Malchos, n. 232 terialul necesar de torpile, tunuri $i vase pentru
d. Chr. in Batanea, f la 305. Studia in Athena, aaezarea $i apkarea baracelor. Ctipitanul portului
apoi in Roma filosofia lui Plotin, $i deveni cel va fi in acela$ timp $i comandantul apfirei pormai strlucit discipul al acestuia. El ordinit tului. Capitniile se administreaza ca corp in
scrierile maiestrului situ in $ese eneade; a mai parte. Atribufiunile polifienesei ale C. de p.
scris : Viaftt lui Pytagora, Vista lui Plotin, Despre stint prevdute in Regulamentul relativ la polifia
misterele numerilor, Despre abstinenf, Despre porturilor $i malurilor dunrene ale Rornaniei,
dei ei spirite, Categoriile lui Aristoteles. (Cf. decretat la 1879. C. de p. observa stricta reTeodorescu, Ist. fil. antice, pag. 376; tfberweg, spectare a Regulamentului relativ la polifia porturilor, $i e in drept a aplica penalitafile
Gesch. der Phil. I.)
[Pl.]
amen(Jile prescrise inteinsul contravenienfilor.
Porphyrogennetos, v. Constantin VI (recta VII). Hotarirea sa e suseeptibila de reours numai inaPorrigo, (med.) numire obicinuita pentru intea inaltei curfi de casafiune. Itribufiuni jueczema cronica a capului. P. decalvans, pier- decatoresci: C. de p. e insareinat ca partea exederea pkului, formandu-se locuri *save cir- cutivit a administrafiunii marinei de comerciu;
cumscripte, cari cu timpul pot conflua.
are calitate de ofioier public pentru intoomirea
Porsena, rege legendar etrusc, a voit sa re- actelor maritime; e arbitru in acfiunile maristabileasca in domnie pe Tarquiniu Superbul, date, cari nu trec de 300 lei; inscrie si clasifica
dar a fost impiedecat in realisarea planului.su echipagele $i observa exeoutarea disposifiunilor
de card Horafiu Coces.
prescrise de codul de comerciu, privitoare la coPort, imbracarnintea popoarelor culte in di- merciul maritim. In cas de orimi msa, sesiseaza
si in mania sa arunca catra ceriu trunchiuri de
arbori aprin$i. Mid tocmai voia sa se apuce de
Hera, Zeus $i Heracles 1-au invins. Se crede,
crt P. represint focul vulcanilor.
Porphirios, unul dintre cei mai insemnafi discipuli ai lui Plotin si ai $coalei neoplatonice. In

ferite timpuri. Sub P. se infelege nu numai parchetul.

coloarea, forma si croitura vestmiutelor, ci
Portal, intrarea principali $i monumentala a
felul de purtare al parului si al barbei, cultura unei biserici sau altei
pielei, etc. P. a fost condifionat de raporturile Portal's, 1)P., Jean, jurisconsult franc., n. 1745
climaterice $i de caracterul popoarelor. P. a fost In Bausset, f 1807. Ministr. de culte 1804. Ce-

la inceput national, aftand diferenfa popoa- lebru prin faptul, a a fost nnul din cei patru
relor $i in imbracaminte. Ronianii au facut in- comisan i insrcinafi cu prepararea codului civil
ceputul modei (v. ac.), in infelesul de adi al (Napoleon) $i raportor al acestui cod.
ouvntului. A urmat apoi Bizanful, cu mai
2)P., losif, fiul celui dintiu, n. 1778, -f 1858,
varietate in costume. In evul mediu eran mari de asemenea a fost un jurisconsult insemnat,
diferinfe intre P.-le diferitelor popoare din Eu- nistru de externe la 1828-29.

ropa, cari au mai incetat incatva dupa expe- Portamento, mod de execufiune, care consista
difille cruciate. Prin secl. XVI domina P-ul In lunecarea lina dela un sunet la altul, astfel

spaniol, pe timpul lui Ludovic XIV al Franciei c acest al doilea apare ca o continuare a celui
s'a respandit P.-ul francez, remanand dominant dintai. Special artei cantnlui, a fost adoptat $i
timp indelungat.
de instrumentele de coarde $i arcu$, singurele
P.-ul national este P.-ul feranitor, al mine- citrora le este accesibil. Se deosebesce de legato
rilor, pescarilor, etc., din diferite ten 5i finu- prin faptul, ca pogorirea sau ridicarea intonaturi. In unele finuturi P.-le nafionale sant foarte finnei se face mai traganat, trecnd prin toate
frumoase $i pitoresci. Intre aceste stint si P.-ri gradele de inalfime, far insi sa se poati deonafionale romane din cele mai multe finutnri sebi veun suuet intermediar. In adevratul P.
locuite de Ronolni, cari sant admirate i laudate trebue ca lunecarea vocei dela un sunet la cela$i de straini. (v. i Costutn.)
latt s dea soda efect, pe care it di in violina
Port, (Liman), adapost natural in mare sau pe lunecarea degetului pe coarda. Uneori P. e Influvii imbunatifit prin lucran i artificiale peutru a setnnat ell o notri mica, ca apogiatura lunga,
prmu vase de comerciu sau de resboiu. Sant P.-ri alteori prin note reale, cu semnul legaturei $i
destinate special vaselor de resboiu $i atunci ele cu indicafiunea 001 P. Dnii cantarefi abuseaza
snt inzestrate cu arsenate, casarme, deposite de acest efect, care intrebninfat cu moderafiune
militare, etc., si sant apkate contra unui atac. e de o mare putero expresivit. Exttgerarea acestui
Pot fi trei feturi de P.-ri declarate de guverne: P. d efectut numit de Italieni trascinando
[T. C.]
inchise, deschise $i franoe, dupa cum li-se per- la vooe.
mite sau nu accesul, sau &tea au anumite drepPortar, plzitoriul uailor. Pentru ca la sf. lifurl, etc. P.-le principale din Romania sant : turgic) a credincio$itor, cei necredinciosi si nn
Braila, Galati, Salina i Constanfa; prin rtoeste poatit fi de fafa, la inceputul cre$tinitfii, mai
patru puncte se face comerciul maritim cu cele- cu sama pand a fost in vigoare disciplina a$a
lake state. P.-ul Constanfa e incii in construe- numita arcan, ou pazirea witor bisericei eran

www.dacoromanica.ro

Portar de &weave

Portland.

649

insircinati diaconii, mai apoi subdiaconii, cari

Port-Elisabeth, oras on port in colonia Cap
la exclamare 2Usile Usile, cu intelepciune s (Africa de sud), tempi sinul Algoa, 23,266 loc.
Warn amintee se faceau atenti a griji, ca pe (1891).
timpul mturisirii Credeuluit s nu intro vr'un
Portepeu, ureche de piele, prin ajutorul ciinecredincios. Despre diregatoria aceasta a pa- reia se prinde sabia de dentaron; termin reguzirei usilor se face amintire in rugciunea chi- lamentar: port-sabia, port-baionetii, port-pumnal.
rotonirei subdiaconului.
Porter, bere engl., v. Ale.
Portar, una din boieriile formate de Romani;
Portic, (Vestibulum), tinda bisericei. In vese da comandantului sau ingrijitorului portii ce- chime la biserici mai mari tinda (porticus) era
tatilor.
un loo deschis, incungiurat de foisoare, uncle
Portar de Suceava, boierie impreunat cu hat- eran catechumenii si penitentii de deosebite
mania ;in Moldova comandantul ostilor dup domn. clase. In mijlocul porticului era o fntana, nade

Port-Arthur, oras chinez cu port milit., aproape cei ce intrau in naia bisericei spre inchipuirea
de captul sudic al peninsulei Liautung, 24 Oct. mnilor curate ridicate pentru rugaciune (1 Trin.
1894 bombardat de Japonezi, 1898 dat Rusiei II, 8) isi spalau mnile. Tot in P. era si piscina
In ariiind.
sau crestelnita pentru botezare ; dupa cum si prin

Portate, (ital.) inregistrarea tjilnicti a marfurilor, ce se dan pe vapoare pentru transport,

cu indicarea primitorului.
Portativ, (inus.) sistemul de linii orizontale
paralele, pe cari se seria notele. In musica moderna acest P. e format din S linii cari in vorbire se numerii de jos in sus, notele punndu-se
atilt pe linii cat si pe spatiile dintre aceste
Semnificatiunea liniilor 0 a spatiilor, cu alte
cuvinte numele notelor scrise pe P., e determinata de cheie (v. ac.). Originea P., e in nevoia
ce s'a simtit pe timpul notatiunii neumatice (v.
Neume) de a se av un punct-'cle plecare,
de control al intonatiunii. In manuscriptele mu-

sicale de prin sed. X apare prima linie tras

in pergament cu unghia sau ca un vrf ascutit,

acji, crest elnita st in tinda bisericei.

Portic, galerie deschisa inaintea unei fatade,
en boltile sustinute de coloane sau arcade.
Portile de fier, v. Poarta de fier.
Portio legitima, partea legitim (v. ac.). In
dreptul ung. e asigurata descendentilor si in
lipsa acestora parintilor in viat, si face I um&
tate din partea ce li-se cavino dupa lege in cas
dac nu exista testament. Lipsirea erecjilor de
P. 1. se poate face nwnai in casurile de exchidere stabilite prin lege.
Portiuncula, manastire de franciscani
Assisi in prov. ital. Perugia, ca renumit loo de
pelerinagiu.

Portiune, (kit.) parte, and e vorba de mncri.

P. canonica sau Congrua, in general suma

dela aceasta linie socotindu-se aproximativ inal- tuturor venitelor unui preot ; in special pamntul
timea relativa a sunetelor represintate prin neume. din roadele caruia se sustin preotii. In cele dinti

Cel dintaiu, care pare a fi imaginat intrebuin- veacuri ale crestinismului toste cele de lipsa pentru
tarea acestei linii a fost calugarul Hucbald din sustmerea preotilor si a cultului divin, le prestau

St.-Amand. Procedeul giisindu-se avantagios, pe credinciosii, ca darnri si jertfa.bisericei. Dupa ce

hInga prima linie apare in curand o a doua, si-a dobndit biser. libertatea, a inceput a se
tras cu cerneal, apoi o a treia si asa mai de- *tip, mai ales prin donatiuni, averi imobile (pa-

parte, deosebindu-se prin coloarea cernelei sau mnturi), cari s'au numit P. c. ; aceste stint propunndu-se la capiit o litera, represintillid su- prietatea bis. si Met permisiunea superiorilor nu
netul a crui not corespunde la linie. Dela se pot instraWa. Preotimea romani din Ungaria
Guido d'Arezzo incepe semnificatiunea de ach a
Transilvania, inainte de Unirea dela 1700 nu
liniilor i spatiilor; in suprafata antifonarului avea aproape de loe P. c. si preotii se sustineau
sk el explica sistemul limar si d exemple de sau din averile lor proprii (coi nobili) sau din paP. cu 4 si 5 linii, colorate deosebit si combinate mnturi arendate dela domni, pentru cari plateau
In diferite moduri. Numrul liniilor ins con- taxe ori Weal' robot ca si iobagii. Episcopal
tinu a varia pi a cresce asa, c prin sed. NTH Inocentiu M. Klein mijlocf dela imprateasa
se vd P.-e cu 12 linii. Totusi din acest secol Maria Teresia (decretal din 9 Sept. 1743), ca
incepe a predomina in manuscriptele antifona- preotilor uniti sa li-se dea portiuni canonice ; dar
relor P. de 4 linii, care s'a mentinut pentru acel decret nu a fost executat pretutindeni. Episcantul bisericesc occidental; si pe Mind musica copul Petra Pavel Axon ins a obtinut un decret
de orgii 5i cea de clavecin pfin la inceputul (15 Iunie 1759) in sensul caruia fiecare preot
secl. XV.U.I e scris pe un P. nu mai mult de aves s capeta agrii de 20 galete 5i15 care de
5 linii, rnusica vocal, si a celoralalte instru- fn ; dar nici acest decret nu a fost executat

mente admite, data cu stabilirea cheilor admise i P.-ul de 6 linii.

[T. C.]
Port-au-Prince, capitals republicei de Negri
Haiti, cel mai iusemnat oras comercial al terii,
situat la coasta vestica a insulei ; 61,000 loc.;

tot local. Astfel dar numai pe incetul, pi prin

donatiuni de ale privatilor ori prin cumprari, s'au

format portiuni canonice pentru preotii romini.

Pentru partile bad atene, cu ocasiunea introducerei

urbariului in 1774, s'a asemnat pentm fiecare

preot de rit gredoso, si asa i pentru coi
Porta Westphalica, (Weeerscharte), pas in cite o sesiune (36 jugare) pamnt. (Cf. *TranVestfalia din sus de Minden ; prin el trece silvania Nr. IX, 1901 si Dr. A. Bunea, Episcopal
Weserul si o cale fend&
In. M. Klein, Blaj 1900 p. 89).
[I. R. j
Portcartutie, cutie de piele purtati de om la Portland, 1) P., peninsula la sudul Angliei in
resedinta unui episoop.

cantaron (cmgtoare), in care se pun cartuse.

Un soldat poate parta clod) sau troj P. Acestea
se cunosc sub numele generic de Cartusiere.
Portelan, v. Porcelan.

canal, 9443 loc. (1891), renumite cariere de

piatr; 2 fare ; Limanul P., intre peninsula si
portal Weymouth, cu forturi. 2)P., orap in Maine
(America de Nord), 36,425 loc. (1890). 3)P., rap

www.dacoromanica.ro

650

Portlandian

in Oregon (America de Nord), 46,385 loc., cu

Portugalia.
Port-SaTd,

oras on port In Egipt, la capt5tul

suburbiile 81,000 loc. (1890).

nordic al canalului Suez, 35,508 loc. (1897);
Portlandian, (Portland), etagiul, subdivisiunea fundat 1860; comerciu viu prin canal.

cea mai superioara a Jurasicului superior. Se

Portsmouth, oras maritim la sudul Angliei,
subdivide in Bouonian i Aquilonian. Un echi- situat pe insula Portsea langa Canal, primul port
valent salmastru i lacustru al Aquilonianului militar al Angliei, putdnd adapostf 1000 nai de

este Purbechianul. Un facies particular al P., t3i resboiu; fortreat; 178,639 loc. (1896); eel mai
care ocupl o intindere mare in regiunea medi- mare santier din lume, ocupaud teren de 116 hecteraneana, este cunoscut sub numele de Tithon. tare si 5000 oameni; magazine, spital militar,
Acesta, represintat prin nisce calcaruri albe, ocupa
o intindere mare ni in Romania (jud. Prahova,
Dambovita, Muscel i intreaga Oltenie). v. si
[Dr. Popovici-Hatzeg].
Ciment.
Portmoneu, pung. cu despartminte pen tru bani.
Port-Natal, v. Natal.

smell de marina ; comercial e mai putin important. In apropiere renumitele bill de mare
Kingsrooms.
Portugalia, regat ocupand fasia sud-vestici a
peninsu I ei Ptreneice, 88,954 km2. cu 4.660,095 loc.

(1890), impreuna ou Madeira

si

Azorele, ce-i

Porto, taxa ce se pltesce la birourile postale, apartin, are 92,157 km'. cu 5.049,729 loc. Tears

o continuare a muntilor Spaniei (Serra da

pilati, pentru transportul la adresa indicat a Estrella, 1993 ni.), ou sesuri 5i vai roditoare,
unei scrisori sau a unui pachet postal.
dar putin cultivate, udate de cursul inferior al
Porto, (Oporto), oras in Portugalia, prov. riurilor Guadiana, Tejo, Duero, Minh. Popnlatia
In schimbul careia se libereaza o recipisa stam-

langa Duero, 138,860 loc. (1890). P. e al

un amestec de elemente suevo-rornane, castidoilea oras al Portugaliei-; politechnic, academie hone i franceze ; afar de Portughezii propriu
de arte, grdina botanica, biblioteca"; port bun, ii mai silnt Creoli, Negri, Tigani si putini Ovrei;
fiind orasul numai 5 km. in departare de gura 4 clase sociale: nobilimea (inalta titulados e cu.
riului si de ocean. Locul principal al industriei predicatul dome; de jos vfidalgose), clerul, ceportugheze, cu deosebire industrie de bumbac, tatenii si tranii. Biserica dominant e ces
Jana, mtasti, plarii, spun, etc.; comerciu viu. rom.-cat. cu 3 archiepiscopi (Lissabona, Braga,
In apropiere se produce vin renumit.
Evora) si 11 episcopi; la 1834 s'au cassat toate
Portocal, numele popular al arborelui Citrus manastirile de calugari, calugarite mai slant 1500.
Aurantiutn L. (v. sc.). Portocale, fructele co- Instructia poporala numra 5464 scoale, scoale
mestibile de Citrus Aurantium L.
medii silnt 23 licee, institute super. de invtaPortoferrajo, capitala insulei ital. Elba, situati mnt : universitate (in Coimbra), 3 scoale de
la malul nordic al insulei, 3737 loc. Aci a residat medicina (Lissabona, Porto, Funchal), curs sciinNapoleon 1 dupa detronare (5 Main 1814 palm title superior (Lissabona), academie politechnici
26 Febr. 1815).
(Porto), scoal politechnica (Lissabona), instant
Port of Spain, (pron. spen), capit. ins. britice agronomic, academia reg. de sciinte (Lissabona),
Trinidad, 34,037 loc. (1891; port cu 3 forturi. 2 academii de arte (Lissabona si Porto), conserPortofoliu, (franc. Portefeuille) 1) carton indoit vatoriu de musica, scoald militara si de marina
pentru pastrarea epistolelor, desenurilor, har- (Lissabona). Se produce anual in termen media
tiilor de valoare, etc.; 2) functiune de ministru: 3-4 miloane hl. grail, 2-5 mil. M. secara, 1-2 mil.
portofoliul resboiului; vni-a depus P.e, adeca: hl. orz si ovs, 7-8 mil. hl. cucuruz, 3-2 mil hl.
s'a retras dela functiunea de ministru. 'Mini- cartofi, 1-5-4 mil, hL vin ; productie insemnata
dru fdrd P. se flumes ministri, cari siint de oleu, castane, lamai si mai ales portocale (in
membri in consiliul de ministri, far ca sa aiba 1896 s'au exportat 47 mil. bucati). Economia de
resort propriu; contrar : ministru de resort ; 3) si- vite neinsemnata (multe capre, asini i rimatori);
tuatiunea pretensiunilor cambiale ale unei bauci. se cultiva viertni de mall* mine de arama,
Porto Maurizio, prov. ital. in Liguria, 1179 km'. mangan, plumb, fier, carbuni, sare. Industrie deseu 146,722 loc. (1897); capitala P., langa golful voltat mai ales in ce privesce teseturile de
Genovei, 6309 loc.; port, bai de mare.
bumbac, rani, matasii, articli de aur si argint,
Porto-R, oras cu port in Croatia, cornitatul fabricatii de tier, masine, pielarii, portelan,
Modrus-Fiutne, land Quarnero, 1104 loc. (1890); hartie, chimicalii, comerciu maritim extins. La
sander.
1897 au intrat in porturile P.-iei 10,406 nai de
Portorico, v. Puerto Rico.
9.237,048 tone, au iesit 10,356 nai de 9.209,579
Portret, (franc. portrait), infatisarea unei per- tone. Flotila comerciala la 1895 numdra 258 nai
soane prin pictura, desernn, sculptura sau foto- de 88,885 tone. In P. sant 42 blinci, intre cari
grafie. In picturi i desemn portretul de obiceiu mai importanta banca de P. Cai ferate 2358 km.
nu se face in proportii mai mart decat persoana la 1896, telegraf 7425 km. Calculul monetelor

In realitate, in cele mai multe casuri in pro- dupa reis: 100 reis = tostao, 1000 reis = 1 milportii mai mici. In sculptura, s. e. statue/e, se reis (ca. 4 32 cor.), 1000 milreis = 1 conto. Mdsuri

face infatisarea unei persoane in marime naturala sau in proportii mai mari. Portretul poate
sa ne infatiseze nutnai capul unei persoane, san
bustul sau figura intreaga. Dupa tinuta figurei,
cu deosebire a capului, portretele stint en f ace

cele metrice. P. e o monarchie constitutionald cu

drept de mostenire la ambele sexe ; rege actual

Dom Carlos I dela 19 Oct. 1889. Legislativa

(Cortes) consista din 2 camere: a pairilor (paros)

si a deputatilor (deputados). Finantele nu prea

ordonate. Datorie 664 milioane milreis. Capitala
Port-Royal des Champs, manstire de calu- Lissabona. P. poseda (earl de Madeira si Azore)
gate cisterciene langa Versailles, fund. 1204, in Africa 2.126,130 km2. cu 13.332,000 loc.; in
in secl. XVII resedinta unei scoale jansenistice, Asia 19,970 km'. cu 881,000 loc.; trupele colo1709 desfiintata i deramata.
niale mundrit 9478 oameni.

(in NA), in profil i semiprofil. (v.

si Photografia).

www.dacoromanica.ro

Portugalia.

Istoria. Cei mai vechi locuitori ai P. de adi

au fost Lusitanii; teara lor f cucerita de Romani la 139 a. Chr. si dela 27 a. Chr. prefacuta
in provincia romana Lusitapia. In sed IV naviilira Alanii si Suevii, apoi fac parte din im-

651

suspendh constitutia dela 1826 si incerch sa introduca regimul absolut. 1832 sos Dom Pedro cu
flotila sa, ocupit Porto, bat pe Dom Miguel la
Cap San Vincent 1833, Lissabona capitulh pi Maria

intr in capitala. Dom Miguel, batut 1834 la

periul Visigotilor, dela 711 fit a Arabilor. Regele Thomar, trebu sa fuga, constitutia din 1826 f reCastiliei Alfons VI Taal o parte a trii ca feud stabilita si dupa moartea lui Dom Pedro (24 Sept.
contelui Henric de Burgund. Acesta $i-a luat 1834) Maria Wit regimul Sub ea au fost continue
titlul de conte pi domn al P.-ei (dela Portus lupte intro partisanii constitutiei dela 1826 (conCan't = Porto). Fiul still Alfons I (1112-85) dupa servativi) pi ai celei dela 1822 (radicali). 4 Apr.
invingerea dela Ourique asupra Arabilor 1139 ill 1838 Maria ca sotul ei Ferdinand de Coburg wit
proclamat rege. 1147 lu dela Arabi Lissabona. pe constitutia dela 1822 revisuita. Dup Maria
Unul din urmasii s6i, Alfons III (t 1279) cucer (1853) urmit fiul ei minor Pedro V (t 1861), dup
1253 regatul arab Algarve. 1383 se stinse unja acesta fratele gal Ludovic 1 (Luiz), iar dupa el,
barbateasca a casei de Burgund cu Ferdinand I. 19 Oct. 1889 fiul sett Carlos I. Guvernul f cu
Acestuia Ii urma fiul natural al lui Pedro I (tatal deosebita atentiune la desvoltarea coloniilor, in
lui Ferd. I), loan 1. Acesta cuceri 1415 Ceuta, cati la 1869 se sterOe sclavia. Administratia neapoi incepit expeditiile de descopeiiri pe la coasts corect pi risipa cu averea terii inglodit teara in
vestica a Africei. Aceste intreprinderi flirt% mutt datorii, apa ca la 1892 P. trebu s declare, ca
sprijinite de catra printul Henric Marinaral
nu mai poate plat toate interesele dupa datoriile
se continuara sub regii urmatori Eduard (t 1438), sale. (Cf. Minutoli, P. pi coloniile sale (1855),
Alfons V (t 1481) ji Ioan II (t 1495). Barto- Aldama-Ayala (1880), Vezelay (1891), Payares
lomeu Diaz incunjurit la 1486 Capul Bunei spe- de Medeiros (1892), Pinheiro Chagas (1867), Reratite, iar sub Emanuil I (t 1521) descoper Vasco bello da Silva (1860-71), etc.)
da Gama calea maritimi la Estindia, tunde vicePortugheat, literatura e putin cunoscut din
regii Almeida pi Albuquerque intemeiaza colo- causa lipsei de critica pi istorie proprie. Inpipi

niile portugheze. 1500 Cabral ink in posesiune Portughezii caut sa cunoasca mai mult din
Brasilia. In urma politicei clericale a lui loan L11 scriitorii straini valoarea numeroaselor opere de
(t 1557) regatul decadit. 1580 se stinse pi linia I. P. Aceasta nepasare vine din patina orifalsa de Burgund 5i regatul ajunse sub domina- ginalitate a acestei literaturi, care s'a destiune spaniola ca mostenire a lui Filip II dup. voltat sub o continua influenta atraina, chnd
mama sa, sora lui Ioan III. Coloniile estindice, italiana, and spaniol sau franceza, dar mai
afara de orapele Goa pi Diu le luara Olandezii. ales latina. In 1. P. se disting patru perioade.
La 1640 poporul tidied pe tronul regal pe ducele Cele mai vechi productiuni, de prin sed. XIII

Ioan de Braganza (loan IV, t 1656); ilia abia

la 13 Febr. 1668 f recunoscuta de Spania independenta P.-ei. Sub Iosif I (t 1777) incercit
Pombal sii ridice P. prin reforme liberale, restrinse puterea clerului i alungit pe iesuiti 1759.

Sub Maria I, fica lui Iosif, maritata cu fratele

tatitlui s6u, Pombal f dinds i domnia clericala
restabilita. Dup ce Maria a nebunit, 1792, deven regent fiul ei Than, care dupa moartea Mariei

si XIV, siint chntece de amor dupa modelul

trubadurilor provenali p't adunate in colectiuni

numite con cionieros, astadi foarte rari. Sed. XV
este al cronicarilor: Lopes, Garcia de Rezende,
Azurara, Huy de Pina. Sed. XVI este epoca de
inflorire a 1. P. Ea incepe cu domnia lui dom
Manuel pi tine pilna la supunerea Portugaliei de
catr Spania, in urma luptei dela Alcacer Kebir,
1580. Atunci scrisera poeti lirici ca Bernardin
Ribeiro, Christoval Falvam, Diego Bernard6s,

deveni rege 1816 ca loan VI. Cnd P. nu vo

'intro in blocul continental ordonat de Napoleon, Andrade Caminha, Alvares de Oriente, Rodriguez
acesta ii declartt resboiu, mutes ftigl 27 Nov. Lobo, Manuel de Veiga; poeti epici ca celebrul
1807 la Brasilia, Francezii ocupar P. pi declarara Camoens, Corte-Real, Mauzinho Quebedo, Pedetronat casa de Braganza. In urma invingerilor reira de Castro, Francisco de Sa pi Menezes,
lui Wellington pi a capitulatiunii Cintrei (30 Aug. dona Lacerdo, Miguel de Sylveira; poeti dra1808), Francezii parasira P. pe care o guvernit matici ca Sh e Miranda, Antonio Ferreira, Gil
generalul engl. Beresford. 23 Aug. 1820 erupse Vincente ; istorici pi cronicari ca Osorio, J. de
in Porto o rescoala in contra lui Beresford, iar Barris, Diego do Couto, Albuquerque, Damian de
in Sept. se formh in Lissabona un guvern pro- Goes, Castanheda, L. A. de Resende; moralisti
visor. Abia scum (1821) se reintoarse regele din ca Heitor Pinto, Amador Arraiz ; romancieri ca
Brasilia, pentru ca la 23 Sept. 1822 sit' joare pe Francisco Morales p. a. Timpul captivitatii (1580
o constitutie nouti. In toamna aceluias an se des- pittui 1640), a foot un period de decadenta, in
fac Brasilia de P. ai proclamit imperat al sea pe care se disting numai cfiva istorici, ca FreyPedro I. Dom Miguel, al doilea fiu al regelui, Luiz de Souza, Bernardo de Brit, de Andrada,
sili pe rege sa suspende constitutia i introduse Antonio Boccaro, Duarte Nunez de Lido, de Luun regim terorist, care fit suprimat 1824 prin cena, de Vasconcellos; cativa poeti ca Mascainterventie engleza; Than rein& &Irma i restitu renhas, Barbosa Bacellar, Paiva de Andrada
constitutia dup staturi. Dupa moartea lui loan VI monaca Violante. Diva revolutiunea dela 1640,
(10 Martie 1826), infanta Isabella deven regenta care liber Portugalia de Spania, incepe o noua
in numele fratelui ei, al imp6ratului Brasiliei er pentru I. P. Sub Ioan V se infiinteaza o
Pedro I (ca rege portugh. Pedro IV). Acesta date academia istorica, mai tfirdiu (17'56) academia
o Ilona constitutie Carta de 'eye la 26 Apr. 1826, Arcadilor pi o academie de sciinte, care publicit
iar 2 Maiu acelap an abdicit dala tron in fa- cronicele vechi, colectiuni de memorii sciintifice
vorul ficei sale Maria II da Gloria. Dom Miguel pi literare, pi incepuse publicarea unui mare
ins ajunse 1827 regent, 1828 proclamat rege dictionar al limbei, din care ins nu apar dealt

www.dacoromanica.ro

652

Portulaca

Porunca.

primul velum. Intro scriitorii acestei epoce se Porumbar, una din numirile populare ale ardisting poefii Antonio
Diniz de Cruz o bustului Prunus spinosa L. (v. ac.).

Sylva, Domingo do ReisGarcao'

Quinta, contele de EryPorumbele, se numesc fructele comestibile de
ceyra i enciclopedistii don Francisco Lobo, Bar- Prunus spinosa L. (v. ac.).

bosa Marhado; iar pe la inceputul sed l XIX

Porumbescu, 1) P.,

Iracliu, preot si scriitor

poefii Barbosa de Bocagio i Francisco Manuel rom., n. 9 Martie 1823 in Sucevifa (Bucovina),

de Nascimento. Literatura: Buterwek, Istoria t Febr. 1896. Studiile gima. le-a facut in Cerpoesiei i elocuenfei la popoarele rnoderne in nauf si LeMa (Lemberg), teologia in Cernauf.
germ. 1801-19, 12 vol.; Sismondi, Des litte- S'a preofit in 1850 si fu trimis paroch la Sipot,
ratures du midi. Paris, 1813, 4 vol.; Ferdinand in 1857 la Boian, apoi la Stupca. In 1881 isi
Denis, Rsum de l'histoire littraire du Por- schimba numele de fatnilie Golembiowski in acela
tugal. Paris, 1812-16, s. a.
de P., sub care isi publicase scrierile literare.
Portulaca L., (botan.) gen din fam. Portula- In 1884 paroch in Fratuful nou, unde a inoaceae, cuprinde plante erbacee caro oase si are fiinfat in 1889 un curs de industrie
vr'o 16 specii, ce creso intre tropice si in Ame- Fijad vduv, priml in 1395 alegerea de egumen
rica, iar dou din aceste specii snt foarte res- al manastirii Putnei, dar mud inainte de a se
pandite prin tocurile cultivate sau nasipoase din calugan. In 1893 i-se confer titlul de exarch.
regiunile temperate. In parfile noastre crosce Dela el au remas mai multe poesii si intereP. oleracea L., cuuoscuta de poporul nostru sub sante scrieri in prosa, pe cari s'a apucat sa le
nurnirile de: Iarba grasa, Porcina; iar adune si sit' le publice profes. Leonida BodnaP. grandifiora Lindl, cresce numai cultivata. rescul, sub titlul de Scrierile lui Iraclie P., aduPortulacacee sau Portulaceae Endl., (botan.) nate si insofite de o schifa. biografica. Partea I,
mica familie de plante dicotyledonate-polypetale, Cernauf, 1898. (Cf. Morena C., Parfi din istoria
erbacee, subfrutescente sau fruticuli mai adesea Rom. bucovineni. Cernauf 1893, pag. 217-220.)
glabrii si mai Inuit sau mai pufin suculente sau
2) P., Ciprian, compositor, fiul lui Ir. P.,
lung-pbroase. Aceasta familie are vr'o 15 genuri n. 2 Oct. 1854 in Sipot (Bucovina), t 24 Main
cu vr'o 125 specii, respandite cele mai multe in 1883. A absolvat liceul in Subeava in 1873,
America si in ambele emisfere, cateva austro- cand a intrat in seminariul clerical din Cernauf
africane sau australiane, foarte patine cresc prin spre a studia teologia; dupa infiinfarea univ.
Asia, Africa boreala sau prin Europa. Dintre Francisco-Iosefine, in 1875 trec la facultatea
genurile acestei fanulii menfionam Portulaca L., filosofica, unde remase pana in 1878. Avnd taClaytonia L. si Montia L.
[Z. C. P.)
lent deosebit pentru musica, se inscrise in 1879
Portunus, la Romani 4eul porturilor de mare; la conservatoriul din Viena, unde petrecii Oka
e predicatut cjeului Ianus, ca qteul intrarii
In 1881. A fost profesor de musica la girunasiul
iesirii din port. P. a avut templu la un port al super. din Brasov si dirigent al corului dela biriului Tibru, unde in 17 Aug. s'a finut serba- sefica Sf. Nicolae. Captfind morb de piept, se
toarea Portunalia, fiind preot un Flatnen por- duse in toarnna anului 1882 la Italia, unde faca
tunalis.
cunoscinfa vestitului compositor Verdi. AgraPorumb, (zool.) Porutnbul, Hulub, Golumb, vndu-i-se morbul, se intoarse in patrie la
pasere din ord. Peliornithelor, fam. Columbi- Stupca., undo reposit. Are preste douift sute de
delor, gentil Columba, cu 62 specii respandite composifiuni, lumesci si bisericesci, intre cari
aproape pe toata suprafafa pamntului, in stare
renumita opera *Crain non', ale caror melodii
selbatica si domestic. Varietatei coloarei pe- silnt nafionale si armonioase, multe din ele sfint
nelor, cum si modul lor de disposifie pe cap, publicate. Pufinele lui poesioare vedesc talent
corp 5i membre fac ca diferitele specii de po- poetic. Cantecele studenfesci, tiprite in. Viena
rumb s'a presinte o mulfime de varietafi rnai in 1888, au deveuit poporale. (Cf. Morarin C.,
ales printre cei domestici, obfinute Cu deosebire Pal* din istoria .Etomirulor bucoviueni. Cernauf
prin imparechieri. P. se inmulfesc foarte re- 1893, pag. 254-267.)
[Dr. I. G. Sbiera.]
pede, scofnd mai multe serii de pui preste an.
Porumbu mare, v. Galambfalva.
Ei se nutresc cu seminfe de graminee, ca gran
Porunca, ordin. Cele 10 porunci, v. Decalog.
Paii in primele (file stint nutrifi ca o subst.
Porunci bisericesci, in special se numesc asa
semilichida alburie ce e secretata de nisce glande cele 5 porunci propuse de catra biserici oredin parefii gurei mamei, pe care porum bita o dinciosilor spre observare. Biserica are drept de

Introduce in gura lor printeun fel de vomitare,

tinnd ciocul inteal puilor. Cand sfint mai mari
Ii nutresce tot a.sa, dar cu grail* de graminee,
cari stint deja mutate 5i umflate, prin faptul ca
au stat in guse, ceea ce usureaza digestia puilor.
Porumbeii domestici se exerciteaza ai foarte
mult, de ctra militari, pentru mici corespondenfe, cu scop, ca In timp de resboiu sa-i poatii
intrebuinfa la comunicari de ordine, cari se pot

a crea legi si de a da credinciosilor sei porunci

pe cari aceia siint datori a le observa. P. b. la
inceputul crestinismului se observan pe basa
tradifiunilor apostofice ai numai mai tnlin au

fost formulate pi propuse de dad biserica in

forma lor de tali. P. b. stint 5 si anume: 1) Sa

fini serbitorile cele alese si legate. 2) Si asculfi

sf. liturgie in Dumineci ai serbatori. 3) SA tini

posturile si ajunurile anului. 4) Si te martulega cu fire subfiri de gatul sau de subfioara risesci 5i cumineci cel pufin data pe an (la sf.
porumbului. v. si Columba.
[I. P. Voitesti.j
Pasci). 5) Sa nu faci 'Junta in unele timpuri
Porumb, Ptipufoiu, Cucuruz, v. Zea Mays. oprite ale anului. Pe unele locuri s'a adans si
Porumbac, doue comune in feara Oltului (Tran- a 6 porunca, adeca despre platirea 4ecimelor
silvania). 1)P. infer., com. mica, 1422 loc. Rom., sau contribufiunilor randuite pentru trebuintele

stafiune de cale ferata. 2) P. super., comuna bisericei. P. b. in esenfa lor se pot considera
mica? 2046 loc. Rom., cu o sticlarie a statului. ca explictiri ale poruncilor dumnerjeiesci si de

www.dacoromanica.ro

Poratiu

653

Post.

aceea in catechisme i tractatele teologice stint semniitatea P. este &I duce la prescriptie (v. ad
puse imediat dupii cele 10 porunci. [Dr. I. R.]
Detentiune, Deposedare).
Porutiu, loan, n. 25 Ian. 1842 in Almasul mare
P. de pdtnnt, v. Proprietatea fonciari.
(Trans.). Si-a Moat studiile la lineal rom.-cat.
Posesiv, (gramat.) pronumele, care area o po-

din Cluj (1854-62) si la facultatea de drept din

Budapesta (1862-66). A fost colaborator si, in
curs de un an, redactor resp. (1868-70) al diarului Federatiuneae (v. ac.). In acest interval
i-s'au intentat mai multe procese de presA $i a
fost condamnat la lece luni inchisoare de stat,
internat in Vcz (1871). Dela 1873-80 a fost
practicant de advocat in Turda, Blaj, etc. Dela
15 Febr. 1880 pAnA 1 Apr. 1901 a functionat
ca secretar-interpret la consalatul general al Romilniei in Budapesta.
[I. St. $.]
Posad, una din drile primitive ale principatelor rom., ce se percepea pentru intretinerea
garnisoanelor de pin orase.
Poprevat, (Potarevac, fals Passarovit), oras

sesiune, s. e. al meu, a mea, etc.

Posesor, (lot) detentorul unui lucru. (v. Po-

sesiune.)
Posibilitate, (filos.) denotii caracterul logic al
calor posibile, faptul od actele gndirii nu contin

contradictiune. JudecAtile, cari exprimi o posibilitate, se numeso problematice.

[Pl.]
Posilipo,

un deal situat spre nord-vest dela

Neapolea, renumit prin peftera dela P., 690 in.

lung* 6.5-10 m. largi si 7-25 ni. inaltA, ce

duce ca o cale la Pozzuoli. La intrarea in peatell, se aflh asannmitul mormnt al lui Virgil.
Paralel cu aceasta e grotta nuova di P. pentru
tramvaiul ea vapor.

Positia, (mus.) in teoria elementarii a musicei

in Serbia, aproape de Morava, 11,450 loc. (1895); e local ce ocupl o nag, o cheie, un accident

la 21 Iul. 1718 ad s'a incheiat pace iutre ere- pe portativ. In studiul armoniei P. e modal de
stini si Turd. (v. Passarovitz.)
distribuire intre diferitele voci a notelor ce forPosauna, denaturarea cuvantului german Po- tneazti un acord, abstractiune fricillid de nota

saune, v. Trombon.
basului, a card schimbare nu mai aduce o addl.
Poseidon, la Greci deul mrii Qi al apelor cur- P. ci o resturnare. In jocul instrumentelor sensul
giitoare, fiul lui Kronos i Rhea, bArbatul Am- cuvktului P. variazA dupd mechanismul lor.

phitritei, tatl lui Triton. Se inchipuia tinnd

in mina o furcA cu trei coarne. Caltoresce pe
fata mrii in un car tras de cat si e urnaat de
alti dei de mare. In fundul mirii are un palat
splendid ai in mInia sa produce cutremur de
plingnt. CAnd eii si-au impArtit lumea, Zeus
a cptat ceriul, P. marea ai apele, iar Pluton
infernal. P. e identic cu Neptun la Romani.

Positlune, (lat) situatiune, stare, loc. In prosodie P. prelungirea in ton a unei vocale scurte,

cAnd Ii urmeazO doub sau mai multe consonante.

Positiv, 1) in gramat. primal grad al compa-

ratiei la adiective si adv. (v. Comparativ.) 2) in

filosofie un 'aura, fapt sau fenomen atunci,

&id siguranta sa este stabilitO; intr' o form
peremptorie tot ce se razim po experient.
Posen, prov. prus., 28,962 km2., cu 1.828,658 loc. P. se ja si in loe de afirmativ. Opus: negativ.

(1895), 520/e Poloni ; Q es udat de Warthe si Netze; Dropt P. se numesco acela care e scris, in opopOnaint roditor. Guvernantentui P., 17,512 km2., sitie ca dreptul natural, care nu e scris. [Pl.]
Cu 1.173,211 loc. (1895). Capitala P. (polon.
Positivism, (filos.) in genere acel punct de

Pozndn) dela 1827 e fortreata de primal rang,

73,239 loc. (1895), 3/7 Poloni ; resedinta untO
archiepiscop, catedra% in stil gotic (zidit 1775,
capela de aur); biblioteca Raczynski ; multe palate; 2 gmnasii clasice, 1 real, seminariu prep-

vedere in filosofare, care nu trece preste da-

tele experientei. Metafisica este imposibill dupA

vederile positivisrmilui. In acest inteles positivisti au fost Epicureii ai Hume (v. ac.). Adevaratul intemeietor insA al positivismului filosofic

tesc, seminariu de inviitAtoare, acoala de architec- a fost August Comte (v. ac.) (1798-1857). El

tur, institut de surdomuti; cameri de comerciu, si-a numit sistemul sea astfel pentru cuvOntal
cu excluderea ori crei metasici $i teologfi,
filiala bancii imperiale ; directiune de cli ferate.
Industria e representatiti prin mori, fabrici de s'a marginit numai la sistematisarea legilor, ce
spirt ai licor, fabrici de bere. Comerciu insernnat reguleaz fenomenele din natur pe basa dacu cereale, spirt, lfinA, etc. 11 Dec. 1806 ad. telor experientei. Pentru P. teoriile nu au alt
s'a incheiat pace intre Napoleon I ai Frideric obiect cledt coordonarea faptelor observate. Intr'un anumit inteles ca positivisti se pot conAugust II al Saxoniei.
Posesol, com. rur. in RomAnia, j. Prahova, sidera Renan ai Littr, Stuart Mill ai H. Spencer.
[PI.]
compus din 3 ce., cu 2030 loc. (Diet. geogr. Tot asa Diihring si Avenaras.
1897), 4 biserici ai 1 acoalA ; isvoare ca apA
Poslujnicii, servitorii mndstirilor si ai boierilor, in Rom., scutiti de dan i cOtrO. stat. P. eran
mineralA.
faca
Posesione, detinerea unui lucru. Cel ce detine bogati, ca drile lor platite boierului
un luau, ca proprietar are o posesiune deplina. venit bun.

Ca P. sa aibd efecte legale trebue sO intru-

Post,

este abtinere pe un timp anumit dela

neascl urmatoarole douii elemente: faptul ma- ori ce mAncdri sau numai dela mAncari de carterial al detinerei lucrului pe fatA, unit ca in- nuri, impreunata cu abtinere dela rutati sutentiunea de a-1 face al gal (corpus et animus). fletesci. in acest inteles P.-ul este act de virtute
Faptul simplei detineri al unui lucro, far intentia al abnegArei si penitentei, act de pietate. P.-td
de a-1 face al si5u, nu da nici un drept. Chi- este cunoscut ai la popoarele strine de creatiriasul s. e. detine lucrul in numele proprieta- nism; in legea veche a iudaismului stint urine
rului, dar nu-1 posede, cad Ii lipsesce animuse, dare despre instituirea si observarea P.-lui. Din
intentiunea de a face al siin lucru detinut; in primele secole ale crestinAtatei s'a desvoltat si
acest cas P. se numesce precard. P. este apii- s'a stabilit si P.-al de 40 dile al sf. Paresimi,
rat printr'o actiune numit posesorie, ca con- care formeazA o pregatire spiritualfi spre serbaditiunea ca sA fi posedat cal putin un an. In- toarea oea luminat a Invierei Domnului. Mari

www.dacoromanica.ro

654

Post

Posthumus.

de P.-ul Pascilor (40 dile), dupd rfinduiala bi- Curs de drept public romdn, vol. III. Bum 1891
sericei de rit oriental, stint tined urmittoarele si N. Idiern, Op. cit.)
[N. I. Idiern.]
P.-uri: P.-ul Craciunului de sese septmilni, inPostament, o bash sau piedestal pe care se
cepfind din 15 Nov. st. v. S'a introdus mai iintitiu aseaza o statua, bust, un vas de fiori, etc.
In biserica apusana, de unde in secl. IV a trecut
Postav, in sens proprin este o stofit de Unit,
si in biserica oriented; al Sf. Apostoli Petra si In diferite forme de tesdturti, care nu se obPavel, ce se incepe Luni dupit prima Dumineci servit decdt atunci, and P. dup folosint se
dela serbtoarea Rusaliilor (Dumineca tuturor roade. P. e de mai multe soiuri, avnd diferite
sfintilor), deci tine mai lung ori mai scurt ; al Sf. numiri. (v. Palma.)

Post-data, inseamnd un document cu dat

Adormirei maicei Domnului, din 1-15 Aug.; mai tr4ie, decal cum de fapt i-se compete.
Maria, tine douii septdmilni, inainte de serbtoarea

P.-ul Tdierei capului Sf. Ioan Botezdtorul i P.-ul

Postelnic, (Mamie P.), dela postelja slay., po-

Crucei, tine cite o di a serbtoarei. Pe lngli stelnik bulg., etc., una din inaltele demnitAti noaceste nenumerand aol Ajunurile, in prediva biliare in trecutul terilor rain. La inceput atribuCraciunului si a Botezului, stint Midi dile de P. tiunile acestui demnitar erau acelea de sambelan
Mercuri si Vineri in fiecare septmin, cu excep- intim, mare camerier al odlii de durmit a Domtiunea acelora ce cad intre Criciun $1 Botez, in nului. Apoi deveni (sed. XV) un equivalent al

septiinalna Vamesului si a Fariseului, in septmina lurninatd si cea dupi Rusalii, si dac pe

acele dile cade vr'o serbtoare a Domnului Is.
Chr. Mercuri, in memoria ci in acea di s'a fdcut
sfat de a prindo pe Is. Chr., iar Vineri in amintirea mortii de pe cruce a Mantnitorului. (Cf.
Sam. Klein, Dissert. de jejuniis gr.-orient ecclesiae. Viennae, 1782; Dr. Fel. Bran, De je-

maresalului palatului, cum spune si Cantemir.

al prov, biser. gr.-cat. de A.-Iulia si Fagdras,

titl. VI, c. 8. Blaj, 1882.)
Postul fleitei Ceres, la Romani s'a introdus
la 191 a. Chr. la indemnul cArtilor sibyllice

era un simplu titlu onorific, Wit atributiuni speciale si frit important, care se da boierilor de
tear, ca o distinctiune a calittii lor de boier (sau

Dintre boieri, numai el avea voe s intro in

camera de durmit a Domnulni, 5i neanuntat. Cu
timpul, importanta lui cresc din ce in ce. Era

unul din cei sese mari demnitari de divan.

Na trebue confundat Mamie P., demnitatea
efectivd, cu P.-ul simplu, on care titlu gdsim

nenumerati boieri de teari incepiind din al

juniis eco!. Magnovaradini, 1889; Conciliul prov. I XVI sed. pfind la jumtatea celui trecut. Acesta

boierinas). Era un titlu onorific si in acelasi

(v. ac.), mai inthiu tot la 4 ani, mai tirdiu in timp ereditar. Tot ca titlu muffle gsim si pe
tot anal. P. 4. C. s'a numit: Ieiunium Cereris. cel de logoffite, care nu trebue confundat cu

Post, loo destinat a fi ocupat de unul sau mai Mamie logofte, si mai rar pe cel de ban, spdtar,
multi oameni inteun scop determinat vs. e. P. paharnic, comis, cari de asemenea glut deosetelegrafic). In sens militar : grnp de oarneni ar- bite de demnittile de curte ea acelasi name, etc.
[O. G. L.]
rnati, instalati inteun punct pentru a exercita
o supraveghere sau o pazd. P. min, P. special,
Poste restante, sfint cuvintele ce se scrin pe
P. detasat, elemente deosebite ffscnd parte din
un sistem de ante-posturi.
Post, Albert Hermann, iurist
n. 1839 in
Brema, t 1895. Campion al sciintei
dedrept comgerm.'
parativ. Serien: Das Samtgute (ed. II, 1879);
Die Geschlechtsgenossenschaft der Urzeit und
die Entstehung der Ehee (1875), etc.

Posta, dela lat. ,posta p. posita, statiune sau

loe de oprire. Se intelege, Raffiiu ceoa ce Francezii numesc relai, adec diferitele localitati,
unde se gsesc rnijloace de transport, mai ales
pentra persoane. In special intelegem servicial
public de corespondenth. In primal inteles P.
avea o foarte mare insemnittate .in trecut, dar
din 4i in cji importanta ei a deadut, si nu mai
exist, de dud cu construirea cdilor ferate, cleat
prin patine ten. Altfel stau lucrurile cu privire
Ja P. de coresp., a cdrei importantd devine din
di in 4i mai considerabild. Dovadd este si conventiunea Uniunei postale universale, fundata
la Berna in 1874, la care au aderat znai toate
statele din lume. Serviciul P.-ei, ca serviciu de
transport al persoanelor, e foarte vechiu $i chiar
Romanii Il practicau. Acest serviciu, firesce, a
trebuit sit se desorganisoze cu prilejul invasiunilor

barbare dela finea sed. V d. Chr. Ca serviciu

de corespondentd, P. desi e cu total modernd,
totusi putem semnala existents unor servicii de

un plic cuprindand o sorisoare, fie chiar sub nu-

mele destinatarului, pentru ca dup o comund

intelegere, dintre eel ce serie si cel ce va primi
sonseares, aceasta sft nu mall in alte mdni, fie
and pentru un timp nu se scie uncle se gdsesce
destinatarul, in scopul ea scrisoarea ad remind

la biuroul locului unde e expedat, Ori va

veni s o reclame el insusi. (v. Adresa.)

[N. E. Idieru.]

Posteri, (lat) urmasi, Posteritate: viitorime,

Posteriora, lucrurile ce urmeazd, int'mplari mai

tirdie.

Posterior cambial, girant care in seria girurilor urmeazd diva alt girant. (v. Interior
cambial.)

(geolog.) epoca care urmeaz

imediat epocei glaciale, conditiunile climaterice

insd eran mai favorabile decdt in aceast din

urm epoc. Omul avert cranial mesaticefal,
aproape ca al nostru. Armele si instrumentele
erau sculptate si lustruite, de unde si munirea
de epoca pietrei lustruite sau neolitica.
Post hoc, ergo propter hoc = dupti aceasta,
prin urmare pentru aceasta, este sofisma prin
care cineva multi s stabileasc o legaturit necesarl sau causal intro done fapte salt fenomoue, intemeindu-se pe simpla lor succesiune.
Vulgul face, s. e. o astfel de sofismi cdnd, dacl

cureni fined: in antichitate la cele rnai multe se int'mpli vr'un resboiu san vr'o epidemie dup
popoare, ba chiar si selbatecii au mesagerii lor. ce s'a ivit o comet, aflrm c cometa este causa
Mai ales Grecii FA Romanii avail nisce servicii acelui resboiu sau epidemii.
destul de bine organisate. (Cf. C. G. Disescu,
Posthumus, v. Postum.

www.dacoromanica.ro

Postilla

Poteca.

655

Postilla, se numia in evul medio explicarea

Poting, lant scurt si grog dela plug, avand un
pericopei din sf. Scriptur san hornilla; numeie ochiu mare (belciug), prin care se trece capatul
5i-1 are de acolo, oil predicatorul bis. de coman dela grindeiul
incepea Cu euvintele =Post illa verba textust, coPotirnica, (zoo!.) v. Paturnica si Lagopus.
lectiunile de atari cuya-lit-ni se numesc Postilarec
Potasa, ideutic cu hydroxidul de potasiu sau
corespunde la hoiniliar sau cazanie.
cu kalium causticum, si se obtine in bucati
Postilion,

(franc) servitor sau claret de in bastoane de coleare alba, foarte avide de

posta; conductorul carului de posta.

api. Se obtine in industrie dele tratarea carbo(lat) o fictiune in virtutea ca- natilor de potasio in presenta apei.
reia cetteanul roman, intors din robie la Roma,
Potasa de sfeclet, potasa sau earbonat de poredobandesce sau e considerat ca n'a pierdut tasiu preparat din melase sfeclelor, remase dela
drepturile sale pe cari, altminteri, le-ar fi des- preparatia zaharului. Pulpa vegetal se usuca si
fiintat atarea sa de captiv.
se calcineaza, dnd astfel 30-600/e carbonat de
Postludium, (lat.) nume dat unor bucati mu- potasio, 10-500/0 carbonat de sodio.
Postliminium,

sicale pentru org ce se execul la sfirsitul

serviciului religios, itt timpul citad publicul
rasesce biserica.
[T. C.]

Potasiu, metal monovalent, face parte din grupa

metalelor alcalina fixe. Descoperit in 1807 de

cara Davy prin electrolisa hidratului de potasiu.

(lat) daifa nori soare, Foarte respandit in natura' sub forma de salud,
dupti ploaie senin.
ca nitrat, chlorur i sulfat, lu depositele dela
Postscenium, (lat) la teatro spatiul din dosul Stassfurt. Are coloare argintie, la temperatura
scenei.
militara se oxideaxi foarte usor, transformanPostscript, (lat) adaus la o scrisoare ter- du-se in hidroxid de potasiu, de consistenta
minal.
cerei, deci moale. Gr. spec. 0.865; p. t. -1- 62.5.
Postulat, (filos.) se numesce primirea unui fapt, Sarurile sale se recunosc prin aceea, ca coloa carui valoare nu are nevoie de a fi discutata reaz flama in albastru-violet si dau precipitate
si probad. Kant numesce P. si acel imperativ cu chlorural de platine si acidul tartric.
practic, care, dat a priori, nu are trebuinta de
Potator, cel ce obicinuesce sa boa mult din
Post nubila Phoebus,

aplicarea posibilitatii sale. Pentru cugetarea em- beuturile spirtuoase.

pirica el stabilesce urmatoarele trei postulate :
Potbeal, (botan.) v. Podbeal.
a) tot ce concordi cu conditale formato ale exPotcap, acoperemaut de cap folosit de preotii

perientei, este posibil; b) tot ce st in legatura

ea conditiile materiale ale experientei este real.
e) tot ceea ce este determinat prin nex causal
in conformitate cu conditiile universale ale experientei, este neceser.
[Pl.]

si calugarii orientali. Are forma unui cilindru,

dar in partes superioard e mai larg ca in cea

inferioarl.

Potcoava, com. rur. in Rom., j. Olt, compusa

din 6 cat., cu 2189 loc. (Dict. geogr. 1895), 4 biPostum, (ha) 1) cel mai finar trate sau cel serici si 1 social. Pe teritoriol com. se afla gara
nascut dupa testamen tul ori darla moartea tatalui P. a liniei ferate Bucuresci-Varciorova.
san. Copilul nascut dupa moartea tatlui, dar in
Potcoava, fierul ce so aplica pe copitele cailor

intervalul de cel mult 300 dile dela moarte, e si unghiile boilor de jug, ca s nu sufere de

considerat ea copil legitim tti se bacur de drep- picioare, uniblind pe drumuri asternute eu pietris,
turile acordate acestora. Legitimitatea copilului strade pardosite sau pe ghiata.
P., nascut dupg 300 clile dela moartea tatlui,
Potcoava, vin usor ordinar.
poate fi contostal (art. 286 si urm. c. civ. rom.).
Potcoavii sau $erbega, amuele de familie al
2) Op publicat dupti moartea autorului : opera fratilor dupa mama ai lui Ioan Voda cel Cumplit.
postum, scriere postuml.
Au fost 3: _loan, Alexandru fi Constantin. AlePiistyn, (slav. Pistyan), comuna Enero in cott. xandru ava un fiu Petru. Ei s'au ridicat pe rand
Neutra (Nyitra), tanga Hui Vag, 4643 loc. Slovaci. ea pretendenti la tronul Moldovei, ocupat de
Are pretur, judecatorie. perceptorat, port, sta- Petru Schiopul. kan gonesce pe Petru in 10 Nov.

tiune telegrafica si. de cale feral, etc. Baile sale 1577 cu ajutoral Cazacilor. Pasii dela Silistra,
sulfuroase 5i limoase, aranjate dupa comfortul re- Nicopoli, Vidin si Bender, cu ajutor muntenesc,
cerintelor moderno, apartin celor mai renumite reaseaz pe Petru, ucidand pe loan P. AleMi de cura din Ungaria. Pe an cam 2500 oaspeti. xandru isbutesce si el cu ajutor cazacesc si teFolosesc la podagra', chiragra, 'reuma si diferite Maese s isgoneasca pe Petra (t 1578), dar
boale interne si de piele.
preste o luna e intepat de Turci. In Aug. 1578
Pot, masur de fluiditati ; in Elvetia face 15!. vine Petru, in Oct. acelas an Constantin, cari
In Danemarca 0.9661 1.
sfint irisa respinsi de Turci.
Potagere, zarzavat sau 1 egu in e sfint planPoteca, Eufrosin (din botez Dimitrie), n. 1786

tele ce se cultiva pentru usul m'izar. Se divid in Nucsoara (j. Prahova), t 1859. Enyeta la scoala
in plante P. proprii, precum varza, cartoful, mor- greceasca din Bucuresci; la 1812 se calugari,
covul, si in plante P. de condiment, adec acele primind numele de Eufrosin, i studi literatura
care le intrebuinteaza numai spre a da gust bu- greaca, limba latina si teologia. George Lazar II
catelor s. e. mararul, ptrunjelul, etc.
faca ajutorul sau, punandu-1 sa predea geografia,
Potaissa, (Potavissa), oras roman in Dacia, la in limba romana', la Sf. Saya. La 1820 Hl trimis
Turda de acll. P. se afla pe platoul dela nord-vestal ca stipendist in strainatate, studiit teologia, filoTurdii, unde s'au gsit multe statue, vase, almete, sofla si istoria. La 1825 nurnit prof. la Sf. Saya,
etc. romane si se canoso urmele unui apaduct. sub directia lui loan Eliade Rdulescu. La 1829
P. a fost oras infloritor. In apropiere Romanii initltat la rangul de archimandrit si numit egumen
aveau mine de sare. Locul ande a fost P. se la manastirea Motrul din Dolj. Serien i principale:
numesce
Cetate, magh. Olith vr.
Curs de religinne si de geografie ; Filosofia eu-

www.dacoromanica.ro

656

Potecasi

Potir.

vgntului i nitravurilor; Sflinta Scripturg inteo bermafrodite, cu ca. 20 specii temperatboreale,

sut i patru istorii ; Catechisintil cel mare ; dintre cari citain ca frequente In prtile noa.stre:

Istoria mnstirilor Valachiei, etc. (Cf. ;Pieta

si operele lui Potecac de G. Dem. Teodorescu;
Revista nouit, a. I p. 421.)
Potecatil, soldati si individi inarmati, organisati pentru urmitrirea ritufgatorilor.

S. officinalis L. angericc sorastreac, apoi P.

polygamum W. K. si P. Sanguisorba L., ambele

P., com. rur. nu departe de balta cu acelasi

Potestate, putero fisici si mai in urm pu-

Potera, ceata de Arnauti in tenle mane ;

Potir, (grec) aim eucharistic, in care se

cunoscute sub numirea poporal cebareat si usitate odinioar 5i in medicinit ca antihemoragice.

[A. Pr.]

Potel, 1) P., balt mare in Rom., j. Roma- Poterne, (franc) comunicatie subteran, ce
nati, format din frsarea Dunrii ; se intitulo pune in legdturit interiorul unui fort cu capodela com. Jauca pinii la Corabia i presint 4 in- nierti; mai in general ori ce comunicatie subsule mai mari. Produce foarte mult pesce. 2) teran in fortificatie.
tere legal ; dreptul suveran de a impune si Conume, cu 872 loc. (Dict. geogr. 1889.)
Potemkin, Gregorie Alexandrovici, principe manda; facultatea de a face ceva.
Potestatea paternd, (puterea printeasa), este
maresal rus, n. 1739 la Smolensk, t 1791 in Basarabia. La inceput a fost oficier de gar* la dreptul ce il au printii de a conduce crescerea
educatia copiilor lor. P. p. se exercit de tata
1776 devine favoritul Tarinei Catarina II. La
1783 a cucerit Crimea. Visitnd Tarina la 1787 $i in lipsa tatlui de mama. In vechiul drept
provincia emeriti, P. a improvisat in calea ei roman, P. p. fcea parte din drepturile politice
localitti false, ascundnd astfel miseria in care $i se exercita nurnai de cetitenii romani, cari
se afla Crimea.
aveau dreptul de vista si de moarte asupra coPotenta san Putinf a, (fil.) tot ce exist numai pfilor lor si a celorlalti descendenti. In dreptul
n puterea de a fi in causa sa, dar nu in fapt. modern, P. p. consti in a pune pe copii sub auPotenfa se usiteazit mai cu samit in matema- toritatea ptirintilor pentru a-i cresce i educa. In
tica spre a ariiita productul din factori egali. In acest scop, legea blip' pe copil a locui la pifilosofie se numesce in genere Putinfd: Oapa- rintii s5i, a-i onora i asculta si in cas de necitatea unui corp de a actiona asupra altnia supunere, Vrintii au dreptul de corectiune, care
schimbndu-1; i seamn apoi: conditiunea pentru const in ,a cere tribunalului, ea a inchid pe
realisarea unei actiuni, principiul intern al po- copil pe un timp oarecare. Cnd copilul are avere
sibilitatii si realittii unor anumite fenomene. sau exercitii vr'o profesiune, chiar dacit e mai
In gramatica se numesce potential modul verbal, mic de 16 ani, nu poate fi arestat deat cu'autoricare prin forma sa exprim posibilitatea lucrrii satia presedintelui tribunalului. P. p. di dreptul
exprimate prin verb.
la usufructul legal (v. ac.). P. p. inceteaa prin
[Pl.]
emanciparea san ajungerea la majorat a copilului
Potentat, v. Podesta.
Potential, (lat.) ceea ce exprim o posibili- si prin declararea printelui ca nedemn. (Cf.
tate. Medicamente P.-e, medicamente en efect art. 325 si urm. c. civ. rm.).
indirect.
Pothenot, axioma lui, metoda fixat de P.,
Potential, termen de calculatiune, care faci- prin care se poste stabili la lucrri trigonometrice
topografice din trei puncte stabilite, dar neacliteaa deslegarea tuturor temelor referitoare la
cesibile, un al patrulea punct.
puteri ce scad indirect in proportiune Cu
tratul distantei. (P. electric si magnetic). Cf.
Pothos, in mit. greceasa" personificarea dorului
Mathieu, Teoria P.-lui.
de amor. In templul leitei Aphrodite statua lui
Potentilla L., (botan.) gen din fam. Rosaceae, P. era pus lnga statuele lui Eros pi Rimeros.
tribul Potentilleae, cuprinde plante subfrutesPathos L., (botan.) gen din fain. Aroideae,
cento san erbacee, rar anuale, glabre, pif,roase tribul Orontieae, cuprinde tufo inalte scandente,
sau sericeu-tomentoase. Acest gen se divide in foarte ramificate; are vr'o 40 de specii, respitamai multe sectiuni, considerate de unii bota- dite prin Asia continental si insular, in Aunisti ca tot atiltea genuri distincte asa
stralia, n insulele Oceanului Pacific si o specie
Comarum L., Fragariastrum Schur., Sibbaldia L., cresce i in Madagascar. Dintre speciile acestui
Tormentilla L., etc. Potenfilla are vr'o 120 specii, gen mentionm P. scandens L.
[Z. C. P.].
respiludite mai cu samii prin regiunile tempePotichomanie, (grec) infrumsetarea vaselor
rate si arctice ale emisferei boreale. Dintre nu- de sticla eu chipuri lipite pe partes interna a
rneroasele specii, ce cresc in prtile noastre pretilor; spatial dintre chipuri vine colorat.
mentionam: P. alba L., P. reptans L., vulgar Poticnire la cal, se numesce impiedecarea
Cinci degete, Iarba degetelor, P. ar- cderea lor fati de un obstaclu neprevedut. P.
gentea L., vulgar Scrintitoare, P. recta L., este un defect si cusur al cailor, care le deprevulgar Buruian de cinci degete, P. An- ciaa valoarea si numai cu greull putem combate.
Potidaea, (ist.) colonie corintia in peninsula
serina L., vulgar Coad a racului, etc.
chalcidica Pallene; darimat de catr Atenieni
[Z. C. P.]
Potenza, (pn la 1871 Basilicata), prov. in la 429 a. Chr. In locul ei pe timpul domniei maItalia infer., 9962 km2., cu 549,771 loc. (1897), cedonene se afla colonia Cassandreia.
Potio, numire dat unor beuturi medicamentraversatit de Apeninii neapolitani. Capitala P.
are 16,968 loc.; resedinta episcopeasca.
toase, s. e. P. Riveri, P. Tood.

avea misiunea sa urmrease hotii de codru. consacra vinul respective s.f. snge al lui Isus
Poterium L., (botan.) gen de plante de comun Christos.
erbacee din fam. Rosaceelor, trib. Poterieae, en
Potir, (lat. calyx), calicele la flori, cu caro
foi imparipenate si flori capitate sau spicate. siint acoperite prtile interne, gingase ale florilor.
Cuprinde si subgenul Sanguisorba, cu fiorile toate P.-al de obiceiu e verde, uneori e i in :alte

www.dacoromanica.ro

Potoc

colori ; e format sau de o foaie sau de mai multe,

cari uneori mint concrescdte.
Paton, magh. Pottok, com, rur. tn Banat, cat.
Caras-Severin, 1467 loc. Rom.
Potockl, 1)P., Stanislau Felix, conte, n. 1745,

657

Poveste.

sau chiar pentru un ansamblu instrumental. Mo-

tivele intrebuintate pot fi mate fie din aceeasi

opera, fie din opere deosebite, fie chiar din romanta san melodii, ce se bucura de favoarea
publicului.

[T. C.]

t 1805, comandantul artil. polone; la 1792 a

Potroaca, una din numhile populare ale plancreat in interesul Rusiei confederatia de Tar- telor : Erythraea Centaurium Pers. 5i Erythraea
govice. 2) P., Alfred, conte, barbat de stat au- pulchella Fries. (v. ad.).
striae, n. 1817, t 1889 in Paris; fost min. de
Potronicul, veche moneda romand de sese bani.
agricult. i prim-ministru in Austria; 1875--83
Potsdam, guvernam. in prov. prus. Brandenguvernatorul Galitiei. 3) P., loan, conte, scriitor, burg, 20,641 km2., cu 1.651,976 loc. (1895). Can. 1761, t 1815. Scrieri: Essai sur l'histoire uni- pitala P., a doua resedint regala, situata linga
verselle et recherches sur la Sarmatie (1789, Havel, are 58,455 loc. (1895); castel regal (din
4 vol.), etc.
sao!. XVII), casa orasului cu un obelisc de marPotomac, rill in America nordicl; isvoresce moil; mare orfanotrofiu militar ; biserica garin partea estica a Alleghanilor, formeaza fron- nisoanei cu renurnit joc de clopote, etc.; cartea
tiera intre Maryland si Virginia, se versa in de compturi a impermlui german ; observatorm
sinul Chesapeake ; 640 km. lung, pe 160 km. astronomic si meteorologic, institut de geodesie;
pot intra pe el si ndi de ocean.
gimnasiu clasic si real, scoala reala, 2 serninarii
Potomania, (med.) mania de a bea multe beu- de invtatoare; scoale militare de diferite grade;
turi spirtuoase. v. si Betia.
small de gradinrit; industrie textill si de chiPotop sau Dauviu, in popor de obiceiu P. lui micalii ; grdinarie artistica. In apropiare e caNoe, este viirsarea de ape, ce dup s. scrip- stelul Babelsberg, colonia rus. Alexandrovska;
tura, a lasat-o Dumnecjeu pe timpul lui Noe castelele regale Sanssouci, Noul Palat, Palatal
pentru pedepsirea oamenilor piicatosi si care e de marmora i Charlottenhof.

descrisa pe larg in biblia. P. a dat ansa la o

Pott, August, prof. ei linguist de rename,

i sciintifice, cu n. 1802 in Nettelrede (Hannovera), t 1887.

privire la originea traditiei din biblie ai la in- Serien: Etymologische Forschungen (6 vol.);
trebarea, cum s'a petrecut aceastd vdrsare de Die Zigeuner in Europa u. Asien (1844-45,
apa. Intre altele se sustine ca traditia are done' 2 vol.); Die Personennamene (ed. II 1859); Die
isvoare: cal jehovist si cel elohist. Apoi, se mai Ungleichheit der menschl. Rassen (1856), etc.
presupune ca scriitorii biblici s'au inspirat din
Potteries, revier industrial in Anglia, cott.
miturile babiloniene si indice. In epopea indict Stafford, cu numeroase orase ai sate si ca.
Mahiblifirata se gasesc povestiri asememtoare, 243,000 loc. Central fabricatiei de portelan; oras
cum si in poemele Bhigavata Purina, i Matsya principal Stoke-upon-Trent.
Pottii, malum, (med.) este o lesiune a coloanei
Purina.
O explicare fisica a P.-lui, daca cuinva va fi vertebrale, caracterisata prin o ghebositate (cofost o inundatie totala a parnintului, a dat-o astro- coasa) provocat de o carie tuberculosa a osului.
nomul englez Halley, dela inceputal sed. XVIII, Dup Lannelong este o tuberculosa vertebrala.
prin hipotesa trecerii apropiate a unei comete. Alteratiunile stint de trei ordine: 1) a radiia carei coadd ar fi inecat pamintal. Unii sa- sului ; 2) a m6dusei si nervilor rachidieni; 3) a
vanti admit existenta unui P. in trecutul de- viscerilor in forma de complicatiuni la distanta.
partat, ca sa poata explica presenta oaselor fo- E o boala cu total cronica, durind mai multi
virfal color mai
sile si a crustelor
ani, terminindu-se ca moarte prin paraplegie
munti. In general in sciinta se admite posibi- sau alte lesiuni viscerale tuberculoase. Vindelitatea P.-urilor si repetarea lor la anumite pe- carea este posibila, dar numai in mod relativ.
rioade de mai multe mii de ani. In timpul din Pounxa, borax de Tibet.
urni savantul geolog Suess a cautat, in prima Pouqueville, (1770-1838), istoriograf francez ;
parte a opului su A.ntlitz der Erde, sd dea o a fost consul francez la Ianina (Epir) pe linga
explicare sciintific. basata pe poemele babilo- renumitul Ali pass. De aici a facut multe cAAlbania, Grecia, Macedonia, publiniane si biblice ; el stabilesce ca P. biblic a avut ltori
loe, dar a fost prin inundarea marii spre uscat, cate in Voyage en Grce, Paris 1820, trad.
nu numai prin ploi; a fost un val de mare si nemtesce de Sickler, Reise durch Griechenland,
[Nigrim.]
Meiningen 1824.
o tromba de ap.
Potop de scinge, in mitol. popoarelor nordice.
Poussin, 1) P., Nicolau, pictor, n. 1594 in NorPeii Odin, Wili si We au ucis pe Ymir, uriasul mandia, t 1665 in Roma. A pictat peisagiuri si
primitiv, *i din ranile lui a curs atata singe, incit scene istorice. 2) P., Gaspard (Dughet), pictor,
multime de discutii, religioase

toti uriasii de pe atunci s'au inecat.

n. 1613, t 1675 in Roma; are peisagiuri ex-

Potoroanca, in povestile romine numele unei celente.

Poveste, naratiune, basm (v. ac.).
fete de amen.
Potosi, capitala unui departament in Bolivia
Povestea numerilor, un sir de cimilituri dela
(America sudica), situata la 3960 m. preste ni- unul pina la doispredece, de cuprins moral, revelul marii; 15,900 loc.; in mantels Cerro de P., ligios sau rnitologic. S. e. Dascale proa invigate,
inalt de 4688 in., sint mari mine de argint.
cel ce inveti pe scolari carte, spune-mi mie cine
Potpourri, (franc) titlu dat in music-El unor e unul ? Unul, fiul Marieis s. a. E un fel de
bucati formate din arii legate impreuna si for- carte poporana, de origine penana, cunoscuta
mind astfel an tot mai inult sau mai putin im- Rominilor din sed. XII si care, posta tot de
pestritat. Acest title se dd. inai cu sam la bucati pe atunci, s'a propagat din regiunea dunareand
instrumentale pentru piano sail alt instrument, preste inai intreagd Europa, in felurite variante.
Enciclopedia rominh. Vol. DI.

www.dacoromanica.ro

42

658

Powell

Prfie

La noi se all in trei variante, din eari dotra dela Lipik si Daruvar stint renumite. Locuitorii
ca parti ale alter basme. (Cf. Cartile poporane
ale Romanilor, p. 567-608, de B. P. Hasdeu.)
Povefti populare, impreuna cu colindele t3i.
descantecele, stint cele tnai vecbi traditiuni poporane. Ele sant rernsitele miturilor religiunii

Croati, Srbi, Slavoni, Vendi, Germ., Magh., etc.

202,836, de diferite religium si ocupatium. Industrie inferioara, comercial neinsemnat. Numkul analfabetilor e mare, intreg cottul are
186 scoale : 1 gimn. sup., 1 scoala agron., 1 connaturale din copilaria popoarelor, i simboliseazi servator, 7 scoale industr. pi comerc., 3 civile,

puterile si fenomenele naturei in lupta unele celelalte elem. Pentru administrare P. se imea altele ; unele stint sau se pot lua ca alegorii parte in 6 cercuri pretoriale, are 1 cetate lib.
de idei morale. P.-le roinne sant pline de cu- reg. (Pojega), 1 autonoama (Brod), 54 coruune
getari intelepte si de simteminte morale. Carae- pol., 544 comune $i 72 &aline. P. are un trecut
teristice stint in ele idea si simtemantul dreptatii, interesant Regiunea fructifera a Orljavei pe
simpatia peutru intreaga natura, cu deosebire timpul Romanilor se numia Vale de aur (Vallis
mila pentru fiintele slabe si nedreptatite, si cre- aurea). Nurnele de P., de origine slavica, s'a
dinta in triumful binolui in contra rului, ceea dat probabil, In urma pidurilor multe, ce se
ce se vede din sfirsitul basmelor, totdeuna fericit eau imprejur. Pe timpul regelui magh. Ladislau
pentru erg' lor si pentru toti cei buni. Nu mai eel Want si Bela IV. P. figureazI ca ducat; eottul
putia insemnate sant P.-le din punctul de vedere s'a format pe la inceputal sed. XIII, indepenliterar, pentru limba lor cea frutnoas, plina de dent de Slavonia, fiind sinus direct regelui Unmaiestate, de farmec poetic si de armonie mu- gariei. Pela inceputul sed. XVIII. P. se aminuneori chiar versificata. Interesante stunt tesce in documente ea parte adnexata Slavoniei.
au deosebire idiotismele din ele si formele tipice, La 1708 dieta ung. enunth, ca P. apartine Un-

traditionale, eu cari incep si se termina P.-le,

si se face trecerea dela o serie de idei la alta.
Cele mai vechi colectiuni de P. p. sant ale lui
Perrault la Francezi, Grimm la Germani; la noi
ale lui Schrott (1847) in I. germ., apoi Ispireseu, Fundescu, N. D. Popescu, Hintescu, I.

gariei, si in art, de lege XCV 1715 se decre-

teaza adnexarea P.-ei la Ungaria, dar adnexarea

nu s'a efectuit si P. s'a incorporat la Slavonia.
[Dr. I. Ratiu.]
P. P. sau P. p., prescurtare peutru: Professor
publicus ; Pastor pritnarius; Pater Prior, dupa

Creangi, Pop Reteganul, D. Stancescu, I. Sbiera, numele pontificilor, Pastor pastor= (pastoral paElena Sevastos. Mai toate se gasesc resumate storilor); praemissis praemittendis; per procura,
in Basmele romitnec de L. a-ineanu. (v. Basin. promisso passato, Poste pay& (posta platita) pe

Cf. ,Poetica $i chestiuni literaree de M. Stra- telegrame, cari au di fie &anise cu posta la
local destinat.
janu, art. Basmele.)
Powell, lohn Wesley, geolog si etnolog, n.
P. P. 0., pentrtl. Professor publicus ordi1834 la Mount Morris (New-York), a imbratisat narius (profesor public ordinar).
la inceput eariera militara. In Irma dupa ce isi
Pricrit, (adeca inferioara, nedesvirsita), este
pierd bratul drept in lupta dela Shiloh, f numit o limb poporall a Indiei, derivata din sanscrita,
profesor de geologie la Wesleyan University si litnba literaturei clasice a Bramanilor si devemai ti.diu la scoala normala dela Illinois. In nita limba literara a religiunei buddhaiste. Unii
urmil fir ales director al nou-infiintatului biurou linguisti o considera ca o iinna.sita a limbilor
geologic dela Washington. A. publicat mai multe lndiei inainte de eucerirea Arilor, si o alatura
lucran i importante asupra geologiei si etnografiei litnbilor drawidiene. (v. Drawida.) O gramatica
Americei de nord.
speciala a P.-ei e a lui Christ. Lassen InstiPozaharici sau Zaharici, com. rur. cu ea- tutiones linguae pracriticae. Bonn, 1831i; alta
tunele Harovivul, Malinesnii, Mezebrodea, Smu- englezesce a lui Ed. Byles Cowell, The prakrit
harul pi Zolotna, parochie, mosie boiereasca in grammar of Vararuchi. Hertford, 1854.
jud. Vijnitei (Bucov.), 1116 loc. (1053 ort.-or.,
Practic, ca atribut exprima ca o lucrare trebue
65 mos.), 1 scoalh primar.
sa fie astfel intocmita, incat in mod simtit si

Pub, riulet in Bu.covina, un afluent al Su- vadut s'A poati servi unor scopuri hotarite si

cevei, isvoresce de sub poalele muntilor din partea potrivite cu interesele vietii. Om practio este
apusearra a Horodnicului de jos.
acela, care, fait' multe cunoscinte teoretice, numai

Pozna, fapth sau glum proast, rea.

pe temeiul experientelor facute all la anumite

Pozsga, (slay. Poiega), 1) P., cetate lib, reg. in casuri calea si mijloacele, ce due mai usor la scop.

cott. P. din Slavonia, pe termurul drept al riuletului Orljava, 4077 loc. Are 1 liceu, scoalti
sup. de fete, scoala agronom., orfelinat de baieti, manastire de calugari franciscani, e sediul
cottului P. 2) P. comitat, in Slavonia, pe termural sting al Savei. Teritoriul 4932 ktni. Suprafata in nord muntoasit partea sudica si ve-

stica sesoasit Manta mai insemnati in nord

Papuk, dela acestia spre sud grupa Pszunj san

Lujnik cu cel mai inalt piso din intreg cottul
(Brezovo), muntii Babjegore si grupa Djel. Riul

Practicant, (lat) cel ce e aplicat ca ajutor

ori ea sa se deprinda in serviciul practic a
vr'unei diregatorii.

Prada, este in general tot ce in resboiu se

ja de catr armata dela statul dusman sau dala

privati, i'ndeosebi averea miscatoare. Pana la
finca resboiului de 30 ani P. se facea fara restrictiune, de atunci incoace P. in resboaie s'a
restrins prin un sistem regulat de rechisitiuni
si eontributii, basat pe dreptul gintilor. P. se
numesce pi ceca ce fiarele rapesc pentru hrana.
Pradier, James, (1790-1852), sculptor franc.,
n. la Geneva, veal de &lilt. in Francia. In 1813

principal Saya, in care se varsa, formand numeroase morastine, toate celelalte riuri ale comitatului ; pe liinga productele indatinate pe la i-se da marele premiu pentru Roma. In 1827 este
noi, se cultiveaza pi castane. Se afl carbuni de ales membru al institutului in local lui Lemat.
lignit si alte minerale; apele minerale Prae
v. si Pre .

www.dacoromanica.ro

Praebenda

659

Prahova.

Praebenda, v. Prebenda.
Praf de zinc, zinc pulverisat; amesteo de zinc
Praelicae, la Romani, erau femeile bocitoare fin pulverisat cu oxid de zinc (Zn0).
dupa mort. Deita Naenia a fost personificarea
Praga, (ceh. Praha), capitals Boemiei, vechea
bocirii. Bocirea era cntare, ce pe timpul pe- residenta a regilor boemi, situate', pe ambele
trecezii mortului la mormnt se chute ori de laturi ale riului Moldva, preste care stint 8 porudenifie mai de aproape ale mortului, ori de duri, in tre cari podul Carol 502 in. lung, de
P. (prefacute), muieri platite ca s planga piatr, en statua lui Nepomuk ; 180,530 loc.
dupe mort. Bocetul avea sonuri de durere, era (1890); numeroase piete si strade frumoase
vaitare in numele Naeniei, de alte parte o edificii monumentale: biserica St. Veit (ea maudescriere scurt a meritelor mortului. Dupe, ce soleu regal din marmora de Carrara, mormntul
mortal era ingropat, urmau altfel de cantari
de argint al lui Nepomuk, cap ela lui Venzel); man.
de plingeri, acompaniate cu un fel de tube din premonstratens Strahow ; castelul regal zidit
partea Siticinilor
1333, paiatele Czernin, Waldstein, Schwarzenberg,
Praepostvry, Valentin, nobil negar pe vremea Clam-Gallas, Morzin, Thun, Toscana, Lobkolui Mihaiu Viteazul, calkorise pria tenle ro- witz, etc. Resedinta autoritatilor super. ale terii
mane; in 25 Dec. 1593 el adreseaza o scrisoare si a unui archiepiscop-principe. In Clementinum
lui Aron Vod al Moldovei, raportandu-i despre (fost colegia iesuit) si In Carolineum e univermersul resboiului turco-german din Ungaria
sitatea Carol Ferdinand, fundat 1348, langa care
sfatuindu-I a se da pe partea impfiratului Ru- la 1882 s'a deschis a't o universitate wile, bidolf. Tot el atrage atentiunea impratului asupra bliotece ca 215,000 vol.; museu national, acaimportantei, ce presintrt pentru crestini alianta demie de sciinte, acad. de arte, conservatoria

celor douii principate, printr'o scrisoare catre de =Bice., scoala technica super. germane ai
archiducele Mateiu (3 Febr. 1594). Contribu la calla, academie de comerciu germana si cehd,
incheiarea aliantei celor trei ten, sub suzera- teatru germ. si ceh, 11 gimnasii clasice si anal
nitatea Germaniei, contra Turcilor.
real, 4 scoale reale super., scoala de industrie
Praeputium, este partea pielei penisului (mem- artistica, 2 semin. de invettori, 2 de inviitbrului viril), care acopere glandul (capul) in mod toare, ospiciu de alienati, de nascezi, de copii
mai mult san mai patio complet. Un preput gasiti, camera de comerciu. P. e local principal

prea lung da nascere la inflamatia mucoasei lui al industriei si comerciului din Boemia : fabrici
la zphimosac; daca ins inflamatia preputului se de ma.5ini, industrie de bumbac, chemicalii, piei,
face cand e in stare de retragere, se numesce manusi, trasuri, portelan, hartie, albituri, spirt;
paraphimosag. Cand preputul nu e perforat mori, berani. Comunicatia e inlesnita prin tram(atresia praeputii), da nascere la imposibilitatea vaie si vaporase. Suburbii de sine statatoare:
uzinarii si la intervenire chirurgicala. Inflame- Carolinenthal, Zdkow, Viile regale ai Smichow.
tiunea preputului si a glandei se chiam Bala- Ad. (la Muntele Alb) au batut imperialii si li-

gistii pe Cehi la 8 Nov. 1620; 30 Mala 1635

nopostita.

Praetorium, locul de frunte In castrul roman ; pace intre impratul ai Saxonia ; 6 Maiu 1757
in provincie era sediul proconsulului.
Frideric II bate pe Austriaci sub Carol de LoPraetorius, Mihail, compositor si scriitor mu- tharingia, 11 Iulie pane 11 Aug. 1813 congres

sical, n. 1571 in Eisenach, t 1621; a conapus de pace, 23 A.ugust 1866 pace intre Prusia ai

i serieni Austria, prin care ma din urme." iese din alianta

asupra artei musicale.
germana.
Praf sau Pray, termin usitat in Trans. pentru
Pragmatic, (grec) inseamna: 1) ca ceva se
rapoarta la anumite afaceri, fie acele de ori
pulbere (v. ac.).
Praf de Colonia, diferite pulbere metalice co- ce natur; 2) cit un lucru este intoemit in
lorante.
mod prudent, folositor. Istorie pragmatia este
Praf de pufctl, un explosiv, format cam din aceea, care studiind evenimentele istorice in
750/, salpetru, 11.5, sulf., 13.5 carbune; puterea causa ai efectele ion, le presint asa, incat s
explosiva a P. de p. e datorita formarii unei mari se poata trage din ele conclusiuni practice pentru
cantitati de gaze ce se nasc in momentul aprinderii, viate si afaceri.
[PI.]
printre cazi glut: acid carbonic, oxid de carbon,
Pragmatictl, sancfiunea, se chianti un edict al
de sulf i azot si alti compusi de gulf si carbon. Un unui suveran pentru prornulgarea unei legi or-

imnuri, liturgii, cantece bisericesci

gram pral d 280 O. gaze. Puterea absoluta ganice a terii sale, destinata a regula in mod
a gazelor P. de p. a statorit-o Rumford cu 29,177, definitiv una din conditiunile ei fundamentale.
Rodmann cu 13,300, iar Abel si Noble cu 6350 Printre cele mai celebre S. p. sant : a Sf. Lu-

de atmosfere. Dela 1890 incoace se folosesce

aproape la toate armatele europene P. de p.
fare fum, care e compus deosebit din nitrocelulose. P. de p. se folosesce in armate de pe

dovic din 1269; cea dela Bourges din 1438; in

fine a lui Carol VI din 19 Apr. 1713, prin care
se regula dreptul de succesiune al casei de Habs-

burg in Austria si Ungaria i in partea femela mijlocul sed. XIV, gland Berthold Schwarz iasca, in ordine de primogenitura. Promulgata
la 1320 puterea lui explosiva, din care caus la 1724.
[O. G. LI
Prahova, judef in Romania, numit dup rzul
multi il tineau in ventatorul P. de p. Amin e
constatat, ca Chinezii deja 600 ani a. Chr. au P., unul din judetele de munte ai se marginesce
folosit P. de p. pentru scopuri tecbnice, iar Indii la nord ca Tzansilvania, la est en j. Bazn, la
Arabii l-au eunoscut pe la anal 200 a. Chr. vest cu j. Dambovita, la sud cu j. Dfov si la
Praf de Xanthos, acidul xantogenic C H6 0S2. sud-est ca j. Ialomita. Suprafata j.-ului este

Se obtine dela sulfurul de carbon, cand i-se 5200 km2. aprox., din cari 2000 km2. campie
adauga potas alcoolica; ca salpetru i carbune restal dealuri si munti. Marca j.-ului este un
da o pulbere

lap, semnul numeroaselor viinatuzi, ce se gsesc

www.dacoromanica.ro

42*

660

Prairial

Prajitura.

prin muntii sii,si o coarda Cu strug-uri, semnul

podgoriilor, ce alt data beeau avutia lui.
Clima, este foarte placuta dar se diferentiazit
dupa cele trei regiuni. La munte ploile stint dese,

2 mil. decalitri. Pentru exploatarea sistematica

a acestei bogatii s'au format diferite societati
straine si romfine. Sarea se extrage din salinele
dala Slanic si Doftana. Cantitatea amnia ce dau
viiinturile tot asa si puternice. Regiunea climpoasa, ambele saline atinge cifra de 70 mil. kgr. J.-ul
la sud, are o clima mai statornicii, vara insotit P. este administrat de un prefect cu resedinta
de calduri mari i ploile cad mai rar. J.-ul P. in Ploesci, care este capitala j.-ului, fiind impartit
este unul din cele mai fertile. Solul su e clasat in 2 plaiuri si 5 plasi. J.-ul are in total 156 coca cel mai bun pentru cultura cerealelor. Dea- mune, din cari 6 urbane si restul rurale. J.-ul
lurile au positia &grit sud, si stint proprii P. trimite in corpurile legiuitoare (camera' si
pentru cultura vitei de vie. La 1881 insa s'a senat) 9 deputati si 5 senatori. Caile de comuivit in Dealul mare filoxera, care limp de 10 ani nicafie stint: 2 sosele nationale, una din Bucua distrus aproape in total frumoasele podgorli. resci trece prin Ploesci spre Buzu1 alta spre
Pentru replantarea lor statul a infiintat mai Predeal. Ci ferate stint 180 km. formtind liniile
multe pepiniere de vita americana altoit, cu principale Bucuresci-Ploesci spre Buzu si Plocea indigeni. Regiunea muntoasa mai toga aco- esci-Predeal ; iar secundare stint Buda-Slanic si
perita en paduri i pe la poale cu livedi de Cfimpina-Doftana. J.-ul P. are 1 tribunal de
pruni 5i pasuni cu o flora foarte bogata, face prima instanta cu 2 sectii, 1 curte cu jurati si
parte din sistemul Carpatilor orientali si este 6 judecatorii de opoale. Spitale stint 5, penitencompusa din gresii, nsipuri, argile, calcare, ciare tot 5. In j.-ul P. au resedinta regimentele 7
gips, lignit, toate strabatute de vine metalifere si 32 de infanterie, reg. 12 de calrasi si o ba-

neexploatate nc. J.-ul P. are o positie

si o terie din reg. 3 de artilerie. Cultul religios numera

inclinatie dela nord-vest cab% sud-est. Punctul 323 biserici ortod. cu 376 preof si 475 dascali.
eel mai inalt dela nord-vest 11 formeazit muntele Manstiri de calugari sfint 5: la Predeal, Sinaia,
Omul (2508 m.) i cel mai de jos e prin campiile Cheia, Crasna si Ghighiu cu 100 monachi; iar
pendente de cornunele Acleincata i Salda, cele de maice stint: la Susana si Zamfira cu 86 momai despre sud-est cu o altitudine deasupra ni- nacho. Instructiunea publica se face in 12 scoale
velului Mrii negre de 90 m. Muntii fac parte primare urbane de baieti cu 40 institutori si
din Carpati. Muffle sant: Prahova (v. ac.) cu 12 scoale de fete cu 37 institutoare, precum si
afluentii si. Pe la sudul j.-ului o parte din In 150 scoale rurale mixte cu aproape 200 inv-

hotar e format riul lalomita. Populatiunea se

ridica la cifra de preste 270,000 loc. i e in
crescere continua. Cea dela sate se ocupa en
agricultura, crescerea vitelor, cultura viei. fabricarea tuicii de prune; pe la munti cu ex-

J.-ul P. rnai are 1 liceu, 1 externat se-

cundar pentru fete, 1 scoala profesionala, 2 scoale

de meserii si mai multe institute private. (Cf.

C. Ienescu, Geografia j.-ului P.; los. Ionescu
si C. A. Crapelianu, Geografia si Harta j.-ului
ploatarea lemnelor de foe si constructii; iar
P.; D. Brezeanu, I. 'menu, G. Tomescu, Geoorase cu comercial si industria. In regiunea cam- grafia j.-ului P.
poast se cultiva tot felul de cereale, dar mai
Prahova, rite, isvoresce din muntele Clabuales grfiu, secara, rapita, orz, oviis i porumb. cetul Taurului (corn. Predeal), curge in tot lungul
Stint in tot j.-ul aproape 350,000 capete de judetului dela nord-vest spre sud-est, si pasta
vite, din cari boj i vaci 100,000, cai 18,000, la Amiga poarta numele de Prahovita sau P.
oi 150,000, iar restul bivoli, rimatori, capre si midi; iar de act unindu-se cu Azuga sau P.
asini. Oile produc anual preste 200,000 kgr. lana. mare, curge inainte sub singurul nume de P.
Viile ocupa o intindere de 13,365 ha, din cari si se vars, in riul lalomita la com. Adfincata.
aproape 12,000 au foot filoxerate. Livedile de Afluentii directi ai riului P. stint: Azuga, Valea
pruni ocupa o intindere de 10,200 ha. J.-ul P. Feti, Valea Cerbului, Valea Alba, Valea Jepilor,
numera preste 1 suta fabrici mari si mrunte Pelesul, Valea Rea, Vales Larga, Belia, Doftana,
de tot feliul din cari: 1 fabrica mare de postav, Balotina, Cricovul sec, Provita, Vatnaul, Telea1 de sticlarie, 1 de bere, 1 de mobile, 1 de ci- jenul pi Cricovul sarat. Rid P. curge pe o lunment si var hidraulic, 1 de chiristea, toate in gime de 130 km. Apa lui confine pesci foarte guAzuga ; 2 fabrici de hartie, la Busteni i Scaeni ; stosi, ca pastravii si mreana. Pe toata vales P. sunt

1 fabrica de cuie, 1 de chiristea si alta de var asezate o multime de fabrici de tot felul, mod
la Sinaia; iar prin imprejurimile Ploescilor si pentru micinat si pive. [A. M. Michael escu.]
alte parti din judet stint numeroase pive, 26 faPrairial, (cet. prerial) a 9 luna a calendarului
brici de gaz petroleu, 6 fabrici de spirt (alcool), republican in Francia ; corespunde cu 20 Maiu
2 fabrici de gips, 3 fabrici de Mina, 1 fabrica pitn 19 lunie.
de sapun si numeroase fabrici de piele (tabPrAjitii, com. rur. in Rom., j. Bacn, situata
carti) in Ploesci. J.-ul P. are 1 sucursala a bancii pe malul stang al Siretului; se compune din
nationale, 1 cassa a creditului agricol (pentru 3 cat., ea 1747 (Diet. geogr. 1895), intro cari
sateni) si o multime de societati economice co- majoritatea o formeaza Maghiarii; 1 biserica ort.,

operative cu un capital de preste 10 mil. lei.

Mineralele ce se gsesc in j. P. stint sarea
gemi, petroled (pacura), lignitul, pucioasa si
iodul. Ape minerale sfint la Campina, bai sulfuroase ; la &dui; Telega si Poiana srate pi
iodate. Petroleul este foarte abundent in j. P.

1 cat. si 1 sward.

PrAjesou, familie veche boiereasca din Mol-

dova; apare pe la 1500. Despre loan Pr. vorbesce si letopisetul Moldovei la 1651, si ca mara
vornic la 1660.
[L.]

PrApre, calcinarea unor substante, in scop

mai ales pe linia Campina-Teleja-Bustenari-Dof- de a inltura impurittile organice.

tan*, uncle se exploateaza de catva timp pe

o scara foarte intinsa si da pe an aproximativ

Priptura, bucata preparati din aluaturi diprajita in unt sau coapt, la cuptor. P.

www.dacoromanica.ro

Pralea

Praxiteles.

Se mnnc ca desert, servindu-se in urma bucatelor de carne si de legume.

Pralea, _roan, publicist, n. 1769 in VolnicetulRazesci (Basarabia), t 1847 in Iasi. A publicat
(1820) o greoaie traducere a Psaltirei in versuri
si s'a incercat s comptma un alfabet universal
cu ajutorul cifrelor arabice.

661

Blastare, adaugnd unele canoane de ale sinoadelor ecumenice i particulare, pi de ale sf. parinti, apoi legi de ale impiratilor i patriarchilor
din Constantinopole; b) Nomocanon cu Dumnedeu, compilata de cfitra Alexia Aristeu, diaconal bisericei din Constantinopole pe la 1166.
Contine canoanele apostolilor, ale sinoadelor ecu-

Pralins, (franc) zacharicale, din crem de menice i particulare, si mai multe de ale sf.
migdale, cu invlis de ciocolat.
parinti. P. a fost boa din vechime codicele de
Prapor, fiarnura,.,steag bisericesc; simbolul bi- legi adoptat i in bis. rominti. Dup ce a Insericel militante, inchipuind invingerea
ceput a se folosi limba roming in bis, a fost
rului crestinattii asupra pginatatii. Folosirea tradus. si P. pe rominesce, i anume mai twain
P.-lor dateaza din timpul lui Constantin ce! Mare. sub domnia lui Mateiu Basarab (1633-54) in
Priisila, Prtisirea, reproductiunea la animale Muntenia si Vasile Lupu (1634-54) in Moldova.
prin ftare i ouare a prasi= a tin i inmultf P.-le rominesci de pe timpul acelor doinni glut
vitele.
trei: a) P. cea mica dela Govora trad. din slaPrsirea, siipare, ce se repeti de mai multe vonesce de catra Mihail Moxalie i tiprita la
ori in decursul vegetaliunii i dosvolairei plan- 1640; continutul ei este bisericesc; b) P. lui
telor de sera'. P. se face cu sapa de mina ori Mateiu au titlul: Indreptarea legeie, a fost tracu masina de sapat, prasitoare, tras de vite. dus de call Daniil Panoneanul; s'a tiparit la
Prisitoarele sfint mai multe si de diferite sisteme; 1652 in Tirgoviste ; c) P. lui Vasile Lupu numai renumite sfint : Planet, prasitoarea simpla mit.: Carte romfineasca de inviitatura pravia lui Rud. Sack-Plagwitz, a IW Zimmermann- lelore, a fost trad. de Eustratie biv vel Logort,
Halle, Garett, etc.
tot din grecesce i tiparita in Iasi la 1646. Aceste
dou P.-le din urma se asealana foarte malt;
Pretritul, v. Musuroitul.
Prislea, in povestile rominesci un personagiu cuprind aceasi materie, au aceasi imprtire
viteaz, ficior de impirat, care se bate pe terimul de multe ori aceleasi cuvinte. Ele se impart in
celalalt cu smeii i ii invinge, i elibereaza fetele cite dou prti. Cea munteana in partea
pe imrrat furate. (v. Arghir i Hesperide.)
cuprinde idei generate despre lege si dreptate
Pratia, unealt de asvirlire; se compile din si unele dispositiuni relative la viata publica
un ochiu sustinut de done' sfori ; in ochiu se privat a archiereilor i preotilor s unele regule
pune un corp tare si greu, care se asvirle la privitoare la incheierea i desfacerea casatorhlor.
distante destul de mari.
In partea a dona se cuprind dispositiuni penale,
adeca pedepse pentru crime si unele regale rePrati, Giovanni, liric ital. din scoala
n. 1815, t 1884; e unul din cei mai insemnati lative la relatiunile dintre plugari, etc. P. lui Vasile
poeti ai nouei Italie. Poesiile sale, in cari pro- Lupu in partea I cuprinde dispositiuni penale,
fetea unirea si gloria Italiei sub sceptrul casei privitoare la calcarile de hotar, furturi, etc.; in
de Savoia, contribuir mult la succesul luptelor p. II se Oa prescriptiuni despre casatorie si dipentru unitatea nationala. Fa deputat in parla- vort, etc. P. pe linga tot cuprinsul ei interesant

ment, membru al consiliului superior de instruc- nu are putere de lege in toate partile sale,
tiune, i in urma director al unei scoale supe- fiind-ca cuprinde i legi bis, abrogate si legi cirioare de fete. &Hari: Opere, 4 vol. Florenta, vile iesite din us ; cu toate aceste P. este un isvor
1851-52; Opere edite e inedite, 6 vol., 1862-65. de drept bis. FA juridic, din care mai bine putem
Literatura: De Gubernatis, Giovanni P. Flo- cunoasce disciplina i dreptul vechiu bisericesc.
(Cf. Dr. I. Ratiu, Dreptul biser. 38 ss.; Gh.
rents, 1861.

Pratul lul Traian", magh. Seresztes-mea,

Cmpia Tureiiig, unul din sesurile mai mari
ale Trans. La poporul rom. s'a pastrat aceast
nunare 'Ana de curind; este trad. CA aici s'a
resboit Traian cu Dacii. Pe Pr. 1. Tr. s'au tinut
citeva diete ardelene. Aici a fost ucis Mihaiu
Viteazul (v. ac.) la 1601.
Pravaz, Charles Gabriel, n. 1791, t 1853, a

practicat medicina in orasul Lyon; P. a Meat

prima data propunerea de a se trata ancurysmele prin injectii subcutane cu Liquor ferri
sesquichlorati. Propunerea nu a avut resultatul
dorit, dar a dat nascere la injectiile suboutane

Adamescu, Istoria limbei si liter. roman. Bucuresci, 1896; A. D. Xenopol, Istoria Roma[Dr. Iacob Radu.]
nilor. Iasi, 1896.)
Pravoslavnio, dreptcredincios, ortodox (v. ac.),

astfel se numesc popoarele crestine gr.-orient.,

cu deosebire Rusii.
Praxa, (grec) dup insemnarea etimologica
este lucrare, aplicare, fapta svirsita cu resultat.
P. in opositie cu teoria (v. ac.) se descopere in
destoinicia, ajunsa prin continua' deprindere, de
a put cu succes pane in aplicare mijloacele, ce
le der(); experienta i sciinta la ajungerea unor
nici
anumite scopuri reale ale vietei.

cu alte medicamente, s. e. morfin, cocaina, etc., o lucrare, care e lipsita de scop ori e inconprin nisce siringe mici, de obiceiu cu un continut scienta, nu poate duce la tint, asa nici P. nu
de 1 gr., numite siringele lui P. Cilindrul si- poate ca s fie lipsita absolut de teorie. Dar

ringei e impartit in 10 sau mai multe prti precum ori ce P. trebue s ias din o anumit

marcate, prin ceca ce se poate determina tot- teorie, tot asa ori ce teorie, care poate fi aplicata si in P., este adevrata. Siuonim Practica,
deuna cantitatea injectata.
[Pl.]
Praline, colectie de canoane bisericesci orien- care este mult mai intrebuintat.
Praxiteles, sculptor elin, cel mai distins retale. P. se imparte in dou parti : a) Indreptarea
legei, compilata de catra un grec, Manuil Malaxe presentant al scoalei atice. Statuele mai remardin Nauplia (Pelopones) la 1561; el a compus cabile ale lui sfint: Hermes din Olympia, in
brate ea Dionysos, unica statua mama posteP. din operele lui Fotie, Zonara, Balsamon

www.dacoromanica.ro

662

Praz

Preconceput.

rittii, Apollon sauroktonos (ucifliitor de soparla), spre vest (in setts retograd) cu 50" anual. Ar
Aphrodite din Knidos, Eros, un Satyr, etc.
trebui dar cam 26,000 ani, pentru ca equinoctiul
Praz, una din numirile populare romanesci ale s faca tara completa pe ecliptic..

plantei culinare Allium Pon.urn L. (v. ac.).

Prazak, Atoisiu, conte, min. austriac, n. 1820
In Ung.-Hradisch (Moravia); la 1861 conducetorul partidului ceh in dieta Moraviei; la 1874
dep. in parlament ; 1881 min. de justitie; apoi
min. fara portfoliu, mai tinliu mernbru in camera seniorilor.
Praznic, serbeltoare,

Precesta, Preacurata Fecioarli Maria, mama

lui Isus (v. ac.).
Prcieuses si .Prcieux, 1) mem brii soc. liter.

dela hotelul de Rambouillet din Paris, cari se

foloseau de un limbagiu inflorilat; 2) persoane,

ca un mod de vorbire afectat.
Precipitare, 1) grabire mare, cadere repede ;
solemna, in care se 2) actiunea, prin care obtinem separarea sau de-

tine cult public divin.

Preadamiji, fiintele, intelegandu-se i omul,
cari ar fi existat inainte de Adatn.
Preajba, com. rur. in Rom., j. Dolj, compusa

punerea unui corp dintr'uu lichid, in care se

gasea disolvat. Corpul solid care se depune se

numesce : precipitat, iar agentul necesar: medint de precipitare.
din 2 cat., cu 2024 loc. (Diet. geogr. 1896), 2 biPrecipitallune, v. Precipitare.
serici si 1 scoala. Com, e strabatuta de calea
Precipitatiuni atmosferiee, caderea apei din
ferata Craiova-Bucuresci.
atmosferd sub una din formele ei de condensare,
Preambul, in retoricii, discurs preliminar, pre- lichida san solida. Apa adunata in non sau con-

&Hon
tinuta in aer sub forma gazoash, se poate prePreasfint, numire ce se da la sacrificiul eu- cipita sub diferite forme: ca rou, bruma, lacharistic si la cuminecatura, din motiv ca aceea povita, maul, ploaie, zapad, grindiva, etc. Bruma
represint trupul 0.1 sangele lui Christos i saroua, se socotesc din ochi, celelalte se mecnficiul mortn pe cruce.
soara cu pluviometrul ; la zapad se indic.
Prebenda, beneficiu eclesiastic, ori o anumita grosimea stratului. In Romania exista 232 stacompetenta, ce se imparte din venitele averii tiuni pluviometrice. Media pe 15 ani (1884-98)
comune a unei corporatiuni, cum silnt s. e. ca- d pentru diferitele regiuni ale Romaniei urmapitulele dela bisericele catedrale episcopesci.
toarele can titati de preci pitatiuni :Oltenia 752 mm.,
Prebendat, oficial eclesiastic, care imparte Muntenia 616 mm., Moldova 554 mm., Dobrogea
venitele sau beneficiile partiale din o avere co- 508 mm. Sant putine localitatile ande cantitatea
muna. La capitulele catedraIe unul dintre canonici totall de precipitatiuni intr'un an face un strat
se numesce P., deoarece in vechime rnembrii ca- de grosime superioara unui metru. In Dobrogea

pitulari duc-iind viati comuna, unul din ei purta

gtije ca fiecarui membru s 1-se imparta competenta.
Prebui, com. mica in Banat, cott. Caras-Severin, 1084 loc. (1891) Romani.

dint multe localitati uncle totalul precipitatiunilor e inferior la 200 mm. (Lit.: Regimul plu-

meaza direct sistemului archean. Repauseaza in

Preeisiunea este insusirea sau caracterul color

precise. In logica, P., impreuna cu claritatea,
distinctiunea si deplinatatea, constitue perfec-

viometric al Romitniei, de St. C. Repites. 1900).

Precis, inseamna ceea ce e ea totul determinat si acurat, fara reserv, atat in timp cat
Prcambrian, sau algonkian, sietemul, este si in &dire i vorbire; s. e. vorba precisa;
prima subdivistune din seria paleozoica si ur- precis la septe oare.

discordanta pe Archean atilt in Statele-Unite,

unde desvoltarea sa e enorma, cat si in Francia.
Geologii americani subimpart P.-ul in 1) Huronian, represintat prin o serie de roce mai mult
sau mai putin metamorfice si 2) Keweenasoian,
represintat prin roce detritice i tufuri provenind
din roce eruptive.
Precariu, nesigur, cesa ce depinde de vointa
altuia. (v. Posesiune i Prescriptiunea.)
Precatio, la Romani rugaciunea catra

tiunea unei gandiri (notiuni). O &dire este

precisa and, exprimata, va put destepta si in
mintea altuia tocmai acelasi continut, pe care
1-a avut in minte cel care a gandit-o. In stili-

stica P. e o calitate logica a stilului; se pro-

duce, cand in vorbire se intrebuinteaza numai

termini potriviti si absolut trebuinciosi pentru
exprimarea ideii. P. inlaturand cuvintele cu inP. era scrisa in forma precisa, sfintita prin teles prea general, lapada tot ce este de prisos

preoti si se cetia, ca nu cumva in recitarea ei

sa se faca vr'o gresald; daca cetitorul gresea,
trebuia sa inceapa de nou.
Precedenja, ceea ce e stabilit mai dinainte.
Precept, (kit.) regula, povat, invtatura, porunca.

Preceptor, (kit.) inftator.

si nu lasa nimio din ceea ce este trebuincios

exprimarii.

[Pl.]

Precoce, Precocitate, se numesce in bot. ori

care functiune efectuata inainte de timpul normal

s. e. productia de frunze, flori, fructe. Ea resulta sau spontan sau in mod artificial, prin

selectiune san prin fortare. In horticultura avnd

Precesiunea equinoctillor, faptul sosirii equi- productele precoce o valoare relativ mai mare,
noctiilor inamte ca pamanttil sa-si fi facut cala se practica pe o scara intinsa: s. e. la flon orcotuplect in jaral soarelui. Aceasta provine din namentals, la unele fructe, la zarzavat s. e. cacaus ca axa pamntului considerat in timp stravetii, etc.
indelungat, nu renalne paralel cu ea ins*, nici Preconceput, (ret.) este atributul acelor paren
perpendiculara pe planul eclipticei, ci descrie si judecati, cari se formeaza ei exprima fara
un con de revolutie in jurul unei perpendiculare premeditare serioasiii si fara cuvenita cercetare
pe acest plan. De aci urmeaza ca linia equinoc- si cumpanire a motivelor t3i a starii obiective a
linia de intersectie a planului equatorului lucrurilor. Atari judecati, in anumite casuri, pot
cu planul eclipticei, isi schimba continua po- s fle chiar conecte, cant ins in tot casul lipsitiunea in planul eclipticei progresiv dela est site de caracteral logic si sciintific.
[Pl.]

www.dacoromanica.ro

Preconisatiune

Predica.

663

Preconisatiune, in dreptul bis., este actul so- eteriei (1821) mai multi eteristi, urmarit de
lemn, prin care papa confirma alegerea, respec- Turci $i Bimbasa Saya, iau drumul Ardealului
tive munirea de episcop.
prin pasul P.; Timisul fiind ocupat de Autriaci,

Precugetare, este actiunea de a face o fapta

In deplina consciinta i eu plan bine chibzuit in
vederea ajungerii scopului. Sin.: Premeditare.
Precumplmire, este actul de deliberatiune, ce

inainte de a lua o hotarire, se aplica asupra

motivelor, care militeaz in favorul diverselor

posibiIita,t3i asupra mijloacelor, care ar put
s ue stee la dispositie i ar put s ducl mai
wor la scop.
[Pl.]
Precupet, persoana, care negustoresce ca articoli merunti, fara a av pravalie, ca deosebire
cu poame, zarzavaturi, pane, etc.
Preda, Basarab, v. Basaraba.
Predare, faptul de a pune pe cineva in posesiunea unui lucru care s'a vndut, druit, etc.
A da ceva.

eteristii se retrag in intariturile dela cetatuie,

dar sant btuti de Turci 5i risipiti. In 1849 ge-

neralul baron Puchner, comandantul Transilvaniei, pentru apiirarea cettilor Brasov $i Sibiiu
cere ajutor feld-maresalului rus Liiders din Bucuresci. Generalul Engelhardt, trimis cu ajutoare,
ocupa schitul P. $i instaleaza un corp de observate la fruntarie. Rusii trec pasul 5i Austriacii
urmeazit, brigada Van der NO insa, ajunsa de
Unguri, sustine o lupt invert3unata si este sial
sil se retraga clara padure. Ungurii dau foc Ti-

misului si urmaresc pana in P. pe Austriaci.

La P. se da iafsi o lupta. Rusii si AustTiacii
isi stabilesc cartierul la Sinaia $i la P. las
numai un mic detasament de observatie. Rusii
si Ungurii se lupta pentru anttlia oarrt la P., la
Predeal, 1) P., com. mala in Rom., plaiul 7 Iunie 1849. Ad fu omorit miselesce comanTeleajen, jud. Prahova. Se compune din patru dantul regimentului 1 de cazaci de Don, locot.catune, al/6nd 1500 loc., cari se ocupa cu eco- colonelul han Constin, Roma din Basarabia.
nomia de vite, cu cultivares porumbului si a
tie care a
Predecesor, (lat.) inaintas in
in o functie.
prunilor. Are 1 sena cu un invlator t3i 1 bi- fost inainte de acela, care e acumfunc'
seria cu un preot.
Predelu9, trectoare preste Carpati, situatft la
Predeal, com, rur. in Rom., jud. Prahova. est dela Predeal. Ad l se afla isvoarele Doftanei:
E situata 'Miga frontera despre Transilvania, Musita, Doftana, etc., ca si Paltinul, Valea rece,
la 85 km. departare spre nord de Ploesci
cari formeaz. Doftana transilvand, vale opus
aproape de Brasov. Se compune din patru &calme cu Doftana romana. Treatoarea P. deschide
(Predeal, Azuga, Bustenii $i Poiana-Tapului). Are drumul spre Vadea
atril S'acole in
Tatungeni'
Doftanei transilvane,
6000 loc., din cari vr'o 2000 siint stritini, lu- Transilvania, prin Valea
cratori i maiestri la diferitele fabrici din co- care da in Valea Tarlungeni. Circulatia prin P.
muna. Solul comunei e muntos pi nu e prielnic e foarte mica 5i numai pentru pedestragi sau
pentru agricultura. Comuna are un mare renume calareti ; servicial vamal nu functioneaz aci
ca industriala $i de vilegiatur. Are preste 15 fa- decid vara, ca si pichetul de poza.
brici, din cari numai In Azuga sant vr'o 10. 8coale

Predestinatiune, inseamna mai dinainte ho-

are 4, cu localuri m'arete $i bine ingrijite de tiirec $i in general arat, o inlantuire de eveniadministratia dom. coroanei $i a mosiilor regale. mente, ce prin nimio nu se poate inlatura. P.
Biserici are 3. In P. s'a intemeiat anca de la este termin usitat mai cu sama in materii de
1892 (prin initiativa lui A. M. Mihailescu i altii) religiune $i de credint. Aici inseamna: primo sectiune a Ligei culturale. Tot ad e o socie- ordiala presciinta a provedintei 5i prin urmare
tate economica-cooperativ a satenilor
eterna pi absoluta ei hotarire dintru inceput,
Functioneaza de patru ani, poart numele de dupa care unii din oameni vor crede in cuvntul
Peles si are un capital de 70,000 lei. Mai este divin si vor ajunge la fericire, pe cand altii nu-1
societatea cultural Gheorghe Lazare din Busteni. vor orede 5i vor ajunge la pedeapsa. Ca doctrina

In catunele But3teni t3i P. s'au construit $i se

coustruiesc meren vile si case tertinesci ce se
inchiriaza pentru sesonul de vara vilegiatorilor.
In cat. P. se afl vaina i gara P. [A. M. M.]
Predeal, treeeloare intre Romania si Transilvania, pe unde se trece din volea Prahovei
valea TimiuIui. Statinne a caii ferate ce unesce

Ploescii cu Brasovul. 8oseaua nationala PloesciPredeal, dateaza de pe vremea domniei lui Bibescu-Voclit (1846). Catunul P. este !cenit de o
populatiune stabild numai dela 1830; dela 1852
el devine un punct insemnat prin mutarea vmii

dogmatic a fost formulata de catra Augustin

in certele pelagiane, a fost reinoit in sed. IX
de cara calugarul Gottschalk si a fost adoptad'
[Pl.]
de catr Calvin.
Predeterminism, (lat., filos.) teoria, care sustine
invata, c actele vointei omenesci lira de mai

nainte ra.nduite si determinate din partea lui

Neu. Ca doctrina se afla mai antaiu la Augustin,
care pe lngli predeterminare mai admite $i conlucrarea libertatii se afl apoi la Motakallimii
arabici pi la scolaaici, cari cearca a-i determina
si raportul fatca libertatea. In Noetica Beneke

dela Breaza la P. Pe la 1290, epoca invasiunii invata, c functiunile de cunoascere ale suflemongole, capitanul Bugek al hanului ttresc tului ce e drept nu slint preformate, dar sfint
trece prin P. din Transilvania in Muntenia. La predeterminate. Pe langa acest determ., care se
1369 o armata ungureasca, conclusa* de voevodul poate numi etic, mai este anca un P. natural

Nicolae impotriva domnului Vladislav Basarab, sau transcendental, care ella motivele de detera trecut prin pasul P. Prin P. a trecut armata minare in cursul firei; apoi P. teologic, care le

ducelui de Lorena in 1737, ajunul resboiului

dintre Rusi, Austriaci $i Turci. Aceast armata
voia s, ocupe Bucurescii, dar fa respinsa de
Tm.& In 1788 N. Mavrogheni bate o armat
austriaca, o urmaresce prin pasul P. $i trece
catra Brasov, pe care il incungiura. Pe vremea

all in voia si presciinta lui Neu.

[Pl.]

Predica, propunerea publica a cuvntului dumnecleesc din partea celor indreptatiti ; cuvntare

sacra sistematica san lucrat dupft toate normele oratorice. P. in sens strins tracteaz, despre un singar obiect sau adeviir religios, prim

www.dacoromanica.ro

664

Predicabilii

Prefloreseenta.

ce se deosebesce de omilie (v. ac.), care se ocupa nese din partea ipotesei cunoseuta in filosofie

de toate adeverurile cuprinse in cutare peri- si in dogmatica sub numirea de preexistentiacop (v. ac.) a Scripturei.
nism, care vrea s stabileasca ei sufletul orne-

Predicabilli, (lot) inseamn oeea ce se poste nesc, avendu-si existenta dela Ddeu prin creare,
dice despre un lucru. In limbagiul filosofic P. exista individual Arica inainte de irnpreunarea
sant termini potriviti spre a exprima toate acele sa cu trupul, inainte de nascere. A fost sustinote caracteristice, cari se pot deosebi la fiecare nuta de buddhism, de filosofiii Plato si Philo,
lucru. In terminologia scolastica se numesc zmodi de archiereii Test. vechiu, de seriitorii biser.
praedicandig i glint cinci: genul, specia, dife- Origen si Sin esiu.
rents, propria, accidenta, pe cari vedija logica
Prefacere,(Transsu bstan tiare, Consaerare), actul
le consider de cerintele fundamentale la for- propriu al sacrificiului euchafistic, intru i prin
marea ori carei definitiuni. Ele se afla mai antaiu care darurile stint aduse la &tarn' Domnului
la Porphyr, iar definitia scolastici le-a dat-o sub speciile panei si a vinului, prin mijlocirea
George de Trapezunt. Aceste P. au fost causa ierarchica a preotului celebrant.
cunoscutei dispute despre asa numitele univerPrefficfitoria, fetal de falsitate, de fatarnicie
saliig (v. ac.).
[Pl.]
sau fatarie, dud cineva manifest sentimente

Predicamente sau eategorii (v. ac.), stint deosebitele puncte de vedere fundamentale, din cari
putem privi obiectele ce constitue existents spre
a le put caracterisa EA' deosebi unele de altele.
Originea P.-lor se poate reduce Valid la pythagorei; dar cel dintiiiu, care le-a dat o formulare
hotarita, a fost Aristoteles. El stabilesce deco :
substanta, calitate, cantitate, relatiune, loe, timp,
stare, posesiune, suferinta, act-lane. La acestea
discipulii lui Aristotele au mai adaus anca cinci :
oppositum, prius, posterius, simul, motus, pe cari
le-au numit postpredieamente. Stoicii admit trei :
substanta, calitate, relatiune; tot asa Spinozza
Locke, iar Leibnitz cinci: substanta., cantitate,
calitate, actiune, pasiune. Kant, crecland a afla

pentru ele un principiu euristic in formele de

judecati, le reduce la patru forme principale
stabilind in fiecare forma cate trei eategorii.
(Cf. Pletosu, Log. p. 11.)

[Pl.)

sau idei COD tradictorii asupra aceleiasi chestii sau

obiect, cu scopul de a seduce pe cineva. P. se

obicinuiesce mai adese pe terenul politic.
Prefata, euventul de introducere din fruntea
unei crti.
Prefect, in Rom. si Francia, principalul agent
admin. al unui judet, representant al guvernului
si in mod subsidiar al intereselor locale. P.-ii
sent numiti de guvern, sant subordonati tuturor
ministfilor, In special inse min. de interne, care
ii numesce i revoaca prin decret. In general
P.-ii sant intermedian intro guvern si admin.,
au dreptul sa face consiliului judetean propuneri, pe cari acesta e obligat sa le delibereze
(art. 103 legea jud.); au dreptul i datoria si
suspende, prin mijlocul recursului la guvern,
decisiunile consibulai jud.
Ant i agenti
ai politiei judiciare, iar en privire la puterea locala slat rnai Inuit coadministratori cu delegatiunea judeteane si administreaza singari numai
in casal disolvrii delegatiunii, pana la instalarea nouei delegatiuni perm., etc.

Predicat, 1) se numesce inteo judecat notiunea, care eontine i exprime, ceea ce se dice
despre subiect. 2) numirea de rang, prin care
se arati distinctiunea nobilitar data vr'unei P., la Romanii din Trans. In revolutia din
persoane pentru oarecari merite. 3) in gramat., 1848/9. Trans. a fost impartita in 15 prefecturi,
acel euvent, sau acea parte a propositiei, care avend fiecare prefectur in frunte un P., care
spune ceva despre subiect.
era comandantul leginnii de gard nat. din prePredicator, preotul sau clerical, care tine cu- fecture si administratorul ei. Prefecturile i P.-ii
venteri sacre sau predici.
an fost instituiti de eomitetul nat. si confirmati
Predicatoriulu eateanului romanu sea Cursu de guvernatorul civil si militar din Sibiiu. P.-i
completu de predial pre tete Dominecile si ser- mai renumiti au fost .A.vram Iancu, Axente, Babatofile anului, precumu si pro kite ocasiunile lint, Dobra, Buteann, Moldovan, etc.
obvenienteg, publicatiune periodie redig. de N.

Prefectura, autoritatea administrativ suprem

F. Negruf (v. ac.) din 1875-1881 in Gherla. In judete in Rom., in departamente in Francia.
Continuarea ,Preotulu Romanue (v. ac.).
P.-le s'au instituit in Francia in timpul marei
Predicere, (lot) profetire, ghicire.
revolutii, in local autoritatilor departamentale

Predilectiune, starea afectiv manifestata in vechi. P.-le sfint Impart-He in subprefecturi sau
aplicarea deosebit, pe care cineva o are fata de arondismente, in fruntea carora stau subprefectii.
anumite persoane, lucruri, actiuni, etc. Ceea ce e
Prfrence, (franc. pron. rangs), joc de carti
impartasit de predilectiune se numesce predilect, intre troj persoane, fiind decidetor numeral bes. e. stadia predilect, mancare predilectl, s. a. tailor de joc.
Predispositiune, (lat) inclinare mai ales spre
Preferinta, alegere in favorul cuiva mai malt
anumite boale.
cleat in al altuia; fintaietate.
Predominatiune, (lot) precumpanire, intrePrefix, v. Derivare.
cere in putero.
Prefiorescenta, (botan.) sau Betivaliune, dispo-

Preemtiune, drept care consista in a put sitia in boboc a petalelor sau sepalelor unele
eumpera de preferinta un obiect inaintea altor fat de altele. P. se lice valvar, cand aceste
persoane.
frunzo fiorale se ating prin marginile Ion, fara
Preexistent, este atributul acelor lucran i si a se acopen 1 (la nalba); induplicata ori redustari, despre cari se sustine c au existat in plicata, cand ele au marginile intoarse in Mantra
mod ascuns inainte de momentul cand a ajuns ori in dar; smite, cand an o margine acopela existents aparent.
[Pl.]
ritoare, alta acoperita (cartof, in); imtricat,
Preexistenta, Preexistenfianism, este starea eand o pies e acoperitoare, alta vecina acocolor preexistente. P. se atribue sufletului cane- perit, celelalte eu o margine acoperitoare, alta

www.dacoromanica.ro

Prefoliatiu.ne

Premonstratensi.

665

acoperita ; imbricatii quinconciala, dad sant mane se numesc tuji acole persoane bisericesci,
5 piese, dona acoperitoare, doui acoperite, una cari dup cardinali ocupa local cel dintaiu. P.-urile
Cu o margine acoperitoare, Cu alta acoperit siint actuale sau titulare, i ambele au mai multe
(rasura); corrugatii (v. ac.) e. a.
[S. 8t. R.]
grade. Se mai deosebesce: prelatura juetitialel
Prefoliatiune (botan.) sau Vernatiune, a.gezarea
prelatura gratiald : P. j. este impreunata ca
frunzelor in mugure, considerate liecare in parte oficm in curia romana', lar P. gr. este mai mult

si unele in raport cu altele. In primul cas fruti- un titlu si se d episcopilor si altor persoane
zele pot fi plane (liliac), cutate in lung (vitit) bis. Intre P.-i In biserica gr.-cat. romana, rifara
sau in lat (reclinate, ea la lalea), conduplicate de episcopi, siint cunoscuti P.-ii domestici papali
(v. ac.), convolutate (v. Convolut), circinate cari au dreptul de a parta cruce pastorald i inel.
(v. ac.), etc. In al doilea as P. se dice valvar
[Dr. I. Rada.]
(v. Preflorescent), imbricata (v. Idem); equiPrelegat, legate (v. ac.) particulare, platibile
tanta, citad frunzele sant conduplicate i fiecare inaintea partagiului succesiunii.
acopere complet pe cea urmtoare (stanjenel), etc.
Prelegere, predare instructiva, sinonimit cu
[S. St. R.]
curs sau lectiune ; se dice mai ales despre curPreformatiune, v. Transformism.
surile universitare, cari aviind a se face cu un
Pregelz riu de 239 km. lung (pe 126 km. na- aparat de eruditiune, trebue si fie adeseori cetite.
vigabil) in Prusia resariteana se varsa din jos
Preliminar, adj., pregatitor, ceea ce precede
de Knigsberg in Frische Hak
obiectul principal ; P. de spese, budget.
Preglaciali, epoca, premergatoare epocei glaPrelipcea, com. rur. in jud. Zastavnei in Buciale, este cea mai veche epoca a erei quater- covina ; 1199 loc. (1061 ort.-or., 101 rom.-cat.
nare. Clima relativ calda. Omul avea craniul
uniati, 37 mos.), o scoala primar.
dolichocefal ; mai e cunoscuta si sub numele de
PrelucA sau Prilucti, insamna in muntii paepoca paleolitictl.

durosi ai Bucovinei o raritura de padure, nu

concis, poiana fara arbori. P. Ceitelei, munte in Buco-

s. e.
Pregnant,(/at)cuprindator,semnificativ'
P. in expresiuni ; Pregnanta, bogatiede idei. vina, in dreapta vaii Botosului ; nalt. 1050 m.

Prehensiune, (lat) luare, apucare, prindere.

Prelucrare, (lat) a lucra de nou m'ya, a
Preistoria, sciinta despre oameni inainte de schirnba preludiad.
primele urme istorice; Preistoric, inainte de inPreludiu, (lat) nume dat unor mici compositiuni instramentale, serse ca intentiunea de a
ceputul epocei istorice.
Prejbea, munte in apropierea Sibiiului, pe ho- serv ca introducere unei alte compositiuni mai
tarul conaunei Sadu; 1749 m. inalt ; ofere, pentru importante. Sant de ordinar bucati fara forma
excursionisti o priveliste admirabila asupra unei hotarita, ca improvisatii basate pe desvoltarea

prti insemnate a Transilvaniei. llaga P. se afla libera a unuia sau dou motive din composivirful Plainl Mumia (1630 m.).
tiunea ce are sa urmeze.
[T. C.]
Prejmerz (magh. Prdzenuir, germ. Tartlau),
Prematur, ceea ce se inta'mpl inainte sau
com, rur, in cott. Brasov ; 3531 loc. (1891) Rom. prea de vreme.
Saqi ; industrie infloritoare, fabrica de hartie,
Premeditatiune, meditatiune sau chibzuial ce
statiunea ciiii fer., oficia postal si telegraf.
precede executiunea unui fapt. In dreptul penal
Prejuditiu, se numesce dauna ce o sufere o determinarea conscienta a vointei de a comite o
persoana. P. poste fi moral sau material. P. poate infractiune (v. ac., Dolus $i Precugetare).
resulta din o culpa, gresala, fie in ommitendo,
Premier, se dice in vorbirea practica primului
fie in commitendo ; ceea ce inseamna ca poti ministru (premier ministre) sau president al conaduce un P. facand ce nu trebnia sau nefcnd siliului.
ce &aula. Legiuirile moderne adinit reparares Premise, flat) se numesc inteun silogism
chiar a unui P. moral. Prin simplul fapt ea cineva, cele dona judecati, din cari se trage conciachiar autorisati instaleaza o casa de toleranta, siunea i prin mijlocirea crora se stabilesce
aduce P. vecimlor, fji poate fi tras la respundere. raportul dintre notiunea subiectului si a prediIn genere, P. se calculeaz in bani. Uneori P. catului din conclusiune. Aceast mijlocire se face

resultand din existent unui act, repararea va cu ajutorul unei a treia notiuni, care se nu-

consta in anulares actului. Judectorii apreciaza mesce termin mediu $i care nu se gsesce in

quantumul daunelor, lund in consideratiune conclusitme.

[Pl.]
Premiu, o speciala remuneratie pentru prefaptul daca agentul a fost de bun sau rea credieta. Cand o persoan e atinsa prin o sdiere statiuni de merit. Astfel sant .P.-le ce se dan
periodica, girantul sau editorul e obligat s in- scolarilor pentru silint sau brida purtare ; P.-le
sereze in capul scrierii respunsul persoanei ce se distribue en ocasia concursurilor sau exatinse. In acest cas, P. va fi reparat prin aceea positiilor, pentru lucrriLe i produsele cele mal
insertiune ; poate fi reparat in alte imprejurari, de merit. P. de export, este favorul acordat unei
[Scriban.]
ramuri de productiune agricol ori industriar,
chiar Unesco.
Prejuditiu (filos.) se numesce o prere sau pentru a favorisa exportul. P. de asigurare
o judecata formata ca u(rurintil i far sufi- (Prima), se numesce cotisatia pe care cel asicienta cunoscintil de causa, apoi adoptata far gurat o platesce societatii de asigurare. v. Prima.
premeditare si rara amanuntit cercetare a moPremonstratensi, ord calugarese in bis. cat.,
tivelor psichologiee i logice, conditie indispen- fondat de Sf. Norbert si aprobat de papa Hosabil la formares si exprimarea ori carei judo- noriu II la 1126. Numirea o are dela local Pr60. Tot de P. se tin i parerile i credintele montr (Praemonstratum) Muga Laon, ande a
religioase, cari se intemeiaza pe superstitiuni avut prima manastire. P. au s'a impreune viata
contemplativa ca ces activa, ocupandu-se pe
[Pl.]
(v. ac.).
Prelat, demnitar bisericesc. P.-i ai curiei ro- tanga rugaciune i exercitii de pietate, ca studiul,

www.dacoromanica.ro

666

Prenit

pastorirea sufletelor ai grija de saraci. Membrii

ordului se impart in clerici, cari au sh se ocupe
ca instructiunea i sh predice, si in half laici
(conversi), cari au sa grijeasc de ale econotniei.
Ordul s'a lafit curnd in toata Europa catolic.,
Stefan II regele Ungariei deja la 1130 a fondat
o manast. pentru P. la Oradea tnare. AO P. sfInt

Presa.

Prepelicar, due do viinat, intrebuinfat la vg-

ntoare de iepuri, de prepelife, potrnichi, sitari,

apoi la lacuri. Intre cele 22 soinri de chni ce

existh, in ceea ce privesce inteligenfa $i credinfa,
locul prim il ocupa P.-ul. Dup nenum6rate ex-

positiuni si incerchri s'au dovedit de cele mai

bune urmatoarele soiuri originale: P.-al german
impartifi in mai multe provincii, sub cite un cu prul scurt (trupina Lemffo), P.-ul german
abate general ai se ocupa cu instructiunea ti- cu pnil lung, P-ul englez en perul scurt (pointer),
nerimii.

[im.

P-ul englez cu p5rul lung (Lavareck-Setter,

Prenit, mineral, silicat aluminos de calciu ti- Gordon-Setter, Ir-Setter), P.-ul Korthals Griffon
dratat, rombic, de obiceiu in agregate sferoidale. ca phrul cref. P-ul german e foarte infelept,
P. e un zeolit al rocelor eruptive vechi, inso- flegmatic, dar greoiu. Cel englez e vehement,
find adese ori ai filoane de minereuri, sau e un are un nas admirabil, supoarta caldura si lipsa
product de alterafiune profunda mai ales a ele- de apa. Incrucisarea intre P.-ul german (Lemgo)
mentelor feldspatice sau piroxenice a diabaselor,
intre pointer a dat resultate admirabile, P.-ri
gabrourilor i unor sisturi cristaline.
en calitti excelente. Astfel se pot explica enorPrenumeratiune, Oat.) abonare, platire inainte. rnele prefuri (100-500 fi.) ce se dau pentru un
Preocupaliune, este starea sufleteasea a omului, asemenea P. bine dresat.
[I. S. S.]
care, absorbit de un singur obiect de &dire, cu
Prepelita, (Prepelild, Pitpdlacd, Pitpediche],
excluderea tuturor celoralalte, in judecafile sale, (Coturniz dactylisonans sau communis), pasere,
in vorbire, in literati $i in finuta sa, ignoreaza are penele brune cu dangi albe galbinfi, preste ochi
intentionat realitatea obiectiv, si se determin cite o dunga glbinie. Pe dedesubt alburiu-rude interese, de afecte, pasiuni $i pathni, de in- giniu. Barbatusul are la gilt o path bruna-neagra
clinatiuni si de disposifii subiective.
[Pl.]
ineungiurata de climb inele intunecate. Femeivaa
Preot, persoan ierarchica, care in taina
are gatul alburiu. Ciocul cenuaiu, picioarele rosii
rotoniei primesce darul si puterea sacrarnentala sau galbinfi, coada foarte scurta. Traiesce in
spre savirsirea cultului divin, spre aplicarea da- Europa, Asia si Africa. Este pasere caltoare.
rurilor nuintuirii savir$ite prin Isus.
Se gasesce primavara pi toamna prin holde. Are

P. militar, persoaua ierarchic, careia este glas placut, dar monotou. Se vhneaza pentru

incredinfata grijea sufleteasca a ostsimii duph carnea ei gustoas.

msura jurisdiefiunii date.
Preponderanta, precumpfinire, insusirea
Preotia, taina legii pi bisericei dreptcredin- care are mai mare importanfa sau autoritate.
cioase a lui Isus, instituita spre savi4irea ecoPreposit, prelat mai Lino, avnd dreptul de a
nomiei mntuirii. P. este central treptelor ie- purta insigniile cruce pe piept si inel. In Unrarchice mai inalte, i constitue statul ierarchici gana shut P.-i titulari ai reali, cari au bunuri.

P. se numesce ai col dintain dintre e,anonici

Preotulu Romanu", continuarea Predicato- (Praepositus major), care este $eful 5i presedintele
riului (v. ac.), redig. de N. F. Negruf (v. ac.) capitlului $i administratorul averilor capitulare.
mina la 1890 in aerie, ca liar bisericesc, acoPrepositie, in gramat. cuvinte nefiexibile, ce
eclesiastice.

lastic si Reran

Preparandia, institut de preparare pentru serninariele pedagogice (scoalele normale (v. ac.)
de inv(atori). Pana la infiinfarea mitropoliei
ortod. romane in .Ungaria si Transilvania, acest
nume se dedea cursurilor infiinfate pe liinga
episcopii pentru pregatirea teoretica a invfatorilor. Pupa nfiinfarea mitropoliei practica incepe a se face in scoalele de aplicafie, alaturate

arata raportul dintre bat vorbe, s. e. tip,' de beut.

Preput, v. Praeputium.
Preraffaeliti, pictori engl., can in luerarile lor
imiteaza pe predecesorii lui Raffael. Representanfii princ. ai acestei directiuni ivite pe la 1850,

dar acum aproape disparate au fost: Millais,

W. H. Hunt, Rossetti, Stanhpe, etc.

Prerii, cmpiile seculare din America boreal-a,

o formatiune de plante, care ai ca causa efi-

preparandiflor, acestea din urin a primind numele cient, umiditate pufine., insuficienta pentru exide seminarii sau institute pedagogice (v. $i Pe- stenfa arborilor, ai ca fisiognomie se aseamen

ca stepele europene ai asiatice. Were,* intro

Preparate, lucruri preghtite in mod artistic ele o constitue munai elementele (speciile de
pentru anumite scopuri, mai ales obiecte pre- plante erbacee) ce le compun.
parate pentru experienfe sciinfifice.
Prerogativa, (lat) privilegia impreunat Cu
Preparate anatomice, luerarile anatomice mai anumite funefiuni sau demnitti, i indeosebi
minutioase au atrae dup sine metoade de a con- drepturile monarchului, independente de condagogiu).

serva preparatele anatomice si a le grupa si siste- lucrarea corparilor legiuitoare, cum e s. e. dreptul
misa. Astfel gasfin la toate facultafile de me- de grafiare, de a disolva corpurile legiuitoare, etc.

dicina musee de anatomie, in Bucuresci fundat

Preg, fesetura groas pentru saci ai mai cu
de profesorii Dr. Polizu i Petrini Paul. Anatonua sam pentru covoare Auguste.
patologica a imbogafit $i mai mult colectitmea Presa, (Tease) aparat pentru stoarcerea sucului
preparatelor anatomice ai prof. Babe a organisat din anumite corpuri solide, sau pentru reducerea
un frurnos museu de asemenea preparate. Ana- corpurilor solide la volt= mai mic, etc. S. e.
tomia comparata, microscopica ai vegetal da un avem: P. san tease de vin, pentru stoarcerea
enorm contingent de P. anat. normale i ab- mustului din struguri; P. hidraulica pentru renormale.
[Dr. Al. T.]
ducerea fnului, paielor, etc. la volum mai mic.
Preparate chimice, diverse substanfe, obtinute
Presa tipograflcd, intiOna pentr-u confectiope cale chimica. v. si art. Microscopice, P.
narea imprimatelor (v. Tipografia), dupa care s'a

www.dacoromanica.ro

Presbiter

Presidii.

667

dat numirea de P. si totalitAtii scrieritor latite Presbyopia, vedere indepArtatti, care se ivesce
pe cale tipograficA, precum i miscArii intelec- la ochi normali cam pe la etatea de 43 ani, iar

tuale ce se manifesteaza in aceste serien. In la miopi mai tircjiu sau in msur, mai mare
sens mai strict se numesce P. acea parte a li- nici data', pe cAnd la ipermetropi se ivesce mai
teraturii, al cArei efect depinde in primal rind timpuriu. P. se datoresce subtierii cristalinului
dela rtirea ei general/ i repede, adecA litera- din ochiu. P. ochiurai emetrop se corige la etate
tura de i (v. piar), numit i Publicitate sau de 45 ani cu 0.5, la 50 cu 1, 55 cu 2, 60 cu 3,
(Despre P. rom. v. art. Romfinl 65 cu 3.5, 70 cu 4.5 dioptrii.
literatura.)
Presbyt, (grec btrAn) om mai inaintat in

P. e un important mijloc de respfindire al

culturei, de ridicare a nivelului intelectual si
moral, si totodat un mijloc de bun guvernament, o garantie a functionArii corecte a regimului constitutional. Libertatea presei, adecii
dreptul de a-si put manifesta si exprima liber
cugetarile sale prin tipar, o de drept natural.
Ins lib. P.-ei far limite ar fi descreditarea li-

bertatii, si din aceastA causA legiuirile mai mo-

derne previd pedepsirea delictelor de P., sub

cari se inteleg toste infractiunile ce se pot comite prin P. Aceste delicte aproape pretutindenea se judecl de juriu (v. ac.).
Presbiter, (grec)biitrAnt, nu atAt dupA

cfit dupi sfat si intelepciune; in acest sens P.

este persoana ierarchica, inzestrata cu putere

de a sAvirst diregAtorii preotesci. La inceputul

crestinitatii numirea de P. s'a dat nu numai preotilor ci 5i unor archierei, fiind o numire de distinctie si de onoare. Mai tArcliu numirea de P.
a remas exclusiv pentru preoti. (Cf. Ferdinand
Probst, Kirchliche Disziplin der drei ersten Jahrhunderte, pag. 31, 54, 97, seq.)
Presbiterianism, este o secta protestantA, care
admite la guvernul bis. numai preoti, en excluderea episcopilor. Cu un numr foarte mare de
fractiuni, cari adesea se combat reciproc, P. a
cucerit multi adepti in Anglia si cu deosebire
In America. In Scotia P.-1 s'a introdus in 1560,
dar episcopii englezi $i regele, canna i-se lua

virsta cu vedere indepartat. (v. 5i Emmetropia.)

Preimovanu, Stefan, din Craiova, alesul la

dotnnie al boierilor munteni dupri pacea dela
Cuciuc-Cainargi (1774). Prin art. 8 al acestui
tratat de pace se dispunea ca RomAnii sA se
bucure de positia, ce o aveau pe timpul lui Diohamed IV, pi ca o urmare a acelei dispositii P.
fusese ales domn. Generalul Romantof nu respunde hotarit la cererea de confirmare a boierilor, si acestia pl'Anuiau s'A trimita o deputatie
la poart. TrSgAnAnd ins cu mergerea, Turcii
numir doma fanattiot pe Alex. Ipsilanti (1775).
Prescriptiunea, legea determina timpul in care
cineva isi poste exercita un drept. Odata timpul
trecut, dreptul, actiunea, sfint prescrise. In Romfinia s. e. o persoana care a cotnis un furt, nu
mai poate fi urmArit dupA trecere de cinci ani
dela comiterea faptului, cAci actiunea publicA s'a
prescris. Cea mai lungA P. e de 30 ani ; ces mai
scurtd de 6 luni. DobAnclile se prescriu in 5 ani.
Nu toste actiunile $i drepturile se prescriu. Nu

se pot prescrie de 61 butmrile ce stint in comerciu, cari pot face obiectul unei transactii.

P. aducnd sigurantii in averi, in drepturi, a fost

[Scriban.]
numita patrona generis humani.

Prescura, (grec. dAruire, aducere), pno eucharisticl de grAu curat, oferiti din partea credincio-

silor ca sa serveascd de materie la celebrarea

liturgiei. Datina aceasta este dela inceputul ere-

stinitatii. P. de regula are form rotunda sau

astfel suprematia preste biserica scotian, nu lungareat si in partes de sus poartA inscriperan multamiti cu noul sistem si se luptara 32 ani,

tiunea initialelor ,IS. XS. NI. KA.g Partes

Irani And se invoira cu starea lucruitilor. Cu aceasta a P.-ei sub numire de a g n e tg se scoate
toate acestea cesaropapismul regilor britanici
din intreaga P. pi impreun cu alte pArticele
incurcA in daraveri religioase inteun mod tot se oferesc la liturgie ca daruri sfinte, $i la pream de ridicol, ca odinioara pe impratii bizan- facerea liturgic se prefac in trupul lui Isus.
tini. De aceea istoria P. este o lungi serie de
Present, in fiexiunea verbelor, timpul ce arata,
certe, concesiuni si combinAri, in cursul cbrora c lucrares se face acum.
se si desbinara in nesfirsite secte. In Anglia $i
Presentabil, (lat) care se poste ar'ta, preIn-Irlanda succesul P. este cu total neinsemnat ; senta, infatisa.
In America ins a facut progrese mari. Lite- Presentatiunea sau /ntrarea In bisericel, serraturA: Weingarten, Die Revolutionskirchen Eng- batoare legata, ce se tine in 21 Nov. intru
lands. Leipzig 1868; Stoughton, History of Re- amintirea faptului, e pArintii Preacuratei Feligion in England. Lond. 1884; Thompson, History cioare Maria cand a fost ca de trei ani au dus-o
of the Presbyterian Churches in the United States. is biserica din Ierusalim ea sA fie consacrata
New-York 1895; Johnson, Universal Cyclopaedia, lui Drjeu. Se serbeaza in Orient din sed. IV,
New-York 1875, pentru statistica. v. Anglicand, iar in Occident din sed. XIV.
Preservatiunea, (lat.) ferire, preintimpinarea
biserica.
Presbiteriu, acea parte a bisericei crestine, unui ru, aprare ; rnijloace preservative, cand
in care stau clericii pe timpul cultului divin; e vorba de o boala contagioasa sau de o mopartea aceasta se afi intre naia i altariul bi- lipsire moral.
President, persoana, care la anumite oficii sau
sericei. In biserica veche se numia P. senatul
compus din preoti 5i diaconi, cu care se ajuta reuniuni constituite pi in adunari are conduepiscopul in administrarea diecesei; acest senat cerea, s. e. P. de tribunal, P.-ul directiunii unei
mai trcliu a fost inlocuit cu capitulele (v. ac.) banci, etc. In statele constituite ca republici, capul
$i consistoriele episcopesci. (Cf. Tomassinus, Vetus statului, ales pe un anurnit timp, are titlul de P.
Presidil, (span. Presidios), se numesc in Spania
ac nova Ecclesiae disciplina, tom. ILI, 36, 8.)
Presbiterii, se numesc in biserica protestanti locurile de deportatiune si fortaretele de exil.
corporatiunile, cari stau in fruntea. comunitA- Cele dintAiu P. au fost in Mexic, i constau din
[im.] forturi apiirate, pentru indigeni. P.-le centrale
tilor bisericesci.

www.dacoromanica.ro

668

Presiunea

Pretorieni.

ale Spaniei sant: Ceuta, Gomera, Melilla, Alhu- stabilesce si pe cari magistratul le deduce din
cemas, Chaferinas.
fapte ; acestea se pot combate cu martori. (Cf. art.
[L.]
Presiunea, apesare, (v. Greutate); fig. Influjo- 1199 ai urm. Cod. eiv. rom.) v. si Hypotesa.
tare asupra cuiva spre a-I forta la un fapt sau
Presumptivul, v. Modus.
la o actiune.
Presura, (Emberiza), un gen de pasen i din
Preslav, turc. Eski-Stambul, orisel in Bul- familia Fringilidelor, ord. Coracornithelor, cu o
garia, cereul Sarnia, la poalele nordice ale Bai- multhne de specii. P. galben (Emberiza citri-

canilor; 2818 loc.; ruine extinse. Pe la ince- nella) are capul, grumazul si partea de desubt

putal evului inediu P. a fost capitala imperiului galbena-aurie, partea de sus bruni-cenusie, ciocul
bulgar. Episcopii bulgari de P. reside', adi in albistriu, picioarele galbene-rosii. Triiesce
Sumla si Varna.
Europa prin tufisuri si marginea pidurilor. Sta
Prespa, una din multele resedinte ale pa- la noi si iarna.
triarehatului bulgar, pe vreniea primului imPret, valoarea unui obiect exprimata In moperiu bulgar.
neta, sau cu alte euvinte, cantitatea de monet

Pressa", (liar politic, literar si comercial, Omni) ce se dA' spre. a pate obtin un lucru.
aparut in Bucuresci dela 1868-81.
P.-ul se stabilesce dupe spesele de productiune,
Prestabilism, (lat) se numesce doctrina de- cari represinta toate cheltuielile facute de prospre armonia prestabilita imaginate de Leibnitz, ducetori spre a fabrica o mad oarecare, plus

In scopul de a explica la om acordul dintre fisic profitul net sau beneficial. Aceste spese cuprind
si psichic. In virtutea acestei ipotese Dgeu a interesul capitalului, renta pimentului, precum
intocmit dintru inceput ca strile sufietesci si si impositele platite statului. Totusi, sant casuri
stea in armonie cu starile trupesei i s co- In cari unul din aceste elemente nu este euprins
respunda unele cu celelalte. Kant numesce P. in spesele de producere, astf el poste lipsi renta
teoria dupil care causa suprema a existentelor, pamentului. P. curent, este cantitatea de moDdeu, ar fi dat de mai inainte fiecerui organism neta pentru care se poate vinde sau campera

puterea de a produce pe semenii si i prin curent un obiect; el se formeaza prin concuaceasta de a sustinea specia. Ca forme parti- rents intro venditoli si cumperatori, este va-

culare a P.-lui trebue considerate teoriile evolu- riabil ca i valoarea, deoarece se stabilesce

[Pl.]
virtutea legii naturale cunoscuta in economia
Prestanta, (lat) superioritate, infatisare im- politica sub numele de legea ofertei si a cererii.
puniltoare.
In limbagiul usual al comerciului, P. c. se mai
Prestaliuni, se numesce inunca cu bratele si numesce si brosura sau lista in care negustorul,
cu carle, ce au s dea teranii din Romania in In dreptul fiecrui articol ce are de vendare,
natur la construirea i repararea drumurilor trece si preturile ca cari se poate cumpera. (Cf.
soselelor ; oresenii le prates in bani.
N. E. Idieru, Studii de Econ. poi. si finante,
Prestidigitator, recte Prestigiator, (franc.Aute 2 vol. Bucur., 1895-97.)
la degetee), scamator.
Pretendent, cel ce formeazi o cerere la care
Prestigiu, puterea si autotitatea pe care ci- se crede indreptatit; se 1;lice indeosebi despre
neva prin productele sale literare si artistice ori persoane, cari pretind a av drept la un tren.
prin purtarea moral, o exercit in mod fermePretentios, cel ce formeaza multe pretentiuni
cater, asupra mintii i vointii altuia. Este s. e. (indeosebi neindreptatite).

tiunii (v. ac.) si teoria epigenesei (v. ac.).

prestigiul eloeuentei, al nurnelui, s. a.

[Pl.]

Pretentiune, dreptul ce il are sau 11 formeaza

Presto, (ital) repede, in music, termin de cineva la ceva.

miscare, numerand metronomic 150 pane la Preterit, in gramatica una din formele per-

180 timpi pe minut. Superlativul, corespuncIend fectului (v. ac.).

la foarte repede e Prestissimo.
Preteritiune, (lat) figure retoric prin care
Presto!, (slay) altar, masa pe care se sivir- se elm% un fapt, ce la aparenta e trecut cu

sesce actul sacrificiului eucharistic. Cal mai su- vederea.

blim P., si astfel ehipul tuturor altarelor crestine,
Pretermisiunea, figura de stil, in care oratdrul

este crucea lui Isus ridicata pe muntele Captindor. P. de regula se pregatesee din piatri,
caramide sau lemn i in chipul mesei din foisorul Cinei celei de taina ; are forma patruunghiulara, sau a unui sarcofag, in chipul mormntului lui Christos.

se preface, ea nu vrea s aminteasci cutare

lucru, dar plin aceasta simulare atrage si mai
mutt atentia asupra
Pretext, (lat) motiv neadevi5rat, scornitura
pentru a se apera cineva de o invinuire.
Pretinia, v. Prietinia.

Prestolnic, sigil prove4ut eu inscriptiunea iniPretoria, capitals republicei sudafrican e (Transtialelor 18. XS. NI. KA. (Isus Christos invinge) vaal) si totodat resedinta districtului P., a repusa intre bratele unei cruci. Acest sigil se im- presentantei poporului si a oficiiler publice de
prima in partea de sus a aluatului gatit pentra stat. Orasul balate de ocupatiunea engl. (1900)
prescura.
a avut 5500 loc. cu 842 berbati trape regulate

Preston, eras la nord-vestul Angliei, 113,864 loc. si 700 voluntari. In apropiere sant mine de
(1896); grandioase tesatorii de bumbac ; comerciu plumb. De cativa ani legat prin cale ferata Cu
literal. 17 Aug. 1648 invingerea lui Fairfax asupra Port-Elisabeth, precgrn i cu Loureno Marquez.
regalistilor.
Pretorieni, corp de garde', (praetorium), ore-

Presumtiune, (Presupunere) ceea ce se presu- nisat de catr August in amil 2 a. Chr. La inpune ca adeverat, pana la proba centrar.
ceput divisat in opt cohorte, dintre cari dou

legate sat acelea stabilite de lege, sent abso- locuiau langi Roma si restul era respandit in
lute, deci nu se pot combate pe nici o cale. feluritele provincii imperiale. Tiberius, printr'o
P.-i simple sant acelea, pe cari legea nu le lege special, reunesce toate cohortele si for-

www.dacoromanica.ro

Preutesci

meaza un corp special cu resedinfa in Roma.

Fiecare cohort pretoriana cuprindea 1000 soldati. P.-ii erau recrutati din Italieni si se bucurau de numeroase privilegii. In ultimele dile
ale imperiului P.-ii numiau si destituiau pe im-

Pribram.

669

diat la o scoala a iesuifilor si la un politechnic

din Paris. Primul su roman Le Scorpion (1887)

dovedesco un deosebit talent de observafiune

psichologica. Au urmat apoi : Chonchette, 1888;
M-11e Jaufre, 1889; La cousine Laura, etc. P.

s'a declarat contrar al naturalismului si urmas al

ptirafi. Desfiinfafi de Constantin cel Mare.
Preutescl, com. rur. in Romania, j. Suceava, romanului sentimental de George Sand. Al.
compus din 6 cal, cu 2324 loc. (Diet geogr. Dumas i-a fost protector. P. a devenit apoi unul
1894), 3 biserici si 2 scoale.
dintre cei mai populari scriitori francezi. Alte
Prevalenta, insusirea de a av mai mare va- scrieri : Lettres de femmess Les demi-viergese,
Provinciales et Parisiennes, etc.
loare, greutate, putere.
Prevaricatiune, (lat) in infeles strict ori ce
Prvost d'Exiles, l'abb Antoine Francois,
abatere din calea dreapt. In general se infelege romancier francez, n. la Hesdin (1697-1763).

sub P. aces faptli a acusatorului, prin care da De tinr a intrat in ord. iesuifilon Viaja lui a
ajutor acusatului de a se subtrage dela pedeapsa fost foarte aventuroas. F rand pe rand mimeritat.
litar, iar calugar, in 1727 fugi in Olanda, uncle
In Romania se numesc P. sau Delapidare publicit Mm oires d'un hom me de qualite (8 vol.) ;
indeasebi sustragerile comise de functionarii pu- de aici trece in Anglia (1733) uncle sane Hiblici, adecii faptul unui funcfionar, care si-a insusit banii ce avea dreptul sa-i incaseze sau
manuiasca. Sub aceeasi numire de sustracfiuni
comise de depositarii publici, intr i faptul ori

stoire de Mr. Cleveland, fils naturel de Cromwele

(8 vol.). Tot acolo veda lumina nemuritoarea sa

opera Histoire du chevalier des Grieux et de

Manon Lescaut, roman scris cu inima mai mult

carui judecator, administrator, functionar sau decat cu i in aginatiunea, precum si Pour et contre,

oficier public, care va fi stricat, desfiinfat, sustras publicafie periodica. In 1734 revine la Paris prin

sau denaturat actele i titlurile date lor in de- mijlocirea cardinalului Bissy. t de apoplexie
posit sau li-se incredinfase ori comunicase, in inter, preumblare la padurea dela Chantilly.
virtutea functiunii ce o au. Cod. pen. roman
Prvost-Paradol, Luden Anatole, literat, pu(art. 140) are pedepse cari ajung pan la cinci blicist franc., fiul celebrei actrife cu acest nume
ani de corectiune, si ca accesoriu pierderea drep- (1829-70). Deja ca tin& lu mai multe premii
tului de pensiune si de a ocupa functiuni pu- de elocinfa. A fost prof. de literatura francez1
blice, pe tog viafa, pentru asemenea fapte.
la facult. din Aix. In 1856 se stabilesce in Paris
In Trans. se da numirea P. mai ales contra- si ja conducerea diarului Journal des Dbats
venfiunilor (v. ac.) financiare.
atragnd atenfia prin liberalismul ideilor sale si
Prevedere, se numesce puterea de a prevede prin frumseta stilului. Pentru o brosura Anciens
si a deduce c din anumite imprejurari au sa partis fa incarcerat, fapt ce-i man populariunneze oarecari evenimente, i actiunea de a tatea. Articolele sale din Courtier du Dimanche
lua precautiunile trebuincioase in conformitate In forma epistolara avur succes imens. In 1865
cu acele evenimente.
a fost ales la academia francezd in locul lui
Preadetor, se numesce individul inzestrat cu Impre. Doi ani in urrn publica France nouputerea de prevedere si cu abilitatea de a put velle care resuma programul sea politic. Cu
lua precaufiunile trebuincioase.
toate acestea prim' din manile lui Napoleon III,
Prevenlre, (anteoccupatio), figura retorica, prin pe care 11 combatuse, numirea de am basador la

care oratorul insira insusi si combate inainte Washington (Amenca) unde se sinucise de reargumentele ce le-ar put invoca contrarii
muscare. P. a fost miiiestru in arta ironiei fine
Prevenit, acuzat (v. ac.) v. si Preventiva inch. si cel mai literar din diaristi.
Preventiune, intrecere, inlaturare; a informa
Priam, (Papilio Priamus), un fluture rnare
inainte. in drept. penal se infelege sub P. starea de vr'o 19 cm. ltime, de coleare verde cu pete
unei persoane care se ea in arest preventiv. galbine 5i negricioase. Traiesce in Australia sud-

Preventivi, inchisoare. Ctind un individ e Va- estica.

Priamos, regele Troiei, fiul lui Laomedon, soful
Il poste inchide provisor, avnd s refereze Hekabei,
a avut 50 fii si 50 fete. Resboiul Troiei,
tribunalului, {ti acesta poate confirma sau anula din causa di Paris, feciorul su, a rapit pe Hemandatul de arestare preventiva. Numai judele lena, sofia lui Menelaos, s'a purtat in contra lui
instructor poate aresta preventiv. Perso.ana aflatd P., care la cucerirea Troiei a fost merit de
in inchisoare preventiva, se numesce prevenit, Neoptolemos.

nua de un delict sau o crima, judele instructor

si aceasta inchisoare, in unele legiuiri, cum e

Priapismus, (med.) erectiunea prelungit a

cea romana, nu se calculeazit in pedeaps. Arestul penistilui
; obvine la erotomani, in decursul unor
preventiv e oprit in contravenfii, materii poli- morbi ca tetanus,
tumori ai creerului mic, hydrotice si de presa. In timpul prevenfiunii, are- phobia, lesiuni ale
medulei spinal. Terapia:
statul nu poate comunica cu nimeni farii voia bromat de potash' ; simptomatic.
[Scriban.]
judeatorului de instructie.
Priapos, la Greci deul fructuositatii naturei,
Prevestire, a spune cele viitoare ; profefire.

Prevorochi, com. rur., atenenta la parochia mai ales a campurilor si gradinilor; mai tardiu
Taraseni, mosie manastireasc in cap. i j. Si- a devenit ()en1 placerilor sensuale, fiul lui Dioretului in Bucovina, are 706 loc. (673 ort.-or., nysos cu Aphrodite.
Pribeag, exilat. (v. Exil.)
17 rom.-cat., 16 mos.), 1 bisericii filiala, 1 scoala
Pribram, oras in Boemia central, 13,412 loc.
primara.
Prvost, (pron. prevo), Eugne Marcel, ro- (1890); academie montana; mine de argint si
mancier franc., n. 1 Main 1862 in Paris, a stu- plumb.

www.dacoromanica.ro

670

Pricepere

Primar.

Pricepere, puterea intelectului, in virt-utea In grade si in 1843 ridia steagul mipcarei contra
careia omul poate sa petrunda in Brea lucrurilor, lui Espartero. General, conte, guvernator al Masa inteleaga raporturile dintre ele si ntersul eve- dridului, condamnat la moarte de Narvaez, este
nimentelor, poate sa afle en usurinta si 84 cu- gratiat (1844). In resboiul contra Marocului
prinda cu mintea, rednd intocrnai, intelesul (1859-60) castiga titlul de duce si rangul de
gndirilor straine. Sin. int el eger e.
[Pl.]
grand primul grad. Lull parte la expeditia contra
Pricestanla, (slav) impartasire cu sf. cumi- Mexicului si, revenind in teara, deveni capul oponecatura.
sitiunei. Incerch o revolutie, fart/ a isbuti, fugi
Pricina sau causa este acelasi lucru cu proces, In Portugalia, in Londra (1866) de mude conduse
cu afacere. Pricina mai e sin. si cu actiune. opositia, care resturn pe regina Isabela (1868).
Pricoliciu, (Vircolaciu), orn care se stramut Ministru de resboiu (1868), apoi ministru-preIn lup. (v. Lykanthropia.)
sident (1869) ctiuta un rege strain (Leopold de

Pridvor, intrare deschis in fata unei case, Hohenzollern), si dupa ce alese pe Amadeu de

invelitoarea sprijinita pe stilpi.

Savoia, f-r impuscat in 28 Dec. 1870, pe clind

Prier, numele popular al lunei Aprilie. (v. ac.). trecea prin Madrid, f 30 Dec. acelas an.

Priessnitz, Vincenfiu, n. 1799, f 1852, desi

Prima, (lat) subinteles pars, este partea ce
n'a fost medic, este intemeietorul hidroterapiei se prelev din citstig; se intrebuinteaza ase-

moderne, indeosebi la morbi cronici. Toati lumea menea spre a designa o suma oarecare ce se

cunoasce 5i aplica cataplasma lui P., care se acoarda ca incuragiare pentra vr'o operatinne
executil astfol: pe partea de corp bolnav se hazardoasa sau oneroasa in domeniul comerciului,
pune o compresa udat in apa, deasupra ace- agriculturei sau oricrui altul. Guvernele terilor

steia o stofi deasa, care nu permite evaporarea

umedelii. Compresa se poateschitnba la 1-12 ore.
Se aplica acea-sta cataplasma la afectiuni ale plminitor, organelor abdominale, etc.
Priestley, (pron. pristlei), Iosif, chimist si fisi-

acoardd. P. considerabile fie pentru a incuragia

vr'o fabricatiune (cum de pilda : prima de fabricatiune a zahrului), fie pentru distrugerea fiarelor

selbatice sau chiar spre a descoperi pe cei ce

contravin prescriptiunilor unor legi, in care cas
cian englez, n. 13 Martie 1733 in Fieldhead, denuntatorul capeta o prim cert sau propor6 Febr. 1804. P. a fost predicator unitarian ; el tionala. In ternnni de bursa se numesce march
este adeveratul intemeietor al unitarismului
et prime, o negociare en terrain. Cumperatorul
America nordica. Ca :chimist a fost partisan in- se poate sustrage prsind in sama vindatorului
focat al teoriei flogistice. La a. 1774 a descoperit o diferinta convenit mai dinainte, si care se

oxigenul, la 1775 acidul sulfuros in stare ga- numesce P.; este un fel de pariu.
Prima de asigurare, este suma ce se platesce
zoasa si fluorsiliciul, la 1799 oxidul carbonic, p. a.
Prietenia, legatura intim dintre done per- asiguratorului, ca pret al asigurarii. Asta suma e
soane, care, intemeiat pe iubire si respect re- fixata prin polita de asigurare. P. de asigurari
ciproc ori pe omogenitatea intereselor, se mani- maritime stint cele mai importante si dau mai
festa in sincera si cordiala interesare a uneia ales loe la contestatiuni. v. si Premiu.
fata de ceealalta. Dupi natura basei i dupa
[N. E. Mien.]
intentiunea ea care se face legatura de prietenie
Prima, cambia, cambie originala, spre deoAristoteles (Eth. nicom. 8, 9) face deosebire intre sebire de duplicatele aceleiasi catnbii insemnate
trei feluri de prietenli : una facuta cu scop de cu ,secunda, stertiac.
Primadonna, cea dintAiu dintre cantaretele unei
distractie, prietenia tineretei; alta din scopuri
utilitariste i pentru foloase, fie materiale sau societati de opera.
spiritual, si a treia intemeiat pe virtute. Numai
Prima lustiniana, orasul natal al imp. Iustiaceasta corespunde idealului de prietenie. Ca nian, asezat probabil prin partile Macedoniei in
exemple de prietenii istorice si renumite se ci- apropierea lacului Lichnida. Voind Iustinian sa
teaza prietenia lui Achileios cu Patroclos ; a lui dea locului seu de nascere o splendoare mai
Orest cu Pylades; a lui David cu Ionatan ; to- inare, a stramutat aici prefectura din Pannonia
si pe episcopul din Lichnida, ridictuidu-1 la rangul
varesia Pitagoreilor ; Scipio si Lelius, fj. a. [Pl.]
Prigoara, (Prihoriu), pasere, v. Albinarel
de archiepiscop i supuntind jurisdictiunii lui
Erythacus.
provinciile : Dacia mediterana i ripensa, Myssia
Prigor, com. rur. in cott. Caras-Severin (Banat), secunda, Dardania, Praevalitana, Macedonia se1719 loc. Romilni.
cunda si o parte din Pannonia secunda imprenna
Prihana, necuratenie, pata sufleteasca.
eu cateva puncte din nordul Dunarii. Pe sama
Prihiduta, numele unui pitic in povestile ro- acelui archiepiscop apoi Iustinian obtin dela papa
mnesci.
Virgiliu i dreptuaile patharchali. Pe la finea

Prihoriu, numire ce se d in unele parti pa- sed. VI acest patTiarchat a disparut fr urme,
serei Prigoara.
reaparend vr'o 300 ani mai tArdiu ca patriarchie
Nita, (Prifa), deit la Slavi, identica cu Freya bulgreasca sub numirea de Ohrida (v. ac.).
la Germani, Frigga la Scandivavi, Venus la
[Dr. I. Rada.]

Prima nota, registru de contabilitate, nurnit

Prilep, oras in Macedonia aproape de Mo- si Memorial.
nastir, 'omit de Bulgari, Turci si Aramni presto
Primar, (/at) ce este dela inceput, dela ori500 loc., are si scoala romilneasca.
gine. Primarius, cel dintAiu.
Prilipet, comuna rur. in cott. Caras-Severin
Primar, se numesce seful electiv al comunei.
(Banat), 1074 loc. Romilni.
Primar, inv'tdment, acoala prin care se dau
Prim, Don Juan, conte de Rats, marchis de pritnele elemente de cultura generald.. Invetalos Castillejos, general spaniol, n. 6 Dec. 1814 mentul P. se db, copiilor dela virsta de 6 pnd,
la Reus in Catalonia. Intrit in armat, inaintit la 12-14 ani pi e obligator pentru copfii de
Romani.

www.dacoromanica.ro

Primar

671

Principe.

ambele sexe aproape in toate statele. El se mai P. minima L., etc. Unele specii din acest gen
numesce ei invatamnt poporal sau elementar stint cultivate ca plante decorative precum: P.

ei se completeaza prin invatamantul din Scoalele cortusoides L., P. japonica A. Gray., P. aude repetitie ecoalele de adulti ei cursuri de seara ricula L., P. sinensia Lindl., etc.
[Z. C. P.]
ei de Dumineca, pentru ucenici. (v. ei art. InPrimulaceae Endl., (botan.) farnilie de plante diviitamant.)
cotyledonate-gamopetale, erbacee, perene, rareori
PrimarA, grupa, (geol.) v. Paleozoica.
la basa frutescente; cuprinde 21 genuri cu vr'o
Primat, se numiau in veohime acei mitropoliti din Occident, cari locuiau in capitalele provinciilor 5i aveau nimb i vaza mai mare decal
ceialalti mitropoliti. In Orient se numiau exarchi,
cu aceea deosebire, c exarchii nu erau supuei

250 specii, respandite prin regiunile temperate

ale emisferei boreale, cele mai multe sfint alpine,

in emisfera australa sfint mai rari, intre tropice

stint foarte rari. Primulaceele se divid in ur-

matoarele cinci triburi : I. Tribal Hottonieae en

patriarchilor, pe &id P.-ii erau supuei papal. singurul gen Hottonia L. II. Tribal Primuleae
Mai tardiu s'au numit P. acei mitropoliti cari din care mentionam genurile : Primula L., An-

erau mai mari preste mitropolitii unei ten; aveau drosace L., Cortusa L., Soldanella L. Ill. Tribal
drept sa convoace sinoadele nationale, sa con- Lysimachieae mention.m genurile : Cyclamen L.,
sacreze pe rnitropoliti ei sa decida unele cause Lysimachia L., Anagalis L. IV. Tribul Corideae
bis. mai mari. Cu timpul a devenit numai o ca genul Corle L. ei in fine V. Tribul Samoleae
titul frira drepturi deosebite. Exceptiune face ca genul Samorms L.
[Z. C. P.]
P.-tele 'Ungariei care se numesce: Principe-PriPrimus, (lat) cel dintaiu; Primus inter pares,

mate. El este capul suprem al bisericei rom.cat. din Ungaria ei are mari privilegii Mat bis.
cat ei civile. In privinta aceasta este unicul in
toata biserica catolica. Mitropolitul gr.-or. din
Bucuresci anca are titlul de Mitropolit-Primat
al Romaniei.
[Dr. I. Radu]
Primate, numire data de Linn (1735) Mamiferelor (v. ac.) superioare, ce se gaseau in

cel dintaiu intro cei de acelaei rang.

Princiar, ce se rapoart la un principe.
Princip,

(lat) sub raport etimologic si ge-

neral inseamna: inceput, origine, causa primara

ei elementara. In litnbagiul filosofic princip se
numesce un prius (inceputul dintaiu comun) absolut sau relativ pentru un eir de alte elemente,
de alte existente ei fenomene. Se face deosebire

capul scarei zoologice, cuprindand 5i omul. Pri- intre P. real sau al existentei (principium esmatele cuprind trei divisiuni Bimanele (omul), sendi vel fiendi) ei P. ideal sau al cunoscintei
Simienii (maimutele) i Lemurienii.
(princ. cognoscendi). P. real deviue si se numesce
Primfivara, unul din cele patru anotimpuri inceputul sau causa primara, comuna pentru un
pentru emisfera boreal timpul cat tine dela eir de existente reale. P. ideal se numesce punctul
equinoctiul numit de primavara 8/21 Martie ei coman de plecare pentru un eir de cunoscinte.
pana la solstitiul de vara 9/22 Iunie, in total Acesta apoi iaraei este sau formal sau material,
92 dile 20 ore. Pentru emisfera austra,14 prima- dupa cum adeca se rapoarta la ordinarea forvara e and noi avem toamn.
mala ei la inlantuirea cunoscintelor ori la conPrimAvArita, numire populara a plantei Ga- tinutul material al lor, la fondul lor. P. intelanthus nivalis L. (v. ac.).
meiaza unitatea inteun sistem oarecare. [Pl.]
Prima vista, (ital) = prima vedere, se dice
Principal, tot ce este de frunte, tot ce e mai
in musica despre executiunea unei compositiuni insemnat in raport cu altceva; ceea ce are mai
fara prealabila pregatire.
mare importanta in vr'o lucrare sau chestiune ;
Primeneall, rufria spalata, care se imbraca ce poate servi ca punct de plecare peutru altceva.
pentru schimbare.
Principat, teritoriul apartinand 5i guvernat
Primicier, incepatorul cantarilor sacre, supe- de un suveran ca titlul de principe. Astdi in
rior preste cantareti, fort-nand parte din clasa Europa, statele suverane, in aceasta categorie,
diregatorilor de serviciu eclesiastic.
mint: Muntenegru, Bulgaria. Monaco, Liechtenstein; ei in Germania: Lippe, Reuss (done),
Primitiae, (lat.) v. Parga.

Primitiv inseamna, ca un lucro se afla aria Schaumburg-Lippe, Schwartzburg-Rudolstadt

[0. L.]
in starea sa origivala, in starea dela inceput, Sondershausen, Waldeck.

ei denota ca, sub raportul evolutiunii, &Ica n'a

Principatele unite, numele dat Munteniei ei
ajuns la acel grad de perfectiune, pe care 1-ar Moldovei prin conventiunea din Paris (1858),
pretinde cultura timpului.
cand cele dotf teri fura puse sub suveranitatea
.Prtnuttv, terenul, (geol.) v. Archatca, grupa. Portu et garantia colectiva a puterilor europene.

Primogenitura, Dreptul de P., dreptul de antral Acest titlu remase pana in 1862, cand tenle
nascut (amesse) inteo casa suverana, ca rela- surort se intruntra in Principatul Romanian cu

tiune la succesiunea tronului.

Primordial, ce este dala inceput; cei dinttliu
in ordine.
Primula L., (botan.) gen din taut. Prirnulaceae,
trib. Primuleae, cuprinde plante erbacee ei are
vr'o 70 specii, ce creso in regiunile temperate

ei arctice ale emisferei boreale ei in America

meridionala extratropicala. In prtile noastre
creso mai multe specii, dintre cari mentionam:
P. officinalis Jacq., cunoscuta sub nurnirile de:

Angliciu, Anglicei, Ciubotica cucului,

Tita vacei; P. carpatica Gris., P. Zeuco-

capitala Bucuresci.
Principe, (lat. Princeps), titlul de suveranitate,
fie al unor domnitori, ca teritorii, fie al membrilor

unei familii imper. ori regale: P. de sange.e.

E un titlu ale carel puteri ei acceptiuni au variat mult. In evul media prin P. se intelegea
ca ei mai tardiu ori ce suveran, in sens larg.
In evul media P.4 suverani eimu foatte putini ;
In Francia mi exista decat les princes du san.
Se da mai tardiu acest titlu micilor suverani
equivalenti cu ducii stiverani, ei cari au remas
pana astadi. (v. Principat.) Prin analogie se da

phylla Pax., P. acaulis Jacq., P. longillora All., acest nume }1 Voevoctilor, sau domnitorilor ro-

www.dacoromanica.ro

672

Principe

mini i slavi. Ca titlu pur onorif ic e mai res-

Prisiceanu.

PrioritIlti sau actiuni de P. dint efecte emise

pandit: astfel avem titlu german de P. al sfantului de societati anonime cu anumite drepturi de
imperiu, apoi titlu francez de prince (modern) preferinta.
si in fine titlul italian si rus.
Pripas, ratacit; vita de pripas vita pierdute,
[O. G. L.]
Principe ereditar sau P. de coroatat, se Mama vita strain-a, fare *Rain.

urmapul la un tron, desemnat de suveran sau

Pripele, cantare de preamarire a tainei ce se
de popor spre a-i succede. El are in multe teni reamintesce pi se celebreaza inteuna ori alt
un nurne special care 11 deosebesce. Astfel in serbtoare mai aleas. Consta din pese versicule
Francia: le dauphin, sau duce d'Orleans;
luate din psalmi, acomodate obiectului serbAnglia: Prince of Wailes; in Italia : Principe toarei. P. de comun se &ma in mijlocul bisede Neapol; in Spania: Principe al Asturiilor; ricei si in fata icoanei serbatoarei, asezate pe
In Portugalia: Duce de Bragana; in Olanda : analog.
P. de Oranje; in Belgia: Duce de Brabant; in
Pripet, afluent pe dreapta al Niprului, 814 km.
Svedia: Duce de Sonia, etc. In general succe- lung, din can pe 680 e navigabil; prin canalul
sorii presumptivi sfint desernnati prin titlul de regal si Oginski e legat cu Vistula, resp. ca
*Principe imperial sau *regale.

[O. G. L.]

Niemen.

Prineipi electori, v. Elector.

Pripon, si Pripor, coasta tare, a cerei panta
Principe, insul portugheza langa coasta ve- este preste 602 inclina(iune. A priponf insemstica a Africei, in Golful Guineei, 151 km2., cu neaza lug si a lega.
2665 loc.

Prisa. In timp de resboiu dreptul international

Principes, soldati romani cari erau de mai maritim admite capturarea vaselor particulare
multi vrerne in servicial militar. P., erau age- oornereiale ale vrajrnapului ; vasul capturat e dos
zati la spatele soldatilor de curand recrutati inteun port national, si dupe' verificarea im(hastati). La inceputul organisatiei militare, P. prejursilor de catra un tribunal de P., nava
declarata de P. pi remane proprietatea stamergeau in fruntea armatei.
Principial, denot mai antaiu modul de On- tului. Pot fi luate oa P. pi vasele neutrale, cari
dire, de lucrare in conformitate cu antunite ar face contrabanda de resboiu sau ar viola
[L. B.]
principii constante; o intelegere pe basa de prin- blooul unui port vrajmas.
Prisaca se numesce in Moldova stupina-incipii admise; apoi crt o hotarire oarecare ori un
conclus siint luate pe temeiul unei intelegeri in stalatia san bocal unde se tin stupii cu albine

cele esentiale i principale, remannd a fi che- preste vara.

Prisacani, 1) P., com: rur. in Rom., j. Iasi,
stiunea supusa discutiunii numai in amanunte.
pe sestil dintre 1.1'111 Prut si Jijiea; se
[a] situate
Principiis obsta, (lat) citat din Ovidius *Re- compute din sat. P. pi Moreni ca 1603 loc. (Diet.
media amorist (vers. 92) = opunete primelor in- geogr. 1888), 2 biserici si 1 scoale. 2) P., vama
la granite j.-lui Neamtu (Rom.) inspre Tranceputuri ; adeca opunete ispitei.

Principiu, (lat) in fond pi sub raportul eti- silvania.

Priscianus, gramatic latin, din sed. VI d. Chr.,

mologic e identic cu princip (v. ac.), se deosebesce insa prin oarecare nuantare i prin terenul a propus bimba latind in Constantinopole pi a
de aplicare, deoarece P. se rapoarta mai cu sama scris: *Institutiones grammaticeet, care cuprinde
la adeviiruri fundatnentale, la notiuni funds- basa gramaticei latine de ach.
Priscilanisti, secta, v. Bogomili.
rnentale. Sub acest raport apoi P. inseamna:
Priscus, istoriograf bizantin din sed. V. Din
ceea ce constitue sau compune lucrurile; primele
adeveruri din cari se pot deduce altele; in fisica scrierea lui asupra istoriei bizantine s'a pastrat
inseamna lege s. e. P. lui Archirnede ; in mo- ntunai un fragment, continnd relatiunea asupra
raid: regula de conduita; in log.: notiuni sau legatiunii sale la curtea lui Attila in 448, ande
cunoseinte fundamentale. Tot P. se names pi a fost trimis de imparatul Teodosiu II. In aceast
cunoscutele axiome ale cugetarii logice ca acele caltorie, P. trecii prin Banat, unde numesce
adeviiruri, evidente in sine, cari nu au trebuinta rturile Tifisas (= Timis), Dricon (= Bega) i Tigas
(= Tisa); despre populatiunea indigena, pe care
de demonstrare.
[Pl.]
deosebesce de Hunni, el nu da alte amanunte
Prinsoarea e un contract aleator, adeca exista decat
c ea intrebuintit pentru hrana meiul
posibihtate de castig sau pagub pentru toate
ce se numia in limbs terii medost
partile, sau numai pentru una ori mai multe din (=bautura
mied). La curtea lui Attila P. aft oameni
ele. Na se pot reclama in justitie banii castigsti
cari vorbeau limba ausonictle, adece romana,
in o P. sau raingsag, caci legea nu garanteazti despre
care limbrt el zice c era cunoscuta in
asemenea drepturi (art. 1635, 1636 cod, civ. rom.). imperiul
Htumilor in arma contactului cu RoTotusi, daca s'au platit de bung voie, banii sau manii. Aceasta
marturie a fost invocat ca proba
lucrul pus in P., nu se mai pot cere inapoi pentru existenta
elementului roman in Dacia
(art. 1092, 1638 cod. civ).
[Scriban.]
sub stapanirea Hun nilor. Ed. in Corpus scriptorum
Print, v. Principe.
historiae Byzantinae, Bonn.
Prinz Edward, insula, insul in Canada, sinul
Priseaca, com. rur. in Rom., j. Olt, compusa
St. Lorenzo, 5180 km2., ca 109,158 loc. (1895). din 2 ct. on 1377 loc. (Dic. geogr. 1895), 3 biCapitala Charlottetown; papa la 1763 franceza. serici si 1 sweet'.
Prior, superiorul nemijlocit sau egumenul ori
Prisiceanu, familie boiereasca dinspre prtilo
staritul unei mnastiri calugaresci.
Olteniei. La 1716, fit omorit de catra *catanele
Prioritate, antidetate dupa timp sau drept; nemtesoit, erban Clucerul P.-1, impreuna ea
apoi si dreptul de preferinta ce compete unui Gr. Vladescu vistier pi Preda Isvoranu, langa
creditor fata ea pretentiunile altor oreditori.
orasul Pitesci,
[O. L.]

www.dacoromanica.ro

Prislop

673

Privy Council.

PHslop, manastire lang Silvasul de sus, nu violabilitatea persoanei si a consciintei. P. de stat,

departe de Hateg, a fost infiintatl pe la sfir- and libertatea sa constitue un pericol pentru stat.
situl sed. XIV de Sf. Nicodim, organisatorul mo-

Prispa, galerie deschisa dealungul fatadei unei

nachismului in Teara-Romaneasca. Pe la 1557 case, invlitoarea sustinutii de stalpi.
Zamfira, fica lui Moise Voda Basarab, domnul Prisrendi, v. Prizrendi.
Munteniei, o restaura din fundament si o dot
Pristav, (coresp. la hraut d'armes, franc.) stricu mosii si vii. La 1572 deveni resedinta episanuntator al suveranului, la ocasiuni socopilor Silvasuluie sau a toata Teara Ardea- gator,
lului i partilor ungurescie. Ad residara episcopii lemne ; insrcinat a anunta locuitorilor un eveEftimie (1572-74), Christofor (1574-79), Ghe- niment insemnat.
nadie (1579-85) si Ioan de Prislop (1585 pang Pristol, com. rur. in Rom., j. Mehedinti, for1599), care se mat cu resedinta in Flgrad meaza com. ca mahalaua Insuratei cu 1260 loc.
(A.-lulia) la 1599, and incetit episcopia Silva- (Diet. geogr. 1894), 1 biserici si 1 scoal. In
sului. In revolutiunea lui Rkoczy (1703-11) P. se afla ruine vechi in cari se gasesc monete
manastirea f despoiata de multe averi. In re- romane.
Pritchardia Seem., (botan.) gen de plante din
volutiunea inscenata de calugarul srbesc Visarion la 1744, manastirea ajunse in posesiunea fam. Palmierilor, trib. Corypheae, inrudit cu
color revoltati in contra bisericei unite, dar la Copernicia (v. ac.), de care difera prin tubul
1749 se asezara intrInsa iari doi calugari periantului persistent. Cuprinde 3 sau 4 specii
uniti: Varlaam si Nichit, cari ajutati de epi- din Insulele amicitiei si Sandvic, dintre cari P.
scopal P. Pavel Aron lucrara pentru bunastarea pacifica Seem., se cultiva mai adese in flordrii.
[A. Pr.]

ei si a manastirilor afrliate Plows si Vaca, in

Privat, (lat) ce n'are caracter public ; docari episcopal Aron voia s infiinteze scoale cu
seininarii de baieti. In revolutiunea calugarului mestic, familiar; ce privesce pe un singur om.
Privatissimum collegium, (lat) prelegeri la
Sofronie (1760) mani,stirea P. f despoiata iarasi
de avente sal, iar la 5 Iunie 1762 fa aprinsa universitate, cari se fin pentru un singar asculdin ordinal generalului Buccov. La 1770 Wu- titer ori pentru un numiir mai restrins.
Privatiune, v. Interdictiune.
garii uniti Varlaam si Nichita filed trimisi la
P. cu ordinal s restaureze manastirea si sa Priveghieri, oficiul sacra de noapte. La incedeschida intr'insa scoale pentru tinerimea din putul crestinattii credinciosii, de frica persedistrictul Hategului. Ori ce incercare facuta de cutiunilor, se adunan noaptea la servicial divin,
atunci incoace pentru a ridica tnanastirea la care, mai ales in preseara serbatorilor, tinea

starea ei infioritoare de odinioara a fost zadar- toata noaptea. Datina aceasta se urmeaza
nica, deoarece rnonachismul a dechAut pretu- inset' numai la anumite serbatori mai alese, ca
tindenea in Transilvania si Ungaria. In auii din la Craciun, Pasci, etc. Oficial P. consta din can-

urma manastirea fa restaurata prin o colect tari si cetiri sacre, impreuna cu litia si binepublica, dar nici astagi nu are nici un caluga.r, cuvntarea panilor, graului, vinului si a untului
ori locuitor stabil. In manstire zac osainintele de lemn.
vestitei domnite Zamfira. (Cf. Dr. Aug. Bunea:
Priveghitoare, (Luscinia philomela), pasere
din fam. Sylviidelor, ord. Coracornithelor; are
Vechile Episcopii romanesci. Blaj 1902)
ciocul ascutit i rosu-brun, penele la partea de
[Dr. A. &meal
Prislopul, 1) P., viirf de munte in jud. Arges; sus cenusii-brune, pe cap si spate mai intune2) P., munte inalt si paduros, in jud. Museel cate, jos cenusii deschise. Ochii stint bruni-rosii,
(Rom.).
picioarele rosii-brune, coada rosie. Traiesce in
Prisma, (grec) corp poliedric, marginit de douii Europa pana prin Danemarca, prin tufise dese
planuri fundamentale congruente si paralele, si si marginile padurilor in apropierea apelor. Se
atatea paralelogramo ate laturi au acelea. Vo- nutresce cu insecte si viermi. Cantecul ei este
lumul unei P. result din multiplicatiunea pla- foarte frumos. aura din A prilie pana in Lillie.
Se poste fin si in colivii.
nului fundamental cu inaltimea sa.
P. opticd, P. trilaterala de sticla sau de alta
Privilegiu, avantagiu, preferinta fata de alfil.
materie straveclie; se numesce P. optica, pentru P. este un drept, care face ca o creanta sa trawl
u se folosesce la experimente optiee.
inaintea altei cremate, fie chiar ipotecara. Dreptul
P. lui Nicol, o P. patrulateral ()Mica de spat de preferinta (privilegiu) il d nu vechimea, ci

de Islanda, se taie in douii prin un plan per- natura sau calitatea creantei. P. poate av ci-

pendicular pe sectiunea principala a cristalului, neva eat asupra lucrurilor mobile, cat si asupra
apoi se lipesce cu balsam de Canada. 0 astfel imobilelor. (Cf. art. 1722 si arm, cod. civ. rom.)
de P. separeaza razele de lumina despicate, anume Sub P. se mai inteleg drepturi anunie hotarite
raza ordinara se reflecteaza pe patura de balsam, in vechime in favorul nobilimei, clerului, etc.,
iar raza extraordinara trece prin el. Razele astfel cum dreptul de a av proprietati teritoriale, scuseparate stint polarisate si se pot analisa mai usor. tires de imposite, etc.
Prismatic, cerc, se numesce un aparat cu care P. diplomatic se nuinesc actele solemne de
miisuram unghiuri spre scopuri astronomice si cancelarie laico si bisericesci in evul media.
geodetice. Inventat 1770 de Meyer.
Actele emanate dela papa se chielnau bale maric
Prismatoid, corp cu planuri fundamentale pa- sau*P.-iit. Aceste se chiemau P.-ia majorat spre
ralele.

Prisnel, numire populara a plantei aquatice

a se deosebi de P.-ia minora sau indulgentiaec.

[L.]

Myriophyllum verticillatum L. (v. ac.).

Privy Council, (pron. privi counsil), consiliul
Prisonier, individ privat de libertate pe timp secret; suprema autoritate de stat in Britania
nedeterminat. P.-ii de resboiu se bucuri de in- Mare.
Enciclopedia rominK. Vol. LII.

www.dacoromanica.ro

43

674

Prizrendi

Probota.

PrIzrendi, (Prisrendi), ora In vilaietul turc. de catra iesuiti cu adausul, c chiar si lucrari
Cossova, la poalele nordice ale ar Daghului, cu role se pot intreprinde numai BA se poata aduce
citadel si 50,000 loc., intre cari multi St5rbi ; pentru justificarea lor vr'o autoritate oarecare.
fabrici de arme, art. de otel,
Probabilitate, (lat.) consideratti psichologi-

Pro arrha, (lat) ca deposit sau avans.

cesce si in de coman ca un stadili mijlociu

Proba, dovada. P. admise de lege glut: 1) mar- intro indoiala 5i certitudine, este acea forma

turisirea scrisa (mite) sau verbal a impricina- de convictie, care, in vederea mai multor eve-

filar ; 2) marturisirea rnartorilor pi 3) presum-

nimente de o potriva posibile, se produce in

tiunile. Cel ce face o propunere inaintea judeatii consciinti pe basa ratiunilor, in sine nesufi-

trebue sa o dovedeasa. (Cf. art. 1169 si urm. ciente, dar favorabile tocmai aceluia pe care-1
asteptarn, i prin urmare determinante. P. nu
Probe oratorice, taut partea principala a in- exclude posibilitatea contrariului si are ca teren

cod. civ. rom.)

ventiunii, una din cele patra regale generale ale de aplicare mai totdeuna viitorul. Se face deosediscursului (v. ac.), al carei scop e de a lumina bire tare P. vulgara i sciintific. A.ceastaiar este:
si a convinge, de a plac 5i a mica sau a in- matematica Qi filosofica. P. matem. baseaza pe
dupleca la fapte (ut probet, ut delectet, ut mo- calculul proportional dintre numarul sanselor
veat). Mijloacele pentru a plc stint moravurile vorabile unui eveniment si dmtre numeirul caoratorice, sub cari se inteleg insusirile necesare surilor posibile ; cea filos, se intemeiaza In apre-

oratorului; pentru a misca e pateticul sau ta- ciarea ratiunilor pro si contra asteptarii unui

lentul de a emotiona, in care consista' adevrata eveniment posibil. In logica, P. se numesce acea
elocuentii; iar pentru a convinge e necesara pro- forma de argumentare, .ce conduce la resultate,
barea sau argumentarea. Formarea ei e silo- care in comparatie ca certitudinea, sant numai
gismul (v. ac.) cu feluritele lui specii. Ins& ar- probabile. Mijloacele acestei arg. mint inducgumentarea in aceasta forma e necesara numai tiunea, analogia i hipotesa. (Cf. Pletosu, Log. 52.)

in discursurile judiciare si polemice, unde se

[a]
caut mai mult la cuprins decat la forma esteProbat, (lat.) dovedit, adeverit; pus in evitica. Pentru aceea intreaga aceasta parte din dent, s. e. lucra probat, om probat.
retoricele vechi se sine de logicl, in special de
(lat.) experient, incercare ; faptul
partea practica a logicei, nurnit dialectica sau deProballune,
a proba. Probatoriu, ceea ce serva signr la
sciinta de a desbate si a polemisa, adeca de a probare.
pune in vedere sofismele si paralogismele (v. ac.)
Probatum est, (lat) e adeverit, s'a dovedit.
altora si a le combate. Regulele argumentrii, sub
nume de tipica, cuprind un loe foarte insemnat Probi virl, (tat) Collegi dei, un fel de triIn scrierile despre retorica ale lui Aristotel, Ci- bunal (judecatorie) de pace, ca menirea de a
cerone si Quintilian. Retoricii medievali le-au aplana neintelegerile dintre domn si lucratori,

numit locuri comune, din cari cel mai insemnat dintre domn si arndator, ariindator i lucratori.
Problema, (grec) cesa ce cautam a ajunge pe
e
definitiunea. (v. Locuri comune si Definitiunea. o cale oarecare ; tinta nisuintelor noastre. In limba-

si singur necesar pentru toate discursurile

Cf. Principii de literatura, p. 239-242, de M. giul sciintific se considerti ca P. ori care chestiune
pusa In discutie a crei resolvire cautam a a
Strajanu.)
Proba pulmonald, docimasia, se numesce pro- ajunge pe calea cercetarilor sciintifice. Ori care
cedarea medico-legala menita a constata, daca
un copil a trit afara de corpul mamei, dac a
respirat sau daca s'a nascut mort, daca a murit
inainte de a se nasce. Metoda pulmonal idrostatica, descrisa deja de medicul roman Galeniu
(131-200 d. Chr.), const in a pune phimnii

fetului intr'un vas destul de mare urnplut cu

apa, 5i dacti plamanii intregi sau taiati in bucati inoata, nu cad pe fundul vasului, se conchide

ca copilul a respirat. P. P. cu cAntarul consta

in cantarirea platnanilor si a corpului intreg,
pentru a determina raportul intre greutatea
rnanilor si cea a corpului, care este de 1: 10 la
fiitul care n'a respirat si de 2: 10 la acela care
a respirat. La P. p. optica se examineaza

cercetare bine ordinata presupune, c cesa ce

cautam nu este absolut necunoscut, caci atunci
scopul ar fi cu total nehotarit. Prin urmare si
fiecare P. se poate deosebi partea care este cunoscuta, data, si ceea ce clutam (quaesitum).
Problematic, atributul acelor chestiuni, cari,
nefiind Audi resolvate i deplin demonstrate, au
numai caracterul unei problem. In logica se
numesc judecati P.-tice acole cari, sub raportul
modalitatii, exprim o posibilitate, adeca ceva,
ce sub anumite imprejurari poate s se intAmple,

dar se poate ca sa nu se intmple.

[Pl.]

Proboscidieni, un ordin de animal mamifere

mari cu botul prelungit inteo asa namit tromp,
sau proboscida (grec. proboskis), un organ foarte

manii cu lupa si daca copilul a respirat se vi5c1 puternic si simtitor. Trunchiul scurt, pielea groasa,
crepat, far. pn. Ochii mici, urechile mari, pivesicule umplute cu aer.

Probabilism, (lat) teoria care sustine si invata, c in materii noetice sau de cunoscint,
neputand avea certitudinea, este de amas si un
grad mai mare ori mai mio de probabilitate.

cioarele groase ca copite. In falca de sus au

doi dinti (colti) incisivi foarte mari iesiti. Incisivi

inferiori i canini n'are. Msele are 4; 2 sus,

2 jos. La piept 2 tite. Speciile cele mai insem-

Asa invtau Stoicii, apoi Karneades, Cicero, etc. nate: Elefantul asiatic (Elephas asiaticus V.

Alaturea ca acest P. teoretic avem P. practic, ac.), Elefantul african (Elephas africanus v.
care invata ca in lucruri de morall chiar si numai ac.). P. erau foarte numerosi in epocele geolopaTerea san credinta, ca o lucrare oarecare poate gice de mai inainte (mamutul si mastodontul
sa fie bun xi corecta, este motiv destul de sufi- v. ac.).

cient, ca sti poata fi intreprinsa. In timpul mai Probeta, 1) P., sat pe mosia cu acelas nume
nou P. a fost ridicat la gradul de princip etic din comuna Dolhasca, in Romania, j. Suceava,

www.dacoromanica.ro

Probstheida

675

Proctitis.

1153 loc. 2) P., mandaire in P., zidita de Petra cese au loo in timp de resboiu, revolutii, etc.
Hares ; biserica manlistirei P. este una din edi- and se declarl starea de asediu.
ficiile cele mai alese ale Moldovei. Astatli manaProcee verbal, protocol, insemnare formal in
stirea P. presinta o ruing. (Cf. Serafim Ionescu, scris despre decursul unei sedinte sau pentru
Dictionar geogr. al j.-lni Suceava. Bucur., 1894.) constatarea unui fapt.
Probstheida, sat in apropiare de Lipsca, 1554 loc.
Procesiuni, (lat) excursiunile, ce le face clerul
(1895); la 18 Oct. 1813 luptti sangeroasa intre si poporul crestin eu ocasiunea unor festivitati
Napoleon I si aliatii ; in apropiere e monument. religioase, dud de bisericA, (cum ar fi, and
Probus, imprat roman, n. in Panonia, 276 ies la sfintirea apei la BoboteazA, la binecuvnproclamat imprat, i maceldrit de catri pre- tarea viilor, farinelor, etc.).
torieni. t 282.
Prochimen, (qrec.) versicule de psahni ce se

Proca, rege legendar din Alba, tata al lui anti' ori se ceteso inainte de cetirea perico-

Amulius i Numitor. Existents acestui rege, cat pelor sau tractatelor din Sf. Scriptura, ca la
si a altor monarchi din asa 4isa epoa
Apostolc, vparimiic, sau la vecernie 5 manecat:

a fost contestatti de scoala critied gormand..

}P. maree, ce se canta la inseratul Duminecilor

Procedura, aceea parte a dreptului care se din paresemi si al unor serbatori impratesci.
ocupa ca modul de exercitare a actiunilor, cu }P. Oleic, }P. ye-rail/wig, (WO care se canto,
stingerea lor, cu chiemarea in judecat, cu ju- cantarile ilei ori ale serbatoarei.
decarea proceseler. Ea se imparte in civil. peProcida, (in antichitate Prochyta), insula in
nala i comerciala. Exista codici separati pentru Golful Neapolei, foarte roditoare, 4 kois., 9802 loc. ;
civil si penal; nu pentru comercial, unde, in port.

genere, se aplica procedura civila. Romania are

cea mai buna procedura civila din lume, fiind
revisuitA

Proclamatiune, publicare solemn/.

Proconsul, demnitate a magistraturei remain,

i pusd in aplicare la 1 Sept. 1900. (pro consule), care indeplinea funcflunea de consul

In Romania, procesele se sustin oral; totusi par- in anume provincii, in mod exceptional la intile pot fi obligate a depund conclusii sea re- ceput, si apoi funotiunea regulatd ea guvernator

sumate de conclusii scrise. Din toate ramurile

dreptulni, procedura e cea mai rutinara si cea
mai greu de modificat.
Procedura Penalti, cuprinde regulele pe cari
societatea le-a organisat pentru pedepsirea culpabililor. Procedura penald romina e tradusl

de provincie. Col dintdiu Pr. c. ffi instituit la

327 a. Chr. in persoana lui Publius Philo. Guvernatorii provinciilor din Asia si Africa, eu
puteri Mute intinse, erau Pr. c. si erau ajutati
de legatic. Pr. c. se mai numiau i consulii and

[L.]
iesiau din functiune.
Procopianu, Procopovici A,, botanist, de preteria prescriptiei, adeca a tirnpului cat cineva sent sef de cultura la institutal botanic din Bu-

dupd cea franceza. Ea mai reglementeaza si ma-

poate fi urmarit sau executat pentru un fapt curesci, n. 1862 la Dorna, si-a facut studiile
penal. P. penala romana are nevoie de a fi re- universitare la Cernlut si Viena. Dintre publivisuita. In ea gdsim modul cum procedeaza tiuni relevant: Mira monograffi relative la Buprocurorii i judecatorii de instructie; forta pro- covina, asa asupra Cryptogamelor vasculare
batorie a proceselor verbale, organisarea curtilor Orchideae, lucran i de geografia plantelor, precum

ou jurafi, a camerilor de punere sub acusare,

procedura in materie de (als, cine judeca pe
oficierii de politie judiciara and coma o errata
sau delict, in aceastd calitate, etc.

relativ la flora Sucevei, a Horaitei (aceste toate

publicate in Analele societatii zoologice-botanice

a statului din Viena). Apoi relativ la Romania:

Contributiuui la flora Ceahlaului, in colaborare
Proceleusmaticus, v. Dipyrrhichius.
cu Z. C. Pantu, si Plante vasculare dela Stanca
Procent, numerul care arata cate unimi stint 8tefanesci. Herbariul Bucovinei e proprietatea
a se considera din 100 de unitni, s. e. la inte- Institutului botanic din Bucuresci.
rase dupti capital. Se insemneaza ca 0/o.
Procopios din Ceectrea, retor si sofist in BiProces, stare de litigiu ; reclamarea in justitie zantiu, a insotit pe Belisar, generalul impera-

a unui drept. Ori ce cerere in justitie pentru tului Iustinian, in toate luptele sale. A scris
regularea unui diferend (prieini) da nascere unui istoria domniei lui Iustinian, 8 vol.; De aedi-

proces. (v. si Actiune.)

ficiis, 6 vol., si Historia arcana. A scris in diaProces chimic, actiunea ce se intmpla intre lectal atic, imittrad pe Herodet.
cloud' sau mai multe elemente sau corpuri, ce
Procopiu, Andrea (Major), conduator al hapot reactiona intre ele.
sitilor, n. 1380, a fost alugar, pe timpul certelor

Prom civil, acel ce se rapoarta la afaceri husite a fost capitan in ceata lui Zisca, dupl

particulare ale cetatenilor si nu atrage dupa sine

nici un (el de pedeapstt.
Proces politic, e acel ce are de basa un motiv
politic. Curtile cu jurati judeca procesele politice. Arestul preventiv nu e permis in asemenea
materie. E foarte greu de gasit un criteriu sigur
pentru a distinge dud e un fapt politic. Acelas

moartea acestura diviandu-se husiffi, P. s'a pus

in fruntea radicalilor numiti Taboriti, faand

eruptiuni in Austria, Silesia si Ungaria, a caclut
la 1434 in lupta dela Lipau improuna en seta"
su Procopius Minor (v. Husiti).

Procopovici, Teofan, archiepiscop de Novgorod si celebra scriitor rus, n. 1681, t 1736;

fapt poate fi sau nu politic, dupa imprejurari. studiile sale le-a fdcut in Kiew si Polonia. Cea
S. e. o lovire la alegeri poate fi cualificata de mai insemnatd din operele sale este cea in care
fapt politic sau nu, dupti cum a fost sau nu de- vorbesce despre patriarchat. P. a fost anal dintre
terminata de un mobil politic. Vern av dar in cele mai puternice ajutoare ale farului Petra I.
vedere caracterul politic al faptului.
Procreatiuno, actiunea zamislirei a fiintelor vii.
Prom sumar, acel asupra antra justitia se
Proctitis, (med.) inflamatia rectului (v. Indi repede i Uri multe regule. Asemenea pro- testine).

www.dacoromanica.ro

43*

676

Proctocele

Profesinni libere.

Proctocele, adore sau prolaps a rectului saa

a mucoasei sale, cele mai adeseori consecutivi
sfortarilor de defecatiune la individi constipati
sau hemoroidari si la copfi cu diarea chronic ;
e cu deosebire frecuenta la copii. Poate fi causat

oficierilor de politie judiciara cari comit fapte

penale in aceasta calitate, actiunea publicA o
deschide P.-al general al curtii de apel. In Romania, toate parchetele sfint amovibile.
cand ian conclusii, se scoala in picioare si stau
cu capul descoperit, caci, ea i ceilalti magistrati, au toga. Fiecare tribunal are aegis P.-i
cate sectiuni are; dad tribunalul are o singur
sectiune, P.-ul are un ajutor care se numesce
substitut. Executarea pedepselor se face prin

prin polyp, care atrage mucoasa prin ponderea sa. Se combate prin reducerea rectulni
prolobat, suprimarea sfortarilor de defecatiune
prin defecare in positie culcata i sustinerea
anusului cu degetele in timpul actului defecatiunei; apoi tratarea constipatiunei, a hemoroi- raijlocul procurorilor.
dilor, a diareei chronice, departarea polypilor,
Prodigalitate, nisip prin cheltuieli zdarnice.

die* clime reci i a.dstringente, aplicarea unui

bandaj spre a mentine rectal; deaf, aceste nu

sant suficiente, cauterisarea regiunei anale si a

mucoasei rectului, operatiune. Prognosticul e
gray numai cand rectal nu poate fi redus prin
auus, caci atunci pot sa se produc fenotnene de
[V. Tm.]
strangulatie si gangrena a rectului.
Proctorrhagia, hemoragie anal.
Proctospasmus. (med.) spasm al musculului,
ce inchide intestinal terminal.

Prodigios, extraordinar, miraculos.

Prodigium, (lat) la vechii Romani

semne si

intamplari neobicinuite, prin cati deii isi meta

mAnia; minune, miracol.
Pro domo, (lat) pentru casa sa, pentru interesul propriu, tidal unei oratiani a lui Cicero.
Prodrom sau preliminare, prolegomene, prelude, preambul, sinonime cu introducere. Uneori
sfint intrebuintate ca titluri de opere, cari preced

sau promit altele, in literatur, sciinta san filo-

Proctostenosis, (fingustare), e o stenar anorec- sofie. S. e. : P.-al florei romitne de Dr. D. Braude,

tall, causat cele mai adeseori prin o cicatrice Prelude (poesii) de H. Grandee., Prolegomenele
de natal% sifilitica.
metafisice de Kant, s. a. (v. ac.).
Procura, (lat. = pentru osteneala), remuneraProduce stakes, (engl., pron. prodius stecs),
Vane pentru servicii in afaceri comerciale, premun alergari de cal de 3 ani, nominal and inainte
si imputernicirea data altuia de a lucra in numele de a fi fost nAscuti.
mandantului s6u, indeosebi imputernicire data
Product, lucru produs prin natura ori prin
de ceful unei firme comerciale de a conduce munca
; op, creatiune, produs; resultatul
afacerile in numele i contul principalului si de plicatiunii. Productiune, actiunea de a produce
a semna firma per procura. Procurist, persoana sau resultatul acestei actiuni; crearea de valori
carei i-s'a dat o asemenea imputernicire.
sau urcarea valorii unui lucru. Productiv, ce proProcuratiune, substituire prin un imputer- duce, creazii. Producent, persoana care produce.
nicit ci procura data acestuia.
Produlesci, com, rur. in Rom., j. Dmbovita,
Procurator, persoana care are dreptut de a
din 3 cat. cu 1700 loc., 3 biserici si
face un act in locul si in numele altei persoane. compusa
In acest seus, procurator = mandatar. Minorii 1 small. (M. Diet. geogr. al Rom.)
Profan, (lat.) lumesc, in opositie Cu 'sacre
emancipati i femeile maritate pot fi P.-ri. Epitropul, tutorul, e un mandatar legal al pupilului; se dice ori ce lucru, care nu e dedicat spre cultul
se numesce istoria univerdeci faptul tutorului e faptul pupilului. Man- divin ; istotia
dantul, adec, acel care d procuratiunea, e res- sal in opositie cu istoria biblic 5 cu cea

pundaor de faptele P.-lui in aceastA calitate. sericeacca ; a profane inseammi, a folosi spre
Cand P.-al primesce o plat, respunderea sa fat scopnri comune si lumesci, lucruri destinate spre
de mandant e mai mare decal in easel cand serviciul sacra. (v. Esecrare.).
Profesional, invOltmntul (primer ori secundar)
lucreaz gratuit. P.-al nu poate avea in aceast
calitate mai multe drepturi dealt mandantul sett. menit a da o culturl specie* teoretica si pracNu ori ce acte se pot face prin P. Ace la ca- tica, necesara profesiunilor. El se divide in instorie si divort trebue sa ne presentam in per- viittnant agricol, industrial pi comercial.
Profesiune, declaratiune publica.; ocupatiune
soana. De asemenea jurmantul trebue prestat
chiar de catra persoana careia i-s'a deferit si declare* meserie, stare. Profesional, ce priprimit, caci jurainktul privesce consciinta vesce meseria. Profesionist, tummies.
mandantului, nu a P.-lui. P.-ul poate fi general Profesiuni libere, in antichitate, la Greci si
sau special pentru o anuraita afacere; cel ge- la Romani, profesianile dice libere sau
neral poate face numai acte de adtninistratiune, liberate erau singurele considerate ca demne
nu si de dispositiune, de instrainare. v. Mandant. de oamenii liberi, pe cand profesiunile manuale,
Procuror, adeca representant al societatii, cu industTiale si comerciale erau lasate sl se exer-

insarcinarea de a descoperf 51 tumir crimele

sau delictele. El e un oficier de politie reprosiv, pe Mind gendarmii, comisarii, etc., siint
oficien i de politie preventiva, infra cat acestia

citeze numai de Cara sclavi, de earl cei

beret' (li b e r ti) si de strainii domiciliati. De

ad marea consideratie acordata multa vreme

profesiunilor liberate. Acestea cuprind: pe

impiedec comiterea faptelor penale. Numai pro- litari, profesori, savanti, literati ci artisti, advocurorii de pe land tribunate au actiunea publica: cati, medici, magistrati, preoti ai diferitelor culte,

numai ei pot da in judecat. Acectia lucreaza oamenii de stat. Adi insa, in societatile noastre
sub conducerea procurorului general al curtii de moderne, aceste deosebiri incep sa dispara ; pro-

apel respective. P.-ii unei instante formeaza gresele industriei cant atAt de marl, interesele
ceea ce se Mama Parchet. P.-ul se mai
comerciului atat do multiple, incat majoritatea
mecca si minister public (v. ac.). Ministrul de meateaugurilor si a profesiunilor reclama' o mare

justitie e tleful tuturor parchetelor. In contra dos de inteligintA, pe cand, de altA parte, arta

www.dacoromanica.ro

Profesor

Progresiv.

677

si literatura au ajuns, pentru un foarte mare

Prognosa meteorologictl, prevederea timpului,

prec,licerea vremei, prevestirea diferitelor me[N. E. Idieru.]
teore ce pot avea loo inteo regiune data.
Profesor, titlul membrilor corpului didactic Program, (grec) insciintare deslusita asupra
secundar (pentru toate ramurile de invtmnt, unui joc, teatru, concert, ce va av loo; arafar de dexteritati) si superior. (A. se vedea tarea conduitei politice, pe care se leaga cineva
legea invtmntului secundar si superior din a o va urma. P. se numesc si anuarele ce le
.Rominia.)
dan universittile, gimnasiile sau alte institute
Profet, (grec) la Elini, explicatorul vointei de culturd.
4eilor prin sentintele oraculului, preot al lui Progres, trecere neincetati si treptata dpla o
Apollon. La Egipteni o clasa deosebita de preoti, stare relativ inferioara la alta superioar. Idea
eapeteniile sauctuarelor, cari trebuiau sa scie de P. social, ceca ce se intelege tup prin acest
cartile preotilor, 10 din cele 42 ale lui Hernies termin, nu se arata dectit dela renascere incoace,
sau Thout (v. ac.). La Ovrei, in general scriitorii atunci and sciintele naturii descopere legi, a
vechiului Testament, incepnd dela Moise; in caror aplicare continua d nascere artelor techspecial cei 16 P., numiti noi, spre a-i deosebi nice. Ea revine in prima linie lui Fr. Bacon,
de judeeltori si regi, si anume 4 P. mari: Isaia, filosoful englez, care prin opera sa Novum orleremia, Ezechiel si Daniel, $i 12 mici: Osia, ganum, deschide noui orizonturi cereetarilor
Joel, Amos, Abbias, Michea, lonas, Nahum, Ha- mintii omenesci. Mai ttirchu, in sed. XVIII, idea
bacue, Sofonie, Aggea, Zacharia si Malachia ; si unui P. social devine manifesta prin tendintele
profetesele Maria, sora lui Moise, Debora, Hodha. sociale de reforma'. In cursul ultimelor trei
(v. Biblia). In general P. e un om considerat ca veacuri idea de P. a fost din ce in ce mai mult
shInt 5 cu darul prevederii.
transformata. In rationalismul modern P.-ul se
Profil, trasurile fetei unei persoane viliqute confunda cu idea fericirii generate si a umani-

num.& de indivii, o industrie, un meate$ug.

lateral. In architectur taierea sau sectia perpendiculara a unei cladiri, etc., pentru a ved
interiorul, liniile de contur sau silueta, intorioare si exterioare.
Profilaxla se numesce prevenirea unei boale,
precautiunea luat pentru a se opri nascerea ei.

tarismului. Un P. universal, adea al lumii in-

Principiile de capetenie ale P.-ei stint: curgenie,

sobrietate, paza de schimbari repecji ale temperaturei, paza de comnnicatiune direct ori indirecta cu cei bolnavi de boale contagioase, traiul
regulat, hrana potrivita i sanatoas, repausul
necesar dupa munca.
Profit, folos, favor. v. Beneficiu i Pierdere.

ral. In coneeptiile sociologice de ach, P.-ul im-

Pro forma, (lat) de forma, in aparenta.

Pro futuro, (iat.) pentru viitor.

tregi de aci, nu se poste admite, caci stint unele

popoare stationare, stInt altele cari decad sau

pier, si numai unele din ele progreseaza. lar un
P. general nu poate fi privit ca real decal intru
intructit cu el sporesce si fericirea genebrad: forme deosebite unele de altele. Astf el
socialismul vede P. intr'o egalisare viitoare a
conditiilor de traiu, sau In realisarea dreptului
(J. Jaurbs). Sociologul Gumplowicz nu admite P.

deat in desvoltarea unei lumi cu o oivilisatie

isolata, sau in perioadele particulare ale unui
proces social. Sociologii de acji nu stint de acord

unanim nici asupra causelor, niel asupra conProfos, (dela lat. praepositns), suboficier in- dithlor, nici asupra economiei P.-lui. Totusi o
sarcinat cu supravegherea arestantilor.
singur idee se poste degaja dela toti en priProfunditate inseamna in fond adncime. In vire la P.: ameliorarea sociall.
[Nigrint]
limbagiul filos, este aptitudinea intelectualii, care
Progresisti, amicii progresului, particle politice
se descopere in puterea spiritului de a ptrunde In diferite teri, s. e. in Serbia, Francia, etc. In
In firea lucrurilor si de a scruta ratianile, legile camera Franciei s'a constituit la 1894 o uniune a
si tainele naturii, a fiintelor si lucrurilor din ea. P.-lor, care urmresce concentrarea tuturor repuP. este caracteristiea filosofilor i adeu2c-cugeta- blicanilor, in contrast cu monarchistii si socialistii.

Progresiune, inaintare continua sau treptata;

torilor. Ctr. superficialitate.
[Pl.]
In mat, se numesce P. sirul de numere, in care
Progadia, (8ac) v. Cimiter.
Progenitura, generatiuni de fiinte noni pro- doi membri, ce urmeaza unul dupb: altul, au
create de ate o fiinta mama ori de o pareche pentru toste positiile Sirului sau aceeaai diferentl
de fiinte.
(P. aritmetica) sau acelas raport (P. geometrica).
Prognath, (grec) variatiunea de intindere
v. si Geometries P.
de forma a gurei, opistognathism. Sant trei feProgresiv, imposit, in intelesul economic si
luri de prognathisme: 1) Pr. alveolar sau et- financiar unul din iinpositele directe, prin care
nologio este particular microcefalilor san oame- legiuitorul declar e scutesce cu total de dare
nilor mai mute (rassa occipitala). Cei mai prognathi un venit oarecare, 'Ana la o sum& certa, iar de
oameni stint Africanii (Coasta de aur) i cei din aci in sus impositul va cresce, cu ct averea va

stepele tatare. 2) Pr. dentar este Mai ales ac- fi mai mare. S. e. cel ce va av 100 lei venit
cidental, se gsesee la toate rassele. 3) Pr. al- nu va plti statului nici o contributiune, cel ce
veolo-dentar este de asemenea accidental. (Bibl. va av 200 lei venit va plati lo/o, cel ce va av
La grande neyelopdie; Eulenburg, Realency- 300 lei venit va plati 20/0, etc. Principiul funclop. der ges. Heilkunde.)
[Dr. A. T.]
damental, care servesce de basa sistemei hivePrognosa, (Prognostikon, grec), in med. pre- sitului P., este ca cei ce nu au dead strictul
vederea de decursul si sfirsitul unei boale. In necesar, nu trebue s plateasca nimio statului.
stabilirea prognosticului medical se calauzesee
de antecedentele si constitutia bolnavului, proem
$i de cunoscintele pe cari le avein de boala de
[V. Ini.]
care sufere bolnavul.

Partisanii acestui fel de imposit au fost celebrii

economisti si filosofi Adam Smith, Montesquieu,

J. J. Rousseau si J. B. Say. (Cf. N. E. Idieru,

Op. cit. vol. II.)

www.dacoromanica.ro

678

Progresule

Prolog.

Progresul", mai multe foi romfine, aparute

Prokrustes, in mitol. grec. un jafuitor ; pe
in Iaoi (1860-61), Sibiiu (1866, in broo. cu cine prindea, daca era prea lung Il cioplea, de
ilustr. red. de Vis. Roman), Bel.lad (1883-85), etc. il facea scurt, daca era prea scurt, Il ciocania
P. medical rom., gaz. de med. oi farmacie in Oita Il lungia. Theseus a piins nu departe de
Bucuresci (1879-86).
Prohibitiune, (lat., a interclice, a opri), o mesura legala sau fiscala, care impiedeca sau restringe un comerciu sau o industrie oarecare,
care opresce importarea sau exportarea din oi
In o triads a unor anumite produse sau marfuri,
fie din ratiuni de sematate publica, fie in scopul

de a protege fabricatiunea respectiva in inte-

riorul terii, etc. Totalitatea acestui fel de miisuri

constituesc sistemul prohibitiv, care mult timp
a fost regimul economic al unora din tenle europeue. Ast4i Ana se prohibesc prin tarifele va!Dale, diverse produse sau obiecte manufacturate.
Exista chiar i P. locale, cum s. e. in Francia,
o't cari censista in oprirea de a exporta sau importa unele produse prin localitati. (Cf. N. E.
Idieru, Studii de econ. polit. i finante, vol. I,
1895.)
[N. E. Idieru.1

Eleusis pe P. numit oi Damastes i Polypemon,

oi 1-a pedepsit.

Prolaps, criderea sau scoborirea unui organ,

s. e. P.-ul
cand el iese prin orificiul
uterului'
vaginal; P.-ul
rectului, etc. In filol.: cas, inteal piare, eveniment.
Prolegomena, (grec.) v. Prodrom.

Prolepsis, figura de stil prin caza se previne

obiectiunea adversarului, ca sa fie respinsa din
capul locului.

1*1

Proleptic, prevenitor, v. Prolepsis.

Proles, (lat.) descendenti; vita, neam.
Proletar, (dela lat. proles). La Romani, dupa
organisatia lui Servia Tuliu, P.-ii formau a sesa
oi cea din urma clasa de cetateni, o Iasi par-

ticulara de stiraci, cari nu posedau nimic, nu

puteau contribu la sarcinile statului pi dem nu
eran considerati ca utili decal in proportia nu-

Prohod, (slav) functiunea bisericeasca a in- mrului de copfi, ce puteau da statului, de uncle
isi trgeau oi numele de P.-i. Ei nu faceau serProl ect, schit; in liter, prima schita a unei viciu militar si nu purtau armele decat in cas
lucrari sciintifice sau iterare, in care se da pe de mare necesitate. Mai tarrliu fur admioi in
scurt cuprinsul ; in arta prima expunere in de- armata, dar numai atunci, mind se recurgea la
semn a unei idei ; in architectura schita unei bratele strainilor oi chiar ale sclavilor. In veacul
zidtri ; P. de lege, textul unei legi, care are sa de mijloc, propriu vorbmd, n'a existat proletase voteze de corpurile legiuitoare.
riat. Sclavagiul se transformase in servagiu;
Proiectil, corp care poate fi aruncat prin o insa soartea celor din gloate nu se imbunataforta oarecare. P. aruncat de un tun se nu- tise mult. Cu incetul s'au facut unele progrese.
mesce obizz sau rapnel. Obuzul se compune Revolutiunea franceza a abolit ultimele resturi
din o inviilitoare de metal, fonta sau otel de ale servagiului oi a proclamat libertatea muncii.
forma cilindro-oginal, un aprinltor i o sub- De atunci salariatul a inlocuit servagiul; situastanta explosibila aoezata in interiorul obuzulut. tiunea P.-lui s'a ameliorat considerabil. In
Mid P. cuprinde in interior gloante i aprinnoastre, cualificarea de P. se da indivirlilor
mormntrei.

cjetorul este construit astfel ca sa se sprit:14a in cari compun clasele din urmii ale societatii, cari

aer la un moment dat, se nutnesce orapnel.

nu au nici o avere oi cari Wiese dintfo 4i inProiectiune, (let) inseamna, : actiunea de a tr'alta din munca bratelor lor ; prin Proletariat,
arunca sau a trimite inainte. In psichol. P. se nu- se intelege starea permanenta a unei clase, din
mesce acel act de extericaisare a starilor ele- societatile moderne, compus din saraci, cari
mentare ale consciintei, in special a sensatiunilor neputend gasf in muncii nisce resurse indestupi a intuitiunilor, in virtutea cartlia ele, trecend litoare, sfint sustinuti sau intretinuti fie de capreste limitele trupului propriu, se rapoart la ritate, fie prin ajutoare publico. In Anglia mai
causa lor reala, ce se afla in un anumit loe al spa- ales domnesce P.-ul. Acolo el pare a se datori
tiului extern. P. face posibila perceperea obiec- neegalitatii averilor, micului numiir de proprietelor externe. In sciintele technice P. se numesce : tari, excestvei desvoltari a industriei manufacactiunea de a represinta un obiect pe un plan, turiere 5i intrebuintarii maoinilor. Acolo el a
dupa anumite regule gemnetrice.
dat nascere finca dala 1602, pe timpul reginei
[Pl.]
Proistos, (grec.) odinioara o demnitate bise- Elisabeta, taxei saracilor.
[N. E. Idieru.]
riceasca in Rom. legata de o jurisdictiune reProlifer, (botan.) cu prolificatie, organe cari

strinsa, acum ins a ajuns un titlu onorific; se desvoalt anormal in par* diverse ale plantei,
astacli un singur P. de judet este retribuit pentru dar in locuri unde nu se produc de obiceiu,
serviciile sale de ajutor de protoiereu, iar cei- s. e. formare de mugari la subtioara petalelor.
lalti, daca ajuta la administrarea plaoilor sau a
[S. $t. R.]
plaiurilor, o fac de burnt voie. In 1899 au fost
Prolixitate, in retor. termin pentru discurs prea
in Romania 151 de P.
lung. Discurs proli x discurs proa lung, ce
Prokesch-Osten, Anton, conte, diplomat austr., confine multa poliloghie.

n. 1795 in Graz, f 1876 in Viena. A fost mi-

Prolog, (grec) sin, cu precuventare, prof*.

litar oi prof. (Olmiitz), mai tfirrliu trimis cu mi- Ca parte a dramei P. era in vechime un fel de
siuni diplom. in Orient oi Italia ; la 1845, am- introducere, care pregatea inceputul oi intelebasador austr. la Berlin, la 1855 internuntiu gerea actiunii dramatice. Avea acelao rol ca paimperial la Constantinopole i apoi ambasador. rabasa in comedie. Euripide a intrebuintat cel
Serien: Erinnerungen aus kgypten u. Kleinasiente dintaiu P. Plaut oi Terentiu il intrebuinteaza

(3 vol. 1829-1831); Gesch. des Abfalls der dearandul. P. era is de o persoana, care nu lua
Griechen vom. trk. Reich, (6 vol. 1867), etc. parte la actiunea dramatica, nurnit la Romani
Prokne, fata lui Pandion, sora Philomelei el insuoi prologus. P. cuprinde uneori apologia
(v. ac.).

autorului dramei, comb-Mend criticele adversa-

www.dacoromanica.ro

Prolongatia

679

Propositio.

ProUmium, (grec. prooimion), prolog la o cOnrilor sau cernd indulge* publicului. P.-le misterelor medievale (v. ac.) si mai tOrgliu ale mo- tare, preambul, preludiu, introducerea unei vorralitatilor (v. Poesia drarnatica) contineau cite biri sau a unei poesii; precuvintare la o scriere.
Propaganda, (lat) actiune de a respindi o
o predica, un ctintec sau o rugciune. In dramele

moderne P.-le Mkt mai rari. Se afl s. e. in

Amphitryon al lui Molire, in Esther al lui
Racine, in Die Jungfrau von Orleans al lui
Schiller, in Faust al lui Goethe. La moderni
P. este un act dramatic, insa deosebit de ac-

tiunea principal/ a dramei. Tot pentru lmurire

servesce i epilogul, pus uneori la sfirsitul unei
drame, a unei epopei, a unei ciirti de fabule sau
[M. S.]
de poesii. (v. Epilog.)
Prolongatia, (prolungire), ardinarea sau prelungirea unui termin de plata', la cambii, la operatiuni de bursa, etc.

Pro memoria, (lat) *spre aducere aminteg,

petitiune, cerere, memorial, v. si Memorand.

doctrina sau ideile si principiile unei societati;

a face P. = a castiga aderenti pentru ceva. Colegiu de P. fide. v. Collegia i Congregatiune.
Propagule, (botan.) corpuri pluricelulare, tin
soja de muguri sau bulbili (v. no.) dela Muscinee

Ferige; formate pe diversele lor parti, pe tulpini, thal, etc., se desfac din local ande se produc,

cad pe 'Amid si ad din ei cresce o lama planta,

deci P. serv ea organe de multiplicatie.

Proparoxiton, (grec.) in gram. cuvintul, ce

are tonul (accentul) pe silaba antepenultim,
s. e. lebed.

Propedeutica, v. Hodegetica.
Propeller, (engl.) sau probeld, nume ce se art

Promenada, loc de plimbare, de obiceiucultivat. la ori ce vas de mare cu aburi 5i ea elice.

Promesa, promisiune; los interimal al unui
Propensiune, dispositiune, pornire.

imprumut de loterie sau ea preniii, prin care Properispomenon, (grec) in gram. 'Keith', cuse viudo eventualul efistig pentru una sau mai vintul ca circwnfiex pe silaba penultima, s. e.
multe trageri la sorti.
p.oiaa.
Prometheos, la Greci fiul titanului Iapetos cu
Propertius Sextus, poet latin, n. in Umbra
Klymene, numit Pyrphoros (purtator de foe), la 51 a. Chr, t pe la 14. A compus patru carti
pentru ea a rapit foc din ceriu si 1-a adus pe de elegii ; ele stint clintece triste de dragoste,
pamint. P. a facut owned din lut, i-a insufletit In cari numele iubitei sale Cynthia se intaleu focal din eeria i i-a condus la cultura mai nesce adeseori. P. a trait la Hispellum in Umbria,
inalta. Zeus s'a maniat pe el pentru aceasta, 1-a ande s'a gasit piatra mortnintului
lantuit de o stand. in Caucaz si a trimis vulPropilee, constructiunea formnd intrarea (ve-

turd ea sa-i mince ficatul. Ficatul presto noapte stibulul) uned templu elin.
crescea i rulturul nu id putea prpadi. Hercule
Propinatiune, (crimetrit) se numesce in Ung.
ucide vulturul, pe P. ii impaca cu Zeus; acesta dreptul de a vinde beuturi spirtuoase in detail.
il aduce in Olimp i 11 face consilierul
P. a fost un drept regal mai mio al proprieta-

Pro mille, (tat) pe mie, 1/,, percent de mie; rilor de pamint si in parte al comunelor, in
uuele locuri si al comunelor bisericesci. Statul
Promiscuitate, (lat) amestec, comunism.
pe basa art, de lege XXXVI din 1888 a resPromontoriu, (lat) cap, colt, o ridicatura cumparat dreptul acesta, oil 450 milioane cor.
stncoasa, ce inainteaza in mare.
asa ai numai statul dispune asupra lui. LiPromorfologia, v. Biologia.
ce* de P. o da directiunea financiara, pentru
Promotiune, (lat) inaintare, inaltare; mai ales o tax anual statorita prin lege.
la demmtati academice, precum P. de doctor, Propiol, acidul propiolic, identic eu acidul prode magistru, cavaler, etc.
pargilic si formula C3 H, O si provine dela acePromptitudine, (lat) iuteala, facilitate in exe- tylen dicarbonatul de potasiu.
cutarea unui lucru; punctualitate.
Propion, acidul propionic, formula C, H, 02,
Promptuariu, (lat) Bala de mincare, carnal* se gasesce in fructe Gincko bilobae in fioricele
loe de reserva.
de Achillea millefolia, in otet de surcele; fierbe
Promulgaren, publicare, aducerea la cunos- la 140.
ciinta publica, in special a unei legi, dupii ce Propontis, tunnel marii Marmara in antichitate.
este votata i sanctionat. P. ea i sanctionarea
Proportiune, raportd partilor intre ele si cu
legilor este reglementat in diferitele teri prin totaled. In matem. dou raporturi egale impreudecrete, astfel in Rom. prin decretul din 30 Iunie nate prin semnul egalitatii (=). Proportionali1866, in Francia prin deer. din 1870, etc.
tate, armonia in raporturile de marime.
semnul: /00.

Pro mundo, (lat.) pentru scrisoarea cur*.

Proportional, comput, sau impettlirea proporPronaos, (grec) aula, tinda extrema a bise- tionald in raport ca numere date, inseanina a
ricei; corespunde la partea acea a bisericei, ce imparti un num.& In parti astfel, ca raportul
agli se numesce tinda muierilor.
Pronia, (grec) provide* dumnecimasca.
Pronominatiune, (iat) numirea unui lueru

un alt nume.

fiecareia the acento prfi catrti. rumen.' cores-

puncietor din cele date sEi fie acela.si; s. e. 360 im-

Orta P. ca numerele date 6, 5 si 9 inseamna

a imparti pe 360 in 3 parti astfel ea sa avem

Pronume, in gramaticii, euvintele ce fin local o parte

does parte

a trola parte
;
9

impartirea
acesta, etc. Se deosebesc P. t ersonale, posesive se face asa, c se multiplica numOrul dat de
si demonstrative. Sub P. se intelege i nutnele divis cu fiecare numr P. si se imparte la suma
numerelor P.-e.
de familie al unei persoane.
Propositio, (lat). Silogismul (v. no.) in strucPronunciamento, (span) un manifest public
tura sa elementara cuprinde trei judecati: doua
de rescoal contru guvernului.
Pronuntare, rostirea corect a cuvintelor sau numite premise sau propositiani si conelusiunea.
In aceste premise se afla trei notiuni fundaa unei sentinte.

numelor de persoane i lucran, B. e. ea, tu,

www.dacoromanica.ro

680

Propositiune

Prosimii.

mutate sau termini : notiunea subiectului (v. ac.), de A. Ruso, Telemac s. a. Multiimita retnoirei

notiunea predicatului (v. ac.) i notiunea care

mijlocesce legatura dintre subiect si predicat.
Premisa, in care se did predicatul conclusiunii,
se numesee mcsiord (propos, major), iar aceea
in care se ea subiectul conclusiunii, se ruunesce
tninord (propos. minor). Cf. Maiorescu, Log.;
Pletosu, Log. 41.
[Pl.]
Propositiune, in retoricii, acea parte a discursului, care arat precis si lamurit obiectul lui; in
gram. cuvintele prin cari se exprima o cugetare
sau o judecata; P. e simplit, avand numai subiect

vechei aliante -intro poem si sciinta, astagi in-

sesi operele sciintifice se seria trite() limba plin

de frumset si armonie poetica. P., ca pi poesia,

se imparte in trei genuri principale: narativ,

filosofic sau didactic si oratorio. Primul cuprinde

istoria cu deosebitele specii si sciinte auxiliare,

al doilea filosofia si toate operele de sciint, al

treilea elocuenta. (Cf. Principii de literatura de
M. Strajanu.)
Prosator, scriitor in prosii, mai ales acela, care

se distinge prin o prosa frumoasa.

predicat; desvoltatfi, avand si alte parti seProscenium, in teatrul antic locul de uncle
cundare pe langli subiect i predicat; compusa se preda representatiunea, iar in cel de
ori contra.* cand are mai multe subiecte sau partea dintre cortina si orchestra.
predicate. P. se numesce iclicere.
Proscomidia, (grec) act liturgic al aducerei
Propretor, inalt magistrat roman indeplinind sau pregatirii sfintelor daruri pentru sacrificiul
in provincie functia de pretor, investit cu ace- liturgic.
leasi puteri. Ca si pro consul, Pr. pr. era un guProscomidier, masa asezata de-a stanga sf.
vernator de provincie, 5i istoria acestor dou mese a altarului, pe care se face P. si uncle stau
magistraturi se confunda. Singura diferenta e sf. daruri Oda la ofertoriu sau intratul cel mare.
aceea dintre consul si pretor: primul avea 12 lic[L.]
tori, al doilea 6.
Proprletate, dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv
si absolut, insa in limitele determinate de lege.
Elementele, din cari se compune dreptul de pro-

Proscriptiune, in vechiul drept roman era

condamnarea la moarte frti judecata. Proscrisul

putea fi omorit de ori cine, P. se aplica si la

lucruri si consta in aceea, c in casuri de fuga
a delictorului se impartea averea in folosul

creditorilor: P. civilh.
Prosector, (med.) la universittile germane se
Dreptul de a dispune, separat de dreptul de a numesc astfel asistentii catedrelor de anatomie.
usa si de folosinta, alcatuiesee ceca ce numint
Proselit, strain, venitura, cel co dela un partid
prietate, stint dreptul de us, folosint si dispu n ere.

nuda proprietate. P. unui lucru, fie mobiliar,

fie imobiliar, da dreptul asupra tot ceea ce el
produce si asupra tot ce se unesce cu el in
mod accesoriu, fie in mod firesc, fie in mod
artificial. Acest din Irma drept se numesce

sau dela o religie trece la alt partid sau la alt

lege. La Ovrei cam pe timpul nascerii lui Isus
eran douii specii de P.: a) Proselitae portae, cari

din piigani au trecut la legea lui Israil, dar nu

deplin, ci au cret,lut numai in un Duinnetieu,
dar nu au adoptat taierea imprejur i alte cedreptul de accesiune.
Proprietatea fonciard, P. de pamnt. Fetal in remonii judaice. S'au numit asa, fiindca nu le
care este impartita P. fonc, e un moment deci- era permis set intre in templul din Ierusahm,
trtor pentru starile economice, sociale si politice ci stateau numai laugh' poarta, in portic. b) Pro-

ale popoarelor, deoarece cultivarea pamantului selitii adevrati, cari s'au supus la toate cereocupa un num.& mare de oameni si represinta moniile judaice. Acestia aveau aceleasi drepturi
o mare parte a venitusilor unui popor. (Cf. Das ca si Ovreii de nascere.
Problem der Grundbesitzverteilung. Leipzig, 1890).
Proselitism, incercarea en ori ce mijloace de
Proprietatea literard, dreptul unui autor sau a abate pe cineva dela o lege ori dela un partid
artist asupra operelor sale sciintifice sau artistice, la altul.
[Dr. I. Radu.]
incat aceste pot forma substrattli unor drepturi
Prosenchim, (botan.) tesiitura alcituit din
fibre (v. ac.).
de avere.
Propulsiune, miscare ce mama inainte.
Proserpina, la Romani fata tjeitei Ceres (DePropunere, presentarea unui subiect sau unei meter la Greci), sotia lui Dis sau Ditis Pater,
chestiuni spre cercetare sau discutare; oferta. ceul lumii de jos (Pluton la Greci); identica cu
Persephone la Greci (v. ac.). P. e Oita vegeProra, Prova (v. ac.).
Prorector, loctiitorul unui rector (v. ac.); tatiunii incoltitoare si resaritoare.

Prosilogism, (grec) Din impreunarea a doi

con rector.

Prom, v. Profet.

Prorogallunea, (lat.) intinderea competentei

unei instante judecitoresci, care astfel poate judeca o afacere ce altminteri n'ar putea-o judeca.

sau rnai multi silogismi simpli se nasce un polisilogism. Impreunarea se face asa di conclusia
celui dintaiu silogism, resp. a celui ce premerge, se face premisa rnajora pentru cel urmate; pi asa mai departe. Silogismul prim, care

P. este voluntard, cand partile se inteleg, ca

procesul deja inceput s se judece de cutare premerge, se numesce: P., cel care urmeaza:
instanta, sau legal, dud legea permite, ca im- episilogism ; toatii inlantuirea: silogism concapreuna cu cererea principala intentat la un tri- tenat. Cf. Pletosu, Log. 49.
[Pl.]
bunal, sa se judece si cererile accesorii tot in
Prosimil, (zool.) an ordin de maimute (semiaceeasi instantii, desi acel tribunal n'ar fi com- maimute), capul lor seamifina cu al nnei vulpi,
petent sa judece merge accesorii, daca s'ar la degetul aratator dela extremitatile inferioare
intenta separat pe cale de actiune principal.
au o &aril, iar la celelalte degete unghii. Sant
Prosa, (lat) vorbire sau scriere neversificatd, anitnale nocturne. Se nutreso cu insecte si deeopusa poesiei, care de regula e in versuri. Sfint insa sebite alte animate mici, precnm si cu plante.
si poesii foarte frumoase, mai ales epice 5i dra- Traiesc in tente tropicale ale continentelor vechi,
matice, serse in prosa; s. e. Cantarea Romaniei Africa (mai ales in Madagascar) si Asia sudica.

www.dacoromanica.ro

Prosit I

Cele mai insemnate specii stint : Machi (Lemur

macaco), Mongoz (L. mongoz), Lori (Stenops
glacilis), . a.
Prosit 1 (lat.) s fie de bine!
Proskurov, ora e in gavernam. rus Podolia,
lngti Bug, 22,915 loc. (1897); in apropiere restaid din aea numitul Valul lui Traian, unde s'au
aflat i monde romane.
Proskynesis, adorarea, venerarea prin Ingenunchiare a domnitorilor in Orient.
Prosobranchia, (zool.) ordin al moluscelor, cu
circa 15,000 specii; cele mai multe trajese in
mare; an branchiile inaintea inimei.
Prosodia, (grec.) pronuntarea regulat a vor-

Protagoras.

681

secreteaz un lichid alb ei unsuros, care se amesteed cu sperms. Tot in aceastA parte a uretrei

se deschid si canalurile ejaculatorii, prin cari

se vars sperma. La betriini adese P. se mresce (hypertrofie) 5i pane o piedeol etnisiunii
minei din beeici. Examinarea P.-ei se face prin
introducerea degetului in rect.
[V. Itn.]
Prostea mare, com. rur. in Trans., cott. Tiirnava mica, cu 1341 loc. Saei (886) si
Prostesa, (grec.) accident gramatical, prin c,are

se adauge o liter la cutare caveat t. Era usitat

la Grecii antici.
Prostil, (greed cldire sao templu elin, care
belor, dup accent sau cantitate. Tratat de- n'are coloane decat la fatada anterioar.
Prostitutiunea, consta in comercial, pe care
spre regulele versificatiunei. (v. Metric.)
Prosomia, (grec.) versuri similare infrumse- femeia 11 face cu trupul ei, in faptul indoit al
tate, dupa cari se moduleaa unele citntri biseri- femeii, care se ofere pentru bani i al brbatului,
cesoi, cum este aea numitul Irmos* la serbtori Care o platesce pentru acest servida. P. este
foarte veche, ea a existat in primele timpuri
mai de frunte.
Prosopaigia, (med.) duren neuralgice in fa. istorice, o gsint mentionat In istoria Ovreilor,
Prosopis L., (botan.) gen de plante lemnoase Grecilor, Romanilor, in evul media ea a luat o
din fam. Leguminoaselor, trib. Adenanthereae. intindere periculoasa in central ei in occidental
Cuprinde vr'o 18 specii tropicale ei subtropicale, Europei, in sed. XIII s'a recunosct4 raportul
intre P. ei intro boalele venerice, in sec!. XV
dintre cari unele se cultiv la noi in flora-rii.
Prosoplegia, (med.) paralisia musculaturei fetei. sifilisul a luat in Europa forma epidemici ei de
atunci P. a devenit factorul principal, dar nu
Prosopologia, v. Biologia.
singurul factor al infectiunilor venerice. EveniProsopopea = Personificarea (v. ac.).
Prosopospasm, (med.) spasm al musculaturei mental cel mai important in istoria P. II constitue intrarea femeii in viata industrial& in
fetei. V. art. Spasm.
Prospect, (kit) priveliete; anunt tiprit al sed XIX ei ca consecint slabirea legaturilor
vennet intrepiinden industriale, sciintifice sau de familie. In principatele romne gsim P. menartistice cm indicares programului ei a condi- tionat deja in Pravila de la Govora san Pravila
bisericeasci cea mica din 1640 silo Pravila lui
tiunilor.
Prosper, Castanier, n. 1868, unul dintre cei Vasile Lupu, domnul Mofilovei din 1646. La inmai de frunte scriitori francezi, savant ei roman- ceputul sed. XVIII P. era respndita in Bucucier istoric neintrecut, elev al lui Gustave Flau- resci, Antonio Maria Del Chiaro serie (Istoria
bert ; dinsul a publicat: *Histoire de la Provence* delle moderne rivoluzioni della Valachia 1709),

In dou volume; Orgie romainee, roman din ca in toate mahalalele se afl carciume subtevremea lui Claudius I; *La vierge de Babylonec; rane, cari servesc pi ca locuri de P. P. in airLa fleur de Cythre*, moravuri din vremea res- ciume a fost intenfis in 1793 de domnitorul
boaielor medice; *La courtisane de Memphisee; Munteniei Moruzi, in 1797 de A. Ipsilanti, in

*Les amants de Lesbos; *La fille de Crews,* e. a. 1812-13 de Caragea (V. A. Urechi, 1st. Rom.).

P. este unul dintre cei mai mari stilled ai Fran- In diferite epoce s'au %cut incercari zadamice
pentru desfiintarea P.-ei, 5i dupg ce aceste Inciei contemporane.
Prosperitate, buttstare, desvoltare favorabil. cercan i n'au reueit, s'a slbit putin actiunea viiProst, inseamnd in fond : simplu, ordinar, de fematoare a P.-ei prin regulamentarea ei pHrind, de jos; ignorant, fr minte, stupid. Se vigherea ei sanitar. In Muntenia privigherea

(lice despre omul, care in jadeatile sale, in sanitara incepa dela 1843, in Moldova dela 1846.

vorbe pi in tinutA este mal pe jos dead ceea ce Regulamentarea P.-ei nu poate ins s opreasca
presupun imprejuririle de cultur in care a toate imbolnivirile venerice, fiind-ca pe lnga
trait. P.-al se gsesce pe toate treptele culturii. P. declaratii, patentA, mai exista P. clandestina,
Prostia este insueirea, care prin vorbe, fapte ei care nu se poate stirpf. (Lit.: C. Davila, Sur
tinut caracteriseazd pe cel prost. Sin. : nAtareu, la prophylaxie de la Syphilis, Paris 1853; A.
NM, Proiect de organisare a Politiei sanitare,
nano, neghiobie, nrocfie.
[Pl.]
Prostate, (med.) corp glandular, exist numai Ittei 1863; D. Brailov, Despre profilaxia Sifili[I. Felix.]
la brbat ei care e situatti sub (total beeicei ei sului, Bucuresci 1888; etc.
Prostoma, v. Gesticulatiunea.
e strbtuta de inceputul uretrei. Ea are forma
Prostomum, vierme din ordinal Turbellariilor,
unei castane, a ciirei bug e in contact cu colul
beeicei ei al crei virf se continua' cu partea class Plathelmintilor. (v. Turbellaria.)
Prostovol, v. Napasta.
membranoas a uretrei; la partea anterioarA e
In raport ca plexul venos al lui Santorini ei cu
Protagonist, (grec) primal actor in vechea
symphisa, la cea posterioar cu aponeurosa pro- dram greceascA.
stato-peritoneal ei rectal, iar in lturi Cu plexuri
Protagoras, unul din renumitii sofieti greci,
venoase 5i aponeurosa prostatici lateral. P. e contimporan al lui Socrate, a trait intre 490 ei
compus din o reza de musculatur striat ei 415 a. Chr. Ca retor introduse metoda prin in/Ikeda ei de mici glande in grupa (glandele trebari ei respunsuri, fund luptele de cuvntari.
prostatice), ale ctiror numeroase orificii se deschid In filosofie, cituttind a extinde doctrina lui He-

In canalul nretral (care trece prin P.) ei care raclit, statori principiul, ca omul e mesura ei

www.dacoromanica.ro

682

Protal

Protestantism.

criteriul tuturor lucrurilor. Cf. Teodorescu, Ist. const din carbon (C), hidrogen (H), oxigen (0),
fil. ant. 139; eberweg, Gesch. d. Phil. I. [PI.]
azot (Az) 5i sulf (S). Forma molecular a lor e
Protal, (botan.) resultatul germinarei micro- foarte complicata. P. se formeaza in organul
rnacrosporilor dela Criptogamele vasculare. Pe vegetal prin actiunea luminei solare. In organul
el se formeaza organele sexuale, anteridii i ar- animal se gasesc de a gata introduse in urma
chegoane. Este extern, ca un organism inde- nutritiunii i prin procesal asimilatiunii, ele se
pendent dar transitoria la Polypodiacee si alte transforma parte in unele mai simple, parte in
Ferige, la Equisetum, Lycopodium ; intern la alte mai complicate.
Hydropteridee, Selaginella, Iso5tes; monoic sau
Proterogynie, v. Dichogamie.
dioic (la Cript. vase. heterosporee si la EquiProterosaurla, soparle fosile din formatiunea
setum dintre homosporee). P. are de homolog permiana. Represinta col mai apropiat tip al
endospermul dela Gymnosperme si un numr reptilelor de pasen.
mic de celule din sacul embrionar al Angios- Protesk cuviint intrebuintat in chirargie,
S. $t. R.].
pentru a insemna un preparat ori mechanism
Protandria, numire ce se da plantelor, in ale artificial, destinat a inlocui in total ori in parte
caror fiori androceul ajunge la maturitate ina- un organ, a ascunde o diformitate a corpului. Se
intea gyneceulm.
numesce P. dentara un preparat artificial, care
Protasa, (grec) prima parte a unui period, in inlocuiesce dintii naturali. Obturatorul, placa care
permelor.

strinsa legatura ca a doua numita apodosd, astupa o apertura patologica a ceriului gurei, concare urmeaza din P. (Cf. Partea sintactica a stitue asemenea o P.

gramaticei.)
Protesilaos, regele ThessaliIor in armata GreProteaceae Endl., (botan.) familie de plante lem- cilor. In resboiul cu Troia a fost primal, care
noase, rar subfrutescente dicotyledonate-mono- a cadut, fiind omorit de Hektor, fiul lui Priamos.
chlamydeae, cuprinde 49 genuri cu vr'o 950 specii
Protest, actul prin care se constat refusul de
tropicale sau subtropicale. Ca genuri mai impor- acceptare sau plata a unei cambii (polite). P. in

tante mentiouam : Protea L., Leucadendron Br., Rom. se face de porttirei si in orasele neresiConospermum Sm., Franklandia R. Br., Per- dente de tribunal, de judectitorul de ocol, iar in
soenia Sm., Grevillea R. Br., Hakea Schrad., Ung. de notarii publici, eventual si de judecaEmbothrium Forst., Banksia L., etc. [Z. C. P.]
toriile cercuale.

Proteedic, (grec) primal protector sau de-

fensor al drepturilor bisericesci, al vkluvelor

Protest cambial, somarea solemnel sau incercarea de somare a unui obligat cambial la

orfanilor. Oficiant eclesiastic. In archidiecesa Bu- indeplinirea unei prestatiuni cambiale (acceptare,
covinei acel membru al consistoriului archiepisco- platine, etc.); actul de somare numit si docu-

peso, care are referata asupra oficini preotilor ment de P.

si a jurisdictiunii disciplinare.
Protest de absentd, protest cambial ridicat
Protectionism sau sistemd protectoare, se nu- contra unei persoane absente.
mesce in econoinia politica, inteun mod general,
Protest ridicat in vent, protest cambial riori ce privilegiu ce se acordeaza industnei in- dicat contra unei persoane neexistente.
digene, mai ales spre a putt) lupta contra conProtestantism, numele colectiv al bisericilor

curentei ce ii fac produsele similare straine. crestine, cari in sea. XVI prin reformatiune
Colbert a erijat protectiunea inteo sistema, care
apoi a fost introdusa i practicat de mai toate
tenle din lume, cari doriau sa-si desvoalte industria sau navigatiunea maritima, ori pe ambele

s'au despartit de biserica catolica. Numele provine dela protestul ridicat de cara unii principi
si 14 orase ale Germaniei contra hotaririlor aduse

contra reformatilor de catra dieta dela Speier

in acelas timp. Astadi tenle din Europa mint din 1526. Mai tardiu apoi s'au numit de catra
catolici protestanti toti cei ce s'au alaturat la
unele protectioniste, sau protectioniste in ce
vesce industria, i liber-schimbiste in ce privesce invttiturile refonnatiunii, iar ei pe sine s'an
agricultura, ori vice-versa. (Cf. N. E. Idieru, numit: evangelici. Intemeietorul P.-lui a fost
Studii de econ. polit. i finante. Bucur., 1895-97, Martin Luther (v. ac.), care in 1517 mai antiliu
a atacat inviittura bisericei catolice despre in2 vol.)
[N. E. Idieru.]
Protectiune, ocrotire, ap5rare, favorisare. P. se dulgente ; iar mai Cardin a atacat cele mai fun-

numesce indeosebi i dreptul de a fi protegiat damentale invtturi ale acelei biserici, de care
In 1520 s'a despartit definitiv statorind princide o natiune oarecare.
piile fundamentale ale P.-lui, adeca : credinta
Protector, (lat.) ocrotitor, sprijinitor.
Protectorat, sprijin, ce da un stat mai mare singur. intintuitoare Mfg fapte bune; scriptura

altuia mai mic in virtutea unei conventiuni : este union' isvor al revelatiunii divine sau al
credintei i fiecare o interpreteaza dupa inspiProtectoratul Rusiei asupra Principatelor.
Proteide, (zool.) o familie de salamandre, au ratiunea proprie fara ingerinta vr'unei autorila grumaz branchii exterioare pentru respira- tti superioare; sacramente recunoasce trei: botiune, pielea goala, corpul lungaret, 4 picioare. tezul, pocainta si cina Domnului; totodata a
Ochii sfint foarte mici acoperiti ca pide. Tra- respins si inv5tatura bisericei catolice despre
chea este peloasa, plmanii formati din 2 saci suprematia papei si ierarchia bisericeasc si delungi. Aceasta familie mica are 2 genuri en eke spre sinoade, etc. P. anc dela inceput s'a imo specie si anume Proteus anguineus (v. ac.) si
Necturus maculatus.
Proteina, substante albuminoase, de o natura
foarte complicate, cari se gases in organismul
animal si vegetal si in a canon constitutie intra
azot (Az) si sulf (S). Compositia Ion elementara

partit in mai multe confesiuni, intre cari mai de

frunte sfint: luteranismul si calvinismul (v. ac.).

Ivirea P. a produs mari turbaran si lupte sarigeroase mai ales in Germania, Francia si Elvetia. In aceste cleat ten din urma P., nu numai
diferit in multe puncte de al lui Luther ci

www.dacoromanica.ro

Proteus

Protoplasma.

683

chiar i contra, a fost propagat de catra Zvvingli pamant umed, pe stand, copaci, ziduri umede,
si Calvin (v. ac.) invetkeir lor. Luptele intre pe cari face un coperi$ de coleare verde, reprecatolici i protestanti si ale acestora intre sine sint stadii de ale genului Pleurococcus Menegh.

s'au terminat abia prin pacea dela Westfalia

1648. In Anglia P. a test introdus de catra re-

[S. St. R.]

Protocol, preces verbal (v. ac.).

gele Henric VIII (v. ac.). In Francia protestantii
Protodiacon sau archidiacon, prhnul in rang
calvinisti s'aunumit.Hugenoti, au fost irisa aproape intre diaconi, avalad sub sine pe diaconii biseexstirpati sub domniile regilor Ludovic XIII si ricei. De regula se constitue numai pe la biXIV. P. s'a ltit niai tare in terile germane si serici, unde resede patriarchul, archiepiscopul
in America de nord, pe cand In Italia, Spauia sau episcopul.
si In Orient nu s'a putut inrdacina. In Ungaria
Protogynia, and in florile hermafrodite elea imbratisat calvinismul o mare parte a Un- mente' femel ajunge mai fiaran la maturitate,
gurilor, iar luteranismul Sasii din Ardeal si o in care cas fecundatia se face cu polen dela o
parte a Slovacilor $i a Zipzesilor din nordul Un- alta fieltro. v. Protandrie.
[I. P. V.]
gariei. In secl. XVII principii calvini din Ardeal
Protoiereu, sinonim cu protopop, este o demau incercat s convertease la calvinism ai pe nitate bisericeasce, la care se adauge In genere
Roinani, dar fea' sumes. Pentru l'airea P. exista $i o jurisdictiune. Un P., (lis in biserica latinft
mai ales in Anglia, misiuni ai caer membri archipresbyter, are sub dInsul un mimar oarelucra aproape In toate partile continentului, dar care de parochi, asupra carera exerciteaza acole
cu prea putin suenes, cu toate ca dispun de co- drepturi de control si directiune, ce i-au fost
losale mijloace materiale.
[Dr. L Radu.]
conferite de episcop. In Romania P. este preste
Proteus, la Greci un om crunt, care s'a tinut un judet intreg, iar doi P. sfint pentru fiecare
adeca in total 34.
de fiintele maii si a fost profet, pe instila Pharos capitala (Bucuresci $i
a pasunat focele (cana de mare) Arnphitritei si El se numesce de catr episcopal respectiv In
avea inswirea de a se put schimba, lufind
ltelegere cu ministre' cultelor. Confirmarea i-se
felul de forme.
va da prin decret regal. Nu pot fi numiti P.
Proteus anguineus, singurul representant din deeht absolventii a cel putin unui seminariu de
genul Proteus, fam. Proteidelor, ord. Cande- gradul al doilea (8 clase). P. poate fi revocat de
telor, un amfibiu cu corpul lunguret coada scurta, cara episeop printee decisiune motivatft. Catad
turtita. La picioarele dinainte trei degete, la cele va fi iesit din sfera activitatii sale bisericesci,
dinapoi dona. Ochii foarte mici, acoperiti de piele. va puta fi revocat de ctr ministrul cultelor,
Coloarea pielei rosietica translucid. Lungirnea daca episcopal va fi refusat s-1 revoace in urma
20-30 cm. Triesce in apele subterane din adresei ministrului.c (Legea clerului mirean din
pescerile Carniolei si ale Dalmatiei.
1894). Potcapul lui este de coleare rosie. El are
regent sarb, n. 1831. A M'out ca ajutor un subprotoiereu, care se numesce
Protid,
studii militare.
Costa'1873 ministre de resboiu; 1877 proistos.
Protonema, (botan.) resultatul germinara sposef al statului major; 1888 din non ministre de
resboiu si in amaste calitate membru al regentei rilor de la Muscinee. Se presinta sau ea o massa
instituite de regele Milan. A scris si cateva de filamento ramificate formate dintr'un sir de
studii istorice.
celule; unele rarnuri jara in pemant si absorb
Protimis, drept consfintit de obiceiul pfunan- epa cu substante minerale; altele sant ver*,
tului la Romni, ca mosille sa nu se poeta vinde sed pe suprafata solului si asimileaz din atmospana ce se vor intreba fiii majori, rudeniile ori fera carbonul din anhidrida carbonice; sau are
razesii megiesi. Numai croad acestia vor vol, forma de lam verde format dintr'un strat de
se va viudo mosia la strini. Altfel ei aveau celule, unele prelungite in rhizoizi 5i introduse
In plmant, servind la absorbire. P. e mai desdrept s strice actul de validare.
Protipenda, numele grecese al clasei I boie- voltate la Mu$chi, mai putin desvoltata la Heresei pe vrernea Fanariotilor. Cuprindea pe lo- patine, chiar rudimentar. La unii Muschi P. e
gofeti, postelnici, vornici, hatmani fA agi, in persistent, de "miga durata (Ephemerum). Pe
Moldova; si pe aceia$i faia hatmani, cari erau P. se fac muguri din cari se desvoaltft tulpina
inlocuiti cu marii sptari, plus banal Olteniei, frunzeasa a M.u$chilor, Jungermania.ceelor, sau
[S. St. R.]
thalul Hepaticelor cu thal.
in Muntenia. Avea cele rnai mari privilegii
demnitti.

Protocanonice, se numese &tele carti ale sf.

Scripturi, cari leste fiind In catalogul cartilor
inspirate, autoritatea lor canonice' niel cand n'a
fost tras la indoial de afta biserica, respec-

Proton pseudos, (grec) inseatnn in fond

prima minciun. In limbagiul filos. cu deosebire

In logia se nurnesce P. p. o eroare fundamental, care ca o premisa falsa, poate devela isvor
pentru multe alte erori ori consecinte gresite.

Protoplasma, nume dat la 1846 de Hugo Mohl

tive sinagoga. (v. Deuterocanonice.)
Protocarbonat, compus cu minimum de carbon: substantei din teseturile vii ale plantelor, dar
aplicat dela 1840 de Purkinje substantei vii din
hidrogen p. = methan CH4.

Protocarbura, combinatiunile inferioare ale

metalelor cu carbon, unde carbonul intr minimum sau un atom.
Protochlorura, chlortirul corespundtor oxidului sau oxidul la minimum.
Protococcus Ag., (botan.) gen de Alga Chlorophycee, considerat altadata ea gen autonom,

embrionul animalelor. Cl. Bernard a definit-o

agente] manifestarilor vitale din celta, iar Huxley

basa fisica, a vietii. P. ca 5i nucleul, e un ele-

ment morfologic fundamental al plantelor i animalelor. Ea se caracteriseaza printr'un complex

de proprietati fisice, chimice si fisiologice. Observata vie la microscop cu manteare puternice,
acum schndu-se eh represinta stadiile altor Chlo- apare ea o substant viscoas, aproape lichida,
rophycee. A.,a P. tmigaria Ktz., abundenta pe hialin, in interior cu granulatii numeroase, fine;

www.dacoromanica.ro

684

Protopop

insolubilii in ape.; structura foarte variabire

(v. Cytoplasina la celula animate); cu compositie chimia complexe, greu de studiat and e
vie, din causa nenumeratelor combinatiuni si

descompuneri ce isi au sediul in ea; daca e

Proudhon.

cu ajutorul lohopozilor, pseudopodelor (v. ac.)

sj cililor (v. ac.). Respiratia o au pe toat suprafata celulara, si se inmultesc prin divisiune si prin spori (v. ac.). P. se subdivid:

Rizopode ce cuprind: Monerienii, Amoe-

omorita i fixate (cu alcool absolut, etc.), se vede

Porameniferii, Radiolarii si Heliozoarii ;
ca" confine numeroase substaute albuminoide,
Sporozoarii ce cuprind: Gregarinele, CoeciIn special plastine, giobuline, nucleo-albumine, diile, Haemosporidiile, Gymnosporidiile i Mylecitini, diastase; amidon, zahar, grasimi, chol este- xosporidiiie ; C) Plagela(ii ce cuprind:
rind, 0. a. ; e tritabild, sensibila, respira, se hrenesce,
Dinoflagelatii i Cystoftagelatii; D)
se reproduce (ori si ce P. derive din alta P. pre- Infuzoriile ce cuprind
Heterotrifii,

existenta); presinta misari interne (curenti de Hypotripii, Peritrifii i Tetaculiferii. A), B) si

granulatii) i externe (pe acestea dace nu e trier-

ginite de o membrana resistenta). Numai toate

aceste caractere, si altele, la olalta definesc P.;
nici decum numai unele din ele. [S. Bt. R.]
Protopop, Protopresbyter, Archidiacon, preot
mai distins in sciinte, desteritate i experienta,

se lie Sarcodarii, iar D) Cilialii. Ca pro-

tozoar superior se adauga i genul Magos/era,

indivjii agregati in sfera, separandu-se numai
in timpul reproducerii.
[I. P. Voitesti.]
Protracheata, denumirea ce se da clasei de
animale artropode Onychophora, cu unicul gen

care din partea archiereului se constitue eu Peripatus.

[I. P. V.]

putere jurisdictionalii preste biserici, preoti

Protuberanlele solare, fiacari rosii ce se ved
la marginea soarelui in timpul eclipselor totale
fete bisericesci dintr'un district protopopesc,
ca atare este organul ajutator intru administrarea de soare; ele fac parte din cromosfera soarelui,
bisericeasa. P. sfint succesorii in oficii ai ve- iau forma de tisnituri, de raze, de non, de pomi
sau de penaj, etc., si se ridice (Ana la inaltimi
chilor chorepiscopi. V. si Protoiereu.
Protopopescu, P. Pache Emanoil, n. in Bu- de 40 ori ct diametral pamntalui, 500,000 km.

curesci 1845, f 1893, advocat, si-a facut studiile juridice la PariS si intrand in politica militante ca partisan al ideilor moderate apropiate
de conservatism (fostul grup Vernescu), s'a distins mai ales ca primer al Bucurescilor (1888-91),

and in tirnp de numai trei am a lucrat mult

pentru asanarea capitalei, s. e. curatirea lacului

din gradina Cismigiului, a deschis bulevardul
Academiei inspre Obor, 1-a prelungit dincolo
pini la Cotroceni si a introdus aici i la soseat

P. variaze sau dispar repede si Mint datorite

activitatii, ce are loe pe suprafata soarelui; glut

un fel de eruptiuni de materii solare exterioare,
de hidrogen si de vapori de metale.
Protul Gavril, archimandritul s. Munte, grec
de origine, autorul scrierii Viata i minunile
patriarchului Nifone., in care se intercaleaz
cateva fapte istorice petrecute in Muntenia pe
aceea vreine.
Proudhon, Pierre Joseph, socialist franc., n.
15 Ian. 1809 la Besan9on. El a inceput ca corector, dupe aceea f compositor lute impri-

lumina electrica, a construit 28 edificii de scoala,

asilul de noapte, etc.
merie la Besancon; la 1843 se duse la Lyon,
Protopresbiter, (v. Protopop).
Protopsalt, primul intre psaltisti sau antareti. uncle ocupa local de amploiat inteo case de

Protopterus annecteus, pesce din ord. Dipnoilor, fem. Lepidosirenidolor, traiesce in namolul apelor din Africa centrall.
Prothorax, partea anterioara a toracelui insectelor. (v. Corpul insectelor).
Protosincel, (grec.) in biserica reariteane cel
inai meritos mai distins alugar de pe Hinga

transport Oa la 1847. La 1848 el h trimis

de departamentul Senei in adunarea constituant

si tot in acest an f directoral mai multor jurnale cotidiane cu idei inaintate, ca le Reprsen-

tent du Peuple, le Peuple, la Voix du Peuple;

in 1850 el a mai fost in aceeasi calitate si la
4iarul le Peuple. Ideile lui socialiste fecuri ca

s fie tradus inaintea curtii cu jurati si con-

rectorul unei manastiri, sau de pe 'huge un episcop damnat la trei ani inchisoare (dela 4 Iunie 1849
sau mitropolit.
Oa la 4 Iunie 1852). P. a scris un numer con-

Protosulfur, cornbinatiuni de ale sulfului cu

un metal, in care acesta se gasesce la minimum.
Prototip, (grec.) cel dintiiu, tipul original sau
primordial, at se poate mai aproape de perfec-

siderabil de volume asupra tuturor chestiunilor

sociale si economice, ce au provocat vii diseu-

tiuni in parlament, in presa cotidiani si in revistele politice si economice. Uvragele lui prin-

tiune si care ar put serv ca model pentru cipale stint : Contradictions conomiques (1845);

altele; se alai numesce individualitatea, pe care Qu'est que la proprit ? (1841); Do la creation
cineva si-o ja ca indreptar in lucrarile sale pi de l'ordre dans l'humanit, ou Principes d'orea model vrednic de imitat, s. e. prototipul in- ganisation politique (1843); De la concurrence
tele pciunii.
1.F1.]
entre les chemins de fer et les voies navigables,
Protoxid, combinatiuni de ale oxigenului cu (1845); Organisation du credit et de la circuun metal sau metaloid oarecare, in cari acesti lation et solution du problme social, sans impt,
din urma se gesesc cu valenta lor minima.
sans emprunt, etc., (1848); Ides rvolutionnaires,
Protozoare, animalele cele mai inferioare in la Reaction, Programme rvolutionnaire, etc.,
scars zoologica, cu corp unicelular, desviilit sau (1849); Le droit au travail et le droit de procu un invelis chitinos, silicios sau calcaros, se- prit, (1848); Les Confessions d'un Rvolucretat de membrana celulara; libere sau fixate tionnaire, pour servir la revolution de fvrier;
pe fundul apelor, sau pe stancile submarine! Ide gnrale de la revolution au dixneuvime
traind sineratice sau In colonii. Ele se nutresc sicle (1851), etc. De asemenea el a mai puinglodfind in massa corpului lor substanta nutri- blicat o voluminoasa corespondenti (14 volume).

tive, faand digerarea intracelulara. Se inisca P. t 1865. Ca toate ea scrierile lui au avut o

www.dacoromanica.ro

Prova

Provincia.

685

mare influentl asupra epocei, in care a trait, ele apoi a flout parte din imperiul vechiu burgund,
nu mai presinta astacli decat un mediocru interes. imp. francon, neoburgund ; in sed. XIII a casei
Anjou, 1487 a coroanei franceze. Incepand din
[I. I. Nacian.]
Prova, partea dinainte a unei nvi. Pe navile sed. XII la curtea contilor de P. s'a cultivat
de resboiu P. se termina in virf cu o pima mult poesia.
Provenire, (lat) nascere, ivire. Provenientel,
foarte tare de otel turnat numita yintene, care

servesce in lupti sa dea lovituri in carena va- origine.

selor vrjmase.
Provedinta, (divine!), este grijea ce o poarta
Dumnefleu de toate creaturile, sustinndu-le si
indreptandu-le spre scopul, pentru care le-a destinat ; In special P. este grijea, ce o poart Damnefleu de oameni.

Proven9ala, limba fi literatura. Limba P.,

nunnta i occitand Ball limba d'oc, e cea mai

veche limba neolatin, vorbita in sudul Franciei, intro Loire si Marea Mediterana i intro
Pirenei si Alpi, formata din dialectul latinei
rustice, pe cand la nord se forma limba d'oil,
devenit limba franceza, faunae astfel dela pronuncia detnonstrativului h o o $i hoc illud
(oui) devenit adverbiu. Dialectele limbei P.,
numita 5i Jimusind, dela provincia Limousin,
erau mai multe; cel mai armonios era al Tultmei.
In aceasta limba s'a cultivat poesia ca mutt inainte de 1100. Prin trubaduri alunsese la un fel
de universalitate. Se vorbia $i in resaritul
niei, in Aragonia $i Catalaunia $i in nordul Italiei pfin la Venetia; dialectal piemontez e mai
asemenea limbei P. dead celei italiene. Monumentele ei cele mai vechi stint un fragment de
poem despre Boethiu $i Nobla Lenona Valdensilor, (v. Noble leon des Vaudois), reeditate de
Diez in Altroman. Sprachdenkrnale, Bonn 1846,
$i de Bartsch in Clirestomathie provenale, 1880.
Limbs d'oc pierda importanta sa in mfisura ce
Francia se constituia. Francis I, la 1525, faca
obligatoare in actele publice limba francez. De

Proventricul, regiunea anterioara a stomacului

insectelor; servesce la inmagazinarea alimentelor, oprindu-le in acela$ timp s nu se inapoieze din stomac. El nu secreti sucuri digestive,

avnd paretele intern putin chitinisat.

[I. P. Voitestil
Proverb, (lat) o frasa scurta in prosa sau in
versuri, cu inteles figurat. P. e adevarat $i in
intelesul propriu, dar valoarea lui st in intelesul metaforic sau alegoric, prin care se poate
aplica la o multime de casuri asemenea; $i prin
aceasta se distinge de maxima (v. ac.) cu care
se confunda de obiceiu. P.-le resuma intelepciunea poporului. Sub felurite muniri, de ante*, gnomi, parimii (grec. = marginea dramarilor), adagio (lat.) P.-le au fost din vechitne
obiectul unui studiu serios. Primele carti de
=raid au fost colectiuni de astfel de precepto
din scrierile filosofilor si oratorilor. Phocilides $i
Theognis furl scriitori speciali de poesie gnomicd.
In 1. lat. stint insemnate colectiunile gramaticilor Zenobius, Diogenianos $i Suidas, a mimografului Publius Syrus; Adagio, opera principala

a lui Erasm, in secl. XVI, care cupriude toate

P.-le din vechime si evul mediu. In literatura
ebraica Parimiile lui Solomon, Eclesiast, Eclesiastic sau Cartea intelepciunii lui Isus Sirah. In 1.
roman se disting dou feluri de colectiuni populare, sau compilate. din alte limbi, si poporanc,

adunate din graiul poporului. De cele dinbliu

sin: Floarea darurilor, Archir i Anadam, Pilde

atunci P. rmase in stare de dialect cu deose- filosofesci, Bertoldo, s. a. Colectiuni poporane

biri provinciale. Cel mai aproape de limba fran- avem de Hintescu, P. Ispirescu, A. Pann (Poceza e cel din Provenca (v. limba franceza). vestea vorbei); si cea mai insemnata, in 3 vol. 40,
Tim pul de inflorire al literaturei P. e sed. XII premiata de academia romana, e a lui Zane.
$i XITT Partea ei cea mai insemnata sfint can- Colectiuni de maxime ($i proverbe); la cei vechi
tecele $i poemele trubadurilor, cantate pe la Stobaeus (Anthologion $i Florilegium 5i Chrecurtile regilor $i principilor mai ales de jongleuri stomathia), Marcu Aureliu, Epictet Musonius
(v. ac.), cantareti populari asemenea rapsocjilor Rufus; la Francezi: Les maximes de Larocheelini. S'au scris insa 5i romane, legende, poeme foucauld, Vanvenargues, Chamfort; Essais de
didactice, intfun fel de prosa ritmica, o cro- Montaigne; Peuses de Pascal; la noi: Filosoful
nica rimata despre cruciada in contra Albigen- indian sau mijlocul de a tral fericit, dup engl.
silor, s. a. Evenimentele secolului XIII au pus Chesterfield ; Conduckorul pe ail vietii, dupa
capt existentei politice $i literare a Provenoi. Fr. Reiche; Istoria ieroglifica. de D. Cantemir.
$coala societatii poetilor dela Tulusa incerci in Cf. Literatura aforistica, in Principii de litesed. XIV a conserva poesia nationala prin jo- ratura de M. Strajanu; Literatura poporald de
curile florale, dar cu putin suecos. O epoc de M. Gasten; lncercari despre P. e de G. D. Teorenascere incepe pentru ea in sed. XIX prin dorescu. (P. dramatic, v. Comedia.)
Proverbial, renumit prin insemnatatea sau
felibri (v. ad. 5i Felibrigiu). Literatur: Tableau
historique et littraire de la langue parle dans raritatea sa.
le midi de la France, de Mary Lafon, Paris Proviant, reserva de articole do hrana nece1842; Choix des posies originales des trouba- sara pentru improsptarea si inlocuirea alimendours, 6 vol. P. 1816-21, de Raynouard; Le- telor supuse stricaciunilor sau consumatiunii.
xique roman, 6 vol. P. 1838--44, de Adrian; Providence, capitala din Rhode-Island (A merica
Grammatik der romanischen Sprachen, 3 vol., nordica), 132,146 loc. (1890); universitate; industrie de aurarli, argintarii, fier, Irma. Cotnerciu
4 edit. 1877, Bonn, de Diez.
[M. Strajan.]
Provence, veche prov, franc. lang Mediterana, litoral.

Providentia, la Romani o Oita indeosebi a

pentru ca ea le dedea sceptrul.
Provincia, (lat) 1) teara supusci domniei roparte Alpii maritimi. In antichitate P. a fost
prima posesiune romana in Gallia transalpina mane, care se guverna prin cate un proconsul
gi atu,nci i-s'a dat numele de Provincia. Mai ori propretor trimis din li.oma; acesta aves atat
intro Rhfine si Var; ca. 21,500 km., acurn depart. Gurile Rhnului, Var, Alpii infer. si in

www.dacoromanica.ro

686

Provincial

Pruritus.

jurisdictiune civili cat si militar presto P. Imp. ploaia; deoarece se dice, o nu bea api deal
August a tinut provinciile, cari aveau lips de ciind plou, princigind picfiturile din sbor.
o mai mare garnisoanii (v. ail.), sub administratia
[I. P. Voitesti.]
sa, acestea se nurniau P. principis, iar celelalte
Prundav, pasere, v. Codobatura.
au reinas sub administratia senatului si so cliceau
Pruni$ori, com. rur. in Rom., j. Mehedinti,
P. populi; 2) terile cari constituesc un stat; resedinta pl. Ocolul de jos, cu 672 loc., 1 biseteara (rus) in opositiune cu cetatea capitala; rid si 1 scoal. Comuna e strbituti de soP. bisericeascd, diecesele unite sub un mi- Beaus nationalit si de cala feratliBucuresci-Ve'r-

[im.] ciorova, avnd o statie P., 3 billciuri anuale.

Provincial, seful unei provincii sau al rnai Pe teritoriul comunei se gsesc carbuni de pamultor manastiri de alugari occidentall Pe P. mgint. (M. Diet. geogr. al Rom.).
Il aleg guardianii sau superiorii mantistirilor,
PruntAras, v. Prundar.
In conducerea afacerilor e ajutat* de asistenti Prunus L., (botan.) gen din fam. Rosaceae,
sau definitori i consultori.
tribal Pruneae, cuprinde arbori sau arbusci cu
Provincialism, particularitti provinciale de frunzele alterne simple, mai adesea serulate;
sunete, de cuvinte, de forme etimologice sau florile albe sau rosee dint soltare, fasciculatsintactice. In limba literarit glut de primit P.-le corimboase sau dispuse in racemi; calice decorecte nesinonime, nici omonirne.
cidan cu cinci lobi imbricati; corola au cinci
tropolit.

Provisiune, cantitate disponibilit de lacruri tre- petate, inserate pe Waal caliciului; stamine 15-20
buincioase i folositoare, indeosebi de alimente; cu filamentele filiforme libere; carpele sofitare,

suma co se platesce in comerciu, de comun in foarte rar clod sau mai multe; f metal este o
procente, pentru ingrijirea unei afaceri.
drup cirnoas au un simbure (putamen) osos

Provisor, (lat) inglijitor, administrator; ca neted sau rugos, indehiscent sau bivalv, unisperm.
adiectiv; temporal, interimar, pentra anumit Acest important gen are vr'o 80 specii, respn-

dite prin Europa, Asia temperat 5i subtropicala,

timp; titha provisor, gavern provisor, etc.
Provita, (Prahovita), Hu in Rom., j. Prahova, prin Arnmica temperatit si tropical. P. cuprinde
isvoresce din muntii com. Talea si se vars in mai multe sectiuni, considerate de alti botanisti
ca tot attea genuri deosebite, dintre cari menCricovul-Dulce.
Provita de jos, coin. rur. in Rom., j. Prahova, tioniim Amygdalus L, Armeniaca Juss., Ceram Juss., Laurocerasus Tatum., etc. Dintre
compusa din 4 cat. cu 1560 loc., 1 biserica
1 scoala; 2 isvoare cu api mineria, carier de numeroasele specii ale acestui gen amintim pe
piatra, isvoare de pcurl. (M. Diet. geogr. al urmatoarele mai toate cultivate din causa fructelor comestibile: P. domestica L. ca numeroase
Rom.).
Provita de sus, com. rur. in Rom., j. Prahova, varietti horticole, vulgar P r un sau P e rj ;
compusa din 9 cat. cu 1696 loc., 1 biseric si fructele comestibile numite: Pr un e sau Pe rj e,
P. insititia L. cu numeroase varietati horticole,
1 acoala. (M. Diet. geogr. al Rom.).
Provocatiune, (lat.) a causa ceva, a da ans vulgar Prun slbatec, Prun gogonet,
G old an, etc.; fructele comestibile numite:
la ceva; a atita; a se raporta la ceva.
Prune,
Goldane, etc., P. apiPrudenta, prevedere, circumspectiune; cali- noaa L. Bardace,
vulgar Porumbel, Porumbar,
tatea de a sci evita pericote sau pagube.
etc., P. Amygdalus Stokes. sin. AmygPrudentius, unul dintre cei mai de renume Spin,
dalus communis L. vulgar Migdal; semintele
poeti antici crest-jai; a tall la inceputul secl. V. comestibile numite Migdale, P. nana Stokes. sin.
A fost advocat, apoi proconsul. A saris: Liber Amygdalua nana L. vulgar Migdal pasaresc,
can themerinon i Liber peri Stephanon (enco- Migdal pitic; P. Armeniaca L. sin. Armeniaca
miul martirilor.)
vulgaris Lam. vulgar Cais, Zarzr; fructele

Prun sao. Perj, numirile populare ale arbo- comestibile Caise, Zarzftre, P. cerasus L.
sin. Ceraaus vulgaris Mill. vulgar Visin; fractele' comestibile numite: Viine, P. avium L.

relui cultivat Prunus domestica L. (v. ac.). Prun

albatic, Prun gogonet, nurniri populare ale arborelui Prunus insititia L. (v. ac.). Prune se
nutnesc fructele comestibile ale acestor arbori.
Prunar, (Rhynchitea oupreus), insect din familia Curculionidelor, ordinal Coleopterelor. Fe-

sin. Cerasus avian% Moench. cu numeroase va-

rietati horticole, vulgar Cires; fructele come-

stibile: Ciresi, Cirese, Cerase, P. Padua L.

sin. Cerasus Padua DC., vulgar Mhe, P. Mameiusa lui depone ouele in prune si zarzare, haleb L., sin. Cerasus Mahaleb Mill., vulgar
tinere cirese, unde se desvoalt omida. Pentru Visin tare eso, P. Persica Stokes, sin. Perca s cada la piiinnt fructul cu oul, femeiusa Mea vulgaria Mill., numit de poporul nostru

roade coada fructului.

Persia, Persec, Chersio; fructele comePruncucidere, moral copilului propriu, nascut stibile Chersioe, Persice, Piersice, etc.
de curnd. Legea romn pedepsesce acest fapt
[Z. C. P.]
cu znunca silnicd pe viat ; iar dac P. s'a comis
Prurlgo, trofonevrosit a pielei; caracterisatil
asupra unui copil nelegitim de catr mama sa, prin nodule mici (papule) de coloare inchisa,

pedeapsa e numai reclusiunea dela 5-10 ani. localisate mai ales pe fata de extensiune a
Prund, deposite de api constattoare din 0-sip extremittilor, producAnd mancilrime violenta.

si pietris adus si depus de iv&

Prundar, Prunara Cioica, McIla popii, glut
numiri populare romfinesci, ce se dan paserei
Charadrius pluvialis din ordinal Grallaelor.

Nodulele dung scurt timp se excorieaa Mental

afectiunii este cronic. P. simplusau vulgar, form

mai usoaril ; P. farox form mai intens. P. parasitar, P. diatasic.

Aceasta pasere in timpul ploios scoate tipete prePruritus, mincarime pronuntat, cranial a
lungite, ceea ce face poporul a crede c chianti% pielei; nevros a seusibilittii pielei, pare apare

www.dacoromanica.ro

Prusia.

sau ca unul din simptoamele diferitelor afectiuni

ale pielei precum : eczema, prurigo, urticarea, s. a.
sau fara ca sii existe modificari visibile ale pielei.
Distingem mai multe forme: 1) P. cutaneu simp-

tomatic sau in legtura cu turburari generale

ale ficatului, rinichilor sau a altor organe, sau
apare la unii batriini (P. senil) si poate fi generalisat sau localisat. Acest din urmil poarta numiri diferite, clupa regiunile ocupate: P. anal,
al plantel piciorului, al palmei manei, etc. 2)

687

Kln (Colonia), Diisseldorf, Elberfeld, Mfinster,

Kassel, Hannovera. Comerciul maritim e favorisat de nurneroase porturi si o respectabila flotila comerciala (2055 nai de 361,673 tone). Por-

turi: Memel, Pillau, Elbing, Danzig, Kolberg,

Swinemfinde, Stettin, Greifswald, Stralsund, Kiel,

Altona, Emden, etc. Constitutia. P. e monarchie

constitutionala, ereditara; dinastia Hohenzollern,
rege actual Wilhelm II; legislativa compusa din

2 camere: a seniorilor si a deputatilor, acesti

din urmii alesi de intreg poporul, indirect; pePrusia, (germ. Preussen), regat cu rol con- rioda legislativa e de 5 ani. Teara impartita in

P. hiemal (P, iernatic), apare iarna.

[E. Felix.]

duator in imperial german, ocupand parte mare

din sesul Germaniei de nord; 348,607 km2., in
preponderanta yes, la marginea sudica are ramuri de munti ca Muntii uriasi, Harz, Padurea

provincii si guvernamente. Fiecare prov. si gu-

vernament ii are dieta sa. Finante ordonate ;

budgetul pro 1897/8 la venituri ca si la cheltuieli: 2,046.031,395 marci; datorie la 1897:
Turingiei, etc. Litoralul are lungime de 1654 km., 6498 milioane marci. Armata e simburele arnumeroase sinuri si lacari litorale. Rturi prin- matei imperiale germ., consista din garda de
cipale : Memel, Vistula, Odera, Elba (cu. Havel corp si 12 corpuri de armata. Capitula terii e
Saale), Weser, Ems, Rin, Mosel, etc. EA nu- Berlin, a doua resident e Potsdam. (Cf. Kraatz,
meroase canale. Clima e temperatii si sntoasa; Topographisch-statistisches Handbuch des preustemperatura medie anuala 5-10. La 1895 P. avea sischen Staates, edit. 3, 1880. Statistisches Hand31.855,123 loc. Germani (87.604), Poloni (10.20/0), buch fiir den preussischen Staat, publ. do biroul
Mazuri (102,788), Cassubi (54,426), Litvani
statistic al P.-ei. Geografi de Daniel, Klden,
Cori (0.40/0), Cehi (16,761), Moravi (57,169), Penck, etc.)

Vencli (65,248), etc. Inetructia numerl (1891)

34,742 scoale poporale publice Cu 71,731 inv.&
tatori i inviitatoare, 114 seminare de infetatori
si 8 semin. de invifitatoare; 277 gimnasii, 51 progimnasii, 87 gimnasii reaIe, 70 progimnasii reale,

24 scoale reale super., 54 scoale reale, 35 alte

institute de invatamant; 9 universitati, 1 academie teol.-filos. Academie de sciinte, 4 academit de arte, institut de musica, 3 scoale sup.
technice, 1 academie agronomic, scoala super.
de agronomie, 5 institute agronomice pe langa
universitati, 16 scoale economice, 28 scoale de
agricultur, 4 institute pentru gradinarit, 2 academii de silviculturrt, 2 academii montanistice,
2 scoale super. de veterinarie, 6 institute sup.
comerciale, 18 scoale de arte si architectur,

Istoria. Intemeietorul P.-ei a fost marele

elector Frideric Wilhelm (1640-88), care la
1660 se secase de sub vasalltatea Polonier,
teritorful ferii sala -1-n-pacea dela Westfalia si

la moartea sa las un stat bine organisat de

110,000 km2., cu vr'o 1.5 milioane loc. Urmasul

sau Frideric III (ca duce elector) (1688-1713)

mai largf teritoriul terii prin mostenire si cum*are, si la 18 Ian. 1701 se incorona in Knigsberg ca rege al P.-ei. Resboaiele multe, protegiarea artelor pi sciintelor, precum si risipa curtii

sdruncinara finantele ter. Frideric Wilhelm I

(1713-1740), reorganisa finantele, Introduse o
administratie Mina si organish o armata bine

disciplinata. In pacea dela Utrecht mai mar

teritorml terii. Frideric II cel Mare (1740-86),
14 scoale de navigatiune, 1 academie de resboiu, castiga Silesia in 2 resboaie silesice si in col
1 de marina, scoala de artilerie si inginerie, de 7 ani, apoi o parte din Polonia in urma primei
scoale militare, 1 scoala de marina, etc. Pro- impttiri a acesteia. A sporit venitmile terii, a
dude: cereale, cu deosebire secara, ova's, orz, intnultit armata si a castigat vaz terii. Sub
gran, apoi cartofi, napi, tutun, in, canep, vin, Frideric Wilhelm .II (1786-97), P. decade,
poarne. Productiunea de cereale nu acopere tre- finantele terii se sdruncinara prin resboaiele
buintele ; tot asemenea exploatarea pdurilor, multe si prin risipa curtii. Desi cedeaza Francare se face in rnod rational; animale de casa: ciei teritoriile din stanga Rinului, castiga altele
cai, vite comute, oi, porci, capre, gasce, rate, in a doua si a treia imprtire a Poloniei, aga
gaini; stupi ; minerit desvoltat, mine de carbuni, el P. era acum de 305,000 km2. Sub Frideric
ligniti fier, zinc, arama, argint, aur, sane i chich- Wilhelm III (1797-1840), P. e aproape pierlirnbar (I. Baltica). Industria numard aproape duta si calcata in picioare de Napoleon I, care

2000 fabrici, ce ocupti cate 200 persoane si mai In pm:a dela Tilsit (1807) ffi reclusa la teritoriu
mult; mai desvoltata e industria textila si te- de 162,000 km2. In resboiul german de eliberare
siitoria; fabricatiune de metale cu deosebire de P. Ina parte foarte activa si in 1815 prin prima
fier, tesatorli de lana, industrie de bumbac, fa- pace de Paris si prin congresul din Viena si a
bricatie de articole de mama si catifea, de in si doua pace de Paris isi recstiga aproape tot tealte panzarii, apoi producte chimice, piel, spirt, ritoriul avut (278,000 km2.). Finantele se reorzahar, sticla, portelan, hartie, etc. Comerciu des- ganisara (reforma drii si a vamilor) se filch davoltat, ajutat prin numeroasele cai de comuni- toria statului ; se introduse obligamentul militar,
catiune (26,986 km. cai ferate la 1896, nume- se reorganish armata. Regimul politienesc insa
roase canale si Hari navigabile), prin 82 camere provoch mar nemultmiri. Frideric Wiliam IV
de comerciu 5i prin institute de credit, intre (1840-61) era centrar constitutionalismului. Recari banca imper., 2 banci de note, etc., 1896 volutia de Februarie din Paris (1848) twit ecou
erau in P. 1495 casse de pstrare cu capital de si in P. Regele cedit i convoch adunarea na4345 milioane marci. Emporiile comerciului in- tional, dupa ce institu un ministeriu liberal.
terior slat : Berlin, Breslau, Knigsberg, Magde- Adunarea sub influenta turburarilor facea preburg, Frankfurt pe Odera, Frankfurt pe MaMa, tensiuni mari in cursul desbaterii asupra nouei

www.dacoromanica.ro

688

Prusia veche

Prut.

Constittitii, In arma ft disolvat; guvernul dete epoca Romaniei. P. nasce la nordul Bucovinei
O constitutie, .pe care o recunoscurft camerele in muntii Negri; prin afluentul &n'u Prutetul (r. s.)
convocate in Febr. 1849. Nouele camero intru- deschide trecetoarea Iablonitei, care leaga Cobite in August 1849 revisuiri constitutia
lomea mi ampul mare (Maramur6s); la Deliatin,
sens reactionar-conservativ 5i instituira camera dupa un percurs in directie sud-nordica, iese
deputatilor ai a seniorilor. Aceasta constitutie din munti. Dela Deliatin la Herta curge spre
f publicata 31 Ian. 1850. Dieta cea nou con- sud-est, iar de aci la Radauti spre est intio
tinu in directie reactionara; presa f regle- vale manoasa, a carel latime merge uneori pana
menta* organisatia liberal(' a comunelor si di- la 6 si ohiar 7 km. Intre Lipoani si Costesci
strictelor f cassata, etc. 1857 flind regele bolnav ralea se strimteazi, construind un defileu lung
f pus fratele siin Wilhelm substitut, iar 1858 de 60 km. in directiunea sud-estica, de unde
tegent ; acesta numf un ministeriu al eerei nouee. urmeaza anee* directiune pana la confluenta

Wilhelm I (1861-88), incercit sporirea armatei. Jijiei. In restul cursului sea P. se indrepteaza
1862 se pune Bismarcic in fruntea unui mi- spre sud; vales lui ajunge pana la latimea de
nisteriu conservativ, pe cand in camera depu- 9 km. dela Costesci la Dudare. Valea P.-lui
tatilor se intaria partidul progresist, care res- are In defileul dintre Lipcani i Costesci coastele

pingea proiectele militare ale guvernului. Bismarck stancoase i chiar cataracte in apropiere de Co-

sci s contrabalanseze influenta A.ustriei in stesci ; in genere ripoase pe restul percursului.

Germana pi in alianta cu Italia pasi 1866 pe Ea constitue un larg ses bine udat i foarte
fati" contra ei, castiga majoritato in camera, in- m'anos imparta intre campuri de cereale, in
fiintit alianta Germaniei de nord, in care rolul partile unde aluvioanele i-au inaltat fundul, pi
conduckor il aves P., iar n urma resboiului lacuri pline de lunci, de brate, smircuri, lacuri
franco-teuton din 1870/71 P. ajunse in fruntea tu- si lculete in prtile din vecinatatea
Basturor statelor gertnane; incep apoi lupta cu bi- cului, Jijiei, Camiencai, Tigancei, Prutetului,
serica papala (Kulturkampf) terminata la 1887, se Elanului, oari in partea lor inferioara curg mocontinua organisatia interna. Dupa Frideric
mentan paralel si in aceeasi vale ea P. Fisiocare a dornnit numai cateva luni (9 Martie pana nomia P.-lui devine cu deosebire acuatica in
15 Iunie 1888) tirilla fiul s6u Wilhelm 11(1888), partea inferioarl a cursului sau, mai ales dela
care dimise pe Bismarck ecancelarul de fiere; gura Elanului in jos; Brateaul se afla la tersub el se reformara darile directe, se sporf flo- minul acestei regiuni baltoase. P. spintecil u
tila de resboiu tintind a ridica puterea maritima a valea lui platoul moldavo-basarabean, curgnd

imperiului. (Lit.: Istoria P.-ei au scris-o Stenzel, ciind pe sub ripele despre Moldova, cand pe sub
Droysen, Voigt. Eberty, Cosel, Efahn, Berner, cele despre Basarabia ale acestui platou. futre
Evers, Ranke, Frster, etc.)
frontiera Bucovinei i Radluti se line sub ripele
Prusia veche, (Altpreussen), Prusia proprin nordice ale dealurilor Moldovei; in defileul RO4isa, adecti Prusia vestica t3i estica, apoi pro- dauti, Lipcani, comandamentul malurilor se imvinciile ce-i apartineau inainte de 1814, resp. parte aproape egal intre cele dou6 termuri; intre
inainte de 1866.
gura Bascului ai a Camiencai (40 km.), intre
Pruso-german, resboiul. In campania din 1866 gura Jijiei 5i fata Husilor (20 km.), intre Falciu
dintre Prusia ai Austria, sfint remarcabile ope- si gura Covurluiului (60 km.) P. se fine pe
ratinnile de pe teatrul secundar de resboiu din re- malul moldovenesc; pe restul percursului s6u,
giunea Mainului, intre corpul prusian (50,000 oa- intre gura Camiencai ai gura Jijiei (80 km.);

meni) al lui Vogel von Falkenstein ai armata intre Hui, Falciu (40 km.) si dela Vadul lui

federatilor (120,000 oameni) sub Carol de Bavaria

han la Duna' re (20 km.) P. se fine pe sub

ai printul Alexandru de Hessa. Dupa capitularea malul basarabean. Comandamentul color dou6
dela Langensalza (Thiiringen) 28 Iunie, Falken- maluri este imparta aproape egal : 120 km.
stein isi indreapta operatiile impotriva federa- pentru termurele drept, 140 pentru cel sta' ag.
flor, caci aveau corpul VIII la Frankfurt, iar Pe malul basarabean in apropiere de portile dela
corpul VII la Schweinfurt ai Bamberg. Aceste Costesci se afl nisce movile numite de popor

dona corpmi sfint batute in parte de Prusieni, suta de morminte, iar de Rusi Sto-Mogil. In
la 16 Iulie reusesc sa ocupe Frankfurtul. In fata gurei Jijiei pe malul 'uses se afla Nemtinipul acesta Falkenstein este chiemat in Boernia, tenii, de unde pleca fruntaria inainte de 1879
lasand pe Manteuffel in local set], acesta bate spre sud-est prin Basarabia. Perpendicular pe P.,
corpul VIII federal pe Tauber, gratie inactiunei din sus de Rapiceni si pe dreapta P.-lui pleaca
corpului VII; dupa cateva mici lupte cele dou6 un val roman, care fine din termurele P.-lui
corpuri federale reusesc a se intrunf pe posi- pana in al Bascului, iar dela Gura sarata paralel
tiunea dela Rotendorf la 27 lulie, a doua i insa Cu malul P.-lui, in Basarabia se afla asa numitul
se incheie un armi4itiu, dupa care curand ur- val al lui Traian, care dela Leovo se f rango
meaza pacea.
spre est, merg6nd astfel perpendicular pe P.
Prut, unul din afluentii cei mari ai Dunarei Fundul albiei P.-lui in partes superioara pietros,
de jos (r. s.), in care se varsa din sus de Reni; devine cu atat mai lutos si tinos, cu cal mergi
curge aproape in intregime pe pamnt roma- spre gura lui. P. cade dela inaltimea de 200 ni.
miinesc, mai Lit:1in in Bucovina apoi printre ce are la Iabloteni in Bucovina, la 6 m. in

Romania si Basarabia. Dela isvoarele sale la Ma- dreptul Renilor; la Radluti (Moldova) aesul P.-lui
mornita apartine Austriei ; dela Boian la Noua- are 104 m., la Ungheni 37 m., iar la Iancu 20 m.

Sulita desparte Moldova de Galitia, iar de adf altitudine. Apele P.-lui au o adncime rnijlocie
In jos de Basarabia. Pana' In 1879 P. forma dela 4-7 picioare; cand apa e mica, P. se poate
frunttia dintre Romnia si Rusia nurnai pana trece prin numeroase puncte prin vad. Rev6rla Nemteni, cursul su de jos apartinnd la acea sarile se produc primvara ai vara, cand se top ose

www.dacoromanica.ro

Prytaneion

Pseudo-isidoriane.

zapedile Carpatilor. De cand P. nu mai e intreg

al Moldovei, numrul punctelor de trecere s'a
limitat din causa controlului vamal. P: se trece
la Sculeni pe un pod pe vase ; unica trecetoare

689

treilea Psammenitos. Col mai renumit P. a fost

principele din Sais (663-610 a. Chi.), care cu ajutorul ostasilor greci pltiti a eliberat teara de sub
domnia asirica. Totodata a supus 0 pe ceilalti
bine intretinuta este podul suspendat din Bu- principi mai mici, numiti de Herodot Dodekarchi.
covina pe drumul spre Cernauti, ca i podul caii El a desdije granitele Egipetului pentru indu-

ferate dela Ungheni. Afiuenfii Prutului. Pe strie 5i comerciu si a strins o avere enorma.

stanga: Rachitna, formeaza granita Bucovinei, Sub el a luat un nou aviint 0 arta. Epoca aceasta
Larga, Paloveful, Lopatnicut, Racovetul, Ciu- infloritoare a durat nuraai pana la moartea ulgurul, Camenca, Nrnova, Lttpurna, Sdr ata, etc. timului rege din aceast dinastie, caci a urtnat
Pe dreapta: Ceremufna, Bafcul, Jijia, Elanul, apoi cucerirea terii de Persi.
Covurluiul. Afluentii din dreapta stint coi mai
Psammoma, o tumoare sarcornatoas nascuta
mari ai P.-lui. Canal sea este foarte incolacit din endoteliul vaselor, caracterisata de Virchow
In larga lui albie. Adancimea apelor P.-lui per- pnin nisce corpusculi de forma nasipului, iar
mite plutirea vaselor de un mic tonaj si trans- restul structurei de comun este fibrilar; uneori
portal Writ" Reni al productelor Bucovinei, Ba- elementele celulare o apropie de sarcom. Strucsarabiei i Moldovei. O comisiune internationala tura corpusculilor nasiposi este variata. Ei glut
compusa din delegatii color troj ten i interesate masse calcifiate in interiorul tesutului conjunctiv
se ocupa cu navigatiunea pe P.
al tumoarei. Corpusculii presinta straturi conPrytanelon, o zidire publica in Athena veche, centrice, la periferie o capsula de tesut conunde aveau domicilia si alimentatie gratuita junctiv. P. e o tumoare benigna, dar prin polegatii straini i cetatenii binemeritati pentru sitiunea sa, s. e. in sist. nervos (Duramater,
patrie.
glanda pineala, plexul chorioid, etc.), poste provoca
Prytani, se numeau la Greci senatoiii alesi prin simptome grave. Nu are dispositiuni penh.a mesoarte din anumite phile, cari erau pusi in fruntea tastase.
[Dr. A. T.1
afacerilor publice. Activitatea lor dura numai
Psammosaurus griseus, o specie de soparla din
35-36 lile, Grind alegeau un president, care fam. Varanidelor, ord. Squamatelor, traiesce in
pazea cheile fortaretei, ale tesauralui public si regiunile cele mai uscate, special in deserturile
statului. Aveau domicilia si alimentatie Africei nordice si ale Asiei (intre Marea Caspian.",
gratuita in Prytaneion.
India nord-vestica, Palestina si Arabia). LanPrzemysl, ora i fortareata in Galitia res- gimea 1.3 m. E curajos si ru, sane la om si
riteana, langa San, 35,209 loc. (1890); episcop animale. Se ridica pe coada sa sarind la cativa
rom.-cat. si unit; ruine de castel.
metri inaltime. Se nutresce cu insecte, ou de
Przemyslidi, familie regala milk isi tragea paseri, soareci, pasen, Ejoprle mici i serpi.
originea dela Przemysl, barbatul Libussei ; in
Psephisma, (grec) in dreptul public grecesc ori
linia barbateascii s'a stins ca Venzel III la 1306. ce hotarire adusa au majoritate de voturi ; in
P. s., (lat) prescurtare pentru postscriptum, special hotatirea aduniirii poporului vr'unui ores.
adaus la o scrisoare terminata.
Psephit, sinonim ca conglomerat sau brecie,
adec roca clastica cu elemente foarte mari.
Psaligrafia, v. Silhueta.

Psalm, cantari sacre, compuse in cea mai

P81311darthrosa, (med.) mobifitate abnorma intre

mare parte prin Imp. David. Sant 150 P., cari

dupa randuielile bisericei se impart in 20 sectiuni sau asa numite nathismec, ce in mod continuativ se persolveaza in decursul unei gptemani. Exapsalmi, (ps. 3, 37, 42, 87, 102,

capetele unui os fracturat, dud consolidarea

142) sant cantari bisericesci asezate la servicial

de manecaret si se canta inainte de Laude.
Psalmist, autorul psalmilor. (Imp6ratul David).
Psaltist, cetetul sau cantaretul psalmilor, grad
ierarchic inferior.
Psalmodia, cantarea sau recitarea psalmilor
dupa o anumit melodie.

al altor oameni induranedeiti ca Henoch, Moise,

Esada, Ieremie, Ezechil, Baruch, s. a. Astfel de

Psalt, cantret bisericesc. Proto-P., primal

cantaret., care ciinta la strana mare din dreapta.

Psalter, instrument de origine foarte veche,
cunoscut In antichitatea greaca i cea romana,
si foarte respandit in tot evo! mediu. Era o specie
de harpa orizontala cu coarde metalice intinse
pe o lade: de resonantit. de forme variate. Nuasemenea e variat. [T. C.]
mrul
Psaltichia, musica vocala bisericeasca.

fragmentelor este incompleta.

Pseudepigraph, (grec) scriere sub nume fals.
In limbagiul bisericesc se numiau P. un sir de

serien, cari circulan sub numele profetilor si

serien cu nume false din Testamental nou se

names apocrife.

Pseudo , (din grec., a minti, a amagl), in

compositiuni inseatnn fats.

Pseudocrup, (med.) atacuri de sufocatiune
decursul laryngitei (v. ac.) acute la copii. Atacurile se ivesc mai ales noaptea i sfint caracterisate prin o voce si tusa aproape afonici, fara
expectoratie, respiratie retardat. Tratamen tul

vedi la art. Laryngita.

Pseudo-isidoriane, decretele, colectinne de ca-

mane bis, occidental din sect. IX. In titlu se

()ice, di este scrisa sau computa de Isidorus
mercator sise peccator, cesa ce a facut pe multi

Psaltire, carte rituala ce cuprinde cei 150 sa creada, el autorul ar fi fost eruditul 5i sf.

psalmi. Dintre toate cartile orate Y. este mai episcop al Sevilei (Hispal8nsis) Isidor ; aceaSta
des intrebuintata la serviciul divin atilt la cel de inst s'a dovedit, an nu este exact, si autorul
toate Vela cat 0 la serba.tori i functiuni sacre. adeviirat a remas pana adi necunoscut. Colectiunea confine si documente autentice luate din
Psamit, roc, sinonim pentru gresie.

Psammetich, nume (probabil tibia) a trei regi din colecfunea numita Hispanica (v. Isidor), 94 epia 26-a dinastie Maneton ca. Scriitorii greci names stole de ale papilor, etc. Tim pul Qi local in care
[Dr. I. Radu.]
pe al doilea rege cu acest name Psammis, pe al s'a seria anca nu e determinat.
Enciclopedia rominfi. Vol. Ill.
44

www.dacoromanica.ro

690

Pseudoisochromatice

Pskow.

PseudolsochromatIce, tabele cu toate nuantele de picioare i serves la locomotie sau la prinde colori pentru a examina facultatea ochiler derea i inglodarea alimentelor in massa protode a percepe colorile.
plasmei animalului. Cind siint scurti i grosi,
Pseudoleucaemia, (sin.: Anemia limfatica; clun se observit la Amoebe in timpul miscarii,
Anemia splenica; Adenia; Limphadenia; Boala se ilia lobepozi. Tot prin emitere de P. celulele
lui Hodgkin; Liznphom malign ; Limphosarkom), tubului digestiv dela tot regnul animal rail subo boa% generala rari, caracterisate prin o anemie stantele nutritive, ca grsimile, i le tree orgasi cachexie progresiva insetita de o tumefiare nismului spre a-1 nutr.
[I. P. Voitesti.]
(adenie) a organelor limfatice in special a ganPseudopus serpentinus sau Ophisaurus opus,
glionilor limfatici i apoi a splinei. Ea este uneori reptil din fain. A.nguidelor, ord. Squamatelor, are
urmata de leucocythemie, adecti de augmentatiune corp cilindric ca al serpilor, picioarele dinainte

progresiva a numiirului glebulilor albi ai sfingelui. In stare normal globulii albi stint in proportione de 1 : 350-400 globuli rosii, pe cAnd
in boalele leucemice aceast proportiune scade
la 1 : 20. Terapia: Tonice generale, ferruginoase,
untura de pesce, glycerephospat de calce, sirop
iodotanic, aer de mare, bai sulfuroase.

lipsese, cele dindert foarte rudimentare, lun-

gimea ler de 1 cm. Corpul acoperit co solzi

rombici. Are 28 dinti in falca de sus, 26 in cea
de jos. Pe spate galbiniu, pe burta brun. Lon-

gioaea 1.10 m. Traiesce in Europa sudica, Africa

nordic, Asia sudica i vestica. Este vesel i nepericulos. E folositor, obi maniraca soareci, meld,
vipere, cerbusi.
[Dr. A. T.]
Pseudomembrana, exsudat patologic neorgaPseudoscop, un aparat inventat de Wheatstone,
nisabil aflater in inflainatiuni in special in Diph- care prin reflexione schimosesce imaginea obiecterie. (v. Crup, Diphterie, Infiamalie.) Membranele telor, incilt cele concave ni-se par convexe,

false sfint constituite de o retea fibrinoasa sau cele convexe ni-se par concave, cele apropiate
mucoas. Ele slant corpuri straine formeazit ni-se par departate, cele deprtate ni-se par
basa co lo rifilor microbiene spocifice, eli minndu-se apropiate, s. a.
dup incetarea procesului patologic. Elementele
figurate, celulele, hematule, etc. din ele sant in
stare de distructiune in folosul micro bilor ce se
cultiva aici. Unele P. stint foarte adherente, ele
provoaca singerare and le detasam ; aceast
adhesiune este, in lipsa altor examene microbiologice, un simptom pearl]. P. difterice, diferind
de cele pseudodifterice, herpetice, cari se detaseaza usor de mucoasa bolnava. [Dr. A. T.]
Pseudomorfosa, proprietatea unor minerale de

Pseudoscorpii, subclasa a Arachniclilor (paingenilor). Intre animalele, ce o compun, e si Chelifer (scorpionul cartilor).
[I. P. V.]

Pseudotabes, simptoame ntlnite in nevrit

cronic, care simuleaza tabes dorsal. P. alcoolic

se observa la alcoolici, in opositie cii tabes nu,

exista turburAri ale besicei minare, duren i in
centura, simptoame pupilare. P. diabetic apare
la persoane atinse de diabet zaharat si se deosebesce de tabes dorsal prin lipsa turburarilor

a lua forma cristalina a altora. Result prin de coordinatiune si ale sensibilitatii. (v. Tabes.)

transformarea mai molt sau mai putin completa

a unui mineral cristalisat, fare ins ea forma sa

Psi , v. si Pay .

Psidium L., (botan.) gen din fam. Myrtaceae,

exterioara sa fi fost infiuentati. Se disting : tribal Myrteae, cuprinde arbori, arbusci sau mai
1) Paramorfose; transformarea se reduce la una rar plante subfrutescente, adesea viloase sau
structuralti s. e. aragonit in forma calcitei. 2) P. tomentoase. Acest gen are vr'o 100 specii, ce
la care compositia mineralului a fost in parte creso prin America tropicall 5i subtropicala, una
schimbata, s. e. carbonat de zinc (calamiu) dotal
calcit (carbonat de calciu), serpentin dupe' olivin.
3) P. unde mineralul a fost succesiv ins complet
inlocuit prin alt mineral de o compositie co totul
diferita s. e. gips (sulfat de calciu hidratat) dupa

foarte mult cultivat prin regiunile tropicale ale

Dintre muneroasele specii ale acestui

[I. P. Voitesti.]
Pseudonim, (grec) nume fals.
Pseudoparasiti, (botan.) parasiti falsi, neadeviirati, v. epiphyte (nu epidendre). Ca exemple,
afar de Licheni, stint multe Orchidee, Bromeliacee i Aroidee tropicale.

filoane, in roce eruptive, la Schneeberg, llmenau,

Romanilche, etc.
Psilonoi, strate geologice, cari formeaza basa
Liasului inferior (Sinemurian) in Svabia si slant

gen mentionftm ca pe cea mai importantit pe

P. Guajava L. (sin. P. pomiferum L. si P. pyriferum L.) originar din America tropical, culsere gema (donut de sodiu). 4) P. hipostatica tivat din causa fructelor sale comestibile, cari
(pleromorfosa), un mineral disolvat, ii lasit forma dint dulci, acrisoare si odorante. Fructele neca un mulagiu, care mai tfircliu e ocupat de alt coapte stint adstringente, coapte sfint putin
mineral, s. e. argila dup cristale de sare.
laxative.
[Z. C. P.]
Psilomelan, mineral, varietate de bioxid de
Pseudoneuroptera, subimpartire a ordinului de
insecte Neuroptera (v. ac.), cara.cterisate prin manganes continnd uneori spa, bariu, litio (Liaparatul bucal pentro sfaramat, aripi membra- tioforit), cupru (Pelokonit), etc. Agregate fibroase
noase egale, i metamorfos necompleta. Ca ge- sau amorfe. Se gseso rnai ales in filoane de
nuri stint: Libelula, Ephemera, Aeschna, etc. minereuri (de fier a. a.) oi pe crepturi sau in

caracterisate prin presenta cefalopodului: Ammonites planorbia Sow. = pst7onetus Quenst.

Pseudoplasia, proliferatiune de elemente straine
Psilothron, (grec.) remediu pentru decapilare.
(atypice) in un tesut, care se desvoalt in mod Psiolu sau lpsilante, unul din mullii greci,
abnormal; este deci o neoformatiune atypica, de care se incungiurit Grigore Ghica al Molo tumoare.
dovei (1727-33). Lui i-se dede postelnicia.
Pseudopodii, prelungiri protoplasmatice ale
Psittaous papuensis, papagal, v. Charmosyma.
corpului unicelular al Protozoarelor, unele perPskow, (Pleskow),guvernament in Rusia mare,
manente, allele pentru smite' durat, ce tin local 44,209 km2. ou 1.136,540 loc. (1897). Capita/a P.

www.dacoromanica.ro

Psoa

691

Psychologia.

are 30,424 loc.; episcopie; odinioarl a fost republicit i oras insemnat comercial; fabricatie
de iuft.
Psoa, (grec) regiunea rinichilor.
Psora, (med.) termin grec pentru rile (scabies).

Psoriasis, boala de piele, care se manifest

prin o acumulare de solzi uscati albi2 asezati
pe mici ridicari punctiforme ale pielei inrosite;
depOrtarea solzilor produce adese sangerarea
epidermului. Dispositia i intinderea placilor e

Horn pi consf. din o plac de lemn, care miscata de mana mediului reda, prin mijlocirea unid
creion, in forma unui cioc de cocostaro, anumite
semne grafice.
[Pl.]

Psychografia, (grec.) un termin usitat in pu-

blicatiunile de psichologie intocmite diva norma

sciintelor naturale pentru acel moment din pro-

blema general/ a psichologiei, care se ocup

singur i numai Cu clasificarea i descrierea fenomenelor functiunilor psichice in particular.

variabila, dupa care se disting pi mai multe va[Pl.]
rietati : P. punctata, numulara, anulara, difusa.
Psychologia, (grec)sciinta despre sufletul erneLocal de predilectie al placilor de P. stint partea nesc ca basa real a vietii spirituale. Ca discide extensiune a membrelor, genunchilor, cotelor. plin filosoficit, P. intru cat cauta a da expli-

Causa ei nu e bine cunoscuta, se atribue artri- catinni despre finta sufletului, despre facult-

tismului i herpetismului un rol. P. nu e con- tile sale si despre raportul su cu trupul, este

tagioas pi e adese foarte tenace. Tratamentul o sciinta speculativa metafisica sau rationala;
consta in administrare interna de arsenic, iar iar intru cat se marginesce numai la ceea ce
extern aplicari de pomecli cu gudron, chrisa- poate fi observat din viata spirituall a omului,
robina, pirogalol.
[V. Im.]
la fenomenele psichice dupti cum stint date in
Psorospermil, numire ce se da sporilor unora consciintA, este o sciint empirica. Astjiterminul
din animalele Protozoare-Sporozoare, din care de P. este usitat numai in intelesul de sciint
ja nascere direct animalul, in opositie cu pseudo- despre fenomenele vietii sufiet., ceea ce coinsporii, ce stint spori de al doilea ordin, nascuti cide cu P. empiria. Problema P.-ei este a arta
prin divisia P.-lor sau sporilor de piimul ordin, mai &attain conditiwaile, sub cari feuomenele P.
din care se intlimpla ad ja nascere unele Spo- se pot produce, precum i elementele, din cari
rozoare. Agli se usiteaza denumirile de protodento-spor.
[L P. V.]
Psychagog, (grec) epitet, ce se da lui Hermes,
ca conducetor al sufletelor celor morti in infern.
Psyche, 1)P., in mito]. greaca personificatiunea
sutletului omenesc, inchipuit ea un fluture sau ca
o fata cu aripi de fluture. P. era iubita lui Eros.

2) P., flutur din familia Bombycidelor, ord.

Lepidopterelor, cu o multime de specii.
Psychiatria, (med.) sciinta, care se ocup cu
boalele mentale. Psydliatru, medic special in

acele se desvoalta; a stabili apoi raporturile

dintre acele si a afta legile naturale, dela cari
atirna desvoltarea lor; in sfirsit a le clasifica
descrie. Sub raport metaf. principiul P.-ei

este sufletul ca subiectal real al fenom. psichice,

iar sub raport empiric: insasi fenorn. psichice ca

date ale experientei interne, dupit cum ele se

afl in mod empiric in consciinta neastra. Pela
princip purcegand calea (meted), poste sit fie

diferit spre resolvirea problemei. Cele mai obicinuite metoade aplicate in P. au fost i stint:
boale mentale.
a) metodul inductiv, care pleacO dela datele conPsychic, tot ce se refera la viata sufleteasa crete ale experientei i prin abstractiune ajunge
(psichica).
la stabilirea legilor ; b) metodul deductiv, plePsychodrama, (grec) unul dintre genurile dra- cand in mod speculativ dela notinnea generala

matice, sinonim Monodramei, ce nu e menit

pentra scena, ci pentru declamare sau cetire
inaintea publicului. Chiar daca figureaza mai
multe persoane in act, le reproduce pe toate
numai declamatorul sau cetitorul inaintea pu-

a sufletului ajunge prin detertninatiune la singuraticele fenorn.; c) met, genetic, care ne arat

conditiile de nascere a fenomenelor psichice, nexul

causal dintre ele, precum i modul cum unele

se desvoalta din altele. Pe langs. aceste, P. binblicului. In literatura germand R. v. Meerheimb pului mai nou mai aplia tine& d) pi met. *ryea intemeiat de nou acest gen dramatic. Dela el rimentat dupit anal ogia sciintelor naturale, precum
dateaz4 i numirea P.
pi e) met. comparativ, care exploateaza datele, ce
L*1
Psychofisica, (grec) istoria natural a sufle- resulta din observatiile obiective Monte asupra
tului; scruteaza conditiunile corporale ale acti- diferitelor fiinte insufletite si in diferite situatii.
vitatii sufletului pi relatiunile de influentare re- Principalul isvor al P.-ei este experienta interna
ciproca dintre [idiot pi corp.
cu datele sale. Mijlocul, prin care putem atla
Psychogenesa, (grec.) teoria, care cauta a acele date, este observatia. Esto observatie proprie
studia ti a urmarf desvoltarea sau evolutiunea si straina. Ca isvoare auxiliare se considera:
istoriciti a vietii sufletesci dela originea sa sau antropologia, fisiologia, istoria culturei, etnodela inceputul aparitiunii sale, precurn si con- grafia, limbistica, scrierile poetice, cu deosebire
ditiile, dela c,ari este atarnatoare.
[Pl.]
dramatice. P. se marginesce numai la sufletul
Psychognosia, (grec) cunoscinta despre suflet ; omeneso pi in aceasta restringere ea devine:
denota tot ce se rapoarta la cunoascerea firei a) P. individualtl, cfind studiaza viata suflesutletului omenesc, la cunoascerea facultatilor teasel a omului dupti cum se poste observa la
sale, precum si la modul de a fi si a functiona un individ crescut si in stare normald; b) soa aceluia. Ca i psiehogenesa asa si P. este mai cial; c) P. sexucatt, dud cercetarile psichologice
mult un terrnin technic pentru o complexiune se restring la fenomenele psichice, dupa cum acele
de probleme psichologice.
[Pl.]
se arata mai pronuntate la singuratele fiinte de
Psychograf, (grec) un aparat de scris, cu aju- diferite sexe, barbati i femei; d) P. copilului
torul caruia spiritistii sustin, c spiritele prove- sau infantintl, care studiaza viata spirituala a
cate de dinsii ar put sa faca descoperiri. P. copfilor in desvoltare; e) P. psichofisicti, cand
a fost inventat i aplicat de catad un anumit studiaz raporturile dintre elemental psichic

www.dacoromanica.ro

44*

692

Psychometria

Pteridium.

cel fisic la om considerat ca un organism psi- termitentd, delirul de persecutiune ou evolutiune

chofisic. Pe temeiul studiflor lui E. H. Weber sistematice.
T. Fechner a devenit o sciintd pentrn sine ;
Psychotria L., (botan.) gen din fam. Rubiacee,
f) psichopatologie, cand se restringe la studiul trib. Psychotriee, cuprinde preste 350 specii arstarilor abnormale i bolnivicioase ale vietii su- bori de pe la tropice. Specie P. undata Jacq.
fletesci ; g) in sfirsit studiul psichologic se mai din Jamaica d Ipecacuanha undulate major din
extinde si asupra acelor fenomene, cari sfint farmacopee (v. Ipecacuanha).
[S. 8t. R.]
legate de ceva ocult, ce nu cade nici in sfera Psychrometru, aparat pentru determinarea
P. nici a psichopatol. cum snt visurile, hipnosa, punctului de roue. si a umeqelii din aer. P. lui
spiritismul, etc. Ca studiu, acesta s'a numit ocul- August const din doi termometri, unul inftism. Importanta P.-ei resulte din imperativa surat din jos cu pallet umelite, celalalt liben.
necesitate ce se impune omului de a se cunoasce Cel din urm aratd temperatura actualti a aemai antaiu pe sine insusi; apoi din strinsul re- rului, cel dintiliu temperatura de saturatiune a
port, in care se ale on celelalte sciinte, mai cu aerului, va s (lice* temperatura minimale pe
same ca cele ale spiritului. (Cf. I. Popescu, Psich. lange care aerul poate s sustine toti vaporii ce
empirici, edit. II, 1887; I. Gavanescu, Psichol., se afl in el, incat indate ce temperatura s'ar
edit. III, 1895; Dr. P. Pipos, Psichol., 1896; mai coborl en ori cat de putin, o parte din vaG. Pletosu, Psichol., 1899. Din liter. strind: Scrie- pori ar trebui se se condenseze. Cu alte cuvinte
rile in aceastA materie ale lui Herbart, Drobisch, un termometru aratii temperatura uscard, celalalt
Volkmann, Wundt; H. Marion.)
[Pl.]
temperatura umed sau a.sa numitul punct de roue%

Psychologia gintilor se numesce acel ram Din diferinta acestor done temperaturi putem
particular al P.-ei, care, considerend pe om ca face conclusiune la gradul de ume4eala a aerului.
o fiint sociale, cautl, ca din produsele spiriPsychrophor, (med.) catetru cu teve dubla, prin
tuale ale vietii sociale, cum e limba, religiunea, care curge aril rece pentru recorirea uretrei;
moravurile, formele de organisatiuue, s explice la capifitul dinainte este inchis.
spiritul concret social precum i basele organiPsylla, un gen de insecte din fem. Psyllidelor, ord.
satiunii sociale. Impulsul pentru aceste studii a Rhyncotelor (Hemipterelor) ca mai multe specii,
fost dat de Herbert, ideea a fost apoi adoptati cari Wiese pe frunzele merilor, perilor, s. a.
de cetre Lazaru.s i Steinthal i desvoltatA in
Psyllide, o familie din ordinal Rhyncotelor
(Paull Zeitschrift fiir Vlkerpsychologie. Mai (Henn pterelor).
P. T., prescurtare pentan pleno titulo (en taint
tarqin a fost representate de cetre Ad. Bastian,
iar scum formulate, in sistem de W. Wundt, intreg) sau praemisso titulo (ca titlul spus din
care merginesce problema P. g. singar numai capa! locului). Se pnne pe afise, circulare, etc.,
la limbe, inituri, religiunesi moravuri. (Cf. Wundt, destinate a fi impertite la persoane de toate graVlkerpsych. I, Sprache, 1900; G. A. Lindner, dele, spre a elite, cd. desi exemplaral ce-1 aveti
in mane nu mentioneaze titlul ce vi-se cuvine,
Ideen zur Psychol. der Geschichte.)
[Pl.]
Psychometria, (grec) termin, care se folosesce totusi acel titlu vi-se dA si v puteti
in publicatiunile ce voiesc a aplica metoda ma- ce, el e pus in loca! lui P. T. s. e. P. T. public ;
tematici si in psychologie pentru acele momente, P. T. domni, etc.
Ptah, in mitol. egipt. ()nut cel mai vechiu. P.
cari caute a reduce determinatiunile cantitative
ale sterilor de consciint la formule matematice st in fruntea dinastiei qeilor si a domnit cu
In scopul de a constata tria ideilor, gradul de 9000 ani inainte de alti qei. P. e focal primitiv
claritate al acelora precum i puterea de pars- pi pentru aceasta forrnatorul si edificatorul lumii,
lisare ce au. Numirea se trage dela Chr. Wolf originea i desvlirea tuturor lucrurilor; ca qeu
(v. ac.), dar formulare 5i aplicare i-a dat Her- al luminei ceresci, toate le arate in forma adeberth (t 1841 v. ac.) i Fechner (v. ac.).

[Pl.]

vrate 5i totodate e spiritul, ce toate le desteapta.

Psychonomia, (grec) termin, care in unele Se inchipuia ca sbiciu, sceptru si niesurator de

publicatiuni de psichologie se folosesce pentru ape (Nil) in mane, ca se. arete spiritul ordinei,
acel moment din problema generala a psycho- msurei si legii; la facerea lumii a avut 7 arlogiei, care se coupe' cu legile, la cari sfint supuse chitecti range sine si a fost venerat mai ales in
Memphis. Grecii 1-au asemnat cu Hephaestos
(Vulcan la Romani, v. Prometheus).
Ptarmica Neck., (botan.) subgen dela Achillea
(v. ac.), de care Mere prin capitole 10-ligulate,
ligula de lungimea involucrului. Unele specii se
sustine, ce sufletele oamenilor dela moarte
cultive ca plante decorative rustice, as,a P. Clapane la invierea cea deobste s'ar afla intr'o stare vennae L., P. vulgarie DC. viarba de strenutate,
inconscienti in forma somnului. A fost combe- P. eartilaginea Ledeb. *rototelele albee, etc.
tute Lice de Tertulian. Cei ce o Bustin se nu[A. Pr.]
mesa psychopanichiti.
Pteridium Gled., (botan.) gen monotip de Ferige,
[Pl.]
Psychopathia seocuald, v. Sexuale, boale.
fain. Polypodiacee, trib. Lonchitidee, apropiat de
Psychopathologia, (med.) sciinta, care se ocupi Pteris (v. ac.), de care se distinge prin son i marcu boalele mentale din punct de vedere patologic. ginali indusiati. Unica specie, P. aquilinuns (L.)
Psychosa, psychopathie, phrenopathie, alie- Kuhn (sinonim Pteris aquilina L.), e cosmopolita;
patio mentare, boal mentale; turburare psychice. In Romania cresce prin locuri pietroase, pe coaste
strile de consciinte. .A.cele legi sent : conscient
inconscient, intunecarea i reproducerea std.rilor de consciintd, precum i relatiunile si impreunarile acelora. (Cf. Pletosu, Psychol. 27.)
Psychopanichia, (grec) teoria dogmatice, care

Ele cuprind perturbatiuni ale inteligentei, ale

caracterului si vointei. Distingem diferite afectiuni mentale: mania, melancolia, confusiunea
mental, delirul acut, nebunia periodice sau in-

si prin paduri din regiunea montane, in mare

abundant-A la un loo, facend un feriget; ajung
ineltime de 1 m. si mai bine (s. e. in muntii
Gorjului si Mehedintului).

www.dacoromanica.ro

[S. t. R.]

Pteridografia

Pferidografia, descrierea Ferigelor (v. Filicinee); botanistii, cari se ocup ca studiul si

descrierea Ferigelor, se 4ic Pteridografl.
Pteridophyte, tot una en Cryptogame vascu-

lare (v. ac. si Cryptogame).

Pteris L., (botan.) gen de Ferige, fam. Polypodiacee, trib. Pteridee ; are son marginali, Bird
indusie, acoperiti de marginea frunzei. Are presto
60 specii, cele mai multe tropicale din Asia vestici,

Oceania; P. cretica L. e si prin Europa sudic ;

impreunft cu P. serrulata L. din Asia si Ahica
se cultivi in flordrii.
Pterocarpus L. (botan.) gen din fam. Leguminosae, trib. Dalbergieae, cuprinde arbori nespinosi cu frunzele alterne, imparipenate. Acest
gen are vr'o 15 specii, ce creso in Asia, Africa
si .America intro tropice. Dintre speciile acestui
gen mentiondm : P. Marsupium Roxb. din India
oriental, din tulpina cdruia se extrage prin in-

cisiuni substanta medicinal Kino sau )gumi

rubrum adstringense si P. santalinus L. fil. din
India orientala. Lemnul acestui arbore rosu inchis
cu vine negre este cunoscut sub numele de lemn

de coral (Korallenholz) si se intrebuinteazd in

Publicitate.

693

din timpurile vechi, Almagesta, carte fundamentald, care resama starea astronomiei in epoca

aceea, cam pe la anul 130 a. Ch.; gratie acestui

op ne-au fost transmise lucearile si descoperirile
lui Hiparch, ale carui cdrti din nenorocire s'au
pierdut. Cu P. se incheie progresul astronomic
In scoala dela Alexandria, des observatorul a
continuat de a fi.
Ptolemeu, (Ptolemaeos), numele mai multor
domnitori macedo-greci ai Egiptului ; dela 323
'And la 30 a. Chr. (P. Lagi, general al lui Alexandru cel Mare, dela 306 se proclamii rege cu
conumele Soter).
Ptomaina, base organice de origind putTefactivi. Ele provin din descompunerea substantelor
albuminoide mai ales in cadavre. Putin cunoscute din punctul de vedere al constitutiei chimice din causa dificultatilor, ca cari se obtin,
ele presintd reactiunea alcalind si se comporta
in tocmai ca aminele (base amdniacale). Cele
mai multe stint otrdvitoare. Lucrdri de valoare
in aceast, directie s'au facut de &Ord Selmi,
Gautier, Brieger, etc. Ele dau ca clorura de aur
si de platin sfinui dable cristalisabile.
Ptosis, cdderea pleopei superioare, fie prin
inflamatia ei, fie prin paralisia muschiului ei ri-

tmplarie si ca materie colorantd.

[Z. C. P.]
Pterodactyl, reptil sburator, fosil foarte rnare,
se gasesce in formatiunea jurasicd (lias), in ere- dicator. In primal cas pleopa isi revine dupd
taceu. Exemplare complete s'au gsit la Solen- ce dispare causa, in al doilea se intrebuinteazd
hofen. Distanta intro extrernitdtile aripilor pand medicamente spre a delatura causa (boala), ce a

la 7 m.

produs-o, sau se aplic electricitate, sau in ca-

Pteropode, subdivisie a moluscelor gasteropode, suri vechi, congenitale se fac diferite operatiuni

ca picior necomplet si divisat in trei regiuni: pentru ridicarea ei.

mezopodiu si metapodiu. Animalele
acestea inoata cu fata orald in sus, servindu-se
de pro- si metapodiu ca de nisce lopeti, mezopodiu fiind foarte redus. Aceste regiuni, ce represintd piciorul dela gasteropode, stint turtite
lateral in scopal inotarei. P.-le se divid in: 1) Teeozomi (cu cochila) ea genurile Hyalea, Criseis,
Limacina, etc., si 2) Gymnozomi (goii) ca gen.
Clio, Doris, Tetis, etc. P.-le eran alipite altadata
de moluscele cephalopode, v. Cephalophore.
propodiu

[I. P. Voitesti.]
Pteropus edulis, mamifer, v. Calong.

Ptyalin, fermentul zaharificant din saliva.

Ptyalism, (med.) salivatiune, secretiunea abnorma, patologicd, de saliva; so ivesce in decarsul dentitiunii, la ulcere in pull., si dupd intrebuintarea remediilor salivante (v. Ptyalogoga).

P. este numai un simptom.

Ptyalogoga, (med.) Salivantia, remedii cari
promoveaza secretiunea salivei. P. stint: preparatele de idrargir, iod, plumb, frunzele de Iaborandi.
Ptychotis, DC. (botan.) dupd unii botanisti gen

propriu, dupd altii subgen dela Carum (v. ac.)

cuprinde douii specii P. coptica DC. si P.
Pterosaurii, un ordin de reptile fosile.
Pterygium, ingrosarea ipertroficd a conjunc- Ajowan DC., importante in India esticd ca plante
tivei oculare in forma unei plice (indoituri) triun- medicinale, esenta Ion se introduce in Europa
ghiulare, cele mai adeseori din unghiul intern spre a falsifica uleiul de cimbru.
Pu, masurit de lungime in China = 1.596 m.
al ochiului spre corned, trecand presto ea si
Pubertate, starea ctind incepe brbtia. Etatea
pana in dreptul luminii (pupilei) sau si mai departe. Sti se opereze la timp, ptind nu ajunge in cand se permite cstoria (v. Adolescenti i CA"dreptul luminei. P. stationar nu zoresce a fi operat storie). La Romani P. era la 12 ani pentru

ca cel progresiv.
Ptinus fur, insect din fam. Xylophagilor (bostrychide), ord. Coleopterelor, de coloare rosie,
rosu-brund. Lungimea 2.5-3.5 mm. Foarte des
ca larva prin colectiunile de plante si insecte,
pe cari le roade, asemenea prin farmacii (rodand
plantele), prin blane, pasen i impaiate, seminte,
bucate.

femei si 14 pentru bdrbati.

Publicani, (lat.) culegtori de imposite la Romani. Ei apartineau ordinului equestru. Condu-

&kern' lor se names magister si era ales in

fiecare an. Seful P.-lor locuia in Roma.

Publicist, v. Diarist.
Publicitate, este faptul de a aduce la cunos-

cinta color de al treilea un act juridic oare-

care. Astfel, ipotecile si privilegiile, ca si foile

Ptolemeu, astronom celebra, care a trdit in dotale, actele de amanet, etc., trebuiesc trecute
sed. II a. Ch. in Egipt. El imagin un sistem In anumite registre, spre a deveni publice. Astali
planetar, in care facea pamantul ca centru al nu mai sant ipoteci oculte. In materie de Casa',
lumei, in jurul cdruia se invirtoa soarele 5i cele- torie avem publicatiunile, ce preced acest act.
lalte planete (v. Sistem solar). P. a desvoltat Justitia se da in public, si chiar chid o sedint
teoria epiciclelor, a descoperit o inegalitate prin- a fost declarat secret, hotarirea se dd tot in
cipald a miscarii lunei, erectiunea, etc. Dela el public. P. e una din marile aquisitiuni ale timne-a remas opul cel mai important de astronomie purilor moderne. Mid se scoate un imobil in
Ptolemais, v. Akka.

www.dacoromanica.ro

694

PubElias Syrus

Pulci.

vilnclare, se fac anumite publicatiuni. Instruc- 131,616 km2., cu 979,723 loc. (1895). Capita/a
tiunea causelor penale insa e secreta.
P., situati la 2170 m. preste nivelul marii,
Publilius Syrus, fost solav, era originar din 91,917 loc.; episcopie, catedral frumoasa; inSyria, comediile compuse de dinsul stint simple dustrie de bumbac, hrtie, sticla,
mime. P. S. mai este cunoscut i ca autor de
Puerilia, (lat) copilarli, nimicuri.
maxime stoice. Autor mediocru, totusi Seneca
Puerperium, v. Lauzia.
pretuia foarte malt P. S. a trait in sed. I Puerto de Santa Maria, ora $ in prov. span.
Cadiz (Andalusia), 20,590 loc., port; export de
a. Chr.
Puccinia Pers., (botan.) gen de ciuperci Ure- via Jeres, mai ales spre Anglia.

dinee, familia Pucciniaceae, cu numeroase specii,

Purto Principe, oras in interiorul insulei Cuba
parasite pe diferite plante fanerogame, formand (America), 40,958 loc. (1887); fabricatie de tigari.
pe ele asa c)isele rugini. Astfel P. graminis Parto Rico, (Portorico = port bogat), inPers., traiesce pe diferite graminee, pe grail sula in Antilele mari (America), 9314 km2., cu
(rugina grliului), secara, orz, etc.; P. Menthae 798,566 loc. (1889). In interior e muntoasa, cu vai
Pers., pe diverse Labiate; P. rubigovera DC., roditoare. Se exporteaza : zahar, tutun, bumbac,
pe Boraginee, s. a. (v. $i Ciuperci, Ecidium, He- rum, piei. P. a fost descoperit de Columb in
teroicie.)
a doua sa caltorie la 15 Nov. 1494. Nat la
[S. St. R.]
Pucioacna

sau Pucioagna, numele popular al 1898 a fost a Spaniei ; dupa resboiul spano-

plantei Bifora radians M. Bieb. (sin. Coriandrum american fa capita de Statele Unite. Capital
testiculatum Bingt.).
San Juan.
Pucioasa, 1) P., statie balneara in Romania,
PUNCI, com. rur. i tirgusor in Rom., j. Tuj. Dambovita, situati aproape de satul Serbanesci tova, cu 863 loc., 6 biserici si 2 scoale. (M. Diet.
si la 20 km. de Tirgoviste, cu care este legat geogr. al Rom.)
prin o linie ferat. Isvoarele principale sulfa- Puf, una din numirile populare ale Ciupercei
roase dint in numr de trei, din cari dou Lycoperdon Bovista L. (v. ad.).
pentru bai i unul pentra beut. (M. Dict. geogr.
Pufai, (botan.) v. Bovista.
at Rom.)
Pufesci, com. rur. in Rom., j. Patna, pe malul
2) P., v. $i Sulf.
Siretului; e format din 2 cat., on 1398 loc., 2 bi-

Puciosul, calm la comuna rural l Iacobeni, serici si 1 small. (M. Diet. geogr. al Rom.)

In capitanatul Campulungnlui i judetul Vetrei

Dornei, are 159 loc. si este renumit pentru scal-

dele de pucioas si pentru extragerea ei.

Puhoieri, munire ce sa d paserei Gaia (v. ac.).

Puiu, nurne ce sa d in general la toate animalele (afara de cateva ordine din clasa Mami-

Puck, la Germani, Iuti, Frizi i Angli un spirit ferelor pentru cari sant numiri speciale ca:
al noptii.
copil, main, vitel, malac, ied, miel, etc.) noului
Piickler-Muskau, Hermann, principe de, n. nascut dela nascere pana ce ajunge la maturitate.
30 Oct. 1785 in Muskau (Lausitz), 1813 in serPuiul, lac in Rom. (Dobrogea), j. Tulcea, avnd

viciu rusesc particip la expeditia in Olanda, o in tindere de 300 ha. ; produce pesce mult ai bun.
caltori prin Anglia, apoi crea pe mosia sa DaPuiuletul, lac in Rom. (Dobrogea), j. Tutees,

sipoasa Muskau un parc admirabil, 1822 fa Meat avnd o intindere de 290 ha.; comunica cu lacul
principe, a calkorit prin Anglia si Egipt, si-a Puiul.
vndut mosia Muskau si a trait la Branitz panti
Pulbere, form. farmacentica. P.-ile siint parla moartea sa 4 Febr. 1841. Grdinar
ticele mici ale unei substante medicamentoase,
scriitor renumit pe vremea sa ; a descris calritorfi. la care este reclusa prin mijloace mechanice.

Pud, msura comerciala in Rusia = 40 funti

rus., 10 P. = 1 berkovitz ; 1 P. = 16.381 kgr.
Pudding, (engl. pron. Pdenc), aluat compus
din mr, zahar, Ling i alte ingrediente, fiert in
aburi. Plump-pudding, specialitate englezeasca.
Puding, roca, nuinire ce se da unor conglomerate foarte compacte.
Pudicitia,
Pudlagiu,
Pudoare,

Pulbere, roca, detritus cel mai fin, care provine prin desagregarea rocelor si care e dus de

vnturi, uneori amestecat cu nasip fin la distante mari. Se compune mai ales din substante

cugiloase-calcaroase sau organice si grauntefoarte

mici de cuart Asa, s. e. P. aclusa in Romania

de vnturile de est si nord-est e praful stepelor

(lat) castitate, pudoare, virtute. din Rusia de sud. In imprejurimile regiunilor vulv. art. Fier.
canice si mai ales acelora, unde vulcanii $i asta4i

sentimentul modestei castitati, care slant in activi tate, P. e formata de obiceiu de parfie din team, pentru rul moral, fie din respect tile cele mai fine ale cenuselor vulcanice.
catra bunacuviinta, opresce pe om nu numai de
Pulcheria, fica lui Arcadius, n. in 399. In 414

a comite lucruri, care ar put() fi contra moralitatii, dar Il face s se fereasca chiar $i de a
gandi, de a asculta ori de a vorbi ceva necuviincios ori ceva ce ar put al vateme bunul
simt, bunele moravuri si decena, necum de a
ved lucruri obscene si de natura rusinoasa.
Cel condus de acest sentiment se cjice pudic si

devine imprateasa a Orientului latia si domnesce pnd in 453.

Pulci, (pron. paltsi), Luigi, (1432-84) poet
italian din sed. XV, n. la Florenta, in strinse
relatiuni cu Poliziaao si cu Lorenzo de Medici.
Autorul epopeei eroi-comice Morgante maggiore,

in 28 de canturi, Willa de spirit, ins putin co-

este cast in toate ale sale gandiri, vorbe si recta in forma; e prima incercare de parodie
lucrari.

a romanului cavaleresc, duet la perfectiune de

[Pl.]
Pudra, v. Oryza.
M. Cervantes. Fondul e o expeditiune a lui Carol
Pudretta, ingrasmnt industrial preparat din cel Mare in contra Saracenilor. Morgante e un

dejectiunile umane (din fecaiii) prin uscarea

uriaa invins de Roland $.1 devenit bufonul si seamacinarea acelora.

tierul acestuia. P. Bernardo si Luca, fratii mai
Publa, La, stat In Mexico (America centred), mari ai celui dintaiu, sant poeti lirici; ultimul

www.dacoromanica.ro

Pulcinella

Pumnul.

695

a scris si o roman% epicti, de mai patina in- end president de sectie Ia academie, president

semnatate.
la societatea artelor plastice si director al muPulcinella, v. Polichinell.
seului national, pe care 1-a condus pin,' la 1894.
Pulicaria Gaertn., (botan.) gen din fam. ComPultava, V. Poltava

positse, tribul Inuloideae, cuprinde plante er- Pultusk, oras in guvernam. ruso-polon Varbacee anuale sau perene, viloase sublanate sau sovia, lane Narew, 15,878 loc. (1897). 1 Maiu
mai rar glabre. Acest gen are vr'o 24 specii, 1703 ad i a batut Carol XII de Svedia pe Poloni
respandite prin Europa, Africa si Asia, cele mai ai Saxoni. 26 Dec. 1806 lupt victorioasti a Franmulte snt frequente in regiunea mediteranianti. cezilor contra Rusilor.
In prtile noastre creso urmtoarele 2 specii
PulvInaria, v. Lectisternium.
P. vulgaris Gaertn., cunoscutii poporului nostril
Puma sau Leul argintiu, v. Caguar.
sub numirile de: Iarba purioelui, Purica- Pumn, termin pentru mina inchisa.

rita, Puricica, etc. ai P. dysenterica Gaertn.

vulgar Punga babei, Tataia.

Pumnal, unealt de hip* se compune din

maner, gard ai lama. Uneori garda presinta o

Pulleitle, o familie de insecte din ord. Dipte- ureche ai un resort, permitnd P.-lui de a se fixa
relor, de care se tin purecii.
la gura tevei puscii. Lama este de otel, are o
Pulkova, deal Hine St.-Petersburg, cu renumit forma lungureata ai presint un virf ascutit
observator astronomic, zidit 1833-39.
propriu strpungerii.
Pulmonaria L., (botan.) gen din fain. BerraPumnul, Aron, profesor ai filolog, n. 27 Nov. v.
gineae, tribal Borrageae, cuprinde plante erbacee 1818 in Cuciulata in Ardeal, a finit studiile priperene, erecte, viloase cutulpinasubsimplii. Acest mare in Odorheiu in 1836, pe cele gimnasiale
gen are vr'o 4 specii, resptindite prin Europa si ai liceale la Blaj ai Cluj in 1843, iar pe cele
Asia. In pArtile noastre cresce P. officinalis L. teologice ai filosofice la univ. din Viena ca innumita, popular: Cuscriaor, lUierea ur- ternat in institutul teologic dela Sf. Varvara.
sului, etc. P. mollissima A. Kern., P. rubra Deveni apoi profesor de filosofie la liceul din
Schott. et Kotschy, etc.
[Z. C. P.]
Blaj, unde colaboril la foaia Organul Luminariic
Pulmonate, ordin al subclasei Eutineurienilor, infiintat de T. Cipariu in 1847. Aici remase pang
din class reoluscelor gasteropode; caracterisat In 1848, chid participtt la miacarile reyolutioprin faptul, ea animalele ce-i apartin (ca: Helix nare de atunci, din care causa f persecutat de
[melcul obicinuit], Testacela, etc.), respir cu aju- Unguri ai destinat mortii; scapit ins cu mare
torul unei camere de aer, ce ar representa un greutate din manile lor si fugi la Bucuresci, apoi
plaman. Se mai
in general P. toate anima- la Iasi si de aici la Cernaut in Bucovina, nude
lle, ce au plamanii ca organ de respiratie.
f imbratisat ca insufletire de familia Hunan[I. P. Voiteatil
zachi, care tocmai atunci, in 4/16 Oct. 1848,
Pulpa, (anat.) numirea colectiva a muscula- incepuse a publica renumita gazeta .Bucovinac.
tarei aaezate in dosul gambei.
P. f prima colaborator la ea; in 12 Febr.
Pulpa, (botan.) carnea fructelor carnoase 1849 fir numit profesor supl. la prima catedra'
pieiseca, cais, cireasa, prunl, a. a.; tot una cu pentru limba si lit, rom. infiintat in Austria
mezocarp (v. ac.) ai sarcocarp.
prin resolutiunea imp. din 20 Dec. 1848 la inPuls, (lat) aparitia mi5cni sangelui n artere stitutul de studii filosofice din Geri:taut, catedr
produsii prin contractia veutriculului inimei, pe care a inaugurat-o in 28 Febr. 1849 cu un
precum si de tonusul muscular ai de elastici- auditor foarte numeros ai entusiast, ai a protatea pretilor vaselor sanguine. Distingem dife- vailut-o, din anul 1860 inainte, pana la moartea
rite varietati ale P.-lui: 1) P. frecuent ai P. rar; sa inttimplatii, in 12/24 Ian. 1866. P. dispunea
P. rapid si P. lent, dupa timpul necesar par- de foarte extiuse ai temeinice ounoscinte filocurgerii pulsatiunilor. 2) Dup ritm: P. aritmic sofice, teologice, istorice ai filologice; avea o
sau neregulat, P. intermitent, P. intereurent, deosebit inteligent si un rar tact pedagogic.
P. miur, P. paradox. 3) Dupd tensiunea vascu- In urma cursuriloveale asupra istoriei limbii ai
larii: P. forte ai P. slab; P. dur ai P. moale. lit. rom., el a crest in Bucovina o aeoala na4) Dupl dimensiunile undei pulsatile ai gradul tionalist romneasea, a introdus literele latine
de plenitudine al arterelor: P. mare si P. mic; In scrierea romfineasea de acolo ai a cautat s
P. plin ai P. gol ; P. inegal, P. undulos, P. fili- creeze pentru ea ai o ortografie curat fonetic.
form. 5) Dup forma fiecarei unde pulsatile di- Aceasta insti nu VI primit de inviitticeii siii
[E. F.]
stingem P. dierot de P. anacrot.
mai marcanti, nu din alt caus, ci numai de
Pulsometru, pompii, la care apa se riche direct aceea, ca nu gsiau practice ai acceptabile semnele alese de el pentru caracterisarea unei litere
cu ajutorul vaporilor.
Pulszky, Francisc, scriitor a director al mu- ca representanta a unui son diferit din graiu,
seului national magh. din Budapesta ; n. 1814 dar directiunea spre fonetism data si aprat de
in Eperjes, -1- 1897. In miacarile dela 1848 se- el cu trie o imbratiaarl cu convingere nu numai
cretar de stat al ministrului latere Eszterhzy. invtaceii sei, dar ai alti barbati de valoare liteDupa revolutie f ostindit la spanzuratoare ,in rail); i cultural, 5i Marra ou totii ca sti triumfeze
effigie.c Neputndu-se rointoarce in patria sa a asupra directiunii curat etimologiste, sustinutii
trait in Anglia, unde se sustinea cu condatil. de intemeietorii ei A. Tr. Laurian i E Cipariu
Prin scrierile sale a ciatigat multi amici causei ai de unii din invtaceii lor. P. a publicat pentru
magi'. Mai tiirolin insotesce pe Kossuth in turneul acoalelo secundare un Lepturaria romanescc in
ga politic prin Anglia si mai multe state ame- 4 tomuri cu 6 part, in Viena, 1862-65; nemricane. La 1866 se reintoarce in patrie ai dupa tesce Grammatik der rumnischen Sprache
incoronare este ales deputat. P. desvoalt o ac- Mittelschulen. Viena, 1864, 5i anca o Privire
tivitate mare in toate chestiunile culturale, ajun- repede preste mosiile miinastirescig ale fondului
[Z. C. P.]

www.dacoromanica.ro

696

Pumps

Puptiza.

religionar gr.-or. din Bucovina. Cernaut, 1865.

Punghina, com. rum in Rom., j. Mehedinti,
Alte serien i mrunte Mint publicate de Dr. I. compusa din 2 et. ca 1700 loc., 1 biserica
Pumnul, Voci asupra vietii 1 $coal. (M. Diet. geogr. al Rom.)
G. Sbiera in opul
insemnatatei luic. Cernaut., 1889, p. 192-384.
Puni, (Poeni), numiau Romanii pe Cartaginezi,

(Cf. C. Morariu, Parti din istoria Romanilor bueov. cu cari au purtat trei resboaie P.: 1) dela 264
Cernaut, 1893, p. 201 217.) [Dr. I. G. Shiers.]
pina 241 pentru cucerirea Siciliei, in care s'au
Pumpa, (Pompa), v. Tulumba.
distins Romanii C. Duilius la Mylae, M. Afilias RePuna, (Poona), oras in presidentia indobrit. gulas la Economus, Lutatius Catulus, iar din partea
Bombay, 161,390 loc. (1891); odinioara capitala Cartaginezilor Hamilcar 5i Hasdrubal Barcas. 2)
Marathilor.
resboiu (218-201) sau resboiul lui Hannibal

Punct, semn de interpunctiune la finea unei (v. ac.). 3) resboiu (149-146), a fost un asediu
constructiuni. In geom. ceea ce nu are intin- al Cartaginei sustinut ca energie de Cartaginezi.
dere, sau marginea (finea) unei

Consulul Scipio Aemilianus a incungiurat orasul,

Punctiune, ori ce operatiune facut cu tro- apoi l-a luat ca asalt i locuitorii au aprat fiecam sau cu o canul ascutitil in scop explorativ care strada si chiar fiecare cas ca mare in(punctinne exploratrice) sau in scop terapeutic Gratnicie. Apoi i-au dat foe Rornanii si au Mkt
(paracentesa). Toracentes, extragerea lichidului o grilinada de cenuse cetatea Cartago. Acest
acumulat in cavitatea pleuralit in pleuresie. P. pe- resboiu de exterminare era fructul rivalittii co-

ricardului, se executa in pericardit cu lichid merciale a negustorilor romani, care nu voiau sa

abondent. P. abdoniinala, P. intestinal, P. be- lasa in picioare o cetate bine situata i care
sicei ferei, a besicei urinare. P. lombar se face n'ar fi dorit decit s &aimed in dependents. de
in canalul mduvei spinrii in regiunea lombara Roma.
Punica L., (botan.) gen monotipic, care in mod
In casan i de meningit. Paracentesa timpanului
este indicata mai ales in infiamatia purulent anormal se ataseaza la fam. Lythraiieae cu raa urechei medii.
muri cilindrice, adesea spinescente. P. Gra[E. Felix.]
Punctum saliens, (lat) in embriologie se nu- natum L., originara din Ofient si din India occimesc astfel primele momente ale desvoltarii cor- dental, este foarte mult cultivata prin regiunile
dului in embrion ; in inteles figurat insemneaza subtropicale si temperate din causa fructelor
punctul principal.
sale comestibile. In partile noastre se cultiva
Punditi, (Pandit), indigeni din India, pe cari P. Granatum L., prin apartamente si este nuEnglezii i-au cualificat de geodeti f;11 Ii trimit
noscut sub numirea de R odia. Tot sub aceasta
tac exploratiuni prin Tibet si alte regiuni greu numire este cunoscut si fructui comestibil al
accesibile pentru europeni.
acestei plante.
[Z. C. P.]

Punerea sub acusare. In materii crimin ale, dupa

Punta, (ital) = virf ; P. d'arco cu virful
ce judecatorul de instructiune si-a dat ordonanta arcusului, in musica pentru instrumente de coarde
sa definitiva, prin care gasesce cas de urrnrire si arks, indicatiune cerind o astfel de execu-

contra cuiva, actele se trimit procurorului general al curtii de apel respective. Acesta sesiseaza camera de punere sub acusare, care, daca
gasesce ea sfint probe suficiente, pune pe vinovat in stare de acusare si dispune trimiterea
lui inaintea curtii cu jurati. Persoana arestat,

tiune, care di, o sonoritate plina, clara, straluHoare oarecum

Punta Arenas, dou orase in America: 1) P.,

portal principal al republicei Costarica,

Pacific, 2538 loc. 2) P., capit. teritoriului chiten

Magallanes, fundat 1853; 3227 loc. (1895), decare pin aci se numea prevenit, de scum poarta posit de carbuni, oierit.
numele de acusat. Daca camera de punere sub Punte sau covertd, este podeala, care inchide
acusare nu gsesce probe sau indicii suficiente un vas deasupra, oprind astfel navalirea apei
de culpabilitate, ordona eliberarea prevenitului; pe timp rea si asigurind bina pastrare a mardaca socotesce ca faptul nu e crima, il trimite furilor. Vasele mari au mai multe P. suprapuse,

In judecata instantei competente. In cas elm(' ceea ce imparte vasul in mai multe etage difaptul e cualificat de simpla contraventiune, per- ferite. Pe vasele de resboiu P. care vine la nisoana arestata va fi pusa imediat in libertate. velul apei este de placi groase de otel si se nuAsa dar, acusat se numesce vinovatul de o crim mesce P. protectoare, apartind interiorul vasului
si in contra caruia camera de pariere sub acusare de proiectilele inimice. Pe P.-le superioare se
a gasit probe de vinovtie. Pe acusatii mai mici instaleaza artileria si diferitele apartamente.

de 20 ani Ii judeca nu curtile cu jurati, ci tribullalele.

Punte de desedrcare, apontament sau wharf,

se numesce o platforma iustalata dealungul cheu-

Punga babel, una din numeroasele numiri po- rilor inteun port, sau mai bine in loe de cheuri,
pulare ale plantei Carlina acaulis L. (v. ac.) si la cari acosteaza vasele pentTu a descarca
numele popular al plantei Pulicaria dysenterica inci.rca mrfurile.
Gaertn., (v. ac.).

Punga popii, una din numirile populare ale

Pupa, papus, chrisalid (v. Metainorfosa).

Pupa, partea dinapoi a unui bastiment; la P.

plantei Capsolla Bursa pastoris Moench., (v. ac.). se instaleaz crma si propulsorul (elicele), adeca
Pungesci, com. rur. in Rom., j. Vsluiu, coin- organele esentiale ale vasului.

push' din tirgusorul P., sat. P. si Dumbrveni,

Pupigioar5., Pupegioara, Pupdzoi, v. Pupaza.
cu 1709 loc., 2 bisorici si 2 $coale. Tirgusorul
Pupdza, (Upupa epops), o pasere din fain.
P. este resedinta comunei, a judecatoriei oco- ITpupidelor, ord. Coracornithelor, are cioc mai

lului Racova si a subprefecturei. In partea de lung ca capul, negra turtit, incovoiat, ascutit,

est a tirgusorului se afla 2 isvoare de Iva mine- de vfo 5 cm., pe cap o creasta de pene frumoase,
rala, continikd iod si pucioas. (M. Dict. geogr. miscatoare, la virt negre. Limba scurt. Penele
al Rom.)
la partea de sus brune-glbinii, pe burta albe

www.dacoromanica.ro

Pupil

Purpura.

697

ou pete intunecate. Ponele atipilor si ale codii indati in ceriu; dad"). e intinat en vr'un piicat de
negre cu vergi albe. Lungimea 29 om., aripile moarte (v. ac.) se aruned numai cleat in infern
14 cm., coada 10 cm. Traiesce in Europa, Africa sau iad (v. ac.), unde sufere pedepse vecinice,
nordicd, Asia vesticd. Este pasere cd1Ptoare, la iar dac se el, ort e drept, curat de pcate
noi sta dela Aprifie pain la August, pe
grele, dar n'a satisficut justitiei divine pentru
marginile padurilor si grddini. Se nutresce cu *ate, se arunci in P., uncle ca i in o temnin
insecte 5i ornidi. Cuibul 5i-1 face prin &trite (Mat. 5, 25 ur.) are si sufere pedepse temporale,
arborilor. Miroasd urit. Folositoare, fiind-ed
apoi se primesce in cork sau locul fericitilor.
omicfile eirabupilor.

Pupil, (lat) copil nevristnic pus sub tuteld.

Purim, serbdtoarea expirei, una dintre cele
Pupila, lumina ochiului, care ca o diafragma mai mari serbtori ale iudaismului, in care Ji-

in iris se dilatti si contracteazd sub influinta diferitelor graduri de lumina. In popor ii mai dice
f ecioard (fetit). P. se mai dilan i cu medicamente (atropina) si se contractd tot cu medicamente. Cnd prin infiamatinni ale irisului,
P. (filocarpina) se inchide (acclusio), se practicd

dovii qiva intreagg o petrec in post pi rugciuni.

Purism, (lat.) e, in domeniul istoriei, tendenta
de a considera originea unui popor din un singar

popor vechiu, fr amestec de sange cu alte

neamuri, s. e. teoria istoricilor romani din Ardeal despre originea Romanilor. In domeniul
operatiunea iridectomie ca prin o P. arti- limbei P. se dice tendinta de a curdti limba de
ficial et sd pitrunda razele luminoase in ochiu toste cuvintele si formele straine. P. este gresit
ca prin o ferestrue. La miopi P. e mai mare ca and e exagerat, ca la noi, P. scoalei ardelene
de obiceiu, la bitrilni mai mica.
sau al lui Eliade, cari voiau s inlocuiascd prin
Pupilar, tot ce e relativ la pupil. (V. art. Pupil, vorbe latine sau italiene chiar 5i vorbele de oriMinor, Tutela.)
gine strind inradticinate in limbd, adecd inPur, numire popular/ a plantelor: Allium As- trebuintate de intreg poporul, si P. lui A. Pum nul,
calonicum L., Allium ochroleucum W. et Kit., care voia s formeze intreagii terminologia sciinAllium paniculatum L., Allium Porrum L., Allium tificiti din limba poporului. (v. si Neologism.)
[M. Strajanu.]
rotundum L., Album Scorodoprasum L. (v. ac.).

Purana, la Indi o colectiune de mittui despre

Trimurti sau trinitate. P. formeazd un isvor de
frunte al mitologiei indice.
Puranii de sus, com. rur. in Rom., j. Vlapea,
nu 1757 loo., 2 biserici si 1 scoal. (M. Diet.
geogr. al Rom.)
Purbechian, v. Portlandian.

Purohlta, la Indi preotii de cask' in familiile

mai inalte. Ei aveau grije de sacrificii, de rugd-

eiuni si cantarile sfinte, dar au filosofat prea

mult, incat invitaturile lor abstracte nu au strdbtut la popor. (v. Barcjii, Druidii.)
Puroiare, (sin, supurare), trecerea inflama-

tiunei in stare de supuratiune prin topirea cePurcareti, lac in Rom. (Dobrogea), j. Con- lulelor ingrdmddite pentru a lupta contra instanta ; comunic en lacul Ramazan, avand o vasiunii microbilor se chiami puroiare. Acest
proces se datoreazi presentei toxinelor microintindere de 160 ha.; contine pesce mult.
bilor speciali de supuratiune. In general ea este
Pureel de mare, pore de India, v. Cobaiu.
iesce in Peru, Ecuador, Columbia. Domesticit. insotita de febrd mare. Sint insd unele procese

Fan, de 2-3 ori pe an cate 4-5 pui, in terile de puroiare, s. e. ale absceselor tuberculoase (reci,
calde cate 6-7 pui. Puii stint reproductivi dupd prin congestie), cari nu sant insotite de ridicare
notabil de temperaturii. (v. Puroiu, A.bsces.)
6 luni. Triiiesc pang. la 8 ani.

[Dr. Al. T.1

Purcivii, Dimitrie, trimisul lui Stefan col Mare
Puroiu, o materie smantanoasii produsa de inla Venetia (1502), dupd sfatul medicului Mateiu
Muriano, s cumpere medicamente pentru vin- fiamatie in stare de supuratiune. El se compune
decarea piciorului domnitorului.
din plasme si corpuseuli (celule in distructiune).
Purece, (Pulex irritans), insect din fam. Pu- Chimicesce contine: api 862, albumind 91; grdlicidelor, ord. Dipterelor, e de coloare bruin lu- sime 5i cholesterin 12; materii extractive 29,
eitoare, turtit. Lungimea barbatusului 2.5 mm., saruri alcaline si extractive 9. Multiplicarea cea femeiusei 3-4 mm. Parasit pe om. Femeiusa lulelor din punctul inflamator cu rol microbicid
depune oule, lungi de 0.7 mm., in crepdturite este datorita diapedesei globulilor albi prin papodelelor, scuipat, farirntituri de mfincri, in retii vaselor dilatate de efectele paralisante ale
gunoaie i alte nuirdarii. Larva iasd din ou toxinelor microbiene. Cand proliferatiunea ceiarna dupd vr'o 12 dile, vara insd chiar dupa lulard nu poate neutralisa efectele vatematoare
ale toxinelor, leucocytele cad prada acestora,
6 dile, se preface in nimfa (crisalida) dupa Ll
in care stare an' alto 11 ile. Intreaga meta- 1st pierd nucleul, apoi se topesc, mor de o nemorfosd dureaza deci 28 dile (vara). Numai eu- erobioa. Puroiul poate fi mai gros, sau mai
lichid dupd specia microbului, care Il produce,
rgenia oddilor ne scapd de el. v. Pulicidele.
Pure, (franc., pron. pire), substanta coloranti, astfel avem : P. flegmonos, P. twos, P. caseos.
[Dr. Taldsescul
originald din India si China, care confine acid
Purpura, substann colorant:A' extrasd din sucul
euxantinic.
Purga, vifor de zapadd in Siberia; Purgas, galben al melcilor Purpura Lapillus.
Puryura, coloare ropie violen; incat inseamnd
vifor de zapadi in Camciatca.
Purgative, (med.) Purgantia, atata cat La- vestmeot, era imbriicamintea regilor, a senatoxantia (v. ac.).
rilor i a magistratilor; de aci a se imbraca in P.,
Purgatoriu, locul curititor pentru suflete dupd insemna a parta vestminte luxoase si a fi in altat la
moarte. Dupa doctrina bisericei catolice sufletul o dignitate mare. Cardinalii bisericei rotnane ailed

omului cat ce se desparte de trup se judec si au vestmant de purpurii. P. se pregatesce din

dad este carat de ori ce OW, se primesce scoice de mare (Buccinum, murex, purpura), se

www.dacoromanica.ro

698

Purpurina

Puacarin.

(pea, ca ar fi descoperit-o Fenicienii, anume din serviciului public de 41 ani P. a desvoltat e pe

incidentul ca un cane, manciind scoice a rmas alta terene o activitate remarcabilit. Astfel in
roau pe gura.
1863-69 a participat ea deputat la dieta din
Purpura, afectiune caracterisati prin extra- Sibiiu 5i la senatul imperial din Viena; la dieta
vasate sanguino in piale sau in mucoase, sub din Cluj (1865) si la dieta de incoronare din
forma' de mici pete roaii inchise sau formand Budapesta (1867). A. luat parte ai la conferenta
placi mai mari. Se observa sau fra veun alt din Mercurea, 1869, pledand atat atunci, cat si
simptom sau insotita de duren i reumatice
la 1872 prin seriares sa Causa romanle, apoi
febra. P. evolueaza cu sau fara complicatiuni la 1878 ai 1884 (in Telegraful Romane si Viiale organelor interne. P. simpla apare in mod torule) pentru activitate. Pe terenul literaturei
spontaneu far simptoame subiective, pe o in- a conlucrat in 1860 la introducerea ortografiei
lindero mai mare sau mai mica a corpului. P. pu- romane oficiale cu litera latine. El a dat primal
liosa produsa de intepatura purecilor. P. reu- impuls pentru infiintarea Asociatiunei transilmatica (peliosis rheumatica). P. hemorrhagica vanas ai statutele ei s'au votat dupa proiectul

(Morbus rnaculosus Werlhoffii) diatesa hemorrha- lucrat de dinsul. P. a scris mai multe opere,
gica transitorie. P. scorbutica ; P. varioloasa forma dintre cari amintim: Causa romanas 1872; Congrava a variolei hemorrhagice.
sideratiuni asupra timpului si spatiuluie, 1878;
[E. Felix.]

Purpurina, se gasesce alaturi de alizarina in Comentar la patenta urbariala din 1854e; Die
romanische Antssprachee; Miirule, 1883; ai in
fine Date istorice despre familiile nobile ro-

planta Garantia (Rubia tinctorum)ai se obtine sintetic dela oxidatia alizarinei prin bioxid mangan
(MnO)2 ai acid sulfuric (SO4111). Cristaliseaza in
cristale rosii-galbene pi e solubil.

manee, 1892 ai 1895; apoi Strugurii, 1898; Negra

Vocia, 1898; un Comentar la statutul organic,

Purulent, (med.) ceea ce puroiaza.
1899, etc. In vederea activitatii sale pe acest
Purus, afluent pe dreapta al riului Amazonas teren Academia romana 1-a ales 1877 mernbru
(America sudica), 3100 km. lung.
onorar, iar 1900 membru ordinar al soja; unde
Pupa, arma de foc purtareatg, se conapune la receptiune a disertat despre Ugrinus (1291)
din pat, teavii i mechanism. P. se deosebesc in si despre Ioan Dositeiu Circa, episcop al MarP. de vnatoare si P. de resboiu. Cele de viii- matiei (1660-1730). P. este i membru onorar
natoare sfint lisse (netede) in interior, iar cele al Ateneului roman si membra ordinar al seode resboiu sfint ghintuite. P. vechi se inearcau tiunii istorice a Asociatiunii din Sibiiu. Pe taren
pe la g-urd, acum se incarca pe la fund (culata), national-bisericese a conlucrat in congresul nasau ca un singur sau en mai multe cartuae (ional-bisericesc din 1868 la organisarea bisedeodata, cand se numesc P. Cu repetitie.
ricei nationale gr.-ort. Ca consilier in ministeriql
P. ea arma de vnatoare a trecut prin deo- de culto, fiind referent in aceasta causa, a consebite transformari, pana ce a ajuns la perfec- tribuit mult la exoperarea sanctiunii preainalte
tiun ea de roli. La inceputul secol. present era P. cu a Statutului organic. De Itunci a fost neintrerupt
cremine; atunci s'a inventat P. Cu percusiune. membru al sinodului archidiecesan ai al congreCele mai renumite puaci eran: Lazar Lazarino, sului. Ca membru in representanta fundatiunii
Lazarino Comenazo, Maiselieu, Pirco ai Con- Gozsdu ai in zomitetul ei executiv, in decurs de
trinen In anii 50 s'a inventat P. care se in- 32 ani, a muncit ca suecas pentru sporirea averii
carca pe dinderiit: Lefaucheux ; in urma P. cu acestei fundatiuni. P. traiesce la moaia sa din
foc central: Lancaster, Piper, Expres, etc.
Bran, unde a pus basele institutului de credit
si de econornfi Parsimonia, condus de dinsul.
[I. S. S.]
Pueelria, v. Penitenciar.
[Dr. N. Vecerdeal

Pusoariu, 1) P., loan, cae., jurisconsult

loan P. are ffi, 1) loan As P., n. 1852, care

scriitor rom., n. 10 Oct. 1824 in Sohodolul Bra- dupa absolvarea studiilor technice in Zarich a
nului. A studiat gimnalul in Brasov si Sibiiu; devenit inginer-sef la calle ferate romana; a
1843 a facut cursul teologic in Sibiiu, 1844-45 scris intre altele despre stereometrul inventat de
studiile filosofice i fisice in Cluj, iar 1846-48 el 1877, despre suprastructuri de cale metalica
studiile iuridice la academia din Sibiiu. La 15 Maiu 1885, apoi descrierea uneltelor de cale ferata 1896,
1848 Stegare la adunarea nationala do pe Campul C1115 elementar despre electricitate, etc.; 2) Dr.

libertatii, care 1-a ales membru al comitetului

national permanent. Desfiintandu-se acest comitet, P. s'a refugiat in Romania, iar dupa pacificarea terii, intr in functiune de stat ; 1849
pana 1850 asesor in districtul Fagaraa, apoi subprefect al Persanilor, mai tanliu al Ucei, 1851
adjunct la judecatoria din Deva, 1852 jude cercual in Pui, 1854 pretor la Venetia inf.; 1861

Iuliu P., n. 1856, jude-instructor la tribunalul

din Budapesta ; 3) Dr. Entil P., n. 1859, dupa

studiarea medicinei la Budapesta, -Viena ai Paris

a ajuns profesor de histologie la univ. din Iaai,

de unde a fost chiemat ca secretar general in ministeriul cultelor ; el a scris un tractat: Compte
rendu sur le traiternent antirabique 1900, apoi :
Comunication pralable sur l'agent pathogne
concipist la cancelaria aulica a Ardealului in de la Prage 1899, ai alta asemenea elaborate in
Viena, iar 1862 administrator al comitatului Ce- calitatea sa de director al institutului antirabic in

tatea de Balta, in care calitate i-s'a dat ordul Iasi; 4) Dr. lunius Silviu P., n. 1864, consul
Coroana de fier cl. III ai rangul de cavaler ere- austro-ungar in Tifus. In Maiu 1902 mutat la
ditar. ln 1865 P. a fost numit capitan suprem ministerial de externe din Viena.
al districtului Fagaraa, 1867 consilier de seo2) Pufcariu, liarion Dr., (frate cu Ioan P.),
tiune in ministeriul de culte ai in fine jude la archimandrit pi vicar archiepiscopesc in Sibiiu,
curia reg. din Budapesta, de unde, la 1890 s'a n. 5 Sept. 1842 in Sohodolul Branului (Trans.),
retras in pensiune, exprimandu-i-se recunosciinta a studiat teologia in Sibiiu, apoi a urmat stupreainalt pentru serviciile prestate. In decursul diile filosofice in Viena, unde in Maiu 1869 fa

www.dacoromanica.ro

Pnschia

699

Putere.

promovat doctor in filosofie. Intrraceea a ascultat sa pe tron 11 rechiem la Moscva ai deveni paai la facultatea juridia dreptul canonic al bise- tronul lui. La 1831 se asitori 5i, primind sarcina
ricei orientale. In Sept. 1869 fir hirotonit diacon, de istoriograf, scrise Revolta lui Pugacef

ocuand in acelas an postal de secretar con- cepuse o Istorie a lui Petra al Mare ; ins la
sistorial, iar in 1870 f chiemat profesor la seminariul archidiecesan pentru Istoria biser., Isagogia, Exegetica si Limba rotating; la 2 Febr.
1874 P. f tuns rnonach in mnistirea HodoaBodrog, apoi la Pasci in acelas an inaintat protosincel ; la 1877 fir ales asesor consistorial, la
1886 promovat archimandrit, iar la 1889 vicar
archiepiscopesc. In 1898 a condus actul alegerii

1837, limit in duel de cumnatul s6u, muri jelit

de intreaga Rusia. Poetii si favoriti erau Byron,
A. Chenier i Parny. Cele mai insemnate din

operele sale stint: Poltava, frumoas poemd istorica; Contele Nulin ; Fratii hoti ; Captivul din
Caucas; Cdsuta din Kolomea ; Novele in pros;
eteva poeme dramatice : Mozart ai Seglieri,
O scen din Faust, $. a. Opere complete cea
de mitropolit in congres ca comisar mitropolitan. mai bun edit. de Arnenkof, 7 vol. Petersburg,
Sioodul archidiecesan din 1900 a decis, ca P. s 1855-57; Traducere germ. de Bodenstedt, de
fie propus sinodului episcopesc pentru hirotonire Lange in bibl. Reclam ; franc. de Tnrghenef, $. a.
infra archiereu. P. a colaborat la mai multe Puschmann, Teodor, medic german, n. 1844
reviste literare, indeosebi a avut parte activ la In Lwenberg in Silesia; s'a ocupat indeosebi
infiintarea si redactarea Foisoarei Telegrafului on istoria medicinei. 1878 docent la universiRomfmc (v. sc.), apirrut in anii 1876 ai 1877. tatea din Lipsca, 1879 prof. pentra istoria meIn 1881 a fost chiemat de ministrul de mite dicinei la universitatea din Viena. A seria: Godin Viena, ca s ocupe catedra de teologie mo- schiehte des mediz. Unterrichts von den ltesten
ral la facultatea teol. din Cernaut; fiind an- Zeiten bis zur Gegenwarte (1889) e. a.

gajat in serviciile archidiecesei transilvane n'a

putut urma acestei invitri. P. este membru in
comitetul central al *Asociatiuniit si a fost timp
de 12 ani director al desprt. Sibiiu, apoi 1889
pilnit 1901 vicepresident al Asociatiuniit din
Sibiiu, servind aceast institutiune cultural ca
zel deosebit. Sor.: Limba matern, manual de
gramatia pentru scoalele poporale. Sibiiu, 1875;

Pusoare se nurnesce locul, unde vtavul v-

nritorilor posteazd vntitorii, $i de uncle au sd

pandeasa viinatul; vtrtorit au ni rernira la P.

pna ce goana s'a terminat, On ce gonacii au
ajuns la pusori, la unja vgintorilor.

[I. St. B.]

Piisptik-Ladny, comun mare in Ung., cott.

Hajdu, cu 9824 loc. Magh., cu diferite oficii
mare statiune de cale ferat, de unde liniile se
Isagogia, adea introducere in sf. Scripturd. ramific. spre Dobritin pi Oradea mare. La an
Sibiiu, 1878; Principii de pedagogie. Sibiiu, 1880; produce ca. 18,681 ha. bucate, are mai multe
Documente pentru limb 5i istorie, tom. I 1886, mori $i un comerciu de mare circulatie, astfel

tom. II 1889; Manual de istoria bisericeasa e P. se poate considera ca un centra de cirpentru acoalele medii, 1892; Istoria bisericeasca culatie si comunicatiune.

pentru scoalele poporale, 1893; Istoria biblica

Pusta, (slav) preste tot un loe desert, un

pentru scoalele medii ca ilustratiuni, 1893; Istoria tinut nelocuit; n sans mai restrins o propriebiblicrs pentru acoalele poporale, ilustrat, 1893; tate rurala, de diferit extensiune, afldtoare inter,

Mitropolia Romnilor ort. din Ungaria 5i Tran- distant. mai !ilia ori mai mare dele alte comune. Mai demult se numia P. ai hotarul unei
Sibiiu, 1900.
3) Pufcariu, Io8if, (frate ca loan), advocat, comune parasite in timpuri de resboiu. Pe local
n. 11 Dec. 1835 in Sohodolul Branului, a stu- P.-lor vecbi pe incetul s'au constituit comune
diat la academia de drept din Sibiiu; Oa 1867 intregi, cari tined' 51 afli iai pastreaa in nume
ocup functiuni de judo, de atunci incoace ad- originea lor ; sau Mime mai mari ori mai mici,
vocat la Brasov. A redactat finttlia foaie umo- cart dacir sunt formate din mosii domnesci sau

ristia romfin Coco$ul rail( dela 1875-77.

Fiul sgu Sextil P., n. 4 Ian. 1877, si-a flout
studiile univ. in Germania si la Paris, in 1889
promovat doctor filos. la Lipsca pe basa tesei

locuri

au luat numele de P., Oa and

cele formate
alodiste'
din mici moaii iobagesci poart numirea de hodaie (magh. hocifily). P.-e stint ai
Transilvania, dar cele mai numeroase si mai ex[Dr. I. R.]
sale Die rumnischen Diminutiosuffixeg. A pu- tinse se all pe sesurile Ungariei.
Pustia, v. Deaert.
blicat un volum de Schitec, un vol. de Snoavet
Pustula maligna, v. Dalac.
(sub pseudonimul Sox. Til), volumul Juvenilia,
Studii si notite filologicet, diverse articole sciinPut, groat* fntfind.

tifice $i literare, precum si traducen i din mai

Putala, manastire buddhist in Tibet, vecin

multe limbi, prin revistele din Romnia ai Ardeal. ou Lassa, una dm resedintele lui Dalai-Lama.
Putamen, (botan.) partea osoasi (simburele)
Puschia se numesce la Macedo-Romilui ciuma.

Putphin, Alexandru, (1799-1837), cel mai din endocarpul fructelor de Prunus.

Puteni, com. rur. in Rom., j. Tecuciu, compus
mare poet rus, n. in Pskof ; dup terminarea
liceului servi ca funcionar la ministeriul de din 2 at. cu 1860 loc., 2 biserici $i 2 scoale.
externe in Petersburg 1820, and serse Ruslan (M. Diet. geogr. al Rom.)
Ludmilla, una din cele mai frumoase poeme
logendare, care celebreaz epoca eroica a Rusiei.

Puteoll, oras in Campania, scum Pozzuoli.

Putere, causa ori crei schimbri flsice. S. e.

Din causa unei epigrame f permutat la Chi- un corp s'a miscat dinteun loo intealtul, ori
$ineu, in Basarabia, in cancelaria gnvernatorului, i-a crescut temperatura, ori a fost lovit cu un
ca in exil. Aci, venind in atingere cu Donici alt corp si a sunat, p. a. Causa mitmrii, a inalC. Negruzzi (v. ag.), de$tept talentul poetic al clirei, a sunetului, a. a. se numesce P. Fisica
acestora. In =fillet insd f relegat, din causa ins face deosebire intre puterile mechanice (cauunei satire, la moaia pdrinteascd in sudul Rusiei sele mi$crii) si celelalte puteri, cum e sunetul,
pind la 1827. Tani" Nicolae ndat dupd suirea aldura, electricitatea 51 puterea chimic, gi nu-

www.dacoromanica.ro

700

Puterile statului

mirea de putero o reserva pentru cele dintaiu, si si* judece actele sale, tTebue sa fie indulgente
pe catad celor din tima le da numirea de energiti. si cal se poate de circumspecte, cand este verba

de darea in judecata a unui guvern constituPutere de cal, o putere care produce lumia tonal pi de condanmarea ministrilor.
mechanic de 75 metrichilogrami in o secunda Puterea judecdtoreascd, este a treia putere din
(v. ac.).

stat prevacluta de constitutie. P. judecatoreasca

Putere cathetlitied, actiunea pe care o exer- se exercita de curti $i tribunale. Hotaririle
cita unele corpuri nurnai prin presenta lor pentru sentintele lor se pronunta in virtutea legii $i se
a inlesni procesul chimic intre alte substante, executa in numele regelui. (Art. 31 si urm.
fara ca ele sil participe.
const. rom.)
Puterea legiuitoare, dupa doctrina sistemului
Puterile atatului. Puterile conatitufionale l'ateo
republic sau o monarchie constitutionala siint teocratie nu poate s o ala in princip dedal
trei: 1) P. legiuitoare, care are dreptul de a Dumnecien. Omnipotentul legiuitor al univerface legi in limitele prescrise de constitutiune sului este $i legiuitorul lumii si al popoarelor,
(afma de Englitera). 2) P. judecdtoreascd,
cari o locuiesc. Asa a fost si este la mai toste
mata sa interpreteze i s aplice legile, si 3) popoarele din Asia $i din Africa. Aceasta teorie
P. executivd, cu dreptul de a executa hotaririle a dominat mai multe veacuri in timpurile mesi de a face sil se respecte vointa suveranului dieval : a Deo lex, a lege rex $i rEtat c'est
In toata intinderea terii, pe care o guverneadh. moi. P. legiuitoare dupa sisteniul politic o are
Aceasta divisiune politica sau deosebire de atri- intreg poporul, dup cum era la Greci si la Robutiuni incepuse a se practica i in republica mani. Fiecare cetateata si toti impreuna este leromana ca infiintarea consulilor (putere exe- giuitorul sala propriu si al coneetatenilor
cutiva) ai a pretorilor (putere judecatoreasca) ; quod quisque populus ipse sibi jus constituit.e
de timp.

puterea legislativa fiind deja exercitat de ctra Acest drept suveran de a legifera, poporul poate
senat si de comitiile centuriate. Sant unii pu- $i trebue sa-1 reserveze pe sama sa si s-1 exerblicisti, cari pe langp." cele trei puteri mai sus citeze calad poate deadreptul (sistemul demomentionate mai adauga alte dou: publicitatea cratic), s-1 delege conditionat la anumite persau presa si droptul electoral. Insa aceste doutli soane, cari sa-1 represinte (sistemul constitutional
din urina, cari nu-si gasesc locul in nici un representativ, restrins sau larg), sau sa-1 atribue
text de constitutiune pana astacji, nu sfint pu- unui singur individ sau unei dinastfi (despotismul
tela constitutionale, dar nisce elemente cari con- imperial): zquidquid principis placuit legis habet
tribuesc la mechanismul si desvoltarea sistemului vigorem. Poporui, care voiesce sa prospereze
representativ. Alti autori reduc aceste P., cari si sa-si pastreze denmitatea si libertatile publice,
se ridica pe trunchiul unic al suveranitatii na- nu trebue s instraineze cel rnai itnportant din
tionale, la douii: P. legiuitoare si P. executiva; drepturile sabe: dreptul de a trai si lucra dupa
aceasta din urm impartita la randul ei in P. propria sa vointl.
[Val. Ursianu.)
executiva, propriu ()in, ai in P. judecatoreasca.
Putila sau Storoneful sau Storonef-Puttla,
Aceasta teorie nu s'ar put sustin in Statele- comuna rurala cu catunele: Bahna, Bervincaul,
Catite din America de nord, unde P. judecato- Bocaciu, Bucovfitul, Ilrabusna, Jaretul,
reasc este in drept sa controleze P. legiuitoare tul, Porculenii, Riza, Storonetul, Strijenschii, Vi p$i s anuleze legile neconstitutionale.
eina si Zaina, tirg, parochie, mosie boiereasca in
Puterea executivd, este una din cele trei pu- capitanatul Vijnitei i jud. Putilei in Bucovina,
ten i constitutionale si poate cea mai importanta are 1650 loc. (1178 ort.-or., 156 rom.-cat. si uniati,
dintre toate. Ea este inerentit ori carei organi- 316 mos.), 1 scoal primara, 1 biserica uniata,
satiuni politice, pe care o precedeaza si este posta, telegraf, statiune de cale ferata locala.

aproape unica putere in statele despotice din Putineiul, 1) P., com. rur. in Rom., j. TeOrient. In sistemul ccmstitutional P. executiva leorman, cu 1878 loc., 2 biserici si 1 scoala.
este moderat $i echilibrata de P. legislativa $i 2) P., com. rur. in j. Vlasca, cu 1346 loc., 1 bicea judecatoreasca, pe cari ea trebue s le se- serica si 1 scoala. (M. Dict. geogr. al Rom.)

condeze si s le serveasca, iar nu sa le s'a"-

Putna, riu in Rom., j. Putna, isvoresce din

beasc sau compromit, cata anihilarea acestora muntele Arisoaia, curge in regiunea muntilor

din urrna ar insemna ridicarea 5i dmninarea Yrancei pana la satul Negrilesci, de aici in reodiosului absolutism, care poate s conduca, mai giunea dealurilor pana la satul Ggesci, iar de
curand sau mai tardiu, o natiune la perire. Dicem aici si pana la confluenta sa cu Siretul la satul
ca P. executiva este cea mai important dintre Lungociul pe pes; curaul P.-ei are o lungime
toate puterile statului, pentru ca ea are greaua de 150 km. In cursul sau superior pana la conprimejdioasa Barcina de a mentinea ordinea
In societate si siguranta publica, precum $i misiunea, nu mai putin grea si delicata, a aprarii
nationale si a indeplinirii indatoririlor internationale. De aceea vedem, ca la Romani se crease,
pentru imprejuraii exceptionale, Dictatura, mart.
tuitoare in unele casuri, primejdioasa in altele,

filie:ata sa cu Valea-Mrului formeaza pe o distanta de 14 km. frontiera politica intre AustroUngaria i Romania. Afluentii P.-ei sant: ValeaMfirului,

Lepsa, Tisita, Coza, Dejul, Zabala,

Milcovul si alte cateva parle mai mici, ca Calugaralul, Apa-Pietroasa, etc.

Putna, judef in Rom., numit astfel dupa rial
ale carei urtne leonine le mai gasim si pana P., care Il strabate dela vest la sud-est, avand
astacji in legile unor ten, precum este procla- o intindere de 3249.40 km2. si 150,410 loc.
marea staiii de asedio, a legilor martiale si (1899), intre cari 135,897 sup9i Romani, 2981 sua altora de felul acestora. Credem asa dar, ca pu$i straini si 11,532 nesupusi nici unei proputerea legislativa ai cea judecatoreasca, cari tectiuni ; dupa confesiune: 135,802 ort., 3029 cat.
sfmt chiemate sa controleze puterea executiva
protestanti, 10,874 mosaici, iar restul de alte

www.dacoromanica.ro

701

Patna.

J. P. se afla situat In marginea

pietrarii, fabrioi de luminari i aim, etc.
de sud a Moldovei, din care facea parte pang Intro caile de comunicatiune cele mai insemnate
la unirea Principatelor si se marginesce la nord stint liniile ferate, prin cari judetul este pus in
si nord-vest cu j. Baau, la est cu Siretul, care legatura ca toate centrele principale ale terii,
Il desparte de j. Tecuciu, la sud co j. R.-Sarat, ca: linia Buzira-MArasesci co statiile Focsani,
la sud-vest cu j. Buzan, la vest cu Transilvania. Fatua seach, Marasesci, unde se bifurca linia
Mares j.-lui este un Bachus calare pe butoiu, ferata Bucuresci-Iasi cu ramura Mrasesci-Te-

confesiuni.

semn, a produce vinuri multe si bane. Din cuciu-Galati, Pufesci, Adjud, Sascut. Linia Adjud-

punctul de vedere al configuratiunii solului j. P. Ocna $i linia Focsani-Odobesci. Cf. M. Canianu

se imparte in trei regiuni bine distincte: re- si A. Candrea, Diet. geogr. al j.-lui P. Bucugiunea manta.* care ocup toata Vrancea
resci, 1897, si Mamie Drat. geogr. al Romaniei.

se intinde pana la poalele Magurei tti ale Dealului mare; regiunea dealurilor si regiunea ampeana foaxte putin accidentat intro Magura
Dealul mare de o parte si infra Siret si Milcov
de alta parto. Muntii P.-ei sfint cele mai de pe
urmil ramificatiuni ale Carpatilor, ei sant parte
In Vrancea, parte in Garlele, unde se afla Magura, intro Milcov pi P., pe ale carei poale sant
situate renumitele podgorii dela Odobesci, parte

[tit.]

comuna in Bucovina, j. Radauti, strebatuta de paraul P. care se varsa in Hui Sucevita.

Satul consta din dou randuri de case, cari se
intind intr'un semicerc pana la mandstireaPutna,
zidita de Stefan cel Mare. Comuna are o biseria
parochiala de lemn, aservita de un paroch si o
scoala primara. Stefan cel Mare a inceput a zidi
mnastirea la 10 Iul. 1466 si a ispravit-o in 1470.
in Zabrauti, unde se afla Dealul mare, intre Dupa cronicarul Neculcea manastirea era acopePatna i Susita, la ale carui poale sant intinsele rita en plumb $i zugrveala ei era mai mutt aur.
vii dela Cruces de jos, Panciul i Crucea de sus. A fost una din cele mai frumoase cladiri ale MolCal mai inalt manta din Vrancea este Pietrosul; dovei, dar o stria Vasilie Voda in ultimii ani ai
virful cel mai inalt al Magurei, ramul de munte domniei sale, im pins de ginerele sau Timus, care
dintre Milcov si Hut P., este Titila; dintre ceilalti a mai pradat si alte mandstiri. Vasilie Voda incep
munti ai j.-lui se mai remara: Zboina, Andre- apoi a o recladf si urmasul sau Eustratie Dabija
iasul, Ciurugul, Fata-Arsoaiei, unde este obarsia Voda ispravi recladirea la 1662. La mijlocul seriului P., Clabucul, la punctul de hotar intro colului XVIII manastirea a fost mai mutt ruing
Transilvania si j. Bacau. J. P. tine de basinul si mitropolitul Iacob o restaur cu cheltuiala sa.
Siretului, care ii uda partea de est ; alte ape Austria imediat dupa ocuparea Bucovinei decremai insemnate sant: Trotusul, Susita, Putna $i tase desfiintarea tuturor manastirilor ruinate
Milcovul. In piivinta administrativa j. P. este astfel ranastirea P. scaptt de desfiintare. Cladirea
impartit in 4 plsi: Biliesci-Garlele, Racaciuni, de astadi este din 1859, la care insa, cladita fiind
Vrancea si Zabrautul, numerand in total 3 com. de architecti catolici. nu s'att mentinut motivele
urbane: Focsani, capitala j.-lui, Odobesci si architecturei moldovenesci. In launtrul bisericei
Panciu, pi 82 com. rur. In privinta politica j. P. se afl o multime de morminte, insemnate prin
dri 4 senatori $i 8 depntati. In ordinea judiciara lespedi mari cu inscriptiuni slavone. in templul
j. numera un tribunal in Focsani, unde se ga- bisericei pe partea dreapta se afla mormntul lai
sesce si o curte ca jurati si un penitenciar Stefan cel Mare. Ornatnentele de pe morminte
central, si 5 judecatorii de ocol. In privinta ecle- sant gotice $i au fost cercetate la 1856 de gasiastica j. P. face parte din eparchia sf. episcopii vernal austriac spre a aseza corpul lui Stefan
a Romanului si numera 107 parochii, din cari cel Mane intr'o cripta cu sticla. Comisiunea con13 urbane cu 33 biserici si 94 rurale cu 178 bi- stath ca mormktul a fost pradat. S'au desgropat
serici. Inainte de seculaiisare in acest judet eran si celelalte morminte si s'au gasit mortii 5i hainele
Putna,

6 rnanastiri si 7 schituri, astadi sant numai lor in putrefactie toted si obiectele luate. La

2 maraistiri : Mera si Soveja. Afar-a de bisericile mormantul lui Stefan cel Mare tinerimea romana
ort. mai functioneaza 3 biserici cat., 2 biserici universitara din Viena $i Bucuresci serbii in anal
armene $i 7 sinagoge. Instructiunea publica nu- 1871, 15 Aug. aniversarea de 400 de ani dela
mera 66 scoale rurale mixte ; fjcoale primare ur- moartea lui. Biserica este saraca in icoane, de
bane sfint 10 in Foosani, $i eke clowl; in Odo- unde deducem, ca timpurile, role prin cari manabesci si in Panciu; instructia secundara numera stirea a trecut, remfinand in cloua randuri neaco1 liceu de baieti si 1 gimnasia de fete in ca- perita, au distrus multe din aceste icoane. Toate
pitala j.-lui. J. P. e bogat in minerale : pirita, slant in stilul bizantin moldovenesc. Cele mai
ghips, pucioasa, sane, arbuni de piatra, petroleu; vechi sant din 1497. Manastirea posede doua
asernenea se gasesc mai multe isvoare ca apa dulapuri de carti manuscrise si tiparite. Din carti
mineral. Locuitorii se ocupa ca agricultura si tiparite enumaram Octoichul mitropolitului Do-

prasirea vitelor; viile din judet sfint renumite siteiu din anul 1674, Molitvelnicul sau Liturghierul
pentru calitatea vinului ce produc. Nici unul din mitropolitului Dositeiu din 1681, tiprit la '8.'1
judetele Rotnaniei de dincolo de Milcov nu are de tiparnicul Niculaiu, Parirniele de mitropoo mai mare intindere de vie decat j. P., care litul Dositeiu din 1682, Liturgia Sf. loan tiparita
dispune de 12,270 ha. Padurile ocupa mai malt in tipografia episcopiei Radautului de tipograful
de a treia parte din toata intinderea lui. J. P. Sandal sin Irinul la 1745, Canonul Sf. Spiridon,
expoarta mai cu sama vin, Winne si grilne, co- dintaiu talmacif, cu cheltuiala ve! vornicului
merciul se concentreaza rnai ales in capitala Constantin Razul la Iasi in tipografia lui Duca
judetului. Ca industrie se remarca: olaria, fa- Sotiriovici, tipograful dela Thasos. Cartile manubricarea rachiului de prune pi drojdii de vin, scrise sant evanghelii, tetraevanghelii, pravile catabacarie, fabricarea varulai; sant mai malt de nonice, psaltiri 5i ceasloave serse nliiiibasbavon.

100 ferastraie, apoi mai multe fabrici de a- Ele stint serse pe hartie de butnbac dela Daman,

www.dacoromanica.ro

702

Patnoky

Pygmei.

o hartie solide 5i netedi si anume cele mai vechi pioioarelor, on care inoate foarte bine. E foarte
en litere cirifice majuscule unite, luate din lite- cautat pentru blana sa pretioase de coloare bruna.
rele grecesci si mai rar cu majuscule incinse
[I. P. V.]
adeca cu literele a$ezate intealta, iar cele dela
P. ermineus, v. Cacom.
sfiraitul sed. XV cum si din sed. XVI cu litere
P. fetidus, v. Dilior.
cirilice minuscule, in unele manuscrise ai ca haste
Putrerpre, v. Putrefactiune.
sau tresuri lungite in sus si in jos, asemenea Putrefactiune, descompunerea vegetalelor
minusculelor diplomatice din Occident si foarte animalelor moarte de care diferite bacterii sapropatine manuscrise cu litere cirilice cursive. Lite- fite, cari prin traiul Ion pe un asa media provoaca
rele stint scrise Cu cerneale neagre., iar initialele formarea de noue substante chimice din ce in
Ja inceputul fraselor cum si frontispiciile cu ce mai simple : amide, ackli organici, atnoniac,
cinabru, aur, albastru si verde si ornamentate Cu anhidrid carbonic, ape, azot liber, hidrogen sulimpletituri de linii colorate si cu figuri eliptice. furat. In definitiv desfac compusii chimici orPerfile principale ale manuscriselor sant inche- ganici complexi in compusi mai sitnpli si in
iate ca tablouri si partea cea de pe urme ca por- substante anorganice, cari pot din nou servi la
tretul dedicatorului eel** ande se afla de obiceiu traiul altor vietuitoare. Astfel se asigure circaai numele caligrafului. Asemenea se gsesc
latia materiei.
[8. St. R.]
palmete ai acante si alte ornamente imprumutate
Putregaiu, resultatul descompunerei materiilor
dela plante sau chipuri de pasen i fantastice
vegetale inoarte (frunze, ramuri, tulpini) de catr
capetfuele de sus $i in colturi. Executarea este diverse bacterii i ciuperci, cari traiesc pe ele,
de o maiestrie si frumset rare. Caligrafia acestor se hrenesc din substantele lor ai determina apamanuscrise este cea bizantina romaneascl, in- ritia de noui compusi chimici. P. complet transtrodusa impreun ca architecture ai picture din format constitue humusul (v. ac.).
[S. St. R.]
Bizant. Toate aceste rnanusciise saut legate in
Putrescin, ptomain extras din cadavre, presum* de argint emit sau numai de argint, sinta reactianea alcalina ai corespunde formulei
cari sant unite la spatele cartilor prin o zale de C41144 Az4.
lantuse de sirma de argint (gourmette).
Putumayo, afluent pe stfinga al riului Ama[Dionisie O. Olinescul
zonas (America sud.), 1580 km. lung.
Putnoky, Nicolae, profesor 5i scriiter didactic
Puturos, (zool.) Dihorul de amp (v. ac.).
magh., n. 1852 in liucuresci, ande tatel sea s'a
Puturosul, munte, v. Blidris.
refugiat dupa revolutia dela 1848-49. 1876-92
Puy, (Le P.-en-Velay), capitula departam.
profesor la girnnasiul de stat din Sibiiu, apoi franc. Loire super., 20,447 loc. (1896), episcopie,
director al gimnasiului de stat din Lugo. A pu- catedrale ca o income veche a Mariei, facetoare
blicat Abcdar magli.-rom. pentru acoal. pop. I; de minuni. Dela 1859 s'a ridicat pe stanca de
Carte de cetire p. scoal. pop. II; Gramatica 1. basalt Corneille (760 ni.) statue colosala Notre

magh. p. gimn.; Carte de cetire la gramatica; Dame de France (16 m. inalt), bullets din tuCarte de cetire ca sintaxa 1. magh. Toldi, cu nurile luate la Sebastopol.
Puya Mol., (botan.) gen de plante din familia
adnot. rom. Az Etymologicum magnum Romaniaeg es az sszehasonlit6 nyelvszet jelene Bromeliaceelor, trib. Pitcairnierte, foarte inrudit
Romniiiban. Budapesta, 1887; Roznan-magyar ca Pitcairnia, de care difere prin capsula
Cuprinde 3 sau 4 specii din Peru
es magyar-romn kzi szotr. Apoi a mai scris
cloud disertatii despre Elementele clasice in 1. si Chile, cultivate uneori la noi in florarii s. e.
[A. Pr.]
rom. si despre Poesiile lui Alexandri .on su- P. chilensis Mol.
biecte maghiare. Cellile didactice le-a lucrat Puy de Dme, grap in muntii Auvergne
mare parte in colaborare ca Dr. I. Crian (v. ac.). (Francia), 1465 m. inalti. Departamental P. (in
Auvergne), 8004 knia. ca 555,078 loc. (1895);
[Dr. I. Elgin.]

Putoarea, mires neplacut, respandit indeosebi 5 arondismente; capitala Clermont-Ferrand.

Puzolan rood, nesipuri vulcanice, putin cimende substante organice in descompunere sau de
miele gazuri speciale.
tate. Se intrebuinteazii ca adause hidraulice la
Putoiana, Maria, o juni fate, care pe timpul lui cimenturi. Se gasesc in imprejurimile Napolei, etc.
Mihaiu Viteazul, impinsa dupe spusa unora de dov. ai Pi .
Py
rinta de a-ai resbuna familia macelrit de Turci,
Pydna, ora a in Macedonia, scum Kitros. 168
iar dupe altii de marlines curajului sea si de dorinta a. Chr. aci a betut generalul roman L. Aemilius
de a se lupta nu dusmanul legii, se batase multa Paulus pe Perseus, regele Macedoniei.
vreme ca soldat, fare de a-i banal cineva sexul.
Pyelitis, Pyelitd, inflamatia basinetului riniDusit pe arma instates sultanului a mrturisit, chiului, insotind boale infecttoase sauproduse prin
ca a ucis vr'o 10 dusmani cu nulna ei; sultanal iritatia de concremente (calculi renali) P. calcu-

mirandu-se mutt de virtatea acestei fete, puso lease, uratice.; de chiaguri de singe, de parasiti
eft o preamble in triumf pe ulitele Constanti- animali, prin infectiunea blenoragica propagate.
nopolei, artandu-o poporalui ca o minune, apoi
o dete sultanei spre slujba ei in harem. Istoricii
nu spun nitnic despre nationalitatea ei, numele
ins o dovedosce a fi fost roman. Cf. Balcescu,
1st. Rom. sub Mihaiu \rode. Viteazul, cartea II,
cap. 10, p. 110.

basinetului, in cele mai multe casan i insa produs

prin descompunerea amoniacale a urinei.
Pyelonephritis, Pyelonophritd, inflamatia atitt
a basinetulai cat si a substantei venale. In aceasta

din urma se formeaze la incept supuratiuni

punctiforme, mai tarp' absceso confluente conPutorius lutreola, (Mustela lutreola), vidra stituind nephrita supuratit. (v. Pyelitis).
Pygmei, dupe mito'. grec. un popor de pitici
palustra, animal din ord. Carnivorelor, clasa Mamiferelor. E de merimea dihorului, dar se apropie (v. ad.); patria lor se pune in mai multe feri.
mult de vidra, fiindc are pelit intre degetele Numele inseamna: oameni oat pumnul.

www.dacoromanica.ro

Pygmalion

Pygmalion, dupa mitol. grec. rege pe insula

Cypros si sculptor renumit, din os de elefant a
cioplit statua unei fecioare, in care s'a amoresat
atat de malt, incat a rugat pe Aphrodite, ca
dea statuei viatd. Statua a inviat si apoi P. si-a
luat-o de sotie, care a nascut pe Paphos.
Pygomelus, monstruositate data din ordinal

PyrheliometTu.

703

porumb, hemeiu, s. a. sugand sucul acestor plante,

cari in Lima se used. Sant o multime de specii.

Pyramos fi Thisbe, doi amorestrti din Babylonja, cari prin dusmnia parintilor au fost iinpiedecati de a se casatori. Tinerii erau ca. Ea se

intalneascri sub un h.-4min si Thisbe a sosit

mai iuttinte, child o leoaica a rupt hainele de
Parasitarilor, familia Polymelienelor, adeca: cap pe ea, insa ea a scapat. Ca:ad a venit P. si a
corp unic, membre supranumerare una sau aflat hainele rupte, de desperare s'a sinucis. De
(10'16 in regiunea bypogastricd, inderiitul sau atunci fragariul a avut fragi rosii.
intro membrele normale.
Pyrargyrit, mineral, sulfoanti moni u la de argint,
Pygopagus, monstru dublu din ord. Autosita- in cristale hexagonale sau cristalin. Mineren imrilor, familia Eusomphalienilor, adecii ombilicul portant de argint. Se gasesce numai in filoane,
celor doui sujeti sant distincti i normali. Uniunea insotind alte minereuri de atgint si galena la

gemenilor este in regiunea fessierri.

Pyknida, (botan.) fruct special dela Ciuperci
si Licheni; are forma rotunda sau de butelie. In
interior produce nisce conidii (v. ac.) speciale
clise pycnospori, pycnoconidii. Altadata se numeau spermogonii, iar pycnosporii, spermatii si
se considerau acestea ca elemente reproductoare
masculine, ceea ce apoi s'a vclut cd nu e asa.

Freiberg, Piibram, Schemnitz, Krem nitz, in

Spania, Mexico, Chili.

pyreeei, muntii dintre Francia

i Swift,
450 km. lung., 20-110 km. lat. Se impart in
P. de vest, P. de est si P. centrali. Piscuri :

Pic Carlitte (2921 m.), Montcalm (3080), .M.ont

Perdu (3352), Vignemale, cel mai inalt piso pe
teritor francez (3290 in.), Maladetta (3404) etc.

[S. St. R.]

Gbetarele coboarri pe partea nordica pana la
Pyknit, mineral, varietate de topaz cu struc- 2280 m. Pasurile sfint numai potece. Cele don
tura radiara.
cdi ferate si foselele incungiura P. pe la est si
Pyknometru, o butelie mid de sticl cu volum vest. Fauna si flora stint bogate. P. sfint bogati
de 20-50 cms. P. se folosesce la determinarea in isvoare minerale (preste 1000), intre cari
greutdtii specifice sau a desimei corpurilor solide aproape 250 terme. P. de vest au mine bogate
lichide (v. art. Densitate).
de minereittri de zinc si plumb. Poporatiunea
Pylades, fiul lui Strophios i surorii lui Aga- (Basci) e neinsemnati, ocupatiunea economia de
memnon ; bdrbatul Electrei i amicul lui Oreste. vite (capre si oi).
Pylephlebitis, inflamatia venei porta. Este o
Pyreneici, Peninsula, numitd dupa muntii P.,
rnaladie infectioasa a venei porta caracterisatit in sudvestul Europei, cuprinOnd regatele Spania
prin thrombosarea toted sau partiala a venei, si Portugalia.
care intru nimic nu se deosebesce in mersul salt Pyreneictl, Pacea, se numesce pacea
anatomo-patologic de alte afectiuni venoase simi- iatd la 7 Nov. 1659 in insula Fasauilor pe riul
lare. (V. Phlebita i Trom bus). Simptomatologia Bida.soa intre Spania si Francia. Spania ceda
boalei seardna cu a Cirrhosei: genii in circulatie, Franciei Roussillon la nord de Pirenei, Artois,
ascita, intumescenta splinei, dilatatia venelor ab- parti din Flandra, Stenay in Lorena i Pignerol.
dominale, hyperemia mucoasei stomacului si in- trecatoare in Italia. Ludovic XIV se casatori
testinelor i emoragii consecutive uneori mortale, cu Maria Teresia, fica lui Filip IV in schimbul
diaree profus. Ficatul atrofiat, icter rar. P. su- sumei de 500,000 talen i de aur, banii insd nu
purativa este forma obscedata insotita de absces i-s'au platit si de aceea Ludovic a avut pretenal ficatului. Terapia este in ori ce cas simpto- tiuni la mostenirea unei parti din monarchia
matica; in cas de abscese interventiunea chirur- spaniola (resboiul de devolutiune 1667) apoi la
gicala e de rigoare.
mostenirea intregei monarchii (resboiul de suc[Dr. A. T.]

Pylorus, (anat.) orificiul de iesire al stomacului cesiunea Spaniei 1701).

(v. ac.).
Pyreneit, mineral, varietate de grenat carac-

Pylos, oras in Messenia, odinioard residenta terisata prat aflame proprietati optice.
Pyrenoid, (botan.) corpuri proteice cristalisate,
lui Nestor, cucerit de Atenieni 425 a. Chr.
Pyoblennorrhoea, e o blennorrhoea (v. ac.) cu o ce se afia In chloroplastidele diferitelor Alge
secretiune purulenta foarte abundenta. [V. I.]
venfl (Spirogyra, s. a.); de regula sant incunPyoctanin, dou6 materii colorante derivate din giurate de graunte de arnidon, formand in total
anilina : una Auramina-Pyoctanina galbena, alta ceea ce se thee o amylosferel.
Violetul de Metyl. Pyoktain bleu. Ambele ghat
Pyrethrum Gaertn., (botan.) dupa unii autori
intrebuintate ca materii colorante si uneori ca numai subgen dela Chrysanthemum (v. ac.), dupa,
an tiseptice.
altii gen propriu caracterisat prin achene 5-10 coPyocyanin, (chim.)substanta chi mica (ptomaind), state. Cuprinde plante perene dintre cari citain :

ce se produce in puroiul albastru sub influents P. carneum MB., o specie importanta ca planta

bacililor specifici ai acestuia; cristaliseaza in forma decorativ rusticl, dar mai ales fiind usitata ca
de ace albastre.
iusecticid.
[A. Pr.]
Pyorrhoea alveolaris, (med.) infiamatia supuPyretica, (pled.) m ai corect Antipyretica (v. ac.).
rativa cronica a periostulai dintilor i falcilor
Pyrexia, (grec.) name dat la o clasa de boale,

a gingeii, in urma careia se distrug radacinele al caror caracter coman e starea febrila si care

dintilor i alveolele, dintii se mica si cad. Tra- nu depinde de lesiunea unui organ.
tament: curatirea radioalii a radaciailor dintilor
Pyrheliometru, aparat pentru determinarea ctilsi a gingeii, apoi aplicare de remedii adstringen te. durei razelor solare. P. consista dintr'un vas plin

Pyralide, o familie de fiuturi mici, molii, din cu apa, pe care il expunem la razele solare. Ca
ord. Lepidopterelor, a caror midi traiesce pe vasul s absoarba mai bine caldura razelor, co-

www.dacoromanica.ro

704

Pyridina

Pyrostibit.

perisul i-se obduce ca funingine. Termometrul fiaciira se considera ca simbolul lui Ormuzd (fieu
asezat in vas arat ca cilt s'a ridicat tempera- al luminei). P. a mai existat la Chaldei, Phoetura apei, iar de aci se poate calcula caldara nicieni, Egipteni, etc. Ca leitti ale focului se
radiata de soare.
pot insira: Baal in Orient, Ptah in Egipt, Moloch
Pyridina,C6 H6 Az = 79, descoperita delnd arson la Canaaniti. La Greci

la Romani find a

In oleul lui Dippel. Lichid incolor foarte fluid, existat cultul focului, ca al unai element creator
solubil in spa cu un mires desagreabil i cu de lume 5i producotor de cultura, iar rjeitatile
gust amar.
focului au fost Hephestos si Hestia la Greci,
Pyrit, mineral, sulfura de fier, cristaliseaza in Vu/canus si Vesta la Romani, asa si Prometheos.
sistemul cubic. Contine de obiceiu nichel, cobalt, Din P. a reinas la crestini aprinderea luminilor
cupru, arsenic, aur sau argint. Minereul eel mai in biserica, substituind si un sacrificiu. [Atm.]
respAndit si care are originea cea mai variat. 1)
Pyrolusita, mineral, bioxid de manganes, ceP. se gasesce strips legat de roce eruptive, fie in- nusiu-negru, cristalin. De obiceiu product de
sotind direct roca eruptiva, fie in contactele ei alteratie a altor minerale de mangan. Se glsau product postvulcarnc in filoane metalifere. sesce ca aite mioereuri de manganes la Ilmenau

In sisturi cristaline archaice si paleozoice. ]lfeld. Macska-Mez, Romaneche. Intrebuintat in

Ca product concretranas sau secundar in argile, industria chimica (pentru prepararea chlorului,

marge, sisturi argiloase, calcare, etc. 4) Ca pro- oxigenului, etc.) in metalurgie, in ceramic/
duct metasomatic in filoane alterate de minePyromania, (med.) mania de a incendia.
reuri. 4) Ca fonnatiune recenta imprejurul is- Pyromantia, o arta oculta, care insotesce Pyvoarelor sulfuroase, etc. Zadmintele cele mai rolatria, adeca cultul focului, ca s. e. la Persi,

mari si cunoscute de P. sfint la Rio Tinto (Spania),

care consista in a prOice viitorul din feluTharsis, San Domingo, Fahlun, Cornwall, Schmll- ritele conformatiuni ale flacarilor.

nitz, etc. In RomAnia la Baia de arama. P. e

intrebuintat pentru fabricatiunea sulfului si a
acidului sulfuric, in metalurgie; apoi cAnd e
bogat in cupru sau aur e un minereu foarte
apretiat pentru a extrage aceste done metale.
Aural de altfel in zacamant primar e in totdeuna insotit de P.

Pyrometru, aparat pentru determinarea dilatatiunii lineare a corpurilor solide. P. consista

din done columne mici de metal, pe cari zace
rudita, ale carel dilatatiuni voini sale determinarn,

si dintr'un indice de asemenea de metal. Din

corpul, a carui dilatatiune voim sa o determinam.,

facem o vergea mica ascutit la un capet. RuPyritoide, grup do minerale, sulfure, antimo- dita trece prin columne 5i ca villa' se atinge
niure sau arseniure, de coloare deschis, lucia de indice. Incalcllnd rudita, ea o liunpa de spirt,
metalic. Tipul e pyritul.
capiitul liber ridica indicate i acesta arata masufix ce precede unor corpuri chi- rimea dilatatiunei.
Pyro
mice ce se obtin prin ajutorul calcinatiunii. Ca
Pyromorfita, mineral, chlorofosfat de plumb;
exempla acidul pyrofosforic.
in cristale hexagonale brune-verlai sau galbene.
Pyroballistica, Pyrobolica, arta fabricarii fo- Se gasesce numai in stratutile superioare ale
curilor artificiale si a explosibililor.
zacamintelor de minereuri de plumb. Se gaPyroeiectricitate, electricitatea ce o capita sesce la Freiberg, Ptibram, Ares, Schemnitz,
unele cristale, s. e. turmalinul, topazul, bora- Cornwall, etc.
citul s. a. prin incalcjire sau prin recire. P. nu
Pyrop, mineral, varietate de grenat.
trebue confundata ca termoelectricitatoa, care
Pyrophag, (grec.) inAncator de foc.
se produce in dou 'eau mai multe metale fePyrophone, (franc) Piro fon, instrument oriruminate impreuna, daca locurile de ferumina- ginal inventat si construit de F. G. Kastner in
tiune nu au aceeasi temperatura.
Paris (1875), basandu-se pe principiul flacarilor
Pyrogallus, acidul pirogalic sau pirogalolul sonore. E o specie de orgi formata dintr'o serie
C6 H6 08. Se obtine pnn inferbentarea acidului de tuburi de sticla, in interiorul crora la ak a
galio piergendu-se acidul carbonic. Fusioneaza inaltimei se produc fiacari prin arderea gazului
la +1150. Se intrebuinteaza la fotografie, analisa de iluminat. Doue claviaturi de chte o octava
galezei, a oxigcnului.
fiecare, una pentru mina si alta pentra picioare,
Pyrogen, oleu de lurninat, ce se extrage din reguleaza care aflame tabtui sa intre in vibraacidul carbolic crud.
thine. P. e un simplu obiect de curiositate acuPyrogenetic, (grec) producator de febra.
stica, fra aplicatiune practica in arta. [T. C.]
Pyrognosia, analisa executata pe cale uscata
Pyrophore, corpuri cari in stare de pulvere
prin ajutorul focului.
fina absorb cu cea mai mare energie oxigenal
Pyrografia, (grec) arta de a picta in lema si cari se aprind dela sine: exempla fieral obCu ajutorul focului.
tinut dela reducerea oxidulai feric prin hidrogen.
Pyroguanit, mineral, varietate de guano.
Pyrophorus noctilucus, un insect din ord. CoPyrolatria sau cultui focului, venerarea fo- leopterelor. Traiesce in insula Cuba. v. Cucujo.
cului ca a unei fiinte, considenindu-se ca simbol
Pyroscop, v. Pyrometru.
si forma de apantiune a unor fiinte suprafiresci.
Pyrosis, (ined.) numirea technica pentru acel
Forma cea mai inferioara de P., care a stat mai simt arrjetor in faringe, ce se produce de dte
aproape de animanism, a fost, and llama in- ori ies din stoma (prin rigdial/ lat. ructus) gasa.si se considera ca o fiinta vietuitoare, cand bine- zuri acre si amare. Obvine la cataruri de stoma.
faciitoare, cAnd stricatoare oamenilor, i aceasta
Pyrostibit, mineral, sulfoxid de antimoniu moforma s'a aflat la mai multe popoare, asa nu- noclin in cristale, acicular de coloare rosie. P.
mite selbatice. De alta forma a fost cultul fo- e un product de alteratie al stibinei, pe care se
cului la italli vechi. La ei flacara focului era gasesce la Ptibram, Bsing (IIngaria), etc. P. e
ins* jeul Agni (lat. ignis). La Parsi (Persi) cunoscut sub numele de kermes in fannacie.

www.dacoromanica.ro

Pyrotechnica

705

Pythia.

Pyrotechnica, calorica aplicata. Aplicatiunife mai repurteaza o victorie la Asculum, dar cu

mai insemnate se referesc la incaldirea artifi- pierden i enorme (de aici proverbiala invingere
ciala a chiliilor, topirea metalelor, pregatirea a lui P.), "hick prefer a se retrage, $i plecit in
prafului de visa, a rachetelor, s. a.
ajutorul Siracusanilor in contra Cartaginei. La
Pyrotin, (mineral, sulfura de fier, pyrita mag- inceput se resboi cu Inuit noroc, dar in urma
netica), raremi cristalisat, hexagonal, de obiceiu unor roscoale provocate de regimul sin sever,
cristalin ; coloare galbena de bronz, e magnetic. trebui sa se retraga in Italia, uncle la 275 fa
Contine adeseori nichel (2-7/e) si putin cobalt 6-ant cumplit de M. Curing Dentatus. La 274

sau aur. Varietatile bogate in nichel slat con- s'a reintors apoi in Epir. In anul 272 a mai

siderate ea un minereu important de nichel (Ca- ficut o incercare de a cuceri Grecia, dar fa
nada). Zacaminte: 1) Ca un product de scy- ucis in luptft la Argos.
Pyrrhosiderita, v. Goethit.
ryatic al unor roce eruptive basice in Canada
Pyrrhotina, v. Pyrotin.
aproape de lacul Huron, in Norvegia la Espedal,
Pyrrhula malor, pasere, v. Botros.
in vales Sesia (Piemont), etc. 2) Ca impregnatie
Pyrroi, C4 04 As H, se gasesce in oleiurile ani(Fahlbande) in eisturi cristaline la Fahlun, Bodenmais, etc. 3) In filoane metalifere la Kongs- male gi in productele petrolifere. Antipiral se
berg, Andreasberg, Cinuget (jud. R.-VilIcea). In poste obtine din destilatiunea uscata a sarurilor
de amoniu, a acidului mucic si zacharic. Lichid
fine 4) in meteorite.
Pyroxen, roca. eruptiva basica formata prin- incolor, miros chloroformic, fierbe la + 1300.
Pyrus L., v. Pirus L.
cipal de piroxene monoclinice. Unii autori mai
Pythagoras, filosof grec $i fundatorul scoalei
numesc P. si roce cristaline metamorfice co

italice numite pitagorica, s'a nascut in Samos

Pyroxylin, bumbac explosibil is si trinitro- cam intro an. 600 si 584 a. Chr. Inv's* la Phecelulosa, care se prepard prin muiarea de bumbac rechide si Ermodamonte, caltorl prin Grecia,
uscat in un amestec de trei pirti acid sulfuric Lesbos $i Creta, Fenicia, Asiria pi Arabia. In
atingere cu preotii egipteni isi ins* cunoscinte
si o parte acid azotic.
din fisica, matematica pi astrologie precum si
Pyrphoros, (mitol.), v. Prometheos.
doctrine despre trecerea sulletului in tot felul
Pyrrha, sotia lui Deukalion. Cand Zeus a voit de animale. La 526 fundi in Croton o asociatie
ea sa nimiceasci genul omenesc prin potop, Deu- sao congregatiune, care pe lfinga tendinte filokalion, la sfatul celoralalti dei, a facut o archit sofice si religioase mai avert i tendinte politice.
in care el si P. a scapat pe muntele Parnas, $i Mur pe la 500 a. Chr. P. a fost cel dintfliu,
faand sacrificiu a cerut dela ei implinirea unei care nu s'a numit intelept (sofos) ci numai
piroxeni.

dorinte, ceca co cleii i-au promis. Atunci el bitor de intelepciunee (filosof). Inv'tamntul sifiu

co P. au aruncat inderkul lor oasele matnei era de done feluri : a) extern sao exoteric pentru
(pietrile piimntului) si din oase au iesit oameni, inceptori de ori ce etate si sex, numiti Pitagorei.
prin ce ei au devenit protoparintii noului gen Acesta dura doi ani. b) Altul intern pentru coi
onienesc pe pamnt.
Pyrrhiche, la Grecii cei vechi un dans de arme.
Pyrrhichlus, in versificatia metrica, tactul versificational, compus din douit silabe :
Pyrrho, intemeietorul scoalei sceptice in fllosofia greacii, trai intro anii 378-288 a. Chr. Dupa
indelungate calbtorli in Orient, pe la Indi si Persi,
se faca preot si in Elida ajunse mare pontifice.
El invatd, ca lucrurile ne stint noua necunoscute

iuitiati, numiti pitagorici, introdusi in toste tainele

nvtaturii Dupa P. causa a toata existents este

D-deu, care este nefacut, ci dela sine, e inteligenta

suprema, nesupus patimilor. Totul este creat in

regula, cu numer, greutate si mitsurd. Numerile
stint principiul tuturor lucrurilor, iar acestea in
substanta $i forma lor stint imitatiuni ale namerilor. Lumea consta din suflet, minte, materie si

destin. Omul consta din trup si suflet, avnd

si pentru aceea trebue sd ne abtinem dela ori ratiune si simturi. Sufletul este o emanatiune din
ce judecatit asupra lor. Ca sa putem sci ceva focul central sau din divinitate, este un numb'',
Cu siguranti, ar trebui s cunoascem: natura care se raised de sine. Sufletele ca imateriale
lucrurilor, raporturile dintre noi si ele, resultatul stint nemuritoare si ie$ind din trup intra in suacestor raportuii. Aceasta cunoscinta insa este fletul general al lumii, de unde dupa 1000 ani
imposibila. Numai virtutea are valoare, toste se reintorc in alte corpuri (metempsicosd). In
celelalte ocupatiuni, chiar $i sciintele stint inutile. mora la
respectul catra divinitate, piN'a scris nimic. Cf. Teodorescu, 1st, fil. ant. 178. rinti 5i bkrani, castitatea, fidelitatea conjugala,
[Pl.]
tberweg, Gesch. der Phil. I.
supunerea, modestia, temperanta, monogamia,
Pyrrhos, rege al Epirului, flu' lui Aeakides, practicares virtutii. P. stabill elementele sciintei
n. 318 a. Chr., t 272, a ocupat trond in etate matematice, ale musicei si astronomiei. Cf. Teode 12 ant, dar la 301 a fost detronat si s'a dus dorescu, Ist. Ph. ant.; Zeller, Ph ilos. der Griechen ;
[Pl.]
la curnnatul siiu Demetrios Polyorketes, apoi la tberweg, Gesell. der Philos. I.
Alexandria, uncle a cistigat simpatiile lui PtoPythia, 1) preoteasa lui Apollon, care la Delphi
lomeu i s'a insurat cu o fiat matera a acestuia. impartia sentintele de oraclu. 2) P. san ludi pyCu ajutorul socrului s5u si-a recistigat tronul thici, la Greci una din cele 4 serbatori de frunte
la 295. Chemat in ajutor de Tarentini contra nationale. Apolon invingnd balmily." Python
Romanilor, pleaca in primavara anului 280 co (v. ac.) s'a instituit serbatoare si la an. 586 a.
cuceri Chr. a fost reorganisata si s'a tinut tot la 5 ani
25,000 soldati si 20 elefanti, spre
un imperiu greco-italic. La Heracleia bate pe in August. 3) P., numele vechiu al orasului
consulul roman P. Valerius Laevinus si plena Delphi.
Pythice, jocurile ce se celebrau tot la cinci
&MIA Roma, dar e constrins de Laevinus, care
adunase oaste noul, a se reintoarce. La 279 ani la poalele muntelui Parnas lingi Delphi in
Enciclopedia romanli. Vol. III.

www.dacoromanica.ro

45

706

Python

Pyxida.

onoarea tjeului Apollon Pytianul. Aceste jocuii Cu pete partite brune tnchis. Lungimea 5-8 m.
nationale erau de categoria color olympice, ne- Omoarit prada prin forta muschilor.
meice si istmice.
Pythonide, o familie de serpi uriasi din ord.
Python, 1) P., la Greci un dracon, adeci Squamatelor, respandite In continental vechiu,
blaur grozav, nitscut de Gaea (pamnt) ucis apoi pe Moluce, Noua-Guinee si Australia. Are
de Apollon (46u de soare). P. represint la- douii genuri: Python si Morelia.
curile baltoase, mocirloase, rnai ales primvara,
Pyuria, emisiunea unei urine amestecate ca
pe Cali vara (soarele, Apollon) le usca (v. Ba- puroiu in casuri de pyelitit i cyrtit supurata,
blenoragie, absces al rru.nchiului, al pitretilor
laurul).
2) P., un gen de serpi uriasi din sudul Asiei, besicei. Din urina colectatti in un pahar conic
cu mai multe specii. Col mai mare este pitonul se diferentiaza dupa ctva timp puroiul.
Pyx, (grec.) cutie.
urias (Python molurus), are corpul acoperit cu
solzi netedi. Capul galbiniu sau brun, pe corp
Pyxida, v. Capsula.

www.dacoromanica.ro

Q, a 15 literti in alfabetul latin. In comerciu

Quakeri, (engl., tremurdtori), sectii religioas

q e prescurtare folosita pentru maja metric ltita prin America si Anglia, mai putin prin Ger-

mania, fundat de card George Fox pe la 1649.

Q. B. F. F. S., prescurtare pentru: quod bonum Q. in invetaturile fundamentale nu se deosebesc

(quintal).

felix faustumque sit; forinul cu care se ince- mutt de ceilalti protestanti, tin insa mai strins
peau mai de mutt actele judiciare.
la cf. Scripturit si cred in lumina intern a lui

Q. D. B. V., prescurtare pentru: quod Deus bene Christosc, care, dup oredinta lor, lumineaz pe
ventat (ceea ce Ddeu sa o indrepte spre bine). om ca s cunoasca voia lui Ddeu i calea mnQ. E. D., prescurtare pentru: quod erat de- tuirii. Neaga ordul preotesc si despretniesc cemonstrandum (ceea ce era de detnonstrat).
remoniile religioase, serbtorile, juramentul si
Qua , V. si Ca .
resboiul. In adunrile Ion poate predica ori cine
Quail, (germ. Quaden), popor de origine germ , se credo inspirat. Afacerile lor bisericesci le
uniti cu Marcomanii au ocupat Moravia de astadi pertracteaza in adunrile lor lunar, triluuare,

prin sed. IIV d. Chr.; se contopirit in lima anuale, in cari toti au vot. In moravuri sfint simpli
Cu Bajuvarii (Bavarezii).
Quadragesimae, v. Paresemi.

si moderati. (Cf. Vascotti-Hiptmair: Historia Eccl.

[Dr. L Radu.]
Vienae, 1895, t. I, p. 257 sq.)

Quadrangulum, (lat) patru-unghiu.

Quadrant, v. Cadran.
Quadrat, v. Cadrat.
Quadratura, v. Cadratura.
Quadriga, se numia la Romani un car tras de
patru cai laturasi; se folosia numai cu ocasiunea
jocurilor publice in circus si la triutnf.
Quadril, v. Cadril.
Quadrilater, v. Cadrilater.
Quadrillion, (neolat.), o mie de ori o mie de

Qualificatio, (lat) calificatiune (v. sc.).

Qualitas, (lat) calitate (v. ac.).
Quan, monetit in Anam = 3.27 cor.; tot acolo
si msurl de greutate = 312.20 kg.
Quantitas, (lat) cantitate (v. ac.).
Quarnero, sin in partea nord-esticl a Adriaticei, intre Croatia si Istria ; in el se afl insulele Q. (Cherso, Lussin, Veglia, etc.), apartiMitoare la Istria.

Quart, odinioar msur de fluiditate in Prusia,

= 2/80 vadrtt san 1.145 I.
trillioane.
Quarts, clasa a patra a unei scoale.
Quadrireme, (marin'a), galer cu patru randuri

Quarta, msur de bucate in Portugalia si

de rame (lopeti) suprapuse.
Quadrivium, (lat) incrucisare de drumuri in Brasilia = 3.46 I.; in Genua ruesurit de oleiu
patru directiuni. In evul mediu numele scoalelor =1637 1.
superioare, in cari se predau dintre artele li-

Quarta, in musicii e intervalul dintre &al

berate: musics, astronomia, dialectica si retorica.

V. si Trivium.
Quadrumana, animalele on patru mni, adeda
maimutele (v. ac.).
Quadrupeda, aninialele cu patru picioare.

sunete, dintre cari al doilea vine ca grad al patrulea dela cel dintiu. In scara naturala a sunetelor musicale so gasesc done specii de Q.:

69 mrci germ.
Quaestio, (lat) anchet, cercetare sciintific
sau criminalf. ; la vechii Romani Q. era tribunalul, care avea s judece singuraticele crime;
mai tfirdiu sub numele de Q. perpetua avea
judece toate acusele din unul si acelas an, cari
se referiau la un soin de crime, s. e. pentru
stoarceri de bani (repetundarum), pentru falsifican i (falsi), etc.

crescutd de 3 tonuri, nuttlit firma triton, cu raport numeric 26/18; interval disonant, care a
jucat un rol important in musica evului media,
aducend tt.5a nutnitul sistem de solmisare prin
mutatiuni si care nu era pentru teoricianii acelor
timpuri nimic mai putin deck diabolus in musica. Numai in urma admiterii acestui interval

una de 3 tonuri, majora, si celelatte de 2 tonuri

minore. Traditiunea ins a calificat altfel Q. si

Quadrupel, (Onza de Ora), monetit de aur anunie: Q. dreaptd sau perfecta, de 2 touuri 2/2,
spaniola i american in valoare de 64 Oita cu raport numeric 3/4; interval consonant. Q.

Quaestor, la Romani era magistratul insrcinat en administratiunea finantelor. La inceputul republicei eran doi Q., inai tfirdiu patru;
doi la Roma (urbani), altt doi in armat (militares); la 287 a. Chr. mai erau patru la marina (clasici). Cu inmultirea provinciilor rom.
s'au inmultit i numbrul Q.-lor.
Quaga, (zool.) v. Zebra.
Quai, (franc) V. Cheu.

ca disonant naturala a acordului de septim

dominant, se stabilir basele polifoniei moderue.

Q. micruratd, de 2 tonuri, cu raport numeric 32/2, ;

in relatiuni armonice se poate gsi ca resturnare a intervalului de quint crescuta dintre

gradele 3 si 7 ale gamei minore. Expr. de Q.
e intrebuintat (Inca uneori in acelas sens cu
tetracord, serie diatonica de 4 grade.

[T. C.]

Quartal, a patra parte din an calculat din

I lanuarie, 1 Aprilie, I Iulie si 1 Octornbre sau

dupii serbtorile: Pasci, Sf. loan, Sf. Mihail si

www.dacoromanica.ro

45*

708

Quarter

Gavriil si Anul nou ; inainte de disolvarea breslelor se numiau asa i intrunirile la patrar ale
maiestrilor ai calfelor.
Quarter, msuri englez de bucate 64 gallonis

Quebec.

primit. De asemenea, dad, din eroare, m'am

credut dator si am platit o datorie, am dreptul
s cer banii inapoi dala creditor. Dac, Oki ore-

ditorul, cu buir credint c-i datoresc a rupt

= 290.789 1.; msura veche usitat in State e chitanta ce constata datoria, eu nu mai pot cere
Unite, numit Winchester Q. = 281.197 ;
banii inapoi, dar ii pot core dela adevratul
sur comerciala de greutate engl. -= 28 funti engl. datornic, adec deba acel care trebuia s facl
= 12-70 kg.; msura de lungime = 1/4 Jard.
plata si in loen! cnula, din gresal, am platit
Quartet san Quatuor, (franc) e nutnele dat eu. (Cf. Alexandrescu: DreptuL Civil Rom.; Erain music atilt unei compositiuni destinate a fi elide, S. Scriban: Codal Civil Popular.)
executat de 4 vooi sau 4 instrumente, cal si
Quassia L., (botan.) gen din fam. Simarubaceae,
grupului format din 4 dintreti sau 4 instru- cu vr'o 3 specii. In lemnul de Q. amara L., un
mentisti. Deja de prin sed. XV stilul musical arbore de 1-2 m. din America tropical, e un
In 4 voci e considerat ca intrunind in acelas principiu amar, quassina, din care caus acest
timp usurinta executiunii cu simplicitatea in lemn e oficinal atonic, febrifug si e numit lema
facturd si on claritatea in armonie, astfel c amar de Surinam Q. officinalis Rich., cresce
aeest mod de a serie e preferat, i cea mai mare In Guyana.
[S. St. R.]

parte din lucrarile mdiestrilor contrapunctisti ai

Quatember, (lat. cele patru anotimpuri), se dice
sed. XVI stint astfel tratate. Maiestrii musicei ajunul, ce il observ romano-catolicii cfite trei
de camer din secl. XVIII il adoptar, si faeur dile in septmtini (Miorcuri, Vineri si Silmbta)
din Q. forma tipie a acestui gen de musicii. In fiecare anotimp.
Gossee, Sammartini, Haydn, desehid drumul pe
QuaternarA, formatiunea, (geol.) numit
caro if urmeaza apoi maiestrii clasici in frunte cu era moderna, e caracterisat prin aparitia omului

Mozart si Beethoven. In musica aeompaniat se d, pe glob si disparitiunea marilor matnifere hernutnele de Q. unei bucati vocale pentru 4 efintareti bivore. In. aceasta epee mari straturi de zapad

ghiat au acoperit masivele muntoase si resolisti, indiferent de nurniirul instrumentelor sau

al partidelor acornpaniatoare.
giunile septentrionale, cari au lsat pe rnari in[T. C.]
Quart, mineral, bioxid de siliciu, se presint tinderi deposite foarte groase. Fauna este rein pristne terminate Kin doi romboedri ; el presentata prin Coquile arctice, si prin specii cari

ocupa locul 7 din scara de duritate. Coloarea

variazI foarte mult; eel mai comun e cel incolor sau putin alb. Varietatile cele mai importante
cristalul de Windt, varietatea

incep a se stinge in aceasta epoca, ca: Elephas

antiquus, Mammouth, Hippopotamus major, Ursus

spelaeus, Hyaena spelaea, Cervus megaceros,

precum si prin specii emigrate ca Reni, Gluineblorri; Q. fumat si .11forionul, cel dintiu ce- toni, Antilope. Flora are ea representanti Salix
nusiu-brun, al doilea aproape negru; Citrinul, polaris, Dryas Octopetola, Betula nana, etc.
care e galben, Ametistul e violet; Q. letptos e
Quaternium, (matem ) nume dat de Hamilton
alb; Lussatit, Luteciu i Quarzin sfint var. rare. unor expresiuni imaginare, pentru care a creat
Ochiul de pisicel e un Q. cu inclus de fibre fine un calml special numit calculul Q.-ilor, eu ajude asbest, etc. Q. e un mineral foarte respandit ; torul ciiruia se resoalva ca inlesnire problemele
el intra in constitutiunea rocelor eruptive acide, asupra geometriei spatiului.
ca granite, porfire, etc., formeaz cu mice eleQuatrain, (franc) in poesie strofa sau mie
mental principal a micasisturilor si altor roce poesie compusa din patru rnduri ; foarte respncristaline, in fine insotesee cele mai multe filoane dit in poesia roman.
metalifere, sau formeaz singur filoane, eari se
Quatrefages de Breen, Jean Louis Armand
intind pe 100 km. si mai bine. Nasipurile sfint de, n. 1810 in Bertheznne (Gard.) 12 Ian. 1892

In mare parte, unele exclusiv formate de Q. in Paris. Erica filosofia la Strassburg, lu doctoVar. pure se intrebuinteaz in industria sticlei ratul in matematici (1829), apoi doctoratul in mesi In optie, cele colorate ca pietri de ornament dicina (1832). Atrgndu-1 sciintele naturale, le
sau chiar ea pietrii scumpe.
lua doctoratul (1840, Paris), ocupfindu-se
Quartina, (Quartolet), in musica, grup anormal de aol toat viata cu studiul sciintelor naturale
de 4 note de aceeasi valoare luate ins numai prin multe si interesante excursiuni, n urma
drept 3; se intfilnesce in msurile ternare.
carora a dat la lumind foarte multe luerri de
Quartir, locuinta (v. ac.).
valoare aprute toate in Paris, ea: Souvenirs
Quartiti, rocii sedimentar, formati de grii- d'un naturalist (1854); Etudes sur les maladies
unte de quart cimentate prin un ciment silicios actuelles des vers soie (1860); Mtamorphoses
nct grauntele nu mai siint visibile. Q.-ele Mint de l'homme et des animaux (1862); Histoire nadesvoltate in Romlnia in formatiunile mesozoice turelle des Annels marins et d'eau donee. Ann&
si tnai ales in paleozoicul Dobrogei.
lides et Gphyriens (1865); Unit de respce
humaine (1861); Histoire de rhomme (1867);
Quart sextaeord, (musicii) acord de quart

sexta, resturnarea a doua a unui acord perfect. Ch. Darwin et ses prcurseurs franais (1870);
Quasi, (lat.) ca, ca si, cam asa, aproape, analog. L'Espce humaine (1877); Hommes fossiles et
Quasi contract, adecd obligatiune isvorit din hommes sauvages (1884); Les Pygmes (1887);
fapte licite ai voluntare de naturti a da nas- Thories transformistes ; Romanes, Carl Vogt,
core unei obligatiuni atrit o alti persoan, sau Haeckel, Owen, etc. (1892). [I. P. Voitesti.]
obligatiuni reciproce. Codul civil romfin organiQuattrocento, (ital., patru sute) in istoria artei
seazd numai clod; quasi contracte gestiunea de italiene e numit a.sa secl. XV si stilul care preafaceri si plata lucrului nedatorit. Sau, dacii domina at uncea.
oineva, cu sciintii, nu din eroare, a primit ce
Quebec, provincie in Dominion of Canada (Amenu i-se datoresce, e dator s restitue ceea ce a rica de Nord), 589,200 km2. ca 1.488,535 loc.

www.dacoromanica.ro

Quebracho

Quevedo y Villeges.

709

(1891). Capitala Q., totodatii cetate fortificat, tinctoria din America de Nord, care contine mae situata lfinga riul San-Lorenzo, 63,090 loc. teria Quercetina folosit in vopsiteria Ouzoeh de origine Farncezi), port admirabil; comerciu turilor.
insemnat, Qantier ; archiepiscop catolic. Q. a fost
Quercus L., (botan.) gen din fam. Cupuliferae,

fundat de Francezi la 1608, deis 1763 al En- tribul Quercineae, cuprinde vr'o 300 specii de
frumogi arbori sau arbusci cu frunzele alterne,
Quebracho se numesce in America de sud caduce sau persistente, de tot intregi, dentate
scouts si lemnul, utilisate in industrie gi far- sau lobate, membranacee sau coriacee; florae
glezilor.

macie, dala cfitiva arbori din acele regiuni. Asa, monoice mint dispuse in spice unisexuale, amenQ. colorado sau Q. rogu de Tucuman, e dat de tacee, foarte rar androgyne; involucrul fructifer
Quebrachia. Lorentzii Griseb.,rarbore din familia este transformat inteo cupula areolat, anulat
Anacardiacee, cresce in Argentina. Scoarta e sau echinat. Speciile acestui important gen sikt
folosit la tabacit ro in terapeutica ca astringent. respfindite prin Europa, Asia temperata si tro-

Q. blanco, scoart iaragi amara, e data de As- picali, America boreala si in muntii Americei
pidiosperma (v. ac ), Quebracho Schlecht.
centrale i ai Columbiei. In partile noastre cresc
[S. St. R.]
urmatoarele specii : Q. cerris L., cunoscut de
Quedlinburg, oras in guvernamentul prusian poporul nostru sub numirea de Ce r, constiten
Magdeburg, 21,971 loc. (1895); castel i biserica paduri sau dumbrave ; Q. conferta Kit., numit
veche ; gininasiu; grdinrit; fabrici de sirma, popular Gil. n t a, formeaza paduri sau dumtinichea, magini, postav. Locul natal al lui Klop- brave mai cu sama in regiunea sesurilor; Q. pestock si Carl Ritter (monument).
dunculata Ehrh., vulgar: Gorun,
Queen, (engl) reging.
Tufan, constitue impreun cu alte esente paQueens County, comitat in provincia irlandeza duri in regiunea sesurilor si a dealurilor ; Q. puLeinster, 1719 km'. cu 64,883 loc. (1891); ca- bescens Willd., popular numit: Tuf , Tuf
pitala Maryborough.
a1b
Tuf a ruioas prin padmile 5i tufisurile
Queensland, (pron. Kvinsland), colonie engl. din regiunea montana gi a dealurilor; Q. sessiin partea estica a Australiei, 1.730,721 km'. cu lifiora Smith., vulgar S tej a r , constitue im460,450 loc. (1895): mine de aur, carbuni, plumb, preuna ou alte esente paduri sau dumbrave in
cositor; economie de vite intinsa; product prin- regiunea sesurilor qi a dealurilor. Fructele uneori
cipal 'Ana. Ci ferate 33,840 km., linii telegrafice
16,059 km.; datorie 31.9 milioane lire sterl. Capitala Brisbane.
Queenstown, (pron. Kvinstaun, mai nainte Cove

co mestibile ale speciilor de Q. snt cunoscute popo-

rulai nostru sub numirea popularl de G hi n d a.

Galele formate pe ramurile tinere de Q. infec-

toria Willd. (orig. din orient) in urrna intepa-

of Cork), oras in comitatul irlandez Cork (Miinster), turei, facutri de insects Cynips gallae tine9082 loc. (1891); resed. episcopeasca; portul prin- toriae L., dint intrebuintate in medicin

cipal al comitatului Cork ; bai de mare.

cunoscute poporului nostru sub numirea de G oQueen's ware, (engt) un soiu de porcelan de gosi de risti c. Din stratul cortical suberos
coloare galbena sau a fildesului, usor i cu o gla- al speciei Q. Suber L., originar din regiunea
zura stria u ci toa re.
mediteraniand se scoate (suberul) p lu. t a, din
Quenstadt, Frideric August, mineralog si pa- care se fac dopurile de pluta.
[Z. C. P.]
Queretaro, stat in interiorul Mexicului (Ameleontolog, n. 9 Iul. 1809 in Eisleben, 1837 profesor in Tiibingen, t acolo 21 Dec. 1889. A. scris rica centrala), 9215 km'. cn 227,233 loc. (1895).
intre allele: Methode der Kristalographie (1840) ; Capitala Q., 32,790 loc.; la 15 Mai 1867 ad i a
Petrefaktenkunde Deutschlands (1846); Hand- fost prins impsratul Maximilian si tot ad a fost
buch der Petrefaktenkunde (edit. III, 1882-85); impuscat apoi la 19 Iunie acelas an.
Querguetulanae Virae in until roman au fost
Handbuch der Mineralogie (edit. III, 1877), etc.
Quental, Anthero de, renumit poet portugez, Virgines divaec (fecioare gleiesci) anume nimfe
n. 1842 pe insula San Miguel, studia dreptul la (v. ac.) ale arborilor de cer (lat. quercus), adeca
Coimbra, dar se ocupti in special cu literatura. de ceret (querquetus) sau pdure de cer (gorun).
De pe la 1860 publica poesii, studii filosofice, Ceretul ion a fost aproape de poarta querquecritica literare, sub influenta scoalei romantice tularia a Rornei. Se arnintesc i Lares querquesi in speciai a lui V. Hugo, combatikd direc- tularii, cari in ceret au avut o capela. [Atm.]
Questore, V. Quaestor.
tiunea clasicista a gcoalei poetului Castilho (v. ac.).

Quevedo y Villeges, Don Francisco de, ceOperele sale, bogate in cugetari filosofice ale
timpului, mkt: Sonetos (1863); Beatriz, poema lebru scriitor spaniol din secl. XVII, n. 1580
(1864); Odas modernas (1865, II ed. adausa 1875) ; in Madrid, fost ministru al vice-regelui NeaPrimaveras romanticas, cfintece (1872); alte So- polei, pe urma arestat 4 ani pe .domeniul sik
netos (1881); iar in prosa : Born-senso e bom- La Forre de Juan Abad din causa unui omor
sosto (1865); A dignidade das letras (1865) ; In duel. La bkranete suferi iar cfitiva ani de
Consideraces sobre a filosofia da historia litte- grea inchisoare din causa unei satire in contra
raria portugueza (1872); A poesia na actualidade ministrului Olwarez, atribuita lui pe nedrept.
(1881). Istorice-politice : Portugal perante a re- t 1645. Renumit ca poet satiric. Opere: Poesias.
voluyao de Hespanha (1868); Causos de deca- Valencia, 1876; Colleecion de poesias de Fr. Q.
Madrid, 1874; Poesias picarescas meditas. Madencia dos povos peninsulares (1871) s. a.
Quercit, (zahtir de ghindel) se gasesce in drid, 1863. Intre numeroasele sale serien i in

&tide, cristale incolore de un gust dulce, so- prosa se disting: Suenes y discursos (vizuini)

lubil in *ma 5i alcool, se topesce la 2250; topit dupa modelul lui Lucian, si Gran Tacano, roman

ca soda caustica d nascere la producte arm atice. satiric, unul din cele mai bune de felul gat.

Quercitron, numele coajei stejarului Quercus Editiunea completa a operelor sale aparit la

www.dacoromanica.ro

710

Qui bene distinguit, bene docet

Quinet.

Madrid, 1791-94, in 11 vol.; o editiune cri- pastoral, comedie, tragedie si oper. Meritul
tica Cu biografie si introducere de Guerra y principal al lui Q. sfult operelee, cari Ant laisce

Orbe. Madrid, 1852-59, 3 vol.; o alegere, Obras tragedii lirice. Celebrul compositor Lulli obtinnd privilegiul de a deschide o sala de specescogidas con notas, de Ochoa. Paris, 1873.
Qui bene distinguit, bene docet, (lat) nine tacole, Q. serse pentru aceasta scena Les ftes
de l'Amour et de Bacchuse. Preste putin Lulli
distingo bine, instruesce bales.
Quich, semintie de Indiani Maya in America obtina sala Palais-Royal si opera la un avnt
centrals, odinioara popor puternic si cult. Limba considerabil, publicandu-se succesiv: Cadmus
lor se vorbesce i acji; capitals lor era Utatlau et Hermionee, Alcestee, Thsee, Atyse, Isise,
(roji Q. in Guatemala).
Proserpinee, Persee, Roland et Armidee, etc.
Quichua, popor indian in Amelica de sud, Q. fa ales academician la 1670.

respndit prin Peru si Ecuador.

Quincunx, (lot) cinci din doudspreclece parti ale
Quid, (lat) pronurne: ce, pentru ce, cu coin- unui intreg ; moneta romana veche = 5 unciae
pusele guidem in adevr, fra indoiald; guidam sau sit, as.
cineva; guidjuris ce se tine de drept.
Quindecim viri, (mito!., eineispralece blirba(i)
Guiditate, (lat. quidditas), un cuvnt introdus in cultul lui Apollon. Cultul acestui den a straIn latiuitatea evului tnediu si din aceasta in batut din Grecia in Italia si a adus cu sine pe
filosofia scolastica spre a exprima, in genere, ce preoteasa sau profeta apollin, asa numita sieste un lucro oarecare. El se intrebuinteaza byll din Cumae, iar in Roma s'a aflat trebuinta
spre a arta ca forma unita cu materia determina de a institui un colegm de preoti, cu asemenea
un lucru in mod substantial, exprimand ceea ce demnitate ca pontificii si augurii. La inceput
[Pl.]
s'au ales doi patnicii, multi damn viri de sacris
este el in sine (quid est).
Quidquid agis prudenter agas et respice finem, faciundis, dela an. Romei 387 s'au ales 5 paori ce faci, fa cu intelepciune i gandesee-te tricii si 5 plebei, numiti Decein viri (riece barla sfirsite, proverb latinesc.
b*, iar dela Silla incoace, colegial preotilor
Quietism, doctrina profesata de Quietisti (v. se.). lui Apollon a stat din Q. v. de saeris faeiundis
Quietioti, eretici pseudomistici din secl, primi (pentru de a face cele sfinte) in cult.

[Atm.]

ai erei crestine; invatau, c ces mai malta perfeetiune a otnului consista In o anihilare a tuturor facultatilor $i a ori ce lucrare, asa cat
singur Neu sa opereze in om. In sect. IV eresia
aceasta s'a resuscitat sub numirea de Euchiti
sau Messaliani, iar in sed. XII in Bulgaria de
Bogomil (v. Bogomili). La un sistem a redus Q.
spaniolul Molinos in sed. XVII, dela care s'a

Quinet, Edgar, fost membru onor. al Acad.

rom., mare filoromiln i cetatean al Romaniei.

tistn, in care pe timp oarecare agluse i celebrul orator $i scriitor fraucez Fnelon (v. ac.).
Semiqu. invetau, ea iubirea lui Neu trebue s
fie liber de ori ce motive, cum ar fi sperarea
fericirei eterne ori frica de pedeapsa vecinica;
omul nimic nu voiesce pentru sine, ci tot ce
voiesce numai pentru Neu; dupa semiqu. virtutea sperantei teologice nu ar av sens.

sophie der Geschichte der Menschheite 3 vol.,

Strassburg, 1825-27. Numit membru al comisiunii de eruditi pentru expeditiunea in Morea,
culese in Grecia materialal pentru scrierea sa
De la Grce moderne et de ses rapports avec
rantiquite. Paris, 1830, 2 vol. Realtors la Paris,

Renurnit scriitor si om politic franc., n. 17 Febr.

1803 la Bourg. Dupa solide studii, facute la

Paris. Genua si Strassburg, unde lu doctoratul

cu tesa De Indiae paseos origine (1839)e $i

serse L'epope indiennee, trecit la Heidelberg,

de unde reintorcndu-se pu.blich o excelenta tra-

numit FA molinisme. Afin cu Q. este semiquie- ducere a operei lui Herder, Ideen zur Philo-

serse in Revue des deux Mondes, dela

1831-1839, foarte interesante lucrari, culese

parte in Les Roumains, Allemagne et Italies.
Quillaja Molina, (botan.) gen din familia
Paris, 1839, 2 vol. Chiemat profesor la faculsaceae, trib. Quillajeae (subfamilia Spiraevideae), tatea din Lyon, schit, inteun curs de lectiuni
cu vr'o 3-4 specii din America de sud; toate foarte cercetat, opera sa Le genie des religionse.
snt arbori ea frunze intregi. Scoarts dela Q. Paris, 1842. Dei liber cugetator, guvernul II
saponaria Malina, numita Lenin de Panama, chiem la Collge de France, in Paris, increprintre alte principii contine saponinel, din care dintandu-i cursul de limbi si literaturi ale Eucausi amestecat cu apa face clabuc ea sapunul ropei meridionale, in 1842. Ad, impreuna cu

[im.]

si se folosesce la curatitul unor obiecte. In me- Michelet (v. ad.). mare istoric-poet i filoroman
dicina s'a recomandat ca buna in boalele de ca dinsul, combatea ideile reactionare in politica
piept putnd inlocui infusiunile de Polygala.
si religiune si prin caldura eloquentei sale, frumoas si entusiasta ca si stilul sea, desteptit o
[S. St. R.]
Quilting, stofa deasa, v. Piqu.
simpatie pasionata in junimea studioasa. Din
Quimper, capitals departam. franc. Finistre, aceasta causa i-se lu catedra. Fa deputat in
18,557 loc. (1896); episcopie, catedrala fru- constituanta la 1848 si in adunarea legislativa
moasa; port, santier.
la 1849. Dupa lovirea de stat in 1852, &al in

Ouinarius, (lat) moneta romana de argint exil la Bruxelles liana 1870, cand fii de nou

= 1/2 denar.--- 5 as.

deputat in parlament. f 17 Marti 1875. Opere,

Quinault, Philippe, poet franc., n. 1635-88 afar de cele mentionate: Ahasveruse (1833,
in Paris. Dela etatea de 15 ani compunea piese ca simbol al umanitatii), Napoleon (1836), Prode teatru. Prima comedie jucata la Theatre- mthee (1838), poeme eince; Les Jsuitese
Franeais fu Rivales. (1653). Apoi publicit co- (1843, ca Michelet, numeroase editiuni), Mes
medido pastorale in 5 acte La gnreuse in- vacances en Espagnee (1846),Revolutions d'Italiee
gratitude', Amant indiscrete; Uomdie sans (1848), Les esclavese, poema dramatica (1853),
comdiee, piesa arioas, care e un aniestec de Fondation de la rpublique des provinces uniese

www.dacoromanica.ro

Qui nimium probat, nihil probat

Quint sext acord.

711

(1854), Merlin l'enchanteure (1860), La cratione strumente de suflare ce au particularitatea de

(1870), La rpubliquee (1872), L'esprit nou- a sri la armonica trei a tubului crind se maveaue (1874). Postural, Le livre de l'exil eu. resce intensitatea suflului ; unul dintre acestea
portret, 1875. Opere complete (1856-1859), e clarneta.
[T. C.]
10 vol. Cf. Chassin, Edgar Q., sa vie et s es
Quinta, (lat) clasa V gimnasiall; Quintan,
oeuvrese (1859), si Correspondances elev al clasei V giumasial.
d 'E dgar Q. 2 vol. 1877. Dna Q. nscutii. G.
Quintal, maid, mai inainte introdus in Francia
Asada., romfinii, a saris M e oir e s d'ex
= 48.951 kgr. in alte state diforite greutAti. Dela
1868.
Oui nimium

Introducerea sistemului metric se socotesce dup

probat, nihil probat, (lat) eel ce maja inetria = 100 kgr.

vrea s demonstreze prea malt, nu demonstr
Quintana, don Manuel Jos, (1772-1857), poet
nimio, este o frasi prin care se semnaleaz liric si dramatic spaniol, mare demnitar al staeroarea in contra unei conditiuni a demonstra- tului, adeseori persecutat, inchis sau exilat, in
tiunii (argumentatiunii) logice si retorice, prin sfirsit incoronat ea poet in 1855 si onorat de
care se cere BA nu se demonstreze nici mai mult toate partidele ca o glorie nationalrt. Cea mai
niel mai putin decal este de trebuintrt.

[Pl.]

Quinio, alcaloidi extrasi prin ap 5i var din

remasitele de coaje de chinini.
Quinquagesima, (grec. pentekoste), e timpul
de septa septrrifini sau 50 de 4i1e dela Pasci
lima la Rusalii. Cartea coral, care se folosesce
in acest timp se numesce pentecostariu. In biserica latinA Q. se numesce si limp' de 50 dile
inainte de Pasci, asa precum cel de 40 dile se

noul si mai complectl edit. a operelor sale Obros

poeticase. Madr., 1880. Ca istoric e renumit prin

Vidas de los espanoles clebres, 3 vol. 1870

(vietile spaniolilor celebri).

Quinterna, (tat) 5 male tiprite puse una

intr'alta cu paginatie curentl. CrIstig in loterie.

Quintescu, Nicolae Chiriac, m. al Acad. rom.,
n. 24 Ian. 1841 la Craiova, si-a flcut studiile
superioare la Bonn si Berlin uncle a trecut doc-

num esce quadragesima.

toratul in filosofie cu disertatia: De diminutivis
Quinquangulum, (lat) Cinciunghiu.
linguae romanicae vulgo walachicae nominataee.
Quinquatrus, la Romani serbatoarea Minervei Berlin, 1867. Dupti intoarcerea sa in jara, a

In 19 Martie pe muntele Calluis, uncle avea un fost numit profesor de limba si literatura latemplu consacrat. Q. (quinque-atrus) era si (liva tin la Univers. din Iasi si apoi la cert din Bucua cineia inceptind dela Idus (v. se.) si Vinci resci. Publicatii: Dela Bonn la Coblenz pe apI
cinci dile, 19-23 Martie. Alte Q. numite mi- si pe jose, Bucur., 1881; Omagiul artelor, trad.
nusculae eran In 9 Iunie pe muntete Aventin. in versan i dup Schillere, 1882; U amenintat ea
Serbatoarea de primvari era cu deosebire a decapitareae, discurs tinut la Acad. 1885; Pygscolarilor, cried in 23 Martie se incepea cursul malion, Fata dela Cozia 5i Lipusneanu, studiu
de scoall, apoi a artistilor i invtatilor, cari o critic comparative, 1887; Ancheta la Institutul
aveau de patroanl pe Minerva, pe cAnd serb- Alexandrie, 1891; Cestiunea lui u mut (latent)
toarea din Iunie era mai ales a Tibicinilor (v. ac.) impropriu is scurte, 1895; 0 formatiune adcari cutrierrind prin Roma se adunau la templul verbiala introdusa fuiorul popiie in limba rode pe Aventin.
[Atm.]
minas 1895; Cum se face recomandarea de
Quinquenal, (lat.) la fiecare cinci ani; care profesori la Facultatea de Litere din Bucuresci,
tine cinci ani; adaus de salar la fiecare cinci ani. decan fiind ilustrul I. Bogdane, 1901 ; Noul proiect
Quinquennium, (lat.) restimp de cinci ani.
de lege al inviitamntului publice, 1875 (sub pseuQuinta, in music., interval format intre dou donhaul Victor Motreanu).
sunete dintre cari al doilea vine ea grad al cinQuintesenta, (deis lat. quinta essentia), se
cilea al celui dintiliu. In scara natural./ a su- numia la Pythagorei eterul; astAdi se numesce
netelor musicale gdsim douii specii de Q : de Q. partea concentratft ca cea mai eficace in veo
trei tonuri 16 majorii, si de trei tonuri (dour, materie; In mod figurat: ceea ce formeazd miedul
tonuri si doue semitonuri) minorit. Practica insl, mai pretios pi de remarcat din vr'o lucrare inca i pentru quartz'. (v. ac.) a cualificat altfel Q. telectual.
anume: Q. perfecta, de trei tonuri 1/2, relaQuintet sau Quintuor, (franc) in mus. compotiune dintre armonicele naturale dou 5i trei, cu sitiune vocali sau instrumental In 5 voci.
report numeric 24, interval consonant. Q. micQuintilianus, Marcus Fabius, celebra retor
forata sau falsa, de trei tonuri, cu raport nu- latin, n. pe la 35 In Callag-uris din Spania, f
meric 36/26, interval disonant, jucind acelasi rol investit de Doinitian cu titlu si rangul unui
cu quarts' (v. ac.) crescuta. Q. crescuta, de patru consul; t pe la a. 100; cunosckor profund al
tonuri, cu raport numeric 25/16, interval disonant, frumosului, a fost unul dintre cele mai distinse
Wind nascere in formatiunea gamei minore, spirite critice, pe care le-a avut lumea remand,
intre gradele trei i sapte.
relatiune are-io- decadentl. Spirit series si judicios, el luptl contra
nic:A se intillnesce in asa numitele acorduri al- celor cari voiau sl facii din elocuentii un meterate. Q. perfecta, e intervalul cel mai carac- stesug advocAtesc. A scris : Institutio oratoria.
teristic ca sonoritate ; totusi intrebuintarea ei
Quintilion, nutnr ce represinti: de un milion de
armonicii necesiteazii precautiuni cari netinute ori un quadriliou, adecii a cincea putere (potentA)
In sam aduc greselile cunoscute in studiul ar- dela un milion.
moniei sub numele de Q. directa si Q.-e paQuintills, luna Iulie (v. ac.).
ralele. In orga se cr amuele de Q. unor jocuri
Quintola, (mus.) grup anormal de 5 note de
sunind Q. tastei apsate. Coarda cea mai acut nee* valoare, luate ins drept 4 sau 6, dupii
a violinei, mig, Ana e numit de unii Q., nume naisura in care se presintl.
dat Mica i instrumentului numit generalminte
Quint sext acord, (mus.) acord de quint./ si
viola. Verbul a quinta indicit actiunea unor in- sext, resturnarea intiliu a unui acord de septiml.

www.dacoromanica.ro

712

Quintas

Quintus, (lat) al cincilea.

Quintus Curtius Rufus, v. Curtius Rufus.

Qu. v.

Quitt, liber de ceva; achitat.

Qui vive? [franc., cine trdiesce (sa trdiascd)]

Quid pro quo, (iat) ceva pentru ceva; una intrebarea sentinelelor in Francia, And se apropie

de ea cineva. Ecuivalent cu strigdtul: cine-i?

stai I etc., germ.: Wer da I
Quodlibet, nume dat in mus. unor bucAti de
obiceiu corale, cu tendinte umoristice, formate
din impdrecherea glumeatii a unor melodii de
caractere deosebite, contrastante, amestecate cu
diferite strigate i onomatopee $. a., sau chiar
pald, mai groasi, de care erau legato multe mor bucdti formate din fragmente de inelodii
sforicele proviillute cu noduri diferit facute
populare amestecate cu melodii luate din musica
de diverse colori. Qu.-riie eran puse sub in- coral religioasd, combitiatiuni alcdtuite in scopul
grijirea unei clase speciale de functionari, numiti de a produce efecte vesele prin contrastul lor.
pentru alta; gresald, neintelegere.
Qui pro quo, (lat) unul pentru altul ; gresald
de persoane ; schirnbarea persoanelor.
Quippoo, un fel de scriere a
Quipu,
vechilor Peruani (Incas), prin care purtau socoteli i insemnau legile i evenimente istorice.
Fiecare Qu. se compunea din o sfoar princi-

Acest gen e pus deja in modd prin maistrii

Quipummayo.

Quirinal, unul din cele 7 colino ale Romei; flamancll i francezi din secl. XVI si
(Mescocu palatul papal, astAli cel regesc, pe el.
lanza, Menanza, Mistianzas. a.), dar se bucur mai
Quirinalia, la Romani sikbatoarea 4eului Qui- cu samd de favoare in Germania, in societitile co-

rinus tinuta in 17 Febr. pe Collis Quirinalis, rale populare unde se mentine Anc. Un gen analog
astacll numit Quirinal.

Quirinus, (lat) in mitol. romand nume dat

e asa numitul in Anglia Catch..

[T. C.]

Quod licet Jovi non fleet boy!, (lat) ce e

lui Marte, de catrd Sabini, mai tArcjiu numele permis lui Joe, nu e permis boului, adeca: ori ce
semi4eului Romulus.
[Atm.]
actiune e socotit dupa vatla i positia celui ce
Quirites, numele vechiu al populatiunii ro- o face.
mane dupd amestecul ei cu Sabinii. Nu so cule sau:
QUOS ego! (lat) Pe voi vi; voiu
noasce etimologia acestui cuvint. Numele de Am sd vd I Dupd Aoneidele lui
Qu., era purtat de Romani numai inluntrul amenintarea lui Neptun contra viintutilor, citat
orasului.

devenit obicinuit pentru amenintarea cu vr'o

Quisisana, numire Hollan obicinuitd pentru pedeapsii.

vilegiaturi i hotelele din astfel de loculi. Sub
Quota, fractiune dintr'un intreg s. e. dinteo
nurnirea aceasta mai cunoscut e castelul regal mostenire, la calculan i partea ce cade pe fiecare ;
din Castellamniare (v. ac.) di Stabia.
Q. se mai numesce i partea ce au sd supoarte
Quisquis praesumitur bonus, donee probatur Austria i Ungaria la cheltuielile comuna ale
contrarium, (lat) despre ori cine credem ca e statului.
bun (de oinenie) ph& la probd contrard.
; vulgar ; comun.
Quotidian, de toate
Quitanta, v. Chitanta.
Quotient, v. Cotient.
Qui tacet, consentire videtur, (tat) cine tace
Quousque tandem? (lat.) Pfind chid ? exclaaproaba, sau: se presupune ca consimte.
matie devenita proverb, cu care Cicero isi inQuitare, oc.hirea (militar.) ce o face un trd- cope prima vorbire contra lui Catilina; Quousque
gifitor pentru a tritnite glontal la tinta.
tandem, Cabana, abutere, patientia nostra. PAnd
Quito, capit. republicei sudamericane Ecuador, and, o Catilina, voiesci sd abusezi de rabdarea
situata lAnga vulcanul Pichincha, pe marginea noastrd.
resdriteana a platoului dela Q. la altitudine de
Qu. v., (med.) se obicinuiesce a se serie pe
2908 metri ; 80,000 loc.; archiepiscopie ; univer- retete rnedicale in loc de quantum vis, adecd
sitate. Dese cutremure de pdmAnt.
cAt vreie.

www.dacoromanica.ro

R, a eoptesprecjecea litera in alfabetul latin, omului prin muscitura unui animal turbat, cine,
una dintre consonantele palatale in limba ro- pisic, lup, vulpe. Numai o parte din muscaturile
m tina In abrev. : R = termometrul Raumur. R., (in animalelor turbate infecteaza pe omul muscat,
manuseripte romane) = Roma, Romanus, regia, musciturile prtilor corpului acoperit cu vestregnum, rex, etc.
minte nu au obicinuit consecinte grave, chi
Ra, la Egipteni deitate primitiva, deu al soa- dintele animalului se sterge si balele virulento
relui. Cultul lui s'a desvoltat mai ales in He- remin pe vestrninte. La animale se poate face
liopolis si s'a amesteeat eu al lui Ammon (v. ac.); diagnosa repede a turbarii prin presenta in mide aici Ammon-Ra, ca templa vechiu in El- duvi ai in bulb a nodulelor rabice, formate din
Chargeh.
[Atm.]
celulele embrionale, descrise de V. Babes si de
v. ei Rha
Ra
G. Marinescu. Museiturile lupilor turban sint
Raab, (magh. Gydr), riu in Ung., isvoresce mai prniculoase decit cele ale einilor turban,

in Stiria sup., dela Krmend navigabil, se re- lupul apuca ea dintii pArtile superioare ale corvarsa in Dunarea mica; 274 km. lung.
pului, mai ales obrazul, $i produce si la pirtile
1.1111 R. a fost numit i comitatul i orasul Oy'. inferioare ale corpului sfasieturi, ruperi pro(v. ac.).

funde, de vrenie ce canelo musca' obicinuit numai

movil pe teritoriul com. Risesci, j. extremitatile inferioare, tara a sfasia muscula-

Flciu, situatif pe platoul din sesul Prutului,

avind forma unui con eu o periferie la basi
de preste 150 m.; de jur imprejur aceasta movila este incungiurata de un val mare de pa-

tura. Turbares a fost cunoscut deja in anticitate, Egiptenii, Ovreii, Grecii si Romanii sciau

despre existenta acestei boale, Aristotele cunoscea transmiterea ei prin mwseatura canilor
mint ca o deschidatur spre $esul Prutului. Mo- turban si Celsus a descris-o sub mine de Idrovila a servit in timpurile trecute pro babil pentru fobie. In literatura romana gasim turbarea raenapirarea podului de preste Prut de nvalitori. nonata deja in Legenda lui Avram, afiata in
Rabat, (Neo-Sal), oras in Marocco
archiva statului din Bucuresci, in traductiunea rocu Sal situat in fata, are 35,000 loc.; mn facuti in sed. XVI, in care Legend a se recoport, comerciu; forrare*.
manda leacuri contra muscaturii de cine turbat
Rabat, (ita/) scadere din pret, remisa, acor- (B. P. Hasdeu). Desetmtecele i doctoriile popodata de vindtor. De obiceiu se calculeaz in rale vechi in contra turbarii probeaza, C poprocente si se di la cumpifirari de cantitati mai porul cunoasce de rnult aceast boala. Obicinuit
mari sau la plata ca bani gata, etc. (v. ai Discon t.) turbarea apare in a doua lun dupi muscatura,
de rare ori mai tirdiu.; ea este cite data' pre-.
Rabbl, v. Rabin.
Ritbdare, virtutea care ne face ca, stipinin- cedat de duren i in cursa' nervului afectat prin
du-ne pe noi n5ine, s: suportiim cu brbatie muscatura, eari durcri merg dala cicatricea musfarti de a ettrti si in mod liniscit toate sufe- caturei spre centra., de melancolie, frica, inrintele, toate restristele vietii, pe cari ori nu le somnie, durere de cap. Simptomul caracteristic
putem abate dela noi, ori pe cari, din un sen- al infectiunii rabice consta in spasmul idrofobic,
timent de datorie, nu voim a le abate. ffai in- inghitirea, chiar simpla vedere a apei provoaci
seamni inca' aateptarea linistita a unui eveni- spasmuri ale faringelui si laringelui. Toate senmente ce intirdie.
satiunile sfint exagerate, cel mai mic curent de
[Pl.]
Rabelais, Francois, scriitor franeez, n. pe aer d nascere la spasmuri respiratorii ori conla 1483 la Chinon, t 1553. Spirit universal, a vulsiuni, organele vederii, ale audului, ale mistudiat teologia, medicina, anii din urml ai vieni rosului devin foarte excitabile. Saliva curge din
Ii petrecif ca paroch (cur) in Meudon. E autorul gura cu abundanta, bolnavul scuipa mult, pieles
celebrului roman La vie de Gargantua et de se acopere eu sudoare. Apoi apar accese tetaPantagruele, in care R. combate spiritul evului nice, delire furioase, in cari bolnavul incearca
media 5i propune modificdri importante, mai sh: musco pe cei cari Il incungiura. A.ceste acales in privinta educatiwaii. R. e un n'are pro- cese se repet de mai multe ori in timp de una
sator, el a creat personaban vii, stilul siliu are pina la dorna dile $i bolnavul moare inteun asecoloare, miscare. e de regretat irisa abusul ce menea acces sau duptt periodul spasmodic urIl face ca oare cari detalii grosolane si comice. meaz starea de colapsu, periodul paralitic, care
duread. Meya ore si se termina mi moarte. In
R. a avut multi imitatori.
Rabia, Turbarea, Rabies canina, Lyssa, Idro- Rominia legea sanitara dio 1874 si legea de
fobia, este o boar traumatica, infectioasa, acata, politie veterinara din 1882 stabilese miSsurile de

mortalti, ca incubatiune lung, ca localisarea prevenirea tarbarii: prinderea i omorirea

principal a virusului si a lesiunilor in sistemul nilor vagabundi, organisarea vinatoarelor de lupi,

nervos. Virusul turbirii este fix si se transmite isolarea animalelor muscate, prinderea i uci-

www.dacoromanica.ro

714

Rabio

Racem.

derea anilor i lupilor turbati si a altor ani- Rabutin, Roger conte de, general gi scriitor
_male turbate, cutarea urgent a oamenilor mug- francez, n. 1618 in Epiry (dep. Niyre). A ina-

cati de un animal turbat. In unele alte state se intat repede in armata francez; dar indu.gimputineaza numeral anilor printr'un imposit manindu-se ca maresalul Turenne, a trebuit
special. Botnita nu d garantii suficiente.
praseasca armata. A mers la curtea lui LucOne suspect ori turbat trebue s se inchidd de dovic XIV; aici a cOdut in disgratie pentru o
timpuriu. La inceput turbarea dinelui nu se poesio satiria asupradragostei regelui. A fost mai
aratti grin some de furie, el e mai trist i tacut, multi ani inchis 51 111 Bastild. Abia dup 16 ani
fuge de lumina', se vird prin locuri intune- gi-a recapetat deplina libertate. -1. 1693. Serien:
coase, pleacd i iar'igi se intoarce de se cula, Mmoires, 2 vol., 1696; Lettres, 7 vol., 1697.
are halucinatii, musa cu gura in v'ent, se re- Rae, (Astacus fluviatilis), animal de riu din
pede si urla casi and s'ar lupta cu alti cani, mused clasa Crustaceilor, ord. Decapodelor, subord.
in dreapta 5i in stfinga, roade lemne, scaune, Macrurilor. Acoperit preste tot corpul ea o crusta
inceltaminte, inghite paie, sticle, cuie, chiar calcaroasd tare, cenusie-verduie, care devine rosie

murdariile lui, ji curg bale din gull, glasul devine rdgugit. Mai este un fel de turbare numitd
turbarea mutd, fr. furie ; cnele bolnav de
aceast forma a boalei nu latr, nu urld, fine

cand e fert sau fript. Cap unit ca torace intr'un

cephalo-torace, terminat la partea anterioari cu

au virf triunghiular. El are 2 antene mari

2 mici ; la basa celor mari siint 2 org. mici,
gura ascatii i Ii curg bale dinteinsa, limba
org. auditive; In afara for stint 2 ochi
fiindu-i aternat se usa, crapd, se murddresce. pedunculati. Pe partea inferioari are orificiul
Este util, ca indatd dup musatura sl se des- bucal cu 7 pArechi de piese ce compun arma-

infecteze ori sa se cauteriseze rana. In toate ca- tura bucal. Ventral are 5 parechi de picioare,
smile de mugcatura oinului dela un animal turbat din cari cea anterioarl e in fortn de clesce
recurgem la tratamentul antirabic, prin injec- si servesce la prins. Sub crust, la basa picioatarea repetat in corpul omenesc a substantei relor i ultimelor piese bucale, stint 18 prechi
nervoase a unui animal infectat artificial cu vi- branchii, cari servesc la respirat. Cephalo-torarusul turbarii ; la iuceput se fac injectiuni cu celui Ii urmeazd abdomcnul (coada) compus din

un virus mai slab, gi se progreseazi treptat la 7 inele, ultimul in forma de inotatoare. &Mt
un virus mai forte, dup ce organistnul a fost animale unisexuale si se inmultesc prin Oa, ce
pregatit pentru suportarea lui. Technica acestui femela le tine cu nisce picioruge putin desvoltratament antirabic, inventatii in 1881-82 de tate pe partea ventrala a codii. El inoat inapoi,
L. Pasteur, a fost perfectionata de V. Babes si triesce prin toate riurile i iazurile noastre
de altii. Regatul roman posede clou servicii, cari e mult cautat pentru carnea lui gustoas.
produc vaccinul autirabic i caut oameni mus-

[I. P. Voitegti.]

cati de animale turbate, spro a preveni ivirea

Rae, (sau Cancer), 1) constelatiune din zona
turbarii la mu, unul la Bucuresci, formfind o zodiacului in emisfera boreala; 2) un semn al

sectiune a Institutului de Patologie gi de Bacte- zodiacului )4E. In aceast constelatiune se gasea

riologie dirigeat de V. Babes, altul mai mic la pe timpul lui Hipare solstitiul de vara, ileum ins
la.gi, dirigeat de E. Puscariu. Acest tratament nu mai coincide semnul zodiacului cu constepromite numai atuuci un suecas, and n'au trecut latiunea R. gi nu trebue confundate aceste done

multe dile dela muscatura. Din cei supugi la notiuni.

acest tratament mor foarte putini, de vreme ce

Rae, (med.) termin poporal pentru cancer
din cei necautati mor din oameni mugcati de (v. ac.), usitat in Trans.
lupi turbati 70-80%, din cei muscati de alai
RAciciuni, com, rur. in Rom., j. Bacau, comturbati 14-16%.
[I. Felix.]
pusa din 5 at. cu 2201 loc., 3 biserici, din cari
Rabic, ce se tine de turbare. (v. Rabia.)
una cat., si 2 gcoale. Teritoriul com, e strabatut
Rabin, preotul sau eapul unei comunitati ovre- de calea nationale gi de calea ferata' cu statie
iesci ; in unele ten i in acelag thnp i invetator. in loc. (M. Diet. geogr. al Rom.)
Derivat din vechiul ebraic Rabbi, in vetator
RAcAjdia, (magh. Rdkosd), com. run in Trans.,
titlu de caviare al cunosctorilor de legi gi scrip- cott. Hunedoarei, ou 940104673 Magh., 264 Rom.),
turi, ca si doctor sau magistru; mai trdiu epitet caii au apartinut fostului regiment min. I de
de politeta, ca zdoinne actual. Limba rabinial e granitd.
limbs Talmudului, desvoltata din vechea ebraica
RAcari, com. rur. in Rom., j. Dolj, compusd

prin adoptarea de cuvinte si forme arameice, din 2 cat. ca 1004 loc. Aici se ved urmele unei
arabico gi unele grece 5i latine. (v. Judaica li- vechi cetti.
teratura. Pentru studiul ei : Lexicon chaldaicum,
Racavlia, com. rur. in Banat, cott. Carastalmudicum et rabbinicum, noud ed. de Fischer. Severm, ca 2975 loc. Rom.; statiune de cale
Leipzig, 1866-74; Analecta rabbinica de Re- ferata.
land, 17(32; Rabbiuismus de Cellarius, 1684;
RAcAtel, Rdcdnel, .Racdtet (Hyla arborea),

Grammatik des Neuhebrdischen de Siegfried gi v. Buratec.

Strack. Leipzig, 1884.)
Racem, (botan.) ciorchin, strugure, un fel de
RAboj, ravag, un bet, pe care crestau teranii intlorescenta indefinita, compusii dintfo ax prinnesciutori de carte diferite semne compuse din eipald, de pe care ies axe secundare egal de
linii drepte, cruci, etc., cari tineau locul cifrelor. lungi, distantele dintre ele fiind cam egale ca
Acum it folosese mai numai ciobani
lungimea lor ; dac axele secundare poarta florile,
Riboru, (Roboru-Halabur), lama, v. art. R. e simplu (Coacaz, Salara); daca; florile sant
Banat. (1, pag. 384.)
pe axe de ordiue superioare iesite din cele seRabulist, Oat) incurci-treabi; cel ce inter- cundare i a.gezate tot in R., atunci acesta e
yertesce intelesul unui lucru; &car.
compus (Strugure, Liliac).

www.dacoromanica.ro

Racemos

Rubin.

715

Racemos, (botan.) un mod de ramificatie al axei mnstirei au fost transformate in asil pentru
plantei (radacina, tulpin), atunci cnd axa
infirmi.

poart axe secundare mai scurte ca ea;

Rachitova, com. rur. in Banat, cott. Carass. e. tulpiuele de Brad, Molift, etc.
Severin, cu 974 loc. Romani.

Racheta, un tub de hrtie comprimat sau

metal, umplut ca materii explosibile, la care se

foc cu un fitil. R. pot servi ca senmale pe
ciimpul de btaie. De obiceiu ele se intrebuinteazii mult la diferite serbri ea artificii.
Rachila, fica mai tink a lui Laban, devenit
sotia patiiarchului Iacob; a na,scut pe Iosif si

Rachiu, numirea general a diferitelor beuturi

alcoolice destilate, produse din fructe si din must

de fructe, supuse la fermentatia alcoolici, din

vin, din drojdii de vin, din tescovind; ca pro-

duct al industriei mari din cereale, cartofi, sfecle;

din diferite alte rdacini, din melas, din trestia

de zahar. R. ordinar se preparti din alcoolul

marei industrii prin simpl diluare cu apd sau
RAchita, numele popular al speciilor : Salix
prin aromatisarca cu ierburi aromatice, cu
fragilis L., Salix purpurea L, Salix viminalis L. oleiuri eterice, co esente artificiale, sintetice.
(v. ac.) R. albtl sau R. mlaje, numiri populare Dup materia bruta, din caro a fost fabricat, si
ale plantei Salix incana Schrank. R. moale sau dupa aroma se dan R.-lor diferite numiri: R.
R. putaroastl, numiri populare ale plantei Salix de yin se numesce cognac, eel de prune tuic,
Caprea L. (v. ac.).R.rofie, Salix purpurea L.(v. ac.). coi din melasa si din trestie de zahar ruin, eel
RAchitariul, (Cossue ligniperda), flutur de din orez aran, cel aromatisat ca ism ori cu
pe Beniamin.

noapte din fain. Cossidelor, de coleare sur-negru, mason se numesce R. de ism-A ori de anason.
cu pete castanfi. Larva lui traiesce in tulpinele Din toate beuturile alcoolice stint R-le cele mai
rachitelor i plopilor. Distatita dintre aripile dins- concentrate, cele mai bogate in alcool si prin

inte a fluturelui este de vr'o 65 min.

RAchitica, (botan.) v. Elaeagnus.

Rachitis, Rachitism, afectiune a desvoltarii

scheletului osos, produsa de turburari nutritive,

consistfind mai ales in faptul, ca transformarea
osoas este mai lent deck formatia substantei

de transitie dela cartilaj si periost la os, sau

aceasta substanta din urma se produce mai repede ca in starea normala. R. este coi mai freclient in primele 18 luni ale vietii. Oasele ca-

urmaro cele mai periculoase, cele cari produc

mai adeseori alcoolismul Cu consecintele sale:
degradarea fisica, moral si econoinica a eonsumatorului, degenerares progeniturei sale. La
aceasta contribue si imprejurarea, c in R. se
gasesc adeseori pe lnga alcoolul pur etilic si
alcooluri superioare mai toxice, ca alcool amilic,
butilic, propilic, apoi aldehidi si furfuroli. Aparatele moderne de destilare fractionata inlesnese
departarea acestor impuritati, de vreme ce cazanele primitive de fiert tuica ale multor mid agricultori produc un R. foarte otrAvitor. Afara de
instalatiune mai contribue la infectarea R.-lui
materialul de fabricatiune: prunele rda conservate, in parte putredite, drojdfile si tescovina

pului piesinta uneori diformatiuni caracteristice

si anume se simt zone mai putin resistente dealt
restul osului, dela 1-3 cm. de diametru (cranio
tabes). Fontanelele (spatiurile oaselor) nu se consolideaz ca in stave normal, fruntea este proeminenta, tot capul mark de velum, are forma intrate in fermentatiunea acida, dau nascere
patrata. Dintii nu apar deciit tfirdiu si chiar atunci mai multor impuritati toxice deefit materiile
stint neregulati, se strica curttnd. Mai frecuente prime curate, nedescompuse. Multe imitatiuni
sfint diformatiunile toracelui. La unirea coastelor de tuica si de cognac, fabricate din alcool etilic
cu cartilajul lor se simt noduri pronuntate. Co- bine rafinat cu un inic adaus de esente aromaloans vertebral si basinul pot fi diformate, tisatoare artificiale, constitue o beutura mai cufapt, care la fentei poste opune un obstacol in rata decitt tuicele i cognacurile numite naturale,
timpul nascerii (la faceri). Membrele la extre- dar preparate fara ingrijire si cu instalatiuni
mitatile lor stint ingrosate, in acelas timp stint primitive. In regatul ionffin legea sauitar din
diformate in testa lungiinea lor. Membrele in- 1893 ordona, c numai alcoolul etilic perfect ra-

ferioare impreunate au forma unei parentese

sau al literei D, K, X. Copiii rachitici au stomacul dilatat, sufer de bronchite, couvulsiuni,
de spasmul glotei. Invata sa unible tardiu. Di-

finat poate servi pentra prepararea de beuturi

alcoolice, si Regulamentut asupra privegherii sanitare a alimentelor i bouturilor din 1895 pre-

scrie, ca nu se pot aduce in localul de debit

formatiunile osoase remfin ca un semn nesters al destilatele deb:indite la inceputul ferbeiii (cap,
rachitismului. R. se poate confunda cu hidro- Vorlauf) bogate in eter acetic si in aldehidi, nici
cefalia, cu sifihisul ereditar en att mat user, cu destilatele dula finele destilatlunn (coada, tlegma)
cfit copiii sifiliticilor pot deveni rachitici. Pentru bogate in acidi, in alcooli superiori si in furfuroli,
a preveni rachitismul trebue supraveghiata brans ca alcoolul care servcsce pentru preparares de
copfilor de ita. Boala constituita, se vor intre- R. trebue s contina ce! putiu 950/0 alcool etilic

buinta bai de sare i in interior fosforul panit si cel rnult 50/e apa, s nu cuprinda alcooli sula un miligram pe di, pe lttnga o hrana sufi- periori in cantitate mat mare de 0.2004, aldehidi
cienta si rationala.
dealt 0.020%, furfuroli dealt 0.0100/, ca suma
[E. Felix jun.]
Richitoasa, com. rur. in Rom., j. Tecuciu, acestor impuritati sa nu treacl preste 2 volume
situata pe vales Zeletinului ; se compune din la 1000 vol. alcool, ca R.-le ordinare si tuica sa nu
4 cat. ca 1605 loc. (Diet. geogr. 1897), 2 bi- coutin decal cel mult 3504 alcool, ea este inserici si 1 scoalti. Biserica din satul R e fosta terdis a se aromatisa R. eu esente artificiale, cari
contin alcooli supetiori, aldehidi, furfuroli , alcool
manastire, ziditi la 1697 de marele spatar
lanaki si de sotia sa Teofana, sora lui Mihaiu melitic, nitrobenzole, cu eter nitros, nitric, etilio,
Racovit. Aici s'a pstrat o frumoas colectiune metilic, amilidric, cu chloroform, a-i adauga zade carti slavonesci, manuscrise si tiprituri gre- harina, materii colorante vatematoare. v. Alcool,
cesci i rominesci. La 1872 chiliile din curtea Alcoolismul, Basamac.
[I. Felix.]

www.dacoromanica.ro

716

Rani

Rae!, comuni rur. in Rom., j. Gotj, compusa

din 3 cit., en 1722 loc., 3 biserici si 1 small)...
(M. Dic. geogr. al Rom.)
Racine, (Jean), celebru poet tragic francez,
n. 1639 in La Fert-Milon,

Racoviti.

aceeasi directiune. 3) R., com. rur. in Rom.,

j. Vlcea, intemeiatti pe ruinele cettii romane Sargidava, ale carei arme se vad
are 587 loc., 2 biserici si 1 semi& (M. Diet.

1699 la Paris. A fost geogr. al Rom.)

crescut la mnstirea Port-Royal. Prima sa luRacovi(a, 1) R., com. rtu. In Tm., cott. Sibiiu,
crare Thbaideg e Cu totul sub influenta lui cu 1560 loc. Rom. 2) R., com. mur. in Banat,
Corneille. Tragedia Andromaqueg (1667) ava cott. Timis, cu 1892 loc. Romini.
un succes colosal si insemneazii ivirea unei arte
Racovita, familie de origine moldoveneaseI,
noue in literatura francez. A publicat apoi find care a dat mai multi domni Moldovei gi Munpe find tragediile: Britannicusg, Brnices, teniei in epoca Fanariotilor.
Bajazetg, Mithridateg, Iphignieg, Phdre.. La

Mihaiu R., *Ugh domnia Moldovei in

cererea d-nei de Maintenon serse Athalieg si 1704 fiind recomandat la Constantinopole de ConEsther, tragedii cu subiect biblic, compuso stantin Brfincoveanu, care era in vrIsmasie cu
pentru scoala de fete dela St. Cyr. R. o poetul A.ntioh Cantemir. M. a fost aspru la punerea si
amorulni impetuos, gelos, adesea criminal. Limba stringerea darilor si in 1706 Ii lu locul Antioh.
lu R. e eleganta, put* de o armonie musical. In 1707-1709 cistigit iarasi domnia, po care o
Racla, (cuti, ciboriu), vas sacru de aur, ar- pierde, cci 13rOncoveanu il denunt la Constangint sau alt metal nobil, servWFCspre conser- tinopole, c a intrat in tiattiri cu Rusii. In a
varea sf. cuminecaturi si a sf. agnet. Are forma treia domnie stO dela 1716-27 si a avut sO suunui scriniu sau a unui turnulet, iar in vechitne fere impreuna ea teara de resboiul austro-turc
avea forma unei stelute ce atirna deasupra (1716-18). Lacom, jefuitor, este o figur resmesei altarului.
pingifitoare.g Dela 1730-31 domn in Muntenia
Raclawice, sat in guvernam. ruso-polon Kjelzy ; si tot aci dela 1741-44, cOnd provoacti pribeaci a batut Kosciuszko pe Rusi la 4 Apr. 1794.
girea a 15,000 de familii.
Banana, com. rur. in Rom., j. Putna, compusi
Constantin R., domn in Moldova (1749
din 3 cat., cu 2162 loc., 5 biserici si 1 small. pin 1753 si 1756-57) si in Muntenia (1753
(Mamie Dic. geogr. al Rom.)
pant,. 1756 si 1763-64), fiul lui alihain, a fost
Racocea, Toader, publicist roman, n. 1780 din condus de un Grec vestit in jefuirea terilor, Tor-

parinti nobili rezesi sau mazili, in Carapciu pe

Ceremus in Bucovina, faca in Cernaut un an
din cursul preparandial in 1708; apoi ginmasiul
la Cluj si la Stanislau in Galitia, in 1805 translator rom. in Cernaut la guvernul districtual al

dacho Stavarache, ceea ce a provocat rescoale

in tearii.

Stefan R., fiul lui Constantin, doinn in

Muntenia (1764-65), condos tot de Greed' Stava-

rache, a provocat o rescoala pentru silnicia, ca

Bucovinei, de unde se strmut cu titlul de trans- care se stringoau darte. Pierdand increderea
lator guvernial i. r. la guvernul galitian din Leina la Turci Stavarache a fost &nit, iar domnul
(Lemberg) in 1815. Aici Intr, prin loan Budai destituit.
Deleanul in miscarea nationalista" literar de pe
Racovitd, Dimitrie, boier moldovean, fratele

titnpul acela; publich 1817 un apel la prenumerare pentru o foaie literard, ce voia sa o publice. Din lipsfi de prenumeranti ins ei din
causa altor piedeci foaia apra abia la trei ani
sub titlul de zChrestomaticul Romelnescu, sad
Adunare a tot fellul de lstorii, si de alte faptorli, scoase din Autorii dipe osebite Limbi. Pe
anul 1820. Parte infant. &all thncit decatrii
Theodor Racoce, k. k. Talmacia a Gubernii de
Galitiia. Cernlut. S'au tipArit $i s afia la Petru
Ecart. Typogmf Craisului Bucovineig. 24 Ian.
1822.
[Dr. I. G. Sbieral
Racova, com. rur. in Rom , j. Bacau, compus
din 5 cat., cu 1731 loc., 3 biserici si 1 $coala.
(M. Diet. geogr. al Rom.)
Racova, (Rahova), plas in Rom., j. Vasluiu;

lui Mihaiu R., a adus o navali a Tatarilor in

timpul domniei lui Grigore Ghica (1727-33),
care respinge pe Tatari si obtine desptigubiri
dela ei. Dimitrie fuge apoi la Constantinopole
si se intoarce in teara, unde este iertat de domn.
Racoviti, 1) B., Nicolae, n. 1838 in Bucu-

resci, t 1894 in Roma, si-a facut studiile juridice la Berlin, uncle studi si fratele sett mai

mic loan, care, dupa ce a omorit in duel pe

socialistul Lasalle in Aug. 1864, s'a ciisatorit cu
Elena de Dnniges, (in causa duelului cf. Meine

Beziehungen zu Ferdinand Lasalle de Helene

von Racowitza, edit. 7. Breslau, Leipzig, Schott-

lnder, 1879), apoi a intrat in adtninistratia justitiei din Romania $i a fost 3 luni ministro de
culte in cabinetul Ioan Ghica, demisionat dup
aici s'a dat faimoasa luptd in Ianuarie 1475 miscarea de stradi. din 11 Martie 1871. (Cf. T.
intre Stefan cel Mare si Turci, in care Moldo- Maiorescu, Discurs. parlam., vol. I, p. 26 si 33.)
venii au iesit invingtori. In aceasta lupt o arR., Nicolae D., n. 1820, t 1896 in Bumati mica de 47,000 Weld a invins pe alta de curesci, fost ministro al cultelor in cabinetul
120,000 intr'o vale, ce era acoperita cu codri N. Kretzulescu (1862).
seculari. (Cf. Marele Diet. geogr. al Rom., si
R., Dimitrie D., publicist, n. 18 Oct. 1868
A. D Xenopol, Ist. Rom. Il 319.)
in Buzeu, 1892. A publicat in Revista nouag
Racovita, 1) R., com. rur. in Rom., j. Arge $, numeroase studii asupra teatrului din Bucuresci.

in apro pi ere de Olt, compusa din 6 cat., cu 551 loc.,

R., Emil Dr., naturalist, n. la Iaqi 1868,

3 biserici si 1 $coald. Pe teritorul com. se ga- la 1886 a tners la Paris, untie a luat licenta in
sesc ruinele unei vechi cetati si ale unui turn drept, si apoi la Sorbona in sciintele naturale.
de piatra. 2) R., com. rur. in Rom., j. Muse el, 1897 a participat la expeditia antarctica belcumpusa din 4 cat., cu. 1349 loc., 2 biserici $i gian, studiand fauna $i flora marilor dela polul
2 scoale. Comuna e strObatuta de calea ferat sud. Este subdirector al laboratorului de sciinte
Golesci-Cimpulung si de soseaua nationala in nat. la Sorbona.

www.dacoromanica.ro

Racoviteni

Radetzky.

717

Raeoviteni, com. rur. in Rom., j. R.-Sarat,

Radamaa, la Slavi un ileu judecator din lumea
compusa din 5 cat., cu 2298 loc., 3 biserici
de jos (v. Rhadamantys); sede la dreapta 4eulai
2 scoale. (M. Diet. geogr. al Rom.)
Pohlos.
Rae,a, comuna mica in Teara Oasului, cu Radasea, insect, v. Lucanus cervus.

1500 loc. Romani. Dupii traditie a locuit pe aici

Rddeni, com. rur. in Rom , j. Suceava, comPintea viteazul.
pusa din sat. R. pi Lamseni, ca 2721 loc. (Dict.
Ratl , v. Raz
geogr. 18941, 3 biserici si 2 scoale. In sat. R este
Rada, tipul femeii romano vesele, glumete, o biserica, a carei temelie a fost pusa de Stefan
soharnice, cantata in balada cu acelas nume din Toma Voda; tot aici a existat in vechime o
colectiunea *Poesii populare ale Romanilorc, adu- scoala preoteasc. Perele si merele din R. sfint
nata i intocmite de Vasile Alexandri; precum foarte cantata.
pi de George Cosbuc in Balada si idile.c
RidAuti, oras in Bucovina, situat pe malul
Rada, (marina) un mic golf de mare, bine acta- stang al riului Sucevita, cu 12,000 loc., fiind
postit in contra vinturilor si a valurilor, cu fund resedinta judetului cu aculas nuine. Judetul R.
de namol sau nasip i cu adancime indestulitoare, este situat intre j. Siret si Storojineti spre nord
8-10 m. pentru a put permite vaselor sa intre si intre j Sucevei si Campulungului spre sud;
la adapost 5i sa stee la ancora.
[S. B.I
este cel mai maro judet din Bucovina. Locuitorii
Ridlcina, (botan.) un membru dela plantele vas- orasului sant in majoritate Romani. Pana la 1781
cutara (Fanerogame, Pteridofite). Se desvoalta in R. a fost resedinta episcopal, care in acest an
genere in pamOnt, dar si in apa (Lintita) sau in a fost mutata la Cernaut. Orasul R. este foarte
aer (ledera, Orchidee epidendre); uneori lipsesce vechiu. Cu infiintarea episcopiei sub Alexandru
(Bradisul de apa, Salvinia). La Fanerogatne R., cel Bun R. se ridich repede la un oras, favorisat
care se desvoalt din radicula embrionului, se si prin infiintarea manastirei Putna in apropiare.
dice principala sau pivot; pe ea nasc in mod Astadi R. sant resedinta capitanului judetan, a
endogen R. secundare, tertiare, s. a., cu un judecatoriei de judet, perceptoriei, scoalei de
singur cuvent dise radicele. Dupla felul cum meserii si a gimnasiului real superior cum si a
se face ramificarea R. se disting: R. pivotante hergheliei impratesci, ale carei mosii de agri(v. ae.); fascieulate, cand pivotul e foarte scurt cultura si viticultura model se intind pina aproape
sau absent, iar celelalte R. secundare, etc., mult de rnanastirea Putna si apoi luand directia spre
desvoltate (graininee); dichotome (v. ac.) (Se- sud pana la muntele Lucina. In R. se mai all
laginella, Lycopodium). Dupa locul, unde nasc, cea mai veche fabrica de hartie si o fabrica de
se disting: R. normale (R. primare, secundare); chibrituri. Are o biserica romaneasea, fosta ealaterale, cari ies din vecinatatea frunzelor
tedrala episcopal, si o biserica catolica.
inugurilor; adventive (v. ac.). R. subterane si
Ridduti, coin, rur. in Ruin , j. Dorolioiu, foracuatice au la virf o scufie san calyptra (v. ac.), inata din satele lznovatul si R. si tirgusoral R.,
iar ceva mai sus de vid o regiuue provduta aviind o poporatiune de 3160 :milete, 2 biserici,
cu peri absorbauti, regiunea piliferet. R. sub- 1 sumid si 6 sinagoga. Resed. comunei e tirguterane serva a fixa planta de parnnt si a absorb prul R., ande in fiecare Diunineca e di de tirg.

de aci apa cu sarurile minerale si organice diRidesel, com, rur. in Rom., j. Tutova, cu
solvate in ea; R. acuatice au asemenea func- 1414 loc., I biserica si 1 scoala. (II. Dict. geogr.
tinnea sa absoarb; cele aeriane absorb vaporii al Rom.)
de Lipa din atmosfera. Alte R. mai serva si ca
Radesyge, (med.) morb endemic in Scandisuport pentru planta, ca R.-le in forma de ghiare navia. Dupa parerea unora nu e altceva daca
(fulcrante) dela Pandanus; cele in forma de Syphilis invechit, dupti a altora e un amestec
coloano, stlp sau pareti (columnare, parieti- de Syphilis, Lupus si Lepra. Se manifesta in
forme) de Ficus, Pahnieri; cele ca nisce carlige mari destructiuni ale pielii.
dela Edera, etc. Cand e tinra R. are structura Radetzky, loan Iosif, conte, maresal de cainp
primara cu scoarta si cilindra central, fiind fas- austnac, n. 1766 in Trzebnitz in Boeinia, a luat
cicule conductoare liberiano i lemnoase alterne; parte la resboaiele in contra Turcilor din 1793,
cand imbetrnesce structura R. se complica, din Olanda si din Italia. In 1800 exceleaza ca
apropiindu-se de a tulpinelor aeriane lemnoase. un regiment de cuirasieri la Rohenlinden ; ase[S. t. R.]
menea in !Ataba dela Wagram 1809. Pe timpul

Ridicina, in gram atic vorba primitiva, resboaielor allatilor contra imp5ratului Napoleon
R. a fost in 1813-14 seful statului-major la

din cara se formeaz toate flexiunile si derivatiunile unni cuvtint.

.Rtidelcind, in matem a t i c a numlirul, care
ridicat la o anumita potent. (v. ac.), adec inmulta de anumite ori prin sine insusi, este egal

Schwarzeuberg, iar in 1815 la armata rhenana

de sus. In 1831 primesce comanda armatei austr.

In Italia sup. si avanseaza 1836 la 'rangul de

maresal de camp. In 1848 constrins sa para-

cu un nurntlir dat. Astfel numrul 2 este ni- seasca Milano, castiga bataliile dela Santa-Lucia,

dcina a 2-a a numkului 4, a 3-a a nunrului 8, Sominacampagna, Custozza si Volta, si incheie

a 4-a a numOrului 16. A trago R. din un untar annistitiu cu regale Carol Albert. In privara
dat, insemneaza a afla numOrul, care ridicat 1849 abdico regale armistitiul, dar R. castiga
la o anumit potent, ne da numOral dat. In bataliile dela Mortara si Novara, ocupa Venetia

si sustine cu multa energie domnia austriaca

In Italia de uord. In 1857 R. trece la pensie si
Radagaisus, (Ratiger), capetenie de semintii t 5 Ian. 1858 in Milano. 1-s'a ridicat frumoase
germane ; a asediat in 404 d. Chr. Florenta cu monumente in Praga si Viena. 1S. v. Herbay.]
200,000 oameni, dar fi batut si ucis in anul Radetzky, Fedor, Fedorovici, general rus,
urmator de Stilicho.
n. 1820 in Cazan, a fost in 1849 in Ungaria
senine:

=a, daca un= a.

www.dacoromanica.ro

718

Radial

seful statului-major al lui Riidiger. In resboiul

ruso-romano-turc a fost comandantul corpului
8 rus, apfirtind cu succes pasul Sipca. Ca comandant al armatei centrale rusesci, constringe

Radomir.

numit Kant inclinatia omului mai mult spre

deck spre bine, ca consecintd a pficatului strdmosesc. In politic ti se numesce Radicalism
sistema, care Elide la o reforind radicald i com-

la 9 fan. 1878 armata turceascd, care apra plet a institutiunilor unei ten i $i a ordinei

pasul $ipca, sti depund armele, iar nu mult dup sociale.

[Pl.]
aceea intrit in Adrianopole. In 1882 a fost guRadicale, in chimie complexe de atome sau
vernor general in Uharcow, de unde nu preste resturi de combinatiuni, cari, ca i elementele,
mult s'a retras la pensie. t26 Febr. 1900 in Odessa. tree nealterate prin preschimbdri chimice.
Radial, ce emite raze, ce are forma de raze,
Radicand, (matem.) numfir, din care este a se
ce se tine de radiu.
trage radacina (v. ac.).
Radian, 1) R., loan, n. 1864 in Filipesci, j.
Radicula, v. Embrion.
Prahova; studitle liceale le-a fcut in Bucuresci
Radigast, idolul de frunte al Ventlilor. In
la liceul Mateiu Basarab ; la 1887 doctor laureat Rhetra a stat intre simboalele hunii de sus pi
in medicind i licentiat in farmacie dela uni- celei de jos, adeca la mijloc intre ceriu $i paversitatea din Bucuresci ; la 1889 doctor in sci- mfint, personificind aerul $i pe cap purtand o
intele fisice dela Geneva; dela 1889-96 profesor pasere (locuitorul aerului). Mitologistii slaveni
de chimia analitied la $coala superioar de far- I-au identificat cu Mercurius si. 1-au asemfinat
macie din Bucuresci; t Iunie 1896 in Elvetia. cu Visnu. Dar R. a fost $i tleu al resboiului,
A publicat: lstoria naturaltt medicaid a plantei avnd atunci un cap de bivol pe piept ca paClematis vitalba (1888); Recherches sur la com- vazd, iar pe cap un vultur cu aripile intinse.
Radiofon sau fotofon, aparat ce mijlocesce
transmiterea sunetului prin laming. R. a fost
(1892); Studiu asupra compositiei chimice a construit de Bell si Tainter.
Leandrului (1892), etc.
Radiometru, virtelnit micd, ale arei foite

positiou de quelques Schistes ardoisiers. Genve, 1889; Tratat de chimie analitic

2) R., Simeon, fratele precedentului, n. 1871 stint asezate vertical si de o parte stint inegrite,
In Vleuii de munte; studiile liceale le-a facut ca s absoarbd mai bine razele de cildura. Fiind
In Ploesct; la 1894 liceutiat in sciintele na- fetele inegrite de aceeasi parte, razele absorbite
turale dela universitatea din Bucuresci; dela pun virtelnita in miscare de rotatiune.
1893 atsat ca preparator la institutul botanic
RAdiul-Mitropoliei, com. rur. in Rom., j.
din Bucuresci; se cup in special en studial situata pe panes dreaptd a Jijiei i compusti
Muscineelor din Rotnttnia. A publicat: Contri- din 7 cat. cu 1698 loc. (Diet. geogr. 1888), 4 bibutiuni la flora bryologica a Romniei, I in Bu- serici $i 2 scoale.
letinul erbariului institutului botanic nr. 1, 1901
Radius, (raza), in geom. juntifitate din diaII in Publicatiunile societatii naturalistilor din motru (v. ac.).
Romnia nr. 2. 1901.
Radix, (lat) rildcina. (v. ac.).
Radna, (Maria Radna), 1) com. mare in 17ng.,
Radiant, puncte ale ceriului, dela cari par a
veni caderile periodice ale meteoritelor.
cott. Arad, situata in partea dreapt a MureRadianu, Boicea, n. 1820 in Craiova. la parte sului in fatd cu Lipova. Apare in analele vechi
la revolutia din 1848 si este comisar al guver- la 1477. Are 500 case, cu 2235 loc. Romfini
nului provisor in j. Romanati. Este unul din gr.-or., putini Magh. i Germani. Unul dintre
intemeietotii partidului liberal din Oltenia, al locurile cele mai insemnate de rug docti dela
carui 13ef st pfind la moarte. Numit prefect al 1520. Mnstirea imposanta e posesiunea Franj.-lui Mehedinti de locotenenta domneascd in ciscanilor. Pe vfirful dealului se afld un obelisc,
1866, saluta cel dintliu pe principele Carol la ce eterniseadi memoria visitei regelui Iosif
sosirea lui in teara. Numit imediat apoi con- (1768). Sediul preturei, judecatoriei cercuale $i
silier la curtea de apel din Craiova, concetdtenii al perceptoratului. Stat. caii ferate, oficiu postal;
telefon. banca rom. Muresanulg.
sui if aleg continuu deputat. t 1873.
2) Radna, protopresbiterat gr.-or. romfin, cu
Radiare, emiterea de raze.
Radiare, (calor.) un fel de propagare a edl- 37 parochfi, cari numer cam 32,000 loc.
v. si Rodna.
durei. Anume ealdura de comun trece dela corp
la corp, va s (pea dela primul la al doilea, dela
Radnorshire, comitat engl. In Walesul de sud,
al doilea la al treilea, $. a.; dar stint i maxi, 1219 km 2., cu 21,790 loe. (1891); capit. Presteigne.
and dela primul trece la al treilea sau la al Radned, v. Iernut.
patrulea. Felul de propagare din um-a se nu- Radoesci, com, rur. in Rom., j. Teleorman,
mesce R., s. e. cldura solar trece prin aer fara cu 1260 loc., 1 bisericti pi 1 $coala. (M. Diet.
sd-1 incakleasci cleat in insurd mica, si vine geogr. al Rom.)
de incal4esce pamntul. Corpurile, ce lasd treRadom, guvernament ruso-polon, 12,352 km2.,
care liberd razelor de eldura, se numesc dia- cu 820,363 loc. (1897).
germane, celelalte atermane. Diatermane sfint:
Radomir, comuna rur. in Rom., j. Romanati,
aerul, sarea, sticla, silvinul, $. a., cele mai multe cornpusa din 2 cat., cu 647 loc.; 1 bisericd si
insa sfint atermane.
1 scoald. Pe teiitoriul com. s'au gdsit diferite
Radiate, (zool.) animale nevertebrate, ale cror anticitti, de uude se deduce, cd aici a fost o
organe glut asezate in forma de raze in jurul statiune romand. (M. Diet. geogr. al Rom.)
corpului. (v. Coelenterate.)

dela radcinac, este atribut caracterisator pentru modul de gandire si de lucrare,

care cauta a strbate in firea lucrurilor pfind la
radacina (causa, ratiunea) lor. 'Ma radicalc a
Radical,

Radomir,

tar bulgar, care a ajuns pe tron

1014 dupti moartea tatalui sdu Samuil. A fost

indat atacat de impfiratul Bizantului Basiliu
Bulgaroctonul. R. a fost ucis (1015) de viirul sfiu
Vladislav loan, care i-a urmat pe tronul bulgar.

www.dacoromanica.ro

Radovan

Radovan, com. rur. in Rom., j. Ilfov, situat

aproape de inalul drept al Arge5ului; e una din
cele mai mari comune rurale ale
avlind
4600 loc., 1 biseric. veche i 1 secar cu
local fimos. La vest in marginea comunei, pe
coasta dealului se vad ruina din palaturile Ghiculescilor, zidite de Banul Scarlat Ghica pe la
1769, si cari aveau apaducte in regula pilni la
casele din mijlocul comunei, cari adi servesc de
5coala. (M. Dict. geogr. al Rom.)

Rada IV.

719

in biografia lui Nicodim, ca i in chrisoave domnesci pentru aceast manastire) confunda pe R.,

fundatorul mOnstirii, cu Negru \roda, traditia

dela Campulung (cum se all in chrisoave domnesci pentru minastirea de acolo) numesce Negra
Voevodg pe tatl lui Basarab, al crui nume este
constatat Thocomerg. La acesta din urma poste

el se rapoarte data cronicelor pentru R. N.

Dela R. s'a pastrat o moneta cu inscriptie
latin (+ M RADVL WAW -1- TRANSA.LPA.I =--

Radoviol, Alexandru, general rom., n. 10 Iunie Moneta Radul Waiwode Transalpini), avnd pe

1832 in Bucuresci, intrat 1847 ca sergent in o parte vulturul ca marca terii, pe alta scutul
armat, ajuns general de brigada la 1871. In dinastiei A.njou din Ungaria (un scut imparta

resboiul de independentO a comandat corpul al dealungul in don, in care in dreapta trei grindi
2-lea de armar.
transversale, in stnga dona flori de crin). Acest
Radputani, (Rackaputra gFii de regig), popor scut, simbolisand suzeranitatea ungureasc, s'a
aric, foarte respandit in Hindostanul apusean introdus sub Vladislav (dela care cunoascem cea
(India); i deduce originea dela vechea casta mai vacile moneta a Terii-Romanesci) 5i s'a pA-

a soldatilor. Teara principali a lor e Radfpu- strat si sub R., cu toate ca acesta nu mai era
lana sau Radfastan, intre Indus t3i Geamna, vasal unguresc. Mormntul domnesc din biserica

336,038 km'., cu 11.987,755 loc. (1891). Teri- douineasca dula Arges, pe a carui platea se mai
toriul e impartit in 20 state eu un agent ge- cunoasce o figura de om 5i ornamentatie cu moneral engl.
tive de crin, atribuit lui R. N.. este probabil al
Radu I, (Negru), domn al Terii-Rominesci acestui domn. (Cf. D. Onciul, Originile Principa1374-84. In chrisoavele fiilor si Dan I (1384 telor Rointine. Bucuresci, 1899.)
[D. On.]
parid 1386) A Mircea I (1386-1418), cum 5i
Radu II, (Prazna glava), donm al Terii-Roin cele ale dornnilor urrnatori mai vechi, el este inOnesci 1424-27. Ca fiu (natural) al lui Mircea
numit numai Radul; abia in a doua jumtate cel Betrin, el se ridica ca pretendent in contra
a sed. XVI s. u. el se afla numit, in chrisoave ha Dan 11 (1420-24, 1427-31), fiul lui Dan I,
domnesci, Negrul Voevod sau Radul Negra care resturnase pe Mihail 1(1418-20), fiul Ini
Voevod. Itributul Negru i-s'a dat in urina con- Mircea, si isbuti a se faca stapan pe o parte de
fusiunii facute cu Negru Vodll (v. ac.) al tra- tear, pe la 1421. Din acest an sant cunoscute
ditiei populare, legendarul descalector al terii in documente si dela R. si dela Dan, cel dintitiu
partea din resrit de Olt, considerat ca interne- dndu-le la Tirgoviste, cal de al doilea la Arge$,
ietor al statului. Aceast confundare se datoresee unul stapinind partes resOritean., celalalt partes
mai ales numeroaselor fundatiuni bisericesci ale apusean a terii. In 1424 R. resturna pe Dan

lui R., in urma cOrora traditia monasticl, glo- pi se mentirla in domnie, ca ajutorul Turcilor,
ritiandu-1 ca fundator, i-a atribuit i interne- panit la 1427, ctind l resturnat de Dan ca ajaiarea statului. El este cunoscut ca fundator al toral Ungurilor.
[D. Ond
manastirilor Tisineana (savirsita de fiul si% Dan),
Radu III cel Primos, domnul Terii-RomOnesci
Cozia si Cotmeana (savinite de fiul san Mircea); (1462-74). Fiul lui Vlad Dracul. A fost adus

el mai este numit

ca ctitor al bisericei dela si inaltat la domnie in local fratelui san, Vlad

Cimpulung, cu mormntul tatalui su Alexandru Tepes, de cii.tra sultanul Mohamed II, la curtes
(1- 1364), si al bisericei domnesci dula Arges, caraia fusese lasat ostateo 'anca din copilarie.

unde a fost inmormntat, ambele fcute mai Fiind supus credincios al Turcilor, crora le-a
inchinat teara, incheiand cu ei o capitulatie
inainte, dar probabil inzestrate si de dinsul.
In domnia lui, Teara-Romlineasc este artata (1467), a trebuit si se osteasca cu Stefan cel
(in documente unguresci) ca fiind independenta Mare al Moldovei, care a nisuit mult vreme,
de Ungaria, dup ce fratele sau Vladislav (1364 ca pe tronul Terii-Romeinesci s-$i aseze un topan 1374), care recunoscuse suzeranitatea un- va* vrednic in lupta sa contra Turcilor. Don
gureascii, ii incheilt domnia in ostilitate cu au fost bataliile mai insemnate intre ace5ti doi
Ungurii. Desfacndu-se de tragarla, R. a trebnit voevodi romni : una la Soci in 1471 5i a doua
sa renunte la posesiunea Severinului, Fgara- la Cursul Apei in 1473, in urma e-rela R.,
5ului i Amlasului, stapanite de Vladislav (v. ac.) batut, fugi la Turci dup ajutor ; iar Stefau, inca feude unguresci. Aceasta pare a fi dat nas- valga-ter, cuprinse cetatea Diimbovitei (Buencere traditiei cronicelor Teni-RomOnesci despre rescii), luit de acolo averile domnului, pe doamna
descalecatul lui R. N. din Arnla i Fagara5, 5i domnita Maria (en care Stefan, castorindu-se
traditie formata dup analogia desclecatului inai apoi, a avut pe Bogdan, succesorul su la
Moldovei din Maramurs. In cronice, descale- tronul Moldovei) si lasa ca domn al terii pe
ditorul R. N. este pus la 1290-1314; iar in Laiota Basarab. Acesta insa n'a domnit dedit o
biografia lui Nicodim dela Tismeana (contempo- luna, caci R, intors cu ajutor turcas, 1-a alungat,
ranul lui R.) el este aratat ca urmtor al fra- pradnd chiar pana in mima Moldovei. A pierdut
tronul pe la inceputul 1474, cand, probabil, a
telui san Vladislav si ca predecesor al fiilor
murit.
Dan si Mircea, deci identic cu R. din 1374-84.
Radu IV cal Mare, domnul Terii-Ronainesci
Data cronicelor concorda, mai mult sau mai
putin, cu timpul lui Thocomerg (v. ac.), tatl (1496-1508). Fiul lui Vlad Calugarul. A fost
lui Basarab Voevod, confundat de asemenea cu asociat la domnie de cdtra tatal sea ctiva ani
Negra Vod al traditiei populare. Pe cand tra- inainte de 1496, an in care acesta a parasit
ditia monastica dela Tismeana (cual se presenta scaunul doinnesc sau, mai probabil, a murit.

www.dacoromanica.ro

720

Rada V

Rada IX.

Foarte religios i eara bucurandu-se in mai tot amndoi pe rifad ajung a puna mana pe domnie,
timpul domniei sale de multa' pace, s'a ocupat dar nu pentru vreme mai indelungat. Domn
mai cu sama de biserica. A adus in tear pe legal in acest timp trebue socotit tot R. VI dela
Nifon, patriarcbu/ inazilit de Turci al Tarigra- Afumati. In perioada a doua, care incepe en
dului, pe care 1-a pus in fruntea bisericii ca
1526, cand domnul a fost recuposcut si de Turci,
organiseze.

Si s'au facut oarecaii asezki in R. nu e scutit de lupte, si anume chiar cu ve-

biserica; dar patriarchul, insusindu-si proa multe cinal j cumnatul su Steflinit-Vodi al Moldovei.
drepturi, ajunse in neintelegeri cu domnul si Rivalitatea intre ei se nsca mai ales din causa,

cu boierii si si trebu s'a parseasc teara. R.

a trit in bune relatiuni cu Ungaria, dela care
a cerut suiruitor, dar in zadar, prin inijlocirea
Poloniei, sa i-se dee Fhgarasul i Amlaaul, ba
ehiar si Rodna, tinuturi pe cari domnii romani

ch, Stefant ar fi voit sh iee el in castorie

pe fica cea mai mica' a lui Neagoe Basarab,
Ruxanda, pe care o lu R. in casatorie in

Ianuarie 1526 si fiind-ca domnul mantean ada-

postea in teara sa nisce pribegi moldoveni. Douifi

le posedase althdath sub titlul de feudo. Turcilor avliri a trebuit s'a indure R. din partes Molasemenea le fa supus si fa nevoit, la chiemarea dovenilor din causa aceasta: una in Febr. 1526

lor, s mearg in dou randuri la Constanti- si a doua in toamna aceluiasi an. In timpul lui
nopole, in 1504 si 1507, ca sh faca indrturisiri R. Ungaria a cclut in hatalia dela Mohaciu

de credint i sa se rescumpere de oarecari in- domnul roman ar fi putut profita din certele ce
Cala sfirsitul domniei sale, in Oct. 1507, se iscar preste mulata intre Zpolya i Ferdiparta un resboiu cu Bogdan cel Orb, domnul nand, daca ar fi fost mai pregatit si mai bine
Moldovei, in care EA invins, putin timp in informat. El insi se certh cu Brasovenii si Siurm, la inceputul anului 1508, muri si fti in- bienii ai tinca cu Zpolya, cand acestuia ii mergea
gropat la mnstirea Dealului, iniltat de dinsul.
ai cu Ferdinand, calad lui Zpolya ji mergea
Radu V Calugdrul, domnul Terii-Romanesci bine. Totusi acesta din urm i-a dat in stapanire,
(1521). Cronica terii il numesce R. Calugarut; ca titlu de feude, Vintul de jos si Vurperul
el insa, inairate de domnie, se ournia Dragomir (Alvincz ai Borberek). Sfirsitul lui R. a fost
Citlagrul si in scurta vreme a domniei pro- tragic. O samh de boieri resculati strinser oaste
babil Vlad-Voevod. Fa proclamat domn in re- la Slatina si pornira. spre Targoviate, contra domgiunile Buzklui, de o parte din tearli in 1521, nului. Acesta surprins nepregatit fugo spre Oradupd moartea lui Neagoe Basarab si in contra joya, la puternicul Ban Parva Craiovescul; dar
fiului acestuia, Teodosie, lasat mostenitor al tro- in drum, la Ramnicul Valcii, e ajuns de chlanului sub tutela mam sale si a anchada.] sea, retii dusmaci si thiat Impreuna cu fiel sea Vlad,
puternicul ban Preda Craiovescul. Partisanii In diva de 2 Ian. 1529, in biserica Sf. Gheorglae
amnduror domni se intalnese la Tirgoviste, de lang tirg. R. e ingropat in bis. Curtii de
ande dandu-se o lupt, banal Preda este invins Argea alaturi de socrul su, Neagoe Basarab.
si ucis, iar R. ajunge singar dome; cateva sep- Radu VII, Paisie, domnul Terii-Romanesci
fmfini stapinesce irisa numai teara, caci Meh- (1534-46). Fiul lui R. Calugrul. Inainto de
med-beiu venind in ajutorul lui Teodosie, acesta domnie a fost egumen al manastirii Argesului
este restabilit in domnie, iar R. ucis.
sub numele de Paisie. Vine la tron in arma
Radu VI dela Afumali, domuul Terii-Romil- lui VinifiA Vod dela Slatina; abia ins a luat
nesci (1521-29). Fiul lui R. IV col Mare si scaunul domnesc si, din Ardeal, ntival un preginerile lui Neagoe Basarab, pe una din fetele tendent, Laiota Basarab, in fruntea boierilor

caruia, pe Ruxanda, a mat-o in csatorie. A pribegiti. Paisie, batut, fugi la Nicopole, de ande

fost ridicat la domnie de o parte a toril, cea de intorcilindu-se ca ajutor, la Fantana Tiganciie
dincoace de Olt, in mijlocul luptelor urmate bate si taie pe Laiot Basarab, precum pi pe clipentru tron duph maltea Jai Neagoe Basarab, peteniile boierilor resvratiti. Paisie domn de

in 1521 in contra lui Teodosie 5i dupa inda- aici inainte, cu o scurta intrerupere, cand a
partarea lui R. V Calugarul. Domnia sa se poate fost mazilit de Turci 5i surghiunit in Egipt,
Impart in dou perioade: perioada luptelor ne- pan la 1546, in care an fa cu totul scos din
intrerupte purtate pentru sustinerea tronului, domnie. Domnind pe vremea turburrilor si luppe care teara i-1 dase, si care tina pina la in- telor din Ardeal pentru sthpanirea coroanei unceputul anului 1525, si perioada inai pacinich, guresci, a intervenit in acost lupte pe langl
In care, fiind recunoscut de Turci, domnesce Petra Rarea, care se scie, ce rol insemnat a
pana la sfirsitul tragic al vietii sale. In perioada avut la aceste certe si lupte.
antlia sustiue lupte multe, mai mari ai mai milrunte, mai ales cu Mehmed-beiu, care voia s
se faca insuai sthpanitor Teiii-Romanesci. Mai
adesea invingtor, invius irisa* ai el, e nevoit in
mai multe randuai sit se adaposteasc, in Ardeal,
de ande cu ajutor dala Zpolya si odat cu insuai
voevodul ardelean in persoand, s intre din nou
In teara pentru a alunga pe Mehmed-beiu. Piatra
ce acopare mormntul acestui R. la manhstirea
Curtea de Arges, mnhstire svirait, de el, pe
cara insuai, fiind anca in viga, a pus sa o sane,

Radu VIII, $erban, v. Basarab.

Radu IX, Mihnea, domnul Torii-Romanesci,
(1611-16 5i 1620-23) ai al Moldovei (1616-19
si 1623-26). Fiul lui Mituaea Turcitul. Crescut
de tinr intre Greci 5i fiind protejat al Turcilor,
un pretendent vecinic al lor la tronul TeriiRomanesci, mai ales in mijlocul luptelor urmate
pentru stapanirea acestei ten i (lupa moartea lui
Mihaiu Viteazul; dar nu isbutesce decilt in anuario 1611; natal e facut doren al Terii-Rom.
in locul lui Radul Serban, acesta fiind alungat
insir de toate 20 bataliile purtate de dinsul de Gabriel Bfithory. Primvara ins e alungat
cu rivalii. Aproape toste sfint ca Mehmed-beiu; de Radul Sorban ; Turcii Il aduo basa din nou
dup. ce a sfirsit cu acesta, a avut ins de vara, doinnind de aci imante mai liniscit piafa
luptat cu Vladislav-Vocla i boierul abdica, cari la 1616, an in care e mutat in Moldova. In

www.dacoromanica.ro

Radu X - Radu-Vodi.

721

acest restimp face dod expedifii dup porunca mulfi asculttori din clasele cele mai inane ale
Turcilor: una in Ardeal impreuna cu Stefan capitalei Romaniei. Ca episcop anea in 15 Aug.

Toma al Moldovei pentru a puna In domnia 1897 a cumperat Muga resedinfa episeopeascli o
acestei feri pe Gabriel Bethlen (1613), si alta casa ca gradilla frumoasit destinata pauta aseIn Moldova contra lui Alexandru Movil. Mutat zarea unui convict al tinerimei gr.-cat. dela
in Moldova la 1616 in local lui Alex. Movild, scoalele din Lugo s si prin epistole pastorale si
doinnf aci ptin. la 1619, caud fa mazilit de Turci circulare a fama disposifiuni salutare pentru spo-

pentru a-i lua marile bogafii i pentru a face rirea fondului de convict. Pentru administrarea
loe la tron unui strain, Gaspar Grafiani, care fondurilor diocesano a infiinfat in 1899 cassa
daduse si promisese Turcilor bani 5i daruri su- centrala diocesanO. In anii din arma a dobandit
medenie. In Teara-Romaneasca a doua ()ara' venf dela stat sume insemnate anuale, prin cari s'a
la 1620 in local lui Gavrilas Movila, si pentru a regulat in parte dotafiunea clerului sau. (v. $eplati datoriile predecesorului san, a mari tri- matismul archidiecesei de Alba-Julia i Fagaras
buta' ferii, a-si seoate, prin tot fellil de dari
din 1900.)
angarri, alte averi i, in sfirsit, pentru a trece
Radu Negru, Baile, stafiune pentru cura clila 1623 in Moldova lksand in loe, in schimbul matica in Romania, j. Musco!, litiga rosal
unei mari sume de bani data Turcilor, pe fiul Campulung. Pe Muga snatosi visiteaza aceasta
seu Alexandru Coconul. A doua ()ara in Mol- localitate pitoreasca-igienica recen valescenfii si
dova domni dela 1623-26, &lid, in 'armara, mulfi suferin4i de nervi, plmnni i inim. Riul
murf fiind domn, lucra rar pe aceea vreme de Doamnei servesce pentru a lua bi reci. In timpul
dese schimbari la domnie. In acest timp Tatarii din arma s'a instalat un stabiliment de hidrapradari cumplit Moldova. Caracteristic la acest terapia vast si splendid provclut ca toate redomn pentru stapanirile sale in Teara-Rom. si sursele hidroterapiei moderna. Acest stabiliment
Moldova e, c a venit incungiurat de Greci, a s'a intemeiat de o societate anonima pe acfii.
favorisat elemental grecesc, drept ce s'au in- Intreaga intreprindere este urziti, condusl si
tamplat rescoale de ale pamntenilor in contra susfinutr de puteri romanesci din fearit. E un
Grecilor. A. stors afile romana in chip si fel institut inzestrat cu mult confort si cu toate
pentru ca sa-si string averi si s'a faca fafa la resursele balneare inventate de sciinfa. Bi de
aerolito Turciler ai in sfirsit, in timpul sea, apii rece in basinuri alimentate de ajar' cargainfluenfa politica' turceased ajunsese la mare ina- toare, bai de hidroterapie sistematica, de abur,
intare in Teara-Rom. si ltIoldova.
de aer cald, de patina, masaj 5i bai electrice;
Radu X, Leon, domnul Terii-Rom., (1664-69). cabinet de aer comprimat i inhalafie. Un pare
Fiul lui Leon Toma. A fost crescut grecesce frumos luminat ca electricitate. Un bufet spalios.
cnd, in 1669, vine la tronul Terii-Rom. in Stabilimentul e situat in mijlocul orasului cu
local lui Gr. Ghica, el vine incungiurat de Greci, vedare inctintatoare spre manta musceleni si
carona le-a dat pe mana toste boieriile s tosta dambovifeni. Medicul primar al judefului este
puterea in stat. A protejat pe Stoica Leurdeanul,
cunoscutul boier care a intrigas de s'a ucis postelnicul Const. Cantacuzino si pentru c,are Upa
domnul si-a atras dusmania puternicei familii a

Cantacuzinilor. Un inceput de rescoala al boierilor contra Grecilor a silit pe doma s dea

o carte de isgonire in contra Grecilor; iar Sultana!, mazilindu-1, a perrnis Terii sa-si aleaga

dirigentul stabilimentului, dupa ale carui povefe

se fac canelo prescrise. (Cf. Dr. S. Stefanesca
si Dr. Rigani, Hidroterapia si baile Rada Negra
din Camputung. Bucuresci, 1897.) [Dr. Vuial
Radu Negru, cetatea, v. Breaza.
Radu-Vadi, bisericai mttnastire din Bucuresci. Era una din manastirile cele mar bogate
oi insernnate din capitala. Ea a fost intenneiata

singura domn, ceea ce s'a fama alegandu-se An- cu hramul Sf. Troife (Treimi) de Alexandru-Voda
tonia din Popesci.
Mircea la 1568 pe o colina la sudul orasului, pe
[A. L.]
Radu, Demetriu Dr., episcop gr.-cat. de Lagos, malul Dambovifei. Biserica primitiva trebue s'a
n. 7 Nov. 1861 in Uifalau, lng Aiud, (cott. fi fost frumoasa, cOci se destinase a fi mitropolie;
Albei inferioare) din parinfi ferani. Studille pri- rata este total co se sale despre dinsa pana la
mara le-a facut in Aiud, cele gimnasiale in Blaj, Mihaiu Viteazul. Cand acest domn s'a retras diiar filosofia si teologa la Roma, luand doctoratul naintea Tureilor, Sinan pasa la 1595 a intarit
in ambo facultafile. In 24 Iulie 1885 fa ordinat Bucurescii 5i, innd sama de posifiunea stratepreot, i reintorcndu-se in patria a practisat gica a mnstirei R. si a palatului domnesc alapufin timp la oficial archidiecesan din Blaj, apoi turat, si-a facut din ele o cetafuie ea o redut
in 1886 fa trimis la Bucuresci ca paroch al Ro- puternica, vestit in arta militar earopeani din
manilor gr.-cat. de acolo. Archiepiscopal Palma acole timpuri sub numele de ,palanga lui Sinane.
il numf profesor de teologia dogmaticii, filosofie In acedas timp biserica se prefaca in gamma.
si literatura romana la seminariul catolic, al carai l'urd insa nu puturd fines piept ca armata, ce
rector ajunse in curand. In 1891 archiepiscopal Le venia impotriva. din Transilvania eu Mihaiu.
Costa il muni protopop onorar, lar mitropolitul De aceea Sinan ordona s'a se airinda, mina de
Vancea din Blaj asesor consistorial. In 1895 fu sub manastire, astfel incat nu reinase urma de
numit econom general pi procurator al diecesei fortificafie si de cladire. Mihaiu, intors dupl isde Bucuresci. Episcop al Lugosului fa numit in banda in 1597 la Bucuresci, asezk pe calugarii

22 Nov. 1896, preconisat in 3 Dec. acelas an; pribegi deocamdat in mnastirea zidita de el
consacrat in 9 Maiu 1897 de catr mitropolitul si numita Mihaiu-Voda. La 1613 fina' Rada-Voda
Dr. V. Mihlyi in Blaj si instalat in scaunul Mihnea cldi pe local col vechiu o nou maepiscopesc in 16 Maiu 1897. R. este orator fuarte nastire, care si-a luat mimaba dela nasal, si o
distins si prin predicele sale rostite in limba ro- inchin Ivirului, adecI schitului Georgianilor deis
mana in catedrala Sf. Iosif din Bucuresci atragea muntele Athos. i de astadata biserica se Ucase
Enciclopedia romana. Vol. III.

www.dacoromanica.ro

46

722

Raducineni

Raffael Santi.

cu ingrijire deosebit; Paul de Alep, care a veRafael unul dintre archangeli, amintit in
dait-o pe la 1640, o gas minunat de frumoasa, cartea lui Tovit.

inteadeviir ea lasa in urma ei, prin bogatia Rafael, Levacovici, franciscan, archiepiscop de
podoabelor arcbitectonice i pioturale, toste cele- Ohrida (1647). Dela cucerirea Constantinopolei

lalte biserici ale capitalei. Inteinsa este si mor- de Cara Turci, Grecii incepuser a surpa pe
miintul ctitorului, t 1626. In 1658 manstirea calugarii bulgari att in Peninsula Balcanica,
fa din non fortificata de Mihnea III in contra cilt si in tenle romne. Resultatul material pentru
rnazilitului Constantin-Voila Serban. Aspectul pi- Romfini era desastros, caci o parte colosall din
toresc al colinei cu palisade, bastioane. tunuri venituri iesia in strainatate; dar acea intrucorturile ostasilor 1.1 descriu on multi vioi- siune jai av cel putin un efect cultural imchine Paul de Alep si o poesie populara. Din portant: introducerea liturgiei ronulnesci. In
fericire lucrurile nu ajunser la lupta, i astfel adever Grecii, lacomi numai dupa bani, nu cum an gstirea remase neatins pilna in dilele noastre. getaser s instruiasc in grecesce generatiuAvutiile dela R inaintea secularisarii eran co- nile, cari nu mai sciau bulgaresce. Astfel, pe

losale. Dup un inventar din 1861 ea poseda timpul domniilor lui Mateiu Basarab 5i Vasile
10 mahalale din Bucuresci, o multime de pr- Lupul, candidatii de popie pentru sate nu sciau
vlli
case in central orasului, un numiir con- nici greceace nici slavonesce, si astfel era nesiderabil de mosii in mai toate judetele Munteniei, cesar s se introduca servicial divin in limba
chiar ai 5 schituri filiale inchinate. Acum se terii. Cu toate acestea se credea a comite un
ridicii in local manstirei internatul facultatii abus prin o atare inovatiune, ai ambii doinui
de teologie, iar biserica este o simpla filiala a se ingrijira" de retiprirea crtilor liturgice pe
parochiei Brosceni. (G. I. Ionescu-Gion, Istoria slavonesce. Dacia, era greu a gas tipografi deBucurescilor. Bucur., 1899, pag. 231-52, 267, stoinici pentru aceasta intreprindere. Mateiu Ba504, 565-7, 582-3. Acolo se citeazd
sarab se adres catra un prietin al soh din Chiistorice, mai cu sam manuscrise din ar- provt (tuli Copriostita in Balcanii apuseni), ca
chiva statului. C. St. Bilciurescu, Diana:86nle ai
gaseasca un tipograf iscusit. Acesta serse

bisericile din Rorninia. Bucur., 1890, pag. 137-9.) la Roma, propunnd acolo, sit se dea ordin
Muctineni, com. rur. in Rom., j. Falciu, com- ciscanului R., atunci teolog si predicator, precum
pima din sat. R. ai tirguaorul R., avnd 1864 loc., si vicar provincial pentru Bulgaria, de a trece
1 biserica. si 1 sonata. (M. Diet. geogr. al Rom.) In Muntenia pentru afacerea in chestiune. Acest

Radulescu, Constantin, n. in Chiseteu (cott.

Timia) in Banal, a studiat technica. Sub era absolutismului era functionar de catastru. Mai
tilrdiu a depus censura de advocat. Barbat muncitoriu si prompt in afacerile publice, a ocupat
un loe distins intre fruntasii banateni. Septa ani
a fost primarul opidalui Dips, mai apoi direc-

Croat ingrijise deja de tiprirea liturgiei ilince

editate de Propaganda, $i sperilnd sa serveasca
In at:0as tnnp gi causei catolice in tearii, se

pregat de caldtorie, cu atilt mai virtos, ca Mateiu

se trdgea cu. &dui sd aduci tipografi din Kiew,
dup cum s'a intmplat mai tilnliu in Moldova.
Intr'aceea insa Mateiu scrisese lui R. in 19 Iunie

torul executiv al institutului de credit $i eco- 1637, invitndu-1 sa vie, iar papa Urban VIli
nomii Lugosanae. t 7 Sept. 1895.
Radulescu, Eliade, v. Eliade.
Radulescu-Motru, v. .Motru.

ii dase o scrisoare de recomandatiune Cara dom-

nitor. Na se Baia, daca R. a venit de fapt in

teara; se &ewe un singur Liturghier slavoMuleseu-Niger, N. G., poet si romancier. nesc din 1646, dar acesta e tiparit in mnast.
Publicatii Jertfa, Gelosie, 1890. Cpitanul Ro- Deal de cited archim. loan. R. a fost numit in
potii, 1893. Rustice (Poesii si novele), 4 vol., 1647 archiepiscop latin de Ohrida, ai afara de
1893-1900. Romanul casniciei (Moravuri con tim- 200 talen, ce aduse dela Roma pentru manaporane), 1898. Strain in teara lui, roman, 1900. stirea franciscana din Tirgoviste, nu mai are a
Scrierile lui R. N. au obtinut un premiu de face cu istoria rotnnii. (Acta Bulgariae eccle5000 lei dela Acad. Rom. in sesiunea 1901.
siastica, digessit Fermendzin. Zagreb, 1877, pag.
Radziwill, una dintre cele mai vechi familii 47-8, 50, 61, 70, 176, 181, 220. Bibliografia
princiare litvane cu proprietti extinse in Lit- rom. veche, de 1. Bianu. Bucur., 1899, fase. 2,
vania, Polonia ai Posen (Prusia). Un R., duce pag. 152.)
de Litvania, a fost ginerele lui Vasile Lupu
Raffael Santi, (greait Sanzio), picor talan,
(v. ac.), domn al Moldovei. Linia legitima a ace- n. 1483 in Urbino, t 1520 in Roma. Maiestrii,
stei familii e impartita in trei ramuri, una in cari 1-au instruat la inceput, au fost tatal
Prusia, doud in Rusia. Linia ilegitim traiesce Giovanni S., apoi Timoteo Viti i Perugino. Cea
in Austria. Dintre membrii familiei R. slid mai mai veche dat ailed pe picturile lui e 1504
insemnati : R., Nicolau, t 1565, principe al im- (pe Sposalizio), dud s'a dus la Florenta, uncle
periului, duce de Olyka ai Nieswiesz, a tiparit, a fost mult nfluentat de Leonardo si Fra Bardupa ce s a facut reformat, in 1563 la Brzesc tolommeo, invetand dela pnmul desemnarea covestita Biblie I. in limbs polona. Flul lu R., recta, dela al doilea constructia simetrica, dar
Ora:10.f Nicolau, reintors la catolicism, a steins totuai mobil a figurilor. Aici a pictat (1507)
toate exemplarele din aceast biblie, ate a putut Punerea in rnormntv. In 1508 a fast chemat
afla, ai le-a ars. R. Mihail, n. 1778, t 1850, a de papa Iuliu II la Roma, unde a impodobit un
luptat sub Kosciuszko, a fost sub Napoleon co- sir de saloane din Vatican ca picturi devenite
mandant suprem al trupelor nationale polone celebre. In ultimii cinci ani ai vietii sale a fost
contra Rusiei. Dup infrfingerea rescoalei a fost conducfitorul suprem al zidirii bisericei Sf. Petru.
internat in Rusia pant,. la 1836, chid a trecut R. a fost logodit cu Bibbiena, nepoata cardinain Germania. R. Anton, n. 1833, general de art. lului Cu acela.$ nume. Ea a murit inaintea lui.
In Prusia si general it la suite al imper. german. In picturile fresco din saloanele (stanza $i loggia)

www.dacoromanica.ro

Rafflesia

723

Raiffeisen.

vaticanului presinta puterile, cari mic vista greca Epidauros, in evul media a fost republia
spirituala, ajutorul iinediat, dat de Ddeu bisericei, aristocraticit, dela 1814 apartine Austriei.
int'mplari din viaja papilor Leo III si IV, s. a.
Raguleala, (med.) lat. .Raucedo, simptom al
lntre picturile lui ocupa primal loo icoanele Ma- multor afectiuni ale laryngelui, ca: paralisie,
donei, a cror calme a ajuns in Madona di San catar acut si cronic, ulcere, tumori. Se maniSisto (sixtind), care se atla in pinacoteca curtii festa la vorbire prin tonuri aspre. Tratamentul
din Dresda. R. a fost mare tn. ca portretist. S'a atirn deis morbul, al cairn simptom e R.
incercat si in architectur si in sculpturl. Basa
Rabat, zaharica de origine turceasca, coin pusa
artei lui o formeaa simplicitatea $i siguritatea din zahar, faina cu zeama de poame deosebite,
conceptiei, un sentiment fin pentru forme si feart in forma de pasta.
colori. In el si-a ajuns renascerea italian punctul
de cultninatiune.

Rahova, v. Racova.

Raja, (Raja cdavata), pesce din ord. ChenRafflesia R. Br., (botan.) mic gen din fam. drancanthi. Forma corpului e rombica. Pe spate
Cytinaceae (Raftlesiaceae), tribal Rafflesieae cu- are ghimpi inciirligati. Triesce in Oceanul
prinde plante carnoase, parasite pe radacinile Atlan tic.
speciilor de Ginza, florile dioice cu periantul
Rlia, (med.) termin poporal, usitat pentru
carnos sfint foarte mari si cu miros de cadavru.
Dintre cele 4 specii de .Raffiesia, respandite in
Archipelagul Malayan, mentionam pe: R. Arnoldii R. Br. din Sumatra. Aceasta planta are
floarea cea mai mare dintre toate plantele,
creso pe suprafata globului, ajungand pawl la
1 metru diametru.
[Z. C. P.]
Raffiesiaceae sau Cytinaceae, (botan.) famine
de plante dicotyledonate-monochlamydeae, cuprinde vr'o 7 genuri cu vr'o 22 spech de ierburi

parasite, crnoase, lipsite de frunze, ce creso

prin regiunile calde si temperate ale Europei
australe, Africei, Asiei si Americei.

[Z. C. P.]

Rafinat, purificat pana la fineta exagerata; in

sciinteie fisico-chernice i technologice denotd,

ca o anumit substanti a fost curatit de toate

ingredientele si accidentele straine pink ce a

Scabies (v. ac.).

losif, patriarch siirb, n. 20 Julie 1785
in Lucian, confiniul militar croat. A studiat liceul
In Segedin i drepturile la Viena, iar teologia
la Carlovit. La 1812 ajunse archimandrit-yicar,

la 1829 episcop in Dalrnatia, iar la 1834 in

Verset. In 1842 fit ales si numit mitropolit la

Carlovit. Brbat genial si erudit, era considerat

de conducatorul Rrbilor. A avut rol insemnat
pe tinipul revolutiunii din 1848. Pentru serviciile aduse tronului i-se permise a parta titlul de
patriarch, t la 1861. Pentru Romani este vrednic
de amintit, caci el a ajutat marelui aguna de a
ajunge vicar si apoi episcop in Transilvania.
Raiale, (sing. Raia), v. art. Mosii (ale statului
in Rom.).
Rains, Teodor, profesor la liceul din Ploiesci,
a publicat: Rolul principiului analogic pe terenul
flexiunii romfine. Ploiesci, 1890; btudii literare

reinas aceea ce este ca din firea sa. In viaja

so ci all se numesce R. acel om, care, fie prin
agerimea mintii sale, fie pe cai miestrite si (chestiuni iterare, istorice, filologice 5i artistice),
anume cautate, a ajuns la atitta istetime in en- 1897; Politics noastra national; Rolul lui D.
din, vorbe, maniere 5i lucrari, incit poate ex- A. Sturdza in chestiunea nationala, 1899.
Raicevici, primal consul austriac in Muntenia
ploata pentru scopurile sale ori ce situatie, posi in genera in principatele dunarene (1782).
sitia sociat precum s't increderea altora. [Pl.]
Raguzan de origine, fuses perceptor al copiilor
Rafna, com. rur. in Banat, cott. Caras-Se- lui
Ipsilanti in domnia acestuia din _Muntenia.
verin, cu 2507 loc. Romani.
Tot el e autorul unei scrieri cu obseryatiuni
Rigdiala, (med.) termin poporal pentru ieairea istorice, naturale si politice privitoare la terile
de gazurt din stornac prin gura; cate odat ga- routine (1788).
zurile glut amestecate si cu suc gastric. R. este
Raid, intreprinderi ale cavaleriei in resbohn mic.
o armare a productiunii excesive de gazuri
Raiffeisen, n. 1818 in Ramm, t 11 Marne 1888
stomac in casuri de dilatie sau catar de stoma, In Reddersdorf 1. Neuwied, ande a fost primar,
dispepsie, etc. Tratarnentul trebue sti aiba in tata! insonrilor R.
vedere delaturarea morbului principal.
Insotirile R. sant societti de credit, cari au
RagAlle, buturugi a.duse de Hari cand vin mari sit ajote pe membrii lor cu mid imprumuturi.
lasate pe prwadis; stint formate din radacina Organisarea acestora e cat se poate de simpl,
arborilor si de basa trunchiului lor; de ele se ayand a se evita ori ce fel de intreprinderi
opreso crci, lame amestecate co nomol, prundis socoteli complicate. Garantia metnbrilor, cari cons't fac mici insule.
tribue cu cotisatiuni, e solidar; dividend ele sant

Ragaz, statiune balnearrt foarte cercetat in

Svitera, cantonal St.-Gallen, cu terme
rente de o temperatura de 350 C. La Romani
era cunoscut sub numele Therntae fabarienses.
Isvoarele se all in Pfffers, 334 km. departare,
de unde apa se conduce in tevi de lemn Oita

reduse. O insotire R. nu se extinde de regula

afara de marginile unei comune, ceea ce face,
ca membrii sa se cunoasca bine nnii pe aljii Si
In privinta capacitatii de credit. In Ungaria au

de piele, exsudate vechi.

Ragout, (pron. raga), mancare gustoas preparata din diferite carnuri si legutni cu &dauntl
unui sos picant.
Ragusa, oras pe ternura! Dalmatiei, 7143 loc.
(1890); episcopie, catedralii; fortificatiuni vechi ;

venit curat 493,328 cor.) intro cari si romanesci

(in cott. Sibiiului) i s...sesci. In Romania mis-

fost in 1898 465 insotiri R., (cu 102,115 membri,

cuote in suma de 10.918,074 cor., depuneri

la R. Indicatiuni polyarthritii, reumatism, morbi 5.430,428 cor., fonduri de reserva 595,344 cor.,

carea pentru infiintarea astorfel de insotiri e

de data mai recenta. Pain- acum s'au intetneiat
si acolo aproape 300, mai ales la staruinta invtatorilor rurali. (Lit. eInsotirile sistema R e de

portal Gravosa. In antichitate era aci colonia Dr. A. Brote. Sibiiu.)

www.dacoromanica.ro

46*

724

Railway-spine

Rallentando.

Railway-spine, (engl) o afectiune a sisternului Iulia, 1642) (v. ac.), pe care 11 impune mitronervos, survenit in urma unei comotiuni pu- politului ortodox Stefan Simionovici (v. ac.). Tot
ternice prin accident de cale ferat. Afectiunea el pune s se tipreascrt in limba roman Noul
se numesce si neuros traumaticit, nu presint testament, tradus din grecesce si slavonesce, la
alteratiuni anatomo-pathologice i simptomele ei Alba-Iulia (1648). In 1641 s'a sfirsit, sub misfint acele ale unei nourastenii, adeseori destul tropolitul lorest (v. an.), tiprirea Cazaniei, pima.
de grave pi de lungd durat. In producerea R. In Inert: 'Ana de mitropolitul Ghenadie (1638).
e necesar pe langa traumatismul, care are rolul
George R. II, principe al Transilvaniei 1648
de caus determinant, si de o predispositie in- prInd 1660, fiul celui premers. La 1651 incheie
dividual, cci frt, traumatism boala poate nu aliantit cu Mateiu Basarab (v. ac.), domnul Munisbucnea.

F. Dm.]

Raimund, Ferd., artist si autor dramatic, n.

1 Iunie 1790, t 5 Sept. 1836 in Viena. In 1814
a fost angajat la teatrul din Josephstadt, apoi
la cel din Leopoldstadt in Viena. Cu incetul a
devenit sufietul scenei poporale din Viena. El
a ospitat si in Miinchen, Praga, Berlin si Hamburg. Lui R. i-au succes scenele cele mai miscatoare si cele mai vesele, cu veselia lui fantastic e impreunat siguranta pentru cele ce

teniei, indreptata contra tuturor dusmanilor. Cel

dintiliu atac al aliatilor a fost indreptat contra

lui Vasile Lupa al Moldovei, contra cruia R.
trimite o oaste sub comanda generalului
many. Voind a ocupa Polonia, contra vointei
sultanului, a plecat cu oaste compus in parte
din ajutoare trimise de domnul Munteniei in
contra regelui polon loan Casimir, dar fir batut
scpit in Transilvania. Aici il ataca o oaste turceascri trirnis de sultan, care Il depusese din scaun.

produc efect scenic si privirea adnca, in inima R. este batut intre Gelu 5i Fenes si moare in
omului. Dintre scrierile lui dramatice poporale urma ranelor primite. Sub el a dat dieta din 1653,
sfint de notat: Der Bauer aLs MiRiot:arc, Die tinut la Alba-lulia, legile aprobate (v. ac.).

Francisc R. I, fiul lui George R. II, ales

feinds Der Verschwenders ultima si cea mai principe find. in 1652, n'ajunge pe tic:xi si se
buna creatiune a lui. Opere complete ed. de retrage in Ungaria. Aici s'a amestecat in conGlossy si Sauer (3 tom., ed. II. Viena, 1891). juratiunea socrului siiu P. Zrinyi, esselnyi,
gefesselte Phantasies Alpenknig und Mensch en-

Rainer, archiduce si general de artilerie austr., Nadasdy si Frangipani, cari au perit sub sOcurea
n. 11 Ian. 1827. Mama lui a fost sora regelui Carol calaului (1671). R. a fost gratiat de impriratul

Albert. In 21 Febr. 1852 s'a cisAtorit cu archi- Leopold si a mur.it in 1676 la Muncaciu.
ducesa Maria, fica archiducelai Carol. R. e comanFrancisc R. II, fiul celui promergOtor, a fost
dantul suprem al militier (Landwehr) austriace. crescut de iesuiti in Praga si Neuhaus. CasrtRaisinb, (franc., pron. resine) un fe] de rna- torindu-se cu fica domnitorului din Hessa, i-s'a
giun de struguri.
permis reintoarcerea in Ungaria. Intrand in leRaiu, v. Paradis.
gturi
malcontentii maghiari, a fost prins din
Raja, corect Ragea, titlu princiar in India. non (1701) si dus la Viena, de ande a sapat
Raja, in limba turd: numire colectiv pentru in Polonia. In 1703 s'a pus in fruntea rescupopoarele subjugate si netrecute la mohameda- latilor din nordul Ungariei. In 1707 a fost ales
nism. In urn bile europene se numesce R. ozi ce
principe al Transilvaniei. Dup lupte cu noroc
supus turc nernohamedan.
schimbacios, partida moderatilor a incheiat cu
Rajides, subfam. de pesci, din ord. Cyclosto- Austria pacea dela Satumare (1711), iar R. s'a
mirlilor, fam. Batoideilor, cu genul Raja, corp dus in Francia si de acolo in Turcia, uncle a
rombic din caus c aripioarele pectorale stint murit la Rodosto (1735). (Cf. Archivurn Rk6foarte mari, cu 2 aripioare dorsale i Cu ghimpi czianum, in scrierile Acad. magh., de Col. Thaly;
ovali sau incfirligati in sus pe partes dorsal. Mouografii din porioada Rkcziana de acela-s;
Ca specie e R. clavata, ce traiesce in toate Memoarele lui Fr. R. II, ed. IV de Thaly. Budamdrile europene. Carnea lui nu prea e cutatft pesta, 1872; A. R.-csalad a XVII. szzadban de
la mancare.
[I. P. Voitesti.]
Alex. Szilgyi. Budapesta, 1861, $. a.)
RkOozy, familie nobiliarti magh., stinsti in
Rkosi, (orig. Krebs), 1) R., Eugen, poet si
sed. XVIII. Bunurile ei s'au extins mai ales in scriitor dramatic maghiar, n. 1842 in Acsd,
comitatele 8aro, A.baui si Zemplin.
membru al Acad. maghiare, director la BudaSigismund R., ales 1607 principe al Tran- pesti Hirlaps cjiar fondat de dinsul. 1875-81
silvaniei, renunta deja in anul urmtor in fa- antreprenor al teatrului poporal din Budapesta.
vorul lui Gavriil Bthory.
A Kris comedii, tragedii i drama.
George R. I, fiul lui Sig. R., principe al 2) R., Victor, (pseudonim Siptaus), fratele
Transilvaniei din 1631-48. R. a participat la lui R. Eugen, n. 1860, 4iarist maghiar la Buresboiul religios de 30 ani, incheiind aliant cu dapesti Mrlaps si-a fricut renume cu descrie8vedezii si Francezii i atacand provincide au- rile lui, prin cari oglindeazil cu mult umor vista
striace. In pacea dela Linz (16 Dec. 1645) a de toste 4ilele a oamenilor.
asigurat coreligionarilor sifd reformati din UnRalegh sau Raleigh, Sir Walter, (1552-1618),
garia libertatea religionar si politic. In sinodul unul din cei mai populari eroi si navigatori ai
national din Satumare (1646) a regulat afacerile Angliei; favorit al reginei Elisabeta, ajunge la
bisericei reformate. Sub acest R. s'au strins tot cele mai inalte demnitti; meare ca condamnat
mai mult lanturile, in cari era incatusat bise- pentru inalt &Mare sub regele Iacob I. [B.]
rica romanii din Transilvania. R. a lucrat malt Raliare, grupare; aderare la o idea, la un partid.
pent= calvinisarea, resp. maghiarisarea RomaRaliu, sina la caile ferate.
nilor, ceea ce i-a si succes in parte la familiile
Rallentando sau preso. ro//., (ital.) rarind, inrornne nobile. El a pus la cale tipitrirea in trebuintat in music ca terrain de modificare a
limba romfin a catechismului calvinesc (Alba- miscarii obicinuite.

www.dacoromanica.ro

Rallet

Rallet, Dimitrie, partisan zelos al unirei,

membru in adunarea adhoc din Moldova.
Rama (sau .Ramaschandra), numele
Vianu la Imli in strmutarea sau inearnafiunea
a aaptea. Faptole lui siint descrise in .Ramayana
(v. ac.), un epos renumit in India.
Ramandan, insuld in Dunare, Rom., j. Vlasca,

avkd o intindere de 200 ha.

Ramontiai.

725

Indes galantes (1735), Castor et Pollux (1737),

Bardanas (1739), a. a. Sistemul sk armonio,
desvoltat intr'o serie de volume ai broauri apa-

rate de pe la 1722, e basat pe resonanfa ar-

monica, pi e eel dintaiu care ne presint teoria

resturnarilor acordurilor, care mai inainte erau
considerate ea acorduri isolate.
[T. C.]
Rame, Luisa de /a (pseud. Oujda), roman-

.Ramandan, v. ai Ramazan.
cierd, n. 1840 in Bury St. Edmunds, ca fica
Rinfdyana, a doua epopee nafionala a Indiei, unui Francez. E prima intre scriitorii englezi
de 24,000 slokas sau distichmi, in 7 cdnturi de sensafie, influenfata insii mult de literatura
(khrindas), compusa de Vtilmiki in o epoca veche, francezd.

necunoseut, pe and Mahbilratha (v. ac.) e

Ramelsbergit, mineral, arseniura de nichel ;

compilata din viul grain al poporului. Cuprinsul rombic, se presinta insd du obicein in agregate
expedifiunea lui Rama, ajutat de amicul Su- fibroase padrare. Se gasesce la Schneeberg, etc.
griva, regele maimufelor, ai de moima Hanumat,
Ramificarea, (botan.) producerea de axe si

fiul natural al vntului, in contra lui Rayana, membre noui la o plan* membrele noui pot
regale dernonilor din insula Ceylan, care a rapit fi asemenea (R. adevkat) sau neasemenea. R.
pe Sita (miscutit din brazda), sosia lui Rama. e normalft, can(' partite noui ies din regiunea
Dupa invingerea lui Rayana pi ruinarea capi- tinra a plantei (din virfurile vegetative), san
talei sale, Lanka, Rama se reintoarce in triumf adventiv (v. ac.). R. normala e in dichotomie
cu sofia sa, ai dupa o domnie de 11 mli de ani, (v. se.) san lateral, and axele noui ies pe la-

se inaltd la car. R. ca i basmele i rniturile, turile axei principale, care continua sa oreasca.
piing de fapte miraculoase; in infelesul ei Cdod R. e laterald, poate fi un monopod, dacd axa
alegoric unii o explica ca serbiitorirea ultimului principald remline mai preponderanta decat axele
resboiu de cucerire a Ariilor in contra indige- de ordine inferioarti; clack insii la fiecare ram&
nilor Indiei de sud, representali prin demohii cape una din axele noui prelungesce pe cea prinde coloare neagr 13i prin maimufe (alia(ii lui cipala, atunci se face un sympod, o axO in apaRama); alfii o considera ca simbol al luptei renta unica, in realitate format din axe de virste

intre puterile naturei ai al rodirei ei, (Rama in diferite. Un sympod se poate forma ai in R.
Avesta e bunul geniu al vOntului, Seta in Vede dichotomic. Cand e un monopod el poste fi
e brazda de plug divinizatd). Ca alegorie, R. poste racemos (v. ac.) sau cymos (v. Cima); acesta la
insemna i evenimente istorice ai fenomene na- randul sau putnd fi ca sympod sau fad Modul
turale. R. ca si Mahabharata, e foarte populard de R. e until din factorii, cari contribuese foarte
In India. Rama, identificat cu Vianu, e pe !fungi,: mult la dares portului (fisionomiei) plantelor arCriana, cleul cel mai popular. Un text cornplet, borescente; s. e. arborii ptngtori, piramidali,

cu traducere italiand, dupa ultima redacfiune a

comentatorului ei Rama, 1859-60, a publicat
Gorresio 1870. Trad. franc. de Fauche, engl. de
Griffith, 1870-74.
Ramazan, luna a noua a anului lunar mohamedal), in decursul careirt e inter,* Mohamedanilor a maraca dela resarit pfina la apus de
soare. Noaptea e dedicatii. placerilor. In primele
troj Ina dupa R. e serbatoarea Bairamului mic

(v. ac.).
Rambouillet, capitala unui arondisment in departam entul francez Seine-et-Oise, spre sud-vest
dela Paris, 6568 loc. (1896) ; castelul regilor fran-

cezi Cu remunit pare de vnat; institut militar;

conici, in forma de umbreld, S. a., isi datoreso

inffisarea lor ramificdrei.
[S. St. R.]
Ramla, ora a in sangeacul turco-asiatic lerusalim, 8500 loc.; minaret renumit din sed. XIII.

Balduin 1V din Ierusalim a bdtut aci pe sal-

tanul Saladin la 25 Nov. 1177.

Ramna, 1) R., sat aramkese in Macedonia,
cu 300 loc., dela Serres inspre nord-vest. 2) R.,
sat in apropiere de Monastir in Macedonia, locuit de Arraufi.
v. ai Raffna.
Ramnes, (sau Ramneis, Romatteis), numele
unuia din cele troj triburi din Roma. Ramnes
(Latinii sau Romanii); Tiara (Sabina regelui T.

Tatius) i Luceres (Etruscii). Din aceste trei

Rambursare, replatirea banilor cheltuifi de tribuii s'a format poporul ai statul roman. R. a

oi merino.

locuit pe muntele Palatinus fA R. s'a numit si o

.Rambursarea datoriei publice, totafitatea mij- centurie de elarefi, aleai de Romulus. [Atm.]
loacelor ce se intrebuinfeaza de guverne, fie
Rimnie, v. Rimnic.
cineva.

Ramolit, paralisat la creer; cu minte pufina;

pentru a reduce, fie pentru a stinge o datorie a
statului. Diversele mijloace usitate in acest scop ea minte slabitd.
sfint : rescumpkarea de catra stat a rentelor
Ramontial, Simion, Dr., n. in Someafalau
perpetue; stingerea datoriei publice prin amor- HMO Cluj, 1. 7 Dec. 1844 in Viena. Dupri tertisment; conversiunea imprumuturilor, Cu re- minares studfilor la facultatea de medicinfi a
ducerea dobdrulii. (Cf. N. E. Idieru, Op. cit., trecut in Moldova, unde a facut o avere frumoasd. Din cause sanitare s'a stabilit in anii
t. 11, p. 150-157.)
Rameau, Jean Philip, cel mai faimos pi mai ultimi ai viefii in Viena. Intreaga lui avere a
de valoare compositor al acoalei franceze din lsat-o ca fundafiune, din care WI se dea stised. XVIII, n. 25 Sept. 1683 in Dijon, t 12 Sept. pendii la studenfi romiini fr deosebire de con1764. A scris multe composifiuni pentru clavecin fesiune. In special destinit cilteva stipendii pentrn

sau orga, dar mai ea sam se ilustrit el in mu- tinerii romini, cari vor frecuenta universitafile
sica dramaticti, in care lasa adevkate capo d'o- din Viena si Pasta, politechnicul, academia rnonpere, intre cari: Hypofite et Aricie (1733), les tanistica din Semnif ai cei ce vor BEI studieze

www.dacoromanica.ro

726

Rampa

Ranita.

pictura. Fundatiunea R. are un capital de aproape zic-zac, se nutresc ca insecte, pe cari le prind

200,000 cor. Stipendiile le imparte consistorial

din Blaj.
Rampa, plan inclinat, care inlocuiesce scara
(treptele) in gritdini i locuri fortificate ; balustradd hinge' scari; And de lumini pe marginea
scenei In teatru.
Rampolla, Mariano, Marchese del Tindaro,
cardinal secretar de stat al papel Leo XIII, archipresbiter al basilicei vaticane (Sf. Petru), n.
17 Aug. 1843 in Polizzi (Sicilia). A studiat in
seminariul diecesan (Cefal), apoi in Roma ca
alumn al renumitului colegiu Capranica i in
academia nobililor ech3siastici. In 1875 l trimis

(Hirundo domestica); R. de fereastel (H. urbica),

drepneaua (Cypselus apus); caprimulgul sau lipitoarea (Caprimulgus europaeus); Salangana

tuta, cu miros urit gi acr.

citatea de lucra a celui lovit dureazd preste

in sbor. Trdiesc in Europa, Asia, Africa, unele

i In America. Cuibul 5i-1 fac din noroiu frnintat si fire de Um, pe sub stresini. Apar in
Martie, pbeac In ten i mai calde la Oct. Cele
mai insemnate specii stint: Rdnduneaua de casi

(Collocalia esculents).

RcInduneaua de mare sau Angiolelul (Trigla

hirundo), un pesce din ord. Acanthopterilor.

Are aripioare lungi, cu cari poate sbura preste

suprafata apei. Trdiesce In mdrile Europei.

Rindunica de mare, formeazd o subfamilie
1877 s'a reintors la Roma si a fost succesiv se- (Sternine) din fam. Laridelor, ord. Charadriorcretar al congregatiunii de Propaganda Fide si nitelor. Triiiesce in marile Europei, Asiei, Africei
al afacerilor eclesiastice extraordinare. In 1882
mericei.
a fost consacrat episcop titular de Heraclea
Rindunica", foaie literard-beletristicd, redactrirnis nuntiu in Spania, iar in 1887 creat car- tati in 1894-95 de Silv. Moltlovan (v. ac.) in
dinal i numit secretar de stat. R. este nu numai Sibiiu. Aparea de 3 ori pe lund.
unul dintre cei mai distinsi demnitari ai biseRangun, capitala coloniei Birma englezd siricei catolice, ci si unul dintre cei mai renumiti tuatti langa riul R. (bratul estic al deltei riului
diplomati i oarneni de stat din ()ma de ad.i, Iravadi in India posterioara), 180,324 loc. (1891);
care prin talentul gi iscusinta sa a contribuit statiune de vapoare ; comercia insemnat spre
foarte mutt la ridicarea prestigiului i autoritatii interiorul Birmei.
scaunului apostolic al Romei. In politic s'a
Ranidae, (Broascele de apd), fam. de animale
aratat mai aplicat ctrti Francia si Rusia si ostil din subord.: Phaneroglossa, ord. Elaudata (far
triplei aliante.
[Dr. 1. Radu.]
coadd) clasa Amphibienilor (v. ac.). Nutlike dattt
Ramses, numele mai multor regi egipteni, dupd numele genului Rana, ce are 50 de specii.
dintre cari au fost mai insemnati:
Ca: R. esculenta (broasca verde de aptt, ce se
R. II (Beso8tris la Greci) pe la 1388-22 rum:dined in Italia); R. temporaria (broasce de
a. Chr.; fiul lui Sethos, a facut expeditiuni in ploaie); R. mugiens (broasce mugitoare), etc.
Siria, a supus Etiopia si parte din Arabia, a con[I. P. Voitesti.]
struit temple (Ramesseum) in Teba i in alte
Rinire, faptul de a produce o vdtiimare corlocuri. Murnia lui s'a gdsit la Teba in 1881
pului unei persoane. Codul rom. distinge : simple
se pdstreazd in museul din Cairo.
loviri, loviri cu incapacitate de lucru, loviri din
R. III (Rharnpsinit la Greci), 1269-44 a imprudentd, lovirea ascendentilor i loviri cauMont expeditii in Nubia si Siria, un templu si satoare de moarte, cari se pedepsese ca rectaun palat la Medinet Habu. In Herodot este vestit siunea (v. ac.). Dupl natura lovirilor, variaza
prin povestea despre furtul tesaurelor sale. Dupd pedeapsa i instants de judecata. Astfel, simel, pnd la 1091, au urmat 11 regi cu numele plele loviri si cele prin imprudentd le judecii
de Ramses. Mumia lui a fost &it-6. in 1886.
judecdtorul de ocol ; cele cu incapacitate de lucru
Ramsgate, oras cu port in comitatul englez
asupra a.scendentilor, tribunalele, iar lovirile
Kent, 24,733 loc. (1891); bdi de mare cdutate. ce au causat moartea, snt de competenta juRamura, (botan.) in general ori ce axd de un ratilor, fiind considerate ca crimd. Ranirile proordin oarecare purtata si produsd de axa prin- duse din certe in tirguri, crisme, oboruri, stint
cipal a unei plante. Dup virsta lor R.-le se contraventiuni si le judecti jud. comunal sau de
deosebesc in secundare (la arbori dise craci), ocol, dupa casuri. Pentru simple loviri sau pentru
tertiare, cuaternare, etc.; cele mai tinere se lie loviri in crismd, prtile au dreptul sa se impopular mladit e.
pace, si atunci agresorul nu mai poate fi conRan, in mitol. nordicti nevasta lui Oegir, cleu damnat. In toate casurile, pndirea sau preenal marii; e personificatiunea mdrii. R. inseamna getarea este o circumstant agravanta, adec
curgtoarea.
atrage mdrirea pedepsei, cu exceptie pentru loRana, (med.) termin poporal pentru lesiune virile din cr,isme, oboruri, piete.
(v. ac.) si ulcer (v. ac.).
Cod, pen. ung. deosebesce R. grave si u.soare.
Winced, Reinceclealet, carne sau grdsime std- Cele dintttiu le calificd ca crima, dace: incapa-

ca consilier al nuntiaturei din Spania, lar in

Rancon, suma de bani sau ori ce conditie se

impune de invingiitor prisonierului, pentru recastigarea libertatii.
Rancuna, (neol. franc.) pismd.

Rinda, servitor in curte si la buctrie.

20 dile, iar ca delict dacd dureaz preste 8 dar

sub 20 ile. Cnd incapacitatea de lucru dureaza

mai putin de 8 ile, avem delictul R. usoare.

In casul itntiu pedeapsa max. e 3 ani temnitd,

In al doilea 1 an m in al treilea 6 luni inchiRindunele, paserile ce formeazd familia Hi- soare. ( 301-313). Dad, in arma R.-ei cel
rundinidelor, din ord. Coracornitelor, ca o mul- lovit moare, pedeapsa se urca la 10 ani robie.
time de specii. Au cioc scurt, lat, triunglaiular, (v. si Omor.)
cu o crepatur larga, numai la virf rnai turtit. Ranita, sac de piele sau de pnzd impermeaCoada bifurcatii sau rotunlit. Degetele lungi bild, in care s intre toate rufele si hainele
subtiri. Mersul scurt. Sboard foarte bine in soldatului, cand prlsesce pentru mai mult timp

www.dacoromanica.ro

Ranke

Raphide.

727

casarma. R. este purtata de soldat in spinare, nostru sub numirile de: Piciorul co co sului,
prinsa fiind prin un dispositiv de curele ce trec Boglari, Gal benele, etc. R. illyrieus L.
preste umerisi se fixeaza la centuronul soldatului. vulgar T r nj oai c a, R. Picana L., sin. FiRanke, Leop., istoriograf, n. 21 Dec. 1795 in caria ranunculoides Roth., planta numita poTuringia, studi la Halle si la Berlin toologia si

filologia si ocup in 1818 locul de prof. la liceul din

pular: Grauser, Untisor, Iarba Hindunelei mici, Calce mica, etc. Frunzele tinere

Frankfurt pe Oder. Dupa publicarea Geschiehte ale acestei plante sfint intrebuintate ca salata.
der romanisehen und germanischen Vlker von
[Z. C. P.]
1494 bis 1535 (t. I, Berlin 1824) Si dupg Zur
Rinza, (med.) termin poporal pentru stomac
Kritik neuerer Gesehichtschreiber (1824), fa (v. ac.).

chiemat In 1825 ca profesor de istorie la uniRapaces, adeca pasen i rapitoare (v. Raptatores).
versitatea din Berlin. Intr'o calkorie descoperf
Rapada, (zool.) animale rapitoare (v. Sagainsemnatele rapoarte ale ambasadorilor vene- toare).
tieni. Activitatea lui se desfasura apoi cu o
Rapciuga sau mucii, o boall care se ivesce
abundanta uimitoare: Die Osmanen und die' uneori la cai, dar se poate transmite si asupra
spanische Monarchie (1827), Die serbische Re- altor animale, si chiar la om. Ea este provocatil,
volution (1829), Die rilinisehen Papste (1834 de un bacon specific al ei, care produce nisce

pana 1836), primal sik cap de opera, Deutsche bube mici, ce se descompun i prefac in rani.
Geschichte im Zeitalter dei Reformation (1839), Ele se ivesc sett pe narile nasului ct si pe
Franzsische Gesthichte (1852-61), Englische piele ; In casal diutaiu ataca mucositatile apaGeschichte (1859), etc. Operele complete au fost ratului respirator, in casal din urma glaudele

publicate in 54 volume Leopold von Ranke's limfatice ale pielei. La cal se ivesce mai des
8amtliche Werke, de Duncker und Humblot, prin contact si infectiune, dar este favorisata
Leipzig. t 23 Maiu 1886 in Berlin. R. este prin lipsa de brand, slabiciune, supraineordare
considerat ca cel dintidu istoric al Germaniei. si oboseala, etc. R. se transmite prin puroaiele
A format scoala intinsa, bleat cei mai multi s't dela animalele bolnave, prin contact direct dela
cei mai insemnati istorici germani de adi sfint animal la animal, dar si prin obieetele on care
din scoala lui.
yin ele in contact, grajd, sghiab, esle, galeata
Rintas, faina prajita in unt sau unsoare, in- de adapat, nutret, etc. R. de piele se propaga
trebuintindu-se pentru ingrosarea sosurilor
ca deosebire ande stint partite lesate, in rani, etc.
altor bucate diferite.
Boala se manifesteazi dup 2-6 septmitni dela
Ranula, mica tumoara cistica, care se formeaza infectiune, uneori si mai tirdiu. Va nu are lean,
uneori sub limbri, la om. Se compune dintr'o decal animalele trebuesc isolate si omorite pentru
punga membranoasa, care contine un lichid mucos a pune capt boalei.

cam tulbure. Tratamentul radical consista in

Rapolune, nuinire populara a lunei Septembre.

extirparea pungei prin operatiune chirurgicala. (v. ac.).

Raphanus L., (botan.), mic gen din vasta faRanunculaceae Endl., (botan.) vasta famile de
plante dicotyledonate-polypetale, ce cuprinde vr'o milie a Cruciferelor, tribal Raphaneae, cuprinde
30 de genuri cu vr'o 540 specii, respandite pe vr'o 6 specii de plante erbacee, ramificate,
mai toata suprafata globului. R. stint plante er- anuale sau bisanuale, glabre sau hispidule, res-

baeee, anuale sau perene cu frunzele alteine pfindite prin toata Europa si prin Asia temperata,

sau frutescente i scandente (acatatoare). Plantele din aceasta familie au frunzele in general
verdi inchise, ceea ce face, ca in mod iustinctiv
sit fie considerate ca suspecte. Ele silnt in mare
parte veninoase, acre, caustice, din care causa
multe sOnt intrebuintate in medicina. Ranunculaceele se divid in urmatoarele S triburi:1 tribal
Clematideae dintre cari mentionani genul Cle-

adesea cultivate ca plante alimentare. Radacina

uneori suculenta ; f run zele inferioare ly rate ; florile

albe sau galbine ca vine purpurii on pedicele

delicate. Genul R. are 2 subgenuri: R. Gaertn.

si Raphanistrum Gaertn. In partile noastre

cresce R. Raphanistrum L., sin. Raphanistrum

Lampsana Gaertn. numita popular: R a c h ita de

ogoare, Radiche selbateca. R. 8ativu8 L.,

matis L. II tribal Anemoneae mentionam ge- originara din Asia se cultiva ca plant culinara
nurile : Thalictrum L., Anemone L., Adonis L. pentru radacina suculenta coinestibil. ennoscuta

Myosurus L. III. tribal Ranunculeae, in- poporului uostru sub nutnirile : R a d i ehe, Rasemnam genul Ranunculus L. IV tribu! Belle- diche de gradina, Ridiche, Ridichi.
boreae, dintre eari meutionam genurile : Caltha L., Prin cultura s'au obtinut varietatile: var. niger

Trollius L., Helleborus L, Isopyrum L., Ni- DC. vulgar Ridiche neagra si var. Radiola
gella L., Aquilegta L., Delphinium L., Aco- DC. numita popular R i di c he de lu n a.
nitum L., Actaea L., Cimicifuga L. si in fine
[Z. C P.]
Raphia Beauv., (botan.) gen din fain. Palmae,
V tribul Paeonieae cu genul Paeonia L.
tribal Lepidocaryeae, cuprinde vr'o 6 san 7
[Z. C. P.]
Ranunculus L., (botan.) gen din fam. Ranun- specii de palmieri, ce cresc prin Africa tropicala,

culaceae, tribu! Ranunculeae, are vr'o 160 de Madagascar 5i prin America tropicall. Dintre
specii, resptindite pe mai toata suprafata globului. speciile acestui gen mentionam: R. vinifera P.
Genul R. cuprinde plante erbacee anuale sau Boauv. i R. Ruffia Mart. Din petiolul frunzelor
perene si se divide in mai multe sectmni, dintre acestor palmieri se fac mobile usoare; iar din
cari mentionam: Batrachium, Ceratocephalus, frunze se extrag fibre textile, eari se introFicaria, etc. Dintre numeroasele specii, ce creso buinteaza si in gradinarie.
[Z. C. P.]
prin partile noastre, mentionam : R. acris L., R.
Raphide, (botan.) cristale de oxalat de ealciu,
carpaticus Herb., R. pedatus W. et Kit., .R. 1)4- lungi, subtiri, acicalare, unite de obiceiu in paanthems L., R. repens L., cunoscute popondui chete, in frunzele de Aloe, in bulbul de ceapa,

www.dacoromanica.ro

728

Rapiers

Rarita.

Scilla, in coaja boabelor unor soiuri de stru- Rapp, Jean, conte, general franc., n. 1772,
guri. Slant produse de eliminare si cand stint 1801 adjutantul lui Bonaparte. t 1821. (Cf. MOmulte, in scoarta si frunze mai ales, au rol pro- moires., 1895.)
babil mecanic, de sustinere, si protector pentru
Rappakivi, roc* granit din Finlanda, caracteplauta contra animalelor erbivore, ca s nu le risat prin sferoide mari de ortosa rosie, invat
anfince.
intr'un strat de oligoclas verde. De obiceiu R.
Rapiers, (dan.) o sabie lunga cu lama dreapt e foarte alterat.
Rapperswyl, eras in cantohul elvetian St.si cu done ascutisuri.
RApirea, luare ou forta. Rpirea unui lucro Gallen, langi lacul Zrich, 2789 loc. (1888);
strain prin intrebuintarea de violenta sau ame- castel cu museu national polon; centra de cal
nintri, se numesce Ttllhetrie (v. ac.).
ferate.
Relpirea de minori, prin viclenie sau violenta,
Rapsod, (grec.) o specie de poeti ambulanti,
se pedepsesce dupa Codul rom. nu inchisoare cari in ulna lui Omer recitau fragmente din
dela 1-2 ani, 5i anume cu maximul inchisorii poemele lui. De aici numele Rapsodia, care s'a
daca a rapit o fata mai tinrti de 16 ani. Daca dat in general la Lucran i formate din fragmente
fata a consimtit, pedeapsa variaza intre 3 luni luate din alte lucran. Compositorii de musica
si 2 ani. Cod. pen. ungar cualifica R. minorilor dan mai cu sam acest titlu unor fantasii in(sub 14 ani) ea crima si o pedepsesce cu robie strumentale formate din desvoltarea unor mepfina la 6 ani. In cas de R. de fat. (Rapt), dac lodii populare.
[T. C.]
ea a consimtit, pedeapsa va fi temnit 'Ana la
Rapsodia, fragment din o epopee, ce se recita
5 ani. ( 317-322.)
de Rapsodi (v. ac.), cantaretii ambulanti la Grecii
.Relpirea, in dreptul canonic este acel im- antici. In poetica moderna R. apartine odei, en
pediment matrimonial, in virtutea car= este nuants ei particularri compusa din mai multo
invalida 8i nuld casatoria, ce s'ar contra.ge cu o fragmente si patrunsa de sentimentalism pufemeie rapitii, inainte de a-si fi dobandit ea de- ternic. Mai rapitoare deck oda.
plina libertate $i de a fi fost emancipata de sub
Rapsodomantie sou .Rhapsodomantie, profotie
puterea rpitorului si asezata in loe algar.
dupd rapsodii sou fragmente din epopeele orneRapita, numele popular al plantelor cultivate : rice. Rapsodomantian, cel ce spune asemenea
Brassica Napus L. var. Oleifera DC. si Brassica profetii.

Rapa L. var. Oleifera DC. Rapig selbatecet,

Rapt, rapire, indeosebi rapirea unei femei.

Brassica Napus L. ei Brassica Rapa L. (v. ac.). (v. Rapire).

Raptatores, pasen i relpitoare, formeaza un
Inpitoare, ppseri, v. Raptatores.

Rapolt, (magh. Nagy-Rdpolt), com. rur. in ordin. R. au =en' de sus curbat la virf. Pi-

Trans., cott. Hunedoara, cu 1144 loc. (933 Rom., cioarele au patru degete cu ghiare curbate si
202 Magh.).
puternice. Traiesc in prechi. Cuibul 5i-1 fac
Report, dare de soma asupra unei lucrari sau far miestrie pe arbori, in crepaturi de stanci,

misiuni; relatiune intre lucran: raport de causa In pamnt. Depun 1-7 on& Se nutreso ca
pi efect; raport de coordinatiune i subordina- carne de animate vertebrate, pe cari le prind
tiune; in gram. relatiunea vorbelor intre ele: vii pi le rup cu eiocul i ghiarele. Unele se untresc cu mortaciuni. R. se impart in R. de di
raportul adiectivului cu snbstantivul sOu.
Report, In matem.: relatiunea intre dou can- si de noapte, respandite presto tot pinfintul.
titati inegale.
Cele de di cuprind urtn. familii ai specii: 1) VulIn inteles militar R. este o dare de sama turide (Plesuvul, Sorlita, Condorul). 2) Falcoverbala sou scrisa asupra unui servicia comandat, nide (A.cuilele, Soimii, Sorecarul, Uliul, Eretele).
unui eveniment sau claiar asupra unei cereri Cele de noapte : 3) Strigide (Bufnita-buha, CuIn chestiune de serviciu. In sens special, pre- cuveana, Ciuhurezul).

sentarea catra sef a tuturor chestiunilor en privire la servicial de 24 ore in casarma, tabOra
(lagr), garuisoane, etc., darea diferitelor ordine
recomandatiuni, etc.
Raportiune, comput de R. sau regula de repartitiune, aplicarea computului proportional,
prin ajutorul caruia aflarn partea ce se envine
fiecaruia din asociati sau indreptatiti s participe la un castig oarecare, la care au drept, san

RApuroasa, vale in j. Wilco& Rom., ou mai

multe surse de apa mineral&
Rarancea, comuna rural& parochie eu catunele: Blanul, Carnatul, Cruhlita 5i Viptana,
mosie boiereascl, in capit. Cernautului si j. Sa-

Raportor, cel ce refereaza, da sama, din incredintarea unei comisiuni sau cornitet, despre
activitatea unei corporatiuni sau despre o lucrare sciintifica. R. se numesce si un aparat in
forma de semicere, en care se miisura unghiurile

la o mica distanta preste frontier& are inaltime

de preste 2000 m. A.proape de piscul muntelui
se gasesce schitul cu acelasi nume, intemeiat
la inceput de Petra Rares-Vod& (M. Diet. geogr.
al Rom.)
Rare?, Maria, sotia unui negutator de peace

dagurei in Bucovina, are 4942 loo. (4012 ort.-or.,

710 rom.-cat. si uniati, 220 mos.), o scoala de 4 cl.
si in Cruhlita una de 1 el. A.ici a fost in 1739 o batalie intre Moscali si Turci.
[Dr. I. G. Sbiera.]
la o paguba, proportional cu un capital sau timp,
RarAul, mute in Rom., j. Suceava, intre com.
sau o conditiune oarecare.
Brosteni si tinutul Bucovinei, al carui pise, aflator

geometrice.
Rapp, George, fundatorul sectei Harmonitilor, din Hartan si concubina lui Stefan eel Mare

n. 1757 in Wiirttemberga, 1803 trece cu ade- (v. Ito.), dela care a avut pe Petru Rares, ajuns

rentii si in America si infiinteaza 1814 colonia Domn al Moldovei.

Harmony, apoi 1823 colonia Economy. t 1847.
Ramp, Petru, v. Petra IV Rares.
Harmonitii sfint socialisti, au posesiune si timp
Rarita, plug usor nu una ori douii commie
de luoru egal.
de lemn ori de fier, care se intrebuinteaza attit

www.dacoromanica.ro

Raritele

Rasumovschil.

729

la arat cat $i mai des la brazdat pentru pus punct important pe drumul dintre Ruscinc
cartofii si porumbul in brazda, cat i pentru Sumla. Oras comercial.
prasit porumbul, cartofii, etc.
Rarifele, cele 3 stele de marimea a doua din

Rinita, morisc, moar de rang.

Rasofor, (grec.) calugar novit imbrcat cu
interiorul quadrilaterului Orion ; sin. cu cei 3 regi. ras ca vestmnt distinctly calugaresc.
Ras, (arab.) Cap ; in A bessinia si virf de munte.
Rasol, carnea feart pentru prepararea supei
Ras, numirea turceascii a riului Aras (v. ac.).
Rasa, (grec) vestmant larg, propriu calugaresc de materie mai dura, ce se stringe ou brk.
v. si Rassa.
Rasant, un proiectil, care ias cu mare iuteala
din arm, parcurge un drum aproape paralel
pamantul, 'And i arma este paraleliti, i prin urinare el rade, lovesce tot ce intalnesce in calea
sa. Tragerea rasantd este foarte important in
resboiu.

Rdsca, mana'stire de calugari in Rom., j. Suceava, com. Bogdanesci, inter, positie foarte frumoasa. S'a zidit la 1558 de Macarie, episcopul
de Rotnan.
Ripanu, P., profesor la universitatea din Iasi,
inspector general al invtimantului secundar,
a publicat: Lefile si veniturile boierilor Moldovei in 1776. Document dela Grigorie A. Ghica
V. V. publicat cu o introducere, Iasi 1887. Cars
complet de Istoria universala (lucrare didactica),
1890-1902, 6 vol. Raport asupra scoalelor secundare in anul {molar 1895-96.
Rascolniol, adeca schismatici, se numesc in
Rusia acei ortodoxi, cari nu se tin de biserica

si servita cu sos si garnitura separat dupb. supa ;

pesce fert ; tencuiall

Rama, com. rur. in Rom., j. Constanta, pe
malul drept al Dunrii; se compune din 2 cat.,
cu 1819 loc., 2 biserici si 2 scoale. (M. Diet.

geogr. al Rom.)

Rassa, fel, soiu. Ram onienesci dint, dupit

Blumenbach (De generis humani varietate nativa, ed 3. Gttingen, 1795), care s'a condus

mai ales dupit coloarea pielii si forma si coloarea

prului, cinci caucasiand, mongol, etiopica,
americana si malaieza. Retzius se ja dupa raportul diutre lungimea si latimea craniului, deosebind dolichochefali (cu craniul relativ August).

brachichefali (cu craniul mai smut), la cari au

adaus Welcker si Broca pe mezochefali (mijlocii

intre cele dowi extreme). Prichard i-a imparlit
In prognati (cu dintii asezati piezis) si ortognati
(cu dintii asezati drept). Englezul Huxley, condus
de marimea si proportiunea corpului, coloarea
prului si a pielii, forma si bogaitia prului, forma
craniului si alte particularitati ale scheletului,
deosebesce cinci R. sau tipuri cel australoid,

negroid, mongoloid $i cel alb, subimpartit in

oficial a statului. Deja din sed. X se ivird o ce! xantochroic (albii blondi) si col melanochroic
multime de secte in Rusia, pentru chestiuui de (albii bruneti). Fati de aceste sisteme pur sopost si altele analoage, dar si ca caracter oyre- matice s'au formulat si sisteme limbistice, apoi

iesc sau rationalist. Toate acestea gsira un punct som atice-li mbistice. Sistemli mhistic are Fr.Miiller

de unire in 1654, dud patriarchul rusesc Nicon

convocit un sinod la Moscva, spre a se conga
cartile liturgice, in cari se strecuraserii in decursul veacurilor prin copiere greseli enorme.
Mullimea strigh de coruperea credintei, sectarii
se grupar laolalt impotriva bisericii oficiale,
si

(Allgern. Ethnographie.6 Viena, ed. 2, 1879),

care a stabilit 12 R.: I) Hotentoti si Busmani. II) Papua. II!) Negrii africani. IV) Cafrii.
V) Australieni. VI) Hiperborei. VII) Americani.
Malaiezi. IX) Mongoli. X) Nuba-Fulbe.
X1) Dravida. XII) Mediteranei. In timpul mai
pe cata vreme ei se numiau st aroverti (de nou lucra mai ales ecoala antropologica a lui

credinta ces veche), episcopatul le dise R. In Virchow s afle basele, pe cari sa se poata edifica
curfind ei se desfacurd in nenum6rate disidente, un sistem natural al omenimii fata de cele stasub numirile cele mai stranii kti cu supersti- bilite piin acum in mod mai mult sau mai putin
tiunile cele mai absurde. Unii profesau chiar o mestesugit.
moral incompatibila cu ordinea public, precum
sinuciderea, incendiarea, scopirea. De aceea statul

v. si Rasa.

Rasta, mil vechiu german = 24 mil geografic.

Ii persecuta in toste chipurile, ceea ce insa le
Rastatt (Rastadt), oras in Baden, fosta cesporia nurnai partisanii. R. sant de 2 categorii tate imperiala (pana la 1889), 13,268 loc. (1895);
principale: p,c p o v , cu popi, si bespopovti, castel; gimnasiu; camera de comerciu si infara popi. Anhlii mai ales au avut dificultati dustrie. Ad s'a incheiat pace intre Francia si
foarte mari, de a-si procura popi, si de abia pe Austria la 7 Martie 1714.
la 1846 castigara pentru ei un archiepiscop isRastopcin (Rostopcin), Fedor Vasilievici,
gonit din Bosnia, aniline Ambrosiu, care isi fixa conte, n. 1765, t 1826 in Moseva, a fost guresedinta in Bucovina, si dela care R. au acum vernator general al Mosovei in 1812, &and cu
o ierarchie de 2 mitropoliti i numerosi episcopi. invasiunea lui Napoleon. Lui i-se imputa, ca a
0 parte din ei s'au unit oarecum cu biserica dat foc Moscvei, ceea ce a negat la inceput. E
national& sub numele de e di noverti (de o credinta), pastrand un ritual antic deosebit de cel
oficial prin numilirul de Aliluia, Issus in loc de
Iisus, bratele crucii si alte nimicuri, fara de cari
cred, ca nu stint ortodoxi. Numrul oficial al R.
este de 1.171,000, dar scriitorii competenli
calculeaza la 12 milioane. Cf. C. Coca, Ist. biser.

dovedit, ca R. a indepartat din Moscva pompele

$i pe pompieri, cd si-a aprins vila de langa

Moscva, ceea ce a aflat in curand imitatori.
Rastul, com. rur. in Rom., j. Dolj, aproape

de Donare in fata orasului Lom-Palanca din

Bulgaria ; are 2195 loc., 1 biserica si 2 scoale.

(M. Diet. geogr. al Rom.)

RAsuceni, com. rur. in Rom., j. Vlasca, comd. Kirche Russlands. Frankfurt a. M. 1872, 2 vol.; pusa din 4 cat., cu 2089 loc., 4 biserici 5i1 scoala.
Tsakni, La Russia sectaire. Paris, 1888. v. art. (M. Diet. geogr. al Rom.)
Rasumovschir, Alexei Grigorievici, conte, n.
Lipovani.

Cernauti, 1891, pag. 232-6; Philaret, Gesch.

Rasgrad, oras in Bulgaria, cu 11,000 loc.; 1709 in satul Lemesi ca fiu al unui Oran

www.dacoromanica.ro

si

730

Rsura

Rational.

destinat pentru serviciu in capela curtii. Vocea Schillingsfiirst. Lee principal oraftul R., langl
ai figura lui frumoasa a captivat pe Elisabeta, Odera, cu 21,680 loc. (1895); fabrici de tigari,
atunci -Ana mare principesa, care s'a logodit tutun, tabac, inasini, hirtie ; comerciu cu lemne
In ascuns cu el. Ea I-a induplecat pe impiratul
bucate; gimnasiu, progitnnasia real, institut
Carol s-1 numeasca conte al imperiului german, de surdo-muti.
nurnindu-I apoi ai ea conte rusesc. R. a fost
Rticon (Rheiticon), air de munti intre Rin
un caracter cinstit, care nu s'a arnesteeat in si Alpii-Silvretta, in Scesaplana, ajunge inaltime
afacerile politice. f 1771 in Petersburg. Fra- de 2968 ni.; numeroase pasuri.
tele lui, R. Chira Gr., n. 1728, f 1803, aria
Ratio, can titatea fixa de alimente cuvenita
a fost inaltat de Elisabeta la rangul de conte unui soldat pentru o singuri cji; acelaai lucru
si numit hatman al Rusiei mici. Catarina 111-a
pentru un cal sau alte aniraale in serviciul
numit mareaal campestru. El &Ica a luat parte armatei.

la conjuratmnea contra lui Petru III.

Ratiiicaliune, (lat), in dreptul public aproRsura sau Rdsuri, numirile romanesei ale barea din partea suveranului a conventiunilor
plantei Rosa pumila Jacq. si ale florilor de Rosa incheiate de plenipotentiatii lor; se face de
canina L. (v. ac.).
obiceiu priu subscriere. Conventiunile internaMaury& se numia odinioara ai o dare supli- tionale nu intra in vigoare decat dup.& schimmentara pentru lefile boierilor.
bares actelor de R.
Rsvadul, com, rur. in Rom., j. Dambovita,
Ratihabitiune, aprobare, ratificare.
compusa din 3 cat. cu 2457 loc., 2 biserici
Ratin, (franc) stofe asemenea postavului,
1 acoal. (M. Diet. geogr. al Rom.)
la cari perii stint inodati laolalt cu ajutorul
maaiuei de ratinat.
Rasvan efan, v. Stefan.
Rata, parte calculata sau suma fixa, alai ales
Ratio, (lat) termin latinesc pentru ratiune.
pentru plata periodica a unei datorii, de ad (v. ac.)
pldfi In rate, adeci plati in sume fixe la anuRatio educationis s'a numit un normativ (promite termine.
iect de lege) care, commis din insrcinarea imAfaceri de rate, cumpirarea respective vein- paratesei Maria Teresia, avea sa reformeze in-

darea pe credit cu conditia, ea pretul si se structiunea $i toate afacerile acolare in terile de

plateasca in rate ai cu reservarea dreptului de sub coroana Sf Stefan. A fost compus dupa principroprietate pana la achitarea intregului pret. piile cuprinse in normativul general acolar pentru
De regula veindarile pe rate se fac ai cu conditia, Austria (Allgem. Schulordnung) de catra losif
ea ratele platite sa fie in ori ce cas ale vnda- trmnyi ai Dan. Trsstynssky ; a fost aprobat
torului.
la 6 Aug. 1776 sub numirea de Ratio EducaRata (Aras), pasere din ord. Notatoarelor tionis totiusque Rei Litterariae per Regnutn
(Natatores, Anatides), cu pene pestrite lucitoare; Hungariae et Provincias Eidem adnexas., iar

cioc lat, lung cat capul ai cu un mic earlig la ordinatiunea din 22 Aug. 1777 impus spre obvirf cu o dungi alburie imprejurul gatului. servare pentra intreg teritoriul de sub cor. Sf.
Penele de pe cap $i gat au reflex verduiu-inchis, Stefan. Acest normativ privia toate categorfile
cele de pe piept castaniu-roacat, iar la mijlocul de Fj coale catolice, nu insa ai pe cele orientale
aripelor are eke o pata patrata cu reflex negra ai protestante. Se prescriau in dinsul obiectele
ai albastru-violaceu. Ritoiul are la coada 2 pene de invatainnt, iar pentru scopurile de suprain forma de carlig intors in sus dise cdrlionfi. veghiare teara era impartit. in 9 districte scoPicioare scurte roa-portocalii, cu pelita de inotat lare. Dieta terii din 1790/91 luand la revisiune
intro degete. R folosesce omului prin carnea reformele introduse de impeir. Iosif II, a ajuns
$i ciao sale cautate i prin puful seal moale. $i la causa invtamantului ai a emis o deputatio
Sant mai multe varietati : R. selbatictl (A.. Boschas) in literariisg, care sa compuna o Nova Ratio
foarte cautata de vnatori prin laeuri, din aceasta educationia publicaeg. Pe la 1793 i aceasta era
au luat nascere toate celelalte varietati, al caror ispraviti, dar din causa afacerilor politice de

nume s'a dat dupti aumele localittilor de ori- atunci n'a ajuns la aprobare liana la 1806 sub
gine sau dup bunul plac al celor ce si-au in- acelaai titlu ca i cea vechie teresiana, dar cu
susit dreptul de naa mai anal Aaa la Romani obligamentul de a se pune in lucrare fined cu

se dic: R. beainoase, de casa, de ghiata, inceperea anului acol. 1806/7. In aceast. Nova

Olteanca, muta, cairina, pufoasa, le-

Ratio. se preved urmatoarele categorii de acoale:

acoale elementare (sch. vernaculae sea nation ales),
[I. P. Voiteati.]
Rtesci, sehit de calugrite in Rom., j. Buzau, acoale gramaticale, gimnasii, licee, academii

a easca, etc.

com. Gura-Aninoasei, sub poalele muntelui Soimul, universttatea. Se arati apoi obiectele

i anii de

infiintat in sect. XVII ai rezidit la 1844 de ep.

Chesarie. Schitul numara 96 maice ai 21 surori.
(M. Diet. geogr. al Rom.)
Rtia, v. Rhaetia.

curs la fiecare. Niciaceasta nu se exfindea asupra

orientalilor, ci numai asupra protestantilor. A fost

Daciei-Ripense. (M. Diet. geogr. al Rom.)

logism (v. ac.) &teed pentru actul cugetard, care

In us aproape tot timpul ai a servit de basa la

ulterioarele legi pentru reg-ularea invitamantalui.

Ratiaria, urme de cetate in Rom., j. Dolj, (Cf. Schwiker, Die ung. Gymnas. 1881.) [Pl.]
com. Cetatea; aici a fost in veehinie capitala
Ratiocinium, (lat.) numirea latina pentru siRatibor, pritieipat in Silesia super., guver- arata cuprinderea unei judectiti in altele date.
namentul Oppeln, 991 km2; intro 1288-1532 (v. Silegistu.)
[Pl.]
isi avert dueii proprii, apoi ajunse sub Austria,
Rational, cu mintee, cu intelepcinnee, este
1742 treca la Prusia, 1821 fa dat ea principat atribut al tuturor fiintelor mi persoanelor inmediat contelui de Hessen-Rotenburg, 1834 trec zestrate ca ratiune, este apoi atribut al tuturor
In posesiunea principelui Victor de Hohenlohe- cunoscintelor, care nu se intemeiazi pe datele

www.dacoromanica.ro

Rationalism

Ratin.

731

experientii, ale tuturor operatiunilor cugetrii

lupta contra generalului de honvetfi Kemny
ale lucrarilor stivirsite in conformitate ca legile Farkas, dud acesta f btut i scos din Muntii
ratiunei. In matematica se numesce rational ceea apuseni. Dupd revolutiune, in 1850, R. a mers

ce se poate exprima prin raporturi numerice la Viena pentru a studia dreptul ai s'a intors
hotrite.
[Pl.]
in 1854 la Pasta, ande a facut doctoratul.
Rationalism, (lat) a) in limbagiul filosofic R. practisat la tribunalul din Buda, apoi la advose numesce directiunea filosoficti, care, cu ab- cati in Buda si Cluj, iar censura de a.dvocat a
soluta excludere a datelor experientei, nu re- facut-o in Sibiu' la 1860, and apoi si-a deschis
cunoasce alt isvor al cunoseintelor dada numai cancelarla advocatiali. In scat timp s'a pornit
ratiunea, careitt, ca facultate spirituald
miscarea pentru infiintarea Asociatiunei, la care
i-se recunoasce ca atribut obiectivitatea a contribuit si R. In 1861, dup reactivarea
si universalitatea. Contra R. a fost indreptat comitatelor, a fost ales vice-comite, in arma
scrierea lui Kant: Critica ratiunii pure. b) In unor diverginte intro Maghiari $i Romni, ivite
teologie se numesce R. directia care, in materii pe chestia autonomiei Ardealului, ai a dat dide religiune ai de credintli, nu numai ca nu se misiunea. In 1863 a fost ales deputat, iar dieta
abtine dela usul ratiunii, ci din contra
1-a ales notar. Pronunciamentul din Climpul
necesar pentru cupiinderea i interpretarea re- libertatiig in contra uniuneig in 1867 a fost
velatiunii divine. R. nu recunoasce alt mijloc pus la cale de R. Petitiunea subscrisit de atra
pentru interpretarea revelatiunii (Wilt ratiunea. 1900 Romni, in frunte ca mitr. 8ulutu, tot in
R. a fost caracteristica sed. XVIII. Ctr. Em- contra uniuneig a fost presentat domnitorului
pirism.

[Pl.]

Rationament san cu un termin barbar: resonament. O judecat format& odat in tnintea

noastrii poate fi $i falsa. Cu. necesitate se impune deci cugetarii de a constata dacd e adevrati sau nu. Aceasta se face prin rationament,

tot prin R. Cuvntarea energica, rostitft de dinsul

comisarului regesc Pechy in contra uniuneig,

cu ocasiunea ciind comisarul callitoria In teard,
pentru a pipai opiniunea publica a Rominilor,
e cunoscuta. Conferinta din Mercurea convo-

catd in 1869 prin Macelariu, a fost pus la

se indeplinesce printr'o operatiune a cugetarii, in cale prin struints lui Ratiu; iar conferinta

care se aratd modul cum din adevarul recu- tinutd la Alba-Iulia in 1873 a fost si presidata
noscut al unor judecati date se derivd o a treia. de R. In 1880 in casa dinsului in Tarda s'au
Factorul, care mijlocesce combinatitmea intro statorit in intelegere ca Baritiu, George Pop
judectitile date si judecata derivatd, se numesce
Cosnat, principiile fundatnentale pentru or.Ratiunea acelui R. Cf. Pletosu Psich. 58. [Pl.]
ganisarea partidului national, al carui president
Rationare, denot actiunea de a se Berri de a fost in timid ales. Conferinta din 1884 $i
ratiune lntru a judeca ai cunoasce ceva. Ita- 1892 a fost convocat si presidatii de R., in
tionabs7, obiectiv: ceea ce se poate cunoasce aceasta din urm s'a decis trimiterea Memoprin ratiune iar subiectiv : caracteriseaza pe randuluig la tron. In Mala 1892 R. a condus derani, care, inzestrat cu ratiune, judecit ai lucra putatia de 300 la Viena ca ISIemorandule. Auconform el.
dientit insa n'au primit, iar Memorandulg s'a
[Pl.]
Rational, ceea ce e conform ratiunii. In mate- inapoiat nedesfacut. IntorcAndu-se din Viena
matica e R. ceea ce se poate exprima printr'un s'a intilmplat scandalul, cnd i-s'a bombardat
raport numeric hotarit.
casa in Tarda. In 25 Iulia 1894 R. a fost
Ratisbona, numele neolatin al oraaului Regens- arestat prin gendarmi si das in temnita de sta.t
burg (v. ac.).
din Segedin, unde a suferit un an si 3 luni.
Ratiu, 1) Basiliu, canonic, n. 7 rulie 1837
in Capilna de jos, t 1902 in Sighiaoara, si-a
facut studiile in Blaj ai Viena. in 1864 a fost
numit profesor gimn., 1871 prof. de teologie,

Intreaga viata a lui R., din tinerete piing in

adincile batrnete a fost o luptii pentru drepturile

romtin, ca sabia, (al graiul si ca
condeiul.

[losif Sterca 8ulutu.]

Raliu, loan Dr., canonic si scriitor bis.,

1884 paroch 5i protopop in Reghiuul sdsesc,
1888 vicar foraneu in Fagaras, 1898 profesor n. 30 Sept. 1841 in Alecua, t 27 Nov. 1900,
de teologie ai din 1899 totodat rector semi- a studiat in Blaj si Viena. In 1868 a fost numit
narial. A lsat legate pentru scoala din Fdgaraa profesor la seminariu si gimnasiu, in 1878 secretar mitropolitan, 1879 canonic teolog. A pufondul Vanceang din Blaj.
Ratiu, loan de Mehadia, suprem prefect blicat : Principiile fundamentale ale religiunii
al districtelor romanesci Lugoj, Lipova si Ca- crestineg 5i Principiile speciale ale religiunii
ransebea, dela 1720-30. In aceastd calitate crestineg, manuale pentru gimnasii, apoi Etica
a restaurat biserica romttn din opidul Lugoj crestiag, Despre matrimoniu, impedimenta ai
la 1726. Tabla comemorativ din turnul ce procedura ca respect la praxa vigentli in prosta ai acji amintesce de memoria lui ai de un vincia raitropolitan gr.-cat. de Alba-luliag
Institutiunile dreptului bisericescg. A fost mai
privilegiu avut dar stars cu timpul pentru
multi ani redactor al Foil bisericesci ai awlsbandteni.
Ba(hs, loan de Nagylak, n. in 19 Aug. sticeg pentra partea bisericeasc..

1828 in Turda; a studiat gininasiul in Blaj;

In 1847 a intrat In seminariul teologic din Blaj,

de unde 1-a trimis episcopul Lemnyi in sem.
central din B-pesta. In toamna anului 1848 R.,
impreund cu N. Muresan ai A. Arpady au orgamsat o legmne al carei comandant a fost ca-

light, Peine, canonic gr.-cat. romn, n.

22 Febr. 1805 in Mez5-Szilvs (cott. Cluj). t 1876

in Lugoj. Studiile gime. le-a facut in Oradea

mare, teologia in Budapesta. La 1831 hirotonindu-se de preot a pstorit in parochiile: B.
Ujlac, Sam baciog ai Spinus. In 1849 pentru
pitanul c. r. Graze 5i care a luat parte la mai principule sale nationale ajunse in inclusoare
multe lupte singeroase, mai ales in hilie in in Oradea. In 1850 trec5nd la religiunea gr.-or.,

www.dacoromanica.ro

732

Ratiune

Ravaillac.

devenf prof. la teologia gr.-or. romana din Arad, causalittii impune cugetrii s azimit, ci tot
care post 1-a implinit cu mare detnnitate. La ce exist si se intmpld, trebue ad aib o causti ;
1856 iard s'a reintors la gr.-cat. si Iii numit iar ca princip al finalitritii impune cugetarii
canonic la Lugoj. A fost un orator excelent, admita, cd tot ce se face se face in vederea unui
a seria mai multe predici i articole de valoare scop determinat. Cf. Pletosu Log. 6.
[P1.]
literar. A publicat o brosur volantii in limba
Ratzeburg, principat formnd cercul vestic al
maghiard: Vsllsi prhuzamok, unio s mg rnarelui principat Mecklenburg-Strelitz, 382 km'.,
(Nagyvrad 1842.)
cu 15,480 loc. (1895); oras principal Schn6) Ratiu, Vasile, de. NagyZak, preposit capi- berg i. M.
tular in Blaj, n. 25 Dec, 1783 in Turda, t 12 Dec.
Ratzel, Frideric, geograf si explorator german,

1870 in Blaj. si-a terminat studiile liceale in n. 1844 in Karlsruhe; dela 1876 profesor in
Cluj, a fricut teologia in Blaj i Viena. Post Miinchen si dala 1886 in Lipsca. A facut cdltorii
profesor la liceul din Blaj, apoi preot in Thoara, de explorare in Italia, Francia de sud, Transilprotopop in Turda si in 1824 canonic, propu- vania, Ungaria, America de nord, Mexico si

nnd totodat si filosofia, apoi dreptul canonic Cuba. Serien: Sein und Werden der organischen
si istoria bisericeascl. In 1854 a tipdrit ,Istoria Welt, 1868; Aus Mexiko, 1878; Die Vereinigten
bisericeascae, intocmit mai ales pentru scoale. Staaten von Nord-America, 2 vol. 1878-80;
Mari de dotatiunile %cute pentru biserica
Anthropogeographie, 2 vol. 1882 si 1891.
$coala din Turda a contribuit pentru zidirea lor
Rauch, Christian D., sculptor, n. 2. Jan. 1777
30,000 cor., lsfind pentru scoald alte 20,000 cor. in Arolsen (Waldeck), t 3 Dec. 1857. Venit la
Dupts ni cartea lui a remas i un capital de 4000 cor. Berlin a intrat ca servitor de odaie la regele

destinat pentru stipendii.

Ratiune, (lat). Notiunea ratiunei se confundd
In unele pelioade ale istoriei filosofiei cu chiar
notiunea filosofiei. Tocinai pentru aceasta ea a

Frideric Vilhelm III, care l-a ajutat s se perfectioneze. Pe R. 1-a caracterisat ptrunderea

celor intelese, un studiu sever si o diligintd

perseverantli. Dintre sculpturile lui, multe la
variat dupd timp si dup sistemele filosofice. nurniir, s'au relevat infra altele monumental
In terminologia sistemelor, cari tin la teoria sepulcral al reginei Luiza in mausoleul din

facultatilor sufietului si in special in term. filo- Charlottenburg, statuele lui Bliicher in Breslau
sofiei lui Kant, ratiunea este facultatea ideilor si Berlin, sase Victorii pentru Walhalla lingl
i a principiilor; facultatea care ne pune in Regensburg, statua equestrd a lui Frideric cel
positie de a judeca i de a lucra dupd anumite Mare in Berlin s. a.
principii. In limbagiul modern al sistemelor,
Raucourt ($i Rocoux), sat in departam. franc.
care au prdsit teoria facultatilor, ratiunea este Ardennes, arondism. Sedan, 1675 loc. 11 Oct.
' un termin, prin care se denot si se exprima 1746 invingerea Francezilor sub Mauriciu de

produsul cel mai inalt si cel nisi perfect al Saxa asupra Austriacilor sub Carol de Lotaringia.
desvolttirii spirituale, precum si modul de afirRaupach, Ernst Benjamin Salomo, scriitor
mare prin cele mai perfecte forme de activi- dramatic, n. 21 Maiu 1784 in Straupitz (Gertate spirituald in toate directiunile vietii. In mania), t 18 Mart. 1852, fost din 1816-22
comparatie cu intelectul, care prin formarea profesor de limba si liter, germ. la universitatea
de notiuni i prin combinarea acestora in ju- din Petersburg, stabilit apoi in Berlin, nade a

decti ne face s cunoascem lucrurile in a lor dominat timp de preste 2 decenii scena teatrului
realitate, ratiunea cautd a cunoasce lucrurile de curte cu tragedfile lui. Drama lui poporal

In causa lor, dup scopurile finale si dupa iiDertiliiller mid sein Kin& localisatd romnesce
destinatiunea lor, dupd cum ar trebuf s fie sub titula ,SAmbata mortilore de T. V. Pacatianu,
In a lor perfectiune. Prin armare rational cu- n'a disprut nici astadi de pe scend. R. avea

geta, judec $i lucreazd acela, care este in stare mare desteritate limbistica si metrics, precum
a intelege bine motivele si contratnotivele ce
intelegere pentru cele impresionabile, apoi
se ofera i care in resolutiunile sale urmeaza cunoscea bine mijloacele de scena.
pe cele mai bune i prin urmare pe cele mai
Rauscher, Ioseph Ottomar, eavaler de, (n.
morale R. se considera ca semnul distinctiv, 6 Oct. 1797, t 24 Nov. 1874 in Viena), cardinal
prin care omul se deosebesce in mod caracte- si archiepiscop-principe in Viena. In 1854 a
ristic de animale. Tot ca ajutorul R. este in condus in Roma pertractrile guvernului austriac

stare a se apropia de idealul perfectiunei, de cu curia papal si le-a terminat ca incheierea

insasi perfectiunea, de Durnnedeu, caci ea fl concordatului subscris in 18 Aug. 1855. In con-

face ca s fie dupd tipul

i asemnarea lui
Dumnedeu. Tocmai pentru aceasta desvoltarea
ratiunei nu se poate face decht in societatea
cu ajutorul altor fiinte rationale. R. se numesce
si socoteala, pe care cineva, dupd positia sa este
tinut a o face asupra unei averi incredintate lui
spre administrare.
[Pl.]
Ratiune suficienttl, (lat., principium rationis

sufficientis), este numirea unei axiom a cu-

ciliul vatican a condus opositia contra proclamarii

infalibilittii papal. Ca centralist a condamnat acti-

vitatea nationald a clerului in provinciile slave.

nut, afluent din dreapta al Nistrului. In 1592
batalie lngd R. intre Aron-Vocid al Moldovei
si rsculatii condusi de Ionascu Bogdan.

Ravac, rniere rafinatd 5i fearti liana s'a ingrosat ca un sirup.

Ravaillac, Frangois, omoritorul regelui francez

getarii logice, care impune acesteia necesitatea Henri() IV. lnainte copist, apoi invtator, inchis
de a nu afirma si de a nu nega nimio fara pentru datorfi, in temnitd devenf credincios fermotiv sau fard ratiune multdmitoare. El se vent si intr in ordinal cdlugrilor Feuillants.
formuleazi prin maxima:
sine ratione Stapanit de scrierile inimicilor regelui, in 14 Maiu.
sufficientig. Ca principia ia forma de principio 1610, pe and regele se aprisa in strada la
al causalitatii $i al finalittii. Ca principia al Ferronnerie, el ji infige cutitul in coaste si

www.dacoromanica.ro

Rivas

Reactiunea.

733

strapunge mima. Dupi multe chinuiri, a fost lor. Dupi A. Xenopol proprietatea 'ibex% a MOSlegat de cal i sf..siat in 27 Main.

nenilor in Muntenia si a R.-Ion in Moldova este

(v. si Raboj).
Ravelin, (franc.) fortificatiune exterioar, care
flancheazii fata frontului de bastiune.
Ravenala Adana., (botan.) mic gen din fam.
Scitamineae, tribu! Museae, cuprinde 2 specii de
plante cu tulpina arborescenta lemnoas san cu

In partea muntelui, san ca a provenit din desfacerea mosiilor mari boieresci si a mazililor
prin impartire si subtmpartire intre urmasii si
coboritorii lor directi. Actualmente mai toate
proprietatile razesesci sant tare diformate, delimitate in curea ori sfori de mosie de o grapa

bilet; R de drum, passport; tidulte sau anterioara intemeierii statului, mai cu samit

tulpina sour* frunzele mari de un verde albti- douii ltime si de mai multi chilornetri lungime,
Orin stint distice si se intind in forma de evanta- cari se intind presto dealuri si vAi i fac exhurl gigantice ca un petiol lung pi la basa concav. ploatarea lor foarte anevoioasa. O foarte mare
Cele 2 specii ale acestui gen sfint : R. mada- parte din R. ins sant scapatati si nu posed
gascariensis Gmel., originara din Madagascar si nici un palinac de pamnt, ci iau pamanturi dela
Reunion si cunoscuta sub numirea de eA r b o - proprietari i arndasi pentru a le munci in parte

rele c

iitoruluie din causa frunzelor sale si cu dijm. O buna parte din ei au ajuns in

cu petiolul concav la boa:, unde se adun apa starea palmasilor 5i 4ileniior.

plotter 5i roua si de unde se poate adapa ca- Razimul sau .Reazimul (turc. Razelm), lao la
ltorul insetat si R. guyanenei8 Steud.,
sud de gurile Dunarii, in j. Tulcea, care imDart'', din Guyana si Brasilia.
[Z. C. P.]
preuna cu lacurile laterale despre Dunare, apoi
cu cu lacurile: Golovita, Zmeica, Sin oe-Ghiol, ChitucRavenna, prov. ital. (Emilia), 1852
225,805 loc. (1897). Capitala R., situata la de- Ghiol si altela mai mici. formeaza laguna dobropartare de 7 km. deis Adriatica, 18,571 loc.; geand, aviind o intindere permanenta de oel putin
arcbiepiscop, catedrall din sed. V, biserica San 75,000 ha. Laguna aceasta se alimenteaza parte
Vitale, in stil oriental (din secl.
Sant'Apol- cu ape fluviale din bratul Sf. George prin gfirlinara Nuovo (zidita 504 de Teoderic); Mausolea' lele Clinetul, Dunavatul si Cernetul, parte nu ape

Galla Placida, mormktul lui Dante; academie maritime din Marea Neagr, ce ptrund in lade arte ; port in canalul Corsini. Odinioara R. guna prin orificiile Malciana, Peritestile, Porera resedinta regilor ostrogoti, apoi a exarchilor, tita si Buhazul-Caraharman.
755 Pipin o I:Willi papei.
RAzor, rozor si razoare, brazdele adanci pentru
Ravensberg, fost comitiat in Vestfalia, 913 km'.; scursul apelor, dar si pentru delimitarea taricapitals Bielefeld; 1614 s'a dat la Brandenburg. nelor. R. in Romania se intelege uneon si strat,

Rayleigh, (pron. reli) John William Strati, un petec mic de pinfint cultivat ca ceva.
fisician englez, n. 12 Nov. 1842. Dela 1879-84
Razzia, (arab. rhaziat), incursiune cu mana
a functionat ea profesor de fisica experimentala armata pe teritoriul unei populatiuni ostile, in
in Cambridge, la 1887 a fost numit profesor de scopul de a face prdaciuni, fie pentru a exercita
fisica matematica la institutul regesc din Londra. represalii, fie pentru a se capeta provisiuni.
R, (Ile de R), insul fortificat, in fat. ca
R. a descoperit argo nut in aer.

Raynouard, Framoiv Juste Marie, scriitor La Rochelle (Francia), 85.29 km2., nu 15,000 loc.
franc., n. 18 Sept. 1761 in Brignolles (Provence), Oras principal St.-Martin-de-R.
t 27 Oct. 1837 in Passy (I. Paris), membru al

Rea sau Strutul american, (Rhea ame-

Academiei franceze, dela 1817 secretar perpetua ricana), pasere din ord. alergatoarelor (cursores).
al ei. Prin opul sett eChoix de posies originales Este mai mica ea strutul african (v. ac.), are
des troubadourse (6 tomuri. Paris. 1816-21) a 3 degete la picioare.

Reactionare, mirth* (botan.) provocate la

facut posibil studiul mai amnwitit al poetilor
provensali i prin dovedirea paralelismului fo- plante de un excitant mechanic, atiugere, isbinetic si morfologic in limb& romanice a deli- tura", intepatura; sub influenta excitatiunii se
turat parerea, ca limbile romanice s'au format produce o miscare repede si manifest a partii

fara nici o regula. R. a mai scris: DLexigue atinse; dacit excitatia e potrivit, reactia de misroman, ou dictionnaire de la langue des trou- care e limitat; dacti e mai puternicd, miscarea
badours.% (6 tom. Paris, 1836-45); anistoire du e chiar generala, comunicandu-se tuturor pardroit municipal en France sous la domination tilor susceptibile de miscare. Asa dar miscarile
romaine et sous les trois dynastiese (2 tom. R. seamna cu ceea ce se clice sensibilitate la
animale. Ca exemple de miscari R. stint cele
Paris, 1829) s. a.
Razachie, varietate de struguri (v. Vitis vi- executate de glandele digestive dela frunzele de
Drosera (v. se.); cele executate de jumentile
nifera L.).
limbului frunzelor de Dionaea (v. ad.); de inRaza, v. Radius.
Raze active, razele cari stint in stare a pro- treaga frunza compusa dela Sensitiva (Mimosa
duce antuntte efecte chimice, spre ex. razele pudica v. ac.); de staminele dela Dracila, multe
rosii si galbine nu descompuu bromura de ar- Composee; de stigmata' dela Mimulus, etc. Misgint de pe placele fotografice, pe cand razele carile R. stint datorite tot turgescentei variabile
ver4i si mai ales cele vinete si violete o des- din organul considerat structurei speciale a
compun, pentru aceea razele vinete si violete lui. De ele se antura miscarile nyotitropice

se numesc active, razele rosii si galbine neactive. (v. ac.) si cele spontanee.
[S. St. R.]
Razes (in Moldova) = Monean (in Muntenia),
Reactiunea, in sensul general este o actiune viosinonim ca bojar saa boierones sau Nobilis unius lenta provocan de o alta actiune. In urma unor
sessionis la Romiinii din Transilvania, mici pro- mari calduri, ciad aburii si electricitatea se aduna

prietari si cultivatori de pamnt, cari totdeuna si se condenseaza, o reactiune se produce prin

au fost oameni liberi dupa persoana pi averea ploi repecji i torentiale, prin tunete, fulgere si

www.dacoromanica.ro

734

Reactive

vijelii. Contra opresiunei si abusurilor grama-

dite de veacuri de cdtr monarchia absolutd,

atit in Anglia cal 5i in Francia, se ridicara revolutiunile i contrarevolutiunile, R. si Restauratiunea. Istoria Romanilor din epoca Grahilor
si [Ana la August no arata deosebitele fase de
actiune si de R., prin care a trecut societatea
roman, [Ana cind in cele din tirml toate acele
sguduiri politice si sociale resturnara republics
ai restaurara monarchia sub forma echivoca a
imperiulai cesarian. R. asa dar este o actiune
opusa, provocat de excese, fie politice, fie religioase ; asa ca putem considera stabilirea republicei sau a monarchiei constitutionale ca o

Reboage.

cel dinfdiu obiectele experientei stint tocmai asa

dupa cum le observm; cel critic caut ca prin

un act de cugetare reflexiva s le reducti la
adevkata lor valoare. Cel ce tine la vederile realismului se numesce Realist. (v. si Naturalism.)
[Pl.]

Realitatea, termin, prin care se arat existenta

de fapt sau efectivd a ceva, fie de natura materiald, fie de naturd sufleteasca. V. Substand
Substantialitate.

s.

R. se mai numesce si o proprietate

e. R. de cas, de camp.

[Pl.]

Reallexicon, germ. enciclopedie, dictionar, in

care cuvintele skit tratate dup continutul lor

R. contra abusurilor monarchiei absolute, cultu- real, nu din punct de vedere linguistic.
Reamintirea, actul mental, in virtutea cruia
rile protestante ca o R. contra dominatiunei pontificatului roman, etc.
anumite stari de consciint avute ()data, dar
[Val. Ursianul
Reacfiunea, mechanicel. In mina fiecarei ac- acum uitate, le readucern de non la gradul lor
tinni mechanice se nasce o actiune tot atAt de de claritate. Aceasta readucere in minte se poate
mare, indreptatd in sens contrar ; actiunea aceasta intmpla subiectiv, prin un act de gindire anume,
spontan sau nemijlocit; iar obiectiv prin mijlocontrara se numesce R.
R. chintica, fenomen care se presint de cirea ori cu ajutorul altuia. Sin. Aducere aminte.

dite ori o substand este tractatd cu altd sub-

[Pl.]

Rea Silvia, dup mitol. romana fata lui

stand. (v. Analisa chimicd.)
Reactive, (Reagens), substant care la ana- mitor ; dela Mars a nascut pe Romulus si Remus.
Raumur (pron. reotniir), Ren Antoine Ferfisa chinned arata presenta sau absenta unui
corp prin producerea unei anumite coloratiuni chault, fisician si zoolog franc., n. 28 Febr. 1683
In La Rochelle, t 18 Oct. 1757 la mosia sa Bersau precipitatiuni, etc. (v. Analisa chimica.)
Reading, ora a in sudul Angliei 60,054 loc. mondike. La inceput a studiat drepturile, dar
mai Milli.' si-a intors privirea spre sciintele na(1891); topitoare de fier, fabricd de pesmeti.
Reagens, (lat) v. Analisa chimicd si Reactive. turale. Renumele 1-a eastigat prin construirea

Real, (din lat. res), tot ce se tine de firea unui termometru ca alcool, la care distanta

sau de existents waui lucru; apoi, in deosebtre dintre punctul de inghetare si ferbere a apei
de ideal, denot ca ceva exista inteadever, era impartit in 80 grade.
Rebeca, sotia lui Mae, pe care 1-a inselat s
obiectiv si independent de vointa noastr. Cu
aplicatie practicd se nurnesce, s. e. gimnasiu R. binecuvinteze pe Iacob in local lui Esau.
institutul de orescere, in care se predau mai
Rebeliunea, ori ce atac, ori co resistend en
malt sciintele naturale, matematice si fisice, in violent, prin fapt, in contra vreunui functionar
deosebire de clasic, uncle se predau mai Cu saind administrativ san judecatoresc, de ori ce treapt
limbile pi istoria. Realii a numit Herbarth in si calitate, care ar fi in lucrarea executiunii lesistemul su filosofic ultimele elemente ale exi- gilor, ordinelor sau ordonantelor autoritatii pustentelor si pe cari el si-le cugeta ca fiind fdrd blice ; a ordinelor, a mandatelor sau a hotririlor
calitate, absolut simple, neschimbatoare. (Cf. judecatoresci. Dupd cod. pen. romdm, daca rebelii

tree de 20 si skit inarmati, pedeapsa e reclu[P1.1

Reale, sciinfe, cele ce se ocupti cu lucruri siunea. Cdnd stint 20 si neinarmati, pedeapsa e
existente, nu inchipuite; in special sciintele de minimal reclusiunii (v. ac.). Dela 3-20 individi inohservatie pi de experiend, spre deosebire de clusiv, inarmati, pedeapsa e minimal reclusiunii ;
cunoscinta limbilor, filosofiei, etc.
daca nu Mint inarmati, pedeapsa e inchisoarea
monadd.)

Real, veche monet spaniola, de argint, 1/,,, din dela 3 luni pana la 2 ani. La cas de rebeliune ur-

piastrul spaniol de argint = 0.25 fib.

Realgar, mineral, sulfur de arsenic; in cristale monocim, dar mai ales compact sau grauntos. De coloare rosie. Se gasesce in filoane
de minereuri la Sdcardinb, Baia-sprie, Ioachims-

thal, etc. R. se mai depune si in solfatare si in

apele termale ale regiunilor vulcanice. In Romnia In Suceava.
Realism, (lat) a) in terminologia filosofiei scolastice: teoria lui Anselm de Canterbury (t 1109);

care pe temeiul lui Plato sustinea, ea notiunile generice, numite universalia, au existend

reala inainte de lucruri (universalia ante rem).

Cf. Noininalism. b) In limbagial fdosofic mo-

dern: sistema filos., care admite, cl lumea si

lucrurile din ea au realitate obiectivd, independent de subiectul cunosciiitor, i prin urmare

mata de ceat sau atrupament, cei strini de

ceat scap de pedeapsd, daca nu silnt inarmati

si se retrag cdnd stint somati. Ori ce adunare

de persoane pentru o orima sau defict, se socotesce ca adunare inarmad, and mai mutt de
trei din acele persoane ar purta arme de fad.
Mid se revoltd arestatii, ei se pedepseso separat de pedeapsa ce o execut. In acest cas
pedepsele se cumuleazi (v. ac.), nu se absorb.
Cod. pen. ung. deosebesce R. propriu
( 152-162) si violenta in contra autorittilor
( 163-170) R. se numesc asocirile in scop
de a ataca corpurile legiuitoare sau guvernul,
instalatianile militare sau de comunicatie, ai in
fine si scop de jaf, incendiare, etc. In partea
a doua dispune ea privire la impiedecarea prin
violenta sau resistend a organelor statului (judecatoresci, administrative saa militare) intru

continutul empiric al consciintei este cuprins

ca semn si efect al unei realitati oblective. Se indeplinirea datorintelor lor oficiale.
face deosebire intro R. naiv si critic. Pentru Reboage, v. Rdboj si Ravas.

www.dacoromanica.ro

Rebotezatori

RebotezAtori, v. Anabaptisti.
Rebra mare (Nagy-Rebra), com. rur. in Trs.,
cott. Bistrita-Nasud, cu 1273 loc. romdni.
Rebus, ghicitoare ce constli in a exprima cuvinte sau frase prin litere, sernne i figuri, al
aror nume sunk tocmai ea frasa ce am voit
o artm in forma de ghicitoare, s. e. A A ...

Reciproc.

735

(tat) primire (de oaspeti).

Receptivitatea, termin psichologic, prin care
se arata c'S sufletul are putinta de a primf imReceptiunea,

presiunile ce vin dela obiectele din Oita si a

strile sale interne siint determinate de afectiuni externo.

[Pl.]

i Rothenldwen, Johann Bernhard,

a a... (am rnari amici = a mari, a mici). (v. si conte, om de stat austriac, n. 17 lulie 1806,
Rechberg

26 Febr. 1899, din 1859-60 ministru-president

Hi eroglyfe.)

ministru de externe in Austria, din 1860-64

Recapitulatiune, (lat) figurti retoricti; comain reasumarea a tot ce s'a lis (ii s'a scris; a numai ministru de externe. El a contrasemnat
diploma imp. din 20 Oct. 1860 si a contribuit
spun e din nou pe scurt ceea ce s'a dis.
Rece, opusul caldului. Corpurile cu tempera- mult la emiterea autografelor preainalte, apiltura mai mica dead temperatura corpului nostril rute de odat cu diploma, prin cari s'au luat
mesuri, ea si Romfmii exclusi pfina alunci din
ni-se par reci, celelalte calde.
vechia constitutiune transilvand, sa se poat buCentru de receald, v. Centru.
Receald de evaporare. La evaporare so con- cura de drepturile constitutiouale.

Rechini, (Selachoides), subclas de pesci a

lichidul sub evaporare sau dela corpurile vecine. ord. Chondropterygienilor.
.Rechin, (Carcharias melanopterus), pesce
In casul prim lichidul se recesce. De ad i nu-

sum cldua. Caldura aceasta se ja sau dela

marin din ord. Chondropterygienilor, subord.

mires de R. de ev.
Recea, 1) R., com. rur. in Rom., pe riul Te- Plagiostomizilor. Lungimea maxima 6 m., corp
leorman, j. Arges, compusd din 2 cat., cu 1562 loc., mai subtire spre coada; fra solzi ; cu piele
2 biserici si 1 scoala 2) R., com. rur. in j. asprd castanie sua ; eu 2 notatoare pe spate;
Vlcea, cornpusg din 2 cat., cu 1175 loc., 4 bi- gura mare, sub botul ascutit i alungit, armata
cu dinti ca ferestriiul triunghiulari, drepti si pe
serici si 1 scoal. (M. Dict. geogr. al Rom.)

Recensemht, numerarea unei populatiuni, de- mai multe rtInduri. E foarte carnivor, se nuterminarea elementelor, din cari este constituitti inesce si Lup ul de m are, ettei se tine coninteun moment dat. R. statistice s'au fcut si tinuu dua vapoare si s'a ye-tint inghitnd chiar
[I. P. Voitesti.]
in vechirne, dar in mod imperfect, fOr. metodd. oameni intregi de odat.
Rechisitiunea, (lat )pretensiune,usare de ceva;
In Roma veche censorii au inscris pe cetteni
in clase $i centurii dupti rangul si dupd averea cerera dala o autoritate ctita alta. Sistem de B.,
lor. V. A. Urechi ne apune, el' in tenle ro- mod de aprovisionare a trupelor in resboiu prin
milue s'au fcut R. fiscale si militare ale popu- procurarea mijloacelor de subsistenta dela lolatiunii deja in sed. XV. In 1775 s'a Mat in cuitorii terii ocupate.
Bechisitoriu, acusafdcutti de ministerial public.
Muntenia un R. fiscal si militar, s'au numerat
Rechisite de inaldmint se numesc uneltele
si inscris in catastifuri birnici, scutelnici, rnazili,
boieri, meseriasi cu arifltare de cei cari pot purta de scris, desernn, catire, intuitie, etc., de cari
arme. Biblioteca Academiei rorane posede ma- 5colarii se servesc in scoale si acasa. Ele se
nuscriptul unui R. fiscal, Mont de visteria mun- numesc si material didactic.
Rechitel, (Retyiszel), com. rur. In Trans., cott.
teneasca in 1820. Dup P. S. Aurelian un R.
oficial s'a fdcut in arandou tenle surori ale Cluj, cu. 1509 loc. romdni.
Romniei in 1844. loan Ghica mentioneazI datele
Rechitova, (Beketyefalva), com. rur. in Trans.,
unui R. din 1845. In 1859 s'a stivirsit primul R. cott. liunedoara, cu 1896 loc. romAni.
mai cornplet, mai metodic, in am'Ondou prinReci, aituri (v. ac.).
cipatele romne, in Moldova sub conducerea lui
Recidiva, Morbi reversio, se numesce apa1. 'meson dela Brad, in Muntenia sub directia ritiunea din nou a unei boale deja vindecate.
lui D. P. Martian. Dupd aceasta s'au mai fdcut
Recidiva in dreptul penal se numesce reIn Romania R. in 1884, 1889, 1894 si 1899. cOderea in acelasi delict, ori repetirea unei in(v. Demografia.)
[I. F.]
fractinni dupa co a premers o pedeaps pentru
Recensent, (lat) cel ce face o recensiune aceeasi infractiune sau una de aceeasi natua.
asupra unei serien, edit, representatium dra- R. atrage o agravatiune a pedepsei, de obiceiti
!notice ori musicale.
ricidivistul se pedepsesce cu maxim' pedepsei
Recensiunea, dare de samil critia a unei opere stabilite pentru delictul ce 1-a sdvimt. In unele
literare sau sciintifice; o nou editie a unui text legislatiuni R. este considerata numai la anumite
clasic facuti pe basa unei none" examindri de crime (s. e. furt, jaf, excrocherie).
manuscripte.
Recife, (Pernambuco), capitala statului braRecepisse, (lat.) adeverint de primire.
silian Pernambuco, HUTS Atlantic, 190,000 loc.,
Receptacul, (botan.) torus, e o parte din axa port insemnat.
Recipe, (med.) scurtat Rp., introducerea fieflorei, aceea pe care se inser toate frunzele
florale. E conic, cilindric, la florile hypogyne cOrei retete medicale.
(v. ac.), cu ovar super., concav la cele epigyne
Reciproc sau imprumutat, exprimh in genere
(v. ac.), cu ovar infer. si la celeperigyne (v. ac.); a o lucrare sau un serviciu oarecare. prestat
sau e plan. Aceeasi form o are si R. cornun, din o parte, are a fie respuns prin un contracare poartl florile din inflorescentele in capital serviciu din partea care I-a prima. In logia
(v. ac.). R. este si proeminenta de pe fata don- stau in raport de reciprocitate notiunile si jusaid, a frunzelor de Ferige, pe care se insert.). deatile, cari se pot inlocuf unele prin altele.
mai multi sporangi adunati in spor. [S. St. R.]
Sin. Mutual.
[Pl.]

www.dacoromanica.ro

736

Recital

Recunoascerea.

Valoare.R., (matem.)se capeta, end schimblin pentru a intrerupe prescriptiunea drepturilor

la o fracliune numeratorul ca nurnitorul.

constatate inteun act anterior. Actul R. nu creeadi
Recital, nume dat mai on same in Anglia unor nimio nou, ci recunoasce ceea ce deja exist&
auditiuni musicale, in cari se execute numai Recolta, strinsul productelor de pe &imp.
musice de piano, si de catra un singur execu- Uneori sub R. se inteleg si producte, bucate, etc.
tent (Liszt 1840).
Recomandatiunea, termin pentru expeditii poRecitant, ce execute un fragment de solo stale si telegrafice, pe cari le induo oficiile resintio composiliune corala.
pective inteun registra si le extradau primiRecitativ, in musica specie de centare, in care torilor pe hinge chitanta.
elemental musical pur e redus la limita pentru
Reconvalescenta, convalescenta, este periodul

a se da o eel mai mare importanta declama- de transitiune intre b ala, care nu mai exista
tiunei naturale a textului, i aceasta atilt in pri- si intre redobilndirea perfecta a sal:16*h si a

vinta conformatiunei tnelodice ctsi a ritmului. fortelor, in gradul corespundiitor cu constitutia

Astfel in R. se inlatura atet rigoarea absolute individului. Convalescentul este vindecat, dar
a msurei eft i simetria fraselor. R. e ele- encl slab. functiunile corpului flue nu se inmental principal al dramei musicale si e resul- deplinesc ca energia necesara.
tatul reformei realisate Writ sfirsitul sed. XVI
Record, (engl) in Englitera documente despre
In Italia in favoarea textului poetic. [T. C.]
o pertractare judecatoreasca 5i sententa urmate,
Reclam, Filip, librar-editor i tipograf in serse pe pergament si depuse spre eastrare la un
Lipsca, n. 18 Maiu 1840. In editura lui apare tribunal. In limbagiu de sport R. Insemneaza o
Universal-Bibliothekg (One acum preste 4000 prestatiune maximal oonstatata in mod autentic.
numeri), opere complete de ale clasicilor tuturor
Recreatiunea sau reculegere, restabilirea fornatiunilor, dictionare, biblioteca de opere, s. a. telor trupesci ori sulletesci, cheltuite prin mane&
In tipografia lui R. lucreazi 31 prese.
Recreditiv, scrisoare de rechiemare adresatii
Reclama, anunt prin care se recomanda, de de guvern catra un trimis al sea.
obiceiu ca laude exagerate, un articol pus in Recriminatiunea, respuns la acusari prin alte
comerciu.
acusan.
Reclamatiune, (lat.) cerere, plengere, jail*
Recrudesce*, in medicin insemneazii atlita
im potrivire.
c'et agravarea unui morb.
Reclus, Jean Jacques Elise, scriitor i geoRecrut, soldatul mind este chemat pentru An-

graf franc., n. 15 Matte 1830 in Sainte-Foy- teia are in serviciu militar; pstreaza aceasta
la-Grande. Este fiul unui preot protestant. Stu- denumire Oat ce capte instructia individuala
dille si le-a facia parte in Francia, parte in absolut necesara, ceea ce core un timp de ce!
Germania (Berlin). De timpuriu s'a semnalat putin 3 luni.
prin dragostea sa pentzu libertate i pentru ideile
Recrutare, presentarea celor ce datoresc sersale republicane. Dupe lovitura de stet din 2 Dec. vicia militar, inaintea comisiunii de recensmnt

1851, hind silit a parasi Francia, a inceput se sau asentare (v. ac.). R. este deci mentinerea

caltoreasca, visitnd rend pe rend Anglia, Statele- efectivului armatei prin aducerea sub drapel a

lJnite, America de sud si indeosebi Noua-Grenada, unde a trit mai multi ani. lntors in patrie
la 1857, tinrul invtat aduse ca sine, din aceste
lungi peregrinri, un mare numr de note si indicatiuni pretioase, pe cari in mind trebuia s
le utiliseze inteo opera geograficit magistrala,
care l-a pus printre cei mai de frunte inviitali
ai lumii. Este cunoscut asemenea prin ideile sale
inaintate, figurand chiar priutre anarchisti, fare
a fi Cu toate acestea considerat ca un adeviirat
si serios doctrinar pe terenul ideilor anarchice.
[N. E. Idieru.]

tinerilor. Sistemul adoptat mai pretutindeni este

R. silit, prin mijlocul tragerii la sorti.

Rectangul, paralelogram (v. ac.), ale carui unghiuri stint drepte.
Rectascensiunea sau ascensiune dreapti, e unghiul ce il face cereal orar al unei stele ca
cereal orar al unui punct luat ca origine, anume
punctul vernal (v. ad.). R. se socotesce pe equator

dela vest catra est, dela 0 pine la 360.

Rectocele, (med.) hernie a rectului. v. art.
Hernia.

Rector, este titlul primului profesor condu-

Reclusiunea, pedeaps criminala, a carei durat ctor al institutelor sau scoalelor secundare si

maxima e de 10 ani. Ea ocupd gradul al treilea superioare. In timpul mai nou, acest titln a fost
in scare pedepselor criminale. Minimal ei este inlocuit ca titlul de director, remennd profede 5 ani. Prin exceptie, art. 287 al cod. pen. sorilor ca rang imediat urmetor, titlul de proromen are un minimum de 6 ani. Individii, cari rector, conrector, subrector. La unele univerau 60 ani, nu pot fi condamnati la nonce silnica, sitati supremul conduct-31r al invtamntalui,
ci numai la R.; in acest cas ns, clarets ei poate primesce titlul de R. magnificus. El e ales de
fi chiar pe viat. In timpul pedepsei, R. atrage senatul universitar, al carui presedinte este.
interdicliunea. Condarnnatul e pus sub curatela
Rectum, (anat.) partea din urine a intestinului
si perde dreptul de a-pi administra averea si a gros. v. art. Intestine.
dispune de dim prin acte intre vii. Poate, insa, Recul, actiunea ceo face o arma de a se da inapoi,
face testament. Condamnatii la R. stint pusi in atunci dud proiectilul iasa din teava. Aceast
fiare si munca e obligatorie pentru dinsii. (v. actiune este ea atfit mai mare ca cat arma (gura
Pedeapsa.)
de foc) este mai mare. La piesele de artilerie se
Recognitiv, act, sau act derecunoascere, acel cauta a se amortise acest R. prin diferite si-

incheiat cu scop de a constata existenta unui steme de frine sau alte dispositiuni de impedrept deja constatat prin un act anterior, care decare a roatelor tunului san a afetului (sape).

Recunoascerea, operatiune militar in scop de

se chiama primordial. Fertile obicinuesc s faca
atari acte, cind au pierdut actul primordial sau a descoperi si observa presenta, forte 5i dispo-

www.dacoromanica.ro

Recunoascerea

737

Redujo.

sitiunile inimicului. Caracteristica R.-ei este a pug din sat. R. si Valea Soarelui cu 3232 loc.,
se face nesinitit de inimic. Implica mijloace 3 biserici i 1 fjC0a1rl. (M. Diet. geogr. al Rom.)
Redemptiunea, (lat.) mintuire, rescumparare.
simple, temeritate i prudent.
RedemptoriO, congregatiune religioasa funRecunoascerea ealitatii de Roman. Rominul
din ori ce stat, dice art. 8 din constitutie, in- dat de 8f. Alfonso Liguorio (v. ac.), numiti
dependent de locul nascerii sale, deed dovedesce Liguoriani. Stau aproape de iesuiti 5i lucreaza
lapadarea sa de protectiunea stab* poate do- mai ales pentru ltirea credintei rom.-catolice.
bintlf indata exercitarea drepturilor politice prin

un vot al corpurilor legiuitoare. De asemenea,

art. 7, 5, spune, c numai Rominii. san cei
naturalisati romini, potoitobindi imobile rurale
in Romnia. Asa, fiind ce ori unde, Ma' a aye
nevoie de nici un stagiu si numai in urma unui
simplu vot al corpurilor legiuitoare, pot fi re-

Redhibillunea, desflintarea contractului de van-

dare pentru vifii ascunse, nu aparente, cari au

fost necunoscute de cumparlitor in momentul
dint de natura a face, ca lucrul
nu poat fi intrebuintat pentru scopul, cu care

a fost cumparat. Actiunea redibitorie nu se aplica

in viandrile publico sau la vandrile voluntare,
cunoscuti ea Romani. Prin recunoascere nu li-se nu silite, fcute prin intermediarul justitiei. Ce-

conferli nimio, ci li-se stabilesce o calitate, pe rerea pentru stricarea vandarii trebue intentata
care deja o au. Dupti ultima jurisprudentii a indat dup aflarea vitiilor
cu
Redia, larva* de forma
curtii de cosmic, Rominii, din ori ce stet, pot
cumpara imobile rurale in Ronulnia, caci dreptul done' resfringeri laterale, care se &ace in ci-

de a cumpara e civil, nu politic si, daci do- clul de desvoltare al vermilor Trematodi (v. Tre-

bindesc 5i recunoascerea calitatii de Romin, pot matoda). Ea nasee din Sporocyst, larva anterioarii,
chiar vota, fi eligibili. Aici apare diferenta intre ce nasce direct din ou. (v. Distomieni.)

impamntenire si recunoascere, aci strinul nu

ponte cumpira imobile rurale, pe and Romanul
de origine poate, si pe and recunoascerea constat numai o calitate ce o ai, impamantenirea
iti confera ceea-ce n'ai avut.
Recurs, (bat) cerere presentat la o autoritate
superioara contra hotaririi unei autoritati inferioare ; indeosebi R. in casatiune, cerere adreseta curtii de casatie pentru anularea hotaririi
unui tribunal inferior.

Recursorla, Actiunea, o actiune civil in contra

magistratului, care prin actele svirsite in exercitiul functiunei sale a causat un prejuditiu par-

tner. Ea este admisibila numai in casuri determinate de lege, ca in casul de denegare de

dreptate sau de mituire, sau legea declaa pe
judecator responsabil sub pedeapsh de daune

interese. Se cere i autorisarea instantei superioare a magistratalui pentru a-1 put urmri.
Recurvirostra, pasere cltoare din ord. Charadriornithelor, de mrimea unei becatine, de
coloare albti cu pete negre pe spate, virful aripilor, wad si cap. Cu picioare lungi cenusii
Cu cioc lung curb in sus si negru lucios.
iesce in societati (AprileSept.) pe malul marilor, lacurilor si riurilor din Europa, Asia si
Africa, nutrindu-se ca viermi si molusce de AO..

Ea and sboard da, un tipet duios, prelung si

flautinat. Ca specii sint: R. europaea; R. amoeetta; R. fumtipes, etc.

[1. P. Voitesti.]

Recusatiunea, (lat) denegare, refusare; in

Redil, numirea ce se da soldatului de reserva

din armata turceasa.

Redigiarea, orinduire, a arangia manuscris
peutru tipar; a conduce o redactiune.
Redingota, hain barbteasa de salon, fAcuta

din postav negra, taiata pe tale, incheiati,

doua rinduri de nasturi, avand lungimea cu-

veniti dupd indicatiunea modei.

Rediul, 1) R., com. rtu. in Rom., j. Neamtu,
compusa din 3 cat., cu 1246 loc., 2 biserici si
1 sward. 2) R., com. rur. in j. Vaslum, compus
din 3 cat., nu 1633 loc., 2 biserici si 1 scoal.
(M. Diet. geogr. al Rom.)
Rediul-Mitropoliel, com. mur. in Rom., j.
compusa din 7 cat., ea 1698 loc., 4 biserici
2 Qcoale. (M. Diet. geogr. al Rom.)
Redivivus, (lat) reinviat, reinoit.
Rednic, Atanasiu, episcopul unit al Fglirasului en resedinta in Blaj (1764-72), s'a nascut
in Giulesci (Maramurs). Teologia 5i filosofia o

studi pe la 1744 in Viena. Dupii ce se calugri, se &wet in Blaj, nude a fost unul dintre
cei dintii profesori la scoalele deschise in 1754.

In 30 lun. v. 1764 fi candidat la scaunul episcopesc, si tot in acel an numit de imparteasa

Maria Teresia. In 15 Main 1765 intarit de pontificele roman. Din toamna anului 1764 pina in
Iulie 1765 petrecit in Viena, solicitind imbunttirea sorfii clerului sa. In 13 Nov. v. 1765
se instali in Blaj. Nisuinta lui principalli a fost
repararea pierderilor indurate de biserica unita
In revolutiunea alugrului Sofronie i dotaren

special refusarea unui judecator, s. e. din caus clerului. In 20 Iunie 1768 obtini dela erariu
a e interesat in proces, ori e inrudit cu una 10,000 fi. ren pentra ajutorarea parochiilor neodin pa.'rti, etc. Judecatortil care va scf c exista o converse, pen tru procurarea odajdiilor pe sama
causa de R., are s declare aceasta insusi tribune.- bisericilor sarace si pentru ajutorarea preotilor
lului. R. trebue cerut inaintea inceperei desba- neo-conversi cu ate 12 II. ren. Sub el inflorf
terilor. (Cf. Cod. rom. d. proc. civ., art. 274-87.) monachismul in mnistirile din Blaj Sf. Treime
Redactor, colaborator si mai ales conduator
Bunavestire si in manastirea din Alba-Iulia.
al unei publicatiuni periodice.
Viata austerii, ce o ducea el insu.si, o impuse

Redan, uvragiu de fortificatie presentand 2 fete si calugrilor. De scoalele din Blaj si de dessi un unghiu; este menit a fianca o linie de voltarea lor se ingrijea foarte malt. Pe studentii
fortificatie, dealungul careia a.gezind redanele sitraci Ii sustinea ca pine din domeniul sik

la intervalo potrivite cu bataia armelor intre- episcopesc, si tot ce a putut agonisf, lash semibuintate. Ponte fi asezat inaintea intrrii unei nariului diecesan la moartea sa, intaruplatii in
redute, drumurilor de pe marginile pdurilor, etc. 2 Main 1772. (Cf. Sematismul archid. de AlbaRedea, com. rur. in Rom., j. Romanati com- Julia si Fagras. Blaj, 1900.) [Dr. A. &meal
Encialopedia romloli. Vol. 11I.

www.dacoromanica.ro

47

738

Redondilla

Redondilla, strofa de romanfe span., compus

Reforma.

cd centxul nervos, unde are loe transmisiunea

din versuri trocheice de 6-8 silabe, cu rim (reflexul), se gsesee cele mai adeseori in

ma-

duva spina-di sau in ganglioni i excitafiunea

asonanl intre versurile 1 p-1 4 si 2 pi 3.
Redopp, un galop in tempo prescurtat, la care nu ajunge panii la scoarfa cerebrald. O astfel de
nici chid nu sfint toate 4 picioarele calului miscare reflexii e sclipirea din ochi, care nu e
deodat in aer.
cleat o contracfiune inconscient a muschilor
Red River (Rini rope), 1) B., afluent pe orbiculari, determinata de o excitafiune optica
dreapta al lui Mississippi, isvoresce in Texas, sau sensitiva a ochilor; in contracfiunile pu1930 km. lung (pe 530 km. e navigabil). 2) R. pilei, stranutul, etc. Proba experimentala, oil in
(R. of the North), du in America de nord, actul reflex excitaliunea periferica nu ajunge la
isvoresce in Minnesota, se varsit in lacul Win- oreer, ne-o da experienfa fisiologica pe animate,
nipeg, 1200 km. lung.
la care s'a desparfit creerul de mcluvii prin secReducerea, limitare, micsorare, simplificare. In fiunea bulbului, si la care se produo totusi actele
c h i n i e descompunerea corpurilor oxidate in reflexe, ba chiar mai exagerate.
[V. Im.]
scopul producerii unui corp liber de oxigen _Reflex patelar, e un reflex tendinos, produs
(Desoxidafiune); mat ales R. oxidelor metalice prin lovirea tendonului patelei (excitaliune senla metal.
sitiva), care determina o extensiune a gambei
R eductiunea, reductibilitate, micsorare, scadere. prin contracfiunea muschiului quadricepsul fernaral. R. p. in unele boale ale sistemului nervos
Redundanta, (lat) prisosinla, prisos.
Reduplica, repefirea unui act; in graniatica e abolit, ca in ataxia locomotrice, in altele e
reduplicaliune: repefirea unei silabe sau litere. exagerat ea in paraplegiile spasmodice.
Reflex tendinos, e reflexul detenninat prin
Recluta, uvragiu de fortificafiune, inchidnd mai
mult sau mai pufin complet o curte interioara. lovirea unui tendon oarecare (a muschiului biCa desvoltare poate cuprinde efectivul unei com- ceps, triceps, etc.), in urma careia muschiul acelui

panie piing chiar la un batalion de infanterie. tendon se contracta.

Uneori presinta lucrad (platforme), ca s poata fi
Reflexiune, se numesce intoarcerea sunetului
inarmata cu tunuri. Interiorul este orgauisatastfel, sau a luminei ajunse la suprafafa unui media
ca circulafiunea oamenilor sit fie la adapost de sau corp non. Daca direcliunea de propagare e
lovituri, din ori ce parte ar veni ele.
perpendiculara pe suprafala mediului celui non,
Reed, (pron. rid), Edward James, n. 20 Sept. sunetul sau lumina se intorc sau se reflecteaza
1830 in Sheerness, cel mai mare inginer pentru in aceeasi linie drept, altfel raza se abate in
construcfiuni navale. A fost mai multi ani con- alta parte. Direcfiunea de propagare formeaza
structor superior al flotei engleze.
cu normala unghiut de incidenfa, iar direcfiunea
Reel, vechiu dans in msura binar i mis- de intoarcere cu normala unghiul de reflexiune ;
care repede, jucat in mai multe parechi, po- aceste dou unghiuri siint egale.
pular in Anglia si in lento scandinave.
In limbagiul filos, se numesce R. acfiunea
spiritului, care prin un act de cugetare examiReescompt, v. Scompt.
neaza propriile sale star de consciinfa.
Refactia, v. Fusti.
Refectiunea, (lat) recreare, restaurare, impuReflux si Flux, scoborirea pi ridicarea ca un
terire; in manastiri pranzul dup.- un post de val colosal a apelor, marilor intinse, miscari da24 ore. Refectoriu, saki de mancare.
torite acfiunei combinate a lunei pi soarelui asupra
Referat, (lat) raport. _Referendum, cu con- apei pamantului. F. si R. se succed de doue ori
difia de a refera, de a raporta, de a aduce la in timp de 24 o. 50 in. 28 s. Diferenfa de decunosoinfa celui in drept pi a afla parerea sau nivelare variaza, cu posifiunea astrelor i cu
hotarirea lui. .Referent, raportor.
timpul anului; la sizigii e nisi mare ea la paReferendari, agenfi auxiliad ai curfii de comp- trare ; la oquinopfii mai mare ca la solstifii.
turi, insarcinafi cu prepararea judecafii, eu fa- Inalfimea, la care se ridicil valul de flux, variaza
cerea rapoartelor relativ la verificarea socotelilor. cu localitatea, cu fermurul marii, cu latituReferente,

se dice despre persoanele, la cari dines, etc. La Brest maximum e de 6.5 m. In

poate sa ja cineva informafiuni asupraunui patent. Marea Neagra si Marea Caspicd nu s'a observat

Reflector, ori ce corp, care reflecteaza razele pang acurn, in Marea Mediterana ai lacul Mide lumina. S. e. globul sau plaria de porcelan chigan F. pi R. sant mici.
dela larnpele cu petroleu sau cu gaz de luminat,
Reforma, a da unui lucru o nou forma, a
se numesc R. In sens mai strict sub R. infe- reinol, i chiar a-i da forma, pe care o avusese
legem o oglind concava destinata sa arunce ra- inainte, adecd a restaura. Cam in sepall acesta

zele de lumina intr'o anumita direefune. Tot

R. se mimes i telescoapele, la cari oculara e
lentila, lar obiectiva oglinda sferica concavd.
Reflex, in genere ceea ce se face prin reflexiune (v. ac.).
Migare reflexd este actul, prin care o excitafiune periferica, fiind conclusa prin un nerv
sensitiv sau c en trip et cittr o massa de celute din centrul nervos, este transmisa sau r e f 1 eotat a la un nerv motor sau centrifug, si
determina contraefitinea unui muschiu sau secrefinnea unei ghinduri, etc. Aceasta transmisinne a excitatiunii sensitive in acfiune motrice
(miscare) se face in mod inconscient, din causd

se ridicara marii reformatori bisericesci din

sed. XV si XVI, Luther, Calvin pi alfii, ca sa

introduca reforma religioasa contra abusurilor
dominafiunii pontificate, si care R. dedo nascore reformafilor sau protestanfilor. Idea de re-

forma- confine in sine idea de progres, asa ca

In sensul acesta R. n'ar fi decal instrumentul,

prin mijlocul caruia progresul realiseaza in sinul

societafii imbunatafirile impuse de exigenfele

desvoltarii sociale. Intr'o acceptaliune practica
Qi mai precis se infeleg acele R. palliate, cari

se introduc treptat in legile organice ale statelor, pentru a inltura neajunsurile i abusurile, pe cari timpul le indica si experienfa le

www.dacoromanica.ro

739

Reformatn.

pune in evident. In sensul acesta avem R. le- adeci a Albei-Iuliei, a scutit preofimea rominn
gilor administrative, economice, financiare, R. de iolingie; se vede cl a adus si popi din Tearaimpositelor si a modului lor de percepere, R. invii- Romineascl, deoarece indat duprt ciiderea lui,
famntului public, a legii electorale, dup cum a dieta pedepsesce si proscrie pe asemenea popi.
fost cea din Anglia la 1832, si altele de felul ace- Crudimile comise de condotierul Basta in contra
stora. A reforma este asemenea un termin usitat calvinistilor provocar o reactiune cumplit. In
in ale militriei, care insernneazi a elimina si 1610 se decreti ruinareac bisericilor catolice.
scoate din cadre pe un militar din causa de infir- Cat pentru soartea bisericii romine, o ilustreaz
mitafi sau greseli mari.
[Val. Ursi an u.]
destul de foros persecufiunea mitropolitului Ilie
ReformatA, bilerica se numia la inceput cea Jorest (1640-43). Acest barbat fusese un ininfiinfata de Luther. Principiul proclamat ins strument docil al propagandei calvine 5i impuse
de dinsul al cercetrii libere in biblie nu in- bisericilor sale vestitul catechism rominesc al

tadiit a produce o mulfime de secte, din cari lui Rkoczi. Cu toate acestea demnitatea lui

una mai important a fost cea formata de Calvin. episcopall se expuse batjocurii colei mai josnice.
Cind protestantismul, mulfamitit resboaielor fatale Din cause ano nu pe deplin lmurite, superen Turcii si certelor pentru tron, se lat si in inteudentul adunit un sinod diecesan rominesce,
Ungaria, Luteranii luara in 1610 numirea de care degradit unanim pe Bic) si-1 predete auto3evangelicig, pe craft vreme calvinistii isi reser- ritafii civile spre pedepsire ca nuiele. In locul
vasera titlul de bis. R. finca la 1567 intr'o adunare lui se oriudui de episcop Stefan Simionovici,
la Dobrifin. (V. si art. Augustana Confesiunea, care se trimise in Teara-Romineascrt pentru
Calvin, Luther, Protestantism si Reformafiune.) hirotonire. Dupa ce depuse aici credal ortodox,
Cu biserica R. (calv.) avara Rominii din Trans. el fit silit si jure in Transilvania pe 15 articoli
nisce relafiuni desastroase in timp de aproape din diploma lui de numire, cari prefleeau biserica
douil veacuri. Patin in urma bataliei dela Mohaciu nomina de fapt intr'o bis. R. Printr'insii se im(1526), cind Trans. isi capolit principii si proprii pune catechismul calvinese, se interdice cultul
sub suzeranitatea Porfii, se incepl o prigonire crucii si al icoanelor, se supune ori ce decisiune
mai intlia a bisericii catolice. Episcopia i mani- sinodail mai grav la censura superintendenstirile se desfiinfara, averile lor se confiscan l in tuluie, se reserva acestuia dreptul de veto pentru
folosul statului si al magnafilor, iar bisericile
numirea si depunerea protopopilor. La 1656 se

credinciosii se inglobara in bis. R. prin toate numi mitropolit Saya Brancovici. In diploma
mijloacele, de cari dispune un stat. Dupti ce lui nu figureazi acei 15 articoli, cari i-se imastfel catolicismul mai ca se exterminase in pusern de abia in 1669, sporindu-se cu alfi 4
Transilvania, trebuia sa vina rindul bisericii ro- de tot draconici. Episcopal devenia de acum
mine. La 1566 se decret in diet extermi- incolo un funcfionar al superintendentului, denarea tuturor invfatufilor contrare protestan- oarece nu mai putea sl facl un pas farn dinsul.

tismului, avndu-se in vedere mai ales eresurilee Numirea popilor, pedepsirea lor, visitafiunile caValachilor. i pentru ca sit se execute aceastrt nonice, revisuirea actelor sinodale, toate erau
lege, se orindui preste Ronnini un superintendent de competinfa superintendentului calvin. Ba in
calvin, care ayes sa aleaga el popii pentrn po- 1674 se dete acestuia dreptul visitafiunii directe
porul romin. Prin art. 37 se decise in fine, cit" intre Romani. Pe lingn acestea Saya se amestecrt
ori care episcop, preot sau ealugar s'ar impo- in politici
o conspirafiune antidinasticl.
trivi, acela sa se considere ca tradn'torg si s Principele Apafi purcese atunci la confiscarea
fie scos din fearrt. Firesce, ca legea mersese mai averii sale, la degradare printr'un sinod de codeparte de cum permitea folosul feriig, care nu mandn si la inchidere in temnifit. De aici Saya

era compatibil cu desfinaarea silnica a clerului se scotea in fiecare Vineri si se batea cu nuiele

ortodox. De aceea episcopii romnesci continuau pini la singe; de abia intervenfiuni diplomasa flinfeze si mai in urnia. Clerul lor insti era tics din Bucuresci i Constantinopole liberar

iobagiu, fra voie de a se stramuta de pe mosia

proprietarului, iar venitul episcopal de 1 florin,
de platit de fiecare popi pe an, se acord pi-in
legea din 1571 superintendentului (deja se dicea
episcopg calvinesc pentru Romni). In acest an
urma pe tron catolicul Stefan Bithori. Citeva
decrete in contra inoitorilor preau s favoriseze confesiunile vechi; de aceea dieta, spre

a evita o asemenea tlmacire, se grabi a face

o lege In 1575, prin care sectat Rominilor se
declard tolerata numai cit va Odd) principelui

locuitorilorc. Sub domnia faimosului Sigismund Bithori (1581-99) goana catolicilor si a

pe nefericitul btrn. Urmasii lui, ping, si Atanasie cel care s'a unit cu Roma, depuser si ei

jurimnt pe done creduri contridictorii, si de

aceea situafiunea trebuia in mod fatal sa devinit

tot mai tristi si desperatd. Cu toate el nu se

ounoasce pina scum statistics Romnilor apostasiafi la bis. R., totusi numrtd lor Gantt-% s
fi fost considerabil. Deja in 1643 cele 3 protopopiate din districtul Fagarasului si mai multe
comune din pirfile Hafegului erau considerate
ca trecute la bis. R. si supuse deadreptul superintendeutului. In 1652 acesta numi si aiurea pe
protopopi, supunndu-i la condifiunea, sa se foloseascn pretutindeni de catechismul Racofian,
s omit riturile superstifioaseot dela botez
cnnunie, 5i s ia in toate daraverile instrucliuni
dela dinsul. La limn lucrurile ajunserl asa de

ortodoxilor incepl din nou. Calugarii se proscriu

averea lor se confiscrt; se ingiduie numai
aristocrafilor catolici dreptul de a-si fin un
preot la curte, dar sub condifiunea, ca acesta nu
cumva s cuteze a predica la poporafiunea dim- departe, incit superintendentul se intitula: episprejun ; episcopilor rominesci li-se ja dreptul de copus Valachorum 6. In aceasta stare gisi pe Rounirii, si nu este decta un adevr
a face visitafiune pe mosli Urn scirea patro- mni
nilorc. Mihaiu Viteazul, cit a guvernat Ardealul, istoric a susfin, ci umilirea infiorntoare a bia Infiinfat mitropolia (episcopia) Belgradului, sericei nomine a fost impulsul de cipetenie,

www.dacoromanica.ro

47*

740

Reformatiune

Refugiu.

spre a &guts scgpare in alipire citri Roma, tirdin. Imp6ratii Maximilian si Carol V, ca
farti de oare ea ar fi astdi o ramur a bis. nu-si pertchteze interesele lor, au anceput a tracts
R. De bung sami, calvinistai s'au opus din res- mai bland cu reformatii, dar papii urmitori lui
puteri la reusita unirii, kti dela ei isvoresc nu- Leo X au incercat toate rnijloacele, ca sO remeroasele ponegriri ale nsuinfelor unioniste. pareze stricticiunile R. si astfel s'au introdus
Dar in definitiv isbloda tot a fost a Romanilor, reforme insemnate si salutare si in biserici, ou
astfel Inuit adi bis. R. nu se poate fflh ca at/e- deosebire prin conciliul de Trenta (v. ao.). Unirea

renti printre Romnii ardeleni.

In Muntenia si Moldova, bis. R. a jucat
rol cu totul secundar. Agitatiunea produsg in
Orient, niai ales de confesiunea curat protestantg
a patriarchului bizantin Ciril Lucari, av drept
resultat convocarea unui sinod la Iasi, ca scop
de a opune acelei confesiuni o mtirturisire adevrati a bisericei ortodoxe. Sinodul, convocat de
Romtnul Petra Movili, mitropolitul Kievului, si
de domnitorul Vasile Lupul, se aduna la 1641,
ffind compus din 6 episcopi si 5 preoti. Resultatul lui principal a fost adoptarea catechismului
lncrat de Petra Movil ca norrnativ pentru eredinta ortodoxi. In 1645 mitropolitul Moldovei

bisericei insti nu s'a mai putut redobndi si cer-

tele religioase au turburat Inch' multg vreme

paces popoarelor. Privitor la urmirile R. acele
pe terenul religioso-moral au fost desbinarea bi-

sericei si striaciuuea moravurilor si mai niare

de cum era inainte ; pe col politic resboaiele
indelungate si pustliri ingrozitoare. Se atribue
de catra multi R. redesteptarea i inflorirea sciintelor si a artelor. Aceasta insti nu este adevkat,

deoarece seiinfele 5i artele luaseri deja avnt

inainte de R. si in urina cursului natural al lucrului s'ar fi desvoltat tot asa, ba War $i mai
tare, dacg in loan de sates certe 5i res boaie ar
fi domnit pace si liniste. (Cf.V. C. Canta, Istoria

Varlaam publica un Respuns la catechismul calvin univ. Cartea XV, cap. XVI, sq.)

[Dr. I. R.]

al lui Rikoczi. Extravagantele cu un secol anRefractar, nesupus, resistent; in term, de

chimie ceea ce se topesce greu, infusibil.
terioare ale lui Despot Vocil (v. so.) ca
copal( sbu. Ion Lusinski nici nu merit men- Refractiune sau refringere se numesce trethine. Uneltiii posterioare avur de efect, ci cerea sunetului sau a lurninei dintr'un corp inli-se interdice protestantilor pand in toiul dom- tealtul. De cliteori trece sunetul san lumina
niei fanariote zidirea de biserici. Astdi bis. dintr'un corp intfaltul, li-se schimbii celeritatea
R. numeris adepti in Romiinia numai printre de propagare. Daca raza e perpendiculari pe
strgini, iar bis, au numai Ungurii. (Cf. G. Baritiu, fata mediului sau corpului celui nou, directiunea

Patti alese din 1st. Transilvaniei. Sibiin, 1889, sunetului sau a luminei nu se schimba, ins
vol. I, pag. 121 uu., unde se citeazi si mate- dacg raza e oblicti, atunci in medial cel nou nu
rialul, mai ales din publicatiunile lui T. Cipariu, mai urmeaz in aceeasi directiune, ci se abate
A. P. Darian, Ist. Romanilor din Dacia supe- intr'o parte sau intealta. Decumva mediul al
rioari. Viena, 1852, pag. 48 uu. A. T. Laurian, doilea e mai des, raza se apropie de nortnala,
Magasin ist. p. Dacia. Bu.cur.. 1846, vol. III, $i unghiul de refracfiune e mai mic dealt unpag. 229 uu. E. Hurmuzaki, Fragm. z. Gesch. ghiul de incidenf, la din contri raza se abate
d. Rumiinen. Bucur. 1881, vol. II, pag. 1 uu. dela normalg si unghiul de refractiune e mai
Melchisedec, Bis. ort. in lupti on Protestan- mare ca cel de incideufg.
liefractiene atmosfericd, fenomenal de frintism!. Bucur., 1893. A. Bunea, Vecbile episcopii romiinesci. Blaj, 1902.)
gores razelor soarelui si deviarea din directiunea
Reformatiune, schimbare, indreptare. In istoria lor, caul tree din haosul ceresc in atmosfera pibis. sub R. se intelege aceea miscare uriasa din mntului. Aceasta face ca noi s vedem stelele mai
sect. XVI, care a dat nascere protestantismului sus (rnai spre zenit) de cum sant in realitate;
(v. ac.). R. a avut mare influenfi atiit civila citt valoarea de deviafie a unui astru depinde de Malsi bisericeasci si necesitatea ei a impus-o
tatnea astrului deasupra orizontului: la zenit r = o,
degenerarea moravurilor in stat i bisericg, cat la 450 r = 0' 58" la 100 deasupra orizontului
si cuceririle pi evenimentele timpurilor, precum r = 5' 16" si la orizont r = 34' 54". Alt efect al
a fost inventares tipariului, descoperirile geo- R. e turtirea, ce se observa in discul lunei ai al
pafice i desvoltarea sciinfelor kti a artelor. Asa soarelui, and acestea mint aproape de orizont.
melt R. nu se poate considera ca opera unui
Befraclienea dupld. In spatul de Islanda raza
singur con, ci mai mult ca o armare necesarg a de lumia!, afar-a de directiunea osiei optice, se
multor evenimente hotAritoare in istoria po- desface in douti; una din ele urmeazti legile repoarelor. Reforma astfel impusg, dar intrelasata fract-hand simple. ceealalti nu. Fenomenal acesta
de Cara' cei chiemati, a inceput-o Luther (v. ac.) se numesce R. d. sau
prin protestul lui contra indulgentelor, prin care
Refractometru sau optometru, aparat cu ajufapt s'a aprins focal, care a produs desbinare tonal cruia se determin distanfa vederii
desastroasi in biserici, a mistuit paces Europei facultatea de acomodare a ochiului.
Refractor, telescop ca lentile, numit asa in
pe ami indelungati ai a dat nascere protestantismutui on nenumeratele lui secte. Dupi Luther opositie ca telescoapele, a ciror obiectiv nu e
in scurt timp s'au ivit o multime de alti refor- lentill, ci o oglindi concavti.
matori ca: Calvin, Zwingli, Melanchton, etc., cari
Refren, (franc.) in poetica repefirea aceluiaa
curnd ajunseri la certe si lupte stingeroase. vers la finea tuturor strofelor unei poesii. ConR. s'a litit ca repejune uimitoare si in scurti tribue mult la unitatea continutalui.
vreme a cucerit aproape toat. Germania, o parte
Refrigeratiune, recire, recorire. Refrigerantia
a Franciei, Elvefiei si Ungariei. La inceput nici (lat) medicamento recoritoare. Refrigerator,
impratul Maximilian, nici papa Leo X nu au aparat de recire.
pasit on destuli energie in contra R., iar ctind
Refugiu, localitatea, in care se retrage cineva
au venit mai tfir4iu ta o inibuse, a fost prea pentru a fi in siguranti si la adpost de ori ce

www.dacoromanica.ro

Refulgenta

Regeneratiune.

741

urmarire. (v. Aail.) Befugiat, acela care cauta lucruri impreung. In arma revolutiunei franceze
un asil sau un R. spre a scapa de persecutiuni din 1789 R. san legitimist se mania acela, care
sau de urmaririle justitiei. Extradarea refu- doria si lupta pentru restaurarea regalittii ;
giatilor politici este opritii. (Cf. art. 30 din Con- madar in aceast epoca R. era in opositie
stitutia rom.)
rivalitate ea republicanul.
[V. II.]
Refulgenta, (lat) stralucire, reflex.
Regalitate sau Begat este acea organisatie
Refus, Refusare, respingere, neprimirea unui politica, in care predominti vointa regelui, fie ea
lucru ce ti-se da, unei cereri co ti-se face, etc. aceastii voint este conditionata i reglementat
Befus de serviciu datorit, acel refus, cnd prin legi, &bid ja numele de Suveranitate, fie
in date casan i nu faci ceea ce ordona legea sub
nu este termurit dead de oarecari usante
sanctiunea pedepsei. Asa, comandantii de forte traditionale $i de propriul arbitra al monarchului,
militare trebue s asculte ordinal autoritatilor
and ja numele de absolutism sau autocratism.
vile, dud le cer concursul trupelor. Tot asa, and De regula R. nu este compatibila decal cudforma

te ciuntesci, spre a te face impropriu servi- monarchic, en toate ca la Spartani eran doi regi
ciului militar. In materie penal rnartorii si

si la Roma, in firma desfiintarii regalitii, ce-

ratii, cari nu se presint dad sfint chemati, tatea fa guvernata de doi consuli, can mostepretextand un motiv neadevarat, pot fi condam- nisera aceleasi drepturi si atributiuni, pe cari le

nati la inchisoare. E considerat ca un serviciu

datorit legalmente si se pedepsesce, dae un
liar nu publica respunsul unei persoane citate
direct sau indirect prin acel iar. Acestea mint
casurile de R. de s. d. legalmente, previ5aute
de Cod, pen. roman.

avusera regii. R. fiind forma cea mai veche

In acelas timp insemnfind un guvern patriarchal

si moderat, nu poate fi compatibila cu imp&

rtia, in care vointa impratului este total si a
celorlalti nimio; o egalitate in servitute presto
care se ridica despotul. Suveranul Engliterei pa-

streaz titlu de rege al regatului unit al Marei

multe jocuri, usitat in secolii trecuti. Bibel-B. Britanii chiar atunci, dind ia pe acela de imera Cu dimensiunile reduse, in forma unei carti. pirat al Indiilor.
[Val. Ursianu.]
Regate, (marina) intreceri pe mare sau riuri,
In urma s'a dat numele de R. jocurilor de ancie
ale orgei, si tot astfel s'a, Llama o specie de cu barci cu rame sau cu vele. Toate tenle maxilofon ca claviatura.
iitime au soeietati de amatori, cari infiinteaza
[T. C.]
Regalianus, Dac coboritor din Decebal, anal cercuri pentru R., cu vase aflame construite,
din cei mai buni generali ai imperiului roman numite yacturi. A.nglia tine capul natiunilor
pe vremea sa. Sub Gallienus fa numit gayer- din acest punct de vedere.
[C. B.]
Rego, flue/fete ce so da de regula celui mai
nator al Ilincului, unde potolf o reseoala.
Moesia isbucnind o rescoala a unui pretendent inalt functionar intr'o monarchie. El poate s
si impiiratul pedepsindu-o groaznic, Moesii pro- vin in fruntea afacerilor publice sau prin aleclamara pe R. ea impiirat (263). In curand insa gene, dupa cum era la Romani sub regalitate,
fa ucis, pentru a se inlatura o si mai cumplita sau prin dreptul dinastic al succesiunei. In casul
resbunare a lui Gallienns.
acesta continuitatea guvernarii statului nu sufere
Regain se numesc in Ung. unele drepturi nici o intrerupere, conform regulelor de drept
impreunate din vechime cu posesiunea de pa- civil (3i politic: le mort saisit le vife 5i le roi
innt feudal& Indreptatirile acestea au fost in- est wort, vive le roic Cuviantal de R. contine
stituite prin legi 5i donatiuni regale, dar unele in el idea de direetinne sau conducere : regere,
au fost usurpate $i create prin forta posesorilor. dirigere, rector, director, etc. Dupti, cum spat
Atari'R. au fost dreptul: a) de cfircimarit, b) de este acela, care conduce corpul gi imprima acmacelrit, c) de morarit, d) de vnat, e) de tiune armonica tuturor membrelor lui, cari toate
pescuit, 0 de perceperea taxelor pentru prvalli, conduc sau lucreazi pentru acelas scop, tot astfel
g) pentra caldarile de vinars, h) pentru pro- ai R., capul cetatii sau al statului, este acela,
ductiunea caramiailor si a varului, i) pentru ca- care prin vointa lai suverana imprima o singura
rierele de pistil, etc. Intre acestea mai insemnat directiune corpului social. In monarchiile absi mai malt timp in vigoare a fost dreptul
solute R. nu stint respundtitori deck numai inaclusiv de a vinde beuturi spirtuoase, si de aceea intea lu Dumneaeu sau a ministrilor acestnia,
aai sub R. de comun numai dreptul acesta se in societtile teocratice, in rnonarchiile tempeintelege, care in 1888 a fost rescumprat din rate sau constitutionale sant in principiu respunpartea statului si asa scum nu mai exista.
aatori si inaintea semenilor lor, iar ministrii lor
Regalism, acel sistem politic, in care unii
inaintea representantilor natiunei.
[V. II.]
blicisti vcl cea mai buni forma de gavera pi
Bege apostolic, v. A.postolic.
care prin urmare exclude ori ce alt sistem, care
Regi, celrtile R.-lor, v. Dupe-rat.
ar fi contrar regalitatii. Unii imbrtiseaza si se
Regelatiune, fenomea ce are loo, and dowi
devoteaza acestei forme de guvern fie din causa bucati de ghiat lovindu-se deolalta, in local de
nsantelor traditionale sau a convingerilor po- lovire sub influenta presiunei se topesc, iar in
litice, fie din calcule de un interes politic si momentul urmator ineetind presiunea, inghiata
personal. R. prin natura lui tiude si inclin mai si se prind de (Asia
malt pent.rn monarchia absoluta, incompatibila
Regen, afluent pe stinga al Dunrii in Baen o monarchie constitutionala, care in general varia, 165 km. lung.
nu se deosebesce de republicti decal piin diRegeneratiune, reconstituirea fiintelor vietuinasticism.
toare, sau a unui organ din o fiinta vie. Fiintele
Regalist este acela, care din interes sau ain protoplasmatiee, s. e. hydra apelor dulci, tiate
convingeri se devoteaz persoanei, care intru- in bucati vor da nascere la tot atfitea fiinte nou6.
peaza regalitatea, fie institutiunei, fie ambelor Fiintele mai superioare sant indivilibile indiRegal, (mnus.) mica orga portati va, en unul saumai

www.dacoromanica.ro

742

Regensburg

Regim.

vidit, la ele R. este reclusa nnmai la un organ

oarecare, s. e. la raci picioarele, la fj parle
onda, etc. La mamifere si pasen R. este EA
mai localisata; ea este limitata munid la unele
sisteme de celule: restitutiunea in intreg ne-

(1897). Capitala R. (vechiul Regium Lepidi),

18,634 loc.; episcopie; dom din secl. XV; cultura viermilor de matasa.
Reghin,,1) Reghinul maghiar, com, rur. in

proliferatiune celulara. Celulele nouli se nasc

pfin inmugurire sau Cariokynestl. Aceasta R.
Matara este manifesta in reconstituirea solutiunilor de continuitate a tesutelor si a unor organe, s. e. la muschi, nervi, oase, etc. In ceea
ce privesce R. prin cariokynes a centrilor ner-

strat In Trs., cott. Mures-Turda, en 6552 loc.

Trs., cott. Mures-Turda, cu 1393 loc. (1059 Magh.,

fiind posibila, se face o compensare oarecare prin 242 Rom.). 2) Reghinul stlsesc, oras cu inagi-

(2593 Magh., 2939 Sasi, 1009 Rom.), statiune de

cale ferata. Are gimnasia infer. sasesc. R. e

centrul comerciului de lemne. Orasul a fost ars

si pradat de Semi in 1848. R. este sediul unui

protopopiat gr.-cat., cu 39 parochli, 27

filii,

vosi distrusi prin o lesiune oarecare, este o chels 20,027 saleta, si al unui protopopiat gr.-or., cu
stiune anca de discutat, des in mod isolat si 19 parochii, 21,858 suflete.
aici vedem proliferatiuni. Dar vindecarea plaRegia, (lat) la Romani ondea regelui. R. era
gilor nu se poate face decilt prin o neoformare situat la piciorul muntelui Palatinus, in strada
proliferanta. Astfel se regenereazi si glandele. ntunita Via sacra, aproape de templul Vestei.
Asa Carnot extirpand dela un cane un rinichiu, In R., pana ce eran regi in Roma, regele si reiar dela celalalt rinichiu taind jumetate, preste gina in numele cetatenilor sacrifican leilor mai
6 luni portiunea lasata din rinichiu a cfintarit inalti ai statului, anume lui Iupiter, Iuno, Ianus,
cal doi rinichi intregi. Negresit, c morfologia Mars, Ops. Dupa ce regii an fost alungati si s'a
constituit republica, sacrificiile din R. se facean
sufere in aceste procese de regenerare.
prin Rex si Regina Sacrorum, preot si preoteas
[Dr. Talasescu.]
[A.tm.]
Regensburg, (Ratisbona), capitala guvernamen- de grad inalt.

Regie. In intelesul ordinar si astadi cain invechit, prin regie se intelege adrninistratiunea
unei averi, a unui stabiliment, cu obligatiunea
pentru administrator de a-si da socoteala. Astfel
un proprietar da o' mosie in R. cnd insarciroase biseriui &amase, 3 mnastiri, vila regala; neaza pe un regisor, caruia Ii fixeazi un salar,
2 gimnasii, $coa1a real, institut de surdomuti; ca s perceapa veniturile si sa supravegbeze
camera de comerciu si industrie; fabrici de ce- exploatatiunea. In unele casuri, prevedute prin
ruse, masini si faianta, santier ; comerciu de lege, este necesar de a stabilf o R. Asa ceva
transit. 6 km. din jos de R. e Walhalla (v. ac.). se intempla, de exemplu, in Francia si aiurea,
R. a fost fundat de Romani sub numele Regina clind e vorba de a administra nisce bunuri, can

tului bavarez Oberpfalz, in dreapta Dunarii,

41,471 loc. (1895); episcop; casa sfatului, in
care odinioare se tineau dietele ; bis. Sf. Petru
in stil gotic; fosta abatie St. Emmeran acum e
resedinta principelui de Turn si Taxis, nume-

Castra. 1663-1806 ad se tinea dieta permanent. apartin ospiciilor, minorilor sau interdisilor. PerRegent.

Regenta este o institutiune

soanele insrcinate sfint supuse la diverso in-

care se aseamena foarte mult cu tutela din drept. datoriri si la pedepse, in cas de gestiune inficivil, menita a VeLli in ajutorul monarchiei di- dela. In materie administrativa, se numesce R.

nastice si a remedia neajunsurile, cite data ori ce administratie insrcinat de stat sa perpericuloase, cari ar resulta din intreruperea con- ceapa un venit produs de catea vr'o ramura a
tinuitatii guvernului regal. Se poste intempla, contributiunilor indirecte. Astfel, se dice R. tuca mostenitorul tronului sa nu poat, in urma tunurilor, R. sarii, etc., sau in Rom. Regia modefunctului rege, lua imediat frinele guvernului nopolului tutunurilor fi srii, unite impreuna
din causa minorittii, (care dupa art. 87 din prin legea dela 1881. Regia monopolului tutuconstit. rom. merge pana la 18 ani), sau ca re- nurilor, care in Roin. dateaz dela 10 Dec. 1864,
gele traind s cada in sminteall, incat s nu exista in Francia chiar inainte de marea revo-

mai poat guverna, atunci, in ambele aceste lutiune. Sub regulamentul organic impositul sarii
casuri, se instituesce R. Aceasta regenta, din se alinda pe diferite perioade. Actualmente el
care in epoca noastra femeile sfint de regula e reglementat prin legea din 1 Apr. 1881, moexcluso, este compusa de una sau do mai multe dificata la 27 Martie 1882 si 27 Martie 1886.
persoane, cari exerciteaza impreun drepturile Legua din 1881, la art. 1 dispune: Administrasuverane ale persoanei, pe care o represinta. tiunea, exploatarea 5i vinderea sarii din salinele

Usantele sau legile fundamentale ale fiecrui stat statului se unesce cu administratiunea regiei

tutunurilorc. In fine, cuventul regie se mai intrebuinteaza si intr'un alt inteles, cand e verba
de lucrad publice. Acestea se dau in R., alud
ele se vor executa sub supraveghierea agentilor
statului, in comptul comisionarului, care nu s'a
[Val. Ursianu.]
Regeste, (lat) registra catalog cronologic de tinut de angajamentele sale.
documente ordinate cu indicarea cuprinsului si
Regillus, lac mic in Italia, sprO resdrit dela
a locului, ende se pstreaza, sau a opului in Roma ; aci au invins Romanii 496 a. Chr. pe
care s'au tiparit.
Latinii aliati cu detronatul rege reinan Tarquiniu
Reggio, 1) R. di Calabria, prov. in Italia de Superbul.
preved si stabilesc normele, dupa cari se poate
institu regenta si modul cum ea are sa-si indeplineascii sarcina i misiunea ei ocrotitoare.
(Cf. art. 88 si 89 din Constit. romana.)

jos, 3164 ktus., cu 405,371 loc. (1897). Capitala

Regim, (dela lat. regere, a direge, a administra),

R. (vechiul Rliegium Julii), langa strimtoarea sistemul de a guverna un stat san o provincie,
Messinei, 23,853 loc.; archiep., port. 2) R. nell' modul de a fi al unui guvern, al unei instiEmilia, odinioar ducat ital., apoi parte a Mo- tutiuni sau organisatiuni politice, asa ca in sensul
denei, adi prov. ital., 2269 km2., cu 252,024 loc. acesta R. si forma sfint sinonime si are o multime

www.dacoromanica.ro

Regiment

743

Regiomontanus.

de aplicatiuni. Putem dice: R. prnintese sau pa- spesele si trebuintele administratiei. In multe
triarchal, regim teocratic, despotic, feudal, barbar, R. s'a infintat fond de monturi, din care se
democratic sau republican, regiin representativ, ajutorau grAniterii la aprivisionarea cu imbil-

regimul vechiu sau regimul nou, adeca inainte

ai dupe. revolutia francez1 ; se mai poate dice :.
s'a schimbat nu numai guvernul dar si R., cand
adecti ininistri, cari formeazn noul guvern se departeazii dela program ul politic sau dela prin-

aminte, pe care altcum erau datori s si-o

procure pe spesele proprii. In nude R., s. e.

R. penitenciar, R. sanitar, R. alimentar, acela

adecA, care este prescris de medic pentru ca

in cel neseudean, s'au creat i fonduri geolare,

din cari se sustineau acoalele nationale. Scoale
s'au infiintat pe teritoriul de granit al monarchiei la initiativa imperdtesei Maria Teresia.
In R. romtinesci, Ora la 1840, s'au ridicat succesive : 3 scoale normale, in Neseiud, Orlat
Caransebes; acoale de fete in Caransebea ai
Nasiiud; vr'o 15 scoale triviale; ai in R. na-

schimnic sub un R. aspru.

sau nalionale.

de infanterie are 3-4 batalioane puse fiecare sub

comanda unui major ; un regiment de cavalerie
are 5-6 escadroane; un R. de artilerie are 6 baterii. Fiecare R., deosebit de oficerii diferitelor
unitati tactice, mai are un stat major de oficeri,
care conduce ai administreaz R.-ul.

de fete, numite 5i erariale. se sustineau din fondurile de provente, in unele locuri adaugendu-se

cipiile traditionale, pe cari le urma guvernul

precedent. R. dotalitatii sau al comunittii, adecn

legile civile relative la contractul de casatorie ;

bolnavul sn-ai redobandeasett stinAtatea sau sn' staudean in fiecare comuna, iar in celelalte done
ai-o pstreze; tritiesce cu dieth, traiesce ea un R. ronatinesci in multe comune scoale poporale

Mali de acestea la 1784 s'a

Regiment, intrunirea nnui numr mare de deschis in Nseud $i un institut militar (Militroameni puai sub comanda unui colonel. Un R. Erziehungshaus). Scoalele normale, triviale si

Regimente griniteresoi au inceput a fi orga-

nisate pe teritoriul confiniar sudic i estic austroungar (v. art. Graniceri) in 1740. Piltia la 1775
se formarii succesive 18 R., dintre cari trei

romanesci, adeca: la 1763 R. II transilvan, cu

comanda in Nettaud ; la 1766 R. I trans. cu
com. in Orlat; si la 1775 R. rom.-banatan cu
com. in Caransebef. Fiecare R. era impartit
in 2 batalioane cu elite 6 companii, avend ca
comandant un colonel, care era totodata seful
administrativ in afaceri civile, pentru intreg
teritorul R.-lui. Organe superioare eran pentru
cate 2 R. comandele de brigadii, iar pcntru

si ceva ajutor dela stat ; iar cele nationale se

sustineau din ldile comunelor sau din amintitele

fonduri acolare. Granita militari se infiintase in
prima finial cu scopul ran" serveasci ca mur de
aperare contra atacurilor ai invasiunilor turcesci,
eventual si ale altor popoare ; urmand insl cu
timpul legnturi al raporturi mai regulate cu statele invecinate, institutiunea granitei 5i-a pierdut

insenmtatea; ai mai ales dung ce a inceput

a se organisa in monarchie armata permanenta,

cu aceasta s'a initiat desfiintarea R. grniteresci,
ceca ce s'a indeplinit intre anii 1851-81. Dintre
R. romanesci, cel naseudean i cel orltan s'au
desfiintat la 1851, iar R. banatan la 1872. E demn
de amintit, cO papa cand R. grniteresci straine
in cea mai mare parte dupO desfiintare u im-

prtit intre comune pi chiar intro familii fon-

done sau mai multe brigade, comandele generale. durile ce be avuser sub granitA, Latina atunci R.
In fruntea acestor din urma states eke un locot.- romanesci le-au destinat pentru scopuri culturale.

mareaal, caruia despre toate afacerile R.-lor

Aaa graniterii naseudeni crearti din fondul de

raportau sefii urmtoarelor 5 sectii : sect. militara, monturi un fond de stipendii pentru fiii ai descenpolitic, economical, de justitie si de proviantura. dentii ter, iar fondul de provente, sub numirea
De mil toate rapoartele se trimeteau consiliului de fond ficolastic, 11 destinarI pentru scopuri
belie de curte (Hofkriegsrath) in Viena, care era scolare. Asernenea destinara si grniterii R. 1 din

supremul organ militar si civil pentru intreaga

monarchia. Graniterii dupit statul si positia lor
erau: oficeri , suboficeri, functionari publici,
preoti, invtatori, comercianti, industriasi si
gregari. Acesti din urmi in timp de pace eran

obligati a face serviciu de pun, transport si.

de ordonanto in statiunile militare ale R.-lui,

precum ai a indeplini serviciile de cordon la
confiniile terii. Deprinderile militare pentru
incepetori se tineau din Octobre pana in Martie,
iar primn'vara
ate 4 4i1e in fiecare
toamna se fceau cate o septmana deprinderi
In companie ai divizie (2 comp ). Timpul liber

de servicia militar il petreceau graniteni acas

cu economia. In fillip de resboiu erau dusi, ca
ai ceilalta soldati din teara, contra inimicului.

R. romanesci au luptat in sea XVIII si XIX

Orlat fondul ion de monturi pentru sustinerea

de fcoale, iar grniterii banateni formar din

padurile, trecute in proprietatea lordupO rescum-

pkarea drepturilor de servitute, aaa numita comunit ate de avere, care lined servesce in mare
parte scopurilor culturale.
(Literatur : C. B. v. Hietzinger, Statistik d.
Militrgrenze d. sterr. Kaisertums, Wien 1823.
I. H. Benigni v. Mildenberg, Statistische Skizze
d. Siebenb. Militrgrenze, Hermannstadt 1832.
I. H. Schwicker, Geschichte d. sterr. Militrgrenze, Wien 1883. xTransilvania4 nr. 23-24
din 1884 si nr. 1-10 din 1885; Material pentru
ist. regim. I gall. rom. din Transilvania. Ptiemation de secunda legione valachica, MagnoVaradini 1830. George Barit, 1st. Regim. Il rem,
gran. trans., Brasov 1874. G. A. v. Treuenfest,

In multe resboaie cu Germanii, Turcii, Francezii Geschichte d. k. k. Inf. Regim. nr. 50, Wien 1882.
si Italienii, $i pretutindeni au dat cele mai stra- V. otropa, Graniterii regim. rom. nseudean,
lucite dovedi de disciplina, curagiu ai devotament, ,Gaz. Trans.( nr. 240-43 din 1897 i nr. 63-79
aaa ca au stors pana ai ad mirarea imp. Napoleon I. din 1898.)
[Sotropa.]

Minded R. graniteresci , ce privesce administratia interna, trebuiau s se sustina din spesele

proprii, asa in fiecare R. s'a infintat ate un

numele adevtirat Johann

n. 6 limits 1436 in Knigsberg (Fran-

Regiomontanus, cu

conia), -I- 8 Iulie 1476 in Roma, matematie,

fond de provente, din care se acopereau toate astronom si mechanic. R. a perfectionat in mod

www.dacoromanica.ro

744

Regisor

Regula.

sciintific trigonometria pi a introdus usul tan- R. organic (animate i plante) si R. anorganie

gentelor, a inventat, respective perfectionat in- (mineralele).
[I. P. V.]
strumente astronomic (meteoroscopul, torquatum

Regredienta, oucceaiune, o modalitate mai veche

Portugezilor i Spaniolilor la descoperirile lor.

Cu ajutorul opului lui Ephemerides ab anuo
1475-1506e a putut stabill Amerigo Vespucci
longitudinea geografica a gurei riului Orinoco.
R. a Meat primele calculatinni corecte asupra
cometilor. Opuri mai insemnate: De doctrina

selor domnitoare si in dreptul feudal, clupii care

si sulul lui Iacob), prin ceea ce a ajutat malt a succesiunei. mai ales in dreptul privat al cala stingerea unei familii in linie barbateascA
aveau s fie preferite la mostenire, fati cu fica
ultimului proprietar, ficele proprietarilor do mai
inainte, numite mostenitoare R.

Regres (lat. Recurs), mergere inapoi. A lua

tnangulorumg. (Venetia, 1463); De reformatione R. inseamna a recurge la cineva in scopul de

calendariig. (Venetia, 1484); De cometae longi- a se despalg-ubf.
tudine magnitudinequeg. (Niirnberg, 1531), etc.
Actiuni in Regres in dreptul cambial: Cand

Regisor, cel ce alege ai imparte rolurile in un girant a fost obligat 86, plateasca o politi,
dinsul, la randul sea, poate cere plata dala un
girant anterior. Acest lucro se nutnesce R. Actiunea, prin care un girant cere plata dela girental sea anterior, se numesce actiune in R.
Acaba, cAruia i-se transmite o cambie, o ja ca

piesele teatrale ori propune directiunei piese si

ocuparea rolurilor din ele. R. are si vot decisiv la
angajarea si dimitorea actorilor. Scene mai mari
au pentru fiecare din aceste lucrAri cite un R.
Registrare, inscriere in un registru (v. ac.).
.Registrator, persoana care indeplinesce o ase-

toate drepturile si garantiile fostului proprietar,

menea functiune. Registraturd, birou pentru ins acesta (girantul) remane si el obligat catra
pastrarea actelor.
Registrator, aparat co iuscrie mechanicesce
diferitele fenomene, s. e. barometru R., termometru R., pluviometru R.
Registru, in genere o consemnare, in care se

noul portor (posesor al cambiei). Daca al doilea

portor o transmite la al treilea, devine si el gi-

rant. Astfel acest de al treilea portor sau proprietar al cambiei, in cas de neplata, va aye o
actiune in contra girantului sea, in contra celui
inscrio tot ce infra la un oficiu. In m us i c de al doilea giraut ei in contra trAgetorului. Si
sectia celor de acelas fel. La vocea omeneasca tot asa se urmeaza, ori care ar fi numeral transdeosebim R. pieptului, care da tonurile mai miterilor, al girurilor.
adanci, R. din geit, numit mai ales la vocea de
Regresiune, miscarea unui corp ceresc in sens
barbat falsett, da tonurile mai inalte si cele opus de cum se mica soarele, adeca miscarea
mai inalte.
dala est spre vest; din causa marei inclinatiuni
Registre eomerciale se numesc R. obligatorii a orbitei satelitului lui Neptun se pare ca sapentru comercianti, cari au s arete comerciul telitul acesta are o miscare regresiva; asemenea
si starea averii lor. Dup cod. comerc. roman
cu unele comete.
R. com. obligatorii sfint: R. jurnal, R. inventar
Regressiv, (lat) ce d indertlit.
si R. copiar. In Hag. R. com, pot fi purtate
Regret, intrebuintat i ca verb si ea substantiv,
dupa ori ce fel de contabilitate (v. ac.), si au exprima dispositia inimei, in virtutea areal nu
pi pater probatoare (incompleta). R. com. tre- numai aft:4Am prin infatisare, dar si prin vorbueso pastrate timp de 10 ani. Cf. Cod. coin. biro prerea de rim pentru un fapt ce trebuiam
rom. art. 22-34 si Leg. com. ung. 25-36. sa-1 facem si nu 1-am facut; pentru un fapt
Regiune, tinut, spatiu, cerc.
comis, despre care aflarn, ca nu trebuia Moat;
Roulette, (franc) placa de metal intrebuin- pentru intmplare neplacuta, pe care nu o
tata in tipografie pentru rarirea rndurilor.
asteptam si totusi a venit.
Regretabil, este atributul calor ce meritii a
Regnaud de Paris, Pierre Etienne, publicist
franc., n. 1736 in Paris, t 1820. Fervent ape- fi regretate ca s'au intmplat.
[PI.]
rator al monarchiei, serse niai multi articoli in
Regula se numesce o formulare statornica a
iarele regaliste. Dupa. 10 Aug. 1792 parAs1 uniformittilor din sciinta i practica. Sant reFrancia si so duse la Coblentz langa fratii regelui, gale teoretice, care prescriu ceea ce trebue
si fuse unul din aperatorii lui Ludovie XVIII. scim si cuin s scim, si dint regale practice,
Pe timpul restauratiunei, Ludovic XVIII ii acordit care prescriu ceea ce trebue s facem si cum
diploma de noblet. Ser.: Eloge du chaucelier sa facem. Formale se names R., care slujesc
L'Hospitale, eRflexionis sur la nuit du 4 mate, de indreptax vointei noastre. R. care au caracter

Journe du 10 wilts Discours sur l'ancien universal si necesar, se names legi. Sentinta:
gouvernement de la Franceg.
nu e R. fara exceptiune, se refere la toate
Regnault, (pron. Reno) Henri Victor, chimist speciile de regule, afara de legi.
[Pl.]
si fisician francez, n. 21 Iulie 1810 in Aachen,
Regula de aur, in mechanical legea, c la

t 19 Ian. 1878 in Auteuil. A fost calf inteo miscarea unei masini se pierde din celeritate
prAvitlie de moda in Paris, dar prin stadia privat cat se ciistigal in putere, daca e A' marina
a ajuns sa fie prima (1830) in scoala politechaids. A. fost profesor in Lyon, mai tarclin la
scoala politechnicl din Paris, apoi la College de
France. La 1847 a fost numit inginer-sef al minelor, la 1854 director al fabricei de porcelan
din Sevres. Dala 1840 a fost si membru al academiei de sciinte din Paris.
Regn, numire generala ce subsumeaza toate
corpurile din natura. Sant 3 R.: R. animal, R.
vegetal si R. mineral, cari se pot reduce la 2.

aceeasi lucrare.

Regula baricentricti, R. matematica, en ajutorul careia dam volumul, resp. suprafata unui
corp rotativ, inmultind lungimea liniei rotante,
resp. marimea planului rotaut cu distanta de-

scrisa de punctul de greutate al acestei

resp. plan.
Regula eatenard, operatiunea aritmetica, prin
care comparam doua marimi, cu ajutorul unor
marimi mijloc1i.

www.dacoromanica.ro

Regula de tri

Reichstadt.

745

Regula de trl, calcularea membrului al patrulea ai lampa s'ar stinge, dar R. apropie polii deodinteo proportiune geometria din ceilalti trei lalta ai lampa continua a functiona mai departe.
membri, multiplicand membrul al doilea cu al R. se baseaza pe actiunea magnetica a curen-

treilea ai dividand productul cu rnembrul dintaiu. tului electric.

Regolament, ori ce regula aria i publicata
Regulus, Marcus Aetilius, barbat politic roman,

de autoritatea competenta pentru respectarea consul in 267 si 256, unul din tiptuile de vechi
ordinei i a sigurantei publice, pentru deslusirea Romani, desinteresat si pnand totul in urma
aplicarea legilor. R. fiind intocmite de regul iubirii de tear& Cadut in mana Cartaginezilor,
de autoritatile administrative, nu ant aplicabile el este liberat de aceatia pe cuvntul siin de
cleat numai dac ele ant conforme ca legile, onoare spre a mijlocf pacea cu Roma. Sosit la
la cari se referesc. R. corpurilor legiuitoare are Roma el lupta pentru continuarea resboiului ;
de scop organisarea interna a acestora ai a in- intors in Africa este pedepsit de Cartaginezi
dica procedura de urmat in desbaterea si vo- supus chinurilor rafinate ale acestor regiuni.
tarea legilor. Fiecare dintre adunan, senat si
Regulus, stea de marimea fintaiu din constecamera, este in drept de a intocmi si vota R. latia Leului.
sou propriu, care trebue sit fie conform cu constitutiunea.
[Val. Ursianu.]
Regulamentul organic sau Organicescul regulatnent a fost legiuirea data principatelor romane in bmpul ocupatiei rusesci dintre anii 1828
pang 1834. Prin pacea dela Adrianopole, 1829,

Rehabilitarea, msura ce are de scop de a restitu coudanmatului plenitudinea clrepturilor

pierdute prin o condanmatiune penal& Aceast

procedura, cunacuta in Francia, nu exist in

Romania. R. poate fi cerua de ori ce condananat

la o pedeapsa criminald sau corectionala, trebue

Rusia obtin dela Turcia, ca legile date terii ins s. fi Meat pedet.psa sau a fi fost gratiat.
In timpul ocupatiei s remand $i dupa retra- R. se deosebesce de re vis ui r e , care presugerea ostirilor rusesci. Sub controlul lui Kiselef pune o croare de fapt, al carei efect e sari-

se facura douii comisiuni de boieri, ca s alca- mares condamnrii, reducnd toful la neant.
tuiasc legile constitutive ale principatelor. In
Rhu, (Reh6), com. rur. in Trans., cott. SiMuntenia comisiunea se compunea din banul biiului, cu 2095 loc. Rom.
Grigore Bleanu, vornicul Gheorghe Filipescu,
Reichardita, mineral, varietate de sulfat de
numiti de guvernator, din logoftul Stefan B- magnesiu ; se gsesce in zaaminte de anti

laceanu, hatmanul Alexandra Vilara, alai de potasice.

adunare, cu secretarul Barbu Stirbeiu. In MolReichenbach, 1) R., Heinrich Gottlieb Ludwig,
dova erau vistiernicul Costache Pascanu, vornicul botanic si zoolog, n. 8 Ian. 1793 in Lipsca,
Mihaiu Sturza, numiti de guvernator, vornicul t 17 Martie 1879. In botanica a creat un sistern
Costache Conache, vistiernicul Iordache Catargiu, propriu al plantelor, desvoltat in opurile lui
alesi de adunare, cu secretarul Gheorghe Asachi. "Flora germanica excursoriat. Lipsca, 1833, si

Ambele lucrri ant trimise la Petersburg, unde 'Handbuch des natiirlichen Pfianzensystemst.
mai sufere rnodificari, intoarse apoi in teara, Dresda ai Lipsca, 1837. Pe terenul zoologiei a
unde se discuta de adunri i apoi intarite de publicat 'Regnum animalet (tom. I. Lipsca,

Poara, intra in putere la Iulie 1831 in Mun- 1834-36). 'Deutschlands Fauna (2 tom. Lipsca,
tenia, la 1 Ian. 1832 in Moldova.
1842) etc.
Mara' de unele insuri administrative bune, 2) Reichenbach, Karl, nobil de, naturalist si

R. organic lua puterea politic in folosul Rusiei industrias, n. 12 Febr. 1788 in Stuttgart, t 19 Ian.
pi recompensa in schiinb pe boieri cu mari pri- 1869 in Lipsca, a descoperit creosotul i parafinul.
castigat merite $i cu studiul meteoritilor.
vilegii. Boierii erau scutiti de dari, li-se lasa
Reichenberg, oras in nordul Boemiei, 30,890 loc.
mare putere asupra muncei teranilor de pe moeiile lor. Astfel teranul era obligat sa munceasca (1890), camera de comerciu si industrie; insemboierului 12 dile pe an, dar aceste eile DU eran nat industrie de lanarii, fabrici de covoare,
msurate ou dia natural& ci cu o unitate de testorii de bumbac.
muna, pentru care se cereau 4 si 5 ()lie naturale
Reichenhall, (geogr.) ora$el in Bavaria cu
(in 12 prajini de prsila se cuprindea prsila, adu- 3436 loc.; are bai sarate i lptri, institut ornatul, aratul la cosar i construirea lui in cas topedic si de idroterapie, e aranjat pentru trade lipsa). Revolutia dela 1848 a fost fauna pentru tarea morbilor cordului dupa sistemul lui ortel
(v. ac.); vilegiatura. La R. caut. vindecare boldesfiintarea R. organic.
Regular, (sin. calugar, monach), cel ce spre navii, cari sufer de: cataran i cronice de laringe,
scopul ca$tigarii perfectiunei crestinesci mai mari, bronchii si plamani, tuberculosa pulmonara in
din voie liber, prin vot, imbratiseazit obser- stadiul initial, emphysema, asthma, scrofula&
varea consiliilor evangelice (v. ac.), fcnclu-se exsudate a diferitelor organe, reumatism $i morbi
membru al vr'unui ord calugaresc, ai crui de cord.

Reichstadt, Napoleon Francisc Iosif Carol,

ordului aprobate de &Ora autoritatea suprem duce de R., numit de Bonapartisti Napoleon II,
bisericeasca (vedi mai pe larg la art. Monach). a fost fiul unic al lui Napoleon I cu Maria Luisa,

membri duc viat coma., obserand regulele

Regulat, cel ce luca in conformitate cu regula, n. 20 Martie 1811, primi la nascere titlul de
regele Romei. 1814 fit adus la Schnbrunn. Fit
constant, nestramutat.
Regulator electric, aparat destinat s tin ver- pus sub ingrijirea impratului Franz, care ii
gelele_de arbuni ale lampelor electrice cu arc drui tinutul Reichstadt in Boemia. Aflase de
voltaje la aceeasi distant& Anume la lampele Cu faptele tatlui sOu si doria in zadar SA incerce
arc voltaic mai ales dela polul positiv, in con- ca$tigarea tronului francez, caci ministrul Mettinuu sar particele incandescente spre polul cela- ternich se opunea planurilor lui. Bolnav de ftisie,
lalt. In felul acesta distanta dintre poli ar cresce a murit in Aprile 1832.

www.dacoromanica.ro

746

Reid

Relegatiunea.

Reis Efendi, (turc.) se nutnia in Turoia pint

Reid, Thomas, filosof scotian (1710-96) n.
in Strachan, studi mai mnti teologia. apoi filo- la Mahmud II ministril de esterne.
sofia ; dela 1752-63 prof. in Aberdeen, dela
Rels-il-Ulema, v. Hoge.
1763-87 prof. de moral in Glasgow. Until
Reissenberger, Ludwig, n. 1819, t 1895, prodintre principalii adversari ai scepticismului lui fesor la liceul sasesc din Sibiiu, archeolog
Hume ; el se intemeiaza pe banal simt sau meteorolog sas de insemnatate. Din insarcinarea
mintea sanatoas, common sen.se, pe care o Comisiunii centrale c. reg. pentru studiarea si
pane ca principiu al unui insemnat numor de pastrarea monnmentelor architectonice din Viena
adevruri fundamentale si prin aceasta devenf a facut descrierea bisericei din Curtea de Arges

intemeietorul directiei de filosofare a -scoalei

scotiane numit Common sense. Vederile sale
le-a formulat in principalele sale scrieri : Cercetari &supra mintii omenesci 1763 si in Essais
asupra puterilor mintri, 1785 si 17b8, toate traduse si in limba germ. Cf. Ueberweg, Ist. filos.
[Pl.]
JI 182 si 189.

publicata in 1860 la W. Braumiiller in Viena.

Lucrrile lui de cuprins istorie, numismatic,
geografic, statistic si meteorologic sfint publicate in diferite reviste. (Cf. Schriftsteller-Lexikon

der siebb. Deutschen, tom. IV, p. 353.)

Reissmann, Aug., compositor $i celebra mu-

sicograf germ., n. 14 Nov. 1825 la Franckeustein ;

Relectiunea.(/at)aruncare, eliminare, lpdare. studiii in Breslau si profesi in Weitnar, Halle,
Reimarus, Herm. Samuel, (1694-1765), re- Leipzig, Wiesbaden si Berlin. A publicat bionumit literat german, a fost unul din cei mai grafii asupra maiestrilor germani, diferite voinfluenti representanti ai invtturilor positive ale lume asupra istoriei si teoriei musicale, a condeismului (v. ac.). El nu recunoasce altft minune tinuat marea lucrare ami Mendel: Musikalisches
a lui D4eu dealt singura creatiunea. Scrierile Konversationslexikon, s. a. Ca compositor a seria

sale au toate de obiect religiunea naturalti, pe opere, oratorii, musica instrumeutal, coruri si

care o pane in fata ea invtaturile crestintsmului. Lieder, dar reuumele sbu i-l-au facut mai cu sama
Aplicarea cea mai intinsa a vederilor sale o face publicatiunile sale entice si istorice.
In asa numitele fragmente Wolfenbttele, publiRel vindicatio, (lat) actiunea proprietarului
cate de Lessing ca aflate in bibl. Wolfenbiittelg unui
lucru, ciind nu este in posesiune, si prin
si care se p resin ta cao apologie a religiunii natural e. care eere recunoascerea dreptului su de pro[Pl.]
Cf. Ueberweg III, 166.

Reimplantatia, operatiune dentistica, care con- prietate i predarea lucrului.

Rjane, Gabr. Carlotta Reju, artista dramasista in reimplantarea unui dicte. Executata
anumite conditiuni, aceasta operatiune uneori tica franc., n. 6 Inuits 1857 in Paris. S'a distins
In roluri de eroine de Sardou, Dumas, Daudet.
reusesce.
Relapsus, (lat) recadere.
Reims, (Rheims), eapitala unui arondistnent
Relata refero, (lat.) spun cele povestiteg,
in departatn. francez Marne, 106,720 loc. (1896);
resedinta unui archiepiscop (pnmatele Franciei); spun ce am aiait.
status equestr a lui Ludovic XIV; bulevarde Relatiunea, termin, ce exprim in genere lefrumoase ; catedrala gotica din secl. XIII, dala gatura de interese ori de prietinie intre dou'
1179 local de incoronare a regilor Francier; persoane ; raportul dintre douilt lucruri sau mai
arc triumfal roman ; fabricatie de yin de Cham- multe. Sint R. simple si compuse. Casatoria,
pagne, do linarii; comerciu cc vin. Acf s'a bo- s. e. e relatiune simpla, care represint conexul
dintre un baibat si o femeie legiuit uniti ; fatezat Chlovis 496.
Rein, Wilhelm Dr., pedagog german contim- milia ins e R. compus.
In lo gica se numesce R. $i insusirea jadeporan, director al serninariului pedagogic din
Eiseuach i adereut al directiei Zilleriane, in catilor de a fi categorice, hipotetice si disjunctive.
scoal a pedagogica a I ui Herbart. Pri n cmala scriere : R. se nurnesce si expunerea ce o face cineva
Theorie und Praxis des Volksschulunterrichts In scris sau cu graiul via asupra unui fapt, cu a
nach Herbartischen Grundstzeng, o amnuntita carui studiare a fost insarcinat. R.-le, cari repreexpunere a metodei de urmat la tratarea tuturor sinta raportul de reciprocitate dintre douo sau
materitlor de invtamint primar, in 8 tomuri, mai multe notiuni, caul adeca fiecare element
lucrate in colaborare ca A. Pickel si E. Scheller, poate s devinti snbiect al unui nou raport fat
apoi Encyklopd. Handbuch der Pdagogikg, de celalalt, se numesc Corelatiuni, s. e. tata, fiu ;
[Pl.]
causa, efect; in dreapta, in stinga.
Langensalza.
Reincepere, (jurispr.) termin de procedura,
Relativ, este atributul lucrurilor, cari stau
care insanma redeschiderea unui proces, al carui allele ea altele intern] raport oarecare. In deocurs a fost intrerupt din o caus
sebire de absolut, se nuniesce relativ tot ce are
Reinecke, Carl, virtuos pianist si compositor valoare numai in raport cu altul i deci numai
de valoare, n. la Altona in 23 Iunie 1824. A stu- conditionat. Notiuni relative se names, in
diat musica mai ca sam in casa, en tatal sea, logica, acele, al caror continut 1'1 formeaz rea debutat ca concertist in 1843, a functionat ca sultatul asemonarii obiectului, pe care il repreprofesor sau ca dirtjur la Colonia, la Barmen, la sinta ca altele. In gramat. se names proBreslau, si la 1860 se stabilf in Lipsca ca dinjor nume relative acele, care se rapoarta la un name
al concertelor dela Gewandthaus i ca profesor la precedent si serva de leg-aura intro douii pro-

conservator. A scris multa music pentru piano,

apoi instrumentala de camera si simfonic, opera
Knig Manfred, mai multe opere cornice, oratorii,
mise, cantate, si altele.
Reinsberg-Diiringsfeld, v. Diiringsfeld.
ReYs, (sing. Real), monet port. v. Milrels.

positiuni.

La]

Relaxantia, (med.) atfita cit Antispasmodica

(v. ac.).

Relegatiunea, (lat.) exil, surgbiunire, deprtare; R. eschiderea dela universitate a vr'unui

student pentru transgresiuni mai mari.

www.dacoromanica.ro

Relevant - Remeti.

747

Relevant, important, considerabil, insemnat,

ce nu se poate trece cu vederea. .Relevatiune,
inltare, ridicare.
Relicta, (lat.) remasite.
Relief, (ital. Rilievo), un gen al scalpturei,
care tine mijlocul intro plastica si pictur, si
presintrt figurile mai mult sau mai putin ridicate, iesite in afar dintr'un plan. Dupa eum
figurile stint mai putin sau mai mult ridicate,

ximativ 6.1 mil. mosaici, 195 mil. mohamedani,

698.8 mil. brahmani si budhisti, iar 119 se fin de
alto forme. (Cf. Pletosu, Dogtuatica, pag. 7 seq.;
Drobisch, Religionsphilos., 1840; Drey, Apologetik, 1844; Hettinger, Apologie des Christenturns, 1863; Max Miller, Religionswissenschaft,
1874; 0. Pfieiderer, Die Religion und ihre Geschichte, 1878; Comorosan, Preleg. academ. I.
Oernauti, 1887.)
[Pl.]
se deosebesce Baa-R. (ital. Ba.sso-R.), si Haut-R.
Reliquii, v. Moaste.

(ital. Alto-R.), la care forma corpurilor se ri-

Relocatiunea, inchiriare din nou; artindare

ffled panit la jumiState si mai mult. (v. Sculptura.) repetita.

Religios, este in genere, atributul tuturor senRemanlarea, schimbare, indreptare.

timentelor, vrerilor si actelor, cari se in de reRmsag, v. Prinsoare..
ligiune i se rapoarta la (lima. Om religios este
Rembi.andt, Harmenv van Rijn (Ryn), cel
pi se numesce acela, care tine cu conscientiosi- mai mare pictor olandez, n. 15 Lithe 1606 in
tate si ca strieteta la religiune, observa prescrip- Leiden ca fiu al unui morar, t 8 Oct. 1669 in
tele i ceremoniile ei si flra soya-ire le urmeaztt miserie la Amsterdam. Nu se scie la scoala carui
tat pentru sine citt si in public.
[Pl.]
artist s'a format. Prirnele picturi datate sant din

.Religiositate, se numesce virtutea, cate determina pe om, ca, tinnd ca conseientiositate

stricteta la religiunea sa, sa-si practice Lift
sovire si far& fatarie actelo religioase ce se
savirsesc intru einstea lui Ddeu. Efectul reli-

1627, cativa ani dupa aceea era maiestru recunoscut. R. a fost cel mai mare si mai original
pictor al scoalei olandeze. In operele sale este
ca neputinta a deosebi desenul de mestesugui
de pictor, caci ele nu pot fi descompuse. R. se
giositatii este evlavia.
[Pl.]
mai distinge printeo mare naivitate, multa exReligiunea, (lat) raportul viu ce exista intre presiune in figuri si mai ales prin o deosebit
Ddeu i om. R. ca unul dintre principalii fac- pricepere a ciar-obscurului. Cea mai mare si
tori ai eivilisatiunei i culturei omenesci, isi
mai vestit opera a lui e *Vigilia de noapte*
originea sa intemeiata: natural, in consciinta (1642), lang care se mai adauge DDe Staalreligioas a omului, precum o are dupti dife- meesten (1662), *Zaraful* (1627) etc., composiritele grade de civilisatiune ; iar povitiv, in tiunile biblice *Sfanta familie* (1631), *Intimpifaptul, c omul, creat fiind de D(eu, trebue cu narea Domuuluie (1631), qultarea sf. cruci*
necesitate sa sustin i legatura cu creatorul sea. (1633), *Luarea de pe emcee (1633), *Jertfirea
In continutul R. se pot deosebi dou puncte de lui Isace, *Parabola despre lucratorii in vile*
vedere: unul obiectiv si altul subtectiv. Din (1638) etc. Dintre portrete exceleaz al lui, al
punct de vedere obiectiv R. confine tot ce Ddeu primei si al nevestei a doua, asa numitul *Soa aflat de bine ca sa facii din partea sa spre a bieski* (portretul unui boier roman) etc. (Cf. N.
se put sustinea i realisa legatura dintre Ddeu E. Idieru, Istoria artelor frumoase. Bucur., 1898,
si om. Din punct de vedere subiectiv R. confine pag. 258-261.)
tot ceea ce face omul din partea sa in acelas
Remediu, (med.) mijloacele terapeutice sau
scop. R. obiectiv iaraci este : natural tl po- igienice, cari nu au o natura substantiala, precum
gavel (revelata). R. natural are ca continut ade- stint: lamina, electricitatea, magnetism'', calvrmile, care se intemeiaza numai pe revela- dura, gimnastica.

tiunea naturala, dupa natura externa

si din

organisatiunea psichica a omului, si cari se pot

intelege si cu mintea sanatoasa. R. obieetiva
positiva cuprinde toate acele adevruri, pe cari
Ddeu le-a descoperit oamenilor prin revelatiuue,
adecii inteun mod supranatural, fie nemijlocit,
fie mijlocit. R. studiata dupa fiinta, scopul
efectele sale, este obiect atilt al filosofiei cat si
al teologiei. Clasificarea R. existente se poste
face din deosebite puncte de vedere : a) din
punct de vedere al subiectului este R. cretina,
sfint R. necrestine. Cretina este R. intemeiati

Remnyi, Edmund, violinist si compositor, n.

1829 in Eger. Amestecat si el in revolu(ia din

1848/9 ea adjutant al lui Grgey, a fugit in
strainatate, petrecnd multi ani in Paris si Londra,

ande regina Victoria 1-a distins cu titlul de vir-

tuos al mirth. Amnestiat fiind, s'a reiutors in

patrie, facnd apoi turneuri artistice prin Ungana i strainatate 5i obtinand pretutindeni distinctiuni fara pareche. Pentru scopuri patriotice

si de binefacere a contribuit cm 134,000 cor.

R. a fost unul dintre coi mai mari apostoli ai
promovarii artei musicale maghiare. Pe Ifing
de lisas Christos. Toate celelalte seint necrestine ; compositiile lui serse in stil maghiar are si nub) mind in vedere divinitatea ca obiect al ado- meroase opere de o coneeptie mai larga.
ratiunei, se pot deosebi urmatoarele forme : monoteiste, care adoara un singur Ddeu absolut
personal; henoteiste, care, adorand un singur Ddeu,

nu exclud posibilitatea existentei si a alter Dei;

Remetea, (magh. Remete = pustnic), nume de

cunoscut mai ales in Banat. Dupd traditiune ar fi fost manitstiri in localitati ca atare
nume: a) in video. Sebesului lfinga comuna Laz;
b) langa Timisoara, R.. domeniul familiei Ambrozy ; c) in vales Poganiciului ; d) in valea Be-

dualiste, care admit si cred in dou principii,

unul bun si altul tit; opuse anal altuia; poliLeiste, care adoara mai multe deitati. In sfera gheiului. Cu numele R. exista o manastire si
politeismului (v. ac.) iarsi snt diferite forme, la Srbi.
Remeti, (magh. Remecz), impreuna ca coin.
dupa natura fiintelor adorate ca eitati. Land
oamenilor de pe patnnt ca cifra 1423 mi- Loro-Ponor formeaza o com. politica in cott.
lioane, dintre acestia stInt creptini ca la 406 mil., Bihor, situat in valea romanticii *lad*. Are
iar necrestini 1017 mil. Intre neerestini dint apro- 129 case cu 966 loc. Romani gr.-or. Teritorial

www.dacoromanica.ro

748

Remijia

Rendsburg.

19,253 jug. cat. cu paduri seculare. Loc. culti- Ablards si La philosophie allemandes (1845)
wadi industria de lentil, agricultura, prsesc vite. primirea in Academie. A mai seria *Saint AnRemijia, Dec. (bot.), gen de Hubiacee. R. Pur- selme de Cantorbrys (1853), L'Angleterre an
dieana si R. peduculata in Brasilia, dan scoarta XVIII-e stcles (2 t. 1856), Bacon, sa vie, son

de China (v. ac.), numita China cuprea.

Remington, Phil, technician, n. 31 Oct. 1816
in Statul New-York ; pants la 1886 a condus o
mare fabric de arme, a constntit o pu$ca si o
masina de seria.

temps, sa philosophies (ed. II, Paris, 1858), Chan-

ning, sa vie et ses oeuvress (ed. II, 1862), $. a.

Ren sau Tarand (Rangifer tarandus), ma-

miler din fam. Cerbilor, subord. Rumegitoarelor,

ord. Artiodactylelor. Are pe cap coarne foarte

Reminiscere, (lat.), in biserica rom.-cat. adoua ramificate, latite la bas. Ochii mari, grutnazul
Dumineca in postut mare, numit dupa cuvantul lung cat capa!, cu coaml. Picioare relativ scurte

en care se incepe liturgia (Ps. 25. 6.)

Reminiscenta, (lat), reamintire.

si puternice. Coada foarte scurta. Parul des,

vara cenusiu-intunecat sau brim, iarna cenugiu-

Remisa, reducerea unei datorii; amnarea terminului de plata.

Remisiunea, (lat.), iertarea pedepselor (pacatelor), scaderea sitnptoamelor de morb in deosebi
la morburi impreunate cu paroxisme.

deschis sau alb. Lung. corp. P7-2 m., inalt

pe apa cu un alt vas ; aceast manevra are loe

in general peutru a baga in port o corabie, care
nu are rant favorabil, sau nu are loe destul de
manevra, ori ctind siint curenti prea mari etc.
De asemenea (And un vas cu aburi are tnasina

persoana istorica a lui Isus. Pentru aceste veden, din initiativa clericalitor a fost suspendat
din post. Din aceasta pricina se puse cu toata
energia a studia istoria originei crestinismului

1-1 m. Triesce in tenle nordice ale lumei vechi

Si omit, in ciredi. Se poate domestici si e foarte
folositor pentru oatnenii din regiunile nordice,
pentru tras trasurile, la &giant, apoi pentru lapRemitent, in drept. camb. acela, la care san tele, prul, carnea, pielea sa, $. a.
la al carui ordin este a se plati o cambie in Renaissance, (franc) v. Renaseere i Stil.
sensul dispositiunilor emitentului.
Renan, Iosef Ernest, literat si ilustru orienRemittens, (lat) Febrtt remitenttl, care scade talist franc., n. 1823 in Trguier, a imbrati$at
apoi iara se urea la intervalo regulate.
mai fintiiu cariera teologica specialisandu-se in
Remonstratie, v. Representatiune.
limbile orientate. A fdcut caliatorii sciintifice in
Remont, calul neobicinuit la ham sau la ca- Italia si in Orient, iar cunoscintele castigate se
lane. Dupl aducerea sa In casarm, cel putin gases in serien ea: Averroe i Averroismul,
dupa sase luni, capta dresagiul.
Asupra limbei semitice; Istoria limbei semitice,
Remontoir, (franc) intocmirea de a trage Misiunea in Fenicia. La 1862 a fost numit prof.
oroloagele farti ajutorul unei cheite.
de limb. semitice la Collge de France. La 1863
Remonstratiunea, contradicere. (v. si Repre- publica opera sa: Viata lui Isus, care a facut
sentattunea.)
mare sensatie in lames literar si in bisericele
Remorca, (marina), manevra de a trage un vas crestine din causa vederilor ce sustine fata de

$i resultatele studiilor sale le consemna in opera :

stricata, e adus la adpost prin remora R. se Istoria originei crestinismului in 7 vol. 1869-82.
numesce si parama (fringhia) groas, eu care La 1871 iarsi i-se dote voie a-si tin prelegerile
remorcatul se leag de remorcher.
in College de France si f numit membru al
[C. B.]

Remorcher, (marina), vapor mic, dar cu masina acadetniei. Celetalte numeroase serien ale sale
puternica, destinat a remorca corbii sau $lepuri ; sfint de continut istoric, politic, istoric-cultural.
pe Dunare sfint o multime de R., cari duc la A murit la 1892.
[Pl.]
remora slepurile incarcate cu pane.
Renascere, reinvierea literar, artistic $i sciinRemoulade, (franc), remuladd, sos de mutar. tifica intmplata in Europa in sed. XV si XVI,

Remscheid, ora$ in guvernam. prus. Diisseldorf, 47,283 loc. (1895); insmnate fabrici de
articole de otel i fier: coase (anual se exporteaza 400,000 bucati), seceri, fireze, etc.
Remuria, la Romani o serbatoare de expiare,

reinviere datorita in primut loe cunoscintei facute cu vechile literaturi clasice, cum si descoperini tipografiei, care usureaza popularisarea
literaturei, si celei a gravurei, prin care se populariseaza operele de arta plastica. R. incep

instituita do Romulus intni amiutirea lui Remus In Italia si avn de protectori pe papii Iuliu II
ce! omorit. Se dice, ca sufletul lui Remus adeseori si Leon X, cari incurajara In toate chipurile pe
i-s'a artat lui Romulus, si acesta pentru linistirea scriitori 5i artisti. In aceasta epoca traiesc scriisufletului a instituit serbtoarea R., care nu e torii Ariosto, Macchiavelli, Bembo, Tasso, picalta, decfit Lemuria (v. Lemures.)
[Atm.]
torii Giotto, d'Orcogna, Cimabue, Fra Angelico,
Remus, until din fundatorii Romei, fiu al Rheiei Leonardo da Vinci, Raphael, Michel-Angelo, arSylvia si frate al lui Romulus. Luand in ris $i chitectul Brunelleschi, sculptorii Donatello, Luca
sarind santul orasului Roma, fratele sea 1-a ucis. della Robia, etc. NICi Francia nu remase minR. impreuna cu Romulus, ne spune legenda, au fluentata de aceasta reinviere. Regele Francisc I
fost alaptati de o lupoaica i crescuti apoi de un fundeaza scoala Collge de Frances i incurajaza
cioban ammo Faustulus.
literatura. In timpul R. franceze traiesc Rabelais,
Remusat, (pron. remisa), Frangoiq Marie Marot, Ronsard si poetii Pleiadei cum si deosebiti
Charles, scriitor i barbat de stat fn.; n. 14 Mart. sculptori, eruditi, etc. Stilut R.-ei, v. Stil.
1797, t 6 lunie 1875 in Paris. El a fost de- Rencontre, (inttnire), angajarea a dou trupe
putat in camera franceza, in 1871 a ajuns mi- inamice fara sa se fi prevadut aceasta.
nistru de externe in cabinetul lui Thiers. OpeRendez-vous, (franc) intaluire san loe de
rele lui Essais de philosophies (2 t. Paris, 1842) intillnire.
si Pass et prsents (2 t. Pat is, 1847) i-au ca$tigat

Rendsburg, ora $ in guvernam. prus. Schleswig,

un loe in academia de sciinte morale si politice, 13,723 loc. (1895); 1848 reved. gavera. $i a dietei.

www.dacoromanica.ro

Ren I

Repetent.

749

Ren I, (Renatue) de Anjou, duce de Lots- ar vol s cedeze intrebuintarea acestui pintint
ringia si Bar, conte de Provence, rege titular altuia, nu ar capta uici o retributiuoe. Din moal Neapolului, n. 16 Ian. 1409 in Angers ca al mentul Iuta, and populatiunea incepe a cresce

doilea fiu al lui Ludovic II de Neapolea, -1- 10 Iulie si dud e nevoitd, pentru a put trai, si cul1480 in Aix. R. a purtat lupte nenorocoase pentru tive si pdmnturi de o calitate inferioard, incepe

de a ajange in stapanirea Lotaringiei, zestrea a se ivi si renta. (Cf. N. E. Idieru, Op. cit. t. II.
femeii lui, apoi pentru regatul Neapole-Sicilia, p. 65-80.)
Rnunchioara, una din numirile populare ale
mostenire dela fratele su. Lovit de continue

nesuccese, s'a retras in Provence, unde s'a ocupat plantei Glechoma hederacea L. (v. ac
Renunciarea, (lat. renunciatio), un act de aliecu artele frumoase, reinviind la curtes sa
natiune, care poste fi facut in mod gratuit sau
vechilor trubaduri provensali.
oneros. R. este abandonares until drept fard a-1
Renegat, care 5i lapd credinta, neamul.
Renet, varietate de mere (v. Pirus Malus L.). trausfera la un altul. Prin R. so stinge dreptul

Se distinge R. franceze si germane, cele din WA a mai exista in persoana unui succesor
urmii numite de Borsdorf (comund in Bohemia) (art. 696 cod. c. rom.). Se poste renuncia la ori
Maschansker. Mrul R. se tine pand in Febr., ce drept, ce poate fi obiectul unei transactiuni.
are o coaje find, lucie, alb-galbuie ca de ceard, Debitdrul va WC deci renuncia la posesiunea,

pe fata de Will soare putin roscatii, miez fin

si tare, de un gust fin, dulce ca vinul. Pe coaje
are nisce negei galbini-surfi.
Reni, oras in cercul Ismail, Basarabia de sud,

proprietatea si la toate drepturile sale reale, ca

la servitute, la un usufruct, (art. 562 cod. c. rom.)

R. la obligatiuni se face prin ..remiterea datoriei

din partes creditorului, care are acelas efect ca

la viirsarea Prutului in Dunare, cu 8215 loc. si plata (art. 1091 cod. e rom.). Dreptul roman
(1893). Statiune a can ferate Galati-Bender, vamd, n'a admis R. la o succesiune viitoare, Ana nepostd, telegraf, oficiu vamal, port fluvial si co- deschisd. Se poate lusa renuncia la o succesiune
deschisd (art. 965 cod. c. rom.). Odatii insd succemerciu insemnat.
siunea aeceptata, nu se mai poste renuncia la ea.
Ren mobilis, Rinichiu mobil. (v. Rinichi.)
Rennes, fosta capitald a Bretagnei, acum a deReocord, v. Reostat.

Reofor,conduckor de curent electric, de comun

partamentului franc. 111e-et-Vilaine, 66,634 loc.
(1896); archiepiscop ; universitate, museu; ar- sirma prin care trece curentul electric.
Reometru sau galvanometru, aparat pentru
senal; fabrici de ma.sini i Wadi.
Renta, in general venitul ce-1 aduce averea msurarea intensitatii curentului electric. R. mai
proprie fard cooperarea muncii primitorului; inseamnd si aparat pentru mifisurarea celeritatii
asa este venitul dela piimnturi (rentd fonciera), de curgere a apei.

Reostat, aparat pentru msurarea resistentei

dela case inchiriate (rent de case), dela capitaluri imprumutate (rentri de interese). Inte- electrice.
Reotom, aparat pentru intreruperea cureuresele perpetue dup.' un capital, pe care debitorul nu-I repliitesce nici odat, fined se nutnesc tului electric.
Reotrop sau comutator, aparat cu ajutorul
R.; in acest cas creditorul cumprii Cu capitalul
su o R. perpetua. De aceastit form de datorie cdruia schimblim directiunea curentului electric.
se folosesc statele tot mai mult in timpul din (v. Comutator.)
Repartilia, rnodalitatea de a incassa anumite
urm. Liititd este si asa numita rentd viagerd

ddri, a caror suma e stabilita dinainte, dupii

eulti yard de societtile de asigurare.
Benta fonciard, dupi unii ar fi acel escedent, anumite norme. In Trans. se incasseaza in modul
acel prisos ce obtin proprietarii unor anumite in- acesta mai ales ddrile de cult (pentra scoala si
strumente de productiune, aptitudinile extra- bisericd), apoi unele dad comunale.
Repatriarea, reintoarcerea in teard a celui ce,
ordinare, talentul, fertilitatea mai mare a unor
pamnturi, care nu e proportional nici cu munca fortat de imprejurri neatiruatoare de vointa
pusd, nici cu capitalul intrebuintat, ci numai lui, a absentat timp mai indelungat din patrie.
Repausul de Dungineca instituit, pentru ca
gratie calitdtilor extraordinare, Cu cari sfint inzestrate acele instrumente si cari astfel devin omul sd ai IA o cji, in care sa poata satisface
superioare altor instrumente de aceeasi natura. trebuintelor lui religioase si sii se recreeze dupd

Aceastri conceptiune fiind prea absoluta si cuprin- munca de preste septminii. In Ungaria R. e in-

cbind pe langa partea de adeviir si o parte de trodus pentru industrii prin art, de lego XIII din

eroare, s'a revenit la una mai exacta' si care con- 1891, in Austria e regulat de nou prin legea din
renta este justa remunerare 16 Ian. 1895, in Romania de asemenea e instituit.
sistd in a admite
pentru toatii munca si tot capitalul intrebuintat In toate statele legile fac 111fti multe sau mai

de catra proprietar si de citrii predecesorii si putine exceptiuni fata de unii rami industriali.
Repercusiune, reflexiunea sunetelor, a luminei;
pentru a face un pmnt propriu culturii. Dupd
teoria economistului englez Ricardo, renta nu In musica repeprea aceluias ton ; in medicind
vine numai dela aceea, c parantul are in sine actiunea medicamentelor repercusive (astrino fertilitate, care procurii cultivatorilor recolte su- gente, ghiata, apd rece).
Repertoriu, registru in care materiile sfint
perioare trebuintelor lor; ea vine tined deis aceea,
cd fertilitatea nu este de o potriv reprtit pe asezate inteo ordine, care usureaza =tares
toate pdmnturile. Slant pdmnturi mai mult sau ion. R. unui teatru, lista pieselor pe care acel
mai putin fertile. Cat timp populatiunea unei teatru le represintd.
Repetent, scolar %lout a repeta studiile unei
teri este putin numeroasii si nu are trebuintii
cultive pentru hrana sa decal pdmnturile cele clase, din causa insuficientei, dovedit in studii
mai fertile, nu exist nici o rentA, cu alte cu- ori purtare. Ultima categorie de pcolari clasivinte, dada' proprietarul unei bucdti do pitmnt ficati (promovati, corigenti i repetenti).

www.dacoromanica.ro

750

Repetitiunea

Representatiunea diplomatia.

Repetitiunea, in invAmnt insemneadi re- Reporter, (engl) diarist, care adun inforink
venires la studiile fAcute mai dinainte sau im- tiuni, sciri, noutati, pentru a le comunica oiarelor.
prospiitarea cunoscintelor. Ea servesce ca mijloc
Repositiunea, v. Fractura i Hernia.
pentru fortificarea memoriei.
Represalii, ori ce msuri de severitate sau de
.Repetiliunea, figurA do stil, and se repeti violentit, exercitate contra unui stat sau contra
acelas cuviint, pentru a insista asupra siertnui supusilor si din partea altui stat, cu scopul de a
adever sau pentru desteptarea pasiunii. R. se obtin reparatiunea unei ofense sau a unei daune.
numesce: 1) Gemina(ie, and se repet aceeasi
Representarea. a) Sensatiunile 5i intuiinnile
vorbA de don ori. 2) Conversiune, and se re- stint elementele, din care se compune continutul
petA aceeasi vorb la finea fiecarui period. 3) Coin- consciintei empirice si din care se desvoalt toate

plexiune, rind se repen primal i ultimul en- celelalte fenomene psichice. Ca s avena sensavnt. 4) Traduc(iune, cand se repen un caveat tiuni si intuifiuni, trebue sO lucreze asupra sitncu inteles diferit, cu o alteratie ward. 5) Con- turilor noastre obiectele lumii din afara. Numai
nexum, la Latini repetirea sau grOmAdirea ace- cat vreme acestea lucreaza, numai anta existA
loraai particule.
in consciinta noastr sensatiuni i intuitiuni.
Repicare sau Recagiu, rant, fOrire, trans- Dar, desf sensatiunile 5i intintiunile dispar odatfi
plantare la distanta mai mare pentru a desvolta cu obiectele ce le produc, tot mai remane in
mai bine rAdacina tinerelor plantute. Se intre- cousciinta noastr ceva, care le represint. Ceca
buinteazI cu deosebire in silviculturA, pe &Ind ce represint in consciinta noastra sensatiunile
in grading se dice rarit.
si intuitiunile avute se numesce R. Nurnim deci
Repli, desprteminte de ajutor pentru patrule R.: irnaginea psichicl, ce o avem despre un ohiect
ori posturi inaintate spre inimic, cu deosebire de eandire (insusire, obiect, persoana, stare), care
in serviciul anteposturilor.
ne-a fost odatA nemijlocit present, dar scum nu
Replica, respuns; in procedura procesual ne mar este si prin urmare nu cade imediat sub
respuns la exceptiunile contrarului.
perceptiunea sensibila. COnd R. se refer% la obiecte
Replica". In 1892 s'a tipant prin un comitet singtuatice se numesc s ngul are, daca se recompus din tinerii George Candrea, Victor Rosca, ferA la specii ori grupe de obiecte de acelas fel,
Aurel Quint Marcul Victor Coiner, Nicolae Comp. se dic generice. Frecare R. poate fi iarasi to-

Aurel C. Popovici o publicatiune intitulata: tala ori partiala, dupa cum adecO ne ofer imaChestrunea romilna in Transilvania i Ungaria, ginea obiectului intreg ori numai a uneia din
Replica juoimii academice ;wattle din Transil- partile lui. (Cf. Pletosa, Psichol. pag. 26). b) R.
vania si Ungaria la Respunsulg dat de tinerimea se mai numesce actiunea de a juca o pies teaacademic m aghiar Memortul uie studentilor uni- trala : representatiune teatralet. c) Stare, la care o
versitari din Romania, cu o hart a Austro-Un- persoana distinsA este obligata prin positiunea sa.
gariei i Romatriei. Sibiiu, Institutul tipografice
[Pl.]
1892g. Publieatiunea a aparut in 21,000 exempl.
Representatiunea, termin usitat in diplomatie,
In limba romana, italiana, francez i germand. prin care se inteleg obiectiunile respectuoase,
Pentru cuprinsul calificat agitatoric de procu- consiliile amicale ce un guvera face prin agentul

rorul Ieszensky din Cluj s'a intentat lui Aurel su diplomatic si le presinta, in modal cel mai
i Nicolau Roman, ca respanditori convenabil si politicos, suveranului pe lnga care

C. Popovici
ai

proces, fiind condamnati de curtea este acreditat. Ele se deosebesc de Remonstr ante,

cu jurati din Ciuj, pninul la 4 ani inchisoare cari stint un fel de avertisment, un blam, si care
si 500 fi. amendO, al doilea 1 an inchisoare
de regula nu se pot face decit de catra un

300 fi. amendA. (31 Aug. 1893.)

superior cdtrA un inferior. Remonstrante se mai
Report, (engl) in afaceri de burs plusul, care numesc si demersunle respectuoase, pe cari parse adaoga la curs pentru prolongirea transacti- latnentele franceze (inainta de revolutiune) le

nnilor pe termin. Aceste operatiuni le cultist' face= regilor pentTu a justifica refusal lor de
unele banci pentru plasarea mai avantagioasa a inregistra legile si decretele regesci.

[Val. Ursianul
a capital urilor disponibile. Contr. Deport. (v. ac.)
Report se nisi numesce si actul, prin care
Representatiunea diplomatic& Unul din atnbucoeredii aria la massa succesiunei bunurile pri- tele statelor suverane este si acela de a trimite
mite dela defunct, pentru a fi cuprinse la im- si primi agenti diplornatici, (ambasadori, ministri
parteala. La R. stint obligati toti eredri, fie descen- plenipotentiari sau numai residenti, etc.), cari
denti, ascendenti sau colaterali, chiar si and represinte statul ce-i acrediteazA pe lngO saves'ar lapiicla de succesiune in folosul creditorilor, ranii terilor straine. Acest drept Il exerciteazi

nu si legatarii i eredii cari au renuntat la suc- statele independente fie in basa tractatelor ai a
cesiune sau au fost dispensati de defunctul de reciprocitatii, fie in basa usantelor traditionale ale

R. Se intelege, c in nasal cand este numai dreptului international public. Misiunea agentilor
un erede, R. nu poate av loc. Aceste persoane diplomatici este de a apera interesele politice si
dint obligate a reporta la massa succesiunei do- comerciale ale terii, pe care o represinta, precum
natiunile primite (si cele manuale), chiar si cele si aceea de a menttn buna intelegere i anricalele
facute prin contractul de casatorie, ca zestre, relatiuni intre statele respective. Agentii dinu si cheltuielile facute pentru educatiune si plomatici se bucura de privilegiul e xt e ri tointretinere, legdturile i datoriile eredelui catr r i ali t at ii (v. ac.). In statele monarchice alesuccesiune. R. se face sau in natur, ca la imo- gerea si desemnarea agentului diplomatic se face
bile, sau prin scaderea valoarei din partea ere- de regula de catr rege, principe sau imprat,
ditara a eredelai obligat, cum ar fi, dacA imobilul in republici sau confederatiuni de presedinte sau
a pierit casu fortuito sau daca e vorba de mobile de puterea centrala ori federalii. Persoana aleasa
sau bani.
[Dionisie Olinescu.]
trebue ski fie agreat de suveranul saa prese-

www.dacoromanica.ro

Representatiunea nationala

Reproducerea.

751

dintele, pe line/ care se acrediteazd, pentru ca trola politica si administratiunea lor, pe chid
poata
indeplineascd misiunea Cu succes. regele este scos din causa si se bucurd, in inTeti agentii diplomatici acreditati pe lttngd su- teresul ordinei si al sigurantei publice, de pri-

veranul unei ten i constituiesc corpul diplomatic vilegiul neresponsabilittii $i al inviolabilitatii

(v. ac.), ale cdrui demersuri diplomatice au o constitutionale. Sistemul representativ a lust nasmare importantii politicd-internationala.
cere si s'a organisat din causa imposibilitatii in
Representatiunea nationall, sau dupd cum licea care se gsiau cetdtenii, mai ales in timpurile
Mirabeau, representanfii poporului, dint ale.sii moderne si sub marile monarchii, fie din causa
acestuia, conform legilor organice ale fiecdrei de depdrtare, fie din causa inultanii extraorditen i constitutionale. Membrii ambelor adundri flare de a se put reuni inteun singur loe, in

represinta natiunea, iar nu numai judetul sau for de pildd, pentru a face legi sau a delibera

localitatea, care i-a numite (Art. 38 Constit. rom.) asupra intereselor publice. Regimul represenPrincipals misiune a adundrii nationale sau le- tativ poate s imbrace deosebite forme si sd fie

gislative, care se compune din deputati si se- And aristocratic, cand democratic, ciind mixt,
natori, este de a propane legi sau a discuta, dupd cuni dreptul de representare este al unei
primi ori respinge pe cele propuse de guveru ; cia.se privilegiate a nobilitor sau se dd prevaIn al doilea hind a controla, prin anchete si in- lenta acesteia, dupd cum erau patricii la Romani,
terpelri, conduits politicd a guvernului i ac- lorolii la Englezi, boierii la Romdni, dupa regu.tele de administratmne ale puterii executive: lamentul organic ; pe cens, care inseamna o tre(Art. 47 si 49 Constit. rom.) Membrii adundrii cere dela aristocratie la democratie, dupa cum
national se bucurd de privilegiul
era simocratia la Greci i comitiile centuriale
in tot timpul cat exerciteaza mandatul lor po- la Romani, burghesia la moderni; pe un sistem
litic, si nu pot fi dati in judecatd decit ca con- mixt, cum erau patricii i plebeii la Rontani,
simtemintul corpului, din care fac parte. (Art. 51 camera lortlilor si a coniunelor la Englezi; pe
ai 52 Coustit. rom.)
[Val. Ursianu.]
numr, dupd cum erau comitiile pe triburi la
Representativ, Regimul. Exista un regim (v. ac.) Roma, sufragiul universal in epoca noastra, ca
vechiu, inainte de revo/utiunea franceza, si altul in Elvetia, Francia, $. a. Col mai bun sistein
nou, dupa reformele radicale introduse de (lino. representativ ar fi acela, in care s'ar da cetdDupa vechiul regim, consacrat in toatd Europa, tenilor culti i experimentati (etatea i instrucafara de Anglia si prina la un punct si de Oianda, tiunea) dreptul de a represinta pe coucetatenii
regele era canal suprem al statului, cu care se Ion, altfel sisteinul representativ, care pare a fi
indentifica: l'tat c'est inoi. Vointa regelui era deja bolnav i usat, numai in scurtul timp de
lege pentru toti supusii st5i, el n'avea s dea un secol, va fi expus la cele mai mari neajuncont de faptele i actele sale decfit lui Neu, de sari, din care nu se scie cum va iesi in cele
care depindea si dela care tinea puterea: a Deo din urtnd.
rex, a rege lex, principia fundamental al legitiRepresiunea, oprire, impiedecare, infrnare.
mismalui. Dupd revolutia francezd insi (1789)
Represiv, care opresce, impiedecd. Msurile,
si desfiintarea abusivelor privilegiuri ale nobi- ce se pot lua pentru impiedecarea savirsirii inlilor, se admise si se consacrit In legile funda- fractiunilor, pot fi de ordin preventiv sau rementale ale statelor (Charte, constitutiune) prin- presiv. In primal cas se cauta a se impiedeca
cipiul R. i al suveranitatii nationale; egalitatea comiterea lar, in al doilea se pedepsesc cei ce
cetatenilor inaintea legilor civile si politice (art. 10 le-au colitis. De aici i divisiunea politiei in
si 12 Constit. rom.), precum si participarea ion, preventivd sau administrativd', si in represiva
in oarecari conditiuni, la afacerile publice ale sau judiciar. Astfel comisarii, politaii, gen-

statului. Principiul suveranitatii nationale, basat darmii dint oficieri de politie preventiva, pentru

pe adunarea sau representarea terii, dei nu cd ei nu au dreptul de a pedepsi; pe and proexclude cu total influeuta divina din afacerile
omenesci, pentru ca: nihil sine Deo, totusi putenle statului toate emaneazit si sant basate pe
suveranitatea nationala, suveranitate al cdrei
exercitiu este regulat si determinat de legile
fundamentale ale fiecarui stat constitutional.
Publicistii, in frunte cu Montesquieu, pretind
cd principiul constitutionalitatii si al regimului

curorii sfint oficien i de politie represivd, caci ei

au datoria i dreptul de a urmari descoperirea
crimelor i delictelor deja comise si a cere pe-

depsirea autorilor; nu au ins dreptul a lua

msuri, cari sd impiedece de a se comite asemenea fapte, msuri cari sfint de atributiunea
politiei preventive. Tribunalele penale se mai
names si de represiune, de pedepsire.
representativ il datoram Angliei, pe cAnd ele se
Reprimanda, (franc) dojana, mustrare.
Reprisa, reinare; judecarea din non a unui
pot gasi, sub forme si conditiuni deosebite, in
legile i institutiunile poporului roman. &sternal proces; jucarea din nou a unei piese teatrale;
constitutional, practicat malt fillip in Anglia repetirea pieselor musicale.
Reproducerea, in limbagiul psich ol. faptul,
conforin usantelor traditionale, se intemeiazd
In prima linie pe clasica divisiune si echilibrarea ch ori ce stari psichice produse odata si concolor trei puteri principal ale statului : puterea servate in suflet, dar devenite latente (intuneexecutivd, legislativa, judecatoreascd. Un alt cate), in imprejurdri favorabile pot ad revin
principia, i acesta este de origine engleza, este iardsi in consciintd fara ca sd fie trebuintd a se
ca regele planeaza preste cele trei puteri frd reinoi si stimulentul primitiv extern. Formele:
a put exercita in mod legal si efectiv nici una Din punct de vedere al causei este R. liberd
din ele, dedt numai ca concursul si asistenta sau nemijlocitd, chid stdrile de consciinta isi
ministrilor sei. Ei stint responsabili de faptele cilstigd gradul de claritate din propria putero;
si actele contrasemnate de dinsii inaintea re- prin reineita intuitiune; prin asociatiune, nupresentantilor terii, cari au dreptul de a con- mit si R. mijlocitd. Legile asociatiunii sant:

www.dacoromanica.ro

7 52

Reproductiune

Republica.

1. asemnrii, a contrastului si a continuitatii in nut i suburbii. Se calughri in 1875 sub numele

spatiu i in timp. Din punctul de vedere al par- de Vladimir; in 1885 se sfinti in ieromonach;
ticiparii vointei la actele reprodueerii, ea este in 1886 fii distins ea titlul de protosincel si in
involuntar i intentionald. (Cf. Pletosu, Psichol. 1890 cu acela de archimandrit, iar in 1896 fa
pag. 32.)
[Pl.]
numit consilier consistorial si vicar general arReproductiune. Functiunea biologica, de a re- chidiecesan, cu dreptul ins de a tina preleproduce individul pentru asigurarea speciei, fie geri din specialitatea sa ca profesor onorar. Tot
animal, fie vegetal, este de 2 feluri: R. ase- acum mitropolitul Arcadia Ciupercoviciu fi conxuat i R. sexuattl. Cea asexuat, cand indi- fer dreptul de a parta mitr, si facultatea teovidul se reproduce, prin: 1) divisiune, adecii logia titlul de doctor in sciintele teologice hoindividul generator se divide in 2, chind astfel noris causa, iar consiliul comunal al orasulni
2 individi noui, s. e. la animalele si plantele in- Cernut titlul de cive onorar pentru merite. In
ferioare ; 2) inmugurire, individul generator da Nov. 1898 fa numit episcop de Rdauti, iar in
un fel de muguri, cari desvoltandu-se reproduc Oct. 1902 mitropolit al Bucovinei si Daltnatiei.
un individ asemenea lui, s. e. buretii, mrgeanul, Membra onorar al societatii pentru cultura si
salpele printre anirnale si muschii printre plante; lit. rom. din Bucovina si vicepresed. al ei in anii
3) din o parte a individului generator, care in 1889-96 si din 1901 representant al marei proconditii bune, desvoltandu-se da un individ nou prietati bisericesci in camera deputatilor a conasemenea lui, s. e. butasii la plante; iar la ani- siliului imperial din Viena. R. e de o modestie
male comparabil cu acesta avem un exempla la rar si de un caracter firm si se bucur de stima

rim, care dei taiata in bucatele, o prticia si iubirea tuturor confesionalilorprecum

din ea cresce si da un non individ. R. sexuata de aceea a neconfesionalilor. A palicat pana

acum in Cerndat romanesce si nem(esce 1) Psichologia in insemnatatea ei pentru desteptarea,

cultivarea si inaiutarea vietii religioase 1888,
si 2) Datinele, ceremoniile
deprinderile reliiau nascere : in cele mascule A ntherozoid ul (v. ac.) gioase in insemndtatea lor pentru desvoltarea
si Polenul (v. ac.) la plante, si Spermatozoidul culturei, iar numai nerntesce 3) cincisprezece
(v. ac.) la animale ; in cele femele Ovulul si la brosurele sub titlul de Jahresbericht iiber den
plante si la animale, din unirea carora nasce oul Zustand der Biirgerschulen und der Volksschulen
fecundat (v. Fecundatiune), care e capabil, ca prin der Landeshauptstadt Cernovitze. 1877-96.
divisiune s reproduc individul generator. Can('
2) _Repta, te fan, nobil de, profesor gimnasia',
organele de ambele genuri se &eso pe acelas n. 1844 in Banila ruseasc in Bucovina, a studiat
individ, se dice organ hermafrodit (v. ac.), cand gimnasia' superior in Cernut si filologia
stint pe individi separati avom organe unisexuate la univ. din Viena, dala 1872 profesor la giin(v. ac.). La plantele superioare organele de R. se nasiul gr. or. din Suceava, ande se afla mama
numesc f 1 o a r e (v. ac.).
[1. P. Voitestil
ca director din 1897 incoace. A publicat in proReproductiune, in artele grafice multiplicares gram ul acestui gimnasia pro 1872: Cicero's Karn pf
unui original prin pres. i cele mai vechi ti- mit den zeitgenssischen Rednern, si in cel pro
parituri se pot reproduce acum prin transpunere 1877: Zu &Hiera Wallenstein. Abrahams a S.
pe piatr litografic, folosindu-se o procedurd Clara A nteil an der Kapuzinerpredigt in Wallenspecialii. R. origmalelor far invoirea autorului steins Lager.
[Dr. I. G. Sbiera.]
sau a mostenitorilor lui se urmresce prin lege.
Reptilii, clas de animale vertebrate, numite
Reproli, (franc. reproche), imputare.
astfel fiind cd se tirase pe pamant in mers, fie

necesita unirea a 2 elemento, unul masca' si altul

femel, la procrearea noului individ, pentru care
s'au desvoltat organe speciale, organe de reproduare, mascule t3i femele. In aceste organe de R.

Repta, 1) R. Vasile Vladimir, mitropoiit al ca siint fra picioare, fie el sant cu picioare.
Aceast clas cuprinde 4 ord. : I Chelonienii
(broasce testoase); Il Crocodilieniti sau Emydosaurienii (crocodil); III Ofidienii, cuprinde
toti serpii (v. ac.); IV
cuprinde
in Sneatin in 1855, iar in Cernaut studide seSaurienii'
[1. P. Voitesti.]
cundare iu 1864, si pe cele teologice in 1868;
Republica, in sensul etimologic insennien
f apoi un an suplent de filologia clasic la lucra
res publica, si ca atare ori ce stat
public'de gavera este un lucra public. In
gimnasia' superior din Cernaut; se duse dup saa forma;
aceasta la universitgile din Viena. M.iincheo. Bonn sensul politic, pe care usul i traditiunea 1-a
Ziirich spre a se perfectiona in studiile teo- consacrat, R. insemneaz un gavera colectiv
logice; in 1872 prefect de studii la seminariul
ai
magistrati san functionari InInt
alesi de popor pe timp marginit ; astfel fiind
clerical diecesan din Cernut, iar in 1873 fa electiv'
numit, priu concurs, profesor de studiul biblic putem dar opune guvernul republican unai gasi de esegesa Noului Testament la institutal de vera monarchic. Cu toate acestea R. poste ah
Bucovinei, n. din parinti nobili rzesi in 25 Dec.
1841 in Banila ruseasca in Bucovina, invata mai
antaiu privat acasa dalia metoda vechie moldoveneasca, apoi absolva scoala primara nemteasc

studii teologice de acolo ; in 1876 trecii ca profesor ord. de aceeasi specialitate la noua facultate teologia dela univ. Francisco-Iosefind si fA
numit membru in comisiunea i. r. pentru examinarea candidatilor de preotie din studiile esegetice 5i istorice. In aceasta calitate rmase pana
in 1896, fiind de patru ori ales decan al faculttii teologice si odat ca Rector magnificas al
universitatii. Pela 1876-95 func(ionfi i ca inspector scolar pentru scoalele primare din Cer-

fie aristocratici, dup cm era vechia R. ro-

tusad, poate sa fie mixt, dupa cum devenise

dup. introducerea plebeilor in sinul poporului
roman. R. mai poate s j'abrace si forme ourat
democratice, dup cum este R. franceza, in
care rolul presedintilor este aproape sters, pe
citad in R. federativa a Statelor-Unite rolul presedintelui este ponderativ si atributiunile lui foarte

insemnate. Forma guvernului republican, des

laudatii de multi, nu se prea poate altoi i coa-

www.dacoromanica.ro

Repubficanul

solida cleat asnpra unui popor de aceeasi rassil

$i credinfa, cu moravnri simple si austere. Ea
este incompatibil cu acele feri mari si de o
intindere extraordinara, uncle populafiuni numeroase de deosebite rasse, moravuri, credinfe
$i tradifiuni se agita si se frianinta, traiesc in
rivalitate ji antagonism, si uncle numai mina
de fier a monarchului si braful armat a/ imperiului poate sa le domine pi sa le guverneze.

753

Resbel.

d) res nulUu8, adeca lucrurile nimenui. Rornanii

dadeau diferite accepfiuni acestei expresiuni:

1) sau un Meru, care fiind in usul coma ori

public, nu poate aparfin nimenui ; 2) sau un

lucru, care actual nu aparfine nimenui, dar care

poato fi susceptibil de pro prietate privata; 3) sau
un lucra de drept divin, prin oposifiune cu lu-

crurile de drept uman. Asa stint res nufflus,

lucrurile consacrate deilor superiori; morminForma de gavera a unui stat, dacti poate sa tele; e) res sin gulorum, adeca lucrurile suscepaiba vr'o influenfa, nu poate lesa sa modifice tibile de proprietate, ca o casa, un cal, etc.
sau sa altereze raporturile internafionale.
Res judicata, lucru judecat. E o presumpfiune,
presentanfii R. franceze au aceeasi precadere ca ceea ce a judecat judecatorul e adeverat, si
si importanfa pe liinga curfile suverane, pe care aceasta presumpfiune e atilt de puternic, bleat
o aveau pe timpul regilor i al imperiulni.
nu pofi dovedi contrarul. Daca n'ar fi acest prin[Val. Ursianu.]
cipiu, nu s'ar mai sfirsi judecafile, ciici le-ai
Republican!, (Ploceus), un gen de pasere put reincepe, cum era inainte. Ca sa fie lucru
din fam. Ploceidelor, ord. Coracornithelor, cu o judecat, trebue ca noul proces sa fie intro acemulfime de specii. Traiesce in Asia, Africa $i le* parfi si figurand in aceeasi calitate; litigiul
America in societafi, facndu-si cuiburile mai s aib acelas obiect si aceeasi causa. R. j. e
multe impreuna, din paie $i ierburi, pe cari le un principiu atat de esenfial, /*neat nu se poate
acoper cu un acoperi$ comun atirnandu-le de cra- concepe o /multi $i sigura justifie fara
cile copacilor. In cuiburi intra pe partea de jos.
Rhsad. Plantele cultivate pentru flori sau zar-

Repudiarea, (lat) lapdare, refusare.

zavaturi, cari voim sa le avem de vreme, dupa

Repugnant, respingetor, grefos, scarbos.
ce s'au semnat $i au resarit, se raresc pentru
Repujinet, comuna rnrala, parochie, mosie bo- ca sa aiba loe de a cresce si dupa aceea se
iereasca in capitanat. Cofmanului i j. Zastavnei transplanteaza (resadesc) pe locurile destinate
In Bucovina, are 1513 loc. (1360 ort.-or., 112 rom.- pentru cultura lor definitiva. Planta bung de

cat. $i unifi, 41 mos.), 1 ecoaia primara.

transplantat (de resadit) se numesce rsad.

Resadnita se numesce o cutie de lemn, asezata pe balegar $i acoperita ca geamuri. In acest
aparat se puns pamnt, in care se seamena
plantele cultivate pentru flori sau zarzavaturi
spre a obfin Ssaduri.
spre o persoana oarecare. Ea se d'a pe fats, in
Resirit, sin. est, Orient; 1) regiunea din catrau
recunoascerea valoarei din partea altora si in resare soarele; 2) ivirea unui lucra, a unui fedreapta judecata, ce publicul priceput si-o for- nomen, s. e. R. soarelui, R. graului; 3) mo[Pl.]
meaza despre valoarea unei persoane.
mental ivirei, s. e. inaintea R.-lui soarelui.
Requiem, (lat. repaus, odichna) e numele dat Soarele resare din causa refracfiunei atmosla catolici serviciului funebru, fie la o inmor- f erice inainte de a ajunge pe planul orizontului
mentare, fie la o pomenire, serviciu incepand observatorului.
prin cuvintele: Requiem aeternam dona eis DoResbel, ultimul mijloc pentru a decide cu forfa
mine. Pe langa melodiile tradifionale ale acestui o chestie de controversa, 'intro doue popoare,
oficiu, dintre cari unele sant de o putere de ex- state, partide, indata ce acestea nu pot conveni
presiune incomparabila (mai cu sama Dies irae), la o infelegere pe cale pacinica. R. presupune

Repulslunea, (fis.) respingerea ce se manifest

intre dou corpuri electrice cu electricitate
statica homogena sau intro doi poli magnetici de
aceeasi numire.
Reputatiunea, opiniunea, ce publicul o are de-

multi maiestri au scris musica corala pentru o situafie, in care rapoartele de drept, cari
aceste texte, i unii au creat adevrate capo- exclud iniraicifiile si actele de for-fa, au incetat,
d'opere ; e de ajuns a cita nume ea Jomelli, pe lang restricfiunile facute de dreptul ginfilor.
[T. C.]
&area aceasta de R. poate incepe inainte de a
Cherubini, Mozart, Berlioz.
Rquiescat in pace", (odichneasca in pace), se fi inceput dusmaniile si poate dura si dupa
cuvinte cu cari se termina serviciul funebral in incetarea lor. O fapta dusinanoasa a unui stat
biserica lat., corespunde la frasele, ce se (lie fafa de altul duce la R. numai daca e privita
drept cas de R. (v. (2asus belli). Din punct de
despre mor: sDurrinecleu sa-1 iertes, sFie-i
usoaras.

Rerunchi, v. Rinichi.

Res, ( lat) in sens larg e tot ceca ce ne poate

cad sub simfari. In drept R. inseamna bunurile, lucrurile ce pot infra in patrimonial
euiva. De aici distincfiunea: R. corporales, adeca

vedere militar se urmaresce prin R. infrangerea

total a inimicului. Ca s fie succesul cat mai
sigur, se core conlucrarea arnioniel a conducetorilor politici, a comandei operative si a administrafiunii. Se disting R. interne (R. civil) si
externe, R. de cabinet, nafionale, R. pe uscat,
maritime, ofensive, defensive.
.Resbel civil este acela care se face 'intro cetfonii sau deosebitele partide politice ale unuia
$i aceluiasi stat, de unde aceste lupte violente
sangeroase se mai numese $i R. interne. Pu-

[I

cad' sant susceptibile de percepfiune (v. ac.) si

incorporales, ca dreptarile i acfmnile. Propriu
vorbind, R. design un obiect material, un lucru.
Lucrurile se impart In: a) res communes, bunuri comune, ea apa marii, lamina, aerul, etc.;
b) res publicae, adeca lucrurile, cari nu aparfin blicistii sant de parer; ca luptatorii fiecarui
omenirii intregi, ci unei nafiuni, ea porturile, partid, organisafi in corpuri de armata, sa se
fortificafiunile, fluviile; c) res universitatis, adeca recanoasca ca beligeranti (v. ao.). Aoest prinlucrurile, cari aparfin unei adunari, societafi de cipia este greu de aplicat in R civile, cari au
persoane. Asa mete pot av averea lor proprie; caracterul unor resbuuari publico si pasional;
Enciclopedia rondlni. Vol. III.

www.dacoromanica.ro

48

754

Resboeni

Reservatum ecclesiasticum.

cfind partidele 5i fac un R. crincen si far cru- s restitue banii decfit clang se probeaza c i-au
tare, Qi cand fiecare din ele cauta sa aplice ad- profitat.
versarului legile penale relative la resvratiri si
Rescoala, v. Insurectiune.
la insurectiune. Se poate sustin, c chiar atunci
fibicolnici, v. Rascolnici.
nand un stat este comps din mai multe natioRescript, hotitrire adresata de o autoritate
nalitti ai R. se face pe basa emanciprii na- superioara tilted una inferioar; R. principum,
tionale, lupta are tot caracterul unui R. civil. respunsurile date de impiiratii rornani ca refeIn casal acesta msa guvernele celorlalte teni rinta la casuri singuratice; respunsul papei dat
stint mai indulgente si prosait a recunoasce cu ca decisiune in o chestie teologick.
mai multi bun-a-yob:1p." calitatea de beligeranti
Rseau, (franc) dantele, la cari mustrele stInt
partidelor in luptit. Fie inteun cas sau altul, incungiurate de un rociu compus din ochi finguvernele strine sfint tinute de a pastra o im- gusti de forma si aranjare regulat.
partiall si strict neutralitate fat& de partid ele
Resectiunea, operatiune chirurgicala, care se
in lupta, lucru care nu este tocmai usor de pus in practica mai cu sama asupra oaselor mai mari,
practica din causa simpatfilor de rass sau a comu- si consist in extirparea unor WO mai rnari
nitatii de idei Qi de oredinte.
[Val. Ursianu.]
sau mai mid din corpul vr'unui os. R. se prac-

.Resbel maritim. R. purtat pe cilia intre flo- tica in titnpul mai nou si asupra organelor mol,
tele vrtijmase, e supus in general la aceleasi cum e stomacul, intestinele, Q. a.
legi ca si R. pe uscat. Totusi proprietatea priReseda L., (botan.) gen din fam. Resedaceae,
vata este mai putin respectata, caci vasele par- cuprinde plante erbacee cu frunzele intregi, lo-

ticulare de comercin pot fi capturate si vndute

in folosul beligerantului. Inafarti de operatiunile
militare propriu clise lupte navale, bombardari,
debarcari, etc., mai deosebim in R. naval o ope-

ratiune foarte importantrt, care atinge si pe

neutri, Qi anume blocus, care consta in a inchide prin ajutorul vaselor un port sau o lungime de coasta, intrerupgnd astfel ori ce co-

bate sau pinatisecate ; florile dispuse in raceme

bracteate; calice 4-7 partit; corola cu 4-7 petale inegale; fructul este o capsula la yid trilobat. Acest gen are vr'o 26 specii bine distincte,

respandite prin Europa, Africa boreala 5i prin

Orient. In partile noastre cresce : R. lutea L.,

numiti popular Rechie, Rozeta selbatica,

R. luteola L., etc. R. odorata L., originara din

municatie a punctelor blocate cu rostul lumii, Africa nordica se cultiva foarte mult prin gradini si este cunoscuta poporului nostru sub nubine mieles pe mare.
[L. B.]
Resboeni, comun in j. Piatra-Neamt., in care mirile : Rozet, Sm eurita (Bucov. si nordul
se afla o manastire zidita de Stefan cel Mare Transilvaniei), R e zeda, etc.
[Z. C. P.]
si un monument ridicat in memoria batitliei intre
Resedaceae Endl., (botan.) mic familie de
Stefan cel Mare i sultanul Mohamet la 1476. plante dicotyledonate-polypetale, cuprinde ierIn amintirea acestei batalii Stefan cel Mare clrtdi buri anuale sau perene mai rar frutescente;
la 1495 manastirea dela R.
frunzele alterne intregi sau divisate, stipule mici
Rsboiu, instrument pe care se tese pfinza, glanduliforme; flori hermafrodite rar unisexuale,

facut din lemn si are urmatoarele parti: tiffpile sau partile, pe cari se razima, sulurile (2),
unul pe care este adunat tortul sau firele, despartite paturi-paturi de nisce miele numite vergele, iar altul dinainte pe care se adund pfinza
tesuta. Intre suluii se afl gele, instrument fcut
din fire de lana la margini prinse pe langii nisce
nuele numite 'fume/ g ; inaintea itelor se atlii
spata, care asemneaz firele cu dintisorii ei si
tintuita intre nisce scandurele numite breigle,

cari stint atirnate cu un ea* do asupra riis-

boiului. Pe lfinga spata firele stint mfinate de

'sumicdg Firele insirate pe R. se numesc urclealtl", iar cele trecute de a curmezisul se numesc beneath.

Resbunarea, afectul, care se manifest in dorinta pasionata de a resplatf vr'o ofensa, reala

dispuse in raceme sau spice. Aceasta familie

are veo 6 genuri cu vr'o 60 de specii, respandite prin Europa austral, Africa boreala, prin
Siria, Asia mica si Persia; patine ajung pana
la hotarele Indiei, iar 3 creso in colonia Capului.

Resedaceele cuprind urmittoarele 6 genuri: 1)

Astrocarpus Neck., 2) Randonia Cosson., 3)
Caylusea St. Hil., 4) Reseda L., 5) Oligomeris
Cambess. si 6) Ochradenus Delile.

[Z. C. P.]

Resentiment si mai rar Resens, se numesce

dispositia afectiv, pe care cineva o provoaca
In altul contrar a.steptarilor sau presupunerilor
noastre. Tot R. se numesce si aducerea aminte
de ye nedreptate, cfind este insotita de dorinta
[Pl.]
de a se resbuna.
Reserva, positiunea in care se gsesce militarul dupa terrninarea serviciului de activitate.

sau numai presupus, prin alta ofens. Ea poate In Rornfinia serviciul in reserva este de doi ani,
s cloying si patimg. Sub ori ce forma R. nu clupa care trece in milifie, in Austro-Ungaria de
poate fi justificata din punct de vedere moral. 7 ani, treand soldatul apoi in armata de honve4i.
R. se mai (lice i in loe de Dinseninaret, s. e.
Reserve, in setts technic comercial numim
sumele retinute din venitul curat al societatilor
,Ceriul se resbunik
[Pl.]
Retica, com. rur. in Rom., j. Romanati cu pe actiuni sau din premiile incassate ht societatile de asigurare, a caror menitiune este acope769 loc., 1 biserici ai 1 coalii. v. i Antina
Romula.
rirea de pierden i neprevOute (v. Fond de R.).
Reservation, (engl. pron. riservesn), tinut reRescisiunea, desfiintare, (jur.). Daca' nu se piatesce pretul, vncytorul poste cere R. vnclrii. servat pentru Indianii din Statele-Unite ale A meUneori se confunda R. cu anularea. E de notat ricei de nord, numit Qi Teritoriul inchan.
cuvntul R. se intrebuinteaza cfind desReservatum ecclesiasticum, conditiune pug
fiintarea unui contract e motivata de lesiune sau la incheierea pacii dela Augsburg (1655), intro
vatiirnare. Asa, un minor daca se imprumut, catolici i protestanti, in sensul careia daca vr'un
poate cere R. imprumutului si nu poate fi obligat prelat, preot ori cleric trecea la protestantism,

www.dacoromanica.ro

Reservist

trebuia sfi fie lipsit de oficiul i beneficiul avut

in biserica catolica.
Reservist, militarul care si-a %cut serviciul in
activitate trece in reserva (v. ac.), in Romania
dupa 7 ani, i in aceasta calitate (titnp de 2 ani)
este totdeuna gata a respunde la ori ce chiemare.
ResfAtarea, imbuibare, incredere prea mare.
Resgindire, cumpanire; judecarea temeinica,
repefita a unui lucru.
Resident, ministru, agent diplomatic de cl. III
(v. Diplomafia).

755

llesoreina.

136,nov (Rozsny6), com. rur. in Trans., cott.

Brasovului, 4801 loc., 2611 Rom., 1848 Sasi,
223 Magh., stafiune postal, telegrafica si ferata.
Banca romaneasca i saseascri. Pe dealul de

ling comuna e cetatea R., care se all In parte

In stare buna ancti. Fantana din aceasta cetate
are o adaneime de 144 in.
Resolutiunea, sfrmare, desfiinfare. In con-

tract, fiecare parte poste cere R. cind cea-

lalt nu se fine de invoial. Astfel, cumpar un

imobil 5i apoi constitui un drept de usufruct

Residenta, domiciliul unei persoane princiare asupra acestui imobil. Mai tardiu, vindarea consau al unui inalt dignitar bisericesc.
simfita in folosul meu este desfiinfa* se reResiduu electric, electricitatea ce remit:re in soalv, din causa a n'am platit preful. Aceastii
masinite electrice de influinfa autoescitatoare.
R. va av de efect ca s desfiinfeze si dreptul
Resignation, renunfare la ceva; retragere de usufruct, cad stricndu-se vinolarea, eu sant
dintr'o funcfiune ; supunere fati de imprejurari. considerat e n'am fost nici odat proprietar
Resillare, desfiinfarea unui contract; anularea pe imobil si, prin urmare, n'am putut s conunui act.
stitu un drept de usufruct. R. se numesce si
Resina, oras in prov. ital. Neapole, 13,626 loc., o declarafiune Rau hotarire a unei adunan.
situat linga golful Neapolei pe locul orasului
Resolutoria, Conditiunea, este acea condiingropat tierculanum ; de aci se pleaca pentru fiune, care leaga disolvarea sau neexistenfa unui
a urca Vesuvul.
act de ivirea unui fapt. Deci daca faptul se in134ina, (botan.) produs de excrefiune eliminat deplinesce, obliggiunea se considera ca cum n'ar

In mod natural de planta sau se scoate din ea fi existat de loc. Cat timp condifiunea R. este
prin incisiuni. R.-le sant compusi organici, ce pendinta, obligafiunea este pe deplin existenta
provin din oxidarea oleiurilor esenfiale. Thiele si este numai nesigur, daca ea nu se va desfiinfa.
sant curate (R., masticul de Pistacia lentiscus, Doctrina actual& fine ca 5i coala veche condiR. de Aloe); altele arnestecate cu esenfe, silnt fiunea R. de un pactum adjectum sau pactuni co-

oleo-revine (terebentina din Conifere, prin desti- missorium, un pact accesor larva o convenfiune,

lare da esenfa de terebentina, rfisina si nazi ; prin care contractul in cas de neexecutare din
altele cu gume (v. se.). R. solubile complect in
alcool stint : R. sandarac ; insolubile R. copal
dela Hymenaea, $. a.
[S. St. R.]
R4inari, com. rur. in Trans., cott. Sibiiului, cu

parte a unei prfi, este desfiinfat dala sine. Aceasta

ar fi de subinfeles totdeuna la contractele sinalagmatice, cari in cas de neexecutare de catra

una din parfi sant desfiinfate de drept in folosul
5412 loc. rom. R. are trei biserici, acoala primara de celeilalte parfi. Cond. R. este atunci

baiefi si de fete. Oeupafiunea Rsinarenilor este and ea s'a realisat in felul cum a fost hotarit
economia vitelor si a campului, negoful cu piei, de parfi.
[D. Olinescu.]
seu, Etna si lentne de foc si de lucru. R. a fost Resolventia, (med.) remedii, cari fac sa disresedinfa primilor episcopi ortodoxi dupa unire, para, sa se disoalve exsudate patologice. R. Ant
Gedeon Nichitici i Gherasim Adamovici, inmor- preparatele mercuriale, iodatul de potasiu, mamritafi aici in biserica cea veche. Langa bise- sagtul si cataplasme calde.

rica cea noua e cripta, in care e inmormintat

Resonament, (Ra(iociniu) san Demonstra-

mitropolitul Andreiu bar. de $aguna. (Cf. Libera tiune, operafiunea intelectual, in care se arata
comuna reg. Rsinariu. Schifa istorica compusa modul cum din adevirul recunoscut a dou ju.-

decafi date in mod mijlocit, se derivi una a

de Petra Brote. Sibiiu, 1878.)

Resistenta eleetrIci. Curentul electric nu poate treia, care ca conclusiune va confin in sine
treceprin toate corpurile cu aceeaai uuri n fa. Ped e- elementele principale ale calor de inainte. Acel
cile, ce i-se opun, se numesc R. R. depinde dela element, care mijlocesce combinafiunea intre
natura corpului si dela dimensiunilo lui. In me- elementele celor dou judecafi, se numesce ratale R. in genere e mai mica, dar nici la metale riunea R.-lui si in logics de regul se inseamna
[Pl.]
nu la toate e de o forma. Mai mica e R. la cu M.. Cf. Pletosu, Psich. 58.

amnia rosie. In sirme R. e drept-proporfionala

Resonanta acustial se numesce intarirea su-

eu lungimea i invers-proporfionala cu grosimea. netului mini diapason pi-in aceea, ca il punem

Aparatele, cu ajutorul carora se masura R., se pe masa, pe o cutie sau la capitul an& columne
de aer dintr'un tub. Masa intaresce sunetul
mimes reostate sau reocorde.
Reldta, (Resicza), 1) R. montand, com. in ori carui diapason, pe and o columna de aer
Banat, cott. Caras-Severin, cu 11,770 loc., 1840 numai atunci, daca lungimea ei e a patra parte

Rom., 7339 Germ., 1067 Magh., 617 Slovaci. din lungimea de undulafiune a sunetului din

Scaunul preturei, oficiu postal si telegrafie. banc chestiune.

Resonator!, aparate pentru analisrirea tonupoporala de credit si economii, scoala de meserii.

R. e tinul din cele mai mari orase industriale rilor. R. sant sfere goale de metal, provilute
ale Ungariei, fiind centrul principal ale minelor, cu doue aperturi diametral opuse; una se terceealaltti inteun con.
topitoarelor i bunurilor banafene ale societafii mina inteun cilindra

Resorbentia, (med.) atata cat Resolventia (v. sc.).

Austro-Ungare de cal ferate, care ocupa in staResorcina, (chim.) C6 H4 (011)2, metadioxydbilimentele ei de aici preste 3000 lucratori.
2) R. romand, com. rur. in Banat, cott. Caras- benzol. Combinand benzol en acid sulfuric in
Severin cu 3165 loc., 1284 Rom., 1422 Germ., stare fumeganda, se formeaza din sarurile acestora. daca se disoalva cu natron corosiv, can229 Magh.

www.dacoromanica.ro

48*

756

Resorptiunea

HMO mari de R. Din R. se formeaz cu ajutorul

acidului pitalic fluoresceina (v. ac.), din care se
fabrica apoi diferite vapseli rooii.
Resorptiunea, (.Resorb(iunea), un act fisiologic
al fiintelor vii, prin care liehidele i gazele difusate in tesute sau aflate in organe, sant iardoi
resorbite i readuse in circulatiunea normal,
traversand paretii vaselor respective. Astfel din

Respiro.

de gazuri. Omul inspir oi expira de 16-20 ori

la minut; frecuenta e mai mica in NMI], la

odichnO, mai mare, dad corpul face miscari
obositoare b. o. urcand un deal. Prin R. oor-

purile se desarcineazd de acid carbonic si vapori

de spa' si iau in schimb oxygen (din aer unele,
din apA altele), atilt de trebuincios pentru procesele vitale. Cuantitatea aerului inspirat si exeroare introducandu-se prin sonda in trachee pirat se poate msura prin aparate speciale, cum
bulion destinat pentru stomac, lichidul s'a re- e spirornetrul lui Hutchinson. Chiar si dup cea
sorbit fr vr'un accident gray. Exsutatul (apa) mai &Mel expiratiune in pltimani tot se mai
din cavitatea pleuralO, peritoneal/. (ascita), ar- gasesce un cuant de aer, 1200-1600 ems., care
ticulatii, etc., se resoarbe in urma unui trata- rest se numesce aer residual. Prin inspiratiunea
ment apropiat. Emoragiile subeutanate sau din simpl a unui om in virst, linistit, plamanile
cavitatile inchise, pericard, pleura, meninge, pe- mai primesc cam 500 cin3. aer, lar prin cea mai

ritoneu, etc., se resorb. R. se face prin vasele adncti inspiratiune 2400-2800 cma. pe langa

limfatice (absorbtiune interstitial, asimilare), de cuantul de aer residual. Acel cuant de aer, ce se
altfel din exemplul sus citat chiar actul respi- poate expira dupti cea mai adanel inspiratiune, se
ratiunei nu este altceva decat o R. gazoasa. Cei nuinesce capacitate vitald. Aerul expirat este mai
vechi credeau, c pdretii vaselor limfatice au cald decal cel inspirat; el contine mai mult acid
guri, stomate invisibile pentru R., dar rolul carbonic oi vapori de spa, dar mai putin oxygen.
clasic in R. 51 are imbibitiunea oi forts fisic, ca- Azotul (nitrogenul) din aer nu are nici o im-

racterisat prin osmosa. De altfel R. se face portant/. pentru R. E un postulat al sanatatii

prin aceleaoi legi fisiologice ca i absorbtiunea. corpului, ca aerul inspirat s fie curat, adeca sa
(v. Absorptiune.)

nu fie amestecat cu gazuri irespirabile, cum e b. o.

Resort, (franc) intinderea unei jurisdictinni, oxydul de carbon, acidul carbonic, etc. Aerul

s. e. R.-uf unui tribunal; in Bens fig. coinpetent. curat este de aceeasi importanta pentru desvolRespintie, punctul unde se incruciseazI dru- tarea pi santatea corpului, ca si alimentPle. De
munle.
ad urines* ea este necesar a Be ingriji de aer
Res*, (Gastrosteus pungitius), pesce de riu curat in locuinte, localuni publica, etc., pretudin ord. Acanthopteryglenilor, fam. Gastrostei- tindenea unde petrec oameni. In aceasta pridaelor. El ioi face cuib, in care ioi depone ouOle; vinta cf. art. Ventilatie.

iTdiesee rnai in toate apele Europei, afara de

S'a dovedit, c si plantele respiri, ehaland

Dun are.
acid carbonic i primind din aer oxygen. R.
Respiratiunea, proces fisiologic, prin care cor- plantelor nu este a se confunda ca asimilatiunea,

purile organice primesc i dau dela sine sub- In urma creia plantele iau din aer oxygen oi
stante gazoase, indeosebi primesc oxygen oi dau dau in schimb acid carbonic. Dina prevaleaza
acid carbonic. Plantele si animalele inferioare asimilatiunea; noaptea insa la intunerec ea nu
nu au organe deosebite pentru R; majoritatea functioneaz. Plantele cu chlorophyll si respira

animalelor ins e provglut ca aparate speciale; $i asimileazt, cele (ara chlorophylla respira numai.
plmni (omul Si majoritatea animalelor verte- Fisiologia plantelor mai cunoasce o R. intramobrate), branhii (pescii), trab.ee (insectele), de o leculard ; la acest proces plantele se folosesc do

constructie varie, a cdror activitate este im- oxygenul, ce se gasesce in ins* substanta Ion.
preunatO ca mioeri. R. la om se face prin
Aparat de Respiratiune, aparat ce serv
mini (v. ac.) in felul urmAtor: Cu ajutorul pentru scopuri fisiologice, prin care anumit se

musculaturei, a.oezato intTe coaste $i pe torace, determin cuantitatea oxygenului inspirat oi cuan -

oi al diafragmei cavitatea toracica se largesce.

In urma acesteia se largesc $i plamanile, cari
sfint inchise ermetice in piept. Golul, astfel
produs, imediat se umple cu aer, dat fiind-cd
plamanile stau in legatura direetti cu aerul din
afarti prin mijlocirea bronchilor, tracheei, laryngelui, gurei i nasului. Incetand actiunea
museulaturei, cavitatea toracica, prin urmare si
plamanile isi micsoreazi volumul i dau dela
sine un cuant oarecare de aer. Actul largirei

titatea acidului carbonic si a vaporilor de apil

expira. In esenta el consta din o lada, proviiglut cu us, ferestri si &Aiwa gauri; in aceasta

ladd intrd animalul, cu care se fac experi-

mente. A.erul se scoate din ladl prin o pompa.

Astfel de aparate au construit Regnault, Reiset
si Pettenkofer.
Respiratie bronchiald, (med.) sunet gafilitor
ce se aude deasupra laryngelui oi tracheei. and
R. b. se aude si deasupra pliimanilor, e seninul,

plainanilor si al pnmirei de aer din earl' se ca substanta plarnanei e condensatti prin un proces

numesce inspiratiune, iar actul micoorrii vo- patologic.

lumului plamtinilor se numesce expiraliune.
Respirator, aparat ce tu.berculooii oi emphyseCuantul aerului inspirat sau expirat sta in direct maticii
in timp de iarnii inaintea gurei
raport eu lOrgirea si micsorarea toracelui sau pentru a inellf aerul rece. Se construiesc $i
plamanilon Miocarile, cari sustin R., sant au- R.-e pentru inspiratia permanent a unor metomate, conduse de central R.-ei (noeud vital), dicamente. Primal H. a fost construit de medica!
care e situat in medulla oblongata. Distrugerea englez Jul. Jeffray la 1842.
acestui centru este impreunata cu sistarea moRespiro, Respittage, terminal, in decursul cdruia
mentanO a R.-ei. Dar miocarile R.-ei se pot re- acceptantul nu era silit sti plateascd un cambiu
gula 5i prin vein* Omul poate accelera, retarda expirat, iar proprietarul cam biului nu-1 putea prosi pentru scurt timp opri R. De obiceiu aria si testa. In comun glut socotite ca (lile de R., dup
frecuenta R.-ei atirna dela necesitatea schimbdrii legea cambial, toate Duminecile si slrbtorile.

www.dacoromanica.ro

Respondent

Resumat.

757

Respondent, (lat) eel ce r6spunde; ap6rOtorul de lacul Caspio, 41,000 loc. Centru de comerciu
unei chestiuni de disput.
cu mritasti bruta.
Responsabilitatea sau imputatiunea: a) in sens
Restaurare, Epoca de, se numesce timpul de
psi h logic, judecatii, care afirmg cg o anu- dup caderea lui Napoleon (1814) ping la 1830.
raitg faptg a urmat din vointa determinat a unei Atunci in Francia si in statele sudice ale Eupersoane consciente, care se face astfel respon- ropei (Spania, Neapole) s'au restabilit pe tronul
sabila de dinsa. b) In sens mor al R. se nu- lor regii burboni, atunci s'au intors vechilor
rn esce judecata, care stabilesce c o fapt liber regi, alungati de Napoleon, statele lor si s'a insavirsit st in relatie cu ordinea moralg si cu cercat in Europa revenirea la institutiile tremeritul sau pedeapsa ce sfint inseparabile de cutului. Popoarele nemultAmite de purtarea prinaceasta ordine. In ambele intelesuri R. are dou6 tilor au ficut societti secrete (carbonari, eteria,
instantii: una care cautg a reduce fapta la o societtilo studen(ilor germani) si s'au preparat

hotitritti i Iiber voint, alta care cautO a reduce la lupta constitutional/ Anul 1830, cfind s'au
aceast vointii la o anumit persoanti si dacg aces revoltat Francezii contra lui Carol X, Belgienii
persoang in momentul de stivirsire a faptei s'a contra Olandezilor, Polonii contra Rusilor, se
ailat in depling libertate. Este R. faptei i a drep- consider ca sfirsitul R.
tului. Cea dintju declark cine e autorul, iar a
Restauratiunea in sans etimologic si general
doua ji atribue merit ori nah, facgridu-1 respon- este actiunea intreprins de cineva de a pune
sabil pentrufapt i urmari. (Cf. Pletosu, Psich. 85. un lucru in starea lui de mai inainte : R. unui
Mironescu, Teol. morel 121 seq.)
[Pl.]
monument sau edilicia, R. siinatatii unui om,
Responeabilitatea, (jur.-politic) sau respun- R. fortelor unei armate sau a unei societAti. In
derea este un corolar al liberttitii omenesci; ea sensul politic R. insemneazg o reactiune contra
sta in raport cu libertatea, dupO cum efectul revolutiunii ; a restaura adecg, a pune din non
sta in raport cu causa. Ori ce om capabil si care la loo ceea ce revolutiunea a resturnat; R. Stuse gasesce in plinul exercitiu al facultatilor sale ardilor din Anglia in sed. XVII, aceea a Burintelectuale, este respund6tor do actele i faptele bonilor din Francia in 1815. R. ca i revolutia
lui. Avem dar o R. moralti, care derivg si se poate sa afecteze i sit modifica relatiunile inbaseaza pe consclintg; avem R. juridictl, care ternationale. Dar dac guvernul unei teri indederiva din obligatiune, precum este o cautiune, pendent poate, in virtutea suveranitatii sale,

un gir sau o garantie ; avem R. politicti sau sg facg ori ce ii place in limitele statului s6u,

ministeriald, care se baseazg pe un princip con- nu poate sa procedeze ca aceeasi norm 5i liberstitutional. (Cf. art. 100 si cele urmatoare din tate in raport cu celelalte popoare, a cgror suConstit. romfinit). R. ministerial este un corectiv veranitate este o inarginire si o conditionare
al neresponsabilitritii regelui constitutional. Stint reciprocg a drepturilor lor respective. Daca na
unii publicisti i filosofi, cari neag existenta li- este prudent ca un guvern, fie si in urrna unei
berului arbitru si cari se incearca a sustin ne- revolutiuni, sa facg tablh rasa de tot ce s'a facut
responsabilitatea celor nscuti fatalmente crimi- de regimul precedent si sh dea legilor caraoter
nali (in epoca noastrii Lombroso, Garofalo, Ferri, si putero retroactiva, ca atit mai mult o asemenea
Tardieu, Tarde s. a.). Dar chiar dac ar fi adeviiratg nu se poste admite in relatiunile international.
[Val. Ursianu.]
aceast teorie, ca unii criminali nu sfint responsabili si vinovati de faptele lor, nu este mai putin
Restignirea, v. Cruce.
adevgrat, chsi societatea este in drept a lua toate
Restituliunea, reasedare, readucerea stgrii de
m6surile, pe cari le.ar credo necesarii i folositoare mai inainte; reparare; restabilire.
Edictal de R.. v. Edict.
pentru linistea i apgrarea existentei sale. Asa cO
Restitutio in integrant, in dreptul roman o
neresponsabilitatea nu se poate admite farri a
causa distrugerea societritii omenesci. O persoan actiune, prin ,care inmoral poate cere reparapoate sti. fie tinutg a respunde nu numai pentru fap- tiunea prejuditiului adus prin un fapt al sau.
Restolciu, (magh. Hosszurv), com. rur. in
tele sale proprii, dar i pentru a fiilor i servitorilor

sii. Guvernul este de asemenea respund6tor in Trans., cu 326 loc. Rom.

Resturnarea, in musicii e intervertirea ordis6i contra cetatenilor si chiar contra strOinilor. nului de gravitate relativ a sunetelor, cu alte
Aceastg R. devine mult mai serioasg in relatiu- cuvinte a resturna e a face ca un sunet, ce era
nile internationale si in care guvernul trebue mai gray deck altul, sr% devie mai scut.
Nsuflarea, termin poporal pentru respiratiune
sa repareze imediat daunele i ofensele comise
principiu de daunele si abusurile comise de agentii

In stringtate de agentii si functionarii si ci- (v. ad.).

Resultanta se numesce puterea care poate
vili i militari, si sa pedepseasca cu severitate
pe toti aceia din supusii sei, a caror purtare ar inlocui doue, trei sau mai multe puteri mechafi censurabila, pentru a evita complicatiunile di- nice, ce lucreaza asupra unui punct material
plomatice i pericolele, la cari ar da nascere impunitatea unei ofense pi daune grave.
[Val. Ursianu.]
Responsoriu, in liturgic) o sententO scurtg, cu
care respunde chorul la ecteniile, binecuvntg-

sau asupra unui corp. R. a dou6 puteri sau componente, cum se numeso, se all construind paralelogramul puteril or ; diagonala dush din pun ctul

de operatiune a puterilor represintil R. Dach sant

trei puteii, R. primelor se combing cu a treia

rile si la rugiiciunile, ce le cetesce preotul pe si cap6trim R. final, etc.
Resultat, urinare, efect, consequent/
tiinpul serviciului dumnedeesc.
Resumat, reproducerea cuprinsului unui text,
Respundere, v. Responsabilitato.
Respuns, enuntarea unei gdndiri, cu menirea ciit se poste pe smut.

liesumat, (jurisp.) se numesce i discursul

de a complecta intelesul unei intrebari.
Rep, capitala prov. persane Gilan, aproape presedintelui tribunalului, in care el resumg

www.dacoromanica.ro

758

Resunet

Retransament.

faptele i argumentele de acusare aduse de pro-

curer, cum si cele de aperare ale aperatorilor,

Reticular, in forma de lat, saculet.

Retienl, Alpi, v. Alpii Rhaetici.

apreciand la fiecare fapta sau dovadi valoarea sa.

Retina, latirea in forma de retea subtire a
nervului optic (v. Ochiu), care membrana intoResunet, v. Ecou.
.Resundtorul Hertrian, v. Hertzian.
rioara din globul ocular percepe razele luminoase
Resupinat,(botan.)organ resturnat, inters astfel, si prin nervul optic le comunica creerului (v.
ca fats sa dorsala ori cea superioara devine ven- Vedares).
trala ori inferioara. Florile de Orchidee, dela Retinacul, (botan.) v. Polinii.
Retinita, inflarnatiunea retinei. Mai coraune
unele leguminoase, presinta resupinatiune.
Resurectiunea, (lat)reinviare, inviarea (v. ac.) sfint: R. albuminurica, diabetica, leuchemica,
ernoragica, pigmentara, etc.
din morti.
Resursa, neol. franc. (ressource, din source
Retirada, v. Closet.

ajutor, mijloc de scapare inteo stare

Retigdorf, (magh. Rten, germ. lieteschdora
strimtorata.
com. mur. in Trans., cott. Ternava mare, 1056 loc.,
759 Rom., 226 Germ.
Resvritirea, revolta, rebeliune (v. ac.).
Retigoara, (magh. Rthely), com, mur. in Banat,
Retardatiunea, ntr4iere, zabavg.
Reteag, (magh. .Retteg), com. rnr. in Trans., cott. Timis., cc 1287 loc. rom.
cott. Solnoc-Doblica, cu 2278 loc., 1025 Rom.,
Retivoiul, munte in Rom., j. Prahova, inalt
1239 Magh.
de 1718 m.
R., protopopiat gr.-cat., cu 11 parochii
Retor, cal ce se ocupa cu retorica, preda discursuri oratorice, bine ingrijite, etc.
9968 suflete.
Retea, tesetura Cu ochiuri ; impletitura vaRetorica, (grec.) in inteles restring inseamna
selor de sange, a nervilor; totalitatea soselelor, numai teoria eloquentei, adecl sciinta regulelor de
a vorb frumos, si cuprinde 4 parti inventiunea
cailor ferate dintr'o tear&
Retentiunea, dreptul creditorului de a pastra san studiul temei, dispositiunea sau planul el,
un lucru al debitorului, liana ce va fi platit. elocutiunea sau stilisarea, formularea ideilor,
Pen tru existenta R.-ei se cer urmatoarele con- actiunea sau modul exprimarii prin gesturi si
: 1) sh ai posesiunea obiectulur retinut ; modularea glasului. In inteles larg R. cuprinde
2) s ai o creanta in contra proprietarului obiec- cum dicea Cicero, Anca din anticitate, intreaga
isvor),

tului retinut; 3) R. sa fie expres incuviintata literatura ca teorie si trateaza iintitiu despre
de lege, cci dinsa e o mesura exceptionala si regulele generale de compositiune si de stil, apoi
atari raesuri nu se pot ilia decat cu autorisa- despre regulele speciale pentru felurite genuri
tiunea categorica a legii.
de literatur. Teoria R., impreunata cu de-

Reteta, (med.) prescriptiunea medicului, ce o prinderile practice, poate desvolta talentul eloda farmacistului, pentru pregatirea unui medi- quentei vorbite sau scrise, ins nu-1 poate da.
cament. Fiecare R. se incepe cu semnul Rp. Primele lectiuni despre R. s'au tinut in scoalele
sau Reo. (Recipe, adeci ja), dupa care urmeaza sofistilor elini, Isocrate, Gorgias, s. a. Falsul
numele i cantitatea medicamentelor, apoi sig- curent al acestora a indemnat pe Aristotele, sa
natura M. D. S. (adeca Misceatur, Detur, Sig- serie primal tTatat de R., opera monumentala
netur); R. trebne sal fie proveduta cu data dilei, si modelul tuturor celor urreatoare. La Rosubscrierea medicului i numele pacientului, mani a scris Cicero De oratore sat' teoria elopentru care se da. Aceste formalitati au sa fle quentei, Orator san despre idealul oratorului perstrict observate, deoarece R. eventual poate fect, pi De claris oratoribus, istoria eloquentei;
forma $i un document judectoresc.
Quintilian, Oratoriae institutionis libri 12; si Tacit
?), De causis corruptae eloRetevoiesci, com. mur. in Rom., j. 1.1uscel, pe (sau Pliniu cel
termul drept al riului Doamna; se compune din quentiae. Dintre moderni seinnalain : Hugo Blair,
2 cat. cu 2 biserici pi 1 small.
Lectiuni de retorica si literatura frumoasa; ReRetezatul, (2477 m.) In muntii R., cari se In- torica lui Voltaire ; Marmontel ; Batteux, Laboulay
tind in partea sud-vestica a cottului Hunedoara, Ad. (Retoria populara) ; Schleiniger, Grundziige
alaturandu-se inspre nord catra muntii Godea- der Beredsamkeit (1883). La Romani R. de Molnar
nului, de cari ii desparte Riu mare, inspre sud (1798), de S. Marcovici ; D. Gusti; Chr. NegoIl desparte Jiul rom. de muntii Vulcanului.
escu ; I. Manita; G. Adamescu si M. Strajanu,
Rthy, _Used, etnograf 5i scriitor numismat sub titlul Principie de literatura, (premiata de
magh., n. 1851 in Szarvas. In 1885 a luat parte Academia romana).
la expeditia sciintifica in Balcani, condusa de
Reto-Romani, v. Rhaeto-Romani.
Andr. Gyrgy, si ca resultat al studiilor facute
Retorsiune, (lat) exercitarea unor mesan i de
acolo a publicat scrierea zAz olh nyelv es nemzet inechitate fata cu supusii unui stat, care a exermegalakulsat, opera de o vedita tendinta poli- citat aceleagi m'suri fata cu supusii proprii (v. si
tica. El neaga chiar $i romanitatea limbei rom., Represalii si Comitas gentium).
dar in opul seu mai nouZaco-Roumains ou ItaloRetorta, vas, de obiceiu de sticla, folosit la
Roumainsg, Budap., 1897, recunoasce, ca limba destilatiune (v. ac )
romana e un idiom jumetate italic, persista insa
Retragere, seminal din corn sau trompeta, care
in negarea continuitatii istorice in Dacia Traiana. indica incetarea serviciilor si adunares oamenilor,
Retia, V. Rhaetia.
cari au fost invoiti in eras. In timprd luptei este
Reticenta, flgue oratorica, and suprima ora- semnalul, care indica trupei ca urrneaza sa cedeze
torul unele lucmuri, adeca incungiura a se ex- terenul.

plica cu privire la unele lucruri, cad prea ar

Retrangament, sapaturi in painnt pentru a

trebui rig spuna multe, si astfel trece repede dala procura trupelor un adapost contra vederilor ina-

o idee la alta.

micului si a proiectilelor sale. In principiu se

www.dacoromanica.ro

Retributiunea

Reutlingen.

759

compune din o mama' acoperitoare numita parapet, printi straini (imparat, regele Spaniei) si care
din un obstacol format de obiceiu din santul exte- ar trebuf cedate Franciei conform pacilor din

rior si din un sent interior. Grosimea parape- Vestfalia si Nimgue, ca dependente ale finutului a mers mereu progresdnd in report cu turilor, oraselor si dieceselor cedate Franciei
perfectionarile armelor de resboiu. Astatli s'a prin numitele peci. Pe basa hottairii lor wipe
ajuns la o grosime de parapet de 12 m. i chiar apoi numeroase tinuturi ale printilor si comifilor,
14 in. in fortificatiunea permanente (la cetati). ocupd Strassburg (1681) si Luxemburg in 1684.
Reusenli, com. rur. cu. ditunele: Poiana si
Retributhmea, plat, recompensa, salar, respl ate.
Retro-, (tat) inderept, inapoi.
Poiana Silionului, parochie dimpreun en coBetrograd, care merge inapoi; reactionar.
muna rurall Securicenii, mosie boiereasce in
Retroactiv, ce are efect asupra trecutului.
capit. si j. Sucevei in Bucovina, ca 596 loc.
Retroflexiunea, stare patologic a uterului. Con- (575 ort.-or., 1 rom.-cat., 20 mes.), o small prisist intr'o indoiture a acestui organ, spre inapoi. mar. Aici a fost surprins Bogdan, tatl lui
Retroversiunea, v. Retroflexiune.
Stefan cel Mare, de dare oastea lui Petra Aron
Retuprea, neol. franc. (retouche), indreptare
decapitat in 16 Oct. 1450. In arnintirea acestei

a unei picturi, gravini, etc.

intempleri zidi acolo Stefan cel Mare in 1502

Nu, in genere este tot aceea ce nu cores- o biserica.

pride scopurilor, pentm cari a fost destinat.
Reuss, dou principate suverane germane, ai
Sub report etic feel este tot ce se opune bunului caror domnitori poarta unul titlul de R., linia
moral, adec toate faptele, cari nu corespund legii veche (Reuss-Greiz), eelalalt R., linia mai tinere

ordinei morale. R. se run ja si in inteles de (Reuss- Gera- Schick- Lobenstein- Ebersdorf).

calamitate,

[Pl.]

Meese!, sat in Rom. j. Neamtu, Cu 262 fem.,

2 biserici si o scoala. (v. EA Oglin4i.)
Reuohlin, Jo/i., umanist, n. 22 Febr. 1455 in
Pforzheim, t 30 Iunie 1522 in Liebenzell ; pro-

Ambele principate au o suprafate de 1142.06 km2.

si 182,565 loc. (1890), aproape toti protestar*.

Terenul e colinos si deluros. Riuri: Elster

Seale. Clima e moderate. Solul e productiv. Pe

ldngri economia de vite e de importanta si infesor universitar in Heidelberg, Ingolstadt si dustria, indeosebi tegtoriile de Rini din Greiz.
Tiibingen. Vastele lui cunoscinte litnbistice si Impartirea ferii intro cele dou linii a urmat in
veracitatea soling* ce caracteriseeze scrierile 1616, reservAndu-si reciproc fiecare linie dreptul
lui, au facut sa fie considerat drept capetenia de mostenire. Fiecare membru barbatesc al faumanismului german. El a promovat mult studiul miliei trebue se' poarte numele Heinrich.
limbei eline prin publicarea autorilor clasici, traReuss, Heinrich VII, principe, berbat de stat
ducen i
elementare. El a spart drumul german, general de cavalerie, n. 27 Sept. 1841,
si pentru lim be. ebraica. Rudimenta hebraica, a fost din 1878-94 ambasador german in Viena
(Pforzheim 1506) si *De accentibus et ortho- si ea atare a subscris contractul de alianta austregraphia linguae hebraicae, (Hagenau 1518) au germane din 7 Oct. 1879.
fost primele carti didaetice ebraice, serse de
Reuss, Eduard Wilhelm, teoleg protestant,
un invatat crestin. Fate de reformatiune a avut n. 18 Iulie 1804, t 15 Apr. 1901 in Strassburg,
o atitudine rece.
din 1836 incepiind profesor la universitatea de
acolo. AplicAnd metodul istoric-critic, a lucrat
Reuma, v. Rheumatism.
Reuniune, actiune de a urn din nou, in unele mult pentru studiul bibliei. Opuri principale:
casuri dou lucruii de acelasi fel si importanta, ,Geschichte der heiligen Schriften des neuen
In altele de acelasi fel, dar de o importante me- Testaments,. (Halle, 1842); *Histoire de la theegala; a reun un membni la corpul din care logie chrtienne au sicle apostolique, (2 vol.,
ed. III. Strassburg, 1864); Geschichte der heiface parte.
Asociatiunea no dd. idea de o legature pre- ligen Schriften des alten Testaments, (ed. II.
stabilita si permanente, R., sau adunarea, de Braunschweig, 1890), etc.
eve spontaneu si trecaton Cetatenii pot s se ROuticios, atributul omului plin de Aden) pi
adune si se, se reuneasca ori de eke ori inte- pornit spre a face rdu i nepleceri deaproapelui

resele politice i indeamne, ca sa se consulte sell. Sin. malitios. De aici raUtate, insusirea imoIn comuu ; dar aceste R. sau adunri gnat su- ral, care caracteriseaa pe omul rutecios. R. se

puse legilor de politie and stint fdcute in poate savirsi Cu cuvntul, cu fapta ori ca in-

loe deschis. (v. si art. Asociatiune si Societate.) demnul.

[Pl.]
Reuter, Fritz, scriitor german dialectal, n.
Art. 26 din Constitutiunea romana recunoasce
tuturor Romanilor dreptul de a se aduna, de a se 7 Nov. 1810 in Starenhagen, a .luat parte ca
consulta Imprecan si a lua hotririle, ce cred student universitar la agitatiuni demagogice, a
mai nimerite; pentru aceasta nu e lips de nici fost arestat 1833 in Berlin, condamnat la moarte,
o autorisare prealabill. Art. 27 dispune, ed Ro- apoi gratiat la temnit de fortareate pe 10 ani.
dreptul de a se asocia conformkndu-se In 1840 a fost liberat. In 1853 a aparut prima
mnii
legilor, cari reguleaza exercitiul acestui drept. lui lucrare in dialectal german de nord, Leuschen
(Cf. Drept. publ. rom. de C. G. Dissescu, Buctu.. und Rimelse, careia i-a urmat, ca mai importante. ,Kein Hasung,, Hanne Nrite und de liitte
1890, pag. 472 et seqq.)
In Ungaria nu este lege de R. si asociatiuni, Pudel,, Schurr-Murr,, 011e Bamellens, etc.
ci este a se cere permisie dula ministru pentru Intre poefii germani mai noui, cari au scris in
dialect, R. e cel mai insemnat.
infiintarea si functionarea lor.
Reutlingen, ores in Wiirttemberg, 19,822 loc.
Reuniune, Comerele de R., camerele iustituite
de Ludovic XIV, regele Franciei in 1679 si 1680 (1895); gimnasia, coal roll; camera de cola Metz, Brisach, Tournai r3i Besanon, spre a merciu si industrie ; fabrici de postav, industrie
cerceta ce tinuturi si localitti sant stapdnite de textile, laboratorii mechanice, etc.

www.dacoromanica.ro

760

Revacaut

RevacKut, comuna, rur., atenenta la parochia

Berhomet ee Prut, moaie boierease in cap. si
j. Coman in Bucovina, are 898 loc.
Revaccinatia, v. Altoire.
Revel, capitala guvernamentului rusesc Esthland, Lana golful Finnic, 64,578 loc. (1897);
comerciu insemnat si port bun.
Revenge, neol. franc. (revanche) = resbunare.
Ca termin de joc : partida spre a repara ea perduta.

Reveca, v. Rebeca.
Reveille, (franc., deateptare), semnal care se
suna dimineata in casarma pentru scularea trupei
din somn.
Revelatiune are aceeasi insemnare ca si des-

Revisuire.

Reverie, stares psichica in care spiritul si cu-

getarea stint preocupate de idei vage, de idei

extravagante i chimerice asemenea maul vis.
Dispositia in R. poate sa fie vesela ori trist.
Revers, adeverint in seria, prin cate se obliga

cineva sa presteze ceva; partea din dos a unei

tnonete; fata din dos a unei chestiuni.
Reversalii, recunoascerea, ce o faceau domnitorii la inchiderea dietei, ca nu au drept
pretinda contributiuni, ce li s'au votat in mod
exceptional; adeverinta, ce o cerea biserica catolica dela cel casatorit en o scatolica, ea iai
va cresce copiii in religia catolica.
Reviga, com. rur. in Rom., j. Ialomita, for-

coperire sau destinuire. In limbagiul teologic mats, din un singar sat, are 1 bisericA si 2 scoale.
notiunea R. se poste lua in dou intelesuri:
Revindicatiune, actiune, prin care proprietarul
subiectiv si obiectiv. In inteles subiectiv R. este unui lucru, fie imobil sau mobil, cere restituirea
actul liber prin care Den a descoperit oame- lui dela posesorul lui. Ea nu poste fi intentata
nilor vointa, adevrurile religioase si cunoscintele contra posesorului, canna proprietarul e obligat
necesare oarnenilor pentru ajungerea destina- a da cautiune pentru evictiunea lucrului. R.
tiunei lor finale. In inteles obiectiv R. este com- este o actiune de proprietate, pe care o apra.
plexul tuturor adevrarilor religioase, pe cari Obiectul ei poste fi, (laud dreptal francez, numai
Ddeu in mod supranatural le-a descoperit oame- un imobil, in dreptul roman ai cel austriac ea
nilor. Dui% modul de descoperire R. este na- este adrnisa ai contra rnobilelor, art. 1598, 1730

supranatura/d, iar dupa modul de si 514 din cod. c. rom. Paratul este obligat a
restitu lucrul cum omni causa, ai acel de rea
mkt. Din punct de vedere istoric este R. de crediuta si fructele ce s'ar fi putut percepe,
tural tt

impartasire este nemijlocitd, mifloct si

inainte si de dupa Christos sau a Test. vechiu adeca toata dauna causat. lar reclamantul va fi
ai a celui non. (Cf. Pletosu, Doginatica, 10; Co- oblig at a restitu chelfuielibe u ecesare peutru i El tremorosanu, Preleg. academ. I; Macaritt-Timua, tinerea lucrului, iar cheltuielile utile, adeca cari
Introducere in teolog.)
[a] au sport valoarea lucrului, numai dupi mesura
Revelatiunea seeretelor. Dupa art. 25 din con- indicara in art. 494 cod, c. rom., iar nu si imstitutia rom., secretul scrisorilor si al telegra- pensae voluptuariae, din eari paratul are dreptul
meter e inviolabil, iar art. 156 din cod, pen. de a ridica lucrurile executate. Nu este obligat
pedepsesce pe functionarii, cari violeaz secretul ins de a restitu paratului pretul cumprarii,
lor. De asemenea art. 127 din legea telegr.- dar dad, lucrul a fost cumprat la un balciu,
postala pedepsesce si pe particularii, cari on in- tirg, la o vndare publica sau dela un negustor,
tentiune vor viola secretul scrisorilor. Tot asa art. 1910 cod. c. rom.
[Dionisie Olinescu.]
doctotii, chirurgii, farmaci$tii, moasele i ori ce
Revir, (Reuter) un cerc, o imprejurime, un tealte persoane, cari dupa natura profesiunei lor ritor ; in economia silvica R. inseam na un complex
stint cunosatoare i pastratoare a secretelor ce de padure sau teritor vnatoresc, adrninistrat de
li-se incredinteaz, daca tu afara de casurile un silvicultor sau de un viinator. [I. S.
prevclute de lege destainuiesc acele secrete, pot
Revirement, v. Virement.
fi pedepsiti dupa art. 305 din cod. pen. rom. cu
Revista, inspectiunea trupelor impreunata cu
inchisoare dela 1-6 luni si cu atnenda dela exercitii militare.
100-500 lei.
Reviste se mimes si organele presei (v. ac.)
Cod, pen. un g. de asemenea pedepsesce R. periodice (v. si art. Romana, literatura).
secretelor, a't anume : ca infidelitate, cu robie pana
Revisuire, dreptul de a ved sau examina din
la 10 ani, daca se comunica inimicului un secret non o lege, o socoteala, un preces, etc. R. conoficial, prin care s'ar periclita siguranta statului stitutiunei, dreptul ce-1 are natiunea suveran
( 146, 147); R. seer. prin un funcionar public, de a modifica pactul ei fundamental. (Art. 128
advocat, medic, moasa, etc. se pedepsesce cu in- Constit. rom.). R. listelor electorate, consiliul de
chisoare pan la 3 luni i amenda pan la 1000 fi. revisie 5i revisuirea listelor de recrutare, pentru
( 328, 329). Oficialii de post ai telegraf se pe- a se suprima din ele persoanele incapabile san
depsesc pentru R. seer. scrisorilor ai telegramelor cari stint scutite de lege. R. unui preces civil
cu inchisoare pana la 6 Juni ( 200, 201), iar sau criminal. Dupa regimul vechiu in Romania,
alti particulari cu inchisoare paria la 8 cjile si decisiunile donmesci nu cptau chiar autoritatea
amenda liana la 100 fi. In casul din urnati de- lucrului judecat; alt dornn avea dreptul de a
haul se urmaresce numai la cererea partilor examina procesul din non ai a da o noua hotarire.
interesate ( 327).
Chiar in tenle occidentale regii puteau sa ordeno
Reveneala, v. Ilmedala.
ca procesul sa fie revisuit. Astdi insa, atat in
Revent, t botan.) se numesce rdacina de Rheum materie civila cat si criminala puterea executiva
officinale H. B. si de Rheum palmatum L. var. nu are nici un amestec; R. unui proces nu se
tanguticum (v. ac.).
mai poate face decal in casuri exceptionale
Reverberatiunea, reflexiunea lutninei.
conform legilor de procedura civila sau criminala.
Reverenda, (tat) vestmnt clerical, ce acopere
[Val.Ursianu.]
intreg trupul (talar).
Revisiwneahotttririlor judecdtoresei. Hot. jud.
Reverenta, titlu de onoare ce se dadignitarilor pot fi ataeate pe douil cai: ordinare, ea oposibisericesci.
tiunea i apelul; extraordinare, ea revisuirea,

www.dacoromanica.ro

Revivificatinne

Reybaud.

761

contestatia, recursul. Aceste ciii de reformare a

.Resboaiele revolutionare, (1792-1815) se nuunei hotariri se numesc extraordinare, pentru mesc resboaiele purtate intre Francia si diferite
ca nu se poate usa de ele decit dupa terminarea coalitiuni europene dela 1792 (Ana la cderea
celor ordinare. R. nnei hot. se poate cere : a) ctind lui Napoleon in 1815. (A se ved la istoria fiecuprinde dispositiuni contradictorii, incit nu poate carui stat, mai ales Francia, si la art. Napoleon I.)
fi executata ; b) daca s'a pronuntat asupraunor luRevolutiune siderall, timpul necesar unui astru
cruri uecerute in instanta ; c) daca judecatorul a mobil de a revenf in dreptul aceleiasi stele. R. s.
dat mai mult deck s'a cenit; d) dac s'a omis a soarelui sin, an sideral se face in 365 dile m.
a se pronunta asupra unui punct cenit; e) deed 250,638. R. s. a lunei = 27 dile m. 321,661 (27 (litem.
obiectul procesului nu se afla in fiint; f) dac 7 ore, 43 min., 11 sec. 5). Planetele au o R. s.
judecata s'a interneiat pe acte declarate false, etc. mai lunga, cu out stint mai departe de soare, si
Revisuirea e admisa si in materie penall: a) anume : patratele timpului de R. s. a diferitelor
ctind dou persoane, prin dou diferite hotariri, planete stint intre ele ca cuburile distantelor
vor fi fost condamnate pentru o crima i acele medii la soare (legea III a lui Kepler).
hotariri stint incompatibile, nu se pot concilia Revolutiunea pelmntului, miscarea pamnuna cu alta, inctit a lor coexistenta probeaza ca tului pe ecliptica in jurul soarelui stabilita de
un condamnat e inocent; b) cand persoana pe Galileu contra ideilor lui Aristotel. Galileu a sucare cineva se lice c a omorit-o, si din care ferit, se dice, mult dupa urma acestui adevk
caus a fost condamnat, e aflata in viata ; and din partea popilor ; cand era pe rug gata sa-1
martorii pe cari s'a intemeiat justitia cand a pro- arda ca eretic a spus cuvintele celebre: e pur
nuntat condamnarea acusatului, sfint recunoscuti si muove (si totusi se mica). R. tropica sin, an
ea mincinosi. In casul b), chiar daca condam- tropic, timpul necesar revenirei pamintului la
natal a rnurit, i-se numesce un curator al me- punctul vernal; egal ea 366 dile 242, 217.
moriei sale, care sa poata unnari drepturile conRevolutiunea lunei, miscarea lunei pe orbita
damnatului pe nedrept.
ei in jurul painntubui. B. tropicd a lunei e inRevivificatiune, readucere la viata.
tervalul revenirii lunei la aceeasi longitudine =
Revna, coin. rur. cu cat. Bordeiul si Vaisniarsca, 27 dile, 321,582.
parochie dimpreuna cu com. rur. Cutul lui StreR. sinodiceddin. lunet, timpul cuprins intro
letchi, mosie manstireasca in cap. si j. Cernauti in done luni pline consecutive sau intre ori cari
Bucovina, are 1200 loc. (1101 ort.-or., 26 uniati, douii fase de aceeasi specie = 29 dile, 12 ore,

73 mos.), o scoal primara.

Revocatio, v. Anadiplosis.

44 mm, 2 sec. 9. R. s. a planetelor, intervalul

de timp cuprins intre done opositiuni san con-

Revolta, resculare contra autoritatilor legitime, jun ctiuni succesive.

v. Rebeliune.
Revolver, arma portativa, compus din o teve

Revolutiune, (lat). Aristotele si dupa dinsul

Vico cred si Bustin ca R. societatilor omenesci
trecerea lor prin deosebite forme de guvern
este o stare si o actitme naturala, dar in acelasi
timp si un cerc vitios din care nu pot esi. Dupa
intelesul politic modern insa R. ar fi resturnarea,

scurta si un cilindru cu un diametru mai mare,

care se invirtesce la capetul tevei unde se afla
minerul. Cilindrul are de obiceiu 6 gauri, unde
se introduc cartusele ; acestea pot fi trase pe
rand, unul dupa altul, far a fi nevoie, ca cel
ce trage sa mai um ble la mechanism.
brusca si violenta, unei star de lucruri vechie
Rewbell, Jean Fr., (pron. rebel), revolutionar
si nesuferita si inlocuirea ei prin o noua forma francez, n. 8 Oct. 1747, t 23 Nov. 1807 in
de guvern. Deosebirea intre R. si resbelul civil Colmar. Advocat, deputat al statelor generale,
este, ea in aceasta din urma situatiune cetateanul a sprijinit toste mOsurile luate pentru internese devoteaza $i se lupta pentru un individ san ierea republicei. Dupa caderea lui Robespierre
o persoana, abstractiune facnd de propriile lui a ajuns in presidiul conventului. R. a fost seconvingeri, pe cind revolutionark se devoteaza cretar in consiliul btrintlor, rnembru al direcsi lupta pentru o idee sau o credinta, din care torului, din care s'a retras 16 Main 1799. Prin
face drapelul sn. Cavintul de R. ne rechiam lovitura de stat din 9 Nov. 1799 (18 Brumaire)
miscarile politice cele mai insemnate din tim- a fost delaturat din viata politica.
purile moderne, precum R engleza din 1688, cea
Rex, rege (v. ac.), in Roma v. pan la funsvedeza din 1772, si cea mai rodnica si mai ilustra darea republicei (753-710) seful statului, ales
dintre toate, R. franceza din 1789. R -le nu se pe vista de senat. Era si preotul supretn.
prind nici nu se pot face deck de popoarele cari au
Rex Nemorensis, preotul de fninte in cultul
un ternperament vioiu, nestatornic dar inteligent; dinei Diana, ca din a padurii si vnatului.
ele par a fi apanagiul popoarelor Indo-europene.
Rex Sacrorum la Romani, dup organisarea
R. nu se linos la popoarele din Asia si din preotimii prin regele Numa, a fost preotal suAfrica. Singura R. in ordinea morala 5i religioasa perior, care a adus sacrificiu deului Janus, iar
este a mintuitorului Christos la Ovrei. Dar pentru Regina Sacrorum, preoteasa de frunte. care la
ca aceasta R. sa se faca si sa produce efecteie Kalendae sacrifica diuei Juno Lucius.. Dupa ce
ei salutaro a trebuit sa intervina popoarele eu- a incetat regatul (v. Regia) in locul regelui
ropene. Stares nowt adusa de R. intr o societate pi reginei in Regia sacrifica Rex si Regina

nu poate sa modifice si sa altereze relatiunile internationale. Ori cari ar fi transformatiunile aduse

statului, poporul fiind acelasi, nu se poate sustrage
dela obligatiunile contractate cu celelalte popoare,
nici a infringe sau nesocoti regulele si usantele
dreptului international pe cata vreme isi pastreaza
individualitatea lui politic.
[Val. Ursianu.]

Sacrorutn.

[Atm.]

Reybaud, (pron. rebo), Marie Roche Louise,

scrittor francez, n. 15 Aug. 1799 in Manilla,

t 28 Oct. 1879 in Paris. El a condus Histoire
scientifique et militaire de l'expedition franoise

en Egypte.= (10 tom. 1830-36). Prin studiile

lui de sciinta sQoial adunate si publicate sub

www.dacoromanica.ro

762

Rezonville

Rhaeto-Romanii.

tittut Etudes sur les reformateurs on socialistes trei judecatortie. Aceste trei confederafiuni au
modernes( (2 tom. 1840-43, ed. VII 1864) a format in 1471 Republica rhaetica( sau Cale
ajuns membru in academia de sciinfe morale ai trei confederafiunie. In resboiul Svabilor (1499)
politice. Popularitate mare 5i-a castigat prin ro- a fast mantuita confederafia numai prin moartea
manul Jrtime Paturot it la recherche d'une po- eroutui R. Benedict Fontana, *tut in lupta de
sition sociale( (3 tom., ed. I 1843), prin care langi Calven. Tendinfa Austriei de a anexa tesatiriseaza societatea francezii de sub guvernul ritoriul confederafiei finch a fost un isvor nedin Iulie.
sfirsit de lupte. Prin introducerea reformatiunii
Rezonville, com. rur. mica in apropiere de (1528) s'a germanisat o parte buna a poporafiunii.
Metz (Lotaringia). Mai inainte se numia lupta Ineepnd cu 1565 poporatinnea e bantuita de
dela Gravelotte
ac.) adesemi dup. aceast. asa numitele turbaran i confederafionale, in cart
comuna.

v. si Ba

fii de acelasi stinge se sfaaiau intre sine. Au-

striacii ai Francezii vor sa profit de aceasta

Rhabditis, gen de verme nematod din familia imprejurare, &ant insti bltuti de viteazul Roman
Anguilulidaeelor (v. ac.), parasit un migratiuni. George Jenaei. Independenta republicei rhaetice
Rha

Ca specii stint: .Rh. nigrovermoaa in stare li- se recunoasce in pacea de Westfalia. In dein apa, apoi ajunge parasit in plamanile cursul resboaielor lui Napoleon a fost impreubroascei ai e numit Asearis nigrovermosa.
nata cu republics helveticd.

[I. P. Voiteati.]
Constitutia. In fruntea fiecareia dintre partite,
Rhachisa, osteornalacia rachitica a craniului cart au incheiat confederatia, era o capetenie.
(occipitalul).
Asupra afacerilor confederafiunii se desbatea in
Rhachisagra, (grec) artrita gutoasa a coloanei dieta ei, care se intrunia alternativ in cele
vertebrale (Wirbelgicht).
trei comune principale. In realitate stapanian
Rhachischis, (grec.) spina bifida, bifurcarea comunele. Toate legile 5i hotaririle trebuiau
sirei spinarii.
oh' fie aprobate de acestea. Ele hotarau in priRhadamanthys, la Greci un judecator din lumea vinta resboiului si a pacii. Fiecare din cele
de jos. In Elysion sau pe insulele fericitilor, la trei part constitutive ale confederafiei se bucura
captul pamntului, unde e viafa cea mai cu- de multa independenta, avnd capetenie, dieta,
rata in lume, locuiesce R. cel bland 5i dom- comandant in resboiu si statute proprii. De cand
nesce alaturea cu Kronos. Dupa alt mit R. cu alaturarea la republica helvetica (1798) s'a
in lumea de jos e judecator langa Pluton, itn- afirmat puterea centrala tot mai mult, pana ce in
preung cu Minos, fratele s5u, oi Aeakos, aleoi anul 1874 confederafiunea holvetica de state s'a
ca cei mai drepti (v. Radamas).
perschimbat intr'un stat federal compus din
Rhaetia, la cei vechi teritoriul locuit in Alpii 22 cantoane. Dupa constitutia actuaba, R. se bacentrali (cam intre St. Gotthard si Brenner incl. car de egalitate completa in fafa legii, libercoastele de catra Lombardia) de Refi (Rhaeti). tate de religiesi consciinfa; invtam iintul e gratuit,
Din causa deselor invasiuni facute de locuitori cercetarea ocoalei e obligatorie pentru toti dela
In Italia, Tiberiu si Drusus au cuprins R. la 7-16 ani. Toti cetatenii au drept electoral activ
15 a. Chr., alaturandu-i ai platoul bavarez, si si pasiv dula etatea de 20 ani in sus. Poporul are
formand provincia R. Catra finca sed. V R. a in adun. cantonale douil arme temute : referendum
ajuns sub stapnirea lui Theodorich, apoi au t3i inifiativa. Adrninistratia ai justitia e cea obiciocupat Bojoarii partea estica, Alemanii pe cea nuita in toate cantoanele Sviterei. R. sant imvestica din jumtatea nordica; cea sudica a par-00 in dou partide: unul radical-liberal cu
cagut sub Longobarcji. Pe la mijlocul sed. VI se tendinte centraliste, rant conservativ-democratic
infelegea sub R. nurnai diecesa de Chur, care cu tendinfe tederatiste.
apaifinea Alemaniei. Poporatiunea R. era privita
Caracterul, ocupatiuttea fi cultura. R. au fost
de cei vechi ca fiiud inrudita ca Etruscii, deci pururea stapaniti de un viu sentiment de liberera foarte amestecata cu Celti si
tate, ceca ce dovedesc atat necurmatele lor lupte
Rhaeto-Romanii, cel mai mic dintre popoarele contra Austriaeilor, Franeezitor i ltalienilor, cat
romanice. Er loonies in Graubiinden in numr ai luptele interne. R. sant un popor viguros,
de 40,000 si in Tirol vr'o 11,000.
nestricat, resolut $i voios, dar totodata $i glumef.
Istoria. Dup. nimicirea imperiului roman de Sant foarte ospitali si prevenitori fafa de straini.
vest, R. au ajuns sub stpanirea diferitelor se- Potopul de straini, care se revarsa in fiecare
mintli germane, cari i-au incungiurat de toate an preste tinutul locuit de R., a inceput sa-i
partite (v. Rhaetia). Teritoriul muntos, care forma mveleze i pe acestia.
patria lor, caracterul lor, comun tuturor locuiR. se ocupd cu economia de pamnt, deaf
toritor munteni, de a fin cu tenacitate la obi- aceasta e putin proprie pentru locurile lor, cu
ceiurile mostenite din btrani, au facut de ei eea de vite, cultiva vii, tutun, fac comereiu

si-au pastrat in tot decursul timpurilor un fel trag venite mari dela strainii, cari vin la cura
de independenta. Clind cu impartirea impermlui In feara lor. Fiind solul putin timp productiv,
franc (843) a ajuns Graubiinden, uncle traiesce multi R. pleac in feri straine, unde fac avere
majoritatea absoluta a R, la imperiul german, ca otelieri, cofetari, cafegii, comercianfi si fafiind stapanit la inceput de contii de Chur, apoi bricanti.
de ducii de Schwaben. R. au fost mult timp prada
Ccintul se cultiva mult, indeosebi prin tine-

tiraniei domnilor aaezati intre ei. Pentru ap- rime. Aproape toate satele au coruri. Pentru
rarea proprie au intemeiat trei confederatiuni: scoale i reuniuni stint colecfiuni de cantari in
1396 Confederatia casei lui Dcleug, 1424 Con- 1-4 voci, cele mai multe melodii germane si
federatia surd( (Der graue Bund, de unde t;i text R. In timpul mai nou s'au ivit i cativa
unmet Graublinden) ai 1436 Confederalia celor buni componisti. Din and in c,and se aran-

www.dacoromanica.ro

Rhagades

Rhapidophyllum.

763

jaza. concerte cantonale i cercuale de intrecere. e vorbit de un popor mic, e imprtit in mai
Cantaretii R. sant foarte apreciati de Germanii multe dialecte: 1) Cel romonf, care se vorbesce
di n vitera.
in cantonal Grisun (Graubiinden), cu un sunet
Poporul R. e foarte bogat in poesii poporale, aspru si puternic. Dialectul acesta se subimparte
In cari se canta ca mult foc libertatea i amorul. In cel survitan si cel subsilvan. 2) (Jet ladin

Au satire sarcastice, do cuprins politic si per- sao engadin, usitat in amandouii vaile Engasonal. Poesiile acestea pastrate prin traditie, au dinului cu subdialectele ladin superior si ladin
fost culese i publicate in timpul mai non prin inferior. Acesta exceleaza prin o expresiune
Alfons Flugi (Engadinische Volkslieder), Caspar mai placuta si mai moale din causa multelor voDecurtius (Rhaeto-rom. Chrestomatie), C. Muoth, cale deschise. 3) Cel rhaeto-tirolez sau ostladin,

Caviezel, P. Derin (Annalas della societad cu mai multe subdialecte, intre cari mai important e cel gardinens. 4) Cel furlan, inrudit
Literatura e mica, tiparindu-se abia cateva cu cel vestladin.
sute de carti in diferitele dialecte R. Prima carte
(Lit.: Alton I., Die ladinischefi. Idiome, etc.
tiprita a fost o traducere a catechismului de Innsbruck, 1879; Andeer G. Inst., Uber TJrsprung
Biffrun (1552). Preste tot, crtile tiparite
und Geschichte der rhaeto-rom. Sprache. Chur,
limba R. sant mai toate de cuprins religios o di- 1862; Bochner E., Romanische Studien. StrassRhaetoromansa).

dactic. Biblia a fost tradusa in secl. XVI si XVII, burg und Bonn, 1871-83, bros. 3, 7, 20, 21;
dar in mod neajutorat, inglodandu-se limba ca Gartner Th., Rhaeto-rom. Grammatik, Heilbronn,
o multime de vorbe germane si italiene, ceea ce 1883; Jeclin D., Volkstfimliches aus Graubanden,
a contribuit muff la coruperea celei R. Toate 3 vol. Chur, 1876; Planta P. C. Dr., Geschichte
traducerile au fost facute de preoti protestanti. Graubtindens. Bern, 1894; Rarsch Fr., Geschichte
(Traductori engadini: I. Biffrun (1560), Ulrich der Litt. der rhaeto-rom. Sprache, etc. FrankCarnpell (1562), 1. Griti (1640), L. Popa (1613), furt, 1870; Ulrich I., Rhaeto-rom. Chrestomatie,
[V. Lazar.]
Salutz (1657), N. Vulpius (1666), s. a. Tra- 2 vol. Halle, 1883, etc.).
Rhagades, fisuri, mini rupturi, crepaturi superduciitori surselvici: St. Gabriell (1649), L. Gabriell (1648), I. Grass (1683), etc.).
ficiale ale mucoasei si pielei, mai ales la anus
Jurnalistica R. a inflorit, cu toata micimea (sedut) fissuri anale. Tratament: cauterisare, antiteritoriului limbistic si cu toata diversitatea in sepsie sever* dffatatia fortatii a anusului.
Rhakios, in mitol. grec. un profet, care dela
privinta opiniunilor politice si religioase. Din

muierea Manto a avut pe Mopsos, profetul cel

1836 incoace au aprut in dialect surselvic
engadinic mai multe foi, mai toate de caracter renumit, in profetfi i ghicituri invingtorul lui

politic. Astarli mai apar clod) dintre cele vechi:

Gasetta Romonsa (in Disentis, din 1856) in
dialect surselvic i Foegl d Engiadina (in Samaden, din 1857). Cele mai rnari biblioteci R.
se afla in Chur (bibl. cantonala), Disentis (bibl.
manastirii) si in Berlin.
Reuniuni. Rhaeto-rom. au urmatoarele 4 reuniuni mai mari : 1) Societad Rhaeto-romanfa,
infiintata prima oara 1863, reinfiintata 1885, cu

Kalchas.
Rhamnacee, (botan.) famine de plante dicotyle

Soc. ac. publica Annalas della Societad

stralia si Polynesia lipsesc) di ntre cari citam ca mat

polypetale din regiunile cattle si temperate ale

globului. Cuprinde vr'o 430 specii de regul lemnoase i erecte, cu flori 5 sau 4 mere si cu gineceu
super si cu disc. Dintre genuri citam : Paliurus,
Zizyphus, Rhamnus, Ho venia, Ceanothus 5i Colletia remarcabile parte ca plante decorative parte
ca plante ofieinale si industrial.
[A. Pr.J
Rhamnus L., (botan.) gen de plante lemnoase
600 membri. Scopill : adunarea si publicarea documentelor vechi i notra de limbo., conservarea din familia Rhamnaceelor, caracterisat prin drupe
desvoltarea limbei, unificarea, pe cat e posibil, bacate 2-4 pyrene. Cupriude vr'o 60 specii din
a diferitelor dialecte si apropierea R. intre sine. tenle calde si temperate (in tropi rare, in Au-

remarcabile: R. cathartica L. Pii r u ciutei,

un volum anual de vr'o 400 pag., pe care
primesce ori ce membru, care a platit taxa V erigari u, ale carui fructe se folosesc in
anuala de 5 frc. 2) Suselva-Engiadina, infiin- medicina sau in industrie ca tinctoriale (analog
tata 1891 de elevii scoatelor secundare de Chur s'e folosesc specii inrudite mediterane). Carbunele
pentru a cultiva limbs si canteen' R. 3) Hi- ei este cel mai proprio la confectionarea prafului
storisch-antiquarische Gesellschaft in Chur, ea de pusca. Coaja de Rh. Frangula L. Cr u $in,
membri mai ales Gertnani ; se ocupii cu scrutari P ata ch in a, etc. are proprietati purgative.
Rhamnusia, in mitol. grec. predicatul
istorice, publica si un aunar interesant. 4) Societatea de binefacere In Chur, sprijiniud toate Nemesis (v. ac.) pentru ca era venerata in orasul
intreprinderile de interes public. Are o ramura, Rhainnus din Attica.
Rhampsinit, numele grec. al regelui egiptean
comisiunea pentru scrieri poporale, care editeaza
Ramses Ill (v. ac.).
carti in limba R.
Rhaphania, (med.) ergotism mini. V. Ergotism.
numesc R. la rainons (romons,
Limba
Rhaphe, (anat.) sutura. cusutura, indeosebi suromans), ladina. Ea e o fica a limbei latine. ca
toate celelalte limbi romanice. Forrnarea plura- turele diutre oasele craniului.

Rhapidophyllum Wendl. et Drude, (botan.) gen

lului, conjugarea, prepositiunile i conjunctiumle,
sufixele diminutive si augmentative, particulele, monotip din familia Palmierilor, trib. Corypheae,
derivarea substantivelor si a adiectivelor, con- inrudit ca Chamaerops (v. ac.), de care se distinge
sonantismul, vocalismul, scurt intreaga structura prin albumen neted si ramii spadicelui cu putiue
a acestei limbi dovedesc basa latind a ei. Ce bractee. Singura specie cresce in sud-vestul Staprivesce rnaterialul lexic, din 100 vorbe 80 se telor-Unite si se cultiva adese dimpreuna cu pal-

pot reduce la limba latina si cele romanice, mierul mediteran (v. Chamaerops), ca care se
17 la cea german si 3 la altele. Desf limba R. asearnana malt in florariile noastre.

www.dacoromanica.ro

[A. Pr.]

764

Rhapis

Rhinolalia.

Rhapis L. f., (botan.) gen de palmieri pitici chronici si dau loc la o afectiune incurabili a
din &lb. Corypeae, foarte inrudit Cu Trachy- inimei (insuficiente si stenose, symfisti cardiacI) ;
carpus (v. ac.), de care se distinge prin fiori dioice cu deosebire vulnerabilti e inima la copii in deovariile cu carpofor. Cuprinde 4-5 specii din cursul R-lui. Pneumonia si pleuresia se observh
Japonia si China, dintre cari miele se cultivA ca de asemenea si sfint adesea mobile si de o evo[A. Pr.]
tulle repede. Ca manifestatie a R.-lui se observi
plante decorative de florarii.
Rhziins, rhaetho-rom. Rhezin, laugh' Chur, cant. la copii si R. muschilor (torticolis) cefei.
Graubtind en. Un castelfoarte vechiu, spatios si bine acces de R. lasd la individ predispositia de a
pastrat, se (lice c e zidit de Rhaetus. i afli se recapta maladia. Causele 11.-lui BATA o it:ice:Ma
arata fine comba de Rhaetus., camera lui Rhaetus. sau o oboseal; probabil ins el e o maladie
In sed. XVI a ajuns castelul proprietate a liniei determinatii de un microorganism, ctici s'a gdsit

catolice din casa Hohenzollern. careia apartine

[A. Tuor.]
regele Carol ai Romniei.
Rhea,

la Greci dupO mitul din Creta a fost

fata lui Granos (ceriul) cu Gaea (pamntul), sotia

lui Kronos, care a nascut pe fleii Poseidon, Hades
(Aidoneos), Zeus si pe fleitele Hera, Demeter si

In licidul articular si sigelele bolnavilor o specie

de streptococ.
Anatomo-pathologic se constat in articulatiunile bolnave o cougestie, care cuprinde bate elementele articulatiunei (sinoviald, ligamento)
care adesea dispar complect dupti insantitosare,

Hostia; mai titrfliu a nascut si alti 4ei, pentru altO datii insd las in until tulburdri de nutrice ea se nunna mama tuturor eilor, iar dela tiune, cu deosebire cfind R. trece in stare chromuntele Ida, se numia mama Idaeia, care locuiesce nica. Durata e variabild, deis o septilmfind pani

sus pe munti si intro paduri si care ca cleit a la cdteva luni i poate trece in stare chronicd.
pinntului e insasi mama natura, ce toste le Prognosticul e adesea favorabil; e ins mai
produce. R. a fost central unui cult in Phrygia gray la manifestatiile cerebrale si la cele car(unde se numia Kybele, v. ac.). Acysia si Lydia diaco (si pentru viitor). Medicatiunea aproape
preste tot in Asia mica. Romanii la 205 a. Chr., specificA e salicylatul de sodiu si preparatiuni
la sfatul cartilor sibylline (v. ac.), au cerut dela salicylice ; apoi impachetarea articulatiunilor in
regele Attalos din Perganto idolul vechiu al R.-ei vat, unguente calmante, preparate de iod. In casani
ai 1-au dus cu pompa tnare la Roma, unde R. chronice rnasaj, bai thermale sulfuroase sau saline
se numia Magna mater deorum, i cultul ei atilt (Mehadia, Calimnesci, Lacul Sdrat, Strunga, etc.).

de mult se popularisase, inctit la 194 a. Chr.

In earl de aceast forma de R., exista si un

R. blenoragic, scarlatinos puerperal, duren i sau

inflamatiuni articulare, ce altar in decursul blenoragiei, a scarlatinei, a puerperiului i cari se
numesc si R. pseudo-infectios. R. chronic e sau
continuarea unui R. subacut repetat, sau un R.
gutos, un amestec de gut-A si R. sau e o afectiune a sistemului nervos cu localisari articulare.
labria.
Tratamentul R-lui chronic constO in bli terrnale
v. Reo .
Rheo
[Imerwol.]
Rhesos, rege in Thracia, in resboiul Grecilor sulfuroase sau saline.
contra Troiei, a ajutat lui Priamos (v. ac.), dar
Rhinalgia, duren i nasale, fie neoralgice, fie
intio noapte Odysseos si Diomedes au nay-alit produse mai ales de ulceratiuni de diferite naturi.
asupra lui, i acest din urtnd 1-a omorit.
Rhineurynter, instrument analog ca Kolpeurynter, destinat pentru oprirea emoragiilor naRhetor, v. Retor.
i-s'au introdus ludi megalenses, Vuuti in 4 Find
10 Apr. R. se inchipma ca o regina matroand,
pe cap cu o cetate, selnd pe tron, iar Iting
ea doi lei pzitori.
[Attn.]
Rhegium, in antichitate oras comercial grecesc
Lingo. strimtoarea Messina, acum Reggio di Ca-

Rheum L.,

(botan.) gen de plante din fam. sale puternice, constituit dintr'un saculet de

Po tygonaceelor, trib. Rumiceae, inrudit eu Rut nex cauciuc provlut en un tub ea robinet, care se

(v. ac.) de care se distingo prin port robust, sta- urnple cu apa sau cu aer dup ce s'a introdus
mina 9 i periant neacrescent. Speciile ce-i apartin in fosele nasale.
vr'o 20 creso toate in Asia centrald nordica
Rhinitis, catar nasal, inflamatie a nasului caestica; dintre aceste R. officinale BaiII. si Ana racterisata prin iperemia i tumefactia mucoasei

vio cateva ne dan .reventull, care asta4i se nasale, cu secretinue abundent de mucus ai
aplicd mai mult in medicina poporald. Specii de hiperproductiune de celule epiteliale 5i puroiu.
R. se cultivti uneori ca plante oruamentale rustice. (v. Coryza )
[A. Pr.]
Rhinoblennorrhoea, rinitd blenoragicd, catar
Rheumatismul articulat acut, sau R. articular nasal insotit de productiune de puroiu. La copii
acut e o maladie general-a, caracterisat prin coryza neonatorum se intilnesce adesea in priduren i articulare si febra. Inceputul e prin una mete flile ale vietei, produs de infectiune
sau mai multe articulatiuni, cari stint cuprinse timpul nascerii prin secretia blenoragicA a vade duren, adesea foarte vii, tumefiare, tempe- ginului mamei. R. blenoragici se observ dup.'
ratura local ridicat i rosala, pentru a trece cauterisarea mucoasei nasale, apoi in diferite
subit cite odata la alte articulatiuni. Rare-ori boale infectioase precum : scarlatina, variola, sifebra precedeazd durerile, ea poate insa si lipsi filisul, precum si in infectia gonococcicl a mucdte odata, ca deosebire la copii. De multe ori R. coasei nasale.
[Eugen Felix.)
e insotit de o eruptiune pe pide de rosala reu- Rhinocarcinoma, cancerul nasului. (v. Cancer,
m atica sau erytem nodos, care ins poste pre- Carcinom.)
ceda artropatiei. In decursul R.-lui pot apar,
Rhinolalia, rhinofonia, voce nasali. Distingem

pe lnga o febra mare st simptome cerebrate, clout; forme: R. clausd se produce ori de ate
ca delir si coma, si cari fac proguosticul gray. ori aerul nu poate trece in timpul vorbirei, spre
(R. cerebral.) Mai frecvente siint endocardita partea posterioar a foselor nasale, in tumefacpericardita in decursul R-lui, cari tree in stare tiunile faringelui nasal, mai ales in vegetatiunile

www.dacoromanica.ro

Rhinolith

Rhodeus.

765

adenoide la copli. B. apertd se observa ori de continua crescerea R.-lui in pamnt (Coada coeke ori in timpul fonatiunei faringele nasal nu coaului sau Pecetea lui Solomon, Rogoz). Tubereste inchis la partea sa inferioara, precum in milli (s. e. de Cartof) caulinari sirat tot R.-e. Prin
paralisia vlului palatin sau ori de cate ori acesta R. deVin persistente (vivace, perene) multe plante
este impiedecat de a functiona in mod normal. ierboase in Marti de cele date ca exemple.
[Eugen Felix.]
[S. 8t. R.]
Rhinolith, piatra nasala. Format in cele rnai
Rhlzomorpha Roth, (botan.) cordoane miceliale
multe casuri din strata de salmi calcaroase
groase, sea-ram-tad cu nisce radacini ai represen-

mucus nasal uscat, depuse in jurul diferitilor and miceliul durabil dela multe Ciuperci Agacorpi straini introdur in fosele nasale, uitate ricinee. Strica trunchiurile de copaci b(itrfini.
mutt timp acolo. Mai ales la copfi, cari introduc Asa, R. dela Armillaria mellea Vahl. atacti Co-

in nas simburi, fasole, nasturi, etc. R. apare niferele, Bradii, Moliftii ai mai ales Pinii. R.
foarte rar fait corpi straini.
[E. F.]
acestei ciuperci e fosforescenta ; se gasesce ai
[S. 8t. R.]
Rhinoloph, (Nasul mare sau Nasul strdmb, In trunchiurile putrede.

Rhinolophus ferrum equinum), un iliac din ord.

Cheiropterelor. Are pe nas nisce pelite de forma
unei potcoave. Triiiesce prin pesteri, sari, case
ruinate s . a., prin Europa central si sudica.
Lungimea corp. 9.5 cm., distanta dintre aripile
intrase 33 cm.
Rhinophyma, numire pentru ridicaturile sfe-

Rhizophora L., (botan.) gen de plante din fam.

Rhizophoreae (v. ac.), caracterisat prin flori 4 mere

embnou fara albumen germinand in fruct (ger-

niinatie viviparti). Cele ca. 5 specii (arborii de

manglier) formeaza de-alungul litoralelor tropice

padurile de mangrove.
[A. Pr.]
Rhizophoreae, (botan.) fam. de planteletnnoase
rice produse pe nas in cal de al treilea stadiu dicotyle polypetale cu radacini aeriene, foi cori-

acee simple oposite stipulate, fiori axilare cu

al acnei rosacee. (v. Acne rosacee.)
Rhinoplastica, inlocuirea pe cale chirurgicala petale $i sepale in numiir variabil ai gineceu infer.

a defectelor partiale sau totale ale nasului extern. Cuprinde vr'o 50 specii tropicale ce creso pe terRhinoscleroma, inflamatia mural a nasului gi murii oceanelor, distribuite in mai multe triburi.
a faringelui nasal sub formi de induratie proe- Dintre genurirelevam numai pe col mai frecuent
[A. Pr.]
minenta, tare, neteda la suprafata. R. se in- Rhizophora (v. tic.).
Rhizopode, clasi de animale din increngatura
tinde si in laringe i trachea, incat poarta numirea de sclerom. Produsii de un bacil, care se Protozoarelor (v. ac.), ce cuprinde 5 online :
aseamonti malt si este chiar identic, dup unii, Radiolari, Heliozoari, Foraminiferi, Amoebieni si
3tIonelien ; caracterisate prin aceea c au corpul
cu pneumobacilul.
[E. F.]
Rhinoscopia, exatnenul interiorului nasului cu unicelular si se mira cu ajutorul unor preIunajutorul diferitelor instrumente, specule sau giri protoplasmatice numite pseudopode (v. ac.).
Rhizotrogus solstitialis, (Gdndacul de Arnie),
oglindi rinoscopice. Dupa cum acest examen se
face dela partea anterioarA a foselor nasale sau insecta din ord. Coleopterelor, seamena ea Caradala partea posterioara a lor prin faringele nasal, buaul (v. ac.), dar e mai mic, pe corp are peri
poartii numirea de R. anterioara ai R. posterioari.. lungi colorati galben-deschis, apare in Iunie
stricacios.
Rhipsalis Gaertn., (botan.) gen de plante din e foarte
Rhodan, v. Sulfocyan.
farn. Caeteelor, trib. Opuntieae, inrudit cu Opuntia
Rhodanus, Rhne (v. ac.).
(v. ac.) de care se distinge prin flori mici, tulpini
Rhode-Island, cel mai unie dintre Statele Uniuuei
far sete sau cu sete filiforme ai bace netede. Nord-Americane,
3240 km 2. cu 345,506 loc. (1890);
Cuprinde 30 specii preponderant tropical-amerinu prea roditor, clima domoali; vite frumoase ;
cane, multe din ele introduse la noi ea plante sol
industrie de bum bac, lana si fier; comerciulitoral ;

de florarie.
[A. Pr.]
Rhizine, (botan.) filamente cari fixeaza de substrat thalul Lichenilor, mai ales foliacei.
Rhizooarpee, v. Hydropteridee.
Rhizoctonia D. C., (botan.) gen de ciuperci
dintre cele neperfecte; n'are mci spori, nici co-

se presint numai in stare de micehu

durabil (sclerot). E considerat ca un stadia al
altor ciuperci mai superioare.
Rhizoicji, (botan.) peri filament* fixatori si
nidii ;

absorbenti dela Muscinee, Algele mai superioare,

protalele Pteridofitelor. Sfint uni- sau pluri-celulari, simpli sau rannificati. Inlocuiesc in functiune
pe radacini, cari lipsesc la plantele cu R., ai sirat

pescuit. A fost colonisat 1636 din Massachusetts,

1776 stat liber; constitutia dela 1842; in congres
trimite 2 senatori ai 2 deputati. Capitals Newport.
Rhodes, Cecil, ran de stat engl., n. 1852, a stu-

diat la univ. din Oxford cu gandul de a deveni

preot, insa la sfatul medicilor, din cause sani-

tare, s'a dus in Africa de sud. La inceput a

facut comerciu cu lan, dupa ce insa descoperf
pe termuiii riului Vaal cfunpurile de diamant,
devera foarte bogat. De aici viata lai ja alta di-

rectiune, in scurt timp ajunge ales deputat in

parlamentul Augliei si guvernor in Africa su-

died. Drainta lui a fost si lateascii dominatiunea

Angliei in Africa, de aici si resboiul ea republicele Orange i Transvaal. t in Martie 1902.
Rhodesia, provincie industriali in Africa sudick Numele ai 1-a luat dela Cecil Rhodes. Provincia s'a format din tenle indigene ale seminOdor: matabele, masoni, macalaca manic ai din
terile nordice ale besuanilor. Se mai numesce
Zambesia britica.
Rhodeus, pesce de rill din ord. Physostomizilor, fain. Cyprinidaelor (Crapi v. ac.), cu va-

identici cn perii absorben ti de pe ridacini.

Rhizom, (botan.) tulpina subterana, searn6na
ca rdacina, de care diferti prin structura si prin
frunzele sau urmele de frunze ce se all pe el.
Pe R. stint numeroase raddcini adventive. R. e
indefinit cfind se lungesce mereu sub panint,
lar in aer ies de pe el ramuri laterale frunzoase
(Pir, Primula, Stanjenel); e definit cand virful
R.-lui iese dui% ca ramura aeriadi , iar o ramufti laterala, formata in apropierea virfului, rietatea B. amarus.

www.dacoromanica.ro

766
Rhodiu,

Rhodiu

Ribes.

Rh., metal descoperit de Wollaston maciuck cum stint la: F I ut urele al b de

1803 in mmereurile de platinii.; a primit nu- p om (Pieris crataegi), Albilita sau Flumele dupa frumoasa coloare rosie a combina- turul de varza (Pieris brassicae), Coada
tiunilor sale. R. e alb, sclipicios, fragil, insolubil randunelei (Papilio Ilfachaon), 0 chi ul
In acide, cu o greutate specifica 12.2; (fiad foarte

paunului de o (Vanessa Io), etc.

rar, DU este intrebuintat.

Rhus L., (botan.) gen de plante lemnoase din
familia Anacardiaceelor cu foi alterne simple,
Rhodochrosit, mineral, v. Dialogita.
Rhododendron L., (botan.) gen de plante lem- 1-3 foliate sau imparipenate, cu flori mici si
noase de regula sempervirente din familia Eri- ca ovar unilocular. Cuprinde vr'o 120 specii din
caceelor, trib.Rhodoreae. Cuprinde vr'o 130 specii terile calde cu deosebire extratropicale, dintre
boreal-niontane, dintre cari multe frumoase ca cari eft= ca unica specie dala noi pe R. Copart i cu flori mari, purpuni. mai rar galbene, tinus L. *scumpiae, apoi ai R. Coriaria L. o
siint de irnportanta horticola. R. liotschyi Simk., planta mediterana, ambele cu aplican i technice
singura specie dela noi, respandita ai caracte- din causa abundantei in tanina, analog se foristica regiunei alpine in Carpatii dacici, este losesce R. semialata Murr. in China. Ele sfint,
o re,
oc zar, prectun ai R. typhina L. otetaruk, dintre cele
cunoscuta sub numirile
rn eriso I., etc.
[A. Pr.]
mai frecuente plante decorative rustice. R. toxiRhodonit, mineral, silicat de manganes, rar codendron Mchx. din America boreala este en-

In cristale tricline, de obiceiu in masse com- noscuta prin proprietatile sale toxico-vesicante ai
pacte de coleare rosa sau brun. Se gsesce
se aplica odinioara in medicina.
[A. Pr.]
minereuri de mangan, fier i aur in Piemont,
Rhynchites, insecte din ord. Coleopterelor (v. se.)
Kapnik, in prov. Huelva, aproape de Katarinenburg. Var. frurnoase sfint uneori intrebuintate
pentru obiecte de ornament.
Rhodope, munti in vechea Tracia, acum Despoto-Planina, piscul cel mai inalt Skomios (Vitoa)
2290 m.
Rhodophycee, (botan.) alge rosii (v. Floridee).

cu speciile: R. betuleti (v i ar u I) lung de un cm.,

cu un plise alungit, cu puncte mici pe torace

si en dungi si puncte pe elitre si de coloare

albastra ca otelul. Femeiusca depone ouele pe

fata inferioara a frunzelor de vie, taiandu-le pe-

tiolul pe junietate, care dupa ce se resucesc,

cad mane pagubind astfel viei; R. cupreus
Rhodus, insola turc. in alarea Egeica 1460 km2. (p runaru I) a carui femeivaca depone mete

Cu 30,000 loc. in majoritate Greci ; insula e tra- prin intepaturi in prune, zarzane, pere, mere, etc.
versata de un sir de munti paduroai ; sol foarte taiiindu-le pe jumetate cozile si facandu-le sa pice
roditor, clima domoala ; se ex porteaza vin, stafide, inainte de coacere.
[I. P. Voitesti.]
fructe sudice, bureti (sponghii). In antichitate
Rhynchocephalidae, familie creata pentru rep-

R. a fost o republica dorica intloritoare co pu- tilul gasit in N. Zelanda Hatteria punctata
tere maritima insemnata. 1310-1522 in pose- (v. ac.), ce are caractere comune intre reptile
siunea Ioanitilor, de atunci a Turcilor. Capitala R., si pasen.
[I. P. V.]
11,300 loc.; archiepiscop grec; port, santiere.
Rhynchote, numire ce naturalistul Fabricius
in vechirne era renumit vcolosul dela R.e, adec da insectelor Hemiptere (v. ac.).
colosala statua de metal a lui Helios, una din
Rhytidom, (botan.) complex de testuri moarte
cele 7 ininuni ale lurnii, ruinata la 223 a. Chr. dala exteriorul tulpinilor lemnoase mai betrane;
prin cutremur de panint.
e asezat inafara celui nisi recent periderm (v. ac.),
Rhombus, (Pleuronectes vulgaris), Calcan, ai e format din fiber ai pluta (suber) moarte.
pesce din ord. Teleosteilor, fam. Pleuronecti, are R. sau se ingroase in fiecare an, cand persista
corp turtit, astfel ca amandoi ochii stau pe aceeasi la suprafata trunchiului ca scoarta crepata in
parte. Traiesce pe liinga termurii marilor, in locuri mai multe suprafete rombice (Stejar, Salcam), ori
adanci i nasipoase, precum i in fluvii mari. e neted; sau R. se desface in fiecare an in placi
Carnes e buna de inancat. Lung. corp. 30-200 cm. (('latan), faaii lungi (Vita), fasii circulare
[S. St. R.]
In marile Europei pana la al 700 lat. nordica. Cires).
Rhane, (Rhodanus), riu in Europa, isvoresce
Ri , v. si Rhi si

In Elvetia la inaltime de 1753 m. preste nivelul

Ri, mesura de drum in Japan, = 2160 keng
marii, la poalele pasului Furka, curge prin can- = 12,960 aaku = 3985 m., dup.' contractul din
tonal Wallis printre Alpii pennini i bernici, 24 Ian. 1861 ca Prusia = 3910 m.
trece prin lacul de Geneva (Genf), treand
Mad, capitala statului Vachabitilor in Neged
Francia taie manta Jura. la Loehr.% formeaza (interierul Arabiei), 20,000 loc.
o repegiune interesanta (La Perte du R.), curge
Riala-Bei, (turc.) al treilea rang in marina
spre vest pana la Lyon, apoi spre sud pila turceasca; corespunde tit. contreadmiral.
Vieune, Avignon, Arles si se varsa in MediteRialto, (ita)) Ponte di Rialto, pedal cal mai
rana (Golfe du Lyon), formand o delta, parte insemnat din Venetia.
mocirloasa, parte stancoasa (insula Camargue).
Mar, (zool.) randunica de mare.
Lungime 812 km., basinul 98,885 kin2. Afluenti
Ribe, (Ripen), comitat danez 3033 km2., cu
pe dreapta: Sane, Ardche, Gard; pe stfinga: 78,623 loc. (1890); rapt R., 4135 loc.; episArve, Isre, Durance. R. e legat pria canale
copie; cea mai veche biserica din Danemarca.
Rinul, Seine si Loire. Dupa R. s'a numit: 1) DeRibes L., (botan.) gen de plante lemnoase frupartamentul R., 2859 km2. ca 839,329 loc. (189(5), tescente din fam. Saxifragaceelor, trib. Ribesieae,

capitala Lyon. 2) Depart. Bouches-du-R. (Gu- ca foi petiolate alterne simple adese palmate,
rile R.-lui), 5247 km'. co 673,820 loc. (1896), cu inflorescenta de regula racemoasi, ovaral
capitala Marseille.
infer. 1 !ocular, 2 mer, fructul o baca. Cuprinde
Rhopaloceri, numire ce se da fiuturilor de 4i preste 50 specii boreal-temperate. R. rubrum L.,
(v. ac.), pentru ca au antenele in forma de Coacaza, Pom uaoara, Paltinelele si R.

www.dacoromanica.ro

Ribita

767

Richelieu.

grossularia L., A.griaul , se cultivd adese pentru a fost facut prisonier de Leopold V, ducele
fructele lor ; alto specii (mai ales nord-americane) Austriei, pentru o vatiimare facuta de R. stinca plante ornamentale.
[A.. Pr.]
dardului austriac. A. stat in temnita 2 ani, pinta

Ribita, (Gobio fluviatilis Cuv.), pesce apar- s'a adunat suma de rescumparare. Reintors in
tinator familiei Crapilor, ajunge o lungime de patrie, a avut lupte continue cu baronii terii si
12 cm. Carnea lui e gustoasa. El traiesce
cu regele Franciei. La asediul castelului Chaluz
apele dulci dela Doi.
langa Limoges a fost ranit de matte (1199).
Ribot, Alexandre Felix Joseph, om politic
Richard II, rege al Angliei (1377-99),
franc., n. 7 Febr. 1842 in St. Omer, advocat, n. 7 lan. 1367. Sub el s'a intarit tot mai mult
deputat, orator temut, ministru de extern in puterea parlamentului englez. Luptele contra
cabinetul Freycinet-Constans (Fehr. 1892), apoi Franciei i Scotiei reclamand cheltuieli mari, a
in cel format de el (Dec. 1892), in 1893 mi- fost silit sa impund dad noue, cum a fost darea
nistru de interne, in 1895 a format un non de cap, ingreunatoare indeosebi pentru clasele
minister. In 1902 ministru de finante in cabi- inferioare, cari s'au resculat sub conducerea lui
netul Combos.
Wat Tyler (v. ac.). Unele concesiuni facute reRicardo, David, economist englez, n. 1772 la sculatilor au potolit rescoala, dar R. a trebuit
Londra, dintr'o familie mosaica, facif studii co- sa retraga concesiunile in lima nemultmirii
merciale in Olanda. Facand cuuoscinta cu Adam claselor representate in parlament. Luand de
Smith, in 1799, R. se dete cu totul la studiile eco- sotie pe fica lui Carol VI (1396), a incetat resnomice. Primul uvragiu al lui R. dateazd dela boiul cc Francia. Dupit. 8 ani au erupt noue
1810 si este intitulat: Ridicarea prettilui Lin- nerdndueli in Anglia, mai ales, ed. R. voia sa
goului, proba deprecierii biletelor de banca. In se elibereze de parlament. El caO in mana
: Principii de economie
dusmanilor lui, fu silit sa abdice de domnie ai
1816, el dete la
politicd si de imposit. In 1819, R. intrd in par- muri in mod misterios in Pontefract Castle
lament. R. a contribuit inteun mod puternic (14 Febr. 1400).
pentru progresul i respiindirea cunoscintelor
Richard III, rege al Angliei (1483-85),
economice in Anglia. El este unul din princi- n. 2 Oct. 1452, a ocupat tronul prin
palii fundatori ai sciintei nou, Economia
omorand sau intemnitand pe toti cei ce pareaa
11 Sept. 1823 la Gatcom -Park. [I. I. Nacian.)
a-i fi contrari. Indata dupa incoronare a ucis pe
Riccia Mich., (botan.) gen de Hepatice, fam. nepotii lui, Eduard V at Richard de York. 0
Ricciacee, cc thal mic, dichotom, fixat prin rhi- rescoala conclusa do Ende Tudor, conte de Richde pe fata sa inferioard, ori plutesce mond, i-a rapit tronul i viata (22 Aug. 1485).
zoiclii
pe lacuri. Ca specii cad traiesc pe pamant umed,
Richard I, Fdrd-teamli, conte al Normandiei,
prin campii, gradini, pe marginea baltoacelor n. 935, a purtat multe lupte cu regii Franciei
stint: R. glauca L., R bifurca Hoff.; pe apa la- chiar pe timpul, cand tronul Franciei av sd
curilor plutesce R. fluitans L.
treaca deis Carolingi la Capetingi.
[S. St. R.]
Ricclaceae, (botan.) fam. de Hepatice, seria Richardia Kth., sin. Zantedechia Spr., (botan.)

Marchantiale ; genurile sale au thal dorsiventral gen de plante herbacee din fam. Aroideelor, trib.
In interior cu canter() aerifere, insd ad nu sant Philodendreae, de acelaa habit cu Calla (v. ac.),
filamente asimildtoare; organele reproductoare dar de care se distinge foarte mult ai se poste
inchise in thal; sporogonul sesil produce in el deosebi usor prin ovarul 2-5 locular. Cuprinde
numai spori, nu ai elatere i cand e matur se vr'o 5 specii sudafricano, dintre cari R. africana
deschide prin ruperea peretilor sai subtiri. Ge- Kth. calm e una dintre cele mai respandite
[A. Pr.]
nuri: Riccia (v. ac.), Ricciocarpus Cords, Tes- plante horticole de apartament.
selina Dum.
[S. St. R.]
Richardson, (pron. riciardsn), 1) R., James,
Riccoboni, Lodavico, numit Le li o, reforms- caltor euglez, n. 1809 in Borton,
1851 in
torul teatrului italian, n. 1674 in Modena, f5 Dec. Ngumta (Africa). R. a facut o caltorie din Tri1753 in Paris. El a ridicat teatrul italian la o polis direct presto Sahara la centrul Africei. Notreapta superioara, formandu-1 dup cel francez, titele ai Oiarele lui Lir publicate sub titlult Nar-

indepartand pe arlechin de pe scena i repre- rative of a mission to Central Africat (2 tom.

sentand ca trupa sa drama remarcabile. Nisu- Londra, 1853) si Travels in Maroccot (2 tom.
intele lui nu fura intelese de publicul italian, de Londra, 1859).
aceea se duse 1816 la Pads, unde obtina cu teatrul

2) Richardson, Sir John, dilator la polul nordic,

sdu italian succese mari. El a saris intre altele : n. 1783, f 1865; a petrecut pe Franclin in o
Dell' arte representativat (Londra, 1727) si Hi- expeditie polara (1825-27), a intreprins insusi
stoire du thatre italient (2 tom. Paris, 1728-31). (1848-1849) dow3 expeditii pentru aflarea lui
Richard, conte de Cornwallis fi Poiton, rege Franclin. Scrierile lui mai insemnate: Fauna

german pe timpul interregnului (1257-72) n. boreal americaoat, 4 tom. Londra, 1829-37,

1209,
2 Apr. 1272, n'a ajuns sa domneasca The Polar regiont, Londra 1861, etc..
in Germania, fiind recunoscut nwnai de partea 3).Richardson, Samuel, rotnancier engl. n. 1689,
vestica a imperiului. R. a fost un caracter, care
4 Iulie 1761 in Londra. R. e intemeietord
se distingea prin multe insusid inalte. A fost romanului englez de familie. Dintre romanele
cel mai bogat principe al timpului seu.
cari sant de importanta epocala in literatura

Richard, Regi ai Angliei. 1) R., Inimtt-de-leu, lumii, insemndm: Pamela (2 tom. Loudra, 1740),
regele A ngliei (1189-99), n. 1157, f6 Apr. 1199, Clarissa Harlowe (8 tom.), Sir Charles, Gran-

a fost un principe viteaz, dar dur, care a trait dison (6 tom.), etc.
tot in certe si lupte selbatice purtate prin Francia
Richelieu, 1) R., Armand Jean du Plessis,

Oriont. A intreprins o cruciatd, bogatd in fapte duce, cardinal, om de stat franc., n. 5 Sept. 1585,
vitejesci, dar fad% succes durabil. La reintoarcere t 4 Dec. 1642. In 1624 a ajuns in fruntea gu-

www.dacoromanica.ro

768

Richepin

Ricoeet.

vernului. Intreaga lui nisuin(a era indreptata ratura. Se luptit continua ea lipsa pn chid, in

spre impreunarea catolicismului cut bunstarea 1809, printul Dalberg ii dete o pensie de 1000 fi.,
nationala. El a luptat contra Spaniei, primind facendu-1 consilier de delegatiune. Fa doctor al
chiar ajutor dela Englezii i Olandezii protestanti, academiei de Heidelberg ei mein bru al celei din
duemanii interni hughenotii catolicii se res- Miinchen. In 1825 pierda vederea, ei moartea
coala, dar sfint bah*. Rochelle, citadela hughe- unicului sn fiu Ii grbf sfireitul. Satire ei amoral,
notilor, cade in milnile lui R. El se indreapt, de multeori cautat ei mai totdeuna in servicial
cu succes contra Spaniei, inabuee o amid res- ideilor religioase ei morale, caracteriseaza toate
coal indreptata contra lui pi iei asigurd liniscea romanele ei alte serien i ale sale, din cari semIn launtrul Franciei. Intreaga lui activitate e nalam : Estract din hrtiile diavolului (1788) ;
indreptata contra casei de Habsburg, alindu-se Logea invisibilk 2 vol. (1788); Hesperus, 4 vol.,
cu protestantii din Germania. Trupele franceze schite de femei ; Flori, fructe i spini, 4 vol.
intra in Alsatia i cuceresc un eir de cetati si (1796 7); Valea Campana sau despre nemurirea
castele. Se indreapta contra Spaniei i scie s sufletului, malt apreciata de Herder; Titan, opera
o incurce inteo revolutiune mare. In timpul cea mai desavirsita i cea mai inalta expresiune
acesta se mai fac incercari de rescoale in Francia, a conceptiunilor sale, 4 vol. (1800-03); tradusa
dar ele stint in curfind inabueite, autorii lor in franc. de Th. Chasles; Levana sau teoria edumor pe eeafod. Cardinalul R. a fost cel mai catiunii (1807); Introducere la estetica, scriere
mare om de stat al Franciei vechi. Fara sera- dogrnatica despre poesie, 3 vol. (1804); Mici
puli i ca o energie de fier, a sciut sa fac serien, 2 vol. (1801-16). S'a facut ei o CrestoFrancia mare in afara i sa intareasca in launtru matie din principalele pasagie ale scrierilor sale.
absolutismul, centralisnd tot inai Inuit admi- Literatura: Srazier: I. P. R., Fin philosophischer
nistratia provincial. (Cf. Testament politiquo Commenter zu dessen Werke, 5 vol. Leipzig, 1823;
du cardinal de Re, 2 tom. Amsterdam, 1687-96; Dna de Stal in L'Allema.gne ; Th. Chasles in
Lettres, instructions diplomatique, etc.e, adu- Etudes sur l'Allemagne.
nate de Avenel, 8 tom. Paris 1853-77, etc.)
Richter, Ernst-Pried.-Ed., compositor ei
2) Richelieu, (pron. rieli), Armand Emanuel renumit teorician de musica german, n. la Grossdu Plessis, duce, om de stat franc., n. 25 Sept. schnau (24 Oct. 1808), t la Leipzig (9 Apr. 1879).
1766, t 17 Maiu 1822 in Paris. Isbucnind re- Autodidact a profesat i a functionat ea dirijor
volutia franc. 1789 a iTecut in Rusia, ande a in Leipzig. A scris musica instrumentala de ca-

ajuns general-locotenent in armat. A fost ei

guvernator al Odesei. Dupa reintoarcerea Burbonilor, f uumit Pair ei primal camerier al regelui, apoi in doue rnduri ministra.
Richepin (pron. riepen), Jean, poet franc.,
n. 4 Febr. 1849 in Mdah, (Algiria). El a introdus naturalismul in lirica prin volumul sea

mera 5i mai cu Rama in usica bisericeasc, psalmi,

motete, mice, un oratoriu, e. a. Principalul sea

titlu de glorie e insa tratatul sea de compositie,
In 3 parti (Armonie, Contrapunct, Fuga) care
se bucura de un rename universal ei a fost tradus
In toate limbile.
Richter, Hans, unul din cei mai renumiti
de poesii Chanson des gueuxe (Paris, 1876), la eefi de orchestra a timpului; e nalscut la Raab
inceput confiscat de guvern, apoi lard liberat. In Ungaria (4 Apr. 1843) pi a studiat in conservaAcestuia i-au urmat Caressese, (1877), cari au toral din Viena.
versuri frumoase, romanul La glue (1881),
Ricimer, general roman de origine suevk
apoi Les blasphmese (1884), o colectie de in- nepot al regelui got Wallia. Consul in 459, dejuraturi la adresa lui Ddeu, a ratiunii, naturei, troneaze, pe Avitus, asasineaza pe Majorienus
progresului, etc. Romanele lui au patina valoare. ei ridica la tron pe Libius Severus, ginere al
El s'a incercat ei in drama, dintre cari Par la acestuia dar il omoar 5i11 inlocuiesce cu Olygloiree a fost representata In Comdie franaisee.

Richiviorf, magh. Riomfalva, com. rur. in

t 472.

Ricina, oleiu de R., oleiul stors din smOnta

Trans., cott. Ternava mare, cu 1170 loc., 319 Rom., plantei Ricinus communis L. (v. ac.). E incolor
sau galbiu, lichid gros, sgarie putin. Se intre829 Germ.
Richmann, Regula lui, o formula stabilit de buinteaza in medicina ca purgativ i ca adaus
fisicianul Georg Wilh. RIchmann (u. 23 Iulie la diferite oleiuri pentru per ei la pomali, In
1711 in Pernau, t 6 Aug. 1753 ca membru al industrie la fabricatiunea sapunului.
academiei de sciinte din Petersburg), pentru Ricinos L., (botan.) gen de plante anuale (in
calcularea temperaturei unui amestec, din doue patrie arborescente)din f am. Euphorbiaceelor, tri b.
fluiditti omogene, dar cu temperatura deosebita. Crotoneae, cu flori monoice : cele mascule en staRichmond, 1) R., ora5mn comitatul engl. Surrey, mi ue numeroase, cele femele 3 mere, capsule 3 co ce
22,684 loc. (1891), pare mare, cercetat de Lon- ei foi peltat-palmat-lobate. Cuprinde o singura
donezi. 2) R., oras in Yorkshire ( Anglia), 4216 loc. specie R. communis L. cu o multime de varietati

3) R., capitala statalui Virginia (America nor- (dup altii specii proprii, introduce in horticuldica), 81,388 loc. (1890); statua equestra a
tura) originara din Africa, din ale Wei seminte
Washington, numeroase fabrici, comerciu in- c pueee reine se extrage oleiul intrebuintat
semnat ; 1861-65 acf a residat guvernul sta- in medicin, ea until din cele mai eficace purtelor sudice. 4) R., oras in statul nordamerican gative.
[A. Pr.1
Indiana, 16,608 loc. 5) R., oras In colonia engl.
Riciul de ample, (magh. lifez6-Ritcs), com. rur.
Cap (Africa sud.), 1236 loc.
in Trans., cott. Muree-Turda, 1477 loc., 1311 ROM.,
Richter, 1) R., Jean Paul, literat (1763-1825), 152 Magh.
celebra scriitor amoristic german, n. la Vunsiedl
Rico9et, ridicarea din non a proiectilului dupa
langa Beireuth din o sOrmana famifie protestante, ce a lovit un obstacol i descrierea unei noue
stadia teologia, dar se ocup in special cu lite- curbe, mai mica inch' ca cea dintaiu (traiectoria).

www.dacoromanica.ro

Ridichea

769

Riia.

Ridichea, v. Raphanus.
G. Paolucci, Appunti storici sopra Cola di R.
Ridicul, ceva urit sau umil in contrast en Bari, 1883; Auriac, Etudes historiques sur Nicola
frumosul sau sublimul. Acest contrast, faptic R. (Amiens, 1885), etc.
san numai subtinteles i deeteptat instinctiv diva
Riese, Adam, (1489-1559), impiegat montalegea asociatiunii ideilor, explic placerea estetic, nistic 5i contabil la Annaberg, in muntii metalici
ce ne-o face R. In fata R.-lui, o parte din acti- ai Saxoniei. Autorul celei dintaiu indrumari mevitatea sufleteasea, deeteptata prin ideia frumo- todice in arta aritmeticei practice, aparata in
sului sau sublimului, i considerata ca un curent Germania.

nervos, asemeuea unui curent electric, devine

Riesling, o varietate de struguri cu boabe

libera, fiind indreptata asupra unui lucru a caruia vercp, mici, cari stint putin gustoase, dar dau

intelegere n'are trebuinta de intreaga aceasta un yin excelent, cu un miros plcut.

activitate ei, revrsandu-se asupra nervilor simtirii

si miecani, produce prin cei dintaiu veselia sau

simtul inaltat al vietii, prin cei de al doilea mecanismul risului. R. e de mai multe feluri, dup.'
modal cum ni se presenta ei dupa contrastul
felurite specii ale frumosului sau sublimului.
Astfel stint gluma, satira, umoristicul, naivul, bizarul, barocul, comical, eroicomicul, burlescul,
grotescul (v. acestea).
Rieger, Francisc Ladislaus, om politic. ceh,
n. 10 Dec. 1818 in Semil, dupl ce a prasit cariera judecatoreasca fiind incurcat inteun proces
politic, s'a facut publicist. In 1848 a fost ales
deputat in eapte cercan. In parlamenhil austriac
a fost oratorul principal al partidei slave. Dupa
apaiitia diplomei din Octobre (1860), s'a pus in
fruntea partidei nationale cehe i stabil un program federalistic. Din 1863-1879 Cehii au observat pasivitate fati de dieta provinciali ei parlamentul austriac. Sub Taafe au intrat din non

Riga, capitala gavernamentului rusesc Livland,

langa Diina, al doilea ora e comercial al Rusiei,
282,943 loc. (1897); biserica gated, bis. Sf. Petra

cu turn de 140 m. inalt; castel; fabrici de rachiu, tutun, oleu, fier, etc., insemnat comerciu
maritim.

Rigas, Constantin, poet neogrec si martir al

patriotismului, n. la Velestino (vechia Pherae)
in Tesalia, 1753. Entusiasmat de spiritul revolutiunii franceze din 1793, concepa planul de a
libera Grecia de Turci i, pentru acest scop,
spera sprijinul lui Napoleon I, care i-se i promise prin Bernadotte, ambasadorul francez la

Viena. In 1797, voind a vorb eu Bonaparte

in Venetia, paras serviciul su deis curtea domnului Munteniei, M. utu, ei pled. la Triest;

fa prins, adus la Viona ei, in 1798, dat cu mai

multi soti comandantului turn din Belgrad, care-i

spanzurit. Prin poesiile sale contribu mult la

desteptarea consciintei nationale a Grecilor.

Rigaudon, (franc) vechiu dans, de origine
condudtorii majoritatii. In 1891 a suferit o in- provensala, in msura binar, miecare vivace
frangere partidul Cehilor betrani, sea ea nici R. ei de un caracter vesel. Numele pare a-i ven
n'a rnai fost ales deputat. De atunci s'a retras dela un maiestru de dans, Rigaud, care 1-a pus
din viata
In modi. Musica e format din 3 reluari de cate
Mehl, Wilhelm Heinrich, de, novelist german, 8 tacte.. a treia contrastand mutt cu cele clod,'
n. 6 Maiu, 1823 in Biebrich. La inceput 4iarist, anterioare. In partitiumle maiestrilor francezi
fa numit 1853 profesor la univ. din Miinchen,
italieni din sed. XVIII se viid multe arii de

in dieta ei parlament, unde a fost unul din

in 1862 mem bru al Acadentiei de sciinte de acolo, balet in aceast forma, ei chiar coruri. [T. C.]
1885 director al museului national ei conservator
Rigel, stea de marimea &rattan din constela-

general al monumentelor de arta ei al anticita- tiunea lui Orion, sin. Piciorul sking al lui Orion.
ttlor din Bavaria. El a publicat o Naturgeschichte
Rigi, munte isolat in Elvetia intre lacurile
des Volkesc (1853-1869), Kulturgeschichtliche Vierwaldstadt, Zug ei Lowerz, piscul R. -K ul m
Novellene (Stuttgart, 1856), Geschichten aus alter de 1800 m. inalt; cel mai cercetat munte in

Zeite (1862-64), Kulturstudien aus drei Jahr- Elvetia din causa admirabilei privelisti de pe
hunderteng (2 tom. Stuttgart, 1859), Kultur- virful lui. Pe munte se atla hoteluri grandioase
ei de jos pana sus due ei trenuri.
geschichtliche Charakterkpfee, (1891-92) etc.
Rigla, instrument pentru trasul liniilor drepte.
Rienzi (Rienzo), Cola di, cu adevratul nume
Rigorism, in genere este un termin, ce deNicola Lorenzo Gabrini, a restabilit republica
in Roma in 1347, n. 1313. Din 1344-47 a cercat nota observatia prea stricta i literala a presa atite poporul contra nobilimii, ceea ce i-a scriptelor legii. In etica se numesce R. doctrina
succes numai in urma unei foamete. In 20 Haiti san teoria ce are de principia rigoarea prescrip1347 ei-a cetit, in capitol, intre aclamatiunile telor legii ei rigida lor observare liana chiar
poporului, cele 13 legi constitutionale. Senatorii in amiinunte.
[Pl.]
filed alungati, nobilimea surprins fug1 la teara.
Rija, Scabia omului, este o boald parasitara
El i.ei dete titlul de tribun i I5i ha de tovaree ei contagioasa a pielei, caracterisat prin nifinpe legatul papal. Orbit de succesele obtinute, carime i prin eruptiuni eczematoase. R. este o
a declarat, ca poporul roman are sti aleaga, pe boala foarte veche, respandita preste tot pa; in Romania ea este cunoscuta de mutt,
imprat, ceea ce I-a lipsit de sprijinul papet dela
Avignon. El a trebuit sa fuga. Petrecnd cativa precum probeazi scrierile folkloriste, deseanteani in singuratate, a mers la imp. Carol IV in cile vechi, doctoriile poporale vechi. R. apare
Praga (1350), acesta ins 1-a arestat i 1-a predat cate odata in unele sate in mod epidetnic. Ca
papei Clemens VI. Urmatial acestuia, In ocentiu VI, parasiti ai R.-ei cunoascem trei arachnide : Sar1-a liberat ei 1-a trimis in Italia, ea sit lucreze coptes, Dermatodectes i Symbiotes. Cel mai
pentru puterea papala. R. recuceresce Roma ei important este Sarcoptes. care a fost descris de
intern eiaza un regim de teroare. Poporul se unesce Lama in 1748 ca Acarus Scabiei, de Latreille
cu nobilii pi R. este ucis, cadavrul lui batjocorit in 1806 ca Sarcoptes Scabiei. Numai Sarcoptele
ta ars. (Cf. Fortifiocca, Vita di R., Brescia, 1624;
Enciclopedia romAnli. Vol. III.

sapl canale in piele, in care depune ouele

www.dacoromanica.ro

49

770

Rijnica

Rima.

lui, Dermatodectele si Symbiotele se fixeazd pe

Rik caprelor.Nu s'a observat nici odatA forma
pielea omului inteun mod mai treedtor, se gasesc psoroptica ci numai ces sarcoptica care incepe
adeseori in foliculele pielei ale animalelor do- dala cap si cuprinde apoi tot corpul i ces psoropmestice. Toate trei Arachnidele mai trdiese sep- ticd care apare pe laturile gdtului si se intinde
tdmni intregi dupd departarea lor dela pielea dealungul spindrii ei mai rar pe laturile pieptului.
pe care au crescut, dar atdt ele precum i oule
Ktia pescilor este datoritd nutnai unui sarcopt
lor mor curdnd inteun aer uscat i cald de varietate suind, si este contagioasd pentru om.
65-100 C. 0 influentA locala asupra acestor Rija cdnilor. Pe !duet R. demodecticd, MI6
parasite, aflate pe piele, o exercitd creosotul, mai au o R. obicinuita, sarcoptied, si o alta
solutiunea de potasd, oleiul de terebentind. ca- simbioticd san auricular& Confusinne se poate
tranul, petroleul, acetul tare, acidul carbolic, face intre R. demodectic& care este foarte greu
benzina, sdpunul de potas cu pucioasii. Nu este de vindecat si fsarte grava, i intro cea sarcopde ajuns ea sti vindecdm R. prin uciderea para- tied O deosebire este cd cea foliculard ocupa o
sitilor ei, ci trebue sit" prevenim si recidiva prin suprafatd award, pe chid cea sarcoptied este
desinfectarea panzeturilor, vestmintelor, aster- aeoperita de cruste mid galbene.
nutului bolnavului inteun cuptor incd14it la 800
Rija pisicilor, este datoritd sarcoptilor 5i situsau cu ap fierbinte. Ocasiunea pentru multi- biotilor. Cea dintiu incepe la ceafd, apoi trece la

plicarea R. omenesci se nasce prin dut mirea

de doud sau mai multe persoatie inteun pat in
familie, in hanuri, pensionate, inchisori, prin
intrebuintarea asternutului de cate s'au servit
altii in casarme, oteluri, aresturi, in casele particulare, in eamerile destinate pentru servitori,

urechi, frunte, cap, rar la partea dinainte a et-

tului. R. simbioticd, si la pisici, tot la ureche apare.

Simptomele. Toate R. au ca prim si inevitabil

simptom mfincarimea. La inceput redusd la un
punct, apoi intinsa la o suprafata mai mult sau

mai putin larga. Aceasta trebue eft ne atragl

lucrdtori, ucenici, prin contactul intim, prin con- atentia si sd ne hotdrasca a chiema pe mediculve-

[I. Felix.]
terinar iar pe de alta sa insciintam primaria
Rija animalelor este datoritd unor mid pa- locului unde ne atlam pentru R. cailor, vitelor
rasite numite Acarieui ; unii se tin de tribul Sar- cornute mari si mifirunte, i pentrn R. porcilor.
coptinelor, altii de familia Demodicidelor. Aceste Desf rar, unele R. ale animalelor se transmit
tactul cophlor in scoalal r3i la jocuri.

(loud categorii de Acarieni se deosebesc i prin

caracterele zoologice pi prin sediul lor ; Sarcoptidele psorice trdiese in epidern, la diferite adtmcimi; Demodicidele se afid mai numai in glandele
sebacee. Boats aceasta de piele este cunoscutft
de mult. Moise exclude sacrificarea animalelor
riioase. Grecii i agronomii latini, cunosceau cdt
de molipsitoare este aceasta boal i pagubele

ce turpis scabies aducea in turme. Cel dintdiu

care a indicat existenta unui animalcul in riie
a fost medicul Arab Avenzoar.
Rlia cailor. Calul, magarul $i catirul siint

la om.

Tratament: animalele bolnave se deosebese

cu total de cele sanatoase. Pdrul locului atins se
tunde. Se sdpunesce auimalul Cu sapun de po-

tasd, se freacd puternic cu pea; sapunul re-

mfine pe loc ciiteva ore. Se fac spalaturi si pielea

se used. Se aplica apoi: petrol, benzina, creozot,
(creozot i alcool 10 parti, api 25 parti), tutun,

sulfurd de potasiu, pucioasa (1 parte, untura

3 WO pomada Helmerich (pucioasa pisata

2 parti, carbonat de potasd 1 parte, grAsime

8 part* Pentru oh da resultate mai insetnnate:

atinsi de R. sarcopticd, psoroptica i simbiotica. pacura cu sapun verde, parti egale.
R. sarcoptic are de caracter generalisarea reRIja demodecticel se intilnesce la toate ani-

pede, contagiu mai mobil, localisarea pe toga malele si este cea mai greu de vindecat chiar
suprafata corpului. R. psoroptica se localiseazd de catra medicii veterinari, din causa cit parape partea de sus a gdtului, in crescet, la coada ; situl este situat profund.
[I. St. Furtuna.]
R. simbioticA apare pe picioare

contagiunea

Rijnica, numele popular al plantei Cardamina

e inceata. Este insa bine O. tinem minte cd impatiens L. (v. ac.).

toste aceste forme de R. pot sti existe impreund
Riksdaler, talerul svedez de pink acum =

pe acelasi animal.
100 ifire = 1 coroanft scand. = 1.32 K.
Rija vitelor cornute este datoritd Acarienilor
Rilasciando, (ital) termin intrebnintat in mupsoropti i simbioti. R. sarcopticd, din die se sica si implicdnd in sine idea de micsorare a

sew pAnd acum, nu se produce la bovine. R. intensitatii si de rarire a miscdrii.

bovinelor cdnd este datorita psoroptului se poate
Rilo-Dag, sir de inunti in Peninsula Balesconfunda cu alte cdteva boale de piele ; micro- mcd, se intind dela Sar-Dag spre sud-est, for-

scopul ins ne *fa' a diagnostica psoroptul. mAnd culinea apelor intre Dundre 5i Archipelag;

Simbiotul produce o R. la baza coadei pi India- piscul principal ajunge inltime de 3000 metri.
cdrimea e mai potolitd; aceasta este mai putin
Rim, numele archaic si popular al Romei, s. e.
contagioasd ca cea psoropticd.
impratul R.-lui, papa de R.
Rita oilor. Ad avem cele trei forme de R.
Rima, armonia silabelor finale din versurile

R. sarcoptica ipi are sediul pe cap ; incepe la

buze, in jurul nrilor, mai rar la pleoape
ureehi, apoi cuprinde tot capul ; ea pare a respecta partite acoperite de ln. R. psoroptica
este spaima turmelor; parasitul se desvoalta si
se inniultesce tocmai pe partile acoperite de
hind si fuge de pe ode tunse pe cele cu

unei poesii. Cele mai frumoase R. se produc,

And silabele finale, ce rimeaza, glut in armonie

dupa accent, desf cuvintele sfint diferite.

Rime, (Lumbricus agricola), verme inelat

(80-120 inele, clasa Anuelidelor, subc1. Chaetopodelor, ord. Oligoehaetelor, corp rotund, extrem.

anterioard ascutita in forma de fit, avdnd sub

netunsa. R. simbiotica se desvoaltd pe picioare, ea orif. bucal. In treimea anter. a corpului stint
pe uger, pe scrat; trunchiul, gtul i capul nu cfiteva incite mai grease, formind asa 4isa $ea.
stint nici odata atinse.
Ochi n'are, dar poate percepe lamina. Are pe

www.dacoromanica.ro

Rimaszombat

771

Rimnicul i Noul Severin.

corp 4 serii de cite 2 peri mici in piele, vi- 136,467 loc. (1899), din cari 133,135 Rom. Mares
dibili numai cu microscopul. Se inmultesce prin j.-lui e un armttsar. Partea de vest a j.-lui (cam a

oui5, i and e taiat in bucati (prin saparea pa- 1/8 parte din in tinderea acelui a) se tine de regiunea
mntului in care traiesce), fiecare parte se pre- muntoasa, regiunea dealurilor ocup partea de

face intr'un individ non. E foarte folositoare mijloc, iar a cmpului partea de est aj.-lui. Apele
pentru agricultur, caci mncfind pamnt, tre- rnai insemnate sfint: Milcovul la nord, Minna,
cndu-1 prin tubul su digestiv, il dd afar bine
mcinat si mai gras, depunndu-1 la suprafata
solului arabil.
[I. P. Voitesti.]
Rimaszombat, oras in Ungaria, cott. Go:haw,
5849 loc., 5424 Magh., 322 Slov, , tribunal si judecatorie de mine, liceu protest,. scoala comerc.
comerciu insenmat. Pe teritoriul orasului s'au
Oat arme de bronz, monete romane, etc. Numele

Slimnicul si Rimnicul la mijloc, Clnaul la vest

si Buzul la sud. Afara de aceste ape curgtoare,

In partes de sud se mai gsesc si keys lacuri

cu ape minerale, cum e: Balta-Alba, Boldu. si
Balta-Amara. In privinta administrativ j.-ul este

impartit in palm plsi: Marginea de josOrasul.

Rimnicul de susplaiul Rimnicul, Margines de

sus, GradisteaRimnicul de jos, numriind in

vechiu a fost 'Gross-Stephelsdorf (Villa Stephani), total 85 comune rur. Capitala j.-lui e Rimnicul-

comuna locuit de minen, de sigur germani.

Sarat. In privinta politica j.-u! R.-Sirat d 3 seRimesa, (ital., franc. Remise, retrimitere), tri- natori si 4 deputati; in ordinea eclesiastica face

miterea de bani, mai ales de cambii sau alte parte din eparchia Buzijului. Iustructiunea se face
efecte in scopul acoperirii unei pretensiuni. In- In 1 gimnasiu, 5 scoale primare urb. de blieti
deosebi se .numesce R. in comerciu cambia ce $i fete, 1 scoala primar rurala, 101 scoale rur.

o primesce cineva drept plata sau pe care o mixte si 11 scoale de atm. In ordinea judivinde spre a-si procura numerar.
Rimet, (magh. Remete), com. rur. in Trans.,
cott. Albei infer., 1911 loc. Rom.
Rimini, (vechiul Ariminum), ora$ in prov. ital.

ciara j.-ul numerd 82 judecatorii coinunale, 3 judectitorii de ocol si 1 tribunal, care depinde de
curtea de apel din Galati. J.-ul R.-S. produce tot
soiul de cereale, fiind agricultura indeletnicirea
Forli (Emilia), 10,838 loc. (ca com una 37,078 loc.); de cdpetenie a locuitorilor; viile ocupg o supraepiscopie ; catedrala, arcul triumfal al lui August, fata de 9052 ha. Dintre minerale se gsesce :
pod antic de marmorti.
pirita la Argintaria-Veche, la Malul-Negru, la
Rimniceanu, v. Romniceanu.
Sari si pe albis riului CAInaul; sarea gema forRimniceni, com. rur. in Rom., j. R.-Sarat, com- meaza munti de sare:
pe valea Rimpusa din 2 cat. cu 1523 loc., 1 bismica si 1 scoala. nicului, La-Sari pe vales Saratelului si La-Sari
(M. Diet. geogr. al Rom.)
In Muntii Sarii ; lignita la Pliscul, in dealul Hide;
Rimnicul, (Rita-Molitor), riu in Rom., j. Woes, la Modreni, pe valea Calnaului; petroleu la Valeaformat din dou brate, ce se unesc la com. Sara- Rea si la Scropus. Afard de Balta-Albd, lac satin,
cinesci si apoi curg sub numele Riul-R. si se vars se mai gases isvoare de tip: sulfuroasa, din cari
in Olt pe malul drept, in dreapta orasului R.
cele mai importante sfint: la Bisoca,
Rimnicul-SArat,

riu in Rom., ce isvoresce in rului, Manastirea lui Brsache, pe *ail Turul,

intre muntii Purcelul j Cariinbul. Industria

j. Buzeu dintre muntii Curcubta-Mare si Curenbeta-Mica, strabate j. R.-Sarat, intra in j. Patna si

apoi se varsa in Siret. Lungimea e de ca. 150 km.
Rimnicul-SArat, com. urb. in Rom. si capitala
j.-lui cu acelasi nume, asezata pe un platou dintre
riul Minnie i parad l Valea-Cotateul, i avnd
13,134 loc. (1899), intre cari 10,947 Rom., 1596
Ovrei, iar restul de alte nationalitati, 117 strade
si 2114 case, 8 biserici ort. si 3 sinagoge. Biserieile ort. cele mai principale Mkt : Bis. Piatra

comerciul stint concentrate in capitala j.-lui. Caile

de comunicatiune glut: cales ferata si calea nationala Buzeu-Focsani, mai multe cai judetene
comunale. (Cf. M. Did. geogr. al Rom.) [a.]
Rimnicul i Noul Severin, episcopie. Dupa pi-

sania pusa pe ainvonul catedralei, episeopia R.

dateaza din tiinpul mitropolitului Eftimie al Severinului si al lui Mihail, antifiul episcop de
Rimnic. Deoarece la 1380 gasim finca pe iintlliul

sau Domneasca, zidita din temelie de $tefan mitropolit al Severinului, Autim, infiintarea episcel Mare pe la 1474; biserica catedral, zidita copiei R. cade mai in urm si pare a fi existat

la 1697 de Constantin Basarab-Voevod si Michail sub mitropolia terii intros 1500-1507, impreuna
Cantacuzino, vel-spatar; bis. Robeasca si bis. cu episcopia Buzeului. Circumscriptia ei va fi

Bagdad. Instructiunea numrti un gimnasiu, ce

poarta numele lui Vasile Boerescu, 2 scoale primare urb. de baieti si 2 de fete, 1 soala mixta si
2 scoale private. Industria numra cateva fabrici
mai mid de sapun i luminari. Comerciul este
activ si const in cumpran 5i vndri de lemne,
vite, cereale, vin, rachiu si manufacturi, fiind
2 piete: a Elalelor si a Libertatii. Biilciuri anuale

fost cam aceeasi ca a mitropoliei Severinului;

din aceast caus s'a si nurnit a Noului Severin.

In timpul resboiului intre Nemti si Turci, la

1735, catedrala a ars. Atunci a rezidit-o cel mai

de frunte episcop al acestei eparchfi, Clement.
Tot dinsul a cladit paraclisul Sf Grigore in 1745
bolnita in 1748. Tocmai un secol in urma,
ea prilejul unui mane pojar din oras, catedrala
se fac la Sf. George (23 Apr.), Drgaica (24 lunie) a ars din non, astfel incat chiar resedinta epissi la Ispas. Locuri de plimbare sant: Calea Vic- copala s'a mutat la Craiova. Biserica actuall
toriei Qi Grdina publica. Zidirile publice mai in- este zidita de episcopul Calinic in 1856, $i de
semnate sant : palatul administrativ,
atunci este iarasi scatin. Clopotul mare este
Boerescue. prefectura, spitalul judetean, spitalul de abia din 1848. Pe linga episcopie finta o
Bagdad. (M. Diet. geogr. al Rom.)
[tit.]
scoala de candidati la preotie, mai trdiu preRimnicul-Sirat, judet in Rom., numit astfel facuta in tipografie. Soria episcopilor si blografia
dupa nul R.-Sarat, care-1 uda prin mijloc, si lor nu este stabilita, deoarece Inca nu s'a gasit
cuprins intre j.-le Patna, Buzik, Braila, Tecuciu nimeni, care sa se foloseasca de archiva episCovurluiu, avnd o intindere de 3340 km'. si copiei pentru a compila o opera asa de meri,

www.dacoromanica.ro

49*

772

Rimnicul-Valcea

Rinichii.

torie, ca cea facuta de episcopul Melchisedec

Rindera Pall. sin. Mattia Schuh., (botan.) gen
pentru Roman si Hui. (Cf. Tocilescu, Raport de plante perene din fain. Boragineelor, trib.
asupra catorva manastiri 5i biserici. Bueuresci, Borageae, inrudit cu Cynoglossum (v. ao.), de
1886; Bilciurescu, Man. si bison din Roinania. care difera prin stamine exerte si mai ales nuBucur., 1890.)
cule neglochidiate. Cuprinde vr'o 15 specii resRimnicul-Vilcea, com. urb. in Romania, ca- piindite din mediterana pana in Asia central..
pitala j.-lui Valcea si resedinta episcopiei Rim- Singura specie dala noi M. umbellata Schult.,
nicul-Noul-Severin ; statiune de cale feratit; e o frumoasa planta arenarie, a careia infioressituati sub poalele dealului Capela la confluenta cent& are un port umbeliform, se cultivii ca
riurilor Rimnicul i Oltul. Are 7317 loc. (1899), vr'o cateva specii inrudite ca plante decorative
intro cari 5704 Rom., 1409 supusi straini
rustice.
[A. Pr.]
204 Ovrei. Biserici, pe langa catedrala episcoRingala sau Maria, sora regelui polen Vlapiei ziditi la 1856, mai stint 7: Cuy. Paraschiva, dislay, f a doua sotie a lui Alexandru-Voda
inceputa din temelie de loan Petrascu-Voevod cel Bun domnului Moldovei (1411). Din ea se
la 1557 si terminata de fiul su Mihaiu Bravul, pawl fitil lui Alexandru, Stefan sau Stetcu. In
banul Craiovei in anul urmtor; Maica Dom- 1421, adeca preste 10 ani R. e lasat de domn,
nului, fundata de Mircea cel Btran la 1388; care Ii da pentru sustinere venitul a clod) orase
Toti Sfintii, zidita intre anii 1762-64; Sf. Du- si o pensie in bani. Relatiunile moldo-polone nu
mitru, Sf. George, Sf. loan Botezatoral i capela se inasprira prin aceasta desfacere.
Cetgaia. In centrul orasului e mnstirea (Bii- Ringhileeci, com, rur. in Rom., j. Botosani,
ratia) Franciscanilor. Instructiunea publica nu- compusa din 9 cat., cu 3407 loc., 3 biserici
melt : 1 gimnasiu, I seminariu de gradul I pentru 3 scoale. (M. Diet. geogr. al Rom.)
candidatii de preotie, 2 scoale primare urbane,
Ringkjeibing, comit.danez in Iiitlanda, 4529 km2.,
una de baieti si alta de fete, 1 coald prim. rur. cu 98,6'23 loc. (1890). Capitala R., lang sinul
si 1 scoala de meserii, intretinuta de jades. 0 cu acelasi nutne, are 2290 loc.
scoala primar mixta intretine pi comunitatea
Rinichii, (anat.) formeazit aparatul (glanda) de
catolie. Industria numerti: 2 fabrici de ehe- filtratiune pentru debaresarea organismului de
restea, 1 fabrica de fringhii, 1 fabrica de pielarie dejectiunile solubile ale combustiunei tesutelor.

si 1 moara. Balciuri anuale se fac la Sf. Petra Ei siint situati langa coloana vertebral& sustisi la Vineria mare, iar tirg septilmanal in fiecare nuti de peritoneu, un tesut adipos dens si de un
Mari. Ora.sul are 2 piete si 1 gradina publica, pachet vascular puternic si scurt numit hil.
nuniit Zavoiul. Se mai gsesc cateva isvoare R. are 12 cm. lungime, 7 cm. latime si 3 grode apa sulfuroasa, 1 stabiliment de bai si 1 spital sima; forma este cea a unei fasole. La extrajudetean. (Cf. M. Dig. geogr. al Rom.) [nt.]
initatile superioare se gasese capsulele supraRin, (lat. Rhenus, germ. Rhein), riul principal renale. In substanta R.-lor distingem: 1) un
al Germaniei si o insemnata arterd a ei ; isvo- invlis, o capsula fibroasa usor detasabila;
resce in Elyetia, cantonal Grison, din 2 resp. 3 is- 2) o substanta corticuld cu coloanele lui
roare : R. anterior, R. de Medels si R. posterior, Bertin; 3) o substanta mOdulara ca pyratoate se impreuna la Reichenau, la Rheineck se midele lui Malpighi; 4) b a ss ineti i ea ur e -

versa in lacul de Constanta, la Stein iese din terele.

In subst. mdul. sfint 10-12 pyrarnide cu
lac, curge spre vest pan& la Base!, la Schaffhausen formeaza renuinitul cataract (24 m. inalt, virful in basinet, virfurile se chianti papile,
170 m. lat), curge apoi spre nord pe la Mann- fiecare papila e ciuruita ca o roset de stropitoare, in care se deschide cate un tub urinifer
heim, Worms, Mainz pana la Bingen (pana
R. superior), apoi spre nord-vest pana la Bonn alui Bellini. Subst. corticala galbuie formand
(R. de mijloc), de act incolo iese la ses curgnd coloanele lui Berlin, incungiura pe oca miiduspre nord pana la Emmerich, apoi spre vest si lara, in ea se gasesc glomerulii lui Malpighi
se versa in Marea Nordului (R. inferior) for- cam 1/2 milion la un R. Din fiecare glomerul
'nand o delta cu 5 brate. Lungimea 1225 km., pornesce cate un tub flexuos (contorti) uribasinul 196,303 km2. Miner* pe dreapta: Neckar, niter, formeaza ansa lui Herle, devine iarasi
Mahn, Lahn, etc.; pe stttuga: Thar, Aare, Ill, tlexuos, apoi reinane drept ea sti se termine in
Mosel, Ahr, etc. Naviggia e foarte desvoltata papila din subst. mdular, sa se verse in baspe R., cu deosebire dela Basel reap. Strassburg sinet, iar acesta prin ur et ar e couduc urina in
in jos. Mai multe societati de navigatie au vase beifica urinard. R. stint foarte vasculari. In
pe R. Conform actului de nayigatie pe R. dela stare embrionara R. naso din corpul lui Wolff.
17 Oct. 1868 vasele tuturor natiunilor pot intra Importanta R.-lor este foarte insemnata, eel
putin un R. este indispensabil viei. Suprimarea
pe Rin panit" la Basel.
Provincia renand, (Rheinprovinz, Rheinland), ambilor R. aduce moarte in cateva oare. Prin
prov. prus.langa Rin, 26,992 km2. ca 5.106,002 loc. glomeruli trece o cantitate enorma de sange si prin
(1895). Excelenta viticulturti (Rin, Mosel, Ahr), el se filtreazii neincetat urina (1.200F500 gr.
industrie desvoltat: mine de fier, plumb, zinc, pe di). Urea este materie azotata principali gamangan, carbuni, lignit, etc.; fabrici de hartie, sita in tiring. Functiunile renale sfint foarte com-

pielarri, chimicalii, sticla, obiecte de fier, otel,

shin* tegtorii de panuri, bumbac si mdtasa, etc.
Provincia e impartita in 5 guvernamente. Capitala si resedinta presidiului suprem e Koblenz.
Rincezi, com. run in Rom., j. Prahova, com-

plexe. Permeabilitatea renala se poate pane in

evidenta injectind in sfinge albastra de Methylen,

colorandu-se urina deja dupa 1/, ora in verdealbastrui. Toxinele bacteriana pi ale organelor
se filtreazd prin urina. Impermeabilitatea R.-lor
pusa din 2 cat. ea 1760 loc., 3 biserici i 1 scoalti. o gasim in nefritele interstitiale, nefritele pa(M. Dig geogr. al Rom.)
renchimatoare, presinta R. in parte permeabili.

www.dacoromanica.ro

Rinocerul

His.

773

Despre boalele de R. v. art. Nephrita, Lithiasis

Ripidollt, mineral, varietate de clorita, rar in

renalit, Hydronephrosis, Tuberculosa, Neoplasme, lamele hexagonale, de obiceiu in mici solzi in
Syphilis, Nephrectomie.
[Dr. Tlsescu.]
sisturi cristaline.
Rinocerul, (Rhinoceros), mamifer din ord. PeRipieno, (ital) se dice in musicrt despre vocile
rissodactylelor, fam. Nasicornia, en dou specii: sau instrumentele, cari inteun ansamblu nu fac
R. indic (Rh. indicus), are mi corn pe nas, de decit a dubla partidele altor voci sau instrumente
60-65 cm., pielea groasit, coloarea brun-cenusie. o b 1 ig at e , sau au partidele lor, dar de un in-

Lung. corpului 3.15 m., a

codii 60 cm., greu- tares ca totul secundar servind mai mutt pentru
tatea 2000 kg. Traiesce in India si China sudic, a intarf sonoritatea.
prin locuri mlastinoase Se hrnesce cu radaRipile, com. rur. in Rom., j. Bactiu, compusti
cini, ierburi, frunze. Pe dusman 11 ataca numai din 7 cat. cu 2774 loc., 6 biserici si 1 swat&
cand a fost intaritat Pielea lui cea groasa se E strabatutti de calea ferat Adjud-Tirgul-Ocna.
folosesce la facerea de bastoane i scuturi. R.
Ripresa, (ital.) in musica, reluare, repetare
african (Rh. africanus), are dou6 coarne pe nas, a unei parti deja executate.
cel dinainte de veo 60 cm., mai lung de cat cel
Rips, stofft de mama, formand crete fine in
dinapoi. Lung. corpului 3.4 m. Traiesce in Africa relief ; R. se imiteaza si in stofe de land.

centralii.
Ripuari, (lat) locuitori dela termuii. R. se
Rio, (Rjoo), monet de aur si miisura japonez numiau Francii estici (rhenani).
de greutate.
Riria, (Cornelia Gratovschi, n. Bibirs), origiRio-Bermejo, (Vermejo), riu in America de nara din o familie romanti. din Basarabia, nascuta
sud, afluent pe dreapta al riului Paraguay, acolo in 1867 si traitoare in Iasi, si-a gout stu-

dude in pensioane din Iasi, lund bacalaureatul,

1224 km. lung.

Rio de Janeiro, capitala Brasiliei 5i primul ei completandu-si cunoscintele prin studii proprii.

oras comercial, oras bine intrit, situat lang frumosul golf cu acelasi nume, 522,651 loc. (1895);
archiepiscop, catedrala si Mica 50 hiserici ; scoala
de medicina si politechnic, academia artelor frurnoase, de medicina, conservatoria de musicii,
muzeu national, bibliotecit nationala, obsorvatoriu
astronomic, grdina botanic; 10 teatre, apaduct
grandios ; industrie de fier, masini, bum bac, etc.
R. mijlocesce cam jumilitate din exportul i importul Brasiliei. Se exporteaza cafea, zahar, tutun,
piel; se importeaza producte industriale. Statul R.

Serie de mult, din copilrie chiar, pang la 1893,

and din oare care imprejurari a intrerupt eerierile ei pn la 1901, cand reincepfindu-le a aparut
pentru prima tiara' in publicitate, inminunitnd pe
toat lumea prin neasemnata ei poeml dialogat
Ultima nazi din vista lui Eminescut. Apoi a inserat in revista Archivat din Iasi un sir de poeme
Inspirarea si poetul saract, La mormante, Stavilit sit avnte, Vedenii I si II, Dochiat, La
stelet, Vrajitoareat, toate de o neintrecutd frum-

seta. Amin de curand a publicat o tragedie in

(afarti de oras si imprejurime) 68,982 km'. cu 5 acte Elvirat, de o putero dramatica extraordinal* care are meritul de a reda un colt din
876,884 loc. (1890).
Rio Grande, 1) riu in Africa nord-vestica, se vista nationala i totodat indrumeaza in versul
varsa in Atlantic sub numele Rio de Bolola
dramatic o forma nou 5i absolut original. Insufata insulelor Bissagos; 750 km. lung. 2) (Sao sirile literare ale Ririei sfint: o bogtie foarte
Pedro do R. do Sul), ores in statul brasilian Rio mare de idei mareta si adanci, asa ca poemele
Grande do Sul (America sud.), 20,000 loc.
si drama ei par a fi un lant ncintrerupt de preRio Grande del Norte, riu in America nor- cepte, fiecare stattor pentru sine, pe a caror Indied, isvoresce in muntii Stancosi, formeaz gra- virare se tese actiunea povestit sau reprodusa.
nita intre Texas si Mexico, se varsa in Golful Graiul este plin de imagini nouii si neasteptate
Mexicului ; 2800 km. lung.
si limba de o curatenie si de o frumseta
Rio Grande del Norte, stat in nord-vestul Bra- seaman. Traind la tara timp de vr'o dece ani din
siliei, 57.485 kini., 168,273 loc. (1890). Capi- vista ei mai coapta, si-a insusit graiul poporului
tala Natal.
inteun chip desavirsit E una din cele mai mari
Rio Grande do Sul, stat in sudul Brasiliei, muestre ale poesiei romilne. Nici un literat nu s'a

236,553 km'., 897,455 loc. (1890). Export de

piei i carne de vita. Capitala Porto Allegre.
Riolite, roce eruptive moderne efusive ce corespund cu totul porfirelor.

inattat asa deodat si pe neasteptate la o ink-

time asa de mare dala prima aparitie in publicitate. Caracterul poesiilor sale, desi cam pesimist,
este temperat prin marea inaltare a cugettirii si
Rio Negro, afluent pe stanga al fluviului Ama- prin sanatoasele maxime de conducere in vista.

zonas (America de sud), 2151 km. lung; prin (Cf. Xenopol, Un non poet de fruit& in Archiva
Cassiquiare e legat cu Orinoco.
nrii 7-8, 1902.)
[A. D. Xenopol.]
KM, expiratiune puternicii, sacadat., impreuRiotact, lege de sub George I al Angliei, in
virtutea careia anumiti functionari erau indato- Data cu un sunet mai mult sau mai putin prorati sa ceteasci o proclamatiune, dud 12 sau nuntat, dupi care .urmeaza o inspiratiune adancl
mai multe persoane tineau o adunare nepermis, si scurt; deodat cu aceasta se contrage si mus-

facand giligie. Cel ce vrea sa opreascl cetirea culatura mirnic a obrazului, lrgind gura si risau mai participa dup trecerea unui timp de dicand unghiurile acesteia. R. se produce prin
o ora la o astfel de adunare, e pedepsit cu temnit. reflex si e provocat de stimuli psichici sau corpo-

Pana la 1837 se putea pronunta si sentinta de rali (Wilke). R. natural in parte e supus vointei.
moarte fata de o astfel de nesupunere.
Ris convulsiv, ris puternic, nemotivat, ce nu
Ripida, (grec) Requisit bisericesc cu care, la poate fi stpanit de vointa. Se observ mai ales

actul consacrarii liturgice, diaconul stand langit la isterici.

masa altarului apr sf. daruri. Aprarea aceasta
Ris sardonic, risul batjocoritor sau nactijit al
prin miscarea R simboliseazi presenta fingerului. unui om manios sau desperat. Numirea sa deriva

www.dacoromanica.ro

774

R18

Riul-Vadului.

dela planta Sardonia herba, despre care coi

Rit, cm pie verde sau pajiste (in Transilvania).

numire ce se di in popor la partea latiti

Ria, (FeZia lynx), mamifer din ord. Carni- a nasului porcului.
voarelor, la partea de sus a urechilor are ciucuri
Ritardando,(ital)intdrdiind; se intrebuinteaza
de per negru. Acoperit cu per rosu-cenusiu cu In musica in acelas sens cu ralentando, rarind
pete albe si brune, pe burn. alb. Fata cu per miscarea.
rosu. Coada la yid neagrd. Lungimea corpului
Rite, v. Rit.
Ritenuto, (ital) retinut, in musice, indicnd
1-1.3 m., a codii 15-20 cm. Trdiesce in Carpad, Alpi, Rusia nordicd, Scandinavia si Siberia. o miscare mai moderat, mai retinut.
Ritm, in poetia, variatia tonului in versurile
R. I. S. A. prescurtare pentru 'Romani Imperil semper auctorg (pururea mdritor al impe- unei poesii. Se produce dupi cum se succed siriului roman), titlu dat impratilor germani din labele intonate cu cele neintonate. Versurile
vechi sustineau, ca poate provoca acest YTS.

fin periul vechi u.

Risalit, (lat) in architectura partea avansata

a unei fatade, care parcurge cladirea in directiune verticali.
Rise, indrfizneala si pericolnl impreunat eu
aceasta; a pune ceva in joc. In afaceri de asigurare obiectul expus la un pericol.

astfel intocmite se numesc ri t mi c e.

Ritornela, (ital.) strofa compasa din trei versuri, de obiceiu de eke cinci tacto iambice. Versul

1 rimeazi cu al 3-lea, al 2-lea se gasesce si

fare rim. Versul 1 uneori e injumetatit, cind

de comun exprim un nume de floare. Procedura originara versificatiei italiene. R. pare ea
Rin, mdndstire de cdlugari in j. Suceava, la inceput era o forma poetic de origina pro-

com. Bogcldnesci, asezatii pe malul drept al p- vansala. In musica de pe la inceputul sed. XVII
raului cu acelas nume, sub poalele muntilor, 'jute s'a dat aceasta numire uuor frase instrumenpositie foarte frunioas. S'a zidit in sed. XVI tale, ce se executd intro diferitele strofe ale unei
de Macarie, episcopul de Roman. (M. Diet. geogr. compositiuni vocale, pentru a-i intari oarecum
expresiunea si a da cfintaretului timpul de a se
al Rom.)
repausa, la iuceput ca iutroducere, prepardnd
Riscov, v. Agaricus (deliciosas).

Rioeulita, com. rur. in Trans., cott. Hune- tonul si chiar la sfirsit, ca incheiere. R. e usitata ant in simple romante, cdt si in arii de

doarei, cu 1155 loc. rom.

Risic, v. Risc.
Risipa, intrebuintarea averii materiale MIA
rdnduiala si infruntind prescriptiile mintii siinetoase si ale moralitatii, precum si cheltuirea
facutd pentru lucruri de prisos, netrebnice sau
chiar role. R. poate sd se rimed: din sumetie,
din iubire de placen, din rivalitate si ambitiune,
ori preste tot dintr'un gnd usor.
[P1.1

opera, ande cdte oaata se da uumele de R. si unor

frase corale urmand alternativ unui solo vocal.

Ritsehl, Fried., filolog germ., n. 6 Apr. 1806,
t 9 Nov. 1879, profesor la univ. din Breslau si
Bonn, pe urnid Lipsca. Lucrarea principala e
prelucrarea critica a lui Plautus (3 vol., Bonn si
Elberf., 1848-54). Un merit si-a cdstigat R. prin
tractarea si folosirea metodicd a inscriptiunilor
Risipitl, com. rur. in Rom., j. Dolj, cu 3482 loc., pentru istoria limbei latine.
Ritual, colectiunea prescriselor referitoare la
1 biseric si 1 scoala. (Diet. geogr. 1896).
Risotto, mAncare italiana, preparata din urez cultul divin (v. Tipicon); carte, care tracteazd
despre rit si expliand insemnarea actiunilor
si briinza de Parmezan.

Ristid, Iovan, om de stat serb, n. 1831 in a ceremoniilor religioase. Explicarea ceremoniilor

Craguievat. 1868 ministru al afacerilor externe din biserica grec. se cuprinde pe larg in Eucho-

membru al regeutei, ce s'a instituit pentru

principele Milan; in anii 1872-73, 1876-80 si
1887-88 prim-ministru; 1889-93 membru al
regeutei instituite pentru regele Alexandru,
reja i-a pus regele capt in 14-15 Apr. 1893.
1893-96 a trait in straintate. R. a fost seful

logion Graecorum publicate de Iacob Goor (Paris,

1645) (Cf. si Boros, Ritual. Lugos, 1881); in bis.

geistigen und sittlichen Zustandes von Serbien,

1850; Die neuere Litteratur der Serben, 1852;
In serbesce: Spoljni odnodaji Srbje, 1887.
Ristori, Adelaida, tragediani ital., n. 1818 in
Cividale, maritata 1847 dup marchisul G. del
Grillo; dela 1850 a debutat pe scenele mai mad

Rini-Alb, com. rur. in Rom., j. Dimbovita cu

1098 loc., 1 bisenca si 1 scoala. Fetneile de aici

labild se cuprind R. in gRituale romanumg.

cei ce cunosc ritul si se ocupa ca
ntul i urgiteaz observarea lui; in biserica anglicana o directiune, care tine la ceremonia bis.

Mu, curs de spa care se varsa in un fluviu

scris in nemtesce: Burze Charakteristik des (v. ac.) ori inteun alt R. v. si art. I3ifurcarea R.-lor.
partidului radical din Serbia. -I. 4 Sept. 1899. A

pregatesc tot felul de costume nationale. (M. Diet.

geogr. al Rom.)
Rful de mom% (magh. Malomviz), com. rur.
in Trans., cott. Hunedearei, 1028 loc. rom.
ale Europei, Americei si Australiei. S'a distins mai
Riul Doamnei, v. Doamna.
ales in roluti tragice. Ser.: Ricordi e studi artistici.
riu in Rom., j. VAlcea,
giul-Vadului, 1
Ristorno, v. Storno.
afluent al Oltului; isvoresce din muntele Virful
Ristretto, (ita/) extras, mil:6ns principal, mare, curge deis vest spre est printeo vale Aupretul ultim.
gusta si se vars in Olt pe termul drept, aproape
Risvegliato, (ital) destept, vesel; In musica se de vama cu acelas nume. Acest riu formeaza
intrebuinteaza ea termin de expresiune.
frontiera in aceastd parte a terii, la versarea sa
Rit, totalitatea ceremoniilor religioase (v. ac.) in Olt. Lungimea lui e de 40 km. 2)
prescrise la savirsirea cutarei functiuni a cul- vam in j. VilIcea, com. Cdineni, cu un frumos
tului divin. Se dice R., flindcii arat cum s se edificiu si birou telegrafo-postal. Pe aici trece
administreze sau savirseasc o functiune corect calea nationala si cala ferata in A.rdeal. 3) B.-V.,
(rite). Rit se dice si. explicarea actiunilor sacre treciitoare in Transilvania, v. Turnul rosu. (M.
ai a ceremoniilor pre,scrise la servicial divin.
Diet. geogr. al Rom.)

www.dacoromanica.ro

Riuna

Robespierre.

775

Riuna, comuna rurala cu catunul Rabucul, preoti; de asemenea se intelege sub numele de

atenent la parochia Vijenca, mosie boiereasc

in cpit. si j. Vijnita in Bucovina; are 515 loc.
(431 ort.-or., 13 rom.-cat., 71 mos.).
Murean, loan, M., pedagog rom., n. 1832. A
fost inginer, apoi profesor si primul director de
internat la ficeul Mateiu Basarab din Bucuresci,
dupa ce mai nailer conduse cativa ani primul
institut particular romanesc de bdieti din tears,

R. rochia damelor.
Robber, v. Whist.
Robert, 1)R., Viteazul, tulpina, din care se trag
Robertmii, numin mai tiirenu Capetieni (v. ac.),

a fost fiul unui Saxon emigrat in Francia de

nord, numit de Carol Maul marchis de Anjou.
A avut doi fii: Robert si Odo. 2) Robert, rege
al Franciei, fiul lui Odo, invingiitor al Norman-

fundat de fratele s6u Iorgu R., impreuna cu zilor in 921, dar ucis in lupta contra lui Carol
Maxim si Cretescu. La 1867 incepii publicarea cel Simplu in 923. 3) Robert, rege al FranBibliotecii tinerimei de ambele sexec, continnd ciei, numit In(eleptul san Piosul, fiul lui Hugo

mai multe scrieri instructive si moralisdtoare,

pe cari le-a completat mai tiirenu, fiind numit
inspector Kolar. La 1887 s'a retras din functiunile publice, traind in cercul familiei sale.
Riureana", instant de credit si de economii,

Capet. A domnit dela 996-1031. 4) Robert de

Anjou, regeie Neapolului (1309-1343), inimic
norocos al puterii germane in Italia. 5) Robert
de Norntandia, duce cunoscut sub numele de
R. diavolul, fatal lui Wilhelm Cuceritorul. El a
societate pe actiuni in Capolnoc-Mandstur (Trans.), intreprins un vestit pelerinagiu la Ierusalim
infiintata la 1898 cu un capital social de 100,000 cor. a murit la intoarcere 1035 in Nicea. 6) Robert,
impartit in 1000 actiuni it 100 cor. Imprumuturi fiul cel mai mare al lui Wilhelm Cuceritorul,
pe oblig. (1900) 147,200 cor., deposite spre fruc- duce in Normandia, Wit parte la prima expeditie
tificare 41,000 cor., revirement 365,900 cor., cruciatd eu distinctiune (Dorylaeum, Antiochia,

profit 10.500 cor., dividend 8%.

lerusalitn) si intorcandu-se in Europa incep
!Moen', localitate in Rom., j. Men, la 6 km. ca fratele su Henric lupta pentru Anglia, dar
spre sud de Rimnic, cunoscuta prin insemnatul invins si prins (1106). t 1134. 7) _Robert, Bruce,
balciu, ce se fine aici in fiecare an la Sf. Maria mica. rege al Scotiei, fiul lui Bruce, resturnil domnia
Riva, oras in Tirolul sudic, portul principal al engleza si se urea pe tron 1306. Invinse pe
lacului Garda; 5052 roc. (1890); se cultiv vermi Eduard lila Bannokburn 1314, si constrinse pe
de mtasa.
Englezi sa-1 recunoascd. t 1329. Cel dintam care
Rival, om care aspira in acelas timp cu altul a chiemat pe comune in adunarea statelor.
sa ajunga la unul si acelas lucru. Sin. concurent. R. Guiscard, v. Guiscard.
Rivalitate se numesce starea in care se afla
.Robert, nume de regi scotieni: 1) R. I (1306
si care caracteriseazd pe rivali ; dispositia su- pana 1329). 2) R II (1371-96), primul rege
fieteasca do care dint cuprinsi intrucat seInt scotian din casa Stuart. 3) R. III (1396 1406).
rivali.
[PI.]
Robert Fleury, Joseph Nicolas, pictor istoric
Riviera, tinutul litoral din jurul golfului de franc., n. 8 Aug. 1797 in Kln, t 5 Maier 1890
Genus, dela Nizza piin la Spezia; orasul Genua in Paris. In pieturile lui se aratit o conceptie
il divide in done: R. di Ponente, spre vest, $i vie dramatica, simt puternic pentru colori si caR. di Levante spre est. Mult cercetate locuri racteristica precisa. Opuri mai insemnate: Tasso
de cura climaterici.
in manastirea San Onofrio (1827), Carol V in
Rivna, stdruinta infocat pentru sdvirsirea San Tuste, Condamnarea lanei Shore in Londra.
vr'unui lucru sau pentru implinirea chemarii;
Roberts, Frederik Sleigh, general englez, n.
apoi aspiratiunea nedomolita spre a ajunge pe 30 Sept. 1832 in Irlanda, a luat parte la mai
ori si ce cale la obiectul dorintelor.
[Pl.]
multe resboaie (1867-68 in Abissinial, mai
Rivoll, 1) R., sat in prov. ital. Verona, MO. tarenu in India ca comandant suprem. In 1881

Adige. Act a batut Bonaparte pe Austriaci la

14 si 15 Ian. 1797. Massena primf titlul unui
duce de R. 2) R., eras in prov. italiana Turin,
5314 loc.; castel regal.

f numit cotnandant Si comisar guvernial in

Africa sudicii (Natal-Transvaal). In resboiul din

urind neputond suprima resboiul de indepen-

denta al Burilor, f inlocuit in comanda cu

lordul Eitschener, care f chiemat aici din Sudan,
Rizo , v. Rhizo
Rizzio, (Riccio), eon de incredere al reginei unde a sdrobit armata Mandistilor.

Maria Stuart, Piemontez, venit ca secretar de

Robeson, J. F., om politic rom., membru coresp.
legatie al Savoiei, trecut apoi ca secretar in al Acad. rem., n. 1839. Si-a facut studiile suserviciul Mariei Stuart. A avut parte la inche- perioare la Paris si intors in tear f uumit
ierea casatoriei reginei cu Dornley. Acesta
In R. causa racirei Marie) fatit de sine, foi
noise in presenta reginei (9 Martie 1506).

profesor la Been' Mateiu Basarabc, unde func-

tionit plea la 1896. A fost deputat in toate camereie liberale, director general al postelor in

Rjasan, guvernam. in Rusia rnare, 42,099 km2., 1880 i primar al capitalei 1895-99 si dela 1902.
cu 1.827,539 loc. (1897). Sol roditor, bogat in
Robespierre, 1) R., Maximilian Marie Isidor,
cdrbuni de piatra. Capitala R., 44,552 loo.; ar- unul din cei mai insemnati oameni ai revolutiei
chiepiscop, tesetnrii de bumbac; comerciu viu franceze, n. 6 Main 1758. Advocat in Arras,
cu vite, bucate si lemne.
ales in adunarea constituantd, cu idei extreme.
Ro , v. si Rho .
Cerea libertatea presei, votul universal, desfiinRoanoke, oras industrial in statul Virginia tares scldviei in colonii, a pedepsei cu moarte,
(America nord.), lng riul R., 16,159 loc. (1890). desfiintarea privilegiilor clerului, si era luat in
Roastbeef, (engl., pron. rosbif), carne de vita ris. Incet ins indritzneala si numele de incofripta repede, remanand la mijloc sangeroasa. ruptibil li atraserd stima general& 1790 presb.
dent al clubului Jacobinilor, i propunerea
Rob, v. Sclav.
Roba, haina lunga purtata de magistrati si de de a nu se alege nici un constitutional in adu-

www.dacoromanica.ro

776

Robia

Roccolla.

narea iegislativL fil primita. Locuia la un fmplar si manuscripte rominesci ce se &woe acolo.
si se logodise co Leonora fata lui. Ales in con- (M. Diet. geogr. al Rom.)

ventiune ajunse unul din capii Muntenilor. A

decis executiunea regelui, condamnarea Girondinilor, si prin comitetul rnntuirii publice ajunse
un adevrat dictator. Ca sit,' realiseze renascerea
Franciei si domnia virtutii nu se intimida a ucide
pe inimici, apoi pe amici, Hbert, Danton, Cordelierii. Voind a exercita demnitatea unui mare

preot declar existenta fiintei supreme si celebrii o serbatoare vestita. Contra lui se ridic

ins o parte din adunare in frunte Cu Tallien si R.

imprenna cu tnai multi fa executat 28 Iulie 1794.

2) R., Augustin Bon Joseph, frate mai mic

al lui Maximilian, 'ucis impreun cu el.

Roble, v. Inchisoare.
R. babilonic i R. assiriand, v. la art. Ovrei.

Roboam, rege al Iudeei, fiul si urmitorul lui

Solomon. Sub R. s'a %cut ruptura definitiva
intro seminfile jidovesci, alegndu-si cele nemultmite alt rege. v. Ovreii.
Roborantla, (med.) medicamente, cari intresc
$i hranesc organismul slbit. Astfel de remedii
stint preparatele de fier, arsenul i altele, precum
si toate alimentele de valoare.
Robota, recte clacd (v. ac.), se numiau dilele
de lucru, ce aveau sti le faca fostii iobagi domnilor (nobilimei), anume cei ce aveau vite, 52 de
dile cu trsura, iar ceilalti 104 dile de lucro cu
mima. Un jeler cu casa avert sa lucre cu mana
18 dile, cei fara casa 12 411e. In Moldova R.
se numia boieresc. (v. qi Iobagiu.) [I. S. 8.1
Roburit, explosiv format din Dinitrochlorbenzol, nitrita de amoniu si din sulf ; putin sen-

Robigalia, la Rornani serbtoare, tinuta in

25 Apr. intru venerarea eului Robigus sau a
dinei Robigo, care aproape de Roma a avut o sibil la lovitur; mai putin energic decilt Di-

dumbrava sfnta. Rugaciunea se facea in contra namita (v. ac.).

rujinei (lat. rubigo) sau taciunelui, ca sa nu strice,
Robust, (tat) tare, puternic, fertn.
roseasc bucatele, anume grnele de pe camp.
Roca, Cabo da, punctul cel mai vestic al Portu[Mm.]
Robilant, Carlo _Felice Nicolis, Conte, diplomat galiei, totodata si al continentului Europei.
Roca, (petrogr.) ori ce massa minerala care
ital., n. 1826 in Turino, 1849 pierduse la Novara
mina stng, 1867 director al academiei de resbel, contribue in plod simtitor la formatiunea cojii
1876 ambasador la Viena, 1885-7 ministru de globului. Din punct de vedere al co m positiexterne. Binemeritat pentru alianta cu Germania un i i R. se impart in simple sau omogene, formate dinteo singura substanta minerala, 5i comsi Austria. t 1888 ca ambasador la Londra.
Robinet, teava pentru scurgerea unui lichid puse sau heterogene, formate din mai multe feluri
sau gaz, care se poate inchide sau deschide dup.' de substante minerale.
Din punct do vedere al originei se deosetrebuinta.
Robinia L., (botan.) gen de plante lemnoase besc: 1) R. sedimentare, nutnite si stratificate
din fain. Leguminoaselor, trib. Galegeae co foi sau neptunice, cari s'au depus in fundul unui
imparipenate, racetni axilari i flori albe sau lichid in care se aflau disolvate sau in suspenrosee. Cuprinde vr'o 6 specii preponderant boreal- siune ; 2) R. eruptive (san cristaline, plutonice
americane introduse aproape toate ca plante de- sau ignoase), cari au esit din interiorul pamn-

corative rustice. Dintre aceste R. pseudacacia tului in stare de fusiune, au cristalisat prin

L. ,salciimule este de mare importanta silvica, el rcire si nu cuprind nici ()data resturi organice ;

este un arbore nepretentios multamindu-se cu si in fine 3) R. metamorfice, a ciiror origine a

terenuri mai sterile la un climat continental fost sedimentar, dar cari (prin cldura, presiune,

(in patria sa arborele ce ptrunde mai &Ulm in

prerii), de aceea el se aplic adesea la fixarea
dunelor. Crescerea lui rapid* o viguroas propagare vegetativa prin lastari Il recomanda ca
cea mai proprie esenta spre impadurirea baraganelor, cad chiar la evolutie scurt procura
curnd acolo uncle lipsesc padurile un combostibil lemnos, iar la evolutie mai Iungit un lemn
de calitati extraordinare, unul din cele mai excelente la constructii sub pamnt (de aceea lemnal
lui e cel mai preferat in minele nordamericane).

Resultatele favorabile de pana scum obtinute

umiditate, etc.) s'au metamorfosat, adec si-au

schimbat stTuctura, devenind cristaline, insa fara
pierde dispositiunea lor stratificat.

Roce acide, se numesc R. eruptive bogate in

silicie, al carei oxees cristaliseaza ca quart. leiditatea minima admis e de 600/0 silicie. R. a.
sfint granite, porfiri, etc.
Roce basice, R. eruptive, cari stint sarace in
silicie si cari nu contin silicie libera (quart) decal
accidental. De obiceiu se admite ea aciditate maxima 50-550/0 silicie (basalt, gabro, etc.).
Roca cornoaed, R. silicioasa in nodule si lentile,

In Ungaria si Romilnia ar trebui s atraga aten- mai rar in straturi. Coloarea lor e inchisa, structiunea generala i s indemne la o cultur ra- tura fin cristalina' sau amorfa; contin adeseori
tional intensiva si extensiva a acestei esente resturi organice.
Roce silicioase, de obicein R. sedimentare
de calitati att de remarcabile.
[A. Pr.]
formate exclusiv de silicie, care in parte poate
Robinson, v. Defoe.
Robinson Edward, savant, n. 1794, dela 1837 81 fie amorfa, s. e. quartite, gresii silicioase,
prof. de ted. in New-York. t 1863. Cunoscut mai deposite de silicie din isvoare, etc.
Rocada, v. Roche.
ales prin done, calitorfi in Palestina. Sotie-sa
Rocambole, (franc) un fel de aiu, consumat co
Teresa Albertina Luisa .R. (pseud. Taloj), n. 1797,
romanciera, binemeri tata pentru literatura slay& plcere de poporatiunea Italiei, Spaniei si Franciei
t 1870. Scr.: Cantece popor. ale Srbilor (ed. 2. de sud. Sin. Allium scorodoprasum (v. ac.).

Roccella D. C., (botan.) gen de Lichoni cu

Roboala, schit in Rom., j. Arges in satul
thal fructiculos si apotecii rotunda ori alungite.
acelas nume, insemnat prin una din cele mai In thalul lor sfint substante cromogene (acidi
mari si mai Interesante colectii de carti vechi erythrici, orcelici, roccellici), cad la &adult Qi
1850).

www.dacoromanica.ro

Rochdale

Rodetoarele.

777

ou alcali dan or cind ; aceasta la aer i ca amo- 133,896 loo. (1890); universitate, fabrici de vestniac d orceintt albastra, orseille sau turnesol minte, faina, masini; comercia, navigatie.
alb astru, lacmus pe nemtesce). El se extrage Rochetum, (lat. n.; ital. rocchetto; franc, ro-

din R. tinctoria Leh , ce cresce pe coastele i stair- chet din germ. Rock), vestmnt ftiout din pitnz
cile din Azore, Canare, din R. fuci ormis A.ch. de fiat, cu dantele, purtat de episcopi 5i stareti in
pe coastele Europei vestice.
[S. 8t R.]
bis. cat, cand servesc.
Rochdale, oras in Anglia (Lancaster), 16 km.
Rochia, v. Fusta.
la nord dala Manchester, pe riul Roch, Orient
Rochow, Friedrich Eberhard, de, pedagog filanal riului Irwel; oras asezat pe canalul R., la 1891 tropist german (1734-1805), infiinta o small norcu 70,000 loo. Este central comerciului ou flanele mal de model pe proprietatile sale din Reckahn

si imprejur se gsesc preste 150 fapromova foarte mult instructia populatiunii

brici, cari dan de lucm unui nurrfr de aproape rurale.
20,000 muncitori. Canalul, caruia acest ormsii
Rochus, sf tint cat., n. 1295 la Montpellier, s'a
cla numele, favoriseazit' comerciul sik si con- distins prin ingrijirea bolnavilor de cium. t 1327.
tribue mult la prosperitatea in care se gsesce. piva comem. 16 A.ugust.
Ad la R. s'a fundat prima asociatiune uvriera
Rociu, impletitura in ochiuri, de ate tari, fo(cooperative society), care a servit ca model losit la prinderea pescilor si a animalelor selcelor mai multe dintre institutiunile de acelas batice. In desemn e R. un sistem de linii, cari
fe! din Anglia si care incepfindu-si activitatea se incruciseazt in diferite moduri. R. tiigonoou un capital de o modicitate extrema, ajunse metric, totalitatea punctelor hotrite dupa lunIn curand la o mare bogtie, numai prin sta- gime si ltime geografica prin triangularea unei
ruinta inflexibila a membrilor acestei asociatiuni, parti din suprafata pmiktului.
cunoscuti aria sub numele de echitabilii pioRocky Mountains, (Mun(ii Stlincori), mare
neri dela R.
sistem de munti in partea vesticti a Ainericei
Roche, (dela persic. ruch, franc. roc), bastiond de nord, compus din siruri paralele, cari se inla sac; de aci : rocada, adecri a muta regele tind pana pe la cercul polar in lungime de ca.
si bastionul deodati astfel, ca bastionul s villa 5500 km., avfind piscuri inalte pan& la 4800 m.
langa rege, iar regale lava bastion in partea Coastele vestice silnt mai putin precipitate ea
de unde s'a fost mutat bastionul (turnul).
cele estice. Se imparte in 4 part principale:
Rochefort, oras fortificat, capital de aron- 1) Cordilleriile din New-Mexico ; 2) muntii Codistnent in departam. franc. Charente- infer., lorado sau Park (ca Pike's Peak 4322 m., Blanca
HMO" Charente, aproape de Atlantic, 33,364 loc. Peak 4409 m.); 3) grupa din Wyoming-Montana
(1896); port militar si comercial ; statiune de (cu Frernonts Peak 4203 m. spre nord de adi
cu magazine mari, santiere, fabrici pentru parent Yellowstone); 4) Muntii stancosi din Ameutensilii nautice, mare spital de marina; scoala rica de nord englez (ou Hooker 4785 m., Brown
navala; comerciu maritim. Aol s'a imbarcat Na- 4880 m.). R. formeazi o puternica barier intre
poleon I pe Bellerophon pentru St. Helena.
estul si vestal Americei de nord, atat in privinta
Rochefort-Lu9ay, (pron. Rosfor Litsti), Victor comunicatiei, cat si a florei si fannei. Caile feHenri, marchis, jurnalist si om politic franc., rate Pacific ii strtaie prin mai multe locuri.
n. 29 Iul. 1832 in Paris. La inceput colaborator
Rococo, Stitut, y. Stil.
la Charivarie, apoi in redactia lui Figaroc, de
Rocoina sau Rocovind, numiri populare ale
unde a fost dimis in urma unui ordin
plantelor: Anagallis arvensis L. (v. ad.), Stellaria
a intemeiat 1868 foaia septennanala La graminea L. si Stellaria media Vill. (v. ac.).
Lanternec, in care ataca si perrofla frti mila
Rod , v. si Rhod
guvern, ministri, camere $i imperiu. Pedepsele
Rod, .Rodirea, producere de fructe (v. ac.);
dictate I-au indemnat sit fug la Belgia, de uncle fructificatia.
Rod, com. rur. in Trans., cott. Sibiiului, on
se reintoarce 1869, fiind ales deputat. Foaia lui
cea nouit, Marseillaisee, continuand cu atacurile, 1227 loc. rom.
Rodenberg, luliu, poet germ., n. 1831, dala 1871
condamnat la temnita, din care Il scapa
derea lui Napoleon (1870). El ajunge ministru redacteaza in Berlin revista Deutsche RandRIM portofoliu, apoi membru in comitetul de Behan A publicat poesii si romane.
Roderich, nItimul rege visigot in Spania, urcat
saint public al comunei din Paris. Dup. nirnicirea acesteia a fost prins, condamnat la depor- pe tren in 710 prin ornorirea lui Witiza. Fiji
tatiune, dar scapa si e mai tardiu amnestiat. S'a acestuia si cotnitele Iulian cerura ajutor dala
intovarsit si co Boulanger (1887-89), a fost Arabi, contra carora pierda batalia dala Jeres
condamnat, dar a fugit din nou. Amnestiat de dela Frontera (19-25 Iulie 711) si in fug, se
Faure s'a reintors la Paris (1895), unde isi con- inecit in dui Guadalete. Dela el incepe domnia
tinua mesana de jurnalist temut. A seria mai Arabilor in Spania.
Rogetoarele, (Rodentia sau Glint?), formeaza
multe romane, apoi ,Retour de la Nouvelle Ca-

In oras

un ordin mare din clasa mamiferelor. Au in

ldoniee, Farces ambremr, Fantasia', etc.
Rochelle, La, fortreata i capitaLa departam. anindowli falcile ate 2 dinti incisivi, lungi, numai
franc. Charente infer., langa. Atlantic, 25,181 loc. la partea dinainte ca smal t (dinti rodkori), cari
(1896); academia de sciinte; renumit arsenal ;
port sigur; elegante bai de mare. Locul natal
al lui Raumur. In sed. XVI si XVII insemnat
centru al Hugheuotilor.

creso continuu, numai fam. lepurilor mai are

anca 2 dinti mici incisivi. Dinti canini n'au. Ma-

selele sant in numiir dola 2-6. Intre incisivi

masele e un loo gol. Degete au 5, cu ghiare.

Rochester, 1) R., oras in cott. engl. Kent, tele sfint sau numai pe biota sau pe burt

si

26,290 loc. (1891); oastel vechiu; port. 2) R., piept. R. Mint animate mici EA se deosebesc prin
oras cu port in statul nordamerican New-York, forma corpului si a felului de Lraiu. Nutremfintul

www.dacoromanica.ro

778

Rodich

Rohitsch-Sauerbrunn.

lor e vegetal. Fug, sar, se *di% 5i unele inoatti neregularitatea eclipselor observate la trabantii
foarte bine. Multe isi fac locuinte in pamnt, lui Jupiter.
Roescl, com. rur. in Rom., j. Valcea, comunde petrec preste iamb: in somn. Mai malt de
a treia parte din toate mamiferele apartin ord. pusa din 2 ct. ea 1276 loc.
Rogate se munesce a cincia Durnineci dupii
R.-lor. Stint respiindite pe intreg panifintul;
cele mai multe, mai rnari 8i. mai framoase sfint Pasci io biserica latin, fiindca evangelia se inin America de nord. Se inmultesc foarte tare. cepe cu cuveintul grogateg (loan 16, 23).
Rogatiune, rugare, cerere ; rugdciune pentru
Unele stint folositoare, cele niai multe stricacioase, multe admirabile prin maiestria locuintei Pi morti. In Roma v. ai project de lege.
Rogatoriu, cerere, indeosebi cererea unui jadelor. Specii mai insemnate : veverita, marmota,
suitul, scarecii, sobolanii, lemul, ciuriciul (harciog, cator catr un altul, ea sti faci la fata locului
tincul pamfint.); iepurii, castorul, porcul ghimpos, vr'un act de instructiune. (Comisione rogatorie.)
Roger, 1) R. I, conte de Sicilia, n. 1031, a cupurcelul de mare, a. a.
Rodich, Gabriel, general austr., n. 1813, 1866 cerit 1061 Messino si 1071 Palermo, a luat 1090

la Custozza comandantul corpului 5 de armata; Malta dela Saraceni. Papa Urban II i-a dat dig1101 in Mileto.
1869 suprima rescoala in Bocche di Cattaro ; nitatea de Legates natus.
1870-81 loctiitor in Dalmatia. 1890 in Viena. 2) R. II, rege al Siciliei, fiul celui de mai nainte,
Rodine, daruri (de regul de ale milnedrii) adune n. 1097, incoronat rege al Siciliei 1130, iar 1139
primesce dela papa Inocentiu II Apulia, Calabria
unei femei 'daze de neamuri ai vecine.
1154. Cu fica sa Constantia, mariRodiu se numesce planta Punica Granatum L. si Capua.
(v. ac.); fructele comestibile ale acestui arbust tata dupd imp. Henric IV (1186) tronul Siciliei
trece 1190 la Casa Hohenstaufen.
se nuniesc: Rodii. (v. si,Rhodiu.)

Rodna, Muntii, o ramard (50 km.) a muntilor din

nordul Ardealului, intre comitatele Maramurgs si
Bistrita-Ns6ud. De muntii Cible$ului ii desparte
dealul Sacelulin, de ai Bargaului pasul R.-ei. Vidal
cel mai halt e Petrosul mare (2305 m.), apoi Ineu
(2280

Rogerius, un calugar altfel necunoscut, a remas

celebru in istorie pentru descrierea navalirii Tatarilor din 1241, al crei martor ocular fusese.

El cdguse chiar ca prisonier in mana lor, dar

scapand strabatd ca fugar prin toata Transilvania

Gargaleu (2160 m.), Virful repede si gdsf adapost pentru o lan la nisce refugiati

de pe un munte langl un sat Frata. (Cf. Xe(2977 m.), etc.

1) Rodna-veche, com. rur. in Trans., cott. Bi- nopol, Ist. Rom. Bucur., 1888, vol. I, pag. 337).
Rogier, Charles, om de stat belg., n. 1800, la
strita-Nasbud cu 4350 loc. (2945 Rom., 332 Germ.,
1060 Magh., 298 Ovrei.) Aiei isi are sedial o pre- 1830 membru al guvernului provisor ai unul
turd* si o judecatorie cercuala; erariul posede din tre fundatorii monarchiei belgiane ; liberal.
mine de aur, argint si pluinb. De R. v. se tine
statinnea balneara, Valea vinului, proprietate a
societatii carpatine maghiare din Cluj, cu apa
minerala feruginoasti de 1000, la o indltime de
700 m. deasupra marii.

Intre 1832-57 mai de multe ori ministru,

1861-68 ministra-president. 1885.

Rogojeni, com. rar. in Rom., j. Covurluiu, situata pe malul Prutului; e compusti din 3 cat.
cu. 2299 loc., 3 biserici ni 3 acoale. (M. Diet.
geogr. al Rom.)
Rogojetaii, comunti rurala cu catunele Gura
Molnitei san CcIlineftii pe Molnita, parochie,
moaie boiereasca in capit. si j. Siret in Bucovina, are 1900 loc. (1817 ort.-or., 50 rom.-cat.,
33 mos.), 1 scoall
Rogojina, teskurd ori impletitura Wag, din
papura ori din pipirig, care serva de coviltir,

2)Rodna noud (Uj-.Rodna), com. rur. in Trans.,

cott. Bistri(a-Naseud, cu 2139 loc., 1802 Rom.,
154 Germ., 130 Magh.
3) _Rodna, district vicarial gr.-cat. romiln, cu
31 parochii ni 43,143 suflete (1898).
Rododafin, (bot.) oleandru. v. Nerium.
Rodomontada, laudarosie, cuvnt derivat din
Rodomonte, un erou pagan in *Rolando furiosog
al lui Ariosto.
dar ai de acoperit bucate $i diferite obiecte.
Rodonita, un membra triclin in grupul mine- 11.-le se fac in industria mica de casa, i conralic al pyroxenului (v. ac.), care se and de re- fectionarea lor este foarte latit la camp i mai
gala numai in masse mai mari de o structura co sama la Balt. Ca urzeala se intrebuinteaza
granuloasa, de coloare trandafirie san
coaje de teja netopit, iar ca bteal mar ori
cu luciu de stela, densitatea 5-5.5, great. spec. pipirig.
3.5-3.63. Din R. se fac vase ai obiecte decoRogoz, Rogoj sau Retgoz, numirile populare
rative. Se afla la Capnic in Trans., Katerinen- ale piantelor: Carex hirta L., Carex riparia Curt.
.burg in Ural, Pajsberg in Svedia, etc. Pe cale si Carex vulpina L. (v. ac.), Scirpus Holoartificiala se produce topind la un loe mangan- schoenas L., Scirpus lacustris L. ai Scirpu.s masuperoxid si acid silicie.
ritirnus L. (v. ae,.).
Rodope, v. Rhodope.
Rogoz, comunti rur. in Trans., cott. &lamRodos, y. Rhodos.
Dobilea, cu 1134 loc. romani.
Rodosto, oran la Marea Marinara, 18,600 loc.,
Bohan, familie franc., de origine din Bretagne,
residenta unui archiepiscop grec.
in secl. XVIXVII anteluptatorii Hughenotilor.
Rodozatar. dulceata de trandafiri.
Linia R. Gumene, cifrei apartinea i cardiRodul pimntului, (bot.) numele vulgar al plantei nalul R. (n. 1734,
1802, v. art. Colier), loArum inaculatuni (v. ac.).
cuiesee acum in Austria. Linia R. Soubise s'a
Roemer, Claus, astionom danez, n. 25 Febr. stins 1787.
1644 in Aarhus, 19 Sept. 1710 in Copenhaga.
Rohatca, bariera orasului.
R. e renumit pentru determinarea celeritatii de
Rohii, babe dulci. (v. Crusta).

propagare a luminei. Indemn pentru determiRohitsch-Sauerbrunn, loe de ma' In Stiria,

narea celeritatii de propagare a luminei i-a dat en aurae
vestite.

www.dacoromanica.ro

Rohlfs

Roma.

779

Rohlfs, Gerhard, explorator german, n. 1832 lui istorica e banuart, fiind pomenit o singuri
in Vegesack; a studiat medicina; 1855-60 a data de Eginhard in 'Vita Caroli Magni, unde
lust parte ca medic la resboaiele franceze din spune, c la reintoarcerea lui Carol din expe-

Algeria. Pela 1860 incepfind a facut mai multe ditiunea in Spania., in contra Saracenilor (Ar4caltorii de explorare in mai toata Africa de brier), un Hruodlandus, Britanntei limitis praenord 5i centralii, facnd un record mai mare fectus, a *Tut in lupta dela Ronceval, In Pirenei;
cleat Livingstone si Stanley. Calatoriile sale sfint si fine& acest nume nu se afl in toate manudescrise in operele: Raise dureh Marokko, ed. II scrisele numitei biograffi. Legenda face din R.
1869; Quer durcb. Afrika, 1874-75; Expedition un nepot de sor al lui Carol cel Mare, ii atribue
zur Erforschung der Libyschen Wiiste, 1876; mai multe expeditiuni i aventuri, din cari cea
Quid novi ex Africa, 1886, s. a. R. a murit in mai vestal este cea dela Ronceval sau Ronetate de 64 ani.
cevaux (valea Maracinilor), in 478 d. Chr. Ea
Rohozna, comuna rur., parodie, mosie boie- formeaza cuprinsul cfintecelor populare, franreasca in capit. Cernaut si j. Sadagura in Bu- ceze, din cari, in sed. XI, un Turpinus a serie
covina, are 3553 loc. (1626 ort.-or., 605 rom.-cat. o cronic, iar un cfintaret necunoscut a compus
si uniti, 1322 mos.), 1 scoala primara.
epopea popular *Chanson de R. sau de RonRoib, rosatic. Roiba, planta ce da o vpsea rosie. cevaux (Cntecul lui R.), prelucrat mai de multe
Rol-Soleil,(Rege-Soare),numedat lui Louis XIV ori. Cea mai band editiune e a lui Gautier, 1871
al Franciei.
si a lui Th. Mailer, edit. II, 1878, s't ea felurite
Roiu, o societate de albine, care sporindu-se redactiuni. a lui Frster 1883. In limba german
tare parasesce capita matra si sub conducerea a fost prelucrat de Konrad, preot al lui Henric
unei sau a mai multor matee isi cauta alta lo- Superbul, 1131, sub titlul Ruolandes liet, editat
cuinta spre a forma o familie independenta in ca o erudita introducere de Grimm, 1838, si de
nrma instinctului de sporire. R. prim este condus Bartsch, 1874; asetnenea de Stricker, s. a. Un
de matca sau regina veche cu albinele aparti- R. se MIA in limba latina, engleza, spaniola (Primitoare partidei sale, remilnnd in cosnita matee mavera de Romances, ed. Wolf si Hofmann,
tinere in desvoltare. Aceste, fiind timp favorabil 1856.) Insii cea mai frumoasa desvoltare i-au
si stupul abundant in miere si albine, dup dat-o poetii ital. Pulci, Boiardo, s. a., dar mai
6-10 (Ale ies ea R. al 2-lea, iar dupa 3 cjile ales Ariosto (v. ac.).
dela acesta R. al 3-lea, al 4-lea si chiar al 5-lea.
Rollo, v. Robert.
Daca R. din anul acela a dimis si el alt R., Rom, v. Rum.
acesta se numesce: ,paroiuc. Sant R. naturale Roma, odinioara capitals imperiului roman,
artificiale, prin intervenirea stuparului in mai acum capitala ltaliei si resedinta papei.
Roma veche, dupa traditie, a fost intemeiata
multe moduri. R. nefiind pins in cosnita, se
aseaza in arborii scorburosi din pduri sau in de Romulus la 21 Aprile 753 a. Chr.; orasul
era asezat pe sapte coline in stanga riului Tibru:
crepturile stincilor. (v. Apis mellifica.)
Palatinus (partea cea mai veche), Capitolinus,
[E. Campeanul
Roiu, (milit.) e in armata austro-ungara a patra Quirinalis, Aventinus, Caelius, Esquilinus si Viparte din o sectiune, si consta din 8-15 soldati. minalis. Regele Servius incungiura orasul ea un
Linia de R. se formeaza din lupttorii R.-lor zid. Dup invasiunea Gahlor, 390 a. Chr. orasul
resfirate i are menirea a duce lupta cu arma se rezid mai frumos, se facura strade si drude foc.
muri frumoase, apaducte, eanalisare (eloace), etc.

Rojdanicul sau Zodiile, una din produsele li- (Via Appia, Aqua Appia, Anio vetas, etc.); in-

teratura poporane scrise. E tradus din slavo- cepfind ca Sulla se infrumseteaza repede (primal
nesce si cuprinde inv'taturi astrologice despre
inriurirea planetelor asupra vietii omenesci.
Rokitansky, Carol, baron de, intemeietorul
$coalei patologice-bnatomice germane, n. 1804

teatru al lui Pompeiu, forul lui Cesar), ea deose-

bire sub August, care impart orasul in 14 di-

stricte. Dupa rnarele incendiu sub Nero (64 d. Chr.)

R. se rezid admirabil. Sub Aurelian se ineun-

in It niggrtz ; a stuchat in Viena si Praga. 1834 giurit orasul cu un zid non, care, earl de cele
prof. extraordinar. 1844 prof. ordinar la univ. 7 coliue, mai cuprindea si pe Pincius si Campus
din Viena pentru anatomia patologica. Scrierea Martins, lar dincolo de Tibru o parte din Iani-

sa cea tnai insemnata e afandbuch der patho- culus. Pe tnnpul migratiunii popoarelor R. fa

logischen Anatomies 3 vol., aparut in 1842-46. prdata si pustiita grozav, en deosebire de Alano
(410), Genseric (455) si mai tfirdiu de Normani sub
t 1878 in Viena.
Rol, partea din o piesti teatrala, ce un actor Robert Guiseard (1084); catr sfirsitul sed. XIV
trebue sa o vorbeasca sau sa o exprime prin orasul era ca i pustiu. P8 la mijlocul sea. XV

miznica, fata cu eeilalti actori, cari iau parte la

representarea piesei. Nu esto de ajuns ca actorul sa scie sa reciteze rolul friar, el trebue
se rdentifice cu personajul, pe caro il represinta.
R.-le se impart in diferite caractere: eroi, amoresati, intriganti, tragici, comici, etc. Stint R.
mici, cari se exprima nurnai prin mimied. R. se
mai dice si la partidele de comptabilitate, in
cari se inscriu diferite articole de impunere sau

incepa restaurarea orasulm sub papii Eugen IV

Nieolae V. In directia infrumsetarii orasului
a conservarii monurnentelor antice si-au cfistigat
merite ca deosebire papii Sixt V, Benedict XIV,

Clemens XIV, Pius VI si Pius VII.

Roma noutt dela 1871 e capitala regatului
Italia, resedinta papei si capitals provinciei R.
(12,081 km2. cu 1.035,731 loc. [1897]), situata

pe arnbele latan i ale Tibrului In interiorul zidului

lui Aurelian. pe 12 coline (afarfr, de cele numite
[T. T. B.]
de cheltuieli.
Roland, cel mai inseinnat erou din eiclul epic boa Vaticanus si Monte Citorio), 284,544 loc.
al lui Carol cel Mare, din care trubadurii au (1881), ca comuna 487,066 loc. (1897), intre cari
facut idealul cavalerismului medieval. Existenta vr'o 8000 preoti 5i calugri, 5000 Ovrei. R. mo-

www.dacoromanica.ro

780

Roma Dea.

vatorilor si Museo Capitolino, ambele continnd

colectiuni bogate de antichititti si picturi ; Cancellaria, Palazzo di Venezia; edificii publice mai
noui : Ministerial de finante si do resboiu, Banca
P. S. Paolo, P. Portese, P. S. Pancratis, etc.), natiunald, palatal Justitiei, etc.; admirabile pa-

dern e situat la nordul R.-ei antice, en deosebire pe Cfimpul lui Marte. R. are 17 porfi (Porta
A ngPlica, P. del Popolo, P. Pia, P. S. Lorenzo,
P. Maggiore, P. S. Giovanni, P. S. Sebastian,

10 poduri preste Tibru (Ponte Margherita, P. late private: Palazzo Barberini (cabinet de anRipetta, P. Umberto, P. Sant'Angelo, P. Vittorio
Emanuele, P. ai Fiorentini, P. Sisto, P. Garibaldi, P. Fabricio si Cestio, P. Nuovo Palatino),
150 piefe publice, cele mai multe cu ffintitni
sdritoare: Plata Sf. Petru, (Cu obelisc de 255 m.,
porticul de columne al lui Bernini), Piazza

tichitti, bibliotecd), Torlonia, Corsini (biblioteci

mare, colectie de picturi), Farnese (frescuri), Colonna (bogatd colectie de picturi), Rospigliosi (cu
Aurora lui Guido Reni) Spada, $. a. m. Numeroase
vile splendide : Villa Albani, V. Borghese (dela
1892 cu pinacoteca din palatal Borghese), V. Doria-

Navona sau Circo agonale, P. del Popolo cu Parnfili (toate Cu an tichi titti), V. Farnesina (ca fresobelisc egiptean de 24 m., P. di Monte Citorio curt de Rafael), V. Massimi (frescuri moderne),

(obelisc), P. Colonna ea columna lui Marc Aurel, V. Buoncompagni-Piombino (cu museu), etc. ReP. del Quirinale cu colosal Dioscurilor, P. di sturile Romei antice: Forum Roman um Cu ruinele
Spagna, P. Capitoliului cu statua equestr aural a sale (Templul lui Vespasian si al lui Saturn, areal
lui Marc Aare!, P. dei Cinquecento (obelisc), etc. ; lui Sever, columna lui Phoca, templul lui Castor
50 ftinttini mari publice (Fontana di Trevi, F. si Pollux, al lui Antonin si Faustinei, etc.), lngi
dell'Aqua Paola, Aqua Vergine, etc.); 500 strade: el basilica lui Constantin, areal lui Tit si al lui
Corso (vechea Via Flaminia, 1500 m. lunga), Constantin, amfiteatru (Coloseul, zidit de VespaCorso Vittorio Emanuele si Via Nazionale, Strada sian si Tit pentru 82,000 privitori, 1/8 parte e condi Ripetta, Strada del Babuino, Via Sistina, Via servat); bdile lui Caracalla, Titus, Diocletian, etc.;

delle quattro Fontane, V. Quirinale, V. Venti palate itnperiale pe Palatin; columna lui Marc
Settembre, etc. si 275 strade laterale. Biserici 350 Aurel (scum cu statua San Paul), columna lui
(multe stint bogate in picturi si sculpturi pre- Traian (27 m. inalta cu statua S. Petru) pe forul
tioase): bis. S. Petra (San Pietro in Vaticano, lui Traian; 12 obeliscuri ; mormntal lui August,
zidit 1506-1626, cea mai mare bisericit din lame. ale Scipionilor, diverse columbarii, piramida lui
187 m. lungd, 137 m. larga, cupola' de Michel- Cestius ; teatral lui Marcel ; ten3plul Minervei
angelo asezat pe patru pilastri colosali, 117 m. medica ; aquaducte grandioase, etc. Desgroparile
inaltd), bis. S. Giovanni in Laterano (fundat se continua scotnd mereu la iveald edificii

in sed. IV, cea mai veche bis. a R.-ei si bis. antichitati. Institufiuni culturale: Universitate,
episcopald a papei ; langd ea Baptisteriutn S. Gio- fundata 1303, Collegio Romano (Cu observatoriu
vanni in Fonte), Santa Maria Maggiore (Cu 36 co- renumit, museu si bibliotecit), Collegio de pro-

lumne autice ionice de marmord albd, mosai- paganda Fide (pentru misionari, ca tipografie
curi vechi, capele splendide), S. Paolo fuori le pentru preste 30 limbi), 33 colegii si seminare
Mura (fundata in sed. V) si San Lorenzo fuori le
Mura (sed. V si VI), Sta Maria la Rotonda (vechiul Panteon, templu roman, deja la 609 biserica
portic in stil corintic, mormintele
multor oameni reuumiti s. e. Raffael), Sta Maria

preotesci ; societiti c ulturale: Academia

de sciinte (mai nainte Accadernia dei Lincei), societa.tea Arcadienilor, asociatia artistilor (in Panteon), sec. artistilor germani, institut archeologic

germ., institute istorice ale Austriei si Prusiei;

in Araceli (in local templului lui Jupiter Capi- academia de arte si scoala archeologicit franceze ;

tolinul), Sta Maria in Trastevere (cu 22 columne Academia di San Luca pentru arte frumoaso, mai
antice de granit), Sta Maria in Cosmedin, Sta Maria multe semi de arte, etc.; numoroase scoale posopra Minerva, Sta Maria del Popolo, Sta Maria porale ; bogate institute de binefacere (Ospedale
dell'Anima, S. Pietro in Vincoli (cu Moise al iui di S. Spirito, dela 1200, cu preste 1600 patari;
Michelangelo), Sta Maria della Pace (sibillele lui Ospizio di S. Michele, dela 1686, cu 800 pacienti).
Raffael), Sta Cecilia, Sant'Onofrio (mormntul Cultivdndu-se malt artele, s'a desvoltat malt si
lui Tasso), S. Pietro in Montorid, San Gioachino comercial cu obiecte de art. Industria nu e des-

ai Ponti, etc. Alte edificii insemnate: V a ti c a n ul (inceput in sed. VI, aproape toti papii
1-au largit si infrumsetat, un oblong urias cu
20 curti si 11,000 odai; resedinta papei, cu capela sixtind, cu loggiile si stantele lui Raffael,
bibliotecd renumiti cu 25,600 manuscripte pretioase, nepretuite colectiuni de art, ca Museo

voltatd. Comercial e ajutat de Banca nationali

(capital 210 milioane lire) si alte bnci, burs,
camera de comerciu i numeroase di ferate. Dela

1870 R. a inceput a fi imprejmuitd eu o serie

de forturi (pftna acum 15). Lngd R. stint cata-

combele ce se inhnd in departan i de miluri.

Imprejurirnea mai departat a R.-ei (Campagna

Pio Clementino si Chiaramonti, Braccio Nuovo, di Roma) e putin cultivat i bntuiti vara de

museu egiptean si etruse, etc.); Mausoleul lui malaria, dar e bogat in ruine antice, ca morAdrian sau Cetatea Angerilor (un edificiu rotund, mntul Ceciliei Metella, Via Appia, etc. Crti
acum citadela, inchisoare de stat, etc.); Q u i - asupra Romei s'au scris si mai de malt (Nardini,
rin al, zidit 1574-1608, odinioarl resedinta de Venuti, Piranesi) ei in fillip' cel mai nou aproape
vard a papilor, scum resedinta regelui Italiei (cu in toate limbile culte.
frescuri $t pnze pretioase); palatal Lateran Istoria R.-ei, v. Roman, Imperial.
(pinta la 1304 resedinta papilor, edificiul de scum

Roma Des, 1) la Gr e ci : In mitol. greed Roma

e dela 1586 cu renumit cabinet de sculpturi si a fost fata lui Ares, (lea al resboiului, o femei
Museo Christian ; pe piata dinaintea lui e un eroinit si nobill din Troia, care eu Aeneas a
obelisc egiptean de 475 m. inalt); pe local ve- venit in Italia $i dela Latinus, regele Aborigechialui Capitoliu e: palatal senatorilor cu admira- nilor a nseut pe Romulus si Remos (Remus).
bile sari duple de Michelangelo, pdlatul Consor- Green apoi au personificat cetatea Roma cu o

www.dacoromanica.ro

Romagna

Roman, Imperial.

insusire ca Tycho (v. ac.). In Asia mica pentru

Roma Dea mai multe orase au ridicat temple,
au introdus cult si ludi anuali, numiti Romaia,
si au representat-o Cu cornul plinirii in mina.
2) la Romani cetatea Roma a fost personifiesta ea o eroin militar, FA mai ales pe numi

781

ca regii, numai cu mai modest pomp i Cu

indatorirea ca la sfirsitul anului s-si dea socoteala de administratiunea lor. Astfel a inceput
(510) republica romana, sub care s'a intemeiat
statul universal roman.

Intemeierea republicei fi cucerirea Italiei

era representat and ca o amazoanii, and ca (510-264). Tinra republica avu de luptat contra
Minerva, de regal& sednd pe o gramad de spolii regelui alungat, care incerd sd reocupe tronul
(obiecte i annaturi luate deis dusmani in lupta), mai antliin prin complot si neisbutind, venf

iar la dreapta ei, au dina Victoria. R. D. inca armata etrusca (Veientii i Tarquinii invinsi la
din sed. II a. Um a fost venerata in tot im- Arsia, Porsena infricosat de incercarea lui Mucha
penal roman si WW1 ei se impreana Cu al lui
August, introducindu-se ludi Romae et Augueti,
la Greci numiti Romaia Sebasta. Hadrian impratul a zidit templu comun pentru Roma si

Scaevola de a-I omori inch eie pace), apoi ca armat latina (Regillus), dar NIA succes. In arma
bataliei cu Latinii Romanii facura ca ei o confederatie, spre a se ajuta in resboiu eonfe[Atm.]
deratia se man ca fiecare suecos roman. Primal
Venus.
Romagna, parte din Emilia (Italia) cuprin- seeol al republicei a fost plin de lupte ca
dind prov. Bologna, Ravenna, Ferrara, Forli, dar Roma nu se ridic deasupra celoralalte ce10,104 km2., cu 1.259,582 loc. (1897); pina la tati i nu deveni cuceritoare deal diva cuce1860 parte a statului papal.
rirea orasului Veji (405-395) cuprins i derimat
RomaiaSebasta la Greci, ludi Romas et Auguati

la Romani. (v. Roma Dea).

Romaic, ce privesce pe Grecii moderni.

de M. Furius Camillas, care intilia oarit dete

sold ostasilor i Ii tin permanent in armat.
Cucerirea orasului Veji si a cetatilor din Etruria

.Romaica, dans grec, de origine moderna; limba sudica a fost inlesnita prin atacul ce il suferiau din
nord Etruscii din partea Galilor. In launtru reelina modern.
Romain, (franc.) numire franceza pentru carac- publica folosise numai patricienilor si plebeilor
terele tipogr. latine (antiqua).
bogati, caci consulii se alegeau numai dintre pac, ( tat) tricieni, cari prin ocuparea painintului public,
Roma locuta (eat) eau= finita

Roma (adeca curia Romana sau Pontificele) a

vorbit; prin urmare *causa e terminata.
Roman, 1mperiul. Statul roman este cea mai
puternica organisare sociala, ce a vidut omenirea. Au existat si exista adi state mai intinse
si mai populate decit cel roman, ceea ce a facut
insa marirea fard seamiin a aceluia, a fost in-

prin camete si prin pnvilegii apasau pe plebeii

saraci cari se deosebiau de coi bogati. In 494 ple-

bail se retrag din Roma pe un deal vecin (secessio in montern sacrum), ca sa-si faca acolo
o cetate, patricienii cadur la invoiala ca ei ca
s se intoarca in cetate j s aiba apiratori
(tribuni plebis), cari cu vorba veto, puteau
semnatatea regiunilor ce-1 constituiau, incit pro- sustrag, dela pedeapa, sa impiedeee aplicarea
vincii de ale lui, ea Francia, Britania, sant
legilor vatematoare si mai trdiu (448) puteau
puteri mondiale ; a mai fost apoi organisarea po- a adune pe plebei inter, adunare propne, ale
litie, incit Romanii au aparut pe lame ca s carei hotarin aveau putero de lege. Alaturi au
o invete cum se fonneaza un stat mare si cum lupta economica (agar publicas) tribunii duceau
se gu.verneaza (regere populos).
contra patricienilor lupta politica pentru drepInceputurile imperiului roman au fost atilt turile plebeilor. ln 450 isbutesc ad obtin Dede mici, inat nici Romanii de mai tilnliu ne- cemviri (D. legibus conscribendis) pentru puputind intelege ridicarea lui, 1-au inchipuit ca un blicarea de legi scrise, in 448 provoaca a doua
resultat al intervenini imediate a qeilor rornani. secesiune ca respuns contra tiraniei DecemviDin legenda intemeierii Romei se poate ajunge rilor i obtin dreptul de a legifera in comila ciiteva resultate, ca cetatea a fost o creatiune tiile tribute, in 445 obtin dreptul de casatorie
comercial ling. riul Tibru, al carui vechiu nume intre patricieni si plebei si in local cousulilor
(Ramon) 1-a luat, ca faces parte char)) confe- se instaue tribuni militari ca putero de consuli
deratie de cetati latine sub conducerea Albei- si se institue censura. In 390 Roma incera cea
Longa, c multamita positiei fericite lnga Tibru mai mare crisa din istoria ei, invasiunea Galdor,
si aproape de mare s'a marit in bogtie si pu- cari clupd ce rainara Etruria si o pregatira pentru

tere pina ce a luat local Albei-Longa in capul

cetatilor latine, ca era mai veche deal spune
legenda (754) si ca era condus de regi uteri.
Infiuente orientate si motive superstitioase an
fcut pe Romani sa admita numai 7 regi ai orasului lor : Romulus, intemeietorul orasului, Nunla
Pompilius, organisatorul religiei, Tullus Hostilius,
invingtorul cetatii Alba-Longa, Aucus Marcius,
invingtorul Latinilor, Tarquinius Priscus, constructor, Servius Tuulius, legiuitor si Tarquinius,
Superbus, tiran. Acesta doinni (534-L510) ca mare

putero in Mara si cu mare asprime in launtru,

din care pncina fa resturnat printr'o revolutie
facuta contra sa de patricieni aliati ca plebeii,
cari schimbara forma guvernului si in local regelui ales pe viat alesera doi magistrati nurniti
consul] pe cite un an cam cu aceleasi drepturi

jugul roman, inaintara asupra cetata, sfarimara

armata romana la Alia (16 lulie dies ater), cuprinsera cetatea i dupa o versiune se departara
cumpOrati ea o mare suma de bani. Restabilirea patent se datorl unui mare general si om
de stat, lui Camillas. Reformele interne ale tribunilor Gaius Licinius Stolo si L. Sextius, prin
cari plebeii astigara dreptul de a fi consuli si
se regulau datonile si pamntul public, dote Romanilor unirea, pria caro supuser Italia in resboaiele cu Samnitii (343 341, 326-304 si 298
'Ana 290), in care Romanii invinserd separat
P8 Samniti, apoi pe Latini, Lucaui, Apuli,
centini, Feligni, Hernici, Etrusci si Um bri, in
fine pe toti ltalicii aliati chair cu Gaiii in marea
batalle dela Sentinum la 295, un Bacot dupa cucerirea orasului Veji. Col din urma mare resboiu

www.dacoromanica.ro

782

Roman, Imperiul.

pentru Italia fa resboiul cu Tarentul (280-272) Grachii (v. ac.) s restabileasca proprietatea rusi regele Pyrrhos, care invinse pe Romani la rala prin impartirea ptimnturilor statului, cad

Heraclea (280) si Asculum (279) si f invins la

Beneventum 275.
Intemeierea domniei universale a Romei (264
plInd 133). Cu toate aceste resboaie Roma putea

incercarea lor nu isbuti (133-122). Stricticiunea

nobililor se v in resboiul Jugurtin (111-106).

Un om din popor Gaius Marius prinse pe Ju-

pinta si mfintui Roma de Teutoni la Aquae

avh 700,000 de luptatori, cari vor Mande pu- Sextiae (102) de Cimbri la Vercellae (101). Lupterea ei de jur imprejurul Mani Mediterane. tale din interior se complicar apoi ca luptele
Primal resboiu pentru Sicilia il purth cu Car- Italicilor pentru egalisare cu Romanii (resboiul
tagina (264-241). Invingetori in Sicilia, Romanii social 90-88). Italicilor li-se dete dreptul de
atacar Cartagina pe apa (Mylae 260, Ecnomos cetatenie, ins incepe resboiul civil intre coi
256) si debarcara in Africa, uncle suferirl o dei mai mari geuerali, Marius si Sulla. Alungat
mare infrfingere, caci Regulus f pnns si ar- mai fintaiu din Roma, Marius revine, pe chnd
mata nimicita. Victoria finala remase Romanilor SuIla punta resboiu cu Mithridates ai ucide pe
In urma bataliei dela insulele Aegatae. Romanii inimicii sei; in 83 se intoarce SuIla din Asia,
citstigarit Sicilia (241), apoi profithnd de neno- invinge annatele mariano, ja dictatura pe viata,
rocirile interne ale Cartaginei luara Sardinia ucide pe adversari, micsoreaza puterea tribunilor,
(238) si prin dou expeditiuni in Elyria ocupar maresce puterea senatului, incepe un regim aricoastele acelei regiuni (229-228 i 219), po cand stocratic, apoi se retrage (79). Dupil el se ridicii
Italia nordic o cuceriau in lupte criincene cu mai multi generali, M. Aemilius Lepidus (78),
Gala (225-222). $i dup atiltea lupte trebui
apoi Gnaeus Pompeius, care pnn luptele contra
facii cea mai puternica sfortare din istoria lor, lui Sertorius (80-72), contra Sclavilor (73-71),
sti se lupte cu cel mai mare general al vechimei Piratilor (67) i Mithridates (63) credea c va
in al doilea resboiu punic (218-201). Hannibal conduce statul fr s intrebninteze puterea mi-

(v. ac.) invingtor la Ticinus, la Trebia (218), litar. Inselat in sperantele sale formh primal
la !twill Tra.simen (217), apoi la Cannae (216), triumvirat cu Gaius lulius Cesar si au M. Licif invins prin fidelitatea, cu care confederatii nius Crassus (60) $i impreuntti condusera statul
staruiau imprejurul Romei, prin staruinta ace- si impartira tenle. Cesar supuse Galia, intr
steia. Intalnin cu Hannibal filed evitate, dar pre- apoi in lupta ca Pom pains, pe care Il invinse
tutindeni generalii cartaginezi eran invinsi, pima la Pharsalos (48). Invinse apoi pe pompeiani la
mind capul lui Asdrubal aruncat in lagarul lui Thapsos si la Munda si conduse statul ca un
Hannibal i arht acestuia ce soarte va av Car- rege. Ucis la 44, se formeaza un al doilea triumtagina. Atacata in Africa de P. Cornelius Scipio,
aceasta rechieml pe Hannibal din Italia si la Zaina
marele general f invins de Romani (202). Puterea Cartaginei fit distrusa, Romanii se simtlau
staptinii lama.
Filip V, regele Macedoniei, aliatul lui Hannibal
fit invins la Cynoscephalae (197) pi obligat sa

virat intro Gaius Octavianus, M. Antonius si M.

Aemilius Lepidus in 43. Partidul republican

condus de M. Brutus pi Gaius Cassius este invins la Philippi (42) fji triumvirii isi impart pro-

vinciile. Octavian departeadi pe Lepidus, incepe

resboiul cu Intonius 5i-1 invinge la Actium (31).
Octavian deveni singurul cap al statului roman.
lase liberi pe Greci, apoi 10 ani dupd marele Republica roman devine imperial roman.
resboiu incepe resboiul cu descendentul marelui
Imperiul roman sub familia lulia (31 a. Chr.
rege i Antioh Ill este invins la Magnesia Sipyli 68 d. Chr). Octavian conduse statul dupa vointa
si constrins la o pace umilitoare (190). Acum sa, desi lash toate rnagistraturile si institutiunile
incepe transforinarea terilor in provincii. Car- republicane. I-se dete numele de Augustus.
tagina in urma unui resboiu greu, al treilea res- Pentru siguranta sa creh o garda de soldati 1:111bow. panic (149-146), Macedonia, mai Wahl sla- miti Pretorieni. El RI pacinic, i prin linistea ce

bit in urma infrangerii lui Perseu la Pydna, o asigurii statului astigh in partea sa pe toti.
(168) este declarata in cele din urma provincie Purth resboaie mici si pentru siguranta impe-

(146), dupa o rescoala Grecia, care abusa de li- rialui. Tiberius (14 d. Chr. pana la 37), fiat shu
berarea ei dela Macedonia, f de asemenea fa- adoptiv avea eminente calitati, dar si un mare
cuta provincie sub numele de Achaia (146). In dispret de oameni. A fost crud, a sfarimat ori ce
Asia prima provincie f faceta in 133 din re- spirit de independenta. Gaius Caligula (37-41),
gatul Perganium. Spania luata dela Cartagmezi str.nepotul shu, a inebunit si a facut crudimi
f supusa cu mai multa greutate si dela 206 de nebula phn a fost omorit. Tiberius Claudius
resboiul era acolo permanent. Dup moartea lui (41-54), unchiul lui Caligula, avea bunavoint,
Viriat (148-140) si dupa cucerirea Numantiei era insa slab, condus de femei stricate si de
(143-133) ai Spania era supusa.
cari au pricinuit multe crudimi, ping
Luptele interne fi resboaiele eivile (133-131). ce Agrippina il facil sh adopteze pe fiul ei Nero,

Cucennle externe gramadisera mari aven in apoi 11 otravi. Nero (54-68) inebuni si el de marea
Roma si averile schimbara obiceiurile romane.
Cei bogati formar o clasi privilegiat, care dispanes de inagistraturi ai se separa de grosul poporului. Proprietarii mici dispareau, parte inghititi de marii proprietari, parte pentra c nu
aveau unde vinde produsele lor agricole, caci
grhul se trimetea fara bani din provincii. Cettitenii hied alt mijloc de train incepura
viudo

nemarginita putero ce simtia ca. are. Comise

crudimi si fapte de smintit, pana ce se omori.

singar, &and vdil succesul uuei revolte contra sa.

hnperiul sub Flavii fi Antonini (68-180).

Dintre imphratii proclamati de armata (Galba,

Otho, A Vitellius, T. Flavius Vespasianus), Vespasian remase biruitor si conduse stand (69-79)
ea pricepere i energie. Sub el se completa cu-

singura lor avere, votul si a se pane in ser- cerirea Britaniei, se sufoci rescoala ludeilor si
viciul capilor de partido. Inzadar incercarl fratii a Galiei. Fail shu cel mare Titus (79-81) a fost

www.dacoromanica.ro

Roman, Imperial.

dat ca model de bungtate, pe dud cu cel mic,

Domitianus (81-96) inviarg iardsi timpurile lui
Caligula si Nero. Dupii oinorirea lui, senatul
alese imprat pe senatorul M. Cocceius Nerva
(96-98), bun imprat. care alese ea mostenitor
pe un distins general M. UlpiusTrajanus (98-117),

unul din cei mai mari imprati. Supuse Dacia

si o colonist', supuse Armenia, Mesopotamia St
ridica imperial roman la cea mai mare intindere
cu preste 150 milioane locuitori. P. Aelius Ha-

drianus (117-138) f tot tat de distins in administrarea imperiului, dar mai putin priceput
la aprarea lui. Urmasul su Antonius Pius
(138-161) a fost pacinic, respectat in afar,
fericit in Mantra si a dat numele su tuturor
acestor imprati ridicati la imperiu prin adop-

783

piing 305) a fost unul din marii imprati. Ca s

poatA apt:4a imperial in toata intinderea lui, el
il impart ca trei amici (Maximianus, (alerius
si Constantius Chlorus). El si Maximianus se
numiau Augusti, ceilalti doi Cesan. Se stabilt
el in Nicomedia, de unde supraveghia tot imperial, iar Maximianus se asez la Milan (Mediolanum), ea sl fie departe de senat. El part
diademg si ceres sA fie numit Dominus, name
ea care sclavii Damian pe stAptini. Cu el incepe
propriu, ca statul roman sa fie imperiu, pang la
el se numesce mai potrivit principat (=plinceps,
presidentul senatului). Diocletian si Maximian se
retraseri spre a ved cum functioneaza sistemul
lor, dar se ivi ambitiosul, cure nu se putea mattarni cu fragment de putero, era Constantinus,
fiat lui Constantius. El omori in 310 pe Maxi-

tiune. Fiul su. adoptiv Marcus Aurelius Autoninus (161-180), cu toate stralucitele calitgti de mian, care voia sg reving la imperiu, invinse
imprat si cu twits- inteligenta $i filosofia sa, nu in 312 la puntea Milvina pe Maxentius, alt imputa impiedeca de a se artita setnnele decadentei. prat, si invinse pe Licinius, cu care se impact"
Germanii ataeau imperial si el muri la Viena in 314. Incep din non resboiu cu Licinius in
In castre.
323 si ib invmse in mai multe locuri. Licinius
Caderea imperiului. Fiul lui Marcu Aureliu se dete in mink lui Constantin, dup.' ce i-se
numit Commodus (180-192) f un nou Cali- promise respectarea vietii, dar f omorit in 324.
gula, ptln ce fit ucis de coi dimprejurul sAu. &- Constantin, nutnit obieio uit cel Mare (324-337),
natal alese apoi pe Pertinax, dar acesta f ucis este insemnat prin mutarea capitalei la Bizantiu,
de Pretorieni, cari puserti imperial la licitatie, si numit dela el Constantinopole, prin impartirea
Il cumpri bogatul senator Didius Iulianas, dand imperiului in 4 prefecturi si acestea in diecese,
cate 6000 lei la fiecare Pretorian. Dar contra lui dar mai ales este insemnat prin faptul, cg a
se ridicard de armate alti troj, Peseenius Niger, tolerat iu imperia religiunea cresting.. Se conClodius Albinus i Septimius Severus. Acesta sidera pe sine ca episcop in afacerile externe
invinse pe ceilalt" si remase singur it-ITO-rat (193 ale biseiicei, a presidat sinodul dela Nicea (325),
pang 211). A fost sever, muncitor (vorba lui era desi s'a botezat numai aproape de moarte. Dap('
ilaboremuse), a murit la Edinburg in Scotia, Constantin armar fiii si Constantinus, Conluptandu-se contra barbarilor. Fiul su Caracalla stantius si Constans (337). Constantinus

(211-217), om crud, care insa a dat drept de (340) in luptA ca Constans si acesta in luptg
cetifitean roman tuturor oamenilor liberi din im- cu Magnentius (350), revoltat contra lui. Conperiu. Macrinus (217-218), uciOtorul lui Ca- stantius invinge insd pe Magnentius 5i reinase
racalla, f ucis de trupe, cari ridicarg la imperiu singur imparat, pana ce armata proclama im-

pe un copil de 14 ani, Heliogabalus, nebun furios. prat pe vrul su Iulianus (360). Prin moartea
Fiind ucis si el, Pretorienii urcarg pe Alexander (361) lui Constantius, Iulian remase singur imSeverus (222-235), nepot al lui Septimius. Desf prat, si a fost un nobil imperat. Dorind s redea

tar, el a fost bine concha de mama sa.

imperiului vechea lui mgrire, el incerch sg retrac, Maximinus (235-238), II ucise si conduse stabileasc vechea religie pe cale blanch", si part&
statul cu energie, invingnd pe Germani $i pe resboaie stralucite ca Persil, arora le cuprinse
Sarmati. Se ridicarg 'ha" multi imprati, si Ma- capitala Ctesifon. Incercarea de a restabilf poliximinus fiind ucis de trupe se ridica imprat teismul reinase farg succes, iar cand se retragea
Gordianus III (238-244), numit astfel, ctici doi din Persia RI lovit de o sageata venitg nu se
Cu acelas nume luaserg tidal in acelas timp, dar scie de unde (26 Iunie 363). lovianus (363-364)
pieriser in lupte. Gordianus
fill ucis de pre- incheie ca Persii o pace rusinoas, Valeutinianus I
fectul Pretorienilor, Philippus (244-249), re- (364-375) isi asocia pe fratele si2iu Valens (364
sturnat si el de Decius (249-251), distins ge- pang 378), cgruia ii lash Oriental. In dtlele lui
neral, mort in lupta cu Gotii. Gallus (251-254), Valens s'au asezat Visigoth la sudul Dundrei,
Valerianus (254-260), Galienus (254-268) au fiind impinsi de Huni. Ei se revoltara apoi contra
domnit in acelas timp, pe and diferitele pro- imptiratului, il invinsera 5i il umsera in lupta
vincii proclamar de impifirati pe generalii lor, dela Adrianopole (378) si prAdard intreaga peninct eran in acelas timp 19 imprati. In acest iusula. Gratianus, fiul i urmasul lui Valentinian,
timp ntivgliau Francii, Alemanii, Gotii, Persii, si numi ea imperat in est pe Spaniolul Teodosiu,
o ciumg teritnl a secerat timp de 15 ani (251 numit cel Mare, care "sbuti prin lupte si nepang 265). Valerian if' invins pi prins de Persi. gocieri s impace pe Visigoti, cari in 382 se
Impratii Claudius (268-270), Aarelianas (270 asezarg in Moesia si Tracia. El supuse apoi
pang 275), Tacitus (275-276), Probas (276-282) vestal (394), incat remase pentru putin timp
restabihrg autoritatea imperialg, desi Aurelian singur imprat. La moarte el imparti imperial
pargsi Dacia, retragiind legiunile cari o paziau. roman intre coi doi flu ai si si de atunci s'a
Caras (282-283) invinse pe Persi, Numerianus format un imperiu de est si altul de vest, cari
(283-284), fiul su, muri la intoarcerea din ex- nu s'au mai reunit (395).
[I. S. F.]
peditiune, i armata proclama imprat pe Gaius
lmperiul roman de vest, partea vesticii a imAurelius Valerius Thocletianus.
periulut roman data de Teodosiu cel Mare la 395
Iteorganisarea imperiului. Diocletianus (284 fiului sgu mai mio, caci se credea cet este mai

www.dacoromanica.ro

784

Roman, Imperiul.

neinsemnatil e mai greu de apkat, cuprindea poporul in contra sa e fugf in Siracusa, uncle
provinciile Italia, Galia, Britania, Spania, Africa, este omorit. Fiul sdu Constantin IV Pogonatul
Dalmatia, Noncul, Panonia, Retia. Iliria o sta- (brbosul) 668-685, respinge pe Arabi dela Conphniau impreunti impratii de vest Cu cei din est. stantinopole, dupd un asedia de 7 ani, prin focal

lstoria imperiului de vest este o lupt neince- grecesc. Justinian II (685-695) este alungat
tea contra barbarilor navalitori. Ca sa le poat de Leontios (695-698), el insusi resturnat de
resista capitala imperiului se mutit la Ravens in- un general al ski, Tiberius 111 (698-705), care
Uinta prin lagune i prin mestesug. Sub Honorius insa este nisturnat de /uatinian II a doua earl
(395-423) rolul principal il implinf Stilicho, care (705-711). Cruzimile acestuia amintesc pe ale
invinse pe Visigoti la Pollentia si Verona si in- celor mai cruzi tirani. Urmeaza apoi repede
franse pe Radagais. Dupl ce Stilicho fa ucis, lippicus (711-713), Anastasius 11 (713-716),
Visigotil cu Alaric venira asupra Romei Fji mai
inthiu o erutar pentru bani (408), apoi o cuprinsera si o jefuira. Dupa un usurpator loan urmit
Valentinian III (425-455), nepotul lui Honorius,
copil de 12 ani. Sub el Vandalii cuprinsera Africa,

eodosiu II (716-718) pn cand Leon III

(718-741) incepe dinastia Isaurilor. Leon respinse pe Arabi dela Constantinopole, incep insi

a distruge icoanele din bisericit sub cuvnt c

silnt un rest de idololatrie. Poporul si calugarii
Hunii nvalir in Galia, unde fun" invinsi de erau contra lui si astfel pierd exarchatul RaAetius la Catalaunum (451), Qi in Italia (452). venei i autoritatea lui asupra papilor incep
El f ucis in 455 de Petronius Maximus, care a scadea. Lupta o duse mai departe si curase arch pe tron, dar Vandalii venira, il ucisera giosul ski fiu, Constantin V (741-775). Apoi
fefuir Roma. Se famed impkati apoi Avitus urmtt Leo IV(775 -780) st fiul still Constantin VI
(456), M.ajorianus (457-461), Libius Severus Porfirogenetul, in al cartii name sotia lui Leo,
(461-4(35), urmara apoi doi ani de interegn, apoi Irena, conduse statul pana la 797, in care timp
Anthemius (467-472), Olybdius (472), pusi de restabili cultul icoanelor (Sept. si Oct. 787), apoi
seful mercenarilor Ricimer, impratal real. Dup scoase ochii fiului soliu si sprijinita de partida
Anthennus (473), lulius Nepos (474-475), seful icoanelor impratf slogan pana la 802. Nicemercenarilor Orestes puse impiirat pe fiul su phoros alungh pe trans, ocuptt t ron ul (802-811) si
Romulus Augustalas (475), pe care il detrota muri in resboiu cu Bulgarii. Mihail/(811-813 ) fit
apoi Odoacru i iu titlul de regale Italiei. Cu neinsemnat, pe clind Leo V Armeanul (813-820)
Romulus Augustalus inceteaza imp. nun, de vest. bt pe Bulgaii i reincep lupta contra icoaImperiul roman oriental. Imperiul bizantin, nelor, insa f inlaturat de partidul inimic, care rigrecesc. Partea orientala a imperiului roman data dick pe Mihail 11 (821-829). Acesta pierd Creta
de Teodosiu cel Mare la 395 fiului ski mai mare si Sicilia luate de Saraceni. Fiul ski Teofil (829 poi
Arcadius (395-408) cuprindea provinciile din 842) asigur pace interna supusilor si. Dupa el,
Asia, in Africa cuprindea Cirenaica, Egiptul, sotia sa Teodora conduce imperial 13 ani, In nuin Europa Tracia, Moesia, Dacia, Macedonia si male fiului su ktihail III, ins Teodora fa deAhaia cu Constantinopole capitali. Arcadias a fost prtata de fratele ei Bardas, care in numele

condus de altii toat viata lui (Rufinus, Eutropius, imprateasa Eudoxia). Imperial se instrineaza uecontenit de cel din apus, se transforma
In imperiu oriental, Cu timpul devine grec in

limb si in traditiuni. Teodosiu II (408-460)

condus de soma sa Pulcheria, se exercita la ca-

ligrafie necontenit

astfel ne-a lasat Codex

aceluias Mihail conduse statul ru tocnrai dind

Arabii i Rusii atacau imperial. Bardas f insi
ucis de Mihail si acesta de favorita! sdu Vaeile
Macedonicul k 867-886), care intemeitt dinastia
macedonica. Fiul siiu Leo Vi, numit 5i filosofal
(886-911), dete legile basilicale prelucrate dup
Codex Justinianeus. Bulgarii sub Simeon si
Arabii amenintau imperial mai malt ca ori
Fiul su Constantin VII Por firogenetul (919

Theodosianus, cht pentru inimicii din afara le

platea bani (Huailor). Sora sa Pulcheria urinit
la imperiu avand de sot pe Marcian (450-457), pana 959) pastrat numai numele de imperat, caci
care fit demn de a imperatt. lmpkatii urmatori, puterea o exercitau altii, mai ales .Romanos
Leo (457-474) batut de Vandali, Zeno (474-491) capenos (919-944). Romanos II (959 - 963), fiul
in lupte Cu rudele sale, Anastasius (491-518) lui C.V1I, domni putin {u vduva sa Teofaaa
toi lustin I (518-527) stint insemnati numai la dernnitatea imprateasca pe Nikephoros
pentru ca au fostimpkati. lustinian 1(527-565), (963-969), un general viteaz. Teofana inlatur
nepotul lui lustin, a fost un mare tiran in po- si pe acesta i ndic impkat pe loan Zemisces,
litica interna. A nimicit ultimele libertati repu- cate manta' imperial de Rusi, de Bulgari si de
blicane, a inchis scoalele filosofice, a persecutat Arabi, mull lesa otravit 976. Urrnit apoi
pe eretici, s'a amestecat in discutiuni teologice.
fiul lai Romanos II (976-1025). El a
In afara a purtat resboaie norocoase, a supus desfiintat regatul Bulgarilor si s'a llama *uoiItalia, Africa si Spania. Nepotul ski Iustin
dkor de Bulgarie. Zoe, o nepoat de frate,
(565-578) nu put resista Longoban'ilor mci apoi 4 imprati pe tron : Romanos 111 (1025-34),
Persilor i isi asocilt pe un viteaz general Ti- Mihad IV (1034-41), Mihail V Calaphates
berius, t 582. Acesta bad]. pe Persi i adopth (1041-42), Constantin IX Monomahul (1042
pe viteazul Maurikioa (582-603), contra caruia pilna 1054), dad imperial era atacat de Normainli,
se revoltara insa soldatii i proclamara pe tiranul de Peceoegi si de Selgiucidt. Teodora (1054 -56),
Focas (603-610), care fir resturnat de fiul gu- sorb: ea Zoe, ridich la imperiu pe Mihail VI Stravernatorului Africa' Heracliu (610-641). El bate tioticos (1056-57), apoi armata ridicit pe un om
cumplit pe Persi i pregatesce, astfel, cuceriri capabil /sac I Comnen,, care abdicti 1059. IIrma.sii
Arabilor, cari Ii cuprind si lui Siria, Palestina, lui, Constantin X Dams (1059-67), Romanos IV
Fenicia. Fiul su Constantin III marl repede Diogenes (1067-71), Mihail VII Ducas (1071
urmandu-i Costans II (641-668), care revolt pana 1078), NikeforosII (1078-80), pi erdura mai

www.dacoromanica.ro

Roman-german

Roman I.

785

toga Asia. Armata ridich pe Alexios I Comnen, dela Damasc. Din bolta etrusci se desvolti cu-

(1081-1118), nepotul lui 'sac, cars invinse pe

inimici si duse fati de cruciati o politic supehoar& Fiul su loan (1118-43) intinse cuceririle in Asia. i mai strluciti a fost domnia
lui Manuel .1 (1143-80), impratul cavaler.
Alexios II (1180-83) fa ucis de epitropul su
Andronicos, resturnat $i el de Isac Angelos la

pola, ca la Panteonul zidit de M. Agrippa la

Roma, clidirea cea mai frurnoas romank care
apoi a dat nascerea stilului bizantin. Din colonada corintiniani Roinanii au desvoltat prin unirea

ei cu cea dorici, asa numitul capitol composit

sau capitol roman. Coloanele servesc nu numai

spre intrirea cldirei, ca in stilul grecesc, ci

1185. Acesta f batut de Asauesti, pierdit Cipru, r$i ca decoratiune a pretilor. In genere archiapoi in 1195 f restu mat de fratele sea AlexiosIII, tectura roman n'a crest deci nou forme, ci a
care il orbf tfi il bigit la inchisoare. Cruciatii prelucrat numai boltile si colonadele existente.
expeditiunei IV voiri sa restabileasci pe lsac si
Cloacele din Roma fac servicial lor and, ei
restabilird. lsac $i fiul su Alexios IV nu puturti fijad de o triinicie rat& Drumurile romane au
indeplineasc promisiunile cited cruciati fost ridicate in multo locurt pe bolti, din cari
si acestia atacara si luar capitala, o arsera mai unele, ca via Appia spre sud si via Flaminia spre
mult de jumtate, distruserd unele monumente nord dela Roma sfint practicabile in multe losi rapirit altele (caii de bronz foi usa bisericii curi si astidi. Cladirile romane erau ornate de
Sta Sofia la Vene(ia), aleser imprat pe Balduin obiceiu cu picturi si alto ornamente, ca foile
de Fl and ra, fundara Imperiul Latin (1204-61). In Acanthus in form de luger, cu fiori, figuri de

Asia se interned' la Trapezunt un imperiu grec frunze, de oameni si animate diferite. Stilul R.
si altul la Nicea sub Teodor Lascaris, t 1222. cuprindea cldirile publice, ca forum, basilica,
loan Vataces (1222-54) dela Nicea cuprinse arcurile triumfale, coloanele de onoare, teatrele,
mai toate posesiunile imperiului latin in afari amfiteatrele, circurile, templete, podurile, viade Constantinopole, iar Mihail Paleologul, epi- ductele, biie sau termele, cum si cldirile partropul fiului lui Bataces si apoi imprat, isbutf ticulare, ca monumente de morminte, mausolee,
cu ajutorul Genovesilor si ia capitala (1261-82). columbarie si casele particulare. Casa particulari,
El incerch, in zadar, unirea bisericilor $i nu re- de obiceiu in douii randuri, consta din vestibulum
stabili nici unitatea impertului, nici buna stare (antreul), atrium sau cavum (curtea, un loe liber,

a locuitorilor. Andronic II (1282-1328), fiul neacoperit si incungiurat cu col oan e) cu impluvium

siiu, fit rsturnat de nepotul sti Andronic

care la moarte, 1341, lash pe fiul su loan sub
tutela amicului siiu loan Cantacuzen. Incepe un
lung resboiu (v. Cantacuzen) ca loan Paleologu,
terminat 1347. loan Paleologu moare 1391, dupa

(locul unde se scurgea ploaia), odile cari se grupau

pe de amndouti laturile ale atriului $i se impartiau in cubicula (odaile de dormit), triclinia

(sala de mfincare), cenacula, cellae penariae (magazinele) si peristilul (hala de coloane), cu o grace vguse pe Turci in Galipole (1356), Andriano- dinuti Sute de aceste case s'au descoperit la Pontpole (1361) si dup ce ciutase in zadar s uneasca peji ; cele mai frumoase case si palate stint in
Europa crestini contra Turcilor. Urmasul su strada di Nola si strada di Mercurio. Basilica era

Manuel II (1391-1425) era inchis de Turci in destinati pentru pertractarile judiciare $i coConstantinopole, loan VII Paleologu (1425-48) merciu. Basilica era despirtiti in lungunea ei prin

merse la Florenta 5i primf unirea spre a avea dou $iruri de coloane in trei despirtituri $i se terajutor, dar in zadar. Urmasul su Constantin XI mina intro absidi (tribuna magistratului). DesDragades c, ca un viteaz, aprand cetatea prtitura de mijloc era mai lata, fiind aici central
luata in 29 Main 1453 de sultanul Mohamed H. adunirii si comerciului. Acoperisul basilicei a
Imperiul dela Trapezunt fa cuprins de Turci la fost fintaiu plan, mai tariliu boltit.

1461.
Stilul roman creftinesc vechiu este acela, care
Roman-german, Imperiu, numit si Sfeintul Im- s'a desvoltat din basilica romana si a fost practieat

periu. ltnperatii germani dela Oto eel Mare 962

aveau fitful de imprat roman pan. in 6 Aug.
1806, dud imp. Francisc 11 il parasf, in 'arma
creirii imperiului francez de Napoleon I. In

25 Dec. 800, dad Carol cel Mare a fost inco-

ronat la Roma ca imperat, crestindtatea a vclut

nu nascerea unui imperiu nou, ci restabilirea

vechiului imperiu roman, caci dup profetia lui

Daniel numai 4 impritii trebuiau sa fie, si cel
de al patrulea, cel roman, trebuia s tina [Ana

pani la anul 1000 si in Roma liana in secl. XIII.

Basilica roman crestind const dinteun rectangular rotunt1it la un capt inteo absid, care prin
d owl) siruii de coloane eri impartit in trei despartituri, din care cea de mijloc era mai malta. La
in trare se atli un atrium sprijinit de coloane, care
di in nartex, un spat ingust, ande steteau pcitosti. In absid. se Oa de obiceiu o capeli cu mormntul unui martir. Biserica romani crestineasca
vechitt se deosebia deci de basilica prin iniltarea
despartiturei de mijloc, impreunarea coloanolor

la sfirsitul lumii. Se numia sfttnt, pentru

impratii germani erau asemiinati cu regii ve- intre ()WM cu arcuri pi asezarea unui parete trans-

chiului Testament, cari erau si pontifici. (v. ai versal. (v. si Romanic, stilul.) [D. Olinescu.]
Germani.)
Roman I, domn al Moldovei, 1391-94 $i 1399
Roman, vechiu, Salta, (archit.) este o unire pfina 1400 (v. Musat, uncle domma a doua este
a boltei etrusce cu colonada greceasci. La in- atribuiti altui R,, care nu este adeverit). Prin
cept prevala bolta etrusca in clidirile roinane. csitoria lui R., fiul lui Costea Musat, ca Anastasia,
Cu supunerea Grecilor, Romanii adoptaser si fica lui Latsco (v. ac.), noua dinastie Musat, origicolonada groom* $i mai ales cea dela Corint. nar probabil din partea meridionald a Moldovei
Timpul infloririi acestui stil incepa. sub August (unde pare a fi venit din Tears Romaueased), s'a
(t 14 d. Chr.) si tina [Ana la Hadrian (130 d. Chr.); inrudit cu dinastia Maramursean, care in little
cladirile cele mai frumoase stint din domnia im- barbateascii s'a stins cu Latsco. Desf R. era prin
pratului Traian. Archnectul lui a fost A pollodorus casatorie mosteuitorul vechei dinastit, totusi fraEnciclopedia romana. Vol. 111.
50
www.dacoromanica.ro

786

Roman II

Roman.

tele sail mai mare Petra 1-a precedat in domnie, temir. (Cf. Melchisedec, Cronies Romanului
dup.' dreptul senioratului. Ca domn R. recu- a episcopiei de Roman, 2 vol. Bucur., 1874-75,
nosca suzeranitatea regelui Poloniei, precum o si Mamie Diet. geogr. al Rom.)
[nt.]
recunoscuse mai antaiu fratele su Petra (1387).
Roman, judet in Rom., situat pe ambele maluri
Dar in 1393 el ajutit pe principele lituan Teodor ale Siretului, marginindu-se la nord cu j. SuKoriatovici in contra ducelui lituan Witold, in ceava, la sud cu j. Bacau i Tutova, la est si
lupta lor pentru cetatea Camenita i teritoriul nord-est cu j. Iasi si Vaslui si la vest ca j.
ei. Fiind invinsi la Bratzlaw, Teodor Koriatovici Neamtu. Suprafata j.-lui e de 2091 km1., iar
se refugi in Ungaria, iar R. pierd curand populatia de 108,704 suflete (1899), intro cari
domnia i f inlocuit prin fratele (?) sail Stefan .1 99,695 Rom., 7996 Ovrei si 1013 supusi straini.
(v. ac.), care lutt domnia cu ajutorul Polonilor. Teritoriul j.-lui R. in partea din dreapta SireIn 1399, dupa nenorocita Walk, de ltinga Worskla tului e aproape tot ses, iar in partea stlinga a
(12 August 1399), la care Stefan luit parte ca acestui riu e mai deluros. Riurile principale
aliat al lui Witold in contra Tatarilor ei unde sfint: Siretul, Moldova si Bgrladul. Marca j.-lui
oastea cresting. fa batuta, R. isbutf s ja domnia sfint trei spice de gran, semn, ca produce cepentru a dona oara, resturnand pe Stefan. Dar reale in abundanta si in special grau. In pricurand dup.' aceasta el fa prins de Swidrygiello, vinta adininistrativa j. este impartit in 4 plasi:
fratele regelui Poloniei i guvernatorul Podoliei, Moldova, Siretul de sus, Siretul de jos si Fundul,
inlocuit prin Irga Koriatovici (v. ac.), care cu numerand in total 1 com. urb. : R., capitals

ajntorul vrului sen Swidrygiello lu a doua

oara domnia Moldovei. R. este inmormktat in
vechia biserica episcopala din Radauti (in Bucovina), care inainte de infiintarea episcopiei

j.-lui, si 59 com. rur. In privinta politica j. di

3 senatori si 6 deputati ; in ordinea juditiala are

un tribunal in orasul R., care depinde de cartea

de apel din Iasi, si 3 judecatorii de ocol: una

exista ca mandstire. (D. Onciul, Geschichte der in orasul R., a doua in tirgusorul Bira si a treia
Bukowina, in Die iisterreichisch-ungarische Mo- in tirgusorul DAmienesci. In privinta bisericeasc

narchie in Wort nnd Nick Wien, 1899. I. Ursu, j. face parte din eparchia episcopiei R.-lui nuRelatiunile Moldovei cu Polonia liana la moartea merand 121 biserici ort. Marti de bisericile
lui Stefan cel Mare. Piatra-N. 1900.) [D. On.]
acestea mai stint 30 bis. cat. In anal 1899/900
Roman II, fiul lui Ilias I, domo al Moldovei, au functionat in j. R. 75 male rurale 5i an fost
1447-1448. El lu domnia in lupt Cu unchiul frecuentate de 3019 copii. Pe teritoriul com.
sau Stefan II si o pierda in lupta cu unchiul Elisabeta Doamna $i pe mosia statuldi Pincescisea Petru II.
Dragomiresci, la 5 km. spre sud de orasul R.,
Roman, com. urb. in Rom., capitala j.-lui
este o scoali practica de agricultura. Ocupatia
resedinta episcopiei on acelas nume, situat pe principal a locuitorilor este agricultura. Paloe inalt pe malul string al riului Moldova, la durile acopen aproape toata marginea de vest si
3 km. de varsarea acestui riu in Siret. Are o cea de est a j.-lui, precum si culmea Dealuluipopulatie de 14,019 suflete (1899), locuind in Mrului-Golani cu toate ramificatiunile ei. Viia
vr'o 2500 case; eopulatia se imparte in 7141 Ro in., se cultivii in multe localitati. Industria e mai

6261 Ovrei 5i in 617 de alte nationalitati. Are mult domestica, iar comercial consta mai ales
seminariu infer. (cu 4 clase), 1 gimnasio, 1 sward In desfacerea cerealelor in orasul R. si tirguprofesional de bieti si 1 de fete, 3 $coale pri- sorul Bacesci; vite se vi3nd mai cu sama tot pe
mare de bdieti si 2 de fete, 1 pensionat de baieti piata orasului R. Se mai face comerciu cu spirt
$i 2 de fete, 1 scoala primara de IWO si 1 de si cu pesce. Ape minerale sulfuroase se gsesc la
fete ale comunitatii armene din localitate. Bi- Strunga, unde este $i un stabiliment balnear.
serici ort. mint 6, si anume: episcopia, inceputa Caile principale de comunicatie stint: linia ferata
la 1542 de Petru Rre si terminata la 1550 de si Soseaua national Bacau-Roman-Pascani, cari
fiul su Ilias-Voda. A ceasta este biserica cea mai strbat j. rain mijloc, apoi mai multe sosele juveche 5i cea mai frainoasa; aici se pastreaz detene, ce strbat j. in diferite directiuni. (M.
felonul Sf. Ioan Chrisostom kite cutie de sticl. Diet. geogr. al Rom.)
[nt.1
Bis. Precista mare, zidita la 1569 de Ruxandra,
Roman, Episcopie. La 1408 se amintesce
sotia lui Alexandru Lapusneann. Biserica alba, tr'un hrisov biserica Sf. Paraschiva la Roman,
zidita la 1695 de vel-spatarul Vasile Cantacuzino. care apoi se gsesce servind de episcopie. Este
Biserica Sf. Nicolae bis. Precista de sus si bis. insa nedumeritor, ca nu se rnentioneaza acolo
8f. George. Pe langa acestea mai este $i o bi- scaunal episcopal, cam dupa unele indicu pare
serica armeana, zidita la 1609. Orasul are un I sa fie existat deja pe atunci eparchia R. Ori cum
spital mare pi frumos, care depinde de epitropia ar fi, antaiul episcop cunoscut este Calist la 1444.
Sf. Spiridon din Iasi. Aproximativ 1/3 din lo- De acum incolo seria episcopilor este urmatoarea:
ctutoni orasului se ocupa cu agricultura 5i pra- Calist . .
.
1444
Grigorie . . . 1589 - 91
sires vitelor, ceilalti se ocupa cu industria de Visarion
.
.
j- 1456
Agaton, a 2-a oari 1697-606
.

prima necesitate si cu comercial. Iarmaroc anual

se face la 6 Aug., iar tirg septa-land in fiecare

Marti. Data sigur si cea mai veche despre existenta acestui oras este anal 1392. La 7 Dec.

Tarasie .
Vasile .
Macarie I
Dorotei .

1467 orasul a fost ars de catra Mateiu Corvinul, Macarie II.

regele Ungariei, in mersul sea ctra Baia contra Atanasie I.

lui Stefan cel Mare, domn al Moldovei, iar la

George I
Entimie

1845 a ars fined odata. In Dec. 1691 pe una din

.
pietele acestui oras a fost taiat cronicarul Miron Enstratie .
Costiu din ordinul domnului Moldovei C. Can- Agaton .

www.dacoromanica.ro

1466
1488
1514

1628-31
1531-68
1568-72

Atanas. IICrimea 1606-10

Mitrofan t. . .
1612
Pavel . . . .
1618
Anastasie I . . 1616-30
Dionisie . . . 1630-33
Mitrotan U . . 1633-41
Benedict
Eulogie

1677-78
1584-86

1642

1612-48
1661-57

Anastasio 111

Saya 1.

.
.

1658

787

Roman.
. .
Dositei
Teodosie . .

loan

Saya II

1659-71
1678-74
1674-85
1686

. 1686-700
Lanrentie . . 1701-06
Pahomio . . . 1707-14
Saya III . . . 1714-18
George 11. . . 1718-24
Atanasie II . . 1724-29
Daniil . . . . 1729-33
Misail .

Atan.II, a 2-a oar/

Gedeon .
Teofil .

.
.

loanichie I

1733

1734-43
1746-47
1747-69

. .
. . 1769-86 rom., n. 26 Nov. 1826 in Auseu (magh. Osi,
Lacey Greed . 1786-87 Bihor), a studiat la gima, din Beius si la acad.
Antonio . . . 1787-96 de drepturi din Grade, ande a infiintat societatea
Veniam.Costachi 1796-803 de leotard A studentilor romAni. Apoi a studiat
Gerasim . . . 1803-26 teologia la institutul Sta Barbara in Viena pang
Meletie . . . 1826-42 la 1848, dad a fost numit profesor la gimn. din
Locotenentii
.
1842-44 Beins. Aici a fost primal profesor, care a tinut
Veniamm Roset . 1844-51 prelegeri in limba roil:land. La 1850 a fost numit
Locotenentli
. 1851-65 prof. de limba rom. la academia din Grade, iar
Atanasie Ill . . 1865-68 la 1857 translator de limba rom. la consiliul reg.
Locotenontil
.
1868-73 din Buda, in care calitate a fost $i redactor al
sala
. . . 1878-79 foii legilor guverniale in limbo rom. La 1861 a inMeichisedec . . 1879-92 fiintat in Budapesta impreund ca Sig. Pop (v. ac.)
.
Inocentie
.
1892-96 ziarul politic 'Concordias, iar in 1862 fa numit
1896 prof. de limbs rom. la univ. din Budapesta. La
Ioanichie II . .

Leon

Fasele istorice ale episcopiei R. nu presint

decdt putin interes deosebit. Intre 1542 si 1550
se restaura catedrala. Ea este un model al vechiului stil rnoldovenesc: corp bizantin ea am&

1865 a fost ales deputat in parlamentul Ungariei

in cereal Ceica, pistrand acest mandat 22 ani, And
la 1888. Academia rom. 1-a ales membru ordinar

la 1866, lar la 1867 a fost distins ca med. Bensnunte gotice. Este regretabil, cd s'a facut la dinsa merenti. La 1868 a inflintat in Budapesta 4iaral
o reconstructie banahi 1n1805. Intro 1659 si 1671 gFederatiuneac, sustinut pfind la 1876. Ca reera pe scaunul episcopal vestitul Dositeiu (v. ac.), dactor al acestei foi a avut mai multe procese

In urind mitropolit, ca numele de familie Da- de pres, $i la 1868 f condamnat la 1 an in-

mara Barilovici. Cunoscand limbile latind, greed, chisoare de stat (suferit la Vat) $i 500 fi. amendd.
polon i romiinit, el incep Mica la R. psaltirea t 27 Sept. 1897 in Sebesul ssesc.
lui in versan, publicat de abia in 1673. Deis
21 Roman, I. N., publicist pi poet. A publicat:
episcopal Laurentiu a remas (1704) un document In contra directiunii literare dela (Jontempointeresant catastiful breslei mi$eilorg (cersito- ranul. Iasi, 1887. Un rspuns dlui Ioan Gherea.
rilor), cel mai vechia in materie de bresle din 1889. Chestiunea apei la Iasi. 1893. Poesii. Bucutenle romane. Cu. 20 de ani mai in urmd, epis- resci, 1895.
copal Atanasie reinnoi i catastiful breslelor de
Roman, Iosif, irate ca Alex. R., n. 1829

meseriasi din R., alt document de valoare isto- in Auseu, Bihor, a studiat gima. la Bein$
ricd. In 1747 se deschise si la episcopia de R. dreptul la Grade, in 1849 a fost colaborator la
o sward' de limba romilnd si slavona. Meritosul
poporuluit si gDemocratiag editate in
episcop Ioanichie (1747-69) s'a ingrijit de co- Budapesta de Sigism. Pap ; dupa revolutiane a
piarea documentelor episcopiei inteo condicti spe- ocupat oficii judecdtoresci si administrative, fiind

cialii, care ne-a Minas. Cu toate cd nu se cu- ales 1865 vicecomite in cod. Bihor. Dala 1866
prind inteinsa toate actele episcopiei, unele fiind advocat in Grade, ande casa sa a devenit un
chiar nimicite in riul Bistritd cu ocasia unui centra al vietii soc. rom., mai ales pentru tinetransport in 1722, totusi condica predisd aduce rimea rom, dela academia de drept. R. a colaistoriei mult lumina., Episcopal Leon (1769-86) borat la mai multe foi rom. si a fost presidental
a inceput a old& pe catedrala un turn, care a comitetului fundatorilor bdncii Bihoreanat.

remas neisprdvit pang ai. Urmasul lui era un

Roman, Miron, v. Romanul.
grec, care se ridica pe scaun in contra proRoman, Ronetti, poet, de origine Ovreu. A putestului general si aduse
un singar an, cat blicat: Rada (poemd), Bucuresci, 1878. Doue
a pastorit, episcopia inteo stare deplorabil prin sari. 1898. Manasse (dramd). 1900.

stoarcerile slvirsite si prin datoriile lasate. In

Roman, Visarion, n. 5 Iulie 1833 in co-

1796 yea in scaun Veniamin Costachi, celebrul muna eam, Trans., a studiat in Medias, Muresmitropolit de mai in urtnii. El zid la R. un Osorheiu, Sibiiu, absolvdnd in local din urm
spital, ce il intretinea din veniturile lu. Urmasul teologia. A. fost profesor sapient la institutul
sea Gerasim fugind din teard cu prilegiul revo- pedagogic, redacta ciltva tim p gTelegraful Romanc,
lutiei, Tamil puserii do episcop pe Meletie, care Arnical scoaleig, i edita glIbina Carpatilorg
apoi remase pe tron dupd moartea lui Gerasim (v. ac.). A publicat si multe traduceri de carti
la 1826. Sub Veniamin Roset, in 1846, se in- didactice, si a compus o 'Carte de oetireg. Prinfiinth seminaml din R. sub numele de gscoald cipala lui opera a fost crearea primului institut
catecheticag. Acest episcop a fost inchis intr'o multi de credit si economfi, gAlbinag (v. ac.)
miintistire de Sturdza Vodd, deoarece luase parte din Sibiiu. A. fost i membru corespondent at
la revolutie, dar f restabilit ca un an mai in Aca.demiei romane. t 11 Maiu 1885 in Sibiiu.
urma de noul Doinn Grigorie Ghica. Fala de
Roman, o lung1 naratiune poetic, asernenea
cipetenie a scaunului episcopal a fost ins Mel- epopeei, de care se deosebesce mai malt prin
chisedec (v. sc.), care i-a si scris oronica.
fond decal prin forma. Epopea ne oglindesce

Statistica din 1893 a constatat In episcopia mai mutt viata public a unui popor, R. mai
de R.: 4 judete ca 22 parochii urbane, 260 ru- mult pe cea particular. R. ailed ne dd un tarale, 31,790 suflete in orase, 332,837 in sate, blou al epocei eroului km, insd mai malt in
67 biserici in orase, 641 in sate, 359 preoti, parte, a unei clase a societatii, si atilt cat trebue
12 diaconi, 1091 canttireti si paracliseri. (Cronies pentru a completa imaginea eroului si a ne exRomanului, de Melchisedec. Bucur., 1874. Alunan. plica ideile, moravurile, faptele si modal sea de
Cultelor pe 1893. Bucur., pag. 88.)
viatd. R., ca intreagd poesia, e un interesant
Roman, 1.) R. Alarandru, publicist si prof. complement si isvor al istoriei. In R. ca si

www.dacoromanica.ro

50*

788

Roman

Romana, Literatura.

epopee si drama., e necesara alegerea caracte- a unei activitati literare, publicandu-se o vorbire
relor i situatiunilor potrivite de a destepta pa- politica si o colectiune de sentinte in versuri prin
siunile $i a provoca actiunea. Dupg carats R. censorul Appius Claudius Caecus (312 a. Chr.).
poate fi: de moravuri (Filernon, Goethe), psi- Adevarata literattua s'a desvoltat 1110. la Romani
chologic sau de caracter (ale lui P. Bourget); filo- sub influenta elin. Elinul din Tarent, Livius
sofic (Voltaire); pedagogic (J. J. Rousseau) social Andronicus, a representat prima oara (240) in
(Gutzkov); istoric (W. Scott, Manzoni); satiric Roma o drama tradusa din grecesce, tot el a
(Quevedo, Lesage); Jules Verne crea R. scien- tradus si Odisea. Cu el se si incepe istoria lit. R.,
tific, $. a. In antichitate, afarg de porestile orien- care se imparte in 3 epoce: cea anterioarg clatale, R. a fost putin cultivat. Samnalam: Ciro- sicismului (240-78 a. Chr.), cea clasica (78 a. Chr.

pedia lui Xenofonte; Daphnis si Chloe a lui OLIO. la 14 d. Chr.) si cea posterioarg celei clasice
Longus, Istorii etiopice de Heliodor, si altele (14 d. Chr. pang in sed. V).
din epoca alexandrina (v. ac.); Asinul de aur al
In epoca p ri m a, lui L. Andronicus i-a
lui Apuleius. In evul media, pang la 1000, R. urmat Naetrius, care a lucrat o multi me de tragedii
se numia ori ce scriere, in versuri ori in prosa, si cotnedii, parte cu subiect elin, parte roman.
in limba romana din sudul Franciei, spre deo- Plautus e representantul cel mai productiv al cosebire de cele latine; mai tardiu R. se diceau ediei luate dup. cea aticg, dar potrivita cu spiritul
numai naratiunile In pros. 0 mare desvoltare gustului roman. Ennius a introdus prima oara
la R. in literaturele moderne, mai ales in cu- hexametrul dactilic in epopee, continuand totrentele romantic si naturalist din sed. XIX odat cu representarea tragediilor aline. Terentius
El e un insemnat rnijloc pentru vulgar isarea a continuat activitatea lui Ennius, silindu-se sa

ideilor si, caad e bine saris, pentru educatiune. prod uca opere, cari sit fie accesibile si p antra urea h i
Romin, in inteles politic cetatean al Romaniei, mai fine. Catr sfirsitul acestei epoce se observa
In inteles etnic membru al natiunii romane o tendenta nationalista, care voia sg introduca
(v. Romani), locuitoare in Romania, Ungaria elemente nationale in lit. R. Representantii di(Transilvania, Banat, Maratnurg), Buovina si rectiei noue au fost Afranius si Lucilius.
Basarabia. Cei din Macedonia se cjic Arttmdni pros manta amintire Origines c (istoria Romei
(v. ac.), cei din Istria Rumeri $i Ciribiri. (v. $i a altor orase italiene), sonsa de Cato cel
apoi inceputuri de gramatica, jurisprudenta
Istro-Romani.) Dintre toato popoarele neolatine
numai R. au pgstrat numele poporului straban, si o carte despre agriculturg tot de Cato.
din care s'au nscut.
In epoca cla s i c a prosa ajunge cultnea per-

Roman de origine in inteles poli tic este fectiunii in Cicero. Ea se distinge prin corn-

cel nscut din parinti romani,

fie

chiar $i in titate stabila, incungiurarea celor neobicinuite,

armonie retorica si claritate in expunere. Presto

strinatate, caci nu impoart local nascerii. Prin

o binefacere a legii, sant considera ti ca R. copiii
gasiti pe teritonul roman, far tata i mama
cunoscuti. Fiindca copilul urmeaz conditiunea

tot eloquenta artistica, prelucrata dupa cea elina

In scrierile retorice ale lui Cicero, intovargit

de Hortensius si Caesar, a intrecut toate celetatalui su, $i daca acesta isi va fi pierdnt ca- lalte ramuri. Istoriografia a fost representata in
litatea de R., copilul va fi tot R., daca mama periodul republican al acestei epoce prin Caesar,
lui e romana. Gaud parintii sant de nationali- Sallustius, Cornelius Nepos, Pomponius Attti (polit.) diferite, copilul va av nationalitatea
tatalui. Copilul recunoscut are nationalitatea parintelui, care 1-a recunoscut. In ce privesce nationalitatea copilului, trebue sa ne uitni ce
nationalitate au avut parintii in momentul conceptiunii lui, caci accasta va fi nationalitatea sa,

ticus, s. a. Punctul de splendoare 1-a ajuns istoriografia in Livius. Stilul epistolar a ajuns la o

desvoltare inalta, dupa cum dovedesce cores-

pondenta lui Cicero. Monarchia a fost priincioasa

desvoltarii linistite a sciintelor. ilustrandu-se pe
terenul gramaticei $i al studiului anticitatii Hyel avnd un drept cgtigat in aceasta privint. ginus si Verrius Flaccus, in jurisprudenta AnPoporul romd n, v. Romfini.
tistius Labeo si Atejus Capito, in geografie
Romana, name dat de I. Muresanu din Brgov Agrippa. In p o esie lirica si epopea au avut la
la o specie de cadril, ale carui figuri de dans si inceput ate un singur representaut, prima pe
musica au fost intocmite dupa dansun si can- Catullus, poetul amorului $i al placerilor, ceea-

tece nationale. Jucat pentru prima oara pe la lalta pe Lucretius, care talmacesce in epopea
1850, figurile acestui dans poarta numele de Rosa, lui didactica Despre firea lucrurilort filosofia
Octavia, Muresiana, Augusta, Nimfa $i Amata; epicureicg. La clasioitate a ajuns insa epopea si
musica lor $i o descriere mai detailata se poate lirica ram. numai dupa adoptarea neconditionata

ved in fasc. 6 (Iunie) din 1888 al foii Musa a legilor stabllite de arta poetica (gin& La cel
mai inalt grad de inflorire a ajuns in Eneida lui
[T. C.]
Romana, Literatura. Scrierea a fost cunoscuta Virgiltus, odele lui Horatius, care a fost si rein Roma &Ica de pe timpul regilor, cu toate presentantul teoretic al directiei noue in Ars
acestea au trecut secoli pana s'a ivit $i la Romani paticae, apoi in elegia lui Tibullus, Propertius
o literatura' adevrata. Dintre documentele mai si Ovidius. Cel din urmit a fost in manuirea
vechi in limbs lating (v. ac.) sant cunoscute formei cel mai mare artist, sciindu-se acomoda
numai fragmente de formula religioase i cantece tuturor genurilor. Virgilius a excelat si in idil,
(ale fratilor Arsalici si ale Saliilor), apoi legi Horatius in satira, amndoi i in poesia didac(Legea celor 12 table); mai stint urmele unei beg, primal in Georgicae, al doilea in Ars poticronici a orasului (Anuales maximn, contracte, time si In Epistolaec. In drama s'a produs mai
carti oficiale si cronici private de ale familiilor putin in periodul acesta.
nobile, panegirice, inscriptii sepulcrale, etc. Pe
Epoca a tr eia e impartita in dou periode :
la inceputul sed. III se ivesce prima miscare cel de argint, dela Tiberiu pang la Traan, i ce!
romana.

www.dacoromanica.ro

Romani, biserica.

789

de aran, dela acesta pana la inceputul sed. VI.

Literatura periodei de argint e anc bogata in
continut i frumseta formal, se observa insa
deja toste greselile unei societati corupte. Eloquenta so preface in declamare, arta in inanie,
energia caracterului devine patos, efectul literar
scop pentru sine. In istoriografie represint Ta-

acest scaun nu pare insa a mai fi fost au putinta. In adeviir, Bulgaria de adi, fiind ocupat
de barbarii Slavi pe la 602, este anevoie de inteles, cum s'ar fi putut intretin relatiani pri-

exemplu caracteristic pentru eloquenta acestei

epoce. Retorica isi are pe Seneca sen., pe Quintilianus si Tacitus, filosofia pe Seneca jun. si
pe Plinius jun. La drama merit amintire tra-

necesari. Deoarece gasim Vidinul (antica Bononia)

in acest raport cu Temesiana pe la 1003, se poate

matiale ca Tesalonica. De altmintrelea asemenea

relatiuni nici nu erau necesare, fiindca in Dacia
fined nu eran episcopi, si de aceea era indestucitus istoria timpului si trecutul apropiat, precum latoare jurisdictiunea vr'unei diecese mrginase
si biografia. Panegiricul lui Plinius jun. e un dela Dunare, care trimitea intro Romani pe preotii

gediile filosofului Seneca, in epopea Stints _Res-

presupune, ea aceast episcopie a fost totdeuna

mitropolia Daciei. Relatiuni primatiale se constata de abia cu infiintarea archiepiscopiei bulgaresci din Ohrida pe la sfirsitul secl. IX. Toate
tenle locuite de Romani fiind pe atunci supuse
Bulgarilor, si biserica romana era supusa celei
bulgaresci, si anume direct Ohridei, fra mij-

nais, Lucanus, Valerius Flaccv,s, Statius, in

satir Persius i luvenalis, in epigrame Martians, in fabula poetic Phaedrus.
In periodul de amnia al acestei epoce se observa o decadent pe toate terenele literaturei. locirea vr'unui episcop roman. Causa, pentru
Numai in sed. IV si V se constat ceva avkit, care Bulgarii nu acordau Romanilor un episcop
produs de studiul i imitarea literaturei olasice.
Avntul acesta se observa la istoriografii Eutropius, Aurelius Victor, Ammianus Marcellinus,
crestinul Loctantius, apoi la poetii Ausonius si
Claudianus. Intro oratori se releveaza Eunienius, Sidonius Apollinaris, scriitorii bisericesci
Hieronymus si Augustinus. Boethius incheie in
mod demn liter. veche rom. cu opul su ,Consolatio philosophiaec, care exceleaza si ca forma
si ca continut. (Cf. Bahr, Geschichte der rm.

Lit., 4 vol. Karlsruhe, 1837-73; Munk, Ge-

schichte der rtimischen Lit., 2 vol. Berliu, 1875

pana 1877, etc.; Copacineanu C. si Caianu D.,
Comentariile lui (J. I. Cesar. Bucur., 1872 si
1877; A. Demetriescu, Istoria romand a lui Dione
Cassiu C. Bucur., 1878; Munteanu Gavr. E., Agricolac de Tacit, edit. II. Brasov, 1861; GermaniaA

de Tacit. Brasov, 1863; Viata celor 12 imperatorie de C. Suetoniu T. Brasov, 1867; Opurilo lui
C. Corn. Tacit. Sibiiu, 1871 ; Mosoiu, Panegirieul
lui Plinius II, 1902; G. Cosbuc, Eneida lui Virgil.
Bucur., 1898; Popilian D. I., Operile lui C. Corn.

Tacit. Craiova, 1876; Teodorescu G. D., Tractat

de versificare latina. Bucur., 1880; Zanne Al.,
Catilinarele sau oratiunile lui Cicero contra lui
Catilina. Bucur., 1875; etc.) (V. si art. Latina

propriu, era, ca Bulgarii le impusesera cu forta

lfinba slavona in liturgie, si voiau s impiedece
ori ce reactiune, lasandu-i sub jurisdictiunea directa a priinatului bulgarese. In aceast dependenta remaser Romanii pana in secl. XV, cand
ei se supuser, prin mijlocirea principatelor din
Muntenia si Moldova, nemijlocit patriarchului
din Constantinopole, care le hirotonia pe mitropolitii. Afara de Ohrida, se gsesce si mitropolia
ruteana a Haliciului din Galitia ca avgnd rang
de primat asupra Maramurtisului si a Moldovei.
Cu descalecarea principatului Moldovei, aceast
teara se adresil de cateva ori catra Ohrida pentru
chirotonirea mitropolitilor ei, pana cand se 'Ana
si dims sub Constantinopole.
Pe lang pritnat, unitatea bisericeasc a Romanilor era mentinuta si de patriarchia, de care
se tineau. Aceast patriarchie nu era alta deck
Roma. Fria canonul 28 al conciliului ecumenic
din Calcedon langa Bizant (451) se supuse patriarchiei grecesci si Tracia cu episcopiile invecinate ale barbarilor. Dupi terminii acestui
canon, Bulgaria, Dobrogea si litoralul MariiNegre

'Ana in Crimea cadura sub patriarchia din Constantinopole. Cat pentru Romania actual, nu se
scie de era cuprins in acel canon, ignorandu-se,
dac existan crestini intre barbarii de aici (prolimba, si titlii citati in acest articol).
RominA, biserica, iutru cat cuprinde unitatea babil Slavi). Atka este sigur, ca Dacia Traiand
bisericeasca a tuturor Romanilor nord-dunareni, cea colonisata nu faces parte din Tracia, ci so

este strins legata de chestiunea primatului ei. tinea de Iliric, astfel incat remase in urmI ca
La inceput increstinarea colonistilor lui Traian si inainte sub patriarchia Romei. Cu infiinpornind fr indoiala din Iliric, primatul sau ar- tarea Primei Iustiniane, situatiunea iarisi nu se

chiepiscopul Daciei Traiane va fi fost cel apropiat schimba, deoarece noii archiepiscopi se all nudin Sirmiu, capitala Iliricului, fiindca aici undeva miti vicari apostolici (papali). Cu att mai putin
cata sa fi fost initropolia, care trimitea misionani se facit vr'o schimbare in jurisdictiunea patriar-

iii Dacia, si care era supusa exarchului sau pri- chala cu ocasia disparitiunii Prime' Justiniano.
matului din Sirmiu. Distrugndu-se acest oras de Impratul Leon Isauricul si iconoclastul, furios
Huni pe la 460, exarchatul Iliricului treo la Te- pe scaunul papal, care nu inceta sa-1 mustre
salonica, la caro remase pani" la b35, cand imp- peutru mania lui de a stirpf icoanele, ocupa poratul lustiman puse in Iliric doi prirnati: unul, sesiunile papale din Calabria si Sicilia, si supuse
cel din Tesalonica, preste partile sudice, iar altul, (732) patriarchului bizantin si Iliricul. Dar disIn Prima Iustiniana (Tauresium, adi Procoplie positiunea lui nu putea sa alba efect decat cel
In Srbia), preste regiunile nord-vestice, si prin malt pan la sudul Balcanilor, caci regiunile
urinare Indirect si preste Dacia Traiaua, uude deis nordul acestor munti eran ocupate si stacrestinismul float nu era destul de generalisat panite de Bulgari, vrsmasi aprigi ai Grecilor.
si de aceea nu avea episcopie proprie. La in- Romand din Dacia Traiana au remas deci tot
ceputul sed. VII, Prima Iustiniana disparil fait- sub patriarchia Romei. De abia la 870 Boris,
urine, si primatul lliricului se gasesce iarasi la stapanitor preste tenle bulgresci i romanesci,
Tesalonica. Un contact oarecare intre Dacia si supuse patriarchului din Constantinopole intinsul

www.dacoromanica.ro

790

Romana, timba.

s'u teritoriu, alungand dinteinsul pe episcopal Romanii au venit in atingere, cea mai mare influlatin Formosus (mai tardiu papa intre 891 si inta asupra limbei lor a avut-o limba slavon, din
896) si pe clerul lui. Prin aceasta supunere sub care a primit ctiteva forme si foarte multe cuBizant s'au tras si Romanii in biserica greceasca, vinte. Influenta s'avena a tinut pana in sed. XVII.
care tocrnai atunci se indruma. Aceasta o con- Slavonismele primite in timba R. se disting in
firma i traditia poporana romana, dupd care doua categorii : stratul cel vechiu, introdus prin
strabunii Romftnilor s'au despartit de Latini, relatiunile sociale intre Romani si Slavi 5i incalad Formos papa a trecut deis pravoslavie la radacinat in limb, adeca intrebuintat de intreg
latiniee. Dala 870 incolo, primatul ohridan
poporul, cum saut: infla, ndojde, plug ,
patriarchatul bizantin prinsera ritdacini asa de mai ales o mare parte din nomenclatura agri-

adanci in poporul roman, incat nu s'au mai cola, in local carera n'avem verba de origine

putut inlatura cu toate sovairile posterioare, da- latina; si un strat mai superficial, introdus imtorite insa mai vidas politicei i limitate in preun. cu organisarea politica si religioasa, odata
cercurile dirigente. Nutnai la 1700 o parte in- ca timba slavona ca oficiar in stat si in biserica,
semnata a Romanilor s'a intors la vechia pamare parte mai tardia prin fraductorii cartriarchie dela Roma, prin unirea cu scaunul tilor religioase in bimba R.
papal. (Cf. Le Quien, Oriens christianus. Paris,
Mai bine de 10 secoli influenta slavonI a in1740, pag. 1 mi. Xenopol, 1st. Romanilor, vol. I nitbusit desvoltarea limbei R. si a geniului nasi II. lasi, 1888-89, pag. 438 uu., resp. pag. tional. Urme de limba R. din acest timp nu se
236 uu. D. Onciul, Originile principatelor romana. ea decid patine la scriitorii bizantini i in acBacan, 1899, notele dela fine, passim.)
tele publica, slavone si latina. Cele mai vechi
Romina,

Limba fi Literatura.

urme de bimba R. se afla in tableta carate

(v. ac.) de pe la 160 d. Chr., ca secondo segnai,

domno, domnae, remasisse, s. a. In inscriptiunea
Originea ei e latina rustic, vorbita de po- unei statue a lui Amor deis 448, d'ata la Partos
peral i legionarii romani i respandita in toate In Transilvania, e verba primavera. Cronicarii
provinmile imperiului, impreuna cu moravurile greci, Teofane Bizantinul i Teofilact Simocata
si cultura romana, prin colonii civile i mili- (v. ac.), reproduc vorbele unui militar din artare. Latina vulgarit incepuse a se respandf in mata bizantin, dela 679, torna, torna, fratre,
resitritul Earopei anca cu 300 de ani inainte do clise in limba parinteascae sau in timba tinacucerirea Daciei. Acf la 107 d. Clir. Traian aduce taluie de sub Balcani. C. Porfirogenitul (912-959)
cele mai numeroase colonli din tot imperial. La (v. ac.), in cartea sa despre administratiunea
274 Dacia inceteaza de a fi provincia romana, imperiului, citeaz serbli, serbula, Anger, . a.
dar urmasii colonfilor r6miin acf ; i preste Mi- In alti scriitori bizautini, In hrisoavele slavone
nare, dela 219 a. Chr. pana' la 330 d. Chr., ele- ale domnilor romlini, in diplomaba latina ale
mental roman cresce si se intaresce meren. principilor Transilvaniei si regilor Ungariei, in
Nurnai Grecii i in parte Albanezii (v. ac. sub scrierile lui Miklosich Fr. Die Wauderungen
Alba ni a) resista influentei de romanisare. Restul der Rumunene s. a., se afla multe nume geodevine o intinsa poporatiutte romana dela Euxin grafice i de persoane, reproduse din graiul popina la Adriatica. lima dala ridicarea Bizantiului porului R. inainte de 1500. Amintiri de timba
(v. ac.) la resedinta i capitala a imperialui, ele- R. se afla de prin sed. IV si V d. Chr., in
mental roman incepe a decadea si a se greciza. prefata bibliei lui Ulfila (v. ac.) vorba Remen ;
Majoritatea locuitorilor vorbind grecesce, limba in cantecul Niebelungilor (v. ac.); in viata sf. TeaA) LIMBA ROMINX.

latina incepe a fi inlocuita si in viato publica dosiu, de Flechier, iu timba franc., in cara se
prin cea greaca, cara la 602 d. Chr. imparatul spune, ca sf. Niceta (v. ac.) reusind a cretina
Foca o decreta, printr'un edict ca timba oficiala pe Besi, lidia in Moesia 3 temple, in cari serin tribunale, in scoalele juridice si in biserica, viau Besii, Grecii si Romanii, fiecare in bimba
in local celei !atine. Imperial de rCsarit inceta lor. Documente serse in bimba R. exista de abia
de atunci a fi reman; el devenf grec sau bizantin, din sed. XVI, cand in cap a se traduce eartile
limba romana sau latina valgara urnili a se religioase in R.
desvolta sub influenta celei grecesci.
Nvlirea Slavilor in imperial de resarit

Ineeputul existentei de sine a limbei R. dateaza mai trdiu a Ungurilor a Biaba poporatiunea rodela acest eveniment {ti dala navalirea treptata mana si a despartit-o in 3 grupe. Limba R. s'a
a Slavilor pe ambele maluri ale Dunarii, i mai desvoltat asga!, sub inflUeSte deosebite, in 3 diaales in Moesia, incepand anca din secl. VI; lacte : dialectul daco-roman, macedo-romfin si
ba anca in Dacia Traiand ea riimane libera de rumer sau istro-roman. Deosebirea fundameninfluents latinei literare dala 274. inca in starea tala intre ele o formeaza vocabularal (v. Arainfin,
sa de limba romana ea a trebuit sa primeascO Istro-romau. Cf. Maiorescu I., Miklosich Fr.)
oarecari modificar prin limbile popoarelor cu- Dialectal daco-roman, devana adi timba literara
carita, cum arata anafe cuvinte proprio limbei a tuturor Rominilor, del vorbit de preste 8 miromana, cari nu se scie de ce origine sant,
lioane de Romani, despartiti de sute de ani prin
unele forme, cum sfint asemnarea genitivului frontiere fisice si politice si traind impreuna ca
dativului, formares nuniCralelor dula 11-19 felurite popoare strine, ne infatiseaza o unitate
cu s pr a, formares viitorului verbelor cu voia: ffiri exernplu in istoria liinbilor; ctici micile
forme in cari bimba R. se deosebesce de cele- deosebiri provinciale de sunete si cuvinte sfint
lalte limbi neolatina i cari ii sfint comuna cu prea raid ca s. formeze subdialecte. i din toate
cea albanezit, singura cunoscuta adi dintre ve- limbile neolatina a noastra e mai asemonea cu
chile idiome ale popoarelor traco-ilirice, de cari vechea latina rustica. Proba sant unele sunete
tineau 5i Dacii. Dar din toate limbile, cu cari proprie ei, ca p din qu: epa, patru, ca si in vechile

www.dacoromanica.ro

Romans, literatura.

dialecte ital., lat. aqua, quatuor, $. a.; pronuncia

lui s intre 2 vocale ca s curat: casa, vasul, visul,
(ital. casa, vaso, franc, case, vase cu s moale);
vocabularul usual al limbei R., care ii da o fisionomie ea deosebire latina rusticl, i mai presas
de toate gramatica sa.
Causele lipsei de dialecte i subdialecte in
limba R. dela Carpati stint: 1) unitatea latinei
vulgare, din care s'a nascut; 2) angustimea teritoriului locuit de Romani in timpul navalirilor barbare, (Oltenia, Teara Hategului i Muntii Apuseni
ai Transilvaniei); 3) desele migratiuni dintr'un
tinut in altul dupa incetarea navalirilor ; 4) causa

791

menire I. Maiorescu, partisan al sistemei fonetice, propunea pentru ele crearea de litere noue.
(v. si Ronnanisare).
Historie de la langue roumaine de Ov. Den-

suaianu resuma, in cele 2 brosuri aparute ptina

scum, toate scriorile relative la istoria limbei R.

si promite a ne da o expunere complet a ei,

intemeiata pe datele actuale ale istoriei si filologiei. Pentru deosebitele sisteme gramaticale

si ortografice ale limbei R. cf. anca Brasoveanul

D., Vacrescu E., Tetnpea, Iorgovici P., Alexi,
Molnar, Golescu Iordache, Lambrior A. si autorii
citati in acest articol. Dintre filologii anteriori,
cea mai cunoscuta, traducerea crfilor biseri- cel mai mare merit pentru istoria limbei R. il are
cesci inteo limba pe cat s'a putut uniforma, ca Cipariu, intemeietorul ei.
[M. Strajan.]
s poata fi inteleasa de toti Romfinii, cum ni se
B. LITERATURA
spune in prefata bibliei dela Alba-Iulia, din 1648;
5) mfindria nationala ei tinerea poporului roman
Literatura R. se imparte in poporana si culta.
la limba si legea (religiunea) sa. Lim ba era pentru Literatura poporand (v. ac.) nescris e cea mai

ei un titlu de nobleta in mijlocul barbarilor, veche si adi e privit ca punctul de plecare

dice Ed. Quinet in Les Roumaius; iar Bonfiniu piedestalul literaturei culte. Insti de abia de pe
apune, ca Romfinii par a se fi luptat mai malt la 1840-50 a inceput a fi adunat i studiata.
pentru limb decal pentra vista.
Cei mai vechi folkloristi R. saint A.sachi, -Alecu

Din imitates i bogatia de expresiuni in graial Ruso, V. Alexandri, dupa cari urmeaza mai multi
poporului R., in care se vd urmele unei vechi altii (v. Folklor). Cea mai frumoasa colectiune
culturi, urmeaza i o asemnare intre limbo. de poesii poporane, facuta din pullet de vedere
R. literard si cea poporana, cum nu se ad !iterar, este a lui V. Alexandri, iar de basme a
In alte limbi. 0 mai mare deosebire intre lui Ispirescu si a lui Creanga; celelalte sint flimba scris si cea vorbitin ameninta a produce cute mai mult din puuct de vedere sciintific.
curentul Jatinist, italienist i francez, (v. Latinist,
Literatura =het sau cetrturetreascd incepe
incai, /nlaior P., Cipariu, Eliade, LauHann), nascut din lupta pasionat a eruditilor R.
din Transilvania pentru apararea originei latine
a limbei i poporului R., atacata de straini; asemenea curentul purist, mai putin influent, al lui
Pumnul Ar. (v. ac.). Criticele lui T. Maiorescu
Klein S.,

In sed. XVI prin carti religioase 5i cronice.

Blaui atunci literatura noastra religioasa, actele

oficiale si particulare, si chiar unele cronice ca :
Letopisetul dela Bistrita, Cronica i analele
putnenee, Cronica lui Macarie si a lui Eftimie,
Cronica anon. ruseasca (v. Bogdan I.), erau
In contra acestor carente au restabilit si au in- serse in limba slavon, limba oficial a statului
temeiat in mod sciintific directiu.nea cea ade- si a bisericei. De pe la 1540 au inceput a se
vrata in cultivarea limbei literare. Adi e re- traduce in rom. cartile bisericesci, mai ftntfii in
cunoscut in general principiul, ca nu se pot Transilvania. Indemnul si ajutorul pentru aceasta
inlatura cuvintele inradicinate in lumina i cari li 1-au dat Romanilor protestantii (v. Benkner I.
fac parte din vocabularul ei usual, ori de ce
Hirscher L.), iar in sed. XVII principii calorigine ar fi, fail a crea dificultati culturei na- vini ai Transilvaniei (v. Rkoczy G.). Scrierile
tionale ; si ca pentru ideile i nuantele de idei R. din secl. XVI stint miele manuscrise, altele
noue, intrate prin cultura in vista noastra in- tiparite. Manuscrise saint: 1) Codicele Vorotelectual si pentru cari nu se afla cuvinte in netian, nisce fragmente din Apostol, aflate la
gtaiul poporului, trebue s primim neologismele manastirea Voronet de Gr. Creta (v. ac.) si conintrebuiutate si in alto limbi, din latina si anti siderate ca cea mai veche scriere R., ea vorbele
si din limbile neolatine. (Cf. In contra neolo- lipite unele de altele si fara interpunctiune, cu
gismelor, Limba romn, in Critice de T. multe archaisme. 2) Tot asa de veche, ca forma
Maiorescu; Teoria circulatiunei cuvintelor de si vocabular, e Psaltirea scheiana, pub/icata de
B. P. Hasdeu, in Principii de filologie compa- I. Bianu. 3) Levitical, fragment dela 1560, aflat
rativa, kr. a.; si un resumat al acestora in Prin- in bibliot. din Belgrad si publicat de Hasdeu.
cipii de literatura de M. Strajanu, 5, 17.)
4) Evangelierule lu Rada Gramaticul, om de
Prin schimbari analoage, de cfind a inceput casa al lui Petra Cercel, copie dela 1574 de pe
a se acre cu litere latine, a trecut i ortogratia un alt manuscris. 5) Codex sturdzanus, studiat
R. (v. ac. i Alfabet). Astadi si aici a inceput
publicat de Hasdeu in Cartile poporane, cua fi recunoscuta ca cea mai liana sistema fone- legere de serien i de pe la 1550-1619, unele
tica, intemeiata pe principiul, ca scopul scrierei dogmatice ca Intrebarea crestineasca, presaeste de a ne ariita, nu originea, ci formele ac- pasa a fi un fragment din catechismal cel mic
tuale si corecte ale limbei. Deci ortografia cea al lui Luther, tiparit la Brasov in 1560 si ne mai
mai buna ar fi de a insemna fiecare sunet corect existent, si Un fragment liturgic; cele mai
si necesar pentru deosebirea radcinelor $i for- multe de origine bogomilica (v. Bogomilism si
melor flexionare prin chte o singura liter, fara Grigorie din Malaciu). O deosebit important
alte serum. Inset in alfabetul latin ne lipsesc istorica au actele publice si private dintre 1550
literele pentra cele 6 sunete, totdeuna derivate, si 1620, culese din archivele statului si studiate

6, , ce, ge, s, t; prin urmare toata problema de Ha.sdeu in Cuvente den biitrani. Ele ne arata
ortografic se reduce la intrebarea, cum trebue vocabularal, fonetica si morfologia limbei R. de

s scriem aceste sunete ? Fericitul infra po- atunci mai bine dect cartile bisericesci, in cari

www.dacoromanica.ro

792

Romana, literatura.

se afid cuvinte si forme mai archaice, ceea ce nica Fdgrasului, publicatif de N. Densusianu ;
presupune o mai mare vechime a lor. Tiparite Letopisetul latinese, citat de Urechi; Cronica
sfint: Cartile lui Coresi (v. ac.); Palla dela mantistirii catolice din Tirgoviste, publicata cu
Orstie, 1582, cuprinclnd primele dou carti din traducere romana in Archiva istorica, tom. I,
Pentateuch; si un fragment dilate() evangelie pag. 1 de Hasdiiu; se amintesc inch urmtoarele
cronice anonime, serse romanesce Viata paslavo-romana.
Secl. XVII e insemnat prin trei fapte mari triarchului Nifon si a lui Neagoe-Voda, in o

culturale: 1) Inlocuirea limbei slavone cu cea R. limbd mai archaicii, publicate in Archiva istoIn stat si in biseric, prin Mateiu Basarab
rictic de Hasdu; Viata lui Mihaiu Viteazul, in
Vasile Lupul (v. ac.) in Muntenia si Moldova, Tesaur de monumente istorice de A. Il. Papiu,
si prin G. Rkoczy in Transilvania (aci numai tom. I, pag. 1, du pa o traducere germ. a lui Walther
in biserica). 2) Infiintarea primelor tipografii R., Balthasar; Istoria Terii-Romanesci de cand au
prin acesti principi si traducerea cartilor bise- descalecat Romanii, in Magazinul istoric, t. IV
ricesci in limbs R., si 3) In legaturd cu acestea, si V, cuprinde introducere, insemnari scurte dela
tiparirea prirnelor condici de legi R., Pravila Radu cel Mare, viata lui Nifon, Neagoe-Voda,
mica, Indreptarea legii i Pravila
Mihaiu Viteazul s. a. pana la 1688; Cronica anoteasel (v. Harrnenopol C.). Car(ile religioase, nima II, publicata de Cogalniceanu in edit. II
tiprite n acest secol, slant : 1) Cazania dela a Cronicelor romans sub titlul Fragment dinteo
Govora, trad. de ieromonachul Silvestru. 2) *Noul cronicii, atribuita lui N. Milescu Carnal (v. ac.),
testament san Biblia dela Alba-Iulia, 1648, de o redactiune mai completd descoperit de Urechia
mitropolitul S. Stefan, cu o interesanta prefata. din 1781, superioara prin cunoscintele ce cu.3) Diaconal. pentru instructiunea preotilor ; prinde despre hrisoave, traditiuni, poesia popo*Sicriul de aur, predici funebre; Carare pe rand si alte isvoare istorice, prin prerile, ca

un mic tratat de morald cu intrebari pi Dacii n'au pierit ca totii, ea sub Aurelian (au-

respunsuri ; Molitavnic, traduse toate de loan torul (lice Galian) colonistii n'au parilsit Dacia

Popa din Vint. 4) Catechismul calvinesc, retiparit de Academia romana, cu o prefat de G.

Barit, despre reforma religioasa in Transilvania.
Dela 1610 existd o colectiune de manuscrise
Alexandria, Floarea darurilor (maxime rnorale)
si Rojdanicul sau Zodiile (prevestirea viitorului
dupl zodii), copiate de loan Popa din Sanpetru
si publicate de I. Bianu in Columna lui Traian
In Muntenia si Moldova s'au tipdrit: Cazania
dela manstirea Dealului de Melete Macedoneanul, 1644; Invtaturi preste toate 4ile1e de

si prin faptul, c [And la Sincai e singura cronica, care vorbesce anca amnuntit despre Romanii din Macedonia. Alte cronice anonime stint:

una atribuita lui N. Mantean (v. ac.) si alta tra-

dusa in grec. de A. Amiras, publicat de Co-

galniceanu, vol. III; Doninia lui Hangerliu, publicatd in Albina Pindului pe 1869; o mica
cronica rimata, scrisd la mdnistirea Prislop, la
Silvasul de sus in Teara-Hategului, publicat in
Buciumule pe 1863 s. a. Cronicari cunoscuti din

sed. XVII stint: Urechia, Miren si N. Costin,

ieronion. Melchisedec, in Campulung, 1642; Po- Axente Urecariul, R. Greceanu, M. Moxa, Con-

stantin Capitanul (v. ad. 5i Cronica). Din toti

acestia cel mai insemnat prin ideile si cunoscintele sale e M. Costin. Dela el dateaz desteptarea conscientei nationale despre originea
latina si unitatea geneticd a poporului R. din
cu scop de a dovedi triumful crestinismului; toate tenle carpatice. Ca sa dovedeasca aceasta

vestea lui Varlam i Ioasaf, trad. din slay. de

Udriste Nasturel, eruditul cumnat al lui M. Basarab, 1648, un fel de roman religios al Sf. Damaschin, imitat dupd o biografie a lui Budha.
(Cf. M. Mailer, Mythologie compare, p. 456)

i Apostolul, o Liturgie slavo-rosa combat rtacita prere a color 3 anotatori

mina, tip. sub mitrop. Teodosie ; Cheia inte- ai lui Urechid, el Romanii s'ar trage din talharii
lesului, Albina (maxime morale); Carte de Romei trimisi de Traian, ca ajutor in contra
lumina, fragment din istoria bisericei de Maxim Ttarilor, lui Lasldu, regelui Ungariei, a serie
Peloponesianul ; Psaltirea cu talc de Al Das- cronica despre antaiul descalecat, o epigrami
calul (v. ac.); Catechismule lui Vito Piluzio. catra mitropolitul Dosofteiu si o epopee in liniba
Roma, 1677, fost misionar catolic in Moldova s. a. polona despre originea Romnilor.
(Cf. Analecte de Cipariu). Dar cele mai insetnIn secl. XVIiI elemental grec, care incepuse
nate cdrti relig. din acest secol stint Biblia lui a se inmulti in tenle dunarene fined inainte de
Serban sau Biblia de Bucurescis 1688, consi- MihaiuViteazul, devenise atotputernic prin domnia
derata ca ternelia limbei literare R.; Pravo- Fanariotilor (v. ad.), si inabusi frumosul avnt
slavnica marturisiree a lui P. Movila (v. ac.), ce luase literatura R. Limba R., de abia restaprimita in sinodul dela Iasi, 1642, ca adevrata bilita in drepturile sale, fit din non inlocuiti cu
confesiune ortodoxa, si tradus de Rada Gre- cea greacd. Un singar cronicar insemnat avem
ceanu s. a.; scrierile lui Varlam, mitrop. Mol- in acest seco!, in Moldova, pe I. Neculcea, si
dovei si ale lui Dosofteiu (v. ac.), sub care fintaia altul in Transilvania, G. Sincai (v. ad.) superior
oara se servi liturgia intreaga in limbo. R.
tuturora atat prin eruditiunea, cat i prin intinTot din sed. XVII dateaza si primele cronice derea cronicei sale. Eruditul Cantemir D. (v. ac.)
R. de autori cunoscuti. Cele mai vechi cronice a scris cele ma' insemnate opere in limba laR. sfint anonime, unele inainte de 1600, stand tind; Istoria ieroglifica, povestire istorica in
din insemnari scurte despre cele mai insemnate forma de fabula, bogat de proverbe si maxime
evenimente, serse mai ales prin mnstiii, ande morale, si celelalte serien i ale sale in limba R.
se pstrau vietile si pomelnicele domnilor si au o sintax asemenea celei latine. Vcarescii E.
ctitorilor ; altele dupti 1600, mai desvoltate, scrim A. si N. (v. ac.) sfint mai renumiti prin patriointeo limb usoara. Afard de cronicele slavone, tismul decal prin scrierile ion. Cele 4 versan
mentionate mai sus, si de unele latine ca Cro- ale lui E. Vicarescu, lasate ca devis familiei
Evangelia

www.dacoromanica.ro

Romana, literatura.

793

sale: Urmasilor mei Vacaresci, Las voue moste- Bumbac; in Basarabia Stamati, I. Serb, sant
nire Crescerea limbei romanesci si-a patriei cin- aproape singurii cari au scris acolo cite ceva

stiret, pretuesc mai mult decilt cronica si gra- de valoare. Alte talente, ca Hasdeu, gamut,
matica sa. O asemenea durere de nearn, cu Laurianu, Papiu Ilarianu, D. Martianu, s. a., indeosebire de poporul apasat, intillnim in cronica cepOod dela G. Lazar, au trebuit s tread, pe
lui Dionisie Eclesiarchul (v. ac.). Cronicele lui pamntul ospitalier 5i liber al Romaniei, ca
I. Canta (v. ac.), Enache Cogalniceanu, publ. se poat desvolta. (v. tenle si autorii citati.)
de M. Coglniceanu, a lui Gheorgache, care acre
Aici desvoltarea literaturei a fost ajutata de
despre obiceiurile curtii domnesci, a lui Radu evenimente si imprejurati mai favorabile. A.stfel
Popescu (v. ac.) si Biv-vel Stolnicul Dumitrache stint: eliberarea de sub jugul Fanariotitor si re(1769-74), presinta patio interes. Mai impor- iutroducerea guvernelor nationale ; existenta unei
tant& e cronies lui Zilot Romanul (v. ac.) si in- putornice partide liberate aria dela 1821, care
atva a Pitariului Hristache, care serie la 1817 luptit ca devotament pentru inlturarea protecIstoria faptelor lui Mavrogheni-vociii s't a res- toratului rusesc, pentru desfiintarea censurei si
miritei din timpul lai, pe la 1790e.
monopolului tipografiei, pentru stergerea priviIntro scriitorii religiosi s'au distins in acest legiilor si o reorganisare mai dreapta a societatii,
seco! Antim Ivereanul; Chesarie, episcopal Rim- pentru unirea celor douii teri interim singar stat
nicalui ; Damaschin, al Buzeului ; Grigorie, mi- si pentru o intinsa libertate de cugetare si ex-

tropolitul Munteniei, 1760-1787; Iacob I Put- presiune. Tendintele marilor patrioti, cari conneanul, Iacob II Stamati, mitropoliti ai Moldovei, stituiau partida nationald, si ale initiatorilor li(v. ac.).
teraturei i culturei prin scoale, ca Made, Asachi,

Pe and in principatele dunarene, sub con- V. Costache, I. Viicarescu, furd puternic ajutate
tinua apasare a despotismului, spiritut si carac- de pleiada tinerilor ca M. Cogalniceanu, Alexandri,
terul national slabiau tot mai mutt ; o vie miscare Negri, Ghica, s. a., trimisi sa-si faca educatiunea
national si literara incepa la Romanii din Tran- in terile apusene, de unde acluserd un nou spirit
silvania si Banat, dupa ce, in urtua antrii ca si deter un puternic impuls literaturei si re-

biserica Romei, la 1700, li-s'au deschis i lor

usile scoalelor, cari pana ad i n'aveau voie a le
cerceta. Mai antaiu prin activitatea cultural si
politick a marilor prelati Inocentiu Mica', P. P.
Gligorie Maior, arora
urtnat mai

formelor sociale. Malt contribuira la aceasta si

deosebitele societati !iterare ca cea dela 1827,
1829, 1843, miscarea din 1848, societatea academia dela 1867, care deven Academia romana,
si mai mutt deat toate, societatea Junimea din

tiuliu S. Vulcan, Saguna, A. St. Sulut, I. Vancea,

Mihail Pavel, s. a.; apoi prin staruintele si scrierile lai S. Mica', Sincat, P. Maier, C. DiaconovichLoga, Paul Iorgovici, D. Tichindeal, I. Molnar,
Budai Deleanul, (v. toti ac.) s. a., incepuse acolo
o frumoasa epoca de regenerare nationala, prin
studiul istoriei i limbei R. si prin inliintarea de

Iasi, care dete o nou diroctiune culturei si literaturet. Astfel, de unde papa la sfirsitul sect. XVIII
n'aveam decat literatura bisericeasca si cea inca

nescoas la lumina' a cronicarilor si a poporului, ai avem un frumos inceput de literatura

si arta in toate ramurile: in istorie, filologie si
in general in literatura prozaica Balcescu, Lau-

scoale. Insa spiritul reactionar, care se latise rianu, Cogalniceanu. Odobescu, Hascleu, Melchidela 1815 preste toat Europa. daca nu puta sedec, 1. Maiorescu, V. Mania, Urechia, Tocilescu,
stinge puternica suflare nationala, desteptata prin Xenopol; in filosofie, jurisprudenta, elope*,
marii apostoli dela inceputul sect. XIX, dar o Barnut, T. Maiorescu, P. P. Carp, Anast. Panu,

slabi inabusindu-o. (Cf. Barit, Parti aleset vol. II, C. Negri, 13. Catargiu, Bratienii ; in economia
100.) De abut dela 1838, de and Barit in- politica, D. Martianu, I. Ghica, A.urelianu, Strat ;
fiint in Brasov 3Gazeta Transilvanieit si o foaie In poesie, Alexandri, Negruzzi, Atexandrescu,

incepa sa licureasa din non lamina Bolintineanu, Sion, Donici, s. a., incepOnd dela
reinvierii nationale. Desteptarea poporului prin Carlova si Momuleanu plina la Sihleanu, Deparaevenimentele din 1848, inmultirea scoalelor pri- tcanu, Creteanu, Grandea, Zainfirescu; iar intre
mare si secundare, ca gimnasiile din Brasov, cei mai noui Eminescu, Carmen Sylva, Slavici,
Nasud, Brad, s. a., Astra (v. ac.) intiintata la Gane, Caragiale, Serbanescu, Bengescu, M. Poni,
1860, an respandit si continua a respand tot Veron. Miele; in qiaristica, Eliade, Asachi, Romai mutt cultura in massele poporatiunii. Dar setti, Bolin, N. Ionescu; mai noui D. Laurianu,
lipsa de libertate, lipsa bunastarii materiale, de N. Filipescu, G. Panu, s. a.
vreme ce aristocratia romana de acolo parte si-a
Dela inceput se distiog delta curente literare,
prasit nationalitatea impreuna Cu legea, parte unul de liter. popular* inceput anca in secolii
a fost reclusa la sapa de lomo, si alte piedeci trecuti prin serien i apocrife, mai ales bogomilice,

puse de strini stint causele, pentru cari in prin Alexandria, Esop, si continuat pun V. Aron,
Transilvania, Ungaria, Bucovina si Basarabia li- I. Barac, A. Pann, si as;li prin folkloristi (v. ac.)
teratura R. nu s'a desvoltat si nu se poate des- si priu bibliotecile popularet. Din nefericire aci

volta. Cipariuin filologie, Barit, Muratiii, Cristea, se fac multe falsificari, mai ales in literatura
Roman, Babes, si tinerii redactori ai Tribitueit, haiduceasca (v. Haiduc) prin scriitori de specula.
in cjiaristica i istorie ; Saguna, I. M. Moldovan, Un alt curent este awls al literaturei culte, des-

IL Puscariu, A. Banes, Rat, Grama, S. Mica!, voltat la inceput sub influenta clasicilor greci si
Gr. Silasi, in literatura bisericeasca; A. Muresanu, francezi, mai tarclia a scoalei romantice si, inI. Lpadat, I. Vulcanu, si in timpul mai non cepand dela Alexandri, a poesiei poporane. In

Brsana, Onit, Popovici Banateanul, Bosco, M. acest curent putem distinge tar trei epoce. Prima,
Ciobanu, R. Buticescu, in literatura estetica; iar de pe la 1830-66, se poate nwni epoca entuin Bucovina Pumnul, Hurmuzachi, mai tarcliu siasmului national. (Cf. Entusiasinal in trecuta
Shiers, Petrino, S. FI. Mariana, Porumbescu, generatiet de (lion, 1888), caracterisat prin

www.dacoromanica.ro

794

Romanati

Romanesci.

nobil avant al aspiratiunilor nationale si umani- si 1 de fete in Corabia; 113 scoale primare rur.
tare, prin o cultura' superficiala, eastigati in pripa si 11 scoale de catun. Spitale ant troj, in Caprin lipsa spiritului critic, ceea ce ava ca efect racal, Corabia si Balp. Principala ocupatiune a

In urma. mai ales dup realisarea ideilor natio- locuitorilor este agricultura si prasirea vitelor.
uale si politice ale acelui timp, o fraseologie goal, Campiile spatioase si foarte fecunde formeaza
nimerit botezata de criticul Junimei betia de cu- bogatia j.-lui prin recoltele admirabile, ce dau.
vintem; iar in forma, stricarea Iiinbei prin barba- Comerciul are dab piete de desfacere mai inrisme latine, italiane, franceze si germane. Aceste semnate : Caracalul si Corabia. Gaits principale de
defecte provocar epoca de reactiune a societatii comunicatiune sant: liniile ferate si soselele na-

Junimeat (v. ac.), de pe la 1863. De atunci tionale : CorkbiaR.-Valcea si SlatinaCraiova,

literatura prosaica se scrie inteun spirit mai cales flnviala a Dunarii si mai multe sosele judeobiectiv si mai sciintifie si inteo limba mai ro- tene. J.-ul R. e unul din cele mai interesante prin
maneascit, pe cat se poste mai apropiata de graiul
poporului; iar in poesie predomina un simtemnt
de tristet, de obosealk intelectuala si de scepticism. Poetul acestei epoce este Eminescu (v. ac.).
El a format un curent. (Cf. Curentuf Eminescut
de Vlahuta). In ultimele decenii literatura poetick
a luat o pornire mai inviorata, mai sanatoasa si
mai corespungetoare geniului nation al, multamita
poetilor mai tineri, Cosbuc, Vlahuta, Delavrancea,
Iosif (Patriarchalet), Duiliu Zamfirescu s. a.
(Pentru amanunte verfi numele citate). Literatura:
Revista critica literarat i Istoria limbei i lite-

rirnasitele asezamintelor romane: la Recica, Ho-

tarani, Slaveni, Rusanesei si Celeiu; prin asezanuntele preistorice la Vadastra; prin valul
de pamant, ntunit Brazda lui Novac, ca si prin
soseIele romane, ce se vad anca pe unele locuri.
La Celeiu se observ si urmele podului preste Dunare restaurat de Constantin cel Mare. (M. Dict.
[nt.]
geogr. al Rom.)
Romancero insemna la inceput pe acela, care

fcea romante, pe urm o colectiune de astfel

de cantece, spre deosebire de cancioniero, cointiune de poesii de ale poetilor literati. .Romanfe
ratiu.ei R.t de Ar. Densusianu, G. Adamescu, se nurniau la inceput ori ce poeme compuse in
A. Philippide. Monografii: Vigo i operele lui limba romana; mai tarcjiu insemnau numai can8incait de A. Papiu llarianu; Viata si operele tece poporane spaniole, relative la evenimentele
lui P. Maiort de At. Marienescu; Viata, timpul si eroii nationali. Diva ce fura un bogat isvor
operele lui Balcescut de Gr. Tocilescu; V. de subiecte pentru literatura culta, erau aproape
Alexandilt de 011anescu ; C. Negruzzit de Ale- uitate in sed. XVIII, and Herder (v. ac.) airase
xandri ; S. Mien!, de I. Bianu; Andreiu Murii- luarea aminte asupra lor. In 1815 I. Grim in pusanut de I. Rat, prof. ; Eminescut, Cosbuct, s. a. blica o alta colectiune, Silva de romances viejos ;
de Gherea in Literatar si Critica.t
Depping si Bohl facura altele in 1817 si 1821.
Atunci, in 1822, fad' sispaniolul Augustin Durand
[M. Strajanu.]

Romanati, judef in Rom., situat in unghiul,

ce se formeaza prin varsirea Oltului in Dunare,
intingndu-se pe malul drept al Oltului si pe cel
stang al Dunarii i marginindu-se la nord en
j.-u Valcea, la est cu j.-ul Olt si Teleorman, la
sud cu principatul Bulgariei si la vest Cu j.-ul
Dolj. lntinderea j.-lui e de 4577 km2., iar numarul locuitorilor e de 202,439 (1899), intro cari
199,647 Rom., 2386 supusi straini si 406 Ovrei.
R. este un district de camp, format din o mica
parte deluroasa spre nord si din campie vasta,
ce face parte din regiunea Dunrii. Apele principale ale j.-lui stint cele amintite mai sus si
Beica (Beiha), Oltetul i Tesluiul, afluenti pe
dreapta ai Oltului, i afluentii Oltetului: Fratia
si Geamartaluiul. Balta principala este Potelul,
care se intinde dela Dabuleni pand la Corabia,

bogatul R., adaus si reformat mai targliu, adevrata

epopee poporana, careia nu-i lipsesce decit uni-

tatea de forma. E tradus in limba francezft de

Damas-Hinard, cu o introducere si note; si de
Ferd. Denis, 4 vol.; in ital. de Giov. Berchet,
Vecchie romanze espagnole, si de P. Monti,
Romanze stoliche e moresche. In limba germ.
ant traducen i de Herder, Diez, Geibel, P. Heyse,

Diittenhoffer, Eitner, s. a. Un insemnat studiu,

tber die Romanzpasie der Spanier, 1847, si o
editiune critica a celor mai vechi i mai adevarate
[M. S.]
romante a publicat F. Wolf, 1850.
Romancier, neol. franc (romancier), autor de

romane.
Roman de la Rose, poema franceza celebr din
evul mediu. E o alegorie savanta i lunga de mai
bine de 22 mii de versuri, unde e vorba, daca eroul

pe malul Dunarii, fiind presrata cu 4 insule. va reusf sa culeaga un trandar dintr'o gradina,
Marca j.-lui este un snop de grail, semn, ca pe care o pazesc 20 de abstractii personificate
el este foarte bogat in cereale. In privinta ad- (avaritia, clevetirea, ura, etc.). Poetul Guillaume
ministrativa j.-ul este impartit in 3 plasi: Ocolul, de Lords (t 1260) a scris prima parte a poemei;
Oltul de jos Liana la Balta si Oltetul pana la Oltul iar Jean de Meung sfirsitul. Acest din urma e
de sus, cuprinclnd 110 com. rur. si 2 com. ur- contemporan cu. Dante, care dada si el poemei
bane: Caracalnl, capitala j.-lui i Corabia, port sale forma unei visiuni.
la Dunare. in privinta politick' j.-ul da 4 seRomineascd, Teara, v. Muntenia.
natori si 4 deputati. In ordinea juditiara j.-ul
Romanesc, ce se tine de roman (naratiune),
are un tribunal, de resortul Cunii de apel din ce e romantic. (v. se.)
Romanesc, ce se tine de Romani. (v. ac.).
Craiova, o curte cu jurati pi 3 judecatorii de
ocol si una de oras, in Bale, Ocolul, Corabia
Rominesci, 1) R., com. run in Rom., j. Damsi Caracal. In privinta eclesiastica j.-ul face bovita, ea 1500 loc., 1 biserica si 1 Scoala. (M.
parte din eparchia Rininicului Non! Severin, nu- Diet. geogr. al Rom.)

mrand 149 parochfi cu 216 biserici. Instruc2) Rom dnesci, comuna rural in Bucovina,
tiunea publica numera: 1 gimnasiu si 1 scoala cu catunul Racova, parochie dimpreuna cu micele
de nieserii in Caracal; 3 scoale primare urb. com. rur.: Gaurenii, Iacobestii, Sloborlia Prunde baieti si 2 de fete in Caracal; 2 de baieti cului san Milisautul de jos, mosie boiereasca in

www.dacoromanica.ro

TIARTA ETNOGRAFICik A TRILOR LOCUITE DE ROMANI.

rift

24

as

22

21

-3

Wipi...W_PIIMPIr4
..Vh.f;''

'

Sdros

III

ger

Ad
31J

eg

NillittlIllr
r

\Siii..-

Sop

'

Car

pe-breeze

"

it:...irr.RIPIR,
.1.

.,

1,..

. ,...-

,,,,akif

IV

"P-

itacitiv.

40

a'

iii.

Bcria.de

id, ,

titr"

__

2,,

,,,sra,,,q,.

--..

ci,

' Re 8ii,

'

4....-w-bef

'I

'ara

a,
D

.,)

.nt) 01,0119'. ,'I arazna ,

-Nse,iceL416..,
(1,

-istea.

. Lois.

C ^

g
e

:-,

.57.4.ni

r,

i.,-1

\Yard-arrow.,

0 715 rar

ere. ciertr
Se

'

N ,..,

O.

,i,

r,

kt..3

'

o 1 3 in , 1,,a.

411111111

,,

Kfn,

'...

,
4

-4

,,

SI

.c

li

Aira,-

ilk

-M

45
,

....,,,plir

-..-.-_

.,,A,,,u.,..

'

.A

I.

<,

e
'3

,04

4.

\ iiiry,,,,,,

a.

n'-

orri paitos

,.

.60Igraa.

E STI
Kaesci.

tili

Br

Xenia',

'

at

. Vraicea l,

0)4,1,,

46
_

4.

..,

,/,77r

4'

fort
.

;Verb ern

\ .Piinaloa
Banoluf,
I
.sir
.7

' CM/Tria,

'7

04.,

Cetatea '&.'

olrahol

ei

va.

,..,

esti iSs

..

TepTiteaya

<1.,

- S i Er

r;

,,

4,

el,Allh,

',.
.0rnal0anuole

eras.

pis.

"--

'4,

N, ,

Crivina,

Meat

.. , min,

l'it,

..

O DE
.

,
F

'

7X

Itt

.=

Cana...,

Tbcar.i,

froc

Lease

ci.

e..5,

zso,.'

Et

....-,--..At4

&OM

o,

I,

_,

ri

.,

le ,..

.4

I,

r
a
'Wit

..
o

S
piza.e.

03.4.4s

oy.

'

'M;

PPP'

/ 4--'-',,

Potrcy

so+

ffeguh,

-"''Z'''''''Ia-t

Jas

'

"-,,

J.,

'

.09.r

'if

...,

Bruyt

',1.

a
opOsta,

116",,,

i co

,,ag.sz

(.4tee-

.2V

...

Sig

(se,

---.--'

h:q

I:

4
oar.

I_ErssAetnirar
Maa&f.,-,

''-1,,,

,,,,

a u,..,.
::

7-

S.&

0 to.

1 .11Md......,,,,,

71-8'

=4.

lbasfalcia

tDido...iffe,td,)

Al-

'

A.

Soho,

44,..,dmor

'f

Os orhe

4.,

Dubossri
Grigoiiopol

Po

at,,,,
-,...

R.

rid.1.

Al.........;,

Do

____,.. or

04gorTo,

OrellTei

I.

.
'ADV..'

47.

TE,S.,'

roman.,

,......,

( SIOLV

I ..,

....,-.

IV

MINH.

FIMMOS

In

cr.

.a.

IR
attij
(Kolotsvir
Tarda.,,

i&

48erset,cte,
Tgert,

'

at

1 'mile

,'

,.;.*f"et,

,Bistrita.

per
Botos

',11,,,

citfreitv

Gagrla.

ca.,
-%,...,
r:

ara

'

..

ddavitc. S.f,..

Ta-forad,

Mar e SMMM,
Get-847S

,,

47

.7).2;..b

,,irerix,r

Brodin.a.Rii dauti

1Marglrita.,

...

..,-,

CameLou

Bcriamare

45

witp,

tITC OV A

.,.

101V

ev
4,,,,,,,,

Cernauti

Stor0%,',

riterurtar..'

Il
,..

th
, r,

30

29

4.
.

Co.14,

Miskolc48

:, :.

28

27

Co lome a,

oa

fir:r

IT" .

gilistra

===.

--

..._

-,...._.t

.4

,OM ala

'u

'-7.,,_Belogragie

1(

,evet.

Comm

'

....,

ii"

,...

..-r
v

itSisto,

w
e
o

.. `

Procop
-,

.3

.'"-)
_...<3 E

.11

43 t
21

Editura ,,Fmcielopedici Ramtute.-

IT

oVrata
22

Lung orientott-Creetreich 23

Zit

PP'

Lorcea

Ad
.

ZS

..

,
s.

.A

Jimuk

It

,.

e,,ATi

avowal. A

www.dacoromanica.ro

27

_.-T--28

43

29

30

31

JUSMILL geografic avti Ale .L.,1JSCOCKIIELUS

Lipara.

Romanescu
cp.

Romani.

795

j. Suceava; are ca comun 693 loc. data: de Bonfin, a fost general admis in isto-

(609 ort.-or., 46 rom.-cat. i uniati, 38 mos.), iar riografie pana in a doua jum6tate a secl. XVIII.
ca parochie 2198 loc. (1871 ort.-or., 240 rom.-cat. Cel dintaiu, care se abate dela traditie, in mod
uniati, 67 mos.), 1 sward primar, statiune de critic, este Thunmann (Untersuchungen Ober .die
cale ferat. R. se numesce si un catun la co- Geschichte der stlichen europischen Vlker.
Leipzig, 1774); el sus(ioe c Daco-Romnii stint
muna Poiana Stampei.
Romanescu, Aristita, artist dramatic, n. urmaaii Dacilor romanisati sub dominatiunea ro-

24 Dec. 1854 in Craiova din o familie de ar- man-A, precum Macedo-Romanii urmaaii Thracilor
tiati. A fost crescut in familia Teodorini. In romanisati din Peninsula Balcanieft. Prin aceast
1874 debutft la teatrul din Craiova, apoi fa angajatii in trupa Millo-Ditnitriadi, la 1880 infra
la teatral national din Bucuresci, mergnd mai
tardiu la Paris, unde lai terminh studiile sub directiunea lui Delaunay. Reintrit apoi la teatrul
national, creand roluri insemnate (Fantana Blandusiei, Ovidiu, Onoarea, Ruy-Blas, etc.). In 1894
a fost numit i profesoara de dictiune pentru
cursul de declamatii la conservatoral din Bucuresci. Exceleaza indeosebi in piesele de salon,
distingndu-se prin atitudine eleganta, conversatiune naturala ai o dictiune romaneasca neintrecuta.
Romani, v. art. Roma, Roman (Imperial).
Romfini, (Naliunea romdnd), popor latin, care
locuiesce in terile dunarene dela sud ai in Peninsula Balcania (v. Harta terilor locuite de R.)

publicatie s'a atras atentia mai ales asupra Macedo-Romanilor, Oita atunci lsati aproape in
afar de discutie in scrierile relative la originea
Romnilor. Sulzer (Geschichte des Transalpi-

nischen Daciens. Wien, 1781-82) cautii apoi

originea tuturor Romanilor in Peninsula Balm-

nieft, ande admite ca ei s'au format ca popor

omogen si de unde ei ar fi venit in nordul Dunarii abia in secl. XII si XIII. Argumentele
principale ale acestei ipotese dint: 1) marturia
scriitorilor antici despre strmutarea preste Dunare a provincialilor romani din Dacia Traian,
la parasirea acestei provincii sub Aurelian (270
piina 274); 2) lipsa de mrturii sigure despre existents Ronalnilor in nordul Dunrii Insiste de

sed. XII, pe dud in sudul Danarii ei se afla

numeroai kti respanditi ; 3) unitatea limbei DacoRomanilor si a Macedo-Romanilor, care presuRom/on fN DACIA TRAIANI PINX LA 1NTEMEIEREA
pane o anterioara unitate teritoriald ; 4) religia
PRINCIPATELOR.
Romanilor, devotati bisericei resritene, care nu

(Cheatiunea Romantl)
s'a putut forma in Dacia, ande sub stapanirile
Dela cele dintai marturfi despre Romanii din pagane nu exista organisatie bisericeasca, iar
Dacia Traiana, traditia istoric era ca ei sfint dup creatinarea Ungurilor predomina catoliad i din timpul domivatiunii romane. Deja in cismul ; 5) starea politic a Romanilor In Transed. XI scriitoral bizantin Kekavmenos pane silvania, ande ei eran lipsiti de drepturi politice
originea *Vlachilorc la cucerirea Daciei de catr fata ca celelalte trei natiuni (Unguri, Secui ai
impratul Traian, considerandu-i ca urmaai ai Sasi), ceea ce nu s'ar putea admite la un popor
Dacilor supuai de acest imprat; iar in sed. XII autochton. Aceast ipotesa a fost primit in
cronicarul bizantin Kinnamos numesce pe Vlachii parte de Engel (Commeutatio de expeditionibus
din nordul Dunarii ca *urtnaai ai vechilor co- Trajani ad Danubium et origine Valachorum,
loni din Italia. In cronicele unguresci ei stint Vindobonae 1794; Geschichte der Moldau und
art5tati ca *coloni ai Romanilorc, scire luat din- Walachei. Halle, 1804), care insa pane imitr'un isvor comun, anterior sed. XIII. Aceast grarea in secl. IX inainte de venires Ungurilor,
traditie istoric, cunoscuta in Ungaria, utna- pe end ambele maluri ale Dunarii erau sub stanistal Bonfin, istoriograf al Ungariei la curtea panire bulgard. Nouble teorii despre originea Roregelui Mateiu Oorvin, a precisat-o dupa scirile rnanilor, mai ales cele ale lui Sulzer si Engel,
scriitorilor antici despre cuceiirea i colonisarea n'au atlat la inceput aderenti in istoriografie;
Daciei, arifttand pe Romani ca urmasi ai colo- totuai ipotesa lui Sulzer a fost pasa numai deck

niilor romane, aduse in Dacia de Traiau. Pe In serviciul luptelor politice, spre a contesta
basa traditiei istorice, precisata de Bonito, stau
apoi, 'Yana in secl. XVIII istoriografii urmatori,
cari s'au ocupat de aceast chestiune. In istoriografia roman, cele dintliu cronice au numai

o amintire vaga si intunecata despre originea

romana a Romanilor, cari *au venit dela Ramc
(= Roma) salt cari is'au desprtit de Romanic.
Abia. Miren Costin (t 1692), in *Cartea pentru

Romanilor din Transilvania dreptul istoric, pe

care ei il invocara inteo petitie catr imp6ratul
Leopold II. (Supplex libellus Valachorum Transilvaniae cum notis historico-criticis I. L. E[der]

civis Transilvani. Cluj, 1791). In contra lor se

indreapta scrierea lui Maior: *Istoria pentru inceputul Romanilor in Dachiac (Buda 1812), sustinnd continuitatea ai puritatea eletnentului

descalecatul clintinuc, a dat, pe urmele lui Bonfin, roman; in acelaai spirit stint ai scrienle isto-

acestei traditiuni nationale o forma precis, cu

expunerea istorica a cuceririi i colouisarii romane a Daciei. Dupti el, fiul sea Nicolae Costin
(Cartea pentru descalecatul dintaiu) ai mai ales
Dimitrie Cantemir (Chronicul Romano-Moldo-

rice ale contemporanilor sei $incai (Chronica

Romanilor, tiparita mai tardiu Respuns lui Eder,
uepublicat) i Clain (nepubicate). Un mod de a
vedea deosebit de cel al istoricilor transilvaneni

se afl in principate, in publicatiunile aparate

Vlachilor) au completat, in directia data., eunos- la inceputul sed. XIX in limba greceasca asupra
cintele istorice despre inceputul Romanilor in istoriei ronnine: Fratii Tunusli, lstoria Terii-RoDacia. Mai putin cunoscut a remas *lstoria Terii- manesci (Viena 1806), Philipptde, Istoria Romani&
Romanesci dintru inceputc (fragment), scris in (Lipsca 1816), Fotino, Istoria Daciei (Viena 1818).
acelasi spirit, probabil de stolnicul Constantin In lstoria Tunuslilor (tradusa dupa un manuscript
Cantacuzino (t 1716).
romanesc al familiei Cantacuzino dela finea seVechea traditie istoric, desvoltat in directia colului XVIII), traditia cronicei Terii-Romanesci

www.dacoromanica.ro

796

Romani.

despre originea vechiului banat al Basarabilor

in Oltenia, aretat ca fiind descalecat de Romani
veniti de preste Dunare multa vreine inainte
de inteineierea principatului, este interpretata
(independent de Sulzer) in intelesul uuei imigrari romane din Dacia Aureliana, ca intoarcere
la Romanii remasi in Dacia Traiana, PUS

completati In datele privitoare la argumentele

istorice si linguistice. [11 noua sa infatisare ea

gasi mai mutt resunet In istoriograffe si mai ales

In cerourile filologice. Dar si consideratiuni de

ordine politica n'au lipsit sa contribue la pro-

pagarea el. Mai ales in Ungaria, unde in luptele

(lupa nationale se cauta si arme din arsenalul istoriei :

600. Aceasta interpretare a fost primit si de astfel teoria lui Roesler a devenit o axioma a
Fotino, care pune imigrarea pe la inceputul istoriografiei unguresci din dilele noastre. In
secl. VII. Philippide se abate dela istoriografia afara de scrierile militante din acest punct de

nationala de pana atunci, admitand romanisarea vedere, lipsite de seninatatea sciintifica, teoria
Dacilor, pe langa alte veden none asupra istoriei migratiunei n'a atlat, dupa Miklosich si Roesler,
vechi a Romanilor. Murgu (Beweis dass die decat un singur aperator intre invatatii, cari i-au
Walachen der Ramer unbezweifelte Nachkmin- dat o speeiala atentie (pe langa cei cari numai
tinge sind. Buda, 1830) apara ideile sustinute do s'au pronuntat in favoarea ei), anunie Tomaschek
Majo; combatand unele scrieri contrare, de alt- (Zur Kunde der Haemus-Halbinsel. Wien, 1882),
mintrea fara importanta. Cogalniceanu (Histoire mai inainte adversar al ei. Ca argument nou,
de la Valachie et de la Moldavie. Berlin, 1837, Tomaschek aduce probe pentru originea romana
edit. 111854), dand traditiei despre descalecatul de a crestinismului la Romaui, desvoltat in imperiul
preste Dunare al banatului oltenesc al Basara- roman dela Constantin M. incoace. El pune imibilor acelasi inteles ca la Tunusli si Fotino, ad- grarea in sed. XI 5i XII, socotind dela inijlocul
mite o admigrare romana din Dacia Aureliana, secl. XII cele dintai sciri sigure despre Romani
pe care o pune pe la finea sed. VII. Continui- In nordul Dunarii, fara si tina sama de traditia
tatea elementului roman, sustinuta si pnn au- cunoscuta chiar pe atunci lui Kekavmenos (pe
toritatea lui Gibbon (The History of the Decline care il interpreteaza pe dos in sensul teoriei
and Fall of the Roman Empire, 1776, s. a.), a sustinute) si lui Kinnamos despre originea i veurmat sa fie mentinuta si in istoriografia straina, chimea lor.
fie in conceptia veche, fie in intelesul teoriei
Continuitatea eleinentului roman in Dacia a
lui Thunniann. Mai mult sao mai putin in in- gasit apratori iudeosebi in : Jung (Die Anfiinge
telesul acestei teorii, ea a fost adnusa si de filo- den Rutnnen. Wien, 1876; Ramer und Romaneu
logi. (Kopitar. Albanische, walachische und bul- in den Douanlndern. Innsbruck, 1877, ed. II,
garischeSprache. Jah rbilcher der Literatur. Wien, 1887; Die roinanischen Landschaften dos rnn1829. Schuller, Argumentorum pro latinitate lin- schen Reiches. Innsbruck, 1881); Pi a (Uber die
guae valachicae sive rumunae epicrisis. Sibiiu, Abstammung der Rumnen. Leipzig, 1880; Der

1831; Zur Frage iiber den Ursprung der Ro- nationale Kampf gegen das ungarische Staatsrecht.
mnen und ihrer Sprache. Sibiiu, 1855. Diez, Leipzig, 1882; Zur rumanisch-ungarischen StreitGrammatik dei' romanischen Sprachen. tonn, frage. Leipzig, 1886) si Tamin (Uber den Ur1836, $. a. Fuchs, Die romanischen Sprachen in sprung der Rumiinen. Bonn, 1891). Jung, pleihrem Verhiltnis zum Lateinischen. Halle, 1849). ctind dela colonisatiunea si romauisarea Daciei

Intre filologi, cel dint:11u, care a sustinut o teorie Traiane, pentru a caror intensitate aduce probe
contrara contimutatii, este slavistul Miklosich din inscriptiuni si alte martuni autice, arata
(Die slavischen Elemente ini Rumuuischen. irnposibilitatea unei stramutari complete a nuWien, 1862). El se deosebesce de Sulzer si Engel, ineroasei populatiuni ce vorbia limbs romana ;

punnd emigrarea din Dacia Aureliana ca unuare cei remasi pe loe, mai ales poporul de jos si

a asezarii Siavilor in sudul Dunani, prin care elementul autochton romanisat, stint strabunii
elementul roman de acolo a fost impins parte Daco-Romanilor, iar Macedo-Romilnii glut unspre meaza-di (Macedo-Romanii), parte spre masii elementului roman si romanisat din dreapta

meaz-noapte (Daco-Romanii). lu scrierile sale Dunarii. Pi a invoca in sprijinul continuitatii,

mai din urna (Wanderungen der Rumunen. pe langa martunile cronicarilor despre vechimoit
Wien, 1879; Beitrge zur Lautlehre de rumu- Romanilor in Dacia, mai ales starea lor politica

nischen Dialekte. Wien, 1881-82), in care da din evul media in regatul ungar, nude ei so
atentie si Romanilor din Istria, el n'a modificat bucurau de oarecare autonomie nationala, ca drept
prima sa parere decat in ce privesce inceputul propriu romanesc (jus valachicum), recunoscut

formatiunei poporului roman, punandu-1 inainte din vechime, iar nu acordat prin pnvilegii, precum
de cucerirea Daciei, deja la cucerirea Iliricului, nationalitatilor imigrate. Pe teritoriul colonisaunde Romami s'ar fi fonnat mai ales prin ro- tiunei romane mai intense, in partea sud-vestica
matusarea Ilirilor, strabunii Albaneziior de a teritoriului daco-roman, el constata la Romani
astadi. Astfel teoria migratiunei, dupa Sulzer si existeuta tipului roinan (observat si de alti scrii,Engel, neadmisa nici de istorici, nici de filologi, ton), o proba mai mult pentru continuitatea elea fost reluata de Miklosich, mai ales din con- mentului roman iu aceasta parte. ramm, cumsiderapuni linguistice, cari reclama ca necesara penind argumentele pro si contra, se declara
o unitate teritoriala pentru formarea limbei ro- pentru continuitate, in sprijinul careia mai pune
manesci inainte de separarea color trei dialecte si faptul istoric al expansiuuei romanesci din
principale (daco-roman, macedo-roman si istro- partite muutoase si centrale ale Daciei In campia
roman). Iusa ea a fost respandita mai ales prin din resarit de Carpati. Pentru continuitate s'au
Roesler (Romnische Studien. Leipzig, 1871), care declarat foarte hotarit si mani istorici Ranke
a sustinut-o cu aparatul critic al istoriografiei (Weltgeschichte III. Leipzig, 1883) si Mornrusen

moderne. Teoria lui Roesler este in fond ipotesa (Rtnische Geschichte V. Berlin, 1885), cum si

lui Sulzer, expusa in forma mai sciintifica si geograful istoric Kiepert (Alte Geographie. Berlin,

www.dacoromanica.ro

Romani.

797

1878; Zur Ethnographie der Don aulnder, in de la langue roumaine. Paris, 1901, anc neter-

Globus, 1878) si etnograful Diefenbach \Talker- minata). Hasdeu pune formarea limbei romilnesci,
kuncle Ost-Europa.s. Darmstadt, 1880), acesta din Cu cele trei dialecte ale ei, in Oltenia, Banat
tuna admitnd numai o adrnigrare din sudul
partea sud-vestica a Transilvaniei, in unitate
Dunarii la vechiul element mai nurneros si fun- teritotiala cu elemental roman din MoesialMoesodamental din Dacia Traian. In cercurile filo- Latinii) si Iliria (Iliro-Latinii); Macedo-Romanii
logice insa, parerile inclina mai mutt spre teoria si Istro-Romanii ar fi emigrat din Dacia Trauriginei Romanilor in sudul Dunarii.
iana dupa venirea Ungurilor (finca sed. IX),
In istoriografia nationala, scrierile relative la iar Moeso-Latinii si
ar fi disparut
chestiune, in fasa din urina dela Miklosich si intre Bulgari si Srbi, fiind slavisati. Densusianu
Roesler incoace, se apropie, in deosebire de cele pune formarea limbei romanesci in Peninsula
anterioare, mai mult sau mai putin de nouele Balcanica, mai ales in Iliria, in vecinatate
teorii. Astfel teoria despre elemental autochton Albanezii, nade ea a primit elementele de oriromanisat, ca partas la formarea poporului roman gine sau afinitate albaneza; dinsul admite si
pe langa elemental roman colonisat, combatuta conservarea uuui oarecare element roman in
de Major si contemporanii sei, este astaqi, dupa Dacia dupa parasirea acestei provincii de catra

precedentul dat de B. P. Hasdeu in mai multe legiuruile romaneg, fara sa arate (pana acum)
serien i istorice si filologice, general admisa. De
asemenea si pentru teoria nugratiunii s'au pronuntat multe voct, intre cari mai intaiu Hurmuzachi (Fragmente zur Geschichte der Rumnen,
publicatie postuma, 1878 s. u.), admitudu-o pe
langa continuitatea unui rest de element roman.

importanta lui pentru formaren limbei. Asa cum

chestiunea se presiuta adi, ea nu poste fi considerata ca resolvata dcfinitiv intr'un sens sau
In altul. In lips de marturfi istorice indiscutabile ca probe sigure, o solutie decisiva nu se
poate astepta (Om la eventuale descoperiri noue)

Studii speciale asupra chestiunii insesi au pu- decat dela studiul Lim bei si al toponomiei. Pana
blicat Xenopol (Teoria lui Roesler. Iasi, 1884; Une atunci insa traditia istorica, asa cum e constadigme historique. Les Rouniains au moyen-ge. tata dela cele dintai marturii asupra Romanilor
Paris, 1885) si scriitorul acestor rand= (On- din Dacia, decide pentru continuitate, retnimand
ciul: Teoria lui Roesler, in Convorbiri Lite- probabila nutnai o adnugrare din sudul Dunarii,
rareg, 1885; Zur rumnischen Streitfrage, in suficienta spre a explica tot ce s'a invocat
Mitteilungen des Instants far sterreichische ca temeiu pentru teuria migratiunii.
Geschichtsforschung, 1887; Origiuile PrincipaFormarea poporului roman a inceput uegresit
telor romane. Bucur., 1809). Xenopol sta rnai in Peninsula Balcanica, prin cucerirea
ales pe basa resultatelor lui Jung si Pia, la care cului, inceput pe timpul republicei la termul
mai adauga in sprijinul continuitatii douse ar- adriatic si terminata sub August la Dunare. Pana
gumente noue: 1) din toponimie, aratnd ca in la cucerirea Daciei (106), provinciile ihrice, Dalmuntii Daciei predomina nomenclatura romil- matia (intre Adriatica si Saya liana la Drina),
neasc, proba pentru vechimea Ronianilor
Panonia meridionala (intre Saya si Drava) 4i
patile muntoase; 2) din elementele unguresci ale Moesia superioara (pe ambele inaluri ale Molimbei romfine, cari stint aproape aceleasi la toti ravel), au fost in mare parte roinauisate, a.sa
Daco-Ronitinii, proba ca in campia resariteana ca ele au putut s dea un contingent insemnat
ei au vernt din regatul ungar, de unde au adus pentru colonisarea ei : intre coloniile cunoscute
aceste elemente. Onciul, sustinnd continuitatea dupa patria lor, elementul iliric se presunta ca
pe teritoriul colonisatiunii romane (Oltenia cu relativ eel mai numeros in Dacia. Prin
partea resanteana a Banatului si Transilvania), clrea elementului iliro-latin dintre Dunare si
admite o admigrare din sudul Dunkrii, dupa ase- Adriatica, elemental roman din Dacia a urmat
zarea Slavilor si Bulgarilor in partile de miaza- sa se desvoalte in nointrerupta legatura teritonoapte ale Peninsula] Balcanice in sed. VII., riala cu lumea latina, lar in aceasta unitate
pina atunci locuite de populatiune romanica. In etnica s'a format la Dunare, pe o parte si pe
mutate teritoriala Po ambele maluri ale Dunarii alta, elementul omogen, care a dat nascere pos'a format pana atunci limba romana cu cele porului roman. Dar acest popor nu s'a facut
trei dialecte principale, separate apoi prin inva- nu s'ar fi facut fara de cucerirea si romanisarea
siunea slava, de catra care vechea populatiune Daciei, prin care mai ales s'a indeplinit interomanica s'a retras mai ales spre miaza-di, dar mcierea lui si s'a asigurat existents lui. Teriparte si spre miaza-noapte. Plitt admigrarea din toriul colonisatiunii romane in Dacia cuprindea
miaza-di se explica diferitele elemeute de in- Oltenia cu partea resariteana a Bauatului si Trancon testabila origine transdanubiana, cum i ame- silvania. Pe acest teritorm, elemental autochton
stecul celor trei dialecte ce se constata pe pa- a fost, dupa marturnle din anticitate, foarte
mentul Daciei, amestec urmat in asa mod, ca redus, parte priu resboiul de exterminare al lui
pe teritoriul colonisatiunii romane mai intense Traian, parte prin retragerea dinaintea cuceritos'a pastrat mai curat dialectul daco-roman, pe rului; cei remasi au disparut curand intre coloni,
cand In celelalte parti se era wade particu- fiind romanisati. Ad i s'a desvoltat o viata rolaritati caracteristice de ale dialectelor trans- mana foarte intensa, in colonii, munidipii, stadanubiane (inacedo-roman si istro-roman). Din tiuni mititare si alte asezari mai mici, cari um-

punct de vedere linguistic, chestiunea a fost pleau reteaua cailor asternute. Aceste cai plecau
tratat de Hasdeu (Strat si Substrat. Genealogia dela Dunare pe cinci lau (Olt, Jiiu, dela Turnu-

popoarelor balcanice, in Analele Acad. Rom. 1892; Severin, dela gura Cernei i dela gura Carasului),

Romanii Banateni din punctul de vedere al con- unindu-se la Ulpla Traiana (lava Hateg) si la
servatismului dialectal si teritorial, in Analele Apuhun
continuandu-se pe la PoAcad. Rom. 189(i) si de O. Densusianu (Histoire taissa (Tarda) u Napoca (Cluj) liana la Porolissuin

www.dacoromanica.ro

798

Romani.

(Moghigrad) in valea Somesului alte linii du- ti earn de ate ori se arata locuintele lor ; Hunii,
ceau spre resrit (pe Olt, Trnava mare, Mures Gemzn, Avarn i Ungurn, in campia din apus;

si Somas) pana in munti, iar spre apus in re- Pecenegii si Cumanii la recant de Carpati. In

giunea minelor de aur si pe Mure's papa la Tisa. p.rtile centrale i muntoase ale Daciei s'au asezat

In reteaua acestor cai, civilisatiunea

limba durabil singuri Slavii (amestecati cu Sarmati),

remand, plantate prin ainfinitele cete de oamenia, cari in nomenclatura topografic de origine slava,

pe cari Traian le aduse spre a colonisa teara respandit preste intreaga Dacie, pe lng nu-

asleit de barbatia in urma resboiului (cum spun meroasele elemente slave in limba Dam-Romascriitorii antici), au ajuns cunind la cea mai in- nilor, ne-au lasat marturia existentei lor rnai
floritoare respandire, despre care numeroasele indelungate, ei insisi disprand prin romanisare.
inscriptiani si descoperiri archeologice dan elo- Aceste cant fapte istorice incontestabile, cart nu
cuenta marturie. In celelalte parti ale terei ins, justifica debe prerea c resturile romanice in
elementul dac s'a conservat, pe cat se vede, ne- Dacia ar fi trebuit s piara in timpul
desnationalisat sub dominatiunea romana, spre
Cele mai vechi locuinte ale Romanilor in Dacia
a dispare apoi in potopul navalirilor. Elementul se gasesc chiar pe teritoriul colonisatiunei roroman al partilor colonisate, ea desvirsire ro- mane. Traditia nationala, pastrata in cronicele
manisate in curs de mai bine de un secol i Teni-Romanesci si ale Moldovei, cunoasce ca
jumtate de dorninatiune romana, nu putea sit teritonu romanese inainte de intemeierea printio desfiintat prin un ordin de strmutare a pro- cipatelor numai Oltenia si Transilvania cu
vincialiler, odat cu retragerea legiunilor sub Au- limitrofe ale Ungariei, pe riurile Olt, Mures,
relian (271). Cea mai mare parte a provincial Cri. i Tisa. In teara cucerit de Unguri, vechile
era deja pierduta in manila barbarilor din timpul anale rusesci din cronica lui Nestor (t 1114)
lni Gallien (260-268); iar cele done legiuni ale arata, la venirea acestora, pe aVlachi si Slovenia
ei, mai inainte avend carberele lor generate la ca locuitori aflati acolo. Cu ele concorda si toate
Apulum i Napoca, se afla concentrate, in timpul cronicele unguresci, can canoso pe aVlachia ca
din urma, aproape de Dunare in Banat. Ordiuul vechi locuiton ai terei, indeosebi in Transitde stramutare nu se putea executa decat in panes vauia, veniti ca acoloni ai Romanilora. Cele dintai
rnmasa 'and, innperiuki, si chiar acolo o stramu- documente ce fac mentiune despre Romani in

tare completa era. dupa natura lucrului, nerea- nordul Dunarii ii arata mai Intaiu in Transitlisabila. Dacia Aureliana (intro Vid i Timoc), vania, unde o parte de teara se numia, pe la
provincia non infiintata in amintirea celei pier- inceputul secl. XIII, teara Vlachilora (terra
dute, drept in fata Olteniei aproximativ ca si Blacorum), ca teritoriu autonom, cu familii ce
aceasta de niare, unde au fost asezati provincialii aveau acolo posesiuni din atimpuri imemorialea.

ce au plecat cu legiunile, nu putea sa adpo- Contimporanii ii consideran ca pe poporul cel

steasca, pe langa populatiunea sa proprie, tot mai vechiu in teat* cum se vede din markelementul roman de pe intinsul tentoriu roma- nile cronicelor unguresci din secl. XII si XIII.
Dint al Daciei Traiane. De altminteri, marta- Cel mai vechiu cronicar cunoscnt al Ungariei,
nile scriitorilor antici nici n'au, dupa textul lor, notarul regelui Bela (v. Anonynius), are scire
acest inteles. Starninta unui rest destul de in- i despre un ducat roman, pe care Ungurii 1-au
semnat al vechilor locuitori o arata, mai inainte aflat in Transilvania, pe MO alte done du.cate
de toate, vechea nomenclatur geografica ce s'a in partile de MO Tisa, unul la miaza-noapte,
pastrat. Desinumeleoraselor, prefacute in ruinesi altul la miaza-gli de Mar's, Masi trele anima
muse, au disparut in veacurile de barbarie, totusi de Unguri. In partea sud-estica a Trausilvaniei,
riurile au pastrat vechile lor nurne: Olt (Alutus), ande se afl apoi *ara Vlachilora, un alt ducat
Motru (statiunea Ainutria sau 'Ap.ocpiov = Ad- s'a *trot, dupa marturia celorlalte cronice unMutnum), Cerna (Tsiernal, Brsava (statiunea guresci, [Ana in timpul lui Stefan ce! Mat, care
Bersovia), Timic (Tibiscus, la Jordanes Tibisia), Il supuse pe la 1002. Un vechiu ducat roman,
Mures (Marisus, la Jord. Marisia), Ampoiu (loca- a carui existent este pasa, negresit ca procrolitatea Ampelum), Cric (la Jord. Crisia), Somes nism, chiar in timpul lui Attila, este mentionat
(regio Swims). Aceste nume (unele constatate si in epopea gerinana Nibelunge (scrisa in sect. XII).
inainte de Romani) n'au putut s fie transmise aDucele din teara Vlachilora, numit aci alaturea
decat prin vechii locuitori; iar faptul ca ele s'au cu aGreciia (=imperiul bizantin) si cu aPecenegiia
pastrat chiar pe teritoriul colonisat (del cu unele (popor turc, la recant de Carpati), intre cari
modifican i fonetice de alta natur dada la ele- vecini un asemenea ducat nu putea O. fie deck

mentele latine ale limbei romane, fie ca nuine In sed. XI (intro Greci si Pecenegi) si XII
dace, fie sub influmta celorlalte neamuri) vor- (Intro Greci 5i Cumani, confundati ca inruditii
besce pentra continuitatea elementului roman in Pecenegi, pe cari i-au inlocuit), trebue cautat

CA unele restan i de populatiune in Oltenia, pe atunci singura teara romaneasca,

romanica au remas dupa parasirea provinciei, ce nu se afla sub stapanirea altai neam. In 01admit si adversarii continuitatii; dar aceste re- tenia traditia national, pastrat in cronica Tanistun, sustin ei, au trebuit sa piara In timpul Romanesci, cunoasce un vechiu banat romnesc,
navalirilor. Aceasta parere nu e sprijinit prin infiintat multa vremea inainte de intemeierea
martunile istorice. Chiar partite cari au fost mai principatului. Acest banat se presinta ca veche
intensiv colonisate si romanisate nu se gsesc organisatie nationalii de acela$ fel ca si ducatele
locuite de barbarii ce an staptinit Dacia. Afar aretate in partile Daciei manta de Unguri.

aceasta parte.

de Slavi (supusi celorlalti barbari), toate popoa- Astfel toate scirile concurg a infatisa pe Romani
role navalitoare, fii ai stepei, au evitat partite ca popor vechiu in Oltenia si Transilvania, temantease, can adposteau elemental roman: Gotii ritoriul colonisatiunii romane. Ducatul transits'au asezat in cam pia din recant de Carpati, unde vanean in ateara Vlachilora, supus de Stefan ce!

www.dacoromanica.ro

Romttni.

799

Sf 'ant, este numit in cronicole unguresci ca *ducat Institutia cnezatului se asesce in regatul ungar
bulgare; iar despre *tears Vlachilor* se clice in- uumai in partile locuite de Romani, la care popor

tr'un document din 1231, a rnult mai inainte, ea se afla ca organisatte nationald mai veche si
in *timpari ce tree preste memoria omeneasa*, in afard de regat. Ea este ardtat n secl. XIII
ea fusese, dup traditia local, *teara Bulgarilore. (cronica lui Keza: De udwornicis) ca institutie
Dupti marturii bizantine si occidentale din sed. IX, veche la populatiunea supusd de Unguri.

staphnirea Bulgarilor din sudul Dunrei (popor

turc, dela care Slavii supusi au pritnit apoi nuinele) se intindea pe atunci si In nordul fluviului,
in partea numit *Bulgaria dincolo de Dunare*,
hotarindu-se spre apus cu Frandi din Panonia
si cu Moravii din partea nord-vestia a Ungariei
de apoi. Duptt asezarea Ungurilor la Tisa si Dundre, Bulgarii (au cari ei au avut lupte la ocu-

Pe and asa se presint Rotnnii in reuatul

ungar, preste munti ei an avut parte de edesvoltare politicd mai priincioasa. Dupa desfimtarea

imperialui bulgar (1018), banatul din Oltenia,

cunoscut in secl. XII ea vechiu *ducat ronaine,
a continuat sa existe, intro stdpanirile Ungurilor, Bizantinilor si Pecenegilor, ca singurd teard
romfineascd liberal. din care a crescut apoi prin-

parea Ora) ant arotati, pe la mijlocul sed. X cipatul Terii-Rominesci. La rearit de Olt si de
(Constantin Porphyrogenitul), ca *vecini rasa- Carpati, stapnirea Pecenegilor a tinut pants in
rani* ai lor. Aceasta nu putea a fie decfit in a doua jumtate a sed. XI, and ordele lor prinnordul Dundrei, unde (dap,' acelas autor) Un- cipale s'au mutat preste Damara. Ea a fost ingurit se intindeau dinspre apus pia la *Puntea locuita apoi prin stapanirea Cumanilur, ale aror
lui Traian* (litnga Turnu-Severin), lar dinspre locuinte principale au continuat a fie ina intro
resdrit pdn in dreptul Silistriei se intindeau Don si Nipru pn dup inceputul secl. XIII.
Pecenegii. Intro Silistria si *Puntea lui Traiane, Pe timpul and artile din resarit de Olt si de
malul sting era fined sub stpdnirea Bulgarilor, Carpati, parasite de Pecenegi, se aflau sub stca si in secl. IX. Deci*ducatul bulgare din partea pantrea nomivala a Cumanilor, apar aci Romduii,

sud-esticd a Transilvaniei, supus de Unguri pe mai Antiliu pe la mijlocul sed. XII. Et se gala 1002, in local arum se gasesce apoi sub sta- sese in *partile de HMO Marea Neagt* (1166)
anirea ungureasca teritoriul autonom *teara si in vecinatatea Galitiei (1164) ca numele de
Vlachilor*, era un voevodat dependent de im- Vlachi la Bizantini, 1150-1257 cu numele de
perial bulgar. Ca voevodate mai mult san mai Bolochoveni, derivat din Voloch = Vlach, in anale
putin dependente de imperial bulgar trebue sa rusesti. In Moldova, artttata pe atunci ca *pasties
intelegem si celelalte ducate ardtate in Dacia la asezarile lor erau anca foarte rare, acf ei aflnvenirea Ungurilor, ctun 5i banatul din Oltenia, du-se mat ales in partile do miazd-noapte. Cei
stapdnirea bulgara in nordul Dundrei fiind un din partile de lttngd Marea Neagrd, aretati mai
fel de suzeranitate asupra unor teritorii cu or- numerosi, eran in partea reariteana a Terii-Roganisatie national proprie.
mnesci, de unde ei, ca altati ai unei armate biDupa marturitle ce avem, partile Daciei cu- zantine in contra Ungurilor, au intrat ca ea in
cerite de Unguri eran Lomita de Romani, vechii Transilvania dinspre
Contemporanul
locuitori ai terei, si de Slavi. Dar despre Slavi cronicar bizantin, care-i mentioneazd, spune dedan mdrturie numai cronicele si numeroasele spre ei avant urmasi ai vechilor coloni din Italia*.
numiri topografice de origine slavd; documentele Deci ei nu eran cunoscuti contemporadlor ca
nu-i mai aratd dealt doara ca imigrati noui, cum popor imigrat din miazd-rji de Dundre, precum
erau Rutenii in Maramurs, cari sporadic au nici coi din vecinatatea Galitiei nu putean sa fi
petruns si in Transilvania. In afard de acestia, venit din acea directie fdra sa fi ocupat mai mult
documentele nu cunosc ad dada Unguri, Sasi partea meridionalit a Moldovei. In partile nordsi Romfini: Slavii vechi dispdrusera intro Romdni, estice, ei au venit negresit din regatul ungar, de
carora ei le-au lasat numeroasele elemente slave unde tnai apoi s'a descalecat i principatul Molin limbs. In legaturd cu 8Iavii si in dependent dovei ; cei din partea resariteand a Terii-Romdde imperial bulgar, Romanii din Dacia au prima nesci vor fi venit parte din Oltenia, parte din
si institutiunile slave, ce caracteriseaza apoi des- Transilvania. Originea ungureand a Romdnilor
voltarea lor politica. De atuuci le-a remas in- din vecindtatea Galitiei o arata si organisatia
stitutia voevodatului si a cuezatului (en numiri cnezate, ce se afla la ei ca la Romdnii din reslave), pastrat ea organisatie nationald si sub gatul ungar, cum si legdturile lor ca Ungaria.
stapanirea ungureasca. In regatul ungar Romfinii Cnezii lor, benezii Bolochovenie din analele ruse gasesc traind dupti un drept propriu romit- sesci, se gasesc luptAnd pe partes Ungurilor in
nesc (jus valachicum) sub conducetori nationali, contra plincipatului de Haliciu (1231). Aceasta
numiti enezi (sau udvornici= vornici) pe teritoriu aliantd cu Ungurii in contra vecinilor Rusi, pe
mai title, de reguld sat dependent de un castel Hipga locuintele nordice si organiaatia cnezeasca,
regal, si voevorli pe teritoriu mai mare, district Ii presinta ca fiind de origine Ungureni, remasi
sau that (cunt in Maramur4). A.cesti condu- in oarecare dependenta de teara-mumd.
In urma faptului, ca Romdni din regatul ungar
atori eran judecatorii Romfinilor de pe teritoriile respective, stringeau ddrile pentru rege si au ocupat partile parasite de stapfinii anteriori
indeplineau celelalte servicii dominiale ce nu la resarit de Olt si de Carpati, Ungurii consierau reservate castelanilor sau altor functionari deran aceste prfi ca dependente de regat, preregali. Cnezatul, de regula ereditar, se dobandea tenttuni cari n'au lipsit sa provoace repetate
prin donatiune regald. Cnezii romfini, cari de- conflicto. Deja ostilitatile din 1166 ca
veniau catolici, eran declarati nobili si primiau din partes resariteana a Terii-Ronalnesei puteau
cnezatul Ion ca proprietate, astfel sporind ran- a fie din asemenea motiv. Un conflict pentru.
Teara-Romdneasca) se ivi apoi cu
durile nobilimei unguresci; cei remasi ortodoxi *Vlachia*
au decklut apoi din ce in ce la starea de iobagi. imperial romano-balgar al Asanestilor. Infiintat

www.dacoromanica.ro

800

Romani.

(1186) cu concursul Cumanilor si Romanilor din neslav in stfinga Oltului, ambii vasali ai regelui;

nordul Dunarii, cari au luat parte la toate res- iar cavalerii luara indatorirea sft apere confiboaiele pritnilor A sanesti, imperiul romano-bulgar, niile resaiitene ale regatului in contra pagacompus din Bulgaria si Vlacbia., se intindea si nilor, Bulgarilor si altor schismaticie. Actul de
pe malul nordic (pana la 1241). In partes din donatiune mai dispune ca ei s nu primeasci
resArit de Olt a Terii-Romftnesci, nu de mult esmeril din regat, fie de ori ce stare si natioami)* de Romani, el a inlocuit stapanirea no- nalitate, ca sa se aseze acolo, frd de ineuviin-

minala a Cumanilor (ndepartati dela Dunare prin tarea speciald a regelui.. Emigrarea romaneascii
infrfingerile suferite dela Bizantini sub impe- din regatul ungar in aceste parti luase pana

ratul Manuil in 1144 si 1148), pe cand banatul

Olteniei a reinoit cu noul imperia legaturile, ce
le ayuso cu imperiul bulgar. A supra Vlachiei
imperiului romano-bulgar, in parte ocupata de

Ron-dad ungureni, faceau irisa pretentiuni si Ungurti. De ad a resultat un conflict intre Emeric,
regele Ungatiei, si loan, imperatul Bulgariei
pentru confinitle Vlachiei si Ungariei.,
spre a carui inlaturare loan cera interventia papel
(1204). Conflictul, remas nehotrit dupd moartea

lui Emeric (1204) si a lui loan (1207), se mai

repeth apoi pe la 1230, cand Ungurii, invington in regiunea Vidinului asupra ostirii lui loan
Asan 11, au ocupat o parte din Oltenia (aproximativ judetul Idebedin(i), mide infiintara banahil unguresc al Severinului (constatat mal
antaiu la 1233). Puta' mai inainte, Ungurii anexasera si o parte de tear intre Carpati i Siret
pana la Minare, ocupata de cavalerii Teutoni,

atunci asa dimensiuni, incat regele gasea necesar s'a ja msuri preventive, ca toate cA teara
de preste munti este artata ca fiind supusa lui.
Dar curentul de expansiune preste munti a Ro-

manilor din regatul ungar n'a putut sa fie sta-

vilit: anca un secol mai tarqliu, prin o emigrare

rontaneasc mai numeroasd, s'a descalecat din
Ungaria principatul Moldovei (1349). Principatul

Terii-Ronulnesci, a carui intemeiere se atribue

de cronicari, dupl analogia descalecatului Moldovei, unui descalecat din Transilvania (pus la
1290), s'a infinitat prin unirea celor dom voivodate anterioare sub o singura domnie. Unirea,
inceputa de voivodul oltean Lytuon pe la 1272
in lupta ca Ungurii, s'a indeplinit sub urmasii
si pana la Basarab Voivod, care prin invingerea

repurtata asupra regelui Carol Robett in 1330

castiga independenta, astfel devenind adevratul

intemeietor al statului. Cu mult mai inainte de

carera Andreiu II le daruise teara Barsei in intemeierea prineipatului incepuse descalecarea

Transilvania (1211). In urma unui conflict cu
cavalerii pentru acest teritoriu, considerat ca
apartinend regatului, regele le retrase donatiunea (1225). In partea ecupata de ei in Cumania. si reman apoi sub stapanire ungureasca
s'a infiintat episcopatul Cuman (1227), subor-

romana din Transilvania si Oltenia in partes din

resarit de Olt, prin care s'a pus basa voivodatului reman de ad, infiintat inainte de 1247,
probabil sub Asanesti.

l'Ana aci am avut in vedere numai faptele

constatate prin mrturii istorice, dar care se

dinat primatului Ungariei. Ca locuitori ai acestui poate schita mersul istoriei Romanilor in Dacia
episcopat sfint aretati Cumani, Secui i Vlachi.: Traiand pan la intemeierea principatelor. Nu
curentul de emigrare din regatul ungar preste gsim nici o marturie, care ar da o proba direct
munti adusese si pe Secui, casi pe Romani. Pentru In contra acestui resultat in intelesul centrar
telitortile anexate in Cumania si in Vlachia im- continuitatii ron:Oboe. Totusi don puncte esen.
periului romano-bulgar, regele Ungariei lu titlul tiale in chestiunea originei Romanilor reman nede arege al Cumaniei i Bulgariei. (1233), titlu 'amura numai Cu scirile relative la teritoriul
care exprima pretentiunile coroanei unguresci Daciei : limba si religiunea. Explicarea acestora
asupra prtilor neanexate din dosul Carpa- nu se gasesce decat prin mijlocirea elementului
tilor. Pe cand Bela 1V, provocat de papa, pre- reman din sudul Dunrii.
Ce privesee limba, omogenitatea ei la miazagatea o nou expeditie in contra lui loan Asan II,

in scopul de a ocupa Bulgaria si celelaite teri

ale lui Asan. spre a le supune bisericesce scaunului papal, iar politicesce coroanei unguresci,
ven1 invasiunea Tatarilor (1241), care a dat lucrurilor alta fata.
Tatarii luand in stapanire toat Cuinania pana
la Carpati, teritoriul episcopatului Cuman, desliintat atunci, fa pierdut pentru Ungaria. TearaRomaneasca insa, asupra creia Ungurii faceau

pretensiuni in contra Asauestilor, se gasesce

apoi in dependent de coreana ungureasca. De-

cadena urmata dupa moartea lui loan Asan II

noapte si la miaz-cli de Dallare se explica de

ajuns prin unitatea teritoriala a elementului

roman pe ambele maluri, in curs de cinci secole
dela cucerirea Daciei pana la asezarea in masse
a Slavilor in Peninsula BalcanicA pe la irme-

putul secl. VII. Finea sed. VI se admite in

general ca tertnin intre limba romana si lim-

bile romanice. Pana stand, si limba romana era

esential fermat ca limbO deosebita de limba
mam si de limbile surori, 5i (dupa Miklosich)
chiar diferentiarea ei in dialecte incepuse deja.
Prin invasiunea slava in Peninsula Balcanica,
facuta in masse mai inari mai ales in domnia

(1241) sub minora sei fii (Caliman i Mihail), cu

care s'a stins aceasta dinastie romana (1257), pe lui Foca (602-610) si continuad/ apoi, elemental
laya pericolul ce ameninta dela Tatari, a in- reman de lana. Saya si Dunare, ande pana atunci

lesnit lui Bela IV sa obtina, in cele din urmA,

recunoascerea suzeranitatii sale in Teara-Romaneasca. Spre asigurarea nouelor hotare, el
darul in 1247 cavalerilor loanniti teara Severintaui. (banatul unguresc) si Cumania. (care
In realttate era in mimile Tatarilor), exceptand

este constatat mai numeres in Dalmatia si in

Dacia lliricului (Dacia ripean, Dacia mediterana, Moesta superioar, Dardania si Prevalitana), a fost silit sd se retraga in mare parte
spre
Numai dupd aceasta retragere,
adeveritd prin mai mudte mrturii, se afla ele-

dela donatiune teara voivedului reman Lytuon in ment latin in provinciile mendionale (Macedonia,
dreapta Oltului si teara voivodului reman Se- Epir i Tesalia), in mijlocul unei populatiuni

www.dacoromanica.ro

801

Romani.

grecesci i albaneze, Macedo-Romaniifie astdfli, de Avari din provinciile dundrene ale Iliricului,
catt au scapat de desnationahsare. Anca in a anume din Dacule amandoue (coa npeana 5i cea
doua jumatate a sed. XI Kekavmenos scia de- mediteran1),Dardania,Mysia ai Prevalitanae, cum
spre Vlachii imperiului bizantin din timpul kin [A din provinciile Thraciei ; acestia, cum apune

c mai inainte ei locuisera langd Dunare

Viata Sf. Dimitrie dela Thessalonic, ameste-

Sava, uncle acum locuiesc Sfirbii; fugiud de acolo, candu-se cu pdgfinii,

fiii !or pastrand datinele

ei s'au respandit in tot Epirul ai Macedonia, iar

cei mai multi s'an aaezat in Elladat. In sed. XI,
Dunare $i Sava nu mai existan Vlachi in
imperiul bizantin, in numr considerabil; ei facuser acolo loc Sarbilor. Din resturile remase
pe teritoriu sarbese s'au mai pastrat Istro-Romanii, emigrati spre apus. Dialeetul macedoroman ai cel istro-roraan incepuse a se diferentia
de cel daco-romiin negreait inainte de separarea

romane, prin credinta ortodoxd i prin sfantul

esentiale, prin care ele se deosebesc de dialectul

daco-romfin pur, se afla in dialecte sud-italice
grecesci (modificarea labialelor inainte de i,
ce caracteriseaza dialectul macedo-roman) sau

tactul cu creatinii din imperiu, parto prin captivii transportati din provinciile romane. El a
fost propagat in forma latine., propagatorii lui
fiind din partile rotnanisate ale Peninsulei Bal-

botez s'a inmultit neamul matinee. De asemenea

despre captivii transportati de Bulgan, pe la

inceputul sed. IX, din Thracia in Bulgaria

dincolo (la miaza-noapte) de Dunareg, marturti

contemporane spun ca ei propagan acolo creati-

nismul, in urma card propagande unii din ei

au suferit martiriul, din ordinul chanului. Astfel,

pand la creatinarea Bulgarilor (864), crestinismul

lor. Unele din proprienitile lor fonetice mai s'a respandit in nordul Dunarit parte prin con-

albaneze (rotacismul lui n intervocalic, ce caracteriseaza dialectul istro-romfin). Aceste particularitati cu caracter meridional, regul generala la Macedo-Romani sau la Istro-Romini, se
atla pi la Daco-Romani, dar numai In afard de

qauice, on biserica latina sub suprematia Romei.

Ana la 860 archiepiscopul de Thessalonic se afl
numit ca vicar al papei, zdupft datina vechec (more

vetere), in provinciile Diricului: vEpir, Macedonia, Thessalia, Achaia, Dacia ripean, Dacia

teritoriul colonisatiunii romane mai intense. (Mo- mediterana, Moesia, Dardania, Prevalitanat. ere-

dificarea labialelor in partite resaritene $i nor- atinarea Bulgarilor, Muth patrit ani in urma,
dice ; rotacismul in Muutii apuseni, altd data a hotarit apoi soartea bisericei romane. In demai respandit.) lar un numr de elemente alba- pendent de imperiul bulgar, Romanii din nordul
neze in limba daco-rornan (pe linga cateva gre- Dunrii au primit organisatia lor bisericeasca
cesci vechi, far aceeaai importanta pentru che- sub ierarchia bulgar, co lirnba bisericeased slava,
stiune) probeaza o atingere cu poporul, dela care introdus in Bulgaria (dupe; 885) prin discipolii
au fos't imprumutate. fi unele i altele fiind de lui Ciril i Metod, apostolii Slavilor. i dupd desincontestabila proveninta transdanubiana, ele nu fiintarea imperiului bulgar, ei au continuat sd
gasesc explicare decal prin Romani originan din fie sub archiepiscopatul de Ochrida (ultima casudul Dunarii.
pita% a imperiului, on scaunul archiepiscopal)
Precum aceste probe din limba, Etas i ori- plink la inflintarea mitropoliilor romanesci ale
ginea creatinismului la Romfinii din Dacia ne in- Ungrovlachiei (1359) si Moldovei (1401). Pand la
dreaptii. spre Peninsula Balcanied. Terminologia constituirea bisericei bulgare, o orgadsatie bisecretina de origine latina pine mai presus de riceasea, care O. desvoalte mai departe elemenori ce indoiala, ca Romanii sfint crestini din epoca tele crestine primite din sudul Dunarii, nu exist
roman& Dar sub dominatiunea roman in Dacia, at nu putea sl existe in Dacia sub stpftniri

dead noua religie era Inca persecutat In im- pdgane. Prin o bisericd constituitd, elementul
periu, creatinismul n'a putut sa prindd ad rd- roman dela Dunare a putut si se formeze ca
dacini durabile, chiar daca ar fi piitruns ai in popor creatin numai in provincille imperiului,
Dacia (cum apune Tertullian pe la linea sed. II). In cele trei secole dela Constantin M. pana la
.Asa cum se presinta prin terminologia sa
invasiunea slavd; iar invasiunea pdgtilta trebue

creatinismul Romanilor nu s'a putut forma decal

in imperiul roman deis Constantin M. incoace,
and biserica latina in provinciile dunrene se afla
infloritoare papa la invasiunea slava. Negreait,

sa-1 fi aflat asa intarit In credinta, incat el sd poatd

resista pand la creatinarea Bulgarilor. Aceasta

resistent el n'ar fi putut s'o aibd in nordul
Dundrii fard o puternica alimentare din iniaza-cji.

Aaa fiind, bimba Romfinilor din Dacia, cu eleprin contactul Cu creatinii din imperil', creelnismul s'a respandit si in nordul Dunarii asa mentele ei transdanubiane, 5i creatinismul lor
s'au creatinat Gotii din Dacia, asa s'au Witt $i de origine latind, pe lfinga marturiile istorice
crestinii dintre Huni (mentionati la Hieronymus despre intensitatea elementului roman in proOrosius pe la inceputul secl. V). Cu attlt mai vincule de de miaza-noapte ale Peninsulei Balcanice
mutt Daco-Romanii de sub stapanirea acestor papa in sed. VII si despre retragerea lui de cdtr
popoare au putut ad primeascd dela fratii lor invasiunea slavd, sfint argumente incontestabile
din imperiu primele elemente crestine. Dar mai pentra o imigrare romand din sudul Dunarii.
ales numeroaii captivi romani, transportati de Dar nu aceastd imigrare a dat fiintd poporului
barbari in nordul Dundrii, stint aratati ca pro- roman in Dacia Tanana, a cdrui existent din
pagatori ai creatinismului. La Thessalonio, scaunul timpul dominatiunii romane o dovedesce toati
archiepiscopal al Diricului, de care depindeau traditia istoricd, ca i aaezarea lui geografica.

oreatinii dela Dundre in sect. VIIIX (dupti Un popor imigrat pe nesimtite, care de-a dreptul

desfiintsrea archiepiscopatului Justinianei-Prime s ocupe exact acelaai teritoriu, pe care inainte

; care
- din Dacia Diricului prin invasiunea slava), se de un mileniu il partsiserd strabunii
scia, pe la inceputul sed. IX, ca in seol. VII indata sd fie recunoscut, de Matra vecinii aflati,

se aflau dinoolo (la miazii-noapte) de Dundrec ca popor vechiu in teard, mai vechiu chiar decal

un numr foarte mare de captivi, transpurtati

Enciclopedia romini. Vol. III.

ei

care, abia venit, sa absoarba, pe un

www.dacoromanica.ro

51

802

Romani.

intins teritoriu i beg intr'un stat brganisat ca ales ca element autochton pe teritoriul coloniregatul ungar, neamuri de malt asezate, pand satiunei romane, ca element cucentor in Prinatunci nedesnationalisate de stApanii lor, pi din- cipate. Asa Intelegem istoria veche a Romanilor

tr'odati si se ridice la o stare social si politici In Dacia Traiand.

precum cea a Romanilor din Dacia: acel popor al
minunilor, istoria nu-1 cunoasce, mintea noastri

[D. Oncia1.1

NUMRUL 51 RESPINDIREA ROMINELOR.

nu-1 cuprinde. Fati ca acestea nu este admisiR. formeazi poporatiunea cea mai numeroasa
bilit decal o admigrare romfini din miaz-gi, la pe teritorul Daciei lui Traian; afar de aceea
nearnul daco-roman, nitscut i orescut In tears !mines in masse compacte in Bulgaria, Sarbia
lui. Prin aceast adrnigrare, care explica sufi- si provinciile turcesci dela sudul Sarbiei, Bosniei
cient tot ce adversarii continuititii au invocat si Hertegovinei, precum i in Grecia si Istria.
mai cu temeiu, se mai explica' si faptul foarte Urme de Romani, cari Ins(' nu-si mai vorbesc
remarcabil, ci numai In Mari de teritoriul co- limba, se aflit in provinciile austriaco Moravia.
lonisatiunei romane mai intense in Dacia se atli Silesia, apoi in Bitinia (Asia midi). Numrul R.
proprietati fonetice de ale dialectelor transdanu- e stabilit in mod oficial numai incat privesce
biane, pe cand pe acel teritoriu insusi s'a piistrat pe coi co locuiesc in Romania, Transilvania, Unmai carat dialectal daco-roman propriu gis. Unde gana, Banat si Bucovina. Pentru celelalte ten

era un strat vechiu mai puternic, influinta stra- avem numai date aproximativo, can indeosebi
tului mu a fost mai slaba.
pentru R. din Turcia, difer foarte mult din
Cat despre timpul imigrarii, ea cauti si fi in- causa tendintelor politice, sub cari au fost staceput nu milt dup. asezarea Slavilor in Peninsula bilite aceste cifre.
Balcanici. Mai ales perioada de linisce ce a urmat
Numrul total al R.-lor se poate evalua la
In Dacia dup asezarea Bulgarilor in Moesia (679) 101/, milioane, imprifi astfel:

pand la venires Ungurilor (894) a trebuit

Romania 5.430,000 (1901) ; aici nu in tri aproape
atragi pe Romanii transdanubiani, pusi in mis- 600,000 strini (Ovrei, Bulgari, Tiltari, Germani,
care prin retragerea de catri invasiunea slavo- Rusi, Turci, Greci); Ungaria 2,931,369 (1900, Czirbulgari. Puterea Avarilor era sibit 'ailed dela busz) ; Bucovina 2291018 (1900); Sarbia 300,000
defectiunea Bulgarilor sub Cubrat (pe la 635), (Burada); Bulgaria 65,000 (Meyer); Basarabia si

federat al imperiului roman; ca Bulgarii (pe guvernamentele de preste Nistru 1.200,000;

atunci asezati la miazl-noapte de gurile Dunarii) Lucia 250,000; Grecia 30,000; Istria 2000.

se aliaseri si Slavii vecini, cum sinaptivii romani Total 10.437,387.

ai Avarilore din nordul Danftrii, spre a scutura
Mai putin stribituti de elemente striine e

jugul avar. In unn, parti ale Daciei se gsesc

unite cu statul bulgar din Moesia (chiar dela
inceput), cu care, dupft risipirea Avarilor prin
Carol M. (799), s'au unit si prtile stapanite
pang atunci de ei la resirit de Tisa. Pe timpul,

and ambele maluri ale Danirii, in sed. IX

poporatiunea Romfiniei, Cu esceptia pirtii de

nord a Moldovei, care a fost mai expusi in-

vasiunii ovreiesci dela nord Qi nord-est. Insule

mai mini compacte de straini sfint numai in

Dobrogea.

In cele 15 comitate ale Transilvaniei din popani la Morava si Tisa, erau unite sub aceeasi poratiunea totali de 2.476,998 majoritatea abstapanire, ca teari imensti i popor multg, cum solut, adeci 1.440,491 o constituesc Romanii. In
un geograf german din sed. IX numesce im- 13 oomitate dintre Tisa si Transilvania (Banat,
perial bulgar din timpul su, admigrarea romarat Crisana, Maramuri,$), locuite de o poporatiune
din miazi-)i, la fratii pe atunoi mai bine add- de 4.390.816 suflete, 1.477,453 sfint R., Lana
postiti in Dacia, a putut si unneze mai firesce cari mai yin adausi 13,425 risleti priu celelalte
deck ori cand. Negresit, ea putea sit se continue comitate din Ungaria.
si in secolele unnatoare, dar frii sit aib ca- In Bucovina (v. ac.) Romanii ocupi partos
racterul unei miscitri in masse nici massele puse sudica a terii.
in miscare, nici motivul unei asemenea iniscri
Basarabia (v. ad.) are poporatitme compacta
nu se mai di pe arm. Partea cea mai mare romani in partea nordici. Presto 300,000 loa elementului roman din provinciile de miazi- Mesa dincolo de Nistru.
In Serbia se di un mare num.& de R. In
noapte ale Peninsulei Balcanice s'a retras, pe
cat se vede, in primele secole dupi asezarea districtele Kraina cu capitala Negotin, care se
Slavilor i Bulgarilor, cici el n'a avut o influinta in Linde din valea Timocului [And la Dunire;
mai insetrinat asupra limbei acestor popoare. Cerna reca, cu capitala Zaioiar, i Pojerovat ou
Retragerea s'a ficut mai intaiu spre miaza-gi, capitala ca acelasi nume. Coi din vecinitatea
ande este adeveriti; pe urmi, si spre miaza- Dunarei vorbesc limba romfineasel din Oltenia
noapte, undo este probabili. Intiriti prin admi- (Romania) si Banat, iar oei dela sud, dialectal
grarea de presto Dunire, Romanii din Dacia au Macedo-roman. Numarul Romanilor ce se afla
putut apoi s. absoarbi ea Mat mai usor ele- in Sarbia, trece presto 300,000.
R. din Turcia, v. Ariimilni.
mental slay conlocuitor, ale drui urine au remas
in nomenclatura topografici pe toati intinderea
R. din Istria, v. Istro-Romani.
terii, ca i in elementele slave ale limbei ro- R., cari si-au pierdut limba in noianul elemiinesci si ale organisatiei sociale si politice, si mentelor striine, cari i-au outropit, au fost cersit desvoalte acea putere de expansiune. prin care cetati de T. T. Burada, care comunicii urmiei au cucerit etnicesce aproape tot teritorial Da- toarele despre ei:
ciei antice, iar politicesce partea cea mai expusi
In Moravia se ail. o looalitate numiti Vaa ei. Aceasti putere de asimilare si de expan- lahia, acolo locuieso aproape 150,000 Vlahi.
siune, cum istoria n'o aratft dealt la popoare Capitala acestei localititi se numesce Vklasske
autochtone sau cuceritoare, ei au desvoltat-o mai Mezirici (Mezericiul valah), iar de Nemti Wal-

www.dacoromanica.ro

803

Romani.

lachisch "Mezeritsch. Principals ocupatiune a un teritoriu asa de intins si care a trait intro

acestor Vlahi e agricultura si industria. Parte imprejurri economice, sociale si oulturale atilt
din ei sant pastiri (pastor* Banza care o fac ei, de diferite.
e vestit si se numesce Valaska brinza (bianza
Portal national al R. in elementele lui e acelqi
valahQ, Nemtii o numesc Wallachische Brinza. pretutindeni. La barbati cama$a, la femei iia,
Ei stint foarte muncitori. Stint iscusiti in lu- facute din pallet alba si impodobite mai ales
crarea farfuriilor de lemn, numite talere, cupe la gat si la miineci cu diferite chindisituri. Ba'rde lemn, fuse, virtelnite, cutite mici ternesci si batii isi incing mijlocul cu serparal (cureaua,
cosoare, cari se numese de Germani Wallachische chimirul), femeile cu. betele. Preste canna' se
Messer (cutite valahe). Aceste cutite n'au nici o poarta o hainti, nu lunga, de postav, iarua cojoc.
deosebire de acele, pe cari le au vierii romani. Femeile isi acoper partea dala mijloc in jos a
R. din Moravia formeaza o natiune a parte, si se corpului cu atrinte ori foto. Barbatii au cioaferesc a fi confundati on Cehii si cu Moravii, reci de postav sau vara pantaloni de panza. Pe

de cari stint incungiurati. Ei au luat parte ca cap an iarna aciulti, vara Wadi de *la, fe-

natiune valaha la Expositiunea etnografia a po- meile arpe, invelituri. Portul R. dovedesce preste
porului slay din Imperiul Austriei, care a avut tot spirit practic si gust estetio.
loe la Praga in 1895.
R. e muncitor si se multmesce ou putin, doua
Imprejurul orasului Teschen, capitala Silesiei, insusiri, cari Ana au contribuit mult
faca
se Oa o multinie de sate locuite odinioara de atat de resistent fat de vicisitudinile timpurilor.
Vlahi, ca Bistrita, Bopita, Lesna, Vendrinia, Li- Si in punctul acesta exceleaza femeia romtina,
gotca, Libita, etc. Locuitwii acestor sate, numiti care nu numai c i imbraca intreaga casa on

si liana in diva de astdi Vlahi, eran cea mai haine facute de main, ei, dar d ajutor barbamare parte din ei ciobani veniti fie din Tran- tului si la lucrul campului. In ce privesce
silvania, fie din Moldova, cati in trecerea lor strarea credintelor si obiceiurilor vechi e de un
spre Moravia au remas parte din ei prin Silesia. conservatism de fier, o insusire care a contriIn Bithinia (Asia mica), nu departe de lacul buit in cel mai inalt grad, ea R. nu numai sa
Apolonia, se afia none sate locuite de Vlahi, nu fie absorbiti de natiunile mai mari, ce-i innumiti acolo Piaticofti. Acele sate stint: Baschioi cungiura, ci din contra sit' asimileze fractiuni din
ele, and s'au asezat intre R. Religiositatea R.-lui

sau Vurlati, Ekisge sau Ainati, Huruda sau Caragioba, Idia, Camartati sau Aghia Kiriaki, Subasaghil sau Subasi sau Piladaci, Serian 5i Kirmikir ; avand in total presto 5000 loc. Principala
ocupatiune a Pisticosilor e lucrul campului, pa-

i-a fost totdeuna ces mai buna pavaza moral

si nationala.
Romibul este din firea sa bland, bun si ospitalier; crediticios si devotat pana la moarte prie-

storitul, comerciul cu branza si carusia. Fe- tinului, sotului si superiorului san, in care are
nieile lor, pe Magi gospodaria casei, se mai in- deplin incredere; dar nu e lesne credtor, nu
deletnicesc si cu cultura viermilor de mtasa, se increde deciit acelora, pe cari i cunoasce
nu tesutul lfinei, a bumbacului si a borangicului, din propria sa experient. El tine minte atilt
In care stint foarte mestere. Pisticosii stint ve- binele cat si rind ce i-1 faci; i and are priniti acolo din Macedonia pe timpul impratului legiu, le respltesce. Ina nu e resbunator in
acelasi grad ca fratii sat ltaliaui si Spanioli. Pe
Andronic Paleologul (1282-1328).
at e de bun si drept, pe atilt e de curagios si
OCUPATIIINEA, TIPUL 51 tNSINIRILE ROmINILOR.
viteaz in lupt cu dusmanul. In armatele na-

R. stint unul din putinele popoare, cari numai tionale sau strine Romanul a fost totdeuna bray

cu greu se pot despart de locul nascerii lor. ostas. Eroismul lui e renal-nit in istorie. In sta-

tistica armatei austro-ungare Roinnii stint insemnati in toti anii ca cei dintinu atit in privinta
bravurei, et i a sobriettii sau cumpatului, a
peneverantei si a sanatatii corporale. Iar purrica de nord, care a inceput n tiinpul mai nou tarea ostirii romilue pe ampiile Bulgariei, in
la o parte din R. transilvaneni, nu presinta ina 1877-78, a fost pentru toti ca o revelatiune a
nici un pericol, fiinda toti se reintorc, dupa ce caracterului romnesc, mostenit dela strabuni,

Exceptie facand Aramanii, cari s'au respandit mai

cu sama ca comercianti prin provinciile AustroUngariei, Turciei si prin Egipt, ceialalti au remas
credinciosi vechei lor vetre. Emigratiunea la Ame-

si-au adtmat acolo un min capital, in vechea

lor patrie.
Una din causele principale ale acestei
ski e $i ocupatiunea R. Aproape pretutindenea
R. se ocupa en agricultura si crescerea vitelor.
Comerciul si industria, exceptie cea de cas,

a stors admiratiwiea lumii. Cum se vede

din literatura sa, in natura Romtbaului se afla

un strat ales de dispositiuni sufletesci, moste-

nite din o veche epoca de cultur a strabu-

nilor sai Romani, al caror nume singur el 1-a

pstrat dintre popoarele romanice. Basmele lui,

stint terene, pe cari s'au avantat numai in timpul privite din punctul de vedere moral, se caracteriseazit prin ideia i simtemntul drepttii, prin
mai non.
Cei mai multi dintre etnografii strini convin simpatia pentru intreag natura, cu deosebire
intra a admite, ca tipu/ roman se aseaman prin iubirea si rnila pentru fiintele alabe si nemult nu cel roman. Partea eea mai mare a R. drepttite, oameni sau animale, i prin credinta
stint de statura mijlocie, corp mldios, craniul In triumful binelui in contra rimlui. Doinele
bine format, fata prelungi, profil nobil, ochi ex- lui exprima iubire, cult pentru viata familiar,
presivi. Parul si ochii sant de regula bruni. Ro- un viu simtmnt de admiratiune pentru frummancele se disting prin gratie in formele corpului setele naturei, dor de toar* speranta, jale, dusi in miscri. Se intelege, c insusitile acestea rere si resbunare; si de multe ori un simtmnt
fisice variaza mai mult sau mai putin, ceea ce tainic 5i adfinc, care nu se poste exprima de
e $i explicabil la un popor, nare locuiesce pe ajuns, deck prin cantecul dolos i melancolic al

www.dacoromanica.ro

51*

804

flomni

Romania.

doinei, iar in limb prin vorba d o rul. In proRELIEFUL.

verbele lui se vede o judecat sanatoasii, o cuIutre limitele sale politice R. apare grupata
getare sening si multa intelepciune ; in satirele In doui trupuri tare despOrechiate: Glacisul
strigaturile lui un spirit satiric caracteristic. Moldo-Munteniei intre Carpati, Dallare si Prut,
Am multa aperare, 4ice Alexandri, in acest si Dobrogea intre Dorare si Marea Neagra, in
neam, a carui sanca cumintie e tiparit intio prelungirea Munteniei. Privit dela inltime, remultime de proverbe, unele mai intelepte decid lieful R.-ei presinta ata In Moldova, cal si in
altele; a ami inchipuire minunata e zugrkvit Muntenia, o regiune muntoasa incadrat intr'o
in povestile sale poetice si stralucite, ca insesi zona deluroasa. Ins pe cand in Moldova deaacele orientale; al &ami spirit satiric se vdesce lurile se intind pana in ,Prut, in Muntenia ele
In nenumiiratele anecdote asupra tuturor
sau se contopesc pe nesimtite cu campia, sau
cu cari s'a aflat in relatie; a &ami mima se termina prin pante repedi asupra acesteia
bunk si darnica se arata in obiceiul ospetiei, pe (intre Tirgoviste si Focsani). O linie plectind
care 1-a pastrat ca sfintenie dela stramosii soi ; dela insula Corbului (Dunare) si trecand prin
al ami geniu, in sfirsit, lucesce atitt de viu in Ciutura, Caracal, Pitesci, Gaesci, Titu, Tirgoviste,
poesiile sale alcatuite in onoarea faptelor ma- Bucov, Mizil, Buzn, R -Sarat, Focsani, !asa spre
rete. (Cf. si art. Romana, limba si literatura.) nord zona accidentati, iar spre Dunare campia
Literatura: Anagnosti, La Valachie et la Mol- sau sesul. O serie de falii si depresiuni diste in
davie. Paris, 1837; Aurelian P. S., Teara noastra. fangal si la poalele Carpatilor rup continuitatea
Bucuresci, 1880; Aurelian si Odobescu, Notice reliefului prin basinuri de prabusire, cari ocupa
sur la Roumanie. Paris, 1867; Bandau A., Bilder adesea spatiuri intinse la poalele muntilor; ele

aus Rumnien. Berlin, 1882; Beaure et Mathorel, sfint caracteristice mai ales catra Baia de Arama,
La Roumanie. Paris, 1878; Benger G., Rumnien T.-Jiului, Polovraci, Horez, R.-Valcei, Cpatineni
im Jahre 1900. Stuttgart, 1900; Bergner, Rud. (Arges), Climpulung, Vleni, Cislau, Soveja-NeSiebenbiirgen. Leipzig, 1884; acelasi, Rumnien. grilesci, T.-Ocna. Aceste falii si depresiuni re-

Breslau, 1887; Carra M., Istoria Idoldaviei si a presinta o zona de dislocari, pe a caror limita
Rornniei. Bucuresci, 1857; Dahn Felix, Eine interioara incieteaza zona muntilor. ConstanLanze fiir Rum.nien. Leipzig, 1883; Derblich, tiunea solului anca e diferit intre zona munLand und Leute der Moldau und Walachei. Prag. tilor si a muscelelor sau dealurilor, ce-i prelun1859; Diefenbach L., Vlkerkunde Osteuropas. gesc. Campra Munteniei inceteaza la sud printr' o
Darmstadt, 1880; Filek von Wittinghausen, Das mude inaltata deasupra sesului inundabil, ce
Knigr. Rumnien. Wien, 1881; Gheyn, Les po- Insotesce stanga Dunarii si comanda fluvial cu
pulations Danubiennes. Gand, 1886; Henke, Ru- 30-90 in. Solul campiei nu e construit numai
mnien, Land und Volk. Leipzig, 1877; Kotzebue, prin depositele Dunarii. Astfel se deosebesc in
Aus der Moldau. Breslau, 1860; Quinet E., Les clinele Moldo-Muntene ale Romaniei patru reRoumains. Paris, 1857; Samuelson, Roumania. giuni naturale : I o regiune muntoasa pana in
Past and present. London, 1882; Slavici, Die faliile, prabusiturile sau depresiunile zonei deRamnen in Ungarn, Siebenbiirgen und der Bu- luroase; II o regiune deluroasa constituita din
kovina. Teschen, 1881; Vaillant, La Roumanie. terenuri tertiare, cari acoper tosta Moldova si
Paris, 1845; Wilkinson, An account of Walachie o mare liarte din Muntenia; Hl o terasa inaland Afoldavie. London, 1882; Bresnitz von Sy- tata, intins intre zona deluroas si coama din
dacoff, Knig Karl, Rumnien und die Ruin,nen. laugul vaii Dunarii; IV o terasa afezata, conBerlin, 1897; Gubernatis, La Roumanie et les stituind \ralea propriu cjisti, a Dunii.
Roumains. Florence, 1898; Murgoci M Barca,
Muntii dintre Romania si Transilvania, nuR. M tenle locuite de Romani, 1902.
miti adeseori Alpii Transilvaniei 5i Carpatii
Romania, regat in sud-estul Europei, situat Orientali, constituesc prin trasera lor un unghiny
intre 4338' M 40020' lat. nordick i 20008' al carui crescet inainteaza spre Dunare in Uta'
si 270 20' long. estica i avnd o intindere de cotului, ce descrie fluvial intre Braila 5i Reni.
131,000 km'. (v. harta terilor locuite de Romani.) Ei incep dela Portile de fer si se termina' (in
dreptul Romaniei) la nord-vestul j.-lui Suceava,
HOTARELE.

la muntele Piatra rosie. Muntii Carpati in lun-

Limitele naturale ale Romitniei sant: Dunarea gimes lor poarta diferite numiri. Astfel in Munspre sud-vest M sud, incepAnd dela Viirciorova tenia, incepnd dela Varciorova pana la munsan dela 200 m. spre vest de gura Bahnei panti. tele Sturul se numesc muntii Mehedintilor ;
Ia 2 km. spre est de Silistria, iar de acolo o dela Sturul pana: la defileul Lainici se numesc

linie conventionala pana la 2 km. spre sud de muntii Vulcani; dela Lainici pana la Riu-VaMangalia ; Carpatii spre nord i nord-vest in- dului muntii Paringului; dela Riu-Vadului spre
cepnd dela Vorciorova pana la muntele Piatra- est panii la Piatra lui Craiu muntii Fagarafului ;
Rosie, iar de acolo mai multe dealuri si cursani dela Piatra lui Craiu pana la poteca Predelus
de ape pana la satul Mamornita; Prutul spre muntii Brsei, i de aici spre est pana la piest, incepand dela satul Mamornita i pana la chetal Trei-hotare muntii Buzeului. In Moldova
versarea lui in Minare. De aici incolo limita incepnd dela pichetul Trei-hotare in sus pana
naturala spre nordul Dobrogei o formeaza Mi- la vaina Oitnzului se numesc muntiti Vrancei; de
nares M bratul Chilia pana la gura sa, iar spre aici pana la vaina Ghimesului muntii Oituzului ;

estul ei o formeaza termii Mari Negre pana dela Ghimes pana la rama Bicazului muntii Tarcaului; apoi pana la vaina Prisacani muntii
spre sud de Mangana.
Limitele politice ale Rom. sfint: la nord-vest Grintiefului si in d'ilesa de aici pana la Matra

munfii Dornei. Vrfurile cele mai inseinmonarchia Austro-Ungara, la vest Srbia, la sud
Bulgaria M la est Rusia.
nate ale Carpatilor sunt: Bucegii (v. ac.) cm pis-

www.dacoromanica.ro

Romania (Relieful).

cuila Otnul (v. so.) i Caraimanul (v. ac.) intre

j. Prahova si Dambovita; Parin ul in j. Gorj;
Negoml (v. ac.) et Surul (v. ac.) In j. Anee;
Piatra in j..Prahova ; Piatra lui Craiu si Papusa
(v. ac.) In j. Muscel ; Raraul (v. a.c.) in j. Suceava ; Pionul sau Ceahiul (v. ac.) in j. Neamtu.

Mara de acestea sfint o multime, a caror inaltime e aproape de 2000 m., ca: Sturul si Ostea
In j. Mehedinti ; Bulga, Palean, Lainiei, Mandru

si Museteiu in j. Gorj ; Balota, Vrful maro si

Breaota in j. Valcea; Buteanu, Ciocanu i Coltul

Vistei mari in j. Arpe; Vrful Urla. Bereveeseu mare ei Ieseru in j. Muscel; Strunga
Petrosita in j. Dmbovita; Grohotie, Ciuca.$

805

Putna ei Susita; culmea Zabrautilor intre

sita si Trotuc culmea Moinescilor intre Trotas
Taslau; tulmea Taslaulut intre Taslau i &atrita; culmea Ceahlului intre Nora ei Bistricioara ; culmea Bistritei mari intre riurile Moldova ei Bistrita, etc.
.Regiunea dealurilor R.-ei inibrajiseadi. toata
Moldova din poalele Carpatilor si pana n Prut.
In Muntenia la vest de Olt dealurile expira pa
nesitntite in regiunea sesului la sudul limitei
geologice a formatiunilor pliocene ale zonei deturnase. La resaritul Oltului pana in Arges
gimea zonei deluroase se mai micsoreaza, insa
racordarea ei cu formatiunile diluvice ale se-

Tatua mare in j. Prahova; $ireu, Bota mare sului se face tot pe nesimtite. La resarit de
si Penteleu in j. Buzbu; Giurgiul Qi Clabucul Arges si in lungul acestui riu dealurile constitue
In j. Putna; Sandru, Nimira mare, Cotumba
ca o coma, ce privesce spre sud-vest ei se seo-

Ciudomir in j. Bacau; Gridus, Meri$or, Melihaus board pe nesimute din dreptul contluentei riului
Albele in j. Neamtu; Muncel, Pietrosu ai Piatra Deatnnei peutru a dispare catea Titu; in ses ea

rosie in j. Suceava. Din culmea principal a sprijinesce o clina rapado spre Arges a zonei
Carpatilor se lasa mai ca sarna spre sud in dealurilor, cari dispar tot pe nesimtite spre sudMuntenia si spre sud-est in Moldova o m ultime de est intre Arges si Ialomita. La resritul Diltn-

ramificatiuni sau cultni secundare, cari ca pre- bovitei largimea zonei delarease incepe a se
lungirile lor determina numeroasele vi ale Ro- reduce si odata cu reducerea largimei un alt
maniei, ea: culmea Mehedintului, care incepa caracter se desemneaza: o solutiune de conti-

dela muntele Sturul si se prelungesce pana la nuitate rinde a se produce la poalele ei, unele
Dunre; culmea Zanoaga, ce se desprinde din apar in tnijlocul eesului i oarecari insule aproape
muntii Paringului (j. Gorj) si separa basinul Jiuluj isolate pana. in Cricov, 5i ()data ca aceasta pan-

de al Oltului ; culmea Comarnicului, ce se las tele dealurilor cad repede asupra sesului, din
din muntele Negoiul separand cu ramificatiunile care dealurile par a resri de ()data. Atare este

sale de o parte basinul Oltului de al Vedei, de

alta basiuul Vedei de al Argesului; culmea Leaotei, ce desparte basinul Argeeului de al 'alemitei ; culmea Clabucetului (j. Prahova) ce separa basinul Ialotnitei de al Siretului ; culmea
Muntilor Negri din Bucovina, ce desparte basinul Siretului de al Prutului in cursul lor superior si in urma se continua dealungul pe la

mai ales aspectul oferit de pantele dealurilor

deis Urlaji ei Focaani. La nord de Focsani, dincolo de Putna, dealurile se racordeaza Cu sestil
prin cate una sau dobl" terase. In Moldova regiunea dealurilor e impartita in douii parji prin

apa Siretului. Partea occidental e fermata de

continuatiunile culmilor Carpatilor cut inclinatiune generaba dela nord-vest spre sud-est si e
jumtatea Moldovei printr'o multime de dealuri, strabatut de vai mai strimte ; partea oriental'
cari despart prin Moldova basinul Siretului de formeaza o grupa de dealuri ca inclinafiune geal Prutului si dintre cari mai insemnate sfint nerala daba nord la sud. Aceast grupa, care e
dealurile cunoscute sub numirea generala de continuatiune a muntilor din Bucovina., in partea
sgrupa dealurilor Bahluiuluit si grupa dealurilor de nord poart numirea gen. de dealurile BahBarladuluic Afara do aceste $ese culmi, cari luiului $i in cea de sud de dealurile Bfirladului.
despart basinurile apelor celor mai mart ale R. Ea separa basinul Prutului de al Siretului si e
mai sant altele o multime, cari despart diferitii brazdata de vai largi, cari se transfoarma in
atluenti ai acestor ape, ca: cultnea Frumeasa cinpi intinse pe tanga Siret si mai ca sama
intre Jiu 5i Motru; culmea Molitiviului intre pe langa Prut.
Jiu $i Gilort; culmea Platanescilor $i culmea
Cmpia R.-ei se intinde la sudul regiunii deaParingului, cuprindand j'are ele basintil Lotrului lurilor pana in regiunea bltoas a Dundrii, de
ei cea din mina despartind basinul aeestei ape care este despartita prin ceea ce se obicinuesce
de al altor ape secundare, ce se duc in Olt mai a se numi /coama tera.sei Dunarenec. Aceasta
jos de Lotru; culntea Gurguiata intre Oltet si coama pare a marginf termal Dunarii pana in
Olt; culmea Coziei intre Olt si Topolog; culmea josul Catafatului, unde dispare in dunele dintre
Joitei filtre Valsan i Arge$; culmea Clabuce- Ciuperceni i Rast. Ea reapare pe partea stfinga
tului intre Hui Valsau ei rial Doamnei ; calmea a lacurilor Nedeea, Potolul, Subaiu, pe la estul
Iezerului, ce desparte intre ei ca culmile ei se- lacului Grecilor, pe la nordul lacului Boian si
cundare afluentli riului Doamnei ; almea Te- al Calarasiler, insotesce dala Secan& bratul
feleica, ce desparte afiuentii riutui Deatnnei de Borcea al Dunarii,- iar dala gura Ialomitei se
Dambovita; culmea Bucegilor intre Ialomita si deprteaza de Dunarea vapoarelor pana in aproPrahova; culinea Baiului intre Prahova Dof- piare de Braila de ande se malta iarasi deatana; culmea 8f. Ilie intre Doftana si Teleajen; supra Dunarn in josul Galajilor. Campia R.-ei
calma Penteleului intre cele don Basci; culmea incepe a se defin bine la estul dealurilor PoGiurgiului sau a Rsbeiului cu 2 ramificatiuni: roinei ei ale Starminei si msearii in lungirne
una printre afluenjii din stanga Buzijului, des- preste 200 km. intre Cetate si Gura Ialomitei;
partind apa Buztilui de a Rimnicului, si alta largimea maxima o are in partea centraba, iar
mai la est despartind apa Rimnicului de a Mil- cea mai mica la extrotnitati. Campia R.-ei se
covului ; culmea Alunieului intre Milcov i coja- presenta sub don aspecto topografice. Zona dela
ai Putnei ; alinea 8ovejei intre nordul imediat al co(unei, a carei latirne atinge
lalti

www.dacoromanica.ro

806

Romlnia (Geologia).

35 km. l'Are Dunre i istmul dintre Ialomita

si Mostiste (spre larziceni), are mai mult caracter stepic. Zona aceasta e lipsit de tipa si
la suprafat si in interior, iar vaile isi sapit ac

Grecilor (j. Ilfov), Boianu 5i Calrasi (la apus de

orasul Calaras* Bratesul (j. Covurluin), Mostistea (j. Ilfov), Amara si Balta Alba (j. R-Sarat),
lacul Dorohoiu (j. Dorohoiu). Dintre lacnrile Doadanc cursul lor. Lipsa de tipa justifica lipsa po- brogei : Corvan si CrIcaua intre Macin si Isaccea,
pulatiunilor- ea se manifest in campul Raos
m
Razimul, Golovita, Smeica si Sinoe, situate toate

spre vest de' Giurgiu si mai ales in Birgan. la termurul Mrii Negre si comunicand intre
Zona nordicil a sesului Munteniei pierde carac- dinsele si ca Marea ; Tasan', Mangalia, Babadag,
terele zonei meridionale intinsa pana in dealuri, Dranov, Caval, 8. a. (Cf. N. Michailescu, Curs
riurile isi sapa ad cursul mai putin achine, apa elem. de Geografie. Bucuresci, 1893.)
se gsesce la mici adancimi ici-colea apar la-

[]

curi in permanent; vegettiunea e mult mai

abundenti 5i variat. Regiunea bditocced a Du-

GEOLOGIA.

Din punct de vedore oro-hidrografic Romania

ndrii. La iesirea din defileul Portilor de fer se imparte in mai multe regiuni deosebite nu
cursul Dunarii urmeazi o depresiune ce incadreazi cifra vest, sud si est campia Romaniei.
Aceast depresiune, a carei positiune a fost determinat prin filia, care a desprtit soiul R.-ei
de al Bulgariei si Dobrogei, are 700 km. lungime ; in lrgime ea variazi deis 10-25 km. Aspechil topografic al depresiunei dunrene este
cu totul acuatic. Ea este brazdat de excavatiuni, din cari unele servesc tinca de canaluri
de scurgerea apelor fluviului, ca bratul Borcea,
care dela Silistra cargo pe sub coama terasei,
pe cand bratul principal se apropie de inaltimile termurului drept ; Dunarea vapoarelor si

numai geografic, ci si geologic.

I Begiunea muntilor alcatuesce arcul carpatic dela altitudine de 700 m. si pana la cele
mai 'j'imite piscuri ale Carpatilor (2540 m.). Ea
este constituit din doui mari instile de sisturi
cristaline: una care incepe deba Vrciorova, dela

Dunre si se intiude pana in Vales Ialomitei,

constitnind inaltimile cele mai inalte din aceast
parte; cealalt in nord-vestal Moldovei, care in-

cepo dela intrarea Bistricioarei in Moldova si

tine pana la botana! Bucovinei, continuandu-se
spre nord cut massa de sisturi cristaline din Bu-

covina si Maramurs.
Dunrea veche ; Garla i Zimnicea, cari formeaza
Sisturile cristaline, cari constituesc aceste indelta Vedei lacurile: Calarasilor si Boianu, Balta sule silnt strabatute in multe locuri de roce
Grecilor, Balta Maro si Balta Lata, Lacul Suhaei, eruptive ca: granit, diorit, diabas, porfirit, serPotelul, al Nedeei si Bistretului, cari acoper adan- pentine, andesite, trahite, etc. Tot ele sfint incituri insirate pe matca de alta data, a Du- sotite de o serie de minereuri ca hematita, mannkrii. Dela Galati la vale depresiunea dunareani ganes in nordul Moldovei, galena, blenda in

isi schimba forma, caci pe de o parte ea se judetul Muscel, rninereuri de cupru la Baia de
lrgesce progresiv en incepere deis Tulcea, pentru anima, cuartito aurifere in judetul Vi-tices, etc.

a constru delta fluviului, iar pe de alta coama

sudic a platoului basarabean este stirbita prin
depresiuni transversale, in cari iau fiint lacuri
intinse, ca: Bratesul, Cahul, Cartalul, Ialpugul
Cogarlui, Catalbugul. Pe termurul drept limita
depresiunii dunarene este mai bine definita prin
masiva! consistent al Dobrogei ; totusi sesul dintre
Dunare i iniltimi este ocupat prin cateva mari

lacuri, ca: Jijia, Popina, Carpina si numeroase

laculete. Delta Dunarii imbrtiseaza intre bratele
ei extreme Chilia si Sf. Gheorghe o suprafata de

2676 km2., cucerita dela mare prin depositele

Deasupra si in jurul acestor sisturi cristalino se grupeaza roce sedimentare primare si

secundare. Intre cele dintaiu sfint de remarcat
sisturile t3i gresiile cuartease en antracita', alcatuind asa disa formatiune de &hola, care dupa'
toste probabilitatile apartine permo-carboniferului, iar dintre terenurile secundare vechi, triasul
constitue impreuna en cretacicul inferior Muntii
Raraul si Pietrile Doamnei; iar in Carpatii sudici
stInt de insemnat jurasicul 5i cretacicul inferior,
representati aproape prin toste orizonturite (bajocian, bathonian, calovian, oxfordian inf. si titonic

fluviului. Depresiunea dunareana se prelungesce din jurasic si neocomian si baremian din erela sudul deltei actuale printr'un ses constituit ca tacic) formand o zona intrerupti ce incepe in jud.
si delta din depositele apelor, provenind din re- Prahova si se continua pana in jud. Mehedinti.
vrsrile Dunarii.
La exteriorul acestei zone de roce vechi se
Idrografia. Relieful R.-ei determina' trei si- alipesc terenurile cretacice superioare (cenoman
steme idrografice : don (al Munteniei si Molde- si senonian) si tertiare vechi (paleogene) alca,

Basarabiei) avld ca reservoriu coman depresiunea dunareana, si al treilea al Dobrogei, ale

oir ape se varsa parte in depresiunea dunarean, parte in mare. Romania e udata de Dunre (v. ac.) si de afluentii sOi de pe stnga.
Din cele 6 riuri mari ale Munteniei cinci, si
anume: Jiul (v. ac.), Oltul (v. ac.), Argesul (v.

tuind o zona larga, care se intinde rara intre-

rupere dela granita Bucovinei pana in D'Ambovita, formand asa disa zona a flisului carpatic.
Aceast zona este constituita la partea interna
in general de conglomerate, gresuri alternand
en sisturi marnoase cretacice superioare; iar in

partea dinspre regiunea dealuriter intalnim la

ac.), Ialomita (v. so.) si Buz'Oul (v. ac.) isvoresc basa conglomerate si gresuri ca numuliti (eocen)
tn regiunea muntilor, singur Vedes (v. se.) nasce pi deasupra o alternanta de gresii si sisturi siIn regiunea dealurilor. Printre afluentii Dunarii, licioase (sisturi menilitice) ea numeroase imprecari isvoreso din regiunea dealurilor mai sunt sinni de pesci, apartimAnd tertiarului vechiu (olide citat: Dasnatuiul (v. ac.). Apele Moldovei se gocen). Din Dambovita incepnd flisul lungesce
aduna in Siret (v. se.) si Prut (v. se.). Dintre spre vest regiunea muntilor intrand in regiunea
numeroasele lacari pi balti, situate mai ales pe dealurilor si trimiOnd numai nisce golfuri in
lng Dunire, dint de amintit: Nedeea (j. Dolj), terenurile mai vechi. Ultimele manifestatiuni ale
Potelul (j. Romanati), Suhaia (j. Teleorman), laeul
spre vest ar fi flisal dela Gura-Vaii.

www.dacoromanica.ro

Romania (Clima).

In fine la sfireitul tertiarului $i la inceputul

cuaternarului virfurile cele mai inalte ale Carpatilor erau acoperite de ghetari.
II liegiunea dealurilor din Moldova este cuprinsg, intre regiunea carpatici si intre podi$ul
Moldovei, a cgrui limitg este aproximativ Valea
Siretului. Regiunea aceasta este o regiune subcarpatica formatit a) in Moldova de nord de sali-

ferul tniocenic cutat, b) in Moldova de sud de

saliferul miocenic, sarmatic, de straturi pontice
si in partea cea mai stidicd chiar de levantin dislocat. De aci inspre vest regiunea dealurilor in
toatti Muntenia pang la Datubovita e formatg de

un sistem de cute, la a ctiror constitutiune

807

minereuri de cupru si fier. Deasupra acestor

terenuri vechi gasim calcarele triasice cu facies
alpin cari sfint foarte bine desvoltate si stratitute de porfire i diabasporfiiite, suportand ai
ele strate jurasice (bajocianu si bathonianu dala
Enisala i cretacice superioare (Cenomane).
Partea de sud a Dobrogei se continua ea platoul bulgar si este constituitg din strate orizontale jurasice superioare (calovian, oxfordian, rattracian, sequanian 5i kimeridgian), cretacice inferioare (neocomian, baremian, aptian), cretacice
superioare (turon, senon), acoperite de calcare
eocene ca numuliti si de calcare sarmatice, cari
ocupg in aceasti regiune ces mai mare intindere.
Total este acoperit de loess bine desvoltat atat

parte toate etagiile cunoscute in Romania, afarg

de burdigalian si tortonian. Mai la apus de riul In nordul cat si In sudul Dobrogei.
Buzu se desparte din fli$ o peninsula, care intrg

[V. P. H.]

aims.
si ea in regiunea dealurilor si care disprnd
cam in Vales Verbileului se continua prin mai
Temperatura medie annala variazg inteun
multe iusule ce se pot urmari pang la vest de mod natural, scdOnd dela ses spre munfi. IsoPrahova. La Dambovita acest sistem de cute dis- terma de 110 pleacg dela Severin, trece prin
pare sub stratele neogene superware Cu o faund Craiova, scoboara spre Dunre, apoi taie sesul
foarte bogata, mai ales in : congerii, dreissensia, Munteniei pe la mijloc, trece pe la Galati spre
vivipare, unio, etc si cari formeaz mai toatd mare preste Bugeac. Isoterma de 100 ploacg dela
regiunea dealurilor, regiunea neogena inferioard Vgroiorova prin. mijlocul Olteniei, sale pe Olt
fiind foarte redusg. Stratele sant putin dislocate in sus si apoi se alungesce pe la marginea deasi par a trece insensibil sub ctimpia romand.
lurilor pang. in Basarabia. Isoterma de 90 merge
Tot din Dmbovita insula cristalinului din regiunea muntilor e insotitg de flis, care intre Jiu
si Olt mai apare in mijlocul terenurilor neogene
si sub forma de douift cupe cea dela Slatioara
si Sacele.
Toatii regiunea dealurilor din Oltenia se presintii in aceleasi conditiuni tectonice, cu deose-

pe la marginea regiu.nei muntilor dela Viirciorova pang' aproape de Piatra-Noatnt, de unde o

ia preste dealurile Moldovei pe la nord de Iasi.

Vaile muntilor se mentin ilia la temperaturg

de aproape 80, pe mind culmite lor inalte au tem-

peraturd medie de 3-40. Dupg regiuni gasim :

Oltenia 90.5, Muntenia 100.5, Dobrogea 100.5,
bire ca aci ian parte si burdigalianul, tortonianul, Moldova 80.5. Dup.' anotimpuri se constatg, cd
pontianul si levantinul.
R. are veri foarte cglduroase, ierni foarte frigu-

Ill Podiful Moldovei. Regiunea dealurilor roase ; In campia Munteniei cgldurile lui Cuptore
inspre est este litnitata de podisul Moldovei, care ajung pang la 400, iar gerul Bobotezeic scoboard

se poste considera cuprins intre Siret i Prut

$i intincyndu-se spre sud pana la latitudinea
Barladului. El este format din straturi orizontale apartingnd sarmaticului, constituit la basit
din argiluri marnoase albastre, iar la partea su-

termometrul pang la 25, la Giurgiu a fost diferenta intre extreme (43 si 36) de 760. Caracteristic in R. e trecerea brusca dela iarna la
yard si viceversa. Aceasta indic o clima continentall; Marea Neagra neavikid mai nici o in-

petioari din gresii calcaroase, de multe ori oh- fluenta asupra variatiei temperaturei; doar iarna
bee, din calcare conchiliare si nasipuri Cu ce- e mai dulce la malul marii.

riti. Total este acoperit de un strat, pe unele

Regimul ploilor are trei perioade: una de
locuri destul de gros de loess apartinend plei- abundent in ploi pe la linea primgverei si instocenului.
ceputul verei (Maui si Iunie 20 (Pie de ploaie
Partea de sud a Moldovei este constituitii din din 70 anuale) si dou.6 de seceti la inceputul
terenuri pontice acoperite si ele in parte de toamnei (Sept si Oct. 9 rlile), si iarna (Ian. si

loess. Ele stabilesc legatura cu regiunea sesului Febr. 11 dile). Dupg cantitate pe lung precipitatiile se impart: lan. 37, Febr. 30, Martie 40,
Munteniei.
IV getrul Munteniei ocupg intreaga parte Apr. 56, Main 67, Iunie 95, fulie 66, Aug. 42,
sud-esticd a Munteniei i sud-vestic a Moldovei Sept. 39, Oct. 49, Nov. 43, Dec. 44 mm. Anual
$i se intinde dealungul Dunarii pang in Oltenia. 610 mm. Regimul acesta are pirti comune
El e alcAtuit din petrisuri 5i nasipuri pleistocene regimul continental, ce doninesce in Rusia meridionalg: ploi vara si uscgciuni iarna, numai 01
acoperite de loessuii, cari inspre nord-vest
vest trec in adeviirate luturi. Aceste deposite la noi uscaciunea de toamng e mai de vreme,
atat in Muntenia citt si in Moldova ouprind o iar ploile incep on o lunii mai de vreme. Mica
faun fosilli bogata in Dinotherium, Mamuti, ploile ar cuprinde daca o lung din primvarg
am cgd in regimul mediteraneu. Dupg regiuni
Rhinoceros, Bos, etc.
In ele ggsim in pgrtile sud-estice lacuri sa- cade in R.: Oltenia 75 cm., Muntenia 62 cm.,
rate si amare.
Dobrogea 51 cm. si 3tIoldova 55 cm. Semi pHV Dobrogea. Constitutia geologica a Dobrogei inesce foarte putin, sub 60 cm. Dealurile intro
se deosebesce Inuit de cea a restului Romniei. 60 si 80, muntii preste 100 cm. In Baragan au
In partea do nord intidnim terenurile cele mai fost secete, ce au tinut pan la 60 dile, in Dovechi si anume: cuartite ai isturi filitoase pa- brogea cbiar 100 i1e, frg cantitate de ploaie
leozoice strabtute de roce eruptive granitice si apretiabilg. In schimb au fost si regiuni, unde
dioritice i contiand importante zgaminte de a plouat exceptional de inult: la Caraoiner

www.dacoromanica.ro

808

Romania (Flora).

Dobrogea a &eclat 32 cm. in 4 ore, iar la Curtea acornodeze traiul dupg conditiunile date de ea;
de A.rges 20 cm. in 20 minute, cas unic in Eu- aaa baraganele lei oferirei bogatele lor pasuni
ropa. In R. stratul de zapada catiut ajunge 90 cm. imenselor tame de vite. Cat tine regiunea pa-

pamaintul sta acoperit cam 60 (tie pe an. In durilor de stejar, rolul cel mai important 1-a
avut il va mai avea agricultura, Arabi i-s'au
oferit adose prin exterminare nerationala terenuri virginale. Populate din regiunea dealarilor,

100 ani avem : 3 foarte secetoai, in cari nu pima

nici 3/4 din media anuala; 58 secetosi, and pima
3/4 sau preste 3/4 din media anuala; 24 ploiosi,
cand ploua mai mult ca media anualii; 15 foarte
ploiosi, mind ploua
mai mutt ca media anuala.

scutit prin positiunea sa naturall avnd la acre"-

post muntele, a putut sa se inmulteascii, pro-

Result dar, ca. R. nu are tocmai o clime' ploioasa. portional mai tare decal in ori care alt regiune,

Vnturile dominante sfint: Crivetul dinspre ocupatiunea ei principala nu a fost atat de malt
nord-est, in Moldova si sesul Munteniei, rece si agricultura, cat cultura pomilor si a vitei de vie.
umed, el determine ploaia. Austrul sufl dinspre Cat pentru regiunea muntilor, locuitorul de aici
sud-vest, in Oltenia si Muntenia, e mai cald, este avisat la bogatia pdurilor sale, pe care ar
dar tot aaa de violent ca Crivetul, al ungnd pane trebuf sa le cultive si s le exploateze mai rala 25 m. pe secunda. Baltdretul sufla dinspre tional, ai la economia de vile, cci are in vecimare, and regiunei o mum% meridionala. Din uatate ultima regiune nepopulata, regiunea alcausa orografiei R. directia vanturilor se schimba pina, stet de bogata In paauni.
In diferite locuri, urmnd deschiderile vailor
Dupe ce tractaram deja Romania din punctul
largi : la Sinata, Calimanesci, Campulung pre- de vederea al vegetatiunei, a infatiserii (fisiog-

dominl vianturile de nord si sud, la Calafat, nomiei) sale in terminii cei mai generali, treTurnu-Magurele si Giurgiu cele de est ai vest,
la Turuu-Severin nord-vest ei sud-est, iar in
Moldova nord-vest ai nord.
Din acestea reiese, ea clima R. e o clima continentala cu o usoarti nuanta spre mediteranea.
(Cf. Analele instit. meteorologic de Hopites;
Com. la Academia R. de Hepites; Romania de
Murgoci ai P. Burca).
[Murgoci.]

and cu vederea numai din lipsa de spatiu fasele

ce se repetii, pentru fiecare regiune an de an

In decursul anotimpurilor, formatiunile si subformatiunile, alternanta Ion, etc., trecem la al
doilea punct de vedere al geografiei plantelor,
la acel al fiord in sens strict, adecti punctul de
vedere sistematic, plantele exammate dupe' originea i inrudirile ion reciproco, independent de

Inodul cum se asociaza si cum ni-se presiata.

Nici in aceast privintii Romania nu o putem
Din punctul de vedere al geografiei plantelor, considera ca o imitate pentru sine, pentru ca
R. nu formeaza o unitate pentru sine.
patine sant elementele, al caror areal este reCa vegetatiune, conform reliefului, positiunii strins pe teritoriul acestei ten i (endemice)
geografice, conditiunilor climaterice, etc., di- chiar si aceste (mai toate elemente montane sau
stingem urniritoarele regiuni, cari le intimpinam alpine) partea ces mai mare nu stint strict enrepresentate tot prin aceleaai elemente domi- demice Romaniei, ci i terilor vecine, adeca elenante ai in terile vecino; asa regiunea ba- mente endemice dacice, precum Anemone anraganelor (campiilor seculare), o continuare a gulosa, Silene Zawadzki, Saxifrage luteoviridis,
stepelor rasesci in Moldova de jos, Muntenia Hieracium Transsilvarucum, Symphytum oorsud-esticri ai Dobrogea centrala. Un areal mult datum, Eritrichium Jankae a. a. Deja in regiunea
mai vast cuprinde regiunea dumbrdvitor (padu- alpin mama elementelor o avem comunti cu
rilor de stejar) in Moldova nordica in amestec central Europei (Alpii), altele sfint aici si acolo
cu fagul, iar in Muntenia conraus prevalent din de origine nordica (boreal-arctice); unele (mai
stejar, insti representat prin specii mai nume- ales in partite invecinate ale Carpatilor) sfint
roase. Partea muntoasa a terii apartine Car- a se considera ca avantposturi balcane, proa
patilor dacici (estici), la poalele lor se intinde patine caucasice. Si tot asa si anca mai accenca o fasie angust dela Varciorova pane la Fal- tuat este caracterul central-european al regiunei
ticeni regiunea dealurilor (podgoriilor), care in montane. Dace in aceste drag+ regiuni aia vralut
stare primitiva era acoperit de pdure fron- preponderand plante cu centre de vegetatiune
doas mixta (stejar, fag, carpen, teiu, artar, vestice si mai palid nordice, in regiunile infoFLORA.

ulm, etc.). Presenta coniferelor (dela ca. 800 in. rioare, pe 'tinge caracterul central-european 'Inca
In sud-vest pane' la 600 m. in nord-est ince- destul de pronuntat, constatran o serie de plante,
Void) indica regiunea montand, partea inferioara dintre cari multe farti intrerupere de areal p6-

caracterisata prin bradet adese insotit sau in- trund la noi dela sud spre nord (elementele
locuit prin fag, iar in prates. superioara (reg. balcane). Dintre aceste elemente cele mai insubalpina) prin padure formate' exclusiv de molid. teresante siint cele pronuntat mediterane ai pe
Dela ca. 1800 m. in Muntenia scacland succesiv care le aflain mai abundante in Dobrogea si
pn la aproape 1400 m. in nordul Moldovei vestal Olteniei, numai aici cresc dintre letnuoase
se extinde dela aceasta limita in sus regiunea s. e. sinochinul selbatec (Ficus), Syringe (liliacul),
alpind, din muntii Cernei pane' in Bucegi aproape Carpinus Duinensis (carpinita), Fraxinus Ornus

in continuitate neintreruptd, apoi de aici Oda (mojdreanul), Colas (sambovinu), etc. In fine
la Ceahlau formatii, mai malt din mici insule foarte plante de origine esticd domineaz regiunea baisolate, cari cu cat inaintam mai spre nord raganelor, care (daca abstragem dela putinele

criatiga mereu in extensiune. Partea inferioara elemente balcane) repet elementele ce compun
a acestei regiuni este caracterisata prin tufisuri flora din sudul Rusiei europene.
de jepi sau Juniperus nana, iar cea superioara
Cu aceasta am avea data flora Romaniei numai
mai mult prin prevalenta pasunilor alpine.
in terminii coi mai generali, constatand earnterul ei preponderant central-european (conVegetatiunea fault ca locuitorii terii

www.dacoromanica.ro

Romania (Fauna. Imprt. admin.).

809

nexiunea Cu vestal Europei), am fi viidut chiar

in stares actuali mantinandu-se si oarecari leglituri ea sudul i estul. Ins din lips de spatiu
sfintem necesitati s negligem de a indica aici :
liniile de vegetatie, caile de migrare, avantpo:Aurae unei regiuni in cea invecinatd, aquilo-

Pitigoul (Parus); Ciocarlia (Alauda) ; Presura(Emberizal ; Botgrosul (Fringilla cocothraustes); Sca-

FAUNA.

Amphibii: Rcuelul (Hyla viridis); Broasca verde

iaciorul (Fr. carduelis); Cinteza (Fr. coelebes) ;

Vrabia (Fr. domestica); Corbul (Corvus corax);
Cioara (C. corone); Cioaca (C. ntonedula); C. pucioas ; Cotofana (C. pica); Gaita (Garralus glannarismul, vicarauta unor elemente la noi Cu darius); Porumbelul (Columba livia); Turtureaua
altele mai ales in vest si est, etc., adecti toemai (C. turtur); Cocos de munte (Tetra urogallos);
trsurile cele mai fine din flora unei teri, cari Po tarni chea (Perdix cinerea); Prep elita (Coturnix
numai in parte sau chiar nu-si pot afla expli- dactylisonans); Cocosul domestic (Gallus domecare suficient in cause actuale, ci numai in sticas); Curcanul (Meleagris Gallopavo); Dropia
Cause cari odinioard dela tertiar incoace a avut (Otis tarda); Cocorul (Grus cinerea); Batlanul
de efect actuala vegetatiune ai fiord romand. (Ardea cinerea); Barza (Ciconia alba); Sitarul
(Cf. Pentru partea pur sistematicd, opon i fun- (Scolopax rasticola); Becatina (Gallinago media);
damentale Brandza, Prodromul florei romane, Nagfitul (Vanellus cristatus); Gisito (Gallinula
1879-1883; Kanitz, Plantas Romaniae, 1879; chloropus); Gasca (Anser); Rata (Alias); CufunBrandza, Flora Dobrogei, 1898; Grecescu, Con- dtorul (Podiceps cristatus). Reptile : Broasca tespectul florei Romfiniei, 1898. Pentru partea stoasii (Testudo europaea); Br. test. greceascd
geografic: Brandza, Vegetatiunea Romaniei, dar (T. Graeca); oparla (Lacerta agilis); Gusterul (L.
mai ales Grecescu, Conspectul florei Romaniei.) viridis); Nparca (Anguis fragilis); $erpele de
v. si art. Silvicultura.
ap (Tropidonatus natrix); $. de cas (Coluber) ; Vi[A.. Pr.]
pera (Vipera berus); V. cornutd (V. ammodytes).

Fauna R.-ei este numai in parte cunoscuta (Rana esculents) B. rilioasd (Bufo cinereus);
pentxu faptul, c numai in ultimii ani au inceput
studii mai serioase asupra ei. Muntii, pfidurile,
cimpiile $i apele Romfaniei sfint populate de o
multirne de genuri de animale, cari se aseamdnd

In general en cele ce caracteriseazi fauna Europei oentrale $i meridionale. Incepand cu animalele superioare, printre cele mai importante
genuri glut: Cheiroptere: Liliacul obicinuit cu
urechi lungi (Plecotus auritus), ce traiesce prin
scorburile arborilor si pesterile muntilor ; Liliacul

lomandra (Salamandra maculata); Triton (Triton

cristatus). Pesci: alaul (Pe rea fluviatilis); Crapul
(Cyprinus carpio); Stiuca (Esox lucius); Gotita;
Pdstrav (Salmo fario); Somnul (Siluros glanis);
Tiparul (Anguilla vulgaris); Morunul (lei penser
huso) ; Nisetru (A. sturio); Cega (A.. ruthenus);
Calcanul (Rhombus). Molusce: Melcul de mancare (Helix pomatia) ; Planorbul (Planorbis corDeus); Melonl de mal (Limmnaeus stagnalis); Paludina (Paladina vivipara); Scoica (Anodonta.

cu nasul mare si strimb (Rhinolophus ferrum cygnea). Insecte: Cardbusul (Melolo n th a vulgaris) ;
equinum), trdiesce prin ruine si spelunci. Insec- Bout baltii (Hydrophilus piceus); Dttiscul (Ditivore : Cartita sau Sobolul (Talpa europaea); Ari- tiscus marginalis); Ragacia (Lucanus cervus);

ciul (Erinoceus europeus). Carnivore : Pisica do- Nascornul (Oryctes nasicornis); Gandacul de slamestica (Felis domestica); Pisica siilbatica (Fe lis nin (Dermestes lardarius); Cariul (Anobium perCatus); Risul (Felis lynx); Mole de casa (Canis tinax); Licuriciul (Lampyris noctiluca); Gandacul
familiaris); Ogarul (C. leporarius) ; Copoitil(Captiu de frasin sao Cantarida (Litta vesicatoria); Gansi Copau) (C. venaticus); Prepelicarul (C. avicu- dacul auriu (Cetonia aurata); Croitor ca coarne
larius) ; Miele ciobinesc (C. pastoreus); Canele mari (Ceram byx); Vaca lui Ddeu (Coccinella sepmitos (C. agaticus); Zdvodul (); Lupul (C. lupus); tetnpunctata); Albina (Apis melifica); Bondarul

Vulpea (C. vulpes); Nevstuica (Pictorius vul- (Bombos terrestris); Vespea (Vespa vulgaris);
garis) ; Dihorul (Mustela foina); Jder (M. martes); Gargaunul (V. crabro); Furnina (Formica). FluVidra (M. lutreola ; Viez urele (Me les Taxus) ; Ursul turii se gsesc mai in toate speciile europene ;
(Ursus aretos). Ropoare : V everita (Sciurus vul- Dipterele, Neuropterele, Orthopterele, Hemiptegaris) ; $oareci si $obolani (di ferite specii de Mus); rele si Apterele, cari stint destul de bine reprelepurele (Lepus timidus). Perisodactyle: Calul sentate in R. Myriapode: Scolopend ra ; Julus ; etc.
(Equus caballus); Magartil (Eq. asinus). Bisul- Arachnoide: Scorpionul (Gorjiu); Paianjenii; etc.
catele : Boul (Bos taurus); Bivolul (B. bubalus); Crustacei : Raen! (Astacus fluviatilis); Cduele
Oaia (Ovis aries); Capra domestica (Capra hircus); babei (Oniscus inurarius); Apul (Apus cancriCapra neagrii (Antilope rupicapra); Caprioara formis); Rima (Lum bricus agricola); Lipitoarea
(Cervus capreolus); Cerbul(Cerv. elaphus). .Multi- (Sanguisuga medicivalis); Lirnbricul (Ascaris);
ungulate : Porcul domestic (diferite varietti de Panglica (Tenia); Cal beaza (Distomum hepatic= ).
Sus scrofa); Mistretul (Sus asper). Cetacee: Del- Protozoare: multe si variate genuri si specii ce
finul (Delphinus Delphis). Paseri: Vulturul plesuv fac populatia microscopica a bltilor i mlastinilor.
[1. P. Voitesti.]
(Vultur fulvus); Sorlita sau V. meilor (Gypaiitus
barbatus); Aquila sau V. de peatr. (Aquila fulva);
IMPIRTIREI ADMINIsTRATIVX.
Eretele (Astur palumbarius); Bufnita (Strix bubo);
Din puuct de vedere administrativ, R. este imCucuvaia (Str. tlam m ea) ; Cucul (Cuculus canoros);
Ghionoaia (Picos Martius); Pupdza (Upupa epops); prtita n judete, j.-le in plasi, plasile in comune.
Mierla (Turdus merula); Sturzul (Turdus) ca mai
Judetele si comunele formeaza peisoane j urid ice
multe specii ; Graurul (Sturnus vu)garis); Prive- sub punctul de vedere al administratiunii intereghitoarea (Lusciola luscinia); Pitulicea (Sylvia); selor lor locale col ecti ve i economice. Plafile sfint
Pitcociu (Motacilla Troglodytes) ; Sfraucioaga (La- simple circumscriptiuni administrative, ai im-

nius) ; Rfinduneaua (Hiruudo rustica); Lastunul partirea in plaai s'a facut din punctul de vedere
(H. urbica); Lipitoarea (Caprimulgus euiopaeus); al administratiunii intereselor generate. Ori ce

www.dacoromanica.ro

810

Romania (Populatiunea).

modificare a acestor divisiuni i subdivisiuni nu torfi de pace, a ciror cirountscriptiuni corespund

cu circumscriptiunile plsilor. In privinta
R. este impirtiti in present in 32 judete, rilor publice, R. este imprtiti in circumsoriptiuni
judetele in 227 plisi, flecare plasi cuprincyind cu resedinta la Baciu, Vaslui, Buzeu, Bucuresci,
mai multe comune.
Pitesci, Slatina, Craiova., Iasi, Peatra i Constanta.

se poate face decit prin lege.

In capul administratiunii unui judet este un

prefect, la plsi un subprefect i in capul administratiunii unei comune un primar. (Cf. art. 4

POPULATIUNEA.

Nu posedam date sigure despre numirul lo-

din Constitutie si legea de organisare a serv. luitorilor principatelor romine din timpurile anexterior al ministeriului de interne, din 1 Nov. terioare sed. XIX, cand recensemintele (v. art.
1892).
[B. V.]
Demografia) se faceau cu scop fiscal si se nu-

Judetele stInt armitoarele: I. in Oltenia : 1) Me- meran numai capii de familie birnici, firi clasele
hedinti, ca 252,000 loc., capit. Turnu-8everin privilegiate, cind datele dobindite la aceste ca(19,000 loc.); 2) Dolj, cu 370,0001m, capit. Cra- tagraffi eran foarte variabile, din causa emigriova (45,500 loc.); 3) Gorju, cu 175,000 loc., capit. rilor i resboaielor. In 1832 au fost dup loan
Tirgu-Jiu (6600 loc.); 4) Valcea, cu 194,000 loc., Ghica amilndouii principatele romine locuite de
capit. Rmnic-Vilcea (7500 loc.); 5) Romanati, trei i jumitate milioane suflete, in 1844 dupg
cu 206,000 loc., capit. Caracal (12,000 loc.). P. S. Aurelian de 3.578,951 suflete. Dela 1859
II. in Muntenia : 1) Olt, cu 147,000 loc., capit. recensemintele se fac cu mai multi metod
Slatina (8000 loc.); 2) Arges, cu 210,000 loc., populatiunea Rominiei intregi a fost dupi acele
capit. Pitesci (15,500 loc.); 3) Teleorman, cu recenserninte in 1859 de 3.864,848, in 1884 de
242,000 loc., cap-. Turnu-Mgurele (8500 loe.); 4.684,123, in 1889 de 5.038,342, in 1894 de
4) Dmbovita, cu 212,000 loc., capit. Tirgoviste 5.406,249, in Dec. 1899 de 5.912,520 suflete ;
(9500 loc.); 5) Muscel, cu 117,000 loc., capit. Chu pu- mai multe persoane competente cred ins, ci
lun g(13,000 loc.); 6) Prahova, cu 310,000 loc., capit. populatiunea terii a fost la fines anului 1899 mai

Ploesci (43,000 loc.); 7) Buzeu, ca 225,000 loc., numeroasii decilt indica ultimai recenseraint.
capit. Buzeu (21,500 loc.); 8) Rim nic-Sarat, on
Teritoriul regatului romin avind un areal de
140,000 loc., capit. Rimnic-Sirat (13,000 loe.); 9) 131,353 km2. locuit de 6.000,000 suflete, vine
Ilfov, cu 552,000 loc., capit. Bucur. (282,0001m); pe 1 km2. 45.67 loc.; densitate mai mare are
10) Vlasca, ea 204,000 loe, capitala Giurgiu populatiunea regatului Saxoniei cu 252, a Bel(14,000 loc.); 11) Ialomita, cu 192,000 loc., capit. giei cu 224, a Angliei cu 208, a Olandei cu 152,
Calrasi (11,000 loc.); 12) Briila, cu 152,000 loc., a Italiei cu 100, a Austro-Ungariei ca 59 loc, pe
capit. Braila (58,000 loc.). III. in Moldova : 1) Su- km2., densitate mai mica a Greciei cn 37, a
ceava, cu 133,000 loe., capit. Falticeni (10,000 loc.); Spaniei cu 36, a Turciei cu 35, a Bulgariei ca

2) Botosani, cu 175,000 loc., capitals Botosani 32, Svedia cu 11, Danemarca cu 10, Norvegia

(32,000 loc.); 3) Dorohoiu, ea 163,000 loe, capit. cu 7 locuitori pe km2. Din intreaga populaDorohoiu (13.000 loc.); 4) Reinan, cu 112,000 loc., Vane a Romiiniei 18.80/0 ocupit comunele urbane,
cap. Roman (14,00010c.); 5) Neamt, cu 150,000 loc., 81.20h cele rurale. Dupi L. Colescu 50.70/0 din
capit. Peatra (17,00010c.); 6) Baciu, cu 197,0001m, locuitori stint brbati 49.30/0 fermi. Copiii i necapit. Built (16,000 loc.); 7) Iasi, cu 194,000 loc., csatoritii in general fac 550/0, casatoritii 38.60/0,
capit. Iasi (78,00010c.); 8) Vaslui, cu 114,000 loc., veduvii i viduvele 6-10/c,, divortatii 0.204 din
capit. Vaslui (9000 loc.),; 9) Falciu, en 96,000 loc., poporatie. Din poporatia intreaga imprenn cu
capit. Hui (15,500loc.);10)Tutova, cu 120,000 loc., copfii numai 17.20/0 sciu carte, 25-90/0 birbati,

capitala Birlad (24,000 loe.); 11) Tecuciu, cu 8.70/, femei. Populat. R.-ei s'a compus la finea

125,000 loc., cap. Tecuciu (13,500 loc.); 12) Patna, anului 1899 dupa religiune din 5.408,743 loc. orcu 155,000 loc., capit. Focsani (24,000 loc.); 13) todoxi, 168,276 catolici i protestanti, 43,740 moCovurluiu, cu 149,0001m., cap. Galati (63,000 loc.). hamedani, 6598 armeni, 269,015 israeliti si 16,148
IV. lu Dobrogea: 1) Tulcea, cu 127,000 loc., capit. de alto religiuni. In 1900 din 1000 loc. s'au ciTulcea 19,000 loc.); 2) Constanta, cu 140,000 loc., satorit numai 134; s'au nascut 39.4 copii la cite

capit. Constanta (13,000 loc.). Autoritatile lo- 1000 loc. si au murit 24'7; populatia a crescut
cale financiare corespund en imprtirea in ju- prin nasceri, dupti sciderea deceselor, cu 14-7 su-

dete, fiind in fiecare capitali de judet o admi- tlete la 1000 loc. Despre imigratiune nu ponistratie financiara, o Haiti a creditului agricol sedam date.
sau a Bncei agricole. In fiecare capitala de judet
Pe lingo. Romni triiesc in teara ospitaliera
se mai afl un protopop, un revisor scolar si un a Rouninilor i locuitori de alti riationalitate. In
medie primar; in fiecare resedinta de plas se comunele rurale populatia romana s'a amestecat
all cite un medic titrat.
foarte putin ca elemente straine, in orase s'au
In privinta administratiunei cultelor, Rominia intrupat cu Romini ai un Immir de stritini de
este impartitit in inspectoratele invtimbutului religiune ortodoxa, de vretne ce alti locuitori
primar si secundar pentru Moldova i Muntenia, straini au conservat religiunea, moravurile, chiar

iar pentru cler in dou mitropolfi, cea din Bu- limbs lor. Grecii au inceput a se aseza in teari pe la
curesci tti cea din Iasi, si in sese episcopate : seel. XV, ocupndu-se cu comerciul; mai tfiri)iu,
Roman, Hui, Galati, Buzeu, Curtea de Arges rinduirea domnilor din Fanar a atras in teara
Rimnicu-VilIcea cu titlul dela Turnu-Severin. un nurnir de familii bizantino i fanariote, cari
Din punct de vedere judecitoresc, Romania este s'au incuscrit en locuitorii oraselor. Bulgarii
impartiti in 4 circumscriptiuni : Bucuresci, Iasi, au trecut adeseori Dunarea, atit in tirnpul resGalati si Craiova, in cari se afla curtile de apel, boaielor intro Rusi i Turci, precum i dupa
si in 32 circumscriptiuni de tribunate, cari co- pacen dela Iasi 1791 si dupi cea dela Adrianorespund cu cele 32 judete, si in 129 de judeca- pole 1829, parte din ei s'a retras in Bulgaria,

www.dacoromanica.ro

Romania (Agricultura).

811

alta parte s'a statornicit in tearti, si s'a roma- a luat o fad cu total diferita de a celorlalte teri,
nisat ; in Dobrogea se afl asemenea Bulgari. locuite de Romani. In R. prevalead proprietatea
Bulgarii ea 0 Tatarii apartin grupului uralo- mare si latifundiile cu total asupra culturei mid
altaic, ei nu sant dar de origine slay& au adoptat
mijlocii, si a coplesit i cutropit cultura vi-

ind o limba slay& Armenii au imigrat din telor, fanatelor, pasunilor, padurilor, grdinilor

Armenia in Moldova in anii 1324 si 1606, mai si viilor, cari in multe regiuni i judete au distardiu au mai venit in teara Armeni din Con- parut aproape cu total. Fenno model si mosii
stantinopole. Dupa N. Sutzo cei dintaiu vor- coniplet inzestrate conform cerintelor timpului
besc intro ei limbs armean, cei din urma limba modern oi exploatate sistematic, lipsesc. Statul
turd. Bisericile armenesci cele mai vechi din oi diversele eforii oi institute religioase si de
Moldova sfint cea din Botooani din anul 1350 si binefacere isi exploatead domeniile 5i mosiile
cea din Iasi din anal 1395. In Muntenia Armenii lor unjo prin dares in artindii pe cite 5-10 ani
au venit mai tardiu decat in Moldova, din cea celui care ofer mai mult pe ele. Numai admidin urnia teara ei au imigrat in Transilvania in natratia damenitilor coroanei isi cauta mosiile
sed. XVII. Despre Ovrei Om N. Sutzo (1849), ei in regie cu oameni cu cunoscinte de speciaca in epoce nu prea departate ei eran prea
litate si a introdus cultura rational& Sistema
la num.& in tear& ca mai cu sama din Rusia practicata pfin acum preste tot este cea de sesi din Galitia ei s'au furisat in Moldova. In Mun- catuirea pmntului de fortele sale productive,
tenia se OA pe langit israelitii lesi, imigrati din wilde Raubwirtschaft, care nu tine cont de
Rusia si din Galitia, si un numr mai rnic de nimio, dealt de a scoate un beneficiu cat mai
israeliti spanioli; ei au fugit in secl. XVI din mare momentan chiar in detrimental fondului.
Spania 5i Portugalia in Turnia, $i de acolo mai
Puterea agriculturei mari in R. nu exista in mana
tardiu o parte din ei a imigrat in Romania. Ti- proprietarilor de mosii, ci in aces a arandasilor,
ganii, originan i din India, au emigrat de acolo cari dupti ocupatiune i provenient mare parte
pe la fines secl. XIV si pe la inceputul secl. XV, nu sant Romani i nici dintre agricultorii de
dupi ce Tamerlan cutropise India, parte din ei meserie. Numai in Moldova isi mai cauti Oliva
s'a asezat in Romania, uncle eran robi. In Mol- mari proprietari de mosiile printesci, dar mult
dova Tigauii statului 5i ai manastirilor au fost mai putini decal inainte, iar in Muntenia abia
emancipati in 1844, in Muntenia guvernul pro- 1/6-1/8 parte din mosa, dad. se cauta de catr
visor din 1848 decretase emanciparea lor. Dud' proprietarii lor, celelalte toate se exploateaza
inlaturarea locotenentei domnesci decretul de prin ariindasi si prin dares in posesie la straini.
emancipare a foot revocat, iar sub domnitorul Arandasi in Moldova sant multi Ovrei (Moki
Barbu $tirbei au foot emancipati toti Tiganii prin Fischer & comp. are la 80 mosii mari in poserescumprare. Ciangdii au venit din Transil- siune), dar si multi Greci si A.rmeni ; in Munvania 5i s'au asezat in partea apusean a Mol- tenia stint arandasi de mosii cu deosebire Greci,
dovei. Dimitrie Cantemir-Voda jice despre ei, Albanezi, Bulgari, dar si Romani, intre cari sfint
ca in tinuturile despre munte, mai ales in timulti Mocani din Sacele.
nutul Badului, sant multi supusi Moldoveni caAgricultura in Moldova se face mai mult in
tolici, cari i-a asezat acolo $tefan-Vodit, dupii bani, si este mai sistematic cleat cea din Munce a batut pe Mathia regele unguresc; ei sfint tenia, fiindca proprietarii si arkdasii de acolo
astdi in mare parte romanisati, in resboiul din au vite si unelte proprii, au mai multe instalatii
ecarete pe mosii, si culturile sfint mai variate,
1877-78 ei s'au batut ca adevrati Romani. Tatarii asezati in Dobrogea sisuat, ca i Tatarii din lucrarea pamntului se face mai sistematid
Ciimea, de origine uralo-altaid.
se si gunoesce patnntul pe alocurea.
v. art. Demografie, Natalitate, Mortalitate.
In Muntenia din contra mosiile sant desviilite
(Cf. Demetrii Cantemiri, Principis Moldaviae aproape cu totul de ecarete si ori ce instalatiuni
descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae, de gospodarie si se exploatead rnai mult prin in1716; Nicolas Soutzo, Notions statistiques sur voieli cu locuitorii, dandu-le in parte ori in dijnia;
la Moldavie. lassy, 1849; D. P. Martian, Ana- deosebit siint rusfeturile si pogoanele desavirsite,
lele statistice i economice. Bucur., 1860-65; ce au sa le faca locuitorii eu vitele si uneltele
V. Agappi, Cercetari demografice. Bucur., 1876; proprii, dar cu siimnta proprietatii pe sama proloan Ghica, Convorbiri economice, edit. HI. Bu- phet-4i, pentru pogoanele date lor cu dijin, EA
curesci, 1879; I. Bibicescu, Miscarea popula- pentru vitele invoite la pasune, sau pentru datorii
tiunii in Romania. Bucur., 1880; I. Felix, De- vechi, provenite din imprumuturi de bani, hranit
nutre t pentru vite, etc.
spre miscarea populatiunii Rornaniei. Bucuresci,

Asa el in Muntenia poti usor cauta o mosie

1880; P. S. Aurelian, Teara noastd. Bucur.,
1880; M. A. Badulescu, Statistics in Romania. de mii de pogoane fara de a av lips de vite,
Bucur., 1890; D. A. Sturdza, Europa, Rusia si unelte, masini proprii, fad oameni, instalatii
Romania. Bucur., 1890; I. I. Nacian, Chestiuuea
populatiei in Romania. Bucur., 1891; O. E. Crupenski, Miscarea populatiunii Romaniei. Bucur.,
1895; I. Felix, Geografia inedicala a Romaniei.
Bucur., 1897; L. Colescu, Miscarea populatiunii
Bucur., 1900, 1901.
[I. Felix.]

far de capital circulator. i acesta este casul cel

mai des usitat la arandasi. Unde sant proprietarii

insisi, cari isi expluatead mosiile, daca tin vita

si pluguri proprii, an numai pentru a da un lustru

oarecare mosiei (2-4-6 maximum 10 pluguri

proprii la =sill de 5-6 mii de pogoane). Unde

nu sant brate in apropiere, arandasii si proprietarii aduc pluguri deba munte, 5i muncitorii maIn R. agricultura mare s'a desvoltat numai de nuali din strainatate, din Bulgaria, Srbia, Tranvr'o 40-50 de ani incoace, in locul intinsei eco- silvania si Bucovina pentru timpul muncei,
nornfi de vite, ce era liana atunci in fioare, si ea dupa aceea Ii concediaza.
AGRICULTURA.

www.dacoromanica.ro

812

Romfinia (Pescarfile).

Mara de pogoanele desavirsite ai de dijma, teranii mai au sa faca la boieri anumite clile de claca

la cal atul bucatelor la arie, la masina de treerat,

anumite transporturi de producte la garg,,
ori la oras, sa dea anumit numir de ou', de pui
de gaina, ala de uut, muschi de poro, 'buba porcului la Craciun, etc., toate acele datad, cari se
usitau i in Transilvania in iobagie, sub regimul
legii feudale.
In privinta culturei pamentului se cultiva cu

preferinta gran, porumb si repita, putin in de

s'e:menta, mai rar secara, orz i oyes ori meiu. Lu-

cerna, trifoiu mai ca nu sant cunoscute nici de

arendasi, dupa ce dinsii nu tin vite proprii. Teranii invoiesc vitela lor cu preferinta la pasune

in ogoarele sterpe si platesc cu una cu alta

30-40 lei de cap de vita mare pe vara, uneori
si vine. la 50 si chiar 60 lei. In privinta chestiunei
de cultura si a variatiunei plantelor si a gunoitului,

nu se tine si observa nici o regula, se cultiva*

grau in ogoare sterpe, mai putin dupa repita,
dupa grilu i dupa porumb. Grau dup.' gran este

foarte des usitat la arandasi. Teranii seamiina

graul lor aproape exclusiv in porumbiste, prin
Novembre i chiar Decembre, de aceea produc-

tele lor silot totdeuna mai gozoase i de mai

patina valuare decat ale proprietarilor i arendasilor, cari del nu tin vite si unelte proprii,
dar si lucreazi si fac semnaturile la timp, pe
efind teranii ou ale lor totdeuna se intarclie.
O mare inlesnire au obtinut arndasii si pro-

prietarii prin introducerea plugurilor universale

intre terani, prin infiintarea eailor ferate, vapoarelor, docurilor, reducerea tarifelor pe calle ferate
pentru trausportul de cereale, de cari avantage

inicul cultivator putin folos a putut trage. De

gunoit nu ganoiesce anca Mine ; paiele le ard,

cu gunoiul urnple gropile, fac podan, ard in

sobe ca tizec.

Asupra intinderii diferitelor culturi si productiunei recoltelor din anul 1901-1902 lasam

sa urmeze urmatoarele date statistice : (v. si art.

1901

Culturi

Intinderea Productiunea totall

Hectare

1. Grau de toamna

26.312,925 hl.

1.4:30,384

primavera
3. Secara de toamna .
primavera
4.

56,101
170,116
2,700
28,883
478,894
321,137
223,889
41,349

646,961
2.418,633
83,517
600,744
8.093,283
7.719,352
2.065,126
354,143

2.128,023
107,538

41.211,350
1.312,627

29,604

4.01,714

2.

5. Orz de toamna . .
primavera .
6.
7. Ovas
8. Rapita,

9. In (somanta). . .
10. Porumb (plipusoiu,
cuco/cm)

11. Mein, malaiu . .

12. Fasole in taren propriu
13. Fasole recoltate dintre porumburi .
14. Cartofi in taren propriu
15. Cartofi recoltati dintre porumburi .

16. In (fuior) . . . .
17. Canepa (somanta) .
18. Canepa (fuior) . .
19. Sfecle pentru zahar
20. Tetan (taba()) . .
21. Diversa . . . .

22. Fan* artificiale

23. Fanate fletarais .

24. Vii
25. Valoarea vinului In
total
26. Livedi de pruni .
27. Valoarea prunolor

In total.

11,326

--

1.386,487

830,707 q. (m. m.)

208,629 q.
6,503 q.
68,817 /al.
7,198
20,917 q.
12,686
2.547,830
29,047
4,301
39,226
73,081
550,183
133,084

69,431

2.338,320
11.855,089

891,240 hl.
16.082,320 lei
277,439 hl.
1.455,400 lei

kilogramo

28. Hiere
29. Ceara

385,389
94,867

305,526
342,101

Silvicultura).

pe langa o carne foarte gustoasii mai produc

PESCIRIILE.

Romania este una dintre cele mai bogate teri icrele cele mai bune si ichthyocolul sau cleiul
In apa dulce din Europa. Dupa calculele facute de Moran, un product foarte citutat in comerciu,
la servicial pescariilor resulta ca supraf ata mi- care so intrebuinteaz la clarificarea vinurilor.

nirna (in timpul apelor scagute) a apelor din Din acest gen avem mai principali: Morunul
tearl este de 807,174 hect. ceea ce face 6.140/, (Icipenser huso), Nisetrul (A. guldenstaedtii),
din suprafata totala a terii. La aceasta se mai Viza (A. glaber), Cega (A. ruthenus), Pastruga
adauge anca si portiunea din Marea Neagra lunga (A. stellatus), etc.

Pentru bltile Dunarii avem mai cu sama:

coastelor romano. Cea mai mere parte din aceste Crapul, Salan], Somnul, Platica, Linul, Caracuda,
ape siint formate de Dunarea itripreuna ea inul- Rosioara, $tiuca, Bibanul, etc. Dintre acestia casi

de 180 km., care formeaza marea teritoriala a

ou sama Crapul 5i Salaul au o valoare mare.

Cel dintaiu e cel mai principal pesce din baltile noastre atat din causa ca e un aliment popular cat si din causa ca se produce in cantittiti
cari serpuesc teara, precum si multimea de enorme; numai delta Dunarii a produs in 1900
lacuri naturale si helestee respandite in toate preste 5.300,000 kgr. Saldal e un pesce scump
partile terii. Toate aceste ape siint foarte bo- si foarte cautat pentru export. Somnul e un
gate in pesci, asa ca pescaria este una dintre pesce, care ajunge dimensiuni foarte mari chiar
cele mai insemnate ramuri de productiune na- pana la 300 kgr.
turala a terii.
Pentru regiunea riurilor avem mai ca
Pescii cei mai principal cari populeaza apele sama Mreana, Mihaltul, Avatul, Somnul, Fusarul,
timea de balti 5i lacar, pe cari le alimenteaza
regulat precum si din lacurile litorale de pe
ooasta noastra a Mari Negre ; pe Muga aceste
mai vin de asemenea nenumeratele riuri si pa-

Romaniei sant :

Cleanul, Scobarul, etc. si in regiunea muntoasa

1) Pentru Donare si gorila ei sant Sturionii a Bistritei, Oltului i Jiului gasim Lostrita (Salmo
(genul Acipenser); pescii coi mai scumpi, cari hacho), un pesce delicios si foarte scurnp.

www.dacoromanica.ro

813

Itomtinia (Minele).

In Orurile de munte gasim mai Cu sama

Pastravul (Salmo fario) ai Lipanul (Thymalus
vexilifer), ambii pesci deliciosi, pe langa cari
mai traiesc i specii rnai neinsemnate ca: Beldita, Sglavoacele, Boisteanul, etc.
In lacurile i heleateele din teara se cultiva mai cu sama Crap, Caracuda, Lin, Stiuca,
Biban, etc., iar in miele regiuni mai gasim Platica, Rosioar i chiar cate odata Balu, etc.
In lacurile litorale, cari stau in legatura cc

statului. Pentru anul 1903 veniturile statului din

pescariile exploatate in regie se vor urca deja

la aproape 3.000,000 lei.

De oarece msurile de crutare continute in

legea romana asupra pescuitului au dat resultate atilt de buce, ai cum Dunarea este un fluviu

intetnational, statul roman a cautat a incheia

conventiuni cc toate statele riverane Dunrii,
pentru a se putea ajunge a se aplica un regim
uniform de erutare pe teat-a Duuarea. Aceste
Marea, cum sfint lacurile Razim si Sinoe liman, etc. conventiuni au fost semnate ai ratificate : en
din Dobrogea productiunea piincipala stint Che- Rusia in Febr. 1901, cu Bulgaria in 29 Nov.
falii (Mugil cephalus), cari intr primavara in 1901, cu Srbia in 15 Ian. 1902, iar cu Ungaria
ele din Mare in cantitati foarte mari.
conventiunea a fost deja discutata i semnata de
Primvara mai intra in Dunare din Mare delegatii ambelor teri ai urmeaza numai s fie
tot felul de pesci migratori, dar mai cc sama ratificata in curAnd. Astfel de actun inainte dula
Scumbriile de Dunare (Clupea pontica), din cari se Pressburg la Marea Negra pe toata Dunarea se
prind eke odata Ana preste 1.000,000 de bucati. va aplica un sistern uniform de niiisuri menit sa

In Marea Neagra se prind pe langii coa- conserve ai sa sporeasca bogatiile acestui mare
stele noastre mai cu sama: Calcani (Rhombus tluviu international, sistem care spre onoarea
maeoticus), care se expoart in mari cantitati Romilniei a fost mai antaiu studiat ai aplicat de
in Turcia, Cambula, Scumbrii de mare, Stavride, ea in apele ei.
Guvidii, Chefali, Hamsi, Aterina, Lufar, rareori
(Cf. Dr. Gr. Antipa, Asupra necesitatii introLavraki, etc.
ducerii unei pisciculture rationale in Romania.
In Romania statul este cel mai mare proprietar
de pesearti : Dunarea 5i Marea Neagr, toste baltile din Dobrogea ai Delta Dunarii, laoul Bratea.
baltile Bradei, mare parte din baltile de pe Borcea,
Baits Calarasilor. Ezerul Vareati, Bolanu, parte

Memoriu preseutat M. S. Regelui. Octobre 1892;

Antipa, Lacul Razim ai starea pescariilor din el.

Bucuresci, 1894; Antipa, Studii asupra pescariilor din Romania. Bucuresei, 1895; A.ntipa,
Necesitatea infiintarii unui serviciu special al

din Ezerul Man astirei, mare parte din Baits Greaca, pescarillon Bucuresci, 1898; Antipa, Legea pesSuhaia, Mahiru, Balta Potelu, Balta Nedeia, Baits cuitului i resultatele ce le-a dat, un respuns

Alba, Balta Snagov, etc. apartin statului.

Pang la 1895 statul exploata baltile sale
prin arndasi ; acestia insa exploatand in mod
vandal fara nici o erutare ai necarttand a conserva productivitatea baltilor i pentru viitor, ci
urmnnd numai caatigul lor momentan au ajuns
a ruina cc totul pescariile mari ale terii. Astfel
pe de o parte arkidele oferite la nouele licitatii
iar pe de alta teara ajunsese a importa

din strinatate cantitati mari de pesce pentru

consumatia interna (9 milioane kgr. pe an in
1895) de oarece productia apelor noastre sca4use foarte mult. Astfel stand lucrurile s'a luat
atunci hotarirea pe de o parte, ca pe viitor cateva din pescariile naai mari sa se exploateze
in regie, air pe de alt parte s'a aplicat un si-

atacurilor ce 1-s'au adus. Bucur., 1899; Antipa,

Die Fischereiverhaltnisse Rumniens. Altincheu,

1901; de asemenea Antipa difente rapoarte

In baletinul ministeriului agnculturei. Antipa,

O privire generala &supra faunei ichthyologice a

Rom., conferenta tinuta la congresul natutahatilor
romani la laai 1902, etc.
[Dr. Gr. Antipa.]
MlNELE.

A.deveratele bogatii miniere ale Romaniei sant

petroleul ai sarea. Sarea, de o pantate foarto

mare, se presint sub forma de lentile foarte
man si se gasesce atat in formatiunile paleo-

gene cat i neogene. Masivele paleogene mai

remarcabile siiut: Tirgu-Ocna, uncle se ai ex-

ploateaza pe o scara intinsa, Zabala, Grozesci, Lostem de m'suri de erutare, pe care 1-am propus, patari, etc. Sarea neogena (elvetiana) e mai
menit sa conserve ai sa sporeasca productiunea abondent ai se gasesce in masivele Slanie, Teapelor noastre. Acest sistem de erutare s'a ge- lega, Doftana, Ocnita, Ocnele mari, etc. Se ex-

trag anual preste 100,000 tone sare. Petroleul

se gasesce asemenea in cantitati foarte mari in
terenurile cretacice al tertiare. Cele din urma
insa siint cele mai bogate in petroleu. Centrele
de exploatare cele mai importante in Muntenia
in 1896 ajunsese a importa 9.000,000 kgr. de pesce, stint : Campina, Baicoiu ai Trgoviate; in Molin strainatate expoart acum preste 6.000,000 kgr. dova: Moineati, Ca*, etc.
In afara de petroleu ai sare in Romania se
pe an mai en sama in Austria, Rusia, Srbia,

neralisat apoi asupra tuturor apelor din teara

prin legea pescuitului din 7 Oct. 1896. Aceste
msuri de erutare au dat resultate atat de lame,
Hiatt productia a crescut foarte mult, in unele
locuri s'a intlecit chiar, iar teara noastra, care

Bulgaria si Turcia.

mai gasesc minereuri de cupru (Baia de aroma,

Experientele facute cu exploatarile in regie Badeni i in Dobrogea la Amzalar, Carapelit,

au fost in scurt timp din cele mai satisfackoare, Altantepe, Lozova, etc.) precum fj1 minereuri de
caci statul si-a mant foarte mult veniturile sale fier (Lozova, Altautepe i Darmocsa in j. Su-

(pescarille din Delta D un aril dau acum 1.200,0(J016 ceava), galena ai blenda (Badeni, j. Muscet). In
In loe de 300,000 lei), asa ca s'au adoptat ca si- j. Sueeava se mai citeaza i existents minereastem pentru pescariile cele mari apartintoare iilor de manganez (Broateni, Dorna) ai de realgar

statului, i in 1898 s'a $i creat in ministerial (Dorna).

Celrbunii ce se extrag in Romania stint de
domenhlor un serviciu special al pescarillor, care
sa dirijeze toate lucrarile relative la pescariile dou' calitati, nail mai bum ca antracita (Schela)
din teara ai s conduca exploatarea pescariilor si lignitele superioare (Bahna, Comanesci, etc.),

www.dacoromanica.ro

814

Romnia (Industria).

iar altii mai putin transformati ca lignitele, a de adi pe mane. Alte industrii create de curitind,
caror structura se apropie de structura lem- ca fabricile de zahr, de Urbe, de sticlrie, de

nului si cari formeazd o banda sproape continua, lumindri de stearind, de ciment, de postav, etc.,
ce se intinde din j. Mehedinti si pana in j. Su- au dat resultate indoioase si multe din ele ameceava. Ei au dat nascere la exploatatiuni intinse, ninfa cu ruind.
Statul luand insusi initiativa de creator al indintre cari cea mai importanta este : Margineanca
din j. Dambovita. Acesti carbuni tratati insal cu dustriei nationale, a infiintat Meya industrii ce
residuuri de petroleu pot inlocui cu ateces cdr- el administreaziti, ca fabricarea chibriturilor, a tubunii superiori intrebuintati ca combustibil la tunului, a tigdrilor, industria srei, a prafului de
pura, etc. Urmtorul tablou reprodus duptti Buincalditul masinelor dela calle ferate, etc.
Ar fi ancii de rnentionat i ndsipurile aurifere letinul ministerului agriculturei, industriei, coa nuineroase garle ca Oltul, Argesul, Dambovita, merciului si domeniilor (din Aug.Sept. 1901)

Bistrita, Moldova, etc., cu care se incarca stra- insereaz fabricile, ce s'an creat In tearft in
batnd sisturile oristaline din regiunea muntoas. ultimii ani, fabrici ce se bucurd de privilegiile
Nasipurile pleistocene din terasa dela Gemenea acordate de legea pentru incuragiarea industriei
(j. Dambovita) contin asemenea pulbere de aur. uationale, promulgatfti la 21 Apr. 1887 si publicatd
In pietrit de construclie, Romania este aso- in Monitorul Oficial nr. 32, din 12 Maiu 1887.
menea destul de avuta. Gresia dela Gura Vaii
Valoarea
(j. Mehedinti)

calcarul dela Albesti (j. Muscel)

sfint reputate pentru buna lor calitate.

Dobrogea insa este cea mai bogatti in materiale
de constructie. Carierele de granit de lfingd Mdcin,
Greci (Muntele Carol) ne dau o piatrd foarte resistentft pentru pavagii. Carierele dela Tulcea, Niculitel, Canara, Hagi-Ghiol, Isaccea, etc., ne ofera
frumoase esantilloane de marmor. In fine din alte
cariere se extrage un calcar, ce se intrebuinteaza
cu succes la diverse constructiuni.
A PE MINERALE.

Romfinia posede numeroase isvoare de ap

.5.11

el
8
21
7

16
12

torilor

Metal urgid

Trtbachrli

n'armase
Crtramida
5

litinisate), Vulcana (cloro-sodico-magnesiene-iodurate), Pueioasa (sulfuroase-calcice), &ante din

jud. Prahova (cloro-sodice), &trata cloro-soclicoiodarate), Ilfeledic (cloro-sodico-bromurate-sulf-

6
9

13
7

4
6
5
6

a instalatiunilor
Lei

Zahlir ai glucosa .
Postav, frfinghii, sfori
Hfirtie i mucava

Cherestea
Petrol
11 Cafea , ciocolatA ai paste

dela Govora iCttlimane,ci (cloro-sodico-sulfuroase), Cdciulata (alcaline neclorurate, putin

(cloro-sodico-todurate i sulfuroase). [V. P. H.]

'Tumbrul
lucra-

30
13

mineral. Intre cele mat reputate se citeaza apele

hidrice si ape feruginoase), Slanic din j. Bacan

(alcaline bicarbonate sodice 51 ape feruginoase),
Ballatead i Oglinzi (ambele cu ape clfiro-sodicomagnesiene), Breaeu (purgative), arul Dornei
(arsenicale-alcaline), Techir- Giviol i Lacul sarat

cladirilor ai

Specia fabricelor

Ciment ai articole de ciment

Basalt al ceramica . . .
Oleiuri ai viipsele . . .
Masini agricole
Var, Matra, ipsos (ghips)
Luminrtri, aspan, parfum
Ape ai beuturi
Arte grafice i carionage
Conserve alimentare . .
Mobile de lemn ai fier
Sticlarfe

196

Total

B.

3,244 24.169,029 70
1,855 11.762,O67 69
1,046 8.699,504 26
1,359
6.770,474 68
723 6.421,106 10
4,713 6.808,416 85
564 5.725,060 37
582
371
395
578
422
296
637
461
186
648
118
645
349

3.374,939 82
3.273,886 09
3.147,759 15
2.278,116 97
2.095,391 80
2.043,473 16
1.963,117 13
1.537,961 34
1.613,906 70
1.336,868 44
940,027 30
842,818 64

660,011 a

.1 18,992 194.266,938 50

Printre industriile citate, industria petroleulu.

R. posedd un pan-1kt bogat in principii agricole si in principii minerale, dar, din nefericire, joacd un rol insemnat. Productia petroleului in
subsolul ei este sarac sub raportul bogatiilor Roinfinia a fost in 1891 de 50,690 tone ; in 1892
56,170 tone ; in 1893 56,600 tone; in 1894
metalice.
Aceasta este una din causele esentiale, ce s'au 64,530 tone; in 1895 76,660 tone ; in 1896
opus din timpurile cele mai departate la infiin- 77,720 tone; in 1897 88,270 tone; in 1898
tarea industriei In teara. Cu toste sfortarile ce 140,700 tone; in 1899 182,540 tone si in 1900
s'au facut in seo'. XVII si XVIII, precum si 224,760 tate. In 1900-1901 exportul petroleului

In prima jumtate a sed. XIX, nu s'a putut a descrescut la 75,879 tone. In cifra de 75,879 tone,

crea in teara o industrie serioasa. Micile ince- petroleul brut intr cu 46,172 tone, petroleul raputuri industriale indestulau in parte nevoile finat cu 22,367 tone si benzina cu 4145 tone.
terii, dar eran departe de a constitu un- isvor Aceste articole snt exportate mai cu samd
in Angha, Austria, Germanio., Norvegia si Bulde bogatie.
Cu toate sacrificiile facute in anii din urmd, garia. R. a exportat petrol in anii 1900-1901
R. poseda putine industrii mari, demne de acest in urmatoarele teri : in Anglia 26,901 tone; in
nume, ale caror produse sfint tinc departe de a Austria 14,098 tone ; in Germania 12,688 tone ;
corespunde nevoilor terii si in stare de a constitu in Italia 6056 tone ; in Norvegia 5999 tone ;
un isvor de bogatie pentru ea. Este foarte greu, Turcia 4778 tono; in Bulgaria 4520 tone.
Apoi vin industriile. ale cdror productiuni indaca nu imposibil, ca R. sd devina industriald,
cand ea esto lipsita de doi din principalii factori destuleazi necesitdtile interioare ale terii ca faindustriali: fierul 5i carbunele, adeca materia bricile de bere, de ceramica, de basalt, de stiprima si combustibilul. Putinele industrii acli- clarie, de zandr, de abate, de zdbune si panzdrie,
matisate in teara, in anii din urind, n'au siguranta fabricile de postavuri, de hartie, tbacariile, etc.

www.dacoromanica.ro

815

Romania (Comerciul).

Chestiunea industriei nationale agiti toate spi-

ritele serioase din Romania, mai cu sam in

urma ultimelor crise financiare din anii 1899
[I. I. Nacian.]

pana 1901.

COMERCIUL EXTERIOR.

R. in prima jumtate a secl. XIX nu ja parte

activa la comerciul international. Abia cam pe
la jumatatea sed. XIX, in 1848, comunicatiile
devin mai lesnicioase, cu toate ca siguranta anca
lipsea. R. exporta cateva produse prime ea pieile,
seul de animate, untul, mierea, lana, peptele, vi-

Importatiani Exportatiuni

Tenle
Belgia . . .
Austro-Ungaria
Germania
Anglia .

Italia .
Francia
Turnia
Olanda

.
.
.

Total

Valoarea in Lei
6.974,450
69.295,818
55.661,507
81.150,217
9.681,797
16.132,873
10.931,495
3.152,493
6.746,631
2.631,318

140.615,933 147.520,883
44.274,896 113.570,713
19.195,377
74.859,884
16.873,762
48.023,979
16.268,883 25.953,6841
7.676,624 23.809,497
12.225,425 23.156,920
9.088,339
12.240,832
5.231,825
10.978,356
3.517.157
6.178,475

tele cornute, tutunul si altele. Vitele cornute si Rusia. .

tutunui luau drumul spre Turcia, iar boa si va- Bulgaria.
cite se exportau in Austria. Lima lua druinul in
Occident, spre Lipsca $i Viena.
lemne de constructiune si de lucru 19.052,506 kgr.
In 1850 comerciul total al Romaniei atingea In suma de 1.524,200 lei. In fine, alte produse se-

abia cifra de 44.666,667 lei, din cad 28.259,25p lei cundare. Din Belgia s'a iinportat, in acelasi an, fiela exportatiuni si 16.407,408 lei la importatiuni. rarie groasa 1.164,024 kgr. in sum de 582,0121ei ;
pece ani mai tardiu, in 1860, cif ra comerciului R.-ei geamuri gi sticla plata 1.787,286 kgr. insumand
quad rupleaza ; ea se ridicii la 178.884,662 lei,din cari 571,932 lei ; masini de tot felul ca aburi, cu elec62.718,258 lei la importatiuni $i 116.166,404 lei tricitate sau cu gaz, masini agricole si industriale
la exportatiuni, sau un excedent la export do in cantitate de 329,194 kgr., in sumade493,7911ei;
53.448,146 lei. In 1871 cifra comerciului total placi de tuciu, piese de tuciu pentru construeaproape du bleaza, atingnd 260.610,010 lei, din cari tiuni, roate $i osii pentru vagoane 1.811,723 kgr.
82.927,228 lei la importatiuni $i 177.682,782 lei insumand 434,813 lei, dupa aceea yin alte prola exportatiuni. In 1880 transactiile terei se indo- duse si fabricate de metal, de hartie de lux, oleiesc, caci la comercial total gasim 474.255,293 lei, iuri vegetate de tot felul, sobe de tugiu, etc.

ce se descompun in 255.336,415 lei la impor-

In Austro-Ungaria, R. a exportat in 1900 potatiuni si 218.918,878 lei la exportatiuni. In fine, rumb 80.117,569 kgr. in suma de 6.409,406 lei ;

in 1890, cifra total(' a comerciulin se ridica la seminte oleioase 12.896,769 kgr. in suma de

638.749,469 lei, adecd preste '12 miliard. Aceast 3.224,192 lei ; grail 18.835,167 kgr. in suing. de
crescere impala se datoresce in mare parte res- 2.636,923 lei; trunchiuri de brad 124,873 metri

belului dintre R. si Turcia $i. consecintelor po- cubi, pentru cifra de 2.497,460 lei ; fructe uslitice, ce au resultat din acest resbel.
cate, afuniate sau oparite 4.546,073 kgr. pentru
Dam ad t cifrele comerciului exterior al Ro- suma de 2.273,036 lei; leinne de constructie qi de
maniei din perioada 1891-1900:
lucru 26.442,037 kgr. in suni. de 2.115,363 lei;
lanuri 1.084,858 kgr. in suma de 1.952,746 lei.
Import
Total
Export
In fine, petroleu, oleiu de schist, fructe proasAnti
pete, cub', pesce, fulgi, tarite de cereale i alte
Valoarea in Lei
produse agricole. Romania a importat, in acelas
an, din Austro-Ungaria masini de tot fella, cu
1891
436.682,685
274.662,083
711.344,768
aburi, cu electricitate sau ea gaz, masini agri1892
380.747,296
285.384,057
666.131,353
cole $i industriale pentru 5.010,560 kgr. in suma
1893
430.489,731
370.651,787
801.141,518
I

1894
1895
1896
1897
1898
1899
1900

422.142,287
304.674,517
337.922,929
356.782,804
389.908,439
333.267,938
216.985,878

294.198,381
265.048,411
324.056,652
224.179,690
281.181,567
149.119,657
280.000,431

716.340,671
569.622,928
661.979,581
579.962,494
673.090,006
482.387,595
496.986,809

Dela 1891-1900, comercial ext. al Romani&

urmeaza oscilatiuni simtitoare de erescere i scadere. Descrescerile brusce se datoresc criselor
financiare si economice, ce au avut loo in acesti
ani. Terile, cari au facut un comerciu mai in-

de 7.515,84016; teseituri si stofo mpletite de lan

183,108 kgr. pentru 4577,700 lei; vagoane pentru

calkori de clasa III, vagoane mixto pentru posta

si bagage 663 bucati in sumd de 3.315,000 lei;
tesaturi $i stofe impletite de bumbac, catifele de
bumbac, etc. 367,018 kgr. in suing de 2.569,126 lei.

In fine, tot fetal de producto industriale, produse

chimice, ape minerale, unelte pi instrumente

de fier, etc.

In 1900, Germania a ocupat al 3-lea rang in cifra

comercmlui total al R. cu 74.859,884 lei, din cari:

55.664,507 lei la importatiuni si 19.195,377 lei

la exportatiuni. Principalele articole exportate
semnat en R., in ultimul an 1900, skit urma- din Romania in Germania au fost: tartruri, acid
toarele dupa insemnatatea comerciului : (vedi tartric 5i benzin in cantitate de 3.592,133 kgr.,
tabela alaturata).
pentru 5.747,413 lei ; grau 20.685,272 kgr., in
Principalele marfuri exportate in Belgia, in sum do 2.895,938 lei; porumb 22.601,146 kgr.
1900, au fost: grant 524.024,249 kgr. in suma de pentru suma de 1.808,092 lei; cub' de paseni
73.363,395 lei ; sernintele oleioase 137.617,585 kgr. 1.619,837 kgr. in sumd de 1.619,837 lei; lemne
in sumilde 34.404,396 lei ; porumb 250.672,152 kgr. de constructie si de lucru 14.156,360 kgr., in
ce insumeaza 20.053,772 lei ; orz si malt 58 mil. suma de 1.132,509 lei.
736,708 kgr. ce se cifreadt prin 4.698,937 lei; seApoi tot felul de produse agricole sau dericard 33.767,610 kgr. pentru suma de 3.376,761 lei, vate din agricultura..
apoi yin legumele fainoase uscate, castane si faina
Principalele articole importate din Germania
de castane, etc. 9.037,476 kgr. ea 1.807,495 lei; in R., in 1900, saut masini de tot felul cu aburi, cu

www.dacoromanica.ro

816

Romania (Comerdul).

electricitate, cu gaz i mai cu sama maoini agri- 5.092,422 lei ; ea s'a ridicat in 18981a 7.376,470 lei,
cele si industriale ce au clintdrit 5.979,884 kgr. pe cand in 1899 a m'Out iardsi la cifra de
si au costat 8.969,826 lei; tesaituri de stofe de 5.600,965 lei. In Francia s'au exportat in 1900
lana in greutate de 279,562 kgr. si au costat legume fainoase, uscate, castane si faini de ca6.989,050 lei ; tesaturi i stufe impletite de stane, etc., 10.987,830 kgr. sau 2.197,566 lei;
bumbac in greutate de 480,112 kgr. in valoare seminte oleioase 7.383,594 kgr. in valoare de
de 3.360,784 lei ; piel tdbacite fine 81,727 kgr. 1.845,899 lei ; pan 11.220,818 kgr. in valoare
si au costat 1.634,540 lei; confectiuni de stofe de 1.570,915 lei; porumb 6.821,975 kgr. in suma'
de lana 31,467 kgr. in suma de 1.573,350 lei; de 546,758 lei ; lemne de constructie si de lucra
fusuri si osii de n'asan si de vagoane, tevi si 6.307,889 kgr., in sumd de 504,631 lei ; doage
urloaie de fier, ancore si lanturi in greutate de de stejar 5.031,179 kgr. in suma de 503,118 lei.
1.854,878 kgr. valorand 1.112,927 lei ; aur batut Celelalte produse exportate sint de mica, inIn foi pentru poleiala 287 kgr., in suma de semnatate.
Din Francia s'au importat, in acelasi an, tesaturi
1.004,500 lei ; ferdrie groasi 1.838,858 kgr. in

suma de 919,429 lei; apoi o multime de alte

produse farmaceutice, industriale, etc.

Romania a exportat in A.nglia, in 1900, armatoarele produse: orz i malt 68.499,072 kgr. in
suma de 4.679,926 lei ; gral.' 28 989,500 kgr. in

stofe impletite de lan de o greutate de 500 gram e

sau mai putin pe metru pdtrat 66,966 kgr. in valoare de 1.424,125 lei; oleiuri vegetale de tot felul
1.056,536 kgr. in suma de lei 950,882; tesiituri si
stofe implette de matasi pure sau amestecate cu

valoare de 4.058,530 lei; porumb 31.950,956 kgr. fire de aur, de argint, de metale comune, aurite sau
in suma' de 2.256,0761ei ; petroleu si oleiu de schist argintate 9261 kgr. in suma de 926,100 lei; oleiu
brute 16 385,463 kgr. in valoare de 1.638,546 lei; de masline 683,223 kgr. in suma- de 819,867 lei ;

secara 9.435,206 kgr., in suma de 943,521 lei tesilturi si stofe itnpletite de bumbac tesute din

fire vapsite, tesiitun de bumbac tiparite, catifele

alte produse.
Din Anglia s'a importat In Romania, in acelas de bumbac 78,119 kgr. in suma de 546,833 lei ;
an, testuri si stofe impletite de bumbac, cati- confectiuni de stofe de latid 8429 kgr. in salud
fele de bumbac si altele 848,282 kgr. in valoare de 421,450 lei ; feraxie groasa 803,600 kgr. in vade 5.937,974 lei ; torturi de balaban nevapsite, loare de 401,800 lei ; conserve de carne, de pesce
dar de bumbacel 1.856,172 kgr., Iii suma de de stacoji 149,742 kgr. in suma de 374,355 lei;
3.712,344 lei ; teseturi i stofe i p letite de bumbac orez 1.024,556 kgr. in suma de 368,840 lei:
892,607 kgr. in suma de 3.570,428 ; tesetun
precum i alte produse de o insemnatate mai
stofe impletite de hipa de o greutate de 500 grame micd. Observ, ca multe produse germane au luat

sau mai putin pe metra patrat 105,472 kgr., in

sum de 2.636,800 lei ; orez 4.830,574 kgr., in
surni de 1.739,007 lei; tinichea si Ser in tabl
spoit, aramuit, etc. 2.800,196 kgr. in suma de
1.404,598 lei; panza si saci de juta ordinara

local produselor franceze din causa eftinatdtei lor ;

irisa fabncatele franceze sant cu mult mai superioare produselor germane.

In Turcia s'a exportat in 1900 faini de grill

21.757,103 kgr. in valoare de 6.527,131 lei; griu

940,520 kgr. in suma de 1.128,624 lei ; rnasini de 11.850,036 kgr. ce a valorat 1.659,005 lei; pe-

tot felul cu aburi, cu elecnicitate sau cu gaz, troleu si oleiu de schist rafinate in cantitate de
masini agricole si industiiale 583,571 kgr., in 4.886,543 kgr. si au costat 977,309 lei; briinzettai si
suma de 875,356 lei; apoi ceai, cafea cruda, cascavaluri 622,699 kgr. in suma de 435,889 lei;

lemne de constructiune si de lucra 4.816,670 kgr.

piper i alte produse coloniale, etc.
Rom. a exportat in Italia in 1900, grita ce can- In valoare de 385,334 lei ; piei de bivol, de bou, de
Carea 77.082,496 kgr. in valoare de 10.791,549 lei; vitel, etc., 241,117 kgr. in valoare de 361,676 lei;
porumb 22.480,586 kgr. in suma de 1.798,447 lei ; petroleu si oleiu de schist brute 3.213,148 kgr.
potroleu si oleiu de schist rafinate 5.675,769 kgr. in suma de 321,315 lei.
De asem enea, Romania a mai exportat in Turnia
san 1.135,154 lei ; secar 4.932,356 kgr. in valoare de 493,236 lei; legume fainoase, uscate, legume fdinoase asuste, castane si faind de cacastane si faina de castane, etc. 2.294,300 kgr. stane, etc., 1.006,479 kgr. in suma de 201,296 lei;
in suma de 458,860 lei ; ovas 1.726,494 kgr. in berbeci, oi, tapi, capre, miei si iecji 9189 capete
suma de 138,119 lei ; in fine tot felul de produse sau 91,890 lei ; mobile, scule de menagiu, etc., in
agricole sau derivate din agricultura. Produsele suma de 61,123 lei; porumb pentru suma de

cele mai insemnate irnportate din Italia au fost

tesaturi i stofe implPtite de burnbac, tesute din
fire vdpsite, testuri de bumbac tiparite, catifele
de bumbac 353,949 kgr. sau 2.477,643 lei; cafea
cruda 613,693 kgr. de 1.227,386 lei; torturi de

50,018 lei; vmuri pentra suma de 30,828 lei;

zahar pentru suma de 30,511 lei, si alte produse

industnale 5i agricole.

Din Turcia s'au importat tutunuri in foi si

fabricate 400,696 kgr. in valoare de 2.003,480 lei;

bu m bao nevapsite, afard de bu in bacel 457,716 kgr. lamai, portocale, neramze, chitre si rodii cande 915,432 lei ; larnai, portocale, neramze, chitre tarind 2.705,401 kgr. sau 1.623,241 lei ; masline

$i rodii 822,268 kgr. in suma de 493,361 lei ; sarate sau murate in butoaie 2.546,880 kgr., cari
vagoane pentra caletori clasa III, vagoane mixto au costat 1.273,440 lei; roscove, smochine in
pentru posta si bagage, etc., 81 bucati in suma papusi si staSde negre 2.435,310 kgr. in suma. de
de 405,000 lei; orez 987,167 kgr. de 365,380 lei ; 974,124 lei; oleiu de masline 710,585 kgr. in
dupd cari vin alte marfuri si produse industriale suma de 852,704 lei, dupa cari vin carbunii de
de mai mica inseinnatate.
pamnt i coks 30.619,113 kgr. in suma de
Comercial Romaniei cu Francia de nativa ani 762,978 lei. Celelalte produse importate din
merge descrescand. Astfel, pe cand in anul 1696 Turcia sfint de o minima insemnitate.
Romania exporta in Francia pentru suma de Comercial Romaniei ca Olanda este destul de
8.788,631 lei, in 1897, cifra exportului a scabt la inseinnat, de oare ce in anul 1900 atinge cifra de

www.dacoromanica.ro

Rambla (Comunieatia).

817

12.240,832 lei, din cari 3.152,493 lei la impor- cinatate, relatiuni, oari pot aa ia o extensiune
tatiuni si 9.088,339 lei la exportatiuni. Aceasta mai mere in viitor.
cifra a exportatiunilor este maxim, pe cand
Romania a exportat in Bulgaria in 1900 pecifra minima din ultima perioad quinquenalii,
troica si oleiu de schist refloat 4.075,657 kgr.
anume din anul 1897, era de 1.473,722 lei la ex- in suma de 815,131 lei; sare de ene, sare de
portatiuni, del un an mai inainte 1896 cifra ex- mare 18.361,050 kgr. in valoare de 679,397 lei;
portatiunilor din Romania fuese de 4.263,823 lei. lemne de constructiune si de lucra 912,617 kgr.
Cifra exportatiunilor cresce nse treptat, astfel In valoare de 73,009 lei ; mobile, scule de mein anul 1898 Romania exporta in Olanda mar- nagiu, p. a., 18,466 kgr. san 55,398 lei; zahar
furi pentru 3.389,140 lei ; in 1899 pentru rafinat, zahr candel 67,207 kgr. sau 33,603 lei;
4.359,405 lei, si, in fine, in 1900 cifra exportatiunilor data mai sus este preste 9 milioane lei. Una
din causele, cari a contribuit la aceast crescere
repede, este infiin tarea serviciului maritim romea,
care transporta principalele produse ale solulw
In Olanda, i anume in portal Rotterdam. Produsele niat insemnate exportate In Olanda sfint
urmtoarele : grtiu 19.305,825 kgr. in valoare de
2.702,816 lei ; secara 20.515,066 kgr. in valoare
de 2.051,507 /ei lernne de constructiuoe si de
lucra 15.462,798' kgr. in suma de 1.237,024 lei ;

ciment de -ori ce fel si plci de ciment 439,000 kgr.

porumb 13.318,700 kgr. sau 1.065,496 lei; orz

malt 7.662,546 kgr. in suma de 613,004 lei ;
legume fainoase uscate, castane i faina de castane, etc., 1.053,615 kgr. sau 210,723 lei ; Mina
de gula 575,888 kgr. in valoare de 172,766 lei;
t'ante de ort ce cereale 1.840,990 kgr. In suma
de 110,459 lei; mein 545,000 kgr. in suma de

In suma de 194,817 lei ; anan., Edema pi bronze

in suma de 26,340 lei ; pesce in cantitate de

24,502 kgr. de 24,502 lei; carbuni de patntint
coks 904,211 kgr. sau 22,605 lei; dalia aceea
69 cal in valoare de 20,700 lei si alte rnarfuri.
Principalele produse importate din Bulgaria, in
acelap an, stint: porumb 5.673,449 kgr. in valoare
de 453,876 lei; grau 2.653,409 kgr. in sume' de
371,477 lei ; ceaprazrie i panglicarie de lana
10,832 kgr. pentru suma de 324,960 lei; foi, flori,

frute 5i lichenuri pentru argsit 324,695 kgr.

brute 123,190 kgr. in valoare de 184,785 lei ;

in fine o multime de alte produse industriale si
agricole, ca masini de tot fetal, cu aburi, cu elec-

tricitate sau cu gaz, mapini agricole si indastriale, cari au cantera 84,292 kgr. Qi au valorat

o suma de 126,438 lei; pietri comune pentru

54,500 lei; piei de bivol, de bou, de vitel, de constructiuni, pietri pentru litografie, etc., de o
orne, etc., piei crude, s'a:rete sau uscate 27,334 kgr. greutate de 2.983,970 kgr. si au costat 119,350 lei;

in suma de 41,001 lei ; lemne de foc de ori si seminte de gradina, de piidure pi de nutret
ce fel 1.718,256 kgr. in sume. de 34,365 lei ; 78,667 kgr. in suma de 118,000 lei; apoi o mulpiei ca Mana, pregatite sau nepregatite, dar ne- time de alte produse industriale si agricole,
croite, necusute 2000 kgr. in suma de 24,000 lei; neapi5rat, desi stint fabricate in alte teri, ne vin
ovis 265,750 kgr. in suma de 21,260 lei; dupa transito prin Bulgaria; caci se scie, ce industria
cari vin alte produse neinsemnate, a arar va- /migare' ca i cea romana sant astdi (in 1902)
loare este mica, ca oleiuri pi unsori minerale In stare embrionare.
9153 kgr. in suma de 6407 lei; fulgi 360 kgr. Dupti tenle citate vin urmatoarele state, al caror
comercia cu Romania este mai mitin important :
In suma de 3600 lei, etc.
Romania a importat din Olanda in 1900 ur- Elvetia cu un comercia total de 3.986,558 lei, din
matoarele produse mai principale : stearin& in cari 1.302,936 lei la exportatiuni si 2.683,622 lei
massa 550,957 kgr. in suma de 495,861 lei ; la importatiuni.
crbuni de pamkt si coks 15.764,483 kgr. in Spauia cu un cotnerciu de 1.898,213 lei, din
suma de 394,113 lei; orez 940,578 kgr. in sume cari 1.812,877 lei la exportatiuni si 85,336 lei
de 338,608 lei ; ferdrie groasa 661,665 kgr. in la importatituii.
Serbia face transactiuni cu Romania pentru
suma. de 330.833 lei ; tutunuri in foi pi fabricate
47,578 kgr. in suma de 237,890 lei; risina, ca- suma total de 1.542,216 lei, din cari 865,432 lei
tren, smoala, colofonia si terebentina 150,398 kgr. la exportatiuni si 676,784 lei la importatiuni;
in suma de 150,398 lei producte chimice apoi vin ten i ca Grecia, cu un comercia total de
64,592 kgr. in suma de 96,888 lei ; alun 294,400 kgr. 1.413,725 lei, din cari 1.224,952 lei la impor-

in suma de 88,320 lei; tiri, haringi 5i stock-lisch tatiuni si 188,773 lei la exportatiuni. Svedia si
83,219 kgr. in suma de 83,219 lei; apoi, pleci Norvegia mi un comercia total de 607,974 lei,
de tuciu, piese de tuciu pentru constructiune, ro ate din cari 601,095 lei la exportatiuni si 6879 lei
pi osii pentru vagoane 309,359 kgr. in suma de la importatiuni. Egiptul cu un comercia total de
74,246 lei ; draghe 400 tone in suma de 72,0001ei; 299,650 lei, din cari 299,508 lei la exportatiuni
ferrie lamin ata 320,740 kgr. In suma de 64,148 lei pi 142 lei la importatiuni, apoi, in continental
mapini si aparate, din alte metale decilt fonta, american, statele A.mericei cu un comercia total
fierul si otelul 7824 kgr. in suma de 39,120 lei ; de 911,109 lei, din cari 1551 lei la exportatiuni
[I. I. Nadan.]
cafea cruda 18,931 kgr. in suma de 37,862 lei; si 909,558 lei la importatiuni.
raliuri de fier ean de otel 234,392 kgr. in sume' de
CIILE DE COMUNIOATIE.
35,903 lei; in fine, teskuri de tot felal, lucrri de
Clile de comunicatie au contribuit enorm la
ciocolata, ceaiu, cacao, branzeturi si capcavalun, oleiuri si unsori minerale, produse f ar- desvoltarea economice pi social a R.-ei, mulmaceutice, etc., pentru sume mai neinsemnate. tiplicand bogatiile terii pi punndu-o in relatiune
Comercial u Rusia si cu Bulgaria este ne- directa cu strainatatea. Cea mai importante' lege
insemnat, deoarece cu Rusia comercial exterior asupra cailor de comunicatie (dupe Regulamentul
n'a atins decat 10.978,356 lei, iar cu Bulgaria organic din 1832) este legea din 1868, care des-

6.178,475 lei. Insa comercial cu Bulgaria inte- chide o era nonti si fecunde' in resultate.
reseaza indeosebi din causa relatiunilor de ve- inte de aceste doui5 legi fundamentale, drumurile
Enciclopedia romant. Vol. W..

www.dacoromanica.ro

52

818

Romftnia (Drum. de fier).

din Rom. eran primitive, nepracticabile i lipsite

Lungimea liniilor in exploatare, la 31 Martie
de siguranta, atril pentru calatori, cat i pentrn 1902, era de 3170,774 km., din cari 3116,829 km.

marfuri. Sub impulsinnea legii din 1868, dru- cale normar, 32,526 km. cale angusta si 21,419 km.
murile lima o enorma desvoltare.
cale larga.
Starea drumurilor in Romilnia in perioda de
Costul liniilor C. F. R. in exploatare pina la
timp deis 1866-97 a fost:
finea anului 1900-1901 a fost :
In anul 1866 . . . 1,095 km. de drumuii
Suma
11

71

11

17

1870
1876
1880

11

1887
1897

17

77

11

.
.

.
.

.
.

1,800
5,165
7,884
12,931

/7

17

11

/7

/1

11

11

71

11

77

11

)1

In 1897 calle de Com.unt2ge7se e1ifrealza as1t/fel :

Existente In con- In taren
structie natural

Soselele si
drumnrile

km.

km.

km.

Total
In km.

Total

In Lei

Linii ferate A f or f ait pe seama

statului
Linii ferate rescumprate de atea
stat
Linii ferate ca act de concesiune
exploatate de stat

175,858

56.031,494

980,146 305.353,193
222,411

60.495,640

Linii ferate constrnite direct de stat 1.798,547 264.679,249

246.418 8,137.199
882.142 5,154.192
Drum. vicinale 10,817.468 528'642 7,206.556 18,552666
comnnale 6,177.181 398.885 4,538.564 11,114.630

Soselenationale 2,809.166
judetene 4,224.191

Lungimea oheltnit,
efectiv
In km.

81.625
47.859

124,027.9961,057'011 12,873.680 37,958.687

Diferite Incrilri, refaceri de linii,

gOri, podan, material rulant,

studii Ele crd ferate

86.928,945

Total . . 3.171,961 778.688,521

Totalnl capitalului nominal al costulni linfilor

C. F. R.

887.028,157

Venitniile i cheltuielile cailor ferate au creseut

La finele anulni 1901, soselele nationale avean o treptat eu desvoltarea retelei chilometlice, dupa
intindere de 2890 km. ; soselele judetene numeran eum se vede din datele de mai jos.
4200 km. ; iar drummile eomunale 6200 km. M'e
Venitnl net.
Venituri
Cheltnieli
de comunicatie de mai sus (f ara drumurile de fier)
Ami
eran evaluate, la finele anului 1901, la 650 miLei
I B.
B.
B.
Lei
Lei
lioane lei, din cari 300 milioane s'au cheltuit in
numerar, iar restul este valoarea 4ilelor de preDeficit
1869
150,084 41

statie. In aceasti cifra, soselele nationale intra

pentra 280 milioane lei. Ministerial lucrarilor
publice aloceaza anual 4-5 milioane lei pentrn
intretinerea soselelor si drumurilor.
Drumurile de fier. Reteana alcor ferate a
luat o mare extindere, mai en sama in anii din
arma, dupa cum se vede din nrmatorul tablou:
In anul 1869
. .
67.170 km. exploatati
11

/I

17

/1
17

11

11

71

77

,,

11

t,
t,

17

17

17

17

17

,,

71

,,

3t

,t

17

t,

77
31

I/
77
71
77

/7
11

/I
11

t,

,,
,,
,,

11

/1
11

il

,,

77

11

1873.
1874 .
1875 .
1876 .
1877 .
1878 .
1879 .
1881 .
1882 .
1883 .
1884 .
1885 .
1886 .
1887 .
1888 .
1889 .
1890 .
1891 .
1892 .
1893 .
1894 .
1895
1896 .
1897 .
1898
1899 .

.
.
.
.

1880 .

77

17

1870 .
1871 .
1872 .

.
.
.
.

921
921
921
.
921
. 1011
. 1165
1204
.
. 1307
. .

e
e
e

67.170
69.470
69.470
648
648
921
921

.
.
.
.

1900-1901 .

,,

,,17
,,

11

17

17

17
71

71

11

71

11

11

II

11

11

11

77

11

71

77

71

7/

77

71

11

430.164

7/

,,

,,

1709

:1

11

2601.280
2127
f?
2402
11
2416
1,
2422
71
2462
//
2488
fl
2505
11
2526
11
2810
11
2872
71
2905
17
3069
II
3070
17

17

71
11
17

11

1870
1880
1890
1891
1892
1893
1891
1895
1896
1897
1898
1899

1.084,630 65
16.1.70,403 56

568,773 13
11.655,147 63

44 23.971,338 64

38.326,711

41.090,749 20 26.356,283 24
40.593,310 84 27.786,708 69
46.718,134 40 32.676,263 52
44.332,928 30 31.914,919 76
48.001,818 23 31.868.974 88
49.996,808 64 34.488,461 64
48.886,421 64 36.968,072 06
56.751,408 13 38.383,619 10
48.539,359
39.918,727 42
1900/901 50.158,166 25 35.645,926 99

515,857
4.415,255
14.355,372
14.734,465
12.856,602
14.141,870
12.417,978
11.132,848
15.507,857
11.928,349
18.367,789
8.620,631
14.512,238

Venitrui re-1 a 'Yo din' DLielt.

isate in Le Total
Lei
Din traficul de cfiltori . 17.193,474.85 84.27
bagage .
442,753.90
0.89
,
mrfnrilor

5,546
143

2.74

448

'de mare iuteali

. .

1.372,974..1,

Din traficnl mOrfnrilor de

raid. iutealfi . .
Venituri diversa .
Total

+:.994,785*

57.80

9,353

2.154,1767.
4.30
50.158,165.251 100.

16,180

696

Veniturile resultate din trafionl de otilkori

pe 1900-1901:
Classa

77
11

/I

Classa I
II
If
Ul
ff
Total

Num6rul

Venituri
Lei

oltorilor transportan

11

If

68
03
68
26

Venitul brutal ciiilor ferate pe anal 1900 1901

I/

II

35

pentrn o mijlocie de 3100 km. si 315 statiuni

a fost:

71

1/

52
98
90
96
25
88
64

191,274
746,742
4.534,022

1.961,966
4.506,425
10.735,083

5.472,038

17.193,474

www.dacoromanica.ro

810

Roirinia (gavigatia).

Veniturile resultate din traficul de bagage pe

1900-1901: 8819 tone expediate, venitul realisat 442,754 lei, de tina 50.20 lei.
Veniturile resultate din traficul mailarilor de
mare iuteala pe 1900-1901:
Tone

Venitnl
realisat
Lei

Tono expediate dupa tariful normal 11,250

redus . 24,659

535,993
836,982

Total

35,909

1.372,975

caro s'a cheltuit suma de 350,268 lei 88 bani,

ceea ce revine 13.94 lei costal unui metru cub.
pompat en pompa de vapor. Luminatul a 463 locomotive in 1900-1901 a costat 41,310 lei 95 bani,

ceea ce revine de locomotiva 89 lei 22 bani, va-

goanele luminate erau in numr de 1345, din

cari 1133 cu rapit, 120 cu petroleu, 75 en electricitate gi 17 cu gaz aeriform. Statistica oficiala
relativa' nu arata costal lor.

Circulatia trenurilor in 1900-1901 a fost:

trenuri accelerate 10,762; trenuri de persoane

23,819; trenuri mixte si militare 33,421; trenuri
de mrfuri 35,101 trenuri de materiale 4472,

'
Venitmile resultate din trafical mrfurilor de totalul trenurilor 107,575.
Intinderea kilometrica a diverse trenuri, cari
mica iuteall pe 1900-1901:
316.rfari transportate

Tono

Venitn1

realisat
Lei

Cereale si flinli,
L'iment si pietri
.
Lemne de foe
constructie .
Sare
Cirbnni
Petrolen
Diferite mruinri eivile

1 516,01.1
423,826
435,955
402,503

militare.

83,312
110,645
219,154
744,201
16,125

3.951,732

Total

9.636,631
1.463,763
1.781,942
3.178,707
563,144
813,586
1.216,799
10.093,784
246,440
28.994,786

strabat intreaga leal* dala o extremitate la alta,

ctit gi dela diverse debugeuri pana la locurile de

productie :
Dela Viirciorova la Burdujeni . . . . 812.2 km.
Dorohoiu
Galati prin Focgani 353.8

Galati prin Vaslui 406.7

Constanta-port . . 230.6
. . 4466
Burdujeni
11
/1
Varciorova . . . 381.1
77
11
Predeal
143.8
17
17
Vitesa drumurilor de fier in Romtinia variazi
Bucuresci

infra 50-60 km. pe ora pentru trenurile aneelerate ; pentru trenurile mixte dela 35-40 km.
pe ora i pentru trenurile de ckltori dula 40
pana la 50 km. pe ora. Trenurile de marra; au o
vitesa de 25-30 km. pe ora.. Trenurile ,Orient

Cheltuielile in anal 1900-1901, pentru o lun- exprese merg cu 50-60 km. pe ora, Berlingime mijlooie exploatata de 3100 km. si 315 sta- Bucurescie si vice-versa cu o vites de 50-60 km.
tiani, a fost de 35.646,926 lei 99 bani.
pe ora'.
A.ceste cheltuieli revin pentru anal 1900-1901:
Rescumperarea cailor ferate s'a Wat de stat
Plata personalulai (apuntamente, deplasri, prime In 1880.
de pareara, chirii i alte alocatii personale)
Personalul cailor ferate (exclusiv serviciele
22.581,012 lei 55 bani; de 1 kilometra de cale docurilor i navigatiei) in anii 1896-1901 a
7284 lei 20 bani; de tren kilometric 1 leu 97 bani; variat astfel:

de 100 vagoane osii kilometrice 5 lei 70 bani ;

de 1000 tone brute illometrice 11 lei 9 bani.

Restul cheltuielilor 13.064,914 lei 44 bani; de
1 kilometra de cale 4214 lei 49 bani; de tren
kilometric 1 leu 14 bani ; de 100 vagoane
kilometrice 3 lei 29 bani; de 1000 tone brute
kilometrice 6 lei 42 bani.
Materialul rulant se compunea, la 31 Martie
1901, din 12,975 vehicule, adec: 464 locomotive; 420 tendere ; 33 vagoane pentru casa regala, ministeriale, directia C. F. R., sanitare
penitenciare ; 1005 vagoane pentru caltori ; 92
pentru posta ; 230 pentru bagage i manipulatie ;
6535 acoperite pentru mrfuri i reservoare ;
4092 descoperite pentru marfuri; 61 pentru usul
administratiunii si 43 pluguri de zapad&
Consumatia combustibilului in anul 1900-1901
a fost de 223,847 ni. c. lemne ; 26.558,926 kgr.
buni Cardiff; 10.221 ,849 kgr. carbuni de Westfalia;
8.028,368 kgr. carbani de Silesia ; 987,956 kgr.
lignit din Vales Trotugului; 86.527,506 kgr. lignit

de klrgineanca; 20.868,955 kgr. pacurit. Acest

combustibil transformat in Cardiff insumeaza
149.811,808 kgr. El a costat 3.952,353 lei, in
care suma se cuprind i cheltuielile de manatentiune i supraveghiere, filfa transport. Costal
media al unei tone de combustibil in 1900-1901,
a fost de 26 lei 38 bani. Cantitatea de apa con-

Totalnl frapiegatilor,
agentilor
si lueratorilor

Anii

1896
1897
1898
1899

1900-1901 .

De 1 km.

de cale

19,046
20,515
. . 20,129
18,209
. . 17,724 . . . . .

Personalul cailor

6.8
7.1
6.6
5.9
5.7

serviciului docurilor

si navigatiei la finele
ferate'
anului 1900-1901 era de
18,354, din cari 17,724 la chile ferate, 336 la
servicial docurilor si 294 la servicial navigatiunei maritime.
Navigalia maritimil. Servicial maritim romfin,

auxiliar indispensabil al drumurilor de fier, a

fost creat prin legea promulgat la 3 Maiu 1896,

care a infiintat directia serviciului maritim romitn,
dependent de administratia C. F. R. Un credit
de 10 milioane a fost votat pentru cumprri de
vapoare i intimpinarea cheltuielilor de exploa-

tare. Servicial maritim posada la inceput vapoarele Meteore (naufragiat in 22 Febr. 1898
la Capa! Sabia) i Medeae. Acest din arma,
devenind neapt pentru serviciu, a fost vndut
In Maiu 1902. Servicial maritim servesce actualmente douii
I. Linia orientar Constanta-Constantinopole 13i

vice-versa. Ea face servicio de posta, calkori

sumatii de locomotive, in canal anului 1900 marfuri. Boll vapoare de lux servesc aceasta
pina 1901, a fost de 2.586,637 m. c., pentru linie, i anime: 1) Vaporul Principesa Marias
52*

www.dacoromanica.ro

820

Itominia (Navigatia).

constrait in 1896, care are o lungime de 86 metri ei a fost de 30,000 lei. 4) Auslac, step de 40 tens

si o lrgime de 10.65 m., o capacitate in tone capacitate.

registru brut de 1605, iar meta de 502; o vites
Serviciul maritim roman a servit ea vapoarele
mijlocie in servicial curent de 17 noduri ;
sale postale mai lint& linia Braila-Constanti2) Vaporul Regele Carol le, construit in 1898, are nopole, dupa aceea, ca incercare, a servit porlungime de 10670 m., o largime de 12.80 m., turile Salonic si Pireu. Cu vapoarele sale occicapacitate bruta in tone registra de 2369, iar dentale a mai facut curse, dal% de Rotterdam,
neta de 839, si o vites mijlocie in serviciul in Italia, unde a transportat vite, la Cardiff si alte
curent de 18 noduri. Costal acestor vapoare a porturi de made s'a intors ca diferite marfuri.
fost de 1.526,252 lei 95 bani peutru ,Principesa
Vapoarele, cari serves linia Dunarea-RotterMariat si 2.447,470 lei 32 bani pentru Regele dam, au costat 4.000,000 lei. Amos% linie proCarol I.
duce un venit net anual de 600,000 lei.
Linia occidental care pleaca dela DuServicial rnaritim a costat pe stat, dela 1897,
nare sau Constanta la Rotterdam si inapoi, este de clInd functioneaza regulat, pang la 1 Ian. 1900,
servita de 5 vapoare de marfuri, cari pot trans- 13.400,000 lei, din cari 8.460,364 lei a fost costal
porta si caletori. lltarfurile transportate glut vapoarelor si al atneliorarilor ce Ii s'au adus.
cerealele si lemnele. La intoarcere, ele aduc Navigatia fluvial. Servicial navigatiei fluclirbuni si alte mrfuri din Olanda, Belgia, viale a fost creat prin legea din 1887. Acest
Anglia si Germania. Aceste 5 vapoare stint de serviciu depinde de ministerial lucrarilor pudeaf!'" tipuri:
blice, iar exploatarea se face de directia serviVapoarele Bucurescie, Zobrogeat si Task ciului hidraulic. Cheltuielile ocasionate anual de

construite in 1897, au o lungime fiecare de acest serviciu sfint de aproximativ 114 mil. lei.

92.70 m., o lrgime de 11.80 m., o capacitate in Navigatia fluvial servesce regulat cu vapoare
tone registra brut de 2267.9, iar net de 1451.6 de pasageri urmatoarele porturi :

si o vites in servicial curent de 914 nodtui.

Costal acestor vapoare a fost pentru vaporul
=Bucurescit de 864,217 lei 72 bani, ,Dobrogeite
de 869,256 lei 94 bani si Iasi.= de 875,516 lei
39 bani. Vapoarele Bucuresciw., Dobrogeat

'Iasi, stint provclute en spardecuri si instalatiuni pentru transporturi de vite.

Vapoarele Tumu-Severin< si Constantac,

construite in 1898, au o lungime de 86.67 m.,

lrgime de 12.23 m. Vaporubaurnu-Severing

are o capacitate in tone registra brut de 2214.74,

iar neta de 1415-98 si vaporul Constants. are
capacitate in tone registru brut de 2212.8, iar
neta de 1421.3. Vitesa ambelor vapoare este de
10.3 noduri pe or. Costal lor este de 775,653 lei
61 bani durnu-Severing si de 772,044 lei 9 bani
,Constantat.
Linia orientala, serval de vapoarele Regele
Carol I si Principesa Maria., este de 196 mile
marine, adeca distanta dintre Constanta si Con-

Galati-Lsaccea-Tulcea-

Salina
I traject 150 km.
Galati-Braila . . .
II
20
Silistra-Calarasi.Ostrov III
10
Giurgiu-Rusciuc- Zimnicea -Sistov, TurnuMagurele-Nicopole . . IV
103
(Iiurgiu-Rusciuc . . . V
4
Calafat-Vidin
.
VI
4
2
Turnu-Severin-Cladova VII
Cu vapoarele de mrfuri servesce urmatoarele
11

localitti, inteun singar traject, intre Salina

si Varciorova : Salina, Tulcea, Isaccea, Galati,

Macin, Cocargea, Cernavodl, Gura-IaloBraila'Harsova, Boasoic, Ostrov, War*, Silistra,
mitei,
Oltelnita, Turtucaia, Giurgiu, Rusciuc, Zimnicea,
$istov, T.-Mtigurele, Nicopole, Samovitz, Corabia,
Rahova, Zibra, Palanca, Bechet, Bistretz, LomPalanca, Dssa, Batevo, Vidin, Calafat, Cosova,
Cetatea, Novoselo, Gi4la-Mare, Timok, Tiganai,
stantinopole. Trajectul intre aceste dou orase Birza-Palanca, Cnvina, Velesnita, Hinova, T.-Semaritime se face in 12 ore.
verin, IThrciorova. Pentru anumite comande, daca

Linia occidentali, servita de vapoarele Bu- o reclama importanta lor, mai servesce 5i alte
Turna-Severinc
localitati dintre Salina si Regensbarg.
,Constantag, este de 3522 mile marine, adec
Navigatia fluviala se face intro Salina si
distanta dintre Braila si Rotterdam. Trajectul se Regensburg, adeca pe o intindere fluviall de
face in 16-17 clile.
2418.123 km. Aceste distante se repartiseazA
Mar de vapoarele mentionate, serviciul ma- astfel:
ritim mai posede 5i cateva bastimente de servi- Dela Salina pang la frontiera untudine : 1) ,Sulinat, remorcher ca roate, cu ingara (Orsova) . . . ..... 947123 km.
curescie, *Dobrogea4,

stalatiuni de salvare, cu aparate de scafandru si ca Dela Orsova

Vilna la Budapesta . 726
Viena . . . 291
pompe centrifuge. Lungimea acestui remorcher
Budapesta
este de 36 m., largimea de 5-70 m., tonagiul net
Viena
Passau. . . 301

/I
11

este de 87 tone registru, iar vitesa mijlocie in

Passau Regensburg 153
Alte distante kilometrice futre porturile duserviciul curent de 9 noduri. Costal sea a fost
de 100,000 /ei. 2) Evelinc, mica alupa, care nrene romane:
km.
poate naviga imprejurul unui port, are o lun- Dela Salina papa la Galati . . . . 150
gime de 29.30 m., lrgimea de 5.29 m., capaciBraila . . . 170
tates bruta in tone registra 99, iar net de 69.88.
Cernavodi . . 300
Vitesa mijlocie in servicial curent este de 6 noGiurgiu . . . 487
11

. 694

duri, iar costal de 50,000 lei. 3) vViitorale, mica

saliva, care face serviciu imprejurul portalui,

In lungime de 16.45 m., largime 3.60 m., capacitate neta in tone registru 25, ea o vitesa

Verciorova .

mijlocie in servicial curent de 75 noduri. Costal

Frontiera

www.dacoromanica.ro

Calafat

. . 792

T.:Severin . . 928
.

71

17

946

. 947123

71

Romftnia (Constitutia).

821

Mari de Dunfire mai Mitin ea riu navigabil

Prutul. Pe riurile Olt, Ialomita, Siret, Bigtrita

tungimeali- Longim
Nr.
riL"kenirian. e l'olor In km Posta-

Moldova, ce au un inegal 13i neconstant volum

de apft, se fac numai transporturi de lemne.

Navigatia fluvialg poseer 12 vapoare de pasageri, 12 remorchere pi 60 de plepuri. Iuteala
maximg a vapoarelor de pasageri in josul Du-

ngrii este de 26 km.; iar in susul Dunrii de

22 km. pe org. Vitesa medie a remorcherelor de

mrfuri in susul Duuarii este de 5 km. ; iar in

josul Dunrii de 10 km. pe org. Valoarea totora

a vaselor serviciului fluvial si a santierului dela
Turnu-Severin este de 10.500,000 le. Dura ul-

timul budget din 1902-1903, acest serviciu

figura la cheltuieli cu 1.900,000 lei ; iar la venituri u 2.000,000 lei.

' rilor

Reteaua urbana Bumesa

91619

Reteaua urb. Baila

165.087
28.611
33.237
166.825
83.715

Craiova
Galati
rat'i

Ploesci .

1,715.086
364.442
228.817
433.842
248.815

881
187

167.6.30

69
113
89
86
168
11875

Linii judetene .
particulare

. 1 10,403569:34394

1800
81,1681768241

1,006.062

1,356.062

450

Total

11,978.499

16,315435

2993

Numeral convorbirilor urbano si interurbana

Postele telegraf ele. Principala lege, care a a fost, in 1900-1901, de 1.527,255; iar veniorganisat si fusionat serviciul postelor si tele- turile s'au repartisat in modul urmtor :
grafelor in Rominia, este legea din 1864. Cele- taxe percepute pentru convorbiri lei 153,082.75
din abon n'ente
188,323.78
lalte legi, reorganisatoare ale postelor si telegradin instalatiuni
3,166.05
felor, siint legile din 1892 si 1900, cari impreung
Total .
lei 344,572.58
cu legea din 1864 stint i astidi in vigoare. In
Liniile telefonice leag capitala ca urmittoaanul 1902, directia postelor i telegrafelor numera 134 oficii independente, 98 oficii sucursale, rete orase ale terii: Brila, Galati, Pitepti, Ter18 biurouri ambulante (de tren), 12 biurouri au- goviste, Sinaia, Ploesci, Ciimpina, Giurgiu, Buzeu,
totisate, 47 agentii postale speciale, 5 biurouri Celar*, Turnu-Mggurele, Constanta, Slatina, Orade comisiune si expeditiune, 308 statiuni C. F. R., joya si Cmpulung.
Ultimul budget, pe 1901-1902, al directiei pocari manipuleaz servicial de posta.
Miscarea 'serviciului postelor, in anul 1900 stelor si telegrafelor presintit la venituri suma do
pibe 1901, se presint
pentru corespon- 9.572,000 lei si la cheltuieli 7.006,352 lei, adecg
denta de poste usoarg (interna si externa-) in sumg un excedent de venituri de 2.565,648 lei. Palatal
de 63.888,346 s'a perceput suma de 3.851.139 lei postelor si telegrafelor a costat 7.647,677 lei, din
31 bani. Mandatele postale interne si extorne in cari exproprierile 2.076,450 lei si constructia pronurner de 975,848, au produs suma de 494,417 lei priu (lis a edificiului . impreung Cu instalatia
54 bani. Numerul gropnrilor i scrisorilor de 5.571,227 lei. Luminatul si incIlditul acestui
valoare (329,646), al coletelor postale ordinare costisitor palat absoarbe anual suma de 80,000 lei.
(613,934), al pacbetelor cu si fall valoare de- Plasat cu dobilnd. de 504 capitalul de 7.647,677 lei
claratit (327,112), al mesageriilor oficiale (186,636) ar da un venit de 382,383 lei 85 bani, ceea ce
sau al mesageriilor in total de 1.457,328 a produs represintif china anualg a localului postelor si
telegrafelor, adecti ceva fenomenal pentru o tearg
720,972 lei 18 bani. Corespondenta ordintui
recomandatg prin Rorninia a fost de 10,428 kgr. cu resurge restringe si problematice ca Romiinia.
[I. I. Nacian.]

Numeral bucittilor mesagerielor a fost de 458,062.

Numrul cutiilor de scrisori a variat dela 812

in anul 1888-89 la 4935 in 1899-1900 si

CONSTITITTLi..

Vechile regule de drept public ale Rominilor

5013 in 1900-1901.
nu sfint in destul de bine cunoscute, de oarece
Personalul intrebuintat pentru sueste mani- din hrisoave si =nimia istoricilor nu se poste
pulid era la finele anului 1900-1901 de 1433 stabilf in mod botara, ce anume regule de drept
amploiati superiori, 1491 amploiati inferiori, public a dominat in catare san catare epoca'.
47 agenti speciali, 916 factori rurali, 2824 agenti
Din faptul eg adesea poporul si boierii repostaii (notan neretribuiti), 2893 personal su- curgeau la revolutiuni pentru a schimba pe domni,
perior si inferior.
reiese cg vechii domni ai Romilnilor (Muntenia
Lungimea liniilor telegrafice, in anul 1900 si Moldova) exercitau o autoritate absoluta- si di
pana 1901, a fost de 6971,500 km., iar desvol- bunul Ion plan era regula legalit.
tarea firelor conducetoare de 18,023 km. NuVechii domni ai terilor romano erau eligibili
mrul
interne presentate a fost de si se alegeau de boieri, mitropoliti si episcopi.
1.455,401; Ir al celor oficiale de 89,253. Nu- Domnii (voivodii) eran si judecatori si legislatori
merul telegramelor extorne presentate a fost de si administratori si in ocarmuirea terilor eran
275,480; al celor sosite de 242,627 si al celor ajutati de adunarea boierilor mari mitropoliti si
transitate do 59,565. Totalul taxelor percepute episcopi, care adunare se numia :Divan (v. tia.).
pentru telegramele interne a fost de 1.374,642 lei In epoca fanariotilor dreptul public ia o formit
96 bani, iar al telegramelor externo de 489,227 lei mal determinatg, dar domnii nu mai Ant pti2 bani.
menteni si nici eligibili, ci se numiau deadreptul
La liniile telegrafice de mai sus, ce apartin de cgtrii sultanul turcos.
la administratia postelor, trebue sEt aduggin si liIn urma tratatului dela Adrianopole (1829) se
niile

telegrafice ale C. F. R. in lungime de riumesc done comisiuni, cari si reorganiseze prin-

3225 km., ea 8563 km. fire telegrafice.

cipatele romfine.
Lungimea firelor telefonice a luat o raare desRusia prin acest tratat dobndind o mare preyoltar n anal 1900-1901,
ponderante in principate, comisiile mi hiera sub

www.dacoromanica.ro

822

Romania (Administratia).

Puterea legislativa se exercita colectiv de

presedintia generalului rus Kisselef. Lucrarile
comisiunilor, dup ce s'au trimis la Petersburg alert rege si representatiunea nationala cornuncle s'au revdut, s'an votat la 1831 de catrii pusit din senat si adunarea deputatilor. Ori ce
adunarile convocate la Bucuresci i Iasi fiind lege cere invoirea cator trele ramuri ale pucompuse din boieri s1 episcopi numiti de domni. terii legiuitoare. Nici o lege nu poate fi supusa
Astfel apare .Regulamentul organicg (v. ac.), sanctiunii regale, cleat dupa ce se va fi discutat
care este primul inceput de regim constitutional. si votat liber de majoritatea ambelor adunari.
In urm a tratatului dela Paris (v. ac.) din 30 Mart.
Puterea executiva este incredintata regelui
1856 principatele romne se scot de sub protec- si ministrilor, cari o exercitit in modul regulat
toratul rusesc si se pun sub garantia celor 7 pu- de constitutie. Persoana regelui este inviolabill.
ten i semnatare, ale tratatului. Li-se recunoasce Ministrii lui stint respundtori. Nici un act al
principatelor de a avea o administratiune na- regelui nu poate avea tarie, dada nu va fi contrationara independent, garantandu-li-se libertatea semnat de un ministru. care prin aoeasta devine respundtor de acel act. Ministaii stint in
cultului, comerciului si autonomia
Potrivit acestui tratat se trimite la Bucuresci numr de opt si anume: 1) interne, 2) externe,
In 1857 o comisiune de delegati ai puterilor 3) finante, 4) justitie, 5) agricultura, industrie,
senmatare, ca s studieze stares principatelor pi comerciu 5i domenii, 6) culte si instructiune puca care ocasie s'au convocat 'Divanurile ad-hoc4 blica 7) resboiu si 8) lucrri publice. Fiecare
(v. ac.) cari resumara dorintele Romanilor, in ur- ministru lucreaza pentru departamentul sea si
mittoarele 4 puncte : 1) autonomia principatelor; afacerile generale se trateazrt in consiliul de
2) unirea lor ; 3) domn strain si 4) guvern con- ministri.
stitutional.

Aceste dorinte ale Romnilor s'au comunicat

de delegatii puterilor, congresului din Paris, care
le-a aprobat si s'au trimis in principate sub denumirea de 'Conventia dela Parise, la 1858, care
a inlocuit regulamentul organic. Aceastri mud'
constitutie a principatelor romane tin ODA ,la
2 lulie 1864. Sub regimul conventiei dela Paris
incetit atilt Muntenia cat si Moldova de a 'psi

exista politicesce prin faptul alegerii lui Alexandra Cuza ca domn in ambele principate si
dela data acestei alegeri 24 Ian. 1859, incepe
Romania moderna. Patti la 24 Ian. 1862 domnitorul Cuza a guvernat principatele cu dou
camere, una munteand si alta moldovean 5 ca
dou ministere separate, iar afacerile de interes
comun se desbateau de o comisie centred, compus. din 16 membri, din cari jumtate erau moldoveni, iar jumtate znunteni. La 24 Ian. 1862

Puterea judecatoreasca se exercit de cult

si tribunale. Hotririle si sentintele lor se pronauta in virtutea legii si se execut in numele

regelui. Nici o jurisdictiune nu se poate infiinta,

decat numai in puterea unei anumite legi. Comisiuni i tribunate extraordinare nu se pot crea,
sub nici un fel de numire Qi sub nici un fel de
cuvnt. Pentra toat teara este o stupid curte
de casatie.

In ceea ce privesce finantele se stabilesce:

ori ce imposit nu poate fi asezat decat in folosul statului, judetului san comunei. Nici un
imposit nu se poste stabilf, decat in virtutea
unei legi. Nu se pot statornici privilegiuri in
materie de imposite. Nici o exceptiune san mic-

sorare de imposit nu se poate statornicf decat

printr'o lege. Nici un fond pentru pensiuni, sau

gratificatiuni in Barcina tesaurului public, nu se
poate acorda decdt in virtutea unei legi. Toate
s'a stabilit uniunea cu un singar parlament si veniturile 5i cheltuielile statului trebuesc treun singur ministeriu Cu sediul in Bucuresci.
cute in budget, care se voteazit in fiecare an de
Conventia de Paris e inlocuita de Cuza la adunarea deputatilor. Regularea definitiva a so2 Iulie 1864 prin 'Statute (v. ac.) care era o cotelilor statului trebue sa fie presentata camerei
nouli constitutie si care s'a aprobat si de pute- cel mai tfirchu in termin de doui ani dela inrile garante. Pe timpul acestui statut s'a pro- chiderea fiecrui exercitiu. Pentru toat Romania
mulgat 'Codul civil., i s'an improprietarit te- este o singura curte de compturi.
ranii, desfiintaudu-se daca.
Disposittuni de un deosebit interes pentru RoDup.' detronarea lui Cuza, locotenenta dom- mania mai contine constitutia in art. 7, 5

neasca propuse un nou proiect de constitutie,

care s'a votat in 1866. Aceasta este constitutia
In vigoare, cu oarecati modificari. Prin floua
constitutie se stabilesc in mod cert regulele de
drept public, organisand puterile statului si

'Numai Romanii, sau coi naturalisati Romani

pot dobandf imobile rurale in Rornfinirte si in
art. 132 'Prnnturile fostilor cldcasi, ale insurateilor si ale locuitorilor, cari au cumprat, sau

vor cumpra in loturi mici proprietati de ale

publico. Constitutia cuprinde opt capi- statului, sfint i vor fi inalienabile, in timp de
tole si trateaa despre : teritorial Romaniei, drep- 32 ani, cu incepere dela promulgarea acestei
turile Romanilor, puterile statului, despre finante, legie. (V. si Succesiunea tronului, Rego, Modespre puterea armata (v. ac.). (Cf. Dissescu, narchie, Ministru, etc.)
[B. V.]
Drept public roman.) Prin constitutie se garanADMINISTRATLL
teaza libertatea individuala, a consciintei, invetmntului, intrunirilor, presei, asocierii, petiIn Romania administratia se exercit de rege

tionarii, etc. In statul roman nu exist nici o si ministri in ceea ce privesce afacerile genedeosebire de clasd, 5i toti Romnii simt egali rale, iar intru cat privesce interesele locale ale

inaintea legii. Titlurile de noblete (boerie) glut judetelor de catr prefecti i consiliile judetene,
oprite in Romania.
iar in comune de catr primari 5i consiliile coToate puterile statului emana dela natiune; munale. Nefiind o decentralisare (v. ac.) comcare nu le poate exercita, decat numai prin deputerea executiv central intervine in
legatiune i dupa principiile i regulele asezate afacerile de interes local ale judetelor si comaconstitutie,
nelor, acest drept fiindu-i consacrat prin legi.

www.dacoromanica.ro

823

Roman' ia (Finance).

Ministrii luoreaza fiecare separat pentrn deFuraNcE.

partamental du, precum i in conailiul de miVom
considera
indeosebi
budgetul pe exernistri pentru acte de administratie de un interes citiul 1901/1902. Acest ultim budget se presint
mai mare. Ei fac regulamente, dau instructiuni astfel:
Evainatinni adsi priveghiazil asupra bunului mers al adminimise pentra
stratiei publice.
exerc
Venitnri

Prefectul (v. ac.) este representantul gayer-

191-1i911012

nului in judet. El administreazil afacerile locale Contributiuni directe

ale judetului, impreuna cu consiliul judetean

indireote
Monopolurile statului
(v. Consiliu).
Budgetul judetului se voteaza de consiliul jade- Veniturile minist. domeniilor.. .
luorarilor public
tean, se aproaba de ministrul de interne si se exe,1
11

cilia de prefect. Veniturile judetului se percep

de agentii fiscali ai statului. Delegatiunea jadeteana, care se comptine din trei membri ai consiliului judetean, verifica veniturile cheltuielile
comunelor rurale si urbane neresedinte de judet
si le aproab. budgetele. Politia este sub ordinele

17

11

17

17

11

11

1/
11

internelor .
finantelor .
resbelului .
externelor .
cultelor
justitiei

directe ale prefectului 5i parchetului. Prefectul Venauri diverse

in judetul sea poste face regulamente cu aprobarea ministeriului de interne, ja pe cale de ordonante toate rasluile pentru ordinea 5i siguCheltneli
ranta publica, inspecteaza spitalele, casele de Datoria publica

Credite admise
pentrn exeroitml
190/-1902

86.040,328.36

alien* asilurile de infirmi; exercit in per- Ministerial resbelului

soana un drept de supraveghere asupra tuturor
persoanelor morale si instituthle de binefacere,

finantelor
cultelor
internelor

economice, financiare 5i administrative a jadetului si comunelor din judet. Primarul cu consiliul

ac.) comunal administreaza afacerile

lucranlor publiee
justitiei

libereazii pasapoarte, di rapoarte anuale ministeriului de interne asupra stirii generale,

comimale.
Consiliul comunal delibereaza indeobste asupra

r.

domeniilor
externelor
ministrilor

44.015,000
56.410,000
52.380,000
20.200,000
21.520,000
10.345,000
3.334,000
1.253,000
202,000
600,000
431,000
7.810,000
218.500,000

.
.

.
.

38.820,000.
35.328,113.
24.451,190.
15.359,452.
5.990,000.
5.230,976.
4.866,569.
1.539,872.

56,408.

a tot ce privesce privegherea si apiirarea inte-

217.682,908.36

cuta budgetul, conduce lucrarile comunei, fine

incheie contracte, represinta comuna in
justitie, execut decisiunile consiliului comunal
indeplinesce ori ce alte functiuni speciale ce
i-ar fi atribuite prin legi. Veniturile comunale
se percep de agouti comunali, iar budgetele comunelor urbane resedinte de judet se aproaba
de ministerial de interne, iar ale celoralalte comane de delegatiunea judeteanii. (Cf. Dissescu,
Drept public roman.)
[B. V.]

tului, dau un total de 108.790,000 lei, cari formeaza principalele venituri ale statului.
Dup aceea via contributiunile direete si veniturile ministerelor. La cheltuieli observarn,

reselor speciale ale comunei. El controleaza toate Fond pentru deschideri de oredite suplimentare i extraordiactele admmistratinnii comunale, face regulanare
817,091.64
mente de administratiune interioar si de politie
comunalii, ingrijesce de salubritatea publicd, vo218.500,000'00
teazii budgetul. Primarul este singur insrcinat ea
Dupa cum se vede, eontributiunile indirecte
administrares comunal sub controlul consiliulai ocupti primal rang printre veniturile statulai on
comunal. El administreaza lucrurile comunei, in- 56.410,000 lei, cifra, care adaugata la aceea de
grijesee de stringerea veniturilor, prepara si exe- 52.380,000 lei, ce constitue monopolurile sta-

asupra unui budget de 218.500,000 lei, aproape 1/3

serva pentru plata anuittilor datoriei publice,

pe dud aproape 1/8 din rest consuma arrnata.
In fine 24.451,190 lei alimenteaza cheltuielile

instructiunei publice si cultelor. Toate nest

cheltuieli Out exagerate in raport ca cifra ve-

niturilor budgetare.
Budgetul din 1901/1902 este singurul budget
Din punctul de vedere al jurisdictinnei, Ro- ecbilibrat inteun mod rational. Principalele veJMUSDICTIIINEA.

mnia se imparte In 132 judectitorli de ocol, nituri ale statului, resultate din exercitiul 1900
32 tribunale, 4 etuli de apel si 1 curte de ca- pipit 1901, stint nrmatoarele
satiune, apor in fiecare comunii e ciite o jadeContributiuni direote:
catorie comunald, presidata de primar. Criznele

le judeca jar*, cari in fiecare district se adun

in patru Bohan' ordinare. In Dobrogea, care e
guvernata de o lege speciala, nu exista cu4i eu
jurati._ Crimele comise aiei le judeca curtes de
apel din Galati. In fino in Dobrogea mai stint
si tribunate musulmane sub privegherea autoritatii romilne. Pe linga fieeare curte de apel
functioneaza ate o camera de punere sub acusare camera on atributiune de a cerceta afamilli le competenta juratilor. (v. qi art, Cod.)

Venitnri
Fonciera
CM de comunicatie

Ineasaki oleotnate in exereilint 1900-1901

15 876,381.38

5 868,336.55

Licenta beuturilor spirtuoase .

4.450,694.80
Patentele
4 085,004.14
Decimi de percepere
6 044,390.52
Taxa de 5% asupra salariilor . 4.925,831.84
Amendi dupa legea licentelor .
11,81571
Total. . 41,262,354.94

www.dacoromanica.ro

824

Romania (Imposite).

Contributing indirecte:
dentaate In exercitinl 1900-1901
Incase

Venituri

Venituri extraordinare nepre-

vAdute in budget, prove-

nind din excedentul te-

saurului
lei
493,420.95
17 802,126.13
Totalul
general
al
incasdrilor
8 877,480.05
in anul budgetar 1900/1901
Visa de timbre
1 410,563.56
a fost de
lei 210.042,757.97
Taxe de inregistrare
4 547,539.18
desi prevederile budgetare
Amendi la legea timbrului . . .
119,068-55
ale aceluias an au foat de
Taxa beuturilor spirtuoase . . . 9.962,915.78
245.325,400 lei, de unde a
Taxe pe hectare de vii 8i pruni
646.213.27
resultat un deficit budgetar
Amendi de contraventii la legea
de 35.282,692 lei 3 bani
spirtuoaselor
1,813.25
pentru exercitiul budgetar
Taxd de consum. asupra zandrului 4.660,848.90
1900/1901.
[I. I. Nacian.]
Taxe asupra petroleului . . . . 2.281,935.55
IMPOSITELE.
Total.
50.310,504.22
Principalele venituri, resultate din monopoImpositele directe 5i indirecte in Ronulnia stint :
Vim ile
Timbrele

lurile statului pe exercitiul 1900/1901, stint ur-

1. Imposite directe.
mtitoarele:
Vemodarea tutunurilor . . . lei 37.299,807.49
Itnpositul fonciar este cel mai important dintre
srei pentru consuimpositele directe din Romania si el este asezat
11
matia in tear
6.054,006.59 asupra venitului net al propriettilor imobile ru-

Viindarea srei pentru export ,,1.285,29946 rale si urbane. Pnit. in 1850 acest imposit era
chibritelor . . .
cartilor de joc . .

/1

I,

2.667,975.45 necunoscut in Principatele romine, iar la aceasta

hirtiei de tigarete

11

Amendi kti venituri extraordi-

nare ale Regiei

394,448. data el apare in Muntenia, aplictindu-se asupra

1.721,749. proprietatilor imobile rurale 5i fixtinda-se dares

foncierei la 6 lei pe an pentru fiecare clans.%

175,604-86 dacd pe mosie se Om clacasi, iar in cas centrar

1.107,287.95 aceasta dare era fixat la 80/0 din venit. Prima

Venituri din transporturi pe ap

Venitulsantieruluidela TurnuSeverin

lege ins in Muntenia asupra impositului fonciar

470.577.56 dateazd din 1860, fixnd ca dare de foncierd 30/0

450,626.77 din venitul net al tuturor propriettilor imobile

ViIndarea de praf de puscd

Total lei 51.627,383.13
Apoi yin, tot pe acelas exercitiu 1900/1901,
si urnfatoarele venituri :
Venitul minist. domeniilor . . lei 24.271,915.92
71

11

77

/1
17
11

11

.11

lucrar. publice
de interne
finance
/I resboiu . .

11

11

exteme .
cultelor tn in-

sYructiunei publice

11

Venitul ministeriului justitiei

Diferite venituri
Venituri extraordinare neprevdute in budget, provenind

din excedentul tesaurului,

const. la inchiderea exer-

indirecte . .
Monopolurile statului . . .
Veniturile minist. domeniilor
lucrar. pu- blice
Veniturile minist. de interne
//

net al propriettii imobile in general. Prin legea

din 31 Martie 1862 se unifie impositul fonciar
pentru ambele principate, fixindu-se darea de
40/0 pe an pentru anal curgdtor 1862, iar pentru
anii urn-Mori aceasta dare se va mari sau micsora, dupd trebuint, de clar adundrile elective
ca ocasiunea votarii budgetelor anuale. In ceea
199,379.30 ce privesce orasul Iai, aviindu-se in vedere ca
397,733.60 incetind prin unirea principatelor de a mai fi
12.166,665.05 capitald, darea s'a pus numai de 20/0 in loe de 4.
Basele fundamentale, pe cari urmeaza a se aseza
acest imposit, legea de unificare din 1862 deciar, c vor fi tot cele previ5dute prin legea din
2 Sept. 1860, care acum se va aplica si in Mol-

fin ante

resboiu
externe
cultelor
/1
instructiunei publice . . .

Veniturile minister. justitiei

Diferite venituri

dova, legea din 16 Febr. 1859 abrogindu-se.

Legea in vigoare adi asupra impositului fonciar

impune o dare de 60/0 pentru cladiri in general;
5/0 pentru proprietatile rurale, cari se exploateazd de insusi proprietarii lor, i 60/0 and stint
lei 41.262,354.94 atindate, dar proprietarii domiciliaza in teard ;
50.310,504.22 120/0 pentru proprietAtile, cari se ar-tindeaza si
51.627,383.13 proprietarii lor nu domiciliaz in teara. Aceast.
24.271,915.92 variatie in cota impositului se explicit prin o

11

11

s'a aplicat in 1860 legea votatit in 1859, prin

care se impunea la o dare de 50/, din venitul

12.429,039.60
10.632,891.50
5.216,490.40
850,286.35
184,693.01

citiului 1888/89 si 1898/99

493,420.95
Total lei 66.842,515.68
Recapitulatiunea veniturilor pe exercitiul 1900

Vault 1901:
Contributiuni directe

rurale si urbane. In Moldova pentru Intdia oara

11

12.429,039.60
10.632,891.50
5.216,490.40
850,286.35
184,693.01
199,379.30
397,733.60
12.166,665.05

TOtalnl veniturilor budgetare lei 209,549,33792

incuragiare, ce legiuitorul acoardd acelora, cari

isi cultivit insisi pdmiintul, resultnd de ad o

culturii mai Mgr** mai rationala, inlaturtIn-

du-se astfel exploatdrile arsndasilor fcute nurnai

numai in vederea cd$tigului; iar impositul

de 120/0 se explic prin aceea, ca legiuitorul n'a

inteles a pane altituri au locuitorii terii pe acei
Romani, cari si-au parsit patria t;ti mosia multumindu-se a scoate in fiecare an din teard numai
veniturile. In aceastd categorie de contribuabili
nu 1,ntra acei Romani, cari stint In striiiniitate

www.dacoromanica.ro

Romania (Imposite).

825

pentru studii sau insarcinati a representa teara.

Patenfele. Acest imposit, asezat asupra beneVenitul net se calculeaza pentru cliidiri sciiden- ficiilor profesionale, s'a infiintat prin Reguladu-se 114 din chirie ca cheltuieli de intretinere mental organic, $i prima lege asupra acestui

si reparatiune, iar pentru stabilimentele indu- imposit este din 26 Ian. 1863, care cu patine

striate scdndu-se 110; pentru fondurile rurale modificAri este i adi in vigoare. Patenta este

impositul se aplica asupra arendei Wit nici o

scdere. and proprietatile stint inchiriate san
arendate se ja ca bask' pentrn stabilirea venitului pretul ce se stipuleaza prin contract, fie

singurul irnposit, a aria avezare are de basa

numai supositii, din care causa produce foarte

putin i prin lege so fac o multime de combinatiuni pentru a se ajunge cat mai aproape poacel contract legalisat, fie sub semnaturl privat, sibil la stabilirea adeveratului venit imposabil.
iar in cas contrar venitul se fixeaza de critril Asa la stabilirea cotei se are In vedere popucomisia de recensement, land de basit chiriile latiunea, unde se exercita profesiunea, intinderea
san arendile propriettilor vecine. Platile In na- afacerilor, natura lor, valoarea locativ (curia)
tura san alte sarcine prevedute In contract, de a prvliilor sau biurourilor, etc. .A.vendu-se in

natura a sclid china sau arenda, conteazi la vedere aceste date, s'au grupat toate profesiunile
venit dap, o estimatie prealabilit. Prdurile stint in trei tabele: A, B i C; tabelele in clase, iar
supuse la plata acestui imposit numai cand sfint dupli tabele pi clase s'a fixat taxa de patenta,
puse tu exploatare, 5i impositul se platesce pe care pentru uuele profesiuni e Ewa, pentru altele

mesura exploatarei 6, 6 sau 120/0, dupa distine- proportional, iar pentru toate cele cuprinse in
tiunile de mai sus. Pentru proprietatile de pe tabela A (afara de el. 7 si 8) patenta se eompune

cari se exploateazi wail, s'a stabilit o dare din o taxa fixa dupl clasa creia apartine pro-

Bich de 24 lei anual ca drept de exploatare, ne- fesiunea, plus o taxa proportionala de 10, 5 sau
importand de cine se face exploatarea, iar darea 20/0, dupk felul comereiului, si se va calcula
impositului fonciar se va calcula Dillard asupra asupra valoarei locative a stabilimentului. Sant
unei cincimi din produsul net al puturilor de scutiti de patenta: profesorii in general, pictorii,
pacurg. Sfint scutite de darea foncierei pe timp sculptorii, musieantii, desenatorii, artistii dralimitat: locurile baltoase (mlstinoase) pe termin
directorii iustitutiuuilor de culturl pride 10 ani dela data de mind au fost puse in vate, proprietarul pentru comerciul ce face cu
stare de cultura, pe termin de 5 ani toate lo- productele de pe propriul sect pament, etc. Prin
curile, pe cari s'au sdit pomi roditori si viile legea din 22 Dec. 1899, taxa proportionalli dupit
din nou plantate, si pe 3 ani constructiunile noui valoarea loeativa s'a inlocuit prin o taxa f i x
calculate din momentul Chad devin locuite. Toate pe clase pentru bancheri, casele de schimb si
stabilimenteie industriale pe timp de 15 ani, con- acele cari fac operatiuni de bani. A.ceste clase
form legii de incuragiare a industriei nationale, stint: 1) Pentru bancheri: cl. I 25,000 lei, el. II
cu prealabila Invoire a consiliului de ministii. 15,000 lei, cl. III 10,000 lei, cl. IV 5000 lei si

Nu stint supuse la darea foncierei: indiperile cl. V 2000 lei. 2) Pentru casele de schimb (comprurale neproduckoare de venit (case de locuit, tuare de scompt) cl. I 4000 lei, el. II 3000 lei,
hambare, grajduri, cosare, etc., cu ingradirile cl. III 2000 lei si el. IV 1000 lei. Clasificatia
lor), bisericile de mi ce rit cu cladirile necesare se face de coinisiele de recensement, avend In
olerului, panfenturile apartinetoare coalelor
bisericilor dupa legea rurala din 1864, domeniul
privat a/ statului, domeniul public, toate constructiunile apartinetoare statului, comunelor sau
judetelor, ocupate de un serviciu public, precum
toate asezamintele publice si de binefacere.
Venitul acestui imposit pe anul financiar 1902/3
este preliminat cu 16.800,000 lei.
Cale de comunicatie sau impositul personal
(capitatiunea) este datorit in mod egal de toti
locuitorii majori i validi ni Romaniei f ara deosebire de conditiunea social sau de profesiune.c
Cota acestui imposit este de 6 lei pe an. Slint

vedere capitalul, importanta afacerilor si a orasului ande se exereita comercial. Cand aceste
case de cornerciu au mai multi asociati, fie in
name colectiv, fie in comandit, (v. ac.) se piatesce o singurit patent. Sucursalele caselor de
comerciu enumrate mai sus sfmt supuse la patenta flick' de cl. I din tariful (WO populatie al
vechei legi, plus un drept proportional de 100/,
din valoarea locativ. Sucursalele bancherilor
si caselor de schimb din strinatate stabilite in
Romania, fie ele principale sau secundare, vor

fi supuse la patenta dupa clasele preveclute mai

sus, neintrand in categoria sucursalelor banscut* de acest imposit: clerul de ori ce rit, cherilor si caselor de schimb ca sediul in Ro-

militarii gradele inferioare din activitate sau re- mania. Patenta pe clase poste fi inlocuit, dupa
serv, infirmii frit avere, reservistii cari an luat cerere, prin o tax. de 50/0 din venitul net al
parte in resboiul independentei din 1877-78 operatiunilor. Pentru societatile prin actiuni,
(aceastri scutire e pe viata) si prnfii, ai aror anonime (v. ac.) sau in comandita, cari ar face
copii Ergot inrolati ca militan in flotil sau ea- operatiuni de banc sau de schimb, sau cari ar

larasi, pe tot timpul alt fiii lor se vor afla in exercita vr'un comerciu sau industrie, dreptul

serviciul activ. Acest irnposit (birul propriu dis)

este cel mai vechiu imposit direct cunoscut in
Romania, el dateaz de pe la inceputul secl. XIX
si cota lui varia duprt vointa domnitorilor. Contributiunea, care se percepe adi sub numirea de

'al de comunicatiet, nu este decal vechea dare

asupra icapuluic, contopit ca o alta dare
numita pentru sosele si poduri. Veuitul
acestui imposit pe anal financiar 1902/3 este
preliminat cu 5.850,000 lei.

proportional dupd valoarea locativ s'a inlocuit

cu o tax de 50/0 din venitul net. Mad taxa

este asupra venitului, fiscal isi reserva dreptul
de control al registrelor si bilanturilor. Pentru

sucursalele societatilor se face aceeasi distinetiune, ca i pentru sucursalele bancherilor sau

caselor de schimb, artata mai sus, minus dreptul
proportional de 100/0 din valoarea locativ.. Sucur-

salele Bneei agricole sfint scutite de patent.

Prin venit net se intelege ceea ce se distribue

www.dacoromanica.ro

826

Romtinia (Imposite).

sub ori ce forma actionarilor, fondului de reservg, odati on impositele, asupra cgrora stint puse si

directiunei sau consiliului de administratie. Se stint considerate ca imposite directe.

excepteazg ceea ce trece la fondul de amortisare.

Irnposite indirecte.
Taxa fixii pe clase, precum ai taxa de 504 asupra
venitulni net stint scutite de cjecimi comunale,
Impositul vamal ca ori care imposit indirect
judetene si ale camerelor de comerciu. Ve- este asezat asupra miirfurilor destinate consumanitul acestui imposit pe anul financiar 1902/3 tiunei si se percep ea ocasiunea importului si exeste preliminat ca 3.800,000 lei.
portului acestor marfuri. Taxele de varng se percep
Impoaitul licentei este asezat asupra tuturor de functionari speciali, dupii un anumit farif sus-

persoanelor, cari exercita comerciul de beuturi ceptibil de a fi modificat, dupa cum se cere de intespirtuoase si se compune dintr'un drept fix si o taxi resele fiscului sau ale industriei si comerciului
proportionalg. Dreptul fix este: 1200 lei pe an terii. Marfurile neprevgdute in tarif se taxeazi
pentru comerciul cu ridicata (en gros) pentru tot prin analogie. Dreptul de vatn se stabilesce prin
felul de spirtuoase pi 500 lei pentru comerciul ca o tarifa generala pi tarife conventionale,
ridicata numai de vinuri. Pentru comercial cu du-se de basii greutatea, msura sau numgrul,
mruntul (en dtail) aceastri taxi variaz dupg si numai exceptional taxele se stabiles pe vapopulatia locului unde se exercitg comerciul; loare (ad valorem). Atfit tarifa generali, At pi
astfel: 200 lei anual in comunele urbane cu o tarifele con ventionale fac obiectul unor legi spepopulatie mai mare de 15,000 suflete; 160 lei in ciale. Venitul vamal in Romfinia pe anul financiar
acele comune urbane, cari au o populatie intre 1901/2 a fost 25.198,263 lei 39 bani.
3000-15,000 suflete; 120 lei in cornunele urIntreposite. Pentru inlesnirea comerciului,
bane cu o populatie mai mica de 3000 suflete legea vamala autoriseaza infiintarea unen masi in gar& cilor ferate asezate pe teritoriul gazii speciale, puse sub supravegherea agentilor
vr'unei comune rurale. Pentru comunele rurale vamali, pentru depositarea marfruilor cu dreptul,
in general, taxa de licentg este de 100 lei anual. ca add cat limp stau mailer-lie in aceste maTaxa proportionalg, care se adaugg la taxele fixe gazii, sa fie scutite de taxele vamale si de celede mai sus, este, frii nici o exceptiune, de 200/o lalte taxe accesorii. A.cestor magazii speciale
asupra valoarei locative a stabilimentului. Fa- li-s'au dat numirea de intrepositee si ele sfint
bricantii de spirtuoase mint supusi licentei nurnai considerate, prin o fictiune a legii vamale, ca
in casul end au stabilimente specials pentru afarti din teritoriul terii, ca exteritorialisate pi
vndarea produselor lor. Venitul acestui imposit taxele vamale nu devin exigibile dealt in mope anul financiar 1902/3 este preliminat cu mental scoaterei din intreposite a acelor mrfuri
4.400,000 lei.
pentru a fi puse in consumatiune. In casul and
Taxa de 54 asupra salarelor. Prin legea din marfurile intrate in intreposite se reexporteazil,
16 Dec. 1899 se infiinteaza o taxa de 50/,, asupra sa- se considera ca si cum n'ar fi intrat nteal% si
larelor tuturor functionarilor publici i particulari, prin urrnare stint scutite de ori ce taxe vamale.
precum i asupra pensiilor, diurnelor, accesorii pi Legea vamala muffin& insii in acest cas percepe
ori ce alte indem nit* cheltuieli de representare, o mica' taxa sub titlu de twat de inapoiere.e
recompense nation ale, pensii viagere, remise sau Timpul cht o marfa poste sta in intreposit e de

ori ce fel de platg pentru ori ce serviciu. Stint maximum doi ani, ca facultatea pentru miniscutiti de aceastg taxa cei ce au pfing la 120 lei sterial de finante de a mai acorda o prelungire
bruto lunar, lucratorii din atelierele statului, de termin.
precum i calfele si simplii vilindatori de pravalie,
Transit. In scopul inlesnirei comeroiului inpensionarii militari din timpul resboiului din 1877, ternational s'a admis in legile vamale, ca mardupa legea din 29 Dec. 1877. Taira se percepe furile cari numai tree pe teritoriul unei teri, ou
asupra retributiunii nete, dupg ce s'a dedus re- destinatia de a fi puse in consumatiune in alt
tinerile pentru casa pensiilor. Pentru functio- tear* O. fie scutite de ori ce taxe de importsnarii si pensionarii publici taxa se percepe lunar tiune, intructtt numai prin simpla treceno pe un
la plata lefurilor, pensiilor sau diurnelor, iar teritoriu nu se intrunesce nici una din condipentru functionarii particulari taxa se percepe tiunile ce ar motiva perceperea taxelor vamale.
pe trimestru, patronii fiind obligati a da fiscului
state nominal de irnpiegatii lor si retributiuni.
Acest imposit a produs in anul financiar 1901/2
4.238,173 lei 53 bani.
pecimi aditionale. Sub aceastg numire se inteleg nisce imposite accesorii, quantumul lor
fiind fixat de 100/0 asupra diferitelor imposite
directe. Aceste cjecimie stint de patru feluri:
cjecimi de perceperee create cu scop de a se
preintimpina cheltuielile personalului insrcinat
cu perceperea contributiilor directe, pi ele stint
asezate asupra celor patru imposite directe: foncierii, patente, cal de comunicatie si licente. Tot

Aceast facultate de liberg trecere a mgrfurilor,

In scutire de ori ce taxe, se numesce transite

Legea vamalii romng prevede indeplinirea unor

anumite formalitti, pentru ca o mufti rig se

bucure de dreptul de transit, si in cas de abatere

se aplica penalittile prey-Nate de lege pentra

infractiuni in general. 0 marfa declaratti cu

dreptul de transit pentru Romnia, poste fi data

in consumatiune chiar pe teritoriul Romniei,
supunfindu-se regulelor generale de importatiune,
adeca platind taxele vamale. In ceea ce privesce

dreptul de transit, regula generala este, ca toate

marfurile sa, se bucure de aoest drept, exceptiune

asupra acestor imposite se mai percep finc don facnd numai in casul egad ar fi in joc apirarea
feluri de decimie: judetene si comunale, ca profit nationala, sanatatea publicrt, etc., apa s. e. armele
judetelor si comunelor, dup cum se vede din si munitiile de resboiu, na vor put beneficia de
numirea lor. Al patrulea fe! de (jecitni stint cele acest drept dead cu autorisatia gavernului.
cuvenite camerei de comerciu si stint puse numai
Timbrui i tnregistrarea constg in nisce taxe,
asupra unor taxe de patenta'. pecimile se peroep la cari stint supuse conventiunile in general ;

www.dacoromanica.ro

827

Rominia (Datoria publica).

cota acestui imposit variand dupi natura actelor zahar brut (nerafinat), glucosa de Nena sau de
sau valoarea conventiunilor. Deosebirea
fructe, siropari de zabilr si alto asemenea. Zaintre aceste (loa feluri de taxe este funda- haru/ destinat exportatiunii este scutit de taxii.
mentar, ele deosebindu-se atat prin modul de Taxa de 30 bani de kgr. se percepe, pentru zapercepere cat 5i prin a$ezarea lor. Asa taxele de harul importat, la vatn, iar pentru cel din teara
tirnbru sfint asezate asupra actelor serse, prin la punerea lui in consumatiune. Fabricantii sant
cari se constata conventiunile san transactiunile obligati a tin registre in regula, dup modele

incheiate de part si se percep prin intrebuin- stabilite de fisc, 5i agentii fiscali au ori cand
tarea de coale titnbrate sau timbre, pe cari e dreptul a verifica registrele i depositele. Ori ce
insemnati valoarea taxei de timbra ce repre- abateri se pedepsesc. Acest imposit a produs
sinta ; iar taxele de inregistrare se aplica asupra In anul financiar 1901/2 suma de 5.165,702 lei
conventiunilor i transactiunilor insesi, fie ele 15 bani,

incheiate prin acte serias sau numai verbal $i se

Taxa asupra petroleului. Prin legea din
percep prin plata in natura facuta la casele sta- 10 Febr. 1900 s'a stabilit o taxa, de consumatie de
tului. Acest imposit s'a Infiintat in Romania prin 7 bani de fiecare kgr. asupra derivatelor petroleului
legea din 1 Maride 1872. Veni tul acestui imposit
anume: benzina, petroleul lampant, destilat
pe sutil financiar 1901/2 a fost 16.419,682 lei si rafinat si oleurile minerale a caror densitate,
76 bani.
la temperatura de 15" centigrade, nu este inai

Impositul asupra beuturdor spirtuoase este mare de 0.920, fie acestea importate, fie indiasezat asupra produatorilor de atari beuturi. gene, numai s'a fie destinate consumatiunei in
Acest imposit difere de licente si se platesce de interiorul terii. Taxa de consumatiune se percatra fabricanti cu ocasiunea punerei in con- cepa, pentru derivatele petroleului importate,
sumatie a fabricatelor. Cota impositului este: la vama, lar pentru cele produse in teara la
12 bani de grad pentru fiecare decalitru de ori punerea in consutnatie. Fabricantii sant supu$i
ce fel de alcool, berea 1 leu 50 bani si liquo- controlului fiscului ata In ceea ce privesce rerurile 6 lei de decalitru. Taxa asupra rachiu- gistrele, cat si productiunea i depositele. Ei
rilor fabricate din prune, tescovina, vin, drojdii sfint obligati a-si procura toate aparatele de control.

de vin, etc., e inlocuita prin o dare de 10 lei Materialul destinat exportului este scutit de taxa
pe hectarul de pruni (600 pruni la hectar)
de consumatiune. Abaterile dela lege se pedep3 lei pentru hectarul de vie. Venitul acestui im posit sesc. Venitul acestui imposit in anul financiar
pe anal financiar 1901/2 a fost 14.360,179 lei 1901/2 a fost de 2.402,814 lei 12 bani.
91 bani.

Axisul este dreptul ce-1 au diferitele comune

Taxa de consumatiune asupra zandrului. de a percepe o taxa in folosul lor, la intrarea

Prin legea din 22 Dec. 1899 s'a infiintat asupra obiectelor in comuna. Legea, care stabilesce

zaharului o taxi' de consumatiune fixata la 30 bani drepturile comunelor In privinta acestor taxe,
de kgr. StInt supuse acestei taxe toate zaharile este legea asupra 'maximice/ti taxelor fi contriimportate sau fabricate in teara, de ori ce fel butiundor comunalec din 4 Iunie 1893. De presi sub ori ce forma, numire sau calitate, precum sent (1903) se pregatesce o nona lege pentru
113. V.]
zahr rafinat in cgpatani, in bucati, pisat, candel, unificarea acciselor comunale.
DATORIA KFBLICL

Datoria publica a Romaniei la 1 Aprile 1902 era de 1,413.339,385 lei 35 bani, si anume:
Imprumuturi contractate

Data contrastare'
1mprnmuturilor

1 Aprilie 1902
Lei

Renta 50/0 amortisabila din 1881-1888

1889 interna
4%
11
1889 externa
4A)
75

"

77

40/0
50/o

7,

504

17

71
17

77
11

71
17

5A)

71

404

17

4V0
4V0

//

1890
1891
1892
1893

1894 interna
1894
1896
1898
1899

Bonuri de tesaur 50/0

Renta 40/, perpetua pentru intretinerea
scoalei 19.1 bisericei din Bra$ov din 1900
Calea ferata Suceava-Iasi- Roman-Botosani
Imprumutul dala Cassa de depuneri din 1872

1881-1888
1889
1889
1890
1891

1892
1893
1894
1894
1896
1898
1899

Data
stingerii
tmpramoturilor

Datoria publicii la
B.

331.757,500
27.855,600
43.203,000
242.131,500

1931
1933
1933
1923

39,786,000 - 1934
69.232,000 - 1936
46.650,000 - 1937
6.095,500 - 1938
111.864,500 - 1939
85.817,500 - 1940
177,674,500 - 1958
175.000,000

1904

962,500
50.885,032
4,424,252

70
65

1,413,339,385

35

1900
1871

1872

www.dacoromanica.ro

parpetai

1960
1912

828

Romania (BIncile).

Considerand starea economica $i financiara din acela$ an. Ridicarea scomptulni Bancei nadin present, se poate dice a datoria publica a tionale a fost in totdeuna in strinsa legitara
Romaniei este enorma. Populatiunea Romaniei stares economica ai financiara a terii. Valoarea
(Rua Dobrogea), ce, dup calculele noastre, in tniilocie a portofoltului Winced nationale, in pe1888 se ridica la 5.330,788 locuitori, in 1902 rioltda dela 1881-1901, a fost de 16.644,405 lei
era de 6.080,890 locuitori. Daca repartisam cifra 8 bani, iar valoarea maxima a portofoliului bancei

datoriei publice la cifra populatiunii, gasim ca a fost, in anul 1898, de 43.630,237 lei 64 bani.
datoria publica represinta 232 lei 42 bani de
Titlurile depuse la banca' pentru imprumalocuitor. Datoria publica a Romaniei a crescut turile efectuate in ultimii 5 ani, dela 1897 pana
In urmatoarele proportiuni in anii dela 1887 1901, au fost:
pilna la 1902:
In 1897 de 97.883,200 lei
In 1887 dat. nat. era de lei
11

1890 II
1893
1898
1902

17

11

II

11

778.802,37130 ad. lei 11609 de loc.

300682,909.05 /I I/ 164.32 /I /I
1,082.519,1251.9
19197

1,222.123,525*

1,413.339,38535

20778
23242

94.289,900
114.185,300
123.804,300
98.634,000

Total pe 5 ani de 528.796,700 lei

BINCILE DIN ROMINIA.

Odata cu desvoltarea economic

1898
1899
1900
1901

sociald a

terii, mai multe banci si institutiuni de credit

au fost create in Romania, ca Banca nationala
a Romaniei, Banca de scompt, Casa de depuneri si consemnatiuni, Casa de economie, Cre-

Statul roman era proprietar al 8 mii de actiuni ale Bancei nationale, insa prin conventiunea dintre stat $i bancti din Ian. 1901 statul
a cedat actiunile sale celorlalti actionari, iar in
schimb statul a primit suma de 14.800,000 lei.
Banca de scompt din Bucuresci a fost creata
in anul 1898 cu un capital de 5 milioane lei,
intreg vksat. Aceasta banci a fost creatii cu

ditul judetean ei comunal, Creditul fonciar rural

t3i urban, Banca agricold, Banca Romftniei, etc.
Societititile de asigurare: xDacia-Romaniac, Ge- scopul de a contribu la desvoltarea comercialui,
neralag, Patria, Nationalac, etc.
industriei si altor antreprise. Banca poseda, la
Banca nationald (v. ac.) este cea mai im- 30 Dec. 1901, 544,092 lei 70 bani in numerar si
portanta din bancile ce exista in teara. Ea po- 2.610,753 lei in efecte. Dividendele distribuite
seda la 13 Apr. 1902 in numerar 52.489,187 lei, de banca actionarilor, dela constituire pana la
din cari 48.338,813 lei in aur si 4.150,374 lei 1901, au variat infra 7-100/0. Banca de scompt
In argint. La 13 Apr. 1902, banca avea in air- face toate operatiunile de banca si comision de
culatiune bilete de 152.658,610 lei.
cereale la Braila, ai, in urtna unei conventiuni
Tipul biletelor emise de Banca nationala a Ro- cu C. F. R., platesce rambursurile acestei admimaniei este de 20, 100 $i 1000 lei. Stocul bancei nistratii. Valoarea portofoliului Bancei de scompt
in efecte comerciale (trate aur) a variat. El a era, la 31 Dec. 1901, de 1.442,318 lei 11 bani
fost la 13 Apr. 1902 de 20.491,218 lei. De ase- scomptul $i de 8.183,000 lei reescomptul. Scorn ptul
menea variaza si stocul bancei in numerar. El acestei banci a variat. Scomptul cel mai ridicat
a fost la 13 Apr. 1902 de 48.338,813 lei. Acest a fost in 1901. Ridicarea scomptului a corespuns
atoe se mai numesce si reserva metalica a bancei. in totdeuna cu crisele financiare, agricole i ecoScomptul a variat, dela crearea bancei i Oita nomice, cari au bantuit teara. Valoarea
la 1902, astfel:
mijlocie i maxima a portofoliului Bancei de
In Novembre 1880 a fost de 50/e
scornpt a fost: minima de 6.075,000 lei, mijlocie
go/
Decem bre
de 8.800,000 lei si maxima de 10.908,000 lei.
18 81
/I lanuarie
Banca face imprumuturi pe tithari si pe alte
Februarie
40/0
valori. Pe lang sediul principal din Bucuresci,
11

,,Iunie

22 50/o
7 Nov.

11

77

/I

11
13

71

11

1884

/1

4%

71

6I0

Septembre 18' 87
Martie
1890

Octobre
Decembre

3o/e

18'83

7/

Februatie 1892
Martie
1893
Novem bre
August
1894
Septembre
A prilie
1895
Octo bre
1898
Ianuarie 1899
Iunie
1,
Iulie
Octobre
,t
Decembre
Februarie 1900
Martie
1901
Ianuarie 1902

504

41/2%

17

5%

I/

604

11

6%
7%

11

6(1/0

50/0

/1
SI
13

71

si Galati.
Casa de depuneri fi consemnatiuni este creata
ea institutiune de stat prin legea din 1 Dec. 1864,
modificatii prin decretele domnesci nr. 1258 din
26 Junio 1871 si nr. 1509 din 3 Aug. 1876. Pane-

tionarea regulata a Casei de depuneri dateazii

dela 1 Ian. 1865. Casa de depuneri, primind ei
administrand fondurile provclute la art. 1 din
legea sa organica, n'a avut un capital initial de
functionare. La 31 Martie 1901, Casa de depu-

neri ei consemnatiuni a avut in pastrare suma de

53.610,633 lei 42 bani in numerar si 193.438,381 101

17

71

Banca de scompt mai are sucursale la Braila

6/0

Tye

9cve

79 bani in efecte, acte ei obiecte, sum ce nu

constitue capitalul casei, ci soldul depositelor
nerestituite la disa data. Operatiunile facute de
Casa de depuneri si consemnatiuni, pe langi cele
provdute la art. 1 din lege: imprumut judetele,

comunele si asezmintele de binefacere rectanosoute prin legi. Terminul de imprumut e maximum de 5 ani si imprumuturile realisate stint
60/0
facute numai in casuri de evenimente extraorScomptul bancei cel mai ridicat a fost in De- dinare, ca incendii, inundatiuni, etc., (art. 16 din
cembre 1899. Acest scompt corespunde eu crisa legea ?ulalicat, in Monitorul Oficial nr. 44 diu
11

11

8o/e

7%

11

www.dacoromanica.ro

829

orainia (8iserieile).

27 Main 1900). Casa de depuneri imprumuta prin legea din 1873 a fost de 10 ani, tannin
particularilor pe deposite si pe efecte de stat care s'a prelungit la 30 ani prin legea modifiBatt pe efecte garantate de stat, cand ea are un cata in 1882, astfel ca privilegiul acordat Cre-

excedent de km preste stocul suficient serviciului ditului fonciar rural expirii. la 1/14 Iunie 1903,

Casa de economie a fost infiintata prin de-

care neapkat va fi reinoit.

Imprumuturile facute de proprietarii de mosii

cretul dorrinesc nr. 32 din 5 Ian. 1880, publicat la Creditul fonciar rural, dela creatiunea lui,
In Monitorul Oficial nr. 12 din 16 Ian. 1880. Ea adeca dela 1873 pana la 31 Dec. 1901, insumau
depinde de administratia Casei de depuneri i con- 376.292,700 lei, iar datoriile proprietarilor la
semnatiuni. Ea a inceput s functioneze regulat aceeasi data erau de 259.411,212 lei 21 bani.
la 1 Apr. 1881. Totalul capitalului depus la Casa Suprafata mosiilor ipotecate, dela 1873 pan la
de economie, dela infiintarea ei panti la 31 Martie
1901, a fost do 183.238,548 lei, iar capitalul retras a fost de 154.311,871 lei. Capitalul remas
la 31 Mania 1901 a fost de 28.926,677 lei. Con-

31 Dec. 1901, era de 2.172,510 hectare, din

13.135,744 hectare, cari represinta suprafata

totala a Romaniei. Nutnrul imprumuturilor contractate dela 1873 pana la 31 Dec. 1901 la Oreform legii sale organice, Casa de economie bo- ditul rural este de 3014. Capitalul social al Crenifica depunkorilor o dobanda simpl. de 50/e in ditului, era :la 31 Dec. 1901, de 5.688,017 lei
primal an, dobiinda ce devine compusa in anii 50 bani. Creditul fonciar rural este una din rarele

urmatori. La capitalul depunkorilor, remas in societati de credit, ce a fost infiintat si condus

seara de 31 Martie 1901 in suma de 28:926,67716, numai de Romani.
Casa de economie datora procente 4.565,872 lei
Banca agricola, (v. vol. II, pag. 39).
Banca generala a Bomdniei, oreata in 1897
15 bani, iar procentele cuvenite depunkorilor, in
anal financiar 1900-1901, an fost de 1.465,231 lei cu un capital de 121/, milli:nine lei, face diverse

66 bani. Procentele platite la surnele retrase in operatiuni financiare, de banca si de comerciu.

Banca Romaniei, ca resedinta in Bucuresci,
cursul anului 1900/1901 au fost de 1.138,476 lei
61 bani. Numrul livretelor depunkorilor, aflat poseda un capital de 25 milioane lei impartit in
it 500 lei actiunea, din cart 150 lei
Societate anonima, constituita in 1869,

In circulatie la 31 Martie 1901, a fost de 114,527, 50,000 actiuni

can representan suma de 28.926,677 lei. La

31 Mania 1902, numrul livretelor era de 128,775 a ckei durat expira la 31 Dec. 1903.

In sum de 32.404,591 lei.

Creditul judetean 1 comunal a fost crest prin
legea promulgata prin decretul regal nr. 2180
din 5/18 Apr. 1900 si publicat in Monitorul
Oficial nr. 9 din 13/26 Apr. 1900. Administratia
Creditului judetean si comunal a fost incredintat directiu.nei Casei de depuneri, consemnatiuni si economie. Creditul judetean si comunal
a fost infiintat pentru a veni in ajutorul comunelor i asezamintelor de binefacere in cas and
acestea au capacitate legala de a contracta imprumuturi, cari silnt amortisabile in tannin de

Ca banci si societati de credit mai citarn

Banca poporului, cu resedinta in Bucuresci,

creatiunea lui. La 31 Martie 1901 se elan in

circulatiune obligatiuni de ale Creditului jud.

BISERICILE.

Creditul beigo-romtin, Creditul agricol, precum

alte nenurnrate nuct banal de credit si economie, cari s'au creat in ultimii ani in toata teara.
Printre societatile de asigurare citam : 'Dacia-

societate generala de asigurare in

Bucuresci, care dispune de un capital de 4 milioane lei in aun, pe deplin vrsat. Generalag,
societate anonim de asigurin generate in Bucuresci, cu un capital social deplin versat de
3 milioane lei. ,Patriag, societate romana de
cal mult 40 ani. Imprumuturile se efectueaza asigurare si de reasigurare in Bucuresci, ca un
prin emisiuni de obligatiuni tip 50/ ca modul capital de 3.737,053 lei 37 bani. Nationa/ag,
acesta, publicul cumpkator inlesnesce ea n um ra- societate generala de asigurare in Bucuresci, en
riul su intrarea in fondun a imprumutatilor. un capital de 11.774,680 lei, etc. [1.1. Nacian.]
Creditul jud. si com. n'a avut nici un capital la
Biserica ortodoxa romtina, v. art. Ortodoxa
si com. in valoare nominalti. de 29.253,000 lei, rom. biserica (vol. III, pag. 485) pi Ronulna bi-

din capitalul nominal total de 29.640,600 lei emis series (pag. 789).

Ora la aces data. Diferenta de 387,600 lei valoare nominal, represinta valoarea nominala a
obligatiunilor retrase din circulatiune, fie prin
tragere la sorti, fie prin amortisari anticipate.
Creditul jud. i com., in conformitate cu dispositiunile art. 14 din lege, pentru a put acopen
pagubele eventuale de ori ce natura, si-a creat

un fond de reservii, care cresce treptat pana

1a 15% din oapitalul non imprutnutat. Acest
fond de reserva va fi alimentat: a) din rettneri
in obligatiuni de 10/0 din capitalul nominal im-

.prumutat; b) din pnsosul ce va reveni la finea

anului dela cota parte, dup efectuarea cheltuielilor aferente credit