Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lavanda
Lavanda
Codurile CAEN:
471
Comert cu amanuntul in magazine
nespecializate
4775 Comert cu amanuntul al produselor cosmetice si
de parfumerie, in magazine specializate
4776 Comert cu amanuntul al florilor, plantelor si
semintelor; comert cu amanuntul al animalelor
4622 Comert cu ridicata al florilor si al plantelor
0128 Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice,
medicinale si a plantelor de uz farmaceutic
479 Comert cu amanuntul care nu se efectueaza prin
magazine, standuri, chioscuri si piete
478 Comert cu amanuntul efectuat prin standuri,
chioscuri si piete
1083 Prelucrarea ceaiului si cafelei
494 Transporturi rutiere de marfuri si servicii de
mutare
LAVANDA
Cine i-ar nchipui c un medicament
poate s miroas att de frumos?
Uleiurile de levnic, folosite de
mult
timp
la
fabricarea
parfumurilor, spunurilor i apoi a
ampoanelor, se utiizeaz i la
ameliorarea strii de anxietate i a
insomniei.
Exist chiar dovezi tiinifice care
arat c unul dintre componentele
acestor uleiuri, poate juca un rol
important n tratarea cancerului.
Levnica este planta de care ai nevoie
atunci cnd eti ncordat, sau suferi
de anxietate. Cercettorii au descoperit c levnica favorizeaz tipul de unde cerebrale asociate cu
relaxarea.
De asemenea, nu este ntmpltor faptul c uleiurile de masaj conin adesea levnic. Uleiul acestei
plante este absorbit uor de piele, iar efectul lui sedativ asupra sistemului nervos central te ajut s te
relaxezi.
Lista de beneficii ale lavandei este tot att de vast, precum modurile n care este folosit: ca parfum,
dezinfectant, deodorant, afrodiziac, insecticid natural sau calmant pentru sistemul nervos.
Protejeaz de nepturile de insecte
Lavand ine departe narii i alte insecte i trateaz nepturile acestora repede i eficient.
Scade tensiunea
Tot uleiul esenial de lavand i mbuntete circulaia sanguin i scade hipertensiunea arterial.
Reduce balonarea
Antioxidantul prezent n lavand ajut la refacerea stomacului, mai ales n cazul n care ai luat
anterior antibiotice, susine Christine Gerbstadt, purttoarea de cuvnt a Academiei de Nutriie i
Diete din Chicago, SUA. n acest caz, poi folosi lavand uscat, ce se gsete n comer c ingredient
culinar. Se pune n iaurt i se consum mpreun cu acesta.
Te scap de mtrea
Uleiul de lavand ajut la refacerea scalpului, susine dermatologul Francesca Fusco, din New York.
Pentru a da rezultate, trebuie s urmezi un tratament pe baza de levnic, ce va aciona c o masca
asupra prului tu. ntr-un bol, amesteci dou linguri de ulei cu 15 picturi de lavand i pui coninutul
la microunde cteva secunde, pn devine cldu. Apoi masezi uor scalpul, l acoperi i atepi o ora
s acioneze. Dup aceea, te speli pe cap i totul este gata. C s aib un efect promitor, trebuie
folosit pe termen lung.
Calmeaz arsurile
Levnica e util n caz de arsuri, situaie n care se aplic pe zona afectat cteva picturi de ulei de
levnic. Acelai truc e valabil i pentru vindecarea arsurilor solare. Dac acestea nu sunt grave pot fi
tratate cu un amestec format din cteva picturi de ulei de levnic i ap mineral. Uleiul este foarte
concentrat i se folosete, de obicei, diluat n puin ap.
2
De asemenea, n caz de nas nfundat se recomand s se pun cteva picturi de esen ntr-un vas cu
ap fierbinte i se inhaleaz aburii.
Alung durerea de cap
Uleiul de levnic are proprieti antiseptice i antiinflamatoare. Aadar, durerea de cap poate trece
nu doar cu ajutorul pastilelor, ci i dac se maseaz uor tmplele cu cteva picturi din acest ulei.
Acelai produs i-a dovedit utilitatea i n cazul somnului cteva picturi puse pe pern asigurnd
un somn linitit, ntruct arom are o mare putere n alungarea stresului.
Datorit proprietilor antiseptice i antiinflamatoare, n timpul celui de-Al Doilea Rzboi Mondial
levnic era folosit n spitale pe post de dezinfectant. n plus, florile au proprieti antibacteriene i
se folosesc drept sedative i pansamente antiseptice.
Stopeaz cderea prului
Cderea prului poate fi tratat cu succes cu ajutorul tincturii de levnic, ce ntrete firul de la
rdcina. Punei un pumn cu flori ntr-un litru de alcool la 70 de grade, pstrai amestecul la
temperatura camerei, agitnd sticl din cnd n cnd pentru a se omogeniza, apoi aplicai tinctura la
nivelul rdcinii cu un tampon de vat.
Planta este util i pentru obinerea unui ten frumos, drept pentru care este unul dintre ingredientele
lotiunilor i cremelor pentru corp. Cine nu are crema cu levnic poate turna cteva picturi de esen
ntr-o crema obinuit
Ameliorarea cefaleei aplic puin ulei pe tmple i maseaz uor, pn simi c durerea scade
simior
Calmarea durerilor abdominale medicii germani recomand, adeseori, ceaiul de levnic pentru
mbuntirea digestiei. Uleiurile relaxeaz muchii netezi ai tractului digestive , domolind crampele
gastrice i intestinale, care apar dup servirea meselor.
Vindecarea infeciilor substanele coninute de levnic distrug bacteriile i previn infectarea
rnilor sau zgrieturilor. Lavanda poate vindeca esuturile, promovnd creterea de cellule noi i
ajutnd la cicatrizarea rnilor.
Calmarea durerilor de urechi Aceleai componente care ajut la vindecarea rnilor te scap i de
durerile de urechi!
Este ideal pentru persoanele care au probleme cu somnul, adorm greu sau se trezesc des n timpul
nopii, prelungind calitatea i durata somnului.
i n cazul acneelor, a pielii uscate sau a tenului gras, lavanda sare n ajutor! Aplicai o
compresie cu infuzie de lavand n zona pe care vrei s o tratai i vei vedea rezultatele imediat!
Te scap i de durerile musculare! Indiferent de cauza durerilor, esena de lavand, utilizat n mod
corect, poate duce la ndeprtarea acestora. Umple cada cu ap fierbinte, toarn cteva picturi de
lavand i relaxeaz-te, cel puin 15 minute. Pentru a te asigura de efectul dorit, maseaz-i zonele
dureroase cu ulei de msline n care toarn cteva picturi de tinctur.
Levnica pare s fac progrese tot mai mari, studiile recente artnd c are posibilitatea de a bloca
celulele canceroase moi, cum ar fi cele de la ficat, sni sau prostat!
De asemenea, lavanda nu este folosit doar n scopuri cosmetice sau medicinale, ci i n domeniul
gastronomic! Exista foarte multe reete care include aceast plant minune, fie pe post de garnitur
decorativ, fie ca ingredient n salate, erbet sau ngheat. Totui, deoarece este foarte parfumat,
trebuie folosit cu msur! 1
0F
http://www.doctorulzilei.ro/levantica-si-proprietatile-sale-miraculoase/
http://www.csid.ro/health/medicina-alternativa/lavanda-levantica-efecte-benefice-si-proprietati-12063586/
Albastru
Violet albstriu
Roz
Violet deschis
Violet nchis
Cerinte de sol
ncercai s evitai plantarea n locuri mltinoase, prefer solul bine drenat, nu foarte bogat n
nutrieni, nisipos, calcaros sau argilos. Se adapteaz bine la aproape orice sol de grdin, iar dup
nrdcinare, rezist cu bine la secet.
Fiind arbust peren, lavanda se cultiva pe acelasi loc 20-30 de ani, deci nu pot intra in rotatia culturilor.
Pentru a raspunde cerintelor biologice ale acestor specii, se vor alege parcele de teren protejate de
vanturi, calde si insorite, cu sol profund si permeabil. Nu se recomanda plantarea pe terenurile puternic
erodate, nepermeabile si supuse vanturilor si curentilor de aer puternici deoarece in aceste conditii se
vor obtine productii slabe.
Se poate planta si pe terenuri in panta fiind bun mijlocitor antierozional, dar unghiul de inclinare sa nu
depaseasca 15.
Fertilizarea
Pentru dezvoltarea normala plantele de lavanda au nevoie de o seria de elemente nutritive, dintre care
cele mai importante sunt: azotul, fosforul, zinc, borul, magneziul.
Dat fiind faptul ca lavanda este o cultura multianuala se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza
de azot mai greu solubil.
Superfosfatul, precum si celelalte ingrasaminte cu fosfor sporesc aproape de doua ori numarul de
inflorescente pe tufa de lavanda.
Gunoiul de grajd, administrat la plantare, impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul vegetatiei
actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. In concluzie, ingrasamintele organice se aplica la
infiintarea plantatiei, ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu (pe solurile sarace in aceste elemente)
se administreaza atat la infiintarea cat si toamna, o data cu ultima prasila, iar cele pe baza de azot
primavara timpuriu, in mustul zapezii.
Pregatirea solului
Primavara terenul va fi grapat si discuit de mai multe ori pentru mentinerea umiditatii, dar mai ales
pentru distrugerea buruienilor anuale.
Este recomandat a se cultiva cu plante furajere cu perioada de vegeratie scurta, ca borceagul pentru
masa verde sau alte culture (cereale) la care se pot alica erbicide pentru distrugerea buruienilor.
Dupa recoltarea acestora, in iulie-august cel mai tarziu se va executa aratura de desfundare la 50-70 cm
in functie de adancimea solului. Imediat dupa aratura de desfundare, terenul se va nivela perfect, iar
apoi se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate.
Toamna, inainte de plantare, terenul se va discui din nou mai adanc, iar in cazul cand nu este suficient
mobilizat se va executa o aratura superficiala la 20 cm, dupa care se va pregati pentru plantare cu
ajutorul discului in agregat cu grapa.
In cazul terenurilor infectate de buruieni perene, dupa desfundare solul se va mentine curat de buruieni
inca un an prin lucrari repetate cu plugul urmat de discuiri. Se recomanda folosirea erbicidelor pentru
combaterea buruienilor perene aparute pe ogor.
nmulire
7
Lavanda se poate inmulti atat generativ, prin producerea de rasad din seminte, cat si vegetativ, prin
butasi inradacinati sau prin musuroirea si despartirea tufelor batrane.
Din semine, este un procedeu mai greoi, avnd n vedere c seminele germineaz destul de greu i doar
n condiii optime. Germinaia optim se obine la temperatura de 18-22 C, seminele se acoper
foarte subire sau deloc i trebuie meninut umiditatea la 90%. Plantele obinute din semine, vor
nflorii de obicei din al doilea an. Perioada optim este primvara, n lunile martie-mai, dar dac se pot
oferi condiii optime, n orice perioad a anului. A nu se lsa tava cu semine n ap, au nevoie de un
drenaj bun, i udare regulat, cel puin 1 dat pe zi, cu ap puin, la nceput doar prin pulverizare.
Producerea rasadului din seminte: Semintele lavandei sunt mici, tari si cu germinatia redusa si lenta,
fapt pentru care, de regula, nu se seamana direct in camp, ci in straturi reci in vederea obtinerii
rasadului. Semanatul se poate efectua atat toamna tarziu, octombrie-noiembrie cat si primavara
devreme, februarie- martie, dar numai in straturi special pregatite, care trebuie sa aiba o latime de 1-1,2
m si o lungime 8-10 m si chiar mai mult, intre straturi lasandu-se poteci late de 40- 50 cm. Semanatul se
executa imediat dupa pregatirea stratului in randuri distantate la 10-15 cm. La 1 mp sunt necesare 3-5 g
seminte cu germinatie de minum 50%.
Atat inainte, cat si dupa semanat stratul va fi bine tasat. Semintele puse in santulete foarte
superficiale, lasate de marcator (0,5-1 cm) vor fi acoperite cu un strat de mranita, curata de buruieni,
bine maruntita si cernita, in grosime de 1-1,5 cm.
Rasarirea semintelor incepe primavara cand temperatura aerului se va mentine constant la 14-15 C. La
semanatul de primavara semintele germineaza incet si rasar greu, ceea ce impune inmuierea acestora
timp de 3-4 zile in apa sau stratificarea lor, operatie care trebuie sa inceapa cu 1,5-2 luni inainte. In
acest scop semintele se amesteca cu nisip de rau umed in proportie de 1 : 5-6 si se pastreaza afara pana
la semanat, timp in care se amesteca pentru a nu mucegai. Spre sfarsitul perioadei de stratificare
semintele incoltesc si vor fi semanate imediat in sol cald.
Dupa rasarire, atunci cand plantele au 2-3 perechi de frunze se aplica raritul, lasandu-se intre plante 3-5
cm. Pana la sfarsitul vegetatiei, in toamna, rasadul trebuie mentinut curat de buruieni, prin pliviri
repetate, udat, ingrasat si prasit. De asemenea, cel putin de 2 ori se vor taia toate tijele florale aparute
pentru a obliga planta sa formeze ramificatii cat mai aproape de sol. Inaltimea de taiere a tulpinilor
florifere este de cca. 8-10 cm de la nivelul solului.
Rasadul este gata de transplantare, la loc definitiv, la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii
octombrie, cand se scoate, se sorteaza si se pastreaza stratificat in nisip sau in sol umed, pana la
plantare.
Rasadul din clasa 1 obtinut din seminte are urmatoarele caracteristici:
- lungimea partii aeriene 12 cm
- lungimea radacinii principale 15 cm
- diametrul colatului minim 4 mm si 3 ramificatii
Producerea rasadului prin seminte este o metoda ieftina si rapida de inmultire a lavandei.
Din butai, este o metod relativ mult mai uoar, cele mai bune sunt butaii verzi, din tulpini ale plantei
nelemnificai, se culeg n aprilie-mai, sau din butai lemnificai acetia fac rdcini puin mai greu,
dar se pot obine plante mai mari de la nceput, prin butirea de crengi mai mari se culeg n
perioada iunie-august. Este recomandat a se elimina florile i bobocii, pentru a ajuta planta s i
canalizeze toat energia pentru nrdcinare. Pe perioada de nrdcinare, trebuie meninut o
umiditate de aproximativ 70-90%. A nu se lsa tava cu butai n ap, au nevoie de un drenaj bun, i
udare regulat, cel puin 1 dat pe zi, cu ap puin, la nceput doar prin pulverizare. Plantele obinute
vor nflorii din al doilea an.
Inmultirea prin butasi inradacinati: Recoltarea butasilor se face toamna, in lunile septembrie-octombrie
sau in primavara in martie-aprilie, in timpul perioadei de repaus vegetativ. Butasii se recolteaza de la
plante sanatoase, bine dezvoltate, in varsta de 3-5 ani. Taierea butasilor se face cu un cutit foarte bine
ascutit sau cu lama, sub mugur. Indepartarea frunzelor se va face cu mare atentie pentru a nu se distruge
mugurii vegetativi.
La baza butasului se face o singura taietura in forma de pana, imediat dupa mugur.
Butasii astfel pregatiti au o lungime de aproximativ 5-6 cm si sunt gata de plantare, ce urmeaza a se
efectua in decurs de 1-2 h. In cazul pastrarii mai indelungate, dar nu mai mult de o zi, butasii se mentin
in vase cu apa curata.
Terenul ales pentru straturile in care vor fi plantati butasii va fi curat de buruieni, situat in apropierea
unei surse de apa, dar fara pericol de baltire. Se va ara la 30 cm adancime, se va nivela, marunti si apoi
se va tasa usor, dupa care se vor aranja tocurile de rasadnita, avandu-se grija sa se lase intre acestea
40-50 cm. In tocuri se aseaza un strat de nisip bine cernut, gros de 8-10 cm, care dupa nivelare se uda
din abundenta. Dupa udare, pentru usurarea plantarii, se vor marca viitoarele randuri, utilizandu-se
marcatoare special pregatite pentru aceasta lucrare.
Plantarea se face manual, asezandu-i la distanta de 10*5 cm. Operatia de presare a butasilor in nisip se
va face cu multa grija, pentru a nu distruge frunzele din varful acestora.
Imediat sau concomitent cu plantarea, butasii vor fi udati din abundenta, iar tocul de rasadnita se va
acoperi cu rame ale caror geamuri au fost in prealabil varuite si acoperite cu rogojini pana la aparitia
primelor radacini pe butasi.
Odata cu formarea primelor radacini se va incepe calirea butasilor prin deschiderea rasadnitelor la
inceput cateva ore, numai in cursul diminetii sau serii.
In momentul aparitiei tijelor florale, acestea se vor reduce la jumatate pentru a provoca ramificarea
butasilor.
9
Plantare
Plantarea plantelor de lavand crescute n ghivece, se poate face atta timp ct solul nu este ngheat,
adic din aprilie pn toamna trziu n octombrie. Prin plantarea n grdin, fr a se mica balotul de
pmnt existent, planta nu are nimic de suferit, deoarece nu se taie(nu se deranjeaz) rdcina plantei,
ci se mrete spaiul pentru rdcinile plantei.
Atenie ! Transplantarea, plantarea sau mutarea plantelor din grdin(cele cu rdcin nud sau cu
balot de pmnt), este recomandat a se face doar primvara n aprilie-mai sau toamna n septembrieoctombrie.
Expunere
Lavanda fiind plant de origine mediteranean, are nevoie de soare mult i de cldur, de aceea este
recomandat a se planta n cel mai nsorit loc al grdinii. Eu de multe ori le spun clienilor mei, n
glum desigur: Lavanda poate fi plantat pe un satelit, care s se nvrt dup soare, fr ca planta s
se supere! .
Distanta de plantare
Distana de plantare al lavandei depinde de ce dorim.
Gard viu: Pentru a crea o bordur sau gard viu, se planteaz la o distan ntre plante de 25-40 cm, n
funcie de soi.
Tufe solitare: pentru a crea tufe rotunde de lavand, distana de plantare ar trebui s fie ntre 80 120
cm, n funcie de soi.
Muli vd poze cu cmpuri de lavand i doresc un cmp de lavand asemntor, i se apuc i le
planteaz din 25 n 25 de cm, dar nu n rnduri, ci de-a-ntregul. Este complet greit, trebuie lsat loc de
acces la plante, deoarece trebuiesc tunse regulat cel puin 1 dat pe an.
Udare
Lavanda crescut la ghivece, necesit udare regulat, de 2-5 ori pe sptmn. Cele plantate n
grdin, se ud doar n primul an, din al doilea an, rezist cu bine la secet.
Atenie ! A nu se lsa apa n farfuria de sub ghiveci. Este o plant care nu tie s noate i se neac
ntr-un deget de ap lsat pe fundul farfuriei. De aceea se golete apa din farfuria de sub ghiveci la
maxim 30 minute de la udare, chiar i pe perioada verii.
Ingrijire si intretinere
Este o plant nepretenioas, care nu necesit ngrijire deosebit, rezist la secet i nu are duntori.
Lavanda plantat n grdin, necesit doar tunderea tijelor florale, n perioada de nflorire sau imediat
dup.
Se recomand tunderea tufelor, la jumtate sau cel puin la 2/3-imi din nlime, astfel tufele vor
rmne compacte i se stimuleaz ramificarea i creterea sntoas. Cmpurile de lavand din Frana,
sunt recoltate mecanizat, de 1-2 ori pe an. Sunt multe soiuri care dup prima nflorire, dac se tunde
devreme i doar tijele florale, va nflori din nou. Aceast a doua nflorire este mai redus ca cantitate
i numr de flori, la aproximativ jumtate din prima nflorire.
DETALII UTILE:
*Numarul de plante necesar: 8 000 28 000 plante/hectar, in medie 20 000 plante/ha.
10
Perioada optima de recoltare este scurta intre 4 10 zile calendaristice nu lucratoare. Se recolteaza
cand incep sa se deschida florile, dar inainte de a inflorii mai mult de jumatate din flori, de pe tijele
florale. Inflorescentele de lavanda se recolteaza manual cu secera sau cu ajutorul masinilor speciale
montate pe tractoare. Inflorescentele recoltate se pun in cosuri si se transporta imediat la unitatile de
distilare.
Cultivarea lavandei este o afacere profitabila, dar cu o investitie initiala mare si rezultate bune din al 3lea an sau dupa.
Trebuie avut in vedere si incheierea unui contract de preluare al uleiului obtinut sau al productiei de
flori proaspete sau uscate, uleiul obtinut are un termen scurt de 6-12 luni, mentinuta la intuneric.
Cat traieste o plantatie de lavanda: pana la 100 de ani, cu o ingrijire adecvata.
Lavandula intermedia, este un soi obtinut din incrucisarea Lavandula angustifolia cu Lavandula
latifolia si se mai numeste si lavandin sau lavanda olandeza. Acest hibrid, contine de aproximativ 5 ori
mai mult ulei volatil, dar de o calitate si un parfum mai scazut. Ingrijirea este identica cu Lavandula
angustifolia.
Lavanda nu este o cultura, a carei productie se vinde usor in piete. Se poate vinde si in piata, dar in
cantitati mici. Recolta de pe 1 hectar, se va vinde probabil in 2-3 ani in piata, iar avand in vedere ca
florile uscate se pot tine aproximativ 6 luni de zile, e o chestie de timp, pana dvs. veti inchide afacerea
si va veti apuca de altceva.
Pentru a cultiva lavanda, este recomandat si aproape obligatoriu sa se asigure dinainte un cumparator
sigur, cu contract sau precontract. Desigur sunt multe posibilitati de comercializare a productiei
obtinute, nu trebuie neglijata niciuna din ele.
11
Puteti chiar sa produceti ulei din recolta obtinuta, o investitie in utilaje de extragere a uleiului care se
vor amortiza in cativa ani. Dar si uleiul este mai greu de vandut. Nu poti sa iesi in piata cu uleiul in
sticle de 1 L, ca nu este nici ieftin si nici legal. Ai nevoie de autorizatii, trebuie etichetate, eventual un
aparat de imbuteliat la sticlute de 10 ml.
Deci, sa te apuci sa cultivi lavanda pe suprafete mari, implica si munca de a te documenta minutios, cui
vei vinde productia ?
Sa te apuci sa cultivi Lavandula intermedia, deoarece obtii mai mult ulei volatil, iar la final toti
procesatorii sa caute ulei obtinut din Lavandula angustifolia ! Ce te faci atunci? Schimbi eticheta? Ei
oricum vor cere mostra si o vor analiza, iar in functie de continutul acelui ulei iti vor oferi un pret.
Deci, ATENTIE! 2
http://plant-shop.ro/blog/lavanda-plantare-si-ingrijire/
http://www.covera.ro/cum-se-face/gradina/plante-aromatice/infiintarea-unei-culturi-de-levantica-pas-cu-pas/
12
Bolile lavandei
Septoriza este provocat de ciuperca Septoria lavandula care infecteaz esuturile de suprafa ale
frunzelor lavandei. Umiditatea ridicat provocat de ploile abundente sau de drenajul slab al solului
favorizeaz germinarea acestei ciuperci. Putem oserva infestarea cu aceast ciuperc dac vedem pe
partea superioar a frunzelor nite pete roii-cafenii care mai trziu devin albicioase cu o dung
roiatic pe marginea petelor, iar la final apare un punct negru n mijlocul petelor, frunzele se usuc i
cad. Petele apar de obicei pe frunzele mai btrne, la baza plantei.
Aceast ciuperc nu necesit o tratare special, mai ales dac plantaia ta este ecologic. Este
suficient s ndeprtezi frunzele infestate i s le distrugi. Dac planta se afl n ghiveci, va fi nevoie
s reduci udarea ei. Las solul s se usuce i pune planta ntr-un loc bine aerisit, iar dac e nevoie,
schimb solul plantei cu un sol cu drenaj ridicat. Dac doreti neaprat tratarea chimic a plantelor, o
poi face cu Clorotalonil, mancozeb i cupru, toate fiind fungicide uor de gsit n magazinele de profil
sau Dithane M-45 0,2%.
Dac nu se ndeprteaz frunzele infestate de Septoriza, planta se poate opri din cretere, dar este
puin probabil ca ea s moar.
13
Bolile de sol
spp. sau Rhizoctonia spp. se manifest prin putrezirea rdcinii plantelor care provoac moartea
plantei i sunt provocate de umezeala n exces de la rdcin sau fertilizarea excesiv cu substane
care conin mult nitrogen. Aceste boli sunt extrem de rare n ara noastr, fiind ntlnite mai ales n
rile cu temperaturi ridicate i multe precipitaii. ns dac exist suspiciunea mbolnvirii solului,
se aplica tratamente foliare sau la sol cu Previcur 607 S.L. 0,15% sau Topsin 70P.U. 0,1%. ns aceste
boli pot fi prevenite dac nu udm n exces plantele, mai les dac ele sunt n ghivece.
Daunatorii lavandei
Buruienile sunt cei mai frecveni duntori ai lavandei, mai ales n primii doi ani de via. Pentru a
preveni rspndirea lor este recomandat ierbicidarea terenului (multipl, dac e nevoie) cu un an
nainte de plantarea lavandei i prelucrarea frecvent a solului prin prire. ncepnd cu al treilea an
buruienile nu mai pot afecta n mod semnificativ plantaia de
lavand deoarece tufele sunt mari, iar buruienile cu greu se mai pot
rspndi. Ierbicidarea plntaiei se poate efectua, ns acest lucru
scade n mod semnificativ calitatea lavandei.
Isophya tenuicerca este o specie de greier de tufi care nu are
aripi i se deplaseaz prin srituri. n cazul puin probabil al
rspndirii acestei specii de greier se poate administra combatere
chimic cu Wofatox 30 CE 0, 1% sau Lindatox 3 PP, soluii
nerecomandate n cazul unei plantaii certificate ecologic.
Lcusta verde de pune sau Tettigonia viridissima este un
duntor foarte des ntlnit pre punile noaster, ns chiar dac se
poate ntmpla ca acest soi de lcust s duneze unei plantaii de
lavand, aceast daun va fi nesemnificativ: din cauza aromei
puternice a lavandei roiul de lcuste se va muta imediat pe puni
mai verzi. Totui, pentru a preveni rspndirea lor n zona culturii
de lavand este indicat prelucrarea detaliat a solului i
14
ndeprtarea tuturor buruienilor deoarece femela i depune oule n locuri unde solul este
neprelucrat. n caz de o invazie de lcuste (puin probabil, repet), combaterea se face cu Wofatox 30
CE 0, 1% sau Lindatox 3 PP. i iar repet, dac doreti certificarea ecologic, aceste chimicale trebuie
evitate. 3
Viermele radacinilor (Heterodera mariori Schm). Dezvolta 3-4 generatii pe an. Din ouale depuse
in sol apar larvele care intra in radacinile plantei, hranindu-se cu sucul acestora. Combaterea este
extrem de greoaie. Se recomanda folosirea unui material saditor absolut sanatos.
Investitia intr-o mica ferma de lavanda, infiintata pe un hectar, va costa cca. 8.000
de euro. Plantatia de lavanda poate fi exploatata pana la 18 ani, timp in care
cheltuielile de intretinere sunt minime.
- SC MEDPLANT SRL
BIHOR, ORADEA
STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6
0259/411487
blagamedplant@yahoo.com
www.medplant.rdsor.ro
Descriere: firma noastra se ocupa de producerea plantelor
export,ceaiuri,condimente(mustar pasta,ketchup) siropuri concentrate
Domeniu activitate: Plante Medicinale
medicinale
pt
intern
si
http://thepurplegold.com/2015/04/23/boli-si-daunatori-intalniti-la-lavanda/
15
- ANIMA PLANT
BUCURESTI
STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis
021/2105941021/2105941, 0744/303463, 0745/098911
http://www.anima-plant.ro
Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si aromatice, plante medicinale si aromatice,
plante condimentare
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste
-MEDPLANT
BIHOR, ORADEA
STR. HASDEU BOGDAN PETRICEICU, Nr. 6
0259/411487
blagamedplant@yahoo.com
www.medplant.rdsor.ro
Descriere: Societatea a luat fiinta in anul 1998 avand ca obiect de activitate plantele medicinale si
ceaiurile medicinale si aromate. In prezent si-a largit gama de activitate producand ketchup, mustar si
siropuri., Producem ceaiui medicinale, aromate si ceai negru , plante medicinale , mustar, ketchup si
siropuri., Pentru ceaiuri :Medplant si Kavaler , ketchupurile top, siropurile top si mustarul medplant.
Domeniu: Plante medicinale
-S.C. M.A. CRISTINA S.R.L.
IASI, IASI SOS. NATIONALA, Nr. 194
0232/233159, 0724/251860
office@market-pharma.com
http://www.market-pharma.com
Descriere: Producator de CEAI la pliculete utilizand materie prima de cea mai buna calitate .
distributor de lapte praf antidot , cacao; IMPORTATOR de linii procesare plante medicinale., CEAI
DE TEI, MENTA, SUNATOARE , MUSETEL., ROMANIA
Domeniu activitate: Distribuitori, Plante Medicinale
16
17
ARGES, MICESTI
CAL. CAMPULUNG, Nr. 10
0248/219081
dieter.barolf@t_online.de, penexport@artelecom.net
http://www.penexport.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale in Bucuresti
-S.N. PLAFAR S.A.
BUCURESTI
SPL. INDEPENDENTEI, Nr. 202A
021/3167105021/3167105, 021/2248427021/2248427
cabinet@plafar.com, sales@plafar.ro
http://www.snplafar.ro
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Ceai
-BIONET S.R.L.
ARAD, ARAD
CAL. ROMANILOR, Nr. 38-40, Bl. A3, Intr. B, Apt. 4
0257/280363, 0724/513125
Domeniu activitate: Produse naturiste, Plante medicinale
-LIBRA S.R.L.
CONSTANTA, CONSTANTA
STR. ALECSANDRI VASILE, Nr. 10
0241/613119
Domeniu activitate: Produse Parafarmaceutice, Plante Medicinale
-RADIX S.R.L.
BUCURESTI
STR. VALEA CASCADELOR, Nr. 21 021/4447766, 0722/377773, 0788/384120
http://www.radixplant.ro
Domeniu activitate: Plante medicinale
-FARMENA S.R.L.
CARAS-SEVERIN, RESITA
PTA REPUBLICII, Nr. 29, Apt. 2
0255/211393
Domeniu activitate: Farmacii, Plante Medicinale
20