Film artistic in grai banatean cu Dan Puric si Adrian Titieni.

Opera de arta
realizata acum 26 de ani, in Banatul sarbesc VIDEO
Stefan Both,

Filmul ,,Tinerete franta", coproductie romano-iugoslava din 1990, a fost filmat la Vladimiriovac, in Banatul
sarbesc.
Etnologul si profesorul Otilia Hedesan, prorectorul Universitatii de Vest din Timisoara, a promovat pe pagina ei
de Facebook un film rarisim. Este vorba despre ,,Tinerete franta", o coproductie romano-iugoslava (cu sprijinul
TV Novi Sad), realizata in grai banatean. Hedesan a aflat despre aceast film prin peregrinarile sale din Banatul
sarbesc. "Da, un film de arhiva... Despre un Banat profund...", a scris Otilia Hedesan.
,,Tinerete franta" (urcat pe youtube in 2012), filmat in 1989, a fost lansat in 1990. Echipa din Romania care a
lucrat la film a fost formata din Dan Puric, Carmen Trocan, Adrian Titieni, Radu Amzulescu, precum si
regizorul secund Iulian Ursulescu.
Actorii Silvia Pincu si Ana Maria Ursulescu, sunt romani din Banatul Sarbesc.
Regizorul filmului este Marija Marici, tot romanca din Banatul sarbesc (nascuta in 1949, la Lokve, care apartine
de Alibunar), este absolventa a Institutului de Arta Teatrala si Cinematografica ,,I.L. Caragiale" Bucuresti in
1975.

Scenariul apartine tot Marijei Marici si este o adaptare dupa romanul omonim al lui Mihai Avramescu, aparut si
la Bucuresti in 1953 - scriitor roman nascut in 1914 in Felnac (judetul Arad, atunci in Ungaria), mort in 1981 la
Panciova, in Banatul sarbesc (pe atunci Iugoslavia).
Filmul ,,Tinerete franta" a fost prezentat la Festivalul de la Pula (Croatia).
Filmarile au fost realizate in localitatea Vladimirovac (denumita, in trecut, Petrovasala), aflata la jumatatea
distantei dintre Varset si Belgrad, la circa 115 kilometri de Timisoara.
In 1910, localitatea avea 5.927 de persoane, dintre care 5507, adica marea majoritate, erau romani. Dupa
recensamantul din 2011, la Vladimirovac traiau 3.868 de oameni, mai bine de o treime fiind romani.
La Vladimirovac a trait si Baba Anuica din Pistone, o vrajitoare renumita in tot sudul Banatului. Era cunoscuta
pentru otravurile pe care maestuos le prepara. In cele mai multe cazuri le-a folosit in scopuri deloc nobile.
Cititi mai multe despre aceasta poveste:
Povestea infioratoare a romancei considerate cea mai mare criminala in serie din istoria Serbiei. Baba
Anuica di Pistonea a ucis cu ,,planta demonica"Va mai recomandam: Graiul banatean, un amestec de
elemente latine, romane, slave, maghiare, germane si ale altor popoare migratoare Despre graiul
banatean: ,,La banateni, ziua este dzaua, iar Dumnezeu Dumnedzau"