Vorbirea,

una dintre

cele mai

importante ~i jlexibile
capacitati umane, este o facultate
deosebita, care da indivizilor
posibilitatea
de a comunica
fntre ei prin limbaj.
F

iecare lifib~ are dou~ elemente principale. Primul este un set de sifiboluri care
desemneaz~lucruri pe care le cunoa~tefi
sau le Intelegefi; acestesifiboluri, vorbite sau
scrise, sunt cuvintele, sau vocabularul. Al
doilea element al lifibii este gramatica.
Aceasta cuprinde o serie de reguli prin care
cuvinte separate sunt combinate In fraze sau
propozitii ce exprim~ relatii precise Intre
obiecte ~i evenimente, sau care transmit semnificatii noi, mai complexe. Propozitia simpl~:
"Ion l-a lovit pe Dan" are un Inteles diferit decel.al propozitiei: "Dan l-a lovit pe Ion". De~i
cuvintele sunt identice, diferentele de ordin
grammatical
modific~ felulln care sunt Intelese.
Ganguritul
plansul este primul mesaj sonor al copilului ~i
seaman~mai mult cu comunicarea dintre animale decat cu vorbirea uman~. Mamele devin
capabile s~ disting~ "plansurile" care indic~

O To,i copiii
posed a capacitatea
de a vorbi. Ei inva'a
sa vorbeasca
imitandu-i
pe cei din
jurul lor .

O De~i nu sunt
capabili sa poarte o
conversa,ie
ca ~i cele
dintre adul,i, copiii
mici i~i vor "incerca"
registrul de cuvinte
~ ~i fraze cu fiecare
~ strain intalnit.

foame, furie sau durere, de~i la Inceput fac

acest lucru cercetiind conditiile din jurul copilului la momentul respectiv. Este greu sa determini semnificatia pliinsului fara indicii, cum
ar fi timpul trecut de la ultima hranire.
Cercetarile psihologilor au demonstrat ca
In cazulln care a mama este receptiva la manifestarile copilului sau, reactioniind rapid ~i
regulat la pliinsetele acestuia, copilul poate
pliinge tot mai putin piina la viirsta de un an,
comparativ cu copilul unei mame care nu

reactioneaz~ In acest fel. Pe lang~ faptul c~

plang mai putin, ace~ti copii Incep s~ comunice mai bine prin gesturi ~i sunete. La varsta
de 4-5 luni, majoritatea copiilor Incep s~
scoat~ sunete repetate regulat sub forma unei
actiuni vocale, denumit:l gangurit. pan~ la
varsta de 18 luni, "vorbirea" continu~ s~ fie In
mare parte o joac~, sau un accesoriu al
diferitelor actiuni ~i nu un Inlocuitor al acestora. Nevoia de comunicare este adesea satisf~cut~ prin "Iimbajul" gesturilor sau zgomote

expresive. Comunicareadintre copil ~i parinte

este posibila deoarece parintele a invatat sa
asocieze anumite zgomote ~i gesturi cu necesitati specifice. Aceasta forrrul de comunicare
vocala da posibilitatea unui copil de aceasta
varsta sa-~ifaca cerintele pe deplin intelese.
in,elegerea
Bebelu~ii par sa deosebeascavorbirea de alte
tipuri de sunete, cum fac ~i adultii. Daca un
copil de 1-2 luni este invatat sa suga un
biberon la repetarea anumitor sunete, de
exemplu "a-a-a", copilul va inceta in cele din
urma sa suga, deoarece incepe sa se plictiseascade acelea~isunete; cu alte cuvinte, o
data ce copilul ~i-a insu~it un "model .in memorie" a sunetului respectiv, acesta nu mai
este nou ~i interesant. Daca sunetul este
schimbat in alta vocala, ca "e-e-e", copilul va
incepe sa sug'J:tot mai tare. El sesizeazadiferenta ~i devine din nou interesat.
Felul in care copilul se comporta cu
obiectele este foarte diferit de comportamentul sau fata de oameni. Acesta prive~te atent
obiectele ~i incearca sa ajunga la ele; dar cu
oamenii va incerca sa "vorbeasca" de la o
varsta frageda. in contactul vizual cu parintii
sai, copilul face multe gesturi ale corpului ~i
grimase ale fetei, asemanatoare cu cele ale
129

iNVATAREA

VORBIRII

adultilor In conversatiile dintre ei, ~i I~i poate

mi~ca buzele, f~cand anumite "mi~c~ri antevorbire". Esteca ~i cum copilul ar vrea s~ vorbeasc~cu mult Inainte de a putea. Expresiile
~i gesturile copilului ~i p~rintelui sunt foarte
asem~n~toareIn timpul acestor "conversatii".
La 1nceput, p~rintele va imita copilul ~i este
posibil ca acestas~ fie ~i modul1n care copilul Invata semnificatiile sociale ale diferitor
gesturi pe care le manifest:l automat.
Gramatica
Modul In care copilul Invata s~ vorbeasc~ a
dat adultilor multe b~t~i de cap de-a lungul
timpului. De~i capacit:ltile de Inv~tare ale
copilului par s~ fie limitate, el reu~e~te s~
st:lpaneasc~structura extrem de complex.I a
limbii sale mateme 1n doar 3-4 ani. In plus,
fjecare copil, de~i confruntat cu modele diferite de limbi, ~i Inv~tat putin sau necon~tient
de p~rinti, ajunge la acela~inivel gramaticalIn
acestscurt timp. Fiecarecopil devine un membru al comunit~tii limbii sale, capabil s~ produc~ ~i s~ 1nteleag~o varietate nesfar~it:l de
noi propozitii In limba pe care o st:lpane~te.
La Inceput copiii spun cate un singur
cuvant, de obicei un substantiv ce indic~ o
persoan~ sau un obiect. Cercet~rile arat~ c~
aceste cuvinte individuale transmit idei pe
care un adult le-ar exprima In propozitii. De
exemplu, "lapte" poate Insemna "vreau ~~
beau lapte".
In curand, copilul Va 1ncepe s~ uneasc~
dou~ cuvitlte, printre care ~i verbe (cuvinte
care implic~ actiuni). Aceste propozitii de
dou~ cuvinte descriu relatii dintre oameni,
obiecte, actiuni ~i evenimente, cum ar fi "tata
lovit", sau "love~te mingea". Acestea sunt
1ntotdeau!1aIn. concordant~ cu ordinea gramatical~ folosit:l de adulti. Astfel, un copil
spune "love~temingea" ~i rar "minge love~te".
CopilulIncepe s~-~iInsu~easc~gramatica.
Perioada
telegrafica
In aceast:lfaz~ timpurie de Inv~tare a limbii,
numit~ faz~ telegrafic~, toate cuvintele ~i terminatiile cuvintelor ce modific~ subtil un sens
lipsesc, ca Intr-o telegram~. Numerele (~i formele de plural), timpul (altele decat cel prezent), obiectele ~i locurile exacte, sunt omise.
In timp ce un adult ar spune: "cartea este pe
mas~", un copil mic spune: "carte mas~".
Se consider~ c~ pan~ la varsta de 18 luni,
copiii Invata s~ "decodeze" vorbirea adultilor.
Apoi, ace~tia Invat~ vocabularul ~i anumite
reguli de aranjare, necesarepentru a Intelege
vorbirea. Copilul continu~ s~ formeze propozitii mai lungi, prin ad~ugareap~rtilor de vorbire omise In timpul fazei telegrafice. La
varsta de 4-5 ani, copilul este capabil deja s~
poarte conversatii ca cele 1ntre adulti.
Dezvoltarea
limbajului
Cercet~rileasupra creierului uman au demonstrat c~ multe p~rti ale acestuia contribuie la
dezvoltarea facult~tii de a vorbi. Cortexul ~i
cerebelul transmit mi~c~ri adecvate buzelor ~i
limbii. Alte dou~ zone ale creierului sunt considerate importante In folosirea limbajului.
Acestea sunt zona lui Wemicke ~i zona lui
Broca. Zona lui Wemicke, In lobul temporal,
interpreteaz~semnificatiile sunetelor. Aceasta,
la randul s~u, transmite lmpulsuri spre zona
lui Broca, din lobul frontal. Zona lui Broca
elaboreaz~ instructiunile necesare oric~ror

contractii ale mu~chilor care contrihuie la vorhire. La persoanele dreptace vorhirea se realizeaz;lln emisfera stang;l a creierului. In ceea
ce prive~te persoanele stangace, la majoritatea acestoravorhirea se realizeaz;l tot in emisfera stang;l ~i doar 15% au zonele limhajului
in emisfera dreapt:l, jar la alte 15% aceste
zone sunt localizate in amhele emisfere.
Se pare c;l numai oamenll au capac.itatea
de a comunica lntre ei prin folosirea vorhirii
gramaticale dohandite. Cu toate acestea,
cercet;lrile in acest sens continu;l cu pull de

cimpanzei care sunt crescuti in casele oamenilor ~i exist;1 semne c;1 ace~tia sunt capabili
s;1 inteleag;1 limbajul: nu doar un registru de
cuvinte individuale, ci ~i o intelegere a gramaticii "telegrafice" simple. Din punct de
vedere fizic, cimpanzeii nu pot s;1-~i foloseasc;1buzele ~i limba la fel ca oamenii, ins;1
acestora li se pred;1 o form;1 de limbaj prin
semne ~i au demonstrat deja c;1 inteleg
folosirea verbelor ~i substantivelor. Astfel de
cercet;1ri ne-au ajutat s;1 intelegem mai bine
dezvoltarea facult;1tii de a vorbi a oamenilor .

130
enesc 44-

ETAPELE iNVATARII

Corpul

omenesc

45-

iNVATAREA

.51 INTELIGENTA