INSTITUȚIA DE EDUCAȚIE TIMPURIE

NR.28 ,,DECELUȘ”, MUN. BĂLȚI

SEMINAR TEORETICO-PRACTIC:
”TEHNICI ȘI STRATEGII FOLOSITE
ÎN DEZVOLTAREA LIMBAJULUI LA PREȘCOLARI.
DEZVOLTAREA PRACTICILOR DE STIMULARE
A LIMBAJULUI ÎN EDUCAȚIA INCLUZIVĂ”

Logoped: Anton Olga,

Calistru Maria
CDS: Gaina Silvia
Cea mai mare bucurie a părinților este aceea de a-și
vedea copiii sănătoși, cu "vorbirea și scrierea
frumos curgătoare și limpede ca cristalul"
așa cum a gândit și marele Ion Creanga, cel care s-a
dăruit copiilor ca nimeni altul.
La vârsta preșcolară, limbajul este un mijloc al relaționării copiilor
cu cei din jur, dar și de organizare a propriei vieți psihice. Potrivit
Ursulei Șchiopu, la 3 ani preșcolarul este la stadiul limbajului
situativ, alcătuit din propoziții simple, însoțite de obicei de gesturi.
Exprimarea lor este de obicei plină de exclamații, interjecții,
repetiții, onomatopee etc. Cu timpul, această formă de exprimare se
înlocuiește cu limbajul contextual, ambele forme evoluând pe
parcursul vieții. Limbajul interior începe să se dezvolte, ceea ce
face ca acesta să se transmită limbajului exterior și astfel, cu fiecare
zi, în condițiile unei dezvoltări normale, să crească ritmul și debitul
din ce în ce mai mult. Aceștia își rezolvă în gând diverse situații
problemă, reconstituie povestiri ori întâmplări ș.a.
 Dezvoltarea exprimării orale și utilizarea
corectă a semnificațiilor structurilor verbale orale se
poate realiza la preșcolari prin intermediul jocului
în diverse variante: a jocului de rol, a jocului de
construcții, povestirilor, repovestirilor, descrierilor,
audierilor.
Dacă până la vârsta de 3 ani, copiii înțeleg mult
mai multe cuvinte decât pot să reproducă, situația
începe să se schimbe la vârsta preșcolară, când
limbajul se dezvoltă în acelasi timp cu gândirea și
copilul reușește să reproducă aproximativ toate
cuvintele cunoscute.
Vocabularul acumulat și aptitudinile de
comunicare ale copilului depind în cea mai mare
parte de mediul de dezvoltare - stimularea copilului
în cadrul conversațiilor cu adulții.
 Dezvoltarea limbajului în perioada preșcolară se
caracterizează prin:
 Evoluarea pronunției și a structurilor gramaticale;
 Trecerea de la limbajul situativ la cel contextual;
 Vorbirea este tot mai clara;
 Transformarea gesturilor în comunicare verbala.

În grădiniță, parcurgând cele patru grupe, copiii dobandesc

un bagaj de cunoștințe, iar vorbirea devine mai bogată, mai clară,
mai corectă, asigurând dezvoltarea intensă a gândirii.
Astfel, întreaga experiență instructiv-educativă
din grădiniță atestă posibilitatea și utilitatea
cultivării limbajului oral, în strânsă legătură cu
dezvoltarea vorbirii, efectuandu-se exerciții de
pronunție și de exprimare.
 Educatoarei îi revine rolul de a sugera copiilor, în raport cu
vârsta lor, acele activitâți care să capteze interesul acestora, să le
trezească nevoia de a se exprima prin cel mai precis mod de
expresie, limbajul verbal. Copiii sunt avizi de cuvinte, sonoritațile
îi amuză, însă ei cântăresc rolul acestora.
Problema limbajului la vârsta preșcolară a stat la baza a
numeroase studii și cercetări care au reliefat importanța lui în
procesul comunicarii copilului cu persoanele din jur, în activitatea
de cunoaștere, în dezvoltarea proceselor psihice, precum și în
dezvoltarea vorbirii reproductive în procesul comunicării cu cei
din jur, în așa fel încat copilul să-și exprime cu ușurință dorințele,
impresiile, gândurile, să redea în mod inteligibil, cursiv și logic o
poveste, un basm cunoscut, o întâmplare sau un fapt trăit, auzit la
alții sau imaginat de el.
În cadrul activităților de educație a limbajului, în cei 3-4 ani
de grădiniță, are loc o dezvoltare și perfectionare a limbajului sub
aspect fonetic, lexical și gramatical.
 DIRECȚIILE DEZVOLTĂRII LIMBAJULUI LA VÂRSTA
PREȘCOLARĂ

EXERSAREA DEZVOLTAREA ÎMBOGĂȚIREA EXPRIMARE SIMULAREA

ORGANULUI CAPACITĂȚILOR VOCABULARULU ORALĂ CAPACITĂȚII
FONATOR AL DE I CORECTĂ COPIILOR ÎN
DIFERENȚIERE Lărgirea bagajului
VORBIRII EXPRIMARE
PERCEPTIVĂ, de cuvinte și Transmiterea ideilor
FONETICĂ mărirea numarului și sentimentelor oral Încurajarea
Pentru asigurarea Copilul trebuie să cuvintelor pe care folosind un limbaj copiilor de ași
unei pronunții poată pronunța clar copilul le folosește corect și clar. Astfel spune părerea
clare; a unei toate sunetele, să le în comunicare, devenind un referitor la un
pronunții corecte deosebească la explicația instrument pentru eveniment, fapt,
a sunetelor și auz, să recunoască semnificației comunicarea orală obiect ce ține
grupurilor de locul sunetului în cuvintelor și ce este atât un nemijlocit de
sunete. cuvânt și să dezvoltarea mijloc de învățare persoana lui sau
deosebească capacității de a se cât și obiect de procesul instructiv-
sunetele folosi liber de ele. învățare. educativ.
asemănătoare etc.
 CE METODE SAU TEHNICI DE
DEZVOLTARE A LIMBAJULUI FOLOSIȚI
CU COPII REEȘIND DIND DIRECȚIILE
STIMULATE MAI SUS?
Cercetătoarea M. Lavric afirmă că formarea vorbirii la vârsta
preşcolară se realizează prin metodele intuitive, verbale şi
practice

I grup. Simularea capacității copiilor în exprimare.

II grup. Exprimare orală corectă.
III grup. Îmbogatirea vocabularului.
IV grup. Dezvoltarea capacităților de diferențiere perceptivă, fonetică.
V grup. Exersarea organului fonator al vorbirii.
 EXERSAREA ORGANULUI FONATOR AL
Exerciții fonoarticulatorii
VORBIRII.
-cartonașe
--asocieri
-poezii scurte
-onomatopee
-etc.

Exemplu: inspiraţie - Pisicuţa miau, miau,

miau
inspiraţie - Şi căţelul ham, ham,
ham
inspiraţie - Şi broscuţa oac, oac,
oac
inspiraţie - Se-ntâlnesc şi stau la
sfat
 DEZVOLTAREA CAPACITATILOR DE DIFERENTIERE
PERCEPTIVA, FONETICA

 Cuvinte jucăușe: doamnă-toamnă, casă-masă, mușcă-

cușcă, baron-balon, etc;
Ce am în sac: copilul extrage și ghicește litera apoi îi
asociază un cuvânt. Sau pot fi animăluțe pe care să le
numescă și să le imită.
 Mai tare, mai încet: În acest joc copilul emite diverse
sunete, silabe, sau cuvinte cu intensitate diferită.
 Ce putem spune cuiva?: sunetele a, e, o – pot sugera:
mirare, durere, subînţeles, aprobare, dezaprobare, refuz,
plăcere etc.
 Cu ce începe? : copilului i se arată imaginea, el trebue să
numească doar litera cu care începe.
 Planșe;
 Trenuțul
 Litere de plastilină;
 Exercițiul: 1. Exerciții de pronunție a vocalelor, prelung, rar,
fără efort în timpul unei expirații.
2. Exerciții de pronunție într-o expirație a unei
consoane.
3. Exerciții de pronunție a unor grupuri de vocale pe
durata unei expirații (ex: ai, ei , oi, ua, ue etc).
4. Exerciții de pronunție a unor consoane însoțite de
vocale, pe durata unei expirații (ba, be, bi, bo ... ale, ile ole, ule).
5. Exerciții de pronunție a unor silabe în care se
găsesc grupuri de vocale sau de consoane pe o expirație (ex: aie,
oie, uie, sta, ste, stri, cra, cre, cri, tra, tre, tri etc.)
 Frământări de limbă;
 Etc.
ÎMBOGĂȚIREA VOCABULARULUI
 Jocul cu cuvintele noi abia invatate
 Lectura explicativă
 Conversația
 Metoda intuitivă presupune utilizarea materialelor demonstrative
(obiecte, jucării; tablouri)
 Observarea realităţii înconjurătoare (excurzii, vizite)
 Lecturile după imagini, care oferă posibilitatea de a valorifica şi
îmbogăţi vocabularul copiilor sub toate aspectele.
 Vizionarea filmulețelor didactice;
 Etc.
 EXPRIMARE ORALĂ CORECTĂ
Educatoarea are rolul de a încuraja independenţa în gândire şi
exprimare, efortul personal, de a îndruma cu abilitate şi răbdare
activitatea copiilor.

 Jocul cu subiect;
 Lectura după imagini;
 Povestiri cu început;
 Interviul;
 Cuvântul interzis;
 Repovestiri după un şir de ilustrații
 Oglinda fermecată
SIMULAREA CAPACITATII
COPIILOR ÎN EXPRIMARE

Încurajarea copiilor de ași spune părerea referitor la

un eveniment, fapt, obiect ce ține nemijlocit de
persoana lui sau procesul instructiv-educativ.

Proverbe fără cuvinte

Salata de povești
Ce aș face dacă aş fi?
 Galaxia propoziţiilor;
 15

Vorbirea copiilor se formează şi se dezvoltă nu numai

în cadrul activităţilor, ci şi în celelalte momente ale
regimului în grădiniţă, de aceea educatorul va exersa
cu copiii pe tot parcursul zilei în toate tipurile de
activități.
Frământări de limbă
 JOC: ,,CUVÂNTUL INTERZIS”
Obiective:
Activitatea și îmbogățirea vocabularului.
Formularea corectă a răspunsurilor.
Reguli: Copiilor li se spune cuvântul interzis. Ei trebuie să găsească alte
formulări la întrebarea pusă ca să nu utilizez cuvântul stabilit anterior.
Materiale: fișe cu cuvinte interzise.
Vocabular: primăvara, iarna, etc.
Desfășurarea jocului: jocul se poate desfășura în colectiv sau în
perechi. Se cere ca la întrebările educatorului, copiii să răspundă în așa fel
încât un anumit cuvânt stabilit anterior să nu fie folosit, ci să găsească alte
formulări care să constituie totuși răspunsul la întrebarea pusă. Aceasta
trebuie constituită astfel, încât să ceară în răspuns folosirea cuvântului
interzis. Pentru fiecare răspuns se pune la dispoziție un minut de gândire.
Dacă se consideră necesar, înainte de joc se poate face o mică pregătire a
copiilor dându-se 1-2 exemple.
 Cuvântul interzis
primăvara.
Î. ,,Când se topește zăpada?”
R. ,,În anotimpul când înfloresc ghioceii”.
Î. ,,Despre ce anotimp se vorbește în aceste
versuri?” ,,Primăvară, primăvară, Vin-o iar la noi în țară”.
R. ,,Despre anotimpul care urmează după iarnă”.
Î. ,,Când vin păsările călătoare?”
R. ,,Când încep să înflorească pomii”.
Cuvântul interzis se poate schimba de mai multe ori în timpul
jocului. La sfârșitul jocului vor fi evidențiați copiii care au formulat
răspunsurile corect și au dat dovadă de mai multă imaginație.
 JOC: ,,CE S-A ÎNTÂMPLAT?”
Obiective:
O1 Formarea priceperilor de a deosebi literele (b-p, g-c etc).
O2 Consolidarea deprinderilor de alcătuire corectă a propozițiilor.
Reguli: Copiii să descopere litera care lipsește și să compună cuvinte cu ajutorul
alfabetului decupat. Materiale: alfabetul decupat, sârmă, ață etc. Vocabular: dulap,
dulceață, băiatul, badea, găsește, grăbește etc.
Desfășurarea jocului: Educatorul împarte copiii în patru echipe. Pe masa
fiecărei echipe sunt așezate mai multe litere (5-6 litere). Copiii le privesc cu atenție,
închid ochii, o literă dispare. Se cere copiilor să descopere litera care lipsește. La o
echipă se ia de pe masă litera b, la altă echipă p, la a treia echipă – litera g, și la cealaltă
– litera c. După ce au descoperit litera, primesc câte o sârmă subțire colorată și li se cere
s-o îndoaie realizând litera. Apoi copiii trebuie să compună cuvinte cu această literă.
Echipei care va avea cele mai multe cuvinte li se va acorda maximum de puncte. Pe
masă, copiii au mai multe litere (5 – 6 litere), de exemplu cu trei din literele inițiale să
compună propoziții: B.....g......d....., în ordinea care doresc ei, dar să respecte topica
cuvintelor. Va câștiga echipa cea mai activă și care a adunat cele mai multe puncte.
 JOC „COCOȘUL ȘI GÂSCA” 20

Sarcina didactică: recunoașterea păsării, denumirea

acesteia, imitarea sunetelor, construirea unei propoziții
simple care să se refere la acțiunea percepută.
Regulile jocului: preșcolarii imită sunetele scoase de
păsările care apar pe rând la teatrul de păpuși. Copilul ales
numește acțiunea și o execută cu întregul grup de copii.
Indicații pentru organizarea și desfășurarea jocului:
așezarea copiilor se poate face în semicerc sau ca la
vizionările de spectacol pe 4-5 rânduri a câte 4-5 scaune,
astfel încât toți copiii să vadă scena. Jocul se desfășoară prin
prezentarea pe rând a 2 păsări în cadrul teatrului de păpuși.
Cadrul didactic va motiva sosirea lor, mai ales pentru gâscă,
pasăre
 JOC: „Șarpele și albinuța” 21

• Sarcina didactică: pronunțarea corectă a sunetelor s și z.

• Regulile jocului: la semnalul educatoarei, grupul de copii care formează
șarpele, se deplasează deplasarea pe un traseu imitând sunetele emise de șarpe.
La semnalul cadrului didactic, grupul de copii care formează grupul albinelor,
pornesc spre șarpe ca să-l alunge, reproducând sunetul acestora.
• Indicații pentru organizarea și desfășurarea jocului: se va
improviza o poieniță cu flori. Copiii vor fi repartizați în două echipe: șarpele și
albinele. Cadrul didactic va conduce jocul indicând deplasarea șarpelui, apoi
grupul de albine. Grupul de copii din echipa șarpelui se vor deplasa pe traseul
improvizat cu linie șerpuită reproducând sunetul șarpelui: ssss, în acel moment
albinele stau într-o parte a grupei așteptând semnalul educatoarei. Atunci când
semnalul li se va da, ele vor imita zborul și zumzăitul albinelor pornind spre
șarpe. Șarpele se va retrage pentru a nu fi înțepat. Jocul se poate continua
schimbându-se rolurile.
 JOC „SPUNE CUM SE FACE!”
Sarcina didactică: recunoașterea animalelor și reproducerea
onomatopeelor corespunzătoare glasului acestora.
Regulile jocului: la privirea jucăriei sau imaginii, copilul trebuie să imite
glasul animalului respectiv, iar ceilalți trebuie să-l recunoască și să-l
denumească. La semnalul dat de către cadrul didactic, copiii vor imita glasul
animalului și vor executa mișcările corespunzătoare lui.
Materialele didactice utilizate: animale-jucării sau imagini cu
animalele date.
Indicații pentru organizarea și desfășurarea jocului: materialele
pentru joc vor fi puse într-un săculeț, pentru a produce interes copiilor atunci
când le vor fi prezentate. Copiii vor sta așezați pe scăunele, iar pe masă va sta
săculețul. La început se va prezenta animalele ale căror glas se pronunță mai
ușor și terminând cu cele mai grele onomatopee. Cadrul didactic va urmări
fiecare copil ca să pronunțe la început singur, apoi toți în grup.
PROVERBE FĂRĂ
CUVINTE

- mama îi da bani fetiţei şi o trimite la cumpărături; - ea cumpără cireșe; - fetița fuge,

se împiedică. cade şi răstoamnă cireșele; - fetița strânge cireșele în punga făcută de un
bătrân; - bätrânul o învață cum să meargă pe stradă. Fiecare ilustrație constituia un
fragment şi a fost povestit de către un copil, iar povestirea integrală a fost realizată de
doi copii. 453 În incheierea activitații le-am adresat câteva intrebări: - De ce a căzut
fetita? - Ce credeţi că îi spune bătrânul după ce fetița a udunat cireșele? - Cum vreți să
numim povestea? Copiii i-au dat denumirile: „Neatenţia",,,Atenție la traversare", „Ce
i s-a întâmplat unei fetițe? Le-am sugerat ideea să denumim povestea prin
proverbul:,,Graba, strică treaba".
✓Salata de povești Am realizat cu copiii o nouă poveste prin amestecarea
personajelor și evenimentelor. Sunt aduse astfel, în aceeaşi poveste, personaje din alte
povești. Exemple: lupul intervine în povestea Alba ca Zăpada și cei șapte pitici, Eliza
se întâlnește cu Fata Moșului etc. ✓Ce aș face dacă aş fi? Am cerut copilului să-și
amintească o poveste cunoscută și i-am sugerat să se pună în v locul personajului.
Copilul nu reproduce identic schema poveștii, ci intervine cu modificări, în funcție de
stările lui sufleteşti. Se cultivă capacitatea empatică. ✓ Galaxia propoziţiilor Le-am
prezentat copiilor o propoziție, apoi fiecare copil formula o altă propoziție legată prin
înțeles de cea dată. Fiecare copil poate să intervină ori de câte ori dorește, fără a
impiedica, însă, participarea celorlalți. Sunt acceptate şi propozițiile care se
bazează(dar nu le reproduc) pe cele exprimate anterior. În exercițiile care au urmat s-
a pornit de la o propoziție formulată de un copil. În altă variantă, fiecare copil
formulează propoziții continuând ideea exprimată de colegii săi. Exercițiul cultivă
fluiditatea verbală şi originalitatea. Educația creativă la vârsta preşcolară devine din
ce în ce mai mult nu numai un deziderat, ci şi o realitate.
 JOC 25

,,Săculețul fermecat” Sarcina didactică: numirea corectă a obiectului scos din

săculeț și raportarea lui la obiectele din aceeași categorie. Regulile jocului: la
semnalul educatoarei un copil va scoate din săculeț un obiect/imagine și-l va
repartiza la grupul de obiecte corespunzător categoriei sale. Materialele didactice
folosite: un săculeț, obiecte sau imagini. Indicații pentru organizarea și
desfășurarea jocului: educatoarea
JOC 26

„Repetă ce spun eu” Sarcina didactică: găsirea unor silabe

paronimice. Regulile jocului: se va pronunța o silabă sau un
cuvânt, iar copilul cu care va da mâna va trebui să repete silaba
respectivă și să găsească alta asemănătoare, diferită printr-un
singur sunet. Indicații pentru organizarea și desfășurarea
jocului: Silabe perechi: pa – ta, fa – va, ca – ga, la – ra ș. a.
Combinații de silabe care să aibă un sens: casă – masă, mere –
pere, cal – car, cine – ține, corn – horn ș. a. Atmosfera jocului
va depinde de rapiditatea cu care vor răspunde copiii.
Jocul didactic Oglinda fermecată a fost utilizat ca mijloc de evaluare a
gradului de însuşire a conținutului unor poveşti, pentru formarea unei
exprimāri nuanţate cu,,oglinda fermecătă", trimisă de Zâna cea Bună
pentru a,, călători" În lumea poveştilor. Varianta I: după recitarea
formulei,, Oglinda fermecată, du-ne în povești îndată! ", în oglindă a
apărut personajul Alba ca Zăpada. Am adresat copiilor următoarele
întrebări: - Cine a apărut în oglindă ? - Din ce poveste a venit ? - Ce ştiţi
despre ea? etc. Jocul a continuat până la epuizarea personajelor
Dintre cazurile de substituire amintim următoarele: 1) sunetele
„ş” şi „j” sunt înlocuite de obicei cu „s” şi „z” ( şase- sase, joc-
zoc); 2) „s”şi „z” cu „t” şi „d” ( sanie- tanie, zice- dice ); 3) „v”
şi „g” cu „ţe”, „ţi”, „dze”, „dzi”( ceai-ţeai, cine- ţine); 4) „r” şi
„l” sunt fie omise, fie înlocuite cu „i”( raţa-aţa, lampa-ampa,
iampa)
 30

Jocul didactic "Cui arunc mingea?"

Scopul: exprimarea clara in propozitii a copiilor;
formarea deprinderii de a folosi corect substantivul
in cazul dativ, in propozitii.
Sarcina didactica: denumirea corecta a numelui
copilului caruia i s-a aruncat mingea; pronuntarea
corecta a substantivelor in cazul dativ.
Exemplu: Educatoarea arunca mingea unui copil si
intreaba:
Cui i-am aruncat mingea?
Dumneavoastra ati aruncat mingea Alinei.
Cui i-am aruncat mingea?
Dumneavoastra ati aruncat mingea lui Mihai.