UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

ROLUL JOCULUI DIDACTIC

IN EDUCAREA LIMBAJULUI PRESCOLARILOR

Propunători:
Anton (Boboc) Lenuța-Ramona

An I – semestrul II
 Vârsta preşcolară este o etapă hotărâtoare în instruirea corectă a vorbirii în special datorită
modificărilor cantitative şi calitative care vizează însuşirea corectă a lexicului de bază, apariţia
limbajului interior, diversificarea formelor de comunicare, intensificarea funcţiilor cognitive ale
limbajului, asimilarea corectă a structurilor gramaticale.
Din acest motiv, grija pentru educarea limbajului la preşcolari trebuie să constituie o
preocupare permanentă atât a părinţilor cât şi a educatoarelor, a tuturor celorlalţi factori
implicaţi în formarea lor. Cadrului didactic îi revine sarcina de a organiza şi planifica experienţe
de limbaj în funcţie de propriul ritm de dezvoltare al preșcolarului, dar şi de particularităţile de
vârstă ale acestuia. Drumul copilului în lumea limbajului îi conferă în etapa şcolară şanse egale,
de aceea copiii trebuie să dobândească încă de la grădiniță capacitatea de a comunica cu cei din
jur, de a-şi exprima în mod inteligibil impresiile, gândurile, ideile, ceea ce va constitui o bază în
activitatea şcolară şi apoi în viaţa socială de mai târziu. Limbajul constituie un element
semnificativ pentru organizarea funcţionalităţii psihocomportamentale, prin intermediul
limbajului, copilul lărgindu-și sfera de interacțiune cu cei din jur, realizând noi achiziţii odată cu
îmbogăţirea experienţelor sale de viaţă şi dezvoltându-și capacitatea de manifestare a gândurilor
şi sentimentelor.
Domeniul dezvoltarea limbajului şi a comunicării vizează dezvoltarea limbajului
(vocabular, morfo-sintaxă, topică, înțelegerea semnificaţiei mesajelor, abilităţi de ascultare,
comunicare orală şi scrisă, nonverbală şi verbală) şi dobândirea preachiziţiilor pentru scris-citit şi
însoţeşte dezvoltarea în toate celelalte domenii.
Obiectivele cadru ale acestui domeniu sunt:
 Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a
semnificaţiilor structurilor verbale orale;
 Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;
 Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
 Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite
de limbajul scris.
Obiectivele de referință ce vizează dezvoltarea și nuanțarea vocabularului sunt:
 Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale
şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de
vedere gramatical;
 Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect;
  Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât şi în calitate de auditor;
 Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea.
 Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect:
 Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri,
mici dramatizări, utilizând intuitiv elementele expresive.
Jocurile didactice prin care pot fi atinse aceste obiective și pot grupa în următoarele
categorii:
1. Jocuri didactice pentru dezvoltarea laturii fonetice a limbajului;
2. Jocuri didactice pentru formarea deprinderii de exprimare corectă din punct de vedere
gramatical;
3. Jocuri didactice pentru precizarea şi activizarea vocabularului.
Prin folosirea jocurilor didactice astfel grupate, copiii sunt pregătiţi în următoarele
direcţii:
 Să pronunţe corect toate sunetele limbii române;
 Să folosească în vorbire cuvinte care denumesc obiecte şi fenomene din mediul
înconjurător (substantive), cuvinte care ţin locul unor nume(pronume), cuvinte care
exprimă un număr, o determinare numerică sau ordinea obiectelor prin numărare
(numerale), cuvinte care denumesc acţiuni(verbe), cuvinte de legătură;
 Să folosească formele articulate şi nearticulate ale substantivelor la singular şi la
plural şi terminaţiile substantivelor – mai ales la genitiv şi dativ;
 Să folosească în contexte diferite numeralele cardinale şi ordinale;
 Să schimbe formele verbului după persoană şi număr şi să deosebească timpurile
verbului;
 Să exprime corect acordurile gramaticale;
 Să realizeze analize fonetice prin metoda fonetică, analitico-sintetică.
Astfel, în educarea unei exprimări verbale corecte gramatical sunt avute în vedere cele
trei aspecte ale limbajului: fonetic, lexical şi sintactic.
Din punct de vedere fonetic copilul trebuie să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să
le pronunţe corect. Confuzia dintre sunetele auzite și pronunțate în cuvinte, frecvent întâlnită la
vârsta preșcolară, dispare pe măsură ce copiii se maturizează şi îşi îmbogăţesc experienţa
perceptivă. Dificultăţile de pronunţie, pronunţia greşită ori omiterea pronunţiei unor sunete se
ameliorează prin stimulări verbale în cadrul unor activităţi de pregătire şi de susţinere a emiterii
şi pronunţiei corecte a sunetelor, ce oferă modelul verbal corect, ce uneori lipseşte copiilor în
viaţa lor de zi cu zi: o ambianţă şi un model inteligibil, clar structurat, facilitând copiilor
conştientizarea structurilor verbale, corecte sub toate aspectele.
Sub aspect lexical copilul trebuie să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza
experienţei, a activităţii sale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi. Fiecare moment petrecut la grădiniță
poate reprezenta un prilej de precizare/ actualizare/ fixare a sensului cuvintelor, și a contextului
adecvat de utilizare.
În ceea ce priveşte aspectul sintactic,copilul trebuie să utilizeze un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical, lucru ce se realizează atunci când copilul manifestă iniţiativă în
comunicarea orală, și utilizează, în comunicare, structuri sintactice corecte, înţelegând astfel,
treptat, felul în care propozitiile sunt alcătuite din cuvinte, iar cuvintele din silabe.

I. Jocuri didactice pentru dezvoltarea laturii fonetice a limbajului:

1. „Focul și vântul” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: formarea deprinderii de a pronunța
corect sunetele limbii, în special consoanele labio-dentale f, v, ș, j;
2. „Cocoșul și gâsca” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: însușirea deprinderii de a articula
corect consoanele velare c și g, situate în diferite poziții în cuvânt, dezvoltarea atenției
auditive;
3. „Șarpele și albinița” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: însușirea corectă a pronunțării
consoanelor siflante s și z situate în diferite poziții în cuvânt, dezvoltarea atenției auditive;
4. „Trenul și vântul” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: însușirea corectă a pronunțării
șuierătoarelor ș și j, dezvoltarea auzului fonematic, diferențierea acestor sunete de siflantele s
și z;
5. „Spune cum face” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: exersarea pronunțării corecte a unor
consoane ca: r, c, g, s, ș, z, aflate în diferite părți ale cuvintelor, activizarea vocablarului cu
cuvinte ce desemnează animale cunoscute de copii;
6. „Glasul animalelor” (Borțeanu, S., Axente M., Vodiță A., Crihan, S, 2012) - Scop:
exersarea pronunțării a sunetelor limbii române (consoanele: r, c, g, s, ș, t, ț, z,) aflate în
diferite poziții în cuvinte; dezvoltarea auzului fonematic;
7. „Săculețul fermecat” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: consolidarea capacităților de a
pronunța corect cuvinte care conțin grupe de consoane consecutive; activizarea
vocabularului;
8. „A spus bine sau n-a spus bine?” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: perfecționarea
deprinderilor de pronunțare corectă a sunetelor limbii aflate în componența diferitelor
cuvinte, dezvoltarea acuități auditive;
9. „Repară greșeala!” (Borțeanu, S., Axente M., Vodiță A., Crihan, S; 2012) - Scop: însușirea
pronunțării corecte a cuvintelor; exersarea auzului fonematic prin sesizarea greșelilor de
pronunțare a unor sunete din componența cuvintelor;
10. „Cine spune mai departe?” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: verificarea și consolidarea
deprinderilor de pronunțare a două consoane consecutive, perfecționarea acuități auditive;
11. „Cine (ce) face așa?” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: consolidarea deprinderii de a
pronunța corect și clar consoane consecutive, incluse în cuvinte sau separat (onomatopee),
activizarea vocabularului (denumiri ale unor obiecte și ființe), perfecționarea acuității
auditive;
12. „Repetă ce spun eu!” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: formarea deprinderii de a
pronunța corect silabe și cuvinte care se deosebesc printr-un sigur sunet; dezvoltarea auzului
fonematic;
13. „Cu ce sunet începe cuvântul?” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: dezvoltarea capacității
de a diferenția sunetul inițial al diferitelor cuvinte; perfecționarea auzului fonematic prin
efectuarea de analize ale structurii fonetice ale cuvintelor; activizarea vocabularului referior
la obiecte de uz personal, mobilier, jucării, veselă;
14. „Ce e bine ce e rău? (Îndreaptă greșeala!)” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: însușirea
pronunțării corecte a cuvintelor; educarea spiritului de observație (în sesizarea greșelilor de
pronunțare a unor sunete din componența cuvintelor); exersarea auzului fonematic,
activizarea vocabularului cu cuvinte referitoare la denumirea unor fructe, legume, alimente și
a unor fructe, legume, alimente și a unor însușiri ale acestora;
15. „Cine spune mai multe cuvinte?” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: consolidarea
deprinderii de a pronunța corect sunete și grupuri de sunete mai dificile cuprinse în structura
cuvintelor cunoscute; dezvoltarea promptitudinii și rapidității în acțiune; stimularea spiritului
de echipă în rezolvarea sarcinii de joc;
16. „Să citim o imagine!” (Bârsan, N., 1995) - Scop: consolidarea deprinderii de a formula
propoziții prin care să se surprindă aspectul esențial sugerat de o imagine și de a reprezenta
grafic propoziția, cuvintele, silabele și sunetele componente;
17. „Jocul silabelor” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: formarea deprinderii de a găsi
cuvinte care să înceapă cu o silabă dată, precum și de a despărți cuvintele în silabe;
perfecționarea capacității de analiză și sinteză fonetică, a capacității de a efectua rapid
asociații;
18. „Găsește un cuvânt cu tot atâtea silabe!” (Bârsan, N., 1995) - Scop: consolidarea
deprinderii de a despărți cuvintele în silabe și de ale reprezenta grafic;
19. „Silabe jucăușe” (Borțeanu, S., Axente M., Vodiță A., Crihan, S, 2012) - Scop: dezvoltarea
capacității dea forma noi cuvinte prin schimbarea silabei inițiale sau finale; dezvoltarea
creativiății verbale;
20. „Câte cuvinte am spus?” (Bârsan, N., 1995) - Scop: formarea deprinderilor de a reprezenta
grafic propoziția și cuvintele ce o alcătuiesc, utilizând culori diferite;
21. „Jocul sunetelor” (Bârsan, N., 1995) - Scop: consolidarea deprinderilor de a despărți
cuvintele în silabe și formarea deprinderilor de a sesiza sunetele ce compun silaba,
dezvoltarea auzului fonematic.

II. Jocuri didactice pentru formarea deprinderii de exprimare corectă din punct de vedere
gramatical:
1. „Spune ce face” (Taiban, M., & colab, 1976) - Scop: formarea deprinderii de a construi
propoziții utilizând corect verbele la prezent, lărgirea vocabularului, utizând cuvinte care
exprimă acțiuni;
2. „Cine este, cine sunt?” (Bârsan, N., 1995) - Scop: consolidarea deprinderii de a folosi
corect pronumele personal și demonstrativ la singular și plural;
3. „Ne jucăm cu baloane” (Taiban, M., & colab, 1976) - Scop: formarea deprinderii de
utilizare corectă a unor adjective ce denumesc însușiri cunoscute ale obiectelor și de a a face
acordul între substantiv și adjectiv; fixarea cunoștințelor despre culori;
4. „Mai spune un cuvânt!” (Preda, V., & colab., 2011) Scop: formarea deprinderii de a
transforma o propoziție simplă în una dezvoltată prin adăugarea unui atribut, complement
etc.;
5. „Cum este?” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: formarea deprinderii de a folosi corect
gradele de comparație pozitiv și comparativ (de superioritate, egalitate și inferioritate) ale
adjectivelor și de a formula corect în propoziții scurte relațiile stabilite între însușirile
diferitelor obiecte de uz personal;
6. „Completează ce lipsește!” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: formarea deprinderii de a
formula propoziții complete (completarea de propoziții eliptice de predicat/ subiect) , de a
respecta acordul între subiect și predicat; activizarea gândirii logice prin găsirea cuvintelor
corespunzătoare ca sens;
7. „Cu ce călătorim?” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: formarea deprinderii de a se
exprima în propoziții și fraze corecte din punct de vedere gramatical (acordul subiect –
predicat); consolidarea cunoștințelor despre mijloacele de locomoție și transport;
8. „Eu spun una, tu spui multe!” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: consolidarea
deprinderii de a folosi corect singularul și pluralul substantivelor, precum și de alcătui
propoziții corecte din punct de vedere gramatical, respectând acordul dintre subiect și
predicat;
9. „Ne pregătim pentru excursie” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: perfecționarea
exprimării coerente corecte și coerente, corecte și expresive; exersarea folosirii celor mai
variate forme gramaticale și respectarea regulilor cu privire la acordul dintre subiect și
predicat, subiect și atribut etc; activizarea vocabularului cu privire la etapele și obiectele
necesare unei excursii;
10. „Spune unde se află!” (Bârsan, N., 1995) - Scop: consolidarea deprinderii de exprimare în
propoziții și fraze, utilizând cuvinte ce denumesc pozițiile și relațiile spațiale dintre obiecte;
11. „Cine ți-a dat jucăria?” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: formarea deprinderii de a
formula întrebări și de a răspunde corect și prompt prin propoziții scurte, de a folosi vorbirea
dialogată, formarea deprinderii de a folosi corect diferitele pronume personale;
12. „De-a magazinul cu jucării” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: stimularea vorbirii
dialogate, consolidarea deprinderii de a descrie corect și independent (jucării, obiecte);
deprinderea de a formula răspunsuri corecte din punct de vedere gramatical;
13. „Vrei să-mi spui ce vezi? (Bârsan, N., 1995) - Scop: consolidarea deprinderii de formula
propoziții dezvoltate corecte, dezvoltarea imaginației;
14. „Ce face copilul?” (Preda, V., & colab., 2011) Scop: consolidarea deprinderii de exprimare
în propoziții corecte din punct de vedere gramatical (acordul subiect – predicat, subsatntiv-
adjectiv);
15. „Câte cuvinte are propoziția?” (Borțeanu, S., Axente M., Vodiță A., Crihan, S, 2012) -
Scop: dezvoltarea exprimării orale, înțelegerea și utilizarea corectă a semnificațiilor
structurilor verbale orale; educarea unei exprimări orale corecte din punct de vedere
gramatical;
16. „Păcălici” (Borțeanu, S., Axente M., Vodiță A., Crihan, S, 2012) - Scop: educarea unei
exprimări orale corecte din punct de vedere gramatical; consolidarea capacității de formulare
de propoziții simple și dezvoltate cu un cuvânt dat; dezvoltarea gândirii logice;
17. „Întreabă-mă!” Preda, V., & colab., 2011) Scop: consolidarea deprinderii de a formula
întrebări corecte din punct de vedere gramatical, cu respectarea intonației specifice.
III. Jocuri didactice pentru precizarea şi activizarea vocabularului:
1. „Ce este și ce faci cu el?” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: activizarea vocabularului cu
substantive ce denumesc obiecte de igienă, utilitatea și locul de depozitare a acestora;
consolidarea deprinderii de a construi propoziții simple;
2. „Spune ce face păpușa?” (Taiban, M., & colab, 1976) - Scop: activizarea vocabularului cu
substantive ce denumesc părțile corpului și verbe ce denumesc acțiuni simple la timpul
prezent („se apleacă”, „întoarce”, „ridică”, „duce”, „pune” etc) consolidarea deprinderii de a
construi propoziții simple;
3. „Cu ce se îmbracă păpușa?” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: activizarea vocabularului
cu substantive ce denumesc obiecte de îmbrăcăminte și verbe ce denumesc acțiuni simple la
timpul prezent („se apleacă”, „întoarce”, „ridică”, „duce”, „pune” etc.) consolidarea
deprinderii de a construi propoziții simple;
4. „Unde s-a oprit roata?” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: fixarea deprinderii de a
formula propoziții în care să fie utilizat corect singularul și pluralul substantivelor;
5. „Să servim musafirii” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: activizarea vocabularului cu
substantive ce denumesc obiecte de veselă, cu formulele de politețe „poftim”, „mulțumesc”,
însușirea regulilor de comportare în timpul servirii mesei;
6. „Ce ne-a adus trenul?” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: activizarea vocabularului cu
substantive ce denumesc obiecte de mobilier și utilitatea lui, consolidarea deprinderii de a
construi propoziții simple;
7. „Când facem așa?” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: activizarea vocabularului cu
adverbe de timp ce indică principalele momente ale zilei, educarea capacității de astabili
unele corelații între acțiuni și momentele în care acestea sunt efectuate;
8. „Cine este și ce face?” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: activizarea vocabularului cu
cuvinte care denumesc animale cunoscute de copii și acțiunile caracteristice lor;
perfecționarea pronunțării clare a cuvintelor și a exprimării în propoziții scurte, corect
formulate din punct de vedere al acordului dintre subiect și predicat;
9. „Spune, ce ai gustat?” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: educarea sensibilității gustative,
olfactive, tactile, activizarea vocabularului cu adjective ce denumesc gustul unor alimente de
bază, raportarea însușirilor la obiectele pe care le posedă;
10. „Găsește obiectul potrivit!” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: consolidarea cunoștințelor
despre culori, denumirea acestora, îmbogățirea vocabularului cu adjective precum: lat-
îngust, gros – subțire, lung – scurt; înalt – scund/ mic; educarea capacității de a compara
obiecte după criterii date; consolidarea deprinderii de exprimare în propoziții;
11. „Stop!” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: activizarea vocabularului cu substantive ce
denumesc uneltele, instrumentele și obiectele folosite în diverse profesiuni cunoscute de
copii (medic, grădinar, croitor, poștaș, vânzător); precizarea cunoștințelor referitoare la
utilitatea acestora și la denumirea lucrătorului care le întrebuințeaază; educarea capacității de
astabili legături între unelte și denumirea celui care le folosește în procesul muncii;
12. „Când se întâmplă și de ce?” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: activizarea
vocabularului cu termeni - substantive, adjective, verbe – ce denumesc fenomene specifice
celor patru anotimpuri (îngheț, ger, crivăț, desfrunzit, înzăpezit, înflorit, înmugurit, a rodi, a
ara, a semăna, a secera, caniculă, secetă, chiciură, brumă, ceață etc); sistematizarea
cunoștințelor despre aspectele specifice celor patru anotimpuri;
13. „Răspunde repede și bine!” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: precizarea și activizarea
vocabularului privind unele cuvinte (substantive, adjective) cu sens contrar; perfecționarea
formulării corecte și cu sens a propozițiilor;
14. „Găsește cuvântul potrivit!” (Bârsan, N., 1995) - Scop: dezvoltarea simțului limbii române
prin aprofundarea sensului și a semnificațiilor unor cuvinte ce denumesc obiecte sau acțiuni
în raporturi de omonimie și antonimie;
15. „Cum mai poți spune?” (Bârsan, N., 1995) - Scop: activizarea vocabularului cu termeni și
cuvinte aflate în relație de omonimie, familiarizarea preșcolarilor cu noi sensuri și
semnificații ale cuvintelor aflate în raporturi de sinonimie;
16. „A cui este?” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: activizarea vocabularului cu cuvinte
referitoare la îmbrăcămintea specifică unor categorii de vârstă și sociale; formarea
deprinderii de a folosi corect substantivele în cazul genitiv, respectiv acordul în gen și număr
în cadrul propoziției;
17. „Jocul celor 10 întrebări” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: dezvoltarea capacității de a
formula întrebări în concordanță cu scopul urmărit de participanți; stimularea rapidității și
perspicacității în gândire;
18. „De-a librăria” (Taiban, M., & colab., 1976) - Scop: perfecționarea capacității de a alcătui
ghicitori fără sprijinul direct al educatoarei, stimularea creativității prin participarea la
compunerea unor ghicitori;
19. „Mult e dulce și frumoasă limba ce-o vorbim!” (Bârsan, N., 1995) - Scop: dezvoltarea
capacităților intuitive ale copiilor în surprinderea sensului și a semnificației unor proverbe,
zicători, ghicitori;
20. „A sosit poștașul” (Borțeanu, S., Axente M., Vodiță A., Crihan, S; 2012) - Scop: educarea
unei exprimări orale corecte din punct de vedere gramatical; dezvoltarea capacității copiilor
de a descrie elementele esențiale ale unei imagini într-o frază;
Pentru formarea de comportamente verbale corecte ale copiilor se utilizează strategii
didactice care implică atât metode şi procedee tradiţionale, cât şi pe cele moderne, activizante.
Dintre procedeele folosite pot fi amintite:
 Repetarea într-o formă corectă a răspunsului copilului;
 Repetarea formei corecte de către copil;
 Adresarea cererii de a-şi reformula singur răspunsul într-o formă corectă;
 Corectarea ori de câte ori a fost nevoie a copilului care a greşit;
 Activizarea tuturor copiilor;
 Tratarea diferenţiată a copiilor;
 Prezentarea în toate împrejurările a unor modele de exprimare corectă sub aspect
gramatical.
 Folosindu-se asemenea procedee, se pot pune în evidenţă comportamentele verbale
specifice preşcolarilor mari, greşelile tipice de ordin gramatical săvârşite de aceştia pentru
corectarea vorbirii şi cultivarea limbii române în vederea pregătirii copiilor pentru şcoală.
Eficienţa jocului didactic în dezvoltarea vorbirii depinde, în mare măsură, de măsura în
care jocul este adaptat situațiilor concrete existente în grupa de copii, și de alegerea acelor
metode şi mijloace, ce activizează preșcolarii: cultivarea dialogului viu educatoare-copil, copil-
educatoare, copil-copil, asigurarea participării active, creative la activitate, de captarea și
menținerea interesului preșcolarilor. Prezentarea sarcinii de joc trebuie să capete o formă
atractivă, combinată cu elemente de joc, pentru a facilita rezolvarea optimă a acesteia, pentru
stimularea vorbirii copiilor, trezindu-le astfel dorinţa de a-şi comunica gândurile şi impresiile, de
a se juca.

Dezvoltarea vocabularului copiilor constituie un scop de bază al învaţământului

preşcolar, datorită influenței hotărâtoare pe care o are la această vârstă comunicarea verbală
asupra dezvoltării copilului pe toate planurile, în special cognitiv și socio-emoțional. Pentru
exersarea limbajului contextual, copilul are nevoie de stimulare permanentă, atât în familie cât și
acasă, pentru a-l ajuta să își organizeze raţional şirul celor relatate şi, pentru a-i forma gândirea
logică, prin întrebări puse cu tact şi bine formulate de adult.
Dezvoltarea exprimării orale, în general, şi îmbogăţirea vocabularului, în special, pe cale
dirijată, prin activităţile instructiv-educative din grădiniţă, dar și spontan prin ceea ce oferă
familia şi mijloacele de culturalizare. Având în vedere că auzul fonematic este în faza de
constituire, vocabularul preşcolarilor este sărac, la fel și capacitatea de exprimare în structuri
verbale specifice variatelor contexte de comunicare. Jocul didactic constituie un mijloc valoros
de instruire şi educare a copiilor de vârstă preşcolară, rezolvând în manieră adecvată vârstei
sarcini instructive complexe. Conţinutul, sarcina didactică (problema intelectuală), regulile şi
acţiunile de joc (ghicire, surpriză, mişcare etc.) conferă jocului didactic un caracter specific,
înlesnind rezolvarea problemelor propuse copiilor prin îmbinarea armonioasă a elementului
instructiv -educativ cu cel distractiv. Eficienţa jocului didactic faţă de alte mijloace de realizare a
activităților din grădiniță constă în faptul că la desfăşurarea sa participă toţi copiii din grupă,
fiecare depunând efort de gândire şi exprimare. Alături de jocurile alese de copii, jocurile
didactice ocupă un rol important în dezvoltarea copilului, facilitând procesul de asimilare, fixare
şi consolidare a cunoştinţelor, iar prin caracterul lor formativ, influenţează dezvoltarea şi
modelarea personalităţii copilului preşcolar.
Îmbogăţirea şi perfecţionarea vocabularului se realizează cu mai multă dificultate decât
însuşirea normelor gramaticale ale limbii materne, și se desfăsoară pe toată durata preșcolarității,
continuând în ciclurile școlare ulterioare. În cadrul activităților din grădiniță copilul va ajunge
treptat să conștientizeze posibilitățile variate și multiple de utilizare a limbii, de structurare mai
bună a exprimării si a gândirii sale, dobândind astfel instrumentele necesare comunicării,
respectiv capacitatea de a aplica noțiunile însușite.
Consideram că:
 Jocul reprezintă forma de activitate cu cel mai înalt grad de succes în instruirea și educarea
preșcolarilor, ceea ce îl face preferabil ca utilizare, concomitent cu alte tipuri de activități;
 Pe lângă aspectul cognitiv al dezvoltării, utilizarea jocului didactic în activitatea cu
preșcolarii are efecte benefice asupra dezvoltării personalități acestora prin:
 îmbunătățirea capacităților de comunicare cu cei din jur;
 stimularea intercunoașteriii în cadrul grupului;
 dezvoltarea și întărirea coeziunii grupului;
 dezvoltarea spiritului de echipă, de fair – play;
 dezvoltarea autocontrolului, creșterea motivației față de învățare;
 formarea primelor deprinderi de muncă intelectuală, ce vor fi dezvoltate mai târziu, în
cursul școlarității;
 Conținutul jocurilor trebuie să fie permanent adaptat la realitățile sociale și economice în care
trăiesc preșcolarii, în același timp trebuie să conțină suficiente elemente de noutate astfel
încât să stimuleze intelectual și creativ copilul;
 Îmbogățirea vocabularului preșcolarilor prin joc didactic presupune crearea de oportunități de
a se exprima liber tuturor copiilor, de a se implica activ în desfășurarea activității;
 Pentru atingerea obiectivelor de referință specifice Domeniului Limbă și Comunicare,
activitățile de joc didactic trebuie alternate cu alte mijloace de realizare (povestiri,
repovestiri, convorbiri, lectură după imagini, memorizări etc.); acestea construind atât
materialul informațional de bază, necesar jocului didactic, cât și contextul în care preșcolarii
exersează cunoștințele, deprinderile dobândite/ consolidate în cadrul jocurilor didactice.
 Bibliografie

1. Bârsan, Nicoleta, Jocuri didactice specifice dezvoltării limbajului și comunicării orale a

preșcolarilor mari, Editura Didactică și Pedagogică, RA, București, 1995;
2. Borțeanu, Silvia, Axente, Mihaela; Vodiță, Anca; Crihan, Svetlana, Poftiți în trenulețul
jocurilor – Jocuri didactice pentru preșcolari, Editura Diamant, Pitești, 2012;
3. Dumitrana, Magdalena, Educarea limbajului, Volumul 1. Comunicarea orală, Editura
Compania, București, 1999;
4. Ezechil, Liliana, Păiși Lăzărescu, Mihaela, Laborator preșcolar, ghid metodologic, ediția
a II-a revizuită, Editura V & I INTEGRAL, București, 2002;
5. Lespezanu, Monica, Tradițional și modern în învățământul preșcolar – O metodică a
activităților instructiv – educative, Editura Omfal Esențial, București, 2007;
6. Micu, Florina; Antonovici, Ștefania, Metodica activităților de educare a limbajului în
învățământul preșcolar, Editura Humanitas Educațional, București, 2005;