Sunteți pe pagina 1din 2

Vorbirea, una dintre cele mai

importante ~i jlexibile capaci-


tati umane, este o facultate
deosebita, care da indivizilor
posibilitatea de a comunica
fntre ei prin limbaj.

F iecare lifib~ are dou~ elemente princi-


pale. Primul este un set de sifiboluri care
desemneaz~lucruri pe care le cunoa~tefi
sau le Intelegefi; acestesifiboluri, vorbite sau
scrise, sunt cuvintele, sau vocabularul. Al
doilea element al lifibii este gramatica.
Aceasta cuprinde o serie de reguli prin care
cuvinte separate sunt combinate In fraze sau
propozitii ce exprim~ relatii precise Intre
obiecte ~i evenimente, sau care transmit sem-
nificatii noi, mai complexe. Propozitia simpl~:
"Ion l-a lovit pe Dan" are un Inteles diferit de-
cel.al propozitiei: "Dan l-a lovit pe Ion". De~i
cuvintele sunt identice, diferentele de ordin
grammatical modific~ felulln care sunt Intelese.

Ganguritul
plansul este primul mesaj sonor al copilului ~i
seaman~mai mult cu comunicarea dintre ani-
male decat cu vorbirea uman~. Mamele devin
capabile s~ disting~ "plansurile" care indic~

O To,i copiii expresive. Comunicareadintre copil ~i parinte


posed a capacitatea este posibila deoarece parintele a invatat sa
de a vorbi. Ei inva'a asocieze anumite zgomote ~i gesturi cu nece-
sa vorbeasca sitati specifice. Aceasta forrrul de comunicare
imitandu-i pe cei din vocala da posibilitatea unui copil de aceasta
jurul lor . varsta sa-~ifaca cerintele pe deplin intelese.

in,elegerea
Bebelu~ii par sa deosebeascavorbirea de alte
O De~i nu sunt tipuri de sunete, cum fac ~i adultii. Daca un
capabili sa poarte o copil de 1-2 luni este invatat sa suga un
conversa,ie ca ~i cele biberon la repetarea anumitor sunete, de
dintre adul,i, copiii exemplu "a-a-a", copilul va inceta in cele din
mici i~i vor "incerca" urma sa suga, deoarece incepe sa se plic-
registrul de cuvinte tiseascade acelea~isunete; cu alte cuvinte, o
~ ~i fraze cu fiecare data ce copilul ~i-a insu~it un "model .in me-
~ strain intalnit. morie" a sunetului respectiv, acesta nu mai
este nou ~i interesant. Daca sunetul este
foame, furie sau durere, de~i la Inceput fac reactioneaz~ In acest fel. Pe lang~ faptul c~ schimbat in alta vocala, ca "e-e-e", copilul va
acest lucru cercetiind conditiile din jurul copi- plang mai putin, ace~ti copii Incep s~ comu- incepe sa sug'J:tot mai tare. El sesizeazadife-
lului la momentul respectiv. Este greu sa de- nice mai bine prin gesturi ~i sunete. La varsta renta ~i devine din nou interesat.
termini semnificatia pliinsului fara indicii, cum de 4-5 luni, majoritatea copiilor Incep s~ Felul in care copilul se comporta cu
ar fi timpul trecut de la ultima hranire. scoat~ sunete repetate regulat sub forma unei obiectele este foarte diferit de comportamen-
Cercetarile psihologilor au demonstrat ca actiuni vocale, denumit:l gangurit. pan~ la tul sau fata de oameni. Acesta prive~te atent
In cazulln care a mama este receptiva la ma- varsta de 18 luni, "vorbirea" continu~ s~ fie In obiectele ~i incearca sa ajunga la ele; dar cu
nifestarile copilului sau, reactioniind rapid ~i mare parte o joac~, sau un accesoriu al oamenii va incerca sa "vorbeasca" de la o
regulat la pliinsetele acestuia, copilul poate diferitelor actiuni ~i nu un Inlocuitor al aces- varsta frageda. in contactul vizual cu parintii
pliinge tot mai putin piina la viirsta de un an, tora. Nevoia de comunicare este adesea satis- sai, copilul face multe gesturi ale corpului ~i
comparativ cu copilul unei mame care nu f~cut~ prin "Iimbajul" gesturilor sau zgomote grimase ale fetei, asemanatoare cu cele ale

129
iNVATAREA VORBIRII

adultilor In conversatiile dintre ei, ~i I~i poate


mi~ca buzele, f~cand anumite "mi~c~ri ante-
vorbire". Esteca ~i cum copilul ar vrea s~ vor-
beasc~cu mult Inainte de a putea. Expresiile
~i gesturile copilului ~i p~rintelui sunt foarte
asem~n~toareIn timpul acestor "conversatii".
La 1nceput, p~rintele va imita copilul ~i este
posibil ca acestas~ fie ~i modul1n care copi-
lul Invata semnificatiile sociale ale diferitor
gesturi pe care le manifest:l automat.

Gramatica
Modul In care copilul Invata s~ vorbeasc~ a
dat adultilor multe b~t~i de cap de-a lungul
timpului. De~i capacit:ltile de Inv~tare ale
copilului par s~ fie limitate, el reu~e~te s~
st:lpaneasc~structura extrem de complex.I a
limbii sale mateme 1n doar 3-4 ani. In plus,
fjecare copil, de~i confruntat cu modele dife-
rite de limbi, ~i Inv~tat putin sau necon~tient
de p~rinti, ajunge la acela~inivel gramaticalIn
acestscurt timp. Fiecarecopil devine un mem-
bru al comunit~tii limbii sale, capabil s~ pro-
duc~ ~i s~ 1nteleag~o varietate nesfar~it:l de
noi propozitii In limba pe care o st:lpane~te.
La Inceput copiii spun cate un singur
cuvant, de obicei un substantiv ce indic~ o
persoan~ sau un obiect. Cercet~rile arat~ c~
aceste cuvinte individuale transmit idei pe
care un adult le-ar exprima In propozitii. De
exemplu, "lapte" poate Insemna "vreau ~~
beau lapte".
In curand, copilul Va 1ncepe s~ uneasc~
dou~ cuvitlte, printre care ~i verbe (cuvinte
care implic~ actiuni). Aceste propozitii de
dou~ cuvinte descriu relatii dintre oameni,
obiecte, actiuni ~i evenimente, cum ar fi "tata
lovit", sau "love~te mingea". Acestea sunt
1ntotdeau!1aIn. concordant~ cu ordinea gra-
matical~ folosit:l de adulti. Astfel, un copil
spune "love~temingea" ~i rar "minge love~te".
CopilulIncepe s~-~iInsu~easc~gramatica.

Perioada telegrafica
In aceast:lfaz~ timpurie de Inv~tare a limbii,
numit~ faz~ telegrafic~, toate cuvintele ~i ter-
minatiile cuvintelor ce modific~ subtil un sens
lipsesc, ca Intr-o telegram~. Numerele (~i for-
mele de plural), timpul (altele decat cel pre-
zent), obiectele ~i locurile exacte, sunt omise.
In timp ce un adult ar spune: "cartea este pe
mas~", un copil mic spune: "carte mas~".
Se consider~ c~ pan~ la varsta de 18 luni,
copiii Invata s~ "decodeze" vorbirea adultilor.
Apoi, ace~tia Invat~ vocabularul ~i anumite
reguli de aranjare, necesarepentru a Intelege
vorbirea. Copilul continu~ s~ formeze propo-
zitii mai lungi, prin ad~ugareap~rtilor de vor-
bire omise In timpul fazei telegrafice. La
varsta de 4-5 ani, copilul este capabil deja s~
poarte conversatii ca cele 1ntre adulti.

Dezvoltarea limbajului
Cercet~rileasupra creierului uman au demon- contractii ale mu~chilor care contrihuie la vor- cimpanzei care sunt crescuti in casele oame-
strat c~ multe p~rti ale acestuia contribuie la hire. La persoanele dreptace vorhirea se reali- nilor ~i exist;1 semne c;1 ace~tia sunt capabili
dezvoltarea facult~tii de a vorbi. Cortexul ~i zeaz;lln emisfera stang;l a creierului. In ceea s;1 inteleag;1 limbajul: nu doar un registru de
cerebelul transmit mi~c~ri adecvate buzelor ~i ce prive~te persoanele stangace, la majorita- cuvinte individuale, ci ~i o intelegere a gra-
limbii. Alte dou~ zone ale creierului sunt con- tea acestoravorhirea se realizeaz;l tot in emis- maticii "telegrafice" simple. Din punct de
siderate importante In folosirea limbajului. fera stang;l ~i doar 15% au zonele limhajului vedere fizic, cimpanzeii nu pot s;1-~i folo-
Acestea sunt zona lui Wemicke ~i zona lui in emisfera dreapt:l, jar la alte 15% aceste seasc;1buzele ~i limba la fel ca oamenii, ins;1
Broca. Zona lui Wemicke, In lobul temporal, zone sunt localizate in amhele emisfere. acestora li se pred;1 o form;1 de limbaj prin
interpreteaz~semnificatiile sunetelor. Aceasta, Se pare c;l numai oamenll au capac.itatea semne ~i au demonstrat deja c;1 inteleg
la randul s~u, transmite lmpulsuri spre zona de a comunica lntre ei prin folosirea vorhirii folosirea verbelor ~i substantivelor. Astfel de
lui Broca, din lobul frontal. Zona lui Broca gramaticale dohandite. Cu toate acestea, cercet;1ri ne-au ajutat s;1 intelegem mai bine
elaboreaz~ instructiunile necesare oric~ror cercet;lrile in acest sens continu;l cu pull de dezvoltarea facult;1tii de a vorbi a oamenilor .
130
enesc 44- ETAPELE iNVATARII Corpul omenesc 45- iNVATAREA .51 INTELIGENTA