Sunteți pe pagina 1din 501

MIRON

COSTIN

LETOPISETUL TRII
MO-L-D-OV EI -DELA
A-BON VOD - NCOACE
EDIIE CRITiC
,DE

P.

P.

PANAITESCU

PROFESOR UNIVERSITAR

LETOPISETUL MIT MOLDOVEI


DELA ARON VODA INCOACE

MIRON COSTIN

LETOPISETUL TARII

MOLDOVEI DELA
ARON VOD INCOACE
EDITIE CRITICA.
DE

P. P. PANAITESCU
PROFESOR UNIVERSITAR

FUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA I ARTA


39, Bulevardn1 Lucir Ware', 59
BUCURESTI, 1944

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE DOUX

MII UNA SUTA EXEMPLARE $1 PE


HARTIE VIDALON DOUAZECI $1
$ASE EXEMPLARE NEPUSE IN CO-

MERT NUMEROTATE DELA i-z6

fliTCIAN4
I

*
49! f;orio,onE
V

VO4.4,,OLEti :

yni

A6c.eCTC n'brASC
,r1,t))
JSE g H H IEW ri/FA..rA ti,e1.1101C
/ CFI"'

*(...)1 chAikiii?c_D

(1---'

HocTiivo,

etirtICIf yl,E(.4 A pit ii, f ill. 0 C IA


'7
,
f
11, ..,,,

;
A

jq\ 90' ri-1111 drilliti

(Tr

1-1', iri,(A/19-itt,tifil

ii

i.i Er:AC i--11

me 71 itE /01 H ,i If E fiA

TV% 'I, 9111417'2

ett1/1A'Aii AN'11' i-c./Vc .


'A lif,f. 1 : k.A4.' t
"'"
--

-SHAME 'fil`bet CAAE /11,stHHATX

,11,4041,

ri /11E0A.AE bOtKO, CO,

.6.133:E.CCLKII-aNiam

Ms. g601, Titlul.

INTR ODUCERE
Volumul J-iu al colectiumi Scrienlor lui Miron Costal
publicat de Fundatia Regall pentru Literattirk 0 Arti cuprinde scnerea cea mai importantl, cel pup ca intindere
a marelui cronicar moldovean din veacul al XVII-lea:
Cromca Tdrzi Moldovei dela Aron vodd la Dabzja vodd
(1595-1661). Toate celelalte luctiri ale lui Miron Costm,
In limba romini st poloni, fiecare de mic intindere,
urmeazi sk fie cuprmse in volumul al II-lea, care va fi
0 ultimul.
IMPORTANTA

I VALOAREA ISTORICA. A CRONICII


LlUI MIR ON COSTIN

In istonografia moldoveneasci din veacunle al XVII-lea


si

al XVIII-lea a existat, am putea spune, o colaborare

intre generatu. Precum Grigore Ureche prelucrase cromca


boierulm mai bltrin Eustratie logofitul 1), la fel si Mu-on

Costal a continuat pe a lui Ureche, lar Neculce pe a lui


Miron Costin.
Cronica lux Miron Costin nu cuprinde deck un ristimp

relativ scurt din istona Moldovel, dela domnia lui Aron


2) C. Giurescu, Noi contrzbutu la studzul cromcanlor moldovem. Bu-

curelti, 1908, p 87.

VI

MIRON COSTIN

voda ping la moartea lui Stefiruta vodi f ml lui Vasile vodi

Lupul, adica deja 1595 pink la 1661, in total 66 de am.


Este insi una din epocele cele mai importante din istoria
noastra. Dup ce prezinta' din punctul de vedere moldovenesc domma eroick a lui Mihai Viteazul, croruca trece la
dommile Movilestilor, care inseamni inceputul influentei

culturale a Poloruei in Moldova. Mari le rzboale turcopolone pentru aceastg.' tara, care culmintazi cu luptele dela
Tutora (1620) si Howl (1621) sunt urmate de domruile de
propisire culturalk, premergitoare epocei lui Vasile Lupul,
ale luz R adu Mihnea (1623-1626) Si Miron Bamovschi
(1626-1629). Domma de mare stralucire i prestigm a
lui Vasile Lupu (1634-1653) implenta pnn politica iculturi cu aceea a vecinului su muntean Matei Basarab l cu
marea riscoall a Cazacilor din Ukrama, formeaza miezul
partea cea mai importanta a crorucu. Dupa aceea, istoria
cclor trei doinnu urmatoare, a lui Gheorghe' Stefan (1653
1658), Gheorghe Gluca (1658-1659) i Stefan Lupul
(1659-1664 toate frei in legatura cu zbuciumul dramatic
al principelm ardelean Gheorghe II Rakoczi, incheie lucrarea lui Miran Costm.
ovcstirea cronicarulm cuprinde o vreme deosebita de
epoca eroica a veacului al XV-lea si a celui urmator, este
acum o epoca de decadere politick, dei Moldova nu icepuse inca sa se resemneze cu apusul slavei sale si tocmai
de aceea este o vreme de mare zbucium. Dar in acelasi timp
se creeaza -vechea cultura carturareasc romineasca, zar in

domemul. social este epoca abindei totale a aristocraticl


boierest, al arei reprezentant tipic este Mfron Costin.
Interesanti deci prin subiectul ei, cromca lui Miron
Costin se ndica frig mult deasupra cclorlalte cronici moldovenesti pnn valoarea ei istorica t literari. Fati de cronica
lui Ureche, inaintasul sail, a lui Miron Costin sta mult

INTRODUCERE

VII

mai sus si are pret mai mare pentru istorici Cronica lui
Ureche nu mai este astizi de mare folos, de and s'au descoperit isvoarele ei. Ureche nu era contemporan cu epoca
pe care o descrie si a compilat stirile din Letopisetul Moldovenesc al lui Eustratie logofitul, care la rindul siu tradusese cronicile slavone din secolele al XV-lea si. al XVI-lea,

azi publicate, precum si stirile de istorie romineasci din


cronica lui Bielski, derivate si acestea din cromale mai
veclu ale lui Dlugosz si Cromer. Este vorba deci de o compilatie cu informatie de a doua mini si cine vrea si studieze istoria Moldovei de atunci, mi se mai adreseazi cronicii lui Ureche, ci isvoarelor lui.
Cu totul altfel stau lucrurile cu Miron Costin. Este ade-

virat ci pentru un mic numIr de informatii istorice

el

este indatorat in cronica lm fati de citeva isvoare striine,


in special de cronica episcopului Paul Piasecki 1), dar aceste

mformatii constituie numai o rnici parte din cronica lui


Miron Costm. Pentru epoca despre care scrie, el n'a avut
niciun isvor intern, lar pentru sfirsitul domniei lui Vasile
si domnnle celor trei voievozi urmitori a fost martor ocular.
In genere, cu toate numeroasele documente interne si ex-

terne publicate in ultimul timp, niciun istoric nu se poate


lipsi de cronica lui Miron Costin pentru a studia istoria
Moldovei dela inceputul si mijlocul ma cului al XVII-lea.
Ea este o mini nesecati de informatu, adesea unice, pe care
nu le putem controla si corobora cu alte isvoare. In ce priveste epoca urmitoare anului 166r, an cu care se termini

croruca lui Miron, avem o serie intreagi de cromce si


isvoare narative: Letopisetul Pi Moldovet dela Istrate
Dabzja pdnd la a doua domme a lui Antioh Cantemir (1661
1705) 2), cronica lui Neculce, a lui Muste si anume mforVezi msu Jos capitolul mtitulat Isvoarele.

Publicad sub titlul de mai sus de C Giurescu Bucure,ti, 1913.

VIII

MIRON COSTIN

matii din diferite opere ale lui Dimitrie Cantemir, asa ci


aceste isvoare nu au calitatea de isvor unic, pe care o are
ca letopiset intern opera lui M. Costin.
din alt punct de vedere cronica lui Miron Costin este
pretioask: el este, pe at e omeneste posibil, impartial; se
sileste si fie impartial si socoate ca o datorie de cinste a
scrntorilor letopisetelor, si nu ridice si nu coboare pe
nimeni pe nedrept, dupi simpatii i antipatii (p. 159). Condeml sin nu e in slujba ruciunuia dintre domni si autorul
este totusi foarte bine mformat, cci ocupi inalte demnijoaci un rol politic, familia sa era inruditi cu domrin;
el poate astfel cunoaste tainele si pricinile ascunse ale faptelor. In plus, e un om inteligent, cu intelegere
si militark a faptelor pe care le vede dintr'un punct de
vedere mai inalt, le judeck in cauzele ci consecintele lor.
Miron Costin nu cerceteazi numai rizboaiele ci schimbkile de dommi, ci i lucrurile dinliuntru luptele intre
boieri, caractere, ctitorn, intrigi ci reforme. Valoarea isto-'
rick' a cronicei lui sti deci in aceea ck el a fost un martor
ocular, adesea martor unic rkmas pank azi, un martor tmpartial cmteligent al istoriei Moldovei. Pe and Ureche
fost un compilator, Neculce c ceilali crorucari din veacul
al XVIII-lea au fost oamern care priveau scurgerea nununatk a vremilor cu intelegere populark, singur Miron Costin a fost un boier invtat care judeck sufletele i neamurile

dela iniltimea culturn sale.

Si nu credem insi ci aceasti lucrare ar fi lipsiti de


greseli. Mai ales in partea dela inceput, unde Miron descrie din auzite, dela boieri bitrim sau dupl Piasecki
o epock in care nu se niscuse inck, gresehle sunt grave 5i
numeroase i istoricn trebuie sk controleze cu bkgare de
searnk afirmatiile lui. Nici mai mult, mci mai putin deck
doi domni ai Moldovei, a ciror domrue o descrie Miron

INTRODUCERE

IX

Cosbn, n'au existat niciodatd in scaunul acestei tdri. E vorba

de Stefan Radu vodd, pretinsul urmas al lui Aron vodl,


cules de Miron Costin din cronica lui Piasecki, care ignoreaz1 in schimb domrua hu. Stefan Rizvan si apoi de Bogdan
Movili, fiul lui Ieremia vodl, pe care Miron Costin D. face
dorm al Moldovei, confundindu-1 cu fratele ski Alexandru

(p. 33 si 35). E inutil sl spun de asemenea ci nu este cu


rumic intemeiati afirmatia lui M. Costin ci Simion Movili
ar fi cucerit intlia ark' Tara Rom ineascI, in timp ce Mihai
Viteazul se afla in Ardeal (p. 16). Chiar in capitolul dela
urrni se af1 o confuzie cronologia in povestirea domniei
lui Stefniti vod, in care cronicarul pune intAi nIvhrea

in tari a pretendentului Constantin Serban cu Cazacii,


(p. 211) si apoi lupta dela Cluj a lui Gheorghe II Rakoczi
Cu Tura' si Cu ostile principatelor romne (p. 2,16) In rea-

lttate, lupta. dela Cluj a avut loc la 22 Mai 1660, iar invazia lui Constantin Serban in Ianuane-Februarie 1661 1).
Dar asemenea erori, care nu hpsesc din mcio cronici, nu
intuneci partea pozitivi de mare folos a cronicu.
Pretuirea lui Miron Costin pentru literatura veche romaneasci eite si ea strins legati de valoarea lui ca isvor al
istonei Moldovei. Daci un istonc apreciazi puterea pitrundern sale psichologice, portretele de donuu si boieri,
apoi aceeasi .calitate va fi apreciati si de istoncul literar,
care cautl trisituri de talent. Dack intelegerea cauzelor
faptelor si. a situatnlor politice, ca si putinta de a descne o
lupt sau o riscoal sunt calitati ale unui istonc, ele sunt
n acelasi timp note de talent literar, pe care le-a stipirut
Miron Costin cu mgestrie.

Este o gresali ca Miron Costin sk fie considerat ca


un reprezentant al spintului bertrnesc si traditional, el
1) C. Andreescu st C. Stoide, ,,S'tefrimtd Lupu domn al Moldonet Bucu-

resti, 1938, pp. so, 57.

MIRON COSTIN

e dimpotriv un movator pasionat cu mare talent de


movare.

De aceea stzlul lui Miron Costm nu este in totul cel traditional, ci fri indoiali este lucrat. Aceasta se vede mai
ales in topica frazei din De neamul Moldovenilor, ult ma lui
scriere i vom avea pnlej si reverum asupra acestui punct

in introducerea la volumul al doilea al scnerilor lui. Dar


de pe acum constatim a el alege cuvinte, cu neologisme
din latini i poloni 1), ci fraza lui este penodici si sentenci imagmi i comparatii retorice in stil iezuit abundi
in stilul siu, de pildi comparatia intre valoarea celor cinci

simturi, ca si arate valoarea martorului ocular (p. 139),


comparatia intre refacerea tini sub Barnovsthi vod cu
renasterea naturii sub razele soarelui (p. 74), descrienle
mestesugite (cunoscuta descrigre a licustelor, la p. 171-172).

Asa dar Miron Costin nu este un povestitor popular, ci


un stilist si un literat, el stie ci face literaturi.
Stilul lui Miron Costin nu este inci o revolutie, cum a
fost acela a lui Dirmtne Cantemir in Istoria HzerosAficd,
unde limba rom3.ni sufere o transformare vulcanici, devenind artificiali si de neinteles, Miron pistreazi dreapta
misuri intre avintill creator si posibilititile de maleabilitate ale limbu moldovenesti din vremea lui. In stilul ski
a lucrat de sigur o putere de creator, firi a nipe insi tiparele
traditionale ale gramlui i in aceasti dreapti misuri romi-

neasa sti marea sa izb in&


Se poate spune fr exagerare c Miron Costin a fost
cel mai mare scnitor din penoada veche a literaturn noastre. Aceasti superioritate ca istoric i literat a fost recunoscuti inci din veacul al XVIII-lea, asa se explici faptul
ci din toate cronicile noastre aceea care ni s'a pistrat in
1) Cf. G Pascu, Mzron Costzn Iai, 1921, pp 23-29

INTRODUCERE

XI

nurnirul cel mai mare de manuscnse (49 cunoscute editorului actual), s'a copiat deci cel mai mult si a rimas cea

mai rispinditi lucrare din vechea noastr hteraturi, este


tocmai croruca lui Miron Costin. Inca din veacul al
XVIII-lea aceasti cronici a fost tradusg in trei hmbi: latineste, greceste si frantuzeste.

Cromca nu era insi publicata pini acum inteo edive


crinci, Ind inkar inteo editie lizibiii; in toate editule
vechi ortografia, limba si in multe locun cluar textul au
fost desfigurate. Aceste constatiri impuneau reeditarea cntick a crorucu si a celorlalte opere a lui Mixon Costin.

MANUSCRISELE Cli ONICII

Cromca lui Miron Costin, la fel ca si aproape toate cro-

nicile noastre, nu s'a pistrat inteun manuscris autograf


al autorului, ci numai in copti si compilath, in care diferi
dela manuscris la manuscns. Aceast lucrare s'a bucurat

taus' de o largi rispindire, cum am spus mai sus si numirul de 49 de manuscrise vechi care o cuprind (cuprinzind si cele trei traducen) este o dovadi ci din motive
literare, dar mai ales pentru informare, croruca a fost foarte
rispinditi. Secolul al XVIII-lea a fost epoca compendulor
de cronici, a compilatulor ce serveau ca manuale de infor-

matte asupra trecutului nostru si daci penoada anterioari


celet tratate de Miron Costin a fost semi de doi autori
moldoveni, Ureche si Nicolae Costin, lar epoca din istoria
Moldovei de dupi anul 1661 a fost subiectul a numeroase
croma, pentru perioada scurti dela 1595 la 166i singurul
isvor informativ intern a fost cronica lui Miron. De aceea
ea a intrat sub diferite forme in toate combinathle corpusurilor de cromci moldovenesti din veacul al XVIII-lea.

XII

MIRON COSTIN

Din difentele lucr.ri izolate ale crorucardor se constitute


atunci complatu complete, adesea compendii prescurtate,
pentru uzul curtu, al boienlor, clencilor i poate si al scoa-

lelor domnesti. Avem, atit in Moldova, at si in Tara


Romineascsi complatule de cromci ordonate de Nicolae
Mavrocordat, de Mihai Racovitk de Constantin Mavrocordat,

de Ghiculesti, etc. In toate aceste complatu, copiate apoi


in numeroase exemplare, intrk in at pnveste istona Moldovei, cromca lut Miron Costin.
Pe baza acestor combin.atu in care a intrat cromca, putem
incerca
clasificare a manuscnselor

Grupul A. Primul grup de manuscnse Il formeazi croruca lui Miron Costm izolatk care nu intri trite() complave Asemenea manuscnse sunt cunoscute numai doul
si anume:
Ms. 2601 al Acad. Rom. = Al (V. A Ureche, nr. 24),
313 f., format din dota pill', prima cuprinz And croruca lui
Nicolae Costin, completati cu a lut Ureche, a doua (dela f.

157) cronica lui Miron Costin. Cele doui pIrti sense de


persoane difente au fost legate impreunI la o epocI recent,

ele nu formeaz o complatie. Cromca lui Mixon Costm


este de fapt un manuscris izolat. Acest manuscns, dupa
cum rezultk din trtlu, a fost scns la 6 Iuhe 1710, a fIcut
parte din biblioteca MavrocordatAor, apoi din a.ceea a colegmlui Sf. Saya, al cirut sigilm Il poart. Este scns cu
multk ingruire, se pare, dup scris, de cktre A3unte Uncanul; e impodobrt cu frumoase chenare in colon. Numele
proprn nu sunt deformate, crtatele latmesti i slavone ale
crorucarului nu sunt omise, ca in cele mai multe codice.
Ms. 36 al Acad. Rom. = A2 (V. A. Ureche: a mic Rafallean), 185 f., cuprinde numai croruca lui Miron Costin,
cu lipsa a dou foi dela sfirsit. Sens in prima jumitate a
veacului al XVIII-lea (nu la 1785, cum spune V. A. Ureche

-1

Iirt,

r...:

,
,hArt" TO ri H (Cf /s(ilk,'
,
ni A qip C'
,q-1
,

il*

rl 1 r

rA t

,.

1T N-0.4-q.
,

1e.1 f

'4 ,..7 ), Jr.0IJ/


t. i.
"I/
1:-.
$,.444:2'
r T :It( x -,,-,
L./ i
I

If

f-Ar7

i, ,t,6 trew f
,X'

,
,
IA ,Lit
.,.

A,

ut.:4'`:

C.". C

.'..

1.;

irra ?if c_,

F.

eij Or /iN

fr r16

KO?tiFirYA,b ' [Ay( itij" pi iii ;9'


,
,---7-/
I
.ii".1 (1 6

i i'

r A.. fi /i/A .0 At,

i He Fri t

rtyy+\ri.,0

,,....A-

!roc rrt ttl-t i ,. An frinfilrf Lit,93k


,
--,,,
,
' I
IN C-3,4 111, 1 t /l'\7," _La i .
i .,
'J
0
o n c'
n ( -b-_, ,A 2)",,i / / 1
, .,..,
.1
4,'

'

,I.-..>.cy/ lL)1--

IC

A-c

...,7 \.. -

Ir./ ;41..,,
4

41

,,......;"4.r

4 \'Of

.,

...

iiii H j.,../

'

-:

'

.: p

el 1

......____

17 I ,ircy

of vino

v...i),,-,/,,
' t'..itn, '401., i .11 I , r,, 1 "if, i ft.,*

ify,47,f03.,,,,'

i7t.t7f ri,40,1 V

11' 4..,
qi.3.7,e fit rro-T,Tf,if
, hn /HY 1,1 i
i J.
IL
1tt --714f1 nirnotm<7 . pipir,,,,, k f ,
If 7.7 T rn ; ".3
E'-. .--".
o '

./...,

,....:

la'

, 1' / jf.41 I

.1",.. '

l'

'

_'

....../".

Is, T. ri

:
/

IA( frfOrfl Tt'Ff

Ms. 36. Titlul.

or,1,-/
.--

...../,'
y

grr t, r

- .1..+r

'',.',

1-7-

(14

2,[0.q.

'

III Arat '


, : if
';',
'1,'A
-,
V.131
;
i
i. Yri/An :rn ri ey r Y 'A, ., -7 rtfis .7 ,y cf 4, j ,,,,,,
4,114.-.1. 1

-;-,/

'
.

/1.....

rry 2fc..),1%,

c-/
n s.

? ri1
7

. ,_...,),r

INTRODUCERE

XIII

bazat pe o insemnare care nu este a scrntorului manuscrisului). Dei scris cam neghjent, cu omismni, este singurul
manuscris care a pistrat data exacta a compunerii cronicii
(1675) si unele pasaje omise de cedalti copisti.

Pe 11110 aceste doui manuscnse, care denvi dinteun


manuscns comun al cronicii lui Miron Costin, dovadi o
serie de inici omismni si lectun gresite comune, manuscns
care nu ficea parte dinteo compilatie, ci deriva direct din ma-

nusensul izolat al autorului, trebuie si socotim in aceeasi


grupi si cronica lui Miron Costin intrati in compilatia si
prelucrarea lui Axinte Uricanul.
Mssele 2591 fi 5367 ale Acad. Rom. -- Ax. (necunoscute
lui V. A. Ureche) sunt cele doul volume ale aceleiasi lucrlri,

834 p. si 517 p. (volumul I se termini la p. 841, al doilea


incepe cu p. 861, asa ei intre cele doui volume 'este o
lacuni de 20 de p. In al doilea volum paginatta comma
pink la p. 917, apoi reincepe dela p. 1) Fost al Biblioteen
Sf. Saya. Cuprinde istona paraleli a Tirn Rominesti si a

Moldovei pini la 17/7, scnere istonci despre care s'a


vorbit in istonografia noastri si care este in parte editati
(vezi mai jos). Titlu : 4 Letopisetul Tini Rominesti si a
Tim Moldovei. De viata prea lummatilor domm ce-au

stipinit intru aceste z Ign 0 ce s'au lucrat in zilele lor


st a pirtilor streine, care si megiesisc cu aceste tin, pre
larg adunate den multe letdpisete si cu bunk indreptare
alcituit precum se vede (p. 1). Adeviratul autor al acestei
scrien este cunoscutul grimitic si cronicar moldovean din
vremea lui Nicolae-Vodi Mavrocordat, Axinte Uncanul,

fapt necunoscut istonografiei noastre pini acum. Lucrul


rezulti din mai multe insemnin, din cuprinsul cromen,
dintre care dau numai urmitoarea, la p. 61 (vol. II): 1 De
awe inainte am scns eu Axintie Uncanul, dupre cum mi-au

spus Istoc comisul, carele a fost slugi la Gngore vodi .

XIV

MIRON COSTIN

Manuscrisul este probabil un autograf al autorului E vorba

de o compilatie prelucrati de Axmte Uncanul dupi diferite cronici si. chiar hrisoave, cuprinzind bine inteles si
cunoscuta cronici a lui Nicolae Mavrocordat, opera lui
Amine. Cronica lui Miron Costin intr.& in aceasti lucrare
pentru istoria Moldovei, dar in cele mai multe pasaje pre-

lucrati, transpusi in stilul lui Axintie Uricariul. Totusi


este ciar, din pasajele reproduse, ci autorul compilatiei a
intrebuintat un manuscris din grupul A, cu care are foarte
mari asenlinki (vezi aparatul critic, passim). Chiar informatia de sub anul 1633: *1 dintru acest an skit incepute
si zilele vietii mele *, care se mal afli numai in manuscnsele
A, se regiseste in compilatia lui Axinte.
Ms. 340 al Acad. Rom. (V. A. Ureche, nr. zo), 212 f.,

scns la 1782 de stefan logofitul Cretulescu, este copia


precedentului, dar numai al volumului I, pini la anul
1634 (sfirsitul domniei lui Moise-Vodi Movili in Moldova).

A fost editat de Cesar Boliac in Trompeta Carpatilor *,


1871 i separat sub titlul Cronica inedztd a lui . "tefan logofdtui,

care nu este insi deck copistul dela 1785 1).


Asa dar acest pnm grup de manuscnse prezint urmitoarea sterna':
X
I

11
(I7I0)

11

Ax.
(C. 1727)
I

340 (1785)

Grupul B. Al doilea grup de manuscrise ale crop.= lui


Miron Costm, il formeazi acelea in care aceasa cronici
hurl lute priml compilatie, ca o continuare a cronicn
1) Cf pentru aceasti pubhcatte, Gr. Toctlescu, Stud:: crawe asupra
cronwelor romdne, in Columna /ut Tratan, VII, 1876, 414-417-

Ms. 103. Copert5 de piele cu stema i initialele lui Mihai Racovit.

INTRODUCERE

XV

lui Ureche. Ureche scrisese istona Moldovei inamte de


M iron. Costin i scopul acestuia fusese si continue opera
predecesorului su. De aceea este probabil ci cele doui
cronici au fost copia.te in continuare putm timp dupi apafilm operei lui Maron Costin. In once caz, pe vremea cind

s'a ficut aceasti compilatie, nu apiruse inci marea operi


a lui Nicolae Costin, care a inlocuit apoi in toate corpusu-

rile istonei Moldovei cromca lui Ureche, pe care o amplifica i o corecta. De aceea socotim ci aceasti primi com-

pilatie in care intri croruca lui Mixon s'a ficut inainte de


anu 1710-1712, cind a ieit la marl cronica lui N. Costin 1). Manuscnsele acestei grupe sunt urmitoarele:
Ms. 103 al Acad. Rom. = B1 (V. A. Urche, B. Kogilniceanu, I), 176 f., a fost in biblioteca lui Mihai Vodi

Racoviti (in Moldova, 1703-1705, 1707-1709, 1716


1726), a cirui stemi i. initiale se afli pe coperta de pide.
Cuprinde letopisetul lui Ureche in versiunea lui. Simion
Dascilul, pini la f. 73, de aci cronica lui Miron Costin,
din care lipswe ultima pagmi. Pe foile albe dela urmi s'a
adiogat de alti mini: # Aducerea moatelor Sfintului loan
Botezitonul . Copistul manuscrisului a suprimat impirtirea cronicu lui Miron Costal in paragrafe (zaceale) i a
introdus titlun la capitole, care nu se aflau in original.
Ms. 169 al Acad. Rom. = B2 (V. A. Ureche. G), 383 f.
i 4 albe, sons in prima jumitate a veacului al XVIII-lea.
incepe cu predoslavia lui Tudosie Dublu logofit (f. z-5),
urmeaz cronica lui Gr. Ureche in prelucrarea lui Simon

Dascilul (f. 5-166), urmati de a lui Mixon. Costin (f.


168-378), apoi a lui Tudosie Dubiu, pill la sfirit, 2).
1)

s)

I St Petre, Nwolae Conn:, Bucurwi, 1939, 11. 266.


Pentru acest manuscris, cf. C. Giurescu, CorstrIbutss la studsul

cronicelor moldovene Acad Rom nsem sec ut , seria II, tom XXX, 1907,
pp. 306-308

XVI

MIRON COSTIN

Aceste doug. manuscnse denvi dinteunul comun, dovadg. manle aserngniri dmtre ele. Exemple: (p. 31 23 - 21,

<I uriciunea at de 'Ur= tot izbucnwe , in mssele B,


greOt ulumul cuvInt zzbadefte, fraza: lar Matei vodg
fundu-i cirac prea lesne 1.-au tocmit lucrurile la dinsul, deplasatg dela locul unde era cenui de intelesul contextului, Cu

citeva rindun mai sus (p 92) (la r. 24 in loc de r. 32 33)


in. B1 si B2.

Traducerea latind a cronic2z lui Miron Costin =-- Lat,


publicati dupg manuscnsul Bibliotecii Czartoryski din Cracovia de E. Barwmski, Chromcon terrae Moldavicae, Bucu-

rest', 1912, este ficuti dupg un manuscris din grupa B,


cum usor se poate vedea. Exemple, pasajele citate mai sus:
grepla zzbeindefte, in loe de izbucnefte, este in traducerea
labia: trzumphat (p. 26), iar deplasarea frazei despre Mate'
vodg. se aflg. s,i. in textuI latm (p. 89). La p. 17 r. 15 (ed.
noastrg.); care incotro i-au fost calea mai indemlng , cu-

vintul calm, lipsqte din toate manuscnsele, afarg de B,


dar se afll in traducerea lama' sub forma vza (p. 1 i) La p.
93, r. 18 (ed. noastri): trei, patru. ai (in toate codicele,
afarg de B), trei am B, trzenmum, Lat (p. 89).
A.a dar sterna manuscnselor din grupa B este unnitoarea:
y(ante 1712)
1

131

132

Trad. latinii

(Milial Racovit)

Grupul. C. Dupg aparitia cronicu lui Nicolae Costin,


care duce istoria Moldovei ping la anul 16o1, aceastg. crorucg. mult mai completi a inlocult in total sau in parte cro-

nica lui Ureche in manic compilatu de cronia. 0 primg


compilatie cuprindea cromca. lui N. C9stin dela inceput,
adicg dela impirtirea semintillor, pan la intemeierea Mol-

XVII

INTRODUCERE

dovei, de aci este continuati cu cronica lui Ureche in versiunea Sinuon Dascklul, pang la sfarsitul acestei lucrain,
apoi cronica lui Miron Costal, cu care se termina'. compilatia. Vom nurru acest tip de compilatie C. In aceastg
compilatie cromca lui Miron Costin derivg dela un manuscris care avea in titlu data 1677 (7185), fie ca.' un copist
a grew data in loc de cea pgstrat in ms A2, 7x38, fie ca.' in
adevr aceste manuscnse denvg dinteo copie alcgtuitg la 1677,

doi am dupg terminarea cronicu. Titlul crorucii in manuscnsele din aceastg grupg este: Letopisetul Tgru Moldovei
dela Aron Vod, de wide iaste p'grasit de Ureche vornicul
de tara de gios, izvodit de Mixon Costin ce au fost vornic
tgrii de gios, in anu dela zidera lumu 7185, in oras in Iasi .

Manuscnsele subgrupei CI sunt urmItoarele:


Ms. 115 al Acad. Rom. = C. (V. A. Ureche C), 208 f.,
scns la 1726 de Grigoras sin Vasile Uricar. Cupnnde compilatia argtatl mai sus.
Ms. 338 al Acad. Rom. (V. A. Ureche, C C Stncian) 257 f.,

este copia precedentului, scrisk de Stefan Starcea la 1784.


Ms. 354 al Acad. Rom. (V. A. Ureche, I), 214 f, scns tot
de Gngoras sin Vasile Uncar, cu acelasi cupnns, cupnnde
portrete in numatun ale dommlor romani, de sigur fanteziste.

MS. 240 al Acad. Rom. (V. A. Ureche, N), 269 f, este


copia precedentului din anul 1803, fost in biblioteca SturdzaSchetanul.

Asa dar stema grupulm CI este aceasta:


Zx (1677?)
I

Z2 (compilatie dupi 1712)

(Grigore sin Vasile Ungar).


I

I,

(i') (1726).

,, ,
338 11704).

354
, ,,
240 V503).
I

II

XVIII

MIRON COSTIN

Tipul CH cuprinde aceeasi compilatie de cronici, numai


pentru o mai strinsi 1egItur5. a cronicii lui Miron Cbstin cu cronica ce o precede, a lui Ureche, compilatorul a
supnmat titlul, predoslovia i lista autonlor consultatj dela
inceputul cronicii lui Miron i a introdus-o pe aceasta
compliatie, incep And cu pnmul capitol al textului. Aceste
manuscnse derivI din aceeasi copie care avea anul 1677, ca
dova.di numeroase omisiuni
si cele din grupul
greseli asemknitoare.
Subgrupa Cn cuprinde urratoarele manuscrise:
MS. 120 al Acad. Rom. (V. A. Ureche, A A Ion Pavel
Grimiticul), 174 f.: 4 Letopisetul Ord Moldovei scnsu s'au
Cu porunca prelummatului domnul Moldovn mirii sale Io
loan Nicolae Mavrocordat voevod, ns dipre izvodul 11plusatului Nicolae Costin ce 211 fost logofit mare. In anul
dela ziciirea lumii 7254 August 20, iar dela Hnstos

tuitonu, 1746, Cu mina lui loan Pa.vel Gramatic . Urmeaz sterna lui loan Mavrocordat cu stihuri. Compilatia
este cea descrisi mai sus, dar cromca lui Miron Costin a
sufent prescurtiri ca pentru un compendm; s'au tiiat *tile ce nu privesc direct istoria Moldovei si pasaje anecdotice (de pildk povestea lIcustelor din capitolul XX).
Ms. 3439 al Acad. Rom. (necunoscut lui V. A. Ureche),
312 f., inceputul veacului al XIX-lea: Istoria tirii Mol-

dovei ce s'au scris de Ureche dvornic de tara de jos pini


la Aron vodI, iari dela Aron vod inainte s'au scns de
Miron Costin vornicul de tara de jos, in anii dela zidirea
lumii 7251, iar dela Hnstos 1743, Octomvne 6, in zilele
nariei sale, binecredmciosului domn Io Nicolae voevod .
Este deci o copie dupi un manuscris din 1743, din vremea
lui loan Nicolae Mavrocordat Cupnnde compilatia cromcilor lui Nicolae Costm, Ureche i Miron Costin, in
forma caractenstia acestei compilatii, dar cronica celui

,e

:K a ifiC alICJ

s C CO

..,

,..
ti
ra- `j-t rji
.11c-tot n! tIOAot WO /1111rnAVATS
.

r,

,i/

;,,

rt gjl 1 Ill t

'

(t,.

Qlet ficn4t

.7a t fret

11.11 ..;

S.W11( 41141

:Kr tcolot
MIMI ot

ot pi(

111"4
&,,
0%

B. drill.' St i I Zo.% 't4, z ,


f

II
.le

trrit

i triotuitAtt

1m1tion.rr-v2 ;

.4

jk' /104;sarnI .1
El

_pill,' irt /UM CI [fill:13S,',

a
I
t
1
..
.
.
1, 60111.(li spirt' TACTIC 41..1,7V.111oist ti of o met: ;
.

...;

MS. 120. Versuri la sterna.

iNTRODUCERE

XIX

din urmk (f. 63-109) foarte prescurtatk i prelucrad. Pe


foile albe dela urmil s'a adlogat mai tar= de altk mini
lista de domni pink la 1795, precum si o cronick munteank
(Stoica Ludescu), smug la r828.
Ms. 4456 al Acad. Rom. (necunoscut de V. A. Ureche),
117 f., lipseste inceputul. Scns la sfirsitul secolului al
XVIII-lea. Cupnnde acelasi tip de compilatie, dar cronica
lux Miron Costa merge numai pink la domina lui Stefan
Toma, restul lipseste.
Ms. 508 al Acad. Rom. (necunoscut de V. A. Ureche),
135

f., sorts de monahul Nechifor Malcom, la inini-

stirea Slatina, in anul 1812 acelasi tip de compilalie, dar


crorucg lui Ureche este deplasati dupk aceea a Im Miron
Costal.
Ms. 400 al Acad. Rom. (V. A. Ureche. Z), 134 f., sfir-

situl secoluku al XVIII-lea (insemnare dm 1784), cuprinde

acelasi tip de compilatie, dar are numai un fragment din


croruca lux Miron Costin, pnmele 7 capitole, pink la abdicarea lui Radu Mihnea.
Ms. 1272 al Acad. Rom. (necunoscut de V. A. Ureche),
19 f. inceputul veacului al XIX-lea, fost la mInkstirea
Neamtului. Cupnnde numai un fragment dela inceputul
cronicii lui Miron Costin, pink la everumentele anului
1616. La jp. 16: # Skvirsitul istonei dommei Ieremiei Moglula voda, urnatonlor skt si a toat casa lui . ff. 17-19
albe. Este un extras din cromca lui Miron Costal,
numai cu capitolele privind domnia Movilestilor, probabil
pentru uzul unei ctrtoru a lor. Din cauza unor orrusiuni
aseminktoare, am pus acest manuscns i urmktorul
grupa CH.

Ms. 932 al Acad. Rom. (necunoscut de V. A. Ureche),


inceputul secolului al XIX-lea, scns dupk copia
ieromonahului Gngore dela Sucevit.a. Cupnnde fragmente
77 f.,

11

XX

MIRON COSTIN

din cronica lui Nicolae Costin si apoi viata lui Ieremia Moya' si a urmasilor hu, aceleasi fragmente ca in manuscrisul
precedent, terminandu-se cu aceeasi fraza Avem deci urmtoarea sterna a manuscnselor dm grupa C11
Z1 (1677?)

12 (compilatie dupi 1712)


t
I

Z3 (Grigora sin Vasile) Z4 (prescurtare sub I Mavrocordat


1743)

Grupa Cl

120 (1746) 3439 4456 508 400


(1812)

Zi (Movileqti)
I

1272

912

Grupul D. In cursul veacului al XVIII-lea cronica lui


Maron Costal a fost continua:ti de mal multi cronican, care

au scns istona Moldovei dup. anul 1661 Cea mai veche


croma' ce cupnnde domruile moldovenesti dela Dabua
\roda incepand, este Letopzsetul anonzm al Moldovez (1661
'705), publicat de C. Giurescu sub trtlul Letopzsetul Moldovez dela Istratze Dabzja piind la domnia a doua a lui .Antioh

Cantemzr, Bucuresti, 1913. Aceast croma a fost adaosa


la aceea a lui Miron Costin ca o continuare inteun corpus
de croma moldovenesti, care are urrnatoarea compozitie:
Miron Costm, De neamul Moldovemlor, apoi Nicolae Costin, Letopisetul pana la al doilea descalecat, de aci Ureche
In versiunea Simion Dascalul, urmat de cronica lut Miron
Costin si aceasta urmata la randul ei de Letopisetul anomm.
In acest corpus croruca lui Miron Costal incepe Cu capul 50

(al compilavei), ar trtlu si prefati Ea a sufent insemnate


prescurtin, oirusium si modifican. Este ciar el aceasta
grupa reprezinta un compendm al istoriei Moldovei, care

XXI

INTRODUCERE

se intemeiazI pe un manuscns al grupei C (dup1 cum rezulti din compararea textelor), ce a fost prescurtat si i s'a
adaos Letopisetului anonim la urmi si De neamul Moldovendor la inceput. Compilatia a fost alatuit pe la 1721
1725, dar toate manuscnsele descrise mai jos denvi dime
copie a ei din 1732 1).
Manuscnsele acestei grupe sunt urrnitoarele:
Ms. 1298 al Acad. Rom. (necunoscut lui V. A. Ureche),

283 f., mijlocul secolului al XVIII-lea, scnere frumoas,


cupnnde compilatia in ordmea indicati mai sus. Observ
cd pentru Letopisetul anomm, acest manuscris prezintd
cea mat veche fi cea mai bund copie, rdniasd necunoscutif
editorului C. Giurescu, care a publicat editia sa pe baza
manuscriselor mat noi fi neglyent copiate de diacii din anti
1780-1830.
Ms 503 al Acad. Rom. (necunoscut lui V. A. Urecl-:te,
descns de C. Giurescu in introducere la editia citatl,
p. 43), 14o f., sarsitul secolului al XVIII-lea sau inceputul celui urmitor; cuprinde aceeasi compilatie in aceeasi ,
ordme.

Ms. 232 al Acad.

Rom.

(V

A. Ureche. C.; Giu-

rescu, op. cit., p. 42), 175 f., scns la 1781, cuprinsul la fel cu
precedentele
Ms. 257 5 al Acad. Rom. (necunoscut de V. A. Ureche,
Giurescu, op. cit., p. 43), 174 f. SCTIS la 1834, este copra
manuscrisului 503

Ms. 123 al Acad. Rom. (V. A. Ureche. FF, Giurescu,


op. czt , p. 41-42), 218 f, scns la 1805-1806 de Vasile

Pogor si de Miron, cuprinde aceeasi compilatie.


1) C Giurescu, Introducere 12 Letoptsetul przz Moldovei dela Istratie
Dablia pad la domma a doua a luz Antioh Cantemtr. Bucureti, 1913,
PP. 44-45.

XXII

MIRON COSTIN

Stema grupulm D se prezinti astfel:


Z' (comptlape dupi 1712)

Grupurtle

1723, compilape prescurtati


/I (1721
cu acliogirea Letop. Anontm).

C'

WI (1732)

1298 (sec. XVIII)

503
(215817354)

232

0780

123

(r 8o3-18o6).

Grupul N. Apantia cromen lui loan Neculce, terminati


la 1745, prezenta pentru lubitorn trecutului Moldova 'o
continuare mult mai substantiali a cromen lui Miron Cosun deck sarbsida si scurta cronici anonira. De aceea
corpusul crornalor Moldovei a sufent o noui modificare:
intemeiati tot pe compilatia cu prescurtn alatint in
domina lui Mihai Racoviti t denumiti de noi mai sus Cu
litera D, aleltuitorn nouei compilatu au inlocuit Letopisetul
anorum cu cromca lui I. Neculce, restul compilatiei
nesclumbat. t in aceast noui combinatie cronica
lui Miron Costin incepe cu capitolul 50 (al corpusului)

este prescurtati in acelasi chip ca si in manusensele din


grupul D.
Manuscrisele acestui grup sunt unatoarele:
Ms. 253 al Acad. Rom. (V. A. Ureche. T) 478 f, secoslul al XVIII, Croruca lui Neculce ar fi, dupk o insemnare

la f. 456-v, un autograf al autonilui. Cupnnde compilatia


de cronici descrisi mai sus.
Ms. 252 al Acad. Rom. (V. A. Ureche. L), 521 f. (f.
477-521 albe), secolul al XIX-lea cuprinde aceeasi
Ms. 53 al Acad. Rom. (V. A. Ureche. DD), 426 f., sens
de Vasile Carp la 1766, cuprinde aceeasi compilatie.

INTRODUCERE

XXIII

Ms. 254 al Acad. Rom. (necunoscut lui V. A. Ureche),


417 f. S'a scris in zilele prea Inlatului Io Grigorie Alexandra Ghica, 1766 Apnl 17 , este copia precedentului.
Ms. 4161 al Acad. Rom. (necunoscut de V. A. Ureche),
376 f., scris la 1838, probabil tot o copie a manuscrisului 53.

Ms. 10 al Acad. Rom. (necunoscut lui V. A. Ureche),


353 f., scris in 1800 Iulie 12: Acest letopiset a fost scris
de riposatul meu bunic medelnicerul Toader Sion (insemnare a lui Costache Sion). Cupnnde aceeasi
dar flea: cronica lui Neculce la urmi, care a fost omisi. E
impodobit cu desenuri reprezentind biserici i cursi
dorrmesti (f. 163-v, 18r-v, i82-r, 287-r).
Ms. 2305 al Acad. Rom. (necunoscut lui V. A. Ureche),
304 f., este copia precedentului.
MS. 2942 al Acad. Rom. (necunoscut lui V. A. Ureche),
175 f., scris pe la 1830, scnere uriti cursivi, cuprinde aceeasi

compilatie, dar se termini cu cromca lui Miron Costin,


din care lipsesc la mijloc dormiiile dela Bamovschi vodi
pink la Vsile Lupu inclusiv i intreg capitolul
Ms. 4797 al Acad. Rom. (necunoscut lui V. A. Ureche),
125 f. Hirtia are o filigrani cu data 1785 Cuprinde aceeasi
compilatie, dar cronica lui Miron Costin se opreste la domma

lui Gaspar Gratiam, restul lipseste, precum i cronica lui


Neculce .

Ms. 256 al Acad. Rom. (V. A. Ureche. H), 91 f., secolul XIX, aceeasi compilatie, dar lipseste inceputul (De
neamul Moldovemlor de Miron Costin si din cromca lui Nilar sfirsitul
colae Costin inceputul pink la istona lui

cronicu lui Miron Costm, dela riscoala seunemlor (1655)


lipseste de asemenea, precum i croruca lui Neculce.
Ms. Paris (necunoscut lui V. A. Ureche), 131 p., manuscns rominesc al Bibilotecii Nationale din Pans, scris
in 1789, culinnde aceeasi compilatie, descns de C. C. Gm-

XXIV

MIRON COSTIN

rescu, Les manuscrits roumazns de la abhothique Nationale


(extras din <( Revue Histonque du Sud-Est europen )), II,
1925),

p. 5-7.

Stema acestei grupe, care reprezint o prelucrare trzie


a cronacu lui Miron Costin, este urmItoarea:
Z2 (complatie dupi 1712)
grupul C

W2 (1721-1726)

I
,
W2 11732)

W2 (compilatia Neculce,
dupi 1745)

grupul D
253

252

254

256
104
53
2942
4797
(dwil 1785)
(1766) (x800)

Paris
(1789)

23105

4161 (1838)

Grupul M. Se stie c. letopiseTul lui Nicolae Costal duce


istona Moldovei pink la anul 16m, cuprinz Ind deai i cei

dintil am tratati si de croruca tathn sku (1595-1601).


Intru cit cromca fiului este mult mai bogat. in fapte cleat
a tafhn, s'a format o nou compilave, in care inceputul

crommi lui Miron Costal a fost sacrificat, fund inlocuit


Cu sfirsitul crorucu fiului su. Compilava cuprinde deci
In forma ei pnm numai croruca lui Nicolae Costin intreag si a lui Mixon dela anul r6or inainte, adia dela lupta

dela GorIsliu a lui Mahal Viteazul cu Batoresti (capul


IV, zacealea 9 a crorucu lui Miron). Cromca lui Nicolae
Costm se ternunk in toate manuscrisele acestel compilatn
cu cuvmtele': <( Pn awe acest letopiski, laste scns dipre

izvodul ce s'au fost scns de rposatul Neculai Costal ce


au fost vel logoat . Urmeai apoi citeva versun despre

INTRODUCERE

XXV

moarte i dupg ele este introdus. cronica lui Miron Co-

stin cu cuvintele.

De aice incepem a sale litopiatul

&pre tzvodul lui Miron Costin logoat Cronica lui Miron


incepe cu capul 41 al compilavei (in uneIe manuscnse ale
grupului este capul 40) i cu cuvintele
Batorestu mai

skmeti flind pre locunle sale


. Cronica lui Miron se
terming cu capul 61 al compilatiei ; compilatorul a pus
titluri noi la capitole, care diferk de cele din manuscnsul
B1. Aceast nota compilatie cupnnde un mare nunar de
manuscrise, care toate denvi dinteun manuscris lacunar,

cam lacunele sunt identice in toate codicAlt grupului.


Citeva exemple (dintr'un numir foarte mare): p. 90 r.
24-25 (a edrtiei noastre). cu Tharn cu imbe tgrile, Tara
Munteneascl cu domnul lor Mated vod si tara noastri ,

omite M.-p 93, r 6-11, toat zaceala 14. omite M.-p.


93, r. 21-28, toati zaceala 2. 011111C M -p. 136, toata
zaceala 56, omite M.
Manuscnsele acestui gnip sunt urrratoarele:
Ms. 236 al Acad. Rom. (V. A. Ureche. M), 300 f. scns
de Stman Bucsu dela ministirea Anum, la 14 Iume 1765,
versiune munteang. Cuprinde compilatia celor doui cronici
ammtite, iar la urinal, f. 295-297: Pentru moastele lui
Constandin impairat i pentru proromia Tangradului
.

Ms. 168 al Acad. Rom. (V. A. Ureche .Q), 311 f. scns


de Iordache Miclescul postelnic la 1781, acelasi cuprins
ca precedentul, cu adaosul dela sfArskt. Sunt ambele coplate dupi acelasi mod
Ms. 233 al Acad. Rom. (V. A. Ureche. K), 176 f., scns
de acelast Iordache Miclescul postelruc, la 1785, este copia
precedentulut.

Ms. 492 al Acad. Rom. (V. A. Ureche. Un nou codice,


II, p. 585), 260 f. secolul al XVIII-lea, cuprinde aceeasi

XXVI

MIRON COST IN

compilatie, dar lipsesc foi la inceput si la sfArsit, nu are


adaosul cu moastele lui Constantin.
270 f., sat.Ms. 352 al Acad. Rom., (V. A. Ureche.
situl secolului al XVIII-lea, lips1 Mtn paguu la inceput,
cuprinde compilatia celor doui letopisete.
Ms. 91 al Bibl, Universittit Lafi (V. A. Ureche. Tintill), 460 p., sfirsitul secolulm al XVIII-lea, lipseste inceputul, acelasi cuprins ca precedentul.
Ms. 75 al &U. Universittii Iafi (necunoscut de V. A.
Ureche), 4.55 p., scns de Alexandru Beldiman la Baciu, la
27 Iuhe 1825, cupnnde cele dou letopisete precedate de o
predoslovie datontg. lui Alexandru Beldiman vormcul, datati i Mai 1825. Din croruca lui Miron Costin suprim
la p. 38 domnia intli a lui tefan Toma.
Ms. 125 al Acad. Rom. (V. A. Ureche. MM),
247 f., inceputul secolulm al XIX-lea, lipsesc foi la inceput si la sfirsit. Cuprinde compila tia caractenstici grupului M.
Ms. 1665 al Acad. Rom. (necunoscut de V. A. Ureche),
319 f., inceputul secolului XIX, copia precedentulm.
Ms. Bibl. Bibicescu Turnu Severn:, (necunoscut de V.
A. Ureche), 493 p., copiat de Gheorghe Burch' la 24 Decembne 1837. Incepe: Inclunkonlor cktre Domnul Isus
Hristos i sfintei cetiti a Ierusalimului t crtitonlor, bucune...

Pentru cetatea Ierusalimului . La p 179 incepe letopisetul


lui Nicolae Costm, urmat apoi de al lui Miron Costin, dupI
combinatia obisnuiti a grupului M.
Pe lingi aceste manuscnse, care cuprind compilatia

simpli a cronicilor celor doi Costini, mai avem un grup


de manuscnse din aceeasi fanlike, in care se adaogi dupi
croruca lui Almon o continuare si anume Croruca Anoruml

a Moldovei (1661-1729), publicatl de Kogilruceanu sub


Cromca anomm a Moldovei tradusd in greceFte de

tj.

11

AiTOIIIIQUIKASP/N

r
,
J
c_)/y7oisett ena, p'4.31.41 gOi,d7,1k IsKOtli

t`it.

!NATO) A, A .
,..
2 ,1 3 .,,faY,?rtnriiri,5,
,

4 "tat

- ,.
boo is n
k

Ar. 0 H 54S

1,

-,

Alm Arc, H eg

CA0,401siiti

,0

i '.,1-.,__j_ '
p
) .3 rrab cc, rnS' do fbgE

'

--

...

. r7F.

,,

hottna.
,
(,...._

<1.-

c,..x.fre _

As

,.",

Aim,. rzyto
ij An, tii ilil:
e ca Go rtnaV'' , .2.'7 ill t iiii/t.i A 1,14-2,3
' itY
;1 .101
.1 0 /
, ,-,-,
".7,1
1 ,
/ t
i `,..' yr..7-,
41S
eo . Atilf Arrii rt.? 41 r t AmY II; .0114,44%0 , fbArrEAS IA Afronm
..

.'71

.t9s n a rt

p /,;,,,eic

'

i,

,7-

,.

in

c3 Tarn , n c..A.,f rn.2 roar .

illyitYrpul ?mourn /4,

i
,, r ,,.

,-,'

w,

;71

111,1.-4/31,,,i lUir..,rootifn'.., 11.1./td.f,K,OUkmEtrlitint

etl(n..ricopsW
1

/'

7/

, rr,

I.7, )

/..

A f 61."A

'
Mt% .7;rvio-o or ri<241.A.Ara%
_di'llSts. ,Isflaimrnii

fi'', m WA S7;

vk2f)(4a -(."1"772174 liSA4/ rl'A

,,

:7)

rry4-1, ue,.' 1,77-y; H Ho' ri Tb%

,--7.,, fl) ,. ... ,


. ArnAS n , .trYtur,4 tilA i IAA 7ici.Sn'zi irt,0,., .

,-,

,-,

o .
, nnzi (1,1,11 VI

--;.-

ipir,,,,,fmAr.3"
\,,,4 p-i-.. ir.,

, /01 te f <rc u.om,,, .


Gott,* C,ri biN c, 3
en.
,
e",
2i' 4 ,,
, iN i
cif. a 34A 41,77:Vita frimoin.N J4..,,,r1L,,'X V`OATIII .111 MI.1
/
l
''/
. , el ,
,
ri, ' 5
atit,,A

'i

/0,1V15 n Mai, 11r-tout ciam x aLtc,<,*. rib 1.ii,,-, . ,...1., ,e2,,,eo4f,a


,
,Ii,
.
;
--cx .
,,,Abri ,(p.tcdfrtml e ,Ve4An AAA,/ CI,: , Libtei, t., rIp01.1 6o 1..4 .
c --, J
, ,
7 ' . .'-' Ir'
+
' ,..,

hi ileit Zr,,,,,, .",,,,, Isnrif Nun Ne.AitYnlord 41,/ 4/C3.-.


, ...41,
r _.1
N., ,.....:
Nr"7"rv
,
.
,
Onrin //in Aimiti ea , Ax.,,,,i-6 la st, K &At. i II' msnat,* ,,,N.Z,

..

__,..)., -1."

,..."

1.

,.., i
, v frry '
,.
r
IT ','", ,.
Ain h At.. Xi: C VZ HArt 1 .1,N re HIA . Rh Nifsefftirr/77.4:. tas.t. . al. ht........
1
,
,
..(7-- ,
,,, 4
,
i"-'
,cin' 7 i it . i ,,tib %rib ao,Arrix, ,t) .1,-,1C. P.A. frr In ,.1% ,,,stf.'s

lel:r

f3

,14,,,,,c,y,:,:-.-9 ,
/,41,

Ms. z6o1. Inceputul cronicii.

....,

INTRODUCERE

XXVII

Alexandru Amiras (Letopisete, ed. II, vol. III, p. 99-180),


In uncle manuscnse i aceasti croma este continuati cu
aceea a lui Ioan Canta spatarul (1741-1769) (Kogilruceanu, op. cit., III, p 181-193), sau cu aceea atribuit

greit lui Enache Kogilruceanu (i733-r74.) (ibidem, p.


195-274). Aceste manuscrise sunt:
Ms. 238 al Acad. Rom. (V. A. Ureche. E), 346 f. Prima

parte, Ora la f. 317 scns pe la 1730, restul pe la 1770.


Este un manuscris foarte ingrijit, cel mai vechi al grupei
M. Cuprinde cronica lui Nicola.e Costm (f. 2f. 171), a
lui Miron, introdusi in 'compilatie, la fel ca In toate manuscrisele grupei M (f. 171-247), apoi Cronica Anonimcr

tradusi de Amiras (f. 248-317), iar dela f. 317 un


alt copist a adaogat i cronica lui loan Canta,. pArfiL la
sfArsit.

Ms. 2690 al Acad. Rom. (necunoscut de V. A. Ureche),


353 f., inceputul secolulm al XJX-lea, este copia precedentului.
Ms. 3410 al Acad. Rom. (necunoscut de V. A. Ureche),

343 f., inceputul secolulut al XIX-lea, fost in biblioteca


Sturdza Scheianu, este i el o copie a Ms. 238.
Ms, 70 al Bibl. Umverszttii lafi (V. A. Ureche. Nr. 8),
460 f., sfiritul secolului al XVIII-lea cupnnde aceeai
compilatie, dar in locul cromcii lui loan Canta se adaogI
la sfArsit cronica lui pseudo-Enache Kogilruceanu. Croruca

lui Mixon Costm prezinti mai multe lacune in plus &VI


de cele obipuite din grupul M. Exemplu, p. 148, inceputul
domniei lui Vasile Lupu.
Ms. 57 al Bibl. Blaj (necunoscut de V. A. Ureche), 421

p., scns de Mihat sin Gheorghe in 1241 cu cheltuiala lui


loan Cantacuzino vel vistierruc, in anul 1765, April 30.
Cupnnde numai compilatia Nicolae Costal, Miron Costal
Cronica Anoniml, ftr alt adaos.

XXVIII

MIRON COSTIN

Traducerea greceascd a croniat lui Mzron Cost in. Manuscris al Bibliotecn Nationale din Paris, descris de M. Hase,
Notzce d'un manuscrzt de la Bzblzothque du roi, contenant
une hzstozre matte de la Moldavze compose en moldave par
Nzcolas Costm grand logothdte a la cour de Jassy et tradzizt
en grec moderne par Alexandre Amzras, in Notices et extraits des manuscrrts de la Bibliothque du roi , XI, 1827,

p. 74-344, Cu numeroase extrase. Are doug pirti numerotate separat, 79 si 544, p Dup cum arati titlul a fost
tradus in greceste din porunca lui Grigore Ghick domnul
Moldovei de citre Alexandru Amiras la Iasi in 1729. Este
autograful traducitorului, adus in Franta la 5752 de citre
Peyssonnel, diplomat si cItor in Orient.
BcDtov
icrTopcxv

nepcixov TCq iNetiovtoc

xcci.

Staywyecq Tv

ineel.coveualiTcav cc0kwccov xcet


UvTow xocToccnTopci8v, Ccpx6tcevov duce. Tori
MoX8cc8to

iTipm yecTvcocpccy6cm

1368cc

xcdxoc04-7K nepocTokcevov tg-zpc


viiv. Movreeiv
.5cp6Tov nap& ro
yecXoo XoyoOkTou Mope.ov Koxrrip ei
MoXaccemilv y},c7yrcrocv, ReTcccppoccev

8ctic

npocrrocyTiq

tko-cdc-rou xcei Oeoo-decrrecToo oceivTou xcci Ilyzi.c6voq rccfccrqq

MoX8o-BXccxicc xopiou 'Icodcvvou Pplyoptou TA= Boe8680c,


elq ,r))v INLET6pccv arcXilv 8cdaexTov, nap& Toil &pX0VT0q
TL pertp, plycc cAocrTpou 'AXsUcv8pou 'Ampai TO F.; Ellopvcdou,

'Ev noccrocq, vgTec rc Xpco-Toil c4x0-cp,

xocTec

trilvcc

(Nu poodcp coy D.

Carte istorici cuprinzind dommile i faptele dommlor

Moldovei si ale altor stipimtori yearn, incepind dela


Drago s vodi si pe rind continuind pn acum. Compusi
la inceput de marele logofit Miron Costin in limba moldoveneasci, tradusi din porunca prea nlatu1ui i de
Dumnezeu crastitorului voevod si domn a toati MoldoVlahia, loan Grigore Ghica voevod, in limba noastri popu-

lari de citre boierul fost mare sluger Alexandru Amura

INTRODUCERE

XXIX

din Smuna. In la*, in anul dela Hristos 1729, luna Februane Tulul acesta nu corespunde cu cupnnsul, cici
lucrarea nu este croruca lui Miron Costin singurl, nici nu
incepe dela Drago, ci cuprmde aceeqi compilatie de crorum ca manuscnsele din grupul M, adic1 croruca lui Nicolae Costin Ora la 1601, urmat de aci de a lui Mixon
continuat cu Cronica Anommi. Cronica lui Miron Costin
incepe cu capul 41 (al compilatiel), lista titlurilor capitolelor (Hase, op. cit., p 325), corespunde intocmai cu acelea
din manuscrisele grupei M. intreg manuscnsul este o tra-

ducere dup un manuscns romnesc din grupa M.

(cf.

o descnere a acestui manuscns la C. C. Gmrescu, Les manuscrits de la Bibliothque Nationale, extras din Revue
histonque du Sud-Est europen , 1925, p. 13-14, dar la
p. 412-544 nu se afll in manuscnsul grecesc Chronique
d'Alexandre Anuras cum spune Grurescu, cci Amira.s
nu este autorul cronicii dela '1661-1729, Cl traducitorul
intregului corpus).
Traducerea francezd a cromcii lui Mzron Costin. Manuscris la Biblioteca Nationali din Pans, 1007 p., copie dupl
aceasta la Acad. Rom , Ms. franceze, nenumerotat, 432 f.,

copie executati de A. Ubicuu. Este traducerea textului


grecesc dup manuscnsul precedent. Dup traducerea trtlului grecesc reprodus mai sus, traducItorul adaog51: et de

ce denuer idiome (greceste) a t mis en franais par Nicolas Gnier aussi de Smyrne, cy-devant honor d'un employ dans la bibliothque publique de sa majest trs
chrtienne k Pans, Angora, 1741 . Este o traducere a
textului grecesc al lui Amiras, cu unele confuzu datorite
neintelegeru textului. Citeva extrase din acest manuscns,
dar numai din cromca lui Nicolae Costin, au fost publicate
de V. A. Ureche in Buletinul Instructiunn Publice , I,

1866, p. 608-613.

,
233 11785)

i68(1781)

492

_.

025)

NI'

75 1141

3)2

I1

Iasi

91

z 665

125

2699

T.-Severin

1M.4 (C. 1730-1740)


I

238

3410

I.

I,.

70 lagi

Tr latmi

Tr franc.

Tr. greaci

I
1!)

Ar he t ip .

"Ilr.

5/0

Fe,

57 ilia)

grec

:0

5,

o1...

CD

CL.

cn
co
cn
,-t-

o0

5o

,-..

rD

..o

P
..

.-t-

M oPc
1

1741

Tr. fr on

1729

111

Anommi c. 1729) 5
0
0u)
I ......

M4 (cu Croruca

Legitura intre stemele diferitelor grupe studiate mal sus este urmitoarea:

236 (1765)

M2 (cu adaosul moastelor lin


Constantin cel Mare)

M1 (compilarea crorucdor lui N. gi M. Costm, c. 1712-1720).

INTRODUCERE

XXXI

EDITIA. DE FATA. MANUSCRISUL DE BAZA


TARIANTELE

Din expunerea de mai sus asupra manuscriselor cronicii


lui Miron Costin si a relatiei dmtre ele, rezulti ci manuscnsele de bazi pentru o editie cntici a cromcn nu pot
fi clutate deck in grupele A si B. Aceasta pentru mai multe
motive. Toate celelalte manuscrise apartm manlor compilatii de cromci alcituite in veacul al XVIII-lea. Cum e usor
de vizut, alctuitorii acestor corpusun, care aveau pretentia

si infitiseze o istorie completi a Moldovei, nu erau niste


simph copisti, ci aveau pretentii de autori, modificau, prescurtau sau amplificau textele i stilul, schimbau topica
frazei, introduceau neologisme, inliturau arhaismele. Astfel

compilatia din grupul D, alcituiti probabil in vremea lui


Mihai Racoviti (1716-1726), a prescurtat complet textul
cronicilor, tiind capitole intregi, rezumind altele i aceeasi
formi prescurtati s'a pistrat in compilatia denumiti mai
sus N (Neculce), alcituni la mulocul veacului. Omisumi
pe o scari mai redusi, frisk voite, ale unor pasaje i paragrafe socotite pe semne neinteresante , a sufent cronica
lui Miron Costin i in grupul M, dar compilatorul acestei
grupe a avut i pretentn de stilist, modificind frazele
modernizind lexicul cronicarului moldovean. In plus, in
aceasti grupi pnmele trei capitole (din totalul de 22 ale
cronicu) sunt omise. Manuscnsele din compilatia C reprezinti o formi mai aproape de original (intre ele si cele din

grupele A si B nu sunt deosebin prea man), dar sunt


manuscrise copiate de grimitici neglijenti.
Manuscnsele din grupa A sunt intii cele mai vechi. In
al doilea rind, ele nu au trecut pnn fabrica compilatonlor,

ci reprezint copu dupi forma prinutivi, adici dupi manuscnsul autorului, in care cronica lui Miron Costin este

XXXI/

MIRON COSTIN

izolat, ca o peril muck. Tocmai de aceea ele n'au suferit


modificin si o fraz1 ca aceasta: si dinteacesta an (1633)
snt incepute si. zilele vietii mele , care pnveste pe autor,

s'a pstrat numai in grupa A. Manuscnsele din grupa B


denv dinteo compilatie foarte veche, cromcile lui Ureche

si Miron Costin, alatuit inainte de apantia cronicii lui


Nicolae Costin, Compilatorol s'a multunut s modif ice
inteunul din manuscnse impirtirea materiel, dand dela
sine titluri capitolelor. Manuscrisele din grupa B vin deci
ca valoare imediat dupi cele din grupa A. Intre manuscrisele din grupa A, manuscnsul A1 (z6or al Acad. Rom )
este superior manuscrisului A2 (36 al Acad Rom.), intli

pentruc este complet, pe and al doilea are lacune, este


scns cu mult grip de un caligraf si de un om inteligent,

poate Alunte Uncarul, a fost alatuit pentru biblioteca


invitatului domn Nicolae Mavrocordat. Desi nu toate manu-

scrisele sunt databile, este foarte probabil a acest manuscns A1 este cea mai veche dintre copule crorucil lui
Miron Costin ce posedim am., fund scris la 1710, mai putin
de zo de am dupi moartea lui Miron Costm.

Sunt indicatii ce ne indrepftesc a spune ci grmticul


care a scns acest manuscris, departe de a aluneca pe panta
inovatulor si. modificirilor obisnurte copistilor de cronici,

a respectat ortografia autorulin. Singur acest manuscns


are toate citatele slavone si latmesti ale lui Miron Costin,
numai el a pstrat ortografia corect a numelor propni
strime, asa cum trebuie s fi fost in onginalull autondm:
Zamoyski (3amoveKi ), Sahai Dacinal (Gap"' ,A,AillikIll)

1.

alte cuvinte cu consoane duble. Avem deci o indicatie ci


ruci cu restul textului nu si-a perims libertith E de altfel
singurul care a pistrat notele explicative la versunle despre
descilecarea Moldovei. Totusi ca onsice copist de croruci,
care nu colationa cu- onginalul, si. copistul manuscnsului

INTRODUCERE

XXXIII

A1 a lisat si-i stape uncle omisiuni si lecturi gresite, pe care

trebuie si le corectim cu ajutorul altor manuscnse.


Ms. A2, desi mai nou 1), este din aceeasi farrulie, el e
singurul care a pkstrat data alatuint cromcii, 1675.
Din aceste consideratiuni rezulti urnatoarea concluzie
necesari pentru edrtarea cronicii lui Miron Costin: Manuscrzsul Al (2601) Irebuie sit serveascd de hazel pentru o editie

a cronzcii. Drept control si ca variante interesante pot sluji


In primul rind manuscnsele A2 (36), B1 si B2 (103 si
139) 2),

Din manuscnselecelelalte care fac parte din compilatii,


trebuiesc cu totul -hat-in-ate toate cele din grupele D si N,

ca uncle in care textul lui Miron Costin a fost modificat


si prescurtat. Din celelalte doui grupe C si M, am ales
cite un manuscns caractenstic, cel ma' vechi si totodati
si cel mai corect al fieckei grupe: anume pentru grupa C
manuscnsul 114 al Acad. Rom , scns la 1726 de Gngore
sin Vasile,-Uncar, care a servit si hu Kogilniceanu in editia

sa, iar din grupa M, manuscnsul 238 al Acad. Rom. scns


pe la 1730, cel mai veciu si mai ingnjit al grupei.
In acest chip, avem vanantele caractenstice ale tuturor
grupelor de manuscnse care au pastrat croruca lut Miron
Costin complet1 si nu in formk de compendm. Nu am
1) N. Cartoon, Istorza lzteraturn romdne, II, p x58 di o fotografie
dupi titlul acestm manuscns, &fin-and grew ci ar fi cel min vechi
inanuscris al cronicn lux Miron Costm, degi nu avem nicio dovadl
in acest sens
0) G. Pascu, Ghgore Ureache ft Mzron Costzn, Ia&i, 1935, p x o6, rart
a cunoate direct manuscnsele cronicu lui Miron Costm, Cl numai dupi
vanantele date de V. A Ureche in editia sa, ajunge la concluzia justi
ci numai aceste patru manuscrise pot servi ca bazi la o editie criticii

a cromcn lui Miron Costm, dar greete and crede di manuscnsele


din grupa B ar fi supermare celor din grupa A
III

XXXIV

MIRON COSTIN

crezut necesar si dau vanantele interne ale fiecarui copist


din fiecare grupa i aceasta din doua motive. a) Alegind
manuscnsul caractenstic al fiecarei grupe dintre compilaVile in care intri cromca lui Mixon Costm, plus cele patru
manuscnse care denvi mai direct dela forma prinutiv6, nu

este materialmente posibil ca si ne scape vreo vananta


denvata eventual din arhetip; b) Nunfrul de 49 de manuscrtse ale cromcii lux Maron Costin punea editorului o
problema tehmc insolubil, &el ar fi avut preterraa sa

dea toate vanantele copistilor din toate cele 49 de manuscrise.


Afa dar editza de fate( consta' in pubhcarea textuluz manuscrisului Al i numai acolo unde se constata din compararea

cu celelalte manuscnse ca copistul acestui manuscns a


onus sau a crat gresit un cuvint sau un pasaj, textul este
corectat, indicandu-se in aparat din ce manuscns provine
corectarea si care este lectura gresit a manuscnsului de
de baza.
Tn aparat se dau vanantele manuscnselor A2, B1 si B2
(pentru consens B) i 115 (C) i 238 (M).
In afari de aceste variante, numai pe alocurea, unde dupi
socoteala editorului, Iucrul prezinti vreun interes, s'au dat
variante s,i din manuscnsele Ax si N (Ms 53 Acad. Rom.)
Pentru aceste manuscrise nu se puteau da, ca pentru cele

din A B.C.M., toate vanantele, intru cat Ms. Ax i grupul


N prezinti o redactze deosebita care numai pe alocurea se
apropie de textul corect al cromcn lui Miron Costin. De
asemenea am dat variante din traducerea latina (Lat.),
unde acest lucru putea avea vreun interes. Traducerea
greceasca prezinta un interes mult mai redus (vezi mai jos
capitolul. Traducerzle strehne), ca si cea franceza, care e
facuta dupi cea greceasca. De aceea nu au fost tinute in
mama'.

INTRODUCERE

XXXV

Chestiuni de metoda. Din cele spuse mai sus rezult


vom adopta un aparat negatzv, cu alte cuvinte se dau
in note numai vanantele care nu se af1. in Ms. A1 sau care
&fell de cele din acest manuscns, afarl bine inteles, de
locunle unde lectura acestui manuscns de baz este corec-

tatl, ceea ce se india in chip ciar.


Transcnerea manuscrisului de bazi este fidelk urmindu-se ortografia lu. Nu s'a ficut deci, ca in edrole de cromci ale rposatului C. Giurescu, o unificare a ortografzei,
ci am urmat ortografia manuscrisului de bazi, cluar atunci
and nu era consecventk socotind c scrutorn din veacul
al XVII-lea (d. e. in artile bisencesti i in documente),
aveau o ortografie neconsecvent (soltan si sultan, inimi
inern la acelasi scrntor) 1).
Ca la toate edivile de texte vechi rominesti transcnerea

din cinha prezina multe dificultti. N'am dat o transcrzere graficd, cz una foneticd. Adia in edrtia noastri nu

s'a admis principml c fieckei litere mike trebuie


corespundi o literi latin distinctk deoarece adesea sub
a.celasi semn cinlic se ascund dupi caz sunete difente, care

trebuesc transcnse diferit i dimpotnvk doui sau mai


multe sernne cinlice -reprezint adesea acelasi sunet. De
aFeea am dat o transcnere fonetia dupi cunosturtele ce
le avem despre dialectul moldovenesc, transcriere care va
fi socotit poate uneon arbitrar, dar pe care o credem in
realitate singura intemeiati pe primp]. sturrtific
Astfel avem:
11 =-- d

n cuvinte ca pdra, Meintuitorul, dar


vinte ca fdr, dupd.

d in cu-

2) Argumente impotrwa umfortruzArn graftet i ortografiel in editule


orifice, la D. Russo, Crawl textelor si tehntca editnlor Bucuresn, 59x5,

pp 27-30

XXXVI

MIRON COSTIN

r =-- i in anume terminatn plurale, ca Munteni, si &fi

valoare fonetici la sfirsitu1 singularelor mascuhne.

a = in cuvinte ca iard, set (avem in acelasi ms. grafnle


szs si s'u), tocmald, adecd

a = d in asteptdnd, rdnd, Rdmul.


A = e (deschis moldovenesc) in alce, oamem.
A = ea in cneazul, nasterea.
ia = za in domnua, vota.
e = e in de, dar si ea, in noospredzecelea, adea.
m = za si 10 = iu.
hl = d, in tirdi, ION = ti in Vlahu.
* = e in ostent, letopiset, numele, pre.
* = ea in zidirea, socoteala, Ardeal.
S = final, cind este indicar grafic, se pastreazi ca u.
= dzo . ) = N u =-- y, 4, = sau in (4, be). oil- --= S=--.-- u.

u, si q nu se transcriu f si. 4 a gz sau ge si cz sau ce.


Celelalte litere nu prezint dificultti de transcnere.

Bine inteles in privinta punctuatiei si a intrebuintrii


majusculelor, am introdus reguhle ortografice modeme.
Al doilea rnd de note sub aparat reprezintl indicarea isvoarelor difentelor pasaje ale cronicn lui Miron
Costin.
Cifrele de pe marginea dmiuntru indicA pagmatia (recto

verso) a manuscrisulm de bazi, lar inceputul paginelor


este artat in text printeo ball transversall. De asemenea
s'au nurnerotat pe margine randurile din 5 in 5 (marginea
extermarI) si s'au trecut pe marginea extenoark toate datele din text transformAnd ami dela Facerea Lunu 1 in ani
dela Hnstos (socotind inceputul anului bizantm la 1 Septemvne).

1NTRODUCERE

XXXVII

EDITIILE ANTERIOARE

0 noul editie a cronicn lui Mixon Costal era necesari,


Intru cit editule antenoare sunt defectuoase si pot induce
In eroare, din cauza numeroaselor greseh, atit pe istonci,
cit si pe filologi.
Edifia Kogalniceattu. M Kogilniceanu a publicat croInca lui Miron Costin in Letopuetele Moldovez, -ed I, tom.
I, Iasi, 1852, si ed II, Bucuresti, 1872, in care reproduce
pe cea dintii, transcrund textul cifilic cu lucre latme. Kogilniceanu nu a avut pretentia si dea o editie critici, ci a
reprodus un manuscns cu unele modificin, datonte comparirn cu alte manuscrise sau conjectunlor sale proprn.
Bine inteles, edrtorul nu India pasajele sau cuvintele pentru

care manuscnsul de bazi nu mai este urmat. Pentru cronica lui Miron Costal Kogilrnceanu s'a folosrt de manuscnsul notat de uoi cu sigla B1, dar combinat adesea cu
un manuscns din grupul C. El n'a cunoscut manuscnsele
din grupul A, adici pe cele max bune. (Vezi notrta despre
manuscnsele folosrte de Kogilniceanu, la sfirsitul tomului I).

Manuscrisul urmat de Kogibuceanu prezmti neajunsul


ci nu desparte textul in paragrafe, asa cum era in onginalul
lui Mixon Costal, in sclumb copistul si-a permis o impir-

tire propne in capitole, dindu-le subtitlun, care nu se


afli in original Aceste subtitlun se gisesc deci si in editia
Kogilmceanu.

Ms 131 are lacune pe care Koglniceanu nu le-a putut


completa Citeva exemple: p. 2628 (pagmatia editiei noastre)-:
domnz incligineni, p 3631 din Mimi luz, p. 4431. lard oastea
cezalaltd, p. 6220. turd, za, cum tin, p. 6222: lard fi de

ceze, mdcar de n'ar hi aproape, p. 683', textul slay al cztatulut &Mc, p. i 1 513. S'i depre sprintenita lor, fundu oameni,
p 11631-32: crazul lefesc, precum s'au pomenit fi mat sus,

XXXVIII

MIRON COSTIN

p 1594: fz acolea dencoace de Tdrgul Frumos, p. 2132: in


ceze parte, p. 21328-29' dupd cei dent& ce sit ardtasd. Apot

la trecutul hzt. Toate aceste pasaje, luate ca exemplu,


sunt onnse in ed. KogOlniceanu.
KogO1ruceanu citea foarte repede si de am o serie de
lecturi gresite si de confuzn, citeva exemple p. 6114.
pier de pu,sci >pierde pufct. Kog , p. 6I1. peltrunp > _Ortap Kog , p. 4722, desceileand > geschzziind. Kog p. 11511:
lefe > lege. Kog. p 1126: solita > cneztta. Kog. 11225: esd>
este. Kog p. 138"; la chip > la cap. Kog. p. 16516 catane>
Kog. p. 4824. sel imbeirbdtasel > set imbeitaset. Kog.
p. 14325: Efilor > Leplor. Kog. p. 10820 nu pestztz ant (i. e.
capzte

nu peste multi am) > nu apoz peste altt. Kog. si cluar date
citite gresit, p. 64". 7131 > 7138. Kog. p. 6o": 16 a
lui Septemvrtz >117 a list Septentvrtz. Kog.
Kogilmceanu era convms a in secolul al XVII-lea infi-

rutivul lung era singurul folosit in limba rominl si desi


formele infirutwului scurt apar in toate manuscrisele cromen lui Miron Costin, Kogllinceanu le transformi in
infuntwe lungi, neavind ruciun text la bail. Astfel in editia
KogIlruceanu a zeFi devine a zeftre, a prdsz, a peirdstre, a
smulge, a smulgere, a-1 ameigt, a-1 amagzre, s se% amzstuiascd,
a s it mistutre i foarte multe altele.

In plus, editia Kogilmceanu are o multime de omisiuni


din textul lui Miron Costin, care-I fac 17) alocurea irunteligibil, omisium care nu se datoresc manuscrisului de baza,
ci neghjentei editorului. Cele mu multe se datoresc transcnerei en bourdon )>, adici se omite textul intre un cuvant si repetarea lui mai jos. Exemple: p. 1032-33. ce vundu
cu aceze veste Isar cd or da Azacul Moscaliz, au purees asupra
Vavzlonulut; p. 16810-14: fdrelmiindu-sd, altzt pe'ntunerec sdrtndu de bunit voe in fantu; p. 18332-33. agzutorzu. , t 11-au

dat 700 de oamem ; p. 5924: toatd dzua acete ; p. 9327:

INTRODUCERE

XXXIX

vddzeindu-1 om harmc de aceie treabd ; p. 13532: .1 de ofti


ungureftz.

Numele proprii strAme sunt foarte des alterate in editia


Kogiltuceanu: p. 116: Nalevazco devine Palevazco, p. III:
Dzicul d. Dmul 1. Ianof d. Elnd,s, p. 120: ,5'aan Ghirez devine

laaran, p. 121: Togai devine Tobai, p. 143.

COIC6112 d.

Caiceni, p. 147: Cotnarschzz d. Cotnarovschzz, p. 148: Bohun


d. Bohul, p. 64: de Zbaraz d. Desbaraj, p 63: Velco

Poleanit (i. e. din Polonia Mare) devm Vel-Copoleanif, p.

97: Murtaza d Mustafa, p. 57. Veveli d. Vzteli, p. 98:


Codac d. Codzn, p. 128: Toderago d. Toderaf.

Editorul isi permite sI a.daoge dela sine uncle cuvinte


In text, acolo unde i se pare c acesta nu este destul de
llmunt. La p..574, dupi piedzi rdz editorul adaogI intre
paranteze: semn rdu. Alte on Kogilmceanu corecteazi pe
cronicar. El stia despre Calvin cl nu era mztropoht,
cum spune Miron Costin, p. 1c20 si de aceea schimbi
acest cuvint din text cu popeI. La p. 13313 in loe de vzsternicul editorul serie vel vzstermcul, ceca ce nu se afli in text.

De observat c ms-ul B1, urmat de Kogihuceanu are o


insemitare marginali scns evident de alti mn, mult mat
Deh derv's der chilirm anhuz, va du patisah dera
nechit vuedi, adecl zece dervist pe un covor pot
incipea, iarg doi impirati inteo tat nu incap >>, p. roo
(ed noastr5.). Acest pasaj care in =tun caz nu poate fi al
Tut Miron Costin, fund o insemnare a unui cititor, a fost
mtrodus in text de KogIlniceanu i pistrat si in editia lui
V. A. Ureche, care ar fi trebuit s vadi ci nu se mai afli
In ruciun manuscns i acum a ajuns s'al fie citat ca exemplu
al stilului lui Maron Costin in Istoria Literatun noastre 1).
1) N Cartojan, Istona hteraturn romdne vecht. Bucureln, 194; II,
p. 162

XL

MIRON COSTIN

In sfirsit, se pare ci unele omisiuni din textul lui Miron


Costin in editia Kogilniceanu sunt voite i datorite unui
patriotism flu inteles. Spune Miron Costin: Ai no0n,
Moldovenu, pre obiciai, au plecat fuga . Cuvintele date de
noi in cursive au fost ornise, se pare intentionat de
Kogilniceanu.

Editia T. A. TJreche. Editia cronicu lui Miron Costal


de V. A. Ureche (Miron Costin, Opere complete, I, Bucurestii 1886) are pretentia unei editu critice, editorul a consultat multe manuscnse, a dat variante in josul pagnulor.
Dar, din nefencire, V. A. Ureche nu avea cunostint despre
regulile ediiilor cntice 0 n'a izbutit s stabileasci filatiunea
manuscnselor, aa ci s'a innecat in marele numir de copii
0 de variante, cu care nu mai 0.12 ce si facL Editia lui V.
A. Ureche a crorucii lui Miron Costin este un mozaic alci-

tuit arbitrar din pasaP luate cind din unul, and din altul
din manuscrise, lar variantele date in josul paginelor sunt
o culegere luati la intimplare din difente manuscnse; cele
mai multe 0 mai importante variante lipsesc.
Despre faptul ci aceasti editie este complet defectuoasi,
au scns D. Russo 1), C. Giurescu 2), i G. Pascu 3). De
aceea ne vom multumi si mai adiogim numai citeva constatin, care intiresc i completeazi afirmatule celor de
mai sus.
V. A. Ureche sare cuvinte din text sau chiar pasaje intregi

din neghjenti sau citeste gre0t altele. Exemple: p. 2624


(ed. noastri) cumnati, domnz mdrgineni > cumnati doamnei,
mar' gineni. V.A.U. p. 3514: Leplor orn. V.A.U. p. 352422f

cdtrd bojar, om V.A.U. p. 374: jolcovschii om. V.A.U.


D. Russo, Critica textelor

tehnzca edztzzlor. Rummest, 1915, p 77.

C. Gmrescu, Introducere la Mmon Costm, De neamul Moldovenzlor Bucurest, 1914, PP. LI-LV
2) G Pascu, Glzgorze Ureache st Mzron Carty:. Iasi, 1935, pp. 109-114.

INTRODUCERE

XLI

p. 4130. Gabor om. V.A U. p 7C.22. in vea> in vacz. V.A U.


p. 721 2. ce au ant Fdlcuami p Covurluzanzi p Tecuceamz cu
porunca lui Radul vodd. om. V.A U. p. 772: fi afe sd implusd

tara> p de aceza implurd tara.y .A U. p. 8422: pe la Matei


vodd om. V.A U. p. 852e: perire > pornirea. V.A U. p. 8612:
imdsa > md-sa. V A.U. p. 89u: au fost tupzlat . . pen per-

duri > au fost tupilat przn poduri. V.A U. p. 9421: in dzilele luz Moysez vodd, ce obliczndu-1 Abdza paf a. om. V.A U.

p. 1103: pohtele sale trupeftz > faptele sale trupef ti. V.A U.

p. 11327: pe la Racoti cneadzul de Ardzal. om V A.U. p.


11512. oaste > este VA U. p. 1302: la Ceahrzn om V.A.U.
p. 1445: tabard legatd > tabdrd bogatd. V.A U. p. 15724:
800 >500 V A U. p. 1655: 200 >300. V.A.U. p. 16513:
dupd casele > dupd carele. VA U. p. 17012: p cu al dozlea
conac au stdtut in Roman. om V A.U. p. 1962: polcovnzcul
de Omani (localitate in Ucraina) >polcovmcul de oamem.
V.A U. p 19615: pad in rdpa altuz munte om V.A U.
Ceea ce e mai curios e faptul el in multe locun editia
critica a lui. V. A. Ureche nu urmeaz1 lectura manuscnselor, ci deadreptul echtia. lra KoOlniceanu, din care reproduce si greselile de tipar. Dup sfarsitul predoslowei,
Kogilniceanu adiogase dela sine sernatura autorului:
Miron Costin biv vel vormc tkrii de jos >>, care nu se afli
In manusense, totusi V. A. Ureche pastreazg. aceasti sem-

nIturi. La p. 1022 barat> berat Kog. si. V. A. U.; p. i52:


cdpetenizlor> cdpitnzzlor Kog. si V.A U.; p. 2312: pe numele apez Argefuluz. om Kog. si V A.U. p. 334 V. A. Ureche
vgzuse in textul lra KogIlniceanu trtlul: Venit-au doamna
Ieremiez vodd Cu oaste lefascd asupra lui ,51tefan vodd fi l-au

scos den domme p deft Wei, desi in edita sa supnmase


subtitlunle, care nu sunt ale lm Maron Costin, 1-a copiat
In chip mecamc, introducindu-1 in text ca o frazI interioari.
La p. 702-10. vdtajzza de aprozz > vittajta de divan, corectare

XLII
a

MIRON COSTIN

lui Kog. p5strati si de V A.U. Peste tot in textul lui Miron

Costm numele Roxandet fuca lui. Vasile Lupu, asa cum


apare in toate manuscrisele, este transformat in Rucsanda,
de catre Kogilruceanu si. V. A. Ureche il urmeazi docil.
La p. 12832, in loe de Nzpru, cum este in toate manuscnsele,

Kogilmceanu a cult Nistru si des' nu putea gist in ruclun


manuscns aceasti lecturi, V. A. Ureche a adoptat-o. Asemenea exemple se pot inc inmulti dupi vole.
ISY OARELE CRONICII

Cronica Moldovel de Miron Costm incepe cu anul 1595


si merge pini la 166r. Autorul, dupg cum spune el insust,
S'a niscut la 1633. Daci partea dela urmi a cromcii poate
constitul mste adevirate memoni, pentru inceputul croructi

el este silit si recurgi la povestinle verbale ale boienlor,


mai bitrAni din divan si. din familia lm. Sotia lui Miron
Costin era Ileana Mova, nepoata de fiu a lui Stmion vodi,
(lea despre penoada in care au dommt Movilestii putea
si aibi stin bogite. Isvoare sense Interne pentru epoca
pe care o povesteste n'a avut si probabil ci ma n'au existat. Isvoarele strime cunoscute de el erau insuficiente,
precum spune Miron Costin in predoslovia la letopiset:
4 lark' dela Aron vodi incoace incepe acesta letoptset, care
'ti. 1-am scns not, nu cum s'an &Idea de aminuntul toate.
Ci letopisetele cele streme, lucninle numat ce-s mai inginnate, cum smtu rizboaiele, schimbinle, scnu a tirilor megnase, tar ce si lucreadzi in casa altuia de aminuntul, adeci
lucrun de casi, n'au scns. Si de loe (adici localnice) letopiseti de muldovan sense nu si afli (p. 4).
antre cronicile interne, Miron Costan foloseste pe a lut
Ureche, dar numal pentru a face legitura intre evemmen-

INTRODUCER'

XLIII

tele trecute si cele povestrte de el (p. 4 si 7) sau aminteste de anume fapte mat vecht, ca turcirea lui The Rares,

and vorbeste de fiul skit Alexandru (p. 5o). Pe Ureche


il numeste: Ureche vormcul (p. 3, 4, 7), prin care intelege
pe Gngore Ureche, fiul lui Nistor. Pe acesta dm urmi 11
ammteste in deosebi asa: << Nistor Ureche, tatil lui Gngore

Ureche vonucul, carele au scns letopisitul tini pink la


Aron vodi (p 28).
Isvoarele externe. Principalul isvor extern al cronicii lut
Miron Costin este cromca latini a episcopului polon Paul
Piasecki. Paul Piasecki (1579-1649) studiase la Praga st
la Roma, a fost episcop de Cameruta (1627x644) la margmele Moldovei si apoi la Przemisl (164-1649). Este autorul mai multor scnert in limba latini, &lustre can Praxis
Episcopahs, un manual pentru junsdictta si autontatea elmscopilor (ed. I, Venetta, r6i r, urmati de multe altele) 1). Ca

istoric s'a bucurat de o mare faimi, 'Mel in timpul vietu


sale 2). Scrierea sa Chronicon gestorum in Europa singulanum

este o istorie a Europei crestine, dela 1575 la 1648 (ultirrui

ro am mai pe scurt). Istona acea.sta are ca ideie conducitoare conceptia despre unitatea lumit crestine, dusminia
fati de Turci si de Germani, p e care-i socoate o primejdie
pentru Polont si Slavi. In Polonia autorul sprijini democratta sleahtei impotriva absolutismulm regal si al
iezurtilor. Iezuitu au fost in mare lupti cu Piaseclu si au
ciutat si-i discrediteze scnerea prm pamflete si predicr 3).
Aminunte despre viaja Itu Piasecki in uttroducerea luz Julian Bartoszewicz la traducerea poloni a crorucu lui, Kronika Panda Ptaseckzego
lnskupa Przemulskzego Cracovia, 1870.

Vezi aminunte la P P Panaitescu, Influen(a polonet in opera lut


Ureche -i Illzron Costm. Bucurestt, 1925 (Acad Rom , Mem. sec 1st)

pp. 84\-85
2) P P. Panaitescu, loc. cit.

XLIV

M/RON COSTIN

Piasecki era rill vkzut de clerul catolic si de nobilti


mari, pentruck se arktase dversar al exclusivismului rehgios, apira pe Cazaci si pe ortodocsi in croruca sa. Provocase un scandal de pomm in dieti, sprzjinind ideea ca
regele Vlachslav IV sk se cAsktoreasck Cu o principesA
protestanti 1).
Pentru istoria Moldovei este o cromc pretioask; autorul

dela Camenita, in fata Hotinului, putea avea stin despre

tot ce se petrece in Moldova. stia probabil

i limba

romink, de vreme ce scne:

incol arum ilhus


regioms (Moldova) hucusque latinum corruptum quidem,
sed ita und facile audiens dignoscere possit, a lawns fuisse
profectum . Totusi biografii lui au arktat cl nu prea
aveau obiceml sk locwasck la Camemta, ci edea mai mult
la o mosie lng Cracovia, unde se ocupa cu lucrAn isto-

rice a). Dar un nepot al sku, care-i purta numele, Pavel,


frul fratelui su, luase parte cu hatmanul Koniecpolslu la
o expedive polonk in Moldova. Mai tirziu acest nepot
favont fu adoptat de cktre episcopul Piaseckt 4).
Cromca lui Piaseclu a apirut in mai multe editu la scurt
interval. Cea dintii din anul 1645, tipint. la Cracovia la
librarul Francisc Caesanus, tipograf regal, are

Chronicon gestorum in Europa singurarzum rectydzorum ad annum


1646 (sic) 5).

Bartoszewicz In mtroducerea citati, pp XLIVXLVI.


2) P Piasecki, Chronzcon, ed Cracovia, 1648, p 52
2) Bartoszewicz, op

czt , pp XXXVIIIXLIK

4) Ibzdem, p XXIX
6) Academia Romani nu posed-a niciun exemplar Cf Bartoszewicz,
op. czt ,p.LIII i K Esterreicher, Polnzsche abhographze des XVIXVII
Jahrhunderts, Cracovia, 1883, p 252 i L Finkel, Bzbhografia hzstory
Polskzey, Cracovia, 1906, P 452, Nr Si 571, afirma c ar fi doul editu
deosebite din anul 1645.

INTRODUCERE

XLV

Editia a doua apare la Cracovia la 1648 sub talul: Chronicon gestorum in Europa singularium a Paulo Piaseekio epzscopo Praemzshensi, accurate ac fzdeliter conscripta ad annum

Christi MDCXL VIII ad utzhtatem pubhcam dzvulgatur et


typis cum gratza et privilegio S.R M., Cracow(le in officzna-

graphica Frandsen Caesariz S.R.M. typographii, anno Domini, 1648, 8 p. hmmare 0 438 p. + 22 P. finale nenum.erotate, cu portretul i stema autorului.

0 a treia editie este identicI cu precedenta ca text, dar


n'are rum locul lmprlmrii, rum anul, mci indicatia librarului. Ea are ace1a0 talu ca precedenta, dar cu urmItorul
adaos: Juxta exemplar impressum Cracoviae et postmodum

ab ipso auctore propria manu correctum et auctum*, de


unde rezulti ck avem a face cu o editie corectati de autor,
dar tipIriti in alt ora, nu la Cracovia. La sfar0tul acestei
editii se afli un adaos intitulat. Observationes ad pauca ahquod loca hujus chromci in quzbus Paulus Piasecius de rebus
Gallicis et Belgicis tractans a verztate non nihil aberramt .

E vorba de corectiri ficute de un cunosator al istoriei


Frantei i Belgiei. Editia. e 4.1110 cu liter mai mica cleat

precedenta (X 0 536 p.), mai elegant, ark' portretul autorului, pare a fi tipriti in Apus 1). Este probabil identici
cu editia tipiritI la Amsterdam la 1649, la edrtorul Forster,
pe care o semnaleaz1 bibliograf ii polom 2).

Existi .0 o traducere poloni a acestei croruci de Crzaszczewski din secolul al XVIII-lea, al cirei manuscris a fost
publicat abia la 1870 3). Traducktorul Iasi la o parte unele
pasaje ce nu au legbituri directi cu istoria Polomei.
Academia Romini posedi doui exemplare din edrtia din Cracovia,
2648 1 un exemaar din editia postermari fr dati
K Esterreicher, op at p 271 i Bartoszewicz, op at p LV.
$) Kromka Pazola Piasecklego bakupa Przemilskzego, Cracovia, 187o

LXXXV i 458 p, cu un portret 1 o introducere de L. Bartoszewiczo

XLVI

MIRON COST/N

Cronica lui Piasecki a fost cunoscut in secolul al


XVII-lea peste graintele Polomei, nu numai in Moldova,
dar si in Rusia, o traducere ruseasc in limbi bisenceasci

din acea vreme a fost executat la Moscova si anume numai

pasajele ce pnvesc Rusia si rlzboaiele polono-moscovite.


Rimask in manuscns a fost publicatI abia in zilele noastre 1).

Aceasta dovedeste a lucrarea lui Piasecki era it-bp indit.


In lumea ortodoxl
Miron Costin o crteazi in nota bibliograficl dela inceputul crorucii: Piasetchn vlAdicu/ de Premislia [scne] litineste . Cromcarul moldovean a folosit cromca in onginalul

latin si anume nu in prima editie din 1645, cici foloseste


date adaose la editta 'din 1648, pnvitoare la riscoala
Cazacilor din acel an 2) Dintre editule urmItoare cele tipi-

nte in Olanda (sau Franta) cu greu ar fi ajuns in Moldova, mai probabil a azut in mena lm Miron Costm editia
din 1648 din Cracovia. De aceea am trunis la aceast editie
In indicatnle ce insotesc editia de fat.
Miron Costin foloseste pe larg cromca lui Piasecki in
prima parte a cronicu sale, mai ales pentru relatiile rominopolone: fzboiele cu Polonn ale lm Mihai Viteazul, luptele

interne din epoca Movilestilor. Foarte pe larg sunt reproduse informatule lm Plasecki cu caracter de raport
zilinc pentru expeditta nenorocit a hatmanului Zolkiewski

in Moldova la 1620 si a rIzboiului polono-turcesc dela


Hotm in anul urmItor, apoi pentru solia lui Cnstofor de
Zbaraz la Constantmopol in 1622, cu revolutia intamplat
Arlurnandrxt Leonid, CMyTHOe Bpernsi n MocKosetco-rionbcfcaa

BOnfla. 14a caassuicKaro nepesoAa xpotimal n. Ilsicecitaro (Vremde


turburt i Azbouil polono-moscovit din traducerea slavoni a cromcu
lut Paul Plasech) in [laburnum-II gpesnon 1114CeMHOCTH LXVIII,
observatule ltu V. Jagid in Arhzo fur stazusche Plulolope, XI, p. 160.

Echtia noastri, pp 158-159

INTRODI3CEFtE

XLVII

la scaunul sultamlor tocmai atunci. De act si Ong la 1633

sunt in cromca lui Miron Costin putine stin culese din


Piasecki. Sub anul 1633 Miron Costin imprumut. dela
Piasecki povestirea. expeditiei lui Abaza-pasa in Polonia
insatit de Moise Movil si de Matei Basarab si tot din
aceastk cronick polonk Miron Costin culege imprejuranle
mortu lui Abaza-pasa. De asemenea stinle lui Mixon despre
onginea Cazacilor i organizarea lor de cktre regit polom
sunt tot dela Piasecki. Cam la atita se reduc imprumutuMiron Costin din cromcarul polon, in reabtate putin
lucru in comparave cu stinle din crome luate din tradrtia
(nail si din proprille lui observatu.
Inteun studiu publicat acum 18 ani, am arktat c Miron
Costin a mat avut i alte isvoare polone, pe care nu le
citeazA max precis. Unul este cromca lui Alexandru Guagnini,

Descrtptio Sarmatiae europeae intrebuintat In traducerea


polonk a lui M. Paszkowsk, Opzsame Sarmaczej europejskzej, ed. I, Cracovia, 1611, carte folositk mat inainte si de
Sumon Dascklul

1).

In aceast carte si anume numai in traducerea polonk,


se afli intercalatk si o poerni a lui Jarosz Otwtnowski despre

lupta dela Arges intre Mihai Viteazul i Sinuon


sprikrut de Polom: Powodzeme nebespzecznego ale iczcszhwego wojska I K.M. przez I. M. staroscze Kamenieckzm w
Multan, opisanze prawdzzwie, roku .r6o0 (Expedrtia pnmejdioask dar fencit a ostirn mknei sale regelm pnn starostele

de Camenrta in Muntenia, descnerea adeviratk, in anul


1600), care apkruse inteo brosurk separatk. la Cracovia in
1601. Miron Costin a folosit pe larg aceastk scriere in cro-

ruca lui Paszkowski, pentru descnerea luptei dela Arges


(p. 23), alktun de stinle ce le avea din familie despre rolul
1) P. P. Panaitescu, op co, pp 88-9o.

XLVIII

MIRON COSTIN

Movilestilor in aceasti imprejurare. Tot din cronica lui


Guagnim-Paszkowski ia Miron Costin .si unele stili despre

lupta dintre veril Movilesti la Stefinesti (16o8), despre


origina familiei Zbaraski si aceea a Rutemlor 1).

Miron Costm aminteste pe # Marlin paFovschn in


lista isvoarelor dela inceputul cronicu, alitun de Bielski,
cu indicatia: Istoricu lesesti pre cari au urmat raposa.tul
Ureche vorrucul (p. 3). In realita.te, Miron Costra nu

cunostea cronica lux Ureche deck din adaosurile lu Simion Dasellul si intrebuirgarea lui Paszkowski se datoreste
acestma din uring.2).
Un al treilea isvor polon al lui Mixon Costin este opera

istoria in versuri a lui Samuel Twardowski, Wojna domowa (RIzbonil civil). Twardowski, niscut la 1595, elev
21 Iezuitilor, a fost un poet foarte gustat pe vremea lin 3).

In 1622 a alktont in Moldova si in Tara Romineasci,


insotmd pe ambasadorul Cristofor de Zbaraz in Turcia si a

descris in versuri aceasti sobe 2). A catorit si. in Apus


Cu principele Vladislav, witorul rege Vladislav IV si a
scris chiar o poemb: despre acest rege polon. Twardowski
moare la 166o 2). El este socotit ca principalul poet epic
polon al veacului al XVII-lea; scrierile sale, toate in ver1) Ibzdem, p 27, 64, 114
-2) Ureche, Letopzsetul Moldovez, ed C Gzurescu, Bucuresti, 19z6,

p z80.
4) K Thieberger, Samuel von Shrzypna Twardozoshz. Beztrag zur
Geschzchte der polnzschen Lztteratur des XVII. lahrlzunderts, Inaugural

Dusertatzon, Breslau, 1898, 59. p.


4) S Twardowslu, Przeloaina Legacya (Solza cea mare), Leszno,
1633, ed II, 1639, ed III, %in, 1706. Pasajele prwitoare la virile
tomlne traduse de P. P Panagescu, Calatorz polonz in larde ronuine
(Acad Rom , Stuthz ;a, Cercetirt), Bucureatt, 1913, pp. 13-21
4) Thteberger, op at , p 46 cf. sz S. Turowslu, Samuel ze Shrzypny
Twardowshz, Lww, 1909.

INTRODUCERE

XLIX

suri, furl reeditate dese on, lar Ritzboiul civil fu tradus


In ruseste i folosit ca isvor istonc de croruca Cazacilor de
Welidko 1).

Scnerea aceasta folosit i de Miron Costra are trtlul


Wojna domowa z Kozaki i Tatary, Moskwa, potym
Szwedamz i z Wegry przez lat dwanaicie, za panowame
Nayasmeyszego lana Kazinuerza krolu Polskiego, toczgca
na cztery podzzelona xiegi, oyczyst9 muzz, (R5zborul
civil cu Cazacu i Thant, Moscova, apoi cu Suedezu
Cu Ungurn timp de doisprezece am sub domma prea seremsimului rege al Polomei Than Cazima, impArtiti in patru
cirla, in limba nationall). Partea intii apare la 1651, a doua
la 1657, editia doua adaosi i revizuti la 166o, iar dupi
intreg-

moartea autorului mai apIrur inck doui editn, la 1665


si 1682. Toate editule se tipIresc in impnmena colegiului
ieztut din Ka.hsz. Am folosit ultima editie 2). Miron Cosun care a fost contemporan cu Rabolul civil, adick cu
riscoala Cazacilor l Cu luptele urrnitoare (1648-1660)
si a luat parte la una din blab' (p. 128) nu a luat dela Twar-

dowski deck putine fapte, dar a fost atras de expresule


poetice ale scnitorului polon, reproducindu-le in cromca
sa. Astfel indignarea unui nobil polon: Pentru ce si tie
un mupc tirgun ? , sau exclamatia lui Chnuelniclu: 1/112.tu-mi au Czaplinslu Subotovul si tot ce am avut, rar sabia

din mara nu mi-au luat , apoi sfatul hatmanultu polon,

and afli c riscoala este gata si izbucneasci: qarpele,


pink nu ridici capul din iarbi, sa-1 lovesti (p. izo-121).
Aceasta arati c bolerul moldovean, poet el insusi, a
fost atras de povestrea colorati a lut Twardowski, ca,re
1-a influentat tocmai de aceea.
P P Panaitescu, Influenta polond la Ureche

Afiron Cosa; Bucu-

re9111 19253 P 91

2) Ibulem, p. 91 si pasajele traduse, tot acolo, pp 259-224

MIRON COSTIN

La acestea se reduc isvoarele sense ale cronicn lui Miron

Costin, pentruca lista de scrinon, ce se afli la inceputul

luerani, nu pnveste istona Moldova dintre ami 1595


1661, ci sunt martorn descIlecatului Intl' si al doilea,
care nu formeazg subiectul acestei serien. IntimplItor
numai citeazi crorucarul moldovean o singuri dati pe L.
Toppeltin, Origines et occassus Transylvanorum, Lyon, 1667

(la p. 186 a cromen), carte care urrna s'o foloseasci pe larg


Cu alte pnlejun.

Spre, deosebire de cronicarn anteriori si chiar de urui


din cei care au urmat dup dansul, Miron Costin nu este
un compilator, ei lucreazi ca un istonc; el nu reproduce
isvoarele, ci le foloseste pentru informatnle lor, pe care
le topete in stilul ski propriu. Nu vom Om la Miron Costin o reproducere mecaruci, isvoarele sunt pentru el
materialul brut, pe care II preluereazi.
Datele din cronica lui Piasecki sunt intotdeauna modificate dupi calendarul khan si Miron Costin amplificA
povestirea, dind explican asupra motivelor faptelor, acolo
unde nu le giseste in isvorul ski. Aceasta, e drept, nu o
face intotdeauna in chip fericit: adaogi, de pila, di motivul abdicirn lui Sigismund Bathory din Ardeal a fost
bitrinetea, cam nu si-a putea inchipui un alt motiv pentru
un stIpinitor sl lase altuia domrua (p. 14), dar in realitate
Sigismund era un om Unit.. Vorbind de uciderea lui Andrei

Bathory de ekre Secui, pe care o giseste in crornea lui


Piasecki, adaogk dela sine &I lucrul nu s'a putut face deck
Cu porunca lui Mihai Viteazul, ceca ce este inexact si con-

chide a uciderea lui Mihai la Turda a fost o pedeapsi a


lui Dumnezeu pentru aceasti fapti (p 16). Termenn tehmci din isvoare ii explici Miron pe intelesul cititonlor
lui, d. e. raitari pm Nemti akin (p. 427). Cind Piasecki
vorbeste de muntele dela Camenrta, care pnveste Nistrul,

LI

INTRODUCERE

Mixon Costal, ca un cunoscAtor al locurilor, explici: 4 despre capistea armeneascI .

Uneon cromcarul nostru citeste cam gribit isvoarele;


Piaseckt pomeneste de un cardinal Andrei (fiul lui Ferdinand de Habsburg), care se afla in Belgia, tar peste
cateva pagan despre cardinalul Andrei Bathory Miron
Costin intelege ci e vorba de ems' persoanl si apune:
t( Andrees Bator, carele era pre aceea vreme in tara Belghu .

Apoi, cum nu poate crede a un cardinal se poate face


principe, adaogi dela sine exphcatta 4 care umbla sl se
cAlugireasci )), nu era dect cardinal, ci umbla numai sg. fic,

(p 4) In alt loc, Piasecki, vorbind de unchml din Suedia


al regelut polon Sigismund III Vasa, il numeste corect
Carol (de Sudermarna), dar peste citeva pagini aminteste
de urmasul aceluia, regele Gustav (Adolf). Miron Costin
imbinl ambele pasaje st face din Gustav unchral regelm
polon: (< CuprinssI cilia svedzasci un frate craiului, unchm
lui Jigmontu, anume Gustav (p. 18).

Piasech a fost un istonc care propovIduia perfecta impartialitate si serie in introducere: # SI nu te insele ace.'
scniton can sub talul de istorie nu scnu atit fapteie vremilor noastre, cftt panegince si pnvind pe unn Cu url,
pe altu cu pOrtentre, isi modifici asa stilul, 'Mat pe cei
tan ii face slabi si pe cei slabi it face tan, laud pe cm ce

nu o men* invinovItesc pe nevinovati, asa inat toate


int1mplinle vremilor noastre au fost schimbate dup pirenle lor, spre marea pagubsi a adevIrului . Nu poate fi
socotrt istonc cleat acel ce infliseazi numai sincera si
curata descnere a faptelor 1). Cuvintele acestea ale principaluhn isvor al cronicu lui Miran Costin se pot compara
cu acelea ale cronicarului moldovea.n: 4 NemicI nu 8trici
1) P Plasecki, Chromcon in Europa szngulanum, Cracovia, z648, P Ye
IV*

L II

MIRON COSTIN

credinta ase cebra ce scnu letopisetele ca fria, and


veghe voxa urnue i coboar lucrul cu hula altma (p 159)

ceca ce nu poate fi o coincidenti, ci de sigur o influenti


ideilor episcopului polon 1).

In afark de isvoarele istonce propnu zise, Miron Costin


a mai folosit in cronica sa i anume car% pe care le-am
putea numi de invdteituret, din care nu cauta fapte din trecutul Moldovei, ci cugetan cu care sk impodobeasck
siu, exemple care si lummeze unele situatu morale, verdictele soartei sau gresehle oamerulor. De sigur ci in pnmul

rand in aceastk privinti sta Sfdnta Scripture!. in croruca


lui Mixon Costm se afli un singur citat din Evanghelia, in
romaneste (p. 159), dar din cele sase crtate din Vechral
Testament (p. 27, 46, 68, 85, 146, zoo), afari de primul,
tradus probabil de crorucar in romine,te, toate eelelalte
sunt date in slavonefte In text. La data and scna Miron
Costin (1675) nu exista hied o traducere completi a
&Niel in romkneste El s'a folosit deci de textul slavon,
care era pe atunci intrebuintat in biserica moldoveneasci.
Interesant este tusk faptul c citatele lui Miron Costm
din Bibbie sunt gresrte. Pentru citatul: <Hs OIrCTIt npagemAro
(Din gura celui drept abucneste
/13)COAHT1L pasSm
intelepciune) (p. 68), trimite la Intelepciunea lui Solomon,

carte in care aceast cugetare nu se afl.. Ea este extrasi in


realitate din Ptldele lui Solomon 10,13. lar and exclarni:

Vai de aceia cetate unde iaste domnul ta.nlr

27),

anunteste de Isus Sirah, in cartea canna lipsesc insi aceste


cuvinte, pe care trebuie si le ciutim insi in Ecclesiast Ir.
12.2). Aceste confuzii inseamni c Miron Costal, om cu
Cf mat pe Lug, P P. Panattescu, Influenta poloncl, p. 119 urm
2) Traducitorul in latmeate a crorucii lut Miron Costal a rectificat
Iasi citatul, Mtrom Costun, Chromcon, ed Barwmslu, p. 22

INTRODUCERE

LIII

culturi bisericeasa ortodoxl, stia anume pasaje din Sf.


ScripturA slavonI pe de rost si nu le mai cguta in carte,
and le cita in croma; de aci trimiterile gresite.
O alt carte folosita de Miron Costin pentru cugetri
pude intelepte sunt Vietzle paralele ale lui Plutarch.

Vorbind de Radu Mihnea, crorucarul crteazI viata. lui


Alexandtu cel Mare, cea adefirat, nu basne, cum scrie
o Alexandrie den grecie sau dentealti limb scoas1 pre
limba tarn noastre, plink' de basne i scornituri . Cea
adeviratI este scnsk de Phutarhu vestrt istonc , din care
a luat Miron Costin cugetarea. Hirrucia impiratilor si a
domrulor mai mult s intelege din cuvintele lor i sfadeck den rizboae ficute de dansii
turi grAite de dinsu
(p. 68) Cugetarea se afli in introducerea la viata lu Alexandru ce! Mare din colectia lui Plutarch 1).

Exist insk in cronica lui Miran Costin si un alt pasaj


imprumutat din Plutarch, pe care nu 1-a semnalat pang,
acum =ern. La domma lui Vasile Lupu, vrAnd s arate
a un domn, asa de prudent nu s'a putut totusi feri de dus-,'
manii diniuntru, in frunte cu Gheorghe Stefan marele
logoat, crorucarul introduce o pi& din viata lui Pyrrhus
regele Epirului, cu citatul vag: Spun istomle de Pir impgratul Epirotilor >> (p 131). Anume, pe and se gitea de ,
lupta impotriva Romandor,

unul din copii lui, ce-1 pzea

i-a spus: Ja aminte, imprate, cel rimlean pre un cal


negru. Den toti aii stem, alta nemia nu plzeste, numai
si-au pus pre impritia ta ochn, ori inatro te intorci, el
tot acme pIzeste i ceara, andu i andu &A vie asupri-tt

cu sulita gata Au rispuns Pa- copilului: Cu anevoie este


Plutarclu, Vitae parallelae, VI, Leipzig, Tauchnitz, 1829, p. 169.
Isvorul fuese identificat de V A Ureche (Miron Costm, Opere complete,

I, p 5o8 nota)

LIV

MIRON COSTIN

flecks= a si feri de ce taste SI fie

Pasajul este luat din

Plutarch, Vitae parallelae, viata lui Pyrrhus capitolul XVI 1),

cu deosebire a Plutarch di numele ostasului Leontie


Macedoneanul , cel care avea gnje de Pyrrhus, pe care
Miron Costra Il face o copil (de cask), adeck pa.), scutier.
Interesanti este si alti modificare a textului lui Plutarch la
cromcarul nostru: `OpCicr, &lace, cT a.crack, -rv pip (czpov
tiaocq tirrcoq... s (Vezi, impirate, pe acel
kiter.vov, gv

barbar pe un cal negru), spune Plutarch. S lei aminte,


impirate, pre cel rdmlean pre un cal negru , traduce Miron
Costra. Pentru Grem, Romanii erau barbari, dar cromcarul
moldovean nu pote admite asemenea expresie fati de Romani, strimosti nostrt, pe care venera.
Informap orale i amintiri. Informatia curl a lui Miron
Costra este mult mai abundentk.' deck cea scrisi si de aceea

aceasti scnere poate fi socotiti ca mste memoni, ale lui


qi ale altora. Despre Movilesti putea sti multe din familia
sottei sale, niscuti Movil, despre Miron Barnovschi auzise multe dela tatl sill, care fusese sfetmcul acestui domn 2).

Main expune pe larg rolul tatilut siu la ingroparea


Barnovschi vodi la Constantinopol 2). Dupk domma acestuia urmeazi o epoci despre care cromcarul nostru are
_putine tiri, ceca ce spune fatts: # Mai cu greu mi-au fostu

iubite citttonule, a scne de aceste domrui [Alexandru Coconul, Mmse Movil i Alexandru Tlia, deck de cele de

mai de multu trecute, ci de aceste domnit, ce mat sus,


scnem, nicliun, mce inteun letopiset streinu, pomenit nu

se afli, on ci ce au fostu scurte, on act nemici ase ales


Plutarcht, Vitae parallelae, IV, Leipzig, Tauchnitz, 1829, pp.

90-91.
2) Cf P P. Pangutescu, Influen(a poloncl la Ureche z Miron Costsn,

p to6
2) Editia de fati, pp 87-88.

INTRODUCERE

LV

nu s'au pnlejit in dzilele lor. Ce, cit am putut a intelege


den boien bItrim den dzilele lor, pre rindul ski mergind
cursul anilor, iti insimnlm (p. 77). Dintre boiern bitrini pe care i-a consultat Miron Costin asupra trecutului,
frail]. Toma si Iordache Cantacuzino sunt probabil cei
mai des pusi la contributie. Vorbind despre Barnovsclu
vodi, crorucarul spune: De care mirturisiia Toma vornicul, fund postelnic al doilea la dinsul, ci in multe nopti
1-au zint pre la miadzi noapte ingenuncluat inaintea icoanei

la rugi (p. 86). Eram pururea in casi eu la Iordachie


visternicul #, spune aturea Miron Costm (p. 136). In
tunpul domniei lui Vasile Lupu, pini in ultimul ei an,
Mixon Costin se afla refugiat in Polonia, de aceea si
despre faptele acestui domn silk dela boieri: inteles-am

din boeri bitrim, cum si hie vrindu Vasilie vodi la


Suceavi si-s despartg fata de domnu siu, Ragivil (p ri3).
Din sederea sa in Polonia cronicarul a cunoscut marea
riscoali a Cazacilor, care a avut loc tocmai atunci (1648),
si pe care o descrie pe larg in cronica lui, cu aminunte ce
nu se gisesc in alte scrien (p 114 si urm.). Miron Costin
luase parte personal la bitilia dela Berestecico intre Poloni
si Cazaci, la 1651 (p. rz8).
Cu incepere dela caprtolul al XVIII-lea, adici din anul
1653, cronicarul intrerupe povestirea cu o cugetare, in care

spune ci din cele and simtun, vgzul este cel mat sigur:
RI,Asa si noao, mbite cetitonule, cu mult mai pre lesne a
ne scrie de aceste vremi, in care mai la toate ni-am prilejit
singuri si pentru lungimea capetelor ce s'au sons den
indelungata domniia lui Vasilie vodg mai sus, den esitul cel

dental den scaunul Om a lui Vasilie vocli, incepem a scrie


de domiiiia lui Gheorglue Stefan vodi (p. 139). Deci

de aci,-pentni ultimii 9 am ai istoriei Moldovei din cronica sa (1653-1661) este Miron Cogan martor ocular

LVI

MIRON COSTIN

aceastk povestirc constitme partea a doua a crotucii, pentru

care nu mai are nevoie de isvoare El intrase in boierule


Moldovel si este partas la mai toate faptele istonce ale ;gm,

astfel incit persoana autorului apare adesea in povestirea


cronicii.

DATA CRONICII

Cronica lui Miron Costm a fost semi in Iasi si anume


a 1675, dupi cum mArturiseste trtlul pistrat in manuscrisul A2: # Letopisetul Tdrii Moldova dela Aron vodd incoace
scos de Miron Costm vornicul de Tara de Gios, in

oraf in lafi, in anul dela riderea lumn 7183, lard dela Nadni (p. 3).
fterea Mntuitorulut lumii 1675, mental)
Manuscrisele din grupul C au data 7185 (1677), altele (A)

7218 (I7I0), dar aceste modificIn se datcresc copistilor,


care au schimbat data pusi de autor cu data copieni
Totust insemnarea de mai sus, care fixeazsi data scriern,

ridici o nedumenre. Anul indicat dela Facerea Lunm,


7183, corespunde cu anul dela Hnstos 1675 numai pentni
lunile Ianuane-August, cici. dela 1 Septemvne 1675 incepea anul bizantm 7184. Deci cronica a fost scrisk intre
I Ianuarie si 31 August 1675 (data lunu si 2116 sunt lsate
In alb). Pe de alt1 parte, tot in titlul de mal sus afl'im cl
la scnerea cronich Miron Costin era mare vorruc al Trn
de Jos, functie pe care a ocupat-o in domina lui Dilmtrie
vodk Cantacuzino (1674-1675). Ultimul, act cunoscut

noui, in care Miron Costin apare ca mare vonuc al Tini


de Jos este din 9 Iuhe 1675 2), iar la 29 Decemvne 1675
el este mare logoat 3). Intre aceste dou1 date, in ristimpul
Loc alb in inanusens

N Iorga, Saida p Documente, VI, p 189.


V A. Ureche, Introducere la Miron Costm, Opere complete, I, p 'of,.

emitili, k-Ap.irse'Lniiltt A rtlIt 14Z1,1.0AtAnifq29%.TAGA


(...,

),,

ribAt.itt I-HIV:Teri ,
ti f 1% VI

Z,

V c',"

4-)*

1[1,16i

.4.-.."

..,..

A film traits in

LEDA

CvSoeif ht AA A 1174, titAfif, :


P

R(M1lt1bM(3 misty6w
,,.,,

,:,..7

f,i ......t.

1.1

.1

ex

S.4

H/

lava c..3t1ittiti prt3 C...1C.n.2ir le,fA.t

2,
i'
VAVill GO, 1, 5i(ni . A riviic Criiit.4AlsA CA

c-

.,

1-tf

7,
o , ,, _.-4- -,,
) -, cr,
hACIVIII go 1-4014 Cot Aulf.5.1,1\ C.KAW , N% iI

e
1.101171.1% /11

,
14,0

.J.

t: m.1

c.

....

it)" HiC:TAI.,filArrtf. ,tc.s

va ,
ti 15'1%6 f AV CS ISTIAYL , K1,1 f e.,.
cmfeA go 6.1-Li
ViArrutt 60 ellitt-OM0010 C.E.V..1. 1-.1, . rittf.*. , hi,ir'

,--, -,

t... I

d.,A , 1. ,6CJA.AtAtill C'E.I AA, ti it, tillyili&ilfla:ZA


,

..,

r-r

If

sn Clat l'ilaii A g rs 61.610-CA KoA

c,rriT1 Go 7 WMAtt,litgiti46. cy,C, t.S


,.

..i.

_.

Li

i...'

t.

,, ' 4 .

..,

--,.._-_-

1,1t.ttt,t)s

Lu it

_..t.

'1rCrriftA .2,0 ,IViAra fa ATE ilaitt-oroc0 ,r1.110Irritt' 60

if'

net 4,1401;1JAN-tit , wit LA ALU7. A-ri. tArb1:1,1 to Mt AA


,
kly CA Anca ,A,Ec..14,..vrife

'

.,

11

?:

177-

.,

,,,Ault
rrt.fy.,6 Hitt A rf-12, Alto rrtist h.)
i
,

ill typtii IA licict ,..,


11 KaiA2f Af,e,t AA), AI :-^-'
i

1 2i" Artifi0.4t CT, To AtIcKN


,

....._(....

, Li , <4,01,1c4,1 -14.9"00 tirt?1, , 4,-,1,,, VIA


.s,
,
,

'

citAsi Go nzi-va ArdsC.,% ALAit 4st-A.),-rit mutAil.rryil(


s
h ...4 ii , .--:*- 7"
,
,
11.4 TA AlitiCTEIA .30 , A AM.., c-2) . 47i.,L..),i.rt ill tivrif.,Ii C..)
,

OtA,A,

Ms. z6ot. Inceputul capului al XIX-lea.

0/4-,

INTRODIJCERE

LITH

de cinci luni i jurnkate pentru care nu avem acte despre


el, s'a fAcut inaintarea in grad a lui Miron Costin. Deoa-

rece tot in acest ristimp are loc o schimbare de domnie


In Moldova, Dinutne Cantacuzino fund mazilit i inlocuit
Cu Antome vocii Ruset, putem conclude c i schimbarea
in situatia lut Miron Costin s'a produs cu pnlejul acestei
noi dommi, in cursuly cireia el apare numai ca mare logoat.
Dimitne Cantacuzino este scos din dorrmie in toamna
anului 1675. Din ultima zi a lui Octomvrie stil vechi avem
o insemnare documentar Cind s'au =mkt Durrutrascu
vodi, in vremea ce am luat sama oilor 1). La zo Noem-

vne (ro Noemvne stil veclu) un agent venetian scne din


Constantinopol c in quest gionu (zdele acestea) a iesit
dela Poarti porunca de mazihre a lui Dumitrascu Cantacuzino, lar urmasul su, .Antome Ruset, trebuia s piece
In tail, indatI ce va fi pnmit in audienti de sultan 2). Prima
potunci cunoscuti noul a lui Antonie Ruset din scaunul
Moldovei este din 8 Decemvrie 1675 2).
Rezult1 din aceste consideratii istonce c sfirsitul anului
1675 nu se mai potriveste cu datele din trtlul cromai lui
Miron Costal: Atunci era anul 7184 dela Facerea Lumu
(si nu 7183), Jar Miron Costin ajunsese mare logoat in
domnia lui Antome vod, nu mat era vorruc, ca in titlul
cronicn.

Totusi in cronici este un pasaj care contrazice toate


aceste consideratu. Anume, pe ultima ei pagin, vorbmd
de moartea lui Dabija vodsg, crorucarul numeste pe boierul

Chinti Dracon Ruset, aceeasi persoani cu Antorue vocil,


despre care spune: Carele apoi au ckdzut i domnu
Acad Rom Doc CXXX/25.
Hurmuzaki, Documente, V-2, p 148.

Acad Rom Doc LXX/1o5.

LVIII

MIRON COSTIN

(p. 219). Aceste cuvrate sunt deci scrise dup urcarea in


scaun a lui Antonie Ruset, care are loc, cum am vkzut,
In Noemvrie-Decemvne 1675. Dar la aceasti epock, anul
dela Facerea Lumii nu mai era 7183 ca in trtlul cromcii,
iar Miron Costin nu mai era vorruc, ci mare logofit.
Ca si explicim aceastk contrazicere de date, s'ar putea
spune ci data din fruntea crommi pnveste nu termmarea,
ci inceperea letopisetului, dar nu credem aceasta si iati
de ce: Miron Costra face in cursul cronicii numeroase trimiteri si aluzii la evenimentele postenoare. Niciuna din
aceste trimitert nu priveste insi date dupi, anul 1675; aceasti

singuri insemnare privitoare la domnia lui Antome Ruset


pnveste un fapt intimplat dupi r Septemvne a acelui an,

depirtat deci numat cu citeva luni de data din titlu si e


vorba de un pasaj de pe ultima pagral a cronicu 1). Scnerea

unei cromci de man proporth ca a lui Miron Costin trebute si fi traut un timp indelungat; crorucarul consulta
arp si pe boieni bitrim avea si multe griji ca inalt dernmtar
al curtn, pe lingi turburinle politice ce-1 intrerupeau

mereu si de care el se plinge adesea. Pe atunci se scria


mai putin si mai incet ca astizi. De aceea credem ck nu
gresim, cind socotim ci alcituirea cronicii lui Miron
Costra a tmut mai multi ani. insemnarea adaosi de autor
la sfirsitul crorucn pentru un fapt petrecut -peste citeva
luru dupi data din titlu nu e suficientk, ca si afirmim ci
intre aceast# dati si terminarea crommi s'au scurs am de zile.

Singura explicatie care mai rimine posibili e urmitoarea: Se stie ck Miron Costra dupk ce scnsese cronica
In intregime s'a apucat s'o copieze (sau a pus sk fie
copiati), Ia izvodul cel curat (p. 171). De aceea, s'a
1) De o Interpolare nu poate fi vorba, pasajul se afli In toate mantrscrisele.

INTRODUCERE

LIX

intimplat ca un fapt ce urma si fie adaos la izvodul (copia)


pe curat la un anume loc, nu l-a mai putut adkoga la locul
ski Miron Costin, pentnick era trecut randul (ibidem).
Faptul pnvitor la domnia lui Antonie Ruset frisk a putut
fi adiogat pe copia- curati, fundci se afl tocmai la sfirsit.
Rezulti de ad i el data 1676-7183, deci Ianuane-August,

pnveste terminarea crorucu, asa cum a iesit dela pnma


alcktuire semi de mkna autorului. Mai tirziu, reste ckteva
luru Sall un an, s'a copiat pe curat, la care Miron Costa
a adkogat uncle lucrun, de pild povestea veruni licustelor,

care dui:4 propna sa mirtunsire nu se afla in prima versiune, apoi stirea despre domma lui, Antonie Ruset si poate

si alte modificin, pe care nu le cunoastem. In forma pe


care o avem, croruca este deci cu adaosun datonte autorului,

inteo formi scnsk ceva mai tkrziu deck data din titlu,
care corespunde pnmei ciome.
TRADUCERILE CRONICII LUI MIRON COSTIN

Tradueerea latinA. Istoricul polon E Barwinski a publicat o traducere latin a crorucii lui Miron Costin dupi
un manuscns aflitor in biblioteca Czartoryski din Cracovia:
Miroru Costini, Chromcon Terrae Moldamcae ab Aarone
prznape, ed. Comisia Istonck a Romkniei, Bucuresti 1912.
In introducerea sa Barwinski a dovedit ci manuscnsul, al

anui titlu si inceput lipsesc, este dup scns dela sfirsitul


secolului al XVII-lea sau dela inceputul celui urmitor si
ck traducitorul era moldovean. Ca dovadi pentru aceasta
este faptul ci numeste pe Giuca \ma' domnul nostru ,
oastea moldoveneasck, 4 ai nostri Moldovenn , expresii

care nu se afli in onginalul romknesc 1). Incercarea lui


1) E Barwinski, Introducere la Miron Costui, Chromcon, p XXI.

LX

MIRON COSTIN

Barwinski de a identifica pe traducitor cu insup Miron


Costin nu se poate mentine. Am artat cu alt prilej c traducerea e ficuti dupi un manuscns cu adaosun posterioare. Astfel Constantin Canternir care a dorrinit dela
1685, este indicat a a deveint domn, iar Sobieski, zice
traducitorul, a fost rege (moare la 1696). Mixon Costa)

se scuzase in cronica lut a n'a trecut niste semne la


locul lor cronologic, dar de vreme ce se 4 trecuse randul la

avodul pe curat, le scne in legituri cu alte evenimente


posterioare. Traducitorul in latineste, nestnnd unde si le
puie, le-a lint tot acolo, pistrand i scuzele lui Mixon
Costin, ce acurna nu-si mai aveau rostul 1).
Acum vom aduce cateva argumente noi in acest sens.

Traducitorul urmeazi un manuscns de tip

B, chiar

and acest manuscris este gresit i lacunar, deci el nu poate


fi chiar autorul scriern, ce trebuia si fi avut la indemani

Dovezi: p. 31, in ms. B este o lecturi gresiti:


uraciunea cat de tarziu izbdndefte (in Inc de tzbucnefte).

Miron Costin yoia s spuni ci ura ascunsi tot izbucneste


odati, cum a fost ura boienlor impotnva lui stefan Toma
si nu ci ea izbandeste, cici in cazul acesta boierii au fost
Totusi si in textul latin avem triumphat (trad

p. 26). La p. 7610: Toate manuscnsele spun ci Petru


*cluopul a zidit ministrea Galata din Deal, cum este
istonceste adevirat, numai ms. B2 spune gresit din Vale ,

la fe! 0 traducerea lating (p. 72). La p. 90: uncle cade


apa Smotrzciului, care apc1 vine pre la Cameniti . Unele

manuscnse, intre care si B, omit cuvintele subhrnate


scnu. unde cade apa Camenrta , api care nu exits* cici
1) P P. Panartescu, Influenta poloncl la Ureche z Mzron Costm, pp.
comumcat atunci prune scnsoare
s'a convms de dreptatea argumentelor mele i renunti la ipoteza
&supra autorului traducern

104-106 D-1 Barwmski

INTRODUCERE

LXI

in adevir riul Smotria trece pe la Camemta. Aceastg omisiune este si in traducerea latini Rums Camenecensis

(p. 86). La p. 92: cuvintele iar Matei voclk fundu-i


cirac, prea lesne s'au tocrrut hicrunle la dinsul , care in
chip natural (in cele mai multe manuscnse) urmeazi dupi
fraza. o pasa neplrSit pira pe domni, ales pe Moysei

sunt deplasate in ms. B in nuilocul unei fraze, unde n'au


niciun inteles. A doao dzi, stringindu pre Moysei vod
pentru boien Abaza pasa, zar Matei yodel
cirac prea
lesne f' au tocmzt lucrurzle la dcinsul, au dat sami" ci s'au dus

pentru graba birului . La fel face i traducerea latnk


(p. 89): Postera che Abaza Basa urgebat Moyses princeps
propter barones ; Matheus princeps, cum habebatur apud
tpsum fidehos, faczllime composuit res suas apus eudem, Just-

ficabat se Moyses prtnceps ratone baronum, quia mverunt ad exigendum tributum . La p. 179 in manuscnsele
B s'au niscut un gourdon, adici o omismne de cuvinte
intre repetrea aceluiast nume in doui rindun consecutive:
% au ndicat domn pe Hrizica \To& anume ci i-au pus surguczu
In cap. Indatd acel Hrizzca yodel au repezit . Cuvintele sub-

limate lipsesc in manuscnsele B i lipsesc de asemenea


In traducerea latin (p. 387).
Este oare admisibil ca 1Viiron Costm el insusi s fi tradus
incoherentele unui copist, care altera intelesul propnei sale
Iucrri?

In al doilea rdnd, manuscrisele B nu au textele unor


proverbe latmesti, cu care Miron Costin a impodobit povestrea sa, probabil pentruci copistul nu cunostea literele
latine si a lisat textul in alb. Traducktorul in latneste al
croruch lui Miron Costm a folosit tocmai un manuscns
din acelea in care aceste texte latme hpseau si a fost nevoit
sd retraducd din romdnefte proverbele latne (intru cat Mixon
Costm didea i traducerea romineasci a acestor proverbe).

LXII

MIRON COSTIN

Exemple: la p. 103, in textul rominesc: # Bella momentis


constant, adeci fizboaiele in chpala ocluului stau . Qtatul
latin este omis in manuscrisele B si C. Trad. lating (p. 99):
# Bella ictu occult constant , deci retradus din romineste,
cdci in forma onginaa lating nu era occuh.
La p. 117, text rominesc: c Pentru aceie bine dzice un
chscal: Si qui sunt in supenore valetudinis gradu, dum tn
eodem permanere non possunt, cadunt in detenus, adeci,
Ceie ce sintu in scara virtutu acia mai de sus, neputandu
a sta tot inteacele stepene, cad la foarte mare slIbiciune >>.
Citatul latin onus in manuscnsele A1, B2, C. Traducerea
latink (p. 112): # Quare bene dicit quidam sapiens: Tahs

est gradus supremae potentme, ut cum non possunt in


eodem statu permanere, descendat ad maximam impotentiam . Deci nu reproduce citatul, ci retraduce din
romineste.
Este evident ci nu NIiron Costm a tradus, ci cineva care

nu avea la indemini un manuscns complet.


In al trezlea rdnd, traduatonil nu intelege uneori textul
rominesc si de aceea traduce gresit. Se stie a in alfabetul
cinlic folosit la not in secolul al XVII-lea si la inceputul
celut urnator nu se foloseau litere capitale pentru numele
proprii, de aci o serie de confuzn; traduatorul isi inchipuie
ci uncle nume proprn sunt cuvinte comune si invers din
anume cuvinte comune face nume propni.
Exemple: la p. 57, Miron Costin spune ci pasa de Buda,
Caracas, intirmind cu ostile la lupta dela Hotin, se temea
sk dea ochn cu vizirul si trzmisesd rdspunsu vezirului ck
nu va merge la adunare, pink' nu va fi intAi in tab'ara lesascsi . Traducitorul latin (p. 53) n'a inteles textul si traduce: H Accept a venrio responsum... * crezind c6 vizirul
nu voia si-I vadi ping nu va lua tablra, ceca ce arat ci n'a
inteles textul.

INTRODUCERE

LXIII

La p. 7527, Miron Costal spune de ministirea Hangul


richcati A den papfte, adick dm temelie. Traducitorul law.'
(p. 72) n'a inteles, crezind ci pajziste este un nume propnu
st serie: monastenum Hangul dictum in montibus, in
Pazyszte.

La p. 148, Podul Inalt ; traducitorul nu stie ci exista


lingi Vaslm o localitate cu acest nume si traduce (p. 143):
ad pontem altum .
La p. 151, lunca Praovzt, traducitorul nu stie ci e vorba
de un riu, de care nu se auzise si traduce (p. 145): sylvam
clictarn Praowy , nestund ci Praovzi este genetivul dela
Praova.

La p. 159, la Movile (nume propnu, localitate lingi


Iasi), tradus (p. 152): ad tumulum. La p. 15932, pe culme,

traducktond crede ci este un nume propriu , si scne (p.


153): Kulme . La p. x62, Miron Costal spune: Vrea si
the calea Cizacilor la loc largu undeva pre Jute. ?i la Cotnari

s'au impreunat cu Ungunt . Traducitorul sale (p. 156):


i Volebat impechre Cosacos, in campis ahcubi ad Zyzyam
torrenten propre Kotnarum contunxit se cum Ungaros .
Deci traducitorul n'a inteles textul rominesc, probabil
pentruck avea in fati un manuscns cu punctuatia gresiti.
Mai adaog ci nu stia precis unde sunt Cotnani, pe care-2
aseazi gresrt pe Jijia.
La p. 6333, Miron Costal vorbeste de Velco Pohant, adici
de cei din Polonia Mare, Wehko-Polska. Traducktonil n'a
inteles aceasti inchcatie geografici si traduce (p. 59): o malo-

res Poloniae ; crezind ci e vorba de mai man]. Poloruei


dregiton' si nobili.
La p. 18o3: au audzrt dela Gherghrti . Miron Costal
spunc de o veste ce s'a auzit din orasul muntean Gherghtta, unde sosiscri stile moldovenesti. Traducitorul, care
nu stia ci Ghergluta este o localitate, ci credea ci e

LXIV

MIRON COSTIN

vorba de o persoank care purta un nume dimmutiv din


Gheorghe, sale: audissent ex quodam Georgio (trad. la

p 175) La p. zoo si zoz: Capul &am, Aceastk locahtate


pe Jipa, in apropiere de Iasi existi si azi. Traducitorul
insi nu stia de existerrta ei, ckci traduce odat: mama'
montis Stenka (p. 195), altidati: finem montis Stenka
(p. 198). La p. 212: trece ... Nistrul la Soroca . Cu mi-

rare citim in traducerea latini. trancit Prutum ad Sorokam (p. 207),


Aceastk ultra* observatie, precum si cele despre Stinca,

Cotnari, Hangul, Podul Inalt si Movile, aratk ci traducktorul nu cunostea bine Moldova, mci chiar localititile de
lingi Iasi 1). Asa dar, nu numai ck el nu poate fi in ruciun
caz Miron Costin el insusi, dar trebuie si renuntim la pi-

rerea exprimat cu alt pnlej ci traduatorul ar putea fi


un fiu al marelm cronicar 2).

Tot ceea ce putem spune despre acest traduckor este


.ck era moldovean (vezi mai sus), ck pe lingi latineste stia
si polonk (la p. 25. Sula de aur zidiul pitrunde , tradus
numai in textul latin in polonl: Ziota szfajca mury prze-

bija (p. 19). Este un cirturar, care stie ci Nistrul este


Tyras (p. 37, ed. noastrk, p. 32, trad.), traduce pe Titan
Cu Seitz (ibidem), Niprul pnn Borysthenes (ed. p. 97,
trad. p. 93), Brasovul pnn Corona (ed. p. 196, trad, p. 191),
Clujul pnn Claudiopolts (ed. p 198 trad. p. 191). Cunoaste

lucrunle Europei, cici traduce pe domnul de Brandeburgu (ed. p, 184) Cu electore Brandenburgico (p. 179),

corecteazi gresala lui Mixon Costin Enicul (p. 9) cu EsTotusi 'tie alte inaprejuntru ale Iaplor p. 32 TcrmeFtt, traducktorul
aciaogi dela sine o uno =Ilan ale urbe 'amens' * (p 27). Observatia

lux G. Pascu, op ca., p. 103 (Tornestr pe Rua la S E de Iasi).


P. P. Panartescu, op cit., p ro6

iNTRODUCZAt

LXV

secum (p. 3) (localitate din Slovenia, Essek). Stie ci Gustav regele Suediei (p. 18) este Cu numele intreg Gustavus
Adolphus (p. 12). Are culturi teologici, corecteazi
tereit greviti a lui Mixon Costm la bus Sirah (p. 27) in
Ecclesiastus (p. 22), stic despre Calvin ci nu fusese mitropolit, cum credez Costin (p. Ito); ci canonicus (p. to6).
Are cunostinte despre boieride Moldovei; serdar tradus
prin quasi campestris dux* (p to6), clucer (p. 16o), prin
economic principis prefectus* (p. 154) vi chiar despre
func/iile turcesti i. ttreth cizlar aga (9932) tradus cu
4 succamerarius (p. 95) t balgi-base (p. 213) tradus cu
*exactor mellxs (p. zo8).
Dar cum am spus, nu cunoalte bine 1V1oldova, pare a fi
d.eci un tinir fui de boier care era la carte in Polonia
nu cunovtea nc destul de bine /ara lui.

Traducitorul ivi permite putine hberti/i fa/i de text;


uneori suprimi cite un pasai ce n'ar fi pe placul Polomlor:

la p. 59, nvai cu berea cu horilci*, e vorba de soldatii poloni; acest pasai lipseste in traducerea latini (p. 54).
La uciderea lui Cotnarschi, pisarul lui Vasile Lupu de citre
Timus fml hatmanului cazac, Mu-on Costin spune ci. 1-a

ncis pentruci era leak (p. 147), *et catholicus*, adaogi


traducitorul (p. 320). La p. 187 din edi/ia latmi se gisevte
un proverb care hpseste in textul rominesc (p. 13 i), juxta
vulgare dictum: Fur domesticus praecaveri non potest .

lar in alti parte (trad. lat., p. 19) tot dela traducitor este
alt proverb: Vel ut politici communiter dicunt: Qui argenteis pugnat hastis, facile vmcit *, care hpseste in textul
rominesc (p. 25). In schimb, traducitorul omite fraza lui
Miron Costm, (p. 125), 4 alegindu de aceste cumplue vremi

de acmu, cu care toate primejdule acestui pimintu covirsite sunt* (trad. lat. p. 121). Inseamni oare ci traducitorul scria in vremuri mai hrustite ?

LXVI

DAMON COSTIN

Vorbind despre hipta dela Corsun a Polorulor cu Cazacii


la 1648 (p. 122), Miron Cdstin instra civa dmtre Polorui

de searni cizutt in lupti, traduckerul .adaogi dela sine


(p. tz) u et Lanckoronski , care nu este in textul rominese.
E vorba de un nobil polon, despre ciderea cinua in aceasti

lupti auzise poate traducitorul in Polonia.


Asa dar, traducerea polonti a cronich lui Miron Costin
nu are importanta care
dat ping acum, ea nu poate
inlocui textul rominese, nici nu poate servi pentru corec.,
tarea lui, intru cit provine dintr'un manuscns defectuos.
Totusi, este folositoare pentru explicarea utter termem
teluuci arhaici: funeta boieresti, termeru
jundici,
care erau vii in vremea traducitorului. si pe care el le explick In latineste. Exemple: bigtz =propugnacu/unt, copll
den case! = aultcus, stolnzcul
dapzfer, coFurde
castra, arrnatul = instigator, oddzle = statzombus, pdldncz= castelhs, hoiota voluntari, bzr = trzbutum.

Uneon se pot explica unele euvinte rominesti cu,,sensul


lor arhaic din secolul XVII prin traducerea latini. Exemple:
grozav -= trpis (numele de rusine al unui riu), au vddzt
prodiderunt, oameni nemernici extranezs homznibus, _sett si
mistuzasa = evitan, czrztei rubeta, era rdpzt ut excandesceret

Traducerea greceasa. Am aritat mai sus ci traducerea


Miron Costin dateaz din nag si
este datenti lui Alexandru Amiras. Despre imprejurinle
greceasci "a cronicu

In care s'a alcituit ea avem citeva stin interesante. La. q729,


1) G Pascu, Ghgore Ureache z Mlron Costm, Iasi 1925, credo vi vere

snmea latmi e opera lut Miron Costm i cauti si restabaeasci.textul


rominese, traducindu-1 pe alocurea elm latmeste Totusi analiza lui
Pascu reuseste si restabileasci uncle pasaje ale cromcn pubhcate gresit
ae V 'A Ureehe, corectind adesea i punctuatia echtulor Ureche
Kogilmceanu.

IN'PRODUCERE

LXVIT

anitt,.c4hd s'a ficut traducerea lui Amiras, la i8 Septemvrie, agehtut francez Sevin, tnmis inlOrient pentru a cauta
sum` bide
anhipscrife, ;pent= Bihlioteca Regal",
nisteul 1V1kUrpas, c domnul Moldovei de atunci (Grigore Matei Ghica), dort au premier jour,,:nclusaire prsent d'une histoire de Moldavie et des provinces voisines
compose en fatigue du pays,_ elle n'a point encore vu
jour et on en parle comme d'un chef-d'oeuvre 1). lar la
4. lanuane 1739, Peyssonnel, cancelarul ambasadei franceze din Constantinopol, scris despre Alexandru c Ghica
m'a envoy un rnanuscnt en grec
marele dragoman:
vulgaire qui content l'histoire moderne des principauts
de Valachie et de Moldovie; j'ai pri un religieux vers
dans le grec vulgaire de traduire cet ouvrage 2). Intru cat
Peyssonnel ette tocmai acela care a trimis manuscnsul
bibliotecu regale din Pans, este ciar ci de acest manuscns
al lui Armras se vorbeste in scnsoarea de mai sus.
Traducerea greceasci a cronicii lui Miron Costm e cu-

prinsi inteo cofnplatie de cronici i anume din tipul


denumit mai sus cu litera M. Ca atare valoarea acestei
traducen i pentru studiul crorucu este mai mici deck aceea

a traducern latnesti. Ea are la temelie o formi tirzie si


mult deformati de copist a cronicii lui Miron Costn.
Valoarea ei pentru studiul instrtutillor vechi rominesti
este de asemenea redusl, traducitorul nu explici pnn traducerea sa aceste' instiiuii azi disparute, ci se 'multurfieste
si tixanscrie pur i simplu numeie lor roMin4t. jAsifel,
H. ()moat, Missions archologzques fro:ma:set en Orient aux XVII-e

et XVIII-e stck, Paris, 1902 (Collection de documents =Edits sur


Flustoire de France), p. 502 si N. Iorga, 5'ttrt noud despre biblioteca Mao

vrocordaplor, Acad. Rom , Sec jst., seria, III, VI, 1926, pp. 139-140.

H Omont, op. cit., p. 741. ;;1 N. Iorga, op. cit., p 44.


Vs

LXVIII

MlitoN COSTilsx_

in pasajele publicate de Hase 1), Own: lara tradus fjs-tdpet,


curteanul = xougrieivev, vataful de aprozt, tlatxov 11)6
copiii de casa, =auk tort 6trir1r(oie
eittp686iv, arma,
Mai gamin in textul grecesc cuvinte ca: atfidivca .rtxpdevo.fs

(tiran), popvixou4. Uneon traducatorul neintelegind textul


omite cuvinte, astfel la p. 7011 cuvintul rominese fotaze

(acoperimint de pinzi pentru can de parada) a rimas netradus in greceste


In consecinta aceasta traducere greceasel este de interes
redus 1).

Traducerea francezi fund la rindul ei o traducere dupi


textul grecesc, aqa cum am aratat mai sus, urmtazi ca
ea nu se rich& mai sus in aprecierea noastra, cu atit mai
mult cu cit a fost ficuta la Ankara de catre un francez
necunescator al mstittrolor vechi rominevi 4).

M Hase, Notwe d'un manuscra de la Bibhothque du rot contenant


ant hutoire de la Moldame, in Notices et extrans des inanuscrits de la
Bibliothque du roi, XI, 1827, pp. 366-369.
2) Fraza in care urma s fie acest cuvint, Hase, op. at , p 369 Pentru
cuviintuI fotaze, cf. H. Tiktin, Actionar romdn-german, Bucuresti, 1903,

sub voce, nui cunoaste eh exemplu decit cel din Miron Coatis.
Despre traducerea greceasci * cronicu lui Miron Costin. cf. sl
I. G Sbierea, .1114cdis culturale z iterare, Cerrijup, 1897, p. 282.
4) Despre *mast' traducere, V. A. Ureche, Buktm iterar) in %datum! Instrucpunu Publice, I, x866, pp. 608-613.

SIG-LE tg PRESCURTIRI
Ag ,--- Ms 26o1 Acad Rom.

A1 = Ms. 36 Aced. Rom,


A = consensul rosselor Ag i Ag.
Ar Mssele 2591 41 5367 Acad. lkom. (Alante
Bg = Ms 103 Acad Rom.
111 = Ms 169 Acad. Rom
B

consensuI rosselor BI 41 Bg.

C = Ms 215 Amid Rom


= Ms. 238 Acad. Rom.

= Ms 53 Acad Rom.
comensal trisselor
Traducerea latink a cronicil lui Miron Costin (Mtrozus Costmi,
Chromcon ter-rae Moldavtcae ab Aarone prmcgpe, ed. Z. 13arwinski,

codd
Lett

2).
Bucuresti, 19X2).

Grec = Traducerea greceasci a cronica Itu Miron Costin, tiase, Notice'


d'un tnamtscat de la Bibltothique du roi contenant une histotre midtte
de la Moislatne, In Notices et extrafts de la Bibhothque du roi, XI,
1827, PP 274-144.

Traducerea francezi a cronicii lui Miren Costin. Copie


Arad Rom
K Cromca lui Miron Costm In editia M Kogilniceartu, Cronicele
Fr.

Pomdmei sau Letofitsetele Moldova, ed. II, I, Bucuresti, 18.72.

V. A. Dreche = erotica lui Miron Costin ined V. A Iireche (Miron


Costal, Opere complete, I, Ilueure#1, i 886.

(I) (II) = cifre latine liare paranteze inaparatid critic grail ti ace14
cavAnt e repetat de inai multe ori In acelasi rind i assume de care
e vorba.

LXX

MIRON COSTIN

r.

= recto.

V.

= Verso.

= omite.
= adaogi.
marg = marginal.
= cite4te.

om

ad.

inlocuieste Cu.

Bogrea = V. Bogrea, Pasagu obscure din Mzron Costzn, in Anuarul lusts-

tutuluz de istorte nutzonald, I, Cluj, 1922, pp. 310-317.


Evanghelia = v. mat jos Sf. Scripturii.
Heidenstem = Reinhold Heidenstmu, lierum Polomcarum ab excessu
Sigumundz Augusta, hbn XII. Franckfurt a. Main, 1672.
Iordinescu = A Iordimescu, Observatzz crzt\we asupra cranulz lus Mzron
Costzn, in Revista Istoncd Romdnet, III (1933), pp. 259-26$.
Marele dictionar geografic =-- G. I Latiovany, gen. Brittanu, Gr. Tomlescu, Marele dwponar geografic al Romanic:, V volume, Bucuresti, 189a.
Otwmowski Jarosz Otwmowski, Powodzeme mebespzecxnego ale iczgsxhwego woyska. I K. M. prxex I. M staroicze Kaman:edging zo Multan

(Expeditia primejdioas dar fericit a oastei.Minei sale regeliu prm


starostele de Camemta in Tara Romaneasci), reprodusk in Paszkowski

mi Jos), PP. 652-654.

Pascu = G. Pascu, Ghgore Ureache i Mzron Costzn, Iai, 1935.


Paszkowslu --= Opuanze Sarmaczej Europeiskiej (Descnerea Sarmatiei

Europene) de A. Guagnmr, traclusi de M. Paszkowslu, ed.. Varsovia, 1769

Piasecki = Paul Piaseclu, Chromcon gestorum in Europa szngulanum,


ed. CISCOV1a, 1648.

PilltarCh = Plutarclu, Vitae parallelae, Leipzig, Tauchrutz, 1829.


Sf. Scriptura = Biblia adecd dumnexezasa Scroturd a vechzuluz z a
noulut Testament, trad. prof V. Radu, Bucuresti, 1938.
Tiktin=-4 H. Tiktin, Dicizonar ronan-gerinan, III volume, Bucuresti, 1905
Toppeltm
Laurentius Toppeltm de Media', Origines et occasus Transylvanorum, Lyon, 1667.
Twardowski = Samuel Twardowski, Wojna domowa z Kozak z Tatary,
Moskwa, potym Sxwedamt z Wary (Rizbonil civil cu Cazacu i TA-

tarn, Moscova, apoi cu Suedezu i Ungurit), I, Kalisz, 168z


Ureche Letopzsetul TcIrzz Moldova pad la Aron Vodd intocmzt dupd
Pr:gore Ureche vormcul, 'strata logofdtul -t alizz de Szmzon Dascalul,

ed. C. Gairescu, Bucuresti, 1916.

TEXTUL

15711

Letopisetul tArAi Moldovei dela Aaron vod incoace, de

unde este pArAsit de Ureche vornicul de Tara de Gios


scos de Miron Costin vornicul de Tara de Gios in ora in
x675 Ias in anul de la zidirea lumii 7183, jai% dela nasterea
157V Mntultoriudui Lumii lui Isus Hristos 1675 meseta... dni.

Istoricii, adecd scriztoriz de cursul amlor


acestor prtz, can pomenesc de descdlecatul cel dentdiu a trdz

noastre ft tdrdi Muntenem

Bonfm, mare istonc de Dachia sau Datia,


Dion, la viata lui Traian imp'ratul, latin.
Topekin ungur, iar pre acesti doi au urmat.
Acestea au scris de Dachia, cum au desalecatu-oi Traian
impiratul Rimului, in anu dela Hnstos 120, pre socoteala
vremilor, cu Ramlerui.
Istoricu lefefti card au scris fi lucrurzle domnizlor Moldovez.

15

Cromer; au scns l'itmeste, Dlugos litineste, Stricovschii


Wan, leseste, Piasetsclui vadicul de Premisha, litmeste.
Istoricii leFeFti pre cariz au urmat rdpdosatul Ureche vornicul.

Bilschii, Martin Pascovsclui. Acesti doi au scris leseste.


acestea nc dzic c Moldoverui sint den Rimleni. Iari

de descilecatul cel dentim n'au stint, ci Lesii mai apoi


158R den impkitia lui Tn.= sint venri in ceste pgrtidi
1*

20

MIRON COSTIN

Predoslovie adecA voroava earl cititoriul

to

Fost-au in gandul mieu, iubite cititoriule, sk fac letoprsetul tkrir noastre Moldovei din descAlecatul ei cel dintii,
carele au fostu de Traran impkratul i urdziskrn i incepktura letoprsetului. Ce sosirk asupra noastri cumphte aceste
vremi de acmu, de nu st1m de scnsori, ce de griji si suspinun. i la acest fel de scrisoare gindu slobod i ark' valuri trebueste. lark noi privim cumplite vremi i cumpkng
mare pimintului nostru i noag. Deci prumeste, in crastk
data', atita din truda noastrk, cat sk nu sk uite lucrurile
cursul Oral, de unde au pirksit a scrie rdpkosatul Ureche
vorrucul.

Afla-vei dela Dragose vodk, din descklecatul Oral ce! al


(lode, la letopisqul lui, pre rindul sku scrise domnule
Ora' la Aron ir.bd. lark dela Aron vod incoace, incepe
acesta letopiset, care ti 1-am scris noi, nu cum s'an cidea

de arninuntul toate. C letopisetele cele strum, lucrunle


numar ce-s mai insinmate, cum sintu rzboaele, schimbnle,
20

25

scnu a Tiralor megiiase, iar cele ce sk lucreadzk in casa


altma de amknuntul, adeck lucruri de cask, n'au scns.
de loc letopiseti de muIdovanI scrise nu sk aflk. lark tot 158'
vei afla pre rind toate.
prumeste aciastk datk aciast putin trudk a noastr,
care am &cut, s nu sk treack cumva cu uitarea, de unce este
pkrksit, Cu aciasti fkgIdurnti, ca." i letopiset intreg sk asteptr

dela noi, de om avea dzile u nu va hi pus prea vecmicul


sfat puterniculur Dumnedzu -Oral acestua tencluu i soroc
de sfarsrre.

LETONSETUL MOLDOVEI

Stihuri de deseAlecatul tgrfii

Neamul tirii Moldovei de unde si tagineazi?


Dm trile Rimului, tot omul sg, creadzi.
Traian intim, impAratul, supurndu pre Dahii*,
Drago apor in Moldoviam premerundu pre Vlahi**.

Martor este Troianul, santul in tara noastri


Turnu/ SAvermu/***, Munteni, in tara voastri,
* Dalui i Daclui tot unir sintu.
** Moldovenn xnamte de Drago vodi s. cherna Vlahri

sau Rumint, dela Rim.


*** Turnul Sivermul Taste in Tara Munteniasci, unde
au fost i pod de pratri peste Dun/re, de Traranjimpiratul ficut, atunce and au descilecat aceste cloak tiri
159R Cu Rimlenn. jj

10

Letopiseful peal Moldovei dela Aron Vod Incoace


Capul

Incep. r. Pani la cumpliti domniia lu Aron vodi (ave-i


dzice acei domnii ripiusatul Ureche vornicul), iaste scris
letopisetul tirii de Ureche vornicul, inceput dela Drago
vodi, carele au descilecatu din Maramure aciasti tari al

doile rindu, dupl ce s pustiisi de Titari i fugisi toti


licuitorii 0 a TirAi Moldovei i Tiri.iMuntenwi in Ardeal.

Iari intim descilecati de Traan impiratul Rimului; ciruia impirat numele trlia0e "titre not pin astidzi cu antul
cela ce si dzice Troianul.

Iari dela Aron vodi scns nu si afli, nice de altul, nice


de Ureche vormcul, ori ci l-au impiedecat datonia oameneasci, moartea, care multe lucruri tac i si si obilasci
nu Iasi, ori ci izvoadele lui au risiritu, ce va hi mai scris
0 dela Aron vodi incoace. Deci de unde au pIrisitu el, incepem noi,-Cu agiutoriul lui Dumnedziu.
Za. 2. Dommei lui Aron vodi cu cale i-au dzis ci au
fostu cumpliti, c ar au fostu, desfrinati dornnua i nedinapti foarte, cit de riul lui, ce era frunte boianlor, fu-

159' gis mai toti in Tara Leqasci.


Za6. 3. Si sfidiia 0 pre aciale vremi.domnii de Ardeal
cu Crina Lepsci, care de care si cuprindz tara, si fie
suptu ascultarea sa. (Dommlor de Ardial dzicem crai Un-

15

20

MIRON COSTIN

guresti; eu sk le dan acest nume nu pociu, cg. ei crai nu


sintu, ce direpti domni sau cruadzi. 'ark i Ardealul tot de

lo

16

CrIna Unguriasck au fostu i tot o tara, ce dupi ce au ruptu


o parte impkritiia Turcului cu Buda si altk parte de crilia
au cuprinsu Niamtul cu Pojunul, unde sta i cununa Criiei
Ungureti, s'au osebit acest unghiu i s'au asedzat suptu
cniadzi. Deci crai direptu Crthei Ungureti iaste Neamtul,
ck" la dinsul iaste cununa Crliei Ungure.sti cu Pojunul).
Zac. 4. Tmea dommia pre atunce la Ardeal Bator Jigmont i aflindu vreme pre voia a suppunere tara citri sine,
s'au agiunsu Cu boiaru lui Aron vodk, carii era de casa lui,
cg. li s urisk i lor cu faptele lui Aron vod, anume *tefan
Radul vornicul si Rizvan hatmanul. i cu stirea lor, au trimis
osti Bator si 1-au luat pre Aron vodi cu toat casa luii 1-au
d.us la sine la Beligrad, unde-i s'au fkrit i viiata. Iarg in
locul lui pusesk pre *tefan Radul vornicul, domn in Suciavg.
Za 5. La Lesi crglia Jigmont pre Itunce,
cramlui fedziscu, lark hatman mare era Zarnoysclui. Vad-

zind Leii c'au pus Bator de la sine domnu in Muldova


20

25

so

Si o scrim pe atunci Lesii Muldova, ck iaste Crkiei Lesesti


sque, dupk tuste legkturi ce fAcusg. Leii cu *tefan vodg
cel Bun la Colomiia i mai pre urnak cu Bogdan vodk, dupg
ce sg.' implcasi 11 cu dinsul, n'au suferit pre *tefan Radul 16o/t

vodk. Ce indati au trimis osti cu boeru carii era esiti in


Tara Lesascg, umi de rgutitile lui Aron vodk, lark Movilestii, pre cum scrie Ureche vornicul, InC cu Pitru vodi
chiopul esisi in Tara Lesascg, asupra lui *tefan Radului
vodi i 1-au scos din tark. i au pus domnu din partea sa
pre Ieremiia Movila vodi cu alesul boiarilor de tarI, puindu
de o datk si pen toate cetkple trli slujitorx de al ski, Lesu.
Post-au aceste in inul 7103.
1595
Zae. 6. Impkritia Turcului lupta pre acele vremi pentru

Criiia Unguriasci cu Nemtu, pentru Buda, pentru Ostro-

LET011ISETUL MOLDOVEI

Enicul. Iark vgdzindu a cuprindu Lesii Tara


Moldovei, au orAnduit pre Caazi Cherei Soltan, hanul
CrAmului i trimrtindu-i i woo de iruceri, atrk 70 000
gonul

de oaste ce avea tkarascl. (Vestit era acial han de flzboae,


care au avut rkzbom i cu Persii, cu izbindk in citeva randun). IL trimis.s impIrktua i stiagul cu tumri de Muldova 81 asiadz pre cine va socoti el la dorruue, sk fie din

partea impArktiei.

Zae. 7. Prindzindu veste Lesii de clitirea lui Caazi


Cherei Soltan la Muldova, cu rusine a fi socotindu sk Iasi
pre domnu la smintialk pus de (Wish., i era pre atunce
Can. Lesasck in virtute, au rind= i ei pre Zamoyschii
16ov hatmanul, cum spune Hromca Lesasci, mai multu de 7000
de cklIri i 3000 de pedestri n'au avut (de nu-i laud),
slugile lor, ce au ei pururea, peste ceia ce slut sluptori in

15

catastije.
1595
Zack". 8. Octovne 9 dzile, vleato 7104, au sosit Zamoysclm

la Tutora cu otile lui si a doa dzi dupi sositul lui Zamoyschu, Octovne ro, s'au Vidzut s,i strijile tAtarksti. Octovrie xx au sosit si smgur hanul Cu toat oastea.

20

Zai. 9. N'au putut rkhda Lesii ar santuri, at 2.0


Vdzut atita putena, ce s-au intint tabkra cu santuri pin
pregiur si au fcut cu socoteala lui Zamoysclui hatmanul
si den afar de santuri bisti de plmintu, dela santul tahert ase departe, ct agiunge glontul puscei. i intr'acele

25

bisti au scos i Zamoyschii oastea lesasck improtiva grosimei

cei tktkresti. Nvilna Mark' cu toat oastea asupra Lece Lesu sta necatiti si din hsti da tununle, Dosul
larks si le la, nu putia 'Mark' de tabirk i ase au satut rzboml inteacea dzi, toatk dzua.
Zile. ID. A doa dzi, socotmdu Hanul cu mestersugu

deprtedzi pro Lesi dela santuri, au orinduit o sam de


osti, sk dea nkvali la Lesi i sk sk fack a fugi. Ce Lesii price-

as

TO

MIRON COSTIN

pindu mestersugul, sta intre bisti neclitrti i ase au stitut

io

15

pink la vrenua de ciundie. Atunce, i deprinzindu amu


pre Thar i vkdzindu a si temu si de foc Ttari, i-au
luat Lesu in goank pini la oastea cia suppusk si cu aceia
dacj s'au tumpinat, in loc au stitut i au tmut rizboiul, 161R
cat s'au mirat i hanul, mat putmi caste fiindu Lesii,
de acolo, iari ince,t sprijenindu-si de nivala Titarilor, au
vertu iari la loc intre Usti, ci trirmses. Zamoyschii totdeauna trimbitele si dzici de intorsu.
ZacY. .t.r. Nu &rani Ieremia vod, ce, de avea i in
Levi nedejde, lark din dat au agiunsu la hanul si de atuncia
cele 7 sate de tari, ce si dzic hinesti,
dat Ieremia
vodk hanului si au legat i rmere si dea harulor in tota am
cite... [mil] cintare i alte daruri. i ase, cu nevomta lui lereniii vodi, au sttut intre hanul i intre Zamoischii tractate,

adeci legituri de pace, dindu i hanul zilog la_ Levi si


Lesii la hanul, pin si va inchide tocmala.
Zeze". 12. Capetele de pace au fost aceste: Iererme vodi
sk fie domnu in tari, birnic impketn, din an in an, dupi
22

25

obiciai, ir hanului si dea din an in an darun si cite.. [nut]


cintare de muere si 7 sate si fie de cislele hanulm in Bugiag. Ostile lesesti si nu mat intre in tara Muldovei. Sol
dela Lesi s margi la impirktia Turcului, pentru intintura
'Act'. lark despre partea hanulm era aceste pontun: Steagul
i tumnle si le dea pe mina lui Ierenan vodi i dela
Turcului s scoati dires de domnie neschimbati in
dzilele lui, ce-i dzic ei pe bimba lor barat. i sk task din

pimintul Muldovet hanul pink in patru dzile cu stile


lut. i ap, obirsmdu-si pace II, hanul intim au purces cktri 161v

Crim Zamuyschti citrk tara sa, lsindu pe lingk Ieremia


vodi pre Abertu Hanschn si pre Ian Pototchu cu 3000 de
oamern, ca sk temea Ieremia vod de Ungun. i ap au
purees i Ieremia Vodi i s'au adsidzat la Suciavi. Rizboiul

LETOPISETUL MOLDOVEI

1i

acesta la Tutora este mai intaiu de acela, and au perit


Jolcovschu hatmanul lesescu. Vel afla i acela la rfindul sill.

Ze26. 13. Bine n'au esit Zamoyscini din Muldova, iari.


Bator Jigmontu alege pre Riz' van domnu in Muldova si
orindueste 12.000 de oaste ungunasci, si margi asupra
Iereimi vod, dndu vino. lui Stefan Radul vodi ci au lsat
scaunul s cuprmdzi Lesii cu blistimtna lui.
Zas. 14. Luindu veste Ieremia mil de pogoritul Ungurilor, precum au putut, au strinsu oastea %irk si s'au
gitit a stare cu rizboni improtiva lui Rizvan. Intr'o Dumineci era, cindu au apropnat wile ungurest de Suciavi.
Si-au tocmit wile Ieremia vodi asupra trgului, la sat la
Arem. Iar oastea lesasc ce avea cu sine o au tocmtt mai
la cimpu, despre Schwa, pe suptu un mal, ce iaste alltuna cu drumul Mid. Singur Ieremia vodi fiind in besereel la Santa Leturglue, i-au dat stire, cum wile lui Rzvan
amu si vid si s apropiia de wile tir31. Ce n'au vrut sl

Iasi din besereck pin nu s'au svirsit Sfkita Slujbi. Si


si agiungia amu hiritii lui Rizva.n cu wile trAi, candu
au esit Ieremia vodi la osti din besered. S'au timpinat
162R wile de imbe pit-tile!! si dupi ciava lupti intre osti, au

io

15

20

lovit Lesii pe oastea ungureasci din aripa despre Scheia.


Indati imbrbitindu-si si fruntea ostilor, unde era Ieremia
vodi, au infrintu pe Unguri.

Zed. 15. Supt Rizvan vodi au cidzut ca/ul atunce ia

25

rizborn, ce incilecindu pre altu cal, indat au &lit si opriasci

oastea ungunasci si au opritu-ol si. puses rizboiul iari


la loc. Ce indemnindu-si iari wile lui Ieremii vodi si
211111 si Lesu in frunte, au inceput a fugi oastea lui Rzvan

vod, la carea fugi l-au pnnsu Wile lui Ieremii vodi .si
pre Rizvan si. l-au adus la Ieremie vodi. St movila si acmu

pe drumul aid dela Suciav, care si pomenesti Movila


lui Rizvan pni astdzi.

so

MIRON COSTIN

12

x6. Cit 1-a.0 adus pre Rizvan la Ieremie vodi,


dupi clava mustrare, i-au tkiat capul indati si 1-au pus
inteun par improtiva cetu. Iari pre Ungun i-au gorut
stile, pink' la munp, cu mare virsare de singe. Fost-au
Zae.

lo

acesta rizboiu ui anul 710 Dechevrie 5 zile. Ase s'au 1595


prim i lui Rizvan riul ce ficusi si el lui Aron vodi.
Zae. 17. Dupi acesta rizbom i penre lui Rizvan vodi,
s'au asedzat dommea lui Ieremiei vodi ark' gnje. Niel Bator
kgmontu, domnul Ardealului, nu s'au mai ispitit si mai

trimate osti in Muldova, ce avindu hinat pre Lesi de


paguba oamemlor sit cu Rizvan, au trim's soh Cu jalobi
la Rodolfu impiratul nemlescu II, cumnatu ski si la Papa 160

de Rim, jeluind de mare pagubi ce i-au ficut Len in


15

20

oastea lui, luptindu el s dezbati tara de suptu mina Turcului, s cuprindzi Tara Muldovel, si-i impreune si pre
Moldoveni cu sine improtiva Turcilor. lar Lesu au impiedecat acestu lucru, spre scidena crestmitipet, ce au
asedzat Moldova suptu birul Turcilor, de supt care bir
amu era esiti tara, cu nevointa lui.
Zae. 18. Aciaste inlelegindu Papa si impiratul nernIiscu,
mare ponoslu au trams Lesilor i osebire de besereca lor
craiului lesscu, ca unui impiedecitonu de binele crestinescu.
Zrze 19. Au trimis i craml lesescu sol la Papa, ficindu-i

stire c are el de gnje Muldovei, si nu hie cu Turcn


25

30

ma' denamte vreme fund suptu grip sa, cum si de curundu


agmu pre Cam Cherei Soltan 1-au scos cu puteria` sa din
Tara Moldovei. Iari domnul de Ardeal, neavindu putere
si apere pre sine, nu poate s. apere Moldova de Turci i de
'Mari, mai avandu pnlej de osti hue cindu Cria Lesasci.
Zae. zo. Aceste pricmi avea ei in de sine pentru Moldova, lari Ieremie vodi domnua cu pace cu lucruri asedzate pre acele vremi a ri, c pnea osti streme i pima
datonia sa ce avea spre imparipe.

163R

LETOPISETUL MOLDOVEI

13

Capul al dozlea.

Incep. i. Tara Muntemasca inteacesta an, vara, la mare


rautati era de Turci, c din dool parti avand osti imparatia
Turcului, asupra Craiei. Unguresti o sami de osti, despre
Buda, mil alta oaste asupra Ardealului avea, c i imparatul
nemtescu stile lui inteacolea improtiva Tura.lor era oranduke. 'ark aice despre Ardeal Bator Jigmontu fundu cumnat

imparatului nemtascu, alte osti avea improtiva Tura.lor


si luasa dela Tura cateva orase de Cram Ungunasca,
catra. Ardeal.

Zae. 2. Era despre aceasta aripa &flan pase, vezirul de


i pentru
hie mai lesne a suppune Ardealul,
luask toati Tara Munteniasca i orasele toate, Bucurestii,
Targoviste i alte orase asedzas cu Turci.
Zai. 3. Domnu era atunce la Muntern de cunmdu
Silistra

15

haiu voda, acel vestit intre dorm, ind bine neasedzat

.163T

dupa moartea Mihnei voda. Vadzandu tara cuprinsa de


Turci, singur au nazuit la Bator domnul Ardealulm si au
trims soli SI la imparatul nemtascu, dandu-i stire
cuprmdzmdu Sman pase Tara Muntemasca, prea lesne
va putea sa suppue i Ardealul.
Zae. 4. Dat-au Bator indata osti inteagiutor lui Mihaiu
voda vadzindu c s apropie de dansul focul. *i durandu-i mina si pre Muntem pentru mosule sale, in putine
vreme s'au stransu i intaiu au impinsu ostile lui &flan.
pase de pen orase i apoi la Giurgiuu au statut si la razbom de fat Miham voda cu Sman pase. i au fostu fzbowl cu mare varsare de singe si dupa catava lupt au
infrantu Maim voda oastea lui &Ian pase, cat si el singur
pasea sa nu fie aflat indemank o luntre mica, cu care au
sapat peste Dunk-ea, ar hi cadzut la prinsoare. i ase s'au

curatit Tara Munteneasca de Turci inteaceia data cu

so

25

22

MIRON COSTIN r

14

osirdia lui Mihaiu vodi, insi avea i oaste nemtasci Cu


sine dela Bator Jigmontu.

Zal. 5. Dupi acesta rizboiu multe pagube au ficut


Mihaiu vodi Turcilor peste Dun.'re, ardzindu i pridindu
5

io

satele, orasele, pini aproape de Pravadiia. Fost-au aceste


1596
toate inteacela an, vleato 7104 i apoi in anul 7105. 1211
1597
precum izbindele dintim a multi au fostu mai pre urmi
spre scidere, ase i acestui domnu, lui Mihaiu vodi, precum
vei vedea poveste mai gios, la rindul su. Nestutoare firea
omeniasci de lucruri ce vor s fie pre urmi. Ce pentru un
lucru sau doai pre vole ce 1-si prilejescu, bietul om purcede
desfrinat i incepe lucruri peste puterea sa i apoi acolo
giseste perire.

Za. 6. Al treilea an dupi aceste, vidzindu-si Bator Jig- 164"


montu II domnul Aidealului sosit la bitrinete i fr cu-

i vidzind c Turcii din anu in anu sk intirescu


easel asupra Ardealului, si-1 cuprindze, si el amu imbitrirut i obosit de virtute alegindu-si via:0 bitrinetelor
cu odihn, au socotit ci i fratii lui, nice unul nu va putea
S
tie de riul Turcilor Ardealul, au ficut cu cumnatu
impiratul nemtscu, tocmali, si hie pre sama impiritiei
Nemtesti Ardealul, lark' lui 1-211 dat impiratul, cumnatu
sku, doal olate, anume Ratibor i Opulia, la Tara
cirna tri ii dzic Lesii Shonsca, s hotifiste cu dnii aceia
tail.
Za. 7. Peste voia Ardelenilor era aceast tocmall, te-6
corn

20

25

mindu-si apoi de suppunerea a Neamtului. Ce indati


o

dupk purcesul lui Bator Jigmontu, s'au strnsu toti


Ardealului si au ales si le hie cniadzu, adeci domnu, pre
Andrees Bator, carele era pre aceia vreme in Tara Belghu,

cu acela gindu si s cilugiriasci. Ce chemat de boiarii


si de cipetenule Ardealului, cu glasurile tuturora', au lisat
cilugiriea si au vinit la domrua Ardealului de mosiia.

LETOPISETUL MOLDOVEI

15

Za. 8. Improtivi era acestu lucru tocmelei ce ficusi


impiratul nemtscu cu Jigmontu pentru Ardeal, pecum
s'au pomemt mai sus. Ce nu rsindu in voia dpetenillor
de Ardial impiratul nerntscu, au socatit si cu sablia si-i

supple, avindu tocmal. cu Bator. *1 au orinduit Cu Wile

164' pre mill gheneral al sin, adeci hatman, anume Bastea


Giurgi si au trimis si la Mihaiu vodi un vlidic al siu, indemnindu-1 asupra lui Bator Andrees, pentru suppunerea
mai lesne Ardealului dm doai Or% ci avea Miham vodi
st mai inainte purure Cu Implritia Neamtului rspunsuri.

to

Pre lesne au priimit Miham vodi acest lucro,


ca un om de osti purure poftitorm si firi zibavi au strinsu
oastea Prat. Muntenesti, ca 30.000 si au intrat in Ardtal,
Ora la Sibim si acolea s-au pus tabra, asteptindu pre
Zae. 9.

Bastea Giurgiu cu ()stile nerntesti.

15

Zed. ro. Trimisesi Bator Andreesu la impiratul nemfiscu solie cu rugminte, s nu-i,faci aciasti asupriall, 4-1
scoate din domina ce-i era de mosne de atite vacuri a Batorestilor, ce acele ostt gitite asupra lui, mai bine depreuni

cu dinsul si si orinduiasci improtiva Turcilor. Ce vidzindu ci nu poate face nemici cu rugimintea, au socotit
si lovasci pre Mthaiu vodi mainte de ce si va impreuna
cu Bastea Giurgiu.
Zas. ir. Avea Mihaiu vodi osti amu deprinse la izbinde,
ales o sami de sluktori, ce si cherna pre numele capitanilor
sit, anumea Budzestii, altu Ritistii, foarte stifitoare oaste.
Iari Ardelenii si indoiti unii si bine nestrinsi Ind. la Bator
Andrees Cu totti, ce cu citi oaste au putut stringe au
165R dat rizboiu lui il Miham vodi la Sibliu. Iari foarte au tinut
puttni vreme rizboiul. Indati au infrintu oastea lui Mthaiu
vodi pre Unguri. Singur Bator Andreesu la fugi, pirisit
de toti Ardelenii, numai cu putmei Levi nestutori rindul
locurilor si riticit inteo pidure au cidzut pre mina oste.

20

26

30

MIRON COSTIN

nilor lui Mihaiu vodi. i daci 1-au adus la Mihaiu vod, au


pus de i-au tiiat capul. Nestiutoare fina oameneasci si de

10

primejdule sale, ci apoi peste nu indelungati vrpme, ase


au pitit i Mihaiu vodi de Bastea Giurgiu, cum au fcut
si el lui Bator Andrees. Bine dzice Santa Evanghelie: 4 Cu
ce misuri misun, misura-ti-si-va
Za. 12. Veal i tare Miham vodi dupi izbindi, prelesne cuprmdea orasele pre sama sa
,inchina
d1ndu-i nume de domnul lor, prummdu pen cetili i osteni
de ai lui. (De pe acele vrenu are nume
dzic Miham

Cram). si-au ficut

episcopie la scaunul donuulor de

Ardeal, la Belgrad. 'ark capul lui Bator Andnas 1-au trimis

15

pre sohn si la impratul nernIiscu, pentru care sluibi au


tnmis impiratul nemtiscu darun lui Mihaiu vodi i 1-au
&cut printipe, adeci din donum impriei unul. 'ark' nu
indelungu au tinut Miham vodl dommia t'rii aceua, cum
nice impiratul nemfscu au putut a asedza Ardealul in partea

sa ruci inteun chip, numai ce au fostu pricina de multe


virsri de singe intre crestini si au fcut Turcilor inde20

mini s.' poati a cupnnde locunle cele mai bune de Ardeal.


Fost-au aceste in anul 7107.11
1599
165,

Capul al tralea.
Incep. i. Stfindu Mihaiu vodi dupi. asedzarea Ardealului

iari de aice din tail, Ieremia vodi, indemnatu de Tura,


25

au strinsu oaste i ct. oaste avea i streini, au purees asupra

Tri Muntenesti. Si. neavindu cu rume nici un rizbot


ruciiure in Tara Munteneasci, au mirsu la Bucuresti si au

asedzat don= pe frate-siu, pre Snnion vodi.


oaste de a sa pe lingi dinsul, smgur s'au intorsu la Suciavi.
30

Za 2. N'au fostu indelungati dommia aceie a lui Simion vodl, ci intelegindu Mihaiu vodi de cupnnsul

LETOPISETUL MOLDOVEI

17

Munteneti de Ieremia vodi, indati au purces asupra lui


Simion vodi, lisindu pin cetitile Ardealului sluktori den
otile sale,

Zae. 3 N'au stitut Simion vodk improtiva lui Mihaiu


vodi dendati, ce s'au dat spre marginea tirii, spre Focern, pentru a.giutorrul dela frate su, Ieremie vodk dela
care vinisi slujitori de Tara de Gios la Simion vodi.
daci s'au strinsu citiva smug de (Id i la Simion vodk,
au stitut i au asteptatu pre Mihaiu vodk cu rzboiul, la
o vale ce si clnarni Milcovul cel Mare in Tara Munteneasci. (Are i altu nume grozav acial Orin, i spun ci
de tatunce). Si au satut rizboml citeva II ciasuri i apoi au
pierdut Simion vodi
Zae. 4. Dupi rizboiu, oastea care incotro i-au fostu
calea mai indemini, s'au risipit, keg Simion vodi au ni-

16

zun la Suceavi, la frate su, Ieremiia vodi. Ce nu s'au de-

stulit Miham vodk cu aka, ce indati, fr mmici zibavi


au tras (vile sale asupra lui Ieremn vodk spre Suciavi,
cu mare sirguiali.
Zae. 5. La o grabk ca aceia, ne avindu mmici pas, nici

20

vremea de &ire Icrenna vodi, numai ce i-au clutatu a


lisa Suciava i a nizui spre Hotm.
pripise Mihaiu
vodi de aproape pe Ieremie vodk, cit nite haiduci pedestri,

cu citeva cari, pre urma lui Icremiei vodi,%-au agnmsu


fruntea otii a lui Mihaiu vodi i au stitut haiducii la rizbom apirindu-se, citeva ciasuri. Ce clack.' s'au mai inglotitu

25

oaste de a lui Mihaiu vodi, i-au spartu pre haiduci, pre


Jipe, la un sat anume Verbie, unde st o movili mare, peste
trupuri apoi de Ieremiia vodi ficutk. Si era ar de groaznic
Miharu Vodi i vestrt de razboae in toate aceste prti, ct

indati cr-au sosit la Suceavk, i-s'au inchinatu i cetatea


Sucevei i a Neamtului, la cetiti puindu otern de ai sei
pedestraT.. Singur ruci cu atkta n'au vrut si hie, ce dela

se

MIRON COSTIN

18

io

Suceavi au purces gorundu pre Ieremie vodi si pre Simion vodi pin la Hotin.
Zoe. 6. Cetatea Hotinului grijisi bine Ieremic vodi cu
slu II jitori de ai si Nemti ce avea, iari el singur au trecut
la Lesi pentru agiutonul. Pusesi Mihaiu vodi i un domnisor, anume Marcul vodi, ciruia numele nu si nice povesteste, pentru scurti vreme ce au avut acel domnisor
nu si afli numele acesti domnii la letopisite streine.
Zeze. 7. Era Lesii pre aceia vremc strinsi toti la siimu
la Varsa.v, sfltuindu caste impotriva Sfedului, a craiul
lesiscu jigmontu fimdu direptu mosan aceii crkei, ce
inca vm

15

r 66T

loan craiu, 1-au ales Lesii pre Jigmontu

la criiea lor. i dupi moartea


ne avindu altu
fecior, fr Jigmontu, cuprinsesi &ilea Sfedzasci un frate
cramlui sfedziscu, unchm lui Jigmontu, anume Gustav.
Deci fiindu mai aproape Jigmontu,- ficiorul cramlui svedziscu, de aceia cr.ie, decit fratele titine-sin, Gustav,
pre Levi, numai si pozvoliasci la acela slimu si si faci
osti improtiva lm Gustav.
Zae.

8. Iari socotindu Lesii ci nici inteun chip accle

doai criiei s si faci una nu vor putea, fiindu una dincoace,


alta dincolo de mare, care mare si chiami Marea Balticum,
o coadi dm Ochean, i nici din lege sintu una
26

aciasti timplare cu Mihaiu vodi lui Ieremie vodi,


au dat craiului nedejde de osti asupra Sfedzilor pe alti
dati, aritindu-i mare treabi aceasta i in gnje Crilei Lesesti, s Iasi cuprinsi rle aciaste de Mihaiu vodi, Ardealul,

30

Moldo 11 va, Tara Munteneasci. Ce au stitut simul dupi 167R


aciasti treabi, s si faci osti improtiva lui Mihaiu vodi,
avindu Iererruia vod citva domni la Levi, tot oameni
mare gineri.

Zae. 9. Miham vodi cu toati osirdlia bitea cetatca Hotinului, glonturile lui si cunoastea in zidiunle cetti, pini

LETOPISETUL MOLDOVEI

19

la suruparea ceatn, avindu nedejde ci dac va lua i aceia


cetate, va putea stpni prealesne si Tara Moldovei.
Zde. IO. Scrie Hronograful Lesescu ci a'se era de vestit
Mihaiu Vod si la Lesi, ct Tara Podolu fundu de lege de
suptu ascultarea patriarhului de Tarigrad, ca i not, pe
acele vremi avindu mare zarvi si price cu papistasii pentru
lege, astepta cu bucurie pre Milani vodi si vie, stundu-1
de o lege cu dnii, si i si inchine toti Podolearnt.
Zae. ii. Dupi ruptul slimului a Lesilor, Indati au purces
hatmanul i cantelerul Zamoyschu la tabiri i apoi fr zibavi s'au pornit cu ople improtwa lui Mihaiu vodi. Vesta
era acela hatman la Levi, ciruia faptele mci Conetpolschii
hatmanul, amu din vacul nostru, ',eau agninsu.
Zed. 12. Prindzindu veste Mihaiu vod ci au purces
ostile lesesti asupra lui, au lisat Hotinal si au purces spre
Suceavi. Ieremie vodi cu Zamoyschii nc, daci au obhcit
de purcesul lui Mthai Vodi, au llsat drumul Hotinului
au trecut Thstrul la un satu Colodrubca, la inutul CerI67v n'utilor i apoi Prutul la tirgu la Cerniuti si au mirsu
pe la Codrii Cozminului, la Suciavi, unde Mihaiu vodi
inarise cetatea cu oamerui sii Iari singur all tras spr' e tara
sa, pentru si-si mai inglotiasci oaste si si mat obosasci

pre Let.
Zatr.

13. Aflindu Zamoysclui cu Ieremna vodi cetatea Su-

cevei grljit bate de oamenu lui Mihaiu Vodi, au ales cu

25

sfatul si nu faci zibavi cu cetatea, ce si margi intinsu


dup. Mthaiu Vodi. i ase au ficut, fri nemici zihavi, au
purees spre Tara Munteneasci.
Zed. 14. Impiritua Turcului avandu treabi tot cu Niamtu

pentru Crina Ungureasci, bucuroasi era ci si sfideste leremie vodl cu Mihai vod. Ase s'au tras cuvintul' Ora
astidzi, cum si fie trimis Cu taini 40.000 de galbeni de
aur la Ieremie vodi, si faCi osti asupra lui Mihaiu vodi
2*

30

20

MIRON COSTIN

chres, ce-i dzic ei atsinf, de domniia viacinic lui


seraintiii
Zed. 15. Simtindu Mthaiu vocl.

lo

Is

tot vin asupr Lesh


Cu Ieremie vod, s-au mai inglotit oastea i s-au ales locul
de a dare rizbom Lesilor, pe apa Teleajmului. Avea la acela
rzboiu Mihaiu vocl 6o.000 de oameni, Unguri, Munteni,
Nemti incI avea putiru. Si au tocmit oastea pre malul
dincolo, carets au pus de imbe prtile la arepi, lark pedestrimea cu puscile au tocmitu-o tocma supra vadului, unde
era vadul. i asia au asteptat pre Lesi, pumd apa ca o piedeck' intre osti, Ora or deprinde ostenii lui acel fe! de 168zt
oaste si s vadzi Oral 'Mat sintu de srnep Lesu la rizboae.
Zal. 16. Oastea lui Zamoyschn era la numr ales 30.000

de Lesi si ro.000 la Ieremie vodi de oaste de %ark'. Lisa


oastea lesasck tot aleasi in leafi, c i lefecii cei vechi, ce
le dzic ei Lesh cvarciana, era top Cu Zamoyschii
noi, can-i flcus cram',
fie improtiva Sfedzilor, tot
era tu Zamoysclui, fr oamera de pe la dornnu gineni
Ieremie vodi. De toatk oastea Cu Zamoyschu i cu Ieremie
vod 40.000 era, inre carii era 4000 de husari. Acel fel de
oaste este tot in luer, temeinici oaste foarte i neinfrintl,
ales de stile cum sintu ale noastre i muntenesti.
Zae. 17. Daci au sosit la Telejin i Leii, precum era
ostde lui Miham voct tocrnite, ase au tocmit i Zamoyschu.

Aripile pnea oastea &glare, din na. direapta Petru" Lava,


dinteacolo era si husani, din na stinga Ieremie vocli cu
oastea sa i cu o sami de Levi. lark Zamoyschii singur Cu
pedestrimea I Cu armata, adec cu puscile, au tmut nuilocul
so

dereptu improtiva pedestrimei lm Mihaiu -well au stitut


cu oastea.
Zat. 18. Cu atta era mai meter Zamoyschii deck Mihai
vodi, cl Zamoysclui cit 2U SOS1t, indati au acut cu pede-

strimea sa. Usti de pimintu inalte si acole au suit indat

LETOPISETUL MOLDOVE1

21

168T puciie. Toati dzua aceie au stitut rizbonil numai din


tunun unii la alaltii si din sine* peste api.
Zde. 19. A doai dzi, mai skrnitu Zamoysclui deck Mihaiu vod, au trimis de au cercatu mai sus pre api despre
munte i au aflat vadu. i indati toan anpa ceia ce sta dinna-direapta, stolun dupil holuri au ponut la vad; singur
au stitut mai tare cu focul asupra vadului, deck in dzua

20. Miham vodi vOdzindu ci trece oastea


rean a Lesilor pre altu vad, au mai intint pedestnmea
el Cu santun, lar el singur Cu toan oastea alare au mksu
improtiva ostn cei lesesti. rdzindu i Zamoysclui cl hpseste toan oastea ci.lkean a lui Miham vod, toan oastea
au pormt si el a sa i husani inteacolea cu PItru Lasci.
Zed( 21. S'au mirat Mihaiu vodi de semetua Lesilor, cu
ce sirginall au apucat vadul si au stkut un rIzboiu mare

Zae'

15

acolea pentru vad. Singur Miham vod ca un leu in fruntea

rzboiului si au fost fizboiul citeva ciasuri, pini au sosit


si husani.
Zael 22. Nedeprinsi oastea lui Mihaiu Vodi cu acel fiai

20

de oaste, ce s'au pomemt, husaru. Acial fial de oaste, precum


s'au dzis, este tot in hier, numai ochn si vergile gurn s vld

Multi pun si arepi tocmite de pene de hultur sau de alte


pagri mare si cei mai de a hirea cu pardosi peste platose.
Iari slugile, care n'are pardos, pun scoarn de aciaste tur169R cesti,II Jail in fruntea cailor pun cite o tabli de hier
multi si la pieptunle cailor, pentru feriall de glonturi. Nice
hie ce cal incalecl husani, ce tot cai mare, grosi, si poati
birui a purta tarul si tot friji de cei nemnsti sau cai turcesti la cei mai de a hum La fizboae, nice odan nu aleargi
Mal multu dui treapOdul calului, sau numai cindu sar
asupra ori pedestrimei ori tabirn, c asupra ostn sprintare, cum iaste TOtarul, nice odati
slobod, ca sO ris-

2s

50

22

MIRON COSTIN

chiri Titarli si nu fac Cu sulita mce o treabi. Su*le lor


sintu cite de opt coti de lungi, cu prapore pini in pimintu.
Ca un zidm stau la rizboae.

Zal. 23 Daci au sositu toat oastea Lesilor peste vad


5

si husarn s'au stolit si au purees asupra ostn ltu Mihai vodi


si dela celaltu vad au biruit focul lui Zamoysclui pre pedestrimea ltu Miharu vodi. Si cum au impinsu pre pedestrimea
lui Mihai vodi dela mal, din santunle lor, au si. cuprins-o
cilireth ce mai era cu Zamoyschii si au vinit toati Pedestrimea

io

lui Mihaiu vodi cu toati armata pre minnle lui Zamoysclui.

Zae. 24 I-au dat stire lui Mihaiu vodi de pedestrimea


lui, ci s'au spartu dela vad, si. acolea iars nu era putinte si

15

si infringi oastea lesasci, numai ce au ciutat a da dos


ostilor lui Mihaiu vodi "Insi nu de tot risipa, ce cu tocmalk, intorcindu-si smgur Miham vodi Cu capul siu,

20

unde era greul. Si. tot ase II au mirsu apirindu-si pini la 169'
un oras ce si dzice Tirgsor.
Zae. 25. titndu Zamoyschii de Miham vodi cine este la
rizboae, si nu si mai depirtedzi oastea lui cea cilireati,
temindu-si cumva in goani de sminteali, au trams trimbitasi de au dzis de intorsu ostii si. ponmca la capete, numai

si si intoarci. Si s'au intorsu oastea lesasci. Cidzut-au la


acela rizbom 1000 de trupuri de imbe pirtile, iari vii prmsi
din oastea lui Miham vodi multi. Fost-au acestu rizboiu
25

in anul 7108.

Capul al patrulea.

Incep. .r. Si urisi Munterulor cu domruia lui Miham


so

vodi, tot cu osti si rizboae. Ce, dupi fuga lui Miham vodi,
trei dzile dupi rizbom, au sedzut dornnu, Ieremna voc:11 si.
Sirnion vodi Cu Zamoyschii pre loc, pink au inceput a veru

toti boiarb Tirii Muntenesti si sluptorii, prunundu pre

1600

LETOPISETUL MOLDOVEI

23

Sirnion vod domnu cu giurImintu. Si au mirsu si Ieremie

vodi ping in Bucuresti 0 au asedzat la scaun pre Simion


vod, frate-siu, lAsindu-i 0 Zamoyschu 3000 de oaste ler7oR sasci, Cu Ian Pototkii, starostele de Cameruti.11 Singur
Ieremie vodi Si cu Zamoyschii s'au intorsu la Suceavi.
Za6. 2. Iarg Mihaiu vodi, dupl.* rizboiul ce-1 pierduse
la Teleajen, stringea lari oastea pen munti, de al set si din
Tara Ungunasci cunoscuti si amu ficuse aproape de 7000
de oament, cum scrie Honograful 0 porrusi pre Udrea
Cu 4000 de oameni, si fie de straje. Iari singur tot si gitiia
in mull% si iasi odati Cu pusci 0 gitit mai bine. Ce 1-au
gribitu Sinuon vodi, de n'au avut vreme si si mai inti-

io

riasa, ci, de sirgu stringindu oaste de loc si cu Lesii,


pre sfatul iaris boianlor celor de loc, au purces din Bucurest si au mirsu dzua 0 noaptea prin locuri ascunse, pin
la orasul Argesului pe numele apei Argesului. Inteacela
armor era Udrea Cu oastea lui Miham vodi acea de straje.
Dez dimeniati inteo dzi, au agiunsu oastea a lui Simion
vodi supt acela tirgsor si a/nu prmsese 0 Udrea de veste
0 i-au ciutat a scoate si lui oastea la cimpu, ci loc de fugi
nu era, ci si apropuase wile lui Simion vodi. Ce, pink'
in de trei ori au dat rizboiu Lestlor, intorcindu-se, iari a
patra oari au purces in risipi oastea Udreaei.
Zae. 3. Milani vodi nu era departe, mai in munti de
acolea, viindu si si adune cu ceia/alti oaste. Ce, daci au
dat stire Udrea de risipa sa, au inceput 0 ceialalti a-I pirisi cu toll'. Si numai ce i-au clutatu a lasa Tara MunteIry neasci si a trece II muntii la Ardeal.
Zed: 4. Udrea dui:a aceia curundu au verut 0 el si s'au
inclunat lui Simion vodi. Si ase Mihaiu vodi, vrindu si
dobindiasci Ardealul, au pierdut 0 Tara Munteneasa
Za'e. 5. In Ardial dupi ce au sosit Milani vodg 0 au
aflatu oaminii sit, cari-i pusese pen cetiti, scosi de Batea

16

20

25

so

24

MIRON COSTIN

Giurgiu si pusi osteni de a impiratului nemtiscu, ce vidzindu a n'are loc nice in Ardial, s'au sculatu cu toati
casa lui i Cu citva cipetenh, ales cipitami lui cei credzuti,
Mirzea, Gluetea i Racea i au mirsu in Beciu, la impiratul

nemtiscu, in nedejdea slujbei ce-au ficutu improtiva Batorestilor. Si 1-au priimitu impiratul bine, lar Ardialul
ci n'au fostu pentru dnsul, ce pentru sine asedzatu, atunce

io

s'au aritat.
Zed 6. Nu peste multi vreme, vidzindu Jigmontu Bator
lui Andreiasu Bator, coborit de cumpenrea
natu-siu, impiratul nemtiscu i Ardealul nice inteun chip
nu vrea si suppue supt Nernti, s'au cirt de tocmala ce ficuse cu cumnatu-siu Rodolfu impirat, cum S'all pomenit
mai sus. Si lisindu olatele care-i dideasi cumnatu ski, au
trecut in Tara Lesasci, ci-i era Zamoyschii girure, fundu
doamna lui Zamoyschn fata lui Andnasu Bator Si apoi din 171/t
Tara Lesasci au vinit la Ardial i indat cuprindzindu Tara

Ardealulm iark citri sine, au inceput a stringe osti improtiva lui Bastea Giurgiu, ghenkranulm impiratului nem20

TISC11.

At'. 7. Vidzindu impiratul nemtiscu sculat Ardealul

25

rocosit iari improtiva sa, de al doilea rindu, au glut pre


Miharu vodi si 1-au pormtu lar si margi si strangi osti
i depreun cu Batea Giurgi si stea improtiva Batorestilor,
lui Jigmontu cumnatu-siu i lui Bator Istfan, fratele
Jigmontu. Aceti doi mai rirnisesi din Batoreti.

Zed. 8. Au purees Mihaiu vodi din Beau asupra Ardealului, (limit bine de impratul, stringindu iari oti
30

de ai st, Munteni cani si asedzasi in Ardeal si Sirbi, Ungun si s'au impreunat Cu Batea Giurgi la Cliujvar.
Zae'. 9. Batorestn luck' au strinsu oaste si mai simeti

fiindu pre locunle sale, au dat rizboiu lui Batea Giurgi


i lui Mihaiu vodi, aproape de Chujvar, la un sat anume

LETOPISETUL MOLDOVEI

25

Mojina. Si au fosfu fizboiul citeva ciasun, ce stindu


Nemtu in frunte tare cu focul, i Miham vodi lovindu
din dos pre oastea Batorestilor, au infrintu pre Batoresti,
cat deblia au scapatu ei cu capete. lark dm ostile lor, partea
mai mare ce au fostu pedestri cu armata, adeci Cu tunuri,
171' cu tablra, au cidzut toati pre mana lui Bastea Giurgiu.
Zae.io. Era veste de birumti acelui rzbom mai mare
a lui Mihaiu voda., decit a lui Bastea Giurgiu, care zavistila
au &cut i perirea lui Mtham voda.

Za n. Spun oameni batrini de pre acele vremi, cum


si fie agiunsu In citeva rinduri cu dare Ierenue vodi la

10

Bastea Giurgiu, pentru moartea hu Mihaiu voda, care lucru

poate si hie (cal ce nu lucreadzi in lume av-utda). Band


riscolescu imparatille si mare cetati le surupi, cum sk

dzice cu un cuvintu lesescu: Sula de aur =dull patrunde.


Za. 12. Vleato 7109 Avgustu 8 dzile dez de noapte,
inteasternut inci Miham voda, au vinit doi cipitani nemti
cu oamerui lor, trimisi de Bastea Giurgiu si omoari pre
Mihaiu vodi. Si cum au sow la tabara lm, ci era deosebi,
au lovit la cortu unde odihrua si acolo in loc i-au titat capul
si 1-au dus la Bastea Gmrgiu, jara trupul pin a trua dzi
au stitut la vederea tuturora, neingropat. Ostile lui, ce avea,
nu era cu dansul in tabara.; pre toti Ii slobodztse in prada;
pin in copm lui au fostu mirsu i ei in prada. i ase s'au
1721 pritit lui Mihaiu vod slujbele ci-au ficutu Nemtdor.11

15

i6o1

20

25

Capul 5.

bleep. r. Dupi perirea lui Niihaiu vodi, n'au mai, avut


Ieremua voda nice o dodeiali de rumia. Ce, phrundu at
cu pace dommi sale iz am, cu Tara asedzati in tot bivsugul,

au plait si el datorna omeneasci. Au murit Ieremua vodi


1608 in anul 7116. Rimasu-i-au pomani in tara manastirea

so

26

MIRON COSTIN

anume Suciavita, de dinsul facut. Iari la domniia tirAi


au stitut, dupi moartea lui, frate su Simion vodi, ne-

fundu fecioni lui Ieremiei vodi Inca la virsti deplini.


Era Simion voda amu mator de dzile, sosit la bitrineti.
Iari moartea lui, precum au limas den om in om in tari
poveste, au munt otrivrt de cumnati-sa, de doamna lui
Ieremiei vodi, trigindu domniia mai cunmdu la feciorii
temindu-se ci s vor intemeia fecioni lui Sumon vodii
ri, care fapte a.cei doamne, apoi mat pre urmi
au aritat Dumnedzin cu patinule ex.
Zae. 2. Stitut-au la mart amestecituri i zarve scaunul
dupi moartea lui Samoa vodi, ci era fecion de a lui

la doimuia
lo

Ieretruei vocli trei: Costantm vodi, Alexandru vodi


lO

20

22

Bogdan vodi, mil a lui Simian vodi era cinci fecion:


hailas vodi, Gavril vodi, Pitraco vodi, Moysei vodi, Ion
vodi. Deci si impirecheas bolarn l Cu dnii i tara,
in doui pirti, o parte lima cu casa lui Ieremiei vodi, iari II 172'
alti parte tuna cu casa lui Smuon vodi. i dintim era mar
tare partea lui Mihaila vodi, ficiorului lui Simion vodi
cel mai mare, cit au ciutatu lui Costantin vodi, feciorului
celui mai mare a lui Ieremiei vodsi cu boieru din partea
lm a esi cu fuga din Iasi. Dupi care trunitindu Mihailas
vodi in goani, au agninsu carkle boiarilor i catva botani
de a lui Costantin vodi la Miliesti si i-au jecurt.
Zae. 3. Margirule Tarai Lesesti mai toate era tot de oamenu lui Costantm vodi, cumnati, domni margmeni, cum
era Pototcestn, Vismovecestu, Coretchii, tot' cu cuscriia

legal', a au avut Ierenuia vodi trei fete mintate in Tara


Lesasci, tot dupi oamem mar-le Ce, indati ce au inteles
30

ci au scos fecionis lui Sinuon vodi pre feciorii lui Ierenuei


vodi den- scaunul Oral, au purees singur Visnovetchii
cu citva din Potocesti cu osti asupra lui Mihailas vodi.
Avea

i Mihailas vodl, pe lingi oastea de tara, putinei

LETOPISETUL MOLDOVEI

'Mari i Turci. Ce, Tura.' la razboiu n'au vrutu s marga,


ce au prvitu de departe. Fost-au acesta fzbom intre vern,
pentru dormua tarai, la tefinesti si au infrantu partea lui
Costantin voda pre partea lui Mihailas vod. i numai ce
li-au cautat a pa'rasi tara fecionlor lui Sunion voda i unii
Init in Tara Ungunasc, altn la Turci au mairsu. Unul dentru

dansu, Pltrasco voda, au agiunsu de au fostu mitropoht


la Chiov, cu vestra mitropolna i arhimandrua de maulstirea mare, ce iaste anume pre limba 111SaSeg. Pecerschii,

unde stau trupuri, mostii a multi sfmti intregi pen pesteri


si pink astadzi, cu multe minurn.
Za. 4. i ase s'au asedzat Costantin voda, feciorul lui
Ieremiei voda cel mai mare, la domniia, cu bucurna
avandu tara nedejdea c va urma pre tata-sau. Ce, departe
au fost Costantm vodl de aceia fenciia. Ce, precum dzice
Isus Sirah: Vai de aceia cetate, unde este domnul tOmar,
Dandu-sa.' i Costantin vod dup socoteala tineretilor, n'au
pazit datorna sa deplin spre impratie i, precum scrie
Letopisetul cel Lesescu, din-tams data birul a anului celut
dintim nu 1-au pluut. i ase, scarbindu-se impara.tua, 1-au

15

mazilit pre Costantin vodi si au dat dommia lui *tefan


voda Tomn. Nu i-au folosit lui Costantin voda
ce avea dela impalrtie, date ttane sail, de domnie vecinick lui i ficionlor lui i nepotilor lui, c Turcul Cu vreme
da', cu vreme la, precum este vremea ase las, blandu
candu iaste vreme de bland*, sametu i ager, candu este
vreme de smetie. Crestmului nice data cuvantul nu-1 tine,
173' nice este a-1 amagi rqine, toate precum iaste vremea faced'

2fi

Capul al faselea.

Incep. r. Pre *tefan voda Tomsea, nu 1-au .t..mt Letopisetul cel Lesescu ce neam de om au fostu. Iara au fostu

30

28

lo

15

MIRON COSTIN

direptu moldovan, din satu den Otes,ti, de pre piriul ce


si chiami Ricklul, in tmutul Putnei. Era pre acele vremi
Tomsea vodi la Poarti pre trebile *Ai, pre lngi capichthlt, i vIdzandu-1 om de tari, cunoscut amu la cipetemile Portii, i-au scos dojruma i i-au oranduit
st. pr Cantemir bent, Cu ordule lui, care pre acele vremi
licuia in Bugiac, si-1 duci pre stefan vodi. in scaun.
Za. 2. Aproplindu-se $tefan vodi Tomsea de tail., Costantm vodl cu
Cu fratii si au purees la Lest si
Cu citva si den bojar, intre carii era si Nistor Ureche,
tatIl lui Grigorie Ureche vornicul, carele au scris letopisitul tirii pink la Aron vodi.
Za. 3. Leii avea atunci mare amesteaturi cu Moscul
si nu era vreme s faci osti si in Muldova. Ce, $tefan Potochii, -cumnatul lui Costantin vodi, carde tinea pre doamna

Marna, fata lui Ieremiei vodi, cu puterea sa, peste voea


porunca craiulm
trinusesi singur craiul un cop' den
casa sa, si nu cumva s s. ispittasci s intrell in Muldova,

intirtindu pre Turci), au strinsu caste di prin cetiti st.


20

25

de pre la rudemile sale, ca vreo 6000 de oamem strinsuri,


lsindu pre soacra sa, doamna lui Ieremiel vodi, in Tara
Lesasci. Iari singur cu Costantin vod st. cu Alexandru
vodi frate siu au punces asupra lui. stefan Vod.
Za4 4. Au prinsu veste *tefan vodi indati de Lesi
vin si au strinsu st el oastea ri toati. i s prilepse atunce
sositi i niste sluptori de a lut Mihaiu vod, capitanu lui
cei vesiati, neputindu a lcui, dupi moartea lui Mihaiu

vodi, in Tara Unguriasci, chemati pre cirti de *tefan


so

yea, anurne Mirzea st. Ghietea i Racea cu. cAtva oameru.


i au pus *tefan vodi tabira deasupra satulm Popricamlor,
dindu stire si la Canternir, la carde, pre acele vremt, era
multine de Nohai Titari. $1. au verut i Cantemir, cu stile
inteagiutor lui $tefan vodi.

17411

LETOPISETUL IVIOLDOVEI

29

Zae. 5. Velma Pototchii sgmitu Cu izbAndele ce flcuse

fratii lui ace inteaceaste ri improtiva lui Rizvan vodk


apoi improtiva lut Mihaiu vodg, ce, cum dzice Muldovanul, ,nu sintu in toate dzile Patile. Mergea ark nice o
tocmalk, fkr strip a putena hi ark' limbi, sk tie ce fral sau

ce sarni de nepriiatim are unde merge 0 avindu i caste


strinsurk. Nu i-au dodeitu nimick Cantemir, ruce Muldoverm, pink au sosit Le0i cu tabira lor la un loc, ce sk
dzice Cornul lur Sas. Atunce au vidzut Pototchii unde
174' au venit.ii
Zed. 6. Acela loc, Cornul hu Sas, este cotit Prutul, insk
cotul este din partea despre Rgskritu, iarkdin partea aciastalalti, unde era tabkra ieasc, este e0tg. apa Prutului
pieptu la cimpw Inteacela loc au acut (vile lui Stefan
vodi 'Mark la Le0 nivali. i n'au tinutu rizborul Le01
nimick, at in cela rgzboiu, ae de sugu s'au spgimatu
s'au amestecatu Lev., cit nice tunurile data' n'au apucat
sk sloboadzk. Sangur Pototchu pentru sk 1-s tginuiasek
numele, au datu intre carkle harducilor, ce apoi 1-au vkdit
haiduch. Pre Alexandru vodk nc 1-au prmsu Moldovenu.
Iarg Costantm vod au cgdzut pre mina unui Tatar, carele

intelegindu cine este, vrandu sk."1 fack cinste la hanul,


fenndu-se de Cantemir, depreunk cu nqte ceta0 ce avea
Titarul, au fugit Cu Costantm vodi cu un comis a lur,
anume Mihilcscul. i cindu au sosit la Dag'u, fenndu-se
rar4 .0 acolo de Turci, sk nu-1 ia pre Costantin vodg, au
gsit o luntre nuck i s'au bigatu sk treack singun Titarit.
Treandu apa Niprulur, s'au scorrut vintu i s'au implutu

15

20

26

luntrea de apk i acolea_s'au inecat Costantin vodi in Nipru

Leg pre Pototclui 0 pre Alexandru vodk 1-au dus oteru


de tark la Stefan vodl 0 pre amg.ndoi i-au trims la !mpg.rktie. Pototchn apoi au e0t cu riscumplrare pre sol. Iark
Alexandra vodi au ckdzut la legea turciasck, in care au 0

30

30

15

MIRON COSTIN

murit. Spun si hie sosit la Turci si la boerie, anume


175'
la impirktie.
Zae. 7. C,eialaltk oaste lesasck toati au cidzut in robie
la 'Mari, i s'au inecatu mai multi in Prat, cat debna de
au scIpatu cineva de poveste, ck ail au si inotat Prutul,
pline era luncile de tirani i cosunle Titarklor era peste
Prut, tot i-au pnnsu i i-au adus la Tomsea vodi, pre mai
muii i-au si ucis *ann.
Zed. 8. Perit-au i boerii top., ci s'au prilejit de venise
Cuo caste, tot oameni de casa_ lui Ieremiei vodi:
Stroici logofitul, Balica hatmanul, Chinta postelnicul,
1Vhron stolrucul, Numai Nistor Ureche riau vrut si vie din
Camenitk i asia-i sfituia si pre dinsii si nu margk,
du-le si lase si si mai vecluasck dommia lui Stefan vac%
ck acmu fundu domniia noak, Moldovenn sintu di hire
purure la domniia noak lacomi. Ce nu s'au ascultat sfatul
lui Ureche vorrucul, cum mai multe in lume sfaturi bune
la domm nu si ascultk, ce apoi vin la primejdii i ei i caskle

so

25

lor. Iar pre Vasilie Stroici Il ertase Stefan vodk, numai


invitase pre Nicorit armasul si-1 duck' si vadzk penrea
celorlalti, si-i hie grije mai pre urnal de moarte, cl era om
-Unir Strotci si din cask mai vechiu i cinstes deck toate
casele in Wk.. Ce dzilele lui cele fit-site, cum si dzice
vidzO.ndu ca merge la penre
spusesk armasul povestia, s'au apucat de sablea unui dirkbanu,
175'
moark' cu rkscumpirare, cl era om din hirea lui immos. Ce,
1-au impresurat indat dIrkbanii i n'au apucatu si scoatk
sabna. Care lucru clac-au spus armasul lui Stefan vod,
indat au pus de 1-au ornorit si pre dinsul, rIciundu:

cimele au vrytu si moark cu sop]. . Si pre citi-s aducea,

pre toti omorlia, pink si in slugi st prostime. Acela


vk'rsktonu de singe s'au arktat dintilas datk Tomsea
vodk.

LETOPISETUL MOLDOVEI

31

Zai. 9. Pentru un diiac, care era foarte de triabli de scrisoare, s'au rugat boiaru si-1 erte, c iaste cirturanu bun.
Au rispunsu: Ha, ha, ha, Mai eirturar decit dracul nu
este altul
totus 1-au omorit i pre acela.
Zae. 10. $1 ase au fostu stingerea casei lui Ierenue
161z vodi. Fost-au acesta rizboiu la Cornul lui Sas, vleato 7120.
Tari dupi aceia, indati au mirsu in pradi in Tara Lesasci i lovmdu fr veste i de sirgu, multu plean au luatu
si mare mime au ficut in oameni.
Zae.ri. Dommia lui Stefan vodi Tomsea cum s'au inceput in virsri de singe, tot ase au teirt. Avea un %Tan

io

cal, ce si dzice pierdzitoriu de oameni, %Tan gros i ,mare

de trup. Acela striga de multe ori inaintea lui, aritindu


pre boiari. S'au ingeisatu, doamne, berbecii., bum sintu
de giunghiat . Stefan vodi ridea la ceste cuvinte i druia
I76" barn tiganului.II

Zae. 12. Ce cum a tuturor tiranilor, adeci virsitonlor


de singe, la toate tirile in lume uriti este stipiniia, asia
lui Tomsea vodi. ti urise i boiani, cani, mica- ci era
mai toti de casa lui, anume Beldiman logofitul, Birboru
vornicul, Sturdzea hatmanul i Boul visternicul, iari nice
ei ark gnjea mortii nu era, ce imbla in tot cia.s, cum si
dzice, cu dzilde a mini. Si hie cindu, unde este frica, nu
incape dragoste. p entru aceia, intrebind un impirat pre
un dascil, cum ar fi imprat si hie drag tuturora ? Au rispunsu: De nu vei hi, impirate, groaznic neminua. Feaceia domni, cirora rle lor slujescu din dragoste, nu din frici, ci frica face uriciune uriciunea, cit
de tirdziu, tot izbucneste.
Zae. 13. Ase s'au prilejrt si la Tomsea vodi, in toate
dzile petrecindu boiani cu grije, s'au vorovit cu totu
au tras slujitorii toti in partea sa si pre Mirzesti, inteo
noapte au iesit cu totil la sat, la Cucutem i de acolea au

15

20

licili

20

MIRON COSTIN

32

poruncitu lui Stefan vodi, cu bine s

Iasi din scaun,


a nu poate mme a suferi domnua lui, cu atite
de singe.
5

io

Zae. 14. S spiruasi Tomsea vodi de o turburare ca


aceie, ce imbirbitindu-1, cine era pre lingi dinsul, au
strinsu drbanii, cani tot pe un cuvintu era cu ceiaiali11 176
slujitori. Ce, daci au vidzut banii virsindu-le Stefan vodi,
au stitut ei cu domnua. Si au stngatu i tirgul in leafi
s'au strinsu den. tirgoveti si den slugile negutitonlor
oameni nemernici, citiva gloati si la Stefan vodi. Si s'au
prilejit de veniia atunce si din tinutun din gios niste steaguri de cilirasi la ciutare si era descilecati la Tomesti. Au
ripedzit Stefan vodi si la ceia cu Jefe i i-au tras in partes. sa.

Zae. 15. Slujitorn ce era cu boiarii audzindu ci stngi


15

20

30

Stefan vodi in leaf, micar ci giurasi boianlor, ce, pre obiciaml mamului nostru, au inceput multi de cm mai necu-

noscuti a si rumpe dela boiari si a vein la Stefan vodi


In loc au inceput a slbi partea boianlor.
Zed. 16. Daci au vidzut boern ci nu va si iasi Stefan
vodi de buni voe din scaun, au vinit cu rizboiu, cirora
au esit Stefan vodi cu gloatele sale de laturea tirgului, de
asupra Fintinii lui Picurar i scoasesi i tirgul tot Stefan
vodi, cu arme, cine cu ce avea. Si despre vii au orinduitu
de au lovrt cilkimea ce avea din dos pe gloata boianlor.
Zcze. 17. Fill zibavi au inceput a s rsipi gloata boenlor, deci i boeru, cari incotro au putut, au plecat fuga,
din cani in loe au pi,insu pre Rirbom vornicul i apoi
pre fecioru su. Deci pre Birboiu cel bitrin Jj indati 1-au 177R
intepatu de laturea tirgului, iari pre feciorul lui au trums
de 1-au spindzurat in poarta casei titine su. loll Beldiman i Sturdzea i Boul scipas. in Tara Munteneasci,
ce si aeeia tot n'au hlduit, precum vei vedea povestea la
rindul siu.

LETOPISETUL MOLDOVEI

33

Zed. 18. Pre citi-s aducea pnnsi, ti omorAia, cu mustrare


ce avea el obiciam: <4 SA nu te erte DumnezAu, cu cel cap

mare al tu Tuturora aceasti mustrare fAcea.


Zed'. 19. Aceaste neasAdzIn a lui Stefan vodi audzindu
doamna lui Ieremie voda, avAndu inck rImas un fecior copil

anume Bogdan vodA, au indemnatu pre gmern sk,


pre Vismovetchii si pre cneadzul Coretchu, din Tira Lesaseg, i atunce amu era si cu sfatul lui Nistor Ureche. Au
vemt singurA doamna cu gineril si, cu osti asupra lui Stefan

vodi si 11-au esit si Stefan vodA cu osti inamte la sat, la


Tifirern. Ce au tinut foarte putin." vreme rizborul, indat
au plecatu fuga cAlAretn, lar bievi dArAbani, pArAsiti de
buldzisl la o rApA diasupra Tlutestilor i s'A
apAra. Ce au verut Lesii, de h-au fAgAduitu viatA, numai
dea armele. Si au credzut dribarui si au datu armele

15

dela sine. Si clack 11-au luatu armele Lesii, au intratu cu


bule
si au perit tos' acolea. Le stau movilele
Inv ping astAdzi, dtasupra satului TAutesti1or.11

Zae. 2o. Era la Stefan vodi dArAbami foarte imbrAcati


bine, dupA credmta ceia ce ficusA, de stitus'A Cu dnsul

20

la ridicarea boianlor, cum n'au fostu nice la o domme


grijitk bine pedestnmea, cu hame tot de fehandrAs, cu
nastun i cu ceprage de argmtu, in pilda haiducilor de
Tara Lesascl, cu pene de argintu la comAnace i cu table
de argintu la soldure pre lAdunce. Fost-au acestu rizboi
1615 a lui Stefan vodl cu Lesii la Titkrem in anul 7123.

Zae. 21. Dupl cea rAzsipi a ostn lui Stefan vodi, au


esit Stefan vodi in Tara Munteneascl i mirgindu aproape
spre Focseni, l-au tumpinatu ceausu impArktesti. cu Bel&man logofitul i cu Sturdzea hatmanul i cu Boul visternicul in obedzi,
porruse Radul vodi domnul munte-

nescu pre atunci, de mersesk cu pirl la PoartA asupra


Tornsel vodi,
era Radul vodi lui Stefan vodk mare

30

MIRON COSTIN

34

10

nepriiatin. Ce, cine era vezir la impiritue, era pniatin lui


$tefan vodi st. au dzis vezmul pricepindu lucrul: Ce si
acolesieste Radul vodk de ce! skracu... . i indati au
trums ciausi de au t/mpinatu pre bout, cam sit-Au mai sus
pomenrti i i-au pus in obedzi i i-au dus la $tefan vodg.
Deci, cit i-au adus ciauii, Indat li-au tkat capetele
11-au aruncatu trupunle in Siretru.
Zai 22. *edea Stefan vodi in Tara Munteneasci
In bejerui, la Radul vocli st. lovita oamerui lui ping. la
Arladu, ping' II la Vaslum, ce totu-i impengea Leii. Iark 178R
doamna lui Ieremiei vodi era in Iasi cu fecioru, sku, cu
Bogdan voclk, insi toate dtvanunle era pre Nistor 1.Treche,
si

u triginat acea domme acei doamne, mat pink* la

anul.
16

20

26

30

Za. 23. Si urisi Turcilor aceste dodeiale despre Lest


asupra 'Prat Moldovei i mat virtos ci tot atunce luasi
Cizacii Trapezontul, cetate turciasci, dincolo de Marea
Magr i pre mare multe curibu turcesti cu negoati.
pre un 'Peal pase cu ckteva coribii de oaste l-au luat viu
i ttnea toati Marea Magri inchisg. Deci au orinduitu pre
Schinder pase de Silistria cu osti. asupra Lesilor, ce era
In Moldova cu doamna lui Ieremiei vodi. $1 vidzindu
pre $tefan vodi in turburin totdeauna, i despre ai sit si
despre stremi, l-au mazilit, luindu-1 in obedzi din Tara
Munteneasci, iark domnua, in locul lui, au datu Radului
vodi, canle are nume in targ,
dzic Radul vod ce!
Mare $i cu adevirat cade i-si acestu nume in veci si
precum vei afla hirea acestui domnu la rindul siu `semi.
Este acest Radul vodi fecior Mihnei voca, domnului muntenescu, carele Mihnea vodi au domnitu pre o vreme cu
Pitru vodi $cluopul la noi in tari II
I78v

LETOPISETUL MOLDOVEI

35

Capul al feptelea.

Incep. i. Au purces Schindir pase i cu Radul vodi


asupra Lesilor, ce era in Iai cu doamna lui Ieremiei vodi.
Vismovetchn, unul din ginern lui Ieremiei vodi murise
In Iai, deci i oamerni, cam au fostu a lui, si dusesk in tara

lor si din gastea lui Coretchu. Scrisesi Jolcovschu hatmanul Carp la slujitori, care nu va esi din Moldova, loc in
ca intrasiei fr voia craiului in Moloastea lor si
dova. Deci numai cu 600 de oamern rimisesi Coretchn.
Zae. 2. Luasi veste doamna i boem ca.' le vine Schrader
pase asupr si le poruncha i Radul vodi, ca un crestra,
sal fugal de vreme. Ce Liahul sim i firk crier' n'au vrut
sa purciagi mai de vreme, ce amu clack si apropixasi

Bine le dzic de aciasta Czacu Lesilor:

Dupi pagubi

Leahul intileptu .

Zae. 3. Indati ce au intiles Schrader pase de purcesul


Lesilor din Iasi, au ripedzit o sami de oaste sprinteni
i-au agmnsu la Drigsani in tinutul Warlului. Apiratu-s'au
oare ce Lesu dintam, iari dac s'au mai inglotit oastea, s'au
179R rasipitu cine incotro au putut. Singur Coretchii 11 au cidzut
pre mana lui Schinder pase i bliata doamna Cu coconul,
Bogdan vodi si o sunk' de boiari. Pre boeri i-au scos Radul
vodi pre toti dela. Schrader pase, call era prinsi. Iari doamna

la mare ocari au sosit, de care singuri au mIrturisit citri


boiari. Trecandu cu carul, 2.0 vidzut pre bojari

20

25

mandu au dzis: Bolan, m'au rusinat pganul I La aciasta


ocari au sosit casa lui Ierenuei vod i poate hi pentru riuttile ei, ca era o fimeie ripitoare, precum spun si de ,vreme

ce au otrvit pe cumnatu-siu, pre Simion vodi (de va hi


ase) si de frica lui Dumnedzku depirtati.
Zed 4. Nu era in ceia hire singur Ieremie vodi, ce era
om intreg la toate, ne ripitor, nemandru, nevirsitorm de
3*

30

MIRON COSTIN

36

singe, blindu, dumndzIrescu, precum mirturiseste


bowl lui cu Rizvan vodi, cum n'au vrut si iasi din beserici, pin n'au sivirsit Santa Leturghie, micar a-1 spunea
c si agiungu ()stile. In dzilele lui, mare bivsiuguri
5

tara de toate. Ce de iaste de vreo (mina stingerea easel


lui, din faptele doamnei sale iaste.
Zacr. 5. Pre doamna si pre Coretchii i-au trims Schmder

pase la impiratie. Coretchii cneadzul apoi pre urm au


esitu den chisoare cu mult cheltuialk 12.11 doamn.a au fostu
io

dupi un aggi turcu, pink' la moarte-sa Bogdan vodi coin turcie s'au svrit. Agiunses de au fostu la
impirtie capigi-bas. Fost-au aceste vleato 7124.11

z616

Zed. 6 Trimis-au Schinder pase dupi rsipa lui Co- 179'


16

_20

retchii, din porunca imprtiei un ciaus la crawl lesescu,


s opriasa Cizacii de pe mare, cari atuncesi niste ceati, ce
fcuse Turcii pre Nipru, anume Aslan Horod si alti cetate
luasi
omoris si ostenii citi era Tura inteacele cetiti
(si acestea toate apoi au acut de au venit soltan Osmanu
la Hotin) i s priseasa a alca Muldova cu otile lor.
Za6. 7. Au trimis i craiul lesescu un sol anume pre
COhanschri la impritie, dindu pricina toati pre 'Mari,
carii dodeindu casele Czacilor, ei ina-sr intorcu din pagubile ce le fac Titarii. Este i aciasta laudi in letopisetul
lor, cum acela Cohanschir cu solna lui au mazilit pre *tefan
vod Tomsea. Ce nu still cum s'ark prinde acestu lucru,
c amu era domnu Radul vodi, in locul Tornsei vodi, andu

au trecut Cohansclui la impkritie. bra pirk adeviratu


c'au avut stefan vodl Tomsea totdeuna despre Levi la
imprtie.
so

Za. 8. La anul, Schrader pase din porunca


au strinsu citi caste au avutu din pana lui i Cu Radul
vodi, dornnul de Moldova si cu ()stile ,muntenestt i unguresti dela Bethan Gabor, domnul Ardealului, a era Betlean

LETOPISETUL MOLDOVEI

37

Gabor mare nepniatin Lesilor, si Cu Ttari, au purces


prade.
asupra Tri Cazicesti, sl le stnce
Zai. 9. Oblicise i Lesu gandul lui Schrader pase
18oR esrt II hatmanul Jolcovschu cu stile lesesti la margine, la
un loc, anume Busa, mai sus de Soroca pe Nistru, din ceia
parte de Nistru iaste acela loc.

Incepuse Schinder pase a bate Rascovul, ce,


daca au samtitu aproape de stile lesesti, au lasatu Rascovul i au purces pre dencoace de Nistru, pin tara, improtiva locului unde era Jolcovschu, insa-i despartia Nistrul.
Mai putink oaste era la jolcovschh, deck la Schinder pa,
iara mal a/lag, tot lefech si s stringea i CIzacii din toate
palancile la dansul. Numai findu cram/ lesIscu la Moscu
cu stile, s'au fentu a intarata puterea turciasca Avandu
triab intr'alta parte Crana Lesasca, au statut cu Schrader
pase la tocmal, la legatun de pace, nedejdraindu ca vor
tmea Turcii pacea.
Zac ri. Capetele de pace era, despre Lesi, sa opreasca
pre Cazaci, si nu imble pre mare si in Moldova sa nu mai
imble stile lor. lark' despre Schinder pase era sa opnasca
pie 'Mari, s nu imble stricandu in Tara Lesasca si in Mu/-

16

dova domni strenu sa nu hie, fa..ra cine va hi fecior de domnu.

Ce, toate aceste in vantu au fostu, el bine n'au sfirsitu


pacea si au purees stile si aceste i acele indireptu, lark'
Titaral pre de alta parte au si lovitu in Podoliia, in Tara
Lesasca si au facut cateva robn. Si apoi, la anul, fr veste,

multune de Mari au lovit Vohnia, o tara mal sus de Podolna si pan a strange stile Jolcovschu, au esit Tatarai
i8ov cu mare J phanu den Tara Lesasca, fail nice o sminteala.
Zed 12. Mare banat pentru aceste toate au avut jobcovschu dela cram/ si dela toata craha lesascl, pentru moale

lucninle lui. Ce, la crestini nu sintu certn pentru unele


ca aceste, ca la Turci.

2.5

MIRON COSTIN

38

Zae. 13. Radul vodi spre acestea al treilea an al dommi

sale cele dintim, s'au rizbolit de ochi si poate hi, vi5

dzindu cl nu va putea trece, si nu sl ingroase intre Turci


si intre Levi lucruri de sfadi, singur s'au poftitu la impiritie si-i vie mazilie, si poati a merge la Tangradu pentru

liacul ochilor. Deci, i-au ficut pre voe impitittia, pre


dinsul l-au chemat la Poarti, ir domruia au datu lui
Gaspar vod, aice in tail, in locul lui Radul vodi celui
Mare.
10

Capul al optulea.

incep. i. Gaspar vodI era om de niamul su Italian,


cum dzicem la noi in tari Frincu, om nestiutorm rindul
si a obiciaiurilor tkrii, ail limbi de tari, care lucru mai
greu nu poate hi, cindu nu stie domnul limba tOrli unde
15

stip ineste.

Za6 2. 0! Muldova, di ar hi domnii tii, carii stipi-

20

25

so

nescu in tine, toti intilepti, inci n'ai pen ase li lesne. Ce, 181R.
dommile nestiutoare rindul tiu si lacome sintu prima penrei tale. CA nu cauti sO agonesasci ste nume bun ceva
la tail, ce cauti desfrinati numai in avutie sl stringi, care
apoi totusi si rIsipeste si inc Cu primejdn caselor ion, cA
blistlmul skra.cilor, cum si dzice, nu cade pre copad, cit
de tArdziu,
Za. 3. Era acest Gaspar vocil multi vreme tergiman
la impgritie, adeck tilmacm tuturor solielor cre.,stinesti ce
vinu la impkritie i fundu si la mijlocul picti, ce ficusi
intre impifitia Neamtului si Impkeitiea Turcului, pentru
slujba aceia i-au datu aice in Moldova domnua in locul
Radului vod. ha' cit s'au asedzat la dommia, micari ci
era la mare credintO la impOrtie, indati s'au asidzatu Cu
gindul spre pirti crestinesti.

LETOPISETUL MOLDOVEI

Zde.

39

4. De lauda este hie la care domnu sa hie spre

partea crestmeasca, c aceasti tail act trataste ase in statul

ski. Ong acmu, pentru tri crestme stI part, astadzi in


rindurile sale, insi cu intelepciune, nu fara socotiall
fr temeru, in loc de folosul
aduca perire, cum
s'au prilejitu amu i in vremile noastre in ateva rinduri,
de adusesa a multi nesocoteala i neburnea mare cumparl
acestui pamantu. Dumnedzau mai bine stie ca de nu s'ari
18tv hi prilejit o sama de capete sa cerce rrujloace i si nu

alerge la imparatie, ar hi fostu de perirea de istov tara


aceasta in citeva randuri. Ase adusesa la mare primeidie
tara i dommia lui Gaspar voca.
Zae. 5. Si ridicasi in dzilele acestn dommi si un domrusor deIa. Orhem, ce indati Gaspar vocla au trimis oaste
st au esit i singur improtiva lui i 1-au prinsu si pre dansul
V1U, pre dommsor i citeva capete dela Orhem, pre carn
i-au i omoratu ndat. tu hinba sarbasca Gaspar voda
cAndu i-au mustratu pre capitarni cei prinsi Orheiani,
li-au dzis sarbeste AA HAidETO

CpARE

15

WICTO ir k rocnomilio .

Le talmicna apoi aceste cuvinte pre nimanne Bucioc vornicul de Tara de Gios, adeca
aveti nurna curati spre
domnu )>.

Za. 6. Staparuia atunce Ardealul, canna clzicem noi


Tara Ungunasca, Betlean Gabor, dupi stingerea Batorestilor i avea mare fizboae improtiva Nemtilor, pentru
Cana Ungurtascl i indemna st pre Turci asupra Lestlor,
c. dedesi Lesti agiutorm imparatului nemtascu improtiva
lui Gabor si atunce-s de curundu Ii batuse Lesn o oaste
foarte riu la Casa. Deci indemna inteaceia pizma pre Turci
asupra Lesilor, fagaduindu-le ci de or merge asupra Lesilor, A.' nu poati a da Liahul agiutoriu Neamtilor, va putea
fr zabava a lua Beciul dela Nemti. i Cu acele indemnari
182R

i cu fag/dual ta, cu mare daruri scrisiasa si la hanul,

25

30

40

MIRON COSTIN

la Cram, care arti au cidzut pre manule lut Gaspar vodi


indata 11-au trnnis Ga.spar Vodi la craiul lesescu. Daci
11-au vidzut craiul crile, sangur n'au vrut s ponosluiasck
5

16

lut Bethan, ce avandu Betlean Gabor oameni ai si intre


svetrucu lesest, cu cuscrit, au pus craiul pe oameni de
a lui
porunceasck, cia nu si pazaseste de aceste fapte,
cu vrimasia improtiva crestmlor. i i-au trimis t izvoadele scoask din cirtile lui st au mkrsu solul dela boern lesesti cu mult mustrare i banat, afitandu-i i tzvoadele
cirtilor lut, ce au scrts la hanul. Daci li-au vidzut Bethan
Gabor cuyintele sale de fatk, au dzis citri sol: Muri-va
Gaspar, pentru acele c4i . i indati, de toate imbletele
luz Gaspar vodi au dat shire la impiritie.
Za. 7. Curundu au stmtitu Gaspar vodk, ci -all pzerdut
la Turci credinta, dect s'au asadzatu cu gandul z mat tare

cu Leszi, indemnandu-i asupra Turctlor. $1 in cetatea


Hotmului indati au bigatu osteni lesasti, dandu-si aevea
suptu apirarea lor cu tara. Nu putea de tot slobod si hie
In gandul sin de boari, cani socotmdu cia de apoz, si nu
go

vie vreo penre tkrai nu-i pm-Canna boern, din carn era mai
cap atunce Buctoc vornicul mare de Tara de Gios; Vasthe

voda era vzstemic mare la aceia domnie II Ce, in multe 182'


chipuri sk ispniia s omoari o sunk' de botari, s fie el slobod

In faptele sale, ce, ase aeve nu si cutedza si-i omoari,


26

pentru tari, ci era Bucioc la %ark ales de tott. Iari pre Va-

vodi, dandu-i pnczni ci nu di sama de o sumi de

so

bani a vistenei, micar ci-i era hmu de cunume, 1-au pus


la temmti si 1-au pus si la munci. Iara pre Buctoc pusesi
gandu si-1 otrivasci i lute dzi, oprindu-1 la mask ,st-au
scornitu voe bunk, inchmandu la Buctoc cu vesehe, si au
pus de i-au datu otravi. In loe, s'au simtzt Bucioc otrivit si
s'au st sculat dela mask ci s'au dus la gazdk, avandu erbt impronva travel, date dela un doftor pmatm, c astepta el una ca

LETOPISETUL MOLDOVEI

41

aceia dela Gaspar vodi. Indati au luat erbi i au inceput


a virsa otrava, Cu mare- cumpini de viati. A doa dzi s'au
ficut rizboilt si Gaspar vodk, dindu vina stolnicilor CA au
fostu bucatele cotlite.
Zae. 8. VizAndu gnje de vilati. Bucioc vormc, numai
ce i-au ckutat a prestkni catri sfatul lui Gaspar vodi, ce
avea amu asedzatu cu Lesu. *1 era aevea si la impiritie
imbletele lui, deci trimisasi la Schinder pase porunci
impAritua s nevoiasck doari Il va prinde. Ce obhcise
Gaspar vodk si de toate da stire la Lesi. Deci, vidzindu
impiritua ci nu-1 pot prinde Cu mestersug, au trimis un
aggi pre obiciai, Schimni ciaus, si cuprindzi scaunul
sk-i maziliasci pre Gaspar vodk. lark cit au pnnsu de
veste Gaspar vodk ci vine Schimni agga, au scornitu ck-i
I83R yin 11 Lesii asuprk-i si au esit den I21 i au pus tabira la
Capul Stncii, improtiva Tutorii.

15

Zed. 9. Cum au sositu S clumni ciaus dupk obiciai, amu

era Ott lucrul; indati au pus slujitorn de au abitut in


Turci i citi au fostu cu agga si pre singur Schimni agga
i-au omorktu. i indati au ripedzit si in tkrgu de au turburatu i tirgul i Cu slujiton amestecati, pre unde, pre care
au apucat vremea, acolea i-au omorit. Multi den Turci si

zo

inchidea pen pivrute cu arme, de s'A apAra. Gaspar vodi, dupi

aciasti faptii indati au purees in timpinarea lui Jolcovsclui


hatmanul lesescu, carde era amu aproape, la margine cu osti.
Zae. .z.o. Era gata Schrader pase si mai inarate de aceste

25

fapte a lui Gaspar vodi, s margi cu osti asupra Lesilor


den porunca mpriei i era orAnduitu i hanul si Cantimir beiu, vesttu rizboinic pe acele vremi i stile muntenesti si o sami de ost unguresti 1e1a Betlean Gabor,
de toati oastea aproape de 6o.000 i l000 de iniceri, din
odile iniceresti orinduite si cu aceste osti au intratu in
tari Schrader par:

30

MIRON COSTIN

42

ale'.ri. Lesti mnc si nu lase inselatu pre Gaspar vodi


Cu pritatinsugul lor i si-s tocmasci Jolcovschii smentealele
cele dintii, au purces si el cu oastea si au trecut Nistrul la
Hotin in 22 de dzile a lut Augustudl
o

183T

Zed. 12. Oaste Jolcovsclui hatmanul avea r600 de hu-

sari tot inherati, 4000 de cilin deosebi de husan, ce le


dzic stiaguri indzioate, zoo de raitan, Nemti clri 400
to

15

de Cizaci Lisovti, 2000 pedestn Nemti. Aciasta oaste era


lefecii., era si a dornmlor deosebi vro 2000 de oameni
de aceia citva caru mirgu de buni voe, in dob Ana, cant
apoi au mincatu capul lui Jolcovschii. Verusi si un copil
den casa craralin, dela craiu, numai si intre Jolcovschn cu
osti in Moldova inteagrutonu lui Gaspar vodi. Al doilea
hatman, cum dzicu la dinsii de campu, era pre aceia vreme
Conetpolsclui.

Zde. 13. Dac'au trecut Jolcovsclui hatmanul cu stile le-

20

25

30

sisti Nistrul la Hotm, au ficutu Leii sfatu i sfttnia. Conetpolsclui s astepte ostile acolea la Hotin pre Schmder
pase, si nu si depirtedzi ase in campi improuva multimei
de osti ttrti i turcesti si el si margi pre Nistni pre de
ceia parte, s strAngi Clzact de pen plnci, si lovasci in
urma ostilor pre la Tighinea. Ce, acesta sfat n'au pnnutu
Jolcovsclui hatmanul, ce s hie dzis, mat bale si.' vadzi
vestile cum sintu, de citu si le audze dela
Za6. 14. In 23 dzile a lui Avgustu au venit st Gaspar
vod in tabira lesasci, sprintin, numai cu 600 de oamem,
la adunarea cu Jolcovschii i dupi sfatu ce au avut cu cape II 184R
tele lesistt, au purces cu toati oastea lesasci pre Prut in gios,
dela Hotm la Tutora st acolo la Tutora au pus tabIra
Scne Letopisetul Lesiscu ci au avut si Gaspar vodi 12.000
de o'aste de %ark'. Sosrt-au Jolcovschu la Ttitora Septemvne 2.

Zal. 15. Nu sum Jolcovsclui de Schmder pase, la ce loe


ftndu-se de toate in

este si Cu ct sami de oaste,

LETOPISETUL MOLDOVEI

43

dejdea lui Gaspar vodk. Ce, Gaspar voca, des' slim din
iscoadele sale de multimea ostilor turcesti, lark' nu spuma

toate Lestlor, sk nu le stnce menule.


Zae. x6. La 7 dzile a lut Septemvrii, in 5 dztle dupl
sosina Lestlor la Tutora, au sosrt i strkple tkarksti, de

odati ca 300 de ()amen', Cu carir hkrtindu-sk CAzacu, ce


le dzicea Lisovtd pre acele vrenu,
infrfintu Lisovtit
pre Ttart, lark vii n'au putut prinde rice pre unul. Numai
capete citeva de 'Mari au adus la Jolcovschu, ce, n'au putut

ti ruce atunce Lesti de puterea lui Schinder pase. 'lark


Mark prindta in toate dztle dela Levi 1imb, din holota
lor, ce imbla pentru hrana, i tua Sclunder pase de toate
de la Lest st cum este oastea lesasa putmk.
Zae. 17. in 8 dztle a lui Septemvm, infant Cantermr
betu, apoi i singur Sclunder pase, au sosrt la Tutora st.
1847 s-au intinsu cortunle Schmder pase chreptu deasu II pra
taberu lessti, mat din pos. Lesu erau in santun, cele
de Zamoysclm acute. N'au vrutu s scoatk oastea Jolcovschn

inteaceta dzi, mai multu de niste steagun spnntene, cu


Lisovtii amestecate, mat multu doark an puta pnnde vre
te de oaste, atita este cit sosisk, au mai este
pre urmi. Ce toatk dzua hziondu-si cu Turcu t cu
esindu si de ai nostn Muldoveru la hart;u, st nice
atunce au putut lua bmbk, O.' mat multu de un stegar turcu
n'au prinsu i pn a-1 duce la Jolcovschu, au muritu de rane.

20

26

Zae. 18 Atka oaste de toatk, citk sostsk desalecatk,


socotmdu Jolcovschu i nestiindy a in cetas noapte au sositu i oardele a hanultu, Cu Galga soltanu, fratele hanulut,

ck hanul singur rkmksesk in Bugeagu, lark stile toate le


pornisk Cu Galga soltanu. A doa dzi dezatmeruat, au scos
Jolcovrhit toat oastea lesasck, pre pilda lut Zamoyschii,
candu cu Ca.zi Cheret soltan, si-au tocrrut oastea, ct agrangia

glontul puscei, ficndu i doao bksti de pAmantu, una la

30

4-4

MIRON COSTIN

un cornu de oaste, alta la altu cornu, cite cu patru pusci


si cate 300 de pedestrasi cu focu. Iara Schinder pase tocnusa oastea sa turciasca si pre Unguri si pre Munteni, la
aripa din gios, iar aripa II din sus au dat-o lui Cantemir, 185R
cu oardele lui, ma celelalte oarde ce era cu Galga soltanu,
nu s'au aratatu de dupa dial, pin." nu s'au inceput razboml.
Za'e. 19. Dack s'au apropnat ostile de sine, 2U datu
Lesu intai si cu Muldovenn razbora si in loe impengandu
pre oardele lui Cantemir si Turch incepusi a sa da inapoi.

lo

Es* Lew la campu, mai multu deaf le era porunca, cu


sireagul cel din frunte, au izbucnitu si oardele c.0 Galga
soltan si au dat cu toate wile navala la ratidul cel den frunte
lesascu si 1-au infraritu. Ai nostri Moldovenu, pre obiciai.

15

20

indati au plecatu fuga si holota Lesilor, ce era in goal*


asijdere lark Mark neinc.'pandu toti in frunte, au lovitu
si din dos pre Levi. Si ase, cu mare varsare de sange, au
infrantu randul cel dentai, pin au agiunsu la al doilea
randu, ce era tocmit lar frunte, unde era si hatmami
singuri. Si era toate si acele randuri mai incungiurate de
'Mari, de catra tabara lor, ce au mrsu tot buluc Lew,
aparandu-sa de Titan, pana supt santuri.

Zae. 20. Schrader pase tot cu aceia nivala au lovit


basta cea din gios si fail zabav au intratu enicern in basta.

SArit-au Len, amu de linga santuri, si au apucatu de au


25

SCOS o sama de pedestrasi ce era in basta, iara II mai multi 185'


au perit si patru pusci au luat Turcii. Dup aceia au statut

oastea in tocmala neclatita, numai cat sa apara Lew de


30

navala Tatarklor si basta cia din sus au ramas intreaga.


Zed 21. Aproape de apusul soarelm, Schrader pase au
descalecatu oastea toati la odihna, lark Lew au cadzut la
mare spaimi si turburare, si lasradu si ei strap, lara oastea

ceialalti au intratu in santuri, pe la otace. Si indata au


marsu toate capetele la cortul lui Jolcovschu, la sfat, mah-

LETOPISETUL MOLDOVEI

ni ti

45

toti, vidzindu-si inchisi de attea multime de osti,

dep'rtati de taxi si. cettile sale, fri nice o nedejde de


agiutonu. Tinea hatmanu amindoi mime tari, rispundzndu tuturora, cum a doa dzi vor s-s tocmasci lucrul
Cu fzboru si apoi, clack' n'or putea a infrnge putena neprua-

timlor, s /ege tabira si. si margi Cu tabira legat spre


tara lor, spre Nistru. Au ptrunsu tuturora inimile acestu
sfatu, clack' au audzitu cu tabka legati mrsul, fundu amu
den loc inchisi de pisunea de cal si de hran de oameni.
*1. dupi aceta S'2.11 rschirat sfatul indat. Un domnu anume

10

Strus si Calinovschil staroste de Cameniti si Samoil Coretclu s'au gititu de fug noaptea cu oamenu sii si at purees
.186R nizumdu indati ll si treaci Prutul noaptea si. acolea, la treed.-

toana Pnitului, dndu iu Prut ca oile spimatt, s'au innecatu Calmovsclui staroste/e de Camenit si. multi din

16

Lesi. Unu rtkindu noaptea, au cidzut a doa dzi in minule

Titarilor, pe altii i-au dus cursul apei, de i-au abitut lar


inapoi la mal, de li-au clutatu a, intra iari in tabri. Iari
Hmeletchii si Cazanovschii, capetele Cizacilor, au lovit
intii aliturea cu Prutul, apoi au luat cimpu si. au mersu,
fill mci o dodeiali intregi. Ceialalti oaste de lefecii si
turburasi cu totu s1 ei de fuga, sconundu-sk cuvantu pen
tabr c'au fugit hatmanu, cat si. ceia ce era la strap, pirgstse strijile. Ce, intelegfindu Jolcovsclui spaimi ca aceia
ostii, au imblat pe la otace Cu ficlu de vintu, aritndu-se
ostenilor, cum este de fati si. are gnje de oaste si au mai
intintu si. strijile. Si aC debna au asedzat oastea de spaimi.

Si in ceias noapte au scris si cirti, dindu stire la crawl,


cu park pe aceia ce-au fugit din tabiri.
Zae. 22. Gaspar vodi vidzindu mare turburare si. fugi
In oastea lesasci, pirksit si. de ostemi sli, au purcesu si el
noaptea si au trecutu Prutul bine. Numai, amu la bramste
186' fiindu pu putiner de ai sii si den boeri ep11 teliciu hatmanul

20

26

so

MIRON COSTIN

46

Goia postelnicul pe lingi dansul, 1-au omorat ceia ce


era cu dansul. Scarnavi i groazdnick fapt i neaudziti in
toate ri crestme. Domnul, ori bun, on eau, la toate pHmejdnle feritu trebuiaste, c ori cum este, dela Dumnedziu
este. Precum dzice Svinta Scnptura:
ECT un A11114
!OUT, T-KKaao WT fiora , adeci Nu-i nice o putere,
dela Dumnedziu data' .

Zae". 23. Prtit-au apoi cu capetele sale aciasti fapt


io

Septelicm i Goia, dela Alexandru vodi, pe lege direapt,


de li-au tet capetele i trupunle
aruncatu in esitoare
*1. cu cale
ficut, c dupi scarnave fapte, scarnave

morti vinu lark bietul Bucioc vornicul in braruste amu

15

au nizuit la un hin al ski, anume Toader Brinistenul,


unde-si licuia acel Toader, smgur nemerit den rissipi,
fr slugi pe 11'10 sine, precum vremea aceia in rissipi
ostii ase aduce. Si Cu multi rugimente i giuruit catri
lunul su, s'au oplosit in vichani figidumta lui. Apoi, a
doa dzi, 1-au legatu hinul i legat 1-au dus la Schinder pase

20

(O! si nu-1 erte Dumn,edziu, hin ca acela) i daci I-au


dus la Schinder pase, au pus indati de 1-au intipatu pre
Bucioc,

25

80

siracul, acela canle purure sfituia pre Gaspar

vodi spre bine i de mare nevoe i-au autatu a pristni la


sfatul lui Gaspar \ma Acestu domnu, Gaspar vodi, nice 187R
data' post n'au avut, ce pre ascunsu in toate postunle
manca carne.
Zae" 24. lark' hatmanit lesesti vidzandu-se Inchii i prsii de tovirisda Muldovendor si in tail strein1, incungiurati de atitea osti, au scos, a doa dzt, toati oastea, cat
le rmisesi, stoluri, Ins aproape de santun, cat si se apere
de nivala Turcilor si a Ttarilor. i toati dzua aceia au
stitut clri in tocmall, nice Schinder pase si Mari' ase
nu Ii-au stitut asupri, alegandu cu sfatul si-i tie ase inclusi
Oa ce i-ari strange foamea i hrana de cai, si si inchine

LETOPISETUL MOLDOVEI

47

de bun. voie. Lesii inca s faci rizboru nu era putere,


oastea li s imputraasi cu domnii cei fugiti i riniti multi
din rizboral cel dentin], intre carii era riniti feciorul
Jolcovschli i nepotul lui de frate. Ce

i a trna dzi dupi

fizboiul cel dinti, jara ase au scosu oastea Cu tocmall,


aproape de santuri i inteaceia dzi s'au apropuat si Galga

soltan cu putinei 'Mari pre lingi sine si au poftit pre singur


Jolcovschu la voroavi. Scoasesi Schmder pase inteaceie
dzi toate ()stile sale si pusesi rndu inainte oclulor Lesilor,
i vadzi multimea i ase au ficutu in trei dzile, pentni spaima

Isr Lesilor, si s inchine, vadzindu oastea multime. Iari la


voroavi cu Galga soltanu Jolcovschii n'au vrut si Iasi, ce
au trimis pre cneadzul Coretchn, fratele celui Coretclui
ce fugise. Deci si Galga soltan 'Mel au trims pre Veli ah
mrza si au cersut o sum mare de barn si le dea Lesu. j
s margi cu pace. Iari Coretchn, aritindu alte legitun de
pace, s'au apucat mirzacul de sabiie i au dzis s astepte
Lesu tati sabne.
Zae". 25. Vidzindu-si Lesii c cu altu nujloc de acolea
n'au cum si Iasi, de unde erau cidzirti, au ales sfat s iasi
Cu tabira legati pre mijlocul ostilor si ase au ficut, 19 dzile
a lui Septemvne in de sari. Amu era de trei dzile tocmiti
tabira la rinduri si au ficut porti in santun, cine-si la rindu
si au purces din loc cu tabira legati de earl.", i orindurte
losti pi den toate prile i pedestrasi i clri. Gindua.
Turcu i TitarAi chinai ca vin s dea rizbora, apoi au vidzut

16

2a

25

In ceia dzi pini in sari i toati noaptea au


mirsu Lesu cu putini dodnali, numai de Titan.
purcesul.

Za. 26. A doa dzi, Septemvne 20, au sosit si Schrader

pase cu toate stile asupra taberii lesisti, ce Lesii, cit s'au


188R ficut dzui, stitusi, unde i-au apucat dzua. i in teaceie
dzi au fostu fizboiu foarte tare si mare, pini la vreme de
chindue i descilecindu Turau cu corturi de mas, Lesii

BO

48

MIRON COSTIN

mai in de sari lar au purces Cu tablra si iari toati noaptea

au mrsu, numai cu dodnali de 'Mari.


Zai. 27. A tnia dzi., Septemvne zi, iari au stitut tabira
lesasci la un pirku, care nu-1 pomeneste Letopisetul Les

lo

escu anume ce vale a hi fostu, iari adevirat pe la Scumpna


au lovit, ce ori la o vale ce si dzice Ricluta, ori la vre un
cluluc. Ina nu trecusi toati tabira lesasci valea, cindu au
sosrtu Schrader pase si acole au ruptu Turcil o bucati
mare de tabiri si au luatu si ckteva steaguri dela Lesi si.
pusci si. s'au inchis Lesii lari acolea, la cela vale, de s'au
apirat toati dzua aceie.
Zae". 28. A patra dzi, Septemvrie zz, au socotit Schrader
pase si le tie din frunte calea .si au purces inainte si aproape

15

20

as

30

de Riutu, desupra Rutului, au tocmrt toati oastea frunte.


Lesn inci ci-au avut oaste ma' altasi, o au tras de pen arepi.
In frunte si la o vreme ca aceia, la care si de nevoie numai
cauti a In tot' viteji, ci nu era alt cale de vuati, au mirsu
cu toatk tabira chreptu asupra tememlin ()stii turcesti, si
stindu tare si. cu focul, au ciutat 11 Turcilor a le da cale.
1 inteacela rizboru au luat Lesn dela Turci do steagun
si Titan prinsi vn citya. Si dupi ce s'au asidzat tabra la
Rkutu, au mai esit stiagrunle lesisti de au mai lovit pre o
di-Aruba de Mari, cani trecusk Rkutul.
Zacr. 29. Dupi acem petrecanie, si imbirbitasi Lesii si
pierdusi toati gnje. lark ce raste si nu truck si orfinduiala
lui Dumnedzku nu poate sk si arrustulasci. Amu, rill nice
o gnje, tare si Arne-0 Lesii si cidzusi la valea Coboltei,
unde era de o parte piriul, de alti parte oastea, loe dqchis,
fill trecitori. Si pierdusi si Schrader pase nedejde de ,a-i
dobkndire si trimisesi la Jolcovschn Schinder pase, pof-

tindu si-i trimati un om si stie turceste. Au trimis Jolcovschn, ce apoi nu 1-au ma' slobodzitu Schinder pase
pre tilmacrul acela. Cindu au fostu amu aproapc de Ni-

188v

LETOPISETUL MOLDOVEI

49

stru, ca o mill de loe dela Moviliu, la un sat anume Slobodzie Sauai, in tinutul Sorocii, acolo descalecasi oastea
leyasca, conacul cel de apm. Holota ce era stransura, temindu-sa de hatmani pentru dobanda, ca jecuise multe
case in tail, sa apuce ei trecatoare la Nistru noaptea, au
dat spaima i toati oastea aye greu s'au turburat, cat care
x89R cum au putut, au apucat cal, sluga stapanu san yi pede
strayi i clrei, toti amestecati, unii de lalti fugindu, s'au
yparcuit toati tabara, hatmann rmai singuri, unul kite()
parte, altul intealta.
Zae. 30. Dzic unn s sa hie facut aceia spaima din slupie oytemlor, carii merses la o arm cu fan, departe de taba.'ra i sa.-i hie lovitu 'Mark. Ce, ori cum au fostu, spaima
ca aceia au fostu, in care nu s'au mai putut indrepta oastea,
s sa ayeda Poate hi i de grijea trecatoarei Nistrului, care
de care sa apuce mai curundu sa treaca.
Zai. 31. Au priceput Tatarai 'Ma de cu noapte rassipa
oytii leyayti i incllecase toti. A doa dzt dez dimeniati,
au cadzut mai toate capetele leyyti, parisiti unn yi de slupie sale, altii rieciti, pre mina Tatarilor. Pre feciorul lui
Jolcovschii yi un nepot a lui i-au gasit intre car,
'rack' dela Tutora, pre Conetpolsclui cu putinei oameni
buluc, ayteptandu dzua, doara ari putea aduna ceva oaste
ytie yi de Jolcovschii ce s'au ficut, 1-au incungiurat
Tatarat yi au cadzut vra pre mana Tatarilor. Iara pre Jolcovschn, numai cu o sluga a lui rlacitu, pedestru, 1-au
g6situ o dramba de ratan yi pang a intelege cine este, va189" dza.ndu-1 om batran, II 1-au fliatu. i apoi din sluga lui intilegandu ca este Jolcovschn, i-au dus capul la Schmder
paye yi au stitut toat dzua intr'o suli inamtea coi-turilor
lui Schmder paye capul lui Jolcovsclui. Si inteacela loc
st stalp de piatri, ficut apoi de oamemi lui Jolcovsclui
pan astdzi, in tinutul Sorocu, in ceie parte de sat,
4

15

2o

25

Do

so

MIRON COSTIN

anume Slobodzia Saucli, loe ca giumatate de milk' de la


Movilau.

Zal. 32. Schinder pase, dupi aciasta izbanda, capetele


lesasti ce-au fostu, si pre Conetpolschn, i-au trimis la I'mplratie, tara singur
intorsu la Cetatea Alba si acole

peste putine dztle s2all firsitu vnata. Dzic s fie munt


otrivit de veztriul ce era atunce la impkitne, temandu-si
vezinia de dansul. bra Ttari au lovit toata Podolia. si
Rusiia i fail nice o sminteall de nime, cu plianu multu
io

s'au intorsu in partile sale. Fost-au acme rassipa a ostilor


I 620
i perirea lui Gaspar vodl, V leato 7129

lesksti

19OR

Capul al noadlea.

Incep. r. Dupa dommia lui Gaspar voda, au venrt la


15

domnue Alexandru voda, feciorul lui Elias voda, iar acel


Elias voda a.0 fost ficiorul lui Patru voda Rares, i dupa
moartea tatine-sau, lui Patru voda, cadzuse la domniie, ce

de burl voia sa au lasat domniia, precum scne Ureche


vorrucul, si au marsu la soltan Suliman i s'au turcit, la
care intunecare mentii au verut din desfranate fapte a curviei.
20

Za. 2. Apoi fliia. voda au cadzutu la Rodos la opriala


acolea, la Rodos, au niscutu acestu Alexandru voda. Spun
de dinsul, ca la moartea sa au marturisitu legea crestineasca.

26

so

Zacr. 3. La inceputul donuuei sale, oblicind de moartea


lui Gaspar voda, ca au fostu prima Septelict hatmanul
Goia postelnicul, 1-au omorit i trupunle lor li-au aruncatu in esitoare, precum s'au pomenit mai sus. Si cu lege
direapta le-au facut aceie pediapsa, numai munca ce au
flout fameilor lor si immei a lui Septelici pentru avutiia,

au fostu peste pravila, ca pre legea direapt nice fecior


pentru fapta tatine sail, nice parintele pentru fag ta 190v
fecioru-i de virsta nu-i platnic.

LETOPISETUL MOLDOVEI

Za'e. 4 Donarma era aceasta foarte slabi si Cu purtatul


trebilor peste obiceiunle ri.Si in dzilele lui au venit
impiritna Turcului, singur cu sine sult4i Osman la Howl,

asupra Lesilor. C intelegindu impiritua de penrea ostii


lesisti de Schinder pase, avea nidejdea c prea lesne va
putea s cuprindze den Criiia Lesascl o parte, socotindu
ci ce au fostu fruntea ostilor lecti 1 slujiton vechi au
pent in Moldova, nu or avea Lesii nice o putere si stea
improtivi.

i micar c. verusi vest ci Persil si gitiadzi

asupra Vavulonului, si-I je dela Turci, tot au lisatu grijea


Vavilonului si au stkut dupi gitirea asupra Le'silor peste
toati iarna, tnmitindu ceausi la crawl lesescu, dindu-i
stire si stie ci-i vine asupra cruei lui, Cu toati puterea.
Zae. 5. Au acestu obicei impiratu, de dau stire unul
altuia, eindu vor si faci rizboae unul asupra altuie De
care lucru s'au cutremurat Lesu, de vremile acele,
si rissipa ostilor cu amindoi hatinann si a ve-

15

derea venire asupra sa putem ca aceia. Ce au tnmis i craiul

un sol dela sine la Turct, mai multu s vadzi i Cu din,


19IR este ade II viratu gkirea Turcilor si vie, au numai smtu
cuvente. Ce, pre solul la impiritie nice cu vezinul nu 1-au
adunat, ce numai 1-au rispunsu cu scirbi i 1-au pomit

20

inapoi.

Za6. 6. 'ail

crawl lesscu n'au skint firi gitire, ce,


indat lama, au stransu siimu si den ceputul siimului au
si

trims soli pe la toate tri crestme, dindu-le stire de vinire


asupra sa impratului turcescu, cu toati puterea impiritiei lor. Si au stitut la sfat s &el osti de a stare improtiva
puterei turcesti si au ales la siiimu si faci 30.000
In cam si hie 14 000 de husan ci 8000 de pedestnme, alti
oaste mai sprinten, si la 15 000 de Cizaci si trimat Jefe
si singur crawl cu toati pospolita s incalece si au stitut
si ei toati iarna de &ire. Iari dela criiei streine, n'au avut

25

52

MIRON CQSTIN

dela rime nice un agiutonu, mai multu dela Holendezi


citeva coribu cti platose si Cu sinete si alte miestru de
oaste. Iar dela celelalte crin crestinesti fri nice o nedejde
de agiutonu s'au intorsu solii lor si inci dela Neil* prise
6

to

si margimle tirii sale, nice pre banii sit Lest' si nu faci


lefecii, avindu impiritiia Nearrolui II pe acele vremi mare rgr"
zarve si amestecitun cu Criva Bohemultu, care crile, cu
altu nume si dzice Cehul. Ase lisas top pre Levi, numat
singun si rispundze impirittel Turcesti. Husan ilia
atitia n'au putut a face Lesti, ci acel fel de oaste se face cu
greu si cu mare cheltmali.
Za. 7. Cit s'au dezvirat, sultan Osman au purces cu
mare &ire cu osti string de pen toate unghtunle tirilor

sale. Ase scrie Hronograful Lesiscu, CA si dm limb' apoi si


15

din iscoade ce avea Lesh la Turci, cum au avut sultan


Osman 300.000 de can, 12.000 de inicen, 8o 000 de 'atari cu Zaimbu Chirei sultan, hanul Crimului, fill de stile

20

muntenesti, ce era cu Radul vodi, domnul muntenescu. Amu


aproape de Dunire fundu sultan Osman, au venitu veste, cum
au luat Persil Vavilonul, ce tot au pizit calea asupra Lesilor.

Zait. 8. La Lest lipsiia hatmarui amindoi, ci Jolcovschu

hatmanul cel mare pense, iari Conetpolschu al doilea


hatiaan era la inclusoare la Tangrad si era zarva intre Levi
25

30

pentru hitminua. Ce, crarul Jigmontu, fermdu-s s. nu


cadze la mat mare impirichiare intre capete II lucrul, au I921
rispunsu domrulor ci astiapti pre Conetpolsclui si Iasi
din robie si este pravila lor ase, ales la capetele ostilor, si
margi pre rindu din stepeni mai mici la mat mare. Deci
()stile toate au datu pre mana lui Hotchevici, hatmanului
de Lida, om vestrt din tineretile sale la rzboae si atunce
de virsta sa, ca de 8o de am.
Zal. 9. Cu 14 000 de oaste au purces de oath' Hotche-

via hatmanul si Inaintea sa au trinus cu 4000 de oamem

LETOPISETUL MOLDOVEI

53

pre Liubomirsclui, sal triad indata Nistrul al Hotin, fundu


cetatea Hotinului den dzilele lui Gaspar voda pre sama

Lesilor. Deci intrandu Lrubonurschn in tara', pan a sa


apropna stile turcesti, au pridatu tara pink' in Iei, esindu
lsindu i Alexandru vodal Eii, cu fuga la Roman Si
au arsu Lesn i Esu si din prada tail" au stransu hrana,
care apoi au tinut pre Levi toat vremea, cat au fostu la
Hotin. In urma lui Liubonursclui au sosit si Hotchevici
hatmanul la Hotin i apoi, dupa Hotchevici, i feciorul
cramlui lesiscu, Vladislav, cu 16.000 de oaste. Nu stiu ce
villa or hi dat bietilor targovet" de How', a o sama ce au
fostu mai frunte, de i-au inpensu din cetate de pre zid,
I92v far de nicio nul, Lesndl
Za6.io. Amu era imparatha la Tutora, iar Cazacii tot
nu sosisk la Hotin, cu mare mahruciune Lesilor t amu

io

16

agiungea Tlara.' Villa in tabara lesasca, cat pierduse Lesii


de Calzaci nedejde.
Zai. II. In 20 dZIIC a lui, Avgust au lovitu un soltan cu
stile sale si cu multi si din oastea turceasci, la tabara le-

sasca supt Hotin, cat s'au ganditu Hotchevici hatmanul

20

alte capete lesasti ca amu i impartna singura este sosital


scoasesi i Lesii toati oastea la campu. Ce, Tatarai,
dupa putina navala, s'au dat indraptu. i atunce-si, in

ceiasi dzi, au sositu 1 moo de Cazaci inaintea hatmanului


lor, anume Sahaidacuui, dandu-i stire ca soseste i oastea
cazaceasca cu tabira legati, de trei dzile tot cu razboiu prim
Titan, ca. trecusa Clzacii pe la Soroca i zabalvindu-s cu
prada, pre hirea lor, Ii apucasi Mari" pre cale. A doa
zr a lui Avgust, au sosit i Sahaidacmn cu zo 000 de Cazaci st inteaceias dzi, ,oranduindu Hotchevici santurile
pre langa tabara i facandu cautare Cazacilor, au dat stire
strajile, cum soseste i imparitlia cu toate osti in tocmala,
cum dzic la Tiirci, alai. Ce, au lasatu i Hotchevici ciu-

25

20

54

MIRON COSTIN

tarea Cazacilor si au scos 0 el toga oastea la cimpu, cu

tocmall, puindu oaste i pen vi 1 pin ceretei sup II puse. 193R


Singur u stitut cu partea mai aliasi a ostu frunte, gindindu
c vor da Turcn indat razboiu. Ce, oastea turceasca n'au
stAtut de rizbom, ce, cum au sosit, au inceput a descaleca

si a intinde corturile. Cantemir par numai cu ostile sale


au facut navall odati la aripa Lesilor, ce vadzindu oaste
lesascl suppusi pin toate Valle, au purces si el spre descalecatul ostii sale. Iara Turcn scoasesi o sama de pusci
lo

da in oastea lesasci si au fost harturi intre osti pin in sari.

Zae. 12. Avgust 22, d&dimemata, au cuprinsu Turcu


tot locul acela cu corturi, unde statusi Leii in dzua
Lesu ilic au scos oastea impregiurul tabern aproape
inteaceia dzi toata navala Turcilor au fostu asupra
zacilor, vadzandu-i nc fr2nturii osebiti de tabkra
lesasca.

20

Za t3. Avgustu 23 dzile, dezdimemata, gtii Turcii de


rizbom, Cazacit era descalecati cu tabara lor, mai gios pe
Nistru, deosebi de tabara Lesilor, inc fr anturi, numai
incheiata cu carutele. Acolea, la Cazaci au facut mare III-

vala cu toate stile Turcii cu Ttarii, cit s vedea


amu tabara cIzaciascal Ce, au statut Cazacii foarte tare 0
25

cu nevointa 11 a hatmanulut lor, care era om ostian direptu, 193Y


0 11-au datu i Hotchevici hatmanul agiutoriu cu trei roate
de Nemti i cu o mie de haiduci cu bardise (iaste un felt

de arme, topoar cu coade lung). Deci, cum au vadzut


Cazacii agiutoriul, au grit dreptu asupra iniciaruor, bitandu-se dela o vreme de pis cu sanetale, cat li-au cautat
a sal da inapoi nucerilor.
3o

ase gonindu Cazacn i haiducll

pre imceri, s'au intaritatu i ostile calaret i s'au acut


o glogozal mare intre osti, adaogandu-sa si din osti turcesti cu Mari' 0 den bulucuri a Lesilor la aceia
unde era sfada, cu mare varsare, de singe. Si. inteacela dafl,

LETOPISETUL MOLDOVEI

la acela razbom, au peritu capete cateva den micen

55

i pasea

de Silistra, vestit fizbomic. Din partea Lestlor, din capete


au pentu Zavisa i Endrilovschh, arnandoi rohmistri.
din capetele Ttarilor de Litfa au pent Bogdan Marz:
Tarovict, lar marzac. Lucru mare, cumu-i lauda Hronica
Lesasca, cum au statut de bine atunce improtiva Turcilor,
macara c. sintu ei Tura de lege. In ceia dzi, spun sa hie
chemat soltan Osman pre nucen, i li-au dzis ca nu va
manca, pana nu or lua tabara cazaciasca.

Za6. 14. 24 a lui Avgust, Lesn la campu n'au esit, ce

to

194R au statut toata oastea la intintura santunlor, ck pang


atunce pre mat multe locuri era tabara lesasck numai cu

cark ingradita. bra Turcn inteaceiasi dzi, vadzandu


Lesu nu stau la rzboiu, ce de lucrul santunlor i calani
de a valoma cu inicerii pedestn, intai au dat nval unde
era fruntea santunlor si acole dandu-le tare Nemtn raspunsu, s'au mutat mai sus, cercandu Ice mai slabu, ce, st
acolo, la navall au cadzutu multi din Turci. Apoi si la al

15

treilea loc, au luat mai despre Zvancea, ce si acolea s'au ap'arat

Lest' tare st pink amiadzedzi au dodeit pre Levi. WI dela


amiadze dzi, lark' cu toatk navala au lovitu la tabkra cizaciasck, care amu era gnitte peste noapte, cu dok randuri
de santuri, un santu tocma pe lang earl, iarl altu rindu
de santuri Mat departe de tabark i amu lip4i de santunle
Lesilor. Mult oaste turceasck au pentu de Cazaci intr'aceia nval i au gorut Lesn pre Tura infranti de focul

20

Cazacilor, pink' in corturi.

Zacr. 15. Avgust in 25, rurruca n'au ganditu Turcii de


paguba ostu sale, ce au avut, ce, a doa dzi, au scos puscile
cele mari i s'au apropnatu de santunle Cazacilor si au dat

194 neparastt in Cazaci cateva ciasun. In loe de nrunune,


serie Hronograful Lesescu ca dandu ase desu x mai multu
de un calzac, anume Vasilie sotrucul, n'au pent, lark' cai

50

56

MIRON COSTIN

au omorit multi in tabir. Dupi patru ceasuri ce incepusi

a bate pusale in Cizaa, au estt Cizacti s-au ficutu avail la pusci, de unde bitea.

to

i din aripa despre Levi au


lovit un stol de Levi, iari inteacolea si au impensu pre toati
oastea acete de pre lingi pusci st au apucat toate pusale
cele apropitate. i au mirsu inteacete dzi pink in corturt
turcesti Czacii, cu mare spagni in toati oastea turceasci
amesteckturi. Ce, cum vi-i lures. Ciiactlor, la dob Ana
lacomi, au dat indati de jacuri i Cu acete zkbavi, avindu
vreme Turcii, au impensu iari pre Cazaci 1. dela corturi
st dela pusci. Puscilor apucasi Ckzacii de le stricase roatele
straturile.

15

Zair. 16. Denteacete dzi amu au mai risuflatu Cinch


s'au acolesitu Turai despre partea Lesilor cu nkvala, el
s. deprinsesi Lesti, de sta gata, bulucurt clri, i cit it
impengea Cizacn den foc pre Turci, iar Lest]. lovita

Dea, den 26 a lui Avgust, au cidzut greul asupra

20

Lestlor, ck in 27 a lut Avgust mare nival. au ficut Turcii


la oastea lesasci, care era scoask dinnafari de santurt
au infrintu pe Levi i doa bulucuri de Nemtt a doi polcovma au peritu cu totu1.11 Mare bucurie in Turci st se- 195R

metie de atitea capete de Nemtt, de cani sta o grimadi


inaintea corturilor impirktesti. *1 si nu hie intorsu pre
Turci indiriptu niste stiagurt de husari, la grije era si toati
25

tabira lesasci, ase si amestecasi de riu Lesti. Au luatu


inteacete dzi Turai steagul lut Hotchevici, rumpindu-si
zibala calul stegartului, care purta stiagul de husari la Hot-

chevici, l-au bigat pe stegartul frk voia lut in desimea


Turalor. La aceta gruje, sale Hronograful, ci singur mosso

niagul Hotchevici au esit den santurt afari, st pm toate celelalte porti esna orinduiti oastea si ase s'au dezbkratu de
oarbi nval Tura.lor inteaceie dzt. Iari oaste au peritu multi
inteaceie dzi din Levi i stiagul lui Hotchevici cu stegartul.

LETOTISETUL MOLDOVEI

57

Zae. 17. In 28 a lui Avgust si 29 si 30, Turcii au sedzut

pre odihni, iari Hotchevici hatmanul mihnitu pentru


steagul sin, care lucru la ostenn acestor pIrti si in locu de
necmste i in locu de piedzi rai s socoteste.

Zae. 18. In dzi i a lui Septemvm au pus gandu Lesu


si lovasca cu toata oastea sa noaptea pre Turci, numai
195' lasi pedestnmea la santun si ase au flout. Toati oastea
scoses denafari, ce au impiedecatu lucrul i gandul lor
ploaia. A doua dzi au oblicit Turcn gandul Lesilor den
haiduci Unguri, carii fugiia totdiauna dela Levi la Turci
si dela Turci Rum. totdeauna. Iari Cazacu tot nu s'au
ribdatu si pe ploae, la o aripi de corturi au indriznit de
i-au lovit, tot inteaceie noapte.
Zed 19. A treia dzi a lui Septemvni au vuut in tabra
lesasci dela Radul vodi domnul muntenescu Batistea Veveli, om de ruamul su critian, dzic si hie fostu cu stirea
vezinului, indemnandu pre Lesi s trimati sol de pace la
Turci. i nu s'au apiratu Lesii, ce au tnmis foarte om cu
ispravi dela sine, anume Zelenschii, si intrebe, putea-vor
pnimasci solule la impiratue, au ba. i de atunce

15

20

imbla i solide, lark' 9/ singele bietilor osteni mai multu si

virsa din imbe *tile intre dansii, in toate dzile i in tot


ciasul.

Za. 20. In 5 dzile a lui Septemvni, au obarsitu Turcii


podul peste Nistru si au trecut i in ceje parte de Nistru
oastea. Avea hrani pana atunce sloboda de cai Lesii peste
196R Nistru, iari den ceia-si dzi i-au inchis si den ceje parte.
tot inteaceie dzi au venit si Caracas pase de Buda, carele temandu-se de implatie, scarbita pe dinsul pentru
zabava, trimises rispunsu viziriulut ca nu va merge la
adunare, ping nu va hi intai in tabara lesasci.

Zae. 21. Toati oastea turciasci iar s pornisi dupi


Ciricas pase si din toate *pie au statut nivali asupra Le-

25

50

MIRON COSTIN

58

iari mai mare Cu multu unde era singur Caracas pase.

Era acel loc despre Zvancea, unde era mai slabk tabira
lesasci. Ii dusasi pre Caracas pase anume la acel loc niste
Unguri, ce fugise dela Lesi la Turci si aceie nivall au ficutu la santunle lesistt, cit, &Ihie apucat a esi un buluc
de Nemti Cu un cipitan anume Veer neamtu i s'ku prilegitu vro 2000 de Cizaci, carii pistea cai, undu-i a mini
prin ceretei, luas Caracas pase santul Lesilor. Ce, Nemtii
ca din dos si prilejise a ostii cei turcesti i altn di pe satituri au vIrsatu focul in Turci, cum dau Nemth, odatk.
dinteacela focu au nement glontul den smetu pre Caracas

pase direptu pren capu. Deci, cit au vidzut Turcu c'au


cidzutu aricas pase, s'au dat inditiptu. Esit-au i Lesii

earl din santun, iar n'au gonit pre Turci, stindu


15

dupl sprejeniali de alte locuri, pre unde mai nvhia 196'


Turch.

Za6. 22. Slibise Lesii de hrank si de desime mare de


trupuri s scoTise mare putoare in tabira lor, cl nu mai
}pima a cira trupunle in Nistru. Deci, si sconusi boale
intre stem si mai virtos muria can de o boali ce era in cal.
Ficiond cramlui, Vladislav, dzk."cea bolnav i Hotchevici
hatmanul iark ase, dm care boali au i murit acole la Hotin
Hotchevici, Septemvni 14, om intre Lesi vestrt de lucru-

Spun de dinsul, pin 211 fostu viu, cindu


au vemtu pomenire de pace dela Radul vodi, si hie dzis:
Las, las, si vie Simedriul, si va ell soltan Osmanu c'au
rile

verut asupra Lesilor )).


ZacY. 23. Trei dzile dupi perirea lui Caracas pase, Turcit
so

au sidzutu fr rizboiu, lark' Ttari ardea i prida Tara


Lesasci pre lingi Cameniti i mai sus de Cameniti
fuma Tara Lesasci la vederea ociulor a Lqilor. i ei in-

610 de toati hrana. Mai multu ce rizbna Cizacii pen


pkduri, pre la cetiti de pre aproape

aducea cite oarece

LET ONSETUL MOLDOVEI

59

si Lesn inteun
randu, noaptea, Cu vre o nue de haiduci, niste call, de au
adus den Cameniti, puling hrani si iarbi de sine* CI imputinasi Lesti si iarba si plumbul. Si boale si scornise multe
197R in Nernti si in Levi si mai ales &alai de veitre, invtati
Cu berea, Cu honlci, si acolo numai apa Nistrului era biutura, care este foarte grea la hint.

hrank, ce iari nu de agiunsu. Si au ales

24. Svituia unn din Lesi sk lase pcdestrimea s'a'


apere santunle, iari el si Iasi' ciln, altn sfituia si porruasci pre feciorul crandui, si margi el si sirguiasci pe
craiul, pe tati sin, si vie mai curundu cu agiutonu si si
burzuluisi si oastea Litfei, numai si o plece din tabiri.
Ce, apoi toate aceste sfaturi li-au asidzat Liubomirschii,

Zae.

10

pre carele 1-au si ales oastea si in locul lui Hotchevici, 1-au

pus ficiorul crarului hatman.


Zae. 25. In 15 a lin Septemvrii s intorsesi si solul lor
Zelenschn, tnmis la vezinul si tot intr'aceiesi dzi au lovit
Turcn iari tabira lesasci la poarta Litfei. Ce ficusi Lesil
In cele trei dzile o table, adeci o basti denafari de santuri,
de care nu luasi Turcii anunte, ce si dela santuri si den

15

20

table, dindu tare Lesn focu, au autatu Turcilor a si da


inapoiu. A doa dzi, Septemvm 16 au trecut puscele Turcu
In ceie parte de Nistru si au bitut toati dzua in tabira lesasci. Si toati dzua aceie numai un neamtu au ucis, la

corturile feciorului cramlui. Si tot inteacia dzi au trecut


197. Nistrul si sultan Osman singur ll si au mirsu de au vidzutu Camenita. Pusesi si batil o cetituie anume Panivtii,
11110 Camernt, ce era ruste haiduct, pusi acolea de pazi.

Ce au pent citva Tura de haiduci si au lisat-o cetituia


acme nedobinditi. Iari pre langi Zvancea, numai cici au
trecut pre 111.10 cetate. Scne Letopisetul Lesscu, si hie
dzis soltanu Osmanu pentru Cameruti: Dumnedziu au
ficutu-o, aceasta cetate si Dumnedziu va lua-ok >>. Iari

zs

SO

fo

lo

MIRON COSTIN

In dzilele noastre au luatu-o sultanu Mahmetu impiratul


turcescu in 9 dzile in anul 7180 in x6 dzile a lui Avgust, 1672
pentni picatele Lesilor i netocmala intre dinsii.
Za6. 26. Figidurti. era plata Titarilor la Hotin de
soltan Osmanu, care va aduce cap de cizac, s ia cite 50
ughi de auru, deci alerga 'Mark, lovindu pin Tara Lesasci
tirinimea si le aducea capetele i lua bani. Ce, cirasi niste
grimidzi de capete de trani inamtea cortunlor
testi, cu numele de Cizaci. Iari oastea turceasci neputindu strica Lesilor den frunte, au trecut Nistrul puscile
cele mare si bitea foarte tare den ceie parte pre Cizaci
o parte de tabira lesascg. Numai ce au ciutatu a si muta
dela mal si Cizacilor i Lestlor, de pre unde agmngea pusale. i in 16 a lui Septemyrn acela rizbom i nivala si

ficusi, cat amu dill deasi Titarii inot si tread apa, s 198"
intre in tab.a.'ra. Care grije vidzindu Liubomirschii, carele
era in locul lui Hotchevici celui mortu, au coborit Nemtii
pedeStri cu foc i s'au imbirbitat i Cizacn i au inceput
a da foarte des focul, cit au ciutatu Turcilor a pit-Am de
so

25

so

odati puscile si a si mai depirta de la mal.


Zaei 27. Aceste lucrindu-si la Hotin, crawl lesiscu Jigmontu venna incet, cum si dzice, leseste, inteagiutor fecioru sn. i amu imputinasi de tot tabira lesasci iarba
de sinetu si de hrani era foarte strinsi, care nevoie nice
dela Tura nu lipsia, ci flimindzig foarte ru i Turcn
In toate dzile \Tuna vest' de mare pridzi ce ficea
pre Marea Niagr. Deci virns iari Batistea Veveli dela
Radul yodi, domnul muntenescu cu figiduintl tare, a or
hi prnmite solure, numai de zgoage poftise Lesn dela Turci,
au adus rAspunsu c iaste cu nisme mriei s dea zilloage. Deci i Lesn au ales pre Iacob Sobetclui, tatil crarului

lesiscu de acmu si pre Joravinschn castelianul de Bilza


si au mirsu soln lesti in tabira turceasci.

LETOPISETUL MOLDOVEI

Zae.

6i

28. Schimbask impkritiia pre vezinul in sari*

c n'au fostu harnic de a lua tablra czceasc i pusesk


altu vezinu, carele
'arate lucrunle mai tare, au dzis
198' solilor lesksti si lege bir pre an la impkritiie. 11 Care lucrul,

nici inteun chip neprnmindu soln lesksti, pre dansii i-au


opnt, iar oastea toati Cu mare &ire 1 Cu toate puscile
miistrnle, au pormt cu sine asupra tabern lesesti i o parte
au pus dencoace de Nistru s bati, lark alti sami, cu sine,
au trecut Nistrul i au bitut in cele dzi, toati dzua, Septemvni 24 i Septemvrn 25. Ce, ficuse pre mal si Lesn
santuri dencoace, lark tot h strica din pusci Turcn si mai
riu den ceielalt parte de Nistru. i ase s lupta toate dzilele aceste, pink in 27 a lui Septemvni.
Zed:. 29. Au acestu obiceaiu Cizacii, daca h-sI doduaste
rkul si pier de pusci, esu de dau nivali, tocma acolea, de
de unde batu puscile, care hirea lor, hie cine va hi vAdzut
la Suciavi, candu inchisesi Stefan vodi Gheorghe pre feciorul lui Hmil. Ase au ficut i la Hotin, candu pirea Turalor cl sintu ptrunsi de morti ce ficea puscile
ci-i ba.'tea atunce in cele 5-6 dzile 6o de pusci, cum scne

20

Hronograful Lesascu, tot de cele man, ce le dzic balemezuri

socotna splmai, atunce, in 27 a lui Septemvrn, au


ficutu cu hatmanul sku Sahaidacimi sfat i s'au oranduitu
In doao bulucuri, o parte in ceie parte de Nistru i alti
parte den ceasta parte. Si ase au ficut, n.oaptea au purcesu
si au trecut Nistrul pre pod la Zvancea, ck avea i Lesii pod
199R peste Nistru, mail sus, improtiva Zvancei si au lovitu
tocma santunle vezinului, cat i-au ciutatu
In ceie noapte, a nu manea supt cortu. Iari dincoace, aceie
spaimi i glogozali ficusi in oastea turceasci cat, in gmmitate de oaste fugisk de .supt cortun la alti parte de taUM, pirisisk i puscile i si ficuse o amesteciturk mare.
S'au implut Cizacii de boarfe, de saL, de rafturi, de cor-

25

so

MIRON COSTIN

62

turi, iari mai multe au tiiat si le-au ristumat i cu mare


dobindi s'au intorsu in tabira sa.
Zae. 30. De, miratu era la impiritiie si la toate capetele
mprtiei neinfrinti i neinsplimati hirea ciziceasci, la
5

ce strinsoare amu era.


Zacr. 31. Amu aducea Ttari i limbi, cani spunea de

smgur craiul lesiscu sositu la Liov. Ce, a doa dzi dupi


aceie petrecame din cia noapte, au chemat impiritiia pre
vezirul la sine, lark puscile den ceje parte totusi au bitut

iopin in desari, iar smgur vezinul au stitut cu sola


la legitun de pace, avindu veste si de sosirea cramlui la
Liov.

15

Zae. 32. Multu au stitutu Turcii s prnmasci Lesii cevasi bir, ce Lesii, nice si pomemasci acestu lucru n'au
prnmit. Deci, dupi multi frirnintituri, au stitut i s'au
ales pace, Septemvni 29 dzile, pre calendanul nostru, iar
pre a papistasilor Octomvrii 9.11

Zae. 33. Leglturile despre impiritna au fost acestca:


20

Pace vecinici dela Turci s aE Criia Lesasci, nice odati


asupra ei osti si nu faci (lark ia, cum 1in), pre Titan s-i
opnasci si nu imble, stncindu in rle lesisti, la Moldova
past s-nu pule (iari si de ceie, micar de n'ar hi aproape)

alte minuntisun, pentni semnele hotal or la cimpn


Oziei i despre Tighinea.
22

Zae. 34. Jail dela Lei era aceste legitun: In Moldova


cu osti s nu mai imble, pre Cizaci dela mare si-i opriasca,
cetatea Hotinului s dea pre mina domnului de Moldova,

so

sol mare cu damn i cu intintura legitunlor de pace si


trimati la impiriva. Si numai ce le-au ciutatu Lesilor mai
apoi, mai in sill, a pnimi i a lega si 30.000 de cojoace,
den an in an, s. dea Titarilor. i ase aceste istovindu-si
In loc intr'imbe tabenle i turceasci si ace lesasci, au strigat
stngitoni pace si in loc au prisit i armele de imbe

199T

LETOPISETUL MOLDOVEI

63

Ze. 35. In 30 dzile a lui Septemvni s'au fAcut targu


intre Levi .F intre Tura; au cumpkratu Lesn multi cai
turcesti eftuu, corturi F. Turcn dela Levi postav, pistoale.
Si larsi in dzi imam a lut Octomvne si a doa dzi, lark' au

ficut targu vile intre sine.

Zae". 36. A treia dzi dupl pacea legat, au purcesu im200R PIlltila II In glos dela Hotin. Esisk toatk oastea lesasc in
tocmall la campu si petrecandu bulucunle turcesti, isi lua
dztra bunk cu catirea capului dela Let. Apoi, a patra dzi,

si Len, dupi purcesul impirlli, Octomvne 6, au esrtu

10

ei din santunle sale cu Clzacn, lisandu cetatea Hotinului


pre sama Radului vodi, domnului muntenescu, ck domnul
%Irk noastre, Alexandru vod21, precum s'au pomerut mat
sus/ vlindu la Hotin impkritna, n'au aflatu nemick gnptu,
rice podun, nice conate si. tara aflandu-sk fugitk si stricatk

15

de Levi, s'au scarbit pre Alexandru vodk ase de ran, cat


numai era sk-1 orrioark. Ce, 1-au scos dela/moarte vezinul,

lark de urgie mare n'au hklIdurt, CI pink la Hotin, tot au


fostu legat la pusci in obedzi si toati vremea aceie cat au
fostu impkratna la Hotin, tot au fostu la inclusoare, 'Auk
la intorsul impkrktiei spre Tangrad.
Za. 37. Pre cale mergaridu impletiia, mare scidere au
avut in oameni, hkmnesttk oastea si can, ca lovisk niste
ficeale st. ploi cu =son. Si de atunce sintu luate si Remi
Cu citeva sate de soltan Osmanu, sat de tark, pre Dunkre,

20

25

200 asculatorru cktr ocolul Glatilor si smtu date II de impIrdtue

cktre Smil, de atunce, Canna olat verutul taste inchmatu

la mormintul lui Mahmet, ce taste in Tara Arpascl,


aproape de Marea Rosie.
Zeze". 38. 'ark. Crawl leskscu Jigmontu, intAlegandu de

pacea ficuti intre Tura cu ficioru-siu, s'au fk'cut maims


de odatk., ce, era zugrivit acne manna, ck.' pospolita vinia
foarte incetu, Velco-Poleann atunce trecea Visla, lark Litvei

so

64

MIRON COSTIN

viruia asupra craiul svedzIscu Gustav, la Riga, care cetate


vestrtk foarte intre cetktile lumii, atunceasi au luat-o Sfedul.
Zed. 39. i ase au fostu lucrunle impirAtiei cei dentli,
Cu vinirea lui sultan Osmanu la Hotin, in anul dela zidirea
lunui 7130.
1621
Capul al dzeczlea.

incep. r. Dup5. grea de scirbk impkriteascl mazilie a


lui Alexandru yodi, feciorul lui Dias voclA, Ina' de pre
io

15

25

drum mergAndu impArAtua la Howl., au tnmis lark la Stefan


vod*A Tomsea si lark i-au dat dommia tkrAi.

Zal. 2. Amu mai blindu Stefan vodk, la a doa domnia


sa, precum au putut nti, imblindu singur pre la bejenii,
stringindu conace impirktiei i aflAndu-se la slujbk. $111 zorR
ct s'au minturt de implratne, s'au apucat cu toatk osirdua
de obArsirea Minkstirei Sole11, care o urdzise la dorrimia
dintit, ce nu o firsise. Este mnAstirea Solca obirsit de
1622
dAnsul i sfArsitk in anul 7131, dupk impirktie.
Zee. 3. In locu, peste voia Lesilor era domniia lui, ck
era in mare vrajbl cu dinsu si pre Radul vodk avea lark
mare nepriiatin. Trig &ilia Stefan vodi si nu dea ceva pricing Lesilor, fundu atunce de curundu legati cu pniatensug
nou impArktiei i dupk impArAtic, inteacelas anu, vara, a
solului care verma dela Lest la impArtie, Cu infintura
Om ce ficuse la Hotinu, mare cinste i vAlhvk au silitu
sk-i fack, lar tot pre Lesi pniatmi a face n'au putut.
Zae. 4. Era solul dela craml lesescu un om mare, anume
cneadzul de Zbaraj, den Visnovecesti, cu multime de oamem i cu desfrinate de tot podoabe, ct debna de sl aflk
in vro istorne pre aceste vacun sobie ca aceie la vre o impArkIne prilejit, cu 300 de oament ckln, &fa' pedestrasi,
pre lingi carAte i cark ce avea i pAn in vezetei imbricati

LETOPISETUL MOLDOVEI

65

Cu ursinice. Crubirile Cu carde adipa caii, de argintu


cofe, banlce, la hamun tintele si la haiduci cepragi de argintu. intrindu in Tarigrad, au pus potcoave de argintu,
201' numai cite un cuiu bitute la cai, anume s cadi pre ulite.
Zae. 5. Esindu-i stefan vodi o mili de loc inainte cu
citeva gloate, in cariti cu sine solul nu 1-au poftrt, nice au
primiit si hie la masa lui stefan vocli, la ospitu. lark tefan
vocli si la purcesul lui din Iasi spre Tangrad, iari 1-au petrecut cu cinste, pink la locul -uncle au fieutu apoi Bar-

novschii vodi un hilisteu, ce si chiami Iazul lui Barnovschii,

Ong astidzi.
Zal. 6. Acole 1-au timpinat cilirasii dela Tarigrad, Cu
veste c s'au sclumbata vezirha si au stitut vezinu unul
ce-i era lui *tefan vodi pruatin. Cum au intiles din cilkrasi de vezinia aceluia vezir veste, indati au dzis gloatelor
si s intoarci si in loe s'au intorsu si singur, poftormdu
Cu glasul: Lase, cline, Lee, ci te voi purta eu . i neluindu-si nice dzua bung dela sol, s'au intorsu la scaun
si au trirrus i inaintea solului, pen tari, pre 14 toate conacele. de i-au tiiatu obroacele.
Za. 7. Sosmdu solul acela la Tarigrad, au aflatu impiritha lui soltan Osmanu la mare turburare i inclus
Tari gradul din ridicatul micenlor asupra
au tinut acia turburare 9 dzile, Inchji toti, cinesi la casele
sale, cu mare gnje i spaimi. i oamenilor celor streini i
sohlor esise porunci dela caimacamul, cine era suptu aceie
vreme, nime denafari de casa lui si nu Iasi. Deci i solului
202R lesiscu au estt ji rispunsu si stea denafari de Tarigrad
au sedzut solul toate dzilele acele la un sited denafari,
anume Halcali, pin la asidzarea
lui soltan MUstafa, in locul lui soltan Osmanu.

Zacv. 8. lark pricma richani a inicenlor asupra lui


sultan Osman au fostu aceasta: intorandu-se sultan
5

15

20

25

30

66

MIRON COSTIN

Osman fira izbanda dela Hotin, da toata vina nucerilor,


n'au vrut s stea la rzbom, cum s'an cidea sluptorilor
celor bum, mustrandu-i pururea a sintu bum numai de
betne, si hie calcaton legn lui Mahmet. Ce, asedzasi gandul
5

pe toti sk-i stingi i si tack slujrton arapi, cani statuse


la Hotin mai tare la razboae si in toate nopti li sugruma
pre iniceri. lark neputandu ase plint pre voc gandul in Ta-

lo

15

20

25

so

rigrad, s-au ales cale la Anadol, spre mormantul proroculut


&Au, la inchiniciune i pusesi amu de au strigat pre obicei
i stngitoni, dandu stire de 0-urea purcesului impiratescu.
Zae. g. Vadzandu 'nicer!' gandul impratului asedzat spre
stangerea lor, intai la veziriul si la muftml, in gloata stransz,

au marsu si au stngat, sa grliasca impritiei s si lasi imp'gratul de aceie cale, filndu de curundu descilecati den
oaste, lipsrti de toate. Ce, daci n'au putut face nimica cu
graiul vezirului 11 si a muftmlui, sa intoarck pre imparatul 202'
din cale, a doa dzi, s'au stransu cu totu, plecandu spre
sine si pre spahn si au marsu la curtea imparatiasci si au
stngat sa si las imparatul de cale, insa vents in ceie dzi
fail arme. Ce raspundzindu-le sultan Osmanu ca ase va
s faca, ase va face, a trim dzi au vemt cu arme la curte cu
multime din toate unghiunle Tangradului, multi carn nice
'icen nu era si au lovrt casele imparatesti i indati hada'mbii, ce era fruntea pe langi sultan Osmanu, i-au facut
farame. Singur sultan Osmanu scapase de odati la grajdiuri, ce l-au gasitu
Zae. .ro. Era intre casele cele din gradini sultan Mustafa,
un unchtu a lui sultan Osmanu, ascunsu, care fusesa intai
imparatu, putina vreme, ce fundu la hire foarte prostatecu
11 scoses den implatie
tinea ascunsu intre
Acolea obliandu-1 micern, au nivilitu i l-au apucatu de
acolea insp./mat de moarte i l-au pus in scaun, stragandu
Cu totii: Acesta ni-i impirat o.

LETOPISETUL MOLDOVEI

67

Zae. 1.r. Dac sttu sultan Mustafa la imprktie, Cu invtitura lui au luat inicern pre sultan Osman si 1-au pus
pre un cal prostu, acoperit pre capu, sk nu-1 cunoasc nime
si

intii la Edi-Cula il ducea, apoi, temindu-se sultan Mu-

203R stafa, sk nu Iasi cumva lark' la impiritie, aull trims porunck


si-1 omoari si omorindu-1 inicerii pre cale la Edi Cula, 1-au

ingropat la un mecetu impiritescu, iari firi nice o cinste.


Zae. 12. Deci solul lesiscu , -all datu soma la soltan
Mustafa, intrinda in Tangradu cu aceie podoabk i vilhvi,
cit este in voroavi tarigriderulor soma aceie pini astidzi.
Potcoa.ve de argintu pusese la o sami de cai, numai cite
cu un cum prmse, anume si cadz5. pre ulite, si alte zburdate
cheltniale, care toate acele apoi I-au adus si. pre solul acela
la mare nevoie si. cheltuial si pre Levi la mare clint, cit
este legatu cu skimu, oamem mare ca aceia de atunci s nu
mai trimati la Turci. Si sk nu hie fostu nevointa Radului
vocli, domnului muntenescu si dupi ce slobodzisi Turcii

io

la

pre sol, s'au prileut de au lovit niste Cizaci pre Marea


Niagri, deci rkpedzise impiritiia de olacu ciausi si-1 intoarci pre solul, ce Radu vodi, mainte oblicindu povestea,
i-au datu de sirgu cale pren Tara Unguriasck
Zae. 13. Spun de solul acela, dack I-au dus la impiritie,
dup adunare, n'a.0 vrut si dzici mmici, ciutindu pe dupi
sine vreun scaun si sadzk si sedzindu, si-si dea schist. Si
2o3

asteptindu citva, vidzind ci nu-i dau scaun, cabarnta ce


era pre dinsul, invilindu-ol, au pus si au sedzut ii in locu
de scaun. Si dupi solie n'au vrut sk mai prnmasci halm.,
fispundzindu s hie pretul ei la visterna impkritiasci de
un scaun, sk hie de soln lesisti Si aceasti poveste au rimas
de aceie solie si. alte cheltmale desfrinate peste misur.
Za. 14. Nemick ase inserrmatu in ceielalti am ai domniei acestiia a lui Stefan vodk Tomsi nu s'au prilentu, ce
era tara in pace si in tot bivsugul, cit pirea hie cui ci nu
5*

20

25

MIRON COSTIN

68

iaste domnna acelui domnu dental, tot in zarve Si pink


la dommia lui aceasta, la toate brun s tmea in sam la
visteria imparatiasca cate 5000 ughi, lefele darabanilor

Zac''. 15 Numai, nice inteun chip nu-1 rasa in pace


5

Radul vodi, domnul muntenescu, ce sipandu-1 totdeauna


astaidzi

i mane, i-au venitu lu Stefan voda mazilie iara,

In care 1.-s'au prilejit i moartea in Tarigrad. i avutna ce


au avut, toat au luatu-oa imparatiia.
to

15

zae. 16. Domnu Stefan vod. Tomsea mare virsitoriu


de singe, gros la hire i prostatec, cat Ii parca ca iaste ase
bine, cum domnzia nti. Lei la a doua donmlia, cu multu
schimbatu intealtu chip, dupa patime ce-i venise i lui la
capu. Si el au &cut i besenca dommasci pe poarta curth
Cu domnna fencita *Ai. In locul lui au statut domnu zo4R
in ar Radul voda cel Mare, cu a doa. domnue.
Capul al unsprddzectlea.

Incep. i. Domnua Radului voda celui Mare impara."tiei,


nu, domniet samanitoare i pentru lucrurile i tocmelele
casei lui i-au dzis Radul vod cel Mare.
20

25

so

zae. 2. Sale Pliutarhu, vestit istonc, la Vilata lui Alexandru Macludon, care au scns Alexandrna cia adevarata,
nu basne, cum scne o Alexandrie den grecie on dentealtal
limba scoasi pre limba Oral noastre, plink' de basne
scornituri, el dzice c harnicua imparatilor i domnilor mai
multu sa intalege din cuventele lor i sfatun grite de dinsii,
care cum si 'Ana in cat au fostu, deck den razboae &cute
de dansu, a ralzboaele, avutua i prilejul vremn face mai
de multe on. Iari cuvantul i sfat inteleptu den singura
hirea izvoreste, pana in cat iaste, precum dzice i Intelepciunea lui Solomon. 113% cm weAuaro HCKOMITIL
038m
Den rostul direptulm izbucneste intelepciunea

LETOPISETUL MOLDOVEI

69

Za6. 3. Fost-au acestu domnu, Radul vodi, deplm la


204' toate si intreg la hire. Cuvantul ce-1 grina ca o pravili era II

tuturora, pudetele cu mare dreptate si socotiali, firi fitine, cu cinste, iari nemiruia cu voe veghiati. Avea acestu
cuvantu: Dornnul hie care, and pudeci pre un boerinu
Cu un curtian, ochn domnului si fie pre boierm, iar
pudetul pre calea sa s margi. i ase, candu si pariste un
curtian cu un tiran, mai de cmste si fie curtianul si la cu-

vintu si la ciutitura domnului, lark nu a-bitandu-si giudetul den calea sa cia dinapti . *i. la multe divanuri, catri
vornicn cei de gloati dzicea: Vornice, dzi celui orn, mine
si mai iasi la divan , ferindu si nu si hie gresit cumva pu-

-10

detul. i de si prilejna cumva negicitu pudetul la un divanu, si indrepta la altul Dzicea de multe on. Nemici

nu ocireste pre domnul, ase ca cuvintul nestititor D. Pentru


boeri dzicea: De mare folos si cinste este dommei si tiiii
boerinul inteleptu si avut, ci clack are domnul cinci, sase
boian avuti, nice de o nevoe a tirai nu si teme . Cu boia-

nul ca c'un boianu, cu slujitonul ca c'un slujitor, cii tranul ca c'un tiran, ricea voroave si tot cu blindete si cu
mare intelepciune, el desi era ripit la vremea sa, iari nu

15

20

indelungu.

Zed. 4. Boiern la mare cinste avea si dzicea Pre un om,


daci-1 boereste domnul, nu incape si-I suduiasci. De nu
.se poarti cum si cade unui boenn, si-1 scoati si. si pue

25

205R altul II in locu, lark' a-1 sudui, sau s nu i-si triaci cuvintul
griit cu cale, nu si cade .

Zezi. 5 Avea o slugi Radul vodi, inci din copilirna Sa,


ciruia socotmdu ci nu este lurea de boene, il socotha de
a mini, iari boene nu-i da. Ce, vidzandu-se denafari din
randul alA)ra, pre hirea omeniasci, ce iaste purure sibtoare
In via-0 si hie intr cm de frunte, s'au rugat mitropolitulm
si boenlor, si-i grilascal Radului vodi pentru dinsul, si nu

to

MIRON COSTIN

ryo

io

hie mtatu, hundu slugi de atita vreme i asteptindu in


nirocul
si hie ;a el intre oameni. I-au griit
boeni cu totii "pentru dinsul, si nu hie uitat, ca o slugi
veche ce iaste i slugile cu nedejdea motei stparulor, si
agiungi i ei a hi intre oamem, mai multu slujescu. Au
fispunsu Radul vodi boenlor: Mie, s nu vi si triaci
cuvintul vostru, nu mi si cade, lark eu stm hirea omului, ci
de boene nu este, iark, ja, c 1-oi boen pentru voia dumilorvoastre . i a eloa dzi 1-au chematu i i-au dat viltijita de
apredzi, care era la emote la Radul vodi i aprodzu cei de
divanu nici la o domme mai de emote n'au fostu, cu ursinice multi si cu cabanit cu jder i cu hulpi imbricati apro-

i ori la cine si la ce boianu mergea cu carte, in pimare sta boenul, ping si crtiia cartea.
Za. 6. N'au trecut siptimina i veni jalobi din tirgu
la II divanu de niste fimei pre acel vitav nou, de sil ce zo5v
dzii.

15

le ficuse si le bituse in tirgu. Au ciutatu Radul vodi


la boeri i li-au dzis: Nu v'am spus c acesta om de
boene nu este ? 'ark cited dinsul: Eu, mire, inci pe
20

boerie nu am apucat

dzicu A.

au dzis armasului

de i-au luat girbacml si au pus de i-au dat 300 de


toiege.

Zaj. 7. Numai, cum nime in lume fr mg, ase


25

Radul vodi cu mare pustuetate ri, carea nu si va mta


den pomenirea oamenilor in veci. i de mirat este, cum au
inciputu inteo intelepciune ca aceie o ving ca aceasta. Ase
era de greu /irk cit s pustiisi curtea i tara. Ce pncini
ar hi fostu, nu stm, firi de tot zburdati podoaba curth
Nime den boeri, pink* in cei a treia, cu hame cevasi proaste

so

s nu hie, CA era de scirbi: Postelnicii coph den case cu


mari podoabe i cu fotaze la cal. Mare intunecare aice intelepciunti acestui domnu, c este domnul s s poarte
cum binieste venitul

LETOPISETUL MOLDOVEI

ate.

71

8. Btrul *it era legatu de Tighinea, pre acele

vremi, st la Cetatea Albg, ce venha inicerii la bit- i ping


cu hampare sgrna la boteri. Acete vgdzindu Radul vodg,
au mutat btrul, sg s duck' la Tangrad, la impgrittie,

credit-4a acme avea Radul vodi la impgrIttie, care n'au


206R avut mce mamte de dinsul, nice mai pre urmg, nict II un
domnu, cat' au fostu in targ. St crlitle crestmesti, ales Lesh,
Ungurn i alte
crestme, mare folos avea de dinsul, ci-i
feria de multe prtmejdu ca un crestm. Plzindu-si slujba
dtriaptg citrI impritie i datorna crestineascg o pgzia,
precum s'au argtat si la Howl, cu mijloacele lui la pacea
ce s'au ficut intre Tura si intre Levi si apot Cu solul cel
lesgscu, cneadzul de Zbaraj, cgruie i-au dat cale prin Tara
Ungurtasck, &it acela sol de opriall la impgrittie. Deci,
si la Tura credintg st la crestini laudg avea c toate era cu

to

intelepcume legate.
ate. 9. Radul vod domnita alce in tail la noi, iark

fectorul su, Alexandru vodg in Tara Munteneasci st la


aceasta domnne au ficut i nunta la Tecuci &mom su cu
fata lut Scirlet, vestit om intre TangrIdeni, la care veselie
era adunat dog ri, tara noastr si Tara Munteneasci.
Scaunele boenlor, dinadtriapta domrulor botern de Muldova, mf denastinga, botern Muntenest tinca dvorba
ase i ckpetemile de slujnon. Divanurt, case, cerdacuri,
anume de aceasti triabi acute, Cu lucritori de imbe
tile a tgrilor, la satu la Mowlem, in malul Siretulut, dincoace. Unde st soh strenu cu daruri era venitt dela Ungun st dela atva domm den Tara Lesasci. St au trggnatu
acere nuntg: ping a doa sgptIming cu mare petrecann st
2o6' blvsugurt.

Za.io. Pacea era intemetat pre acele vremi den toate


pit-ttle, ark' numat dodna 'Mark Cantemirestilor cu trecitortle sale in Tara Lesascg, c sl dezbItuse Cantenu-

20

25

3o

MIRON COSTIN

72

restir de suptu ascultarea harulor isedea cu oardele sale


dencoace de Nistru, in cimpii Cefitri Albe si a Chilli, ce
s'a" dzice Bugiacul i dedesk impirtua pasha lui Cantemir,
de sk scrria pask. Si in toti am lovira Tara Lesasci, precum
atunce, in dzilele Radului vodi. Nu ase cu multu dupk

io

15

zo

pacca legatk intre implatia Turcului i intre Crkira Lesasci, au lovitu oardele lui pre la Sneatin, toatk Pocutiia,
frk veste si au ficut mare robire si plian. i dupk aceie
pradk a Lesilor, curundu au lovitu i in Tara Munteneasck
pink in Buzku, de au ficut citkva pradk la Munteni. Ce,
au skritu Fklciranir i Covurluiarui Tecuceami, cu porunca lur Radul vodk, de au lovit pre Titari la initorsu
11-au loatu toatk dobinda i robit. Si au falcut Radul voca
jalob mare la implatire, den care sk apropirask scirbk
dela impirkitire mare lui Cantemir i n'au scipatu mai
pre urmk de dinsa, pentru aceste fapte.
Z& ri. Curundu dupg aceie au -arsu curtile la Iasi,
cele domnesti si s'au mutatu Radul vodk la Hirliu cu sederea. i ase indrIgise locul la Hirlu, cit in toate veri,
la Hirl1u sedea cu toatk curtea, c tocmise i curtile cele zo7R

domnesti si beserici citeva ficute acolo in Hirliu de dinsul.


Zae.

12. Om boltac fiindu Radul vod si de mini si de

picioare, care boall podagra i hirarga sk dzice, n'au trkg25

natu multu vuata sr acole la Hirlin s'au sfirsit viata, in


anul 7134 in dzile...
1626
Zed. 13. De mare primejdii s'au prilejit de au scutit
tara atunce moartea Radulur vodk, cl s sunk Ttari, cu
singur Galga soltan den Crimu si cu Cantemir pase de aice,

den Bugiagu, cu 40.000 de 'Mari, cu prada in Tara Leal)

pentru opiate cojoacele lor de Levi, legate la Hotin.


Si li-au tinut calea ostile lesksti cu Conetpolschii hatmanul

lesiscu, de curundu esit den Edi Cula, den chisoare, den


Tangrad, iari cu nevointa lui Radul vodk. Si ase de rku

LETOPISETUL MOLDOVEI

73

i-au bgtut pre 'Mari, cit i soltanul qi Cantemir cu fuga


au hiliduit. Ce vrea sg-0 astupe rumea, veri, neveri, si
prade tara, dindu vina Radului vodg, cum s hie datu el
tire Leqdor, sl si ggteadzk asupra lor. Ce, dac'au infles
de moartea lui Radul vodk 0 de dommia hu Barnovschii
vodi in locul Radului vodg., n'au stncat in tari numcg,
ark' ce au fostu de hrana callor, el era Canter= firtatu

207" lm Barnovschii hatmanul 0 satele hui, la II boerie, nice odat

nu fugna den calea lor, andu trecea pe la Cemnti oardele


In Tara Leasci, ce petrecea Cantemir la Toporlutt cu
dzilele in casele lui Barnovschn hatmanul.
Zae. 14. Oasele Radului vod cu anste mare s'au pornitu dela Harlan in Tara Munteneasci, la mngstirea fg-

16

cuti de dnsul in Bucurgt, cu Hnzea visternicul 0 cu


Trufanda postelmcul 0 cu Costm postelnicul al dmlea pre

15

acele vremi. Iari in scaunul trii au sttut Barnovschii


hatmanul.
Capul al doisprddzece.

incep. i. Dupg moartea Radului vod celui Mare, boerii


0 tara vgdzindu pre Barnovschn hatmanul, om de tari i. fill

20

de cucom 1 cunoscut imprtiei cu slujbele ce flcus la Hotm,

la sultan Osman 1 itnit i apetenulor ttirgqti, ales lui


Cantemir, cu canle legas prnetenug inci den mrzecna
lui, la Toporguti, la o trecgtoare 2 lui in Tara Lqasci, au
ates cu glasurile tuturora pre Barnovschu hatmanul de
domniie 0 au mgrsu o sam de boleri la impiritne, de i-au
adus stiag de domniie.
Zed 2. Indat ce au sttut Barnovschn vod la domniie,
zoEn intliu 11 au sttut dup grijea ce-i vimsi asuprg de 'Mari
au tnmis la Galga soltan daruri 0 la Cantemir pae 0
au intorsu veijmsila Titarglor, ce gitisk ei asupra trli 0

25

30

74

MIRON COSTIN

apoi au stitut si dup asedzarea tirit, care si stricasi foarte


riu la Radul vodi.

Zacr. 3. Iari rzboiul atunge a Ttarilor cu Lesii au


fostu ase: Netiindu-si Lesii de cuvintu ce-1 legasi la Hotin,
6

io

si dea Crimului den anu in anu 30.000 de cojoace, s'au


sculat singur Galga soltanu, fratele hanului si Cantemir
pase, cu 40 000 de Titan si au lovit Tara Lesasci in trei
pirti. Pre o parte singur Galga sultan, pe alti parte Salmasi mirza, pe a triia parte Cantemir pase si au pridat
pin la Socal si pini mai sus de Liov. Ce, i-au lovitu Lest'
si intim pre singur Galga soltanu Conetpolschn hatmanul
si cu Hmiletchii si au pentu acole multime de Titan si
feciorul lui Cantemir si au cidzut la robiie si un frate al
hanului, mai mic de Galga soltanu, rob la Levi, carile apoi

to

ao

25

au esit si cidzusi han la Crim, de imbla cu Hnul in Tara


Lesasci. Iari partea lui Salmasi mirza si a lui Cantemir
pase nu era de tot risipite, ci macar ci lovisi si pe Cantemir pase iari Lesii cu Liubomirschii, iari de tot risipi
acestor oarde a face n'au putut. Ce, stringindu-se II lari zo8v
oardele la Nistru, la card scipasi si Galga soltan, numai
ce era si prade tara, dindu villa Radului vodi, ci au datu
stire Lesilor de dinsii. Si si nu si hie prilejit moartea Radului vodi si nevointa lui Barnovsclui vodi, n'ar hi hliduit tara atunce de mare primejdne.
Zell. 4. Ce, cum floarea si pometii si toati verdiata pi-

mintului stau ovilite de brumi cidzuti peste vreme si


apoi, dupi hni cildura soarelui, vin iar la hure si la filmsetele sale cele impiedecate de riciala brumei, ase si tara,

dupi greutitile ce era la Radul vodi (care vacunlor de


so

mirat au rimas, cum au putut incipea intru intelepciunea


acelui domnu, aceie nemil de tara), au vinitu fill zThavi
tara la lurea sa si ping la anul s'au implut de tot bivsugul
si s'au implut de oameni.

LETOPISETUL MOLDOVEI

7 5"

Za6. 5. Miele dommlor pot asedza rle, nemila i 11comita fac risip rlor. Ficusa Barnovschti vodi mare
volnicue cur%ii, s dea numai la bir, odati inteun an. Si
ori cine den curteni de nevoie au risint dela ocina sa, ori
la satu boerescu, ori la satu domnescu, pre top. 1-211 adus
la breslele sale st la locul su. i silistilor, pe unde sk pustink', 2.0 dat slobodzii, chemindu oamem din Tara Le209R sasci ci ase s'au implut tara, in putink vreme, de oameni.11
Zaj. 6. La al doilea an dome' sale, i-au verut porunca
dela rnprIe s margi cu stile tirki la Daseu, pentru
intiritura Dasevului, c micari c legasi pacea aceasta la
Hotin intre Turci st intre Lesi, si nu imble Titarii la Lesi

strickndu ci Cizacii pre mare la Turci, iari nu-i putea


opri imbe pirtile pe aceste neamuri, nice pre Tklari
nice pre Cizaci Lesii. Ce, loviia totdeauna i Cizacii pre
Marea Magri locunle turcesti si mai multu Dasovul

nevoie in toati vremea de dinsii. Deci, au mirsu si Barnovschii vodi inteacela an, toati vara, de au lucratu pen
pregiurul cetii, tocmindu zidiunle isantunle i cu Mun,tenu ci cu mste pasi orinduiti dela impiritue pre aceie
triabi.
Zae. 7. Dupi slujba ci-au ficut Barnovschii vodk impirivet la Dasiu, dorrmua ca mare feriche ri, stindu tot
d.upi grijile irki i dupi lucrun dumnezieresti. Si au firsitu ministirea mare in dricul orasului Esilor nti, ce si
dzice Santa Mania, c apoi ministirea anume Hangul, in
Dragomirna au firsit lark el, urd7iti
munti, den pipste
de Crimea mitropolitul, aproape de orasul Sucevei, asijdere cBirnva, lingi lest, care apoi au firsit-oi Dabijea
vodi, fr besenci in multe locum i besenca lui Sfetu
209/ loan, iari aice in o ras, de tmmi sa ficuti. El au lisat
mosua sa, Toporkutu, sat la Cerniuti iSipotele, la Hirln,
Cu afunsime a patru patriarsi minis-tint sale Sfmtei Ma-

20

26

30

76

to

ls

20

25

MIRON COSTIN

riel den targu den Ie9i, intat in tari si nu hie la alte


Pa'rl numai la bir. Ce, binele pururea este ginga i pentru
picatele oamerulor, nu in multi vreme stititoriu. Pentru
40 de pung ce-i cerca vizirml dela Barnovschli vodi, ferindu tara de obicei, i-au venitu mazilie, ne implandu bine
patru ani la dommie. i multi, cari-i era prhatint, 11 sfituia
si nu si pule improtiva veziriulm, si dea acei bani, si nu-i
vie vreo primejdte. N'au vrut nice inteun chip s prumasci,
pentru obicem s'A nu si fiel asupra ri, urmandu pe
Pitru vod, carele au ficut Galata de Sus, care avandu
dodeiale totdeauna dela Turci cu carne, au stransu boierit
si tara si li-au dzis ci nu mai poate s'A sature_pantecele Turcilor far fundu. i luanduli dzua buni dela toti, au lisat
domnha i s'au dus pen Tara Le9asci la Venevea, unde-9i
s'au svarsit i viata sa, cu vecinici pomenire in tara'. Si

cunoaste ci ace9ti domn, matee direpte au fostu ace9th


nu ma9tilii, candu, pentru obicem si nu si fiel in
dzilelelor cu greul ri, domnille 9-au lisat i asuprelele
Wat n'au primut si hie dela dansii. fi
Zae. 8. Aqe 2U facut i Barnovschii vodl, ralear' ci cu
foarte prostu sfat, ci ce dupl mambla, n'au mirsu la implflore, celi cumpirasa un targu in Tara Le9asel, anume
Usuta, cu citeva cine, nu departe de Nistru i dupi mazilie ce i-au vemtu, au mirsu cu casa lui in Tara Le9asci,
la Ustiia. Iari domnu in locul lui au vena Alexandru vodl,
fectorul Radului vodl celui Mare.
Capul al treisprazece.

BO

incep. i. Aceste trei dommi, a lui Alexandru voda, feclorul Radului vodi 91. a lui Moysei vodi, domnua intim
V. a lu Alexandru vodi Ilua, suptu un cap inchidem,
ci toate aceste dorrum i scurte, cate giumitate de an mule,

210R

LETOPISETUL MOLDOVEI

77

altele peste an oarece Cu putin, trirtoare au fostu si nice


lucruri ase insimnate in ami lor pnlejite nu s'au tamplatu.
Zile.. 2. Mai cu greu mi-au fostu, iubite cititoriule, a
scrie de aceste domrui, deck de cele mai de multu trecute,
ci de aceste dommi, ce mai sus scriem, necimn, nice in-

tr'un letopiset streinu, pomenit nu sk afli, ori ci ce au


zrov fostu scurte, ori cici nemick ase ales nu s'au prilejit in II
dzilele lor. Ce, cat am putut a intelege den boien bktrani
den dzilele lor, pre randul sku mergalidu cursul amlor,
iti insimnim.
Zae. 3. Deci, dupk esrtul lui Barnovschii vocli in Tara
Lesasci, au venit domnu in tari Alexandru vodi, feciorul
Radului \ma' celui Mare. In vestea titine sku, ce avea
la impiritiie, i-si dideasi domniia, ce, cu cat ceriul de pimantu, cu atata de hirea titane-sku departe, om si. de trup
si. de hire slab si boliac. Care lucru intelegandu si impleitua
ci nu este de domnua Viral de margine ca aceasta, ne implandu bine ju'rnitate de anu, i-au vemt mazilua.
Zae. 4. Sk ispitisk Bamovschu vodk oarece la margine
cu trirnisul lui Neconti hatmanul la Toporiuti, in dzilele
cestii domnu a lui Alexandru vodi, ce i-au esit cu osti
Vasilie Lupul vornicul si Grama stolnicul

si

io

16

20

l-au impensu

pe Neconti dela marguule tirai.


Za'e. 5. Dupl mazilua lui Alexandru vodk feciorul Radului vodi, au venit cu dommia Moysei Moghila vodi,
feciorul lui Simion vodk, om blandu, un miel la hire, nelacom, nemkruia riu. Multe case de gios, lipsite, au scos
In fruntea licurtorilor tiral, ales pre Ciogolesti. Pace den
tpate pirtile, numai de datornici turci mare stransori si.
sile si ase si implusi tara si de oameni rii, cat, avedere cu
21 IR bulucun imblall de prida si jecuna oamerui si. pre langi oras.
Za. 6. lark cum toate domnille nu sintu firk nepriiatini 1 mai ales dommi mai multi neprilatini au, cum copacii

26

so

MIRON COSTIN

78

cei mare inaln mai multe vivoari s,i mai mare vanturi sprejenescu, ar i Moysei vodi, avandu neprnatini la implatna,

li scorrusi cum va si fugl in Tara Lesasci pre urma lui


Barnovschii vodl. Care lucru intelegindu implania, in
taink au trims porunci la Cantemir par, sk margi s1-1
porniasck den scaun spre rnpriie, si vie, iaa ari vrea
spre ala parte, si-1 prindzi
trimall la Poartl.
Zae. 7. i ase, nestnndu nemici Moysei vodi, satu Can-

temir par la Tutora, sprmten cu o sami de stem ai sii


to

i all trimis lui Moysei vodi pren ceaus ci.'rti de maziliie.


Decionumai ce i-au ckutatu a purcede spre Tangrad si in
locul lui s'au datu domnna lui Alexandra vodi Ilnas, a doa
domnna.

Zed. 8. Cum au venit stire de domnna lui Alexandru


15

vodi la boieri, mare mihructune i voe rea in toatk curtea,


mai ales in boten, stiindu cu toni lurea acelut domnu. Ce,

au ficut sfat cu tutu i indati au purces fruntea toaa de


boieri la Tarigrad, cu jaloba la impiritne pentru greul ce
petrecea tara de domnii nestiutori rk.ndul ei, Lupul Vastlie
20

25

vorrucul, ce au cidzutu apoi domnu, Cehan vornicul 11 21


Savirt. hatmanul, Costin postelnicul, Ureche spitariul, Buhus

visternicul, Furtuna comisul, Basotl logofitul i alti boteni


Cu numIrul pkni la 50 de capete, numai de boeri, fla alte
capete de tari si au purces Cu totii la Tarigrad. Ghenghea
logofitul i cu Enachie postelrucul analsesi caimacami la
scaun.

so

Zae. 9. Nepurces den Tarigrad au apucatu boiern pre


Alexandru vodk cu domnna, ci oblicise el de boieri ci
vinu Cu pkri, cum rice inteun chip nu-1 pnimeste tara.
i au trimis inaintea boierilor Alexandru vodI pre Batistea Veveli i cu ciauy, Batistea si le gaiasci cu bine si
ciausii s tragi pre boeri ca sI si sparie. Carii frstirea
veziriului fundu y vIdzindu atatea capete, nu s'au cute-

LETOTISETUL MOLDOVEI

79

dzatu ciausii a le face sill si inci pe Batistea 1-au sudurt


foarte tare, 'ales Cehan vornicul.
Zacr.

io. ha la curtile impiratilor multe flutiti pot si

si facl peste stirea celor mai mari. Ase s'au prilept i boe-

rilor cebra ce mersasl, tuturora: Pini agiungea el la veziriul, au verut inteo noapte, poate hi cu voia cluhaei vezinului, carii multe pot fri stire, i au legatu pre citva
boeri, citi au fostu mai capete i i-a*u tinut pen esitori inpeste stirea vezinulm. Ce, li-au clutatu boierilor
2I2R numai a face tocmati cu Alexandru vodl i legIturi. Si
mai ispitisi bmeni, dupl ce au esit din opriall, si margi
la veziriul si era gata lucrul acela. Ce, s'au prilejrt perirea
vezinului, pe uhte mlrgindu, dela curtile impiritestt la
slraiul siu, de inicen, I-au ucis cu pietri nuceni. Deci,
numai ce au ciutatu boenlor a priimi pre Alexandru vodI
si au mirsu la Patnersie si au ficut giurlminturi boerii

15

lui Alexandru \To& i el boienlor iarIsi i ase au purees din

Tangrad spre tara.

Daca s'au asedzat Alexandru vodi la scaun


(lupul plrul schimbi, iari nu hirea), tot pre aceie cale, ca
la domniia dentin', au purces lucrunle. Ce, cirpna
boerii cum putea trebile tri, iari domniia mai multu
petrecea cu Batistea
Zae. 12. In Tara Munteneascl pre atuncea si. ridicasi
Muntenn pre domnul lor, Lion vodi, pentru mare desfrinicium i nespuse, ce era inteacela domnu. i dentre toate
apetemile Tirii Muntenesti, era Matei Aga si de atuncesi
au cidzut domnu fencit Tirii Muntenesti. Supt vremea
acelor amestecktun scosesi Alexandru vodl dela implritite donuma fecioru-slu, Radului vodi, a Tirli Muntenesti si tot In anul dintim domnn sale. Dupi ce au venrt
steagul dela impifitlie fecioru sIu de domnne, 1-au pormt
si cu citiva gloatl de alce den tara. Ce, li-au esit Matei

20

25

Eo

DAMON COSTIN

domnul munte nescu inainte si de alma au scipat 212/


smgur Radul vodk cu sprejeniali unora ce s'au ales pre
12110 dansul den Moldoveni.
5

io

Zed. 13. Nici intr'un chip nu putea sk aznistuiasck Alexandru vodi fapta boenlor, ce ficusk cu verurea improtiva
lui la Tarigrad si nice boerilor, nice inteun chip, lucrunle,
ce era foarte proaste la toate trebile a lui Alexandru vodk,
nu le plicea. $1 dentPaceste, adgogindu-s necredinta
prepusul den dzi in dzi, asedzask gindul su Alexandru
vodk numai s omoark pre o samk de boeri, ales pre Vasilie

Lupul vornicul si pre Cehan vornicul si pre Savin hat-

15

ao

manul, pre Buhus vistenucul, pre Ureche spktarul. Costin


postelnicul era mazil la taxi, ce, on sg-1 tragg in partea sa
Alexandru vodl, ori altu gindu avindu, Il chemask la curte
da hitminita. Ce, vidzindu Costin lucrurile amu ingrosate intre domme i intre sfat, ginduri spurcate i rele
s-au luatu dzua bunk pre citeva dzile si au sedzut la tark.
Zae. 14. lark celorlalti boien toate gindunle a lui
xandru vod a.0 descopent Costantm Asent, om de casa
lui Alexandru vodi, cum in dzua de Past era sk-i omoark,
cu sfatul lui Batistea. Deci i boiam imbla toti cu paza

25

30

Zae. 15. Si vgdzindu de adevirat urdzitk penrea sa de


Alexandru vodg, ca cela ce s niac, s apucg cu mink 213R
de sable goal, s'au vorovitu cu totii i au datu stire
care hierbindu in greutiti i in netocmele, pre lesne s'au
pornitu si nu numal curtea, ce i irknimea. i atita multime s'au strinsu den toate pkrtile, cgt nu inapea in tirgu,
ce implusk locul pe suptu Miroslava petutinderea, strggindu pen toate ulitile pre Greci.
Zae. x6. Vasilie Lupul vornicul era cap tuturor lucrurilor acestora. Dack au nibusit tara. au mirsu de au spus
donmiei aeve, cum s'au rIdicat tara cl strigi pre Greci.
Au rispunsu Alexandru vodk: Dack si ridick pre Greet,

LETOPISETUL MOLDOVEI

Ex

pre mine si ridid. #. Si vidzandu aka multime, nu s'au


apucatu de nemici, numai de gnjea si hadulasci Cu casa
sa de gloate.
Za'e. 17. Au mirsu boiern cu totii la curte si la purcesul

domnu, si nu si hie pus cu totu si opriasci desfranati

rk

prostimea, pozna mare si de abua prileirta in vreo tari s'ar


hi tamplatu. Ce, tot pre langi dommia au inkrsu boieni,

oprindu si. domolindu tirkumea. Iari mai nu era in puterea boiarilor a-i opri, porniti grosimea. Ce si pre Vasilie

vonucul, anume a iaste si el den Greci, au zvirlit unul

io

Cu un os, si. 1-au lovit in cap, den care lovituri au fostu Vasidle vornicul multi vreme rkutu.

Zed. 18. O! nestitkoare si nice odati incredintate lucrunle a lumii, cum varstiadzi si turburi si face lucruri
2.3, improtivi ! Cindu cu cale sk fie fnci II celor mai mici de
cei mai man, iari cursul lumii aduce de este de multe on

15

celui mai mare de cei mai mici gnje.

Zae. xg. Fenciti sintu impratii, cram, domnii, cam


domnescu ase s nu le hie de cei mai nuci ruciodati siiali.

Zae. 20. Un craiu de Enghtera, de cite ori si imbrica

20

dimenetile, de atate ori dzicea sangur sie : Adu-ti. arrunte &I a


multe gloate de oameni esti sap an. Dori= cei buni si direpti,

firk gnje si desatati stipa.nescu, iar cei egi tot cu siiali.


Zae. 21. Dac au agiunsu in sesul Bahluiului domnua,
aproape de minkstirea &licit, locul era tot plin de oameni,

25

nu sk vedea sesul desertu neckun. Striga DA-ne, doamne,


pre Greci . 'Lind haicka, altu suduia si jecuia. Si acolo au

stngatu pre Batistea, s le dea, carde era tot aproape de


Alexandru vodi, vklzandu stngarea pre sine. Ce, _nu sta
d.omnua de gnjea lui, ce de gnjea sa si. numai ce i-au dzis
si si depirtedzi dela dansul. Si ase 1-au apucat si 1-au dat
pre mana tiranilor. Nespusi vrijmisiia a prostimei ! Si ase,

firi de nici o mili, de viu, cu topoari 1-au ficut fa'rame.


6

30

8a

MIRON COSTIN

Si pink' inteatita s'au amestecat unii, anume Bosie Lipusruanul, cit nice ermulucul den spinarea a lui Alexandru

vodi, ci bura a ploae, atunce n'au hiliduit.


Zae. 22. De grijea firimmei, ce era pen tot locul,
nu intre Alexandru vodi indat la pidure i boierii inci

io

15

20

25

30

2I4R

ase socotisi, si si mai depirtedzi de gloate, la loc deschis,


firi pi'dure, l-au pormt pe drumul brarustei, pe dencoace
de Bahia', poriundu i siimeni cu sine/ele gata pe 13110
dinsul. Apoi, daci s'au intorsu boierii, au stitut la grije,
si nu ia Alexandru vodi calea den bramste, spre Cantemir
pase, la Bugeag. Ce, indati au ales o sami de boieri, cu
Buhus visternicul i l-au trimis la bramste, dupi Alexandru
vodi, si-i indireptedzi calea pe la Hui, pre Birlad in pos.
Zed. 23. Era mai mare spairra decit dentin', daci
vidzu Alexandru vodi gloate iari dupi sine si la bramste
lisasi i sumenn tot' i copiei den cas. i clack s'au
apropiiat boem, li-au dzis Alexandru vodi cu
Mi

rog pentru fuul mieu, Radul vodi, si-I lsati viu! . Au


dzis Buhus vistemicul, s n'aibi nice o griji, nice si si
gindiasci Mirna. Sa c'au vinitu cu vre un riu, numai pofteste /ara pre MArha Sa, si margi pre Birladu spre
si nu aduci vre un riu asupra /irk cu Titan i 1.-au giurat
s n'aibi nici o grije. Si ase au pmmit i Alexandru vod,
pre unde va hi voia OM, pre acolo si margi. Si au purcesu
spre drumul Birladului i a.0 asedzat boiern iari pre sumeni
pe lingi dinsul i copu cei den casi cam 11 prsis, dindu-i
si den boeri petrecitoriji pink' in Gila/i.
Zal. 24. La Tecuci au esit i Costal postelnicul inainte,
dela Putna, i l-au petrecut cu cinste i Cu conace, pink'
la Gila/i, plecindu-1 si vie la impicinme cu boiem
lue "ark in scaun, luindu Costin postelnicul asupra sa aceie

grije. Ce, n'au vrut s priimasci nice inteun chip. Deci,


au trecut Dunirea la Gila/i, spre

214Y

83

LETOPISETUL MOLDOVEI

Capul al patrusprtIzece.

Incep. 1. i ase mintuiti boerii i tara de domniia -lui


Alexandru vodi Ilnas, au statut cu tutu dupi alesul domnului nou. Striga cu top' si fie Lupul vorrucul, ns Ii da
legituri, ce va lua den tail, ce s'ari lega pentru
atunce la acel ales, mai multu si nu ia din tari. Ce, acele
legaturi vadzindu Lupul vornicul, ori ci vedea pre cava
den capete c trag spre Barnovschu vodi, n'au prnmitu
inteaceie dati domnna, ce au stitut si el la sfatul acela,
s trimati in Tara Lesasci la Barnovschn vod, si vie lark
la scaunul tirn.
Zae. 2. Ce nu era si triaci pre Bamovschii vodi si far2I5R situl dzilelor trage cu diasila pre om. Cat au sosit boerii
la Ustna, unde sedea, in Tara Lesasci, cu veste c tara

pofteste sl vie la donume, cu marelpucurte au prnnutu

aceie veste. Nestiutor gandul omenescu, singur de sine la


ce merge si la ce tampari apoi soseste. Indati stire au dat
cramlui i dotnnilor in Tara Lesasci, poftmdu voe
margi la scaunul ri cei de mosie. i indati s'au &it
den Ustna si au purcesu spre ar i la margine amu 11
astepta boern i slujitorii, cu Mare bucurie.

Za. 3. Mainte de purcesul lui Barnoschn vodi den


Ustna, un liah melguas de a lui, totdeauna il sfituia si nu
margi, si nu-si dea viata fr grije, pe viat cu grije i Cu
cumpinl, aritandu-i lunicoasi lucrurile domniei de Moldova supt imparatie pgn. *1 ce i-ari lipsi, fiindu ca si
un domnu in Tara lor, fr grije, cu targuri, cu sate ? lar
Barnovschn vodi s hie rispunsu hahului, la acele cuvente
a lui. Dulce este domnna de Muldova ! o. lar Liahul
ctr clansul : Iari si obedzile turcesti hick* sintu
grele ! o.
i apoi ase au esitu cuventele Liahului, cum
au dzis.
Gs

2,5

30

MIRON COSTIN

Zed. 4. Cum au scat Barnovschu vodi in Iasi den Tara

Lesasci cu bucuriia tuturora, au stitutu dupi gitire de


calea Tarigradului, a nu era altu mijioc, numai s margi
la impiritie, s ja de acolea domnua, dupi sirutatul poaleill 215v
impleitest. Svituta multi in multe chtpuri si eau cercat
si la Abiza pase, care era pasg la Sihstrna pe atunce, ce
nu era altu mijioc, numai de mirsu la impirtne i atunci
s'au prilept de chemasi impiritua si pre Matei vod. den
io

15

Tara Munteneasa la srutatul poalei implatei i dupi


citeva fapte si a lui Matei vodg improtva impritiet, cu
scosul lut Lion vodi i apoi a lui Radului vod, fectorul
lui Alexandru vodi. 'ark tot era mai msoare lucrunle lui
Mate' vodi, c n'au estt intealt tari, cum esisi Barnovschit
Arm% suptu ascultarea altui stApin, cramlui lesAscu.
Za. 5. Deci si aduci Turcii mai pre lesne pre Barnovsclui vocli la mana sa, pre Matei vod l-au porrut fr zibavi cu stag de domnite, in Tara Munteniasci, lark' Bar-

novschu vodi n'au putut hldui de perire precum vet


afla la rindul
20

25

Za. 6. Purcesesi cu Barnovschn vodi multime de boen

fruntea curii, preoti, cAlugri, cu un gandu i glasuri,


cu totii si el roage mpriei, si li s dea domnu Bamovschii vodi, intre earn era st Lupul vornicul. Ce, vidzindu
ci multi sfauta pre Barnovschn vodi s omoar pre Lupul,
tiindu amesteciturile lut i mergAndu Barnovschh vod
pe la Matei voda, pen Bucurest, au satut II Lupul Vasilie 216R
vornicul, Vdzmdu ci-i a merge pe la Matei vodi, carele
stna den Tarigrad toate imbletele lut, au nevoit cu toate

muloacele s si intoarci inapoiu in tari, dziandu citri


so

Bamovschii vodi ci l-or gilcevi Grecit pentru scosul lui


Alexandru vod i pentru mortu ce si fcuse in Greci la
scosul lui Alexandru voclg. Deci, ca un crestm Bamovschti

vodi ce era la hire, l-au slobodzitu. Iari, daci s'au adunat

LETOPISETUL MOLDOVEI

85

Cu Matei vodi s-au oblicit Matei voda' c s'au intorsu Lupul

vornicul, indat au ripedzit dupi dansul, si-1 intoarci. Ce,


si pizisi bine Lupul Vasilie vornicul cu mrsu1 i nu 1-au
apucat in cale. Nice era in puterea lui Barnovschii vodi si
tnmati aice in -tiara', sk-i fack vreun riu Lupului Vasihe
vornicului, nefundu iC cu domniia dati i standu dupi
gniel lucrunlor sale.
Za6. 7. Dela Matei vod au mirsu Barnovschn vodi pe
la Abaza pase, pen Silistma. Cat au putut Matei vodi, au
luptat pentru dansul si la Abaza pase si la Poarti si si arita
Abaza pase foarte blandu i cu cuvente minglioas. Ce
Turcn cu Ageti de bunbac ucig pre oameni i lor pot si

slujasci acele cuvente a Shute]. Scnpturi


CANIECA

14)C

HAW

io

COVMAKHACWF

H TA CAT CTAAhl < MUlatil-S'all

cuventele lor mai mult cleat untu de lemn si acele sant

15

sigeti >.
Zacr 8. Dae au sosit la Tangrad, vidzindu vezinul
atitea gloate de tail cu Barnovschii vodi, i-au invitat si
216' nu fi stnge pentru Barnovschii vodi, ce si taci, si
pre mila mpriei, ci i-or face perire. Ce, gandindu-sk
boeni el este agninsu vezinul dela cineva cu daruri, totdeauna striga si da rivase la veziriul, cuth nu prim6scu
pre altul i s punea cu gloatele la locuri ca acele, sa.

20

vadz si de singur impiratul. $i acme apoi au mancat capul

lui Barnovschii vod, c 011 dela nepriiatini nu hpsia,


mai ales dela Lupul Vasilie vornicul pre la pruatimi lui

25

den Tara', cu cirti, cum, de /-or slobodzi viu pre Barnovschii

vodi, Tara Moldovei va hi cu Lesii tot una si este ca o


iscoadi a Lesilor. O! indricite a voitoriului de Au veninuri, ce nu scorneste limba amari a neprhatmului 1.
9. Acele adoogindu-si la impirktiie asupra lui Barnovschn vodi, dup fapta ce i-si prilejisi de esisi den tail
den dommia dentii in Tara Lesasci, i Abaza pase
Zacr.

so

MIRON COSTIN

era pr

i ma ales dzilele lui cele firsite, lovis supt


i Cizacii pre Marea Niagri, numai ce s'au
ales cu sfatu mprie1 s pnae Barnovschii vodi.
Zae. io. Stitusi V01a impiritiei, pre toti ci veras cu
dinsul, on si-i pue supt sable, ori si-i dea pe la citirgi. Ce
cine era mufti'', capul legit turcesti, n'au pozvolitu, ce au
aceie vreme

dzis: Ce-i vinovati gloata ? 11 Capul si si piiardzi, s vor 217R


potoli gloatele.
io

Zac. ii. Au priceput Barnovschii vodi cu citeva dzile


penrea sa i amu din chisoare (c1-1 Inchisesi cu citeva
dztle mainte vezinul cu porunca
scnsesi o
carte atce in tari la immi sa, care carte pre cuventele lut s'au
cunoscut ci era asupra mortii aceie scnsoare. i ase, inteo

dzi l-au luatu dela impirithe si la vederea divanului, priIf

vindu i singur impiratul pe fenastri penrea lui, i-au tiiat


capul. lar boeni, o sami den capete, era inchisi i astepta
ei din ceas in ceas perirea, iari ceialalti boteri mai de gios

gloatele, ce era toti spiimati de gnjea mortii, pen toate


unghiunle ascunsi, au petrecut citeva dzile cu mare gnje.
-20Zac 12. Nu putem s trecem cu pomenirea niste tim-

pan, ce s'au prileptu in Tangrad, dupi penrea cestui

domnii, care, nu numai in tari aice, ce plan este Tangradul


pn astidzi De un cal al lui Barnovschn vodi, ducindu-1
la grajdiuri mprteti, dupi perirea lui, in cees dzt s'au
trintitu calul gios si au muritu in loc. i a doa dzi noaptea,
au arsu iTangradul pink' <citeva> mn de case. ACestea
ci s'au timplatu, on ci s'au timplatu atuncea ce se poate
prileji i alt dati, on s'au mat prilejit, on ci au aritat Dumnedziu singe nevmovat, ci era Bamovschn om dumrazierescu sill mare nigitorm spre Dumnedziu De care zrr
rrarturisna Toma vornicul, fiindu postelnic al doilea la
dinsul, ci in multe nopti l-au zintu pre la nanadzinoapte
ingenunchtat inaintea icoanei la rugi, cu mare osirdne.

LETOPISETUL MOLDOVEI

87

Zae. 13. Era la hirea sa Barnovschii vodi foarte trufas


si la portul hamelor mindru, iari la inimi foarte direptu
nelacom i blindu. Ministin i beserici cite au ficut,
ase in scurti vreme, nice un domnu n'au ficut. Ficut-au
alti domni i mat multe, iari cu mai indelungate vremi, in
40 de ai unii, alii in 2o de ani, lark' el in trei ani. Ministirea in oras, alce, ce si dzice Svinta Marna, i Hangul
la munte i Dragomirna, lingi Suceavi au firsit si au urzit
i Birnova pre numele su, supt dialul Pietriria, lingi
Iasi si au istovit i beserica acia mare in Liov, in tirgu,
uncle este i chipul lui scris. Cu toate bunititi era spre
tari, iari de sine, cu purtatul trebilor impiritiel, pre mil-turiea a multi boeri btrni, foarte slabu. S pomeneste
den dzilele lui 1 o iarni, ce cidzusi in luna lui Martu,
care iarni dzic, lama lui Barnovschti vodi, pini astidzi.
1633 Fo-st-au perirea lui in anul 7141 tutu 16 dzile.
Zae. 14. Trupul dupi perire, au stitut inamtea curtii
218R impiritesti, ping in desati. Apoi, 2.11 invitat veztriul si

15

sloboadzi un boerm, care va hi fostu chigata lut, care slujbi

si prmde la Tura, cum este postelnicila cea mare la noi


In tari. Deci, au slobodzit pre Costin postelnicul, care era
postelnic mare la Barnovschii vckii. Au mirsu si au luat
oasele dmaintea curtii i li-au dus la Patriersie si acolea
pre scurtu, pre cit au lisat vremea de atunce, l-au astrucat
In Patriersie, in ceiasi noapte. Si de acolea, apoi Vasthe
vodi spun si hie adus oasele awe in tari.
Zed. 15. La slobodzitul lui Costtn postelmcul din chisoare, au intrebatu ciauii, cu pa.z l-or slobodzi, au firk
pazi? Au dzis chihaia vezirrului: 4 Unde si fugi siracul ?
Ce, de atunce ceialalti bmeri, ce mai era inchist si cet ascunsi

au apucat mai la suflet cu nidejde de viati, daci au vidzut


pre Costin ci l-au lisatu fr pazi, si' astruce oasele. Apot,
a doa dzi, clack au vidzutu chitaia vezirmlui pre Costin

20

25

30

MIRON COSTIN

88

postelrucul ci au venitu dezduneniati iari inaintea lm, au


dzis: Siracul, el au venit ca o oae singur iari la inchisoare.
Pasi la ceelalti, vei esi si tu si ei in putina vreme Ynchisi
den boieri era Ghenghea logofitul, Basoti hatrnanul, Cehan
5

vornicul, Rosca visternicul, Costin postelnicul.II


2187
Zae. 1-6. A treia dzi dupi astrucarea lui Barnovsclui

vod, inteo noapte trecuse impiratul, pre acele vremi


soltan Murat, in ceje parte, la Scuder, peste Bohaz, la primblare si au intrebat pre vezinul: asedzat-au dommi la Multo

dova, in locul ghiaurului ce au pent ? Au rispunsu vezi-

nul c nu s'au pus inci domnu, ce pre cine ar hi vota

15

20

si s pue, s' nu stea aceie tari fr domnu. I-au


fispunsu impIratul: Cluami pre gluauni, ce-s boierit acei
tiri si pre cine ori vrea ei
aliagi domnu, s le hie dat
Deci, indati, tot inteaceiesi noapte, au trimis veziriul cu
caicul la boien, unde era inchist si au luat tail pre Costm
postelnicul, inspiimat ci-1 duc noaptea
inece, on si-1
munciasc pentru avutiia lui Barnovschii vodl. Daci l-au

dus inamtea viziriului, i-au dzis: lat ci impiratul vi


iarti capetele i smteti de acmu slobodzi i si mergeti si
v alegeti donmu, pre cine yeti pohti
Zde.

intorsu Costin postelnicul den spaimi cu bu-

curie dela viziriul la ceielalti boen ce era inchisi, li-au spus


vestea. Si au slobodzit si pre ceielalti boieri de s-au mirsu
25

Cu totii la un locu si indati au stitut la sfat cu totii si au


ales pre Moysem vodi in locul lui Barnovschii vodi, cu a
doa domniie.

Capul al cincisprazece.
so

Incep. z. Au mirsu a doa zi tosi boerii i gloatele la


gazda lui Moyseiu vodi si de acolea la curtile
de au luat ciftan de domruie i frk zibavi au purees spre

2I9R

LETOPISETUL MOLDO'VEI

89

tara, iara Cu cateva &torn, facute de cheltuiale ce s'au


facut den asupriala Turcilor.
Zeze. 2. Nu esiia suspinul dentre toti, pentru moartea
lui Barnosvchii voda, ce toti jaluia pre Lupul vornicul,

caruia toate parile sa oblicise. Deci, inca,Klen cale au ales


Moysei vodi pre Cehan vornicul si pre Roca visternicul
si pre Banul, s vie inainte, sa prindze pre Lupul vornicul.
Ce, precum era paza cestora ce mergea sa-1 prindze, cu multu

mai mare paza avea Lupul i mai meter i mai cu

Avandu stire de toate, cite i sa gatisa, au fugitu din Iasi


si in cateva dzile au fostu tupilat aice in tara pen paduri.
Apoi, pen Tara Munteneasca au trecut in chipul neguti219v torescu la Tangrad. Jara casei hu i immei sale i suron
ce au avut, clack au venit Moyseiu voda in scaun, ruce o
asupreali n'au facut, ce inca socotinti avea giupaniasa lui
cuconii de Moysi voda, spre care lucru sk poate cunoaste

15

hirea cretina a lui Moysei voda, macar c stua ca indata


ce au marsu Lupul vornicul InTarigrad, imbla dupa
domniie.

3. In cale ilia flindu Moysei vod, lark hit AbIza


par amu venisa porunca dela impa'ratile sa si gateadza
asupra Lesilor, carii ase suppusesi pre Moscali, cat crud
lesascu Vladislav nu mai qua den faille Moscului cu osti.
amu pierdusk toata puterea a stare improtiva Lesilor
Zae.

Moscalii si pink' in Stolita Moscului tinca eetatile Lesii i


multi din capetele Moscului priimiea sa hie craiul lesascu
si la dansii imparat.

20

25

Zed. 4. Deci trimisesa Moscalii sol la Turci, giuruindu-le Cazanul i Azderhanul, dog tan fatal-Asti, care tinu
acmu supt mana sa Moscalii, numai sa le dea agiutoriu
improtiva Lesilor. i li-au dat agiutorm atuncesi, orin-

duindu pre Abaza par cu toate ()stile turcesti, cite sintu


dela Buda pink la Nistru i tr1e amandoak, Tara Mun-

30

90

teneasca

MIRON COSTIN

i tara noastra si pre 'Mari. Si au lovit intaiu

oardele Ins Cantemir cu trecitoarea Nistrului, la Hrincmc,


mai11 gios de Hotin, Tara Leasc i robise Podolua i cu 22oR

catva pilan intorcandu-s, i-au gonst Conelpolschn hats

manul, carele era lasat aice la margine de crai, pentru paza


despre aceste pri. i i-au agiunsu pre 'Mari awe in tari,
pre Prut, In preajma Cornul lui Sas si i-au 'ova, de au scos
toti robh, cats luask si au pent catva den 'Mari.
Zed. 5. In luna lus Avgust,'vleato 7141, a.0 sosit Moysei 1633

voda in scaun si bine hick' neasedzat, au intrat si Abiza


pase Cu osti. in %ark', la Octomvrii. 7, vleato 7142 (si den- 1633

tr'acesta anu sintu incepute i dzilele vieth mele), cu care


depreun i Moyses voda, cu stile Viral, au punces spre
Tara Lesasca si au pus tabara Ablza pase pre Nistru, unde
15

cade apa Smotriciulm, care api vine pre la Cameniti, in


Nistru.
Zacr. 6. Puterea toata a Lesilor era cu craiul asupra Mos-

20

cului, ce, cat au putut a strange Conetpolschu hatmanul


oaste i lesasca i cazaceascl, ca pre 12.600 de oameru, au
pus tabara sa st el supt Camensta, desp're capistea armeruasca. Tara' Abaza pase, lsindu tabara pe Nistru dincoace,

25

precum s'au pomenit, singulr cu toate ostile gata de razbom, au trecut Nistrul si au marsu direptu asupra tabern
lesesti, avandu cu sine de toate osts, cu Ttari, cu imbe
till rile, Tara Muntemasci cu domnul lor Mates voda i 22ov
tara noastr.', ca 30 000 de oameni de razbom.

30

Zcze. 7. Len grijis santurtle bine cu pusci i Cu pedestrime si au esit si ei Cu calirimea denafara de santuri.
Au dat navala Turcii cu mijlocul ostu foarte tare si aripa
denadtriapta a Tatarilor, pani s'au amestecat cu cilarimea
Lesilor. lark' aripa denastanga, a dommlor, ori nedeprinse
hirea taralor acestora la foc, ors nu-i tragea mima pro Munteni i pre al nostri sa marga crestm asupra crestinului, au

LETOPISETUL MOLDOVEI

91

stitut mat slab. Iari i Turcii cu Titan n'au zibvit multu,


apropiatt de santunle Lesilor, pentru focul care da foarte
desu, cu moarte in Tura si In Titari, ce s'au dat si ei inapoi.
Si s'au mutat Abaza pase cu toati oastea despre o vale,
care este aproape de Camernti, anume Mucsa i iari au
tocrcut oastea. Si amu cu sabule zmulte asupra Moldovemlor si a Muntemlor Turcti, si margi de frica lor la rig-wit Si au dat Abiza pase al doilea rindu cu toate stile
nivali asupra Lestlor i infrAnsesi o roati de Levi, ce li-au
esttu alte roate in sprejiniall i n'au ficutu nemici, nice
221R cu a doa nval, s poati rizbi tabira
Zal. 8. Stitut-au rizboiul peste vreme de chinche i si
mira dommi, cu ce mijloc ori spirna pre Abaza pase dela
Camenrti, ca si ja tabgia lesasci, pusi la un loe ca acela
supt o cetate ca aceie, nu era putmti. Ce, au ficut veste
pen niste cilirasi, cum au datu cilrasit de niste osti azicesti, cu tabira legati, despre NiclAbor, vntoare inteagmtorm Lesilor. Si den cuvintu in cuvantu, au sositu
la Abiza pase veste aceie, care vrindu s tie Abiza pase
de adevirat, i intrebindu pe Moysit vociA, au adus
rash inaintea lut, invitati s adevenasci lucrul, cum ase
este si cum au vidzut cu ochii lor peste pidurea
oastea. Au stitut in gindun indati Abaza pasa, de
purces spre tabira sa, spre Nistru, vidzindu c n'are ce
face si ostn lesesti i socotindu i riciala acestor doi
la bitae i au purees inteaceiesi dzi cu noaptea
Zae. 9. Lest' hick' bucurosi c s'au mintuit de neprnatint, n'au gonit, ce au stitut pre loc, pizindu-si tab'a.'ra lor.
Lei Abaza pase si, nu si intoarci de tot fill veste, 'jutelegandu de un oras lesescu pe Nistru, in gios de Camenitl,
anume Studenita, au purces asupra celui tirgsor, la care
putmei harduci era de paza cetii. Ceielalti gloati, tot
221' %rnime, str3.rii de pen pregtur, au fostu j bejenari. S'au

10

16

20

26

30

MIRON COSTIN

92

apirat doi dzile targul, iari spre a triia dzi haiducii au

fugitu Cu noapte spre Cameniti. Iari tirinimea toati, citi


era strnsi acolea, au cidzut in robiie la Turci si la Titari.
Acolea, la nivall, all ciutatu si a lor nostn a merge, iari
totusi s'au dat stire haiducilor s. fugk, si nu piae.
Zae.

ID. Mare veste sihia Abaza pase si scoati Studenitii

ci-au fostu fruntea de oameni, au ales li i-au trimis la


impirithe, scornindu-le nume de oamem mari-in Tara
si

Le?asci. $1 o fati ce si prilejise intre roabe, foarte iscusai


io

de trup, au trimisu-ok la impkritiie, punindu-i nume ci


este fata hatmanului lesiscu.

Zae. .ir. S'au intorsu dupi aceie izbndi Abaza pase


li

spre Dunkre, cu gndu foarte flu si pre domni si pre boeri,


pentru insilitura care s'au aflatu apoi, c'aceie cu Cizacu la
Nidbor, ce s'au fostu scornitu, n'au fostu nemici. Si dac

au sosit aice la Iasi, au stitut cu cortun in ves, desupra


minstirea Bahcii si a doa dzi era asedzat gindul lui si
20

prmdze pre toti boeni, sk-i puje in obedzi, sk-i ja cu sine,


si si plitiasa la impiritie de ponoslu, ci 1-au fostu Virile
aceste de snuntiall. Ce, un turcu orbu de un ochiu, pruatin il 222R
lui Costin hatmanul, au descoperit gndul lui Abiza pase
si au fuga boeni, in ceiesi noapte den Iasi, de au agiunsu
pini in dzuoi la Pobrata rninistirea.
Zae. 12. A doaa dzi, strngndu pre Moysei vodi pentru

25

boeri Abaza pase au dat sami ci s'au dus pentru graba


birului, intirdziiet fiindu birul. 'ail altii soptiia lui Abiza
pase ci s'au dus boeni la Levi, s.-i porniasck pe Levi in
urma lui. Si ase s'au firsit verurea lui Abiza pase asupra
Lesilor. In anul 7142, toamna la Noevrie, au trecut Du- 1633

30

nirea inapoi, spre scaunul &Au.


Zae. 13. $i ckt s'au asedzat, nepkrisit piriia pre domni,
ales pre Moysei vodi. Iari Mate' vodk fimdu-i cirac, s-au

tocmitu prea lesne lucrunle la dnsul. lark Moysei vodi

LETOPISETUL MOLDOVEI

93

n'au putut trii multu in domnue de pirile lui, ales fundu


acolea i Lupul vornicul, cunoscut mai deinte lui Abiza
par, ce au dommtu Moyset vodi, dup Abiza par, numai
peste larni. Deci, la prinalvari i-au venit mazilua i s'au
dat dommia lui Lupu Vasilie vomicul de sultan Murat.
Za. 14. Iari Moysit vodi, dupi maziijia sa den domnue,
situl de binele Turcilor, au mirsu in Tara Lqasci, petrecut de boeri citva pang la margine, unde-T apoi, dupi
citva ani petrecuti in odihn, cu ocine in Tara Lepsci
222"

i cinste dela LeT,


lui Dabijea vodi.

fir0t IIi viata, pre vremea dommei

Capul al $asespreidzece.

Incep, i. Fericiti domniia lui Vasille vodi, in care, de


au fostu cindva aceasti tail in tot bmele i bivTig i plini
de avutile, cu mare fericile i triginati pni la 19 am, in
dzilele ace0ii domnii au fostu. In ami dentam cu prepusuri de nepace iari intre Le0 i intre Turci, taxi apoi, dupi
trei-patru 21, derhidzindu-si cale Impiritua Turcului
asupra Persului cu soltan Murat pentm Vavilonul, alce,
aceste pirti la mare pia i linisti T. mare fericii era.
Zai. 2. Domniia cum s'a prilept, de au luat Vasilie vodi,
s'au pomerut la dommia lui Moysel vodi, in capul al cincispridzecilea, cum fugisi Vasihe vodi de frica lui Moysem
vod, de aice den lari, in Tangrad. i acolea, cunoscut la

cava den capete T. mai virtos lui Abaza par, care era
223k pir4 lui Moysei vodill i mai multu cu nevoinIa lui,
dat soltan Murat doinnua, vidzindu-1 pm harnic de aceie
treabi.
Zaic. 3. Daci au luat domniia, nevrindu si hie nemultenutorm lui Moysei vod, pentru binele lui, ce ficusi
casei lui, neamestecindu-se nice cu un flu asupra casii

15

20

20

94

MIRON COSTIN

lui, au scris carte la Moyseiu vodi, cu mare multemiti


pentru oamemi sii, cici n'au avut nice o nevoie 0 lisindu-I

lo

In vole, unde an vrea si margi, ori spre ce parte volnic


ark nice o grije si fie, 0 sfituindu-1 si nu vie la Tarigrad,
pentru multe atom ce avea Moysei vodi in Tangrad. i
si nu bknuiasci ci ce s'au prilejit ar, fundu aceste lucruri,
ales a dommelor, supt oranduiala lui Dumnedziu, fri
care nu esu dommi.
Zacr. 4. Dupi aceasta tkimonie, au purces Vasilie vodi
dela Tarigrad cu domnna in tail, in anul 7142. Iari Moysei 1634
vodi, stransu cu casa lui 0. cu Costin hatmanul den boeri,

au trecut in Tara Leasci.

15

25

Zae. 5. Abaza par iari sk gitua cu fnai mare putere


asupra Leplor, sill mai tocmasci lucrurile a rizboMlui
celui den-tit, care ficusi asupra lui Conetpolschn la Camenifi, Oa n'ari oblici impirktiia ci cu randul dentai
n'au lucratu atata II cat da sami inaintea impirittei. Deci 223'
indemna pre impiritiia iark asupra Leplor i sta de fati
0 solu moschice0i la Tarigrad, nevoitori, cu mare &Oduintk' impiritiei de Cazanul 0 de Azderhanul, si fie a
Turcilor. *i. numai ce wepta 0 Vasilie vod`a, ne ardzat
bine la domme, si-i vie porunca de &ire de caste, Jul,
ca 0 lui Moysei vodi.
Zacr. 6. Era 0 solul leiscu den Tara Moschiceasci
pornit de craiul la impiritne, anume Tribinschn, pre ca-

rele (dandu tire crarului Conetpolschn hatmanul, candu


velum asupra lui Abaza par cu oti turce0i) ill trimisesi
la impritne craiul, intrebandu de Turci, ce pricini ar
so

hi striciciunei de pace cei legate la Hotin cu sultan Osmanu.


*i. au trecut solul acela pen taxi, curundu in urma lui Abaza

par, in dzilele lui Moysei vodk. Ce, oblicindu-1 Abiza


pap., au trams de l-au oprrtu la Pravadna, silindu-1 ski
dea solna la dansul, temandu-si sk nu si obliciasci prm

LETOPISETUL MOLDOVEI

95

soliia lu, aceie cale a lui, cum au fostu. Ce, nevrindu solul
si-i dea sollia i rispundzindu c este trimis la singuri im-

piritua, nu la unul den pasi, 1-au oprrt citiva vreme.


Ce Liahul au milt cu mijloace de au dkt stire de sine la
Poarti, a este opritu i au venitu porunci la Abaza pase,
2241t

slobo 11 adzi. Si numai ce i-au ciutat a-1 slobodzi. lark'


ase-i stricasi solului lucrurile la impiritue, cat mci o cinste

n'au avut, care si cade sohlor si 1-au pornitu cu fispunsu


de scirbl inapoi, firi zbav, i anume si hie gata Crina
Lesasci mil de sfadi.
Zai. 7. Acela rispunsu a Turcilor daci au agiunsu la craiul

In Tara Moschiceasci, el era tot in tara Moscului cu osti


dindu-i stire si de la margine iari de gitirea Turcilor,
deal numai ce i-au autatu a sta la tocmali cu Moscul.
indati, lsindu toate intr'o parte, au legat cu Moscalii pace,
cu ckteva orase luate dela Moscu in partea Lesilor. S'au
intorsu la Varsav crarul i indati au stitut la slimu de gitire improtiva Turcilor.

16

Zed. 8. Intelegindu Turcii c Lesii au ficut pace cu


Moscul i mai adevirat den soin moschicesti, i era si solul

Turcilor la Moscu,

20

improtiva Lesilor, si de aice

den/ taxi, dela Vasilie vodi, avindu stire, au pornitu pre


soln moschicesti cu sckrbi pentru nestitoria lor la cuvintu
si au trinus z la crawl lesiscu sol de inoitura picn, anume
pre Salmi agga, unul den agn divanului, avindu amu u cu
224. Cazilbasu amesteaturi incepute pentru Bad datul, adeci
Vavilonul, Impriia Turcului.
Zed. 9. Porrute osti 1eti amu au aflatu Salim agga
spre Cameniti si pre singur craiul aproape de Varsav in
rispundzindu lut Salim agga, solului turcescu,
crawl, cu scirbi, pentru stricarea i alcitura pich, care
Cu atitea giuriminturi s'au ficut la Hotin cu soltanu Osmanu si intre dansul. Citeva conace au mirsu cu osti spre

30

MIRON COSTIN

96

Cu acesta rispunsu au pornitu pre Turcul,


carile da toati vina pre Abaza pae 0 cum este gata de
perne pentru aceie fapti.
Za io. Fost-au aceasta clitire a Le01or in anul 7143, 1634
care o0i mai mare 0 mai bine grijite nu si pomenescu in
toati Hronica Lepsci. Tin rrunte oamenii btrni, carii
spun ci agiungea tabira de supt tirgul Camenitu, pkii la
Camemti

lo

un copaci, la cAmpu, mai multu de o mili mare de loc,


oti avea gata cele ce era asupra Moscului i plink' tara
le9asci de multime de oameni, pre acele vremi.

Zacr. ii. lar pini a sosi craiul leOscu la Camemti,


Conetpolschii hatmanul amu era cu o sami de o01. suptil 225R
Cameniti i viruia i cirti pren Vasilie vodi dela veziriul
Murtaza pae, pentru pace, adeverindu lui Conetpolschit
15

el acme cilcituri a pied, carea au ficut Abaza page firi


9tirea impritiei, va plitt cu capul, ca un cilckoriu de pace.

20

25

Zae. 12. i ave, omorindu impiritua pre Abaza pae


zsugrumatu, s'au r4clurat i gitirea Le0lor in vintu,
fundu supirati i slujrtorii lor de atka vreme cu os,teniia
la Moscu. Au stitut pace iari intre Levi i intre Turci cu
inoitura leg'iturilor dela soltan Osmanu, adiogindu
aceasta legituri intre sine pentru Ttani, si nu licuiasci

In Bugiag. Om Abaza pa9e vestit cu rizboaele asupra Persului i o0ian direptu.


Zae. 13. La anul dupi aceasta au purces soltanu Murat
mare gitire asupra Persului i intr'acela an au luat dela

Per0 cetatea anume Rivanul, care apoi, ck s'au intorsu


soltan Murat inapoi la Tangrad, iari au luatu-oi. Cazilbaii pre sama sa. lara Vasilie vodi dommia Cu mare liniste
30

0 pace, fki grije tara, din toate prile sta toti de negutrtom 0 de agonesiti. Ins liconma nice pre atunce nu
cu (Uri grele, ce avindu II licuitorii tit i vrerru de 225'
agonesiti, biruia toate acele greutitile a domniei.

LETOPISETUL MOLDOVEI

97

Zae. 14. In Tara Unguriasci era marl amestecituri intre


Racoti i intre Betlean 4tfan, fecrorul lui Betlean Gabor,

pentru domnira Ardealului. Ce, au ciutatu a da locul domrnei acena Betlean Itfan lui Racoti, neputindu avea agiu-

toriu dela Impiritiia Turcului, pentru gitirea lui soltan

Murat lark asupra Persulm.


1637
Zae. 1-5. In anul 7145, si ridicasi C.zacii cu Pavliuc

hatmanul asupra Le01or, pentru oprrala sa pre Marea


Magri., pre carii Pototchir hatmanul leiscu polmi i-au
lovrtu i includzindu-le tabira, au datu Cizacii viu pre
hatmanul siu, pre Pavbnc. i in cesta anu au ficut Leii
0 o cetate anume CodacuI pre Nipru, la pragul cel dentin' a Niprului, oprindu pre Cizaci si nu imble pre Marea
Niagri, stricindu pacea cu Turcii, care opriala lor, apoi

au risuflat spre mare pustutate Crilei Le4ti, cu Hmil


hatmanul cizicescu.

Zed. 1-6. Tot inteacela0 anu, Cantemir par cu oardele


sale, peste you hanului, au e0tu den Cram i s?au ardzat
loll in Bugeag, care lucru nesuferindu hanul i mirgindu
dodeiala 0 dela Le0i, carir legasi cu a doa legituri pren
226R Conetpolschii cu Murtaza par vezmul, si nu II hie slobodzi Titaril a licui in Bugeag, ficindu dodeiali cegiei
lor, au eqit porunca la hanul i lui Vasrhe vodi, domnului
;irk noastre i lui Matei vodi, domnului muntenescu, si
marg cu hanul asupra lui Canteinir. Deci au verutu hanul
Cu 001 0 au purces i domnn cu imbe tirile asupra lui
Cantemir, care temindu-si de hanul, au fugit in Tarigrad,
iari oardele lui, li-au luat hanul cu sine la CrAm. i de
Ora hanului la impiritne, au perit i Cantemir zsugrumat
In Tarigrad.

Zae. 17. Dupi ce-au pomitu pre Titari, hanul, den


Bugiag, au lsatu pre doi soltani, fratir si, si vie cu

iari el singur au purces spre Crim inamte. Deci, cindu


7

20

25

so

93

MIRON COSTIN

au fostu la trecitoarea Niprului, s'au burzuluitu Nohaii

si au lovit fr nedejde pre soltani

i-au omorit pre

amindoi. $1 dupi aceasti fapti, au purces cu cosunle sale

spre Tara Lesasci, poftindu dela Lesi loc, s s asedze


5

supt ascultarea lor. !rubla pre la targun, pen sate, tot cite
cu o cruce de lemnu ficuti la pieptu, serum' de inchinaciune. Ce, Lesii loe ase desertu, fr oameni, mai in luntru

tarii sale neavindu, li-au datu cimpii pe Nipni, intre


io

15

20

25

Crilov iII intre Codac si era aproape de 20.000 de Nohai 226'


orda acme.
Zed. 18. Care lucru vidzandu Impiratua Turcului, iari,
cu a doa orinduiali au pormtu citva pasi in preajma lor,
la anul dupi scosul lui Cantemir din Bugiag. $1 lar au
venit porunca i la Vasilie vodi si la Mate' vodi, s marga
s s impreune cu pasii asupra Titarilor. Deci, de iznoavi
au purces Vasilie vodi cu osti, al doilea randu, la Cetatea
Albi, la adunarea pasilor. Iari Matei vodi au venit pini la
margmea tini sale si de acolea au pornitu un serdar cu

osti dela sine, iari el singur s'au &cut bolnav i s'au intorsu
inapoi. Iari i Vasilie vodi i pasii fr zibavi s'au intorsu
dele Cetatea Albk inapoi, CI pre Titari ii trisesi 2.1M1 hanul
cu blindeti 1 Cu fkiduinti de criare pentru moartea sol-

tanilor si-i trecusi Niprul, pre urui in Crim, iari pre altii
i-au asedzatu pre cimpii Donului. Iari moartea soltanilor
mai pre urma tot n'au lisat hanul neriscumpati.
Zed. 19. Ce, citi era din singele lui Cantemir mai capete, inteuna de dzile, cu mestersug i-au impirtit, pre unii II 227R
la o sami de agii curtii sale, la ospitu, viz doamne, pre altti

30

la alti agi si la masa sa,oprindu pre unu. $i la acela ospit


i-au omoritu pre toti, citi era Cantemiresti mai aproape.
$i de atunce s'au stinsu aceie raguli la dinsu, carea era
mai frunte deck toate ordele, precum pre aceste vremi
sintu $iranestu. Unul din Cantemiresti atunce, anume

LETOPISETL1L MOLDOVEI

99

Azamet Marza, pre canle 1-am apucat i eu, dvorian la


craiul lesascu Vlachslav, nepnlejindu-se la acela ()spat ce
le facusa hanul, 211 scapat den Cram in Tara Lesasca
slujna la craiul lesescu intre dvoriam i avea dela craiul
5

Zcze. 20. inteacesta an, au luat Czacii Donului Azacul,


cetate turceasca pre apa Donului, carea apoi au dat-o de
bunk' voie Moscul Turalor inapoi. Isar a imblatu la acesta
mijloc pentru acme cetate la ,Moscu; om aice in tara pe
acele vremi vestit cu negutitoriia in Tara Moscluceasci.
Zae. 21. Iara intorsul lui Matei vod dela margine, mergandu al doilea randu la Cetatea Alba, n'au fostu fara pri227. cira, ce avandu mare nepnetensug Matei -cm& cu Vasi II he

dendati ce au statut Vasilie vodi la domnne, ficuse


multe amestecaturi la pasea pre aceie vreme de Silistria.
Deci, s'au temut a merge Matei voda, de acele amestecituri, ce-1 amestecasa Vasilie voda la pase si la Poarta, ce,
precum s?au pomemt mai sus,, au trims caste, iar el singur

15

s'au intorsu la scaunul siu.


Zae. 22. Era la imparatiia lui soltan Murat pre acele
vremi toate trebile i lucrunle imparattel pre doi oameni,
carii era musaipi la sultan Murat. Unul silihtar, ce era inluntru, care slujba este de imparitue foarte aproape, adeci

spItar, ce poarta spata on buzduganul dupa imparatul,


al doilea cazlar agga, care este pre toati casa imparitiasca
si pre fete mai mare. Acesti doi purta toati impriia, vezinia inaintea lor era foarte slab. Candu si aduna vezinul
cu unul de accia, spun ca le s.'ruta poala hainelor.

Zae. 23. Deci, pre unul de acele capte la imparatne,


pe silihtar pase, 11 cuprinsesa Matei voda cu drile, iar
pre cazlar agga Vasilie vodi i esiia isprvi i lui
228R voda dela imparatne i lut Mate' voda, pren chipuri mai
sus pomemte. Covarsna cu atata Matei vod pre Vasilie
7*

25

50

zoo

MIRON COSTIN

vocli, ci avea Matei voda si Cu megiesii mare prnatinsug,


ales cu Ungurii. lar Vasihe vod nici cu un megiies, precum
am apucat si noi aceie domnie, viati buna n'au avut, den
nebagare sama pre nime den meguesi.
s

lo

is

Zae. 24. 0 1 nesatioasa lurea dornrulor spre ltire si avutie

oarbi I Pre cat si mai adaoge, pre atita rahneste. Poftele


a dorrmilor si a imparatilor n'au hotar. Avandu multu,
cum n'ari avea nernici le pare. Pre cat ii di Dumnedza.u,
nu si satura. Avandu domnie, cinste si mai mari si mai
late OH poftescu. Avandu tall si tara altuia a cuprmde
easel si ase licorrundu la altuia, sosescu de pierdu si al
ski. Multe imparatii in lume, vrandu sa la alte tiri, s'au
stansu pre sine Ase s'au stansu impiritila lui Darie impirat de Alexandru Machidon, vrandu si supuie tara.le
grecestt si toati Machidoniia Darie, au stansu imparatua
sa, de au cidzut pre manule lui Alexandru Machidon.
Ase imparatha Cartaghimi vrandu di supue Rimul, 2.0
cidzut la robila Ramlemlor. Ase Pir imparatu vrandu si
ja Raffia, au pierdut If Virile sale. Ase si Mihai voda, vrandu 2z8v

20

si hie crai la Unguri, au pierdutu si domniia Tirai Muntenesti.

Zed. 25. Ase si Vasilie voda avandu ferrate vremi de


clommie in pace den toate partite, ca si tara nu era met cu
-2x,

ao

o datorie ingreuiata, firi nice o dodeiall despre Turci,


cam avea inceputa sfadi cu Persti si inteacele parti sta
Cu valuri, au inceput svada Cu Matei vodi dornnul muntenescu pentru dorruma acei tan, ori ca nu-1 incapea Muldova, ca pre un om cu hire 'Malta si impkitiasca, mai multu
cleat dommasca, ori ci silua si vadza pre fecioru sail Ion
vodi la domme, care hire au pirintii spre feciorii sal, sa-i
vadza in viaja lor esitt la cinste. Dommi la domnu pre fecioni sit poftescu si-i vadza esiti, boerii la boerii, slujito-

riul sa bucura sa-si vadzi de slujitorie pre fectorul sau

LETOPISETUL MOLDOVEI

229R

103

harnic, pementeanul de hrana plmintului pre feciorul


destomic pofteste sl-1 vadzl. Ori c 1-au indemnatu pre
Vasilie vodI mare netocmali i nepriiatensug ce avea mai
de demultu, Tina den boenia sa. Scoasesi domniia
Muntenesti dela impIrlthe, pre mijlocul lui cizlar II agga
si mu de &liana, feciorului sl'u, lui loan vo di%
Za'e. 26. Prostatec Il pima Vasilie vodI pre Mate' vodl.
Deci, avindu sy. pre vezinul in partea sa, au flout osti de
tarl si au purces in Tara Muntemascl asupra lui Matei
vod, lisindu in scaun pre fecioru sin, pre Ion vodi. Mfg
singur au intrat cu osti in Tara MunteniascI, cu stirea
si a pash de Silistria. Osti avea clteva, lark' tot de
ceielalt oaste, fr putinei Sirbi, ce avea

le

In hafl, clan.
Zae. 27 lark' si Motel vodl domnul Tlrli Muntenesti
nu dormiia, ce apirindu al sin, avea osti i streme si de tara
sa, ales pedestnme, hie cindu avea pink' la o mie in hafl,
flea' difibantii de tax i cillri de ai nostri Moldoveru, acolo
mersi in hafl, clrora numele era livintii, i Lesi clri tinca
pururea cite zoo si deosebi Unguri &Oki. i dideasi stire

la arcalele sale ce avea la impirltue, de sill ce-i fleca


Vasilie vodk. Deci, cu mijloacele lui sin-tar-par, bine
n'au intrat Vasilie vodl in Tara MunteneascI, la o vale
si

229v

care sI cluaml Ribna, 1-au timpinatu un ciaus dela impiritie Cu ponincl, numai si s intoarcI Vsilie vodI indlfiptu. i in urrna ciausului au sositu sy. o samai de osti
a lui Matei vodl.
Zae. 28. Numai ce au autat lui Va3ilie vodl a sl intoarce inapoi, vIdzindu cartea implritiascil i cine era
soltan Murat implratul, nu era de a ugui re cu dnsul.
Deci purcegindu indlrlptu Vasilie vocl, s &metal Muntenu i in chipul goanei, s goniascl pre stile lui Vasilie
vodi, lovisl la coada ostii. Ce, s'au intorsu apoi ()stile de

26

MIRON COSTIN

%ark* i singur Vasilie vodi si au infrintu pe Munteru si au


prinsu cAtva vii si au si peritu den Munteni citva. Vasilie
vodi apoi, dupi acme, au esit indatA den Tara Munteniasci,
pluundu porunca mpariei i edzindu citeva dzile la
Ploscuteni la Putna, de acolo au pornitu pre ciausul cel

impiritescu, iari mpir s'au intorsu si au venrt in semi.


Za6. 29. Era pre acele vremi vezinul anume Tabani
Bum; carde tinca cu Vasilie vodi si pasea de Silistria
lo

iari ase i numai si scoati pre Matei todi si pusesi cu toati


voea. Si firi stirea impAritiasci, esna dela vezinul isprivi
de dommea Trai Muntenesti lui Ion vodi, feciorului lui
Vasilie vodi. Cum si atunce, clack au vidzut vezinul impiedecate ispravile dentii de silihtariul, au &cut altele la
smgur II pasea de Silistna, si duck' el singur pre feciorul 230R
lui Vasilie vodi In scaunul TixAi Muntenesti, care lucruri

apoi au mincat capul vezinului, obhandu impiritiia pen


silihtarrul rizboaele i virs'Arile de singe intre domni, de
unde si pogoari. Nice te mira, cum de au putut domnii a
libia in zarve, fr tirea mpriei si ales la un impirat
leu ca acela. Deci, si stir ci Odle pre atunce aceste nu era
ase suppuse, ce intr'alti voe veghiati i s temea Turcii si
nu se dea Tara Moldovei in partea Lesilor, cam era pre
acele vremi foarte tare, cit s sua impiritua de sfada Le-.
silor si ales avindu amu incepute fizboae cu Perii, precum

25i s'au pomenit. Ce era bucurosi ci s'A sfdescu aceste


intre sine si poti pncepe si pre dommile aceste, ase de indelungate, 19 ani Vasihe vodi domnu, iar Matei vodi
pana la moarte, aproape de 30 de am la domniie. Alte vacuri s socotesti trlor acestora pre atunci.
go

Zile'. 30. Cu al doilea isprAvi de dormuia Tara' Muntenest' au socotit Vasilie vodi cu alti cale. Avindu cu aceie
dela vezinul stire, au pornit pre Ion vod'A la pasea de
Silistria cu citva hoer', s-1 duca pasea in scaun. Si tn-

LETOPISETUL MOLDOVEI

103

230v mises inainte la par pre Enachie Catar II gull vel postelmc,

sk mai intinasci lucrunle, pin a vein Ion vodi. Ce, sedzindu acolea la pasea Catargml, asteptindu sosirea lui Ion
vodi, au simtit lucrunle intealtu chip, c1-1 agiunsesa pre
par mil alte porunci impiritesti pren silihtanul si-i unsesi osiia si pasii Matem vodi. Deci, vdzindu Catargml

lucrunle intealtu chip si amirosmdu ci, cat ari sosi Ion


vodi la par, va si-1 opriasci si si-1 trimiti la impiratne,
au dat Catargml stire la boen, ce era pe lingi Ion vodi,
amu aproape de Dnstor, la un sat si indati s'au intorsu
Ion vodi can cu fuga de gnjea pasii si au esit si a doa ispiti
pentru dommia Tirii Muntenesti.
Zae. 31. lark' mci Cu atita nu s'au lisat Vasilie vodi, ce
indemnatu si de vezinul si ca o nemici socotindu a &Ilea
pre Matei vodi, iar au strinsu osti si cu mai burl gitire,
Cu pedestrime, Cu pusci si iari au purces in Tara Munteneasci asupra lui Matei vodi si cu aceie nebigare in sami
de Matei vodi, cat aice, in locul sit pusesi domnu pre
fecioru sin Ion vod in scaunul trai, cu boieri, cu ispravmci, cu domnue deplina, tundu ca 'n palmi dommia Tirii
Muntenesti, Iari lunecoasi sintu lucrunle rizboaelor si

lo

15

20

In puterea lui Dumnecizau mai multu stau. Nice un neprnatin


231R cit de slabu hie, cum si nu-1 tile nimea, rice-1 tinu II ostemi
cei direpti. *i. bine au dzis unul: <( Bella moments constant , adeci Razboaele in clipala oehmlui stau . CI
atita era numai s je acela razbom Vasilie voda si si si
asedze in dommia Tirii Muntenest. Iari roata lumn nu
ase, cum gindeste omul, ce in cursul sin si intoarce.
Zae. 32. De care sili n'au mai putut nice silihtariul a-i
tnnute alte isprivi lui Matei voda, sa nu se de tot deseopere cu imbletele improtiva veziriului, si-i risae ceva impiritiei cu scirbi in partea sa, ca, ales la Turci, foarte cu
snarl sintu toate si cu mare mestersug si taini .strica unul

25

30

104

&

lo

MIRON COSTIN

altuie, cindu va unul pre altul si-1 surupe. Ci si pirasci


a vedere, sie stria, cine incepe Ora. De multe ori cu laudi
pre neprnatmul siu mai curundu coboari si ales supt impiritna lui sortan Murat cu mare snail era toti. Iari totdeauna trimitea silihtarrul pre taini la Matei vodi, imbirbitindu-1 si stea improtiva lui Vasilie vo da, si-1 bati,
iari despre scirba impiritiasci si nu poarte grije, ci iaste
grija lui. Deci, si Matei vodi y-au strinsu oastea toati si
vidzindu ci Vasilie vodi trage cu stile sale spre Bucuresti, nu spre Tirgoviste, au coboritu si el spre Bucuresti
231'

Cu osti.11
Zcze. 33.

Vasilie vodl, daci au sositu la Praova, la sat


anume Ojogerni, stiindu din hmbi de gitirea lui Matei
vodi improtiva sa si cu osti citeva si streme si de lark au
iS

ficut sfat acolea la Ojogeni, socotindu si trecitorile apelor


si locuri inchise de piduri de pen toate pirtile si de bah-

nisuri, intelegindu pre Matei vodi ci anume locuri ca


acele pofteste si dea rizboiu, fimdu stile mai tare hie
care la locul siu si la strimtori improtiva ostilor celor
20

2.5

streine hie cindu cei de loc sintu mai tari, au ales cu sfatul
si nu triaci Praova, ce si stea acolea la cimpu, si tragi pre
Matei vodi, si iasi cu ostile sale la cimpu. *i. alegindu-se

sfatul, au purees toate stile lui Vasilie vodi in jacuri in


podgorii pe supt muntt, incotro si bejemse toati Tara
Munteneasci de pen toate acele olate, pink' in Praova.
Zed. 34.

i ase, cu acela sfat

ce svetruci or hi fostu ase

de bum de rizboae pre atunci rischirati oastea pe la


jacuri, in loe au priceput Matei vodi lucrul si indati au
purees spre Praova. i direptu in preajma Ojogerulor, unde
SO

era Vasilie vodi; cu corturi, au stitut la treciltoare, dindu


stire den citeva pusci ce avea cu sine si indati au inceput
a trece oastea il in vad. Tot ciliretul au trecut cite un pe- 232R

destras dupi sine si au stitut in tocmali cu stile, den-

LETOPISET1UL MOLDOVEI

105

coace de Praova, tocmindu oastea pediastri cu focul


Cu puscile intre oastea c1ria si au purces Cu toati oastea
stoliti asupra tabern lui Vasihe vodg.
At': 35 Nu avea de ce s apuca Vasilie vodi cu oastea

rischirati in toate pirtile ci ase venire asupri de grab a


lui Matei vodi i intemeiati. Ci ostemi lui Vasil.he vodk,
unii veruia Cu plian ingremati, nestimdu -lucrul ce este,
altii spiimati de sosirea ostIor ase de grabi, mai multu de
&ire la fuga indati au stitut, nu de rizboi. Si ase spircuiti oastea c fr nice o tocmali, au plecat cVasilie vodi
fuga si toati oastea, citi nu era dusi in pradi, lisindu si
corturile ci puscile cpedestrimea toati pre mina lui Matei
vodi. Si de grijea gonasilor, Vasilie vodi au lisat drumul
pe care venisi, ce de a direptul au nizuit la Briila.
Zed. 36. La BrAili zibivindu Vasilie vodi citeva dzile
Matei vodi dedesi stire de olac la pase indati, de iz-

15

b Anda sa asupra lui Vasilie vodi. Ase de sirgu lucrul, ori


Cu stirea pacii, ori dentru sine agii de Britla si de Mecin

sfitulia si prindze pre Vasihe vodi, si-1 trimati la pale.


232' Si si nu hie dat stirt Stamatie, ce au cidzut apoi stohtic

20

la Vasilie vodi si la alte domnu pre urmi cl postelnic mare,

ar hi inciput Vasilie vodi la prinsoare. Ce, sedzindu sara


la masi, i-au dat stire cdela bucate s'au sculatu, pentr'o
gridmi, peste un gardu, suindu de pre spinarea unuia din
slujitori si acolo i-au scos calul si au esri cu fuga din Briila,

la Gila% lisindu toate in &Ada, cite nu rmirasi la


Ojogeni.
Zae.

37. IntelegAndu Ion vod'A, feciorul lui Vasilie vodi,

poticala titine s'iu in Tara Munteneasci, au strinsu boerii


ce era pusi la boierii pre lingi sine si li-au dzis, cum el,

nefundu de domrue, pentru slabi sinitate ce avea, (al


era Ion vodi om slabu u deznodatu si de mini si de picioare,

cum n'ar hi fostu feciorul lui Vasilie vodi, care era Ca un

25

106

MIRON COSTIN

leu si la hire v la trup), iar tatine-su las scaunul domniei.

10

i au ventt Vastlie vodi lark' in scaun.

Zed. 38. Iarl Matei vod jelumdu-se si la imprtiia


de prad \ ce ficuse ostile lui Vasine vodl, si la megilasi,
si-si intoarci cllct-ura ce fIcuse Vasilie vocli Ti Muntenesti, legas. cu Racotii cneadzul Ardialului, tafil lui
Gheorglue Racotii, lucrul, fiindu si Racotii rmt cu nebgarea in sam megiesti lui de Vasilie vodi au pomit neste
osti asupra lui Vasilie vodi, cu Ion vod Moghila, feciorul
1ui Simon vod, carele era la Ardial asedzat, dupi

bona dela *tefnesti, care era intre fectorti lui Simon

is

2,5

so

vodi i intre feciorii lut fi Ieremie vod pentru domniia 233R


Om. i amu pn in Trotus coboriti Ungurii i otile muntenesti pin la Milcov sositi, au schimbat Racott sfatul Cu
Matei vodi. Ori temindu-si cie imprtiie, intelegndu
patina vezirmlui, ori alt socoteall li-au venit, au intorsu
pre Ion vod cu otile indrptu i s'au intorsu i Muntemi. Esis casa lui Vasilie vodi spre Hui de spaima accie.

pre vremea coboritului acestor osti asupra lui Vasile


vod, au peritu i Gorgan i Sinalchisi apitanul si Cirste
visternicul, den prepus dela domnie pentru viclesug.
Zile'. 39. Deci, dupg aceste zarve, numai ce i-au clutat
a sta lui Vasihe vodi la pace, vdzindu i primejdiea vezirmlui, curundu dupi aceie, si nu s mat atite lucrurile
asupra sa. Cum n'ar bi fostu fr. primejdua Vastlie voc1
atuncesi, de n'ar hi sthut imprtila dup lucrurile improtiva Persilor, care curundu dui:4 aceie au purees cu toat
puterea asupra Vavilonului. Ori dela cei doi megiesi n'ar
hi fostu flea' fiscoali, de nu s'ar ht spiimat Racoti st Matei
vod cu moartea vezirmlut. i sta in cumpn soltan Murat,
asupra. Azaculut va merge, el 'Meg nu-1 dideasi Moscalu,

au asupra Vavilonului. Ce, vimdu cu aceie veste Isar, CI


or da Azacul Moscahi, aU purces asupra Vavilonulut. Mfg

LETOPISETUL MOLDOVEI

107

233e pink* a si intelege pur fi cesul, aceste tiri era supt grije, ci
va veni impiritua spre aceste prii Cu o0t. Fost-au aceste
1636 zarve intre. Vasilie vodi si intre Matei vodi in anul 7144

1637 0 in anul 7145.


Zae. 40. Iari primejdiea vezmului Tabani Buruc, anume

cum au vemt de au perit de soltan Murat, ar au fostu:


Dupi rizsipa dela Ojogeni oplor lui Vasilie vodi, face
Motel vodi ardzehal, adeck rivn de jalobi, la singur
piratul i aflindu om de aceie triabi, si dea aceie jalobi
la smgur impratul, au purces omul acela cu

rindul, au pint cindu au e0t impiratul la primblare cu


vinitoare la campu. S'au ficut omul a merge de olac pe
denamtea impratului, anume si-1 vadze.

i ae vidzindu-1

impiratul, mirgindu tare, au trimis de 1-au oprit 0. au


pus de 1-au intrebat, de unde vine. El au rispuns ci vine
den Tara Munteniasc cu cirti la impiritie, si tie impirittia de mare virsare de singe 0 pradi ce s'au ficut in Tara
Munteruasci de Vasihe vodi, care au verut cu o01 asupra

15

lui Matei vodi. In loc au trims impiratul de i-au luat


cirtile 0 au cetit ardzahalul cel cu jalobi asupra lui Vasilie

vodi, pomemndu ci si laudi Vasilie vodi, ci are isprivi


dela vezirrul, si hie domnu i in Tara Munteniasci i in
234R Tara Moldovei. Atunci fi au avut vreme silihtariul asupra

veziriului, cimdu Wile, cum si stria ele in de sine 0 si


prad De care jalobi foc s'au ficut impiratul soltan Murat
pre vezmul, intelegindu ci dela vezirml si coboari acele
amesteckturi. Ce, dentil au trams pre omul cu toate acele
scrisori, s vadzi i vezirml. Ce, au dzis silihtarml citri
impiratul c omul indati va peri de vezirrul. Deci, i-au dat
hasichu i i-au invitat singur impiratul: pre acestu omu
iari si-1 aducett la mine i ar au fostu: L-au dus haskim la veziriul i daci au inteles veziriul, au vidzut ci
este flu de dAnsul. Au vrut s opriasci pre om, ce hasichii

25

30

MIRON COSTIN

108

i-au spus porunca care au dela singur impiratul, si-1 duck'


pre omul iari la impiratul.
Zed'. 41. Scoseasi vezinul daruri hasecimlor, si Iasi pre
omul la dansul, ce nu s'au cutedzat hasechn de silihtanul
6

a face peste poruna lark' si nu hie fostu omul de fate,


putea si tocmasc vezinul lucrurile sale, dziandu el au
fostu un marghiol de cei de Tarigrad 0. au spus mencium,

is

ci de aeste si fac multe la Turci sau s'ar hi uitatu la impiritie, care de lucrunle a toati lumea gindindu, cele mai
minunte le trece cu gindul. Ce, plzna acestu lucru silihtariul, si nu scape vreme ca aceie asupra vezinului. Si
inoindu sci.'rba impiritiei silihtariul 11 au chemat pre vezi- 234e

2o

riul impiratul 0 dup mustrare ci strici *Ale fri stirea


lui, 1-au omorit. Si ase au esrt veziriului aceluie zarvele
intre domni. Acestea am intiles dela boieril bitrini de sfat
pre acele vremi.
Zai. 42. Curundu dupi aceste svade cu Matei vodi, si
potoale Vasilie vodi sunate zarvele, pre fecioru sill, pre
Ion vodi, 1-au tremis in Tarigrad, unde-si s'au sivirsit si
viata km pestiti mi. Si s'au sivirsit inteacesti al. dzilele 0.
doamna dentii a lui Vasilie vodi, fata lui Bucioc. Si dupi
moartea doamnei, au trimis Vasilie vodi pre Catargiul in
Tara Cerchijascl si. de acolea i-au adus doamni, fata unui
mirzac de ai lor, cu carea au tint apoi pia la sivirsitul s'iu.
Za6. 43. In anul 7146, au luat sultan Murat Vavilonul 1638
cu mare virsare de singe, dela Persi, dupi patru luni den
1

25

ce dzi, ineepuse a bate orapl. Spune Istorna si hie fostu


30 000 de osteni in Vavilon. Ce, aceie &ire ficusi si sultan

Murat asupra Persilor, at singur Vavilonul. lark tot Miso

sinul si paii ce sintu peste Arapi i-au pormtu despre Marea

Rosie, de au lovitu 0. dentr'acolea Tara Persului si li-au


luat Turcii si dentealti parte II o scali foarte mare. Si ase 235R
indoitu Persul, n'au putut da niciun agiutor Vavilonului.

LETOPISETUL MOLDOVEI

109

Za. 44. Sultan Murat intr'acolea zibovindu-si cu stile,


iari. aice, in ceste pirtt, sta fericite vacuri i liniste st pace

intemetati den toate pirtile, fiindu in pace amu Vastlie


i Cu megiiesti. i inteacesti am au zidit Vasilie vodi
liudate mnstiri, aice in orasul Eilor, intit supt numele
a trei sfmti invtori a bisericii, ce s dzice Trieh Svetitelei,
mai pe urmi ministirea, a doa ministire, a Golii, cu fipturi, cum si vede, peste toate mnstirile aici in taxi mai
iscusiti. Gorge Ii dzic pre numele unui boerm, anume
vod

Gait, carele intr'acela loc all avut ficuti o bisencuce


de piatri. Si in cesti ani au adus Vasilie vodi i moastile
1640 a sfintei preopodobnei Paraschevei, in anul 7148, ciriia
svinti viata si de pe ce locuri au fostu si citeste viata ei
petrecuti cu mare dumneziire in Mimi in luna lui Octom-

vrii, in 14 dzile.
Zed.. 45. Acestu domnu 211 fa'.cut ca de iznoavi i curtile
cele domnesti in Iai, casele cele cu cinii, grdini, grajdniri

de piatri, tot de dinsul sintu &cute. Si multe locuri au


asidzatu, care au stitutu multe vremi stititoare. Ci de au
235v fostu II cindva vremi fericite acestor parti de lume, atunce

20

au fostu. Plini Tara Lesasci, oi dzice, de aur, la care pre


acele vremi currea Moldova, cu boj de negot, cu cai, cu
muere i aducea dmtr'aceie tari aur i argmtu. Oi putea
dzice ci skrac nu &A' afla pre acele vremi, doari care nu-si
vrea si atbi. Tara Lesasci la aceie scari de fericie si suisi,
precum i singurt Lesii dzic i scrisorile lor, care nice o
crlie pre acele vremi nu era de o protivi in bine si in deztmerdictune pre atunce Lesit i ase i tara noastri.

Zae. 46 Iari di pe acele vremi s cunoaste piharul lui


Dumnedziu aproape de schimbare i curund spre alte mai

cumplite vremi. Ci era la mare zburdiciune tirile aceste.


Si care OH si sue prea la mare bivsuguri, zburchadzi hirea
omeneasci peste misuri i zburdiciunea naste picatul si

25

zio

MIRON COSTIN

pre picatul urmadzi minia lui Dumnedzku. Aso Tara

Lesasci era la mare zburdiciune, ase i aice tara i singur


domnul, Vasihe vodi, cu sil k a citeva case de boien,
du-le fetele peste voea pirurolor la tietone. Iar oamerui
de casa hu, nepotn. lui Vasilie vodi ca mai mare stle ficea,
luindu biletn oamerulor in sill la curvie, care toate fapte
mai pe unni s'au aritat cu mare osindi II asupra casei lui 236R
Vasilie vodk.

io

Zed. 47. In cesti am, dup ce au asidzat sultan Murat


Vavilonul spre Impirtiia Turceasci, s'au intorsu in Tarigrad i sk gita tare asupra Lesilor, sk rkscumpere rusinea

lui soltan Osmanu, deschidzindu-si cale pen Ardial, sk


lovasci peste mun;i de a direptul spre Liov. Ce, i-au tkiat
atunce curundu puterruca mina lui Dumnedziu

dup moartea lui sultan Murat, au stitut in locul lui


sultan Ibraim, frate su, om dat cu toati lurea spre zburdiciuni. 5i cu mpriia lui, iari au hiliduit rle acestea
de riscoale.
20

25

BO

Zed. 48. Incepuse in cesti ani Racoti cel bitrin svadi


Cu Nemoi, ciruia era orinduiti oaste si de alce, dela noi
den tail si den Tara Munteniascil. Ce, n'au tinutu multu
aceie sfadi, curundu au venit la tocmali imp'k'ratul nem*cu. Iari pridasi citva loc cu ai nostri in Ungurimea
de sus. Apostol de Orheiu au fostu serdar inteaceie oasto
cu Racoti.
Zae, 49, In anul 7153 au ficutu i nunta fiicki sale Va- 1645
silie vod, cei mai man, doamnei 1Vlanei, dupi cneadzul
om de casi mare, den cnedzii. Litfei. Numai, cu
ce immii i sfat au ficut aceie cask dupl om de lege calviniasci, care lege este scorruti de un mitropolit de Flandra 236'
de supt ascultarea papei de Rim, peste legitunle siboarilor
numai
Cu multe dumnezinesti mmuni legate. Iari
pre singure pohtele sale trupesti, osebite de sfinta sibor-

LETOPISETUL MOLDOVEI

III

nick' besereci, au scomit aceie lege, la care, ca la o lege


slobodi, in putin vreme au cursu toat Fiandra si Englitera. De mirat au limas vacunlor aceasti casi, cum au

putut suferi mima lui Vasilie vocli si si faci. ai multi


vreme s'au frimAntatu acestu lucru in sfat si citya boeri
pre atunci apra acest lucru, si nu hie, ales Toma vornicul

si Iordachie visternicul, care capete debia de au avut cAndva

aceasti tail, sau de va mai avea. Ei dzicea lui Vasilie vocli

si pentru legea rticiti si un lucru nu fill gnje despre


Impritua Turcului. Tail Toderasco logofitul si Ureche

io

vornicul sta asupra acestii nunte, si s faci.

Zae. 50. Avea Vasilie vocil pozvolenie dela Turci, ce


era aceie vole den bani; nu din mima Turcilor. ai ase s'au

ficut nunta aice, in Iasi, la care citva domni den Tara


Lesasci, singuri cu chipunle sale au fostu, cu curtile lor

15

si Pitrasco Moghila, feciorul lui Simion vodi, mitropolitul


237R de Kiev. Uri soli tn II misi era dela Racoti cneadzul Archa-

lulu', Clumini Ianis cu daruri si dela Mate" vodi domnul


muntenescu singur atefan mitropolitul PA.' Muntenesti
si Radul logofitul si Dicul spitariul, ci si impicase amu
domnu intre sine.
Za6. 51. N'au lipsitu nemici den toate podoabe, cite
trebuia la veselie ca aceie, cu atite domni si oamem man

den tri streine. Meten de bucate, adusi dintealte tri,


dziaturi, giocuri si de tari si streine. Curtea podobiti
toati si strinsi boerii si cipeteniile tirii, feciori de boeri,
oameni tmen, la alaiuri pe cai turcesti cu podoabe si Cu
petine la lice. ai ave, cu petreclnu triginindu-si vesehia
citeva siptimini, au purces cndadzul Ragwil cu doamna
sa in Tara Lesascl, cu dzestre foarte bogate.
Zed. 25. La anul, simtindu-se Crilla Lesasci in virtute,
indemnat de papa de Rim si de Venetiiani, cani avea dodhali. de Turci la ostrovul Cntului, au ficut sfat cu sena-

zo

25

so

112

io

20

25

so

MIRON COSTIN

torii craiul Vladislav, numai s inceapi sfad cu Turcii,


adeci cu impiratiia lor, de care gitirea lui si la ce au esit
apoi acela sfat, cen-vei povestea mai gios, la rindul
Iari 11 soli trimitindu la toti craii crestmesti craiul lesiscu, 237,
aice la Vasilie vodi pre cneadzul Ragivil au lisat soliia cu
aceasti triabi, fiindu viitor Ragivil, la anul dupa nunti,
socru su, aice In tari. Care soliia au credzut Vasilie vodi

indati si au pi-1=ft si fie una cu Lesii, cit i birulamu


oprise a anului celuia i pornisi pre agga birului fr bir,
rispundzindu-i ci nu s'au putut stringe birul pentru
oamemlor. Ce, daci au stitut la voroavi cu boerii
pentru opritul birului si inteun rindu i intealtul, spun
si hie dzis Petreceico vomicul de Tara de Sus, pre carele
11 tinea ei mai prostatec dentealtii in sfatu: o Eu asi dzice
si' nu prim noi haul, pink* nu om vedea c trec Lesii Dunirea . Si acela cuvintu au intrat indati in gindul lui
vodi si au rpedzitu dupi agga i 1-au oprit la Gilati,
pini au gltitu birul i 1-au incircat si 1-au pomitu. Ase
ferescu pre domni i rle voroava cu svatul de primejdii.
C pentru aceie .au dat Dumnedziu si aibi impiratu, craii,
dommi, cirmuitom rlor, s aibi svetnici pre lingi sine,
cu carii vorovindu o triabk, si friminte cu voroava lucrul

si unul una, altul alta rispundzindu, s limureste lucrul


care este mai spre indemini. Iari ce fac domnn singuri, 238R
den gindunle sale sau den soapte, rar lucru esi la folos,
c inci in lume om n'au niscut, pn acmu, ca acela, si
nu-i trebuiasci voroava cu svat, ci de si giceste cirmuitorml cite o triabi, inci tot si nu si increadzi c'au
pink nu si intireste pirerea lui cu voroava si altor pireri.
Deci, ce ai ginditu c este bine, clack' si mai tocmescu Cu

gindul tin, ce ai ginditu c este cu cale, inci a doi sau a


trei socotiala, firi gres pre acela lucru si stai, ci nu te va
insela. Iari ce-ti pare numai a singur ci este bine si altii

LETOPISETUL MOLDOVEI

ti j

toti dzic c este intr'altu chip, a nu credzi aceie tocotiali,

ci te amgeste. Multe lucrun ne par si sintu gicite, iari


apoi, dacI mai 1ai vreme socotehi, afh departe, mai pre
urmI, intealtu chip. La multi domm mare smeneteale am
vidzut den soapte sau nesatuit, amu in vacul nostru. Fifi

sfat au ficut Vasthe vocti, lovitul Titafilor la Bratulem pe


Prut i apoi prada a toati tara, nespuse de agiunsu
mine i pilan, denteaceie fapti au venrt asupra r.Si
ase si Duca vodl, sfituindu numal cu unul pentru cartea
la hanul si-au stricat domnna, den care mazilna mare risipI i greutIti asupra firli au venit, care era foarte in stat

238v bun pre atunce II 0 gata lucrunle s ridice numaz Cu o


orinduiall datornle tart toate. Taxi den ceje mazilna a
domniei dentii a Duai vodi, s'au pi-11qt trii inoitun de
donuue. una la Belgrad a Dabijei vodi, dupi care, nephmud anul, au murit Dabijea vodi, alta domnie tot inteacelas anu, dommia dentli a Ducki vod, a treia a lui Ilnas
vodi, cu mare rissipi. Deci, trei dommi ate 5oo-600 de
pungi de bani la inoitun, tot intr'un an, cum au putut hi
bine. Ase, cu soaptele, numai cu unit, nu cu sfat, au ficut
Petnceico vodk, de au lepldatu, &r de nice o nevoie
dorrmia ri i s'au dus in Tara Lesascl, den care faptl
si stinge Tara Moldovei astgdzi.
Zal. 53. Cneadzul Ragivil, dupi zOlbava sa peste citeva
sOptmini in Suceavsi, la socru su, la Vasilie vocri, pre

15

25

doamni sa au pornitu pe la Sneatin spre tara sa, iarl el singur

au lovitu pen Ardial, pe la Racott cneadzul de Ardial, tot


cu acele trebi, pentru ridicarea lor asupra impAritiei
Turcului.
Zae'. 54. inteles-am din boen bltrini, cum s hie vrindu
Vasilie vocli la SuceavI sj despart fata de domnu-slu,
Ragivil, ce n'au pninut la, doamna Marie, fata sa, dziandu
239R atine-su, si hie socotit nti lucrul, nu mai pre urm1.11

30

114

MIRON COSTIN

Zed': 55. i Cu vrerrule ping aice istovim o parte de


donuue a lui Vasilie vodi, c pini aice, pre cat au fostu

fericita domniia aceasta, Cu Atka mai cumplite vremi s'au


inceput de atunce, den care au purces den scadere in seas

dere aceasta tara, pina astidzi.


Capul al feptesprigzece.

lo

Incep. i. De vreme ce scrirtorii cei streini pe langi povestile sale, n'au trecut cu pomenirea si de lucrurile taxii
noastre Moldovei i cat stun de lucturi trecute in tara
noastra, mai multu dintru dnii tim, Cu cale este v noak
a pomeni de vremile lor, ales povestea lui Hmil hatmanului
cazicescu, dela care vremi (ah!) s'au inceput i rani nostru,

in care ping astadzi ne aflam cu acestu pamantu la cumplite vremi i Dumnedzau stie de nu v peste vacul nostru
traitoare.

25

Za4 2. Izvorul a tuturor rautatilor i pustntitii acestor


inceputul caderii i imputinarii'll Crilei Lesesti, ras- 239'
sipa i pustiitatea i Cazacilor, stangerea itarai noastre.
Zeze. 3. Iara, mamte de ce om incepe a scrie ridicarea
Cizacilor cu
hatmanul lor asupra Lesilor, stapamlor
sai, a pomeni de Cizaci, ce niam stntu v de and sintu supt
cest nume Cozac, cu cale ca va hi, am socotitu, audzind
pre muIti intrebindu de acestu nume a lor, de unde si de
candu ar hi. Deci multi au dzis el numele lor Cozac ar
dela un niam ce este peste apa Volghii, anume Cassac, ce
acele deserte povesti sintu.

Zacr. 4. Sant Cazacu de ruamul sin Rusi, rimasitele de


osteni a cneadzilor rusesti, pre 6.rii cu indelungate vremi,
so

suptpuindu crali lesayi si cidzand i Cluovul, scaunul


Rush, pre sama Leylor, ei pe Nipru in pos si pe de ceie
pe de iasta parte, triiia supt pscultarea crailor lesesti,

LETOPISETUL MOLDOVEI

xis

slobodzi de vecinatate, in chipul osternlor, cu hrana sloboadi

pe Nipru, ori cu vinitorna la camp, on cu pascarna Ora


la pragurile Niprului, unde are Mprul in trei locun pragun, ase den hirea locului acute, de cade apa de pe stand.,
'ce sintu in fundul apei, la loc mai gios. Care locuri ruci un
fel II de vas a trece nu poate, flea' vasele lor i acele a lor,
Inca cu mare gnje trecu si de multe on pe uscatu trag vasele,

pang trecu acele locuri. *1. ase trim pang in dzilele lui
Avgust cram.
Zae. 5. Acela cram lesiscu vadzindu-i oamern cu viap.
direapti de ostern, i-au tras si la lefe
ficut i capetenii Cu tocmall si in rindul sku si fie volnici a si buluci
si a si osti improtiva Tataralor, ca o pan' si fie Craiei Le-

sisti, ci dodna 'Mark margirale Oral lor si pre atunce


de pe sprintenna lor, fimdu oamera sprintern i silbated,
li-au dzis Cozac, adeca capra silbateci, sau ci imblandu
ei la camp dupi capre silbatece i in luncile Niprului,
venit acestu mime de atunce, de li-au dzis Cozac,
adeci capras. Care nume i la Lesi, la o sama de oaste, ales
stiagunlor cc sintu mai spnntene, le dzic stagurile caza-

15

20

cestt si para. astadzi.


Zde. 6. Apoi *tefan Bator craiul lesiscu si mai mare
asedzare li-au facut Candler, dandu-le si hatman si aiba,
aliaga
Cu stiag, cu doabe, cu trairibite i dupi voia lor
hatmaru.
pozvolit i i-au infant sa fad si vase de
Marea Magri si sa faca Cana Raestrovi, adeci de catastiv,
p Ana vow de II oameni i loc si aibi scaunul au, un ostrov
la Nipru, in care este o manastre mare, cu cateva alte mai
minunte besenci, anume Trahtimirov. i aceasta este incepitura ostler lor, aupi ce cadzuse cneadzille rusesti, de
o KO si 50 de arn incoace.
Zed. 7. De pre acele vremi, mult nevoe ficea Cazacii
Crimului i rbor turcesti, pani i Anadolul nu hillduiia.
ss

2.5

116

MIRON COSTIN

Sinopul, Trapezonul, cetati mare 11-au luat in cateva ran-

dun si alte orase mai mici i de incolo de Marea Niaga


dencoace, Varna, Misimvnia, Ahilo, pan la Altos si la
Pravadna pururea prada. *1 au lovit i Ora aproape de
Tangrad, la Eni-Chioi, pre Boazu, spre scursura cele, cu
care sa.' scull Marea Niagra in Marea Alba, supt cetatea
Tarigradului. i ase dodundu Imparatiei Turcesti, veniia
dela Turci ponoslu pentru pridzi ce ficea Cizacii in partile

io

lor. Acele socotindu dela o vreme Lesii, pentru sa nu strice


pacea cu Imparatna Turcului, ficea Cazacilor mare stein-

15

soare, opnndu-i de pre mare, care hrani o depnnsesi ei,


cu mare dobinde si avutn ce scotea de acolea. Si cii acele
avutii zidna besenci de piatra, mnistiri, cat o mankstire
la Chiev, eariia dziF Arhanghel, sta i ping astadzi cu o
bolta, cea den muloc, foarte mare si toat bolta acopenta
cu scanduri de aiming II gall:aril i poleite scandunle cu aur. 241R

pentru
opriasca de tot, sa nu imble pre mare, au
fa:cut Lesn o cetate, anume Codacul, la pragul cel dentam
a Niprului i tinea acolea cate 2000 de Nemti pedestnme
20

Cu pusci, pentru opnala lor, care era foarte cu mare sill


Cazacilor, ca unor oameni cam alta hranal nu stia, fara
ostemea. i den ceje opnal s'au radicat in cateva randuri
improtiva Lesilor, Cu Nalivaico hatmanul, apoi cu Sulima,

25

mai pre urma cu Cazima hatifiani lor, ce tot it rzsjpea


hatmann lesasti. Pink vIdzandu neticniall cu dinsn, le
radicas i hatmlnule sa nu hie si le tnmitea cite doi donun

comisan mai mari i aceia comisan le ficea giudeta si carmuna. Si Cu vremea si alte volnicn le-au stncat toate, cat
nu era Cazacul cu nemica volnic.
GO

Zal 8. Ase s'au tras asuprelele lor pank la Vladislav


crai, in anul
Acela Vladislav craiul lesescu, precum
s'au pomenit si mai s'us in capul al 16, vadzandu-se
In vartute, dupa gate izbande si asupra Moscului, cumu-si

LETOPISETLTL MOLDOVEI

117

era ase ci mai fericiti Criia Lesasci si in tine si in tot


binele i bivsugun nice la un cram n'au fostu; cum au
241' fostu pre atunce. Pentru acete bine dzice un da sal: Si
qui sunt in supenore valetudims gradu, dum in eodem
permanere ndn possunt, cadunt in detenus S, adeci o Ceje

ce sintu in scara vartutii acia mat de sus, ne putandu a


sta tot inteacele stepene, cad foarte la mare slibiciune o.
Ase toate impiritnle, candu prea si sue la mare tine, ne
avandu loc s s mat sus sue, cad si pureed indriptu, cum
vedem i Crina Lesasci.

Zae 9., Avindu acela crai Vladislav si praxis, adeci


stinti, ce santu Turcii, cu rizbotul dela Hotin cu sultan
Osmanu, la care rizbom fusese singur el cu sine, minis
de tati su, Jigmontu craml lesiscu, indemnatu de papa
de Ram s,i de Venetuani, cu mare figiduinti i cu bani
gata dela papa, de an in an, pre 12 000 de caste hafa dela
sine si Venetuann a.vandu cu Turch incepute rizboae
Crit, au pus gandul craml lesiscu numai s inceapi sfada
cu Turcu. Pentru care treabi i singur impiratul n.emtiscu
au mrsu, de s'au adunatu la Vrattslav, in Tara Silezii,

io

15

2o

care tari impiratului nemtscu s hotiriste cu Lesit


acolea, dupi asedzat voroava cu impiratul, i-au oranduit
Niamtul 12 coo de caste nerntasci, ficandus stire st papa.
impiratul pre la toti crai crestmesti, cum este cratul le242R sescu ales si hie la toati crestini tate gheneral, adeci purtkoriu de oaste improtiva Turcului.
Zae.Io. Deci intai Hispanul o sumi de barn 1-au ran-

25

duit la criiia lui dela Neapoli, ci si nidna Vladislav cu


impiratul nerntscu i cu craml Hispann, fundu fecion

denteo nepoat1 a impiratulut nemfiscu. Sfedul larks figiduise 6000 de oaste i impgratul moschicescu 20.000.
Acele toate vidzand gata Vladislav, au irimis 0 la Cizact
0 au chemat la sine pre un cizac bitran, anume Barabas

so,

zitt

MIRON COSTIN

si pre Hmil, care era pre atunce chiac ostillor, cum ctzicu
ei pisar. Daca au venit Baraba 1 Cu Hmil la crarul, cu
au timurt cu multe voroave crawl, pentru gatirea lor, pentru
5

Marea Magri, pentru locun pe langi mare. Si au asedzat


Cu acei amandoi i dinteacolea toata gtirea, clandu cu
unc lui Barabas hitmanha pre Cazaci cu stiag, pre obicei
bitran, i lui Hind pisariia de oaste, clandu-le i cativa
sama de bani gata, sa faca. vase 0 ce ari trebui de aceie cale.

to

Si ase gatindu toate crawl, insalat de donuui, cani toti


fagicluia a or priimi acela sfat i oastea nemtasci amu sosis
spre Liov, iark ascunsu giudetul lui Dumnedzau
toate gindunle oamenesti le std. II muti, lipsua numai 242'
saimul, pre obiciaml criei, si fie cu sfatul tuturora i pentru
cheltuele i pentru inalecatul Lesilor. Deci, la saimu au

15

statut Lesii improtiva craiului, intrebandu pre crai, ce


pricini ari avea incepatuni de sfacia cu Turcu, aducandu-i
amente primejdlia stramosului san la Varna, banuindu pre
crai c li-au bagat osti streme in Tara, frstirea lor 0 cum

acele ri streme numai de odati or da agiutor, apoi ari


.2o

25

30

cadea sfada numai pre dansii. Si &A prilepse de murise


hatmanul lor cel vestrt, Conetpolsclui. i ase impiedecat
craiul, cu lucru gata, s'au poftit la Lest sa7i pozvoliasca, cu
cheltuiala lui, cu oa,ste strema sa marga asupra Turcilor.
Au strigat cu totu, in gura mare, CA cat va trece hotarul,
or radica altu crai. Deci, numai ce i-au clutat a si surupa
toate nevointele a craiului si a merge in vintu.
Zae. ir. S'au tras cuvantul in Tara Lesasci pink astadzi,
cum craml, claci au vadzut ca-i stau improtiva Levi la acel

gindu a lui, in pizma lor au indemnatu pre Cazaci


richce asupra Lesilor, cum s-an putea a-si cerca lucrul. De
fati am fostu la Bar, imblam la scoal, la carte, candu au
trecut pe la Bar canteliariul cel ma 11 re, anume Osolinschu, 243m

om foarte dela inima craiului si mare cap, intorandu-se

LETOPISETUL MOLDOVEI

119

dela Chiev, unde eau flout a merge la mownle sfintilor


ce sintu la Chiev, pentru boala lut la picioare. Si. dela alley
au imblat pe la citeva orap cizAcqti 1 la intorsu au vemt

pe la Bar, unde era scaunul hitimimi. Era hatman mare,


pre urma lui Conetpolschir, Nicolai Pototclui. Au edzut
vro trei dztle acolo la ospit, la hatmanul, canteleanul
si mira oamenii ce era mai cipetenii, cum nu tin mime sk
vie un cantelear, s imble pen Ucrami. De taste ave, c'au
imblat cu acme trial* nu qty.', iari la ce am fostu de fati,

semi.
Zae. 12. Cizacti, mcar c alte oti streine, dupi ce
s'au risipitu lucrul i gitirea craiului, cinei in Tirile sale
s intorsesi, iari ei tot piziia triaba lor 0 lucra la vase barbitwe cu banii craiului i sk githa pre mare. Pin oblicmdu hatmanul Pototclui ci tot s gkIescu Cizach, i supt
mina hatmarulor sintu toate rile acele, au scris la Baaduci amente patirabaq si pirisasci acestu lucru,
mile
Pavhuc i lui Sulima. Deci Barabaq, ca un om bitrin, vidzindu cartea hatmanului, au lsat lucrul mai in
slab, socotindu cea de apoi. Iari Hn:W. tot indemna
243' biteqte 0 pre Baraba4 0 pe alp polcoinici, pink' au trims!'
hatmarui leeti, Pototchti i Calmovschii, de li-au arsu

20

toate vasele, multe amu Otte de api. Sr au inceputu a


veni dela starostii cci le4tt dela margine
pre Hmil ptsanul.

pia

la hatmaru
25

13. Avea Hind danie dela crai, lingi Ceahrin, un


locu de date. Acolea ficandu-0 i besereci, lingi odaie
Zae.

adlogindu-si oameni den dzi in dzi, s'au ficut slobodzie,

anume Subotov, loe de o mili dela Ceahrm, in cimpi,


pe apa Tiasminului. Si starostiia Ceahrinului ftindu pre
sama lui Conetpolschii Horunjii, feciontlut lui Conetpolschii
hatmanul, ispravnicul lui, anume Ciaphnsclui, totdeuna '-.

rita pre Hnul pisariul la stipinu siu pentru slobodziea

so

12g

lo

IVIIRON COSTIN

aceie Subotov, dzicandu: Pentru ce si tie un mujic tit-gun ? . Si ase prilejindu-s. 11.1 i Horunju, stipinul Ceahrinului, a trece cu osti asupra. Orului, unde multu phan
au luatu dela. Titan si. au pridatu atunce ce era pe lingi
Ori pre Nohai si la intorsul ski, au verut la starostiia sa
In Ceahrin. Si acolea sedzIndu peste ateva dzile, pre gura
ispravmcului siu, lui Ceaplinschu, au inchis pre Hmil si
i-au luat si. targsorul lui, canle mai sus pomenim, Subotov,
si 1-au dat pre sama lui Ceaplinschn. Si de nu 1-ar hi scos
un bah den slugile If lui Conetpolschu, o slugi bitrini, 244R
anume Zatvilihovschn, amu il pusesi in proasci si-1 omoari.
Ce, hliduindu Hmil, pentru rugimentea lui Zatvilihovschn
de moarte, daci au purces Horonjn, feciorul lux Conetpolschu
hatmanul, de Ceahrin in sus, n'au ribdatu Hmil, ce au dzis.

15

<I Luatu-mi-au Ceaplinschn Subotovul si tot ce am avut,


iari sablea, de a mini nu mi-au luat *. Si peste putine dzile

au lisat Ceahrinul si s'au dus peste Nipru, in olatul Peniaslavului. Acolo oblicindu-1 hatmami lesesti, au scns la
polcovrucul de Perilaslav, si-I prindzi. _Ce, fundu-i poi20

covnicul de Peruasjav pniatin, i-au dat cale. Si ase, ne


a.vindu loc nici peste Nipru, au scipat la Cizacii dela pra-

gun si. de acolea, firi nice o zibavi, s'au dus in CrIm la


...hanul Crimului si la adunarea sa, i-au dzis hanului
25

aceste cuvente:
Za. 14. Crina Lesasci cite si. ce slujbe are despre noi,

nime ca Crimul nu este manor. Cu noi Lesh s-au litit


criiia, Cu noi nu bagi in sami nice o impiritile, in nedejdea

ao

noastri mai multu si ridici asupra impiritiei Turcesti si


CrImul si-1 ia dela Turci citri crliia lor amu este gata.
Iari ce bine au Cizacu si. ce volnicii dela dinsu ? II Rolm 24'
In CrIm au mai bunk' viati 1 Ce-si adu aminte, lummate
hane, slujba noastri, care o am ficut mosului tiu, lui Saan
Ghien sultan. Nu lepida dela tine mare izbinde si ve-

LETOPISETUL MOLDOVEI

121

strte in toaa lumea, nu te rasa de mare avutie i dob ande,


care in putml vreme pren nos t-or vein la maul. Nu rasa

mas inanasca nepniatmul au si alcatoriul de volrucisle noastre, Liahul. Au nu vedeti ca1 v'au inceput
va calca sr pre voi Les? Campii, cat in .intre Nipru
intre Nistru, ei sapanescu cu cetele lor. Bugsacul, cu amain ski, in toate dzile Il prada. Conetpolschu Honmisi
v'au pradat pani in Or, in ceste dzile. Aceste toate incepaturi santu. lat Carole cramlus ! Crtits-le, ce ne scrm,
s lovun Crtimul, s cuprindem marea bra de te yes indos,
hane, i n'oi avea la tine credma, feciorul mieu la curtea
ta zilog oi pune P.
Za. 15. Multu au statut hanul indort dupa aceste cu-

cj5

so

vinte a lus Hrrul si cauta la ce an esi solue ca aceie. La Hmil

era cartile cr'esti, cele ce dideasi Cazacilor pre Barabas


si pre dansul la Varsav, pre vremea gatirei asupra Turprccum s'au suss mat sus si le furase dela Barabas
Haul. Iari tot nu pnimea hanul, ce Togas bens, care era
pre atunce beiu la Or, a luat asupra sa lucrul, dzicandu
hanului: Dzi ca fr stirea ta au fugit niste Nohai . i
245R ase asedzandu cu hanul Html toate legatunle, au purces
depreunk cu Togai bem, de data cu oaste ca roo de Tatars, insa tot inteales osteni.
Za. 16. Pototchti hatmanul lesascu intelegandu de seaparea lus Hnul la praguri si de turburan care au inceput
a face intre Cazaci, pang nu s'an ingloti Camas, s s 11Tana. in amestecaturi, au purees din Bar spre Cercaz pre
Nspru i cu al doslea hatman Calmovschn, dzicindu acestu
cuvintu: *erpele, pana nu ridica capul din iarba, sa-I
lovests . Ce, aceie lama l-au apucat acolea, cat n'au putut
trage osule rues inteo parte, ce s-au cautat a erna pre Nipns,

pren olatele Cercazulus si a Camovului, pia in primavara. i cat s'au dezvaratu, indati den 8000 de oaste ce

s.$

20.

25

30

22

to

MIRON COSTIN

avea hatmanii leti, inteales au oranduit 3000, Cu fecioru su, atefan Pototchii, pe uscatu i u moo de Nemti
3000 de Cizaci de pen oraele Niprului, Cu Barabq,
pre apa Niprului in vase asupra pragurilor, si-i stringi
pre Cizaci dela pragun, si dea pre Emil, care amu era
bulucit cu 8000 de Cizaci de pen ostroave i 7000 de
Titan cu Togai bei.
Zae. 17. Vidzindu Hilill cu Togai bei ci vine Stefan
Pototchil in putini oaste asupra lor, au sfituit fi 'MU' pre 245'
acei de pre uscat
lovasci i ae au ficut. La un loc
ce si cluarni jolta Voda au dat rizboiu Le0lor, carii fundu

in nurnir cu multu mai putim 0 in locuri depirtate, in


campi, dela tememl siu i 'Mark cu ciTirna, iari Cizacii
cu pedestnia den sinete impresurandu-i, au sabit in loc
Leii
si si apere de nivala lor, s'au pedestrit toati oastea. Iari pupil loc au tinut, de multimea care era cu cinci

so

pirti mai multi cleat dalgil. Toati aceie oaste lepsci


smgur atefan Pototchil, Sapha, Balaban, ce era capete,
s'au topitu acole pre cimpi. Stefan. Pototchii rinit, au
munt in rizboiu, Sapha 0 Balaban au cidzut la rolmea
Titaralor.
Zae. i8. Hatmarni le*ti audzmdu de nevoia celor 3000
de oaste ale sale, ales Potatchii avandu de feeler grije, au
purces inteagiutor cu cele 5000 de oameni, ce le mai. rimisesi. Ce a doa dzi dupi ce au egit la campi, i-au tampmat veste de oameni den rizboiu scipati de rissipa cgtii

so

sale 0 de perirea in razboi lm Stefan Pototchll. ai intelegandu 0 de puterea lui Hmil, la carde currea de pe la
toate ostroavele Cizacu, ca la Mesua jiclovil 0 si adlogea
i Titarai, au satuit si si intoarci inapoi. Ce Hmil tlindu
it de puterea hatmarulor slabi i indriznet dupi izbanda
dentaiu, in loc a.0 purees in urma cgtii 1q4ti i lad un 246R
ora 4 anume Corsun, agningandu 0 pre hatmani, au sint

LETOPISETUL MOLDOVEI

123

toate orasele cizicesti, unn adlogindu-se la Hmtl,


vindu trecitorile i sipindu drumurile pe la strimtori, au
verut i aceie oaste a hatmanilor la primejdna, den care
putini Levi a-u scipat. Hatmanii amincioi au cidzut la
robtie, Sinavschti i alte toate capete. Gloata, cit. n'au
cidzut pre mina Titarilor, au perit de tirinime.
Zed. 19. lar oastea ce era trimasi pre apa Niprului,
clack' au inteles de pertrea ostii de pe uscat cu *tefan Pototchti, s'au burzulurt pe bietul Barabas, capul lor, vrindu
tie credmta sa, ci era cizac bitrin i vestit Barabas.
de mirat, i Nemtu cu Cizacti au viclenit, insi era Nerntii
acete numai cu nume de Nemti, lark' toti den Cizact era
ficuti. Au legat o piatri la grumadzii lui Barabas si 1-au
aruncat in Nipru si cite capete mai era nemtesti cu
dupi aceie fapti, s'au dus toti i s'au inclunat la Hmil.

15

20. Si scrie de acmu Lesti, ce pojar au purces


dentr'aceasta scintete in multe pirti de lume, ce virsare
Zae.

de singe, ce pustirtate tit-41r, ce surupare

si

slibiciune

puterii Critei Lesisti, ce rissipi a mare i nedobindtte


246' cetitt, ce robn i 'Alan de crestini in minule fi piginesti.

20

Noi si ne intoarcem la ale noastre. *1 de as avea la mien


pentru acestu lucru vreo hull, ci letopitesul acesta mai
multu de lucruri streine pomeneste, decit de loe, de tari,
ficut-am acesty cursu, pentru si si dezlege mai bine lucrunle tini, care la cea vreme s'au prilejit. i acme si si
stie csi aceasti tari fundu mai mici, nice un lucru singuri
den sine, firi adunarea i amestec cu alte lri, n'au ficut.
Zae. 21. S'au cutremurat toate rle acestea prin pregiur de niprasnica turburare Critet Les6sti. Ins tara cu
n'Arocul, cu cirma i Alfa vestrtei domniei lui Vasihe vocli,

citva ani i dupi ce si ridtcasi Hmil, au stitut neclitrti


de rumea, ping la anul. f. Intr'acestu an incepitoriu spre
mare scdere ri, intorcindu-si Thant den Tara Le-

so

124

io

15

sasci Cu pilan, Bugeagenii si o sami de Crimeni au lovit


la intorsul su pren sar i ca o oaste ce trece, nu poate
si nu si stnce ceva. Au venit Prutemi si de pe alte vi pe
lng Prut cu jalobi la Vasthe vodi, jelumdu ci-i pradi
si le stria' pimile. i inteuna de dzile,
du-se Vasihe vodi vesel la mas i vimdu jalobi iari pre
Titan ci stria tara, cum au fostu la mask' vesel, au chemat
indati cipitarui, dindu-le pommel s purceadi inteacia
data cu totijj slujitoni si din slugi boieresti si din tirgu, 247B
cluesi an vrea in dob Audi, s lovasci pre Titan. Au ficut
indati porunca capitanii i mamul den lurea sa a Muldovenulor lacomi la dobindi, care cum au putut i den oras
a dobindi cal, fiindu orasul plin de toat sama de oameni
pre atunce, si den slugi boieresti multime, si au mirsu

depreun cu slujitorii, de au lovit pre Titan firi veste,


negndindu 'Mark de una ca aceie
Za'e.

20

25

so

MIRON COSTIN

22. Era descilecati orda cu tememl la un sat anume

Beitulemi la Rizina, incircati Titarii de robi si de phan


den Tara Lesasci. Nefundu gata, au intrat ai nostn indati
inteinsii cu sabule. Pent-au multi Titan si li-au luat
nowi i plianul i robii, carii numai cu fuga au putut a
hilidui dentr'acela feredeu spre Bugeag, ce si pe cale, in
multe locuri, 11-au tinut calea az nostn pe la Lipusna.
Za. 23. Multu au stitut boeni, cam sk pnlejise la aceie
mask mai virtos Catargiul, si nu si faci cu graba acel
lucru i din socotiala dela mask lark' ce este si nu triack
cu anevoie s muti cu sfatul. Titarii daci au scipatu la
Bugeag, indati pren citeva capete au ficut stire la hanul
cu mare jalobl, cum i-au lovitu Moldovenii firi veste, 247'
trecindu ei spre locunle lor, fill nice o strickciune tirii
si li-au luat atita pilan i atite robi. S'au implut indati
hanul i toate capetele a Crimului de vrijrnishe, fundu
simeti pre acele vremi, din izbndile asupra Lesilor.

LETOPISETUL MOLDOVEI

225

Indat au trimis stire la impleitic pre Vasilie vodi si pre


toati tara cu pr ca este ham. Si Turcilor la mare socotiala i prepus era dommile cestor ri, ase de tare si de tememice; ce indatl au pozvolit hanului, sk hie volnic a pi-Oda
Tara Moldovei, pentru fapta acme.
Zae. 24. Vasthe vodl, dupi aceie &RCA', sl piziia foarte

cu gnje i la impirltue si la curtea hanului. Ce, de imbe


curtile i-au venit ins'ariciune, ales dela Sefer Cazi aga, veziriulu hanului. Ase Il asedzase pre Vasilie vodl, pren cirti

cu cuvente blande, cat si pima ci nice in gandu n'are


hanul, nici alte capetele a lor, pentru aceie patimi a Titarilor ce petrecusi aice in tail% Uri vrijmisua acoperrti
mai multu ran aduce.
1650
Za. 25. In anul 7158, sfituindu Cramul si fiscumpere
paguba ficutO de Vasilie vod ordelor lor la Britulem st
248It s curmedze i simetua, pank in chill era in Vasilie vodi,

to

16

au pornitu pre CaIga soltan cu osti, cu acela glas a merge


s lovasck Tara Moscluceasci. Si hanul didesi stire si la

Hind singur, sI fie gata, si purceadi asupra lui Vastlie


vodO. Si

cat au sosit soltanul, amu mainte Html cu ()stile

20

gata era, anume spre *tile Moscului. Au purees imbe


stile cu mare taini spre Nistru. Sosindu, indatO au impirtitu oastea, o saml dela. Soroca, direptu spre pOrtile
Sucevei, alt sami spre Orheru i Lipusna, pan in Pnit,
oaste titairasci cu Clzaci amestecati. Nespusi pradi aceasta este tgrai si de prada dela Ion vodi cu putin mat
(Alegandu de aceste cumplite vremi de acmu, cu
care toate primejdule acestui pimintu covarsite sintu).
Zae.

25

26. Nu stua nerruck Vastlie vod.A, sidzandu la divan,

una dui:4 alta veste windu, cum pradi Titarai tara. Au


vidzut la ce au esitu sfatul dela masi i in desertu procitindu
lui Sefer Can aga, in nedejdea eirora cOrti
si lisasi Vasthe vocli.

30

zz6

MIRON COSTIN

Zae. 27. Drimba aceie de osti, care era orinduitk spre


Suceavk, au cuprmsu cit tine Soroca itinutul Esdor, pink
In targu, in Iasi, Hotmul, Dorohoiul, Cernkutii, pink in
cetatea Sucevei temeiul, iari aripi% ping in munte agiungindu. Cetatea Sucevei apucase Gavrilas logofItul i cilva 248/
boeri dela tark de sk inchtseask acolo; au dat Cizacilor

Titarilor o suma de bani. lar denafark, 14 tark, au aflatu


tara toatk pre acask, cu dobitoc, cu herghelii, de care era
pre atunci plink tara. Phan, robi, au luat ark numir' multe
si case de boeri au robitu. Atunce au luat pre giupimasa
lui Miron Ciogolii stolnicul cu o cucoank a lui, care n'au
mai esit den robie in veci si au peritu i Murgulet stefan
la Cerrauti, pementian vestit intre curte. Satele, orasele
toate ardzindu i pridindu, cu aceie vrjingsie era Ttarn
asupra

Zacv. 28. lark ceielalti drimbk de osti au lovit Orheiul


Lkpusna i Flciul, pink in Prut. Atunce au robit casa
Sturdzii jicnicermlui, carele apoi au ckdzut i vistiernic

mare si multe case intemeiate 11-au dus in robie. lar Codrului Chigheciului la Flcnu foarte putink pagubk au fcut

Titarii atunce, cl indati au nkzultu la codrisorul lor, ce


au ei acolea, anume Chigheciul, pkdure nu ase inalti in
copaci, c copacii foarte putini sintu, cum este diask
25

ripoask si de spun mai multu deck de altu lemnu crescutk.


*1. s'au apkrat Chighecenn, de nu li-au putut strica 'lama

'Mark.
Zae'. 29. Galga soltan smgur cu cosurile i Hmil hatmanul II 24.9R

30

Cu tabkra, dela Soroca direptu au tras la Tutora, unde


soltanul cu cosurile ttrksti au descilecat, lark Hmd Cu
tabkra cizsiceasci au sealut pre Vladnic.
Zacr. 30. Vasilie vodk vidzindu-se la grije ca aceie
luask 'Mark pink s'upt tirgu herghehile si a
slujitorilor cal au apucat, au pormtu pre doamna depreunk

LETOPISETUL MOLDOVEI

127

Cu casele boierilor pen frantunle cocirilor, pre la Cipotesti,

spre Cetatea Neamtului. lar i singur n'au tinut multe


dzile scaunul, ce s'au mutatu din Iasi in neste poieni a
codrului, ce-i dzic Codrii Cipotestdor i s'au. asidzat acolea

In codru cu curtea, lisindu putinei difibani de apirarei


curtn, cam, daci au vidzut multimea de Titan, deli ceas

In ceas adiogandu-se i cu Cizaci amestecati, au lisatu Cu


noaptea curtea pustie. Si au arsu atunce tot orasul. Uncle
unde au rimas cite o dughenit. Curtea cia dommasci,
casile boienlor si tot orasul inteo mica.' de cias cenuse au

stitut. Iar ministirile au hiliduit, c n'au vrut Cizacu si


dodilasci, den porunca lui Hind hatmanul i 'Mara' n'au
putut, ci era si oameni cu sinete inchisi pren
Numai la ministirea a Trei Sfetitelei oamenii ce-au fostu
inchisi acolo au avut pnmejdie, ci ardzandu targul, din para'Is
focului s'au aprinsu i rninistirea. Deci, au ciutat a o ihini
249v de oameni, de arsiti si de groaza focului II a-esi pre o portiti

ce este in zid, spre hilesteul orasului si acolo au luat pre


multi oameru in mine 'Mark 0 multi oameni s'au i inecatu in hilesteu de groaza robiei.
Zae. 31. Au oblicrt sultanul i Hmil hatmanul de fuga
lui Vasihe vodi 0 au trims soltanul un marzac'la
vodi, intrebindu-1, ci ce au fugit din scaun ? (De saga.'
lucru este'intrebare ca aceasta, pre o vreme ca aceie ?). Deci,

Vasilie vodi diruindu bine pre 'Mani', au trams dela sine


boeri la soltanul, pre Gluca vornicul de Tara de Gios, iari
la Hmil pre Ciogolea spitanul cel mare si au tocmitu lucrul
cu soltanul, cu daruri 0 nu cu putini cheltuiali. Si de atunce
au legat Vasilie vodi banii ce s dau soltarulor den anu
In anu i cabaniti i cate... pungi de bani. Iari lui
hatmanul monte inci de aceasta vreme intrase in ga.ndu cuscrie cu Vasilie vodi i pomenindu i mainte pren Ciogolesti cu sohle pentru fata lui Vasilie vodi, Roxanda, numai

20

228

MIRON COSTIN

ce au cautatu lui Vasilie vodi a asedza si logodna fetii sale


Roxandei dupai Timus, feciorul hatmanului Hmil, l cu
250R
cateva daruri i lui. fi
Za6. 32. In.., dzile au purees i soltanul i Hmil dela
5

Tutora spre locurile sale, iara tara au ramas pradata


pen multe locuri pustie, schimbati den fenclia acia dentaiu.
Au esit i Vasilie voda den codru in scaun. S'au prilejit
atunce In bejeniile acele i moartea lui Toderasco logofatul. Facut-au Vasihe voda catIva jaloba la imparatie pre

to

Ttari, pentru striciciunea Oral, ce nice un folos n'au


fa.'cut. Daribanii la aceie fuga a lui Vasihe vocla den scaun
era gata sa jecuiasca carate cele domnesti, ce, dupa ce s'au
asedzat Vasihe voda in scaun, s'au ficut a le face cautare,
incinsu Cu sabie, i Nemtli ce avea, den porunci gata cu

15

20

25

so

smetele phne. intai li-au luat diraboulor armele, apoi pre


toti, cu capetele lor depreuni, i-au inchis, pre unii pen
temmta., pre alth, i-au trimis la ma i cu alte pedepse i-au
certatu. Si de atunce tara au purees tot spre flu, den anu
In anu, pima astadzt.
Za. 33. Nu cu o certare numai ciart diriapti maniia
lui Dumnedziu, daca si porneste spre vre o tara, ce dupa
esitul 'Margo; au lovit mare omor in oamem i aice in
oras si pen tara toga.
Zed. 34. La anul, Hmil hatmanul cu mare multime de
osti cazicesti i smgur hanul, ping cu 70.000 de Tatari,
strinse caste si de pe la Cerchieji si dela toati Dobrogea,
au purd ces asupra craiului lesescu, clrora osti craml lesascu 250'
Cazmnr le-au esit inamte la un targsor anume Berestecico,
cale de a treia dzi dela Camemta in sus, cu 40.000 de caste
lesasca, in care caste m'am prileptu j eu.
Za. 35. Nu era toate voevodzule sosite, nice Lida, ca
Litva avea de Cazacii de peste Nipru mare dodelarg. Si au
esit crawl lesiscu cu acela razbom biruitorm i asupra

LETOPISETUL MOLDOVEI

129

Titaralor i asupra Cizacilor, cat au clutat hanului a lua


fuga si lui
hatmanul
tabira cu toati oastea.
De care izb Audi a Lesilor, daci au inteles Vastlie vodi den

Ioniscuti parcilabul de Hotinu, l-au imbricat Cu haini cu


soboli, avandu nedejde ci cu acme izbandi a Lesilor va
hilidui de cuscnia lui Hmil.
Zae. 36. Iari nu s'au tilat Cu atata ruttile Prat Leci apoi, la anul dupi izbanda dela Berstecico, ase
au pent de flu oastea lesasci de Cizaci si de Titari, lsati
Lest' in nedejdea picii ce s ficusi la Bela Tercov,
nici hatman, Mel un cap, ma un sufletu oi dzice, de 8.000
de caste pediastri ce era, n'au hiliduit. i den oastea callnati, ce era par la mom) de oameni, foarte putuu de cei

10

de gios de or hi scipat cineva, incungiurati de toate

AIR de Titaridi Iari ce era frunte, tot supt sabie au mirsu,


case asecizase Hnul cu soltand, cum la cela rizbom un
rob si nu ia Titarii, ce tot supt sabie s pue, si s mai imputinedze amain de caste den Tara Lesasci. i acolo au
perit i singur hatmanul Calinovsclui i cu feciorul lui,
carele Il avea numai acela.
Zed. 37. i inteacesta anu au ciutatu a face lui Vasdie
vodi i veseltia fiei sale Roxandei, dupi Timus, feciorul
lui Hmil hatmanul cazicescu, in anul...
Zrze. 38. Mare netocmal in depotnva caselor si a hirelor
Aceasta parte era o domruie de 18 ai i mpriei cu bivsug
cu cinste simanitoare, iara ceelalti parte de doi am esiti

15

20

25

den tirinie. Ruscile Cu Lado, Lado , pen toate unghiunle,

ginirile singur fata numai de om, iari toati hirea de hurl.


Zae. 39. Tusk* cate trebuia la o nunti dommasci, nemici
n'au lipsit. i dup.1 cateva siptimam ce a.0 sedzut Timus
aice in Iasi cu assaulii, polcovnicu i atamarm sai si nepotii
lui Vasilie vodi, feciorii lui Gavril hatmanul i lui Gheorghte
hatmanul si den feciori de boen de tari, Nicolai Buhus

30

130

MIRON COSTIN

Ion Prijescul, acolo in Ceahrin pentru Timus zelog, au


purces cu doamna-i la Ceahrm. Iari Vasilie vodi au rimas
indati la prepusuri la Turci, pentru urit numele Cizaci jj lor 251'
la dnsii si la megiiesi indati la zarve, ales la Matei vod,
5

nepriiatinul vechru, care siindu-se de unirea lui Vasilie


vodi cu Cizacii i la Turci amesteca domrnia lui
voca i cu Racoti indati au stitut in sfaturi. C amindurora
era invriibitu Vasihe vodi i amindoi s siia de aceie unire,
ales candu audziia sold ca acele Racotn dela Vasilie vodi,

io

/5

20

cum i-au trimis pre *tefan Gheorghie logoatul inteun


rindu, poruncindu-i si sadzi milcom Racoti, c1-1 va face
de va vissa rusti galbeni Titarilor si la ce va sosi, el va
vedea. i s prilejissi solul, unul ca acela, care, neavindu
cuconi, de atunce-si luasi gfindu spre domnue i mai multe
adiogea spre vrajbl si in locul trebilor
in sold,
au asedzatu triaba sa spre domnie si la Racotii si la Matei
vodi.
Zae. 40. Precum muntii cei inalti si malurile cele inalte,
andu s nkruescu de vreo parte, pre cit sintu mai
pre atAta i durit fac mai mare, andu sk pornescu i copach
cei inalti mai mare sunet fac, cindu si oboari, ase i casele
cele inalte i intemeiate cu indelungate vremi, cu mare

rzsip purcegu la cidere, cindu cad. inteacela chip si


25

casa lui Vasilie vodi, de atitea ani intemeiati, cu mare II 252


cidere i rzsip i apoi i la deplini stangere au purcesu
de atunce.
Zeze". 41, *tefan Gheorghie logofitul, care era logofat mare

Vasilie vodi, dupi moartea lui Toderasco logofitul,


tiind Vasihe vodi pre tati su, Durrutrasco logofitul, la
atitea domnii boierm vestrtu cu ocine intemeiate, care
ruci o casi aice in tari mosii ca acele, mine, sate, curti,
la

30

n'au avut. Dupi ce -all gitit lucrurile spre domniie, precum


s'au pomenit mai sus, la Racotii si la Matei vodi, au legat

LETOPISETUL MOLDOVEI

131

voroava i Cu o samk de boeri in taxi, cu Ciogolestii anume

si cu Stefan sirdanul, cuprinzindu-i cu giurimint sk tie


taina. Au ales cu sfatul lor, numai s aduci osti unguresti
muntenesti asupra lui Vasilie vodk.
Za6. 42. Sunase amu den la citva la urechile lui Vasthe
vodi acestea i intim dela un turcu la Focseni si dela Munteni incl i-au scns, ce n'au credzut Vasilie vodi.
Zacr. 43. Spun istoriule de Pir impiratul Epirotilor
fundu inteun rizboiu la tara Italii improtiva Rimlemlor,
imblindu Pyr impiratul in fruntea ostilor sale, tocmindu-si
oastea i mutindu-se i inteo anp i intealta, unul den

10

copiei lui ce-1 pima, s'au apropiiat i i-au dzis: Si ei


aminte, impirate, cel rimlean pre un cal negru. Den tap
252' alti ostem, alta nemick nu pizeste, numai s-au 11 pus pre
impritna ta ochil, ori incitro te intorci, el tot aceie plzeste
cearci cindu i cindu sk vie asupri-ti cu sulrta gata .
Au rispunsu Pir copilului: Cu anevoe este hie ciruia
a

15

s feri de ce iaste si hie . Ase si poate dzice

de Vasilie vod, domnu cu paza in toate

pre la toate porti, nu s'au putut feri, ce era si-i vie

20

asuprk i mai ales de primejdiia den casi foarte cu anevoe


a si feri hie ciruia.
',Zacr. 44. Micari ci intrase la un sfat ca acela i Ciogolestu i Stefan skrdariul, iari sagi le pirea a sfitui niste

lucrun ca acele, ce sidea utah, gindind ci nu va naste

25

nemici dentr'acele sfaturi. Iari Stefan Gheorghie logofitul

vidzindu ce sotii au dobinditu la acela sfat, astepta den


dzi in dzi sa s vidiasci sfatul lor despre Ciogolea spitanul la betie, ci la citeva mese, bat, mai vidlia lucrul.
Ce, nime nu luas aminte un lucni care in gindu nu incape.

Deci, au pizit singur Stefan Gheorghie logofitul treaba


care o luase si insemna dzua ostilor unguresti i muntenesti,

si iasi in bar, tocma in serbitonle Pastilor.

30

(32

MIRON COSTIN

Zae. 45. Ti trimisease Stefan Gheorghie logorkul giupaneasa la tara, in pilda ca o trimite pentru trebile easel
Iar singur, tocma in dzua candu canal besenca canonul 253ft
Sfantului Andrei dela Cnt, la 8 ciasuri de noapte, gatindu-se
Vasihe voda." de beset-Ica, hick nime nu vernse den boen

la curte, au manecat sa-si ja dzua bunk", dandu-i stire de


acasi
iaste gmpaniasa spre moarte, cu hartie scorniti.
Si intrebandu Vasihe voda de postelnici, cine den boeri este
afari, au spus postelmen ca. iaste logofatul cel mare, dvoreste
10

sill la dzua bunk', c


venit veste de boall foarte grea
giupanesai. Si hie dzis Vasilie vocia: Ce om fall cale,
logofatul ! Stlindu-st gmpaneasa boliac i nu o tine aice
cu sine .
dzis sa intre,
ja dzua bunk' Au intrat
Stefan Gheorghie logofatul, cu fata scornita de mare mahniciune q-au luat voe sa marga spre case-si. Spun sa hie
dzis Vasilie voda.: Sal afle luerul pre voia sa . Nestiutorm
ga.ndul omului spre ce meneste indata, ark' nemica zabava,
ca cela cu gnje, si nu cu hie ce gnje, au purces indata.' de
clac s,i intr'aceiesi dzi au sosit la Bogdana, la satul su supt

-20

2s

munti. Si amu era si oastea ungunasca toata, cu Chmuni Tanis


pe potici i oastea munternasca la Rabna cu Dicul spItanul.

Zae. 46. Spun de Vasihe voca cal den besenci l7au lovit
ganduri de purcesul logoatului, ase fr ndejde. $1 ase
de a doua dzi dupa.' purcesul lui, au inceput a vedere a
suma glas de Ungun si de Munteni. La care sunet, vadzinCiogo lestn cupnnsi i lasati de logoraul, cu care 253'
ist stiia voroava, au statut la gnje ca acele, cat pre psitul
lar si pre cautatur, cine li-ar hi luat sama, li-ar hi cunoscut
indati villa. Ce, rmrandu-se, cum or face, sa fuga, sill lase

30

casele, cam era cu totul aice in Iai, greu si a doa moarte


este, si dzilele lor farsite, poate hi, cum s`d dzice, s'au apucat

de altg indirepa'tura, scrundu un films Ciogolia spatariul


la Vasilie vod, inteacesta chip:

LETOPISETUL MOLDOVEI

133

Za. 47. Milostive doamne. Eu, unul den slujitorii cei


streini, mincindu pimea i sarea miriei tale denteattea
ani, ferindu-mi de osincli, s nu-mi vie asupri, pentru
pimea i sarea mAriei tale, i fac stire pentru Stefan logofitul cel mare, ci-ti este adevirat Mclean i s'au agiunsu cu
Racotii i Cu domnul muntenescu i sintu gata stile, si a
lui Racoth si a lui Mate' vod, si vie asupra inkiei tale. De
care lucru adevrat, adevrat s credzi mina ta, c nu este
intealt chip )).
Zed 48. i dac au sons rivasul inteacesta chip Ciogolea sptarml, au chemat la sine pre egumenul de Aron

vodi, anume Ioasaf, care era pre acele vremi pre la tati
boieni Auhovnic i cu ispovedame giurndu pre egumenul,
254R si nu-1 vidiascI cine este si intfii si a II rite fivasul lui Iordaelue visternicul, apoi la domme, 1-au legat cu mare gm-

rimantu, ase s. faci. Mirandu-si alugirul de un lucru


ca acela, au mirsu cu fivasul la Iordachie visternicul, care,
clack' 1-au inteles si stundu ci s'au sunat aceste i dintealte
indati au stitut la mare voe rea, ca un om intreg
ce era la toat hirea. S'au lepdat indati de rivas si au

dzis egumenului numai s margi, si dea el rivasul la


dorrume. Au mrs cilugrul cu acela rva i !I-au dat la
Vasilie vocIA i indati ce 1-au nles, s'au simtitu cuprinsu
de primejdu si au stitut cu mare stransoare asupra

spue dela cine au esrt acela rvas. Au stitut


alugrul dentiru foarte tare, priimindu moarte, lark' a
yidi nu poate, ci era dat cu taini de ispovedarue rvasul.
daci s'au strinsu boeru la sfat i aritandu
munca Vasihe vodi, ca pentru un lucru ca acela, ce si
atingea de dot-urine si de attea case, deci

egu-

menul si dela vldica Varlaam, care era mitropolit pre


atunce, dezlegare, au spus cilugrul, anume cine i-au dat
fivasul. Si indati chemndu Vasilie vodi pre Ciogolea

as

134

to

15

20

MIRON COSTTN

spktanul, i-au spus toate de amknuntul i cum iaste


Stefan skrdanul tot inteacela sfat.
Za. 49. Cu putine cuvente i-au mustrat Vasilie vodk
pre amindoi Ciogolestil, ce ei amindoi sk apra tare, ck
i-au fostu 11 tot cu credin
i n'au prnrrut acestea si de i-ari 254
trimite unul micark dentru clInsit si aduck de grumadzi
pre Stefa'n Gheorghie logoritul. S hte dzis Vasihe vodk:
u In zedar aceastk slujbk acmu; s-mi hie spus aceste, pin
era in Iasi logoatul Deci, pre Ciogolesti i-au pus la inchisoare, iark in urma logofitului Stefan au ri.pedzit intit
pre Scull, apoi pre Iacomi, ce era vitav de aprodzi, i pre
Alexandru Costm, cu carte la dinsul, sk vie cum mat de
sirgu la curte, pentru mare trebi ce au nemerit dela implrive. !risk la mat mare gnje au stItut Vasilie vodk de serdanul, fiindu atitea osti pre acme vreme i margmea toatk
pre sama lui. Ce indatk au scris cii i la serdanul Stefan,
sk vie cum mai de sirgu la curte.
Zae. 50. SI prilejtse mainte de aceste incepitun o treabk,
de care invItase Vasthe vodI pre serdanul, sk gktedze nisti
stiaguri de slujiton, sk hie gata i cindu i-ari da stire, sk

purceadi Cu o saml de oameni la cimpi, peste Nistru,

25

30

deschisease cale negutitorii greet cari imbla la Moscu


pentru soboli, pre la Tighmea, pentru greul vkinn i ficea
scIdere virrin aice in taxi. Ce puseask gindu Vasihe vodk
sk-i spane de pe acela drum, peste cimpi. Cu prilejul acei
trebi, scrimdu Vasihe vodI la serdarml, sk vie cum mai
de sirgu la curte i pornindu crile, dederk stire ck, tatk
serdariul II au sosrt la curte. Spun ck dupi ce s'au apropnat 255R
de oras Stefan serdanul i l-au tumpmat o slug'i a lui, i-au
spus de toate c sk sunk in tirg si la curte si cum au purces
logoritul cel mare den Iasi i multe amesteckuri sintu
cuvinte de Ungun. SI hie stitut multu in gindun serdariul,

intra-va in tirgu, au intoarce sk-va inapoi. si-i dzicea o

LETOPISETUL MOLDOVEI

k35

slugi a lui: intoarce-te, giupime, ci la nice un bine nu


mergi . Iari osinda trage la plat, au biruitu gindul si
intre in tirgu i. indat, cum au sosit la gazdi, nemici nu
zibovindu, au mirsu la curte.
Zae. 51. Vasilie vod cum au inteles de serdanul c'au
venit la curte, nu s'au incredzut de o dati, ce in dool-trei
rO.nduri au trimis si vadzi, adevirat au sosit? Ce, daci
au tiut ci. este in divan adevirat, indati au ert in spitine

1 1-au i chemat la sine, la adunare. $i i-au fostu spus Va-

silie vodi, cum au fostu scris i. cirti, si vie pentru triaba

io

aceie, care s'au pomenit mai sus, ce mai bine este c'au
venit s augur.
Zae. 52. L-au intrebat dup aceste i de lucrurile ce
si videscu despre Unguri, cu amesteciturile lui $tefan
Gheorghie logofitul, tie ceva, au ha? Tare s'au apucat

serdariul 'ci nu tie nernici, Cu ma.re giuriminturi. $i cum


si hie el amestec 4. mule ca acele, spre riul stApinului siu,
255, dzicindu cu glas: Cine au fostu, doamne,11 mai credzut
la mirila ta i. cinstrt ca mine ? $i m'ai scos den obiele i.
den sirac m'ai imbogitit . I-au dzis Vasilie vodi: .A.e
Still i eu . $i. i-au dzis si margi, si griiasci cu Ciogolea,
sk audze ce spune Ciogolia spaanul.
Za. 53. Cum au intrat serdariul in visterie -au vidzut
paz de siimeni, s'au spinAntat, tiutoare de vina sa hirea
i indati au inceput a-i spune toate de fati Ciogolea sp-

is

20

tanul. SI apira sirdariul de toate acele, ce ca un vmovat


inteacele sfaturi, si apira slab. Deci, au cunoscut Vasilie
vodi tot lucrul, iari n'au vrut si-i omoar indati, ateptindu ce s'ari mai inoi despre Totru, unde au mirs logofitul. Ce, nepestit vreme, sosi den fugi si. Alexandru Costm, dindu tire de penrea lui Iacomi vitavul de aprodzi
de staple ungureti i. de oti ungureti trecute in tail%
Atunce au vidzut Vasilie vodi asupra sa toati cumpina,

25

30

136

MIRON COSTIN

care ii vemia asupri, nefiindu gata de nemici, la o primejdie de sirgu ca aceie.


Zal. 54. Iacomn vitavul de aprodzi, daci au sosit la
Roman, n'au mirsu pre can sei, care avea st buni si de

to

agiunsu, ce s-au rsat can sit la Roman, la 'Irani s-au luat


cal de olac, ca un om desteptatu tot in bine si ce poate
primejdna nestnutorm. at 1-au dzis Akxandru Costin, si
nu-si lase can de lingi sine II ce n'au vrut si asculte 256R
prnatenescu sfat, ce au purees pre cat prosti. at la
Baciu indati s'au tumpinat cu strijile unguresti, care

strip, cit i-au zent, i-au luat in goani st indati 1-au


agninsu si ase-si in goan, 1-au omorit den pistoale. Iari
Alexandru Costin si cine au fostu pre cat mat bum, au
scipatu de penre.
15

Zae. 55. Amu ajungea fruntea ostilor unguresti la Roman

si dela Focsem au dat stire de Dicul spitanul, cum au

a*

trecut si el cu ()stile muntenest Focsenn. ai atunce au dat


pre amindoi Ciogoles,tn si pre atefan serdanul pre sama
snmemlor, de i-au omorit noaptea inaintea junitit ce iaste
in curte in luntru. Adusese i pre Mogildea, fundu-i unchm lut atefan Gheorglue logofitul, ce nu 1-au omorit,
ce 1-au luatu la pusci pang. la Hotin cu sine.

56. Multu au stitut boern, mai virtos Iordachie


vistienucul cel mare pre acele vremi, si nu piaie CiogoZa6.

25

so

lestii st atefan serdanul, ce temindu-si Vasilie vodi, dupi


apropitatul ostilor unguresti, si nu faci si ei vreo zarvi in
curte, i-au omorit. Eram puntrea in casi tu la Iordachie
visternicul qi adormisi ifoarte cu greu Iordachte visterrucul
de mare scirbi ce avea, cindu, pre la amiadzi-noapte, au
dat stire dela curte de perirea Ciogolestilor si a serdariului.
at daci 1-am desteptat, indati au dzis: # Au, pent-au cei
boen ? . at daci i-am spus ci au pentua au suspinat greu, 256'
dzicAndu: Ah! Ce s'au ficut ! .

LETOPISETUL MOLDOVEI

137

Za. 57. Si mira Vasihe vodi, incotro va nazui ? La

Turci si temea de para tirai si de lunicoase hirea Turcilor


Cu gnje, La Cizaci iari si feria si-nu-si mai strice numele dela Turci. bra', a sta impotriva ostilor ce-i venha
asupra, nu era cum, ne avandu ruci caste gata si tara toati

Cu uri si gata la lucrul riou, ci Orheiul,' ce era capete,


era tot de a hu Stefan logofitul. Ce au ales Cu sfatul si
nazulasca la cetatea Hounului, rapedzandu indata la cuscru-

sau, la Hmil hatmanul, dandu-i -tire de toate aceste incepturi, pre Stamatie Hadambul postelrucul ce! mare.
Zae. 58 La Cetatea Neamtului era toat imma avutiei
lui Vasihe vodi, deci acolea au ripedzit Vasilie vodi pre
Stefiniti paharnicul, nepotul sail, si apuce avutua,
ci n'au stilt Stefan Gheorghie logofitul de avutiia aceie
In Cetatea Neamtulm, ori au stitut dupi lucruri care incepuse i if au socatit aceie bani, lark era mai aproape de
clansul deck de Vasilie vodi aceie avutiie.
Zae. 59. Amu era ()stile unguresti cu Chimmi Jana's,
hatmanul lui Ramp.' i cu Stefan Gheorghie logofitul la

Roman, and si Vash vodi sculandu-se cu toati casa si


257R curtea i cu boieri de curte, au purees den Iasi

15

20

spre Hotin.

Atunce ce slujbi am ficut lui Iordachie vistiarrucul, pren


multe cuvinte nu lungesc. bra: imma agonesitei lui .am

trecut la Cameniti si o am dat la un prim= al titanemieu, anume Mihai stegarml i deplin acele toate au venit
apoi la mana lui Iordachie vistiarnicului.
Zae. 60. Solul pre carele trimisease Vasilie vodi la Hmil
hatmanul, precum s'au pomenit, pre Hadambul postelmcul, ori ci l-au impiedecat logofitul Stefan, parcilabul
de Soroca pre acele vremi, ori den blistrnatal i lipsrta
hirea hadambului, s'au intorsu inapoi. i afrandu pre Vasilie vod amu in calea Hotmultu, au parat la Vasilie vodi
pre parcilabul Stefan de vichan. Deci i-au cautat a trinute

25

30

138

15

MIRON COSTIN

de iznoavg. pre alii, dela Hotin, iari la hatmanul Hind.


Si au trims cu al doilea rindu pe Gngone comisul si pre
nepotu sau,Stefiniti piharnicul si pre Nicolai Buhus
lor au dat i pentru Stefan pircklabul de Soroca invitituri, si-1 prindz i si-1 trimati legat dela Soroca la Hottn i ase au ficut. Ei smguri au trecut Nistrul
la Hmil hatmanul, iari pre pircilabul Stefan 1-au datu
pre sama a unora den Hintesti, carii s tmea langi Stefiniti pihamicul, si-1 duci la Vasilie vodi. Ce, pentru
comiia sa, aducitoni, si hie!! a lor ce luasi si ce mai era 257'
pe lingi dinsul, 1-au omorit pre cale.
Za 6.r. Om de mirat la intregiia lui de sfaturi si de intelepciune, cit pre acele vremi deabiia de era pementian
de potriva lui, cu carile i Vasilie vodi singur, de osebi de
boieri, ficea sfaturi i cu multe ciasun voroavi, ase era de
deplin la hire. LA la statul trupului sill era &boy, ghiebos
la cap cucuiat, ct puteai dzice ci este adevirat Esop la chip.

Za. 62. Daci sosi Vasilie vodi la Hotin, s'au asidzat


o

Cu tabsra sa aproape de cetate, de asupra. Mfg Stefan


Gheorghie logofitul cu Chirruni Ian i cu Dicul spitariul
lui Matei vodi, cuprindzindu scaunul tirgi la Iasi, indati
au alergat multi den toate prile, dela tari la Iasi. Si inglo-

tindu-si, au mirsu la Chimini Tanis, stngindu: Si ne


hie domnu Stefan Gheorglue logofitul o. Li-au rispunsil
Chinum hugs: Pre voe si le hie, precum pohtescu o.
Spun. de Dicul spitanul muntenesc ci si ispitua i cu aceie
nedejde era, s hie el la domnie.

Zae. 63. Deci, dupi obiceam, au mirsu Stefan Gheorso

glne logoatul cu citeva gloate de taxi la besereca lui Svetii


Nicolai i i-au cetit molitva de domnie Ghedeon episcopul 258R
de Hui, fluid mitropolitul Varlaam esit la munte la mg..-

nistirea Sicul. Au stitut domnu Gheorghie Stefan vodi


in anul 7161.

1653

LETOTISETUI. MOLDOVEI

139

Capul al optuspradzece.

Incep. i. Den cinci simtiri ce are omul, anume vederea,


audzul, mirosul, gustul i pipktul, mai adevIrat de toate
simiri iaste vederea. CI pren audz, cite aude omul, nu sk
poate akdza deplin gindul, este ae ce s aude, au nu este,

am nu toate sintu adevirate ckte vin pren audzul nostru.


.A.e i mirosul de multe on inalk, flindu multe mirodenii
dentim grele, iark a.poi mare i iscusit miros facu. Gustul
hick este ave, ci multe ne par ci sintu dulci, apoi simtim
amkriciune i impotriv, multe amare ck sintu ne par i
smtu dulci. Pipitul, larki multe piplim in chip de une i
sintu altele i nu le putem a lesunoate cu singur

lo

fr vedere. lark vederea singurk den toate aadzi in adevir

258' gindul nostru i ce sk vede cu ochii, II nu incape sk lue


indoiall in cunotintk.

15

i noao, iubite cetitoriule, cu multu mai


pre lesne a ne scrie de aceste vremi, in care mai la toate
z6e. 2. .A.e

ni-am prilejit singuri i pentru lungimea capetelor ce s'au


scns den indelungatk domniia lui Vasilie vodk mai sus, den

eitul cel dentii den scaunul firli a lui Vasilie vodk, incepem a scrie de domnba lui Gheorghie stefan vodk, care,
ori cu dinaptk cale, on cu nedireapte mijloace, (rAdicindu-se
asupra domnului siu, au luat domnua) tot unile ca acestea
din orinduiala lui Dumnedzku ck smtu, s credu.

Zed. 3. indatk ce au edzut Gheorghie stefan vodk in


scaunul domruei, cu sfatul lui Clummi lank hatmanul lui
Racotii -a Dicului spktanul lui Matei vodl, domnulut muntenescu, au ales i den oastea unguriasck' si den Munteni 1
au ales o samk de 9_ameru i den ;ark Cu Pktraco Morianul
hatmanul i au trunis spre Hotin, In urma lui Vasihe vodk.
Zae. 4. tiia i Vasihe vod de toate ce sk lucra in Iat

pre urma lui i trunisksk al doilea rindu dela Hotin sol la

25

so

140

MIRON COSTIN

cuscru sgu, Hnul hatmanul cazicesc si la girure sau,

cerandu agiutoriu cum mai de sirgu.


Zal. 5. La Levi 'Meg m'au trimis pre mine, la starostele
6

de Cameniti, la Patru Pototchii, fectorul hatmanului II Po-, 259R


tOtChli, la esitul caruia den robiea Cramului mare agmtoriu

Ii dideasi Vasilie voda cu banu sal. Aceste aducandu-i


aminte, Il poftua sa s afle la primejdua lui, i cu acme solte

15

aflandu-1 pre starostele, cale de trei dzile mai sus de Camenita, la niste ocine a lui, indata au lasat toate trebile
sale 0 au purces spre Cameruta.
Zae. 6. Iari pana a sosi starostele la Camenita, la Hain,
inteo dzi, dau stire lui Vasilie vodi ca tata c sosescn stile
lui *tefan vodi asupra-i. Au statut In ganduri dental, sa
dea rizbom cu cati oameni avea Cu sine, ca. 'Mel era toti
boerii de scaun cu gloatele sale cu Vastlie voda i Bop apttanul cu lefecii i clarabarm cu Cari cipitanul lor i avea
siimieni vro 6o si Nemti foarte buni, roo. lark dad.' au vadzut

raceala tuturora i slujitorilor i capitamlor, pre card avea

mare nedejde, pentru nula ce le ficuse cu multe vremi


2o

25

30

inainte, s'au apucat de trecatoarea Nistrulut, suspinndu pre

Boji capitanul 0 pre Cara capitanul de darabani.


Zed. 7. Awe s'au cadzut a pomem mai sus pentru avutita
lut Vasilie \ma' ce era la Cetatea Niamtului, la care Irimiseasa pre nepotu su, tefanita paharnicul, Vasilie voda..
Acolea, pink' a se cliti dela Hotm, au sositu toate deplin
la Vasilie \To& De care, daca au dat stire el so 11 seste si 259
tefituta paharrucul cu toate deplin, s'au bucurat
voda, dzicandu: De acmu inamte, pink' In camase
ot da si n'or rade neprnatirm2.
Zae. 8. t ave, Va.sthe voda trecandu Nistrul cu o sama
de boen, a.nume Toma Cantacuzino vornicul, Gheorglue
hatmanul, Iordachie visternicul 1 Cu cap boeri mat era
stransi de casa lui, boerii cetalalti mi i slujitom cu puscile

LETOPISETUL MOLDOVEI

T41

s'au intorsu spre Iasi, la domnu tank.. i timpinindu-se


Cu stile lui stefan vodi in dumbrivi, aproape de Hotin,
pink' a si increde unii cu alai% au trecut citeva ciasuri,
supt care zibav au trecut Vasihe vodi Nistrul cu toate
casele boenlor, insi nu firk mare pagubi in carile boenlor
la trecitoare, si mai multu de tirgovetii de Hotin, cani,
vidzindu spaima si graba la trecitoare, precum face vreme
ca acne, au dat jac in rimisita carilor si multe haine scumpe,

arginturi au apucat, cit de atunce tiu imbogtiti pre citva


Hotinceni.

lo

9. Apucase stile lui *tefan vodi pre o sami de


Nemti netrecuti inci i dindu i den cetate Mogildea
Zacr.

plharnicul (de care s'au pomenit c'au fostu pn la Hotin


legat la pusci) den sicaluse t nvlind i slujitorn de a
26oR lui stefan vodi, au pent putinei Nemti la trecitoarea Cu
podul. Iari, da si siimenii lui Vasilie vodi de peste Nistru
den sine% cit nu sk putea cobori nime la vad.
Zac. io. N'am fostu intr'acea dati acolea, la trecitoarea
aceie, ci trecusem Nistrul mamte, precum am pomenit,

15

iari am inteles de ceia ce au fostu acolea de fati, cum singur

Vasilie vodi sidea de ceje parte de Nistru pre un sallies.


Au slobodzit tirgovetn (si sputic cu invititura Mogildei
piharnicul) un sicalus, den care sacalus glontul foarte pre
aproape au lovit de Vasilie vodi. Scirnava i nebuniasca
fapti i nu ark' osind, cit de tirciziu !
ZaJ. .T.r. Nu poem ticea aice pentru cetatea Hotinului,
ce nesocotiala a o lisa indati pre mina altuia, de nu de
alt nedejde, pentru trecitoarea, in care si hie firi gnje,
s'au cuvmit s s pue camera sinetasi. i ce camera ? 30 de
Nemti si hie pus, si o tie despre oastea Muldovei i despre

Ungun, cu aii. Au n'au fostu hrani ? Painea a unui sat


dela Hotin ar hi putut a vnea un an, sau citi era numai
In tirgu.

i aceie cetate, ori cine va vrea sk socotiasci, va

26

so

142

MIltON COSTIN

afla ci au fostu a rissipei casei lui Vasilie vodi pricina.


Si de mi-i intreba, iti rispundz, ca de ari hi fostu doamna
lui Vasilie vodi in cetatea II Hotinului, nu la Suceall, n'au 26o'
fostu in puterea lui Stefan vodi a bate cetatea Hotinului,
5

io

15

cum au hitut firi grije catea Sucevei, ci si ase venise


Vasilie vodi cu soltanii pini in Prut, cu osti a-CAI-4d, ce
i-au intorsu hanul, ci sosiia craiul lesksc. Sau cum ar hi
btut Stefan vodi cetatea Hotinului si Hmil era la Husiatin,
cale de o dzi dela Hotin ? Ce multe ar hi putut a lucra
Vasilie vodi si domnua tot neclitit la 'Poart ii sta, pini
ardziu, dup luatul cetith Sucevei.
Zae. 12. Nime dar si nu vinmasci s'faturile de acmu.
Vedzi ce gresele s'au ficut la cei vestiti svetnici. Si acela
lucru era in putere a face, lu vremile de acmu nu sAntu
in putere si nice un sfat nu incape la greu ca acesta, firi

de mirturna a este sositi perirea. Dzicem ci de ari hi


cutare si cutare, acmu ar hi intr'altu chip. Iari nu smtu
vremile supt cArma omului, ce bietul om supt vremi. Multe

si mari smmtele am apucat si in dzilele celor mai bitrAnt


20

25

iara iti agiungi aceasta una, cu lisarea firi osteni cetitii


Hotinului, den care lisare iaste rissipa toati avutiei lu
Vagthe vodi cu casa.
Zde. 13. Pentru cetate, tumpinindu-mi in cale cu Cotnarschii, credincios pisarrul lui Vasilie vodi (ca el velum
de II la crai, trimis pink' la fiscoale de Vasilie vodi si eu 261R
mergeam in sus, la starostele de Cameniti), m'au intrebat,
ca un om deplin ce era: 4 Grijit-au bine cetatea Hotinului
Vasihe vocll? Pus-au oamemi sii si puscile, au ba ? . Am
rispunsu ci nice un semnu, la purcesul mieu, si si grijasci
cetatea n'am vidzut. Au suspinatu Cotnarschii, cum ar hi

stiut ci si va lisa nesocottti cetatea aceie. Iari poate hi


ci giudetul lui Dumnedziu spre ce trage, cu anevoie si
muti cu sfatul omenescu.

LETOPISETUL MOLDOVEI

143

Zed'. 14. intra Vasilie vodi in Cameniti, cindu am sosit


eu cu veste, ci iat soseste si starostele de Cameniti,
Cu mare fAg'Aduirrti i cu cilduri, si si afle la aceie vreme,
precum i au fostu ase.
Zal. 15. N'au implut Vasilie vod cu pribegiia sa o luni
In Cameniti i veini stire, cum Timus, feciorul hatmanului
Hinil, cu 8.000 de oaste inteales ciziceasci, trece la Soroca
Nistrul. Acmu cauti hirea de priiatmu lesasci. MAcari ci
Cizacii pink la memi Lesilor intrase cu sabiea i Vasihe
vodi o casi cu capul lor i in nedejdea lor de a-si fiscumsi

10

pirare doinniia, nice o opriali sau vre un binat despre


261 anew n'au avut, ce, cum au venit firi gnje, ase, cindu fi i-au

fostu voia, au esit. Fisk' numai de un polcovnic, anume


Condratchii, ce era cu o mie de Levi de paza marginii, avea
silall Vasilie vod'A. Ce prepunea, ca mste oamem streini,
de siialA, ai nostri. lar Ind acela nici un gindu riu, nice
puterea aceie, si.' strice lui Vasihe vodi ceva, n'au avut.

15

Timus u oastea, cum au trecut Nistrul, n'au


Zae.
mai asteptat s si adune cu socru su, Vasihe vodi, ce,
de la Soroca, intinsu la Coiceni au tras oastea i acolea au
trecut Prutul.
Zae.

20

17. Luindu veste Stefan vodi de Timus, ci vine

intinsu asupra Esilor, Dicul spitariul domnului muntenesc


pre ponmca domnu siu, si n.0 s'A sune de tot lucrul,

intrat cu stile lui in raiava mpratului, si intorsesi cu


cfiteva dzile inainte i Chimmi Ianis, on temindu-se de
vre o smmtiali ostilor si den vre un hiclesug de tari, ori
stiindu solide stipinului siu, lui Racatil, la Hmil pentru
Cana Lesasci, ci s agiungea Racutii. cu Haul pentru
criiia la Lesi de atunce, si-au porrut si el toatA pedestrimea
ce avea Nemti i cu puscile pe la Codrul Cipotestilor, pre

Cobile, direptu la potica Oituzului, numai el smgur cu


clrimea rimisease, pren rugimmtea lui Stefan vodi, in

50

144

MIRON COSTIN

Iasi, si-au strinsu II si atefan vodi oastea de tari citiva, 262R


ca la 12.000 de oameni si au esit deasupra Poprincamlor
improtiva Cizacilor.
6

Zae. 18. Timus, daci au trecut Prutul, au purces spre


Poprincani cu tabira legati. Esise o sami de ostem a lui
atefan vodk inainte, peste Jijiia, in chip de hart si au coborit

io

atefan vodi si diribanii la jijna, la vad. Lek putm lucni


au tmut hartul ostenn lui atefan vod, i-au impinsu indati
ciliretn lui Timus. ai era si ai nostn, earn tinea cu Vasilie
vodi, pe lingi atefiniti piharnicul, den lancesti si den
Hintesti o samk si citi Cercheji de a lui Vasilie vodi, cani
toti acestia mirsese cu boern cei trimisi de Vasilie vodi

15

20

la Hmil hatmanul.
Zed. 19. Cizacii, cum au impinsu pe ciliretii ce le esisi
den oastea a lui atefan vodi inainte, au purces orbi la vad

cu toati tabira si umi pre pod, mai multi pe lingi pod,


ci era Jijna mick, au dat cu tabkra. Care aval vizindu
&I-Zarin, au plecat fuga dela vad la dial, spre Redm si
oastea ceje lalti ce sta deasupra, pre culme, nedindu-le
nice un agiutoriu, i-au agiunsu pre coasta Popricanilor
cilkretii lui Timus si el singur si au cidzut acolea multe
trupuri den bietn diribarn. Altn, carn au hiliduit pink
in 11 Rediu s-au scutit viata cu pidurea.

Zal. 20. Vidzindu aceie prunejdhe a diribanilor, *tefan


as

50

vodi si Chimmi Ianis au tras oastea mai spre Iast si au


tocmit de imbe pIrtile de drum ciliximea. ai era aceie
oaste si de tari si la Chnnini links, cit si putea, la 24.000,
fail gres si socotiasci. De ar hi fostu la un gindu, ce era ?
Nedindu rlzboi Cizacilor, si le inchidzi hrana si drumunle
den toate pirtile, ce au hi ficut cu tabkra Timus ?

Zae. 21. La suitul taberii cizicesti pre coasti, la dial,


skrisi o sam de ostem de tari si infrinsesi pre cillretn
lui Timus, de i-au bigat pini in tabri. *i. acolea in dial,

z6z

LETOPISETOL MOLDOVEI

145

daci s'au suit toati tabira, c era in de sari, s'au wdzat


pre mas 0 acolea au mas preste noapte. 'ail den oastea
lui *tefan vodi, intr'acia noapte, multi lisindu (:, teniia, au
m'rsu spre casele lor.

22 A doa dzi, Timu cu tabira legati, au purces


dirept asupra otilor lui stefan vodi, spre ora, fr ruci o
snarl, dodemdu-i Moldovemi cite oarece de pe de laturi.
Ce vidzindu stefan vodi i Chimini Ians4 ci scade oastea
inteacia noapte s'au scursu in giumitate, pink intre vii
au tinut drumul oraplui, iari dentre vii au luat Bahluiul
263R in sus 0 citiva boen de casa lui *tefan vodi, cu totu1.11
Zac. 23. Timu inteaceiq dzi, dupi ce au impmsu
lui stefan vodi, au intrat in tirg
descilecat in
curtile cele domnwi i tatra ezise toati inamtea curtn
Za.

pen pregmr. i au edzut ae cu tabira ezit, pAni la vemrea

15

socni siu, lui Vasilie vodi in ia0 dela Camenrti. Iari pink'
a sosi Vasilie vodi, au pridat Czacii codrn Ie01or dela
dnimul Cipotqtilor, pink' aproape de Hui i scoseasi ark
nurnir vite, care apoi, daci au sosit Vasilie vodi, pre citi
au aflat nernancati, tot cite un zlot au dat Cizacilor pre via

20

0 au dat fire la oameru, de


Zae.

luat vita, care o au cunoscut.

24. Multi au pent atunce de azaci, oameni netiu-

ton ce sintu eizacn, oplomt in targ, altu mergea


inchine la *tefin.rti piharrucul, carele era culTimu, ce nu
agiungea pini la tefiniti,
tumpina Cazacii 0-1 omoriia,
it-Are cant 0 Tntul armapl i altti multi v-au pus capetele

25

de Mac'.
Za6. 25. Pre Vasilie vodi vestea de izbanda lui Timu
l-au tumpinat la Zvancea, cu care veste Grigorie comisul
singur merseasi i l-au imbricat cu hami cu soboh. i indati

au trecut Nistrul la Zvancea, c cetatea Hotmului nice


263' inteun chip n'au II vrut si o dea tirgovetii, cu pircilabul
lor, cu Hajdku, ori c au vrut ae de credincio0 s hte lui
10

30

146

MIRON COSTIN

Stefan vodi, care lucru n'as da sk hie intr'ai nostri pink


inteatita nevointk pentru singur credm42, ori ck s'au siit
pentru jacuri ce flcusi tirgovetii in carkle boerilor, precum
s'au pbmenit, i slobodzise citeva skcaluse in singur Vasilie
5

i aceasta iaste prima, nu alta. Si in citeva rinduri


au trinus Vasihe vod la Hijdeu, carele era pircklab pus
de Stefan vodi si la tirgoveti, cu mare giurminturi, ce nici
inteun chip n'au vrut sk dea cetatea i au tinut vro doao
vodk.

lurn, pink' la a doa venire a lui Stefan vodk den Tara Munteniasci. Ii incungiurase Vasilie vod i cu mste Nemti ai
ski, de-i bktea i tot au tmut cetatea toat' vara inchisk.
Ase cu anevoie ski agoneseaste ce s pierde odat.

Za6. 26. Vasihe vodk dad au sosit la Iesi, dup sfat ce

au acut cu gmere su, cu Tin/us, s'a.0 mutat Timus cu


15,

tabkra la Gilata, lark Vasilie vodk au rkmas in curte, gltin-,

du-sk asupra lui Mate' vodk cu mare gitire, dindu stire


ri sk incalece tot omul, ertind pre toti de toate
de ari hi i gresit cineva improtiva doinniei.
Zae. 27. Aice cautk cum nu sk poate trece ce iaste
so

hie, ci dupl izbinda aceie, Vasilie vodk, sk hie tutors prefl 2641
gmere ski inapoi, i s sa hie asedzat iark cu paza trebilor

la imprktne, intrindu-sk cu slujitorn streini, cum avea


avutne, nime n'ar hi mai vemt asupri-i. Si ase-1 sfaula
pre Vasilie vod si o saml de ,boen. Ce, in nedejde nein25

dOlt pre osti azIcesti, ce avea Vasilie vodk,

rkscum-

pere strimbtatea despre Matei vod intim i mai pre


urmk i despre Racotn, cumu-si dzicea Timus el den Tara

30

Munteneasck pen Ardeal s va intoarce, au bffurt sfatul,


numat sk margI asupra lui Mate'. vodl. Jail nu omul, ce
Dumnedzku sfrm fzboaele, precum dzice Scriptura:
rOCROAL ClOCJISLIMS CptINH )).

Za6. 28. Nu s c'ade sk trecem poticala Nemtilor de


Saugkit trki noastre la munti pre Oituz, de care Nernti

LETOPISETLIL MOLDOVEI

147

s'au pomenit
pornise Chimini has den lest inainte
pen strimton deadireptul. i apoi amu in munti, s'au in-

demnat *avgiii dela. Ocni st au tinut calea pedestrimet


aceua a lui Racotu 1 Cu sfatul a unma den avgli, daci
s vor aproptia de Nemti, si cadzi toti la pgmint, pini
va trece focul smettlor, cum dau Nemtil, odati toti,
au ficut, cidzindu toti la pirnint. Dupi ce s'au stimpirat

smetile, ping a gitt al doilea dires Nemtii, au intrat


264v inteinsu II Cu coase i cu topoarg, ce au ei lungi in coade
si

au pent citva Nemti acolea de dinsii, cit lt-au cgutat

to

acei pedestrime a lisa i puscile in munti st de ablie s'au


dezbirat de *avgli bulucurile acelealalte de Neirrti. Pentru
care fapte a avggilor, apoi Alexandru Costin, fund povati

dati den Iesi acelor Nemti, au sedzut un an incheiat in


temniti la Figgras, in obedzi.
Zae.

mini

29 stefan vodi pini in Trotus au mirsu cu Chiiarg. den Trott's, avindu nideide pre Mate'

vodg de agiutor mai de sarg i trigea i boem in Tara Muntemasci i poate si hie ci i patina Nemtilor de avgii

ficea oarece sual, s'au desp'irtit de Chimini Ianis si au


luat Trotusul in gios pren Focseni in Tara Munteruascg.
Zae. 30. Alce in Iasi, ping la purcesul lui Vasilie vodi
In Tara Munteneascg, au pent Cotnarschii pisariul lesesc
de credinti a lui Vasthe vodg, om deplir la toate trebile,
de Timus gmenle lui Vasilie vodi, den hirea lui acia de
tiran ce era si de om silbateci i fill nice o fnci de Dumnedziu, scornind pricing ci iaste Liah si el opna pre Va=
stile vodi s nu-si dea fata sa dupg Timus. Dect, inteo
dzi au trimis, poftin,du-1 dela Vasilie vodg, si-1 trimati,
iaste de triabi. Negindindu Vasilie vodg de una ca
265R acete, l-au tri mis la dinsul, la Galata mgnistirea i acolea,
daci au mirsu, au invItat pre Cizaci de ai sgi cu sabule
gata. Dupg voroava ce-au avut scorniti cu dinsul, la esitni
to.

20

30

L48

MIRON COSTIN

dela voroava lui, au dat Cazacii ce era gata de aceie fapti


Cu sabnle inteinsul i l-au omorit cu mare trame, fari
rice o will. De care fapti a lui Timus, daca au audzit
vocl, numai nu si otriviia de voe rea. Si imbla Timus
Cu acela gindu si pre Toma vornicul si pre Iordachie vistiar-

io

15

20

nicul, tot denteaceie pricin, dzicindu ca' acesti doi cu


Cotnarschii opria pre Vasilie vodi si nu dea pre doamna
Roxanda dupi dinsul. Deci imbla t ei cu dzilele amini
s'au cers,ut dela Vasilie vodi, si-i lase s margi la tari.
Ce Vasilie vodi nu-i lisa si au poroncit la ginere siu,
mat bine mortu sk hie, cleat si hie boeni, canli are la
mimi-sa cu toati credinta, la gnje ca aceie. Sau cu ce
inimi or veni ceialalti boien de la tari la dinsul ? Deci
l-au mai mutat dela gandul lui Trig boierii acesti doi tot
Cu fenali imbla si tot pre ascunsu noaptea pre la poarta
despre eagle despre Doamna venda la Vasilie voda. De
fringea minule
care toate suspina greu Vasilie vodi
de ginere ca acela.
Zed. 31. Au purces Vasilie vodi den Iesi in Tara Munteruasci cu al treilea rind asupra lui Matei voda domnul
muntenesc.11 i intai Tunifs Cu tabra ciziceasc si al doilea z65v

ss

le

conac au statut la Podul Inaltu pre Birlad i acolea au ficut


Timus ostilor cizicesti ca.'utare
impirtit dela Vasilie
vodi leafe i capetermlor i ostendor tuturora. Era de capete cizicesti cu aceie oaste polcovnici, Bohun anume si
altul Nosaci, vestry. i vechi Cazaci. Si tot acolea, Para nici
o ving, Timus, pentru un cuvintu ce au dzis in sfat Bohun,
au scos sabua Timus si au lovit pre Bohun inteun umar,
de care rani in toati calea aceie Bohun au imblat cu mana

legati. Acela om cu him de hiari salbateci era Timus I


Nu cutedza mme un cuvint, den polcovmci, si dzici, si
indireptedze lucrunle ostilor. Ce, dendati, pre purtatul
trebilor,

ce era den Timus, om tank-

fail nice o

LETOPISETUL MOLDOVEI

socotealk,

149

sa' cunostea ck nice la un folos nu vor esi lu-

crunle.

Zed. 32. De acolea au purees (:stile in gios i amu Vasilie \ma' in frunte cu oastea de tara' i s adlogea den dzi
in dzi oastea de tara' de pretutindere i pktil la marginile
Oral s'au strins de toata oastea de tail, ca 8000 de oameni.
Zcze". 33 Motel voda domnul muntenesc luindu veste
de scosul lui tefan vodk den Muldova de osti cazkcesti,
266R trimiseas pre Dicul spktanul su, sk stringl toatk oastea 11
dela marginile trii sale, sk hie la hotar intre tkri, de straje
dinsul si Stefan voda, ciracul lui. Avea su Stefan vodk
ca 300 de oameru inteales caTirett si citva fecion de boien

tinen cu sine. Si intai strajea lor, pentru hmlii ce trimisease, s'au wit in gura Berheciului, mai sus de Tecuci, pre
care o au gorut oamenn lui Vasilie vodk citva loc. Ce, sk-

nndu tirdziu, li-au pierdut urma


Zed. 34 Venise apele $iretiului mare, pentru care au
cautatu ostilor ckteva dzile a face zabava, pink a si face
pod peste vase. $i ase trecind oastea, a doa dzi dela Siret
au intrat pre la Focseni in Tara Munteniasca
indatk,
ark ruci o milk au dat foc i orasului u ori pre unde-si
agiungea Cazacii, fuma a bietalor lIcurton nevinovati
u

15

20

odkile i hrana.

Za. 35. Sta in tocmala cu ostile sale si Dicul spitanul


a lui Mate' vodk., nu departe de oras, de Focseni, la o vale

25

cama-i dzic Milcovul ce! Mare, cu alt nume Cucata. Acelui


parku rpile pusesk despre ostile lui Vasilie vodk i oastea
sa tocmisk de ceelalti parte, stol toata oastea inteun siriag
tocmita, ca 9000 de oameru, c i de lefecii a lui Matei
266v vod o samk era cu dinsul i oastea II de tark, citk are Tara

30

Munteneasci dela Bucuresti, dincoace, pink: la margine,


toatk era acolea adunatk i acolea i Gheorghic Stefan vodk
Cu

vreo 300 de Muldoveni.

Si ase in rind tocmitk

150

MIRON COSTIN

oastea munteneasci, astepta pre


Timus.

Vasilie

vod

pre

ZaJ. 36. Intii li-s'au aritat Vasihe vodi cu stile sale


si au stitut frunte Muldovenii, iar Cizacii i tocmua
tabira pe urmi. i atita au stitut Munterm la rizboi, at
au &cut oarece harturi cu Moldoverui peste pariu, treand
Moldovenii i apot treandu-i Muntenn tar dencoace, ase

In doui, tret rinduri, pini au trimis Vasthe vodi Nemti


ce avea i s'au supus pre supt maluri. Deci au luat
rimea Muldovemior si malul dencolea. Iari at au vidzut
Munterui apropriati tabira Cizacilor de piriu, au purces
In rizsipi, cine incotro i-au pirut. Gorut-au Muldoverui
si o sami de cillrep si den Cizaci, ping la Ribnic, iari
n'au pent osteni ase multi den Munteni, c'au luat de a
15

vreme fuga.

Za. 37. Dupi aceie rizsipi a ostilor muntenesti, care


ficut, mai multu den prostna Dicului spitarmlui au

fostu, c mciji trebuua si astepte el pill inteatita pe


oastea ce era cu foc si el nurnai cii alirime, au purees
20

Vasihe vocli cu Timus spre Tirgoviste, striandu i ardzindu ce le-si sta inamte. Iar Mate' vodi domnul mini, 267R
tenesc, luindu veste si de rizsipa ostilor sale la margine
ca' vine asupra lui intinsu Vasuhe vodi cu Timus, nemici

25

cu aceie smintiali a ostilor dentii nu s'au spiimintat, ce,


stringindu-si oastea de tari i lefecii ce avea, au purees
si el den Tirgoviste s,i s-au ales loe foarte bun de dinsul,
la o poaini intre Ialomiti, api curitoare, i intre un piriu
foarte tinos si de trecitoare riu, la un sat anume Hita.
acolea au stitut cu mare immi, nu ase ostilor sale, cum
el singur, asteptindu pre Vasilie vodi. Trimiseasi Meet
vocli i alti sarni de oameni, sumem i lefecti o sama, Diculm spitarmlui la margine inteagiutor. Ce, clack' s'au
timpinat cu veste c s'au rissipit oastea aceie cu Dicul

LETOPISETUL MOLDOVEI

ISI

spitariul, au purces oastea aceie inapoi i i-au agmnsu la


Teleajma fruntea ()stir lur Vasdie vodi. Au stitut Munterui

cilirr la vad, pentru s si mai depirtedze pedestrimea.


Zae. 38. Pirut-au i lui Vasihe vod
i lui Timus ci
va hi acolea Matei vodi singur cu toati oastea, la Teleajrna. Apoi clack s'au vidzut c iaste oaste pum, au dat
osterui lui Vasilie vodi pre trei locuri preste ap i n'au
satut Muntenii, ce s'au dat inapor. Iari gonasu indati au

267' agiunsu II 0 pe miniem si acme dindu-si innapoi, s'au apirat


pen niste dumbrivi ce sintu acolea. i dindu stire lur Va-

sale vodi de slime= acme, au purces i singur Tinaus


cu o sami de oaste cilare ciziceasci, lisind tabira pre urmi
cu Vasilie vodi. i clack au agrunsu Timus, au descilecat

pre Cizam gios, la nivalk, asupra sirmenilor. Ce, tot au


mixsu, apirindu-si foarte tare den foc sirmerm,' pinl au
intrat

15

pidure, ce era lunca Praovii si nu 11-au stricat

nemici Cizacii pn in noapte, bitandu-se den foc, firi


ce au picat si den skmeni si den Cizaci. Din Cizam
perit i doi sotnicr atunce.
Za. 39. Vesel Matei vodi ci i-au hlduit srimenii si
c'au putut rspunde foculur azacrlor, luindu mare memi
nedejde denteaceie timprnare a surnerulor cu Cizacri.
Iari Timus dupi aceie goani, n'au vrut si si intoarci la
oastea, pre care au apucat-o noaptea, cat au trecut apa
Teleajmir, ce au rimas cu masul la un sat, anume Cocorestu, la niste case bmerestr. Aflindu casele phne de toate
bucatele, smgur au pus de au dat foc caselor, da.ck s'au
sculat dela masi ametrt de vin.
Zae. 40. A dooa dzi, oastea truditi den cale sr obositi
268R tabira, necercindu ce loc este inainte, unde Jsi cum sti
si in ce loc neprhatinul si cum departe, de alma de au ingldurt vro doul-trer ceasuri, au i dzis trimbrole de purcesul ostdor. Mult au sttut Vasrhe vodi, sfituindu-1 si

20

25

132

MIRON COSTIN

limit aceie dzi, si risufle oastea, si: si stringi bine toati


0 sk si cerce locurile 0 pe altu loe, nu pe acolea, pre uncle

anume alesesi Matei vodk si-i hie indemini a sta improtivi. Ce, cui s" dzicea aceste, sau cu cine si shituia ? Cu
s

10

un om in hirea hellion Polcovnicii carn era, unul un cuvintu nu cutedza si dzici, ci numai pentru un cuvintu,
Cu sablia zmulti da, ca 'ntr'un duliu inteinsul. Si Bohun
polcovnicul cu mina legat de rank' Cu sabna, ficuti de
dinsul, imbla ca firi sine.
Zed. 41. Alce caoti aceasta izbindi den ce v cum s'au
prilejit lui Matei vodi v ca aceie izbindi, care nu si va hi
prilept alta ca aceie in toati viata lui, cite au avut den rizboae in dzilele sale CI cine an putea si criadzi in soco-

talk si si infringi caste ciziceasci cu talAri, de oaste


15

cum iaste oastea munteniasci? Nir si desfimu, ce, ori


pedestravil, ori ciliretul vei socoti, nu vei af/a s hie de
potriv sinetavilui cizicescu. Ce vei dzice: e Fost-au acolea
Sirbi, Unguri, Lev. 11, nu numai Munteni . ./4e iaste, Le0 268v

20

au fostu putini. Ce ari hi ficut ei numai, de ari hi. fostu


tocmall in oastea cileaceasci pre obicenil lor ? Iari pre
Unguri 0 pre Sirbi nu-i aleg den Muntern, nice sintu
snmerni, Sirbn sau Ungurn, atocma cu focul azacilor,
cum nice drbantul muntenesc. Eu, ce raste partea mea,
toati abinda aceasta a lui Matei vodi dela Hinta (ale-

ss

gindu deosebi 0 voia v. orinduiala lui Dumnedzu, numai


pre socoteala oamernasci grlindu) laste den nebuniia lui
Timus intini v den brbitiia si a lui Matei vodi al doilea.
insi den nebunna lui Timi4 cu citva mai multu, c socotindu vitejia lui Matei vod de atunce, cum imbla pe de-

se

namtea o0ilor sale, imbirbkind in frunte, si si hie aproDiet toafi oastea ciziceasc cu tahlra legat, nu rum.%
cum au rumtu-o Timu in trei pIrtt, s si hie lipit, si inceapi a da la tenchiu, nice ar hi scipat Matei vodi frg

LETOPISETUL MOLDOVEI

153

primejdne, sau morii, sau ranet mar grelei, de cum i s'au


prilejit tot atunce, nice snnerm ar hi mut mult improtiva

focului lor. Ce toati pricina au fostu izbindn aceie neburnia lui Timus, care nice vorovna cu rime, nice intreba
de polcovnicu sii sau de cineva. Oastea obositi cu atata
cale tot inteaceie dzi, cu tabIra rumpti in trei pIrti, precum
269R iaste mirsul si tocmala in rzboru, socotestedl

Zae. 42. Ce dad. au vIdzut Vasihe vodl el cu sfatul


nu foloseste nemicI, au suspinat i lIsind in voia lui Timus

toate, au purces cu oastea sa lark' in frunte si pre urml


TIMMS cu tabIra, scrIsandu in din% cum cl sI laudl

10

Muldoverm c el au acut izbftrida dela Focseni si dela Te-

lejina Mergea oastea, ales tabkra CIzacilor, cu greu pen


locuri strImte i tmoase si pre pariul Hintei numai un
podet. i intim, daca au trecut oastea lui Vasilie vodi Podetul in poianl, au luat aripa in a stinga i s'au pus siriag
In rindu improtiva aripn a lui Matei vodi cei direpte. lark'
In diriapta i singur mijlocul au lIsat Vasilie vodl taberei
cizicesti, improtiva mijlocului i aripii cei den a stinga a
lui Matei vodI. task tablra dzceascl, dad au venit pia
la un Ioc, au stAtut i n'au vrut Tnnus sI o duck in rindu,
alkurea cu oastea moldovernascl, dzicand: Lask, vitejn,
Moldovenii, or bate el pre Munteni i singuri, fIrl de
noi ! . (Aice cauti c agiunge aceasta una nebunie la intriagl smintial !).
Zed. 43. heal Matei vodI in tocmali sta inteacesta chip:
Aruncasi un sant pen pregiurul taberii sale, den apa Ialo-

15

20

25

mitii den sus, 0111 in apa den gios si au scos oastea den
afarl de acel santu. Den a direapta au pus curtea, ce sk dzice
269' la dinsull Roii, i alt oaste de lark' si au pus o samI de pedestrime iimeni. i aceie aripi era improtiva Muldoverulor. Iarl el singur au stItut in muloc cu livinu i cu
fahantii 1 cu o sarrl de sIimeni, cu pusci tocmite pentre

so

154

MIRON COSTIN

pedestrime. lark' in nastinga, ce si prinde improtivi Cizacilor, au pus Lesti lefecii i Unguri. i ase, cu oastea scoasi
den santuri, nu departe, au satut si au asteptat pre Cizaci
si oastea Moldovei.

Zael 44. Citeva ceasuri au stitut stile muldovenesti,


asteptindu si si apropie tabira cizAceasci i trimitindu
rIndu dupi rindu Vasihe vodi la Timus, sk si apropie
tabira, n'au vrut, ce-au rispunsu: Si inceapl dumialor
rizbotul, ci oi veru i eu N'au avut ce face Vasilie vodi,
io

au mai dint cu toati oastea si au inceput Muldovemi hartul


cu Munterni. Da slimenii lui Matei vodi in Muldoveni cu
foc, ce si Vastlie vodi o suti de Nemti foarte buni ce avea

au trunis si sprijineasci carimea Moldovei. Au stitut


Nemtii impotriva focului simemlor si pre obiciaiul siu, cum
15

2.5

so

slobod odati focul, s'au indemnat mat multu de giumkate


oastea Muldovei si au ficut aceie nval cu stiaguri asupra
Muntemlor, ct toati curtea, ce si chiami la dansii Rosii,
au dat dos si amu unn i peste Ialorrute didease, nesocotindu vadul. Pink in corturile Muntemlor au mirsu
dovenii cull aceie avail i mme nu poate si dzick ci nu era 27oR
aceie nivall a mare vitejt. *t si hie fostu i tabira Cizacilor
odati, aliturea, cu focul asupra rrujlocului i aripli cei denastanga a lui Matei vodi, s'ar hi ales lucrul. Ce, ne avInd
Matei vodi la nuiloc, unde era el, nice o triabi i aripa
lui cetelalt, s'au mutat, stngur cu capul su, in aripa denadiriapta, unde era infrinti de Moldovem oastea lui si au
dat indiriptu clrima Muldovei, intorcindu toate puscile
in Muldoveni i toati pedestrimea. i amu vhndu mat des
focul, s'au dat Moldovenh incet iari Inapt)i si inteacete

desime a focului picand citva den Muldoveni, au perit


cipitanul de Nemti a lui Vasthe vodi, om ostian dirept,

de neamul siu leah. Puscile nepIrisite da in Muldoveni.

LETOPISETUL MOLDOVEI

i55

Zae. 45. *i. ase puind Matei vodi rizbolul iark la loc la
aripa sa dena.dinapta, Timus cu nebunila sa, au rupt numai

o sama de pedestnme ciziceasci cu o sunk' de pusci, fill


tabkri, ark alti tine i i-au aprophat de mijlocul ostii muntenesti, unde venise lark' la loc Matti vodk si sta indemnind
oastea sa asupra Cizacilor. Tusk' era atita loc 'Ma, cit debia
si .agiungea cu glontunle unit pre altu si lucra puscile de

27e imbe pirtile. Cizacii pre'ncet tot si apropha de oastea II


munteniasck pre funs, ci este locul foarte spinos acela si
and da pucile lui Matei vodi inteinsu, toti ckdea la
pimintu. Tail anpa denastinga a lui Matei vodi, unde
era si Lesti, sta plecati pre cai neclititi, deprini Lesii si
stiutori luni cizicesti. Vidzindu-i firi tabiri, pedestrime
goali, singuri in cimpu, astepta Cu inimi si si mai aproplie
Cizacii. Timu sta cu tabira inapoi, despirtindu-o in doi

to

15

Or% fill nice o socotiall, pini s'au scormt chiotul intre


Cizacn cei den frunte vi si-au slobodzit _focul. Den care
foc au nement si pre Matei vodi un glont de smet aproape
de incheietura genuncruului si l-au pnceput indati un pale
si au nivilit la scara lui Mate' vodk, s'al nu cumva cadzk.
L-au gomt pre paicul dela sine cu sudalmk Matei vod si
nearitindu-si nemici de rank, au indemnat oastea sa, ca
un deplin ostian. *i. atunce au skit Lesii direptu asupra
pedestnmei cizicesti si indati au intrat Cu sabille inteinsu

20

si. inteun cias stituri citeva trupun de Cizaci si riniti

25

foarte multi, ci i-au cilcat ckliretii, pink aproape de tabkri.


*1 dupi aceasta a doa indereptituri a ostilor a lui Vasilie
vodi, ales a Ciza.cilor, in earn era toatk nedejdea i ochii
271R a tuturor, au cidzut tuturora inimile II gios, cit nime n'avea
nedejde de izbindi, ce maim* MI i inspilmati. Nebunul

so

Timus ce si faci nu tua, firk de nice o tocmalk i nice


orinclinal. Striga Ckzacii: Dziceti-ne, in vro parte on si
mergem, on si ne aruncimu santuri pre obiciaml nostru >>.

156

MIRON COSTIN

Nu era amu nici sfat, nici ornduia1.Si tot odati cu aceste


sconusi un vivor den sus, cu ploae, dirept in fat,2 ostii
lui Vastlie vodi i ca acme furtunl, Cu sunetul copacilor
o

cu ploae ripede, at si pirea a este anume urgua lui


Dumnedziu orindurti asupra cestu osti, citi era despre
Vasihe vodi. Si Matei vodi cu tunun adiogea groaza ostit
ci simeti amu osterui lui. Deci, intit aripa ()stn. noastre, Mol-

dovei, au purces in fizsipi. Vasthe vodi viclzmd a vedere

rizsipa ostii sale, s'au mutatu atri tabira aziceasci, la


carele inci azrata cu tabira, intira ce o rumpsease,
si o impreune la loc. Pe o ploae i furtuni ca aceie ruci de

un sponu nu era, ce, citi au putut a si inalira Mau,


s'au inalirat st au plecat i Timus cu Vasthe vodi fuga,
lisindu toati tabira i Ix* pedestrasi la penre.
15

Zae. 46. Pent-a.0 in cestu fizboiu camera insemnati den


boieru Moldovet, Buctum stolnicul den tun lovit i Hnstodul

aminariul st den slukton putmi, den pedestrimea c z- 271'


ceasc'i atva den ceje ce au fostu in frunte, precum s'au
scris, den Nemtu a lui Vasille vodi in giumtate. Vit multi

si den osteni de tari 0 den Mac' au adzut pre mina


lui Matei vodi Iari si den Munteni nu ail sadere in

25

camera au fostu ci mat virtos primejdua lut Matei vocli,


cu rana ce i-s'au prilejit, den care, cu adevirat i bitrin
au fostu, lar cit art hi mai putut tilt, rana aceie i-au scurtat
rimsita dzilelor, ci pink la anul, netimaduit de aceie rani,

au munt. Ci si nu hie fostu rnit, deb= mew de ar hi


putut scipa, den Muldoveni i Czaci, unde intrasi i cu ce
tocmall.
so

Zat 47 Ase arsindu acesta fizboi Vasilie vocl cu Matei


vocli, pre urma st nirocul celorlalte rzboae ce-au avut
mamte, au luat cu Timus amp' pre la Gradiste, trecindu
Siretiul la Videru, au venit in Iasi la scaunul su, cu mare
mihruciune tuturor lucrunlor sale.

LETOPISETUL MOLDOVEI

1S7

Za 48. Nime nu s'au gindit pentru pedestrimea

si task cmeva viu, den ati rimisese dupi fuga


ostii cei can. De intrat hirea Cizacilor la nevoie ! Dupl
ce h-au fugit toate capetele i hatmanul lor, ei in de sine
In loc au rkdicat cap si au legat tahira i s'au apkat pink'

In noapte i apot noaptea in tabirk au ficut focuri de carile

272R lor 11 si de spini, iark singun au purces cu tocmali, firi

numai pedestn si au esit to;i pin inteunul, firi


nici o dodeiall, aice in tari.
Capul al noospr edzecelea.

Incep. r. Awe in Iasi, Timus odihnindu dupi ospktul


dela Matei vodi, dzece dzile, au purces 'spre tara sa, iark
Vasilie vodi iari s'au asedzat in scaun, ci la Poarti i sta
&nun= nestricat. insl, nu indelungu in pace, ci ceri.ndu
Stefan vodi dela Matei vodi agnitonu, si margi in tari,
i-au dat 400 de sk'imeni si den diribantn sit cine au vrut
de bunk voe in hafa lut Stefan vocl si din livinti o sami.
Si au intrat lark Stefan vodi in ar cu acel agiutonu de la
Matei vodk pre la Focseni i s'au asidzat la Ricicium, la
un sat al sal, de odat., asteptindu i altu agiutoriu si dela

10

15

20

Racotn cneadzul

Zae. 2. Cu anevoie si tocmiscu dot donut' inteo taxi 1


Ase Vasilie vodk, pink a nu s mai inglott si a sl intin
272v partea lui Stefan vodi, au ales 800 de ostem inteales 011 rhelent
Lipusneni i i-au tnmis asupra lui Stefan vodk, cu

nepotu su, Stefan piharnicul si den sate boeresti citiva


sarn de oament, cani tinusi calea lui Stefan vodi la fuga
dela Popncam i omorisi %Armin aceie si pre Morianul,
hatmanul lu Stefan vodi.
Zae. 3. Strajea lui Stefan vocll era la Baciu, 400 de
oament ciliri si vro... simeni i amu era citva den boeri

25

se

158

MIRON COSTIN

feciori de boeri adunati. la Stefan vodi: Andronic sirdariul, Dane spitariul, Antiohie aga i alti boieri de mainte
Cu dinsul. i cu strajea lui Stefan vodi din boieri au fostu
Mogilde plharnicul i Sturdzea visternicul. Daci au simtit
venirea lui Stefiruti piharnicul asupra sa cu otile lui Va-

silie vodi, s'au dat la o rip'i ce iaste aproape de sat, de


Faraoani, anume Valea Saci i s'au tocmit acolea stol pre
un pisc, aliturindu lingi sine si diribantii ce era Muntem.
io

15

20

$i cum venua intmsu Orheienii la dinsii impiedecati cu


trecitoarea ripii acme ce s'au pomemt, nu trecuti bine
toti, 'au skrit cilireth lui Stefan vodi i in loc i-au infrintu
pre Orheiem. Au plecatu fuga si Stefiruti piharnicul
Hincestii i i-au gorut strajea aceie a lui Stefan vodi, pini
i-au trecut fr vad apa Bistritii. Pre altu, cant au luat
drumul spre Roman, i-au gonit pink' in Roman. $i i-au
cuprinsu i ifinimea aceie, pre care Stefanji vodi i-au 273R
omorit, iari altora li-au diat urechile.
Zal. 4. Dup aceie izbindi, strajea lui Stefan vodi s'au
mutat la Si'boani, mai sus de Roma.n, iari Stefan vodi
dela Riciciuni s'au mutat la Backu, adiogindu-i den dzi
In clzi oameni de Tarsi de Sus toat i den gioseni multi.
acolea i-au venit i agiutorml si dela Racotn. cneadzul
Ardialului, Loco de oamem cu Boro Janos.

25

30

Zae. 5. Vasilie vodi vidzindu-si iari la cumpini grea


i tara ndoita cu uriciune spre dinsul si doamna S2. la

Suceavi cu toati inema ce avea, cetatea Hotmului era esiti


de supt ascultarea lui, ci era inchisi cetatea i tot si Imea
pre numele lui Stefan vodi, unde era si mai nizulasci nu
avea, Cizacu amu infruntati i rusinati cu Timus in Tara
Munteniasci i doi neprilatini tan pre acele vremi, i Racotii si Matei vodi, si mira ce va face. Iari tot nelisindu-si,
scrua slujitori si au tras si Orheierni i Lpusnemi la sine
siau ripedzrt i la Cizaci
Timus 200 de Cizaci

LETOPISETUL MOLDOVEI

159

Cu Hluh polcovnicul. Au flout si el de toati oastea vro 4000

oamem i au esrt dentii la Mowle, pre Bahlum. Apoi,


dacl au lovit si al doilea rindu strajea lm, ce era cu Grigorie plharnicul, iar strajea lui Stefan vodi, au purces spre

Tirgul Frumos i acolea, dencoace de Tirgul Frumos, la


273e Sirca, s'au tumpinat cu Stefan vodi.
Zae. 6. Acest rizboru cum au fostu si cum s'au pnlejit,
nici unlit pirti nefitirindu, c neimci nu stncl credinta ase
cebra ce scnu letopisetele ca friia, candu veghe voia
unue i coboarl lucrul cu hula altuia, noi, inkari ea' am hi

to

daton cu pomenire ludat mai multu lui Stefan vodl,


dela carele multi mill am avut, cleat lui Vasilie vodi, dela
carele multi urgiia prinii nostri au petrecut, iar dreptatea
socotind, nu poci scrie intealt chip.

Zell. 7. Deci, den hirnicna dommlor, departe mai in

15

frunte a lui Vasilie vodi, cl s'au aflatu pururea in ,fruntea


ostii sale, singur invitindu, mutindu stiagunle i indemnindu, iartefan vodi in oastea sa de fall n'au fostu, ce
au stltut departe dela oaste, inapoi. 'ark numlrul ostu
hirea si cu acele tot era mai tare Vasilie vodl i mai multi
stem la Vasihe vodi i mai buni clrei, insI toti indorti
si hirea neamului lacoml la inoituri. La Stefan vod'i era
L000 de Unguri clFiri, pre atatea era I Moldoveni si era
500 de pedestrasi Muntern i altl strinsoare. Iarl la Vasilie

20

vodi 3.000 de clri, 400 de Clzaci, 200 de gimeni, cu


dirlbani, Ce, avedere au fostu voia lui Dumnedziu spre
stingerea casii lui.
Zacr.

8. Tocmig oastea sa Vasilie vodI cuprindzindu

274R drumul carele vine dela Tirgul Frumos preste Sirca.


Boris Ianos oblicind cl pe la pod este loc ripos, au llsat
drumul si au purces in sus pre costise, allturea cu piriul.
Vasihe vodi inc au purces in sus pre culme impotriva lor
si au stltut asteptindu rizboiul. Den oastea a lui-Vasilie

25

160

MIRON COSTIN

vodi au eyt hartul, mil Borg Iano den oastea sa n'au

lisat, ce s'au aritat mai indriznet cu oastea lui atefan vodi,


deck Vasilie vod, a au trecut piriul. i lui Vasihe vodi
s'au cidzut, nu hartul, ce cu toati oastea s margi asupra,
incet, cu tocmati, aliturea cu pedestrimea. Ce, weptindu
Vasihe vodi den loc necltit, ceielalti Inc stituse i depriny

cu izbinde amu in citeva rindun ei, au snt 'hailldo10

\Trill in frunte i Ungurn dupi dinyi. De aceie snturi


a ovemlor a lui stefan vodi, cum s'au dat hartul lui Vasihe
vod inapoi, cum iaste deadma hartului, cum au plecat

stiagunle lui Vasilie vodi fuga, fi'ri mci o nevoie, care

15

20

25

30

incotro all sttut CU ochn, oilor, nu osterulor siminitoare


caste. Bietii pedestray
apucat nici focul
sloboadzi
deplm, ce indat, inteo clipal, cum s'an dzice, ochmlui,
s'au inyrat stiagunle a lui Vasihe vodi. pre Bahlulu in gios
cu fuga. Iari pedestrimea au luat pre Bahluet, la Cirlegituri.
Ciza ji cii, cu puling sciderea sa, iari au hiliduit pre la 274e
branite i au nizuit la Nistru. Singur Vasilie vod, vi-

dzindu rizsipa ostn sale, au purces y el de o dati foarte


cu putint Ing sine. Apoi s'au strinsu pe 11110 dinsul
den capete slujitorilor y den ilincwi unn i I-au luat intre
sine, aprindu-1 cu mare lauda sa i veste i pomenire
cinstei. La vreme ca aceie si stai la nevoia domnului, cu
cinste vecinici hie cruia iaste.
Za'e. 9. Gonit-au gonayi pre Vasilie vodi pin aproape
de Prut i 1-au tot aprat cari era pe lingi dinsul, precum
s'au pomenit. i trupun ae multe n'au cidzut; den oameni
mat insemnati: Nechita vamsul y. Isar clucenul. i I-au
pnnsu vm y pre Gheorglue hatmanul, fratele lui Vasihe

vodi, cidzut cu calul la cobor4.


Zae. /0. Vasilie vodi, dupl acesta rizbom, all trecut
Nistrul la RaFov i acolea petrecind citeva dzile, s'au
mutatu la Voloduin, un ora ezkescu i de acolea au trimis

LETOPISETUL MOLDOVEI

z6 x

pre Iordachie visterrucul sol la Hrml hatmanul, la cuscru


su. Lei Stefan voda, risindu Iesii, numai ce au venit pin
la pod si de acolea oranduindu la scaunul Iasilor carmacami,

singur au purces cu wile sale la Suceava, unde era casa


lur Vas.'lie vodi si mema toat inclusa in cetatea Sucevei,

Cu To 11 ma vorrucul den boreri, avindu 8o de sarmani si


puscari de loc si Nemti 6o lefecu in cetate.
Zae. .u. Stefan voda clack au sosrt la Suceavi, au descalecat la un sat aproap.e, anume Scheia, in casele lui Tode-

rasco logoatul. Lei imprejurul cetatri s'au ingropat skimenii si si o sama de Unguri -au adus pusale si dela

10

Hotm r dela, Iasi si au inceput a bate cetatea, ce, nu-i strica


nenuci.
Zac.

12. Si adaogea tara de pretutindere la domnu de

iznoava nou, iar sr Vasrlie voda, unde era, nu dormiia. Ce,

15

ori ce nevointa pune omul, sorocul lui Dumnedziu, amu


orindurt ase, a-1 clad nu poate nime.
Zae. 13. Preste scurte dile sosi veste cum Tunus iara
Cu 9 000 de oameni intri pre la Soroca in WI si amu lowsi
oamerni lui Vasilre voda si pre Grumadze capitanul, carde

20

era in campri Sorocu Cu straje. Si. tna Stefan vodi ca nu s'a

lisa cu atita Vasrlie voda asupra lui, ce agmnsease si el


la Racotu cneadzul Ardealului 1 la Cazimir craml lesescu,

carora amindurora era urat Vasilre voda, pentru legatura

cu Cazacii. Deci, dela Racotri indata i-au orindurt cu


Petchi Istroan, cu top. Sicun, ca pre 4000 de oameni, iara
crawl lesascu, un polcovmc ce avea la Camemta, anume
275 Con II dratchn, cu 1000 de Lest egad, r-au trimis ponmca
aceasta, de ar vem vro oaste asupra Moldovei cazaceasca,
si nevoiasca cu toati osirdua, adunindu-si cu Moldovenh,
sa-i sminteasca, care lucru apor ase au fostu.
Zae. 14. Dac au simtit Stefan vodi oastea clzaceasci
apropriati amu catra ,Prut sr au oblicit ca Titan nu sintu,
11

as

so

62

MIRON COSTIN

nu spre Roman, ce spre Comari au purces, stiindu a soseste

15

zo

25

30

si Petchi Istioan cu oastea unguriasci. Vrea si the calea


Cizacilor la loc largu, undeva pre Jijie. Si la Cotnariu s'au
impreunat cu Ungurii i all purces spre Stefinesti, asteptindu si pre Levi. Ce, mai zibovindu Lesii, n'au indrezzut
Ungurn a si timpina cu Czacii. i ase, Cizacii au trecut
codrul pre la Cucoreni, la Suceavi. Iari Stefan vodi au
rimas pre sliahul lor despre Prut si a trha dzi au sosit si
Condratchii cu Imo de Lesi.
Zae. 15. Timus cum au sosit la cetate, de a doa dzi s'au
desfrinat la jacurile Ministinlor i nti asupra Dragomirnei mnstirii cu pusci au inksu si au bitut ministirea.
Si daci i-s'au inchinat, toate odoarile, vesrruntele in jac au
dat i cati bieti negutitori era inchist acolea si multi den
bojar, rusinindu Cizach fimei i fete si nu ca crestrui,
ce mai multu decit piginii s'au purtat cu aceie ministire.
" hie mai avut vreme cevasi Timus, nice o ministre 276R
n'ar hi hiliduit nepridati odoaci.
Zae. 16. stile intr'agiutoriu venite lui Stefan vodi
leti i unguresti, dupg ce s'au adunatu la un loc, au
mirsu indati Lesii In frunte. Si daci au trecut toate stile
codrul, au stitut pre Siretiu i acolea, la un sat anume
Grigorestii, au ficut sfat impreuni, Stefan vodi cu Petchii
Istoan serdariul lut Racoth i cu Condratclui polcovnicul
cramlui

Zae. 17. Sfatul alege den loe ct osebire este intre om


om. Intim Stefan vodi au poftit pre Condratchn s priimasci aceasta cinste de citri dinsii, cum i-ar pima cu ce
tocmali i cu ce socotali i cu ce rind s'ari cidea s margi
ell totn asupra acelui nepniatin, s fte toate pre sfatul lui
si pre socotiala, ca unui vestitu slujitorm i tiutonu obiciaml i hirei acelui feliu de caste a Cizacilor. Au multemit
Condratchii de acme cmste, carele li timpini dela Stefan

LETOPISETUL MOLDOVEI

163

vodi si intai aceste, cuvente au dzis ctr stefan vodi' si


citri Petchi Istioan (Eu, carile scriu acestea, m'arn prilejit
la acestu tilmicit si la alte, mai pre urmi).
276/

Zae: 18. # Impirapi intre impirati, craii intre crai, domnit II


intre domni, boerir intre boeri, slugile intre slugi au osebire,

unri decit altri cu scaune mar sus si slugile intre sine unii
deck altri Cu c'instea sk osebiscu. Craiul, stipanul mieu,

cu scaunul siu, micari ci raste mai sus decit luminatul


cneadzul de Ardial, jail dumnealui Petclui Istioan este
la mai rnare cinste la stipinul siu. Eu la stipinul mieu

/0

sintu mai de gros; dumisale si va cidea si ja cirma asupra


durmsale si nor dupi poruncp. dumisale om face *.
Zae. 19. Aceste daci am spus citri stefan vodi si citri
Petchn Istioan, au rispunsu Petchii Istioan, cum, micari

ci este la stpinul sill serdar, va si pofteste si hie toate


pre sfatul lui Condratchii, ca unme carek amu atite fiz-

15

boae au avut cu Cizacii si stie rindul si. hirea lor. Daci au


inteles rispunsul (cum ar hi strut ci nu or face ei ase amindoi

cum va sfitui el), au dzis: o De vreme ce mi aleg mirizle


sale si si faci pre sfatul si pre socotiala mea, poftescu dar
pre dumnealor si inteliagi hirea acestri fehu de osti, cum
iaste si ce sintu Cizacri si in ce loc sint, unde smtu acmu .
Ai. 20. Oastea Ciziceasci daci `apuci si si ingroape,
si arunce santuri pregiur sine, nu la ce loc, supt cetate ca

20

aceasta, ce hieb la ce piriu, nedobinditi e4e. A II cmu

ss

vedem ci hick' santuri n'au, flier bine cred de numele nostru, ci sintu si Levi alce. Pini mime, de or si oblici, tot
nu or crede. Cap cine le iaste, iaste si tirfir si nebun. Trebueste, de vom si ne minturm inteun eras de acestu nepriiatm, pre lingi voia lui Dumnedziu, insi si facem ase :

so

Zae. 21. t Oastea den loc de aice, cit va trece piriul,


indati sl si tocmasci stoluri, sill tie cmesi bulucul rindul,
care dupi care va merge si-si va sine locul. Noi, Lesh, om
11*

164

MIRON COSTIN

tine fruntea, dupl. noi stile mini sale cneadzului de Ardial,

to

15

20

dup. stile unguresti, miriia sa *tefan vodi cu oastea sa,


ci hie cindu capetele si. mai pre urnal si hie si. cade, Iaste,
cum intileg, de aice o dumbravi de tine citva. Deci, pink'
om trece dumbrava, va merge incet oastea, iari cum om
trece si or esi la vedere stile, nermci neoprindu-se, si
purceadi rindu dupi rindu in triapidul calulm cel mare.
CI s hie gnje de vreo caste in cimpu, A' ne stea inainte,
acme grije nu iaste. Ce, cum ne vor vedea, de alti nu s'or
apuca, ce indati de santuri si faci. Si facem dari cu totzi
nivali, pink n'au santun si la grabil ase de sirgu, nici sinetele nu si slobod toate. lark' cetatea ci ce va da cu pusci,
on cu sacaluse, acele pupn pagubi fac in oaste jr, ales care 277'
nnsci si la un lo c nu sti, Nu toate cite si slobod glontunle
nemeresc, mal largu iaste pe de latun cleat omul. La noi
este o pov'este, ci cine piere de glontu de tun, tot era de
fulger si moari. Mick tinti este omul cu sabie zmulti si
mat lesne streletului a nemeri o vrabie, decit pe un om cilare cu arme. Graba pierde, adevirat, de multe on., iari de

multe ori abindeste. Aice anume graba trebuieste, cu


dinsa si ne mintuim de acestu fel de nepniatin, ci intr'altu

chip, de nu om new' si-i spargem pini nu si intiresc cu


santuri, nice noi citi sintemu, nice de ari veni singur craiul
stipinul mieu, si. miria sa cneadzul de Ardial, nenuci nu
25

le vora face., La ce zhavi va veni 2poi lucrul, si si socottasc si noi alce firi earl, firi hrani, trii acestiia
va aduce zThava noastri cu acestu neprnatin mare scidere .

to

Za. 22. Aceste satuia Condratchn, care toate pnimindu


si Stefan vodi si. Petchli Istuan, s'au slobodzit sfatul si. a
dooa dzi dez de noapte, cum au trecut Siretrul in vad oastea, ase au purces deodati, pe cum si aleseasi la sfatul

de cu sari. Iari numai de o dati s'au tinut Ungurn de

LETOPISETLIL MOLDOVEI

165

2ceie socotia/a, pina au trecut dumbrava. Iari cit au trecut


278R dumbrava, Lesh indati au purees 11 in bici spre cetate pre
la Iticseni, iar Ungurii, cit au iesit den dumbravi la ve-

dere si au zant haratul azacilor timpinat cu fitintea Lesilor, ca avea Timus cu sine 1 200 de Tatari, in loc au
sttut Petchii Istuan si Stefan vodi. Lesii cum s'au timpinat
cu Ttari i cu azacii calari, indati i-au impinsu si au
statut in tocrnall pre culme asupra tabern cizacesti, astep-

tindu pre oastea ungunasci si pre Stefan \To& cu oastea


de tara, totdeauna trimitindu rind dupa rind, si vie mai
curund. Ce, n'avea cui dzice. Au asteptat Condratchn de
doao ciasuri aproape, sa vie Ungurii, ce, dad.' au vadzut
el nu foloseste, au suduit in gura mare pre Petchii Istuan
serdanul lui Racotii si pre Stefan voda si au dzis sa dzici
trimbita de rzbom. Si nimpsease den catane, den oastea
tin Petchii Istuan vro zoo de catane, foarte de triabi oameni si den MoIdoveni pre acme sama si au purees asupra
Cazacilor, direptu supt cetate.
Zed. 23. Cizacii, cum au sunlit de Lesi e sintu, cum
au inceput a sipa santuri impregiurul tabeni sale. Unn
sa apara de Levi, altn sapa birbteste, de arunca pamintu
pre carute i inteo mica de cias au radicat santu, de dat
278.

cit era amu piedic cailor.


ZacY. 24. Lesii cu navala dentii au marsu pini in tabiri,fi
ce clack' au vidzut ca nu vin celelalte osti, s'au dat inapoi
cu stiagunle, pe dupi case/e Tatirasilor i dupa besereca
de acolea si in niste pometi ce era i au statut pin in desara.
Si de acolea apoi s'au mutat in preajma cetatii despre Ipo-

16

20

25

testi, aproape de cetatc, numai preste un climb, cit covrsiia glontunle den cetate. Au venit in desara i Petchii
Istuan cu ()stile sale si au descalecat pre dimbu despre
Iucseni, iara Stefan voda 2U venit si au descalecat aproape
de Lesi. Si aceste toate nu-si scriu, laudind pre o parte, ce

zo

166

MIRON COSTIN

tocma cum au fostu, nu si fac laudi qtii leOsti, am prea


multi de 'tail martori.
Zcze. 25. Preste noapte au ficut Cizacii anturi 0 'au
intint tabara, cat nu era a' gandi si-i mai dobandiasci. Si
5

io

aqe s'au plinit toate cuvintele a lui Condratclui grite mamte.

Nice mai nivillia nime la tabira lor, ce imbla numai cu


harturi 0 din 'Mari 0 den slugile lui Timu qiia denafari.
Insi Titarai au stitut Oa a tnia dzi 0 fiindu preste hirea
lor a. Ju inchi0, s'au cer.sut marzacul carele era cu danvi,
si fie cu voia lui Timuq si-i sloboadze, pani nuli pierdu
cam Ce, trigindu-si marzacul si margi, Timuq den manie
dobitoceasci i-au tiiat capul li marzacului. Iari Titani to- 279R
tu0 inteaceie noapte au plecat den tabiri 0 au luat dentai
In sus, pe la Cerra* apoi pre la Hotin spre Movileu. Acolo,

15

20

25

so

la Itnutul Hotinului, li-au eqit parcalabul de Hotm, Jora,


si le tue calea cu o sama' de oameni. Ce s'au suptpus Titarai hate. vale qi s'au intorsu asupra parcklabului cu totii
.0 indati au plecat fuga parcilabul cu oameim ski. Si la
goana, ci i-a.0 gonit 'Mark catva loc, au pent catva de ai
rnotri la acel rizboie, fari ispravi. S'au pomenit la sosirea
lui Timuq la Suceavi, cum au sosit el singur 0 au 0 marsu
la Dragomirna ministirea. bra alte cete pre la toate ministinle au purces in jac. Ce Timu au apucatu cu o dzi
inainte de au intratu in tabrk, lark' celelalte cete de sirgu
li-au platit Dumnedzalu plata pentru jacul caselor sale,
ci-au marsu oastea lui Stefan vodi, de li-au e0t inainte,
de li-au tinut calea 0 s'au topit cateva cete cu totul.
Zae. 26. Stefan vodi, dupi ce s'au a. tcizat otile impregiurul cetitii 0 tabeni caziceti, au pus pucile cate
avea qi btea in tabara ciziceasci, cu puling striciciune
Cizacilor, c1-0 ficuse ei gaun in pimantu. Apoi, pentru

spaima 0 cetitn, au mutat puFile in targu 0 den targu


au bitutu 0 alturea cu cetatea 0 in tabirl. Evia dentam II 279

LETOPISETUL MOLDOVEI

167

azacn i clri cu harturi, ns putme dzile. Si dupi obiciaiul su, au dat inteo dzi ravel la puci in targ i venise
aproape de puqci, cat una ce era mai aproape amu o apucase.

Ce 0 atunce indereptandu-i Lew, s'au intorsu Cizacii in


tabira lor si de atunce numai ce -tinea anturile sale 0 fura
hrani de cai i api despre apa Suceavei den vale, pan au
mutat Condrarhii i dentr'acolea 4 stiaguri de Le0 i i-au
inchis i dentr'acolea cu aceie straje. Si apoi au mutat 0
Ungurii o sami de oameni i a4e au ramas Czacii inchiF
stran0 de toate pirttle.

Ze. 27. Candu si lucra aceste la Suceavk craml leisc


Cazimir cu 40.000 de oamem coborka asupra Cizacilor,
de care coboratul cramlui timdu Stefan vodi, au trimis
la crawl, cerandu agmtorm den oastea sa,
poati sparge
pre Cizaci de supt cetate 91 tot inteaceie dati 0 la Racotii
cneadzul Ardealului. Dela amandoi fr. zi.havi au venit
agiutoriu, ci pre craiul lesc timpinandu soma la Halle' pre
Nistru, indatI au pornit pre- Dmof polcovnicul cu 600 de
Nemti, cu 4 puqci qi o mi. Iari dela Racotn, singur hatmanul lui, Clumim Ian4, au coborat ca vreo 6000 de oameni. lar intai dela craiul leiscu sosindu Nem%ii, s'au
pus in dial, direptu asupra cefitn, peste clrumul carele vine
286R den targu pre supt cetate. Si au toc 11mit pi.wile i pioa
direptu deasupra taberii
btea foarte tare, cat 0 pen
giuri h nemerna pucile i pioa. i acele puci apoi curund

15

20

25

au scurtatu dzilele 0 a lui Timu, cu direptu giudetul a


lui Dumnedziu, pentru prada carea ficuse besericilor
Zae'. 28. Dupi aceie, Chimini Ian4, daci au sosit cu
oastea cneadzului de Ardial, au trecut spre locul unde
statusi i Petclui 4tuan, aedzndu-i toati tabira unguriasci inci mai aproape de qanturile
Zacr. 29. Cizacii amu fiind la mare stransoare de hrani,
inchiqi den toate prtile, amu pieile de pre cai morti lua

50

MIRON COSTIN

x68

le herbea i opincile, radacini mama, obositi de striji totdeauna i stribituti de pusci. Timus pent de gloat de tun,

cum dormia supt cortul siu, mcara ci era in pimintu


5

intins, 1-au nement in picior glontul, dupi care loviturA,


pang a tnia dzi au stAtut mort. Iticlicase pre unul anume
Theodorovici hatman, dupi moartea lui 'Minus, ce n'avea
nici o putere amu Czacii, numai ce era de perire spAimAntati.

i intrio noapte ficandu-sa spaimi in tabiri a

lor, au dat toti ca oile de/a santun la podul,

acolea

io

impingandu cei de pre urmi pre cei dmainte, au cidzut


pe'ntunerec side pre pod in santu, fifaimindu-s,
rindu de burl voe in santu si au perit multi den Cizaci
inteaceie noapte den spaima aceie. i s si hie stiut de cei
den a llfar spaima ce si ficusi la Cizaci, luati era tabira 28o

15

atunce.

Zed. 30. Ficusi o nivall Nemtii craiului lesisc asupra

santului ciziceascu cu trei dzile mamte de ce si rinisi


Timus. Pre amiadzi-dzi era, cindu Dinov polcovnicul de
Nemti, socotmdu firi gnje pre Cizaci, au dat stire si la
Lesi si la Ungun, la vremea ce vor audzi doba lui, si dea
de toate p'rtile nivali, -ficindu el cu oamenii s5.1 ravala
la santun. ase au fostu, ci au mirsu Nemtii i cu nivala
dentam luasi dela Cizaci o bucati buni de sant. Ce, nesrindu Unguni i ai nostri de pe alte locun, s fad. Cizacilor spaimi, s'au pornit toati Cizicimea cu smgur Timis
la locul unde cupnnsesi
si nu den sin*, ce apucindu drug, hloabe, smete de a Ins, au impinsu pre Nemti
dela santun i sinnd dups dnii asupra umi rip', cum s
sue drumul dela taiga pe supt cetate, au pent Neirrti. la
30

aceie rip atva, cit dzicea tecsite trupunle de Nemti


denteaceie nivali la rap
Zacr. 31. Craiul lesisc sosise la Cameniti, improtiva ciruia.
Hrml hatmanul, adunat cu hanul purcesesi; inci nestundu

LETOPISETUL MOLDOVEI

169

de sosirea craiului la Cameniti, au pohtitu Hmil pre hanul

s aliagi o sami de oaste titirasci, si ripadzi Cu Vasihe


281R vodi, si-i scoati pre doamna lui i averea si pre fecioru-sku
den chisoare. Au dat hanul pre sama lui Sirim bei pre Vasilie vodi si 1-au pornit pre la Soroca.

Zal". 32. Ce, inteacelesi dzile, amu neputindu a mai


triCizacii de supt cetate, flrnndz4i i stribituti, au legat
tocmali cu Stefan vodi i Chinuni lands (ci Condratchii
purceseasi bolnav la Cameruti, den care boali
prilept

moartea) s-au dat cetatea Cizacii pre sama lui Stefan

10

vodk, cu doamna i cu toati averea a lui Vasilie vodi.


ei, pre citi rmsease, au purces cu tabiri puin. Cine-si
cumpirasi cai dela Ungun, dela ai nostn i dela Levi, de
supt cetate dendati s'au tras pen targu, apoi pe Sucea.vi in

gios, spre Suet, cu oameni de zilog dela Stefan vodi, si

15

margi Cu pace. Si ase s'au firsit rizboml Cizacilor de supt


cetatea Suceavei.
Capul al doodzecilea.

Incep. i. In mici cumpink stau lucrurile oamenesti


rissipele a mare case si domnu i bine au dzis un dascil
28 ivc lucrunle rizboaelor in clipala ochm 11 lui stau. Amu era
Vasilie vodi sosit cu oardele titiristi la Prut, la Stefinesti,
cindu 1-au tumpinat vestea, cum amu cetatea au cidzut
pre sama lui Stefan vodi si cum au pent si Timus
citi au rimas, putini si in giumitate morti i himnesiti 51.
oblicise iSirim bei, ce era cu Vasilie vodi. Au stitut o

dzi pre sfat, ce an face cu un lucru ca acesta, stundu


acolea, supt Suceavi, era osti citeva i ungures,ti i lesesti
Au ales cu sfatul mArzacilor, o sami de Titan si lovasci
deadireptul la Roman, iari alt drambi s lovasci dirept
supt cetate, c imbla Vasulie vodi cu lacrmi, cidzindu

20

25

170

MIRON COSTIN

la picioarele lui Sirim bei, i Cu multe daruri. Ce, cindu


sta lucrul gata si sfatul, numai si purceagi in ceambuluri
TitarAi, sosesc ala hanul olocari la Sirim bem, ori unde
1-ari agiunge, inteacela loe si lase toate, micari ci ar hi
asupra vre urui trebi i indati si purciagi indiriptu,
dindu-i stire c iati CI a treia dzi are rizboi cu craiul lesescu.

io

is

20

Zed.. 2. Dui au intiles Sirim bei porunca hanului de


intorsu si cum era de aproape hanul de crawl lesiscu, au
lisat treaba lut Vasilie vodi si s'au intorsu inteaceies dati
cu stile spre hanul. Iari Stefan vodi luindu pre doairma
lui Vastlie vod cu toati averea i cu ficiorul lui Vasilie
vodi, Stefiniti vodi, au purees dela Suceavi spre Roman
cu al doilea conac au stitut in Roman in mare grije de ll
Titari, de carii amu stha den strijile sale ci au agninsu

jrm bei cu Vasilie vodi la Prut. Iari luindu veste de


intorsul ordelor ttrti, smgur s'au asedzat la Roman, in
episcopie, iari doamna lui Vasilie vodi i cu feciorul lui
o au trimis la un sat al Sill cu pazi, anume la Buciulesti
pre Bistrite Chimmi Ianis den conacul dentii dela Suceavi
pe Muldova, dela Riciuleru, au ales 800 de catane i Stefan
vod'i 300 de Moldoveni si au trimis cramlui lesescu inteagiutorm la Cameniti. i dupi ce au pornitu acestu agmtoriu Chimini Ianis cu Stefan vodi, in loe de multinuti
craiului pentru agiutonul lui, carele Il trimisease si el asupra

25

Cizacilor, iari cu celelalte osti Chimini Ianis au trecut in

tara sa, la Ardial, cu izbindi, la stipinu-siu, la Racotu.


ark' Stefan vodi s'au asedzat, precum eau pomemt, la Roman.
Zae. 3 Aice pre scurt ni s cade a pomeni de Condratchii
30

leahul, polcovnicul craiului lesiscu, carele eau pomenit


au fost verut inteagiutoriu lui Stefan vodi asupra lui Timus,

c, micari c'au fostu om strein, cade-si si nu si tack' hirnicua lui. i hirea deplin ce avea. Om ales la lucrurile

boaelor, ci me si .va indemna la bunkiti, ck nu si vor

282,11.

LETOTISkTUL MOLDOVEI

rp

liuda oamenti harruci in lume, den carii unul era ales acest
282. om ? Ticut, iti pima a nu stua nemici, iari unde trebuiajl si

sfitmasci, izvor si toate cu mare inemi si pre cale; tnaz,


neinsplimat la rizboae, cap osterulor deplin, singur, unde
trebuia, in frunte, cu deplini tocmall invititoriu. De multe
on, cu moo de oameru caria avea supt mina lui, pre trei
mn de Titan au bitut si pre Cizaci cu mule, on unde-si
si timpina, 11 infringea.
Za. 4. Nu s'au pomerut de semnele ceriului, carile s'au
prilept mainte de aceste toate rutiti si Crilei Lessti si
tirii noastre si stingerea case' acestu domnii a lui Vasilie
vodi, la rindul sill. Ci era si si pomemasci la domrma
lui Vasilie vodi, pentru cometa, adeci stiaoa Cu coad, care
s'au pi-kilt Cu citva ani mainte de aceasta aa de grea prememali acestii dommei si intunecarea soarelui, in anul cela,
In care an s'au richcat Hmil hatmanul cu Cizacii asupra
Lesilor, foarte groazdnici intunecare in Postul Mare, Tina-

io

15

1648 intea Pastilor, in anul <7156>, inteo Vmen si tot inteacela an licustele neaudzite vacunlor, care toate semnele

In loe bitrirui si astronomii in Tara Lesasci a mare rintiti


cl sintu acestor tin merma. Mi vei erta, rubite cititonule;
cici nu t'am scns aceste semne la locul sku. Crede nepu-

so

tintii oamenesti, crede valunlor si cumplitelor vremi, intriabi


283R pe ce vrerm am scris si cit li am scris As hi hint aceste semne

la rndul siu, ce amu era trecut rindul la izvodul cel curat


si scniton cam izvodesc putini si afli, ma tipar nu-i. Deci,
gice de aceste semne iti dau stire si ales povestea licustelor,
carea cu oclui, cum venna, am privit.
Za. 5. Cu un an mainte de ce s'au ridicat Hmil hatmanul
cizicesc, asupra Lesilor, aproape de secere, eram pre atunce

la scoali la Bar, in Podoliia, pre cale fund dela sat spre


oras. Numai ce vidzum despre amiadzi dzi un nuor, cum
si ridici de o parte de ceriu un nuor sau o neguri. Ni-am

25

341

172

MIRON COSTIN

gindit a vine o furtuni Cu ploae, deodati, pink' ni-am

io

timpinat Cu nuorul cel de licuste, cum vine o oaste stol.


In loc ni-s'au luat soarele de desimea mustelor. Cele ce
zbura mai sus, ca de trei sau patru sulite nu era mai sus,
iari canle era mai gios, de un stat de om si mai gios zbura
dela pmintu. Urlet, intunecare, asupra omului sosindu si
ridica oarece mai sus, iari multe zbura aliturea cu omul,
fr siali de sunet, de ceva. S ridica in sus dela om o bucati mare de cei poiadi si ase mergea pe deasupra pmnca de doi coti, pink in trei suhte in sus, tot inteo
desime si inteun chip. Un stol %Inca un cias bun si daci
trecea acela stol, la un cias i giumitate soma altul i ase 283v

stol dupi stol, cit tinca dela aprIndzu, pini in desari.


15

zo

Unde cidea la mas, ca albinere groase zicea; nice cidea


stol preste stol, ce trecea stol de stol st nu si pormia, pini
nu si incildziia bine soarele spre aprindzu i alitorita
pini in desari i ping la ciderea de mas. Cidea si la popasuri, insi unde minea, riminea pimintur negru, imputit.
Nice frundze, nice pai, ori de iarbi, on de siminituri, nu
riminea. i si cunoaste i unde poposna, ci era locul nu
ase negru la popas, ca la masul acei miniei a lui Dumnedziu.

25

Citeva dzile au fostu acne urgie; den pirtile de gios, in


sus mergea. i tot atunce au fostu i atce in tara lcuste
dupi acela an si la al doilea, insi mai putine: Si apoi
in dzilele lui Stefan vodi au fostu licuste, insi pre une
locun si nu ca aceie desime, ca in cela an, de care s'au scns.

SO

lama s Ostia in pimint ingropate pre multe locun.


Za. 6, Ne intoarcem acmu tail la povestea, de unde am
pirisIt. i fundu aceste toate tot pe o vreme Cu lucrun
streine, ales cu lucrunle Crliei Lesisti i impreunate, cum
ai intiles la rizboaele Sucevei, nu ni si cade s trecem ce
s'au lucrat intre craiul lessc Cazimir i intre hanul
mului i hatmanul czicesc Hmii, atin glndu-si toate aceste 284R

LETOPISETUL MOLDOVEI

173

si de tail. Sta craiul lesesc cu ostile sale supt Camenifi


si dac i-au venit si dela Unguri 2cel agiutor, de care s'au
scns, luase sfat s purceada dela Cameruti impotriva hanului i lui Hmil, unde-si a va timpina, sa le dea azboi.
Ce, luandu veste den limbi el au tras toate oardele hanul
catri sine, si pre Siram bei, carele 11 despartise si-1 trimiseasi

In Moldova, sa nu frimandzeasci undeva in gios oastea,


au socotit sk sa lipasci de Moldova, pentru hrana ostu, la
Nistru i acolea sa astepte pre Ttan si pre Cazaci. i ase
au facut s'au mutat de supt Cameniti i q-au pus tabara
la Zvancea. Si indata au facut pod mereu pre cosun peste
Nistru, preste canle imbla ostem lesasti, Ora preste Prut,
la piffle, la finuri, strica pnsecile oamenilor. Si era la
Hotin palm in stogun, cu mare bivsiug inteacela an. Iara
multi den Levi au platit i cu capetele hrana aceie de oameni

de taxi, durandu-i inema pentru munca sa.


Za6. 7. Hanul cu Hmil, claci au vadzut ca-i trag Lesii
la loc tare, s le lue a da rizbom numai den frunte, s'au
slit a merge asupra Lesilor, aducindu-si aminte razboml
dela Bereaecica. Ce, Hmil s'au suit in sus si au statut cu
tabara la Husiatin, ark' hanul au cuprms camp. Came2$4. nail den sus cu oardele sale. Trig n'avea II cum
flamandzeasca pre Levi, ca-i hilima Moldova. A merge iara'si
asupra lor la stramtoare, nu vrea, nice Lesii la largu de
tot vrea s iasa. Ce Uri hanul au trimis pre Sefer Cam aga
vezinul sau si crawl pre canteherul ski supt cetatea Cameacolea s'au legat pace si s'au intorsu ostile cinesi la
locunle sale. Si de atuncesi Hmil au inceput a stnca legtura sa cu 'Mark i sa cerca la Moscu.
Zeze. 8. Vasilie vodi vadzindu-se in Tara Cizaceasca
cadzut den domnue, desparta si de doamna sa si de cuconi
si de avere (cauta la ce aduce roata lumii mare case, ca ce
poate fi mai greu deck aceste ? Dzic c nice moartea)

to

15

oo

174

io

15

MIRON COSTIN

nice o nedejde nu i-au mai rimas In prietenvigul Cazacilor,


singur s'au tras cu hanul, la Cram sk marga. Si acolea sedzandu pre obrocul dela hanul in cetatea Gluozlaului eiteva
luni, apoi de acolea 1-au trimis hanul la Tangrad, la imparatne, pre porunca impiratiasca.
Zai. 9. Iara Stefan voda cu asedzati domniie la Roman,
tot la Roman au sedzut, pini i-au vernt si stiagul de domnhe

dela implratie, cu care triaba trimisese boieri si pre Stamatic postelnicul, inel dela Suceavi. Au venit v. un aga
mare cu caftan de domniie v Cu stiagul in Roman dela
impari II tie. (Cana aice la ce vole au fostu domnille tarii, 285"
ping nu demult si la 'ce sintu acmu).
Zatv. zo. La Roman petrecandu Stefan voda, cerca in
toate partile si acmu mule, apoi altele de a lui Vasilie vodi
tupilate, ori odoari, ori bani. Den dzi in dzi si vidiia mule
la un loc, altele la alt loc. S'au oblicit si la sluga lui credzuta

Inca den boerna lui, anume Gatoae, un surguci de a lui


Vasihe voda tupilat la dinsul de catva pret, trimitindu-1
pe dansul la toate ce si lua den casa lui Vasilie vodi, pentru
20

25

50

credinta v pre sama lui era odoarale cite sa lua. Mult au


stitut in gind Stefan voda, cu ce gaud 1-au facut acel furtusag acia sluga a lui. Nu stm ce i-au parut pre dansul si
dentr'alte semne mai de nainte v den fapta aceasta cu surguciul, 1-all filet capul in Roman, dzicand el: De ar hi
oprit un lucru ce i-s'au cuvinit lui, 1-asi hi ertat eu. El
au furat un lucru ce sa euvine unui domnu .
Zae. zi. A privi era aevea si pediapsa si stingerea easel.
lui Vasilie vodi si caudai osianda-i, osandna si pre oamenti
de -casa lui, ales nepotn lui Vasilie voda, pentru multe doari
cat au facut si ei in vremile sale, sae si scarnivii. Si intai
pre Stefamta paharnicul, feciorul lui Gheorghie hatmanul
fuck' la Suceavi i-au Mat capul, Apoi pre Alexandru paharmcul sl pre Enachic comisul, feciorii lui Gavril hatmanul,

LETOFISETUL MOLDOVEI

175

nepotii lui Vasihe vocli, cu mare munci i-au omorit in


285' Buciule0i.11
Za' 6. 12. Dupi ce au luat stiag i caftan de domnie
Stefan vodi in Roman 0 Cu acela0 agi, carele i-au adus
stag, au pornit birul 0 pocloanele impiriteti, au venit
-in la0 in scaun 0 s'au 2. edzat cu interneiati de atunce

domnie, rail gnje, c impiritiia era tiniri, copil Ina.


Vezini era bucuro0 si hie lucruri cu pace den toate pirtile.
Ce dommia Stefan vodi flea* gnje, numai o sami de Lipunern, ales Hince0ii, nu era de odati aedzati 0 fugisi MIhalcea Hincul la Turci. Ce, agiungind Stefan vodi cu bani
la paFa de Silistra, l-au pnnsu paea 0 l-au trimis in obedzi

io

la Stefan vodi. Si l-au ertat 0 l-au pus armas al doilea.


Zae. 13. Preste scurte vrenu dupi a.. edzarea dorrmiei lui

Stefan vocli, s'au fir0t dzilele sale 0 Matei vodi, domnul


muntenesc, om fericit preste toate domniile acei tiri, ne-

15

mindru, blind, dirept om de tail, harnic la rizboae, w


neinfrintu 0 nenspiimat, cat poti si-1 asemeni cu mari
oteni a lumii.
Zacr. 14. Dupi moartea lui, au ales Tara Munteniasci
pre Costantm vodi, feciorul lui Sirban vodi. Si micari ci
era ficior de domn, tiut 0 lui Matei vodi 0 altor domni
mai inainte, tot au fost ferit, numai la nas, putin lucru,
era insemnat. Inci nu e0se sufletul den Matei vodi deplin,
286R cindu slimenii 0 diribantn, carii lila aceie simetie si suise

20

25

den izbinde cu Matei vodi, cit nici domniia, nici pre


boeri intru nemici nu blga in sami, precum s'au aritat
apoi 0 aieve fapta lor, au ridicat pre Constantin vodi
domn 0 au dat cu puFile 0 cu sinetele de veselie. Si aceie
domnie a lui Constantin vodi au dat dzile Tomei vorniMild 1 lui Iordachie vistiamicului. Toma vornicul cidzuse

pre mina lui Stefan vodi dela cetatea Sucevei, iari Iordaclue visternicul au venit singur de bunk' voe, ca un miel

50

76

MIRON COSTIN

spre giungluere, den Tara aziceasa, c fusese cu Vasilie


vodi sea:pat acolea. Era numai de penre amindoi fratit in
Bumlest, nchii amindoi i porunca mergea una dupi
6

to

omoark. rail cum au audzit Stefan vodi c'au stitut


Constantin vodg, la dorrinua Tri Muntenesti, in loc au
ripedzrt, s nu-i omoarl, el era fratele lor Costantin postelruc
In Tara Munteruasck, cumnat cu Costantin vodi. i ase au
hilIduit Toma vornicul i cu frate su, Iordachie visternicul, atunce de primejchia morii. Singur DumnedzIu
preste nedejdea oameniasci fereste pe cei &mini de primejdu,

20

el ce oameni 2U fostu acesti doi ajee, in tari aceasta, ales


iordachie visternicul, fr scnsoarea mea credz ci va till
numele lor in veci inteaceasti tail de pomenirea oamenilor,
den om in om. R
286'
Zae. 15. Constantin vodi domnul muntenesc cu Stefan
vodi, amu nu era in viata aceie, cum era cu Matei vodl,
insi era bucurosi amindoi de asedzarea sa, ca ruste domnii
noal. Aice, in -tail la noi, s'au asedzat pace, numai imbla
pre la margine osti cizicesti i ttrti, dodeindu-se cu
Leii, insl 2M11 M2i slabe razboae cleat cele den-tit. Si

zo

curundu dupi aceie s'au lisat Cizacii de 'Mari i s'au


legat cu 1mriia Moscului. Si era la noi in ar amu
mai greu de dri, pentru multimea lefeciilor ce tinca
tefan vod, pre Fulda lui Matei vodi, den cam nu
fu mult i &curl zarvi aice in Iasi, mare intre sine slu-

ts.

jitoni.

Zed. z6. Era siimeni de toti, Cu cei den Tara Munte30

niascl i Cu cei de loc, de aice, carii fusese in sluibi si la


Vasihe vodi r000, i Nemti Cu Loncetclui polcovnicul 400,
algreti Levi 200 cu Voicecovtchii cipitan.ul de lefecti, Moldovem cu Levi amestecati cu Ruscit apitanul 300, lefecu
de targ. cu Grumadzea apitanul 400. Atka sam de slujitori tundu Stefan vodl, nici dela unii zarva nu s'au inceput,

LETOPISETUL MOLDOVEI

477

numai dela Muntera skimeni i capetele lor i luase in voroavi cu sine i pre skimena cesti de loc asupra Nemtilor.

Nema era pre giumktate awe in Iasi, lark. 200 de Nemti


Cu polcovnicul lor, Ii tinea. Stefan vocli la Suceavi. In Po-

stul Mare era, cindu skiimena, den nebumia capitamlor

287R ski si den sernetna de care si implusk inca den Tara Mun-

temasck, s'au dat cuvint in de sine qi au purces bulucuri


pen targu si pre all Nemti au aflat pre la uhte, i-au (=sprit.
S'au &cut indatk o spaimk, o zarv'i in tirg. Nemta, unii

scipati riniti la curte, clpitanul lor de abia scipat dela


gam% citi au putut a stringe de oamemi ski i cu aceie ce
era la paza curi intr'aceie dzi, au apucat cerdacul in curte,
cel de piatri i s'au orinduit de apkrare acolea. Au stitut
In mare zarve i spaim toatk. curtea i singur Stefan vocli
la mare spaimi, altor slujiton can a mai multi pre la (Ali.
Un nkroc au fostu el bulucbasil si eApitanul ,slimemlor
celor muntenesti s'au inselat i au vemt la Stefan vodk,

15

chemindu-i cu blindete. Ce, cum au venit inaintea lui


Stefan voci, i skimena s bulucaa atuncia toti la un loc
In preajma curii, in loc au invk.'tat de le-au tkiat capetele
ck'pitanului 'a trei bulucbai. i aceie au fostu potolaul
acei zarve a sAimenilor, CA cum au inteles c li-au pent
capetele, in loc au purces spre fugl. Acopense iazul desimea

apoi au luat spre Socola. In ses la ceinu, la piriul ce


vine pe acolea stituse. i esise i oastea asupra lor, toatk

287 curtea

slay:torn

Nema, peste porunca lui

26

I Stefan

amu cu stiagun, cu dobe, cit, ce putea, vernia


agiungA,

rkscumpere den singele ce le fAcuse skimemi

lor. Ce au trams porunck tare Stefan vodk pre la ckpitani,


cine an cutedza sk fack vre un rizboru, cu capul va plkti,
numai s sk fispundze skimemlor celor muntenesti,

margl la tara lor, iar cei de loc si fimite pre ertare de


aceie faptl. Deci au puTces Munterai spre codru, can cu
12

30

78

MIRON COSTIN

fuga O de ceti de loc o sama, iara o sami ce au rimas,

i-au ertat Stefan vodi.

Zae. 17. Nu era ca o nernica aceasta zarvi de alce impotriva faptei care s'au facut, curundu apoi dupa aceasta
de alce, in Tara Munteneasca, satmenh cu dirkbantii, fapta
care deabne de si va afla in vre o taxi, ca acme. S'au ridicat saimenii cu daribantn O top, preste toati tara lor

au abatut la casele boereti, cu arme firimandu-i inaintea


ochtlor gmpaneselor lar i cucorulor, ficand ris pre multe
locuri de fimelle lor, jecuind casele i a.verea. Si nu numai
In Bucureti, ce o la lark', la multe case, pent-au multi
boieri i negutiton jecurti de dinu. 'ark n'au rabdatu
Dumnedziu aceie fapti indelungu, ce, la ce certare au sosit
O ei, citi vei la randul siu.11
288k
Zae. 18. De simetua acete acelor slujitori i fapti
scarnavi O de abut audzit intealte tar' supt mare grije
O

lo

15

20

ca 'nteo roblie fund Constantin vod la sluktorii sii,


nu ce poruncia el, ce ce vrea ei si faci, ficea, au agiunsu
pre tami la Racopi, craiul de Ardial, i awe la Stefan vodi,
domnul de Moldova, cerandu agiutoriu la mare nevoia sa
de slujitori. Racotn, om tank, in bine O mare avutie, zbura
Cu gandul in toate prile a-i face ceva veste, bucuros

acestuf pnlej, indati s'au gitit Cu oti in Tara Munte25

neasca, dandu tire i la Stefan voda: alce, numai si purceadi, si si adune cu dinsul la apa Teleajmultu. Numai ce
i-au cautat i lui Stefan voila a purcede de awe cu coile
sale -au intrat Stefan voda Su Tara Munteruasci pe den
sus de Foceru i Racotu s'au pogorat den tara lui pre apa
Teleajmului.

30

Zae. 19. Daci s'au oblicit aeve la curtea lui Constantin


vodi c coboari i craiul o Stefan vodi cu oot, au strinsu
cipetermle slujitorilor i 11-au dat tire de nepruatinugul

lui Racotu, cum vine asupra scaunului lui. Ce s htti

LETOPISETUL MOLDOVEI

179

gata 0 nespitmati, precum ati fostu la atatea rizboae, tot


Cu izbande, ales aceia slujitori fundu, can vestite oti in
lume cizicqti au infrint . Acole audzind, striga toti pani
inteunul: La ei, la ei, numai si ni-i artt . Si aqe
tmdu-se Constantin vodi, au purces den Bucure0i dela
288T al 11 doilea conac au fugit dela dinsii spre Darstor, spre
paea de Silistra, ci s agiunsesi 1 cu paea, dandu-i tire
de toate aceste.

Zae. 20. Vidzandu-se slimenii si diribantu inFlati de


Costantm vodi, nemici den nebunna sa n'au scizut, ce in
loc au ridicat domnu pe Hnzica vodi anume i-au pus
surgucm in cap. Indati acel Hnzica \ma' au ripedzit cirti
In toati Tara Munteniasci, dandu tire ci den mila
Durrmedziu au stitut domnu Tirn Rumine0.i; de sarg
s si strangi la dinsul, la Teleajin. Un aprod de a acelm
doirmior, cu cri, cidzind 0 pre mana lui Stefan vodi,
Ca' ne0undu nemici de oti, mergea la slujitorli de gmdetul (cum dzic la dan0i) Buzeului, si incalece cu ton,
au dat in strijile noastre. i denteacele cirti .0 den rostul
aprodului au inteles Stefan vodi toati povestea 0 de fuga
lui Constantin vodi 0 de rdicarea la domnie lui Hnzici vodi.

Ai. 21. Stefan \ma Cu wile sale amu era la Sirata,


iar Racotii den munti nu coborase. Ce, nu era firi gnje
la noi, s iju vie acel domniO3r intai, sa: ne lovasci pre noi,

pani a cobora Racotu cu wile sale. Deci, nwimdu neand de Racotu, in ce loe este, nu s'au suit mat sus Stefan
vod, ce au stitut pro campn Buzeului preste trei dzile
289R inteacele0 dzile s'au coborat wile sale Racovi 11 in es
pre Teleajin. i nedescilecat bine nc cu toati tabgra,
i-au dat 0ire strijile lui, cum sosesc siimenn la vad, pede-.
stnmea i pucile. La ,mare turburare i spaimi cidzuse
Racotii, aqe de grab oaste simati apropiat i cu Stefan
vodi inc neimpreunat, ci acolea era si si impreune wile;
12*

20

18o

MIRON COSTIN

Si nu fie fostu Gaudi cipitanul de Nemti a lui Racoth la


cumpini, era si lue ficut slimemi o pozni ostilor unguresti,
Zal. 22. CI cum au audzit dela Gherghita, unde richcask' pre acel domnisor, capetele skimendor i diriban:tilor

de Racotii, ci laste mai aproape cu stile lui si cum cu


Moldovenu inci nu este impreunat, au sfituit s margi
si lovasci intii pre Racotii. Cum li-au spus capetele sfatul.
c.um au inceput a striga toti in toate prtile: <1Haida, haida 1
to

20

25

la ei ! la ei 1. Ne asteptindu nice poninca, nice vreme,


nice tocmali, nice pre lingi sine vreo tabri, cum sl cade
urui pedestnme s margi, ce, care cum putea mai inainte

cum ar hi la lucru gata, mina bivolu cam trigea puscile,


tot in bicm, nice la un loc inc string oastea, ce care cum
putea, buluc dup buluc mai tare. i cum au sosit la vadul
Teleajinului, cum au inceput a da cu smetele si de odati
si stoha, pini an ajunge i celelalte bulucun. Iari ce tocmall si hie la o oaste II care era ca un roi firi matci. Pus- 289,
ale cum au sosit la api, brvolii pre 'urea sa, nidusiti
de cildur, c era vara si de ostirual chi pripiti, cum au
vidzut apa, cum au nivilit inteap preste oameru si au
bigot puscile inteapi, dui:4 sine
Zae. 23. Toate aceste socotindu niamtul Gavdi, cipitanul lui Racatii, au imbirbtat pre Racotll,
tocmasci
oastea, iari el singur, cu pedestnmea toat nemtasci 1 Cu
puscile, au puices i au stitut impotriva lor la vad si au
tocmit puscile spre simeni i au inceput a da den tunun
In simem. Da si sinnemi din sinete si din pusci, cite mai
rimsese ne'ntrate intr'ap. Iar n.0 fu zThavi, ce, cat s'au
apropiat oastea lui Racotii i Gavdi h-au dat foc, odati
cum dan Nerntii, au si inceput a si mesteca siimenn i d`Oribantu cu domnisond lot. i v'dzindu Racotu turburarea
lor i lucrun fr temei, au i inceput i pe den sus si pe
gios, a trece oastea pen vaduri. i indati au purces

LETOPISETUL MOLDUVEI

18%

donmisorul lor cu cilirimea, de citi avea cu sine, in rissipi. La fugi, ce sporiu


si hie pedestrasului inamtea
?
indati i-au
agninsu Ungurn cilirimea. Nu era alti, fr chriapti sin&
pentru faptele lor si nu rizbom sau vre o apirare, ce diriapti meserniti. Trupurile dzicea polog pre shah si spinii
toati pedestrimea munternasci

290R pe de laturi plim de trupuri oamenesti. i multe bulucuri


inci nesosite, pre carn, cum si uncle-si i-au timpinat, ase

dzicea, 'Ana in Ploesti. Avut-au .in aceasti zarvi Racotii


oaste cu sine ca 12000 de oameni.
Zal. 24.
Teleajm,

io4

Lui stefan vodi Rae*, indati cit au sosit la

-tire sl vie cum mai de sirg. *i au mirsu


inteaceie noapte cu oastea citeva ceasuri, lark' tot fizboiuf

nu 1-au apucat, ce dizdimineati ni-au timpinat vestea de


spartul sinnemlor. Ce tot au mai mrsu in urma lui Racotil, carele Cu toati tabita purcesease indati dupi Munteni.
Aproape de Ploesti au stitut Racotii Cu oastea tocmiti in
doui pirti i tefarilvocl cu oastea sa pre mijloc trecindu,
au mirsu de s'au adunat cu Racotii. La adunarea lor au
slobodzrt toati pedestrimea lui focul si tunurile i apoi au
purees stile pre otace. stefan vocli au avut Cu sine pini
la 5000 de ameni si forte inteales o'aste.
Zae. 25. Tot inteaceeiesi dzi, dupi descilecatul lui Ra-

2111

cotti, au poftrt Racotii indati pre stefan vodi la mask


vesel si vows de izbindi ci-au ficut. Ciumpoiasul cu cimpoi
de ursmic la dvorbi Cu dzicatun. i apoi, clack' s'au mai

veseht, au poftrt pre tefan vocli pentru surlari sk dzici


si au dzis i surlarii. Era lingi stefan vocli un mirzac,
vadzi II
290 anume Rusten mina, pre acela au poftrt Racotn
daci 1-au vidzut om sprmten, Cu dzea imbricat i cu
cojoc imbricat Cu soboh peste dzea, ci-1 purta stefan vodi
bine, cum si pre alti slujitori deabiie de au avut la vre o

domnie in tari, null, cum au avut la acela domn 1-au

26

182

MIRON COSTIN

pus pre mirzacul Racotii la mask'. $i au petrecut aceie dzi


Cu masa, pini aproape de sari. A doa dzi au purees ()stile

pre Praova in gios. $i aproape de Gherghiti, atriia dzi,


luindu veste Constantin vodi de rissipa siimerulor, au
5

10

15

io

25

esit inaintea lui Racotii Cu 300 de oamem. $1 dupO adunarea i cu Constantin vodg, Racatii au trecut Praova pre
pod si s'au asedzat cu tabira si a sa i Cu amindoi domnn
la Gherghitl.

Zed. 26. A doa dzi dupi descilecatul ostilor, au ficut


Raccrtii mask' mare si au cinstit pre amindoi domnii. El
singur in capul mesk, denachriapta $tefan vodi, denastinga
Constantin vocli Boiern lui cu boieru aminduror
virstati; in fruntea tuturora Chimmi Janis hatmanul lui.
Vrei vedea cum inghite Racovi mari si inalte ginduri,
cum s'ari vedea crai preste eral i dorrmu preste domm.
Orbu nirocul la sui i lunecos a stare la un loc, grabnic
si de sirg pornitoriucia coboris. Toate acestea Turcii prvda
coada ochiului, aceste tovIrisn tirilor acestora.
Zae. 27. Dupi aceastO petrecame, Racoth orinduindu
pre Boros Ianis cu 2000 de oameni i $tefan vodi lefecii II 291R
sal. si Lest i Muldovemi, si margi in urrni, unde ari intelege vre o strinsoare de sinneni ort de dirlbanti, s-1
cerce. Iari Racotn s'au intorsu la Ardial si $tefan vocli
In %ar, iari Constantin vodi la Buctresti. $1 atunce
vedzi de sirg si plata siimenilor s'a dribantilor in toati
Tara Muntemasci de Constantin vocli.
Zae. 28. Citi siimeni au rimas dela r'zborul cu Racotii
la Telejma i capetele lor, n'au ribdat multi in Tara Munteneasci si rimiie, ce unii au trecut Dunirea,
citi au rImas, n'au hiliduit de moarte nice unul. $1
pini la o vreme 1-au cercat Constantm voc11, ce vreo doi

ani. Unde si si oblicua siiman sau diribant, indati


intepa. Plin cimpul sir pre lingi Bucuresti si pe linga alte

LETOPISETDL MOLDOVEI

x83

rase de trupurile lor iniipate si cum aducea cineva la


divan ori firi divan si stnga: 1Doarrme, la, si esta au fostu
slim= ! 2, in locul if intepa i cine-1 aducea lua plasci,
cum dzic Muntenii. Paul inteatAta si suise cercetarea lor,

cit den pizmi unul pre altul giura c'au fostu diribant
in loc periia. Se ficea unora si nipisti den pizmi, care den
oameni nu lipseste in lume nice dinioari. Ce giura pentru
dAnsul aii oameni i hlduiia sau de stnga: 4 N'a.m fostu,
n'am fostu diribant , giura ceia ce-1 prindea c'au fostu

sr in loc Il intepa.
Zal. 29. Ficut-au bogati dobindi Tirit Munthesti
29' Boris Ianis 11 si ai nostri, pini si la olatele cele turcesti
n'au hIduit. Fost-au in ceambuluri i mirzacul cela, de
care s'au scns, Rusten. mArza. Ce acolea au rimas in Tara
Munteniasci, aproape de Durare, timpinindu-se cu niste

slujiton Win muntenesti. Loyal si pre Ungdri Muntenii


la sat la Cilugireni, pre singur Boris Tanis, ce apoi pre
urmi, i-au purtat flu slujitoru lu Stefan vodi. Fost-au
1655 aceste in anul 7163.
Zae. 30. Dupi aceste toate ce S'au lucrat in Tara Mun-

20

teneascl, aice domniia lui stefan vodi au fostu in pace,


de si poate dzice ci are casa acme pace, lAngi care-i alta
lipiti de pirete arde. Ase si tara noastri, nu si poate dzice
ca au fostu cu pace temeinia, cAndu riutivile din Tara
Lesasci si den Cizaci nu esiia.
Zacr. 31. Si ridicase pre acele vremi un tAlhariu anume

Ditinca, carele a vedere, fari siiali, imbla in tinutul Hotinulur si a Cenautilor i poruncha satelor. Ce-au trimis
tefan vodi pre Bucioc stolnicul cu o sami de slujrtori
si 1-au spart si toti (Amalfi lui 1-au risipit. i tot intfacelasi
an au purees hatmanii lesesti asupra Cizacilor iama si au
poftrt sr dela tefan vodi agiutoriu. Si li-au dat 700 de
oameni inteales slujrtori, cu Voicehovschii cipitanul. i au

25

so

184

MIRON COSTIN

mirsu Lesu asupra lui Hmil hatmanul, carele pierdzindu


nedejdea in 'Mari II
scoate lucrunle la cap asupra 292'
Lelor, s lepdase de Titari i s legasi cu Moscul. Si

au ficut Lesii inteaceie iarni mare riut.li, impreunati


cu TitarAi i cu al nostri, in Tara Czkeasci i inchisease
pre Hmil hatmanul cu Moscaln la un loc, foarte fri veste
si cu putin lucru n'au luat toat tabra moscluceasci si a

Czacilor. Iar o sarni de cari cu 24 tunuri au rupt Ce


acela ger i viscol au lovit, ct mult oaste de imbe
to

15

au pent de frig i s pomeneste acele


Dnji Pole, ping astidzi.

dzic

Zed'. 32. La anul dupi aceste, implut %cola Gheorghii


cneadzul de Ardial de duhun spre mare lucruri, indemnat
si de Svedzi, casi ridicase i ei cu Carol Gustav, craml
lor, asupra Lesilor oaste, au inceput a si agiunge cu Hmil
hatmanul azcesc, si hie in Tara Lesasci crai Racopi. Si
de atunce imbla soln si a lui Racotii la Hmil hatmanul
a lui Hmil la Racotn.
Zed. 33. S'au intunecat soarele inteacel an, la luna lui
cu mare groaze, cfit perise soarele Cu putin nu toat
tocma amiadzi-dzi i multi omeni, nestiindu a si
fen de o intunecare ca aceie i privind la soare multu, au
pierdut vederea in toati viata lor.

Zile. 34. La anul &pi aceasta, impreunat craiul


as

Io

dziscu Cu cneazul de Prusi, domnul de Brandeburgu, cuprinseasi toati Crina Lesascl, scaunele amindoao, i Varsavul
Crckul, infringndu cu rzboml de fati pre craml lesesc

cu toati oastea lui. Dupi care izbindl Svedul, cum s'au


dzis, cuprinsesi mai toati Tara Lesasci
inchmase
si hatmanii leti, neavindu incotro lua, ci dinteacolea
Svedul, dencoace Hmil hatmanul Cu ostile cAzkesti i Cu
at II va voevodzi moschicesti, craiul lessc singur, Cazmur, 292'

esit den tail sa in Tara Nemtasci. N'ari hi gindit nime

LETOPISETUL MOLDOVEI

185

lasa CrAna Lesasci de supt cumpkia ca aceie ! lar aceste

lucruri mai de amlnuntul s si cerce, cine va vrea, la hronigrafii lor. Noi ne intoarcem la ale noastre.
Zed, 35 Dac4 au vIdzut crawl svedzsc a el sl selpftniasck o crke preste mare, cum este Svedza.sci, si alta dencoace de mare, cum iaste Crkia Lesasci, nu iaste in pump.: i neamunle osebite 0. din lege 0 din obiciaiuri
hatmarni lesesti nc indatk l-au prlsit i s'au dat spre
Nemti, au indemnat pre Racotii, cneadzul Ardialului, numai
sk vie asupra Crkiei Lesesti i cu aceie solde au trimis
la 714=1 hatmanul Svedul. Deci a.0 stkut Racotu pre gbi293R tire II cu osti, tnmitindu si la domm, in Tara Munteniasci

si aice, la noi. Deci Hmil hatmanul i-au pornit 20 000 de


Czaci cu Anton polcoviucul inteagiutorm si Constantin
vod, domnul muntenescu, pre Odivoianul cipitanul su,
Cll 2000 de oameni, larsi Stefan vodi, domnul nostru, pre
Grigone Hblsescul sirdanul ski ci Cu Fritita clpitanul
de Meiji', iark z000 de oameni. i s'au adunat toate aceste

c/Q

15

osti si ale noastre si cele muntenesti cu Ck'zacn. la Cerrikuti

s'au intrat in Tara Lesasci pe la Sniatin.

20

Zae. 36. Racotii trIgindu oastea preste munti, au coborit

In Tara Lesasci pe la un oras anume Strk i acolea si cestelalte osti azicesti, muldovenesti, muntenesti i-au esit
innainte. Si au luat pre supt munti indati la Cracku, la scaunul

Cale]. Lesesti, care orad era amu cuprinsu de Svedzi. Si


luind Crackil orasul Racotu pre sama sa, au purces spre
Varsav i acolea s'au impreunat cu craiul svedzscu. Spun
de craiul svedziscu s hie dzis, dupi ce au vklzut oastea
ungunasci: Nu vei stipfini tu pre. Levi cu aceasta oaste ! 5.
Zack'.

Svedzi

37. impiratul nemtesc, vidzindu nevoia Lesilor de


crawl de Daiwa askidere temindu-si de puterea

Svedzilor, sl nu criascA pink' inteatata, au stkut la un


sfat amandoi, s nu lase Crkia Lesasci s cupnndzi Svedul.

5o

186

MIRON COSTIN

indati craiul de Datum au intrat cu stile sa II le in Tara 293e


Svedului si impiratul nemtesc au dat cratului lesesc agiu-

tonu. Dect, numai ce i-au ciutat craiului svedzisc a lisa


pre Racotu si a merge in apirarea tini sale. Apoi i Racatii
6

ce-au Alt in Tara Lesasci, ci nu om lungi mai multu,


numai scne scrittorml lor anume Toppeltin. El dzice pre
scurtu ar: Ce au petrecut Lesii de Rae*, si scrie Lesii.
Iari la ce au sosit Ardtalul den ceste imblete
de ani s plingem cu lacrinu .

lo

lui, noi o mie

Zae. 38. Lesii, cum au lipsit craiul svedziscu de 10110 Ra.co-

indati s'au imbirbitat si hatmanii lor si Ciarnetchh Toevodul i inci pitting oaste avindu la un loc, au lepidat carele
numai Cu cilinmeat. spnnten, s'au ficut a fugi de Racotii,
ping 1-au tras cu otile lui aproape de Litva. Deci au risrit
si i-au luat dosul ase Racoth vidzindu-se inselat, au lisat
pre Gavdi, cipitanul siu, Cu o sami de pedestrime la un oras

25

so

anume Briscea Litovsca, el singur s'au intorsu inapoi cu


Lesii in spinare la toate conacele. Didease Lesii stire si la
hanul i amu purcesease i hanul cu oastea lui, cu toati,
asupra lui Racotii. Au pierdut Arita Rae* cunmdit,
nedejduia Cizacilor, carn daci 1-au adus pini la Mejt Boje,
la un tirg in Podohia, au stricat toate podurile pre urma
sa. Si de acolea au plecat fuga i ai nostri la Nistru i Mun- 294R
term. i ase au cidzut Rae* in mina Lesilor, cerindu-si
dela dinsii viati cu riscumpirare de doao inilioane, s dea
Lesilor bani, pentni care barti zilog luindu Lesii pre Apafi,
fratele cneazului de acmu Ardealului.
Zeze. 39. Amu aproptindu-se cu ()stile hanul, au ficut
crestmeste cu Racotti Lesii, 1-au luat i 1-au slobodzit in
tara lui. Iari oastea lui, cu Chimini ianis Wei, toad au
mirsu in robiia Crimului. Spun de ntste stiaguri de catane,
ci cu nivali pen 'Mari s'au ficut cale si 2U hiliduit. Iari
mainte dect aceste timpliri, nemesu de Ardeal si rup-

IZTOPISETUL MOLDOVEI

187

seas. dela Racatii, fir voia lui nkzuindu la tara lor pe aice,
pen tar1, pe la Cimpul-Lungu. De carii dindu stire Racotu

la *tefan vodk, au trunis stefan vodk la Cimpul-Lungu,


de li-au tinut calea. Mare osindk pre oameni, citi s'au
topit atunce Unguri in tail la noi in munti ! Mogul, care
s'au pomenit mai sus, dat Lesilor dela Rae*, au sedzut
pink au murit in Liov i banii n.'au mai luat Lesii.
Zae. 40.

Nu s'au pomenit de prada Lesilor in Tara

Unguriascl, cindu Racotu imbla pen Tara Lesasck, spre


Litva, iark Liubomirsclui cu 4000 de oameni au intrat in
2947 tara lui Racotti si multe sate si tirguri au arsull
Za r. Intr'acestu an s'au sfirsit i Hmil hatmanul
clzkcesc dzilele sale, incepItura t izvor a toate rkutkti
acestor pIrti de lume, a multe %ri, mati stingere st
Purceseask cu oastea sa in timpinarea lui Racotu,
intelegindu de Racotu la ce slkbiciune au sosit de Levi
de hanul cum au mIrsu asupra lui. Ce, nu s stie cu ce
gindu mergea 0 el, ck spun ck scirsca In din%i, amu in
tabkri bolnav si dzicea: Ah ! De mi 1-ar da Dumnedzku
pre mina mea pre acel dulku scurtu I Ase sintu Cizacii

15

20

la tovArksiie de nedejde ! Ce, curundu inteacestes dzile, au

murit Hmil hatmanul in tabkri, precum s'au pomerut.


Zae. 42. Preste voie era Turcilor aceasta inkltare a lui
Racotn, cit amu poftha s iask la Crkiia Lesasck i impreunarea lui cu aceste douk domnii, de Muldova si de Tara
Munteniasck. i era la Turci lucruri slabe, impiratul inck
tinkr. Au sfiturt capetele o samk si au ales pre Chiupruhul,
om cu hire tare si vairnas, s'au grkt impirkteaski immei
impiratului: De nu s'a pune un om ca acesta ispravnic
.A.rdealul, Muldova 0 Tara Munteneasck sintu
esite den mina impiratl Deci cum au stktut Chiupruhul

la vezirie, cum au luat asupra sa toate i intii au stktut


dupl lucruri de cask a asedza, a lkinuri lefele, cine cat ja

25,

18$

MIRON COSTIN

firi ispravi dela impiritiie, pre multi omorandu den


capete.11 Appi, aseclzindu aceste toate, au pus gindu ran 295R
pre Racotn si pre aceste -doao dormui.

43 stefan vod vidzandu patimile i rizsipa lui


Racotii i ternindu-si de hanul, ci era in sus, au purces
den Iesi la Suceavi. ai de atunce, den vreme in vreme
astepta i asupra sa primejdie, i hanul, dupi ce au luat
toati oastea lui Racotn in robie i toate capetele Ardialului
si pre Chimmi Ianis hatmanul lui Racotu, intre carn den
boerii Ardialului au fostu rob si Apafi Mihai, carele iaste
acmu cneadz de Ardial, trimisease hanul doi agi mari ai
unul la impiratne, s stie impiritna de abinda lui
altul 12 Stefan vodi,, cu porunci, si ask hanului la Tutora
inainte. ai au luat Cu aceie spaim dela atefan vodi citeva
Za.

io

15

20

25

pungi i au trecut spre Crim pre la Orhei si pre la L'Apusna.

atefan vodi, dup trecutul hanului, au vemt in Iasi.


Zael 44, Toati povestea s tna la impirklie de atefan
vodi si de Costantin vodi, cum smtu la sfat cu Racotu
una si cum i-au dat asupT Lesilor caste, iari si Lesii cu
laudi mare asupra %ri, Macii asijdere pentru moartea
lui Timus. Vezirul singur a\nu s gtiia asupra lui Racotii
si la domMi amAndot trimisease porunca pre un agi Piare
dela imparatile, anume 'Uzum Ali bei (spun de acestu
turcu c'au fostu cap mare la Turci i cu sfatul lui s'au 295'
ales la vezirie Chiupruliul i apoi de Chiupruhul au perit)
intrebndu pre domm, apucase-vor ei si margi amAndoi
asupra lui Racotii cu osti, si fac aceasti slujbi
si s'2" curitasci si de faptele sale cu amesteciturile ce avuse
cu Racotii. ai atunce spun CA pusese gAndu Chnipruhul
aduck pre Vasilie vodi den Edicula, de unde era inchis,

si-I pue crai la Ardial, In locul lui Racotie, care lucru nu


stiu cum ar hi putut fi pentru lege, mil puterea ce nu lucriadzi.

LETOPISETUL MOLDOVEI

t89

Zefe 45. Care porunca daci au venit la stefan vodi


aice i pre atunce purcesease stefan voda la munte, si aliagi

loe de mnistirea, care si cluamal acmu Casmul, dela ROC-daunt m'au triinis pre mine in Tara Munterua.sci, sfatuindu-se
Cu Constantin vodk, ce fispunsu vor la, vundu-le aman.-

durora o poninca. si la un prepus fundu arnandoi la impiiitie i amandooal dom.= atocma inteun chip de pnmejdie
aproape. 'ark' nestatoare i lunecoase funk omenesti. ! La
greu i la nevoie cine-si de sine sk stea i apoi i cela i cele-

nice era putere lta, silla care


de care sA ias mai bun, cu pnmejdna altuia la impOrktiie.
Zae. 46. Nu s'au apucat de acela sfat Constantin vodi
cu stefan vodi, ce inci s temea si nu lag ceva dela dinsul,

Ilaltu mai lesne peril

si vidiasc la impkritne stefan vodi, ce au rIspunsu: <4 Cum


296R an II socon dumnealui, fratele nostru, mai bine, ase sal rlspundze lui Uzun Ali bei i si ne facal stire, - pre aceie cale

le

15

si fispundem i noi . Au pnceput stefan vodal indati


indoiti mema lui Constantin vodi i mestersugul i au scns
la Uzun Ali bei, cum el este gata pre toati ponmca impalfateasca., unde va hi voia malnei sale vezintlui, acolo va
merge cu toatO oastea sa. tusk' nu era acest rispunsu den

toati inemi.
Zae. 47. Constantin vodi s'au apucat indati de pungi,
tocmasci dommia Cu bami, ca.' era avutlia lui Matei
vodi necltit inci, Cu multe prime la impirkae, dzicandu
ci el n'au luat domnua cu sabna sau cu nescal osti streme,
ce l-au ales tara, dupg moartea lui Matei vodi i el, de mare
sile a lui Racotie i a lui tefan vodk, temandu-se de darisu,
a.0 dat putini oaste, carit nici-si era Muntem, ce margmem
de Muldova, cat sal hiriduiasc dela scarba lor. i cu de aceste
sima sal-0 tocmasci domnua.

Za. 48. Vizirul dac'au vidzut c nu sk apuc ei sal s


sfaldiasci cu Racotu i nu va face nemici cu aceasta, au

25

30

MIRON COSTIN

190

statut asupra domnilor, numai si vie si sirute poala implratiei de domnie i sa-si marga iar la domnii. Atunce eau
apucat Stefan vodi la Uzum Ali bem deodatk.' a va merge,
pe de alta parte gruruia toati avuttia sa, numai si-1 erte 2946
veztrul de venrt la Tarigrad. i aceie au mincat capul apoi

a lui Uzum Ah bei, c dommlor ase au raspunsu vezirul,

to

ari implea cite o cask de galbeni de aur, nu poate acestu


lucru, s nu vie alce. Si de vor veni, iara donuu vor ht !
Jara de nu va veni Stefan voda, intr'un etas ot pune pre
acesta arktindu pre Ghica vormcul, carele era captcht-

haia lui Stefan vodi la Poarti. Spun de Ghica vomicul,


cum am dzis acestu cuvint vezmul, el au 0 alergat de au
sarutat poala
Za6.
15

49. Tara cit putem a intelege den multi 0 den

multe lucrun pre urrna, adevarat, de art lu marsu Stefan


vocia la Poarta, domn ar lu esrt iar, ca era Chrupruhului
cu mat mare veste s aduca pre domni la poala imparattei,
pre cant ii Utica imparatua la prepus de hatrue. St spun
de Vasthe voda, ck: mare grtje avea ck va vent Stefan voda

20

la Poartk si sa lue dzis in taml: Si nu-I aduck dracul


atce 1 .

25

30

Zal. 50. Iara cu anevoe este a merge de bunk voie la


grip i cumpana vieii, stundu-se la atitea mestaturi
avindu acolea la Poarti atitea 0110 Greci, ckrora si luase
tot ce avea la inceputul dom niet lut 0 multi au 0 pent, 297k
ca au fostu la inceputul dommei acestua mare jacuri in

oameni stretru, ales a Greci, de oamenn, lut.


Zae.51. incepuse Stefan voda i si lucra tare minastirea Ca.,sinulut, iari la anul dupi urdzitul et, i-au venrt
mazilia, vundu domnu in scaunul Oral Gluca voda, insa
intir lut Constantm voda, cu ateva lum, cu Milmea vodi.

Zacr. 52. Dommia, lut Stefan voda au fostu cu mare


brysug ;aril in toll arm dommet sale, care au triginat tocma

LETOPISETUL MOLDOVEI

I9i

5 ani, in pime, in -vin, in stupi, mare roadi in toate. Om


deplin, cap intreg, hire adinci, cit poIi dzice ci nascu si
in Moldova oameni. La invilituri solielor, cirtdor la rispunsuri, am audzit pre fnulv Inirtunsindu, si hie fostu
covirsind pre Vasilie vodi. Mesele si petrecinule cestii
domnu deabiie la vre o domniie si sg. hie prilekt, nu firi
mare desfriniciune la lucruri peste misura curviei. Slujitom mila si cinstea care au avut la aceasti domme, n'au
avut nice la o domine, de cindu odoaci tara. Iari cum

i-au plitit slujitorii lui la mazilie, citi-vei mai gios, la intratul

io

Ghicii vodi in tar si la esitul lui den 1.ari, in Tara Ungu-

riasci. Esirea lui Stefan vodi den tar au fostu in anul


1657 7165, tocma pre aceie vreme i-au venit maziliia, pe ce
297. vreme II au scos si el pre Vasilie vodi din scaun.
Capul doaodzeci fi unul.

15

incep. 1. Lei dommia Glucii vodi cum s'au prilejit, s'au


pomenit la domnu trecute, cum fund capichehaia la Poarti,
au esit la domine. Era aice in tail den dzilele altor domni,
negutitorha tiindu, ping la dom.= lui Vasilie vodi. Fiindu

de un niam cu dinsul, arbinas, 1-au trasu-1 Vasilie vodi

20

la curte si de odati la boerii mai man' unte, apoi la vorniciia

cea mare de Tara de Gios au agninsu. 51 tundu-1 Vasilie

vodi de credinti, 1-au minis la Poarti capichihaie, VIdzindu-1 si om cuntenit la toate si scump, cum si cade hie
cind capichihiei, si hie. Si ase au stifut de tare cu Vasilie

2s

vodi, cit, ping la vremea, ce s'au luat amu cetatea Suceavei cu doamna lui Vasihe vodi, la toate riscoale; la pribegu, cite si prilejise lui Vasilie vodl, de au esit in doao

rinduri den scaun si dupi smintiala sa si in Tara Munteniasci cu Cizacn, tot au tinut domniia 1ui Vasilie vodi

nestricati la impiritie, pini ce au sosit Stefan vodi la

30

192

MIRON COSTIN

Roman, dupi II izbinda de cetatea Suceavei. Atunce trimitindu Stefan vodi pre Stamatie postelnicul cu citva boieri
de lark
isprivasci stiag de domniie i aice pre fecioru
5

io

16

25

ski, pre Gligorasco, care apoi au fostu domnu in Tara


Muntemasci, Il trimisease in Tara Unguriasci, la 'Mehlsoare. Deci n'au avut ce mai face si impotriva unii tin
audzindu de fecior la inchisoare, au stkut si el cu boieni
lui Stefan vodi. aliturea pre trebile lui Stefan vodi si au
vemt i smgur cu aga, cinle 2.0 verut cu stiagul i cu alti
boeri in tari.
Zae. 2. Stefan vodi socotmdu lark' aceie care socotise
Vasihe vocli in Ghica vornicul, ci este om de capichihile,
neavindu gindu s. poati si ias unul ca dinsul la domnie,
l-au &cut de casa sa, cu nepoati sa, fata Sturdzii visternicului, dupi feciorul lui, Gligorasco postelmcul. i dupi
ce l-au ficut cuscru de casa sa, pre feciorul su boermdu-1
cu agiea, pre Ghica bitrinul l-au trinus iari la capicluhlie,
la Poarti si au fostu pe trebile lui Stefan vodi, pini ce i-au
verut mazilua. Chemindu-1 veziriul Chiupruhul la grip.
tarea poalei impiritesti necutedzindu a merge Stefan vodi

la Poarti, au dat Gluck von-multii dorm= trii.


Zae. 3. Purces-au Ghica vodi spre ar cu doi agi, den
ca II ni era unul musaip la impiritie
intli pre Izmail
aga (carde apoi au cidzut agi spahiilor), Schiff= ceaus.
Stefan vodi imbla
incotro va lua, ci era
umi de-1 sfituia s margi la Cizaci, ce era acela sfat firi
temem, cindu vedea ci de acolo Vasilie vodi, cuscru fiindu

lui Hnul, nu s'au putut pune in picioare, p.'ni au stitut


Cu gandul, numai s purceagi spre Racotu, dela care avea
so

cu giurimintu, si nu si lase unul pe altul, pini or


avea o 011ie, si o imparte.
Zae. 4. Aice cluti ce multemiti au avut Stefan vocli
de slujitoni si cei nuluiti: La Podul Leloae, cindu era

03

LETOPISETUL MOLDOVEI

Stefan vodi, s'au ridicat slujitorii toti si jecuiasci carile.


Si si nu hie fostu Gligoraro vodi, ficiorul Ghicii vodi,
aritindu-le mare certare, n'ar hi fostu firi aceie. Striga:
t Lefe, lefe si ne dea l . Aceie multemhi au ficut atunce
lui Stefan vodi slujitorii pentru nula, care n'au avut slujitorii nice la o domnie.
Zae'. 5. Dela Tirgul Frumos Stefan vodi, diruind cu
un surgucm pe Gligoraro vodi domnesc, 1-au intorsu
cu slujitorii la Ini, iari el, lovind pre la Buciule0i, la Cu.
mine0i, au intrat in munti in Tara Unguriasci. Ghica vodi
1657 peste putine dile au intrat in Ia0, tot inteacela an, 7165,
mainte de Pa0i cu o sipt4mini.
Za. 6. i. inteacela0 an veziriul impiritiei, Chiupni299R huldlpurcegi.ndu asupra Ardialului, mersese porunci 0L la
hanul si incalece 0 anru era in Bugeag hanul. Si inci bale

ne ardzat Ghica vodi, stind indati dupi gitire la oaste,


ci-i venise 0 lui porunci si incalece cu toati tara, veni
veste cunt Stefan vodi trece muntii cu oaste in tari. Si
viind intinsu, au stitut cu tabira dencoace de Roman, la
Siboani, iari pre Tilmaci piharnicul il trimisease cu
striji spre Tirgul Frumos. Cu putine dzile mainte de
aceasta veste de Stefan vodi, au pent Grumadzea cipitanul de Glum vodi.
Zae. 7. Precum era Ghica vodi plecat spre singe, cu
mare cuntenire 1-am cunoscut aice, ci era citeva cirti a

10

15

so

33

o sami de boeri prmse la mina lui, cu care cherna pre


Stefan vodi si vie, ci avindu Stefan vodi mare priiatinug

cu Skier Cazi veziriul hanulm, carde ii scriea de multe


ori: Ce porti grije de mazihe ? Au, ar de neputerruci
pi tu pre harm de Cram, ci de an vrea si tie un domnu
de Muldova supt aripa sa, nu 1-ari putea si-I tie 0 preste
voia altora ? . Si ar atunci pre Stamatie postelnicul au
ponincit la Stefan vodi, cum va trece hanul spre Tara
13

so

104

MYRON COSTIN

Munteniasci, el si vie in scaun. Lar, ce le ia.ste lor a


batgiocuri pre crevni ? Si ale viindu Stefan vodiIn
nedejdea lui Sefer Cazi aga, i Racotii vidzindu asupra

lo

15

oo

so

sa greul ce-i 'crania, era bucu 11 ros si si tulbure


aceste in veun chip.
Zai. 8. Ghica vodi indati au ripedzit pre 'Stamatie postelnicul la hanul, micar ca era cartea lui la Stefan vodi
sense, prinsi de Ghica vodi, ci vemse de curundu Stamate deba Crim. I-au grurat ci n'are nice un binat, ce iarg
pre dinsul nedejdea base, si tocmasci acestu lucru. Au
mirsu postelnicul Stamatie 0 au stitut la Sefer Cazi aga,
vezirml hanului 0 au sops pre singur Sirim beiu aice impotriva lui Stefan vodi. Nu vrea Sefer Cazi aga, cc`, i-au
aritat Stamatie postelnicul mare striciciune tirii, de si va
face intealt chip. Ce i agmtoriul era foarte ciudat, ci
ruse Strim bei Cu vreo 300 de Titari i nici a putin rizboiu ce au fost la Strungi, n'au fostu, nice S'211 apropiet.'
Zae. 9. Ghica vodi, dupi ce au ripedzit pre Stamatze
postehucul la hanul in Bugiag
vidzind apropuerea lui
Stefan vodi, all purces spre Turora, preste putme
eau impreunat cu Shim beiu, figiduind i hanului i lui,
pentru osternala lui, daruri. Au purees in frunte Sirim
bei i feciorul Ghici vodi, Gligoraco vodi. i mirgind
toati noaptea aceie 0 pre amiadzi-dzi, a doa dzi, au sosit
spre TArgul Frumps. Dela Podul Lcloae strijile care tri,
misease in II ainte GligoraFo vodi au dat de strajea lui
Stefan vodi, in Cnveti, cu care era Tilmaci plharrucuL
Zae. zo. Au sirntit TAlmaci oastea c vine, au silit
nu si arate cu oastea sa, ce de dupi ruqte piscuri au purees
spre Strungi. Mai sprintem oamerni numai ce-au fostu,
au vent la poder, pre drumul caree merge dela TArgul
Frumos spre Roman 0 acolea, pin a sosi i ai notri Cu
oastea, dentAru voroava, apoi a inceput ai notri

sfada.

LETOPISETUL MOLDOVEI

195

lar dentr'aceie voroavi dentir sosise la urechile lui airim


bei c iaste hitlensug. Pentru aceie, nice s'au apropiiat de
caste. SI ingrosase amu saga, andu au sosit stiagunle ostii
noastre si pre vo suti de 'Mari, ci pre mai multi nu-i Pisa'
an-Am bei. ai la hartul acela, de ai nostri au cidzut cu calur

aga pre atunce de diribani

apucase hartuls

lui Stefan vodi. Ce au &Ant niste Titan si de ai niostri o


sung si 1-au scos, lark' 'lint in cap, foarte cu grea rani si la
o mini, cu scidere la d.egite ' De ai lor inc s'au finit
den care rane au i munt unii Ce, claci s'au apropiiet stiagunle den partea Ghici vodi i cu Titarii, n'au mai stitut
nice hartul lor, nice Tilmaci piharnicul cu stiagurile, e
au plecat fuga spre achei. ai acolea, aproape de achei, s'au
300 in torsu o sami de osteni a lui atefan vodi si niste Unguri ce fusese cu Tilmacm plarnicul i la cela intors a
lor au perit vro 30 de oameni, ai nostri gonasi, ce era mai
in frunte i au apucat
dus la atefan vodi, unde
era cu tabira, la Sibioani.
Zeze.

lo

15

ii. Cum au oblicit atefan vodi den limbi ci este

adevirat airim bei cu capul siu, n'au stitut, ce mste Nemti


ce avea, vro 8o pedestri, i-au trimis la vad, la Sire, si apere
vadul, iari el singur cu oastea cilare au plecat fuga. I de
atunce n'au mai vidzut Muldova In toati wata sa atefan vodi
Zae.

xi. A sosit la Siretiu i Gligorasco vodi cu toad

oastea, ce n'avea cum si triaci Siretml indati, ci eri. mar&


si vedea in ceje parte i pedestrimea, care daci au audzit

c'au fugit atefan vodi, ei s'au apropnet de Siret i s'au


inchmat la Gligorasco vodi, pre earl' apoi Ghica vodi
bitrinul, pre tos' i-au dat in robie Titarilor a lui airim
bet, care fapti necrestiniasci nime nu, o laudi., i mult au
stitut fecioru su, Gligoraco vodi, si nu si faci tin lucru
ca acela, mste oamem inching' fifi rizbof crestim, ce n'au
avut ce face. ai daci all venit in Iai Ghica =vodi, au mai
13*

30

MIRON OOSTIN

196

omorit pre niste vornicei a lui tefan Vodi, firi nice o


numai cici au fostu slugi.11
Zae.
5

3011

13. i Cu aceste fapte au esit Ghica vodi virsitonu

de singe la virsta fritrinetelor ce era. i ase, rnintmt de


stefan vodi, au stitut dupl gitire la oaste si de impreunare
Cu hanul. Au purces Cu oastea, ca cu roc) de oameni in
Tara Munteruasci si den Tara Muntemascl, amu imppreunat cu hanul i avea hanul 2000 de Gina cu Hanenco
polcovnicul de Omani, au intrat in Tara Braseului. Acolea

io

esmd den Braseu, o straje, i-au lovit Ttart fr veste,


cit pini la Braseu debiie de au sGipat cineva denteaceie
straje.
Zae. 14. Pre unde am intrat in Tara Ardealului, in rmj-

locul muntilor era o palanci de zid si tras ztdiul den ripa


a unui munte, pini in ripa altui munte. Acolea si hie pus
nescare pedestnme Unguru, fr virsare de singe n'ar hi
fostu intratul nostru. Ce, cindu am sositu noi, am aflat
palanca si locul acela pusthu de oarneni. Au dzis Hanenco

polcovnicul azicesc: 40 I Doamne, cum n'ai dat toate


20

unor neamun ? La noi, la Cizaci, de ai lu dat aceste locun,


cine ari putea si hurt in Tara noastri ? )),
Zae. 15. Dencolea, despre Timisvar, aniu intrase

dencoace hanul cu domnul nostru de


i cu Milmea vodi, domnul muntenesc. Cine
pate deplm si scne prada, striciciunea, robna II Ardia- 3oiv

Muldova

lului de pre acele vremi i pirtilor aproape de Ardial ? Oastea Ghicii vodi au luat atunce-si in Tara Braseului, care

si chiami cu altu nume Birsa, trei pirinci, den care pioameni inchisi, tot in robiie au mirsu Titalo

rilor vecinici.
Zacr. z. Inteuna den cele plnci, gindindu Ghica vodi

ci va hi multi avutiie in cetituie, cindu era arnu tecsiti,


oastea, piing pilanca de Titan, au intrat si el cu mare ne-

LETOPISETUL MOLDOVEI

191

vointa in lontru, unde nu era locul unui domnu s intre.


Pup au lipsit de nu s'au nidusit de desime acolea cu
putin suflet deabne au esit i lovit de un titar in cap. Nime
si nu binmasci, cici s pomenesc aceste, a letopisetde
nu sintu numai si le citiasci omul, si stie ce au fost in
vremi trecute, ce mai multu si hie de invitituri, ce este
bine si ce taste riu si de ce-i si si feriasci si ce va urma
hie cine: domnul den faptele dommlor, care cum au fostu
si Cu ce veste i pomani? si ja urmi de viiati, boieni urmindu pre boiern cei cinstesi i infileptr, slujitorml a
sluptorm,
dupi briasla sa, cine urmadzi pre cel
tinste, cinstit, cine urmadzi pre cel ru, riu iaste i flu
si va sivirsi.
Zcze. 17. Den Tara Bersii au purees stile pe rrujlocul
spre scaunul acei ri, unde era de pazi a curtii
criesti, cum dzic ei, niste haiduci, deci i curtea i orasuI
Belgradul inteo nuci de ceas au stitut cenuse. De acolea
s'au despirtit Sirim bei dela hanul cu carele s'au poftit
3021 i Gligorasco vodi oil au agiunsu Cu prada Ora in olatele
de Ungunmea de Sus. i la Sibji, iari adunindA-se
au lovit pre la Oradta st au trecut la In'a'u, care oras vezinul amu luase. i vidzindu c nici o oaste nu este nicimn,

10

'15

au li.sat pre pasea de Buda, Sinan pas,e, si tocmasci cetatea


si si o asedze cu oaste i i-au oranduit si pre domnul no-

stru, pre Gluca vodg si pre Mihnea vod depreuni. Leg


vezinul singur, Chmpruhul, intilegindu si de niste amestecitun la impirtne, precum era Unit- Ina impiratul,
s'au intorsu cu mare sArguiali la Tangrad, iari noi cu acel
pase am sedzut Oa la Simednu, de au tocmit Iniul.
au mai luat pasea de Buda niste pilinci pe aproape i cu

Siam bei despIrtit Gligorasco vodi, au luat o cettue


anume Almasul. Si dela ceI pase au luat Borcea Ianos,
dommia de Ardial.

25

st)

MIRON COSTIN

Zae. 18. Dela tulle, in care luni purcesesi Gluca (vodi,


la. Dechevrie, pre la Svetii. Nicolai, au sosit in Suceavi

'au ernat intr'ace iarni Ghica vodi in Suceavi, pentru


mare omor ce era aice in Iaqi. Hanul denteacia cale, daci

au sosit in Cram, au omorat pre veziriul siu, pre Sefer


Cam aga, pre porunca Chmpruhulm, c oblicise vezinul
imbletele lui inteaceste tin i dzicea el totdeauna hanului
4 Nu te lisa, de toate s imbh in voia Turcilor. Nu de toatt

ci el, pre cat le vei imbla nj voe, pre otata 302'


iP

15

si sue in cap 1

Zacr. 19. Borcea Ian4, unul den slugile lui Racqu, au


luat domnlia cat si si potoale Turcii. i pentru
vadzi
Turcii ci este adevirat impotnva lui Rae*, cat au purees
indati s'au ficut a cere dela Turci agiutor i indati
au venit porunca v. la Mihnea vodi in Tara Muntemasci
qi la Ghica vocli alce,
dea lui Borcea Ian4 agiutoriu.
Deci, indati
trirrus i Gluca vodi cu Nicolai Carnul
agiutorm ca r000 de oameni, ce n'au ficut zibavi multi
acolo.

20

25

Zacr. 20. La anul 7166, Racotii, ca acela ce si imaci, 1658


de sable goali si apuck, iarl au coborat cu oti in Ardial,
inci fundu cetitile Figiraul, Orachia, Sibiiul cu oamenu

lui. Iari Borcea Ianiq cu Turcii s'au inchis in Chuivar


spre parte a turceasci. i avand i Costantm vodi
bun, ca 4000 de oameru lefecii F. Stefan vodi amu mat
slabu cu 500 de amen', au pus gandul iar si fa.ci ameste-

awrt in imbe frale. i aF au oranduit pre Constantin


vod lark* in Tara Muntemasci i pre Stefan vodi axe in
tari. i standu ace sfatul, trunisease Stefan \To& Cu bam
o

pre Talmacm piharnicul in pit/1 cizicwi, si faci caste,


pohtind pre hatmanu leiti si nu apere acestu lucru. Si
amu strangea oarneni Talmacm In Movileu, lari acolea,
/a Racoii, s'au schimbat II sfatul intealtu chip.

3031

LETOPISETUL MOLDOVEI

199

Zact: 2T: Mihnea vodi domnul muntenescu, om firi de


mce o fria spre Dumnedzglu, firi nice un ternera, tiran
direptu fantastic, adeck buiguitoriu in gIndun, au pus
gindu si s himeasci pre Turci. i mirindu-se, cum va
face si n'aibi snail de boeri, ce era capete Tri Munteneti, cu mare i nespuse tiranic, 30 de boien, tot fruntea
aceii tin, au moat 'au pus pre voia sa boieri. i dupi
aceasti fapti, au ripedzit la Racotii, dandu-i tire ci, ori
la ce-1 va scoate norocul i vrtmea, este tovari impotnva

Turcilor Cu dinsul. Care lucru intilegindu Racotn, derail


n'au credzut pre Minim vodg., apoi, dack
trimis gm-

rimintun i au vidzut adevirati voia lui, ci este impotriva Turcilor, au schimbat sfatul i au lint Tara Munteneasci, sk cirmulasa Milmea vodi despre aceie aril*
fundu pre loc cu domnua i cu pnlej de oaste, iari pre Con-

16

stantm vodi 1-au orinduit asupra Moldovei, avindu


Constantm vodi oastea mai gloati i pnlej a %mere
oaste, Pre stefan vocli 1-au oprit, figkdrandu-i ci, de va
da Dunmedziu lucrunle spre folosul lui, ia.ri el va hi
la domnie i aF au rimas stefan vodi inapoi. Nicolai

Be

CAMIII, Inca vidzindu coborirea lui Racotu i amestecate


lucruri, au venit cu oastea ce sk trimmese.

Za, 22. Aceste audzind Gluca vodi c si lucriadzk la


Ardial, cum iar s ggitiadzi amesteatun asupra tirki, au
303' tri II mis la hatrnann leOsti pre Gligorie piharnicul, s nu
prnmasa lucrun canle sintu improtiva impiritiel, de face
.tefan vodi lefecn in tara lor asupra %irk. Ce hatmanii
prea lesne s'au apkrat, dzicind el in partea Cizacilor
s fac accle, nu la dinqii. i era Ghica vodi cu tabkra inteacia vari la Cirnicem, ce, clack' au vidzut de sfatul intr'altu chip schimbat la Racotn i au oblicit ci i Milmea
vodi adevirat improtiva imp.krivei ham i Constantm vod
gata si vie asupra %ri, dirept preste munti si coboark,

so

200

MIRON COSTIN

s'au mutat Cu tabira la Capul Stirlen, despre Tutora, in


preajma Bugiacului.

Zae. 23. Impiritua intelegindu de aceste turburiri la


stindu veziriul dupi paza mirii despre osti cu
4

galionuri Venetiei, trimitindu la hanul, numai ori singur,

ori pre un soltan cu o9tile Crinului s. trunati in ceste


tri impotriva. Ardealulm. Ce, inci nu some in Bugiag
soltanul, cindu dencoace Constantin vodi au intrat cu
o9ti in taxi pre Oituz i in Tara Munteniasci Mihnea vodi
io

au intrat in Turci. Pre unn

omorit, pre altii multi

au 9i botedzat, cati i s'au aflat Turci in tara lui, ori


tori de ai lui, ori agt, ori negutitori. Si a9e s'au inceput ca
de iznoavi 'amesteciturile in ceste ri. Milmea vodi dupi
aceasti. &pa', singur, sprinten, au min de s'au adunat cu
Racotu de fati., in munti la strajea unguriasci, unde vense
9i. Racotit 9i s'au dat credinta unul altuie. i s'au intorsu
Mihnea vodi. in Tirgovi9te, wide era toate o9tile lui strinse
qi Racotii i-au dat o sami de Nemti ai ski i catane. Si au
purees Mihnea vodi in olatele turce9ti asupra Giurgiuvului
singur, iari o sarni de caste asupra Brulei, iari pre Coma
despre Mehedha i preste Dunire, ardzindu 9i pridindu.
El singur au luat Gmrgiovul i 1-au arsu i Brula iar au
arsu o9tenu lui qi au arsu i Galatui atunci tot acei cipitani
ai lui 91 la Dobrogea, a.supra Hirsovei au trecut oastea. Ce
25

aceie, den loc n'au imblat bine, ce deabile au scipat de


Tura.
Zae. 24. Aceste eau inceput in Tara Munteruasci,
zee Constantin vodi cu 5000 de oameni au venit asupra
Gincii vodi. Avea limbi Ghica vodi i dela Roman apucate
de ai no9tri i amu dela Podul Leloae 91 vidzindu apropuati
oastea, au scos i Ghica vodi toati calsirimea improtiva lui,
cu Hi.bi9escul hatmanul i Grigorie plharnicul. Iari smgur
Ghica vodi cu toat pedestrimea si cu pu9cile au trecut la

LETOPISETOL MOLDOVEI

201

Tutora in ceje parte PrutuI. Feciorul siu, Grigorasco Vodi


era arnu purces la Tangrad la dvorbi.
Za. 25. Oastea Glucii vodi, de care s'au spus, cilirimea

304 daci au trecut Iaii noaptea, 2U mas in ripile Tiutestilor il


acolea au ficut sfat capetele, cum si si dea rizboi cu
singuri cdre%ii, fr. foc, firi pedestrime. i Constantin
vodi, amu si stia den limbi, a era si Nemti clri cu foc
si simeni pedestri i oastea unguriasci, nu este cu cale
si fr smintiali, ce au ales al sfatul, numai si si intoarci
toati oastea la ceielalti 'paste i nuMai 200 de oaMeni, ca'n
chip de straje, si si arate ostii Iui Constantin vodi. i ase

au purces oastea indiriptu, iari 200 de oameni cu Voicihovschii cipitanul au purees pre Bahlui in sus si mai sus
de Movile, indati s'au tumpinat cu oastea lui Constantin
vodi viindu in tocmali.
Za 6. Oastea rioastri, carea si intorsese cuhatmanul, n.'au pizit calea spre Tutora, ce hatmanul
singur descilecat la ministirea lui Aron vodi i cu alti
boitri, iari oastea de pe supt stiaguri au implut tirgul,
pen pivnite slobode cu vinun, pen case, pen poduri, morti
beti pre uhte, pren toate pivnitele. ti bitea caprtanii,
margi la stiagun (ce, care bat asculti, la grabi ca aceie).
Capttanul Voicihovschii, daci au vidzut in tirgu mai toati
oastea bati, s'au oprit de laturea tirgului cu oamenii ce

30

era cu dinsul. Iari Constantin vodi, daci au sosit amu


la viiuga Copoului, au stitut, gindind ci este caste in
305R tirg suppusi I] Iari daci au vidzut ci nu iaste oaste, ce
iaste o glogozali desarti, au luat cu oastea pe deasupra
Copoului i pentre vii i acolea, la capul viilor, 'au tocmit
in tocmali oastea si au stitut.
ze. 27. Era Lesii a lui $tefan vodi, carii fusesi la dinsul
lefecii, et Constantin vodi in frunte si o sami de catane.
Cu aceie, ai nostri beti, firi poninca nemerui, firi nice o

30

202

MIRON COSTIN

tocmali, au inceput hartul, intrindu beti, cu sIbille zmulte;


pin in siragunle unguresti. Au clutat iboat) a sta cu Voicehovsclui capitanul, sa. nu pieie atitea oamem i au stktut

hartul acela mai bine de un alas, neputindu a-i dezbira


5

nice inteun chip pre oamenii bei dent? acela loc. i amu
perise de cei, 4 oameni i s apropiia incet toatk oastea.
Am purces pen targ direptu, gonasii au dat dup noi, tusk
numai pink la marginea_ tirgului si 2U stitut Constantin
vodi pre loc, pink au cercat bine tirgul i curtea.
ciad de Gluca vodk la Tutora, n'au bigat oastea pen tirgu,

cum 'au &cut ai nostri, ce aliturea cu tirgul, peste valea


ce sk dzwe la noi Cucata, trecindu cu oastea, au purces
intins in urma noastrl cu oastea tocnutk, apucindu pre
multi de ai nostri in tirg, card au prim scumpu acela vin
ce-I biuse, indatk cu capetele sale.
Zae. 28. Oastea noastrk, cum era rizsipiti den purtatul
prostu, ase si cu mai mare proastk au venit porunci, n.umai 3o5v
si
dea rkzbom. Amu aproape de Capul Stencil, dirept
20

pre culme, au stitut toate stiagunle a noastre in tocmall


au asteptat pre oastea lui Constantin vodk.
Zae. 29. Amu nu Lesii, ce draganiia nemtasck era in
frunte tocnutk la Constantin vodi cu foc si un stol toatk
ceielaltk oaste, cinia nu era a noastrk depotrivi, c i mai

25

so

puting cu mult i fr foc, oaste clIkreatk numai. lark preste


porunck'neavindu cum hi intealtu chip, au s'a.'ritu stiagunle
noastre nti la clinsii si mat ales capitanul Voicehovschii,
ca un mare vitiaz i acmu, aice si la toate trebile, hie and
sluptorm deplin. In loc au luat pre catane, ce era in frunte,
la hart in sabie i pani la Nemti au cidzut aceia mai tati,
fundu la acesti ai nostri si cai mai proaspeti. i au dat stiagunle lui Voicehovsclui direptu in focul Nemtilor, den care
focu in loc au pica citva slujitori de ai nostri si un stegar

de a lui Voicehovschu. lark nemick nensplimindu-se ai

LETOPISETUL MOLDOVEI

203

nostn de aceie cidere a celor slujiton, intrase amu cu sabule

In Nemti, cit n'ar hi putut a maida foc al doilea rindu,


ae s amestecase. Indati au nivilit toati oastea i anpile
ostii lui Constantin vodl, deci, numai ce au clutat si si
dea indiript stiagunlor mastre. S'au prilejit la intorsul ostii
noastre peste trupun de Unguri, cani cidzuse la timpinarea
3,96R dentii, un ungur cidzut de )I rani, lisat in loc de mortu,
au apucat o suliti carea cgdzuse lingi dinsul i vidzindu

ci fug al nostri au skit i au apucat sulita si au timpinat


pre un slujitor de ai nostri direptu pen vintre i in loc au
cidzut bietul slujitorm de pre cal gio' s.

Zae. 30. Incotro era a nizui ostii noastre, era,Ioc foarte


indati coborisul Jijii, singuri jijiea de trecut rea

tinoasi, nice de vad, nici de'nnotat. La pod nu incipea


buldzindu-se, &idea de imbe pirtile pe ling pod, acei

de pre latun inteapi, cit, de imbe pirtile pe lingi pod


cuprinsi era jijiia de cai si de oameni. i acolea multi ciaste

de a noastri au pent i mai multi de api. Au cidzut


citva pre mana lui Constantin vodi i mai ales' den boen:
Bucioc, Buhu sulgenul cel mare pre atunce i Gavnliti
Costachie jitmcer mare pre atunce. Pre boien, daci i-au
dus la Constantin vodi, indati i=zu pus 'aril la boieni i
slobodzi, firi nici o pazi. Peste podul Jiju n'au mai gonit
oastea lui Const4ntm vodi, ce au statut pre dial la mas
cu tpati oastea. lark' GInca vod cu oastea amu spimat
s'au sfituit i cu noaptea au purces spre Lipusna cu pedestnihea i Cu pusci, ripedzindu indati de olac la El Agasi
de Bugeag, dindu-i stire de aceste toate.
Za 31. Mirs-au dirkbann bine pini in Lipusna; acolea
pre loc risuflindu o dzi oastea, a doa chi agiunsi drbanii
de Constantin vodi cu giuruit de mill si de lefe, climi3o6 maII "11 sculat si au apucat puscile cite era, depreuni
i cu slimenti au purces inapoi, ficandu gilceavi mare

20

so

264

MIRON -COSTIN

cipeteniilor si cine ari raminea, Cu moarte laudindu-i-sa.


Care galceavi a lor vadzindu boierii pre call era, si nu-i
apuce cu de a sila, eau dat in latan. Iar singur Ghica
voda au esit la dansii cu licul a mini, rugandu-si si hie
ingiduitori nu mai multa de cinci-sase dzile, spuindu-le
adevirat venirea sultanului. Ce, n'au avut cui dzice, nebunite
gandurile prostimei i turburate i s'au aflat ca aceie, carii
nu s'au rusinat de chip de domn, ce 1-au impinsu dela pusci
pre Ghica voda si au purees cu puscile spre Iasi. Iara curund
io

au luat plati deplin pentru faptele sale, precum vei cifi


mai gios.

Za. 32. Ramaindu Ghica vodi numai cu boierii, n'au

20

cutedzat s mai zThavasei la Lipusna, ce au purces spre


Tighmea, pre Bic pia. la Luteni i acolea au asteptat pre
El Agasi. Iari darabanii ca saimenu au venit aice in Ias
si s'au inchinat la Constantin vodi cu toii i dela Movileu
inteacestesi dzile au verut i Talmaci piharnicul c diva
de a lu Stefan voda. S'au mirat Constantin voda de siimeni
si de daribanti, carii cu to;ii era p Ana la ro de oameni
foc si Cu tunuri.
Zed. 33. i ase Constantin voda. asedzandu-se in scaunul

trai, au trmis si la Tarigrad, cercandu cu figaduinIa,


25

tocmasca domniia, ce n'au apucat si-i vie rispunsul, 307e


nici era cum, ce om era Chiupruhul vezir pre atunce, ca
inteacelesi dzile au sosit pre Botna i El Agasi Cu o sama
de osti. Si s'au mutat si Ghica vodi de pre Bic la totna
ama impreunat cu El Agasi au statut la Ciuseni, pani
au sosit i sultanul.
Zed. 34. Turburarea a lui Racotii amu era la stirea
irnpiratiei i hainiia a Mihnii voda. Deci asupra lui Racovi
era oranduit Ah pase, veziriul de Buda, iari asupra Mahru
vodi Galga sultan den Cram. i atuncesi veni veste si de
schimbarea Ghicli vodi den domnua Muldovei in Tara

LETOPIS,ETUL MOLDOVEI

205

Munteneasci cu domniia aceii OH, in locul Mihnei vodi.


Iari. aice in tail, in locul Ghicit vodi, au dat domniia lu
tefiniti vodi, feciorul lui Vasilie vodi, care lucru, pentru

a Ou si rischire boierii de pe 13110 Ghica vodi asupra


vrerrui aceie, s'au timuit multe dzile acestu lucru, apucindu-si Ghica vodi ci va primeni acestea intealt chip. i tot
cum ar hi pentru trebile sale au stitut impotriva lui Consstantm vodi cu sultanul.
Zae. 35. Galga soltan, macari ci-i venisi am,u dela I'mpiritie ponmca si ridice pre Ghica vodi dela Muldova si

si-1 duci, si-1 pule domn in Tara Munteniasci, aflindu


lucrurile in Moldova iari ase amestecate, si nu lase pre
Constantin vodi hainul ' impiritiet in scaunul trii, au
3072 purces in sus!! pre Prut si au satin cu cosurile la Bolota,
mai jos de Tutora. i acole ficandu sfat, singur au rimas
cu cosunle s'au oprit pre Ghica vodi WTI sine, ail oastea
toat sprinteni de rizboi atirasci si pre toti boierii cu citi
gloati avea, au dat supt mina lui Ahmet aga El Agasi de
Bugiag li. au purces el serdariu asupra lui Constantin vodi
la Iasi.

to

is

so

Zacv. 36, Luindu veste Constantin vodi de soltanul c


este amu ase aproape, s'au ridicat oastea den tirg si s'au
mutat la Galata de Sus si acolea au pus diribanii nostri
si pe siimeni si. citi pedestrasi au avut si el, de au sipat
un sant pe deasupra piriului, carele si desparte den piriul
Birnovei si vine pre supt Galata de Sus si acolea, dupi
santu au descilecat toati pedestrimea, iar cilirimea in
dial si au stitut acolea cu tabira toati.
Zacr. 37. Oastea titirasci, cum au purces stoluri dupi

25

stoluri si tlaci s'au strinsu toati la Cinc, alit inceput a dodei

30

intii Cu harturi, mirgindu 'Mark pink la piriu. Virsa


focul difibanii firi ispravi in hart, cum ari vedea mare
nivali, ale trica iarba, firi de nicio triabi si pre 'time

206

DAMON 'COSTIN

nu rintia, care lucru era indati semn de mare frica lor,


Toate acestt socotiia El Agasi, om deabirell in toate oardele 3o8it

lo

Crimulm altul al doilea la spnntemie 0 la 1ucrurile riz.=


boaelor. 'ark in deiari o sama de slim= de che ai nostri,
ce si inclunase la Constantin vocli, s'au indemnat 0 au esii
den santun, vundu pre iaz, pre lingi piriu, au verut pirl
In podul Bahluiului si trecindu podul preste Bahlui, ce era
pre atunce mai gios de iaz 0 ase si simetise citi pedestnme
era si'n ses dencoace de pod esise cite 5-6 la un loc si
apucase si case citeva in Brosteni si da in 'Mari cu sine-

tele. Iari si atunce era de mirat, el pre rume nu elmia,


fill dot cat, ci au flint supt Titari, la acel esit a lor.
Zacr.
, 38, Aceie semetre a lor vidzindu El Agasi, au
incilecat singur s'au coborit in es pre Bahlunt 0 fiindu 0
15

20

25

36

doao stiaguri de Unguri, iari el smgur au indemnat pre niste

Titan sprmteni asupra slimenilor; ce era in es. 'au grit


Titarit direptu asupti sinnerulor, cu smetele la obraz siimend fiindu. i cum n'an crede nime si margi Titarul,
la foc, ae indriznet au mirs, ales cum am vidzut pre un
titar bugegian dirept asupra a doi skimeni, cu sinetele in
pravili au mirsu si de aproape amu au slobodzrt amindoi
sinetele in Titan, iar mci pre unul nu 1-au nemerit. Cu
sabna zmulti Titarul, pre unul I-au rinit, iari pre a1 doilea
simian 1-au 'dus viu la El Agasi. I] AF si cunostea de atunce 3087
pechapsa hit Constantin vodi I Iari in ceta parte de Bahluiu,
In ceinu, fuglia cele doui stiagun de catane, dela o vre me

numat de 'un titar, cu mare marl 0 ris intre toti ci fugii a


atite oameru de unul 0 fugind da inapoi cu pistoalele in'
sus, nevidzindu unde di 1
Zed. 39. Amu In de sari era acest hart; preste noapte
au esit den tirg 'Mark la mas preste ceiriu, tad diribanii

0 siimenti un cias n'au stirut, toga noaptea au dat cu


sinetele 0 nu cite until, ce)tot odati ca 'n chip nemtisc,

LETO/IISETOL ' MLDOVEI

2o7

strica iarbi firi ispravi in vint. Ni-am gindit intii a of


hi dodeindu Titarii, ce n'avea dodeiali de nime, numai
si cunoaste bine lucrunle blistimate si 'nspinnate.
Zae. 40. A doa dzi, Vmen si prilpsi, deei .Titarii
rizboi &I faci n'au vrut, ferindu Vmerea, care dzi la dinsii
s sine, cum ;mein: noi Dumineca din dzilele siptiminii,

ce au sedzut gata, cu caii amini, pini spre arniadzi-dzi.


Au chemat El Agasi pre boieri la sine si li-au spus, cum
inteaceie dzi nu-i sloboade legea lor si margI asupra nemirma, iari ei de ar veni, atunce rizboi om face. *i. au
intrebat de boieri, ce li-ari pirea si ion, in ce chip, a (fool
dzi ari merge asupra lor si den ce parte s'ari lovi si ce loe
3o9R iaste II unde sti oastea lor. Aceste vorovindu cu boierii, ei
era om in faptele sale denafari de hirea titirasci, ase de:

blindu, 1in si la triaba ostii deplin, aceste, vorovindu, numai

le

ce si audziri dobele si trimbrtele in oastea lui Constantin


vodi si s'au vidzut Uri zibavi li clitirea ostilor la 'vale,
spre Bahlum. *1. ase au esit toati oastea la es, cu pede-,
stnmea, cu puscile, eupnndzind oastea ion dela piriul ce
vine aliturea cu iazul, pini la Galata de Gios si ase, cll.,

2.0'

aceie tocmali, au purees spre pod cu oastea Constantin vodi.

Zed. ig. Au incilecat si Titarii, era de toti ca 3000 de


oameni si de ai nostri, Moldoveni, vro 300 de oameni si
i-au toemit El Agasi pre Titari si pre ai nostri dencoace
de . Cinc, pre podis, asupra Titirasilor, asteptindu pre
Constantin vodi in tocmali.
Zae. 42. La Constantin vodi, de toati oastea va hi fost

25-

la 8000 de oameni, In ses, la esitul hartului titiriscu inainte,

peste Bahluiu, n'au esit dela dii4ii la hartu nime. Slobodziia puscile cite o dati, si era puscile bune si mari, de
acele pusci ce ficuse ?tefan vodi Gheorghie la Liov, dari
ase da de bine denteinsele, cit nu s lovasci pre cineva,,
ce sunetul glontului nu si audziia pre ruckure. Aceie too-

so-

208

MIRON COSTIN

mall era. ll *i si gindna ci or inspiima pre Mari numai 309/


Cu sunet, ce nu si spane nepriiatinul Cu sunet in dar, firi
moarte.
ZacY., 43. Daci au sosit oastea lui Constantin vodi la Bas

hlui, s'au apucat de trecitoarea Bahluiului 0 daci au vidzut


El Agasi ci are gindu si treaci oastea Bahlurul, au pus un

titar bitrin la o movili, care este de acolea, de unde sta


oastea fitirasei mai spre Aron vodi, asupra Ciricului, invitindu-1, cit va vedca de acolo ei va incepe a A sui oastea
/0

lui Constantin vodi spre mal, pre la marginde Titirailor


la dial, si si invirtiasci pre movili de trei ori. Si ne au
ficut Titarul. Deci, cum au vidzut semnul dela movili,
de unde era Titarul, El Agasi intii singur, ca un leu 0
dupi dinsul toad oastea, cu glas: # Halla, Halla, Halla ,
au purees. Au slobodzit diribami 0 slimemi toti focul 0

puFile, de care durit a smetelor si opnsi Titarii citva,


iari daei vidzuri ci nu cade nime den sinetele lor, au
ribdat, pini au inceput a si mai riri focul. 0 sami de di,
ribani, cum au vidzut ei si stimpiri focul 0 Titarii tot
ao

stau, dela coadi urui au plecat fuga inapoi, pre carii, cum

as

i-au zirit Titarii ci fug, cum orbi au nivilit 0 au 0 intrat


In pedestnme cu sabnle zmulte. Si prive.sti moarte, si
vedzi osinda 0 ar de sirg Virsare de singe de oameni 1
Era trei iazuri de trupuri, cum sta ll trei rinduri de pede- 310%
strime, unul preste altul de pe supt mal, pini in, piriul
Bahluiului. Constantin vodi au luat drumul cel mare spre
Scinteia, ciliretii care incotro au putut, unii pre Bahlui,
altii pen Cirlegituri 0 s'au topit multi Unguri 0 den eilinme 0 multi au dat 0 de pe iaz in hil4teu, multi 'au

50

pus capetele v. pen codri. Iari carile ale lui Constantin vodi,

toate au rimas la ministirea lui Pitru vodi, la Galata de


Sus.1Si. ae mult 'Mark n'au gonit, ferindu-se de pdun.
Atunce au cidzut la roble 0 Bilianul banul dela Craiova

LETOPISETUL MOLDOVEI

209

de ,Tara Munteniasca. Awe in ora g era manistirile pline


de bietii oameni targoveti i siricimea au dat toati barn.,
de s'au rascumparat ca den robie.

Zac. 44. Soltanul dupa aceasta izband, luandu pre


Ghica vodi cu sine, du$ porunca imparatiei, au purces
pre la Hui in Tara Muntemasc i acolea, fr nici un
rizbom cu Mihnea voda, l-au a4edzat la scaun, fugindu
den Targovi0e Mihnea voda i simtindu-se in faptele sale
cele mai multu deck pagane0i, cu furiq la Racotii, in Ardial
'au borat curundu i sufletul in prapaqtile
iadului. Si cum serie Santa Scriptura: H norm namier
erw c w8mom*. Ae spun ca l-au otravit Racotii. Reuse

io

3re el o zarvi pre la Darstor, pre la GiurJJ giov, cu Turcii,


pink' a-i vem veste de rizsapa lui Constantin voda de aice,
care, de au ficut vre o vitejle acolea, s serie Muntemi.
lark' aice au verut Stefan voda, feciorul lui Vasilie
In scaun.
Capul al doodzdci fi doi.

incep. i.*tefiniti. voda, feciorul lui Vasihe voda, toata


dommia a lui Gheorghte Stefan voda fiindu aice Cu imma sa

In oprialk de carde siindu-s boierii, si nu iasi la doemme


In viata lor, ales boierii carn era de casa lui Stefan voda,
indemna pre Stefan vo& sa-1 semnedze la nas. Ce n'au
prumit Stefan voda, dzicandu: Om muri noi pink' atunce,
pall va hi unul ca acesta domn , c era copila4 mic Inca

pre atunce Stefanita voda. Lei daci au e0t Stefan voda.


vemt Ghica voda in scaun, aducanduli ammte bmele i inila i cinstea care au avut dela
Vasilie voda, pre doamna sa i Cu feciorul au trinus in Tarigrad cu cinste. Era 'Mel Vasilie vodi viu, inchis la Edicllla i daca au marsu in Tarigrad doamna II lui
Gheorghie den dommie

311R

14

25

,210

MIRON COSTIN

vodg, era slobodg a merge la domnu ski. Tail pre *tefgnitg. vodg 1-au dat Vasthe vodg la pniatini la carte si agiungind amu la ani. , ., mergea cite Cu un riva si la veziriul

Chiupruliul cel bkrin, la nevoile sale. Spun, dad. I-au


2

vgdzut vezinul amu voinic, au dzis 4 Voinic fecior are Vasihe beiu I *. *1 ave, fkg zibavg au esit la domnie tefgnitg.
vodg, mutind vezinul pre Ghica vodg in Tara Muntemascg,

ca pre un om bitrin, pentru asedzarea aceu /Ili, dup


mare rgscoale ce Reuse Mihnea vodg. in Tara Munteniascg.
Zae.

2. Bine nu s'au asedzat aice in scaun *teanitg

vod si acolea Ghica vodg. in Tara Muntemascl, in anul

15

20

25

30

dentin' a domnulor lor, Constantin vodi au si lovit mil


Pia veste pre Ghica vodg.' si ase de grabI, cat cu noaptea
au plecat fuga din scaun Ghica vodg den Bucuresti si au
apucat Constantin vodi scauriul Tirgi Muntenesti iarg.
Zae. 3. Soltanul era in Bugiag; indati i-au mks poninca
dela impkgtie si margi asupra lin Constantin vod si indata' all purces sultanul. Iarg. Constantin vodg au stransu
oaste foarte bung, ci si tara venise la dinsul toati si s'au
tAbgrit In munti la loe ase de tare, cit soltanul, dacg au
inteles ce oaste aie si in ce loe iaste, nu sg gindlia cg ale
de lesne il va lua, ci avea si Levi si Nemti si Ungun si Sirbi
lefect, ci 'Meg nu ll firsisi banu a lui Matei vodg. Ce, inteo 311'
dzi au ales soltanul 300 de Titan inteales si li-au dat pomuck', on cum, numai sl strbatg la locul acela unde era
tabira lui Constantin vodg. 1.`a.0 purees Titarli si s'au
timpmat cu o straje a lui Constantin vodi, care straje,
vgdzindu ci vin Titarli, s'au dat inapoi si luindu-i Yawli in goang, tabira ceielaltg, nu sg sg apuce de rgzboi,
in ce loc era, ce acme spaimi li-au cgdzut asupra, cum,
care incotro au putut, au plecat fuga si au lgsat toat tabgra pustie. Numai Constantin voc11, vgdzindu spaiing ca
ateie, s'au strinsu lefecii ce avea s'au purees preste munti

LETOPISETUL MOLDOVEI

2I

in Ardeal. Hiclesug au fostu a Muntemlor, ci n'au vrut


puje impotriva impiritiei, au ce urgiia lui Dumnedziu

au fostu la acme spaimi, c spun a numai septe 'Mari


au fostu ac-eie ce au gonit si au rizbit pini. la tabira, cit
s'au mirat z singur sultanul. Deci, dupi aceasti izbindi,
au sedzat soltanul iari pre dhica vodi, carele era fugrt
la pasea de Dirstor.
Zae. 4. Constantin vocli., dupi fuga sa den Tara Muntemasci, n'au mirsu la Racotu, ce in numi.'r ca la 800 de
oamern tot intr'ales lefecii, s'au suit cu muntii aliturea
In sus i aproape de Maramoris, pe la Bistriti, au luat

32

preste munti, pre la Dor II na si au eSit pre la Cimpul

Lungu a tirii noastre i trecindu mai pe den sus de Sucea.vi, au lovit pre la Hotin i au trecut Nistrul la Cizaci
pre la .Movileu,
despre aceie aripi.
Zae. 5. tefiniti vodi aice, ca un om tinir, nevrindu
soru-sa, doarrma Roxanda si vie pre scnsorile titine-siu
s'a lu in tari, den Rascov, care tirg Ii dideasi Hmil, dupi
moartea feciorului su, lui Timus, au trimis oaste asupra
Rascovului si-1 bati i si o la cu de a sila. Ce n'au putut
face nemici ai nostri Rascovului, numai ce au ficut zarvi
cu Cizacn. Cindu i cindu astepta prilej ca acela

26

20

si lovasci aice in tari i prilejindu-si a nemeri lui Constantin

vodi la dinsu, in loe i-au figiduit oaste.


Zae 6. in Tara Munteniasci, dupi fuga aceie ce ficuse
Ghica vodi de Constantin vodi, vezmul scirbit pre dinsul,

nu preste multi vreme au trimis pe pasea de Dirstor de


l-au luat den scaun si au dat dommia in locul lui feciorului
lui Grigorie vodi.
Zed. 7. i ase, tot inteacelasi an, anul dentii a dorruud

lui Stefiniti vodi, toamna, au venit Constantin vodi cu


oaste ciziceasc'i' i asupra lui Stefiniti vodi, ispitindu in
divuri, in chipuri, si incapi la domme, nu firi agiutorml
14*

26

21a

MIRON COSTIN

0 indemn. area a lui Racoth, ca 0 Racotn, inck' aedzat nu

era 0 'n Ardial o cetate anume Oradua II Cu oamenii lui pe


Rae* aedzata pre atunce, o bitea Ali pqes., care au 0
luatu-o, eqindu o fimeie den cetate 0 aritandu Turcilor
apa de unde venita, de 'ncungiura cetatea. Acme api abitandu-o Turcii dela cetate in latun, au luat-o, vestrti intre
cetatile Ardialului.

Zae. 8. Tritelegandu Steriniti vodi el trece Constantin


vodi Nistru1 la Soroca, au ew la Coiceni cu oastea sa q'au
to

pus tabara acolea, insi oastea era prea putina, ca tara inteaceie

foamete era inteacela an, cat manca oamerui papuri uscati


in loe de paine, macinindu-o uscati. St de pe aceie foamete

porechia 0 pre Stefiniti voda, de-i dzicea Papura voda.


Ce vremile 0 voia lui Dumnedziu nu slut in voia dommlor.
ts

so

Zae. 9. keg 0 pre chi oaste era, o tnmiseasi Stefaniti


vodi toati in frunte inainte pre Riut cu Catargiul 0 Cu
Grigorie paharnicul 0 cu Mihalcea Hancul sirdariul 0
ci1ira0i de lark' 0 toti maztlit cei mai sprintini, aproape
de 2000 de oament. Si 24e oastea accie foarte Cu proasta
tocmali, Cu orinduiala serdarilor ce era fira cren, au lovit

ChiaFa cazacul noaptea, numai cu 300 de oameni 0 au


fizsipit toati oastea aceie, cu mare marl, oaste numai den
sunet rizsipita, nice gonita de cineva. Jail tot adunandu-sa

la loc amu pre giumitate de cat era intim, au statut de


26

straje, pang, au sosit 0 Constantin voda il cu tabara la dansu, 3 I3/t


carele, daci au luat veste den limbi ca este la Cmceni Ste-

finita voda, au luat in gins, tragandu oastea la Prut, la Za-

garancea. Si si nu hie dat aceasta veste un cipitan leah


anume Voicehovschti, ca Constantin voda este amu mai
so

gios de noi cu oastea, de strijeni nontri 1-am hi tiut atunce


candu ar ht trecut Pnitul. Deci all purees 91 Stefanita voda

In gios pre la Posadmci i trecandu targul pre deasupra


minastini lui Aron vod, au trecut la Tomqtt pre Bahlui

LETOPISETUL MOLDOVEI

213

si acolea au stkut Cu oastea. Iari Constantin vodi inteaceie

noapte au mas-la Prut in me parte.

Zae. .ro. A doa dzi Constantin vodi s'au apucat cu


Cizacn de treckoare, lark* *tefiniti vodi au luat Prutul in
gios, in preajma Bugiagului, ci indati 211 fipedzit la El
Agasi den Bugiag. i era cu *tefiniti vodi i Balgi basea
hanului cu vro ioo de Titan, den care Mari i de ai nostri au
ales tefi.'niti vodi si au mks supt tabira aziceasci, amu Prutul trecuti, de au luat den oastea lui Constantin vodi limbi
Zae. .T.r. Au spus limba, cum sint cu Constantin vodl
5000 de, Cizaci den toate polcunle alesi Imo de lefecii
a lui i cum merge Constantin vodi dirept la Iasi. Acele
intelegind *tefiniti vod, Cu sfatul lui Balgi base, au luat

.0

to.

cu tot deadinsul pre Prut In gios, in timpinarea lui El


313' Agasi j i s'au timpinat cu El Agasi de Bugiag la Codrul
Chigheaului.

15

Zai. .12. Trimisease Constantin vodi in urma lui


vodi soo de oameni cu Durac, cirora si tefirirt
vod trimitindu inamte si cerce, pre Iiibisescul si pre
Voicehovschii cipitanul, inainte numai cu o suti de oameni.

20

Dela Obileni i'au suppus oamenii lui Constantin vodi


s'au ficut a fugi ceje ce si aritasi, ,pre carii goninduri
nostn, au esit toati strajea lor. Deci, numai ce au clutat a
pleca cestora ai nostri fuga. Era cu ai nostn i 'Mari putintei,
In cani era si un comis a soltanului, ce vemse pentru, po-

clonul lui la *tefitirti vodi. Au , pent acolea ace/a om a


i alti doi 'Mari cu dinsul, nivilindu preste
Juiie dupi cei dentii,,ce si aritasi. Apoi, la trccutul

soltanului

inapoi, li-s'au inglodat caii. Ii apucase alt Thar pre comisul


acela a sultanului dupi sine pre cal, ce apoi ,au pus capul

si el si comisul acela.
Zac. 13. Daci s'au timpinat tefiru0 vodi cu *ah Buiat
aga,,El Agasi de Bugi3g, ca 2000 de oameni eu dinsul si

26

214

MIRON COSTIN

cu Stefiniti vodi pre moo de oameni, au purees dirept


asupra lui Constantin vodi la Iasi. Amu adunase la sme
Constantin vodi pre vlichci st. cit,va boien suseni. El Agasi
6

indati au ales o sama de Titan spnnteni i i-au trmus si


lovasci Iaii fr veste. i ase de grabi au lovit, cit au 314R
luat orasul in lungu, de au apucat multi oameni in robie
den tirg. Constantin vodi Vidzindu ci-i vin Titarii asupri,
au esit cu tabira si au stitut cu oastea d laturea tirgului,

pre piriul cinii, mat gios de podul lui Stefan vodi.


to

15

Iari Stefituti vodi cu El Agasi au cupnnsu


Alt. 14. Mergea ai nostri
Sarni mai bine, departe
asupra tabeni, deck Titarit i siirrienit It bitea den sinete
de dupi case. Inteaceiesi dzi au esit o sami de capete cizcesti la El Agasi la voroavi i cerca dela dinsu El Agast
si dea pre Constantin vodi i si margi ei slobodzt. Pre un
Or au stitut atunce viata lui Constantin vodi, c solli amu
pozvolna, ales Stamatenco, carele era mai mare pre Cizaci.

Numai Cizacu singun den sine, den figiduinta lui Constantin vodi ci pe tot omul va, da la Movileu cite zo de
3o

let si dind o sami de bam la sotnici si Mal MUlt lui Chiasco


sotnicul, au strigat CzaCli pini
chiumd: o Item
CUM HAM tu PIHDIET , or sta si acest luau nu or face.

Spun si hie luat barn. dela Constantm vodi st El Agasi.


Zae. 15. A dooa dzi pre armadzi-dzi, au purces tabira
is

legati den loc si la surtul malului pre de laturea


si hie fost o tocmali i nevinta lili El Agasi, ri era de a si 314'

rumpere ta6ira la acela loc de ai nostn. A doa nivali au


Rent al nostn 211111 pre dial spre Aron vodi i infrinsease

pre pedestnmea ciziceasc pini in cari si au picat acolca


3o

Czaci, iar i supt ai nostn, cal s'au aflat rimi citva


morti.
Zae".i6. i ase hiliduit Constantin vodi i .denteaceie

dati de supt cumpina mare a vietti, n'au mai cercat zarve

LETOPISETUL MOLDOVE1

2I5

de atunce, ce s'au asedzat in Cthia Lesasci. Mirs-au


vodi Cu El Agast in urma aizacilor Oa preste Prut,
iar petreatorilor, nu osterulor i gonasilor sim.'nktori.
s'au intors El Agasi in Bugiag, iari tefgruti vodi in Iasi.

cu Constantin vodi 211 trecut la Movileu Nistrul i6


a.colia mare nevoie au avut de Clzaci pentru lefe.
Zae. 17. Bine nu s'au mAntuit
vodi de El Agasi

de Bugiag, au sosit si pasea de Silistra, Mustafa pase si


cum au sosrt, au desc(ilecat dirept la curtea cea donnuasci
si au strinsu toti boiern la sine si intrebindu-i de aceste
osti cizicesti, cum de (au venit asupra tirit

lo

nand pre boeri hami, i-au luat pre toti, clti-s au fost
boien, de i-au Inchis, undu rgu si pre tefitutri vodi
om Zle nemick. Au sedzut awe trei dzile, cu mare
cheltuiall i silo in oras de ostenn lui si la purces au ales
315R den toti If boierii pre Toma vornicul si pre eptelici hat-

15

manuI si pre Prljescul vornicul in pazI i pAni n'au dat


6o pungi de bara, nu i-au slobodzit pre boierii, carii mai
sus si pomenesc, amu dela marginea
Zae. 18. tefni vod toate faptele aceste a pasii dindu
stire la Chiupnihul veziriul i amu i Vasilie vodi esisi
den Edicula slobod, in loe au Aped= la pase, de l-au dus
la Tarigrad i cu putin de n'au perit singur pasea, lari
chehaia lui au pltit acele fapte cu capul.
Zed. 1-9. Intr'acest an s'au fArsit dzilele vietu sale si
Vasilue vodl, domn vestrt intre domnii ri u Cu fericrti
domnie. atefiniti vodl, ct s'au dezvirat, indati
venit
poninci s trimitk oaste in Tara Unguriascl si dela Munteni
iar ase, asupra lui Racotn si au trims tefni vodi pre
Voicebovschn capitanul
cu roc de oameni i

pre Mihalcea Hincul serdarral.


Zfie. 20. arascher dela impleitie era asupra lui Racotti
un pase anume Slidi pase. Nu-1 pot uita Turcii Ong astidzi

so

,216

MIRON COSTIN

prc acel pase si acela om era de rizboinic si tare, cit (precum


spunea i ai nostri de dinsul), cu hatmanii cei vestiti in

lume poate si si puje hirea lui. Cu acela adunindu-se si


oasteaI munteniasci si a noastri, au purees asupra lui 315*
Racotli si la Cliujvar la oras
esit Racotii inainte cu
stile sale.
Zae. 21. Pasea n'avea mai mult de 6000 de oameni, firi

oastea cestor doiri, in* cum spun, nenfrint om la rizboae. Iari Racotii avea 8000 de oameni, de mare scumpete
ce avea acel om, ci de ar hi avut oaste mai multi., cum era

oastea turceasci putini atunce asupra lui, la dinsul era

20

aceie dati izbinda. i cum au fost acela rzbo, n'am vrut


si-1 trecem cu pomenirea.
Zae. 22. Tocmise Racotii toat pedestrimea sa i puscile
denadiriapta, impotriva Muldovemlor i Muntemlor, stiind
ci aceste mamuri impotriva focului nu stau. Iari singur
cu capul su, cu toad cilinmea (qi avea aliasi cilgrime) au
stitut improtiva ostii turcesti.
Zat. 23. Iari Siidi pase tocmise pre 2000 de Munteni
Si pre moo de Muldoveni denastinga sa, iar cilirimea
turceasci o sarni in frunte inaintea sa, iari o sami de clrc i odati cu pedestrimea citi avca si cu puscile au stitut
pe dupi cilirimea ceii dentii. i daci au tocmit ase oastea,
au chemat toate capetele, si a noastre i muntenesti, i li-au
dat porunci ase: Cimilor ! Iaci, eu oi purcede dirept
asupra gluaurului si nu cu alti armi, numai cu sabha. Den
voi carele si va apuca, oii de arcu, ori de alti armi, aceluia
capul Ii voi tia i intii II voao, cipetemlor. Deci, eu cum 316R
oi purcede i oi incepe rizboiul, voi s treceti preste pedestrime i si lovii oastea nepriiatmului den dos. Daci oi
infringe, ci stiu eu ci I infringe, unul den voi si nu cumva
si s apucc di jac, s descalice cineva la vre o boarfi sau
si alerge dupi cai slobozdi cmeva si prmdzi, ce si gonit i

LETONSETUL MOLDOVEI

217

strinst pre nepriiatinui, c de goani sinteti voi mai buni


deck oastea a mea ceastalalt i aceasta invitituri s meti,
cum vi dau porunci, 'ark' ci nu oi bate pre nepniatinul,
nime den voi si nu ginchasci, c eu stiu c oi bate! #.
Zal. 24. i dupi aceasta porunci, cum au sosit capetele

ostii noastre la bulucurile sale, 211 1 purces pasea intii cu


oastea, ase tocmiti cum s'au dzIs si at nostri aliturea. Daci
s'au apropnat Turcii de oastea lui Racotn, au sirit Racotn
Cu toati oastea odati, singur fruntea cu alesi catane ce avea

z indati au infrint toati cilinmea turceasci, cit era in


frunte st. ase au buldzttu-o, cit incepusi o da preste pase,
carele velum cu temenil pre urmi. Ce, au stitut pasea singur
Cu sabna zmulti, oprInd oastea care o infrinsese den frunte
Ungurn. *1. pisind singur Cu sinei, cu bulucul siu inainte,
s'au amestecat ostile turcesti in sabii cu Ungurii. Ce Turcii

to

15

316' pre cani h buldzua sin gur cu chipul siu pasea, au lovit
aripa cea de Muldoveni si de Munteni asupra pedestrimei

luz Rae*, amu den dosul lui Racotii, ci trecuse Racotii


inainte i rimisese si Muntenii si Muldovenii amu ca'n
inapoia lui. Au slobodzit focul Nempi lui Racotii si puscile in ai nostri, care foc nesuferindu ai nostri, s'au datu
In loc inapoi, ca'n chip de fugi. Acolea mare gresali au
ficut Racupi, de n'au pus lingi pedestrime i ceva
Si hie incilecat pe Munteni si pre Muldoveni, atunce
cindu i-a.0 infrint focul, n'ari hi mai indtreptat in veci ai
nostn. Ce, daci au vidzut ai nostri c alti gnje n'au,
numai focul, cum s'au desertat smetele, cum s'au intorsu
o sung de cipeterni, ales Voicehovsclui capitanul si Cantimir pre atunce ceaus la Munteni, care apoi au fostu si
serdar aice in tari i altii i indati dupi dnii toati oastea.
pini a imple Nemtu smetele, desertate fundu, au intrat
cestielalti cu sabille zmulte in pedestnme i indati au amestecat toati pedestnmea si au pornit-o in rizsipi, 1i:ruin-Wu

25

218

MIRON COSTIN

si puscile i armele pedestrimei in desert. i ase vidzindu


Unguni penrea pedestrimei sale si amu in dosul siu, i-au

inceput a slibi si mai virtos luptindu Racotii II singur 317R


In rizbom, 1-au rinit un turcu dirept in cap cu rani foarte
grea, den care rani i-s'au pnlejit si moartea.
ZacY. 25. Vidzindu TJnguni pre Racatii domnul siu 2se
cu grea rani, 1-au si apucat catanele intre sine si s'au abitut

io

15

20

In litun, cum au purees toati oastea ungunasci in rizsipi.


Goani ase grea n'au fost, el Turcu pre obiciaml ski n'au
gonit. Ai nostri Ina, fiindu aproape indati de piduri, nu
s'au litit cu goana. i ase au fostu firsitul si lui Racotii,
domn in mare fencie niscut, hide cei &not' cnedzi, mare
fericit. Dari, la ce nu aduce nesitioasi hirea oameniasci
la minri. Dupi aceasti izbindi asupra lui Racotu, Siidi
pase au asedzat tot Ardealul in partea impiritiei si vile
noastre li-au slobodzit pre acasi.
Za. 26. Aice in tari in cest an domniia cu pace tefiniti
vodi preste toati vara, iari bine n'au sosit oastea ceie ce
era trimasi la Ardial, au si venit porunci i alta dela impi-

ritie, si purceadi sinkur Stefiniti vodi la Nipru, &I fie


de agiutor acolea pasii de Silistra si hanului la lucrul unor
cetiti, care au ficut impiritua den pajiste pre Nipru, pentru
-apirarea Cizacilor, si nu poati imbla pre mare. Numai ce

au clutat a pureede tefiruti vodi sin cale mergindu,


22

amu de Tigluna aproape, pe Bic, la un sat anume la Lutenii,

au cidzut in boa (I 11 foarte grea, lungoare, care boali au 317'

priceput indati doftorul ci trebue si ja singe, ce n'au


ascultat si adlogindu-si boala si ales toamna amu, ase de
BO

greu 1-au cuprinsu herbintiala, cit pini la Tighinea au


stitut frinitic, adec buniguit de hire. Cu chipul ciumii
era boala, c i-au esit li bolfa la o mini, insi nu era ciuma,
ci diriapt lungoare, cini boale ir dzic doftoni maligna. i
cit au trecut la Tighina Nistrul, au stitut a treia dzi mort.

LETOPISETUL MOLDOVEI

219

De aceie boali au murit tot acolo si Durmtrasco Drigutiscul

dela Suceavi, om cunoscut si ales la toat curtea. Hirea


aces-tu domrm a grudeca nu putem, ci nu era inci copt in
vrsta sa. Multe si cunoastea inteinsul den hirea titne-siu,

iari la -mime ripitonu.


Zae. 27. Turcir agalani de Trghm4 cum au audzit de
moartea lui Stefiniti vodi, inci nu era esit sufletul, s'au
inglotit 1 au verut si ja ce or gisi domnescu tot pre sama
impiritiei. Putm lucru au lipsit, de nu s'au ficut mare
zarvi intre nor si intre Tura, a intrase ca'n chijo de jac
In tabir o sami de dinsti. Ce, clack' au stitut cu boreni la
soCotali, nu 11-au opnt boieni, ce h-au rispunsu: 4 Luatil

ro

Ce, apoi, si nu dati de mai mult sami ! . Sr lundu-si sama


318R agir, si 11 nu dea apoi mai multu, de precum or lua, s'au
lsat.

15

Zae. 28. Boren' dupi frsitul lui Steraniti vodi, indati


au ales pre Chu* Dracon Ruset, carele apoi au cidzut

0. domnu si cu dnsul 0 pre Alexandru Costm postelmcul

0 r-au ripedzrt indati la impiritie, dndu stire de moartea


lui Stefinrti vodi 0 s arate mare rugimintea firii pentru
domn de tari si si pomeruasci indati de Dabrjea vorrucul.
Insi nu era cu tir-ea tuturor pentru Dalmea vodi, .altri
trigea cu alte clupun, pre carir si-i triaci conderul nostru,
pentru uriti pomerure. lark' oasele lui Steraniti vodi, luAnd
borerir cu sine, au purces de odati pre Nistru in sus, pe de
cele parte 0 treandu la Bilaciu Nrstrul. Si au venit in Iasi
0 1-au astrucat in ministma titne-siu, care si pomeneste
pre numele Trer Sveatrtelei.

20

2s

VARIANTE SI ISVOARE

VARIANTE SI ISVOARE
Leatopisetul C Incoace om C. 2. Unache A2 C 3 scos avocht C 3.

ce au fost vonuc C bw vel vormc K 4. ami C lumet Al. 7183 A2.


7185 C 7218 A/ 4-5. lar ... dm ont C 5 1675 A2 1710 Al loc alb A2.

Iulie 6 Al Dupd dm, ad A/. In dzilele mani sale lummatulut domn


Io Nicolae Voevod, s'au scns. 6 Istoncu om A2 7, pirti ] al-ti C.
din' Un' A2. 8 a tirki A2 si trk Muntene*tt om K zo. Tratan C. Trotan
A latm ] grec. V A. Ureche I om K Mtron Costtn nu cunoa,ste pe Dton
Casstus clec& dupd eztatele in latznege ale lut Laurentzu Topelttn

Talpltin A Talpeltm C 12. Ace,tia A2. C descilecatuo-ta Al C.


Trotan A. Tratan C 14 Cu Rfimlentt om. A2 C. 15. Istoricu om. A2
carel A2. domni/or A2. C 16 dupel Cromer ad marg leah A Dlugos

ltmeste om C K Dlugu, A Dlugos V A Ureche la Dlugos ad.


marg leah. A Stncov C 17.11tvan C nasetchu C la Plasetschu ad
marg, leah. A. au scris litineste C 18 i-au C riplusatul A2 C 19.
Bilschu C. la Bilschn ad marg liah A/ Pascovschn C la Pascovschu ad

marg hah A1 dot istorta C 20 snt tott A2. K snt tot C 22 Tratan
C. Trotan A inteaceste C
18-19. Ureche i (aparat, r 2o--21)
Predoslovie adecI om C cetttonu C 2 lii om A2 leatomstul C. 4.
3. dentku A2 4 Tratan C Trotan A 5 leatopisitului C. 6 scnsoare C
grite C 9. in cast ] aceast C K zo cit ] ca C Ir rpusatul A2 C
Unache A2 .r3 Drago* C 15 dupd vodi (I) ad. a doa domme C.

.16. acesta ] acestu C ietoptsit C 16. s'ar A2 C 17 amruntul A' C


letopisttle C 18 ce-s ] cele C. si schimbnle A2 C zo deamruntul
A2. C adeci om C 21 de loc ] de a lui A2 C scns de moldovan A2.

224

MIRON COSTIN

22 scrisi toate A2 C 23 aciasti dati A2 C ] om Al 25 letopisitul


C. om ] vom A2 C. 27. a puternicului C 28 sivirme C dupd sfir;ire ad Miron Costm, biv vel vornic ;irk de gios V. A Ureche, K.

5.

z. ri Moldovei C. K. 2 Niamul C s trigineazi C ] s'an trage A.

4. Trani' C. Triian A 6. martur C suit C. 7 Sevennultu A2

9.

mainte ] mat nainte A2. ir. Severmul A2. 12 Traian A2 Troian Al.
13 dook A2] 2 Al. 8-13. Notele luz 111zron Costzn, cu aid:cat:a cumtelor din text la care se raportd, numai in Al, marginal cu rosu.

z. incoace om As. B2. Letopisetul ...Incoace om. C K. Vista dommlor tirit Moldovei deis a dooa domine a lui Aron vodi, ce s'au scris
de pre izvodul lui Miron Costm C'au fost logofit mare, incep Ind intr'acesta chip 131. 2 Capul z om. C 3 Incep z Al ] Zie z A2 B J om C.
Zdcelo insemnad # dela cap o, e pistzfzcatc1 pentru przmul paragraf expresza

fnceput t. a dos domine C K. a ltu C B om C B 4 riplosatul C.


scris dupd tiriz C farii Moldovei B 5 inceput ] incepind C. B. 6. disrEilecat A2 Maramoris B C. 8 %irk' (I) om B/ Muntenesti ] Bo,
minesti 131. 9. Traian A2. B C Triian A/. II Traianul 13/ 12. altul ]

altu B. 13. Unache A2. omeneasci A2 B C tse] currni C. 15 s'au


risint B C. s'au nsipitu K 16 i om B C el, incepem noi ] Ureche,
au scris Miran logoratul Bl. 17. cu Agiutonul /ui Dumnedziu om Bl.
agiutorm dela Dumneziu C. 18 ci au fostu om. Bl. 19. nednapti C.
20. ceca ce era C frunte boianlor ] boien de frunte B. 21 toti ] toati
A2 22 OM B. C acea vreme B C i dommi B de ] din A2 Ardial
C 23 care de care ] cel de cel N tara Moldovei Bl. 24 sa ] Itu C
Ardial C le zicem C
3-4 Ureche 266
Tireche 268.

Aran vodd

era vrdpnas

MIMPht.

2. drepti A2 B C cneaz A2. cnezi B C 3 ce (I) ] 'ark' B 4 Impiritia Turcultu au rumpt o parte B 5. cununa ] sterna C2. 7. chreptu
C tara Moldovet C 12. h
om B2 9. Jicmontu C 10 voe C. a supune
om B C. r4 Bator Jigmont B C K 15 la (II)] In A2. B. C tmde-si I
C firsit ] sivirsit B2 ] sfirsit
Bl. C 16 vornicul ] vodi A2.
Ax B C.] log C4. donm om K. z7 Jicmont C. 18 era dela sme A2.
Zamoiscii A2 Zamovschn B. C2 Zamoischn C 19. sine] dinsul Bl.
Muldova A/. Moldova codd 20 o scrnau C. Muldova A/ Moldova
codd. pre Moldova C 22. Colomie A/ B 24 erau K. 25-27. lark' .

LETOPISETUL MOLDOVEI

225

Leseasci om A' A.ac 28 1 I-au scos act incepe Lat 29 Moghila B.


Movila om A2, dar ad marg Eremita Moghtla vodi 30 pen ] prm

B C Levi C 33 Ostrogonul A' C Astrogonul A/ Ax B N pentru


Crina Ungunasci ] in Hunganae Regno Lat
9-14 Pasecki 151. dar nu pomeneste de Rdzvan 15-17 Piasecki 153
25-27 Ureche 259-260, 268.

z Esecul lat jEnicul codd 2 Cam Chum C 3 taxmen A' B em- 9.


cean C 6o 000 K 4 ce avea dupd titirasci C acial ] acel A' C ] acest
B 5 care ] carek C 6 Ii trunisasi ] trumsu-i-au B C tunin cu steagul
C. steagun K Muldova Al Moldova codd 7 socon ] vrea C si-i
fie C ro Cazi Chum C Mu/dova Al Moldovi codd a fi Ill C Ax ]
cm: A B2 .z.r atuncea C 12 Zamuiscit Al Zarnmschn Al. B.
Zamovschu C 13 Cronic,a C. Cronicanul lesesc B' 14 trei mu
C de nu si laudi B C 15 ceia ] cei B C 16 catastue ] tz-

voade C. 17 in 9 zile C. vleato ] In anul B C Zamuiscai A' Zamovschn C. 19 in jo B s'au vadzut ] vazut-au C hi-4 Octovne
20 B C. singur om. Ax 21 cat au vidzut ] vazand C 22 prin pregiur ] impregiur C 23 Zamonchn B Zamovschn C 25 agiungea C
puscn A' B C 26 Zamuyscii Al Zamoischn A' B Zarnovschn C
impotnva C grosimei ] ostii B2. ] multitudinem Lat 27. cm A' C ] orn

Al B 28 da den tunun B 29 laras ] tar A2 B C 30 toati dzua


om BI- 31 mestersmg B C 33 osti ] Titan C. Ce] lar C pt.).cepind ] cunoscand Bl. C

2-8 Pasecki 151 13 Hronica lesasci nu este Ptctseckt, poate Hetdenstetn, p 314. 17-20 Datele dupd Ptaseckt 152, dar transformate dupd
calendarul tulzan 21-30 dupe! Ptaseclet 152, dar ampltftcat cu multe
sttrt not, In spectal descrterea fortzficatulor 31-33 La Plasecla 152
foarte prescurtat
x mestersiugul A2 B

2. la }In C amu. cm B C. 3 Titan C. /0.

4 supusi A2 B C 5. timpinat C. timpmat B 7 *Meet ] incepu Al.


8 truzusesi ] trinutea C Zamoischu A2 B Zamoschu C 9 si zici
trimbitele C dentorsu A' B de intoarcere Ax xo Talu Domma
Ieremn Movila vodi C Eremita V dupd Ieremia ad Movila C si
om Ill C. in ] de 132. ir. dupd hanul ad de st-au ficut pace Ax 12
gepte A' B dupd taxi ad. C..ausann sz altele Ax. 13 muare A2 B C
miere Al. si dea A3. B C.] om Al. 14 loc alb codd v. mat Jos R 20.
15

226

MIRON COSTIN

cintare orn K lu i om B2 Ieremiei A2 B


15 Zamoischn B Zarnoischn C tractaate B2 J6 legiturk C 18 Capeele ] ponturile Ax acestea B C Ieremia A.2 B C 20 obiceiu C
cindea B C.
loc alb codd aliquot millia hbrarum Lat cite
tare om K 21 nmare A B C epte A2*C Bugiacu B C 22 stile
A2 C Moldovei A2 B C Muldovei Al 23 tntirirea B C 25 lui om
de cintare C cite

C 26
scoati
si scoati C dues ] hatierif .Ax I unc K
nesclumbati In zilele lui
] vecinici Ax ] om A C 27 ce-i
"barat ] care uric in limba lor si cheami barat B ] idiomate turcico
ocatur Barath Lat barat coda! berat V A Ureche K 28 in patru
dzile 1 a patra zi B patru A2 C 4 Al toate ()stile B 29 lui ] sale C
Zamoischn B Zamoschn C pre lng A' Eremne C Hansa, A2
31 Iane C tiei mii C 32 oameni ] Lesi wern B ] oaste A' C
Erenme C

i om B C 33 la ] in B2

I-17 24-25 Piasecki 152 fclrd dam; zle pentru han 30-33 Piasecki
152, dar 4 000 de oamem
x la TuVira om C mai intim ] mainte C mai nainte B 2 Precum
vei afla B Alfa-vei C 3 Tztlu Cap z Domma lui Ieremila Moghila
voeNod 132 Zamoischn A' Zamuyschn Al Zarnovschu C Muldova Al
Moldova A' B C Ax 4 Jicmontu C Rizvan vocla domnu C Muldova
Al Moldova A' B C Ax si-i B C 5 oaste ungureasci 12 000 C
6 lu, Iererrui B2 C 7 si-1 B C c
blistirnitna
] ci de blestemitie au lsat scaunul B 8 pogoritul B C cobgratul A.2 goboritul Al 9 precum ] cum C lo Era intr'o Durnineci B Intr'o
sfinti Dumineci era C 12 sat la A2 B C ] om A1 ] ad pagum Lat
chee B C chei A2 A,c aliturea C 15 Bin B

x3 Cu]B 14

Biei] Birnei Ax Eremna C beseanci A' B C 17 amu ] inci A2


orn B C apropie C
beseanci A' B C sfirit C
] Liturghie B C 19 amu ] adeci A2 ] om B C heretn Ax Dupci
punct B V A Ureche K 20 Eremna C la osti om C beseanci A2
C Dupei besearea virguld B V A Ureche K Intimpinatu-s'au B2
Timpinatu s'au B2 21 imbe ] amindooa A' Ax lupti ] luptare Ax
22 oastea B C *chee B chei A' Ax despre Scheia ] dextra Lat
23-24 Indati pe Unguri om Lat 23 Eremua C 26 opreasci A' C
27 opritu-o B C lark om B' 28 wile ] oastea B 29. amu ] acmu
B2 ] inci A.2 ] unde 132 ] era C au inceput a fugi ] au dat dos B2 ] au

pnnsu a fugi C 30 care C

] ()stem' C lui om C Eremii C

LETOPISETUL MOLDOVEI

227

31 Rizvan vodk B C 1-au prmsu.. Rkzvan I ostenn lui Ieremia


vodi 211 prins si pre Rizvan vocli B adus ] dus B C 32 Biel
A2 B C 33 Rizvan Vodk C
3-7 Plaseckz 152

I 1- om A2 B C Ax adus dus A2 B C Ieremia B Eremn C 12.


2 indatk 1-211 tliat B Ax capul indati C 5 aceste rizboaie A2 B
acestu fzboiu C Dechevrie 6 A2 dzile OM B C 6 rksplitit A2 si
om C ce-1 A' Ax 7 perire a lui A2 B1 C 8 de grije Ax

9 Jicmontu C domnul Ardealului om B Archalului C Io tumid


B C trimeati A' ii paguba ] perirea C 12 ikluind A' B 13 de om.
C 14 oastea A2 B lui om C luptindu-si C Ax aupei Tara (I) ad.
15 cuprindk C tara Moldovei,
impreune om B1
Muldovei A' Moldovei codd si-i ] sk A2 Ax B2 17 scidere A2
amu luck A' J acmu C ] om B Ax Tara Moldovei B K 21.
Moldovei B1

beserica B C

trimis-au A' B

22

lesesc om C 24 ad

cum

fnaznte de are B griJA B C Moldovei A2 B J Muldovei A' J pentru


Moldova C 25 sa Din C 26 acmu om B K 1-au scos om A2
27 Tara Moldovei ] Moldova C de Ardeal ] Ardealului B Ardial C

putere B C 29 hue ] fieste K 30 Z2C 20 onz C avea A2 B C in


de intre B Ax Moldova ] Tara Moldovei C
osti A2 B
9-19 P12SCC kl 152

20-22

31 Eremne C 32

Piasecki 152-153 dar nu vorhege de

osebire de besereca lor , decz excomuntrare 23-29 Piasecki 153

doile A' C.pul 2 132 C Tztlu Pentru Mihai vodi domnul Thai 13.
Munteneti, cum s'au ridicat de au ficut multe rizboae asupra Tur-

131 K Pentru Mihai vodi Tarn Munteriesti N 2 Incep


i A' C OM B2 acesta ] acelasi B1 mari B 3 rutl,i ] nevoe
C doo B 12 A 4 despre i spre B1 o om 131 &it'd sami ad
intr'acolea r
aN ea 13 C
6 cu stile C intracolea om C
cilor
zac

impotriva Turcilor ostile lui inteacolea B 7 despre ] spre A2 J in


C Jicmontu C cumnat Cu impratul C 9 de ] in C ir Senan B1
13 inaznte de orasele ad alte A' 14 Tirgovistea B C u alte orase
dupd Turci 132 Turcii C 15 atunce om K curind B C 16 intre
intru A' dupd neased zat ad domnu C 1'8 Bator Jigmont B 19
om C 21 putea om C sk suppue supune B C 22 osti intr'agiutor ] stire omtu i de au mers inteagiutorm C 23 si apropie ] 2'211
15*

MIRON COSTIN

228

apropiat Ax dinsul ] el 131. 25 impinsu ] pinsu A". ] gomt Ax pe

ostile B. 26 Giurgiov C Ax Giurgev B. 27 de fati om A2 pasa


13 C 29 au infrintu Miha, vodi ] nostri exercitus caedunt Lat pre
oastea B Ax el om B 30 si nu fie ] de n'ar hi C o indemini cu o
luntre A2 31 Dunire A' B C 32 Munteneasci om. B Intru
aceia B/
9-ro Piaseckr x56 luarea Lzpovez z Fdgetulut II-14 Piaseckt 156,
dar nu fare pe Sznan para de Szlzetra z pune Tdrgovutea fnazntea
Bucureftzlor

r osircha ] nevointa Ax

x-2

cu sine om B

Jicmontu C.

3 acesta ] acestu C 5 toate aceste C 6 acela ] acesta4 B1 inteacela


an ] in anul C vleato om B C Ax apor In] 13/ ] i la C. 7 cele
chntim C mai om C. 112 pre urrni ] apor B/ 8 1 om C io orneneasci B C lucrurile A>. II doao Al B prilejescu ] tmpl C
Peire C 14 trede A' B acestea A' C Jicmontu C 15 coconx
A' B. de coconi Ax 17. amu ] inci A'] acmu BI om B2 C
19 imante de fratu ad din C ructunul dupd putea 13120 cumnati-siu C.
-21 cu impiratul 13' C pre ] in B 21 Ardealul dupd hue B impiratul

nemtiscu B C 23 Ratisbor C Lat Opuca C. ()pella K 24 it A'


C ] om A/ Slonsca B Slionzica C acea tari cu dinsu C
.27 inatnte de apot ad mar B/ a om A' B C 28 purcederea 111.
jtcmontu C 29 cnezu A2 30 Andreta A' C aceia vreme ] acele
vrerru A2 B C BeIghiee C 31 acela ] acest B huid chemat Ax

tuturor C 33 de mona om Ax
14-25. Putsecki 196, dar nu dd motzvul bdtrzinetzt 26-33 Piaseclu
205, ptrea despre Federea lut Andret Bathory in Belgta e o confuzze a lut
Miron Costin provenztd din Plaseckt, care la p 201 vorbeste de e Andret
cardtnalul * din Belgta, acesta era insd altcl persoand, ftul arhzduceluz
Ferdznand din Ttrol (cf Pzaseclet, p 193)

z ficusi ] au ficut C

Jicmontu C

nu lisindu ] nelisind

B C Ax voe A' B cipetenulor ] cipitinulor V A Ureche K 4


impiratul nerntiscu dupd lismdu C socotit ] sosa V A Ureche sablia
A/ sable
B 5 dupd Bator ad Jigmund I31. 6 ghenirar C adeci
hatman om B/ C 6-7. Bastea Giurgea B' C Baszta Ziurdzi Lat

8 Andrea A2 C. supunere A' B 9 mai pre lesne C a Ardea-

LETOPISETUL MOLDOVEI

229

lului B2 Ax din ] de C doal B2 C ] doao A2 B1 ] 2 Al xo


inainte om C inainte ] nainte B impratia Neamtului ] imparatul
nemtascu B' rispunsun ] corespondentias Lat 12 de zabavi C.
B".
13 30 000 de 'astern B" In] la B. C 14 Sibiu K acolo C
15 Baste Giurgi A2 Basta Giurgea C x6 Batir B2 17 soh B C.
solu A2 18 mosiia A' ] mosiie A2 B C Ax veacun B C 19 cel

20 improtiva ] asupra C Ce] iara. C 21 nemici dupii vadzindu


22 mainte ] mai namte A2 B ce si va impreuna ] de a si impreunare
C 23 Bastea Giurgn A2 24 amu ] adeci A2 ] anume C ] om B
=band*/ C 25 cinema A2 27 inci dupdi i B ] dupd nun C 28
B"

Andre/as B C Andruas A2 putut strange ] avut C 29 foarte puttni


vreme au tinut B au tinut foarte putini vreme C 30 ca. indata B
indati C au infrantu dupel vodi B 31 Batir B2 Andruas A2 la fuga]
au fugit Ax 32 putini C putinteiB 33 riticind B2 C minule B
osterulor ] ostilor A2 N
x -to

Ptasecki 205 dar spune cd * vlddzcul (Malaspina) a fost


16-20 31-33 Piasecki 206

trzmzs la Andrez Bathory

adus ] dus A2 B 2 de i-au taiat ] de-i tile B' ] si-i tam N dela 16.
capul lacuna in A2 fire B 3 peste om B nu peste C i om B2 4
Basta Giurgea C 5 i B C ] om A' Andrnas B 6 vei masura, Ax
vi s'a misura C mason B' 7 era Mthatu Ax 8 cupnnse C i-si
inchina B" C i (II) om B" inchtni orasele i cetatile C 9 prrimindu-1 C pen ] pren B ] pnn C i om B' ro vrerm ] zzle C2 nume

II i (II) om B2 episcoplia B.
Beligrad B2 Andnas Bator C .r5 printip B" C unul dupd adeca
Ax nu fnainte de au C 16 cum ] B' C 17 a om B C 18 pricina
B de ] a B2 multi varsare B 19 Turczlor indemani B 20 a om B
de ] den B ] in C 21 acestea B C 22 Capul a/ treilea capul
3 C j om B" Tztlu Cand au mersu Ieremua voda in Tara Monteneasca si au asadzat in Bucuresti domnu pre frate siu &mien vodi C.
24 dupd indemnatu ad fund C 25 streinal strins K dupd streina
de-i dzic .. Cram i nomen regius Lat
12

ad i a sa C i om C 27 rucanire om C ] dupd rume B 28 pre


om B'

om 13' 29 singur ] iar Innuia vocla C dap& intorsu ad lo


scaunul sari C
1-2 Piasecki 206, dar nu spune cd executza s'a fdcut din ordmul

Mzhaz, 5-6 Matei 7,2 Luca 6,38 24-29 Rtasecki 221, dar fdrci in,
demnul turcesc

30-31 la Piasecki 221, mult maz concts

230

MIRON COSTIN

I Imana C asupra ] improtiva B 2 pm ] prin B C 3 den ostile


sale ] de ai sil C 5 Focsam B C 6 Ieremna C 7 carele B2 care-i
B1 venus] venta Ax de ] den B C Tara de Glos ] inferior' Moldavia Lat io Munteneasci ] Romineasci N II grozav ] turpis Lat
i (II) om B1 c om B 12 i apoi ] tari pe urmi C
i om B
15 calca B] om A C ] via Lat mal indemini om B Lat 18 tras ]
trirms B lui om B /a zic 5 se termznd lacuna din A' 20 graba ca
ama ] vreme ca aceia i grabi C. nemica A2] nice C 22 Asa-1 A' B C

23 pre niste Ax 24 lut om B1 C Ieremil


B 25 a om B C
26 citva ceas C mal om B1 27 de a om B/ 28 Juna A' B C
Berbie Lat peste trupuri om C 29 apoi ] pre urmi C apea dupd
vodi B Erimna C 31 Ii om B1 32 puindu-st A'
20-22 Piasecki, 221

i
4

'eremita A2 Erunna C 3 o gruise A' Ieremua A' Erunue C


singur om B ei singurt C 5 agiutoriu B C Pus-au B 6 nu
nice B1 J nu st si A1 j nu 1-si A' C ] rice si B' povcsteste ]

pomeneste A2 C 7 dornmsor ] dynastem Lat 8 acestn ] acei B1 C.


inaznte de la ad me/ B 9 seun B1 C io Varsav B C Varsev A

Ax de oalte Ax ii Jicmontu C direptu om C ] adevirat Ax


mosnean Ax Criu
B C 12 dupd viu ad fund C Jicmontu C
14-15 cupruasesi . Jigmontu om C 15 cratulut A' B C I ont A1
a cramlui B C unchml B2 17 Gustav inaznte de fratele B 19 improtrva ] asupra C 15, 17, 19 Gustav ] Gustavus Adolphus Lat
21 doal C ] dota B1 ] A B2 crin B C 22 11 alta C Marea

om C 23 coadi din Ochean om Lat Ochian A' B prileundu-si ]


fundu C 24 aceasta C aciasti timplare ] asa B1 lui om C 'eremita
A' B1 Mihai vodi Ieremia vodil au dat K V A Ureche margin
'eremita 7109 ad Ax 25 nicleide A' 26 treabi i grite aceasta
Crin C acestea B C 30 citivr.. B C 31 gmeri dupd vocfl C ] dupd
Lesi B 32 osirclua ] nevomta Ax 33 si cunostea B C
10-20 Piasecki, 22.1, dar in loc de Gustav pune numele exact Carol
Confuzza luz Mzron Costin provine dela Piaseclez, care mat tdrzzu povestege de domnza luz Gustav contra cdruza uneltea Szgzsmund III al Polo-

nzez (la 1616), Piasecki, 357 20-31 Piasecki, 221, dar cumntele luz
sunt znterpretate, nu pomenef te de ginerzz luz Ieremza vodd

LETOPISETUL MOLDOVEI

231

surpare A2 surparea B C cetitii ] ei Ax acea C 2 cetaate B2 19.


om B/ C 4 tara Podohia C de lege ] Cu legea AX 6 papistasn
A2 7 stimdu-1 A' B2 C stiind A/ stundu-se 13/ 8 damn. ] dinsul
B/ 9 ruptul ]finita Lat a om B' C leskscu C /0 cantilernil A2 B
Zamoschn B C Zamovschii A2 12 acel C a artue A' a canna B
fapte B C 1-3 amu ] inck A2 ] acmu B C veacul B C 16 lar
satu
Ieremia Ax Zamoischn B C 18 inainte de la ad pre C
ad pre la C ] ad anume A2 B Colodrubica B2 tinutul A' 19 dupd
Prutul ad au trecut C la tirgu,, la] la tirgul B C mgrsu pe la ] esit
prin C 20 Cozminului A2 21 cetaatea B2 cetatea Sucevn C
22 oastea B C st (II) om B2 C 24 Zamovschn A2 C Ieremie A'
cetaatea B2 25 Cu om C 26 sfatul lor Ax cetaatea 112 27 c1 firk
C Ax nemic orn B1 28 purces spre ] trecut in C 29 treabk
Nemtn ] bello Germanic Lat 30 Ieremia B C 31 s'au tras ]

trage Ax

r-8 Piasecki, 223, dar nu numege Podolia, a scrze in proximiores


Polornae provincias

/8 Piasecki, 223
Codrii Cozminulm)

9-11 Piasecki, p 273 14-17 Piasecki, 223


Colodiobka 20 Piasecki, 223 Bukowina (pentru

24-29 Piasecki, 223

i. atiserif C ttserif Ax domme B/ C viacinica ] nesclumbati 131 20,


3 asupri-i A2 C 4 Ieremia A2 B loc B C 5 dare ] da B Ax.
rkzboiul A2 Teleaiknului Ax
ungureascl, munteneasck B'

6
7

oarneni ] oaste B Unguri, Muntern ]

si Nemti B C putintei Ax 51 au ]
5-au A2 dupd malul ad cel de C ] ad de B/ 8 imbe ] amAndoa
A2 Ax aripi A' B C 9 o au tocmit B2 C .ro dupd vadul ad de
trecut K o orn 13' xx or ] vor B 12 Lesii dupd vazk B2 ] dupd sintu

B1 rkzboiu B C 13 Zamoschn C alesi B/ C 14 de om C la


Ieremie vocr ] de ai Ieremiei vodk A2 de (I) om B C caste de tarl ]
suorum Moldavorum Lat Ins am C 15 tot aleask ] era aleask tot
B/ C alessk tot B2 16 ei om C Lesii om B/ cvarcina C. Kwarciane
woisko Lat Zarnoschn C Zamoischn A2 B 17 craiul lesksc C sk-i]
sk B 5vedultu B C tot ] toti B x8 oarneru de pe la ] altk gloatk de
pre ling's.' C domm, C ginerile B2 19 cu (I) ] lui C cu (II) ] a
C 20 era dupd oastea B husari ] cataphractorum Lat 21 in am
A' neinfrintk ] nebiruitg C 22 ales de oastea noastrk, curn i munteneasci C Muntenu A2 23 si Lest]. om C 24 Zarnoschn C

25 din na din C Pitru C Laski K tinca . Lasci ] den na direapta


tinea Petru Lase' Cu oastea &glare B/ 26 Ieremia B C Zamoschn

232

MIRON COSTIN

8 adeci cu puscile om C 31 Zonoschn C 32 a

B= C.

Zamoyschu om B1 cit ] cum C 33 bisti ] propugnacula Lat indati


om B1. C

3-12 Piasecki, 223, 224

23-30

Pasecki, 224, nu pomenege de

rerenua vodd

21.

2 da unn C alalti B1] altn B2 C i din smell om C fnamte de


peste ad dau B1 dupd api ad da B2. 3 simit C ] indriznet Ax
Zarnoschii C 4 dupd mai ad pre C despre munte ] de trecut C.
din ns. ] den B C 5-6 *1 indati... la vad om. C 6 o au porrut B.
eat-tit-au singur B 7 dzioa A2 B 9 cilireati ] cea cilare B io pre
altu vadu ] in vad C mi om K ii oastea clrime B c1rea C 12
cei om C si om B C Zarnosclui C 13 cea cilare B cea cilireati A2 Ax
oastea toati o au pornit A2 14 oastea sa C a sa OM B C cu husarn
C 15 Miratu-s'au B simitua C 16 acolo dupd stitut B1 mare ]
atunce B1 i8 fost tinut B ] stitut C 20 vodi om A2 21-22 precum

s'au dzis om B1. K 22 in om C vergile ] buzile B1 C vergile guru


A2 Ax B2 23 tocmite om C vultur B1 viltur B2 alti pasire mare C
24 dupd qi ad. la C pardosi ] leopardorum Lat cu om C platosi C
n'au pardosi B1 C scoarte A2 B aciaste ] ceaste B C ] ceale Ax.
26. cite om B dupd i ad pe A2 B 27 pieptul B fereala B
29 friii drip B2. 30 a illr ea A2. B 31 cailor C 32 on (I) om C
tabern C sprintene B1 sprinteni B2 33 nu e A2. sloboade B1

22.

2 cite B C Ax ] om A opt B/ ] 8 A B2 C Ax 3 rizbom B C


i cum au impinsu A2 C ] om A' si cum au impins-o B Ax
pre pedestrimea lui Mihai vodi A2 C AX J on: A1 B Lat 8 dela
7.

mal dupd lor Ax lor ] lui Mihai vocli B' o om A2 C 9 ciliretu ] c-

C ceice C cu lingi A2 B Ax ] pre lingi C vinit ] cizut


toati om B armada Ax C mimile A2 Ax mina C a lui C
zz Au dat A2 C 12 in putinti C cu putinti Ax 13 stile B ostii C.
14 in risipi B C 15 cu capul su om B/ 16 mersu A2 C B
17 ce Si dzice ] ce-i zic C ] anume B Tirgsorul B1 19 rizboi B1
depirtedze B
dupd cilireati ad gonindu-i u Ax 20 trimbaci C
trimbitele B 21 s'au zis B de intorsu ] si sk intoarci B oastea B.
la capete om B2 22 sk s intoarci ] de 'ntorsu B. 23 o mie AX
imbe ] amindoao A2 Ax 24 multi dupd vii B acesta A2 B acesta
dupd rizbolu B2 26 Capul 4 A2 C ] om B Talu Cind au venit
lrimea
.ro

LETOPISETUL MOLDOVEI

233

Ieremia vocli cu Zamoischi hatmanul in Tara Munteneasci de au bitut


pe Mihat vodi si au pus domn pe frate siu Simeon Moghila vodi ad Ax

27. i ] 26 La (nu desparte capitol). 28 De act lacund in A2. cu


om C 29 dupl.* rizbom om. B C Irimna C -si cu Simion C.
i om B2 30 cu ] si B2. 31 prumndu B
18-25 Plaseckz, 224, fdrd lauda lut Mthat 27-31 Pascal, 224

r. mers C B Ieremia C 2 si OM C la scaun om C 3 Simion 23.


voclk dupd frate su 131 Ax dupd frate siu ad domn Tirn Rominesti

om B1 trei mii B 4 Iane B C singur Irimna C ] lar Iererruia


Ax 6 De act cap IV Lat 7 stringea ] strins-au C iar om B1 Ax
8 arnu om B C sk ficuse C aproape de ] pini la C sapte mi, B
9 cum scrie
de straje om C Udria B /o amend oaste B C
straje ] excublis Lat .77 de odati Ax gitit mai bine] &ire mai buni
Ax 13 de loc ] suus Lat Len ce avea B1 14 pre ] cu C al bolaC

rilor B2 a boiarilor C 16 raw/ ] tirgul B1 pe numele apei Argesului


om B1 K V A Ureche ce iaste pre numele C Argisulm 131 Inteacels
tirgsor ] Acolo C acela ] acest B2 Ax 17 t irgsor ] tirg C ] oral A C

acea ] cea C r8 Desdemmeati B Dinsu de chmineati Ax a om B C


19 tirg C ] oral Ax amu om B 20 Si ] el C Ax oastea saC
21 otile] oastea C Ce] Deci B 22 intorcindu-se om B1 iari om
C. 23. risipa B C Udru B C 24 mai om C de acolea nu era departe
B2 de acolea in B1 25 adune ] impreune B cetalalti ] ceta B1. i-au C
26 stire de risipa Udrn C pirisi ] pirisirea C 27
] pirisi B C
32 In Ardial dupi ce au sosit ] Sosit-au in Ardeal B 33
pusese
prin ceelti dupd Giurgea C Baste Giurgea B C
1-5 Plaseckz, 224. 6-31 Otwmowski-Paszkowski, 652-654, dar nu
pomeneste de Stmzon vodd

I ()stem pusi C ce ] C 2 nu are B C nice ] aici 132. sculatu I 24.


riclicat B 3 casa] familia Lat citva ] o sarni de B1 ] citeva C 4 mers
C Ghesta K 5 ce fcuse B 6 cu bine C iari de azcz inceteazd
lacuna in A2 9 Bator Jicmont B Immont Bator C xo Bator Andreias
Andrnas C pogorat B C A! cumnatl-siu C 12 si-1 C 13 ficuse ]
au flout C cumnati su C impiratul nemtesc B C 14 olatele ]
catum Opoliensem Lat care-i dideasi ] care era lui date de B ] carele
le dedease C cumnati ski C x6 Bator Andrea B
la ] in C B

234

MIRON COSTIN

stringere K 19 hatmanului A Ax ] ghenkrariultu C ghenirariul B

22 lar om B1 ] larisi C 23
dupd meargi B C 24 depreuni]
impreuni B 25 Jicmont C clunnati. C Istman A C Istfan W Istifan B2 26 jicmont C C acesti C Ax. 27 Purces-au B C Purcegind
28 impiratul nemtisc C 29 in ] la. B2 si Unguri B C 30 i om
B2 Giurgea C Clujvar B C ] Claudiopolun Lat 31 Zac g De act
Incepe textul In m-vele de tip M inci au strinsu oaste om M simeti
C M 32 Basta Giorgiu M. 33 Clujvar B. C
Ax

x-8 Piasecki, 224, Ord numele cdpitamlor


9-13 Piasecki,
16-20 Piasecki, 230-231 21-25 qi 27-30 Piasecki, 231

25.

225

I Morjina M fostu ] tmut M ce ] insi M 2 in frunte dupd focul

C. si ] iar C 4 dabia A abia B C M capetele B1 C M 5 pedestrime B C M adeci cu tunuri om B1 C M 6 cu tabira om M


7 Era ] Ficutu-s'au B1 K acelui ] la acela B2 8 a om B' zavistn C
8-9 decit
lui Mihaiu Vodi om B2 ro Spunea B1 xr in citeva
rinduri om B K dare ] daruri B1 C ] om B2 Irimiia C 12 pentru
s omoare pre 131 13 sill fie M in lume dupd lucreadzi B1. ] dupd
impiritnle B2, avutua ] averea C M r4 le om B C. M surpi B M
si om B2 C M 15 cu orn B C M Zlota szfaica mury przebna, vel
ut politici communiter dicunt Qui argenteus pugnat hastus, facile
vincit Lat zidiul C ziduri B 16 Vleato ] in anul B in 8 A'. C M
Tztlu De moartea lui Mihai vocli Ax 1-7 inci fund B C M doz
BI C ] z A B2 M 18 si omoari pre Mihaiu vodi om M 19.1a (I) ]
In M cortul lui C 20 odihnina Mihai vodi
omoari M In] pre B
21 treia B C 22 stitut ] zicut M la ] intru M - tuturor C neingropat
onz M lui ont M 23 b. om B in (I) ] , M ] em B 24 copiei A'
copin
] aula minis Lat inci au fostu B M i ei om B in
] la
M Ax. 25 pentru slujbele M Ax Marginal Aicea au perit Mihai vocli
ad A' 26 Tztlu Dommia lui Simion Moghila vod N Dommia
Sizruon Movila vod C Capa! al 5-lea A2 27 perirea ] moartea B M ]
peirea C 28 Irurina C 29 dornmei sale cu pace am B clommei sale
om M plinindu dommile sale cu pace K tari M bisugul B A' 30
mum ] riposat B/ K vodi om B2 31 7121 Fr Itimas-au A2. pomean*/ B A' minkstire A' B
I Piasecki, 237 Moyzinzurn 7-9 Piasecki, 231 16-22 PlaSeCkl,
231, cu data dupd calendarul Gregorian 24-25 Piasecki, 231 Atque
talem mercedem tulit ille tantus caesaris satelles

LETOPISETUL MOLDOVEI

235

anume om M ficutk ] ziditk B ] ex muro exstructum Lat Text 26.


amplzficat: Dar i-au xlmas vecinick pomenire in ar, c'au zidit
mInkstirea Sucevita si au impodobit-o si au infrumusetat-o i cu mosii
au indestulat-o, la care mAnkstire sk prkzuneste hramul Invierea
Mintuitorulm nostru Iisus Hnstos N 2 au stktut dupd lui B C

3 lui om B C Eremiei C deplink om C ] deplin M 4 amu om


C vodk om C mator I mare K 5 dupd lui ad Sumon voclk C
povestea in lark C 6 de (II) om B C M lui A2 B2 ] om Al Bl.
C M 7-8 mai curand dupe/ sir M 8 i mat virtos temandu-sk Ax
9 Care fapta A2 M N fapt C M apoi om C mai preurmk onz.
M 10 1-2U arktat Durrinedzku dupk faptele ei C cu patrmile
om C II Talu Pentru rizboml ce s'au ficut intre verz, feciorn ltu
Simion vodk cu feciorn Eremier voclk, pentru dommia tifai B1
Dommia lui Mihailasco vodi feciorul lui Simeon Moghila vocli N la

om Bl pentru scaunul B1 C 12 de a lui om B ]aC M ] de ai


lui A2 13 Eremn C M Irman M trei dupd era C M trei A' B
M era ]
C M Ax ] 3 Al Voclk (I, II III) om K 14 lark
rAmksesk C cinci A' B M J 5 Al C Ax 15 Pktrasco vodk la urma

B1 K si Ion B C M r6 implrechiari A2 M i Cu &Amu om C


cu tara M
douk B C M Ax ] 2 A lui om A2 B1 C M
Iremu C 18 alta ] o M tinia om B C M 19 ficiorulut celui mai
mare a lui Simon vodk B1 C 20 i-au C 21 celm ] cel C lut
C ] om A M Ax Eremn C Ieremia B1 22 esire K cani B C
M trimitindu ] au trunis Bl K 23 'au agiunsu Et/ si catva
vodk om B1 K 24 de a lui
vodi am M tectutu-i A' ikruit B M
Marginea B toatk B tot de oamenu ] toate de a doamnei C
26 cumnati, domni ] cumnati doamnei, V A Ureche marginem ] de
margine C 27 Potociastn A2 Potocestii C Vismuvicestn A2 Visnovicestu B C <polon Potocki czt Pototchi, Wiszmowiecki czt
vietchi, Koreclu cit Coretclu> CU OM M 28 marrtaate B2 29 oamerti
dornm C Ce] i M intIles ] auzit B1 K ] stiut C 30 lui om A2

Bi M Ax Ieremii B2 Eremu C 31 smgur ] insusi C 32 den A2


Bi C M ] om Al B2 33 Vod paste de tark ling sine si putintei
M pre langi sine oaste de tail C

putinei A2 M

28-33 Paszkowski, 654


Turci i Titan C Ce] si A2] insk M meargk B C 2 playa 27.
A2 ven priman M 3 pentru domnua *Ai om B M K 4 Si]
Ce B2 ce
Al B 5 a pirksire K femora C 6 Iark unul C Ax

236

MIRON COSTIN

dentre C 7 voclk om a ajunsu A' 9 ces mare Ax rusasck ] rutenico

Lat Pecersca C M ro trupurile M motu om A2 B C M svinti


C pm pestere C in pesteri B1 pe in pesteri M 12 lui A' 132] om
Al B1. C M 13 Eremin C cel mat mare om M domme A' B C
bucurie M. 14. ndejde C urma tAtine ski B C Ax 15 fericire B2
fericie B1 C M ] fire A2 Ce] ci B2 ] si B1 ] ck C x6 Isus Sirah ]
] ce B1 19 dentkia M a om
Ecclesiasticus Lat cetaate B2 18
A' B/ C M celui om B/ 20 dintAiu ] trecut C 1- (I)] om B C
21 vocli om C 22 Tomsea B1 folosit ] fost de folos C uncile ]
hatiseriful Ax ] le Katescheriff ou diplome Fr ]pnvilegium Lat
23 date om 131 tatk sku Ieremia vocli B1 24 lui om A2 131 M
vreme (I)] vremea C 25 blindeat C 26 semet C M A 2 simepe C
27 -1 om B C 28 iaste dupd amgi B amigire K cu rusine 131.
toate precum iaste vremea face A2 B C M Ax ] om A1 omma
faciunt pro vanetate temporurn Lat dupd face ad i au trecut
Costandin vocli in Tara LCaSei domnind un an Ax 29 Tails
Donuma lui *tefan vodk Toma C M N Cap 6 A2 B2 C 31 de
om om B C M au fosto (II) om M 'ark s tie ci au fostu C
1-3 Paszkowski, 654-655 16 Citatul nu este din Isus Sirah,
din Eclesiast so 6 17-21 Piasecki, 335 30-31 Piaseclo, 335 mcertum
quo fuerit genere iste, nisi quod inter Ungaros pedites regios meruerit
in Polonia

28.

I iari dirept moldovean au fostu B M dupre A' 2 de pre


Itkcitlul ] de pe valea Rkafaului B C ] de pe ItIcitku M Rktickul
A' 3 vocli om B C M Poarta Impkritiel B pre ] pentru B C M
4 capichehai B ] capichihaiale Ax ] chehalale A2 ] capikialasi Fr ]
residentes Lat amu om A' B C M 4-5 ckpetenule rii i ale Portia
A2 toate cipetenide Ax 5 scos ] dat B orAndult ] dat 131 6 care
carde B1 C ] caru M acele vremi ] atunce M 7 -1] om C In (II) I la
B C M scaon C M 8 lark Costantin C atunce Costantin M 9
imk-sa ] rnumk Sa A2 B C M mksa N IO i OM B C M 9-12 fratii
i Cu o samk de boiari, s'au dus In Tara Lesasck, intre care boiari
au fost s Nistor Ureche vel logoat, tatil M N ro-xx Ureache
ski

logofk"tul, tatil N II tatul B2 C Gogorie B CM] om A vormcul


om B C N Lat carde ] ce C M dupd carde ad s'au pomenit ck B/
T3. mari A' Bi C amesteckturk B2 14 eral avea M si om Pototcht

B C 15 lui om B1 A' M z6 Ieremu B2 Irimu C i peste M 17

LETOPISETUL MOLDOVEI

237

cramlui ] lut crat 131 C ci singur crawl h trunisese un coml. M copil

den casa sa ] aulicurn Lat. r8 sa om B M dupd casa sa ad porunci

N 19 intiritindu ] s intirite B1 K pre Turci ] Turcu B2 pre


Titan st pre Turci C dupren A', 20 du pre A2 vro om B vre o C ]

la M. sase mu B/ M oameni stem M ] oaste C 21 lui om A'


B C M soacrl B C M Ieremu B Emmet C 22 el singur B1 cu (I)
B1 Al ] om A1 B2 C M singur cu ] insusi B1 K om Ax 23 frate
su B' J om A B1 C M Ax Este in Plaseckt zsvorul cronrzt dupd

Stefan vodi ad Tomsu M K 24 Tztlu Rzbo,ul lui Stefan vodi


Tomsea cu Costantm vodi feciorul Ieremiel vodI i pentru perirea
lut Costantin vodi 131 de veste 131 C dupd vodi ad Tomsn M de
Levi ci yin ] de vernrea Lesilor B1 C ] ci vin laC11 asupri-i M N

24-25 indati inatnte de au C 26 somp om B1 M ai lui A' B M


capttann ] offictalibus Lat 27 a om A2 C

] tri, 131. M N 29
Mirza C M GInete B2 30 tabira dupci pus C SI s'au tibirat Stefan
vodi diasupra M N satulut om B1 Popricamlor A2. BCMN Ax ]
Poprmcamlor A' 31 Cantemirm C acea vreme 131 K 32 Titan
Nohai C M Nohai om A2 B Titan om K i-au C 33. agiutorm C.
dupd vocll ad Tomsn C
13-23 Piasecki, 335

simit C M 2 lui om B1 alce om B aice inteaceste ri om C 29.


inteaceasti tall B2 impotriva C 3 *1 apoi
Miham vodi om. C
Mihaiu] MA-atlas B Moldoveanul A2 4 zilele A2 Pastele C Mergea
Lesu M fir de met B 5 de strip C straii B a puteria ] de puterea

fi B/ J ca acelea A2 limbi C 5-6 ce fehu si ce sami sau ce fe! M N.

6 nepri2tem C are J ort K C si oaste om C 8 Lesu A' BC MN


Ax J om A1 Lat dupd loe ad pe Prut B un loe, ce ] locul unde M.
si dzice ] si chianti B M Ax .r.r La acela A' M Comul ] Locul A'
este ] era C din ] in C este din ] si prmde in B1 K din (II) ] de

B ] in C partea aciastilalti ] ceasti parte B C M 14 stile ]


oastea C 15.

cu C la Levi

] nivali asupra Lesilor B Levi

om M 16 mmici om C in out C M ] intru B cela ] acela C B


spiimintat A2. B ] inspiimat C 17 cat ] de C odati om C ] dupd
18 slobozeasci A' Ax pentru om A'. 19 vicht ] prodiderunt Lat 20 Alucandru A' 21 au cidzut ] cizusi C mina ] minute B1.
23 Cantemir bent C dinpreuni A2 B2 cetasi ] ostasi N 24 coitus ]
agasone Lat a lut ] al siu N ] om B/ 25 cindu ] clack B C Daseu C.
Dasev B1 dupd fermdu-si ad Titan' B 26. tall; om C M -1 om C.
apucat B

MIRON COSTIN

238

dupd la ad dela mina lor B1 K 27 Titarli Trecindu apa nprului ]


Titan" peste apa N'prultu C M K 28 vintul B 29 luntrea ] vasul A2
30 Ahxandru A' I- 11- B C M 31 de tari ] Ora" A' duper' i-au trams
ad Stefan vodi B 32 pre]prm C solu A B ] soh M Ax ] Leqi C
33 Alixandru A2 B dupd care ad lege C 31-33 i pie amindoi
vodi om B2 legea A2
1-2, 4-7 nasecki, 335 .nr Piasecki, 336 Sasowy Rog pentru Cornul
lu" Sas 14-20 Plaseck", 336 19 carele haiducilor currus castrenses,
Piasecki 30-32 Plaseclu, 336

30.

Spun ] zic C sosit agiuns B C M la Turci om C

om M

zic B j om K lacund in m-se 3 In cealalti A2


4 s'au inecat dupd mai mulp B C M debna ] alma C M 5 ci
om B ] cici N cip ] cine B 6 counle ] castra Lat 7 odus dus
anume ] ce-1

B1 M dat B2 Stefan. vodk TomNa B M ma' om B1 C M 9 se


prileilse B2 cip au fostu vernt cu M ro oastea C oamem om C lui
B2 C ] om A B1 M lerenin B2 Irunn C dupd vocli ad anume B
ii logofktul ] cancellarms Lat hatmanul general's Lat postelmcul ]
rnarescalcus Lat. 12 Miron stolmcul om C stolnicul ] dapifer Lat
13 -1 om A2 ala-1 om M dupci margi ad in Moldova B1 K 14 le

om A' B M sk si Iasi C vodi om M 15 domrula ] dommi C ]


domrne M noak N ] om A B CM 17 cum ] precum C cele ma'
C vornicul ] ludic's Lat in lurne sfaturi bune ] sfaturi dc folos ce
sint in lume C 18 primeidie B1 19 11 criase] I-au fostu ertat M
Stroici logofitul N dupd numal ad ce C 20 armawl ] instigatorem
Lat dupd vadzi ad i el N 21 ca sk-i B grui A2 C 22 casa]
prosapia Lat 23 Ce] lark C sfirIte A2 B C M Ax si om B Ax.
cuvintul om A2 ut dicit proverbium Lat 24 peire C 25 diribanu ]
satellnis Lat 26 lu" ] sa M memos A' B 27 indati 1-au impresurat B 29 dupd ricnurdu ad Stefan vodk B1 K 30 cip-q ] cip
A2 B2 C 31 11 om A2 in om M Ax in prostime C Acel fel Ax
32 chntilas ] intkia C M s'au aritat ] era B Toma C Tomea
vodi om B
.r d'ac B A' ] notarlo Lat care ] ce B1 C M 3 inaznte de au ad Iari
el C dupci rispunsu ad cu ris C ] ad Stefan vodi B1 K 4 totu ] tot
A' B1 C pre acela om C 5 $1 om B1 K ] Dec' N lui om B1 M

Ieremu C Iererrnel A2 B2 Ieremia B1 Ieremie A1 6 rizbolul acesta

LETOPISETUL MOLDOVEI

239

C Ax la vleato A2 ] in anul B C M 7 inaznte de Tatarii ad Iari C


acne C mIrsu ] purees C 8 de 'este C sirgu ] graba C Ax i de

sirgu om M N 9 in ()amen' au flout B /0 curn ] precurn B' C


Tztlu Richcatu-s'au boiarn r, asupra Tomsii vocll B/ K II trlit ]
tinut B M 12 ce sI om B ce sl dzice ] adecl M K dzice
amen'
om B man om B ii pre ] la /3/ K s'au ingrIsatu dupd doamne B
/5 ceste ] aceste A2 B C M
M 17 cum ] precum M a vlrsItorilor
de singe adeci a tuturor tiramlor A2 adepl varsItorilor de singe om
B r8 in lurne om A2 este]

M 19 lui om B C M Tomsn B C M

Il urisl ] urisi-1 B ] I-au fost urit M i om B 20 mai om C 21 i B


C ] om A M meal ci B nice om M 22 de grip C grijea i groaza
K ceasul B C M 23 hie ] fieste M 24 aceia ] ce 131. K intrebind ]
au intrebat C 25 drag ] drept K Au rAspunsu A2 B M j om A/ C
26 nlmrui C 27 le slujescu C M slujescu om B 29 abucneste
izbandeste B ] triumphat Lat 30 prelejit ] timplat A2 i OM C 31

dzilele Al B C M petrecindu ] fund M dupd boiarn ad tot cu


prepusuri, tot K cu ] tot supt B grui A2 B 32 tras pe toti slujitorn
M sa ] lor B/ C dupd Mirzesti ad cc, venit" dela Mihal vocll din
Tara Ungureasei N
5-9 Piasecki, 336, ca de Inca Mzron Costzn transformd data dupd
era bzzantznd

poroncit C den tarl adecke den scaun A2 2 nimeni A' a om 32.

A2 B C a-i M atita A' C 4 S'au spiriat M Tomsea ] Toma e


Ax ] Stefan B M 5 -1] -1 A2 dinsul ] el M 6 diribanu toti C tot ]
toti M 1 om C pe ] la C 7 slujitori om C bann ] stipendium
Lat 8 dupa tirgul ad Iasilor C 10 amen' nemernici ] nemernicu
strenu Ax ] extraneis hommibus Lat ri s prilejisa M atuncea de
venisI M atuncea de venia B OM M imuturile C M 12 Tornesti ]
uno milhar" ab urbe Iassensi ad unum pagum Tomeszti dictum Lat

lefi A2 leafl B/ liaf C 15 juras. A.2. pre ] dupi C AX 16 oil si


inceput C mai om B 17 rumpe ] zmulge B ] smulgere K dela boiart]
den gloata boiarilor B/ K a venire K 18 a slbire K 19 vkcizut I auzit

A2 B 20 ei au venit M cu ] la C 21 dupd vodi ad inainte B C M


22 lui om Ax Pcurari M Plcuranului Ax tirgul tot A2 B C M ]
tot tirgul A' 23 orinduitu de om B1 K ] randurt de C 24 den dos
dupl. boerilor 13' 25 dupd au ad 1 C mum A2 B C 26 au inceput
a pleca A2 de fuga C au plecat fuga ] au fugit M 27 din carn om
M in i0C OM 1:32 ] indat B' K BIrbom ] Barbovschu 13/ si (I) om

240

MIRON COSTIN

28. un fecior a luz C ] fiiu siu A2 Ax ] ficiorul Itu B M N fectorn lui


A. Ureche. Birbmu ] Bowl B1 cel bitran B indata ] in loe 131 M

29 intapat C. feciorn B1. feciorul lui Birbom B l-au trimis B 31


sapasi ] pribegise N ] nazuisi B1 32. ce] mide B1. aceza] ei A/12. ]
am V. A. Ureche. povestea om A2 33.1a randul ski ] mal gios B1. K

33.

i - om A2 Bs AX. ii om B1. mustrare C. 2. in obicem A2 B2 M


Ax ] de zicea C cel ] acel B2 C M. 3 Tuturora ] tot cu C. le facea Ax.
ficea ] era . 4 Tztlu. Venit-su doamna Ieremlei vodk cu oaste lesasca
asupra lui Stefan voda i l-au scos den dorrume si den tara 131. K V. A
Ureche pune acest wits in text dupd $tefan ad Toma M 5 ltu ont A1 B1.

M Ieremu C limas om B1 dupd rkmas ad. Inca M fecior om B C


copil mic om M 6 si om. B1 7 Conreschu A2 8 atunce om A2.
amu om B C M Ax ] acmu Al dupcT Ureche ad logoatul N Venit-au
M. ro dupd vocla ad Tomw M li om. B dupd esit ad inaulte C M
ZI, putmi vreme ] putm*M 12. de fuga C cilarimea B M inmate
de pkrasiti ad viandu-si C. 13 bulzira C ] imbulzise Ax ] s'au bulzit

B1. 14 au vertu ] venmd C dupd Lesu ad cu viclesug C. de om C


armele on: C i 'au dat
viata A.2. B C 15. i au credzut
] in ei B1 K
M. 1'6 11- ] 1- C Lew armde B C M
Le] De A2 Carora le stau Ax it pn om C satultu om. B1 C. N.

ro. Zac. 20 om V A Ureche. 20 dupi ] dupre A2. ficusi, de om C.


ce ficusa, de ] ce ave de and M 21 la richcarea bolardor I and si
rachcara bpiarn B1 N dupa n'au ad min M 22 inainte de bine ad asa
M feleandre; A2 B ] parmo . folanchco Lat dupd fehandras ad
postavul ce si chiarni acum tuzunuc N 23 ceapraze A2 Ax ceaprage

B.] nochs Lat pilda ] chipul C N 24 la] pren M 25 pre om M.


pre lidunce ] a tergo dependentibus Lat 26 a] al A2 M dupd vodk ad
Toma M la Tatarem om C M Ax 27. Tails Candu au pent Beldiman
logofitul, Sturdzea hatmanul i Boul vistermcul B1. K cea ] acea A2.

M om B owl OM A2 28
] fugit B1 Ax ] trecut M N estt
au 6 28-29 Munteneasci
Fawn' ] Munteneasca pre la Focsam
merand aproape de Focsam B K 29, spre ] de C Foclarn B C M
ceaust A2 B. M cu ] aducind pre M N cu (II) ] pe M 31 obeade
A2. porruse ] trumsese M 32 pre atunci om C M de mersesi om. la
C 33 -1 om A2 131. C M
Poartk B M N ] om A ]l4
$tefan ] Tomsu A'.
6-7. hasecki, 355.

LETOPISETUL MOLDOVEI
.r

241

Itu Stefan vodi dupd nepruatm B/ C. Ce] Iari B ] 5: M 2 lui 34.

Stefan ] Tomsn B C. si ] ce C 3 cel ] acel C 4 sintu dupd sus 13


carn sintu mat sus pomenin ] acestia M] care s'au pomernt mat sus C
5 si ] de M dus ] trams A2 6 i-au adus ] I-au timpinat M ] 1-au
dus B dupd capetele ad boiarilor ce s'au pomenit mat sus M 7. Siret
C 8 Tzthz Pentru mamba lui Stefan vocli Tonasea B1 K 9 in bek-

nu ] bejenar C. dupd si ad -: B2. IO &IN Birladu ad si B1 C Az


-1] it A2. B xr lui B' C ] om A1 Ieremiz C. Ieremia B1. era B C
Ax ] om A M ficiorul B2 ] fnu A2 B1 C M Ax cu om A1 /31. C
M. 12 pre ] prin B C dupd Ureche ad vonucul B/ .13 : s'au B1 C
acea domnie ] domnta M ace' doamne om B C 14 anul ] un an B'.
15 de aceste C. M 17 Trapezonul A1 Trapezondul AX &molt) de ]
peste 131 K r8 pre om B1 mare ] Marea Neagra B2 19 Tacal C M ]
Ciacal B M ] Ciscan V A Ureche ] Czakal Lat citeva ] multe B2.
dupd viu ad cu oaste B1 21 Sihstra A2 B C. 22 lui C ] con A.
B M Ieremn C 23 Stefan ] Toma A2 Stefan Toma Ax. Stefan
vocli Tomia B2 C 24 luindu-111 1-au adus C. 25 au datu ] o au
dat A2 B ] au dat-o C M 26 carile ] care B2 are nurne dzic ] sa
pomeneste M -1 om At 27 1- on: C dupd si (II) ad -1 C 27-29
cu adevirat
Radul vodi om M 28 scrisi la rindul siu B1. 29 Este]
Au fostu B2. ] fost-au B1 C Ax 30 domnultu muntenescu ] den Tara Ro-

mineasci B'. K. Mihnea vocli onz B C Ax 3' la not in tail ] in


tari la not A2] ce au fostu la not in tari Ricca B N ] in Tara Moldovei
C' ] ce au fostu aicea in tail la noi M
I8-20 Piaseclu, 356, Tical ] Cicala Piasecki

I Tails Domnua Radulut vodi cel Mare i pentru doamna lut Ere- 35
mita vodi, cum au inciput la mina lut Schender pasa B1 K Domnia

Radulut vodi C Domnia Radultu vocii feciorul Mihrui vod M


Domruea Radulut vodi ficiorul Mihnit vodi ci au fostu domnu Tarli

Ruminwi C2 2 i om B2 3 lui om A2 C M Eremu C 4 Vismovetclu A2 B lui om A2 B M Eremn C 5 : om B1 cant au


fostu a lui ] lui ce vernsi cu dinsul M ai lut A2 si dusesi ] s'au
dus M 6 Mande de Scrisesi ad ci V A Ureche 7 care ] carek C.
cal] act C fill de 1 oia C cratultu ] lui eral B1 cratultu lesisc M
aicea in Moldova M cu ] ca A2 C M II dUba pa4e ad cu oast- C
asupri-le C M le om M 12 dupd fugi ad den Iasi B1 K de vreme ]
mat de vreme B1 ] de cu vreme C M ] mat curind M Leaful A2.
8

16

242

MIRON COSTIN

Leavul C s'imet Al B de crieri C 13 amu ] acmu C ] tocma A2 ]


de aciasta om K
Leallor om V A Ureche 15 Liavul C Leaful A'. dupd intAleptu

atunce M j om B 14 le om C B2 dzice B1

ad a face C 17 oaste sprinterfa. ] oamern sin-intent C 18 Dragsam


C M DrIg4arn B' Deicsant B1 K 19 Lesu oarece B C M dupd
oastea ad turceasa Ax 20 dupd risipit ad Len C 21 pa'n M dupd
doamna ad a Eremn vocIi C coconul ] fmi su M Ax 22 i o sami de
boiart B1 ] om A B2 C M Lat inaznte de Pre ad Dect B1 24 de ] den
C de care ] cum M earl boiart om V A Ureche 25 Trecindu

boiart om A2 au vIdzut ] vznd C 26 Botart, boiart M rustnatum'au M K 27 lut om A/ B/ Ax Irtmti C M 28 eral au fost
] at pre cumnatul au pre
C o OM C M 29 au otrIvit
Snmon vodk ea 1-au otelvIt B ] de va fi otrivit ea pre cumnatu-sku,
Sinuon vod M 30 Iipaidati i d'apkrtati A2 31 inteaceia B C M
singur om C M cum singur A2 Ieremna A2 ce carele A2 32 OM 0771
A2 33 ne ] nu B2 apttortu ] rp,t C ne ] nu B2
1-9 Piaseclu, 356 9 600 500 Plasecki 356

36.

i dumneznescu A2 B ] plus Lat 2 1m om B dupd vodi ad ce 2U


avut B 3 avirit ] sluitt M ] sky Arsit C svinta C M Leturglue ]
slujb B M 4 ajungu A2 dupd &tide ad dommi B mart A2 B M.
biauguri A2 B Ax bkiuguri N bisug C M 5 de ] den C M 6 lut
om C dupd lux ad Ieremn vocli B K incunte de din ad tot M K sale
om M taste B C M ] smtu A 8 Deci Corwin' B C apoi om C.
pre urrn1 om B M 9 clusoare ] inchisoare M ] robie B K fostu adzut
B1 K SO sa ] et B C M
] coptlaaul B2 ] coconul Ieremtei voclA
B/ K dupd copilul ad et M II turcte ] legea turceasa B sfrait A' B
Agiunser ] au agiuns M 12 de 2U fostu dupd. mprie B -baae C

vleato ] in anul B2 C M ij CIzacti ] pre Cizact M dupre A2 B


atunce A' B 16 Horod Gorod V A Ureche K 17 pre ci terin A2

B1 C M ati era om B ct, all fost N Turci om M in


acele B

cetatile

18 dupd Osmanu ad Cu o7ti C 19 a s pkrisasa A2 B1

C M de a alca B1 C M alcare K zo un sol om B1 un om M


dupd anume ad pre B M 21 la implatie dupel un sol B2 1 dupd
leaascu B1 22 dedeiescu C ] bintuiesc Ax 23 Mural om A' Ax
Si taste C 24 cu solia lui om M au maziht ] sk fte mazilit C
25 acesta A' B 26 amu acmu B C M ] om A' era ] stItusi B
domnu dupd vocli B e j om B/ in locul Tomet vodi ] in Moldova

LETOPISETUL MOLDOVEI

243

C vocll om A2 27 Cohanscht A2 adevkratu c' om C 28 Stefan

om C Toma vocll C Tomsea om M 30 din ] dupi C 31 din


32 domnul om C M Ax de ]
pasua lui om C M K pa.sita ] a
den A2 C de Moldova ] moldovenesc 131. K oaste munteneasc
ungureasca M ostile muntenesti om B 33 Bethan i Betlen 13' ] BatIr
A2 Bethan ] &tar A'
13-17 Piasecki, 356 20-25

Piasecki, 356-357 st 371 30-33

secki, 359

Tatarat I Scythis Lat 2 pilIncile ] cetatile B1 3 Oblicmd C i 37.


(I) om B1 1- om C 4 dupd hatmanul ad lesasc M Jolcovschn om
V A Ureche dapit Jolcovschn ad inainte
ostile lesesti ] oaste M
5 pe Nistru om B' din ] in B C 6 de ] peste IF 5-6 din ceta
acela loe OM B K 7 batere K
acela loe om M 6 de Nistru
8 samtitu ] inteles B aproape de stile lessti ] de stile les'isti ci sint
aproape B' i de wile lesisti zproape B2 io dupd jolcovschn ad cu
(II)
Les,, M Ntstrul ] Tyra Lat 12 tot lefegn om M sl om
om B2 13
C M 14 osti M fentu i temut A' ] om
Ax intarltare K is Crana Lesasci] crawl M ] respublica polona Lat
16 la leglturi om
nadejduind C r8 despre Levi ] acestea B1 K
SO marea C 20 imble ] intre A' B stile lor ] osti lesksti 13' ] ostile
lesIsti B2 C 21 dupd nu ad mat B umble A2 Moldova Codd I
Muldova Al 22 domnu strein B dupd flirk ad numai B1 23 sat-situ ]
asadzat B 24 au si B i (I) om C
acestea
acele om M
indireptu ] indariptu B2] inapoi 13' M 25 pre ] nu M i om B2
In om C in Tara Lesasc ont B 26 dupd citeva ad de Titan A2
ateva ]
C M ] catkva B2 Ax robie B C M Ax Si om M
fara om A2 dupd fark ad de C veste om A2 27 dupd tark ad ce
taste C 28 strfingere K 29 mare ] mult M dupti Ufa' ad de C M
30 toate acestea 131 M 31 crawl A2 B C M ] cram Al moale ] mat
A' C M ] slabe B 32 lucrartle V A Ureche K lui ] sale IF 33 ca ]
cum situ C ] precum taste M

Piaseclu, 359, dar nu pomenege de domnu prznrzpatelor 3-6.


13-28 Plasecki, 360-361 mat pe larg 30-31 Plasecki,
Ac magis affligebant Rempublicam Stanisl ti Zolkievij
367-368
praefecti exercitus cum Skinder Bassa ad Bussam conventa

Plasecki, 360

244

MIRON COSTIN

i Tails Pentru manila Radultn vodil DI K 2 cele &maim ] ces


dintim C ] cea dintam A2 M ] om Bl de ] la A' M. 4. lucru B'
s'au ] au A' B C 5 si-i vie mazilie i de 1-au mazilit M. nalzklie A2
a om B C M 6 liacul ochilor ] sk sk leculasci la ochi M impiritna
dupd Deci B 7 dupd domnna ad tkrii M ] ad in locul lui B 8 in
locul lui Radul om B aice a in tar om M lui Radul ] Radului C M
8-9 vodk celin Mare om B celui Mare om C ro Cap 8 A' B2 Tails
Dorruma lui Gaspar voclI

CMNK ri om 'de niamul ski om

131 K om om M su] lui B M N 12 cum dzicem la noi in tark ]


adeck. B M N ] om Lat Francu om Let. 13 om C M obiceanil M.
de limb C
stkpineste ] domneste B M x6 Moldovo A' Moldovi
N 17 in] intru C. r8 domniele C pricink A'. B C r9 sk-i C.
agoniseasci A'. B C
lor A2 ceva om. B C 20 la ] in C M la

tail] lark A' cati A' in om C. avutie ] avere B/ M care A". C.


21 totusi ] tot Az 22 copad] skraci B' 23 tkrziu A' Trad. Fr.
campleteazd asY'el cugetarea les maledictions du pauvre peuple opprim6

ne tombe pas sur les arbres et sur les pierres, mais sur les souverams
qui l'oppriment et sur leurs ministres qui sont les adrnmistrateurs et
les instruments de leurs tyrannies et de leurs injustices, qui sucent le
sang des pauvres veuves et des pauvres orphelms 24 acest om B.
terziman N ] dragoman B ] acceptus Lat 25 sohlor N 26. ce venia

B M fcus]s ficuse B C ] sk faces' M ] ficuri V. A Ureche.


27-28 pentru
domnua ] datu-i-au dorrunA pentru slujba aceia alCeal
M 28 Moldova ] lark C in locul Radului vodk om. M 29 la ] dela M
31 gindul ski M pArtile B C
25-27 Piasecki, 37r.
.1- laudi pludat BI dupd hie ad cu gindul M la om B M 2 ave
dupd sku BI. statul ski] rindurile sale M 3 acum A2 M. inamte de
Ax. crestini V A
pentru ad. 22. M tkri ] /ark V A Ureche
Ureche] crestmesti B. N. pentru lri crestme stk ] habet hoc ex chriswims principibus Lat. acmu
pink om C 5 inamte de in ad.
ca BI kilos B s nu aduck C 6 amu ] acum C ] acmu M om
A2 B. 7. aduserk A' nesocoteala ] cu socoteala C 8 acest A2 de ]
la B /o-rr tara aceasta ] aceastk biatk ar C Ir in citeva rAnduri
om M marl premejdn A' 12 Gaspar vodk dupd aa M
cu
domnua A'. M dupci dommia ad lui M 13 Tztlu- Pentru un dom-

nilor de la Orhem ce sk ridicase Bl. K acestii donann ] acestui domn M.

LETOPISETUL MOLDOVEI

245

el singur C. singur ] el B i pre dansul om B 16 pre acel


domnior B/ C M Ax domniorul acela
cateva ] cava den Bl.

xi i

capete ] cipetenu M r7 i om C M dupd $tila ad bine Ax lunbi


B 18 dupd andu ad 12.1.1 prins B

OM A2 andu i-au mustratu

and mustra M cipnann ] acele apetenn M eel prmsi onz M K cei


pm's]. Orheiani ] ce-i prmseasi la (hem C Orhetarn ] dela Orhem i B

19. h-au dzrs ] le dzicea M cipAge Ax WICTI C text slay om Lat

20 Le om B Apoi talmicea B pre rumanne om B C M 21 dupd


vomicul ad ce! mare C dupd Gios ad cuvintele acestea M. adeci ]
adeate A' ] om M memi A' B 22 domnulu V A Ureche K
23 Tztlu Aicea acre pentru Ggvar vodi, cum au agiuns cu Le*it
si sk dezbatil de supt tmerea Turcului, unde t-s'au tamplat 1 moarte
Ungunasa
K Ciruia dzicem noi ] adeci B C. 23-24 arum

OM M Ax K 24 Betlen M stingirea C 25 rizboi B2 26 1 (II)


om A2 B 27

] cici c C Lesu dedeasi B impiratului nemtiscu I

Nemplor B2 28 1 orn B atuncea A2 e M Le,11 on: B o oaste ] oastea

om C 29 indemna dupd pizmk B M 30 de om B2 3/ a om.


A,2 B C Ltaful A' ] om C Neamplor om Bl. va ] vor B inamte de
va ad inteacest chip C 32 firi zibavi ] pre lesne C dela STemp ] de
asu,pra Nemplor A' 33 figiduinte A2 B ] figidum C ] giurumti K
B

cu (II) om B2 C Ax man A' B C M scrisise A' dupd scnsiasi

ad arp C mart A2 multe C


23-29 Piasecki, 380 1. 386 29-33 hasecki, 396-397
x la Cram ] Cramulut M Ax pre mamile A.2 ] la mina B 3 Craml 40.
daa au vizut B Lark d c C ponosluiasa ] impute Ax 4 Betlen A'.

Bethan C M oamenti C M de al sit B at om C M 5 sfetnicit


A' B M cu OM B M cuscrie C pus ] invitat B K crawl pe om C
5-6 camera de at lut ] aceia B/ 6 lui ] sli C B2 ci ce A2 pentru ci
ce C acestea A' B 7 vtaimiie C vrigniu A' B tzvoade K 8
dm ]de de pre A' B C M sol N 9 binat ] bantwall Ax -1 om B2 M
xo cirplor lui ] cele scoase de pre cartile 132 ] cela scoase de pre scn-

sonic B/ M au scrts ] scrisese B C 11- om M ] 1- B 12 umbletel,


A' 13 vodi om B 15 la Turci credit-4a ] credinta de citri Turci M
x6

cu Len ] spre Let A' B M 17 osti

aiave A2 B x8 Nu

putea] N'a putut A2 dupd tot ad a h M x9 de boian si fie de tot


slobod In gandul lui C sau ] lui A' C cia ] cele Ax dupe)* nu ad cumva

C 2o oristinna A' B din ] dmtru A' 21 capete C dupd cap ad tini

246

MIRON COSTIN

pre atunce B1 M atunce om B2 Bugroc A2 mare om B de Tara]


a Tru 112 ] Tru B1 22 mare orn M Ax 23 chipuri ] feluri B/ K
inainte de o ad pre M ca sk A2 B C el ] sIngur B ] om M 24 aravea

A2 B s omoare B2 C M ] a-r omori A B' 25' ch.] cicr ci C dupd


Bucmc ad vornicul M pre ] lux B C M 26 dindu-r] 1-au dat B
nu-ai d M sum ] sarn B1 ] searra A2 ] sam C N M 27 s]
om A2 B pus ] bigat A2 B M 28 la ] in B C M puses
A' B
gndu ] puses gndul A2 Ax ] au pus &Wu! B2 ] au socotit B' ]
au vrut N ] conclusit in animo suo Lat 29 si om A2 B C 31 In
loc ] indatk M s'au (II) 1-au B2 32 gazdkir M erbr] erburr Ax ]
doftorn C M 33 priaten M
1-17 hasecki, 197.

41.

I In.dat ] cat B *). au ] au sr B inceput ] prinsu C 3 dndu ]


dete V A Ureche vma ] pricina Ax pre stolnicr C stolnicilor ] ses
officrers de bouche Fr ] praefectum culinae Lat 6 r-au cutat ]

ciuta

B2 prrstmi A2 prisfam. M pristrure K cltr sfatul ] sfatului M 7


amu om A2 B C arave A2 8 umbletele A2 Impirtna dupd trimisasa
poronci. B C 9 Impiratna om B1 doark II va prinde ] sk-1 prinde
C M oblime ] oblicind M ] oblicind M ] lark intelegind C
om C. Deci ] s C I-I pot ] poate B C metesug A' B 12 agl
A2 B C M pre obiciai ] adeci C ciau* ] aga B 13 pre Gaspar
vocIa om AI M cit ] cum M 14 aga A' B C J Ceall M dUPd agga
om A2 B 16 Capul StAncir
ad s1-1 prindzi B2 dupd au ad si B
sylvarn Lat Improtiva Tutorr] despre Tutora M 17 eru ] aga B.
arnu ] acum M Join A' B C i8 In] pre B 18-20 au pus
ornoritu ] au abAtut de s'au pus slujitorn *1 au fitat *1 pe aga sr pre cat'
au fost cu el B1 19 Schimm om B M pre singur Schimm agga. ] pre
liga, pre toll C 20 dupd tirgu ad In Iaqi 131 K de S'211 B2 21 1
(I) om C dupd amestecati ad asupra Turcilor A' B1 C i earn pre
unde C 21-22 pre care

omort om A2 pre care OM C 23 pivnita

C prvnitr N 24 Intru intimpinarea 132 25 carde] ce B1 ] earn C


amu ] acum M om A.2 B C 26 dupd si ad de B1 M 28 si (I)] CI
C

29

razbounc] de

rizboae M ] wan C

30

o*tr

ungure*tr I

Ungurr B1 K Betlen A2 Bethan C Gabor om V A Ureche K 3r


*es zeei de mil B i erne-en r000 B C M 32 orinduite dupd erncerr B2

elide ] statrombus Lat

24-33 hasecki, 397

orandum

C enicere*ti B C

LETOPISETUL MOLDOVEI

247

inci ] ca Ax 2 pnetesugul A2 ] mestersugunle C smmtealele 42.


3 cele ] sale V A Ureche] om B2 4 de om M in 22
Avgustu ] August 22 C 22/25 B Lat 5 Avea oaste M Oastea lui Jolcovschn 13" C aves] era C 6 tot A2 B C M ] om A" inherati ]
her B C deosebi ] far B ] osebi C de om
7 indzioate ] inzoate
A' steagun indzioate ] pantin inzioati M K ] appells Pantzires,
A2

revtus avec des chemises de fer Fr de om A2 131 C M 400] 800


Lat 8 de om 13" Lisovschi A2 de pedestri B M Nemti pedestrasi
C Ax 9 lefecn ] tot in hafi C vreo A' cloak' mu C M iom B C
io de (I) om C aceia ] ceia M ] cei B carn ] ceia M ce B citva

dobincli M

12 casi M cramlui ] lui cram 13' ] dela


Ax ] ce-1 tnmesese crawl B cu osti OM M.
13-15 Al doilea
Conetpolsclui ] lark' hatman poi= era atunce Conet-

dupd
cram

ow:

polschn M 14 pre aceia vreme om M K 17 Lesu om M i om M


18-19 si astepte
pae si astepte acelea la Hotm pre Schinder
pasa cu otile B 19 clipirteze A' ckmpu M 20 de osti ] ostilor C
turcesti om 13". pre de ceia parte de Nistru M Ax 21 pilinci ]
cetin A' castellis Lat 22 acesta ] acel M 23 sk viz M 24 de citu
OM 13" 25 23125 132. C Lat de zile B2 C August A B C 26
ese
sute N 27 adunare A' B M svat C ckpetennle M 28 leasci
om A' 29 dela Hotin om 131 M Totora A2 la Tutora om B A
Ax M si acolo
tabira ] si au pus tabira la Tutora M 30 Letopisitul A2 31 de (I) om 13" Ax au sosit 13" Totora A' B C in
2 zile a lui Septemvne B2 dupd z ad din A2 33 sarni ] somi N K ]
sumi Ax lisandu-si Ax nideidea A2 B C
secunda die Septembns , celace inseamna 23
4 Piasecki, 398
August, std vechzu 5-15 Ptasecki, 397-398 114 Costzn exphcd raitan,
pry: Nemti clni, reza ce nu e la Plasecki st traduce Russiae satrapas
prtn dommlor 6-24 Piasecki, 397 25-26 Piasecki, 398 (data 3 Sep) 30-31 Piasecki, 397-398, ferebantur
temyrze, adzca 24 August st
flusse quindecies mine equites, sed falso Mat Jos da cifra exacta
600 31 Piasecki, 398 32-33 Plasecki, 398

Ax

lu A2 B Ce lark B C ] om Ax Gaspar voclk ] el M ] carele 43.


4 La ] In B2 ] on: M ] ale As dzile a lui om
2 iarorn

M 5 dzile ] a cincea zi A2 B C M 5 sosirea Lesilor ] ce au sosit Lesn


M C Totora A2 B C strejile A2 B 6 ca cu B2 oameni 1 Titan
C M 7 le dzicea ] si cherna C pre acele vremi om M 1- om B C

MIRON COSTIN

248

Lisovtu] Cizacit C ] om M 8 pre om B2 C M 9 citeva am M


dupd Titan B C. Lesu dupd putut B2. Ix prmdeau dupd Lest A2.
zdele B M dela Lest om B holota ] famulis Lat 12 lor ]Lesilor B
ce ] cam B C. 13 oaste B 14. opt B C au sosit intim M
singur om B Totora A.2 B i om B

16

s'au intmsu corturile ] au

tibirit M direptu om B diasupra C. 17 mat om C sarrturde M.


Maa din gios Lesu om C. V A Ureche dupd cele ad ce era inci
B/ K. 18 dupd ficute ad cum s'au pomemt la domma Eremici vodi
B/ vrutu s scoati ] scos M Jolcovschu o..stea C. 19 mat multu om M
21 Ca s stic B de ] pentru B/ 21-22 atita
pre urmi] ct taste
M 22 no:, A.2 B 23 si (I) om B2 esindu Moldovern de ai nostri
C. de 21 nostri] den M Moldovem codd I Muldovem Al 24 atuncc
dupd putut A2 n'au putut A2 B. C M lua ] si ia A2 B C dupd de

ad cit A2 25 duce ] aduce A2 B C M ] ducere K rani M Ax.


26. atita oastc citi descilecasi a fi de toatal socotisi Jolcovschn M.
om B1 C nestundu
nu stua M inteaceiasi B C M fost sositu ill 28 oarda M a om
A2 B C M Calga A2 B frsttele hanulm om M 29 ci ] lark' C M
singur om 13/ M tail] i C 29-30 stile soltanu ] tari tifirimea
B2 clizdimetoati venisi cu Galga soltan M 30 Calga C. doao
mati] insu de dimmeata A2 ] desdimmeata B cluniniati C ] om M
31. pre pilcia lui] precum socottse M Zamoschu C 32 Cam Cherei )
chirei C.] Cazi Gheret B ] Cazi Chiru M 33 doui A2 B ] 2 M
27 socotua B1 C dupd Jolcovsclui ad si fie C

4-13 Piasecki, 398 14-25 Piaseckt, 398, nu pomenege de Moldovenz


Mown Costzn traduce sedziacum prm stegar 23-33 Piasecki, 398

44.

I patru A2 B ] 4 A/ C M. Ax 2 cu trei sute A2 B focu ] sclopetis Lat 3 tocmisi dupd Muntena B sa om C 4 Cantenur hem
A2 B C 5 ceillalte A2 B celelalte oarde ] titirimea M Calgs A2
B. M 6. aritatu ] oat C dupi] dupre A2 B C M dupd rizbotul ad
a si bate A2 7 de sine om.
C K de rintre M ] in de Ax.
8 si om B/ C Moldovenu Codd Muldm emi A2 intim dupd Moldoverm 13/. C impingindu A2 B C M 9 dupd Cantemir ad beat

C a si dare K

1-0

Esiti ] esise A2 ] esisi C poronca C

irigul

A2. cu Diu B C Calga A2 B C 12-13 nival


leokseu] nivali la
Lest' cet den frunte M 13 Ai nostri Moldovenu Dar Moldoverm
nostri B ] Moldovenn nostri M dupd obiceai ad ce au B obieenal lor
M pre obiciai om K 14 indati om C 17 agiunsu dupd doilea

LETOPISETUL MOLDOVEI

249

z8 ce ] carele C iark cm: B inatnte de frunte ad in B C


M Ax 10 singar'. orn C dupd singuri ad cu sine M toste am B2
si (II) om B az supt la B 23 la basta M bastea A2 3 propugnaculurn
Lat basca K cea om M fr zabavi ] numai decat B2 ] indata B' ]
om M basca' K i enicern C 24 amu om A2 B C M de 11110 ]
den M 25 pedestrasi ] pedestrime B basck K 26 patru A' B 14
A' C M puscile tute patru B 27 oastea aupd neclktit B 28 Tatarklor ] Turcilor M basca K s, basta
intreagk om M 29 Schinder
pase OM M 30 toatk om M 31 stren A2 B tara oastea ceialaltk ]
lar altk oaste B2 ] om 13" K 33 dupd mkrsu ad Cu B". M au
randa B

mIrsu dupd Jolcovschn M svat M


Piasecki, 398-399, nu pomeneste de Moldovenz 22-28 Pmsecki, 399 M Costra traduce castellum pria basta' 29-33 Piasecki,
399, dar M Costtn adaugd dela el despre mantrea qz spatma Polomlor

I de atitea muitaue de osti ] de 'Mari C. 2 de tara lor C. dupd si 45.


ad de B C sale ] lor C Ax dupd fari ad de Bl. C nidejde A.2 B 3
mimi B C M inimile A2 tan ] mari C 4 cum ] ca B om B lucrunle A2 ] om Bl. 5 n'or ] nu vor C M dupd putea ad Cu rAzboiu M
a om C Ax infrangere K nepriatinului B/. 6 spre i cgtre B' 7. numile
tuturor C M 8 iegatk mrsul, funda A2. B ] legati, mirsul filndu A'

acmu fund C fimdu-le mkrsul M amu om A2 B C M 9 inchis A'


si de pisune de cal dupd oamem 13" hrana A2 B C _ro s' om A2 'ara

un domnu C .nr Strut, C Strus om K dupd si ad cu C Samull


A2 B Coretschi A2 B 12 ski ] lar C Ax 13 nkzumdu om M
noaptea dupd purces B 13-14 acolea
Prutultu om M 14. inspkimati C M 15 starostea A2 16 a doao A2 a da dzi om. M miunle
A2 17 Tharalor ] Turcilor B2 i-au dus cursul apel, de om M cursul ]
rapegninea W. K. de ] i B abAtut ] bltut B2 C 18 la mal om M
Hmeletchi A ] Hmilinschn B. C ] Hmelenschn Ax cazicesti B2 lovit ]

luat M 20 campul C 21 de nice M Ax dupd dodmall ad la Nistru


M K intregi dupd mrsu B1 22 cu om A' B C i el de fuga ] sk
fuga M 24 pkrisise ] au prisit M strejile A2 C ca om B aceia ostu ]
acele osternlor M 25 a ostn A2 C M in oaste B" a oastei V. A.
Ureche umblat A2 B 26 ost/lor C cum este ] sk-1 vaz1 c laste C M
gruk A2 B 27. 1 om B1 debna ] abia A2 B de ] den B/ 28 in cela]
intr'aceeas A2 B" C ] intr'acela B'
(/I) am B cu park dupd aro
m

Ax dandu stire om B C la craml ] cramlui A2 29 aria ce ] cine

250

MIRON COSTIN

C ] cet ce M tabiri ] oaste C 30

Tztht Pentru moartea lut Gaspar


vodi si a lut Bucioc vornicul B1. K Ctun au omorit pe Gaspar vodi,
1619 Ax vizindu-se In B 31 si (I) om A2 B C M dupd
ad i de botar B1 K 32 arnu om. A2 B C M. 33 fundu ] aiungind
Ax putuu B1 Siptelicm A2 C

1-18 Piasecki, 399-400, adaoga insci eel It Graham a fugzt atunct


p a fost ucts de az luz 19-29 Piaseckt, 400, are insd in loc de Cazanovschtt

Odrzywolski

Kazanowski este pomenzt maz jos de Plaseckt,

dar nu Mire fugart

46.

i Goe B2 M Cela ce era cu dinsul codd ] om A' cela] ace' B1.]


aceia C 2 cu ] pro lng C M Scirnavi I spurcati B M Ax 2-3 Scarnavi
crestme om C 3 toate tin crestme ] toati Tara crestini A2 ]
toste tin crestmesti B1 ] toste ri1e crestmesti B2 ] toati tara cresnneasci Ax ] toate trile crestme, V A Ureche 4 duPa pritnejdule ad
lui B dupd este ad pus Ax 5 S-ta A2 sfinta Ax sinta B 6 T1KM01
A2 text s/av om
B C Lat. K adecite A' ] orn B C
tOISMO

Nu-1] Nu taste A' B C putero] stipinire C dupe/ fill ad numat


A2 B C 7 Dumnezeul tiu N dati OM B C 9 Goe 132 ro de om
A2 B C ] c M tatat A' B C ] 12/.1 B1 C ] Inteo M esitori C
ri cu ] pro M 11- om B1 dupre A2 B scirnave fapte ] spurcati fapti
B1 ] spurcate fapte M ] spurcate, scirnave fapte B2 C scirnave mortt ]
spurczte morn M ] scirnavi moarte B1 12 vinu ] vine B1 Bocioc A2

amu ] acum M om A2 B C 13 au om B2 la Toader B2 14

A2 B/ au nement C 15 de slug' C Att 15-16 vrernea

ont

wit ]

vremea asa adusese dm risipa wit M 16 giuruinti i rugiminte Al


17 fm siu A2 ] firm C Apoi J tari B x8 doao A2 C M finu su B
hmu A2 C l-au dus legat 131. 19 (O!
ca acela) OM C si nu-1
erte ] si-1 bati B1 Si
pase om C 20 ndata au pus B M 21
siracul om M ac8a carile ] ce12 ce B ] acela ce C. 22 la om A2
B pristam ] print Ax ] pristinire K la sfatul ] sfatului lui M 23

i om B/ 27 strimi A' B
28 doao A2 29 le om A' 30 5i om B M toati om B2 zio Al
domnu om B1 K Gaspar vodi om B2 26

aceia om C 31

Cu A2 st Titan' ase om K dupd ase ad de tot

B' C 32 inch's' ae M

5-6 Inteleptzunea lut Solomon, 6 3 26-33 Plaseckt, 400

LET OPISETUL MOLDOVEI

251

2 ranitt om M 3 cart A2 B 141141 era A' rinit B2 ficiorul Al. 47.


4 nepotul lut de frate ] un nepot al lui B2 C Ax ] un nepot de frate
a lui BI 5 cel om B M larksi Bi cu tocmali ] tocmrti M 6 Calga

A' B M 7 putim A' B2 putintei BI Titan om A' B Ax 8 ScoaM inteaceie ] a treia Bl.
9 si-i A2 pusesi 1 le-au tocmit B ochilor om BI Lesilor ] lesesti C
II vddzind oastea multime om M multime de oaste A' C 12 Calga
A2 B M soltanu om A2 B2 Jolcovschu dupci- voroavi A' B Iasi ]
margi M 13 Coretchn cneazul C celui ] lui C ] celina A2 ce ] celula
ce C 14 Calga A' B2 M soltan codd ]om A' inci om A' B C
Weliszah Lat 15 sumi ] seami A2 B2] sunk C mare de ban' ] de
sesa ] scoseasi C ] scosease A2. B ] scos-au

barn multi A' M Lesn om M 16 si margi ] s s duck M 17 lar


mkrzacul s'au apucat B sablia C 19 inaznte de vazindu ad $1 BI si

BI M 20 de unde ] la ce loc C 21 i ase au ficut om M


a lui om C M ] ale lu, A' B. Amu ] adecate A2 ] acum C ] ci
B M ] c amu V A Ureche tret codd 13 Al 23 randuri ] rand C

orn

22

In] prin M 24 oranduite osti ] tocmiti oastea M 25 pi ] pre A2 B


Maria ] Au
C pedestri B Gancina ] socotia DI 25-26 Ganda.
pirut Turcilor
Tatarilor M 26 dmtai om M vin Len si /e
dea M ci vin om BI K 27 inteaceia B M 28 au mirsu dupd
azi B M 29 doao A' B Septemvrie 20 om M in 20 B2 au sosit ]
agiunsu M 30 cat ] curn B 31 zio A' B statusi I au stktut B2.
C M ] au asteptat BI K unde
dzua om M no A2 32 tare st
mare ] tare B mare A' C M la ] in M 33 descilecandu ] deschtzandu K cu corturi om M corturile C mas ] mask K
r-1-8

Piasecki, 400 19-33 Piasecki, 400-401

mat om 132 C iari M 4 care ] anume C M

om C M. 48.

Letopisetul Lesescu anume om C letopisitul M cel lesesc B 5 ce


vale ] la ce parau C ] ci parau M a lu ] ar f, B a hi fostu
fost
M ] om C 6 o vale ce si dzice om M vallena Ciuluk Lat 7 vales ]
parlul M candu ] numai ce B/ 8 au sositu ] au si sositu B' J i-au
agiuns tails/ M 9 de ] den A2 B1 tabkra A' BI aupd tabiri ad
lesasci BI M cateva ] oarecate M I0 dela Les, dupe' pusci B pusti
A' M dupd si ad tar B tara om B ii toati dzua aceie ] intekceia
M 12 socotit ] sosit A2 B C 13 calea den frunte B C M 14 in
frunte B C M 15 de pen ] de prin C M ] du pren A2 ] despre B
arm' A' B 16 care ] and M numai] le B numal ce C M 17 a

252

MIRON COSTIN

] a hire K toti om B2 cale ] n'cletde 131 M viatl i B 20 doao


C B A2 ]z Al M 21 citiva dupd i M ] dupd prinsi B C
om

B2 22 stea gun A2 23 de ]i B carn ] ce B dupcl Rautul ad despre


dnii C ] dupre dinsii V. A Ureche 24 imbirbAtasl] imbitasi
25 dupd nu ad sk C orinduiall C 26 lui ] dela B C si
poate C s sl amistuiasci ] amisttu 131 C ] s si mismascl A' ]
evitan i Lat

a se mistuire K Arnu ] acmu B M ] adeate A2 de

nice C M Ax. 27 tan A2. B ] om M C simep C cidzusil ajunsease


C B M la ] In 111 Cobolta B1 28 de;chis ] ses C 29 trecItoare
C M Unde i pierdusi B1 $1 pierdusi nedejde ] Schmder pasea
pierdusI ql el nIdeidea V A Ureche nkleidea A' B C 30 dobindirea M C dobndi A2. Schrader pase orn V A Ureche , poftradu C 31. turceste ] limb turceasci C trims-au C dupci Jolcovschn

ad tilmactu ca acela C 32 ce] 131 bm C M 33 lar cindu B C.


Deci andu A2 au fostu ] era B. arnu om A2 B C M Cindu
Movilu] lark' aproape de Movillu ca la o mill de loc de Nistru M.
1-3 Ptasecki, 401 8-11 Piasecki, 401 12-23 1 27-33 Piasecki,
401, dar in loc de Rut are quedarn rivulum montosis

49.

r dela ] de B1 anume ] unde s zice B/ M 2 acolo descllecasl ] au


descilecat acolo 131. 3 Holota ] voluntarn Lat 4. pentru om M dupd

pentru ad si nu le tac B/ K dupd ciad et M. 5 dupdtari ad i B1 ]


ad au nlvilit M K trecltoare ] sl treacg Nistrul la trecitoare B/
6 noaptea dupd spaimi B M 7 slugi a stIpfinului ski au apucat cal B.

8 cAlirasi V A Ureche de lalti ] de altn A' B C. M 9. sparcuit ]


risipit A2 toat tabira ] oastea 1 tablra toati C rirriasi ] rlmisese B2

10 intealtl parte B2 C. Ix ca aceia spaimI sl s fi ficut den slugile


M 13 Cc] , B 14 ca orn M ca aceia om A2 In care ] iar A2. oastea
imunte de nu A' indrepta ] aslza C 15 si si asedzi om C a treatoarit
C. Nistrului ] la Nistru B1 C care de care om C x6 si treaci mas
curnd 131 17 Tiths Pentru moartea lui Jolcovschn hatmanul lesescu

B1 K Thum au priceput B1 cu om C i8 incIlecati B2 Punctuatia


dupa A B top a doao dzi des de dimineati Au V A Ureche K dez
insu A2 ] om B de dimineati A' B 20 sale ] lor B C M mnule M
pre mna Titarilor dupd leti B 21 si om B infante de un ad cu
B1. ] ad pre C M al lui A2 B M 22 Totora A' B 23 Z10 A2 ori
putea] sl se poatl M aduna ] strange A' 25 pre ] In B mnule
C M 26 aticitu dupd Jolcovschn B i pedestru B1 27 o drimbi

LETOPISETUL MOLDOVEI

253

de om M 29 ci este Jolcovschu ] cine iaste C


dus capul ]
luat capul i 1-au dus C. 30 zio A2 dupd dzua ad capul B cortului

B M 31 capul lui Jolcovschn om C M. 32 stk ] laste

132

stAlp ]

columnam Lat apoi ] ma' preurm4 C fnamte de si ad. s'inteacela loc


lute A2 132 ] ad care laste B1 33 in ceie parte de sat anume ] la
A2 B C

3-10. Paseclu, 402 11-16 hasecki, 402 17-33 Piasecki, 402-403.


1-2. loc
] 13110 Movilu aproape giumitate de milk B2 ] 50.
aproape de Movilku ca giumitate de milk B1 C 3. izbAndl ] dobindi

B2 5 singur ] el B C Cetaatea B2. 6 sfirsit A2 C M s'au . viiata ]


ltu Sclunder paga i s'au sfirsit zilele M Dzic ] spun unn C ] zic unu
imprktie ] de un vezu. otrivit B1 6-8 Dzic
de
B1 7. otrkvit
dinsul om M 8 clAnsul ] el B1 si om C 9 *1 Rusua om C dupd Rusua
ad de au pridat B1 mmenea A2 B de mine om C ] despre nime B1
ro cu mult plian dupd intors B ir y leato ] in anul B C Iln anu M
12. cap 9 A2. 132 Tztlu- Domnua lui Alexandru vodk, B1 M K teciorul

M K ] sin Iluas vodk C 13 la dornnue ] la domma


lui films well
tkrii M ] domn tkru B 14 lark acela ] care B feciorul ] fecior B C ]
fecior adevirat A2.15. i om B 15-18 i dupi . mirsu ] carele au luat
lege turceasci, and au esit la domme, dupi moartea tAtAne su, lui
Pitni vod, precurn acne mai inapoi la domnua lui, ck au mkrsu C
z6 dupd domnua ad tarn M ce de bunk voia sa au lksat dommia
As B M ] om A1 C 17 precum
vornicul ] precum s'au sorts la
rAndul siu M i8 mersu A2 C Suleiman A2 19 intunecare mentu
au verut din ] desfrinarea venise de C ao ckdzutu ] fost M la ] in C. M.

la Rodos om C 2.r $J. spun C 22. dinsul ] acel Ilias voclk B lark la

moartea ltu spun ci M. lege C 23 sale OM C ] acest Alexandru


vodk 'M 24 dupd prima ad mortii lui C Slpteliciu A2 Goe B2. 25
omorkt C K 26 prectun
mai sus ]
omorit ] i indati
mai sus s'au pornenit B pomenit ] scris A2. 27 numai A2 B 28
a om A2 B C M 29 inainte de au fostu ad ace's' B peste prat ilk ]
contra aequitatem Lat feciorul C. 30. tktine ] pkrintelui C pkrintele ]
tatul B M 31 fecioru-i ] feciorului A2 B C M. de vArstk ] emancipatorum Lat, nu e As B
3-1.1

Piasecki, 403. 5-19 Ureche, 164

254

MIRON COSTIN

z era ] au fost B aceasta era C M 2 peste obiceiurile om A2 i (II)

om C M 3 singur om M cu sine om M B1 C 4 peirea M ostn ]


ostilor C 5-7 de Schinder pase . ostilor le.ti om M 6 sk cuprindze ] cuprinde B C 7 i cu slujitori V A Ureche i de slujiton
M ck au pent M 8 dupd Moldova ad i B M or ] vor A2 C mar
avea B2 nice o om M 9 ci-i B C M ci ] cum B s gitesc Persil B1
s gtise A' B2 zo iar tot C Vavilonului J Bagdatului N 10-12 tot
iarno ] tot au vinit Turcu asupra Lesilor M ii Vavilonului ]
au
Badgatului N 11-12 peste toati lama om C 12 trimetind A2 B.
ca si B 13 sk stie om C om B C vine asupra criaer lui ] yin
asupri-le M puterea sa B1 14 nazi De aic, serie pentru
and au mers asupra. Lesilor pin la Howl i pentm maziliia lui
Alexandru vodi B1 Mergerea impir4iei la Hotin si mazlia lui Alexandru
altuia ] Turcn imparati
vodi: K obiceml acesta B2 impirapi
altn, micar de dau unul altuia A2 15 si faci rzboae ] si &c ceva,

cind vor si meargi cu rizbom A2 rizboiu B C asupra ] improtiva


B altwe ] cu altul C 16 de vremile acele ] de vreme ce N K 17
vederea ] vedea A' venire ] o venire ca aceia mare A2 ] venind C sa ]
lor B puteri ca acelela A2 C Ce om C trimis-au C , craiul om 19 un

om C M dupd sol ad Ca acela A' dela sine om M 20 adevirati


A2 B C dupd numai ad ce C
sintu ] s. fac B1 21 Ce] apoi C solul
la
] sol C solul lor B A' la om A' dap& impiritie ad clack

au mers C 22 adunat ] impreunat C 24 dupd lesiscu ad inci 13/


25 ceputul ] capitul K 26 soh om C pe ] pren B2 ] la M crestinesti B/ C 27 sa ] lor B ] lut C M impiratului turcescu ] turcului
B C M 28 lor ] lux B C ] sale M cu
impiritiet lor om K de a
stare ] ca si poati sta B ] de starea C 29 la sinnu ] siimul B1.
de lefecn A2 B C 30 in can' om M I intre cam B C 14 000 de husari ]
husari 14 000 B ] 4000 K i pedestrune 8 000 B pedestrasi C
alti om B2 31. dupd sprinten ad deosebi B i la
lefe ] 1 la Cazaci

s trumfi leafe pe 15 000 B hafi C ] lefi A2 32 singur i insusi C pospolita ] nobilitate Lat s incalece dupd craiul C 33 crilei streme ] crin

streine A2 ] crai stremi B C M avut ] virnt B/ M


9-13 Piasecki, 403-404--405 18-23 Piaseckt, 404 23-33 Piasecki,
405

52.

i n'au avut dupd agmtor 132 dupd agiutorm ad nice le-au verut B2

Holondezi C Olandezi Ax Holandezi K 2 sinete]flinte Ax crestmesti om M 3 de nice C nicleide A' C 4 dela om A2 B2 C M

LETOPISETUL MOLDOVEI

255

Nemtu A' 132 C M 5 marginea tkrilor B1 margmile trilor, ca nice


B2 sale om B1 ci nice B1 si] lor B1 fack ] poatil face B 7 zarvi
C Bohemulw Codd ] Buhemultu A1 B1 Ax 8 dztce ] chianti C
dupd numal ad el C 9 impiritiei Turcesti ] Turculm C Ir mare ]
multi B1 12 au si purces sultan Osman B1 au purces dupd gitire C
13 de pen ] dupreste A2 ] de prin C M ] de B2 14 sale ] turcesti
B1 cu WI
sale om M 15 cum au avut ] si fie avut 13/ 1-6 trex
sute de mn B doaosprezece mn B1 eniciari C si opt zeci de mu B
17 Zaimbu ] Zann B ] Zamb M Gherei A2 Cherei B Chirn M sultan
om B1 han B1 Crimultu om B1 K 17-18 de wile muntenesti ]
oastea munteneasci B1 ] de osti muntenesti C ] Muntem M 18 domnul muntenesc om B1 K Amu ] elect A' ] om B C 19 fundu fnainte
de aproape C finadu sultan Osman om M 20 i-au luat B2 ce ] o' C
s-au pizit
21-23 Jolcovschn la Tarigrad orn M 22 Chilla perise
ad la rizbow Ax al doilea hatman ] dux campestris Lat 23 la inchisoare ] inchis la B2 I rob la B1 la 1 in C 24 hitmirne C Ce,

deci B Dari. C dupd crawl ad lesisc M Jicmontu C M -si om


M 25 lucrul dupdi imprichiare M impirichiare ] intimplare K
26

ca s zas C 27 J. cuin CI taste C 1:qC OM B 28 asa si margi B

C adeci den B2 stepeni B1 C i stipint A ] stepen A' B2 ] domme


M rruck ] mic A' B2 29 toate ostile 132 M le au dat A' B' mina ]
sama C M Hotchievici M 30 Lrtva B1 C M M tineretele A' B
la ] de M dupd atunce ad era B M 31 de virsta sa ] 13kt-in B' ] sa
om A.2 B ai B 32 de oaste om B1 de odati om B de (II) om
A2 B oameni om C pre Liubomirschn dupd trams B
Piasecki, 405 (rdzbolul (iNemtilor cu Celni la pP 394-395)
14-20 Piaseclu, 406 Ziambegerei 21-30 Piasecki, 404 30-31 PM-.
veirsta lut Hot/new:a (60 de ant) la p 400 seclu, 404, 32-33 Piaseckt, 405-406, dar &I cifra cute?. polone 35 000 .1 omite cifra oastez
lux Liubonurski

si triaci ] de au trecut M 2 cetatea Hotinulut ] Hotmul M 53.


4 dupd prddatu ad Lest' C M Dupti lest termind fraza V A Ureche
esindu i om A2 131 M 5 Eii ] scaonul B1 ] om B2 au esit cu fuga
B' dupd fuga ad au scipat B C cu fuga au fugit M 6 arsu ] aprins

M Lesu om B' C

i (I) ] atunce C Esn ] tirgul Iailor B dupd


strinsu ad Lesn B hrani ] bucate C 7 apoi om B M au tinut pre

Les,] au fost Lesilor B 8 *1 in urma C M in urma lui ] si apoi B1 K

256

MIRON COSTIN

Lmbomirschit om B1 9 hatmanul om B M apoi om B1. ro 17 000


Lat ir or hl ] au B1 Ja fi Ax dupci dat ad Lesu M bietilor . samA ]
a o samg de tirgoveti den Hotin M 12 de frunte B/ C. impinsu A2.
B C cetate ] cetatea Hotinulut B zid ] ztdul cetatu M ] zxdul cetAtii
jos Ax Lesu dupd zid B1 14 Amu ] acmu M ] adeate A2 ] fund Ax ]
om B C Totora A2 B mpria sosisi /a Tutora C. imp4ritila era
la Totora sositi B 15 a Lesilor A2. si] c C amu ] acmu M J au A2 B
16 agtungeal incepuse a agiunge B pierduse ] au plerdut B2 17 nideidea de Cazaci B M i8 In 20 dzile lui Avgust ] Avgust in 20 B/
de dzile A2 B2 C M 19 ()stile sale ] oardele sale C ] Titan M ]
urditle sale K 20 supt ] la M. supt Hotin dupd turceasci A2 20-21
s'au gindit
letiJ
spiunantat Lesu M 21. curn c B amu ]
adecite A2 ] acmu M.] om B C i (II) om C M sangura impkratna A2 B. impArAtta turceasci A2 singur om C M este sositk ] au
sosit B 22 scoasesi ] au fost scos B1 23 dupi ] dupre B1. nivali]
zkbavi B indifiptu ] inapot B1 C M ] ndrt A2 atunce-st om M ]
atuncea A2 B 24 in ceiasi ] inteaceatsi A2 M ] inteaceta B. r000 ] o
rate A2 B 25 Sahai Dacum A2 Sahat Datnn B M Sahai Datii C
om C 26 dupd CIZICC2SCI ad wind A2 B dupd
Sahaydaczny Lat
dzile ad vund M 27 Cu]pentru M 28 pre ] dupi B C M ] precum
taste A2 it apucasi ] 1-au apucat M 29 in 21 de dzile B zr a lux
Avgust om C Avgust 21 M a ltu om B1 sosit-au M Sahai Dacinu A2
Sahai Datriu B Sahat Datchu C Sahai Datii M doao zici de mii 13/.

30 au orindtut C M 32 striple om M ostile A2 B C M 33 dupd


Ce ad indata C fisatu ] parasit B. M
8-ro Plasecki, 406 18-24 Plasecki, 406 25-33. Piaseclu, 406, dar
nu dd numele hatmanuluz Cazactior, , care apare mat Jos inscl

54.

z i (I) ont B 2 cu tocrnalk om C ptundu ] supuind C ceritei C.


ciritei C ] rubeta Lat supusi. A2 B ] om C 3 tar el sangur B. a
om B2. ginduiclu ] socotind B1 M 4 Indati om B 5 cum au sosit
om M au inceput a desclleca ] au descalecat M C 6. i om B a
intmde ] au intins C ] s'au intins M ] intinzind B. Cantirmr C cu

wile sale om M 7 n'avali ] rkzboi nil/01nd M Lesilor ] lesasci B1


ce lark C 8 pin ] pren A2 B C toate om M Vi, M purees ] mers M
spre ] de au M 9 stn. sale ] cu oastea sa M pusci ] tunuri A2 ro si
au fost ] st s'au fAcut B M hartu C. .r.r In 22 a lui Avgustu B Avgust
In 22 zile C dezchmemata ] de dimineati A2 B C 12 cu ] la B2.

257

LETOPISETDL MOLD OVEI

Turcilor au fostu fu a Turcilor C Cazacilor ] tabern cizacesti


II" K. 17 In 23 a Iui Avgustu B dzi/e om A" B de zile C densu
de dimineati A' de dimmeati B C. gatai ] gatisa C x8, frzaznte de
de tabara om M Pe] spre C
Cazacii ad ail C Cizacii

.r4

deosebi ] osebi B/ ] osebiti Ax dupd Lesilor ad mai gios pe Nistru


Bl. fail de santuri C 20 cartaile lor A2 carutile C M 19-12 Letabra dizaciasca ] au ficut mare 'avail de tabira Cizacilor,
silor
fund numai cu carutle tabara incheiati M 21 toate ostile ] toati

oastea C cu Thant A' B M om A' C 22 amu om A' B C.


tare ] tan K 23 a om A' B C M care ] carele C ] om B' M era ]
fund M om om B C M 24 *IL om B/ trei A' B C M ] 3 A/.
roate ] phalangas Lat 25 o me B/ ] o moo Al ] moo A' B2 C M
barchsi A" bardisa C barchsea B M bardysz Lat 26 arma C 17.
agnaor B. agiutorm C dreptu C. M iamoerilor A' B bitandu-se dela o
vreme ] cat dela o vreme si batea Bl. 28 tiis ] cnas B2 ] aproape de
tus ] deschisi K cat li-au ] de au III 29 da ] dare K iemcerilor B
A2.
enicerilor C ianicerilor M 30 calarete A' B C. 31 intre
glogozalii ] amestecituri N ostile C 32 a om A2 B C M 33 svada
A2 B C M ] sfada A' ] galceava Ax inteaceias B2 data' ] zi C
1-14 Piasecki, 406 x1-16 Piasecki, 406-407, maz pe 1ar.7 17-24
Piasecki, 407, dar in acezap zz ca faptele din zaceala precedentd 25-33
Piasecki, 407, Mi pomenege de haiduci, rum de bardise.

r. capete cateva ] cateva capete B ] multe capete M eniceri A2. 55.


2 infante de vesta ad om Ax. razbomic ] viteaz B. 3 Endruovschn.
Codd J Ivdreowski V. A Ureche, corectat dupd Pzasechz, dar Mzron
Costzn Ftza cd

se pronunla nazal In polond Ft a scrzs en 4 Tataralor ]

titaristi C Lava M 5 nag. om B M marzac ] marzea A' B C curn


ii A' B Cronica B C 6 atunce dupd Turcilor B2 7 suitu i ei Tura
de lege ] i ei in lege turceasci C ] sant Turci de o lege cu damn M.

In ceia ] inteaceia A2 B ] in ce M ] lar ceia C sa hie ] cum sa fie


A2 ] ca au M 8 eniceri A' C li-au ] si le fie C 9 or /ua ] va videa
luati C ro 24. a hu Avgust ] Avgust 24 A2 In 24 a lui Avgust B ] 24
M pana
Avgust M ] Avgust in 24 C Ii intaritura ] intarirea
atunce om M 12. mai multe ] une M 13 era dupd cara C intr'aceia
A2 B. C 14. nu stau la razbom Ji rizbom nu es C dupd ce ad stau C
ce de lucrul saraurilor om. M. calarn ] calarimea C 15 deavaloma ] deavalma A2 B. ] impreuni K J om M. erucern A'. B. pedestri om C
17

258

MIRON COSTIN

intit B2 16 tare dupd rAspunsu B C z8 la (II) om A' C treile C


19 aU lUat 2U mers B1 ] 22211 mutat C ] om M despre ] spre C 20

si pink'
pre Lesi om M 20-21 Lira deis amiadze dzioarii I istri
dup aceia M ] Apoi lar B K 21 tail (II) om C nIvala au lovitu ]
oastea su fault nval C 22 amu om A' B C M peste noapte ] bine

M doao A' B M ] 2 Al C 23 altu rindu de santun ] altul C M.


24 ma' om M pe departe B C M de tabiri om M amu ] aa A' ]
acmu B' C ] om B1 M 25 inteacent ] Is M 28 in om B C
25 a lui Avgust B 25 de zile C de ] la N 29 CC 2U 2VUt OM C
31 nepa'fasit ] neincetat Ax minune K 32 hroruca lesaseg Ax andu
A' B C M J da A1 31-32 In loc
desu om M 33 stotnicul Vasile
A' sotnic M ] centunos Lat
x-9 PIRSCCkl, 407

10-28 P/aSCCIU, 407 7naz Pe

CCU/ t

19-27

Pia-

secki, 407, dar fdrd atacul dela Zvancea 28-33 hasecki, 407

56.

2- au omorit multi ] multi au ucis B1 ] multi au omorit B' C patru


codd j4 A' 1-2 DupI
in Czaci ] iar pe urrnA M incepusl ] au

inceput C 2 pucile a bate B batere K au ficutu ] au dat A'

om C anpa despre Lesi ] tabIra Lesilor M 4 irripmsu A' B C M


5 aCCIC om M dupre A' B 6 cele ] acele A' B M CAzacii dupd
mIrsu B1 j dupd dzi B' C M cortunle A' B C 7 turceti ] Turcilor
M oastea ] tabira B 8 si amestecIturk om B
] taste A' 9 lacorni
K au dat indar de jacuri ] au prins a jecui B1 jacun ] jac in corturile
Turcilor M .ro deis] den B II Puscilor ] la puaci B ] om M ]
ins pwilor C apucasi ] au apucat j om M B de le au stricat
] stricas'a C dupd roatele ad dela pinci M 12 stratunle culallia
Lat 13 amu ] deci A' ] om B C M 14 acolisit A' j ocolit K 15

de a sta A' gata om B

Ii om

B1 C M 16 den foc dupd Tam

B' C it lovua A2 C M 17 dupd aripa ad aceia C Deci ] lark C dupd


26 ad de zile C a hu om A' 18 dupd ea ad atuncesi B1 dupd 27 ad

de zile B' a lui om A'

18-19 Turcn la oastea lesasci ] Lesilor,


cirora C 19 era scoask ] era scoi C afark A' de ] den A' B C
zo doaa A' B M ] A' C a ] C Jeu B1 doi Codd ] A' ] amindoi

A2 21 dupd Mare ad era B1 in Turci om M simetie A' B 22 sta


om B dupel grImadi ad mare de espete C 24 indleaptu ] *Mark
A' ] inapoi BCM 1,1 om B C 26 dupd Hotchevict ad hatmanul
] ad steag de husan M rump indu-si zbala om m. 27 la calul C
calul steganulut ] calulin de supt stegar B stiagul om A' 27-29 calul

Turcilor om M 29 grkfa A' B singur ] mnsu, M 30 pin ] pren

LETOPISETUL MOLDOVE1

259

A2 B ] den C celelalte om C 31 porple C oaste A' B dupd dezbiratu


ad Turcu A' 32 Turcilor ] lor A' inteaceie dzi dupei dezbiratu Bl.
dupd multi ad lesasci C 33 inteaceie dzi ] a doao dzi A2 multi oaste
au pent den Levi inteaceia dzi B i stiagul
stegarml ]
stegarml
cela cu steagul B'

I-I2 Plasecki, 407 13-33 Piasecki, 407

I In 28 si 30] In 20 i in 30a lu, Avgust B ] August 29 si 30 57.


V A Ureche K 28 si 29 1 30 de zile Ax 2 hatmanul om A' C.
3 acestor acestn B 4 piedzi rii chiezi riu C dupd Ili ad (semn flu)

K 5 Zac 18 om V A Ureche Iari in dzi intil M Septemvrn i dm


A2 i ] intila B C pus gindu ] socotit A' M 7 la ] in A2 B2 C
8 denafarl ] afari M ce ] numai M i-au M lucrul i gindul lor om
M i gindul lor om W. 9 o ploae Ax doao A' IO Ungurt ]
unguresti B' totchauna om C M II Rusn A2 B M tot om B C M
12 1] CC I M MCC B2 C ploaie A' M 13 1-21.1 10V1t, tot inteacele
noapte ] au lovit noaptea atuncea A' inteaceia noapte au lovit M
Septemvrii 3 dni A2 vernt-su M 15 Veveli ] Viteli K x6 fostu ]

vinit M 17 tnnuti. A' soh M Id s'au trirms B C om foarte


B C M cu ] de C M 19 dela ] la B2 sine ] dinsn C M Zelinschn
M Zeliski K 20 solide ] solii C 21 umbla A2 B 22 din
imbe denteamindoao A2 intre dnsii om B dzdele A2 B C
23 tOt Ce2S M 24 Septemvrii 5 din A' 5 ] cinci B C obirsitu
istovit 131 ] isprivit Ax 25 de Nistru 26 oastea ] oastea peste Nistru

C oaste B Avea peste Nistru om C M 27 den ceie parte ]


dentr'acolea A' ] si de peste Nistru B M 28 de ] dela M 29
C scirbiti si nu fie scirbit A' ] scirbiti fund C scirbiti pe
dinsul om M 30 la vezinul C accepit a vesirio responsurn Lat
31 adunare impreunare A2 lesasci ] turceasci B 32 iari si pormsi ]
era si porneasci V A Ureche K s'au pornit M s om C 33 Caracas
A' B M Cu nivali B' cu mult mal mare nvall asupra ostilor C
I-4 Piasecki, 403 5-io Piasecki, 408 II-13 PiaSeCk/, 408, nu
apune despre desertarea Ruplor dela Turcz 14-23 Plasecki, 408 24-33
Piasecki, 409

dupd multu ad nivali B2 singur ] insust B' om C M Caracas 58.


A2 B M 2 Era acel loc om M acel loc ] la locul C 3 II dusasi ]
Ca-1 duseasi M ] L-au dus B pre Caracas pase om M dupd loe ad
17*

26o

MIRON COSTIN

pre acel page M 6 un clpitan ] capitanul lor Bl. un capitan al


lor M Beer K Veiher V A Ureche (dupd Puzseclet, dar Mzron Costzn
a transcrzs cum ce pronun(d) cu un cipitan
neamtu om C anume

neamtu om M 7 i vro A2 C M de amlni C 8 centei C prin


ceretei om M ceretei ] virgulta Lat maz luasi C gantunle C 9 ca]
cam 13/. ] cei om C M di pe ] de pen A2 B ro dupd odati ad toti B.
ii dinteacela ] inteacel B/ Si dinteacela
capu ] Atunce au pent
Caracag paga M smeati A2 B 12 Deci, cat ] $1 cum M Turcii
dupd deci B i cidzutu ] pent M Ciricag om B K indiraptu ]
inapoi B C M x4
] ce C iari Turci om M ij dupi sprejeneala ] spriiinind B2 ] de sprionit B' mai om M 18 scornise ] ficuse

B mare om M 19 biruia ] putea birui A2 cira ] cirare K Deci, si


scomisi boale it-Are ogteni ] Sa bolnivis ogterm M scornisi ] ficuse B
C era ] bov,s C 21 Ficiorul
boali A2 20 intre ] In B C o om
Vladislav ] Ficiorul lui Vladislav C 22 larigi B2 din care
boal au gi ] gi au M 23 Hotchevici hatmanul B/ 24 Spun ] spumd

B2 dupd dinsul ad ck A2 C pn au fostu viu om M 25 dupd


venitu ad sol M pomenire ] de pomenia M 26 fnaznte de si vie ad
agteapti B dupd Simednul ad Si VaZi Turcul M Simednul ] le jour
de St Dem2tre Fr ] festum sancti Demetni Lat sultanul V A Ureche
c'au ] cAci au B 27 dupd asupra ad noastri a M 28 dupi penrea
lui ] dupi ce au pent acel M gi.dzutu ] statutu B M au gidzutu firk
rizbom ] n'au dat rizbom C 30 pre lingi
Tara Legasci A B
Lat ]om
la M de Cameniti om C M 31 afuma Ax
.om C M a om A2 B M 33 cetiti de pre aproape ] cetitile dupre
aproape A2 ] cetiti aproape B'.] ceeiti de aproape B3 ] plnci, pre
la cetiti pe aproape M ] cetiti de pe aproape C ] cetitile de aproape
Ax oarece ] ceva A2 aducea
agiunsu om B2
Piasecki, 409

59.

17-33 Piasecki, 409

i dupd hrani ad ce putea M ales ] trimis M x-2 intr'un rindu


noaptea om M 2 cu ca la A' B M o rime A2 B C ] i000 A/ M.
i om
mai om
3 dupd adus ad noaptea M meta' ] puga. A2
M ales ] mult B/ boala ] boale
boall de ventre ] dyssentena Lat.
invitati ] fund depringi M 6 dupd berea ad 1 A2 B invatati Cu
berea cu horilck om Lat i om B C. M numai om A2 Nistrului ]
den Nistru M le era C M biutura ] a bea M 7 la ] de A2 8. din ]

dintre B

.ro

cramlui ] lui cram B/ C el singur B/rs pe om

LETOP/SETUL MOLDOVEI

261

C M 12 burzultnsi ] intiritase A2 I rocosise B/ si o piece ] si


duci M 13 aceste ] acele A' B M 14 1-au t ales oastea om M.
oastea om C 16 15 zile Septemvnt C a lut om M 17 Zelmschi
M trimis ] ce au fost trimise r8 Turcn tar au lovit B la tabira M
19 in cele in& acele B2 C tret B' C M 3 A 132 o tabie adeci
o bati. ] propugnaculum id est turns Lat adecite A2 20 dela ] den

A2 B C M 22 inapotu ] indiriptu B 23 in toati 132 24 toatI dzua


acme on: C M K pre un C 25 cortul C cramlut put cram
C 26 Ntstrul ] peste Nistru M 1 (I) om C singur om M
27 Panoviti B' C Panovti B2 A2 Parnowce Lat Panovskt K
29
] i B M citva ] multt M haiducti aceta C 1 ] ce B o au
lsat A' 30 acme om C pre lingi ] la M cict ] cit A ] ci B2 I
ce B' C M 31 Letopisetul Leiscu ] cronica le;asci. M 33 au

flcut-o] au ficut A' B M J o ru ficut C o va lua A' B C M


dupd Iari ad acmu B/ ] acum B2
1-7 Ptaseckt, 409, dar nu vorbefte de apa Nistrulut
409 16-33 Plaseckt, 410

8-15 Plaseckt,

au luatu-o ] o all luat B/ M] au luat B2 sultanu om A' Maharnet 60.

A' Mehmet B C impiratul turcescu om C M 2 dupd turcescu ad.


numat C M in 9 dzile om B noui A' in anul 7180 in 16 dztle a lut
Avgust B/ ] in anul 7180 August 16 B2 ] om A C M 3 dinu ] et
B/ 4 acolo la Hour/ M 5 care ] carele M ] cine C dupd :a ad
baclq B C cite om C 50] 8 Lat 6 ught ] galbeni B C M pm Tara
Lelasci om M 7 Ce] dect B ] i C 8 de Want om Bl. 9 nume
A2 B C adeci de C turceasci ] leasci B' io Nistrul ] peste Nistru
BC
pre Civic' ] birea den pun de peste Nistru
au trecut
foarte tare pre Cizact M II den cele] dintr'aceta A2 12 mutare K.
13
on: C Cazacn B M Lesn 13/ M 14 i6] 17 K in 16 a lut om.

M 16 dzile C ale lut A2 Septemvnt om M acela ] atita M 1-5 si


ficusi ] au ficut Turcn M ] s'au ficut B amu ] acmu B2 ] onz A2 Bl.
apa ] Ntstrul M ] om B 16 dupd tabiri ad leasci M grni A2 B
dupd Ltubomirschn ad hatmanul B/ C M 17 dupd era ad hatman
mortu om A' M ceItn mortu om B coborit ] pogorit
B2 carele era
A' B C .r8 pedestn om
19 foarte des focui ] foc foarte des B C M.
Cu focul A2 all ciutatu Turcilor 2 prsiJ all pit isrt Turcu M
pirgstre K 20 de odati om M pusctle i tununle A2 a si mat deprta ]
s'au Mal depirtat M 21 DUPd Aceste ad toate C Jicmont C 22 fectoru j

262

MIRON COSTIN

feciorultu B C M ] full A2 23 amu om A/ B1 M acmu B2 C si


mputinasi B2 C de tot om M in tabira B M cu iarba C 24 sinetu ]
smete C M.] puci A2 B de (II) om C 25 ci
i Turcit om A.2
26 zilele B C le \Terms M venus
pridzi ] ayes acea tire de prizt

A2 27 Bateti C 28 tare om B 29 de om B C ce poftisk M poftesc C 30 el au adus C 31 Iacov A2 B M 31-32 cramlul leOscu de


] cratului leiscu ce au fostu Al ] lui Sobetchn ce su fostu
acmu cram B1 ] cestui Sobetchn ce au fostu cram C ] craiultu ce au
fostu acmu M ] craiului lesiscu de atunce Ax 32-33 tatil
Jarovinschu om B2 32 Joravetchn B1 catahanul M Belza Ax
leiti
on: B1 M dupd turceasci ad cu sfatul lor al tuturor A2
acmu

4-33 Pasecki, 410-411 21-33 Plasecki, 411-412

61.

r impiritua ] impiratul B 2 ci ] cict .A2 luare K 3 dupd carele


ad vrind B1 l ad pentru M ] ad ca Ax 4 bir ] haraci si des B
5 neprmnindu ] n'au pr,imlt M ce/ les4ti C
] cam 131 ] soli M
6 oprit ] poprit B 7 maestrule A2
cu sine om B dupd sine ad
Turcit M o parte ] o sami de cwi B 8 su pus om M sami ] parte

de oaste C dupd sami ad de oaste ad B1 cu sine om B 9 in


cele ] inteaceta
B e toat OM M 10 Sep 24 i'n 25 B1 C
Ce] /ark' B C xr mil I ce B1 12 den cetelalt ] de docela A' ]
de cela B C M de ] din M ] pre C in toste A2 B C 12-13 toate
dzilele aceste om M 13 a lux OM A2 14 acestu om M dupd
Cizacu ad precum s'au zis mat sus B daca li-si i daci-1 A2 B1
doduaqte ] docliiete B ] supiri M ] supiri cu C ] priclidete Ax 15
pier de ] pterd K de (I) ] i M dau ] fac B1 /6 hirea lor ] hire a lor
A2 B ] obicem a lor M vidzut la ] inteles deis B ] auzit de cind M
r6-z8 care hirea
la Hotm om C 17 inchisesi ] incongiurasi. M
.18 cindu om C si pires C M 19 pitrunt] pirtai K puFile ]
Turcli C 20 atunce OM B/ in cele ] inteacele A C ] acele B2 21 Cronograful B2 ce le zic ] ce s zic A' B1 C ] om M ballema.zuri M

balle-mezurt C balghemezuri Ax 22 -1 socotila ] le pirea M inspiimatt C spiimati a ht B a lui om A2 B M au ficutu I s'au vorovit C
23 Ski] lor B C M Sahaidatchi, C M ] cu Sahaidatrui B2 ] om
B1 K sfat C ] dupd lor B ] dupd ficutu M ] om A orinduitu ] tocmit C
24 doao Codd ] 2 Al o] un M ] on: B1 parte ] buluc M ] unit B1
alti parte ] alt buluc M ] altu B1 ]alta C 25 den ] de A2 B au ficut
on+. 131 C M su purcesu om M 26 au trecut ] trecind Ax Nistrul

LETOPISETUI, MOLDOVEI

263

om B M la ] pre la C 27 mal sus om C dupd sus ad de Zvancea


Al ] ad de Hotm M 28 la santunle C i om C 29 in cele] inteaceia
A'
aceia B] C de n'au mal mas M minere K cortun B 30 si

ficusi C in (II) OM A' B M 31 de supt cortun dupd cortun B


mare om C 33 implutu-s'au B M dupd boarfe
ss si acuse

32

ad si B2 dupd raftun ad si C
1-13 Piasecki, 412 14-33 Piasecki, 412, nu ammteste de balemezun

dupd multe ad Cazacn B ] ad la c jara mal


risturnat om 62.
M le om A' B/ C fisturnat oborit B1 mare ] mula 13 M 2 in ]
la A' B C sa lor B1 C M 3 dupd miratu ad lucru C dupd era
ad i C 4 nefrAnti B nespkmati B ciziceasci ] Cazacilor B 5 amu
om A' B C M 6 Amu om A' B dupd aduces ad atunce C hmbi
polonos captos Lat i om B1 7 singur om M sositu ] ci au sosit B
8 din ata] dentr'acea A2 B2 M ] denteacelas B1 impirana ] impiratul B2 9 la sine om M totust ] tot A' C S'all bitut B io in sari
C iari ] deci C ii legitun ] legituri B2 ] tocmali M i om B M
dupd cramlui ad lesisc C 14 ceva A2 B bir tributum Lat
si pomeniasci A' nice si pomeniasci acestu lucru om M 15 Deci ]
i M dupre A' frimintare B1 x6 dzile om A' M calindanul C
pre calendanul nostru om M ] vetus Lat 17 a] calmdanul C papistasilor Lesilor M ] Romanus Lat dupd papistasilor ad iaste B in
9 B2 9 dzile C xd Legitun C impleitte A2 B C M 19 dela Turci
duptl Lesasci C zo
] Lesilor C asupra ei om M nu om A' B 2
M tan, la, cum tin ] cl, la* cum tin
] dar, lat, cum tin pacea
C iiari acum, lati, cum tm Ax ] om 131 M K 21 si-i opriascil si
nu-1 lase M striandu ] si stnce M tirle lesesb ] Tara Lesasci B1
C la in C 22 pase B1 C Ian i om B2 cele ama A' ] aceasta B2
ian i
aproape om B1 C M K 23 maruntisuri A' minuntusun
C aminuntusun M 24 Voztei M i om C despre ] la B/ 25 dela ]
la B M ] despre Ax 26 mai imble ] intre B ] mai intre C K mare ]
Marea Niagri C 27 o dea A2 B C M mina ] sama B 28 dupd
mare ad deis Les B mare cu darun ] cu man darun B legitunlor
de pace ] picn M de pace om A2 I31 C 29 la impiritia om B le
om A' B C mal apot om M 30 primire K dupd priimi ad si dea
M legare K j a lega si om M trei-dzeci de mu A2 B1 31 si dea
lesasci ] in loc intearninom M 1e om A' 32 in loe intr'imbe

264

NUEXM1 COSTENT

doao pktile i turceasc i leqasck A2 M ] indati in tabka Le0or


a Turcilor B s'au strigat M 33. strigkorn ] telahl Ax ] om C. i (II)
om B C de imbe ] denteamandoao A2.

I-2 Plasecki, 412 6-12 P/asecki, 412. 15-17 Plasecki, 412 18-24.
Plaseclu, 412-413 26-27 Piasech, 423 31-33 Plasecki, 413

63.

z In 30 dzile a lui Septemvril ] Sept 30 A2 ] In 30 a Itu Septemvru B2 C ] 51 in 30 Septemyru M 2 cumpkat-au B 3 dupit eftin/ ad.
91 B C M turcet/ 1 cortun eftene C dupd corturi ad auderea
Ax i om B pistoale ] sclopas breves Lat 4 iari
doa dzi ] a doa
dzi i a treia dzi B ] Ian i Octomvrie i dni *1 a doa dzi A2 iarg

om B ] tot M 5 fkut tirg ] tirguit M s'au ficut B

o*tile intre

sine] intre osti B1 C ] unii dela altu M 6 trua C 7 dela ] la A2.


leasci om C 8 petrecandu ] trecind B C M 9 Apoi om B ] lark C
ro dup purcesul imparku om M eW-au B ir
ei am M sale ]
lor C ] om M 12. pre ] in C domnului ] domnul A2 B C 13 tkii
aflandu-si ] aflindu-o B C ] aflind M 16 aC
noastre J nostru C
de ] foarte B M rlu om M 17 numai. om BI C numai cit B2 a*ea
ct C deis] den B/ 1-8 mare om M mare . la Hotin ] cl 1-au
pus in obezi si 1-au legat la puc1 i cit au zibovIt oastea la Houn,
vremea acele ]
tot la pust/ au fostu legat M 18-19 Hotin, tot
1.

Hotin, mergind impirktua 1-au pus in obezi 1 legat la puci 1'n toat
vremea aceia B2 19 aceie om C 20 fostu zbkvit 13' au fostu (II)
impArkna B1 22 dupd imp4om B C 21 la intorsul ] s'au intors

fitua ad atunce dela Houn 13/ K 23 in amen/ ] oamenn B2 lameB C M dupd ca,, ad fund A2 lovisl niste rAceale *1] era vreme
cu M 24 ploi reci i M ninson ] nmsoare B2 C ] lapovite Ax luati
A2 B C satul Renii M 25 pre ] 14110 C 26 ascultkorm om M
dupd ocolul ad tArgului M ] ad din tinutul Ax de impkkue om B
27 a ciruia B arum olat venitul ] lark venitul acelm olat M olat j loe
B2 venitul om C 28 Mahamet A2 Mehmet B1 C 29 aproape de ]

la M aproape de Marea Rosie om C 30 Jicmont C Jigmon A2.


31 acutl ] ce s'au flout B eu feciorul ski B ] i intre Lei M 32.
zugrkiti ] Vapsiti M dupd minua ad (Vezi. Doamne, s'au miniat) C.
pospolita ] respubhca Lat 33 Velico Polenu A2 Proleann V A Ureche
Vel-copoleami K Litfei A2 dupd Litvei ad atunci B/
30-33 Piasecki, 413

LETOPISETUL MOLDOVEI

265

venia B cramlut C svedziscu ] lesesc B2 care om .A2 B 64.


2. dupd lumn ad taste A' ] ad *I B M atunce B1 C o au luat B
Svezul A2 3 lucrul B1. cei om. C 4 in anul ] la leat B2 4-5 dela
zichrea lumn om B 6 Talu Pentru a doao domme a lui Stefan vodi

Tornea
K A doa domme a lui Stefan vod Toma C M Capul
ro A2 B2 C Cap 14 131 7 grea on: B2 de om A2 B C M
B C a OM A2 B C 8 de pre ] dupre A2 9 drum ] cale 111. dupd

trimis ad de au adus M lark om A' B/ la ] pe M xo iar om C


.r.r Amu ] Dect A2. ] om B C. M dupd blandu ad si ficusi C dupd
voca ad era B ] ad Tomsa C 12 sa om A2 a sa B C dupd sa ad
C intal om M imblandu ] imblat-au M singur ] de sirgu C
13 stringindu ] de au strinsu M la ] in N ] om B2 14 Cu toati
osirclua om M 15 obirstrea ] gitirea B' M carea C o om C era
urzrti M la ] in A2 B C M 16 ce ] i A' B M firsise ]
C B/ ] sfirsise A2 M 16-17 Este
dupi impiritte ] 51 o au gitit
si o au sfund in anul 7131, la anul dupi impiratie B de dinsul
OM C .r7 anul ] leat B M 7131 ] 7138 K dupd 7131 ad la anul B.

dupi imprie om C post annuum a rechtu Imperatons Lat dupd

impir4ie ad la anul M x8 In locu om M dupd lui ad

Stefan

voda Torna B M 19 Inca Il avea B dupd avea ad Stefan vocli


/1/ lark om B2 C 20 ceva ] vre o M 21 de curundu om B pnetesug B C 22 impiritlei ] cu impifitta C dupd i ad apoi M
,:inteacel A2 vara om B1 23 a solului ] unut sol B1 a solulut care verma
dela Lest] verund sol dela Les,, trecand pre alce
cu intintura ] la
intinrea B1 24 legiturilor de pace A2 B1 yilhvi ] slavi A' vilfi C

face B2 C M /aril ce A2 B/
C M nu 1-au C 26 solul acela B/ dela crawl om M un om C M
dupd silitu ad Stefan vocl M 25

om de mare mann B 27 Desbaral K Zbaraz V A Ureche Vismovicesti A2 28 debna ] alma B C s va afla M 29 vre o A' B 31 in
vezetei ] vezeten B

I-2 Piaseclu, 413 26-27. Piaseclu, 422, 7221 spune cd era den Visnovecest, Ftzre luatcl din Paszkowskz, 221

ursinice ] holosencis Lat Cluberile C ] vasele Ax dupd can ad 65.

era B1 C M 2. dupd cofe ad era B1 C M ] ad i A2 B M tinte


A2 B M cepragi ] ceprage 131 ] ceapraze A2 ] ceapragele B2 ] citrinn

M.] noch Lat dupd cepragi ad tot B M 3 Intrindu ] and au


intrat M dupd potcoave ad, de cal M dupd argintu ad la o seami

266

MIRON COSTIN

de cai B C 4 Cu cite cu B/ C. bitut B ] om C la cal om B C


M anume ] pentru B M
B dupd uliti ad thti-te, ce e fala
lesasck I M 5 -1 om A' B
B C 6 solul om B/ 7 hie I
vie e 8 1w] solului C tari lark* C 1 OM B 9 apoi] pre urmi
M ] om A' Barnovschie C lui Barnovschu ] Bilnovei C M 12 allrasi
dela ] de A' B C M dupd Tangrad ad pre *tefan vod Bl.
13 vezirul 13/ C M 14 Jul ] cu A2 Dect cum B] C ciarast ]
tabellarus Lat 15 de acea vezirie aceluia A2 veste om A' gloatelor ]
slujitorilor Ax 17 glas B1 C Lasi, Iasi A' B2 arm M i8 nice
om B/ la scaun ] inapoi C 19 trimis ] ripezit C inamtea solulut
pen %ark ] inainte C conacele ] diversoria Lat 22 la ] in M 23 rich-

catul ] ridicarea A' ] rocositul M enicerilor A' C asupra impirittei


om A' 24 turburare ] 2orba C toti om M cinesi ftste cine Ax
25 sale ] lor C $1 (I) ] Deci B 26 cine era suptu aceie vreme om
M suptu ] intru A2 27 denafari ] afari A' B de ] den A lui ] sa C
de casa lui om M dupd tas1 ad denatari A' Deci ] Asa B 29 acelea
C satcel ] sat B C M 30 anume I ce si chiami B Hascali C
om B dupd Mustafa ad- ce au stitut impirat B ] ad unchtu
siu, al doilea rindu Ax 32 a om A' B C enicerilor A2 33 lut
soltan Osman ] impiritin A2 13/ au fostu ] era A2 B c. intorcindu-sk C
21-30 Piasecki, 424 30-31 P/2SCCkl, 424, TZU numeste satul HalcalA
32-33 Piasecki, 422

66.

I soltan Osman ] el C enicerilor A' B 2 currici B/ C


] cum
B2 dupd stea ad tare El' s'ari cidea ] si cade C 4 Mehmet 13/ C
M Mahamet A' Ce]
C ] Ce-si B 5 stngi ] potopiasci C

6 rizbom B dupd i ad asa B C M nopttle A' B2 M Ii om A2 C


] si-si phC ase
zugruma B C M 7 eniceri A' lark' ] Ce
phut B C phnire K dupd gndul ad lui A' ] ad asa
neasc M ]
8 la ] spre A' B spre ] la A2 B2 proroculut sau ] lut Mehmet C ]
Mehmet prorocului M 9 la inchtnictune ] si s inchine M pusesil
B

au pus B arnu om A' B C M pre ] dupi A' xo strigkorn ] telalit


Ax
i dindu B/
i pusesi
purcesului impiritescu ] st au dat
tire de purces M a purcesului A2 impiritescu ] impirittei 13/
.rz enicern B impratului lor B/ 12 strinsi ] adunatt B 13 mers -au M
mmprtiei] impiratului B] C ca si s B2 impiratul om A' 13/ C M
r4 descilecati om M x6 al muftiulut A' M si-1 intoarcil A2 17

LETOPISETUL MOLDOVEI

267

din ] denteaceia A2 M doao A2 spre ] citra C ] Cu M i8 4/ (I) om B


curtea impariteasci ] saraiurile impiratesti M i (III) ] de A2 19 insi
atunce C M In ceje dzi ] a treia z1 B ] Inteaceia dzi A2 ] om C M

ao firi de C -le om C sultan Osman ] impiratul M 20-21 ase va


va face ] asa i asa va si faci A2 21 1. asea A' C ase om C dupd dzi
ad iar A2 cu arme A2 B M ] om A1 C la curte om A2 ] la curtile
Imparktesti B 22 cu ma' multa multime A' 22-23 din toate nu
era om A2 23 eniceri B 24 fruntea pre 11110 sultan Osmanu ] mat
capete C ] frtmte pregmr sultan Osman M 1 frunte la curtea
teasel B1 25 Singur ] isr M scipase ] au scalpat B1 J scapat B2 26
ce om B enicern A2 27 gradmi A2 B C M 28 un om M unchml
vreme ] care fusese putin ma' nainte
lui C 28-29 care fusesi
imparat C ] care mai namte au fost putini vreme si impirat M 29
ce om B prostatecu ] prostac B ] prost C M ] prostan K 30 11 scosesl ] 1-au fost scos B 31 enicerii A2 33 ni-i] e B2 .] ne iaste A2 M
impiratul A'
1-33 Piasecki, 422-423
stitu ] au stitut A2 B 1 ] sosi C la imparitie ] impirat 131 2 enicern 67.
ducea indati
A' C 3 mmenea A' 4 si intii la Edi-Cula II ducea
la Ediculea B ducea ] dusera C 5 cumva jas C 6 si-1 omoari ] de
1-au omorit eniceril C la Edi Cula pre cale ducindu-1 i C 7

impiritescu om C lar om B C M de nice B nice o om A2

ace= podoabl ] pombi ca aceia , pohvali Ax ro , pn C M II


pusese ] puse M ] om B numai om B 12 prmse ] batute B M ] om
C. anurne ] inadins Ax uhti B 13 carele B apoi om B C 1- om A2

14 mare ] multe M cheltuiale C 15 seim C 16 fostu nevointa Radului ] stilt Radul C ] oblic,t Radul M 17 ] ca. B ce A' i8 sol ]
B ] solul acela den Tarigrad M prilejit ] timplat B M ] intimplat Ax de au lovit ] de lovisi atunce B1 19 deci ] i B M ceausu
B1

-1 om B C 20 sol A' B C ce ] lark B mainte ] de maCnainte

B ] mat nainte A' C oblicindu simtindu B pot estea om M 21 de


sargu ] de grabi A' cale solului M 22 de ] pentru B1 C acel sol M
ci clack A2 1-au dus ] au mirsu M 23 dupi. adunare ] i s'au adunat
M adunare ] impreunare A2 si dzici nimici ] s dea solia, nice au dzis

M 24 scaon K M dupd scaun ad el si-au luat M cabanita ]


chlamydem Lat 26 invilitucind-o Ax dupc1 pus ad pos B C1 dupd

sedzut ad pre dinsa B C 27 dupd haina ad aceia B 28 ca si hie

268
B2

MIRON COSTIN

31 de insemnatu B M ca in B1 atu om. B2. ai ] a M ] aiu B1.

32 a 1U1 Stefan vodi Tomsk om. M Toma C. prileptu ] tamplatu Bi.


33. in om C M

1-7 Piasecki, 423-424 13-16 Piasecki, 437 V. 301.

68.

1-2 punct dupd aceasta, nu dupd zarve K 2 birunle B1 C M. dupd


birun act dm an in an B1. C in sami om B1 3 cite om A2 C. ughi
de galberu B1 C qumque aureos ungancos singulis Lat 4 Numai ]
mns M -1 om A2 B2 in pace om B 6 st astidzi si mane om C M
mazaha B ,ara om. B1 C. 7 in om B1 dupd care ad mazilie C
]
uncle B1 avutna ] averea B1 C M ] pretiosa deposita Lat 8 ce au

avut om B C M 1-au C o au luat B 9 Domnu om C Stefan om


A2 Toma vocla A' Tomsea om M dupd vocli ad in domnua dintai
M mare ] mai B2 ro dupd singe ad au fostu C dupd hire ad szo
C M ii parca] i-si. pirea C iaste ave] asa iaste B M ] asa era C.
r r cum ] cu 132 cum dorrmna nti om M ] ns In dornnua -dentara
B1 ] inci in dorrama duitiau K multu Mal C 12 patina B C. 13.
el ] acest domnu B1 C pe ] de pe M ] supra Lat. poarti B2 C curtu
om 132 C dupci curtu znterpolatn: Care bisenci acum in anul 7213 o
au inoit si o all zicht, de unde sti scaunul domnesc spre ui, Mihat
Racont vod B2. Care besereci. o au mint si o au infrumusetat, de
uncle iaste scaunul domnesc spre use, mina sa Mihail Racoviti voevod, la domma cea dentaia in anul 7213 B1 iari acum, precum
vede, iaste preficuti i inoiti de domma sa, Io Mihai Racoviti vod M.
14 1] Fost-au Stefan vocla Tomsa B stitut ] venit C

tara] tarn

C 16 Cap 1r A2 B2. C Tztlu A doao domma a Radului vod cel


mare B1 C K Domma a doa a Radului vocla ce! Mare M 17 celui ]
cel A' M .r8 a simanitoare A.2 B i om C 19 dupd dzis ad Tara
M cel Mare om B2 20 vestitul C vestit istonc ] filosoful M ] om A2.

21 carel carde A2 ] cum B 22 den ] de pe C on ] 2U A2 dentr'alte


11Mbl SCO2SC B1 M 23 limba tirai noastre ] romarue M ] limba ro-

mineasci B1 K 24. dzicea B1 C ] scrua M 26 sz care B M cum ]


cat A2 C den om A2. B2. rizboral C 27 avutua ] averea B1 C 29.
In cat ] cat A2 dupd iaste ad putinta Ax. dzice ] scrie C intelepciunea
lui] inteleptul X B sapiens Lat 30 Text slav om K B C Lat 31,
dupd NAN ad adeci V. A. Ureche] ad. deci A.2 rostul ] gura Ax.

LETOPISETUL MOLDOVEI

269

direptultu ] celut drept M izbucneste ] izvorgste B ] Iasi M intelepciune

BM
27-28, Plutarh, VI, p 169 30-3I Cztatul se gdseste nu in intelepczunea, ci in PzIdele luz Solonzon .ro 13

I acestu om C 2 la toate om M -1 om A2 C M 3 giudetele ] 6.9.


Judecitile Al. si ] Cu A' si socotiali ] era C si ark' A2 4 nimirm
A2 B]. 5 ((Fie care domnu M carele C boiarm B boiar C
7 giudetul ] Judecata A2 8 curtean B ] aulicus Lat 9 nu ] ne C.
10 la OM B2. 1r cet om B M gloati ] poarti C mine C 12 divan ]
tribunal Lat fermdu ] ferindu-si B ] temindu-si A2 ] pizmdu-si C
si nu si hie ] pentru sk nu fie B' ] si nu hie A2 B2 giudetul Judecata A' 13 dupd giudetul ad din calea sa cea driapti M priletna ]
timpla BI M ] gistia C negicitu gmdetul ] gresit giudetul B/ ] vre
un giudet si nu si nemeriasci pre cale C 15 asa nu B 16
boert] aceta B' dzicea asa M De om C 17 botarinul. B/ domnul
om M cinci, sase Codd ] 5, 6 A' 18 boiarmul 13' C 19 boiarm
B/ C 20 ficea voroave ] vorovna C voroavk A2 B si tot cu blindete
om. C 21 mare om M ripit B C M ] ripitorm A ] ut excandesceret
Lai 22 indelungat M 23 Pre botarn B M la mare ] mart Bl.
24 botareste C Ce, de nu B1 25 boiar B 26 pre altul B2. C In
locul lut Id' sudiure X 28 copilirna ] copiline C ] boieria B sa
onz. C. 29 cirma ] pre carefe C nu-i A2 B C hirea om B/ botarie
B ] ad officia Lat 30. dupd Ce ad. el Bl. denafari ] afari A2. B
31. din rindul altora om A2 pre ] den A2 oameneasci A2 31-32 ce
taste
de frunte om A2. 32 In vtati om M. frunte ] cinste B2
dupd frunte ad i de cmste B2 33 sk-i griiasci ] de au griit M
I hundu-i A2 B C 1-3 himdu slugi
si nu Inc taut om M 70.
2 norocul A2 B I-au grail ] grlit-au A2 B' ] Dect 2U griit C 3 Cu
topt ] top C dinsul ] el B' 4 taste ] era B/ ] au fost C dupd taste
ad cii B cu ] In II/ cinstei om B C M stipinului B2 stipinu sku
M stiplmlor sit 13' 5. a ht st et B2 6 Rispuns-au B vi si triaci ]
vi treaci B2 7 eu om B/ omului ] lui M omului acestuia C 8 de
boerie nu este ] ci nu-i de botarie B tail ] ce C lack K, ia, ci 1-ot] -1
vol. M ] iati vom B ] tati c1-1 voiu A' 9 vitisna Al B2 10 aprodzi ]
divan V. A Ureche K aprozi de divan B/ vitipia de aprodzi ] magistrum aprodorurn Lat, dupd care ad. boerie M la ] de B' C. la

270

MIRON COSTIN

Radul ] in dzilele Radulut B i] vitijua pe B2 xx cei de divanu


om 131 dupd divanu ad cat B2 nice la
n'au fostu om M
ursmice ] holosericis chlarnidibus Lat 12 cabanite B C jcleri B C.

(II) om A2 13 boiarm B dupd carte ad domneasci C 14


] ce B1 ] om A' B2 M dojo& cartea ad dommasci C 15 t
vend s'au venit B2 ] vent C au si vernt B1 jalbi A2 B2 16
de (I) ] deis B1 pre ] pentru A2 ] de M vitaf A' vitav de apron
B M nou om C de (II) ] pentru B 18 <I Au nu B1 dupd spus ad
eu C acest A' B 19 dupol dansul ad au zis B1 mire] mi mire C
si

20 nice n'am C s4i dzicu ] a ti dzice B Au si dzis B1 21 de i-au


luat ] ta-1 B accipe taurea lora Lat garbaciul ] pilul Ax 1-au pus B trei

sute C 23 nunca

dupd lume ad nu laste A' de vine C 24

pustnre C M care B 25 veci ] vac, V A Ureche 27 sk ] A' 28


ar hi fostu au fostu A' 29 Nimeni A' dupd treia ad boiari A2 cevasi
om M Postelnicen K copn den case ] ephebi Lat casi A2 B C
M ] case A' 31 fotaze om B2 ] cristis Lat foltaze z marginal
cioltare AX 31-32 Mare . acestui domnu Marei intelepciune acestui
domnu, mare intunecare B acei intelepciune C

71.

I Birul ] haractul Ax pre acele vremi ] pre aceia vreme C ] om M


enicern B aicea la bir M la bir om B 3 hamgerea C hangeare A2.
B2 Aceie ] Aceasta B M Aceie vidzandu ] deci M 4 au mutat
la imparatue ] la impltitie s si duci birul, la Tarigrad, au mutat C
5 ca aceia B C M Radul vodi om A2 6 mat a vut B2 mainte ] mai
nainte A2 B mai om B" C M met om B M un alt B 7 den eau M
8 crestine ] streme A' cretinesti B M mare ] mult B clansul ] el
B1 ] Radul vodi M 9 h feria dupd primejdn B io driapti C fnanzte
2

de cltrA impOrktue ad catrA cretini

om C o omite 131

i datorna crestiniasel o pazna

II pace A2 B M 12 cel om BCM 14 Ott

fundu C gatit
la impiritne om M de opriali ] si sk opreasck
A'] oprit si fie C 15 avand laudi A2 16 cu intelepciune OM M
17 in tarl la nod in Moldova C 18 fectorul ] fuu A2 131 C M
19 nunti Az B M fecioru ] feciorului B ] fuu A2 C M 20 om
OM M 21 doi Codd ] 2 A' 22 Scaornle C boiarn C dommlor OM C
dupd dorrunlor ad de Moldova B2 dornnului de Moldova ad 131 de
Muldov a ] moldoveni M 23 muntenesti ] a Muntenilor M dvorba ] voroavl A2 24 dupci slujitori fneepe Zacelo lc) C Divanuri om B ceardace
B.] porticus Lat 25 aceasti ] acea B1 M cu om C de imbe ] denteo-

mandoao A2 pirtile ] faille A2 26 a tgralor om B C M A2 dencoace

LETOPISETUL MOLD OVEI

271

C 28 den ] de C 29 nunta acea C petrecanie B 30 bisug C 31


intemeati ] temenuci A2 B M 32 numai ce A2 B C M docina ]
dodeia B ] bintuna Ax Cantemirestii 131 33 dezbituse ] abitusi A.2
acei Cantemiresti M

31-32 Pasecki, 438

3 impirltua om C pina om C 5 Cu om M multu ] zibavi N K 72.


5-7 dupi pacea
Crina Lesasci ] dupi ce au ficut pace Turcii cu
Lesii M 7 oardele ] Titan' aceia M 8 de veste C mare ] multi C

si plan om C M 9 pradi a Lesilor, curundu om M ro ficut

citva pradi ] pridat citva M la Muntem om M Ce] i C M 10-12


Ce, au sintu
lui Radul vocli om V A Ureche II cu Cohurlinann
B C cu din C 12 lui Radul B C la intorsu ] la intoarcerea lor A'
C 15 mare oni M Cantemir pasea
14 i jalab:i mare ] mare Jalobi
B C n'au ] nu s'au B 16 acea fapti B2 z7 aceie ] ce A.2 B M la
aice in
C 18 cele om C i om A2 131 19 ase om M venle /3"
20 la
] acolo 131 ] om M curtea ] casa lui 13" tocmise ] dresese
Ax 21 besence C citeva om B ficut e ] au ficut 132 acolo ] noal B
23 podagri A2 B ] pedraga
] podra ga C I podalglue M hirarga
Codd ]hiragra A' C 24 multu om A2 B M vnata om C la ] in C
dzile om B C 7,34] 1626
r-s'au A2 25 in anul ] vleat Ax in anul

Ax ] loe a/b ABCK in dzile om M K dupcI dzile loe alb Codd


26 s'au prilent de au scutrt ] au hiliduit M scum ] scipat C 27 Cu
C den ] de C 29
den Bugiagu om M Bugiac B patru-dzeci de mn A2 131. 30 dela
Levi C legate ] ce le legasi 13' dupd Howl ad cum s'au pomerut
ma, sus 13' 32 esit ] esindu C den (II) ] dela A2 B M 32-33
de curundu
Tarigrad ] ce esise dm robie dela Turci M 33. lut
Radul ] Radulin A2 B C M riu ] bine M

moartea M 28 Calga A2 B de axe om

I 1- om B 2 hiliduit ] scipat B M vrea ] vrind 13" astupe ] aco- 73.


p,ere 13" C M ven, never' ] Vinen ven B2 3 tara Moldovei C
A2 B C cum ] ci M 4 s s giteadzi I de s'au Ott 131 I s si &easel
A2 C ] de s'au gitat M asupra ] impotriva M
1 stiut 13' C
5 Radului A' B C de om A2 si de dommia
vodi om K
Barnoschie C 6 lui Radul vocll A2 B2 C In] pen M 7 dupcl Cant emir ad pasa M prnaten-firtatu M 8 Barnoschie C Bamoschu
ad marginal Movili Ax hatmanul
] vodi A 132 C M dupc1 lin ad

MIRON COSTIN

272

Barnovschte vodi M la ] din C la boene om


K. 9 fugus ] si
bejenua 131 C M cu oardele C ir Barnoschte C hatmanul B1 M.]
vodi A B C 12 mare om 131 s'au ] 1-au B 13 dela ] den B la]mn
dupd
132 C ficuti ] ziditi M C z4 dinsul Insul M In] la A2
BucureU ad i 1-au petrecut cu cmste M. Hriza C vtstuarml A2. cu

(II) om B2 M 15 postelrucul al dodea 2 postelmc A2 ] vtort postelruc M 16 pre acele vremd pre atuncea B C ] om M dupd ;Atli
M ] om A B2 C.
ad domnu B C M Barnosclue C 17 hatmanul
It Caput rz A2 B2 C Tabs Dorruma lut Barnosclu vocli C K.
Dommta lut Mixon Barnoschr vodi M Miron Bamovschu Moglula
vocli, unul numtt cu acest nume, carele au fost botar de tari, hatmanu Ax 19 celut Mare om M 20 hatmanul ] vodi ce era hatman
pe aceta vreme B 21 cucond fictort B cunoscut Codd ]om
impiritted la Poarta Impirittet B M ] la Imparitte C ce ficusi la
Hotm la ] ce au ficut la Hotm In vremea lut B 22 la sultan Osmanu ] and impria M 22-23 ales
Inci den om M 23-24
mirzecua
Lesasci om M 25 pre Bamovschu hatmanul om M
hatmanul B ] vodi A C 26 la] de A2 st au mirsu ] indati au trams
B1 28 indati ce au stitut Bamovschn vocli ] tar Bamovschu vodi dac'au

stitut
intint

Bamovschu vocri om 131 M la dommte ] domnu M 29.


de Titan om M dupre A2 grue ] grutrea B2 dupil grue ad.

tiru B C asuprg-1 C dupd Titan ad cum s'au scrts mat sus


30

y4,

twins ] mers B1 Calga B C M

r. pi spot J dupi ace/a M N apoi

31

N au ] de au M et om B2. C.

tirir om B1 si

stricasi ] era

stricati B1 Z la J dela B1 3 Tall' Rizbotul .LeNlor Cu Thant Ax

atunce om C M
cuvintu J cuvantul B2 C ] tocmala C ] parola
Ax -I] -0 C 5 Crilmului]Tatardor B1 C J Titardor Crimului M.
den gnu in anu om M cojoace cite 30 000 C 6 s'au scu/at singur ]
au incileca.t M fra tele hanulut om M 7 fn ] pe C ] pen Ax 8 singur om B Calga A' B Lat 9 treta A' B xo om C Ir t om C.
singur on: B C M Calga B C. 12 Hmilmtchn M. Hirulerschn C
13 fectorul lud un fictor a lut B cidzut la robne ] robit A2 robue ]
prmsoare M pre un A2. 14 de ] decit C Calga B M soltanu om Bl.
rob om B rob la Lest ] Lesu A2 ] om C apod pe unni B ] dupi
aceta M
dupd esit ad dela Les, M. cidzus: ] au cizut B2 C ] au
fost B1 ] cidzu A2.] au statut Ax. 17 ci (I) om B dupd lovisk ad
Levi C 17-19 ci micar n'au putut om M z8 pase om B1. lark (I) ]
ce B2 taxi Lesu I adeci C. tari (II) ] ce Bl 19 acestor carde] acestora

LET OPISETUL MOLDOVEI

273

C Ce] $1
zo oardele ] titkrimea M la (I) om. B2 la carn ] cap
Calga B M dupt1 soltan ad denteaceua C nurnal ce era ] si era
numai M 21 tara Moldovei
21-23. dindu vina . i nevointa ] cum s'au scns mai sus M 22 moarte A2 B 23 *1] cu B C
23-24 lui Barnovschu
primejdne om M 24 atunce om A2

25 cum] precum B C. flonle B C M pomn B' M i (11) 1 de B2


26 ovilite A2. B. C. M ] mlite Al ] plite Ax dupd ovilite ad *1
ckdzute A2 peste vreme ] frk veste B2 ] ark* vreme B/ ]
firk de vreme Ax 27 dupd link ad vreme
M a soarelui B/ pre
incet vin C frumseple A2 frumuseatile M 28 impiedecate de rIciala
brume' om M 29 care ] ean A2 ] carea B veacunle A2. veacunlor
piedecate

B1 viacilor M 29-31 care vacunlor. de tail om C 31 venitu-si


M. 32 tara om. C iarsi In hirea sa M bisugul A2. B1 M 32-33
bivsugul

oameni ] de oameni si de tot bisugul B1 M 33 i om B2.

1- pot asedza tkrile ] fac asedzare tgrilor M lar nemila A.2 3 dupii 75.
volnicue ad intim A2 B C M. nurnal la bir ] bir numai B bir ]
tributum imperatonurn Lat intr'un ] in A2 C M 4. au fiskrit ] au

fugit Ax. J au fost risant A2 ] de au rksInt C ] ar ht risint B dela ]


den B ocmele sale B. on om B 5. on la satu boerescu, on la satu
om M on (II) ] sau B1 pre top om A2 dupd adus ad lar A2 B ]
larisi C. 6 bnasla sa M locul sk.0 ] locurile sale B sljt,lor B1. C
silistile M silitile lor A2 pe OM B. pe unde ] ce sa M 7 l-au A2

C M le au dat ] au &cut M 8 dupd Lesasa ad .1 dentr'alte


de pre unde sk dusese C ase om M in putink vreme ] In putme
zile C 9 sale ] ltu M 1- om A2 M poi-Lick A2. /0 s margk ] de au
mers M cu ostile tkni om M tkrii om 132 Dasov B Dasav C Dasiu
A' ii intkr/rea B Dasovului B1 xo-18 pentru intkritura
acela an
om M 12 la Levi ] in Tara Lesasci B1 13 i] nice B C 14 imbe
pkrtile pe aceite neamun om A2 Turcu ont A2 x5 Lesu om A2 Ce
om C r6 Neagrk B Niagrk locurile turce,ti om A2 Daskul A2
pitua ] avea 131 17 nevme om A2 18 de ] si M 19 tocmindu ] de
au tocmit M zidun B2 santuri 132 21 dupd triabk ad textul mu mat
sus r 10-18 M 22 Impkrktiel OM A2 23 Dasov A2 B Dasev

M Daseu C fencirea A2 B2.

rth tara

om

A.2

24

dupre

A2 griji B2 gnjea C M dupl nijile trl i dupk lucrun ] de a


tom/urea si de a face lucrun B1 lucrunle B2 dumnezkesti A2 B1
fIrsitu i sfirsit A' ] isprgvit C ] zidit M 25 ministire B mare minkstire A2 mare om M dricul ] sesul Ax orasului ] targulin M Iasilor
111

274

M1RON COSTIN

A2 B C. 26 in munti

munte B intii ce si dzice ] unde iaste


hrarnul B anume om M B' 27 pante ] temehe M C dupd pante
ad o au zidit B1 in Pazyszte Lat ministirea Dragomima B1 0 Sill
A2 B' C sfirit A2 sivirit B1 C
] fund B el om B M 28.
oraul ] tirgul B1 M aproa.pe de oraul Sucevei om M andere om
B1. M 29 minIstirea Birnova B lingi Iei ] den codrul 1a,lor B ]
/Tura svlvas Issense ] Lat om M dupd care ad n'au apucat a o sAvirqi

i M firit-oa sivirit B1 C M ] sfirvt A2 Dahlia B. 30 dupd

locuri ad ce au mai ficut A2 M lin om C 31 lark aice am B ]


amea M ora]

M ora

B C immi-sa ] muna sa A2 ] maici

sa B1 M ] misa C facutl ] ziditi B1 M lisat ] dat M 32

satul

Toporiuti B M sat la ] dela B ] sat de tinutul M satul Sipotele B1


la (II) ] dela B/ 33 afurisime ] blstm B ministirn sale Sfintei
Mariei den tirgu den Iei M ] om A B C Lat K

76.

.7-

in tari ] Cu Tara B1. hie amestecati B1 dirt] Ada Ax 3 noastre

oamenilor C multi vreme ] indelungate vrerm M 4 patruzici C


M pungi de barn M cerca ] au fost cermd C ] au cerut
dela ] lu, B .5 mazilia A2 B neumplind A2. neplinind
M C. 6 patru C ] 4 A.2 B M ] om A1 am ]
B2 la ] in M.
om

MB

era A2 CM 7 unui vezirm A2 B CM ce si A2 B ]i si M.


A2 8 El n'au M inteun chip ] cum M 9 pentru obicem
om B1 dupd faci ad dela dinsul M pe ] lui C M y carele au ficut 1
celui ce au zidit M de Sus ] den vale B2 1 in valle Lar ]om A2 C M
ri docliialA A2 totdea.una om B2 dl] la A.2 B2 12 i (I) om A2 r
om A2 s sature situra B M ] imple C 13 col fari
(II) om A2
B M fundu ] satiu C , luindu-i
dela top om M
tara
domnna M pen ] pren B1 ] in B2 pen Tara LePSCA om C
Vmetna C 15 i s'au ] s'au i A2 B i ] om C sa om B vecinici
om M Deci s cunoate B/ 16 matce ] maice B1 C drepte B acetu
tari] tiru. 17 B M lari nu A2 B mateli ] mateln B ] vitrege Ax
cindu ] cc, C obicee C 18 cu ] pentru M domnule -au lisat ] de
dommi s'au l,psit M asuprele A2 C 19 si hie ] s s faci ] C,] si si
inceapi M 21 ci ce ] deci B1 impiritne ] Poarti B ] Poarta impiritiet M 23 ocine ] moii Ax 24 lui ] sa C dupd Leasci ad acolo
M 26 fecior M celui Mare om 27 Cap 13 A2 I32 C TztIu.
ca

Domnia lui Alexandru vocli feciorul Radului vocti i a lui Moisei vocll

i a lui Alexandiu vodi Ilia B1. K Domma lui Alexandru vodi sin
Radului vodi i a lui Moisem vodi i prom C Domniia lui Alexandru

LETOPISETUL MOLDOVEI

275

vodi feciorul Radului vodi M 29 imam ] dinti C M ] dentki 132.


30 eici ci ] cfit ck A' C J Cad/ B2 1 pentru ci 132 31 cite ] cit de
A2 ] cu C peste giumitate M de om M
10-17 Ureche, 258-259

I. Otele ] sau M dupe/ an ad trecute putin M cu putin om M 2 in 77.


arm lor prilepte om 132 ami ] an A2 B2 prilepte om M intimplat A'
3 cetitormle C M a scrie om B2 4 aceste ] acele C 5 domnn scurte
B
]
M ce mai sus seriem ] sus sense A2 nice om 132 6 strut/
A2 7 ori ] i A'
] ci 132 om B2 mmica A' 8 a om A2 B C 9
aralor ] ailor B ] anilor lor A2 Io
insimnim ] i simnim A2 ]
insimn C ] t-am insimnat B2 ii Deci om B 12 in
] trn 132
13 celui Mare om M 14 i-si dideasi]i dideasi C I i si dadusg
]
i-au dat M de ] dela A2 C M
departe depirtat B2 dupd departe
ad era A' M 16 slab ] slibicios Ax i (II) om B boleac A' bolnav

i (III) om C -r7 tirii om A' implindu ] urnp/find A' ] plinind


B C M 18 mazilie C 20 batman C M 21 dupd osti ad impotrivi

Ax

B2 ] ad imporm

cu B2 22 Vasilie om B2 cu Grama 132 C M

I- om A2 B M 23 Necoritk hatmanul M marginea B C M 24/


feciorul Radului vodi om M 25 Cu domniia ] domn M ] domn tiru
B2 vocli ] voevod A' ] om B2 26 ca un miel A2 B C M ne lacom ]
27 nernirtna rku ] nu riu nemirtua B2 ] nice cu rku
nice lacom
nimirui B2 ] nemirma cu flu C au scos ] au ridicat
M dupd scos
pd mainte C 28 in fruntea licuitorilor trki ] a fi de emote M a
lieuitorilor tir ii dupd lipsite B tar 'ail de tarI C Pace era B2 C 1VL
den ] de C

29 datornicii B strinsoare B M 30 sill B M

ase

Urerhe in vedere
M ] aiave B C 31 orase B M 33 ma' (I) om M c mai multi
implusi tara om B ] si de 2CCl2 imp/uri Tara v

A' cum I precum B C ] eit A'


mare ] mai B C M nalti M multe ] mare M ] mult B] vivoari ] 78.
vifoare A2 ] vifor B2 mare ] multe M 3 it scorrusi ] i-au seormt B
cum om I32 ] cumck A' M in Tara Lesascl om C 6 dupd scaun ad
si vie A2 impiritue ] Tar/grad M si vie om A2 ] si margi la
Poartk 131 ] la Poarti si margi B2 art vrea ] de ar vrea 1:32 M ] de s'at
ayes B 2 7 spre alt ] si us inteolti B1 J si si duck spre alti M

om C Poarti ] Impiriie M ] Poarta impiratiei B 8 ae om M stitu 3


sosi M 9 Totora A' B ostern ] slujitori C io pren ] pe un C ceausi
IS.

7,76

MIRON COSTIN

II dUPa purcede ad den scaon M dupiz' lui ad Moist M 12


s'au datu ] au venit M domnua ] domn M tar lui B cu a dos M 14
Tit& A doa domnne a lui Alexandru vod Elias M tire] veste B/
15 la boien om M i voe rea om B1 16 top M 17 au ficut sfat ] s'au
sfituit M frunte A2 B de ] den B1 C jallA A2 19 nestaitort ] ce
nu stiu M rindul ] oblcenal Ax ] rindului V A Ureche] rinduelei
dispel ei ad st ca si-i str ice domnna, anume Ax 20 cadzutu ] fost
J stitut Ax apoi ] mat apoi V A Ureche] pe urmi i B ce au
cidzutu apoi domnu om C M Cehan vornicul om A2 M 21 spiBIL

tanul ] ensifer Lat 22 comisul ] stabuli praefectus Lat 23 cu nun-Arul


om M 5o ] 8o K de (I) om B' de (II) den B de alte C 24 capete ]

cipetenn B C de ] den A' B M purces ] mers M lark' Ghenghea C


25 Cu om B Ianachie A2 rimisesi ] au rimas B M caimacani C
28 Cu dommia om A2 oblicise ] Intileseasi C ] aflase Ax de botan B
29 ci vinu cu
] de venirea boianlor cu Ora M nice Inteun chip

om M 31 cu om B2 si (II) ] Ara M 32 si-i A2 B C ca s s spane


1 om A C M 33 fundu aceasta B cutedzatu ] apucat C

79.

I face] facere K Batiste Veveli C 3-4 pot si s faci ] sa pot face


M 4. peste ] fr C M Ase] cum M s'au prilent ] sa prilepsi C ]
s'au timplat NI 5 boenlor cebra] acelor boian M mersasi ] au
mersu atuncea M tuturora om M c pink' M a agiunge A2 B M
againgere K 6 voia ] stirea B' C chehaialii A2 7 mult C 8 cap
au fostu I ce au fostu C ] ce era B om M 9 peste ] firi C
om
A' M 10 tocmall ] asezimint Ax ] pace si tocmali C legitun om C.
boiern ] ex odati A2 B1 opnali ] inchtsoare C ] chisoare A' ca sa A'

.12 Cc] Numat B M prilent ilimplat B1 13 ulita C M curple ]


siraiunle B M 14 siraml
] siraiunle sale B l-au ucis I ucigindu-1
A' enicern A2 B cu piatr C Decz] ce B ] Apoi C Dect numat
om M 15 t-au C M i boianlor M priirrure K 16 1. ] de M giurimint C boent om A' 17 el ] Alexandru vodi B boierilor mils/
larasi au giurat boarilor M iarisi om B1 19 scaun domme M
20 (lupul
nu hirea) onz M de schimbi A2 Ara om A' B1 nu
hirea ] firea nu A ] firea ba B2 C 21 la domnua om C dentim I
intim C 22 cum ] precum C trebile ] lucrunle B' M mat multu om
B3. 24 pre atuncea om M 25 Muntenn om C pre Leon B2 Leon
C man A' mare desfrarfacium i de fail socoteali desfiticipm Al.
desfriniciune C ] desfatactune M ] luxum Lat 26 nespusi C M
nespuse om B toate om M 27 cipetennle ] capetele B Tirii om

LETOPISETUL MOLDOVEI

277

C. dupd era ad cap Ax Aga M Ax ] vodi A B C atunce A2 B C.


28 au cidzut domnu fericit ] au seitut el la domnue B fericit om M.
Supt ] Pre B vremea acelor ] acele vremi acelor B1 zg scosesi ] au

fost scos M dela mparaie om B1 M 30 fecioru ] fnu A2 M a


Tara, Muntenesti ] in Tara Munteneasci B 31 tot in ] in tot C a
dompiei C M 32 steagul de domnie A2 M femoru ] fnu A2 M ]
fnului C a feciorulm B1 dupei pornit ad si margl in Tara Munteneasci B1 33 de aice om B1 li-au ] 1-21/ M

inainte om M de om C 2 spruineall A2 B 3 dinsul I el M 80.


den om C 4 Titlu Cum s'au ridicat boiarn i tara pre Alexandru
vodi B K nu putea ] n'au putut B1 mistuiasci A2 B 5 venirea 1or
M 6 Tarigrad ] impirtie A' nice inteun chip om C lucrurile /ui
M 7 ce] cum C a lui Alexandru vodl om B M 8 dintru acestea
9 den ] de A' in gindul B ro Vas,le Lupul C ] Lupul Vasilic M ]
Vasilie A B ri vornicul (I) B C M ] vodi A II-I2 si pre Cehan
"Creche spitarul om M 12 1 pre Buhus B C M vistiernicu/ A2

] am A C M Lat /ark Costal M 13 postelnicul om,


B M ori ] au 10 14 ori ] au A' avindu ] avea B1 chiamas B x5,
da ] dase B1 ] dare K mu om A2 B 16 svat M de ginduri B1.
fapte tele B1 17 au ed2ut I au esit B ] s'au dus Ax 18 a om A2.
B M 19 Aseii Lat de ] din C 20 cum ci B1 omoari pre toti C
22 vidzindu boiarn B de adevirat ] adevirati C peirea B1 sa ] lor
A2 B1 23 de Alexandru vodi om M cela 1 ace/a C s apuci cu
sptarul 13

mina de sable goali coniect] s apuci de sable goali B2 ] sa apuci de

sable cu mina goili B1 ] om A C M 25 netocmele ] tocmele C


26 Si atita multune om C 27 s'au steins den toate prile om M
28 umpluse A2 B pretutmdenea A2 ] om C 29 ulite A2 B 30 Lupul
B1 M ] om A 13 2 C Lat vornicul B ] vodi A C M 31-32 au
mirsu
fidicat tan. om C 32 aeve ] aevi A2 ] alavea Ax ] om M.
strigi ] strigind B2 33 Rispuns-au M
3 sa ] lui C dupd sa ad cu toati M gloate ] noroade Ax. 4 Mers-au 81.
C cu totu ] toti C i om M 5 i s M 6 de om B1 M, prilepti
om B M 7 timplatu ] intimplat A2 ] auzit C 8 domolmdu ] potolind
Ax puterea ] putmta C in puterea bmarilor ] putere nici la boiari 131
om B1 C grosimea ] grosimea fund A2 ] gro9. nice boiarilor C
simea ;Lim= B ] tirimmea C. M. Ce lar B1 ] ci M i om. B2
Lupul Vasilie M ro vornicul B ] vodi A C om M i om B2. dupd

278

MIRON COSTIN

el ad unul B Ii tocma in cap A2 C 12 Vanlie vormcul om M.


vornicul B C ] vocli A ] Judex supremus Lat dupd vornicul ad ce
au cidzut domnu mai tirdziu C. multi* vreme ] multe zile M 14 a
OM A.2 B M vArstiadzi ] strimuti Ax ] alternantur Lat xs. dupd
cale ad taste A2 B si fie ] a hi B s fie frici celor ] s'a s ttami eel
M /6 cursul ] curgerea Ax lama ] vremilor M 17 celor mat mart
B2 griji B 18 sintu om B2. crau i impiratit i dommi B C M.
19 hie de rume suali, ales de cet mat m,ci M sfial A2. ] temere Ax
20. Eglitera M 21 ie]
C 22 drepti C 23 de gnu i M
A2 B stipinescu ] domnescu B/ shall A2 B M ] temere Ax
25 aproape de ] spre M Balica Ax 26 Cat 111.1 M rucirtu B 27.
hitata ] huclita C ] elm A2 suduia st A2 ] orn Al B C M ikfula A2
strigatu ] cersut Ax si dea pre Batiste C s le-1 dea A 2B2 ] si-1
dca 13/ 29 sta on/ A' ] stari K 30 dupd lui ad Batiste B ] ce B2 ]
ont C 3r dela ] de lingi
M dinsul ] sine 132 aC J ndat C apucat
tirantt M 1-au om B C M 32 a om B C M 51 om A' B3 M. ]
cit C 33, de om At B2 C de via om M. topoarile B2

82.

I [aka inteatilta ] asa M amestecat ] obriznicit Ax Lepusneanul A2


2 ermulucul C N ] mantioa A B M den spinarea lui ] depe C a on/
C B Alexandra om B 3 bura a ploae ] era o burl de ploae B ] era

burl de ploae C atunce om C 4 pen] pin C i pren A2 ] peste


B &ir 5

la pidure ] in pidurt C 6 ae om C deschis om M 7 pe

drurnul bran/stet 1 pen braniste M dupd bramstet ad in gms 13/.


dencoace de ] lng B 8 pormndu ] pumdu B ] trimitand M ] ran-

dtund Ax &intern C seunent A' B smetele gata ] arme M senete


Al. B

9 stitut ] mtrat A' B la ] in B1 ingruire K ro si nu ta ] ca

si nu si indrepteze B J si
si duck' M calea om B Cantemir pase,
la on: B Lat ir la Bugeag om M Bugeac B ] Buksza Lat Ce 1.51
B ales ] lisat C 12 vistuarnicul A2 B ] vistuartul Ax 1- In B 1-au
taints la brpruste ] au mks M la braniste om 13/ 13 si-I indireptedzi ]

de 1-au indreptat M ] si apace Ax pe la ] dcla B pre ] spre 151/


pre C 14 Era ] lark V A Ureche] om B dupd spaimi ad avea
Alexandra vodi 132 15 vidzu ] au visrut B gloata B' tari on: C M
vundu dupi sme B M i om B la ] in B1 x6 lisasi ] plrisise M tott
dupd casi B 17 cu lacrimt om B 18 fuu El' 19 vistnarnmul C nice
si si ] nice si C ] si nu si B zo vre un om BI 21 pre ] spre A'. B'.
22 Taunt Ax i-au codd ] s'au Al 23 *1 om V A Meche K 24 si
margi ] va merge B M 25 drumul ] calea

boterti

lingi dinsul

LETOPISETUL MOLDOVEI

279

om B. 26 cei den casi A2 B C ] om Al M 27 la mr.rgine in Galati


B 28 au esit ] , esisi M j om A2 B M inainte-i B 29 dela Putna
om B 30 la ] in A2 B M -I om B2. ca si B si-st C 31 lark' om.
B2 C hle lark' in scaun I tie lark scaonul M. domn In scaon B"
inteun chip ] ctu-n C dupd chip ad Alexandru vodi M 32-33 Deci,
spre impiritne ] ce tot vi-au pi= calea spre Tarigrad, la impiritue M

33 pre la A2 B dupd Gilati ad cu pace B2 J ad si au mers cu


pace B"

I. Cap 24 A2 B2 Mkt Pentru Barnovschie vodi, cind l-au poftit 83.


boiarn i tara, si vie den Tara Lesasci la domme si cum au pent in

Tangrad B1 K De penrea lui Barnoschie vocli C Cand au vinit Barnovschie vod den Tara Lesasci si fie domn i mergind la impiritie

pentru domme, i-au titat capul in Tangrad M N 7i41 Miron Barnovschu Moghila vodi, l-au chiemat impiritua dm Tara Lesasci
dea dommia a doa si mergind la Pbarti, i-au tilat capu/ Ax 2 mintuiti ] minttundu-si M
tara de domnua
] de B2 domnua lui om
B" K. 3 Ilnas om B" M au stitut ] deci au stat B] 4 ne hie Lupul
vorrucul C.] Lupu/ Vasilie vodi A ] Lupul Vasilie vornicul B ] Lupul
Vasilie M dupd vornicu/
(adici Vasthe vod1) C ad domn B M
5 legitun Cu tocmall W. 6 tar mai multu B] 7 Lupul vornicul B ]
Vasthe vodi A C ] Lupul Vasilte M. on ] au A2 citva ] oare
B C M 8 trag spre tin cu M 9 inteaceie dat'l ] atunce M ce ] i B
svatul M ro in Tara Lesascl om M ro-ir si vie tail la scaunul tint
om C 12 firsitul ] sfirsitul A2 ] sfirsirea B .r3 dzilelor lui C dia
sua] sua M pre om om 14 C dupd sedea ad Barnovscht vodi B

tari om M si vie om B C M 16 dupd aceie ad bucune ce i-au


verut A' 17
] intAmplin C ] tfimplare B x8 craiului ] la
CII2111 B1 C. dommlor ] la domm B C In] de B"

19

margi

A2 C indati om M 20 amu om A' B CM Ibm C 22 Mainte ]


mai nainte A.2 B Mainte de purcesul ] Pini a purcede M Barnovschn

vodi om C 23 hall ] hay Bl ] domn lesesc M 24 de gr./A C 25 a


dommei C de ] den B C 27 unui domnu C. 28. rispunsu ] zis B M
hahultu ] havului C M la acele cuvente a lui om B' M acele ] aceste
C. a] ale A2 B2 29 de ] den B2 C Liahul ] Liavul C M 30 t om

B1 obezile A' B 31 Liavului C M

3 altu muloc]alta muloczre Ax ce numai A2 B C 4 impiritie] 84.


Poarti Ax dupi ] dupre A' sirutarea B1 M 5 Sfituia Al s'au cercat
au agiuns M 6 care ] carele A' B ce C. era NO om C ] seraschterul

280

MIRON COSTIN

Ax. la ] de B pe atunce om B. 7 nu era ] n'au aflat B de mirsu ]


margi M i om M 8 F-s'au A2 prilejit ] timplat B M chemasi ]
chiama V A Ureche] au chemat M impiritua ] la Tarigrad C ] la
Tarigrad, la impiratue B 9 den Tara Munteneasci om M .10 a] ale
A2 B ii scosul ] erectmne Lat Leon M lui (II) om A2 B C M
12 era out B1. ware A' C M 13 dupd Meet vodk ad impotriva

impriei C n'au eit ] nu ewe B ewi ] au e,t B

14

suptu

leiscu ] in Tara Lesasci supt ascultarea cramlux Iesc M cramlui ]


cumu-i crawl C 15 pentru si aduci 13' M ] pentru, si poati aduce

C ] ca si aduci Ax. i sa ] lor B M 18 putut


] hldujt B
19 dupd afla ad scris B2 ] ad povestea C 20 cu dupd vodi B M
21 preuti C M i clugri B glasuri ] cu un glas B 22 h s dea ]
le dea B M pre Barnovschn B M 23 Lupul Vasihe A2 B C 24
svitua M Lupul Vasihe vormcul B 26 pen ] pren A2 B C Lupul
Vasihe vorrucul B C ] Vasihe vodi care si pomeneste Lupul vormcul

A' I Vas/he vodi A' ] Vasihe vormcul M 27 ci-i ] ci

laste, B1

mergere K pre la Mate/ vodi om V A Ureche dupd Matei vodi ad


prin Bucuresti Bi- 28-29 Cu toate rmjloacele Pcu tot mulocul M
29 in ar om M dupd inapom ad si nu-i fie a merge pre la Matei
vodi,
tia toate imbletele lut inci den Tarigrad M 30 1-or ] 11
vor A2 B M. dupd Grecu ad in Tangrad M 30-3r pentru scosul

lui Alexandru vodi om B K 31 dupd vocli ad den scaun C in


Greci ] Grecilor B 32 Ia scosul lui Alexandru vodi om C lia scosul

hn n'au fost amestecat Ax Alexandru vodi om A2 dupd vodi ad


den scaun C 33 vodi om C ce era la hire om M slobodzuu ] lisat
de s'au intorsu M

85.

I obhcit ] stut C i intiles M ] aflat Ax Lupul Vasihe B2 2. dupd


dinsul ad unde-1 vor agmnge M. 3 Lupul Vasille vormcul B C M ]
Vasihe Vodi A 4 apucat ] agnms B M Si nice B era in puterea
Barnovschn vodi ] Barnovschn vodi n'avea putere B puterea ] putinta
M 5 ame in %aril M ] om A B C
om A2 CM Lupulin Vasthe

vorrnculm B ] hn Vasihe vodi A C ] om M 6 nefimdu-i domma


inci dati B2 cu domnua dati ] domn A2 ] cu dommia alezat M dupd
data ad dela impiritie B dupi ] de B 9. pen ] de B' Sihstra A2 B
M SO luptat ] suit M II Ce] insi B] 13 pot si slujasck ] le pot sluji
B. le slujasci C acele cuvente ] cuvintele C acele ] aceste B a om

C ] ale A2 B ] den B Svmtei C Sfinta Scripturi B ] a Scripturn


B Ormaanpus A2 OymArtinctu. C M i4

iu

C M ] om A CAT j CST

LETOPISETUL MOLDOVEI

281

A' C M text slay om B Lat K 14-16 Muiatu-s'au sigeti B ]


om ACM e probabzl cd in original nu era traducere, ea se afla
numaz in B care omite textul slay 17 la ] in A' C M /8 cu Barnovschn vodi om M 79 dupd vocli ad la impirtie M i si sa B C M.
20 i-or face ] apoi si nu-1 fack M penre I peire A2 ] pornirea V A.
Urerhe

om B1

21 cumci B dela ] de M 22 rivasile Ax 23.

26 dela ] de C Lupul
punea toti B gloata B M 24 apoi om
Vasilie vornicul B C M ] Vasilie vocli A 27 den tara om A2 dupd
art/ ad de aicea den lark' B den tar dupd cirti C cumci de vor A'
28 dupd vodi ad atuncea B tot om A' B C M si I ci el A2 IcaM
fapta-i A" B 32-33
29 Iscoadi ] explorator Lat 32 dupi. ] dupre
den tara, den domnna dentli M ] om A B C 33 in ] den A2

13-16 Psalm 55, 22

r sfirsite A2 B M supt int.' A2 ] la B 2 Neagri A' B M 86.


3. svatul M s piari B 4 pre ca A'
] cm ce Ax 5 dinsul ]
Bamovschn vodi B1 on ] au A' pue supt sabie ] tac Ax on ] au A'
pe om C catarge B2 ] catargi B1 Ce ] Iari B 6 legilor C ce, turcestt
C n'au pozvolitu, ce om C pozvolitu ] vrut B ] priimit M ] dat slobodzila Ax

7 si sa pilardzi ] si plate C c si vor M 9 cu ateva

dzile om B1. dupci dzile ad mat nainte B1 M 10 penrea sa om B1


ca-I
] ci B2 amu om A2 B C J acmu M inchisoare A' B
inchisesk cu citeva dzile mainte vezinul
] ci era inchis M

mat nainte A' 12 in tara om C M mm sa ] murni sa A' C M ]


maici sa B ] mi-sa V A Ureche, Deci care A' pre ] prin C
om B2 13 acea B M acere scnsoare om A2 14 divanului om

82 ] tuturor C privindu A' B M ij singur om M o feriastri

C fereastr B M 16 den capete om B1] de capete M ] de boian C


astepta A2 M 17 si ei om A2 ceas (I) ] xi A' ceas (II) ] zi A2
penrea-si B1 ceialalti ] alti B 18 inspiimati C M 19 petrecut ateva
dzile 1 rimas M 20 si trecem ] trece B ] lisa Ax cu pomenirea ] de
pomenire C M de niste C M ntmplri A' 21 cestui ] acestui A' C
B M 22 care, nu De om M aice in tara A2 23 De] Pentru
B1 C 24 graidiunle A B M dupi penrea lui ] inteaceia zi ce au
pent M cee ] aceia A2 B ] aceiasi C dzi data A2 25 gios J la
pimintu B1 acolo in loc C Si om C noaptea om C 26 in Tangrad
M pini om pink' la A2 C M citeva B C M ] loc alb A in original
trebute sd ft fost o cifrd Ce acestea A2 ] $1 acestea M Aceite Ax

282

MIRON COSTIN

27 ca s'au tiTriplatu, on om B C 28 prilep ] timpla B' on


mai prlept om A2 on ci i lti data s'i poate timpla ce s'au prilegt
atunce M 27-29 ci s'au timplat nevinovat ] Aceste intimplin de
ardere, or' c dupi obiceal, on ci' au aritat Dumnezeu singele cel nevinovat Ax 29 dupd nevinovat ad poate fi c s'au intimplat A'
duranedzierescu ] durnneziescu A2 M ] cu frica lui Dumneziu B 30.
mare ] mult M si mare
Dumnedziu om B 30-31 De care mar-.

tunsia] Carde mirtunseste B 32 pre la ] pren B C miadzi-noapte ]


miez de noapte C ] miedzul noptu B ] om M

87.

2 mindru ] elegantiae sectator Lat immi A2 B drept A' B M


3 bisenci A" B 4. ase om C 4-5 Ficut-au multe ] Micar ci alti
donmi si max multe au ficut C 6 de ani (I) om C unit om A2 C
sau C tret A2 B M ] 3 Al. C ] 8 Lat 6-9 Ministirea .

pre

numele om M ] Au milt citeva ministin aicea in Iasi si la taxi,


precum s'au pomenit mat sus C 7. oras, alce] orasul Iasi V A Ureche]

oras in Iasi B 8 lingi ] la B o au B sfirsit A'. 9 supt


Iasi om
C M K supt dialul ] in codru B dupd dialul loc alb A Lat
trim dupd marele Dicttonar Geograftc al Romeimet sub Bdrnova ro
Incunte de au istovit ad Inca si in Tara Lesasci C istovit ] obirsit A'
acia ] ces A' B M Ir dUPd lui ad Barnovschi vodi
M bunititile
iarni grea M Marne
A2 B. M. 12 impiritied spre mprtie C

A2. B M 15 care ami.]


M emit B C ii dzic B C 16 T 6 Ax ]
loc alb toate celelalte codd dztle om A' B C 17 Trupul lui 13/ M
curtu ] saratunlor M 1-8 invitat ] dzis A2 ] poruncit B/ ] pornit B2 ]
trimis M 19 si slobozeasci A' de au slobodzit M pre un A' B M
chihaia lui om M care va hi ] ce ar hi B']
botarm B2 un boenu
carele au fost C chehaia C ] chehama B 19-21 care slutbi in tari
C MK 20 cep mare ] mare B2 ] om 13/ 21 Deci, au sloom
bodzit om M 27-22 care era
vodi ] cel mare al lui si A' ] cel
mare ce era pre atuncea la Barnovschn vodi B ] om M care ] ce C
21. Au mirsu i om M 23 oasele ] trupul C B oasele lui Barnovschu vodi M dinamtea curtu om M curtu impiritesti B dupd
dus ad de le-au ingropat M la ] in M 24 pre (II) om C. cit ] cum
B1 C lisat I aritat C 25 in cetasi ] in aceiasi B/ ] inteacetasi Al. B' M.

In cemst noapte om C. Si om B 26 oasile C oasele lut B aice


om A' C Zacelele 14 z 15 dupd zacelo 16 M 27. La slobodzitul
lut ] Dupi ce au slobont pre M dupd postelnicul ad de au ingropat
pre Vasilie vodi (sic) M. 25 au intrebatu ] zic si fie intrebat B/ J si

LETOPISETUL MOLDOVEI

283

fie intrelaat M dupd ClaUSU ad pre viztrral M Cu paz.] Cu paza lor

C 1-or ] il vor M. 1-or slobodzi om C ark' de pazi C 29 chehata


A2 B 'a Sa. A2 30 i cetalalti M ce maz era inchisi ] rima' in inchtsoare C i cet ascunsi om M 31 mat om B' apucat mat la suflet ]
prms mat la suflet C 11112/ insufletzt A2 suflet ] suflete B fire M.
clack SU VidZUt

vIzind M 32 dupd Costm ad CUM S'211 dzis Mal SUS

M de paz k C ck 1-au

oasele om M dupd oasele ad s'au mat im-

bunat i et skracti A2

z c au verut
lui om B K dezdtmentati ] des demeneatk A2 B ] 88.
de dimmeat M /ark OM C M 2 au dzis ] zar si fie zis chthata viztrulut

M el om M ca o oae ] ca oata B' C lark. om B C. 3 Pas1 ]


meargI 13' cA vet M ck. vet' Ax et ] ceilalti A2 ] aceta M in putink

vreme om M K 4 dupd Cehan Vornicul interpolatte carele este


strimoq mint sale, lui Mthat Racoviti voda B" 5 vlstuanul Ax
7 dupd vremt ad ce era A2 8 Schmder C Scudar
Ax Boaz B C M Bogaz Ax _To Rispuns-au B C II nu s'au pus ]
n'au pus B ] nu au pus C. dupd hack ad pe ntme C ar ht ] va ht. B
acete tark ] tara A'
impArittet tale B sk sk pue J s va pune
1 Costm A' B

13

sk cheme C ce-s] ce skit A' B benan A2 B M 14.

on ] vor C ] ar B2 x5 tot om B2 acezest ] seem C 17 inspktmat ]


spiimat 132 on ] sau Ax x8 avutua ] averea BI C 20 sintett A2 B C
21 vett pohti ] va ft pofta B2 22 Intorsu s'au B C M den spaimi

Cu bucurie om M 24 veste B C M 1-au C s-au ] au B C M 25


indat om M 26 dupd ales ad. sk le fie domn M Moist' B" in locul
lut Barnovschu vocli om M 28 Cap 15 A2 132 C Tabs Domnna
a doao a lux Moiset vocl B" K A dos domine a lut Moisera Moghtla
vocli C M Moise Moghtla vod cu a doa domine Ax 29 Cu totn a doao
dzt i botarn A' 30 curttle ] curtes A' ] seraturtle BI saratul B2
curtile viziriulut ] la vizirml M 31 s'au luatu I32 ark zibavk ] apot M
spre 1 de au virut in M

I citeva ] multe B C M facute ] ce s fcusi C de cheltutalele 89.


ce s'au ficut om C M 2 asuprealele B C 3 suspmul ] suspicits Lat
dentre ] despre B 4 sk Jkluta M ] binuta C pre ] de B2 Lupul
Vasthe C M Vasilie Lupul B 5 oblicise ] vielisk C den ] de pre
B C ales] trams M 6 Mutsu BI 7 sk-1 prinzk' M pre Lupul
vornicul om M Lupul Vasthe B2 C Vasthe Lupul 1:31 8 cestor C
,9 mare ] mult B2 ] tare M pazi avea ] sA pizia M Lupul ] Lupul

284

MIRON COSTIN

Vasihe M ] Lupul Vasihe vomicul B2 ] el B/ bun paz i C dupd


paz 1 ad era A2 1.0 211 fugitu ] i fugisk C Ir au fostu s'au M tupilat ]

pitulat A2 C aice in tari om M pidun ] podun V A Urerhe


chipu A2 B M negutttorescu ] de negutitorm B M 13 Jail

12.
ce

au avut om M immei ] muffin A2 B C mume-sei Ax sale ] lui B/ C


suroni A2 B C suronlor K 14 au avut ] avea Ax Moisn C 15 asupreali ] nevoie B/ n'au ] nu le au C ayes ] au avut B M
] -1 A2 i6
coconn Ax cuconn lui B Maim C spre ] de B care lucru ] aceasta M.
poate om B C. 17 hirea crestinl ] blndetele Ax crestineasck C M.
x8 Lupul Vasilie B in ] la B/ C dupi ] pentru B] 20 Ina pre cale M.
21 amu om A2 B C M it venis C porunci A2 B ] veste cu porunck
M dela impifitne OM B 22 supussit A2 B2 23 Vadislav B2 ()stile

C 24 Si ] cat C amu om A2 BCM a stare ] de a starea C. a sta


A2 B2 M dupd Lesilor ad cu osti B 25-26 tinca
Mosculut
OM C 26 Moscului ] Moscahlor A2 N M prnmea ] pnmise B 26-27.
s hie . imprat ] s le fie Imprat craml lesesc M 28 sol om B2
giuruindu-le ] figIduindu-le A2 29 Azderhanul ] Azderahanul Ax ]

Astrachaniam Lat doi A2 B C ] z Al M care ] carele M le pull


C 30 acmu ] astizi M sa ] lor B C 31 atunce A2 dupa atunce-st
ad Turcn M orinduindu ] si-au orinduit N 33 dela ] den B la ] in
C
22-27 Piasecki, 550 28-33 Piasech, 552, In loc de Cazanul
Azderhanul scrte
certas provincias tartancas circa mare Caspium

90

i Tara Munteneasci i tara noastri ] munteneasa i Moldovenii


M 3 Tara noastri si Tara Munteneasci B ] Tara Munteneasc si a
noastr A2 ] Tara Moldovei si Tara Munteneasci C 2 Cantimir C.
Cantemir pasa Ax cu trecitoarea ] trecnd M. Hrinciul Ax 3 pe den
gios M in Tara B robise ] au robit M i (II) om C 4. citva ] mutt
C M 5 hatmanul lesisc M carele ] ce M aice la margine om M
la ] pre 13/

crawl B dupd paza ad marginn M 7

pre ] pe

B/ ] peste M in preajma ] drept C ] pren B ] improtiva M Cornului


A'.
A' B2 C. M lui Isas C i ] pre cam Ax i-au lovit ]
dupd lovit ad pre Titan M. de ] i Bl. 8 toti orn M cats ] ce M B,
ci luas om C citva ] multi B M den om M B 9 In anul 7z4x
Avgust C In anul 7141 in luna lui Avgustu B Av[gust]
vi 7142
A' sosit ] intrat C i Moisei B2 Moisei Moghila C xo. dupd vod

ad in Iasi B. In] la B. bine om B dupi neasedzat ad in scaun C.

LETOPISETUL MOLDOVEI

285

dupes' neasedzat ad lark la al doilea an B1 si (II) om B2 xi- &epee tari

ad la al doilea an B2. la I in luna lui C 7 Ax ] loc alb AB CM Lat

vleato ] In anul C M ] om B K 12 acesta ] acest Ax

12-13

(q1

mele) om B C M Pasajul numat In A Ax Si dinteacest an skit incepute i zilele unina den cronicari Ax2. 13 dimpreunk
A2 B cu Mcnsem M C B ostile ri ] oaste de /ark C ] oastea tkrii
C spre la M 15 unde cade ] drept gura M apa Smotriclului care
apk vine pre la Camenit M ] apa Camenitii A B C ] fluvms Camenecensis Lat K Cd lectura din M de obzcezu maz defectuos e tea
dentr'acesta

corectd, dovadcl cd o apci a Camenitez nu existd, zar rdul Smotrzcz trece

przn Camenzta ft se varia in Nistru x6 in Nistru om M 17. Lesilor


toati B Toat puterea Lesilor M 18 a om A2 B a stringe ] au
strins C 19 i (I) om B C ca pre ] Cu B2 ] ca B1 C M ix 000 K
20 2U pus tabira sa ] s'au tibirit M supt Cameruti oni B1 K
capistea armeneasck ] sepulchra Armenorum Lat 21 pe Nistru dincoace ] dencoace de Nistru M 22 precum
pomernt om C
smgur ] lark el M 24 de toate osti ] oaste M ] om A2 C stile B C
cu Turci, cu Titan B cu imbe J denteamindoao A2 24-26 cu
Ttari
i tara noastrk om M cu imbe tara noastrk ] cu Moldoyen' i cu Muntem, cu Matei vodk B 25 domnul lor om C. si 1 cu

A2 26 ca la B' C de oameni de rizboni orn M. 27 pure C


28 1 ei cu om M cu om Bi 29 tare ] mare C 30 denachriapta ]
din stinga C pink s'au amestecat ] Ct si amestecase M 3r denastinga ] dm stinga C dupd dommlor ad cestor tin M ori j sau A2.
nedeprmse ] nedeprinsk B C J nedeprinsi A2 32 hirea ] fundu A2
hirea tkrilor acestora om M la foc cu focul Ax ori ] sau A2

32-33 pre Muntem si pre at nostri om M 33 asuptil B crestinuluil de crestin B ] csestm M ei au A2


1-8 Piaseclu, 552 Rinczug in loc de Hrincmc 13-26 Plasecki,
552-553, dar gene in monte fili civitate qua Tyram ac Chocimum
spectat In lot de despre capistea armeneasck 27-33 Piaseclu, 553

stat B dupd slab ad adeci Muntenn si Moldovenn M

] met 91.

M dupd multu ad cu nivala M 2 anturilelantul M care da ]


care-s da A2 ] carde is C ] ce era M 3 desu ] tare M 4 Cu toatk
oastea om M 5 care ] ce A2 B1 C M lark* au ] 1-111 B2 6 amu ]
indatk B ] om A2 C sta cu A2 C skbnle A2 B zmulte ] smulse A2
dupd zmulte ad Turcn B 7 de frica lor om C 8 i ma au B

286

MIRON COST1N

toate otile om M 9 h om B 9-11 it infrinsesi le r seal ce n'au


putut rOzbi tabira leasc, nice cu a doua ravall M xo sprefirnali 1
inainte A2 ] apkare Ax facutu ] isprivit B rumici C II a doa
nival] aceia nal de a doao A2. ca si B fizbi ] si fizbeasc4
C ] sparge B 12 peste ] in A2 ] pini la Ax x3 spOrna ] sperna A ]
) care vrea el
face spaim B 14 dela Cameniti ] de acolo M ca
putint
si C M pusi ] supusl C ] tocmit M 14-15 ca acela
om A2 .r5 ce nu C in putintk M fault ] scornit domnii M 16 cum

au ] ci au A' B ) cum si fie C

17 dupd clzAceti ad viindu C.

18. Leilor om. B2 au sositu pink' la ] au inteles B ] au auzit M.

19 veste aceie om M care ] i B2 Ablza pae om B 20 de adevirat om M de-i B de e A2. i intrebindu ] au chemat M dupd vocil

ad de l-au intrebat de acea veste M au adus ] dus-au M pre


cilirati A2 B ] pre acei cOlirw M 21 inaintea lui om M ] inamte
V .4 Ureche]inaintea lui Abaza paa B adevereze A2 C cum ci
A2 B 23 oaste A2 B oaste cAzIceasci M 24 purces ] a si intoarce M.

25 riceala A2 B M doi A2 B C M ] z Al 26 i om A2 C aceie11


] inapoi B2 C M ] ?nark A' 27.
aceia C. cu om M
bucuro,i ] cu bucurie era B2
] cici A2 B nepruatini ] dumani M.
28 n'au ] nu 1-au mai A2 n'au gonit om M pizmdu ] ii pima M ] pi-

zindu-1. A' B 29 de veste C de om M 30 oral tirgor B PC]


lingk B leescu
Cameniti om M in ] mai A2 ] den B 31. celui
acelui C celui tirpor ] Studemtei M la care ] unde M 32 putini B.
putintei C Ceielalti ] alti M 3 strinqi ] bejeniti B au fostu om
A2 C. M au fostu bejenart om M bliinari A2

I-II 27-33 Piasecki, 553, dar nu vorbege de Wank zrnulte.

92.

i Apiratu-s'au B dok A2 B ] 2 Al C in doaA M. iari ] apoi B.


2 cu noapte A2 C M 3. strinsk om M acoles om C cidzut ] stitut
A2 in robue la Turci i la Titan ] in minule Tatarilor i a Turcilor
C 4 la nkval om C la acea nval M dupd no*tri ad i Muntendor
M dl.pel a merge ad la dobindi M 4-5 iar piae om M 5 s'au ]
au A2 B C tire om B2 si fugl
C piar A2 B 6 scoati ] faci
B2 7 oameni de frunte M oameni mai de frunte M
B C M.

ales ] trims B C M 8 In] den B in Tara Leascl ] la impiritie

M9

roabe ] mine A2 ro del C M o au trunis A2 C au trimis-o


B pun indu-i ] puindu-i C ] punindu-i nume ] ficind veste B 13 spre
Dunkre inapoi M foarte om M pre ] qpre M domni ] domnii

LETOPISETUL MOL DOVEI

287

acestora M 14 insiliciunea A2 B M care ] ce B' s'au aflatu ] au aflat


] pentru
cl M mal apo/ B c'acele ] ci cela D C ] ci acela A2 Cu
Cizaci B1 A 14-15 C'acele. scormtu ca acele voroave pentru
Cizaci M 15 fostu om B' n'au fostu nenuci ] nu era adevarate,
scornitun M flume A2 C x6 sont ] vain M ame om B' la ] in B M.
stitut ] descilecat B ] tibirat M cu cortun om M cortunle A2 B C.
desupra ] despre K
asedzat gandul hn om M cu gandul A2 B
dupa princlze ad Abiza pasa M dupd boern ad lui Moisei vodi
M pue B dupd obedzi ad 1 M
] duck M x9 prittasci ] curatasci
M ponoslu ] ponos A2 B2 i-au ] 1-ar fi A2 C M 20-21. orbu .
p.qe] au dat de stre M 22.
hatma.nul om M 21 au descopent
] de M in celes/ inteacelasi A2 ] intr'acela M in noaptea acela
bolarn B den Iasi orn B 22-23 de
dzuoi ] cat pink in dmui

au agninsu B agiunsu unn M 23 minstirea Pobrata B

M 24.

pre Moysei vodi om A2 25 dupti boen ad lar Mate/ vodi fundu-1 cirac,

prea lesne -all tocnnt lucrunle la dinsul B (it in trad Latznd ) K


deplasat din textul de mat jos 32-33 Abiza pase dupd dn. B dupd
sarni ad Mom vodi pentru boar], B 27 boern om A2 pe Les' om

A2. B si vie in urma A2 B 28 s'au sfirsit A2 B ] au fost M 29 in


scaunui
anul ] vi A2 ] In anul ce scrie mal sus B 29-30 in anul
su om M toarnna la om C deci la A2 Noemvne A2 B 30 spre ]
la B C scaunul ] locul C 31 nepirisit parila ] nu parisia a pail
B
apol neprismd Abiza pasa pina M 32 Moysed Matel B1,
dupd Moysel vodi ad pentru boian B2 pentru Matel A2 cinac M.
33 prea lcsne onz M lark Mate'
la dinsul Deplasat ma: sus B Lat
K lucrunle ] treb/le M
] Deci M

I-5 haseclu, 553-554

6-.r.r Plaseckz, 566

mal putut M Tara


parale lui ] i pentru pira lui n'au putut 93.
domas indelung Moisel vodi
]*1. de pira lui n'au putut a till
multu Moisel vodi in domme B2 in domnne om M 2 acolea paras
M Lupu/ Vasilie Vornicul C M Lupul Vasilie B ornicul 07// B cunoscut
pasc ] filnd lui Abaza pasa prnaten C denamte B M 3 ce
au dommtu ] dommt-au B ] 1 au dommtu M Abiza pase ] acela
M 4 peste om A2 Deci la ] , M J lar A2 B 1-au vernt mazilna
OM M mazlie C s'au dat au luat M 5 lui om Lupu Vasilie vormcul B M ] Vasilie vodi A C 6 manhe C sa om. C sa den domnne om B 7 situl fin/du A2 6-x.r ( Zacela 14) om M 7 au mirsu ] au

288

MIRON COSTIN

trecut B2 ] s'au dus Ax 8

om A2 C 9 caw/a trecuti am A2

petrecuti ] petrecindu-si B2 ] petrecind B2 in (I) I Cu A2 zo in cmste A2 C sfirsit A2 B pre vremea ] in zilele Ax dommei om. C.

zx lui Dabijea I Dahlia A' B2 ] Dabilk B2. 12 Cap 16 A2 B2 C


Tian- Domnita lui Vasilie vodk
C M K 13 a lu, B2 /4 1
eu B. bisug A' bisugul B2 C i (II) om C. 15 avutue ] toatk avutta

B ] avere M ommum opum Lat 16 In anti dentliu om M am ]


an A2 17 de ] pentru B2 iari C apoz, dupi ] peste M 18 trei-patru
C ] 3-4 A ] trei M ] 3 B2 triennium Lat ai A' calea A2 C.
Impiratii B2 Turcului om A2 19 Cu soltan Murat om M Vavilonul ]

Bagdat C pre aicea M 20 inteaceste A'.

12

mare

Imisti ] cu

pace si cu hruste M ] in mare pace st liniste B2 ] in pace, in liniste


C si mare fericu ] , fericm mart A2 ] i in mare fericire C ] om
B2 M 21-28. (zarelo 2) om M 22 in 15 capete C capul al 18 B2
capul al 15-le A' B2 Capul XIV K 23 fugisi ] au fugit B 24 In]
la B2 25 capete ] Tarigradeni B2 dupct capete ad fundu A' 27.
27-28 vdzindu-1
treabk om K 29
fnamte de Dack ad Vasilie vodI M nevrandu ] n'au vrut B C. M
rievrinclu sk hie nemulturnitoriu ] vrand s fie multumitor
vodk C 31 neamestecindu-se
CaSil 1111 OM M K
carele A2 B lui ] aceltna B2

94.

r la ] lui V A Urerhe 2 nevoe M 2-3 st lksindu-1


ari vrea ] ce
'in ce parte it va fi voia M ort spre ce parte volnic ] neoprit i volute M.
4 de nice C griik A' B 5 pentru
in Tarigrad om B2 6 ck ce
elm A'. B M prilept ] timplat M acestea C 7 dommelor domnilor
A' B supt ] dentru M 8 carca C esu dommi ] este domme K 9 Dupre
A' tirimonie A2 B2 M tirmonte C ] officia Lat xo dela ] den
C M II strinsu om M
] sa M 13 lar
putere J cu mare
s'au &tit M mat om B' 14 mat om B a om A' C M x5
care ] ce M 16 n'art ] a nu M ] n'ar A' B2 CU ] in B 16-17. cu
rindul
atita ] lucrul dental nu lucrase atita M 17 inaintea impAritiet ] la impkrItie B C M Deci ]
132 ] ce M. z8 indemnar C
sta ] stare K x9 la ] in C flgiduintk ] fIgIduirite A2 B ] nevointi

figiduinti C 20 de (I) ] dAnd A2 ] sk dea M Cazan B C de (II)


om A2 M Astrachanurn Lat Azderhan B C s fie ont M 21 Turcilor ] ai impIrktiet A' a om 132 M ne asedzat bine la domme om
M 22 poronek A2 B lark om C M 23 ca I CUM C 24 den Tara
Moschiceasca om M 25 pormt de ] venit dela M crawl leskscu B.
Trbinschit B M Trimbitchn C Trzebinski Lat pre carele om C 26

LETOPISETUL MOLDOVEI

dindu-i C

289

tire] veste B' cramlut om C. 25-28 pre carele

la

impiritite om M 26 lui ConetpoIschn B2 cindu ] ci B' M 27.


asupra

] asupri-i C. wile C id trimisesi ] 1-au trimis B1 28 intre-

bindu ] s intrebe M de Turci om B M den ce M 29 striciciunei


de pace ] striciciunea picu M cei legate ] ce legase B2. ] ce era legati
131 3 ce ficus M ] ce-i legati V A Ureche la ] dela C 3o pen ]
pren A2 B M 3.1 in dzilele
Abiza pasa om V A Ureche Ce]

lar C -1 om M

13-23 Pascal, 566, (fard Cazanul i Azderhanul) 24-33 Piasecki,


566

soma lui ] dentru dinsul B2 ] dentru el 131 acme cale a lui ] 95.
calea lui A2

a lui om M 2

] si-st C.] s A2 B' rispunzindu-i

A2 B cumci B 3 impiritue A' B' unul den past ] un pasa M 4


Liahul ] Liavul C M ] solul

cu muloace ] de sine B M s'au dat

B2 de sine om B M 6 si-1 sloboadzi. , a-1 slobodzi ] de 1-au slobozit M slobozire K 7 solului om C M 8 care ] cum C ] precum
M pornitu ] intorsu M 9 curind inapoi C fr zibavi om M gata
om C
svadi M Ii. a] al A2 B craiul lcsisc C .13 si (II)
om B C i dindu-i
Turcilor om M 14 deci om C dupd
clutatu ad lui cram B1 lui crawl K 15-16 2U legat
Lestlor
om M Moscaln ] Moscul C 16 Moscu I Moscali B Punctapa dupd
A B Ft Lat In C (Ft V A Ureche) dupd pace punct, tar du/A
Lesilor fraza contmud
indati om M seim A2 B
impotriva

C 20 st om M den ] dentru M solul Turcilor dela Turci sol B


22 den tari om M avindu I ficindu-i A2 23 nestitorna lor la cuvintu ] nestarea la cuvint B ] nestititorm lor cuvintul A* ] ce n'au

stitut Moscul la cuvint M 24 trimis ] pornit M , (II) om C sol


om 131 de ] pentru B2 inoitura ] inoirea M ] intkritura C anume om.

M 25 ahin Aga A2 B divanului ] impiritesti C amu om A2 B.


C M 26 Cazilbasii A2 B M Cazilbasul C ] Perms Lat amestecituri A2 B M Bagdat C adecite A2. 27 adeci Vavilonul om B2 C.
turceasci C 28 wile A2 B C M amu om B C M Sahin agga
$ahin aga B ] Sahin pasa A2 ] acel sol turcesc M 29 singur om M
30 lui Sahin agga om M ahin aga B 3.1 crawl om M striciciunea
M

i om M cilcitura cilcarea 131 C ] om M care ] ce M. 32.


19

290

MIRON COSTIN

s'au facut ] s facusa M 33 i intre dansul ] impreunk M dansul ]


acel sol B1 K cost/ ] oaste B1 M ] wile B2

Plasecki, 566 rx-x8 Pasecki, 566-569 19-33 Plasecki, 569


frd rdzbotul pentru Bagdat.
964

I Turcul ] solul turcesc B 2 cum ca A2 B M gata on: C 3 pe/re


M 4 Expeditza are loe n Septemvrte 1634 5 marl B C M 6 cronica B M oamenz C M cam spun om M 8 mare om B2 M

9 ostile B ayes era B era ] 2.11 fast B ro dupd vrem/ ad fund A2


iz sosire K 12 amu om A' B C M era ] sosise B 13 : (II) on:
A2 B M x5 calcatura a pcn ] calcare de pace B1 carca] ce B C
x6 fail stirea imparitlei om B de tirea C dupd pace ad cacz
stirea impart/1ml au flout acela B 17 *1 ame ] decz M /8 zsugrumat ]

sugrumat A2 B ] om C M gatzrzle A2 C M 19 fundu


la Moscu
om M cu oterma ] tot cu wile A2 ] Cu stir/ B2 ] cu otile B1 ] cu

omtila C 20 */ au B M paces A2 /ara om C M 21 inoirea A2 C

23 Bugeac A2 B om dupd vestit C M cu ] de M 1-5/boae C

drept C 26 inteacel B M luoat A' 27 Per% I Persu M


28 inapol om A2 -el om A' B M Cazilbasn ] Persae Lat 29 pre ]
in B2 pre sama sa I inapm B1 sa ] lor C M mare om M linwe B2
24

30 cu pace B C in pace M fr rum o grul A' grzfi B fira grue


rara om M Punctuatta dupd A1 C, la A2 B M (V A Ureche K)
vtrgula e dupd pirtile In loc de 42 fi dupd tara 31 pre om B C
32 ce] ins'a M ri om M 33 agonesitk ] a agonisi A' le birwa
toste
dommel ] toate dank C greuttile
greuttz B M a doiruner] despre domrue B
B2

dommez on: A2

I-5 Plasecki, 569 rx-r6 Plaseclu, 569 17-20 Plaseckz, 570 23-24
Paseclu, 569 25-29 Pzaseckz, 586-587

97

i Tara Ungurasca ] Ungaria minor/ Lat 1-6 (zacelo 14) om M


2. Betlen A' B Betlnan C Istfan A' M ] 4teoan A1 B ] Istefan B ]
Itwan C Gabar B1 4 Istfan A2 B M ] 4tieoan
] Itman C
aves] a lua B 5 gat/rile A2 5-6. lui soltan Murat lark' om C 8 sa
lar B2 M om B1 pre ] dupre A2 ] depre B C 9 Neagra A' B M
poli, M ] cel de campu A2 B ] om C po/n2z este termenul polon pentru
de camp xo le ] si B2 /2- sat/ ] lor B1 C i cm: M in cesta anu ] in-

LETOPISETUL MOLDOVEI

291

tr'acest an C ] in anul acesta B ] inteacesta an A2 M 12 i om B


Nipru Bonstenis Lat 13 a Niprului om M opt-a/du-1 B2 14 Neagrk
A2 B M a lor A2 B M apoi om B 15 spre ] la A2 pustnre M
CrAlei ] tkrii M 17 intr'acel A' inteacest M Cantemir C orchle A2
r8 hanului ] hatmanului K dupd i ad au mIrs de M 19 lark om
B In] la M Bugeac A2 B nesufertndu n'au sufent C hanul OM A2
mergindu-i A2 20 Chifiel dodeialk ad pre hanul M 20-21 legask
vezirml om M 21 cu om C Murtava ] Mustafa K 21-22 sk nu .
a lcut sa" nu loculascl Thatu M 22 Bugeac A' B M 23 lor ]
leOstr M la ] dela A2 M
] da B domnul
B 23-24 domnu/u/
trI noastre om M 24 lu/ ] la B domnul A2 B domnului muntenescu om M 25 Cu (II) ] de B 26 cu imbe tkrile ] denteamindoao
pirtile A2 ] cestor tir,, Vasilie vod cu Moldovenn i Matei vod cu
] lar M 27 Canter/lit- pasa M care om M ]
Muntenn M asupra
carde A2 28 lard ] i B 29 la impArInie om B1 Cantemir pasa M
sugrumat A2 B zugrurnat C M 32 Bugiac A2 B M dol. A2 B
M ] z A' frati ai ,ski B C M 33 singur om M purees ] mrsu M.
Deci ] lar B1 M
Piasecki, 586

7-16 Piaseciu, 591

17-22 Piaseclu, 590-592

27-33 Piaseckt, 591

Niprului ] Borystenein Lat burzuludu 1 intlritat A2 ] fichcat B 98.

C ] rocoit M 2 nedejde ] ndejde A2 ] veste B 1 de rildejcle M


3 fapta aceasta A2 B

4 loe dela Levi B2 5 51 imbla C i pren sate

A2 B2 C 6 acuti orn B1 7 ae om M de oamern C in luntru ] in


lluntrul A2 B1 ] in lontrul M ] inniuntrul C 9 Crilav V. A Ureche K
Codac ] Codm K ii vidzindu ] intelegindu-1 B iarsi C 12 lark Cu
a doa orindwalk om M doao A2 13 Cantenair pasa B Bugeac A2

B M /ark om B i-au B 14 la (I) ] lui B2 la (II) ] lui 131 15


rilor ] Nobador C Deci, de iznoaN au plucts I .;.1 au rnrsu M de
iznoavk ] de 4 doao oarg C 16 oti oaste C <Wile B2 dupd osn ad
asupra Tharilor A' cu osti al doilea rindu om M al doilea rindu om
C la ] pink la M 17 la adunarea pasilor ] cu paii M 18 i de acoles
om M skrdari al sku B 19 osti ] oaste M dela sine om B M lark
el
inapot ] zar el s'au intorsu fund bolnav M singur om B ] insuqi
C 20 lark i
s'au intorsu ] Intorsu-s'au curind i pa,n

vodk M intorsu inapoi A' 21 amu orn A2 B C M 22 ertare ]


iertare B M ] iertkciune A2 24 lark ] insi M 25 mal om M ma/
19*

292

MIRON COSTIN

pre urmi om C 27 mestesug A' B' ] fraudulenter Lat 28 vazdoamne ] vezi Doamne A.2 J om B C M 29 la alp agi om C.] la
alpi de agii sal M sa ] lui B

la masa sa oprindu pre unit ] pre altu

i-au opritu la sine M pre unit om C 30 pre top om B2 pre top


aproape om M aproape ] de aproape C ] de aproape si de frunte B2 ]
de frunte B' 31 aceia ragula 1 acel rnam C ] prosapia Lat la dnsu

om A' M 32 de frunte B2 pre aceste vremi ] acmu C 33 Sirerestu


C atunce om B1
Piasecki, 592

99.

r Azamat A' B i eu om K dvorealnic Ax dupd dvorean ad atuncea


era A' 2 Vladislav om B nepnlepndu-se ] ne intimplandu-sa M si el
la acel C 3 le facus ] l-au facut M ] racusi C 4 dupd la ad Vladislav
B craml 'II) ] cram A2 B M 6 Inteacesta]inteacestu C ]inteacesta-si
M ] inteacel Ax 7 turceasc'al tafirasca B/ o au dat B 7-8. Carea
inapoi ] Apoi Moscaln pre urma de buna vole o au dat Turclapoi

lor M 8 Isamu B1 C M la ] cu B2 acest A2 B M 9 om fund C.


alce In tari om C ro aceia vreme C negutatorie C M In Tara
Moschiceasci lia Moscu C II marginal ad 7142 Ax dupd margine
]
ad cum s'au pomenit M 12 dUPei randu ad cu oti C
prepus M 13 ce
M avandu
la domnue ] Vasilie voda fundu
nepruaten lui Matei voda, de indata ce s'au dommt Vasthe yea

M neprietensug ] neprietesug A' ] neprieterue

1131 C

15 dupd pase

ad ce era C acele vremi B C Silistra A2 B M 16 de ] pentru


la pap i C ] om A B M x8 lar] si B1 ] ce M el
BCM
singur om M singur om B1 C 19 la scaunul su ] dela marginea
tarn sale M 20 Iera M pre acele vremi om M 21 .1 lucrunle om
M 22 cam ] ce C cam era om M la ] lui B1 silihtar I spatanus Lat
22-23 Cc era
este de orn C M 23 lountru A2 B Imprtne foarte
aproape om M adecate A' 24 spitarm la imparatie M poarta ]
Impltine M spata ] sabia M on ] sau B M 23-24 Imparapie
ratul om C 24 Implratul ] Imprape A.2 25 ca2lar-agga ] succameranus Lat agasi Ax carele A2 B pre ] peste B' 25-26 care este
mat MarC OM C 25 imparatiasca ] Imparatului M 26 toati Impiritua ] toate trebile impirapei 131. 27 iar vezinia M 28 aceia ] ceia
B2 ] ace' doi C hamelor om M 29 pre unul Imparlpie om C M
acele ] aceia care era B2

30 pase om C voda om A2

32

chipu-

LETOPISETUL MOLDOVEI

293

rile B chipurt mat sus pomemte ] ace' dot oamern M ] acei mar sus pomeniti A2

6-7 hasecki, 591


megiasti lui B

mare om M prnatinsug ] prietesug A' C ] prie- WO.

teme B/ 2 megnes ] megie B ] vecin A2 2-3 precum


acete
domme om M 4 nebigaret de sat:fa A' B M pre ] cu B1 rnment
A' B1 M den ] cu C mme den megnest ] ructun megias B meguest ]
megtest B1 ] vecirn A' 5 a dot-rm./Jar A2 B1 littme C avere C M

6 rivneste A2 B M ] mat pofteste Ax 7 a (I) om A' B C M a


(II) ] ale A' 132 ] om 13/ M 8 rumica A2 B lilie 13' 9 i om C
mat mare C ro dupd poftescu ad marginal altd mad Deh dervis
der clulum auhuz vecdi, ve du patisah der a chtlant, nechn vuedi,
adeci, zece dervist pe un covor pot incipea, taxi dot impiratt inter)
12'4 nu incup B1 (la V A Ureche ft K, In text) impditirea textuluz
turcesc in =mite dupd Pascu o cuprmde A2 13 C II ale altura
A' B sosescu de om C ] agtung de M 12 alte Ord alti tari C
12-21 Multe impartii
Muntentvi om M 14 implratul C
Alexandru impiirat Machedon AX 15 punctatza dupd A1 B2 C
In A' B1 (,sz V A Ureche) virgula inainte de Dane 16 minule ] mina A2 B1 Machidon om A2 17 Cartaghenn A2
] Por A2 18-19 Pir
tirile sale om B 20 la om C
Ungurt ] ungurescu C 23 de domnue om B In] cu Ax den ] de C
M ] despre A' 24 de nice C M despre ] de citri A2 25 sfaclii 112.
B Persn M 26 svadi ] sfadi A' B ] gilceavi Ax 27 ort ci ] au
cici A' 28 hirea A' B C nalti C 29 on c ] au act A' lori e
fecroru ] fectorul M ] fnu A2 B C Ioann Ax Ion vocli om M 30 esit
la dcmnie A.2 B M
lor B1 31
vadzI om 13/ estit om M
boern A' B 1VI boern la boern ] barones ad officia Lat sluittorml ] bellatores Lat 33 fectorul ] fnu A2 32-2 sluptorml
si
vad7I ]

proci M

pementeanul ] agricola Lat fectorul ] fin" A'

2 destounc ] vrednic 101.

Ax Orr ci ] Sau cc, A' 3 neprieteug A' 13' neptieterne B C


inci mat A' mat dc demultu om M 4 Tirli Muntenesti ont B
5 pre ] pren A' B M agasz Ax 6 a pasu A2 B M Sihstra A2 B.
M. fectorulut ] fnu A.2 B1 dupd vod ad in Tara Munteueasci B
7 Titlu Cind au mers Vasil,e vodi asupra lut Mate, vodi pentru

294

NEIRON COSTIN

domnna Tarn Munteneti 1 s'au intorsu dela Rimmc B1 II om A2


8 dupd fkcut ad *tire cu C .ro chip& lksindu ad aicea A2 B C M

fectoru ] fnu A2 B pro onz B C Larki Si M ir singur onz M ]


el C ] el singur A' dupd singur ad Vanlie vodk B1 dupd intrat ad
Vasilie vocil M cu oti om C 12 Siltstra A2 B M 0ti I oaste M
cit-Nva M 13 aceialalti B1 putintet C M Strbt M 15 i om M
16 apkrindu ] apIra A2 avea ] avind M stremi M tara sa ] tark
C M 17 hie] fiete Ax o mie ] la mie C i000 B1 ] 31 000 A2.
In hafk om M 18 diribann B C dorobantn Ax de tark ] curtu
M C i om C cliri om M de at notri om M acolo ir er1 In hara
am B1 19 numele era ] le ZICe2 C M le era A2 B2 levinti B2 C
M levanti B1 20 dideasi ] au dat M 21 arcalele ] patroms Lat sale ]
lui B2 sila A2 B 22 mulocul C selihtar C 23 o vale ] o api B1 ]
un Orin M 24 care ] ce B2 C Rimna A2 B M Remna Lat Intimpinat C dupd ciau ad cu porunci A2 25 dela impkriIie ] ImparAtesc C numai om M ind'arkptu ] Ind.-ark A2 M ] inapoi B C
26 oti ] oaste M 28 1-au M Vastlie om V A Ureche 29 carte
M 3o impiratul om B M ugutre ] glumt AN dinsul ] el B1 31
purcLgindu Indraptu ] intorcandu-sk M indriptu ] inapoi B sametisi

A2 B M. 32 i in chipul goaned ca in chip de goani M ca si


otile ] oastea M 33 apoi ] inapot B otile ] oastea M

102.

2 API cva ad z C vu. om M den Muntent om C M 3 apoi


om B C M dupre A2 dupi aceie om M 4 plinindu porunca impk-

rittet om M 5 la Putna M] om A B C Lat pre om C 6 stngur ]


el B C M s'au Intorsu om B C. M i om B C M in scaun ] la
Itit C 7 pe acele vremi ] atunci M vezirtu C 8 Silistra A2 B M
9 scoati M cu toati voea om M ir domme in Tara Munteneascl M
feciorului ltu ] feciorul ltu B2 C sin A' 12 atunci B1 13 sklibtartul
14 Silistra A2 B M ca si A2 duck ] margl Ax el strigur ] insu1

111

el Ax 15 dupd scaunul ad dommet M lucru C 17. silihtariul B1


x8 a om B 19 a imbla om A3 zarvi A3 B2

dorm-it ] domnit C

un impirat Codd ] un' pkrat A1

20

iell om C ] ita formiciandi Lat

21 supt puse A2 B 1 ] ce M 22 si nu se dea ] ca si va da M


deal dee B2 ] duck A2 23 acele vremi ] acea vreme M tart A2 B.
stall sfna A2 C ] sita B1 impkrttia ] Turcii M svada M Leilor ] cu
Leu M 24 arm] ] atunce A2 C 1 inteaceta data Ax ] om B inceput
pornetut om M 25 tI om A2 si
s,i rizboiu B 24..25 ] ales
svkidescu B1 si sfk' di/a C 26 poti ] poet Ax i (II) om C aceste ]

LETOPISETUL MOLDOVEI

295

acestor On A' de ont C 27 dupd am ad au domnit M domnu om


C M 28 de om C am A' B2 C M ] al A' Ill la ] in C la
domnue 1 au dommt A' M cl alte emend V A Ureche 29 si socotesti ] socoteste B" 30 Tabs Cind au trimis Vasilie vocli pre film
sin Ion Vodi la pasea de Silistra si-I duci la domniza Tirk Muntenesti B2 K a dos ispravi 13" C Prat Muntenestt ] in Tara Munteneasci M 31 Cu acme M 1 aicea B C M 32 stire om C 33
Silistra A2 B catva ] oare c41. M ca s-I A2 in ] la B' scaonul Tini
Muntenesti B1

I trimisesi 1 au trims M la pase om B M Enachie ] Enachu B' ] 103.


Ianache Ax ] om A' M 1 Ioannem Lat Enachie vel stolnic cu Catargral C vel postelnic orn A2 C 2 a ] va B C Ce om 13" 3 astep-

tindu ] de astepta M sostrea ] ventrea B2 M 1 om B' lui ] pe B2


astepandu
Ion vodi om C 4 -1 om B" 5 dupd iat ad alte
isprivi M larg om B C -1 om B C 6 si om C si pasn ] la pasea
BI si Matera B C. 7 si amirosind om B mirosmd A' M ] au
mirosit C ci ] cum 131 ] om B2 M an ] va A'. 9 dat-au B' Catar-

gull om M botern B ce ] cant C pe lingi ] la A' _to amu ] dei


A2 ] acmu B2 ] om B" C. Ir Darstor A' Dristov C .r.r griii A2 ]
frica Ax asa au ett A 13". C M doao A' B2 C 13 Thin Al
doilea rind au mersu Vasilie vod cu osti asupra lui Matei vod in
Tara Munteneasci, On la Praova Ill K Iari ] Ce C ] OM A2 14 dupd
indemnatu ad fund A' st (I) om 131 nimica A2 B2 cilcare K
15 i om B M cu om B' 16 dupd pedestnme ad i C. pusce

C si om M taxi om M 17 acea B In] de Ill 18 pusesi 1 au pus


M 19 fecioru]fuu A' B C in scaunul 1 doirm in scaon C . irit
om C boiart ispravnict C ispravnici ] directores Lat 20 cu ] ca o M
Cu domnue deplini om V A Ureche 21 smtu om C 22 in ] supt C
23 nimea ] iume B" M ] nimenea fiestecum Ax nice-I tutu ostenti cet
direpti om A2 24 drepti B2 M. au 1 a C Bella ictu occuli constant

Lat Act trad latina retraduce textul romdnesc 24-25 Bella


a deci
om B C K 25 adecite A' clipala ] clipa Ax 26-27 .,1 sr, si
Muntenesti OM M 27 lumi C rota fortunae Lat 28 cursul sill ]
curgerea sa Ax 29 nice om B a-t ] a B' ] a mai B2 ] om M 30 alte
ont B' discopere A2 descopAri 13" 31 si-i] si si Ill ] si nu si M
32 dupd scarbi ad impotriva sa C 33 suli ] sfial A' B2 ] sitali B1
mestesug A2 B2

296
.t

MIRON COSTIN

si-I surupe om M surpe A2 B. 2 a vedere ] la vedere B C.]

aiave A'. ie ] lut-q, A2 ] ie-t B1 ] insut


Ax 3 mat om B
coboark ] pogoark M ] pogoari spre dinsu C. 4 cu om M ] c cu A'.

snail ] sfia1. A' B2 ] stalk B1 ] temere Ax. 5 pre ] cu M 6 impotriva C 7 despre ] de M ] pentru B1 taste ] el are M 8 in gnja
C de grija M lui om M 9 a i pre Ir cI trage B1 cu (wile sale
om B I0 coboritu ] pogorit B C 12 sositu ] ew B2 C un sat A2
13 anume om B1 M la Ojogeni A2 B1 C. M 14 citeva ] ce au
avut Visilie vodi M grime A2 B2 15 facut sfat ] sfituit M trecitoarea apei M 16 de (I) ] cu B1 pidure M de pen ) den B j din C ]
de M de (III) om C M
] bahne A.2 ] pihn4un 112 ] ad
marginal morirle Ax 17 pre ] de B2 ] c i Ax cl anume om Ax la
locun B M i8 si-1 dea Ax, fnnduj fie rind B1 C tan A2 B M
care ] cind M fielte care Ax slu ] lor A2 20 hie cindu
tan om B1.
M ] titre paranteze A2 B2 au ales ] i aa alegindu M. 21 tread. A2 B.
22 sale om B dupd $i ad aea
C 23 toate ostile ] toati oastea M
In jacun ] in jafun A' ] a Acuire B2 in ] la C M 24 podgone A2 B
pe ] pink C inektroo A2 B2 si bejenise ] era bejeniti B1 25 dupren
A' de pen toate acele ] dentr'acele C In] la C M 26 acel B1 or ]

ar A2 B e vor Ax 27 de (I) OM B2 28 pnceput ] cunoscut C 29.


51 OM B drept C M preima B1 30 cortunle A2 B ] tabgra M.
31 puci ] tunun A2 32 trecere K in vad ] vadul Ax $1 tot B1 33.
dupre A'. inainte de 2U StItUt ad clack' au trecut M 33-1 Cu onle
Praova ] oastea lui Matei vodl M

i tocmindu ] aezind Ax

2 puscile ] tununle A2 oastea cilknati ]

cAlinme A2 cu om A2 C M 3 stoliti ] ordinato Lat 4 a si. apuca


A' cu ] fundu-i A2 5 ra9chiratk ] fastpitil A2 venire ] venirea C asupri

om M. de grabi venint asuprI-1 B fund de grabi A' a om M.


6 intemeati ] tememia B interne/ail oaste A2 C otenn ] otile M
7 venta] verund B2 phan ] prim M 8 inspitmav A' sostrea otilor]
gitirea otit C 9 de gitire ] gata M la ] de A2 C M nu ] cleat
A' B M 9-10 i aqe tocmali om M 10 prcuitJ netocmiti A2
dupd oastea ad cit nu era dus in pradi B1 1 (1) om B1 C de
nice

C II toata oastea ] toti M ci M nu om B1 dut. M citi

nu era dusI in pradi om 131 12 i pucile om C pucile ] tunurile


A' 1. cu toatI pedestrunea B 13 gonacilor A2 B M vodk om 132
drumuI ] calea B M 1-4 dupcl verus ad i luind cimpit Ax carele
C ce de a direptul ] 1 C ] i dirept B/ nizuit la ] fugit spre M.

LETOPISETUL MOLDOVEI

297

Baila C rg ablvindu-sk B x6 si ] lark B ]


A2 dedesk ] au dat
M de olac om B x7 sa om B x8 on ] au A2 dentre B de
20
(I) ] dela A2 C de (II) ] dela A2. C M ] den B r9
nu-i A2 B M ce] care M ] carele C B' ckd2ut ] fost B C M apoi ]
ma' apoi B stolnic ] dapifer Lat 20-21 apoi
i om M alte domnu ]
alti domm M ] om B iar mal pre urink B/ ma' pre urniki C 22 seara
A2. B 23 bucate ] mask B M pentr'o ] i 'ntro B prentr'o
24

un om B sumdu ] urcind B2 suindu


unuia ] au ant, apucindu-sk de pre spatele a unma 13' dupre A' ] pe B2 25 den A2 26 la
Gklati om C Galati A2 B2 la ] In A2 B2 C M 28 feciorul
Vasilie vod. ] fnu su A2

29 de poticala A2 B/ poticala ] infortuni

Lat. strins-au B'] au chemat M ] au adunat Ax 30 pusi om A2.


boerie M sine ] el B/ cum ] ca B om M el ] eu M 31 nefundu de
domme ] de dornme nu iaste B C slabi sinitate ] slAbiciune M ] slAbi-

ciunea ankatii Ax anktatea sa B/ ce avea om B/ 32 om om B maim

A2 B2 33 cum ] ca cum A2 C I ca and Ax n'ar hi ] nu ar fi B/ ]


nicesi ar hi C cum n'ar
la trup ont M
i. si la hire om B2 au ] mieu M. lasa] las M ] au ash B/ C 106.
scaunul dommed domma M ] scaunul de domme A2 scaon /3/ 3 se

om B C 4 prada A2 B C ce-/ B2 M stile lui om C 5 al-

atura ] strimbhatea B/ K 6 tatul B2 tatil lu, Gheorghie Racotn


on: M Ghiorghie A2 7 lucrul om C nebkgkri B/ 8 In] de C M
megiesiei B ] vecinktitu A2 lui om M de om C 8-9 au pornit
Vasilie vodk A2 B M ] om A' C K 9 cu ] pre M vodk (II) om

C. Moghill A' M ]Movili Al B C Io carde ] care A2

] in

dupre A2 ] de dupi B C Ir rizbolul intre vern primari M dupd


$terinett ad cum s'au pomenit dupi moartea lui Simion vocli ck
au ficut avbom 13/ care era om B/ M ] care au fost B2 C ] adeck
M Intre om 13/ feciorn ] feciorul C 12 intee I cu B/ feciorn lud
at lux M lui om A2 Ieremzei A2 Eremia B' 13 dupd tkru ad cum
s'au scris mai Inapoi B amu ] asa A2 ] acmu C ] om B coboriti ] pogorkti C M ] s'au pogorkt B J fund coboriti A2 14 svatul M 15
Ori] Au A2 15-16 intelegindu patima ve2iriulw om M 16 de pa tima
ori ] au A' 17 1 (I) ] om M vodi ] Movil B incliaptu ]

indkat A2 ] inapoi B. C M 19 $1 om B/ pre ] in C coborktulud


pogoarei B/ ] pogorktului B2 C M asupra lui Vasilie vodk om B/ K
20 1 (I) om C Gorgan ] Gorjan B9 SkrnIchise B/ C M chmtann
21

v/stuarnicul C vistuarml Ax den ] de C ] pentru IF dela

298

MIRON COSTIN

domnie ] domniei i ] otn C pcntru ] de C 22 Deci om B C dupre


A2 23 primeidtea ] patima B 24. dupre A2 atite ] inarate M lucru-

] lucrul C 25 asupra sa ont M n'are B' 26 dupre A2. lucrunle


lucrun
improtiva ] asupra A2 ] ce avea cu B1 ] ce au avut cu BI.
27 Persil B Persulut C care ] unde B1 care curundu dupa aceie om

M au purcesu ] de au marsu M 28 puterea sa C Vavilonulud 13agdatului B C ] Persilor la Bagdat, adeca. la Vavilon M 28 On ] sau
ca. A2 ced acer M ] ceia1a111 B dor

om

B2. megtesi ] vecini A2

29

inspIimat C insplimantat Ax 30 Cu 1 prin C 31 inc om B2 Azacul


Inca M. dedeas A' M 32 Vavilonulud Vavilonulin adeci Bagdatul
C 32-33 au asupra
Moscalu om B Ce,
Vavilonului om K
33 or ] vor A' B M purees Turcul M Vavdonului ] Bagdatulut B' ]
Vavilonulur sau Bagdatului B2

107.

z acestea A2 aceste %an era supt gnje ] aceste grm avea aceste tin
A2 grqi B2 cum ca A2 2 spre aceste ] inteaceste A' M acestea BI
spre aceste parti om C 3 in anul ] in ann B2 7244] 714x A2 ] om
Ax 4 om Ax in anul om B C 5 primeichea ] patima B ] mors
Lat anume om B M 6 au venit de om B2 C ] au fostu de B1 age
au fostu taste agra B 7 Dupre A2 dela Ogoiend cum s'au pomenit

au fost la Praova M ostilor I (ism M OM B face ] ficut-au BI C ]


au ficut A2 M 8 ardzehal ] arz C ] om M adecil ] adecite A2 ] sau
B ] om M rivas de ont C jalba A2 B2 M singur ] insus Ax ] om

M 9 ca sa C Jalba A2 B2 M ro purces-au M II randul bine Ax


12

nitoarea BI Atuncea s'au ficut B omul acela B M ] acel om Ax

de olac ] quasi cum postarn Lat 13 anume ] inadins Ax 14 mergandu ]


mergatoriu C tare ] velocissime Lat au pus de otn
C z6 sa stie imparatita om B 17 mare] multe M s'au ] au B xd care ] carek A2 ] ce M
19 In loo] indata. M 1 pe loc Ax.
om C 20 ardzahalul ] arzul C ]
ravasul M ] arzuhalul Ax cu I de B' C Jalba A2 13' 21 pornenindu

Vasilie s odk zicand C 22 i (I) om M 23 avut ] gasit M salihtanul


BI

24 ele om M ] tale Ax in de ] ?titre B M 25 Jalbi A2 B foc

s'au ficut impiratul ] s'au marnat impiratul de s'au facut foc M imparatul om B soltan Murat om M 26 coboarl ] pogoarg B2 C M.]
poarti K acele om. C. 27 Ce] Si M dentar] dintaiu A2 ] intit B
C M omul ] om A2 M ] omul acela B cu toste acele sensor, om C.
28 sermonic acelea B fnainte de si vadza ad la vezinul A2 B C le
vadza B i vezinul om B Ce] tar B 29 Decd Ce 13' 30 hasichit
B' C invatat ] zis 13' smgur om M dupd impratul ad dziand C.

LETOPISETUL MOLDOVEI

aeestu om M 31 rarit C mine ] dinsul M

299

z ase 2U fostu OM M

slack 1-au dus B1 dusu-l-au M hasichn om B ] hasichn C 32 clack om


vezitaul om B1 M vadzut ] tiut M 33 dinsul ] dinsn, adecite de el
i de cizlar aga, cc, tinca cu Vasil/a vodi i A' Au vrut ] i vrea M

care ] ce M care au dela singur imparatul ] Impiratulut B C. 108.


singur om M C taste si-1 duck' B -1 om CM 2 orn A2 B M
Impiratul ] singur impiratul B2

Scoseasi ] Au scos M hasichnlor

C. ca si M 4 om A2 B M nu s'au cuted7at hasichn I n'au ciutat

M 6 el tocrnasci . dzicindu ci 1 zice


hastchn la darurt C. 5
tocrnasci lucrunle sale, cum c B cum ci A2 B 7 de
] den B margluol ] sycophanta Lat. mincium A2 B C 6-Ir dncindu
asupra veztrului om M 8 cit om B2 aeste ] acestea A"

M 9 toate lucrunle 112 gindrndu ] gindete B C io misunte


A2 C M 13 impiratul om M dupi 1 dupre A2 ] cu M mustrare
ce t-au dat B1 el ] cum ci A2 ] ce B 14 i]Deci B1 ] om M
eit ] s'au scos B veznaului ] veziriul A2 aceline om A' C M zarvele ] amesteciturile Ax ] cu zarvele acelea B ] de a mai face 7arve
ca acelea A2 15 dommi B am intiles ] le-am inteles Ax ] om M.
dela ] dentru B duper" sfat ad ce era B1 17 sfizt A2 C M ] zarve
B1. si ] ca s-i A2 i pentru si B 1 om C i8 potoleasci A2 s'au
potoht C. de sunate C sunate zarvele OM M ] vrajbele sunate B1
zarvele om B2 M zarvele lui A2 fuu A2 B CM pre (II) om B C
19 1- om A' M trimis A2 B C M i s'au ] s'au A' B C unde
and unde peste un 2n s'au 1 sivirw M sfirvt A' 20 nu pest-0 ]
ne posti C ] nu peste multi V A Ureche] ne a pestiti A2 B ] peste
putun Ax ] nu apoi peste 241 K sfirsit A2 B M acett ] acet1a,1
A.2. B1 ] acesta B2 an 112 am B/ M &tide om C ] viata B2 21
doamna ] ale doamnei A2 cea dentitu B2 M Bicioc B1 Si om B C
22 moartea doamnei ] aceia C 23 Cerchtiasei ] Cerchezasci
B1 M ] Cerchezeasci B2 ] Moschweasci A' si OM M pre fata
dupre .A2

de si lor ] cerchez M cu carca] t cu aceia doamail M 24 apoi om

M sfirwtul A' B M sit/ ] view sale M 25 Murat ] Osman B2


26 mare ] mult M patru
Codd ] 4 A' lurn ] am C 27 fostu acolo 28 B1 Went 30 000 B
wen/ ] ostasi V A Ureche Vavilon adeci in Bagdat r Ce om C 29
Vavilonul ] Bagdatul B C ] Bagdatum Lat

asupralimpotriva B

i singur A' Vavilonul] Bagdatul B1 C ] Bagdatum

Lat 30 ce] at' A2 B 33 indoitu ] in doui pirti M da ] si dea 13/.


25-33 Plaseclu, 607

MIRON COSTIN

300

109.

2 in ceste piry ] in prile acestea B ] inteaceste part M ] ceste


pirti A2 y (I) om B M lmiste mare C. 3 intemeiati ] tememici C
den ] de C amu om A2 B C M. 4. si (I) om B M meglesu ]
gicsii B2 ] vecinii A2 Si (II) otn B 5 i om C aice om B1 orasul
Esilor ] oras in Iast C M Taylor D2 nume A2 M 6 stilt om B1 a]
su A2 ] orn B1 besenca ce s'a dzice B2 &ice ] chiarni C Trii C Trei

M Sfetitelei A2 C Svettele M 7 apm mai pre urrni C matstrea 13 C M a doa ministire om C. a Golli i Golia M ce si
chiami Golie B1 ] ce si chiami Gobia B2 ] a Gorge]. ministire C
8 s vid B1 9 iscusite B/ Ii dzic ] s zice B1 ] si ch/ami M boiarin
carde] carie B2 inteacela ] pre acel M
IO Gollia M. Golku
acel B1 C au avuti au fost avut M au avut ficuti ] zichse B o om

C bisericuce mica B. bisirecuee M ii. am

Codd J ai A1 mostille

12. a ofintei om. A2 preapodobnei ] preacuvioasel B C M.


In anul ] leat Ax 7248 Codd ] 718 A/ a cini 131 M 13 svinti ]
sfinti A2 B2 M J om B1 dupre A2 ] den B1. loc B1 vei eel B1.
A2 B1

west C viata e, petrecuti ] si cum au petrecut B .14 dumneziire ] emote


cucene Ax in Minei C om A B M Lat 14-15 in luna
dzile ] Octomvrie 14 A2 ] la Octomvne 14 dzile B1. ] r 14 zile a lut
Octomvrie B2 1'6 i om B1 17 cele om C in Jay B C om A M.
cele ] aceale M ] om C cu emu ] cu farfuni Ax ] hvpocausta et con-.
cavia testulis fictilibus hollandici opera Lat ] Cucinn K gradine C.
Y8 sintu om B acute ] zidite M 19 asicizat ] infrumusr4at Ax. carele
C sttut ] sezut B1 triit M multi vreme A2 C stittoare ] asedzate

C 21 oi dzice ] si sic M ] voi zice A2 B 22 currea J izvorea B/ ]


mergia Ax den Moldova B1 in Moldova B2 V A Ureche 23 tot aur
A2 B M 01 putea] Vol putea A2 i Si voi putea C ] putea voi B ] ay,
putea M ] pociu Ax 24 s afla ] si v a fi aflat C care nu-si ] cela
cuie-si nu C ] care singur nu A2 25. seari de om C de fencie om
M fericire C suisi] inkltasi 131 26 singuri om B' nice co A= 27

nu-i era B/ o A2 B C M potrivi A' B2 C potriva lor M asa in


bine B dezmirdiciune B1 28 pre atunce Lesu om M ] Cu Crina
Lesasci B2 ] cu Tara Lesasci B2. si (II) om C ase }nu B1 29
ch pe ] dupre A2. ] de pre B1 C acele vremil atuncea C piharul marlin B1 30 alte om M 31 necumplite A2 zburcliciune I dezmierdiciuni Ax 32 sue I mnal3 Ax rea om C bivsugun ] bisugun A2 B ]
indestulin Ax. 33 omeneasci ] omulin C peste misuri om B picatul ]

pleat C

pre Dail C ] si dupre A2.

LETOPISETUL MOLDOVEI

301

I picatul ] pacat A' B M 11 urmadzi B C 2. alce tara ] tara Mol- 110.


dovel B" singur ] insusi B C 3 eiteva ] multe C 4. la tietorie ] tutori
M oamenn s'al de casa lui B" 5 lui Vasille N'oda B ] wrz Al C M ]
lui A' ca ] A' man C M 6 luandu ] lua C biletn ] fetele C ] copn
Ax curvn A' B C faptele A2. B faptele lor M 7 arktat ] rasplatit
Ax case, om B2 8 Vasihe ] Matem A' 9 In cesti ani om M
Inteacesti A' B dupre A2 ro
] Bagdatul C spre !rapara-

tna Turceasca ] in sarna sa C ] in sama impiratiei sale M ii gitna


B M tare ] si vie M 12. dUPd Osman ad despre Les' M 13 de
a direptul ] drept A' C ] dirept B1 ] de dreptul M ] ont B2 .r4
atunce ] atuncesi C M a lui A' B C 15 dupre A' 51 locul lui ]
51 in locul lm sultan Murat au statut 131 dupd locul lu, ad la
rie M 16 Ibrahim A' frate ski om C dat ] plecat B zburclIcium ]
dezmierclacium A' ] voluptatibus Lat zburclaiclune Bl. C M 17.
halicluit ] scipat C dupd acestea ad in liniste pre pace, haladumd C.
18 rascoale ] rzminte Ax 19 in cesti ] intr'acestl C ai B". sfacla
A2 B C 20. dela no' om B C M 22 sfacli A2 B C i cu imparatul
C 23 eatva loe om B2 cu om M 24 serdar om C ] quasi campestris
dux nosttorum MoldaNarum Lat 25 dupd Racoti ad m'azul de

Archal C 26 ?u ] a A' M i om B' fncli A' B 27 ce,


Mariel
om M doamna Mana B2 doamnei Mar/ei om C dupre A2 28.
Rativil A' B2 Rativel B" C M Razivil V A Ureche Ragivil K.
cnezna B' cnena B2 I Ave/ B2 C M 29 dupre A' de ] cu B2
30 lege Codd om A' cahimasca calvm C M minemos mitropollt
C mitropolit de Flandra ] canonico Franciae Lat ]popi K Fnandra
M Fileandrna B1 31 de supt ascultarea ] excomunicato a Lat de
Ram ] de Roma Ax ] Ramulm B legatura B soboarelor A2 B2 32
dumne7lesti A' B C 33 pre om C pohtele ] faptele V A Ureche.
cele trupesti C
19 Plasecki, 62o

I-2 la cure

sloboda om C 2 Filandra B"

3 mirat ] mirare Ax 111.

viacilor M 4 mema B' si (II) om A2 B2 faca aceasta A' acestu


lucru ] lucrul C 5 in sfat om A' boeri om 131 K 6 Thoma M
7 Iorgachu B" Iorgachle M vistuarml Ax dupd capete ad ca acelea

C debla om C mai a vut C 8 aceasti tara] tara B' 9 lege C

despre ] de eatra A2 II sta


sa s faca] au siht sa sk faca nunta
aceasta M numal si si faca C 12 ce ] irisa B M vole ] pozvoleme 331.

302

MIRON COSTIN

M ] om A' 13 aceie ] aceia C M 14 la care ] i M care nunti C.


chipurile ] capetele C ] chipul M su M fostu vuut M curtile ]
criIe M lor ] sale M 16 fectorul lui Snmon vodi om M 17 de
Kiev ] Kievului B1 x8 Iano A2 ] Elni K 19 singur om C 20
Dynkul Lat Dinul K s impicase ] era impicatt M amu om A2 B.
C M 22 minim A2 den ] de C podoabele A2 B M 23 trebue B1
vesehe B 24 stnine A2 Meteri de bucate ] bucitari A2 dentealte ]

den alte M 25 dziatori de giocuri C ] musica, choreae Lat impodolma A2 B C M 27 alam C ] cavalcata Lat 28 pettene ] petuane
B1 C M ] pene A2 ] cutis Lat lice ] ilice A2 petrecinn ] vesehe C
triginindu-si veselua ] lungindu-se veseha Ax ] trig-Arland, s'au veseht
131
veselna om C. 29 ,1 au B1 Ratwil B Rativel C M doamni
sa M 30 bogate 1 bogati 131 C ] scumpi B2 31 virtute ] putere Ax.
32 de Rim ] al Rome' Ax doduali ] bintmall A2 33 de codd J deis

Al. sInatoni A2 B sinatorn C M


112.

Vlidtslav A2 sfacli rizbom Ax Turcu, adeci cu Impratil lor ]

Impifitua Tureului A' B M 2 lor ] Turcultu C game a lui A2 B.


C 3 apoi om C vet cett 131 poveste C gios ] inainte A2 5 Rativel
C M Rativil A2 6 vntor ] voitorm M Rativel C. M Raivil A2
dupre A2 7 solna ] cnezie K 8 atita cit A2 amu om A2 B C M
9 oprtse ] au omit A' ] II ()prise Ax a] al Ax ] om A2 aceluia A2 C
Ce] lark apoi M 12 birului ] haraciului Ax altu C spun om C
Petreceateo A2 B2 C care-1 131 13 dUNY ei ad ci taste A2 C ]
ad si fie 112 den.tealtit ] dentre altit A2 B M ] om C In] la C ] de
B M 15 not om C. om ] vom A' B C M .r7 dupre A2 aga
*Me om M de
birului B1 la ] in B2 18 birul ] haractul Ax 19
] Si B2 dat ] lisat C s atbi Dei se repetcl
prirneldn om C 20
ma: jos in aceeasz frazd, aceste cumnte se afld in bate manuscrisele om

V. A Ureche K 21 pre om C 23 i altul B2 C 24 carek C


B. 25 esi ] este K la ] de B 26 om om A2 acmu 1 astidzt

este

B. pini acmu om C -27 trebuiasei 1 trebue C gicete ] nemerete Ax.


C
otcirmurtorul A2 28. c'au ] el o au M gicitu ] aflat Ax

29 pirerea ] vorba C voroa a ] vorba C 30 tocrnisc B' 31 CU a dot

B' a (I) om C ] tie M.

fl3

I acea C 2 gicite ] nemerite Ax 3 daci ] dup C ce 4 smintealele


B1 5 am vidzut ] aU cizut 131 K opte Ax amu ] acmu B C M In
de 131 veacul A2 6 lovitul Titarilor ] de s'au lovit pre Titan B ] de au

LETOPISETUL MOLDOVEI

303

K de ] au
7 pe Prut i om B1 prada de Titan
A' de agmnsu om B M cu om C. cu eitg om M 8 3. phan om M
St om B C 9 sfituindu-se Ax 1.r ristpg ] stuck/urn Ax asupra OM
C foarte om B" K II-I2 stat bun ] stare bung Ax o om C 13 Ora/
om C den cere ] denteacera A2 B C 14 a dommet om B M
] timplat B ] intimplat Ax trn codd ] 3 A' inoirt C 15 Behgrad
B2 15-16 dupg care
Dabnea vela' om A' dupte A' 16 neimphrundu A2 nephrundu-si M st munt A' tot om V A Urerhe
dentir a om M treta domme B/ C 18 trer domnn ] cite trele dommile C ctruct-sease sute M sau 600 B C 20 oaptele]tocmelele
M numat om, B 21 , om B" Petricetco A' B2 C 22 1 s'au dus I
au esit C fapti nevote i faptg C I fapte Ax 23 si stinge ] s'au
suns Ax Tara Moldoved Moldova M 24 Rativil A2 %owl C M
lovrt Thant Ax

dupre A 2 clupg 71Dava sa om M 25 la (II) om A' B C 26 o au B"


Smatin A' B2 el ] insu,1 C singur om A' B C M 27 pe la
de

Archal om M V A Urerhe de Archal ] Ardealulur A2 28 acole trebt ]

acela treabi C i pentru C lor om B Impgrttet om M 29 turcestt B dupd Turculur ad ltu sultan Murat C 30 si hie vrindu ] ca
au vrut Ax vrindu I vrut A' 31 la ] In B ] atunce la M dupd Suceavg ad atunct B2 ] ad atuncest B" de ] de dupg M domnu su om A.2

32 Rattvel B/ C Rativil B2 ce ] tar B ia, doamna Marie om B/ K


fata ] fie A' fata sa om B C M 33 targ nu C
tstovim ] am istovit B ] sgvirsim Ax 2 domme a] domnna C 114.
fericrti dupd aceasta A' 6 Cap A2 C i A' B2 C Tolu Pentru
Cizacr, ce xnam sintu 1 pentru Hrml batmanul lor, cite prgdzt au
ficut B/ K Pentru CIzact ce rnana smtu C ] Pentru CAzact de ce
niam sgntu M 7 CC1 om C strum A' B 8 Cu]fin g de C pomemre C de lucrurtle ] povestea M 9 Moldov.1
noastr om M
Iucrurtle B2 in tara noastri ] a tarn noastre
noao C _Er a
3

pomern om B2 povestea lud de povestea lut C ] pentru


hatmanul
C 12 dela ] de om B1 i om C 13 la ] cu C .r4 Dumnedzgu *tie
om C .r5 vor f, trgitoare A I6 a om A' B C tuturor rautltdor ]
toate riutttle M pustrerei A.2. B2 pusturea C B' pustietatea Ax

imputinarea C rispirea Ax. 8. pustnrea B' a trit B2 19


mamte ] I/121 namte A2 B M om VOM A2 B C a scrie om B M de
richcarea Ax 21 pomenire K st de cand sintu OM C 22 sintu supt
cest nume Cozac ] si ehlamg Cazacr M cest ] acest A2 B 23 intrebindu-si C 24 Cozac om B 25 peste ] pre C ] pre lingg B1 Vol&

304

MIRON COSTIN

A2 B C M 27 siu ] lor B1 Rust A' B2 C ] Ruthern seu Rust Lat.


B rArrisite Ax 28. a om A' B2 29 supuindu-1 B Chtevul
C. 30 sama ] mina B1 gtos ] Jos A2 B1 si ont. C ceta parte B C.
31. tasta ] ceasta A' B C M
27-31 Plasecki, 53, dar fdrd ammurea cnezilor rust Ft a cadent
Chievulut care sunt luate dm Passkowski, 236

2-. vecmitate ] a fi supust A' 2 vginktone C la amp' on: B1.


cimpu B' C 4 den Inrea ] de fehul M de (I) ] si B1 de pe ] dupre
A' C ] de pe M stincile A' C 5 ape! ] apelor C la loc om M
6 V2Se B/ vasun B2 trecere K pot B st acele ] i i A' ] fr numat
Ax ale A2 7 grn1 A2 B. 8 de acele C locum ] pragun B1 9 cram ]
chesarm M .ro oameni om C ri dnapti C left A2 leafe B M.
efe I lege K apeterne C 12 Andul s'Au ] rAndtuall sa Ax buluctre
K 13 ostire K 14 dodna ] dodeta A2 B ] bintuia Ax margunle ]
la margine B1 tirit ] tarile B1 15 de pe ] dupre A2 ] pentru ci era
/31 ] de B2 M sprmtern B/ spnnteneala V A Ureche Si depe .
oament om B1 K 16 Cozact B M adecite A2 Imbll C 17 cimpu
A' B dupA ] dupre Al ] pentru B 18 de atunce om B2 C. Cozact
B2. C 19 adecke A2 oaste ] este V. A Ureche 21 i om C 23
It- on: B i om C. 24 dobe A2 B M trAmbiti Al. dupre A' 25.
h- ] i.. B C pozvolit ] dat vote Ax , (II) om C st de C 26 raiestrovt
Ax rejestrowy V A Ureche conscribereht nommatim mil/tarn Lat.
adecAte A2 catastif A2 catastue B catastih Ax 27 pink in B2 pin la
Ax patru z'act de mu B' M ski] lor B' C. un ] intr'un B1 29 minunte ] rrarunte A2 M ] truct B1. TrIhtimirov A2. Trahmumrov C
Trectururow hoc est triplicis pacts Lat i aceasta ] Aa M 30 dupd
incepktura ad lor i M. dupre A' ce cidzusI cneadzille ] eaderea cneapelor B rusisti ] leti C 31 15o A2 B M o sua i cincizAci C ] ro8
Lat incoace om B 32 Dupre A2 De pe M C 33 Oralor ] On M.

*1 pink B2 It om C la Anadol M nu hillduna ] n'au bilIclutt C.


10-14 Piasecki, 52-5 3 15-21 Piasecki, 53 22-31 Piaseckt, 53-54,
nu pomenerte de riestrovi Ft. de numdrul eazacilor 32-33 Piaseckt, 54.

i. Sinopul A2. B dupd Smopul ad st A' B C Trapezontul B2 C.


3 It (I) om B Misirm rna A' C ] MisIvnia A1 ]

Trapezondul B1

Misivnia B M 5 la Enichiot om Lat pre Boazu B CM] om A


pre scursura cele om B C M. 6. cu care ] unde B j ce M. sl scuri ]

LETOPISETUL MOLDOVEI

305

curl B. den Marea Magri M Albk ] Neagri B2 supt cetatea Tangradului ] lingi Tangrad C 7 tmpriei Turcesu ] pre impirittia
Turceasci A2 8. Turci ] Impirktita Turcului la crawl lesesc M
ponoslu ] ponoslun M ] imputiciune Ax pentru de M
]
B1 M. 9 socotindu-le M. IV Impira'tna Turculud Implritna Turceasci A2 B2 ] Turcn C ficea ] au facut M ri dupre A2 mare ]
marea C.] Marea Niagri M 12 mare dobinde ] mare dobindk B/ C
M ] man dobinzi A2 avutn ] avere B/ M scotea ] agomsua Ax acele

avutu ] aceia avere C aven M 13 biserici i ministin de piatri


C 14 la ] in BI- ce-i Ax care-i C. &arm dzic ] ce si chiami M
15 cea den ] In B. cea den . bolta ] mare M. x6 tot cu M scindun ] table B C M arami galbenk ] galbene de arami B i om C.
scindunle ] tablele M joui B C 17 max imble M 19 a al A2. B
cloai rrui M. 20. puste C M ] tunun A2 opnala C 21 tia] tiu B2.
22. ostemea ] a fi ()stem M den ceite ] pentru cela M ] denteaceis
C rchcat Cizacn M 23 Palevaico K dupd hatmanul ad lor M ]
ad cizicesc C 24 mat pre urrnk ] apoi
] apot mai pre urmi A2
Cuzima C i Cizima M 25 Pink I Apoi M neticniali ] neticni A2]
neodihni Ax 26 si (I) om B M hktmiiina B/ doi codd j 2 Al
27 dUPd comisan ad si le fie B giudetki judeciti A2 oteirmula A2
toate ] le au stricat toati
28 dupd vremea ad i uncle C. si Rite
volnicia M 31 crai ] craml lesisc C In anul ] la vileat A2. M. om.
crawl om C loc alb codd i Lat Vladislaus quartus Lat.
in anul
in capul OM B K 32 in capul ] la cap A2 ] in cap C.
31-32 crand
al om A'. C in capul al r6 om M 33 virtute ] putere Ax dupre A2.

atate am M abindele M i om B.
Piasecla, 54 17-21 Piaseclu, 590 18-20 Piasecki, 590, dar
pune 200 $1 nu 2 000 de Nemtz 21-29 Piasecki, 599

ne OM M
(I) om A2 2 biuguri A2 B 4-5 text law: numaz
In A2 Tabs est gradus supremae potentiae, ut, cum non possit in
eodem statu perrnanere, descendat ad magnam impotentiam Lat
(retradus din romdnerte) 5 adeci ] adecite A2 ] om B C. M K

6 virtutn ] putern C acia ] acea C ] cen A' de um M a om B C.


7 tot am C acea stepeni Bl C mare ] tare Et' slItnclune A2 8
toate B sue sus B2 C sus om A2 9 pureed ] dar Ax inclifit A2
M Ir Vlichslav A' B praxis B C ] praxan
M ] praxium A2
adecite A2 r2 stnnti ] facerea C and cu M 13 fusese ] au fost
20

306

MIRON COSTIN

C. M ]era B smgur ] insusi C el om M cu sine om B C 14 Jigmon


Al. Jicmond M 15 Venetieni Ax. .r6 papa ] popa C de ] den Bl. C.]
de in B' doaosprezece Ax oaste 1 oanum C. hafa om. A'. 17 Vinetiann Bl. Turcii ] Turcul M id.' gind A' B M craiului C. sfada ]
blahe Ax 20 .gduriatu ] impreunat A' Selezn C 21 a implratului
A2 B impAratulut nemtiscu om C 22 dupre A' d.pd CU ad Lesn
A' ] ad cranil ,1 cu C imparatul nemtesc C 1- om C 23 Niamtul i
impiratul M de om B M ficindu ] clandu M 25 ales om M. la ]
a A' gheneral peste toati cretinitatea B adecite A' ] om M 26.
oSi B M improtiva ] asupra A2 27 sum] sami B ] sorna C M
28 lui ] sa A'. B Anapoli Ax 29 nemtiscu ] Nemtilor V A Ureche

30 Svedul M wat A2. 31 ease mil M 7000 Lat moschiscescu ]


Moscului B2 zo 000 de oaste C 32 gata' om C Vadislav B/
118.

I. pre atunce ] atunce B/ ] om C 1-2 dnac . pisar ] pisariu ostilor


11/.1 pisariu sau chac B2 ] chac adeci pisar M 2 crawl si cu M.
2-3 cu clAnsii . craiul ] multe \ oroave de tala au vorovit craiul Cu
climii C 3 lor ] lui C pentru ] de Ill 4 locurile C 5 amindoi ]
doi M.' clAndu ] dirtund C 6 une] hrisov Ax pre Cizaci om. B.
7 bltrin ] vechiu B pisarng ] notariatu Lat 8. citiva sana de om

M aura Ax 9 gati M 9-10 Mi .. sfat ] intAi toti au prumit M


vor A'. B C nemtasa ] !qua 132 amu ] acmu M inca A2 ] ora
1

B. C. sosisi ] era sosia B II pAn om A' giudetul ] giudecata Ax 13


pre ] dupre B2 pentru om C 15 crgiului ] lui oran' B/ C pre cranal
B2 M 16 sfacl ] rizboiu Ax. Turcul C. 17 amente de B/ stramosuski B/ M. *1 banuia C pre craiul M 78 cum ca 13/ stinne A' B2

19. de om C or ] vor B2 A M. ard a M ] va A' B 20 cidea ] 1.1minea M O prilepse de murise I atunce au murit M prileuse ] tAmplasi C 21 1 ase ] Deci M 22 cu ] de C lucruri B2 C lucrurile
A' 131. gata huid A2 s'au ] au M si-i ] si-1 M si-i po7voliasci om.
C ] si-1 dea voe Ax 23 lui ] sa C osti streine M Turcului B M
24 inamte de Au strigat ad Iari Lesn M in gura mare ] in glas C ]
om M ci onz C 25 or fvor A2 ] indati or M i-au ] au B. Deci
surupa ] Si asa s'au scurtat M a s'A surupa ] asupra Turcilor gandul a-1

surpa A2 surpa B' C surpare K 26 craiului ] lui A2 ] lui craiu M


a merge ] au mers A2 ] si au famas M 28 cum 1 ci C 28-29 la
acel gindu a lui om M. 29 au indemnatu ] sa fie inderrmat B/ 30
asupra Lesilor om M 31. am fostu ] m'am timplat M la ] in M.
la carte om B imblam la coali, la carte om M 32 pe la Bar onz.
si

LETOPISETUL MOLDOVEI

307

M cantilerml B1 C cantilariul A' 33 mema B1 M craiului ] lui


Cr21 )31

12-20 Piasecki, 6o5, M91 Pe scurf 20-21 Piasecki, 604

si ficusi M mergere K mostule C 2 lui om C la ] de A.2 B2 119.


C M 3 intorsu ] intoarcere A2 ] intorsul lui C 5 Neculam C
Nicolae M 6 vro ] vre o A2 B2 M trei A2 B M ] A1 C cantelearml om B1 M ] cantilerml C 7 mera M mai om M 8 vie
fie vinit M vre un M cantelarm A2 B cannier C Ocraini A' B1 M
De iaste ase c'au I Deci de au M. 9 cu ] pentru M 10 eu scriu C
iari ei om B2 in ]
strime A2 B2 M dupre A2. 12 *1 gltirea
la M tara sa B1 13 s'au intors B triaba lor ] lucru/ i trebile sale M
lucra 1 ficea B 14 cramlui i criesti B ] lui cram C s gitna ] sirguia
M pre ] de A2 B C M mare ] Marea Neagri B1 oblicindu ] intelegind
M 15 gilteazi M fund supt M 16 sintu om M toate om M pirtile ]
trebile C 17 i sk piriseasci B si si pirisasci C lucrul acela C de patimile B2 C de patima B1 M 18 si a lui 132 Sul= A.2 B2 C orn om C.

20 Hmil pisartul M 21 alti om C 23 amu ] fund A' ] era B C M


gata B C au inceputu a veni ] vinia M 24 venire K ce, om El1 M.
25 Hmil pisariu/
26 dame om V A Ureche craiul C 13/ 27
odaie ] praedio La! besericuce C lingi odaie om M 28 den dzi in
di out M slobodzie ] sat M 29 Sobotov
loc
in cimpi om M
cimpu C 30 Tismenului A

Tisminului B Tismanului C Tisminul


M starostna fund a Ceahrinului pre sama B1 31 lui ] hatmanului
C Horunje C ] vexillifer Lat feciorul A2 B C M 32 hatmanului C
/ui om C Ceplinschn C totdeauna ] in toati vremea M piriia ] zu fostu

pirindu M 33 slobodziea aceie I satul acela M


26-33 Twardowski, p 5-6 Mtron Costin amplifica $ttrile tsvorulut,
care nu runoa,ste numele Subotovulut

Sobotov B1 dzicindu om M Pent u om B2 mope A' C 2 SI 120.


ase] Deci M prilejindu-si ] timplindu-s Ax Horonjie A2 Horunje
C 2 Ceahrinului ] lui Ceaplinschi B 3 Orului ] in oram Perekopensem La! 3-5 unde
pre Nohai ] de au pridat pre Nohai M.
5

si om B' intorsul siu ] intoarcerea sa A2 su ] li.i B ] om M.

au venit oin B2 venit pre la B1 starostna ] hitminna Ax 6 peste om.


M gura ] pira C 7 a lui A' B Ceplinschn B1. 8 si tirgusorul
20*

308

MIRON COSTIN

satul M ] slobodzna B Itu om B C carile mai sus pometurn ] ce si

cherna M carile ] ce C ] care B mai sus om C pomenim ] s'au


pomenit B C Sobotov B1 9 1-au dat ] au dat-o C ] o au dat B
pre ] In B nu 1-ar ft scos ] nu-I /res scoate C M hay B1. C M
g-ro .$1 de
bitrini ] insi pre Hmil de nu-1 vrea scoate o slugi
bitrini hay den slugile lui Conerpolschn M IO o om B1 Zatfilihovschu C Zahviplo rschn M .ri amu om A' B C 12 hilidtundu ]
scipind Ax Hind om C pentru ] pren A2 B pentru
Zatvilihovschit
om C M Zahriplovschn B 13 Horonui B1 fectorul
hatmanul
om. A' 14 hatmanul om A' B C de ] den A2 B M de Ceahrm
ont C 15 Sobotovul B1 16 de a mini B1 C M ] den mini ] A
B2 dzile om A2 7. au lisgt Ceahrinul 1 om M Pernaslavului B1.
C. M ] Periaslovului A' ] Permslovului A' 19. polcovntcn C polcovmcul ] acel polcovnic M ] polcovnicii C de Pernaslav om B M
Pernaslav A2 C ] Pernaslov A2 20 pruatini C ar scipat ] niztut C ]

fuga M 22 firi nice o zibavi om M de nice C 23 loc alb Codd


la hartul A2 1- om B hanului om C 25 cite 11 om M despre ]
dela B1 M 26 rume ] nimici OM C ca om C martur A' B2 C.
27 dupd cu noi repetd cu noi A' pre o M 28 rdie Len M 29

-I om C deis Turci om M citri crina lor om M amu ] acmu


C M ] acum A2 B este ] sint B M ] iaste lucrul C 30 ce om B
volnicie B C M dinii] ei A2 31 ado A2 32 de slujba A" B o om
A2. B mou-tiu B usan K *aan chirei B C ] Cheri Ax ] Szaray
kirey Lat 33 marl A' B
x-24 Twardowski, 6-7 25-33 Twardowski, 7-10 Dtscursul !In
Chmtelnzeckt lipseste la Twardowskt, care dd numat clitta din tdetle lilt
In oratte utcltrectd

121.

1 lisa] lips]. B1 mare ] mari A' B2 ] multe B1 as utie ] avutn A'.


B' ] avert. B1. C M dobincli M dobinzi B1 C 2 carele B1 In] prin
B1 s-or ] it, vor A' B2 M vem ti-vor B1 3 intiriasci ] intoarci V
A Ureche, till ] siu A' 4 Ltavul C M Leavul B v'au i au 13/ C
5 cilcare K Leii ] Leavul B cit om B1 tin ei B1 6 Bugeagul M cu
om B1 7 ski] lor B/ 11 om B pradi-I C 8 v'au ] au M Or ]
Perekopum Lat ] chateau d'Ory Pr 9 cramlui ] lui cram C Cittti-le ]

clutati-le M ne om B1 C K II lummate hane Ax n'od nu voi


A2 B 12 01] voi A' B C 13 Indort orn C 14 a ] ale A' solia
/31. ca aceia Al C M 15. le dideasci B Cizacilor om B Rifiba C

LETOPISETUL MOLDOVEI

309

dupd Baraba ad hatmanul cizicesc M 16 pre ] prin B2 M prmteinsul


B1 dinsul ] Hind M pre ] supt A2 B C pre vremea Ott ] and si
gitua craml s si richce M gittrn Leilor B1 17 scuts ] pomerut B1.
M 1 le furase dela Baraba Hrrul om M 18 Iari ] insi M. hanul

om M ce ] taxi M Tobat C K carde B C M 19 pre om A2.


atunce ] acele vrenn C M bent Codd ] om A1 sa ] lut 132 20 Dzio ]
SI dzicr M fugit ] fost C 21 cu hanul ] Hmil ] Hanul i Ihnil V AUreche] Hmil cu Hanul A2 M ] Hanul cu Hind B 22 depreuni ]
impreund B2 C ] dcmpreuni A' Tobat K de odati cu oaste 1.54 au

avut M oaste ca om B 23 insi om B2 M intr'ales ] ale1 A' B2.


otem om M 24 de sciparea
] ci au scipat C 25 care ] carde
C J ce M 26 a si face M facere K nu earl inglotr ] a si face

gloati M a nu si inmultr Ax 27 spre CelCa7 pre Nipru deplasat


r 30 dupc/ lovet1 In toate codd z Lat K ceca ce face freza fdrd sens.
La V A Ureche a,sezat conjectural dupd Calmovschn Cercaz ] Cerchar
A2 ] Cechiajt B1 I Cerchez B2 29 Sarpele A2 Pe arpe B pini nu

and B2 30 Ce] tari C 1- om B acolea om A' putut apucat B2


31 a tine B tragere K 32 Cerchezulut B2 Cerchiajulm B1 a om..
A2 B M 33 cit ] daci M indati om M oaste ] oamun B.
I-33 Twardowslu, 7-10, Miron Goyim amphficd cu tirz not'

orindutt 1 ales M tres mil B1 fectoru ] fnu A2 2 cu Stefan B. 122.


o mie Ax 3 pen ] prin C de pen orgele Ntprulut om M 4 -t om B.
5

le dea C carde C amu ] atunce A' B1 J acmu B2 C M 6 de

pen ] du pren A2 B de pen ostroave om M ro de pre ] dupre A' M.

aqe ] deer M au ficut om M II ce A chtami ] anume M 12 in


numir cu multo] i M 12-13 in camp' om M 13 i om M cu ] in
A2. B2 M cilinmea C
] 1 M 14 pedestrunea C den sme-te ] den
finite Ax ] om M impresurindu-r] 1.-211 impresurat M z5 tari Le11
in loc au slibit M de ] den B2 r6 care ] ce A' B1 cu om B2 clue
codd 5 Al 17 clnwt ] Le*n M Dect toati M x8 i singur ] cu M 1

19 topitu top B pre ] in


B pre cimpt ] pre loe M ] pre loc, pre cimpr e 20 Iari Saptha M.
Biliban C M la rot:flea ] robr B 1in robte M 21 la Titan B1. M.
22 audzmdu ] intelegind M nevota ] penrea M ] paurna Ax celor
acelor e 23 oaste ] Le1 M ale sa/e ] a lor B1 Ja sa C ]a, lor M.
24 amend oaste A2 B M ] oaste 1 oamenu C le om B M mal
Balaban B2 1 Bilk/Dan B1 C ce] cam B1

om M dupd rimisesi ad cu clin11, si le dea ajutor M 25 Ce ] $1 M.

310

MIRON COSTIN

doao A' B2 M dup ] dupre A'. dupi ce au esit la campi om M.


campu A2 B C 26 oarnenu A' de oameni
scipati om M.] dintre
cci scipati din rizbom C 27 sale orn M in rizboi lui om a lut A2. B.
5tefan om M 28 cura B ] alerga Ax de pe ] dupre A2 ] de prin B.

la om B1 M 29 toate om M ostroave M 30 au sfituit si si om


M au sfituit si si intoarci ] s'au intors M Ce] insi M 31 i om.
B1 de om M ci taste slabi A2 indriznet ] simet C dupre A2 32 in
loc ] indati M pre 12 C M.

Z-33 Twardowski, 7ro


123.

r orasele ] satele M.] satele cele C 3 acme ] ceie B1. om M oaste a]

oastea M la ] in C primejdia A' B M ] succubuit Lat cant C


dupd Steruawskt ad et Lanckoronskt Lat i] Cu A' C toate om
M capete codd ] capetele A' Gloata, cati
cati M 6 dupd cidzut ]
ad in robie M pent ] cidzut V A Ureche 8 peirea A2 M cu 5tefan
Pototchu om M 9 burzuluit ] intiratat A2 i rocosit M ] richcat Ax ]
conspiravit Lat ro s-si tie M
Baraba $1 de mtrat om M
5

xr. mirat lucru C ci i Nemtu A' hiclenit A'


numai om C numele B M Nemti ] N1211111.1 B1

] ci B 12 aceie
] ci M tot/ ] tot

C. 13 la ] de M grurnadzu ] gitul Ax 14 pre cateva capete 131


mat era nemtesti ] de Nemtt cate mat era cu dinsul B ] nemtesti ce
mat era M 15 Cu toot A2 ] de A' 16 acum A2 au punces] s'au
cuprins M ] au scurs Ax 18 pustiire C 17-18 in multe pirti
tirilor om M x8 surupare ] surpare A' B ] supirare C cidere M
slltnciune om C 19 puterii codd 1 om A' a mare ] amark K 19-20
pilan] virsare de sange, ce prim robil M 20 robie A' B.
rissipl
mainile A2 B C paginesti ] pigirulor M ] Titarilor si a Turctlor Ax
.dup pIginesti ad ce risipi acrnu, ce cetiti mart si nedobnd,te, ca
ipusture tirilor in multe pirti de lume M 21 tar la A' C 5,] tail C.
ila (II)] dela A C cineva I oare cine M 22 ck letopisetul acesta cki
am scris M acest letopisit B 23 multu 011i M strune A' 132 pome-

nWe onz M de loc om M si de tari B1 tara noastri M 24 floutam ] raspundzu ci am flout B/ ] si sue acela ci am flout M
25 tiru noastre B1 carele C prilept ] timplat C M 51 acne
stie om M si si A2 C ] si Al. B 26 Tara aceasta B sanguri ] insus
M 27 de adunare C amestecare 131 28 acestea om 131 prin ] pin

C ] pe in M. 29 niprasnici C turburare ] scidere M a


A.2 M msi om B2 ] Ce B1. tara noastri B 30 norocul A'.

Celle,
cu ]

LET0PISETUL mOLDOVEL

i om C dupre A2. si
rOchcat M Hind hatmanul C au stitut ] sta M 32.

1 M valhva C. valva B a lut B 31. at A2 B


rAdicasa ] s'au

raiment A2. B2 M loc alb A B2 C M J 7157 K ] sequentem Lat InOral om M 33. dupd Ora'
tr'acestu an om B/ 32-33 incepitorm
ad. in care an 111. Ora' om B2 dupd Titan' ad bugigearm C.

Twardowski, 7ro
i. cu robt i Cu pilan B phan ] robt i cu dumm M 1. o sama de 124.
Crirnem om. M Cramlearu A2 B lovit ] intrat AX 2. la intorsul siiu
cm: M. sOu ] lor B C ] om V A Ureche ce trece ] ce trecea C ] trecitoare Ax 3 i (I) om M cite ceva A2. vat de pre B C M 4 13110
om B2. jalbk As B2. jelumdu ] jaltund A2 B ] om M 5 $1] Dect
C prilejindu-se ] timplandu-s M. 7 vundu tar B jalbi B2. pre ]
pentru B stria ] pradl A2. au fostu ] era B/ C 8 pre cipttorn C
dindu-le porunck ] poruncmdu-le C M purceadi purceazi A2. B ]
incalece M inteacia dati om M 9 tos' om B din slugi ] slugile M
ro cine B/ M art vrea ] va vrea B/ M j au vrut C si margi in dobin-

di B in om A2 ir mamul ] Moldovenu M ] neamul Moldovemlor


A2. B a Moldovernlor C ] om A2 B M 12. fund lacomt A2 B
care ] cine M 1 den ora om M 13 dobinchre K a dobandi cal ]
au incklecat M cal ] cat Bl. C oraul Iau M toati sama ] tot
fehul A2 14 pre om A2 den slug' I slugile B2 1 codd ]om A/ 15
depreunk cu sluutorn om M de veste C 16 negandmdu 1 rice gaud
avand B/ 17 descAlecati orda descalecatt oarda tItirasca C temend ] praetorto Lat un sat anume om M. r8 Rizina codd

Al. incIrcatt 'Mark om M Titarit on: C de (I) ] cu M de pilan]


cu dunun M 19. Nefundu gata om M gatk Titaru Bl. zo sabnle
13/ C 21 carn om A2 21 putut a hlduij hlduit B/ M a om
A2 B2 22.-23 ce
Lipuna ] ns i p ini la Lipuna le au tmut
calest pe multe locurt ai notrt M 23 la om C 24 cant ] ce M acme
mask ] aceta vreme la mas4 A2. 25 virtos ] mult B/ 26 1 den soco-

tiala ] ala numat M socotiala ] nesocoteala B ] socottali C sk nu si

C 27. cu om B2 C 28 Bugeac A2 B indati om M ficut ] dat M.


29 jalbl A2 B2 de veste C. 30 spre locurile lor om M lor I sale C.

firi nefacind C a tirk A2 B M 31 dupd atata ad samI de C.


luau

rob" ] dobanda M atea Al B M 32 a om A2 B M mare

vrjmiNe B 33. tzbinztle B

312

125.

MIRON COSTIN

r. trims ] dat B ] facut C dupd imparatie ad cu jaloba. M pro] de


A2 1 pentru C vocla om M pro] pentru C de A2 3 i prepus C ]

om. A B M acestor A2 B M. tart ] parp C tare ] tart Bl C de


(II) om C 4 ce
C pozvoht ] dat voe M ] dat porunci Ax.
hanultu ] pro hanul C pridare K 5 acea fapti B2. 7 Cu grtje ] tare
M grna A2 B curtes] curtile A2. de imbe denteamandoao A' de ]
dela C 8 curtile ] partile A2 B M venit ] cazut cu M. Seftr B2 9
asedzase ] insalasa C pren ] din C xo blande] bune M s pares] s'ari

'Area B'.] s'au prut M nu are Bl Ir a] ale A2 acete om B2.


rz-12 pentru
In tara om M 12 Tataralor ] lor Ax 15 ordelor
lori Tataralor M 16 currnedze ] curme C M semitna C sametna M
In (I) om A2. 17 acel A' 19 singur om B2 M purceazi A2 B M
20 cat ] indata M soltanul ] hanul M amu ] era A2 ] lar B ] fund Ax ]
om C mai nainte C mai inamte B 20-21 amu
Moscului out M.
21 era A2 B2 C ] orn Al imbe ] amandoao A2 ] om M 22 cu taina
M dupd Nistru ad in sus M Sosindu,
] 5, M s'au imprtit
M 23. stile C M. salmi ] parte B direptu ] drept A' B ] om C
23-24 partile Sucevei ] Suceava B ] Suceavi M 24 sami ] parte B
la Lpusna B2 spre Lapusna C 25 oastea C onsto
amestecata ]
Titan cu Cizaci amestecati M Caziceasca B Nespus ] Ncpovestit
M aceasta ] ca aceta M ] ca aceasta Bl 26 este om M tarn acestia
M de ] deck M putma C 27 acestea C de om B2 acum A2 28
carde C. 27-28 Textul hare () om Lat 29. nemica A2 divan ]
solennia mdicia Lat 30 dupre A2 cum ] c M ] cum a Ax Atunce

au vidzut M 31 dupd vadzut ad i el C esit ] vinit M 32 intea


arora carti nideidea-st lasase A' croral a carol. B ] acelor M

126.

r Dramba AMC de oti ] oastea M Dramba ] tabara Ax ] pars


Lat acme ] cea B C om Ax carea C 2 cu cat Bl cat tine om M
Iasilor A2 B M 3 dupd Dorohorul ad Harlaul K In] la C 4 againgindu i agiungea B 5 In cetatea Bl Socevn M o apucasa A.2 B2. C M

6 dela ] de C 7 sami B ]soma C M 7-8 2U aflatu

acasi ] pre

toti pre acasi i-au gasit M 8 dobitoace B cu cirezi i hergheln M


9 atuncea Bl. atunce C de nurnar C numir ] sarna. B multe om A2. ]
multi B C ] multime au luat M 10 1 case
robrtu onz M luat ] robit

C ] luat in robie M si pro A2 jupaneasa A2 B M. II Ciogolea C.


C cocoana A2 B C carea Bl. C 12
(I) orn M perit-au
M Stefan Murgulet B C M 13 pamantean A2 B2 intre curte ] intre
curtn A' rs asupra om M r ceielalta ] alta. C drimba

cu

LETOPISETUL MOLDOVEI

313

de om B1 oaste B1 si om C 18 Jitnicearului A' B M ] pgnicerului


V A Ureche] praefech annonarum Lat cidzut ] fost B1 vistnar Ax
] s' A2. 20. Codrului ] Codrul
19 alte multe M alte Case A2 M
C.] in Codrul M Ghigheciului A2 Film B2 Film B1 21 codnprul ] codrul B1 21-25 indati
Chighecenn J intrind oamenn la
codru, s'au apkrat cum au putut codrenn M 22 ce au es acolea om
B Glugheciul Al in ] de A2 B2 23 cu copaci inalp Ax c] i A2
cum ] numai A2 24 de (I) om B. multu ] mulp B de (II) om B C M
crescuti ] in pidurea aceia B 25 S'au apirat Chighecenn Si de acolo
Chighecenn s'au apirat B Ghighecenn A.2 26 Marks om B dupd
TitarL ad ce au hiliduit C 27 Calga A2 B C M sultan A2 B2 C

singur om M hatmanul om M 28 Totora A2 B M 29 cownle ]


praetono kat 30 Vladnic B2 ] Vlabnic A ] Vlammc B1 C M ] Wlaneszte Lat Vladmc baltcY In jud lap Marele dzclzonar geozrafic

31 la ] in M 32 1 spaank ] adeck de spanni mare A2 dupcI spanni


ad ca aceia B 33 a -sluptonlor cal ] can sluptorilor A.2 au (I) codd ]
le au Al. apucat ] luat C

Z. depreuni Cu casele boienlor om M pen ] prm B1. ] pe in C 127.


2 Niamtulus C Iar ] apoi B i smgur
scaunul ] iar el ilia' mult
n'au putut ribda Bk. *adzi in scaon M el singur A' singur
vodi B 3 scaonul B1 a] ale A' 4 a codrului ] In codrul B ce-1
dzic Codni ] si zice C ] om B CipotWil C 5. dupcY lisinclu ad in
Iai B putintei C apirarea ] pazi A2 C 6 curtn ] la curte C. multnne

A2 B2 C 7 Cizacn A2 B M amestecati om M 8 de cu noaptea


M noapte C dupd pustie ad qt au ew aceia B1 orapl ] tArgul M
orawl Indor C 9 au rImas ] rimisese M dughenitk ] ciFloari M
cta om M io boenlor ] boereti B1 i om B1 cenui. C .5-1- au
stitut ] s'au ficuf B' ci om B1. 12 dodnasci ] doclitasci B ] bintusasci A2 13 era ] si apira M mete ] puici A2 inchii pren
ministin B om A inchii om C M pren ] in C ] de pen M 14 la]
in C a om. Al. B C M Tres] Treh A2 ] Tris B1 C Sfetitelea Ax
au fostu ] era A2. 15 acolo om A.2 B2. au avut ] le au venit B phmeidn A2 B 14-15 amens'
tkrgul aprinzindu-si ministirea M
16 focultu ] targului A.2

Dec/ om M le au M i

21.141 I dogoreali

A2 o o,n
IS In] pen B zid C i spre C ce este in zid spre
hileqteul oraului ] despre Bahluiu, fund ezit Bahhuul M hileteul
heleteul A2 ] hIliteul C ] heleteu B 2
.59

omens (I) om M i (II) om B1

Bahlum B' oraului om B


20

hIleteu heleteu A2 ]

314

MIRON COSTIN

apa h1teu1ui M de groaza robiel I a nu-1


groaza focultu si robiei C

ia in robie M.] de
21 oblicit] n1es M ] aflat Ax hatmanul

cizicesc M 22 soltanul om. A2 B M. pre un M. 23 ci ] pentru


Ax. sagi. ] glumi Ax 23-24 Textul 'bare () om. Lat 24 lucru on:
A2. 13/ C. pre ] la B o om. A2 C M Dect z As BI-. C. M 25 Titarul ] Titarul acela 132 titar C ] mirzac M.] mirzacul acela B/.
26 de (I) ] den A2 ] om M Tara ] Tirp M 27 spitarml cel mare ] vel
] insi M 28 nu cu putmi ] Cu multi Ax 30 cabaspitar
M
niti ] chlamys prenosa pellibus zebehms subducta Lat i cate

pungi de barn om A2 B Lat K cite ] atatea M ] om. C. loc alb


Al. C. M 31 hattnanul ] hatmanului C.] con M mat namte B1 C.
M inci om. B aceasta C. aceste vremt
M 32 cuscria A2 B M,
II (I) om 131. C M max namte A2 B C M dupd mainte ad inci
V. A Ureche 33 sobe 13/ domana Roxanda B/ dorruuta Roxanda
Ax Rucsanda K. V A. Ureche

128.

C M clutatu atimee M i om C fetu ] film M. 2 Rucsandex


A Ureche K dupre A2 B Temus B2. hatmanului om M. lut

hattnanul B C 3. cateva I multe B/ dupd lui ad Hmil M 4 In] tar


la Ax In . dzile ] Dupi ce M ] Post paucas dies Lat ] Atunce K.
om V A Ureche
Hrrul hatmanul C 5 de la Tutora om M
5-6. aril tara
dentitu om M 6 pren A' B C i pustie C
fenclia et B/ acta] cea A2 om Bi 7-8 S'au prileut atunce om M
B i moartea lull au murit M Tuderasco Ax Toderas
8 bijemile
M Jalbi A2 B M IO pre Titan om B
K. 9 cativa ] multi
dupd pentru ad prada i C stricarea B2 C striciciunea ] prada M.
dupd facut ad Zacelo 33 C DrabaniiJ Dorobantu Ax den scaun
om. M 12 gata ] numal M jiculasci B2 M Jifulasci A2 cele om M
dupre A2 13 in scaun om B/ 14. sabia A2. B C den porunci om
porunca sa A' 15 smetele ] puscele A2. li. om B C M dorobantilor Ax /6 cu capetele lor om B apeterutle C. pre unit om
pen I in B M z7. la ] in M 21t pediapsi driaptk C. 18. certatu ]
pedepsit B2 18-19 den anu in anu ] den ceas in ceas A2 20 33] 3+ C.
21 aluiB C. M ce]ci B CM dupre A2 22 mare om M omor ]
moarte Ax ] pestis Lat aice om Ax atce in oras ] hic in urbe Lat
B/ pen I pren A2. ] in B C M 24 34/35 C 25 smgur ]
23 ora]

insusi Ax. ] om M pani om B C M 26 dupre A2 B Cerchey C


Cercluezi A2 B dela ] den A2 B/ C M 27 cirora ] ciru C cirora
osti cratul lesiscu om M 28 Beristicio B2 29 a treia dzi ] trei ztle

LETOPISETUL MOLDOVEI

315

A2 B C 28-32 le 211 esit


doderali om M 30 In] mat C.
prileptu ] timplat B 31 35/36 C Litfa A2 B C ci ] pentrucl B1 ]
ci la B2 32 de ] dela C Nipru I Nistru K V A Ureche 33 lesiscu
onz B C M

1-au C hanulut om B1 1-2 hanultu


hatmanul ] Cizacilor cut129.
Hmil hatmanul a lua fuga si B ] hatmanulut Hmil i hanului C a
luare K 2 toati tabira B1 dupd tabara ad t a fugi C toati oastea ]
totul B1 3 inveles ] swat C den ] dentru M 4 dupd How-tut ad
indati C 5 soboh I samur Ax 6 hilidui ] scipa Ax ltu ] cu M 7.
rottile Ax TirOi om M 8 apoi ] jan B1 ] tar pin B2 dupre A2.
9 au pent de fan] rill au pent B M rau codd I rriu A'. dupd lisati ad
fundu M .ro ce ] carea C Bela Tercov C ] Bala TercvO M ] Biala
Cerkiew Lat i Beserica Albi A B 0 parte din cop:Ft: au tradus intelesul
acestuz nume de locahtate din Ucrazna Ii hatmanul A2 B C dupd
cap ad i 131. C. oi ] voi A2 B 12 den om A2. dupe" oaste ad cea
B1 oastea ] oaste B1 C 13 de cei de ] inci den cei de B ] on; A2.

.r4 or ] vor A2 B C 15 era ] au fost Ax mIrsu ] mers C ] rimas


Ax 16 ae om M asedzase ] au zis B1 I a dzIs B2 sultanul C dupd
soltarm ad qz avezase B cum ] ci B la om C cela ] acela A2 B M.
chip& rizboiu ad macar C 17 tot supt sable si pue tot/ si-i tac M.
Ax mat om B 19 singur om M feciorul ] un ficior B M Itu ]
al lui B ] al siu M ] su C 20 carele 11] ce B C ] ce-1 M ] care
lui M 22 veselna ] nunta
A2 21 37] 38 C acest A2 C i-au B
CM
] fuel]. C ] fetei M Roxanded Rucsandei K V A Ureche
dupre A2 23 lui Hmil om A2 hatmanulut A2 M in anul om B C M.
Lat K in anul 5659 Ax 24 netocmali ] netocmire Ax in depotriva ]
Intre potriva Ax a om B 25 Aceasta parte ] Partea aceasta A2 ]
Aceasti parte C dupc1 parte ad a lui Vsilie Nocl ad C o don-trine
om C am A2 C M. impiritiet] ca o impiritie A2. bisug M.
bisuguri A' [ btsugul B 26 asAminItoare A' C clizpd parte ad
a lu, Hmtl C dot A' B C ] z
M ani]ai B 27 Ruscele A2 C M
28
] mirele M singur om M fata ]
chip B/ M cu fata C dupd tuark ad sAlbateci M 29 nemta otn
C 30 dupre A2 B 31 assaulu ] sauln B1 cu polcovrucu M i Cu

pen ] prm B1 ] peste B2

atamann M atamanu ] tamanu B1 32 i ltu Gheorglue hatmanul om.


M i Lat a lui Gheorghie C M 33 feciorn A2 B M. Nicolae A' M.
Necolaiu C

316

MIRON COSTIN

z acolo] tali acolo B/ zelog ] zilog A2 B2 ]era zilog B/ 2 Timm)


au purces C purces-au B M la Ceahrm om V A Ureche 3 indati
om M la (I) ] de M la (II) ] de M ] dela A2 dupd Turci ad st de
meglasit sit M urit am M 4 st la megasu M meguest ] vecuu A2
indati-st B2 5 skindu-si B1 sfundu-si A2. M 6 datum/a lud pe M.
7 amindurora ] aminduror B ] cu amindot A2. M 8 invriibitu ]
in vraibi C sita B1 C sfua A2. ro cum ] ci B2 ] and Ax Gheorghte
$tefan B1 II. milcom ] cu Imite Ax ci-1 ] ci apot M 12 rust ]
neste B1 ] multi Ax sost ] vent B/ dupd sost ad. lucrul B1 M 13
si om B/ st (II) om C care ] carie B2. ] carele C M 14 cocom
A2 B M -st om B C luasi ] pusese Ax multe ] mult B2. 15 spre ]
ca aceea C solte 131 i6 trebile sale B1 M sa om B2. x8 40] 41 C.
nalu M inalte ] nalte M ] mart Ax 19 niruescu ] povorisc C ] nimolesc Ax vro B1 pre
inaltt om C. cit ] cum A2 naltt A2 B1 M
20 durit ] sunet A2 cindu sk pomescu om C asuderea i copacu
Ax 21. mat inalp A2 B nalp V. M sunet ] huet M s oboari ] cad
A2 ] sk surpi M ] si. doboar Ax
codd J om A/ 22 inalte ] nalte

B/ C ] mart M 23 purced B C M. la cidere om C acelast A2.


24 am A2 B2. C M ] al A1 B1 Cll la M 25 cidere ] surpare M.
apot st la dephni ] de tot M i (II) ] om B1 C deplmg ] desivirstti
Ax 27 Gheorghte $tefan M logofitul om B2 M care ] ce B1 C
28 dupi moartea
] daci s'au sivirsit M 29 tatu-siu B1.
30. cocine] mosu M ] bouts herechtarns Lat care ] carele C 31 o casi ]

un botarm C awe om B1 ca acele om C ocine, sate, cum om


M sate om C 32 Dupi ce s-au &it ] clack s'au tocmit M lucrul B.
spre ] de A2

r voroavi C 1,1 om C. anume cu B1 Cu om B2 in ] de B. C. in


tari ] atce, anurne M dupd %ark ad i B anume om B1 C M. 2 gm-

eimante A2 gmfirninturt B' C 3 lor om C osti ] oaste M ungureasci M 4 munteneasci M 5 42] 43 C amu I acum M ] om A2
C den la ] la A2 ] dela C ] om M la (I) ] de la C ] den B 8 43 ] 44
C lustortile B' de ] pentru M 9 impotriva C IO in fruntea ] inamtea
A2 sale A' B C ] saale A.1 ] om M -11 om B xi oastea ] ()stile sale
M i om C aripi ] parte B C M i intealta I i 'n alta C II-I2
pizna ] un coptl de cet ce pizua pre impiratul B den ] de M
unul

coptet I copu A2 C M ] ephebes Lat et] tat A2 B C 13 pre ce!


B1. un ] cel M ] om C 14 altt ostem ] ostenn B 15 incitroo M
12

x6 *1 (II) de B C M si-ti vie M. -It om N 17. hie ] fieste M

LETOPISETUL MOLDOVEI

317

arum ] cui B 1 x8 ce iaste sl hie ] ceta ce va si hie M hie ] pati C.


Asea dari A2 19 de ] Itu B1 ] de casa lui M fund domnu C 10
porti ] portile C K fen ] pin M de ce B C M. 21 ales ] virtos Ax.
case B1 nevoe A' B C 22 a s fen hie cirtua ] iaste fiecirwa a si
pizi A' fie cui B fie cine M fieciruia iaste C La sfdrfttul zacelet
mxta vulgare dictum Fur domesticus praecaveri non potest ad Lat
23 44] 45 C 24 sirdar B1. sagi ] glumi Ax sfitune K 25 gin-.
dmd] in g And M a6 dentru M 27 acela ] acel B1 28 vichasci ] sfeteasel 132 29 beat A2 30. rumeni A'. M care ] ce B M incipea B1.
31 singur ] nsu C Gheorghie om B 32 luoase A' zioa A2.

8-18 Plutarh, IV, pp 90-91.


I nits Cind s'au luat zuoa bunk Stefan Gheorghie logofitul dela 132.
Vasthe vodi i apoi au venit cu osti asupri-i 1:31 K 45 46 C Gheorin pilda ] lark' Stefan Gheorghe
ghie om B1. I-3 Ii trirrusease

logofitul i trumseasi gitipineasa la tari anume- M 2 in ] cu B' C.


3

singur ] el B. C M tocmai V A Urerhe in dzua om C die

Paschalis Lat zioa Ax si anti. A' B in besenci B1 beserica om Bz.


4 Svintului M Andrei om B2 dela Crit ] Critschn C M ] Critscago
B2 5 nimeni A' M 7 cl-I laste gmpiniasa spre moarte I ci-i
bolnavi giupineasa de moarte M spre ] despre B cu om A2 hirtie
scomiti om A' 8 vorli om A2 postelnicei K V A Ureche 9 i-au

A' C M postelnicen K V A Ureche .ro nand c C grea foarte


B2 dupd grea ad a A2 B C ii giupgriesAi] giupinesi/ A2
C II-15 Si hie
C Spun si hie A'
luat voe ]
l-au chemat Vasilie vodi de s'au luat zua bunk' M 12 a nu A'.
B M K tinea B1 tmere K 73 cu ] lng Ax 1- om B2 C Intrat-au
132
14 fata scorniti de om A' 15 spre case-vi]
C 16-17.
Nestiutorm

meneste om B2 17 meneste ] iaste A2 dupd zibavi ad.

logofitul cu fati mhnit M r8 ca cela ] evau K indati


M
2. munti ] munte
C amu ] atunci B M ] om C Ianos. A2 B2
21 poteck V A Urerhe Rfimna A2 B" C M Rumna B2 Remna Lat
22 46] 47 C i lovrt C 23 de nidelde C. 24 1 OM C de onz B1. C
douo A' dupre A2 B dupi purcesul lui om M a vedere ] a vederea
A' J atave 131 C. M 25 glas om B2 M sunete B2 C 26 carele C
27 pisitul ] mersul M 28 ar hi lupt ] vrea lua M 1, (II) ] z- M
29 vina om M Ce, mirfindu-se ] Si si mera M or ] vor A' B ca
fugi M 30 casile A2 B carn era cu totul otn. M totul ] toate A"

318

M1RON COSTIN

cu greu C M douo A' 31. i] el A' firsite ] cele sfirsite A3 C.


poate In, CUM Si duce OM C 33. inteacesta chip ] 1,a M

i 47148 C dupd Miasma ad o luminate M Ieu Bl. unul om C


den ] dentru C dupd sluntoni ad mini tale C 2. strum A' B pinea
B C M dentr' ] de B C M 3 ant A' C M ] ai A/ B 4 pentru
piinea si sarea marin tale om M dispel tale ad catea o minanc
denteutitea al A/ B (si Lat)]om A' C M dupd stire ad Mine,
Tale Bl. C M $tefan Gheorghie B logofitul cel mare ] vel logofit
M 5 vichan B C M ficlean Ax ] infidelis Lat. 6 a ] ale A'. 7. a lui
Racotl o a Itu Matei vodi] unguresti o muntenesu M 8 adevirat
(II) om A' B3 C M verurn Imo verissimum Lat ro 48] 49 C.
inteacesta chip om A' B Clogolea spitanul om AS II. la sine om.
M egumenul ] un egumen C de ] dela A2 B2 C ] dela ministirea lui
131. Aaron A' 12 anume om B. Ioasaf ] Iosaf B' C. M ] loc alb A'
curdle C. pre acele vrenn ] pre atunce M A' ] atuncea C la ] a M.
13 dohovnic EV egumenul ] duhovruc C. 15 Iordachn B/ Iordache
A' Ghlorgachn M vel visternic K V A Ureche visternic B/ vistiarnicul C 1- om C. 16 ae si faci ] si fie asa M Iari mirindu-si
M 17 cu rivaaul om C M rivasul acela 131. Iordachu B1 Glnorgachn
M vistuarnicul A'. dupd visternicul ad o au dat rivasul M carie B2.
18 inteles ] dint M ci ] cum 13/. 19. rea coda' ] rrea Al 20 ce era

om B indati ] intii C 21 el M Ax. ] om A B C. 22 SI au mirsu


B. Mers-au C M. cilugirul cu acela rivas om B C M 1-au dat ] au
dat fivasul C. M 23. Vasilie vodi ] domme M 1- om C 24 primeiche

A" B cilugirultu ] egumenulw B1 25 numai s spue M. esit ] luat

M rivasul acela M 26. dentitu om A' B' ] intii C moarte B2 C


iari ] si M 27 vichre el era C ] fund Ax 28.
larg A' M 30.
egumenul ] cilugirul M 31. vlidica ] mitropolitul C care ]
carele B2 ] ce Bl. pre om M care era mitropolit pre atunce om C
32. anwrie om C
cask B/

I arniruntul C M 2. tot om C inteacela gind si inteacela sfat B

3 49] 50 C 4 el om. B2 amindoi om M 5 1- om C M ci i-au


fostu

acestea ] ci n'au prurrut acestea, ce i-au fostu tot cu credinti

B dupd i (II) ad. zicea ci M 6 pre unul B. C M dentru ] de M


damn ] el M grumaji A". 7 Gheorglue om C 8 zi.dar Ill M. zadar
Ax aceasta B/ C. acum A' C dupd aceste ad cuvmte C 9 era in ]
a nu es' din M pus la inclusoare ] inclus C M .ro in urma logofitului

LETOPISETUL MOLDOVEI

319

Ste fan ] dupre Stefan Gheorghe logofitul A2 lui Stefan logofaul C.

Stefan om B M mntj om B M ix ce era vitav ] vitaful M 12 la


dAnsul om M dinsul ] Stefan Gheorghie logofit
numai si vie Bl.
vie ] fie B2. 13 de sirgu ] de skg
C M j curind B ] de grab AX
mare ] mari A2 ] multe M ne-au B2 14 au stitut ] era 13", de ] pentru
B Stefan serdariul B' 15 aceIa vremi
C dupd si ad fund M margmea]
la margine e dupd toata ad cu
slujitori M 16 pre ] in B Ce) Si B2.

om. C. Stefan om A' M i7. de sirgu ] de sir g B C j curAnd M.]


de grab Ax x8 5o ] 51 C mainte ] mai nainte A' B" C ] mai Inamte
B2. acestea C incepituri ] zarve M x9 Stefan sirclarml B. giteasci
A' M neste 131 20 si hie gata om B
codd Joni A' 21 purcezgi

B cimpu A' B2. 22

greci 1 cazachi IV

23

soboli ] sarnuri A'.

si ficea M 24 Ce] Si B puseasi gindu ] socotisi B' 25 acela


drum ] acele drumuri B C ] aceia cale M de peste B C M amp'
codd ] cimpu Al. prilegml A2 B 26 cum mai om M 27 de sirgu ]
on: A' 27-28 si porde sfirg B C ] curind A' ] de serg Ax
la curte ] au sosit si sirdariul M 28 au sow ] soseste B".
rundu

dupre A' dupi ce ] daci B M 29 ora'] Iasi M Stefan serdariul


om M i om B' M
] si fie B'.
M 30. se sunasi K
A. Ureche 31 Stefan logofa'tul M cel mare om. M 32 de ] pentru

M. Deci si M multu bm C. serdarml om C.


I a lui om B2 jupine Ax 3 nenuci nu zabovmdu om M nu om 135.

A' B C M 4 zibovindu A' au i M 5 51] 52 C c'au venit Gm.

BI C 6 It curte om BCM ce om B2 in dooi-trei As B ] in 2, 3


M I in 2, in 3 C ] unul dupg altul M 7 sosit-au B Ce] Si C
8 au stiut ] au nles M ] s'au instuntat Ax adevirat om B Indati
ini M dupd eit ad Vasilie vod 1:41 sptr,el visterie C

9 91 (II)

om. A' B la sine om C M 5, (III) ] Uncle B" fostu om A' B2


9-12 $1 1-au fost
singur ont M ro cum 211 fostu scris i cirti ]
ckrti 1-au scris B vestitoare cirti A' ca si A2 vie ] margi C
pentru ] cu C xi mal om
este om C 13 52] 53 C 51 1-au

M dupil Intrebat ad Vasilie voda. C dupre A2 dupa aceste om M


om I31 1 de ] pentru M lucrurile codd ] lucruri A' 14 videscu

sfetesc M 15 Gheorghie om B au ori V A Ureche

.r6

nu lie

nemidi] nemick el nu stie M 17 81 hie] nu taste A' acele ] acestea


C. stlpinu sau C M 18-19 doamne,
ca mine] doamne, mina
ta, mai crezut, mai cinstit decit mine C 20 Si 1-au dzis C 21 Si )
Dupi aceia B1 ] si-i zisa M ] on: C s marga, sa' griiasa ] u Pase,

320

MIRON COSTIN

pase, de gr1atei M C,ogo1eu M Ciogolea spitarml A2 22 spune ]


zic C M Ciogolia spitarml M om
23 53 ] 54 C visterie
aerariurn Lat 24 nazi codd jpaza A1 aliment A2 B insplimintat
A' spiimat B1 stiutoare de Irma sa hirea ] stiutor fund de vina sa A2 ]
stundu-si vina M. 25 de toate A' de fall om M 27 inteacele sfaturt
om. M 28 lark ] ce C dupd vrut ad Vasilie vocli C indati ] atunce

M 29 Trotu A' C M Trotu B1 de unde M 30 nepestiti ] neapestiti A' B ] curind M vreme om M au sosit B M den ] de C ]
cu M fuga M 32 .11 de osti ungurestt om C K 33 asupra sa om.
BM
136.

i care ] ce B M , om A2 vine M asupri ] asupra sa C de 1 cu


M nemic, la om 131. 2 de sargu ] de grab Al. ] asa de grab B.] o'rn.

M 3 54 ] 55 C Iacomu A2 B C M ] Iacomachie A1 Ax 4 n'au


mrsu , ce om M set] lui B earn C care-1 B i (I) om C 5 -*am C sii ] lut B1 om B2 dupd sit ad cm burn M. la (I)] B C.
la Roman, la hrani om M 6 de lac ] postorms Lat om om C
desteptatu tot in bine ] dezmierdat 1 tot in blue desteptat M ce
poate ] de toati K 7 netiutoare A' C. 7-8 Si
si asculte OM M.
8 si asculte om B' 9 prnatenescu prost4 om B2 M. xo striple ]
strajile B' ] streple A2 straja ungureasci M carie streji A' B2 ]
numaa M ii zirit A' B indati 1-au M 12 in ] de C in goani ] gonindu-1 B omorit ] ucis M 13 mai om B M 14 de perire ] de moarte
Ax ] om M 15 55 56 C Amu ] Atunce A2 ] acmu M ] om B C la ]
in C 16-17 si dela
Focsenn ] i Dicul spitarml cu Muntenn la
Focserm ] pentru ostile muntenesti ci au
Focsam M de Dicu/

trecut Focsanu cu Thicul spitariul B1. 17 Focsenn ] la Focsanz


i atunce ] cind M 18 pre sama ] pre mina B1 ] la M 19.
C
sinnemlor A2 B2 ] seimeni M J,cnii1 Ax iaste ] era A' C M ]

era ficuti B' ao lontru B' C M liuntru A

Adusese ] Au adus

om M 21 Gheorghie B ] om A C M logofitul B M ]
vocil A C 22 numai ce B C ce ] insi M I-au luatu ] I-au legat B
M

I-au luat de l-au pus C ] I-au luat de I-au dus M puci ] tunuri A2
ping om M impreuni ci sine A' cu sine om C Zac 56 intreagd
om M 23 56 ] 57 C virtos ] ales B2 24 visternicul B1 vistuariul
Ax cel mare om Ax pre acele vremi om A' B C piar C 25 1]
nice C dupd vocli ad ca B1 dupre A' 26 apropierea Ax 27 Iordachn
28 B1 vistnarnicul A2 cu greu ] tare B1 IordacIre visterrucul ora
B 29 ce de mare C dupd cindu ad au fost C dupd noapte ad s'au

LETOP ISE TUL MOLD OVE I

321

deteptrt B1 30 r-au dat B2 211 dat ] clindu-r B1 31-32 Si daci...


/Toe& om. B2 31 -au om K V A Ureche cer boerr] borarn B C
dzicindu ] 1-au spus, au suspinat de greu,
1-am de*teptat
zicind 41 Au pent-au bozarn ? Si daci au trut de perirea borarrlor,
au zis B1 32 r-am ] r-au B2 ci au perau ] de peril-ea lor, adeci a
borarrlor B2 2U auspinat greu om B2 K 33 dzicindu 1 au zis B3
31-33

Ah] Oh B Ce s'au ficut I i Pessnne factum est Lat


.r 57] 58 C incotro ] incitro A' ] unde B 2 hire a 131 3 rat.* ] 137.
om A2 B 5 era cum 1 putea
lark A' C om B 4 lark' ] Nice M
M rucr om M o oaste A' B2 6 cu 1 la B2 dupd uri ad fund A"
7 tot ] top B1 C ai lur A2 B2 logoatul M ] vodi A B C. 8 si nizurasci ] si au !Tiara M 9 la om A2 dupd hatmanul ad Ci7ICC5C

A2 B M acestea B1 .ro Hadimul B C postelmcul cel mare ] vel postelmc 1:11 M Ii 58 ] 59 C Marra-111m A' =ma avutier ] averea B1 M.

avutizer] de avutre B2 avutrer A2 C 12 a lur B2 deci ] de B1 decr


acoles om M z3 si o apuce M avutna ] averea A' B1 ] om M
1] ce C ori ci ] sau cicr A2 14 Ginorghe .A2 logotitul ] vodi C
avutua ] averea B/ C dupe" acere ad ci raste M 15 Nzamtulur B1.
ori] sau A' dupre A2 B lucrurr ] lucrurrle A' B1 C.] trebrIc sale
M care ] ce M ] de care A' carde C z6 acere barn de averea acera
M bar,] avere B1 17 dinsul ] el B1 aceie avutne ] acer avere B1 C ]
om M i8 Zacelo 59 intreagd om M 59 ] 6o C Amu ] decr A' ] om

B C lam* Al B 20 sculindu-se ] s'au sculat B1 K dupcY casa ad


luz B1 ] ad sa C

2.1 i Cu curtea B2 de curte J curtn Ax dupd curte


ad qi B1. 22 dupd ficut ad eu C 23 o am A' 82 mrma agonesiter]
cor Lat 24 trecut-o A' B' C al Codd la A1 26 spoil mar pre
urrni C vistramicul C vistuarzul Ax 25-26 acele toate
vistramrculur ace'a avutre mar apor toati la mina lur Iordachre au vena B.
27 6o] 6r C pre om B M carde ] carie B2 ] care-I A' ] ce-1 M

hatmanul om M 28 pre om B Hadimul B C 29


] sau
A' pircilabul de ] ce era pircilab la M 30 pre acele vremr om
A' C M pre acea vreme Ax
] sau A' den ] de B/ C i lipsiti
om M 31 hae de hadimb B. hadimulur C lnapor om M 32 arm'
atunce A2 ] om B C M calea Hotinulur] cale spre Honn M
dupd pircilabul ad de Soroca B1 M Stefan om M viclerne C 33-1.
Hmil om M
Decr
27

I de Tznoavi om B C 2 Sr] Apor M dupd trims ad apor A' cu 138.


3 Neculam C 3-8 vi

al dorlea rindu orn M 131 K Gligorre A' B1

21

MIRON COSTIN

322

den ifintesti ] dela Howl lar cu aceia triaba la Hmil


hatmanul si pre clansii /-au invliat, trecind pre la Soroca la Hmil
hatmanul, si prinzi pre Stefan pArcklabul de Soroca, sk.-1 trnritk legat
asa trunitindu-1 cu unii den Hantesti M 4 le au dat B dat ] dat
pre Nicolai

ponmci B ] poruncit C ci om B C Stefan om C 5 im

om.

A2 B trimiti C 6 Nistrul om B1 7 S+efan parcklabul de Soroca W


8 a om B1 C den Hantesti ] militum Lat can,] ce M pre lingi
M 9 ca sk-1 A' s-1 duck la Vasibe vocll om M SO al lor
A2 B2 C Ce-i A 2 9-II Ce
pre cale ] 1-au omorat pre cale, licomind
sk fie a lor ce luase si ce mai era pre 1 Angl dnsul, aducandu-1 M Ir
pre cale om B 12 Zaceala 6.r intreagd om M 6r ] 62 C 13 aceia vreme C

dupd era ad vienn A2 pemintian B1 pimanteanu A2 14 protiva B1 de


om B I3 culin A' ]om B voroave A' B de om B1 I6 deplin)intregB1.
ghebos B/ 17 dzice ] sk zici A2 B1 C la chip om C J la cap K

I8. 6z] 63 C. sosi au sosit A2 B M 18-19 s'au askdzat ca tabira


sa 1 au tilinit M. 19. sa orn B C de asupra om C 20 fanos A2 B.
2o226 spitanul lui
de Dicul om C 21 cuprindzindu ] apucAnd M
scaonul A' B 22 den toate 1)k-tile orn M la ] in M 23 Ianos A'
B2

24 Li-au rispunsu ] rispunsu-au M 25

le ] a

pohtcscu ]

26 de ] pentru B1 muntenesc ] lui Mate' \Todd M


] care
la domme ] si fie el domnu
C ] si fie
C 26-27 i cu aceie

poftiti B1

domn M. 27 la dornme ] domn B1 28 63] 64 C Dec/. om C dupre


A2 ] pre M 29 cateva om C M gloat M de taxi.' om M lux om
M sfeti A2 30 Nicolae C M molitfa A2 molitvi C Ghidion A2
episcopul ] vridica B 32 la Ministirea. Sacul M ] om A B C Lat
Stitut-au B SI au stitut M Stefan Gheorghie C Gheorghie Stefan
vodk ] Stefan vodi Gheorghie sau Gheorglutk Stefan M 33 in anul
7161 om M 7,61] loc alb A' B1 C ] 7
B2 dupd 7161 ad Flcut-au
Vasilie vod i doao mInkstin in Iai, Golna ci Tri Sfenteli, aducind
moastele sfmtei prea CLIV10aSe Paraschivei sl au domnit am 19 Ax

139.i Tztlu

Domnua lui Stefan vodi Gheorghie B1 K C Gheorghie


Stefan au apucat scauriul dommei, iar Vasilie vod au fugit la Hotin

M Cap 18 A' B2 C 3 auzirea, mirosirea B1 ci codd ] m A1 adevIrati A" B2 C M 4 simtinle A2 B M 5 Cu gindul B1 6 audzul
nostru J auzu M 7-12 fundu multe
nu le putem ] asa si celelalte
M 8 iscusitj subtilem Lat 9 inca Al. insk codd Jar apoi A2 ro analrkaturie J arnaru B1 J amkrciunea A2 B2 amar B1 ni sk par A' pare
V. A (Ja-eche Ir i sintu dulc/ ] i r dulci apoi le afTim ea' skit e

LETOPISETUL MOLDOVEI

323

1-2 i apot sintu C a le om A2 B C


12-13 a le
iedere om M cu ] pre B1 ] a B2 13 singuri ] insi
B2 ] insust C asadzi ] asezati B ] proporat Lat
] Infra M 14
gindulut B1 ] cogitationt Lat sl hie ] a fi C M 16 cattonule A2 B
17 pre]pe B2 ] prea A2 ne om B1 C M scnere K 19 den (I) ] de B2
Ax 20 a ] al A2 B a lui om
C M ] pentru B1 om A2 sus]
M 21 Stefan Gheorghie A2 Stefan vocli Gheorghie B C Gheorghtti

tarist ] 'rack C une ] uncle A2 C

Stefan M 22 dnapti M 23 domnu-sku B C M 1-au A' B. tot ]


toate B1 mule ca om M 24 orindutrea M c sintu ] ar f, B1. ] a fi M
25 2U edzut s'au asizat B Stefan Gheorglue A2 Stefan vodi Ghtorglue B 26 scaunul dommei ] domma tint M Ianos A2 B2 27 -a]

st a lut B2 ]

i M Dicul M lui Mate' vod, domnulut om B1

st den tall ] o sarni de oaste 1 den Ungun


st den Muntem si Moldovern M den Muntem ] dm cea munteneasci
28-29 i den oastea

au ales om t si (III) om B2 C den


C
urma 1 dupre A2 31 lucra 1 lucreazi B C in

(II)] de B1 C 30 in
] amea M 32. pre ]

In B M tranisisi ] au trams B i au mat trimis M dela Hotin om


M soli B1

i. cuscru su om M la Hmil A' B1 2 cerindu ] cersind B] M2/ 140.

om M 3 starostea B2 M 4 la om M feciorul hatmanului


totchit OM K hatmanulut Pototclui ] lui Pototcha hatmanul C dupd
Pototchn (II) ad ce M 5 esitul cinna ] a arum esire B ] care estre
C ] esitul lut M Crimulut ] Titanlor M 6 it chdeasi ] 1-au fostu M
La acestea C Aceste aducindu-i aminte om M 7. 11 poftna j poftindu-1 M dupd afle ad de agiutor B1 7-8 Si cu aceie
cale de
om M 8 -1 om B pre ] spre A2 tret A' B1 C I 3 Al B2 9 'Dome]
most/ Ax ] looms hapseditanis Lai 8-10 trei
spre Camenita om
M _To dupd puices ad de sirg C ii Iara ] Cc M staiostele acela

M dupd Carnerati ad de unde 1-am gisit M Tara la Hotin C M


12 'rate dzi om B1 C M dau dedeasi C ] dind M, lut Vasilic
vocli om C tati om C M ci (II) om B C M 13 Gheorghie Stefan
M stitut in gindun ] socont M dupd dentli ad si stea B 15 de
scaun ] aulicis Lat cu I lingi B2 C M ] pre lingi B1 dupci boent ad

cei A' C M de ] den B'

scaun ] ar M cei de scaun ] tint Ax


cu (I) ] lingi M Boj A2 B M 16 Cara capitanul cu difibanu B
lor om B C 17 6o] 50 Lat i8 a slmitonlor A2 BCM a cipitaralor A' B C M 19 mili ce . inamte 1
miluisi de mat namte
vreme M. 20 mat inamte B C 2j Bop ciprtanul st pre Cara cam21*

324

MIRON COSTIN

tanul ] Boj si pre Cara cipitanu B2 de diribant om B Lat (Uribanilor M 22 a pomem I ski scnem M mai sus om B avutila ]
averea B/ C M 23 lut Vasilie vodk B C M ] om A Lat cela A]
ce B C M era ] au avut M la ] in M 24 dupd tnmiseasi ad Vasilte
vodk A2 C 23-25 la tare
pink' a si cliti ] Daci i-au adus-o

*tefiniti plharnicul, Ina neclint M 25 pink a sk citi om A2


dupd cliti ad Vasilie vodi A' 13/ dela ] la A' sositu ] ventt C.
dupa au sositu ad si Ste-2.114i piharnicul cu B toati A2 25-26.
toate deplin la Vasilie vocli De care om M 26 dat tire] stiut
M 26-27 De care
deplin om B 27 cu toate deplin om M
28 acum Ai in om B2 mi ot] Imi voi A' B 29 n'or ] nu vor
A.2 B C dupd nepruatinu ad de mine Ax 30 trecindu Nistrul ]
au trecut peste Nistru M 32 vistnarnicul A' B 32-33 Cll
casa lut ] cu alp. 1)0/an de cask a lui ce mat era C ] alp boian
citi era de Casa /LI/ M 33 Cesa lui ] familiaribus slits Lat boern
sluptorn ] lark alti boar' i sluptorn toti C J iar alp botan
cu
sluptorn M i i cu B' pulclleJ tununle A2
CAP

141.

spre Iasi ] inapot M 2 lu B2 dumbravi Ft' C aproape de ]

lingi M 3 alalti ] alp, B C M 4 supt in B 5 casile 11' C M.


boieresti B nu firi ] Cu Ax man A' om M ] multi C pagube A'.
7-8 precum face vreme ca aceie om.
A2 8 jaf A' carilor ] de cari C 9 stiu ] stiam C M stiu imbogitip
pre ] s imbogitise B pre om C citva ] oare citi M ro Hotenearn
B den Hotincern A2 ir stile ] oastea M 12 Marini B' inci om
B 13 dupd pomenit ad mat sus B2 M c'au fostu II-au luat 13/ M ]
carile ] casele V A Ureche

ck 1-au B2 pink la Howl om B M 14 legat om M pusci ] tunun A2

sacaluse B M tacalusi A2 bombardas longiores Lat de a] de ai

A' om B C 15 putintei B trecitoare ] trecut M 16 se/menu A2.


skimenn M 17 den sinete om B mete I SMCata C ] purl A.2 putea
om B/ cobora ] pogori C A= ] apropna
rimen' A2 mmenea
N'au B2 19 aceie ] Nistrulin Ax o n B/ ci trecusem
pomenit
om C M Nistru B' ] om Ax mai nainte 13/ 20 de ] den B lark am
inteles
de fatl, cum ] tar au fostu altit de fati si am intiles de

din,, c C cum] ck M 21 'idea ] sIdea A' ] au fost sezind B/ M


de ] in
M C sciunas A2 dupd sautes ad lar din cetate C ] lar
din ceta ea Hotmului M 22 spun ] zic C cul din C 23 dupd
pharnicul ad si fie fost C ciu A2 24 lovit ] trecut Ax Scirnava ]

Spurcata B C M 26 nu om M 27 lisare K 28 dupd nedejde ad.

LETOPISETLIL MOLDOVEI

325

incai M trecitoare B M in care om B' hie fost M de grue Bi"-C


M 29 cuvinit ] cizut B M si s pue ] si fie pus C sineta:t ] Cu
pu:cile A' 30 ] treidzeci A2 B 30 Nemp ] oamern A' dupd pus ad
Nemti A' o tie ] fi pnut A2 Moldovei codd ] Muldovet A/ 31 ami
C M ] al/ A B Cu pinea C 31-33 Au n'au fostu
in tirgu j ci
hrana au avut M 32 o ar hi C putut a pnea ] pnut C a oat A' B
sau citi era numai in tfirgu om C 33 acea B2 M vrea s socotiasci ] Va S000t1 C M

a ] de C risma A2 pricini A2 B C 2 mi-i ] mi vei B C. ] ar M 142.


dupd intreba ad cum ? A2 B M tot iv rispundz V A Ureche itt om
M 3 cetatea Hounului ] cetate la Hotin A2 ] cetatea Hotin C 3-4
n'au fostu in puterea
] n'ar fi putut M 4 cetatea om A2 5 Suceava

A' Socevu M 6 osti titiristi ] Thant M 9 putut a lucra lucrat


M J putut lucra A2 B lucra ] luare K io t] ci M tot om M necli-

on: B M ii dupre A' luatul ] ce au luat C cetatea C


dupd Sucevn ad Stefan vodi C ] ad de Stefan vodi K V A Ureche.
12 Nimeni A2 sfaturilor B' acum A' 13 ce om B gresali C cei ]
acei C sfetnici A2 14 a-1 face A2 M acum A2 16 Dzicern zic C
17 acmu ] acum A2 ] om B1 C lark.] Ce C Sed tempora non sunt
in potestate hommis, sed miser homo a potestate temporum Lat
18 biatul M 19 1 In] den B C 20 iv oat M agiungi ] aping si
21
132 una singuri M ostem ] oament M a cetitn B' C cetatea A'
rsipit C a toati B' avutiei averea B2 C 22 cu casa]si a casii lui
A' 23 cetatea Hotinul 132 C M cetatea Hotinului B intimpinindu-mi A2 24 credincios om C 23-33 Za-c 13 intreagd om M 24
pisariu A2 B al lui A2 25 cram' B' C 26 staroste- B m'au intrebat
om K 28 ozmenit sit ] oamenn B pusci/e ] pusci B ] tunurile A'
30 ca cum A.2 31 nesocotiti ] negrijiti C aceie om C 32 giudetul ]
giudecata C ce trage ] certare C cu OM B2
3 cilduri a inimn A' 4 precum ] cum BI- i om A' C s'au B C 143.
ase om Bl 5 nth' Pentru ,rinirea Cizacilor cu Timus asupra lui
K implut I plant B C
Stefan vocl Gheorghie si 1-au scos din tail
Cu]in C Junk de dztle B/ M 6 i ven: ] au st erut B C ] i i-au
verut M stire ] veste M dupd Timus ad gineri-siu M 7 lui Hmil
hatmanul B hatmanului cizicesc M dupa Hmil ad vine B2 oaste
inteales czceascJ Cizaci inteales B/ C 12 ] pre la B/ 8 Acmu ] Acum

A2 dela Acmu pand la sfdrIttal zacelet om M cauti ] si caup B/

326

MMON COSTIN

cauti de vezt C fire B C lesascl ] leav B. C. g mema B1. mima


A.2 B2 dupd si ad apoi C Io dupd casi ad fund B/ C. riscumpira
A2. B2 II lire un om C 12. despre cineva ] de nime C de grue C.
andu 1-au fost Irma om C 13 au st esn C 14 Codi Whit C era .
paza marginu om B Lat o mie codd o I000 A1 15 sfialt A' strum
A2 B 16 de suali om C de sfuali A2 ] de temere Ax ] sina B1.
nici (I) ] , C
(II) ] nice la C ] la M ] om B2 17 acea putere
A2 B 1Cele OM C ca si A2 18 cum au sosit, au trecut M i n'au M.
19 sl s adune ] ut salutaret Lat 20 Catceni K. tras J intrat B2 cu
oastea A2 B/ M 23 asupra spre M Esilor ] lailor B C ] Iasi M ]
Lestlor K lar Thicul A2 spAtarul M. dorrumlui om B1 C Ax mun-

tenesc om C Ax 25 cu om C lut ] sale B1 raiaoa B/ C. M raiao


A/ C2 ] provinciam Lat 26 inainte ] mainte M dupd inainte ad
asuderea C Ianos A2 Ianus M 27 a ostilor A2 st] sau B1 C den ]
de A2 B C M viclesug B C M 28 on stundu ] sau cci stna A.
stipini-sku B stipinu siu C. lut Racopi om M 29 Lesasci ] la Lest
A2 B1 30 de atunce om M 31 de Nemp B M puscile ] tunurile
A2 Ax pre ] pen B2 ] pe C ] prin M 32. Cobilea Ax drept M. poteca A2. ] calea M ] transites Lat 33 cllinme B2 cilirearnea B2.
rirniseask M

144.

I ativa om C Ax. 2 la on: C ] de Ax di asupra C. M. 3 improtiva ] inaintea C improtiva Clzacilor K 4 dupd purces ad la him
C 5 legati] bogati V A Ureche. curnbus cincto Lat a lut ] dela
C ] de a lui B1 6 inainte om B1 pogor At B M 7 ] cu B1 Jima
la vad ] vadul Jinei Ax lucru om Ax 8. ostemlor M 9 cillretn ]
cAlinmea C M de ai nostn B M at nostri ] Tara noastri C io den
(II) om C ii Hintesti ] Ritesti B1.
] cip.a C dupd Cerchep ad.
era B ai lui B cant om B ] acestia M 12 acestia om B M
impinsu ] infrintu M cilirept ] cilinmea C le om. C 15 a am
A2 B C M orbi ] turrnatim Lat dupd vad ad in sus A'. .t8 la dial
om M Redm ] inter fruteta Lat Reade Ax IO ceielalti om M sta
eel A deasupra om M culme ] dial B culmea dialului C. 21 ciFirepi lut Timus ] Timus cu cilirtmea M st el smgur om M cidzut
pent M. 22 multe trupun den bietu diribani ] multi diribani M
] scipat M Ax 23
den bietu a bietilor C carn ] cif' M
Reade Ax s-au scutit viata cu ] au hilduit in M pidure M 25 lanos A2 26 de imbe ] denteamindoao A2 cilinmea ] oastea A.2
om C. 27 st de tari om VA U la ] a lui M ] de a lui C Ianos

LETOPISETUL MOLDOVEI

327

A2 Ianus M cit s putea, la ] cu M sa om B2 24000 de oameni C.


28. de gres C sa socotiasci om M si si soconasci B ] fundu pre
soconali driapti C. 29 rizboiul A2 B2 si le ] ce numai si C hrana
drumunle ] calea i hrana B 30 den ] de C tabira ] carragme Lat.
3% suirea Ax coasti ] costisi M 32. ostem ] oaste M
]
rimea M 33 bigat ] gonit M tabira lui Timus C 5i acolea ] 'ant M

s'au suit ] au sosit B a era om M 2 pre ] de C M AX i acoles 145.


au m s om. M Ax. acea noapte M Ax 3 lisindu-si A2 4 au mirsu
a'au rischirat M. spre ] pre la B. M 6 drept M Ax ostir C. spre
citre Ax. oral ] Iasi M. 7 afnali A2. om B2 cite om A2 de pe
de ] pre B1. ] pe de C M ] pre la Al 8 Ianos B2 A2 M. scade
si imputineazi B M 9 s'au scursu ] M21 C in ] pre A2 C rites= giumitate om M. dupd giumitate ad oastea B1 ro drumlin
] apoi au /uat dnimul
calea A'. orasului ] spre tirg M tari
017l M 12 dupre A2 13 pre
Pe 132111111U M
ostile
C pre oastea M. 14 cele om Bl. C ezise ] ewe A2 ]
poezise Ax ] tocmisi M toati om M 15 pen OM M dupd pregiur
ad. curte M. sedzut ] stitut B ase cu tabira om M eziti ] esiti A2 ]
anti C ] am M Ax ] conclusa Lat la venire& ] au vunt M ]
C. I6 lui om M. in Iasi om. M Ax Iari om B ] !risk M
B C M 17. sosi ] vini M ] sosire K pnn codrii El/. 18 dupd sco-

seasi ad Cizacu C firi numir ] multe M 19 care apoi ] iari dad


M. sosit ] vinit M dupd citi ad via M 20 dupd aflat ad oamenu M
nemincate A2 B nemincati de Cizaci M. tot pre via ] au dat de
toati vita cite un zlot Cizacilor M pre ] de A2 B 21 dat *tire la
oameni om M la oamern ] oamernlor B dupd oament ad de au venit B.]

si au vemt oamenn M care o au ] ce s'all M. 22 Multi oameni C.


atunce ] aici B2 de Cizaci, oameni om C *eel CIZ2C1 M oameni
nestiuton ] nestund M 23 ce cine Bl oplostti ] cuprinsi A2 altu ]
unit A2 iari mergea C 24 carde] ce C.] stundu-1 ci M. 25 Ste-

firuti ] Timis M ca-i] ci unde-i M. timpina M Cizacn om M


26 intre cant om M s-au pus capetele ] au pent B1 28 veste B
29 timpinat A2 B C M 30 singur ] insus B' C 1 om M mcrseasi ]
au mirsu M hami ] contis M soboll ] samur A' 32 inteun chip ]
cum A vrut si o dea ] dat-o M 33 Cu Hjdu pircilabul lor B C M
on ] au cici A2 au vrut ] s'au aritat M s hie om A2 ] a hi M
care

] intre ai B ] ai C 21 nostn ] nostro tempere Lat I-2 146.


credints om M 2 on ca ] sau cci A2 slit] sfnt A2 ]

328

MIRON COSTIN

M 4 taB M ] temut Ax 3 jacun ] jacul C ] jafun A' in ] la


calue A' in singur ] tocma in C 5 Si aceasta . alta om M 6.
carde] ce M pircklab om B1 pus de ] dela C. 7. giurimAnturd rugiminte C 8 dupd nnut ad el M vro doao luni om M ] cAteva lum C.
doao Ax ] loc alb A B doa douo A' IG It incungiurase ] I-au fost
incungiurat B M .71 om A' B' C Ii al sit de-t bitea om B de-i
] ce B au tinut cetatea ] o au nnut C
12 Ale
odatk om M agonesealte ] ctig Ax odati ] indati Ax.
13 dupre A' sfat ce au ficut ] ce au sfittut M 14 gintre C gmen
B' cu om A' B C M 16 cu mare &ire om C 17 de toate vintle ]
vinovatii C vuule gregalele M 18 s'ar hi B2 cineva ] oricine M.
micar 1 improtrva B rnicar improtiva M 19 poste OM C Ce
ceta ce B ce taste ] ce-i C 20 dupre A' 2CCIe ce ficusi C. a
bitea ] si-i dobindeasck M

B1 si hie ] de ar fi A./. 21 gmere siu ] ginin su C ] Tartu,

gmen siu M
OM B1 C 22 slujitorn C. M strum As B' cum ]
ci M 23 rument Al n'ar ] nu ar C M mai om C ave-1 sfittna ]
2,a sfituia B1 J asa l-au fostu sfitutt M 24 nidejde C nedejde
ciziceti ] nicleidea Cizacilor M 25 dupd vodi ad au vrut M 26
ntiust mat pre urmi om M 27, It om C. cumuli ] ci C 28 Ardial
B/ 29 dupd vodi ad in Tara Munteneasck B
] ce M ce J fir&
numai M 31 rcnA% A' B C rmcpautamt C text slat; om Ax
Lat ] Domnul sfarm rizboaele M 33 Sauglid lavgin A' Ax ] qagli
II' /Irk noastre la munti om M can A' Bs.
31 Psalm, 46 ro

147.

i Iano A2 inainte om M 2 pen ] pren A' ] pentru B2

dupet

strAmton ad pre Cobalt M deadireptul ] de drept A2 ] de direptul


B ] de a dreptul M apoi amu om B amu ] atunct A' om C Ax.
acolo M dupd munti ad la Nemti C 3 s'au indemnat
Ocni om
M augi, B .$avgiii ] fossores salts Lat dela ] de B2 Ocna A' B1 au I
le-au C M acei pedestnme M 3-4 pedestrimei
Racotit on; C.
4 a lui Raconi om Ax a om A' augli A2 B C 5 sk vor apropua ]
s'au apropiat M de Nemti ] Nemtu M 6 smetilor ] sinetelor A2 B ]
Dupl ce ] si slobozind focul Nemni,
Nemtilor C 5-7 sk cadzi
curn dau ei deodati Iari .$augiti s'au lisat ton la pimint, de i-au co-

y Arsit focul M 7 Dupre A' s'au stimpirat sinetile om M 8.


sineatile C a gin ] a sk. giti C I a implea sinettele M a sk gitire K
de al C M dires ] rind B M Ax au intrat ] s'au slobozit M

LET0PISETUL MOLDOVE1

om A2 5augii C 9 coase A2 ce au . coade om M .ro

329

de ] den

A2 B C
] acei $avgki B lt- om A2 B C II acei pedestnme ]
acelor Nemti C ] om M pucile 1 tununle A2 Ax de om B C 12
dezbkrat ] curitit Al acelealalte ] celelalte A' ] cealalate B ] om M de
Nemti j nemteti M 13 care] aceia M a ] ale A2 Saugkilor C Costar'
C M povat5 ] ductor Lat 14 In] pin B1 x5 Indus in temnit M
la ] in B i in obedzt B2 dupd obedzi ad marginal Aice s'au trecut
penrea Morianulut hatmanului, cauti la capul 19 zacelo z A Aceastd
?iota era de sigur in original La locul indicat e o stinpld aminttre a faplulu: petrecut, nu o povestire a luz, ceca ce inseamnd cd Miron Costin nu
revdzut act cromca dupd prima redactie 16 Totrus
1.7 Ianos

A2 Ianus C M den Trotu ] de acolo B M ] apot Ax avAndu ] ayes


Chimuu Iank om M
B' 18 sArg ] grab A' 'Ax 17-20 avandu
x9 poate fi B C M dupd qz ad perirea Moreanulut hatmanulut lut
$tefan vocli ce 1-au ucis *anti ce si strinsese la Steraniti piharnicul,
nepotul lui Vasilie vodk i B mors Moretti generolis Stephani pnncipi,
quem occicht plebs aggregata ad Stephanam pincernam, nepotem Bastin
principis Lat paterna ] poticala C $augAl A' 20 sfiali A2 ckiall
jo M ar Totruut ]
lut $tefan vodk B Imo A' lam M
pe Totru B dupd gios ad de au trecut C 20-21 i au Mun-

ternascA ] o au luat spre Focarn M 22 act desparte Cap XVI/


Pentru a doa venire a lui Vasile vodk in Moldova K 23 in
Tara Munteneasc5 om C Cotnarovsku K 24 de credintl ] credalems Ax a ] al A' 25 acia ] cea A' 26 de om om A' sklbatec K
Dumnedziu om M 27
V A Ureche de I a lui C 25-26 acia
scornind ] clindu-i M ci taste Liah om M Leaf A2 LlaV B1 dupd
Liah (Polonus) ad et catholicus Lat dupd i ad c A' M ] cum

ck B. opna ] nu lisa M 28 nu om M sa om A2 B M Timus ]


dinsul B2 C M ] el B1 29 dupd trimis ad la Vasilie vodi B1 -1 om
A/ B' deis Vasille vodk om
30 taste de triabk ] -1 trebinalte M
31 dnsul ] Timus M la ] in B C minastirea Galata C minAstire la
Galata B mAnAstirea om M 32 dupd mIrsu ad Cotnarschn pisartul,
lar Timu B au ] -au B dack
gata om M Cazacii C de ai
] lut
C ] de at lui A2 33 gata ] s stea gata C ] gata s stea B2 ] gata si
task B' scornit om C eitul lui A' B i clack su eit C
dela voroava lui om C au dat ] 1-au impresurat M faptk, ] triabi us.
C faptJ lucru
intr'insul om M 3 de nice B ving ]
fapti C audzit ] intles C 4 rrea Al 51 om C 5 pre Tornai asupra
C

MIRON COSTIN

330

Tomii B pre (II) ] a lui B Iorgaclui M. 6 c] cum c dupd doi ad It


A' C M 8 Rucsanda K. V. A Ureche dupre A2. Deci ] Si B urnbla
A' alining.] in mini C 9 dela ] la B1. sk-i lase om Al. zo Ce om
C nu-i 'Asa ] nu i-au Ilsat M ] i-au Lisa C glum A' C dupd sku ad
Timus B2 II pre carn C are el B2 ii are M 12 grijk A' M B.
grije ca aceie 1 atta griji B 13 or ] vor A2 C. de la ] din C ] den M.
14 do, ] 2 B2 ] amOndoi M 15 umbla A'. C cu noaptea B1. la om
B. C M z6 despre (I) ] deis C despre mile ] cea M despre Doanuia ]
Doammi B 17 De care ] Ce M de toate om B cu greu B, C ] om. M

mlinile A2 M 18 acela ] acesta B C ca acela ] tarn perversi Lat.


19 Talu Pentru Vasilie vocli cindu au mersu al treile rand asupra
lui Matei vocl cu osti de tark si Cu Ckzaci, de s'au lovit la Hmta B1.
Vasilie vocli au mirsu asupra lui Matei voclk M N. Al tredea rlzboi,

and au mersu Vasilie vodi in Tara Munteneasci asupra Jul Mate,


vodk, 7161 Ax In] spre B 20 domnului C domnul muntenesc mg
B M 21 cu ] si C tabira ciziceasci M 22. conac ] pernoctatione Lat
stitut ] ficut M Naltu C M ad pontem altum Lat 23 Timus om
M ostn M. clzicesti ] sale B1 24 si cipetennlor si ostemlor om M
osteriilor ] ostilor Bl. tuturor B1 C M. de ] den A' B C M 25. aceie
om M ] acea X V A Ureche polcmnici om C Bohul K anume 51

altul hi M 26 vestiti si vechi Ciizaci om M de nice C M. 27.


Timus om B 28. Bohun om C Bohul K. 29 umblat A'. numai cu
A2 30 fire C hire M de hiark om A2 C 31 nime om B' ] rumen'
A' mkcar un cuvAnt C. den ] dentre B1 C polcovnicii sk C. 33 den
ons C. de nice B1.

149.

la ] de M esi ] fi M 2. lucrurile hu C. 3 au purces frimte ]


De acolo Vasile vodi era in frunte, mergind in gios cu oaste M.
.1-

amu om B ] tusk A' ] acum C ] fund Ax 4 dupd vodk ad era B oaste


A' B 5 de pretutindere ] dupretutindinea A' ] de pretiutinderi 111.
margmea B C margirule tkru ] la margine M Ax. 6 strins ] ficut M.
de toati oastea om B2 C J oaste 131 M ca la C 8000 ] loc alb B1.
de om M 8 scosul I scoaterea AX 9 trimiseask ] au trimis M sku om

M Ax /0 dela ] de pre B1 ] de pe B2 marginea A2 B2 M tarei A'


hie ] stea B

II

Stefan Gheorghie ] om codd

voclk

(I) om V A.

Ureche lui ] ski A/. 12 ca om A2 B M 400 Lat Inteales ] ales' B


13 cu sine om. A'. sane B straja B1 strijile C limbi B2 ce om B2.
14 mai sus de Tecuct om C M 15 care ] cam C o au ] 1-au B C
z6 srindu tOrdziu om M 17 Siretiului om M care ] can A' ]

LETOPISETUL MOLDOVEI

33r

p Auk deci 211 zibovit


aceaia C man B M. 17-18 pentru care
oastea ckteva zile la Siretiu p kna 18 a sal face ] au &cut B ] a face M.
preste A2 Si ae ] 21)01 M doao A2 A.x doua M 20-21 Sire 211
mtrat pre la Foc,eru ] dela Focgani au ma,. trecut A' 21 de nice B C
M on ] cat M i om. A2 C Ax 22 fuma ] s afuma M ] ardea A2]
afuma M bieOlor lAcuitor/ nevinovav ] nevinovaplor 'Ammon M 23
lIcaile C. lIcaunle ] satele M odkile i hrana om B 24 Wile sale ]

oastea sa M sale orn B/ 25 a om A2 B C M de ] dela B/ oral, de


Focgem ] oraul Focgani B2 ] oragul Focanilor B/ nu departe .
Foceni om M o vale ] tirmun M o vale . dzic om C B/ 26 cirtia ]
ce A2 C Milcovului celui M duper Mare ad den gios de Focani M
Cu alt nume Cucata om 13' C M Lat Ckcata B2 26-29 Acelui .
tocmit om M 28 ceelalt ] cela B ] cealalt C oastea om C 29 ca ]

Cu M j ca la C de ] den B ] om M a om B C. M Mated Mihat C.


30-31 cad . Munteneasck om M
30 are ] aste In B2 ] era in
31 dela ] den B M dincoace ] incoace B/ C. Ax. om. M 32 toad .
adunati i om C. dupd acolea ad era As B M Gheorglue om B C.
33 400 Lat

3 wile sale ] oastea sa M 4 tocmila ] intocmia V. A Ureche 5 150.


atita 1 aa C 6 hartu C piriu ] Milcov M 7 i om B/. M Jar om.
M dencoace ] inapoi B

i asa C ae om M 8 in 2, 3 rinduri Al M ]

In 2 in 3 rindun B2 ] in clot* trei rindun B/ C A2 9 pre om A2 C


9-10 ck/krimea Muldoverulor ] Moldovenu M ri apropimdu-se Ax.
12 rkzsipi ] rksimi 13/ ] rsip A2. B2 C M. cine ] care C cotroo A2.
1-au ] 1-s'au B/ ] au C M pirut ] putut C M 13 i o Sarni om. M
de ] den A2 calireti *1 den Czaci j cklIretii cazicegti A.2 ] Cizaci B2 ]

13/ C ] Cu Ckzacu M la ] in C spre M Ranunc


A2 B C M lark ] ce M 14 wem om B M den om. B M c'au
Cazacx clri

luat ] ck luask C r5 la fugi. B 16 Dupi aceie ] De acolo M rkzsipg ]


risipk. A.2 B C. 16-19 rizsip
cilinme om M r7 M21 Mllitll on:
C
au fostu ons R C
] nice A2 B. el om C 20 vodi om.
B2 21
B2 M 22 luindu veste ] inteleg indu M rksipa A2 B C M
sale ] lm B. la ] dela C M 23 ck ] cum a B ] nc C asupra lui ]
asupri-i C. 1 nerruck C !lima 13/ mmica A2 24 ovilor ] otii C.

dupd wilor ad cu risipa A2 dentki ] dela margine B spkin_at B 25


caste A.2 B. 26 foarte om M dinsul ] el B/ 27 api curktoare om
C Ax 28 foarte om M de trecktoare rku ] ru de trecut M ] de trecitoare foarte ru A'. la un sat anume ] anume la M Finta A.2 Ax.

332

MIRON COSTIN

29 nu ase ] cu M ostilor ] a ostilor A2 ] stile B1 M 30 Au fost trimis


M 3% oameni ] osteni M ] oaste B1 C summit si lefegu o sami om M
32 spitanului OM V A Ureche 33 s'au timpinat cu veste ] 2U inteles

M c] cum ca e riskpit B2 risipit A2 B1 C M nsipit K V A.


Ureche acme I dela margine K dupd acme ad ce all fost C Thicul A2

151.

i au purceq ] s'au intors B C M oastea acme om C M 2 Teleaim


A2 Ax Au ] 51 au M 4 Prutu-s'au B 5 sengur om M Ax cu
toatk puterea, cu toad oastea sa M la Teleauna om. M Ax Teleaun
A2 6 Apr ] lar M s'au ] au B M 7 pre ] pren A2. B trei codd ] 3
A1 si ] ce B2 M 8 ce s'au dat ill2p0I om M dat ] intorsu As gonacu

A2 B C 9 seirneni B1 C IO Mande de Si ad ce C xr singur


om M Ax 12 Mare om C ] clin B M 13 cu orn B2 dadi
au agiunsu ] agiungend pre siimem M A x Timus om M descilecat I pedestnt B1 M i4 pre Cizaci ] Cizacu M gios om M 15 foarte
tare ] brbiteste M den codd ] de Al den foc sumenn om M siimenu
C z6 intealt pidure, ce era ] in M Praovei A2 B M lunca Praovii ]
sylvam dictarn Praowey Lat 18 Din Cizaci (II) om M 19 insi au
pent As si om D C doi codd ] 2 A1 sotrucr ] cApitani Ax dupd sotruci

ad cizicesti M atunce om C 20 c'au ] cki 2U A2 ] cA au B M ] Ina


au C ] au V A. Ureche 21 fspunde ] da rspuns B1 22 si nedejde
om M nidejdea i-au fost A timpinarea ] intempinare B ] templare C
snnernlor C 23 dupre Al n'au vrut si se intoarcl ] nu s'au intorsu
M mai intoarci C 24 oastea ] tabira B M ] tabera sa C pre care au
Teleaapucat-o ] apucendu-1 C I o au apucat B 24-25 pre care
jinn om M 25 Teleauna C Telealnului A2 rimas cu rnasul I mas
M Cocorestii A2 B2 ] Cucorstii B' C M Cucorerm Al ] Kokoresny
Lat Am adoptat lectura care corespunde cu numele exact al satulut la
opus de Teleapn Cf Marele Dtcttonar Geografic 26 Aflindu casele
om M 27 smgur au pus de 351 a dos zi M 27-28 clack
dela masi ]

fund M 29 doao A2 doa B C den ] de B C M 30 tabira om


A2 M Ax necercendu I n'au mai cercat si vazi M ce loc

in ce

loe] cum si in ce loc stau M si om B2 cum sti om 131. 31 I (I)


om B2 in In C de (I) om B C M de (II) on C 32 vro om

B C M doo A2 doul, tret codd ] 2, 3 A'. trembile B' 33 ostilor 1


stile C M ] ostu B dupd vodi ad pre Timus M sfituindu-1 om M
152.

r famee ] stea M si (I) ] ca si B1 C rsufle ] odihneascl M oastea ]

ostilor M. si s M toati ] toat oastea C ] tor' M 2 si si ] si B.


3 anume om B M -1 om M 4 impotriv B1 C dzici A2 zici Ax.

LETOPISETUL MOLDOVEI

333

afituiesti C 5 In] cu Ax herilor C M fiarilor A' hiaralor 131. de


fiari Ax dupd herilor ad silbatece 131 earn ] ce 131 ] o n M era,
inteinsul ] ci da inteinsit cu sabna
unul om M 6-7 numat
M 7 zmulta ] smulsi V A Ureche duliu ] came B cine C
sine om M 8 cu sabna ] de sable B.
Bohul K 7-9 $1 Bohun
C M i de sabia lui Ax 9 ca om B/ sane A2 dupd sine ad in toati
vremea C YO caoti ] si cauti M den ce ] dulce B2

II nu ai va

] nu s'a fi mai C 12 cite 2U avut den rizboae ] cate razboae va fi


avut 131 ] cat rizboae au avut M 13 sale ] lui B2 ari ] or Al B
C 15 ctun taste oastea om M munternasci ] Munternlor 132
B C M z6 dupd pedestrasul ad ori sinetasul M si nu B1 r7 sinetasului ] puscasului A' dupd dzice ad ? V A Ureche Fost-au ] ci

au fostu M z8 Sirbz M z Les/ B1 Muntenn A2 B M 21 nu-i ]


nu mat C Sarbi sau Ungurt M 22 tocma A' Cizacilor om M
23 diribanul C dupd mea ad dau c M 24 aceasta ] atunce M
alegandu ] ales M 25 deosebi i voia ] deosebi voia 131 ] deosebita
voe A2 B2 C a lui B' 26 pre ] dupre A2 ] din C grimdu ] griescu
27 j (II) om M i a on: A' B M al doilea Ja doao B j a
131
doua M 30 pe denaintea ] pe denaintea C ] in fruntea M ostilor ]
an B M 31 toati om B M oastea ] tabira A' oastea ciziceasci ]
Cizacii M dupd legati, ad Jail C rupti B C rumpti V A Ureche
31-33 cu tabira
tenchiu ] sa* dea foc M 32 rupt-o A' B1 Timus
om C trei ] 3 B2 33 si inceapi om B tencluu I tinti B ] metam Lat.
nice ar ] n'ar M

primeidne om C ] primeidia A' 13' a mom' C fr pn- 153.


ar hi om M r a rani' C grele A2 B C de cum ] de cat
A' i om C 2 tot om C atunci B atunce-si C 3 focului om C
meidie

au fostu om A.2 131 dupd aCC1C ad au fostu M 4 carde M carea 131.


carn 132 nimcnea A2 5 cineva ] cinevaii B1 ] altii M 6 sceiasi B2
cu ] de 131 C rupti B C M rurnpti V A Ureche trei codd ] 3 A.1
7

taste A2 B M ] iati Al C

face B

TO

8 Ce] ci B2 ] om C

foloseste ]

tabira sa A2 Ir scriscandu ] scrasnind A' I32 c om

V A Ureche 12 del] si la M ] /a C Focsani ] Milcov C deis] la M


Teleann A' 13 oastea ] tabira B ] om M ales om M tabira pm B
Cizacilor ] ciziceasci B M J a Cizacilor C .r4 pre pariul ] peste apa

Ax 15 podet pochsor A2 16. podetul OM A' In] den A' aripti


ostii B a om A2. B C 17 a lui Matei vodi OM M direpte ] de driapta

M 18 In] de M ] om C singur om M taberei cizicesti ] Ci7acilor

334

MIRON COSTIN

i mulocul a lui
. a lui ] anpn den nastinga
C ] anpn den stnga i mulocul ostn lin M den a] den na B C ] a
A2 ] din Ax 20 insi ] ce B 21 dupd o diaci ad aproape B1 C 22
Lasa OM C M 23 Or vor A2 B2 si vor Ax 22-23 vitein singun ]
smintiali)
SI bata vitejn, Moldovenn, razboml si M 24-25 (Alce
om C Ax ] (Vezi dar sminteala den singura nebunia lui Timus) M

M 19 mulocului

una ] singuri B

27 un om B' pen pregiurul ] pe inpregiurul M ]

imprejurul A2. Ax den ] in C 28 pina In apa den gios ] o parte pini


den gtos 13/ ] pina tara din gios C M 29 acel santu ] santul acela C.
Den a] den M pus ] scos M curtea ] militiam aulae Lat dzice ] chama
M 30 la dnsn om C dupd,pus ad i A.2 C 3r. era om C 32 singur ]
sangur A2 ] Insusi C ] om M liventu C leventn B1 leviran A2 B2.
33 dirlbann B C. dorobantii A2 pusci j tunun A2 ] pusce C

154.

Ckzacilor om
1- Iari om C in na 1 den B M ] in C Ax ce si .
C M Ax 2 Levi A2 lefecn om A2. dupd Ungun ad adeck in prejma
Cazacilor C 3 nu departe om M 4 oastea Moldovei ] pre Moldovem
C ] pe oastea Moldovenilor B 5 Catva ceas M ostile Moldovei C
oastea Moldovenilor M 6 2steptindu ] de astepta M tabara clzceasci ] Czacu cu tabira B ] Cizacn M 7 sa (II) om. B M 8 dupd
vrut ad si vie B Sa am B dumnealor A2 B. C 9 ca o,hj volu
A2 B/ C ]
B2 12 focul C ce] insa M o suta A2 ] zoo Al. C
M ] vr'o o suti B 13 i-au C M s sprijimasa ] de sprumit M pre
calanmea M Moldover I sa M 14 Au stitut Nemtu om M sinnerulor ] seimemlor B ] muntenesc C obicealul Bl. ski] lor A2. B C ]
nemtesc M 15 toti adata M indemnatu-s'au M 16 oastea Muldove- ] ostenn moldovem M aceie om C M steagunle A2 17 la
dinsu om B x8 dosul A2 C amu om B C M
si A2 Ialomita
A2 B M dideasa ] dedeask B ] dadease A2 ] trecusi M x9 nice vadul
M Munterulor ] muntenesti A2 20 nimem A2 poate si &m'a ] putea
ZJCC B nu era ] n'au fost C 21 a de man B man A' M 21-23 Si
sa
lucrul om M 23 den stnga B2. de a stanga B/
M.
24 mnlocul A2 B M 25 aceialalt C capul siu ] sine M ] capul lut
B1 den driapta B C 27 pro calirimea 131 27-28 intorcindu
Muldovera om A2 puscile ] puscele M ] tunurile Ax 28 amu om
A2 B M Ax ] acmu C viradu mai des ] indesindu-sa M 29 s'au
dat om C pen incet B2 pe incet
ara incet C incet tara.' om M.
30 a foculud de foc M pic &id ] au pent M den ora B citva den
om M. au pent om M 31 dupd cipitanul ad cel
a] al A2 B

LETOPISETUL MOLDOVEI

335

in) fund C dupd dirept ad lark' C 32 de neamul sin leah om M


sit/ ] lui C. 11211 C leav A2. B

Rae puind ] tounindu lar om B' M 2 den chreapta B2 de a 155.


direapta B" cu nebunna sa ] ca un nebun M rupt B C M 3 Cizaci
pedestn Ax puace C fail de C 5 vrnis M 6 !risk' om A2 B' M
abia 132 7 si om C gloantele A2" alalti ] altu B2 C M puscile ]
ttmurile A2 8 de imbe ] dentr'amindoao A2 pro incet M pencet
A2 B C 9 este ] era M foarte om C spinos ] iniricinos A2 ro
puacile ] tununle A2 cidea ] se pleca M ii din stinga C den stinga
M
Iari Lean lui
tinga unde era Lean lui Matei vocli
Mate, vocli, ce era in anpa den stinga sta M 12 I esu (II) om B

13 firi de C

14

singuri.

oat A M cu anima ont M 15 cu

tabira

pirti ] in cloak pirti impirtind oastea inapoi M despirtindu-o ]


impirtindu-o A2 doi A2 B C M ] 2
] doao Ax 16 de nice B

chmt M intre ] in C. Ax 17 i (I) om A2 B C i8 nement


smet ]
lovit al pre Mate/. vodi M de ] den A' B sine] sineati B2 e pusci
A2 19 inchieturi ] incheieturi A2 B ] incheietura piciorului la C
genunchiu C genunchilor A2 1- om A' indati om M peic B paic ]
lecticartus Lat 20 scara lui Mate, vodi ] scarg M dupd cadzi ad
de pre cal M 21 inaznie de L-au ad Ce M pamul ] pelcul 1:11 ]
paic C ] acel paic M ] paicul acela B2 dela sine] de link sine M
21 nimici A' B de rani ] ci laste rina A' 23 ca un deplin oatian
om M dupd au ad i C 24 oatu pedestrtmei Ax sbule A2 M
] au clzut 131 M ]
25 intr'un Ce2S stituri ] inteun coas cizurk A2
numai decit clzuri gios C de Cizaci ] ciziceati A2 27 dupre

doao A" B C indiriptituri A' 131 C indreptturi B2 M Ax 28


toati nedejdea i om B' K 29 adzut-au W tuturor A2 B au eiclzut
tuturora numile gms ] s'au mihnit toti A2 inima C nu avea A'. 30
31 de om C.
nice om B M C ] nice o A2 ] rea V A Ureche 32 rnduial C M
vro ] vre o A2 M on om M 33 in aantun A2 pre ] dupre
] dupi

mihniti toti ] intristati A' ] infricoaati AX spaimati B"


B" obicend A2 B2 M

amu om A' B C

acmu M rindtuali C acesta A2 B 2 vifor 156.

A2 Ax. dupd ploae ad i bitea C drept C dirept in fata ] asupra Ax


repede Ax anume 1 adevirati C 5 cninduiti ] sositi B". ] pornal
M ceatn oat ] aceatia wit A2 B2 ] acei oati B' ] oatit aceatna C. M

ark' era om M 6 dupd .S1 ad lui M 7. simeti M amu ] fundu A2 ]

336

on: B C M intia A" B

MIRON COSTIN

aripa

] arma noastri a Mol-

oaste C a Moldovei A' B2 C Moldovei ] Moldovenn M 3


risipi A2 C M a vedere ] aieve A' ] wave B ] om C M. 9 ristpa
dovei

A' B M de cItre B tabira ciziceasci, la Timul ] Timm spre tabira clzIceas0, 'rum* A' ] oastea 1w Timu5 lAngi tabira clzticeasci,
unde B2 ro clznita ] muncia B intim om C rupsease. C M
impreune tabira la loc, ce o rupsese
cu tabgra la loc ]
M. Ix la loc om A' C dupcl loc tnrguld in loc de punct K V A
Ureche, dupd aceie punct V A Ureche o furtuni rea cu ploe Ca acete

AI dupd aceie ad ce C de om C 12 nu-i C ce ] i C dupd citi ad


Cizaci A2 CIzaci om A2 Ax dentre Czaci B 14 la ] in B peire
M 15 in cestu ] inteacest C ] in acest A' M oament insemnati om
M ] oameni de cet de frunte C 16 den boierii Muldovei om C den
tun lovit ] boiariu de jara Moldovei C M Hristodul ] Hristocul C 17
clinknariul ] praefectus vectigalis dollar's Lat 19 a om A' B C M
In] pre A' C M 2o de lark ] lui Vasilie vocll B' 21 In] den A' om
M 22 in oameru au fostu au fostu in oamenu Itu Matei vodi C ()amen' om M 23 cu rana om A2 prilept ] timplat M hatrin ] brant

K V A Ureche V Bogrea, Anuar, I, socoate pe brant forma ortginald din germ brand, gangrenat Aceastd lecturd nu ex:rid in maun
manuscris, e o confuzze a lut Kogdlinceanu ft V A U, cart au ant in

Ms C. prescurtarea cpaN, in maim caz, brant 26 si nu si A' B C M


fostu om B debua ] de abia B M ] te ai fi mirat A2 de om B M 27.
putut scipa ] scipat M ] putut hldui 132 dupd i ad den M de unde
M 29 siirmd A2 B M i Cu B' 30 norocul A2 B2 celorlalte
A2 B M 31 mainte ] mai namte A2 B M ] mai intim V A Ureche.
la om C 32
] dommei M 33 tuturor lucrurilor ] pentru toate
lucrunle A'

157.

r s'au ] s'ar fi A' ] au 132 M pentru ] de M ciziceasci ] Clzacilor


M 2 Iasi ] scape M cineva ] vreunul M viu om M fuga ] risma

M. 3 dupd mirat ad mac A'. ] ad era B2 Cizacilor ] ciziceasci


A' De mirat
nevoie om. M
4 Dupre A2 h- ] le- A2 B
4 toate om A' C capitele B' capetele lor A' C i hatmanul lor om
Chi de ] de C ] dentre M sine A2 5 in loc om A' B *1 au M au
rldicat i ridicinduli A2. ridicat B2 tti (I) oin A2 legat tabAra ] tocmit
tabira legati B 6 i apoi noaptea om C ppoi om B2 in tabAr om
I31 C de ] den A' 132 7 spirit] margicini A' dupd lari ad et A' M

pin inteunul ] pin la unul B' Ora inteunul A2 B2 C M 9 de

LETOPISETUL MOLDOVEI

337

met A' dodeiali ] bntuiati A' pini aice B1 M alce In] intt'acea
A2 xo Cap 19 A2
C ] om B1 7ttlu Pentru Stefan vocli, cum
au vernt al dotle rind cu otl muntenwi , ungurwi asupra lui
Vasilie vocli i s'au lovit cu otile la Sirca ,,t1 au pierdut Vanhe vocli

rizboiul B1 K Vena au Stefan vodi al dote rind asupra lut


vodi M rr odibnindu-si M ospitul ] tractamentum I at 12 dela ]
lui A2 Ax dzece Codd ] Jo A1 13 tari ont B1 C sta ] stnca A2
nestricat ] neclituti C M In] cu B1 ] om Ax in pace C cerindu ]
cerlindu B1. C Ax 15 margi ] vie C tari ] Moldova B1 C 16 inamte
de siimem ad oamern Al. diribann B M dorobantn Ax sal om M

17 de buni voe om M dupd voe ad si margi C ] ad si vie M


luz ] la C M leventi B2 18 vocli om B2 19 pre la ] pe la ] pe la
B2.] pnn B1 ] pren V A Ureche la (II) ] in C Riciciunc B2 Ricicin
] sin C ] lui B1 21 de
Ax 20 un sat ] satul B C ] om M al
Ardial C den Ardeal B 22 doi codd z A1 23 dupd Ale ad i A2 B
M mat om A2 C 24 Soo ] 500 V A Ureche dupa went ad tot
C intr'ales dupa Orheieni A' 25 asupra ] improtna otil M 26
Stefan ] Stefinit B den ] de pen B2 M.] de prin B1 satele M
27. care-1 B1 care A2 B2 M cale B 28 Popricani codd
in
Marele actlonar Geograftc)] Poprincani A1 i om M omorffsi ] au
omorit B2. M ] cani au fost omorit B1 ;Irani' acne om. B2 C M.

30 Streara A2 B era om 400] 800 Lat 31. amend weni C


cilirai A2 B de cilireti M 1 vro om A2 B Lat II o Sallra de C.] 1

oareciti M dupd siimem ad citiva B1 amu om A2 B C M dupd


era ad t}t A2. B2 C den om B boen si om B2
I. i ] era vi o sami de B1 al fecion de boen ont C hewn M 158.
2 mainte ] mai nainte B ] rnai ntui M 3 acea straje M streaja A2
C lut Stefan vod6 om M Nu pune punet dupd dinsul, ci dupa vodi K
din ] doi B2 din b.oieri om M fostu ] era M 4 vistiarrucul A2 B
simtit ] intiles pentru B1 5 sa ] lor FI' C
] oaste M lut
voda om M 6 ei s'au M dat supus M ce. sat ] aproape M
7 Faraoane B1 Faraom Ax 8 pre un pisc om M
] niste M
diribanti M diribann A2 B C ce era con M ] cei deis C .ro aceite

om A2 B M ce s'au pomenit om A2 nu trecuti i ne trecuti C


bine om B1 xr
om A2 B M 12 de fugi C dupa si (I) ad
sirdanul A2 ] ad s'Aidariul lor B 13 acea straji C streari A2 B
a lui Stefan sod4 om M 14 trecut dat M apa
] peste
Bistrita M Pre ] 5i M 15 drumul om B C 1- (II) om A2 B2 M
22

338

MIRON COSTIN

x6 pre tArAmmea B2 acete om C care ] cant A' B dupd :ma ad.

apoi Bl. C M 17 dupd omorAt ad. pre unn B M altora ] unora C M.


18 Dupre A' streafi A' B 19 SAbioam V. A Ureche 20 dela ]
den B2 adlogAndu-si A' B2 C adAogindu-i-sk 132 den ] de 132. de ]
din C ] den toati M ai Tara M toatk OM M ] toti C 22 agtutonu
22-23. cnead7u1 Ardialulut om C ] cneavul de Arch 1 B ] crawl
Ardialului M 23 r000 om K. oamem ] cathne C Boro lam, ] beam

B' Ian4 M ] loc alb IF. 24 larA om C 25 sa om M ] B la ]


fund /a A' ] in cetatea C ] in B. 26 Suceagn C mema ] averea
C M Ax ] thesauro Lat ce avea om B Ax ] lui C M era om C
27.48 cetatea
numele ] c o /urea oamenu C ] cu oamerni Ax. 27.

cet.tea om B tot ] toste A2 B2 M. 28 era om M. mat om M


29 ainu ] Inca A' ] acurn M ] om B C in ] den A' 30 Muntemasci ]
RumineascA A'. dupd 1 (II) ad intre C tan ] man B2 ] man p tan
132 C pre acele vrenn om M Ax. 31 dupd IarA ad de C tot om M
32. dupd si (II) ad pre B M orheiani B M dupd 1 (III) ad pre 132 ]
ad pe B2 M. Lipunern B M 33 dupd Timu ad ss el Al. ] ad si
vro C ] om codd 200 loc alb 132

nth

r Hlui Ax Gluch Lat Au] S'all C 1 el om C. vro] es B2. 4000 ]


loc alb B1 2 de om. C la Movile ] ad tumulum Lat pre Da Bs.
Apoi ] larA C 3 si al doilea rindu om. C. straja B' A 4 larks' M. straja
A2 B 5 Tirgu A' B Oppidtun Pulchrum I at si acolea Frumos
om B K dmcoace A' 7 ?Wu Ri2bolul lui Vasthe trodA. cu Stefan
vodi la Su-ca M pnleut ] timplat 132 8. nefitArindu ] fitArind Az ]
adulan volo I at nimicA Il2 M 2C aa A' B ] om M 9 scnu ] snick

A' lctopisle C letopistile 132 letopisAtul M ro unuia A' B M

pogoari B M 13 urgie A' B M petrecut ] tras M 16 a lui om.


C. M cl ] cci cl C in fruntea inaintea C 17 otilor M smgur ]
Insui cu capul slu C mutindu ] 1 tocmmd M 1-8 de fa/A om.
C n'au fostu ] nu era C 19 dela ] de B M dala oaste om C zo.
acele ] acestea B2 el i B2 multt ] bum B 20-21 i mai
A2

vodA om.

21 wend oamern M la om B2 bum ] multi B C 22 nea-

mulai nostru M 'Mom M 24 pedestrai pedestnme C strinsoare ]


adunItur M 25 elfin ] cAllreti A' 132 , oo B2 de (III) om
A' Bl. C. sumern A' B C 26 avedere ] alavea A' ] a vea deci 21C17ell C.

28. Tocmind C 29 carde] care B2 ] ce C M peste A' B 30 Boils]


Boris Ax. Ian4
M pc om C 31 purees ] luat 132 M costie ] culme /3' ] muche M J Ku/me Lat dupd pArAul ad SircAi M 32 in sus

LETOPISETUL MOLD OVEI

339

om B2. culme ] deal 131 ] costise C ] Kulme (nume proprzu ) Lat im-

potiiva lor om C ] preajma lor 131. 33 a om A2 B C M

z Boris ] Boris Ax 3 pArAul ] paste park' M 4 dupd nu ad cu 160.


Al margi ] fie mers 131 ] om codd asupra om C ] improtiva lor B
5. incet om M 6 den ] de in M den loe om B/ ce, alti 13' dupd depnnsi ad fund A2 ] ad i C 7 amu om A2 BCMei cm A2 M vtr-

pula inarnte de ei BK VA Ureche 8 dupi ] dupre A2 De] den


A2 B2 C 8-9 De aceie
vodi om M 9 osterulor ] wilor A2 a
(II) om A' B C IO dead,na ] datina A' cum ] i indati M dupd
au ad si B/ ii dupd vodi ad inapoi B/ fuga ] a fugi M de nice 131 M
care ] earn A2 ] carele C ] cine M 12 incotro ] cum A2 incatro Ax
sfatut ] putut A2 B1 ] va7ut B2 M Cu ochu ] cu fuga C ] orn A2 B/
13. sloboadi A2 132 C sloboa7i Ax B/ M 14 'jute() ] ct M s'ari ]

si M a octuului A2 C M 15 a om A2 B C M 17 a sa B M
lar om C pre la ] spre B x8 Singur ] lark B ] om C M 20 dupd
dinsul om K dupci s'au ad mai C
putini ad pre A2 B M Apoi
dinsul ] sine C 21 capetele A2 B C M 22. a sz- C sa ] lor M. 23.
cinstese B. cmste si la C acete vreme C dund domnului ad tiu, ci C

cinste ] cinstese M V A Ureche vecinica om C 25 gonasu ]


26 yarn I cm ce C earn
dinsul om.
M precum ] cum A2 ] pe curn B 27 den ] de C den oarneni om M
Ax 28 insemnatt] stiuti M ] alcsi Ax vamisul ] administrator telornorum Lat Isarm C M clucerml ] oeconomiae principts praefectus
Lat 28-29 1-au prinsu viu si pre ] vm all prins pre 13' ] prins-au
viu si pre M 30 pogoras A2 B C M 31 dupi ] dupre A2 32
24

gonacii A2 B2 ] om. 13/ Ax

acoles
Virg M

petrecind ] dupi M 33 Voloduen 13/ un om C M oras]

Iorgachu

M vistuarnicul A2 1:1.

la om B C M 2 numai ce 161.

au venit ] 2u vena numai B 2-3 lasindu Ieii


catmacami ] daca
au agiunsu la Podul Leloae, au oranduit pre Kimmi Ianas si vie
In Iasi la scaon M 4 singur ] iar el B M C Soceavi M Suceava A2.
5 st mema toati ] cu toati averea lui B C 1 i avutia lui M inchise C
6 dupd avindu ad cu sme M de om siimern C iJ cu A2 7 puscari ]

puscast B M ] pusca5ii Ax ] tunari A2 de lefecii B2 9 un sat


on: M dupd aproape ad de Suceav 131 aproape, anunae om M.
dupd Scheta ad aproape de Suceavi M casale M Tudorasco A2 C.
XI snmenn A' C sii ] lui B2 C M ij cu A' M om C puscile
22e

MIRON COSTIN

340

puscele M ] tunuri A2 12 dela ] den B au inceput a bate ] bktea M


batere K .13 nimica A2 14 pretutinderea B pretutindinea A2 15 de
om B 16-17 on ce
iznoavi om C Ax 11.r M
mme ] uncle
Durrinezku Va, rugiminte nu ineape, lark unde Dumnezku nu va, nice
plingere poate M 16 ort ce ] micar citk B1 amu ] cum taste B ] aa
C flindu A2 ase om B C1 17 nu-I B1. x8 scurte ] putine M sosi ]
au sosit M ] sosit-au B cum ] el B M lar om A B C 19 oamern ]
Cizaci B C M intri ] tar au intrat Ax amu ] atunce A2 Bs ] om

B1 C M 20 Grumezea B1 M carde] ce M 21 cu ] de A' M 22


s'a fisa ] si va lisa A2 B1 C i s'a lsat B2 M asupra lui om M ce ]
ci M ] si Ax el oat M cneadzul ] cue:awl A2 ] crnadzul B1 C ]
cralul M.] domnul Ax den Ardial 132 Cazimmu B/ 24 clrora..1
] pre A2 B1 26
el B1 M Ax 25 Cu Cizacii ] Czacilor C cu
Petyk Lat Istioan ] Istfan A2 B1 ] Tanis M pre ] la A2 ] om B tark. I
si M 27 un ] la un M avea era M 28 Codraschn C Lest ] oamem
Levi B2 cilirime AX poronca A2 B 29 aceasta I asa M vreo A2
30 nevoiasck ] sileasci M cu toati osirdna, adunindu-sk OM M oserche
C oserdna B1 usircha B2 dupd Moldoverm ad impreunk M apoi om
C

32

sunlit ]

B ] luat Neste C oastea ] de oaste C 33 amu ]

fund A2 ] om B C M citri 1 la C ] de M

162.

Istfan At B1 M Istetan B2 2 oaste c 3 Jima A2 B M 3-4.

undeva
s'au hnpreunat ] ad Zyzyam torrentem prope Kotnartum
comunxit se Lat 5 i om M Ce lark B mai am M 6 intImpina

A2 Cizacti (II) ] Ungurn B/ K V A Ureche] om C 7 pre la om


M C la ] spre B1 8 shahul ] sleaful A2 ] shavul B1 C. despre Prut
om M i om A2 B1 10 sosit ] agiunsu M cetate ] Suceavii M.
Ax doao A2 B ir la jacurile ] a jicui M mknistirile M asapra
Dragomirnei ] la Dragomirna M 12 minustirn om A1 M puci1
pusce C tunuri A2 bitut ] prins a bate M 13 1- om B2 M toate
au dat ] au luat si au pridat mankstirea de toate odoarele i vesmtntele
M dupd odoarile ad si B. C vesmentele ] gazophtlactum Lat. jaf A2.
biett om C negutttorn ] boiari st negutitori Ax. era ] au fost A2
dupd inchisi ad belenitt M acolo M multi den om M 15 dupd hoiari
ad i alti tark M. rustnindu ] fizindu-si Ax femet B1. fimeile B2. M

featcle lor M crestini V A Ureche 16 mai multu i Mal flu C ] mult


m..1 rill A2 dupci deck ad ca A2 B/ cu ] la B C M minkstirea C 17
ceva ;1 ] ceva A2 B C M dupd Timus ad eu dau ck B2 18 hlliduit ]

rimas B1 M J scipat C odoack om A2 B C M [odoacd = chzar.

LETOPISETUL MOLDOVEI

341

Tzletzn] 20 dupi ce ] dupre ce A2 ] dack M 21 indati om M


22 codrul codd ]codru A/ ] sylvas fagmeas Lat au stitut om M
M anume ] la Ell ] om M
pre j la M i acolea om B M un om
23 ficut sfat ] sfituit M 24 Istifan A2] Istfan M 26 Sfatul
27 Si intim M 29 i Cu ce socotiali
om om C den loc om
cu rind s'ari cidea om M 30 pre om A2 B2 liii om B C M
31 soconala lui B C M ca unui vestitu sluptorm
] fiindu M
vestitu sluptorm ] veteram et celeberrirm bellatons Lat 32 obiciaml ]
hire' onz M Inrei litrea C acelui felm de
obicemlui B1 obiciaiul
oaste a Cizacilor ] ostilor cizicesti M ] eizicesti
oaste ] oameni C
33

aceie om M care Il timpini 1 ce l-au timpmat M ] ce-1 intim-

pina

intil aceste cuvente om M 2 Istfan A 2 B M canle ] care A2 163.


2-3 Eu
pre armi om B2 3 alte ] altele A'
C M mai
OM C 4 dommi ] prmcipes Lat 5 slugile i slugi C ] i slugt M ]
familiares Lat osbire A2 B 6 deck ] de M ] de citri B scaonele
A' B intre sine om B 6-7 unn deck alp/ om M 7 emote A2 B
CM

dupd cinstea ad 1 CU S1UJba M Crawl ] serenissimus Rex Lat 8


scaonul A' siu om M dupd sus ad cu sines A' 9 cneadzul de
Archal ] cmaz Ardialului C ] cram ungurescu M ] Celsissimum puncipem Transylvaniae Lat dumnealui om C Istifa.n A' Istfan
10 stipini-siu B2 12 dumisale (I) ] noastrl A' V A Ureche dupre

A' poronca A' dumisale (II) ] -1 B2 om vom A2 B 13 am A2 B ]


au Al C M ] fuisset Lat [114:ron Costzn spusese cd el a td1mdrit]
cum om B2 C 4tifan
14 Istifan A' Istfan B' M au rispunsu
A2 cum om 13' M 15 stipini-slu B2 serdar ] batman M ] regimentanus Lat chipa serdar ad iar A2 va ] vine e 16 C1 unuie om
C M amu ] acmu B2 om A2 C M 17 dupd avut ad pink acum
C rindul lor C iS ca cum A2 M ar ] au M nu om B2 or ]

el) om C 19 cum ]

vor A' B ei OM B as 4 om M 18-19 (cum


precum M

M De vreme ce ] daci M mbrille sale ] dumnealor

M ] om Ax 20 pre (II) om B Ax M 21 dari pre dumnealor om


M durnnealor ] minile sale B C acestn ] acestm A' felm de om C
M osti ] oaste B C M 22 in om M sintu (II) ] iaste M 23 si
ingroape ] a si ingropa B ] de si ingroapi Ax 24 pregiur ] pe giunu
B2 ] pen pregmr C sine om C ce om B1 C M 25 aceasta ] aceia A2

nedobinditi sint C 26 vedem Isom M nu au B2 M 27 CI pini


C or ] vor A2 B C 28 crede ] increde C

(I) om B Trebuieste ]

MIRON COSTIN

342

Trebuie M ] Dect trebuiaste C 30 pre 1


] cu Ax 31 cit ] cum M
32 stoluri ] in aciem Lat tie ] stie B C M bulucul randul orn C ]
phalangem et ordinem Lat dupd bulucul ad, V A Ureche 33 dupre
si-si va tine ] si si-st tie M om ] vom A2 B M

164

z tinca fruntea ] merge inainte C dupre A2 ostile mirn sale ] oastea


C M cneadzultu ] crawlw. M 2 dupre A' dupi ()stile unguresti ] apoi
M]
preurmi C $tefan vodi cu oastea sa ] oastea lui Stefan
vodi C 3 cindu ] unde M i OM M s hie ] a hi B M ] a hire K
3-4 Iaste citva om M 4 de aice ] aicea mai inainte A' dupa citva
iari om M 5 vom A' B 6 or ] a M dupd
ad loc C 4-5 Deci
esi ad den dumbrava ce taste inainte M vedere ] iveali A2 cu stile
C nemick ] ne B 7 purceadi ] purcedem B' ] purceogi A' ] margi

C rindu dup rindu om M dupre A' dupd rindu (II) ad si tot C


cailor B M calului cel om C cel mare om M Ax 8 si ne hie B' s ne
stea imante om A' 9 nu iaste om M de alta nu s'or indati si vor M
s'or 1 si

or A B C I ce indati om M dar om M II Si] Ca' M

pripA Ax de sirgu om A' C sinetele ] stineatle /3"


C ] puscile A' 12. slobod ] pot slobozi C M cetatea ] din cetate C.
ci ccl cat A 2 j care B2] de M va ] vor C ] ar M cu ] den B" pusci ]
tunuri A2 Ax 13 ori cu ] si den B i Sal/ CU M tacaluse A' dupel
la de C grabA

ales ad cilare C 14 ate si ] cit B J om M slobod om M gloantele M i, largu iaste ] mult loc are M omul ] in om M ] omul singur A' 16 mere ] pnare Ax ] iaste s piar C de tun OM B 17
-moari ] piar C sabna A' B x8 dupd lesne ad -1 B" C.] ad laste
dupd vrabie ad cit de mici C orn
A' M streletului ] sinetasului
icilare

M 20 si abindeste C M Iari awe M anume ] ales

M 21 Cu dinsa om M 21-28 ci intealtu chip scidere ] iproci M


.22 om ] vom B C nevoi ] silt C 23 santurde B" singur ] insusi C.
kcraiul om C 24 stip5ni-mieu 132 cnead2u1] crawl C nimici A' 25
vom ] vor B" 26 de carl C care K de hrani C 27 mare om C 28.
pagubi i scidere C

29 Aceste sauna ] Acest sfat al lui M care toste

prnmindu ] au prnmit M 30 Istfan A' B 31 dooa ] doao A' B' ]


2 132. dez ] des A' B2 ] om B' C M noapte ] noaptea oastea C
Siretul A' B vadul A2 oastea om M 32 ase om M deodati ] de
sfawl ] cum sfituisi M sfat B C 33 lark' ] ce M
grabi M pe cum
165.

r cit ] cum C 3 la om M Iucsent ] Iuscarn A' C ] Tocsani K

VA

Ureche

den ] in B2

vedere ] iveali A2 hifitul ] hartul

LEPOTISETUL MOLDOVEI

343

A' B C 3-4 cit au

Lestlor] cum au vizut ci agiunge fruntea


Lesilor st si hiritesc cu Cizacn M 5 zoo ] 300 V A Urechel loc alb
de om C 6 Istfan A' B 6-7 cum ellin om M 7 indatil

deodati M 1- om M dupci impinsu ad pe Cizaci st pe Titan M


8 culme ] dial B' C M asteptindu ] de astepta M 9 cu oastea de
tari ] cu Moldovenn C

om M ro totdeauna om C rind dupd

rind om M dupre A2 II de om B C M 12 doal B/ ]z A C Ax


II-12 Au asteptat
Ungurn om M 13 nu foloseste ] si zibiviscu
M sudutt ] convictabatur Lat dupd suduit ad leavul M in gura
mare om M si pre M Istfan A2 B M 14 pre sirdanul B' serdanul
lut Racotn orn A2 C M 14-15 i au
rizbolu om M dzis ]
poroncit B ] invitat C 15 tranabitele Ax 1-5-17 S rumpsease
vuusi vro zoo de Ungun 1 pre atitia Moldovern mai curind
M rumpsease ] rupseasi B J alesease C 16 den catane om A' B C
sami ]

Istioan C Istfan A' vro om A' zoo ] loe alb B' dupd de ad oameni
A2 catane ] capite K 17 pre ] de B2 pre acete sami 1 aNderea A2 ]
supt ] la B2 ] spre C 19
atitia B/ dupd purces ad cu totn M
cum om M de ] ci sint A2 zo I inceput
curn ] indati C curn au
M apare K impregturul tabern sale ] pregtur tabirk M 21 harbiteste om M 22 chufa' B1 C intr'o miel de ceas ] numat decit C

ridicat ] aruncat C ] ficut M 23 m'e om M amu ] adecite A' ]


om B C M 24 dentii 3 nt, B2 ] de intii 13/ 24-25 cu n'avala
au vidzut ] dupi ce au ficut 1-avala, vizind M 25-27 s'au dat
deseark om 26 casele ] carele V A Ureclie Titarilor B2 dupi ] pre
dupi B ] pre dupre A' 27 de ] ce era B/ in ] pen C pomet A' B
28 Si de acolea
cetitn ] au mi,-su de an descilecat M apoi om C
29 numai om
M un dimb ] o dimbi A' ] un pisc M 29-30 cit
covirsna ] s nu-i aiungi M 30 glontunle ] puscele M 31 Istfan
A' B oastea sa B cu osttle sale om M dimbu ] dimbi A' ] chal Bl.
32 Iuscani C Iocant K V A Ureche au vena om C ] de ir
33 nu om M liudind pre o parte, ce om M
z si fac ] se face V A Ureche si fac lauda ostn leistt ] ut laudem 166.
Monos Lat 4
] mutat B2 a gindi ] s'a zici c laste putere M
mainte om M 5 a om A2 B C ceale grane A'
4-5 51 ale
mainte ] de mai namte B/ C ] mat nainte B2 A' 6 Nicelt M lumen'
A' umbla A' cu ] la M 7. den om M 8 stitut ]*ezut M treta A'.

9 a ht om C dupd cersut ad la Timul B/ dupd mirzacul ad lor


M carde] care A' B carele era cu dinIn om M ro si-1 sloboadze ]

MIRON COSTIN

344

slobodzascI C ] s si duci M

pierdu ] nu le pier M Ce]

C M ii si margi om M iar Timus B/ M 12

dobitoceasci

om M 13 totusi ] tot A' B C M inteaceias B2 au plecat


dus
C dentii ] nti C 14 Movileu ] Movil M V A Ureche 15 tinutul
Hotinulin ] Hotin C M dupd esit ad inainte C de Hotm om M
16 supus A2 B C M 17 intorsu ] slobozit M 18-19 Si la goani
om C M 19 a i-au gornt ] gonindu-i C M au C atva ] oareciti
M 19-20 de ai nostri om C 20 rizboies ] rizbom B C M la ] de
A' B ] ca la M 21 Soceav M cum au sosit el singur om M
(I)
om A2 B C M 22 mingstirea Dragomirna C toate ministinle ] alte
ministin B1 C M 23 purces ] mers M jac ] jaf A' B ] pi-2a M
24 inainte ] mai nainte A2 B C M celelalte ] celoralalte B C M
dupd cete ad de Cizact 131 strgu i grab A2 25 plata om C M
jacul ] jaful A2 ] jacunle B M 26 2U mirsu ] le 2U esrt inainte C de
li-au esit inainte om B C K 27 tinut ] tinute B2 citeva ] multe B1

dupd cete ad de Clzaci M 28 dupi ce ] dupre ce A' ] daca M


] pregiur cetate B1 29-30
cu wile A2 B M 29 impregiurul
au pus
CAZiCe2SCi om B/ puscile ] pusce C ] tununle A' Ax
puscile clte ayes ] ckeva pusci B2 30 clzkceasca a Cazacilor A.2
] cAt A' dupd ei ad indatk B
dupd ciziceascI ad insi M 31
C dupd Apoi ad i B1 31-32 pentru spaima i cetiot OM M 32
(I) om B puscile ] tununle A' si den tIrgu om M den tfirgu au
bitutu ] de acolo bitea C dentim ] inam B

167.

i (I) om B' cu I la C M harture A' dup I pe B insi


obiciand siu om M 2 siu ] lor C pusci I tunun A2 in tirg om M
3 de ] in C 2-3 *1 vemse
apucase om M 3 pusci ] tunun A'
ct] cate B2 una] unul A2 ce om C 2111U om A2 B C o ]i1 A'
4 i atunce om M indreptindu-i C indariptAndu-t M 5 ce om
B2 sale om B1 fura ] flea de C 6 hrani de ca,] iarbi M despre
apa Suceavei den vale ] pe funs den vale dela Suceava M 6-7
1

pink au mutat ] ce au pus M 8 streajl A2 si (III) om B C M


9 de oamern om B ase om M. .ro i strAnsi om M ii dupd Suceavk ad /ark' M 12 oamern ] oaste C coborita ] pogona B C ]
13 coboritul crandui ] coborit al cramlui A2 ] pogorare a craiului B ]
pogorit a cramlui C de care
Stefan vodi ] deci stiindu Stefan

vocri pentru pogorirea cramlui M 14 cerandu ] de au cersut M ]


cerstnd C sa ] lui C
] ca sl-i C ] sI B 16 Ardealulului ] de
Ardial C inaznte de Deis ad Si A' au ] i-au C M dupd venit ad firI

LETOPIbETIM MOLDOVEI

345

zibavi (a doua oard) Al j om codd x7 lesisc om B M


pormt ]
trams M Dinov B1 M ] Donoffiurn Lat 19. pu*ci ] tunun A'
dupd si ad Cu M pwi ] mortanum Lat Iari om C singur hatmanul Itu om M 19-23 lar
pioa on: C 20 halo* A2
coborlt ] pogorat A2 B M ca ] cu B M oamend Ungun B.] Ungarorum Lat 21 lark' om B ] i M 22 direptu om B/ M asupra ]
deasupra B1 preste A' carde ] ce B1 M1 23 den ] dela B2 pulcile ]
tunurile A2. pma ] piva B2 24 direptu] i au venit C direptu deasupra
om M tabern om M
] i acele pu*ci M 25 nemerna ] ucidea pe
Cazaci M dupd nemerna ad den B1 pu*cile ] tununle A2 pioa ] piva
26 i dzilele lui B M
dzilele lui A' C judetul A2 a om A2 B C M 27 carea ficuse ]

B C M pusci] tunuri A2 apoi om B1 C

ce S'11.1 &cut B2 ] ce au facut B1 beseneilor ] sfintelor minstin Ax

23 Dupre A' Iano* A2 29 cncadzului de Ardial tingureasci B C M


spre ] pe M 30 stitusi 1 trecuse A2 Istivan ] Istfan de siclzuse A'
]

si C toati om M 31 anturile cizicesti ] tabira cizkeasca M 32


amu ] deci A2 ] acmu M ] om B C la ] in B2 33 den ] de B C M
amo om A2 B CM de pre ] du pre A2 ] de pe M le luq A2 lua ]
belia C lua *1 le herbea ] frigea ci manca B ] manca M

dupd opmcile ad den picioare M ] ad : B1 C 2 pent ] Inc 168.

pent A' ] rinit B de glont om M 4. dupd intins ad cortul M


In] inteun A2 C M dupi ] den A' ] de M 5 pini om A' stitut
mort ] munt M dupd Ridicase ad Cazacii M unul anume om M
6. Fedorovici B dupd hatman ad in locul lui Hmtl M dupre A2
dupi moartea lui Timu* o,n M n'avea ] nu mat avea C 7 amu om
A2 B C M ce codd lom A1 spiimintati ] inspaimati C ] splimati
B1 ] ingruati A2
om B2 9 dela ] din C dela *anturi am 131
podul ] podurile