Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile Rezi Tests
Grile Rezi Tests
STAREA DE RAU
2. [STR10003] Elementul definitoriu al pierderii de cunostina din sincopa este (pg. 27)
A: prezena prodromului
B: revenirea lent progresiva
C: debutul brusc
D: caracterul complet
E: pierderea de urina
3. [STR10004] Cauze cardiace de lipotimie i sincop sunt urmtoarele, cu excepia (pg. 27)
A: stenoz aortica strns
B: cardiomiopatia hipertrofic obstructiv
C: mixom atrial stng
D: tromboza de protez valvular mecanic
E: hipotensiunea arterial
6. [STR10024] Nu face parte dintre cauzele cardiace de lipotimii una din urmtoarele
afeciuni ()
A: Tulburrile de conducere i bradicardiile
B: Hipotensiunea arterial
C: Tahicardia ventricular
9. [STR10033] Obstacol in ejectia sau umplerea inimii stangi ce poate duce la sincopa /
lipotimie este: ()
A: Hipertensiunea pulmonara
B: Stenoza pulmonara
C: Tamponada
D: Mixomul
E: Tahicardia ventriculara
A: O criza comitiala
B: O pierdere lunga a cunostintei
C: O pierdere completa a cunostintei
D: O pierdere incompleta a cunostintei
E: Coma
13. [STR10039] Cauze cardiace de lipotimii si/sau sincope sunt cu exceptia (pag 27)
A: flutter atrial
B: embolie pulmonara masiva
C: fibrilatia atriala cu conducere f rapida
D: BAV grad 2
E: disautonomie neurovegetativa
14. [STR10041] Despre explorarile diagnostice ale pierderilor de constienta de scurta durata
se poate spune: (pag 29)
A: ct-ul cerebral e putin folositor in diagnostic
B: tilt testul e o explorare de prima intentie
C: inregistrarea Holter e o explorare de a doua intentie f eficienta
D: durata pierderii constientei ne orienteaza catre cauza
E: ECG-ul e o explorare de a doua intentie
16. [STR10046] Sincopa reflexa poate aparea in timpul eforturilor urmatoare, cu exceptia:
(27)
A: tuse
B: defecatie
C: stranut
D: mictiune
E: deglutitie
18. [STR10056] Una din cauzele vasculare de lipotimie si sincopa este reprezentata de: ()
A: Obstacol de ejectie sau umplera a inimii drepte
B: Tulburari de ritm
C: Tulburari de conducere si bradicardie
D: Disautonomie neurovegetativa
E: Obstacole de ejectie sau umplere a inimii stangi
19. [STR10007] Lipotimiile i sincopele pot avea urmtoarele cauze cardiace: (pg. 27)
A: disautonomia neurovegetativa
B: fibrilaia ventricular
C: stenoza aortic strns
D: embolia pulmonar masiv
E: disfuncia sinusal
20. [STR10008] Cauze vasculare de lipotimie sau sincop sunt: (pg. 27)
A: hipersensibilitatea sinocarotidian
B: hipertensiunea arterial pulmonar sever
C: disautonomia neurovegetativ
D: furtul de artera subclavie
E: embolia pulmonar masiv
21. [STR10009] Sincopa vasovagala tipic (pg. 27-29)
A: nu necesit spitalizare dac nu sunt anomalii ECG
B: nu necesit nicio explorare
C: necesit evaluare prin ecografie cardiac
D: este de cauz vascular
E: necesit nregistrare Holter de 24 ore
25. [STR10013] cauza cardiaca in cadrul unei sincope poate fi data de: ()
A: Tulburari de conducere
B: Fibrilatie ventriculara
C: Stenozei Aortice sau Pulmonare
D: tulburari de ritm
E: Hipotensiune arteriala
29. [STR10017] Semnele functionala sau prodroamele asociate unei sincope pot fi: ()
A: rare in cursul unei sicope vasovagale
B: prelungite in cursul unei sincope aritmice
C: insotite de angina si dispnee
D: steriotipe in cursul unei sicope vasovagale
E: scurte in cursul unei sincope aritmice
30. [STR10018] Aparitia progresiva a unei sincope poate fi din cauza: (pg. 28)
A: hipotensiunii arteriale ortostatice
B: infarctului miocardic
C: cardiaca
D: extra-cardiaca
E: efortului in cadrul unei acces de tuse
31. [STR10019] Prezenta unei faze postcritice prelungite in cadrul unei sincope este
specifica etiologiei: (pg. 27-28)
A: cardiace
B: cauza metabolica
C: extra-cardiace
D: cauza neurologica
E: isteriei
37. [STR10028] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la pierderea cunotiinei sunt
adevrate ()
A: Caracterul complet (sincop) este un argument n orientarea diagnosticului
B: ECG-ul poate releva salve de TV
C: ECG-ul poate arta bloc trifascicular
D: Durata pierderii cunotiinei are valoare n orientare
E: Prezena unei faze postcritice prelungite indic o cauz neurologic
38. [STR10029] Care din urmtoarele explorri nu are valoare n explorarea sincopelor ()
A: nregistrarea Holter/24 ore
B: RMN cardiac
C: Tilt test
D: Ventriculografia
E: Coronarografia
39. [STR10030] Care din urmtoarele disfuncii nu reprezint cauza cardiac de sincop ()
A: Stenoza pulmonar
B: Sincopa vasovagal
C: Tromboza de protez valvular
D: Blocul sinoatrial
E: Hipotensiunea ortostatic
40. [STR10031] Explorari de prima intentie in starea de rau, pierderea de cunostinta si criza
comitiala: ()
A: Ecografia cardiaca
B: ECG
C: Enzime cardiace (Troponina I si T)
D: Digitalemia, alcoolemia si HbCO
E: Potasiu seric si calcemia
41. [STR10040] Cauze vasculare de pierdere a constientei sunt: ()
A: stenoza pulmonara
B: disautonomia neurovegetativa
C: embolia pulmonara masiva
D: hipotensiune arteriala
45. [STR10048] Origine neurologica de pierdere a cunostintei de scurta durata au: (pg. 27)
A: vertijul
B: tulburarile de echilibru
C: disautonomia vegetativa
D: narcoleopsie
E: epilepsie
D: vulnerabilitate ventriculara
E: o tulburare de ritm nedocumentata pe ecg
48. [STR10051] n ceea ce privete explorrile de a doua intenie, sunt false urmtoarele
afirmaii: (Pag. 29)
A: ecografia cardiac permite depistarea unei disfuncii ventriculare stngi (FE < 45%)
B: tilt test-ul este indicat n diagnosticul sincopelor de orogine vasovagal dac
diagnosticul nu este evident clinic
C: nregistrarea Holter de 24 de ore este printre cele mai eficiente explorri
D: CT cerebral, ecografia Doppler a vaselor gtului i EEG trebuie prescrise sistematic n
caz de sincop tipic
E: n cadrul explorrilor electrofiziologice se caut o anomalie de conducere nodal,
hisian sau infrahisian
52. [STR10057] Care din urmatoarele afirmatii despre explorarile neurologice sunt
adevarate: (1)
A: se vor rezerva cazurilor de anomalii neurologice pre- sau postcritice
B: explorarea neurologica este de prima intentie
C: RMN cerebral are eficacitatea cea mai mare
D: este indicata in prezenta unei scurte pierderi a cunostintei atipice(faza critica prelungita)
E: se foloseste la toate cazurile de sincopa de etiologie necunoscute
54. [STR10059] In explorarea etiologiei unei pierderi de cunostinta, ECG poate identifica in
mod indirect urmatoarele mecanisme: (pag. 28)
A: BAV de gradul 1
B: BAV de gradul 2
C: Bloc de ramura dreapta
D: Bloc de ramura stanga
E: Salve de tahicardie ventriculara
1. [BCI10002] Etiologia anginei pectorale stabile are n 95% din cazuri drept cauz
ateroscleroza coronarian i n 5% din cazuri urmtoarele, exceptnd una ((pag. 64-65))
A: coronarit
B: anemie
C: pericardit
D: tahicardie
E: colaps
5. [BCI10006] n evoluia unui infarct miocardic acut apariia unui suflu holosistolic n spie de
roat este sugestiv pentru (pg. 71)
A: Insuficien mitral ischemic
B: Infarct de ventricul drept asociat unui infarct inferior
C: Ruptura peretelui liber ventricular
D: Ruptura septului interventricular
E: Embolie pulmonar cu regurgitare tricuspidian sever
A: Pneumotorax
B: Infarct miocardic
C: Pericardit
D: Disecie de aort
E: Embolie pulmonar
A: Trombocitopenia
B: Purpura
C: Hemoragia
D: Anemia
E: Nici una
19. [BCI10064] Infarctul miocardic acut apical se vede pe ECG in derivatiile: (pg 69)
A: V1V2
B: V3V4
C: V5V6
D: V1V2V3
E: V1V2V3V4
22. [BCI10067] Urmatoarea afirmatie este adevarata despre caracteristicile durerii toracicie:
(pg 59)
A: Durerea sfasaietoare sugereaza pericardita
B: Durata foarte rapida sugereaza angor instabil
C: Iradierea in falci sugereaza reflux
D: Activarea la palpare sugereaza angor
E: Calmarea foarte rapida la trinitrina sugereaza spasm esofagian
23. [BCI10068] In durerea toracica urmatoarele semne ECG sunt caracteristice infarctului pe
cale de constituire CU EXCEPTIA: (pg60)
A: Semn in oglinda
B: Supradenivelare focalizata la un teritoriu vascular
C: Supradenivelare concava in sus
D: Evolutie spre unda Q
E: Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina
A: analgezice
B: aspirina
C: clopidogrel
D: repaus
E: betablocante
30. [BCI10086] Teritoriile EKG pentru diagnosticul unui infarct INFERIOR sunt: (pag. 69)
A: DI, aVL
B: DI, DII, aVL
C: DII, DIII, aVF
D: DII, DIII, AVL
E: DI, DII, DIII
31. [BCI10124] Pulsul paradoxal se intalneste in urmatoarele patologii (pag 59) ()
A: Infarct de ventricul stang
B: Edem pulmonar acut
C: Tamponada cardiaca
D: Infarct septal
E: ACOMI
32. [BCI10126] Care dintre urmatoarele teste de ischemie are o sensibilitate medie? ()
A: Scintigrafie de efort
B: Scintigrafie Dipiridamol/persantina
C: Ecografie de efort
D: Ecografie dobutamina
E: ECG de efort
36. [BCI10008] Complicaii mecanice precoce ale unui infarct miocardic acut de ventricul
stng sunt (pg. 71)
A: Ruptura peretelui liber ventricular
B: Sindromul Dressler
C: Insuficiena mitral ischemic
D: Tromboembolismul pulmonar
E: Blocurile atrio-ventriculare
39. [BCI10012] Care din urmtoarele elemente sugereaz o pericardit acut (pag.60)
A: Supradenivelare concav n sus
B: Subdenivelare convex n sus
C: Supradenivelare ST rezistent la trinitrin
D: Subdenivelare ST rezistent la trinitrin
E: Subdenivelare a PQ, microvoltaj
44. [BCI10018] Care dintre urmtorii markeri de necroz se monitorizeaz la fiecare 24 ore
n SCA cu supradenivelare permanent de ST (pag.70)
A: Mioglobina
B: TGO-ASAT
C: Troponina
D: LDH
E: CK
46. [BCI10020] Despre infarctul de ventricul drept sunt adevrate urmtoarele (pag.71)
47. [BCI10021] Despre clasificarea internationala Killip se pot spune urmtoarele (pag. 71)
A: Mortalitatea n stadiul III este 44%
B: n stadiul II ralurile crepitante depesc 1/2 din cmpurile pulmonare
C: EPA este prezent n stadiile II-III
D: n stadiul I ralurile crepitante nu depesc 1/2 din cmpurile pulmonare
E: n stadiul II mortalitate este 30%
54. [BCI10031] Creterea sintezei factorilor vitaminei K-dependeni apare datorit (pag.134)
A: AINS
B: Amiodaron
C: Estrogeni
D: Antibiotice
E: Corticoizi
55. [BCI10032] Care dintre urmtoarele produc diminuarea fixrii proteice a AVK (pag.134)
A: AINS
B: Hipertiroidismul
C: Alcool
D: Miconazol
E: Fibrai
56. [BCI10034] Febra asociat durerii toracice este cauzat de (pg. 59)
A: Disecia de aort
B: Infarctul miocardic
C: Pneumotorax
D: Ulcerul gastroduodenal
E: Embolia pulmonar
62. [BCI10045] Infarctul miocardic acut cu supradenivelare de ST n teritoriu antero-septoapical prezint supradenivelare de ST n ()
A: DI
B: V6
C: V2
D: V4
E: aVF
75. [BCI10063] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la Clopidogrel ()
A: Inhib calea ciclooxigenazei
B: Se administreaz obligatoriu o lun n caz de stent acoperit
C: Blocheaz agregarea mediat de adenozin difosfat
D: Trebuie continuat timp de 1 an dup infarct miocardic stentat cu stent activ
E: Se administreaz n caz de alergie la aspirin
76. [BCI10070] Sunt afirmatii FALSE despre semnele cardio-vasculare in durerea toracica:
(pg 59)
A: Pulsul paradoxal sugereaza tamponada
B: Socul cardiogen sugereaza Infact al VS
C: Insuficienta cardiaca dreapta singura sugereaza tamponada
D: Asimetria tensionala sugereaza coarctatie de aorta
E: Suflul de insuficienta mitrala sugereaza infarct
78. [BCI10072] Urmatoarele afirmatii despre atitudinea fata de pacientii cu durere toracica
sunt adevarate: ()
A: Orice durere anginoasa tipica va fi spitalizata cu exceptia coronarianului stabil cu ECG
si enzime normale
B: Orice durere anginoasa chiar si atipica se va spitaliza daca exista anomalii minime ale
ECG
C: Nu se vor spitaliza pacientii care se prezinta cu simptomatologie de efort si modificari
ECG minime
D: Orice durere anginoasa tipica trebuie spitalizata
E: Daca exista semne evocatoare disectia aortica trebuie investigata in cel mai scurt timp
84. [BCI10083] In cadrul durerii toracice, o insuficienta cardiaca dreapta izolata ne indica:
(59)
A: embolie pulmonara
B: tamponada
C: pericardita
D: infarct al ventriculului drept
E: miocardita
87. [BCI10087] ECG-ul este dificil interpretabil sau neinterpretabil in urmatoarele situatii:
(pag.60)
A: stimulator cardiac
B: bloc de ramura dreapta
C: bloc de ramura stanga
D: hipertrofie ventriculara stanga majora
E: tulburari metabolice sau administrare de digitalice
88. [BCI10088] Care din urmatoarele reprezinta contraindicatii ale testelor de ischemie:
(pag.65)
A: insuficienta cardiaca severa
B: tulburari de ritm ventricular
C: stenoza aortica stransa simptomatica
D: tahicardie
E: stare de soc
89. [BCI10089] Factorii de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice sunt
reprezentati de" (pag.133)
A: inlocuire valvulara mecanica in pozitie mitrala tricuspida sau pulmonara
B: pericardita
C: fibrilatie atriala
D: tahicardie ventriculara
E: contrast spontan intens in atriul stang
D: dabigatran
E: derivati ai hirudinei (danaparoida)
121. [BCI10121] Indicatiile anti-GPIIb/IIIa sunt: ()
A: SCA ST- cu risc crescut
B: SCA ST+ in sala de cateterism in caz de tromb masiv
C: angioplastie coronara complexa
D: AVC
E: ACOMI
123. [BCI10125] Durerea in patologia cardiaca se caracterizeaza prin urmatoarele cu exceptia (pag
59): ()
A: Durerea in infarct dureaza cateva minute
B: Angorul are sediu medio- si retrosternal
C: Angorul apare postprandial
D: Durerea din infarct se calmeaza la trinitrina
E: Durerea constrictiva caracterizeaza pericardita
124. [BCI10129] Care din urmatoarele sunt cai posibile de agregare a plachetelor pentru formarea
unui tromb fibrinoplachetar? (pg 136) ()
A: Sinteza prostaglandinelor prin intermediul ciclooxigenazei
B: Adeziunea plachetelor la colagen subendotelial
C: Secretia de PDGF
D: Sinteza de adenozin difosfat
E: Activarea receptorilor GPIIb/IIIa prin fibrinogen
4. [HAS10018] Unul din semnele paraclinice de afectare a organelor int (de rsunet ale
HTA) este (pg. 53)
A: Grosimea intim-medie < 0,9 mm
B: Hipertrofia ventricular stng
C: Velocitatea undei de puls carotido-femurale (PWV) < 12 m/s
D: Albuminuria < 30 mg/zi
E: Clearance creatinina > 60 ml/min
5. [HAS10019] Unul din semnele clinice de rsunet ale HTA este (pg. 53)
A: Sindromul metabolic
B: Boala hepatic
C: Boala pulmonar
D: Boala cardiac
E: Insuficiena venoas cronic
6. [HAS10025] NU face parte din examinarile recomandate in diagnosticul HTA: (PG 54)
A: Bandeleta urinara
B: Index glezna/brat
C: Fund de ochi
D: Cuantificarea proteinuriei
16. [HAS10047] HTA de halat alb presupune MAPA normal cu valoare n cabinet > de ()
A: 135/85
B: 140/90
C: 145/90
D: 140/95
E: 140/85
25. [HAS10102] Factori de risc cardiovascular in cadrul evaluarii pacientului cu HTA includ,
CU EXCEPTIA: (pag. 53 IV.)
A: Diabet tratat
B: Tabagism oprit de 2 ani
C: HDL <= 0,40 g/l indiferent de sex
D: Varsta >50 ani la femeie
E: Varsta >50 ani la barbat
26. [HAS10104] Criteriile afectarii organelor tinta (semne paraclinice de rasunet ale HTA)
cuprind urmatoarele, cu EXCEPTIA : ()
A: Hipertrofia ventriculara stanga
B: Grosimea intima-medie sub 0,9 mm
C: Velocitatea undei de puIs carotidofemurale PWV peste 12 m/s
D: Placa carotidiana
E: Microalbuminurie semnificativa (30-300mg/zi)
30. [HAS10002] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la dg. afectrii organelor int n
HTA sunt false (pag.53) ()
32. [HAS10004] Care din urmtoarele sunt examinri recomandate n HTA (pag.54) ()
A: bandeleta urinar
B: cuantificarea proteinuriei daca BU este pozitiv
C: ECG de repaus
D: ETT
E: FO
33. [HAS10005] Clase terapeutice de a doua intenie folosite n tratamentul HTA (pag.54) ()
A: antihipertensoare centrale
B: ARA II
C: Betablocante
D: Alfablocante
E: inhibitori calcici
34. [HAS10006] Care dintre urmtoarele clase terapeutice se folosesc n tratamentul HTA la
un pacient cu insuficien cardiac (pag.55) ()
A: diuretice tiazidice
B: inhibitori calcici
C: ARA II
D: anticalcice bradicardizante
E: antialdosteronice
36. [HAS10008] Urmtoarele clase terapeutice sunt utilizate n tratamentul HTA la un bolnav
coronarian cronic (pag.55) ()
A: anti-aldosteronice
B: anti-calcice bradicardizante
C: diuretice tiazidice
D: IEC
E: Betablocante
38. [HAS10010] Sunt false urmtoarele afirmaii n legtur cu HTA renovascular (pag.56)
()
A: mecanismul prin care apare este stenoza strns de a.renal unilateral
B: cea mai frecvent cauz este fibrodisplazia
C: funcia renal se agraveaz dup administrarea de IEC n cazul stenozei bilaterale
D: confirmarea strenozei de a.renal este obinut ideal prin angio-RMN
E: dozarea reninei n VCI poate fi sensibilizat prin administrara de Verapamil
39. [HAS10012] Sunt adevrate urmtoarele afirmaii legate de feocromocitom din HTA
secundar cu excepia (pag.56) ()
A: tumor malign n 90% din cazuri
B: apare triada cefalee-transpiraii-palpitaii
C: dozarea metanefrinelor se face ideal n afara puseului de tensiune
D: tratamentul chirurgical se face sub administrarea de alfa i betablocante
E: ca explorri morfologice se practic scaner sau RMN suprarenal, scintigrafie cu MIBG
42. [HAS10020] Examinarile sistematice efectuate pentru a depista o etiologie curabil (HTA
secundaa), a detecta ali factori de risc cardiovascular i a depista afectarea organelor int
sunt (pg. 54)
A: Ecocardiografia transtoracic
B: Acidul uric seric
C: Glicemia plasmatic
D: Microalbuminuria
E: Kaliemia fr garou
A: Diuretice tiazidice
B: Betablocante
C: Antialdosteronice
D: IEC sau ARA II dac exist intoleran la IEC
E: Anticalcice
63. [HAS10054] n insuficiena cardiac medicaia recomandat pentru tratamentul HTA este
reprezentat de (pg. 55)
A: Anticalcice
B: Beta blocante
C: IEC
D: Antialdosteronice
E: Metildopa
64. [HAS10055] n sarcin medicaia recomandat pentru tratamentul HTA este reprezentat
de ()
A: Diuretice tiazidice
B: IEC
C: Antialdosteronice
D: Metildopa
E: Labetolol
B: Diuretice tiazidice
C: IEC
D: Anticalcice
E: ARA II
76. [HAS10067] Tratamentul HTA dupa un infarct miocardic NU INCLUDE: (pag. 55)
A: Betablocante
B: Inhibitori calcici
C: IEC
D: Diuretice tiazidice
E: Anti-aldosteronice
77. [HAS10074] Care din urmtoarele rspunsuri privind acetazolamida sunt adevarate? ()
A: este inhibitor de anhidraz carbonic
B: diminueaz secreia de LCR i umoare apoas
C: determin o hiperkaliemie
D: acioneaz la nivelul tubului contort proximal
E: are un efect natriuretic i diuretic puternic
82. [HAS10079] Confirmarea responsabilitatii stenozei arterei renale in HTA se face astfel: ()
A: scintigrafie renala
B: dozari etajate ale reninei in vena cava inferioara
C: raport >1,5 in favoarea partii normale
D: sensibilizare cu captopril
E: sensibilizare cu verapamil
86. [HAS10084] Bilantul sanguin initial in caz de puseu hipertensiv este format din: ()
A: ionograma sanguina si urinara
B: hemoleucograma
C: schizocite, haptoglobina, LDH, bilirubina totala si libera
D: enzime cardiace si pancreatice
E: bilant hepatic complet
88. [HAS10086] Urgentele hipertensive sunt TAs >=180 mmHg si/sau TAd >=110 mmHg si
urmatoarele: ()
A: AVC, encefalopatie, eclampsie
B: EPA, infarct miocardic, disectie aortica
C: nefroangioscleroza benigna
D: microangiopatie trombotica cu trombocitoza, anemie
E: retinopatie hipertensiva severa (cefalee, varsaturi, confuzie sau coma)
D: ARA II
E: betablocante
94. [HAS10092] Medicamentele recomandate in HTA la coronarienii cronici sunt: ()
A: betablocante
B: verapamil
C: dialtiazem
D: IEC
E: ARA II
95. [HAS10093] Urmatoarele sunt nefropatii cauzatoare de HTA: ()
A: hipoplazie renala unilaterala
B: pielonefrita cronica
C: pielonefrita acuta
D: tuberculoza
E: hidronefroza, polichistoza
96. [HAS10094] Urmatoarele sunt diagnostice posibile in caz de HTA rezistenta: ()
A: falsa HTA: manseta mare pe brat gros, "HTA de halat alb"
B: HTA secundara neelucidata
C: medicamente care cresc TA
D: suprasarcina volemica
E: apnee a somnului
97. [HAS10095] Diureticele tiazidice sunt recomandata in tratamentul HTA la: ()
A: cazurile cu HTA esentiala necomplicata
B: subiectii de rasa neagra
C: pacientii cu antecedente de AVC sau AIT
D: pacientii cu insuficienta cardiaca
E: HVD
98. [HAS10096] In tratamentul HTA, betablocantele sunt recomandate in caz de: ()
A: insuficienta cardiaca
B: coronarieni cronici
C: post infarct miocardic
D: sarcina
E: subiect varstnic
99. [HAS10097] Examinarile recomandate in HTA sunt: ()
A: Eco-Doppler a arterelor carotide
B: fund de ochi
C: viteza undei de puls
D: cuantificarea proteinuriei
E: bandeleta urinara
100. [HAS10098] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre masurarea TA: ()
A: TA automasurata=135/85 mmHg
B: MAPA trezire=130/80 mmHg
INSUFICIENTA CARDIACA
1. [ICA10005] Din etiologia insuficienei ventriculare stngi prin alterarea funciei musculare
fac parte urmtoarele afeciuni cu excepia (pag.85) (pg. 85)
A: diabet
B: tirotoxicoz
C: hipertiroidismul
D: acromegalia
E: feocromocitom
D: dobutamin
E: repaus la pat
9. [ICA10035] Examenul cheie pentru diagnosticul insuficienei cardiace diastolice este (pg.
91)
A: Determinarea BNP (peptidul natriuretic tip B) sau NT-proBNP (captul amino-terminal al
BNP)
B: Radiografia toracic
C: Ecografia cardiac transtoracic
D: Anamneza i examenul clinic
E: Electrocardiograma
14. [ICA10041] Urmatoarele mecanisme compensatorii intervin in IC, cu exceptia: (p. 84)
A: Dilatarea ventriculului stg
B: Activare adrenergica
C: Activarea de prostaglandine
D: Hipertofie de ventricul stg
E: Activarea factorului natriuretic atrial, vasoconstrictor si antidiuretic
18. [ICA10048] Sunt factori de prognostic negativ in insuficienta cardiaca sistolica urmatorii,
cu EXCEPTIA: (89)
A: hipokaliemia
B: rezistente pulmonare crescute
C: hiperbilirubinemia
D: pierdere in greutate involuntara
E: antecedente de spitalizare din cauza insuficientei cardiace
19. [ICA10052] Reducerea consumului de alcool este indicata in special in: (1272)
A: hipercolesterolemie
B: insuficienta respiratorie cronica
C: sindrom nefrotic
D: obezitate
E: insuficienta renala
22. [ICA10057] In bilantul hepatic, in cazul edemelor din cauza unei insuficiente
hepatocelulare, nu intra: (1346)
A: indicele de protrombina
B: gamaGT
C: fosfataza alcalina
D: bilirubina
E: ASAT
23. [ICA10059] Care din urmatoarele afirmatii este adevarata in legatura cu proprietatile
diureticelor de ansa: (pag.138)
25. [ICA10064] Care din urmatorii reprezinta factori clinici de prognostic negativ in
insuficienta cardiaca: (pag.89)
A: insuficienta renala
B: anemie
C: TA scazuta "pensata" in mod persistent
D: tulburari ventriculare de ritm
E: nivelul BNP crescut
26. [ICA10087] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele de ans
()
A: Creterea natriurezei n tubul contort proximal
B: Efect calciuric n doze puternice
C: Efect intravenos n 3 ore
D: Relaie doz-efect logaritmic
E: Doza maxim de furosemid=500mg/zi
27. [ICA10088] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele thiazide?
()
A: Efect calciuric
B: Reprezentate de fiirosemid i bumetanid
C: Se administreaz n insuficiena renal
D: Relaia doz-efect liniar
E: Efect antiADH utilizat n diabetul insipid nefrogen
28. [ICA10089] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la diureticele care
economisesc potasiu? ()
A: Se administreaz n hiponatremie
B: Se asociaz cu IEC
C: Se administreaz n hiporaldosteronismul primar
D: Se poate administra mpreun cu litiu
E: Are efect inhibitor enzimatic
32. [ICA10002] Care dintre urmtoarele afeciuni pot produce insuficien cardiac cu debit
crescut (pag.85) ()
A: feocromocitom
B: carena de tiamin (vit.B1)
C: boala Paget
D: boala Steinert
E: hipertiroidismul
33. [ICA10003] n insuficiena ventricular prin tulburri ale funciei pomp suprasarcina de
presiune apare datorit (pag.85) ()
A: insuficieniei mitrale acute
B: stenozei aortice
C: hipertensiunii arteriale
D: cardiomiopatiei hipertrofic obstructiv
E: comunicrii interventriculare
34. [ICA10004] Care dintre urmtoarele afeciuni fac parte din etiologia insuficienei
ventriculare stngi prin alterarea funciei musculare (pg. 85)
A: distrofia Duchenne de Boulogne
B: boala de suprasarcin
C: hipertiroidismul
D: anemia cronic
E: boala Chagas
35. [ICA10006] Reprezint semne periferice de debit sczut n insuficiena cardiac (pag.86)
()
A: lipotimii, sincope
B: astenie
C: edeme ale membrelor inferioare
D: oligurie
E: sindrom confuzional
36. [ICA10008] Care dintre urmatoarele valori indreapta dg. catre dispnee de origine
cardiaca (pag.87) ()
A: BNP 100-400 pg/ml
B: NT-proBNP > 2000 pg/ml
C: NT-proBNP 400-2000 pg/ml
D: BNP < 100 pg/ml
E: BNP > 400 pg/ml
37. [ICA10009] Care dintre urmatoarele valori indreapta dg. catre dispnee de origine
pulmonara (pag.87) ()
A: NT-proBNP 400-2000 pg/ml
B: NT-proBNP < 400 pg/ml
C: BNP > 400 pg/ml
D: BNP < 100 pg/ml
E: BNP 100-400 pg/ml
38. [ICA10010] Urmtoarele afirmaii legate de activarea sistemului RAA sunt adevrate
(pag 84) ()
A: este activat prin reducerea concentraiei de Na la niv maculei densa
B: este activat prin creterea perfuzrii glomerulare
C: se produce retenie hidrosodat prin intermediul aldosteronului
D: se produce vasoconstricie prin intermediul angiotensinei II
E: este activat prin creterea concentraiei de Na la niv maculei densa
46. [ICA10021] Care din urmtoarele sunt metode de asisten circulatorie n IC (pag.91)
A: defibrilatorul implantabil
B: contrapulsaia aortic
C: angioplastia percutanat
D: revascularizarea prin angioplastie
E: inima artificial total
48. [ICA10024] n cadrul monitorizrii din IC ETT este indicat n urmtoarele situaii (pag.92)
A: n caz de tratament susceptibil s modifice funcia cardiac
B: n caz de semn de apel la anamnez sau la examenul clinic
C: cel puin o data la 3 ani pentru pacienii care rmn stabili
D: n caz de schimbare clinic
E: n caz de semne sugestive
49. [ICA10027] Care dintre urmtoarele diuretice sunt indicate n edemul cerebral (pag.141)
A: Triamteren
B: Spironolactona
C: Acetazolamida
D: Cicletanin
E: Glicerol
50. [ICA10028] n care dintre urmtoarele patologii este recomandat diminuarea consumului
de ap (pag.1272)
A: HTA
B: insuficiena renal
C: hepatopatia alcoolic
D: insuficiena cardiac
E: sindromul nefrotic
51. [ICA10029] Diminuarea consumului de proteine este indicat n urmtoarele patologii, cu
excepia (pag.1272)
A: hipertrigliceridemie
B: insuficiena renal
C: DZ de tip II
D: sindrom nefrotic
E: obezitate
56. [ICA10034] Indicatori de prognostic negativ n insuficiena cardiac sunt (pg. 89)
A: Hiponatremia
B: Sexul masculin
C: Complex QRS larg
D: Anemia
E: Obezitatea
64. [ICA10055] Despre edemele din denutritia proteica severa se pot spune urmatoarele:
(1346)
A: sunt edeme de retentie hidrosodata
B: e nevoie de evaluarea nivelului de transferina
C: se evalueaza indicele de protrombina
D: bandeleta urinara e utila in cautarea unei proteinurii
E: valoarea prealbuminemiei este necesara
65. [ICA10058] Dintre factorii clinici de prognostic negativ ai insuficientei cardiace fac parte:
(pag.89)
A: varsta inaintata
B: disfunctia ventriculului drept
C: stadiul III/IV NYHA
D: hiponatremie
E: cardiopatie ischemica
A: varsta inaintata
B: FEVS prabusita
C: cardiopatie ischemica
D: tulburari ventriculare de ritm
E: stadiul III/IV NYHA
72. [ICA10069] Efectele secundare ale furosemidului datorate efectului diuretic sunt: ()
A: deshidratare extracelulara
B: alcaloza metabolica
C: insuficienta renala functionala
D: hipokaliemie
E: hipocloremie
79. [ICA10076] Alegeti afirmatiile corecte despre diureticele care economisesc potasiu: ()
A: spironolactona, amilorid, triamteren
B: blocheaza actiunea aldosteronului asupra pompei Na+/K+ din tubul distal
C: efect diuretic si natriuretic puternic
D: diminuarea secretiei de ioni H+ si K+
E: efecte antiandrogenice si inductoare enzimatice
83. [ICA10080] Efectele secundare ale diureticelor care economisesc potasiu, datorate
efectelor diuretice si antialdosteronice sunt: ()
A: hiperkaliemie, acidoza metabolica hipercloremica
B: deshidratare extracelulara, hipovolemie, hipotensiune ortostatica
C: hipernatremie
D: insuficienta renala organica
E: anomalii ale ciclului menstrual
84. [ICA10081] Efectele secundare ale diureticelor care economisesc potasiu, datorate
efectelor antiandrogenice sunt: ()
A: ginecomastie
B: impotenta
C: scaderea libidoului
D: anomalii ale ciclului menstrual
E: tulburari digestive, somnolenta , cefalee
A: HTA
B: Encefalopatia hepatic
C: Insuficien renal
D: Diabetul insipid nefrogen
E: Alergia la sulfamide
91. [ICA10091] Contraindicaie a diureticelor de ans ()
A: Ciroz hepatic
B: Hipercalcemie
C: Anasarc
D: Obstacol pe cile urinare
E: Alptare
92. [ICA10092] Care dintre urmtoarele sunt adevrate despre inhibitorii anhidrazei
carbonice? ()
A: Efect diuretic important
B: Hipercapnie
C: Se indic in glaucomul acut
D: Provoac hiperaldosteronism secundar
E: Produc alcaloz metabolic
1. [TRC10002] Care dintre urmatoarele afirmaii despre flutterul atrial este neadevarat (pg.
30)
A: Tahicardie regulat
B: Macroreintrare la nivelul atriului drept
C: Activitatea atrial are o frecven de peste 350 bti pe minut
D: Transmiterea la ventriculi poate fi de 2:1, 3:1, 4:1
E: Undele de activitate atrial se identific cel mai bine n DII,DIII,aVF
2. [TRC10003] Principala cauza etiologic a fibrilaiei atriale este reprezentat de (pg. 38)
A: valvulopatiile mitrale
B: valvulopatiile aortice
C: hipertiroidismul
D: hipertensiunea arterial
E: cardiopatia ischemic
3. [TRC10004] Complicaiile posibile ale fibrilaiei atriale permanente cuprind toate aceste
complicaii cu excepia (pg. 39)
A: Complicaiile tromboembolice
B: Sngerarile consecutive tratamentului anticoagulant
C: Cardiomiopatia tahiaritmic
D: Anevrismul ventricular
E: Insuficiena cardiac
18. [TRC10007] Care dintre urmatoarele afirmaii despre extrasistolele ventriculare maligne
sunt adevrate (pg. 34)
19. [TRC10009] Care dintre afirmaiile urmtoare despre tahicardia joncional prin reintrare
sunt adevrate (pg. 31)
A: circuitul de reintrare se afl la nivelul nodului atrioventricular
B: fascicolul His este obligatoriu implicat n formarea cii descendente
C: calea ascendent este o cale accesorie atrioventricular
D: poate fi susinu sau nesusinut
E: fenomenul de nclzire este deseori prezent
20. [TRC10011] Displazia aritmogen de ventricul drept se caracterizeaz prin (pg. 32)
A: tulburri de ritm ventriculare maligne
B: bloc complet de ramur dreapt pe ECG
C: extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de ramur dreapt
D: und epsilon prezent
E: ventriculul drept este akinetic cu aspect trabeculat la examenul ecocardiografic,
scintigrafic sau RMN
21. [TRC10012] Explorarile complementare de prima intentie in cazul palpitatiilor sunt: ()
A: Ecografia cardiaca
B: Angiografia ventriculara, Scintigrafia si RMN-ul
C: Holter ECG este frecvent prescris desi are o contribuitie mic la diagnostic
D: Explorari electrofiziologice cu stimulare ventriculara asociata
E: Doar ECG-ul
22. [TRC10013] Conduita diagnostica in cazul palpitatiilor nedocumentate, rare, foarte bine
tolerate, fara argumente pentru cardiopatie de fond sau aritmie ventriculara maligna,
cuprinde: ()
A: Inregistrari Holter (contributie redusa la diagnostic cu exceptia perioadelor de palpitatii)
B: Coronarografie
C: Ecografie cardiaca (certifica absenta cardiopatiei de fond ca substrat al tulburarilor de
ritm)
D: ECG de efort
E: Hormoni tiroidieni
24. [TRC10015] Conduita in cazul unei tahicardii ventricula sau unei aritmii ventriculare
maligne este: ()
A: Stimulator cardiac implantabil
B: Administrarea de antiaritmice (betablocante si amiodarona)
C: Ablatie cu radiofrecventa
D: Implantarea unui defibrilator
E: Depistarea familiala in cazul aritmiilor ventriculare congenitale
27. [TRC10018] In caz de anomalii ale functiei sinusale, pe ECG sunt prezente urmatoarele
elemente: ()
A: Anomalii asociate: flutter, fibrilatie ventriculara
B: Ritm tahicardic
C: Fecventa undelor P este mai mica decat frecventa undelor R, invers decat se intampla
in cazul BAV de gradul III unde frecventa undelor P este mai mare decat frecventa undelor R
D: Aspectul ECG al disfunctiei sinusale este diferit de aspectul ECG al blocului sino-atrial
E: Unde P retrograde, negative in aVF, DII si DIII, la fel ca in cazul TC jonctionale si flutterului atrial
C: Simptomatologia este rara cand BAV de gradu II este izolat, dar este prezenta cand
BAV de gradul II se asociaza cu BAV de gradul III
D: BAV de graul III se poate manifesta cu sincopa de tip Adams-Stock sau chiar stop
cardiac
E: Simptomatologia este rara in cazul BAV de gradul I cu exceptia alungirii majore a PR
38. [TRC10038] Care dintre urmtoarele sunt cauze de modificri difuze de repolarizare ()
A: Sindrom Brugada
B: Hipertrofia ventricular
C: Diselectrolitemiile
D: Preexcitaia
E: Pericardita
40. [TRC10044] Care din urmtoarele elemente nu sunt incluse n scorul CHADS 2? ()
A: Vrsta < 65 ani
B: Boala vascular periferic
C: AVC-ul
D: Diabetul zaharat
E: Infarctul miocardic
41. [TRC10045] Nu reprezint metod de cardioversie ()
A: Tratament cu betablocante
B: Amiodaron
C: Digitala
D: Metoda combinat
E: Chinidina
52. [TRC10060] Cu ajutorul scorului CHADS2 se evalueaz urmtorii paramentrii: (pag 39)
A: AVC valoreaz 2 puncte
B: Vrsta>= 75 valoreaz 1,5 puncte
C: Prezena cardiopatiei valoreaz 1 punct
D: Vrsta>= 75 valoreaz 1 punct
E: Prezena DZ valoreaza 3 puncte
6. [VMA10011] Insuficiena aortic acut poate avea una din urmtoarele etiologii (pg. 108)
A: bicuspidia aortic
B: traumatismul toracic
C: sindromul Laubry i Pezzi
D: lupusul eritematos diseminat
E: spondilartrita anchilozant
7. [VMA10012] Unul din semnele stetacustice care apare n insuficiena aortic este (pg.
109)
A: Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic
B: Z2 diminuat sau abolit
C: Suflu holosistolic, maximal n focarul mitral, piolant, care iradiaz n axil
D: Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal n focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor
gtului
E: Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter aspirativ, cu maxim n focarul aortic
B: Mitral
C: Pulmonar
D: Tricuspidian
E: Sunt egale
24. [VMA10052] Pentru un debit cardiac normal o stenoz strns realizeaz un gradient
mediu de ()
A: 50-60 mmHg
B: 45-55 mmHg
C: 40-50 mmHg
D: 45-50 mmHg
E: 40-45 mmHg
B: in 20%
C: in 10%
D: in 80%
E: niciodata
40. [VMA10015] Semnele fizice care pot fi prezente n insuficiena mitral sunt (pg. 113)
A: La palpare soc n dom, descris de Bard, deplasat n jos i la stnga
B: Suflu holosistolic, maximal n focarul mitral, n jet de vapori, de intensitate uniform,
care iradiaz n axil
C: Semne de insuficien cardiac dreapt
D: Z3 supraadugat
E: Suflul diastolic Flint n focarul mitral
43. [VMA10018] Stenoza aortic degenerativ are urmtoarele trsturi (pg. 116)
A: Este cauza cea mai frecvent la subiectii de vrsta medie (50-60 ani)
B: Exista calcificri al valvelor i ale inelului aortic care se pot ntinde pe sept
C: Comisurile sunt fuzionate
D: Este n scdere ca frecven in ultimii douzeci de ani
E: Valvele sunt ngroate, rigide, cu o mobilitate limitat
44. [VMA10019] Semnele clinice prezente n stenoza aortic sunt (pg. 117)
A: Angorul
B: Dispneea
C: Sincopa
D: Hemoptiziile
E: Palpitaiile
47. [VMA10024] Care din urmtoarele sunt semne de insuficien cardiac la copilul mare
(pag.1123)
A: cianoz
B: edeme periferice
C: palpitaii
D: dispnee de efort
E: stri de ru
48. [VMA10032] Principalii ageni patogeni implicai n endocardita precoce de protez sunt
()
A: Stafilococul
B: Streptococul
C: Streptococul de grup D
D: Pneumococul
E: Bacili Gram negativi
49. [VMA10033] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre tromboza
protezelor ()
A: Complicaie frecvent
B: Cu precdere pe protezele n poziie aortic
C: Pot fi obstructive i neobstructive
D: nlocuirea de urgen a protezei este obligatorie
E: Frecvent apare pe INR corect teraupeutic
56. [VMA10043] Insuficienta mitrala acuta poate avea urmatoarele etiologii: (pag 112)
A: Boala Barlow
B: Endocardita infectioasa acuta
C: Infarct miocardic inferior
D: Cardiomiopatie hipertrofica
E: Dilatare a inelului
B: Insuficien cardiac
C: Endocardit bacterian
D: Embolii calcare
E: Embolie pulmonar
65. [VMA10056] Modificrile ECG de efort care sugereaz nlocuire valvular aortic sunt ()
A: Cderea TA la efort
B: Imposibilitatea de a atinge 80% din FMT
C: Aritmie supraventricular
D: Supradenivelare ST
E: Aritmie ventricular
B: Insuficiena hepatic
C: Insuficiena cardiac
D: Trombocitopenia
E: Cancerele
71. [VMA10067] ECG-ul n suflurile cardiace este util pentru determinarea ()
A: Cardiomegaliei
B: Tulburrilor de ritm
C: Semnelor de suprancrcare atrial
D: Frecvenei cardiace
E: Tulburrilor de repolarizare
C: intotdeauna
D: doar la pacienti tineri
E: in caz de slaba ecogenitate
78. [VMA10074] Urmatoarele afirmatii sunt false cu privire la insuficienta mitrala cronica
degenerativa: (pg. 112) ()
A: degenerescenta mixoida a valvelor, care se ingroasa, redundante
B: defect de coaptare a valvelor prin tractiunea cordajelor
C: cea ma frecventa, afecteaza subiectii in varsta
D: valvele sunt fine, pelucide, cordajele sunt alungite
E: insuficienta este frecvent asociata unei stenoze
79. [VMA10076] Urmatoarele afectiun fac parte din cadrul etiologiei insuficinetei mitrale
cronice: ()
A: boala Barlow
B: sindrom Marfan
C: endocardita subacuta
D: cardiomiopatie dilatativa
E: spondilartrita anchilozanta
86. [VMA10086] Conduita de urmat in prezenta unei trombocitopenii sub heparina include: ()
A: confirmarea in urgenta a trombocitopeniei pe tub cu EDTA
B: nu este necesara confirmarea caracterului imunoalergic
C: cautarea anticorpilor prin dozarea RT-PCR
D: diagnosticarea complicatiilor trombembolice
E: diagnosticarea complicatiilor hemoragice
92. [VMA10093] Conduita de urmat in caz de hemoragii majore sub trombolitice este
urmatoarea: ()
A: oprirea trombolizei
B: acid tranexamic daca hemoragia nu este controlata
C: umplere vasculara, transfuzie, oxigenoterapie
D: tratamentul leziunii hemoragice
E: continuarea trombolizei in doze mici
93. [VMA10094] Localizari hemoragice care ameninta prognosticul vital sau functional in
timpul tratamentului cu AVK sunt urmatoarele: ()
106. [VMA10107] Angorul din stenoza aortica se explica prin urmatoarele mecanisme: ()
A: debit insuficient la efort
B: nevoie crescuta de oxigen datorita hipertrofiei ventriculare
C: ateroscleroza coronara asociata
D: hipertensiune
E: edemului pulmonar
109. [VMA10110] Tratamentul chirurgical al stenozei aortice are urmtoarele indicaii (pag.
119)
A: stenoz aortic strns simptomatic
B: stenoz aortic strns asimptomatic cu FE<50%
C: stenoz aortic strns asimptomatic cu calcificri aortice moderate-severe i cretere
a Vmax >0,3 m/s/an
D: stenoz aortic strns asimptomatic cu subdenivelare marcat >2mm la ECG de
efort
E: stenoz aortic strns asimptomatic cu cretere >30 mmHg a TAs la ECG de efort
gram negativi
C: localizarea aortic este mai frecvent
D: diagnosticul diferenial este cel al trombozei de valv
E: tratamentul antibiotic este suficient pentru a steriliza definitiv proteza
111. [VMA10112] Tromboza protezelor (pag. 94)
A: este o complicaie frecvent
B: se ntlnete cu precdere n poziie mitral
C: afecteaz mai frecvent protezele biologice
D: se poate manifesta printr-un accident embolic
E: nu modific zgomotele cardiace
ENDOCARDITA INFECTIOASA
5. [END10006] Care din urmatoarele afirmaii legate de endocardit infecioas este corect
(pg. 99)
A: nu exist examen specific pentru diagnosticarea endocarditei infecioase, pentru acest
motiv au fost stabilite criterii diagnostice precise (criterii Duke).
B: mortalitatea spitaliceasc n endocardita infecioas este de 50%
C: criteriile Duke constau din 3 criterii majore i 5 criterii minore
D: endocardita infecioas nu poate surveni pe un cord fr o afectare prexistent
E: toate cardiopatiile prezint acelai risc de endocardit
7. [END10016] Germenii de mai jos fac parte din grupul HACEK cu excepia (pag.98)
A: Haemofilus
B: Actinobacillus
C: Chlamidia
D: Eikenella
E: Kingella
13. [END10045] Prezenta unei singure hemoculturi pozitive este considerata a fi criteriu
major de diagnostic al endocarditei infectioase in cazul infectiei cu: ()
A: Streptococcus bovis
B: Bacteriile din grupul HACEK
C: Coxiella burnetii
D: Stafilococcus aureus
E: Enterococi
17. [END10010] Care din urmtoarele afirmaii nu este corect (pg. 99)
A: endocardit posibil: 1 criteriu major plus unul minor sau 3 criterii minore
19. [END10013] Care din urmtoarele cardiopatii fac parte din grupa B de risc pentru
endocardit (pag.97)
A: Valvulopatiile
B: Protezele valvulare
C: PVM
D: Bicuspidia aortic
E: Antecendente ale endocarditei infecioase
20. [END10014] Care din urmtorii germeni fac parte din categoria germenilor atipici i/sau
intracelulari (pag.98)
A: Cardiobacterium
B: Bartonella
C: Haemofilus
D: Coxiella burnetii
E: Brucella
21. [END10015] Dintre germenii de mai jos, fac parte din grupul HACEK urmtorii (pag.98)
A: Haemofilus
B: Actinobacilus
C: Chlamidia
D: Coxiella burnetii
E: Kingella
22. [END10017] Este adevrat despre bilanul paraclinic n endocardita infecioas (pag.9899)
A: riscul embolic este crescut dac dimenisiunea vegetaiilor > 10mm
B: ECG este indispensabil
C: ECG i Eco transtoracic, transesofagian reprezint examene specifice n endocardita
infecioas
D: se pot administra AB empiric naintea hemoculturilor
E: n caz de dureri rahidiene asociate se face scintigrafie osoas sau RMN pentru
cutarea spondilodiscitei
25. [END10020] Urmtoarele AB se pot administra profilactic naintea unui gest dentar
(pag.103)
A: Penicilin
B: Clindamicin
C: Gentamicin
D: Ceftriaxon
E: Amoxicilin
D: sediul aortic
E: sediul mitral
PERICARDITA ACUTA
4. [PER10005] Care din urmtoarele elemente nu fac parte din tratamentul simptomatic al
pericarditei acute (pg. 106)
A: repaus, concediu medical
B: tratamentul antiinflamator nesteroidian
C: continuarea obligatorie a tratamentului anticoagulant
D: aspirin n doze descrescatoare timp de trei sptmni
E: nu este nevoie de spitalizare n formele benigne
D: Frectura pericardic
E: Sincop
10. [PER10007] n pericardita acut durerea are urmtoarele caracteristici (pg. 104)
A: prezint strict localizare retrosternal
B: acentuat de efort i sensibil la trinitrin
C: are caracter de arsur, constricie
D: este intensificat de respiraia profunda i n timpul efortului de tuse
E: se calmeaz n decubit
11. [PER10008] n primul stadiu de evoluie a pericarditei acute ntlnim urmtoarele
modificri pe electrocardiogram: (pg. 104)
A: supradenivelarea segmentului ST, fr imagine n oglind
B: unde T negative
C: segment ST supradenivelat, difuz, cu concavitatea n sus
D: subdenivelarea difuz a segmentului ST
E: segment ST de aspect normal i unde T aplatizate
12. [PER10009] Drenajul chirurgical este indicat n pericardita acut n urmtoarele situaii:
(pg. 106)
A: tamponad cardiac
B: revrsat voluminos, necompresiv persistent sub tratament
13. [PER10010] Urmtoarele afirmaii legate de pericardita acuta nu sunt adevarate (pg. 105,
106)
A: etiologia viral este cea mai fecvent
B: pericadita de etiologie neoplazica are o evoluie rapida, zgomotoas, fiind adeseori
diagnosticat n faza precoce
C: reumatismul articular acut este o cauz frecven de pericardit acut
D: pericadita acut de etiologie TBC este rar i complic o tuberculoz pulmonar
E: pericardita acut idiopatic corespunde cel mai adesea unei cauze virale
nediagnosticate
19. [PER10018] Care dintre urmtoarele afirmaii despre pericardita cronic constrictiv sunt
adevrate ()
A: Constricia cavitilor cardiace drepte
B: Aspect tip "dip-plateau" al presiunilor intraventriculare stngi
C: Revrsat pericardic n cantitate mare
D: ngroare pericardic
E: Tablou de anasarc
32. [PER10033] Cele mai frecvente cauze de pericardita cronica constrictiva sunt: ()
A: tuberculoasa
B: postradioterapeutica
C: postoperatorie
D: virala
E: mixedematoasa
D: Boli de sistem
E: Virala
9. [AOR10026] Despre bilanul bolii ateromatoase din cadrul ACOMI putem afirma
urmtoarele, cu excepia (pag.79)
A: ECG i ETT sunt efectuate sistematic
B: Eco Doppler trunchiuri supraaortice
C: n cazul unui test de ischemie negativ se face o coronarografie
D: Eco Doppler membre inferioare pentru dg unei arteriopatii
E: daca la ECG sau ETT apare o anomalie se face un test de ischemie
12. [AOR10035] ntre etiologiile rare de anevrism de aort abdominal nu este inclucs ()
A: Behcet
B: Elher-Danlos
C: Takayasu
D: Ateroscleroza
E: Posttraumatic
17. [AOR10045] Nu este unul din semnele clinice ale ischemiei acute ()
A: Membru rece, palid
B: Puls abolit
C: Durere brutal i permanent
D: Vene plate
E: Alungirea timpului de recolorare cutanat
22. [AOR10058] Urmatoarele afirmatii privin insuficienta venoasa cronica sunt false, CU
EXCEPTIA: ()
A: IVC determina varice
B: varicele esentiale sunt mai frecvente la femei
C: la palpare se face proba Homans
D: in flebita superficiala se dau AINS po sau iv
E: hipodermita cronica este o tulburare trofica
25. [AOR10065] Ischemia acuta a membrelor prin mecanism Embolic cuprinde urmatoare,
cu EXCEPTIA: (pag.81)
A: Fribilatia atriala
B: Mixom
C: Cardiomiopatie dilatativa
D: Trombocitopenie dupa tratament cu heparina
E: Anevrism al ventricolului stang
35. [AOR10016] Sindromul de fisurare din cadrul AAA are urmtoarele caracteristici (pag.76)
A: colaps n general moderat
B: mas batant i dureroas la palpare
C: hemoragie digestiv
D: dureri abdominale spontane
E: contractur abdominal
B: neuropatie diabetic
C: anevrism arterial
D: coarctaie de aort
E: neuropatie diabetic
41. [AOR10023] Diagnosticul diferenial al ACOMI n prezena durerilor de decubit se face cu
(pag.78)
A: coarctaia de aort
B: canal lombar strmt cu o claudicaie medular
C: polinevrit alcoolic
D: ulcere varicoase
E: neuropatie diabetic
46. [AOR10030] Despre tratamentul chirurgical al ACOMI se pot face urmtoarele afirmaii
(pag.80)
A: Simpatectomia este cea mai utilizat metod
B: Endarteriectomia se practic mai ales la etajul femoro-iliac
C: Pontajul se practic n stenozele segmentare, calcificate
D: Angioplastia se practic n stenozele concentrice
E: n cazul unei ischemii fr gest posibil de revascularizare se practic amputaia
A: Repaus la pat
B: IEC
C: Statina
D: Clopidogrel
E: Renunarea la fumat
insuficiena venoas ()
A: Scderea ponderal
B: Evitarea ortostatismului prelungit
C: Repaus la pat
D: Contenie elastic
E: Vaccinare antitetanic
59. [AOR10057] Cauze rare de arteriopatie cronica obliteranta a membrelor inferioare sunt:
()
A: boala Behcet
B: boala Takayasu
C: trombangeita Buerger
D: boala Horton
E: colagenoze
63. [AOR10064] Ischemia acuta a membrelor prin Tromboza cuprinde urmatoarele: (pag.81)
A: Arterita (Behcet, peri-arterita nodoasa, Horton)
B: Disectie post-cateterism
C: Sindrom de hipervascozitate
D: Cardiomiopatie hipertrofica
E: Scaderea debitului cardiac
64. [AOR10066] Semnele clinice din ischemia acuta a membrelor cuprinde: (pag.81)
A: membrul apare rece, palid, apoi se cianozeaza
B: teleangiectazii
C: presiune dureroasa a maselor musculare
D: dermatita ocra
E: alungirea timpului de recolorare cutanata
E: Varsta
PNEUMOLOGIE
3. [BPO10004] Mai multe afeciuni pot determina dispnee acut fr zgomote anormale, cu excep ia:
(pag. 143)
A: Embolia pulmonar
B: Edemul glotei
C: Anemia acut
D: Acidoza metabolic
E: Tamponada cardiac
4. [BPO10006] Care dintre urmtoarele explorri nu fac parte din diagnosticul BPOC: (pag. 162)
A: Radiografia toracic
B: Probe funcionale respiratorii
C: Electrocardiogram
D: Gazometria
E: Ecografia Doppler vascular
12. [BPO10029] Care dintre urmtoarele afirmaii este fals n legtur cu BPOC ()
A: Pentru diagnostic pozitiv se efectueaz explorri funcionale respiratorii cu test de reversibilitate
bronic
B: Se agraveaz lent progresiv
C: Cuprinde bronite cronice cu obstruie bronic
D: Cuprinde emfizeme paracicatriciale
15. [BPO10037] Care dintre urmtoarele afirmaii privind spirometria este adevrat? ()
A: Nu este obligatorie pentru diagnosticul pozitiv
B: Poate releva disfuncie ventilatorie obstructiv
C: DVO reprezint raportul CPT/VEMS<0.7
D: DVO este definit prin valoarea VEMS
E: DVO reprezint CV/VEMS<70%
20. [BPO10061] Dintre consecintele hemodinamice si semne neuropsihice nu face parte: (10061)
A: lipotimi sau sincope
B: coma
C: agitatie, asterixis
D: semne de soc, colaps
E: tahicardie > 110 /min
21. [BPO10062] Dintre gesturile de urgenta ce nu face parte: (10062)
A: ventilatie cu masca
B: oxigenoterapie
C: transfer intr-o sectie de hemato
D: transfer in reanimare
E: dezobstructia cailor aeriene, abordarea unei cai venoase de calibru bun
22. [BPO10064] A treia etapa privind orientarea diagnostica cuprinde urmatoarele cu o exceptie:
(10064)
A: masurarea fluxului expirator de varf, cateterism cardiac drept
B: foramen oval
C: CT toracic in mod elicoidal sau spiralat
D: scintigrafia pulmonara de ventilaie/perfuzie
E: fibroscopie bronsica, ecografia cardiaca
24. [BPO10066] Dispneea expiratorie cu wheezing si/sau raluri bronsice nu cuprinde: (10066)
A: raluri sibilante sau ronfiante
B: decompensare acuta a BPOC
C: astm paroxistic
D: EPA la varstnic sau tanar
E: EPA mai ales daca subiectul este varstnic fara trecut astmatic
25. [BPO10067] Dispneea cu raluri crepitante nu este determinata de una din afectiunile de mai jos:
(10067)
A: EPA, pneumopatie acuta infectioasa
B: alve-olita alergica extrinseca,
C: sindrom interstitial difuz
D: pneumotorace spontan, febra dupa contact cu dejectii de pasari sau fan mucegait
E: pneumopatia de hipersensibilitate
27. [BPO10070] Bolile care afecteaza functia ventilatorie nu cuprind una din urmatoarele: (10070)
A: BPOC
B: fibroza interstitiala difuza primitiva
C: boli infiltrative ale plamanului
D: cord pulmonar cronic postembolic
E: boli neuromusculare
29. [BPO10007] Care dintre urmtoarele explorri trebuie realizate de prim inten ie n caz de
dispnee: (pag. 142)
A: Radiografia toracic fa
B: Radiografia toracic profil
C: Gazometria arterial
D: EKG
E: Fibroscopia bronic
30. [BPO10008] Precizai care sunt semnele de gravitate ntr-o dispnee acut: (pag. 142)
A: Respiraia abdominal
B: Semne neuropsihice
C: Bradicardia
D: Hipertensiunea arterial
E: Bradipnee
31. [BPO10009] Precizai care sunt explorrile ce se efectueaz pentru orientarea diagnosticului n
cazul unei dispnei acute: (pag. 143)
A: PFR
B: Ecografie cardiac
C: Ecografie abdominal
D: CT torace
E: Cateterism cardiac drept
34. [BPO10012] Urmtoarele sunt caracteristice dispneei expiratorii cu wheezing i raluri bronice
(pag.143)
A: raluri sibilante
B: raluri crepitante
C: raluri ronflante
D: decompensare acut a BPOC
E: alveolit alergic extrinsec
37. [BPO10016] Despre emfizemul panlobular pink puffer se pot afirma urmtoarele (pag.162)
A: DLCO sczut
B: hiperclaritate la vrfuri
C: tuse/expectoraie rar i tardiv
D: inim n pictur
E: CPT subnormal
38. [BPO10017] Despre emfizemul panlobular (pink puffer) i emfizemul centrolobular (blue
bloaters) se pot spune urmtoarele (pag.162)
A: Distensia din emfizemul panlobular este mai mare dect cea din emizemul centrolobular
B: n emfizemul centrolobular PaCO2 i PaO2 sunt normale
C: CPT este foarte crescut n emfizemul centrolobular
D: n emfizemul panlobular artera pulmonar este de dimensiune crescut
E: Emfizemul panlobular apare de obicei la brbatul tnr
39. [BPO10018] n legtur cu emfizemul centrolobular sunt false urmtoarele afirmaii (pag.162)
A: CPT subnormal
B: apare la brbatul n jurul vrstei de 50 de ani
C: PaCO2 este normal
D: CPT este foarte crescut
E: IVD este frecvent i precoce
E: Pericardita cronic
45. [BPO10033] Sunt adevrate urmtoarele cu privire la emfizemul centrolobular (pg. 162)
A: IVD frecvent
B: Se datoreaz fumatului
C: Arter pulmonar mrit
D: Presiunea CO2 normal
E: DLCO sczut
46. [BPO10034] Care dintre urmtorii sunt factori de risc pentru BPOC ()
A: Praf de piatr
B: Deficit de alfa 1 antitripsin
C: SO2
D: Polen
E: Bumbac
E: Calviie
48. [BPO10036] Care dintre urmtoarele investigaii vor completa examenul clinic n BPOC? ()
A: Radiografie de craniu
B: Gazometrie
C: Spirometrie
D: Ecografie cardiac
E: Hemogram
52. [BPO10041] Care dintre urmtoarele semne de alarm necesit ventilaie mecanic? ()
A: PaCO2<60 mmHg
B: pH<7.3
C: Com
D: PaCO2>70mmHg
E: Respiraie abdominal paradoxal
53. [BPO10042] Care dintre urmtoarele semne de alarm necesit ventilaie mecanic ()
A: Confuzie
B: Semne de oc
C: Tulburri recente ale funciilor superioare
D: PaO2<45mmHg
E: PaCO2>45mmHg
54. [BPO10043] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tratamentul antibiotic n BPOC este
adevrat? ()
A: Dispnee de repaus: fr antibiotic
B: Dispnee de repaus: cefotaxin
C: Dispnee de efort: obligatoriu antibiotic
D: Dispnee de efort cu expectoraie purulent: amoxicilin
E: Fr dispnee: levofloxacin
55. [BPO10044] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tratamentul n BPOC sunt adevrate ()
A: Se va opri fumatul
B: Vaccinare antigripal
C: Reantrenare la efort
D: Kinoterapie respiratorie
E: Obligatoriu corticoterapie oral
C: transpiraii
D: HTAP
E: asterixis
66. [BPO10068] Dispneea cu asimetrie sau liniste auscultatorie apare in urmatoarele situatii: (10068)
A: pneumotorace spontan
B: embolia pulmonara
C: pleurezie masiva
D: anemie cronica
E: atelectazie complete
69. [BPO10074] Urmatoarele sunt anomalii ale ventilatiei spontane in BPOC, cu exceptia: ()
A: ventilatie cu buzele tuguiate
B: punerea in miscare a muschilor respiratori accesori (pectorali)
C: semnul Hoover
D: hipocratism digital
E: pierdere in greutate
72. [BPO10077] Bronsita cronica obstructiva este o bronsita cronica cu obstructie persistenta a cailor
aeriene mici, asociata sau nu cu: ()
A: reversibilitate partiala (sub betamimetice, anticolinergice, corticoizi)
B: hipersecretie bronsica
C: emfizem pulmonar
D: hipoxemie de repaus
E: dispnee de repaus
75. [BPO10080] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul prelungit cu corticoizi inhalatori sunt
adevarate: ()
A: nu modifica diminuarea progresiva a VEMS de-a lungul anilor
B: se rezerva pacientilor pentru care raspunsul spirometric a fost documentat
C: se rezerva tuturor pacientilor care prezinta simptome semnificative in ciuda unui tratament
bronhodilatator continuu
D: se indica pentru VEMS de baza < 40% cu exacerbari repetate
E: un tratament de lunga durata cu corticoizi inhalatori nu este recomandat in BPOC
D: reanimare
E: cai venoase de calibru bun
85. [BPO10090] Care din urmatorii sunt factori de risc in aparitia BPOC? ()
A: infectiile respiratorii acute
B: tabagismul
C: existenta comorbiditatilor
D: deficit de alfa- 1 antitripsina
E: aerocontaminanti profesionali
1. [THA10002] Principalele cauze ale tusei acute, cu o excep ie, sunt: (pag. 145)
A: Infeciile cilor aeriene superioare
B: Embolia pulmonar
C: Astmul bronic
D: Emfizemul pulmonar
E: Edemul pulmonar
2. [THA10003] Precizai care dintre urmtoarele explorri nu se efectueaz de prima inten ie ntr-o
hemoptizie: (pag. 181)
A: Hemograma complet
B: Examenul de sput
C: Radiografia toracic
D: Fibroscopia bronic
E: CT toracic
3. [THA10004] Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate n cazul unei hemoptizii: (pag.
181)
A: Orice hemoptizie necesit supraveghere spitaliceasc
B: Reprezint eliminarea de snge din cile aeriene subglotice
C: Hemoptizia masiv nu este precedat de hemoptizii santinele
D: Apare n timpul unui efort de tuse
E: Sngele eliminat este rou i aerat
5. [THA10012] n cazul unei tuse cronice cu Rx toracic anormal o imagine chistic difuz ar putea
exprima (pag.145)
A: dilatare localizat a broniilor
B: pneumocistoz
C: cancer bronhopulmonar
D: dilatare difuz a broniilor
E: fibroz pulmonar
8. [THA10022] Care dintre urmtoarele reprezint cauz de tuse cronic cu radiografie toracic
anormal ()
A: Embolia pulmonar
B: Infecia cilor aeriene superioare
C: Corpi strini
D: IEC
E: Sarcoidoza
10. [THA10025] Care dintre urmtoarele afirmaii despre medicamentele antitusive este fals ()
A: Sunt indicate la pacientul cu insuficien respiratorie cronic
B: Sunt contraindicate n caz de hipersecreie bronic
C: Exist antittusive cu efect central
D: Au ca efect secundar constipaia
E: Codeina este antitusiv cu aciune central
11. [THA10032] Care dintre urmtoarele afirmaii n legtur cu hemoptizia este fals ()
A: Reprezint eliminarea de snge rou, aerat, pe gur
B: Necesit supraveghere n spital 24-48 h
C: Provine din cile aeriene subglotice
D: Se are n vedere rsunetul hemodinamic
E: Niciuna din cele de mai sus
13. [THA10037] Una dintre cele cinci cauze clasice de hemoptizie la un fost pacient tuberculos este:
(pag.182)
A: fisura intr-o bronhie
B: bronholitiaza
C: hemosideroza pulmonara
D: sechstratie pulmonara
E: endometrioza bronsica
14. [THA10038] Agenti care cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi sunt, cu
exceptia: (147)
A: codetilina
B: codeina
C: caramifen
D: lidocaina
E: levomepropazina
18. [THA10056] Reprezinta un agent antitusiv care creste pragul de reactivitate al cailor eferente:
(pag. 147)
A: Bromura de potasiu
B: Dexbromfeniramina
C: Bromura de ipratropium
D: Dextrometorfan
E: Difenhidramina
24. [THA10007] Care dintre urmtoarele afirmaii definesc o hemoptizie masiv: (pag. 181)
25. [THA10008] Tusea cronic productiv cu radiografie toracic normal apare n urmtoarele
afeciuni: (pag. 145)
A: Mucoviscidoz
B: Astmul hipersecretant
C: Pneumocistoza
D: Pneumopatia infiltrant difuz
E: Tuberculoza bronic
28. [THA10011] Hemoragia alveolar se ntlnete n urmtoarele afec iuni: (pag. 181)
A: Poliangeita microscopic
B: Sindromul Goodpasture
C: LES
D: Tuberculoza pulmonar
E: Anevrism arterio-venos al bolii Rendu-Osler
32. [THA10017] Bromura de ipratropium face parte din urmtoarele categorii (pag.147)
A: Ageni care reduc contracia muchilor scheletici implicai n tuse
B: Ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a cilor eferente
C: Ageni care cresc pragul sau latena de reactvitate a centrilor nervoi
D: Ageni care reduc stimulrile receptorilor tusei
E: Ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a cilor aferente
33. [THA10018] Care din urmtorii sunt ageni care cresc pragul sau latena de reactivitate a centrilor
nervoi (pag.147)
A: Levomepropazin
B: Guaimesal
C: Lidocain
D: Narcotice morfinice
E: Viminol
35. [THA10021] Care din urmtoarele reprezint cauze de hemoptizie la un fost pacient tuberculos
(pag.182)
A: recidiva BK
B: necroza aseptic a maselor pseudotumorale
C: bronholitiaz
D: aspergilom
E: cancer bronhopulmonar pe cicatrice
C: Embolia pulmonar
D: Anevrism arterovenos al bolii Rendu-Osler
E: Endometrioz bronic
C: tulburri de conducere
D: embolie gazoas cerebral
E: dezlipire de retin
50. [THA10046] Care dintre urmatoarele medicamente cresc pragul sau latenta de reactivitate a
centrilor nervosi: (pag.147)
A: Viminol
B: Erdosteina
C: Tiloxapolul
D: Ambroxolul
E: Caramifen
51. [THA10047] Principiile de tratament in hemoptizia medie sunt: (pag.182)
A: nu se spitalizeaza
B: oxigenoterapie in functie de rezultatele gazometriei
C: se va trata cauza
D: intreruperea sangerarii cu terlipresina
E: scintigrafie pulmonara
B: poliangeita microscopica
C: hemosideroza pulmonara
D: lupus, Wegener, poliartrita reumatoida, PAN, Churg-Strauss, medicamente, toxice
E: pneumopatie cu Stafilococ
56. [THA10054] Nu fac parte din complicatiile neurologice ale tusei urmatoarele: (147)
A: embolie grasoasa cerebrala
B: sincopa
C: coma
D: ictus laringian
E: insomnie
57. [THA10055] Afirmatiile false despre tratamentul simptomatic al tusei sunt: (147)
A: tratamentul simptomatic se prescrie intodeauna
B: antitusivele sunt indicate in hipersecretie bronsica
C: o tuse productiva asigura un drenaj eficient
D: antitusivele se administreaza cu precautie la pacinentii ci insuficienta respiratorie cronica
E: antitusivele nu se administreaza la pacientii cu insuficienta respiratorie cronica
58. [THA10057] Despre moleculele antitusive sunt adevrate urmtoarele, cu exceptia: (pag. 147)
A: Codeina poate da ca efect secundar insomnii
B: Guaimesalul este indicat in rinofaringite
C: Curarele se utilizeaz la pacienii ventila i
D: Lidocaina actioneaza pe caile eferente
E: Folcodina prezinta risc de depresie respiratorie
66. [THA10070] Contracia muschilor scheletici implicai n tuse poate fi redus cu ajutorul
urmtoarelor, cu excepia ()
A: Bromur de ipratropium
B: Lidocain
C: Guaimesal
D: Caramifen
E: Curare
67. [THA10071] Depresia respiratorie poate fi cauzat de urmtoarele antitusive ()
A: Curare
B: Pseudoefedrin
C: Folcodin
D: Codetilin
E: Codein
68. [THA10072] Demersul diagnostic in faa unei tuse cronice cu radiografie toracica normala dar
care prezinta rinoree posterioara este: (146)
A: radiografie a sinusurilor
B: examenul expectoratiei
C: endoscopie bronsica
D: bilant alergologic
E: test de provocare bronsica
69. [THA10073] Printre alte complicatii ale tusei se numara: (146)
A: ruptura de vene sub-conjunctivale
B: dezlipirea suturii chirurgicale
C: insomnii, astenie
D: purpura, petechii
E: incontinenta urinara
70. [THA10074] La un pacient fumator in varsta de peste 40 de ani, cu suspiciune de cancer
bronhopulmonar realizam fibroscopia bronsica in uramtoarele situatii: (145)
A: fibroscopie bronsica sistematica
B: fibroscopie bronsica sisematica daca tusea persista cateva saptamani
C: chiar si atunci cand radiografia toracica este normala
D: numai atunci cand radiografia toracica este anormala
E: chiar si atunci cand radiografia toracica este normala cum este cazul in leziunile endobronsice
limitate
3. [ALE10006] Spitalizarea unei crize astmatice este indicat atunci cnd (pg.
149)
A: PEF este < 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial
B: PEF este < 40% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial
C: PEF cuprins ntre 40-60% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul
iniial
D: PEF cuprins ntre 30-50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul
iniial
E: PEF este > 50% din valoarea optim la 2-3 ore dup tratamentul iniial
alergiei la adult ()
A: Anamneza precizeaz condiiile de mediu i modul de via obinuit al
pacientului
B: Precizarea anchetei asupra mediului nconjurtor domestic
C: Teste cutanate (prick-test)
D: Nu se dozeaz IgE serice specifice
E: Test de provocare specifice
A: Prezena de alergeni
B: Efort fizic
C: Factori iritani
D: Simptomatologie nocturn
E: Parazii
12. [ALE10029] Care dintre urmtoarele afirmaii legat de examenul fizic nu este
adevrat la pacientul cu astm ()
A: Raluri sibilante
B: Expir prelungit
C: ngroarea mucoasei nazale
D: Sinuzit
E: Raluri subcrepitante
22. [ALE10009] Tratamentul astmului acut grav cuprinde urmatoarele msuri (pg.
153)
A: Oxigen nazal 3-4 l/min
B: Corticoizi sistemici
C: Nebulizare cu doze crescute de beta 2 agoni
D: Digitalizare
E: Flebotomie
24. [ALE10011] Care dintre urmtoarele criterii reprezint semne de gravitate ale
unui astm (pg. 152)
A: PEF < 30% dect cel teoretic
B: FR < 30/min.
C: Cianoza
D: Silenium respirator
E: Hipocapnia
25. [ALE10012] Semne, care impun o ventilatie spontana in cazul astmului, sunt:
(p.152)
A: FC> 120/min
B: Tulburari de constiinta, coma
C: Pauze sau stop respirator
D: Respiratia paradoxala
E: Hipercapnie> 50 mmHG
29. [ALE10021] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre rinita
moderat-sever ()
A: Activiti sociale perturbate
B: Activiti colare/profesionale perturbate
C: Somn normal
D: Simptome puin jenante
E: Simptome jenante
inhalator
E: n rinita intermitent tratamentul de elecie este antihistaminic sau corticoid
oral
38. [ALE10035] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre astmul
supraacut ()
A: Evoluie spre asfixie
B: Factorul declanator este reprezentat de conflict sau expunere alergenic
masiv
C: Suprainfecia este des incriminat
D: Afecteaz brbaii < 30 ani
E: Exitus n ore
39. [ALE10036] Care dintre urmtoarele criterii de astm instabil sunt adevrate ()
A: Agravare n zori
B: Variaii ale PEF <-30%
C: Crize pluricotidiene
D: Agravare noaptea
E: Creterea consumului de B2 agoniti
eforturi
56. [ALE10055] Radiografia toracica este necesara in criza de astm la adult cand:
()
A: tabloul clinic este grav
B: se suspecteaza o complicatie
C: nu apare raspuns clar la tratament
D: exista febra asociata
E: exista istoric indelungat de astm
58. [ALE10057] Cele doua etiologii predominante ale astmului la adult sunt: ()
A: faina
B: acarienii
C: izocianatii
D: Dermatophagoides farinae
E: praful de saltea
78. [ALE10078] Care dintre urmatorii parametric defines astmul controlat dupa
GINA2006: ()
A: Simptome diurne mai mult de 2pe sapt
B: Prezenta linitarii activitatilor
C: Prezenta simptomelor nocturne
D: Utilizarea beta2-agonistilor de 2 ori maxim p sapt
E: Lipsa exacerbarilor
TUBERCULOZA
2. [TBC10003] Care este medicamentul rezervat cazurilor bogate n bacili sau suspecte cu bacili
rezisteni la copil? (159)
A: Etambutol
B: Rifabutina
C: Isoniazida
D: Pirazinamida
E: Rifampicina
8. [TBC10017] Care dintre urmtoarele afirmaii privind tuberculoza pulmonar este fals ()
A: Transpiraii nocturne
B: Hemoptizii
C: Radiografia toracic evideniaz infiltrate, noduli, caverne ale lobilor superiori
D: Explorarea bacteriologic - examenul direct al BAAR
E: Confirmare prin cultur n mediul solid (Bactec)
10. [TBC10024] Prezena bacililor acido-alcoolo-rezisten i la examenul direct se eviden iaza prin: ()
A: Coloraia Mallory
B: Coloraia hematoxilina-eozina
C: Coloraia Ziehl-Nielsen
D: Coloraia Verhoeff
E: Coloraia nitrat de argint
11. [TBC10029] Doza de etambutol in quatriterapia antituberculoasa este de: ()
A: 5 mg/kg/zi
B: 25 mg/kg/zi
C: 20 mg/kg/zi
D: 1 mg/kg/zi
E: 12 mg/kg/zi
13. [TBC10038] Multirezistenata la tratamentul antituberculos inseamna rezistenta cel putin la: ()
A: izoniazida
B: rifampicina
C: pirazinamida
D: etambutol
E: A si B
14. [TBC10042] Referitor la tuberculoza miliar, este fals una din urmtoarele afirmaii ()
A: Reprezint diseminare hematogen a BK
B: Radiografia toracic pune diagnosticul pozitiv
C: Pe radiografia toracic: sindrom interstiial micronodular difuz i intens
D: Clinic: febr, alterarea rapid a strii generale, dispnee
E: Se impune necesitatea unui bilan de extensie
15. [TBC10050] La creterea de 6 ori peste normal a transaminazelor n TBC, se poate proceda la
urmatoarele cu exceptia (pag:160)
A: Reintroducerea pirazinamidei n doz mai mic, dup normalizare
B: Reintroducerea izoniazidei n doz mai mic, dup normalizare
C: Cutarea altor cauze de hepatit
D: Oprirea tratamentului pn la normalizare
E: Oprirea isoniazidei i a pirazinamidei pn la normalizare
D: HIV
E: Gamma GT
C: Acidul clavulanic
D: Metronidazolul
E: Rifampicina
25. [TBC10012] Tuberculoza pulmonar comun prezint urmtoarele caracteristici: (pag. 157)
A: Debut brusc, cu febr nalt, dispnee, tahicardie, dureri toracice
B: Subfebriliti, transpiraii nocturne, tuse persistent
C: Episoade de wheezing, opresiune toracic i tuse
D: Infiltrate, noduli, caverne la radiografia toracic
E: Opacitate parenchimatoas unic, sistematizat, cu bronhogram aeric la radiografia toracic
27. [TBC10014] Urmrirea pacientului aflat sub tratament antituberculos are ca obiective: (pag. 159)
A: Vindecarea pacientului
B: Evitarea rspndirii bolii de ctre un pacient tratat neadecvat
C: Dezvoltarea rezistenei la medicamentele antituberculoase
D: Supravegherea pacientului pn la finalul bolii
E: Documentarea sfritului tratamentului
A: Procainamida
B: Izoniazida
C: Pirazinamida
D: Esmolol
E: Rifampicin
31. [TBC10021] Urmtoarele afirmaii sunt false, cu excepia ()
A: Faza de contagiozitate maxim persist 1-3 sptmni dup administrarea tratamentului
B: Izolarea pacientului este obligatorie n caz de afectare pulmonar
C: Pirazinamida are efecte teratogene
D: La copil, tratamentul cu etambutol este obligatoriu
E: La pacientul cu HIV n tratament se nlocuiete rifampicina cu rifabutina
36. [TBC10028] in cazul tratamentului cu etambutol in tuberculoza este necesar control oftalmologic:
()
A: in a doua luna de tratament
B: doar la femeile insarcinate
C: din doua in doua luni in cazul prelungirii tratamentului
D: inainte de instituirea tratamentului
E: doar la copil
38. [TBC10032] Este adevarat despre quadritarapie antituberculoasa prescrisa adultului: (pag.159)
A: Izoniazida se administreaza in doze de 25mg/kg/zi
B: Pirazidamida in doza de 25mg/kg/zi fara a se depasi 2000mg/zi
C: Pirazidamida in doza de 50mg/kg/zi fara a se depasi 4000mg/zi
D: Etambutol in doza de 20mg/kg/zi
E: Rifampicina in doza de 35mg/kg/zi fara a se depasi 2000mg/zi
39. [TBC10033] Bilantul biologic inainte de instituirea tratamentului pentru tuberculoza include: ()
A: hemograma
B: transaminaze, bilirubinam fosfataze alcaline, gama GT
C: creatininemie, natremie, uricemie,
D: serologie HIV, hepatite B si C: propuse sistematic
E: nu este necesar la copil
43. [TBC10037] Bilantul hepatic in cadrul monitorizarii pacientului tuberculos se face astfel: ()
A: la 15 zile de la initierea tratamentului
B: o data pe luna pana la sfarsitul tratamentului
C: se va creste frecventa in caz de citoliza >6N
D: la 18 luni
E: doar la debutul si sfarsitul tratamentului
44. [TBC10039] Forma bacilifera de tuberculoza pulmonara presupune prezenta la examenul direct a
bacililor acid-alcool rezistenti din: ()
A: expectorat in 3 zile succesive
B: tubaj gastric matinal
C: aspirat prin fibrobronhoscopie
D: drenajul pleural
E: biopsie transbronsica
E: Nu este necesar
49. [TBC10045] Izolare respiratorie din TBC este necesar n cazul afectrii ()
A: Meningeal
B: Laringian
C: Bronic
D: Pulmonar
E: Pleuretic
INFECTIILE BRONHOPULMONARE
E: Debut brutal
se numara: (pag.191)
A: edemul pulmonar acut
B: sarcoidoza
C: fibroza pulmonara primitiva
D: colagenoze
E: fibroza chistica
38. [IBA10022] Care sunt agenii patogeni cel mai frecvent ntlnii n pneumonia
()
A: Moraxella catarrhalis
B: Klebsiela pneumoniae
C: Haemophylus influenzae
D: Stafilococul auriu
E: Mycoplasma pneumoniae
43. [IBA10027] Care dintre urmtoarele informaii privind bronita cronic acut
sunt adevrate? ()
A: Este frecvent rar
B: Este favorizat de poluarea domestic
C: Se efectueaz obligatoriu examen citobacteriologic al sputei
D: Tusea poate persista chiar luni
E: Rx toracic este "gold standard"
B: Legionella Pneumofila
C: Moraxella catarrhalis
D: bacili gram negativi
E: Haemophilus influenzae
61. [IBA10049] Factorii de risc de mortalitate la pacientii cu infectii
bronhopulmonare sunt: ()
A: AVC sau AIT
B: insuficienta renala cronica sau cresterea creatininemiei
C: ciroza hepatic sau alta hepatopatie cronica
D: corticoterapie pe cale generala sau tratament imunosupresor in ultimele 6
luni
E: chimioterapie in ultimul an, SIDA, casexie
C: debut brutal
D: fara semne ORL
E: puls disociat
E: pristinamicina
71. [IBA10059] Caracteristicile radiologice ale Legionelozei pulmonare sunt: ()
A: opacitate alveolara sistematizata
B: opacitati alveolare vagi
C: opacitati alveolare confluente, putin limitate, nesistematizate, uneori
bilaterale
D: opacitati interstitiale
E: excavatie cu nivel hidroaeric
C: CIVD
D: pleurezie purulenta
E: SDRA
103. [IBA10094] Care dintre urmatoarele etiologii ale pneumopatiei adultului pot
fi cauze de excavatie? ()
A: L. pneumophila
B: K. pneumoniae
C: S. pneumoniae
D: S. aureus
E: Anaerobi
E: Legionela pneumofila
exist ()
A: Risc de nerespectare a tratamentului
B: Temperatur > 38
C: Tulburri ale funciilor superioare
D: Vrsturi
E: Grea
1. [PNE10002] Transsudatul pleural apare n una din urmtoarele condiii: (pag. 187)
A: Mezoteliom malign
B: Sindrom nefrotic
C: Poliartrit reumatoid
D: Febr mediteranean
E: Pancreatit
2. [PNE10003] Examenul clinic al unui sindrom de revrsat pleural relev: (pag. 186)
A: Accentuarea murmurului vezicular
B: Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale
C: Suflu tubar
D: Bradipnee, bradicardie, ca semne de intoleran
E: Matitate decliv
4. [PNE10005] Una dintre afirmaiile urmtoare, referitoare la examenul clinic al unui pneumotorace,
nu este adevarat: (pag. 183)
A: Timpanism la percuie
B: Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale
C: Diminuarea murmurului vezicular la auscultaie
D: Dac apare matitate bazal: suspiciune de hemopneumotorace
E: Uneori, examenul clinic poate fi normal
9. [PNE10022] Printre bolile sistemice, care pot determina pleurezii exudative, parte face: (pag.188)
A: sindrom Churg-Strauss
B: sindrom Fissinger-Leroy-Reiter
C: sindrom Laubry si Pezzi
D: sindrom Romano-Ward
E: sindrom Jarwell-Lange-Nielsen
10. [PNE10033] Pneumotoracele spontan secundar apare intr-una din urmatoarele situatii: ()
A: Traumatism toracic
B: BPOC
C: Postpunctie pleurala
D: Dupa ventilatie mecanica
E: Ruptura unei cavitati aerice situate in contact cu pleura apicala
11. [PNE10036] Sunt semne clinice de compresiune in cadrul unu pneumotorace cu exceptia: (184)
A: puls paradoxal
B: turgescenta jugulara
C: puls filant
D: distensie toracica
E: emfizem subcutanat
13. [PNE10047] Revrsatului pleural poate fi cauzat de urmtoarele boli sistemice, cu excepia ()
A: Sarcoidoz
B: Sindromul Elher-Danlos
C: Sindromul Sjogren
D: Sindromul Churg-Strauss
E: Boala Wegener
24. [PNE10007] Semnele radiologice de gravitate ntr-un pneumotorace sunt: (pag. 184)
A: Mediastin deplasat pe partea contralateral
B: Cupol diafragmatic convex
C: Brid pleural
D: Nivel hidroaeric
E: Pneumotorace bilateral
25. [PNE10008] Un lichid pleural este un exsudat n urmatoarele condi ii: (pag. 187)
A: Raport proteine n lichid/proteine n snge > 0,5
B: Raport LDH n lichid/LDH n snge > 0,6
C: Raport proteine n lichid/proteine n snge < 0,5
D: Raport LDH n lichid/LDH n snge < 0,6
E: LDH n lichid > dou treimi din limita superioar normal a LDH n snge
26. [PNE10009] Condiiile n care apare pneumotoracele spontan primitiv sunt: (pag. 183)
A: aduli tineri, longilini
B: consecutiv unei fracturi costale
C: fumatul este un factor favorizant
D: ruptura unei caviti aerice aflate n contact cu pleura apical (bula sau blebsuri)
E: dup un infarct pulmonar
27. [PNE10010] Aspectele corecte ale radiografiei toracice ntr-un revarsat pleural sunt: (pag. 187)
A: Hiperclaritate omogen, dens
B: Opacitate omogen, dens, cu convexitatea n sus
C: Opacitate omogen, dens, cu concavitatea n sus
D: Deplasarea mediastinului de partea opus opacitii
E: Retracia mediastinului de partea opacitii
28. [PNE10011] Condiiile patologice n care apare un transsudat pleural sunt: (pag. 187)
A: Insuficiena cardiac
B: Ciroza
C: Dializa peritoneal
D: Pancreatita
E: Cancer bronhopulmonar
E: Astm
31. [PNE10016] Reprezint semne radiologice de gravitate ()
A: Mediastin deplasat contralateral
B: Nivel hidroaeric
C: Deglobulinizare
D: Anomalii ale parenchimului pulmonar
E: Pneumotorace bilateral
32. [PNE10017] Examenul clinic n caz de sidrom de revrsat pleural lichidian nu poare releva ()
A: Matitare electiv
B: Diminuarea vibraiilor vocale
C: Aboliea murmurului vezicular
D: Suflu pleuretic
E: Semne de intoleran
36. [PNE10023] Atitudinea terapeutica a pneumotoraxului in caz de recidiva, la al doilea episod, este:
()
A: homolateral: la fel ca la primul episod
B: controlateral: la fel ca la primul episod
C: homolateral: simfiza pleurala cu talcaj
43. [PNE10030] Metastazele urmatoarelor cancere primitive pot cauza revarsate pleurale: ()
A: san
B: prostata
C: ovar
D: tiroida, mezoteliom
E: limfoame, hemopatii maligne
47. [PNE10035] Care sunt semne clinice de insuficienta respiratorie acuta in cadrul unui
pneumotorace: (184)
A: dispnee majora
B: tahipnee
C: polipnee
D: cianoza
E: desaturare(puls oximetrie)
48. [PNE10037] Bolile sistemice care pot da exudat pleural sunt: (pag 188)
A: Boala Wegener
B: Sindromul Sjogren
C: Poliarterita nodoasa
D: Sindromul Churg-Strauss
E: Mixedem
49. [PNE10038] Patologiile gastrointestinale care reprezint factori etiologici pentru exudatul pleural
sunt: (pag 188)
A: Hepatita viral
B: Pancreatita acuta
C: Boala Chron
D: Colita ulcerativa
E: Ruptura esofagian
50. [PNE10039] O acumulare patologic de lichid pleura este exudat dac: (pag. 187)
A: Raportul proteine n lichid/ proteine n snge > 0,4
B: Raportul LDH n lichid/ LDH n sange > 0,6
C: Raportul LDH n lichid/ LDH n sange > 6
D: Raportu proteine n lichid/ proteine n snge > 0,5
E: LDH n lichid > 2/3 din limita superiar a LAD din snge
51. [PNE10040] Revrsatului pleural poate fi cauzat de sindromul ()
A: Wegener
B: Elher-Danlos
C: Sjogren
D: Churg-Strauss
E: Marfan
53. [PNE10042] Se recomand recoltarea exsudatului revrsatului pleural n caz de (pg. 187)
A: Raport proteine n lichid / proteine n snge > 0,5
B: Raport LDH n lichid / LDH n snge > 0,6
C: LDH in lichid > 2/3 din limita superioar normal a LDH din snge
D: Raportul LDH n snge / LDH n lichid > 0,5
E: Raportul proteine n snge / proteine n lichid > 0,6
B: Expectoraie spumoas
C: Diminuarea murmurului vezicular
D: Diminuarea transmisiei vibraiilor vocale
E: Timpanism la percuie
61. [PNE10062] Mezoteliomul malign este: (188)
A: cancer primitiv al esofagului
B: cancer primitiv al pleurei
C: expunere la azbest
D: revarsat de obicei dureros
E: lichid bogat in acid hialuronic
62. [PNE10063] Pleureziile bacteriene care dau exsudat prezinta: (188)
A: frecvent rectionale si parapneumonice
B: lichid steril
C: limfocitare
D: glicopleurie normala
E: ph<7,20
63. [PNE10064] Pleureziile tuberculoase care dau exsudat caracteristici: (188)
A: limfocitare
B: procent ridicat adenozin-desaminaza
C: foliculi tuberculoizi,gigantocelulari cu necroza cazeosa
D: lichid steril
E: drenaj+lavaj-fibrinolitice
64. [PNE10065] Patologii infectioase care dau exudate: (188)
A: pleurezii bacteriene
B: abcese exstra-abdominale
C: abcese intra-abdominale
D: hepatita
E: pleurezii fungice
65. [PNE10066] Semne de intoleranta in rezarsatul pleural: (186)
A: polipnee
B: tahipnee
C: laterodeviatia zgomotelor inimii
D: hipotensiune arteriala
E: cianoza
66. [PNE10067] Semne functionale in rezarsatul pleural: (186)
A: durere bazitoracica accentuata in inspir profund
B: durere bazitoracica accentuata in exspir profund
C: durere laterotoracica accentuata in exspir profund
D: tuse seaca uneori durerosa
E: dispnee nevariabila
1. [TPP10005] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar fr celule mici
este adevarat: (pag. 198)
A: Este mai frecvent ntlnit la femei
B: Apare mai frecvent la nefumatori
C: Este mai frecvent ntlnit la brbai
D: Expunerea la factori profesionali nu este implicat n etiologie
E: Alcoolismul favorizeaz apariia acestuia
3. [TPP10008] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la cancerul bronhopulmonar cu celule mici
este fals: (pag. 199)
A: Are o prezentare central
B: Are o frecven crescut a semnelor generale
C: Are o evoluie lent, secundar unui timp de dedublare de peste o lun
D: Prezint totdeauna afectare mediastinal
E: Prezint o frecven crescut a sindroamelor paraneoplazice tip Schwartz-Bart
4. [TPP10009] Tumorile pulmonare secundare se prezint sub mai multe aspecte, cu excepia: (pag.
200)
A: Nodulilor pulmonari
B: Limfangitei carcinomatoase
C: Adenopatiilor cervicale
D: Metastazelor endobronice
E: Adenopatiilor mediastinale
5. [TPP10011] Care afirmaie referitoare la tumorile pulmonare secundare este fals: (pag. 200)
A: Plamnul este al doilea sit ca frecven pentru metastazare
B: Difuzarea metastatic se poate face pe cale hematogen;
C: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii abdominali
D: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la ganglionii mediastinali
E: Difuzarea metastatic se poate face pe cale limfatic de la pleura visceral invadat
8. [TPP10015] Factorii profesionali implicai n cancerele fr celule mici includ, cu exceptia: (pg.
198)
A: Mangan
B: Crom
C: Fier
D: Nichel
E: Azbest
9. [TPP10021] Sunt factori profesionali implicati in aparitia cancerului pulmonar, cu exceptia: (pag
198)
A: arsenic anorganic
B: nichel
C: fier
D: radon
E: tutun
10. [TPP10024] Tumorile pulmonare secundare sunt sub forme de, cu exceptia: (200)
A: nodului pulmonari
B: limfangita carcinomatoasa
C: adenopatii mediastinale
D: metastaze endobronsice
E: afectarea a venoasa pulmonara
11. [TPP10027] Tratamentul nechirurgical al metastazelor pulmonare este aplicat de prima intentie in
urmatoarele tipuri de cancere, cu exceptia: (201)
A: testicular
B: ovarian
C: neuroblastoame
D: limfoame
E: colorectale
12. [TPP10028] Tratamentul chirurgical al tumorilor pulmonare secundare se vaaplpica mai ales
pentru urmatoarele tipuri de cancere, cu exceptia: (201)
A: tumori trofoblastice
B: cancerele sanului
C: colorectale
D: tiroidiene
E: melanom
14. [TPP10039] Radiografia toracica si CT toracic in cazul nodulilor pulmonari metastatici arata: ()
A: nodului slab delimitati
B: de la 10 noduli se poate vorbi de aspectul "lansarii de baloane"
C: cu precadere periferici
D: predominanti in lobii superiori
E: prezenta calcificarilor exclude natura tumorala
17. [TPP10055] Despre cancerul fr celule mici se poate afirma: (pag 198)
A: Reprezint 20% dintre tumorile maligne primitive ale plamnului
B: diagnosticat n stadiile I si II are ans de supravieuire la 5 ani de 52,6 %
C: ca bilan iniial se recomand efectuarea biopsiei medulare
D: markeri tumrali trebuie obiectivai n cadrul bilanului ini ial
E: diagnosticat n stadiul III are ans de supravie uire la 5 ani de 50%
18. [TPP10056] Miliara metastatic apare mai frecvent consecutiv metastazelor din : (pag200)
A: carcinomul bazocelular
B: carcinomul colorectal
C: adenocarcinomul vezical
D: carcinomul medular al tiroidei
E: carcinomul uterin
20. [TPP10058] Durata optim de tratament a cancerului pulmonar fr celule mici, stadiul IV este de:
(pag 199)
A: 2 cicluri complete de chimioterapie
B: 3 cicluri complete de chimioterapie
C: 4-6 luni cu cisplatin i o molecul de a 3 genera ie
D: 4-6 cicluri de chimioterapie
E: niciun raspuns de mai sus
21. [TPP10059] n cancerul pulmonar cu celule mici baza tratamentul este reprezentat de : (pag 199)
A: Chirurgie
B: Radioterapie de prim intenie
C: Chirurgie + radioterapie
D: Chimioterapie
E: Niciun raspuns de mai sus
22. [TPP10060] Timpul de dublare al unui cancer pulmonar cu celule mici este de: (pag 199)
A: 4 luni
B: 6 luni
C: 40 de zile
D: 2 luni
E: 1 lun
24. [TPP10070] Care dintre urmtoarele forme de cancer nu reprezint o cauz pentru limfangitei
carcinomatoase ()
A: De prostat
B: Uterin
C: Intestinal
D: De stomac
E: De sn
26. [TPP10076] Cauzele frecvente ale limfangitei carcinomatoase sunt urmtoarele tipuri de cancer,
cu excepia ()
A: de prostat
B: uterin
C: intestinal
D: de stomac
E: de sn
27. [TPP10077] Urmtoarele forme de cancer NU determin cel mai frecvent miliar metastazic ()
A: Carcinom medular al tiroidei
B: Melanom malign
C: Cancer ovarian
D: Cancer renal
E: Cancer gastric
29. [TPP10079] NU sunt factori profesionali de risc pentru cancerul bronhopulmonar fr celule mici
()
A: Plumb
B: Azbest
C: Nichel
D: Fier
E: Crom
30. [TPP10080] Este inclus n bilanul iniial al cancerului bronhopulmonar cu celule mici, dar
neinclus n cel al formei fr celule mici ()
A: PFR
B: Biopsie medular
C: Fibroscopie bronic
D: CT cerebral
E: Ecografia abdominal
31. [TPP10002] n cancerul broho-pulmonar fr celule mici, bilanul iniial include: (pag. 198)
A: Fibroscopia bronic
B: Probele funcionale respiratorii
C: Markerii tumorali
D: Biopsia medular
E: CT toracic
32. [TPP10003] Care dintre urmtoarele investigaii aparin evalurii ini iale al cancerului brohopulmonar cu celule mici: (pag. 198)
A: Fibroscopia bronic
B: Probe funcionale respiratorii
C: Markeri tumorali
D: Biopsie medular
E: Scintigrafie osoas
33. [TPP10004] Cancerul brohopulmonar fr celule mici regrupeaz urmtoarele tipuri histologice:
(pag. 198)
A: Epidermoid
B: Cu celule mici
C: Cu celule mari
D: Adenocarcinoamele
E: Slab difereniat
34. [TPP10007] Cancerele bronhopulmonare cu celule mici au urmtoarele caracteristici: (pag. 199)
A: Reprezint 80% din tumorile primitive ale plmnului
B: Asociaz frecvent prezena metastazelor
C: Rar, asociaz prezena metastazelor
D: Baza tratamentului este chimioterapia
E: Tratamentul de baz este cel chirurgical
35. [TPP10010] Miliara metastatic din cadrul tumorilor pulmonare secundare este mai frecvent
ntlnit n caz de: (pag. 200)
A: Melanom malign
B: Cancer renal
C: Cancer hepatic
D: Cancer testicular
E: Cancer ovarian
40. [TPP10019] n prezena unei mutaii a genei EGFR tratamentul de prim linie are la baz ()
A: inhibitor al tirozin kinazei
B: Gefitinib
C: Chimioterapie de a treia generaie n monoterapie
D: Cisplatin
E: Sruri de platin
41. [TPP10020] Sunt factori profesioniali implicati in aparitia cancerului de plaman fara celule mici
urmatorii: (pag 198)
A: bis cloro metil eter
B: radiatii ionizante
C: clorura de vinil
D: fier
E: molibden
44. [TPP10025] Conduita de urmat in caz de suspiciune de cancer bronhopulmonar secundar si cancer
primitiv necunoscut este: (pg. 202)
A: examen clinic
B: Radiografie toracica
C: examinari complementare orientate de catre anomaliile examenului clinic
D: PET scan sistematic
E: CT cervicotoracoabdominopelvin sistematic
47. [TPP10030] Indicatii de dezobstructie cu laser in tratamentul tumorilor pulmonare secundare sunt
urmatoarele: (201)
A: localizari traheale
B: pneumonii repetate
C: atelectazii
D: rasunet functional chiar putin important
E: timp de dedublare <20 zile
48. [TPP10031] In cazul cancerului primitiv necunoscut, diagnosticul diferential al nodulilor multipli
necancerosi din cadrul tumorilor secundare pulmonare se face cu: (201)
A: cauza infectioasa: piogeni, tuberculoza, histoplasmoza, chist hidatic, nocardioza, aspergiloza,
criptococoza
B: embolie pulmonara
C: granulomatoza Wegener
D: sarcoidoza
E: tumora maligna
49. [TPP10032] In cazul tumorilor pulmonare secundare si cancer primitiv cunoscut atitudinea este
urmatoarea: (200)
A: radiografie toracica pentru orice bolnav afectat de cancer
B: CT toracic in caz de simptomatologie respiratorie sau anomalie pe Rx toracic
C: fibroscopie bronsica sistematic
D: obtinerea cu orice pret a unei probe histologice nu are sens decat daca aceasta modifica
tratamentul si prognosticul bolii
E: probe histologice in orice caz
50. [TPP10033] Urmatoarele sunt cancere care pot da metastaze la mai multi ani de la un tratament
initial considerat drept satisfacator din punct de vedere carcinologic: (200)
A: tiroida
B: san
C: rinichi
D: melanom
E: colorectal
51. [TPP10034] Urmatoarele cancere pot da metastaze endobronsice: ()
A: cancer in sfera ORL
B: cancer de esofag
C: cancer bronhopulmonar
D: cancer tiroidian
E: cancer de stomac
53. [TPP10037] Miliaria metastatica este mai frecvent intalnita in caz de: ()
A: cancer renal
B: melanom malign
C: Cancer stomac
D: cancer ovarian
E: carcinom medular tiroidian
54. [TPP10038] Tabloul clinic al tumorilor pulmonare secundare sub forma de noduli este reprezentat
de: ()
A: simptomatici in majoritatea cazurilor
B: dureri toracice
C: revarsat lichidian pleural
D: revarsat pleural aeric
E: asimptomatici in majoritatea cazurilor
55. [TPP10040] Despre KBP cu celule mici se pot spune urmatoarele, cu exceptia: ()
A: reprezinta 80% din tumorile maligne primitive ale plamanului
B: in aproximativ 2/3 din cazuri se remarca prezenta metastazelor
C: baza tratamentului este chirurgia
D: prezentare de obicei periferica
E: timp de dedublare = 1 luna
56. [TPP10041] Urmatoarele afirmatii despre KBP cu celule mici sunt adevarate: ()
A: apare intotdeauna afectare mediastinala si frecvent masiva
B: apare sindrom de vena cava superior
C: frecventa crescuta a sindroamelor paraneoplazice de tip Schwartz-Bartter
D: semne generale absente
E: reprezinta 20% din tumorile maligne primitive ale plamanului
58. [TPP10045] In cadrul KBP fara celule mici, tratamentul de referinta este chirurgia pentru
urmatoarele stadii: ()
A: IA
B: IB
C: II
D: T3N1
E: T1-3,N2
60. [TPP10047] Radiochimioterapie concomitenta in tratamentul KBP fara celule mici se aplica in
urmatoarele situatii: ()
A: III neoperabil
B: IIIB
C: T4N0,1
D: toate T, N3
E: T3N1
61. [TPP10048] Tratamentul KBP fara celule mici, stadiul IV, se realizeaza astfel: ()
A: la cei cu absenta mutatiei genei EGFR: biterapie cisplatina + (gemcitabina sau taxan sau
docetaxel sau paclitaxel sau vinorelbina sau pemetrexed
B: durata optima a tratamentului este intre 4 si 6 cicluri
C: la cei cu prezenta unei mutatii a genei EGFR: de prima linie gefitinib in monoterapie
D: la cei cu prezenta unei mutatii a genei EGFR: biterapie chimioterapie de a treia generatie +
cispalatina
E: radioterapie
62. [TPP10049] Factori de risc profesionali in KBP fara celule mici sunt urmatorii: ()
A: clorura de vinil
B: hidrocarburi policiclice aromatice
C: radon
D: bis-cloro-metil-eter
E: tutun
63. [TPP10050] Principiile de tratament ale KBP fara celule mici sunt: ()
64. [TPP10051] Tratamentul KBP fara celule mici cu radioterapie ca modalitate de referinta se
realizeaza in urmatoarele situatii: ()
A: stadiul I sau II neoperabil
B: IIIB
C: T4N0-1
D: Stadiul IV
E: T3N1
65. [TPP10052] Tratamentul sindromului de cava superioara in KBP cu celule mici se face cu: ()
A: chimioterapie
B: corticoizi
C: anticoagulante
D: oxigenoterapie
E: radioterapie
67. [TPP10054] Bilantul initial ce trebuie realizat in fata unui KBP cuprinde: ()
A: fara celule mici: fibroscopie bronsica, CT toracic+suprarenal, CT cerebral, ecografie abdominala,
scintigrafie osoasa, bipsie medulara, markeri tumorali, PFR
B: cu celule mici: markeri tumorali, PFR
C: PET-CT cu 18-FDG
D: preterapeutic: functie renala si hepatica, ECG+/-ecografie cardiaca, Examen ORL, examen
stomatologic
E: de discutat in KBP fara celule mici: mediastinoscopie, scintigrafie pulmonara ventilatie/perfuzie
E: Dispnee
E: Azbest
75. [TPP10068] n diagnosticul unui CBP fr celule mici, bilanul iniial include ()
A: Markeri tumorali
B: Biopsie medular
C: CT cerebral
D: CT toracic i suprarenal
E: Fibroscopie bronic
77. [TPP10072] Factori de risc profesionali pentru cancerul bronhopulmonar fr celule mici sunt ()
A: Nichel
B: Cupru
C: Crom
D: Plumb
E: Azbest
78. [TPP10073] Bilanul iniial ce trebuie realizat n diagnosticul unui CBP fr celule mici include ()
A: Markeri tumorali
B: Biopsie medular
C: CT cerebral
D: CT toracic i suprarenal
E: Fibroscopie bronsic
2. [IRC10005] Insuficiena respiratorie restrictiv apare n urmtoarele afec iuni caracterizate prin
afectare pulmonar parenchimatoas, cu excepia: (pag. 203)
A: Fibroz pulmonar idiopatic
B: Sarcoidoz
C: Astm
D: Silicoz
E: Pneumopatii postradice
10. [IRC10016] Urmtoarele afirmaii reprezint msuri igieno-dietetice n atitudinea terapeutic din
insuficiena respiratorie cronic, cu excepia ()
A: Oprirea fumatului
B: Alimentaie hiperprotidic
C: Prevenirea infeciilor respiratorii
D: Vaccinare antipneumococic din 5 n 5 ani
E: Ventilaie asistat
11. [IRC10023] Urmtoarele afirmaii nu reprezint cauze musculare i neurologice de IRC
restrictiv, mai puin pg.203: (IRC10023)
A: Cifoscolioza
B: Hipokalemia
C: spondilita anchilozanta
D: deformarea toracica importanta
E: afectarea parietala
15. [IRC10002] Urmtoarele afirmaii privind insuficiena respiratorie sunt adevrate: (pag. 203)
A: Insuficiena respiratorie cronic reprezint imposibilitatea aparatului circulator de a men ine
gazometria
B: Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin diminuarea capacit ii pulmonare
totale
C: Insuficiena respiratorie obstructiv se caracterizeaz prin afectarea schimbului respirator
D: Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin diminuarea capacit ii pulmonare totale
E: Insuficiena respiratorie restrictiv se caracterizeaz prin afectarea pompei ventilatorii
16. [IRC10004] Insuficiena respiratorie restrictiv datorat unei afectri neurologice sau musculare
apare n urmatoarele circumstane patologice: (pag. 203)
A: Poliomielit anterioar acut
B: Poliradiculonevrit
C: Miastenie
D: Zona Zoster
E: Dermatopolimiozit
17. [IRC10006] Diagnosticul de tulburare ventilatorie restrictiv are la baz urmtoarele elemente:
(pag. 203)
A: Diminuarea CPT
B: Scderea raportului VEMS/CV
C: Diminuarea complianei pulmonare
D: Creterea raportului DLCO/VA
E: Creterea CPT
19. [IRC10011] Mecanismele de aciune a asistenei ventilatorii mecanice includ: (pag. 204)
A: Creterea ventilaiei alveolare
B: Punerea n repaus a muchilor respiratori
C: Creterea complianei pulmonare
D: Creterea clearance-ului mucociliar
E: Diminuarea hiperinflaei pulmonare
20. [IRC10017] Urmtoarele afirmaii reprezint msuri igieno-dietetice n atitudinea terapeutic din
insuficiena respiratorie cronic cu excepia ()
A: Kinoterapie respiratorie
B: Oprirea fumatului
C: Alimentaie hiperlipidic
D: Vaccinare antigripal anual
E: Vaccinare antipneumococic din 5 n 5 ani
21. [IRC10018] Urmtoarele afirmaii reprezint msuri de ameliorare a oxigenrii n insuficiena
respiratorie cronic ()
A: Kinoterapie respiratorie
B: Oprirea fumatului
C: Prevenirea infeciilor respiratorii
D: Oxigenoterapie de lung durat
E: Ventilaie asistat
23. [IRC10020] Urmtoarele reprezint mecanisme de aciune ale asistenei ventilatorii mecanice ()
A: Creterea ventilaiei alveolare
B: Punerea n repaus a muchilor respiratori
C: Scderea ventilaiei pulmonare
D: Normalizarea comenzii respiratorii secundare coreciei alterrilor nocturne ale schimburilor
gazoase
E: Creterea complianei pulmonare i toracice secundare utilizrii de volume curente importante n
timpul nopii
E: pneumotorace compresiv
C: oc hemoragic
D: oc anafilactic
E: Orice alt form de oc non-cardiogen
E: Nu se recomanda antibioterapia
URGENTE
TRAUMATISM TORACIC
D: bronhoscopie
E: urografie
5. [TRT10008] Care dintre afirmaiile urmtoare este fals : (pag. 207, 208)
A: Ruptura unei bronhii poate s apar printr-un traumatism toracic
B: ntr-un traumatism toracic detresa circulatorie poate s se datoreze unei
tamponade cardiace
C: Ruptura diafragmatic este mai frecvent pe stnga
D: Prezena unui nivel hidroaeric intratoracic precizeaz diagnosticul de ruptur
diafragmatic
E: Radiografia toracic este metoda de elecie n diagnosticul unei rupturi
diafragmatice
acesteia
D: Necesitatea interveniei chirurgicale ntotdeauna
E: Toate afirmaiile de mai sus sunt false
18. [TRT10012] oferul unui vehicul implicat ntr-un accident rutier frontal, fr
s fi avut centura fixat, se lovete cu toracele de volan; ce leziuni cardiace pot
s apar n acest caz? (pag. 208)
A: Contuzie miocardic
B: Hemopericard
C: Pneumomediastin
D: Dezinseria cuspidelor
E: Ruptura de pilier
A: Fracturi costale
B: Hemotoracele
C: Voletul costal
D: Ruptura cupolei diafragmatice
E: Pneumotorace
B: 4 mg
C: 1 mg
D: 1 g
E: 10 mg
11. [SOC10017] Care este intervalul de timp la care se poate administra noua
doz de adrenalin n cadrul resuscitrii cardiace ()
A: 1 min
B: 2 min
C: 3 min
D: 40 min
E: 4 min
17. [SOC10025] Primul SEE administrat n cadrul resuscitrii stopului cardiac prin
FV are urmtoarea putere ()
A: 100 J monofazic
B: 50 J
C: 300 J
D: 150-200 J bifazic
E: 150-250 J bifazic
21. [SOC10045] Care este valoare de presiune arterial minim la care intete n
repleia volemic n cadrul ocului ()
A: <65 mmHg
B: >=85 mmHg
C: >=100 mmHg
D: >=65 mmHg
E: <=55 mmHg
E: CID
E: Stimularea simpaticului
57. [SOC10052] Dintre mecanismele patologice ale strii septice sunt false
urmtoarele ()
A: Crete prencrcarea cardiac
B: Atingerea cardiac este inconstant
C: Vasoconstricie periferic
D: Scade extracia de O2 prin esuturile periferice
E: Vasodilataie masiv
E: Acidoz metabolic
63. [SOC10058] Acidoza metabolic cu gaur anionic din cadrul strii de oc apare n ()
A: Insuficiena respiratorie
B: Hiperlactacidemie
C: Insuficiena renal
D: Traumatism
E: Hipolactacidemie
64. [SOC10059] Enumerai semne biologice care pot aprea n starea de oc ()
A: Hipoxia nu poate aprea
B: Citoliz hepatic
C: Coagularea intravascular diseminat
D: Insuficiena renal funcional
E: Colestaza hepatic - n mod constant
65. [SOC10060] n cadrul coagulrii intravasculare diseminate din oc sunt modificate valorile
urmtorilor parametri ()
A: Leucocitelor
B: Trombocitelor
C: D-dimeri
D: Fibrinogen
E: Monocite
66. [SOC10061] Din cadrul tratamentului non-specific n cadrul ocului sunt adevrate ()
A: Spitalizarea n secia de reanimare nu este necesar
B: Montarea de sond nazo-gastric este obligatorie
C: Oxigenoterapie
D: Intubaie oro-traheal n caz de detres respiratorie
E: Ventilaie mecanic n unele cazuri
67. [SOC10062] Din cadrul tratamentului non-specific n cadrul ocului sunt false ()
A: Necesitatea a dou ci venoase central este obligatorie
B: Sond urinar
C: Oxigeno-terapia nu este necesar
D: n unele cazuri ventilaie mecanic
E: Intubaie oro-traheal n caz de detres respiratorie
68. [SOC10063] Repleia volemic din cadrul ocului se poate face cu ()
A: Cristaloizi (glucoz)
B: Coloizi (hidroxietilamidon)
C: Administrarea ct mai rapid a 500 ml ser fiziologic
D: Albumina n caz de hipoalbuminemie din ciroza hepatic
E: Concentrat trombocitar n caz de anemie
69. [SOC10064] Repleia volemic din oc se poate face cu ()
A: Albumina - n anumite cazuri
B: Cristaloizi (ser fiziologic)
C: Coloizi (glucoza)
D: Concentrate eritrocitare n caz de anemie n cadrul ocului hemoragic
E: Cristaloizi (hidroxietilamidon)
70. [SOC10065] Tratamentul vasopresor n cadrul ocului se poate face cu ()
A: Noradrenalin
B: Dopamine
C: Ser fiziologic
D: Coloizi
E: Adrenalin
B: Dopamin
C: Dobutamin
D: Noradrenalin
E: Adrenalin
81. [SOC10076] Tratamentul nonspecific al strii de oc include ()
A: Albumin n caz de hipoalbuminemie
B: Coloide i.v.
C: Cristaloide i.v.
D: Dou ci venoase periferice
E: Spitalizarea n secia de reanimare
()
A: Durata stopului cardiac nainte de reanimare
B: Ritmul inregistrat la nceperea manevrelor
C: Prezena sau absena factorilor de protectie cerebral
D: Gravitatea leziunilor n caz de stop post traumatism
E: Condiiile subiacente
13. [TEP10021] Semnele clinice de embolie pulmonar pot fi, cu excepia (pg.
211)
A: Dispnee
B: Bradipnee
C: Tuse
D: Hemoptizie
E: ntrirea zgomotului 2
15. [TEP10023] Modificrile ECG care nu pot aprea n cadrul unei embolii
pulmonare sunt ()
A: Aspect de S1Q1
B: Tahicardie sinusal
C: Aspect de S1Q3
D: Bloc de ramur dreapt
E: Devierea la dreapta a complexului QRS
A: Hipertransparen
B: Opacitate triunghiular pe fond pleural
C: Semnul Westermarck
D: Supraelevaia domului pleural
E: Pahipleurit
BNP
D: absenta compresabilitatii unei vene profunde a membrelor inferioare
E: afectarea miocardica demonstrata de o crestere a concentratiei plasmatice a
troponinei cardiace I sau C
37. [TEP10029] Semnele clinice funcionale ale trombozei venoase profunde sunt
()
A: Durere spontan la nivelul gambei
B: Semnul Homans
C: Durere de-a lungul traiectului venos
D: Cordon venos dur
E: Edem inflamator
55. [TEP10048] Modificrile ECG care pot aprea n cadrul unei embolii
pulmonare sunt ()
A: Aspect de S1Q1
B: Tahicardie sinusal
C: BRS
D: BRD
E: Devierea la stnga a complexului QRS
modificri ()
A: Nu poate fi niciodat normal
B: Opacitate triunghiular pe fond pleural
C: Semnul Westermarck
D: Supraelevaia domului pleural
E: Pahipleurita
C: PCR
D: VSH
E: BNP
66. [TEP10059] Care sunt testele genetice care se pot face pentru elucidarea
unei trombofilii ()
A: Factor XI
B: Factor V Leiden
C: Homocisteinemie
D: Sindrom antifosfolipidic
E: Factorul X
1. [AVC10002] Procentajul de AVC ischemice din totalul de AVC este (pg. 250)
A: 20%
B: 40%
C: 50%
D: 80%
E: 75%
6. [AVC10015] Orice deficit central focal instalat brutal trebuie s fie considerat
pn la proba contrarie ()
A: Tumor cerebral
12. [AVC10022] n faa unui AVC acut, hipertensiunea arterial trebuie tratat
dac depete valoarea de: ()
A: 140/90 mmHg
B: 220/120 mmHg
C: 160/90 mmHg
D: 135/85 mmHg
E: 165/95 mmHg
C: hipersemnal FLAIR
D: hipodensitate spontana la CT
E: hipersemnal in T2*
30. [AVC10097] Disecia unei artere cervicale este caracterizat de, cu excepia
()
A: Se trateaz cu antitrombotic sistematic
B: Reprezint prima cauz de infarct cerebral la subiecii < 45 ani
C: Declanat frecvent de traumatism craniocervical
D: Poate determina cervicalgie
E: Poate determina semn Claude-Bernard-Horner homolateral
31. [AVC10098] Emboliile de origine cardiac NU sunt cauzate de ()
A: Endocardit
B: Cardiomiopatie dilatativ
C: Valv biologic
D: Valva mecanic cu anticoagulare ineficient
E: Fibrilaie atrial
C: Hipoestezie bilateral
D: Rs i plns spasmodic
E: Mers cu pai mici
A: hemineglijen
B: hemiasomatognozie
C: anosodiaforie
D: anosognozie
E: hipoestezie contralateral
42. [AVC10112] Care afirmaie despre accidentele vasculare cerebrale (AVC) este
FALS ? ()
A: 80% dintre AVC sunt ischemice
B: CT cerebral arat uneori semne precoce de ischemie
C: diseciile trunchiurilor arteriale cervicoencefalice pot fi cauza infarctului
cerebral la tnr
D: infarctul lacunar la nivelul capsulei interne se manifest cu hemianestezie
izolat
E: sindroamele alterne sunt semne de afectare a trunchiului cerebral
B: sindrom frontal
C: afazie dac este lezat emisfera cerebral major
D: agnozie vizual
E: hemianopsie lateral omonim
B: Atorvastatina
C: Clopidogrel
D: Aspirin-dipiridamol
E: Fenofibrat
80. [AVC10062] Imagistica cerebrala in cazul unui infarct cerebral arata: (pag
253)
A: ct cerebral initial normal
B: aspect de prea frumoasa sylviana
C: hiposemnal in secventele de difuzie
D: hipersemnal FLAIR in primele 30 de minute de la ischemie
E: hemoragie vizualizabila pe secventele T2*
81. [AVC10064] Este adevarat despre infarctele lacunare: ()
A: sunt legate cel mai adesea de hipercolesterolemie
B: sunt legate cel mai adesea de hipertensiune
C: sunt situate in cerebel
D: sunt situate in nuclei bazali
E: sunt infarcte cerebrale recente multifocale
A: Glaucoamele acute
B: Sinuzitele blocate
C: Meningitele
D: Necroze pituitare
E: Glaucoamele cronice
A: Sindrom frontal
B: Hemiplegie masiv proporional
C: Hemiasomatognozie
D: Afazie
E: Hemianopsie lateral omonim
lombo/ventruculo-peritoneala
E: Este o complicatie pe termen lung a hemoragiei meningiene alaturi de
epilepsia secundara si sechelele motorii
TUMORI INTRACRANIENE
B: Cefalee vesperal
C: Nu este infuenat de efort
D: Great i vrsturi n jet
E: Diplopie prin afectarea nervului VI cu valoarea localizatoare
excepia ()
A: Radioterapie
B: Chimioterapie
C: Exereza total dac este posibil
D: Tratament antiepileptic profilactic
E: Combaterea edemului cerebral prin tratament hiperosmolar cu manitol i.v.
C: vrsturi n jet
D: edem papilar la examenul de fund de ochi
E: vertij Meniere
20. [TMI10011] Aspectul tipic RMN pentru meningiom const n: (pag. 275)
A: tumor extranevraxial
B: limite imprecise
C: baza de implantare meningean extracerebral
D: captare intens i omogen dupa injectarea substanei de contrast
E: demielinizare extins n trunchiul cerebral
21. [TMI10017] Circumstanele descoperirii tumorilor intracraniene
intraparenchimatoase sunt ()
A: Deficite neurologice periferice cu instalare progresiv
B: Cefalee
C: Epilepsie (n general cu debut parial)
D: Sindrom de hipertensiune intracranian
E: Deficit motor central cu instalare progresiv
INFECTIOASE
B: Sepsis grav
C: Vrste extreme
D: Subieci purttori de material strin
E: Insuficien cardiac respiratorie cronic
7. [FAD10013] Dintre etiologiile parazitare care pot duce la apariia febrei acute
la adult, enumerm ()
A: Oxiuroza
B: Amibiaza
C: Paludismul
D: Ascaridioza
E: Lambiaza
10. [FAD10016] Contextul social precar, poate duce la apariia febrei acute n
urmtoarele situaii cu excepia ()
A: TBC
B: HVB
C: HVC
D: HIV
E: Delirum tremens
11. [FAD10017] n faa unei febre acute, urgenele infecioase sunt urmtoarele,
cu excepia ()
A: Meningoencefalita
B: Infeciile lichidului de ascit
C: Meningita bacterian
13. [FAD10040] Febra acuta recenta dateaza de mai putin de: (309)
A: 24 ore
B: 48 ore
C: 3 zile
D: 20 zile
E: 5 zile
14. [FAD10041] Febra acuta recenta de durata intermediara dateaza de: (309)
A: 1-5 zile
B: 1 saptamana
C: 5-20 saptamani
D: 72 ore
E: 5-20 zile
15. [FAD10043] In fata unei febre acute la adult, urgentele infectioase sunt
intotdeauna: (pag 311)
A: encefalopatie
B: subiect recent operat
C: situatie sociala precara
D: febra la un pacient imunodeprimat
E: meningita virala
19. [FAD10056] Gravitatea unei febre acute este semnalat de, cu excepia ()
A: Subiect recent operat
B: Durat peste 5 zile
C: Situaie social precar
D: Purpur
E: Deshidratare acut
20. [FAD10057] Care din urmatorii paraziti pot duce la aparitia febrei acute la
adult ()
A: Oxiuraza
B: Amibiaza
C: Paludismul
D: Ascaridioza
E: Lambiaza
21. [FAD10006] Dintre substanele pirogene fac parte: (pag. 309)
A: interleuchinele
B: lizozimul
C: factorul de necroz tumoral
D: interferonul
E: lactoferina
22. [FAD10007] Din categoria teren cu risc pentru febra acut, fac parte : (pag. 309)
A: varste extreme
B: sarcina
C: homosexualii
D: subiecti purtatori de material strain
E: subiecii recent operai
23. [FAD10008] Dintre patologiile neinfecioase, pot fi cauz de febr acut: (pag. 310)
A: bolile metabolice
B: intoxicaia cu fier la menopauz
C: osteoporoza
D: bolile inflamatorii sistemice
E: tumorile hematologice
24. [FAD10009] Care sunt urgenele infecioase n faa unei febre acute: (pag. 311)
A: meningoencefalita
B: meningita bacterian
C: faringoamigdalita viral
D: septicemia
E: endocardita infecioas
25. [FAD10010] Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic poate fi: (pag. 311)
A: infecia cu HIV
B: pneumopatia prin inhalare
C: infecie urinar
D: hepatit alcoolic acut
E: pancreatita acut
26. [FAD10018] Aspectele importante n febra acut la adult, sunt ()
A: Febra este sinonim cu infecia
B: Toate infeciile provoac febr
C: Febra trebuie investigat cu atenie n absena semnelor de gravitate
D: Febra nu este sinonim cu infecia
E: Unele infecii pot s provoace hipotermie
27. [FAD10019] Febra acut la adult, se poate defini astfel ()
A: Temperatura central mai mare de 38 dimineaa
B: Temperatura central mai mare de 38,3 seara
C: O febr care evolueaz de mai puin de 20 zile
D: Temperatura poate fi msurat la nivelul timpanului
E: Febra acut recent dateaz de mai puin de 15 zile
28. [FAD10021] Despre febra acut, din punct de vedere fiziopatologic, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Se datoreaz unei disfuncii de termoreglare
B: Funcia de termoreglare este asigurat de talamus
C: Se datoreaz unor substane pirogene
D: Substanele pirogene modific echilibrul mecanismelor de producere/pierdere de cldur la nivel
periferic
E: Substanele pirogene nu sunt produse de celulele organismului
29. [FAD10022] Referitor la substanele pirogene, sunt adevrate urmtoarele ()
A: Sunt produse de celulele organismului
B: Sunt reprezentate de factorul de necroz tumoral
C: Sunt reprezentate de interleukine
D: Sunt reprezentate de interferon
E: Nu intervin n mecanismul de producere/pierdere de cldur la nivel periferic
30. [FAD10023] Conduita de urmat n cazul febrei acute la adult, este urmtoarea ()
A: Febra nu reprezint o urgen imediat
B: Orice febr trebuie asistat
C: Se vor cuta semnele de gravitate ale unei stri septice
D: Se va aprecia tolerana febrei
E: Febra trebuie investigat de urgen
33. [FAD10026] Anamneza n cazul febrei acute aduce date importante legate de
()
A: Consumul de substane toxice
B: Vaccinrile pacientului sunt la zi
C: Este purttor de material strin
D: A fost consultat pentru aceast febr
E: Mai important dect anamneza este examenul clinic al pacientului
C: Parazitare
D: Neinfecioase
E: Nu exist patologii specific febrei acute
41. [FAD10034] Contextul social precar, poate duce la apariia febrei acute n
urmtoarele situaii ()
A: TBC
B: Infecii urinare deja existente la pacient
C: Infecii cu HIV
D: Celulit
E: Infecii cu virusurile hepatice B i C
C: Coma
D: Convulsii
E: Encefalopatie
47. [FAD10044] in mediul sanitar, cel mai frecvent febra acuta la adult apare din
cauza: (pag 311)
A: infectii asociate materialelor straine
B: boala tromboembolica
C: pneumopatie de inhalare
D: infectia lichidului de ascita
E: tuberculoza
C: Traumatisme
D: Boli metabolice
E: Paludism
53. [FAD10051] Febra acut poate avea urmtoarele semne de gravitate ()
A: Encefalopatie
B: ntoarcerea dintr-o zon cu endemie malaric
C: Purpur
D: Situaie social precar
E: Insuficien renal acut
54. [FAD10052] Urmtoarele reprezint substane pirogene ()
A: Substana P
B: Prostaglandine
C: TNF
D: Interferon
E: Interleukine
55. [FAD10054] NU reprezint cauz infecioas a febrei (pag.310)
A: Traumatisme
B: Alergie medicamentoasa
C: Tumori solide sau hematologice
D: Boli inflamatorii sistemice
E: Boli metabolice
afirmaii, cu excepia ()
A: Instalarea este brutal
B: Instalarea este subacut
C: Este vorba probabil de o Listerioz
D: Pot fi afectai nervii cranieni
E: Apare mai degrab n cursul sarcinii
D: Tulburri de contien
E: Debut insidios
17. [MNG10062] Urmtorul tablou - LCR purulent cu bacili gram pozitivi sugereaz meningit cu ()
A: Haemophilus influenzae
B: Listeria monocytogenes
C: Streptococus pneumoniae
D: TBC
E: Meningococ
C: satelit virozelor
D: trebuie cautata o infectie ORL
E: trebuie cautata o infectie osteovertebrala
GRIPA
dovedit
C: este indicat hidratarea bolnavului pentru combaterea pierderilor secundare
febrei ridicate
D: se utilizeaz medicamente antalgice, respectiv antipiretice
E: se indic repausul fizic
11. [GRP10019] Explorrile biologice ale secreiilor respiratorii, presupun urmtoarele, cu excepia ()
A: Izolarea virusului pe culturi celulare - metod de referin
B: Izolarea virusului pe culturi celulare se realizeaz n primele 3 zile
C: Imunofluorescena indirect pe prelevat nazal, s se realizeze n primele 7 zile
D: Detectarea antigenilor virali prin ELISA
E: Detectarea direct a genomului prin RT-PCR
12. [GRP10020] Tratamentul specific al gripei se realizeaz astfel, cu excepia ()
A: Se administreaz Zanamivir
B: Se administreaz Oseltamavir
C: Se administreaz antivirale
D: Amantadina nu se administreaz frecvent
E: Aciunea antiviralelor este limitat
13. [GRP10021] Msurile de ntrerupere a transmiterii n cazul gripei constau n urmtoarele, cu
excepia ()
A: Splatul minilor cu soluii hidroalcoolice se realizeaz pentru personalul de ngrijire, pacieni,
vizitatori
B: Personalul de ngrijire trebuie s poarte ochelari, mnui, halat de protecie la contactul cu
pacienii
C: Vizitele trebuiesc limitate
D: Pacienii i cazurile suspecte trebuiesc izolate dac au nceput tratamentul antiviral
E: Pacienii i cazurile suspecte sunt izolate
14. [GRP10022] Urmtoarele afirmaii legate de virusul H1N1v sunt adevrate, cu excepia ()
A: Combin secvene genomice aviare, porcine i umane
B: A nlocuit vechea tulpin A/H1N1
C: Nu a avut o rat mare de mortalitate
D: A afectat mai ales persoanele n vrst
E: A permis dispunerea devreme a unui vaccin foarte eficace
15. [GRP10058] Legat de contagiozitatea in gripa ,este adevarata urmatoarea afirmatie: (pag.320)
A: incepe o data cu debutul semnelor clinice
B: incepe inainte de debutul semnelor clinice
C: incepe dupa debutul semnelor clinice
D: este minima inainte de debutul semnelor clinice
E: este minima dupa debutul semnelor clinice
16. [GRP10059] Legat de vaccinul antigripal, urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia : (pag
323)
A: este un vaccin viu atenuat
B: este produs anual pe ou embrionat
C: este recomandat subiectilor sub 65 ani, cu spitalizare de durata medie
D: este recomandat subiectilor de peste 65 ani
E: este recomandat pacientilor cu diabet, aflati sub tratament (care nu pot fi echilibrati doar prin
regim)
17. [GRP10070] ntrerupea transmiterii virusului gripal se poate realiza prin, cu excepia ()
A: Interzicerea accesului vizitatorilor n perioada de maxim viremie
B: Limitarea vizitelor
C: Splatul minilor cu soluii hidroalccolice
D: Personalul de ngrijire trebuie s poarte ochelari, mnui si halat de protecie
E: Izolarea pacientilor i a cazurilor suspecte
18. [GRP10071] Vaccinul antigripal este recomandat n urmtoarele cazuri, cu excepia ()
A: Personalului din sntate
B: Contacii de familie ai sugarilor sub 6 luni
C: Persoanele din uniti sanitare cu spitalizare de durat medie
D: Nou-nscuilor cu mucoviscidoz
E: Celor de peste 65 de ani
19. [GRP10072] n cazul gripei la copii ntre 1-12 ani, urmtorul este inhibitor de neuraminidaz
recomandat ()
A: Ribavirin
B: Oseltamivir
C: Indinavir
D: Adefovir
E: Zanamivir
20. [GRP10073] Determin tablou clinic pseudogripal, cu excepia ()
A: Coxiella burnetti
B: Chlamydiae psittaci
C: Coronavirus
D: Calicivirus
E: Adenovirus
56. [GRP10053] Despre antivirale, sunt adevrate urmtoarele afirmaii (pg. 323)
A: Sunt prescrise n mod sistematic
B: Se poate administra Oseltamivir
C: Precocitatea tratamentului este elementul cheie
D: Se trateaz pn la 7 zile dup apariia ultimului caz
E: Se trateaz pn la 10 zile dup apariia primului caz
INFECTIA CU HIV
C: HLG
D: RMN toracic
E: Test genotipic de rezisten
19. [HIV10007] Principalele enzime din structur HIV sunt: (pg. 325)
A: transcriptaza invers
B: proteaza
C: neuraminidaza
D: integraza
E: hemaglutinina
28. [HIV10020] Infecia cu HIV are 4 faze. Care din urmtoarele sunt adevrate
despre acestea ()
A: Primo-infecia, este deseori asimptomatic
B: Faza latent acut
C: Faza paucisimpomatic
D: Faza simptomatic
E: Faza SIDA
59. [HIV10054] Profilaxia infectiei HIV in caz de accident de expunere consta in:
()
A: consultatie specializata
B: triterapie profilactica in caz de risc crescut, in primele 7 zile
C: triterapie profilactica timp de 4 saptamani
D: nu este necesara
E: cotrimoxazol
urmatoare: ()
A: impotriva VHB
B: impotriva VHA
C: impotriva VHC
D: impotriva pneumococului
E: impotriva gripei
61. [HIV10056] Urmatoarele afirmatii despre infectia cu CMV sunt adevarate: ()
A: cea mai frecventa localizarare este retiniana
B: localizari rare digestive si neurologice
C: diagnostic prin antigenemie pp65 sau PCR
D: tratament cu ganciclovir, valganciclovir, foscarnet
E: profilaxia secundara nu este necesara
E: Cotrimoxazol
gonococ ()
A: Se prefer tratament rapid cu ceftriaxona intramuscular
B: Se administreaz cefalosporine de generaie III timp de 7-14 zile
C: Antiobioterapia asociat corticoterapiei este tratamentul de prim intenie
D: Se prescrie ampicilina+gentamicina i.v.
E: Nici un rspuns corect
D: Examen coproparazitologic
E: Uroculturi
drenare limfatic
INFECTIILE NOSOCOMIALE
8. [NOS10014] O singur afirmaie dintre cele enumerate mai jos este fals ()
A: Prevalenta, infectiilor nosocomiale este de 10%
B: Bacteriile sunt puin rezistente la tratament
C: Mortalitatea cauzat de infeciile nosocomiale este de cteva mii de cazuri
pe an
D: Infeciile nosocomiale pot surveni i n afara spitalului
E: Infeciile nosocomiale pot fi cauzate de infecii de plag operatorie
E: Aspiraie endotraheal
11. [NOS10017] Diagnosticul infeciilor de plag poate fi sugerat de urmtoarele
semne, cu excepia ()
A: Cicatrice inflamat
B: Cicatrice purulent
C: Examene radiologice eventuale
D: Nu necesit examen bacteriologie de plag
E: Semnele c1inice trebuie s survin n primele 30 de zile de la interveni
chirurgical
E: Nu se administreaz antibiotic
34. [NOS10029] Semnele clinice apar n cazul infeciilor de plag, din cadrul
infeciilor nosocomiale: ()
A: La 45 de zile de la intervenia chirurgical
B: La 30 de zile de la intervenia chirurgical
C: La 2 ani n cazul implantrii de material strin
D: n decursul primului an n cazul implantrii de material strin
E: n cazul infeciilor de plag ca i infecii nosocomiale, semnele pot surveni
oricnd de la intervenia chirurgical
periferie
C: Diagnosticul este stabilit de o cultur pozitiv a cateterului
D: Reprezint 20% din totalul infeciilor nosocomiale
E: Reprezint 10% din totalul infeciilor nosocomiale
SEPTICEMIILE
4. [SEP10006] Care dintre urmtoarele date definesc ocul septic? (pg. 371)
A: sepsis i hipotensiune arterial
B: sepsis si insuficien respiratorie (hipoxemie inexplicabil)
C: sepsis si disfuncie neurologic: confuzie, agitaie, dezorientare, torpoare
D: sepsis si disfuncie hematologic: tulburri de coagulare
E: sepsis grav cu hipotensiune arterial persistent n ciuda unei umpleri
vasculare adaptate (cel puin 500 ml si/sau necesitatea de a recurge la amine
vasoactive)
16. [SEP10023] Dac poarta de intrare este tubul digestiv, factorii favorizani
pentru apariia septicemiei sunt, cu excepia ()
A: Tumorile
B: Diverticuloza
C: Hipertensiune portal
D: Vrst naintat
E: Chirurgia
17. [SEP10024] Dac poarta de intrare este sistemul urinar, factorii favorizani
pentru apariia septicemiei, sunt, cu excepia ()
A: Prezena obstacolelor pe cile urinare
B: Manipulare instrumental
C: Sonda vezical permanent
D: Alimentaie parenteral
E: Sarcin
B: tulburari de coagulare
C: leucopenie
D: temperatura >38 grade
E: dovada unei infectii bacteriene
34. [SEP10010] Care dintre urmtoarele date asociate unei infecii cu criterii de
SIRS definesc sepsisul grav? (pg. 370)
A: hipotensiune arterial: presiunea arterial sub 90 mmHg sau scdere cu 40
mmHg
B: hipoperfuzie periferic cu cianoz, marmorare
C: insuficien respiratorie: hipoxemie inexplicabil
D: tulburri de coagulare
E: hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie sub 4000/mm sau mai mult
de 10% celule imature
35. [SEP10011] n cazul unui pacient cu criterii de sepsis care dintre urmtoarele
date constituie semne de gravitate imediat? (pg. 371)
A: hipotensiune i semne de anomalie a perfuziei tisulare
B: febr peste 38C sau sub 36C
C: semne cutanate: cianoz, marmorare, cresterea timpului de recolorare
cutanat, scderea local a temperaturii cutanate
D: oligurie: diurez spontan sub 0,5 ml/kg/or
E: anomalii ale funciilor superioare
C: Hipertensiune
D: Semne cutanate
E: Semne de anomalie a perfuziei tisulare
53. [SEP10043] Dac poarta de intrare sunt cile biliare, factorii favorizani
pentru apariia septicemiei, sunt ()
A: Litiaza biliar
B: Cateterismul retrograd
C: Chirurgia
D: Alcoolismul
E: Toxicomania
63. [SEP10053] Purpura fulminans este o urgenta vitala absoluta care asociaza
urmatoarele semne: (pag.371)
A: febra
B: hipotensiune
C: sindrom meningeal
D: semne de anomalie a perfuziei tisulare
E: purpura cu extindere rapida
69. [SEP10059] Germenii cei mai frecventi, in septicemiile cu poarta de intare plamani, sunt: (pg. 373)
A: Klebsielle pnedumoniae
B: Streptococi
C: Pseudomonas sp.
D: Stafilococi
E: Streptococcus pneumoniae
D: Cefepim
E: Cefpirom
A: Vancomicina
B: Rifampicina
C: Amikacina
D: Cefpirom
E: Cefotaxim
E: Alcoolism
14. [DSH10020] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre explorarea
sangvin n diareea acut ()
A: Hemoculturi doar n caz de febr
B: CRP n mod uzual
C: Bilan hepatic dac exist suspiciune de febr tifoid
D: Hemoculturi doar dac exist hipotermie
E: Nu este necesar ionograma
15. [DSH10022] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre holer ()
A: Contaminarea este alimentar
B: Este freceventa n Romnia
C: Vrsturile reprezint un simptom prezent n prim plan
D: Tabloul clinic este n general puin sever
E: Produce deshidratare rapid
19. [DSH10026] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre principiile
de tratament n diareea acut? ()
20. [DSH10027] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea
acut cu Yersinia ()
A: Yersinia enterocolitic produce un sindrom dizenterie clasic
B: Exist numeroase serotipuri
C: Tabloul clinic este sever
D: Incubatia este scurt
E: Produce o erupie rozeoliforma
21. [DSH10028] Diareea acut cu Shigela este caracterizat de urmtoarele ()
A: Produce faimosul sindrom hemolitic - uremie
B: Produce un sindrom holeriform
C: Exist numeroase serotipuri
D: Conine o enterotoxina termostabil patogena
E: Diareea este un simptom ce apare n plan secund
24. [DSH10031] Deshidratarea global din diareea acut este descris prin, cu
excepia (pg. 403)
A: Sete intens
B: Uscciunea mucoaselor
C: Febr
D: Tulburri neuropsihice
E: Semne de iritaie peritoneal
B: Sindrom Guillan-Barre
C: Eruptie rozeliforma
D: Tablou de sindrom apendicular
E: Sindrom dizenteric clasic
31. [DSH10077] Diareea calatorilor este cauzat de E. Coli ()
A: enteroinvaziv
B: enterohemoragic
C: enterotoxigen
D: enteroagregativ
E: enteropatogen
41. [DSH10032] Care din urmtoarele afirmaii despre diareea acut sunt
adevrate ()
A: Reprezint prima cauz de mortalitate infantil n rile din lumea a 3 a
B: Reprezint o problem major de sntate public
C: Aproximativ 3% dintre diareile acute necesit management din partea unui
medic specialist
D: Un numr mic de diarei au cauz infectioas
E: Diareea este definit prin emisia de scaune moi sau lichide cu durat de
peste 14 zile
42. [DSH10033] Care din urmtoarele afirmaii caracterizeaz diareea acut (pg.
403)
A: Scopul principal este identificarea profilului diareei
B: Semnele generale asociate: sete, erupie cutanat
C: Semnele digestive asociate: grea, vrsturile
D: Semne extradigestive asociate: erupie cutanat, artralgii, mialgii
E: Semne de deshidratare: sete, senzaie de uscciune a mucoaselor
45. [DSH10036] Sindromul gastroenteric este definit prin urmtoarele (pg. 404)
A: Afectare intestinal
B: Diaree banal
C: Diaree hidroelectrolitic
D: Diaree invaziv
E: Asociaz sindrom pseudogripal
B: Diaree profuz
C: Diaree invaziv
D: Asociaz subfebrilitate
E: Diagnosticul este elocvent prin prezena de glere
E: Coprocultura
56. [DSH10048] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea
acut cu Bacillus cereus ()
A: Prezint o toxin termostabila- tablou analog celui din infecia cu Stafilococul
auriu
B: Toxina patogen induce un tablou holeriform cu deshidratare rapid
C: Prezint o toxin termolabil - tablou analog celui din infecia cu Clostridium
perfrigens
D: Produce o diaree invaziv
E: Poate produce poliradiculonevrit Guillain-Barre
58. [DSH10050] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre diareea
acut cu Salmonella (pg. 406)
A: Produce frecvent manifestri extradigestive
B: Poate apare puls disociat
C: Poate apare citoliza hepatic
D: Poate apare leucocitoza
E: Hemoculturile pot stabili diagnosticul
B: Metronidazol
C: Doxiciclina
D: Macrolid
E: Chinolona
PROFILAXIA TETANOSULUI
muscular
E: profilaxia specific apeleaz la un vaccin ce conine anatoxina tetanic
17. [TET10009] n faa caror situaii clinice trebuie avut n vedere diagnosticul de
tetanos? (pg. 367-368)
A: plgi cutanate sau mucoase
B: plgi ce creaza condiii locale de anaerobioz (ischemie, necroze)
C: paralizii simetrice, flasce, descendente
D: trismus decelat la o persoan n vrst provenit din Frana
E: sugar provenit din ri n curs de dezvoltare, ce prezinta dificulti de
alimentare
29. [TET10030] In fata unei arsuri extinse, la un pacient ce a avut ultimul rapel
de vaccinare antitetanica in urma cu 12 ani trebuie luate urmatoarele masuri:
( ECM 369)
A: Antibioterapie
B: Rapel
C: IgG 250 uI
D: IgG 500 uI
E: Vaccinare completa
B: Antibioterapie probabilist
C: Seroterapie
D: Alimentatie parenteral
E: Intubare/traheotomie
HEMORAGIA DIGESTIVA
D: Furosemidului
E: Metoclopramidului
19. [HDS10050] Care este cauza cea mai frecventa de hemoragie digestiva
inferioara: (pag.428)
A: angiodisplaziile
B: hemoragii diverticulare
C: colitele
D: cancer de colon
E: tumorile
E: colitele grave
45. [HDS10038] Care dintre urmtoarele patologii, reprezint cauze rare de HDS
()
A: Ulceraii Dieulafoy
B: Tumori
C: Wirsungoragii
D: Esofagita peptica
E: Hemobilia
A: Diagnostic
B: Scderea hipertensiunii portale
C: Prognostic
D: Terapeutic
E: Golirea stomacului
D: Sediu - colonul
E: Sediu - intestinul subtire
HEPATITELE VIRALE
1. [HEP10005] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita viral tip A este adevarat?
(pg. 451)
A: este determinat de un virus ADN
B: calea de transmitere este parenteral
C: incubaia este cuprins ntre 2-6 luni
D: infecia este cel mai adesea simptomatic i cronicizeaz frecvent la imunodeprimai
E: diagnosticul se stabileste pe baza evidenierii IgM anti-VHA n faza acut, IgG anti VHA izolate
semnificnd un contact vechi
2. [HEP10006] Referitor la hepatit cronic cu VHB, n care dintre situaiile urmtoare se indic
tratament antiviral? (pg. 452)
A: ADN VHB >= 2000 UI/ml, i/sau cretere persistent a ALAT cu viremie detectabil i scor
Metavir >= A2 i/sau F2
B: ADN VHB >= 20000 UI/ml, i/sau ALAT >= 10N i scor Metavir >= A1 i/sau F1
C: ADN VHB detectabil i/sau ALAT >= 10N i scor Metavir >= A1 i/sau F1
D: ADN VHB detectabil indiferent de valoarea ALAT si scorului Metavir
E: ADN VHB >= 2000 UI/ml indiferent de valoarea ALAT i scorului Metavir
3. [HEP10007] Care dintre urmtoarele afirmatii sunt adevarate referitor la tratamentul antviral in
hepatita C (pag. 453)
A: este contraindicat n cazurile de ciroz compensat
B: este indicat n principal n cazurile cu scor Metavir F2, F3 sau F4, independent de activitate
C: este indicat la pacienii cu manifestari extrahepatice VHC sau cu genotip 2 sau 3 doar n prezena
fibrozei semnificative
D: se bazeaz pe monoterapie cu interferon alfapegilat
E: scderea ncrcturii virale cu 1 log n sptmna 12 de tratament permite continuarea
tratamentului pe durata prevazuta ini
4. [HEP10009] Care dintre suferinele urmtoare este cauza frecvent a unui sindrom de citoliz
hepatica mai mare de 10 ori valoarea normal? (pg. 456-457)
A: boala Wilson, hepatit autoimun
B: sindromul Budd-Chiari, infiltraie tumoral hepatic
C: ciroza hepatic, carcinomul hepatocelular
D: hepatitele acute virale A, B, C Delta, E, CMV, EBV, virusuri din grupul Herpes, hepatita
medicamentoasa sau toxica, litiaza vezicular cu migrare de calcul, ischemia hepatic
E: pancreatita acut, ulcerul gastroduodenal
5. [HEP10015] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la hepatit viral A ()
A: Virusul hepatitic A este un virs ADN
B: Se transmite prin produse de snge
C: Diagnosticul se face cu ajutorul anticorpilor IgG
D: Este o infecie frecvent simptomatica
E: Are o incubaie de 2-6 sptmni
12. [HEP10023] Ecografia abdominal are urmtoarele indicaii n infecia cu VRB, cu excepia: ()
A: Ecografie anual pentru pacienii cu ciroza
B: Ecografie bianual la pacienii cu ciroza
C: Ecografia anual pentru pacienii cu hepatit
D: Ajuta la cutarea semnelor de ciroza
E: Poate detecta precoce prezenta carcinomului hepatocelular
13. [HEP10024] Tratamentul antiviral este indicat la pacienii cu hepatit cronic cu VHC, n
urmtoarele situaii ()
A: ADN - VHB>= 2000 de copii
B: Creterea persistent a ALAT cu viremie nedetectabil
C: Scor Metavir < A2
D: Scor Metavir 2>=F2
E: ADN-VHB >=10000 U/L
14. [HEP10025] Care din urmtoarele afirmaii reprezint strategii terapeutice n hepatit viral B? ()
A: Monoterapie cu Interferon pegilat dac ALAT >2N
B: Rspuns virusologic bun, ALAT >2N i replicare viral moderat - monoterapie cu IFN pegilat
C: La pacienii cu ciroza se prefer analogii nucleotidici
D: La pacienii cu ciroza se prefer Inteferonul pegilat
E: Tratamentul cu Netecavir, se administreaz pe o perioad nedeterminat
18. [HEP10029] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre HVB ()
A: Momentan exist 350.000 de persoane cu hepatit cronic
B: n Frana aproximai 5% sunt infectai
C: n Frana, prevalenta este de 2 ori mai mare dect a HVC
D: 2 miliarde de indivizi din populaia mondial au intrat deja n contact cu VRB
E: 2 din 3 persoane au intrat n contact cu VHB
19. [HEP10030] Istoria natural a unei hepatite are urmtoarea succesiune, cu excepia: ()
A: Faza iniial de contaminare
B: Faza de incubaie
C: Faza preicterica
D: Faza icteric
E: Nici o variant corect
23. [HEP10034] Care din urmtoarele virusuri fac parte din grupa Herpes ()
A: HVA
B: EBV
C: HVB
D: HVD
E: HVC
26. [HEP10085] Colestaza extrahepatic poate avea urmtoarele cauze benigne, cu excepia ()
A: Parazitoze ale cilor biliare
B: Ciroza biliar primitiv
C: Litiaza cii biliare principale
D: Colangita sclerozant primitiv
E: Pancreatita cronic
27. [HEP10086] Este cauz frecvent de citoliz cu transaminaze de 10 ori mai mari dect normalul ()
A: Infiltraie tumoral hepatic
B: Hepatit autoimun
C: Sindrom Budd-Chiari
D: Boala Wilson
E: Hepatit medicamentoas
28. [HEP10087] n caz de citoliz cu transaminaze sub de 10 ori normalul, primele examinri includ,
cu excepia ()
A: Coeficient de saturaie al transferinei
B: Serologie VHC
C: Ag HBs
D: Ecografie cardiac
E: Ecografie Doppler hepatic
29. [HEP10088] Citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul este cauzat cel mai frecvent de, cu
excepia ()
A: Litiaza cu migrare de calcul
B: Hepatit medicamentoas
C: Ciroz
D: Hepatit cronica C
E: Hepatit cronica B
30. [HEP10089] Citoliza hepatic cu ASAT mai mare dect ALAT poate fi cauzat de, cu excepia ()
A: Ficatul de oc
B: Hepatopatia alcoolic
C: Hepatita viral
D: Ciroz
E: Budd-Chiari
31. [HEP10090] Hepatita delta este caracterizat, cu excepia ()
A: Tratamentul riguros nu are risc de recidiv la ntrerupere
B: Tratamentul antiviral este indicat dac se detecteaz ARN viral n ser
C: Diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti-Delta
D: Se suprapune unei infecii cu VHB
E: Este un virus ARN
35. [HEP10094] Despre hepatita acuta viral se pot afirma urmtoarele, cu excepia ()
A: Este caracterizat de lipsa encefalopatiei hepatice i un IP sub 50%
B: Nu apare ntotdeauna prurit
38. [HEP10002] Istoria naturala a hepatitei cronice B prezinta schematic trei faze,care sunt acelea?
(pag.452)
A: imunotoleranta
B: imunofluorescenta
C: imunoeliminarea
D: faza replicativa
E: faza nonreplicativa
39. [HEP10003] Care sunt cele patru mari cadre nosologice intalnite in practica clinica la subiectul
asimptomatic cu anomalii biologice hepatice: (pag.455)
A: citoliza cronica cu transaminaze <10 N
B: citoliza acuta cu transaminaze >10 N
C: colestaza
D: citoliza cronica cu transaminaze >10 N
E: cresterea izolata a gama-GT
40. [HEP10004] Care sunt cele trei cauze predominante de crestere izolata a gama-GT: (pag.458)
A: intoxicatia alcoolica cronica
B: medicamente inductoare enzimatice
C: intoxicatie alcoolica acuta
D: steatoza
E: colestaza
41. [HEP10010] Care dintre urmtoarele date clinice, biologice i evolutive caracterizeaz o hepatit
viral acut n form fulminant? (pg. 451)
A: apariia unei encefalopatii hepatice la mai puin de 2 sptmni de la apariia icterului
B: scderea indicelului de protrombin (frecvent<25%)
C: mortalitate ridicat (>50% n absena tratamentului prin insuficien hepatic sau complicaiile
acesteia) impunnd internarea n secii de terapie intensiv
D: creterea indicelui de protrombin (frecvent>75%)
E: apariia unor manifestri extrahepatice: poliradiculonevrit, anemie hemolitic autoimun,
glomerulopatie
42. [HEP10011] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita viral tip B sunt adevrate?
(pg. 451-452)
A: etiologia este reprezentat de un virus ARN, transmis pe cale sexual, parenteral, vertical sau
orizontal
B: incubaia este cuprins ntre 6-12 sptmni
C: diagnosticul de hepatit acut B se bazeaz pe evidenierea Ag HBs i Ig M anti HBc
D: cronicizarea este frecvent ntlnit la adult
E: istoria natural a hepatitei cronice B prezint 3 faze: imunotolerana, imunoeliminarea i faza
non-replicativ
43. [HEP10012] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatita virala de tip C sunt
adevrate? (pg. 453)
A: etiologia este reprezentat de un virus ARN, cu transmitere majoritar parenteral i foarte rar
sexual
B: incubaia este cuprins ntre 4-6 sptmni
C: infecia acut este frecvent simptomatic i cronicizeaz rar
D: n caz de serologie pozitiv pentru VHC se efectueaz PCR VHC calitativ
E: n cazul n care PCR VHC pozitiv este necesar efectuarea unui bilan complet
44. [HEP10013] Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la hepatit delta sunt adevrate? (pg.
454)
A: este cauzat de un virus ARN defectiv care necesit prezena VHB pentru a se multiplica
B: se poate prezenta ca suprainfecie sau coinfecie a VHB
C: virusul cauzal se transmite pe cale enteral
D: infecia acut este frecvent simptomatic, nu cronicizeaz i nu influeneaz istoria natural a
infeciei cu VHB
E: diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti Delta n serul pacienilor Ag HBs pozitivi.
45. [HEP10014] Care dintre urmtoarele afirmatii referitoare la hepatita de tip E sunt adevarate? (pag.
454)
A: este determinat de VHE, virus ARN cu transmitere parenterala
B: incubaia este cuprins ntre 2-6 sptmni
C: infecia acut este frecvent asimptomatic, dar deseori mai grav la vrstnici, femei nsarcinate i
persoane cu hepatopatie cronic
D: diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti VHE n snge i PCR ARN VHE n snge sau
materii fecale
E: cronicizarea a fost observat doar la persoanele imunodeprimate
53. [HEP10043] Care din urmtoarele afmnaii sunt adevrate despre virusurile din grupa Herpes (pg.
454)
A: Sunt hepatotrope
B: Hepatit este frecventa la pacienii imunodeprimati
C: Febr i angina caracterizeaz primoinfecia HSV1
D: Hepatit viral este deseori asimptomatica
E: Erupia vezicular la nivelul mucoaselor caracterizeaz infecia cu Zona Zoster
54. [HEP10044] Urmtoarele afirmaii sunt adevrate despre hepatitele cu virus Delta (pg. 454)
A: Sunt produse de virus tip ADN
B: Sunt produse de un virus defectiv
C: Poate coinfecta sau suprainfecta VHB
D: Infecia este frecvent asimptomatica
E: Suprainfecia are un prognostic bun
56. [HEP10046] Urmtoarele afirmaii despre hepatit viral E sunt adevrate, mai puin ()
A: Este produs de un virus ARN
B: Transmiterea este fecal-orala
C: Frecvent apare n Frana
D: Ribavirina se administreaz p.o empiric tuturor pacienilor
E: Diagnosticul se bazeaz pe serologia Ac anti VHE
57. [HEP10047] Tratamentul antiviral este indicat la pacienii cu HVC n urmtoarele situaii ()
A: Metavir F2
B: Pacienilor cu genotip 2
C: Doz de Ribavirina depinde doar de genotipul viral
D: Interferonul Pegilat se administreaz de 3 ori pe sptmn
E: Metavir F4
59. [HEP10049] 15.Care din urmtoarele afirmaii reprezint contraindicaii temporare sau definitive
ale tratamentului antiviral ()
A: Xeroftalmii
B: Sarcina
C: Hipertiroidia
D: Afeciuni psihiatrice
E: Boli reumatologice
60. [HEP10050] Msurile nespecifice n hepatit cu VHB sunt reprezentate de urmtoarele: (pg. 453)
A: Interzicerea consumului de medicamente hepatotoxice
B: Contact sexual neprotejat
C: ngrijirea afeciunilor de lung durat
D: Vaccinarea pacientului
E: Limitarea consumului de alcool
61. [HEP10051] Care sunt paii de urmat dac ARN-VHC este detectabil ()
A: Bilan hepatic complet
B: Alfa fetoproteina
C: Nu se determina genotipul viral
D: Nu se vor identifica alte comorbiditati
E: Determinarea incrcturii virale este opional
A: Citoliza constant
B: Valorile transaminazelor de 10 ori normalul
C: Predomina colestaza importanta
D: IgGVHA
E: IgM - anti- HBc
65. [HEP10056] Care din urmtoarele afirmaii despre hepatite sunt adevrate ()
A: Hepatit cu VHA nu se cronicizeaz
B: VHB - virus ARN
C: Incubaie VHC - 2-4 sptmni
D: Hepatit acut sever este o hepatit acut cu IP>50%
E: n hepatitele fulminante IP<25%
72. [HEP10063] Principalele efecte secundare ale tratamentului cu interferon sunt reprezentate de:
(pag.454)
A: anemie
B: leucopenie
C: trombocitopenie
D: cefaleea
E: sindrom pseudogripal
73. [HEP10064] Printre cauzele maligne ale colestazei extrahepatice se enumera: (pag.457)
A: cancer pancreatic cefalic
B: invazia tumorala a ficatului
C: infiltratie tumorala hepatica
D: ampulom vaterian
E: colangiocarcinom
77. [HEP10068] n citoloza cu transaminaze sub de 10 ori normalul, cea de-a doua intenie conine ()
A: Serologie parazitar
B: Ecografie cardiac
C: Ecografie Doppler hepatic
D: Coeficient de saturaie al transferinei
E: Ac Antinucleari
78. [HEP10069] Citoliza cu transaminaze sub de 10 ori normalul poate fi cauzat mai puin frecvent
de ()
A: Ficatul cardiac
B: Infiltratie tumoral hepatic
C: Sindromul Budd-Chiari
D: Boala Wilson
E: Hepatita autoimun
79. [HEP10070] Citoliza cronic cu transaminaze sub de 10 ori normalul este caracterizat de ()
A: Supravegherea IP
B: Risc de hepatit fulminant
C: Pacient frecvent simptomatic
D: Poate fi efectul unei ciroze
E: Pacient frecvent asimptomatic
86. [HEP10077] Hepatita viral B n curs de vindecare este marcat serologic prin ()
A: ADN-VHB +
B: Ac Anti-HBc IgM +
C: Ac Anti-HBc IgG +
D: Ac Anti-HBs +
E: Ag HBs +
87. [HEP10078] Hepatita viral B acut este caracterizat serologic prin prezena ()
A: ADN-VHB
B: Ag HBc
C: Ac Anti-HBc IgM
D: Ac Anti-HBs
E: Ag HBs
12. [ULC10033] Despre durerea ulceroas tipic, urmtoarea afirmaie este fals
()
A: Apare postprandial tardiv
B: Nu este ameliorat de alimentaie
C: E de tip cramp
D: Are sediu epigastric
E: E ntlnit la aproximativ 1/3 cazuri
18. [ULC10016] Stenoza din ulcerul gastric sau duodenal se caracterizeaz prin
()
A: Localizare preferenial la nivelul micii curburi
B: Vrsturi alimentare imediat postprandial
C: Diagnostic endoscopic i prelevare de biopsii
D: Tratament medical de prima intenie cu blocani de pomp de protoni
E: Tratament chirurgical de prima intenie
19. [ULC10017] Care din urmtoarele afirmaii despre ulcer pot fi adevrate? ()
A: Ulcerul este definit prin pierderea de substan a peretelui digestiv afectnd
musculoasa
B: Abraziunile i exulceraiile sunt superficiale
C: Incidenta este n cretere
D: Ulcerul gastric apare mai frecvent
E: Frecventa ulcerului duodenal este de 3 ori mai mare
ICTERUL
D: Sdr Gilbert
E: Hemoliza
10. [ICT10016] Care din urmtoarele afeciuni maligne pot genera icter de
origine extrahepatica? ()
A: Litiaza biliar
B: Pancreatita cronic
C: Ampulom Vaterian
D: Colangita sclerozant primitiv
E: Ciroza biliar primitiv
11. [ICT10017] Diagnosticul prezumtiv al unei tumori de regiune hilar se
realizeaz prin ()
A: Ecoendoscopie
B: Puncie - biopsie
C: RMN
D: Colangio - RMN
E: Ecografie abdominal
A: CT sau colangio-RMN
B: CT si colangio-RMN
C: ecoendoscopie sau colangio-RMN
D: CT sau RMN
E: ecoendoscopie si colangio-RMN
22. [ICT10011] Dintre cauzele benigne ale icterului cu bilirubin conjugat fac
parte (pg. 446)
A: litiaza biliar
B: pancreatita cronic
C: colangita sclerozant primitiv
D: hemoliza cronic
E: hemoliza acut
23. [ICT10019] Care din urmtoarele afirmaii despre icter sunt adevrate ()
A: Icterul cu bilirubina mixt nu are aceeai valoare semiologic cu icterul cu
bilirubina conjugat
B: Icterul cu bilirubina conjugat asociaz urin de culoare nchis
C: Scaunele decolorate sunt specifice icterului cu bilirubina neconjugata
D: Urina deschis la culoare caracterizeaz icterul cu bilirubina neconjugata
E: Icterul cu bilirubina mixt asociaz scaune decolorate
28. [ICT10024] Care din patologii pot genera icter de origine extrahepatica? ()
A: Neoplasmul de cap de pancreas
B: Ampulomul Vaterian
C: Hepatit autoimun
D: Colangita sclerozant primitiv
E: Colangiocarcinom
29. [ICT10025] Care din urmtoarele afeciuni de origine benign, pot genera
icter de natur extrahepatica? ()
A: Litiaza biliar
B: Tumori infiltrative
C: Pancreatita cronic
D: Colangita sclerozant primitiv
E: Ciroza biliar primitiv
CIROZA HEPATICA
20. [CRZ10010] Ascita din ciroz hepatic are urmtoarele caracteristici (pg.
462-463)
A: Fluidul de ascit are celularitate bogat si coninut crescut n proteine
B: Trebuie ntotdeauna cutat un factor declanator
C: Nu necesit puncie exploratorie pentru efectuarea bilanului biochimic,
citologic i bacteriologic
D: Se complic cu infecia spontan a lichidului de ascit
E: Tratamentul presupune regim hiposodat, administrarea de diuretice i
puncie evacuatorie
21. [CRZ10011] Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu privire la
encefalopatia hepatic sunt adevrate (pg. 464-465)
A: n stadiul II apare asterixis i sindrom confuzional
B: Se impune excluderea tulburrilor neuropsihice de alt cauz
C: Nu este necesar cutarea unui factor declanator
D: Coma apare n stadiul III
E: Furosemidul i propranololul au efecte benefice
transplant hepatic
D: Hidrotoracele se localizeaz mai mult pe stnga
E: Platipneea reprezint un element cheie de diagnostic al sindromului hepatopulmonar
25. [CRZ10017] Sunt criterii minore ale sindromului hepatorenal: (pag 465)
A: natremie <130 mmoli/l
B: osmolaritate urinara>osmolaritate plasmatica
C: natriureza<15 mmoli/l
D: absenta altor cauze de insuficienta renala: medicamentoasa, din
hipovolemie, infectie
E: diureza<500cc/24h
30. [CRZ10022] Cauze frecvente de ciroza hepatica ,care se vor cauta in prima
intentie la toti pacientii: (pag.459)
A: consum de alcool
B: ciroza biliara primitiva
C: steatohepatita non alcoolica
D: boala Wilson
E: hemocromatoza genetica
31. [CRZ10023] Semne de hipertensiune portala in ciroza hepatica sunt
urmatoarele: (pag.460)
A: splenomegalie
B: icter si asterixis posibile in caz de ciroza decompensata
C: circulatie venoasa colaterala de tip portocav
D: angioame stelare
E: ascita in caz de ciroza decompensata
A: Asociere cu ascita
B: Platipnee ca element principal de diagnostic
C: Poate avea nevoie de puncie pleural
D: Localizare frecvent stng
E: Lichid srac n proteine
13. [CHR10030] Este creteriu endoscopic de gravitate n colita acut grav: (pag
441)
A: ulceraii delebrante
B: ulceraii superficiale
C: ulceraii restrnse
D: prezena fistulelor
E: prezena stenozei
14. [CHR10009] Pe termen lung, boala Crohn se poate complica cu (pg. 440-441)
A: Denutriie
B: Cancer colorectal
C: Tromboz venoas profund
D: Amiloidoz AA
E: Perforaie
18. [CHR10013] Localizarile cele mai frecvente ale bolii Crohn, n practic, sunt
(pg. 440)
A: Esofagul
B: Duodenul distal
C: Ileonul
D: Colonul
E: Anusul
20. [CHR10015] Care dintre urmatoarele fac parte din criteriile endoscopice de
gravitate ale colitei acute grave: (pag.441)
A: ulceratii extinse ,cu dezlipire si punti mucoase
B: colita acuta grava rezistenta la tratamentul medical
C: ulceratii profunde
D: tromboza venoasa profunda
E: ulceratii delabrante dezgolind musculara
21. [CHR10016] Care va fi bilantul in fata unei suspiciuni de BICI ? ()
A: Hemoleucograma
B: Ionograma
C: Uree
D: Creatinina
E: Albumina
24. [CHR10020] Este adevrat despre complicaiile ntlnite n boala Crohn: (pg.
440-441)
A: Colita acut grav apare mai frecvent dect n rectocolita hemoragic
B: Tromboza venoas profund este o complicaie acut
C: Amiloidoza AA este o complicaie subacut
D: Denutriia este o complicaie pe termen lung
E: Recidiva postoperatorie este rar
PATOLOGIA HEMOROIDALA
E: Scleroterapie
A: esofagectomie
B: radiochimioterapie exclusiv
C: gastrostoma de alimentaie
D: numai chimioterapie
E: instalarea unei proteze
13. [DIG10046] Semnele comune atat in cancerul de cap de pancreas cat si in cel
de corp/coada sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: alterarea starii generale
B: pierdere in greutate
C: pancreatita acuta
D: dezechilibru al diabetului
E: icter progresiv
B: localizarea tumorilor
C: localizarea extrahepatica
D: starea generala a pacientului
E: functia hepatica nu are nici un rol
23. [DIG10080] Cea mai frecventa forma de cancer hepatic primitiv este: ()
A: hemangiomul
B: adenomul
C: CHC
D: hiperplazia nodulara focala
E: chistul biliar
D: Funcia hepatic
E: Scorul Child
40. [DIG10002] Urmatorii pacienti sunt supusi unui risc aditional de a dezolta un
cancer colorectal: ()
A: Pacient cu boala Crohn limitata la nivelul rectului
B: Pacient care provine dintr-o familie cu sdr peutz-jegers
C: Pacient cunoscut cu sindrom HNPCC (cancer colic ereditar non-polipozic)
D: Pacient care provine dintr-o familie cu polipoza familiala adenomatoasa
E: Pacient a carui mama a fost diagnosticata cu adenom la nivelul colonului la
varsta de 58 de ani
41. [DIG10003] Depre markerii tumorali sunt valabile urmatoarele afirmatii: ()
A: Antigenul CSC se dozeaza in cancerul esofagian epidermoid
B: ACE se dozeaza in adenocarcinoamele digestive: de esofag, de stomac, de
pancreas
C: CA 19-9 se dozeaza in adenocarcinomul gastric si in adenocarcinomul
pancreatic
D: CA 15-3 este folosit in monitorizarea cancerului de san
E: CA 125 este sensibil in depistarea cancerului de ovar in stadiul incipient
43. [DIG10007] Semnele de gravitate ale unei ocluzii prin obstructie in cancerul
de colon stang sunt: ()
A: Febra si deshidratare
B: Distensia cecului
C: Masa abdominala palpabila
D: Peritonita
E: Aparare abdominala
C: Stabileste extensia
D: Evalueaza invadarea ganglionara
E: Verifica absenta tumorilor colice sincrone
B: hepatomegalie
C: carcinomatoza depistat la tueul rectal
D: ganglion Troisier
E: paloarea tegumentelor, inapeten, alterarea strii generale
55. [DIG10025] Formele complicate ale cancerului de colon i rect sunt: (pg. 476)
A: ocluzia intestinal
B: hemoragiile oculte
C: tulburri de tranzit intestinal
D: infecia
E: metastazele pulmonare
D: chimioterapie paleativ
E: hemicolectomie carcinologic stng n al doilea timp cu anastomoza
colorectal
B: CT toracoabdominal
C: markeri tumorali: ACE, CA 19-9
D: endoscopie superioara
E: comlicatiile intoxicatiei alcoolotabagice
81. [DIG10065] In caz de tumora esofagiana nerezecabila, cauzatoare de
disfagie, se procedeaza astfel, cu exceptia: ()
A: instalarea unei proteze
B: chimioterapie
C: radioterapie
D: esofagectomie
E: numai radiochimioterapie
A: hemangiom
B: hiperplazie nodulara focala
C: adenom
D: chist biliar
E: metastaze
E: sorafenib
A: 0 pT0N0M0
B: IA T1N0M0
C: IB T1N1M0, T2a/bN0M0
D: II T2a/bN2M0
E: IV orice tumora cu M1
A: Vaccinarea postsplenectomie
B: Anastomoza biliar
C: Derivaie biliodigestiv i gastrojejunal
D: Splenopancreatectomia cefalic
E: Duodenopancreatectomia cefalic
E: Examen clinic
127. [DIG10129] n cancerul rectal din treimea medie se intervine chirurgical prin
()
A: Anastomoza coloanal
B: Limfadenectomie pe vasele mezenterice inferioare
C: Excizia total a mezorectului
D: Amputaie abdominoperineal
E: Proctectomie
A: laparotomie de urgenta
B: splenectomie
C: antibioterapie
D: monitorizarea trombocitozei postoperatorii
E: monitorizarea trombopeniei postoperatorii
D: CT de corp intreg
E: EEG
15. [ABD10007] n cazul contuziilor abdominale, cele mai afectate organe sunt:
(pg. 491)
A: vezicula biliar
B: ficatul
C: duodenul
D: stomacul
E: splina
C: afectarea duodenului
D: afectarea stomacului
E: infectia
E: packing
SINDROM OCLUSIV
E: Distensia abdominal
8. [OCL10015] Dintre cauzele ocluziilor intestinului subtire prin strangulare, fac parte: (pag. 495)
A: Bezoart
B: Carcinomatoza
C: Hematom al peretelui
D: Diverticul Meckel
E: Metastaze
9. [OCL10016] In caz de ocluzie prin strangulare necroza peretelui apare in mai putin de: ()
A: 6 ore
B: 3 ore
C: 30 minute
D: 8 ore
E: 5 minute
10. [OCL10018] In privinta diagnosticului etiologic al ocluziilor prin CT abdominal, urmatoarele
afirmatii sunt corecte, cu o exceptie: ()
A: cancer: masa hiperdensa, cu priza de contrast in zona periferica, metastze
B: ileus biliar: calcul hiperdens, aerobilie
C: boala Crohn: ingrosarea peretelui intestinului subtire, mezouri ingrosate
D: compresiune extrinseca, corpi straini
E: carcinomatoza: noduluim lichid liber intraperitoneal, metastaze
11. [OCL10021] Cea mai frecventa dintre etiologiile ocluzive ale intestinului subtire este: ()
A: ocluzia prin brida
B: volvulusul
C: invaginatia
D: diverticulul Meckel
E: tumorile
12. [OCL10027] Restabilirea continuitatii dupa o interventie Hartmann in volvulusul de sigmoid se
realizeaza dupa: ()
A: 1 luna
B: 2-3 luni
C: 1 saptamana
D: 1 an
E: 6 saptamani
13. [OCL10028] Volvulusul cecului este favorizat de: ()
A: varsta peste 70 ani
B: absenta acolarii posterioare a cecului
C: diaree
D: tineri
E: copii
14. [OCL10037] Sindromul Ogilvie NU este caracterizat de ()
A: Niveluri colice n U inversat
B: Distensie cecal
C: Pneumoperitoneul
D: Aeroportia
E: Dilatare a cecului mai mare de 10 cm
22. [OCL10045] Diagnosticul ocluziei NU are urmtorul semn de gravitate ()
A: Vrsturi cu aspect fecaloid
B: Aprare abdominal
C: Sepsis sever
D: Febr
E: Deshidratare
23. [OCL10003] Toti pacientii cu ocluzii intestinale trebuie: (pag 496)
A: sa fie spitalizati in urgenta
B: sa fie supusi unei endoscopii exploratorii
C: sa fie tratati cu analgezice
D: sa fie supusi unei chirurgii exploratorii
E: sa fie reechilibrati hidroelectrolitic
24. [OCL10010] Pentru a stabili etiologia unui sindrom ocluziv, n cadrul anamnezei punem accent pe
urmtoarele: (pg. 494)
A: Antecedentele chirurgicale (eventuale operai anterioare)
B: Medicaia anterioar
C: Semnele de impregnare neoplazic
D: Antecedentele personale fiziologice
E: Anamneza nu are un rol important n stabilirea etiologiei, doar investigaiile paraclinice singure
pot stabili etiologia sindromului ocluziv
25. [OCL10011] Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt urmtoarele semne i simptome: (pg.
494)
A: Durerea abdominal
B: Meteorismul abdominal
C: Hematemeza
D: Vrsturile
E: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze
26. [OCL10012] Urmtoarele patologii pot determina ocluzie intestinala prin mecanism de obstrucie:
(pg. 495)
A: Tumori intestinale
B: Polipi
C: Ileus biliar
D: Volvulus sigmoidian
E: Ileus postoperator
27. [OCL10013] Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi reprezentat de: (pg. 497)
A: Reducerea volvulusului cu o sond Faucher +/- colonoscopie
B: Scurt sigmoidectomie cu anastomoza colo-rectal
C: Rezecia colonului volvulat urmat de stomie (intervenia Hartmann)
D: Doar tratament medical
E: Nu este nevoie de vreun tratament sigmoidul se devolvuleaz spontan
35. [OCL10026] Tratamentul volvusului de sigmoid fara semne de gravitate, afirmatii false: ()
A: reducerea volvusului cu o sonda Faucher+/-colonoscopie
B: mentinerea sondei pe loc timp de o zi
C: daca starea pacientului se agraveaza: scurta sigmoidectomie cu anastomoza colorectala intr-o
singura interventie
D: laparotomie, explorare, prelevare de probe
E: rezectie a colonulu ivolvulat, anatomopatologie, stomie
36. [OCL10030] Sindromul Ogilvie apare in urmatorul context: ()
A: medical
B: chirurgical
C: reanimare
D: hipopotasemie
E: hiperpotasemie
37. [OCL10031] Diagnosticul sindromului Ogilvie cuprinde: ()
A: se va exclude intotdeauna o cauza organica
B: prezenta semnelor peritoneale
C: distensie cecala
D: Radiografie abdominala
E: CT
38. [OCL10032] Tratamentul sindromului Ogilvie include: ()
A: tratament medical
B: etiologic
C: in prezenta semnelor de severitate: colo-exsuflare sau laparotomie exploratorie
D: colostomie/colectomie subtotala/cecostomie conform constatarilor locale
E: nu necesita tratament chirurgical
39. [OCL10033] Volvulusul cecal este favorizat de urmtoarele ()
A: Absena acolrii posterioare a cecului
B: Diverticulit
C: Boala Crohn
D: Constipaie
E: Vrsta peste 60 de ani
40. [OCL10034] Volvulusul sigmoidian fr semne de severitate se trateaz cu ()
A: Colonoscopie
B: Meninerea sondei timp de o sptmn
C: Scurt sigmoidectomie cu anastomoz colorectal
D: Intervenie Hartmann
E: Reducere cu sond Faucher
41. [OCL10035] Sindromul ocluziv se managerizeaz prin ()
A: Compensarea tulburrilor hidroelectrolitice
B: Prelevare de lichid peritoneal
C: Decompresia segmentului din amonte
D: Sonda nazogastric
E: Regim absolut
42. [OCL10036] Sindrom ocluziv se confirm prin relevarea ()
A: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze
B: Timpanism
C: Meteorism abdominal
D: Orificii herniale
E: Cicatrice abdominal
43. [OCL10046] Confirmarea diag. de sindrom ocluziv se face prin: ()
A: Rectoragii,melena
B: Oprirea trazitului intestinal pt materii fecale si gaze
C: Anemie
D: Varsaturi
E: Meteorism abd.timpanism,durere abd
44. [OCL10047] Semne de severitate in sindromul ocluziv sunt: ()
A: Deshidratarea
B: Febra
C: Sepsis sever
D: Apararea abdominala
E: Melena
D: >37
E: 37-38
8. [APD10024] Urmatoarele fac parte din diagnosticul diferential al apendicitei, cu exceptia: ()
A: torsiune ovariana
B: salpingita
C: sarcoidoza
D: TBC
E: diverticul sigmoidian
9. [APD10034] Apendicita NU se trateaz etiologic prin ()
A: Trimiterea apendicului la laboratorul anatomopatologic
B: Lavaj al cavitatii abdominale
C: Prelevare lichid pentru examen bacteriologic
D: Apendicectomie
E: Antibioterapie i.v. 1-2 zile
10. [APD10035] Apendicita NU se manifest prin ()
A: Febra 37.5-38.5
B: Oprirea tranzitului
C: Aprare muscular
D: Tueu pelvin dureros
E: Vrsturi
11. [APD10003] Semne clinice de apendicita sunt: (pag499)
A: temperatura 37.5
B: diaree
C: tuseu pelvin dureros
D: vsh crescut
E: aparare abdominala
12. [APD10004] Modificari paraclinice in apendicita sunt: (pag499)
A: febra 37.5-38.5
B: perete apendicular>3 mm la ecografie
C: sumar de urina negativ
D: sindrom inflamator
E: vizualizarea unui stercolit
13. [APD10010] Diagnosticul clinic de apendicit acut este susinut de: (pg. 499)
A: durere n fosa iliac dreapt
B: vrsturi, greuri
C: disurie, polakiurie
D: febr 37,5-38,5C
E: tueu pelvin dureros
14. [APD10011] Complicaiile apendicitei acute sunt: (pg. 500)
A: plastronul apendicular
B: peritonita generalizat
C: abces apendicular
D: degenerarea malign
E: hemoragie digestiv inferioar
15. [APD10012] Diagnosticul diferenial al apendicitei acute se face cu: (pg. 500)
A: invaginaia intestinal acut
B: limfadenita mezenteric
C: orhiepididimita acut
D: torsiunea ovarian
E: colica renal dreapt
16. [APD10013] Tratamentul etiologic al apendicitei acute const n: (pg. 500)
A: apendicectomie
B: prelevarea de lichid pentru examen bacteriologic
C: omentectomie parial
D: salpingectomie dreapt
E: lavajul cavitii abdominale
17. [APD10014] Tratamentul peritonitei apendiculare const n: (pg. 500)
A: lavaj peritoneal abundent
B: profilaxia tetanosului
C: apendicectomie
D: antibioterapie timp de cel puin 5 zile
E: repaus la pat timp de cel puin 5 zile
18. [APD10015] Diagnosticul diferential al apendicitei la copii si adulti se face cu: (APD10015)
A: boala Crohn
B: TBC
C: Mucocel apendicular
D: Sarcoidoza
E: Nici un raspuns corect
19. [APD10016] Diagnosticul diferential al apendicitei acute se face cu : (pag.500)
A: torsiune ovariana
B: hernia strangulata
C: invaginare intestinala acuta
D: diverticulul Meckel
E: sarcoidoza
20. [APD10017] Plastronul apendicular : (500)
A: Reprezinta o varianta anatomica de apendicita acuta
B: Reprezinta o complicatie a apendicitei acute
C: Este o infiltrare omogena a intregii zone apendiculare
D: Dignosticul nu poate fi confirmat prin CT
E: Este o infiltrare difuza a intregii zone apendiculare
28. [APD10027] Urmatoarele afirmatii sunt FALSE despre tratamentul plastronului apendicular: ()
A: apendicectomie de urgenta
B: tratament medical initial
C: apendicectomie la distanta
D: fara apendicectomie
E: doar monitorizare
29. [APD10028] Abcesul apendicular se trateaza in felul urmator: ()
A: tratament chirurgical imediat
B: drenaj percutanat si apendicectomie la distanta
C: intotdeauna apendicectomie la distanta
D: intotdeauna tratament chirurgical imediat
E: doar antibioterapie
30. [APD10029] Despre limfadenita mezenterica, diagnostic diferential al apendicitei acute, se poate
spune: ()
A: context de tumori abdominale
B: context de limfom
C: context de rinofaringita
D: febra mare (39 grade)
E: aparare abdominala
31. [APD10030] n peritonita cauzat de apendicit se acioneaz prin ()
A: Antibioterapie
B: Apendicectomie
C: Lavaj peritoneal
D: Drenaj percutanat
E: Tratament simptomatic
32. [APD10031] Plastronului apendicular se trateaz ()
A: Prin drenaj percutanat
B: Apendicectomie la distan
C: Apendicectomie clasic
D: Apendicectomie laparoscopic
E: Tratament simptomatic
33. [APD10032] Apendicita se diagnosticheaz diferenial alturi de ()
A: TBC
B: Sarcoidoz
C: Ocluzie intestinal
D: Torsiune ovarian
E: Limfadenit mezenteric
34. [APD10033] Tabloul clinic al apendicitei include ()
A: Febra 37.5-38.5
B: Tueu pelvin nedureros
C: Aprare muscular
D: Durere n fosa iliac stng
E: Vrsturi
35. [APD10036] n diagnosticul diferenial al apendicitei acute, limfadenita mezenteric are
urmtoarele caracteristici: ()
A: febr mare
B: adenopatii mezenterice la imagistic
C: context de infecie bacterian
D: aprare abdominal
E: greuri, vrsturi
36. [APD10037] n caz de evoluie ctre abces abdominal al unei apendicite, se va proceda astfel, cu
excepia: ()
A: antibioterapie cel puin 5 zile
B: tratament chirurgical imediat
C: tratament medical iniial i apendicectomie la distan
D: monitorizare i apendicectomie la distan
E: drenaj percutanat i apendicectomie la distan
B: Dializ peritoneal
C: Ciroza cu ascit
D: Natere prin cezarian
E: Obezitate
8. [HRN10007] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de herniile inghinale la copii sunt adevrate?
(pg. 505)
A: Afecteaza mai ales baieii
B: Sunt congenitale
C: De multe ori sunt chiar bilaterale
D: Sunt dobndite
E: Uneori sunt asociate cu criptorhidia
9. [HRN10008] Care dintre dintre urmtoarele afirmaii legate de hernia inghinal necomplicat sunt
false? (pg. 505)
A: Mas inghinal nedureroas, reductibil
B: Mas inghinal, impulsiv la tuse, reductibil
C: Poate fi situat n scrot, reductibil
D: Hernia este dureroas
E: Hernia este de volum mare, ireductibil
10. [HRN10009] Principiile interveniei chirurgicale ale unei hernii sunt: (pg. 505)
A: Laparotomia sau laparoscopia
B: Eliberarea sacului herniar i reintegrarea coninutului n cavitatea peritoneal
C: Reparaia parietal
D: Enterectomia
E: Drenajul cavitii peritoneale
11. [HRN10010] n cazul n care coninutul sacului de hernie strangulat este reprezentat de intestin
subire, simptomele digestive sunt: (pg. 505)
A: Durere abdominal major
B: Ocluzie intestinal nalt cu vrsturi precoce
C: Blocarea tranzitului pentru materii fecale i gaze n prima instan
D: Tablou clinic atenuat, n afara unui ileus reflex (paralitic)
E: Constipaie rebel la tratamente cu purgative
12. [HRN10011] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de reparaia parietal ntr-o hernie
ombilical sunt false? (pg. 505)
A: Sutur simpl prin puncte separate pentru micile orificii
B: Poziionarea unei plase nerezorbabile, n caz de orificiu mare
C: Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la arcada crural
D: Sutura direct prin coborrea tendonului conjunct la ligamentul Cooper
E: Sutura tendonului conjunct la arcada crural
13. [HRN10012] Factori de risc in aparitia herniei ombilicale sunt urmatorii: (pag.504)
A: sarcina
B: obezitatea
C: ciroza cu ascita
D: multiparitate
E: dializa peritoneala
14. [HRN10013] Cand intestinul subtire se gaseste in sacul herniar tabloul clinic este dominat de:
(pag.505)
A: tablou clinic atenuat in afara unui ileus reflex
B: durere majora
C: ocluzie inalta cu varsaturi precoce
D: blocarea tranzitului pentru materii si gaze in prima instanta
E: necroza
15. [HRN10014] Tratamentul herniei ombilicale, afirmatii FALSE: ()
A: este pur chirurgical
B: doar monitorizare
C: monitorizare si corset
D: chirurgie dupa esecul tratamentului medical
E: hernia ombilicala nu se trateaza deoarece dispare spontan
16. [HRN10015] Hernia de intestin subire strangulat este caracterizat de ()
A: Blocarea tranzitului n prim instan
B: Vrsturi precoce
C: Ileus reflex
D: Tablou clinic atenuat
E: Durere major
17. [HRN10016] Herniile inghinale la copii ()
A: Sunt deseori bilaterale
B: Apar mai frecvent n cazul multiparitii
C: Se pot asocia cu criptorhidia
D: Sunt congenitale
E: Afecteaz mai mult fetele
18. [HRN10017] Hernia inghinal este agravat de ()
A: Multiparitate
B: Alcool
C: Tuse cronic
D: Fumat
E: Obezitate
19. [HRN10018] Hernia ombilical este favorizat de ()
A: Antecedente de hernie
B: Dializa peritoneal
C: Obezitate
D: Natere prin cezarian
E: Multiparitate
20. [HRN10022] Evisceraia se difereniaz de eventraie prin urmtoarele, cu EXCEP IA: (pag 504)
A: Apariia la scurt timp dup intervenie chirurgical
B: Se exteriorizeaz print-un orificiu natural al peretelui
C: Orificiul hernial este situat mai sus de arcada crural
LITIAZA BILIARA
1. [LIT10009] Colic biliar litiazic este durerea tipic n litiaz vezicular, caracterizat prin: (pg.
508)
A: acompanierea constanta de febr i de icter
B: instalarea aprrii musculare n hipocondrul drept
C: apariia brusc a icterului cu evoluie progresiv
D: durere n hipocondrul drept cu iradiere n umrul drept
E: durere n punctul cistic i sindrom febril prelungit
2. [LIT10010] Ileusul biliar este: (pg. 511)
A: consecina migrrii spontane a calculilor din coledoc n duoden
B: o form de ocluzie intestinal prin obstrucie
C: o parez a intestinului subire n contextul litiazei biliare simptomatice
D: un semn acompaniator al peritonitei biliare
E: o parez a ntregului intestin secundar unei litiaze biliare asimptomatice
3. [LIT10011] Triada Charcot se caracterizeaz clinic prin urmtoarele elemente: (pg. 512)
A: durere biliar urmat de febr i apoi de icter
B: colic biliar, febr i vrsturi bilioase
C: durere biliar, febr i adenopatie supraclavicular dreapt
D: durere n hipocondrul drept, icter i prurit tegumentar
E: colic biliar, hepatomegalie i icter
4. [LIT10012] Diagnosticul clinic de angiolangita se sus (pg. 512)
A: durere biliar urmat de febr i de instalarea icterului
B: ficat palpabil la rebord, icter i vrsturi
C: colecist palpabil, febr i frisoane
D: durere n hipocondrul drept, icter i scaune decolorate
E: durere epigastric, icter i frisoane
5. [LIT10013] Sfincterotomia endoscopic de urgen este indicat n: (pg. 512)
A: colecistita acut gangrenoas
B: icterul mecanic nsoit de hepatomegalie
C: angiolangita cu sepsis necontrolat
D: pancreatita acut de cauz biliar
E: litiaza biliar de migrare
6. [LIT10019] Tratamentul litiazei veziculare necomplicate: ()
A: colecistectomie laparoscopica in timpul puseului colicativ
B: interventie la rece
C: colangiografie intraoperatorie si interventie ulterioara in caz de calculi prezenti
D: regim strict postoperator
E: litiaza veziculara nu necesita tratament chirurgical
7. [LIT10026] Temperatura in colecistita acuta este: ()
A: > 40
B: <35
C: 38-38.5
D: 38-39
E: afebrilitate
E: se insoteste de febra
15. [LIT10004] Factorii de risc n litiaza vezicular sunt: (pg. 508)
A: sexul masculin
B: sedentarismul
C: stresul
D: regimul alimentar hipercaloric
E: dislipidemia
16. [LIT10005] Examenul ecografic in litiaza vezicular simptomatic necomplicat evideniaz: (pg.
509)
A: colecist mrit de volum
B: colecist cu perete ngroat peste 2 mm
C: colecist cu perete nengroat sub 2 mm
D: lichid pericolecistic
E: calculi hiperecogeni cu con de umbr
17. [LIT10006] Colecistit acut litiazic: (pg. 510)
A: reprezint inflamaia peretelui colecistic
B: reprezinta inflamaia cilor biliare extrahepatice
C: poate evolua spre constituirea piocolecistului
D: poate evolua spre gangrena peretelui colecistului
E: se poate rezorbi n totalitate prin tratament intensiv timp de 3 zile
18. [LIT10007] Diagnosticul clinic de colecistita acut se sus (pg. 510)
A: durere epigastric iradiat posterior i vrsturi
B: durere n hipocondrul drept cu iradiere n umarul drept
C: prezena constant a febrei
D: prezena constant a subicterului conjunctival
E: prezena meteorismului asimetric n hipocondrul drept sau flancul drept
19. [LIT10008] Examenul ecografic n colecistit acut litiazic poate evidenia: (pg. 510)
A: dilataia constant a cilor biliare extrahepatice
B: lichid liber perivezicular
C: ngroarea peste 4 mm a peretelui vezicular
D: perete vezicular n mare tensiune si subiat
E: calculi n colecist
20. [LIT10014] Forme clinice de colecistita acuta: (pg 510)
A: colecistita gangrenoasa
B: colecistita alitiazica
C: sd Mirizzi
D: fistula biliara
E: colecistita scleroatrofica
B: lipsa icter
C: icter
D: aerobilie
E: blocare tranzit pentru materii si gaze
22. [LIT10016] Apar citoliza si colestaza in: ()
A: colica biliara
B: colecistita acuta
C: migrare calcul
D: angiocolangita
E: colecistita cronica
23. [LIT10017] Formele clinice de colecistita cronica sunt reprezentate de: (p.511)
A: colecistita alitiazica
B: colecistita scleroatrofica
C: fistula biliara
D: sdr. Mirizzi
E: vezicula de portelan
24. [LIT10018] Semnele ecografice in caz de litiaza veziculara necomplicate sunt: ()
A: calculi hiperecogeni cu con de umbra
B: lichid liber pericolecistic
C: perete vezicular neingrosat (<5 mm)
D: fara lichid liber pericolecistic
E: perete <2 mm
25. [LIT10020] Urmatoarele afirmatii despre litiaza biliara sunt adevarate: ()
A: litiaza veziculara corespunde doar calculilor prezenti in vezicula biliara
B: calculii sunt pigmentari in 20% din cazuri
C: calculii sunt 100% colesterolici
D: peste 50% din populatia generala prezinta litiaza veziculara
E: varsta > 60 de ani este factor de risc pentru litiaza veziculara
26. [LIT10021] Factorii de risc pentru litiaza veziculara sunt urmatorii: ()
A: tineri
B: barbati
C: subponderali
D: antecedente de rezectie ileala
E: mucoviscidoza
27. [LIT10022] Urmatoarele afirmatii despre istoria naturala a litiazei veziculare sunt FALSE: ()
A: depistare intotdeauna intamplatoare
B: calculii pot cauza colangita
C: ileusul biliar este o forma de colecistita acuta
D: calculocancerul apare pe fond de colecistita cronica
E: nu apare niciodata pancreatita acuta deoarece calculii sunt in vezicula
28. [LIT10023] Urmatoarele afirmatii despre colica biliara din cadrul litiazei veziculare necomplicate
sunt adevarate: ()
A: apare prin obstructia sfincterului Oddi
B: durerea este tipica daca este localizata flancul drept
C: durere cu durata sub 6 ore
D: apirexie, fara icter, fara aparare
E: semnul Murphy: durere la palparea profunda epigastrica
29. [LIT10024] Sindromul Mirizzi este reprezentat de: ()
A: colecistita cu comprimarea duodenului si ocluzie
B: se asociaza cu colestaza si apoi icter
C: compresie pe calea biliara principala prin inflamatie
D: este o forma de colecistita cronica
E: este o forma de colecistita acuta
30. [LIT10025] Colecistita alitiazica apare in: ()
A: reanimare
B: stare de soc
C: ischemie
D: apare datorita calculilor foarte mici
E: apare datorita calculilor transparenti
31. [LIT10027] Caracteristicile biologice ale colecistitei acute sunt: ()
A: sindrom inflamator
B: colestaza
C: citoliza
D: lipaza normala
E: fara colestaza, fara citoliza
32. [LIT10028] Aspectul ecografic al colecistitei acute, afirmatii adevarate: ()
A: calculi in colecist
B: perete > 4mm
C: aspect dedublat al peretelui
D: dilatare cailor intrahepatice
E: fara dilatarea cailor extrahepatice
33. [LIT10029] O colecistita netratata poate evolua spre, cu exceptia: (510)
A: colecistita gangrenoasa
B: sindrom Mirizzi
C: abces subhepatic
D: peritonita biliara
E: comprimarea caii biliare prin inflamatie
34. [LIT10030] In cadrul colectistitei acute litiazice, colecistectomia se realizeaza dupa cum urmeaza:
()
A: in 24 de ore de la debutul simptomelor
B: la o luna dupa episod
C: imediat ce au aparut simptomele
D: nu este necesara
E: asociaza tratamentul unei eventuale litiaze a cailor biliare principale
35. [LIT10031] Urmatoarele afirmatii despre explorarile prealabile tratamentului litiazei caii biliare
principale, sunt adevarate: ()
A: bili-RMN este cel mai sensibil tip de examinare
B: ecoendoscopia necesia anestezie generala
C: ERCP este o examinare diagnostica foarte sensibila
D: bili-RMN este explorare non-invaziva foarte sensibila
E: ecoendoscopia este cel mai sensibil tip de examinare
36. [LIT10032] Tratamentul litiazei caii biliare principale presupune: ()
A: colecistectomia
B: ERCP+/- sfincterotomie endoscopica sub anestezie generala
C: colecistectomie in al doilea timp
D: colecistectomie si extragerea calculului din calea principala in acelasi timp
E: niciodata colecistectomie si extragerea calculului din calea principala in acelasi timp
37. [LIT10033] Tratamentul angiolangitei presupune: (pag:512)
A: urgenta, spitalizare
B: antibioterapie intravenoasa 7 zile
C: in caz de sepsis necontrolat, tratarea litiazei caii biliare principale prin chirugia laparotomica de
urgenta
D: in caz de evolutie favorabila, trebuie tratata lititaza caii biliare principale
E: sfincteroscopie endoscopica de urgenta in cadrul ERCP, in caz de sepsis necontrolat
38. [LIT10034] Caracterizeaza migrarea calculilor in litiaza caii biliare principale: ()
A: durere, icter, febra
B: disparitia rapida a simptomelor
C: citoliza, colestaza
D: mici reactii pancreatice
E: semnele regreseaza in cteva minute
39. [LIT10035] Tratamentul litiazei cii biliare principale include ()
A: Colangiografie intraoperatorie
B: Colecistectomie
C: Sfincterotomie endoscopica
D: ERCP
E: Antibioterapie intravenos
40. [LIT10036] Triada Charcot include ()
A: Durere biliar
B: Febr
C: Icter
D: Decolorarea scaunului
E: Aparare abdominal
41. [LIT10037] Migrarea calculilor veziculari este marcat clinic de ()
A: Blocarea tranzitului pentru materii i gaze
B: Vrsturi
C: Febra
D: Icter
E: Durere biliar
42. [LIT10038] Ileusul biliar se manifest clinic prin ()
A: Febr aprox. 38.5
B: Blocarea tranzitului pentru materii i gaze
C: Varsaturi
D: Icter
E: Episoade de colecistit
43. [LIT10039] Colecistitei acut se trateaz ()
A: Prin colecistectomie
B: Prin sfincterotomie endoscopic
C: ERCP
D: Antibioterapie i.v.
E: Simptomatic
44. [LIT10040] Colecistitei acut poate avea urmtoarele forme ()
A: Alitiazic
B: Peritonit biliar
C: Ileusul biliar
D: Fistul biliar
E: Sindromul Mirizzi
45. [LIT10041] Litiaza vezicular simptomatic necomplicat se eveideniaz clinic prin ()
A: Durere cu debut brutal
B: Aprare abdominal
C: Icter progresiv
D: Pirexie
E: Durere in epigastru
1. [PCR10002] Care afirmaie este fals n cazul pancreatitei cronice: (pg. 467+)
A: Cauza net dominat este consumul de alcool
B: n evoluia bolii se ntlnesc trei faze succesive
C: Examenul clinic este sugestiv
D: Pseudochistul poate apare ca si complicaie evolutiv
E: Ecografia abdominal este o metod de diagnostic puin sensibil i puin specific
2. [PCR10003] n managementul terapeutic al pancreatitei cronice intr: (pg. 469)
A: Tratamentul disfunciei organice multiple
B: Colecistectomia laparoscopic de principiu
C: Anastomoza pancreatico-jejunal
D: Splenectomia
E: Drenajul focarelor de necroz pancreatic i peripancreatic
3. [PCR10004] Care afirmaie este fals cu privire la pancreatita acut? (pg. 513+)
A: Durerea este localizat epigastric, transfixiant, iradiat spre posterior
B: Creterea lipazemiei > 3N
C: Este prezent ocul septic n formele severe
D: Ecografia abdominal este cea mai sensibil metod imagistic de diagnostic
E: Scorul Ranson i Balthazar sunt scoruri de gravitate
4. [PCR10005] Tratamentul etiologic al pancreatitei acute const n: (pg. 516)
A: Pseudochisto-jejuno anastomoz
B: Drenajul necrozelor pancreatice i peripancreatice
C: Tratamentul disfunciei organice multiple
D: Colecistectomie de urgen n formele grave
E: ERCP n cazul persistenei unui calcul la nivelul cii biliare principale
5. [PCR10006] Nu reprezint cauze de pancreatit acut: (pg. 513)
A: Litiaza biliar
B: Consumul de alcool
C: Traumatismele abdominale
D: Medicaia antiinflamatorie nesteroidian
E: Hiperlipidemia
6. [PCR10014] Care este complicatia cea mai grava a pancreatitei acute: (pag.515)
A: insuficienta multiorganica
B: hiperglicemia
C: infectia necrozei pancreatice
D: perforarea organelor din vecinatate
E: pseudochistul pancreatic
7. [PCR10017] Scorul Ranson la 48 ore include urmatorii parametri, cu EXCEPTIA: (pag 514)
A: PaO2 < 60 mmHg
B: leucocite > 16000/mm3
C: cresterea ureei > 1.8 mmol/l
D: scaderea bicarbonatilor > 4mmol/l
E: calcemia < 2.00 mmol/l
22. [PCR10008] Complicaiile posibile n evoluia pancreatitei cronice sunt: (pg. 468)
A: Diabetul insulino-necesitant
B: Pseudochistul de pancreas
C: Adenocarcinomul de pancreas
D: Insuficien renal acut
E: Compresiune duodenal
23. [PCR10009] Care afirmaii sunt false cu privire la pancreatita cronic? (pg. 467, 469)
A: Cauza cea mai frecvent este consumul prelungit de alcool
B: Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul canalului pancreatic principal
C: Apare cel mai frecvent la pacienii cu litiaz biliar
D: Ecoendoscopia este o metod de diagnostic cu sensibilitate redus
E: Examenele biologice nu sunt relevante pentru diagnosticul pozitiv
24. [PCR10010] Care afirmaii sunt corecte cu privire la pancreatita acut? (pg. 513, 515)
A: Este o inflamaie acut a pancreasului
B: Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliar i consumul de alcool
C: Apare frecvent n evoluia tumorilor de cap de pancreas
D: Se poate complica cu insuficien multiorganic
E: Nu este necesar internarea n formele uoare de boal
25. [PCR10011] Care afirmaii sunt adevrate cu privire la tratamentul pancreatitei acute? (pg. 515)
A: Orice pacient cu pancreatita acut se interneaz
B: Formele grave de boal se trateaz n seciile de terapie intensiv
C: La pacienii ce prezint i angiocolit este indicat colecistectomia clasic de prim intenie
D: Orice form de pancreatit acutp necesit intervenie chirurgical
E: Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu spectru larg de tipul imipenem
26. [PCR10012] Care din urmatoarele semne fac parte din complicatiile pseudochistului pancreatic:
(pag.468)
A: compresiune de organ
B: wirsungoragie
C: suprainfectie
D: hemoragie prin eroziune arteriala
E: diabet insulino-necesitant
27. [PCR10013] Diagnosticul diferential al pancreatitei cronice se face cu: (pag.469)
A: pseudochistul pancreatic
B: tumora a pancreasului
C: litiaza biliara
D: tumora intracanalara papilara si mucinoasa a pancreasului
E: angorul mezenteric
28. [PCR10015] Semne de gravitate in pancreatita ACUTA sunt: (pag. 513)
A: aparare abdominala
B: obezitate
C: soc
D: icter
E: echimoze periombilicale
29. [PCR10016] Dintre parametri scorului Ranson - la INTERNARE, NU fac parte: (pag. 514)
A: glucoza > 11mmol/l (cu exceptia diabetului)
B: scaderea bicarbonatilor > 4 mmol/l
C: scaderea hematocritului >10%
D: calcemia< 2.00 mmol/l
E: LDH>1,5N
30. [PCR10018] complicatiile pancreatitei ACUTE sunt: (pag 515)
A: pneumoperitoneu
B: soc septic
C: trombopenie
D: insuficienta renala acuta
E: hipoglicemie
31. [PCR10019] Dintre etiologiile pancreatitei ACUTE fac parte: (pag 513)
A: hipercalcemia
B: complicatia unei ERPC
C: boala Gaucher
D: sindrom Fissinger- Leroy - Reiter
E: mucoviscidoza
32. [PCR10020] Sunt criterii la internare ale scorului Ranson CU EXCEPTIA(514) ()
A: Scaderea bicarbonatiilor peste 4 mmol/l
B: ASAT peste de 6 ori normalul
C: Calcemia sub 2 mmol/l
D: Leucocite peste 16000/mm3
E: Scaderea hematocritului peste 10 %
33. [PCR10022] Scorul Ranson la 48 ore:(514) ()
A: Retentia de fluide estimata: aport iv-pierderi si anume diureza+aspiratia gastrica+1l(Estimare
arbitara a pierderilor insensibile) sub 6 l
B: Calcemia sub 2 mmol/l
C: Scaderea hematocritului peste 10 %
D: Varsta sub 55 ani
E: varsta peste 55 ani
34. [PCR10023] Scorul Ranson la internare nu cuprinde: (514)
A: glucoza peste 11 mmol/litru, inclusiv diabetul
B: varsta peste 55 de ani
C: LDH >3N
D: ASAT<10N
E: leucocite peste 16.000/mm cub
35. [PCR10024] Scorul Ranson la 48 de ore include (514)
PERITONITA ACUTA
E: monomicrobiana
8. [PRT10026] Tratamentul simptomatic al peritonitei presupune, cu excepia ()
A: Antibioterapie cu spectru larg
B: Analgezice
C: Reumplere volemica n oc
D: Toaleta peritoneal cu ser fiziologic
E: Oxigenoterapie
9. [PRT10027] Peritonita NU este caracterizat de ()
A: Oligurie
B: Hipoleucocitoz
C: Durere la tueu rectal
D: Oprirea tranzitului pentru materii i gaze
E: Contractur abdominal
10. [PRT10028] Cavitatea abdominal NU are urmtorul mecanism de aprare ()
A: Macrofage
B: PMN
C: Sistemul complement
D: Epiploon
E: Peritoneu
11. [PRT10029] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la peritonita acura este adevarata: ()
A: Peritonita primitiva corespunde ulcerului perforat
B: Numai peritonitele primitive sunt monomicrobiene
C: Peritonita tertiara corespunde infectiei hematogene
D: Peritonita secundara este monomicrobiana
E: Peritonita care corespunde infecyiilor inraabdominale persistenta dupa o infectie deja
diagnosticata este de tip secundar
12. [PRT10007] Urmtoarele circumstane etiologice corespund unei peritonite acute primitive: (pg.
517)
A: Tuberculoza abdominal
B: Perforaia ulcerului duodenal
C: Dializa peritoneal
D: Peritonita cu fungi
E: Infecia ascitei
13. [PRT10008] Tabloul clinic al peritonitei acute extrahospitaliere cuprinde: (pg. 517)
A: Durerea abdominal brutal, ce crete tot mai mult
B: Contractura abdominal
C: Hemoptizia
D: Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale i gaze
E: Durere toracic accentuat de tuse i inspir profund
14. [PRT10009] Tratamentul etiologic al peritonitei acute const n: (pg. 518)
A: Laparotomie
B: Pleurostomie
GINECOLOGIEOBSTETRICA
1. [SRC10012] Factorii de risc pentru sarcina extrauterin sunt urmtorii, cu excepia: (pg. 533)
A: Tratamentul cu clomifen citrate
B: Endometrioza pelvin
C: Antecedente de salpingit
D: Tratament cu Metrotrexat
E: Antecedente de sarcina extrauterin
2. [SRC10013] Sunt semne directe de sarcin extrauterin: (pg. 534)
A: Endometrul decidualizat
B: Evidenierea ecografic a sacului gestaional extrauterin
C: Hemoperitoneu
D: Sac gestaional intrauterin absent
E: Hematosalpinge
3. [SRC10016] Sarcina heterotopica reprezint localizarea: (pg. 533)
A: tubar
B: interstiial
C: peritoneal
D: cervical
E: localizarea concomitent intra i extrauterin
4. [SRC10019] Testul Osullivan in dozarea glicemiei venoase la ct timp dupa ingerarea a 50 g de
glucoz? (pg. 531)
A: 30'
B: 1h
C: 1.5h
D: 2h
E: 3h
5. [SRC10021] Sarcina heterotopic reprezint: (pg. 533)
A: Sarcina extrauterin tubar
B: Sarcina extrauterin ovarian sau abdominal
C: Sarcina cervical
D: Coexistena unei sarcini intrauterine cu una extrauterin
E: Sarcina extrauterina tubar bilateral
6. [SRC10023] Care dintre urmtoarele examene paraclinice nu sunt obligatorii sau recomandate n
timpul primei consultaii sunt: (pg. 522)
A: Grup sangvin, Rh
B: Testul de toleran la glucoz
C: VDRL
D: Proteinurie
E: Frotiu cervico-vaginal
7. [SRC10025] n cazul unei HTA de novo,precizai semne asociate care justific suspectarea unei
preeclampsii: (pg. 525)
A: uricemia mai mic de 350micromol/l
B: scderea ASAT sub valoarea normal
C: trombocite sub 150.000/mm3
D: absena edemelor
E: macrosomie fetal
8. [SRC10027] n prescrierea dietei diabetului gestaional sunt urmrite urmtoarele principii (pg.
532)
A: insulinoterapia va fi instaurat de la nceput dac glicemia a jeun este mai mic de 1,3g/l
B: alimentaia va conine 50% lipide
C: raia energetic total va fi repartizat pe trei mese i trei gustri
D: insulinoterapia va fi instaurat de la nceput dac glicemia a jeun este mai mare de 3,6g/l
E: alimentaia va conine 50% proteine
9. [SRC10035] Obiectivele primei consultaii n sarcina normal sunt urmtoarele, cu excepia: (pg.
521)
A: confirmarea strii sarcinii
B: evaluarea factorilor de risc
C: evaluarea permeabilitii colului uterin
D: informarea pacientei asupra depistrii trisomiei 21
E: stabilirea unui plan de monitorizare adaptat contextului clinic
10. [SRC10030] Semnele sugestive pentru diagnosticul de sarcin sunt urmtoarele, cu excepia : (pg.
521)
A: creterea tensiunii snilor
B: greuri matinale
C: creterea temperaturii bazale
D: col violaceu la examenul cu speculul
E: uter moale la tueul vaginal
11. [SRC10033] Consultaia i bilanul preanestezic n sarcin se efectueaz: (pg. 523)
A: n luna a 3-a de sarcin
B: n luna a 5-a de sarcin
C: n luna a 8-a de sarcin
D: n luna a 7-a de sarcin
E: la termen
12. [SRC10034] Scopurile primei ecografii n sarcin sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 523)
A: diagnosticul precoce al sarcinilor multiple
B: depistarea precoce a unor malformai severe
C: diagnosticul leziunilor de col uterin
D: depistarea precoce a trisomiei 21
E: confirmarea sau corectarea vrstei sarcinii
13. [SRC10038] Termenul teoretic al sarcinii este: (pg. 521)
A: Data ultimului ciclu + 9 luni
B: Data ultimului ciclu + 14 zile + 9 luni
C: Data ultimului ciclu + 10 zile + 9 luni
D: Data ultimului ciclu + 7 zile + 9 luni
E: Data ultimului ciclu 14 zile + 9 luni
14. [SRC10039] La ce data se prescrie prima examinare ecografic n sarcin? (pg. 523)
D: obezitatea
E: insulinorezistent
21. [SRC20056] Reprezinta indicatie de intrerupere a sarcinii: (pag.527)
A: cefalee persistenta
B: edem pulmonar acut
C: tulburari de vedere
D: oliguria insotita de diureza >20 ml/h
E: hiperreflectivitate osteo-tendinoasa
22. [SRC20068] Prima ecografie se va prescrie: ()
A: intre saptamanile 11-12 de amenoree
B: in luna 2
C: in prima luna
D: la 4 luni
E: la nastere
23. [SRC20070] Auscultatia batailor inimii fatului la detectorul ultrasonic este posibila incepand: ()
A: din luna 3 (chiar si la gravidele obeze)
B: din luna 2
C: din luna 4
D: din luna 3
E: din prima luna
24. [SRC20080] Consultatia si bilantul preanestezic din sarcina se face: ()
A: nu sunt necesare
B: in luna 8
C: in luna 7
D: in luna 9
E: la nastere
25. [SRC20082] In caz de recoltare POZITIVA pentru portajul streptococului in sarcina se procedeaza
astfel: ()
A: tratament antibiotic in timpul ultimei luni
B: tratament antibiotic in timpul travaliului
C: tratament antibiotic dupa nastere
D: tratament antibiotic in timpul travaliului pentru a preveni infectia materna cu streptococ B
E: nu este necesar tratament
26. [SRC20093] Vindecarea preeclampsiei se produce prin: ()
A: tratament antihipertensiv
B: corticoizi
C: reumplere vasculara
D: nastere
E: sulfat de magneziu
27. [SRC20105] Diagnosticul diferential al sindromului HELLP este: ()
A: hepatita acuta
B: hepatita cronica
C: ficatul cardiac
D: insuficienta medulara
E: steatoza acuta gravidica
28. [SRC20109] Afirmatii FALSE despre riscul de avort tardiv: ()
A: saptamanile 14-22
B: sangerari insotite de contractii uterine
C: punga apelor este rupta
D: colul este deschis spontan
E: dilatare de 2 degete
29. [SRC20112] Etiologiile MFIU sunt urmatoarele, cu o exceptie: ()
A: HRP
B: diabet
C: consum de substante toxice
D: sindrom transfuzor-transfuzat
E: placenta praevia
30. [SRC20122] Alegeti afirmatiile corecte pentru test O'Sullivan pozitiv: ()
A: diagnosticul de diabet gestational nu mai necesita un TTGO, iar femeia va primi tratament
B: daca este >2 g/l (11.1 mmol) este nevoie de un TTGO la 100 g de glucoza
C: diagnosticul diabetului gestational se bazeaza si pe glicozurie, HbA1c sau fructozaminei
D: TTGO nu este util in sarcina
E: nici o afirmatie de mai sus nu este corecta
31. [SRC20126] Bilantul biologic in SEU NU include: ()
A: hemograma si trombocite
B: beta-hCG plasmatic
C: progesteron plasmatic
D: grupa sanguina si Rh
E: estrogeni plasmatici
32. [SRC20129] Tratamentul chirurgical al SEU presupune: ()
A: salpingotomia - tratament conservator
B: salpingectomia - tratament conservator
C: alegerea intre tratamentul radical si conservator depinde doar de starea trompelor
D: dorinta unei sarcini ulterioare nu are greutate in decizia terapeutica
E: intotdeauna se va face tratament radical
33. [SRC20134] Fazele travaliului sunt urmatoarele, cu o exceptie: ()
A: stergerea colului uterin
B: dilatarea colului uterin
C: expulzia
D: delivrenta
E: delivrenta (expulzia fatului)
34. [SRC20145] Consultatia post-natala, afirmatii false: ()
A: la 6-8 saptamani dupa nastere
B: la 1 luna dupa nastere
C: Chorioamniotita
D: Diabet
E: HRP
42. [SRC20177] Metroragia n primul trimestru de sarcin NU este cauzat de ()
A: Eclampsia
B: Sarcin oprit n evoluie
C: Mola hidatidiforma
D: Sarcin extra-uterin
E: Avortul spontan
43. [SRC20178] Hematomul retroplacentar NU este caracterizat de ()
A: Poate cauza moartea ftului
B: Inducerea travalilui este tratamentul de elecie
C: Se manifest cu tulburri de ritm cardiac fetal
D: Se manifest cu metroragii
E: E o complicaie rar a PE severe
44. [SRC20179] Prevenia preeclampsiei se face de prim intenie cu ()
A: Clonidin
B: Atenolol
C: Labetalol
D: Nicardipin
E: Aspirin
45. [SRC20180] n preeclampsie se indic ntreruperea sarcinii, cu excepia ()
A: EPA
B: HRP
C: Hematom subcapsular hepatic
D: Trombocite sub 100000
E: Eclampsie
46. [SRC20181] n preeclampsie ftul poate suferi, cu excepia ()
A: Prematuritate
B: Moarte
C: HELLP
D: HR
E: RCI
47. [SRC20182] NU este factor de risc pentru preeclampsie ()
A: Intervalul scurt ntre dou sarcini
B: Stresul psihic
C: Insulinorezisten
D: Vrsta naintat a mamei
E: Antecedente de preeclampsie la mam
48. [SRC20191] Examinarea ecografic din sptmnile 11-13 de sarcin include, cu excepia ()
A: Confirmarea/Corectarea vrstei sarcinii
B: Diagnosticul trisomiei 21
C: Diagnosticul malformaiilor
D: Diagnosticul sarcinilor multiple
E: Diagnosticul defectelor de inserie ale placentei
49. [SRC20192] Prima consultaie a gravidei nu trebuie s includ ()
A: Serologia HIV
B: Serologia Toxoplasmozei
C: Serologia rubeolei
D: Proteinuria
E: VDRL i TPHA
50. [SRC20193] Reprezint semn clinic pentru diagnosticarea sarcinii, cu excepia ()
A: Creterea volumului snilor
B: Greuri matinale
C: Creterea volumului uterului la tuseul vaginal
D: Glera cervical prezent la examenul cu speculul
E: Tuberculii lui Montgomery
51. [SRC20194] Despre hipertensiunea arteriala gestationala (HTAG) este FALSA afirmatia: ()
A: este o hipertensiune izolata cu TAS >=140mmHg si TAD>=90mmHg
B: nu asociaza proteinurie
C: apare incepand cu saptamana 20 de amenoree
D: masurarea HTA se face dupa o perioada de 30 minute de repaus
E: manseta tensiometrului este adaptata morfotipului pacientei
52. [SRC20195] Delivrenta dirijata semnifica : ()
A: Iesirea placentei din tractul genital fara nici o interventie externa
B: Delivrenta ajutata de tragerea de cordonul ombilical pentru a facilita iesirea placentei din vagin
C: Delivrenta facilitata de o injectie de 10 unitati de oxitocina, in momentul iesirii umarului anterior
al copilului
D: Extragerea manuala a placentei si a membranelor in termen de 30 de minute dupa nastere
E: Extragerea manuala a placentei si a membranelor dupa trecerea a cel putin 30 de minute de la
nastere
53. [SRC20196] Scorul Apgar la nastere mai mic sau egal cu 4 defineste : ()
A: Suferinta moderata
B: Starea de moarte aparenta
C: Nou nascut normal
D: Detresa respiratorie usoara
E: Nu are nici o semnificatie
54. [SRC20203] Prevenia medicamentoas a recidivei preeclampsiei se face cu: (527)
A: clopidogrel
B: metotrexat
C: acid folic 5 mg/zi
D: aspirina 100-150mg/zi
E: nici un rspuns corect
55. [SRC10002] Tabloul clinic in SEU care nu s-a rupt (pag 534)
A: Dureri pelvine violente si metroragie la inceputul sarcinii
B: Tuseu vaginal - durere laterala ocazionala
C: Masa laterouterina palpabila uneori
D: Semne de soc
E: Aparare abdominala
56. [SRC10003] Tablou clinic SEU rupta (pag 534)
A: Impune internare de urgenta in clinica
B: Insotita de durere violenta sincopala
C: Insotita de semne de anemie (bradicardie)
D: Dureri ce iradiaza la nivelul umerilor
E: Aparare abdominala
57. [SRC10004] Bilant biologic in SEU (pag 534)
A: Asocierea unui nivel al beta-hCG> 1000 UI/l cu absenta sacului intrauterin demonstrata de
ecografia pe cale vaginala orienteaza diagnosticul spre o SEU
B: Se va suspecta o SEU in caz de evolutie atipica a beta-hCG
C: Daca progesteronemia < 5 ng/ml, este vorba de o sarcina intrerupta sau de o SEU
D: Daca factorul Rh este pozitiv se va avea in vedere prevenirea imunizarii cu factor Rh (anti D)
E: Daca progesteronemia <5 ng/ml, este vorba de o sarcina intrauterina evolutiva
58. [SRC10005] Semne ecografice ale sarcinii extrauterine (pag 534)
A: Vizualizarea unui sac gestational extrauterin este un semn indirect
B: Hematosalpingele este un semn direct
C: Hemoperitoneul este un semn indirect
D: Endometru gros, decidualizat si sac gestational intrauterin absent
E: Vizualizarea unui sac gestational extrauterin este un semn direct
59. [SRC10006] Diagnostic diferential in SEU (pag 535)
A: In caz de SEU care nu s-a rupt cu avort si torsiune anexiala
B: In caz de SEU care s-a rupt cu avort si torsiune anexiala
C: In caz de hemoperitoneu cu soc hemoragic la inceputul sarcinii cu ruptura unui chist hemoragic
D: In caz de hemoperitoneu cu soc hemoragic la inceputul sarcinii cu ruptura unui anevrism al
arterei splenice
E: Cu ruptura uterina
60. [SRC10007] Prezentatia (pag 549)
A: Este partea fatului care se prezinta prima la stramtoarea inferioara a bazinului
B: Diagnosticul sau clinic se face prin palpare abdominala si tuseu vaginal +/- ecografie
C: Prezentatia cefalica este cea mai eutocica
D: Prezentatia pelvina in sezut complet este cu fesele inainte
E: Prezentatia transversala (distocica) este cu umarul, oblic
61. [SRC10009] Indicatii pentru intreruperea sarcinii (pag 527)
A: HTA necontrolata
B: Eclampsie, EPA, HRP
C: trombocitopenie< 100000/mm3
D: Hematom subcapsular hepatic
E: Sindrom HELLP
A: monitorizare cardio-respiratorie
B: pulsoximetrie
C: ecografie fetal
D: diureza
E: edeme
83. [SRC10047] Printre factorii de risc ai sarcinii extrauterine fac parte : (pg. 533)
A: Tabagismul
B: Alcoolismul cronic
C: Tratamentul cu clomifen citrat
D: Antecedente de intervenii chirurgicale n sfera hepatic
E: Vrsta sub 35 de ani
84. [SRC10049] Explorrile paraclinice obligatorii n timpul primei consultatii ginecologice sunt: (pg.
522)
A: Grupa sangvin i factorul Rh
B: Serologie CMV si HIV
C: Proteinuria i glicozuria
D: Hemograma pentru depistarea anemiei
E: Frotiu cervico-vaginal
85. [SRC10050] Bilanul biologic i ecografia n SEU evideniaz: (pg. 534)
A: beta-hCG> 1500 ui/l si absena ecografic a sacului intrauterin
B: beta-hCG< 1500 ui/l
C: progesteronemia< 5 ng/ml
D: progesteronemia> 2,5 ng/ml
E: hemoperitoneu
86. [SRC10053] Indicaiile pentru inducerea travaliului sau operaia cezarian n preeclampsie sunt:
(pg. 527)
A: HTA controlat
B: eclampsie
C: hematom retroplacentar
D: trombocite > 300.000
E: sindrom HELLP
87. [SRC20055] Care sunt efectele principale ale reducerii oxigenarii placentare: (pag.526)
A: producerea de radicali liberi ai oxigenului si de peroxizi toxici pentru celule
B: viata la altitudine mare
C: posibila crestere a apoptozei
D: intervalul mare intre doua sarcini
E: productia de VEGF placentar
88. [SRC20057] Sindromul HELLP asociaza: (pag.528)
A: hemoliza
B: citoliza hepatica
C: trompopenia
D: proteinuria >3,5 g/zi
E: hematom retroplacentar
B: obezitatea
C: inter intervalul mic intre doua sarcini
D: diabet
E: trombofilia
96. [SRC20065] Placenta praevia: (530)
A: aparut in contextul unei preeclampsie
B: sangerari genitale abundente
C: insotite de contractii uterine
D: Placenta inserata foarte sus
E: uneori acopera colul total sau partial
97. [SRC20066] Care sunt examinarile paraclinice obligatorii in timpul primei consultatii: ()
A: serologia rubeolei si toxoplasmozei
B: serologia HIV si CMV
C: hemograma
D: proteinuria si glicozuria
E: VDRL si TPHA
98. [SRC20067] Consultatiile obligatorii in timpul sarcinii se fac in urmatoarele luni: ()
A: L3
B: L4
C: L8
D: L7
E: L2
99. [SRC20069] Definita trimestrelor de sarcina: ()
A: trimestrul I: de la 0 la 13 saptamani
B: trimestrul III: de la 28 la 42 de saptamani
C: trimestrul III: de la 28 la 38 de saptamani
D: trimestrul II: de la 15 la 28 de saptamani
E: trimestrul I: de la 0 la 15 saptamani
100. [SRC20071] In primul trimestru de sarcina: ()
A: luarea in greutate este absenta sau minima
B: inaltimea uterului se masoara prin palparea abdominala
C: este posibila auscultarea batailor inimii fatului cu stetoscopul Pinard
D: inaltimea uterului nu este masurabila prin palpare abdominala
E: bataile inimii fatului nu sunt auzibile cu stetoscopul Pinard
101. [SRC20072] Urmatoarele informatii despre sacul ovular in timpul sarcinii sunt adevarate: ()
A: este vizibil prin ecografie
B: este vizibil din saptamanile 5-6
C: apare sub forma unei imagini anecogene intrauterine, inconjurata de o coroana ecogena
D: embrionul si activitatea sa cardiaca sunt vizibile in sacul ovular din saptamanile 6-7 de amenoree
E: este vizibil din saptamanile 6-7
102. [SRC20073] Examenele paraclinice OBLIGATORII in timpul primei consultaii n sarcin sunt:
(pg. 522)
A: grupa si factorul Rh
B: serologia toxoplasmozei si rubeolei indiferent de imunizarea preexistenta
C: aglutinine neregulate
D: VDRL-TPHA
E: proteinuria, glicozuria
103. [SRC20074] Consultul oftalmologic in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: ()
A: se face in caz de miopie severa
B: masurarea acuitatii vizuale
C: F.O.
D: identificarea de leziuni retiniene considerate contraindicatii ale eforturi expluzive
E: nu exista leziuni care sa contraindice eforturile expulzive
104. [SRC20076] Prima ecografie in timpul sarcinii are urmatoarele scopuri: ()
A: confirma sau corecteaza varsta sarcinii
B: masoara lungimea craniocaudala si diametrul bispinos
C: diagnostic precoce al sarcinilor multiple
D: depistarea precoce a anencefaliei
E: depistarea trisomiei 21
105. [SRC20077] Depistarea trisomiei 21 in timpul sarcinii se face astfel, cu exceptia: (pg. 523)
A: prin estimarea riscului combinat, calculat in functie de: varsta fatului, dimensiunea translucentei
nucale in primul trimestru si markerii serici in primul trimestru
B: risc crescut inseamna >1/200
C: biopsia trofoblastului in saptamana 13 daca riscul >1/250
D: amniocenteza in saptamana 17 daca riscul >1/200
E: riscul pierderii fatului dupa biopsia trofoblastului sau amniocenteza este 1-2%
106. [SRC20078] Bilantul paraclinic din luna 6 de sarcina include: ()
A: AgHBs
B: serologia toxoplasmozei, obligatoriu
C: testul O Sullivan la cazurile de risc:o glicemie a jeun si la o ora de la ingestia orala a 50 g de
glucoza
D: proteinurie
E: glucozurie
107. [SRC20079] Urmatoarele afirmatii despre radiopelvimetrie sunt adevarate: ()
A: se face in saptamana 37 de sarcina
B: diametrul promonto-retropubian este normal >=10.5 cm
C: diametrul transvers median este normal >=12.5 cm
D: indicele Magnin este normal >=25
E: diametrul bispinos al stramtorii mijlocii pelvine este <=10 cm
108. [SRC20081] Recoltarea vaginala pentru portajul streptococului B NU se face ()
A: la nastere
B: in timpul nasterii
C: dupa nastere
D: in luna 8
E: in luna 7
E: RCIU sever
123. [SRC20098] In caz de preexlampsie, se indica intreruperea sarcinii in urmatoarele situatii: ()
A: oligurie persistenta
B: cefalee si tulburari de vedere persistente
C: durere persistenta in epigastru
D: HRP
E: placenta praevia
124. [SRC20099] In legatura cu post-partumul pacientei care a avut o preeclampsie se poate spune: ()
A: in zilele urmatoare ramane posibil HRP
B: este posibila eclampsia
C: este posibil sindromul HELLP
D: se indica bromocriptina daca mama nu vrea sa alapteze
E: monitorizarea nu este necesara dupa delivrenta
125. [SRC20100] Preventia recidivei preeclampsiei, afirmatii false: ()
A: este imposibila
B: se face prin histerectomie
C: se face cu aspirina la aproape de nastere
D: se indica in cazurile cu antecedente de PE severa precoce
E: se indica in cazurile cu antecedente de RCI de origine vasculara
126. [SRC20101] Afirmatii adevarate despre eclampsie: ()
A: nu este niciodata prima manifestare a preeclampsiei
B: apare exclusiv in perioada sarcinii
C: se va face IRM sau CT iar ulterior se va trata
D: tratament anticonvulsivant
E: cezariana de urgenta
127. [SRC20102] Hematomul retroplacentar, afirmatii FALSE: ()
A: complicatie frecventa
B: metroragie, contractii, anomalii ale ritmului cardiac fetal
C: risc de MFIU
D: HRP mici nu prezinta riscuri
E: risc de: CIVD, soc hemoragic matern
128. [SRC20103] Tratamentul sindromului HELLP este reprezentat de: ()
A: aspirina
B: terminarea sarcinii prin cezariana
C: diazepam
D: terminarea sarcinii pe cale vaginala
E: chiuretaj
129. [SRC20104] Tratamentul sindromului HELLP, afirmatii adevarate: ()
A: terminarea sarcinii imediat in orice conditii
B: in caz de mare prematuritate poate fi justificata o asteptare care sa permita administrarea unei
corticoterapii materne si fetale
B: traumatism abdominal
C: consum de cocaina
D: diabet
E: chorioamniotita
137. [SRC20115] Se intalnesc in hematomul retroplacentar urmatoarele: ()
A: hemoragii genitale incepand din al doilea trimestru
B: metroragii cu flux abundent
C: metroragii de culoare rosie aprinsa
D: uter contractat
E: anomalii ale RCF
138. [SRC20116] Alegeti afirmatiile FALSE in legatura cu placenta praevia: ()
A: sangerari genitale abundente
B: contractii uterine
C: placenta prea sus inserata
D: placenta la mai multe de 4 cm de col
E: placenta inserata foarte jos
139. [SRC20117] Afirmatii adevarate despre ruptura uterina: ()
A: survine rar in timpul travaliului
B: favorizata de cicatrici de cezariana si miomectomie
C: este nedureroasa cand anestezia peridurala este corect efectuata
D: uterul ia forma unei clepsidre
E: operatie cezariana de urgenta cu histerectomie sistematica
140. [SRC20118] Urmatoarele afectiuni contraindica sarcina la o femeie diabetica: ()
A: retinopatie florida
B: nefropatie avansata cu insuficienta renala si HTA
C: coronaropatie
D: varsta inaintata
E: avort in antecedente
141. [SRC20119] Urmatoarele afirmatii in legatura cu sarcina femeii diabetice sunt adevarate: ()
A: sulfamidele hipoglicemiante vor fi inlocuite cu insulina pe perioda sarcinii
B: control glicemic perfect inainte de conceptie
C: diabetul expune mama la riscuri grave, fatul nu are de suferit
D: monitorizarea riguroasa nu este necesara
E: gradul de risc vascular e imposibil de redus chiar cu monitorizare riguroasa si multidisciplinara
142. [SRC20120] Urmatorii sunt factori de risc de diabet gestational: (pg. 531)
A: obezitate
B: varsta <35 ani
C: antecedente de preeclampsie
D: antecedente de microsomie
E: antecedente de malformatii
143. [SRC20121] Testul de despistare a diabetului gestational, afirmatii adevarat: ()
A: daca este negativ la prima vizita, va fi reluat in saptamana 30
E: Avort
171. [SRC20158] Sarcina extrauterin apare indirect la ecografie sub form de ()
A: Sac gestaional intrauterin absent
B: Endometru gros, decidualizat
C: Hemoperitoneu
D: Hematosalpinge
E: Sac gestaional extrauterin n cocrd
172. [SRC20159] Sarcina extrauterin rupt se manifest prin ()
A: Metroragie la nceputul sarcinii
B: Dureri ce radiaz la nivelul umerilor
C: Tahicardie
D: Aprare abdominal
E: Durere lateral ocazional la tueu
173. [SRC20160] Sarcina extrauterin poate fi localizat ()
A: Cervical
B: Ovarian
C: Peritoneal
D: Vaginal
E: Tubar
174. [SRC20161] n diabetul gestaional se stabilesc urmtoarele obiective privitoare la valorile
glicemiei ()
A: sub 6,7 mmol, la dou ore dup mas
B: sub 2 g/l la dou ore dup mas
C: sub 1,2 g/l la dou ore dup mas
D: a jeun sub 7,3 mmol
E: a jeun sub 0,95 g/l
175. [SRC20162] n a cta sptmn se poate efectua testul O'Sullivan ()
A: 32
B: 30
C: 28
D: 26
E: unu
176. [SRC20163] Diabetul gestational poate avea urmtoarele consecine asupra mamei ()
A: Distocia umerilor
B: Exces de lichid amniotic
C: Avort spontan
D: Sensibilitate la infecii
E: HTA gravidic
177. [SRC20164] Moartea fetal n uter poate fi cauzat de ()
A: Anomalii cromozomice
B: Chorioamniotita
C: Metroragii
D: Diabet
E: HRP
178. [SRC20165] n avortul spontan hemoragic se acioneaz prin ()
A: Transfuzie de mas eritrocitar i plasm proaspat congelat
B: Aspiraie de urgen sub anestezie general
C: Reumplere vascular prin macromolecule i oxigenoterapie
D: Administrare de misoprostol
E: Eliminarea unei sarcini extrauterine
179. [SRC20166] Metroragiile n primul trimestru de sarcin pot fi provocate de ()
A: Sindrom HELLP
B: Preeclampsie
C: Chisturile ovariene
D: Sarcina extra-uterina
E: Mola hidatiforme
180. [SRC20167] Sindromul HELLP este caracterizat de ()
A: Trombopenie
B: Eclampsie
C: Eclampsie
D: HRP
E: Hemoliz
181. [SRC20168] Preeclampsia se poate trata cu ()
A: Corticoterapie
B: Asprina
C: MgSO4
D: Nicardipin
E: Diazepam
182. [SRC20169] n preeclamsie, ntreruperea sarcinii se indic n caz de ()
A: Sindrom HELLP
B: RCIU moderat
C: Trombocite peste 50000
D: Eclampsie
E: HRP
183. [SRC20170] n preeclamsie se acioneaz, cu excepia ()
A: Diuretice
B: Expansiune volemica
C: Sulfat de magneziu
D: Nicardipin
E: Cur de corticoizi
184. [SRC20171] Preeclampsia poate provoca mamei urmtoarele ()
A: Eclampsie
B: HELLP
C: RCI
D: HR
E: Moartea ftului
185. [SRC20172] Aparia preeclampsiei este favorizat de ()
A: Vrsta mic
B: Viaa la altitudine mare
C: Sarcini la intervale reduse
D: Multiparitate
E: Primiparitate
186. [SRC20173] Preeclampsia sever este marcat de urmtoarele semne ()
A: Sindromul HELLP
B: Edeme aparute brutal
C: Proteinurie peste 3,5 g/zi
D: HTA peste 160/110 mmHg
E: Hemoliza
187. [SRC20183] Gravidei i se recomand urmtoarele suplimente ()
A: Fier
B: Magneziu
C: Vitamina B6
D: Vitamina D
E: Acid folic
188. [SRC20184] Valori normale ale diametrelor la radiopelvimetrie sunt ()
A: Diametrul bispinos peste 10 cm
B: Indicele lui Magnin peste 23 cm
C: Diametrul transvers median peste 12,5 cm
D: Diametrul transvers median peste 10 cm
E: Diametrul promonto-retropubian peste 8 cm
189. [SRC20185] n a asea lun de sarcin examinrile paraclinice includ ()
A: Testul OSullivan
B: Serologia HIV
C: Serologia toxoplasmozei, la nevoie
D: VDRL i TPHA
E: Ag HBs
190. [SRC20186] Riscul combinat pentru trisomia 21 este estimat pe baza ()
A: Numrului sarcinii
B: Markerilor serici n primul trimestru
C: Dimensiunea translucentei nucale n primul trimestru
D: Vrsta sarcinii
E: Vrsta pacientei
191. [SRC20187] Prima consultare a gravidei include i ()
A: Serologia toxoplasmozei
B: Depistarea biochimica a riscului de trisomie 21
C: Serologie HIV
D: Serologia rubeolei
E: VDRL i TPHA
192. [SRC20188] n timpul sarcinii au loc urmtoarele modificri fiziologice ()
A: VSH mai mare
B: Hb normal peste 10g/100 ml
C: Leucocite normal sub 10000/mm3
D: Proteinurie normal sub 300 mg/l
E: TA normal sub 120/70 mmHg
193. [SRC20189] Confirmarea sarcinii se face i prin ()
A: Hemoleucogram
B: Radiopelvimetrie
C: Ecografie pelvina
D: Beta HCG plasmatic
E: Beta HCG urinar
194. [SRC20190] Prima consultaie la gravid trebuie s includ ()
A: Stabilirea unui plan de monitorizare adaptat contextului clinic
B: Recomandri pentru igiena sarcinii
C: Declararea legal a sarcinii
D: Informarea pacientei asupra depistrii trisomiei X
E: Informarea pacientei asupra depistrii trisomiei 21
195. [SRC20197] Examenele complementare necesare pentru confirmarea sarcinii sunt: ()
A: CT abdominopelvin
B: Ecografie pelvin
C: Uneori nu este necesar nici un fel de test
D: Urografie cu substan de contrast
E: Beta-hCG urinar i plasmatic
196. [SRC20198] Examenele paraclinice obligatorii n timpul primei consulta ii sunt, cu excep ia:
(grupa sanguin i factorul Rh)
A: frotiu cervico-vaginal, daca trecut mult timp de la ultima analiz
B: VDRL & TPHA
C: proteinuria i glicozuria
D: hemoleucograma
E: identificarea aglutininelor neregulate
197. [SRC20199] Prevenirea imunizrii cu factor Rh, afirma ii adevrate: ()
A: determinarea factorului Rh fetal la sfr itul sarcinii
B: doza unica injectabil de 400 micrograme antiD la 29 sptmni
C: doza unica injectabil de 300 micrograme antiD la 28 sptmni
D: prevenie pentru toate femeile cu Rh negativ al cror so este Rh negativ
E: determinarea grupei sanguine i a factorului Rh este obligatorie n cadrul primei consulta ii
198. [SRC20200] Se definete ca preeclampsie sever asocierea preeclampsiei cu: ()
A: TAs >/= 180 mmHg i/sau TAd >/= 110 mmHg
B: hemoliza
C: EPA
D: proteinuria > 300mg/zi
E: creatininemia > 100 micromoli/l
199. [SRC20201] Printre factorii de risc pentru apariia preeclampsiei se numr: ()
A: obezitatea
B: insulinorezistena
C: HTA acut sau nefropatiile
D: intervalul mic ntre dou nateri
E: originea caucazian
200. [SRC20202] Indicaii pentru ntreruperea sarcinii sunt: ()
A: EPA
B: Hematom subcapsular splenic
C: Trombocitopenie >50 000
D: Eclampsia
E: HTA necontrolat
D: Tulburri de somn
E: Iritabilitate
8. [CIC10019] n cazul hemoragiei genitale la femeie, care sunt semnele de anemie greu tolerabil:
(pg. 583)
A: bradicardie
B: creterea temperaturii
C: dispnee
D: hipertensiune arterial
E: marmorare
9. [CIC10020] Ce este metroragia? (pg. 559)
A: menstruaia prea abundent n cantitate sau ca durat
B: cicluri prea neregulate i prea rare
C: menstruaia n cantitate mic
D: sngerarea n afara menstruaiei
E: absena menarhei
10. [CIC10021] Cauze uterine de hemoragie genital n afara sarcinii sunt urmtoarele, cu excepia:
(pg. 584)
A: cancer endometrial
B: sindromul POEMS
C: polip endometrial
D: fibrom uterin
E: adenomioza
D: Menoragie
E: Mastodinie
27. [CIC10061] Factor de risc pentru cancerul de col uterin care se manifest cu metroragii cauzate de
raportul sexual este, cu excepia ()
A: Antecedente de displazie
B: Fumatul
C: HSV
D: HIV
E: HPV
28. [CIC10062] Metroragia ce se produce n afara sarcinii NU poate fi cauzat de ()
A: Tulburri hormonale asociate cu administrarea de pilule
B: Boala Willebrand
C: Cancer endometrial
D: Chist ovarian
E: HRP
29. [CIC10063] Tratamentul sindromului ovarului polichistic NU include ()
A: Acid tranexamic
B: Decorticare ovariana
C: Clomifen citrat
D: Anticonceptionale oral
E: Metformin
30. [CIC10002] Bilantul unei sangerari genitale in afara sarcinii la femeia de varsta fertila cuprinde: ()
A: Scorul Higham (scorul de evaluare a metroragiilor)
B: Observarea semnelor obiective de anemie
C: Test de sarcina (beta-HCG plasmatic sau urinar)
D: Frotiu cervico-vaginal
E: Histero-salpingografia
31. [CIC10003] In leagtura cu tratamentul metroragiei sunt adevarate urmatoarele afirmatii: ()
A: Tratamentul fibroamelor submucoase intracavitare mai mari de 4cm consta in histerectomie
totala
B: Tratamentul fibroamelor interstitiale sau subseroase consta in miomectomie pe cale
laparoscopica sau prin laparotomie
C: Embolizarea arterei uterine poate constitui un tratament adecvat in cazul fibroamelor interstitiale
sau subseroase si in cazul hemoragiilor genitale cataclismice
D: Metroragia functionala si menometroragia cu adenomioza se pot trata prin instalarea unui sterilet
care elibereaza estrogeni
E: Tratamentul simptomatic al unei metroragii consta in administrarea de fier, acid folic si acid
tranexamic
32. [CIC10005] Care dintre urmtoarele afirmaii sunt valabile, referitor la fazele ciclului menstrual?
(pg. 559)
A: Faza folicular se ncheie cu ovulaia
B: Faza luteal se ncheie cu ovulaia
C: Faza folicular corespunde transformrii foliculului n corp galben
D: Faza luteal corespunde transformrii foliculului n corp galben
E: Faza luteal corespunde menstruaiei
33. [CIC10007] Sindromul ovarelor polichistice este asociat cu urmtoarele anomalii ale ciclului
47. [CIC10037] Bilanul in cazul sngerarii de cauza genital n afara sarcinii se face astfel: (pg. 585)
A: Nu se face examenul de specialitate cu speculul, contraindicat n timpul sngerrii
B: Se indic excluderea unei sarcini, prin dozarea beta HCG plasmatic i urinar
C: Se indic hemoleucograma i numrarea de trombocite
D: Este absolut contraindicat biopsierea endometrului, pn la oprirea sngerrii
E: Se indic feritinemia
48. [CIC10038] ntre cauzele metroragiei n afara sarcinii intr: (pg. 584)
A: Cancerul de col uterin
B: Fibromioamele subseroase
C: Endometrita
D: Torsiunea de ovar
E: Cancerul de endometru
49. [CIC10039] n afara sarcinii n etiologia metroragiei pot fi implicate: (pg. 560)
A: cancerul de col uterin
B: polipul endometrial
C: hematomul retroplacentar
D: avortul spontan
E: endometrita
50. [CIC10041] Bilanul n caz de sngerare genital n afara sarcinii cuprinde: (pg. 585)
A: cuantificarea sngerrii
B: hemoleucograma
C: ecografia pelvin
D: feritinemia
E: Histerosalpingografia
D: hipermenoree, polimenoree
E: spaniomenoree sau amenoree
54. [CIC10048] Metroragia la femeile n postmenopauz: (pg. 561)
A: este evocatoare pentru cancerul endometrial
B: examenul ecografic identific un endometru subire, atrofic
C: tratamentul este hormonal, pastila combinat
D: histerosalpingografia este util pentru evidenierea unui endometru hipertrofic
E: diagnosticul anatomo- patologic este obligatoriu, prin prelevarea unei biopsii endometriale
55. [CIC10050] Tratamentul n SOP poate consta n: (pg. 559)
A: reducerea greutii
B: administrarea de metformin
C: sterilet ce elibereaz progestativ
D: administrarea de clomifen citrat
E: decorticare sau drilling ovarian chirurgical
56. [CIC10051] Metroragia n afara sarcinii poate fi cauzat de: (pg. 560)
A: adenomioza
B: endometrita
C: hematomul retroplacentar
D: polip endometrial
E: ectropion
57. [CIC10054] In cazul metroragiei cauzate de raportul sexual : ()
A: Se va examina colul uterin cu speculul
B: Se va preleva un frotiu
C: Diagnosticul diferential se face cu ectropion
D: Dintre factorii de ris fac parte infectia cu HPV, cu hIV si CMV
E: Fumatul reprezinta un factor de risc
58. [CIC10055] Se recomanda tratament cu acid tranexamic si sterilet cu eliberare de progestativ in
urmatoarele situatii patologice ce evolueaza cu metroragie: ()
A: Hiperplazie endometriala
B: Metroragii functionale
C: Metroragii cataclismice
D: Adenomioza
E: Chist ovarian
59. [CIC10056] cauze ovariene de hemoragie genitala in afara sarcini ()
A: chist ovarian
B: adenomioza
C: cancer endometrial
D: sangerare pe sterilet
E: cancer ovarian
60. [CIC10057] Metroragia se trateaz chirurcal prin ()
A: Chiuretaj
B: Anexectomie
C: Histerectomie
D: Endometrectomie
E: Sterilet ce elibereaz progestativ
61. [CIC10058] n cazul metroragiei la o femeie fertil sub 50 de ani, se recomand ()
A: Testul Babes-Papanicolau
B: Ecografie transvaginal
C: Bilan al hemostazei
D: Feritinemie
E: Scorul Higham
62. [CIC10059] Sindromul ovarului polichistic este caracterizat prin ()
A: Hiperandrogenism
B: Numr crescut de foliculi antrali
C: Metroragie
D: Amenoree
E: Spaniomenoree
63. [CIC10064] Etiologia metroragiei, cu exceptia: ()
A: Fibrom uterin subseros
B: Hiperplazie endometriala
C: Metroragii premenstruale datorate insuficientei estrogenice de la inceputul ciclului menstrual
D: Ectropion
E: Chist ovarian
C: micoza
D: Trichomonas vaginalis
E: vulvovaginita
8. [GEN10017] Vaginita bacterian se caracterizeaz prin: (pg. 576)
A: leucoreea gri, urt mirositoare(de pete putred)
B: eritem vaginal
C: depozite albicioase(lapte btut)
D: leucoree verde, urt mirositoare
E: disurie
9. [GEN10018] Vaginita bacterian se manifest clinic prin: (pg. 576)
A: febr
B: dureri abdominopelvine
C: leucoree
D: modificarea aspectului colului
E: durere la mobilizarea uterin
10. [GEN10021] Semnele endometritei sunt urmtoarele, cu excepia: (pg. 577)
A: febr
B: dureri abdominopelvine
C: vrsturi
D: dureri la mobilizarea uterin
E: leucoree
11. [GEN10022] Diagnosticul salpingitei presupune urmtoarele semne, cu excepia : (pg. 577)
A: leucoree purulent sau murdar
B: hipermenoree
C: dureri abdominopelvine
D: febr
E: dureri n hipocondrul drept n cadrul unui sindrom Fitz-Hugh-Curtis
12. [GEN10025] Tratamentul piosalpingelui presupune: (pg. 578)
A: chimioterapie
B: laparoscopie cu drenaj i evacuare de puroi din piosalpinge
C: radioterapie
D: numai antibioterapie
E: histeroscopie
13. [GEN10028] Trichomonasul este: (pg. 576)
A: O bacterie mobil
B: O micelie mobil
C: Un protozoar mobil
D: Un germene ce nu poate fi transmis pe cale sexual
E: Un germene din categoria celor implicate n apariia bolii inflamatorii pelvine cronice
14. [GEN10029] Complicaiile pe termen lung ale infeciilor genitale nalte includ: (pg. 578)
E: piosalpinx
35. [GEN10020] Candida albicans se manifest clinic prin: (pg. 576)
A: leucoree gri
B: prurit
C: depozite albicioase
D: modificarea aspectului colului
E: dispareunie
36. [GEN10023] Piosalpingele presupune din punct de vedere clinic: (pg. 577)
A: amenoree
B: febr
C: dureri abdominopelvine
D: leucoree murdar sau purulent
E: masa laterouterin dureroas
37. [GEN10024] Complicaiile pe termen mediu i lung ale infeciilor genitale nalte sunt: (pg. 578)
A: infertilitatea tubar
B: sarcin extrauterina
C: adenomioza
D: aderene pelvine
E: recidive
38. [GEN10026] Simptomele n infecia genital cu Trichomonas vaginalis sunt: (pg. 576)
A: leucoree verde, urt mirositoare
B: spaniomenoree
C: dispareunie
D: prurit vulvovaginal
E: cervicit
39. [GEN10027] Simptomele n infecia genital cu Candida albicans sunt: (pg. 576)
A: prurit
B: leucoree alb
C: metroragie
D: eritem vaginal
E: dispareunie
40. [GEN10030] Vaginita bacterian (Gardnerella vaginalis): (pg. 576)
A: Prezint leucoree verde, urt mirositoare
B: Prezint leucoree gri, urt mirositoare, de pete putred
C: Prezint leucoree alb, zgrunuroas, nemirositoare
D: Colul are aspect de cervicit
E: Colul are aspect normal
41. [GEN10031] Piosalpinxul: (pg. 576)
A: D febr
B: Nu d febra
C: D dureri importante pelvine
D: Se nsoeste de prezena de mas laterouterin dureroas la tuseul vaginal
D: infertilitatea tubar
E: dureri pelvine cronice
49. [GEN10045] Tratamentul infectiilor genitale inalte: ()
A: monoantibioterapie + AINS
B: monoantibioterapie + corticoterapie
C: biantibioterapie cu spectru larg+analgezice+/- AINS si corticoterapie
D: Augmentin + Oflocet
E: Laparoscopie la femeia tanara inainte de inceperea antibioterapiei
50. [GEN10047] Tratamentul micozei vaginale_Candida Albicans este: (576)
A: Fluconazol ovule
B: Sapun alcalinizant
C: Econazol comprimate
D: Econazol ovule
E: Econazol crema vaginala
51. [GEN10048] Piosalpingelul este caracterizat de ()
A: Dureri abdominopelvine pulsatile
B: Prurit vulvovaginal
C: Cervicit
D: Leucoree purulent
E: Febr
52. [GEN10049] Salpingita este asociat cu urmtoarele investigaii paraclinice ()
A: CT pelvin
B: Analize bacteriologice
C: ECBU
D: Hemocultur
E: Ecografie abdominal
53. [GEN10050] Vulvovaginita cu trichomonas vaginalis se manifest prin ()
A: Prurit vulvovaginal
B: Leucoree alb
C: Disurie
D: Dispareunie
E: Arsuri vaginale
54. [GEN10055] Tratamentul abcesului trompei uterine cuprinde: (578)
A: tri-antibioticoterapie+analgezice+AINS+corticoizi
B: bi-antibioticoterapie: Oflocet+Flagyl+anagezice+AINS+corticoizi
C: indepartarea DIU daca acesta este instalat
D: laparoscopie cu drenaj si evacuare de puroi din piosalpinge
E: se va urmari adiministararea unei bi-antibioticoterapii adaptate antibiogramei timp de 6
saptamanidupa care se va programa o laparoscopie de control +salpingectomie
1. [TGE10014] In cazul formatiunilor tumorale pelvine la femeie, investigatia de prima intentie este:
(587-588)
A: RMN pelvin
B: CT abdominopelvin
C: Markeri tumorali(CA 125, CA 19-9, CEA)
D: Ecografia pelvina
E: Hemograma
2. [TGE10016] Natura organica a chisturilor ovariene este evocata de prezenta urmatoarelor semne,
cu exceptia: (pg. 588)
A: Una sau mai multe vegetatii intrachistice
B: Perete gros
C: Caracter multilocular
D: Componenta solida
E: Diametrul mai mic sau egal cu 6 cm, indiferent de aspectul ecografic
3. [TGE10018] Adenomioza se caracterizeaza prin: (pg 589)
A: Tesut muscular in cadrul endometrului
B: Poate fi asociata cu endometrioza si fibromul uterin
C: Este o patologie rara
D: Colectie dureroasa latero-uterina
E: Toate raspunsurile sunt adevarate
4. [TGE10021] Despre hemoragia intrachistica nu sunt adevarate: (pg 599)
A: Anemia este rar intalnita si poate fi usoara
B: Tablou de hemoperitoneu cu dureri pelvine severe, cu aparare si uneori soc hemoragic
C: Ecografia evidentiaza un chist ovarian cu continut eterogen
D: Durere pelvina, de multe ori fara aparare, fara hemoperitoneu, b-hCG negativ
E: Chistectomie laparoscopica dupa solutionarea episodului acut, in cazul in care chistul nu a fost
functional si nu a disparut spontan
5. [TGE10022] Urmtoarele semne ecografice, pentru chistul organic, sunt evocatoare pentru
malignitate, cu excepia: (pg. 588)
A: Ascita
B: Componenta solid
C: Indice Doppler crescut
D: Prezena vegetaiilor
E: Vascularizaie central
6. [TGE10023] La femeile aflate la menopauz i care prezint chist de ovar benign, se va
recomanda: (pg. 588)
A: CA 125
B: CA 19-9
C: CA 153
D: CEA
E: Mutaia BRCA1 sau BRCA2
27. [TGE10069] Privind cancerul ovarian urm[toarele afirma ii sunt adevrate: (pg. 599)
A: nu prezint factori de risc
B: vrsta medie de apariie este de 40-45 ani
C: existena unei colecii pleurale
D: tulburrile digestive sunt rare
E: tratament de elecie: histerectomie total cu anexectomie bilateral
28. [TGE10070] Adenofibromul mamar_: (pg. 601)
A: este forma comun de tumor malign
B: apare de obicei la vrste naintate
C: diagnosticul de certitudine este dat de biopsia sub ghidaj ecografic
D: are limite imprecise, plurilobulat, nedureros
E: excizia chirurgical se face numai la pacientele n postmenopauz
29. [TGE10071] Screeningul pentru cancerul de sn: (pg. 603)
A: este indicat la toate femeile n perioada de activitate sexual
B: este indicat la femeile peste 70 de ani
C: include examinare echografic
D: include examinare clinic i mamografic
E: este indicat anual la femeile peste 50 de ani
30. [TGE10073] Modificrile mamografice n cancerul mamar sunt: (pg. 603)
A: ngroarea sau retracia tegumentelor
B: prezena unei opaciti stelate, neregulate
C: modificri de sensibilitate
D: opacitate cu contur regulat
E: modificri de temperatura la nivelul formaiunii tumorale
31. [TGE10076] Semnele ecografice evocatoare ale malignit ii nu includ: (pg. 588)
A: ascita
B: existena vegetaiilor
C: vascularizarea periferic
D: indice de rezisten Doppler sczut
E: componenta solid
32. [TGE10079] Hemoragia intrachistic ovarian se manifest clinic prin: (pg. 599)
A: durere sever tip " lovitura de pumnal"
B: tablou de hemoperitoneu
C: aprare abdomino-pelvin obligatorie
D: durere pelvin, de multe ori fr aprare
E: oc hemoragic
33. [TGE10080] Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt urmtorii, cu excep ia; (pg. 602)
A: pubertate precoce
B: menopauza tardiv
C: alptarea
D: nuligestitate
E: antecedente de radioterapie toracic
47. [TGE10004] Factorii de risc aparitia cancerului mamar sunt: (Pag 601-602)
A: Mastodinia ciclica
B: Distrofia fibrochistica a sanului
C: Carcinomul ductal in situ
D: Carcinomul lobular in situ
E: Antecente de radioterapie toracica
48. [TGE10005] Caracteristicile clinice ale unei tumefieri mamare benigne sunt: (Pag 601, pag 603)
A: Umflatura neregulata
B: Tumefiere de consistenta ferma, dar nu dura
C: Fixare la planurile profunde
D: Fara retragere cutanata supraiacenta
E: Tumefiere cu margini neregukate
49. [TGE10006] In leagtura cu tumorile mamare benigne sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (Pag
601-602)
A: In adenofibromul mamar, pot fi prezente adenopatii axilare homolarerale
B: Papilomul intraductal este o formatiune tumorala care provoaca durere
C: Scurgerile mamelonare sunt manifestari atat ale distrofiei fibrochistice, cat si ale papilomului
intraductal
D: In papilomul intraducatal se recomanda extirparea chirurgicala a intregii zone glandulare unde
este localizat papilomul
E: Cu exceptia papilomului intraductal, in celelalte tumori mama benigne nu se va interveni
chirurgical daca caracterul benign e sigur si formatiunea nu jeneaza si nu ingrijoreaza pacienta
50. [TGE10007] Despre tratamentul chisturilor ovariene benigne sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
()
A: Optiunile terapeutice pentru rezolvarea unui chist ovarian organic sunt: chistectomia
laparoscopica, ovariectomia si aspiratia transvaginala sub ghidaj ecografic
B: Indicatiile chistectomiei laparoscopice sunt: aspect oragnic al chistului, cresterea in volum a
chistului si modificarile morfologice la nivelul chistului
C: Aspiratia transvaginala a chistului se va aplica inclusiv in cazul chisturilor dermoide
D: In prezenta semnelor de malignitate, se va aplica o anexectomie de prima intentie
E: Dozajul CA 125 la o pacienta la menopauza cu chist presupus benign este recomandat pentru o
mai buna conduita terapeutica
51. [TGE10008] Despre chisturile ovariene dermoide sunt false urmatoarele afitmatii: ()
A: Se mai numesc si teratoame mature
B: Este cea mai frecventa tumora cu celule germinale
C: Contine grasime, tesut conjunctiv, fanere, dinti, os
D: Orice chist dermoid simptomatic se va trata printr-o ovariectomie laparoscopica
E: Orice chist dermoid cu diametru cel putin egal cu 6cm prezinta risc de torsiune anexiala
52. [TGE10009] Indicatiile chistectomiei sunt: ()
A: Antecedente de hemoragie intrachistica
B: Antecedente de ruptura hemoragica a unui chist ovarian cu hemoperitoneu minim si durere
moderata
C: In urgenta in caz de ruptura unui chist in peritoneu cu soc hemoragic
D: In urgenta in caz de torsiune ovariana
E: Chist dermoid asimptomatic
53. [TGE10010] Examenul anatomopatologic final dupa excizia unei tumori mamare va preciza
urmatoarele: (Tipul histologic si gradul de histoprognostic)
A: Dimensiunea tumorii si distanta de la marginea tumorii la marginile de rezectie
B: Procentul de CIS asociat
C: Invazia ganglionului santinela
D: Prezenta embolilor tumorali la nivelul vaselor si a ganglionilor
E: Prezenta receptorilor pentru estrogen si progestron cu ajutorul imunohistochimiei
54. [TGE10011] Indicatiile chimioterapiei adjuvante in cancerul mamar: ()
A: Invazia ganglionara
B: Gradul inalt de histoprognostic
C: Prezenta receptorilor estrogenici la nivelul tumorii
D: Prezenta embolilor tumorali in vase si ganglioni
E: Varsta inaintata a pacientei
55. [TGE10012] Despre investigatiile Complementare necesare in cancerul mamar sunt adevarate
urmatoarele: ()
A: In cancerul mamar palpabil, mamografia este realizata dupa descoperirea unui nodul suspect la
examenul clinic
B: In cancerul mamar palpabil, rezultatul biopsiei ghidate ecografic arata de cele mai multe ori un
carcinom lobular invaziv
C: In cancerul mamar sublinic, radiografia va localiza focarul de microcalcificari inainte de
extirparea chirurgicala a nodulului
D: Scintigrafia pulmonara se va realiza in cazul cancerului mamar doar inncaz de invazie
ganglionara
E: Evaluarea functiei hepatice si ecografia hepatica fac parte din bilantul pre/post-operator in
cancerul mamar
56. [TGE10013] Cu privire la tumorile mamare benigne sunt false urmatoarele afirmatii: ()
A: Adenofibromul mamar apare intre 15 si 35 de ani
B: Lipomul este o proliferare benigna a tesutului adipos ce se intalneste la femeia de 45 de ani
C: Biopsia sub ghidaj ecografic este indicata in cazul papilomului intraductal
D: Cand se suspecteaza un papilom intraductal, se indica galatografia si citologia scurgerii mamare
daca aceasta este suspecta
E: Tratamentul adenofibromului mamar consta in administrarea de progestative topic sau oral timp
de 20 de zilr pe luna
57. [TGE10015] Markerii tumorali(CA-125, CA 19-9, CEA) sunt: (pg. 588)
A: Specifici
B: Nespecifici
C: Fara scop diagnostic
D: Dozati sistematic la femeia tanara cu un chist presupus benign
B: CA 125
C: ACE
D: CA 19-9
E: CA 15-3
65. [TGE10031] Care dintre urmtoarele situaii clinice reprezint complica ii ale chisturilor
ovariene? (pg. 599)
A: Necrobioz
B: Hemoragia intrachistic
C: Ruptura hemoragic a chistului
D: Torsiunea
E: Sepsis
66. [TGE10033] Factorii de risc pentru cancerul mamar includ: (pg. 602)
A: Antecedente personale patologice de tumori benigne mamare
B: Antecedente personale patologice de tumori maligne mamare
C: Multigestitate
D: Pubertate tardiv
E: Prima sarcin precoce
67. [TGE10034] Care sunt factorii de risc pentru cancerul mamar: (pg. 602)
A: condiiile socioeconomice favorabile
B: pubertatea precoce, nuligestitate
C: mutaia genelor BRCA1 i BRCA2
D: antecedente personale de cancer mamar
E: prima sarcina precoce
68. [TGE10035] Mastoza sau distrofia fibrochistic a snului: (pg. 601)
A: conduita terapeutic const n administrarea de progestative per os sau topice timp de 20 de zile
pe lun
B: mrimea chisturilor este variabil n funcie de momentul ciclului
C: este o tumor mamar malign
D: crete riscul cancerului de sn
E: tratamentul este eminamente chirurgical
69. [TGE10036] Natura organic a chistului ovarian va fi evocat de prezen a unuia dintre
urmtoarele semne: (pg. 588)
A: componenta lichid
B: una sau mai multe vegetaii intrachistice
C: perete gros
D: diametrul chistului mai mare sau egal cu 3 cm indiferent de aspectul ecografic
E: ascita
70. [TGE10038] Distrofia fibro-chistic a snului se caracterizeaz prin: (pg. 601)
A: prezena unui nodul sau mai muli, chiar placard
B: nu crete riscul cancerului de sn
C: nodul mamar care este constant indiferent de momentul ciclului
D: mastodinie cronic cu agravare premenstrual
B: O boal frecvent diagnosticata n stadiile precoce, dac pacienta se prezint la medicul specialist
anual, i i se practic examenul Babes Papanicolaou
C: O boal depistat tardiv frecvent, la apari ia complica iilor (exemplu ascita)
D: O boala ce apare frecvent n climax
E: O boala ce poate da colecii pleurale
78. [TGE10056] ntre factorii de risc pentru cancerul mamar intr: (pg. 602)
A: Multiparitatea, cu pauze scurte ntre alptari multiple
B: antecedente personale de patologie benign a snului, cu atipii
C: Pubertatea tardiv
D: Prima sarcina tardiv
E: Menopauza precoce
79. [TGE10057] Principiul ganglionului santinel axilar: (pg. 603)
A: Chiar dac ganglionul santinel nu este invadat, este frecvent invadarea celorlal i, de aceea se
indic evidarea ganglionar complet chirurgical n toate cazurile
B: Tehnica a fost validat doar pentru tumori mai mari de 3 cm
C: Localizarea ganglioniilor santinel se face palpator, intraoperator
D: Se practic examenul HP extemporaneu din ganglionii santinel
E: n caz de ganglion santinel metastatic se practic limfadenectomie axilar
80. [TGE10060] Natura organic a unui chist ovarian este evocat de prezen a unuia din urmtoarele
semne: (pg. 588)
A: una sau mai multe vegetaii intrachistice
B: diametrul chistului mare sau egal cu 1 cm
C: caracter multilocular
D: perete gros
E: perete subire
81. [TGE10061] Urmtoarele afirmaii despre mastoz sunt adevrate: (pg. 601)
A: crete riscul cancerului de sn
B: dup terminarea menstruaiei simptomele se atenueaz
C: pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale
D: tratamentul este eminamente chirurgical
E: tratamentul const n administrarea de progestative
82. [TGE10062] Piosalpinxul se caracterizeaz prin: (pg. 589)
A: Dureri, febr sau subfebrilitate
B: Sindrom biologic inflamator
C: Dismenoree
D: Ascit
E: Metroragie
83. [TGE10063] Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt: (pg. 602)
A: prima sarcin tardiv
B: Obezitatea
C: Alcoolismul
D: Prezena alptarii
E: Tabagismul
E: adenopatie asociata
98. [TGE10088] Sunt informatii adevarate despre adenofibromul mamar ()
A: 15-35 ani
B: uneori dur
C: nodul izolat si superficial
D: durere
E: uneori plurilobular
99. [TGE10089] Mastoza se caracterizeaza prin: ()
A: asocierea leziunilor de diferite tipuri: fibroza, chisturi, adenomioza
B: mastodinie ciclica
C: agravarea simptomelor premenstrual
D: simptomele se atenueaza postmenstrual
E: tratament cu progestative 20 zile/luna
100. [TGE10090] Natura organica a unui chist va fi evocata de prezenta unuia din semnele urmatoare:
(pag.588)
A: una sau mai multe vegetatii intrachistice
B: ascita
C: componenta si solida
D: caracter multilocular
E: perete gros
101. [TGE10091] Agumente clinice in favoarea unei tumori benigne de san: (pag.601)
A: tumefiere rotunjita
B: consistenta ferma
C: opacitate stelata,neregulata la mamografie
D: bine delimitata
E: fixare la planul profund
102. [TGE10092] Tumora anexiale suspect se abordeaz prin ()
A: RMN pelvin
B: CT toracoabdominopelvin
C: CA 125
D: CA 15-3
E: Ecografie abdominal
103. [TGE10093] Chisturile ovariene organice se opereaz dac ()
A: Sunt simptomatice
B: Au loc modificri morfologice
C: Se observ o cretere n volum
D: Sunt funcionale
E: Au aspect organic la ecografie
104. [TGE10094] Chistul ovarian organic este evideniat prin ()
A: Caracter multilocular
B: Perete gros
C: Component solid
D: Vegetaii intrachistice
E: Ascit
105. [TGE10095] Natura maselor tumorale pelvine se poate identific prin ()
A: Fosfataz acid
B: CA 19-9
C: CA 125
D: CA 15-3
E: CEA
106. [TGE10096] Referitor la ecografia pelvin urmtoarele sunt adevrate ()
A: Are specificitate mare
B: Are sensibilitate mare
C: Are puine efecte secundare
D: Provoac iradiere redus
E: Este prima investigaie n cazul maselor pelvine
107. [TGE10100] Ruptura hemoragic a unui chist ovarian se manifest prin ()
A: Sindrom inflamator moderat
B: Uneori oc hemoragic
C: Aparare abdominal
D: Dureri pelvine moderate
E: Hemoperitoneu
108. [TGE10101] Teratoamelor mature se descriu prin ()
A: Pot conine grsime
B: Sunt tumori maligne ovariene
C: La radiografia simpl apar ca formaiuni opace
D: Pot disprea spontan dup un timp
E: Necesitatea operrii, dac sunt simptomatice
109. [TGE10105] Cancerului mamar palpabil este caracterizat de ()
A: Atracie cutanat
B: Bine delimitat
C: Mobil
D: Neregulat
E: Dur
110. [TGE10106] Cancerul mamar este favorizat de ()
A: Nuligestitate
B: Menopauz tardiv
C: Multiparitate
D: Obezitate
E: Fumat
REUMATOLOGIE
POLIARTRITA REUMATOIDA
1. [PRM10002] Identificai afirmaia corect privind afectarea articular n poliartrita reumatoid (pg.
629)
A: respecta articulaiile metacarpofalangiene i interfalangiene proximale
B: implica preferenial articulaiile interfalangiene distale
C: asociaz frecvent simptome/semne extraarticulare
D: este o poliartrit acut cu durat sub ase sptmni
E: se caracterizeaz prin prezena sinovitei i eroziunilor cu pattern poliarticular
2. [PRM10003] Precizai afirmaia corect referitor la evaluarea radiografic a unui pacient cu
poliartrita reumatoid (pg. 629)
A: necesit expunerea minii i a pumnului pentru identificarea semnelor de condrocalcinoz
B: nu identific leziuni radiologice n primii 2 ani de evolu ie
C: este obligatorie expunerea radiografic a articula iilor tibio-tarsiene
D: absena leziunilor radiologice exclude diagnosticul
E: expunerea 3/4 picior bilateral fa poate identifica pensri de spa iu articular i eroziuni
3. [PRM10004] Care dintre complicaiile enumerate nu este ntlnit n poliartrita reumatoid (pg.
630)
A: pericardita
B: amiloidoza AA
C: glomerulonefrita proliferativa difuz
D: multinevrita
E: episclerita
4. [PRM10005] Reaciile adverse la methotrexat nu includ (pg. 631)
A: citopenia
B: stomatita
C: hirsutismul
D: infeciile
E: citoliza hepatic
5. [PRM10006] Tratamentul de fond convenional n poliartrit reumatoid utilizeaz (pg. 631)
A: etanercept
B: leflunomid
C: Methotrexat
D: infliximab
E: abatacept
6. [PRM10012] Cauze ale pozitivitatii Factorului reumatoid ( responsabile de poliartralgii si
poliartrite ) sunt urmatoarele cu exceptia: (628)
A: boala Waldenstrom
B: leismanioza
C: sarcoidoza
D: lupus sistemic
E: hepatita cu virus B
14. [PRM10058] Urmatoarele examinari complementare sunt biologice cu exceptia (pg 629)
A: hemograma
B: factor reumatoid
C: radiografie toracica fata si profil
D: examen citobacteriologic de urina
E: examinarea sistematica a lichidului sinovial
15. [PRM10061] BIOTERAPIA in poliartrita reumatoida include: ()
A: PREDNISON
B: LEFLUNOMIDA
C: SULFASALAZINA
D: MATROTREXAT
E: ADALIMUMAB
16. [PRM10062] Cauzele principale ale mortalitatii in poliartrita reumatoida sunt urmatoarele, cu
EXCEPTIA : ()
A: Accident vascular cerebral (AVC)
B: Infarct miocardic
C: Infectia
D: Cancerul
E: Luxatia atlantoaxoidiana
17. [PRM10007] Evaluarea complementar a pacientului cu poliartrit reumatoid presupune (pg.
629)
A: cercetarea sindromului inflamator, VSH, CRP
B: identificarea terenului genetic HLA-DR0401, 0404, 0405
C: determinarea anticorpilor anti-CCP i a factorului reumatoid
D: radiografia de mini i ecografia articular
E: testarea funciei hepatice i a creatininei
18. [PRM10009] Tratamentul de fond n poliartrita reumatoid presupune (pg. 630, 631)
A: utilizarea de prima intenie a terapiei anti-TNF n formele u oare i moderate de boal
B: iniial administrarea de metotrexat sau leflunomid
C: administrarea de rituximab de prima intenie n formele severe de boal
D: evitarea hidroxiclorochinei n monoterapie
E: utilizarea terapiei combinate metotrexat + sulfasalazin
19. [PRM10010] Monitorizarea pacientului cu poliartrit reumatoid include (pg. 631)
A: evaluarea clinic a rigiditii matinale i durerii articulare
B: determinarea markerilor biologici: VSH, CRP, ANA, ANCA
C: evaluarea radiografic a minilor la fiecare trei luni
D: scorul de activitate a bolii DAS28
E: identificarea comorbiditii cardiovasculare
20. [PRM10011] Factori de prognostic ai severitaii n poliartrita reumatoid sunt (pg. 629, 630)
A: vasculita reumatoid
B: prezena eroziunilor la diagnostic
C: teren genetic HLA-B27
D: persistena sinovitei la 3 luni de tratament
D: hemoleucograma
E: factor reumatoid
28. [PRM10021] Monitorizarea radiologica a PR cuprinde: ()
A: radiografii mainii + articulatiile pumnilor, fata
B: picioare fata si 3/4
C: la fiecare 6 luni timp de un an si apoi in fiecare an
D: doar maini
E: doar picioare
29. [PRM10022] Tratamentul fizic al PR include: ()
A: kinetoterapie
B: terapie ocupationala
C: ortezele sunt contraindicate
D: repaus absolut in caz de puseu dureros
E: repausul este interzis in puseu
30. [PRM10023] Tratamentul chirurgical al PR include: ()
A: sinovectomia artroscopica
B: sinovectomia deschisa este contraindicata
C: sinovectomia deschisa in caz de sinovita rebela
D: inlocuire articulara
E: artrodeza
E: Vasculit reumatoid
55. [PRM10049] Poliartrita reumatoid poate da urmtoarele modificri radiologice ()
A: Eroziuni
B: Entezite
C: Condrocalcinoz
D: Hipertransparen osoas
E: ngustri de spaiu
56. [PRM10050] Poliartrita reumatoid afecteaz de regul ()
A: Articulaia umrului
B: Articulaia cotului
C: Interfalangiene distale
D: Metacarpofalangiene
E: Interfalangienele proximale
57. [PRM10056] Diagnosticul de PR se bazeaza pe ()
A: examenul clinic
B: factor reumatoid
C: Ac anti CCP
D: Ac anti ADN nativi
E: radiografii
58. [PRM10057] Din punct de vedere clinic PR (pag 629)
A: PR este o poliartrita cronica, persistenta, de obicei goala
B: predominanta la barbati, varsta de debut 50 de ani
C: afectarea preferentiala a mainilor si picioarelor
D: nu sunt posibile si alte forme de debut
E: afectarea articulatiilor mari cu respectarea interfalangienelor distale
59. [PRM10059] Urmatoarele examinari complementare sunt necesare pt eliminarea diagnosticelor
diferentiale (pg 629)
A: creatinina
B: fosfataza alcalina
C: ANCA
D: antigenemia p24
E: hemocultura in caz de febra
60. [PRM10060] Cauzele principale ale mortalitatii in PR sunt (pg 630)
A: infectia
B: sinovita atlantoaxoidiana
C: vasculita reumatoida
D: cancerul
E: evenimente cardio vasculare(AVC, infarct miocardic)
SPONDILITA ANCHILOZANTA
E: chirurgical
8. [SPD10035] Spondilita anchilozant se trateaz n prim faz cu ()
A: Infliximab
B: Adalimumab
C: Leflunomida
D: Sulfasalazina
E: Etanercept
9. [SPD10036] n spondilita anchilozant NU se recomand urmtoarea examinare radiologic ()
A: Radiografii ale bazinului
B: Profil picioare
C: Profil mini
D: Radiografie a coloanei vertebrale lombare
E: Radiografie a coloanei vertebrale toracice
10. [SPD10037] Afectarea cervical n spondilita anchilozant NU este relavat prin ()
A: Distana acromion-ureche
B: Distana menton-stern
C: Distana C7-perete
D: Distana occiput-perete
E: Indicele Schober
11. [SPD10038] Diagnosticul de certitudine n spondilita anchilozant se pune pe baza ()
A: Existena unei bolii inflamatorii intestinale
B: Existena uveitei
C: Prezena psoriazisului
D: Prezenei afectrii radologice sacroiliac
E: Ag HLA-B27 pozitiv
12. [SPD10040] Din grupul spondilartropatiilor fac parte urmatoarele boli, cu EXCEPTIA : ()
A: entezita
B: spondilita anchilozanta
C: spondilartritele asociate bolilor inflamatorii intestinale
D: artrita reactiva
E: artrita psoriazica
13. [SPD10007] Care dintre urmtoarele manifestri extraarticulare nu este caracteristic spondilitei
anchilozante (pg. 634-635)
A: amiloidoza AA
B: nefropatia IgA
C: boala de reflux gastroesofagian
D: insuficiena aortic
E: uveita anterioar
14. [SPD10009] Alegei afirmaiile adevrate privind afectarea entezelor n spondiloartropatii (pg.
634-635)
A: se exprim frecvent prin talalgii
B: const n inflamaia zonei de inserie pe os a tendoanelor i ligamentelor
21. [SPD10018] Semnele extraarticulare principale care pot sa apara in spondilita anchilozanta sunt:
()
A: psorizis
B: boala inflamatorie intestinala
C: uveita
D: conjunctivita
E: diareea urmeaza artritei reactive
22. [SPD10020] Urmatoarele sunt erori in managementul spondilitei anchilozante: ()
A: tratarea afectarii axiale si entezopatice cu sulfasalazina sau metotrexat
B: tratarea afectarii axiale cu AINS
C: examinarea articulatiei soldului
D: neidentificarea istoricului de tuberculoza
E: anamneza, radiografie pulmonara, IDR inainte de a incepe tratamentul cu anti-TNF-alfa
23. [SPD10021] Afirmatii adevarate despre diagnosticul spondilitei anchilozante: ()
A: este in principal clinic
B: sunt prezente antecedente familiale de boli inflamatorii intestinale
C: istoric personal de artrita reactiva
D: prezenta redorii lombare
E: astrite/artralgii adesea simetrice
24. [SPD10022] Afectarea articulara periferica in spondilita anchilozanta include: ()
A: artrite adesea asimetrice ale articulatiiloe mici si mari
B: artrite/artralgii ale articulatiilor interfalangiene distale
C: distrugerea rapida a articulatiei soldului in absenta tratamentului
D: artralagii cel mai adesea simetrice
E: afectare cel mai adesea a interfalangienelor proximale
25. [SPD10023] Afectarea rahidiana inflamatorieeste depistata prin: ()
A: masurarea inaltimii
B: indicele Schober, distanta degete-sol
C: distanta occiput-perete pentru coloana lombara
D: masurarea expansiunii cutiei toracice
E: menton stern
26. [SPD10024] Afectarea entezelor in spondilita anchilozanta provoaca dureri la nivelul: ()
A: calcaiului
B: sternului
C: trohanterului
D: coloanei lombare
E: articulatiilor interfalangiene distale
27. [SPD10025] Examinari complementare necesare in diagnosticul spondilitei anchilozante: ()
A: hemograma, VSH, CRP: sindromul inflamator este obligatoriu
B: punctie articulara
C: bandeleta urinara
D: ecografie articulara si RMN sold
E: ecografia articulatiilor mainilor si picioarelor
28. [SPD10026] Ecografia are urmatoarele roluri in spondilita anchilozanta: ()
A: identifica efuziunea articultiei soldului
B: cu ajutorul ei se cauta sinovite ale articulatiilor mainilor si picioarelor
C: nu are nici un rol
D: identifica leziunile coloanei lombare
E: identifica leziunile articulatiei sacroiliace
29. [SPD10027] Aspectul RMN in spondilita anchilozanta este: ()
A: hiposemnal T1 dupa injectie de gadoliniu, hipersemnal T2 al spatiului sacroiliac
B: hipersemnal T2 al colturilor vertebrale
C: hiposemnal T2 al spatiului sacroiliac
D: hipersemnal T1 al colturilor vertebrale
E: nesemnificativ
30. [SPD10028] Urmatoarele afirmatii despre bandeleta urinara in spondilita anchilozanta sunt
adevarate, cu exceptia: ()
A: identifica asocierea frecventa cu nefropatia cu IgA
B: se face datorita riscului amiloidozei AA in caz de spondiloartropatie biologic inflamatorie veche
si netratata
C: sa face datorita riscului de amiloidoza AL
D: nu este necesara
E: se face datorita asocierii (rare) cu nefropatia cu IgA
31. [SPD10029] Afirmatii adevarate despre managementul spondilitei anchilozante: ()
A: medicamentos general simptomatic: analgezice, AINS
B: medical general de fond: metotrexat sau sulfasalazina in artrita periferica
C: anti-TNF-alfa in caz de afectare coxofemurala
D: in caz de esec succesiv la 3 AINS luate in dozaj corect si pentru cel putin 2 luni: anti-TNF-alfa
E: in caz de majorare a rigiditatii, de impact familial si porfesional major: anti-TNF-alfa
32. [SPD10030] Tratamentul medicamentos local in spondilita anchilozanta, afirmatii false: ()
A: infiltratii cu derivati ai corticosteroizilor
B: daca exista efuziune articulara persistenta
C: este contraindicat daca exista efuziune articulara persistenta
D: in special in cazul efuziunii articulare coxofemurale
E: contraindicat in cazul efuziunii articulare coxofemurale
33. [SPD10031] Tratamentul nemedicamentos in spondilita anchilozanta, afirmatii false: ()
A: kinetoterapie
B: autoexercitiile (decubit dorsal)
C: kinetoterapie respiratorie in formele avansate
D: balneoterapie
E: nu este neaparat necesar
34. [SPD10032] Tratamentul uveitei anterioare in cadrul spondilitei anchilozante se face cu: ()
A: corticosteroizi locali
B: midriatice local
C: atropina local
D: miotice
E: tratament general (cel local este ineficient)
35. [SPD10033] Spondiloartropata n spondilita anchilozant NU se trateaz cu ()
A: Anti-TNF alfa
B: Sulfasalazin
C: Metotrexat
D: AINS
E: Analgezice
36. [SPD10034] Diagnosticul spondilitei anchilozante are urmtoarele semne extra-articulare ()
A: Eritem
B: Conjunctivit
C: Uveita
D: Diaree
E: Psoriazis
37. [SPD10039] Semnele extaarticulare principale in spondiloartropatii include: ()
A: Acneea
B: Uveita
C: Diareea
D: Artrita periferica
E: Leziuni cutanate psoriazice
OSTEOPOROZA
E: Fumat
8. [OST10049] Referitor la teriparatid urmtoarea afirmaie NU este adevrat ()
A: Reduce riscul de fracturi vertebrale i nonvertebrale
B: Este contraindicat in boala Paget
C: E recomandat pentru cazurile incipiente de osteoporoza
D: Se administreaza subcutanat
E: Este un fragment recombinant 1-34 de hormon paratiroidian
9. [OST10050] NU reprezint semne radiografie care s indice cauz malign n diagnosticul
diferenial al unei fracturi osteoporotice ()
A: Lipsa semnelor neurologice
B: Asimetrie vizibil a vertebrei (din fa)
C: Liza pediculului
D: Recul al peretelui posterior
E: Fracturi vertebrale mai sus de T4
10. [OST10051] Osteoporozele secundare NU sunt cauzate de ()
A: Anorexie nervoas
B: Reumatism inflamator cronic
C: Gastrectomie
D: Terapie cu corticoizi
E: Sindrom Marfan
11. [OST10007] Care afirmaii referitoare la osteoporoz sunt incorecte (pg. 637-638)
A: Terapia osteoporozei n absena unor fracturi este ntotdeauna de tip farmacologic sistematic
B: Osteoporoza sever nu se asociaz dect rareori cu prezen a uneia/mai multor fracturi
C: Diagnosticul de osteoporoz secundar nu se regase te niciodat la un pacient cunoscut cu boala
celiac
D: Testele de laborator ce trebuie efectuate la pacientul cu osteoporoz cuprind doar: hemograma,
calciu seric i calciuria
E: Maladia Marfan este o osteopatie fragilizant non-osteoporotic
12. [OST10008] Osteoporoza primar (pg. 636-637)
A: exclude alte cauze de osteopatie fragilizant
B: presupune evaluarea vitezei de sedimentare a hematiilor, electroforeza proteinelor serice,
calciului seric, creatininuriei
C: poate induce afeciuni de tip malign
D: poate fi diagnosticat att la femei ct i la brba i
E: nu este dureroas, simptomatologia algic fiind de fapt prezent doar n cazul unei fracturi
13. [OST10009] Absortiometria cu raze X (pg. 636)
A: este utilizat pentru terapia osteoporozei
B: msoara densitatea mineral osoas la nivelul coloanei vertebrale lombare
C: red un scor T mai mare de -2.5 pentru osteopenie
D: red un scor T normal mai mare de -1
E: reprezint un instrument important n diagnosticul osteoporozei secundare
administreaza sistematic
E: strontiul se administreaza zilnic,subcutan si prezinta risc de alergii cutanate
20. [OST10016] Strategia terapeutica in osteoporoza este urmatoarea: ()
A: in caz de osteoporoza fracturara: inceperea tratamentului daca scorul T <-1 si fracturi vertebrale
B: inceperea tratamentului in caz de scor T<-1 si fractura la incheietura mainii
C: tratament in caz de scor T< -2 la o femeie la postmenopauza si fractura de humerus
D: tratamentul farmacologic nu este sistematic pentru osteoporoza densitometrica
E: tratament la femeile cu DMO foarte scazuta (T<-3) chiar daca nu sunt prezente fracturi
osteoporotice
21. [OST10017] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu scorul T in osteoporoza femeilor
aflate la menopauza: ()
A: pentru scorul T se folosesc controale la pacienti de varsta similara si de acelasi sex
B: desnsitate osoasa normala: scor T >-1
C: ospteopenia: scor T intre -1 si -2
D: osteoporoza: scor T <= -2
E: osteoporoza severa: scor T <= -2.5 si prezenta uneia sau mai multor fracturi
22. [OST10018] Densitatea osoasa in osteoporoza se masoara la nivelul: (pg. 636)
A: coloanei vertebrale lombare
B: extremitatatii inferioare a antebratului
C: extremitatii superioare a femurului
D: humerusului
E: coloanei cervicale
23. [OST10019] Tratamentul osteoporozei densitometrice se face astfel: ()
A: sistematic
B: este initiat pentru DMO foarte scazuta
C: este initiat pentru scor T <-3
D: este initiat pentru scor T <-2.5 indiferent daca sunt presenti sau nu factori de risc de fractura
E: nu este sistematic
24. [OST10020] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul osteoporozei sunt adevarate: ()
A: inainte de 70 de ani predomina riscul de fracturi vertebrale si tratamentul se face cu raloxifen,
ranelat de strontiu sau bifosfonati
B: dupa 70 de ani predomina riscul de fracuta de sold si tratamentul se face cu raloxifen
C: durata tratamentului cu teriparatid este de cel putin 4 ani
D: tratamentul cu teriparatid este limitat la 24 de luni
E: in caz de osteopenie masurile igienodietetice sunt de obicei suficiente
25. [OST10021] Indicatiile pentru tratament in caz de osteoporoza indusa de corticosteroizi sunt
urmatoarele: ()
A: tratament cu corticosteroizi > 7,5 mg/zi mai mult de 3 luni
B: daca lipsesc fracturile tratamentul se face daca scorul T < -1,5
C: tratament daca exista antecedent de fractura osteoporotica
D: tratament daca scorul T < -1,5 indiferent daca exista sau nu fracturi
neurinom
D: posibilitatea de compresie medulara in afectarile mai sus de L1-L2
E: RMN rahidian, CT in caz de radiculalgii complicate de un deficit motor sau tulburari sfincteriene
39. [RDG10036] In caz de afectare cervicala si dorsala in radiculalgiile simptomatice sunt prezente
urmatoarele: ()
A: simptome radiculare ca indicator al nivelului lezional medular (nivelului de compresie)
B: simptome de afectare piramidala si/sau cordonala posterioara care indica afectiunea sublezionala
C: simptome radiculare ca indicator al nivelului sublezional medular
D: simptome de afectare piramidala si/sau cordonala posterioara care indica nivelul lezional
E: este imposibila afectare maduvei
40. [RDG10037] Atunci cand afectiunea radiculara nu este asociata cu sindrom rahidian si cu migrare
trebuie cautate urmatoarele cauze: ()
A: tumora sacrala sau ovariana in radiculalgiile S1
B: leziune tumorala sau infectioasa a muschiului psoas (cruralgie fara durere rahidiana)
C: boala Lyme, herpes zoster
D: meningo/radiculonevrita
E: hernia de disc rupta (fara migrare)
1. [AIN10003] Care dintre urmtorii ageni farmacologici sunt de tip AINS (pg. 646)
A: Pirazolii
B: Prednisonul
C: Betametazona
D: Ketotifenul
E: Lorazepamul
2. [AIN10004] n care dintre afeciunile enumerate mai jos este permis infiltrarea de corticosteroizi?
(pg. 649)
A: Status infecios activ
B: Bursita olecranian
C: Artrita septic
D: Osteocondrom
E: Toate rspunsurile de mai sus sunt eronate
3. [AIN10005] Ce tipuri de afeciuni dintre cele redate mai jos, presupun administrarea pe o perioad
lung a AINS (pg. 646)
A: Rahialgii
B: Tendinite i bursite
C: Traume sportive
D: Spondilit anchilozant
E: Gut cronic tofacee
4. [AIN10006] Care sunt reaciile adverse dup administrarea steroizilor pe cale general (pg. 648649)
A: Hipercorticismul iatrogen, retard de cre tere la copil, amenoree, osteonecroz aseptic
B: Boala Crohn, complicaii cardio-vasculare, hiperlipemie, sigmoidit, acnee
C: Diverticuloza, cicatrici cheloide, infecii oportuniste
D: Diabet zaharat tip I insulinonecesitant
E: Feocromocitom, hipotiroidism, hipopotasemie
5. [AIN10007] Interaciunile medicamentoase ale AINS includ (pg. 647-648)
A: antihipertensivele de tip sartan
B: fenitoina-cu risc de supradozaj
C: corticosteroizii indiferent de diagnostic i de simptomatologia algic
D: salicilaii cu risc de reactie de hipersenibilizare imediat
E: inhibitorii de pomp de protoni
6. [AIN10028] Infiltraia de corticosteroizi NU are urmtorul efect secundar ()
A: Atrofie a pielii
B: Artrita acut microcristalin
C: Hemartroz
D: Pierderea de mas osoas
E: Artrita septic
7. [AIN10029] Infiltraia de corticosteroizi NU are urmtorea complicaie ()
A: Artrita septic
B: Artrita acut microcristalin
C: Hemartroz
ORTOPEDIE
CHIRURGICALA
FRACTURI
C: intertrohanteriene
D: supratrohanteriene
E: pertrohanteriene
8. [FRC10018] Fracturile cervicale ale femurului ()
A: Se pot consolida n poziie vicioas
B: Nu au risc de pseudoartroz
C: Sunt extra-articulare
D: Sunt intra-articulare
E: Nu au risc de necroz a capului femural
9. [FRC10019] Fracturile extremitii inferioare a radiusului NU au urmtoarele complicaii initial ()
A: Deschidere cutanat
B: Compresie a nervului median
C: Decompensare a tarelor la vrstnici
D: Sindrom de alunecare
E: Leziune vascular
10. [FRC10020] Radiografia de pumn fa n fractura extremitii inferioare a radiusului NU permite
()
A: Analiza liniei bistiloidiene
B: Analiza orientatiei glenei radiale
C: Analiza indicelui radio-ulnar
D: Analiza interliniei articulare
E: Completarea de radiografie n traciune
11. [FRC10006] Deformarea membrului inferior ntr-o fractura dezangrenata a extremit ii superioare
a femurului este n: (pg. 655)
A: Rotaie extern
B: Rotaie intern
C: Abducie
D: Adducie
E: Flexie
12. [FRC10007] Urmtoarele afirmaii referitoare la fracturile extremit ii superioare a femurului sunt
adevrate: (pg. 655)
A: Fracturile cervicale sunt fracturi extraarticulare
B: Fracturile cervicale prezint risc de necroz secundar a capului femural
C: Fracturile capului femural sunt relativ frecvente
D: Fracturile cervicale prezint risc de pseudartroz
E: Fracturile masivului trohanterian au risc de consolidare vicioas
13. [FRC10008] O fractura a extremitaii inferioare a radiusului se caracterizeaz clinic prin: (pg.
653)
A: Durere
B: Impotena funcional
C: Deformarea pumnului n dos de furculia dac deplasarea este anterioar
D: Leziune a nervului radial
E: Edem
14. [FRC10009] Din complicaiile posibile ale unei fracturi a extremit ii inferioare a radiusului fac
parte: (pg. 654)
A: Leziunea nervului radial
B: Deschidere cutanat
C: Sindromul de compartiment
D: Infecia zonei operate
E: Necroza osoas
15. [FRC10010] Cel mai frecvent tratament al fracturilor la copil este tratamentul ortopedic din
urmtoarele motive (pg. 664)
A: Risc de epifiziodeza postoperatorie (daca interven ia chirurgical este localizat pe cartilajul de
cretere)
B: Tolerabilitate bun a fixarii vicioase prin remodelarea ulterioar
C: Epifize fertile: aproape de genunchi i departe de cot
D: Formarea unui punct osos la nivelul leziunii cartilajului de cre tere
E: Absena complicaiilor de rigiditate sau a tromboflebitei sub ghips
16. [FRC10011] In cazul fracturilor extremitatii inferioare a radiusului, la radiagrafia de fata a
pumnului trebuie analizate: (653)
A: interlinia articulara
B: orientatia glenei radiale
C: indicele radio-ulnar
D: linia bistiloidiana
E: angularea
17. [FRC10012] La copilul cu fractur se indic urmtoarele ()
A: Reducia sub anestezie a fracturii
B: Kinetoterapie
C: Prevenie trombembolic
D: Intervenie chirurgical
E: Imobilizare n ghips
18. [FRC10013] Fracturile extremitii superioare a fermurului pot avea urmtoarele complicaii
preoperatorii ()
A: Leziuni de decubit
B: Pierderea autonomiei
C: Alunecarea
D: Deshidratare
E: Decompensarea afeciunilor asociate
19. [FRC10014] Fracturile extremitii inferioare a radiusului pot avea urmtoarele complicaii
postoperatorii ()
A: Sindrom de alunecare
B: Depresie reacional
C: Leziune vascular
D: Sindrom de compartiment al lojelor
E: Decompensare a tarei la pacientul vrstnic
21. [FRC10022] Fracturile extraarticulare ale extremitati inferioare a radiusului la adult sunt: ()
A: Fractura Pouteau-Colles(deplasarea posterioara)
B: Fractura Goyrand-Smith(deplasarea anterioara)
C: Fractura in cruce(a lui Destot)
D: Fractura in T
E: Fractura marginala anteriora
OFTALMOLOGIE
C: glaucom acut
D: OACR
E: keratita acuta
8. [VED10034] Bilantul cardiovascular in OACR include, cu exceptia: ()
A: holter ECG
B: ECG
C: ETE
D: ETT
E: glicemie postprandiala
9. [VED10036] Prima manifestare oftalmologica a bolii Horton este: ()
A: NORB
B: OACR
C: OVCR
D: NOIAA
E: DMLV
10. [VED10040] Semnele functionale ale AVC cu afectare oftalmica sunt: ()
A: amputarea brutala a campului vizual
B: amputarea dureroasa a campului vizual
C: fotofobie
D: lacrimare
E: blefarospasm
11. [VED10047] Tratamentul endoftalmitei include, cu exceptia: ()
A: tratament local: Ciprofloxacina x 6/zi
B: tratament local: Tobramicina-Dexametazona x 6/zi si Tropicamidum
C: antiinflamator pe cale sistemica
D: metilprednisolon 500 mg/zi timp de 3 zile, initiat in primele 48 de ore de la debutul afestiunii
E: sunt interzise antiinflamatoarele steroidiene
12. [VED10053] Tratamentul NORB se face cu: ()
A: bolus intravenos de prednison 1g/zi timp de 3-5 zile
B: prednison 1 mg/kg/zi timp de 11 zile, dupa bolus cu metilprednisolon 3-5 zile
C: corticoterapie pe termen lung
D: bolus intravenos de metilprednisolon, urmat de prednison 30 de zile
E: imunosupresoare
13. [VED10067] Urmatoarele sunt etiologii ale OVCR cu exceptia uneia: ()
A: hipertonie oculara (50% din OVCR)
B: cauze venoase
C: boala Behcet
D: sarcoidoza
E: compresiuni intraorbitare
21. [VED10094] Glaucomul acut prin nchiderea unghiului NU are urmtorul semn ()
A: Cefalee
B: Ochi alb i nedureros
C: Vrsturi
D: Greuri
E: Scderea acuitii vizuale
22. [VED10095] Neuropatia optic retrobulbar NU are urmtoare cauz ()
A: Idiopatic
B: Intoxicaie alcoolo-tabagic
C: Boala Lyme
D: Scleroz multipl
E: Boala Horton
23. [VED10096] NOIAA poate avea urmtoarea cauz ()
A: Boala Horton
B: Boala Behcet
C: Tulburri ale hemostazei
D: Diabet
E: HTA
24. [VED10097] O cauz posibil de OVCR este, cu excepia ()
A: Ateroscleroza
B: Hipertonie oculara
C: Boala Behcet
D: Ocluzie a carotidei interne
E: Embolie
25. [VED10098] n OACR urmtoarea NU reprezint o examinare complementar utilizat ()
A: Angio-RMN
B: RMN
C: VS
D: Angiografie cu fluorescein
E: PCR
26. [VED10099] Care dintre urmtoarele NU reprezint o cauz vascular pentru tablolul clinic: ochi
alb, calm i nedureros cu scdere brusc a vederii ()
A: OACR
B: OVCR
C: Complicaia neovascularizatiei din cadrul unei degenerescente maculare
D: Cecitatea monocular tranzitorie
E: Hemoragia intravitrean
27. [VED10100] Care dintre urmatoarele semen functionale este present in ocluzia venei centrale a
retinei: ()
A: Edem papilar
B: Vene dilatate si sinoase
C: Hemoragi retiniene striate sau rotunde
D: Noduli albi pufosi
34. [VED10011] Care dintre urmtoarele afirmatii sunt valabile n cazul neuropatiei oprice ischemice
acute anterioare? (pg. 681)
A: scderea brutal a vederii
B: durere ocular, congestie ocular aprut cu 24 de ore nainte de scderea acuitt ii vizuale
C: amputarea cmpului vizual
D: edem papilar cu hemoragii peripapilare
E: poate reprezenta o manifestare a bolii Horton
35. [VED10012] Uveita anterioar acut este caracterizat prin: (pg. 684)
A: hemoftalmus
B: cerc pericheratic
C: efect Tyndall
D: precipitate endocorneene
E: sinechii iridocristaliniene, care forteaz
pupila s rmn n midriaz maxim
680)
A: msurarea tensiunii oculare si tratament hipotonizant pentru glaucomul secundar
B: fotocoagulare panretinian pentru prevenirea complicatiilor
neovasculare
E: blefarospasm
41. [VED10021] Prognosticul formei edematoase din ocluzia venei centrale a retinei presupune:
(680,681)
A: evolutie favorabila in 80% din cazuri
B: edem macular cistoid cronic
C: evolutie spre forma ischemica
D: glaucom neovascular de 100 zile
E: evolutie spre atrofie optica
42. [VED10022] Conduita terapeutica de urmat in endoftalmita implica: (684)
A: punctia camerei anterioare
B: agenti miotici
C: injectare intravitreana de antibiotice cu spectrul larg
D: antiinflamator pe cale sistemica (Metilprednisolon)
E: antiinflamator si antibiotic locale
43. [VED10023] Din tratamentul pe cale locala pentru reducerea presiunii intraoculare din glaucomul
acut prin inchiderea unghiului fac parte urmatoarele medicamente: (683)
A: inhibitor al anhidrazei carbonice
B: derivati ai adrenalinei
C: prostaglandine
D: acetazolamida
E: beta blocante
44. [VED10024] Afectarile oftalmologice "pure" includ: ()
A: dezlipirea de retina
B: hemoragia intravitreana
C: hialita
D: context traumatic
E: DMLV
45. [VED10025] Examenele cele mai utilizate in anomaliile vederii cu debut brutal sunt ()
A: perimetria Goldmann
B: fund de ochi
C: angiografia cu fluoresceina
D: tomografia in coerenta optica
E: examenul cu lampa cu fanta
46. [VED10026] Afectiunile nervului optic ce cauzeaza anomalie brutala a vederii cu ochi calm, alb si
nedureros sunt urmatoarele: ()
A: NORB
B: NOIAA
C: compresiuni nervoase
D: neuropatia optica ereditara degenerativa Leber
E: DMLV
61. [VED10044] Antecedentele medicale ale pacientilor cu uveita acuta anterioara includ: ()
A: spondilartrita anchilozanta
B: boala Behcet
C: boala Horton
D: sarcoidoza
E: tuberculoza
62. [VED10045] Tratamentul uveitei anterioare acute se face cu: ()
A: corticoizi locali: dexametazona 1 picatura/h timp de 48 de ore, descrestere progresiva
B: unguent antibiotic+corticoid: Oxitetraciclinum+Dexametazonum 1 aplicare/zi
C: coliruri miotice: Atropina si Tropicamidum
D: coliruri midriatice cu scop analgezic
E: colir miotic pentru prevenirea aparitiei sinechiilor
63. [VED10046] Tratamentul endoftalmitei include: ()
A: punctia camerei anterioare
B: injectare intravitreana de Vancomicina 0.05 ml
C: injectare intravitreana de Ceftazidim sau Amikacina 5 ml
D: antibioterapie intravenoasa: Imipenem+Cilastatin sodic 1 g +3/zi
E: antibioterapie intravenoasa: levofloxacina 500mg/zi
64. [VED10048] Tratamentul ketatitei acute cuprinde: ()
A: coliruri sau unguente antivirale timp de 14 zile
B: coliruri antibacteriene cu administrare intensiva
C: tratament general
D: antivirale timp de 30 de zile
E: nu este necesar tratamentul local
65. [VED10049] Tratamentul glaucomului acut prin inchiderea unghiului cuprinde: ()
A: tratament ambulator
B: reducerea PIO
C: agenti miotici
D: iridotomie la nivelul ochiului afectat
E: iridotomie la nivelul ochiului congener
66. [VED10050] Despre tratamentul curativ si preventiv in glaucomul acut prin inchiderea unghiului
se poate spune: ()
A: nu exista tratament curativ si preventiv
B: iridotomie doar la ochiul afectat
C: trabeculectomie
D: iridotomie la ochiul congener ca singur tratament preventiv
E: iridotomie la ochiul afectat ca singur tratament preventiv
67. [VED10051] Reducerea PIO in cazul glaucomului acut prin inchiderea unghiului se face astfel: ()
A: betablocante pe cale generala
B: acetazolamida pe cale generala
C: manitol pe cale generala
D: derivati ai adrenalinei pe cale locala
E: se vor evita prostaglandinele
68. [VED10052] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul glaucomului neovascular sunt adevarate: ()
A: spitalizare
B: hipotonizant local si general,
C: distrugerea proceselor ciliare cu laserul cu dioda
D: fotocoagulare in grila
E: crioaplicatii
69. [VED10054] Tratamentul NOIAA este: ()
A: corticoterapie pe cale intravenoasa in urgenta
B: metilprednisolon 500 mg/zi timp de 3 zile, apoi prednison 1mg/kg/zi
C: spitalizare
D: managementul factorilor de risc cardiovasculari
E: nu necesita tratament de urgenta
70. [VED10055] Tratamentul OVCR se face astfel: ()
A: nu exista tratament curativ eficient
B: anticoagulante
C: fotocoagulare panretiniana
D: injectare intravitreana de corticoizi
E: laser "grid", anti-VEGF
71. [VED10056] Prognosticul OVCR este urmatorul: ()
A: evolutie favorabila in 50% din cazuri pentru forma edematoasa
B: evolutie spre forma ischemica in 25% din cazuri
C: evolutie constant negativa a formei ischemice
D: glaucom neovascular dupa 3 luni in forma ischemica
E: edem macular cistoid cronic in 50% din cazuri
72. [VED10057] Examinarile complementare ale NOIAA includ: ()
A: camp vizual Goldmann
B: angiografie cu fluoresceina
C: VS, PCR
D: biopsie din artera temporala homolaterala (intotdeauna pozitiva)
E: bilant cardiovascular
73. [VED10058] Examinarile complementare oftalmologice in OVCR sunt ()
A: angiografia cu fluoresceina
B: OCT: cuantifica edemul macular cistoid
C: biopsie din artera temporala
D: perimetria Goldmann
E: fund de ochi
74. [VED10059] Angiografia cu fluoresceina se face in urmatoarele afectiuni oftalmologice: ()
A: OACR
B: OVCR
C: NOIAA
D: NORB
E: glaucom acut prin inchiderea unghiului
75. [VED10060] Factorii favorizanti ai keratitei acute sunt: ()
A: lentile de contact (10%)
B: traumatism ocular
C: sindrom viral
D: sindrom de ochi uscat
E: sindrom bacterian
76. [VED10061] Smnele clinice ale OVCR sunt: ()
A: edem papilar
B: vene subtiri
C: hemoragii retiniene striate (profunde)
D: hemoragii retiniene rotunde (superficiale)
E: noduli albi, pufosi
77. [VED10062] Semnele clinice intalnite un NORB sunt, cu exceptia: ()
A: ochi alb si dureros
B: fenomenul Marcus-Gunn prezent
C: deficit al reflexului pupilar eferent
D: papila normala
E: edem papilar
78. [VED10063] Examinarile complementare ale NORB arata: ()
A: cotom central sau centro-cecal la perimetrie Goldmann
B: hipersemnal T2 la nivelul nervului optic afectat pe RMN
C: RMN confirma diagnosticul
D: sarcoidoza: hemograma, VS, PCR, ECA
E: deficit latitudinal
79. [VED10064] Semnele clinice ale NOIAA sunt: ()
A: edem papilar hemoragic
B: hemoragii peripapilare
C: edem papilar ischemic
D: durere oculara
E: noduli albi
B: NOIAA
C: Scleritei posterioare
D: Uveitei posterioare
E: Uveitei anterioare
88. [VED10077] Endoftalmita se trateaz local cu ()
A: Dexametazon
B: Tobramicin
C: Levofloxacin
D: Imipenem
E: Ciprofloxacin
89. [VED10078] Uveita anterioar acut poate fi identificat prin urmtoarele semne ()
A: Blefarospasm
B: Lcrimare
C: Cerc perikeratic
D: Scderea acuitii vizuale
E: Ochi alb, nedureros
90. [VED10079] Keratita acut poate avea urmtoarele cauze ()
A: Amibe
B: Piocianic
C: Citomegalovirus
D: Adenovirus
E: Herpes
91. [VED10080] Keratita acut poate fi identificat prin intermediul urmtoarelor semne ()
A: Blefarospasm
B: Lacrimare
C: Fotofobie
D: Durere
E: Midriaza areactiv
92. [VED10081] Presiunea intraocular din glaucom poate fi redus prin urmtoarele metode locale ()
A: Prostaglandine
B: Inhibitori ai anhidrazei carbonice
C: Derivai ai adrenalinei
D: Beta blocante
E: Acetazolamid
93. [VED10082] Glaucomul acut prin nchiderea unghiului este marcat de urmtoarele semne clinice
()
A: Camer anterioar ngust
B: Ochi rou cu cerc perikeratic
C: Edem papilar
D: Hipertonie ocular peste 30 mmHg
E: Mioza areactiv
94. [VED10083] n NOIAA se recomand urmtoarele examinri complementare ()
A: Fund de ochi
B: Angiografie cu fluorescein
C: OCT
D: Perimetria Goldman
E: Biopsie din arter temporal homolateral
95. [VED10084] NOIAA are urmtoarele semne clinice ()
A: Hemoragii peripapilare
B: Hemoragii retiniene striate
C: Cirea macular
D: Noduli albi pufoi
E: Edem papilar ischemic
96. [VED10085] Ocluzia de ven central a retinei implic urmtoarele examinri complementare ()
A: Examenul segmentului anterior la lamp cu fant
B: Fund de ochi
C: Perimetrie Goldman
D: Angiografie cu fluorescein
E: OCT
97. [VED10086] Ocluzia de ven central a retinei are urmtoarele semne de gravitate ()
A: Noduli albi i pufoi
B: Rubeoz irinian
C: Cirea macular
D: HTO
E: AV sub 2/10
98. [VED10087] Ocluzia arterei centrale a retinei prezint urmtoarele elemente la un fund de ochi ()
A: Noduli albi, pufoi
B: Edem retinian ischemic
C: Artere subiri i filiforme
D: Edem papilar
E: Cirea macular
99. [VED10088] Care dintre urmtoarele reprezint afeciuni ale nervului optic ()
A: NOIAA
B: NORB
C: DMLV
D: OVCR
E: OACR
1. [OCH10003] n care dintre urmtoarele afect iuni caracterizate de ochi rou i dureros nu apare
scderea acuitt ii vizuale? (pg. 686)
A: conjunctivita bacterian
B: traumatism ocular cu hemoragie subconjunctival
C: plag conjunctival cu retent ie de corp strin
D: keratita acut
E: episclerita acut
2. [OCH10007] Glaucomul acut se caracterizeaz prin urmtoarele semne i simptome cu exceptia:
(pg. 683)
A: congestie ocular
B: ochi dur datorit cresterii tensiunii intraoculare
C: durere ocular intens
D: mioz, cu pupil fix areflexiv
E: stare general alterat, gret uri, vrsturi
3. [OCH10008] Urmtoarele semne si simptome sunt caracterizate pentru keratit epitalial acut cu
exceptia:
(pg. 683)
A: congestie ocular
B: scderea acuitt ii vizuale
C: midriaz
D: reflex corneean modificat cu hipoestezie corneean
E: coloratie
cu fluorescein pozitiv
4. [OCH10009] Urmtoarele semne clinice sunt caracteristice uveitei anterioare acute cu exceptia:
(pg. 684)
A: acuitate vizual normal
B: congestie ocular
C: durere ocular
D: pupil deformat
E: apare cu recurent e identice n cadrul unei boli generale
5. [OCH10010] Lentilele de contact pot predispune la una sau mai multe dintre urmtoarele afectiuni:
(pg. 688)
A: glaucom acut
B: keratita epitelial acut
C: episclerit acut
D: cataract traumatic
E: corioretinit
6. [OCH10011] Uveita acut este caracterizat de urmtoarele aspecte clinice cu exceptia:
(pg. 684)
A: precipitate pe endoteliul corneean
B: efect Tyndall al umorii apoase
C: sinechii iridocristaliniene
D: focar inflamator corioretinian localizat peripapilar sau la nivelul retinei periferice
E: focar inflamator localizat la 2-3 mm de limbul sclerocorneean
7. [OCH10015] CT-ul orbitar se indic n cazul: (688)
A: glaucomului acut
B: episclerita
C: hematomului orbitar, fracturilor orbitare
D: hemoragiei subconjunctivale
E: sclerita
8. [OCH10016] Tratamentul conjunctivitelor virale include ()
A: coliruri antiseptice
B: coliruri cu antibiotice
C: coliruri cu midriatice
D: antibiotice per os
E: coliruri antiglaucomatoase
9. [OCH10025] Bolile articulare care provoaca sclerita sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: spondilita anchilozanta
B: poliartrita reumatoida
C: LED
D: psoriazis
E: boala Wegener
10. [OCH10034] Tabloul clinic ochi rou dureros, acuitate vizual sczut, fotofobie, reflex cornean
alterat sugereaz ()
A: Episclerite
B: Sclerite
C: Glacum acut
D: Uvete anterioare acute
E: Keratite epiteliale acute
11. [OCH10035] Tabloul clinic ochi rou dureros, acuitate vizual normal, lupus sugereaz ()
A: Conjunctivite
B: Episclerite
C: Endoftalmite
D: Conjunctivite
E: Sclerite
12. [OCH10036] Nu reprezint o cauz a scleritei ()
A: Boala Lyme
B: Boala Behcet
C: Sarcoidoza
D: Amiloidoza AA
E: Boala Crohn
13. [OCH10037] Conjunctivita bacterien are drept criterii de gravitate, cu excepia ()
A: Lcrimare abundent
B: Scderea acuittii vizuale
C: Blefarospasm
D: Fotofobie
E: Chemozis
14. [OCH10002] Care dintre urmtoarele afectiuni
sunt caracterizate de scderea acuitt ii vizuale?
(pg. 687)
A: conjunctivita acut
B: Keratita acut
C: Sclerita anterioara acut
D: Glaucomul acut
E: Endoftalmita
15. [OCH10004] Urmtoarele semne si simptome sunt caracteristice pentru sclerita acut anterioar?
(pg. 687)
A: acuitate vizual normal
B: ochiul prezint roseat
localizat care dispare dup aplicarea unui vasoconstrictor
C: apare durere ocular intensificat la miscrile globului ocular
D: cristalinul prezint opacifiere nuclear sau cortical posterioar
E: edem papilar bilateral, cu hemoragii si exsudate peripapilare
16. [OCH10005] Care dintre urmtoarele afectiuni
pot determina sclerit? (pg. 687)
A: boala Behcet
B: tuberculoz
C: sarcin extrauterin
D: boal Crohn
E: poliartrit reumatoid
17. [OCH10006] Care dintre urmtoarele afectiuni
oculare sunt caracterizate de scderea acuitt ii
C: tramatica
D: boli granulomatoase
E: boli infecioase
21. [OCH10017] Scaderea acuitatii vizuale apare in: ()
A: uveita anterioara acuta
B: uveita posterioara acuta
C: coroidita
D: glaucom neovascular
E: conjunctivita acuta
22. [OCH10018] In caz de ochi rosu fara scaderea acuitatii vizuale, cu dureri insuportabile, episoade
identice si cu prezenta unei boli generale, este vorba de: ()
A: episclerita
B: sclerita
C: PR
D: Wegener
E: Lupus
23. [OCH10019] In caz de ochi rosu fara scaderea acuitatii vizuale, cu dureri moderate, episoade
identice si prezenta unei boli generale, este vorba de: ()
A: lupus
B: episclerita
C: sclerita
D: Wegener
E: lentile de contact
24. [OCH10020] Tratamentul conjunctivitelor bacteriene, afirmatii adevarate: ()
A: la copii: rifampicina 1 picatura de 4 ori/zi, timp de 7 zile
B: la adulti daca prezinta factori de risc de infectie a suprafetei oculare
C: la adulti: rifampicina 1 picatura de 4 ori/zi, timp de 7 zile daca prezinta secretii purulente
abundente
D: la adulti daca prezinta fotofobie
E: la adulti sistematic
25. [OCH10021] Tratamentul conjunctivitelor bacteriene se face cu: ()
A: lavaj cu ser fiziologic
B: colir antiseptic Picloxydine 1 picatura de 4 ori/zi timp de 7 zile
C: colir antibiotic de prima intentie, daca exista factori sau semne de gravitate
D: fluorochinolone de prima intentie
E: masuri de igiena
26. [OCH10022] Despre conjunctivitele virale se poate spune: ()
A: sunt date de adenovirus
B: apar in context epidemic
C: unilateral
D: secretii clare
E: foarte contagioase
D: Greuri
E: Cefalee
34. [OCH10031] Ce afeciune sugereaz un ochi rou nedureros fr scderea AV i cu secreii
seroase ()
A: Episclerit
B: Sclerit
C: Conjunctivit alergice
D: Conjunctivit bacteriene
E: Conjunctivit virale
35. [OCH10032] Sclerita poate fi determinat de urmtoarele boli vasculare ()
A: Boala Crohn
B: Boala Behcet
C: Boala Wegener
D: Poliartrit reumatoid
E: Periartrita nodoas
36. [OCH10033] Conjunctivita viral poate fi sugerat de ()
A: Papile
B: Foliculi
C: Sezonier
D: Afectare bilateral
E: Secreii clare
PEDIATRIE
OTITE LA COPIL
1. [OTO10012] Suspiciunea de otita medie acut cu Haemophilus influenzae se pune cnd este
asociat otitei: (pg. 718)
A: Otoragie
B: Conjunctivita
C: Somnolen
D: Disfagie
E: Meningita
2. [OTO10013] Complicaiile otitei medii acute nu includ: (pg. 718)
A: Mastoidita
B: Tromboflebita sinusului lateral
C: Nevralgia facial
D: Meningita
E: Abcesul cerebral
3. [OTO10014] Otita seromucoas cronic are o durat a evolu iei simptomelor de: (pg. 719)
A: 7 zile
B: 3 sptmni
C: 4 sptmni
D: 2 luni
E: 3 luni
4. [OTO10015] Otita seromucoas cronic este secundar: (pg. 719)
A: otitelor furunculoase
B: disfunciei trompei lui Eustachio
C: mastoiditei
D: otitelor externe virale
E: traumatismelor otice
5. [OTO10016] Durata tratamentului antibiotic per os recomandat la copii peste 2 ani n otita medie
acut este: (pg. 720)
A: 2 zile
B: 5 zile
C: 9 zile
D: o zi
E: 14 zile
6. [OTO10027] Adenoidectomie n otita seromucoas este recomandat n urmtoarele situaii, cu
excepia ()
A: ntrzierea vorbirii
B: Hipoacuzie peste 30 decibeli bilateral
C: Evoluie lung previzibil
D: OSM cu retracie
E: OMA mai multe de 3 pe an
7. [OTO10028] Paracentezei n otita medie este indicat n urmtoarele cazuri, cu excepia ()
A: Eec al primei ncercri de tratament
B: Complicaii
C: Suspiciune de infecie cu Haemophilus influenzae
D: Stadiul congestiv
E: Stadiul cataral
21. [OTO10009] Otita extern se manifest prin: (pg. 718)
A: Hipoacuzie neurosenzorial
B: Otalgie
C: Edem al conductului auditiv extern
D: Congestia timpanului
E: Ameeli
22. [OTO10010] Semnele de atenionare ale unei posibile otite seromucoase la copil sunt: (pg. 719)
A: Tulburari de atenie
B: Otite externe repetate
C: ntrzierea vorbirii
D: Tulburri de comportament
E: Somnolena
23. [OTO10011] La impedanmetrie n cadrul explorarii otitei seromucoase gsim: (pg. 720)
A: Curba tip A
B: Curba tip B
C: Curba tip C
D: Curba tip D
E: Curba tip E
24. [OTO10017] Care din urmatoarele fac parte din complicatiile otitei medii acute: (pag.718)
A: mastoidita
B: timpanoscleroza
C: devieri de comportament la copii
D: tromboflebita sinusului lateral
E: labirintita
25. [OTO10018] n cazul otitei seromucoase la aduli se acioneaz astfel ()
A: Evitarea ptrunderii apei
B: Reeducare tubar
C: Crenoterapie
D: Aeratori transtimpanici
E: Adenoidectomie
26. [OTO10019] Tratamentul general in otita extern: (pag.721)
A: Antiinflamatoare steroidiene
B: Soluii auriculare antifungice
C: Dren n caz de stenoz a conductului
D: Ofloxacin picturi
E: Antalgice de nivel 2
27. [OTO10020] n otita medie acut, tratamentul antibiotic (pag.720)
A: La copiii sub doi ani durata este de 8-10 zile
B: orlistat + sibutramina
C: eritromicina + sulfafurazol cnd exist alergie
D: faringele
E: urechea medie
35. [OTO10037] Otalgii proiectate datorate nervului glosofaringian sunt: (pag. 716)
A: tumor malign de cavum
B: tumor de foramen jugular
C: tumor a unghiului ponto-cerebelos
D: angin
E: tumor a fosei infratemporale
NUTRITIA SI ALIMENTATIAPEDIATRICA
11. [NAP10023] Alptarea artificial se poate face cu urmtoarele tipuri/formule de lapte: (pag. 1028,
1029)
A: lapte de iap
B: lapte anticolici cu rocoave
C: lapte antireflux acidifiat
D: lapte anticolici acidifiat
E: lapte pentru copii cu greutate mare la na tere
12. [NAP10024] Care afirmatie privind alimentatia diversificata la sugar este FALSA ? ()
A: Scaderea progresiva a numarului de mese
B: Alimentatia lactata ramane necesara: minim 500ml/zi
C: Diversificarea incepe inaintea varstei de 4 luni
D: Primele alimente de diversificare sunt legumele si fructele de la 4 luni
E: Se introduc cereale fara gluten de la 4 luni, apoi cu gluten la 6 luni
13. [NAP10002] Principiile alaptrii naturale sunt: ()
A: precoce, din primele ore de via
B: la cererea sugarului
C: de 2-3 ori pe zi
D: durata de sub 20 de minute a suptului, din fiecare sn
E: dup fiecare mas se poate suplimenta cu o formul de lapte adaptat vrstei
14. [NAP10003] Printre beneficiile alptarii materne se pot men iona: ()
A: Conine acizi grai eseniali indispensabili pentru maturizarea cerebral
B: Nu conine Ig A
FEBRA LA COPIL
1. [FBC10004] Care este cea mai frecvent cauz de febr acut la copilul cu vrsta ntre 3 i 36 luni?
()
A: Endocardita
B: Infecie ORL sau respiratorie
C: Pielonefrita
D: Meningita
E: Boala diareic acut
2. [FBC10008] La copilul cu febra acut, purpura orienteaz diagnosticul ctre: ()
A: encefalita
B: meningococemie
C: hemofilie
D: infecie urinar
E: artrita
3. [FBC10009] Care este tratamentul de prima intenie al febrei acute la copil? ()
A: Aspirina
B: Ibuprofen
C: Paracetamol
D: Diclofenac
E: Ampicilina
4. [FBC10010] La copilul cu febr acut, conjunctivita aseptic, enantem, edem al extremit ilor,
erupie polimorf ()
A: Septicemie
B: Sindrom nefrotic impur
C: Meningita
D: SIDA
E: Boala Kawasaki
5. [FBC10011] Antibioticul de prima intenie n tratamentul febrei acute la copilul ntre 3 si 36 de luni
este: ()
A: Macrolid
B: Gentamicina
C: Flourochinolona
D: Cefalosporina de generaia a III-a
E: Biseptol
6. [FBC10012] Urmatoarele sunt semne ale bolii Kawasaki,cu exceptia: (pag.1041)
A: conjunctivita aseptica
B: fontanela bombata
C: edem al extremitatilor
D: eruptie polimorfa
E: adenopatie cervicala
7. [FBC10015] Boala Kawasaki se caracterizeaza prin, cu exceptia: (p. 1041)
A: Purpura
B: Enantem, eruptie polimorfa
C: Febra > 5 zile
D: Adenopatie cervicala
E: Conjunctivita aseptica, edem al extremitatilor
8. [FBC10025] Febra la copil se trateaz iniial cu ()
A: Chinina
B: Aspirina
C: Metamizol
D: Paracetamol
E: AINS
9. [FBC10026] Nu reprezint semne de artrit sau osteoartrit la copilul peste 3 ani ()
A: chioptare
B: Letargie
C: Refuzul de a utiliza un membru
D: Tumefierea unei articulaii
E: Tumefierea unui membru
10. [FBC10027] n caz de febra la copil, urmtorul semn de gravitate NU este relevant ()
A: Frisoane
B: Frecvena respiratorie
C: tensiunea arterial
D: Tulburri neurologice
E: Timpul de recolorare cutanat
14. [FBC10005] Managementul febrei acute la copilul cu vrsta peste 3 ani implic urmtoarele: ()
A: Msurarea temperaturii auricular sau axilar
B: Corticoterapie
C: Cutarea semnelor de gravitate
D: Cutarea unui punct de plecare
E: Tripla antibioterapie de prima intenie
15. [FBC10006] Orientarea diagnostic n functie de examenul clinic n meningita la copilul cu febra
acut este susinuta de: ()
A: Fontanela deprimata
B: Tulburari de contient
C: Fontanela bombata
D: Redoare de ceaf
E: Stare de ru epileptic
16. [FBC10007] Orientarea diagnostic n functie de examenul clinic n infec ia urinar la copilul cu
vrsta peste 3 luni cu febr acut se bazeaz pe: ()
A: Apetit crescut
B: Iritabilitate
C: Urina tulbure sau hematurie
D: Polakiurie
E: Disurie
17. [FBC10013] Managementul terapeutic al febrei acute la copil presupune, cu exceptia: ()
A: La varsta de 3-6 luni, tripla antibioterapie de prima intentie(C3G, amoxicilina, aminoglicozid)
B: La varsta < 6 saptamani, tripla antibioterapie de prima intentie (C3G, amoxicilina,
aminoglicozid)
C: La varsta de 3-36 luni, C3G pe o perioada cat mai scurta de timp, in caz de febra rau tolerata
D: AINS de prima intentie, paracetamolul fiind rezervat pentru febra rau tolerata
E: La varsta >3ani, tratamentul se administreaza doar in caz de febra rau tolerata sau semne de
gravitate
18. [FBC10014] In caz de meningococemie examenul clinic releva: (p. 1040)
A: Aspect toxic al copilului
B: Redoarea cefei
C: Fontanela bombata
D: Timp de recolorare cutanata >= 3 secunde
E: Purpura
19. [FBC10016] Encefalita cu virus Herpes simplex presupune: (FBC10015)
A: Semne neurologice difuze
B: Semne neurologice de focar
C: Tulburri de contien
D: Redoare de ceaf
E: Criza convulsiv parial
20. [FBC10017] Indicatiile de antibioterapie la copilul intre 3 si 36 de luni sunt: ()
A: sistematic
B: punct de plecare clinic bacterian evident
21. [FBC10019] Indicatiile de punctie lombara in caz de febra acuta la copil sunt: ()
A: febra greu tolerata
B: exceptie face cazul in care nu exista punct de plecare clinic
C: prezenta semnelor de gravitate
D: prezenta semnelor neurologice
E: nu se face niciodata
22. [FBC10020] Managementul febrei acute la copilul intre 6 saptamani si 3 luni este: ()
A: hemograma, PCR, hemoculturi, radiografia toracelui, examen de urina, punctie lombara la cea
mai mica suspiciune
B: punctie lombara contraindicata cu cat sugarul este mai mic
C: antibioterapie la ce ma mica suspiciune de infectie bacteriana severa
D: spitalizare mai ales daca sugarul este mic si prezinta semne de gravitate
E: punctia lombara se efectueaza cu atat mai usor, cu cat sugarul este mai mic
23. [FBC10021] Tratamentul febrei acute la copilul sub 6 saptamani include: ()
A: tripla antibioterapie doar daca sunt prezente semne de gravitate
B: cefalosporine de generatia a treia
C: amoxicilina
D: aminozid
E: intreruperea terapiei dupa 48 de ore daca culturile sunt negative
24. [FBC10022] Semnele de gravitate in caz de febra acuta la copil sunt urmatoarele: ()
A: semne hemodinamice
B: frisoane
C: aspect marmorat al tegumentelor
D: tulburari neurologice
E: timp de recolorare cutanata scazut
25. [FBC10023] Pneumopatia la un copil de peste 3 ani este indicat de ()
A: Tahipnee
B: Raluri sibilante
C: Cianoz
D: Semne de lupt
E: Letargie
26. [FBC10024] Encefalita cu herpex simplex la copilul de peste 3 ani este indicat de febra acut i
de ()
A: Semne neurologice de focar
B: Criza convulsiv parial
C: Stare de ru epileptic
D: Tulburri de constien
E: Redoare de ceaf
1. [DAC10002] Care este cea mai frecvent cauz de diaree acut la copil? ()
A: Bacterian
B: Viral
C: Parazitar
D: Greeli de alimentaie
E: Fungica
2. [DAC10004] Diagnosticul de deshidratare acut la copil se face n principal prin urmtoarea
intervenie: ()
A: anamneza
B: identificarea unui teren predispozant
C: examenul clinic
D: coprocultura
E: ionograma sanguin i urinar
3. [DAC10005] Vrsturile sugarului cu agravare progresiv, aprute dup un interval liber i cu
pstrarea ()
A: alergiei alimentare
B: refluxului gastroesofagian
C: hipertensiunii intracraniene
D: epilepsiei
E: stenozei pilorice
4. [DAC10006] Stenoza piloric la sugar se manifest dup un interval liber de: ()
A: 2-3 ore
B: 2-3 zile
C: 7 zile
D: 2-8 sptmni
E: 6-8 luni
5. [DAC10012] Deshidratarea extracelulara are urmatoarele semne, cu o exceptie: ()
A: tahicardie
B: oligurie
C: hipotensiune arteriala
D: hipotonia globilor oculari
E: extremitati reci
6. [DAC10013] Deshidratarea extracelulara la copii prezinta urmatoarele semne, cu exceptia: ()
A: tegumente marmorate
B: febra
C: vene jugulare colabate
D: alungirea timpului de recolorare
E: tahicardie
7. [DAC10014] Sunt semne de hipovolemie din cadrul deshidratarii extracelulare la copil, cu o
exceptie ()
A: mucoase uscate
B: tahicardie
C: hipotensiune arteriala
D: FEBRA
E: MUCOASE USCATE
14. [DAC10007] Deshidratarea extracelular la copil se caracterizeaz prin: ()
A: Scdere important n greutate
B: Pliu cutanat persistent
C: Hipotonia globilor oculari
D: Colaps
E: Sete vie
15. [DAC10008] Managementul deshidratarii acute la copil implic: ()
A: Urgen terapeutic n cazul deshidratrii peste 10%
B: Internare obligatorie
C: Rehidratare intravenoas chiar expansiune volemic n caz de hipovolemie
D: Soluii de rehidratare oral n cantiti mici n orice tip de deshidratare
E: Rehidratare intravenoas n cazul esecului rehidratrii pe cale oral n deshidratarea 5-10%
16. [DAC10009] Criteriile de spitalizare n diareea acut la copil sunt: ()
A: Vrsta sub 3 luni
B: Necesitatea rehidratrii orale
C: Deshidratare peste 10%
D: Intolerana digestiv total
E: Prematuritate
17. [DAC10010] Atitudinea terapeutic n diareea acut la copil implic urmtoarele: ()
A: Realimentare precoce
B: Antibioticoterapie n fiecare caz de diaree acut
C: Antisecretorii (racecadotril)
D: Lapte delactozat n caz de teren fragil sau diaree persistent
E: Realimentare ct mai tardiv
18. [DAC10011] Vrsturile cronice la sugar i copil mic au urmtoarele cauze digestive: ()
A: Stenoza piloric
B: Apendicita acut
C: Alergia alimentar
D: Imperforaia anal
E: Refluxul gastro-esofagian
19. [DAC10018] Examinarile complementare in cazul varsaturilor cronice la sugar si copil sunt
urmatoarele: ()
A: CT cerebral
B: bilirubinemie, transaminaze, gama-GT
C: bilant hidroelectrolitic si metabolic
D: tranzit esogastroduodenal
E: hemograma, PCR, hemoculturi, punctie lombara, radiografia toracelui, sumar de urina
20. [DAC10019] Examinarile complementare in caz de suspiciune de varsaturi de cauza chirurgicala
la sugar si copil sunt: ()
A: CT cranian
B: CT abdominopelvin
C: tranzit esogastroduodenal
D: ecografie abdominala
E: radiografie abdominala pe gol
21. [DAC10020] Cauze metabolice de varsaturi cronice la sugar si copil sunt: ()
A: insuficienta suprarenala cronica
B: aminoacidopatii
C: boli metabolice
D: insuficienta renala acuta
E: cetoacidoza metabolica
22. [DAC10021] Cauze neurologice de varsaturi acute la sugar si copil sunt urmatoarele: ()
A: hemoragie meningeana
B: hematom intracerebral
C: migrena
D: epilepsie
E: tromboflebita cerebrala
23. [DAC10022] Atitudinea terapeutica in cazul diareei acute la sugari si copii este: ()
A: realimentare cat mai tardiva
B: hidrolizat din proteine din lapte de vaca pentru varsta >3 luni
C: antibioterapie in caz de diaree bacteriana dovedita
D: racecadotril
E: reguli igienodietetice
24. [DAC10023] Urmatoarele afirmatii in legatura cu examenele complementare in diareea la sugar si
copil sunt adevarate: ()
A: hemograma, PCR, hemoculturi, coprocultura: in caz de semne septice, sistemice, diaree enteroinvaziva
B: ionograma sanguina si urinara, functia renala, bicarbonat, proteinemie si hematocrit, pH sanguin
C: examen virusologic al scaunului: context nosocomial
D: coprocultura, examen coproparazitologic: in caz de diaree enteroinvaziva
E: foarte utile intotdeauna
25. [DAC10024] Cauze parazitare de diaree acuta la sugar si copil sunt urmatoarele: ()
A: giardia intestinalis
B: cryptosporidium hominis
C: entamoeba hystolytica
D: vibrio cholerae
E: salmonella
26. [DAC10025] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre cauzele cele mai frecvente ale diareei
acute la sugar si copil: ()
A: sunt virale
B: sunt date de rotavirus - cel mai frecvent
C: sunt date de adenovirus - cel mai frecvent
D: sunt date de CMV
E: sunt bacteriene
27. [DAC10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu sindromul hemolitic uremic la
sugar si copil: ()
A: infectie cu E. Coli O 157-H7
B: paloare
C: astenie
D: oligoanurie
E: trombocitoza
28. [DAC10028] n caz de diaree acut la copil, coprocultura este indicat: (pag. 1051)
A: n caz de febr ru tolerat sau prelungit
B: la imunodeprimai
C: n deshidratarea sever
D: n caz de prezen a sngelui n scaun
E: la revenirea dintr-o zon endemic
29. [DAC10029] Este adevrat despre utilizarea antiemeticelor n tratamentul simptomatic al
vrsturilor: (pag. 1064)
A: metopimazina se d n doz de 0,2 mg/kg/8h per os
B: pot avea ca efecte secundare sincinezii
C: domperidona se d n doz de 0,2-0,4 mg/kg/8h per os
D: amelioreaz simptomatologia vrsturilor de cauz chirurgical
E: n timpul monitorizrii se va avea n vedere normalizarea strii hidroelectrolitice i nutri ionale
30. [DAC10031] semnele deshidratari extracelulare din sectorul interstitial sunt: (pag 1059)
A: pliu cutanat persistent
B: tahicardie
C: depresia fontanelei
D: hipotemsiune arteriala
E: piele uscata
31. [DAC10033] MANAGEMENTUL DESHIDRATARI CUPRINDE: (PAG 1052)
A: REHIDRATARE ORALA IN CANTITATI MICI IN CAZUT SCADERI PONDERALE MAI
PUTIN DE 5%
B: URGENTA TERAPEUTICA IN CAZUL SCADERI PONDERALE DE 5-10 %
C: 5-10% , REHIDRATARE VENOASA, SAU IN CAZ DE ESEC CU SONDA NAZOGASTRICA
D: MAI MULT DE 10%, INCERCARE DE REHIDRATARE ORALA
E: NICI UNA DE MAI SUS
32. [DAC10034] Sunt semne de deshidratare intracelular urmtoarele, cu excep ia: (pag. 1049)
A: alungirea timpului de recolorare capilar
B: depresia fontanelei
C: mucoase uscate
D: febr
E: cearcne
1. [CEC10008] Care este situaia n care RMN cerebral este util n diagnosticul copilului cu
epilepsie? ()
A: Numai la sugar
B: Numai nainte de intervenia chirurgical
C: n epilepsiile generalizate
D: Pentru decelarea unei origini focale de epilepsie par ial sau simptomatic
E: Numai n cazurile n care se efectueaz RMN func ional
2. [CEC10009] Forma de epilepsie a copilului cu EEG cu aspect de vrf-unda de 3 Hz i prognostic
bun este: ()
A: Epilepsia grand mal
B: Epilepsia petit mal
C: Sindromul West
D: Sindromul Dravet
E: Sindromul Lenox-Gastaut
3. [CEC10010] n epilepsia copilului, triada: spasme n flexie, hipsaritmie la EEG i regresia
achiziiilor este ()
A: Sindromului West
B: Sindromului Dravet
C: Sindromului Doose
D: Epilepsiei grand mal
E: Epilepsiei petit mal
4. [CEC10011] La copilul cu epilepsie, anomaliile bifrontale aprute la EEG sunt caracteristice
sindromului: ()
A: West
B: Dravet
C: Lennox-Gastaut
D: Doose
E: Down
5. [CEC10012] n epilepsia grand mal la copil, crizele epileptice au urmtoarea caracteristic: ()
A: Sunt atone
B: Apar mai ales la sugar
C: Sunt localizate pe un hemicorp
D: Prognosticul este infaust
E: Sunt tonico-clonice generalizate
6. [CEC10015] Tratamentul n encefalita acut este: (1079)
A: Aciclovir, 400mg/m2/8h, 15-21 zile
B: Aciclovir, 500mg/kgc/8h, 15-21 zile
C: Aciclovir, 500mg/m2/12h, 15-21 zile
D: Aciclovir, 500mg/m2/8h, 15-21 zile
E: Aciclovir, 500mg/m2/8h, 21-28 zile
7. [CEC10019] Mutatia genei SCNA1 apare in sindromul: ()
A: West
B: Dravet
C: Lennox-Gestaut
D: Doose
E: Down
8. [CEC10048] Definitia epilepsiei copilului este urmatoarea: ()
A: repetare cronica a crizelor epileptice spontane
B: repetare a cel putin 2 convulsii
C: manifestari paroxistice multiple
D: crize convulsive non-acute multiple
E: crize epilepice spontane acute
9. [CEC10058] Sindromul Doose este caracterizat de urmtoarele ()
A: Epilepsie mioclono-astatic cu debut n jur de 3 ani
B: Epilepsie sever n primul an de via
C: Epilepsie de tip petit mal
D: Epilepsie mioclonic sever a sugarului
E: Epilepsie sever cu debut pe leziuni cerebrale preexistente
17. [CEC10066] Diagnosticul encefalitei acute herpetice la copil include urmtorul element ()
A: Debutul este brutal cu convulsii grand mal
B: Nu se poate decela HSV n LCR
C: Unde lente focale pe EEG
D: Hipodensitate T1 pe RMN
E: Hiperdensitate corticala pe CT
18. [CEC10071] Care dintre urmatoarele afirmatii despre convulsiile febrile simple nu este adevarata?
(1080)
A: Apar la sugar sau copil
B: Apar inainte de 3L sau dupa 5 ani
C: Asociaza febra
D: Nu exista semne de infectie intracraniana
E: Manifestare clinica: criza convulsiva tonico-clonica generaleizata
19. [CEC10081] In legatura cu sindroamele epileptice generalizate criptogenetice sunt adevarate
urmatoarele afirmatii, cu exceptia: (1083)
A: Sindromul WEST apare in primul an de viata
B: Sindromul DRAVET apare la sugar si prezinta o anomalie a genei SCNA1
C: Sindromul Lennox-Gastaut debuteaza in jurul varstei de 3-5 ani si evolueaza cu retard intelectual
D: Sindromul DOOSE prezinta leziuni cerebrale preexistente si anomalii bifrontale pe EEG
E: Prognosticul foarte variabil cu vindecare sau farmacorezistenta este corect pentru pacientii cu
crize violente generalizate tonico-clonice
20. [CEC10083] Care afirmatie privind sindromul West la copil este FALSA ? ()
A: Este epilepsie severa in primul an de viata
B: Este epilepsie severa cu debut in jurul varstei de 3 - 5 ani
C: Clinic prezinta spasme in flexie
D: Electroencefalografia (EEG) descrie hipsaritmie
E: Neurologic asociaza regresia achizitiilor psihomotorii
21. [CEC10002] Triada clasica a sindromului West este reprezentata de: (pag.1083)
A: spasme in flexie
B: crize tonico-clonice generalizate
C: hipsaritmie la EEG
D: crize tonico-clonice nocturne
E: regresia achizitiilor
22. [CEC10003] n encefalita herpetic la copil, urmtoarele afirma ii sunt adevrate: ()
A: Vrsta de debut este sub 1 an
B: Alterarea contientei este progresiv
C: Apar convulsii intarziate la 48-72h
D: Debut brusc
E: Apare n afebrilitate
23. [CEC10004] Convulsiile simple la copil sunt caracterizate de: ()
A: Asociere cu febra
B: Antecedente neurologice
C: Durata peste 30 minute
D: Apariie la sugar sau la copilul mic (3 luni-5ani)
E: Fr semne de infecie intracranian
24. [CEC10005] Tabloul clinic n convulsiile simple ale copilului cuprinde: ()
A: Criza tonico-clonic generalizat
B: Hipotermie
C: Durata sub 15min
D: Sugar cu dezvoltare psiho-motorie normal
E: Sugar cu deficit neurologic
25. [CEC10006] Pentru encefalita post-infecioas la copil pledeaz: ()
A: Vrsta peste 5 ani
B: Anomalii neurologice severe focale
C: Debut progresiv
D: CT cu hipodensiti focale
E: Febra moderat
26. [CEC10007] Tratamentul unei convulsii simple la copil cuprinde: ()
A: Antipiretice
B: Plasarea copilului n poziie lateral de siguran
C: Antibioterapie, la nevoie
D: Bronhodilatatoare
E: Antitusive
27. [CEC10013] Sindromul Doose este caracterizat de : (pag 1083)
A: tip de epilepsie frecventa
B: debut in jurul varstei de 3 ani
C: crize usoare tonico-clonice
D: aparitia de mioclonii, absente, caderi
E: prognostic variabil
28. [CEC10014] Prelevarea LCR-ului in diagnosticul convulsiilor la sugar si copil: (pg. 1079)
A: Efectuarea examenului PCR pentru virusul HSV
B: Dozarea IFN-alfa
C: Dozarea IFN-beta
D: Se repet la 72 ore
E: Se repet la 48 ore
29. [CEC10016] Afirmatii adevarate despre sindromul West: ()
A: epilepsie usoara in primul an de viata
B: epilepsie severa
C: spasme
D: hipsaritmie la EEG
E: regresia achizitiilor
62. [CEC10053] n cazul crizelor convulsive non-acute diagnosticul diferenial se poate face ntre ()
A: Criza simptomatic dat de meningoencefalit
B: Convulsie febrila
C: Sindrom epileptic
D: Criz epileptic
E: Manifestare paroxistic non convulsiv
63. [CEC10054] Convulsiile febrile simple sunt caracterizate de ()
A: Posibil dezvoltare psihomotorie anormal
B: Sunt crize tonico-clonice generalizate
C: Dureaza mai puin de un sfert de or
D: Copilul nu prezint semne de infecie intracranian
E: Apar la copii peste 5 ani
64. [CEC10055] Convulsii ocazionale pot fi determinate de ()
A: Infecie cu rotavirus
B: Sindromul hemolitic uremic cu E. Coli O157
C: AVC la sugar
D: Hipoglicemie
E: Hipercalcemie
65. [CEC10056] Encefalita postinfecioas nu este caracterizat de ()
A: Stare de mal epileptic
B: Hipodensiti focale pe CT
C: Anomalii neurologice focale
D: Febra ridicat
E: Unde lente difuze pe EEG
66. [CEC10057] Diagnosticul encefalitei herpetice la copil se pune baza urmtoarelor investigaii (pg.
1079)
A: ECG
B: Proteinorahia
C: Hemograma
D: CT
E: Dozarea interferon alfa n lichidul cefalo-rahidian
67. [CEC10067] Ca i manifestri paroxistice non convulsive la sugar i copil mic putem deosebi:
(pag. 1079, 1081)
A: spasmul hohotului de rs
B: lipotimia
C: ticurile
D: parasomniile
E: sincopa
68. [CEC10068] Clasificarea internaional simplificat a sindroamelor epileptice cuprinde (pag.
1083, 1084)
A: sindroamele speciale
B: epilepsii i sindroame epileptice focale
C: epilepsii i sindroame epileptice secundar generalizate
1. [ITR10002] Care din urmtoarele afirmaii legate de rinofaringita acut este adevarat: ()
A: Aproape exclusiv de origine bacterian
B: Afecteaz mai ales copiii mici
C: Evoluie prelungit 2-3 sptmni
D: Necesit obligatoriu antibioterapie
E: Este rar la copii
2. [ITR10003] n anginele i faringitele copilului, etiologia viral se manifest mai degrab prin: ()
A: simpla congestie eritematoas a amigdalelor
B: aspect eritemato-pultaceu
C: abces retrofaringian
D: angina pseudomembranoas
E: angina veziculoas
3. [ITR10004] Strategia antibiotic n pleuropneumopatiile la copil se face prin urmtoarea asociere:
()
A: ampicilin plus gentamicin
B: cefalosporine de generaia III asociate cu vancomicin sau rifampicin
C: penicilin plus doxiciclin
D: cefalosporine plus gentamicin
E: penicilina plus flourochinolone
4. [ITR10005] n diagnosticul pneumoniei la copil, determinarea PCR n secretiile nazale este util n
identificarea urmtorului germen: ()
A: Streptococ betahemolitic
B: E. coli
C: Proteus
D: Mycoplasma
E: Chlamydia.
5. [ITR10006] Tratamentul bronitei acute la sugar trebuie s cuprind urmtoarea interven ie: ()
A: obligatoriu antibioterapie
B: perfuzii endovenoase cu anticolinergice
C: antibioterapie n caz de febr persistent
D: badijonaj lingual cu solutii de Nistatin
E: efort fizic susinut
6. [ITR10015] In tratamentul pneumoniei la copilul peste 3 ani, nu este corecta urmatoarea
administrare: (pag 1101)
A: amoxicilina 100mg/kg/zi in 3 prize
B: macrolid daca pneumonia este cu mycoplasma
C: pristinamycina in caz de alergie la penicilina, la copii sub 6 ani
D: cefalosporine generatie a IIIa in caz de alergie la penicilina la copii sub 6 ani
E: macrolid in absenta ameliorarii sub amoxicilina, in caz de pneumococ
7. [ITR10047] NU caracterizeaz pleuropneumopatiile la copil ()
A: Revarst pleural pe radiografie
B: Matitate la percuie
C: nsprirea murmurului vezicular
26. [ITR10016] . Cea mai frecventa etiologie de pleuropneumopatie a copilului este : (pag 1101)
A: mycoplasma
B: pneumococ
C: stafilococ
D: streptococ A
E: streptococ B
41. [ITR10032] Examinarile speciale in caz de aspect atipic al anginelor copilului sunt urmatoarele: ()
A: exudat faringian sin hemograma: in caz de angina ulceroasa
B: exudat faringian , hemograma si serologia EBV: in caz de angina pseudomembranoasa
C: serologie EBV: in caz de angina veziculoasa
D: hemocultura: in caz de angina eritematoasa
E: nu sunt necesare examinari speciale
42. [ITR10033] Tabloul clinic al anginelor copilului include: ()
A: febra adesea ridicata
B: odinofagie
C: modificari ale rinofaringelui
D: adenopatii cervicale bilaterale
E: otalgie reflexa, tulburari digestive
43. [ITR10034] Anginele cu streptococ la copil se pot complica: ()
A: RAA
B: glomerulonefrita
C: abces retrofaringian
D: adenoflegmon
E: conjunctivita
44. [ITR10035] Managementul rinofaringitei la copil este: ()
A: pur simptomatic
B: tratament antibiotic sistematic
C: tratament antibiotic doar in caz de otita, sinuzita
D: complicatia bacteriana este sugerata de febra persistenta > 3 zile sau evolutie prelungita peste 7
zile
E: o conjunctivita purulenta izolata (infectie cu haemophilus) justifica doar un tratament antibiotic
local
45. [ITR10036] Tabloul clinic al rinofaringitei copilului include: ()
A: rinoree anterioara si/sau posterioara
B: obstructie nazala
C: faringita, tuse productiva
D: otita supurata
E: adenopatii cervicala reactive
53. [ITR10045] n caz de angin ulceroas la copilul sub 3 ani, se vor efectua urmtoraele examinri
()
A: TDR
B: Hemocultura
C: Exudat faringian
D: Hemograma
E: Serologie EBV
54. [ITR10046] Anginelor cu streptococ la copii pot avea urmtoarele complicaii ()
A: Adenoflegmon
B: Glomerulonefrita
C: Endocardita infectioasa
D: Abces retrofaringian
E: Reumatism articular acut
55. [ITR10054] Urmtoarele afirmaii despre anginele copilului sunt adevrate,cu excep ia: (pag.
1068, 1069)
A: angina ulceroas din agranulocitoz este bilateral
B: angina pseudomembranoas nu poate fi difteric n Fran a, datorit vaccinrii
C: angina ulceroas fusospirilar este bilateral
D: herpangina este o angin vezicular
E: examenul clinic orienteaz spre o origine viral sau bacterian
56. [ITR10056] Despre anginele copilului sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (1068-1069)
A: Anginele cu streptococ sunt cele mai frecvente
B: Anginele streptococice se pot complica cu RAA, glomerulonefrita sau adenoflegmon
C: Toate anginele asociaza febra moderata
D: Din tabloul clinic pot face parte: febra, otalgia reflexa, adenopatiile cervicale bilaterale sau
tulburarile digestive
E: In caz de angina pseudomembranoasa sunt necesare examinari speciale precum hemograma,
serologia EBV si exudatul faringian
57. [ITR10057] Despre managementul in rinofaringita sunt false urmatoarele afirmatii: (1068)
A: Spalaturi ale foselor nazale cu ser fiziologic
B: Spalatura choanelor si cavumului cu ser fiziologic
C: In caz de febra - antibiotic in doza mica
D: Antipiretice in caz de febra prelungita (peste 3 zile)
E: In caz de TDR pozitiv - amoxicilina timp de 6 zile
58. [ITR10058] Un sugar cu bronsiolita acuta se va spitaliza daca: (1099)
A: A fost nascut prematur <36 saptamani
B: Este de varsta mica <6 saptamani
C: Prezinta polipnee - FR>60/min
D: Este deschidratat, somnolent sau are aspect toxic
E: Are dificultati la alimentatie (mai putin de 2-3 mese pe zi)
59. [ITR10059] Despre bronsiolita acuta la sugar sunt adevarate urmatoarele afirmatii, cu exceptia:
(1099)
A: Apare in cadrul unor epidemii de iarna, virale (cel mai frecvent cu HSV)
B: Apare la sugar sub 2 ani
C: Tabloul clinic este format din tuse seaca, detresa respiratorie cu raluri crepitante
D: Apneea si hipercapnia reprezinta criterii de spitalizare
E: Diagnosticul diferential se realizeaza cu infectia pulmonara bacteriana, tusea convulsiva sau
cardiomiopatia
60. [ITR10060] Despre tratamentul bronsiolitei acute la sugar sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
(1099-1100)
A: In caz de suprainfectie bacteriana, in ambulatoriu, se va administra asocierea amoxicilinaclavulanat
B: Pozitie procliva ventrala la 30 grade realizata cu ham de siguranta (in spital)
C: In spital se vor supraveghea atent frecventa respiratorie, semnele de lupta respiratorie, saturatia
oxigenului, starile hemodinamica si nutritionala.
D: In ambulatoriu se va realiza dezobstructia nazala cu ser fiziologic de 3 ori pe zi
E: Oxigenoterapie in caz de SaO2<97%
61. [ITR10062] Sunt asemanari intre bronsita acuta si bronsiolita acuta urmatoarele cu exceptia:
(1099-1100)
A: Terapia cu amoxicilina-clavulanat
B: Detresa respiratorie
C: Ralurile sibilante
D: Febra > 38 gr C
E: Etiologia virala
1. [ARC10005] Care dintre urmtoarele reprezint tratamentul de fond folosit n astmul intermitent?
()
A: Corticoizii inhalatori
B: Corticoizii per os
C: Inhibitorii de leucotriene
D: Beta 2 adrenoimimetice cu durat lung de ac iune
E: Astmul intermitent nu are tratament de fond
2. [ARC10006] n astmul alergic sever se poate folosi ca tratament asociat urmtoarea substan : ()
A: Omalizumab
B: Propranolol
C: Histamina
D: Aspirina
E: Ranitidina
3. [ARC10008] Care este criteriul de gravitate care poate anun a stop respirator iminent n astmul
bronic la copil? ()
A: Dispneea la efort
B: Bradicardia
C: Ralurile sibilante
D: PEF peste 80%
E: SaO2 90-95%
4. [ARC10009] Care este tratamentul de fond de prim intenie n nivelul 1 din astmul bronsic dup
GINA 2006? ()
A: Corticoizi inhalatori n doze slabe
B: Antileucotriene
C: Betaadrenergice cu aciune prelungit
D: Teofiline retard
E: Anti IgE
5. [ARC10010] Care este tramentul crizei de astm bronsic dup GINA2006? ()
A: Corticostreroizi n doze slabe
B: Histamina
C: Adrenalina
D: Antileucotriene
E: Beta 2 adrenergice cu aciune rapid la nevoie
6. [ARC10012] Despre astmul persistent usor spre moderat la copil este falsa urmatoarea afirmatie :
(1093)
A: simptome diurne 1 sau 2 /sapt
B: repercursiuni asupra activitatilor zilnice usoare
C: exacerbari 0-1 pe an
D: beta 2 mimetice cu durata scurta de actiune 1 sau 2 zile pe sapt
E: simptome nocturne 1 sau 2 nopti pe lune
7. [ARC10025] Frecventa respiratorie in timpul crizei de astm moderat la copil este: ()
A: crescuta
B: scazuta
C: >30/min
D: cu pauze
E: normala
8. [ARC10030] SaO2 in criza de astm moderat a copilului este: ()
A: <90%
B: 90-95%
C: >95%
D: normala
E: nu este afectata
9. [ARC10033] Dintre parametrii care definesc controlul astmului, 1 criza in oricare saptamana se
incadreaza in: ()
A: astm controlat
B: astm partial controlat
C: necontrolat
D: nu are importanta
E: astm prost controlat
10. [ARC10034] Astmul necontrolat la copil presupune: ()
A: limitarea activitatilor prezenta
B: simptome diurne >=2/sapt
C: simptome nocturne prezente
D: VEMS/PEF <80%
E: cel putin 3 din variantele de mai sus
11. [ARC10052] Tratamentul rinitei alergice persistente la copil NU include ()
A: Imunoterapie specific
B: Eviciune alergic
C: Igien nazal
D: Corticoizi locali
E: Antihistmainice H1 sistemice
12. [ARC10053] Eliberarea de histamin din cadrul rinitei alergice NU determin urmtorul simptom
()
A: Tuse
B: Congestie nazal
C: Strnut
D: Prurit
E: Secreie nazal
13. [ARC10054] Astmul uor sau moderat la copil este caracterizat de ()
A: Necesita Beta-2 mimetice cu durata scurta de actiune
B: Simptome diurne foarte rar
C: Afectare uoar a activitilor zilnice
D: Exacerbare foarte rar
E: Simptome nocturne foarte rare
14. [ARC10055] Urmtoarele reprezint examinri necesare la copilul cu astm alergic, cu excepia ()
21. [ARC10004] Care din urmtoarele sunt semne de atopie personala utile n diagnosticul astmului
alergic? ()
A: Psoriazis
B: Eczema
C: Rinita atrofic
D: Rinita sezonier
E: Alergie alimentar
22. [ARC10007] Tratamentul rinitei alergice intermitente const n: ()
A: Eviciune alergenic
B: Corticoizi inhalator
C: Histamina
D: Cromone
E: Decongestionante
23. [ARC10011] Dup GINA 2006, astmul bronsic controlat se poate defini prin urmtorii parametri:
()
A: Fr limitarea activitilor
B: Fr simptome nocturne
C: Valoarea VEMS/PEF sub 80%
D: Fr exacerbri
E: Folosirea zilnica a beta 2 agonitilor
24. [ARC10013] Parametrii care definesc astmul controlat sunt urmtorii, cu excepia: (ARC10013)
A: Simptome diurne > 2/spt.
B: Fr limitarea activitilor
C: Exacerbri > 1/an
D: VEMS normal
E: Utilizarea corticoizilor orali lunar
25. [ARC10014] La copilul <36 luni, astmul persistent usor spre moderat include: ()
A: simptome diurne 1 sau 2 zile/saptamana
B: simptome nocturne 1 sau 2 nopti/luna
C: repercursiuni usoare asupra activitatilor zilnice
D: beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune <1 zi/semestru
E: exacerbari 0-1/an
26. [ARC10015] Astmul persistent sever la copilul <36 luni include: ()
A: simptome diurne >2 zile/sapt
B: simptome nocturne >2 nopti/luna
C: repercursiuni asupra activitatilor zilnice importante
D: beta-2-mimetice cu durata scurta de actiune >2 zile/luna
E: exacerbari >=2 in ultimele 6 luni
27. [ARC10016] Astmul intermitent la copilul <36 de luni include: ()
A: simptome diurne <1 zi /sapt
B: simptome nocturne <1 noapte/luna
C: repercursiuni usoare asupra activitatilor zilnice
D: beta-2-mimetice cu actiune scurta de actiune <1 zi/sapt
31. [ARC10020] Urmatoarele aformatii despre rinita alergica polenica intermitenta la copil sunt
adevarate: ()
A: debut intre 5 si 35 de ani
B: debut frecvent la pubertate
C: tratament local: corticoizi inhalator, antihitaminice
D: tratament local: cromone, decongestionante
E: imunoterapia specifica e inutila
32. [ARC10021] Urmatoarele sunt caracteristici ale dispneei in criza de astm al copilului: ()
A: apare la mers, clinostatism tolerat in astmul usor
B: apare in repaus in astmul moderat
C: alimentatie imposibila in astmul sever
D: aplecat in fata in astmul moderat
E: apare cand vorbeste in astmul moderat
33. [ARC10022] Urmatoarele sunt caracteristici ale dispneei in criza de astm moderat la copil: ()
A: cand vorbeste
B: sugar prea linistit
C: tipete mai scurte
D: prefera pozitia aplecat in fata
E: apare in repaus
34. [ARC10023] Vorbirea in timpul crizei de astm la copil este caracterizata astfel, cu exceptia: ()
A: normala in astmul usor
E: terapie intensiva
48. [ARC10041] Raspunsul slab la tratament in criza de astm la copil presupune: ()
A: detresa respiratorie importanta, tulburari de constienta, somnolenta
B: PEF< 30%
C: PaCO2>45 mmHg, PaO2 <60 mmHg
D: terapie intensiva
E: corticoterapie orala
49. [ARC10042] Urmatoarele afirmatii cu privire la tratamentul crizei de astm la copil, cu raspuns
slab la tratamentul initial, sunt adevarate: (pg. 1097)
A: terapie intensiva
B: anticolinergice
C: corticoterapie orala
D: beta2-adrenergice iv
E: asistenta ventilatorie nu este necesara
50. [ARC10043] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu revenirea la domiciliu a copilului
ce a avut o criza de astm: ()
A: PEF>60%
B: stabilitate clinica sub tratament
C: tratament la domiciliu cu beta2-adrenergice intravenos, corticoterapie orala de lunga durata
D: urmarire medicala indeaproape
E: se va evalua necesitatea unu i tratament de fond
51. [ARC10044] Tratamentul de font al astmului de nivel 4 la copil include: ()
A: de prima intentie: CS per os
B: de prima intentie: CSI doza medie/mare
C: optiuni: ant-IgE
D: optiuni: ALT
E: optiuni: Theo retard
52. [ARC10045] Urmatoarele afirmatii despre tratamentul de fond al astmului la copil, nivel 2, sunt
adevarate: ()
A: CSI in doze slabe + LABA de prima intentie
B: CSI in doza medie sau mare ca optiune alternativa
C: ALT de prima intentie
D: CSI in doze slabe de prima intentie
E: CSI doza mica + ALT sau Theo retard ca optiune
53. [ARC10046] n rinita alergic persistent se efectueaz urmtoarele examinri complementare ()
A: Teste multialergenice cu rspuns global
B: Dozarea IgE totale
C: Prick-test
D: Endoscopie nazal
E: Dozarea IgE nespecifice
54. [ARC10047] Despre rinita alergic se poate afirma ()
A: Este nsoit de dispnee
B: Asociaza eczem
C: Se asociaz cu o conjunctivit
D: Este nsoit de prurit nazal
E: Se caracterizeaz prin inflamaia mucoasei nazale indus de alergeni
55. [ARC10048] Referitorul la astmul intermitent, urmtoarele afirmaii NU sunt adevrate ()
A: Tratamentul se face cu corticoizi inhalatori
B: Exacerbrile sunt foarte dese
C: Nu se recomand tratament de fond
D: Afecteaz puin activitile zilnice
E: Este necesar administrarea de beta-2 mimetice mai puin de o zi pe semestru
56. [ARC10049] Astmul alergic se manifest n conjuncie cu ()
A: Alergie alimentar
B: Atopie familial
C: Rinita alergic
D: Conjunctivit
E: Eczem
57. [ARC10050] La domiciliu, cele mai uzuale substane poluante / factori de poluare sunt ()
A: Factor endogen
B: Mucegaiul
C: Factor exogen
D: Tabagismul
E: Dioxidul de azot
58. [ARC10056] n cazul tratamentului unei crize severe de astm la copil, reprezint semne de
rspuns slab ()
A: SaO2 < 95%
B: PEF < 60%
C: Somnolen
D: Tulburri de contien
E: Factori de risc pentru astm acut grav
59. [ARC10057] Criza de astm se trateaz local cu ()
A: Nebulizare de Beta-2 adrenergice cu aciune rapid timp de dou ore
B: Corticoterapie general n absena ameliorrii imediate
C: Corticoterapie intravenoas
D: Nebulizare de Beta-2 adrenergice cu aciune rapid timp de o or
E: Oxigenoterapie pentru obinerea unei SaO2 mai mare sau egal cu 95%
60. [ARC10058] Astmul necontrolat la copil se definete prin ()
A: O criz n oricare sptmn
B: Mai mult de dou simptome diurne pe sptmn
C: Limitare a activitilor
D: Absena simptomelor nocturne
E: Una sau mai multe crize pe an
A: febra
B: semne functionale urinare: polakiurie, disurie, urina urat mirositoare
C: alterarea starii generale (inconstanta)
D: dureri lombare
E: hipertensiune
15. [IUC10013] In legatura cu bandeleta urinara, in pielonefrita copilului, se poate spune: ()
A: examinare de prima intentie
B: prezinta mare sensibilitate
C: daca este negativa exclude diagnosticul: in special la sugarii sub 3 luni, in caz de antibioterapie
sau leucopenie
D: alte examinari complementare nu se vor realiza decat in caz de BU pozitiva
E: BU negativa nu exclude diagnosticul in cazul sugarilor sub 3 luni, antibioterapie, leucopenie
16. [IUC10014] Examinarile complementare in cazul pielonefritei copilului sunt urmatoarele: ()
A: scintigrafie renala cu DMSA dupa 6 luni de la infectie: deceleaza cicatrici renale, rezervata
cazurilor de infectii recidivante
B: cistografie retrograda: depisteaza stenoza pielocaliceala
C: ecografie renala: depisteaza un abces renal, o anomalie a cailor excretoare, uropatie subiacenta
D: hemocultura
E: uree, creatinina, PCR, procalcitonina, hemograma, examen sumar de urina, urocultura
17. [IUC10015] Tratamentul de atac al pielonefritei copilului consta in: ()
A: ceftriaxon (iv sau im) doar pentru pacientii spitalizati: 50 mg/kg/zi doza unica
B: amoxicilina 100 mg/kg/zi in 3-4 doze fara a depasi 4 g/zi, in caz de enterococ
C: se asociaza amoxicilina in doza de 3 mg/kg/zi iv sau im o data pe zi in caz de: varsta >3 luni,
uropatie malformativa cunoscuta, sindrom septicemic, imunosupresie
D: 2-4 zile cu ceftriaxon sau amoxicilina +/- gentamicina
E: 10 zile in total
18. [IUC10016] Factorii de risc pentru pielonefrita la copil sunt: ()
A: semne de instabilitate vezicala
B: constipatie
C: diaree
D: litiaza
E: IRC
19. [IUC10017] Tratamentul de intretinere al pielonefritei copilului presupune: ()
A: cotrimoxazol dupa varsta de o luna
B: cefixim de la 6 luni
C: ciprofloxacina poate fi luata in considerare la prepubertate
D: reevaluare la 48-72 de ore
E: instalilitatea vezicala se trateaza igieno-dietetic, oxibutina (copil <6 ani)
20. [IUC10018] Urmatoarele afirmatii in legatura cu cistita la copii sunt adevarate: ()
A: rar la sugar, frecvent la fetite
B: febra, durere lombara, sindrom inflamator
C: BU: leucocoturie, nitriti
D: tratament cu cotrimoxazol sau cefixim 3-5 zile
C: Acidoz sever
D: Hiperglicemie major
E: Vrsta sub 10 ani
15. [BNC10046] Caracterul autoimun al diabetului la copil NU se confirm prin intermediul ()
A: Ac Anti-insulina
B: Ac Anti-IA-II
C: Ac Anti-CCP
D: Ac Anti-GAD
E: Ac Anticelule insulare
16. [BNC10049] Care afirmatie privind semnele adrenergice ale hipoglicemiei din diabetul zaharat la
copil este FALSA ? ()
A: Tegumentele sunt uscate
B: Prezinta tahicardie
C: Tegumentele sunt umede (transpiratii)
D: Asociaza anxietate
E: Acuza parestezii si tremuraturi
17. [BNC10002] Sindromul cardinal n diabetul zaharat la copil este compus din: ()
A: Poliurie osmotic
B: Transpiraii profuze
C: Polidipsie
D: Polifagie
E: Scdere n greutate
18. [BNC10003] Cetoacidoza diabetic la copil se manifest prin: ()
A: Bradipnee
B: Deshidratare global
C: Greuri, vrsturi
D: Dureri abdominale
E: Astenie
19. [BNC10004] Semnele clinice neuroglicopenice n hipoglicemia din diabetul zaharat la copil sunt:
()
A: Hipotonia generalizat
B: Tulburrile de vedere
C: Tuburrile de echilibru
D: Tulburrile de contien
E: Convulsiile, astenia
20. [BNC10006] Tratamentul medicamentos sau chirurgical n obezitatea la copil este indicat la: ()
A: Copiii cu obezitate comun
B: Adolescent cu obezitate morbid
C: Eecul msurilor dietetice
D: Eecul msurilor de suport psihologic
E: Eecul msurilor de adaptare a activitii fizice
21. [BNC10008] Diagnosticul sigur de diabet zaharat la copil se poate pune n urmtoarele situa ii: ()
A: Glicozurie plus cetonurie
B: Glicemie plasmatic peste 11 mmol/l
C: 2 glicemii a jeun peste 7 mmol/l
D: cretere n greutate
E: apetit capricios
22. [BNC10014] Urmatoarele sunt cauze de cetoacidoza la copil: ()
A: "inaugurala"
B: oprirea insulinoterapiei
C: infectie intercurenta
D: corticoizi
E: imunodepresie
23. [BNC10015] Criteriile de gravitate ale cetoacidozei la copil sunt urmatoarele: ()
A: hipocapnia (PCO2 <=15 mmol/l)
B: varsta <5 ani
C: tulburari hemodinamice
D: tulburari de constienta
E: hipercapnia
24. [BNC10016] Examinarile complementare in cetoacidoza diabetica la copil arata: ()
A: confirmarea cetoacidozei
B: depletie de sodiu si potasiu
C: hiperproteinemie, insuficienta renala functionala
D: insuficienta hepatica
E: diskaliemie
25. [BNC10017] Managementul terapeutic al cetoacidozei diabetice la copil cuprinde, in faza initiala,
urmatoarele: ()
A: NaCl 9 %o=20 ml/kg in 20 de minute, apoi NaCl 9%o +KCl
B: insulina cu actiune rapida, iv continuu 0,05-0,1 U/kg/h
C: G5% + NaCl + KCl
D: G10% + NaCl + KCl
E: insulina subcutanat
26. [BNC10018] Managementul cetoacidozei diabetice la copil cuprinde, in cursul primelor 24 de ore,
urmatoarele: ()
A: G5% + NaCl + KCl
B: G10% + NaCl + KCl
C: cantitatea de electroliti se va adapta in functie de ionograma sanguina
D: se va adapta debitul de insulina in functie de glicemiile determinate din sangele capilar
E: insulina subcutanat
27. [BNC10019] Semnele adrenergice de hipoglicemie la copil sunt urmatoarele: ()
A: tahicardie
B: transpiratii
C: convulsii
D: astenie
E: tremuraturi
28. [BNC10020] Semne clinice evocatoare de hipoglicemie la copil: ()
A: adrenergice
B: neuroglicopenice
C: parasimpatice
D: centrale
E: periferice
29. [BNC10021] Tratamentul hipoglicemiei la copil se face astfel: ()
A: glucide cu absorbtie rapida
B: glucide cu absorbtie lenta
C: glucagon intramuscular
D: G30% iv
E: glucagon iv
30. [BNC10023] Managementul terapeutic al diabetului zaharat la copilul neautonom include: ()
A: 2 injectii/zi (doza totala: 1UI/kg/zi)
B: 2/3 din doza dimineaza
C: 1/3 insulina rapida
D: gustare la ora 10
E: fara gustari
31. [BNC10024] Monitorizarea diabetului zaharat la copil se face astfel: ()
A: clinic: control la 3 luni + bilant complet pentru depistarea complicatiilor, adaptarea schemei
insulinice si monitorizarea curbei de crestere
B: biologic: HbA1c/3 luni
C: HbA1c /4 luni
D: control clinic la 4 luni
E: nu este necesara
32. [BNC10025] Obezitatea la copil se defineste astfel: ()
A: gradul 1: IMC superior percentilei 97
B: gradul 2: IMC >30 kg/m2
C: surplusul adipos la copil este factor predictiv pentru obezitatea la adult
D: obezitatea la copil nu are legatura cu obezitatea la adult
E: urmarirea regulata nu este necesara
33. [BNC10026] Complicatiile metabolice si cardiovasculare ale obezitatii copilului sunt: ()
A: HTA
B: steatoza hepatica, dislipidemii
C: hiperinsulinism, insulinorezistenta
D: diabet zaharat de tip 1
E: hiperHDL-colesterolemie
34. [BNC10027] Complicatiile precoce sau tardive ale obezitatii al copil sunt: ()
A: astm bronsic, sindrom de apnee obstructiva de somn
B: BPOC
C: genu valgum, epifizita soldului
48. [BNC10048] Urmtoarele modificri endocrine pot aprea n diferite tipuri de obezitate: (pag.
1121)
A: creterea prolactinei
B: creterea insulinei
C: scderea hormonilor tiroidieni
D: scderea testosteronului
E: creterea cortizolului
E: Microsomia
8. [ENN10045] Scorul Silverman NU evalueaz ()
A: Geamt respirator
B: Deprimare xifoidian
C: Frecvena respiratorie
D: Tiraj intercostal
E: Btaia aripilor nazale
9. [ENN10046] Infeciile maternofetale NU sunt frecvent determinate de ()
A: Enterococi
B: Listeria monocitogenes
C: Streptococ B
D: Stafilococ auriu
E: E. Coli
10. [ENN10047] Cauze ale retardului de cretere intrauterin pot fi, cu excepia ()
A: Consum de substane toxice
B: Infarct sau tromboz a placentei
C: Sarcina multipl
D: Preeclampsie
E: Vrsta mamei peste 40 de ani
11. [ENN10048] Prematuritatea nu are urmtoarea complicaie ()
A: Risc infecios
B: Persistena canalului arterial
C: Risc de detres respiratorie
D: Nedezvoltarea sistemului nervos enteric
E: Risc de hipotermie
12. [ENN10049] Urmtoarea nu este cauz de prematuritate: ()
A: HRP
B: Toxemie
C: Sarcin multipl
D: Retard sever al creterii intrauterine
E: Hidramnios
13. [ENN10050] Examenul clinic al nou-nscutului la termen conine, cu exceia ()
A: Depistarea unei posibile displazii de sold
B: Verificarea ombilicului
C: Verificarea ca timpul de recolorare cutanat s fie mai mare de trei secunde
D: Verificarea ca testiculii sa fie situai n scrot
E: Cutarea reflexelor arhaice
14. [ENN10052] Bolile cele mai frecvente depistabile in primele zile de la nastere care au tratament
accesibil sunt, cu o EXCEPTIE? ()
A: Hipotiroidismul congenital
B: Hiperplazia congenitala de suprarenale
C: Sindromul Down
D: Fenilcetonurie
E: Mucoviscidoza
15. [ENN10055] Germenii cei mai frecveni ntlni i n infecia materno-fetal sunt urmtorii, cu
excepia: (pag. 1033)
A: E. coli
B: S. epidermidis
C: Streptococ B
D: Listeria monocitogenes
E: enterococi
16. [ENN10002] Scorul Apgar utilizat pentru evaluarea nou nscutului este constituit din: ()
A: Activitate cardiac
B: Respiraie
C: Culoare
D: Tonus, reactivitate
E: Eliminarea meconiului
17. [ENN10003] n evaluarea nou nscutului, serologia matern n sarcin trebuie s cuprind: ()
A: HIV
B: HBV, HCV
C: Rujeola
D: Rubeola
E: Sifilis, toxoplasmoza
18. [ENN10004] ngrijirea nou nscutului la termen implic urmtoarele intervenii care se efectueaz
sistematic la natere: ()
A: Administrarea de vitamina D
B: Administrarea de vitamina K
C: Administrarea de colir oftalmologic antibiotic
D: Administrarea de cefalosporine iv n primele 24 de ore de via
E: Punerea la sn sau primul biberon n primele ore dup natere
19. [ENN10007] Care sunt cei mai frecveni germeni implicai n nfectia materno-fetal? ()
A: Streptococ B
B: E. Coli
C: Pneumococ
D: Enterococi
E: Listeria monocitogenes
20. [ENN10009] Scorul Silverman din sindromul de detres respiratorie a nou nscutului este compus
din: ()
A: Btaia aripilor nazale
B: Balans toraco-abdominal
C: Tiraj intercostal, geamt respirator
D: Deprimare xifoidian
E: Cianoza generalizat
21. [ENN10013] Principalele riscuri fetale in diabetul gestational sunt reprezentate de: (pag.1034)
A: moartea fatului in uter
B: hiperglicemie neonatala
C: prematuriatate
D: boala membranelor hialine
E: macrosomia
22. [ENN10014] Datele despre istoricul sarcinii in evaluarea nou-nascutului la termen sunt: ()
A: paritate
B: grupa sanguina, ABO, Rh-ul mamei
C: serologie materna: HIV, HBV, HCV, rubeola, sifilis, toxoplasmoza
D: recoltare vaginala in luna 7 de sarcina
E: nu sunt necesare
23. [ENN10015] Urmatoarele afirmatii despre examenul nou nascutului la nastere sunt adevarate: ()
A: greutate normala in jur de 3000 g
B: lungime normala in jur de 50 cm
C: perimetru cranian normal in jur de 35 cm
D: evaluarea adaptarii la viata extrauterina: scor Silverman
E: scor Apgar la 0, 1, 3, 5, 10 minute
24. [ENN10016] Ractivitastea nou nascutului primeste urmatoarele puncte in cadrul scorului Apgar: ()
A: absenta: 0 puncte
B: slaba: 1 punct
C: geamat: 2 puncte
D: grimasa: 2 puncte
E: tipat: 2 puncte
25. [ENN10017] Urmatoarele afirmatii despre scorul Apgar sunt adevarate: ()
A: <=4 stare de moarte aparenta
B: intre 4 si 7 suferinta moderata
C: >=7 suferinta usoara
D: cianoza extremitatilor primeste 0 puncte
E: flectarea celor 4 membre primeste 2 puncte
26. [ENN10018] Situatiile de urgenta care necesita ingrijire specializata a nou nascutului la termen
sunt: ()
A: prematuritatea
B: retardul de crestere intrauterin
C: infectia maternofetala
D: detresa respiratorie neonatala
E: consecintele unor patologii materne ca preeclampsia
27. [ENN10019] Bazele puericulturii sunt urmatoarele: ()
E: preeclampsie
41. [ENN10033] Cauze fetale de prematuritate sunt urmatoarele: ()
A: sarcina multipla
B: patologie fetala
C: hidramnios
D: ruptura prematura a membranelor
E: preeclampsie
42. [ENN10034] Decizia de extragere prematura a fatului are urmatoarele cauze: ()
A: HTA materna amenintatoare
B: patologie materna care necesita ingrijire incompatibila cu sarcina
C: retard de crestere sever intrauterin
D: sarcina multipla
E: conditii precare
43. [ENN10035] Urmatoarele afirmatii despre prematuritate sunt adevarate: ()
A: varsta gestationala <37 saptamani
B: foarte mare: <28 saptamani
C: mare: 28-34 saptamani
D: medie: 34-37saptamani
E: medie:32-37 saptamani
44. [ENN10036] Managementul in primele zile de viata ale nou-nascutului este: ()
A: supravegherea curbei ponderale: nu trebuie sa piarda mai mult de 10% din greutatea initiala si
trebuie sa revina la greutatea de la nastere in primele 10 zile
B: depistarea precoce a icterului: dozarea bilirubinei plasmatice
C: depistarea hipotiroidismului congenital, fenilcetonuriei, hiperplaziei ceongenitale de suprarenale,
mucoviscidozei
D: examinare clinica la iesirea din maternitate
E: examinare clinica in ziua 8
45. [ENN10037] Examenul cardio-vascular al nou-nascutului la termen poate descoperi urmatoarele:
()
A: suflu, anomalie a pulsurilor
B: timp de recolorare cutanata normal <3 s
C: frecventa respiratorie normala 40-50/min
D: absenta pauzelor mai mari de 10 s in mod normal
E: verificarea ombilicului: o artera, 2 vene
46. [ENN10038] Bazele puericulturii includ ()
A: Consult obligatoriu la 10 zile de via
B: Prescrierea formulelor de start (60 ml, de 6-8 ori pe zi)
C: Supravegherea greutii (creterea trebuie s fie de 20-30 g/zi)
D: E necesar suplimentarea cu vitamina K
E: Hidratarea corespunztoare a mamei
47. [ENN10039] Scorul Silverman are urmtoarele elemente de dou puncte ()
A: Btaie intens a aripilor nazale
PSIHIATRIE
PACIENTUL VARSTNIC
1. [GER10007] Care din urmtoarele reguli de management pentru un pacient vrstnic bolnav sunt
valide? (pg. 780)
A: prezena aparaturii necesare neuroimagisticii
B: capacitatea i independena de micare a pacientului pstrate
C: identificarea rapid a patologiilor acute i tratarea lor pentru a evita decompensarile n cascad
D: evidenierea lipsei n antecedente a tulburrii depresiv
E: evidenierea prezenei n antecedente a tulburrii depresiv
2. [GER10008] Riscul iatrogen este mai crescut la persoanele n vrst datorit (pg. 781)
A: culorii identice a tabletelor unor medicamente diferite
B: medicaiei administrate sub form de soluie oral
C: nerespectrii regimului igieno-dietetic
D: modificri farmacocinetice datorate vrstei
E: existenei hipertermiei
3. [GER10009] mbtrnirea aparatului respirator poate determina (pg. 777)
A: algii intercostale bilaterale
B: algii intercostale unilaterale
C: creterea suprafeei schimburilor gazoase
D: lipsa posibilitii de efectuare a schimburilor gazoase
E: diminuarea suprafeei schimburilor gazoase
4. [GER10010] mbtrnirea vascular are urmtoarele consecin e clinice (pg. 777)
A: tendina la hipotensiune ortostatic accentuat de anumite probleme venoase, deshidratare sau
medicament
B: apariia anevrismelor aortice
C: edem pulmonar
D: pierderea acuitii vizuale
E: cefalee de tip migrenoid
5. [GER10011] mbtrnirea sistemului musculare determin (pg. 777)
A: neuropatii periferice
B: sarcopenia = scderea masei musculare
C: crampe musculare
D: fracturi ale colului femural
E: rupturi musculare repetate
6. [GER10012] Mecanismul de adaptare n urma mbtrniri cardiace este: ()
A: diminuarea presiunii artriale diastolice
B: creterea presiunii artriale sistolice
C: creterea complianei miocardului cu alterearea fazei de umplere ventriculare
D: sporirea contribuiei sitolei atriale la umplerea ventriculului
13. [GER10028] NU face parte dintre afeciunile frecvente la persoanele de peste 75 de ani ()
A: BPOC
B: HTA
C: Artroza
D: Dementa
E: Diabetul
14. [GER10029] n cazul mbtrnirii unui organ sau unei funcii, sunt adevrate, CU EXCEP IA:
(pag. 780)
A: factorul precipitant este n general curabil
B: efectele mbtrnirii pot fi singurele responsabile pentru insuficiena acestui organ, mai ales la
vrstele foarte naintate
C: factorul precipitant poate fi o anemie
D: factorul precipitant poate fi un accident iatrogen
E: factorul precipitant poate fi o infecie
15. [GER10031] Sunt considerati "batrani" persoanele cu varsta intre: ()
A: 50-55 de ani
B: 56-60 de ani
C: 61-65 de ani
D: 75-85 de ani
E: 85 de ani si peste
16. [GER10002] Care sunt formele de mbtrnire? (pg. 776)
A: mbtrnire datorit unui accident vascular cerebral
B: mbtrnire obinuit fr patologii evolutive, dar cu o limitare relativ a capacit ilor
funcionale
C: mbtrnire genetic
D: mbtrnire prematur
E: mbtrnire patologic cu patologii cronice evolutive provocnd handicapuri i dependen care
poate ajunge pn la dependena total pentru toate activit ile vie ii cotidiene
17. [GER10003] Care sunt consecintele mbtrnirii func iei renale? (pg. 777)
A: Scderea volumului rinichilor bilateral
B: Scderea volumului unui singur rinichi
C: Frecvena complicaiilor renale iatrogene
D: Frecvena deshidratrilor extracelulare i toleran a scazut la regimurile desodate
E: Frecvena hipo- i hipernatremiei
18. [GER10004] mbtrnirea neurocognitiv determin: (pg. 777)
A: dificulti n coordonarea micrilor
B: diminuarea capacitii de nvare
C: diminuarea timpului de reacie
D: creterea timpului de reacie
E: diminuarea ateniei
19. [GER10005] Managementul pacientului vrstnic trebuie s cuprind ntotdeauna (pg. 780)
A: anularea datelor anamnestice
B: reconstituirea anamnezei
1. [ANX10011] Care din urmtoarele afirmaii privind diagnosticul tulburrii de panic sunt
adevrate? (pg. 913)
A: tulburarea este mai frecvent la femei
B: tulburarea este mai frecvent la barba i
C: tulburarea este mai frecvent la btrni
D: tulburarea este mai frecvent la copii
E: tulburarea este mai frecvent dup accidentele rutiere
2. [ANX10012] n managementul terapeutic al tulburrii anxioase generalizate trebuie urmrite intele
urmtoare: (pg. 915)
A: tratarea bolilor somatice asociate
B: tratarea crizei de angoas acut
C: instituirea unui regim dietetic adecvat
D: tratamentul contracturilor musculare
E: tratamentul tulburrilor de atenie
3. [ANX10013] Tulburarea obsesiv-compulsiv poate avea urmtoarele comorbidit i: (pg. 917)
A: episod maniacal acut
B: demena Alzheimer
C: tulburri de limbaj
D: schizofrenia
E: tulburri de coordonare
4. [ANX10014] Simptomele tulburrilor de conversie pot fi: (pg. 919)
A: hipoglicemii
B: hiperglicemii
C: creterea creatininei
D: transpiraii profuze nocturne
E: manifestri acute: agitaia psihomotorie, sincope, indispozitie, lipotimie, crize pseudo-convulsive,
micri anormale, tremurturi
5. [ANX10015] Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice diagnosticului pentru tulburarea de
adaptare (pg. 920)
A: tulburare permanent
B: tulburare paroxistic
C: tulburare tranzitorie
D: tulburare cu evoluie progredient
E: tulburare dependent de factorii vasculari cerebrali
6. [ANX10016] Sunt factori de risc in starea de stress posttraumatic: (pag 919)
A: sarcina
B: sexul feminin
C: evenimente traumatizante
D: hipervigilenta
E: dificultati de concentrare
7. [ANX10017] Sunt manifestari cronice motorii in tulburarile conversive: (pag 919)
A: miscari anormale
B: crize pseudoconvulsive
C: diplopie
D: contracturi musculare
E: tremuraturi
8. [ANX10020] Simptomele ce apar in cadrul tulburarii de adaptare sunt urmatoarele, cu exceptia: ()
A: emotionale: anxietate, tristete, agresivitate
B: somatice: durere, oboseala, cefalee
C: comportamentale
D: cognitive (memorie, atentie)
E: fara simptome somatice
9. [ANX10034] Urmatoarele reprezinta comorbiditati ale tulburarii anxioase generalizate cu exceptia:
()
A: tulburari fobice
B: TOC
C: tulburari de panica
D: depresii, adictii
E: schizofrenie
10. [ANX10068] Nu reprezint factori de stres n tulburarea de adaptare ()
A: Probleme familiale
B: Conjugopatii
C: Dificultati sociale
D: Dificultati scolare
E: Rutina
11. [ANX10069] Anxietatea de separare este caracterizat de ()
A: Conduita de evitare care nu persist la maturitate
B: Anxietate de intensitate redus
C: Survine n urma unui eveniment traumatizant
D: Apare la pubertate
E: Afecteaz 5-10% din copii
12. [ANX10070] Tulburarea de stres posttraumatic se trateaz la nceput cu ()
A: Sertralina
B: Citalopram
C: Escitalopram
D: Venlafaxina
E: Paroxetina
13. [ANX10071] Stresului acut are urmtoarele caracteristici, cu excepia ()
A: Simptome disociative n traumatismele violente
B: Apariia la distan dup un eveniment traumatizant
C: Anxietate
D: Repetarea evenimentului
E: Flash-backuri
14. [ANX10072] Managementul tulburrii conversive NU include urmtorul element ()
A: Psihoterapie analitic sau similar
D: fobii
E: schizofrenie
55. [ANX10043] Diagnosticul diferential al TOC se face cu: ()
A: adictii
B: patologie organica
C: tulburari anxioase
D: tulburari de dispozitie
E: tulburari fobice
56. [ANX10044] Managementul TOC include: ()
A: ISRS: fluoxetina 20-60 mg/zi, paroxetina 20-80 mg/zi, la adult, sertralina 25 mg/zi la copil, 50
mg /zi la adult
B: triciclice: doar la adult, clomipramina 75-250 mg/zi
C: IMAO in caz de chimiorezistenta, conduite de evitate severe, depresie tipica
D: toleranta mai buna a IMAO
E: durata tratamentului 12-24 de luni, cu evaluarea eficacitatii dupa 4-12 saptamani de administrare
57. [ANX10045] Argumentele clinice in favoarea diagnosticului tulburarilor conversive sunt: ()
A: simptomatologie histrionica tipica
B: bilant somatic perfect normal
C: simptome simulate
D: bilant somatic anormal
E: preocuparea intensa a pacientului fata de tulburarile sale
58. [ANX10046] Diagnosticul diferential al tulburarilor conversive cuprinde: ()
A: tulburari de dispozitie, tulburare deliranta
B: tulburari somatoforme
C: patologie organica
D: TOC
E: fobii
59. [ANX10047] Tulburarea de adaptare se manifest prin ()
A: tulburare bipolar
B: perturbri de conduit
C: tulburare mixt
D: anxietate
E: dispoziie depresiv
60. [ANX10048] Tulburarea de adaptare este caracterizat de ()
A: Apare la 3 luni dup evenimentul stresant
B: Poate s evolueze constant
C: Poate s se repete n mod regulat
D: Tulburare tranzitorie
E: Afecteaz predominant brbaii
61. [ANX10049] Managementul stresului acut include ()
A: Terapie cognitiv-comportamental
B: Terapie psihanalitic
C: Terapie de susinere
D: Hipnoza
E: Desensibilizare prin micri oculare
62. [ANX10050] Stresul acut este caracterizat de ()
A: Tulburri de somn
B: Hipovigilen
C: Retraire spontan sau provocat
D: Repetarea involuntar a evenimentului
E: Apare la distan dup un eveniment traumatizant
63. [ANX10051] Care dintre urmtoarele intr n diagnostic diferenial alturi de tulburrii conversive
()
A: Patologie organic
B: Tulburri somatoforme
C: Tulburare delirant
D: Tulburri de dispoziie
E: Tulburri maniacale
64. [ANX10052] Tulburarea conversiv este caracterizat de ()
A: Bilan somatic anormal
B: Raport specific cu ngrijirile i ngrijitorii
C: Relaie comprehensiv ntre tulburrile prezentate i contextul psihologic
D: Personalitate histrionic sau pasiv dependent
E: Simptomatologie histrionic tipic
65. [ANX10053] n tulburrile obsesiv compulsive se aplic urmtoarele elemente de psihoterapie ()
A: Afirmare individual
B: Restructurare cognitiv
C: Metode de relaxare
D: Terapie familial
E: Desensibilizare
66. [ANX10054] Tulburarea obsesiv compulsiv poate fi nsoit de ()
A: Bulimie
B: Micri anormale
C: Tulburare maniacal
D: Schizofrenie
E: Sindromul Gilles de la Tourette
67. [ANX10055] Compulsiile din TOC sunt caracterizate de ()
A: Aritmomania este unul din cele mai frecvente acte mentale
B: Pierdere de timp sub o or pe zi
C: Resimite ca fiind excesive i/sau inadecvate
D: Contiina caracterului morbid al tulburrii
E: Comportamente sau acte mentale repetitive cu scopul de a se opune unei obsesii
68. [ANX10057] Fobia colar este caracterizat de ()
D: Olanzapina
E: Metadona
15. [TPS10042] Reprezint un sindrom depresiv, cu excepia ()
A: Autodepreciere
B: Astenie
C: Euforie
D: Anhedonie
E: Ruminaie anxioas
16. [TPS10045] Despre episodul maniacal, ca i tulburare psihic a post-partumului, sunt adevrate
urmtoarele afirmaii, cu excepia: (925)
A: Pot coexista elemente depresive melancolice
B: Poate surveni n ziua a 10-a
C: Are tablou clinic de episod maniacal cu tematic de grandoare centrat pe mam
D: Elementele depresive vor ncheia episodul
E: n tabloul clinic se regsesc elemente delirante halucinatorii
17. [TPS10002] Managementul tulburarilor psihice n perioada sarcinii i tulburri ale postpartumului necesit: (pg. 923)
A: spitalizarea n caz de simptomatologie delirant sau risc suicidar
B: tratamente medicamentoase
C: terapie electroconvulsivant
D: interventie obstetrical n regim de urgen
E: scderea riscului pentru diabet zaharat tip II
18. [TPS10003] Factorii de risc pentru depresia post-partum sunt: (pg. 924)
A: antecedente psihiatrice de depresie
B: sarcini multiple
C: evenimente stresante
D: complicaii obstetricale
E: statut socio-economic sczut
19. [TPS10004] Care din elementele diagnostice sunt valabile pentru post-partum blues sau sindromul
celei de-a treia zile sau baby blues (pg. 924)
A: halucinaii auditive persistente
B: delir de persecuie
C: tulburri de somn
D: anxietate, nelinite
E: astenie
20. [TPS10005] Psihoza puerperal (bufeu delirant acut confuzo-oniric) poate avea urmtoarea
evoluie: (pg. 925)
A: favorabil
B: recidive n post-partum n 50% din cazuri sau n cursul unei sarcini ulterioare la 30% din cazuri
C: deteriorare cognitiv de tip demenial
D: tulburare de conversie
E: poate evolua spre o tulburare bipolar sau schizofrenie
21. [TPS10006] n faza prodromal a psihozei puerperale pot aprea urmtoarele simptome: (pg. 925)
A: comportament bizar
B: insomnie
C: manifestri depresive n cursul ultimelor sptmni de sarcin
D: manifestri anxioase
E: deteriorare cognitiv
22. [TPS10012] Tulburarile psihice aparute in perioada sarcinii sunt: (922)
A: Depresia
B: Tulburarea psihotica
C: Tulburarile anxioase
D: Schizofrenia
E: Negarea sarcinii
23. [TPS10013] Melancolia deliranta post-partum este caracterizata de: ()
A: depresie severa
B: anxietate, agitatie, durere morala
C: tematica deliranta: incapacitate, lipsa demnitatii, moarte, ruina, autodevalorizare, autoacuzare
D: fara risc suicidar sau infanticid
E: delir de persecutie
24. [TPS10014] Clinica psihozei puerperale se caracterizeaza prin: ()
A: stare deliranta acuta, nesistematizata
B: simptome confuzionale
C: se va evoca sindromul confuzional
D: fluctuatii de dispozitie
E: tematica deliranta centrata pe mama
25. [TPS10015] Diagnosticul diferential al bufeului delirant acut confuzo-oniric include: ()
A: infectii
B: tromboflebita cerebrala
C: retentie placentara
D: TOC
E: tulburare de panica
26. [TPS10016] Evolutie psihozei puerperale poate fii: ()
A: favorabila
B: recidive in postpartum in 30% din cazuri
C: recidive in cursul unei sarcini ulterioare in 50% din cazuri
D: tulburare bipolara
E: schizofrenie
27. [TPS10017] Tratamentul psihozei puerperale consta in: ()
A: evitarea separarii dintre mama si copil
B: neuroleptice sedative si antipsihotice atipice
C: sismoterapie
D: consiliere pshihologica
E: impiedicarea participarii tatalui la psihoterapie
28. [TPS10019] Episodul maniacal in post - partum se caracterizeaza prin: ()
A: survine in primele 15 zile
B: episod maniacal cu elemente delirante halucinatorii
C: tematica de grandoare centrata pe mama insasi
D: Elemente delirante
E: episodul se incheie cu elemente depresive
29. [TPS10020] Depresia post-partum se caracterizeaza prin: ()
A: survine la 2-8 saptamani de la nastere
B: dureaza intre 3 si 12 luni
C: poate prelungi un post-partum blues
D: delir de persecutie
E: poate evolua spre schizofrenie
30. [TPS10021] Urmatoarele elemente fac parte din diagnosticul depresiei postpartum: ()
A: astenie
B: plans repetat, iritabilitate
C: teama de a nu face rau copilului
D: tematica deliranta centrata pe copil
E: depistarea sistematica a ideilor de suicid
31. [TPS10025] Tratamentul medicamentos al tulburarilor psihice in perioada sarcinii este: ()
A: fenotiazine: clorpromazina, butiferone: haliperidol
B: anxiolitice nonbenzodiazepinice: hidroxizina
C: antidepresive imipraminice: clomipramina
D: timoregulatoarele contraindicate: saruri de litiu, carbamazepina, divalproat de sodiu
E: substitutie pentru opiacee: metadona, buprenorfina
32. [TPS10026] Tulburarile anxioase in timpul sarcinii sunt: ()
A: agorafobia
B: fobia sociala
C: ameliorarea tulburarii de panica
D: agravarea TOC
E: stare de stres postraumatic
33. [TPS10027] Depresia in timpul sarcinii, afirmatii adevarate: ()
A: apare la 15% din sarcini
B: in 60% din cazuri in primul trimestru
C: atitudine ambivalenta fata de sarcina
D: frecvent, episod depresiv major cu elemente melancolice
E: somatizare
34. [TPS10028] Urmatoarele sunt tulburari psihopatologice minore si tranzitorii in timpul sarcinii: ()
A: labilitate emotionala
B: anxietate pe tot parcursul sarcinii
C: perioada disforica de scurta durata
D: dependenta afectiva
E: greata, varsaturi in primul semestru care pot persista
35. [TPS10029] Urmatoarele afirmatii despre tulburarea psihotica in timpul sarcinii sunt adevarate: ()
A: afectiune mai putin frecventa
B: episod delirant acut cu semnele clinice obisnuite
C: evolutie posibila spre schizofrenie
D: nu evolueaza niciodata spre schizofrenie
E: rol "protector" al sarcinii
36. [TPS10030] Psihoza puerperala poate duce la ()
A: Melancolie
B: Schizofrenie
C: Depresie severa
D: Tulburare bipolara
E: Tulburare obsesiv compulsiv
37. [TPS10031] Psihozei puerperal intr n diagnostic diferenial alturi de ()
A: Manie
B: Embolie cerebral
C: Retenie placentar
D: Infecii
E: Tromboflebit cerebral
38. [TPS10032] Depresia post-partum se managerizeaz prin ()
A: Abordare psihodinamic
B: Abordare cognitiv-comportamental
C: Participarea activ a tatlui la psihoterapie
D: Spitalizare
E: Antidepresive
39. [TPS10033] Baby blues este favorizat de ()
A: Complicaii obstetricale
B: Statut socio-economic sczut
C: Antecedente de sindrom premenstrual invalidant
D: Antecedente familiale de depresie
E: Antecedente personale de depresie
40. [TPS10034] Spitalizarea gravidei cu tulburri psihice se face dac sunt prezente ()
A: Tulburare de panic
B: Anhedonie
C: Risc suicidar
D: Delir
E: Tulburare obsesiv compulsiv
41. [TPS10035] n trimistrele 2 i 3 de sarcin sunt permise urmtoarele timoregulatoare ()
A: Clomipramina
B: Amitriptilina
C: Sruri de litiu
D: Divalproat de sodiu
E: Carbamazepina
42. [TPS10036] Depresia din sarcina este caracterizat prin ()
A: Perioada disforic de scurt durat
B: Somatizare
C: Atitudine ambivalent fa de sarcin
D: Afeciune foarte rar, mai ales n primul trimestru
E: Vrsturi incoercibile
43. [TPS10043] Urmtoarele afirmaii despre tulburrile psihice asociate sarcinii sunt false: (pag.
922)
A: preocuprile frecvente care apar nainte de sarcin se refer la riscurile genetice de transmitere a
unei tulburri bipolare
B: pregtirea pentru ndeplinirea funciei de printe este mai dificil la cuplurile n care femeia
sufer de o tulburare psihic
C: sarcina are un rol protector asupra psihismului
D: tulburarea psihotic este frecvent
E: femeile pot suferi de indiferen afectiv
44. [TPS10044] Sindromul celei de-a treia zile poate evolua cu: (924-925)
A: Regresie parial, spontan;
B: Depresie postnatal
C: Depresie perinatal
D: Psihoz puerperal
E: Bufeu delirant acut confuzo-oniric
45. [TPS10046] Riscurile de suicid i infanticid pot aprea n cadrul urmtoarelor tulburri psihice ale
post-partumului, cu excepia: (924-925)
A: Baby blues
B: Depresie postnatal
C: Melancolia delirant
D: Psihoz puerperal
E: Post-partum blues
46. [TPS10047] n care din urmtoarele patologii poate fi folosit sismoterapia? (922-925)
A: Episodul depresiv major cu elemente melancolice
B: Baby blues
C: Episodul maniacal post-partum
D: Tulburarea psihotic n primul trimestru de sarcin
E: Psihoza puerperal
E: 1 an
8. [DPS10014] nceputul controlului sfincterian la copil are loc n jurul vrstei de: ()
A: 4 luni
B: 8 luni
C: 1 an
D: 2 ani
E: 4 ani
9. [DPS10018] Care este perioad caracteristic de apari ie a mericismului? ()
A: La natere
B: n primele 3 luni de via
C: ntre 3 i 12 luni
D: ntre 1 i 2 ani
E: Dup vrsta de 5 ani
10. [DPS10021] Encoprezisul se caracterizeaz prin defeca ie involuntar n absenta unor afec iuni
organice la copilul de cel puin: ()
A: 6 luni
B: 1 an
C: 2 ani
D: 4 ani
E: 6 ani
11. [DPS10057] Dificultatea de scris nu este caracterizat de ()
A: Asociaz cu sigurana i tulburri de vorbire
B: Greeli de ortografie, gramatic, punctuaie
C: Tulburri de comportament: frustrare
D: Organizare incoerent a paragrafelor
E: Eec scolar
12. [DPS10058] Dificultatea de calcul matematic poate cauzat de afectarea componentei, cu excepia
()
A: Atenional
B: Aritmetic
C: Perceptiv
D: Lingvistic
E: Relaional
13. [DPS10059] Perturbarea relaiei prini-copil poate fi cauzat de, cu excepia ()
A: Fenomen de regresie
B: Tulburri de dezvoltare ale copilului
C: Perturbarea reciprocitii la nivelul contactului vizual
D: Stimulare necorespunztoare
E: Stimulare excesiv
14. [DPS10060] Autismului Kanner intr n diagnostic diferenial alturi de, cu excepia ()
A: Sindrom Rett
B: Sindrom X fragil
C: Afeciuni metabolice
D: Surditate
E: Retard
15. [DPS10061] Nu reprezint tulburare psihotic la copil ()
A: Tulburarea de separaie
B: Tulburarea dezintegrativ a copilariei
C: Sindromul Asperger
D: Sindromul Rett
E: Autismul Kanner
16. [DPS10062] Mericismul nu este caracterizat de ()
A: Nu se depisteaz nici o alt tulburare psihologic
B: Copil iritabil, coleric ntre episoade
C: Micri de suciune cu limba
D: Poziie caracteristic cu spatele ncordat, curbat i capul pe spate
E: Apare la copii n vrst de 1-3 ani
17. [DPS10063] Enurezisul nu este caracterizat de ()
A: Diabetul este de luat n considerare ca diagnostic diferenial
B: Forma primar cea mai frecvent
C: Frecvent la baiei
D: Apariie diurn
E: Evoluie favorabil spontan
18. [DPS10064] ntrzierea achiziiilor corespunztoare vrstei la copil nu este cauzat de ()
A: Mediu soio-familial precar
B: Deficit vizual
C: Deficit auditiv
D: Miopatie
E: Encefalopatii metabolice
19. [DPS10065] Vorbirea ntre 4-6 luni este caracterizat de ()
A: Propoziii simple
B: Pronun primele cuvinte
C: Silabe repetate automat
D: Primele silabe
E: Lalalizare
20. [DPS10066] La vrsta de opt luni, relaia cu ceilali este caracterizat de ()
A: Contientizeaz sexul
B: Exploreaz mediul nconjurtor
C: Ascult ordine simple
D: ncepe controlul sfincterian diurn
E: Rspunde la prenume
31. [DPS10017] Care din urmtoarele afirmaii n legatur cu encoprezisul la copil sunt adevrate? ()
A: Apare mai frecvent la biei
B: Sunt mai ales forme secundare
C: Nu se asociaz cu constipaia
D: Mai puin grav dect enurezisul
E: Dispare adesea n timpul separrii de familie
32. [DPS10019] Sindromul Mnchhausen prin transfer la copil se caracterizeaz prin: ()
A: Patologia copilului provocat sau simulat de un printe
B: Examene medicale foarte rare prin opoziia prinilor
C: Negarea cauzei simptomelor de ctre prin i
D: Regresia simptomelor atunci cnd copilul este desprit de printe
E: Riscuri de sechele fizice, psihologice
33. [DPS10020] Care din urmtoarele afirmaii n legtur cu dezvoltarea normal a vorbirii la copil
sunt adevrate? ()
A: La sfritul celei de-a doua luni gngurete
B: La 4 luni: lalalizare
C: La 6 luni articuleaz primele silabe
D: La 7 luni pronun primele cuvinte
E: n jurul vrstei de 3 ani construiete propoziii corecte
34. [DPS10022] Diagnosticul diferential al encoprezisului se face cu: (pag.998)
A: malformatii
B: boala Hirschprung
C: epilepsie
D: fecalom
E: diabet
35. [DPS10023] Diagnosticul diferential al enurezisului: (pag.998)
A: epilepsie
B: diabet
C: somnambulism
D: sindromul X fragil
E: afectiuni metabolice
36. [DPS10024] Diagnosticul diferential al autismului Kanner: (pag.999)
A: surditate
B: sindromul Asperger
C: sindromul Rett
D: cecitate
E: diabet
37. [DPS10025] La nastere nou nascutul este capabil: (pg. 997)
A: a. Sa fixeze cu privirea
B: b. Sa perceapa forme si lumina
C: c. Isi intoarce capul spre sursa sonora
D: d. Are reflex fotomotor
E: e. Lalalizare
38. [DPS10026] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre dificultatile de scris ale copilului: ()
A: esec scolar
B: asociaza tulburari de comportament, depresie, sentiment de frustrare
C: investigarea sistematica a unei tulburari asociate de vorbire si/sau de citit
D: managementul consta in reeducarea in vederea dezvoltarii creativitatii si expresivitatii limbajului
scris, psihoterapie si indrumare parentala
E: apar intre 7 si 15 ani
39. [DPS10027] Dificultatile de calcul matematic ale copilului se caracterizeaza prin: ()
A: apar intre 7 si 10 ani
B: sunt afectate componentele lingvistice, perceptive, aritmetice, atentionale
C: competente intelectuale de asemenea afectate
D: managementul consta in reeducarea adaptata a copilului
E: nu necesita atentie
40. [DPS10028] Urmatoarele afirmatii despre dificultatile de citire la copil sunt adevarate: ()
A: asociaza esec scolar
B: citire lenta, greseli in timpul lecturii cu voce tare, dificultati de memorare, de reproducere si de
secventiere a literelor si a cuvintelor scrise, intelegere minimala
C: asociaza perturbari emotionale
D: management: reeducare logopedica
E: plasarea copilului intr-o clasa cat mai superioara nivelului sau cu scop stimulant
E: Medicaie psihotrop
61. [DPS10049] Prinii i copii interacioneaz la nivel ()
A: fantasmatic
B: expresiv
C: afectiv
D: comportamental
E: cognitiv
62. [DPS10050] Autismul Kanner se diagnosticheaz pe baza ()
A: Automutilare
B: Tulburri de somn
C: Tulburri senzoriale
D: Absena contactului vizual
E: Stereotipii motorii
63. [DPS10051] Printre tulburrile de comportament la copii se numr ()
A: tip opoziie-sfidare
B: de conduit
C: hiperkinetic cu deficit de atenie
D: dezintegrativ a copilariei
E: Sindromul Rett
64. [DPS10052] Pica se manifest prin ()
A: Incapacitate persistent de a mnca n mod corespunztor
B: Micri de suciune cu limba
C: Ingereaz substante nealimentare timp de cel putin o lun
D: Nu se depisteaza nici o alta tulburare mental
E: Apare la copii n vrst de 3-12 luni
65. [DPS10053] Encoprezisul este caracterizat de ()
A: Este mai grav decat enurezisul
B: Apariie nocturn
C: Evoluie favorabil spontan
D: Frecvent la biei
E: Retentie involuntar
66. [DPS10054] Dobndirea vederii pn la trei luni poate fi evideniat de ()
A: Lrgirea cmpului vizual
B: Privete n toate direciile
C: Urmrete un obiect care se mic 180 de grade
D: Fixeaz cu privirea
E: Reflex fotomotor
67. [DPS10055] Relaia cu corpul i ceilali la un copil ed nou luni se evideniaz prin ()
A: Rspunde la prenume
B: ncepe s se opun
C: ncepe controlul sfincterian diurn
D: Exploreaz mediul nconjurtor
E: Frica de strini
68. [DPS10056] Motricitatea unui copil de nou luni este redat de ()
A: Merge singur
B: St n picioare fr sprijin
C: St n ezut fr sprijin
D: Poate efectua micri alternative de flexie-extensie a membrelor inferioare cu sprijin
E: Poate s i ridice capul atunci cnd este intins pe spate
69. [DPS10068] Este adevrat despre motricitatea sfincterian: (pag. 996, 998, 999)
A: enurezisul se poate trata cu desmopresin
B: controlul sfincterian diurn ncepe la 3 ani
C: sufer tulburri n sindromul Rett
D: controlul sfincterian nocturn ncepe la 2 ani
E: sufer tulburri n autismul Kanner
EPISTAXIS
1. [EPX10007] Care din afirmaiile urmatoare nu este specific fibromului naso-faringian: (pg. 739)
A: tumora bogat vascularizat
B: frecvent la adolescenii de sex masculin
C: frecvent la adolescenii de sex feminin
D: are risc de sngerare crescut
E: este o cauza local de epistaxis
2. [EPX10008] Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz general: (pg. 739)
A: HTA
B: Anomalie vascular Rendu Osler
C: Rinosinuzit
D: Hemofilie
E: Insuficien hepatic
3. [EPX10009] Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz local: (pg. 739)
A: Rinosinuzita
B: Boala Rendu Osler
C: Tumori nazale
D: Epistaxis esenial
E: Traumatisme nazale
4. [EPX10010] Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai jos care nu este cauz general_: (pg. 739)
A: Carena de vitamina K
B: Anomalie vascular Rendu Osler
C: Epistaxis esenial
D: Hemofilie
E: Trombopenie
5. [EPX10011] Din afirmaiile urmatoare care nu corespunde pentru boala Rendu Osler: (pg. 739)
A: Este o angiomatoz autozoma dominant
B: Prezinta malformaii vasculare mucoase
C: Prezinta malformaii vasculare extra-mucoase
D: Nu este responsabil de sngerari recidivante
E: Tratamentul su vizeaz utilizarea anticorpilor anti VEGF
6. [EPX10017] La adolesceni cea mai frecvent tumor cauzatoare de epistaxis este ()
A: Cilindrom
B: Melanom
C: Carcinom epidermoid
D: Fibrom
E: Adenocarcinom
7. [EPX10018] Urmtoarea nu reprezint cauz local de epistaxis ()
A: Anomalii vasculare
B: Tumori
C: Rinosinuzit
D: Epsitaxis esenial
E: Traumatisme
15. [EPX10006] Rinitele i sinuzitele pot aciona n mod sistemic cu: (pg. 739)
A: purpura (febr tifoid)
B: tahicardie
C: fragilitate capilar (grip)
D: disfagie
E: dispnee inspiratorie
16. [EPX10012] Epistaxisurile din boala Rendu-Osler se trateaz prin ()
A: Ac Anti-VEGF
B: Scleroterapie
C: Embolizare
D: Ligatur
E: Cauterizare
17. [EPX10013] Cauzele generale ale epistaxisului sunt (pag. 739)
A: Epistaxis esenial
B: Hemofilie
C: HTA
D: Trombopatie
E: Boala Rendu-Osler
18. [EPX10014] Originea tumoral a unui epistaxis poate fi indicat de urmtoarele semne ()
A: Expunere la solveni
B: Expunere la tiere de lemne
C: Tulburri ale oculomotricitii
D: Dureri localizate
E: Obstrucie nazal unilateral progresiv
19. [EPX10015] n epistaxisul de abunden redus se recomand ()
A: Tamponarea suprafeei vestibulare
B: Compresia bidigital
C: Tamponarea anterioar bilateral
D: Tamponarea anterioar
E: Suflarea nasului
20. [EPX10016] Epistaxisul este agravat local de ()
A: Prizarea de substante toxice
B: Traumatism
C: Coagulopatie
D: HTA
E: Anxietate
21. [EPX10021] Etiologia epistaxisului ca boal (de cauz general) poate fi: ()
A: caren vitamina K ca i tulburare a hemostazei primare
B: insuficien hepatic ca i tulburare a hemostazei secundare
C: trombopatie ca i tulburare a hemostazei primare
D: administrarea de antiagregante ca i tulburare a hemostazei secundare
E: o anomalie vascular
ENDOCRINOLO
GIE
LUPUSUL
E: anti ECT
14. [LES10033] Diagnosticul diferential al LED nu se face cu una din urmatoarele: ()
A: Infectie
B: sindrom Sjogren primitiv
C: PR
D: Sclerodermie
E: POEMS
15. [LES10036] Tratamentul LED se bazeaza in primul rand pe: ()
A: Hidroxiclorochina
B: Corticoterapie
C: Imunosupresoare
D: Metotrexat
E: Leflunomida
16. [LES10037] Hidroxiclorochina este: ()
A: Imunosupresor
B: Imunomodulator
C: Corticosteroid local
D: Corticosteroid general
E: Anti TNF
17. [LES10044] Bilantul initial in lupus cuprinde, cu exceptia: ()
A: Ionograma sanguina
B: Uree
C: Creatininemie
D: ECBU
E: PBR
18. [LES10054] Bilanul iniial n lupus NU include ()
A: Anticardiolipina
B: Aglutinine neregulate
C: C3C4CH50
D: Fibrinogen
E: Examen citobacteriologic al urinei
19. [LES10055] n lupus, tratamentul de baz include ()
A: Acid micofenolic
B: Ciclofosfamida
C: Hidroxiclorochina
D: Azatiopirina
E: Metotrexat
20. [LES10056] Printre examenele sistematice ale unui pacient cu lupus NU este inclus ()
A: Sumar de urin
B: Hemocultur
C: Hemoleucogram
D: VSH
E: CRP
21. [LES10057] Puseele de lupus pot fi prevzute prin ()
A: Antihistonele
B: Anticoagulantul lupic
C: Anti-beta-2-glicoproteina
D: C3C4CH50
E: Testul Coombs
22. [LES10059] n lupus, leziune renale de clas 5 este ()
A: Afectare mezangial
B: Leziuni proliferative difuze
C: Leziuni proliferative focale
D: Leziuni proliferative segmentare
E: Glomerulonefrit extramembranoas
23. [LES10060] Lupusul cu afectare cutanat are drept criteriu de gravitate ()
A: Afectri polimorfe
B: Fotosensibilitate anormal
C: Vasculita vaselor mici
D: Sindromul Raynaud asociat
E: Alopecia
24. [LES10062] Reprezint o caracteristic a SAFL: (pag. 1142)
A: SAFL secundar este asociat cu lupusul n proporie de 25-30%
B: poate asocia livedo cutaneo-mucos
C: poate fi prima manifestare a unui lupus, cnd lupusul i se asociaz
D: trebuie s avem cel puin un episod de tromboz venoas profund sau arterial sau a vaselor
mici, oricare ar fi locul acesteia n absena altor factori de risc
E: poate asocia stenoz mitral cu endocardit Libmann-Sachs
25. [LES10008] Urmtoarele criterii definesc sindromul antifosfolipidic (pg. 1142)
A: cel puin un episod de tromboz venoas profund sau arterial
B: cel puin o moarte fetal dup sptmna 10 de gestaie
C: cel puin o natere prematur nainte de sptmna a 34-a de sarcin
D: absena anticoagulantului lupic la dou determinri succesive
E: detectarea ac anticardiolipin la dou determinri succesive la valori < 40U
26. [LES10009] Care din urmtoarele afirmaii referitoare la autoimunitate din lupusul eritematos
diseminat sunt adevarate: (pg. 1140)
A: AAN sunt prezeni n 95% din LED dar nalt specifici
B: ac anti-ADN reflect activitatea bolii
C: ac anti-Sm sunt caracteristici LED
D: C3 i ac anti-ADN sunt factori predictivi ai puseelor n LED
E: Anticardiolipinele IgG si IgM sunt specifice LED
27. [LES10010] Urmtoarele explorri nu sunt necesare n bilanul unui LED (pg. 1140)
A: dozarea ac anti-ADN
B: deteminarea ac anti-limfocitari
C: determinarea C1q
D: testul Coombs globular
E: dozarea anti-ECT
28. [LES10011] Asocierea LED sarcina presupune (pg. 1141)
A: risc de declanare a unui puseu evolutiv al bolii
B: risc de eclampsie
C: rar lupus neonatal
D: boal stabilizat de cel puin 3 luni
E: risc de retard de cretere a ftului
29. [LES10012] Bilanul iniial n LED presupune (pg. 1140)
A: ac anti-AAN, anti-ECT, ANCA
B: factor reumatoid
C: test Coombs globular
D: ionogram sanguin
E: puncie biopsie renal
30. [LES10014] In ceea ce priveste datele imunologice din lupus, putem intalni: ()
A: test Coombs globular pozitiv
B: C3-C4-CH50 crescut
C: hipogamaglobulinemie frecventa
D: factor reumatoid
E: crioglobuline
31. [LES10017] Despre anticorpii anti-ECT etse adevarat: (pag.1140)
A: anti-Sm sunt foarte specifici pentru LED
B: anti-Sm putin specifici pentru LED
C: anti-centromer si anti-slc70 in caz de forma ''de granita'' cu boala mixta de tesut conjunctiv
D: antihistonele sunt asociate cu miozita
E: grupeaza anticorpi prezenti in diferite colagenoze
32. [LES10018] Diagnosticul diferential al LED se face cu: (pag.1141)
A: poliartrita reumatoida prin dozarea anticorpilor anti-CCP
B: poliartrita reumatoida prin dozarea anticorpilor anti-Jo1
C: sclerodermie prin dozarea anticorpilor anti-ECT de tip anticentromer sau anti-scl70
D: sindrom Sharp prin dozarea anticorpilor anti-Jo1
E: miozita prin dozarea anticorpilor anti-RNP
33. [LES10019] Afectarea renal din LED impune la fiecare consultaie: (1139)
A: msurarea tensiunii arteriale
B: dozarea creatininemiei
60. [LES10064] Despre afectarea sistemului nervos in LED sunt adevarate urmatoarele: ()
A: Polinevrita si mononevrita mutiplex des intalnita in contextul unei vasculite
B: Poate asocia epilepsie,coree, mielita
C: Afectarea susbtantei cenusii poate mima o scleroza multipla
D: Prezinta un risc scazut de tromboflebita cerebrala in caz de SAFL asociat
E: In caz de cefalee neobinuita se justific un angio-RMN
PATOLOGII AUTOIMUNE
E: Antiproteinaza-3
8. [PIM10020] Lupusul indus medicamentos se poate asocia cu ()
A: Anti-RNP
B: Antihistone
C: Anticentromer
D: Ac anti-PM-1
E: Ac anti-Jo-1
9. [PIM10021] Sindromul CREST NU ale urmtorul element ()
A: Telangiectazie
B: Sclerodactilie
C: Eritem
D: Fenomen Raynaud
E: Calcinoza
10. [PIM10023] Anticorpii anticitoplasma polinuclearelor neutrofile (ANCA) de tip p-ANCA sunt: ()
A: specifici pentru boala Wegener
B: asociati cu sindromul Churg si Strauss
C: constituenti ai anticorpilor antinucleari
D: asociati cu sindromul CREST
E: asociati cu miozitele inflamatorii
11. [PIM10008] Anticorpii asociai sindromului antifosfolipidic sunt: (pg. 1137)
A: anticoagulantul lupic;
B: anti-proteinaza 3
C: anti-beta2-glicoproteina 1
D: anti-mieloperoxidaz
E: anti-cardiolipin
12. [PIM10009] Care din urmtoarele afirmaii privind anticorpii anti-ENA nu sunt adevrate (pg.
1136)
A: ac anti-Sm sunt foarte specifici pentru lupusul indus medicamentos
B: sclerodermia sistemic poate pozitiva ac anti-SCL-70
C: ac anti-PM1 sunt asociai miozitelor inflamatorii
D: ac anti-SSA i anti-SSB sunt specifici lupusului eritematos sistemic
E: sindromul CREST nu se asociaz cu ac anti-centromer
13. [PIM10010] Principiile de tratament i monitorizare pe termen lung a unei boli autoimune vizeaz
(pg. 1137)
A: corticoterapia adesea nu este necesar, fiind suficient tratamentul simptomatic
B: imunosupresoarele se adreseaz formelor corticorezistente
C: imunosupresoarele se pot utiliza pentru a reduce dozele de cortizon
D: imunoterapia cu anti-TNF-alpha este un tratament simptomatic obligatoriu n poliartrita
reumatoid
E: suprimarea factorilor declanatori
14. [PIM10011] Principalele patologii autoimune (pg. 1136)
A: prezint o frecven crescut la femei
EXAMENE IMAGISTICE
8. [IMG10018] In cazul unei pielonefrite complicate care este examinarea imagistica de prima
intentie? ()
A: UIV
B: Ecografia renala
C: Computer-tomografia abdominala
D: Rezonanta magnetica nucleara renala
E: Scintigrafia renala
9. [IMG10021] Urmtoarele afirmaii sunt adevarate n cazul utilizrii computer tomografiei ca
metoda de diagnostic (pg. 1149)
A: folosete radiaii X cu posibilitatea injectrii de produse de contrast vasculare
B: utilizeaz rezonana magnetic nuclear
C: utilizeaz radiaii radioactive
D: se bazeaz pe propagarea ultrasunetelor
E: este neiradiant
10. [IMG10025] Care din urmtoarele urgene diagnostice necesit utilizarea CT cerebral (pg. 1152)
A: malformaia arterio-venoas
B: accident vascular cerebral sub anticoagulant
C: pneumocefalie
D: tulburri ale strii de contien
E: epilepsie
11. [IMG10026] n cazul unii politraumatism al ntregului corp, care este metoda de urgen
diagnostic folosit (pg. 1153)
A: computer tomografic
B: rezonan magnetic
C: radiografia
D: ecografia
E: ultrasonografie
12. [IMG10027] n cazul carei afeciuni se efectueaz RMN medular de urgen (pg. 1154)
A: spondilodiscit
B: hernie de disc
C: tumori intrarahidiene
D: compresiune medular
E: rahialgii
13. [IMG10028] n cazul unui traumatism cerebral, ce metod de diagnostic este preferat la un
pacient simptomatic (pg. 1154)
A: radiografia cranian
B: CT cerebral
C: rezonan magnetic
D: scintigrafia
E: tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT)
14. [IMG10029] In cadrul patologiei encefalitice, ce metoda imagistica este indicata in cazul unei
tulburari ale starii de constienta? ()
A: RMN cerebral
B: Angio-RMN
C: CT cerebral
D: RMN cerebral + Angio-RMN vase intracerebrale
E: Ecografie Doppler a vaselor gatului
15. [IMG10039] n patologia osteoarticular a sportului, investigaia de prim intenie este ()
A: PET-CT
B: RMN
C: CT
D: Radiografia
E: Ecografia
16. [IMG10040] Wirsungo-RMN este recomandat n ()
A: Pancreatit
B: Patologia cilor biliare i vezicii biliare
C: Ocluzie
D: Ischemie mezenteric
E: Diverticulit
17. [IMG10041] n embolia pulmonar nu se recomand ()
A: Ecografie transtoracic
B: Eco-Doppler venoas a membrelor inferioare
C: Angio-CT toracic
D: Scintigrafie pulmonar
E: Radiografie toracic
18. [IMG10042] n spondiloiscit se recomand ()
A: CT vertebral
B: Scintigrafie osoas
C: Radiografie
D: RMN rahidian
E: RMN medular
19. [IMG10043] RMN cerebral nu se recomand n ()
A: Cefalee
B: Traumatism cranian
C: Meningoencefalita
D: Tumora cerebrala
E: Scleroza multipla
20. [IMG10044] CT toracic este recomandat n regim de urgen n caz de ()
A: Hemotorace
B: Atelectazie pulmonar
C: Embolie pulmonar
D: Pneumotorace
E: Penumomediastin
21. [IMG10045] Care dintre urmtoarele este urgen diagnostic ce necesit ecografie abdominal ()
A: Sigmoidita
B: Ocluzie
C: Perforaia unui organ cavitar
D: Peritonita
E: Apendicita acut
22. [IMG10046] PET-CT are urmtorul efect secundar ()
A: Fibroza nefrogenica
B: Risc alergic
C: Radioactivitate
D: Insuficienta renala acuta
E: Iradiere
23. [IMG10047] Care dintre urmtoarele nu trebuie verificate nainte de examen CT cu substan
iodat? ()
A: Existenta unei afectiuni tiroidiene
B: Existenta diabetului
C: Existenta unei alergii
D: Clearance-ul creatininei
E: Creatininemie
24. [IMG10049] Contraindicatia absoluta in cazul efectuarii unei rezonante magnetice nucleare fara
injectie de substanta de contras este: ()
A: Sarcina
B: Insuficienta renala cronica
C: Prezenta unui pacemaker
D: Alergia la substanta de constras iodata
E: Diabet zaharat
25. [IMG10004] Sunt elemente comune ntre radiografie i CT: ()
A: disponibilitate
B: rezoluie spaial
C: rapiditate
D: costuri moderate
E: posibilitatea de injectare produse de contrast vascular
26. [IMG10006] Sunt avantaje ale scintigrafiei: ()
A: rezoluie n contrast
B: rezoluie spaial
C: specificitate
D: bilan global al ntregului corp
E: sensibilitate
27. [IMG10007] PET-CT prezint ca limite: ()
A: lipsa rezoluiei spaiale
B: efectuarea obligatoriu a jeun
C: disponibilitatea redus
D: examen lung
E: cost ridicat
28. [IMG10010] n patologia encefalic, are indicaie de examen CT cerebral: ()
A: stare de mal epileptic
B: traumatismul cranian
C: meningoencefalita
D: scleroza multipl
E: cefaleea acut brutal
29. [IMG10011] n patologia toracic, angioCT toracic este realizat n urmtoarele afeciuni: ()
A: Sarcoidoz
B: Disecie de aort
C: EPA
D: Embolie pulmonar
E: Pneumopatie
30. [IMG10012] n embolia pulmonar sunt folosite urmtoarele examinri: ()
A: ecografie transtoracic
B: scintigrafie pulmonar
C: radiografie toracic
D: angio-CT toracic
E: ecografie doppler arterial membre inferioare
31. [IMG10013] n patologia toracic, se realizeaz radiografia toracic n urmtoarele afeciuni: ()
A: disecie de aort
B: pneumopatie
C: sarcoidoz
D: EPA
E: pleurezie
32. [IMG10015] n patologia abdominopelvian, se recomand ca examinri pentru pancreatit: ()
A: ecografie hepatobiliar
B: colangio-RMN
C: CT abdominopelvian
D: ecografie abdominal
E: wirsungo-RMN
33. [IMG10019] Care dintre urmtorele afeciuni constituie contraindicaie n cazul efecturii unei
radiografii (pg. 1149)
A: sarcina
B: disecia de aort
C: apendicita acut
D: colecistita
E: insuficiena renal sever n caz de utilizare a substanelor de contrast vasculare
34. [IMG10020] Care sunt avantajele utilizrii ecografiei (pg. 1149)
A: rapiditatea
B: costurile reduse
C: este neiradiant
D: neinvazivitatea
E: este operator dependent
35. [IMG10022] Printre contraindicaiile computer tomografiei se numr (pg. 1150)
A: femei gravide
B: alergia
C: insuficiena renal terminal
D: malformaii fetale
E: epilepsia
36. [IMG10023] Contraindicaiile absolute n cazul folosirii rezonanei magnetice ca metod de
diagnostic sunt (pg. 1150)
A: fibroza nefrogenic
B: pacemaker
C: corpii strini metalici
D: claustrofobia
E: costul ridicat
37. [IMG10024] Radiografia simpl se folosete n cazul urmtoarelor urgene diagnostice (pg. 1151)
A: insuficien renal acut obstructiv
B: embolie pulmonar
C: pneumoperitoneu
D: ocluzie intestinal
E: compresiune medular
38. [IMG10030] n patologia inflamatorie osteoarticular se recomand urmtoarele investigaii ()
A: PET-CT
B: RMN
C: CT
D: Radiografie
E: Ecografie
39. [IMG10031] n patologia cilor i vezicii biliare se recomand ()
A: RMN hepatic
B: Wirsungo-RMN
C: Colangio-RMN
D: CT abdominal
E: Ecografie abdominal
40. [IMG10032] n sarcoidoz se recomand ()
A: Ecografie transtoracic
B: Angio-CT toracic
C: CT toracic
D: Radiografie toracic
E: Scintigrafie pulmonar
41. [IMG10033] n tumorile osoase se recomand ()
A: CT vertebral
B: Scintigrafie osoas
C: Radiografii
D: RMN medular
E: RMN a coloanei vertebrale
42. [IMG10034] CT cerebral este recomandat n ()
A: Patologie neuroinfecioas
B: Tumora cerebral
C: AVC
D: Traumatism cranian
E: Cefalee acut brutal
43. [IMG10035] RMN cerebral este recomandat n regim de urgen pentru ()
A: Tromboflebit cerebral
B: Com
C: Hemoragie subarahnoidian
D: Traumatism cranian
E: AVC
44. [IMG10036] Ecografia pelvian este recomandat n regim de urgen pentru ()
A: Colic renal
B: Peritonit
C: Torsiune anexial
D: Apendicit
E: Sarcin extrauterin
45. [IMG10037] PET-CT are urmtoarele avantaje ()
A: Fuziune cu scannerul
B: Bilan al ntregului corp
C: Foarte sensibil
D: Rapid
E: Neiradiant
46. [IMG10038] Scintigrafie are urmtoarele contraindicaii ()
A: Alptare
B: Sarcin
C: Claustrofobie
D: Insuficien renal
E: Pacemaker
47. [IMG10048] Nu este adevrat despre disecia de aort, cu excep ia: (pag. 1149, 1153)
A: flap-ul intimal se poate vedea pe angioRMN toracic pe achizi ia cu injectare
B: nu poate complica o arteriografie
C: hematomul intramural se vede pe achiziia fr injectare
D: canalul adevrat i cel fals se vd pe achizi ia cu injectare
E: se examineaz iniial prin radiografie toracic
3. [ICM10004] Care dintre urmtoarele caracteristici ale furunculului nu este corect (pg. 1169)
A: Este o infecie profund a foliculului pilosebaceu produs de streptococul beta-hemolitic
B: Este un nodul centrat de fir de pr
C: Are evoluie spre necroz i eliminarea burbionului
D: Stafilococia malign a feei reprezint o complicaie a furunculului.
E: Tratamentul furunculului se face cu antiseptice sau antibiotice locale.
4. [ICM10006] Care dintre afirmaiile referitoare la tratamentul infeciilor cutanate stafilococice este
adevarat (pg. 1169)
A: n formele localizate este suficient toaleta cu apa i sapun, antiseptice i antibiotice topice
B: Indiferent de forma clinic este necesar antibioterapie per os
C: Indiferent de forma clinic este necesar spitalizarea i antibioterapie iv
D: Penicilina este unul dintre antibioticele de elecie
E: Tratamentul antibiotic trebuie efectuat timp de 4 sptmni.
5. [ICM10007] Erizipelul se caracterizeaz prin (pg. 1170)
A: Placard inflamator eritematos, cald, dureros.
B: Debuteaz sub forma unei pustule foliculare centrat de fir de pr
C: Prezena unei pori de intrare nu este obligatorie
D: Este necesar ntodeauna examenul histopatologic pentru stabilirea diagnosticului.
E: Stare general alterat, febra, frisoane
6. [ICM10009] Candidozele cutaneo-mucoase au urmtoarele caracteristici (pg. 1171)
A: Se pot localiza att la nivelul marilor pliuri ct i la nivelul pliurilor mici cutanate
B: Apar doar la persoanele cu imunodepresii severe
C: Se trateaz cu antifungice generale timp de 6 luni
D: Diagnosticul de certitudine se pune pe baza examenului clinic
E: Candidozele genitale nu apar niciodat la barbat
7. [ICM10012] 12. . Tratamentul erizipelului necomplicat la pacientul snatos se poate face cu: (1171)
A: penicilin G n perfuzie
B: eritromicin
C: pristinamicin
D: spiramicin
E: josamicin
8. [ICM10015] Dermohipodermita acut cu streptococ hemolitic are ca prim simptom: (1170)
A: a. intertrigo interdigitoplantar
B: b. placard inflamator
C: c. limfangit
D: d. febr mare
E: e. eroziuni
9. [ICM10040] Pitiriazis versicolor este cauzat de ()
A: Trichopython concentricum
B: Malassezia furfur
C: Trichopython rubrum
D: Malassezia nana
E: Malassezia globosa
10. [ICM10041] Despre dermatofitoza pielii glabre se pot afirma urmtoarele ()
A: Localizare unic, nu se extinde
B: Localizarea este frecvent pe micile pliuri
C: Sunt uor de deosebit de eczem numular
D: Nu sunt pruriginoase
E: Consta n plci anulare cu brodur eritematoveziculoas i scuamoas
11. [ICM10042] Tratamentul local al candidozelor NU include ()
A: Terbinafina
B: Ciclopiroxolamina
C: Amfotericina B
D: Nistatina
E: Imidazoli
12. [ICM10043] Candidoza este favorizat de, cu excepia ()
A: Antibioterapie
B: Imunodepresie
C: Igiena precar
D: Medii acide
E: Macerare
13. [ICM10044] Tratamentul etiologic al erizipelului sever este caracterizat de ()
A: Reechilibrare hidroelectrolitic
B: Anticoagulare
C: Contenie elastic
D: Vaccinare antitetanic
E: Sinergistine
14. [ICM10045] Printre complicaiile hemoragice ale erizipelului Nu se regsete ()
A: Limfedem
B: Flebit
C: Escar
D: Abces
E: Fasceita necrozant
15. [ICM10046] Caracteristici clince ale impetigo sunt, cu excepia ()
A: Nu este contagios
B: Se poate prezenta cu pustule
C: Se poate prezenta cu vezicule sau bule superficiale
D: Adesea complic o alta dermatoz
E: Absena febrei
16. [ICM10047] Furunculul poate da urmtoarele complicaii ()
A: Suprainfectare cu alt germen
B: Epidermoliza
C: Reacie de hipersensibilitate
D: Anthrax
E: Diseminare a infeciei
17. [ICM10008] Care dintre urmtoarele afirmaii legate de erizipel sunt adevrate (pg. 1170)
A: Fasceita necrotizant este o complicaie general a erizipelului
B: Fasceita necrotizant este favorizat de administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene
C: Indiferent de form clinic de erizipel este necesar spitalizarea de urgen
D: Penicilina G in perfuzie este tratamentul de elecie
E: Nu este obligatorie tratarea porii de intrare
18. [ICM10010] Care dintre urmtoarele afirmaii caracterizeaz dermatofitoza pielii glabre (pg.
1171)
A: Se localizeaz n special la nivelul scalpului
B: Se poate confunda cu eczema numulara sau psoriazisul inversat
C: Este foarte dureroas
D: Se prezint sub forma unor plci inelare cu extindere centrifug
E: Se poate confunda cu candidoza marilor pliuri.
19. [ICM10011] Kerionul este (pg. 1171-1172)
A: O candidoz cutanat suprainfectat
B: O tricofitie supurat cu inflamaie major
C: O infecie dermatofitic produsa de dermatofiti patogeni
D: Infecie dermatofitic a pielii glabre nsoit de adenopatii satelite frecvente
E: Afeciune cauzat de Malassezia furfur.
20. [ICM10013] Tratamentul candidozei ungheale se face prin: (pag 1171)
A: suprimarea factorilor favorizani
B: Toalet cu spun alcalin
C: tratament antifungic local 2-4 sptmni
D: tratament general cu imidazol
E: tratament antifungic local 6 luni
A: Onicomicoza
B: Erizipelul
C: Candidoza
D: Dishidroza plantar
E: Tricofiia
24. [ICM10018] Fasceita necrozant se caracterizeaza prin urmtoarele: (ICM10018)
A: Reprezint o urgen medico+chirurgical
B: Sd inflamator major, citoliz moderat
C: Favorizat de administrarea de AINS
D: Alterare major a strii generale
E: Local apar zone violacee necrotice, hiperestezice
25. [ICM10019] Cisrcumstantele favorizante ale furunculului sunt: ()
A: diabet
B: imunodepresia
C: transmitere prin maini din locuri unde stafilococul este in stare de rezident
D: manipulare intempestiva
E: macerare
26. [ICM10020] Complicatiile furunculului sunt, cu exceptia: ()
A: antrax
B: furunculoza
C: erizipel
D: ectima
E: stafilococie maligna a fetei
27. [ICM10021] Agentul etiologic al foliculitei este: ()
A: Staphilococcus aureus
B: Pseudomonas aeruginosa
C: Streptococcus piogenes
D: streptococ hemolitic
E: Staphilococcus epidermidis
28. [ICM10022] Tratamentul foliculitei cu stafilococ aureu consta in: ()
A: antiseptice locale
B: antibioterapie locala
C: haine largi
D: barbierit cu grija
E: antibioterapie iv
29. [ICM10023] Tratamentul formelor complicate ale furunculului cuprinde: (pag.1169)
A: antiseptice locale si reguli de igiena
B: antibioterapie generala antistreptococica de tipul penicilinei M
C: internare de urgenta si tratament parenteral pentru stafilococia fetei
D: investigarea si tratarea zonelor de rezidenta microbiana
E: antibiotice generale antistafilococice
1. [GUS10002] Care dintre urmatoarele caracteristici clinice ridica suspiciunea malignitatii in cazul
unui nodul tiroidian ()
A: consistenta moale a nodulului
B: dimensiunea peste 3 cm
C: nodul mobil fata de planurile supra sau subiacente
D: margini regulate la palpare
E: otalgii reflexe homolaterale
2. [GUS10005] n hipertiroidismul indus de amiodaron de tip II: (pg. 1223)
A: Ecografia Doppler tiroidian arat hipervascularizaie tiroidian
B: Scintigrafia este fixant
C: Exist o patologie tiroidian preexistent
D: Ecografia Doppler tiroidian este normal
E: Tratamentul se bazeaz pe anxiolitice, repaus
3. [GUS10006] Diagnosticul de hipertiroidism frust presupune: (pg. 1221)
A: TSH sczut cu FT4 crescut
B: TSH sczut cu FT4 sczut
C: TSH sczut cu FT4 normal
D: TSH crescut cu FT4 crescut
E: TSH crescut cu FT4 normal
4. [GUS10007] Boala Basedow este confirmat de: (pg. 1221)
A: Anticorpi antitireoglobulin crescui
B: Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) crescui
C: TSH crescut
D: Proteina C reactiv crescut
E: Anticorpi antiperoxidaza crescui
5. [GUS10009] n insuficiena tireotrop exist: (pg. 1224)
A: TSH crescut cu FT4 crescut
B: TSH normal cu FT4 crescut
C: TSH sczut cu FT4 crescut
D: TSH normal sau sczut, cu FT4 sczut
E: TSH crescut cu FT4 sczut
6. [GUS10015] Monitorizarea eficientei tratamentului in hipertiroidism(pag 1222) ()
A: FT4 la 20 zile de la inceputul tratamentului, apoi la 15zile - 1 luna
B: TSH
C: TSH+-FT4 la oluna
D: TSH +- FT3 la o luna
E: TSH +- FT4 la 3 luni, in al doilea moment ( cand FT4 s-a normalizat )
7. [GUS10023] Semne clinice pt boala basedow sunt urmatoarele cu exceptia: ()
A: exoftalmie
B: tril la palpare
C: suflu la ascultatie
D: mixedem pretibial
E: femeie tanara fara antecedente de boli autoimune
8. [GUS10033] Care dintre urmtoarele este contraindicaie pentru tratamentul cu iod radioactiv al
nodulilor tiroidieni ()
A: Noduli recenti
B: Oftalmopatie basedowiana
C: Gu veche
D: Gu multinodular toxic
E: Nodul autonom
9. [GUS10034] Tratamentul nodulilor tiroidieni NU se realizeaz cu ()
A: Alcoolizare
B: Levotiroxin
C: Antitiroidiene de sintez
D: Tratamemt cu iod radioactiv
E: Chirurgie
10. [GUS10035] Nodulul tiroidian NU implic n diagnosticul diferenial ()
A: Adenom toxic
B: Chist epidermoid
C: Chist branhial
D: Chist tiroidian
E: Gu multiheteronodular
11. [GUS10036] Malignitatea nodulului tiroidian este mai probabil dac ()
A: Este mai mare de 2cm
B: Nodulul crete
C: Consistena este moale
D: Sex feminin
E: Vrsta sub 60 de ani
12. [GUS10037] Printre complicatiile posibile ale tiroidectomiei NU se regsete ()
A: Hipoparatiroidia definitiv
B: Recidiva hipertiroidismului
C: Hemotorace
D: Paralizie recurenial definitiv
E: Embolia gazoas
13. [GUS10038] NU reprezint indicaie de tiroidectomie totala ()
A: Gua evolutiv
B: Gua inestetic
C: Gua veche
D: Gua voluminoas
E: Nodul central
14. [GUS10039] Atunci cnd gua comprim nervul recurent apare ()
A: Sincope iterative
B: Disfonie
C: Disfagie
D: Dispnee
E: Sindrom Claude-Bernard-Horner
15. [GUS10040] Gua simpl NU este caracterizat de ()
A: Absena distiroidiei
B: Absena neoplaziei
C: Absena inflamaiei
D: Proliferare de tireocite
E: Cretere focal a volumului tiroidei
16. [GUS10045] n hipotiroidism tratamentul de substitutie cu levotiroxin este caracterizat de, cu
excepia ()
A: Creterea dozelor se face progresiv
B: Se prescrie pn la normalizarea FT4
C: ECG obligatoriu la pacientul n vrst naintea nceperii tratamentului
D: Administrare matinal a jeun
E: Se ncepe n doza mic
17. [GUS10046] Hipotiroidismului NU are drept complicaie ()
A: Anxietate
B: Depresie
C: Coma mixedematoas
D: Blocuri de ramur
E: Insuficiena coronarian
18. [GUS10047] n hipotiroidism ()
A: cnd este suspect, prima intenie const n efectuarea TSH i FT4, fr FT3
B: Examenul de depistare este FT4
C: FT3 nu are nici o relevan
D: FT4 normal asociat cu un TSH sczut corespunde unui hipotiroidism frust
E: TSH-ul sczut asociat cu FT4 normal evoc o insuficien tireotrop
19. [GUS10052] n cazul hipertiroidismului indus de amiodarona de tip II ()
A: Apare rapid dup instituirea tratamentului cu amiodaron
B: Deseori apare pe o patologie tiroidiana preexistent
C: Tratamentul se bazeaz pe ATS
D: Scintigrafia este alb
E: Ecografia arat hipervascularizatie
20. [GUS10053] Hipertiroidismului De Quervain se trateaz cu ()
A: Iod radioactiv
B: Chirurgie
C: Corticoizi
D: Propiltiouracil
E: Carbimazol
21. [GUS10054] Diagnosticul bolii Basedow se realizeaz cel mai bine prin ()
A: Scintigrafie cu I123
B: CRP
C: Scintigrafie cu Tc99
D: Ac Anti-TPO
E: Ac Anti-TRAb
22. [GUS10003] Cretinismul endemic se caracterizeaza prin ()
A: mixedem
B: retard mental reversibil
C: tulburari senzoriale (surditate)
D: retard statural
E: tulburari de vedere
23. [GUS10004] Care sunt examinrile biologice n gua simpl: (pg. 1216)
A: TSH
B: Dozarea ATPO i antiTG
C: n caz de hipertrofie dozarea anticorpilor antireceptor TSH
D: Ioduria pe 24 de ore
E: Dozarea tireoglobulinei
24. [GUS10008] Cum se monitorizeaz tolerana la tratamentul cu antitiroidiene de sintez: (pg.
1223)
A: GOT, GPT la intervale regulate
B: Hemoleucogram la intervale regulate
C: Proteina C reactiv bilunar
D: Bilirubina total lunar
E: Tireoglobulina la 3 luni
25. [GUS10010] Complicaiile hipotiroidismului sunt: (pg. 1225)
A: Insuficiena coronarian
B: Blocuri de ramur
C: Coma mixedematoas
D: Depresie
E: Stenoza mitral
26. [GUS10013] ALEGETI afirmatiile false: ()
A: in tiroidita quervain apare o durere cervicala cronica,la palpare si la deglutitie
B: in basedow exista suflu sistolic,se percepe trill la auscultatie si frecvent este vorba de femnei
tinere cu antecedente autoimune
C: exam de depistare a hipertiroidiei este determinarea TSH us care este frenat in acest caz
D: ptr urmarirea tratam si aprecierea importantei hipertiroidiei se dozeaza FT4-T3
E: ca prima intentie,daca se suspecteaa hipertir,se dozeaza numai TSH
27. [GUS10014] Exemplu de urmarire a unei paciente sub ATS pentru Basedow(pag 1223) ()
A: FT4 ,Hemograma,Beta HCG,ALAT,ASAT,TSH in ziua 0
B: TSH,ALAT,ASAT in ziua 30
C: FT4, TSH in a doua luna
D: Hemograma in a treia luna
D: bradicardie
E: constipatie
34. [GUS10024] Tratamentul cu iod radioactiv al nodulilor tiroidieni are contraindicaii n ()
A: Gu multinodular toxic
B: Nodul autonom
C: Noduli maligni
D: Oftalmopatie Basedow
E: Sarcin
35. [GUS10025] n diagnosticul nodulilor tiroidieni, scintigrafia tiroidian ()
A: Se face cu Iod 123
B: Nu este discriminant n diagnosticul de malignitate
C: Are importan n diagnosticul nodulilor toxici
D: Este indicat dac TSH este crescut
E: Nu este indicat dac TSH este normal
36. [GUS10026] Posibilitatea malignitii nodulilor tiroidieni sunt caracterizai ecografic prin ()
A: Prezena microcalcifierilor n nodul
B: Slab vascularizat la eco-Doppler
C: Limitele nodulului imprecise
D: Nodul hiperecogen
E: Halou periferic al nodulului gros i neregulat sau incomplet
37. [GUS10027] Nodulul tiroidian avnd cauz malign este indicat de ()
A: Sindrom Claude-Bernard-Horner
B: Paralizie recurenial
C: Disfagie
D: Dispnee
E: Disfonie
38. [GUS10028] Malignitatea nodulului tiroidian este indicat de urmtoarele caracteristici ()
A: Nodul mai mare de 3 cm
B: Nodul neregulat
C: Creterea nodulului
D: Consiten elastic
E: Nodul moale
39. [GUS10029] Tiroidectomia poate avea urmtoarele complicaii ()
A: Recidiva hipertiroidismului
B: Criz acut tireotoxic
C: Hipoparatiroidie
D: Hipercalcemie
E: Pneumomediastin
40. [GUS10030] Hematocelul este caracterizat de ()
A: Este un pseudochist hematic
B: Apariia este insidioas pe parcursul unei sptmni
C: Disfagie dureroas
D: Otalgii reflexe homolaterale
E: Puncia este strict interzis din cauza riscului hemoragic
41. [GUS10031] Cretinismul este caracterizat de ()
A: Diplegie spastic
B: Hipertiroidism profund
C: Complicaie a guei endemice
D: Retard mintal reversibil
E: Surditate
42. [GUS10032] Gua are o consisten lemnoas n ()
A: Hematocel
B: Gu veche
C: Tiroidita Riedel
D: Tiroidita Hashimoto
E: Cancer
43. [GUS10041] Care dintre urmtoarele afirmaii despre monitorizarea tratamentului
hipotiroidismului sunt adevrate ()
A: Hipertiroidismul este confirmat de TSH scazut
B: Singurul efect secundar al levotiroxinei este hipertiroidismul
C: n tratamentul stabil monitorizarea TSH se poate face anual
D: TSH se dozeaz la 4-5 sptmni dup schimbarea posologiei
E: Se face pe baza dozrii TSH i FT4
44. [GUS10043] Hipotiroidism iatrogen poate fi determinat de (pg. 1225)
A: Interferon
B: ATS
C: Litiu
D: Iod radioactiv
E: Amiodarona
45. [GUS10044] Tiroidita Hashimoto poate fi diagnosticat prin ()
A: FT4 crescut
B: TSH sczut
C: Scintigrafie cu aspect de tabl de ah
D: Ac Anti-TG pozitivi
E: Ac Anti-TPO pozitivi
46. [GUS10048] Hipertiroidismul indus de amiodarona de tip I are tratament cu ()
A: Anxiolitice
B: Betablocante
C: ATS
D: AINS
E: Corticoizi
47. [GUS10049] Tiroiditei De Quervain se trateaz cu ()
A: Iod radioactiv
B: Corticoizi
C: AINS
D: Propiltiouracil
E: Carbimazol
48. [GUS10050] Hipertiroidismul cu scintigrafie alb poate aprea n ()
A: Hipertiroidism factitia
B: Gu multiheteronodulara
C: Hipertiroidism post-partum
D: Tiroidita De Quervain
E: Boala Basedow
49. [GUS10051] Hipertiroidismul T3 este caracterizat de ()
A: T3 crescut
B: TSH crescut
C: TSH scazut
D: FT4 crescut
E: FT4 sczut
50. [GUS10055] HEMATOCELUL HEMATIC ESTE: ()
A: PSEUDOCHIST LIMFATIC
B: NEDUREROS
C: SE POTE FACE PUNCTIE ASPIRATIVA
D: OTALGIE REFLEXA HOMOLATERALA
E: APARE PROGRESIV
51. [GUS10056] Urmtoarele afirmaii despre gu sunt false, cu excep ia: (pag. 1215, 1216)
A: apare dup consumul de bob
B: este caracterizat de volum tiroidian de 18 ml la femeie
C: este caracterizat de volum tiroidian de 18 ml la adolescent
D: cea sporadic are o prevalen de 10%
E: cea endemic are o prevalen de 10%
52. [GUS10057] Urmtoarele elemente nu caracterizeaz puncia aspirativ cu ac fin n cadrul
examinrilor complementare ale nodulului tiroidian: (pag. 1219)
A: n caz de nodul chistic se face puncie din partea parenchimatoas
B: are un excelent aport diagnostic pentru toate cancerele tiroidiene
C: n caz de chist se i evacueaz simultan
D: poate oferi unul din rspunsurile: probabil benign, malign, interpretabil, ndoielnic
E: diagnosticul de cancer vezicular este pur histopatologic
53. [GUS10058] Urmtoarele afirmaii despre scintigrafia tiroidian nu sunt false, cu excep ia: (pag.
1221, 1222)
A: n caz de administrare exogen de hormoni tiroidieni, este alb
B: este indicat n caz de nodul asociat cu hipertiroidie
C: alergia la iod reprezint o contraindicaie absolut
D: sarcina reprezint o contraindicaie absolut
E: se face cu iod radiactiv, izotopul 131
54. [GUS10059] Despre tiroidita Hashimoto sunt adevrate, cu excepia: (pag. 1224, 1225, 1217)
A: asocierea hipotiroidism-gu este patognomonic
B: anticorpii anti-TPO i anti-TG pozitivi sunt patognomonici
C: prezint gu nodular
D: poate evolua cu limfom tiroidian
E: prezint nivele crescute de TSHus
55. [GUS10060] Caracteristicile ecografice ale nodulilor tiroidieni care arata leziuni putin sau deloc
suspecte: ()
A: Nodul hipoecogen
B: Chist pur anecogen
C: Nodul hiperecogen
D: Halou complet cu umbre marginale
E: Slaba vascularizatie la ecografia DOOPLER
56. [GUS10061] Urmatoarele sunt semne de tireotoxicoza, cu exceptia: (1221)
A: constipatie
B: tahipnee
C: semnul scaunelului
D: diaree
E: hipertermie
57. [GUS10062] Despre afectiunile tiroidiene putem afirma urmatoarele, cu exceptia: ()
A: eficienta tratamentului hipotiroidismului perfiferic se monitorizeaza prin dozarea TSH
B: coma mixedematoasa si blocurile de ramura sunt complicatii frecvente ale hipotiroidismului
C: hipertiroidismul factitia, cel post-partum si tiroidita Hashimoto dau scintigrafie alba
D: anticonceptionale, betablocante si repaosulreprezinte principii generale de tratament in
hipertiroidism
E: pacientul tanar, fara factori de risc cardio-vasculari are parte de tratament in ambulator
58. [GUS10063] Despre tratamentul hipotiroidismului sunt adevarate urmatoarele: (1226)
A: pacientul in varsta, cu factori de risc cardio-vasculari va primi tratament exclusiv in spital
datorita riscului iminent de ischemie
B: levotiroxina se administreaza pana la normalizarea FT4
C: levotiroxina se administreaza pana la normalizarea TSH
D: levotiroxina se administreaza dimineata pe stomacul gol
E: Doza optima de levotiroxina este intre 75-125 microgr/zi
59. [GUS10064] Despre strumita acuta se pot afirma urmatoarele: ()
A: apare din cauze diverse: fizice, chimice, psihice
B: sunt prezente semne generale precum febra, alterarea starii generale, disfagie dureroasa
C: sunt prezente semne biologice: sindrom inflamator, polinucleoza
D: examenul de prima intentie este BU care este reactiv-pozitiva
E: ca si examene complementare pentru aprecierea functiei renale utilizam: ionograma sangvina si
creatinina
B: Cushing
C: Boala Conn
D: Tiroidita Hashimoto
E: Feocromocitom
8. [DZA10060] Evaluarea piciorului cu risc la diabetici implic, cu excepia ()
A: Evidenierea deformrii picioarelor
B: Identificarea arteriopatiei prin palparea pulsurilor periferice si determinarea IPS
C: Investigarea unei neuropatii periferice prin monofilament
D: Noiunea de antecedent de ulceratie cronic a piciorului
E: Identificarea macroangiopatiei prin evidenierea de zone de cdere a prului
9. [DZA10061] Monitorizarea biologic n diabet presupune, cu excepia ()
A: Creatininemie o dat pe an
B: Microalbuminurie o dat pe an
C: Bilan lipidic o dat pe an
D: Glicemie venoas o dat pe an
E: HbA1c de 3 ori pe an
10. [DZA10062] Care dintre urmtoarele nu reprezint factori de risc cardiovasculari pentru
complicaiile diabetului de tip 2 ()
A: Insuficien renal
B: Microalbuminurie > 30 mg/24h
C: HDL > 0,4g/l
D: HTA permanent
E: Vrsta peste 60 de ani la femeie
11. [DZA10063] Tratamentul diabetului de tip 2 pentru pacienii cu speran de via mai mic de 5
ani are urmtoarele obiective, cu excepia ()
A: HbA1c sub 9%
B: Evitarea riscului de hipoglicemie
C: Prevenia complicaiilor infecioase
D: Prevenia micro i macroangiopatiei
E: Confort metabolic
12. [DZA10064] Diabetul de tip 2 este caracterizat n etapa 3 de tratament de ()
A: Metformin simplu
B: nlocuirea metforminului cu miglitol
C: Insulinoterapie precoce
D: Asociere de metformin cu sulfamide
E: Metforminul va fi nlocuit cu acarboz
13. [DZA10065] Diabetul poate avea urmtoarele efecte asupra sarcinii, cu excepia ()
A: Hipertensiune gravidic i preeclampsie
B: Hipoglicemie i hipocalcemie neonatale
C: Hipotrofie placentar
D: Malformaii
E: Avort
14. [DZA10066] n cazul prezenei diabetului n timpul sarcinii se manifest urmtoarele, cu excepia
()
A: Creterea fiziologic profilului lipidic n al treilea trimestru
B: Risc de agravare a nefropatiei
C: Risc de agravare a retinopatiei
D: Creterea nevoilor de insulin la sfritul sarcinii
E: Scderea fiziologic a HbA1c
15. [DZA10067] Insulinoterapia n diabetul de tip 1 are NU urmtoarele efecte secundare ()
A: Lipodistrofii hipertrofice
B: Fobie de ac
C: Alergie
D: Ctig n greutate n caz de supradozare
E: Hipoglicemie
16. [DZA10068] Care dintre urmtoarele reprezint un analog rapid insulinic ()
A: Detemir
B: Glargina
C: Aspart
D: Insulina NPH
E: Insulina recombinat
17. [DZA10069] n monitorizarea diabetului de tip 1, despre HbA1c se poate afirma ()
A: Va fi nlocuit de msurarea glicemiei simple n caz de hemoglobinopatie
B: Valorile normale sunt ntre 7% i 9%
C: Msurarea se face n fiecare lun
D: Este foarte specific n cazul uremiei cnd nu se pot masur corpii cetonici
E: Este cel mai bun indicator pentru riscul de complicaii
18. [DZA10070] Diabetul favorizeaz urmtoarele tipuri de infecii, cu excepia ()
A: Infecii urinare
B: Infecii respiratorii
C: Infecii dentare
D: Micoze cutanate
E: Stafilococii cutanate
19. [DZA10071] Legat de afectarea trunchiurilor supraaortice la diabetici, se indic urmtoarele
explorri, cu excepia ()
A: Arteriografie ca ultim intenie
B: Scintigrafie de perfuzie
C: RMN de perfuzie i difuzie
D: CT
E: Eco-Doppler continuu
20. [DZA10072] Managementul neuropatiei diabetice NU se trateaz cu ()
A: Analgezice
B: Benzodiazepine
C: Miorelaxante
D: Antidepresive
E: Anticonvulsivante
A: Evaluarea transaminazelor
B: Serologia hepatitei C
C: Dozarea fierului seric i transferinei
D: Insulinemie
E: TSH
35. [DZA10087] Excluderea hemocromatozei din diabetul de tip NU se face prin ()
A: Determinarea mutaiei genei HFE
B: Determinarea coeficientului de saturare
C: Dozarea feritinei
D: Dozarea transferinei
E: Dozarea fierului seric
36. [DZA10088] Diabetul de tip 1 LADA NU este caracterizat de ()
A: Transmitere autozomal dominant
B: 10% diagnostice de diabet de tip II sunt LADA
C: Insulinodependenta dup 5-10 ani de evoluie
D: Ac Anti-GAD65 prezeni
E: Debut tardiv i progresiv
37. [DZA10089] Deficitul de insulin se poate manifesta prin ()
A: Cetonemie crescut
B: Poliuro-polidipsie
C: Tulburri vizuale
D: Dureri abdominale
E: Astenie neobinuit
38. [DZA10095] Osteoartropatia diabeticului este asociat cu: (pag. 1248)
A: apare doar prin suprainfecia unui mal perforant plantar
B: uneori este o boal neinfecioas
C: afecteaz articulaiile metacarpofalangiene
D: apare liz osoas
E: apare liz articular
39. [DZA10096] Referitor la nefropatia diabetica incipienta, urmatoarea afirmatie este FALSA : ()
A: Apare dupa cativa ani
B: Prezinta leziuni anatomice ale glomerulilor si membranei bazale glomerulare
C: Prezinta microalbuminurie anormala (intre 30mg/24h si 299mg/24h)
D: Filtrarea glomerulara este scazuta
E: Tensiunea arteriala este normala
40. [DZA10098] nu este factor favorizant in aparitia cetoacidozei diabetice ()
A: sarcina
B: pacient varstnic cu limitarea functiilor superioare
C: corticoterapia
D: intreruperea voluntara a tratamentului
E: infectii
41. [DZA10100] Sunt simptome de cetoza, cu exceptia: (pag 1239)
A: tulburari digestive
B: anorexie
C: varsaturi
D: greturi
E: dureri abdominale
42. [DZA10006] Retinopatia diabetic neproliferativ se caracterizeaz prin: (pg. 1244)
A: Dilatare capilar;
B: Microanevrisme;
C: Exudate;
D: Hemoragii;
E: Neovase.
43. [DZA10007] Nefropatia diabetic incipient se caracterizeaz prin: (pg. 1245)
A: Microalbuminurie anormal cuprins ntre 30mg/24 ore i 299mg/24 ore (sau 30mg i 299mg/g
creatinin
B: Macroalbuminurie (albumina mai mare de 300mg/24 ore sau mai mare de 300mg/g creatinin);
C: Tensiune arterial normal;
D: Filtrare glomerular normal;
E: Sindrom edematos;
44. [DZA10008] Efectele secundare ale tratamentului cu insulin sunt reprezentate de: (pg. 1250)
A: Hipoglicemie;
B: Cstig n greutate n caz de supradozare;
C: Alergie;
D: Lipodistrofii hipertrofice;
E: Hirsutism;
45. [DZA10009] Efectele diabetului zaharat asupra sarcinii sunt reprezentate de: (pg. 1251)
A: Malformaii, avort
B: Microsomie;
C: Retard de maturare;
D: Hipoglicemie i hipocalcemie neonatale;
E: Hipertensiune gravidic i preeclampsie
46. [DZA10010] Monitorizarea biologic a pacientului cu diabet zaharat presupune: (pg. 1253)
A: HbA1c, monitorizare sistematic, de 4 ori pe an;
B: Glicemie venoasa a jeun, 1 dat pe lun;
C: Bilan lipidic (CT, HDL-C, TG, calculul LDL-C) 1 dat pe an;
D: Microalbuminurie, 1 dat pe an;
E: Creatinemie a jeun 1 dat pe an.
47. [DZA10011] Diabetul de tip 1 are urmatoarele caracteristici: (p.1236)
A: Afecteaza tinerii < 35 ani
B: Debuteaza lent progresiv
C: Pierdere in greutate cu pastrarea apetitului
C: varste extreme
D: diabet de tip 1
E: diabet de tip 2
61. [DZA10028] Examinarile complementare realizate in cetoacidoza diabetica sunt: ()
A: glicemie capilara, de urgenta
B: corpi cetonici urinari si plasmatici
C: hemograma, gazometrie, ECG
D: sistematic: hemoculturi, ECBU
E: enzime cadiace, hepatice, pancreatice, Rx toracic
62. [DZA10029] Reechilibrarea hidroelectrolitica in cetoacidoza se face astfel: ()
A: in functie de varsta, functie cardiaca, hepatica, toleranta hemodinamica
B: 6 litri la 24 de ore, din care 3 litri in primele 6 ore
C: cu NaCl izotonic (9%o) cat timp glicemia este >2,50 g/l
D: macromolecule in caz de colaps
E: bicarbonat daca pH <7,2
63. [DZA10030] Tratamentul cetoacidozei diabetice include: ()
A: rehidratare hidroelectrolitica
B: aport de potasiu
C: insulinoterapie
D: tratarea factorului declansator, heparinoterapie in doza preventiva
E: monitorizare clinica si biologica la 4 ore
64. [DZA10031] Educatia terapeutica in cadrul preventiei cetoacidozei diabetice cuprinde: ()
A: in caz de cetonurie sau glicozurie importante: supliment de 4-8 UI de insulina lenta
B: 4-8 UI insulina rapida sau ultrarapida in caz de cetonurie sau glicozurie importante, la fiecare 3
ore pana la disparitia cetonuriei
C: spitalizare in momentul in care varsaturile impiedica alimentarea
D: pacientul trebuie sa stie a depista situaiile de risc: infectii, intoleranta digestiva, chirurgie
E: sa stie cum sa fac fata unei situatii de risc
65. [DZA10032] Coma hiperosmolara se caracterizeaza clinic prin: ()
A: instalare brusca a poliuriei osmotice si deshidratarii
B: pacientul trece de la astenie crescanda la stare de obnubilare
C: posibile semne de focalizare si crize convulsive
D: semne de deshidratare globala majora
E: colaps cardiovascular
66. [DZA10033] Coma hiperosmolara se caracterizeaza prin: ()
A: glicemie >6g/l
B: pH arterial <7,3
C: bicarbonat plasmatic >15 mmol/l
D: cetonemie si cetonurie absente
E: hiperosmolaritate >320 mOsm/kg
67. [DZA10034] Controlul greutii la diabetici presupune urmtoarele obiective ()
A: IMC < 25
B: IMC < 22
C: IMC < 19
D: Talia < 80 cm la femei
E: Talia < 90 cm la brbai
68. [DZA10035] n cadrul diabetului se investigheaz urmtoarele organe ()
A: Digestive
B: Renale
C: Neurologice
D: Hepatice
E: Oculare
69. [DZA10036] Urmtorii reprezint factori de risc cardiovascular n diabet, cu excepia ()
A: Insuficiena renal
B: HTA permanent
C: Tabagism
D: Alcoolism
E: Vrsta peste 50 de ani la femeie
70. [DZA10037] n cazul diabetului de tip 2 i a unei sperane de via sub 5 ani, urmtoarele
reprezint obiective ()
A: HbA1c < 9%
B: Evitarea riscului de hipoglicemie
C: Prevenia complicaiilor infecioase
D: Prevenia micro i macroangiopatiei
E: Confort metabolic
71. [DZA10038] Creterea secreiei de insulin n diabetul de tip 2 poate fi determinat prin
intermediul urmtoarelor medicamente ()
A: Miglitol
B: Acarboza
C: Glinide
D: Metformin
E: Sulfamide hipoglicemiante
72. [DZA10039] n cazul sarcinii diabeticelor se produc urmtoarele ()
A: Risc de agravare a retinopatiei
B: Risc de agravare a nefropatiei
C: Creterea nevoilor de insulin la sfritul sarcinii
D: Scdere fiziologic a HbA1c
E: Cretere a glicemiei bazale
73. [DZA10040] n diabetul de tip 1 insulinoterapia poate avea urmtorele efecte secundare ()
A: Lipodistrofii hipertrofice
B: Hipersecreie de glucagon
C: Alergie
D: Hiperglicemie major
E: Creterea n greutate n caz de supradoz
98. [DZA10097] sunt simptome datorate acidozei metabolice in a 2a etapa a cetoacidozei diabetice: ()
A: diureza osmotica
B: stupoare
C: anorexie
D: gastrita hemoragica
E: dispnee Kussmaul
99. [DZA10099] Fac parte din faza precoce a acidozei lactice urmatoarele manifestari: ()
A: dureri articulare
B: crampe musculare difuze
C: dureri abdominale
D: greata
E: dureri toracice
OBEZITATEA LA ADULT
8. [OBZ10025] Reprezint examen sistematic pentru pacienii obezi, cu excepia (pg. 1278)
A: Teste de funcionalitate respiratorie
B: Gamma-GT i transaminazele
C: Bilanul lipidic
D: ECG n repaus
E: Ionograma sanguin
9. [OBZ10026] Ancheta alimentar n cazul pacientului obez se va focaliza asupra urmtoarelor, cu
excepia ()
A: Regim hiperproteic la brbai
B: Excesului de buturi alcoolice
C: Excesului de buturi dulci
D: Excesului de grsimi alimentare
E: Ritmurilor alimentare
10. [OBZ10027] Obezitatea nu implic urmtoarele complicaii metabolice / endocrine ()
A: Sindrom metabolic
B: Steatoz hepatic
C: Sindromul ovarelor polichistice
D: Hipogonadism masculin
E: Insulinorezistena
B: Insuficiena cardiac;
C: Hipotensiune arterial;
D: Accident vascular cerebral;
E: Hipertrofie ventricular;
15. [OBZ10006] Complicaiile endocrine ale obezitii sunt: (pg. 1277)
A: Litiaza biliar;
B: Sindromul ovarelor polichistice;
C: Hipofertilitate;
D: Hipogonadism;
E: Boal de reflux gastroesofagian.
16. [OBZ10012] Tratamentul obezitatii consta in: (p. 1279)
A: Orlistat sau Sibutramina in caz de IMC > 30 kg/m2 sau supraponderalitate asociata cu factori de
risc cardiovasculari
B: Gastroplasite daca IMC > 25kg/m2
C: Chirurgie bariatrica daca IMC > 40 kg/m2 sau IMC > 35 kg/m2 cu cel putin o comorbiditate
susceptibila de a fi ameliorata
D: Chirurgie bariatrica in caz de tulburari severe si instabilitate a comportamentului alimentar
E: Sfaturi alimentare, activitate fizica, limitarea sedentarismului
17. [OBZ10013] In caz de obezitate, examenul fizic cuprinde: (p. 1278)
A: Glicemie a jeun
B: IMC
C: Istoricul ponderal
D: Ancheta alimentara
E: Circumferinta taliei si repartitia tesutului adipos
18. [OBZ10014] Care afirmatii sunt false: (p. 1278)
A: Steatohepatita non-alcoolica reprezinta o complicatie a obezitatii
B: Obezitatea androida se caracterizeaza prin repartitia tesutului adipos in partea superioara a
corpului
C: Obezitatea ginoida se caracterizeaza prin repartitia tesutului adipos in partea inferioara a corpului
D: Chirurgia bariatrica de by-pass gastric este o metoda reversibila
E: Circumferinta taliei > 94cm la femeie si 102cm la barbat defineste obezitatea
19. [OBZ10015] Printre cauzele obezitatii secundare se numara: (pag 1276)
A: hipercorticism
B: tumora hipotalamica
C: cauza genetica
D: hipertiroidism
E: tumora hipofizara
20. [OBZ10016] Indicatii privind chirurgia bariatrica sunt: (pag 1279)
A: esecul unui tratament medical, nutritional, dietetic si psihoterapeutic aplicat corect timp de 3 luni
B: risc operator acceptabil
C: evaluare si ingrijire preoperatorie pluridisciplinara pe durata mai multor luni
D: pacienti cu dependenta de alcool si de substante psihoactive si ilicite
E: IMC>35 kg/m sau IMC >30 kg/m cu cel putin o comorbiditate susceptibila de a fi ameliorata
NEFROLOGIE
C: Diabetul
D: Vrsta > 50 ani
E: Sexul masculin
8. [IUR10034] Prostatia acut se trateaz cu ()
A: Sulfamide
B: Macrolide
C: Cefalosporine gen. III
D: Cefalosporine gen. II
E: Fluorochinolone
9. [IUR10035] Nu reprezint complicaii ale prostatitei acute ()
A: Evoluia spre cronicizare
B: ocul septic
C: Prostatodinia
D: Abcedarea
E: Retenia acut de urin
10. [IUR10037] Nu reprezint criteriu de internare n pielonefrita acut simpl ()
A: Diabetul
B: Litiaza renal
C: Uropatia
D: Voma
E: Sarcina
11. [IUR10038] Obstrucia n pielonefrit poate fi obiectivat cel mai sigur prin ()
A: Ecografie pelvin
B: Ecografie renal
C: Uro-CT
D: Urografie
E: Radiografia abdominal
12. [IUR10039] Pielonefrita acut primitiv are urmtorii factori de risc, cu excepia ()
A: Diabet
B: Raport sexual fr miciune postcoital
C: Litiaze renale
D: Sarcina
E: Sex masculin
13. [IUR10040] Cistita acut complicat se trateaz pe termen lung cu ()
A: Ofloxacin
B: Amoxicilin-acid clavulanic
C: Amoxicilin
D: Ciprofloxacin
E: Levofloxacin
14. [IUR10041] Urmtoarele reprezint criterii de cistit acut complicat, cu excepia ()
A: Post chirurgie urologic
B: Diabetul
C: Uropatia
D: Sarcina
E: Femeie cu vrsta peste 50 de ani
15. [IUR10044] Sunt antibiotice contraindicate n timpul sarcinii, cu excep ia: (pag. 1291)
A: fenicoli
B: betalactamine
C: tetracicline
D: imidazoli
E: sulfamide
16. [IUR10047] Bacteriuria asimptomatic se trateaz n urmtoarele situa ii, cu excep ia: (pag. 1291)
A: femeie nsrcinat
B: preoperatoriu
C: infecie urinar nosocomial
D: imunodepresie
E: protez cardiac
17. [IUR10048] Sunt factori favorizanti ai unei cistite acute recidivante, cu exceptia: ()
A: sarcina
B: bride himenale
C: prolaps
D: calcul vezical
E: tumora vezicala
18. [IUR10049] Sunt considerate infectii urinare ale adultului, cu exceptia: ()
A: prostatica acuta
B: prostatica cronica
C: cistita acuta simpla
D: pielonefrita acuta
E: pielonefrita cronica
19. [IUR10050] Cistita acuta simpla: ()
A: apare la femeie intre 15-65 de ani
B: apare la femeie <15 ani si >65 de ani
C: infectie cu Sreptoccocus sp.
D: transmitere anterograda
E: transmitere hematogena
20. [IUR10056] Urmatorii sunt factori favorizanti ai cistitei acute simple recidivante, cu exceptia: ()
A: calcul vezical
B: tumora vezicala
C: insuficienta renala
D: bride himenale
E: prolaps
21. [IUR10061] Dintre factorii favorizani urologici ai infeciilor urinare se enumer, cu excepia: ()
A: reflux vezico-ureteral
B: bilharzioz
C: diurez slab
D: polichistoz renal
E: litiaz
22. [IUR10007] Leucocituria izolat (cu uroculturi negative) cu leucocite alterate se poate ntlni n:
(pg. 1292)
A: imunodepresie
B: infecie urinar decapitat de tratament antimicotic
C: litiaza vezical
D: infecii cu germeni atipici (Klebsiella, Proteus)
E: tumoare de vezic
23. [IUR10008] Pentru prevenia infeciilor urinare nosocomiale la pacienii cu sondaj vezical sunt
recomandate: (pg. 1291)
A: administrarea de laxative pentru a preveni constipaia
B: pstrarea unei diureze importante
C: limitarea duratei sondajului
D: meninerea sacului colector n poziie recliv
E: splarea zilnic a sondei cu soluii antibiotice
24. [IUR10009] Dintre diversele clase de antibiotice, n tratamentul prostatitelor cronice sunt indicate:
(pg. 1290)
A: cefalosporine de generaia a 2-a
B: cefalosporine de generaia a 3-a
C: fluorochinolone
D: aminoglicozide
E: cicline
25. [IUR10010] Semnele funcionale urinare prezente n prostatita cronic sunt: (pg. 1290)
A: disurie
B: hematurie
C: ejaculare retrograd
D: anejaculare
E: arsuri micionale
26. [IUR10011] Semnele clinice ale cistitei acute simple sunt: (pg. 1287)
A: urin tulbure i urt mirositoare
B: polakiurie
C: imperiozitate
D: febr
E: disurie
27. [IUR10012] Sunt criterii de cistita acuta complicata: ()
A: sarcina
B: contraceptivele locale
C: uropatie
D: insuficienta renala
E: diarea
28. [IUR10013] Sunt factori de risc in pielonefrita acuta primitiva: ()
A: varsta>50ani
B: contraceptivele orale
C: prolaps pelvin genito-urinar
D: corticoterapie de lunga durata
E: boala Cachi-Ricci
29. [IUR10014] Reprezinta factori de risc generali pentru infectiile tractului urinar la adult (1286)
A: sarcina
B: bilharzioza
C: reziduu postmictional
D: constipatia
E: tumora vezicala
30. [IUR10016] La un pacient la care avem doar bacteriurie, fara leucociturie, ne putem gandi la: (pag
1287 ECN) ()
A: Inceput de infectie urinara
B: Infectie urinara sub tratament
C: Infectie urinara cronica
D: Pacient imunodeprimat
E: Contaminarea in prezenta mai multor germeni
31. [IUR10017] Factori favorizanti generali ai I.U sunt: ()
A: sarcina,menopauza
B: costipatia
C: diabet,imunodepresie
D: raporturi sexuale,diureza slaba
E: reflux vezico-ureteral
32. [IUR10018] Tratamentul cistitei: (pg. 1287)
A: fosfomicina-trometanol 3g doza unica
B: fosfomicina-trometanol 3g/zi,5 zile
C: ciprofloxacina 500mg de 2 ori pe zi,3 zile
D: ciprofloxacina 500 mg * 2/zi timp de 5 zile in cazul formei complicate
E: ciprofloxacina 3g in doza unica
33. [IUR10019] Pielonefrita acuta clinic: ()
A: semne functionale urinare,cistita
B: dureri lombare
C: febra
D: frisoane
E: greata, voma, diaree
34. [IUR10020] Reprezint factori de risc pentru pielonefrita acut primitiv: (pag 1288)
A: sarcin
B: sex feminin
A: Fluorochinolone
B: Sulfamide
C: Cefalosporine gen. III
D: Macrolide
E: Aminozide
42. [IUR10028] n pielonefrita acut funcia renal este determinat prin urmtoarele examinri ()
A: Uremie
B: Creatinin
C: Ionograma sanguin
D: Examen citobacteriologic
E: Hemoleucogram
43. [IUR10029] Pielonefrita acut are urmtoarele semne clinice ()
A: Cefalee
B: Vom
C: Bandeleta reactiv urinar pozitiv
D: Dureri lombare cu durere la percuia fosei lombare
E: Febr
44. [IUR10030] Cistita acut simpl trebuie ngrijit prin urmtoarele msuri ()
A: Lenjerie de bumbac
B: Miciuni postcoitale
C: Micorarea aportului de buturi
D: tergere dinapoi-nainte
E: Tratarea unei constipaii
45. [IUR10031] Cistita acut simpl poate prezenta urmtoarele semne locale ()
A: Oligurie
B: Febr
C: Uneori hematurie macroscopic
D: Urin tulbure i urt mirositoare
E: Arsuri micionale
46. [IUR10032] Examenul citobacteriologic al urinii este caracterizat de urmtoarele: (pag.1286)
A: Se poate face pn la 6 ore dup nceperea antibioterapiei
B: nainte de toaleta perineal
C: Urina din al doilea jet
D: La mai mult de 4 ore de la ultima miciune
E: Const n examen direct, cultur i antibiogram
47. [IUR10042] Pot produce reziduu postmicional, cu excepia: (pag. 1286)
A: stenoza ureteral
B: hipertrofia benign de prostat
C: bilharzioza
D: polip intravezical localizat la nivelul colului vezical
E: vezica neurologic
48. [IUR10043] Despre modificrile tractului urinar n timpul sarcinii, este adevrat c: (pag. 1291)
A: reflux vezico-ureteral prin compresia ureterului drept
B: glicozurie fiziologic
C: estrogenii favorizeaz adeziunea germenilor pe endoteliu
D: acidifierea urinei
E: progesteronul inhib peristaltismul cilor urinare
49. [IUR10045] Este adevrat despre tratamentul infeciilor urinare la gravid: (pag. 1291)
A: Aminozidele pot fi utilizate n tratament scurt (maxim 24 ore)
B: Betalactaminele pot fi utilizate
C: Sulfamidele, chinolonele i betalactaminele sunt contraindicate
D: Fenicolii i tetraciclinele sunt contraindicate
E: Se evit tratamentul unei bacteriurii asimptomatice
50. [IUR10046] Sunt factori de risc pentru infecii urinare nosocomiale, cu excep ia: (pag. 1291)
A: Constipaie
B: Diabet
C: Vrsta sub 15 ani sau peste 65 de ani
D: Sexul masculin
E: Chirurgia cilor urinare
51. [IUR10051] Semne functionale urinare in cistita acuta simpla: ()
A: polakiurie
B: nicturie
C: hematurie macroscopica
D: arsuri mictionale
E: disurie
52. [IUR10052] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu cistita acuta simpla, cu exceptia:
()
A: apare si la barbatii peste 50 de ani
B: apare la femeile intre 15 si 60 de ani cu antecedente
C: apare la femeile intre 15-60 ani fara antecedente
D: apare la femeile <15 ani si >65 ani
E: uretra are rol protector
53. [IUR10053] Urmatoarele sunt criterii de cistita acuta complicata, cu exceptia: ()
A: sarcina
B: polichistoza renala
C: insuficienta renala
D: postchirurgie urologica
E: litiaza
54. [IUR10054] Criterii de cistita acuta complicata: ()
A: ECBU sistematic
B: insuficienta renala
C: uropatii
D: femeie intre 15-65 de ani
E: diabet,imunodepresie
1. [RAU10002] Nu este tratamentul unui pacient cu retentie acuta de urina din cauza formarii de
cheaguri intravezical: ()
A: indepartarea manuala cheagurilor
B: folosirea unei serungi cu ambou mare
C: folosirea seingii guyon
D: cateter suprapubian
E: sonda vezicala
2. [RAU10006] Diagnosticul reteniei acute de urin este: (pg. 1295)
A: clinic
B: radiologic
C: ecografic
D: tomografic
E: radiourografic
3. [RAU10007] Retenia acut de urin este: (pg. 1295)
A: situaia clinic n care rinichii nu mai produc urin
B: faza tardiv ce apare n evoluia insuficienei renale cronice
C: imposibilitatea total i brutal de a urina
D: un fenomen asociat colicii renale
E: un fenomen mai frecvent ntlnit la femei dect la barbai
4. [RAU10008] Pentru diagnosticul reteniei acute de urin, la pacienii obezi, poate fi util: (pg. 1295)
A: uroflowmetria
B: citologia urinar
C: cistografia retrograd
D: ecografia vezical la patul pacientului
E: ureteropielografia retrograd
5. [RAU10009] La pacienii cu retenie acut de urin se impune: (pg. 1295)
A: drenajul de urgen al urinei prin sondaj vezical
B: drenajul de urgen al urinei prin nefrostomie bilateral
C: drenajul de urgen al urinei prin cateterizarea ureteral retrograd bilateral
D: drenajul de urgen al urinei prin montarea unui prezervativ anti-incontinen
E: drenajul urinei dup examen neurologic
6. [RAU10010] La pacienii cu retenie acut de urin la care s-a practicat sondaj uretral este
recomandat golirea vezical progresiv pentru a evita: (pg. 1295)
A: infecia de tract urinar
B: hematuria ex vacuo
C: dispariia reteniei azotate
D: apariia dezechilibrelor hidro-electrolitice
E: apariia tulburrilor echilibrului acido-bazic
7. [RAU10016] Despre sondajul uretral in cadrul R.A.U se poate spune: ()
A: permite diagnosticul
14. [RAU10004] Sunt masuri asociate in managementul retentiei acute de urina: (pag. 1295)
A: Golire vezicala progresiva cu clampare (10 minute) la fiecare 400 ml pentru a evita emoragia ex
vacuo
B: Cuantificarea urinei recoltate
C: Slaba hidratare a pacientului
D: ECBU pe urina drenata
E: Punerea unui dispozitiv de drenaj sub asepsie stricta
15. [RAU10005] In cadrul retentiei acute de urina trebuie monitorizate: (pag. 1296)
A: Diureza
B: Ionograma sanguina (sindrm de dezobstructie)
C: Culoarea urinei
D: Bladder scan
E: Priza medicamentoasa
16. [RAU10011] Globul vezical se caracterizeaz prin: (pg. 1295)
A: bombarea regiunii lombare
B: matitate
C: durere n fosele iliace, bilateral
D: asociere cu cefalee
E: palparea regiunii hipogastrice trezete nevoia de a urina
17. [RAU10012] La pacienii cu retenie acut de urin, sondajul uretral este contraindicat n
urmtoarele cazuri: (pg. 1295)
A: prostatit acut
B: traumatism de bazin
C: traumatism de uretr
D: tromboz hemoroidal
E: sechele post-accident vascular cerebral
18. [RAU10013] La pacienii cu retenie acut de urin, n afara drenajului urinei, sunt necesare
msuri asociate: (pg. 1295)
A: cuantificarea urinei recoltate
B: o bun hidratare a pacientului
C: repaus la pat pentru 24 de ore
D: tratament anticoagulant
E: ECBU pe urina drenat
19. [RAU10014] Monitorizarea pacienilor cu retenie acut de urin la care s-a realizat drenajul
urinei include: (pg. 1296)
A: monitorizarea diurezei
B: monitorizarea ionogramei urinare
C: monitorizarea ionogramei sanguine
D: monitorizarea culorii urinei
E: monitorizarea tensiunii arteriale
20. [RAU10015] Dintre urmtoarele clase de medicamente, care sunt factori declansatori/favorizani ai
reteniei acute de urin? (pg. 1295)
A: inhibitorii enzimei de conversie
B: alfa blocante
C: alfa stimulante
D: beta blocante
E: morfina
21. [RAU10017] Clinic globul vezical se manifesta: ()
A: bombarea regiunii hipogastrice
B: mat,convex
C: dureros
D: nevoia de a urina la palpare
E: febra
22. [RAU10018] Diagnosticul clinic al reteniei acute de urin evideniaz: ()
A: nevoia dureroas de a urina
B: glob vezical
C: polachiurie nocturn
D: dureri lombare unilaterale
E: identificarea unui factor declanant/favorizant
23. [RAU10019] n cazul reteniei urinare acute monitorizarea include urmtoarele ()
A: Culoarea urinei
B: Ionogram sanguin
C: Uree
D: Creatinin
E: Diurez
24. [RAU10020] n cazul reteniei urinare cauzate de cheagurile intravezicale se realizeaz
urmtoarele ()
A: Prevenia sindromului de ridicare a unui obstacol
B: Lavaj continuu pn la obinerea de urin limpede
C: Cateter suprapubian
D: Sond vezical cu dublu curent
E: ndepartarea manual a cheagurilor prin sering Guyon
25. [RAU10021] Sondajul uretral n retenia acut de urin este contraindicat n cazul ()
A: Sarcin
B: Hematurie
C: Absen de glob vezical
D: Traumatism de bazin
E: Prostatit acut
26. [RAU10022] Retentia acut de urin poate fi declanat sau favorizat de ()
A: Alfastimulante
B: Morfin
C: Disurie
D: Patologie vezical
E: Patologie prostatic
27. [RAU10023] Globul vezical are urmtoarele caracteristici (pg. 1295)
LITIAZA URINARA
1. [LUR10002] Drenajul de urgen prin montarea de sonda ureteral /dublu J sau nefrostomie
percutan la un pacient cu litiaz urinar este necesar dac: (pg. 1313)
A: este vorba de litiaz recidivat
B: colica renal este complicat
C: colica renal este precedat de hematurie total
D: pacientul este necooperant i se anticipeaz c nu va respecta indicaiile de tratament
E: calculul are 5 mm
2. [LUR10003] Pentru ablaia calculului la un pacient cu litiaz urinar se poate folosi: (pg. 1314)
A: nefrostomia percutanat
B: uretroscopia
C: cistoscopia
D: rezecia transuretral
E: litotriia extracorporeal
3. [LUR10004] n colica renal simpl se administreaz: (pg. 1313)
A: diuretic
B: antibiotic i.v. apoi per os
C: AINS i.v. apoi per os
D: alfa stimulant
E: morfin
4. [LUR10005] Prevenirea recidivelor litiazei urice se realizeaz prin: (pg. 1314)
A: acidifierea urinei
B: cur de diurez
C: regim hiperpurinic
D: tratament diuretic
E: fitoterapie
5. [LUR10006] Oxalatul de calciu din compoziia calculilor calcici poate fi: (pg. 1312)
A: dihidratat
B: trihidratat
C: tetrahidratat
D: pentaahidratat
E: hexatahidratat
6. [LUR10032] n cazul litiazei urinare, nu reprezint cauz de durere lombar acut ()
A: Diverticulita
B: Colica biliar
C: Pancreatita acut
D: Pneumopatie
E: Pielonefrita acut
7. [LUR10033] Ablatia calculului n litiaza urinar se recomand n urmtoarea situaie, cu excepia ()
A: Durere rezistent la tratamentul medical
B: Hematurie macroscopic
C: Risc de pionefroz
D: Infecii urinare recidivante
E: Calculi bilaterali
C: hiperalgie
D: hematurie
E: mediu fragil (femeie insarcinata)
15. [LUR10013] Cpmlicatiile litiazei urinare sunt: ()
A: IRC
B: colica nefretica complicata
C: urinom
D: infectie urinara
E: pielonefrita
16. [LUR10014] Sechelele litiazei urinare sunt: ()
A: pielonefrita cronica
B: nefropatie tubulara
C: necroza papilara
D: IRC
E: nefroangioscleroza
17. [LUR10015] Indicatiiile pentru ablatia calculului urinar sunt: ()
A: > 6cm
B: calculi bilaterali
C: calcul pe rinichi unic
D: infectii urinare recidivante
E: hematurie persistenta
18. [LUR10016] Reprezinta reguli igieno-dietetice in cadrul litiazei urinare cu calculi
fosfatoamoniacomagnezieni (1314)
A: alcalinizarea urinei
B: regim hipopurinic
C: dezinfectie urinara
D: lupta contra reziduului vezical
E: cura de diureza
19. [LUR10017] Caracteristicile litiazei calcice sunt ()
A: calculi slab radioopaci
B: factori favorizanti: pH urinar alcalin (>8), infectii urinare cronice cu germeni producatori de
ureaze ( Proteus, Klebsiella, Providencia, Serratia, Enterobacter)
C: oxalat de calciu mono( whewellite) sau dihidratat( weddellite), fosfat de calciu( carbapatite)
D: maladie ereditara autosomica rececesiva responsabila de lipsa de resorbtie tubulara a cistinei
E: factori favorizanti: hipercaclciurie, hiperuricemie, hiperoxalurie
20. [LUR10019] Ce trebuie examinat in litiaza urinara? ()
A: CT abdomino-pelvin fara injectie: pune in evidenta calculii milimetricic radioopaci sau
transparenti
B: radiografie abdominala simpla: identificarea calculilor radioopaci
C: CT abdomino-pelvin cu injectie: pune in evidenta calculii milimetricic radioopaci sau
transparenti
D: ecografie renala: imagine hiperecogena cu con de umbra posterior , dilatare a cavitatilor
pielocalicecale homolaterale
D: varicocelul
E: criptorhidia
14. [PTB10025] n cadrul examinrii testiculare la un pacient la care diagnosticul prezumtiv este de
tumoare testicular, semnul Chevassu pozitiv nseamn: (pg. 1328)
A: identificarea unei mase dure, indolore
B: opacitate la transiluminare
C: identificarea dificil a deferentului
D: conservarea sanului epididimo-testicular
E: durere la palparea testiculului
15. [PTB10026] La un pacient cu tumoare testicular, examenul clinic general caut: (pg. 1328)
A: adenopatie inghinal superficial
B: adenopatie inghinal profund
C: adenopatie retroperitoneal
D: adenopatie perineal
E: adenopatie femural
16. [PTB10027] Orice dubiu n diagnosticul diferenial al unei tumori testiculare impune: (pg. 1328)
A: RMN pelvis
B: CT pelvis
C: Orhiectomie
D: Explorare chirurgical pe cale scrotal
E: Explorare chirurgicala pe cale inghinal
17. [PTB10033] Clasificarea Bosniak utilizat n chistul renal se refer la: (pg. 1327)
A: aprecierea gradului de difereniere celular pentru celulele din lichidul intrachistic
B: aprecierea aspectului macroscopic al lichidului intrachistic
C: clasificarea chisturilor funciei de dimensiunile acestora
D: clasarea chisturilor de la benign la foarte suspect
E: clasarea chisturilor de la benign la malign
18. [PTB10034] Identificarea ecografic sau tomografic a unui chist renal de 4 cm clasificat Bosniak
l va fi urmat de (pg. 1327)
A: tratament conservator
B: puncionare percutanat sub control ecografic
C: evacuare prin chirurgie laparoscopic
D: evacuare prin chirurgie deschis
E: tratament diuretic
19. [PTB10035] n tumorile maligne de rinichi, forma anatomopatologica cea mai frecventa este: (pg.
1326)
A: carcinomul tubulo-papilar tip l
B: carcinomul tubulo-papilar tip ll
C: carcinom la celulele cromofobe
D: carcinom la tubii colectori Bellini
E: carcinom cu celule clare
20. [PTB10036] Carcinomul renal cu celule clare se dezvolt ncepnd din: (pg. 1326)
A: celulele tubului contort
B: celulele tubului colector
C: celulele epiteliului din capsula Bowman
D: uroteliul calicelor mici
E: uroteliul calicelor mari
21. [PTB10037] n tumorile maligne ale rinichiului, gradul nuclear Fuhrman se stabile te pe baza:
(pg. 1326)
A: examenului CT
B: examenului uro-CT
C: examenului anatomopatologic
D: examenului RMN
E: examenului scintigrafic
22. [PTB10043] Boala von Hippel-Lindau poate prezenta, cu exceptia: (pag 1323)
A: feocromocitom
B: tumora de sac endolimfatic
C: carcinom renal cel mai adesea unilateral
D: tumora neuroendocrina de pancreas
E: hemangioblastom cerebelos
23. [PTB10044] Boala von Hippel-Lindau poate prezenta, exceptand: (pag 1323)
A: Hemangioblastom cerebral
B: feocromocitom
C: carcinom renal cel mai adesea bilateral
D: tumora neuroendocrina de pancreas
E: tumora de sac endolimfatic
24. [PTB10045] Care este tratamentul complementar al unei tumori testiculare seminomatoase n
stadiul localizat (N0M0): ()
A: radioterapie
B: chimioterapie
C: limfadenectomie retroperitoneal
D: orhiectomie controlateral
E: tratamentul complementar nu este necesar
25. [PTB10051] Nu reprezint indicaii pentru tratamentul chirurgical al HPB ()
A: Infecii urinare repetate
B: Dorina pacientului
C: Tumora de vezic ascociat
D: Eecul unui tratament medical bine efectuat
E: HBP complicat
26. [PTB10052] Tratamentul cu finasterid al HPB are urmtorul efect secundar ()
A: Miciuni prin revrsare
B: Ejaculare retrograd posibil
C: Grea
D: Hipotensiune ortostatic
E: Ginecomastie
27. [PTB10053] Reprezinz complicaii ale HPB cu efect asupra aparatului urinar superior ()
A: Hidronefroz
B: Infecii urinare cu repetiie
C: Miciuni prin revrsare
D: Litiaza de staz
E: Retenie acut de urin
28. [PTB10059] n cancerul de prostat metastatic, linia a doua de hormonoterapie este reprezentat
de ()
A: Triptorelin
B: Bicalutamid
C: Triptolein + Bicalutamid
D: Dietilstilbestrol
E: Pulpectomie testicular bilateral
29. [PTB10060] n cadrul D'AMICO reprezint risc intermediar ()
A: Scor gleason ntre 8 i 10
B: PSA ntre 11-20 ng/ml
C: Stadiu clinic T2c
D: Stadiu clinic T1c
E: Scor gleason < 6
30. [PTB10061] Precauille luate nainte biopsiilor prostatice includ, cu excepia ()
A: Verificarea hemostazei
B: Sondare uretral
C: Preparare rectal
D: Antibioprofilaxie
E: ECBU steril
31. [PTB10062] Care dintre urmtoarele nu reprezint o cauz de cretere a PSA ()
A: Tueu rectal recent cu masaj prostatic
B: Prostatit
C: Hipertrofie benign de prostat
D: Erecie recent
E: Sondaj vezical
32. [PTB10069] Managementul tumorilor renale se poate realiza cu urmtoarele antiangiogenice,
exceptnd ()
A: Interferon alfa
B: Bevacizumab
C: Certolizumab
D: Sorafenim
E: Sunitinib
33. [PTB10070] O tumor renal T3b este caracterizat ()
A: Afecteaz suprarenala
B: Afecteaz vena renal
C: Afecteaza vena cav subdiafragmatic
B: Orhiepididimita
C: Varicocel
D: Epididimita
E: Orhita
41. [PTB10083] Cancerul de prostata detectat prin biopsii realizate pentru PSA anormal (tuseu rectal
normal) este clasificat TNM : ()
A: T1a
B: T2b
C: T1c
D: T3b
E: T4
42. [PTB10084] Retentia acuta de urina la un pacient cu prostatita acuta necesita: ()
A: Administrarea unui diuretic
B: Efectuarea unei nefrostomii percutanate
C: Sondaj uretral
D: Tratament cu antiinflamatorii nesteroidiene
E: Montarea unui cateter suprapubian
43. [PTB10086] Este o complicaie minor a hipertrofiei benigne de prostat: (pag. 1317)
A: Calculi vezicali
B: Diverticuli vezicali simptomatici
C: Hematurie
D: RAU
E: Insuficiena renal cronic
44. [PTB10089] Tratamentul chirurgical n HBP se indic n urmtoarele situa ii, cu excep ia: (pag.
1318)
A: hematurie
B: eecul unui tratament medical bine efectuat
C: dorina pacientului
D: calculi vezicali
E: tumor de vezic asociat
45. [PTB10096] Clasificarea TNM din 2009 a tumorilor testiculare prevede: (pag. 1329)
A: pTx = fr tumor primitiv evident
B: pT0 = Carcinom in situ
C: pT2 = Tumor limitat la testicul i epididim, fr invazie limfatic, vascular sau a vaginalei
D: N2 = Adenopatie ntre 2 i 5 cm
E: N2 = Adenopatie peste 5 cm
46. [PTB10008] n hipertrofia benign de prostat, semnele funcionale urinare obstructive sunt: (pg.
1316)
A: jet urinar ntrerupt
B: jet urinar sanguinolent
C: jet urinar tulbure
D: disurie
E: picturi retardate
47. [PTB10009] n hipertrofia benign de prostat, semnele funcionale urinare iritative sunt: (pg.
1316)
A: polakiurie
B: usturimi la miciune
C: nicturie
D: urgenturie
E: incontinen de urin prin revrsare
48. [PTB10010] n hipertrofia benign de prostat, bilanul complementar trebuie s includ: (pg.
1315)
A: Aprecierea funciei renale prin dozarea ureei, creatininei, acidului uric i RFG (rata filtrrii
glomerulare)
B: ECBU
C: Ecografie reno-vezico-prostatic
D: Debitmetrie urinar
E: Msurarea volumului vezical premicional
49. [PTB10011] n evoluia hipertrofiei benigne de prostat pot aprea urmtoarele complicaii
datorate impactului asupra aparatului urinar superior: (pg. 1317)
A: hidronefroz
B: polichistoz
C: rinichi spongios
D: insuficien renal cronica obstructiv
E: hematurie macroscopic
50. [PTB10012] n evoluia hipertrofiei benigne de prostat pot aprea urmtoarele complicaii
datorate impactului vezical: (pg. 1317)
A: diverticuli vezicali
B: litiaz vezical
C: retenie acut de urin
D: miciuni prin revrsare
E: hidaturie
51. [PTB10018] Pentru diagnosticul de certitudine al cancerului prostatic sunt necesare biopsiile
prostatice recoltate prin puncie. Complicaiile posibile ale punciei sunt reprezentate de: (pg. 1320)
A: pneumaturie
B: hematurie
C: rectoragie
D: melen
E: boala hemoroidal
52. [PTB10019] PSA este o protein specific prostatei i cre terea sa poate avea i alte etiologii n
afara cancerului prostatic. Care dintre cele de mai jos poate duce la cre terea PSA? (pg. 1319)
A: hematuria
B: tumora vezical
C: prostatita
D: hipertrofia benigna de prostat
E: ecografia abdominal a prostatei
53. [PTB10020] Pentru diagnosticul de certitudine al cancerului prostatic sunt necesare biopsiile
prostatice recolatate prin puncie. Precauiile prealabile punc iei includ: (pg. 1320)
A: preparare rectal
B: tratament anticoagulant
C: antibioprofilaxie
D: tratament antiagregant plachetar
E: injectare intraprostatic de substan de contrast
54. [PTB10021] Care dintre urmtorii pacieni cu cancer de prostat stadializa i TNM se ncadreaz n
stadiul l? (pg. 1321)
A: T1c /N0/ M0
B: T2a/N0/M0
C: T2b/N0/M0
D: T2c/N0/M0
E: T3a/N0/M0
55. [PTB10022] n cancerul prostatic localizat conform stadializrii TNM tratamentul este curativ
i pacientul poate opta ca metod de tratament pentru: (pg. 1321)
A: RTUP
B: prostatectomie total
C: radioterapie prelungit
D: radio-hormono-terapie
E: radioterapie prostatic conformaional
56. [PTB10028] Markerii serici n tumorile testiculare sunt: (pg. 1329)
A: alfa fetoproteina
B: HCG
C: LDH
D: CAE
E: TSH
57. [PTB10029] Tratamentul chirurgical al tumorilor testiculare este reprezentat de orhiectomia pe
cale inghinal i trebuie s ndeplineasc urmtoarele condi ii: (pg. 1329)
A: clampare prealabil a cordonului spermatic
B: ligatura n bloc a cordonului spermatic
C: montarea de protez testicular (n absena infeciei)
D: explorarea chirurgical a bursei scrotale controlaterale
E: limfodisecia inghinal superficial homolateral
58. [PTB10030] Din punct de vedere al rspunsului la tratament complementar, seminomul este: (pg.
1330)
A: radiorezistent
B: radiosensibil
C: chimiorezistent
D: chimiosensibil
E: hormonodependent
59. [PTB10031] Dup orhiectomie, pacienii cu tumori testiculare non-seminomatoase beneficiaz de
tratament: (pg. 1331)
A: chimioterapic
B: chirurgical
C: radioterapic
D: hormonoterapie
E: corticoterapie
60. [PTB10032] Monitorizarea pacienilor cu tumori testiculare (opera i si care au necesitat/nu au
necesitat tratament complementar) include: (pg. 1331)
A: markeri serici
B: CT toraco-abdomino-pelvin
C: Autopalpare
D: Radiografie pulmonar anual
E: Radiografie abdominal anual
61. [PTB10038] La examinarea ecografic a unui chist renal, leziunea are urmtoarele caracteristici:
(pg. 1327)
A: anecogen cu ntrire posterioar
B: izoecogen cu minim ntarire posterioar
C: hiperecogen cu ntrire anterioar
D: avascular
E: perei rigizi
62. [PTB10039] Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la oncocitomul renal, bifai i-le pe cele
corecte: (pg. 1327)
A: diagnosticul diferenial cu cancerul renal este u or
B: diagnosticul diferenial cu cancerul renal este dificil
C: diagnosticul diferenial cu cancerul renal nu este necesar
D: imagistic este anecogen, omogen, cu perei fini
E: imagistic se identific cicatrice central n mijlocul leziunii
63. [PTB10040] Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la angiomiolipomul renal, bifa i-le pe cele
corecte: (pg. 1326)
A: poate fi bilateral
B: este totdeauna unilateral
C: este totdeauna bilateral
D: este o tumoare mezenchimatoasa benign
E: este cea mai frecvent tumoare benign solid a rinichiului
64. [PTB10041] Care dintre urmtoarele variante de abordare terapeutic ale angiomiolipomului renal
pot fi corecte (funcie de particularitaile cazului)? (pg. 1327)
A: embolizare
B: chimioterapie
C: radioterapie
85. [PTB10082] n cadrul diagnosticului tumorilor de prostat, urmtoarele afirma ii sunt false despre
biopsiile prostatice, cu excepia: (pag. 1319, 1320, 1321)
A: se fac transrectal, sub anestezie general (xilocain),
B: dac, n caz de PSA anormal i TR anormal se detecteaz cancer,atunci stadiul este T1c
C: sunt obligatorii la un PSA mai mare de 4 ng/ml
D: sunt necesare multiple, cel puin 10 n fiecare lob
E: poate avea complicaii infecioase
86. [PTB10085] Sunt complicaii cu impact vezical ale hipertrofiei benigne de prostat: (pag. 1317)
A: Abcedare
B: Prostatodinii
C: Prostatit
D: Sterilitate
E: Diverticuli vezicali
87. [PTB10087] Referitor la tratamentul chirurgical al HBP sunt adevrate urmtoarele afirma ii:
(pag. 1318)
A: adenomectomie transvezical pentru adenom < 60g
B: adenomectomie transvezical pentru adenom > 60g
C: RTUP pentru adenom < 30g
D: ICP pentru adenom < 30g
E: ICP pentru adenom > 30g
88. [PTB10088] NU este adevrat despre rezecia transuretral a prostatei (RTUP): (pag. 1318)
A: permite realizarea examenului anatomopatologic
B: ejaculare conservat
C: risc de sindrom RTUP n caz de rezecie cu durat mai mare de 2 ore
D: este indicat pentru adenoame mai mici de 60 g
E: este indicat pentru adenoame mai mari de 60 g
89. [PTB10090] n cazul hipertrofiei benigne de prostat complicate, la un pacient inoperabil, se pot
recomanda urmtoarele tratamente alternative: (pag. 1318)
A: Fitoterapie
B: Rezecia transuretral a prostatei
C: Sond vezical a demeure
D: Endoprotez uretral Fabian
E: Radioterapie
90. [PTB10091] Monitorizarea pacientului cu hipertrofie benign de prostat presupune: (pag. 1318)
A: PSA
B: ECBU
C: uree
D: creatinin
E: tueu rectal
91. [PTB10092] Urmtoarele examinri complementare sunt indicate la pacientul cu suspiciune de
tumor testicular: (pag. 1329)
A: Dozarea PSA
B: Dozarea HCG
C: biopsie n caz de mas testicular indolor
D: bilanul preoperator al extinderii prin CT toraco-abdomino-pelvin
E: CT cerebral n caz de metastaz visceral
92. [PTB10093] Sunt tumori non-germinale testiculare urmtoarele categorii, cu excep ia: (pag. 1329)
A: Tumori ale primordiului gonadal: tumori cu celule Leydig i Sertoli
B: Tumori de sac vitelin
C: Tumori ale anexelor i esutului de susinere: tumor adenomatoid
D: Tumori de granuloas
E: Tumori ale stromei gonadale: tumor a esuturilor moi
93. [PTB10094] Tumora testicular Brenner reprezint: (pag. 1329)
A: tumor germinal non-seminomatoas
B: tumor non-germinal
C: tumor germinal seminomatoas
D: tumor a anexelor i esutului de susinere
E: tumor a stromei gonadale
94. [PTB10095] Reprezint tipuri de tumori testiculare, n afara celor germinale i non-germinale:
(pag. 1329)
A: Tumori ale rete testis
B: Oncocitom
C: Tumori carcinoide
D: Tumor hematopoietic
E: Limfoame
95. [PTB10097] O tumor testicular, clasificat n urma examenului anatomopatologic ca pT3 N2
M0 , presupune urmtoarele: (pag. 1329)
A: invazia cordonului spermatic
B: invazia peretelui scrotal
C: prezena unor adenopatii regionale ntre 2 i 5 cm
D: prezena unor adenopatii regionale de peste 5 cm
E: tumor limitat la testicul, dar cu invazie limfatic sau vascular a vaginalei
96. [PTB10098] n tratamentul tumorilor testiculare, polichimioterapia BEP presupune utilizarea
urmtoarelor substane: (pag. 1329)
A: Bevacizumab
B: Bleomicin
C: Cisplatin
D: Etoposid
E: Paclitaxel
14. [NEF10038] Urmtoarele reprezint obiective clinice n insuficiena renal cronic cu excepia
(pg. 1355)
A: Volemie puin sczut
B: Kaliemie < 5,5 mmol/l
C: Bicarbonat > 23 mmol/l
D: Hb > 10 g/dl
E: Calcemie i fosforemie normale
15. [NEF10039] ncetinirea progresului insuficienei renale acute nu se realizeaz prin ()
A: Suplimentare cu acid folic i EPO recombinat
B: Administrare de buturi acide
C: Regim restrictiv n clorur de potasiu
D: Regim fr sare
E: IEC sau ARA
16. [NEF10040] Urmtoarea nu reprezint o consecin hormonal a insuficienei renale acute ()
A: Ginecomastie
B: Amenoree
C: Scderea fertilitii
D: Anemie normocrom normocitar
E: Impotena
17. [NEF10003] Elementele de gravitate imediata, care necesita epurare extrarenala de urgenta, in
cazul IRA sunt: (pag. 1350)
A: Uree < 40 mmol/l
B: Hiperkaliemie periculoasa ( > 6.5 mmol/L sau manifestari ECG)
C: Edem pulmonar acut rezistent la tratament medicamentos
D: Acidoza metabolica severa
E: Encefalopatia uremica
18. [NEF10004] Complicatii ale insuficientei renale cronice sunt: (pag. 1353)
A: HTA
B: Ateroscleroza accelerata
C: Hipoparatiroidism
D: Hipokaliemie
E: Anemie normocroma normocitara
19. [NEF10006] Despre necroza tubular acut sunt adevrate urmatoarele: ()
A: este principala cauz de insuficien renal func ional
B: PBR nu este necesar de obicei
C: poate s apar prin precipitarea intratubular a mioglobinei
D: examinrile biologice arat urin diluat i natriurez conservat
E: poate s apar dupa administrarea anumitor antibiotice sau antivirale
20. [NEF10007] Selectai cauzele obstructive (postrenale) ale insuficien ei renale acute: (pg. 1350)
A: adenom sau cancer prostatic
B: litiaz urinar
C: insuficien cardiac
D: ciroz hepatic
E: fibroz retroperitoneal
21. [NEF10010] Necroza tubular acut poate fi cauza insuficienei renale acute dac: (pg. 1351)
A: apare dup administarea de: substane toxice: antibiotice, substan e de contrast iodate
B: ecografia renal este normal
C: clinic exist frecvent deshidratare extracelular
D: sunt absente: HTA, hematuria sau albuminuria
E: se produce retentie acuta de urin
22. [NEF10011] Care din urmtoarele afeciuni pot determina apari ia insuficien ei renale acute
funcionale (prerenale): (pg. 1351)
A: fistule digestive
B: arsuri
C: fibroza retroperitoneal
D: periarterita nodoas
E: insuficiena cardiac
23. [NEF10013] Complicaiile cardiovasculare ale insuficienei renale cronice sunt: (pg. 1353)
A: HTA
B: hipotensiunea arterial
C: pericardita
D: cardiopatia hipertrofic
E: endocardita bacterian
24. [NEF10015] Care sunt indicaiile absolute pentru ini ierea epurrii extrarenale (EER) la pacien ii
cu insuficien renal cronic? (pg. 1357)
A: pericardit uremic
B: HTA sever
C: hipervolemie care nu poate fi controlat cu diuretice
D: acidoz metabolic sever
E: hiperkalemie rezistent la tratament medical
25. [NEF10017] URMATOARELE SCHEME TERAPEUTICE INTRA IN CONDUITA PT
INCETINIREA PROGRESIEI IRC ()
A: pt TA +proteinurie se indika IEC/ARA2 plus diuretic de ansa daca RFG<30
B: controlul kaliemiei se face prin restrictie de KCL si admin de rasini schimbatoare de ioni,cu
mentinerea K<5.5
C: in caz de hipoCa se adminisdtreaza 1200g Ca
D: EPO recombinata se administreaza subcutan si intramusc ptr corecatrea anemiei
E: pentru acidoza metab:gelule de bicarbonat de potasiu si sodiu
26. [NEF10018] OBIECTIVELE CLINICE DIN IRC sunt reprezentate de: ()
A: asigurarea unei strai nutritionale satisfacatoare
B: asigurarea unei normovolemii
C: mentinerea kaliemiei 5.5
D: mentinerea Hb peste 10
E: mentinerea bicarbonatului peste 23
E: Uremie
34. [NEF10030] n insuficiena renal cronic reguli de nefroprotecie sunt ()
A: tensine arterial < 140/90 mmHg
B: Proteinurie < 0,5 g/zi
C: Aport de protide ntre 1,8-2 g/kg/zi
D: Controlul aportului de sare mai ridicat de 6g/zi
E: ncetarea fumatului
35. [NEF10031] n insuficiena renal cronic obiective clinice sunt ()
A: Reevaluarea frecvent a recomandrilor medicale
B: Meninerea Hb > 10 g/dl
C: Meninerea concentraiei de bicarbonat > 23 mmol/l
D: Asigurarea unei volemii puin sczute
E: Meninerea kaliemiei > 5,5 mmol/l
36. [NEF10032] n cel de-al doilea stadiu al insuficienei renale cronice, trebuie urmai urmtorii pai
()
A: Pregtirea pentru tratamentul de substituie
B: Pstrarea capitalului venos
C: Vaccinarea mpotriva hepatitei B
D: Cutarea i tratarea factorilor de reisc cardio-vascular
E: Cutarea i corectarea factorilor de progresie
37. [NEF10033] Insuficiena renal cronic determin din punct de vedere imunohematologic
urmtoarele ()
A: Anemie
B: Trombopatie
C: Deficit imunitar moderat
D: Depunere de CIC
E: Creterea vscozitii sngelui
38. [NEF10034] Insuficiena renal cronic are urmtoarele consecine hormonale ()
A: Anemie normocrom normocitar
B: Amenoree
C: Scderea fertilitii
D: Impoten
E: Ginecomastie
39. [NEF10035] Insuficiena renal cronic poate cauza a ()
A: Hiperuricemiei
B: Hipofosfatemiei
C: Hipercalcemiei
D: Hipernatremiei
E: Hiperparatiroidismului
40. [NEF10041] Tratamentul IRA obructive implica? ()
A: combaterea patologiei cauzale
B: drenaj urinar de urgenta( sondaj urinar sau cateter suprapubian in cazul unui obstacol
suprapubian)
C: drenaj urinar de urgenta( sondaj urinar sau cateter suprapubian in cazul unui obstacol subpubian
D: tratament de substitutie
E: nefrostomie sau ureterostomie in cazul unui obstacol suprapubian
41. [NEF10042] Urmtoarele medicamente sunt responsabile de nefropatia intersti ial acut, cu
excepia: (pag. 1351)
A: rifampicin
B: vancomicin
C: chinolone
D: sulfamide
E: amfotericin B
E: IEC
33. [NGV10027] Stenoza arterial renal poate avea urmtoarele simptome, cu excepia ()
A: HTA severa, rezistenta la triterapie
B: Suflu abdominal
C: Insuficienta ventriculara stanga
D: Dureri abdominale
E: Livedo, purpura la degetele de la picior
34. [NGV10028] Diagnosticul stenozei arteriale renale se realizeaz prin ()
A: Ecografie Doppler a arterelor renale
B: Scintigrafie de perfuzie
C: Angio-CT spiral
D: Angio-RMN cu injectare de gadoliniu
E: Arteriografie
35. [NGV10033] Sindromul Alport este caracterizat de ()
A: Evoluie spre insuficien renal cronic terminal
B: Unerori de asociere cu afectare ocular
C: Asociaz hipoacuzie de percepie
D: Afecteaz structura colagenului IV
E: Transmitere exclusiv recesiv
36. [NGV10034] Tratamentul antiproteinuric din nefropatiile glomerulare include ()
A: Diuretice
B: IEC
C: ARA2
D: Statine
E: Anticoagulante
37. [NGV10035] Care dintre urmtoarele reprezint nefropatii glomerulare neproliferative ()
A: LED
B: MPGN
C: GEM
D: HSF
E: LGM
38. [NGV10036] Serologia viral n nefropatia glomerular este recomandat n caz de ()
A: HSV
B: HIV
C: VHC
D: VHB
E: VHA
39. [NGV10037] Sindroamele glomerulare sunt caracterizate de ()
A: Sindrom inflamator
B: Hipereozinofilie
C: Hematurie macroscopic
D: Hematurie microscopic
E: Albuminurie
40. [NGV10041] Proteinuria din sindroamele glomerulare: (pag. 1364, 1365, 1366)
A: este peste 3 mg/24 h n sindromul nefrotic
B: este moderat n GNRP
C: poate lipsi n sindromul nefritic acut
D: are un debit variabil n MPGN
E: este prezent n MPGN
41. [NGV10042] Sindromul nefritic se caracterizeaza prin: ()
A: Aparitia brusca a unei hematurii microscopice abundente
B: Insuficienta renala rapid progresiva
C: Proteinurie glomarulara
D: Hipertensiune arteriala
E: Edeme
HEMATOLOGIE
ANEMIILE
B: B12 si folati
C: Hidroxiuree
D: Contraceptive
E: B1 si B6
8. [ANM10009] 8.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu exceptia: ()
A: Thalasemia heterozigota PCR - normala
B: Carenta martiala PCR - normala
C: Anemia inflamatorie are feritina scazuta
D: In carenta martiala feritina este scazuta
E: Anemia inflamatorie PCR crescuta
9. [ANM10010] Anemia este definit de: (pg. 1376)
A: paloarea cutaneo-mucoas
B: scderea nivelului de hemoglobin sub 12 g/dl la femeie i sub 13 g/dl la barbat
C: scderea VEM sub 80 fl
D: scderea sideremiei
E: prezena asteniei
10. [ANM10011] n anemia microcitar volumul eritrocitar mediu (VEM) este: (pg. 1376)
A: <= 80 fl
B: 81 - 85 fl
C: 85 - 90 fl
D: 90 -100 fl
E: > 100 fl
11. [ANM10012] Cele dou examinari cheie care ajut la precizarea cauzei anemiei microcitare sunt:
(pg. 1376)
A: electroforeza de Hb si PCR
B: feritinemia i PCR
C: sideremia i reticulocitele
D: frotiul sanguin i haptoglobina
E: bilirubina i testul Coombs
12. [ANM10013] Explorarea fundamental care stabile te caracterul regenerativ sau aregenerativ al
unei anemii normo- sau macrocitare este: (pg. 1377)
A: haptoglobina
B: feritinemia
C: numrul de reticulocite
D: testul Coombs
E: sideremia
13. [ANM10014] Urmrirea eficacitii tratamentului cu fier se realizeaz prin determinarea: (pg.
1378)
A: bilirubinei neconjugate
B: PCR
C: electroforezei de Hb
D: feritinemiei
E: haptoglobinei
14. [ANM10021] Principalele examinari in cazul unei anemii aregenerative (dupa reticulocite) sunt,
cu exceptia: (pag 1378)
A: studierea alcoolismului si a consumului de medicamente
B: creatininemia, PCR
C: TSH
D: electroforeza proteinelor serice
E: electroforeza hemoglobinei
15. [ANM10015] n cazul unei anemii microcitare (VEM
80 fl) ne gndim n principal la o : (pg. 1376)
A: anemie hemolitic
B: anemie carenial marial
C: anemie posthemoragic acut
D: anemie inflamatorie
E: anemie prin deficit de folai
16. [ANM10016] Cauzele principale ale unei anemii aregenerative normocitare sunt: (pg. 1378)
A: insuficien renal cronic
B: inflamaia cronic
C: mieloame, limfoame
D: leucemia acut
E: carena de vitamina B12 i folai
17. [ANM10017] Principalele cauze ale carenei mar iale sunt: (pg. 1377)
A: leucemiile acute
B: deficitul absorbiei fierului
C: sngerrile de cauz ginecologic
D: patologia digestiv
E: sngerarile voluntare
18. [ANM10018] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate n cazul unei anemii de origine
central? (pg. 1378)
A: reticulocite < 150.000/mmc
B: reticulocite > 150.000/mmc
C: anemie aregenerativ
D: anemie regenerativ
E: necesita mielogram pentru precizarea diagnosticului
19. [ANM10019] Tratamentul carenei mariale presupune: (pg. 1378)
A: tratament etiologic
B: administrarea de fier per os 200 mg/zi, n cure de 4 luni
C: administrarea de fier per os 100 mg/zi, n cure de 4 luni
D: urmrirea eficacitii tratamentului cu fier prin determinarea feritinemiei
E: urmrirea eficacitii tratamentului prin efectuarea mielogramei
B: IX
C: II
D: V
E: VII
B: Cefalee
C: Grea
D: Astenie
E: Dispnee
14. [AHC10007] n deficitul de factor VII plasmatic: (pg. 1383)
A: PT este normal
B: TCA este normal
C: PT este sczut
D: TCA este prelungit
E: PT este crescut
15. [AHC10008] n hemofilia A (pg. 1383)
A: factorul VIII plasmatic este sczut
B: factorul IX plasmatic este sczut
C: PT este normal
D: TCA este prelungit
E: PT este sczut
16. [AHC10009] n cazul unui PT normal i TCA prelungit examinarile care trebuie efectuate cu
prioritate sunt: (pg. 1383)
A: determinarea nivelului de F VIII
B: determinarea nivelului de F IX
C: determinarea nivelului de F V
D: cutarea unui anticoagulant circulant
E: determinarea de D-dimeri
17. [AHC10010] Cauzele frecvente n care PT este sczut i TCA prelungit sunt: (pg. 1383)
A: insuficiena hepatic
B: boala von Willebrand
C: coagularea intravasculara diseminat
D: hemofilia A
E: administrarea de AVK
18. [AHC10011] n coagularea intravascular diseminat (CIVD) se ntlnesc: (pg. 1384)
A: PT sczut
B: fibrinogen sczut
C: trombopenie
D: D-dimeri crescui
E: TCA normal
19. [AHC10013] DESPRE TCA: ()
A: ESTE PATOLOGIC DACA RAPORTUL PACIENT/MARTOR>1,2
B: EXPLOREAZA FACTORII I II V VIII IX X XI XII
C: EXPLOREAZA DOAR FACTORII X XI XII
D: EXPLOREAZA FACTORUL V
E: TCA PRELUNGIT-HEMOFILIA A
E: Sngerare ginecologic
27. [AHC10021] Care dintre urmtoarele reprezint anemii microcitare ()
A: Anemia mecanic
B: Anemie infecioas
C: Anemie inflamatorie
D: Anemie carenial
E: Anemie hemolitic
28. [AHC10022] Sindromul anemic este caracterizat de ()
A: Suflu sistolic mitral
B: Cefalee
C: Vrsturi
D: Grea
E: Astenie
29. [AHC10030] Timpul Quick este normal: (pag. 1383, 1384)
A: n deficitul de factor XIII
B: n CIVD
C: sub tratamentul cu heparin
D: n hemofilia C
E: la peste 80% din valoarea de referin
MIELOMUL MULTIPLU
1. [MLM10003] Urmtoarele asocieri privitoare la insuficiena renal din mielomul multiplu sunt
adevrate, cu excepia: (pg 1392)
A: Sindrom Fanconi - afectare tubular proximal
B: Sindromul Randall - boala depozitelor monotipice organizate
C: Crioglobulinemii - afectare glomerular
D: Tubulopatie mielomatoas - afectarea tubilor distali
E: Glomerulonefrita imunotactoid - depozite glomerulare cu organizare microtubular
2. [MLM10005] Cel mai frecvent tip de mielom multiplu, n funcie de imunoglobulina monoclonal
secretata, este: (pg. 1390)
A: mielomul multiplu tip IgA
B: mielomul multiplu tip IgG
C: mielomul multiplu tip IgD
D: mielomul multiplu tip IgE
E: mielomul multiplu tip Ig M
3. [MLM10006] Procentul minim al plasmocitozei medulare pentru stabilirea diagnosticului de
mielom multiplu este: (pg. 1393)
A: >= 10%
B: >= 20%
C: >= 30%
D: >= 40%
E: >= 50%
4. [MLM10007] Criteriile CRAB n mielomul multiplu se refer la prezen a (pg. 1392)
A: hiperuricemie, insuficien renal, amiloidoz, leziuni osoase
B: hipercalcemie, insuficien renal, anemie, leziuni osoase
C: hiperproteinemie, insuficien respiratorie, anemie, neuropatie
D: hipercalcemie, radiculalgie, artropatie, sindrom infec ios
E: hipervascozitate,imunodepresie, atrofie cutanat, endocrinopatie
5. [MLM10008] Factorul de prognostic negativ legat de gazd n mielomul multiplu se refer la : (pg.
1394)
A: nivelul Beta2 microglobulinei crescut
B: hipercalcemie
C: vrsta naintat
D: chimiorezistena
E: LDH crescut
6. [MLM10009] Diagnosticul de mielom indolent (smoldering myeloma) se stabile te pe baz
urmtoarelor criterii: (pg. 1393)
A: prezena n ser i/sau urina a unei proteine monoclonale < 3g/100ml + plasmocitoza medular >=
10% i prezena a cel puin unuia din criteriile CRAB
B: prezena unei proteine monoclonale n ser < 3g/100ml + plasmocitoz medular < 10% + absen a
criteriilor CRAB
C: prezena unei proteine monoclonale n ser >= 3g/100ml i/sau a unei plasmocitoze medulare +
absena criteriilor CRAB
D: localizare unic a plasmocitelor monoclonale la nivelul oaselor/tisular + mduva osoas normal
E: localizare unic a plasmocitelor monoclonale la nivel osos/tisular + absen a criteriilor CRAB
E: Fracturi frecvente
39. [MLM10039] ISSpentru anglo-saxoni are urmatoarele stadii: ()
A: Stadiul 1:rata re supravietuire medie 62luni
B: Stadiul 2:rata de supravietuire medie 44luni
C: Stadiul 1:rata re supravietuire medie 64luni
D: Stadiul 3:rata de supravietuire medie 29luni
E: Stadiul 2:rata de supravietuire medie 54luni
21. [CNC10012] Urmtoarele afirmaii privitoare la factorii de risc pentru apari ia i dezvoltarea
cancerului sunt adevrate (pg. 1426-1427)
A: Alimentaia joaca un rol probabil n apariia cancerului gastric
B: Obezitatea (mai ales dup menopauz) este un factor de risc relativ pentru apari ia cancerului de
sn
C: Fumatul este responsabil de aproximativ 25 30% de decese prin cancer
D: Alcoolul este un factor de risc independent pentru apari ia i dezvoltarea cancerelor
E: Infeciile cu virusurile HTLV1 i/sau HTLV2 sunt responsabile de apari ia cancerului colului
uterin
22. [CNC10023] Despre NEM , sunt adevarate urmatoarele: ()
A: este prezenta anomalia genei RET
B: este prezenta anomalia genei p53
C: asociaza tumori endocrine multiple
D: NEM 1 asociaza si cancerul medular de tiroida
E: apare cancerul mamar
B: HIV
C: HTLV1
D: HTLV2
E: HHV8
26. [CNC10027] Care dintre urmtorii reprezint factori de risc pentru carcinomul epidermoid cutanat
()
A: Azbestul
B: Arsenicul
C: Funinginea i derivatele crbunelui
D: Radiaii ionizante
E: Clorura de vinil
27. [CNC10028] Fumul de tutut conine ageni cancerigeni: ()
A: Benzen
B: Poloniu 210 radioactiv
C: Formaldehida
D: Nicotina
E: Hidrocarburi aromatice policiclice
28. [CNC10029] n cazul tumorilor germinale n stabilirea diagnosticului i prognosticului pot fi
folosii markerii ()
A: LDH
B: Ca 19-9
C: CA 125
D: HCG
E: Alfafetoproteina
29. [CNC10030] Care dintre urmtoarele reprezint tumori embrionare ()
A: Gliom
B: Simpatoblastom
C: Melanom
D: Neuroblastom
E: Nefroblastom
30. [CNC10031] Care dintre urmtoarele reprezint tumori cu origine ectodermic ()
A: Fibrosarcom
B: Ependimom
C: Neuroblastom
D: Simpatoblastom
E: Adenocarcinom
31. [CNC10032] Legat de neoangiogeneza din cancer, principalii principalii factori angiogenici
implicati sunt ()
A: VEGF
B: FGF
C: PDGF
D: GDNF
E: NTF
B: Mzoectodermale
C: Carcinoame epidermoide
D: Adenocarcinoame
E: Carcinoame paramalpighiene
39. [CNC10049] Principiul de depistare al cancerului: (1428)
A: Scop:reduce mortalitatea si morbiditatea
B: Scop:reduce mortalitatea specifica
C: Sa fie costisitoare cu o buna sensibilitate si specifitate cu putine efecte adverse
D: Sa permita depistarea cancerului in sadiul incipient
E: Depistare unui cancer precoce este inutil daca beneficiile legate de supravietuire lipsesc
40. [CNC10050] Principii de preventive in cancer: (1428)
A: Preventia primara:evitare aparitiei cancerului
B: Preventia secundara:evitatrea aparitiei cancerului pornind de la o leziune precanceroasa
C: Preventia tertiala:impiedicare aparitiei uni al doilea cancer
D: Preventia secundara:administrarea medicatiei cancerului
E: Preventia tertiala:prevenirea complicatiilor cancerului
41. [CNC10051] Factorii profesionali ce pot cauza cancer al ficatului sunt: (pag. 1426)
A: Hepatita C
B: Hepatita D
C: Virusul HTLV1
D: Clorura de vinil
E: Gudronul
42. [CNC10052] Radiatiile ionizante pot fi responsabile de aparitia urmatoarelor tipuri de cancere
profesionale, cu exceptia: (pag. 1426)
A: Carcinom epidermoid cutanat
B: Cancer al etmoidului
C: Sarcom osos
D: Leucemii
E: Cancer de vezica urinara
43. [CNC10053] Cancerul de vezica urinara poate fi produs de urmatorii factori profesionali: (pag.
1426)
A: Arsenic
B: Azbest
C: Radiatii ionizante
D: Amine aromatice
E: Derivatele carbunelui
1. [LEC10002] Sindromul de liz tumoral din leucemiile acute asociaz urmtoarele, cu excepia:
(pag 1435)
A: LDH crescut
B: hiperkaliemie
C: hipercalcemie
D: hiperuricemie
E: hiperfosfatemie
2. [LEC10006] Care dintre urmtoarele anomalii citogenetice sunt prezente n limfoamele de manta?
(pg 1438)
A: t (14,11)
B: t (6,9)
C: t (15,17)
D: t (11,14)
E: t (8,21)
3. [LEC10007] Bilantul de extensie al limfoamelor agresive la adult presupune, cu exceptia: (pag
1439)
A: examen clinic
B: examen histocitologic
C: punctie lombara
D: hemoleucograma
E: rmn toraco-abdomino-pelvin
4. [CNC10013] Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie acut procentul de bla ti la nivel medular
trebuie s fi cel puin (pg. 1434)
A: 10%
B: 20%
C: 30%
D: 40%
E: 50%
5. [CNC10014] Leucemia limfoid cronic este o proliferare limfoid monoclonal constituit din:
(pg. 1436)
A: limfocite mature cu fenotip B n 95% din cazuri
B: limfocite mature cu fenotip T n 95% din cazuri
C: limfocite imature cu fenotip B n 5% din cazuri
D: limfocite imature cu fenotip T n 95% din cazuri
E: limfocite T citotoxice n 95% din cazuri
6. [CNC10015] n leucemia limfoid cronic mielograma arat o infiltare cu: (pg. 1436)
A: plasmocite
B: limfocite mici
C: limfoblasti
D: prolimfocite
E: promielocite
7. [CNC10016] n limfomul de manta este prezent urmtoarea anomalie citogenetic: (pg. 1438)
A: t(15;17)
B: inv.16
C: t(14;18)
D: t(11;14)
E: t(9;22)
8. [CNC10017] Limfoamele maligne in stadiul II, conform clasificrii Ann Arbor, prezint: (pg. 1439)
A: un singur teritoriu ganglionar afectat
B: cel putin dou teritorii afectate de aceea i parte a diafragmei
C: afectare ganglionar supra- i subdiafragmatic
D: afectare visceral (hepatic, pulmonar)
E: afectare medular
9. [LEC10014] Pentru leucemia limfoida cronica se foloseste clasificarea ()
A: Ann-Arbor
B: Binet
C: nu se foloseste nici o clasificare
D: TNM
E: nici una dintre variante nu este corecta
10. [LEC10028] Stadiul III din clasificarea Ann Arbor pentru limfoame maligne este caracterizat de:
()
A: Afectare visceral
B: fectare ganglionar supra i sub-diafragmatic
C: Afectare medular
D: Un singur teritoriu ganglionar afectat
E: Cel puin dou teritorii ganglionare afectate de aceeai parte a diafragmei
11. [LEC10029] Limfomul Burkitt este caracterizat de: ()
A: Asociaz un risc mare de sindrom de liz
B: Afecteaz persoanele n vrst
C: Afecteaz n special brbaii
D: Reprezint o treime din LNH
E: Nu prezint afectri extraganglionare
12. [LEC10030] Urmtoarele sunt forme histologice de limfom Hodgkin, cu excepia: ()
A: Scleronodular
B: Bogat n limfocite
C: Mielodisplazic
D: Cu celularitate mixt
E: Cu depleie limfocitar
13. [LEC10031] Sunt localizri extraganglionare n sindromul tumoral din limfoamele maligne, cu
excepia: ()
A: Digestiv
B: Pulmonar
C: ORL
D: Cutanat
E: Meningeal
E: HIS
21. [LEC10009] Bilantul de extensie al limfoamelor agresive la adult presupune testarea
urmatoarelor: (pag 1439)
A: serologia VHA
B: serologia VHB
C: serologia VHC
D: serologia EBV
E: serologia HIV
22. [LEC10010] In leucemia acuta: (1434)
A: are loc o proliferare clonala maligna
B: se acumuleaza blasti in sange
C: se acumuleaza blasi in maduva
D: e posibil sa se acumuleaza blasti in diferite organe
E: exista un grup omogen de proliferare
23. [LEC10011] In leucemiile acute prolifereaza clone maligne ale : (1434)
A: celulelor susa hematopoietice
B: leucocitelor
C: precursorilor eritrocitelor
D: celulelor progenitoare
E: limfocitelor
24. [LEC10012] Care din urmatoarele fac parte din formele histologice ale bolii Hodgkin: (pag.1438)
A: scleronodulara
B: bogata in limfocite
C: cu celularitate mixta
D: cu celule nediferentiate
E: cu depletie limfocitara
25. [CNC10018] Anomaliile citogenetice cu prognostic favorabil n leucemiile acute sunt: (pg. 1435)
A: t(8;21)
B: t(15;17)
C: cariotipurile complexe
D: inv.16
E: t(16;16)
26. [CNC10019] n leucemiile acute semnele clinice nespecifice consecin a insuficien ei medulare
sunt reprezentate de (pg. 1434)
A: anemie
B: neutropenie i infecii
C: sindrom hemoragic
D: adenopatii
E: hepato-splenomegalie
27. [CNC10020] Pacienii cu leucemie limfoid cronic stadiul B conform clasificarii Binet prezint
(pg. 1436)
A: mai puin de trei arii ganglionare afectate
B: mai mult de trei arii ganglionare afectate
C: prognostic intermediar
D: anemie i/sau trombopenie
E: supravieuire medie de 6 ani
28. [CNC10021] Diagnosticul i prognosticul n leucemiile acute se bazeaz pe: (pg. 1434)
A: examinarea morfologic a blatilor din snge i mduva osoas hematogen
B: imunofenotipare
C: examen citogenetic
D: studiu molecular
E: biopsie ganglionar
29. [CNC10022] Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate n cazul limfomului Burkitt? (pg.
1438-1439)
A: afecteaz copii sau aduli tineri
B: este o urgen terapeutic
C: prezinta anomalia citogenetic t(9;22)
D: n cazul unei mase tumorale mari exist un risc crescut de liza tumoral
E: se nsoete de plasmocitoz medular
30. [LEC10013] Diagnosticul diferential al leucemiei limfoide cronice se face cu : ()
A: limfomul de manta
B: mielomul multiplu
C: hiperlimfocitoza reactionala(infectii virale sau bacteriene)
D: boala Walderstrom
E: leucemie cu tricoleucocite
31. [LEC10015] Clasificarea Binet se caracterizeaza prin urmatoarele: ()
A: stadiul A - are un prognostic bun
B: stadiul C are prognostic intermediar
C: stadiul A are prognostic intermediar
D: pentru stadiul A - abstinenta terapeutica este regula
E: pentru stadiul C - supravietuirea medie este de 6 ani
32. [LEC10016] Despre clasificarea Binet , sunt false urmatoarele : ()
A: 2/3 din cazurile de LLC sunt diagnosticate in stadiul A
B: stadiul B - mai putin de 3 arii ganglionare afectate
C: stadiul C are prognostic bun
D: in stadiile B si C se propune un tratament specific
E: stadiul B - mai mult de 3 arii ganglionare afectate
33. [LEC10017] Diagnosticul diferential al leucemiilor limfoide cronice se face cu alte sindroame