www.referat.

ro

CRIZA ECONOMICA
-teorii si solutii pentru relansarea economiei-

Profesor coordonator
Prof. univ.dr Szentesi Silviu

Realizator
Versigan Angelica Maria

Arad, 2010
n ultima vreme auzim cu totii vorbindu-se despre CRIZA ECONOMIC, ins
foarte putini sunt cei care pot explica acest fenomen si care caut solutii aplicabile de
revenire din criz.
Conform Dictionarului Explicativ al limbi Romne, prin criz economic se
intelege faz a ciclului economic n care se formeaz un surplus relativ de mrfuri n
raport cu capacitatea de cumprare limitat a populatiei, ceea ce duce la scderea
productiei, la falimente, somaj etc. Aceasta este situatia cu care se confrunta societatea
noasta de mai bine de 3 ani.

Criza financiara actuala, declansata in SUA, a izbucnit in anul 2007, ea

desfasurandu-se in conformitate cu un model oferit de Hyman Minsky, care enumera
principalele etape ale unei crize. Astfel, socul exogen asupra economiei l-a constituit
crearea cadrului legislativ favorabil constructiei de locuinte personale si cladiri precum si
a unui cadru financiar relaxat, care a permis accesul la credite pentru locuinte a populatiei
cu venituri mici. Pe acest cadru creat, tot mai multe banci, fonduri de investitii, societati
de asigurare, au acordat imprumuturi considerabile pentru cumpararea de locuinte unor
clienti care nu aveau posibilitatea sa-si achite creditele. Pe fondul incurajarii creditarii
ipotecare prin scaderea repetata a ratei dobanzilor de catre Federal Reserve, bancile,
fondurile de investitii, societatile de asigurare, au fost stimulate sa-si mareasca profiturile.
Si acest lucru l-au facut prin acordarea de imprumuturi (cu dobanda foarte mare) la un
numar tot mai mare de clienti cu grad mare de risc. Pentru a se asigura impotriva
riscurilor de neincasare a ratelor, bancile mai sus enuntate au procedat la vanzarea
(profitabila) a imprumuturilor si a dobanzilor, sub forma de produse financiare viabile,
unor entitati financiare specializate in operatiuni cu grad mare de risc. Disponibilitatea
excesiva a fondurilor de credit a aruncat multe produse financiare pe piata : credite pentru
case individuale, cladiri, terenuri, masini, carti de credit. Domeniul de actiune s-a extins
cu timpul si la imprumuturi facute de administratiile regionale si locale, la creditele
industriale si comerciale. Cu alte cuvinte aici este vorba de acea etapa a crizei in care se
manifesta irationalitatea investitorilor.
Pe masura ce bancile, fondurile de investitii, societatile de asigurare nu si-au mai incasat
ratele de la clienti, nu si-au mai putut desfasura activitatea si au intrat in faliment. Acum
se manifesta semnalul de alarma pe piata creditelor imobiliare. Semnalele au fost
percepute ca un pericol de catre societatile bancare de tip hedge care cumparasera
produsele financiare . Acestea au incercat sa valorifice titlurile detinute prin vanzare pe
piata bursiera. Numarul mare de titluri din domeniul imobiliar de pe piata bursiera a
determinat scaderea pretului acestora. Manifestarea fazei de panica.
Au urmat falimentele in lant, la sfarsitul anului 2008, criza creditelor, declansata
ca urmare a pierderii de catre banci a capitalului, dar si datorita aplicarii de politici
prudentiale, de protejare a activelor. Putem spune ca ne aflam in ultima etapa a crizei,
cand panica s-a calmat, iar acum se evalueaza consecintele dezastrului si se adopta
masurile de reconstructie.
n Romnia, efectele negative ale crizei incep sa fie tot mai evidente: lipsa cererii
pe piata, care determina restrngerea productiei si implicit diminuarea necesarului de
fort de munc. Astfel rata somajului este ntr-o contiun creste re si populatia este din ce
in ce mai afectata.
De asemenea, se obsearva o reducere semnificativ a investitiilor, activitatea economic a
cobort sub nivelul PIB potenial, de fapt toate aceste evenimente au exacerbat cderea n
spiral a cererii agregate.
John Maynard Keynes, economist britanic din prima parte a secolului XX, este cel
care ne ofera interesante teorii in cea ce priveste criza economica si prghia fiscal pe
care statul o poate folosii pentru revenirea din criza.
Teoria keynesian susine c n absena unei intervenii stabilizatoare a guvernului spirala
descendent se va amplifica pn ce va atinge un punct de echilibru mult inferior
nivelului la care opera anterior. Din acest motiv, o bun parte a guvernelor, att din
economiile dezvoltate ct i din economiile emergente intrate n recesiune sau afectate de

o ncetinire a ritmului de cretere economic, au considerat c eforturile anti-ciclice

trebuie neaparat sa cuprinda si
intervenii robuste la nivel fiscal. n consecin, s-au adoptat sau urmeaz s se adopte o
serie ntreag de programe menite s stimuleze consumul i investiiile, fie prin cheltuieli
publice, fie prin reduceri temporare de taxe.
De asemenea statul poate interveni in economie prin o alta importanta parghie si
anume cea monetara. Prin politica monetara se intelege r se nelege ansamblul
msurilor iniiate i implementate de banca central, n scopul realizrii i meninerii
echilibrului macroeconomic n economie.
Banca centrala prin dobnda de politic monetar trebuie s asigure c dobnda de pe
pia asigur un nivel al investiiilor (prin raportarea dobnzii la productivitatea
marginal a capitalului) n concordan cu propensitatea spre consum pentru a tinde
gradul de ocupare total. Exist ns cazuri n care productivitatea marginal a capitalului
devine negativ (cred c putem vorbi de acest caz i n criza economic din prezent), iar
politica monetar devine un instrument insuficient pentru a asigura gradul optim de
investiii.
Al doilea obiectiv economic major pentru depasirea starii de criza, ar trebuii s fie
meninerea stabilitii macroeconomice. Meninerea stabilitii macroeconomice este
esenial pentru a mpiedica fluctuaii brute, cu efectele negative aferente.
Stabilitatea macroeconomic nseamn n primul rnd a menine un grad de ncredere
relativ constant. Fluctuaiile mari ale unor indicatori economici, un nivel ridicat al
dobnzii de politic monetar, un curs de schimb instabil pot fi pentru investitori tot
attea semne legate de o descretere a productivitii marginale a capitalului. Dei nu se
poate opune evoluiei pieei libere, i nici nu trebuie s se opun, statul poate asigura
stabilitatea parametrilor macroeconomici fa de fluctuaiile periodice sau ntmpltoare
pentru un climat investiional optim.
Cu toate ca in jurul nostru vedem doar aspectele negative ale unei perioade de
crize, Albert Einstein definea criza ca cea mai binecuvantata situatie care poate apare
pentru tari si persoane, pentru ca ea atrage dupa sine progrese.
El sustinea ca in momentele de criza, au loc cele mai mari descoperiri, deoarece omul
determinat de nevoi, cauta noi mijloace pentru a le satisface.
Viata economica este intodeauna fluctuanta, sa nu uitam ca asa cum unui boom
economic ii urmeaza o decadere a economiei, in cazul de fata criza economica, tot asa si
dupa aceasta criza ne asteapta o perioada infloritoare de relansare economica. Asa cum
spunea si Einstein: Cine depaseste criza se depaseste pe sine insusi, fara a ramane
depasit. Cine atribuie crizei esecul, isi ameninta propriul talent si respecta mai mult
problemele decat solutiile. Adevarata criza este criza incompetentei.

BIBLIOGRAFIE
1. Sterian Dumitrescu - Economie mondiala, Ed. Microinformatica, Cluj, 1992
2. Sterian Dumitrescu - Economie mondiala, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1989
3. Constantin Moisuc colectiv - Economie mondiala, Laboratorul de Economie Mondiala,
St. Gheorghiu, Bucuresti, 1975
4. Colectiv - Tratat de economie contemporana, Ed. Politica, Bucuresti, 1986

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate