Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Solicitant:
[Denumire solicitant]
Adresa:
Reprezentant:
Tel./Fax:
[.................]
[.................]
[.................]
Studiu de fezabilitate
Foaie de capat
Studiu de Fezabilitate a fost elaborat de: [denumire solicitant / consultant / proiectant]
Echipa de proiect
Nume
Sef de proiect
[nume complet]
[nume complet]
[nume complet]
Proiectat
[nume complet]
Desenat
[nume complet]
Verificat
[nume complet]
Pagina 2/93
Semnatura
Studiu de fezabilitate
2. Descrierea proiectului..................................................................................................................... 7
2.1 Denumirea investitiei................................................................................................................................. 7
2.2 Elaborator.................................................................................................................................................. 7
Obiectivele investitiei/prioritati......................................................................................................................... 7
2.3 Descrierea investitiilor ce urmeaza a fi executate in vederea adaptarii unitatii la standardele de mediu,
sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului la care se
adapteaza (pentru proiectele care vizeaza adaptarea unitatii la standardele pentru laptele crud)................12
2.4 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei...............................................................................16
2.5 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care investitia deserveste
majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unul din membri), conform prevederilor fiselor masurilor.....19
2.6 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea
produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului.......................................................................19
2.7 Descrierea indeplinirii conditiilor minime de eligibilitate si a criteriilor de selectie urmarite in
implementarea proiectului............................................................................................................................. 24
Pagina 3/93
Studiu de fezabilitate
Pagina 4/93
Studiu de fezabilitate
I. Partile scrise
1. Date generale
1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia
Denumire solicitant:
Sediul social:
Cod unic de inregistrare:
[denumire solicitant]
[sediu social solicitant]
[cod unic de inregistrare solicitant]
[Se vor preciza obiectul principale de activitate al solicitantului si obiectele de activitate secundare relevante
pentru proiectul propus spre realizare]
Solicitantul are ca obiect principal de activitate conform actului constitutiv cod CAEN 0145 Cresterea ovinelor
si caprinelor, si ca obiectiv de activitate secundar cod CAEN 0119 Cultivarea altor plante nepermanente
iar domeniul de interes pentru propunerea de finantare este infiintarea unei ferme mixte de crestere a caprinelor
pentru lapte si carne in viu (iezi la 3 luni) pe pasuni si fanete permanente in zona de munte.
[Se vor completa tabelele de mai jos prin inscrierea principalelor mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului
cu toate detaliile solicitate: data achizitiei, valoarea neta la data ultimului bilant si numarul de bucati.
Pentru terenuri se va completa tabelul aferent.]
Denumire mijloc fix
Data achizitiei
1.CLADIRI TOTAL
1.1 detaliati
1.n detaliati
2.UTILAJE TOTAL
2.1 detaliati
2.n detaliati
3.ANIMALE
3.1 detaliati
3.n detaliati
Nu este cazul
Nu este cazul
Pagina 5/93
Bucati
Studiu de fezabilitate
Denumire mijloc fix
Data achizitiei
4.ALTELE - detaliati
TOTAL
Bucati
TERENURI
Nr.
Crt.
Amplasare
Judet/Localitate
[Se va completa
judetul
si
localitatea terenului
detinut de catre
solicitant]
[Se va completa
judetul
si
localitatea terenului
detinut de catre
solicitant]
Pagina 6/93
Valoarea
contabila
- RON-
Regim juridic
[Se va
completa
valoarea
inscrisa in
contabilitatea
solicitantului]
[Se va
completa
valoarea
inscrisa in
contabilitatea
solicitantului]
Studiu de fezabilitate
2. Descrierea proiectului
2.1 Denumirea investitiei
[Se va completa titlul proiectului]
Infiintare ferma de caprine pe pasuni si fanete permanente
2.2 Elaborator
(coordonate de identificare, cod CAEN, etc.)
[Se vor completa datele societatii de consultanta cu care a fost incheiat contractul de consultanta pentru
elaborarea Studiului de Fezabilitate (daca este cazul) si/sau coordonatele solicitantului. Se vor specifica cel
putin urmatoarele informatii pentru societatea de consultanta si sau solicitant: denumire, cod CAEN al
activitatii principale, respectiv al activitatii secundare relevante pentru proiect.
Se vor specifica de asemenea data intocmirii Studiului de Fezabilitate si cursul de schimb valutar utilizat in
cadrul proiectului.
Se va mentiona in mod clar faptul ca pentru realizarea proiectului a fost utilizat un proiect model, cu
specificarea adresei de internet de la care acesta a fost descarcat, data descarcarii si titlul proiectului model.]
Consultant: ___________
Obiect principal de activitate: _______
Obiect secundar de activitate: _______ (daca este cazul)
Solicitant: ____________
Obiect principal de activitate: _______
Obiect secundar de activitate: _______ (daca este cazul)
Coordonate Studiu de Fezabilitate:
Data intocmirii Studiului de Fezabilitate: 06.05.2014
Curs de schimb valutar:
1 Euro = 4,4420 Lei (curs BCE din data de 06.05.2014)
Pentru elaborarea prezentului proiect a fost utilizat proiectul model Infiintare ferma de caprine pe
pasuni si fanete permanente, descarcat de la adresa de internet: www.__________________, la data
de _____________________.
Obiectivele investitiei/prioritati
(Se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv, crearea de noi capacitati de productie eficiente si
competitive, produse cu valoare adaugata cat mai mare, utilizarea optima a resurselor existente, productivitate sporita a
muncii, implementarea standardelor comunitare etc . Se va descrie conformitatea obiectivelor investitiei urmarite prin
proiect cu obiectivele masurii si se va preciza capacitatea existenta si capacitatea propusa a se realiza la finalizarea
investitiei.Pentru cladirile care se modernizeaza se va prezenta ca parte componenta din studiul de fezabilitate expertiza
tehnica de specialitate asupra constructiei existente, intocmita, datata, semnata si stampilata de un expert tehnic atestat
pentru proiectele care prevad modernizarea/consolidarea/ extinderea/ desfiintarea partiala/ lucrari de reparatii, precum si
finalizarea constructiilor a caror executie a fost intrerupta inainte de finalizarea completa a acestora; si Raportul privind
stadiul fizic al lucrarilor. Pentru proiectele aferente Masurii 121, se va descrie modul in care investitiile propuse prin proiect
sunt in acord cu potentialul agricol al zonei.)
Proiectul de investitii are ca scop infiintarea unei ferme de caprine cu o capacitate de 350 de capete, din rasa
Alba de Banat, pe pasuni si fanete permanente in zona de munte.
Investitia pentru ferma de capre consta in:
Construirea unui adapost pentru capre in crescute intr-un sistem semiintensiv ce prevede 155 zile in
stabulatie si 210 zile pe pasune. Acesta va include spatii de odihna, alee de furajare, maternitate, grup
de muls dotat cu 12 posturi de muls, camera pentru depozitarea laptelui dotata cu un tanc de racire a
laptelui, spatiu pentru igienizare si tratament copite, spatiu pentru depozitarea furajelor pentru
perioada de stabulatie si spatii anexa pentru personal.
Pagina 7/93
Studiu de fezabilitate
Racordarea fermei la utilitati: construirea unui put forat, construirea drumurilor de acces in incinta
fermei;
Construirea unui padoc de miscare si insorire pentru capre prevazut cu echipamente de adapare si
furajare si cu o zona de umbrire.
dotarea cu utilajele agricole necesare pentru intretinerea unei pasuni permanente in suprafata de 10
ha cultivata 70% graminee (lolium, dactilis, festuca, etc.) si 30% leguminoase (lucerna, trifoi
ghizdei). Prin proiect s-a prevazut achizitionarea unui tractor de 35 CP.
Solicitantul isi desfasoara activitatea in sectorul de crestere a animalelor, respectiv cresterea caprinelor, si cel
de cultivare a plantelor nepermanente sectoare ce fac obiectul masurii 121 Modernizarea exploatatiilor
agricole care promoveaza si sprijina investitiile in exploatatiile agricole.
Obiectivele proiectului
Obiectivul general, precum si obiectivele specifice urmarite prin realizarea investitiei propuse sunt in
concordanta cu obiectivele Masurii 121, investitiile propuse spre realizare in cadrul prezentului proiect fiind
tipul de investitii pentru care programul de finantare a fost conceput.
Obiectivul general al proiectului il reprezinta cresterea competitivitatii fermei printr-o utilizare
mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si indeplinirea standardelor nationale
si a standardelor comunitare.
Acest obiectiv va fi atins prin infiintarea fermei mixte pentru cresterea caprelor pe pasuni si fanete permanente
in cadrul careia se va adopta un sistem modern de crestere si exploatare a caprelor in sistem semiintensiv ce
prevede 155 de zile de stabulatie si 210 zile de pasune, semiautomatizat caracterizat de aplicarea unor
metode eficiente de crestere a caprinelor cu un consum minim de resurse si costuri.
Caracteristicile constructive ale fermei zootehnice si utilizarea unor tehnologii performante de exploatare a
caprinelor, cu monitorizarea si verificarea permanenta a calitatii produselor obtinute si a starii de sanatate si
bunastare a animalelor din ferma asigura atingerea unui nivel ridicat de competitivitate pentru noua ferma in
raport cu exploatatii similare din alte tari ale Uniunii Europene.
Gradul de dotare al fermei va permite ingrijirea si exploatarea animalelor numai de catre fermier impreuna cu
membrii familiei sale, si angajarea unui numar minim de angajati (prin proiectul de investitii vor fi create 2
locuri de munca pentru 2 persoane specializate in cresterea caprinelor).
Ferma va respecta cerintele nationale si europene privind protectia mediului inconjurator, in acest scop, se va
construi o platforma acoperita pentru depozitarea dejectiilor solide provenite de la capre, o fosa septica pentru
colectarea apelor uzate si 1 bazin pentru colectarea dejectiilor lichide.
In ceea ce priveste normele comunitare in domeniul sanitar si sanitar veterinar, ferma va respecta standardele
pentru protectia animalelor din crescatorii.
Caracteristicile pasunii permanente folosite pentru hranirea animalelelor prevede impartirea acesteia in 6
tarlale fiecare de cate 1,6 ha. Pe fiecare dintre cele 6 tarlale se va pasuna 5-6 zile. Astfel se va asigura un
ciclu ce va da ragaz plantelor se se refaca. Se va intra pe pasune atunci cand plantele vor avea 10-12 cm.
De asemenea, proiectul propus de solicitant va conduce la indeplinirea obiectivelor specifice ale Masurii
Pagina 8/93
Studiu de fezabilitate
Directiva Consiliului 98/58/CE din 20 iulie 1998 privind protectia animalelor din ferma
Legea cadru nr. 205 din 26 mai 2004 privind protectia animalelor
Legislatia privind conditiile de mediu (Cod de bune practici in ferma din 14 noiembrie 2006 (la data 10ian-2007 actul a fost aprobat de Ordinul 1234/2006 );
Legislatia privind conditiile sanitare (Norma din 4 februarie 2014 de igiena si sanatate publica privind
mediul de viata al populatiei);
Achizitiile propuse au parametri de functionare performanti, sunt nesemnificativ poluante, nu produc emisii sau
scurgeri poluante care ar putea afecta aerul, solul sau apa, fiind asigurata in acest fel protejarea mediului
inconjurator prin prevenirea si controlul integrat al poluarii, respectiv reducerea emisiilor in aer, apa si sol.
Decizia privind alegerea sistemului de crestere a animalelor a luat in calcul atat conditiile naturale si
economice, cerintele de protectie a mediului inconjurator, cat si conditiile privind bunastarea animalelor.
Adaposturile pentru animale propuse au conditii de microclimat adecvate, spatiu suficient, echipamente
corespunzatoare, o buna ingrijire, proceduri de lucru si manipulare corecte creand conditii de crestere
prietenoasa pentru animalele prezente in ferma, definite prin sintagma bunastarea animalelor.
In ceea ce priveste indeplinirea standardelor nationale si comunitare pentru pasunea permanenta aflata in
dotare solicitantul trebuie sa respecte standardele de mediu: Bunele Conditii Agricole si de Mediu (GAEC) pe
toata suprafata pasunii. Conditiile aplicabile in cazul solicitantului prevad urmatoarele:
GAEC 7 (actualizat in 2014): Intretinerea pajistilor permanente prin asigurarea unui nivel
minim de pasunat de 0 ,3 UVM/ ha si/ sau prin cosirea lor cel putin o data pe an;
GAEC 10: Evitarea instalarii vegetatiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile
care nu mai sunt exploatate pentru productie;
GAEC 13: Este interzisa poluarea apelor subterane prin deversarea directa sau prin
descarcarea pe teren si infiltrarea prin sol a produselor ce contin substante periculoase
utilizate in agricultura, cu exceptia cazului in care o astfel de deversare/descarcare este
Pagina 9/93
Studiu de fezabilitate
Anul 1
243.432
58.350
0
0
Anul 2
243.432
58.350
0
0
Anul 3
282.381
67.500
19.600
1.400
Anul 4
282.381
67.500
19.600
1.400
Anul 5
288.641
69.000
22.750
1.750
301.782
301.782
370.881
370.881
382.141
Tractorul propus a fi achizitionat prin proiect inglobeaza o tehnologie noua si moderna. Cu ajutorul
acestui echipament, solicitantul poate sa inregistreze costuri mai mici de exploatare pentru
intretinerea pasunilor permanente, dar si un randament mai ridicat al muncii, ceea ce conduce la o
productivitate mai buna la hectar.
Solutia constructiva aleasa pentru ferma permite asigurarea cerintelor fiziologice ale animalelor. Constructia si
dotarea fermei respecta indeplinirea standardelor comunitare referitoare protectia animalelor din crescatorii.
Astfel:
Cladirea are urmatoarea structura: fundatii de beton armat si placa beton armat cota 0,00 iar
structura supraterana va fi realizata din stalpi si grinzi profil HEA din metal. Peretii interiori vor fi
realizati din gips carton cu izolatie vata minerala pentru zona de lucratori si panouri metalice-gard
despartitor pentru animale - maternitate, spatiu de muls si spatiu tanc lapte. Inchiderile exterioare
propuse vor fi realizate din panouri termoizolante grosime 6 cm cu izolatie spuma poliuretanica
pentru zonele inchise si incalzire (spatiu lucratori, maternitate si spatiul in care se depoziteaza laptele)
si prelata/membrana PVC cu benzi luminoase din PVC transparent si goluri cu plasa PVC pentru
Substantele periculoase utilizate in agricultura se regasesc in continutul urmatoarelor produse/grupe de produse: biocide si produse de
protectia plantelor (erbicide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, regulatori de crestere), produse de uz veterinar (medicamente,
substante antiparazitare), produse petroliere (combustibili, lubrifianti, produse derivate), azotatii si fosfatii din ingrasaminte si alte produse
utilizate pentru dezinfectie, dezinsectie, deratizare si decontaminare in ferma, in conformitate cu Lista de substante prioritare si poluanti
specifici prevazuta in anexa nr. 1 la Programul de masuri impotriva poluarii cu substante chimice, aprobat prin Hotararea Guvernului nr.
351/2005, cu modificarile si completarile ulterioare
Pagina 10/93
Studiu de fezabilitate
asigurarea ventilatiei pentru spatiile de odihna animale, depozitare furaje. Sarpanta va avea o
structura metalica iar ca sistem de acoperire se va realiza o invelitoare din panouri termoizolante
grosime 6 cm cu izolatie spuma poliuretanica. Coama va fi proiectata astfel incat sa asigure
evacuarea aerului viciat in mod natural - ventilatie de coama.
Echipamentele care asigura furajarea animalelor si adaparea acestora respecta normele tehnologice
si biologice;
Dejectiile solide rezultate de la capre sunt colectate si stocate pe platforma betonata acoperita;
Dejectiile lichide rezultate vor fi colectate in bazinul de dejectii lichide ce este amplasat in incita fermei
Principalii factori care permit minimizarea costurilor de productie si obtinerea unei rentabilitati economice
ridicate sunt:
optimizarea consumului de utilitati necesar pentru asigurarea unor conditii specifice de microclimat
prin monitorizarea permanenta a factorilor de mediu (temperatura, umiditate, lumina etc)
controlul riguros al bolilor ca urmare a lipsei de contaminare a furajului si a apei reduce costurile cu
medicamentatia si permite obtinerea unei productii de calitate
Obiective de mediu
Datorita tehnologiei care va fi adoptata, activitatea fermei va avea impact minim asupra factorilor de
mediu
Sistemul de ventilatie naturala asigura un microclimat foarte bun, improspatand aerul din adapost si
astfel reducand semnificativ umiditatea, mirosul si emisiile de NH3
Studiu de fezabilitate
Capacitatea fermei prevazuta prin proiect este de 350 de capete capre din rasa Alba de Banat. Ferma va fi
populata la capacitatea de productie astfel: 350 de capre mama (montate) si 10 tapi reproducatori din rasa
Alba de Banat - prolificitatea rasei luata in calcul este 130 % ceea ce conduce la nasterea a 455 de iezi.
Caprele sunt montate natural o data pe an in perioada septembrie-octombrie. Din iezii nascuti, 25% dintre
femele sunt pastrate in ferma pentru inlocuirea efectivului si prasila si 75% sunt vandute la 3 luni la greutatea
medie de 15 kg. Din iezii nascuti 2% dintre masculi sunt pastrati in ferma pentru inlocuirea efectivului si
reproductie si 98% sunt vanduti la 3 luni la greutatea medie de 15 kg. Procentul de pierderi luat in considerare
este de 1,5% din totalul de miei nascuti.
Sintetizand datele prezentate anterior, rezulta o capacitate fizica efectiva a fermei in primul an de operare de
360 de capete.
Nr. crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
Categoria de caprine
Capre lactatie (montate)
Tapi reproducatori
Total caprine ferma
% prolificitate
Iezi obtinuti, din care:
Tineret femel 0-3 luni)
Tineret mascul 0-3 luni)
% pierderi / consum propriu - 0-3 luni
Tineret femel (0-3 luni)
Tineret mascul (0-3 luni)
% capre inlocuire
% tapi de inlocuire
Capacitate
350
10
360
30,00%
455
228
227
1,50%
225
224
25,00%
2,00%
Solicitantul respecta conditiile prevazute in Ghidul Solicitantului aferent Masurii 121 Modernizarea
exploatatiilor agricole Ferma de Familie, dimensiunea exploatatiei propusa prin proiectul de investitii este
de 20,91 UDE fiind cuprinsa intre 2 si 50 UDE asa cum este prevazut in ghid.
Animale ferma
Capre montate
Pasuni si fanete
permanente 10 ha
TOTAL
UDE/cap
0,055
Capacitate ferma
350 capete
0,166
10 ha
1,66
20,91
Proiectul este in acord cu potentialul agricol al zonei in care va fi implementat. Conform Studiului pentru
determinarea zonelor cu potential, a zonelor geografice si marjelor brute standard unitare pentru proiectele
din cadrul Masurii 3.1 Investitii in exploatatii agricole din Programul SAPARD, elaborat de ASAS-ICPA si
ICDEA, 2004, comuna ____ din judetul ______ are potential ridicat pentru cresterea caprelor si
cultivarea plantelor nepermanente.
Mai mult, avand in vedere sistemul semiintensiv de crestere utilizat in cadrul fermei si echipamentele ce vor fi
achizitionate pentru dotarea adaposturilor care permit un control foarte riguros al conditiilor de crestere a
caprelor, se estimeaza ca productiile obtinute vor fi superioare celor inregistrate la nivel regional.
Investitia/utilajele care
se realizeaza pentru
adaptarea la standarde
Valoarea Lei
Standardul la care
se face adaptarea
Nu este cazul
Pagina 12/93
Termenul de
gratie al
standardului
Termenul de
realizare a
investitiei*
Studiu de fezabilitate
Ferma propusa prin proiectul a fost proiectata astfel incat sa se asigure indeplinirea legislatiei nationale
armonizata cu normele europene, respectiv:
o
Amplasarea investitiei respecta distanta minima fata de asezarile umane si alte investitii de interes
public: Ferma proiectata va fi situata in afara localitatii, accesul in ferma fiind situat la o distanta de
aprox. 100 m de cea mai apropiata casa de locuit (constructii existente).
Pentru dotarea halei vor fi achizitionate echipamente de ultima generatie pentru cresterea caprinelor
care vor asigura conditii optime de microclimat, avand in acelasi timp consumuri energetice scazute.
Drumurile de incinta vor fi sistematizate in asa fel incat drumul animalelor, drumul furajelor si drumul
dejectiilor sa nu se intersecteze.
In cadrul fermei vor fi amenajate: filtru auto (spalare) si separator de hidrocarburi, container pentru
animale moarte, separator de grasimi.
Apele uzate din cadrul fermei vor fi colectate intr-o fosa septica ecologice cu o capacitate de 750 l
pentru zona destinata lucratorilor si 1 fosa septica de 5.500 litri pentru apele uzate si dejectiile lichide
din cadrul adapostului pentru animale. Apa rezultata din consumul menajer se va canaliza spre fosa
septica ecologica de 750 litri. Un sistem de jgheaburi, burlane, garguie si rigole va evacua apele de la
invelitoare catre sol.
Pentru gestionarea gunoiului scos din hala va fi construita o platforma special amenajata.
Adapatorile vor fi pozitionate si intretinute astfel incat sa se reduca la minimum varsarea accidentala
a apeii. Adaparea caprelor se va realiza cu ajutorul adapatorilor din plastic cu nivel constant, care
permit furnizarea unui debit constant de apa fiind prevazute cu un dop de golire pentru o curatare
usoara.
Hrana animalelor va fi asigurata in adapost prin sistemul de furajare cu hranitori sub forma de troaca
cu dimensiunea de 2 metri confectionate din plastic rezistent la acid. Acest tip de hranitori sunt
asezate pe pamant in interiorul adapostului de-a lungul aleii de furajare. Nivelul de furaj din fiecare
hranitoare va fi ajustat cu usurinta in functie de reteta de furajare stabilita. In padoc hrana animalelor
este asigurata printr-un sistem de iesle circulare cu 28 de spatii de hranire. Hrana iezilor este
asigurata printr-un sistem de iesle speciale pentru iezi cu lungime de 2,45 m si o capacitate de 2x12
spatii de hranire ajustabile.
In adapost animalele vor avea acces permanent la asternut, uscat la suprafata. Tehnologia de
crestere adoptata prevede cresterea animalelor in adapost pe asternut permanent din paie (0,5
kg/cap).
Ventilatia va fi suficienta pentru a se evita supraincalzirea. Adaposturile au fost proiectate tinand cont
de faptul ca trebuie ferite de curenti de aer, bine iluminate si ventilate corespunzator.
Animalele din ferma vor fi inspectate cel putin de doua ori pe zi. Se va acorda o atentie deosebita
semnelor care indica un nivel scazut al bunastarii si/sau sanatatii animalelor. Toate caprele vor fi
atent supravegheate de catre fermieri, in mod constant, pentru a se asigura un nivel optim al
sanatatii si bunastarii animalelor si pentru a se acorda tratament animalelor care necesita astfel de
masuri.
Pagina 13/93
Studiu de fezabilitate
o
Animalele care sunt grav ranite sau care prezinta semne evidente de tulburari de sanatate vor primi
tratament corespunzator sau vor fi sacrificate imediat. Va fi consultat un medic veterinar ori de cate
ori este nevoie.
In faza de functionare vor fi luate o serie de masuri pentru minimizarea impactului asupra mediului:
o
Efectuarea in siguranta a transportului de deseuri gunoi de hala din platforma de stocare si deseuri
de origine animala cu respectarea urmatoarelor reguli:
-
Pentru reducerea emisiilor in aer si diminuarea mirosurilor vor fi aplicate urmatoarele masuri de
diminuare a impactului:
-
activitatile specifice din cadrul fermei vor fi planificate si desfasurate astfel incat impactul
mirosurilor sa fie redus,
tehnici de furajare pe faze, hrana echilibrata ce permite rata de conversie optima.
In vederea reducerii cantitatii de deseuri generate, valorificarii sau eliminarii deseurilor in conditii de
siguranta pentru protectia mediului, Ferma are in vedere urmatoarele masuri:
-
In cadrul fermei vor fi respectate cu strictete toate regulile de curatenie si igiena, de asigurare a unor conditii
cat mai bune de stabulatie, igiena si sanatate a animalelor.
Bugetul indicativ
Pagina 14/93
Studiu de fezabilitate
Cheltuieli
eligibile
EUR
2
Cheltuieli
neeligibile
EUR
3
225
225
0
0
0
0
225
225
5.291
5.291
5.731
5.731
EUR
4
0
731
2.500
0
0
0
731
0
2.500
0
0
2.500
0
2.500
0
0
0
Cheltuieli capitol 3 se incadreaza in limita de 6%
97.592
28.366
125.958
97.592
28.366
125.958
65.894
0
65.894
1.463
0
1.463
15.282
0
15.282
14.953
14.953
0
0
0
0
0
28.366
28.366
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
810
9.634
10.444
225
0
225
225
0
225
0
0
0
585
9.634
10.219
0
0
0
0,00%
0
0
0
0
0
0
0
0
0
109.649
38.000
147.649
Actualizare mai mica de 5% din valoarea
eligibila
0
0
109.649
38.000
147.649
32.809
32.809
180.458
Data intocmirii Studiului de
Fezabilitate
06-05-2014
Curs EUR
4,4420
LEI
Pagina 15/93
Total
EUR
Studiu de fezabilitate
Cheltuieli
eligibile
EUR
2
801.594
487.060
314.534
Cheltuieli
eligibile
43.860
65.789
65.789
109.649
Cheltuieli
neeligibile
EUR
3
180.458
109.649
70.809
Cheltuieli
neeligibile
Total
EUR
4
Total
43.860
136.598
70.809
65.789
180.458
70.809
70.809
70.809
40%
21.930
50%
Sursa: www.lumeasatului.ro
Sursa: Analiza Socio-Economica in perspectiva dezvoltarii rurale 2014-2020 Autoritatea de management pentru PNDR
Pagina 16/93
Studiu de fezabilitate
De asemenea, s-au elaborat si lansat o serie de metode si tehnologii eficiente privind valorificarea maximala a
potentialului productiv in diferite sisteme de intretinere si exploatare.
De aceea, specia caprina, datorita insusirilor de a se inmulti rapid, potentialului superior de productie si
cheltuielilor reduse de exploatare (urmare a rusticitatii si valorificarii eficiente a furajelor celulozice), se bucura
in continuare de multa importanta, atat in randul crescatorilor, cat si al diferitelor organisme internationale, ca
de exemplu FAO (Organizatia pentru Alimentatie si Agricultura ONU) si FEZ (Federatia Europeana de
Zootehnie).
In acest context, este suficient sa amintim ca exista in prezent rase ce produc frecvent peste 900 1.100 l de
lapte, ca exista rase cu o prolificitate specifica de peste 200 %. Actualmente la efectivele crescute, productiile
totale si medii inregistreaza diferentieri accentuate intre tari, in functie de stadiul economic si de realizarile
inregistrate in directia exploatarii si ameliorarii caprinelor, la care se adauga si factorii de influenta naturali.
In conditiile tarii noastre se impune si o intensificarea a selectiei caprinelor in vederea sporirii productiei de
lapte, realizandu-se astfel si o eficientizare a cresterii acestei specii. Caprele crescute actualmente in
Romania sunt extrem de heterogene in privinta nivelului productiv, exceptie facand caprele din rasa Saanen
care sunt recunoscute ca fiind recordmene in ceea ce priveste productia de lapte, motiv pentru care in viitor se
impune ca efectivele autohtone si de import crescute la noi sa faca obiectul unor actiuni de selectie si
ameliorare, in vederea imbunatatirii productiei de carne si lapte.
O dovada a importantei acestui tip de exploatatii este si faptul ca ONU a declarat 2014 ca fiind anul fermelor
de familie, acestea depasind 500 de milioane de unitati la nivel mondial, ceea ce inseamna 80% din numarul
total. In ceea ce ne priveste, Romania are nu mai putin de 850.000 de mici ferme cu suprafete cuprinse intre 1
si 5 hectare.
La nivel mondial, in prezent exista peste 500 de milioane de ferme de familie, acestea fiind modelul
predominant in agricultura si cel mai important furnizor de hrana atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs
de dezvoltare.
Fermele de familie pot creste disponibilitatea alimentelor in tarile sarace si in curs de dezvoltare, pot conserva
produsele traditionale, pot asigura tranzitia catre o alimentatie mult mai sanatoasa si cel mai important,
contribuie la securitatea alimentara pe termen mediu si lung.
Un astfel de tip de ferma, posibil de realizat din punct de vedere tehnico organizatoric si cu mari sanse de
reusita din punct de vedere economico financiar, este cel pentru cresterea rationala, interna a caprelor.
Toate aspectele mentionate anterior stau la baza fundamentarii necesitatii realizarii investitiei. Intreprinderea
individuala isi propune alinierea politicii investitionale la cerintele de piata in paralel cu respectarea
standardelor nationale si europene in mod particular in domeniul cresterii ovinelor si caprinelor ca o conditie a
dezvoltarii durabile astfel incat sa fie asigurata existenta pe termen lung a fermei infiintate.
Oportunitatea investitiei
Din punct de vedere al oportunitatii realizarii proiectului se disting o serie de aspecte relevante ce privesc
nivelul sectorial, de piata, al fortei de munca, al conditiilor pedo-climatice precum si al economiei locale.
La nivel sectorial:
o Se constata o crestere a efectivului de caprine si a productiei de carne in perioada 2001-2010, dupa
care a fost inregistrata o scadere in anul 2011, ca urmare a reducerii numarului de capete. Productia
totala de carne in viu (mii tone) se mentine constanta incepand cu anul 2007 pana in anul 2011.
Evolutia efectivelor totale de caprine si ovine in perioada 2001 - 2011
Pagina 17/93
Studiu de fezabilitate
Sursa: Analiza Socio-Economica in perspectiva dezvoltarii rurale 2014-2020 Autoritatea de management pentru
PNDR
Structura dimensionala a fermelor de capre la 30 aprlie 2010
Specificare
Sub 10 capete
11-50 capete
peste 50 capete
TOTAL
Nr. de exploatatii
117.082
9.338
2.842
129.262
TOTAL SECTOARE
% din total
Efectiv capete
90,58
435.738
7,22
236.118
2,2
248.218
100
920.074
% din total
47,36
25,66
26,98
100
Sursa: Analiza Socio-Economica in perspectiva dezvoltarii rurale 2014-2020 Autoritatea de management pentru
PNDR
Pagina 18/93
Studiu de fezabilitate
2.5 In cazul in care beneficiarul este o forma asociativa, se va descrie modul in care
investitia deserveste majoritatea membrilor acesteia (jumatate plus unul din
membri), conform prevederilor fiselor masurilor
Nu este cazul.
fanuri, paie, siloz, sfecla furajera, morcovi furajeri, sroturi, uruieli, otava
nutret concentrat (porumb boabe, orz, tarate grau, srot floarea soarelui);
sare;
detergenti.
Asternutul din paie este improspatat zilnic cu 0,5-0,6 kg paie /cap de capra pentru a-l mentine curat si uscat.
Rezulta un necesar anual de asternut pentru ferma de 90 to pentru primul an de operare.
Furajele pentru hrana animalelor se achizitioneaza de la producatori agricoli din zona pentru perioada de
stabulatie.
In general furajele se achizitioneaza cu plata la termen de 60-90 de zile. Pretul nutretului concentrat este
puternic influentat de pretul cerealelor, porumbul fiind ingredientul de baza alaturi de grau si orz. Procurarea
furajului se face pe baza de comanda, livrarea este in general asigurata de furnizor iar stocarea se face in
cadrul fermei. Stocarea furajului pe o perioada mai lunga nu este indicata, maximum fiind 1 saptamana.
Consumul de furaj pentru caprine per an/cap este de:
Nr.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
UM
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
Pagina 19/93
Studiu de fezabilitate
Nr.
15
16
17
18
UM
Porumb uruit
Morcovi
Otava
Sare bucatarie
Tapi
kg
kg
kg
kg
45
270
360
36
Pentru livrarea unor produse sigure pentru consumatori pe toata perioada de crestere a caprelor se va
administra medicatia corespunzatoare:
-
Intre 15 decembrie si 15 ianuarie, vaccinarea impotriva agalaxiei contagioase (rasfugul alb) urmat de
rapel dupa 15 zile la animalele nevaccinate anterior, 1ml/animal subcutanat indiferet de talia
animalului.
Intre 01 ianuarie si 15 ianuarie se face vaccinarea impotriva mamitei gangrenoase (rasfugul negru)
vaccin contra ambelor forme de rasfug: agalaxia contagioasa si mamita gangrenoasa.
Vaccinarea contra antraxului se face de obicei primavara (aprilie) caprine peste 2 luni 0,1ml,
subcutanat.
Optional se mai poate face si vaccinarea impotriva avortului salmonelic, mai ales in efectivele unde a
evoluat boala.
Deparazitarea externa la capre (tratamentul pentru raie) se face prin imbaiere si aplicatii de solutii.
Tratamentul se face intre 15 mai si 15 iunie. In cazul imbaierilor se fac obligatoriu doua imbaieri la
interval de 7 zile. Daca se face injectabil, tratamentul se face respectand 1ml/50 kg greutate vie,
subcutanat, cu repetare la 7 zile.
Procurarea medicamentelor se face periodic iar stocarea se face sub anumite conditii de temperatura intr-un
spatiu special amenajat.
Materiale consumabile utilizate: detergenti si dezinfectanti pentru spalarea/igienizarea adaposturilor, piese de
schimb, alte consumabile pentru activitatea administrativa.
In vederea exploatarii in bune conditii a pasunilor permanente, solicitantul are nevoie de servicii pentru
cultivarea, curatarea si fertilizarea pajistilor si combustibili pentru utilajul agricol ce se achizitioneaza prin
proiect.
Achizitia se va realiza de la producatori sau comercianti autorizati. In alegerea furnizorilor se va tine cont de
urmatoarele caracteristici:
-
Calitatea produselor/serviciilor
Productivitate ridicata
POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI
Produs furnizat si
cantitate
aproximativa
Adresa
[.............]
[.............]
Pagina 20/93
Valoare
aproximativa
-RON-
% din
total
achizitii
126.000
50,59%
900
0,36%
Studiu de fezabilitate
Produs furnizat si
cantitate
aproximativa
Adresa
[.............]
Furnizor furaje
[.............]
Furnizor medicamente
(vaccinuri, solutii pentru
deparazitare, etc)
Furmizor echipamente lucrari
mecanizate
Furnizor combustibil si
materiale necesare lucrarilor
agrocole
[.............]
[.............]
[.............]
Detergenti si dezinfectanti
pentru spalarea/
dezinfectarea adaposturilor
Furaje conform retetei
furajere prezentate.
Livrarea se face
aproximativ in fiecare
saptamana.
Vaccinuri, solutii pentru
deparazitare
Echipamente pentru lucrari
mecanizate
Combustibil si materiale
necesare lucrarilor
agrocole
Total
Valoare
aproximativa
-RON-
% din
total
achizitii
1.500
0,60%
115.068
46,17%
2.260
0,90%
1.030
0,41%
2.440
0,97%
249.198
100,00%
Materiile prime si serviciile vor fi atent selectionate in momentul achizitionarii, calitatea acestora fiind foarte
importanta pentru obtinerea unor produse finite de calitate superioara.
Pentru inlaturarea riscului referitor la calitatea materiei prime si servicii se va face o selectie riguroasa a
furnizorilor de materii prime. Ca principiu de baza in aprovizionarea se va urmari stabilirea de relatii
contractuale cu producatorii medii si mari deoarece pentru acestia va fi mai usor sa se adapteze la
standardele comunitare de calitate.
Conducerea fermei nu va face rabat la calitate, avand in vedere colaborari cu mai multi furnizori, tocmai in
vederea acoperirii riscurilor legate de aprovizionarea cu materii prime.
Piata de desfacere
Desfacerea productiei obtinute (lapte de capra, carne in viu capra) se face in mod direct catre procesatori de
profil (fabrici de procesare a laptelui, abatoare specializate) din judet si din judetele limitrofe.
Potentiali clienti:
POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI
Nr.crt
1
3
% din vanzari
80,66
19,34
301.782
100
Laptele, produsele lactate si carnea fac parte din categoria bunurilor de larg consum, cu caracter alimentar.
In prezent consumatorii finali ai laptelui si carnii de capra sunt impartiti in doua principale categorii:
- populatia de la sate care consuma preponderent lapte, produse lactate si carne din productie proprie;
- populatia urbana care se aprovizioneaza in principal cu produse din comert.
Cantitatea anuala de lapte comercializata de catre intreprinderea individuala va fi de aproximativ 101.430 litri
lapte de capra si va fi preluat direct de catre procesatori.
Piata Carnii de capra
Pagina 21/93
Studiu de fezabilitate
In anul 2012, comparativ cu anul 2011, sacrificarile de bovine, porcine si de pasari in unitati industriale
specializate (abatoare) au crescut, in timp ce sacrificarile de caprine si ovine au inregistrat o tendinta
descrescatoare.
Numarul de ovine si caprine sacrificate in unitatile industriale specializate a scazut fata de anul precedent cu
46,8%, iar productia de carne de caprine si ovine a scazut, de asemenea, cu 41,7%.
Sacrificarile de bovine, porcine, ovine si caprine in abatoare
Denumire specie
Nr. capete
sacrificate
Greutatea in viu
-tone-
Greutatea medie
-kg-
Greutatea in
carcase
2011
2012
2011
2012
2011
2012
2011
2012
Bovine
129.087
134.775
56.897
58.941
440,8
437,3
28.065
28.714
Porcine
3.256.832
3.481.453
344.636
368.005
105,7
105,7
263.328
282.205
190.274
9.248
5.176
25,9
27,2
4.142
2.414
Ovine si Caprine
357.688
2012
In ceea ce priveste productia totala de carne 4, se prevede o crestere cu 22,7% in anul 2020, fata de anul
2010, cu efect asupra consumului mediu de carne, pe cap de locuitor. In anul 2020, consumul general de
carne va atinge 82% din consumul mediu european (UE 27). Cota de piata a productiei interne, din totalul
consum, va creste la 99,1%, in anul 2020 si la 107%, in anul 2030.
Cota de piata a productiei interne din consum va ajunge la 116,2%, aceasta inseamna ca, exporturile vor
excede importurile. Pentru anul 2030 se prevede o dublare a productiei de carne fata de anul 2010,
mentinerea importurilor la acelasi nivel, dublarea exporturilor si consumului pe locuitor, fata de aceeasi
perioada.
Cresterea caprinelor si ovinelor se realizeaza, in tara noastra, cel mai adesea, in sistem extensiv, sistem care
presupune cheltuieli mai reduse in zone unde alternativele agricole sunt limitate. Pentru anul 2020, se
propune si in acest segment cresterea consumului de carne de capra si oaie la 32 mii tone, revenind 1,8
kg/loc, adica 91,8% din consumul mediu european UE27 (1,96 kg/loc). Se estimeaza ca exportul de animale
vii va creste de la 52,6 mii tone, in anul 2010, la 98 mii tone, in anul 2020, iar exportul de carne de capra si
oaie va ajunge la 44,5 mii tone, in anul 2020. Importul de carne de capra si oaie este nesimnificativ,
preconizandu-se sa ajunga la 1,5 mii tone, in anul 2020.
Pentru anul 2030, se preconizeaza dublarea productiei totale de carne fata de anul 2010 si mentinerea
consumului de carne pe cap de locuitor la nivelul consumului mediu european UE27. Exporturile de animale
vii se vor tripla. Este necesar ca activitatea de crestere a caprinelor sa fie dirijata catre o mai buna eficacitate
tehnico-economica, printr-un grad mai mare de independenta fata de sustinerea generala a agriculturii.
http://www.fabricadecarne.ro/oportunitati-si-constrangeri-pe-piata-carnii-din-romania
Pagina 22/93
Studiu de fezabilitate
Filiera carnii de caprine si ovine este o alta latura slab cotata in industria autohtona a carnii. La sfarsitul anului
2012, la efectivele de caprine si ovine, Romania se afla dupa Grecia, Regatul Unit, Spania, Portugalia, Olanda
si Italia, in ceea ce priveste densitatea la 100 ha teren. In perioada 2007-2012, acest sector a cunoscut totusi
cel mai mare reviriment, atat in ceea ce priveste cresterea efectivelor (39%), cat si a productiei totale de carne
in viu (46%).
Natura fragmentata a sectorului, caracterul de productie la scara mica si faptul ca marea majoritate a
caprinelor sunt tinute la pasunat 160-180 de zile, la distante mari fata de abatoare, face ca sacrificarile sa se
faca mai putin in astfel de unitati. Numarul cel mai mare de taieri (peste 50%) se face de catre crescatori, cu
respectarea legislatiei sanitare veterinare, in spatii temporare, unde sunt asigurate conditiile de igiena pentru
taierea iezilor (in general, pentru consumul familial).
Exista insa o mare parte a crescatorilor, care au contracte cu firme achizitoare. Acestea preiau iezii spre
abatoarele autorizate, comercializarea facandu-se ulterior direct spre hyper/supermarket-uri si alte magazine
alimentare. Carnea se livreaza in semicarcase neomogene ca marime si compozitie obtinandu-se, de regula,
o proportie redusa a regiunilor cu carne valoroasa (jigou, cotlet, antricot, muschiulet). Este unul dintre motivele
pentru care hotelurile si restaurantele prefera sa importe portiuni transate din Australia si Noua Zeelanda.
Piata laptelui de capra
Intre anii 2007 si 20115, cantitatea de lapte de capra colectata de unitatile procesatoare de la exploatatii
agricole si centre de colectare a crescut in mod constant.
In anul 2012 productia totala de lapte colectat de unitatile procesatoare de la exploatatii agricole si centre de
colectare a inregistrat o usoara scadere. Scaderea inregistrata s-a datorat exclusiv diminuarii productiei de
lapte de vaca. In schimb, productia de lapte de capra a inregistrat cresteri importante.
In anul 2012, comparativ cu anul precedent, cantitatea de lapte de vaca colectata de unitatile procesatoare de
la exploatatii agricole si centre de colectare a scazut cu 9.494 tone (-1,1%), potrivit Institutului National de
Statistica (INS).
Productia colectata de lapte pentru consum a scazut cu 12.347 tone in 2012 fata de 2011(-5,6%). In schimb,
unitatile procesatoare au colectat de la ferme cantitati crescute de lapte de capra (40%). Cea mai mare
scadere a productiei in anul 2012 fata de anul 2011 s-a inregistrat la lapte praf cu 581 tone (-21,6%).
Productia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de baut si altele) si productia de smantana de consum au crescut cu
6.214 tone (4,2%), respectiv cu 491 tone (1%) in anul 2012 fata de anul precedent. 6
Cele mai mari cantitati de lapte de capra s-au colectat in regiunile Centru (32,3%), Nord-Vest (22%) si NordEst (21%). Laptele de consum s-a produs cu preponderenta in regiunile Centru (41,4%), Nord-Est (21%) si in
Nord-Vest (19,4%). Regiunile Bucuresti-Ilfov, Centru si Sud-Muntenia detin peste 75% din productia de
produse lactate proaspete (smantana si laptele acidulat). Branza s-a produs indeosebi in regiunile Centru
(30%), Nord-Vest (23%), Nord-Est (19,8%) si Sud-Muntenia (16%).
Analizand datele de mai sus ajungem la concluzia ca piata este insuficient dezvoltata, in principal din cauza
puterii reduse de cumparare, dar si datorita lipsei de educatie a consumatorului.
Analiza concurentei
Comparativ cu restul fermierilor din zona, ferma solicitantului va dispune de o serie de avantaje intre care
amintim:
obtinerea unor cantitati mari de produse la intervale de timp regulate;
costuri reduse de exploatare (costuri cu utilitatile, cu forta de munca etc), ca urmare a tehnologiei de
crestere adoptate;
randament ridicat de conversie a materiilor prime (furaje) in produse finite (lapte, carne in viu).
Studiu Potentialul de export al Romaniei: Lapte si produse lactate editat de Centrul Roman pentru Promovarea Comertului si Investitiilor
Straine - 2012
6
http://agrointel.ro/10978/productia-de-lapte-de-capra-a-crescut-intr-un-an-cu-40/
Pagina 23/93
Studiu de fezabilitate
Principalele avantaje in fata concurentilor locali rezida asadar din capacitatea mare de productie a fermei, si
tehnologia de crestere pe care o foloseste pentru exploatarea in sistem semiintensiv in stabulatie libera si pe
pasune a caprelor. Acestea ii permit obtinerea unor costuri competitive, si implicit negocierea unor contracte
avantajoase cu procesatorii de lapte si carne capra din regiune.
In ceea ce priveste strategia de piata pe care o va adopta dupa implementarea prezentului proiectul, ferma isi
va comercializa produsele in baza unor contracte ferme, incheiate pe perioade lungi de timp.
Strategia de piata
Pentru a putea sa faca fata rigorilor unei piete din ce in ce mai concurentiale, ferma are in vedere un proiect
de investitie care sa permita obtinerea unor produse de calitate si in cantitati care sa ii permita sa devina un
furnizor local constant si serios.
Politica de pret
Politica de pret a fermei se bazeaza pe practicarea unor preturi la un nivel mediu comparativ cu cele
practicate de catre concurenta pentru produse similare.
Concurenta puternica care exista pe piata limiteaza trendul de crestere a preturilor care poate fi usor sesizat
in cazul altor produse alimentare. In cazul fermelor mari tendinta este de crestere lenta, acest aspect se
repercuteaza asupra intregului ansamblu de concurenti ce actioneaza pe piata, si care se afla in situatia de a
intra in faliment in conditiile in care nu-si pot permite sa ofere produsele la pretul stabilit de ceilalti actori ai
pietei.
Pentru a mentine un nivel cat mai scazut al preturilor, ferma va incerca sa-si reduca permanent costurile
unitare, atat prin utilizarea unei tehnologii competitive, cat si prin cresterea productivitatii muncii.
In stabilirea si modificarea nivelului preturilor, va lua in calcul o serie de factori, dintre care cei mai importanti
sunt:
o
o
o
o
o
o
Preturile la care vor fi desfacute produsele fermei, care au fost luate in calcul si in previzionarea veniturilor
sunt urmatoarele:
Obiectivele
urmarite prin
proiect
Pagina 24/93
Studiu de fezabilitate
Obiectivele generale si
obiectivele specifice
resurselor umane si a
factorilor de productie si
indeplinirea
standardelor
nationale si a standardelor
comunitare si cu cel putin
unul din obiectivele specifice:
a)
Introducerea
si
dezvoltarea de tehnologii si
procedee noi, diversificarea
productiei,
ajustarea
profilului, nivelului si calitatii
productiei la cerintele pietei
inclusiv a celei ecologice,
precum si producerea si
utilizarea de energie din
surse regenerabile;
b)
Adaptarea
exploatatiilor la standardele
comunitare;
c)
Cresterea veniturilor
exploatatiilor
agricole
sprijinite;
d)
Sprijinirea
membrilor grupurilor de
producatori sau ai altor
forme asociative in vederea
incurajarii fenomenului de
asociere.
Pentru explicitarea indeplinirii criteriului de eligibilitate EG2 privind imbunatatirea performantei generale
generala se va prezenta sub forma tabelara:
Obiectivele generale si
obiectivele specifice
EG2 - Proiectul sa fie in acord cu:
a) potentialul agricol al zonei si
Obiectivele
urmarite prin
proiect
Pagina 25/93
Studiu de fezabilitate
Obiectivele generale si
obiectivele specifice
b) sa demonstreze imbunatatirea
performantei
generale
a
exploatatiei agricole la data darii
in exploatare a investitiei:
Obiective tehnice:
- achizitia de tractoare, combine,
masini, utilaje, echipamente etc,
care
determina
cresterea
productivitatii
muncii,
imbunatatirea calitatii produselor
agricole,
introducerea
de
tehnologii
performante,
imbunatatirea conditiilor de lucru;
Obiective de mediu
Pagina 26/93
Studiu de fezabilitate
Obiectivele generale si
obiectivele specifice
Pagina 27/93
Studiu de fezabilitate
3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii
topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) daca investitia o impune
[Se va completa cu principalele caracteristici geofizice ale terenului, asa cum rezulta ele din studiile de teren
efectuate (studiu geotehnic, studii topografice, etc).]
Investitia propusa prin proiect se recomanda a fi amplasata pe un teren fara declivitati majore cu deschidere
catre doua cai de acces perpendiculare. Amplasarea obiectelor ce intra in componenta fermei se poate adapta
amplasamentului dupa caz.
Pagina 28/93
Studiu de fezabilitate
Volum construit: 4.385 mc - partial inchis cu elemente de inchidere rigide-panouri termoizolante clasa
de combustibilitate C0
3.2.2 Pentru retele: lungimi, latimi, diametre, materiale, conditii de pozare etc.
Alimentare cu energie electrica:
Alimentarea generala se realizeaza de la punctul de alimentare catre tabloul electric T.E.G. Prezentul studiu
de fezabilitate nu face referire la infiintarea unui post de transformare pentru alimentarea obiectivelor,
necesitatea acestuia va fi evaluata ulterior de catre beneficiari dupa caz.
Alimentare cu apa:
Se propune infiintarea unui put forat de adancime (30 m) pentru asigurarea apei si a unui bazin tampon cu o
capacitate de 2.000 litri.
Executarea sapaturii va incepe numai dupa completa organizare a lucrarilor si aprovizionarea cu materiale
(conducte, piese speciale, materiale pentru sprijiniri) si a utilajelor de executie (pentru sapat, transport,
compactari, refacerea izolatiilor, proba de presiune) impuse de furnizorul de materiale, pentru ca transeele sa
stea deschise o perioada cit mai scurta de timp.
Sapatura va fi executata, de regula, manual (cca, 60%), in special ultimii 20-30 cm, pentru executarea patului
transeii si a zonelor din dreptul imbinarilor care se vor executa conform datelor prezentate in proiect.
Tuburile de polietilena sunt rigide, relativ usor de manevrat. De asemenea, sunt robuste, rezistente la socuri si
nu se sparg. Este insa absolut obligatoriu ca transportul tuburilor din polietilena sa se faca cu atentie, pentru a
fi ferite de lovituri si zgirieturi.
Alimentare cu gaz:
Nu se cere prin proiect acest tip de bransament.
Energie termica:
La pozarea cablurilor se recomanda sa se prevada o rezerva cu lungimea de circa 1,5 m la capete, necesara
pentru a se permite introducerea sau inlocuirea cutiilor terminale si a mansoanelor. Pe trasee lungi, rezerva se
obtine prin montarea ondulata a cablurilor in plan orizontal.
Razele de curbura ale cablurilor, realizate in timpul manevrarilor precum si la fixare, vor avea urmatoarele
valuri minime, exprimate prin multiplul diametrului exterior d al cablului:
o
Desfasurarea cablului de pe tambur si pozarea sa se vor face numai in conditiile in care temperatura mediului
ambiant si a cablurilor nu a coborat in perioada de timp friguros, in decurs de 24 ore inaintea desfasurarii si
pozarii , in nici un monent, sub urmatoarele valori:
o
In cazuri deosebite se admit desfasurarea si pozarea cablului si la tempereturi mai scazute, dupa incalzirea
prealabila a tamburului cu cablu intr-o incapere inchisa.
Pagina 29/93
Studiu de fezabilitate
La intrarea in cladiri, la pozarea sub drumuri, cablurile trebuie sa fie protejate in tuburi metalice sau din alt
material rezistent mecanic. Tevile trebuie sa aiba un diametru interior de cel putin 1,5 ori diametrul exterior al
cablului si sa nu aiba mai mult de doua curbe, realizate cu curbura corespunzatoare tipului de cablu. Capetele
de tevi trebuie sa fie bercluite. Adancimea de pozare a cablurilor in pamant, masurata de la suprafata solului
este de minimum 700mm .Cablurile asezate in pamant se instaleaza in sant pe un strat de nisip de 10 cm si
se acopera cu un alt strat de nisip, peste care se aseaza un strat de caramizi. La intrarea in cladiri se poate
reduce adancimea de pozare, pe portiuni scurte, sub 5 m.
Evacuare ape uzate:
Sapatura pentru canalizare 110 - 125 mm se va executa pe o latime a transeii de pana la 1.00 m si malurile
vor fi sprijinite cu dulapi metalici de inventar asezati orizontal.
Sapatura pentru caminele de vizitare de pe canalizarea proiectata va avea dimensiunile de 1.30 x 1.30 m.
Pentru guri de scurgere sapatura va avea dimensiunile 1.2 x 1.2 x 2 m, iar pentru ramificatii si racordul gurii de
scurgere latimea transeii este de 0.8 m. Sapaturile se vor executa mecanizat pe 1,0 m adancime de la nivelul
terenului (80%) cu corectarea manuala a malurilor (20%) pentru montarea sprijinirilor necesare, iar restul
manual pana la cota finala a sapaturii. Canalizarea proiectata se va executa cu tuburi prefabricate din PVC KG cu mufa si garnitura.
Pozarea tuburilor si montarea caminelor nu se face decat dupa evacuarea apelor provenite accidental din ploi
sau infiltratii.
Lungimi retele:
Nr.
Denumire
Alimentare cu apa
1
Teava PEHD Dn=63 mm
Canalizare
2
Tub din PVC-KG, D=110 mm
3
Camin canalizare menajera
Alimentare cu energie electrica
4
Cablu CYYF 5x50 mmp
5
Electrozi l=1.5 m
6
Platbanda OL-ZN 40X4
7
Platbanda OL-ZN 30X4
8
Tija metalica L = 2.5 m paratrasnet
9
Piesa separatie
Pagina 30/93
Cantitate
16 ml
41 ml
3 buc
70 ml
9 buc
65 ml
80 ml
1 buc
4 buc
Studiu de fezabilitate
Studiu de fezabilitate
asigura legatura directa cu exteriorul din spatiile depozitare lapte, pentru a facilita livrarea acestuia in conditii
de maxima igiena.
Inaltime
utila
-m-
Suprafata
utila
-mp.
Hol acces
min. 3,50
8,00
Covor PVC
Vopsea lavabila
min. 3,50
6,50
Covor PVC
min. 3,50
7,75
Beton sclivisit
Veterinar+ medicamente
min. 3,50
8,70
Covor PVC
Spatiu tehnic
min. 3,50
8,70
Beton sclivisit
Izolare capre
min. 3,50
15,70
Beton sclivisit
min. 3,50
114,10
Beton sclivisit
min. 3,50
37,20
Beton sclivisit
min. 3,50
37,20
Beton sclivisit
min. 3,50
112,75
Beton sclivisit
min. 3,50
38,40
Beton sclivisit
Functiune
Finisaj
pardoseala
Finisaj pereti
Finisaj tavan
PARTER
Vopsea lavabila
Tapet PVC h=2.10m
Panouri
termoizolante
Panouri
termoizolante
Panouri
termoizolante
Panouri
termoizolante
Panouri
termoizolante
Panouri
termoizolante
Panouri
termoizolante
Vopsea lavabila pe
gips-carton
Vopsea lavabila pe
gips-carton
Vopsea lavabila pe
gips-carton
Vopsea lavabila pe
gips-carton
Panouri
termoizolante
Panouri
termoizolante
Panouri
termoizolante
Panouri
termoizolante
Panouri
termoizolante
Panouri
termoizolante
Panouri
termoizolante
395,00
Corpul de vestiare si cel de materniate este completat de corpul ce adaposteste zona de odihna pentru
animale, spatiul de muls (care este semi - inchis cu panouri termoizolante de 6 cm) si spatiul de depozitat
lapte inchis cu panouri termoizolante.
Spatiul de odihna va fi delimitat cu ajutorul panourilor de gard metalice care vor fi prevazute cu porti de acces
dinspre aleile de furajare si padocul exterior. Panourile de gard vor fi fixate in pardoseala de beton (care se
proiecteaza doar pentru zona de adapare animale, spatiul de muls, spatiul depozitare lapte si aleea de
furajare) pentru a permite acumularea asternutului adanc. In spatiul de odihna, mai putin zona de adapare, se
propune ca asternutul animalelor sa fie montat pe suport de pamant compactat.
In spatiul de odihna se vor proiecta adapatoare si hranitori furaje (laturi in aleea de furajare) astfel incat
fermierul sa poata hrani animalele fara a intra in tarc. Aceste echipamente se vor instala astfel incat sa
indeplineasca conditiile de igiena si sa reduca riscul de inghet al apei.
Pardoseala adapostului va fi realizata din:
o beton cu tratamente hidroizolante si rezistente la solicitari mecanice pentru zona de adapare, latime
1,00m de la limita culoarului de furajare, in spatiul de muls, depozitare lapte si aleile de furajare
o pamant compactat pentru spatiul de odihna in care se monteaza asternutul animalelor format din paie
Inaltimea maxima la coama este de +4.75 m fata de cota terenului amenajat. Inaltimea utila in interior nu va fi
mai mica de 3,50 m dupa asezarea asternutului pentru animale.
Adapostul are urmatoarea structura: fundatii de beton armat si placa beton armat cota 0,00 pentru spatiile
enumerate mai sus iar structura supraterana va fi realizata din stalpi si grinzi profil HEA din metal.
Pagina 32/93
Studiu de fezabilitate
Sarpanta va avea o structura metalica iar ca sistem de acoperire se va realiza o invelitoare din panouri
termoizolante grosime 6 cm cu izolatie spuma poliuretanica (clasa combustibilitate C0).
Coama va fi proiectata astfel incat sa asigure evacuarea aerului viciat in mod natural- ventilatie de coama.
Inaltimea maxima recomandata a asternutului va fi de circa 1,00 m peste placa de beton. Inchiderile
exterioare se vor realiza cu ajutorul unei prelate/membrane PVC cu benzi luminoase din PVC transparent si
goluri cu plasa PVC pentru asigurarea ventilatiei pentru spatiile de odihna animale, depozitare furaje.
Ventilarea spatiului se va face in mod natural prin admisia aerului (prin fatada constructiei - plase PVC) si
evacuarea aerului viciat prin coama cladirii, special proiectata pentru a indeplini aceasta functie. Din spatiul de
odihna animalele au acces direct in padocurile imprejmuite amplasate conform planuri arhitectura. Acestea
sunt amplasate pe suport pamant batatorit si dispun de bazine spalare, clatire si tratament copite. Apa uzata
din aceste bazine se va directiona catre fosele septice aferente.
Principala functie indeplinita de adapostul pentru caprine este sa protejeze animalele impotriva conditiilor
meteorologice nefavorabile. Este recomandat ca adapostul sa fie realizat astfel incat sa asigure un
microclimat adecvat, spatiu de miscare, acces usor si corespunzator la furaje, apa si padoc in aer liber, o buna
ventilare, fara curenti de aer daunatori, si o suprafata suficienta a boxelor.
Spatiul de muls va fi prevazut cu 12 boxe/statii de muls. Acesta va comunica direct cu spatiul de depozitare si
racire lapte pentru a asigura igiena corespunzatoare procesului tehnologic. Odata umplut tancul de racire este
scos si livrat printr-un acces independent de restul acceselor in incinta fermei.
Suprafata totala a adapostului de animale inclusiv aleile de furajare, spatiul de muls, spatiul de depozitare
lapte si spatiul de depozitat furaje va fi de circa 760 mp.
Folosinta
Ferma de caprine
Regim inaltime
Sistem constructiv
Parter
Stalpi si grinzi de metal, placa cota 0,00 B.A.
Fundatii
Beton armat
Pereti
Inchidere / compartimentari:
Panouri termoizolante, izolatie spuma poliuretanica / sistem pereti gips-carton,
prelata / membrana pvc
Sist. acoperire
Tamplarii
Finisaje
exterioare
Finisaje
interioare
Conformare
generala
Infrastructura
Suprastructura
Invelitoare
Pardoseli
Pereti
Pereti
Pagina 33/93
Studiu de fezabilitate
caile de acces auto (pe suprafetele delimitate in plansa de arhitectura A1 - Plan general) se vor realiza
din agregat de pietris
circulatile perimetrale se realizeaza pe suport pamant compactat conform planului de situatie din
documentatia de arhitectura
minim 30 % din suprafata totala a terenului va fi rezervata spatiilor verzi.
Se propune de asemenea infiintarea unei platforme betonate pentru gunoi cu o suprafata de 100 mp (10,00 x
10,00 m). Se va construi pe un suport din pietris compactat. Aceasta se va amplasa conform A1 - Plan
general.
OBIECTUL 4 Retele exterioara:
Alimentare cu apa
Pagina 34/93
Studiu de fezabilitate
Alimentarea cu apa rece se face de la forajul de put realizat la adancimea de min. 30 m, conform normelor in
vigoare, apa trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate. Grupul de pompare va fi alimentat dintr-un
bazin tampon de 2.000 litri. Pentru asigurarea parametrilor tehnici ai apei menajere si anume debitul si
presiunea necesara unei bune functionari a instalatiei s-a prevazut o pompa submersibila: debit maxim 2.9
mc/h, presiune maxima 45 mCA, puterea maxima 0.75 kW, amplasata la put special destinat echipamentelor
de instalatii.
Canalizare exterioara - Ape meteorice:
Se propune infiintarea unei fose septice ecologice cu o capacitate de 750 l pentru zona destinata lucratorilor si
un bazin de dejectii de 5.500 litri pentru apele uzate si dejectiile lichide din cadrul spatiilor pentru animale.
Acestea se vor afla la o distanta minima de 10 m fata de toate obiectivele protejate in conformitate cu ordinul
MS nr. 536/1997. Apa rezultata din consumul menajer se va canaliza spre fosa septica ecologica de 750 litri.
Un sistem de jgheaburi, burlane, garguie si rigole va evacua apele de la invelitoare catre sol.
Se propune de asemenea amplasarea unui filtru auto (spalare) cu separator de hidrocarburi si a unui
separator de grasimi pentru filtrarea apelor provenite din zona de muls si a tancului de lapte.
Reteaua de energie electrica:
Se prevede o instalatie de incalzire cu convectoare termoelectrice pentru asigurarea temperaturilor interioare
conform SR 1907/2-97. Instalatia de incalzire in cladire este compusa din convectoare termoelectrice. Acestea
vor fi alimentate de la prize electrice 220V. Pentru incalzirea spatiilor din cadrul maternitatii se propun lampi cu
infrarosu.
Tablou Electric 28 circuite: intrerupator general 80A/30mA (10A iluminat 8 circuite; 10A
iluminat rezerva 2 circuit; 16 A prize 12 circuite; 16 A rezerva 2 circuit; 20 A 1
circuit; 2 circuite alimentare 380 V; 50 A - 1 circuit ); cutie cofret aparent
Cablu 5 m cu stecher
Grilaj de protective
Echipamente sanitare
o
Boiler Electric 30 l
Caracteristici:
-
Studiu de fezabilitate
Echipamente termice
o
Intrerupator
Hidrofor 24 l
Caracteristici:
Studiu de fezabilitate
Canalizare
o
5500 litri
Diametru 1,80 metri
Lungime 2,40 metri
Inaltime 1,95 metri
Diametru capac 0,42 mm
Diametru intrare Dn 110 mm
Diametru iesire Dn 110 mm
Separator de grasimi
Caracteristici:
-
220 litri
Diametru 0,6 metri
Pagina 37/93
Studiu de fezabilitate
Pagina 38/93
Studiu de fezabilitate
Instalatii sanitare
Alimentarea cu apa rece se face de la forajul de put realizat la adancimea de 30 m, conform normelor in
vigoare, apa trebuie sa indeplineasca conditiile de potabilitate. Grupul de pompare va fi alimentat dintr-un
bazin tampon de 2000 l. Pentru asigurarea parametrilor tehnici ai apei menajere si anume debitul si
presiunea necesara unei bune functionari a instalatiei s-a prevazut o statie de pompare: debit maxim 2.9
mc/h, presiune maxima 45 mCA, puterea maxima 0.75 kW, amplasata la put special destinat echipamentelor
de instalatii.
Conducta de alimentare cu apa rece este amplasata subteran pe spatiul verde, sub adincimea de inghet si
este realizata dintr-o conducta de polietilena inalta densitate (PEHD) cu diametrul nominal de 63 mm pozata
pe pat de nisip si termoizolata cu vata minerala si folie de aluminiu pentru a asigura temperatura optima (5-11
grade celsius, variabil) pentru consumul de catre animale.
Apa calda pentru consum menajer va fi preparata prioritar de la boilerul electric pozitionat in Spatiu Tehnic.
Parametri tehnici boiler electric 30 litri, putere electrica boiler 1,50 kW, presiune maxima de lucru 0,6 Mpa,
plaja de temperatura 10-65grC, consum mediu pentru a mentine temperatura de 65grC: 0.56 kWh/24h, putere
consumata pentru a produce apa la 65 grC 1.9 kW/h, timp incalzire pana la 65 grC 1.3 h, inaltime boiler
electric 610 mm, diametru 365 mm, distanta intre racorduri R: 100 mm, Masa boiler electric 19 kg. Coloanele
de apa rece, apa calda si de canalizare vor fi montate in nisa comuna cu posibilitate de acces la robineti de
inchidere.
Apele menajere uzate vor fi preluate de la obiectele sanitare prin sifoane de pardoseala si tevi din
polipropilena montate in sapa. Canalizarea se va realiza prin coloana separata pentru grupul sanitar. Apele
pluviale vor fi preluate prin coloane cu diametru de 110 mm care vor avea deversare libera.
Coloanele si conductele colectoare se vor executa din tuburi de polipropilena imbinate cu mufe si etansate cu
garnituri de cauciuc.
Colectarea apelor menajere se face prin intermediul unui camin de canalizare catre fosa septica ecologica de
canalizare menajera.
Pentru asigurarea legaturii cu atmosfera coloanele principale de canalizare Dn 50 vor fi prevazute cu caciula
de ventilatie din polipropilena. Sustinerea tevilor de canalizare se face cu coliere de otel si mansoane de
cauciuc. Pentru o eventuala interventie s-a prevazut o piesa de curatire cu capac de vizitare in ghena de
instalatii de la Vestiar cu grup sanitar si dus.
In ghena de instalatii corespunzatoare baii se monteaza robinete sferice de separatie 25.
S-au prevazut instalatii sanitare in vestiar cu grup sanitar si dus.
Instalatiile se vor executa din:
o
Conductele se vor sustine de elementele de rezistenta cu suporti si bride tip MUPRO, HILTI sau similar.
Lucrari de izolatii termice, hidrofuge, vopsitorii
Conductele instalatiei de apa potabila rece si apa calda de consum, montate ingropat in sapa si mascat in
Pagina 39/93
Studiu de fezabilitate
nise se vor izola termic cu mansoane de cauciuc expandat tip I.T. Flex sau similar, cu s= 9 mm .
Dispozitive pentru preluarea dilatarilor si eforturilor in conducte
Compensarea dilatarilor
In cazul tuburilor din PP imbinate cu piese de legatura cu garnituri de cauciuc, compensarea se va realiza cu
compensatoare de dilatare montate conform NP003-96.
Sustinerea conductelor
Conductele din polipropilena (PP):
Conductele orizontale de canalizare (colectoarele) din PP, se vor sustine de elementele de rezistenta cu
coliere si bratari amplasate la o distanta de 10 D. Punctele fixe se vor amplasa la fiecare tub, dupa mufa
acestuia.
Coloanele se vor sustine astfel: coloanele care sunt la nivelul planseului, se vor monta prinse cu cate doua
bratari de ghidaj la distanta de 1-2 m;
Legaturile la obiectele sanitare se fac cu tubulaturi PPR Dn 20 pina la
rezervoare WC.
Instructiuni de montaj
Lucrarile de instalatii sanitare se vor executa conform Normativului I9-94 si a Normativului pentru proiectarea,
executarea si exploatarea instalatiilor tehnico- sanitare din polipropilena NP 003-96.
Cu acordul proiectantului, se pot utiliza si alte materiale, cu calitati cel putin egale sau superioare celor
indicate in proiect ( tevi , fitinguri , etc) .
Materialele si echipamentele utilizate la executia instalatiilor vor avea Agrement tehnic eliberat de Comisia
de Agrement Tehnic in Constructii MLPAT (conform HGR 739-97, Anexa 5). La livrare, acestea vor fi insotite
de Certificat de calitate eliberat de producator. Toate materialele vor indeplini conditii de calitate conform ISO
9000.
Probe si verificari
Dupa executie instalatiile de apa potabila rece si calda de consum menajer vor fi supuse la incercari si
verificate conform art. 13.1-13.7 din I9-94 iar instalatiile de canalizare menajera, conform art.13.9-13.19 din I994.
Instalatii termice
Se va prevedea o instalatie de incalzire cu convectoare termoelectrice pentru asigurarea temperaturilor
interioare conform SR 1907/2-97.
Instalatia de incalzire in cladire este compusa din convectoare termoelectrice. Acestea vor fi alimentate de la
prize electrice 220V.
Aceste radiatoare electrice - convectoare contin un panou de control: Switch ON / OFF si termostat reglabil
care asigura utilizarea convenabila a acestor convectoare electrice si creeaza confort acceptabil.
Toate modelele de radiatoare electrice - convectoare sunt montate pe perete. Aceste radiatoare electrice convectoare sunt extrem de subtiri si permit economie de spatiu. Ele sunt estetice si au o functie speciala
pentru curatire usoara.
Instalatii electrice
Instalatii de iluminat artificial
In cadrul acestei lucrari vor fi prevazute instalatii de iluminat cu corpuri de iluminat noi care sa asigure o
vizibilitate adecvata tipului de activitati specifice. In general se va asigura un iluminat artificial la nivelul
pardoselii de 300 lx, 500 lx, cu un minim de 150 lx, factorul de uniformitate fiind de 1 / 40. Indicele de redare a
culorilor (Ra) va fi mai mare de 65 si asigurat de lampile cu temperatura de culoare intre 4.500 6.500 K.
Pagina 40/93
Studiu de fezabilitate
In spatiile cu destinatia Vestiar cu grup sanitar si dus, spatiu fatare, se vor monta, corpuri de iluminat
fluorescente, etanse, avand grad de protectie minim IP 54, iar in birou veterinar, spatiu tehnic, hol acces si
depozitare lapte se vor monta corpuri cu protectie minim IP 20. Comanda iluminatului se va face prin
intermediul intrerupatoarelor si comutatoarelor montate ingropat in pereti, la intrarile in incaperi. Instalatiile noi
de iluminat vor urmari, in principiu, traseele cele mai scurte, cu modificarile de rigoare in locurile unde
incaperile nu permit acest lucru.
Instalatiile electrice de iluminat se vor executa cu conductoare din cupru izolat in PVC de tip CYYF 1,5 mmp
trase in tuburi rigide din PVC cu Dn = 16 mm ingropate in ziduri sau in planseu, in cazul corpurilor de iluminat
si al trecerilor, conform detaliilor din planse. Tuburile orizontale aferente instalatiilor de iluminat se vor poza
ingropat la circa 20 cm sub nivelul planseului. Dispozitivele pentru prinderea sau suspendarea corpurilor de
iluminat trebuie sa suporte, fara a suferi deformari, o greutate egala cu de cinci ori greutatea corpului de
iluminat ce urmeaza a fi suspendat, dar cel putin 10 kg. Aparatele de comutatie pentru instalatiile de iluminat
vor fi de buna calitate, si se vor fixa in doze noi cu holtzsuruburi prinse in rama metalica a aparatelor si
acoperite de masca din material plastic izolant.
Instalatii de prize
Protectia circuitelor de prize se va realiza cu disjunctoare cu protectie de 16A, iar toate prizele vor avea
obligatoriu contact de impamantare. Vor fi prevazute prize normale, precum si prize cu circuite si trasee
separate si individuale pentru aer conditionat, etc. care se vor monta conform cerintelor specifice.
Obligatoriu, toate prizele monofazate vor fi de tip schuko, cu asigurarea contactului de impamantare.
Toate circuitele de prize se vor executa cu cate 3 conductoare din cupru izolat cu PVC de tip CYYF 2,5 mmp
trase in tuburi rigide din PVC de tip IPEY Dn 20 mm ingropate in ziduri (preferabil la h = 2,00 m deasupra
pardoselii finite) sau sub pardoseala si vor fi acoperite cu minim 2 cm de tencuiala. La executie se va avea in
vedere asigurarea continuitatii conductorului de impamantare (care va avea obligatoriu izolatia de culoare
galben-verde), iar dintre celelalte doua, cel mai inchis la culoare va fi legat la nul, cel de culoare mai deschisa
fiind conectat la faza. Legarea conductoarelor la aparate se va face cu faza in dreapta si nulul in stanga prizei
gata montata. Prizele din interior vor fi de tip Schuko (cu contact de protectie) si se vor monta ingropat in
ziduri, preferabil la inaltimea de minim 0,30 m deasupra pardoselii finite.
Aparatele de conectare trebuie sa fie astfel montate incat sa intrerupa simultan toate fazele si nulul circuitului
pe care il deservesc. Nu se admite intreruperea conductorului de protectie. Conductorul de nul poate fi
intrerupt numai in instalatiile in care acesta nu este folosit si pentru protectie.
Distributia electrica
In interiorul cladirii distributia energiei electrice se va face de la tabloul general de distributie T.E.G.:
o putere electrica instalata: Pi = 88,70 KW;
o putere electrica absorbita: Pa = 57,65 KW
o curentul cerut Ic = 92,25 A - se alege intrerupator automat tripolar cu protectie diferentiala de
100A/30mA, cu cablu CyyF 5x50 mmp.
Plecarile de la T.E.G. la consumatori se vor face cu circuite executate ingropat, cu conductoare trase in tuburi
de protectie. Tabloul electric va fi de tip modular, semiingropat, cu usa semitransparenta, amplasat in spatiul
tehnic si va cuprinde protectiile tuturor circuitelor interioare.
Alimentarea generala se realizeaza de la punctul de alimentare catre tabloul electric T.E.G.
Elementele componente ale tabloului electric sunt microintrerupatoarele automate (disjunctoare) - la prize si
consumatorii individuali care asigura protectia circuitelor prin deschiderea contactelor. Acestea vor fi alese
conform specificatiilor de aparataj care vor insoti plansa cu schema monofilara. Montajul acestora in tabloul
electric se va face pe sina 35 mm, cu elemente opritoare in capetele randurilor. Conexiunile intre acestea
(straparea) se va face cu bara capsulata trifazata cu nul sau cu bara capsulata faza-nul in cazul
consumatorilor monofazati. Tabloul va fi prevazut cu cleme de sir pentru realizarea conexiunilor cu circuitele,
iar pentru impamantare se va utiliza o bareta de impamantare sau cleme PE.
Dozele de distributie vor fi de tip ingropat cu capac de protectie fixat in holtsuruburi, si vor fi montate ingropat
Pagina 41/93
Studiu de fezabilitate
in pereti cu centrul dozei la nivelul aparatelor de comutatie sau prizelor, la circa 20 cm sub planseul finit pentru
iluminat si imediat sub prize pentru circuitele acestora. In masura in care este posibil, se va evita amplasarea
acestora in incaperi, preferand sa fie executate in afara acestora, pe holuri si cai de acces.
Legaturile in doze se vor face prin dezizolare si introducere in piesele de capat sau prin matisare, cositorire si
acoperire cu banda izolatoare.
Instalatii de protectie
Instalatiile electrice de protectie ale acestui obiectiv vor fi de doua tipuri: instalatii electrice interioare de
protectie si priza de pamant.
Instalatiile de protectie interioare sunt constituite din conductorul de impamantare (al treilea conductor al
instalatiilor de prize sau al cincilea conductor al coloanelor trifazate) de culoare galben-verde si al carui circuit
va avea asigurata continuitate permanent. Acestea se vor conecta la bareta de impamantare din tabloul
electric, care va fi in legatura cu priza de pamant prin doua cai: direct, prin conductorul de cupru FY 10 mmp
care se leaga prin eclisa (element de separatie vizibila) si platbanda OlZn 30 x 4 mm, si indirect, prin al
cincilea conductor al coloanei electrice de la B.M.P.T.
Priza de pamant se va executa din 9 electrozi din teava galvanizata OlZn 2,5 de 2.0 metri lungime,
ingropati in pamant la mimim 5 metri distanta si adancimea maxima de 0,8 m de la nivelul superior al
electrozilor la nivelul solului. Acestia se vor lega intre ei prin platbanda zincata OlZn 40 x 4 mm ingropata la
adancimea de 0,9 m sub nivelul solului si sudata de electrozi sau fixata cu surub, saiba si piulita (ambele tipuri
de prindere necesita protectie anticoroziva: primul prin curatare de zgura si acoperire cu spray de zinc sau
vopsea se mai admite si acoperirea cu strat de smoala iar al doilea tip prin acoperire cu vaselina
anticoroziva).
Daca din masuratori vor reiesi valori mai mari de 1 ohm, priza se va completa cu electrozi in aceleasi conditii
pana la obtinerea valorilor indicate.
Centura interioara de protectie se constituie din platbanda OLZn 30x4mm.
In ansamblu, instalatiile de protectie prevazute, cumulat cu o protectie adecvata a circuitelor si echipamentelor
electrice tind sa elimine complet riscurile produse de curentul electric in conditiile unei executii
corespunzatoare si mentenantei adecvate.
Obiectivul care face obiectul prezentului studiu de fezabilitate este considerat a fi amplasat pe un teren
neracordat la utilitati. Solutiile de racord sunt prezentate in capitolele anterioare pentru fiecare obiect in parte.
Decizia etapei de evaluare initiala emisa de Agentia pentru Protectia Mediului ___________ care
atesta ca solicitantul a initiat procedura pentru obtinerea acordului de mediu;
Notificarea emisa de Directia Sanitar Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor ____________ care
atesta conformitatea proiectului cu legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar veterinar si siguranta
alimentelor si ca prin realizarea investitiei in conformitate cu proiectul ferma va fi in concordanta cu
legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar veterinar si pentru siguranta alimentelor;
Pagina 42/93
Studiu de fezabilitate
-
3.8
Caracteristici
tehnice
si
functionale
ale
utilajelor/echipamentelor
tehnologice/echipamentelor de transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate
prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in care urmeaza a fi
amplasate utilajele/dotarile (inclusiv utilitati)
Denumire
Cantitate
Valoare
(fara TVA)
Lei
Lei
Valoare
(cu TVA)
Lei
320
350
660
4.000
1.440
77
84
158
960
346
397
434
818
4.960
1.786
1.200
288
1.488
7.500
1.800
9.300
320
77
397
3.000
560
13.326
4.000
8.000
75
570
650
1.800
720
134
3.198
960
1.920
18
137
156
432
3.720
694
16.524
4.960
9.920
93
707
806
2.232
1.812
435
2.247
4.000
960
4.960
13.000
3.120
16.120
1.300
67.883
312
16.292
1.612
84.175
6.898
1.656
8.554
4.000
960
4.960
55.525
66.423
134.306
13.326
15.942
32.234
68.851
82.365
166.540
TVA
Descrierea echipamentelor si utilajelor care vor fi achizitionate este prezentata in cele ce urmeaza :
Pagina 43/93
Studiu de fezabilitate
-
Solutia adoptata pentru adapare asigura o cantitate suficienta de apa pentru fiecare varsta a animalelor si
pentru orice anotimp.
Sistemul de adapare este format din adapatori cu nivel constant de apa, montate astfel incat sa fie accesibile
atat iezilor cat si caprelor adulte. Se vor monta atat in corpul pentru maternitate cat si in adapostul pentru
animale si padocul de isorire si relaxare.
Caracteristici tehnice:
Bol de aluminiu acoperit cu plastic
Valva plutitoare pentru asigurarea unui nivel constant al apei
Capac detasabil din polietilena, fara margini ascutite fara riscuri de ranire
Orificiu de drenaj
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Sistem de prindere
-
o
o
o
Capacitate 500 l
Vertical cu 2 mulsori la 220 V
Picioare ajustabile pentru podele denivelate
o
o
o
o
o
o
o
Pagina 44/93
Studiu de fezabilitate
o
o
o
o
o
o
Capacitate 2 kg sare
Sistemul de furajare este solid si trainic datorita folosirii materialelor de calitate si plastic pur. Nivelul de furaj
din fiecare hranitoare poate fi ajustat cu usurinta, ceea ce duce la o conversie mai buna a hranei. Sistemul
simplu in care sunt construite ofera fermierului posibilitatea unei ajustari rapide a ratiei de furajare. Acestea
vor fi montate de-a lungul aleii de furajare atat in corpul de maternitate cat si in adapostul pentru animale
astfel incat fermierul sa poata hrani animalele fara a intra in tarc.
Caracteristici tehnice:
o
o
-
o
o
o
o
o
o
o
Tractor 35 CP
Combustibil: motorina
Pagina 45/93
Studiu de fezabilitate
Plan de productie
Ferma de capre
Capacitatea fermei prevazuta prin proiect este de 350 de capete. Ferma va fi populata la capacitatea de
productie astfel: 350 de capre mama (montate) si 10 tapi reproducatori din rasa Alba de Banat; Prolificitatea
rasei luata in calcul este 130 % ceea ce conduce la nasterea a 455 de iezi. Caprele sunt montate natural o
data pe an in perioada septembrie octombrie. Din iezii nascuti, 25% dintre femele sunt pastrate in ferma
pentru inlocuirea efectivului si prasila si 75% sunt vandute la 3 luni la greutatea medie de 15 kg. Din iezii
nascuti 2% dintre masculi sunt pastrati in ferma pentru inlocuirea efectivului si reproductie si 98% sunt vanduti
la 3 luni la greutatea medie de 15 kg. Procentul de pierderi luat in considerare este de 1,5% din totalul de miei
nascuti.
Sintetizand datele prezentate anterior, rezulta o capacitate fizica efectiva a fermei de 360 capete in primul an
de operare. Planul de productie aferent anilor de prognoza financiara este urmatorul:
Categoria de caprine
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
350
10
360
30,00%
455
228
227
1,50%
225
224
25,00%
2,00%
56
4
389
0
350
10
360
406
14
420
406
14
420
415
15
430
455
228
227
528
264
264
528
264
264
540
270
270
225
224
260
260
260
260
266
266
56
4
389
56
65
5
450
56
65
5
450
65
67
5
460
65
0
0
809
420
389
0
0
0
0
869
480
389
0
0
56
4
1060
550
450
56
4
56
4
1070
560
450
56
4
65
5
1102
572
460
65
5
Categorie de caprine
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
Capre lactatie
Tapi reproducatori
Tineret femel reproductie (anul curent)
Tineret mascul reproductie (anul curent)
Tineret femel reproductie (anul precedent)
Tineret mascul reproductie (anul
precedent)
Total efectiv reproductie ferma
Iezi 0-3 luni vanduti
Capre reforme vandute (la 3 ani)
350
10
56
4
0
350
10
56
4
56
406
14
65
5
56
406
14
65
5
65
415
15
67
5
65
420
389
0
480
389
0
550
450
56
560
450
56
572
460
65
Capre lactatie
Tapi reproducatori
Total caprine ferma
% prolificitate
Iezi obtinuti, din care:
Tineret femel 0-3 luni)
Tineret mascul 0-3 luni)
% pierderi / consum propriu - 0-3 luni
Tineret femel (0-3 luni)
Tineret mascul (0-3 luni)
% capre inlocuire
% tapi inlocuire
Tineret femel reproductie (anul curent)
Tineret mascul reproductie (anul curent)
Iezi 0-3 luni vanduti
Tineret femel reproductie (anul precedent)
Tineret mascul reproductie (anul
precedent)
Capre reforma
Tapi reforma
Total efectiv ferma, din care:
Efectiv de reproductie
Iezi vanduti (3 luni)
Capre reforme vandute (la 3 ani)
Tapi reforma vanduti (la 3 ani)
Nr.
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
Pagina 46/93
Studiu de fezabilitate
Categoria de caprine
Tapi reforma vanduti (la 3 ani)
Total efectiv valorificat
Anul 1
Anul 2
Anul 3
Anul 4
Anul 5
0
389
0
389
4
510
4
510
5
530
Pasuni permanente
Solicitantul va obtine prin arendare in primul an de operare 10 ha de pasuni permanente cultivate cu 70%
graminee (lolium, dactilis, festuca, etc.) si 30 % leguminoase (lucerna, trifoi ghizdei).
Planul de cultura propus pentru cei 5 ani de operare este urmatorul:
Denumire cultura
Pasuni permanente
TOTAL
ha
An 1
operare
10,00
10,00
An 2
operare
10,00
10,00
An 3
operare
10,00
10,00
An 4
operare
10,00
10,00
An 5
operare
10,00
10,00
Estimarea capacitatilor s-a realizat in baza fisei tehnologice a culturii prezentate in paginile urmatoare
impreuna cu fluxul tehnologic al culturii
conditii de microclimat apropiate de cele naturale: lumina apropiata sub toate aspectele
de cea naturala, aer curat, spatiu, liniste;
spatiul de odihna atat pentru capre este amenajat pe suport pamant compact acoperit cu
paie. Acest asternut de paie va fi schimbat zilnic. A fost calculat un minim de 0,5 -0,6 kg
de paie pe cap in functie de tipul de animal.
Studiu de fezabilitate
Cresterea Caprelor - principalele etape ale fluxului tehnologic aferent fermei sunt prezentate in
continuare.
Etapa 1 Reproductia la capre
In cadrul fermei propuse s-a luat in considerare monta naturala, o data pe an (lunile septembrieoctombrie). Pregatirea pentru monta are loc cu o luna inainte si are in vedere aducerea caprelor intr-o
satre buna de intretinere. In furajare se vor folosi fanuri, grosiere, suculente, masa verde. Se asigura
sare bulgari pentru lins si apa la discretie. Cu cel putin 4 saptamani inainte de fatare, mulgerea trebuie
intrerupta pentru pregatirea viitoarei lactatii si acumularea de substante nutritive necesare dezvoltarii
fatului. In cazul in care la unele capre apare secretia treptata de lapte inaintea fatarii, acestea trebuie
mulse pentru evitarea mamitelor. Pentru o furajare adecvata se asigura starea de intretinere
corespunzatoare executarii montei si pastrarii gestatiei viitoare. Tapii de reproductie se vor folosi prin
rotatie asigurindu-se dupa 4 zile de activitate, 4 zile de repaus. Pentru monta naturala se repartizeaza
20-30 capre pentru un tap tinar si 40-50 capre pentru un tap adult.
Etapa 2 Gestatia la capre
Gestatia la capre dureaza 150 de zile, cu variatii de la 145 la 158 de zile. Starea de gestatie se
cunoaste dupa absenta caldurilor si dezvoltarea treptata si asimetrie proeminent pe dreapta a
abdomenului. In prima luna de gestatie se va pastra acelasi regim de ingrijire si hranire din perioada
de monta, pentru prevenirea avorturilor, foarte frecvente in aceasta perioada. In luna a 2-a si a 3-a de
gestatie, nivelul de furajare poate fi mai mic cu cca. 30% fata de cel aplicat in perioada de pregatire
pentru monta si de monta. In perioada a 2-a de gestatie (lunile 4-5) se vor asigura conditii deosebite
de ingrijire si furajare, data fiind cresterea si dezvoltarea fatului. Caprele vor fi supravegheate
permanent in perioada de gestatie; este interzisa inghesuirea lor la intrarea si iesirea din adaposturi
sau padocuri, furajele vor fi de cea mai buna calitate, nemucegaite, apa nu va fi rece pentru a se evita
avorturile. Cu doua saptamini inainte de fatare se scot din furajare furajele insilozate (murate). In
ultima luna inainte de fatare caprele sunt introduse in compartimentul Capre in ultima perioada de
gestatie din cadrul maternitatii pentru capre a fermei. Aici sunt cazate intr-un spatiu de 114,10 mp. si
au acces la furaje si apa avand un microclimat sanatos.
Etapa 3 Fatarea la capre
Fatarea caprelor va avea loc in Spatiul de fatare de 37,20 mp in care sunt amenjate 10 boxe de
fatare. Fatarea se anunta prin inflamarea si congestionarea vulvei, adancirea flancurilor, coborarea
abdomenului, marirea ugerului si aparitia primelor picaturi de colostru, eliminarea dopului de gestatie.
Fetusul patrunde si traverseaza conductul pelvin datorita contractiilor musculaturii uterine, apoi
datorita musculaturii este eliminat de aici in cca. 20 25 minute la aproximativ doua ore urmand a fi
eliminate anexele fetale. In cazul fatarilor normale, iedul iese cu membrele anterioare inainte bine
intinse si capul intre acestea. In cazul unor pozitii anormale ale fetusului (distocii) se impune
interventia specialistului. In adapost va fi creat si mentinut unui microclimat corespunzator cu o
temperatura de 14 15 C, fara curenti si umezeala, cu asternut curat si bine uscat. Interventia la
fatare consta in indepartarea mucozitatilor din jurul narilor si de pe corp cu ajutorul unei panze curate,
care are si rol de masaj menit sa invioreze si intensifice circulatia sanguina periferica. Dupa 20 30
minute de odihna, se sectioneaza, dezinfecteaza si leaga ombilicul la o distanta de 3-4 cm de
abdomen. Daca nu o poate face singur este ajutat sa suga colostru dupa indepartarea primelor
picatuiri purtatoare de microorganisme. In primele 6 -12 ore de la nastere, vilozitatile intestinale au o
mare capacitate de absorbtie, de aceea suptul unei cantitati cat mai mari de colostru in acest interval
este foarte important. Ulterior in urmatoarele trei zile aceasta capacitate scade treptat. Suptul
colostrului are ca efect marirea rezistentei la infectii pana la dezvoltarea sistemului reticulo - endotelial
de aparare impotriva infectiilor. Datorita continutului ridicat in saruri minerale favorizeaza eliminarea
meconiului (reziduri cumulate in perioada fetala). Continutul foarte bogat in proteine si grasime
mareste vitalitatea si ritmul de crestere si dezvoltare al iezilor. In prima saptamana, iezii pot suge de
20-30 ori pe zi o cantitate totala de 700 800 g/zi, iar la patru saptamani cantitatea poate ajunge
peste 1 Kg. Dupa fatare, la un interval de 1-1,5 ore, animalului i se administreaza apa calduta pentru
baut sau fiertura de tarate si este lasat sa se odihneasca 2 zile. Se administreaza nutret de buna
calitate in cantitate redusa: fan de lucerna sau masa verde amestec de concentrate, sare sub forma
Pagina 48/93
Studiu de fezabilitate
de bulgare si apa potabila la temperatura de 10-15 C. In boxele amenajate in spatiul pentru fatare
caprele impreuna cu iezii raman 2 zile apoi sunt mutate in compartimentul Capre cu iezi 3-7 zile intrun spatiu de 37,20 mp. amenajat special pentru capre cu iezi, caprele avand aici acces la hrana si
apa si dispunand de un microclimat controlat si adecvat starii fiziologice in care se afla. Dupa 7 zile
caprele impreuna cu iezi sunt mutati in compartimentul Capre cu iezi intr-un spatiu de 112,75 mp.
Aici dupa virsta de 15 zile iezilor li se administreaza intr-un loc special amenajat compartiment
furajare iezi furaje concentrate (combinate) si fin de lucerna de cea mai buna calitate. In acest
compartiment intr-un spatiu de 38,40 mp au acces doar iezii prin 2 spatii de acces dimensionate
exclusiv pentru miei (40-50 cm).
Etapa 4 Intarcarea iezilor
Se face in functie de greutate corporala si destinatia pe care o primesc iezii (pentru prasila sau
ingrasare). Se recomanda ca intarcarea iezilor sa se faca treptat timp de 4-5 zile; iezi se vor tine
izolati de mame peste noapte, iar dimineata caprele se mulg. In zilele urmatoare iezi se lasa cu
mamele citeva ore in timpul zilei, dar iezi se mulg seara, in felul acesta se diminueaza stresul de
intarcare. Cind intarcarea iezilor se face brusc, iezi prezinta o stare de indispozitie, slabesc si uneori
se pot imbolnavi. In cadrul fermei va fi luata in calcul intarcarea mieilor la 30-45 de zile. Dupa
intarcare caprele impreuna cu iezii se vor muta in compartimentul Spatiu de odihna pentru capre
avand dimeniunea de 277,80 mp.
Etapa 5 Mulsul caprelor
Productia de lapte obtinuta de la capre are o importanta deosebita, pe de o parte datorita rolului sau
major in alimentatia omului, iar pe de alta parte datorita ponderii acestei productii in eficienta
economica a fermei. Laptele de capra contine vitamina A si este usor de absorbit de catre organism
avand de asemenea si colesterol "sanatos", foarte necesar in special pentru buna functionare a
sistemului nervos si a celui circulator. In plus, laptele de capra se digera foarte usor si nu creeaza
alergiile specifice consumului. Laptele de capra contine toate proteinele laptelui de vaca, proportiile
dintre ele sunt relativ diferite. Astfel, in laptele de capra cazeinele reprezinta 71%, proteinele solubile
(lactoserice), 21% si azotul neproteic 7%, in timp ce laptele de vaca contine 75% proteine cazeinice,
18% proteine serice si 5,8% azot neporoteic.
Mulgerea animalelor se realizeaza cu ajutorul aparatelor de muls mobile cu 2 si 4 posturi, acestea vor
fi dezinfectate si sterilizate dupa fiecare folosire. Acest sistem reprezinta un sistem modern de muls
ce cunoaste o raspandire din ce in ce mai mare datorita multiplelor avantaje pe care le prezinta:
eficienta economica sporita, productivitatea muncii ridicata, reducerea efortului fizic, obtinerea unei
productii cantitative si calitative sporite de lapte si, in mod deosebit, obtinerea unui lapte cu o calitate
igienica deosebita. Laptele va fi depozitat intr-un tanc de racire pentru o perioada de maxim 24 ore
pana in momentul colectarii de catre procesatori. Mulsul se realizeaza in spatiul pentru muls avand o
suprafata de 98,40 mp fiind dotat cu 12 spatii de muls (6 pentru capre, 6 pentru oi) fiind deservit de
cei 2 specialisti angajati prin proiect. Accesul la spatiul de muls se face din spatiul de odihna.
Mulgerea se va face de 3 ori pe zi.
Etapa 6 - Evacuarea dejectiilor
Curatirea gunoiului este o operatie de mare importanta in mentinerea igienei corporale a animalelor,
dar mai ales pentru mentinerea starii de sanatate a acestora prin asigurarea unui microclimat
corespunzator. Evacuarea dejectiilor se va face manual cu roaba si lopata si transportat la platforma
de gunoi proiectata.
Etapa 7 - Depozitarea furajelor
Se va realiza un stoc necesar pentru minim 3 - 7 zile care va fi depozitat in spatiile special amenajate
proiectate in cadrul fermei.
Etapa 8 - Curatatea si dezinfectarea adaposturilor
Inainte de decontaminare se efectueaza curatatea urmata de realizarea efectiva a dezinfectarii cu solutii
speciale.
Pagina 49/93
Studiu de fezabilitate
aerisirea spatiului;
Decontaminarea chimica:
Solutiile de decontaminare chimica se aplica pe toate suprafetele din interiorul adapostului.
o se vor dezinfecta la fiecare 2 saptamani cu var praf 0,8-1 kg/mp sau superfosfat de var 100 g/mp;
In aceasta perioada accesul in adapost este strict interzis.
Pentru ingrijirea animalelor se vor realiza activitati menite sa atenueze efectele nefavorabile ale intretinerii
in stabulatie. Cele mai importante masuri ce vor fi avute in vedere sunt:
-
asigurarea posibilitatii de iesire libera a animalelor in padocuri si asigurarea unei densitati corespunzatoare
a acestora in adapost;
verificarea starii asternutului, astfel incat sa fie in permanenta curat si uscat pentru a asigura un confort
sporit animalelor (asternutul se va schimba zilnic);
Studiu de fezabilitate
O alta lucrare importanta ce trebuie aplicata pe pajisti este combaterea buruienilor. Aceasta se face printr-o
fertilizare rationala, eliminarea excesului de umiditate, pasunatul dirijat (prin parcelarea pasunii), recoltarea
finetelor in momentul optim cind gramineele sunt la inceputul inspicatului, iar leguminoasele sunt in faza de
imbobocire.
In vederea obtinerii celor mai bune rezultate, se vor utiliza urmatoarele tehnologii de cultivare:
Pagina 51/93
Studiu de fezabilitate
Nr. crt.
Denumirea lucrarii
agricole
Luna
in care
se
executa
lucrarea
Pasuni permanente
1. Lucrari mecanice
1.1 Cheltuieli
2.2 Cheltuieli terti
combustibil
Echipament
utilizat /
capacitate
Cost
unitar
(lei/ha)
Discuirea
martie
tractor
8,00
Arat 18-22 cm
martie
tractor
8,00
Destelenire
martie
tractor
8,00
Pregatirea patului
germinativ
martie
tractor
8,00
Tavalugitul
martie
tractor
8,00
Semanatul 12 -15 cm
martie
tractor
8,00
Erbicidare selectiva
aprilie
tractor
8,00
Fertilizare cu
ingrasaminte chimice
aprilie
tractor
8,00
64,00
Cost
unitar
(lei/ha)
Descriere
Grapa cu
discuri
mijlocii
Plug
Grape cu
dicuri
Grape cu
discuri
usoare si
combinatoare
Tavalug
inelar
Masini de
semanare
Masina de
erbicidat
Masina
pentru
administrat
ingrasaminte
-
20.000,00
2. Lucrari manuale
Cantitate
(zile
lucrate/ha)
Tarif
zilnic
(lei/zi)
Cost
unitar
(lei/ha)
UM
Cantitate
(UM/ha)
Pret
unitar
(lei/UM
)
Cost
unitar
(lei/ha)
TOTAL
15,00
0,00
0,00
23,00
15,00
0,00
0,00
23,00
15,00
0,00
0,00
23,00
15,00
0,00
0,00
23,00
8,00
0,00
0,00
16,00
10,00
0,00
100,00
118,00
10,00
0,00
0,00
18,00
15,00
0,00
Ingrasaminte
chimice
80,00
103,00
0,00
180,00
347,00
103,00
Pagina 52/93
Samanta si
material
saditor
100
80
Studiu de fezabilitate
Pagina 53/93
Studiu de fezabilitate
L1
L2
L3
L4
ANUL 1 AL IMPLEMENTARII
L5
L6
L7
L8
L9
L10
x
x
L11
L12
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
SOLICITARE AVANS
CERERI DE PLATA
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
Studiu de fezabilitate
L1
L2
L3
L4
ANUL 2 AL IMPLEMENTARII
L5
L6
L7
L8
x
L9
L10
L11
L12
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
SOLICITARE AVANS
CERERI DE PLATA
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
x
Pagina 55/93
Studiu de fezabilitate
ANUL 1 AL IMPLEMENTARII
Luna 6
Luna 7
Luna 8
Luna 9
Luna 10
Luna 11
Luna 12
TOTAL
AN 1
7.833
7.833
15.667
2.776
3.701
16.202
26.609
26.609
26.609
35.094
26.609
35.094
26.609
203.234
26.609
26.609
26.609
35.094
26.609
35.094
26.609
203.234
0
0
0
0
26.609
0
0
0
26.609
0
26.609
0
26.609
0
26.609
0
26.609
0
26.609
0
186.264
0
8.485
8.485
16.971
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
2.598
1.000
3.598
0
2.598
0
0
0
0
0
0
0
1.000
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.000
2.598
0
9.075
3.247
1.000
26.609
37.218
26.609
35.094
26.609
38.796
34.442
238.700
1.880
1.880
3.760
1.554
666
888
3.109
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5
6.477
3.247
0
0
0
0
Pagina 56/93
Studiu de fezabilitate
Denumirea capitolelor de cheltuieli
Luna 9
Luna 10
Luna 11
Luna 12
TOTAL
AN 1
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
6.386
6.386
6.386
8.423
6.386
8.423
6.386
48.776
6.386
6.386
6.386
8.423
6.386
8.423
6.386
48.776
0
0
0
0
0
0
0
0
6.386
0
0
0
6.386
0
6.386
0
6.386
0
6.386
0
6.386
0
6.386
0
44.703
0
2.037
2.037
4.073
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.648
1.648
1.888
1.648
1.648
1.648
1.648
1.648
1.648
1.648
1.648
18.373
0
0
0
0
1.648
0
0
1.648
0
240
1.648
0
0
1.648
0
0
1.648
0
0
1.648
0
0
1.648
0
0
1.648
0
0
1.648
0
0
1.648
0
0
1.648
0
240
18.133
0
1.554
1.648
1.648
1.888
8.035
1.648
10.581
8.035
10.071
8.035
10.959
9.915
74.018
TOTAL
10.629
1.648
4.895
2.888
34.644
1.648
47.799
34.644
45.166
34.644
49.755
44.357
312.718
0
10.629
0
0
0
0
0
3.247
0
0
0
1.240
0
0
32.995
0
0
0
0
3.442
42.709
0
0
32.995
10.522
0
32.995
0
0
32.995
10.522
4.589
32.995
0
0
42.709
21.044
21.908
251.634
1.648
1.648
1.648
1.648
1.648
1.648
1.648
1.648
1.648
1.648
1.648
18.133
TVA
1.555
240
6.386
8.932
6.386
8.423
6.386
9.311
8.266
55.885
si asistenta tehnica
Capitolul 4. Cheltuieli pentru investitia
de baza - total, din care:
A - Constructii si lucrari de interventii total, din care:
4.1 Constructii si instalatii
4.2 Montaj utilaj tehnologic
4.3 Utilaje, echipamente tehnologice si
functionale cu montaj (procurare)
4.4 Utilaje si echipamente fara montaj,
mijloace de transport, alte achizitii
specifice
4.5 Dotari
4.6 Active necorporale
B - Cheltuieli pentru investitii in
culturi/plantatii
Capitolul 5. Alte cheltuieli - total, din
care:
5.1 Organizare de santier
5.2 Comisioane, taxe
5.3 Cheltuieli diverse si neprevazute
Capitolul 6. Cheltuieli pentru darea in
exploatare
Studiu de fezabilitate
Luna 9
Luna 10
Luna 11
Luna 12
TOTAL
AN 2
1.000
1.000
7.833
7.833
3.701
9.253
26.609
36.394
35.094
102.817
230.272
26.609
36.394
35.094
102.817
230.272
0
1.300
0
0
0
0
26.609
0
26.609
1.300
26.609
0
26.609
1.300
0
0
0
0
0
0
106.436
6.500
8.485
8.485
8.485
8.485
8.485
50.912
66.423
66.423
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
12.561
9.785
9.785
2.776
26.609
44.228
39.796
102.817
248.358
240
240
1.880
1.880
666
666
888
2.221
2.349
2.349
2.349
6.386
8.735
8.423
180.917
211.506
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
Luna 5
2.776
2.776
9.785
9.785
9.785
9.785
9.785
9.785
0
1.300
0
1.300
8.485
Pagina 58/93
Studiu de fezabilitate
Luna 9
Luna 10
Luna 11
Luna 12
TOTAL
AN 2
8.423
180.917
211.506
6.386
312
6.386
0
6.386
312
0
0
0
0
0
0
25.545
1.560
2.037
2.037
2.037
12.219
15.942
15.942
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
156.240
0
0
0
0
0
0
0
156.240
0
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
22.327
0
1.861
0
0
1.861
0
0
1.861
0
0
1.861
0
0
1.861
0
0
1.861
0
0
1.861
0
0
1.861
0
0
1.861
0
0
1.861
0
0
1.861
0
0
1.861
0
0
22.327
0
4.875
4.209
4.209
2.527
1.861
8.247
12.475
11.411
182.777
1.861
1.861
1.861
238.173
TOTAL
17.437
13.994
13.994
5.303
1.861
34.856
56.703
51.207
285.595
1.861
1.861
1.861
486.531
10.522
3.442
1.612
10.522
0
1.612
10.522
0
1.612
0
3.442
0
0
0
0
0
0
32.995
10.522
0
44.321
10.522
4.589
34.235
249.127
0
34.607
0
0
0
0
0
0
0
0
0
301.736
11.474
150.994
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
22.327
TVA
3.015
2.348
2.348
666
6.386
10.615
9.551
54.916
89.846
Luna 1
Luna 2
Luna 3
Luna 4
2.349
2.349
2.349
6.386
8.735
0
312
0
312
0
312
0
0
0
0
6.386
0
2.037
2.037
2.037
0
0
0
0
0
0
1.861
Pagina 59/93
Studiu de fezabilitate
1.1
1.2
1.3
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
4.6
4.7
5.1
5.2
5.3
6.1
6.2
Valoare
(fara TVA)
Specificatie
din data de
06-05-2014
TVA
Valoare
(inclusiv TVA)
Mii lei
Mii Euro
Mii lei
Mii lei
CAPITOLUL 1 - Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
Obtinerea terenului
0,000
0,000
0,000
0,000
Amenajarea terenului
0,000
0,000
0,000
0,000
Amenajari pentru protectia mediului si aducerea la
1,000
0,225
0,240
1,240
starea initiala
TOTAL CAPITOL 1
1,000
0,225
0,240
1,240
CAPITOLUL 2 - Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
TOTAL CAPITOL 2
23,500
5,291
5,640
29,140
CAPITOLUL 3 - Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
Studii de teren
0,000
0,000
0,000
0,000
Taxe pentru obtinerea de avize, acorduri si autorizatii
3,247
0,731
0,000
3,247
Proiectare si engineering
11,104
2,500
2,665
13,769
Organizarea procedurilor de achizitie
0,000
0,000
0,000
0,000
Consultanta
11,104
2,500
2,664
13,768
Asistenta tehnica
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 3
25,455
5,731
5,329
30,784
CAPITOLUL 4 - Cheltuieli pentru investitia de baza
Constructii si instalatii
292,700
65,894
70,248
362,948
Montaj utilaj tehnologic
6,500
1,463
1,560
8,060
Utilaje, echipamente tehnologice si functionale cu
67,883
15,282
16,292
84,175
montaj
Utilaje fara montaj si echipamente de transport
66,423
14,953
15,942
82,365
Dotari
0,000
0,000
0,000
0,000
Active necorporale
0,000
0,000
0,000
0,000
Cheltuieli pentru investiti in culturi/plantatii
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 4
433,506
97,592
104,042
537,548
CAPITOLUL 5 - Alte cheltuieli
Organizare de santier
1,000
0,225
0,240
1,240
5.1.1. Lucrari de constructii
1,000
0,225
0,240
1,240
5.1.2. Cheltuieli conexe organizarii santierului
0,000
0,000
0,000
0,000
Comisioane, taxe, cote legale, costuri de finantare
2,598
0,585
0,000
2,598
Cheltuieli diverse si neprevazute
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 5
3,598
0,810
0,240
3,838
CAPITOLUL 6 - Cheltuieli pentru probe tehnologice si teste si predarea la beneficiar
Pregatirea personalului de exploatare
0,000
0,000
0,000
0,000
Probe tehnologice
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL CAPITOL 6
0,000
0,000
0,000
0,000
TOTAL GENERAL
487,059
109,649
115,491
602,550
Din care C+M
324,700
73,098
77,928
402,628
Pagina 60/93
Mii Euro
0,000
0,000
0,279
0,279
6,560
0,000
0,731
3,100
0,000
3,100
0,000
6,931
81,709
1,815
18,950
18,543
0,000
0,000
0,000
121,017
0,279
0,279
0,000
0,585
0,000
0,864
0,000
0,000
0,000
135,651
90,642
Studiu de fezabilitate
Nr.crt
1.1
1.2
1.3
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
4.6
4.7
5.1
5.2
5.3
6.1
6.2
Pagina 61/93
Studiu de fezabilitate
Nr.crt
1.1
1.2
1.3
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
4.6
4.7
5.1
5.2
5.3
6.1
6.2
Pagina 62/93
Studiu de fezabilitate
Nr.crt
1.1
1.2
1.3
06-05-2014
Valoare
(inclusiv TVA)
Mii lei
Mii Euro
0,000
0,000
0,000
0,000
1,240
0,279
1,240
0,279
Nr.crt
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
2.6
2.7
2.8
2.9
2.10
06-05-2014
Valoare
(inclusiv TVA)
Mii
Mii lei
Euro
8,742
1,968
10,199
2,296
0,000
0,000
0,000
0,000
10,199
2,296
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
29,140
6,560
Nr.crt
3.1.
3.2.
Pagina 63/93
3,247
3,247
06-05-2014
Valoare
(inclusiv TVA)
Mii
Mii lei
Euro
0,000
0,000
0,731
0,000
3,247
0,731
0,000
0,000
0,000
0,000
0,731
0,000
3,247
0,731
Studiu de fezabilitate
Nr.crt
3.3.
3.4.
3.5.
3.6.
Pagina 64/93
06-05-2014
Valoare
(inclusiv TVA)
Mii
Mii lei
Euro
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
13,769
0,000
0,000
0,000
3,100
13,769
3,100
0,000
5,508
5,508
1,101
1,652
0,000
1,240
1,240
0,248
0,372
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
13,768
0,000
3,100
6,884
1,550
6,884
1,550
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
30,784
6,931
Studiu de fezabilitate
Nr.crt
1
2
3
4
5
6
7
8
1
2
3
Nr.crt
1
2
3
4
5
6
7
8
Studiu de fezabilitate
Specificatie
Utilaje si echipamente tehnologice
Utilaje si echipamente de transport
Dotari
TOTAL III
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)
Nr.crt
1
2
3
4
5
6
7
8
1
2
3
Pagina 66/93
Studiu de fezabilitate
Nr.crt
1
2
3
4
5
6
7
8
1
2
3
Nr.crt
1
2
3
4
5
6
7
8
Retele exterioare
4,4420
lei/euro
din data de
Valoare
TVA
(fara TVA)
Specificatie
Mii lei
Mii Euro
Mii lei
PARTEA I - LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII
Terasamente
0,000
0,000
Constructii: rezistenta (fundatii, structura de
rezistenta) si arhitectura (inchideri exterioare,
0,000
0,000
compartimentari, finisaje)
Izolatii
0,000
0,000
Instalatii electrice
0,000
0,000
Instalatii sanitare
0,000
0,000
Instalatii de incalzire, ventilare, climatizare. PSI,
0,000
0,000
radio-tv, intranet
Instalatii de alimentare cu gaze naturale
0,000
0,000
Instalatii de telecomunicatii
0,000
0,000
TOTAL I
0,000
0,000
0,000
PARTEA II - MONTAJ
Montaj utilaje si echipamente tehnologice
2,500
0,563
0,600
TOTAL II
2,500
0,563
0,600
PARTEA III - PROCURARE
Pagina 67/93
06-05-2014
Valoare
(inclusiv TVA)
Mii lei
Mii Euro
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
3,100
3,100
0,698
0,698
Studiu de fezabilitate
Nr.crt
1
2
3
Specificatie
Utilaje si echipamente tehnologice
Utilaje si echipamente de transport
Dotari
TOTAL III
TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III)
Retele exterioare
4,4420
lei/euro
din data de
Valoare
TVA
(fara TVA)
Mii lei
Mii Euro
Mii lei
23,132
5,208
5,552
0,000
0,000
0,000
0,000
23,132
5,208
5,552
25,632
5,771
6,152
06-05-2014
Valoare
(inclusiv TVA)
Mii lei
Mii Euro
28,684
6,458
0,000
0,000
0,000
0,000
28,684
6,458
31,784
7,156
Nr.crt
1
2
3
4
5
6
7
8
1
2
3
Pagina 68/93
Studiu de fezabilitate
Cheltuieli eligibile
Nr.crt
5.1
5.1.1
5.1.2
5.2
5.3
din data de
Mii lei
0,240
06-05-2014
Valoare
(inclusiv TVA)
Mii lei
Mii Euro
1,240
0,279
0,240
1,240
0,279
0,000
0,000
0,000
0,000
2,598
0,000
0,000
0,585
0,000
0,000
2,273
0,512
0,000
0,325
0,073
0,000
0,000
0,000
0,000
0,240
0,000
0,000
0,000
0,000
3,838
0,000
0,000
0,000
0,000
0,864
TVA
Nr.crt
5.1
5.1.1
5.1.2
5.2
5.3
0,000
42,793
42,793
42,793
0,000
0,000
06-05-2014
Valoare
(inclusiv TVA)
Mii
Mii lei
Euro
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
9,634
9,634
0,000
0,000
0,000
0,000
42,793
42,793
0,000
9,634
9,634
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
9,634
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
42,793
0,000
0,000
0,000
0,000
9,634
Pagina 69/93
din data de
TVA
Mii lei
Studiu de fezabilitate
Pagina 70/93
Studiu de fezabilitate
6. Finantarea investitiei
Din valoarea totala a investitiei de 180.458 EURO, ajutorul public nerambursabil este de 43.860 EURO.
Pentru a se verifica incadrarea cheltuielilor eligibile din buget in limitele prevazute in fisa tehnica a masurii se va utiliza
cursul de schimb Euro/RON publicat pe pagina web a Bancii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data
intocmirii studiului de fezabilitate.
Pagina 71/93
Cheltuieli neeligibile
Euro
Total
Euro
43.860
70.809
136.598
70.809
70.809
65.789
180.458
70.809
Studiu de fezabilitate
Pagina 72/93
Studiu de fezabilitate
A2. Plan de situatie cu amplasarea retelelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate
Pagina 73/93
Studiu de fezabilitate
Pagina 74/93
Studiu de fezabilitate
A2. Plan de situatie cu amplasarea retelelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate
Pagina 75/93
Studiu de fezabilitate
Pagina 76/93
Studiu de fezabilitate
Pagina 77/93
Studiu de fezabilitate
Pagina 78/93
Studiu de fezabilitate
Pagina 79/93
Studiu de fezabilitate
Pagina 80/93
Studiu de fezabilitate
Pagina 81/93
Studiu de fezabilitate
Valoarea totala a investitiei propuse este de 801.594 lei (inclusiv TVA), conform detalierii bugetului
prezentata in capitolele anterioare.
Situatia incasarilor, respectiv platilor, este realizata pentru perioada de implementare (24 luni) si se
continua cu perioada de functionare de 5 ani, dupa finalizarea investitiei.
Perioada de implementare incepe cu luna octombrie 2014 si se finalizeaza in luna septembrie 2016.
In anii 1-5 previzionati veniturile care vor fi obtinute din vanzarea urmatoarelor produse:
a. Lapte de capra
b. Carne de capra in viu (iezi, capre si tapi reforma)
Au fost luate in considerate 3 transe prin care se solicita rambursarea ajutorului financiar FEADR.
Pentru planificarea cererilor de plata s-a pornit de la ipoteza ca cererea de plata se face dupa
receptia si punerea in functiune a utilajelor achizitionate.
Pentru rambursarea fondurilor FEADR s-au luat in calcul 90 zile de la depunerea cererii de plata si
pana la primirea efectiva a finantarii.
Pentru demararea proiectului, solicitantul a optat pentru obtinerea avansului de 50% din valoarea
ajutorului nerambursabil. Conform prevederilor din ghidul solicitantului, avansul se va recupera la
ultima cerere de plata.
Solicitantul este platitor de TVA si plateste impozitul pe venitul net in sistem real. La calculul
impozitului pe venitul net se iau in calcul si cheltuielile cu amortizarea echipamentelor in perioada de
operare a proiectului:
Amortizare
Denumire
Tanc de racire lapte 500 litri
Aparat de muls 4 posturi
Cantar animale/platforma cantarire
(Lxlxh=1500x800x1200mm)
Filtru auto (cu separator de hidrocarburi)
Cladire
Valoare de
intrare
(lei fara TVA)
Valoare
amortizabila
(lei fara TVA)
Durata de
amortizare
(ani)
13.326,00
8.000,00
7.995,60
4.800,00
8
8
Valoare
amortizare
anuala
(lei/an)
999,45
600,00
4.000,00
2.400,00
480,00
13.000,00
319.322,22
7.800,00
191.593,33
8
30
975,00
6.386,44
Pagina 82/93
Studiu de fezabilitate
Amortizare
Denumire
Tractor
TOTAL
Valoare de
intrare
(lei fara TVA)
Valoare
amortizabila
(lei fara TVA)
Durata de
amortizare
(ani)
55.525,00
413.173,21
33.315,00
247.903,93
8
-
Valoare
amortizare
anuala
(lei/an)
4.164,38
13.605,27
Linia 13 Capitolul Aport propriu - Pentru finantarea cheltuielilor neeligibile din cadrul
proiectului este necesar un aport din partea solicitantului in valoare de 512.593 lei.
Linia 15 - Capitolul Alte venituri (dobanzi, etc.) - contine valorile aferente TVA-ului de recuperat
cu investitia.
Anul 2 de implementare
Anul 1 de implementare
Anul
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
65.789
292.237
7,64
84
24
EUR
LEI
%
luni
luni
Rata
rambursata
LEI
Dobanzi si
comisioane
LEI
Total plati
catre banca
LEI
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
0
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
1.861
Pagina 83/93
Sold la
sfarsitul
perioadei
LEI
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
292.237
Studiu de fezabilitate
Anul 4 de prognoza
Anul 3 de prognoza
Anul 2 de prognoza
Anul 1 de prognoza
Anul
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
Rata
rambursata
LEI
Dobanzi si
comisioane
LEI
Total plati
catre banca
LEI
0
0
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
1.861
1.861
1.861
1.830
1.799
1.768
1.737
1.706
1.675
1.644
1.612
1.581
1.550
1.519
1.488
1.457
1.426
1.395
1.364
1.333
1.302
1.271
1.240
1.209
1.178
1.147
1.116
1.085
1.054
1.023
992
961
930
899
868
837
806
775
744
713
682
651
620
589
558
527
496
465
434
1.861
1.861
6.731
6.700
6.669
6.638
6.607
6.576
6.545
6.514
6.483
6.452
6.421
6.390
6.359
6.328
6.297
6.266
6.235
6.204
6.173
6.142
6.111
6.080
6.049
6.018
5.987
5.956
5.925
5.894
5.863
5.832
5.801
5.770
5.739
5.708
5.677
5.646
5.615
5.584
5.553
5.522
5.491
5.460
5.429
5.398
5.367
5.336
5.305
Pagina 84/93
Sold la
sfarsitul
perioadei
LEI
292.237
292.237
287.366
282.495
277.625
272.754
267.883
263.013
258.142
253.272
248.401
243.530
238.660
233.789
228.919
224.048
219.177
214.307
209.436
204.566
199.695
194.824
189.954
185.083
180.213
175.342
170.471
165.601
160.730
155.859
150.989
146.118
141.248
136.377
131.506
126.636
121.765
116.895
112.024
107.153
102.283
97.412
92.542
87.671
82.800
77.930
73.059
68.189
63.318
Studiu de fezabilitate
Anul
Luna
Anul 5 de prognoza
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
Luna
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
TOTAL
Rata
rambursata
LEI
Dobanzi si
comisioane
LEI
Total plati
catre banca
LEI
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
4.871
292.237
403
372
341
310
279
248
217
186
155
124
93
62
31
99.541
5.274
5.243
5.212
5.181
5.150
5.119
5.088
5.057
5.026
4.995
4.964
4.933
4.902
391.777
Sold la
sfarsitul
perioadei
LEI
58.447
53.577
48.706
43.835
38.965
34.094
29.224
24.353
19.482
14.612
9.741
4.871
0
0
PLATI
o
Linia 23 si Linia 27 - Plati pentru materii prime si materiale - cuprinde valoarea platilor realizate
pentru activitatile din ferma. In perioada de implementare solicitantul nu desfasoara activitate si nu
inregistreaza costuri cu materii prime si materiale consumabile pentru functionare .
Linia 24 si Linia 28 - Capitolul Alte plati - cuprinde sumele aferente costurilor cu personalul
angajat. In perioada de implementare a investitiei nivelul costurilor este 0, solicitantul nu are angajati
si nu desfasoara activitatea productiva prevazuta in proiect.
Linia 30 Alte plati include urmatoarele categorii de cheltuieli: contributii fiscale, centralizate in
tabelul de mai jos.
Pe aceasta linie sunt cuprinse si platile aferente TVA de plata/de rambursat, contributiile fiscale
datorate de intreprinderea individuala si impozitul pe venit net. Valorile aferente acestor impozite,
taxe si contributii sunt determinate conform legislatiei curente in vigoare pentru anul 2014.
Denumire plata
lei/an
An 1
implementare
An 2
implementare
1.392
1.392
1.392
1.392
Linia 32 - Capitolul Achizitii de active fixe corporale, inclusiv TVA, linia 33 - Achizitii fixe
necorporale, inclusiv TVA si linia 34 Cresterea investitiilor in curs cuprind achizitiile
realizate in cadrul prezentului proiect, in valoare de 758.790 lei (cu exceptia cheltuielilor cu ratele si
dobanzile pentru creditul de cofinantare costul creditului).
Pagina 85/93
Studiu de fezabilitate
Dupa finalizarea investitiei solicitantul va detine in exploatare o ferma cu 350 de capre montate din
rasa Alba de Banat si 10 tapi de reproductie din aceeasi rasa.
Prolificitatea raselor de capre luata in calcul la realizarea previziunilor este de 130% (la 100 de
capre montate se nasc 130 iezi) fecunditate raselor a fost calculata la 100%.
Pierderile luate in calcul pentru materialul biologic rezultat in urma fatarilor anuale sunt de 1,5 % din
totalul iezilor.
Iezii sunt crescuti pana la varsta de 3 luni (greutate medie 15kg/ied) si apoi sunt valorificati in viu.
Din iezii nascuti 25 % dintre femele sunt pastrate in ferma pentru inlocuirea efectivului si prasila si
75 % sunt vandute la 3 luni. Din iezii nascuti 2 % dintre masculi sunt pastrati in ferma pentru
inlocuirea efectivului si reproductie si 98 % sunt vanduti la 3 luni.
Tinand cont de ipotezele enuntate mai sus rezulta o productie totala de carne in viu de:
389 de iezi in primii 2 ani de operare, 450 de iezi in anii 3 si 4 de operare 460 de iezi in anul
5 de operare 5.835 kg iezi in primii 2 ani de operare, 6.750 kg iezi in anii 3 si 4 de operare si
6.900 kg. Iezi in anul 5 de operare
Pretul mediu pentru 1 kg. de carne in viu luat in calcul in realizarea previziunilor de incasari este:
10 lei/kg. ied
Din totalul productiei de lapte rezultate s-a previzionat ca 40% este destinat consumului iezilor si
consumului propriu iar restul de 60% este destinat vanzarii.
Tinand cont de ipoteze enuntate mai sus rezulta o productie totale de lapte de:
101.430 l lapte in primii 2 ani de operare, 117.658 litri de lapte in anii 3 si 4 de operare si
120.267 litri lapte in anul 5 de operare
Prezentam in tabelele de mai jos capacitatile fizice previzionate si veniturile anuale ale fermei calculate in
baza ipotezelor prezentate:
Capre
Nr. crt
1
2
Productie fizica
Lapte
Carne viu (iezi)
U.M
l
kg
Anul 1
101.430,00
5.835,00
Anul 2
101.430,00
5.835,00
Pagina 86/93
Anul 3
117.658,80
6.750,00
Anul 4
117.658,80
6.750,00
UM/an
Anul 5
120.267,00
6.900,00
Studiu de fezabilitate
3
4
Capre reforma
Tapi reforma
Capre
Nr. crt
1
2
3
4
o
Venituri
Lapte
Carne viu (iezi)
Capre reforma
Tapi reforma
Total
cap
cap
0,00
0,00
0,00
0,00
56,00
4,00
56,00
4,00
65,00
5,00
U.M
Lei
Lei
Lei
Lei
-
Anul 1
243.432,00
58.350,00
0,00
0,00
301.782,00
Anul 2
243.432,00
58.350,00
0,00
0,00
301.782,00
Anul 3
282.381,12
67.500,00
19.600,00
1.400,00
370.881,12
Anul 4
282.381,12
67.500,00
19.600,00
1.400,00
370.881,12
lei/an
Anul 5
288.640,80
69.000,00
22.750,00
1.750,00
382.140,80
Valorile aferente subventiilor utilizate in calculele efectuate au fost preluate din informatiile publicate
pe site-ul AgroRomania-Comunitatea Agricultorilor:
Denumire cultura
Pasuni permanente
Productivitate
(kg/ha)
20.000,00
Pret vanzare
(lei/UM)
0,02
UM
kg
Subventie
(lei/ha/an)
1.332,60
Luna primire
subventie
iunie
Pe baza ipotezelor prezentate mai sus sunt completate liniile 1-12 precum si Linia 14 Capitolul
Subventii, din paginile dedicate din cadrul Anexei C din paginile dedicate din cadrul Anexei C.
PLATI
o
Linia 23 - Plati pentru materii prime si materiale - cuprinde valoarea platilor realizate pentru
activitatile productive din ferma (activitatea de crestere a caprelor).
Platile anuale medii pentru materiile prime si materialele necesare functionarii fermei sunt in valoare
de 122.379 lei in anul 1 de operare, reprezentand:
o costuri cu materii prime care cuprind costurile cu achizitia furajelor pentru hrana animalelor
-
In reteta de furajare s-a luat in calcul sistemul de crestere in semiintensiv in stabulatie 155
de zile pe an si 210 zile pe pasunea permanenta ce va fi arendata in primul an de operare
Pentru asigurarea hranei animalelor s-au luat in calcul 2 cicluri de hranire: 7 luni hrana pe
pasune (masa verde) aprilie-octombrie si 4 luni furaje concentrate specifice periaodei de
stabulatie de iarna.
La calcularea retetei furajere pentru tapi s-a tinut cont de cerintele de hrana atat pentru
perioada de repaos sexual (9 luni/an lunile noiembrie iulie) cat si de periada de pregatire
pentru monta si monta (3 luni pe an lunile august - oct);
La calcularea retetei furajere pentru capre s-a tinut cont de cerintele de hrana pentru
perioadele diferite de gestatie si lactatie (primele 3 luni de gestatie, ultimele 2 luni de
gestatie si primele 2 luni de lactatie).
In cazul retetei furajere pentru tineretul caprin (caprele si tapi opriti din anul precedent
pentru prasila si reproductie) s-a tinut cont de cerintele de hrana pentru categoriile de varsta
si greutate din care fac parte.
In cazul retetei de furajare a iezilor destinati valorificarii s-a tinut cont de cerintele de hrana a
categoriei din care fac parte. In calcularea ratiilor s-a tinut cont de faptul ca in prima luna de
viata iezii se hranesc cu lapte matern.
La calcularea costurilor pentru furajare s-a tinut cont de productia de masa verde la hectar
pentru cele 10 ha de pasuni permanente ale fermei si de pretul mediu pe piata al kg. de
masa verde.
Pagina 87/93
Studiu de fezabilitate
Prezentam in continuare cantitatea de furaj si costul cu furajarea pentru categoriile de animale prezente in
ferma. Reteta de furajare a fost calculata pentru un cap/an
Reteta furajare anuala
caprine
Nr.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
UM
Masa verde
Fan natural
Fan leguminoase
Sfecla furajera
Tarate de grau
Sroturi
Siloz
Fan lucerna
Lucerna
Porumb
Ovaz
Grau
Orz
Orz uruit
Porumb uruit
Morcovi
Otava
Sare bucatarie
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
Nr.
UM
Lei/UM
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
Masa verde
Fan natural
Fan leguminoase
Sfecla furajera
Tarate de grau
Sroturi
Siloz
Fan lucerna
Lucerna
Porumb
Ovaz
Grau
Orz
Orz uruit
Porumb uruit
Morcovi
Otava
Sare bucatarie
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
kg
0,02
0,12
0,20
0,30
0,40
0,25
0,05
0,20
0,30
0,50
0,50
0,60
0,40
0,50
0,40
0,30
0,10
0,10
TOTAL
B1. Plati aferente activitatilor productive (crestere
capre)
1. Plati pentru materii prime si materiale
- furajare caprine
- furajare caprine din pasuni permanente
150.327,70
161.451,70
181.655,90
183.509,90
186.980,62
122.679,70
115.068,90
-4.000,00
133.803,70
126.192,90
-4.000,00
154.007,90
145.620,30
-4.000,00
155.861,90
147.474,30
-4.000,00
159.332,62
150.815,55
-4.000,00
o costuri cu medicamentele:
-
In previzionarea acestor costuri s-a tinut cont de un program sanitar veterinar profilactic
pentru capre.
Pagina 88/93
Studiu de fezabilitate
-
Medicatie capre
1. Vaccin impotriva a 8 anaerobioze (inclusiv Tetanosul)
Necesar vaccinari
Pret/cap
Cost / ferma vaccin impotriva a 8 anaerobioze (inclusiv Tetanosul)
2. Vaccin AGALAXIN Romvac
Necesar vaccinari
Pret/cap
Cost / ferma vaccin AGALAXIN Romvac
3. Vaccin AGALAXIN Forte
Necesar vaccinari
Pret/cap
Cost / ferma vaccin AGALAXIN Forte
4. Vaccin CARBOROMVAC-I
Necesar vaccinari
Pret/cap
Cost / ferma vaccin CARBOROMVAC-I
5. Deparazitare interna la intrarea in stabulatie
Doza recomandata
Pret
Cost / ferma deparazitare interna toamna
6. Deparazitare interna la intrarea in stabulatie
Necesar deparazitari
Doza recomandata
Pret
Cost / ferma deparazitare interna toamna
6. Deparazitare interna primavara
Necesar deparazitari
Doza recomandata
Pret
Cost / ferma deparazitare interna primavara
Cost / ferma medicatie
Valori
2
0,60
432,00
Valori
2
0,50
360,00
Valori
1
1,00
360,00
Valori
1
1,00
360,00
Valori
6
0,06
129,60
Valori
2
6
0,06
259,20
Valori
1
1
1,00
360,00
2.260,80
UM
vaccinari
lei/cap
lei/ferma
UM
vaccinari
lei/cap
lei/ferma
UM
vaccinari
lei/cap
lei/ferma
UM
vaccinari
lei/cap
lei/ferma
UM
ml/cap
lei/ml
lei/ferma
UM
deparazitari
ml/cap
lei/ml
lei/ferma
UM
deparazitari
ml/cap
lei/ml
lei/ferma
lei/ferma/an
Studiu de fezabilitate
S-a luat in calcul un consum de 0,6 kg paie pe zi/cap de animal rezultand un consum
anual de aproximativ 9.000 kg pe an la un cost mediu de 0,10 lei/kg de paie
-
900
lei/an
1.500
lei/an
2.400
lei/an
Consum utilitati
Consum mediu de energie electrica
Pret energie electrica
Energia electrica
5.000,00
0,53
2.650
kW/ferma/an
lei/kW
lei/an
Consumul mediu de energie electrica pentru ferma a fost previzionat tinand cont de faptul
ca, incalzirea adaposturilor pentru animale se face cu convectoare termoelctrice alimentate
la prize electrice de 220V si de faptul ca alimentarea cu apa se realizeaza din putul forat din
cadrul fermei, costul acesteia regasindu-se in energia electrica consumata pentru pompare.
Consumul de apa de baut pentru animale este de cca. 8-10 l/cap/zi, totalizand un consum
de 1.825 mc/an.
Sintetizand datele prezentate anterior, costurile cu materiile prime si materiale pentru cei 5 ani de operare
sunt prezentate in tabelul urmator:
B1. Plati aferente activitatilor productive (crestere capre)
1. Plati pentru materii prime si materiale
- furajare caprine
- furajare caprine din pasuni permanente
- medicamentatie caprine
- materiale consumabile (asternut permanent, dezinfectarea fermei,
etc)
- utilitati (energie electrica, apa, etc)
- alte plati (administrative, impozite si taxe)
o
150.327,70
122.679,70
115.068,90
-4.000,00
2.260,80
161.451,70
133.803,70
126.192,90
-4.000,00
2.260,80
181.655,90
154.007,90
145.620,30
-4.000,00
2.637,60
183.509,90
155.861,90
147.474,30
-4.000,00
2.637,60
186.980,62
159.332,62
150.815,55
-4.000,00
2.700,40
2.400,00
2.400,00
2.800,00
2.800,00
2.866,67
2.650,00
4.300,00
2.650,00
4.300,00
2.650,00
4.300,00
2.650,00
4.300,00
2.650,00
4.300,00
Aceste cheltuieli au fost previzionate tinand cont de salariile medii pe diferitele categorii de
personal si numarul de angajati la nivelul unui an.
Studiu de fezabilitate
Cheltuieli cu personalul
Personal
Muncitori ferma
Total plati cu personalul
o
Nr. pers.
2
-
Linia 27 - Plati pentru materii prime si materiale - cuprinde valoarea platilor realizate pentru
activitatile legate de exploatarea pasunilor permanente arendate de solicitant.
Platile anuale medii pentru materiile prime si materialele necesare activitatii de exploatare a celor 10
ha de pasuni permanente sunt in valoare de 3.470 lei in anual, reprezentand:
-
3.470,00
2.440,00
1.030,00
3.470,00
2.440,00
1.030,00
3.470,00
2.440,00
1.030,00
3.470,00
2.440,00
1.030,00
3.470,00
2.440,00
1.030,00
Linia 30 Alte plati include urmatoarele categorii de cheltuieli: platile aferente TVA de plata/de
rambursat, contributiile fiscale datorate de intreprinderea individuala si impozitul pe venit net sunt
cuprinse in tabelul urmator. Valorile aferente acestor impozite, taxe si contributii sunt determinate
conform legislatiei curente in vigoare pentru anul 2014.
Alte plati
lei
Nr
Denumire plata
Valoare
(lei)
1
2
3
Cheltuieli administrative
Impozite si taxe
Impozit tractor
TOTAL ANUAL
300,00
500,00
200,00
4.300,00
PLATA LUNARA
martie
martie
-
An 1
operare
33.993
10.256
17.732
61.981
An 2
operare
31.840
10.008
17.051
58.899
An 3
operare
41.304
12.422
23.688
77.414
An 4
operare
40.945
12.586
24.137
77.667
An 5
operare
42.453
13.177
25.762
81.391
Anul 1 operare
Anul 2 operare
Anul 3 operare
Anul 4 operare
Anul 5 operare
301.782,00
301.782,00
370.881,12
370.881,12
382.140,80
243.432,00
58.350,00
0,00
0,00
150.327,70
243.432,00
58.350,00
0,00
0,00
161.451,70
282.381,12
67.500,00
19.600,00
1.400,00
181.655,90
282.381,12
67.500,00
19.600,00
1.400,00
183.509,90
288.640,80
69.000,00
22.750,00
1.750,00
186.980,62
Pagina 91/93
Studiu de fezabilitate
productive (crestere capre)
1. Plati pentru materii prime si
materiale
- furajare caprine
- furajare caprine din pasuni
permanente
- medicamentatie caprine
- materiale consumabile (asternut
permanent, dezinfectarea fermei, etc)
- utilitati (energie electrica, apa, etc)
- alte plati (administrative, impozite si
taxe)
2. Alte plati
- cheltuieli cu personalul
B2. Plati aferente activitatilor
agricole (pasuni permanente)
1. Plati pentru materii prime si
materiale
- combustibil si materiale necesare
lucrari agricole
- inchiriere echipamente de la terti si
lucrari manuale
2. Alte plati
- cheltuieli cu personalul
133.803,70
154.007,90
155.861,90
159.332,62
115.068,90
126.192,90
145.620,30
147.474,30
150.815,55
-4.000,00
-4.000,00
-4.000,00
-4.000,00
-4.000,00
2.260,80
2.260,80
2.637,60
2.637,60
2.700,40
2.400,00
2.400,00
2.800,00
2.800,00
2.866,67
2.650,00
2.650,00
2.650,00
2.650,00
2.650,00
4.300,00
4.300,00
4.300,00
4.300,00
4.300,00
27.648,00
27.648,00
27.648,00
27.648,00
27.648,00
27.648,00
27.648,00
27.648,00
27.648,00
27.648,00
3.470,00
3.470,00
3.470,00
3.470,00
3.470,00
3.470,00
3.470,00
3.470,00
3.470,00
3.470,00
2.440,00
2.440,00
2.440,00
2.440,00
2.440,00
1.030,00
1.030,00
1.030,00
1.030,00
1.030,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
Anul
Specificatie
Valoare investitie(Vi)= valoarea
totala a proiectului fara TVA
Durata
de
recuperare
a
investitiei (Dr) - maxim 12 ani
Rata acoperirii prin fluxul de
numerar (RAFN) - trebuie sa fie
mai mare sau egal cu 1.2
Rata de actualizare
Valoare actualizata neta (VAN) trebuie sa fie pozitiva
Disponibil de numerar la
sfarsitul perioadei - trebuie sa fie
UM
Total an 1
Total an 2
Total an 3
Valoare
LEI
655.857
ANI
2,1510
Numeric
2,05
2,02
2,85
Total an 4
Total an 5
3,02
3,37
286.685
349.444
8%
LEI
LEI
1.521.701
163.561
Pagina 92/93
180.586
232.457
Studiu de fezabilitate
Anul
Specificatie
Nr.crt.
Total an 1
pozitiv
Pagina 93/93
Total an 2
Total an 3
Valoare
Total an 4
Total an 5