BUTURA MAGIC A DACILOR, REDESCOPERIT DE

CERCETTORII SUEDEZI. AFL CE VIRTUI

UIMITOARE ARE
Posted on 16/06/2015 by Lupul Dacic
O butur alcoolic realizat dintr-un amestec de miere fermentat i ap, pe baza unor reete
vechi, ar putea constitui un remediu n lupta privind rezistena la antibiotice, conform unui grup de
oameni de tiin suedezi.
mpreun cu responsabili de la o fabric de bere, cercettorii suedezi au studiat ndelung albinele i
mierea produs de acestea i au lansat propria versiune de butur mied, denumit elixirul
vntorului de miere.
Cercettorul Tobias Olofsson de la universitatea Lund a declarat c miedul are efectele pozitive asupra
sntii organismului, relateaz Antenasatelor.
Miedul este o butur alcoolic fcut numai din miere i ap i era considerat butura zeilor, iar cei
care o consumau susineau c devin nemuritori sau c au o stare de sntate mai bun. Era consumat de
vikingi i de reprezentanii altor culturi precum mayaii, egiptenii i era but pentru c era considerat o
butur foarte benefic, a declarat Olofsson.
Producerea mierii este esenial pentru domeniul cercetrii. ntr-un studiu anterior, publicat n 2014,
cercettorii Olofsson i Alejandra Vasquez au descoperit c o bacterie lactic din stomacul albinelor,
amestecat cu miere, poate ajuta la vindecarea unor rni cronice la cai, care s-au dovedit rezistente la
tratament.
Potrivit cercetrilor efectuate de acetia, bacteriile descoperite la albine au capacitatea s colaboreze i s
elimine toi patogenii umani mpotriva crora au fost testate, inclusiv pe cei care s-au dovedit a fi
rezisteni. Bacteriile reuesc acest lucru prin producerea a sute de substane antibacteriene care acioneaz
asemenea antibioticelor.
Elixirul vntorului de miere este diferit de celelalte tipuri moderne de mied prin faptul c folosete
cele 13 bacterii lactice ale albinelor i drojdia slbatic din mierea de albine care produce spontan
fermentaia miedului.
Cercetatorii spun ca mierea comercial nu conine aceste bacterii, iar prin procesul de sterilizare al mierii
i al apei nainte de a fi adugat drojdia de vin industrial, toate celelalte bacterii din miere, inclusiv
drojdia slbatic, sunt distruse.
Cercettorii susin c butura realizat de ei conine peste 100 de miliarde din aceste 13 tipuri diferite de
bacterii lactice.
Tobias Olofsson consider c acest mied ar fi putut fi cel mai eficient echivalent istoric al antibioticelor
de astzi i consider butura lor ca o modalitate posibil pentru prevenirea infeciilor.
Cei doi cercettori vor folosi voluntari care vor bea butura din mied i acestora li se vor msura diferii
parametri pentru a se stabili dac acei compui produi de bacterii pot ajunge n sistemul sangvin i dac
pot determina prevenirea sau vindecarea unei infecii, potrivit Alejandrei Vasquez, care a subliniat c este
nevoie de efectuarea mai multor cercetri n aceast privin.

Dac studiile pe voluntari umani vor avea succes, atunci acestea vor putea ajuta medicii s reduc riscul,
aflat n cretere, al rezistenei la antibiotice att n statele dezvoltate ct i n statele aflate n curs de
dezvoltare unde mierea proaspt este mult mai accesibil dect antibioticele.
Bautura aceasta se numeste HIDROMEL si pana prin anul 1980 era produsa si de Combinatul Apicol al
APIMONDIA din Bucuresti, fiind vandut in magazinele apicole.

Miedul butura zeilor , dacii si romnii

Posted on 03/11/2014 by Lupul Dacic

Miedul sau hidromelul, este cea mai veche butur fermentat, aprut cu mult naintea
celor din vi de vie, cereale sau fructe.
Dup unele cercetri, vechimea acestei buturi preparat din miere ar avea 6.000 de
ani.
n epoca preistoric mierea a fost singura substan dulce concentrat folosit pe scar
larg n alimentaie iar din cercetrile arheologice miedul (hidromelul, vinul din
miere) a fost prima butur alcoolic fermentat aprut cu mult naintea
buturilor obinute din fructele pomilor fructiferi, vi de vie i cereale.
Prepararea si folosirea hidromelului este amintita si in scrierile antice geto-dace, celtogermanice, balto-slave, finno-ugrice, babiloniene, egiptene, romane dar si elene.
Dacia, in care apicultura era dezvoltata, folosea mierea si celelalte produse
apicole. Cateva marturii ale istoricilor antichitatii arata ca nivelul de cultura si
civilizatie al Tracilor n-a fost egalat in antichitate pe intreg teritoriu European.
Daco-getii s-au desprins din masa triburilor Trace, incepand sa-si contureze un profil de
civilizatie distincta pe la inceputul primului mileniu inainte de Cristos. Cateva
marturii ale istoricilor antichitatii arata profilul poporului si folosirea produselor
apicole si al didromelului.
Posidoniu afirma ca misii, neam Trac din dreapta Dunarii se feresc din cucernicie a
manca vietati motiv pentru care nu se atingeau de carnea turmelor lor. Se hranesc
insa cu miere, lapte si branza, ducand un trai linistit. (Straban, Geografia-in jurul
anului 25-a.Ch.)
Lcuitorii din Dacia sunt obisnuiti cu miere cu lapte si fier. (Ptolemeu, Geografia -in jurul
anului 150 p.Ch).
De acolo am calatorit pe un drum neted, asezat intr-o campie a Banatului si am trecut
peste mai multe rauri navigabile, dintre cele mai mari, dupa Istru, era asa-numitul
Drecon, apoi Tigas si Tifisas. Pe acestea le-am trecut in barcile de care se
foloseau locuitorii de pe malurile raurilor, iar pe celelalte le-am trecut pe plute, pe
care barbarii le poarta in carute, deoarece locurile sunt mlastinoase. Prin sate ni
se aducea de mancare si anume in loc de grau, mei, iar in loc de vin, mied dupa
cum il numesc localnicii. (Priscus, sec.V.p.Ch).
Dupa ce marele preot Deceneu, colaboratorul apropiat al regelui Burebista, a poruncit
sa se distruga plantatiile de vita de vie si sa nu mai bea vin, poporul (tracii sudici)
a continuat sa prepare bere Tracica sau mied intrucat aveau miere din belsug.
Traditia folosirii miedului se pastreaza in continuare la Geto-Dacii romanizati, la protoromanii din perioada de trecere la feudalism, precum la urmasii populatiei
romanizate din tinuturile romanesti.
Miedul este perparat din miere, ap pur de izvor i fermeni (must de struguri sau
drojdie). Dar exist mied cu diverse arome: de afine, soc, mure, inclusiv lavand.
Are un gust deosebit de plcut i multiple indicaii terapeutice, fiind bogat n vitaminele
B, minerale, aminoacizi crmizile din care sunt construite proteinele i
monoxid de azot care susine sntatea sexual. Se crede c reduce anxietatea sexual,
inclusiv temerile de performan inadevat.

Cuvntul romnesc mied i are rdcina etimologica n sanscritul madhu unde are
sensul de miere sau dulce, dar totodat i de alcool.
Gsim aceeai rdcin sanscrit i n alte limbi indo-europene: greac methy, slavon
med, irlandez mid, german met, englez mead, n danez, norvegian
i suedez mjd, lituanian medus.

Strmoii notri cunoteau miedul i l consumau nc de pe vremea dacilor antici, dup

cum ne las mrturie Ptolemeu (Geografia n jurul anului 150 d.Hr) Locuitorii
din Dacia sunt obisnuiti cu miere, cu lapte si mied.
In secolul III i.Hr. dacii exportau miere si mied.
O spune asta si naturalistul roman Aelianus in sec III i.Hr. Bautura zeilor sau
melikraton, cum ii zicea Homer, cucereste Europa, pornind din inima Daciei.
Miedul se prepara pe la sfarsitul verii ori in primele zile ale toamnei, cand, dupa
obicei, erau sacrificati stupii batrani. Impletiti din nuiele, stupii nu rezistau mai
mult de cativa ani.
Cand incepeau sa se rupa, albinele erau roite in stupi noi, iar mierea era stoarsa. Fagurii
ramasi dupa stoarcere se puneau intr-un vas mare de lemn, plin cu apa curata. Se
acoperea cu un capac impletit din nuiele si se lasa la fermentat aproximativ o
luna. Mierea si polenul se dizolvau incet in apa, in vreme ce ceara invechita
intretinea fermentatia. Bautura avea gust acrisor, pisca la limba si era usor
alcoolizata. Dacii (si mai tarziu romanii si protoromanii) i-au spus: mied. Si asa i-a
ramas numele.
Strabon scria, in Geografia, ca tracii de la sud de Dunare nu se atingeau de carnea
turmelor lor. Spunea istoricul si geograful antic ca ei obisnuiau sa se hraneasca
cu miere, lapte si branza, ducand un trai linistit.
Ptolemeu scria si el ca locuitorii Daciei erau obisnuiti sa manance miere si lapte si sa
nu va ganditi ca acestea erau mierea si laptele care curgeau, rauri-rauri, in
Paradis, dar erau cele mai simple dintre bucatele lor.
Ar mai trebui sa trecem pe lista branza si varza (cele ale caror etimologii sunt
recunoscute ca fiind din fondul dacic/tracic al limbii romane).
Alte informatii intalnim in Ambasadele lui Priscus (diplomat roman) carescria prin sec. V
d.Hr: De acolo am cltorit pe un drum neted, aezat ntr-o cmpie (a Banatului
de azi) i am trecut peste mai multe ruri navigabile, dintre cele mai mari, dup
Istru, era aa numitul Drecon, apoi Tigas i Tifisas.
Pe acestea le-am trecut n brcile de care se foloseau locuitorii de pe malurile rurilor,
iar pe celelalte le-am trecut pe plute, pe care barbarii le poart n crue, deoarece
locurile sunt mltinoase.
Prin sate ni se aducea de mncare, i anume n loc de gru, mei, iar n loc de vin, mied,
dup cum l numesc localnicii.
: Prin sate ni se aducea de mancare si anume in loc de grau, mei, si in loc de vin,
mied, cum il numesc localnicii.
Aproape fiecare dintre autorii antici aminteste de acest mied, bautura cea mai populara
a antichitatii, dupa vin.

Se arata chiar ca, atunci cand Deceneu a dispus taierea viilor, pentru ca dacii sa nu mai
aiba vin, ei au continuat sa prepare aceasta bautura slab alcoolizata, care devine
mai puternica si mai piscatoare la limba dupa trei-patru luni de fermentatie,
bautura care le era la indemana, caci miere aveau din belsug. Iar miedul pornea a
se face cam la vremea asta, imediat dupa mijlocul verii, cand, dupa traditie, se
scotea si mierea din stupi.
Despre consumul de mied al moldovenilor din secolul XVII, aflm de la cronicarul i
arhidiaconul sirian Paul de Alep (1627-1669): pentru noi domnul a pus s ni se
dea, n zilele de miercuri i vineri din post i n timpul acestei prime sptmni, bere i
mied, cci n toat aceast ar nimeni nu bea ap goal, afar doar de civa.
Antonio Maria Gratiani nota, pe la 1564, despre moldoveni: De vin nu duc lips, dar
folosesc mult miedul, ca unii ce au miere mult.
Pentru vikingi, miedul este cel ce a daruit omului inspiratia poetica. De asemenea, este
bine-cunoscut ca Odin a facut din miedul poetilor o licoare magica, ce asigura
puterea premonitiei.
Odin l-a invins pe gigantul Suttung pentru a castiga miedul, pe care acesta-l pastra
ascuns ntr-o incapere subterana. In mod traditional, miedul era oferit la toate
reuniunile solemne, iar actul de a bea impreuna asigura o legatura magica, nu
doar intre cei prezenti, ci mai ales intre oameni si zei.
n urma numeroaselor studii aparinnd unui institut londonez, s-a concluzionat c acest
amestec de miere, ap pur i polen este un adevrat cocktail de vitamine,
enzime i hormoni naturali. Acesta este miedul* o bautura alcoolic slab**,
obinut prin fermentarea mierii amestecate cu ap i polen, ce grbete vindecarea
rnilor.
S-a discutat ns c nu ar fi doar o simpl butur alcoolic slab, ci unul dintre cele mai
vechi remedii, stimulente, rentineritoare i afrodisiace cunoscute, mergndu-se
pn la a fi considerat elixirul tinereii, el rednd pofta de mncare, pofta de via i
acionnd contra sterilitii.
S-au fcut referiri chiar la o tineree venic, obinut prin consumarea n combinaii cu
anumite ierburi care creteau la poalele munilor Himalaya.
Ca medicament era pretuit ca preventiv impotriva ciumei.

n Europa de vest se produce puin hidromel n ziua de astzi, de pild producia

francez nu depete 3000 de hectolitri.
Polonia are dou feluri tradiionale de mied: dwojniac (nvechit 5-7 ani) i trojniac . La
1970 n America de Nord existau trei companii productoare.
Pregtit n condiii optime dup una dintre metodele consecrate (Godan cu maia de
struguri; Derosne/Layens cu pastur; Cabas/Ware cu drojdie de vin sau
Jacquemine cu fermeni selectivi), miedul poate concura fr probleme orice vin
prestigios.
Simbolistica licorilor ncadreaz hidromelul n categoria celor dttoare de nemurire.
Este butura zeilor de pe lumea cealalt i butura care se servete la ospeele
ritual.
Ce-i drept, clugrii care au transportat legendele l-au mai nlocuit cu vinul. Celii l
consumau la toate srbtorile, la concuren cu Berea.
n Bretania nc se mai bea frecvent i astzi. Berea este pentru celi butura
rzboinicilor, iar miedul, cea a zeilor.
Prin participarea sacerdoilor care ntruchipeaz divinitatea la srbtoarea Samain se confirm
statutul buturii.
Uneori, regele care i pierde tronul moare necat ntr-un butoi cu hidromel.
Butura nc mai este considerat divin n Africa, unde pentru btinaii bambara
nseamn cunoatere, nelepciune.
Compoziia lui o explic prin aportul simbolic. Apa fertilizeaz, permite comuniunea, este
origine a vieii, mijloc de purificare, centru de regenerare, conine smna
primordial. Cufundarea n ap semnific rentoarcerea la origini, la imensul
rezervor de potential.
Pe de al parte, mierea simbolizeaz prospeimea, claritatea, adevarul. Este totodat
principiu fecundator, izvor de via i nemurire, hrana care ofer tiina, dup cum
ne amintim i din tradiia lui Pitagora, care s-ar fi alimentat doar cu ea.
Btinaii bambara compar adevrul cu mierea, pentru c asemenea fagurelui, nu are
nici fa, nici dos, i este cel mai dulce lucru de pe lume. Unirea celor dou
componente simbolice este facilitat i de fora stimulent a celorlalte ingrediente, iar
prin fermentaie se sublimeaz calitile elementelor. Fermentnd, hidromelul mbat,
conform tradiiilor, cu adevr.

Desi Europa este locul de origine al prepararii hidromelului, astazi doar putin hidromel
se produce in Europa de vest. In Anglia exista o companie care produce hidromel,
in Franta productia industriala nu depaseste 3.000 de hectolitri. Polonia produce
doua feluri de hidromel dupa metodele traditionale: Dwojniac (invechit 5-7 ani) si
Trojniac (invechit cel putin 3 ani).

Conform catalogului wines and vines (vinuri si vite de vie) in 1970 existau in America
de Nord trei companii producatoare. Marea majoritate a vinurilor de miere este vin
cuser.
Hidromelul se poate prepara prin:
1. Metoda Godan (cu maia de struguri)
2. Metoda Derosne si Layens (cu pastura)
3. Metoda Cabas si Ware (cu drojdie de vin)
4. Metoda Jacquemine (fermenti selectivi)

Dupa metoda de preparare hidromelul poate fi:

-sec
-dulce
-sampanizat

Preparat in conditii optime respectand tehnologia hidromelul poate concura cu succes

vinurile de marca: vinurile de Rin, Champagne, Bordeaux, Xeres, Malaga.
Aceste scurte informatii speram sa va trezeasca curiozitatea si interesul pentru
prepararea unei bauturi sanatoase, gustoase si reconfortante.
Bibliografie:
-Maria Teodorescu Bauturi si preparate din miere Editura Tehnica
Bucuresti,1977. Prepararea, ingrijirea si obtinerea hidromelului este
descrisa la paginile 5-107.
-Eva Cranc, Mierea, Editura Apimondia, 1977 hidromelul este prezentat la
paginile 385-400.