Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Rolul Filosofiei in Viata Omului
Rolul Filosofiei in Viata Omului
Aceste teme de reflectie sunt abordate mai pe larg in cadrul domeniilor specializate
ale filosofiei:
1. ce pot sa stiu?
1. ce trebuie sa fac?
2. ce pot spera?
3. ce este omul?
In concluzie filosoful trebuie sa poata determina :
Desigur, multe din intrebarile filosofiei sunt puse si solutionate de catre oameni in
cadrele gandirii si experientei cotidiene, sub presiunea situatiilor de viata.I nsa filosofia este
o sfera a creatiei spirituale specializate care se indeparteaza sensibil de problematizarile si
opiniile constiintei comune, fiind, deci, calitativ altceva decat aceasta.
Karl Jaspers face o distinctie intre inceputul filosofiei - ce se refera la aspectul istoric - si
originea filosofiei inteleasa ca izvorul de unde tasneste in mod constant impulsul de a
filosofa. Aceasta sursa originara - prin care ne este accesibila filosofia trecutului si
legitimam filosofia contemporana - cuprinde mai multe aspecte: mirarea, starea de uimire si
curiozitate din care se nasc intrebarile si cunoasterea; indoiala in privinta cunostintelor
dobandite indeamna catre analiza critica si desprinderea unor certituini; ravazirea,
dezorientarea si simtul pierderii de sine care il obliga pe om sa isi puna intrebari grave
privitoare la sine insusi si la conditia sa de faptura limitata, expusa incertitudinii existentiale
si tragicului. De aceea, impulsurile catre filosofare se afla in orizonturile - pline de
simboluri, ingrijorari - ale vietii cotidiene.
In timp ce in stiinta e vorba despre lucruri chiar atunci cand se vorbeste despre om
(adica omul e privit ca lucru asa cum face deseori si psihologia, care inceteaza atunci sa fie
o disciplina filosofica), in filosofie este vorba despre om, chiar atunci cand se vorbeste
despre lucruri.
(Constantin Noica)
Multi dintre noi prefera sa nu se mai gandeasca la toate aceste aspecte ale vietii.
Oamenii devin comozi si prefera sa isi traiasca viata in rutina obisnuita fara sa isi mai puna
aceste intrebari care necesita timp de gandire si ani de studiu pentru a consulta parerile
tuturor marilor filosofi ai lumii. Majoritatea dintre noi prefera sa lase la o parte aceste
intrebari si sunt speriati de existenta lor si de faptul ca un raspuns cert nu exista. In ceea ce
priveste viata, existenta, scopul nostru pe Pamant, daca acesta exista, totul este relativ si
numeroase teorii au iesit la lumina de cand e lumea si pamantul. Fiecare are o teorie a lui
referitoare la rostul existentei umane si la modul cum am aparut. In zilele noastre lumea se
bazeaza enorm de mult pe stiinta, lasand filosofia pe un plan secundar, dar este dovedit ca
fara filosofie stiinta nu poate aduce un raspuns concret si veridic la intrebari de genul ce
este omul?.
Asadar filosofia aduna toate parerile si iti da o usora explicatie la intrebarile al caror
raspuns exact e greu sa il gasesti pe cont propriu. Cu toate aceastea, filosofia iti starneste si
curiozitatea si te face sa cauti raspunsurile in adancul sufletului tau. Filosofia este o stiinta
care te indeamna sa te cunosti pe tine insuti, dar si pe ceilalti. Fara filosofie am duce o viata
bazata doar pe rutina, pe probleme care privite intr-un concept mai larg par banale. Am duce
o viata bazata pe acceptarea unei conditii inferioare fara sa aspiram la o cunoastere mai
profunda a noastra si a lumii care ne inconjoara .
Sociologia const n studiul vieii sociale umane, a grupurilor i societ ilor. Este un
demers ndrzne i de mare responsabilitate, ntruct subiectul ei este rezultatul propiului
nostru comportament ca fiine sociale. Sociologia poate fi definit ca fiind studiul sistematic
al societilor umane, punnd accent n special pe sistemele moderne industrializate.
(Friedrich Nietzche)
...a hotari daca viata merita sau nu sa fie traita inseamana a raspunde la problema
fundamentala a filosofiei. Restul, daca lumea are trei dimensiuni, daca spiritul are noua sau
douasprezece categorii, vine dupa aceea.
(Albert Camus)
Dei multor persoane numai termenul filozofie le d dureri de cap, le provoac zmbete
sau, dimpotriv, le las reci, nespunndu-le nimic, adevrul e c nu vrem s atingem nici
unul dintre aceste obiective, ci s dovedim sau s nelegem, aa cum spunem din chiar
titlul acestui eseu, necesitatea studierii filozofiei n coli, i cnd zicem coli nu ne
gndim doar la universiti (dei i dm dreptate ntru totul lui Marinoff), nici doar la
liceu, ci chiar la anii mai mici, s zicem ncepnd cu clasa a VII-a. Am dori s nu tratai a
priori ca prostesc acest subiect; dup ce vom delimita att sensul a ceea ce nseamn i va
nsemna filozofie, ct i direcia pe care trebuie s o apuce studiul ei, sperm s nu mai
fim att de prost nelei, ba chiar mai mult, ideea noastr s prind conturul realitii.
La origine, poate se cuvine s amintim c filozofia era mai mult practic, era mai
degrab un mod de via dect o teorie. Socrate nu avea timp de scris, pentru c sttea toat
ziua n piaa public, agora, echivalentul forum-ului original din Roma, pentru a dezbate cu
oricine probleme civice, de importan public. La fel, un nelept ca Buddha, care nu era
interesat de producerea unui sistem filozofic care s explice totul i cu care s ncheie istoria
filozofiei (nici mcar s o nceap), se preocupa de soarta omului, de ce anume i produce
acestuia suferina i cum se poate elibera de ea.
n vremurile moderne ns, odat ce religia a pierdut teren, muli dintre contemporani
trind ntr-o lume tot mai intens desacralizat se confrunt cu o acut lips de sens, cu
un imens gol interior, pe care nu mai au cu ce s l umple. Dei au ncercat toate variantele,
nici bogiile acumulate, nici realizrile din carier, ca s dm doar cteva exemple facile, nu
au putut umple acest gol i asana marea mocirl n care se scufund pe zi ce trece.
Astzi, nu mai este nevoie s trecem prin aceleai frmntri, mai ales c muli dintre
noi nu identificm sursa problemelor i nu putem da rspunsuri coerente sau viabile. Dar
avem avantajul de a fi motenitorii unui ntreg ir de filozofi care ne-au lsat tezaurul
gndirii lor. Pentru c, la urma urmei, acest mijloc este i un scop al filozofiei: gndirea. n
principiu, fiecare dintre noi, cu cteva excepii, are o minte pe care o poate folosi pentru a
gndi. Ea trebuie doar antrenat pentru aceasta.
Filozofia a fost prea mult timp privit ca o societate secret n care doar unii iniiai
puteau fi admii. Este, pe de o parte, i vina filozofilor, care s-au nchis n turnurile lor de
filde, sau care au scris tratate criptice pentru marea majoritate a oamenilor, dar i a
celorlali, care au deschis un adevrat rzboi mpotriva ei: de religie am amintit, dar
filozofia nu a fost iertat nici de tiin (dac la nceput filozofia se ocupa i cu studiul i
nelegerea naturii, tiina cerceteaz de mai mult vreme acest domeniu). ns ceea ce a
rezultat este tocmai indezirabilul: pierderea contactului cu oamenii. Astzi, filozofia revine.
Religia nemaioferind rspunsuri acceptabile, iar tiina fiind tot mai criptic i inaccesibil
marii majoriti a populaiei, filozofiei i revine sarcina de a ajunge ceea ce trebuie s fie
iubire (= descoperire i practic) a nelepciunii (= gndire) i de a se ntoarce ctre
oameni, mpreun c toate problemele lor, fie ele metafizice, etice sau pragmatice. Filozofia
poate fi larg acceptat pentru c ea se relaioneaz cu oamenii aa cum snt ei i nu ncearc
nici s-i judece, nici s-i ierte de pcate. Ea i nva n schimb cum s devin oameni de
omenie, cum s fie morali, i atunci pcatul nu va mai fi svrit, deci nu va mai exista. Ea i
nva cum s gndeasc, nu ce s gndeasc, i atunci vor fi mai greu de manipulat.
Predat la un nivel adecvat nelegerii vrstei lor, filozofia va constitui o baz solid,
o fundaie practic indestructibil pentru construcia edificiului ulterior. Fr a avea pretenia
c are toate rspunsurile, filozofia creeaz, i asta este cel mai important, cadrul cel mai
potrivit fiecrui individ n parte, indiferent de domeniul pe care i-l va alege i n care va
activa n viitor, n via. Filozofia l ajut pe individ s devin ceea ce ar trebui s fie: om.
De aici pleac totul. Dac societatea va fi format din oameni (a cror caracteristic
principal, repetm ori de cte ori avem ocazia, este omenia), atunci lumea se va transforma
de la sine ntr-una n care va fi o ncntare s trieti, iar nu o lupt cum este astzi, fr a
mai fi nevoie de vreo reform, fr ca cineva din exterior s ncerce s ne preseze i s ne
schimbe, lucru iluzoriu de altfel, pentru c schimbarea nu se poate produce dect din interior.
Schimbarea lumii alienate n care trim, a sistemului defectuos, nonvaloric i frustrant, o
putem face noi toi. Totul poate ncepe cu studierea filozofiei n coli.
Iat cteva idei. Sperm s deschidem astfel un forum pentru sugestii, dezbateri,
pentru elevi, prini i specialiti care s-i prezinte opiniile, inclusiv din Minister, pentru a
putea ajunge la varianta cea mai bun, cea dezirabil.
La clasa a VII-a, fiind cea de nceput, se vor putea preda ore introductive, nefiind nici
mcar necesar s se pronune termenul filozofie. Este suficient ca leciile s se numeasc
ceva de genul Introducerea gndirii. De fapt, asta se face: se introduce gndirea n timpul
orelor de curs, prin alegerea unor teme de genul: Responsabilitatea, sau Inteligena, teme
care au legtur cu viaa de fiecare zi, fr s fie prea abstracte. Apoi elevii snt lsai efectiv
s-i spun prerea referitoare la acea tem, s ncerce s-i gseasc caracteristicile, pn la
a ajunge s o defineasc. Profesorul, ca un bun dirijor, las elevii s interpreteze i
orchestreaz acest demers pn se va obine o definiie i o caraterizare unanim acceptate.
Acest mod interactiv este cel mai potrivit pentru a le da startul elevilor. i aa cum se spune,
startul este cel mai greu.
n clasa a VIII-a, considerm c logica ar fi binevenit i ar putea fi predat n locul
clasei a IX-a. Trebuie doar fcut ntr-un fel mult mai atractiv, ceea ce nu este imposibil,
dac inem cont de multitudinea de jocuri logice existente sau de posibilitatea utilizrii
computerului n predare.
n clasa a X-a este necesar aprofundarea unor teme cum snt cele discutate n clasa a
IX-a, (un alt exemplu: Cum putem atinge fericirea avnd o via virtuoas?), prin
introducerea, pe lng ideile elevilor, a mai multor preri avizate, a disputelor filozofice care
s-au iscat de-a lungul vremii referitoare la acea tem. Va fi o plimbare ncnttoare prin toat
istoria filozofiei, fr a face ns istorie stearp.
n fine, n clasa a XII-a este bine s se introduc etica. Tot mai muli nu tiu s fac
diferena dintre bine i ru. n societate nu mai avem nici o responsabilitate, nu ne mai
ngrijorm de nici un aspect moral; atta timp ct avem bani i putem cumpra orice cu ei,
credem c putem face orice. Etica este necesar, dar este i sensibil. Poate, cu alte cuvinte,
s plictiseasc, dac nu este studiat interactiv. Dar este imperios necesar ca individul s
realizeze c libertatea nu nseamn doar drepturi, ci i obligaii, n primul rnd obligaiile
ceteanului fa de societatea n care triete. Adic da, drepturile omului, dar i
responsabilitatea omului pentru lumea n care triete.